Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în care se recunoaște faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Prin această schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR, România va sprijini sectorul transportului rutier, care este grav afectat de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor adoptate ca răspuns la aceasta. Această schemă este o măsură importantă, menită să atenueze impactul economic al războiului purtat de Putin împotriva Ucrainei. Continuăm să ne afirmăm sprijinul față de Ucraina și de poporul său și, în același timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naționale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat și eficace și că sunt protejate, totodată, condițiile de concurență echitabile pe piața unică.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei o schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Scopul schemei este de a oferi sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor afectate de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor care au fost adoptate ca răspuns la aceasta, asigurând în același timp circulația neîntreruptă a mărfurilor și a persoanelor pe cale rutieră.

Măsura va fi accesibilă pentru toate întreprinderi, indiferent de mărime, care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane, care dețin o licență comunitară valabilă și care sunt afectate de criza actuală.

În cadrul schemei, beneficiarii vor avea dreptul să primească ajutoare sub formă de granturi directe ce vor avea o valoare limitată.

Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul (i) nu va depăși 400 000 EUR per întreprindere și (ii) se va acorda până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză privind ajutoarele de stat, menit să le permită statelor membre să profite de flexibilitatea oferită de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

• scheme de ajutor cu o valoare limitată, acordate sub orice formă, respectiv cu o valoare de până la 35 000 EUR pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor cu o valoare de până la 400 000 EUR per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare din celelalte sectoare;
• sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate și
• ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane EUR, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice.  Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 milioane EUR, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane EUR.

Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

• O metodologie proporțională, conform căreia ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și amploarea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei;
• Condiții de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3 % din valoarea lor de producție; și
• Cerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.  De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul izbucnirii epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie și la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie și la 18 noiembrie.

Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.103249) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar de criză și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia pot fi găsite aici

Primele șase luni ale acestui an au marcat creșteri exponențiale pe aproape toate palierele pentru eJobs România. Poziția de lider al pieței locale de recrutare online a fost consolidată nu doar de numărul mare de joburi postate de către angajatori, ci și de volumul de companii nou intrate în platformă și de vânzările generate.

„A fost cel mai bun semestru din istoria eJobs și se prefigurează că 2022 va fi cel mai bun an de până acum. Aproximativ 250.000 de joburi noi au fost postate în platformă din ianuarie, numărul de clienți noi a crescut cu 14% vs S1 2021, iar încasările au înregistrat un avans de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă facem însă comparația cu 2019, un an mult mai apropiat, ca dinamică, de 2022 decât anii de pandemie, am avut un plus de aproape 70%”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România.

Reintrarea companiilor într-un ritm de activitate similar anilor 2018 și 2019 a dus la o creștere imediată și neașteptat de mare a numărului de locuri de muncă disponibile în piață. Astfel, au fost postate cu 50% mai multe joburi față de primele șase luni ale anului trecut și cu aproape 10% mai mult față de 2019. Domeniile în care s-a resimțit cel mai mult nevoia de personal au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turism, transport / logistică, call center / BPO și IT / Telecom. „Timp de doi ani de zile am văzut încercări fragile ale angajatorilor din turism și horeca de a rămâne vizibili în ochii candidaților. Chiar și transporturile au fost afectate de pandemie. Însă avântul pe care l-au luat aceste domenii în 2022 este cu adevărat spectaculos și iată că le revedem în topul celor mai mari angajatori din economie”, subliniază Bogdan Badea.

Primul semestru al anului a venit cu o schimbare și în ceea ce privește distribuția portofoliului de joburi, fiind marcat cel mai înalt prag atins vreodată de pozițiile remote – 8,1% din numărul total de locuri de muncă nou postate, comparativ cu 5% în 2021 și doar 0,9% în 2019. „Scade, în schimb, față de 2019, numărul de oportunități pentru cei care vor să lucreze în afara țării – de la 12,6% la 7,8% (procent egal cu cel din 2021). Este doar o scădere temporară pentru că ne așteptăm ca, până la finalul anului, angajatorii din străinătate să fie din nou în căutare de candidați români”, explică Bogdan Badea.

Aplicările sunt singurul segment care nu a punctat creșteri, situație explicabilă prin faptul că piața a revenit într-un punct în care există o disproporție între nevoia de personal și numărul de candidați disponibili. Cu 5,1 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, se observă o scădere de aproximativ 30% față de anul trecut a interesului candidaților pentru un job nou. Numărul este, totuși, cu 10% mai mare comparativ cu S1 2019. Apare însă un record istoric în zona aplicărilor atunci vorbim despre joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări (vs 10% în 2021 și doar 1,3% în 2019). 

Cele mai căutate domenii în prima jumătate a anului au fost retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și servicii financiare, transporturi / logistică, industria alimentară și turism. Aproape jumătate dintre aplicări au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, urmați de cei aflați la început de carieră (18-24 de ani), cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani.

Un alt aspect foarte interesant este legat de tipul de joburi la care aplică. „Da, candidații sunt mult mai greu de atras acum, au nevoie de argumente foarte convingătoare pentru a face schimbarea de job, în special când vorbim despre specialiști, însă îi vedem mai pregătiți decât oricând pentru a funcționa la turație maximă, iar interesul lor pentru joburi full time în detrimentul celor part time sau sezoniere este la maximumul ultimilor ani”, declară Bogdan Badea.

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

        După negocieri care au durat mai bine de jumătate de an, Spartan, lanțul de restaurante fondat de cunoscutul om de afaceri Ștefan Mandachi, a încheiat înțelegerea pentru preluarea a cinci dintre locațiile Taksim din București. Discuțiile dintre cele două companii s-au încheiat în primăvara acestui an, ajungându-se la un acord de 1 milion de euro. 

        Spartan a reușit, în urma negocierilor purtate, să obțină mai mult de jumătate dintre locații și este în negocieri avansate pentru a le prelua și pe ultimele trei. 

        „Suntem extrem de încântați să anunțăm că, după lungi negocieri purtate în ultima jumătate de an, Spartan a încheiat înțelegerea pentru a-și adăuga în portofoliu cinci noi restaurante. Le mulțumesc colegilor mei și întregii echipe Spartan pentru munca depusă în aceste luni! De asemenea, doresc să le mulțumesc și reprezentanților Taksim, pentru profesionalismul lor și pentru modul în care au tratat aceste negocieri – cu seriozitate și cu promptitudine. Spartan este deja în negocieri avansate și pentru celelalte trei locații din București, discuțiile apropiindu-se și aici de final”, a declarat Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Cele cinci locații pentru care s-a ajuns deja la o înțelegere sunt cele din Sun Plaza, Auchan Titan, București Mall Vitan, Băneasa Shopping City și Promenada Mall.  

        Pe lângă spațiile închiriate, Spartan a preluat și toate utilajele, precum și o parte dintre echipamentele existente. 

        În ceea ce privește personalul angajat în locațiile care au fost preluate de Spartan, compania și-a dorit ca toți cei care vor să continue să lucreze să o poată face, tocmai de aceea i-a primit și i-a integrat în noua echipă pe toți angajații care și-au exprimat dorința de a continua în noua formulă. De asemenea, pentru a veni în sprijinul lor, Spartan a oferit întregului personal un training specializat, precum și un plan de dezvoltare în cadrul companiei. 

        „Înțelegem impactul pe care această schimbare o are pentru angajați, așa că tot ce ne-am dorit a fost să îi asigurăm că fiecare dintre ei are un loc în echipa noastră și că îi primim cu brațele deschise. Am fost alături de ei pe tot parcursul negocierilor și continuăm să le fim alături, pentru a face această tranziție cât mai ușoară”, a mai spus Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Recent, Ștefan Mandachi a declarat că are în plan expansiunea Spartan și extinderea în țară și în străinătate, având ca obiectiv pentru anul 2022 să ajungă la 100 de restaurante deschise pe teritoriul României. Spartan este prezent deja și pe piața de fast food din Europa, în Austria, iar în prezent se pregătește lansarea din Spania. 

        Lanțul de restaurante Spartan a fost fondat în 2012 și face parte din grupul Strong MND Corporation SRL, împreună cu Mandachi Hotel & Spa, Mandachi Business Center și francizele: Mefi Café, sala de fitness Bum Bum Box, Concept SPA BioTransylvania, Restaurant Don Stefano, Centru de evenimente Magnificus și restaurantele cu specific grecesc Hercule.

PeliPartners a asistat Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) în contestarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței prin decizia de sancționare emisă în 2018, în cadrul căreia autoritatea a reținut participarea asociației în calitate de facilitator al unei presupuse practici anticoncurențiale de majorare a tarifelor RCA.

PeliPartners a obținut în martie 2021 anularea în parte de către Curtea de Apel București a deciziei de sancționare, instanța de fond stabilind că nu a existat intenția UNSAR de a contribui la o pretinsă acțiune concertată a membrilor săi.

Deși Consiliul Concurenței a formulat recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat raționamentul Curții de Apel București, respingând cererea autorității ca nefondată.

„Hotârârile instanțelor în acest dosar sunt extrem de importante, validând faptul că organizarea de întâlniri între membri sau între membri și autoritățile de reglementare reprezintă o activitate complet legitimă a oricărei asociații de întreprinderi care își propune să susțină interesele membrilor și ale pieței pe care activează. Mai mult decât atât,  acestea confirmă faptul că simplul rol administrativ și de secretariat al unei asociații profesionale reprezintă o activitate legitimă, care nu poate fi încadrată ca facilitare a unei presupuse practici anticoncurențiale”, a explicat Carmen Peli.

Echipa PeliPartners a fost coordonată de Carmen Peli (Partner) și i-a inclus pe Oana Bucșa (Senior Associate) și Veronica Bulmez (Associate). 

În 2018, Consiliul Concurenţei a sancţionat UNSAR și nouă asigurători RCA cu amenzi totale în valoare de aproximativ 53 milioane euro pentru încălcarea legislației printr-o presupusă coordonare a comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA).

Consiliul Concurenței constata în 2018 că UNSAR a înlesnit colaborarea între cele nouă companii de asigurare, acuzație respinsă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anularea amenzii confirmă faptul că UNSAR a avut o conduită legitimă și că este un partener de încredere pentru companii și autoritățile statului.

În perioada 22-24 iunie 2022 USH Pro Business și ecosistemul de clustere din care face parte (Danube Engineering Hub, Danube Furniture Cluster, Bio Concept Valea Prahovei, Bio Danubius și Romanian Textile Concept)  a participat la Conferința Internațională a Clusterelor ce a avut loc la Cluj-Napoca. Evenimentul de talie internațională a constat în sesiuni tematice, workshop-uri, brokeraje B2B/C2C în jurul temei centrale: „Sustainable Business Performance”. Sub egida platformei europene a clusterelor ECCP (European Cluster Collaboration Platform) a avut loc loc prima ediție a evenimentului „C2Lab” de regândire în contextul tranziției verzi și digitale, a transformării industriale și a lanțurilor globale.

În cadrul evenimentelor a avut loc și Adunarea Generală a CLUSTERO (Asociația Clusterelor din România), principala platformă de cooperare, schimb de informații și sprijin pentru dezvoltarea peisajului național al clusterelor unde Danube Furniture Cluster a fost admis ca membru. Invitatul special a fost Antonio Novo, Președintele Alianței Europene a Clusterelor (ECA).

„Am participat la un eveniment în premieră destinat  proceselor de co-creare și identificare, prin capacitatea de inovare a clusterelor și membrilor săi, a unor soluții viabile adresate proceselor disruptive ale lanțurilor globale și europene, și de recreare a unor noi tipuri de legături de afaceri aliniate la marile provocări geo-politice, de securitate și de combatere a schimbărilor climatice cu care se confruntă mediul de afaceri din România și din Europa. Ne vom implica în mai multe zone tematice unde avem expertiză cum sunt agro-ecologia, designul și schimbările climatice, energia verde, zona manufacturieră, digitalizarea, abordarea holistică a sănătății umane, adică domenii unde clusterele USH Pro Business sunt active ” a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business.

„Inițiativa Comisiei Europene este remarcabilă și felicităm organizatorii, respectiv asociația Clustero și consorțiul clusterelor din zona de Nord-Vest. Consorțiul nostru de clustere Wallachia Hub, care acoperă în special Muntenia și alte regiuni din sudul țării, și-a adus contribuția la atelierele de lucru și se va implica în proiecte europene valoroase discutate cu acest prilej” a declarat prof. univ. dr. Irina Gabriela Rădulescu, manager al clusterului Danube Egineering Hub, care asigură secretariatul consorțiului de clustere Wallachia Hub.

Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite  schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine. Acest proces  urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie  2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste  realizări au fost obținute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa,  în special ale Ukrenergo și ale operatorilor din statele învecinate. 

Schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate să  înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România.  Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile  de licitație. Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după  această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma  unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului  energetic. 

Această realizare reprezintă pas suplimentar, atinsă la mai puțin de patru luni de la  sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și,  în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni  față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul  de Transport și Sistem din Republica Moldova). Apreciem că în perioada imediat următoare,  se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile  între România și Republica Moldova.  

