Partener strategic al Fundației Polisano încă din anul 2019, compania Electroargeș a continuat și anul acesta să sprijine proiectul fundației de mobilizare a unor echipe medicale specializate din străinătate pentru operarea cazurilor limită – neoperabile în România, fără posibilități materiale sau nedecontate prin sistemul de asigurări de sănătate. 50.000 de euro au fost donați de compania din Curtea de Argeș în cadrul misiunii Fundaţiei Polisano din luna octombrie a acestui an. Această misiune umanitară s-a desfășurat în perioada 9-16 octombrie, la Spitalul Sfântul Constantin din Braşov, cu participarea unei echipe de 12 cadre medicale din Marea Britanie, sprijinită de echipa medicală locală. Au fost operaţi 9 copii cu malformaţii cardiace congenitale, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 4 ani. Intervențiile au fost un succes, iar toți copiii operați pe inimă în cadrul acestei misiuni din luna octombrie au fost externați.
Electroargeș s-a implicat înca din anul 2019 în proiectul „Inimi sănătoase pentru copii”, tot printr-o sponsorizare de 50.000 euro, destinată misiunii operatorii din primăvara anului 2019, realizată cu participarea unei echipe medicale din Marea Britanie. Fundația Polisano are ca misiune spijinirea copiilor cu malformaţii cardiace congenitale astfel încât aceștia să beneficieze de operaţii. La Polisano ajung mulți copii din familii defavorizate, iar media unei sesiuni operatorii este de 50.000 de euro, din care sunt operate până la 12 cazuri. Din 2015, Fundaţia a oferit accesul gratuit la aceste intervenţii salvatoare pentru peste 300 copii.
„Suntem onorați că avem privilegiul de a fi parteneri în acest proiect formidabil al Fundației Polisano, un proiect pe termen lung pentru noi”, declară Adrian Ionescu, Membru în Consiliul de Administrație Electroargeș.
„Copiii care sunt operaţi prin intermediul nostru suferă de boli cardiace grave, care le pun viaţa în pericol. Mai mult, ei provin din familii defavorizate, pentru care costurile asociate acestor intervenţii ar fi insurmontabile. Sprijinind aceşti copii prin aportul unor companii inimoase precum Electroargeş contribuim la integrarea lor în societate, cu şanse egale faţă de alţi copii, mai norocoşi decât ei”, declară Cătălina Costache, Director Executiv Fundația Polisano.
În România, 1 copil din 100 se naște cu o malformație cardiacă și doar 2 centre publice efectuează intervenții pe cord pentru copii, ceea ce înseamnă că mai puțin de un sfert din intervențiile necesare sunt realizate anual. Prin programul inițiat de Fundația Polisano și spijinit de Electroargeș, sunt mobilizate echipe medicale specializate din străinătate, pentru operarea cazurilor limită.
Înființată în anul 1971, compania Electroargeș este unul dintre cele mai cunoscute mărci românești cu tradiție. Compania este specializată în producția de aparate electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate profesionale pentru dotări hoteliere și industriale, unelte electrice portabile, dispozitive, scule și truse de scule și echipamente auto. De asemenea, Electroargeș a dezvoltat o serie de colaborări pentru execuția de repere, subansamble și produse, pentru mai multe companii din țară și străinătate.
Electroargeș este o societate pe acțiuni listată la Bursa de Valori București, sub simbolul ELGS.
1 din 3 români consideră că o clădire construită pentru categoriile favorizate în comunism este mai sigură decât altele în cazul unui cutremur. În topul celor mai crezute mituri se află și cel că ar exista clădiri care nu au risc seismic. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unei analize Storia.ro și Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), care și-a propus să dezvăluie în ce măsură și în rândul căror categorii sunt mai răspândite anumite mituri referitoare la clădirile din România și efectele unui cutremur, la 81 de ani de la cel mai mare seism prin care a trecut țara noastră în istoria recentă, cel din 10 noiembrie 1940.
Storia.ro împreună cu Re:Rise au alcătuit o listă cu cele mai răspândite nouă mituri legate de riscul seismic și au invitat românii să își spună părerea cu privire la ele, având posibilitatea să precizeze dacă le consideră adevărate, false sau să anunțe că nu știu care este răspunsul corect.
Care sunt cele mai răspândite mituri?
Unul dintre cele mai crezute mituri de români (majoritatea cu studii superioare) este că o clădire construită pentru categoriile favorizate în timpul comunismului (armată, miliție, Securitate, diplomație) ar fi mai sigură decât altele, o afirmație falsă, după cum explică specialiștii de la Re:Rise. Normele de proiectare, cele care asigură rezistența unei clădiri, au fost aceleași, indiferent de cine urma să locuiască în acele imobile și nu trebuie făcute confuzii între nivelul de confort al unor apartamente și structura de rezistență.
35% dintre respondenți, în special cei cu studii medii și superioare, cred că există clădiri fără risc seismic, iar majoritatea lor au vârste cuprinse între 18 și 34 ani. Aceasta este o afirmație falsă, conform Re:Rise – confuzia legată de clădirile „fără risc seismic” a pornit din lipsa acestora de pe lista oficială a imobilelor expertizate tehnic (lista cu împărțirea imobilelor pe categorii de risc). Absența unui bloc de pe această listă înseamnă că imobilul respectiv nu a fost expertizat în mod oficial, nu că nu ar prezenta risc seismic. O clădire expertizată și găsită să corespundă normativelor de proiectare în vigoare va fi încadrată în categoria Risc Seismic IV (cel mai scăzut risc). În același timp, 65% dintre români au știut să identifice ca fiind greșită afirmația „Dacă o clădire nu se află pe listele oficiale ale primăriei, atunci ea nu are risc seismic”, chiar dacă 1 din 3 români nu știe răspunsul corect.
28% dintre respondenții studiului cred că există blocuri construite pe role în orașul lor, o afirmație care, în ciuda popularității, este parțial falsă. În urma eforturilor de verificare susținute din partea Re:Rise, există certitudinea unui singur bloc socialist construit „pe role” în mod oficial în România (elipsoizi de izolare seismică), construit în Iași, în anul 1986. Cei care realizează că este un mit au mai degrabă peste 55 de ani și studii primare, gimnaziale sau nu au studii.
Întrebați dacă sunt de acord cu afirmația că putem anticipa când va avea loc următorul mare cutremur, doar 9% dintre respondenți au crezut ca este posibil, un mit crezut în măsură mai mare de către cei de peste 55 de ani, cu studii primare, gimnaziale sau fără studii. Afirmația este falsă pentru că tehnologia din prezent nu poate prezice când se va întâmpla un cutremur. Știm doar că va fi un mare cutremur, dar nu putem ști cu exactitate când. Calculele probabilistice bazate pe recurența seismelor majore din zona Vrancea pot face uneori mai mult rău decât bine (pot induce un fals sentiment de siguranță și pot induce în eroare persoane vulnerabile, aflate în zone cu risc seismic ridicat).
Un alt mit legat de cutremur, considerat adevărat de 14% dintre respondenți, este că o clădire trecută deja prin cutremurul din ‘77 ar fi mai de încredere decât cele noi. Afirmația este falsă, deoarece normele de proiectare s-au schimbat după 1978, tocmai pentru a reflecta realitățile seismice din zona Vrancea, înregistrate pentru prima dată pe 4 martie 1977. Până în 1977, blocurile au fost construite după o serie de norme neconforme pentru România, preluate din alte țări cu activități seismice diferite. În plus, clădirile nu sunt organisme vii, ele nu se „antrenează” la cutremure, ci se vulnerabilizează.
În același timp, 1 din 5 respondenți crede că imediat după cutremurul din ‘77, o bună parte a clădirilor afectate au fost consolidate. Cu cât crește vârsta, cu atât e identificat mai corect ca fiind un mit. Conform specialiștilor de la Re:Rise, afirmația este parțial falsă pentru că cea mai mare parte a intervențiilor de după cutremur au fost lucrări de reparații, și nu de consolidări. Consolidarea vizează structura în ansamblu și presupune creșterea nivelului de rezistență a clădirii, în timp ce, la momentul respectiv, autoritățile s-au rezumat în majoritatea cazurilor la a cămășui stâlpii de rezistență în locul unde erau fisurați în mod vizibil și la a tencui fisurile seismice apărute. Acest lucru nu înseamnă că rezistența seismică a clădirii a fost crescută.
O afirmație care a fost identificată corect de către 77% dintre respondenți ca fiind neadevărată este că un bloc reabilitat termic este mai sigur la cutremur. Cei care tind să creadă acest mit în proporție mult mai mare sunt cei cu studii primare, gimnaziale sau fără studii (27% au spus că e adevărat vs 4% dintre cei cu studii superioare). Totuși, afirmația că un bloc reabilitat termic e mai sigur la cutremur este falsă. Eficientizarea energetică nu influențează în niciun fel riscul seismic al clădirii. Clădirile încadrate în cea mai periculoasă clasă de risc seismic (RS I) nici nu se califică pentru programele de eficientizare energetică ale administrațiilor locale. Cu toate acestea, s-au constatat multe excepții de la această regulă – există blocuri RSI cu eficientizare energetică, dar realizată din banii locatarilor, nu ai statului. Aceste clădiri au însă nevoie de intervenții structurale, nu de „îmbrăcare” – asta nu doar că nu le rezolvă vulnerabilitatea, dar o și maschează. Mai mult, nici imobilele încadrate în categoriile vechi de urgență (U1, U2, U3, care ar corespunde astăzi RS I) nu au fost exceptate de la programul de eficientizare energetică.
„Clădirile construite după 2008 au fost proiectate să reziste la cutremure de peste 8.0” este mitul la care cei mai mulți dintre românii respondenți la studiu au spus că nu știu cum să răspundă. Specialiștii de la Re:Rise explică de ce acesta este o afirmație falsă – clădirile se proiectează să reziste la accelerații seismice, și nu la magnitudini (magnitudinea se referă la energia eliberată). Pentru zonarea care cuprinde și Bucureștiul se proiectează pentru accelerații de 0,3g. Informații referitoare la proiectarea anumitor blocuri pentru magnitudini specifice ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la seriozitatea sau intențiile celor care le afirmă.
„O informare corectă este primul pas spre reducerea riscului seismic. E foarte important să reușim combaterea miturilor despre cutremure și despre blocurile în care locuim, pentru că, de multe ori, aceste «povești» sunt cele care ne țin în vulnerabilitate, într-un fals sentiment de siguranță. Reducerea riscului seismic nu se rezumă doar la consolidări, ci se face și prin informare: de la promovarea măsurilor de protecție individuală, până la combaterea acestor mituri care s-au răspândit în marile orașe odată cu seismele din perioada socialistă”, susțin reprezentanții Re:Rise -– Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.
„Faptul că există o proporție foarte mare a celor care nu știu dacă anumite afirmații sunt adevărate sau false ne arată cât de necesar este un demers de informare corectă și completă. Noi, la Storia.ro, susținem oamenii atunci când vine vorba de alegerile importante pentru viitorul lor și credem că cele mai bune decizii legate de locuire și nu numai pot fi luate atunci când ai toate datele. Ne bucurăm ca am reușit să clarificăm și să demontăm anumite mituri legate de clădirile și efectele unui cutremur, împreună cu partenerii noștri de la Re:Rise, aceasta fiind doar o primă parte dintr-o serie de inițiative la care vom lucra împreună ”, a declarat Sonia Ardelean, Marketing Specialist Storia.ro & OLX Imobiliare.
Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare în perioada 20 octombrie – 4 noiembrie 2021, unde au răspuns 1440 de respondenți la nivel național.
„Fit for 55” este proiectul mamut prin care Comisia Europeană își propune combaterea schimbărilor climatice.
Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” este un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a asigura conformitatea politicilor UE cu obiectivele climatice convenite de Consiliul European și de Parlamentul European.
Pachetul „Fit for 55”, propus de Comisia Europeană în luna iulie a acestui an, este foarte ambiţios, consideră autorităţile noastre. Ţintele nu sunt finale, urmând negocieri în Consiliul European între cele 27 de state membre şi Parlamentul European. România îşi va stabili propriul mandat pentru intrarea în aceste negocieri, pentru că în „Fit for 55” este vorba de întreaga economie – sectorul energetic, transporturi, sectorul industrial, agricultura, digitalizarea, cercetarea.
Autoritățile noastre trebuie să fie foarte atente ce negociază cu Bruxelles în ceea ce privește „Fit for 55”, pentru că întreaga economie va fi impactată, iar viteza cu care trebuie să reacţioneze fiecare domeniu trebuie să fie fantastică.
Comisia Europeană a adoptat în iulie „Fit for 55”, pachetul de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.
Propunerile Comisiei Europene, prezentate în vara acestui an, prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.
Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Acesta este un deceniu hotărâtor în lupta împotriva crizei climatice și a biodiversității (…) Pentru a avea parte de un viitor verde și sănătos pentru toți, fiecare sector și fiecare stat membru va trebui să facă eforturi considerabile. Împreună, propunerile noastre vor face posibile schimbările necesare, vor permite tuturor cetățenilor să se bucure de beneficiile acțiunilor climatice cât mai curând posibil și vor oferi sprijin gospodăriilor cele mai vulnerabile. Tranziția Europei va fi echitabilă, verde și competitivă”.
Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Atingerea obiectivelor Pactului verde nu va fi posibilă fără restructurarea sistemului nostru energetic, căci acesta este responsabil pentru majoritatea emisiilor pe care le generăm. Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să transformăm evoluția către sursele regenerabile de energie într-o adevărată revoluție și să ne asigurăm că nu irosim energie în acest proces. Propunerile prezentate stabilesc obiective mai ambițioase, elimină barierele și prevăd noi stimulente care să ne permită să avansăm și mai rapid către un sistem energetic cu emisii nete egale cu zero”.
În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:
Pachetul legislativ „PREGĂTIȚI PENTRU 55”
Propuneri legislative și inițiative de politică
o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acestuia la transportul maritim, revizuirea normelor privind emisiile generate de aviație și instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri;
o revizuire a Regulamentului privind partajarea eforturilor în ceea ce privește obiectivele de reducere ale statelor membre în sectoarele din afara EU ETS;
o revizuire a Regulamentului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF);
o revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile;
o reformare a Directivei privind eficiența energetică;
o revizuire a Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;
o modificare a Regulamentului de stabilire a standardelor privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete;
o revizuire a Directivei privind impozitarea energiei;
un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon;
inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației pentru combustibili de aviație derivați din surse regenerabile;
inițiativa FuelEU în domeniul maritim pentru un spațiu maritim european verde;
un fond social pentru climă;
Strategia UE pentru păduri.
Ce pași trebuie să facă România pentru Planul UE pentru o tranziție verde?
România – pregătită să urmeze „Fit for 55”?
Cum influențează „Fit for 55” economia României?
Cum folosim resursele pentru „Fit for 55”?
Cum creștem locurile de muncă în viitor, având în vedere „Fit for 55”?
Speakerii evenimentului sunt:
Dan Dragoş DRĂGAN – Secretar de Stat la Ministerul Energiei, Cristian BUȘOI – Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Iuliu WINKLER – Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, Daniel BUDA – Eurodeputat PNL, Bende SÁNDOR – Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Cristina PRUNĂ – Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor și Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, László BORBÉLY – Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, István-Loránt ANTAL – Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale din Senat, Oana-Marciana ÖZMEN – Secretar al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, Silvia-Monica DINICĂ – Președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, Ştefan-Radu OPREA – Membru al Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, Pavel POPESCU – Vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Camera Deputaților, Ioan MANG – Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, Marius-Constantin BUDĂI – Membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Mircea FECHET – Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, Cătălin NIȚĂ – Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), Radu DUDĂU – Co-Fondator și Director General al Energy Policy Group, Dumitru CHISĂLIȚĂ – Președintele Asociației Energia Inteligentă.
Evenimentul va fi moderat de: Ancuța STANCIU și Adina ARDELEANU, Membri Fondatori Financial Intelligence.
Participanții înscriși la evenimentul „FIT FOR 55 – România şi Planul UE pentru o tranziție verde” vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri instituționali: Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, FinZoom.ro, Revista Cariere, New Money, InvesTenergy, Focus Energetic, Money.ro, Stiripesurse.ro, Bugetul.ro, EM360, BiziLive TV.
Producție video: Boof Media.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Compania internațională de infrastructură de transport și soluții de mobilitate SYSTRA a încheiat tranzacția de preluare a grupului italian Sws Engineering, subsidiara locală a acestuia fiind de asemenea preluată în cadrul tranzacției. Proiectul a fost gestionat local de casa de avocatură ONV LAW.
Prezent în România cu un birou la București, grupul italian Sws Engineering este unul dintre marii furnizori europeni de servicii de inginerie civilă, amenajare a teritoriului și topografie. Prin intermediul holdingului său, Sws Engineering Group are subsidiare operaționale în Italia, Canada, Statele Unite ale Americii, Turcia, Regatul Unit, Norvegia și România.
O companie originară din Franța, SYSTRA este unul dintre cele mai importante grupuri internaționale de inginerie și consultanță, specializat în soluții de transport public și mobilitate. Compania este activă de peste 60 de ani și oferă servicii pentru dezvoltarea, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurilor și sistemelor de transport ale orașelor și regiunilor din peste 50 de țări din toată lumea, atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu sau Asia. SYSTRA numără peste 7.500 de angajați în toată lumea și generează un business anual de aproape 700 milioane de euro.
„Piata internațională de M&A (fuziuni și achiziții) a fost relativ dinamică anul acesta, în contextul în care business-ul global tinde să se consolideze, ca raspuns la evoluțiile economice ale ultimilor 2 ani, cât și ca reacție la efectele economice ale pandemiei. Alături de sectorul de infrastructură, avem semnale privind intrarea unor noi jucători în România în perioada următoare și dinspre alte domenii – precum cel de energie, tehnologie, sănătate sau real estate”, declară Mihai Voicu, Partener ONV LAW (foto).
Tranzacția a fost condusă la nivel internațional de către UGGC Avocats, una dintre cele mai mari case de avocatură independente din Franța, iar un număr total de peste 20 avocați specializați în M&A din 8 țări au fost de asemenea implicați. Echipa ONV LAW a fost reprezentată de avocații de business Ana-Maria Petrescu – Senior Associate, Lorena Ciobanu – Partener și Mihai Voicu – Partener și Coordonator al Diviziei Business Law. Atât UGGC Avocats cât și ONV LAW sunt parte a rețelei globale de case de avocatură independente Interlaw.
Chimcomplex
anunță adjudecarea unui pachet de active la licitația organizată în data de 08
noiembrie 2021 de CET Govora S.A. în reorganizare judiciară.
Pachetul
de active adjudecat de către Chimcomplex la prețul de 8.222.948
euro este compus din stația electrică de conexiuni de 110 kV, echipamente și
instalații pentru producere de apă demineralizată și dedurizată, racordul de
gaze naturale din rețea, depozitul de cărbune precum și clădiri și teren.
„Pentru o dezvoltare sustenabilă, Chimcomplex are nevoie
de un echilibru între eficiența operațională și eficiența energetică, în
contextul actual, în care asistăm la schimbări majore pe piața de energie. Dorința
de a ajunge la acest echilibru a fost unul dintre argumentele de bază care au
dus la realizarea acestei achiziții. Este o investiție strategică, cu un
potențial bun atât pentru companie cât și pentru comunitatea locală din Rm.
Vâlcea”, a declarat Victor Avram,
Director de Operațiuni Chimcomplex.
Pe
termen scurt și mediu, din punct de vedere operațional, eforturile de
management vor fi concentrate pe modernizarea actualelor instalații precum și
pe construirea unor capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență, bazate pe
gaze naturale.
„Capacitățile avute în vedere trebuie să acopere consumul de energie electrică și termică de pe platforma industrială și sperăm, în colaborare cu autoritățile locale și necesarul de energie termică pentru oraș. Aceste investiții vor rezolva mai multe aspecte importante: vor asigura securitatea energetică, vor face posibil să ne dezvoltăm durabil și ne va permite să rămânem competitivi pe piață, totodată reducând amprenta de carbon a regiunii”, a continuat domnul Victor Avram.
Investițiile
prioritare ale companiei în domeniul energetic se vor axa în următorii ani pe
îmbunătățirea performanțelor. În acest sens, compania intenționează să
implementeze soluții complexe care includ turbine de gaz de înaltă eficiență,
parcuri fotovoltaice și producția de energie prin intermediul hidrogenului,
cerința în directivele europene de reducere a impactului emisiilor de dioxid de
carbon.
„Din dorința de a ne implica activ în rezolvarea problemelor comunității locale, am identificat și o soluție modernă, bazată pe motoare termice, care poate să fie opțiunea fiabilă și rezonabilă în termeni de cost, de care are nevoie orașul pentru termie. Este însă un proiect laborios, care se poate realiza doar în parteneriat cu autoritățile locale”, a mai adăugat domnul Victor Avram.
Rose Home, afacerea
românească, care acum 7 ani a pornit cu un magazin online de nişă cu produse
HoReCa şi ulterior cu un mic spaţiu de prezentare într-o vilă din Bucureşti, anunţă
deschiderea unui showroom poziţionat central, dedicat produselor pentru
industria HoReCa, dotarea cu veselă şi tacâmuri pentru restaurante şi baruri,
saloane de evenimente, hoteluri dar şi pentru dezvoltatorii imobiliari care
construiesc proiecte de mari dimensiuni în zonele turistice din România.
Deschis anul acesta, în
luna august, showroom-ul este accesibil pentru clienţii din Bucureşti, fiind
localizat în zona centrală a Capitalei, Şoseaua Nicolae Titulescu Nr. 121 şi reprezintă
o altă etapă spre consolidarea unui business autentic românesc. Locaţia
beneficiază de un spaţiu generos, ce se întinde pe o suprafaţă de 140 metri
pătraţi şi permite expunerea unui număr vast de produse listate din diferite
materiale, de la inox, la porţelan şi ceramică rezistentă de culoare albă sau
colorată, (produse din melamina, lemn, fonta, articole emailate, articole cu
finisaj de cupru, pvd negru etc). Investiţia totală se ridică la suma de 30.000
de euro şi reprezintă crearea unor zone dedicate pentru veselă, produse servire
zona restaurant, mic dejun si bufet suedez, ballroomuri şi săli de evenimente,
zona cu produse pentru baruri, pahare, tacâmuri.
„Ideea de a deschide fizic
o locaţie mai mare şi complexă este un act de curaj în această perioadă
delicată pe care o traversăm. Noi am văzut o oportunitate şi parcurgem o etapă
de creştere chiar dacă industria din care facem parte are de suferit. Rose Home
a pornit ca un site de nişă, care s-a transformat treptat într-un business de
familie şi ne propunem să aducem pe piaţa din România cele mai noi idei,
produse şi tendinţe din zona de servire a mesei în locaţiile HoReCa. Experienţa
de 15 ani în sectorul de ospitalitate a dezvoltat o echipă axată pe consultanţa
individuală, ţinând cont de aspect precum: designul locaţiei, tipul de meniu
ales, bugetul investit precum şi alte detalii importante ce ţin de armonizarea
întregului proiect”, declară Denisa Ştefan, Fondator și Managing
Partner, Rose Home.
Echipa Rose Home a lucrat cu
designer-ul Luiza Necula pentru amenajarea showroom-ului. Bucătarii,
antreprenorii din HoReCa dar şi proprietarii de resorturi sau hoteluri vor avea
la dispoziţie un spaţiu “cozy”, plin de inovaţie, design şi frumos, unde să îşi
pună în valoare capacitatea de creaţie, alături de Rose Home prin lansarea de
mix & match-uri care să împletească armonios tendinţele din zona de design
interior cu trendurile de pe piaţa veselei şi a produselor de servire cu
meniurile gândite de către Chefii locaţiilor respective.
Rose Home urmăreşte să
aducă un plus de valoare pe partea de creativitate şi design în prezentarea
preparatelor culinare în locatiile HoReCa.
„Serving inspiration for HoReCa”
este motto-ul Rose Home şi ideea după care familia Ştefan construieşte întreaga
stategie pentru companie. Pentru anul următor, Rose Home aduce în premieră 4
noi branduri pe piaţa locală care vor completa oferta actuală şi vor aduce un
plus de noutate, inovativitate şi design.
“În perioada de pandemie, provocările
au venit la pachet cu noi oportunităţi pentru investitorii din domeniul HoReCa în
special pentru jucătorii medii şi mari şi ne aşteptăm să vedem în perioada
imediat următoare demararea unor proiecte de anvergură în domeniul turismului”,
explică Denisa Ştefan, Fondator și Managing Partner, Rose Home.
Piaţa de profil este una
în creştere, în zona proiectelor de tip Food & Drink şi a spaţiilor de
cazare. Conform datelor Rose Home, anul 2021 a avut o creştere în zona de
distribuţie HoReCa cu peste 5% faţă de 2019. Pentru anul 2022, estimăm o creştere
a vânzărilor de 15% faţă de 2021, bazată pe cele peste 150 de proiecte HoReCa
aflate în derulare în România.
Sonae Sierra a primit
recunoașterea Green Star din partea GRESB Real Estate Assessment pentru al 13-lea
an consecutiv, obținând cel mai înalt rating, de 5 stele, atât pentru fondul
Sierra Prime, cât și pentru Iberia Coopîn
2021.
Sierra Prime ocupă locul doi
în categoria centrelor comerciale din Europa de Sud, iar Iberia Coop se
plasează pe locul al treilea în aceeași categorie.
Activele Sierra Prime s-au
clasat cu 27% peste media GRESB și au depășit performanța celorlalți jucători cu
12%, în timp ce performanța activelor Iberia Coop a fost cu 26% mai ridicată
decât media GRESB și cu 11% peste restul jucătorilor.
Elsa Monteiro, Head of
Sustainability, Sonae Sierra, a declarat: “Sonae Sierra și-a menținut statutul de
Green Star timp de 13 ani, subliniind reputația noastră de lider în
managementul vehiculelor de investiții sustenabile, adaptate la nevoile
partenerilor. Suntem foarte mândri că angajamentul nostru este recunoscut cu cel
mai înalt rating, de 5 stele, reflectând obiectivul nostru de a dezvolta,
achiziționa și gestiona active sustenabile, care să contribuie la consolidarea
comunităților urbane, oferind în același timp profituri stabile pentru partenerii
noștri de investiții”.
În fiecare an, GRESB
evaluează performanțele sociale, de mediu și de guvernare (ESG) ale pieței
imobiliare la nivel mondial și monitorizează progresul industriei în ceea ce
privește obiectivele de sustenabilitate globale. Evaluările GRESB sunt ghidate
de ceea ce investitorii și industria consideră a fi probleme importante de
performanță în sustenabilitate, ale investițiilor în active reale și
sunt aliniate la cadrele de raportare internaționale, precum GRI și PRI.
În 2021, GRESB a
înregistrat o creștere de aproximativ 24% a participanților în evaluarea
imobiliară, numărul acestora ajungând la 1.520 de entități, care acoperă active
în administrare (AuM) în valoare de 5,7 trilioane de USD și aproximativ 117.000
de active. Cu toate acestea, Sonae Sierra a urcat în clasament datorită
performanței remarcabile a vehiculelor sale sustenabile de investiții.
Xiaomi,lider global în tehnologie, le aduce
fanilor din România cele mai inovatoare produse la prețuri accesibile și vine
cu noi surprize pentru ei în noiembrie, luna Xiaomi Black Friday 2021. Astfel, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store
Sun Plaza (București), unele dintre cele mai populare telefoane
inteligente din portofoliul companiei, dar și produse din gama ecosistem vor
beneficia de reduceri de până la 25% din prețul recomandat de vânzare de la
momentul lansării.
Xiaomi Black Friday 2021 – ofertele pe segmentul telefoane
inteligente
În
perioada 11-24 noiembrie, două dintre cele mai performante smartphone-uri
lansate recent pe piața din România, Xiaomi 11T și Xiaomi 11 Lite 5G NE,
beneficiază de discount-uri pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Plaza.
Xiaomi 11T
– în varianta 8GB +128GB va avea un preț de 2.399,9 lei, iar în varianta
8GB+256GB va fi disponibil la prețul de
2.599,9 lei. Xiaomi 11T este telefonul perfect pentru creatorii de conținut și
vine cu un setup triplu de camere de 108MP, display AMOLED plat de
6.67’’ cu rată de refresh de 120Hz și HDR 10+, procesor MediaTek Dimensity
1200-Ultra și o baterie de 5,000mAh, care se încarcă rapid la 67W.
Xiaomi 11 Lite 5G NE – în varianta 8GB+128GB va fi disponibil
pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza, la prețul de 1.699.9 lei, în
perioada 11-24 noiembrie. Stilat și ușor, Xiaomi 11 Lite 5G NE asigură
performanțe la nivel flagship. Are ecran AMOLED DotDisplay de 6.55’’, cu suport 10-bit
TrueColor și Dolby Vision, setup triplu de camere de 64MP, procesor Qualcomm®
SnapdragonTM 778G 5G și o baterie de 4,250mAh care se încarcă rapid
la 33W.
Doar între 12-15 noiembrie, alte două modele
extrem de populare în România, Mi 10T Lite 5G și Redmi Note 9 Pro vor intra în
oferta Xiaomi Black Friday 2021.
Mi 10T Lite 5G – în
varianta 6GB+128GB va avea prețul de 1.099,9 lei pe mi-home.ro și în Xiaomi
Store Plaza, un discount de 25% din prețul recomandat de vânzare de la momentul
lansării.
Redmi Note 9 Pro – în varianta 6GB+64GB va costa 949,9 lei, iar în varianta
6GB+128GB va fi disponibil la prețul de 1.049,9 lei.
Surprizele
nu se opresc aici și până pe 24 noiembrie, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store
Plaza, Redmi 9T asigură posibilități
nelimitate la cel mai bun preț. Telefonul va costa doar 749 lei, atât în
varianta 4GB+64GB, cât și în cea de 4GB+128GB.
Și Redmi Note 9T, primul telefon 5G din
seria Redmi, vine la preț redus, 849 lei, în timp ce Redmi Note 10S în varianta 6GB+128GB va avea prețul de 1.099 lei,
iar în varianta 6GB+64GB va costa 799 lei.
Curtea de Conturi a României oferă cetățenilor și societății civile
oportunitatea de a contribui la pregătirea Programului de activitate al
instituției pentru anul 2022. Astfel, în
perioada 8 – 30 noiembrie 2021, cei interesați de auditul public extern
realizat de Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor publice
pot trimite recomandări de teme pe adresa de e-mail dedicată acestei acțiuni: propuneri.program2022@rcc.ro. Propunerile
vor fi analizate de structurile de specialitate ale instituției supreme de
audit, urmând ca aspectele relevante aflate în sfera lor de competență să fie
incluse în Program.
Prin acest demers, Curtea de Conturi dorește să obțină o viziune de
ansamblu asupra nevoilor publicului larg, mai ales în ceea ce privește auditul performanței în diferitele domenii
de activitate. ”Instituția supremă de
audit din România mizează pe suportul cetățenilor și al societății civile în
consolidarea activității sale de audit. Doar printr-un dialog constant cu toate
părțile interesate putem să creștem relevanța misiunilor Curții”, a
transmis Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi.
Instituția supremă de audit din România reafirmă angajamentul privind
consolidarea responsabilității, a transparenței instituționale în relația cu
cetățenii și a integrității entităților publice. Aceste principii sunt însușite
prin standardele ISSAI 12și ISSAI 20 emise de către Organizația
Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).
CEC Bank
a înregistrat rezultate solide la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din
2021: profit net preliminar de 332,40 milioane de lei, în creștere cu 21,2%
față de perioada similară a anului trecut. Banca a înregistrat creșteri pe
toate segmentele de activitate, valoarea activelor majorându-se cu 20,5% față
de septembrie 2020.
”În
primele nouă luni din an, am continuat să finanțăm economia și să consolidăm
poziția pe piață a CEC Bank. Am acordat credite noi în valoare de circa 9
miliarde de lei și am înregistrat o creștere a portofoliului total de credite
de 15,1%. În același timp, procesul de transformare și modernizare a băncii
avansează, cu focus pe digitalizare, pe simplificare și pe o cultură
organizațională care pune clientul pe primul loc. A fost o perioadă în care am
finalizat multe proiecte: am lansat conturile online pentru IMM-uri, aplicația Smartphone
POS – care transformă dispozitivele mobile în POS-uri pentru acceptarea plății
online cu cardurile, ne-am modernizat rețeaua internă IT, am fost deschizători
de drumuri în open-banking”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC
Bank.
Creștere
solidă a portofoliului de credite
Portofoliul total de
credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) se ridica, la sfârșitul
lui septembrie 2021, la 25,83 miliarde de lei, în creștere cu 15,1% față de
septembrie 2020.
Cea mai mare creștere s-a
înregistrat pe segmentul creditelor ipotecare, portofoliul băncii însumând peste 20 000 de astfel de împrumuturi, cu o valoare
cumulată de 3,15 miliarde lei. În primele nouă luni din 2021, CEC Bank a acordat
aproape 4 000 de credite ipotecare, în creștere cu 34% față de perioada similară din 2020.
Pe segmentul creditelor de
consum și al celor pe carduri, creșterea a fost mai redusă decât în cazul
ipotecarelor, de circa 7%, în linie cu media pieței și reflectând apetitul
pentru economisire, care se menține la un nivel ridicat.
Pe segmentul companiilor, portofoliul
de finanțări a înregistrat o creștere de 14,2%, programul IMM Invest jucând în
continuare un rol important în facilitarea accesului companiilor la finanțare. Finanțările
pentru activitatea curentă au înregistrat o creștere de 22,8%, dublă față de
cea înregistrată în cazul creditelor pentru investiții (11,1%). Circa jumătate din creșterea portofoliului în
sold provine din creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale,
inclusiv IMM Invest.
Depozitele atrase de la
clienți au ajuns la sfârșitul celui de-al treilea trimestru la 38,63 miliarde
de lei, în creștere cu 24,2% față de perioada similară din 2020. Creșterea a
fost mai mare pe segmentul soldurilor conturilor curente și al cardurilor (+28,2%),
în linie cu strategia CEC Bank de a se poziționa ca bancă de casă a românilor,
preferată pentru operațiunile de zi cu zi.
Venituri
nete din comisioane – în creștere cu 12,8%
CEC Bank continuă să-și
dezvolte un portofoliu sustenabil de clienți și să-și diversifice sursele de
venit. Ca urmare a creșterii rulajelor prin conturi curente și carduri, veniturile
nete din comisioane au urcat cu 12,8%, la 215,3 milioane de lei, iar veniturile
nete din dobânzi au avut o evoluție stabilă, însumând 804,5 milioane de lei
după primele 9 luni din 2021.
Portofoliul de credite se
menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat o ușoară
scădere în primele nouă luni ale anului, la 5,42%, față de 5,52% la sfârșitul
lui 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete
cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei bancare în
valoare de 247,3 milioane de lei. În martie a expirat termenul pentru depunerea
cererilor de amânare a ratelor în baza moratoriilor publice.
La nivelul băncii, din
totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată,
circa 93% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de
zile.
La sfârșitul primelor nouă
luni din 2021, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,29%,
semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii.
Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,63%, în creștere față de sfârșitul
anului trecut (8,00%).
Investitorii imobiliari spun că eficiența energetică a devenit un criteriu important în tranzacțiile imobiliare, aceștia calculând încă de la început cât i-ar costa să aducă o clădire la emisii de carbon aproape zero, reiese din raportul “Emerging Trends in Real Estate 2021”, realizat de PwC.
Mai mult, ei sunt de părere că în următorii 10 ani toate tranzacțiile imobiliare ar putea fi influențate de standardele de eficiență energetică, în contextul în care țintele climatice ambițioase ale statelor vor aduce reglementări mai stricte în domeniu, care se vor adăuga la presiunile în creștere din partea investitorilor și chiriașilor.
