Rezultatele financiare ale Patria Bank la 30 septembrie 2021, aferente primelor trei trimestre din an, prezintă un profit net de 7,2 mil. lei, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului 2020, survenit în principal din evoluția favorabilă a veniturilor operaționale, dar și dintr-o contracție a costurilor operaționale ce a condus la un Rezultat Operațional cu 66% mai mare (+12,2 mil. lei) la septembrie 2021 față de septembrie 2020. 

Consolidarea nivelului de profitabilitate, cu rezultate pozitive în primele nouă luni ale anului 2021, reprezintă cumulul deciziilor strategice pe care Banca le-a implementat, concretizându-se în următoarele repere financiare atinse la 30 septembrie 2021:

• Credite nou acordate în valoare de peste 762 mil. lei în cursul anului 2021, ceea ce a condus la o creștere a portofoliului de credite performante cu 16%, respectiv 265 mil. lei comparativ cu decembrie 2020. 
• Îmbunătățirea structurii bilanțiere a băncii prin creșterea ponderii creditelor nete în total active la 56% de la 52% în decembrie 2020, cât și creșterea indicatorului credite/depozite clientelă de la 66% la sfârșitul anului 2020 la 72% la septembrie 2021. 
• Majorarea veniturilor operaționale cu 9% la septembrie 2021 față de septembrie 2020 pe toate componentele din structură, această evoluție incluzând un impact negativ în veniturile din dobânzi de aproximativ 7 milioane lei din scăderea indexului de dobândă ROBOR, evoluție inversată începând cu trimestrul IV al anului 2021. 
• Optimizarea și reducerea cheltuielilor operaționale cu 1,7 mil. lei, adică cu 2% în primele nouă luni din 2021, față de perioada similară din 2020. 
• Evoluția favorabilă a rezultatului operațional la septembrie 2021 (creștere de +66% vs. septembrie 2020), în contextul comportamentului bun la plata al clienților, a permis băncii să accelereze reducerea ratei NPE prin înregistrarea de cheltuieli suplimentare cu ajustările de depreciere și să includă cheltuieli suplimentare cu impozitul amânat cauzate de expirarea pierderilor fiscale istorice, raportând astfel la septembrie 2021 o creștere a profitului net de +20% vs. septembrie 2020 
• Menținerea unei baze de capital solidă evidențiată de nivelul Ratei Fondurilor Proprii în jurul nivelului de 20%, atât la nivel individual, cât și consolidat la nivelul Grupului Patria Bank. 

„Rezultatele confirmă tendința pozitivă înregistrată în ultimii doi ani și demonstrează capacitatea noastră de a ne adapta rapid la contextul pieței, prin oferirea de servicii clienților noștri în orice condiții și într-un mediu aflat în schimbare rapidă, cât și viziunea solidă asupra direcției noastre și a creșterii urmărite. Vom continua strategia de a ajunge la cât mai mulți români prin digitalizarea produselor și serviciilor, folosind în același timp rețeaua de sucursale pentru a deservi clienții în interacțiune directă, personală, cea mai potrivită pentru consultanță și relaționare strânsă cu aceștia.

Viziunea noastră este să devenim tot mai sustenabili și să avem toți stakeholderii – clienții, colegii, acționarii și comunitățile în care acționăm – implicați și mulțumiți de serviciile noastre. Continuăm să promovăm incluziunea financiară, drept element cheie pentru dezvoltarea individuală și a comunităților, și ne concentrăm pe a oferi servicii într-un mod tot mai simplu și ușor de utilizat. Menționez aici noua platformă de înrolare clienți, 100% online, Patria de Oriunde, care evoluează rapid, se bucură de un feedback pozitiv din partea clienților și prin intermediul căreia vom lansa anul viitor și produse de creditare”, a menționat Burak Yildiran, CEO Patria Bank.

Pentru dezvoltarea învățământului antreprenorial agricol și a viitoarei generații de fermieri mici și mijlocii, organizația Junior Achievement (JA) România și Romanian-American Foundation continuă proiectul „Agribusiness în școală”, pe baza parteneriatului inițiat din 2015. Beneficiari sunt profesori și elevi din licee cu profil agricol.

Activitățile de tip learning by doing se desfășoară în format hibrid, cu exemple și studii de caz reale din domeniul agribusiness. Resursele digitale sunt disponibile gratuit pe platforma de e-learning JA Inspire™. Totodată, este asigurată oportunitatea de participare la Incubatorul Național JA BizzFactory™ cu o idee de afacere, cele mai active echipe, cu idei fezabile, putând beneficia de susținere financiară pentru dezvoltarea afacerii. 

În anul școlar 2020-2021, 1.026 de elevi (840 profil agribusiness) din 29 de licee agricole au participat la programul JA Educație antreprenorială. De asemenea, Incubatorul Național JA BizzFactory^TM a atras 400 elevi de la profilul agribusiness, iar 54 de echipe au dezvoltat o mini-companie în domeniu. Două mini-companii agribusiness – DUDEE, Liceul Tehnologic Jacques M. Elias, Sascut și Șofrania, Liceul Teoretic Traian Vuia, Făget – au fost desemnate câștigătoare după finala națională Compania Anului 2021 și le-au fost acordate, cu sprijinul Romanian-American Foundation, granturi pentru dezvoltarea viitoare a afacerii. Membrii echipei Dudee doresc să readucă în atenție una dintre ocupațiile vechi din zona Bacăului, respectiv creșterea viermilor de mătase și comercializarea produselor obținute din această activitate: „Experiența avută în programul JA de antreprenoriat este complexă, pentru că testează răbdarea și motivația. În schimb, activitățile se derulează progresiv, de la simplu la complex, încurajându-ne să ne depășim limitele. Mai mult, ne-a determinat să căutăm foarte multe informații, să fim atenți în selectarea lor și să ne gândim cum le putem folosi. Am fost surprinși să vedem că ne putem depăși așteptările pe care le aveam de la noi și de la echipă, obligându-ne să regândim ceea ce credeam despre noi și despre potențialul nostru”.

Business-ul gândit de echipa Șofrania este cel de cultivare a șofranului, aurul roșu. Pe termen lung, elevii doresc să atragă clienții interesați să achiziționeze acest condiment și turiștii către zona lor, Țara Făgetului: „Dacă ar fi să împărtășim câteva impresii despre experiența noastră, am putea spune că ne-a ajutat să descoperim o latură pe care nu știam că o avem, și anume competitivitatea – în momente de tensiune, fair-play față de competitori și perseverență în munca depusă. Oportunitatea de a sta de vorbă, la webinare și sesiuni de consultanță, cu oameni de specialitate, ne-a îndemnat să atingem cea mai bună versiune a noastră în muncă. Mulțumim! Suntem mândri de premiul obținut!”

Activitățile din cadrul proiectului Agribusiness în școală vor continua și în anul școlar 2021-2022, implicând profesori și elevi din licee agricole în diferite experiențe educaționale practice, cu o componentă antreprenorială. Cadrele didactice vor putea participa gratuit la cursul certificat de competențe antreprenoriale (program de formare acreditat de Ministerul Muncii și Ministerul Educației), primind, de asemenea, suport și asistență în derularea programului JA Educație antreprenorială la clasă, iar elevii  vor avea acces la testarea internațională Entrepreneurial Skills Pass (ESP), la webinare de pregătire, precum și la suportul consultanților voluntari din mediul de agribusiness pentru dezvoltarea idelor de afaceri (mini-companii pilot) în cadrul Incubatorului BizzFactory. 

Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură lansează competiția internațională „2031 NOW_our cities in 10 years”, adresată studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România: „Concurenții sunt invitați să elaboreze o viziune urbană în care spațiile pot acționa ca generator de locuri mai bune atât pentru utilizatorii direcți, cât și pentru comunitatea din apropiere. Acest lucru va fi ilustrat pe un teren generic, cu o suprafață de 20.310 metri pătrați (2.031 ha). Tema invită participanții să introducă în această parte de oraș clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură, toate conectate într-o nouă articulație care poate fi construită în 2031”. Cerința pentru viitorii arhitecți din Polonia şi România, reliefată de inițiatorii competiției, „presupune spirit vizionar și anticipare a modului în care ne modelăm oraşele pentru viitorul apropiat”. 

Imaginarea unei viziuni, exprimate într-un proiect, trebuie trimisă până în data de 20 ianuarie 2022. Câștigătorii vor fi răsplătiți cu premii în valoare de 11.000 de euro, cu posibilitatea de a-și prezenta propunerile la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București și cu publicarea lucrărilor într-un catalog dedicat. Înscrierile în competiție vor fi evaluate de membrii unui juriu internațional, nume ușor recognoscibile în lumea arhitecturii. Printre aceștia se numără planificatori şi urbanişti notabili, arhitecți internaţionali și reprezentanți ai organizatorilor: Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.

Georgiana Iliescu, director executiv al Fundației Globalworth: „2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care facem pași spre îndeplinirea angajamentului de a construi orașe cât mai funcționale, sustenabile și armonioase pentru comunitățile noastre de business și nu numai. Ne bucurăm să avem alături în acest demers un partener ca Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură, cu ajutorul căruia susținem viitorul arhitecturii în cele două țări în care Globalworth este lider de piață: Polonia și România. Globalworth construiește clădiri de birouri și în munca de zi cu zi am devenit.cu toții conștienți de importanța mărită a arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele, locurile în care ne modelăm, la rândurile noastre, viețile. Sperăm că acest concurs internațional, cu juriul prestigios pe care a reușit să îl clădească, va încuraja și solidifica viitorul arhitecturii”. 

Bruno Andreşoiu, preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură: „Concursul este, pentru studenții la arhitectură, cel mai bun antrenament pentru provocările profesiei în care se pregătesc să intre și ar fi recomandat, după mine, să facă parte din curricula, cu o pondere măcar egală cu practica. Concursul de idee este substanța cea mai hrănitoare pentru mintea care trebuie să continue să viseze în timp ce lucrează cu materie grea, cu constrângeri și legi uneori absurde. Expunerea minților tinerilor arhitecți la tematica și rigorile concursurilor de idee este formativă în cel mai semnificativ mod. A putea crea, primi comentariile unor jurați cu experiență și câștiga un premiu este o șansă de care niciun student arhitect nu ar trebui să fie lipsit. 2031 NOW_our cities in 10 years, concursul pe care avem privilegiul de a-l organiza împreună cu Fundația Globalworth, înseamnă în primul rând un prilej de meditație creativă pentru cei aproape arhitecți, dar și oportunitatea de a expune public viziunile care vor da formă orașelor viitorului nostru”.

Premii:

• Locul 1: €5000 + Publicare catalog
• Locul 2: €3000 + Publicare catalog
• Locul 3: €1500 + Publicare catalog
• 3 mențiuni a câte €500 fiecare + Publicare catalog

Termen-limită înscrieri: 20 ianuarie 2022   
Anunțarea câștigătorilor: 10 martie 2022

Pentru mai multe informații despre tema de concurs, condiții și calendar, puteți accesa www.2031now.com sau scrie la adresa de e-mail: welcome@2031now.com.

Parteneri instituționali sunt Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România. Partener academic este Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Fondurile europene fără precedent disponibile trebuie tratate ca o șansă, iar România trebuie să-și valorifice inteligent resursele, a spus Radu DUDĂU, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

Fit for 55 este o propunere de directive și regulamente care urmează să fie în negociere până în 2023, a precizat Radu Dudău: „Nu există nimic obligatoriu acum. E foarte potrivit ca parlamentarii să aibă poziții în cunoștință de cauză, să se consulte la nivel interpartinic”.

Radu DUDĂU a spus că România poate beneficia de fondurile necesare, dacă Guvernul face ceea ce trebuie să facă: „În zona de energie, constat cu consternare, că un instrument esențial al Pactului Ecologic European, numit Fondul pentru Modernizare, care, în momentul actual, pentru deceniul 2030, doar pentru România, asigură mai bine de 10 miliarde euro, nu dispune, nici la această oră, cu un an întârziere, de ghidul de implementare. Suntem singurul stat beneficiar care nu avem niciun fel de reguli pregătite, la această oră, despre cum anume se vor depune proiectele, care sunt principiile de alocare, eventuale scheme suport. De asemenea, Fondul pentru Tranziție Justă are întârzieri mari.

Ne confruntăm cu acest fenomen al unei lipse de capacitate administrativă, în special în zona guvernamentală, de ani de zile. Parlamentarii au menționat acest aspect și au spus că ar vrea să vadă fundamentări cantitative, numerice, venite din partea Guvernului”.

Dacă nu găsim o soluție la această problemă, nu vom reuși sa atragem banii, a mai spus Dudău: „Este și vina sistemului de patronaj și clientelism al partidelor mari, care pur și simplu tratează Guvernul, instituțiile cheie, ca locuri unde își plasează clienții politici. S-a ajuns până la punctul în care, în momentul de față, Guvernul s-a destrămat pentru că a intrat în trepidații în fața sumei imense de bani care le sta in cale și partidele se gândesc cine să gestioneze aceste sume de bani. Trebuie să depășim tocmai această paradigmă. Trebuie să gândim altfel. Trebuie să vedem care este interesul național și, in al doilea rând, sa aducem în  guvern și structurile de decizie și de elaborare de planuri și strategii oameni competenți, inclusiv să găsim modalitatea de retribuire competitivă (…) Sunt fonduri fără precedent disponibile. E un moment care trebuie tratat ca o șansă. Riscurile trebuie cântărite cuantificat și România trebuie să-și valorifice inteligent resursele”.

El a amintit ca există deja Regulamentul european 1119 din 2021, care înseamnă, de fapt, legea climatică europeană: „Există deja un regulament european în care sunt ținte stabilite pentru 2030 și pentru 2050. Acestea nu sunt o chestiune facultativă.

Noi, în acest moment, ar trebui să avem deja o strategie națională de ieșire controlată din sectorul cărbunelui. În caz contrar, piața însăși o va face într-o într-un mod mai dureros. În schimb, politicienii preferă să facă promisiuni care adesea nu sunt sincere. Pentru că, în privat, ei știu ca nu vor putea investi dincolo de 2030 în aceste industrii. Este un moment al onestității”.

Radu Dudău spune că proiectul gazelor din Marea Neagră este de importanță națională: „Sper să fi învățat ceva din lecția 2018 (n.n. legea offshore), că va prevala rațiunea și să înțelegem că este ultimul tren pentru acest mare proiect de investiții numit gazele românești în Marea Neagră”.

Preluat de pe FinancialIntelligence.ro

Fondul Proprietatea („Fondul”) a publicat astăzi rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului și face următoarele precizări: 

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele nouă luni ale anului 2021 a fost de 3.097,7 milioane lei. Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2021 a fost reprezentat de câștigul net nerealizat aferent participațiilor Fondului înregistrate la valoare justă prin contul de profit și pierdere, însumând 2.620,3 milioane lei, generat de OMV Petrom SA ca urmare a evoluției pozitive a prețului acțiunilor companiei în primele nouă luni ale anului 2021 (creștere de 370,6 milioane lei, prețul acțiunilor crescând cu 25,7%) precum și de creșterea valorii companiilor nelistate ca urmare a procesului de evaluare a acestora (în principal ca urmare a evaluării Hidroelectrica SA, care a înregistrat o creștere de 2.104,6 milioane lei).

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în trimestrul încheiat la 30 septembrie a fost de 1.296,7 milioane lei.

Veniturile brute din dividende pentru primele nouă luni ale anului încheiat la 30 septembrie 2021 includ dividendele de la companiile din portofoliul Fondului, în special din partea Hidroelectrica SA (456,0 milioane Lei) și OMV Petrom SA (122,8 milioane Lei).

Randamentul total al acțiunilor tranzacționate pe BVB în cursul trimestrului al treilea al anului 2021 a fost de 1,66%, în timp ce randamentul total al acțiunilor tranzacționate în cursul primelor nouă luni ale anului a fost de 35,07%. Pentru GDR-urile tranzacționate pe LSE, randamentul total în T3 2021 a fost de -4,68%, în timp ce în cursul primelor nouă luni ale anului a fost de 30,72%.  

La 30 septembrie 2021, VAN ajustată pe acțiune a fost cu 31,14% mai mare decât VAN pe acțiune la 31 decembrie 2020, de 1,6974 Lei.

Valoarea totală a VAN la 30 septembrie 2021 a fost cu 19,5% mai mare comparativ cu cea de la sfârșitul anului 2020, în timp ce valoarea VAN pe acțiune a crescut cu 22,6% în aceeași perioadă. OMV Petrom SA, cea mai mare participație listată din portofoliu, a înregistrat o creștere a valorii prețului acțiunii de 25,7%, cu un impact total în VAN de 370,6 milioane lei. În plus, au fost înregistrate dividende în sumă de 116,7 milioane lei. Valoarea participației Hidroelectrica SA a crescut cu 2.104,6 milioane Lei, ca urmare a actualizărilor evaluării din martie, iunie și septembrie 2021 și în plus, au fost înregistrate dividende de la această companie în valoare de 456,0 milioane lei.