Între 1 și 9 iulie fă-ți loc în agendă pentru EUROPAfest, singurul festival din Europa care reunește jazz, blues, pop și muzică clasică. Sub sloganul “It’s all about live quality music!”,  jmEvents, organizatorul festivalului a decis ca 2022 să fie dedicat cu precădere jazz-ului, care înseamnă libertate, spontaneitate, energie. Bucureștiul va răsuna în acordurile muzicienilor din 23 de țări prin concerte, jam sessions, concursuri, workshop-uri. De 17 ani EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și al Alteței Sale Regale Principele Radu, iar are din 2015 are titulatura Europe’s Finest Festivals.

EUROPAfest debutează pe 1 iulie cu Opening Gala Concert – Jazz at the Palace pe scena Sălii Auditorium a Palatului Regal, care găzduiește Muzeul Național de Artă al României. De la 20:00 vom sărbătorii deschiderea ediției cu no. 29 alături de câștigătorii „Deutscher Rock und Pop Preis“, eveniment considerat Oscarul muzical al Europei. “Best guitarist” 2021 – Peter Autschbach | Germania și Samira Saygili | Turcia, Germania vor evolua alături de artiști din Italia, Statele Unite și Indonezia. Evenimentul include atât recitaluri, cât și sesiuni comune de jam session. 

Între 2 și 8 iulie, de la 20:00, Sala Auditorium va găzdui zilnic un concert cu două sau trei trupe de jazz care vor aduce publicului din România ultimele tendințe de pe scenele din Europa, SUA, America de Sud și Asia.  Capitala va fi animată de concerte precum Summertime Jazz,  Italian Jazz Night, Nothing but Jazz, It’s Jazz Time, Jazz a Perfect Day sau Best of Jazz. Sofisticat sau relaxat, oricine își poate regăsi stilul preferat în varietatea de evenimente oferite. 

Pe 9 iulie are loc Gala EUROPAfest care celebrează într-o atmosferă plină de emoție și entuziasm cele mai bune trupe ale ediției 2022, iar publicul va avea ocazia să afle cine sunt câștigătorii acestui an.

Luigi Gageos, directorul EUROPAfest: “Suntem încrezători că munca întregii echipe se va materializa într-un festival de calitate, care invită la răsfăț. Am reușit și anul acesta să avem un line-up atractiv, atent selecționat din 23 de țări, care aduce jazz în toate formele sale. Nouă seri de vară în care pasiunea artiștilor va trece dincolo de scenă ajungând la fiecare spectator, invitând la relaxare, timp de calitate și trăiri autentice. Fiecare seară include două părți, la început concertul, iar apoi Jam sessions, când artiștii se provoacă muzical cu alți artiști din festival. Rând pe rând, piesă după piesă, vom trăi intens cu toții pe ritmuri și acorduri diferite, neștiind la ce să ne așteptăm. Ne vom bucura de momente interpretative inedite, născute chiar atunci, în fața publicului, într-o evoluție spontană, originală și de multe ori nonconformistă. Vă așteptăm să împărtășim trăiri și emoții unice, așa cum se cuvine unui festival internațional de 29 de ani ! Bucurați-vă de muzică într-o seară de vară la Palat ! Vă invit pe 1 iulie să spunem împreună Start EUROPAfest 2022!”

• 7 din 10 cumpărători din Generația Z și din Generația Millennials declară că preferă să se informeze înainte să facă o achiziție;
• „cumpără mai puțin, dar bun” este unul dintre sfaturile de cumpărături pe care l-au primit de la părinți jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani;
• persoanele din Generația Millennials parcurg într-un procent mai mare toate etapele procesului de cumpărare față de cei din Generația Z care sunt mai hotărâți.

Starcom România lansează studiul Purchase Journey – Gen Z vs. Millennials, care analizează în profunzime fiecare etapă a procesului de achiziție al tinerilor din Generația Z și generația Millennials, precum și alte aspecte care contribuie la procesul decizional, cum ar fi sfaturile primite de la părinți cu privire la cumpărarea diverselor produse sau criteriile importante de care țin cont în acest demers. 

,,Particularitățile procesului de achiziție pe diferite generații de vârstă este un topic foarte util și apreciat în industria noastră, oferindu-ne posibilitatea de a înțelege nevoile/barierele acestora și de a interveni în anumite etape ale acestui proces cu soluții dedicate pentru fiecare generație în parte. Bineînțeles, urmărirea comportamentului de cumpărare a generației Z, este un proces dinamic, la fel ca și nevoile lor. Putem observa din studiu că nu îi găsim în fiecare etapă a procesului de achiziție, că unele decizii sunt spontane și bazate mai mult pe driveri emoționali”, a declarat Andreea Zanfir, Head of Consumer Insights, Starcom România.

Comportamentul de cumpărare

Potrivit noului studiu, 7 din 10 cumpărători din Generația Z și din Generația Millennials preferă să se informeze înainte să facă o achiziție. În plus, studiul arată faptul că o experiență anterioară pozitivă a acestora cu un magazin sau cu un brand contribuie la o nouă cumpărare cu viitoarea ocazie de achiziție.

În timp ce pentru persoanele din Generația Millennials, cumpărăturile sunt în mare parte o activitate bazată pe decizii raționale – obișnuiesc să strângă în prealabil suma de bani necesară pentru a achiziționa un produs și preferă să aștepte mai mult pentru produsul dorit, cei din Generația Z sunt mai spontani când vine vorba de achiziții, le plac cumpărăturile rapide și cu o experiență cât mai simplă / fără complicații. De asemenea, comparativ cu Millennials, Gen Z privesc cumpărăturile în mai mare măsură ca pe o activitate de familie, cel mai adesea aceștia accesând bugetul familiei pentru a achiziționa bunuri sau servicii.

Sfaturile de cumpărături ale părinților

Când vine vorba despre sfaturile oferite de părinți, încă de la o vârstă fragedă, indiferent de generație, calitatea produselor și prețurile sunt pe primul loc, în momentul în care părinții își învață copiii să facă diverse cumpărături. „Cumpăr mai puțin, dar bun” este unul dintre sfaturile de cumpărături pe care l-au reținut jumătate dintre persoanele din generația Millennials.

Conform studiului realizat de Starcom România, observăm că nici una dintre generațiile mai tinere nu percepe că un preț mai mare poate justifica o calitate mai bună. Mai mult decât atât, pentru ei prețul ar trebui plasat într-un cadru valoric, asociat cu beneficii diferențiatoare pentru a fi acceptat.

Principalele etape ale procesului de achiziție

În ceea ce privește procesul de achiziție, reiese faptul că, în comparație cu cei din Gen Z, persoanele din generația Millennials sunt mai conștiente de etapele procesului de cumpărare prin care trec atunci când fac o achiziție. În acest moment, tinerii din Gen Z pot părea cumpărători mai hotărâți, cel mai probabil deoarece își formează preferințele de brand de la vârste mai fragede,  fiind expuși din copilărie la o cantitate mare de informații comerciale.

Cu toate acestea, există și alte motive care pot explica de ce tinerii din Gen Z nu trec întotdeauna prin toate etapele de achiziție. Printre acestea se numără: 

– stabilirea unui buget (întrucât cel mai probabil unele achiziții sunt încă făcute de către părinți, sau cu ajutorul acestora); 

– scurtarea listei de mărci în funcție de buget nu este o piedică atât de mare ca în cazul Millennials, care cumpără doar produse pe care nu le au sau de care au nevoie; 

– informarea-compararea produselor și a prețurilor (persoanele din Gen Z iau într-o mai mare măsură decizii de cumpărare mai spontane, spre deosebire de Millennials);

– testarea produselor (nu au aceeași răbdare și nu resimt aceeași presiune de a face alegerea potrivită, ca Millennials; în plus, atașamentul lor față de produse este mai mic, deoarece sunt mereu în căutarea următorului produs nou lansat);

– unii dintre ei nu sunt factorii de decizie finali.

Procesul de achiziție pentru categoriile cu valoare mică de achiziție

Conform studiului Purchase Journey, în ceea ce privește categoriile  cu valoare mică de achiziție, stabilirea bugetului este a doua cea mai importantă etapă din parcursul consumatorului în rândul generației Z, imediat după identificarea nevoii. În plus, aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după ce aceștia se acomodează cu bugetul, sunt: nevoia imediată de produs (27%), vizualizarea / testarea produsului (24%) și metode de plată flexibile (24%). Un factor favorabil loialității și recomandărilor ulterioare este verificarea satisfacției pe care aceștia o au legată de produs dupa efectuarea achiziției, Gen Z apreciind brandurile cărora le pasă.

Pe de altă parte, Milenialii par să fie mai conștienți de stabilirea unui buget în timpul cumpărăturilor (88%), chiar dacă au o situație financiară mai stabilă și mai independentă. Aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după ce se simt confortabil cu bugetul, sunt: un preț pe care și-l pot permite fără să fie o povară (46%), produse de calitate (39%), aspectul/ambalajul produsului (27%) și oferte speciale consistente (26%). Pentru a stimula loialitatea, mărcile trebuie să detensioneze procesul de achiziție, asigurându-i că fac alegerea corectă, simplificând următoarea decizie de cumpărare. 

Procesul de achiziție pentru categoriile cu valoare de achiziție mare, ce implică o investiție financiară mai mare

Pentru 41% dintre persoanele din Generația Z, principala barieră este aceea că produsele din aceste categorii sunt prea scumpe pentru bugetul lor. Din acest motiv, dacă află de o reducere considerabilă sau o ofertă specială, aleg să cumpere produsul cu toate că nu au nevoie urgentă de el în momentul respectiv.

Aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după stabilirea bugetului, sunt: gradul ridicat de recomandare (29%), originalitatea produsului (28%), politica de returnare rapidă și ușoară (26%), flexibilitatea plății (24%), reputația/popularitatea mărcii (24%) și faptul că este recomandat de influenceri / celebrități pe care le admiră (18%). 

Emoțiile pozitive declanșate de utilizarea produsului determină Gen Z să împărtășească entuziasmul cu prietenii, crescând gradul de recomandare și influențând decizia de cumpărare a altor persoane.

În cazul acestei categorii de bunuri cu o valoare mare, 26% dintre Mileniali nu achiziționează un produs dacă nu există o reducere considerabilă a prețului. De asemenea, printre aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare se numără: calitatea (38%); posibilitatea de a-l vedea/testa (28%); faptul că este recomandat de experți (27%); implicarea mărcii în cauze în care cred (CSR, sustenabilitate – 19%); relația pe care o construiesc cu marca (17%). Ceea ce îi va face să aleagă din nou marca și să vorbească despre ea cu prietenii/familiile lor este entuziasmul oferit de toată experiența procesului de achiziție.

Studiul Purchase Journey – Gen Z vs. Millennials a fost realizat online, pe un eșantion format din 600 persoane cu vârsta între 18 și 39 de ani, utilizatori de internet din mediul urban. Colectarea datelor a avut loc în perioada 27 Mai – 2 Iunie 2022.

Angajații își reevaluează prioritățile, ca urmare a provocărilor cu care s-au confruntat în ultimii ani, devenind mai atenți la echilibrul dintre viața profesională și cea personală și, în același timp, mai conștienți de importanța coeziunii echipelor din care fac parte. Astfel, 53,4% dintre angajații români consideră că interacțiunea cu colegii în afara biroului, la job sau în timpul liber, este benefică pentru productivitate și crește unitatea echipei, arată un sondaj inițiat în 2022 de Genesis Property în rândul a 1.180 de angajați din toată țara. Totodată, 90,2% consideră că existența unor facilități care să stimuleze angajații pentru a face activități de grup sau în aer liber, în apropierea clădirii de birouri, ar avea efect pozitiv asupra lor la nivel personal, dar și asupra echipelor. 

Importanța socializării și a interacțiunii într-un cadru informal cu colegii a devenit tot mai importantă pentru evoluția profesională și personală a oamenilor, mai ales în rândul tinerilor care sunt la început de drum în carieră. 63% consideră că existența în apropierea biroului a unor parcuri și spații verzi ar ajuta la o mai bună relaționare cu colegii de birou. Totodată, angajații consideră că dacă ar avea în proximitatea zonei unde lucrează restaurante și cafenele (46%) sau zone dedicate socializării în interiorul clădirilor de birouri (30%) ar reuși să lege relații mai bune cu colegii de birou și să contribuie astfel la dezvoltarea echipei, mai arată sondajul Genesis Property. 

În prezent, 2 angajați din 10 declară că nu au în jurul biroului lor nicio facilitate de petrecere a timpului de după program sau de socializare. Alți 41,4% spun că au restaurante și cafenele și tot puțin peste 41% menționează parcuri și zone verzi, în timp ce doar 8,8% beneficiază de zone de activități recreative. În viața de după birou, angajaților români le lipsesc cel mai mult plimbările în natură (51%), interacțiunile sociale cu colegii (29,2%) sau participarea la evenimente (31,5%), conform sondajului Genesis Property.