Ignorarea acestei probleme implică riscul de a avea un „activ blocat” care nu respectă reglementările și pentru care nu vor exista cumpărători sau chiriași. Astfel că, modernizarea clădirilor existente și aplicarea unor standarde mai stricte în cazul clădirilor noi vor fi obligatorii.
Situația în Europa. Reglementări
Potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană în 2020, peste 85% din stocul de clădiri al UE (peste 220 de milioane de unități) au fost construite înainte de anul 2001, iar majoritatea nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. În general, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE, dar și pentru 36% din emisiile de carbon din energie.
Uniunea Europeană a lansat Pactul Verde (Green Deal), un set de politici care prin urmărește reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca țările membre UE să aplice reglementări mai stricte. Pentru a atinge obiectivul stabilit până în 2030, UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.
În Europa, sunt țări care au introdus reglementări pentru eficiență energetică. Spre exemplu, în Marea Britanie, dacă o clădire comercială nu are standardele minime de eficiență energetică aceasta nu poate fi închiriată. Olanda va introduce o reglementare similară pentru clădirile de birouri. Totodată, Germania a introdus o taxă pe carbon pentru clădirile care au emisii mai mari decât limitele impuse. Taxa este în prezent destul de mică și dacă nu va avea efectul scontat, este de așteptat să crească.
Și în Asia, China și Singapore sunt așteptate reglementări mai stricte în domeniul imobiliar, care ar urma să ajute statele în atingerea țintelor de mediu.
Modernizarea clădirilor vechi sau construcția altora noi
Principala discuție în jurul decarbonării în imobiliare se poartă în prezent în jurul modului de măsurare și contabilizare a emisiilor de carbon.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU) și EIA (Energy Information Administration) SUA, aproximativ 74% din carbonul emis în timpul ciclului de viață al unei clădiri provine din construcția și demolarea acesteia și doar 25% din operațiunile sale. Dar, în timp ce emisiile din operațiuni pot fi reduse, cele din construcție rămân.
Având în vedere și estimările că 80% din clădirile care vor exista în 2050 au fost deja construite, eficiența energetică a acestora ar avea un impact mai mare asupra atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, decât dezvoltarea de clădiri noi.
În ceea ce privește emisiile din construcțiile noi, producătorii de materiale investesc masiv în cercetare și dezvoltare pentru a reduce amprenta de carbon a acestora, statele introduc noi standarde în construcții, iar dezvoltatorii fac trecerea la utilizarea energiei regenerabile și investesc în sisteme AI de monitorizare a consumului de energie.
Față de perioada echivalentă a anului 2020, rezultatele
reflectă o revenire a activității medicale pe majoritatea piețelor, precum și
cerere pentru noi servicii, în contextul pandemiei Covid-19.
„Rămânem
optimiști la capitolul previziuni pe termen mediu și scurt. Ultimele luni au
demonstrat clar forța modelului nostru de afaceri și cererea susținută pentru
serviciile pe care le oferim. Unul dintre aspectele acestei pandemii credem că
va fi reprezentat de o mai bună conștientizare și înțelegere a nevoii de servicii
medicale preventive și de diagnosticare de calitate din partea publicului larg
și a autorităților”, a declarat Fredrik Rågmark,
CEO al Medicover.
La
nivel internațional, în primele nouă luni ale anului, Divizia de Servicii Medicale a înregistrat o creștere a veniturilor
de 33%, până la 519,7 milioane de euro, ajungând la circa 1,5 milioane de abonați,
cu 11,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului anterior.
Divizia de Servicii de Diagnostic a
avut, de asemenea, venituri în creștere cu 55,9% după primele trei trimestre, atingând
valoarea de 497,1 milioane de euro. În acest interval, au fost efectuate 97,5
milioane de teste de laborator în țările în care compania este prezentă, cu peste
30% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 4,4
milioane au fost teste asociate Covid-19.
Veniturile cumulate ale rețelei
de clinici și spitale Medicover din România și ale laboratoarelor și centrelor
de recoltare Synevo România au crescut în primele nouă luni ale anului cu 39,9%,
comparativ cu perioada similară a anului anterior, până la 126,5 milioane de euro.
România este a treia piață ca pondere a veniturilor la nivel global, după
Germania și Polonia, cu o contribuție totală de 12,6%.
„Synevo România a continuat anul acesta extinderea
rețelei de laboratoare și centre de recoltare, completată de o dezvoltare a
portofoliului de servicii, în special în categoria de teste de diagostic
avansat, precum cele genetice. Totodată, căutăm constant soluții inovatoare
pentru a susține prevenția în rândul fiecărui segment de pacienți și pentru a
îmbunătății experiența acestora în centrele noastre de recoltare. Recent, am
lansat în premieră pentru piața locală o tehnologie bazată pe Realitate
Virtuală, menită să scadă anxietatea resimițită de copii în procesul de
recoltare. Vom continua să investim, în egală măsură, în pregătirea
personalului și dotarea centrelor cu echipamente de ultimă generație pentru a
oferi pacienților din întreaga țară acces facil la servicii de diagnostic de
cea mai bună calitate”, a declarat Laurențiu
Luca, director general Synevo România.
Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii reprezintă un proces esențial pentru dezvoltarea profesională și perfecționarea abilităților și calificărilor acestei categorii sociale, dar și pentru garantarea egalității de șanse, sporirea incluziunii sociale și asigurarea unui trai decent pe termen lung.
La nivel european, doar în 2019, persoanele cu dizabilități aveau cu 24,4% mai puține șanse de a fi angajate decât cele fără dizabilități și doar 50,8% dintre acestea aveau un loc de muncă. În România, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), la 30 iunie 2021, număr total de persoane cu dizabilități era de 861, 016, numărul fiind în creștere de la an la an. Dintre acestea, 52,87% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani.
Persoanelor cu dizabilități ar trebui să le fie garantat dreptul fundamental la muncă și angajare asemenea persoanelor fără dizabilități, drept prevăzut în articolul 27 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CDPH).
Pentru a încuraja companiile să angajeze persoane cu dizabilități, statul român acordă firmelor care încadrează în muncă astfel de persoane o sumă în cuantum de 2.250 lei pentru fiecare angajat cu dizabilități pe o perioadă de 12 luni, cu obligația menținerii raporturilor de serviciu cel puțin 18 luni.
Cu toate acestea, însă, potrivit unei diagnoze a situației persoanelor cu dizabilități din România, realizată de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) cu sprijinul Băncii Mondiale în 2020, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din România este mult mai scăzută decât a persoanelor fără dizabilități și sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene.
În România, dacă 74% dintre persoanele între 20 și 64 de ani fără limitări sunt ocupate, procentul este de doar 51% pentru persoanele cu unele limitări și scade dramatic la persoanele cu limitări severe (doar 12% dintre acestea sunt ocupate), rămânând aproape constantă în perioada 2010-2018 pentru cea din urmă categorie.
„Potrivit Legii nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajați”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
Cu toate acestea, în 2018, unele dintre cele mai importante instituții de stat nu aveau nicio persoană cu dizabilități angajată, iar printre acestea se numără Ministerul Finanțelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii sau Ministerul Comunicațiilor.
„În situația în care instituțiile de stat sau companiile private nu angajează persoane cu dizabilități, acestea trebuie să plătească către bugetul statului, lunar, o suma echivalentă cu salariul de bază minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă neocupate de persoane cu dizabilități”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
La încheierea unui contract de muncă cu o persoană cu dizabilități fie într-o instituție publică, fie într-o instituție privată, există anumite prevederi legale specifice din Codul Muncii, dar și cele reglementate de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, care trebuie avute în vedere și puse în aplicare, precum cele legate de perioada de probă, perioada de concediu de odihnă, perioada de preaviz sau plata impozitului pe venit.
„În situația angajării unei persoane cu dizabilități, este important să fie avute în vedere atât prevederile specifice din Codul Muncii, dar și cele reglementate de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea acestora. Una dintre prevederile specifice se referă la perioada de probă ce poate fi stabilită la încheierea unui contract individual de muncă cu o persoană cu dizabilități. Analizând aspectele legislative referitoare la perioada de probă, observăm că prevederile din cele doua acte normative sunt contradictorii, Codul Muncii reglementând o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice, în timp ce Legea 448/2006 stabilește cel puțin 45 de zile lucrătoare. În această situație, prevederile Legii 448/2006 sunt cele aplicabile, nu cele ale Codului Muncii. Astfel, perioada de probă în cazul persoanelor cu dizabilități ce se încadrează în baza unui contract pe perioada nedeterminată este de minimum 45 de zile lucrătoare și nu de maximum 30 de zile calendaristice.
În ceea ce privește concediul de odihnă, persoanele cu dizabilități beneficiază de o perioadă suplimentară de cel puțin 3 zile lucrătoare. Și durata preavizului în cazul concedierii este diferită. Persoana cu dizabilități beneficiază de un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativă angajatorului pentru motive neimputabile acestuia, spre deosebire de restul salariaților pentru care perioada de preaviz reglementată de Codul Muncii este de cel puțin 20 de zile lucrătoare. De asemenea, o prevedere importantă din Codul Fiscal este cea cu privire la tratamentul fiscal al veniturilor din salarii realizate de persoanele cu dizabilități și face referire la faptul că persoanele cu handicap mediu și accentuat sunt scutite de plata impozitului pe venit”, a explicat Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
În acest moment, persoanele cu dizabilități sunt o resursă de muncă puțin folosită în România așa cum arată datele statistice, chiar dacă din punct de vedere legal instituțiile statului și companiile private cu cel puțin 50 de angajați au obligativitatea angajării acestora.
Pentru a face progrese în această sferă, atât mediul privat, cât și statul trebuie să respecte prevederile legale, contribuind la o integrare mai facilă a persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii, care pot în acest fel să-și perfecționeze competențele profesionale și să își asigure un trai decent.
Pe măsură ce ne apropiem de sezonul cumpărăturilor pentru sărbătorile de final de an, atât consumatorii, cât și răufăcătorii cibernetici sunt în alertă ca să profite de această ocazie. Campanii și evenimente comerciale importante precum cele care se organizează în lunile noiembrie și decembrie creează un context favorabil pentru intensificarea fraudelor cibernetice, furtul de date personale și date ale cardurilor ajungând în posesia unor persoane rău intenționate care le folosesc pentru tranzacții financiare neautorizate.
Spre deosebire de frauda cu mijloace
concrete, frauda online se produce prin obținerea de informații personale fără
a fi nevoie de un card fizic. Hackerii urmăresc să sustragă informațiile și să
le vândă pe dark web, făcând posibil ca alți răufăcători să realizeze
tranzacții care dăunează și clienților și comercianților. Tacticile lor devin
tot mai complexe de la un la altul.
Aceasta subliniază nevoia ca industria să contribuie la dezvoltarea unui sistem anti-fraudă tot mai vigilent și solid. Revolut deține un sistem protecție anti-fraudă premiat[1] care se bazează algoritmi de machine learning pentru detectarea în timp real a tranzacțiilor suspecte. Odată detectată o astfel de activitate, cardul utilizatorului este blocat, pentru a evita sustragerea datelor. De asemenea, dacă un utilizator are suspiciunea că i-a fost compromis contul, trebuie să se conecteze la aplicație, să blocheze cardul și să anunțe imediat serviciul de suport clienți”, spune Richard Bromley, Fraud Risk Manager în cadrul Revolut.
Educația consumatorilor este un factor cheie
Potrivit Raportului Experian pentru 2021
privind Identitatea Globală și Fraudă[2], 44%
dintre utilizatori consideră, în mod eronat, că datele personale se limitează
la contul bancar sau la cel asociat cardului. Însă, informații personale precum
data nașterii, adresa, CNP-ul îi ajută pe răufăcători să fure identitățile
utilizatorilor și să aibă acces la conturile acestora. Clienții ar trebui să
aibă grijă cu cine împărtășesc informațiile personale.
Infractorii cibernetici pot obține informații prin diverse metode:
1. Redirecționarea către o pagină sau un link rău intenționat pentru verificare/consultare; 2. Utilizarea unor false identități de site-uri vânzări online pentru a fura datele personale; 3. Vânzarea de date personale și parole pe dark web; 4. Preluarea controlului asupra conturilor prin phishing scams care folosesc emailuri și aplicații false; 5. Impersonalizarea fraudelor, pretinzând că sunt banca clientului sau autorități precum poliția sau administrația fiscală.
Consumatorii ar trebui, de asemenea, să
acorde atenție celor care pretind că reprezintă organizații caritabile și se
folosesc de site-uri pentru a obține datele personale de pe cardul
utilizatorului. Unii ar putea chiar să meargă din ușă în ușă pentru a solicita,
în contextul unei donații, informații pentru adresa de email, numărul de
telefon și data nașterii.
Autoritățile naționale în domeniul securității cibernetice au subliniat, de asemenea, importanța unei prudențe ridicate: „90% dintre atacurile cibernetice sunt direcționate către utilizatori individuali, deoarece este mai puțin costisitor să exploatezi neatenția sau naivitatea unei persoane decât să încerci să compromiți sistemele informatice prin vulnerabilitățile existente. Utilizatorii se consideră adesea, în mod fals, în siguranță, apreciind că nu sunt suficient de importanți pentru a deveni ținte. Desigur, este o perspectivă greșită, deoarece orice tip de date poate fi acum monetizat pe Darknet. Datele cu care lucrăm în acest moment, fie că ne referim la personal, financiar, acces la anumite conturi, sau chiar datele companiei în care suntem angajați, pot fi monetizate cu ușurință, dacă intră în posesia infractorilor cibernetici”, a explicat Mihai Rotariu, Communications Lead în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Instrumentele anti-fraudă folosite de
Revolut
Iată câteva dintre instrumentele și
măsurile pe care utilizatorii Revolut le pot folosi:
1. Opțiunea de a se loga în cont folosind date biometrice
precum amprenta digitală sau face ID;
2. Posibilitatea de a respinge și controla plățile online către comercianți,
plăți contactless sau swipe direct din aplicație;
3. Utilizarea cardurilor virtuale de unică folosință pe care se înlocuiește
numerotația, făcând imposibilă utilizarea lor ulterioară;
4. Protocol 3D Secure care solicită să te loghezi în cont pentru a confirma
anumite plăți.
Pași de urmat pentru a fi protejați de fraude
Deci, înainte de a începe cursa cumpărăturilor, le mai facem câteva recomandări clienților: 1. Să cumpere de la magazine care sunt cunoscute și de încredere. Ca regulă de bază, site-urile lor web ar trebui să înceapă cu https, nu cu http. Să verifice dacă înainte de numele site-ului figurează un icon care indică faptul că acesta este securizat de un certificat digital;
2. Să nu divulge PIN-uri sau parole la telefon sau prin
chat-uri online;
3. Să nu acceseze link-uri care par suspecte și care promit
câștiguri sau premii la tombole și concursuri.
„Clienților care doresc să profite de ofertele din sezonul de cumpărături de sărbători, le recomandăm să își instaleze extensia Revolut Shopper Chrome. Aceasta aplică automat orice discount sau cashback practicat de partenerii comerciali și le dă clienților posibilitatea de finaliza comanda prin utilizarea cardurilor de utilizare unică, actualizat automat la fiecare achiziție”, a mai spus Richard Bromley.
Sondajul a recunoscut UniCredit drept „Cel mai bun furnizor de servicii” și „Lider de piață” pentru Cash Management în Europa Centrală și de Est.
Pentru al treilea an consecutiv, UniCredit a fost desemnat drept cel mai bun furnizor de servicii de Cash Management în opt țări, inclusiv România, Italia, Germania și Austria, în Sondajul Euromoney Cash Management 2021. Mai mult, își menține statutul de lider de piață în Europa Centrală și de Est, îmbunătățindu-și poziția din clasament față de anul trecut și păstrându-și, de asemenea, statutul de lider de piață în nouă țări, între care și România.
Sondajul anual Euromoney este realizat pe baza răspunsurilor din partea celor mai importanți Cash Managers, trezorieri și ofițeri financiari din întreaga lume și este considerat unul de referință pentru industria globală de cash management – în acest an fiind colectate peste 27.000 de răspunsuri de la instituții nefinanciare.
Riccardo Madinelli, Head of Global Transaction Banking CE&EE în cadrul UniCredit, a declarat: „Sunt extrem de mândru că am fost recunoscuți și anul acesta drept cel mai bun furnizor de cash management din regiune. Rezultatele sondajului reflectă nu numai performanța soluțiilor noastre financiare, ci și efortul și dedicarea extraordinară a tuturor colegilor din băncile noastre.”
Rezultatele complete ale sondajului sunt următoarele:
UniCredit a fost votat cel mai bun furnizor de servicii din: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Germania, Ungaria, Italia, România, Slovenia
UniCredit a fost votat lider de piață în: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Italia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia
„Acest rezultat ne reconfirmă rezultatele muncii întregii echipe, fiind o recunoastere a mobilizării și a angajamentului asumat. Am onorat promisiunile făcute de a încorpora cele mai recente tendințe din industrie, a optimiza instrumentele digitale și a răspunde prompt la nevoile clienților noștri”, a afirmat Gabriel Jeflea, Global Transactional Banking Director în cadrul UniCredit Bank.
Rezultatele vin ca urmare a unei strategii multianuale de investiții semnificative în digitalizarea serviciilor, în platforma de e-commerce a UniCredit și a platformei de plăti electronice, potrivit obiectivelor strategice ale grupului de a optimiza instrumentele digitale, conform tendințelor din industrie, rămânând în același timp receptivi și prompți în fața nevoilor în continuă schimbare ale clienților.
Performanța notabilă a băncii în sondajul din acest an se adaugă la palmaresul din cadrul Global Transaction Banking, care include recunoașterea recentă: „Cea mai bună bancă de tranzacții din Europa de Vest”, atât la Premiile Euromoney 2021 pentru Excelență, cât și la Premiile The Banker 2021 pentru Transaction Banking. În ceea ce privește produsele, UniCredit a fost desemnată la nivel global „Cea mai bună bancă pentru managementul lichidităților în CEE în 2021” și „Cea mai bună bancă de trezorerie și cash management din Germania și Italia în 2021” de Global Finance.
Șapte din zece români la nivel național declară că obișnuiesc să consume suplimente alimentare dintre care vitamine și minerale (80%), suplimente pentru imunitate (70%), suplimente pentru răceală și gripă (57%), suplimente pentru ficat / hepatoprotectoare (34%) și suplimente pentru digestie, floră intestinală, probiotice și prebiotice (33%).
Comportamentul românilor orientat spre prevenție
Studiul în domeniul farmaceutic despre consumul de suplimente alimentare în sezonul rece și apetența românilor pentru întărirea sistemului imunitar derulat de Reveal Marketing Research la începutul lunii Noiembrie arată că românii au în general un comportament orientat spre prevenție. Acest comportament orientat spre prevenție este concretizat prin acțiuni de întărire a sistemului imunitar inainte de începerea sezonului rece, acțiuni pe care 74% dintre respondenți declară că obișnuiesc să le întreprindă.
Accesul limitat la sistemul de sănătate în această perioadă a pandemiei, precum și teama românilor de a nu contracta virusul COVID-19 au acutizat și mai mult acest comportament de prevenție. Astfel, 77% dintre românii din mediul urban și rural declară că încearcă să prevină apariția unei probleme de sănătate prin folosirea suplimentelor alimentare (în creștere cu 16% anul acesta față de septembrie 2020).
În paralel, un sfert dintre români (23%) preferă să trateze o problemă atunci când apare cu ajutorul medicamentelor. Datele arată faptul că un comportament orientat spre prevenție este mai degrabă adoptat de respondenții cu vârste cuprinse între 34 și 44 de ani și de respondenții cu venituri mari (peste 4.000 lei). Dintre persoanele care preferă să trateze problema atunci când apare se disting tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (31%) și persoanele cu un venit mic, respectiv 33% dintre respondenți.
Suplimente alimentare în pandemie
Potrivit studiului, consumul de vitamine și suplimente a crescut considerabil în acest al doilea an al pandemiei. Astfel, 81% dintre consumatorii români au luat în ultimele trei luni vitamine și minerale (față de 27% în septembrie 2020), iar 70% au luat suplimente alimentare pentru a-și întări sistemul imunitar (față de 32% în septembrie 2020). Suplimentele pentru răceală și gripă sunt achiziționate de 57% dintre respondenți.
Pe categorii de gen, bărbații iau în mai mare măsură vitamine și minerale (77% femei vs 85% bărbați), cât și suplimente pentru imunitate (65% femei vs 74% bărbați) și pentru răceală și gripă (49% femei vs 64% bărbați). O explicație ar putea fi aceea că bărbații compensează pentru comportamente mai nesănătoase, respectiv alimentație, sedentarism, consum de alcool și de aceea tind să consume mai multe vitamine, minerale și suplimente în detrimentul femeilor.
Care sunt criteriile de care țin cont românii atunci când aleg o farmacie
Românii se orientează către farmacii în funcție de cost (70%), proximitate și promoții/ oferte disponibile (39%), urmate de diversitatea produselor (31%). Cele mai mici scoruri sunt înregistrate de criterii precum recomandări ale prietenilor / cunoscuților (6%). Recomandările funcționează atunci când oamenii au dubii referitor la cea mai bună decizie sau când au nevoie de experiență anterioară. Având în vedere că farmaciile se găsesc la tot pasul, recomandările se situează automat pe poziția cea mai de jos a piramidei.
Criteriile de natură emoțională, precum amabilitatea și promptitudinea personalului reușesc în continuare să îi fidelizeze pe 29% dintre respondenți care declară că optează pentru o anumită farmacie în funcție de aceste criterii.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 3-7 noiembrie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.014 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
România va înregistra în acest an o creștere de doar 0,7% a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale ușoare noi, respectiv 142.000 de unități, dar pe termen mediu va putea depăși recordul înregistrat în 2019, reiese din raportul Autofacts realizat de PwC în Europa Centrală, pe baza datelor IHS Markit.
Astfel, se estimează că vânzările auto de pe piața locală vor avansa cu circa 46% până în 2024, comparativ cu acest an, reprezentând cea mai mare creștere dintre cele cinci state analizate în raport: Slovacia (40%), Polonia (20%), Cehia (15,5%) și Ungaria (15%).
„Criza semiconductorilor a afectat puternic întreaga industrie auto, iar asta se reflectă în lipsa mașinilor din stoc și în termenele de livrare extinse chiar și de până la un an de la data comenzii. După câteva luni de creștere care promiteau un an 2021 bun pentru piața auto, impulsionat și de programul Rabla, în septembrie înmatriculările s-au redus cu aproape 18%, iar în octombrie scăderea s-a adâncit la peste 23%. Astfel că, în cel mai bun caz, finalul de an se va încheia cu un mic avans față de nivelul din 2020”, a declarat Daniel Anghel (foto), Partener, Liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.
Raportul Autofacts estimează că Polonia va încheia anul 2021 cu o creștere de 6,5% a vânzărilor auto noi, urmată de Cehia, cu 5,9%, și Ungaria, cu 1,06%. Singura piață pentru care se estimează scădere, de 2,4%, este Slovacia.
Per total, perspectivele de vânzări din cele cinci state vor fi determinate în principal de disponibilitatea produselor și de modul în care evoluează pandemia. Analiza PwC Autofacts indică un plus de 5% față de 2020, la 1,1 milioane de mașini vândute.
Evoluția producției în România și previziuni
După un declin de 11% a producției auto în 2020, estimările Autofacts și IHS arată o creștere de aproximativ 5% în acest an, la 461.000 unități, un motor important al acestei majorări fiind modelul Duster al Dacia (+22.000 unități, un avans anual de 12%) și Ford Puma (+20.000 de unități, 15% creștere). Performanța va depinde totuși de asigurarea necesarului de semiconductori în următoarele luni.
România se plasează pe locul al treilea în Europa Centrală după nivelul producției auto din acest an, după Cehia și Slovacia și înaintea Poloniei și Ungariei.
Estimările până în 2028 arată o creștere a producției auto din România cu 30%, față de nivelul din acest an, la 602.000 unități, o rată similară fiind preconizată și pentru Cehia și Ungaria. Cel mai mare avans, de 47%, este așteptat în Polonia, iar cel mai mic, de 10%, în Slovacia.
În ceea ce privește producția de vehicule electrice și hibrid în Europa Centrală, IHS Markit estimează că 53% din producția auto totală din Ungaria va fi reprezentată de vehiculele electrice cu baterii – BEV până în 2028, aceasta fiind urmată de Cehia, cu o cotă de 45%, și Slovacia, cu 27%. În România accentul va fi pe autoturisme FHEV (full hybrid) și va fi dictat de Dacia.
Per total, IHS Markit a revizuit prognoza de producție pentru cele cinci state în acest an cu minus 8%, în comparație cu ultimul raport, la un total de 3,5 milioane de vehicule. Acest volum depășește cu 4% nivelul din 2020, dar este cu 15% sub volumul din 2019 (4,1 milioane).
În primele trei trimestre ale anului 2021, întreaga producție auto din Europa s-a redus cu 1,9 milioane de unități, din care 16% (309.000 unități) reprezintă pierderile Cehiei, Poloniei, Slovaciei, României și Ungariei.
Material de opinie de Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, liderul practicii de soluționarea disputelor (foto)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat recent raportul anual privind starea justiției, care conține informații şi statistici privind activitatea tuturor instanțelor din România în anul 2020. Concluziile raportului reflectă în primul rând efectele majore ale pandemiei asupra sistemului de justiție, printre care scăderea volumului de activitate şi a indicatorilor de eficiență la nivelul tuturor instanţelor din ţară. Însă o analiză a raportului duce şi la alte concluzii interesante, cum ar fi creşterea unor tipuri de litigii sau, dimpotrivă, scăderea unor domenii care în trecut generau mai multă activitate judecătorească, precum și imaginea zonelor țării unde se concentrează cea mai mare parte a activităţii de instanţă. Nu în ultimul rând, se remarcă iniţierea procesului de digitalizare în justiţie pe fondul pandemiei, dar şi necesitatea sporirii fondurilor şi infrastructurii care să permită continuarea acestei reforme.
După ce, în ultimii patru ani, activitatea instanţelor s-a menţinut la un volum relativ constant, indicând un anumit nivel de maturizare şi stabilizare a sistemului nostru de justiţie, în 2020 s-a înregistrat o scădere de aproape 10% a dosarelor nou înregistrate pe rolul instanţelor. De asemenea, anul trecut au fost soluţionate cu aproximativ 240.000 de dosare mai puţin decât în anul precedent (o scădere de 12%) la nivelul întregii ţări. Ambele situații sunt explicate de CSM prin prisma barierelor logistice şi a climatului de insecuritate sanitară generate de pandemia de COVID-19. De altfel, raportul indică și faptul că pandemia a cauzat creșterea duratei de soluționare a dosarelor în 2020, precum și a duratei de desfășurare a ședințelor de judecată sau nerespectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.
Majoritatea tipurilor de litigii au înregistrat o scădere la toate nivelurile de instanţă din ţară în cursul anului trecut. În mod surprinzător, deși la începutul pandemiei, estimările privind insolvențele erau sumbre, din cauza problemelor de lichiditate, în realitate, numărul procedurilor de insolvență s-a prăbușit, fiind înregistrate în 2020 cu aproximativ 25% mai puține dosare de insolvență decât în anul precedent. Este cea mai puternică scădere a numărului dosarelor de insolvență din 2016. Această evoluție poate fi explicată printr-o anumită eficacitate a măsurilor statului de combatere a măsurilor economice negative ale pandemiei, precum și prin maturitatea companiilor care trecuseră și prin criza financiară globală din 2008 și prin rapiditatea măsurilor implementate de acestea.
O importantă reducere de activitate se poate observa și în ceea ce priveşte litigiile contra autorităţilor publice (contenciosul administrativ), arie în care unele instanțe din România au înregistrat în 2020 o scădere a cauzelor nou înregistrate cu până la 20% față de anul precedent. Această evoluție nu poate fi explicată doar prin efectele pandemiei, întrucât se manifestă de mai mulți ani şi, deci, are mai multe cauze. Pe de o parte, ea reflectă efectele reformei legislative din 2018 în acest domeniu, care a redus numărul litigiilor ce intră în competența instanțelor specializate în contencios administrativ. Pe de altă parte, activitatea de control a unor autorități a scăzut, cel mai bun exemplu fiind Agenția Națională de Administrare Fiscală, ce şi-a redus constant activitatea de inspecţie începând din 2016. Conform rapoartelor ANAF, în anul 2020 au fost inițiate cu aproximativ 10% mai puține controale decât în anii precedenţi. Există însă premisele unui reviriment al acestui sector, având în vedere planurile autorităților de a spori numărul de controale fiscale – PNRR prevede creşterea numărului total de inspecţii fiscale cu 10% în anii următori, iar implementarea SAF-T este văzută ca o sursă suplimentară de informaţii pentru controalele fiscale documentare -, precum şi activitatea tot mai intensă a instituțiilor care pot aplica sancţiuni ce pot duce la întreruperi în activitatea companiilor, precum Consiliul Concurenţei sau ANPC. Toate acestea vor crea premisele unui posibil val de litigii administrative.
Singura materie care a înregistrat o creștere notabilă este cea a litigiilor de muncă. În ciuda activității mai reduse a instanțelor şi a piedicilor cauzate de pandemie, în anul 2020 au fost inițiate cu aproape 6% mai multe dosare față de anul precedent în ceea ce priveşte raporturile dintre angajați şi angajatori. Această situație poate fi explicată prin numărul mare de măsuri de restructurare a forței de muncă luate de companii în această perioadă. Potențialul de creștere a acestui tip de litigii există în continuare, având în vedere că în anul 2017 nivelul era cu 40% mai ridicat decât în 2020.
Raportul CSM indică şi alocarea teritorială a litigiilor din România. Astfel, cinci Curți de Apel şi instanțele arondate acestora înregistrează peste jumătate (55%) din activitatea tuturor instanțelor din România, ceea ce reflectă o activitate socială şi economică mai intensă. Este vorba despre Curțile de Apel din București, Craiova, Ploiești, Cluj şi Timișoara.
Nu în ultimul rând, raportul CSM reflectă şi modul în care justiția din România a început să se adapteze la noua realitate cauzată de pandemie, în principal prin demararea procesului de digitalizare, atât din perspectiva măsurilor deja luate, cât şi din perspectiva planurilor pentru viitor. CSM a evidențiat eficacitatea unor măsuri precum generalizarea utilizării dosarului electronic la nivelul întregii țări, lansarea serviciului de comunicare electronică a actelor de procedură sau chiar desfășurarea ședințelor de judecată prin video-conferință (în anumite cauze penale), dar totodată a subliniat că pandemia a scos la iveală neajunsurile dotărilor tehnice şi ale personalului IT din cadrul instanțelor judecătorești, cauzate de slaba finanțare a sistemului judiciar. Aceste concluzii pot fi analizate şi prin prisma Planului Național de Redresare şi Reziliență, care prevede că aproximativ 75% din fondurile alocate pentru reforma sistemului judiciar (în total, peste 220 de milioane de euro) vizează transformarea digitală a Justiției.
Start-up-ul românesc EcoTree s-a calificat în finala pentru titlul de cel mai bun inovator din Europa Centrală și de Sud a competiției BASF Innovation Hub, concurs internațional în domeniul dezvoltării durabile la care participă start-up-uri și inovatori cu contribuție în mod direct sau indirect la pilonii Agendei Verzi – energie curată, agricultură durabilă și economie circulară din 11 țări din această parte a continentului. Finala are loc vineri, 12 noiembrie, ora 12 CET.
Invenția românească este o soluție cloud pentru facilitarea reciclării prin utilizarea inteligentei artificiale. A fost desemnată câștigătoare la nivel național într-un eveniment live, organizat pe Zoom, în care concurenții și-au prezentat realizările în fața juriului: Andreas Lier – Managing Director BASF România & Bulgaria; Sebastian Metz – director general & Board Member AHK România; Oana Craioveanu – co-fondatoare Impact Hub, primul spațiu de co-working lansat în România; Bogdan Herea – CEO & Founder PitechPlus – WebHelp Group.
Bogdan Andronache, EcoTree: „EcoTree este o platformă cloud care facilitează reciclarea, deoarece totul este transparent și clar. Această abordare este importantă deoarece ne permite cu ușurință să observăm punctele critice și să reacționăm mai rapid și mai precis. În marea finală mă aștept să văd o mulțime de idei grozave și să mă inspir din ele. Abia aștept pitch-ul final de vineri!”
Sebastian Metz, director general și Board Member AHK România: „În calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în România colaborăm cu guvernele și cu organizațiile non-guvernamentale și sprijinim companiile românești și germane, dar și tinerii și start-up-urile. Mai ales la debutul lor, start-up-urile au nevoie de o platformă pentru captarea atenției, pentru prezentarea lor și pentru schimb de idei cu marii jucători din sectorul respectiv. De asemenea au nevoie să găsească posibilități suplimentare de a-și valorifica ideile. Uneori, din lipsă de finanțare, de multe ori acestea nu reușesc nici măcar să-și prezinte soluțiile, așa că ideile lor rămân simple schițe pe hârtie sau doar în mintea creatorului. Acesta este motivul pentru care suntem onorați să avem ocazia să ascultăm inovatorii locali, să împărtășim experiența noastră cu ei și să îi sprijinim”.
Andreas Lier, Managing Director BASF România și Bulgaria, președintele juriului, subliniază că echipa câștigătoare va avea ocazia să folosească premiul pentru dezvoltarea ulterioară a ideii, lansarea soluției pe piață, promovare sau orice altă modalitate pe care o consideră potrivită pentru dezvoltarea soluției respective.
Concursul BASF Innovation Hub este organizat de compania chimică lider european în domeniul cercetării și dezvoltării BASF. Concursul a fost deschis pentru înscrieri timp de șase luni și a fost organizat în 11 țări din Europa Centrală și de Sud. Câștigătorii fazelor locale au câștigat câte 2.500 de euro fiecare, în timp ce cea mai bună idee din faza finală (vineri, 12 decembrie, ora 12 CET) va primi un premiu suplimentar în valoare de 5.000 de euro.
BASF se recomandă astfel: „La BASF, creăm chimie pentru un viitor sustenabil. Combinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Aproape 110.000 de angajați din cadrul Grupului BASF contribuie la succesul clienților noștri în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în șase segmente: Produse chimice, Materiale, Soluții Industriale, Tehnologii de Suprafață, Nutriție și Îngrijire și Soluții pentru Agricultură. BASF a generat vânzări de 59 de miliarde de euro în 2020. Acțiunile BASF sunt tranzacționate la bursa din Frankfurt (BAS) și sub formă de certificat de depozit american (BASFY) din SUA. Informații suplimentare sunt disponibile pe pagina noastră web: www.basf.com”.
Curtea de Conturi a României anunță că „oferă cetățenilor și societății civile oportunitatea de a contribui la pregătirea Programului de activitate al instituției pentru anul 2022. Astfel, în perioada 8-30 noiembrie 2021, cei interesați de auditul public extern realizat de Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor publice pot trimite recomandări de teme pe adresa de e-mail dedicată acestei acțiuni: propuneri.program2022@rcc.ro. Propunerile vor fi analizate de structurile de specialitate ale instituției supreme de audit, urmând ca aspectele relevante aflate în sfera lor de competență să fie incluse în Program”.
Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi: „Instituția supremă de audit din România mizează pe suportul cetățenilor și al societății civile în consolidarea activității sale de audit. Doar printr-un dialog constant cu toate părțile interesate putem să creștem relevanța misiunilor Curții”.
Curtea de Conturi, instituția supremă de audit din România, își reafirmă „angajamentul privind consolidarea responsabilității, a transparenței instituționale în relația cu cetățenii și a integrității entităților publice. Aceste principii sunt însușite prin standardele ISSAI 12 și ISSAI 20 emise de către Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).