Pentru informații mai detaliate despre rezultatele financiare pentru T3 2021 vă rugăm să consultați raportul de pe FondulProprietatea.ro   sau BVB.ro

Black Friday 2021 a adus în peisajul comerțului online românesc perioade extinse de reduceri și campanii adaptate la cererile consumatorilor, care nu au mai așteptat ziua de 12 noiembrie pentru a face cumpărături, ci au profitat de lansarea ofertelor chiar de la începutul lunii. Conform datelor companiei de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România, în perioada 1-14 noiembrie 462 de magazine online care activează în 25 de industrii diferite și care au lansat campanii de reduceri au realizat prin intermediul platformei 2Performant.com 115.000 vânzări, în valoare de 6.929.804 euro + TVA, cu 47,8% mai mari decât anul trecut. Indicele de vânzări ajunge la 16,56 euro, cu alte cuvinte pentru fiecare euro investit în marketing afiliat un magazin online a câștigat în medie 16,56 euro. 

A fost o perioadă bună și pentru afiliații din 2Performant.com, adică acei specialiști în online care generează vânzări pentru magazinele online și primesc în schimb comisioane. În perioada 1-14 noiembrie, 1.282 afiliați au generat pentru ei comisioane în valoare de 418.500 euro + TVA, în creștere cu 37,5% față de anul trecut.

„Prin numărul mare de utilizatori din platforma noastră – magazine online și afiliați, dar și prin diversitatea acestora și a industriilor pe care le reprezintă, am observat anul acesta de Black Friday tendințe diferite față de anii trecuți. În primul rând, este vizibilă o creștere mare a vânzărilor încă din săptămâna pre-Black Friday, dar și în zilele de dinainte și de după 12 noiembrie, în contextul în care mulți retaileri au ales să deruleze campanii pe o perioadă mai lungă. Avem în eCommerce-ul românesc magazine online care vin cu oferte adevărate, adaptate la cererea reală a consumatorilor. Anul acesta am avut cumpărători mai informați, cu nevoi și așteptări clare, care au avut apetit pentru cumpărături în toată această perioadă, nu doar în vinerea Black Friday. De aceea vânzările s-au distribuit mai bine pe toată perioada. Totodată, afiliații 2Performant, care înțeleg și știu să răspundă cererii din piață, au trimis către magazinele online pe care le-au promovat un trafic mai informat, lucru susținut de creșterea pe rata de conversie în special, dar și pe valoarea vânzărilor și a indicelui de vânzări”, comentează Raluca Negrea, Country Manager România și Bulgaria 2Performant.

Listată pe piața AeRO a BVB și inclusă în indicele BET AeRO (simbol bursier 2P), 2Performant operează cea mai mare platformă de marketing afiliat din România și este direct conectată la industria comerțului online, colaborând cu peste 800 de magazine din 30 de industrii. De Black Friday, compania constată creșteri semnificative pe toate categoriile importante din 2Performant.com. Industria Fashion a înregistrat creșteri spectaculoase față de perioada 2-15 noiembrie 2020 (când a avut loc Black Friday), în care interesul consumatorilor pentru articole de îmbrăcăminte suferise din cauza pandemiei. Anul acesta, în intervalul 1-14 noiembrie, categoria de produse Fashion a înregistrat o creștere cu 62,8% a numărului de vânzări și cu 86,3% a valorii vânzărilor, în timp ce valoarea medie a coșului de cumpărături este și ea cu 14,4% mai mare. În aceeași perioadă de referință, categoria produselor Home & Garden înregistrează cea mai mare valoare a coșului mediu de Black Friday, respectiv 165,2 euro + TVA, în creștere cu 31,2% față de anul trecut.

Săptămâna premergătoare evenimentului Black Friday, respectiv 1-7 noiembrie, este marcată de creșteri importante comparativ cu același interval al anului trecut, pe fondul ofertelor lansate de retaileri încă de la începutul lunii: magazinele online din 2Performant.com au realizat prin intermediul platformei 33.195 de vânzări, în creștere cu 72,1%, în valoare de 1.870.803 euro + TVA, cu 81,6% mai mult față de anul trecut.

În săptămâna de Black Friday, respectiv 8-14 noiembrie, creșterile cele mai mari au fost înregistrare în zilele de joi, sâmbătă și duminică, dat fiind că mai mulți retaileri au lansat campanii pe parcursul săptămânii, comparativ cu anul trecut când campaniile au fost concentrate pe ziua de vineri. Numărul vânzărilor din această săptămână a fost distribuit pe zile astfel: luni 7%, marți 7%, miercuri 12%, joi 14%, vineri 31%, sâmbătă 14%, duminică 15%. La nivelul întregii săptămâni, 2Performant a intermediat pentru magazinele online din platformă 81.668 vânzări, cu 28,3% mai mult ca anul trecut, în valoare de 5.059.000 euro + TVA, cu 38,3% peste valoarea aceleiași perioade din 2020. Valoarea medie a coșului de cumpărături este de 61,95 euro + TVA, mai mare cu 7,8% față de anul trecut. În același timp, rata medie de conversie în această săptămână a fost de 2,5%, o medie foarte bună pentru industria de eCommerce.

Ziua de 12 noiembrie, când a avut loc Black Friday anul acesta, a adus o creștere cu 5,2% a numărului de vânzări și o valoare a acestora cu 14,1% mai mare comparativ cu ziua de Black Friday a anului trecut. Valoarea medie a coșului de cumpărături pentru această zi de vineri este cu 8,5% mai mare ca anul trecut, în vreme ce rata de conversie crește la 3,1%. Categoria cu cea mai mare valoare a vânzărilor de Black Friday a fost Electronics IT&C, urmată de Books Movies & Music, Fashion, Home & Garden și Beauty. Aceste prime 5 categorii de produse au realizat 81% din valoarea tuturor vânzărilor realizate în vinerea de Black Friday prin intermediul 2Performant.

90% dintre directorii generali participanți la studiu spun că schimbările climatice trebuie abordate urgent

Aproape trei sferturi (73%) dintre companii sunt îngrijorate de modul în care deficitul de forță de muncă și de competențe le va influența strategia de business în următoarele 12 luni, o pondere ușor mai mare decât a celor preocupate de evoluția pandemiei, de exemplu de apariția unor noi variante de COVID-19 (70%), potrivit celui mai recent studiu CEO Survey realizat de Deloitte și revista Fortune. Principalele provocări cu care se confruntă organizațiile din punctul de vedere al forței de muncă sunt recrutarea angajaților (57%), crearea unui loc de muncă potrivit pentru perioada post-pandemie (53%), păstrarea angajaților (51%) și construirea unei forțe de muncă diverse, echitabile și bazate pe incluziune (43%). 

Întrebați despre măsurile luate în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de a atrage și de a păstra angajați, directorii generali par să pună accentul pe beneficiile intangibile, cum ar fi o mai mare flexibilitate a muncii (80%), concentrarea asupra sentimentului de sens superior (68%), asupra diversității, echității și incluziunii (68%), asupra stării de bine și sănătății mintale (65%) și asupra factorilor de mediu, sociali și de guvernanță – ESG (50%). Unele companii au apelat și la beneficii tradiționale, cum ar fi creșterea salariilor (50%) sau oferirea de mai mult timp liber angajaților (24%), mai arată studiul.

„Pe măsură ce organizațiile s-au adaptat la noua normalitate caracterizată de incertitudine permanentă, atragerea și păstrarea angajaților pe o piață a muncii tot mai competitivă a revenit pe primul loc în topul listei lor de priorități strategice. Pandemia a accelerat schimbările din domeniul muncii, iar acum flexibilitatea, dezvoltarea personală sau chiar reinventarea, starea de bine și sentimentul de apartenență trebuie să facă parte din oferta angajatorilor, împreună cu sentimentul unui sens superior, care este legat din ce în ce mai mult de modul în care mediul de business contribuie la rezolvarea problemelor societale complexe, cum ar fi schimbările climatice”, a spus Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Măsurile pentru prevenirea schimbărilor climatice par să fi devenit o prioritate pentru majoritatea covârșitoare a directorilor executivi participanți la studiu (90%), care spun că această problemă trebuie abordată urgent, iar 86% dintre ei cred că organizația lor poate juca un rol în soluționarea acesteia. De altfel, acțiunile în această direcție au beneficii legate de un alt subiect preocupant pentru companii, 85% dintre respondenți afirmând că acțiunile lor pentru prevenirea schimbărilor climatice le vor îmbunătăți capacitatea de a atrage și de a-și păstra forța de muncă.

La începutul lui 2021, directorii executivi chestionați de Deloitte și Fortune au spus că acesta este anul speranței. Acum, ei cred că efectele pandemiei asupra businessului se vor resimți și după 2021, iar aproape o treime dintre ei nu se așteaptă ca efectele să dispară în viitorul apropiat. Cu toate acestea, estimările privind creșterea businessului rămân optimiste, două treimi dintre respondenți anticipând că organizația lor va crește foarte puternic sau puternic în următoarele 12 luni, pe fondul unor perspective economice pozitive și al investițiilor în transformare digitală și inovație. 

Studiul CEO Survey a fost efectuat de Deloitte și revista Fortune în toamna anului 2021 în rândul a aproximativ 120 de directori executivi reprezentând companii din 15 domenii de activitate.

Arçelik, unul dintre principalii jucători din industria de electronice și electrocasnice, proprietar al Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România, și-a anunțat angajamentul față de obiectivele Acordului de la Paris, prin asumarea unor ținte mai ambițioase privind reducerea emisiilor de carbon – o reducere de 50,4% în toate cele trei domenii până în 2030.

Țintele inițiale ale Arçelik, în conformitate cu un scenariu „cu mult sub 2 grade Celsius”, au fost aprobate de inițiativa Science Based Targets (SBTi) în noiembrie 2020. În august 2021, Arçelik a decis să își asume însă un obiectiv mai îndrăzneț – limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, acesta fiind în curs de revizuire de către SBTi pentru aprobarea finală. 

Astfel, țintele asumate în 2020 de către grup vizau reducerea până în 2030 cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile proprii și din energia cumpărată și consumată (emisii din Domeniul 1 și 2) și cu 15% a emisiilor din Domeniul 3 care provin din utilizarea produselor vândute, față de anul de referință 2018. Țintele de mediu revizuite în acest an presupun reducerea emisiilor absolute din Domeniul 1 și Domeniul 2, dar și a celor din Domeniul 3 provenind din utilizarea produselor vândute cu 50% până în 2030, comparativ cu anul 2018. Domeniul 3 este adesea trecut cu vederea de către companii, întrucât presupune reducerea emisiilor de carbon generate în întregul lanț valoric, inclusiv cele din extracția materiilor prime, logistică, transport, faza de utilizare a produsului, precum și sfârșitul vieții produselor.

La acesta se adaugă decizia de a atinge net zero pe întreg lanțul valoric până în 2050, ceea ce va fi în linie cu obiectivul de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, subliniind implicarea tot mai intensă a Arçelik pentru un viitor durabil și în sprijinul Acordul de la Paris.

„Două treimi din emisiile globale provin în acest moment din țările în curs de dezvoltare, dar doar o cincime din investițiile în energie curată au loc acolo. Producători precum Arçelik și partenerii noștri din aceste țări au responsabilitatea colectivă de a fi lideri la capitolul transformare energetică. Continuăm să inovăm și să creăm modalități nu numai pentru a ne transforma produsele și serviciile, ci și fiecare locuință în care acestea sunt prezente. Arçelik se străduiește în mod constant să se implice tot mai mult pentru a susține lupta împotriva schimbărilor climatice, iar angajamentul nostru recent de a reduce cu 50,4% emisiile din Domeniile 1, 2 și 3 este unul de care suntem deosebit de mândri. Facem apel la celelalte companii să ni se alăture în această luptă și să identifice modalități prin care pot efectua schimbări și pot opri devastarea mediului”, a declarat Hakan Bulgurlu (foto), CEO Arçelik, care s-a alăturat recent Alliance of CEO Climate Leaders din cadrul Forumului Economic Mondial, un grup format din 70 de directori generali care și-au propus să promoveze colaborarea intersectorială pentru a accelera tranziția către o economie net zero. 

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), acțiuni îndrăznețe sunt obligatorii pentru a atinge obiectivele globale de zero net. Prea des trecută cu vederea, eficiența energetică duce la o diminuare a emisiilor de carbon, necesitând costuri reduse, ceea ce înseamnă că trebuie să fie prioritizată. 

One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, raportează o cifră de afaceri record de 627,7 milioane lei în primele nouă luni din 2021, o creștere cu 87% față de aceeași perioadă a anului 2020. După încheierea T3 2021, cel mai bun trimestru din istoria companiei, profitul brut la nouă luni a crescut la 239,3 milioane lei, cu 186% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020.

„Am încheiat T3 2021 cu vânzări record de proprietăți rezidențiale și o poziție excepțională de numerar, de peste 604 milioane de lei. Marja netă din vânzările de proprietăți rezidențiale a atins 38% în T3 2021, o creștere semnificativă față de 32% cât a fost înregistrată în prima jumătate a anului, în timp ce indicatorul loan to value a scăzut cu 7 puncte procentuale, până la 23% la 30 septembrie 2021. Divizia noastră de birouri continuă să crească puternic, reușind să atingă un prag de închiriere de 84% pentru One Tower și 75% pentru prima fază a One Cotroceni Park, care va fi livrată luna viitoare. One United Properties a prosperat în acest an, iar impulsul pe care l-am primit în urma IPO-ului setează premise excelente pentru un ultim trimestru al anului solid și o performanță continuă și robustă pentru anii ce urmează,” a declarat Victor Căpitanu, cofondator al One United Properties.

Veniturile din segmentul rezidențial au ajuns la 521,9 milioane lei în primele nouă luni din 2021, în creștere cu 57% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele trei trimestre ale anului 2021, One United Properties a vândut și pre-vândut 569 de apartamente cu o suprafață totală de 50.873 mp, 721 de locuri de parcare și 42 de spații comerciale și alte unități pentru o sumă totală de 153 milioane euro. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului 2020, Grupul a vândut 125 de apartamente, cu o suprafață totală de 20.677 mp, 147 de locuri de parcare și 4 spații comerciale și alte unități pentru un total de 59,8 milioane euro. 

Vânzările de apartamente au crescut într-un ritm accelerat în T3 2021, peste așteptări, în principal datorită demarării cu succes a vânzărilor pentru One Cotroceni Park, cea mai mare dezvoltare a One United Properties până în prezent. Doar în T3 2021, One United Properties a pre-vândut 385 din totalul de 868 de unități rezidențiale disponibile în One Cotroceni Park. Dezvoltarea are data de finalizare estimată pentru T4 2023. În afară de One Cotroceni Park, Grupul a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor din cadrul One Verdi Park, o dezvoltare cu 334 de unități rezidențiale, care are un termen de livrare estimat pentru T3 2022. 

„Rezultatele pe care le prezentăm astăzi acționarilor noștri sunt o validare a poziției de lider pe care One United Properties o deține pe piața dezvoltărilor rezidențiale premium și cu utilizare mixtă. Bucureștiul continuă să prezinte un potențial de dezvoltare extraordinar. Demararea cu succes a vânzărilor pentru One Cotroceni Park demonstrează oportunitatea imensă pe care One United Properties o are pentru a-și extinde brandul premium în dezvoltări la scară mai mare dedicate clienților cu venituri medii și medii-mari. Vom continua să investim în dezvoltări similare, precum One Lake District și One High District, unde intenționăm să demarăm construcțiile în 2022,” a declarat Andrei Diaconescu, cofondator al One United Properties.

În primele nouă luni din 2021, indicatorul EBITDA al One United Properties a crescut cu 170%, de la 91,7 la 247,8 milioane de lei, în timp ce profitul net a crescut cu 198%, ajungând la 191,2 milioane lei. Compania urmărește profitul brut ca indicator relevant întrucât o parte semnificativă a impozitului pe profit reprezintă impozitul amânat pe profit, generat în principal de câștigurile din evaluarea proprietăților, care vor deveni impozabile doar în cazul vânzărilor acestora. Impozitul pe profit pentru primele nouă luni ale anului curent s-a ridicat la 48,1 milioane de lei, din care 12,5 milioane de lei reprezintă cheltuiala efectivă, iar restul de 35,6 milioane de lei reprezintă impozitul amânat.