„Nivelul de productivitate la locul de muncă este influențat în foarte mare măsură de dinamica echipei și de starea de bine a oamenilor. Vedem că angajații români și-ar dori un spațiu multifuncțional care cuprinde atât birouri, cât și facilități și experiențe care să încurajeze interacțiunea și socializarea, îmbunătățind echilibrul dintre viața profesională și cea personală”, spune Maria Tudorică, Comercial Real Estate Manager în cadrul Genesis Property.

Tocmai pentru a răspunde tendințelor și nevoilor angajaților din prezent și viitor, Genesis Property transformă parcul de business Novo Park în YUNITY Park, un concept nou de real estate care va include o pădure urbană, spații de co-living și co-working, un food hall, un amfiteatru exterior de evenimente, un centru pentru conferințe și multe alte destinații premium pentru angajații parcului.

Sondajul Genesis Property privind stilul de viață în birourile viitorului a fost desfășurat, la nivel național, în aprilie-mai 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.180 de utilizatori de internet din România. Aproape 52% dintre participanți sunt bărbați, aproape 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar aproape 55% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

Omul de afaceri italian, Michele Santorelli, a treia generație într-un business în domeniul fructelor, care a început să investească în piața românească începând cu 1997, a povestit pentru revista FoodBiz.ro despre motivele care l-au împins să investească în România și ce părere are despre potențialul pieței românești.

„Piața românească m-a atras pentru business din anul 1997, datorită oportunităților pe care ni le-a oferit pe partea agricolă, a fost și este o piață foarte bună pentru agricultură și fiind implementat foarte bine sectorul de pomicultură din vremea lui Ceaușescu, ne-a dat posibilitatea să preluăm livezile lăsate în paragină din vremea aceea”, a mărturisit președintele ItalProd pentru FoodBiz.ro

Michele Santorelli administrează un grup din care fac parte trei firme – Ecosem, Partenope Frutta și Italprod. Acestea acoperă întreg lanțul alimentar: de la agricultură, cu o producție locală de 1000 de tone de cireșe (la care se adaugă producția din țările vecine), la procesare- la Râmnicu Sărat există o fabrică de 70 000 m² și peste 150 de angajați care conservă fructele; apoi la distribuție -pe rafturile magazinelor din România și toată lumea, sau chiar în produsele finite, precum torturi și prăjituri. De altfel, ItalProd se numără printre primii producători din România pe această nișă, având exporturi în toată lumea, cu precădere în SUA și Europa.

„Avantajul României este reprezentat de capacitatea și oportunitatea agricolă, pe care încă o are și este destul de mare. Dezavantajele, în momentul de față, din păcate sunt lipsa de resursele umane și partea birocrată, încă nu este pusă la punct, încă nu este în regulă”, a declarat Michele Santorelli.

Fabrica de la Râmnicu Sărat are permanent aproximativ 150 de angajați, însă firma este în dezvoltare și caută în continuare personal calificat, cum ar fi: director de vânzări, director de achiziții sau contabil; acum însă este nevoie și de personal necalificat. Vorbim de o criză a forței de muncă de care Santorelli se lovește an de an și care îl aduce în situația de a nu se putea dezvolta suficient.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro.

• Aproximativ 57% dintre companii își desfășoară activitățile de salarizare în cadrul structurilor interne, în timp ce aproximativ 43% apelează la servicii externalizate
• Circa 68% dintre companii își derulează activitățile de resurse umane prin departamente interne, în timp ce 32% folosesc servicii externalizate
• În aproximativ 54% dintre companii, administrarea timpului de lucru al angajaților și al pontajului este realizat printr-un sistem automatizat, în timp ce 46% încă folosesc un model manual de procesare
• 97% dintre companii consideră că externalizarea serviciului de plată al salariilor evită întârzieri cu plățile și doar 3% consideră că ar putea înregistra întârzieri de pe urma externalizării acestui proces

În ultimii ani, odată cu diversificarea din ce în ce mai mare a serviciilor oferite pe piața din România, un număr tot mai mare de companii au început să apeleze la servicii externalizate de resurse umane și de payroll. Impulsul dat de tehnologie, în privința automatizării mai multor procese, care anterior erau realizate exclusiv manual de către unii angajați, a determinat un număr tot mai mare de companii să adopte externalizarea acestor servicii.

Ultimii doi ani au afectat România și mediul de afaceri mult mai agresiv decât tot ce a putut experimenta anterior economia românească, în peste 30 de ani de piață liberă. Pandemia Covid-19 a făcut ca o mare parte din activitatea muncii de birou să treacă în spațiul online. Astfel că, prin prisma necesităților structurale cu care s-au văzut confruntate companiile, nevoia simplificării pe cât posibil a tuturor proceselor interne de business a dobândit o și mai mare importanță.

Externalizarea – un punct de maxim interes

Aproximativ 44% dintre companii au o singură persoană care se ocupă cu administrarea personalului, 26% au două persoane și 30% au trei sau mai mulți salariați desemnați să se ocupe cu această activitate. Astfel că, 56% dintre cei chestionați în cadrul sondajului spun că departamentele care se ocupă cu întocmirea documentelor și a actelor de administrare a personalului au nevoie de 3-5 zile pentru procesarea informațiilor, în timp ce aproximativ 44% consideră că au nevoie de maximum două zile. 66% dintre respondenți susțin că pentru plata salariilor este nevoie ca informațiile să fie trimise cu 3-5 zile înainte și 34% spun că au nevoie de doar două zile pentru a sigura acest proces.

Deoarece echipele care se ocupă de activitățile de administrare a personalului sunt mici, este nevoie de un timp de procesare mai îndelungat. Coroborând cu faptul că unele operațiuni interne continuă să se realizeze încă manual, nevoia unui sistem mai rapid este cu adevărat necesară, pentru a putea evita eventuale întârzieri și pentru a putea reduce timpul de care este nevoie pentru închiderile de lună.

Lipsa unor procese automatizate și a personalului suficient pentru a putea administra în timp aceste activități poate îngreuna funcționarea companiilor

Peste 44% dintre companii susțin că, în medie, lunar au fost nevoite cel puțin o dată să reia calculul salarial. Tot în această notă, 46% dintre companii utilizează abonamente la un portal legislativ pentru a fi la curent cu reglementările din domeniu. Un procent de 34% spun că folosesc consultanță externă, 15% surse media și 5% consultanță internă. Resursele limitate fac ca, în prezent, acest proces de informare  să provină în proporție de peste 60% din monitorizarea ad-hoc, nefiind angrenate servicii specializate oferite intern sau extern, un aspect ce adaugă timp suplimentar. 

Volumul adițional de informație ce trebuie filtrată face ca și celelalte procese să fie îngreunate, aici putând fi resimțită o presiune în plus. Dacă nu există nici procese automatizate, cum ar fi, de exemplu, cele pentru cererile de documente sau pentru pontajul salariaților, atunci activitatea va fi îngreunată suplimentar.

Din acest punct de vedere, putem observa că, pentru situația în care se ia în considerare o posibilă externalizare a acestor servicii, distribuția este egală când vine vorba de timpul în care ar urma să se întâmple acest proces: 33% dintre respondenți spun că în mai puțin de 6 luni, 33% între 6 și 12 luni, 33% în mai mult de 12 luni. Rezultatele relevă că, prin distribuția egală, acest proces este în desfășurare și există o anumită tendință pentru externalizare. Din ce în ce mai multe companii iau în calcul această posibilitate.

Externalizarea serviciilor de resurse umane
și de salarizare din ce în ce mai căutate

Atunci când vorbim de decizia de a apela la servicii externe de resurse umane și salarizare, majoritatea companiilor (45%) afirmă că decizia va fi luată la nivel de grup, indicând o reorganizare la nivel global a companiei, un aspect pe care îl putem regăsi tot mai des în cadrul companiilor multinaționale din România. 26% afirmă că decizia va fi luată intern la nivelul companiei, ținând cont de aspectele financiare, 21% la nivel regional și 8% au răspuns că decizia va aparține departamentului de resurse umane.

Aproximativ 66% dintre respondenți declară că decizia va fi luată în afara sucursalei din România, de către grup sau sub aspect regional, astfel că procesul de externalizare a acestor servicii va fi hotărât sub o formă organizată la nivel transnațional.

În urma unei decizii de trecere către servicii externalizate, aproape 67% dintre respondenți consideră că cel mai important factor pentru selectarea acestora va fi calitatea serviciilor ce le vor fi oferite, 16% posibilele soluții software, 12% costurile serviciilor și 6% durata tranziției. Majoritatea companiilor iau în calcul aceste soluții pentru a remedia eventuale dificultăți în operarea acestor activități. Astfel, ele își doresc să atingă un grad de eficiență mai mare decât cel pe care îl au în prezent doar prin resursele disponibile intern.

La nivelul mediului de business din România, deși aceste servicii nu au ajuns încă la un nivel de răspândire foarte largă, sunt privite ca soluții de viitor pentru a crește nivelul de eficiență operațională dintr-o companie.

Adina Vidroiu, Microsoft: „Extinderea activității centrului nostru de dezvoltare reflectă dinamismul, energia și transformarea continuă a echipei Microsoft”

Microsoft continuă strategia de dezvoltare în România prin crearea de noi oportunități pentru specialiștii în software din țara noastră în cadrul Microsoft Development Center. Accesul la tehnologie are rolul de a determina creșterea economică și de a deschide tuturor noi oportunități de a-și atinge potențialul, iar România are toate avantajele pentru a deveni un centru de inovație la nivel european, un hotspot digital regional, grație talentului şi expertizei specialiştilor români în acest domeniu.

De altfel, România se situează peste media europeană la procentul de absolvenți în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Peste 43% din studenții din România sunt absolvenți ai unor facultăți tehnice, în condițiile în care media europeană este de 30%. În plus, anual, aproape 10.000 de specialiști în domeniul IT, inclusiv în platforme de tip Cloud, ies de pe băncile facultăților. Cei peste 200.000 de dezvoltatori de software prezenți în România situează țara noastră pe locul 6 în lume din perspectiva numărului de profesioniști IT certificați pe cap de locuitor, în fața unor țări precum SUA sau India, unde se află unele dintre cele mai importante Centre de dezvoltare și inovare ale Microsoft.

În prezent, sunt peste 1.800 de persoane care lucrează pentru Microsoft în România, dintre care peste 200 în cadrul Microsoft Development Center. În contextul dezvoltării accelerate de soluții tehnologice, cu impact asupra transformării digitale, Microsoft și-a propus să-și mărească echipa cu peste 500 de persoane până la finalul acestui an. Din acest total, peste 350 de noi poziții sunt destinate specialiștilor și tinerilor pregătiți în domeniul dezvoltării de software în vederea extinderii echipelor Microsoft Development Center pe plan local, dar mai ales regional.

„În ultimele două decenii, Microsoft și-a construit o prezență puternică în România, fiind martorii unei transformări continue incredibile. Extinderea activității Microsoft Romania Development Center reflectă dinamismul, energia și transformarea continuă a echipei noastre. Ne dorim să rămânem un partener de încredere al economiei și societății românești, abordând împreună provocările viitorului și descoperind, tot împreună, noi oportunități de creștere și parteneriat în ecosistemul local. Am trecut printr-o evoluție accelerată și suntem încântați că putem contribui la misiunea declarată a companiei, ca fiecare om sau organizație să-și atingă adevăratul potențial. Ne dorim să valorificăm și dezvoltăm talentul și expertiza specialiștilor de software din țara noastră, să le oferim posibilitatea de a crea produse și servicii cu adevărat inovatoare cu impact global”, a declarat Adina Vidroiu, HR Director, Microsoft România, Grecia, Cipru și Malta.

Noile roluri din cadrul Microsoft Romania Development Center, înființat în anul 2020, ca urmare a preluării companiei de servicii de inginerie și design de software Movial, oferă libertate și flexibilitate în dezvoltarea și crearea de soluțiile tehnologice destinate piețelor și organizațiilor din întreaga lume, nu doar pieței locale. Având ca principal focus stimularea inovației, noii membri ai echipelor din cadrul Development Center vor contribui la eforturile de dezvoltare Azure, Office 365, Teams și Surface, la accelerarea dezvoltării și adoptării de noi tehnologii (cloud, AI, machine learning) și la crearea de experiențe personalizate pentru clienți. 

Astfel, Microsoft caută Ingineri Software, indiferent de nivelul de senioritate, care să proiecteze și să implementeze scenarii pentru diversele verticale ale companiei și ale clienților. Aceste verticale includ o expunere la tehnologii atât de backend (C#, Java, C++/C), cât și de frontend (JavaScript, TypeScript, React). Compania vizează, de asemenea, Product Managers cu experiență în ciclul de viață al produselor software, de la nivel mediu până la un nivel ridicat de senioritate, care să definească și să gestioneze caracteristicile specifice ale unui produs, să asigure alinierea cerințelor între toți participanții implicați într-un proiect și să colaboreze îndeaproape cu echipele de Software Engineers din procesul de dezvoltare.