INTOSAIeste o organizație autonomă, independentă, apolitică și neguvernamentală, cu statut consultativ special la Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite. Unul dintre obiectivele strategice al acestui cadru de cooperare la nivel internațional este dezvoltarea de standarde profesionale unitare în domeniul auditului finanțelor publice. Organizația numără 195 de membri cu drepturi depline, între care și Curtea de Conturi a României.
ISSAI 12 – Valoarea și beneficiile Instituțiilor Supreme de Audit – pentru a face o diferență în viețile cetățenilor
ISSAI 20 – Principii privind transparența și responsabilitatea”
EximBank anunță că, împreună cu CEC Bank, a structurat „un pachet financiar care securizează necesarul de lichidități pentru activitatea curentă a lanțului de restaurante Noodle Pack, cu acționariat 100% românesc. Societatea a beneficiat de un credit în valoare de 5 milioane de lei de la CEC Bank, garantat de EximBank în proporție de 90%, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată societăților mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 mil. lei în 2019.
Fondatorii Noodle Pack subliniază: „Contextul pandemic pe care-l traversăm este unul dificil pentru Noodle Pack, aşa cum este pentru orice companie din HoReCa. Noi am ales însă să folosim această perioadă complicată pentru consolidare organizaţională şi strategică, iar acest pachet financiar ne sprijină în mod consistent în vederea atingerii obiectivelor noastre ambițioase. În ciuda pandemiei, încercăm să fructificăm fiecare oportunitate astfel că intenționăm să continuăm seria de noi deschideri şi inaugurări de restaurante la nivel naţional şi internaţional. Cu fiecare nouă deschidere, vrem să ajungem cât mai aproape de toţi cei care iubesc brandul Noodle Pack, urmând ca la începutul anului 2022 să deschidem şi primul Drive Thru din reţea”.
Noodle Pack SRL, înființată la finele anului 2014, la Cluj Napoca, de antreprenorii Samuel Hanuseac şi Daniel Tişea, se definește ca „un jucător recunoscut pe piața restaurantelor cu concept QSR (quick service restaurant) din România datorită calității și prospețimii preparatelor sale. În prezent, rețeaua Noodle Pack numără 31 de puncte de lucru, din care 25 locații proprii și 6 în regim de franciză (majoritatea în marile centre comerciale), produsele sale fiind disponibile și prin intermediul platformelor de livrare. Din 2020, Noodle Pack s-a extins și internațional, prin deschiderea de restaurante în regim de franciză la Sofia (Bulgaria) și Budapesta (Ungaria), iar planurile de extindere internațională vizeaza cu prioritate Europa. Compania are peste 250 de angajaţi și a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri netă de 31,6 milioane de lei”.
EximBank este „o instituție specializată ce se implică activ în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc. În cadrul Programului guvernamental de susținere a companiilor mari, lansat în contextul pandemiei Covid-19, societățile mari și IMM-urile cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019 pot beneficia de produse de finanțare și garantare cu componentă de ajutor de stat, oferite de EximBank în cadrul mandatului acordat de statul român. Astfel, societățile comerciale pot accesa credite de investiții și credite pentru capital de lucru la rate de dobândă subvenționată precum și garanții de stat care acoperă necesarul de garantare până la 90% pentru credite noi sau deja acordate de băncile comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor beneficiare. Pentru detalii accesați www.eximbank.ro”.
CEC Bank este „instituția financiară cu cea mai lungă tradiție pe piața din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de peste 41,25 miliarde lei, la sfârșitul lui 2020. CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC). Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro”.
Săptămâna Globală a Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Week – GEW), 8-14 noiembrie, mobilizează în fiecare an milioane de antreprenori din țări și comunități din întreaga lume – în special persoane care întâmpină dificultăți sau care nu au luat niciodată în considerare ideea lansării unui startup. La nivel global, peste 10 milioane de oameni iau parte la mii de activități, competiții și evenimente care îi inspiră să acționeze și le oferă cunoștințele, experiența și conexiunile de care au nevoie pentru a reuși. Un număr record de 180 de țări vor participa la GEW în 2021. GEW – Global Entrepreneurship Week este o mișcare internațională, susținută de Global Entrepreneurship Network cu sprijinul Fundației Ewing Marion Kauffman, menită să faciliteze, oricui și de oriunde, începerea și extinderea unei companii. Această mișcare are obiective comune cu cele ale Junior Achievement, prin care ne propunem să inspirăm și să pregătim tinerii să reușească (Inspiring and Preparing Young People to Succeed). Modelul IPS – Inspire-Prepare-Succeed este și cel care se află la baza programului de antreprenoriat.
La ediția din acest an, tinerii aspiranți la antreprenoriat de la noi beneficiază de incubatorul BizzFactory™, lansat de Junior Achievement (JA) România pentru liceeni și studenți. Organizatorii ne informează că „în cadrul incubatorului, tinerii vor avea acces gratuit la webinare și resurse de învățare hibride, utile tinerilor antreprenori. În a doua etapă a incubatorului, cele mai bune și realiste planuri de afaceri vor fi selectate în vederea pregătirii pentru finala națională Compania Anului 2022 și pentru finala europeană Gen-E 2022”. Elevii de liceu și studenții înscriși în programele Junior Achievement România sunt invitați să intre în incubator, în prima etapă, până la finalul primului semestru, fiind „inspirați să își descopere spiritul antreprenorial și să realizeze un plan de afaceri. În a doua etapă, cele mai bune echipe vor fi pregătite pentru a-și îmbunătăți planurile de afaceri, urmând ca în cea de-a treia etapă, tinerii să dovedească succesul obținut în acest program la finalele naționale și europene, la testarea internațională ESP și prin lansarea companiilor create în incubator.
O componentă deosebit de importantă a acestui program este reprezentată de consultanța oferită de profesioniștii voluntari ai companiilor care susțin programul JA de educație antreprenorială: Romanian-American Foundation, Accenture, Citi Foundation, EY, FedEx, HP și NN”.
Care sunt perspectivele pentru bursele globale până la final de an și în 2022? Vine sau nu Marea Corecție pe burse? Acestea au fost întrebările pe care casa de brokeraj XTB România, specializată în bursele internaționale, le-a adresat, în cadrul unui sondaj, către 11 analiști, investitori și cunoscători ai piețelor de capital din România. Deși părerile sunt împărțite, sunt anticipate scăderi pe bursele internaționale între 10% până la finalul acestui an și până la peste 20% în 2022, din cauza creșterii inflației, a scumpirii energiei și a problemelor din lanțul de aprovizionare. Aceștia îndeamnă la prudență și la investiții diversificate, în baza unor strategii bine gândite, inclusiv imobiliare, companii ce produc materiale, energie, bănci, bunuri de consum. Sondajul în rândul specialiștilor a fost realizat în contextul organizării de către XTB a conferinței online despre investiții Investors’ Day, ce va fi transmisă live miercuri, 10 noiembrie, începând cu ora 14.
„Optimismul investitorilor e aparent de nezdruncinat: dacă nici recrudescența cazurilor în Europa, criza logistică, inflația sau unele surprize la nivelul raportărilor de profit nu au oprit trendul ascendent al burselor, ce ar putea-o face? Întrebările care fac paralele istorice au o relevanță limitată: trecem printr-o perioadă diferită, fără echivalent perfect în trecut. Cu toate acestea, tensiunile generate de direcția unică, anumiți indicatori de participare și sentiment și chiar și posibilitatea vânzărilor de acțiuni Tesla (potrivit sondajului de pe Twitter) sugerează un risc peste medie al unor corecții de peste 10% înainte de finele anului”, este de părere Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.
„În primul rând, ignorarea riscului legat de inflație ar putea fi o greșeală. Creșterile anterioare ale ratei inflației s-au aliniat cu perioade de creștere economică mai slabă, corecții bursiere sau chiar crahuri. Creșterea costului vieții este un subiect fierbinte la nivel global pentru ultimul trimestru al anului 2021. Este inflația un efect temporar al redresării după pandemie sau este un fenomen de durată? Răspunsul pentru ambele întrebări ar putea fi pozitiv, diferențele apărând în funcție de sector. Unele sectoare vor înregistra creșteri temporare ale prețurilor cauzate de problemele cu lanțurile de aprovizionare și de alte blocaje. Când operațiunile revin la normal, prețurile s-ar putea normaliza. Dar factori precum costul energiei și disponibilitatea șoferilor de camion vor avea un efect pe termen lung asupra unor sectoare precum industria siderurgică consumatoare de energie și sectorul de retail dependent de logistică. Costurile ridicate susținute vor fi în mod inevitabil transferate asupra consumatorilor. De asemenea,tranziția energetică ar putea duce la creșterea prețurilor pe termen lung. Taxele pe carbon și costul conformării cu noile reglementări vor majora costul aprovizionării și, din nou, consumatorii vor plăti.În 2022, se așteaptă o încetinire a creșterii economice la nivel extins, pe măsură ce realitatea se instalează după un impuls inițial post-Covid. Nivelurile datoriei naționale sunt ridicate, problemele legate de ofertă și logistică persistă, iar inflația este în creștere. În următoarele luni, atenția se va orienta asupra băncilor centrale pentru a vedea modalitatea de răspuns. După ce Rezerva Federală din SUA a anunțat începutul procesului de reducere a programului de achiziții de obligațiuni, investitorii anticipează că banca centrală va recurge la o majorare a ratei până în iulie anul viitor. Acest aspect ar putea fi extrem de important pentru evoluția piețelor, întrucât continuarea mișcării ascendente actuale sau chiar dezvoltarea unei perioade de consolidare ar putea fi condiționate de menținerea unor politici monetare relaxate, care să ofere destulă lichiditate pentru piețe”, consideră și Radu Puiu, financial analyst în cadrul XTB România.
„În urma analizei mele sunt șanse foarte mari ca începând cu februarie 2022, piața de capital să anticipeze problemele care se vor agrava, probleme ce țin de întreruperea lanțurilor de aprovizionare și de creșterea accelerată a inflației. Consider că februarie va accelera tapperingul și în lunile iulie-august vom putea avea o primă intervenție pe creșterea dobânzii de politică monetară, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la credite și la un impact pe companiile neprofitabile, care se bazează pe un credit ieftin. În concluzie, da, vom avea o corecție care se va întinde pe câteva luni începând cu februarie și continuând cu martie-aprilie-mai, după care va urma o consolidare la nivelul de jos , atins în urma corecție, după care în noiembrie-decembrie 2022 vom reveni pe creștere”, crede, la rândul său,Valentin Dragu, fost investment banker, actualmente investitor în piața de capital și consilier în investiții, creatorul Grupului de Facebook – Investitorul Corporatist.
„Având deja o inflație de 5.4% pe SUA (core: 4%), respectiv 2.5% in UE, cel mai probabil anul 2022 vine după el cu o inflație destul de mare, în special dacă o raportăm la ultimii ani. Astfel, n-ar fi o idee rea dacă am analiza diverse investiții potențiale, respectiv instrumente financiare care pot profita de un context inflaționist:imobiliare, companii ce produc materiale, energie, bănci, bunuri de consum, etc.”, spune și Bogdan Dinu, consultant în private banking, capital markets, wealth management și investitor pe piețe de capital și imobiliare.
„După un an 2021 foarte bun (cel puțin până în acest moment, 1 noiembrie 2021) ne pregătim să intrăm într-un an 2022 plin de incertitudini. Dacă în a doua jumătate a anului 2020 și la început de 2021 direcția a fost destul de ușor de anticipat, și anume creștere economică și o inflație în creștere, pentru 2022, direcția este mult mai greu de identificat. Vom avea inflație tranzitorie sau am intrat într-o perioadă mai lungă inflaționistă? Criza medicală va trece sau va reveni în noi și noi valuri? Va reuși economia să regleze problemele din lanțurile de aprovizionare și cele legate de scumpirea energie sau problemele se vor acutiza? Sunt prea multe întrebări care în acest moment își așteaptă răspunsurile. Consider că cea mai bună abordare a anului 2022, din punct de vedere investițional, este una prudentă, cu un portofoliu diversificat și cu ceva cash pregătit pentru eventuale corecții”, opinează Valentin Nedelcu, Investitor, Fondatorul comunității Știința banilor.
„După un an 2021 foarte bun pentru piețele de capital, cu creșteri de peste 10% pentru majoritatea burselor piețelor dezvoltate, anul 2022 poate aduce o continuare a acestui trend însă cu așteptări de creștere mult mai scăzute si cu volatilitate. Fundamente economice bune, venituri în creștere pentru companii, costuri mici ale capitalului și sume mari de bani disponibile pentru investiții pot oferi suport acțiunilor, însă riscuri precum un dezechilibru între cerere și ofertă (cererea mult mai mare decât oferta), intensificarea blocajelor în aprovizionare, creșterea foarte mare a prețurilor la energie și mâncare și o încetinire a economiei Chinei pot genera volatilitate crescută. Totodată, deciziile luate de băncile centrale din întreaga lume vor avea impact asupra piețelor, decizii eronate ale acestora putând aduce noi valuri de volatilitate. Creșterea cea mai mare a pieței de acțiuni s-a întâmplat deja, perioada următoare fiind o perioada de întoarcere către medie. Anul 2022 trebuie privit cu prudență, strategia de a investi în tranșe, cu suplimentări ale sumelor investite în perioadele de corecție, poate fi o strategie câștigătoare, pentru investitorii pe termen lung”, este de părere Mihai Constantinescu, coach financiar și trainer.
„Corecții au tot fost și vor mai fi. Important este să ne concentrăm asupra strategiei. Pe termen lung, companiile bune vor face profit și vor crește indiferent de poza de moment”, consideră, la rândul său,Sarkany Istvan, investitor cu peste 8 ani experiență.
„În acest moment este foarte dificil de anticipat evoluția burselor în anul viitor. Deocamdată indicii americani încep luna noiembrie cu câștiguri YTD de 18%-23%, după un plus de 8% în octombrie (devenită astfel cea mai bună lună din an, venită imediat după cea mai slabă, respectiv septembrie), într-un an pe parcursul căruia au stabilit până acum valori record în foarte multe sesiuni de tranzacționare (NASDAQ de 40 ori, DJIA de 41 iar pentru S&P500 tocmai am consemnat al 61-lea maxim istoric în 2021). Cred însă că este foarte puțin probabil să se repete și anul viitor creșterile puternice de pe Wall Street din acest an. Din contră, 2022 poate fi un an dificil pentru bursă, deoarece FED se pregătește să facă o schimbare de politică monetară și sunt șanse să fie forțată să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aștepta (în 2023) în contextul în care șocul inflaționist din acest an a dus la o creștere a prețurilor mărfurilor, ceea ce va face și mai dificil pentru banca centrală să evite schimbarea politicii anul viitor, cumva de la pro-creștere la anti-inflație. Evident că nu poate fi scoasă din calcul o corecție de (minim) 20%, care poate avea loc însă în mai multe moduri, de la o prăbușire în gol ca cea din februarie-martie anul trecut până la o evoluție laterală ușor descendentă pe parcursul unei perioade mai lungi de timp”, spune Cătălin Chivu, realizator FeelTheMarkets.ro.
„Evoluția piețelor pentru 2022 rămâne una incertă, cu 3 mari semne de întrebare mai ales pentru zona Euro. Va putea fi inflația ținută sub control? Se va adânci criza energetică din Europa? Va reuși imunizarea în masă și vaccinarea să stabilizeze criza medicală provocată de COVID-19? Încă nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări. Dar din experiența ultimilor 13 ani am învățat că băncile centrale s-au obișnuit să reacționeze rapid la problemele care ar putea pune economia mondială în pericol. Din punctul meu de vedere, 2022 nu va fi lipsit de corecții pe piețele de capital. Totuși, probabilitatea ca marea corecție să apară, este destul de mică”, crede investitorul Răzvan Mihai, CFTe (Certified Financial Technician).
„Cu excepția unei situații excepționale cum a fost cea de anul trecut când a debutat pandemia și am experimentat o corecție semnificativa pe burse, de obicei sunt câteva semnale timpurii care ar putea indica o depreciere majoră în piețele financiare. Primul și poate cel mai important ar putea fi percepția și sentimentul investitorilor vis-a-vis de evoluțiile viitoare și mă refer aici la gradul de atractivitate al emitenților (cât de scumpă este piața), indicatori economici precum rata inflației și rata șomajului, valori mai în ambele cazuri fiind un important semnal de alarmă. Nu în ultimul rând, nivelul și traiectoria dobânzilor de politică monetară și eliminarea în viitorul apropiat a programelor de achiziții de active (tapering) ar putea aduce indicii privind încetinirea și poate apariția unor scăderi pe parcursul anului viitor”, este de părereTiberiu Porojan, realizator FeelTheMarkets.ro.
„Trebuie să recunosc că îmi lipsesc în totalitate aptitudinile de prezicător. De aceea, de fiecare dată când investesc, am în vedere ambele scenarii posibile: atât cel favorabil (în care piața evoluează în direcția investiției mele), cât și cel nefavorabil (în care lucrurile merg fix pe dos). Și îmi construiesc strategia de investiții în conformitate cu aceste scenarii. Cât despre o «mare corecție» pe burse, abia am avut în 2020 una de vreo 35%. Corecțiile de asemenea mărime au loc, în medie, cam o dată la 10 ani, cel puțin așa arată statisticile pentru bursa din SUA. Deci puțin probabil să avem încă una în 2022. Tot ce pot spune, însă, este că o astfel de corecție ar fi o oportunitate excelentă de a cumpăra active valoroase la prețuri de «Black Friday». Adică exact cum a fost și in 2020. Pe de altă parte, cred că în anul 2022 ne vom confrunta cu un alt fenomen: inflație la nivel global. Iar aceasta este mai mult decât o simpla predicție, pentru că această inflație deja își face simțită prezența foarte clar”,consideră, la rândul său, Dan Sulica, fondatorul comunității IdeiSiBani.ro.
După ce au fost avertizați că ar putea avea probleme în a cumpăra cadourile preferate de Crăciun din cauza problemelor de aprovizionare, consumatorii și-au început mai devreme cumpărăturile de sărbători în acest an, iar retailerii speră că vor avea un sezon record.
Federația Națională de Retail din SUA (NRF) estimează că vânzările vor crește cu 8,5% până la 10,5% față de 2020, care a fost un an excepțional de bun. „Perspectivele pentru sezonul de sărbători arată foarte bine”, a declarat economistul-șef al NRF, Jack Kleinhenz. „Poziția neobișnuită și benefică în care ne aflăm este aceea că gospodăriile au crescut masiv cheltuielile în cea mai mare parte a anului 2021 și rămân cu suficientă putere de cumpărare de sărbători”.
Această creștere a cheltuielilor se vede și în România unde vânzările cu amănuntul în septembrie au fost mai mari cu 8,4% față de aceeași lună a anului precedent, deși au crescut cu doar 0,2% față de august 2021. A fost a șaptea lună consecutivă de creștere a comerțului cu amănuntul, dar cu cel mai slab ritm din martie, pe fondul pandemiei de COVID-19 și a crizei lanțurilor de aprovizionare.
Un sondaj al Conference Board arată că 58% dintre consumatorii americani se așteaptă la prețuri mai mari de sărbători. Doar 42% dintre consumatori intenționează să comande online cel puțin jumătate din cadouri, în scădere față de cei 52% de anul trecut, ceea ce semnalează o întoarcere a clienților la mall.
„Întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza pandemiei au cauzat penurie de mărfuri și cea mai mare parte a presiunii inflaționiste din acest an”, a declarat Kleinhenz. „În condițiile în care consumatorii vor căuta să facă cumpărături mai devreme, este posibil ca stocurile să fie reduse mai repede și ar putea apărea penurii în ultimele săptămâni ale sezonului de cumpărături. Cu toate acestea, dacă comercianții cu amănuntul pot asigura destule produse pe rafturi și dacă marfa ajunge înainte de Crăciun, ar putea fi un sezon de vânzări de sărbători spectaculos”.
În acest an, 49% dintre consumatori au început deja, înainte de luna noiembrie, să plănuiască achizițiile sau chiar să cumpere, îmbrăcăminte, electronice și jucării, de teamă că acestea se vor epuiza. Cardurile cadou sunt din nou cel mai popular cadou, fiind dorite de 56% dintre respondenții la sondaj.
Lipsa de personal aduce noi tendințe pe piața muncii – salariul cu plata la cerere
Un alt motiv de îngrijorare este criza globală de personal. Un raport recent al Manpower Group arată că, la nivel mondial, 69% dintre angajatori nu pot găsi persoane cu competențele de care au nevoie, ceea ce reprezintă cea mai mare cifră din ultimii 15 ani.
România este menționată în raport ca fiind o țară în care să găsești angajați având competențele dorite este foarte dificil, aproape 80% dintre angajatori având probleme în a găsi talente. În prezent, există 280.000 de locuri de muncă neocupate, ceea ce a declanșat decizia Guvernului de a crește numărul de lucrători extracomunitari admiși în România, în paralel cu o simplificare a procedurilor de angajare pentru aceștia.
În SUA, există încă peste 10 milioane de locuri de muncă vacante. Ultimul raport american privind crearea de locuri de muncă în sectoarele non-agricole a avut cifre bune, numărul de angajați a crescut cu 531.000 în octombrie, iar rata șomajului a scăzut ușor la 4,6%. Creșterile de locuri de muncă au avut loc în sectorul de agrement și ospitalitate, în serviciile profesionale și de afaceri, în industria prelucrătoare și în transport și depozitare. Învățământul public a pierdut locuri de muncă.
Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în octombrie 2021 erau angajați direct în industria comerțului cu amănuntul aproximativ 15.470.000 de lucrători, cu 139.000 mai puțini decât cifrele de dinaintea pandemiei. În contextul în care sezonul de sărbători este aproape, comercianții din SUA estimează că în acest an retailerii ar putea angaja până la 665.000 de lucrători sezonieri, de la poziții în magazine până la locuri de muncă în depozite, comparativ cu 486.000 de lucrători în 2020. Asta s-ar putea să fie o sarcină foarte dificilă. America se confruntă cu un exod din retail, angajații mutându-se în alte industrii. Unii se îndreaptă spre poziții mai puțin stresante în bănci, agenții de asigurări, administrații locale și magazine de marijuana. Alții se întorc la școală pentru a învăța noi meserii sau așteaptă până când pot asigura o îngrijire stabilă copiilor.
Lipsa angajaților a declanșat măsuri disperate din partea unor companii, cum ar fi renunțarea la testarea candidaților pentru depistarea drogurilor. Alți angajatori aderă la o tendință recentă în materie de salarizare, care oferă personalului lor posibilitatea plății salariilor pe măsură ce sunt câștigate. În timp ce majoritatea salariilor sunt plătite săptămânal, de două ori pe lună sau lunar, creșterea industriilor cu angajați independenți (precum Uber) a condus la apariția unei noi forme de plată. Plata la cerere este folosită acum de lanțuri de restaurante precum McDonald’s (MCD), Taco Bell, KFC și chiar Walmart (WMT). Cu aceste servicii, angajații primesc o notificare pe smartphone atunci când își termină ziua de lucru și pot decide apoi dacă doresc să încaseze salariul pe ce au lucrat în ziua respectivă. Dacă da, banii sunt fie transferați pe un card de debit preplătit, fie depuși direct în conturile lor bancare. Acest serviciu le permite angajaților să își ia salariul atunci când au nevoie, creând oportunități pentru companiile de carduri de credit precum VISA (V) și Mastercard (MA), dar și o nișă pentru companiile fintech.
Această tendință are avantajele și dezavantajele sale, cum ar fi o abordare mai flexibilă pentru angajat în gestionarea finanțelor sale și mai puțin stres atunci când apare o cheltuială neașteptată, dar, pe de altă parte, poate induce un sentiment de nesiguranță și costuri mai mari pentru tranzacții multiple. Există o estimare conform căreia industria de software de salarizare în cloud, care permite, printre alte servicii, salarizarea la cerere, este pe cale să ajungă la 10,23 miliarde de dolari până în 2023.
Primarul ales al New York-ului, Eric Adams, a promis că își va lua primele trei salarii în bitcoin, după un schimb de replici pe Twitter cu primarul din Miami.
Viitorul primar al New York-ului, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, a subliniat viziunea sa de a transforma orașul într-un hub al tranzacțiilor în criptoactive. Adams, a răspuns la un tweet al primarului din Miami, Francis Suarez, prin care acesta se angaja să își ia salariul în bitcoin. Adams a ridicat miza spunând că își va lua primele trei salarii în criptomonede.
De asemenea, Adams a scris pe Twitter joi: „New York va fi centrul industriei criptoactivelor”.
Adams încearcă, într-o oarecare măsură, să recupereze decalajul față de Suarez și Miami, care a atras talentele financiare din New York în timpul pandemiei și care a anunțat deja o serie de măsuri pro-cripto, inclusiv acceptarea plății impozitelor în bitcoin și permiterea angajaților să își ia salariile în criptomonede.
Cu Adams la conducerea New York-ului, s-ar părea că măsurile anti-cripto, cum ar fi interzicerea mineritului în oraș, au fost acum în mare parte abandonate.
Raportul Grupului de lucru al președintelui SUA susține potențialul stablecoin
Un raport al administrației Biden privind piețele financiare a subliniat potențialul pe care îl au stablecoins pentru consumatori.
În raport se afirmă că stablecoins ar putea transforma modul în care cetățenii americani plătesc produsele de zi cu zi, de la tunsori la telefoane. Comandat de Casa Albă, printre autorii raportului se numără consilieri economici cheie ai președintelui Joe Biden.
În timp ce subliniază importanța reglementării domeniului, raportul a afirmat că stablecoins ar putea: „să sprijine opțiuni de plată mai rapide, mai eficiente și mai cuprinzătoare… În plus, tranziția către o utilizare mai largă a stablecoins ca mijloc de plată ar putea avea loc rapid datorită efectelor de rețea sau a relațiilor dintre stablecoins și bazele de utilizatori, între stablecoins și platformele existente”.
Stablecoins reprezintă în prezent o parte semnificativă a pieței criptoactivelor. Cea mai mare din ele după capitalizarea de piață este Tether, cu peste 74 de milioane de dolari. Stablecoins diferă de criptoactive precum bitcoin, deoarece valoarea lor este, de obicei, ancorată la o monedă tradițională.
Tether, de exemplu, este ancorată la dolarul american, folosind dețineri de numerar și datorii pe termen scurt, denumite „commercial paper”, pentru a-și susține valoarea stabilă.
Criptoactivele au atins pentru prima dată un nou prag de peste 3.000 de miliarde de dolari în ceea ce privește capitalizarea pieței, potrivit firmei de analiză a cripto CoinGecko.
Acest prag reprezintă cel mai înalt nivel din luna mai a acestui an, când piețele au însumat peste 2.600 de miliarde de dolari, și subliniază așteptările pozitive ale investitorilor, pe măsură ce jucătorii instituționali intră pe piață prin instrumente precum ETF-urile futures.
În continuare în fruntea spațiului cripto se află bitcoin, care reprezintă aproximativ 42% din piață, urmat de ethereum, care reprezintă puțin peste 18%.
Cu toate acestea, au avut loc schimbări în partea inferioară a clasamentului, Solana fiind criptoactivul cu cea mai mare creștere în ceea ce privește capitalizarea de piață. SOL a depășit acum Cardano (ADA), devenind al patrulea cel mai mare criptoactiv din lume, după o creștere spectaculoasă în ultimele câteva luni.
Criptomoneda a crescut cu 22% numai în ultima săptămână, deși, în ceea ce privește capitalizarea de piață, este încă eclipsată de BTC și ETH, avand doar 2,5% din piață.
Ethereum stabilește un nou maxim istoric, iar bitcoin își revine
Bitcoin (BTC) a reinceput sa crească în acest weekend, în timp ce ethereum (ETH) și-a depășit maximul istoric anterior.
După ce a depășit nivelul de 4.000 de dolari la sfârșitul lunii octombrie, ETH a urmat un curs ascendent. Lunea trecută, ETH se tranzacționa în jurul valorii de 4.300 de dolari, dar a ajuns la peste 4.600 de dolari marți și miercuri, înainte de a scădea.
Acum însă, criptoactivul se tranzacționează peste nivelul de 4.700 de dolari, după ce a atins un maxim de 4.768 de dolari. ETH a crescut acum în total cu aproximativ 59% de la începutul lunii octombrie.
Între timp, bitcoin s-a redresat în weekend și se tranzacționează acum la puțin peste 66.000 de dolari, după o săptămână în care a oscilat între 62.000 și 64.000 de dolari. Criptoactivul se apropie acum de maximele ultimelor trei săptămâni, în urma unui nou maxim istoric la jumătatea lunii octombrie.
A 4-a ediție din seria de 4 evenimente din 2021 Analizam companiile relevante listate la Bursa de Valori București Data: 17 noiembrie 2021 Ora: 18:00 – 21:00 Locație: Eveniment Online
După o serie de trimestre foarte bune, majoritatea companiilor listate la Bursa de Valori București vor raporta în luna noiembrie rezultatele financiare la 9 luni pe anul 2021. Este un sezon care aparține, în mare măsură societăților listate pe Piața principală, emitenții din piața AeRO neavând obligația de a publica raportări la Trimestrul III.
Teraplast S.A. a deschis, pe data de 25 octombrie, sezonul de raportări financiare, urmată de Life is Hard și OMV Petrom (29 octombrie), Erste Bank (2 noiembrie) și BRD Societe Generale (4 noiembrie). Majoritatea companiilor își vor publica rezultatele la 9 luni în doar 3 zile:
Bursa de Valori Bucuresti S.A., Farmaceutica Remedia, Transilvania Broker S.A. (11 noiembrie);
Biofarm S.A., Cemacom S.A., Conpet S.A., Fondul Proprietatea, One United Properties, Patria Bank, Sphera Franchise Group, SIF Banat-Crisana, Evergent Investment, SIF Muntenia, Transport Trade Services sau Purcari Wineries (15 noiembrie)
Și o parte dintre emitenții din piața secundară au anunțat deja că vor oferi rapoarte la 9 luni, Printre aceștia: Life is Hard (29 octombrie), Agroland Business System (11 noiembrie), iHunt Tehcnologies Import-Export S.A. și Agroland S.A. (15 noiembrie), Safetech Technologies (19 noiembrie), Vifrana și Norofert S.A. (23 noiembrie), Bonas Import-Export S.A. (24 noiembrie), Holde Agri Invest si Firebyte Games (26 noiembrie).
2 Performant Network S.A., Agroland Agribusiness, Visual Fan, Arctic Stream Air Claim, MAM Bricolaj, Agroserv Mariuța, Star Residence Invest, Raiko Transilvania si Simtel Team nu își vor publica rezultatele financiare la 9 luni. Fiind listate pe Piața AeRO, acestea nu au obligații legale în a publica raportările intermediare, la 3 și 9 luni.
Care sunt subiectele abordate la cea de-a 4-a ediție din 2021 a evenimentului The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim?
În cadrul evenimentului, vom discuta cu Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing la Bursa de Valori București, despre cele mai noi listări și ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare.
Vom analiza, alături de Ovidiu – George Dumitrescu, CFA – Director General Adjunct Tradeville S.A. listările care au avut loc în 2021 și vom vorbi despre cum se desfășoară un plasament privat și cum pot participa la el investitorii la Bursa de Valori București.
Cu Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft vom analiza rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății și evoluția companiilor la care Life is Hard are dețineri.
După prezența la evenimentul din luna mai, dedicat rezultatelor financiare pe Trimestrul I, Alexandru Stânean – CEO Teraplast S.A. revine in noiembrie la „The Power Table” pentru a discută despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale companiei pentru anul 2022 și pe plan intern și extern.
Ca de obicei, Mircea Iliescu – Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro, va oferi o prezentarea detaliată a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București.
Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”
Vom analiza companiile relevante listate pe Piata principala și pe segmentul AeRO la Bursa de Valori București pentru a afla:
cum arată rezultatele financiare pentru Trimestul III 2021 si care sunt indicatorii importanți din raportări;
cum arata primele previziuni legate de profiturile companiilor pentru anul 2021;
facem primele estimări ale dividendelor pe care companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti ar putea sa le distribuie din profitul aferent anului 2021;
AGENDA evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”:
17:50 – 18:00 – Accesul participanților la evenimentul online 18:00 – 18:20 – Despre cele mai noi listări și ce companii care se pregătesc să vina la BVB în perioada următoare – Ștefan Musgociu – Specialist Business Development și Marketing Bursa de Valori Bucuresti 18:20 – 18:40 – Despre listările care au avut loc în 2021, cum se desfășoară un plasament privat și cum poți participa la el dacă ești investitor la Bursa – Ovidiu – George Dumitrescu, CFA – Director General Adjunct Tradeville S.A. 18:40 – 19:10 – Despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății și evoluția companiilor la care Life is Hard are dețineri – Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft 19:10 – 19:40 – Despre rezultatele financiare ale societății la 9 luni, planurile de dezvoltare ale societății pentru anul 2022 și pe plan extern –Alexandru Stânean – CEO Teraplast S.A. 19:40 – 21:00 – Prezentarea rezultatelor financiare pe anul 2020 – Mircea Iliescu, Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro 21:00– 21:15 – Sesiune Q&A
Evenimentul se adresează investitorilor de la Bursa de Valori București și celor care sunt interesați să investească pe Piața de Capital.
Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant S.A. si Life is Hard S.A., Evisara
(partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney,
InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si
Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își susține punctul de vedere cu privire la modificarea Metodoligiei și criteriilor folosite pentru selectarea operațiunilor în cadrrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020 și la Ghidul solicitantului aferent acțiunii 4.1.1 Investiții in activități productive. CNIPMMR își declară votul negativ în cadrul CM POC, întrucât acestea nu țin cont de necesitățile reale ale IMM-urilor, necesități exprimate prin punctele de vedere transmise de CNIPMMR:
Renunțarea la criteriul primul venit – primul servit. Conform GS, se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Practic, va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Acest mod de selecție a planurilor de afaceri nu va asigura calitatea proiectelor, competiția de fapt fiind dată de viteza de înscriere în platformă. De asemenea, această abordare poate conduce la blocarea platformei, încărcarea a zeci și sute de proiecte în câteva minute de la lansare, lucru care nu este corect față de toți care doresc să se înscrie în acest apel de proiecte.
Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
Corelarea valorii maxime a AFN cu indicatorii financiari ai aplicantului. Spre exemplu, valoarea maximă a AFN să fie mai mică sau egală cu dublul cifrei de afaceri pentru anul 2019. Acest lucru va asigura selecția unor beneficiari care au capacitatea tehnică și financiară să asigure implementarea planurilor de afaceri. Nu este corect ca beneficiari care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei și în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro, acesta neavând nici experiență, nici capacitate tehnică și nici capacitate financiară.
Eliminarea studiului de fezabilitate la depunerea cererii de finanțare și solicitarea autorizației de construire la semnarea contractului de finanțare. Astfel, AM POC se poate asigura de faptul ca proiectele care includ construcții vor finaliza implementarea planurilor de afaceri în timp util. Rezilierea contractului de finanțare la 6 luni de la semnare dacă nu se prezintă autorizația de construire va conduce la pierderea acelor bani, nemaiputând fi alocați altor beneficiari.
Grila de punctaj este excesivă în ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri și procentele pentru investițiile verzi”.
Referitor la Ghidul solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive, CNIPMMR adresează o scrisoare Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, AM POC, „în scopul clarificării anumitor aspecte ce țin de scrierea, depunerea, evaluarea și implementarea proiectelor de investiții în cadrul Acțiunii 4.1.1”. De asemenea, CNIPMMR transmite „câteva observații și propuneri de îmbunătățire a Ghidului solicitantului, astfel încât acesta să răspundă într-o măsură cât mai mare necesităților reale ale potențialilor beneficiari:
Existența unei perioade de minimum 30 de zile între data publicării ghidului solicitantului final și lansarea apelului de proiecte. Având în vedere complexitatea documentației necesare pentru depunerea unui proiect, precum și criteriul actual primul venit – primul servit cu condiția obținerii a minim 70 de puncte, este necesară o perioadă de minim 30 de zile în care aplicanții să se poată documenta și depune proiecte calitative.