La 30 septembrie 2021, One United Properties avea în portofoliu terenuri pentru dezvoltare rezidențială ulterioară, aflate în proces de obținere a autorizației de construcție, cu o suprafață totală de peste 150.000 mp și pe care Grupul preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente. În plus, One United Properties dispune de alte oportunități majore pentru viitorul portofoliu de terenuri al companiei, acestea fiind în momentul de față în diferite etape de negociere.

____________________

ONE UNITED PROPERTIES este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România. One United Properties este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcții pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile și sănătoase. Toate clădirile companiei au certificări superioare de durabilitate, eficiență energetică și wellness, iar dezvoltatorul este premiat la numeroase gale și conferințe în domeniu. One United Properties este primul dezvoltator imobiliar din România care a fost premiat la nivel internațional cu premiul „Cea mai bună dezvoltare sustenabilă” din lume la International Property Awards 2019-2020. Compania este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, cu simbolul ONE. 

Performanța Grupului

• Extindere accelerată: veniturile au progresat cu 12% în T3 2021 față de T3 2020, până la 368  milioane de Euro, în timp ce numărul unităților generatoare de venituri (RGU) a atins 19,9 milioane în T3 2021, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2020; 

• Performanță generală solidă, cu EBITDA ajustată de 136 milioane de Euro (inclusiv IFRS 16) și de 114 milioane de Euro (fără IFRS 16) în T3 2021, o creștere cu 10%, respectiv 7%, față de T3 2020;

România – progres susținut

• Creșterea excepțională a veniturilor cu 8% în T3 2021 (comparativ cu T3 2020), bazată pe evoluția RGU. Serviciile de pay-tv au progresat cu 9%, la 5,1 milioane, serviciile de internet fix cu 15%, la 3,7 milioane, serviciile de telecomunicații mobile cu 12%, la 4,1 milioane;

Spania – creștere accelerată

• Evoluție extraordinară a veniturilor, în creștere cu 32% în T3 2021 față de T3 2020, pe fondul dinamicii RGU. Serviciile de telefonie mobilă au crescut cu 26% până la 2,8 milioane, serviciile de internet fix cu 134% până la 393.000.

DIGI Communications N.V. a anunțat, vineri, 12 noiembrie 2021, rezultatele financiare aferente celor nouă luni încheiate la 30 septembrie 2021. Grupul a înregistrat venituri în valoare de 1.1 miliarde Euro, în creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, iar baza unităților generatoare de venit (RGU) s-a majorat cu 12%, ceea ce indică o extindere substanțială a serviciilor furnizate (RGU), în cuantum de 19,9 milioane Euro, în contrast cu 17,7 milioane (la 30 septembrie 2020). EBITDA ajustată a fost de 387 milioane de Euro (inclusiv IFRS 16) și 325 milioane de Euro (fără IFRS 16) un progres de 10%, respectiv 8%, în comparație cu perioada anterioară. 

 DIGI și-a menținut direcția ascendentă în al treilea trimestru al anului 2021, operațiunile centrale din România și Spania reconfirmând performanțele remarcabile ale Grupului. 59% din veniturile consolidate au fost generate de activitățile de pe piața principală, România, căreia îi corespund 69% din totalul unităților generatoare de venituri. În ceea ce privește performanța câștigurilor, Spania continuă să mențină poziția secundară în rândul țărilor, cu o dinamică accelerată în primele nouă luni ale anului, care asigură 26% din totalul veniturilor, urmată de Ungaria (14%) și Italia (2%).

Creșterea semnificativă a bazei de clienți la nivelul întregului Grup constituie motorul care a determinat rezultatele puternice. Serviciile de telecomunicații mobile au atins 7,3 milioane RGU (+ 18%  față de 30 septembrie 2020), serviciile de pay-tv au depășit 6 milioane (+7% RGU față de 30 septembrie 2020) și serviciile de internet fix s-au situat la 4,8 milioane RGU (+17% față de 30 septembrie 2020).

    „Grupul DIGI își continuă parcursul de creștere și performanța solidă, cu rezultate consistente în al treilea trimestru al anului 2021, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional, ceea ce reprezintă efectul angajamentelor pe care ni le-am asumat față de clienți, investitori și parteneri. Atenția noastră constantă de a furniza clienților noștri servicii de încredere și calitative a dus la o creștere semnificativă a utilizatorilor care ne-au ales. Le suntem recunoscători acestora, precum și echipelor noastre pentru profesionalismul și competența de care dau dovadă în fiecare zi, indiferent de contextul dificil pe care îl traversăm.

Suntem convinși că anul viitor va fi plin de provocări, dar și de oportunități semnificative pentru activitatea noastră. Recent, am obținut licențe de spectru în Portugalia, ceea ce va permite Grupului să își extindă activitatea pe o nouă piață, pentru a oferi servicii de telecomunicații de înaltă calitate, la prețuri accesibile, bazate pe cele mai recente tehnologii”, a declarat Serghei Bulgac, CEO al DIGI Communications N.V.

Raportul financiar corespunzător T3 poate fi consultat aici.

Sphera Franchise Group („Sphera”) a continuat în T3 2021 tendința pozitivă de creșteri trimestriale, înregistrând vânzări consolidate record de 284,2 milioane RON, mai mari cu 44% față de T3 2020. Vânzările din România s-au ridicat la 247,9 milioane RON, Italia a contribuit cu 33,1 milioane RON, în timp ce vânzările din Republica Moldova au ajuns la valoarea istorică de 3,2 milioane RON. KFC a generat venituri de 243,4 milioane RON, Pizza Hut – 26,7 milioane RON și Taco Bell – 14 milioane RON. Cu excepția Pizza Hut, toate mărcile Grupului au înregistrat vânzări-record în T3 2021. 

Grupul a încheiat T3 2021 cu EBITDA în valoare de 32,1 milioane RON, mai mare cu 21%, în timp ce profitul net a urcat cu 30%, ajungând la 22,9 milioane RON. Profitul operațional al restaurantelor a crescut în T3 2021 ajungând la 35 milioane RON, o creștere cu 24% față de T3 2020. La sfârșitul T3 2021, Grupul avea 164 de restaurante, față de 157 de unități în perioada similară a anului 2020.

„Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeași dinamică de creștere pe piața românească și moldovenească ca și în trimestrul precedent, dar am completat-o ​​cu o performanță îmbunătățită în Italia, datorită relaxării restricțiilor impuse de autorități. Trimestrul al treilea a fost, ca în fiecare an, cel mai bun trimestru pentru Sphera, aspect care ne bucură, fiindcă, tot mai mulți clienți au optat în această perioadă pentru opțiunea dine-in sau takeaway în loc de livrare la domiciliu. Performanța realizată ne-a oferit atât nouă, cât și acționarilor noștri, un bun indicator al vitezei cu care ne putem reveni dacă economia este redeschisă complet și restricțiile sunt ridicate. În plus, ne-a oferit confirmarea că deciziile noastre de a continua dezvoltarea rețelei de restaurante din ultimele 12 luni a fost una corectă”, a declarat Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Venituri în creștere la nouă luni

Sphera Franchise Group a încheiat primele nouă luni ale anului 2021 cu vânzări consolidate de 728,7 milioane RON pe toate cele trei piețe de activitate, în creștere de 45% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările din România în valoare de 642,6 milioane RON au contribuit cu 88% la acest rezultat. Italia a avut un aport de 11%, cu vânzări de 77,3 milioane RON, în timp ce Republica Moldova a generat 1% din vânzările totale, respectiv 8,8 milioane RON.

Creșterea veniturilor pe toate cele trei piețe ale Grupului a fost determinată de mai mulți factori, inclusiv redeschiderea aproape integrală a economiilor din Europa, redeschiderea completă a restaurantelor, precum și sentimentul general pozitiv generat de speranțele privind sfârșitul pandemiei și revenirea la normalitate. Cu toate acestea, de la sfârșitul lunii septembrie, un nou val de infecții cu COVID-19 din România, în combinație cu nivelurile scăzute de vaccinare, au frânat acest entuziasm, indicând un potențial impact negativ asupra industriei HoReCa.

„T3 2021 a continuat tendința pozitivă a creșterilor trimestriale pe care le-am înregistrat de la începutul acestui an, toate mărcile noastre înregistrând o creștere semnificativă. Am continuat să menținem costurile sub control, în ciuda contextului local și internațional extrem de provocator, care a pus o mare presiune asupra cheltuielilor. Suntem încrezători, dar mai rezervați cu privire la perspectivele pentru ultimul trimestru al anului, în special în contextul introducerii certificatului verde, care a devenit obligatoriu pentru accesul în interior. De la introducerea acestei măsuri, toți operatorii economici din sectorul HoReCa și din retail, inclusiv noi, au înregistrat o scădere moderată a vânzărilor din cauza traficului mai scăzut. Cu toate acestea, chiar și cu previziuni ușor ajustate pentru acest an, estimăm atingerea unui prag istoric de 1 miliard de lei, un nou reper pentru Sphera Franchise Group”, a adăugat Valentin Budeș, Directorul Financiar al Sphera.

În ceea ce privește performanța individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe toate cele trei piețe de activitate și-au îmbunătățit performanța față de aceeași perioadă a anului 2020. Vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% și ARS (Pizza Hut) cu 25%.

Pre-finanțare de 175,3 milioane de lei pentru construcția data-centerului

CEC Bank finanțează construcția data-centerului ClusterPower – o investiție greenfield de 208 milioane de lei în județul Dolj. Valoarea creditului de pre-finanțare acordat de CEC Bank se ridică la 175,3 milioane de lei, pe 11 ani. Proiectul beneficiază și de sprijin din partea statului, prin schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.

PCF Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv al Cluster Power în structurarea, negocierea și implementarea facilității de finanțare.

„Piața data-centere-lor crește într-un ritm susținut la nivel global. Suntem bucuroși că proiecte de anvergură în acest domeniu se dezvoltă și în România și că, la CEC Bank, avem ocazia să le sprijinim.  Pandemia a accelerat procesele de digitalizare – fie că vorbim de informatizarea proceselor interne în cadrul companiilor, de digitalizarea și automatizarea proceselor din industrie sau de organizarea muncii în regim remote, determinând creșterea cererii pentru servicii de tip data-center”, a declarat Laura Mihai, Director Mari Clienți în cadrul CEC Bank.

„Proiectul se adresează în special industriilor care consumă volume mari de date și, prin urmare, au nevoie de infrastructură IT de mare putere, capabilă să sprijine dezvoltarea și implementarea proiectelor de anvergură. Astfel, în calitate de agregator, ClusterPower poate pune la dispoziția clienților soluții pentru previzionarea consumului de energie, prevenirea fraudei în domeniul financiar-bancar, mentenanța predictivă în diverse sectoare industriale sau în domeniul transportului. Atât companii care activează în România cât și companii din Europa, din sectoarele de banking, automotive, mediași energie și-au exprimat deja interesul cu privire la serviciile care vor fi oferite de ClusterPower”, a declarat Cosmin Georgescu, fondator și CEO ClusterPower.

„Ne bucurăm că am putut sprijini, împreună cu CEC Bank, o inițiativă românească ambițioasă într-un sector în care investițiile în infrastructura IT din România sunt extrem de rare. De altfel, obținerea cofinanțării pentru proiecte cu ajutor de stat reprezintă o prioritate pentru noi, PCF Investment Banking fiind deja la al treilea proiect major derulat cu succes”, a declarat Mihai Iordan, Managing Partner PCF Investment Banking.

La mijlocul lunii octombrie, ClusterPower a anunțat demararea lucrărilor la noul campus de tehnologie, care se va întinde pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați în localitatea Mischii, județul Dolj, în apropierea municipiului Craiova. 

Centrul de date va include clădiri în care vor fi găzduite serverele – cu o capacitate de stocare de ordinul miliardelor de GB și milioane de nuclee (core-uri) de procesare, dar și o centrală electrică proprie.

Dotarea cu propria centrală electrică contribuie la un nivel ridicat de disponibilitate a serviciilor, asigurând redundanță în cazul întreruperilor în alimentarea cu energie din rețea și, de asemenea, contribuie la reducerea impactului asupra mediului. ClusterPower își va dota centrul de date cu o centrală de trigenerare, care, pe lângă energie electrică, generează și energia necesară pentru răcire și încălzire, având o eficiență de peste 75%. Gazul natural are emisii la jumătate față de electricitatea produsă din cărbune, fiind considerat una din sursele curate de energie. 

Cu aceste dotări, centrul de date ClusterPower a reușit să obțină un scor de 1.1 pentru Power Usage Effectiveness, mai bun decât media globală PUE în 2020, de 1.59.

Oameni de afaceri de succes – Dragoș Petrescu, Cristina Chiriac, Dragoș Anastasiu, Felix Pătrășcanu – le-au împărtășit din experiența lor unor tineri aspiranți la reușită în business cu ocazia evenimentului „O discuție onestă despre antreprenoriat”, organizată de platforma „Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) a organizației „Romanian Business Leaders” (RBL). La evenimentul desfășurat online au participat peste 4.500 de tineri.

Prima sesiune a evenimentului a reprezentat-o discuția cu tema „În spatele cortinei de business”. Antreprenorii au atras atenția că „frica este cel mai mare impediment la început în business: frica de eșec și frica de a nu-i dezamăgit pe ceilalți”, semnalând că „a avea frici este ceva normal și că mereu te vei confrunta cu ele, exemplificând și care sunt temerile lor în acest moment. Cel mai important este felul cum le gestionezi și cât de mult le lași să îți afecteze afacerea”.

Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF: „Frica nu face casă bună cu antreprenoriatul așa că îndrăznește să îți trăiești visul. Cât la sută contează ideea? De unde iau banii necesari să îmi implementez ideea de business? Cum să fac primul million de euro? – sunt întrebări normale la care dacă ai găsit raspunsul corect atunci ai stofa de antreprenor. Și dacă ai decis să fii antreprenor, atunci fii pregatit să înveți în permanență și încearcă să colaborezi cu oamenii potriviți. Succesul vine după multe nereușite așa că nu te descuraja după primul eșec. Eșecul nu este opusul succesului, ci face parte din el!” 

În sinteză asupra discuțiilor, inițiatorii rețin că la întrebarea legată de cel mai important lucru la început de drum în business, fiecare dintre antreprenori a punctat curajul de a începe. Pe lângă acesta au fost alte câteva elemente importante adăugate de către fiecare, precum: sistemul de valori, curajul de a fi diferit și de a face un pas în față, capacitatea de a asculta și a integra feedbackul clientului, De ce-ul antreprenorului și al echipei, cunoașterea pieței, a concurenței și a avea informații corecte și concrete în timp real.

Moderatorul evenimentului, Radu Constantin (actor, regizor și antreprenor), a abordat și subiectul încrederii în sine. „Antreprenorii au menționat valorile personale ca fiind un pilon central în jurul căruia tinerii își pot dezvolta încrederea ca și antreprenori și totodată comunicarea este un alt element care joacă un rol important. Un lucru pe care tinerii îl pot lua în considerare este faptul că sunt la o vârstă la care își permit să încerce fiindcă sunt sănătoși, cel mai probabil nu au copii iar o parte este posibil să fie încă susținuți de părinți, motiv pentru care este o perioadă propice să testeze lumea de business și să încerce să își dezvolte o idee de afacere”. 

O altă discuție în cadrul evenimentului a pornit de la întrebarea „Merită să fii antreprenor?”, pornind de la temele:

• Ca antreprenor cu studii superioare, nu mi-aș mai deschide o afacere după primul eșec
• Antreprenoriatul merită toate sacrificiile și stresul pe care le implică
• Ca antreprenor, aș deschide mai degrabă o afacere în străinătate decât în România
• Ca persoană care își dorește un viitor prosper, aș deveni antreprenor beneficiind rapid de independență financiară și program flexibil
• Este o decizie bună să îți deschizi o afacere în perioade de transformari economice (pandemie, crize financiare, catastrofe naturale etc.)

Două echipe de tineri antreprenori (una, cu argumente pro, cealaltă, cu argumente contra) și-au confruntat ideile. După 992 voturi, echipa pro, formată din cinci tineri antreprenori, participanți în programul de mentorat Tinerii, a câștigat dezbaterea.

Alin Claudiu Apostu, gazda și organizatorul evenimentului: „Avem nevoie să îi sprijinim pe tineri să își dezvolte și gândirea critică, în primul rând ca abilitate și apoi corelată cu percepția lor legată de antreprenoriat. Este un exercițiu care îi ajută să își întărească încrederea în sine și în drumul lor antreprenorial, înțeleg mai bine la ce să se aștepte și le aduce o nouă perspectivă procesul acesta de reflecție”. 