„Cu ajutorul noilor tehnologii, Microsoft dezvoltă și implementează soluții care sprijină organizațiile din lumea întreagă să-și valorifice oportunitățile și să facă față noilor provocări generate de progresul tehnologic. Echipa de ingineri și specialiști software se află în centrul activității noastre. Noii membri ai echipelor Microsoft Development Center vor avea șansa de a lucra pentru o companie a cărei cultură organizațională se bazează pe încurajarea oamenilor să devină mai buni în ceea ce fac. Ne dorim ca angajații noștri să simtă că au acces la oportunități de dezvoltare, că pot învăța continuu și că pot împărtăși lucrurile pe care le învață. Suntem încântaţi că, în 2022, am fost recunoscuţi ca angajatorul cel mai atractiv din România, dar şi din industria IT. Acest lucru vine ca o confirmare a faptului că viziunea noastră şi cultura de a pune oamenii pe primul loc au cu adevărat un impact pozitiv”, a mai afirmat Adina Vidroiu.

În 2022, Microsoft a fost desemnat cel mai apreciat angajator din România în două dintre cele mai importante studii de specialitate – Randstad România Employer Brand 2022 și „Top 100 cei mai doriți angajatori”, derulat de Catalyst Solutions. 

Microsoft ocupă prima poziție în Topul celor mai apreciați angajatori din România, conform studiului Randstad Employer Brand 2022, o cercetare independentă realizată de liderul mondial în servicii de recrutare care analizează în profunzime brandul de angajator pe 31 de piețe ce reprezintă 70% din economia globală. Microsoft a ocupat primul loc și în Topul Celor Mai Doriți Angajatori realizat de Catalyst Solutions, pentru al doilea an consecutiv, compania fiind apreciată de respondenți drept un angajator cu o cultură organizațională puternică, preocupat constant de mediul de lucru și de angajați. 

Cele mai importante criterii în alegerea angajatorului de către participanții la aceste studii au fost pachetul salarial și de beneficii, atmosfera plăcută la locul de muncă, siguranţa locului de muncă, echilibrul între viaţa profesională și viaţă personală și preocuparea pentru dezvoltarea competențelor. 

Educația este un vector generator de progres, iar una dintre preocupările Microsoft este crearea unei culturi a învățării continue. Alături de ecosistemul de parteneri, compania investește permanent în formarea de specialiști în domeniul IT și dezvoltarea acestei verticale a economiei românești. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o această industrie generează o cerere foarte mare de forță de muncă și contribuie semnificativ la PIB-ul României, estimările indicând faptul că, până în anul 2025, în România vor fi create peste 650.000 de locuri de muncă pe roluri tehnice / IT. 

ING Bank România a acordat credite pentru investiții de peste 25 milioane de euro grupului Boromir, cea mai mare afacere cu capital românesc din sectorul de morărit şi panificaţie. Împrumuturile pe termen lung sunt acordate bilateral și au în vedere retehnologizarea și modernizarea fabricilor din Râmnicu Vâlcea, inclusiv construirea unui nou depozit și spațiu de producție, automatizarea proceselor de producție și lansarea unor noi linii de produse.

„Deși contextul economic incert se prelungește, ne bucurăm să fim alături de antreprenori români pentru a-i ajuta să își extindă afacerea, să își digitalizeze procesele operaţionale și să își modernizeze fabricile din țară. La ING, credem că progresul este mereu posibil și susținem afacerile care contribuie la evoluția economiei românești. Astfel, în ultimii trei ani, am acordat grupului Boromir tranșe succesive de finanțare în valoare de peste 25 milioane de euro”, a explicat Ștefan Dinu, Head of Lending, divizia Wholesale Banking, în cadrul ING Bank România. 

În anul 2021, grupul Boromir a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri consolidate de 22,5%, ajungând la o valoarea nominală a cifrei de afaceri de 136 milioane de euro. Printre noutățile lansate, se numără crearea unor game de produse sezoniere, vegane și fără gluten. Pentru piața B2B, grupul a adăugat în portofoliu două tipuri de făină profesională pentru pizza. Din luna aprilie 2020, a deschis și magazinul online boromirmarket.ro, cu livrare la domiciliu în toată ţara. 

„Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore, ce ne-au ajutat să ne diversificăm canalele de distribuție pe piața internă, să creştem exporturile şi să ne extindem continuu portofoliul de produse”, a spus Constantin Boromiz, CEO şi fondator al grupului Boromir.

În prezent, echipa Boromir a ajuns la peste 1.400 de angajați, ca urmare a dezvoltării pe mai multe linii de business. Morăritul este susținut de trei mori de grâu, o moară de mălai și de silozuri de cereale cu o capacitate de 90.000 de tone. O altă linie de business esențială este reprezentată de produsele dulci de cuptor. De asemenea, grupul Boromir și-a consolidat poziția pe segmentele de snacks, de prăjituri, dar și de produse de gătit acasă.

Platformele de producție ale grupului se regăsesc în Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Deva și  Slobozia.

8 businessuri de tehnologie din cadrul InnovX-BCR vor participa în perioada 26-29 iunie la cel mai important eveniment dedicat investițiilor străine directe din Statele Unite: SelectUSA Investment Summit. Cele opt companii fac parte din toate grupele acceleratorului InnovX-BCR 2020-2021 și au o cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 50.000 de euro și peste 1 milion de euro și au fost selectate în funcție de rezultatele avute în ultimii doi ani – atragerea de finanțări, parteneriate și evoluție cifra de afaceri. Reprezentanții Cyscale, Smarthuts, Salarium, MOCAPP, Credit Sky (Invoice Cash), Kinderpedia, Headlight Solutions și Olstral vor participa la summitul ce promite să ofere oportunități importante de dezvoltare și finanțare businessurilor participante.

Trei din cele opt companii care au trecut prin acceleratorul InnovX-BCR, Cyscale, Salarium și Credit Sky (Invoice Cash), au fost deja selectate pentru a-și prezenta afacerile în fața unui panel de jurați, în sesiunile dedicate cybersecurității și fintech, din cadrul SelectUSA Tech Updates.  

SelectUSA Investment Summit a facilitat, în edițiile trecute, investiții totale de peste 58 de miliarde de dolari și reușește să atragă anual mai mult de 1.200 de investitori, din aproximativ 80 de piețe internaționale. Reprezentanții companiilor vor avea numeroase ocazii de networking și întâlniri cu investitori și reprezentanți locali, pentru a afla despre oportunitățile specifice de dezvoltare pentru afacerile lor pe teritoriul Statelor Unite. Banca Comercială Română a acoperit costul biletelor de acces la summit și pe cel al standurilor de prezentare, pentru toate cele opt companii participante. Pentru start-up-urile din grupa Grinders, costurile de transport și cazare au fost de asemenea acoperite de către bacă. 

„Am plecat în călătoria InnovX-BCR în urmă cu trei ani și jumătate, pentru că am crezut în importanța susținerii antreprenorilor din tehnologie, ei fiind cei care ne pot oferi soluții inovatoare pentru viitor și pot aduce valoare adăugată în economie. Programul contribuie real la dezvoltarea startup-urilor printr-o metodologie testată și bine pregătită, iar participarea la evenimente globale, așa cum este și summitul SelectUSA, este încununarea eforturilor depuse de antreprenori și a muncii echipei InnovX-BCR”, a afirmat Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare BCR și co-fondator InnovX. 

“Plecarea în Statele Unite este o oportunitate majoră pentru businessurile InnovX-BCR de a se conecta cu investitori și stakeholderi care le pot facilita scalarea la nivel global. Experiența deja acumulată de antreprenori în accelarator, fie că vorbim despre Startupuri, Scaleups sau Grinders, îi va ajuta să creeze cu ușurință relații și să-și prezinte cu încredere afacerile în fața posibililor finanțatori. Un avantaj considerabil al SelectUSA Investment Summit este că reunește sub același acoperiș experți din domeniul tehnologiei, dar și din sectorul administrativ, astfel încât se creează oportunități reale de dezvoltare pentru businessuri pe piața din SUA”,  spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Participanții din cohorta Grinders 2020-2021:

1. Salarium este prima soluție românească pentru plata instantă a salariului în avans și educație financiară. Salarium este un startup Fintech cu o dorință puternică de a schimba paradigma „zilei de salariu” și de a scurta decalajul dintre zilele lucrate și zilele plătite. Echipa Salarium are experiență în produse financiare și beneficii și vine cu o expertiză puternică în marketing și creșterea afacerilor. 
2. MOCAPP este un startup martech (marketing și tehnologie) fondat în 2019. MOCAPP a creat o platforma de tipul Influencer Ads prin care companiile și agențiile folosesc pot automatiza procesele și reduce costurile cu 45% până la 70%. 

Participanții din cohorta Startups 2020-2021:

1. Cyscale este o companie din Cluj-Napoca, care dezvoltă tehnologii multi-cloud de management, securitate și conformitate. Cyscale dezvoltă conceptul de Cloud Security Posture Management (CSPM) pentru a oferi o imagine de ansamblu a întregului cloud. Povestea Cyscale a început de la nevoia de a gestiona mai multe medii cloud răspândite în AWS, Azure și Google Cloud Platform. După o cercetare de piață, echipa Cyscale și-a dat seama că există foarte puține produse care oferă API-uri și modalități complete pentru operatorii Dev și dezvoltatori. Astfel, Cyscale au decis că vor crea „cel mai bun instrument pe care dezvoltatorii și managerii lor îl vor iubi și utiliza în activitatea lor zilnică de gestionare a cloudului”. 
2. Credit Sky (Invoice Cash). În 2020, ICG a dezvoltat produsul Invoice Cash, un FinTech care aduce o soluție de finanțare complet digitală, modernă și inovatoare pentru IMM-uri. ICG abordează lipsa de lichidități pentru IMM-uri printr-o infrastructură IT modernă și scalabilă, care este ușor de utilizat, transparentă și operațională 24/7, 365 de zile/an.
3. Kinderpedia este o platformă SAAS și o aplicație mobilă menită să ajute școlile primare și grădinițele, oferindu-le soluții complete de comunicare și gestionare. Platforma pune la dispoziția clienților un sistem de operare unic pentru a integra toate activitățile și nevoile operaționale, financiare și educaționale. Caracteristicile cheie ale Kinderpedia sunt comunicarea în timp real, interacțiunea personalizată și partajarea resurselor.

Participanții din cohorta Scaleups 2020-2021:

1. Smarthuts este o soluție SaaS care permite distribuirea și monitorizarea sarcinilor atribuite angajaților sau contractorilor și optimizarea resurselor și proceselor implicate. Managerii vor ști ce fac angajații lor, în cât timp și câte resurse sunt implicate. SmartHuts păstrează o evidență completă a tuturor sarcinilor efectuate de către angajații la birou, de la distanță sau în locația clienților/ contractorilor și le evidențiază în fluxurile de lucru ale companiei.
2. Headlight Solutions este o companie de tehnologie care furnizează produse și soluții B2B, specializată în cercetare-dezvoltare. Produsele companiei sunt: computere, terminale self-service, sisteme de conferință, platforme SmartCity & IoT și software elaborat. 
3. Olstral este o companie producătoare de piese pentru industria de aviație, apărare, spațiu și implanturi ortopedice din titan, cu divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricatie CNC și soluții IoT. 

Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Oracle, IBM, Startup Grind, Mindspace, DLA Piper, EY, MIT CEE Forum și multe alte companii deschise inovării. Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

În premieră în București, s-a deschis un centru de tip Blue Dot, Centrul de primire și asistență refugiați, în sectorul 6, pe Calea Plevnei nr. 234.  

Mihaela Ștefan, viceprimarul sectorului 6: „Primăria Sectorului 6 continuă, prin transformarea acestui centru în primul centru de tip Blue Dot din București, să vină în sprijinul refugiaților ucraineni care se află în Capitală atât pe termen scurt, cât și mediu. Serviciile furnizate în acest spațiu sunt de maximă importanță pentru copiii care vin traumatizați din zonele de conflict și au nevoie de siguranță, hrană și adăpost, dar și de asistență medicală și activități care să susțină incluziunea lor social.” 

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „Centrul Blue Dot din Sectorul 6 al Capitalei va furniza servicii esențiale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România din calea războiului. Numărul refugiaților din București care au nevoie de ajutor este ridicat, iar susținerea este necesară pe termen mediu și lung. Serviciile pe care le oferim în parteneriat cu DGASPC Sector 6 au menirea să asigure sprijin pe termen scurt și să faciliteze incluziunea socială a copiilor și a familiilor lor.” 

Organizatorii subliniază că noul centru  „va răspunde nu doar funcționalității de bază privind asigurarea găzduirii și asistenței refugiaților orientați de către autoritățile și organismele competente, ci va deveni un complex de servicii pe termen mediu destinat copiilor și familiilor din Ucraina. Centrul va fi capabil să implementeze un model de intervenție care să vizeze atât monitorizarea fluxurilor de refugiați la nivelul sectorului 6, cât și să asigure asistența acestora pe cele mai importante arii, astfel încât să reprezinte un real suport în procesul de integrare socială.