Valoarea maximă a ajutorului de stat
Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
Valoarea minima a AFN să fie de de 50.000 euro.
Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal
Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel reprezintă proiecte de investiții și nu unul care implică activități cu resurse umane. Toate organizațiile, prin legislația în vigoare, sunt obligate să respecte Regulamentul General de Protecție a Datelor în funcție de activitatea pe care o desfășoară și tipul de date pe care le colectează. Astfel, considerăm că cerința din GS este excesivă și atrage costuri pentru IMM-uri, costuri care nu sunt eligibile.
Clarificarea aspectului dacă proiectul se poate implementa într-un singur punct de lucru, o singură regiune sau acesta poate fi implementat în mai multe puncte de lucru și mai multe regiuni.
Sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la investițiile în coformitate cu prevederile Anexei I din propunerea de Regulament delegat al comisiei de completare a Regulamentului 2020/852 al Parlamentului European (obiectivele de mediu).
Având în vedere faptul că din criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară nu face parte evaluarea calitativă a cererii de finanțare, planului de afaceri și previziunilor financiare, considerăm imperios necesară simplificarea la maximum atât a cererii de finanțare, cât și a planului de afaceri și a previziunilor financiare. O documentație vastă și detaliată are sens doar în contextul evaluării calitative a cererii de finanțare. Având în vedere faptul că criteriile calitative sunt unele subiective, nu recomandăm introducerea unor criterii calitative ale planului de afaceri.
Recomandăm realizarea unui tutorial video cu etapele completării cererii de finanțare, astfel încât un antreprenor să își poată realiza și depune singur un proiect fără a fi necesară apelarea la un consultant.
Procesul de evaluare și selecție
Conform GS, Se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Acest lucru este similar principiului primul venit – primul servit, fiind o condiție de eligibilitate obținerea unui punctaj minim de 70 de puncte. Practic va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Propunerea CNIPMMR este ca finanțarea să fie acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel încât să fie finanțate proiectele cu cele mai mari punctaje, acestea având o valoarea adăugată mai mare și fiind mai bune din punct de vedere calitativ și al eficienței.
Eliminarea criteriului b „Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de Regulament delegat al comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu”. Acesta este un criteriu neclar atât pentru potențiali beneficiari, consultanți, cât și evaluatori. În plus, considerăm că punctarea acestui criteriu pentru investiții mai mari de 90% din valoarea totală a proiectului reprezintă un exces. Considerăm că trebuie menținută drept condiție de eligibilitate pragul de 20% dacă aceasta este o condiție impusă de regulamentele UE, nefiind un criteriu punctat în evaluarea tehnică și financiară.
Propunerea CNIPMMR pentru criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte este următoarea:
1) Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – 10 puncte:
• Sold negativ – 10 puncte;
• Sold pozitiv – 0 puncte
2) Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 – 10 puncte
• ≥20% – 10 puncte;
• ≥0% si < 20% – 5 puncte
• < 0% – 0 puncte;
3. Previzionarea economico-finaniară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției
3.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥3 – 10 puncte
≥2 si < 3 – 7 puncte
≥1 si < 2 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
3.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥7% – 10 puncte
≥6% si < 7% – 7 puncte
≥5% si < 6% – 3 puncte
<5% – 0 puncte
3.3. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:
• ≥15% – 10 puncte;
• ≥10% < 15% – 5 puncte;
• < 10% – 0 puncte;
4. Capacitatea economico-financiară a solicitantului în exercițiul financiar 2019
4.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥2 – 10 puncte
≥1,5 si < 2 – 7 puncte
≥1 si < 1,5 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
4.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥5% – 10 puncte
≥3% si <5% – 7 puncte
≥1% si <3% – 3 puncte
<1% – 0 puncte
4.3. Rata de acoperire a finanțării nerambursabile (Cifra de afaceri 2019/Ajutor financiar nerambusabil)
≥1 – 15 puncte
≥0,8 și <1 – 10 puncte
≥0,5 și <0,8 – 5 puncte
<0,5 – 0 puncte
5. Proiectul propune un produs/proces inovativ – 5 puncte
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
6. Proiectul contribuie la minimizarea la sursă a deșeurilor generate
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
7. Proiectul prevede adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități
CEC Bank continuă să-și consolideze poziția pe piață: activele totale ale băncii au urcat la 45,15 miliarde de lei, în creștere cu 20,5% față de septembrie 2020
În primele luni ale anului, CEC Bank a lansat o serie de inițiative cu focus pe digitalizare
CEC Bank a înregistrat rezultate solide la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2021: profit net preliminar de 332,40 milioane de lei, în creștere cu 21,2% față de perioada similară a anului trecut. Banca a înregistrat creșteri pe toate segmentele de activitate, valoarea activelor majorându-se cu 20,5% față de septembrie 2020.
„În primele nouă luni din an, am continuat să finanțăm economia și să consolidăm poziția pe piață a CEC Bank. Am acordat credite noi în valoare de circa 9 miliarde de lei și am înregistrat o creștere a portofoliului total de credite de 15,1%. În același timp, procesul de transformare și modernizare a băncii avansează, cu focus pe digitalizare, pe simplificare și pe o cultură organizațională care pune clientul pe primul loc. A fost o perioadă în care am finalizat multe proiecte: am lansat conturile online pentru IMM-uri, aplicația Smartphone POS – care transformă dispozitivele mobile în POS-uri pentru acceptarea plății online cu cardurile, ne-am modernizat rețeaua internă IT, am fost deschizători de drumuri în open-banking”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.
Creștere solidă a portofoliului de credite
Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) se ridica, la sfârșitul lui septembrie 2021, la 25,83 miliarde de lei, în creștere cu 15,1% față de septembrie 2020.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor ipotecare, portofoliul băncii însumând peste 20 000 de astfel de împrumuturi, cu o valoare cumulată de 3,15 miliarde lei. În primele nouă luni din 2021, CEC Bank a acordat aproape 4 000 de credite ipotecare, în creștere cu 34% față de perioada similară din 2020.
Pe segmentul creditelor de consum și al celor pe carduri, creșterea a fost mai redusă decât în cazul ipotecarelor, de circa 7%, în linie cu media pieței și reflectând apetitul pentru economisire, care se menține la un nivel ridicat.
Pe segmentul companiilor, portofoliul de finanțări a înregistrat o creștere de 14,2%, programul IMM Invest jucând în continuare un rol important în facilitarea accesului companiilor la finanțare. Finanțările pentru activitatea curentă au înregistrat o creștere de 22,8%, dublă față de cea înregistrată în cazul creditelor pentru investiții (11,1%). Circa jumătate din creșterea portofoliului în sold provine din creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale, inclusiv IMM Invest.
Depozitele atrase de la clienți au ajuns la sfârșitul celui de-al treilea trimestru la 38,63 miliarde de lei, în creștere cu 24,2% față de perioada similară din 2020. Creșterea a fost mai mare pe segmentul soldurilor conturilor curente și al cardurilor (+28,2%), în linie cu strategia CEC Bank de a se poziționa ca bancă de casă a românilor, preferată pentru operațiunile de zi cu zi.
Venituri nete din comisioane – în creștere cu 12,8%
CEC Bank continuă să-și dezvolte un portofoliu sustenabil de clienți și să-și diversifice sursele de venit. Ca urmare a creșterii rulajelor prin conturi curente și carduri, veniturile nete din comisioane au urcat cu 12,8%, la 215,3 milioane de lei, iar veniturile nete din dobânzi au avut o evoluție stabilă, însumând 804,5 milioane de lei după primele 9 luni din 2021.
Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat o ușoară scădere în primele nouă luni ale anului, la 5,42%, față de 5,52% la sfârșitul lui 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei bancare în valoare de 247,3 milioane de lei. În martie a expirat termenul pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor în baza moratoriilor publice.
La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 93% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.
La sfârșitul primelor nouă luni din 2021, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,29%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,63%, în creștere față de sfârșitul anului trecut (8,00%).
Pentalog, companie specializată în furnizarea de servicii și soluții digitale la nivel global, își continuă ritmul accelerat de creștere și anunță angajarea a 1000 de specialiști IT anul viitor, care vor avea flexibilitate 100% în modul de lucru.
Totodată, Pentalog vizează pentru 2022 o majorare de peste 30% a business-ului la nivel global, pe fondul accelerării digitalizării și a nevoii companiilor de a dezvolta produse inovatoare, mai ales în zona de sănătate, educație, retail sau e-commerce.
„În ciuda contextului pandemic, Pentalog s-a repliat cu agilitate și a continuat să crească în mod organic, atât ca număr de proiecte, cât și ca număr de profesioniști de top. În acest moment, avem 16 birouri în toată lumea, peste 200 de clienți activi și 300 de proiecte în desfășurare, precum și planuri concrete de a deschide noi sedii.Pentru 2022, ne-am propus să susținem creșterea de până acum și să ne mărim echipele cu 1000 de colegi care să contribuie la planurile noastre de viitor în ceea ce privește accelerarea dezvoltării Pentalog la nivel global. Căutăm, în special, programatori PHP, .NET, Java, Mobile, Full-stack și Front-end, dar avem și o multitudine de alte poziții de leadership tehnic și product management deschise pe website-ul nostru. Și pentru că experiența de până acum ne-a demonstrat cât de important este să fim flexibili, toți angajații actuali și viitori ai Pentalog au libertatea de a-și alege modul de lucru care li se potrivește cel mai bine pentru a obține un randament optim și pentru a se simți în siguranță. Indiferent că e vorba de o prezență 100% fizică la birou, muncă în sistem hibrid sau numai la distanță, pentru noi este important să le asigurăm angajaților un echilibru între viața personală și cea profesională și un mediu în care să se dezvolte”,a declarat Monica Jiman, Chief Customer Success Officer Europe & Asia Pentalog.
Monica Jiman
Aflat în top 100 Cei mai doriți angajatori 2021, conform studiului realizat de Catalyst Solutions la începutul acestui an, Pentalog a fost apreciat ca angajator în România pentru proiectele cu o complexitate ridicată, provocările profesionale și multiplele oportunități de dezvoltare pe care le oferă angajaților, dar și pentru atmosfera din companie și spiritul de echipă.
Pe lângă modelul de lucru flexibil, compania pune accent pe o cultură internă bazată pe cultivarea excelenței, pe o comunicare transparentă într-un mediu sigur, în care angajații cooperează eficient dar se bucură și de o autonomie care le permite să-și lase amprenta asupra activității lor. Angajații au la dispoziție nu doar beneficii materiale clasice (asigurare medicală privată, protecție împotriva riscului valutar, discount-uri la o listă de furnizori), dar și resurse de training pentru dezvoltarea lor profesională, suport și acces la o comunitate de specialiști de top.
2021, un an al investițiilor
Adaptându-se rapid noilor realități din pandemie, Pentalog și-a extins echipele de vânzări și și-a intensificat investițiile în marketing și resurse umane. Mai mult, pentru a susține eforturile de dezvoltare, Pentalog și-a concentrat eforturile înspre retenție și beneficii pentru angajați.
În 2021, rata de angajare a specialiștilor IT a crescut cu 28% față de anul 2020, grupul Pentalog recrutând în mod constant programatori seniori din diverse orașe ale României, precum Timișoara, Oradea, Craiova sau Galați, deci nu doar din orașele în care există sedii Pentalog (București, Brașov, Iași și Cluj). Și în alte țări în care Pentalog are filiale s-a întâmplat același lucru, respectiv au fost angajați profesioniști din zone mai îndepărtate, care acum lucrează la distanță, 100% flexibil.
Creșterea accelerată din această perioadă a fost impulsionată de parteneriatul cu Marlin Equity Partners LLC încheiat în 2020. Acesta este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții americane din domeniul software si SAAS, care a și intrat în acționariatul grupului, deschizând perspective noi de business pe piața americană și în UK.
„Odată cuacest parteneriat, ne-am orientat mult pe proiecte digitale, SAAS, lucrând pentru clienți mari ca Adidas, Bitpanda sau Straighterline. Astfel de proiecte, în care folosim unele dintre cele mai noi tehnologii, presupun echipe agile și performante, de peste 50 de programatori, cu un nivel de senioritate foarte ridicat. Mai mult, aceste echipe sunt implicate în fiecare etapă a dezvoltării unui produs, de la idee, design, crearea unui produs minim viabil (MVP) până la dezvoltarea arhitecturii acestuia sau strategia de marketing. Datorită complexității acestor proiecte, căutăm constant să recrutăm profiluri de specialiști IT de top, cu un nivel înalt de expertiză și minimum 4-5 ani de experiență”,a mai declarat reprezentantul Pentalog.
Pe lângă implementare, Pentalog furnizează și servicii DevOps, SecOps, DataOps, precum și misiuni de consultanță pentru clienți din SUA, Franța, Germania, UK, Elveția, Belgia, Austria sau Suedia.
Activitatea de dezvoltare de pe piața de retail a fost modestă în primele nouă luni, fiind livrate doar trei proiecte de mici dimensiuni, însă am văzut nume noi de retaileri, dar și de dezvoltatori, care și-au făcut debutul în România în acest an, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 31.300 mp până la sfârșitul lunii septembrie, stocul de retail modern din România menținându-se astfel la circa 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori.
Trimestrul al treilea a marcat livrarea primului centru comercial dezvoltat de grupul polonez Scallier în România, Funshop Park Roșiorii de Vede (6.500 metri pătrați).
Acesta se adaugă la celelalte două scheme de retail lansate în prima jumătate a anului – Sepsi Value Center, cu 16.300 metri pătrați, dezvoltat de Prime Kapital și MAS Real Estate și Fashion House Pallady faza 1, de 8.500 metri pătrați, dezvoltat de Liebrecht & Wood.
În ceea ce privește activitatea retailerilor, în primele nouă luni am văzut și nume noi pe piață, respectiv My-K, magazine de produse cosmetice, care a deschis prima unitate din România, în Timișoara și Anson’s, companie de îmbrăcăminte multi-brand pentru bărbaţi, membră a grupului Peek & Cloppenburg Dusseldorf, care și-a făcut intrarea în România, în București.
Piața este în continuare sub presiunea crizei sanitare și a măsurilor care sunt impuse din cauza creșterii numărului de infectări cu COVID-19, cele mai noi fiind accesul clienților în cinematografe și în zona de restaurante din centrele comerciale doar pe baza certificatului digital Covid.
În prezent sunt în construcție proiecte noi sau extinderi ale celor existente cu o suprafață totală de 120.000 metri pătrați și a căror livrare este așteptată pentru sfârșitul anului 2022, în timp ce alte scheme importante cumulând mai mult de 460.000 metri pătrați se află în stadii diferite de planificare.
Cele mai importante proiecte aflate în construcție sunt Prahova Value Centre în Ploiești, care va fi deschis la începutul lunii decembrie, extinderea Colosseum Mall în București, programată pentru livrare în primăvara anului 2022 sau Bârlad Value Centre în Moldova, a cărei finalizare este stabilită pentru finalul acestei luni.
Prime Kapital (în joint-venture cu MAS Real Estate), Scallier și Mitiska au cele mai consistente investiții în plan, vizând să-și extindă prezența în România.
Principalele proiecte comerciale a căror inaugurare este aşteptată în 2021
Proiect
Oraş
Suprafața închiriabilă (mp)
Dezvoltator
Prahova Value Centre
Ploiești
20.800
Prime Kapital – MAS REI
Barlad Value Centre
Bârlad
16.300
Prime Kapital – MAS REI
Baia Mare Shopping Park
Baia Mare
8.400
Mitiska Reim
Mediaș Shopping Park extindere
Mediaș
8.000
Mitiska Reim
Sursa: Cushman & Wakefield Echinox
În ceea ce privește chiriile prime, acestea rămân stabile pentru moment, chiar dacă punctual în anumite locații au existat renegocieri pentru a diminua impactul puternic pe care închiderea centrelor comerciale din martie-iunie 2020 l-a avut asupra unor chiriași.
Cu toate acestea, nivelul chiriilor în parcurile de retail rămâne în esență nemodificat, în condițiile în care acest format de retail a continuat să aibă rezultate pozitive în ciuda restricțiilor guvernamentale.
Astfel, chiria care poate fi obținută pentru un spațiu de 100 metri pătrați într-un centru comercial dominant din București era în jurul a 75 euro/mp/lună la sfârșitul trimestrului trei 2021, în timp ce în orașele secundare, precum Cluj-Napoca (50-60 euro/mp/lună), Timișoara, Iași sau Constanța, nivelul maxim al chiriei în centrele comerciale dominante este cuprins între 40-50 euro/mp/lună. În orașele terțiare, chiriile ajung la 27-32 euro/mp/lună.
Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Așa cum preconizam la începutul anului, activitatatea de dezvoltare pe piața de retail și-a redus motoarele în 2021, dezvoltatorii adaptându-și astfel strategiile de expansiune la vremurile prin care trecem. Cu toate acestea, există și dezvoltatori, așa cum este cazul Scallier, Prime Kapital sau Mitiska care au pariat pe România chiar și în acestă perioadă. Criza COVID-19 s-a suprapus pe un moment în care piața de retail este în plin proces de mutare a focusului dezvoltatorilor spre proiecte de convenienţă și spre alte zone neexploatate până acum. Nivelul scăzut de saturație din punct de vedere al retailului modern în majoritatea orașelor principale, secundare și chiar în unele terțiare, deschide calea dezvoltatorilor către noi zone neexploatate, care pot să susțină scheme în special de mici dimensiuni care să completeze oferta existentă.”
Investitorii imobiliari spun că eficiența energetică a devenit un criteriu important în tranzacțiile imobiliare, aceștia calculând încă de la început cât i-ar costa să aducă o clădire la emisii de carbon aproape zero, reiese din raportul „Emerging Trends in Real Estate 2021”, realizat de PwC.
Mai mult, ei sunt de părere că în următorii 10 ani toate tranzacțiile imobiliare ar putea fi influențate de standardele de eficiență energetică, în contextul în care țintele climatice ambițioase ale statelor vor aduce reglementări mai stricte în domeniu, care se vor adăuga la presiunile în creștere din partea investitorilor și chiriașilor.
Ignorarea acestei probleme implică riscul de a avea un „activ blocat” care nu respectă reglementările și pentru care nu vor exista cumpărători sau chiriași. Astfel că, modernizarea clădirilor existente și aplicarea unor standarde mai stricte în cazul clădirilor noi vor fi obligatorii.
Situația în Europa. Reglementări
Potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană în 2020, peste 85% din stocul de clădiri al UE (peste 220 de milioane de unități) au fost construite înainte de anul 2001, iar majoritatea nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. În general, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE, dar și pentru 36% din emisiile de carbon din energie.
Uniunea Europeană a lansat Pactul Verde (Green Deal), un set de politici care prin urmărește reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca țările membre UE să aplice reglementări mai stricte. Pentru a atinge obiectivul stabilit până în 2030, UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.
În Europa, sunt țări care au introdus reglementări pentru eficiență energetică. Spre exemplu, în Marea Britanie, dacă o clădire comercială nu are standardele minime de eficiență energetică aceasta nu poate fi închiriată. Olanda va introduce o reglementare similară pentru clădirile de birouri. Totodată, Germania a introdus o taxă pe carbon pentru clădirile care au emisii mai mari decât limitele impuse. Taxa este în prezent destul de mică și dacă nu va avea efectul scontat, este de așteptat să crească.
Și în Asia, China și Singapore sunt așteptate reglementări mai stricte în domeniul imobiliar, care ar urma să ajute statele în atingerea țintelor de mediu.
Modernizarea clădirilor vechi sau construcția altora noi
Principala discuție în jurul decarbonării în imobiliare se poartă în prezent în jurul modului de măsurare și contabilizare a emisiilor de carbon.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU) și EIA (Energy Information Administration) SUA, aproximativ 74% din carbonul emis în timpul ciclului de viață al unei clădiri provine din construcția și demolarea acesteia și doar 25% din operațiunile sale. Dar, în timp ce emisiile din operațiuni pot fi reduse, cele din construcție rămân.
Având în vedere și estimările că 80% din clădirile care vor exista în 2050 au fost deja construite, eficiența energetică a acestora ar avea un impact mai mare asupra atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, decât dezvoltarea de clădiri noi.
În ceea ce privește emisiile din construcțiile noi, producătorii de materiale investesc masiv în cercetare și dezvoltare pentru a reduce amprenta de carbon a acestora, statele introduc noi standarde în construcții, iar dezvoltatorii fac trecerea la utilizarea energiei regenerabile și investesc în sisteme AI de monitorizare a consumului de energie.
Compania germană EMZ, producător în domeniile electrocasnice și de mediu, cu sediul în Nabburg, Bavaria, investește circa 5 milioane de euro într-o nouă unitate de producție la Reșița. Investiția va genera într-o primă fază între 50 și 100 de noi locuri de muncă și în perspectivă, 500 de locuri de muncă. De asemenea, este vizată colaborarea cu Centrul Universitar UBB din Reșița. Producția urmează să înceapă în toamna anului 2022.
Veit Schmucker, manager de operațiuni și manager de proiect la EMZ: „Am ales România, mai exact Reșița, pe baza mai multor factori, după ce am analizat diferite amplasamente investiționale. Unul dintre factori a fost cu siguranță sprijinul oferit de administrația locală. Dar, mai presus de toate, sprijinul foarte profesionist, obiectiv și de încredere din partea echipei AHK ne-a ajutat foarte mult în procesul de luare a deciziei”.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Romania susține investiția, reconfirmându-și sprijinul acordat multor proiecte de investiții germane și colaborării cu administrațiile locale. Sebastian Metz, directorul general al AHK România, subliniază în acest sens: „Prin activitatea noastră de consultanță oferită investitorilor germani, am contribuit semnificativ la crearea a mii de noi locuri de muncă în România în ultimii ani. Companiile germane numără în total peste 250.000 de angajați în România. Relațiile economice bilaterale sunt foarte intense, iar AHK România demonstrează, prin numeroasele sale activități și servicii de consultanță, că este motorul central pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor economice bilaterale”.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat online ediția 2021 a Topului Naţional al Firmelor Private din România, ediția cu numărul 29 a celui mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante întreprinderi din România.
Au fost premiate peste 150 de companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel naţional, în clasamentul naţional pe domenii de activitate-cod CAEN și în clasamentul județean. S-au acordat, de asemenea, premii speciale. Criteriile de evaluare au fost performanţa globală, productivitatea, cifra de afaceri, profitul brut.
Adresându-se laureaților și participanților, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre, chiar dacă în acest moment evenimentul se desfășoară exclusiv online, cu o sală goală. Și în acest an premiem firme care, cumulat ca număr de angajați trec de 50.000, care au o cifră de afaceri de 20 milioane lei și profit de peste 2 miliarde lei. Există performanță, există seriozitate din partea mediului de afaceri care a performat și în anul 2020, deși a fost o perioadă dificilă. Nu putem să facem notă discordantă față de ceea ce se întampă în societate în acest moment și vreau să spun că, personal și în numele CNIPMMR, cea mai importantă confederație patronală de IMM-uri din România, vă mulțumesc pentru seriozitatea și respectul dvs. Faptul că aici, la un eveniment al CNIPMMR sunt principalele partide politice din România, nu numai că ne onorează dar arată seriozitate. În acest moment, cuvintele care trebuie să fie cheia în România sunt responsabilitate și, poate adăugăm, solidaritate. În viziunea mediului de afaceri, am venit cu 10 măsuri care trebuie implementate imediat. În primul rand, cred că este foarte important să recreăm un Program Național de Susținere a Start-up-urilor, să menținem fiscalitatea pentru micro-întreprinderi, să realizăm noi tipuri de instrumente de finanțare, să îmbunătățim absorbția de fonduri europene, implementarea PNRR-ului ținând cont de nevoile și recomandările mediului de business precum și să utilizăm fondurile din perioada programatică 2021-2027 în mod eficient”.
Au adresat mesaje în contextul evenimentului: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Cosmin Marinescu – consilier prezidențial, a prezentat mesajul președintelui României, Klaus Iohannis, Florin Cîțu – prim-ministrul interimar al României, Marcel Ciolacu – președintele PSD, Raluca Turcan – ministrul muncii și protecției sociale, Victor Negrescu – europarlamentar, Liviu Rogojinaru – șef de cabinet la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dumitru Nancu – director al FNGCIMM, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Sterică Fudulea – moderator.
Cerințele mediului de afaceri pentru viitorul guvern
Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni:
Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale
Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia infoemaţiei
Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale
Digitalizarea relaţiei mediul privat-admin
istraţia publică
Măsuri pentru sprijinirea antreprenorilor:
Program de susţinere a start-up-urilor
Program pentru digitalizarea IMM-urilor/transformarea digitală a IMM-urilor
Măsuri compensatorii pentru antreprenorii afectaţi de pandemia de Covid-19
Păstrarea regimul fiscal al microîntreprinderilor
Modernizarea instrumentelor de finanţare – mixt granturi şi împrumuturi cu dobânda subvenţionată
Îmbunătăţirea absorţiei fondurilor europene:
PNRR
Fondurile 2014-2020 pentru evitarea/limitarea riscului dezangajarii
Pregătirea perioadei programatice 2021-2027
Reducerea şomajului în rândul tinerilor până în 24 de ani, de la 21% în prezent, la sub 10% în doi ani
Acţiuni privind stoparea/limitarea scumpirilor şi/sau compensarea creşterii preţului la energia electrică, gaze naturale, combustibili pentru mediul economic
Susţinerea capitalului românesc – Programe de internaţionalizare/ Promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti/Făcut în ţara mea.
Unele dintre cele mai căutate roluri în
viitorul apropiat vor fi cele de „Chief Sanity Officer” (Director de Sănătate &
Wellbeing la nivelul organizației),
„Digital Resource Conductor” (Coordonator al Resurselor Digitale),
„Director of Storytelling” (Director Comunicare Modernă”), „Human AI Ambassador”
(Promotor al Programelor de Inteligență Artificială la nivelul organizației),
Director Employee/Stakeholder Experience (Responsabil cu experiența angajaților/partenerilor),
iar la niveluri ierahice diferite de „specialist A.I.” (inteligență artificială),
„analist Big Data”, „specialist în Digital Transformation”, sau „specialist în
Inovație” și „E-Commerce”.
În același timp, joburi precum
„contabil”, „casier”, „operator call center” sau „data entry” și orice alt job
ce poate fi relativ ușor înlocuit de inteligența artificială/ procese robotizate
(AI/RPA) vor fi din ce în ce mai puține în următorii 4-5 ani, relevă o
analiză realizată de compania de soluții de resurse umane K2S – Key 2 Success.
Majoritatea
companiilor, atât cele multinaționale cât și cele antreprenoriale românești
tranzitează în acest moment procese complexe de transformare, astfel încât
nevoia de manageri și specialiști în special pe roluri legate de transformare,
digitalizare sau inovatie va determina o competiție acerbă pe piața muncii, indica
aceeași analiză.
Potrivit ANOFM –
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, rata șomajului în România
înregistrată la finele lunii august 2021 (*conform celor mai recente date
disponibile) a atins un minim istoric (2,93%), adică o rată mai mică decât
în luna anterioară cu 0,003 puncte procentuale și cu 0,37 pp sub cea consemnată
în luna similară din 2020. Competiția în
acest moment pe piața muncii se duce nu doar la nivelul forței de muncă formate
din lucrători în diverse industrii, cât și la nivelurile de specialiști și
manageri pe diverse paliere de management, conform specialiștilor K2S.
Domeniile cele mai
active în piață, care vor face cel mai rapid tranziția la noile profiluri și
vor căuta să accelereze performanța business-ului prin adăugarea în organigramă
a noilor tipuri de roluri sunt sectoarele de tehnologie, retail, agribusiness, energie, servicii financiare,
industria medicală, etc.
În aceste condiții, și
piața locală a serviciilor de Executive Search, Recrutare & Selecție va
trece printr-o profundă transformare, determinată de dinamica companiilor din
economie. În ultimii 2 ani, potrivit
estimărilor K2S, această piață a stagnat la un volum de business anual de
aproximativ 7 milioane EUR*. Dintr-un total de aproximativ 47 de jucători în
anii anteriori, în acest moment pe piață sunt aprox. 31 de companii
specializate pe acest domeniu. Dintre cele care au dispărut de pe piață, o
parte au fost preluate, însă cea mai mare parte au fost radiate /au intrat în
insolvență în ultimii 2 ani.
5 mari tendințe din piață, la nivelul
Trimestrului 4 din 2021:
Tehnologia,
digitalizarea și inteligența artificială (A.I.). Odată
cu pandemia de Covid – 19, companiile s-au adaptat pentru a face față noilor
tendințe, iar tehnologia a devenit un instrument foarte important în recrutare.
De exemplu: profilarea candidaților în funcție de profilele psihologice,
selecția candidaților utilizând roboți, etc.
Rolul strategic al
departamentului de HR. Daca înainte, prioritățile acestui departament erau
legate de dezvoltarea capabilităților, dezvoltare organizațională și eficiență
sau optimizarea resurselor, acum au devenit prioritare componente precum wellbeing-ul
angajaților, mindset și profil leadership adaptat, diversitatea și includerea,
impactul social, managementul diverselor generații sau analiza forței de muncă
(people analytics).
Wellbeing. Experiența
angajaților (modul în care se simt) la locul de muncă a devenit un element – cheie
în atragerea și retenția oamenilor foarte buni, în contextul unui ritm de viață
accelerat, în care sănătatea fizică și mintală a urcat ca prioritate, cât și al
competiției pe forța de muncă din piață și al impactului tehnologiei. Elementul
de wellbeing la job este strâns legat
de siguranța psihologică și de un mediu de lucru care să încurajeze colaborarea,
co-crearea de valoare reală, etc.
„Staff On Demand”
(freelanceri și colaboratori pe proiect, vs. angajați permanenți). Pandemiași posibilitatea lucrului de la
distanță au accelerat această tendință începută de organizațiile – unicorni, în
care atât angajatorii cât și cei care erau anterior angajați preferă din ce în
ce mai mult această formă de colaborare, pentru anumite roluri. Aceasta aduce
atât beneficii financiare cât și beneficii legate de libertatea de a lucra pe mai
multe proiecte diferite odată, de a petrece timp cu familia, etc. Companiile
specializate de recrutare vor începe de asemenea să ofere acest tip de
alternativă la forța de muncă clasică, arata specialiștii K2S.
Focus pe componenta
ESG (Environmental, Social & Governance). Tendințele
și preocupările generale privind sustenabilitatea, cât și țintele internaționale
de responsabilitate accelerează preocuparea companiilor pentru componentele
care țin de mediu și responsabilitate socială. Astfel, multe companii au
implementat deja și în organigramele din România roluri precum Director sau
Specialist ESG. Această tendință va continua, în toate domeniile de activitate,
arată analiza.
Cei mai mulți antreprenori români,
peste 80%, așteaptă Black Friday pentru a economisi de aproape șapte ori mai
multdecât într-o zi
normală. Aceștia plănuiesc să facă achiziții de 100 euro în medie pentru a-și
dota companiile cu soluții de digitalizare,arată un studiu CIEL
România, unul dintre cei mai importanți producători de software pentru afaceri.
Circa 84% dintre
antreprenori spun că preferă să achiziționeze soluții software de Black Friday
datorită prețurilor mult mai mici, digitalizarea fiind o prioritate pentru ei,
mai ales în această perioadă incertă cauzată de pandemie, deoarece îi ajută
eficientizeze activitatea și să reducă cheltuielile. În plus, aproape 98%
dintre antreprenorii cu afaceri mici sunt dispuși să facă o achiziție de Black
Friday, motivați de faptul că pot face economii substanțiale.
Totodată, 61% dintre
companii au în plan să cumpere în medie două softuri, 22% alocă bugete pentru a
achiziționa trei softuri, iar 17% au pe listă un singur soft, conform studiului
CIEL România. Bugetul antreprenorilor pentru Black Friday variază între 60 euro
și 120 euro.
“Pentru antreprenorii români Black Friday este o oportunitate uriașă
de a face economii considerabile, motiv pentru care la CIEL organizăm de 9 ani
de zile consecutiv această campanie de reduceri. Din analiza noastră reiese că
cei mai mulți proprietari de afaceri vor să achiziționeze cu această ocazie softuri de gestionare a
magazinelor online, softuri de salarizare, softuri de contabilitate sau softuri
de gestionare a producției de diverse produse alimentare sau non-alimentare. Și
soluțiile cloud sunt tot mai căutate
datorită faptului că reprezintă o tehnologie sigură pentru business și pot fi
accesate de oriunde și de pe orice dispozitiv, telefon, tabletă sau laptop”, declară Roxana Epure, managing partner CIEL
România.
CIEL România organizează campania de Black Friday pe 12 noiembrie, cu un
discount unic de 65% la o serie de softuri, fiind cea mai mare campanie de
acest tip pentru antreprenori. Prețurile de Black Friday pornesc de la 58 euro
pentru softuri care automatizează task-uri repetitive, iar o soluție cloud
costă de la 72 euro, incluzând servicii de actualizare a softurilor și de
suport tehnic.
Mai mult, conform studiului CIEL România, 92% dintre antreprenori își
doresc să existe mai multe campanii Black Friday cu soluții, servicii sau
echipamente IT sau non-IT pentru business, nu doar pentru clienții persoane
fizice. Aproape toți respondenții la studiul CIEL România consideră că, pe
lângă economiile considerabile, reducerile practicate de companii de Black
Friday sunt reale deoarece prețurile nu fluctuează sau nu pot fi crescute
artificial înainte de campanie.
”Black Friday este cel
mai bun moment din an pentru antreprenori, mai ales pentru cei aflați la
început de drum sau pentru afaceri mici, pentru care fiecare leu investit
contează. Comportamentul de achiziție al unei companii devine foarte similar cu
comportamentul unei persoane fizice.
De asemenea, pentru
companiile de orice dimensiune tehnologia este cea mai rapidă și eficientă
metodă de a reduce cheltuielile. Automatizând activități repetitive care
consumă foarte mult timp, nu doar că va crește exponențial productivitatea
angajaților, dar vor fi îmbunătățite operațiunile în companie”, explică Roxana
Epure, managing partner CIEL România.
Interesul antreprenorilor
pentru campanii de reduceri este în creștere de la an la an, iar pentru Black
Friday 2021 CIEL România estimează vânzări cu 30% mai mari față de 2020.
Societatea Energetică Electrica S.A., unul dintre
principalii jucători de pe piața de distribuție și furnizare a energiei
electrice din România, a semnat un acord de finanțare, în valoare de 750
milioane lei, cu Erste Group Bank AG și Raiffeisen Bank Romania S.A. Electrica
va folosi împrumutul de aproximativ 150 de milioane euro pentru finanțarea
implementării strategiei Grupului pentru perioada 2019-2023, care are în vedere
extinderea lanțului valoric al energiei electrice, în special în ceea ce privește
producția de energie electrică, cu o atenție sporită pe producția din surse
regenerabile și servicii cu valoare adaugată.
Finanțarea de 750 milioane lei are o durată de maximum doi
ani, iar la sfârșitul acestei perioade, Electrica, de comun acord cu băncile
finanțatoare, are opțiunea să realizeze o emisiune de obligațiuni pentru
refinanțarea facilității sau să transforme finanțarea într-un împrumut cu
amortizare integrală pe 5 ani. Pentru această facilitate de credit, Erste Group
și Raiffeisen Bank România sunt co-finanțatori în mod egal, iar Banca Comecială
Română, filială română a Erste Group, acționează drept Agent de Garanții și
Plăți.