Cristian Onețiu, moderatorul dezbaterii, le-a adresat participanților câteva sfaturi

• Este important ca tinerii să gândească local la început pentru a-și valida ideea, însă apoi să gândească global și cum pot scala afacerea
• Dacă au intenții de a construi o afacere, atunci să se gândească cum vor construi un business de un miliard de euro. Efortul de a face o afacere există oricum și timpul pe care îl aloca pentru acea afacere este același, indiferent de mărimea businessului. Curajul de visa până la un miliard de euro este cel care produce scânteia în minte 
• Este important pentru tineri să facă parte din comunități cu alți tineri care au aceleași aspirații ca ei și să se înconjoare de antreprenori de la care pot să învețe 

De asemenea în cadrul evenimentului, echipa Vreau să fiu Antreprenor a lansat comunitatea HighFlyers dedicată pentru 100 de tineri la început de drum pe care să îi sprijine cu workshopuri, acces la mentori, informații despre finanțare, întâlniri cu antreprenori și acces la diferite produse și servicii precum contabilitate, înființare de business, marketing, web development, cursuri, cărți de business și altele. Mai multe informații pot fi obținute pe https://bit.ly/HighflyersVSFA

Întregul eveniment a fost derulat de echipa „Vreau să fiu Antreprenor” și „Insights”, din cadrul organizației non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor Banca Transilvania, Business Mentors, Eventmix, Chilli Ideas, Green Village, Fan Courier, Keez, Sergiu Biriș, Icey și Adtitude. 

Vreau să fiu Antreprenor (VSFA) este caracterizat ca „un program național, lansat în 2013, parte a organizației Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. În prezent, VSFA numără 10 comunități locale de antreprenori, care creează și implementează proiecte de impact pentru aproximativ 32.000 de tineri. Peste 250 de conferințe au fost organizate în întreaga țară sub umbrela VSFA”.

Romanian Business Leaders (RBL) este bine cunoscută ca „o organizație apolitică, non-guvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este aceea de a fi vocea și vehiculul de acțiune al liderilor de business pentru a construi o Românie în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Proiectele sale, care au la bază factori precum educația, antreprenoriatul și buna guvernare, sunt inițiate și dezvoltate de cei peste 200 de membri voluntari, antreprenori și executivi de top din România”. 

Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi, a declarat Ştefan-Radu OPREA, Membru al Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

Ştefan-Radu OPREA ne-a declarat: „Pe 10 noiembrie, la Senat, s-a aflat în dezbatere, în Comisia pentru afaceri europene, pachetul Fit for 55, care cuprinde directive și regulamente (n.r. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică).  

Atunci când vorbim despre regulamente, intervenția Senatului – care este prima cameră care se pronunță întotdeauna pe afaceri europene – este importantă, apoi urmează opinia Camerei Deputaților. Dacă ar fi fost să avem o opinie împotriva acestui pachet, ar fi trebuit să ne exprimăm deja, pentru că au trecut cele opt săptămâni în care puteam să dăm un aviz motivat, acest lucru însemnând să fim împotrivă. Ar trebui, probabil, să exprimăm opinii în acest moment asupra propunerilor de directivă și asupra regulamentului, pentru că, mai ales în cazul regulamentelor, acesta este momentul.

Am citit pozițiile pe care le-am primit din partea Guvernului României și îmi pare rău să o spun, dar ca să folosesc un cuvânt delicat este o subțirime a textului și a înțelegerii felului în care economia românească, întreprinderile mici și mijlocii, societatea românească vor fi afectate de aceste obiective ambițioase.

Să nu fiu înțeles greșit – desigur că ne dorim ca aceste obiective ambițioase ale Uniunii Europene să fie implementate în toată Uniunea Europeană, până la urmă este vorba despre viața noastră, despre confortul nostru, al copiilor noștri. Dar tot ceea ce înseamnă această țintă de a deveni mai prietenoși cu mediul presupune costuri foarte mari, dacă vorbim despre energii regenerabile, despre partea de construcții, de anvelopare etc.

Cred că ar trebui să fim foarte corecți și să spunem de la bun început Uniunii Europene, Comisiei Europene, că aceste lucruri se pot întâmpla cu o susținere justă din fondul care va fi constituit.

Dacă mă uit, de asemenea, la alte state membre, de exemplu Cehia, care și-a exprimat deja aviz motivat, adică este împotrivă, pozițiile lor sunt dure în ceea ce exprimă, pentru că au făcut o analiză de impact serioasă asupra economiei din acea țară și costurile, mai ales în ceea ce privește mixul energetic, sunt foarte mari. Din punctul meu de vedere, probabil că am greșit atunci când am închis foarte repede termocentrala de la Mintia fără a avea o analiză profundă asupra securității energetice.

Cred că poziția Statului Român și a Guvernului României ar trebui să fie mai hotărâtă atunci când abordăm aceste lucruri la Bruxelles.

Vă pot da, de exemplu, citate din punctul de vedere al Ministerului Energiei atunci când vorbește despre capitolul energiile regenerabile. Concluzia este următoarea: äRomânia sprijină nivelul general de ambiție privind energia din surse regenerabile inclusă în revizuirea directivei, dar semnalează îngrijorări cu privire la obiectivele sectoriale și consideră necesar un grad de flexibilizare în etapa de implementare, astfel încât statele membre să poată adopta măsurile cele mai potrivite pentru a aborda provocările, luând în considerare situațiile naționale”. Reacţia mi se pare extrem de soft. Aici ar fi trebuit spus foarte clar, cu o analiză solidă, ce înseamnă impactul asupra economiei românești, asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Am analizat situația întreprinderilor mici și mijlocii din România și impactul acestor obiective ambițioase europene și am să vă spun că întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi și că ar însemna costuri foarte mari în procesele de producție, ceea ce ar duce la o lipsă de competitivitate a acestora și probabil la pierderea de contracte pe termen lung, mai ales a acelora care fac export. Da – se poate retehnologiza, da – se pot atinge aceste obiective, cu condiția existenței unor fonduri puse la dispoziție, pentru a reuși într-adevăr să ne modernizăm procesele de producție.

Am propus în aceste negocieri care au loc zilele acestea să existe și un capitol referitor la programe care să sprijine retehnologizarea, inclusiv ideea de a deveni mai prietenoși cu mediul și a încerca să ne încadrăm în țintele ambițioase ale Uniunii Europene.

Dacă nu o să știm să ne luptăm și să ne susținem punctele de vedere, vorbind aceiași limbă la Bruxelles, apărând interesele economice ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale economiei și industriei românești, vom avea cu toții de suferit. Acum este momentul să ne exprimăm atât în Senat, cât și în Camera Deputaților o poziție de țară asupra acestui pachet. Din păcate ea este extrem de sublimă, dar aproape că lipsește cu desăvârșire.

Cred că ar fi trebuit să avem un grup de lucru care să funcționeze interministerial pe acest pachet atât de important care poate avea influență foarte mare asupra eficienței și competitivității economiei românești și la ora aceasta, când vorbim, ar fi trebuit să avem deja această poziție de țară.

Dacă nu vom vorbi despre nevoia ca finanțarea să vină proporțional pentru economia românească astfel încât să putem îndeplini obiectivele din Fit for 55, nu cred că vom putea să rezolvăm mare lucru”.

Potrivit domnului Oprea, România ar putea folosi cu inteligenţă resursele pe care le are pentru a le utiliza în avantajul său: „Dacă ne propunem să transformăm resursele naturale într-un atu în negocierea, spre exemplu, cu atragerea unui investitor străin care să producă baterii pe teritoriul României, astfel încât să avem export mai mare, să putem redresa balanța comercială, atunci da, am îndeplini un obiectiv. Dacă ne propunem să exploatăm aceste resurse doar pentru a fi în situația din agricultură – când exportăm grâu și importăm pâine congelată – va fi din nou un eșec pentru România.

De aceea cred că viitoarea formulă guvernamentală, indiferent care va fi ea, va trebui să fie foarte decisă în a reuși să atragă cel puțin unul dintre acești mari investitori în lanțurile de producție, ori pe semiconductori sau în domeniul bateriilor electrice, astfel încât să punem România pe hartă și să folosim într-un mod benefic pentru noi resursele naturale. Procesarea şi transformarea trebuie să se întâmple în România, ca să aducem valoare adăugată”.

• Borbely: Avem în vedere reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an

Nu am reușit, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vor aduce, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră, investiţii de 6-7 miliarde de dolari; sper să o dăm în curând, pentru că altfel o să stăm la coadă, a declarat, a declarat László BORBÉLY, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

László BORBÉLY a spus: „Trebuie să formulăm un punct de vedere în interesul naţional al României, în ceea ce privește Fit for 55, care este o problematică foarte complexă. Sunt douăsprezece propuneri legislative în momentul de față la Uniunea Europeană. Acest proiect trebuie analizat din punct de vedere tehnic, politic și inter-instituțional în ceea ce priveşte dorinţele noastre pentru a ieşi  învingători, adică să avem o economie verde, dar nu cu costuri pe care ulterior nu putem să le acoperim.

Noi suntem pentru această decarbonizare, pentru un viitor verde, dar trebuie să vedem care sunt posibilitățile României. Avem o țară bogată în resurse, avem gazul din Marea Neagră despre care tot discutăm din 2012, dar nu am reușit cu toții, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vin cu o investiție de șase- șapte miliarde de dolari și să le punem pe masă decizia noastră. Am modificat de nu știu câte ori această lege offshore și sper să dăm în curând acest răspuns, pentru că, altfel, o să stăm la coadă – este Turcia, sunt alte țări care ne iau fața.

În ceea ce privește punctul de vedere al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, noi avem o strategie din 2018, o nouă viziune, există aici ODD 13 Schimbări climatice, dar sunt şi celelalte ODD care sunt legate – agricultură sănătoasă, susținerea agriculturii eco, producţia în România de produse cu valoare adăugată, să nu mai fim importatori, ci exportatori de produse finite, așa cum a fost România timp de mulți ani.

Deci, avem o Strategie de Dezvoltare Durabilă, avem un plan de acțiune pe care îl finalizăm împreună cu un Consiliu Consultativ format din 34 de oameni care sunt înțelepții neamului pe dezvoltare durabilă. Avem o primă monitorizare în 2020 cu privire la stadiul în care ne aflăm cu cele 17 ODD, pe baza a 98 de indicatori.

Avem un parteneriat cu Institutul Național de Statistică, finalizăm planul de acțiune pe bază de indicatori. Anul viitor pot să știe politicienii, guvernul, Parlamentul ce am făcut și cu ce avem de făcut. Trebuie să existe o colaborare inter-instituțională şi trebuie să ne grăbim. Aici, la mecanismele de implementare a PNRR , dacă nu vom avea hotărârile de Guvern finalizate cât de curând și este un calendar care este cât de cât depășit, atunci vom pierde prima tranșă de bani care vor veni în România; trebuie să clarificăm aceste probleme.

Departamentul este un fel de catalizator, putem chema ministere pentru diferite zone, gen risipa alimentară, achizițiile publice etc, pentru a finaliza legislația și să o aplice. Cred că în momentul de față cel mai important este să avem un nou Guvern și acest Guvern să vină cu acele propuneri legislative și guvernamentale nu numai până la sfârșitul anului viitor, ci până în 2030, care să ne arate direcția clară. Suntem o țară mare în Uniunea Europeană, putem influența unele decizii dar evident suntem una din cele 27 de țări.

Mai am ca deziderat să terminăm cât mai curând reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice care, după lupte seculare care au durat vreo opt ani, este finalizat,  dar trebuie să îl analizăm în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an. Este nevoie de sprijinul tuturor factorilor de decizie, avem nuclee în fiecare minister, la nivel de directori şi experţi, noi știm să penetrăm în aceste ministere pentru că sunt oameni care sunt legați de Departament. Avem o nouă meserie, de expert în dezvoltare durabilă. Noi suntem pregătiți pentru a face pasul următor, dar avem nevoie de toți cei care vâslim în această barcă a înverzirii economiei, dar cu costuri care să fie suportabile pentru România”.

Referitor la Codul sustenabilității dedicat al economiei circulare, domnul Borbely a spus: “Vom avea un Cod transparent aşa cum este în Germania, un site din care toţi cetăţenii pot să-şi dea seama ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele. Acum este acea raportare nefinanciară, la sfârșitul fiecărui an, pe lângă raportarea financiară, companiile  mai  adaugă 5 -10 pagini de raportare nefinanciară. Nu există transparență.Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puţin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Vom avea un consiliul de administrație cum este în Germania și vom avea un chestionar foarte clar pentru toate companiile prin care să spună ce au făcut în anul respectiv. Sper să avem în curând și o strategie și după aceea un plan de acțiune pe economie circulară”.

Creșterile prețurilor la energie nu sunt cauzate în principal Green Deal sau Fit for 55, este un context cu totul și cu totul mai larg din punct de vedere internaţional, precum și anumite jocuri dinspre Est, de la Gazprom, și cererea crescută în Asia, a spus Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde”. Domnia sa a continuat: “Sigur că și Green Deal şi Fit for 55 au avut o influență prin scăderea producției de gaz în interiorul Uniunii Europene, pentru că se dau mesaje greșite și confuze în ceea ce privește gazul și atunci companiile nu mai investesc, nu mai fac explorări. Un alt motiv este creșterea certificatelor de CO2, care în mod evident au dus la anumite creșteri.

Dar nici măcar această creștere a prețurilor la energie nu am văzut să diminueze hotărârea de a merge în direcția Green Deal și, mai nou, nici COP 26.  Desigur, COP 26 a adus câteva știri bune, dar în mod clar prin neparticiparea unor importanți jucători nu putem spune că este un succes.

Ne este clar tuturor că, doar prin efortul Uniunii Europene, nu putem să schimbăm situația la nivel planetar. Am o teamă că facem niște eforturi susținute şi nu vom schimba situația generală, dar putem pune în pericol competitivitatea industriei europene”.

Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, a mai spus: “Suntem reprezentanții României la Bruxelles și trebuie să vedem în ce măsură putem găsi acel echilibru între nevoia de a face politici europene, de a merge în direcția pe care o doresc colegii noștri din Uniunea Europeană, din alte țări, din instituțiile europene, dar în același timp să nu uităm de specificul României şi de interesele ei.

În ceea ce privește Green Deal și Fit for 55, există un puternic angajament politic de a merge în această direcție. Această hotărâre nu a fost redusă, spre surprinderea mea, nici de pandemia Covid 19, au fost nenumărate declarații că lucrurile rămân în aceeași direcție, ba chiar că trebuie accelerate. Şi chiar și în contextul dificil al creșterii prețurilor la energie am simțit și la Comisia Europeană și la majoritatea celor din Parlamentul European că doresc să meargă în aceeași direcție. (…)

Săptămâna trecută, ca președinte ITRE, am condus o delegație la Washington și am avut o ședință de lucru cu Comisia de crize climatice din Congresul Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă nu este același entuziasm ca în Uniunea Europeană, în mod clar lucrurile s-au schimbat în Statele Unite ale Americii, cel mai important jucător economic de pe glob și partenerul Strategic al UE și al României. Chiar reprezentanți ai Partidului Republican care au participat la ședință înțeleg că trebuie să mergem într-o anumită direcție. Acolo lucrurile sunt puțin diferite şi nu va fi același parcurs ca al Uniunii Europene, dar există aceeași hotărâre ca în Orizontul anilor 2050 să existe decarbonizare și să ajungem la situația în care nu mai emitem gaze cu efect de seră.

Cred că, ținând cont de aceste lucruri, noi trebuie să înțelegem că aceasta este direcția, că trebuie să ne adaptăm, să vedem unde putem să ajustăm lucrurile în interesul României și mai ales să vedem care sunt oportunitățile pe care le avem. Pentru că, într-adevăr sunt și provocări și la nivel european, dar și la nivel național. Există un risc de pierdere a competitivității unor ramuri industriale, mai ales industria grea.

În Fit for 55, avem Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), care poate ajuta anumite activități economice, cărora le va crește costul de producție, să rămână competitive. Există anumite riscuri în ceea ce privește pierderea unor locuri de muncă pe producția de cărbune de exemplu. Avem Just Transition, dar este insuficient, va trebui să mai facem eforturi și din bugetul național. Avem riscul creșterii prețurilor la energie stau nerevenirii la un preț acceptabil de către populație, de către industrie. Aici avem alte mecanisme, inclusiv pe ajutorul de stat.