Dotările furnizate de UNICEF constau în obiecte de mobilier, echipamente IT, aparatură electrocasnică, kituri pentru activități educative și recreative destinate copiilor găzduiți. Centrul are o capacitate de 50 locuri. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 asigură personalul specializat care gestionează și oferă servicii în centru. 

Până în prezent, la nivelul unităților de cazare ale sectorului 6 au fost găzduiți peste 2250 refugiați, dintre care peste 1260 adulți și peste 990 copii”.

UNICEF anunță că, pe lângă centrele Blue Dot înființate la principalele puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, „lucrează cu partenerii săi pentru a înființa alte centre și în alte localități din România, în funcție de fluxul de copii afectați de situația din Ucraina. Scopul este de a conecta aceste centre între ele pentru a ne asigura că toți copiii sunt monitorizați, protejați și că vor ajunge în siguranță la destinație. Pe termen mediu și lung, organizația lucrează împreună cu autorități locale și ONG-uri astfel încât toți copiii care intră pe teritoriul României să fie înregistrați într-o platformă online care să permită un management de caz eficient pentru cei mai vulnerabili dintre aceștia”.

Foto: UNICEF

Inflația face victime pe bandă rulantă în business-ul românesc.
Comerțul și sectorul construcțiilor au generat cele mai multe firme în dificultate, în primele patru luni din acest an. La nivelul întregii economii, 40.760 de firme au pus lacătul pe ușă, un record al ultimilor trei ani, arată o analiză Sierra Quadrant.

În perioada ianuarie-aprilie 2022, 1008 firme din comerț și construcții au intrat în insolvență (+61 față de ian-apr. 2021),  8390 au fost radiate (+349), 4302 au fost dizolvate (+711) și 1729 și-au suspendat activitatea (+265).

Cele mai multe firme cu probleme au fost în comerț, 11.568, iar cea mai întâlnită decizie a fost de a radia business-ul. În construcții, numărul firmelor în dificultate, închise, radiate, cu activitatea suspendată sau în insolvență a atins 3861.

Pe ansamblul, numărul operatorilor din comerț și construcții aflați în dificultate financiară a fost cu 1386 mai mare decât în 2021.

Pe ansamblul economiei, 40.760 de firme au pus lacătul pe ușă în primele 4 luni din 2022, în creștere cu 3721 față de anul precedent. Spre comparație, în 2020 erau cu 12.495 mai puține firme în dificultate.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, dinamica business-ului este tot mai puternic influențată de evoluția inflației, de creșterea blocajului financiar și de scăderea vânzărilor.

„Comerțul, cel mai dinamic sector al economiei, este din păcate și cel mai vulnerabil, în contextul în care peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate și depinde exclusiv de ritmul încasărilor.

Evoluția negativă a sectorului construcțiilor, afectat semnificativ de creșterea prețurilor la materialele de construcții și de restrângerea accesului la credite al românilor reprezintă, din punctul nostru de vedere, cel mai important semnal de alarmă în această perioadă, în condițiile în care acest business angajează seci de mii de alte business-uri pe orizontală”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Dincolo de evoluția din aceste două sectoare, probleme semnificative se manifestă și în transport și depozitare unde au fost raportate 3422 societăți cu probleme, în activitățile profesionale (3109 companii), industria prelucrătoare (3092 firme) și 2179 societăți din sectorul agricol.

Potrivit experților, firmele de transport au urcat în topul societăților cu probleme pe fondul creșterii spectaculoase a prețurilor la carburanți.

„Scumpirea benzinei și a motorinei a pus o presiune semnificativă pe costurile acestor companii, iar vulnerabilitățile se vor accentua pe măsură ce prețurile carburanților vor crește. Un trend similar, din păcate negativ, este de așteptat să urmeze și sectorul agricol acolo unde creșterea costurilor operaționale (energie, gaze, materii prime și distribuție) a făcut ca multe dintre ferme să ajungă în faliment¸”, arată analiza Sierra Quadrant.

Inflația accentuează problemele din economie

Creșterea puternică a prețurilor, cu un ritm neîntâlnit în ultimii 25 de ani, a spulberat practic mare parte din planurile de afaceri ale multor companii.

Radiografia financiară a primelor 4 luni din 2022 indică o accentuare a problemelor de finanțare a business-ului, dublată de o adâncire a pierderilor financiare generate de creșterea costurilor logistice.
6 din 10 firme aflate în dificultate în prezent au legătură cu consumul, iar scăderea vânzărilor în volum completează tabloul provocărilor economice.

„După doi ani de pandemie, cu probleme majore legate de vânzări, de materii prime și de distribuție, inflația a venit ca o lovitură decisivă pentru multe business-uri care nu s-au restructurat. Din fericire, privind în ansamblu situația firmelor cu probleme, putem spune că se putea să fie și mai rea. E un semn că pe mulți criza COVID i-a trezit și i-a determinat să își adapteze business-urile la noua realitate economică”, a declarat Ovidiu Neacșu.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, fotografia primelor 4 luni din 2022, din prisma firmelor în dificultate, reflectă doar în parte dimensiunea problemelor din economie.

„Inflația, limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, accentuarea blocajului financiar și scăderea semnificativă a vânzărilor pe fondul accentuării problemelor economice ale populației sunt principalele provocări în perioada următoare.
De modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice se vor acutiza. Războiul din Ucraina, efectele creșterii prețurilor la energie, gaze și carburanți vor pune o presiune tot mai mare pe lanțurile economice”, arată analiza Sierra Quadrant.

Strângem rândurile în recesiune?

Restructurarea business-urilor, a planurilor de afaceri, rămâne în prim-plan în S2 2022, spun experții.

Estimarea corectă a dinamicii relațiilor comerciale, a evoluției costurilor de producție și distribuție și asigurarea unei „plase de salvare” financiare sunt măsuri care vor face diferența în supraviețuirea business-ului într-un an extrem de dificil cum este 2022.

„Una dintre cheile ieșirii cu succes din această perioadă economică tulbure o reprezintă depășirea stării de neîncredere în business”, spune Ovidiu Neacșu.

„Dacă oamenii de afaceri nu vor găsi curajul, încrederea și metodele prin care să strângă rândurile și să construiască lanțuri economice, recesiunea care amenință economia mondială se va simți foarte dur în România”, a mai spus acesta.

Potrivit specialiștilor, accentuarea neîncrederii în economie se vede tot mai puternic în creșterea blocajului financiar, în dinamica plăților.

Statisticile companiei indică faptul că blocajul financiar s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depășind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020.

Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. 

Creștere economică, stagflație sau recesiune?

Business-ul românesc a reușit să se descurce neașteptat de bine în pandemie. 2020 și 2021 au fost doi ani plini de provocări, pe care firmele au reușit să-i depășească fără prea multe victime.

De la scăderea costurilor logistice (chirii, utilități, parc auto etc.) la reducerea creditului furnizor și digitalizarea activităților companiilor, măsurile s-au dovedit eficiente în multe dintre cazuri.

2022 a adus însă și o schimbare radicală a percepției investitorilor, dovadă reducerea semnificativă a investițiilor.

Dezintermedierea a fost și probabil va rămâne cuvântul de ordine în 2022, în condițiile inflației, a accentuării problemelor economice.

„După un prim trimestru surprinzător de bun din punct de vedere macroeconomic, în care dinamica economică a fost dată de creșterea consumului, un factor de conjunctură determinat de dorința oamenilor de a cumpăra ce au nevoie înainte de scumpiri, al doilea trimestru și următoarele vor aduce, din păcate, primele vești negative. Scăderea producției industriale cu 3% în primele patru luni este doar un prim semnal.
Ne așteptăm ca economia să aterizeze puternic, nu știm cât de dur, dar semnalele nu sunt dintre cele mai încurajatoare. Dacă S2 2022 va aduce o inflație și mai mare alături de o «dezghețare» a cursului euro/leu, problemele se vor accentua, iar tendința se vede încă de pe acum în dinamica vânzărilor care cunoaște un recul semnificativ. O stagnare economică însoțită de o creștere a prețurilor înseamnă stagflație, o anticameră a recesiunii”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit estimărilor companiei, nu este exclus ca, pe fondul accentuării problemelor economice, numărul firmelor care vor pune lacătul pe ușă (insolvență, radieri, dizolvate, suspendări de activitate) să atingă maximul ultimilor 3 ani, de peste 130.000 de firme.

În 2021 am avut 117.716 firme în această situație, cu 24.010 mai multe decât în anul precedent.

Situația ar fi mai bună dacă firmele vor reuși să își ia măsuri pentru a contracara efectele inflației, ale scumpirii creditării și a scăderii vânzărilor, iar autoritățile își vor respecta angajamentele legate de atragerea fondurilor europene.

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului, statisticilor Eurostat și rapoartelor Băncii Naționale a României.

Ca reacție la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, legea urmărește să refacă rezervele strategice europene de gaze înainte de venirea iernii, garantând siguranța aprovizionării cu energie.

Noul regulament, care a fost deja convenit de miniștrii Uniunii Europene, stabilește ca, până pe 1 noiembrie 2022, spațiile de depozitare a gazelor naturale să fie umplute măcar la 80% din capacitate. Țările Uniunii și operatorii trebuie să depună eforturi pentru a asigura un nivel de umplere de 85%. În următorii ani, obiectivul va fi de 90%, pentru a proteja europenii de posibilele crize de aprovizionare. Textul subliniază că țările Uniunii trebuie să-și diversifice sursele de gaze naturale și să-și extindă măsurile luate pentru a asigura eficiența energetică.

Certificarea obligatorie a instalațiilor de stocare a gazelor

Potrivit regulamentului, instalațiile de stocare a gazelor din UE vor căpăta statutul de infrastructură critică. Toți operatorii acestui tip de instalații vor fi obligați să obțină o certificare pentru a evita riscul ingerințelor străine. Operatorii care nu vor reuși să o obțină vor trebui să cedeze fie instalațiile de stocare a gazelor, fie controlul asupra acestora (contra unei compensații echitabile).

Achiziții în comun

Până în august 2022, Comisia va publica orientări destinate țărilor Uniunii privind modul în care pot achiziționa gaze naturale în comun. Ele vor putea acționa în acest sens în grupuri de două sau mai multe țări.

„Regulamentul este răspunsul la situația actuală. Gazprom folosește furnizarea de energie ca armă, iar noi avem scutul nostru de protecție”,  a declarat Jerzy Buzek (PPE, Polonia), care conduce echipa de negociere a Parlamentului. „Nimeni dintre cei care folosesc energia ca armă nu va fi responsabil pentru capacitățile noastre de stocare. De asemenea, putem începe oficial achiziția comună de gaze naturale în UE”, a adăugat acesta.

„Țările cu capacități mari de stocare vor fi obligate să dețină cel puțin 35% din propriul consum. Țările care nu au o capacitate de stocare vor trebui să încheie acorduri cu celelalte state membre care le vor stoca cantitățile necesare de gaz. Acesta este un mecanism de solidaritate stimulat de acest regulament”, a spus Cristian Buşoi (PPE, România), raportor și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

Puteți viziona declarațiile video complete aici.

Legislația a fost adoptată joi cu 490 voturi pentru, 47 împotrivă și 55 abțineri. Acum este nevoie de aprobarea oficială a Consiliului pentru a putea fi publicată în Jurnalul Oficial și a intra în vigoare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Comisia Europeană pe 23 martie, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Parlamentul a votat pe 5 aprilie folosirea unei proceduri accelerate și a sprijinit propunerea două zile mai târziu. La summitul de la Versailles, liderii Uniunii Europene au cerut măsuri pentru a soluționa chestiunea independenței energetice.

• BCR accelerează migrarea portofoliului de carduri din plastic către materiale reciclate, mai prietenoase cu mediul
• Peste 90% din cardurile emise în ultimele șase luni, în cadrul noilor pachete de cont curent ale BCR – George și George pentru tineri, sunt din material reciclat 
• Banca a lansat procesul de tranziție în octombrie 2021, cu obiectivul ca, până în 2023, toate cardurile BCR să fie produse exclusiv din materiale sustenabile 

Tranziția către un portofoliu „verde” de carduri a fost accelerată, în ultimele șase luni, de către BCR, ca parte din angajamentul băncii de a reduce amprenta de carbon prin activitățile și serviciile sale.

Astfel, peste 90% din cardurile emise din decembrie până în prezent, prin noile pachete de cont curent pentru persoane fizice disponibile la BCR, George și George pentru tineri, sunt produse din materiale reciclate, ceea ce înseamnă o reducere a amprentei de carbon cu aproximativ 2,7 tone. 

„Ne-am angajat pe acest drum cu dorința de a crea cultură a sustenabilității, atât pentru noi și colegii noștri, cât și pentru clienții și comunitățile din România. Trebuie să le oferim oamenilor oportunitatea de a se implica în demersurile de protejare a mediului chiar și prin simpla alegere a produselor și serviciilor financiare. Vom continua în ritm susținut această traziție către carduri realizate din materiale prietenoase cu mediul, cu promisiunea că le vom furniza, în același timp, și cele mai noi și accesibile produse”, a declarat Ramona Badea, Director Executiv Adjunct, Produse și Segmente Retail, BCR.