În această tranzacție, Grupul Electrica a fost asistat de o
echipă de consultanți de la firma de avocatură Filip & Company, în timp ce
creditorii au fost consiliați de Dentons Europe – Zizzi-Caradja și Asociații.
„Semnarea acestui acord de finanțare cu
două dintre băncile partenere ale companiei este încă un pas important pe care
îl facem în implementarea strategiei de creștere a Grupului Electrica. Acordul
ne permite finanțarea proiectelor din sectorul producției de energie
regenerabilă, atât în zona de operare, cât și în cea de tip greenfield, și
reprezintă, totodată, o reafirmare a angajamentului nostru de a contribui cu
eforturi proprii la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Pactului Ecologic
European”, a
declarat Corina Popescu, Director General al Electrica SA.
„Acordul de finanțare la care am ajuns
cu Electrica, în valoare de 150 de milioane de euro, exemplifică modul în care
Erste Group sprijină companiile din regiunea CEE în tranziția lor către un
viitor mai verde, prin susținerea implementării pe scară largă a surselor de
energie regenerabilă și îmbunătățirea rețelelor electrice”, a declarat Radu Moldovan,
Industry Lead for Energy and Infrastructure Erste Group.
„Banca Comercială Română este unul
dintre principalii parteneri ai Electrica și susține activ dezvoltarea
portofoliului de produse și servicii ale grupului, iar facilitatea de credit
sindicalizat, oferită prin Erste Group, vine să consolideze această colaborare”, a menționat Ramona Kurko,
Head of Energy and Utilities, în cadrul BCR.
„Ca instituție financiară știm cât de
importantă este canalizare fondurilor spre proiecte sustenabile, iar
sprijinirea clienților pentru a-și atinge obiectivele de sustenabile înseamnă
și finanțari precum împrumutul de 150 de milioane de euro, semnat astăzi cu
Electrica SA. Astfel de proiecte asigură tranziția către o economie durabilă,
generând impact pozitiv în comunitate și valoare pentru societate, în ansamblul
său. De altfel, acordul de finanțare cu Electrica este exemplul perfect despre
cum ne desfășurăm activitatea bancară într-un mod responsabil, folosind
produsele și serviciile noastre de finanțare și consultanță pentru a permite
companiilor tranziția către un model durabil de afaceri, în vederea atingerii
prosperității pe termen lung”,
a declarat Cătălin Cepișcă, Senior Manager, Departamentul Energie, Metale și
Utilități, în cadrul Raiffeisen Bank.
Valoarea totală a investițiilor imobiliare a depășit 540 de milioane de euro în România în primele nouă luni din 2021, aproape jumătate din suma tranzacționată fiind înregistrată în trimestrul al treilea al anului, potrivit consultanților Colliers România. Piața de investiții a scăzut în ansamblu, raportat la tranzacțiile imobiliare de 820 de milioane de euro încheiate în aceeași perioadă din 2020, și se simte o contracție a randamentelor investiționale pentru activele industriale și de birouri de clasa A.
Cererea pe piață rămâne robustă, în condițiile în care lipsa de produse a limitat volumul total. Consultanții Colliers remarcă faptul că mai multe elemente importante rămân pe agendă pentru următoarele trimestre, în principal, dar nu exclusiv, în sectorul birourilor.
Totodată, CTP a cumpărat de la Zacaria un portofoliu de depozite de 110.000 de metri pătrați, din mai multe orașe, pentru 60 de milioane de euro, iar Fortress, un fond de investiții sud-african, și-a făcut intrarea pe piața locală de logistică prin achiziționarea noului proiect ELI Park 1 de lângă București (50.000 de metri pătrați) de la Element Industrial/Paval Holding, într-o tranzacție de aproximativ 30 de milioane de euro.
„Două noi tranzacții industriale și logistice au dus totalul investițiilor industriale din acest an la peste 150 de milioane de euro, reprezentând aproape 30% din volumul total, un salt semnificativ de la 80 de milioane de euro pentru tot anul 2020 și de aproape 60 de milioane de euro în 2019 și 2018. Cum acest sector va înregistra tranzacții de peste 200 de milioane de euro până la finalul anului, 2021 va fi unul din cei mai buni ani din istorie din prisma ponderii industrialului în total activitate, iar randamentele pentru astfel de active probabil se vor comprima și în România”, explică Robert Miklo, Head of Capital Markets la Colliers.
Contextul epidemiologic continuă să-și facă simțite efectele în piața muncii, unde restricțiile necesare pentru gestionarea valului 4 dictează noi tendințe în recrutare. Conform datelor din platforma de recrutare BestJobs, în luna octombrie s-au observat 3 tendințe importante: accelerarea joburilor remote, atât în oferta companiilor, cât și în interesul candidaților, creșterea aplicărilor pentru joburile ce necesită nivel mediu de experiență și conturarea industriilor cu activitate specifică în pandemie. Procesul de recrutare devine și el mai flexibil, aliniat cu nevoile jucătorilor, astfel că tot mai mulți recrutori apelează la instrumente online pentru analiza, selecția și chiar intervievarea candidaților.
Chiar dacă joburile remote au devenit o realitate constantă încă din vara anului 2019, schimbarea recentă a contextului epidemiologic a adus noi creșteri. Astfel, peste 110.000 de CV-uri au fost depuse la joburi remote în luna octombrie, cu 12% mai multe decât în luna anterioară. Companiile s-au conformat și ele, astfel că 11% dintre ofertele de joburi disponibile pe BestJobs au fost pentru poziții remote, în creștere cu 8% față de lunile de vară.
În plus, cele mai multe aplicări în luna octombrie au fost înregistrate tocmai pentru un job remote. Mai exact 2.700 de oameni și-au depus CV-ul pentru o poziție de Agent Customer Care eMAG (remote) în cadrul companiei DANTE INTERNATIONAL.
O altă schimbare notabilă de comportament pe platforma de recrutare BestJobs, care confirmă această tendință, este faptul că joburile ce pot fi realizate de la distanță au înregistrat aproximativ 3.000 de căutări după cuvântul cheie „remote”, situându-se astfel în topul celor mai căutate cuvinte cheie.
Valul 4 al pandemiei evidențiază creșteri în cererea, dar și în oferta pentru anumite domenii, cu activitate specifică contextului sanitar. Mai exact, aplicările pentru pozițiile în Medicină/ Sănătate au crescut cu 30% față de luna septembrie și au reprezentat 4% din totalul aplicărilor din ultima lună.
În luna octombrie, pe platforma de recrutare BestJobs s-au înregistrat peste 1.000.000 de aplicări la joburile disponibile, în creștere cu 10% față de luna anterioară.
Asociația Energia Inteligentă a montat panouri fotovoltaice în cinci gospodării izolate situate în Satul Puntea Lupului din Munții Ciucului, județ Harghita, prin proiectul Energie pentru Viață, etapa a doua. Acest lucru a fost posibil datorită sprijinului acordat de compania Electrica Furnizare care a susținut integral această etapă a proiectului, demonstrând încă o dată responsabilitate față de comunitățile în care își desfășoară activitatea și implicare activă în dezvoltarea sustenabilă a României.
„Compania Electrica Furnizare ajunge zi de zi în casele a peste 3,2 milioane de clienți. Suntem un partener stabil și cel mai vechi din piața de energie electrică românească. Am crescut, ne-am dezvoltat, am evoluat în 120 de ani alături de comunitățile în care furnizăm energie electrică. Și tot acolo ne întoarcem pentru a contribui activ la dezvoltarea sustenabilă a acestora. Proiectul «Energie pentru Viață» este esențial pentru comunitatea care trăiește în munții Harghitei, dar și pentru grupul Electrica, acesta susținând constant demersurile ce implică producerea de energie din surse regenerabile. Ne dorim să continuăm astfel de colaborări și pe viitor și felicităm Asociația Energia Inteligentă pentru inițiativă” a declarat Corina Popescu, CEO Electrica.
„Consider că este de datoria noastră, a tuturor, să ne implicăm în astfel de proiecte cu impact asupra societății, proiecte care pot schimba în bine viața semenilor noștri și care în același timp au un puternic mesaj social. Dezvoltarea durabilă pe care ne-o dorim cu toții se poate obține doar arătând grijă față de oameni și mediu. Prin «Energie pentru viață» am reușit să schimbăm în bine viața beneficiarilor acestui proiect, aducând pentru prima dată curent electric în casele lor, în timp ce am folosit energie din surse regenerabile. Una din casele beneficiare ale proiectului nostru este locuită de o familie cu patru copii. Uimirea și bucuria pe care am văzut-o în ochii copiilor atunci când au aprins lumina pentru prima dată în casa lor este cea mai mare mulțumire pe care ne-o puteam dori. Aș vrea să mulțumesc tuturor celor care ne-au încurajat și susținut de-a lungul acestui proiect și în special companiei Electrica Furnizare care a făcut posibilă și a doua etapă a demersului «Energie pentru viață». Sperăm să nu ne oprim aici, ci să devină o tradiție și să continuăm acest proiect și în anii următori”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.
Proiectul „Energie pentru viață” a fost lansat de Asociația Energia Inteligentă în luna martie a acestui an, cu scopul de a atrage finanțările necesare pentru montarea de panouri fotovoltaice în gospodării fără curent electric situate în zone montane izolate. Prima etapă a proiectului s-a desfășurat în Munții Apuseni, unde la finalul lunii iunie au fost montate panouri fotovoltaice în cinci case din Comuna Întregalde, județ Alba, cu ajutorul companiilor care s-au alăturat acestui demers. A doua etapă a proiectului s-a desfășurat în Munții Ciucului și a fost posibilă datorită sprijinului primit de la Electrica Furnizare care a susținut integral instalarea panourilor fotovoltaice în cinci gospodării din satul Puntea Lupului, Comuna Lunca de Jos, județul Harghita, care nu au fost conectate niciodată la curent electric.
În România, conform unei situații întocmite de ministerul Energiei pe baza datelor colectate de la Consilii Județene si Prefecturi, în 2018 peste 52,000 de gospodării nu aveau curent electric. Deși necesare, investițiile pentru conectarea acestor gospodării la rețeaua de electricitate nu demonstrează criteriul de eficiență pentru operatorul de distribuție, așadar, șansele lor de a fi racordate la electricitate sunt foarte mici. În același timp, finanțările pentru montarea de panouri fotovoltaice exclud gospodăriile care se găsesc la mai puțin de 2 km de rețeaua de energie existentă, astfel, un număr îngrijorător de gospodării nu au șanse de a avea energie electrică.
Prin proiectu „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă și-a propus atât atragerea finanțărilor necesare montării de panouri fotovoltaice în case izolate, care nu au avut niciodată curent electric, cât și tragerea unui semnal de alarmă asupra numărului mare de gospodării neelectrificare care se găsesc în România la ora actuală și necesitatea ca un număr cât mai mare de corporații să se implice în astfel de proiecte astfel încât Energia să apară în Viața tuturor.
Partenerii media ai proiectului sunt: InvesTenergy, Focus Energetic, Energy Center, News Energy, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Financial Intelligence, The Diplomat, Spot Media și EM360.
Activitatea de business, vânzarile și volumele au crescut dinamic, în conformitate cu strategia Băncii;
Vânzarile de noi împrumuturi în numerar au crescut cu 59% în trimestrul al III-lea;
Vânzarea creditelor ipotecare a crescut cu 30% față de anul anterior și 16% față de trimestrul anterior;
Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 8%, la un total de 363 milioane RON;
În primele nouă luni ale anului, profitul consolidat după impozitare a fost de 14 milioane RON;
Depozitele au crescut cu 28% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut;
OTP Group anunță rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale acestui an. Conform raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat după impozitare de 14 milioaneRON în primele trei trimestre ale anului, un nivel mai redus decât rezultatul din aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea a avut loc în urma creșterii cu 23% a cheltuielilor operaționale.
Profitul operațional din primele nouă luni ale anului a fost de 87 milioane RON, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, din cauza creșterii cheltuielior operaționale cu 23%. Această creștere a costurilor este rezultatul strategiei de dezvoltare a băncii, lansată în 2019, cheltuielile mai mari cu personalul fiind datorate în principal creșterii cu 10% a numărului mediu de angajați față de anul trecut. Totodată, în al treilea trimestru profitul operațional a crescut cu 29% față de trimestrul anterior, după o creștere cu 7% a veniturilor totale.
„Primele nouă luni sunt o imagine a călătoriei de dezvoltare a OTP Bank România, realizată în timp ce implementăm strategia de creștere Apollo și multe programe de transformare. De asemenea, continuăm să investim în extinderea amprentei noastre digitale și fizice și raportăm o creștere constantă a activităților de creditare și economisire pe principalele linii de business. Toate aceste acțiuni implică cheltuieli semnificative pentru proiectele interne, o creștere generală a echipei și, conjugat cu costurile necesare pentru provizioane, se reflectă în profitabilitate. Este un factor pe care îl putem pune în așteptare în timp ce construim un obiectiv pe termen lung, ne dezvoltăm baza de clienți și prin finanțările acordate sprijinim povești de succes din economia locală. În acest context, ne așteptăm la noi pierderi având în vedere provizioanele luate în considerare ca măsură suplimentară de siguranță.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.
Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 8%, ajungând la un total de 363 milioane RON. Dinamica a fost susținută de creșterea volumelor de credite performante, în timp ce performanța a fost atenuată de o ușoară reducere a marjelor nete de dobândă.
În al treilea trimestru, costul total al riscului a fost de 50 milioane RON, datorită provizioanelor suplimentare constituite pentru creditele în stadiul 1 și 2. La finalul primelor nouă luni ale anului costul total al riscului a fost de 61 milioane RON.
Volumul creditelor performantea crescut cu 20% în primele nouă luni ale anului 2021, fiind susținute de creșteri pe toate liniile de business. În al treilea trimestru, la nivel de grup au fost introduse noi definiții pentru clasificarea creditelor acordate către IMM-uri și zona corporate. Ca urmare, unele volume au fost reclasificate între cele două categorii în al treilea trimestru. În ansamblu, volumul împrumuturilor acordate IMM-urilor și către zona corporate a crescut cu 11% comparativ cu trimestrul anterior.
Volumul depozitelor, a crescut cu 28%, în raport cu primele nouă luni ale anului trecut. Prin urmare, raportul credite / depozite s-a îmbunătățit cu 9 bps de la an la an, ajungând la 117%.
Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 17,5 miliarde RON, în creștere cu 23% față de nivelul consemnat la finalul primelor nouă luni din 2020.
Rata de adecvare a capitalului băncii se menține la un nivel confortabil de 20,8% (-16 pp de la an la an).
În primele trei trimestre din 2021, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 373,6 miliarde HUF (5.146 milioane RON), iar profitul contabil a fost de 335,3. miliarde HUF (4.619 milioane RON).
Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (167,5miliarde HUF/ 2.307milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (66 miliarde HUF/ 910 milioane RON), Croația (25,2 miliarde HUF/ 347 milioane RON), Ucraina (28,8 miliarde HUF/ 397 milioane RON), Serbia (20,7 miliarde HUF/ 285 milioane RON), Slovenia (12,4 miliarde HUF / 172 milioane RON), Rusia (24,2 miliarde HUF/ 333 milioane RON), Muntenegru (5,4 miliarde HUF/ 74 milioane RON), Moldova (4,4 miliarde HUF/ 60 milioane RON) și subsidiara din Albania (3,9 miliarde HUF/ 54 milioane RON).
Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Main components of P&L account in RON mn
9M 2020
9M 2021
Y-o-Y
3Q 2020
2Q 2021
3Q 2021
Q-o-Q
Y-o-Y
After tax profit without the effect of adjustments
39
14
-65%
22
17
-11
-163%
-149%
Income tax
-1
-13
-2
-3
-5
62%
237%
Profit before income tax
40
27
-33%
24
20
-6
-128%
-124%
Operating profit
136
87
-36%
44
35
45
29%
1%
Total income
450
474
5%
149
158
168
7%
13%
Net interest income
337
363
8%
111
120
131
9%
18%
Net fees and commissions
38
41
8%
12
15
13
-16%
7%
Other net non-interest income
75
70
-8%
26
23
25
8%
-6%
Operating expenses
-314
-386
23%
-105
-123
-124
1%
18%
Total provisions
-96
-61
-37%
-20
-14
-50
259%
149%
Provision for impairment on loan and placement losses
-69
-84
22%
-12
-17
-48
192%
311%
Other provision
-27
24
-187%
-8
3
-2
-181%
-76%
Main components of balance sheet closing balances in RON mn
2020
9M 2021
YTD
3Q 2020
2Q 2021
3Q 2021
Q-o-Q
Y-o-Y
Total assets
15,502
18,193
17%
14,821
16,682
18,193
9%
23%
Gross customer loans
11,487
13,352
16%
11,267
12,467
13,352
7%
18%
Gross customer loans (FX-adjusted)
11,551
13,352
16%
11,325
12,487
13,352
7%
18%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted)
10,797
12,618
17%
10,549
11,743
12,618
7%
20%
Retail loans
7,394
6,448
-13%
7,256
8,069
6,448
-20%
-11%
Corporate loans
2,895
5,566
92%
2,805
3,092
5,566
80%
98%
Leasing
508
604
19%
488
583
604
4%
24%
Allowances for possible loan losses
-642
-714
11%
-632
-665
-714
7%
13%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted)
-647
-714
10%
-635
-667
-714
7%
12%
Deposits from customers
9,469
10,791
14%
8,440
10,360
10,791
4%
28%
Deposits from customers (FX-adjusted)
9,551
10,791
13%
8,492
10,370
10,791
4%
27%
Retail deposits
6,822
5,701
-16%
6,170
7,646
5,701
-25%
-8%
Corporate deposits
2,729
5,089
86%
2,321
2,724
5,089
87%
119%
Liabilities to credit institutions
3,789
4,860
28%
4,119
3,848
4,860
26%
18%
Total shareholders’ equity
1,701
1,968
16%
1,710
1,980
1,968
-1%
15%
Loan Quality
9M 2020
9M 2021
Y-o-Y
3Q 2020
2Q 2021
3Q 2021
Q-o-Q
Y-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million)
9,026
11,340
26%
9,026
10,488
11,340
8%
26%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans
80.1%
84.9%
4.8%p
80.1%
84.1%
84.9%
0.8%p
4.8%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9
0.9%
1.1%
0.2%p
0.9%
1.0%
1.1%
0.1%p
0.2%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million)
1,470
1,279
-13%
1,470
1,237
1,279
3%
-13%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans
13.0%
9.6%
-3.5%p
13.0%
9.9%
9.6%
-0.3%p
-3.5%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9
9.6%
12.2%
2.7%p
9.6%
10.3%
12.2%
2.0%p
2.7%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million)
772
733
-5%
772
742
733
-1%
-5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans
6.8%
5.5%
-1.4%p
6.8%
6.0%
5.5%
-0.5%p
-1.4%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9
53.3%
58.5%
5.2%p
53.3%
57.8%
58.5%
0.7%p
5.2%p
Provision for impairment on loan and placement losses/average gross loans
0.86%
0.92%
0.06%
0.43%
0.55%
1.48%
0.93%
1.06%
90+ days past due loan volume (in RON million)
582
477
-18%
582
484
477
-2%
-18%
90+ days past due loans/gross customer loans
5.2%
3.6%
-1.6%p
5.2%
3.9%
3.6%
-0.3%p
-1.6%p
Performance Indicators
9M 2020
9M 2021
Y-o-Y
3Q 2020
2Q 2021
3Q 2021
Q-o-Q
Y-o-Y
ROA
0.4%
0.1%
-0.3%p
0.6%
0.4%
-0.2%
-0.7%p
-0.9%p
ROE
3.1%
1.0%
-2.1%p
5.3%
3.5%
-2.2%
-5.7%p
-7.5%p
Total income margin
4.27%
3.81%
-0.46%p
4.10%
3.83%
3.83%
0.00%p
-0.27%p
Net interest margin
3.20%
2.92%
-0.28%p
3.05%
2.91%
2.98%
0.07%p
-0.07%p
Operating costs / Average assets
2.98%
3.10%
0.13%p
2.89%
2.99%
2.82%
-0.17%p
-0.07%p
Cost/income ratio
69.7%
81.6%
11.8%p
70.4%
78.1%
73.5%
-4.6%p
3.1%p
Net loans to deposits (FX-adjusted)
126%
117%
-9%p
126%
114%
117%
3%p
-9%p
FX rates (in HUF)
9M 2020
9M 2021
Y-o-Y
3Q 2020
2Q 2021
3Q 2021
Q-o-Q
Y-o-Y
HUF/RON (closing)
74.9
72.9
-3%
74.9
71.4
72.9
2%
-3%
HUF/RON (average)
72.1
72.6
1%
72.9
72.1
71.7
0%
-2%
Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici:
Grupul MOL şi-a anunţat astăzi rezultatele financiare pentru cel de-al treilea trimestru din 2021. Susţinut de contextul macroeconomic, de dublarea marjelor din petrochimie faţă de anul trecut şi de performanţa internă a companiei, rezultatul operaţional CCS EBITDA şi-a revenit considerabil şi a atins 1.025 milioane USD în T3 2021. Datorită acestui rezultat, EBITDA pentru perioada T1-T3 2021 a ajuns la 2.583 milioane USD, ceea ce permite MOL să îşi actualizeze ținta orientativă pentru întregul an la o valoare care să atingă sau chiar să depăşească 3,2 miliarde USD. Cheltuielile de capital organic în T3 2021 au fost cu 18% mai mari faţă de anul anterior, ajungând la 360 milioane USD, din care 68 milioane USD s-au alocat proiectelor transformaţionale, cum ar fi construirea fabricii de polioli. În acelaşi timp, turbulenţele de pe piaţa globală, creşterea preţurilor la materiile prime, dificultăţile logististice şi cel de-al 4-lea val al pandemiei de coronavirus, creează un mediu operaţional general relativ impredictibil.
Zsolt Hernádi, Chairman-CEO, a comentat pe marginea rezultatelor: „Rezultatele bune din cel de-al treilea trimestru au fost susţinute de mediul extern favorabil şi de redresarea economică la nivel regional. În paralel, ne-am valorificat avantajele, modelul de afaceri rezilient şi integrat, operațiunile și baza de active extrem de rentabile.
Performanţa deosebit de solidă obţinută pe parcursul anului 2021 ne permite să majorăm şi mai mult pragul EBITDA anual, preconizat să atingă sau chiar să depăşească 3,2 miliarde USD. În acelaşi timp, creşterea preţurilor la materiile prime şi implicaţiile pandemiei de coronavirus prezintă un risc semnificativ pentru economie şi generează un mediu operaţional volatil.
În consecinţă, ne concentrăm pe menţinerea rezilienţei financiare şi operaţionale şi pe respectarea angajamentelor asumate pe termen lung și care vizează sustenabilitatea. Generarea unui flux de numerar liber mai mare până în acest moment ne permite să investim în viitoare proiecte transformaţionale de mari dimensiuni, în cadrul strategiei 2030+ a Grupului MOL.”
Segmentul Upstream a contribuit cel mai mult la fluxul de numerar liber în cadrul Grupului în T3 2021, cu un rezultat EBITDA cu 87% mai mare faţă de anul precedent, în valoare de 396 milioane USD, și cu 18% mai mare în comparaţie cu rezultatele solide din T2 pe fondul contextului macroeconomic. Volumele de producţie au scăzut uşor şi au ajuns la 107,4 mii de barili echivalent petrol, datorită creşterii preţurilor la țitei, reducerii drepturilor de producţie netă în câmpul petrolifer ACG din Azerbaidjan și a declinului natural din Europa Centrală şi de Est.
Rezultatul operaţional CCS EBITDA al segmentului Downstream a crescut cu 116% la 436 milioane USD faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinut de o contribuţie mai solidă din petrochimie şi rafinării, revenindu-şi astfel de la valorile scăzute din 2020. Volumele de vânzări au crescut în T3 cu 7% faţă de anul anterior, datorită unei cereri mai mari de combustibili la nivel regional. Marja integrată din petrochimie s-a dublat în T3 faţă de anul trecut, chiar dacă a scăzut faţă de nivelurile record din T2, datorită creşterii preţurilor petrolului şi scăderii preţurilor la produsele de polimeri. Proiectul de construire a fabricii de polioli a evoluat bine şi a fost finalizat în procent de peste 89% la sfârşitul T3 2021.
Segmentul Consumer Services a înregistrat un rezultat EBITDA de 211 milioane USD în T3 2021, susținut de revenirea volumelor de vânzări la nivel regional și de contribuția segmentului non-fuel. Creșterea a fost susținută și de redresarea economică solidă de pe piețele în care Grupul operează. Cererea de combustibili auto a depășit nivelurile de consum din T3 2019 în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Numărul tranzacţiilor a crescut cu peste 12% faţă de anul trecut, în contextul în care, în acelaşi trimestru al anului precedent, comportamentul clienţilor a fost puternic influenţat de pandemie. Numărul staţiilor Fresh Corner a crescut la 1.028 în T3, de la 1.008 în trimestrul anterior.
Pesegmentul Gas Midstream, rezultatul EBITDA a scăzut cu 30% în T3 faţă de anul trecut, până la 30 milioane USD, pe fondul scăderii veniturilor din tranzit şi a veniturilor reglementate ca o consecinţă a reducerii cererii pentru capacitate transfrontalieră şi servicii de transport. Atât volumele de transport intern, cât şi volumele de transport la export au continuat să scadă în T3 cu 26%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cheltuielile de capital au crescut datorită proiectului de interconectare sârbo-maghiar.
Raportul privind clasificarea de risc ESG realizat de Sustainalytics recunoaşte eforturile Grupului MOL în domeniul ESG (factori de mediu, sociali şi guvernanţă), clasând recent MOL în Top 3% cu al 7-lea cel mai scăzut risc dintre cele 256 de companii de petrol şi gaze la nivel global. Aspectele materiale legate de climă şi mediu au primit evaluări de risc scăzut, în contextul industriei de petrol şi gaze.
Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, continuă să se implice și să răspundă cu rapiditate nevoilor comunității și asigură în regim de urgență fonduri Spitalului Orășenesc Găești, sume de care unitatea are nevoie pentru a-și putea asigura aprovizionarea cu oxigen în următoarea perioadă. Implicarea Arctic vine ca răspuns la apelul pe care reprezentanții Spitalului l-au lansat în comunitate și în care au solicitat ajutor pentru a putea face față valului patru al pandemiei.
Murat Buyukerk – CEO Arctic
„Ducând mai departe angajamentul nostru de a sprijini comunitățile din care facem parte și având în vedere situația gravă din acest moment, Arctic a lansat un apel la implicare printre partenerii săi de afaceri cu scopul de a veni în ajutorul spitalului din Găești. Le mulțumesc furnizorilor noștri Curent Metal SRL, Nicprem Impex SRL, Kablutronik SRL, ALC Inject Polistiren S.A. și Roel SRL pentru răspunsul prompt și susținerea oferită. Cred că nu putem duce această luptă decât împreună, de aceea Arctic este și va continua să fie alături de români nu doar prin intermediul electrocasnicelor pe care le produce, ci și în momente dificile ca acesta, când fiecare gest poate face diferența”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic.
Compania care operează în județul Dâmbovița două fabrici, una la Găești și una la Ulmi, și-a asumat, prin echipa sa de leadership, rolul de a mobiliza și inspira și alte companii – parteneri sau afaceri din zonă – să se implice și să ajute sistemul medical. Cinci parteneri au răspuns deja acestui apel. Companiile Curent Metal SRL, Nicprem Impex SRL, Kablutronik SRL și ALC Inject Polistiren S.A. au alocat fiecare câte 45.000 de lei, Roel SRL a contribuit cu 20.000 de lei, iar Arctic s-a implicat și a oferit 90.000 de lei. Suma strânsă se ridică la 290.000 de lei și acoperă necesarul de oxigen al Spitalului din Găești pentru următoarele două luni.
Inițiativa Arctic face parte dintr-o campanie amplă derulată de companie la nivel național – Arctic pentru sănătate – demarată în martie 2020. Arctic a pus la dispoziția spitalelor până în prezent aproximativ 1.400 de produse electrocasnice în valoare de peste 1,5 milioane de lei, cu scopul de a susține efortul echipelor medicale în lupta împotriva crizei generate de COVID-19. Cea mai recentă inițiativă de acest fel a avut loc în luna august, când compania a asigurat Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” electrocasnicele de care avea nevoie.
Spitalul din Găești a devenit spital suport COVID-19 în iulie 2020.
Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România (foto)
Pentru a-și păstra competitivi producătorii și ca să evite relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană a propus, la mijlocul acestei veri, introducerea unei taxe pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluatoare. Astfel, toate importurile de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte sau energie electrică din țări din afara UE ar putea fi taxate la tona de carbon emis începând din 2025. Până atunci, importatorii ar urma să fie supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate. Însă, în această perioadă de tranziție, companiile nu ar trebui să piardă din vedere nici impactul financiar al noii taxe, nici costurile interne de monitorizare și raportare.
Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (pe scurt, MACF în română sau CBAM în engleză) a fost gândit ca un instrument de combatere a schimbărilor climatice, care ar trebui sădetermine sectoarele relevante să se modernizeze și, astfel, să își reducă conținutul de carbon. Mecanismul ar trebui să fie garantul faptului că importatorii vor plăti același preț al carbonului ca producătorii interni (cărora li se aplică sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii). Măsura nu este singulară. La nivel internațional, de exemplu în California, există un sistem similar pentru anumite importuri de energie electrică, iar Canada și Japonia plănuiesc inițiative similare. De asemenea, miniștrii de finanțe ai G20 au menționat nevoia unei coordonări internaționale mai strânse cu privire la utilizarea mecanismelor de stabilire a prețului carbonului.
Ce presupune CBAM? Proiectul de Regulament de aplicare a mecanismului a fost publicat de Comisie la jumătatea lunii iulie 2021, urmând să fie impusă întâi o taxă asupra importurilor de produse din cele cinci sectoare cu consum intensiv de carbon menționate.
Pe scurt, potrivit dispozițiilor publicate de Comisie, CBAM va debuta cu o etapă de tranziție ce va începe în anul 2023 și se va încheia la sfârșitul anului 2025, etapă ce ar trebui să asigure o implementare fără probleme a Regulamentului CBAM. Cum spuneam, va fi o perioadă în care importatorii ar putea fi supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate, fără să fie obligați la plata unei taxe.
Dar, pentru a putea realiza raportarea, importatorii trebuie să obțină informații privind emisiile încorporate pentru produsele care fac obiectul CBAM de la producătorii din afara UE. În cazul în care aceste informații despre producătorii din afara UE nu sunt disponibile în momentul importului, importatorii din UE vor putea utiliza valori implicite pentru emisiile de CO2 pentru fiecare categorie de produse.
Ce va urma după perioada de tranziție? În principiu, așa cum arată regulamentul la acest moment, importurile de bunuri din toate statele terțe (din afara granițelor UE) vor face obiectul Mecanismului de ajustare în funcție de carbon. Dar, anumite țări terțe care participă la schema UE de comercializare a certificatelor de emisii “EU ETS” sau care au un sistem de comercializare a certificatelor de emisii legat de sistemul Uniunii ar putea fi excluse din mecanism. Este cazul membrilor Spațiului Economic European și al Elveției.
Pentru a-și acoperi emisiile de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE, din 2026, importatorii vor trebui să achiziționeze „certificate CBAM” pentru a-și acoperi emisiile efective de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS, exprimat în EUR/tonă de CO2 emis. Importatorii de bunuri vor trebui să se înregistreze fie individual, fie prin intermediul unui reprezentant, la autoritățile naționale, de unde pot achiziționa și certificatele în sine. La momentul importului, pe lângă numărul de înregistrare EORI, va fi solicitat și numărul de înregistrare CBAM al importatorului sau al reprezentantului acestuia.
Pentru a importa în UE bunuri care fac obiectul CBAM, importatorii vor trebui să declare cel târziu până la data de 31 mai a fiecărui an cantitatea de produse și emisiile încorporate în aceste produse care au fost importate în UE în anul precedent. CBAM va contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin încurajarea producătorilor din țările din afara UE să utilizeze procese de producție mai ecologice.
Astfel, pe lângă impactul financiar presupus de noua taxă, agenții economici ar trebui să aibă în vedere și costurile interne cu raportarea și ținerea evidențelor, calculul și documentarea emisiilor, inclusiv cu aflarea informațiilor necesare de la producătorii din țări terțe, de care ar fi indicat să înceapă să se preocupe încă de acum.
Aproape jumătate (49%) dintre investitorii la nivel global se arată dispuși să renunțe la investițiile în companii care nu au suficiente inițiative de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG), iar 79% spun că gestionarea riscurilor și oportunităților ESG reprezintă un factor important în luarea viitoarelor decizii de investiții, potrivit raportului PwC 2021 Global Investor ESG Survey.
„Investitorii sunt concentrați simultan asupra rezultatelor pe termen scurt, precum și asupra problemelor ESG pe termen lung care pot crea atât riscuri, cât și oportunități pentru investițiile lor. Investitorii au conștientizat că ESG a devenit o parte integrantă a strategiei companiilor și atunci când văd că acest angajament lipsește nu ezită să ia măsuri, inclusiv reorientând unele investiții către alte companii”, a declarat Monica Movileanu (foto), Partener și Lider ESG, PwC România.
Deși majoritatea investitorilor sunt dispuși să ia măsuri dacă organizațiile nu abordează problemele ESG, nu vor ca rentabilitatea investițiilor să fie afectată negativ de inițiativele ESG. Astfel, 81% nu ar accepta o scădere mai mare de un punct procentual din randamentul investițiilor generată de atingerea obiectivelor ESG, iar aproape jumătate, (49%), nu acceptă nicio reducere a profiturilor.
Problemele climatice reprezintă principalul aspect ESG luat în considerare de investitorii intervievați, urmate de asigurarea sănătății și siguranței lucrătorilor și îmbunătățirea forței de muncă, a diversității, echității și incluziunii.
Investitorii doresc o raportare ESG mai detaliată și de încredere
Sondajul a evidențiat o serie de deficiențe în raportarea ESG actuală, doar o treime dintre investitori considerând calitatea actuală a raportării ca fiind suficient de bună. Mai simplu spus, lipsesc informații relevante, complete și comparabile, astfel încât părțile interesate să poată face cu ușurință diferența între companii din perspectiva performanței ESG, iar acest lucru îngreunează deciziile de alocare a capitalului.
Astfel, 83% dintre investitori arată că este important ca raportările să ofere informații detaliate despre progresul în atingerea obiectivelor ESG. De asemenea, 75% spun că au mai multă încredere în raportarea ESG auditată independent.
Articol de opinie de Andrei Paraschiv, Senior Manager Consultanță, Deloitte România (FOTO)
V-ați întrebat vreodată de ce piața de software de management al proceselor de business (Business Process Management – BPM) este atât de mică în România? Și, mai important, dacă va crește vreodată? Pandemia de COVID-19 poate fi chiar contextul de care piața de BPM avea nevoie pentru a câștiga tracțiune și a-și atinge adevăratul potențial. Conform raportului Global Mobile Business Process Management Market pentru 2016-2022, piața globală de software de management al proceselor de business va ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în 2022, cu o rată anuală de creștere de 21,5%. Iar România cu siguranță contribuie la evoluția acestei piețe.
Creșterea se bazează pe tehnologia mobilă, care a permis angajaților să se conecteze la sistemele interne ale companiei și să acceseze date și resurse fără a fi nevoiți să lucreze dintr-un anumit loc fix, de exemplu într-un birou sau o sucursală. Alți factori care influențează creșterea acestei piețe sunt nevoia de a lucra într-un mod agil și de a asigura conformitatea cu reglementările în vigoare în diverse domenii de activitate.
De ce este această piață atât de mică?