Este adevărat că, în decursul câtorva ani, atunci când vom avea o pondere mare de regenerabile și – total de acord în cazul României şi al altor țări – de energie nucleară, această fluctuație pe care o vedem datorită jocului cu prețul gazului, cu prețul petrolului, cu combustibilii fosili nu va mai fi atât de fluidă. Exceptând niște situații climatice foarte dificile în care nu va mai bate vântul sau nu vom mai avea soare, vom avea predictibilitate, investițiile sunt clare, vom avea maturizare acestora, randamentul, schemele de ajutor, poate chiar acele contracte pentru un preț garantat. Aşa că lucrurile nu vor mai fi atât de fluctuante. Şi în cazul energiei nucleare știm ce investiții avem, în cât timp le amortizăm, voi fi doar mici fluctuații ale pieței.

Green Deal ne va ajuta, va duce la o stabilitate, va duce la o scădere a vulnerabilității față de actori noneuropeni, va crește securitatea energetică a Uniunii Europene la prețuri care vor putea deveni acceptabile prin luarea altor măsuri și prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, extrem de importante.

Văd în Parlamentul European un entuziasm chiar dincolo de ţintele stabilite de Comisia Europeană pe Fit for 55. Partidul Popular European are o poziție echilibrată și maximală în ceea ce privește țintele propuse de Comisia Europeană. În opinia noastră nu putem trece peste aceste ținte, ba chiar cred că pe extinderea ETS ar trebui să mai stăm de vorbă, la fel cum trebuie să vedem în ce măsură putem impune de acum o dată pentru trecerea la producția exclusivă de mașini electrice. Din acest punct de vedere sunt câteva lucruri pe care le vom susține.

Însă la toate celelalte grupuri politice văd un entuziasm foarte puternic, sper ca acest entuziasm să aibă la bază și o fezabilitate a implementării acestor măsuri pentru că, evident, putem impune ce ținte dorim, dar este important ca aceste ținte să poată fi implementate și implementabile. Şi atunci rolul Consiliului, rolul României, inclusiv prin europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, trebuie să fie pentru găsirea unui echilibru, de a fi ambițioși, de a rămâne în această direcție, de a nu schimba ținta pentru 2050, de a nu schimba cei 55% pentru 2030, dar nu trebuie să venim cu lucruri care nu sunt fezabile. Vă spun cu sinceritate. Extinderea către sistemul de transport, faptul că vom avea combustibili mai scumpi – aceste măsuri nu vor duce la scăderea emisiilor pentru că oamenii nu vor cumpăra automat mașini cu motor electric doar pentru că va crește puțin prețul la benzină și motorină. Din păcate va crește sărăcia energetică, va lăsa oamenilor un şi mai mic spațiu pentru alte nevoi, pentru investiții, pentru educație și vor crește costurile unor produse importante precum cele alimentare și nu numai.

Toată lumea înțelege că trebuie să salvăm planeta, toată lumea înțelege că trebuie să ne schimbăm modul de a consuma, că trebuie să fie mai responsabili, toată lumea înțelege oportunitățile Uniunii Europene de a trece către tehnologii curate. Dar lucrurile nu trebuie forțate la maxim pentru că riscăm ca oamenii să își schimbe opinia şi să nu mai sprijine planurile UE”.

“Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate”

Referitor la includerea gazului în second delegate act, alături de energia nucleară, Cristian Buşoi a spus: “Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate. Şi aici suntem un număr de europarlamentari care insistăm către Comisia Europeană să vină mai repede cu reglementarea în ceea ce privește gazul pentru perioada de tranziție și energia nucleară.

Urmează președinția franceză în primul semestru al anului viitor și aici ne putem coordona foarte bine cu francezii în ceea ce privește energia nucleară, pentru că acolo e chestiune mai puțin ideologică între grupuri politice, gen PPE susţine, S&D nu. Acolo e o chestiune care ține mai degrabă de anumite sensibilităţi naționale. Aşa că cred că se poate găsi un compromis și investițiile în energie nucleară să poată fi susținute.

Evident că nu sunt regenerabilele, dar ajută în mod clar la atingerea țintelor, iar în ceea ce privește gazul am spus-o şi o spun foarte răspicat că sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție. Dacă tehnologiile de captare şi utilizare a carbonului se vor maturiza – şi sunt convins că se întâmplă acest lucru pentru că am văzut ce eforturi se fac în UE şi mai ales în SUA pentru a investi în cercetare, dezvoltare și pentru a maturiza aceste tehnologii – o mică parte din mixul energetic poate fi asigurat de gaz şi după 2050, gaz care poate fi decarbonizat, emisiile să fie captate și depozitate pentru a nu mai merge în atmosferă.

Momentan, ne lovim de domnul Timmermans, de o anumită sensibilitate a unor colegi din Comisia Europeană și trebuie să recunosc că și în Parlamentul european lucrurile sunt încă complicate. Sper însă că și la presiunea unor state membre, și la presiunea noastră, a unor europarlamentari, într-un timp rezonabil Comisia va veni cu aceste reglementări.

Referitor la gazele din Marea Neagră, sper să le putem exploata cât mai repede posibil. Am fost foarte bucuros atunci când compania Exxon a venit în România, a fost un semnal foarte bun pentru România. Dar, ulterior, au existat multe alte oportunități în alte zone ale lumii pentru Exxon și acum avem această ofertă a Romgaz. Am salutat și salut implicarea Romgaz și preluarea participației Exxon din Marea Neagră. Din discuțiile pe care le am avut și cu OMV Petrom, înțeleg că și acolo există un angajament foarte clar ca o dată ce legea offshore va fi modificată să putem trece şi la exploatare. Este adevărat că trebuie susținerea politică cât mai largă pentru această lege.

Cred că chiar și pentru perioada de tranziție merită să facem această exploatare, ne va ajuta foarte mult, ne va face independenți, ne va da posibilitatea de a exporta. Acest zăcământ este important, dar nu este pentru totdeauna. Este clar că poate ajuta în perioada de tranziție și, dacă tehnologiile de captare a carbonului vor fi larg răspândite, de ce nu, poate și după”.

Subiectul tranziției echitabile spre o economie verde și digitalizată este important pentru toți, nu doar pentru cei vulnerabili din punct de vedere energetic sau din punct de vedere social, a spus Iuliu WINKLER
Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

“Pentru a putea realiza o tranziție echitabilă acasă, cred că este obligatoriu să atingem, într-un timp cât mai scurt, destul de multe obiective, dar consider că șase sunt cele mai stringente. Trei trebuie să le realizăm acasă și trei la Bruxelles”, a spus europarlamentarul.

În primul rând, este important să conștientizăm faptul că tranziția verde, așa cum este prevăzută în Pactul verde – Green Deal , care se va pune în aplicare prin măsurile prevăzute în pachetul legislativ Fit for 55 – Pregătiți pentru 55, reprezintă, alături de tranziția digitală, soluția Uniunii Europene pentru ieșirea din criză, pentru redresarea din punct de vedere economic, a spus Iuliu Winkler: “În același timp, este pasul pentru a face o uriașă schimbare de paradigmă și de a intra în secolul 21. Cred că tot ceea ce implică această dublă tranziție, verde și digitală, reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene, o schimbare chiar mai mare decât introducerea monedei euro. Cred că ne aflăm în fața unei transformări mai mari decât cele rezultate din succesivele tratate ale UE care au mers întotdeauna incremental. Știm că UE se dezvoltă incremental. Facem un pas pe care îl absorbim, apoi mai facem unul. Am avut o lărgire, am asimilat-o, apoi am mai făcut o lărgire. De data aceasta, Comisia Europeană vine și ne propune o schimbare totală atât economică, cât și socială. Acest lucru presupune și o schimbare de mentalități.”

Acasă, în România, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să informăm, spune Winkler: “Nu cred că putem schimba mentalități printr-o directivă europeană sau printr-o hotărâre de guvern. Trebuie să informăm, să dezbatem, să facem educație. Trebuie să promovăm în rândul tinerilor noile transformări astfel încât ei să înțeleagă ce se întâmplă.  Este o încercare grozav de mare. Este un fenomen care a început deja, iar noi trebuie să conștientizăm schimbarea, și, în același timp, să înțelegem că aceasta vine în favoarea noastră, pentru că noi dorim să avem o șansă. Vrem să avem noi o șansă, precum și copiii și nepoții noștri, dar și generațiile viitoare. Sigur, din câte știu eu, localitățile care sunt la Marea Neagră nu se află în pericol de a fi înghițite de ape, dar trebuie să ne gândim că alții sunt într-un astfel de pericol. De exemplu, deșertificarea o constatăm pe pielea noastră, la fel alte probleme ecologice, cum este poluarea. Am dat acte normative pentru cei care au trăit în orașe poluate, dar nu putem cumpăra efectele poluării prin câțiva lei la pensie. Aceasta nu este o soluție. Este doar un mic pansament.”

În al doilea rând,  cred că trebuie să vorbim despre intervenția statului în economie și să reevaluăm această chestiune, a mai spus europarlamentarul: „În condițiile acestei transformări avem nevoie de intervenția statului în economie, nu în sensul dirijismului sau intervenționismului. Trebuie să fim foarte atenți să nu ajungem la intervenționism, la dirijism, trebuie să lucrăm astfel încât să păstrăm economia socială de piață. Statul are un rol, iar acest rol a crescut în pandemie și va rămâne ridicat și în perioada tranziției digitale și verzi. Trebuie să reevaluăm rolul și înțelegerea noțiunii de ajutor de stat. Și nu mă refer aici la ajutorul de stat prin efectul legii, ci la ajutorul de stat ca fenomen. Să vedem ce înseamnă , cât de subtil și fin este acesta în vestul UE. Dacă decid să construiesc un drum de mare viteză este ajutor de stat, dacă asigur internet în bandă largă este ajutor de stat, dacă intervin în educație și asigur educația duală, educația tehnică, de specialitate și acestea sunt ajutor de stat pentru IMM-uri de exemplu. Dacă reduc birocrația înseamnă ajutor de stat. Intervenția statului în economie, ajutorul de stat, trebuie să vină în favoarea mediului de afaceri prin facilitarea unor lucruri și desființarea altora.

Al treilea obiectiv se referă la înțelegerea poziției României în lanțurile valorice, iar asta ne duce la comerțul exterior. Trebuie să fim conștienți că vom parcurge tranziția verde și etapele din Fit for 55. Ca atare, vom avea nevoie de zeci de mii de stații de încărcare electrică pe șoselele României. Le vom produce în România sau le vom importa? Industria noastră auto va avea nevoie de baterii, știm că bateria este cam o treime din prețul mașinii electrice. Vom importa bateriile sau vom reuși să le fabricăm noi? Vorbim de obținerea hidrogenului verde. Una dintre căi este obținerea lui prin electroliză. Vom avea tehnologii și vom construi noi electrolizoare sau le vom cumpăra? Urmează să decidem dacă vom pune într-o situație și mai grea balanța comercială.”

La Bruxelles, va trebui să negociem la sânge interesul național, apreciaza Iuliu Winkler: “Avem nevoie de o creștere a capacității de negociere. Și alții fac același lucru. Interes național înseamnă să poți fabrica baterii, cipuri, să produci energie atomică. Se vorbește despre taxonomie. România este într-o situație bună ca putere de negociere. Suntem în grupul statelor din estul Europei care, în frunte cu Franța, susțin energia nucleară și suntem în grupul statelor care, în frunte cu Germania, susțin gazul natural ca și combustibil de tranziție. Aceste lucruri nu sunt incompatibile, se împacă foarte bine și se află sub umbrela interesului economic național. Se vorbește mult despre neutralitatea tehnologică. Unii spun că este de neatins, alții că este un principiu important. În momentul în care fixezi zero emisii pentru transport, nu înseamnă oare că încalci principiile neutralității tehnologice? Nu ar fi mai bine să reglementăm în așa fel, încât reglementarea dată să poată fi respectată de mai multe tehnologii, în loc de una singură? Se poate ca o autoritate să aleagă mobilitatea electrică și să le refuze pe celelalte, motivând că doar așa poate obține zero emisii, considerând că alte tehnologii azi sunt imature. Dar dacă suntem sinceri, realiști, vedem că și tehnologia care ne livrează mobilitatea electrică este azi imatură.

A doua chestiune pe care trebuie să o urmărim la Bruxelles este să nu cădem în capcana ideologică și nici în cea a grabei. Capcana ideologică este cea întinsă de cei care promovează cu elan ideea distrugerii creative. Ei spun că acum a sosit momentul să facem totul praf si să punem altceva în loc. Nu putem să cădem în capcana distrugerii creative pentru că nu suntem într-un laborator. UE este formată din oameni, printre altele și din oameni vulnerabili. Nu putem să cădem nici în capcana grabei. Comisia Europeană are o strategie foarte perversă. Și anume aceea de a ne inunda cu mii de documente tehnice. Fizic, nu ai timp să le aprofundezi pe toate într-un timp scurt. E aproape imposibil să cuprinzi toate domeniile de la agricultură la energie regenerabilă într-o perioadă limitată de timp. Eu zic că, din acest punct de vedere,  trebuie ne grăbim încet. Festina lente! Să citim, să ne documentăm și rumegăm toate informațiile  astfel încât să luăm decizii înțelepte.

Să te grăbești încet înseamnă și să pui accentul pe echitate. Și aici vin la cel de-al treilea obiectiv pe care trebuie să-l urmărim la Bruxelles. Tranziția dublă, digitală și verde, trebuie să fie echitabilă și să fie stabilită pe trei niveluri: individual, la nivelul comunității și regional. Trebuie să ne gândim la individ, la consumatorul vulnerabil, la persoana care își pierde locul de muncă, la cel care trebuie recalificat la 55 de ani, de exemplu, pentru că mai are de muncit cel puțin 10 ani.  Apoi, echitatea trebuie să fie aplicată  în comunitățile unde avem acești indivizi vulnerabili. Dacă în Valea Jiului am persoane care trebuie sprijinite la nivel individual, acele persoane formează o comunitate, iar dacă avem aceste comunități atunci avem și nivelul regional. Vom avea regiuni în care economia locală sucombă și trebuie sprijinite. Și iată, revenim la ideea intervenției statului.

Toate aceste obiective, și multe altele, trebuie urmărite atent acasă și la Bruxelles.”

Dar, înainte de toate avem nevoie de o soluție urgentă, rapidă, la criza politică de la București, a mai subliniat europarlamentarul: “Fără a avea un guvern stabil, care să aibă timp, pe lângă presiunile zilei, să se ocupe și de perspectiva pe termen mediu și lung. Fără un guvern stabil, care are și operabilitate la Bruxelles, pentru că, azi, de încredere beneficiem, nu vom reuși.”

Potrivit acestuia, toate obiectivele din Pactul verde trebuie realizate: “Am rețineri față de pachetul Fit for 55 nu în legătură cu obiectivele care trebuie atinse, ci în legătură cu soluțiile propuse, pentru că nu știu dacă acest pachet, așa cum se prezintă acum, reprezintă soluția universală pentru toți. Nu cred că acel pachet este potrivit pentru toate statele membre și comunitățile din UE. Sunt optimist și cred că România, prin multele transformări care ne stau în față și pe care le va parcurge, urmează să facă pasul decisiv pentru secolul 21. Dar acest pas trebuie bine pregătit. Este un proces similar celui care a fost declanșat pentru aderarea noastră la UE. Aderarea s-a întâmplat la 1 ianuarie 2007, dar integrarea a început înainte acestei date și va continua multă vreme. Integrarea va însemna pentru noi și intrarea în Fit for 55. Trebuie să fim realiști: unii o vor face mai repede, alții mai încet. Știu doar că trebuie să fie o dezvoltare structurală și să evităm cu orice preț teoria formei fără fond care încă este prezentă în România.”

SURSA: Financialintelligence

Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.

Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: „Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă.  Pentru că există această instabilitate guvernamentală,  aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Ffinanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră.”

Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: „Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Stiu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”

Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: „Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor”.

Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.

În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.

Cristina Prună a mai spus: „Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)

Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.

Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: “Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.

România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)

Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.

Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în România, nu numai la Bruxelles”.

Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: „Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.

Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam şi ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un  cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții”.

Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: „De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț.  În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.

Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.

Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene”.

În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: „Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general. “

Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie opreaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.

Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: „Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție”.

Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.

Sursa: Financialintelligence

Compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace România semnalează creșterea cererii de specialiști în contabilitate și salarizare, care „s-a dublat anul acesta, comparativ cu anii precedenți. Astfel, dacă în ultimii patru ani media specialiștilor în domeniu care se alăturau companiei era de 22, până la acest moment au fost angajați 45 de specialiști în 2021, fără a acoperi tot necesarul previzionat pentru anul acesta. Pentru anul viitor, compania vizează angajarea a 30 de noi specialiști în contabilitate și salarizare, urmând să își mărească astfel echipa cu aproximativ 40%”. 