În prezent, BCR emite carduri atât din plastic reciclat – cu un nivel de inserție cuprins între 85-100% –, cât și din material biodegradabil.

Poluarea cu plastic este, la ora actuală, una dintre cele mai presante probleme de mediu din lume. BCR își concentrează de ceva timp eforturile în urmărirea lanțurilor valorice de producție care au un impact pozitiv asupra societății, prin protejarea mediului înconjurător. În același timp, banca va continua promovarea unor practici bancare responsabile, susținând și promovând operațiunile digitale, comerțul electronic și plățile contactless. Digitalizarea accelerată a serviciilor BCR a ajutat banca să folosească mult mai puțină hârtie în operațiuni, în condițiile în care oferă de mai mulți ani produse care pot fi acordate 100% online (62% din creditele personale sunt acordate online prin George, alături de 55% din toate cardurile de credit și 64% din toate produsele de descoperit de cont).

FNGCIMM este cea mai profitabilă companie din sectorul financiar- bancar deținută 100% de statul român, plasându-se pe poziția 58 în top 100 cele mai profitabile companii din România.

Clasat pe pozitia 58 în TOP 100 – Cele mai profitabile companii din România, realizat de către dinamica platformă de jurnalism multi-media Panorama.ro, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în cei peste 20 de ani de activitate a devenit cea mai mare instituţie financiară nebancară care funcţionează în România, în scopul garantării creditelor pentru întreprinderie mici și mijlocii și a microîntreprinderilor.

De la prima garanție aprobată în data de 31 mai 2002 și până în prezent, FNGCIMM a acordat peste 570.000 de garanții, în valoare de 98.021 mil lei ce au susținut acordarea de credite în valoare de 147.467 mil lei. Cu precadere, în ultimii trei ani, activitatea de garantare a înregistrat o creștere istorică a volumului de garanții acordate, în principal, datorată Programului Guvernamental IMM INVEST.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a înregistrat la 31 decembrie 2021 un profitul brut de 119.694 mii lei, cu circa 32% peste ținta stabilită în buget, iar după deducerea impozitului pe profit, în valoare de 17.043 mii lei, profitul net la finele exercitiului financiar 2021 a atins 102.651 mii lei cu circa 23,2% față de ținta de buget de 78.767 mii lei.

Rezultatele financiare au fost obținute, în principal, în urma acordării a 36.097 de garanții în decursul anului 2021, în valoare totală de 17.252.705 mii lei, dintre care: 14.547.019 mii lei (aprox. 84% în total acordări) reprezintă garanții emise în nume și cont stat, 2.415.819 mii lei (cca. 14% în total) garanții din surse în administrare, iar restul în sumă de 289.866 mii lei (cca. 2% în total acordări) reprezintă garanții din surse proprii.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2021 este în creștere cu 7% din punct de vedere valoric, față de nivelul anului 2020, când volumul de garantare a atins 16.191.563 mii lei, pentru 44.040 garanții acordate.

 PROFIT RECORD ÎN TRIMESTRUL I 2022 PENTRU FNGCIMM 

Pentru primul trimestru al anului 2022 Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii continua evolutia pozitiva inregistrata in cursul anului 2021, profitul net la sfârsitul trimestrului I 2022 fiind de 34.554 mii lei, in crestere cu 36% (+9 mil. lei) fata de prevederile bugetare pentru trimestrul I 2022 și cu 7% față de profitul net înregistrat în perioada similară a anului precedent. 

Evolutia favorabila a profitului net la 31 martie 2022 se datoreaza si unor factori de influenta, dintre care mentionăm cresterea veniturilor din exploatare la un nivel de 43.696 mii lei, scaderea cu 25% a cheltuielilor din exploare comparativ cu tinta bugetara  transpusa intr-o economie de 3.4 mil. lei, precum si mentinerea la un nivel scazut a raportului cheltuieli/venituri, in valoarea procentuala de circa 23%.

Din data de 10 iunie a.c., Institutul de Medicină Legală Mina Minovici (INML) nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere, indiferent de vârstă. Decizia a fost luată după ce societatea civilă a atras un semnal de alarmă asupra acestor teste încă practicate în România și considerate de Organizația Mondială a Sănătății o încălcare a drepturilor omului, printr-o campanie națională de eliminare legislativă a acestor certificări – campanie ce a atras, până la acest moment, peste 40.000 de semnături în urma petiției online demarate. Totodată, mai mulți influenceri din România, printre care Dana Rogoz, Sore, Sânziana Negru, Atena Boca și Oana Trifu, s-au implicat în susținerea acestei campanii, militând pentru eliminarea testelor de virginitate.

O primă reușită: din iunie 2022, INML nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere. Campania continuă până când testele sunt eliminate din toate celelalte unități medicale din țară.

Începând cu 10 iunie a.c., INML nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere, indiferent de vârstă, potrivit unei note semnate de directorul INML, George Cristian Curcă. Până de curând, unitățile de medicină legală din România eliberau certificate de virginitate pentru fete și femei, la cerere, deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) au cerut, încă din 2018, interzicerea acestor teste, considerându-le o încălcare a drepturilor umane. Potrivit OMS, nu există dovezi științifice că metoda poate dovedi dacă o femeie ori o tânără a avut sau nu act sexual vaginal. Medical vorbind, inspecția himenului are o precizie mai mică de 10% în ceea ce privește determinarea virginității în cazul fetelor și femeilor examinate. Așadar, testul este practic inutil, iar procedura poate provoaca traume celor examinate. 
În 2019, în România, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităților aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici (INML) – adică, aproximativ 1.000 de teste pe an. Acestea sunt realizate în diverse unități de medicină legală din țară, din toate județele. În prezent, există două tipuri de examene: cele care au legătură cu o anchetă penală și cele realizate la cerere, de către părinți – în special, de către tați.

Influencerii din România susțin #DeNetestat. Printre ei: Dana Rogoz, Sânsiana Super, Sore și Atena Boca

Pe 6 iunie a.c., Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (V.I.F.) a tras un semnal de alarmă asupra acestor testări medico-legale abuzive și traumatizante, la care pot fi supuse tinerele din România, lansând campania națională #DeNetestat, ce-și propune să elimine testele de virginitate din legislația autohtonă.

“Faptul că INML nu mai eliberează aceste certificate de virginitate la cerere este un prim pas către normalitate, ne dă speranță în tot acest demers. Mulțumim tuturor care s-au implicat în sprijinirea cauzei și au făcut posibilă această primă decizie. Ne propunem să demonstrăm că virginitatea este doar un concept social, cultural și religios, care reflectă discriminarea de gen a fetelor și femeilor. Acest test nu are vreo însemnătate medicală și poate cauza daune psihologice celor care îl susțin”, punctează Andrada Cilibiu, Coordonator PR și Comunicare al Centrului FILIA, organizație ce face parte din rețeaua VIF, susținătoare a campaniei #DeNetestat.

Campania a fost lansată cu ocazia desfășurării examenelor de bacalaureat din România, printr-o paralelă efectuată între examenul maturității (examenul de BAC) și examenul de verificare a virginității. Astfel, liceenii din România au aflat despre existența unei practici medicale rămase din vremuri apuse și, anume, examinarea virginității fetelor, supranumită și „examenul cu două degete”.

Mai mulți influenceri, cunoscuți opiniei publice din România, s-au implicat în susținerea campaniei #DeNetestat, atrăgând atenția comunității lor de următori online asupra existenței acestor certificate și militând pentru eliminarea lor. Printre influencerii care au susținut campania se numără: Dana Rogoz, Sore, Atena Boca, Oana Trifu, Noemi Meilman, Sînziana Sooper, Beatrice Olaru și Alma Cazacu, Ada Galeș, Andreea Retinschi și Silviu Faiăr.

Peste 40.000 de semnături colectate într-o săptămână

Subiectul campaniei naționale sociale #DeNetestat a fost lansat în dezbatere pe agenda publică și a fost urmat de o petiție online de eliminare a acestor examinări din legislația din România, adresată Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății, dar și Institutului Național de Medicină Legală.

Peste 40.000 de semnături au fost colectate, până acum, în cadrul petiției online – desfășurate pe platforma organizației non-guvernamentale Campaniamea.Declic.ro, în doar o săptămână de la lansarea campaniei. Petiția este în continuare deschisă celor care doresc să se alăture acestei cauze, ea putând fi semnată AICI. Reprezentanții Rețelei VIF, semnatari ai campaniei, își propun să adune peste 50.000 de semnături, până la sfârșitul lunii iunie.

“Ne bucură enormă receptivitatea oamenilor la mesajul campaniei și numărul mare de semnături de susținere pe care l-am strâns într-un timp atât de mic. Suntem foarte mândri ca eforturile susținute ale Rețelei VIF și ale societății civile a determinat eliminarea testelor din INML, o prima schimbare în bine. Nu ne oprim însă aici, ci continuăm să spunem că virginitatea e #DeNetestat până când testele de virginitate vor fi eliminate complet din toate unitățile de medicină legală din țară” declară Roxana Niță, Director de Creație DDB România.

Acțiuni de promovare

#DeNetestat este o campanie socială, semnată de Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF), realizată pro bono și comunicată în parteneriat cu agențiile DDB România, ABIS Studio, Porter Novelli, Media Investment, cu sprijinul regizorului Iulia Rugină, actriței Voica Oltean, compozitorului Mihai Dobre și fotografului Adi Bulboacă.

Campania prezintă un film emoționant, în care protagonista este o adolescentă supusă la acest examen, chiar în preajma simulărilor pentru examenului de BAC. Tânăra povestește despre anxietatea cu care se confruntă, deseori, înaintea examenelor pe care urmează să le susțină.

Campania cuprinde acțiuni de comunicare desfășurate în mediul online (social-media) și în presă, o campanie de publicitate outdoor în București (led screen-uri în 21 de locații, unele amplasate în preajma liceelor și universităților), acțiuni de vizibilitate în cadrul târgurilor liceelor și universităților din Capitală, precum și PR stunt-uri în universități. Campania se derulează până la sfârșitul lunii iunie.

Unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume, UNTOLD, și liderul pieței de office din CEE, Globalworth, au semnat un parteneriat strategic de lungă durată. Una dintre componentele acestui parteneriat privește motivarea și bunăstarea tuturor angajaților companiilor care își au casa în clădirile Globalworth. UNTOLD va aduce vibe-ul de festival în aceste locații și va oferi o fărâmă din magia și povestea celui mai așteptat eveniment muzical din Europa .

Prima petrecere de acest gen va avea loc în data de 28 iunie, când Globalworth și UNTOLD aduc în lobby-ul Globalworth Tower doi DJ care au fost prezenți în line-up-ul festivalului.

DJ Kristian Nairn, care a jucat rolul Hodor în serialul Urzeala Tronurilor, și Spike, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din România, vor aduce o esență din magia UNTOLD. De asemenea, din 15 iulie va fi disponibil pe canalele UNTOLD și Globalworth show-ul de pe Globalworth Tower făcut de DJ Kristian Nairn aka Hodor.

De asemenea, echipa UNTOLD se mută din 2023 în comunitatea Globalworth, într-una din clădirile Green Court. Suprafața închiriată de organizatorii festivalului UNTOLD este de 630 de mp, iar această mutare face parte dintr-un parteneriat mai amplu dezvoltat între cele două companii.

„Suntem încântați să oferim miilor de angajați din spațiile Globalworth o mostră din magia UNTOLD prin evenimentele din această vară. Parteneriatul dintre cele două branduri va clădi fundația unui concept nou de muncă, având ca misiune dezvoltarea unei sinergii proactive între industriile de entertainment și real estate.”, a declarat Bogdan Rădulescu, Head of Partnership & New Business, UNTOLD și Neversea.

„După o pauză de doi ani în care nu am mai putut organiza evenimente pentru comunitatea Globalworth, cea mai mare comunitate de business din România, suntem încântați să sărbătorim întoarcerea la birou prin acest parteneriat. Mai mult, abia așteptăm ca UNTOLD

să se mute la noi acasă și să devină parte din această comunitate. Suntem convinși că ne vom distra împreună și vă așteptăm în data de 28 iunie la o primă petrecere din seriile de surprize pe care le pregătim pentru chiriașii Globalworth și iubitorii UNTOLD”, a adăugat Georgiana Oltenescu, Group Head, Marketing & Communication la Globalworth.

UNTOLD reunește peste 200 de artiști internaționali și DJ-i de top pe durata a 4 zile și 4 nopți, transformând festivalul din centrul orașului Cluj-Napoca într-unul din cele mai așteptate evenimente muzicale ale anului. Cu headlineri celebri, multiple scene, un program eclectic și decoruri spectaculoase, care completează tema fiecărei ediții, UNTOLD atrage sute de mii de persoane din întreaga lume. Peste 375.000 de fani din 100 de țări participă în fiecare an la UNTOLD.