Oamenii confundă de obicei conceptul BPM cu Enterprise Content Management, Content Management System și Workflow Management, astfel încât întrebarea naturală este: „de ce este atât de mică această piață?”. La o analiză mai atentă a nucleului organizațiilor, apar mai multe obstacole în demersul de implementare a soluțiilor de tip BPM. Acestea sunt foarte complexe, foarte lente și uneori implementarea lor este un proces greoi, când, de fapt, companiile doresc să lucreze cu soluții rapide, care pot fi operate de oricine – de la analiștii care dezvoltă fluxurile de lucru, la personalul tehnic care implementează această logică, până la utilizatorul final care va lucra în cadrul procesului -, și nu numai de experți. Un alt obstacol este lipsa de experți în domeniu, cum ar fi arhitecți de astfel de sisteme, experți de tip Lean Six Sigma sau consultanți, care pot promova platformele BPM atât din interiorul, cât și în afara organizațiilor. De asemenea, departamentele de IT și funcțiile de business promovează adesea ideea că majoritatea proceselor interne pot fi complet automatizate prin utilizarea platformelor de tip CRM, ERP și RPA, ceea ce nu este în întregime adevărat. Și, nu în ultimul rând, prețurile sunt prea mari pentru majoritatea companiilor, deoarece includ licențe, implementare și tarife zilnice la rate foarte mari pentru experții implicați în dezvoltare, implementare și mentenanță.
Care este viitorul BPM și ce trebuie făcut?
În primul rând, platformele de management al proceselor de business trebuie să se concentreze pe experiența clienților (Customer eXperience – CX). Majoritatea organizațiilor din România se întreabă cum își pot adapta procesele interne pentru a permite o mai bună colaborare, a facilita sprijinul oferit între departamente și pentru a cultiva spiritul de inovație, astfel încât să le ofere clienților o experiență mai bună. Ca urmare, organizațiile apelează la platforme de management al proceselor de business pentru transformarea digitală, preferând soluții BPM suple (lightweight) care utilizează tehnologii moderne și care permit automatizarea rapidă, facilitează colaborarea și interacțiunea facilă cu clienții lor.
În linie cu tendința „low-code / no-code” pe care o întâlnim și în cazul altor tipuri de software, soluțiile BPM de astăzi necesită o implicare minimă din partea departamentului de IT – sau chiar deloc – pentru a crea, implementa, automatiza și optimiza procesele de business, pentru că se bazează pe prototipuri și implementări rapide.
Există mai multe modalități de a crește pe termen scurt gradul de adopție a platformelor BPM, iar una dintre acestea este alegerea unui software „lightweight” de management al proceselor de business, căci acesta este un sistem autonom și necesită un efort minim din partea utilizatorului pentru a începe modelarea rapidă a proceselor de tip BPMN (Business Process Model and Notation). O altă modalitate este asigurarea flexibilității prin intermediul implementării platformelor BPM, inclusiv în ceea ce privește trainingul și adopția angajaților care vor utiliza platforma, generarea de formulare, experiența utilizatorilor (UX), interfețele dinamice pe care le folosește utilizatorul (UI), modelele BPMN și regulile de business (Decision Model and Notation – DMN). Integrarea acestor soluții cu sistemele legacy pe care companiile le folosesc deja prin intermediul API-urilor și prin identificarea și folosirea aplicațiilor și proceselor de business pentru prototipuri și implementări mai rapide, precum și asigurarea unificării tuturor aplicațiilor într-un singur portal de tip „Unified Frontend” cu care interacționează angajații și a integrării cu alte sisteme, pot de asemenea, să contribuie la creșterea gradului de adopție a platformelor de tip BPM.
Creșterea unei companii este de obicei însoțită de o evoluție a proceselor sale interne, care devin tot mai complexe pentru a răspunde noilor cerințe de business. Liderii de piață încearcă să utilizeze propriile sistemele informatice pentru a implementa toate actualizările și modernizările de procese de business, dar, în multe cazuri, procesele sunt blocate într-un sistem deținut de o companie, de exemplu un sistem ERP, eliminând astfel șansele ca acestea să fie integrate la un cost redus. Acesta este motivul pentru care este important ca o companie să aleagă o soluție BPM care nu necesită reconstrucție de la zero, ci permite alinierea, actualizarea și îmbunătățirea proceselor de business existente și oferă instrumente pentru gestionarea lor, inclusiv instrumente pentru proiectarea, execuția, monitorizarea și analiza lor.
One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, listat la Bursa de Valori București, anunță că va menține structura existentă a companiei, cu o unică clasă de acțiuni, care conferă un drept de vot pentru fiecare acțiune deținută.
În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) din data de 10 septembrie 2021, cu 97,6% din voturi exprimate în favoare, acționarii au aprobat introducerea unei noi clase de acțiuni, clasa B, care să confere 5 drepturi de vot per acțiune acționarilor fondatori. Acțiunile clasa B au fost aprobate pentru a fi atribuite exclusiv companiilor Vinci VER Holding S.R.L. si OA Liviu Holding Invest SRL, deținute integral de cei doi acționari fondatori, respectiv Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu în calitatea acestora de asociați unici, în urma conversiei unui număr total de 22,74% din acțiunile ordinare existente, deținute de cele două companii, în proporții egale.
La 1 noiembrie 2021, One United Properties a salutat decizia favorabilă emisă de Tribunalul București privind confirmarea valabilității votului acționarilor la Adunarea Generală Anuală din 10 septembrie 2021, de introducere a unei noi clase de acțiuni. În data de 4 noiembrie, Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu au informat Consiliul de Administrație al Companiei că au decis să renunțe la dreptul de a li se atribui acțiunile clasa B. Consiliul de Administrație a luat la cunoștință această decizie și prin urmare, va introduce pe ordinea de zi în următoarea Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor revocarea punctelor convenite la AGEA din 10 septembrie 2021, care sunt legate de crearea unei alte clase de acțiuni. În continuare, compania se va abține de la alte proceduri judiciare în acest sens și își va menține structura existentă a claselor de acțiuni.
Claudio Cisullo, Președintele Consiliului de Administrație a declarat: „Suntem mulțumiți de decizia pozitivă a Tribunalului București. One United Properties este axată pe furnizarea de calitate și performanță la cele mai înalte standarde către clienții și acționarii companiei, motiv pentru care am ales să închidem acest capitol. Rămânem devotați acționarilor noștri și ne îndreptăm eforturile către proiectele noastre și traiectoria de creștere a companiei, fără să alterăm structura existentă a claselor de acțiuni”.
One United Properties este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București. Acțiunile companiei au fost listate pe BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, pe parcursul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru continuarea dezvoltărilor atât pe segmentul rezidențial, cât și pe cel de birouri. Începând cu 20 septembrie 2021, acțiunile One United Properties sunt incluse în indicele BET, cel mai important indice pentru piața de capital din România, care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni.
Proiectul de orientare profesională Skills for Tech Jobs/„Competențe pentru profesii în tehnologie” îi sprijină pe profesori în orientarea școlară și profesională a elevilor de gimnaziu și de liceu cu informații detaliate despre competențele tehnice și profesionale de care au nevoie pentru alegerea unei cariere în domeniul tehnologic.
Proiectul este dezvoltat de Junior Achievement (JA) România, ca parte a programului internațional Success Skills/„Succesul profesional” și susținut de Honeywell. În 2021, la activitățile online desfășurate în lunile mai și iunie, au participat peste 550 de elevi și profesori din 39 de școli.
Organizatorii apreciază că „temele abordate de voluntarii Honeywell au crescut interesul și deschiderea tinerilor pentru acumularea și punerea în practică a informațiilor dobândite. Astfel, aceștia au învățat direct de la profesioniști cum să își pregătească un CV, cum să își folosească abilitățile de prezentare și comunicare sau cum să își construiască o rețea interpersonală. Totodată, elevii și profesorii au participat și la sesiuni de orientare profesională, în cadrul cărora s-au abordat subiecte precum valorile personale, fundamentul educațional și profesional sau dezvoltarea personală”.
Pentru anul școlar 2021-2022,activitățile proiectului, adaptate formatului online sau hibrid, păstrând componentele practice de tip learning by doing și project based, sunt structurate astfel:
Modulul educațional Jobs in Tech, dezvoltat în completarea programului Success Skills, prin care elevii, coordonați de profesori sau voluntari, participă la lecții/activități destinate deprinderii abilităților personale și de comunicare necesare dezvoltării carierei și succesului profesional.
Activități de mentorat sau consultanță derulate cu sprijinul voluntarilor Honeywell: vizite online, webinarii, sesiuni Q&A, traininguri speciale pentru profesori. Prin intermediul webinariilor, sesiunilor Q&A, studiilor de caz, jocurilor de rol și exemplelor practice oferite de specialiști, elevii au posibilitatea de a evalua diferite opțiuni de carieră și competențele profesionale necesare.
Sesiuni de tip job shadowing adresate elevilor, pentru diferite tipuri de profesii din aria de expertiză Honeywell. Activitățile de tip virtual job shadowing oferă oportunitatea de a observa detaliile unei profesii în realitatea de zi cu zi, responsabilitățile și sarcinile concrete, precum și elementele de cultură organizațională.
În anul școlar 2021-2022, după înscrierea la proiectul Skills for Tech Jobs, elevii și profesorii, în mod gratuit, pot accesa kit-ul educațional oferit de Junior Achievement pentru programul Success Skills și modulul Jobs in Tech și pot participa la sesiunile online de orientare profesională în domeniile tech, care vor fi organizate alături de voluntarii Honeywell.
Numărul atacurilor cibernetice blocate în ultimele 12 luni sunt creştere cu 35% faţă de perioada anterioară, ajungând și la 200.000 la o singură companie, relevă date sintetizate de Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor și echipamentelor de comunicații, al centrelor de date și al soluțiilor software.
Daniel Teodorescu (foto), Chief Technology Officer (CTO), Arctic Stream: „Anul 2021 a venit cu noi metode de atac, noi breşe de securitate şi multe vulnerabilităţi, având în vedere faptul că 2020 a schimbat complet modul de lucru în multe domenii, munca putând să se realizeze de la distanţă. În cazul lucrului de acasă, fiecare dispozitiv utilizat pentru conectarea la reţeaua companiei devine un posibil atacator. Noi folosim o soluţie de securitate integrată Cisco, ce interconectează toate sistemele şi combate toate tipurile de atacuri, având posibilitatea să acționeze automat şi rapid la carantinarea/izolarea unei posibile probleme din rețea. Aceasta oferă o vizibilitate sporită asupra traficului, realizând un raport retrospectiv care ne ajută la depistarea breşei de securitate, cât şi a traiectoriei avute prin rețea, lucru ce ne ajută să descoperim rapid toate posibilele infectări, cât şi eventualele backdoor-uri din rețea”.
Analiza arată că „unul dintre noile tipuri de atac este Cryptojacking, un tip de cryptomining maliţios ce utilizează resursele dispozitivelor controlate, precum laptop-uri, PC-uri şi dispozitive mobile, care transferă rezultatul minării în portofelul crypto. Utilizatorul poate observa că dispozitivul funcţionează mai greu, cu resursele utilizate în procent foarte mare.
Printre cele mai folosite tipuri de atac identificate de Arctic Stream se numără Phishing-ul, care are ca scop înşelarea utilizatorului prin duplicarea site-urilor originale, pentru a obține informații sensibile, cum ar fi date bancare. Urmează Command&Control şi Ransomware, un malware ce criptează datele sau afectează funcţiile de bază ale dispozitivelor, cu scopul plății unei sume către atacator, utilizând monede crypto.
Pentru depistarea şi rezolvarea unui atac cât mai rapid, este nevoie de un sistem de securitate complet ce integrează cât mai multe soluții care să protejeze contra diverșilor vectori de atac. Un astfel de sistem ar trebui sa integreze firewall-uri de rețea, endpoint security, un sistem care să poată monitoriza şi detecta în timp real fluxurile de date din rețea, dar şi să izoleze automat un dispozitiv, în cazul în care acesta este infectat.
Potrivit reprezentanţilor Arctic Stream, România se aliniază tendinţei globale de creştere a provocărilor de securitate în rândul companiilor, iar estimările pentru anul viitor sunt că această tendință va continua. Companiile sunt din ce în ce mai interesate de aceste aspecte ce ţin de securitate şi solicită sisteme performante de securizare a datelor şi a dispozitivelor din reţea, pentru a nu permite acestor atacuri să pătrundă în sistemul de date”.
Arctic Stream SA (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este definite ca „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial precum Cisco Systems, Dell, Palo Alto, VMware și Veeam”.
Măsurile de ținere sub control a consumului și risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă ”prea multă” mâncare în farfurie, și posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflație.
Politica de a eradica, în loc de a conviețui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, orașe după doar câteva cazuri, a unor școli sau grădinițe saublocarea ieșirilor dintr-un parc de distracții până la testarea întregii populații de mii de persoane, noaptea târziu.
Există și ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe rețelele sociale fiind dezbătute posibilitățile unui conflict, având în vedere și că în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD și Qualcomm, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.
Lanțurile logistice, sub o presiune neobișnuită anul acesta, au început recent, potrivit unui indice compilat de Bloomberg, să se relaxeze. Dinamica e totuși modestă în raport cu nivelurile anterioare, iar direcția bună e departe de a fi asigurată. Restabilirea unor fluxuri normale ar putea dura luni întregi, și incertitudini planează chiar și asupra acestei estimări. Totuși, China a transmis luni o notă a Ministerului Comerțului care încuraja autoritățile locale să informeze populația asupra realizării de stocuri de produse necesare nevoilor zilnice și a urgențelor. E vizată adunarea de rezerve pentru această iarnă, până în primăvară, alături de menținerea stabilității prețurilor, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.
Emoțiile au ajuns la cote înalte în rețelele sociale din China, cu diferite ipoteze speculative despre motivele anunțului: deși astfel de avertismente au mai fost realizate în trecut, limbajul ușor diferit a atras atenția. Nevoia de a ține sub control noile cazuri de virus ar putea fi motivul principal: politica de a eradica, în loc de a conviețui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, orașe după doar câteva cazuri, a unor școli sau grădinițe sau blocarea ieșirilor dintr-un parc de distracții până la testarea întregii populații de mii de persoane, noaptea târziu. Rezerve ale populației ar permite astfel luarea rapidă de decizii de închidere a unor zone.
În gama unui răspuns logic, prudent, se încadrează și posibilitatea ca fluctuațiile de disponibilitate a energiei electrice să afecteze producția în sere, generând perioade de presiune a prețurilor pentru legume și alte produse agricole, totul într-un mediu supus unei inflații în creștere. Măsurile de ținere sub control a consumului și risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă „prea multă” mâncare în farfurie, și posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflație.
Deși ar putea părea contraintuitiv, realizarea de provizii, dincolo de șocul inițial, poate, în condiții de planificare rațională, să tempereze prețurile în sector, ajutând la stabilizarea inflației, prin reducerea sensibilității la alte variații următoare de prețuri.
Cu toate acestea, au apărut și ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe rețelele sociale fiind dezbătute posibilitățile unui conflict. În China teritoriul este văzut ca parte a statului condus de la Beijing, în timp ce Taiwan insistă pe autodeterminare. Legăturile economice sunt foarte puternice, iar în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD și Qualcomm.
Deși speculații referitoare la un conflict au apărut de mai multe ori în ultimii ani, nivelul emoțional este acum mai ridicat. Cu toate acestea, în condițiile perturbărilor actuale din sfera de materiale și logistică, cu efect asupra inflației, alături de situația din sănătate, riscul pare a fi limitat pentru un asemenea scenariu în lunile următoare.
Economia Chinei a crescut cu 4.9% an/an în T3, sub estimări, și încetinind față de 7.9% în trimestrul anterior (al 2-lea). Bursa de la Shanghai este pe plus doar de 0.68% anul acesta (indicele Shanghai Composite) și puțin peste 10% în ultimii 5 ani. În Germania, indicele DAX a avansat cu 16.88% anul acesta, și cu 56.38% în ultimii 5 ani. S&P500 are 25.94% în plus anul acesta, și 123.51% în ultimii 5 ani.
Exerciții de pregătire pentru o pană de curent de durată a realizat și Austria, în condițiile crizei care a generat recent recorduri istorice ale prețului energiei. Abordarea prudentă presupune pregătire în fața unor riscuri, chiar dacă nu foarte probabile, dar de impact dacă totuși se petrec.
În această optică privesc pentru moment investitorii din piețele de capital dezvoltările recente: în China, motivele unei performanțe modeste a indicelui țin și de corecțiile severe din sectorul de tehnologie, și mult mai puțin de anunțul din aceste zile al autorităților.
Piețele europene afișează un optimism moderat, fără a fi prea afectate, în afara unor nume industriale, de situația din energie, în timp ce în SUA bursele, la maxime istorice, privesc în altă direcție decât riscurile variate, de la inflație instalată la efecte suplimentare pe lanțurile globale de aprovizionare, care ar putea (sau nu) să se materializeze. Din nou, piețele trag cu ochiul mai degrabă la lichiditatea abundentă oferită de băncile centrale, decât la riscurile lumii „fizice”.
Groupama, unul dintre liderii pieței de asigurări din România, lansează Asigurarea de sănătate – spitalizare și chirurgie dedicată IMM-urilor, un instrument prin care companiile, indiferent de mărime, pot oferi sprijin financiar angajaților și familiilor acestora, atunci când se confruntă cu un eveniment neprevăzut.
Asigurarea de sănătate privată este un produs ideal pentru situațiile medicale care necesită spitalizare sau chirurgie, atât în spitale private, cât și de stat, acesta putând veni în completarea abonamentului medical și a asigurării de stat. Produsul lansat de Groupama oferă posibilitatea de a personaliza asigurarea conform nevoilor organizației și preferințelor angajaților și este disponibil în două variante de accesare – ”Oriunde” (orice spital privat sau public) sau „Regina Maria” (în Rețeaua privată de sănătate Regina Maria).
Pentru Asigurarea de sănătate – spitalizare și chirurgie „Oriunde”, angajatorii pot opta între o asigurare economică cu îndemnizație fixă, indiferent de spitalul ales sau o asigurare flexibilă, care include și decontarea directă sau rambursarea facturii, pentru serviciile accesate în spitale private din România sau din străinătate. Pentru opțiunea „Regina Maria” există beneficiul decontării directe, conform condițiilor contractuale.
„Asigurarea de sănătate – spitalizare și chirurgie dedicată persoanelor juridice înseamnă în primul rând continuitate, deoarece sănătatea unei afaceri este în multe situații sinonimă cu sănătatea echipei pe care acea afacere se bazează. Ea este totodată și un instrument de motivare și fidelizare a angajaților, care vine în completarea serviciilor medicale garantate în sistemul public de sănătate sau a unui abonament medical privat. Ca orice produs din portofoliul Groupama, și această asigurare poate fi personalizată în funcție de specificul activității și de nevoile angajaților. În felul acesta, angajații beneficiază de cea mai bună asigurare de sănătate, construită pe nevoile lor, iar angajatorul beneficiază de avantajul optimizării costurilor la bugetul afacerii sale”, a declarat Călin Matei, Director General Adjunct Groupama (foto).
Suma asigurată anuală pentru fiecare angajat pornește de la 5.000 lei și poate fi multiplicată de maxim 5 ori, până la 25.000 lei/angajat/an. Asigurarea se reînnoiește anual, clientul având și posibilitatea de a alege frecvența de plată. În plus, costul asigurării este deductibil din venitul impozabil.
Indiferent de pachetul ales, se pot adăuga asigurări suplimentare, cu beneficii specifice, care vin în completarea nevoilor angajaților, printre care acces la sesiuni de consiliere, coaching și psihoterapie, chat medical cu medici dedicați prin aplicația de mesagerie WhatsApp, convalescență după spitalizare, fracturi, arsuri, boli grave sau microchirurgie.
Groupama are în portofoliu și Asigurarea Medicală Integrală Colectivă, un produs care propune o soluție completă de îngrijire a sănătății, prin prevenție, diagnostic și tratament, în parteneriat cu Rețeaua privată de sănătate Regina Maria.
Atât Asigurarea de sănătate – spitalizare și chirurgie, cât și Asigurarea medicală integrală sunt disponibile și în variante adresate persoanelor fizice. Mai multe detalii despre fiecare produs puteți găsi pe site-ul Groupama, www.groupama.ro.
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tánczos (foto), a prezentat componenta verde a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), enunțând principalele direcții de acțiune: „Managementul apei este un domeniu foarte important. Vom avea peste un miliard de euro buget pentru dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare în România. Avem infrigement la acest capitol şi trebuie să avem rezultate concrete, să demonstrăm Comisiei că suntem în măsură să tratăm aceste probleme aşa cum trebuie. A doua componentă, la fel de importantă, este partea de protecţie a biodiversităţii, aici vom avea peste 600 de milioane pentru împăduriri şi sute de milioane pentru biodiversitate, pentru planuri de management, pentru refacere de habitat, pentru protejarea pajiştilor cu înaltă valoare genetică. Managementul deşeurilor, a treia componentă care beneficiază de fonduri pentru platformele de depozitare voluntară a deşeurilor nemenajere, care nu se ridică de către firmele de salubrizare. Vom avea peste 500 de primării care vor putea beneficia de finanţare pentru a realiza asemenea platforme. Vom finanţa, de asemenea, 15 platforme mari pentru zonele urbane, acolo unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, deşeurile de metal, de plastic, de lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic”.
PNRR presupune inclusiv reducerea numărului de maşini mai vechi de 15 ani. Ca sugestie de rezolvare, ministrul mediului, apelor și pădurilor și-a reiterat propunerea ca „statul să susţină predarea maşinilor mai vechi de 15 ani cu o anumită sumă de bani. În paralel, să facem posibilă majorarea taxelor locale în cazul maşinilor vechi şi poluante, astfel încât să existe nu doar coerciţia, ci şi un sprijin real din partea statului român şi un angajament din partea celor care predau aceste maşini vechi că nu vor mai cumpăra şi nu vor mai înmatricula vehicule mai vechi de 15 ani şi vor folosi sumele respective, dacă doresc, să cumpere maşini mai puţin poluante, noi”.
Totodată, ministrul a oferit o perspectivă apropiată asupra proiectelor derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Va fi lansată o nouă ediție a programului „Rabla pentru electrocasnice” de sărbători, în decembrie, cu deschidere spre participare largă. Bugetul este de 34 de milioane de lei, rămași la dispoziție. Sunt prevăzute introducerea a două noi clase pentru televizoare, în sensul că vor fi de cumpărat televizoare cel puțin cu noua clasă energetică G și că va fi clarificat caracterul netransmisibil al voucherelor.
Echipamentele incluse în program și voucherele aferente fiecărui echipament sunt:
– 400 de lei pentru mașini de spălat rufe, inclusiv cu uscător având cel puțin noua clasă energetică C
– 400 de lei pentru mașini de spălat vase având cel puțin noua clasa energetică D
– 400 de lei pentru aparate de aer condiționat, inclusiv aparate de aer condiționat portabile, cu eficiență energetică la răcire cel puțin A++
– 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puțin noua clasă energetică E
– 400 lei pentru televizoare având cel puțin noua clasă energetică G
– 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficiență energetică cel puțin A++
– 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an
Pepco România a oferit în octombrie 2021 o finanțare pentru continuarea proiectului social „Sprijin educațional formal și nonformal pentru copiii aflați în dificultate/condiții vulnerabile“, derulat în al patrulea an consecutiv cu Organizația Umanitară Concordia. După cum ne informează inițiatorii, proiectul „răspunde unor nevoi care arată o realitate aspră, cu șanse mici sau chiar fără perspective de îmbunătățire în următoarea perioadă: abandonul școlar și educația precară în rândul copiilor defavorizati, din diverse medii sociale. Proiectul are ca scop prevenirea abandonului familial și şcolar, prin accesul copiilor din medii defavorizate la educaţie şi sprijinirea părinţilor în vederea îndeplinirii rolului acestora”.
Diana Certan, director executiv comunicare și fundraising Concordia România: „Din păcate, în multe zone ale țării, sărăcia ajunge să guverneze accesul la educație. Fiecare copil care nu are acces la educație de calitate sfârșește trăind în marginalizare și devine parte a statisticilor negative la nivel de comunitate. Prin acest proiect, Concordia își propune să rupă cercul sărăciei și discriminării, oferind copiilor posibilitatea de a urma învățământul preșcolar, primar și secundar, precum și consolidarea familiilor în competențele lor de sprijin educațional și psiho-social. Vrem să schimbăm viața copiilor, să-i ajutăm să aibă o educație de calitate, deoarece credem că aceasta este șansa lor în viață, iar educația le va oferi calea către descoperire, spre o viitoare profesie care le va aduce o viață mai bună. Nu am putea face toate aceste lucruri pentru ei fără partenerii nostri strategici, Pepco România, cărora le rămânem recunoscători”.
Proiectul are ca obiectiv „asigurarea accesului la educație a copiilor aflați în condiții sociale defavorizate și sprijinirea părinților în rolul lor pentru a preveni riscul abandonului școlar pentru copiii lor”.
Partenerii în proiect subliniază: „Prin acest proiect, am asigurat suport educațional suplimentar personalizat conceput pentru copiii care au avut nevoie de mai mult ajutor în recuperarea unor lacune educaționale, printr-o educație inovatoare folosind dispozitive IT și instrumente educaționale on-line, au avut loc ateliere de formare și dezvoltare a abilităților prin artă, sport și meșteșuguri, activități de voluntariat, excursii și o tabără. Familiile copiilor au primit pachete cu alimente de bază și produse de igienă și au participat la întâlniri periodice și suport prin consiliere din partea echipei noastre, pe subiecte legate de prevenirea abandonului școlar sau separarea familiei, igienă, educație sexuală, îndrumare pentru locuri de muncă și abordarea relației copil-părinte. Pentru copiii fără sprijinul familiei, care locuiesc în casele de tip familial, au rămas esențiale asigurarea spațiului adecvat și îngrijirea pentru dezvoltarea lor și pentru progresul lor educațional.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
• 245 de copii aflați în situații de risc au fost sprijiniți cu haine, încălțăminte, alimente, materiale școlare, produse sanitare și de igienă, precum și cu pachete pentru familiile lor
• 197 de copii au fost înscriși la școală și frecventează școala
• 31 de copii au mers la grădiniță; alți 15 copii au fost înscriși la grădiniță în septembrie 2021, odată cu începerea noului an școlar
• 171 de copii au mers în excursii, tabere și ateliere, în special în vacanța de vară, iar alți 74 de copii au participat la activități non-formale în locații: activități artistice, sport, artă, meșteșuguri, decorațiuni, pictură
• 262 de adulți au primit sprijin prin acest proiect
Proiectul s-a desfășurat în nouă dintre locațiile Organizației Umanitare Concordia, din Odobești (județul Dâmbovița), Ploiești și Ariceștii Rahtivani (judeţul Prahova): centre de zi pentru copii și familii, case de tip familial, Școala Primară Concordia și grădinița din comunitatea Mimiu”.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrage atenția că explozia prețurilor pe piața lemnului de foc și deficitul de lemn adecvat din piață determină direcționarea către lemn de foc a unei resurse valoroase pentru industria lemnului.
Constantin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „Este o furtună perfectă. Este prețul lemnului în România mare sau mic? Dacă ne uităm la piața bușteanului în Europa, prețul este foarte mare. Dacă ne uităm la prețurile gazului și ale energiei în România, prețul este mic! Piața internă din România va plăti – prin prețul lemnului de foc și al materialelor de construcții din lemn – măsurile legislative nefundamentate luate în ultimii ani pentru domeniul pădurilor și lipsa investițiilor. O dublă pierdere, suportată de populație prin prețul lemnului de foc, și de industria lemnului din România, prin lipsa resursei și prețuri care scot produsele românești de pe piață”.
AIL – Prolemn face o analiză la obiect:
Furtuna perfectă: în plină criză a energiei, se creează și o criză artificială a lemnului
Evoluțiile explozive de pe piața lemnului de foc – cu lipsa de resursă și dublarea prețurilor – au efecte negative pentru întreaga piață a lemnului și vor duce la diminuarea suplimentară a resursei de materie primă pentru industria de prelucrare. Resursa prețioasă pentru prelucrare este deturnată către lemn de foc și producția pentru energie, în timp ce potențiale surse de biomasă sunt în continuare excluse prin supra-reglementare și subfinanțare.
Avem o criză de resursă și o explozie a prețurilor la energie și la gaze. Prețul gazelor a ajuns la 120 de Euro pentru echivalentul energetic 1 MWh, ba chiar sunt semnalate prețuri de retail la consumator spre pragul de 150 de Euro/MWh. Avem și o creștere aproape proporțională a prețurilor lemnului de foc. Dar de ce avem și deficit de resursă de lemn? De ce nu este lemn în piață ?
Cum este legată piața energiei de piața lemnului?
În Europa, 60% din resursa de lemn este folosită în diferite forme pentru producția de energie, iar acest procent este probabil chiar și mai mare în România prin:
consumul de lemn de foc al populației – peste 3,5 milioane de gospodării folosesc lemnul
sectorul energiei termice și electrice din biomasă
consumul de bricheți și peleți
consumul intern al industriei lemnului, care folosește energie termică pentru uscarea cherestelei, în special
Producția de energie este o formă de utilizare a lemnului și este normal ca prețul lemnului să fie conectat la piața energiei. Problema pentru industria lemnului apare în momentul în care resursa pentru prelucrare industrială începe să meargă în lemn de foc sau lemn pentru energie. Cu pierderi enorme pentru PIB-ul României și balanța comercială valutară a României.
Raportat la puterea calorică, o tonă de biomasă lemnoasă echivalează cu 2 până la 4,2 MWh, în funcție de specia și umiditatea lemnului. Dacă biomasa lemnoasă este sub forma peleților sau brichetelor, poate ajunge la 4,8 MWh echivalent energetic. La prețurile actuale din piață pentru lemnul de foc – în medie de 500 de lei/tonă – încălzirea cu lemne este de 2,5 până la 5 ori mai ieftină decât cea pe gaze!
Utilizarea peleților și brichetelor, cu randamente energetice maximale, chiar la prețuri de 1.200 lei/tonă încă este de două ori mai ieftină decât aceeași energie din utilizarea gazelor.
Explozia prețurilor lemnului de foc pune presiune pe disponibilitatea și prețurile resursei de lemn pentru industrie. Prețurile resursei în România, de 120-140 de Euro/m3 la bușteanul de gater din rășinoase și respectiv către 120 de Euro/m3 la cel de fag, sunt cu cel puțin 20-40% peste prețurile piețelor internaționale din Europa, lovind în competitivitatea industriei și conducând la reduceri de capacități de producție.
La un preț de peste 500 de lei/m3 pentru lemnul de foc, bușteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc: nu se mai face sortare. Foarte multe composesorate și UAT-uri direcționează prioritar resursa direct către lemn de foc – vorbim de resursa de pe 2 milioane de hectare de pădure. Fără sortare.
Piedicile birocratice și lipsa investițiilor diminuează artificial piața lemnului
În acest moment, categorii extinse de biomasă nu se pot folosi în producția de energie: resturi rămase din exploatare, lemnul subțire provenit din lucrări de îngrijire, biomasa lemnoasă din import. Există piedici birocratice de evaluare și transport a masei lemnoase prin SUMAL pentru vegetația din spații verzi, pomicultură, culturi energetice, etc.
Rezultatul este restrângerea ofertei și creșterea concurenței pe puțina resursă de calitate folosită și de industria plăcilor. Pentru peleți și brichete a rămas foarte puțină resursă, ceea ce a dus la oprirea multor capacități de producție.
La nivel național, un alt factor de presiune uriaș este restrângerea ofertei de masă lemnoasă prin blocarea amenajamentelor silvice pentru realizarea evaluărilor de mediu și piedicile puse de SUMAL la evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți și vegetația masei lemnoase. Piedici care scot resursa din piață și creează deficite artificiale!
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), ca organizație profesională și patronală de profil, atrage atenția asupra „crizei în curs de escaladare la nivel european a AdBlue și solicită autorităților române să monitorizeze situația și să acorde suport industriei de transport rutier în situația în care stocurile se vor epuiza”. În acest sens, transportatorii rutieri semnalează cauzele situației și face trimiteri către posbile soluții:
„Creșterea prețurilor la gazele naturale i-a determinat pe producătorii de AdBlue să își reducă la minimum producția, astfel că există riscul ca milioane de camioane cu motoare diesel Euro 4, Euro 5 și Euro 6 să se oprească în toată Europa.
Mai multe fabrici din UE au oprit temporar sau au redus producția, ceea ce provoacă probleme cu aprovizionarea cu AdBlue cel puțin în următoarele țări: Cehia, Slovacia, Austria, Spania și Portugalia. În plus, deși lipsa actuală de AdBlue ridică momentan doar unele probleme de aprovizionare, continuarea producției reduse în UE ar putea duce la o situație dramatică și la afectarea lanțurilor de aprovizionare.
În ultimele 2 săptămâni, oferta de AdBlue a scăzut, iar prețurile acestui produs esențial pentru motoarele diesel s-au dublat în mai multe țări europene. Unele companii au început să-și facă rezerve de AdBlue de teamă că stocul se va epuiza, generând panică și majorarea prețurilor.
AdBlue este un fluid injectat în cadrul motoarelor diesel ale camioanelor, autobuzelor și autocarelor pentru a reduce gazele nocive care sunt eliberate în atmosferă și în lipsa acestuia vehiculele sunt programate să se oprească după un număr de kilometri. Rezervorul de AdBlue al unui vehicul greu (are între 45 litri până la 60 litri) trebuie reumplut la fiecare 1 până la 2 săptămâni. În prezent, pe piața europeană, 99,3% din camioane sunt alimentate pe bază de motorină și doar 0,7% folosesc combustibili alternativi.
AdBlue are la bază amoniac, iar utilizarea principală a acestuia este pentru îngrășăminte în agricultură. Conform estimărilor, în medie, 20% din producția de amoniu a unei fabrici este utilizată pentru producția de AdBlue și 80% pentru îngrășăminte.
Unul dintre cele mai importante elemente de cost în producția de amoniac este gazul natural. Prețul gazelor naturale a crescut foarte mult în ultima vreme. Acest lucru a dus la o majorare a prețului amoniacului și, inclusiv, a prețului îngrășămintelor. În acest sens, fermierii din UE neavând nevoie imediată de îngrășăminte au amânat decizia de cumpărare până în ianuarie/februarie anul viitor, sperând că până atunci prețul gazului va scădea și îngrășămintele se vor ieftini. La rândul lor, acele fabrici care produc amoniac în principal pentru îngrășăminte nu-l mai pot vinde și nu consideră că este viabil din punct de vedere economic să continue producția, deoarece rămân fără principalii lor clienți. Producerea de amoniac numai pentru AdBlue i-ar putea aduce în dificultăți financiare, deoarece ar funcționa la o capacitate de producție de 20%.
Astfel, dacă prețul gazelor naturale va rămâne foarte ridicat în următoarele două luni și fermierii vor amâna cumpărarea îngrășămintelor până în februarie, producția de AdBlue în UE va continua să scadă dacă autoritățile naționale și europene nu vor interveni.
Lipsa AdBlue ar putea duce la oprirea activității de transport rutier, ceea ce se va transpune în creșterea prețurilor produselor la raft și la o penurie de bunuri.
UNTRR solicită Guvernului măsuri de susținere a industriei de transport rutier în fața crizei AdBlue, prin asigurarea continuității producției de AdBlue în România.
Transportul rutier este unul dintre cele mai competitive și mai importante sectoare economice ale României, doar în ultimii 4 ani având o contribuție la exportul de servicii de peste 22,3 miliarde euro. Transportul rutier generează circa 5% din PIB al României și angajează peste 350.000 de persoane”.