Analizele făcute de Accace România arată că „pe piața forței de muncă din contabilitate și salarizare, se poate observa o criză la nivelul pozițiilor de Senior (specialiști cu peste 5 ani de activitate în domeniul consultanței), posturi ce necesită o experiență solidă, precum și o serie de competențe esențiale. În prezent, majoritatea industriilor se confruntă cu o criză în ceea ce privește recrutarea, având în vedere nesiguranța angajaților de a face o schimbare pe plan profesional în contextul actual, dar și dorința angajatorilor de a depune toate eforturile necesare pentru a mări gradul de retenție a angajaților și de a veni cu o contra-ofertă în momentul în care aceștia aleg să se îndrepte către o altă companie”. 

Cele mai întâlnite așteptări ale angajatorilor observate de Accace în cadrul unui proces de recrutare de specialiști contabili „se referă, în principal, la gradul de proactivitate și la orientarea angajaților către învățare și perfecționare. În funcție de poziția din cadrul companiei, angajatorii pun accentul totodată și pe pregătirea teoretică, experiența profesională anterioară, dar și pe deținerea mai multor competențe digitale sau de comunicare. De cealaltă parte, angajații pun accentul pe oportunitățile de dezvoltare profesională, pe un pachet ofertant de beneficii, posibilitatea de a avansa în carieră, programul flexibil, dar și cultura feedback-ului sau un mediu de lucru plăcut. În cadrul Accace România, flexibilitatea este punctul nostru forte, atât în ceea ce privește programul de lucru, cât și modul în care ne îndeplinim responsabilitățile, având libertatea de a veni cu propriile idei și de a ne personaliza stilul în care ne desfășurăm activitatea”.

Marina Din(foto), HR Specialist Accace România: „Pentru a oferi o stabilitate în cadrul echipelor, atât în contextul pandemiei, cât și post-pandemie, este important să acordăm o atenție sporită nevoilor individuale ale angajaților. Fie că vorbim de ajustarea grilelor salariale, de oferirea de traininguri pentru dezvoltarea profesională sau de modelarea unei culturi organizaționale care să le întărească propriile valori, angajații trebuie să se simtă sprijiniți constant la nivel personal și profesional”.

Accace România anunță că „se află în plin proces de recrutare de specialiști în contabilitate și salarizare, având deschise mai multe posturi disponibile în cadrul companiei. Cele mai multe dintre acestea sunt poziții de middle-experience, precum rolul de Accountant (contabil) și Payroll Accountant (specialist salarizare și HR admin), unde este necesară o experiență în domeniu de minimum trei ani. Totodată, compania vizează și poziții de Junior atât în echipa de contabilitate, cât și în cea de salarizare și resurse umane, oferind șansa tinerilor candidați să se dezvolte profesional fără o experiență anterioară în muncă, doar cu studii de profil și cunoașterea limbii engleze. Pe lângă aceste poziții, un focus aparte îl constituie rolurile de Senior (peste 5 ani experiență), mai exact Senior Accountant și Senior Payroll Accountant, pentru care compania urmărește abilități de coordonare ale unei echipe.

Procesul de recrutare adoptat de Accace România se face în funcție de nevoi, dar și de contextul în care se află candidatul. Printre beneficiile oferite de companie se numără posibilitatea de a lucra remote, bonus anual în funcție de performanță, flexibilitatea programului de muncă, traininguri interne sau susținere financiară pentru diverse certificări, precum și alte beneficii extrasalariale”. 

Mai multe detalii despre posturile disponibile în cadrul Accace România pot fi consultate aici: www.accace.ro/cariere/#oportunitati 

Accace România are o experiență vastă în externalizare și consultanță acumulată în cei 15 ani de la înființare, oferind servicii „la nivel mondial, prin intermediul celor 9 sucursale proprii în Europa și Africa, inclusiv 2 asocieri de tip joint venture în Africa de Sud și Marea Britanie. La nivel de grup, compania dispune de experiența a peste 700 de specialiști în gestionarea proiectelor de BPO multi-country la scară mică și mare. Prezentă pe piața locală începând cu anul 2007, compania a înțeles nevoia clienților de a avea toate procesele interne gestionate sub o singură umbrelă, devenind un furnizor complet și inovator de consultanță și externalizare servicii. În prezent, Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat. În plus, Accace pune la dispoziția clienților soluții tehnologice noi pentru a susține și a îmbunătăți aceste servicii, soluții dezvoltate la nivel global și adaptate în funcție de specificul clienților locali. Accace operează, pe plan internațional, ca Accace Circle, o comunitate de business formată din consultanți și furnizori de servicii BPO, care asigură clienților săi o experiență unificată, personalizată și de înaltă calitate. Acoperind aproape 40 de locații prin intermediul celor peste 2.000 de profesioniști, comunitatea sprijină peste 10.000 de clienți, în mare parte companii locale și internaționale din topul Fortune 500 și procesează cel puțin 170.000 de fluturași de salariu pe lună la nivel global”.

„După ce în 2020 am atins pragul de un sfert de miliard de euro, anul acesta sunt premise să devenim prima companie medicală privată din România care ajunge la o treime de miliard de euro și vrem să creștem această dinamică în anii următori”.

• MedLife a înregistrat în primele nouă luni din 2021 o cifră de afaceri consolidată pro formă în valoare de 1,2 mld. RON, în creștere cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
• Compania a semnat de curând două mari tranzacții pe zona de radioterapie și oncologie medicală – Neolife Medical Center și Spitalul OncoCard, consolidându-și, astfel, poziția la nivel național.
• Reprezentanții companiei anunță continuarea planului de consolidare prin achiziții, având în intenții alte 2-3 tranzacții importante.
• Alături de dezvoltarea accelerată, proiectele de cercetare, extinderea și diversificarea serviciilor pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale pacienților mai ales în context pandemic, rămân principalele priorități și în perioada următoare

MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, a încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  mld. de lei, în creștere cu 56,5% față de aceeași perioadă din 2020. Creșterea raportată vine pe seama crizei de anul trecut, dar are la bază și activitatea intensă din ultima perioadă pe segmentul de laboratoare, clinci în special pe partea de monitorizare a patologiei cronice și a pacienților care au trecut prin Covid. De asemenea, rezultatele sunt puse și pe seama dinamicii înregistrate pe segmentul corporate în contextul sprijinului oferit angajatorilor pentru desfășurarea în siguranță a activității pe perioada pandemiei, dar și pe seama disponibilității de preluare a intervențiilor chirurgicale pentru pacienții cronici și acuți în contextul limitării activității din spitalele de stat odată cu amploarea pandemiei.

În ceea ce privește EBITDA pro-formă, aceasta a înregistrat o creștere de 54,6%, față de aceeași perioadă a anului trecut, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 mil. înregistrați în 2020. 

Potrivit reprezentanților companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului, ceea ce indică atât o preocupare mai ridicată a românilor pentru zona de prevenție, cât și o mai mare deschidere a pacienților de a accesa servicii și de realiza intervenții chirurgicale în spitale private, în contextul presiunii generate de pandemie în sistemul public de sănătate. 

„Primele 9 luni ale acestui an au păstrat un trend foarte dinamic, iar rezultatele confirmă eforturile noastre strategice de a investi în zona de laboratoare, clinci și spitale. De altfel, vom continua să ne concentrăm atenția în această direcție, planurile de dezvoltare vizând, printre altele, adaptarea conceptului de clinică, care să fie non-stop la dispoziția pacientului, amenajarea celui mai modern laborator de cercetare în domeniul virusologiei și extinderea spitalelor din portofoliu în regim de spital pavilionar, astfel încât pacienții să poată accesa servicii de la A la Z în centre medicale multidisciplinare la nivel național”, a declarat Mihai Marcu(foto), CEO și Președinte MedLife Group.

Acțiuni strategice în T3: continuarea programului de achiziții și dezvoltarea serviciilor de radioterapie și oncologie medicală

Planul de achiziții și de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat, într-o mare măsură anul acesta, pe zona de servicii de diagnostic și tratament oncologic, MedLife semnând, de curând, preluarea a două centre de referință în domeniu, Neolife Medical Center și OncoCard Brașov. Acestea sunt cele mai mari tranzacții anunțate de companie în 2021, care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. 

„Un alt obiectiv strategic setat pentru anul acesta a fost consolidarea poziției pe zona de oncologie, prin integrarea în grup a două centre de referință în acest domeniu. De aceea, am adus alături de noi în grup companii cu expertiză, care definesc excelența în ceea ce privește serviciile integrate de diagnostic și tratament oncologic. Preluarea Neolife Medical Center și a Spitalului OncoCard întărește angajamentul nostru de a extinde serviciile medicale de excelență în toate regiunile țării. În acest moment, acoperim Capitala, Iași și Brașov, însă ne propunem ca pe viitor să extindem parteneriatele la nivel național și chiar regional.

De altfel, programul de achiziții este în continuare activ, suntem în discuții înaintate pentru încă o tranzacție cheie, pe care sperăm să o anunțăm până la finalul anului. De asemenea, avem în intenții alte 2-3 tranzacții de M&A. Avem ambiții importante pe zona de dezvoltare, iar planul de extindere, organic sau prin achiziții, va continua într-un mod susținut și în anii ce urmează. La nivel național, obiectivul nostru este să încheiem în mod sistematic acoperirea națională. În acest moment avem cea mai extinsă rețea din România, suntem în peste 25 de orașe mari și medii din țară, fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel național. Asta înseamnă că oriunde te-ai afla, poți ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu mașina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienților în acest moment. Avem perspective ambițioase și pentru extinderea la nivel balcanic și regional, însă analizăm cu atenție și acționăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes și în țările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

Perspective pentru finalul anului 2021:
afaceri de peste o treime de miliard de euro 

Prioritățile MedLife pentru finalul anului 2021 vizează, în continuare, programul de achiziții și extindere teritorială, reprezentanții companiei anunțând posibilitatea încheierii unei noi tranzacții importante în perioada imediat următoare; divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei, prin desfășurarea de studii exclusiv cu resurse proprii; amplificarea procesului de digitalizare, care va continua și în primele luni ale anului următor, prin dezvoltarea de noi aplicații și updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici și spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului din 2022.

De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din țară. Conform reprezentanților MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la București în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat și în alte orașe mari din țară, precum Brașov, Sibiu, Cluj, Arad.

În ceea ce privește perspectivele financiare pentru finalul anului 2021, după ce anul trecut a atins pragul de un sfert de milliard de euro, MedLife are premise să devină anul acesta prima companie medicală privată din România care ajunge la o treime de milliard de euro.

OTP Bank România a acordat Fabricii de Nutreţuri Combinate Nutriva, din județul Vaslui, un credit în valoare de 15 milioane de lei, iar EximBank a emis o garanție de stat care acoperă 90% din valoarea finanțării, în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019.

Fondurile acordate de OTP Bank România, cu garanție EximBank, au ca destinație acoperirea cheltuielilor aferente contractelor comerciale în derulare ale companiei, cât și a cheltuielilor generale. 

Fabrica de Nutreţuri Combinate Nutriva este parte a Grupului de Firme Safir, care produce carne de pasăre, preparate şi semipreparate din carne de pasăre sub brandurile Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Fomică?, un business 100% românesc început de la zero în urmă cu 30 de ani.

 „La nivel global, afacerile de familie contribuie la dezvoltarea economiei, iar acesta ne dorim să devină un trend și pentru companiile locale. Ca susținători activi ai mediului de afaceri, suntem recunoscători că putem fi parte din povestea Nutriva, o companie cu o poveste autentică, scrisă cu pasiune. Ne asumăm rolul de consilieri și susținători ai afacerilor inițiate cu suflet și rămânem parteneri financiari de încredere în susținerea unor business-uri puternice și curajoase cum este Nutriva.”, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct OTP Bank România, Divizia Afaceri.

 „Suntem încântați că, împreună cu OTP Bank România, putem contribui la menținerea activă a lanțului de producție pentru un business antreprenorial românesc, prin infuzia de capital pentru activitatea curentă. Garanțiile reprezintă o componentă importantă în accesarea oricărui tip de finanţare, iar EximBank are capacitatea de a structura, în parteneriat cu băncile comerciale, soluţii eficiente care facilitează accesul la finanţări avantajoase de care au nevoie societățile mari și IMM-urile în depășirea provocărilor pandemiei”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

 „Ne bucură și ne încurajează suportul oferit de OTP Bank și Eximbank pentru susținerea activității Grupului de firme SAFIR, prin finanțarea operațiunilor curente ale Fabricii de Nutrețuri Combinate Nutriva. 

Această tranzacție reprezintă, din punctul nostru de vedere, încă o confirmare a implicării Eximbank în susținerea capitalului autohton și a determinării OTP Bank de a dezvolta parteneriate de lungă durată cu jucători importanți din industrii relevante. 

Ni se dovedește, incă o dată, că, prin implicare susținută și abordare profesionistă, pot fi generate astfel de tranzacții cu valoare adăugată reală atât pentru partenerii implicați, cât și pentru întreaga economie regională, mai ales în această perioadă plină de provocări” a precizat George SAFIR, Manager General al Grupului.

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, dublează valoarea bacșișului oferit de pasagerii care își arată recunoștința pentru șoferii care le-au asigurat curse în siguranță către destinațiile alese cu ocazia Zilei Mondiale a Bunătății, care are loc sâmbătă, pe 13 noiembrie. Conform datelor din platforma FREE NOW, în România, între 25 și 27% dintre cursele plătite în aplicație sunt răsplătite adițional cu un bacșiș. 

În Marea Britanie, de exemplu, un șofer partener FREE NOW este recompensat cu bacșiș pentru 24-28% dintre curse, în timp ce în Italia, doar 16-18% dintre curse primesc bacșiș pe lângă valoarea cursei, iar în Spania și Franța, între 9 și 16%. 

Plata în aplicație a curselor oferă posibilitatea pasagerilor de a-și recompensa șoferii cu bacșiș, în semn de recunoștință și apreciere pentru serviciul oferit. Utilizatorii FREE NOW au posibilitatea de a selecta înaintea sau în timpul oricărei curse dacă oferă șoferului lor bacșiș, având ca opțiuni predefinite 0%, 10%, 15%, 20%. 

De Ziua Mondială a Bunătății, bacșișul oferit de pasagerii FREE NOW, calculat în raport cu valoarea totală a cursei, va fi dublat de FREE NOW în semn de sprijin pentru cei care își oferă serviciile de transport alternativ în beneficiul pasagerilor.

„Ziua Bunătății este o ocazie pentru noi să fim alături de șoferii noștri parteneri care indiferent de vreme sau vremuri, se află la datorie, ajutând pasagerii FREE NOW să ajungă în siguranță la destinație. Invităm astfel pasagerii să selecteze în aplicație, înainte sau în timpul cursei, procentul de bacșiș pe care vor să îl ofere șoferilor, în funcție de cum apreciază serviciul șoferului, nivelul de curățenie sau atmosfera în ansamblu, iar noi ne angajăm ca de Ziua Bunătății să dublăm acea valoare, astfel încât comunitatea de șoferi parteneri să simtă recunoștința noastră”, spune Daria Marinescu, Head of Marketing FREE NOW România. 

Printre motivele pentru care pasagerii aleg să lase bacșiș șoferilor se numără stilul de condus al șoferului, amabilitatea acestuia, atmosfera din mașină, curățenia din vehicul. Conform datelor din platformă, de regulă, șoferii cu cele mai bune evaluări primesc și bacșiș mai mare. 

Agenţii economici din județul Ilfov au 1321 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 31 – pentru studii superioare, 234 – pentru studii medii, 288 – pentru muncitori calificaţi, 768 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director tehnic, contabil-şef, manager de zonă, specialist în domeniul calităţii, proiectant inginer construcţii, inginer autovehicule rutiere, analist credite, specialist resurse umane, asistent comercial, asistent medical generalist, agent de vânzari, contabil, funcționar administrativ, asistent manager, gestionar depozit, recepționer de hotel, agent transporturi, arhivar, bucătar, ajutor ospătar, ospătar, instructor auto, lucrător comercial, vânzător, casier, agent de securitate, grădinar, zidar rosar-tencuitor, zugrav, sudor, lăcatuş mecanic, vopsitor auto, mecanic auto, operator mase plastice, şofer de autoturisme şi camionete, femeie de serviciu, îngrijitor animale, ambalator manual, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor, curier etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/  sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.

Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: „Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă.  Pentru că există această instabilitate guvernamentală,  aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră”.

Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: “Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Știu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”

Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: „Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor”.

Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.

În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.

Cristina Prună a mai spus: „Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)

Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.

Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: „Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.

România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)

Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.

Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în România, nu numai la Bruxelles”.

Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: „Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.

Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam și ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un  cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții”.

Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: „De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț.  În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.

Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.

Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene”.