În 2022 festivalul aduce cel mai bun line-up  din Europa care include nume consacrate și o paletă diversă de genuri muzicale: de la live acts la show-uri EDM, pop, house, techno, tech-house, deep house, drum&bass, dubstep, hip-hop, trip-hop, trance, reggae și multe altele. Printre artiștii confirmați se numără David Guetta, Don Diablo, G-Eazy, Kygo, Morten, Above & Beyond, Major Lazer sau Anne-Marie.

 DESPRE GLOBALWORTH

Globalworth este o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 240 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.2 miliarde de euro, la 31 decembrie 2021. Aproximativ 95,9% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 660 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn.

Contact:

Ioana Chereji PR Manager

Ioana.chereji@untold.com

Compania româneascăColor Smart Distribution, unic importator și distribuitor în România și Republica Moldova al brandurilor premium Novacolor și Pittsburgh Paints, a inaugurat un nou showroom în Timișoara, după o investiție în valoare de jumătate de milion de euro.  

Situat pe strada Carol Davila, nr. 23 A, noul showroom se înscrie în strategia de creștere a companiei într-un ritm anual de 30-50%, similar cu evoluția businessului din ultimii  trei ani.

„Evenimentul de deschidere a showroom-ului din Timișoara vine exact la un an după inaugurarea sediului nostru din București, care a marcat și rebrandingul companiei în Color Smart Distribution. Timișoara este o piață în plină dezvoltare în domeniul amenajărilor interioare și am observat o cerere tot mai mare în zona produselor premium și premium plus, precum și o dorință a beneficiarilor de a obține amenajări de calitate, durabile, realizate cu materiale ecologice, naturale. În plus, prezența noastră în această zonă oferă consumatorilor finali, atât acest tip de produse pe care le caută, cât și consultanță din partea echipei, soluții personalizate și proiecte la cheie, realizate cu echipele noastre de aplicatori”,  a declarat Cătălina Trupșor, fondator și CEO Color Smart Distribution.

Prin noul showroom, Color Smart își propune să fie mai aproape de specialiștii și clienții finali din zona de vest a țării, care au nevoie de suport pe tot parcursul proiectelor. Totodată, Timișoara devine astfel un hub pentru Color Smart, de unde va coordona toate comenzile din vestul României.  În plus, prin această poziționare, Color Smart va reuși să ofere servicii mai bune, termene de livrare extrem de avantajoase, condiții optime pentru alegerea culorilor sau a texturilor necesare unei decorări de vis.

Intrarea pe piața din Timișoara face parte din strategia de extindere teritorială a Color Smart, care este deja prezentă în mai multe orașe importante ale țării.

Compania își propune pentru acest an să-și consolideze o comunitate de specialiști, designeri, aplicatori, dar și consumatori finali atât în Timișoara, cât și în județele din proximitate, și să devină tot mai vizibilă atât în vestul țării cât și la nivel național. De asemenea, Color Smart are în plan să își îmbogățească portofoliul de produse cu noi branduri internaționale.

„Orice intrare pe o piață nouă necesită o perioadă de acomodare, în care să convingem pieța locală de valoarea unică a produselor și serviciilor pe care le oferim, să creștem o echipă nouă de specialiști.

Printre altele vom organiza workshopuri dedicate fiecărei categorii în parte, cursuri în cadrul Academiei Novacolor pentru a forma viitori maeștri, dar și evenimente de networking. Până la finalul anului ne propunem să fim mai aproape de fiecare comunitate în parte, și să fim prezenți în mediile relevante pentru specificul businessului nostru.

Din cifra de afaceri prognozată pentru 2022 doar 5-8%, respectiv 250.000 – 300.000 de euro, se va datora deschiderii noului showroom Color Smart în Timișoara. Ne așteptăm la creșteri cu adevărat spectaculoase din al doilea an de funcționare, respectiv 2023”, a mai declarat Cătălina Trupșor.  

Orientarea Color Smart către zona de vest a țării are la bază și dezvoltarea pieței imobiliare din Timișoara, unde toate segmentele rezidențiale sunt în expansiune. Compania a sesizat că segmentul de design interior evoluează în același ritm cu domeniul imobiliar și are un real potențial de dezvoltare.

În plus, Timișoara se bucură de una dintre cele mai renumite facultăți de arhitectură din țară, astfel că în zona de vest a țării comunitatea de arhitecți și designeri este numeroasă, iar oferta serviciilor de design interior este și ea bogată.

În decizia de extindere, Color Smart s-a bazat și pe faptul că în această zonă clienții finali înțeleg importanța și avantajele de a lucra cu un designer sau arhitect în proiectul de amenajare al casei, țin cont de calitatea materialelor pe care le aleg, de la tipul de pardoseli, până la calitatea vopselelor, și lucrează cu echipe de aplicatori calificați.

Compania oferă pachete personalizate de servicii care pot include: consultanță în alegerea culorii, texturii și finisajelor potrivite, în funcție de specificul proiectului, consultanță în bugetare (estimarea și calcularea bugetului), suport tehnic pentru pregătirea vopselei, consiliere în șantier, precum și recomandări de specialiști cu care companiile pot colabora – arhitecți, designeri, constructori, aplicatori.

CEC Bank a acordat grupului industrial RAAL din Bistrița, unicul producător de sisteme de răcire local și unul dintre principalii exportatori români, o finanțare de 5 milioane de euro pentru susținerea activității curente, cu garanție emisă de EximBank, în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, care acoperă 90% din credit.

Cu o tradiție de 40 de ani în domeniul producției de schimbătoare de căldură și privatizat în 1995, grupul RAAL are în prezent peste 2300 de angajați, o cifră de afaceri de circa 325 de milioane de lei și două facilități de producție în România. 

„Suntem mândri să susținem business-uri industriale din România care au o lungă tradiției și continuă să se dezvolte și să inoveze în domenii care generează valoare adăugată pentru economie. Schimbătoarele de căldură sunt folosite în soluții de încălzire și răcire a bateriilor auto pentru mașini electrice, mașinilor agricole, echipamentelor industriale pentru aer comprimat, trenuri, mașini pentru construcții și multe altele. Este un domeniu cu un mare potențial în contextul actual al relocării activităților industriale cât mai aproape de utilizatorii finali, în contextul preocupărilor la nivel global pentru reducerea amprentei de carbon”, declară Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.

„Susținerea companiilor care contribuie prin activitatea lor la creșterea eficienței energetice reprezintă o direcție strategică pentru EximBank, mai ales în contextul unui interes crescut pentru implementarea de soluții smart care să permită reducerea consumului de energie. Vom continua să mobilizăm resurse financiare în condiții avantajoase pentru antreprenorii care dezvoltă  tehnologii pentru utilizarea eficientă a resurselor și vom sprijini inițiativele firmelor care contribuie la susținerea atingerii obiectivelor naționale de mediu contribuind astfel la o dezvoltare economică durabilă și asigurarea competitivității pe termen lung a economiei românești”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Grupul RAAL are propria echipă de cercetare și dezvoltare, iar peste 99% din producție este destinată exportului. Printre clienții grupului se numără John Deere – unul dintre cei mai cunoscuți producători de utilaje agricole, Class sau Samsung.

RAAL produce schimbătoare de căldură folosite în instalații industriale și în industria auto – un domeniu cu un potențial foarte mare de creștere în contextul în care tehnologia schimbătoarelor de căldură poate fi utilizată și pentru creșterea eficienței energetice și reducerea consumului și a cheltuielilor de energie.

Formalismul excesiv al ANAF invalidat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Lipsa rapoartelor de lucrări și existența unui departament propriu de vânzări nu influențează tratamentul fiscal al unor servicii suplimentare de vânzări

Rapoartele de lucrări nu sunt obligatorii, chiar dacă au fost prevăzute prin contract, în condițiile în care contribuabilul probează prin mijloace de probă efectivitatea prestării serviciilor, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia definitivă favorabilă a fost obținută de echipa de avocați a Băncilă, Diaconu și Asociații, compusă din Emanuel Băncilă și Andrei Boian. Aceștia au reușit să demonstreze că nu există o situație de dublare a serviciilor atunci când au fost angajați prestatori de servicii suplimentari în condițiile în care contribuabilul avea deja un departament propriu de vânzări. Printr-un raport de expertiză administrat în cauză s-a dovedit legătura de cauzalitatea între serviciile de vânzări prestate suplimentar si creșterea cifrei de afaceri. 

Un operator important din industria materialelor de construcții care avea departament propriu de vânzări a procedat și la angajarea de subcontractori, pentru a-și asigura creșterea cifrei de afaceri în relația cu anumiți distribuitori – fără a desființa departamentul de vânzări intern al companiei. 

Organele fiscale, cu ocazia desfășurării inspecției fiscale, au refuzat recunoașterea caracterului deductibil al acestor cheltuieli legate de prestarea unor servicii suplimentare de vânzări în afara departamentului propriu de vânzări al Societății și a TVA aferentă, motivat de faptul că deja exista un departament propriu de vânzări, și nu se poate determina dacă creșterea cifrei de afaceri în relația cu distribuitorii, pentru care au fost angajați prestatori de servicii suplimentari a fost generată de serviciile prestate de către aceștia din urma sau de către angajații din propriul departament de vânzări. Mai mult, conform contratului de prestări servicii, se indica în mod clar obligativitatea întocmirii unor rapoarte de lucrări pentru decontarea serviciilor, ceea ce nu s-a întâmplat. 

Atât în cadrul inspecției fiscale, cât și în cadrul contestației, Societatea a prezentat suficiente documente care probau, pe de o parte, faptul că serviciile au fost efectiv prestate, iar pe de altă parte, faptul că în relația cu distribuitorii pentru care s-a dispus externalizarea parțială a departamentului de vânzări a fost înregistrată creșterea cifrei de afaceri tocmai datorită acestei externalizări parțiale, totuși organele fiscale și-au menținut poziția în ceea ce privește refuzul recunoașterii caracterului deductibil al cheltuielilor și a TVA aferentă.

În același timp, referitor la susținerile organelor fiscale conform cărora compania avea un departament de vânzări intern, Curtea de Apel București a accentuat obligația organelor fiscale de a respecta principiului libertății de gestiune care acordă companiei dreptul de a decide în privința raporturilor contractuale pe care le angajează. 

„Formalismul excesiv al ANAF continua să piardă teren prin soluțiile succesive date de instanțele de judecată în favoarea contribuabililor. Cu toate acestea, nu se observă o schimbare de optică în abordarea echipelor de inspecție fiscală pe această temă”– a declarat Emanuel Băncilă, partenerul coordonator al departamentului de Controverse și Inspecții Fiscale al Băncilă, Diaconu și Asociații. 

Piața de bricolaj din România, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie, va atinge un record istoric de vânzări în acest an, de peste 18 miliarde de lei, pe fondul creșterii interesului românilor pentru sectorul DIY, în general pentru amenajarea locuințelor și, în actualul context economic, pentru reducerea consumului energetic.

După 2 ani de pandemie în care magazinele de bricolaj au fost printre puținele deschise, iar vânzările acestora au crescut semnificativ, 2022 anunță o evoluție ceva mai temperată, influențată de provocărilor financiare (inflație, scumpirea creditării, scăderea consumului) și de cele logistice, inclusiv de efectele războiului din Ucraina.

După un prim trimestru bun, în care vânzările au crescut pe fondul dorinței românilor de a evita creșterile de prețuri din lunile următoare, dovadă datele privind creșterea economică din T1 bazată în principal pe consum, restul anului va aduce o creștere temperată a pieței, focusată în principal pe produsele pentru reducerea consumului energetic, estimează experții de la Frames, într-o analiză privind evoluția pieței de bricolaj.

„Se observă deja că românii sunt mai prevăzători în privința cumpărăturilor, decizia de achiziție ieșind din zona de impuls. Cumpărăturile pentru casă, pentru amenajarea locuinței, a grădinii, pentru reabilitarea termică și energetică vin după o cercetare a pieței, mai ales pe internet, legată de prețuri, de specificațiile produselor, de calitatea acestora”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit experților, piața va continua să crească, din perspectiva cifrei de afaceri, însă avansul va fi unul mai temperat.

Dacă în 2010, sectorul de bricolaj raporta o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în 2020 s-a ajuns la 15,7 miliarde lei, iar estimările privind acest an indică un nivel în jur de 18 miliarde lei.

Specialiștii afirmă că, în condițiile în care sectorul imobiliar va continua să ofere noi unități locative, iar oamenii, afectați de creșterile de prețuri la energie, vor fi tot mai preocupați de găsirea unor soluții pentru asigurarea unui randament termic sporit locuințelor lor, este de așteptat ca piața de profil să continue, în 2022, evoluția dinamică marcată în anii anteriori.

„Nu este exclus ca, din punct de vedere financiar, 2022 să fie anul în care piața va trece de borna de 20 de miliarde de lei, pe fondul inflației și evoluției sectorului construcțiilor, principalul motor al creșterii acestei piețe. Totul va depinde însă de dinamica consumului și de modul în care vor fi rezolvate problemele de aprovizionare, urmare a efectelor războiului din Ucraina și problemelor din China”, afirmă analiștii.