Centrul de Inginerie Bosch din Cluj demarează un parteneriat cu Orange Business Services pentru testarea tehnologiei de conducere asistată și automatizată, cu ajutorul infrastructurii și experților 5G Lab.
Abordarea Bosch folosește comunicație Celulară de tip „Vehicle-to-Everything” (C-V2X) cu ajutorul infrastructurii comerciale 5G.
Prin această nouă inițiativă, susținut de Orange 5G Lab, Centrul de Inginerie Bosch din Cluj își aduce contribuția, încă o dată, la îmbunătățirea siguranței rutiere, economisirea de energie și creșterea eficienței în trafic.
Bosch își continuă proiectele de cercetare și dezvoltare în Cluj.
Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a încheiat recent un acord de colaborare cu Orange Business Services. Centrul de Inginerie Bosch din Cluj va începe testarea de soluții noi concepute pentru autovehiculele automatizate, folosind comunicație Celulară de tip „Vehicle-to-Everything” (C-V2X) cu ajutorul infrastructurii comerciale 5G. Tehnologia de comunicații C-V2X reprezintă un pilon esențial pentru conducerea automatizată și conectată. „Ne bucurăm că am demarat acest nou parteneriat și sunt sigur că know-how-ul, expertiza și tehnologiile noastre de ultimă generație vor duce la obținerea unor rezultate excepționale în domeniul mobilității conectate și automatizate”, a declarat Cătălin Golban, șeful departamentului de Inginerie a sistemelor de percepție video din cadrul Centrului de Inginerie din Cluj.
Divizia de cercetare și dezvoltare din Cluj-Napoca lucrează la dezvoltarea de soluții noi și la îmbunătățirea soluțiilor existente în materie de conducere automatizată și conectată, cu ajutorul avantajelor oferite de tehnologia 5G ca un punct de interes. Prin urmare, inginerii Bosch din Cluj folosesc autovehicule de testare echipate cu tehnologii 5G, ce permit transmiterea și vizualizarea datelor colectate aproape în timp real, facilitând în mod semnificativ procesul de dezvoltare a soluțiilor de conducere automatizată și asistată.
Obiectivul acestui proiect este optimizarea și inovarea continuă, pe baza datelor colectate din scenarii reale de trafic. Această nouă tehnologie de comunicații facilitează transmisia rapidă a datelor de la vehiculele de testare către un server central sau către o infrastructură cloud și, astfel, inginerii care lucrează la tehnologiile de conducere automatizată și asistată pot prelucra și analiza rapid informațiile. Comunicația de tip C-V2X bazată pe 5G este una din tehnologiile cu un potențial foarte mare pentru îndeplinirea condițiilor acestor funcții și pentru asigurarea nivelului de performanță necesar pentru schimbul de date. Mai mult, noul standard de comunicații permite inginerilor Bosch sau colaboratorilor aflați oriunde în lume să vizualizeze datele colectate de senzorii vehiculului de testare, precum senzorii video, radar, cu ultrasunete sau lidar.
Acest nou proiect va duce la progrese relevante în domeniu, pentru ambele companii. „Colaborarea noastră cu Bosch marchează un pas important în dezvoltarea ecosistemului de Mobilitate Colaborativă, Conectată și Automatizată (CCAM) din România. Cu servicii CCAM mai avansate, conducerea automatizată este văzută ca un element tehnologic important care va modela viitorul concept de mobilitate și va îmbunătăți calitatea vieții moderne, oferind siguranță în trafic, împreună cu îmbunătățiri suplimentare de mediu și informații. Conectivitatea și, mai precis, comunicațiile 5G C-V2X, sunt văzute ca un facilitator tehnologic al serviciilor CCAM care necesită o rețea cu fiabilitate mare, viteză, capacitate și latență ultra-scăzută. Având în vedere latența extrem de scăzută a rețelei Orange 5G, vehiculele care rulează software dezvoltat de Bosch pot face schimb de date cu cloud-ul în cel mai scurt timp posibil, cu ajutorul unor funcții avansate precum edge computing și network slicing.” declară Cristian Patachia, Development & Innovation Manager la Orange România și coordonator 5G Lab.
Vehiculele conectate la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj
Dezvoltarea tehnologiilor de conectivitate pentru vehicule este una dintre direcțiile strategice ale Centrului de Inginerie Bosch din Cluj. Prin urmare, explorarea potențialului oferit de tehnologia 5G în acest domeniu este de mare interes. În același timp, Centrul de Inginerie din Cluj dezvoltă software și algoritmi pentru prelucrarea datelor provenite de la senzorii radar, video și cu ultrasunete, pentru conducere asistată și automatizată. Mai mult, combinația dintre 5G și tehnologia senzorilor aduce un plus de valoare în procesul de inovație și dezvoltare. Cu o rată de transfer crescută și o latență scăzută, 5G este orientat către conectivitatea atât a mașinilor, cât și a utilizatorilor. Astfel, pe de o parte, va îmbunătăți metodologia de inginerie a produselor și, pe de altă parte, va avea ca rezultat funcții avansate, în special în domeniul asistenței la condus și al conducerii automatizate.
Viitorul mobilității: conducerea automatizată
La Centrul de Inginerie din Cluj, Bosch contribuie la modelarea viitorului mobilității prin dezvoltarea de proiecte în domeniul conducerii automatizate și asistate. Funcțiile precum frânarea automată de urgență pentru evitarea coliziunilor cu obiecte străine, precum autovehicule, pietoni, bicicliști și animale, menținerea benzii de rulare sau parcarea automată pot salva vieți și îmbunătățesc confortul în timpul condusului. Pe lângă senzorii radar și cei cu ultrasunete, din ce în ce mai multe vehicule beneficiază în prezent de camere video integrate. Aceste camere primesc informații pe care le pot prelucra ulterior cu ajutorul sistemelor de calcul electronice integrate. Ca atare, datele video primite de la camere sunt prelucrate în timp real, cu ajutorul puterii de calcul avansate și al metodelor de inteligență și viziune artificială, pentru a obține pozițiile obiectelor din trafic, vehiculelor, pietonilor, poziția vehiculului pe banda de circulație, semnificațiile semafoarelor, indicatoarelor sau a marcajelor rutiere.
O previzualizare a unei lumi conectate
În calitate de furnizor de top în domeniul IoT, Bosch oferă soluții pentru case inteligente, Industrie 4.0 și mobilitate conectată. Conectivitatea aduce noi oportunități pentru dezvoltarea și îmbunătățirea vehiculelor, mobilității și serviciilor de orice natură. Acest lucru face viața mai sigură, mai eficientă și mai confortabilă. Bosch conectează sisteme și servicii, în interiorul și în afara lanțului său valoric, transformându-le în soluții inteligente. Din ce în ce mai multe produse și servicii inteligente sunt conectate pentru a genera un plus de valoare pentru utilizatorii lor. Se estimează că se va atinge un număr de 25 de miliarde de dispozitive conectate până în anul 2025, prin comparație cu doar 14,2 miliarde în 2019.
EY România dezvoltă două soluții informatice personalizate care ușurează generarea raportărilor SAF-T
Extinderea termenului de grație pentru depunerea declarației D406 sau Fișierul Standard de Control Fiscal de la trei la șase luni este considerată de majoritatea marilor contribuabili (37%) „binevenită și necesară, întrucât prima raportare la 28 februarie 2022 ar fi fost un termen dificil de implementat”, arată rezultatele celui mai recent studiu SAF-T Index, prezentat de EY România în cadrul unui seminar dedicat. Într-o proporție și mai importantă (46%), însă, marii contribuabili declară că și-ar dori o amânare a termenului de raportare cu cel puțin 12 luni, pentru a putea pregăti implementarea noii raportări, mai arată EY SAF-T Index.
Georgiana Iancu, EY Romania
„Nivelul de detaliu al raportării SAF-T pare să descurajeze companiile, puține dintre ele înțelegând cerințele de raportare în proporție mai mare de 50%. De altfel, așa cum a arătat și studiul nostru, declarația D406 este percepută ca fiind complexă și semnificativ mai complicată decât D394 în privința listărilor operațiunilor locale, care este, de altfel, cea mai grea raportare din zona de TVA de până acum”, declară Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de taxe indirecte, EY România.
Potrivit SAF-T Index, majoritatea companiilor (63%) de-abia au început etapa de analiză pre-implementare și doar 5% dintre respondenți se află într-o etapă avansată, de finalizare a analizei cerințelor și de demarare a procesului de configurare și implementare a soluției tehnice.
Cele mai multe dintre companiile respondente (39%) estimează că ar avea nevoie de cel puțin 4-10 luni pentru implementarea raportării de la publicarea schemei finale SAF-T, în vreme ce 34% cred că ar avea nevoie de 10-12 luni, iar 12% spun că le sunt necesare chiar și 18-36 de luni. Pe scurt, se pare că doar 16% dintre respondenți vor fi pregătiți să depună prima lor declarație SAF-T la primul termen legal de raportare, pe 28 februarie 2022.
„Este o situație care poate fi explicată prin impedimentele pe care companiile le identifică și le și indică în sondajul nostru: informațiile necesare pentru raportare nu sunt disponibile în totalitate în sistemul ERP folosit, costurile generate de analiza cerințelor de raportare și mapare a datelor sau pentru implementarea unei soluții tehnice care să permită generarea declarației SAF-T, tranziția către noi sisteme ERP sau faptul că sunt în așteptarea unor soluții de localizare a generării SAF-T din partea furnizorilor de ERP”, precizează Georgiana Iancu.
Prin urmare, privind retrospectiv la experiența implementării unei alte raportări complexe, Declarația 394, și a intervalului de timp necesar pentru pregătirea automatizării acestei listări locale, putem constata din răspunsurile primite că în aproximativ 85% din cazuri procesul de automatizare a variat între 2-4-10-12 luni. Însă,15% dintre respondenți nu au reușit încă, la 4 ani de la implementare, să automatizeze complet raportarea locală și utilizează în prezent munca manuală și corelații în afara sistemului.
Astfel, considerând că SAF-T este de cel puțin două ori mai complex decât listarea locală, se poate explica, într-adevăr, feedback-ul primit din partea respondenților cu privire la acordarea unui termen de pregătire mai extins.
„Experiența EY, atât pe baza proiectelor aflate în derulare în România, cât și în alte țări, mai ales din Polonia, arată că există două puncte critice în implementarea cu succes a SAF-T: înțelegerea cerințelor de raportare și soluția tehnică aleasă, care trebuie să fie cât mai bine adaptată sistemelor informatice de evidență financiară și gestiune (ERP), cât mai integrată și capabilă să asigure o procesare ușoară a datelor raportabile pentru SAF-T. Indiferent de sistemul în care sunt gestionate datele, fie că este vorba despre SAP, Oracle, Charisma sau de alte sisteme, există soluții capabile să extragă, să pregătească datele, precum și să testeze rezultatele și să producă xml-urile necesare raportării către ANAF”, subliniază Georgiana Iancu.
Diana Lupu, EY Romania
În acest sens, EY a pus la punct o soluție agnostică, ce poate fi implementată indiferent de ERP-ul utilizat de client în procesele de contabilitate statutară și pregătire a declarațiilor fiscale. Aplicația asigură validarea tehnică a datelor extrase din diverse surse și generarea fișierelor SAF-T. „Soluția EY va salva și păstra toate declarațiile SAF-T raportate pentru perioadele anterioare (inclusiv toate declarațiile rectificative). Compania va avea la dispoziție baza de date cu toate fișierele sursă și cu toate declarațiile SAF-T trimise autorităților”, arată, la rândul său, Diana Lupu, Partener Asociat, Departamentul de conformitate globală și raportare, EY România.
Pentru contribuabilii care folosesc SAP ca sistem de gestionare, EY vine cu o soluție care poate fi integrată în sistemul ERP și adaptată fiecărui client. „Nu propunem o soluție unică pentru toți clienții și, cu toate că vorbim despre același ERP, este nevoie să o adaptăm la nevoile individuale și configurările specifice fiecărui client, fără a face însă modificări în sistemul sursă. Cu ajutorul ei, creăm rapoarte bazate pe date și procese de bază în SAP, dar ceea ce este cel mai important, nu le modificăm. Un alt atu al acestei soluții este că implementarea ei nu necesită modificări în sistemul principal, ceea ce este deosebit de important pentru multinaționalele care au procese unificate pentru entitățile din întreaga lume, pentru că orice modificare a proceselor globale ale companiei sunt consumatoare de timp, costisitoare și necesită teste de afaceri amănunțite”, punctează Georgiana Iancu.
Izabela Stoicescu, Senior Manager PwC România și Corina Mortici, Senior Associate PwC România (foto)
Companiile vor putea opta pentru utilizarea Sistemului național privind factura electronică (denumit „RO e-Factura”), care urmează să devină operațional în această lună, atât în cazul livrărilor/prestărilor către entități publice (Business to Government – B2G), cât și în relația cu alți operatori economici (B2B).
Factura electronică reglementată de OUG nr. 120/2021 este emisă, transmisă şi primită într-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea sa electronică şi automată.
Formatul XML și transmiterea prin intermediul platformei puse la dispoziție de Ministerul de Finanțe sunt elemente de noutate față de factura electronică definită de Codul Fiscal („o factură care conține informațiile solicitate (…) și care a fost emisă și primită în format electronic”).
Mai mult, facturile electronice emise prin RO e-Factura vor avea atașată semnătura electronică aplicată de către Ministerul Finanțelor Publice, certificându-se faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acestora.
În domeniul achizițiilor publice, companiile care optează pentru utilizarea sistemului RO e-Factura vor avea obligaţia de a emite doar facturi electronice şi de a utiliza acest sistem în relație cu toate autoritățile contractante. Prelucrarea facturii electronice se va realiza de beneficiarii – autorități publice utilizând fie aplicaţii informatice (pentru prelucrare exclusiv în format electronic), fie se va realiza conversia informațiilor din factura electronică într-un format care permite citirea și listarea. Conform OUG nr. 120/2021, prin prelucrarea facturii electronice de către autoritățile contractante, se înţelege inclusiv parcurgerea fazelor execuţiei bugetare.
În relațiile comerciale B2B, în vederea utilizării sistemului RO e-Factura, atât emitentul facturii electronice, cât şi destinatarul acesteia trebuie să fie înscriși în Registrul RO e-Factura. Facturile emise de către operatorii economici înscrişi în Registrul RO e-Factura către destinatari care nu utilizează acest sistem vor urma regulile obișnuite prevăzute de Codul Fiscal.
Înscrierea în Registrul RO e-Factura se efectuează prin depunerea unui formular (084), iar pentru radiere se depune același formular, însă doar până la data la care devine efectivă înscrierea (1 a lunii următoare depunerii formularului inițial 084). Detaliile legate de operarea Registrului RO e-Factura sunt prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1713/2021. Registrul va putea fi interogat pe site-ul oficial al ANAF.
Rămâne de văzut cât de atractiv va fi acest sistem pentru fiecare din cele două categorii pentru care se inițiază utilizarea lui în luna noiembrie (B2G, respectiv B2B). În viitor, se urmărește extinderea utilizării sistemului național RO e-Factura pentru tranzacții între toți operatorii economici.
Compania intenționează să se extindă în alte țări din regiune anul viitor și să salveze de la risipă 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023
Aplicația mobilă își propune să combată risipa de alimente, punând împreună, pe de o parte, consumatorii și, pe de alta, comercianții care vând alimente care se apropie de data de expirare.
Cu ajutorul aplicației, consumatorii economisesc între 40% și 80% la achiziția produselor alimentare pe care le cumpără, în funcție de partener.
bonapp.eco a atras până în prezent 35 de afaceri în București – printre care se numără magazine alimentare, restaurante, cafenele, brutării și hoteluri.
Obiectivul companiei este să aibă 5.000 de parteneri și să salveze de la risipă 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023.
Grégoire Vigroux, business angel și antreprenor în serie, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost Senior Tech Consultant la KPMG, și cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple, au lansat bonapp.eco, o aplicație mobilă care are ca scop combaterea risipei de alimente, conectând consumatorii cu comercianții ale căror alimente se apropie de data de expirare. Produsele vor fi vândute la prețuri mai mici cu 40%- 80%.
Aplicația este disponibilă pe iOS și Android. Alimentele sunt achiziționate cu cardul, prin intermediul aplicației, dintr-o rețea de 35 de afaceri afiliate din București. În prezent aplicația include supermarketuri, hipermarketuri, restaurante, magazine, brutării, cafenele și hoteluri. Lansarea în alte orașe din România este planificată pentru T12022, în timp ce extinderea în alte țări din regiune va începe în T2.
bonapp.eco estimează că aplicația are un potențial de piață de cinci milioane de utilizatori numai în România. Utilizatorul țintă locuiește în mediul urban, are cont bancar, își dorește să cumpere produse de calitate și, totodată, să economisească bani.
Echipa Bonappeco
„La nivel global se irosește 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Pe lângă exacerbarea schimbărilor climatice, risipa alimentară provoacă pierderi semnificative retailerilor. În România, într-o țară în care mâncarea este scumpă, sunt aruncate anual 5 milioane de tone de alimente. Consumatorii români își alocă aproape 40% din buget pentru alimente și băuturi! bonapp.ecotransformă aceste provocări de mediu, economice și sociale într-o oportunitate de afaceri durabilă, în beneficiul tuturor.
Soluția noastră este un câștig pentru consumatori, un câștig pentru comercianții de produse alimentare și un câștig pentru planetă”, spune Grégoire Vigroux, co-fondatorul bonapp.eco.
Printre primii parteneri care s-au alăturat rețelei bonapp.eco din București se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks și Up (anterior denumită Chèque-Déjeuner), urmând ca până la finalul anului să fie anunțate și alte parteneriate.
Directorul Regional Up, Elena Pap, a declarat: „Up România a fost întotdeauna un susținător al sustenabilității. Parteneriatul nostru strategic cu bonapp.eco este doar un pas firesc în consolidarea strategiei noastre. Protejarea mediului este vitală acum și un pas în acest sens este să recâștigăm controlul asupra a ceea ce folosim, mâncăm și cumpărăm. Acest lucru poate fi realizat doar prin consumul responsabil și prin conștientizarea obiceiurilor pe care le avem, precum și acționând zilnic pozitiv asupra mediului.”
Claudia Ivan, Sustainability Manager la PENNY România, a adăugat: „Sustenabilitatea are un rol foarte important, iar clienții îi acordă atenție sporită, ceea ce ne determină să derulăm tot mai multe proiecte în această arie. Combaterea risipei de alimente, care astăzi este o problemă mondială, este un proiect prioritar. La PENNY promovăm consumul responsabil și evitarea risipei alimentare, așa că soluția bonapp.eco este o oportunitate foarte bună pentru noi. Suntem siguri că toți clienții noștri vor înțelege rapid toate avantajele, dincolo de reducerile de care vor beneficia ei, familia și comunitățile lor.”
Cristian Turculeț, Director Regional Starbucks România & Bulgaria declară: „La Starbucks, căutam de ceva vreme o soluție pentru a combate risipa alimentară în România. Când am aflat despre bonapp.eco, am fost atât de încântați că am găsit, în sfârșit, un partener care ne împărtășește valorile când vine vorba de lupta împotriva risipei alimentare. Astfel, orice surplus de hrană este gestionat corespunzător, iar noi ne asigurăm că nicio masă hrănitoare și sănătoasă nu se irosește. Suntem convinși că în acest fel lupta împotriva risipei de alimente va schimba vieți”.
Până la finalul anului 2050, statele UE trebuie să-și îndeplinească angajamentul privind emisiile negative, cu un obiectiv intermediar în 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55% față de 1990, agreat de state și și transpus în anul 2020 în Legea europeană a climei. Speranța tuturor este că în 30 de ani de acum încolo vom sărbători sfârșitul unui ciclu de afaceri și vom asista la un nou ciclu de viață într-un mediu mai sănătos.
2020 a fost un an de cumpănă pentru investițiile imobiliare, impactate de politicile de mediu, sociale și guvernanță corporativă (ESG). Perturbările cauzate de pandemia de COVID 19 și de schimbările climatice, alături de confirmarea tot mai evidentă a inegalității sociale, i-au determinat pe investitori să se gândească la modul în care portofoliile lor pot răspunde riscurilor legate de sustenabilitate.
Deoarece factorii ESG joacă un rol mult mai proeminent în modul în care companiile funcționează, investitorii încorporează deja considerații ESG în fiecare etapă a ciclului de viață al proprietății, de la analiza due diligence la achiziții, și de la închiriere la administrarea proprietății. Două treimi dintre investitori au afirmat că deja au adoptat criteriile ESG în practicile și procesele lor de investiții și încă 28% dintre investitorii europeni au menționat că iau în considerare sau planifică să adopte criteriile în viitorul apropiat, conform celui mai recent raport CBRE ESG Investors 2021.
În ciuda celor aproape 2 ani de provocări cauzate de pandemia COVID-19, schimbările climatice sunt de fapt cele care ar putea cauza perturbarea semnificativă a mediului de afaceri a acestui secol, ținând cont că 95% din stocul de clădiri existente va fi încă în uz în 2050, iar trei sferturi dintre clădirile europene sunt în prezent ineficiente din punct de vedere energetic.
Companiile chiriașe adoptă o atitudine proactivă încă de la începutul procesului de închiriere pentru a se asigura că pot îndeplini obiectivele de sustenabilitate pe termen lung ale strategiei lor generală de sustenabilitate. În raportul efectuat în 2021 pe tema rolului pe care imobiliarele corporate îl au in agenda ESG, CBRE a observat că 83% dintre investitorii imobiliari chestionați se așteaptă la o creștere a cererii de clădiri sustenabile din partea companiilor chiriașe.
„Domeniul real estate este responsabil pentru aproape 39% din emisiile globale de carbon legate de consumul de energie și joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice. Mai mult de un sfert din amprenta de carbon (mai exact 28%) este ceea ce industria numește „carbon operațional” – emisii generate de operațiunile clădirilor (de exemplu, energia utilizată pentru încălzirea, răcirea și iluminarea clădirilor). În calitate de property & assets managers depunem eforturi zilnice pentru ca proprietățile administrate de noi să-și diminueze impactul, colaborînd și oferind consultanță specifică proprietarilor. Sustenabilitatea este de câțiva ani deja parte integrantă a serviciiilor noastre, echipa consiliind Clienții pentru o gamă largă de măsuri, de la inițiative zilnice punctuale până la investiții structurale majore“,a declarat Luiza Moraru, Head of Property Management CEE & Romania, CBRE.
În legătură cu recenta mutare a sediului CBRE din România într-una dintre cele mai verzi clădiri de birouri din România, One Tower, parte a proiectului One Floreasca City, primul proiect românesc premiat pentru sustenabilitate cu premiul „Cea mai bună dezvoltare rezidențială sustenabilă” din lume, acordat în cadrul International Property Awards, Luiza Moraru a mai adăugat că „În septembrie 2021, CBRE a semnat Pactul climatic, demonstrând angajamentul nostru de a atinge un nivel Net Zero al amprentei de carbon în 2040, cu 10 ani înaintea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Suntem dedicați acestui obiectiv, adeseori până la nivel personal. Schimbările climatice reprezintă nu doar o amenințare pentru afaceri, ci mai ales un pericol direct și personal pentru viața fiecăruia dintre noi!”
Pe măsură ce criteriile ESG se impun, investitorii iau măsuri pentru implementarea schimbărilor, reducerea riscurilor și obținerea de profituri avantajoase.
CBRE Global Research identifică în cel mai recent raport ESG Investors 2021, 10 dintre cele mai importante aspecte privind politicile ESG actuale pentru investitorii imobiliari și analizează cele mai recente tendințe din industrie, inovații și cerințe de reglementare din aceste categorii.
„Activitatea de închiriere a birourilor din București din primele nouă luni ale anului 2021 a fost extrem de sensibilă la criza sanitară în curs, declanșată de pandemia COVID-19. „Următorul normal”, „muncă hibridă”, „revoluție digitală” au fost noile concepte la care trebuie să se adapteze fiecare companie atunci când își conturează strategiile de dezvoltare. De la începutul anului 2021, în București au fost închiriați aproximativ 189.000 mp, 41% dintre aceștia fiind tranzacționați în trimestrul III. 70% din volumul total tranzacționat în primele nouă luni în București a cuprins proiecte cu certificare verde, marcând un interes semnificativ al pieței. În același timp, factorii ESG au devenit o preocupare majoră pentru investitorii instituționali. Clădirile tranzacționate au fost supuse unor audituri ESG specifice, iar aceste condiții au devenit relevante și pentru condițiile de finanțare” , explicăMihai Patrulescu, Head of Investment Properties, CBRE Romania.
Din punctul de vedere al mediului ((E)nvironment în acronimul ESG), evenimentele legate de schimbările climatice severe au fost o caracteristică aproape constantă în ultimele 18 luni. Investitorii imobiliari comerciali se gândesc mai mult la asigurarea modului în care portofoliile lor pot trece peste crizele viitoare, iar acest lucru ar trebui să țină cont de obiectivele de economisire a energiei/net-zero, de o închiriere premium a proiectelor imobiliare verzi versus închirierea proiectelor imobiliare poluante, și disponibilitatea/viabilitatea materialelor de construcție verzi.
Domeniul real estate este o clasă de active unică, o componentă integrantă a cartierelor și comunităților ocupate de o gamă largă de utilizatori (inclusiv familii, studenți și companii), care nu pot fi mutate fizic și care influențează valoarea și caracterul proprietăților și utilizările terenurilor din jur. Fiind esențiale pentru sănătatea economică a unei regiuni și pentru productivitatea tuturor celor care le folosesc, proprietățile imobiliare au un impact Social profund (S-ul din ESG) asupra comunităților în care se află, de aceea investitorii ar trebui să țină cont de faptul că că locuințele la prețuri accesibile oferă oportunități atractive pentru „investiții de impact” și că sănătatea și bunăstarea influențează design-ul și funcționalitatea clădirilor.
Guvernanța corporativă (G-ul din ESG) acoperă aspecte precum indemnizația de conducere, diversitatea și structura managementului, politicile și practicile legate de prevenirea corupției, plata impozitelor și donațiile politice. Guvernanța corporativă se referă, de asemenea, la valorile unei companii, etică și practici etice. Pe măsură ce guvernele și acționarii solicită o mai mare transparență și raportarea acestor aspecte, investitorii imobiliari vor trebui să se asigure că guvernanța lor adeseori depășește respectarea minimă a reglementărilor relevante. De aceea responsabilitatea socială corporativă, studiile de benchmarking și raportarea sunt esențiale pentru o bună guvernanță corporativă. Tehnologia este de asemenea vitală pentru atingerea obiectivelor ESG.
Vestea bună este că, pe măsură ce industria continuă să reinventeze viitorul muncii de birou și modul în care aceasta va afecta cererea, proprietarii și investitorii din întreaga lume își intensifică eforturile pentru a respecta politicile ESG.
Investitorii adoptă din ce în ce mai mult măsuri de sustenabilitate în toate etapele ciclului de viață al proprietății, de la achiziții, la închiriere și administrarea proprietății. Numeroși investitori efectuează analiza due diligence ESG cu privire la achizițiile lor potențiale, introducând noi clauze pentru închirierea proiectelor imobiliare verzi și adresează aplicarea CapEx și OpEx către management.
Pe plan operațional, în timp ce cerințele de reglementare sporite reprezintă un factor cheie al adoptării politicilor ESG pe multe piețe, proprietarii stabilesc din ce în ce mai mult strategii și planuri de implementare clare pentru scopurile și obiectivele lor ESG, ceea ce influențează modul în care își gestionează activele. Deși măsuri precum generarea de energie regenerabilă și sistemele de apă reciclată implică investiții inițiale semnificative, nu toate acestea necesită o perioadă de rambursare pe mai mulți ani. Inițiativele care vizează comportamentul uman și gestionarea deșeurilor pot avea un impact considerabil asupra reducerii emisiilor la un cost relativ mic.
Birourile rămân principalul punct de interes pentru alocările mai mari de capital, în ciuda unei tranziții clare către sectorul industrial și logistic.
Valoarea totală a investițiilor imobiliare a depășit 540 de milioane de euro în România în primele nouă luni din 2021, aproape jumătate din suma tranzacționată fiind înregistrată în trimestrul al treilea al anului, potrivit consultanților Colliers România. Piața de investiții a scăzut în ansamblu, raportat la tranzacțiile imobiliare de 820 de milioane de euro încheiate în aceeași perioadă din 2020, și se simte o contracție a randamentelor investiționale pentru activele industriale și de birouri de clasa A.
Cererea pe piață rămâne robustă, în condițiile în care lipsa de produse a limitat volumul total. Consultanții Colliers remarcă faptul că mai multe elemente importante rămân pe agendă pentru următoarele trimestre, în principal, dar nu exclusiv, în sectorul birourilor.
Vânzarea de către Atenor a Hermes Business Campus (75.000 de metri pătrați) către fondul maghiar Adventum pentru 150 de milioane de euro a marcat cea mai mare tranzacție a trimestrului și este una dintre cele mai mari tranzacții din piață în ultimii ani. S-a remarcat, de asemenea, și prin faptul că a fost cea mai mare tranzacție cu un singur activ, de la vânzarea hotelului Radisson Blu în 2017.
Totodată, CTP a cumpărat de la Zacaria un portofoliu de depozite de 110.000 de metri pătrați, din mai multe orașe, pentru 60 de milioane de euro, iar Fortress, un fond de investiții sud-african, și-a făcut intrarea pe piața locală de logistică prin achiziționarea noului proiect ELI Park 1 de lângă București (50.000 de metri pătrați) de la Element Industrial/Paval Holding, într-o tranzacție de aproximativ 30 de milioane de euro.
„Două noi tranzacții industriale și logistice au dus totalul investițiilor industriale din acest an la peste 150 de milioane de euro, reprezentând aproape 30% din volumul total, un salt semnificativ de la 80 de milioane de euro pentru tot anul 2020 și de aproape 60 de milioane de euro în 2019 și 2018. Cum acest sector va înregistra tranzacții de peste 200 de milioane de euro până la finalul anului, 2021 va fi unul din cei mai buni ani din istorie din prisma ponderii industrialului în total activitate, iar randamentele pentru astfel de active probabil se vor comprima și în România”, explică Robert Miklo(foto), Head of Capital Markets la Colliers.
La nivelul Europei Centrale și de Est (CEE), consultanții Colliers estimează că volumul investițiilor imobiliare va crește și va atinge niveluri similare cu 2020, de aproximativ 10 miliarde de euro până la sfârșitul lui 2021. Estimarea preliminară pentru Europa, Estul Mijlociu și Africa (EMEA) era de scădere anuală a volumelor cu aproximativ 32% în primele 9 luni ale anului, o scădere similară cu cea înregistrată în România. Locațiile centrale din capitale rămân principala țintă a investitorilor în cele mai mari economii europene, în special în sectorul birourilor, dar și orașele de rangul doi atrag atenția.
Activele logistice continuă să acționeze ca un magnet pentru investiții, în contextul revoluției comerțului electronic și al provocărilor generate de pandemie pe lanțul de aprovizionare, notează Colliers în ultimul său raport EMEA Markets Snapshot Capital Markets Q3 2021. Incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor spre sfârșitul anului, iar traiectoria pandemiei în lunile de iarnă este un alt potențial motiv de îngrijorare. Chiar și așa, este de așteptat ca mai multe tranzacții mari să se încheie în ultimele trei luni ale anului, ceea ce contribuie la încheierea lui 2021 într-o notă puternică.
Societatea Energetică Electrica S.A., unul dintre principalii jucători de pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, a semnat un acord de finanțare, în valoare de 750 milioane lei, cu Erste Group Bank AG și Raiffeisen Bank Romania S.A. Electrica va folosi împrumutul de aproximativ 150 de milioane euro pentru finanțarea implementării strategiei Grupului pentru perioada 2019-2023, care are în vedere extinderea lanțului valoric al energiei electrice, în special în ceea ce privește producția de energie electrică, cu o atenție sporită pe producția din surse regenerabile și servicii cu valoare adaugată.
Finanțarea de 750 milioane lei are o durată de maximum doi ani, iar la sfârșitul acestei perioade, Electrica, de comun acord cu băncile finanțatoare, are opțiunea să realizeze o emisiune de obligațiuni pentru refinanțarea facilității sau să transforme finanțarea într-un împrumut cu amortizare integrală pe 5 ani. Pentru această facilitate de credit, Erste Group și Raiffeisen Bank România sunt co-finanțatori în mod egal, iar Banca Comecială Română, filială română a Erste Group, acționează drept Agent de Garanții și Plăți.
În această tranzacție, Grupul Electrica a fost asistat de o echipă de consultanți de la firma de avocatură Filip & Company, în timp ce creditorii au fost consiliați de Dentons Europe – Zizzi-Caradja și Asociații.
„Semnarea acestui acord de finanțare cu două dintre băncile partenere ale companiei este încă un pas important pe care îl facem în implementarea strategiei de creștere a Grupului Electrica. Acordul ne permite finanțarea proiectelor din sectorul producției de energie regenerabilă, atât în zona de operare, cât și în cea de tip greenfield, și reprezintă, totodată, o reafirmare a angajamentului nostru de a contribui cu eforturi proprii la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Pactului Ecologic European”, a declarat Corina Popescu, Director General al Electrica SA.
„Acordul de finanțare la care am ajuns cu Electrica, în valoare de 150 de milioane de euro, exemplifică modul în care Erste Group sprijină companiile din regiunea CEE în tranziția lor către un viitor mai verde, prin susținerea implementării pe scară largă a surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea rețelelor electrice”, a declarat Radu Moldovan, Industry Lead for Energy and Infrastructure Erste Group.
„Banca Comercială Română este unul dintre principalii parteneri ai Electrica și susține activ dezvoltarea portofoliului de produse și servicii ale grupului, iar facilitatea de credit sindicalizat, oferită prin Erste Group, vine să consolideze această colaborare”, a menționat Ramona Kurko, Head of Energy and Utilities, în cadrul BCR.
„Ca instituție financiară știm cât de importantă este canalizare fondurilor spre proiecte sustenabile, iar sprijinirea clienților pentru a-și atinge obiectivele de sustenabile înseamnă și finanțari precum împrumutul de 150 de milioane de euro, semnat astăzi cu Electrica SA. Astfel de proiecte asigură tranziția către o economie durabilă, generând impact pozitiv în comunitate și valoare pentru societate, în ansamblul său. De altfel, acordul de finanțare cu Electrica este exemplul perfect despre cum ne desfășurăm activitatea bancară într-un mod responsabil, folosind produsele și serviciile noastre de finanțare și consultanță pentru a permite companiilor tranziția către un model durabil de afaceri, în vederea atingerii prosperității pe termen lung”, a declarat Cătălin Cepișcă, Senior Manager, Departamentul Energie, Metale și Utilități, în cadrul Raiffeisen Bank.
În doar 12 zile de tranzacționare, investitorii mondiali au impulsionat cu aproape 400 de miliarde de dolari valoarea companiei Tesla. Această performanță reprezintă cea mai rapidă creștere într-o perioadă scurtă de timp din istoria piețelor de capital.
Iarîn timp ce alți producători mari de automobile au avut vânzări în scădere, Tesla a reușit să-și crească vânzările în T3 2021 cu 56,8% față de T3 2020.
Despre cât de sustenabil este avântul luat de compania condusă de Elon Musk și care este semnificația acordului de vânzare a 100.000 de vehicule electrice către Hertz, ne explică Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale, listată pe Bursa de la Varșovia.