În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: „Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general”.

Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie operaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.

Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: „Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție”.

Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.

SURSA: Financial Intelligence

Călin Costinaș, director general adjunct Profi, consideră că pentru stimularea asocierii pentru producătorii din România rolurile ar trebui să fie împărțite între retailer și stat.

Sarcina retailerului este să sprijine prin cumpărare de la asocieri și să comunice mult mai clar cu producătorii de ce este nevoie.

În același timp, recunoaște că este foarte greu de lucrat cu fermierii mici, care n-au nicio șansă să supraviețuiască pe piață dacă nu se asociază.

„Noi nu putem să rulăm sute de tone pe zi fără să cumpărăm cantități avertizate și tiruri de marfă, lucru care nu se poate face dacă cumperi de la producători foarte mici. În 3-4 ore trebuie să achiziționăm 500 de tone, noaptea să le pregătim ca dimineața să plece la 1500 de magazine. Nu se poate face dacă ai sute de producători pe fiecare platformă, timpul fizic de recepție nu ne permite să lucrăm cu așa de mulți producători”, a declarat pentru FoodBiz, Călin Costinaș.

El este de părere că statul trebuie să stimuleze, chiar să forțeze asocierea (cu ghilimelele de rigoare) prin faptul că finanțează și alocă fonduri europene numai către formele asociative.

„Faptul că se fac sprijiniri punctuale foarte mici către producătorii mici este ca și când ai ține un producător cumva pe perfuzii, amânând de fapt operația. Nu poate să subexiste sau să se dezvolte agricultura cu această formă de producători foarte mici, fără asociere, pe termen lung nu au piață de de desfacere.

Fără asociere ei vor muri, este important să se transmită acest lucru foarte clar, asocierea este singura formă de supraviețuire a lor și nu doar în România, ci oriunde în lume. Companiile mici, individuale, nu au reușit să supraviețuiască și au trebuit să se asocieze’’, a mai precizat Costinaș.

Profi a lansat oficial, în această vară, programul Proaspete de la noi prin care facilitează fermierilor din România accesul către magazinele rețelei și totodată le oferă cumpărătorilor legume și fructe românești de cea mai bună calitate, garantat sănătoase. Programul include în jur de 90 de producători.
Cu aproximativ 25.000 de angajați în aproape 1500 de magazine care funcționează astăzi în 688 de localități, Profi este cel mai mare angajator privat și totodată rețeaua cu cea mai mare extindere geografică din România.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro.

Ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească până în 2050 la 58% în industrie, 81,8% în construcții și 54,5% în transporturi

Utilizarea progresivă a energiei electrice pare să fie cel mai eficient mod de a atinge obiectivul de zero emisii nete, în special în domenii precum industria, construcțiile și transporturile, deoarece aceste sectoare sunt principalele producătoare la nivel global de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit unei analize Deloitte citate în documentul de strategie al grupului B20 Italia. Documentul de strategie a fost pregătit cu contribuția experților Deloitte și emis de grupul de lucru de Energie și Eficiență a Resurselor din cadrul B20, forumul de dialog al Grupului celor douăzeci (G20) cu comunitatea de afaceri globală, înainte de Conferința ONU privind schimbările climatice, COP26, care are loc anul acesta între 31 octombrie și 12 noiembrie, la Glasgow, în Scoția.

Pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C până în 2050, conform obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, ponderea consumului de energie din surse regenerabile ar trebui să crească de la 12,4% în 2020 la 58% în 2050, în industrie, de la 15,5% la 81,8%, în sectorul construcțiilor și de la 3,5% în 2020 la 54,5% în 2050, în sectorul transporturilor.

Potrivit analizei Deloitte, trecerea la folosirea inteligentă a energiei electrice din surse „verzi” ar putea fi o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a reduce emisiile de CO2 produse de sectorul transporturilor, prin folosirea de vehicule electrice pentru a transporta pasagerii. Legat de sectorul construcțiilor, clădirile pot folosi pompe electrice de căldură și pot face mai multe renovări care încorporează tehnologii inteligente. În ceea ce privește procesele industriale, utilizarea directă și indirectă a energiei electrice pe bază de hidrogen și combustibili ecologici poate contribui la reducerea emisiilor.

„Liderii mondiali trebuie să ia decizii bine informate cu privire la modalitățile de a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris. De mai mulți ani, Deloitte își pune la dispoziție expertiza pentru a sprijini diferiți actori implicați în acest proces să înțeleagă mai bine provocările și oportunitățile care ne așteaptă în drumul către reducerea emisiilor de carbon. România are potențialul de a juca un rol important în eforturile de decarbonizare, atât la nivelul UE, cât și la nivel global. Echipa specializată în energie a Deloitte România a lucrat la o serie de planuri complexe pentru ca țara noastră să ajungă la zero emisii nete până în 2050, indicând faptul că obiectivul ar putea fi atins chiar mai devreme, cu condiția unui set echilibrat de politici și măsuri inteligent aplicate, însoțite de o rată solidă de absorbție a fondurilor verzi”, a declarat Sorin Elisei, Director (foto), Deloitte România, Lider al practicilor de sustenabilitate și energie.

Analiza Deloitte citată în documentul de strategie transmis de grupul B20 subliniază, de asemenea, că este esențial ca tipurile de surse energetice folosite să se schimbe drastic, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile. Pentru a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte aproximativ 30,5% la nivel mondial până în 2030, în creștere cu 142% față de nivelurile din 2020. Dependența de combustibilii fosili, mai ales de cărbune și petrol, ar trebui să scadă radical, astfel încât ponderea lor în totalul surselor de energie folosite ar trebui să fie mai mică cu 53%, în cazul cărbunelui, și cu 21%, în cazul petrolului, până în 2030, în timp ce dezvoltarea infrastructurii energetice pentru producerea, transportul și distribuția de energie din surse regenerabile, cu investiții adecvate, trebuie să accelereze.

Romanian Business Leaders, organizația cea mai reprezentativă a antreprenorilor români, comentează asupra schimbărilor care ar putea avea loc în sistemul fiscal de referință, care ar da complet peste cap planurile de dezvoltare ale antreprenorilor pentru anii următori.

Ce înseamnă cota unică pentru România

Trecerea României în 2004 de la cotele progresive la cota unică a fost un câștig extraordinar și un element cheie pentru creșterea economică și socială accelerată din ultimii 17 ani: 

• a favorizat creșterea masivă a clasei de mijloc a țării, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, descurajând emigrarea  specialiștilor și a investițiilor.
• 150.000 de locuri de muncă au fost aduse la lumină și fiscalizate, astfel încât de la cca. 2% aport în PIB a impozitului pe venit în 2004, s-a ajuns la 3.7% aport în PIB în 2017 și 2018, cu o scădere ulterioară cauzată de micșorarea cotei unice și de introducerea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
• a contribuit la triplarea PIB-ului țării de la 75 de miliarde de dolari în 2004, la 249 de miliarde de dolari în 2020.
• a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectiva contribuabilului, cât şi a autorităţilor fiscale, reducând costurile de prelucrare/procesare a declaraţiilor fiscale.
• au fost stimulate investițiile românești și străine și România a reușit, în ciuda multor altor obstacole, să se mențină într-o zonă competitivă în grupul ţărilor emergente din Europa Centrală și de Est.

Da, România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor și la descreșterea decalajelor sociale. Dar nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta, ci o serie de alte măsuri, de la evitarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic, la regândirea sistemului de contribuții sociale, de la lupta reală cu evaziunea fiscală, la reformarea ANAF prin digitalizare și profesionalizare. 

Pentru o țara aflată deja în top-ul țărilor cu cea mai mare impozitare a veniturilor din muncă, o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în zona gri/neagră, la un nou val de emigrare a specialiștilor și la o escaladare a prețurilor în multe domenii, la o scădere a atractivității României pentru orice fel de investiții – toate pe fondul crizei Covid și a crizei generalizate a forței de muncă.

„Antreprenorii români încearcă să înțeleagă care e direcția în care se îndreaptă România cu noii căpitani aflați la cârma ei. De câteva luni pendulăm între speranța ieșirii din criză și reîntoarcerea în plină criză pandemică. Trecem de la euforia aprobării unui plan de redresare și reziliență de zeci de miliarde de euro, care ar trebui să modernizeze România, la întoarcerea în instabilitate și impredictibilitate fiscală, cu declarații care ne țin treji noaptea. Suntem într-un yo-yo exasperant” a spus Dragos Petrescu, Președintele Romanian Business Leaders.

Există patru cuvinte pe care încercăm să le eliminăm din exprimări. Noi înșine facem haz pe seama lor, pentru că atât de mult le-am repetat, că au devenit clișee. Și cu toate acestea, ele reprezintă cele patru lucruri care ne țin noaptea treji, pe noi antreprenorii: predictibilitate, stabilitate, transparență, responsabilitate. Sau mai bine zis lipsa lor.

Raportul State of Cyber Resilience dezvăluie trăsăturile cheie
ale liderilor din reziliența cibernetică

Mai mult de jumătate (55%) dintre companiile mari nu reușesc să oprească în mod eficient atacurile cibernetice. Acestea au probleme în a identifica și remedia rapid breșele de securitate precum și în a reduce impactul acestora, potrivit unui nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).

Studiul intitulat State of Cybersecurity Resilience 2021, care are la bază un sondaj la care au răspuns peste 4.700 de directori la nivel global, explorează modul în care organizațiile acordă prioritate securității, analizează eficacitatea eforturilor actuale de securitate și dacă investițiile lor în securitate funcționează.

Potrivit studiului, patru din cinci respondenți (81%) consideră că „a fi cu un pas înaintea atacatorilor este o luptă constantă, iar costul este nesustenabil” — o creștere cu 12% față de anul trecut. De asemenea, în timp ce 82% dintre respondenții sondajului și-au crescut bugetele de securitate cibernetică anul trecut, numărul atacurilor de succes – care includ accesul neautorizat la date, aplicații, servicii, rețele sau dispozitive – a crescut în medie cu 31% față de anul precedent, la 270 de atacuri per companie.

„De la criminali cibernetici obișnuiți până la actori statali sofisticați, adversarii cibernetici devin din ce în ce mai ingenioși în găsirea unor noi modalități de a-și desfășura atacurile”, a declarat Kelly Bissell, care conduce Accenture Security la nivel global.
„Analiza noastră arată că organizațiile se concentrează prea des doar pe rezultatele activității în detrimentul securității cibernetice, creând riscuri mai mari. Deși obținerea echilibrului corect nu este ușor, cei care au o viziune clară asupra peisajului amenințărilor și o aliniere puternică asupra priorităților și rezultatelor ating niveluri mai mari de reziliență cibernetică.”

Raportul subliniază necesitatea de a extinde eforturile de securitate cibernetică dincolo de propriile ziduri ale unei companii, la întregul ecosistem, menționând că atacurile indirecte – și anume, breșele de securitate realizate cu succes prin lanțurile de aprovizionare ale companiilor – continuă să crească. Deși două treimi (67%) dintre organizații consideră că ecosistemul lor este sigur, atacurile indirecte au reprezentat 61% dintre toate atacurile cibernetice din acest an, în creștere față de 44% în anul anterior.

În plus, studiul a identificat un grup mic de companii, Cyber Champions, care nu numai că excelează la reziliența cibernetică, ci și se aliniază la strategia de afaceri pentru a obține rezultate mai bune și un randament mai bun al investițiilor în securitatea cibernetică. În comparație cu alte organizații, aceste companii sunt mult mai predispuse:

• să atingă un echilibru între securitatea cibernetică și obiectivele de afaceri;

• să raporteze CEO-ului și consiliului de administrație și să aibă o relație mult mai strânsă cu CFO-ul;

• să se consulte adesea cu directorii generali și cu directorii financiari atunci când elaborează strategia de securitate cibernetică a organizației lor;

• să-și protejeze organizația de pierderea datelor;

• să integreze securitatea în inițiativele lor de tip cloud;

• să măsoare maturitatea programului lor de securitate cibernetică cel puțin anual.

„În lipsa coordonării cu celelalte aspecte ale afacerii, simpla creștere a cheltuielilor pentru securitate cibernetică nu va face organizația mai sigură”, a adăugat Jacky Fox, ofițer de tehnologie la Accenture Security.
„Pentru a obține o reziliență cibernetică susținută și măsurabilă, ofițerii de securitate a informațiilor trebuie să se îndepărteze de silozurile concentrate pe securitate, astfel încât să poată colabora cu directorii potriviți din organizația lor pentru a obține o imagine de 360 de grade asupra riscurilor și priorităților de afaceri”.

Pentru a afla mai multe despre studiu, descărcați raportul State of Cybersecurity Resilience 2021 de aici. 

Accenture Research a intervievat 4.744 de directori de companii cu venituri anuale de cel puțin 1 miliard dolari din 23 de industrii și 18 țări din America de Nord și de Sud, Europa și Asia-Pacific. Pentru a defini patru niveluri de reziliență cibernetică, a fost efectuată o analiză pe un eșantion de 3.455 de organizații, Cyber Champions reprezentând 5% dintre acestea. Studiul a fost realizat în perioada martie-aprilie 2021.

Companiile multinaționale vor trebui să declare public valoarea impozitului pe care îl plătesc în fiecare țară a Uniunii. Rămâne o anumită flexibilitate, dar vor exista norme detaliate pentru a preveni abuzurile din partea companiilor multinaționale

PE dă undă verde noilor norme care obligă marile companii multinaționale să publice impozitele plătite în fiecare țară a Uniunii, pentru a preveni evitarea obligațiilor fiscale.

Prin adoptarea acestei legi joi, plenul a finalizat un proces legislativ îngreunat timp de cinci ani de câteva guverne europene.

Companiile multinaționale și filialele acestora cu venituri anuale de peste 750 de milioane EUR, care își desfășoară activitatea în mai multe țări ale Uniunii, vor trebui acum să publice valoarea impozitelor pe care le plătesc în fiecare stat membru. Aceste informații vor trebui puse la dispoziție public și pe internet, utilizând un model comun și un format care poate fi citit automat.

Raportare detaliată pentru o mai mare transparență

Potrivit acordului aprobat de eurodeputați, pentru a se putea folosi mai bine informațiile furnizate și pentru a crește transparența, datele puse la dispoziție de către companii vor trebui să fie defalcate pe elemente specifice. Printre ele se numără: natura activităților desfășurate de companie, numărul de angajați cu normă întreagă, cuantumul profitului sau pierderii înainte de impozitul pe venit, cuantumul impozitului pe venit acumulat și plătit și câștigurile acumulate.

Garanții suplimentare pentru a preveni
abuzurile din partea companiilor

Filialele sau sucursalele ale căror venituri se află sub pragul stabilit vor fi și ele obligate să își publice informațiile despre impozitul pe profit dacă se consideră că ele există doar pentru a ajuta compania să evite noile cerințe de raportare.

Unele dispoziții permit companiilor multinaționale să fie scutite temporar de la anumite cerințe de raportare, dar acestea sunt însă strict delimitate.

Acoperire extrateritorială

Rapoartele referitoare la transparența fiscală va cuprinde și țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale din afara Uniunii (țări aflate pe așa-numitele liste „negre” și „gri” ale Uniunii), în conformitate cu textul legislativ. Deși eurodeputații au dorit dispoziții mai stricte pentru a combate transferul profiturilor către paradisuri fiscale din afara Uniunii, noile norme vor scoate însă la iveală cazuri în care veniturile fiscale sunt pierdute în favoarea paradisurilor fiscale. În ianuarie 2021, Parlamentul a remarcat că, pe lista celor mai mari paradisuri fiscale, șase din primele 20 sunt state membre ale Uniunii, două dintre ele fiind chiar printre primele șase. Un studiu realizat de directorul Observatorului fiscal al Uniunii a concluzionat că aproximativ 80% din profiturile transferate în UE sunt direcționate către paradisurile fiscale din cadrul Uniunii.

Citate

Coraportoarea Evelyn Regner (S&D, Austria) a declarat: „Persistența dă roade. În ciuda adversității și a blocajului de peste cinci ani în Consiliu, putem afirma cu mândrie că s-a dat curs solicitării pentru o mai mare transparență fiscală a întreprinderilor. De prea mult timp corporațiile și-au stabilit propriile reguli. Datorită transparenței oferite de raportarea publică pentru fiecare țară în parte, vom putea acum să facem lumină în această junglă corporatistă opacă”.