Și profitabilitatea sectorului ar putea marca un record istoric, de peste 2 miliarde lei. Spre comparație, cele 1729 de firme care activau în sectorul de bricolaj în 2010 raportau un profit total de 200 milioane lei în 2010, iar în 2020, pe fondul creșterii pieței și a numărului de companii (2587), profitabilitatea sectorului se situa la 1,98 miliarde lei.

În 2020, ultimul an pentru care există datele financiare definitive, piața de bricolaj a raportat venituri de 17,4 miliarde lei și cheltuieli de 15,2 miliarde lei.

În sectorul de bricolaj lucrează, în prezent, peste 24.000 de angajați, iar cele mai multe firme sunt în București-Ilfov (394), urmat de Timiș (114), Bihor (113), Cluj (109), Arad (91).

Românii, mai atenți la ce și cum construiesc

2022 a adus o maturizare a pieței de bricolaj, după 10 ani de creștere spectaculoasă.

Investițiilor majore în deschiderea unor noi magazine i s-a adăugat focusul tot mai puternic al companiilor pe comerțul online, un sector extrem de dinamic care a ajuns să reprezinte, în unele cazuri, peste 5% din cifra de afaceri din zona de bricolaj.

„Folosind telefonul mobil, laptopul, românii au devenit mult mai atenți la oferte. Extinderea semnificativă a gamei de produse pe toate segmentele, de la articolele de materiale de construcții (cărămizi, lemn, echipament sanitar) fierărie, vopseluri și lacuri, alte materiale de bricolaj s-a tradus într-o selecție mult mai atentă a produselor, calitatea, specificațiile tehnice căpătând o relevanță mult mai mare decât în trecut, când prețul se afla în prim-plan”, arată analiza.

De la garduri și pavaj, gresie de exterior, instalații pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiții și instalații pentru udat grădini, vânzările au înregistrat, astfel, o creștere semnificativă.

Izolarea termică, în prim-plan

Potrivit analizei Frames, statisticile de vânzări indică o preocupare tot mai mare a românilor pentru izolarea termică a locuințelor, decizie justificată de creșterea semnificativă a costurilor cu energia și gazele.

„Au românii o expresie – să îți faci iarna car și vara sanie. E valabilă în această perioadă când vânzările de astfel de soluții sunt pe un trend ascendent. Vorbim de toată gama de produse, de la boilere și centrale termice și electrice cu un consum mai redus de energie, becurile led și panourile solare, la materialele de izolare termică, polistiren expandat, vata minerală”, afirmă experții.

Potrivit estimărilor experților, vânzările de soluții de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor.

„Ne așteptăm ca pe măsură ce ne apropiem de iarna lui 2022-2023, când costurile cu energia electrică, cu gazele vor crește, să vedem un interes semnificativ pe aceste zone de produse, acolo unde există o gamă tot mai largă de soluții de ultimă generație, la prețuri competitive”, spun specialiștii.

Potrivit experților, clienții care vor să investească în izolarea termică a locuințelor ar trebui să se documenteze înainte de a face cumpărăturile.

„Ofertele din magazinele de bricolaj sunt multiple, iar criteriile de selecție (compatibilitate, specificații, calitate), dincolo de preț, sunt dificil de înțeles. Ideea e să te informezi temeinic despre ce ai nevoie, să întrebi un specialist și să urmărești tutorialele din surse avizate, pentru a face o achiziție optimă, cu un randament optim pe termen mediu și lung”, spun experții.

Dacă este să vă apucați de izolarea caselor, trebuie să știți că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 – 40% prin pereți, ușile 10% și ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiș se poate pierde între 15 și 25% din coeficientul energetic.

Vestea bună este că, potrivit datelor din piața de bricolaj, românii sunt mult mai atenți la comparațiile între produse, la calitate și specificații în general.

De la materialele feroase (oțel beton, țevi si profile, armături fundații),  sisteme de zidărie (BCA, cărămidă, mortare zidărie, adezivi), materiale lemnoase (pal, osb), țiglă metalică/ceramică, materialele și materiale pentru hidroizolatii, etanșări, termoizolații (vata minerală, polistiren și accesorii) la finisaje (plăci de gips carton, profile și accesorii, gleturi, vopsea și tencuieli decorative), amenajări interioare (usi, ferestre și parchet) și instalațiile electrice, căutările pe aceste cuvinte cheie au crescut semnificativ.

Analiza Frames a fost realizată pornind de la datele financiare raportate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului de cele 2587 de firme înregistrate în 2020 cu codul CAEN 4752 – Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, înmagazine specializate.

Estimările privind dinamica business-ului în 2022 aparțin experților companiei de consultanță Frames.

• Peste 60% dintre gameri fac achiziții în timpul sesiunilor de gaming: 4 din 10 își comandă mâncare în timpul sesiunilor și 1 din 2 gameri își comandă jocuri, produse de gaming sau elemente necesare în joc
• 1 din 2 gameri sunt motivați să facă achiziții cu cardul, dacă beneficiază de oferte cashback în zona de gaming
• În topul preferințelor pentru comenzile online se află jocurile și produsele de gaming (56%), mâncarea (50%) și hainele (40%), în timp ce 14% dintre respondenți nu fac deloc achiziții online

George, primul banking inteligent din România, a realizat un studiu online în cadrul Gaming Marathon, despre profilul de consum al gamerilor tineri din România. Studiul expune modul în care se raportează gamerii la cumpărăturile online și arată că peste 60% dintre pasionații de jocuri video fac achiziții în timpul sesiunilor de gaming: 4 din 10 își comandă mâncare în timpul sesiunilor, în timp ce 1 din 2 gameri își comandă jocuri, produse de gaming sau alte elemente necesare în joc (skins, coins). 

În topul preferințelor pentru cumpărăturile online pe care le fac în afara sesiunilor de gaming se află jocurile și produsele de gaming (56%), mâncarea (50%) și hainele (40%), în timp ce 14% dintre respondenți au menționat că nu fac deloc achiziții online. De asemenea, 1 din 2 gameri sunt motivați să facă achiziții cu cardul dacă beneficiază de oferte cashback în zona de gaming, de la reduceri la achiziții hardware gaming, la reduceri la jocuri și plăți online pentru monede în diverse jocuri sau la acces gratuit la evenimentele de profil.

„George este aproape de comunitatea de gaming din România de foarte mult timp și, de aceea, ne dorim să extindem beneficiile platformei cu oferte personalizate, relevante pentru profilul gamerilor. Considerăm că gamerii sunt o parte esențială a unui ecosistem digital, iar povestea lui George este strâns legată de capacitatea de inovare continuă, care trece dincolo de servicii și produse financiare. În acest sens, studiul realizat în cadrul Gaming Marathon ne-a ajutat să aflăm care sunt obiceiurile de achiziții online ale pasionaților de jocuri video, dar și cum se raportează la ofertele de tip cashback. Datele arată că avem o bună compatibilitate pe această zonă, astfel că ne dorim să extindem George Moneyback pentru cât mai mulți parteneri și oferte destinate pentru achiziții de jocuri și echipamente dedicate pentru jocuri video”, a declarat Adrian Săveanu, Brand Manager George.

Studiul, realizat pe un eșantion de 1.167 de persoane, are 65,80% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 14-24 ani și arată că cea mai bună formă de a încuraja participarea gamerilor în competiții sau promoții sunt: premiile în bani (57%), premiile în produse de gaming (52%), bilete la evenimente de gaming (21%) și posibilitatea de a-și întâlni creatorul de conținut preferat (21%).

George este un ecosistem digital, care se transformă și evoluează permanent. Astfel, George a adăugat peste 240 de noi funcționalități de la lansare și se bucură de cel mai mare rating în rândul aplicațiilor bancare din România în Google Play și AppStore. Platforma George a fost proiectată de hub-ul de inovație de la Viena al Erste Group, cu implicarea mai multor tineri IT-iști români. George a fost redezvoltat la nivel local de experții BCR, împreună cu un întreg ecosistem digital, unic în Grupul Erste. 

George Moneyback este un program de loialitate al BCR, prin care utilizatorii primesc bani înapoi pentru tranzacțiile efectuate cu cardul lor BCR de debit sau de credit. Acesta este disponibil în aplicația George și poate fi activat direct din profil. Înscrierea în program și utilizarea Moneyback este disponibilă tuturor posesorilor de card de debit sau credit în lei emis de BCR (cu excepția cardurilor „City Card”, cardurilor blocate, expirate, a cardurilor business și cardurilor preplătite) și care utilizează aplicația George. Utilizatorii George pot afla mai multe despre sistemul Moneyback pe site-ul oficial BCR.

Gaming Marathon este cel mai mare festival online de gaming din România, la care participă cei mai cunoscuți creatori de continut, care atrag, la fiecare ediție, sute de de mii de participanți.

Conform raportărilor financiare finale pentru anul trecut, afacerile JTI în 2021 cumulate pentru cele două entități care își desfășoară activitatea în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășesc 7 miliarde lei (peste 1,4 miliarde euro). Suma totală include acciza și este în creștere cu circa 12% față de 2020. Pe lângă accize, JTI a mai virat la buget și TVA, plus alte taxe si contribuții, reprezentând în total 80% din cifra de afaceri, și anume circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult față de anul precedent.   

Profitul celor două entități JTI în 2021 este de peste 825 milioane lei, în creștere cu circa 13% comparativ cu 2020.

„Rezultatele bune obținute de companiile din sectorul tutunului înseamnă și sume în creștere virate la stat, dat fiind că pachetul de țigarete este cel mai taxat produs. De asemenea, majorarea cifrei de afaceri înseamnă că putem continua să investim în România, să exportăm mare parte din producția locală, să fim un partener de nădejde al autorităților în combaterea contrabandei și, nu în ultimul rând, să derulăm programele sociale și culturale demarate în urmă cu 25 de ani. Ne dorim să putem raporta și pentru anul în curs rezultate financiare bune și, implicit, creșterea sumelor plătite la buget. Vom reuși în condițiile unei politici fiscale predictibile, stabilității cadrului de reglementare și menținerii contrabandei la nivel scăzut. În prezent, așteptăm noul calendar de creștere a accizei și asistăm la dezbateri prelungite pe tema unei eventuale taxe noi, intitulate «de solidaritate». În cazul nostru, taxele reprezintă deja 80% din cifra de afaceri cumulată, restul de 20% fiind costuri cu materiile prime, materialele de producție, logistica, transportul, costul forței de muncă și profitul producătorului”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria. 

JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări. 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) le solicită parlamentarilor „ca prin legea de aplicare a OUG 41/2022 să amâne aplicarea sistemului informatic de monitorizare a transporturilor cu risc fiscal ridicat RO e-Transport cu 12 luni și să excludă de la sancționare operatorii de transport”. 

Transportatorii rutieri își argumentează astfel solicitarea: „Conform OG 41/2022 dacă șoferul vehiculului de transport nu verifică valabilitatea codului UIT și circulă peste termenul de valabilitate  de 5 zile al acestuia, operatorul de transport este sancționat cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. 

UNTRR a solicitat în repetate rânduri Ministerului de Finanțe să nu responsabilizeze operatorii de transport și să nu îi sancționeze dacă aceștia nu dețin documente referitoare la sistemul Ro e-transport și să elaboreze actul legislativ similar modelului din Ungaria pe care l-au luat ca reper. 

În Ungaria sistemul de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat – EKAER (EKAER (gov.hu))  nu pune nicio presiune pe transportator și se asigură că beneficiarul/expeditorul mărfii respectă regulile prin solicitarea de la aceștia a unei garanții de risc.  
În condițiile în care obligația în sistemul RO e-Transport a declarării datelor referitoare la transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine destinatarului/expeditorului, beneficiarului, furnizorului și depozitarului mărfii, considerăm că sancțiunile aplicate conducătorului auto și transportatorului rutier sunt abuzive și dublează sarcinile administrative, atât pentru conducătorul auto, cât și pentru firmă.
Prin legislația europeană, firmele de transport și activitatea conducătorilor auto sunt foarte reglementate și prin documentul de transport (contractul de transport CMR, e-CMR) obligatoriu de păstrat la bordul vehiculului în toată Europa se poate verifica marfa transportată.

Legea  PL-x 274/2022 de aprobare a  OUG 41/2022 trebuie să țină cont și să integreze și e-CMR (contractul de transport digital e-CMR)  care este singurul document de transport impus și de legislația europeană.
OUG 41/2022 trebuie să intre în vigoare la 1 iulie 2022 și termenul pe care îl au la dispoziție agenții economici, atât din UE/ Non UE, cât și din România, pentru a se informa, a se adapta, a se conecta și a testa sistemul informatic RO e- transport este foarte scurt. Pentru a preîntâmpina blocajul din lanțul de transport și așa afectat de criza de șoferi, contextul economic și cozile mari din frontiere, solicităm amânarea cu 12 luni a intrării în vigoare a prezentelor norme legislative.”