Acțiunile Tesla au început să crească după ce, pe 20 noiembrie, a prezentat o serie de câștiguri puternice pentru al treilea trimestru al anului 2021. Două zile mai târziu, capitalizarea sa de piață a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată în istorie. Apoi, vestea unui acord de vânzare a 100.000 de vehicule electrice către Hertz, un jucător important din sectorul de închirieri auto, a propulsat prețul acțiunilor către obținerea unui avans de o zi de 13%, până la 1.025 de dolari pe acțiune. Acțiunile Tesla au scăzut cu aproape 4% la începutul sesiunii de marți după ce CEO-ul și fondatorul său, Elon Musk, a scris pe Twitter că nu a fost semnat un contract de vânzare cu Hertz, sugerând că afacerea nu a fost finalizată. Totuși, pierderile au putut fi recuperate. Sesiunea de pe 3 noiembrie a înregistrat un preț de închidere al acțiunilor la un nou maxim istoric de 1.213 dolari. În doar două săptămâni, valoarea de piață a Tesla a crescut de la 818 miliarde de dolari la 1.180 miliarde de dolari, ceea ce presupune un avans de aproximativ 360 de miliarde de dolari.
Bloomberg a raportat că firma de închirieri auto, Hertz, a plasat o comandă de 100.000 de mașini Tesla pentru a construi o flotă de închiriere de vehicule electrice până la sfârșitul anului 2022. Acordul, care va aduce un venit de 4,2 miliarde USD pentru Tesla, este cea mai mare achiziție de vehicule electrice din istorie. Mașinile urmează să fie livrate într-o perioadă de aproximativ 14 luni. De asemenea, acordul ar putea consolida poziția Tesla ca producător de vehicule electrice de top pentru comenzi mari, având în vedere produsele sale consacrate și baza de producție în creștere rapidă, care include viitoarele fabrici din Texas și Germania.
În plus, Morgan Stanley și-a majorat prețul țintă pentru acțiuni de la 900 USD la 1.200 USD. Avantajul nu este doar în termeni monetari. Conform unui sondaj realizat în 2015 de Enterprise Holdings, aproximativ 62% dintre respondenți au spus că o experiență pozitivă de închiriere a unui anumit anumit model de vehicul i-a determinat să ia în considerare achiziționarea acestuia pentru utilizare personală.
În plus, acest contract poate reprezenta o oportunitate bună de marketing pentru Tesla, care nu cumpără publicitate. În schimb, Hertz are o activitate publicitară destul de solidă, factor de pe urma căruia poate profita și compania.
Tesla a raportat câștigurile pentru Q3 2021 pe 20 octombrie după închiderea sesiunii de pe Wall Street. Veniturile din al treilea trimestru al anului au atins 13,76 miliarde dolari, situându-se aproximativ la mijlocul intervalului estimativ compilat de Bloomberg (11,71 – 15,89 miliarde dolari). Câștigul per acțiune ajustat a crescut de la 0,76 USD în T3 2020 la 1,86 USD în T3 2021 (interval estimativ: 1,04 – 2,10 USD).
Venitul net a fost de 1,658 miliarde dolari. Atât vânzările cât și câștigurile din al treilea trimestru al anului 2021 au însemnat noi recorduri pentru Tesla. Ce este și mai important este că Tesla a reușit să crească vânzările în acest trimestru 3 cu 56,8% YoY. Între timp, alți producători de automobile care au raportat deja câștiguri au indicat vânzări în scădere din cauza penuriei de semiconductori și a opririlor de producție cauzate de acest deficit.
În timp ce Tesla a reușit să crească vânzările pe parcursul trimestrului, veniturile ar fi putut fi chiar mai mari dacă nu ar fi fost problemele legate de lanțul de aprovizionare care afectează economia globală. Tesla a spus că, din cauza penuriei de semiconductori precum și a problemelor din porturi, a avut o capacitate limitată de a spori producția și de a satisface cererea de vehicule electrice.
Cu toate acestea, compania a reușit să livreze un număr record de mașini în trimestrul respectiv – 241.300 de unități. În timp ce Tesla a depus eforturi pentru a crește producția, a reușit să mărească profitabilitatea, marja brută a segmentului auto extinzându-se de la 27,7% în T3 2020 la 30,5% în T3 2021.
Firma înființează noi fabrici în Texas și Germania și crește producția la fabrica sa din Shanghai. Se așteaptă ca producția modelului Y să înceapă în fabricile din Texas și Germania înainte de sfârșitul anului. Deoarece capacitatea de producție va crește semnificativ, producția se poate majora odată ce lipsa cipurilor este definitiv rezolvată.
Analiștii de la instituțiile financiare majore au văzut ultimul raport trimestrial ca fiind unul solid și au decis să majoreze recomandările pentru prețul țintă al acțiunilor:
Wells Fargo a crescut prețul țintă de la 660 USD la 860 USD
Cowen & Co a crescut prețul țintă de la 580 USD la 625 USD
RBC a crescut prețul țintă de la 755 USD la 800 USD
Credit Suisse a mărit prețul țintă de la 800 USD la 830 USD
Canaccord Genuity a mărit prețul țintă de la 940 USD la 1.040 USD
În timp ce creșterea țintei de preț este, în general, pozitivă, trebuie remarcat faptul că toate țintele noi de preț sunt sub prețul actual al pieței, sugerând că analiștii văd în continuare acțiunea ca fiind supraevaluată. Evaluările mai mici sunt oarecum justificate deoarece Tesla a avertizat că problemele în curs ale lanțului de aprovizionare vor afecta probabil marjele în trimestrele următoare.
Compania deține titlul de cel mai „valoros” producător de automobile din lume de ceva timp, dar mărci precum Ford și GM produc mai multe mașini. În trecut, doar Apple, Microsoft, Amazon și Alphabet, proprietarul Google, au ajuns la o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari, toate fiind companii de tehnologie. Amazon s-a alăturat acestui club de elită în ianuarie anul trecut, la 23 de ani după ce a devenit o companie publică.
În comparație, producătorul de mașini electrice a avut nevoie de doar 11 ani. Ceea ce face realizarea Tesla cu atât mai remarcabilă este că este primul producător auto care a atins această etapă. Firma are în prezent o capitalizarea de piață egală cu suma celor mai mari nouă producători de automobile din lume, inclusiv giganți din sector precum Volkswagen și Toyota.
Ani de zile, Tesla a întâmpinat dificultăți în suplimentarea puterii de producție de mașini, ceea ce i-a determinat pe unii investitori să considere că va eșua. Însă, anul trecut, compania și-a îmbunătățit ”planul de joc” și a devenit profitabilă pentru prima dată în istorie, ceea ce a determinat o creștere a prețurilor acțiunilor sale.
În continuare se pune întrebarea dacă evaluarea companiei este sau nu justificată. Deși multe păreri tind să încline către un răspuns negativ, urmărind evoluția din trecut vedem că de fiecare dată a reușit să îi contrazică pe „critici”. O neîncredere similară vuia în rândul investitorilor și anul trecut, când compania a fost adăugată în componența indicelui S&P 500, având o evaluare de „doar” 550 de miliarde de dolari. La acea vreme acest nivel părea să fie nejustificat și nesustenabil. Acum, valoarea sa s-a dublat.
Trebuie să ținem cont și de contextul actual, când am observat numeroase situații de acțiuni tip „meme” care au „explodat” în valoare fără a fi susținute de aspecte fundamentale de evaluare. În plus, trebuie subliniate și condițiile extraordinare de piață care au dus la niveluri de lichiditate nemaivăzute pe piețele de capital. În acest mediu, creșterea puternică a prețului acțiunilor Tesla nu mai pare la fel de exagerată.
În continuare, compania propune o serie de proiecte interesante pentru planul său de business, care au potențial chiar de a influența întregul spațiu al sectorului de autoturisme electrice. Săptămâna aceasta, Tesla a anunțat un program pilot care permite mașinilor non-Tesla să folosească stațiile „supercharger” ale companiei în 10 locații din Țările de Jos. Compania consideră că această încercare este esențială pentru a accelera adoptarea în masă a vehiculelor electrice la nivel mondial. Această mișcare ar putea fi benefică în contextul în care numărul de vehicule electrice ar putea crește exponențial.
Unul dintre aspectele care susțin tabără opozanților este faptul că Tesla are o pondere mai mică de 1% din vânzările globale de mașini. Totuși, Elon Musk și compania sa sunt recompensați de către investitori pentru că au anticipat direcția viitoare a industriei. În plus, deși Tesla este un producător auto, Wall Street o tratează și o evaluează ca pe o companie de tehnologie, această dualitate fiind un atuu până în prezent.
Cum se pregătesc magazinele online pentru cel mai așteptat eveniment de vânzări al anului
Black Friday, cunoscută în mod tradițional drept ziua cu cele mai mari reduceri, se anunță a fi anul acesta un adevărat maraton de reduceri care se va întinde pe toată durata lunii noiembrie și va marca începutul sezonului de cumpărături pentru Sărbători. Compania de tehnologie 2Performant,liderul pieței de marketing afiliat din România, listată pe piața AeRO a BVB și inclusă în indicele BET AeRO (simbol bursier 2P), care operează cea mai mare platformă de marketing afiliat din România și este direct conectată la industria comerțului online, preconizează că Black Friday 2021 va însemna în primul rând o extindere a perioadelor de promoții, dar și cumpărători mai atenți și mai conștienți de prețuri și de valoarea ofertelor magazinelor online. În plus, pe fondul noilor restricții, retailerii se așteaptă ca magazinele online să fie la fel de căutate ca anul trecut, când s-a desfășurat primul Black Friday în pandemie. Trendul ascendent al acestui sector este susținut și de faptul că 2Performant a intermediat de la începutul anului și până în prezent nu mai puțin de 1 milion de vânzări pentru magazinele din platformă, prag pe care compania l-a atins în 2020 la sfârșit de an.
Raluca Negrea, Country Manager 2Performant România și Bulgaria
„Încă de anul trecut am observat că fenomenul Black Friday suferă modificări dictate de contextul pandemic, fie că vorbim de ore de cumpărare diferite, consumatori noi în online, fie că ne uităm la produsele cele mai căutate. Numărul mare de consumatori din online și interesul lor crescut pentru promoții au determinat multe magazine să înceapă ofertele de Black Friday mai devreme, astfel că acum ne uităm la acest eveniment de shopping într-un interval de timp mai extins. O parte dintre marii retaileri au anunțat deja că anul acesta au extins perioada promoțiilor și putem vorbi de un Black Friday prelungit la mai multe zile sau chiar săptămâni, dar și de micro campanii în context de Black Friday: pre Black Friday launch, Cyber Monday, Black Friday Extended, Black Days etc. Pentru magazine este deja o provocare să poată anticipa perioadele de vârf ale acestor campanii, dar și o oportunitate să capteze cât mai mult din publicul activ acum în online”, spune Raluca Negrea, Country Manager 2Performant România și Bulgaria.
În ceea ce privește profilul celor care cumpără online, și acesta s-a diversificat, fiind mai evidentă prezența celor cu vârsta de peste 65 de ani, care au început încă de anul trecut să cumpere online și să plătească cu cardul și au avut timp să se obișnuiască cu beneficiile shoppingului online. De asemenea, și consumatorii obișnuiți să călătorească mult și să cumpere produse de lux și-au făcut simțită prezența în Black Friday 2020, iar o parte dintre ei au rămas fideli magazinelor online.
„Pandemia a adus în online un număr semnificativ mai mare de cumpărători noi, iar pentru mulți dintre ei anul trecut a însemnat și primul Black Friday în online. Ne așteptăm ca acest lucru să se păstreze și anul acesta, pentru că oamenii au avut timp să descopere beneficiile shoppingului online. Magazinele au acum ocazia să-i fidelizeze și mai mult pe seniorii care au început anul trecut să cumpere online. Cu siguranță consumatorii, și mai ales cei tineri, sunt tot mai conștienți de drepturile pe care le au și nu vor rata să penalizeze, mai ales prin retururi, dar și prin review-uri, magazinele online care le vor înșela așteptările prin calitatea produselor, preț sau livrare întârziată. Consumatorii care sunt obișnuiți cu prețurile online, cu promoțiile, vor fi mai conștienți și de valoarea discounturilor oferite de retaileri”, mai spune Raluca Negrea.
Cum se pregătesc retailerii
Pandemia a adus în online un număr semnificativ mai mare de cumpărători noi, pe fondul scăderii vizitelor în magazinele offline, iar pentru mulți dintre ei anul trecut a însemnat și primul Black Friday în online. Este un trend care se păstrează și în 2021, iar estimările indică o creștere de 15% a comerțului online față de anul precedent. În primele nouă luni ale acestui an, 2Performant obsrevă în platforma sa de marketing afiliat o tendință de creștere de aproape 35% pe valoarea vânzărilor și 27% pe numărul de vânzări generate de afiliați pentru magazinele online din platformă, față de aceeași perioadă a anului trecut. În acest context, retailerii au ocazia să fidelizeze și mai mult o paletă variată de public, în contextul Black Friday.
Elefant.ro estimează vânzări de peste 2 milioane de euro de Black Friday
Unul dintre brandurile active în platforma 2Performant.com, Elefant.ro estimează că ofertele pregătite pentru anul acesta vor genera vânzări de peste 2 milioane de euro de Black Friday. „Ne-am asigurat ca produsele din categoriile în trend, cum ar fi parfumurile, în special cele arăbești, cosmeticele, jucăriile, ceasurile și zona de home and deco, să fie prezente în oferta noastră de Black Friday cu prețuri agresive. Estimăm vânzări de peste 2 milioane de euro. Dacă anul trecut a fost un boom al clienților online, anul acesta ne așteptăm la un Black Friday cu mult mai mult focus pe conversii și interes pentru categoriile principale”, e de părere Călin Spiridon, CMO Elefant.
Black Friday extins la Orange
Pentru Orange, Black Friday va începe anul acesta din 1 noiembrie și se va desfășura pentru o perioadă suficient de lungă, astfel încât clienții să aibă șanse egale de a-și achiziționa produsul dorit. Iar noutatea în magazinul online este anul acesta o nouă categorie de produse eco-friendly: telefoanele recondiționate premium, care deja vin cu un preț promoțional, iar în perioada de Black Friday vor beneficia de o extra reducere. „Oferta noastră din magazinul online va oferi o gamă largă de produse din toate categoriile, de la telefoane și accesorii, cât și pentru obiecte conectate. Ne așteptăm ca vânzările din acest an să depășească vânzările de anul trecut și, în plus, ne așteptăm la o creștere pe categoria de produse eco-friendly premium, care se regăsesc exclusiv online în oferta Orange”, spune Laurențiu Mitrea, Digital Marketing Manager Orange.
Litera.ro, creștere de 30% a încasărilor de Black Friday față de anul trecut
Litera.ro anunță cărți pe gustul tuturor și o ofertă comercială mult mai generoasă decât anul trecut, cu mai multe titluri cu reduceri substanțiale și cadouri. „Anul acesta ne bazăm pe o echipă mult mai vastă de afiliați în 2Performant comparativ cu 2020. Ne propunem creștere de 30% a încasărilor comparativ cu anul trecut, avand în vedere că ne-am extins rețeaua de afiliați în 2Performant și cu unii dintre ei avem deja o colaborare de succes. Editura Litera se pregătește pentru un Black Friday de poveste. Plănuim reduceri extraordinare la titlurile noastre bestseller, cadouri memorabile și multe surprize, pe care așteptăm cu nerăbdare să le împărtășim cu cititorii noștri. În ceea ce privește categoriile de produse de interes pentru cumpărătorii noștri, menționăm cărțile din colecțiile noastre cele mai îndrăgite (Blue Moon, Buzz Books, Moon Light, Carte Pentru Toți, Disney, DK, National Geographic, Prima mea lectură, etc.), precum și Calendarul de Advent Disney Pixar, un produs de sezon disponibil în exclusivitate pe Litera.ro”, declară Nicoleta Pandelea, Digital Marketing Specialist Litera.
Chilipirul Zilei, reduceri de până la 60%
Pentru acest Black Friday, Chilipirul Zilei anunță super reduceri de până la 60% pentru toate categoriile de produse din ofertă. „Cumpărătorii noștri arată un interes crescut pentru categoriile de canapele și colțare, dressinguri, fotolii și covoare. Prin prisma schimbărilor economice și de comportament din pandemie, credem că cei mai mulți dintre clienți vor fi mai chibzuiți și mai atenți la achiziții. De aceea, ofertele noastre și beneficiile pe care le vom oferi chiar vor fi de nerefuzat și mult mai avantajoase decât anul trecut. În contextul economic actual, sperăm ca orientarea spre produse la preț de chilipir ne va aduce mai multe comenzi în acest an de Black Friday și estimăm ca peste 12,5% din acestea să fie generate cu ajutorul platformei 2Performant”, declară Gina Tudosa, CEO Chilipirul-Zilei.ro.
Metodă nouă de livrare în Black Friday la evoMAG
Al doilea Black Friday în pandemie va marca o prezență crescută a utilizatorilor în online, iar evoMAG mizează pe un Black Friday de 1 lună (29 octombrie – 28 noiembrie) și categorii de produse precum telefoane, televizoare, laptopuri, componente PC, monitoare sau vehicule electrice. „Anul acesta de Black Friday ne așteptăm la o creștere cu 10% față de anul trecut. În plus, anul acesta vom avea o categorie nouă, PC-uri by evoMAG, dar și o metodă de livrare nouă prin easybox”, anunță Marian Călinescu, Marketing Teamleader evoMAG.
Vivre, website nou de Black Friday
Pentru Black Friday 2021, Vivre anunță zeci de mii de produse la cele mai mici prețuri din an, pentru următoarele categorii: canapele, colțare, birouri, scaune, lenjerii de pat, decorațiuni, covoare, fashion, chiar și mobilier pentru exterior. Totodată, retailerul a pregătit chiar și o versiune îmbunătățită a website-ului, care le permite clienților să navigheze mai ușor printre categoriile de produse și să își găsească mai rapid preferatele. „În anul 2020, în prima oră a campaniei de Black Friday au fost înregistrate aproximativ 4.800 de comenzi, cu o valoare medie a coșului de cumpărături de aproximativ 100 euro. De Black Friday 2021, am pregătit o serie de surprize și multe produse la reducere, selectate din listele de favorite ale clienților noștri. De asemenea, date fiind optimizările făcute pe website-ul nostru, anul acesta clienților le va fi mult mai ușor să ajungă la produsele dorite și vor trece mult mai rapid prin procesul de achiziție a acestora. Din punctul de vedere al comportamentului de consum al clienților, se observă o creștere în tendința de a achiziționa cadourile de Crăciun pentru cei dragi în perioada de Black Friday, motiv pentru care le recomandăm afiliaților să își îndrepte atenția și în această zonă în perioada care urmează”, spune Andreea Arion, Junior Affiliate Manager Vivre.
________________
2Performant este o companie românească de tehnologie ce dezvoltă, operează și monetizează 2Performant.com – platformă integrată de marketing afiliat, cel mai eficient instrument de promovare și vânzare disponibil astăzi. Prin această platformă business-urile, în special magazinele online, pot colabora cu parteneri afiliați, zeci sau sute de specialiști în digital, care generează vânzări pentru aceste branduri și primesc comisioane, într-un model bazat pe transparență și performanță.
2Performant este liderul pieței de marketing afiliat din România și prima companie de tech listată pe piața AeRO a BVB (simbol bursier 2P) cu focus 100% pe dezvoltarea produsului propriu.
Compania are o activitate de 13 ani și a investit până acum peste 1 milion de euro în propria tehnologie. Este activă din 2011 pe piața din Bulgaria, iar în prezent derulează integrări cu importanți parteneri din eCommerce-ul global. 2Performant a intermediat până acum vânzări în valoare de peste 284 de milioane de euro, prin mai mult de 480 de milioane de clickuri, pentru 785 de jucători din eCommerce din România și din regiune.
Mediul organizațional și mediul privat conlucrează pentru dezvoltarea unei investiții dedicate educației și formării incluzive: Asociația Zi de Bine și Organizația Umanitară Concordia amenajează o sală de curs, un spațiu multifuncțional interior și un spațiu de învățare în aer liber la Școala Primară Concordia din Ploiești, prima școală incluzivă din România, pentru copii din medii vulnerabile, dezavantajați social sau financiar. Bugetul necesar pentru implementarea proiectului susținut de Asociația Zi de Bine este de 20.000 de euro, sumă oferită de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine: Lidl România, Grupul EON România și UniCredit Bank.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine:„Încă de la lansarea Asociației Zi de Bine am realizat mai multe proiecte special concepute pentru copii, pentru că știm că îndrumarea lor, exact în momentul în care fac primii pași în educație, este extrem de importantă. Ne-am dorit ca cei mici să intre în săli de clasă care să-i facă să se simtă confortabil și în același timp, să le încurajeze și să le hrănească curiozitatea”.
Diana Certan, director executiv al Organizației Umanitare Concordia: „Conceptul educațional al școlii noastre pune în prim plan dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, ca pârghie pentru dezvoltarea cognitivă. Copiii proveniți din medii vulnerabile au nevoie de înțelegere și îndrumare deoarece situațiile cu care se confruntă sunt extrem de dificile. De aceea, fiecare element din școală este construit cu empatie și grijă față de copii. În cadrul școlii, sistemul de studiu include învățare diferențiată în funcție de nevoile și talentele fiecărui elev. Astfel, fiecare clasă are doi învățători simultan care să poată lucra diferențiat cu copiii, în funcție de abilitățile și performanțele acestora, predarea unei limbi străine se face încă de la clasa pregătitoare iar dezvoltarea cognitiv-emoțională a copiilor se face prin intermediul artei și a orelor în aer liber. Studiile arată că școlile primare cu orientare către muzică și arte vizuale au cea mai mare rată de creștere a IQ-ului la media de copii. Suntem extrem de încântați de acest proiect și ne bucurăm nespus când putem să mai facem încă un pas pentru copiii care au nevoie de ajutorul nostru”.
Inițiatorii descriu astfel proiectul: „Cele două săli interioare vor fi folosite pentru a facilita comunicarea cu copiii proveniți din medii vulnerabile care au nevoie de confort emoțional, în special elevii de la clasa pregătitoare, care fac tranziția de la grădiniță la școală. În sala multifuncțională se vor putea desfășura activități pentru elevi, profesori și părinți, de la ore de consiliere individuală, la grupuri de învățare, ateliere pentru copii și părinți, ore de teatru și arte și ore de muzică. Astfel, noua clasă multi-funcțională va fi dotată cu mobilier specific pentru activitățile ce se vor desfășura în spațiul dedicat, dar și cu materiale necesare activităților: șevalete și materiale pentru orele de artă, instrumente muzicale și panouri pentru expus lucrările copiilor. Totodată, grădina pedagogică deja existentă în curtea școlii va fi îmbunătățită cu materiale pentru experimentare (de ex. microscoape), ustensile pentru grădinărit, mobilier specific pentru depozitat materialele didactice și băncuțe multifuncționale unde copiii pot învăța în aer liber”.
Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau își pot dona ziua de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
Cu un istoric de 30 de ani în România, Concordia este caracterizată ca „o organizație neguvernamentală internațională, independentă, dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie, spre o viață mai independentă și mai responsabilă. Proiectele noastre se derulează în București, Ploiești și Ariceștii Rahtivani (județul Prahova), Odobești (județul Dâmbovița) și se adresează unui număr de peste 2.000 de persoane în fiecare an”.
E-Distribuţie Dobrogea, operator de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, începe săptămâna aceasta lucrările de relocare a rețelelor de medie tensiune din zona Smârdan – Măcin pentru a permite realizarea unui drum național proiectat pentru accesul la noul pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila.
Lucrările vor fi finalizate până în primăvara anului viitor. Traseul pentru reteaua de medie tensiune a fost re-proiectat pentru a facilita construirea noului drum de acces de pe malul dobrogean către noul pod suspendat peste Dunăre, ce va fluidiza traficul dinspre Brăila spre Măcin.
Proiectul constă într-o supratraversare (construirea retelei peste noul drum național) și două relocări ale liniei de medie tensiune existente, urmând să fie postați 19 stâlpi de medie tensiune, 2 stâlpi de înaltă tensiune, cu un traseu în lungime de 3,5 km de rețea de medie tensiune.
În Dobrogea, E-Distribuție are planificate, în 2021, investiții de 176 de milioane de lei în modernizarea și digitalizarea rețelelor electrice, inclusiv prin instalarea de contoare inteligente. Valoarea programelor de modernizare și de mentenanță a rețelei electrice din acest an se adaugă investițiilor de 1,49 de miliarde de lei, realizate în total de E-Distribuție Dobrogea în perioada 2006 – 2020.
În total, companiile E-Distribuție din România investesc anul acesta aproximativ 940 milioane de lei, echivalentul a 191 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei electrice din București și din cele zece județe din țară în care își desfășoară activitatea. Programele de investiții din acest an au impact direct asupra capacității rețelei de a distribui energie noilor consumatori și de a îmbunătăți gestionarea întreruperilor neplanificate, pentru alimentarea în siguranță a clienților
Rețelele electrice operate de cele trei companii E-Distribuție numără peste 131.000 de kilometri, 286 stații de transformare și 23.575 posturi de transformare. În 2020, acestea au distribuit peste 15,3 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.
Investitorii români se tem din ce în ce mai mult de inflație și de starea economiei naționale, potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat*, care a cercetat preferințele investitorilor individuali.
Luând în considerare instabilitatea politică și criza pandemică, nu este surprinzător faptul că un procent uriaș de 70% dintre investitorii români intervievați nu sunt încrezători în ceea ce privește evoluția economiei românești, o creștere a neîncrederii de 12% față de acum trei luni. În plus, mai puțini investitori sunt dispuși să își majoreze investițiile. Cu toate acestea, investitorii români manifestă un interes ridicat față de criptoactive, care pot fi văzute ca o protecție împotriva inflației.
Investitorii români rămân interesați de acțiunile locale, dar tranzacționează și acțiuni străine, cum ar fi cele din S&P 500 și DJIA (Dow Jones Industrial Average), ce includ multe companii care operează la nivel mondial și oferă branduri familiare consumatorilor. 29% dintre investitori au declarat că dețin acțiuni internaționale, cu puțin sub cifra celor care au indicat că dețin acțiuni la BVB (35%).
Deși sunt interesați de acțiuni, potrivit căutărilor pe Google, investitorii români sunt și mai interesați de criptoactive. Studiul eToro Retail Investor Beat, realizat în al treilea trimestru al acestui an în 12 țări, a arătat că 51% dintre investitorii români chestionați dețin astfel de active. Aceasta reprezintă o creștere de 5% față de cei 46% în trimestrul trecut. Este mai mult decât dublu față de media investitorilor din cele 12 țări incluse în sondaj, care este de 24%. Cu cei 51% dintre investitori, România se află pe primul loc în ceea ce privește numărul de investitori care au criptoactive în portofoliile lor, urmată de Polonia cu 37% și Cehia cu 31% dintre investitori.
Revenind la indicele S&P 500, sentimentul investitorilor români este în mare parte pozitiv, 31% dintre aceștia considerând că în următoarele 12 luni indicele va crește între 6 și 15%, în timp ce 3% dintre investitori sunt foarte optimiști că acesta va urca peste 15%. La polul opus, doar 14% dintre românii intervievați cred că S&P 500 va suferi o corecție de până la 15%, iar 5% sunt foarte pesimiști, considerând că indicele se va prăbuși cu peste 15%.
În ciuda faptului că sunt în mare parte optimiști în ceea ce privește perspectivele viitoare ale piețelor, investitorii români intenționează să își reducă investițiile în acțiuni autohtone (de la 35% la 31%), în acțiuni străine (de la 29% la 27%), dar să își majoreze investițiile în mărfuri de la 15% în prezent la 21% în următoarele 12 luni. Puțini (2%) intenționează să-și diminueze investițiile în criptoactive.
În ceea ce privește sumele care vor fi investite, 28% dintre investitorii români chestionați au declarat că vor investi mai mult în următoarele 12 luni, în timp ce 33% vor investi mai puțin, iar 38% vor investi aproximativ aceeași sumă ca și până acum. Unul dintre motive ar putea fi faptul că majoritatea investitorilor – 58% – se tem de o corecție a pieței interne, în următorul an.
Sondajul eToro Retail Investor Beat a întrebat 6.000 de investitori individuali, din 12 țări, inclusiv România, despre obiceiurile lor legate de investiții și despre sentimentul față de piețe. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind independenți sau consiliați, trebuind să dețină cel puțin un produs de investiții și nefiind necesar să fie utilizatori eToro.
*Cercetarea a fost realizată de Opinium în perioada 17- 30 septembrie 2021 pe eșantion de 6.000 de investitori individuali din 12 țări – câte 500 în fiecare țară: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Australia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro .
Interesul fermierilor pentru irigații este în creștere, în contextul schimbărilor climatice care încep să-și facă tot mai mult simțită prezența. De asemenea, faptul că agricultorii care irigă au obținut producții mai mari constituie un stimulent serios pentru cei care mai stăteau pe gânduri. Mai multe, însă, despre cererea de pe piață și oferta Mewi am aflat de la Dănuț Andrei, brand managerul companiei.
„România este într-un proces de dezvoltare, am observat că au început să existe din ce în ce mai mulți fermieri interesați de investițiile în irigații. Pe de o parte, schimbările climatice i-au determinat în cea mai mare măsură să adopte această poziție, iar pe de altă parte, au văzut producțiile obținute de cei care irigă”, a declarat pentru FoodBiz Dănuț Andrei.
Sistemele de irigații aflate în portofoliul Mewi sunt de tipul de
irigații prin aspersie, care include pivoți/ liniare, hipodrom, tamburi
de irigat cu tunul clasic aspersor sau cu rampe de udare, precizează
Dănuț Andrei.
„În România, în prezent, cele mai vândute echipamente de irigat ca și număr sunt tamburii, deoarece sunt mai accesibili din punct de vedere al prețului, dar mai au și un avantaj în ceea ce privește mobilitatea. Sunt foarte mobili, mulți fermieri nu au terenurile în proprietate și merg pe varianta tamburilor de irigat, pentru a nu face o investiție pe terenul altcuiva”, a mai afirmat Dănuț Andrei.
Mewi, companie cu sediul la Orțișoara, jud. Timiș, are în portofoliu o gamă variată de mașini şi utilaje agricole: tractoare Fendt&Valtra, semănători, echipamente de recoltat & încărcat, utilaje de zootehnie, precum și echipamente de irigații.
Adrian Rus, Partener, liderul Departamentului de prețuri de transfer șiRaluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)
Decembrie 2021 este termenul avansat de Benjamin Angel, directorul Direcției Generale pentru impozitare și uniune vamală din cadrul Comisiei Europene, pentru redactarea unei Directive care să pună în aplicare acordul asupra introducerii impozitului minim global pe profit. Acesta consideră că acordul semnat recent de peste 136 de state este cea mai bună variantă care s-ar fi putut obține și a dat asigurări că Directiva va prevedea ca impozitul stabilit conform acordului să fie aplicat atât tranzacțiilor domestice, cât și celor transfrontaliere. Președintele francez, Emmanuel Macron a susținut, la rândul său, în acest week-end, că Franța va forța trecerea Directivei în prima jumătate a anului viitor, când va deține președinția Consiliului UE. Ceea ce înseamnă că țările europene trebuie să fie pregătite să implementeze o cotă efectivă de impozitare de 15% foarte curând, iar companiile să ia în calcul noua cotă în strategiile lor.
Dacă începutul verii venea cu știrea că peste 130 de state ale lumii se pun de acord să schimbe regulile jocului, după mai bine de doar opt ani de negocieri, impunând companiilor să plătească o cotă efectivă de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde își realizează veniturile, indiferent dacă sunt sau nu prezente în țara respectivă, toamna vine cu o veste la fel de surprinzătoare – aproape 140 de state parafează noua înțelegere. În plus, așa cum a declarat oficialul Comisiei Europene, statele europene vor găsi noile prevederi într-o Directivă, chiar la finalul lui 2021.
Mai mult, adversarii declarați și înverșunați ai noului acord, Irlanda, Ungaria și Estonia, cu rate de impozit pe profit mai mici decât noua cotă, care le-ar face neatractive în ochii investitorilor, se alătură și ele zilele acestea semnatarelor acordului. Irlanda chiar include cota de 15% în Legea de buget pe 2022, păstrând însă și vechea cotă, de 12,5%, pentru anumite tipuri de companii.
Sprijin masiv, așadar, pentru un astfel de acord. Cu toate acestea, inclusiv oficialul CE admite că noua cotă va afecta aproape o treime din statele membre ale UE, respectivele țări având cote de impozitare mai atractive. Pe de altă parte, Benjamin Angel este convins că va avea unanimitatea de care este nevoie pentru a trece Directiva, lăudând eforturile făcute de grupurile de lucru pentru ca acordul din octombrie să fie posibil. Ce prevede acest acord?
Acord istoric. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), sub umbrela căreia se află o mare parte dintre statele lumii, între care și cele mai puternice economii (G20), a fost cea care a pus în discuție, încă din 2013, pachetul reformării fiscalității internaționale. Demarată, așadar, după criza economică și de încredere din 2008-2009, scopul declarat al reformei a fost acela de oferi statelor surse noi de venituri din impozite, în principal prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de multinaționale. Conform OCDE, acest mod echitabil a fost definit în prezent sub forma a doi piloni.
Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaționale să se aloce spre impozitare în acele țări în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. Mai exact, în cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 miliarde euro și profitabilitate peste 10%, ele urmând să împartă cu bugetele statelor 25% din „profiturile reziduale” şi anume profiturile care depășesc un prag de 10% din venituri.
Cu alte cuvinte, țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze profiturile asociate. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat însă doar atunci când vor fi definite clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.
Pilonul II este cel care a venit cu ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.
Tot OCDE a stabilit că, până la noi comunicări, suspendă aplicarea impozitelor stabilite de țări pentru companiile digitale, așa numita digital-tax, o altă metodă la care au apelat anumite state pentru a impozita multinaționalele care operau pe teritoriile lor, fără să plătească, însă, nimic bugetelor locale.
De altfel, măsurile din noul acord sunt inspirate din discuțiile purtate pe marginea acestor taxe digitale.
Pe de altă parte însă, în special în cadrul Pilonului I, există multe companii mai mici din zona digitală care scapă prevederilor acordului. Principiul cu care este de acord rețeaua de experți internaționali în materie fiscală, organizată de diferite grupuri ale societății civile (grupul de monitorizare BEPS), este acela că impozitele pe serviciile digitale ar putea fi considerate bariere comerciale și că ar trebui permise măsuri alternative în cadrul acordurilor internaționale.
Și grupul G24, format din state în curs de dezvoltare, susține că eliminarea măsurilor unilaterale nu ar trebui să fie imediată în cadrul unui acord, ci legată de implementarea Pilonului 1. Astfel, s-ar asigura continuitatea veniturilor în țările în curs de dezvoltare, care nu ar mai fi nevoite să renunțe la măsurile unilaterale (introducerea unei taxe digitale locale) decât dacă primesc venituri suficiente atât în cadrul Pilonului I, cât și „sub rezerva regulii fiscale” din cadrul Pilonului II. Comentariile grupului sugerează, de asemenea, o creștere a cotei minime de impozitare în cadrul Pilonului II, care ar trebui să fie substanțial mai mare de 15% – „nu mai puțin de” 25% și, de preferință, 30%, deși negocierile s-au încheiat cu un acord pe o cotă finală de 15% .
Cum zilele acestea întreprinderile, inclusiv multinaționalele, lucrează la bugetul pe anul viitor, am recomanda ca aceste aspecte să fie atent monitorizate în perioada imediat următoare. Având în vedere recentele declarații și planul ambițios de implementare a reformelor, multe dintre detaliile legate de aplicare urmează să fie stabilite în următoarele luni, iar necunoscutele ce planează acum asupra reformei se vor diminua. Dar, din punctul nostru de vedere, este foarte important ca multinaționalele să monitorizeze modul în care vor fi implementate noile reguli – fie prin modificări ale legislației interne, fie prin tratate bilaterale sau multilaterale, în vreme ce, în paralel, să evalueze impactul reformei asupra afacerii lor.