Coraportorul Ibán García del Blanco (S&D, Spania) a declarat: „Am așteptat mult textul adoptat astăzi pentru a spori transparența multinaționalelor, creând astfel un precedent pentru întreaga lume. UE trebuie să pună capăt secretelor legate de locul și modul în care operează întreprinderile multinaționale și de impozite pe care le plătesc în fiecare țară. Cetățenii, investitorii, sindicatele, cercetătorii și jurnaliștii au dreptul de a cunoaște aceste informații, iar corporațiile trebuie să demonstreze că se comportă în mod responsabil. ”

Următorii pași

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial. Statele membre vor dispune apoi de 18 luni pentru a transpune legea în legislația națională. Aceasta înseamnă că întreprinderile vor trebui să respecte primele dispoziții ale directivei până la jumătatea anului 2024.

Legislația include o clauză de revizuire; normele vor fi revizuite după patru ani și vor fi prelungite în urma unei evaluări.

Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, a înregistrat o creștere de patru ori a vânzărilor online în ultimele trei luni, de la listarea digitală a întregului portofoliu de peste 30.000 de produse, cu livrare oriunde în țară. Pentru ultimele luni ale anului, compania estimează același ritm accelerat al vânzărilor generate de segmentul e-commerce, dar și dublarea comenzilor telefonice.  

Potrivit reprezentanților companiei, în prezent, ponderea vânzărilor online reprezintă circa 10% din totalul afacerilor Leroy Merlin România. 

Pentru a susține această evoluție accelerată a segmentului de e-commerce, compania a investit în zona de logistică și în organizarea platformei de supply chain, precum și în echiparea magazinelor cu o soluție IT care să permită alegerea celui mai bun prestator de servicii de livrare pentru fiecare comandă. Pentru 2022, Leroy Merlin România are în plan dezvoltarea de numeroase proiecte de organizare logistică bazate pe platforma urbană de supply chain și implementarea de noi modalități de a pregăti comenzile clienților mai rapid și mai eficient în magazinele retailerului. 

„În contextul socio-economic actual, dar și din cauza schimbărilor mari pe care le generează pandemia de COVID-19, comerțul electronic va deveni o componentă vitală în modelul de business al fiecărei companii. Am înregistrat patru ori mai multe vânzări online în ultimele luni, rata de conversie este în continuă creștere și peste trei milioane de clienți vizitează site-ul nostru în fiecare lună. Este un semn bun venit din piață, care ne motivează să continuăm sa investim în dezvoltarea acestui segment și oferirea unor experiențe de cumpărare facile pentru clienții noștri, parte a strategiei de vânzări omnichannel. Pentru următorii ani, estimăm cu ușurință o dublare sau chiar triplare anuală a vânzărilor online”, a declarat Frédéric Lamy (foto), CEO Leroy Merlin România.   

Din datele Leroy Merlin România, orașele care au generat cele mai multe comenzi online au fost București și Cluj-Napoca, însă compania observă că, odată cu implementarea alternativei de cumpărare online cu livrare în toată țara, au devenit foarte active și alte orașe în care nu există un magazin fizic Leroy Merlin. 

Pe lângă Comanda online, ce oferă acces la o paletă largă de peste 30.000 de produse cu livrare la domiciliu oriunde în România, clienții Leroy Merlin mai au la dispoziție și alte soluții alternative de cumpărare precum Rezervă și Ridică prin care își pot rezerva produsele dorite din magazine cu ridicare personală ulterioară sau Comanda telefonică pentru cei care doresc să plaseze rapid o comandă cu ridicare din magazin a produselor sau cu livrare la domiciliu. 

LEROY MERLIN este liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, LEROY MERLIN deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia LEROY MERLIN. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii „Great Place to Work Institute”.

Frizon Group, producător de cereale, lider în agricultura de precizie, anunță automatizarea integrală a operațiunilor sale. Compania a finalizat integrarea unei rețele de informații care dezvoltă o soluție de inteligență artificială (AI) și a unui program de gestiune complet care sprijină luarea deciziilor de management – tehnic, financiar, investiții – în baza informațiilor statistice. Automatizarea integrală a sistemelor permite generarea scenariilor de operațiuni cu șapte ani în avans, cu impact semnificativ în reducerea riscurilor și cheltuielilor.

Investiția în echipamente și module informatice a început în 2014 prin automatizarea deciziilor specifice producției agricole și are ca obiectiv obținerea unei soluții autonome, din categoria inteligenței artificiale (AI). Anul 2021 este anul în care integrarea sistemelor și modulelor a ajuns la 100%, până în 2022 urmând să fie puse la punct scripturile AI, astfel încât, în 2025, soluția de inteligență artificială să atingă stadiul self learning, să se autoperfecționeze.

Teofil Dascălu, CEO Frizon Group (foto): „Marele nostru avantaj competitiv este că am început devreme. Am avut timp să corelăm noile sisteme de informații și să lăsăm mașina să învețe, să acumuleze date și să își perfecționeze scenariile. Această automatizare începe de la informația din teren și merge până la digitalizarea fluxului de documente, de la stațiile meteo la recunoașterea optică a informațiilor din documentele contabile. Eliminarea erorilor umane, dar și a întârzierilor, se traduce în economii substanțiale și în dezvoltarea unui model de afaceri inovator pentru sectorul agricol din România. În prezent, gestionam 4.200 ha teren cu doar 23 angajați, bazându-ne pe beneficiile automatizării integrate”.

Sarcinile atribuite către AI-ul fermei sunt numeroase și complexe, încât strategiile rezultate se bazează pe niveluri de elemente separate interconectate. Aceste niveluri includ: modulul de lucrări și consumuri, modulul de rotație a culturilor și obținerea informației geografic referențiată, modulul datelor climatice, modulul financiar contabil, modulul de poziționare a evenimentelor. În completare, a fost implementat un program de contabilitate optimizat prin proceduri de OCR-izare^[1], care permite digitalizarea documentelor contabile și corelarea lor cu categorii de cheltuială și conturi contabile.

Teofil Dascălu, CEO Frizon Group: „În acest moment avem prognoze până în anul 2028, bazate pe procesarea datelor integrate precum: informația georeferențiată, date de la Spectral Vegetation Index, date meteo oferite de Copernicus, minimodul cu date de producție și calitate, minimodul cu suprafețele în arendă, minimodul cu lucrări. Aceleași date ne optimizează deciziile. De exemplu, în prezent, pornind de la datele stației meteo, calculăm, la începutul fiecărei perioade de vegetație, rezerva umidității din sol. Apoi, comparând cu istoricul precipitațiilor medii multianuale, putem să evaluăm producția pentru acel an. La fel, pentru a decide tratamentele contra dăunătorilor, folosim capcane cu feromoni sexuali, iar stațiile meteo au mecanisme de identificare fotografică care declanșează recomandările de intervenție”.

Digitalizarea și inovația a permis companiei operarea unor suprafețe mai mari cu costuri mai mici, prezicerea unei soluții critice în anul 2020, când a fost evitat efectul dezastruos al secetei prin încheierea unei asigurări împotriva specializate.

Frizon Group este producător de cereale, lider în agricultura de precizie. Cu o creștere de 5 ori a suprafeței exploatate, Frizon gestionează în prezent 4.200 ha în sud-estul României, din care 700 ha proprii, în localitățile Măicănești, Nănești și Nămoloasa. Compania produce anual peste 35.000 de tone de cereale (porumb, floarea-soarelui, orz și soia) și are o capacitate de depozitare de 44.000 de tone cereale cu acces la calea ferată. 

^[1] Optical Character Recognition

GreenWEEE International, lider de piață în reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) anunță noile planuri de investiții în a treia fabrică de reciclare.

Compania, prezentă la Buzău din anul 2009 și în Câmpia Turzii din anul 2017, membră Green Group, își continuă strategia de dezvoltare prin construcția unei noi hale de producție și achiziția de cele mai avansate tehnologii în reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cu o valoare a investiției de 10 milioane de euro. 

Noua fabrică va fi amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, iar construcția va demara la începutul anului viitor și se preconizează că va fi pe deplin operațională în trimestrul patru, 2022. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.  

Proiectul urmează să fie finanțat de OTP Bank România în cadrul unui credit sindicalizat existent. De asemenea, este cel mai recent dintr-o serie de investiții strategice semnificative, ca parte a angajamentului GreenWEEE de a stimula un model economic sustenabil, în acord cu aspirațiile UE, și face trecerea către economia circulară, cu impact major în combaterea schimbărilor climatice. 

„În Uniunea Europeană, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, în timp ce în România se discută despre o nevoie substanțială pentru a se avansa în această direcție. Beneficiile pe care le aduce tranziția la un model de dezvoltare circular sunt legate de creșterea economică, forța de muncă, investiții, toate generând o creștere sustenabilă pe termen lung. În acest context, apreciem eforturile Green WEEE de a stimula un model economic sustenabil, în acord cu aspirațiile UE, și rămânem un partener financiar de încredere în susținerea unui business puternic și cu impact major în societatea în care trăim.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

„Înca din 2009 ne-am angajat să deschidem calea în crearea unei economii circulare naționale puternice, prin reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, iar fracțiile rezultate să fie folosite ca materii prime secundare în diferite industrii. Această nouă fabrică evidențiază strategia grupului nostru, și anume creșterea continuă a businessului prin investiții în cele mai noi și moderne tehnologii, contribuind totodată la reducerea poluării și stimularea de materiale reciclate”, a declarat Marius Costache, Director General GreenWEEE. 

GreenWEEE transformă DEEE-urile colectate (echipamente frigorifice şi de aer condiţionat, aparate electrocasnice de mici şi mari dimensiuni, unelte electrice sau echipamente informatice şi de telecomunicaţii etc.) în fracții cu o puritate ridicată, introduse ulterior în economie ca materii prime secundare, care sunt atât de necesare mai ales în contextul actual. 

Deșeurile provin de pe piața locală, de la operatori economici autorizați pentru preluarea responsabilității producătorului, retaileri de electronice și electrocasnice, firme de salubritate, colectori, cât și prin contracte cu mari producători. 

„Inovația în sectorul producției de echipamente electrice și electronice ne alimentează dorința de a crește nivelul de performanță pentru calitatea serviciilor de reciclare, motiv pentru care liniile noastre de tratare sunt aliniate la standardele internaţionale BATRRT (Best Available Techniques of Recovery, Recycling and Treatment).

Pe lângă generarea de beneficii economice semnificative, industria reciclării are un rol esențial în protecția mediului. DEEE-urile nu reprezintă doar materiale valoroase, ci au în compoziție inclusiv substanțe toxice. În urma procesării în fabricile noastre, agenții poluanți sunt îndepărtați în mediu controlat, iar recuperarea materialelor din deșeuri atinge un procent de peste 98%”,  a continuat Marius Costache. 

Compania este singura unitate din România și una dintre puținele din Europa cu licență de operare WEEELABEX, pe cinci fluxuri de tratare. Standardul WEEELABEX (www.weeelabex.org) este o recunoaștere a performanței în ceea ce privește colectarea, logistica și tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. 

Adrian Oros, ministrul interimar al agriculturii, Daniel Constantin, deputat şi fost ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole (ASAS), Petre Roman, membru Club Madrid, Nicolae Sitaru, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), Ionel Arion, preşedinte PRO AGRO, Daniel Botănoiu, preşedinte Asociaţia Fermierilor din România (AFR), Ștefan Constantin, director general Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Gabriel Biriș, partener fordator Biriș-Goran – oamenii zilei la BucharestFoodSummit.ro 2021.

Dezbatem împreună problemele și propunem soluții potrivite pentru: gestiunea apei, irigații și fonduri de finanţare. Evident, așteptăm sugestii şi din partea cititorilor.

Ionuț Olteanu, fermier Agromad, Alexandru Stănescu, fermier To-Mak Grup, Ionuț Gociman, Director Tehnic Executiv al Asociaţiei Aberdeen Angus, Mihai Popescu, Director General al Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS), Marius Eftene,  Manager Marketing Netafim, George Sava, fermier şi fost secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, Marian Popa, fermier, și mulți alții, adresează autorităților întrebări pertinente dar propun şi soluții.

Toți vor să mergem mai departe!

Ne vedem pe 16 noiembrie 2021când accesul la fonduri europene și finanțări trece prin condițiile de asociere și parteneriat.

Cea de-a patra ediție a BucharestFoodSummit, împreună cu Sponsorul Platinum, Give an Angel, sponsorul Gold, ComputerLand şi partenerii precum Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Casa de avocatură Biriş-Goran, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), A.F.R şi partenerii media TVRi, Economistul, Agrostandard, Lumea Banilor şi mulţi alţii, desfăşoară cel mai important eveniment din agribusiness-ul românesc pentru acest final de an. Debutând în data de 28 octombrie, seria de evenimente continuă până pe data de 25 noiembrie.

În același timp, pregătim prima ediţie a TransilvaniaFoodSummit. Eveniment care adună la Cluj actorii principali ai regiuni în agribusiness, producţie alimentară, producţie băuturi, retail şi HoReCa.

FoodIntelForum.ro, Ediţia a V-a 2022: o platformă de dezbatere pentru subiecte ce ţin de integrare, finanţare, tehnologie de ultimă oră şi inovare.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro.

BlackPeak Capital a investit în Verdino Green Foods, lider din industria de alternative vegetale la produsele din carne din Europa Centrală și de Est. Cu o gamă de peste 60 de produse alimentare distribuite în mai mult de 2.000 de magazine din România, Elveția, Olanda, Spania, Macedonia de Nord, Serbia și Marea Britanie, Verdino oferă alternative sustenabile la produsele din carne, pe bază de proteine vegetale.

În tranzacția prin care BlackPeak Capital a devenit, ca urmare a unei infuzii de capital, asociat în Verdino Green Foods, firma de avocatură Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat fondul de investiții cu o echipă complexă coordonată de Radu Diaconu (Partener Coordonator). Echipa de due diligence a fost condusă de Nicoleta Gheorghe (Managing Associate), în timp ce echipa care s-a ocupat de structurarea tranzacției precum și de redactarea și negocierea documentelor specifice a fost condusă de Ștefan Mantea (Senior Managing Associate). Din echipa de proiect au mai făcut parte Sorina Drăghici (Senior Associate) și Otilia Oglage (Associate). 

 

„Ne bucurăm să putem realiza o nouă investiție într-o afacere antreprenorială cu un potențial extraordinar în viitor, alături de o echipă de profesioniști în domeniul juridic, precum echipa de M&A de la Băncilă, Diaconu și Asociații. Am fost impresionat de implicarea și proactivitatea cu care cei doi avocați, Ștefan Mantea și Nicoleta Gheorghe, au abordat acest proiect. Le mulțumesc tuturor pentru că au făcut această tranzacție să se întâmple în cele mai bune condiții”, a declarat Dorian Macovei, Managing Director BlackPeak Capital.

Aliant, unul dintre principalii integratori IT și furnizori de gestionare a serviciilor IT, și Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru democratizarea accesului la soluții de Robotic Process Automation (RPA), au încheiat un parteneriat cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) pentru a contribui la dezvoltarea viitoarelor generații de specialiști în soluții RPA. Prin acest demers, universitatea își propune să pregătească mai bine studenții pentru locurile de muncă ale viitorului și să ofere astfel un sprijin solid companiilor din România care activează în sectorul automatizării, în condițiile în care industria RPA a accelerat în ultimii ani la nivel global, iar România devine un important furnizor global de soluții bazate pe această tehnologie. 

În cadrul colaborării cu Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA – UAIC), cele două companii creează un Centru de Excelență (CE) și un curs de RPA bazat pe tehnologii Tailent, accesibil tuturor studenților interesați. Centrul de Excelență are trei roluri: crearea unui Centru Educațional pentru formarea viitorilor specialiști în automatizare, a unui Centru de Competențe cu potențial de a sprijini companiile românești și internaționale, inclusiv prin programe de internship, precum și a unui Centru de Cercetare și Dezvoltare dedicat colaborării cu experții FEAA în domeniul automatizării și optimizării proceselor de business. 

„Obiectivul acestei inițiative este de a poziționa FEAA cu un pas înainte când vine vorba despre aceste tehnologii, prin implementări practice, articole de cercetare și prin modificări ale ofertei academice astfel încât să pregătească mai bine absolvenții pentru o carieră în acest domeniu. Aceasta este o parte foarte importantă a strategiei noastre de a ne alia cu companii românești cu viziune progresistă și startup-uri care s-au dezvoltat la nivel global. Trebuie să le oferim exemple puternice studenților noștri și să susținem economia să facă tranziția de la externalizare la dezvoltare de produse software”, spune profesorul Mircea Georgescu, prof. univ. dr., care va coordona Centrul de Excelență Tailent RPA. 

Acest parteneriat este dezvoltat de Aliant, Tailent Gold Partner, prin intermediul echipei sale de experți care vor transfera cunoștințele și expertiza lor către studenți. Aliant și Tailent au anunțat în ianuarie 2021 o alianță al cărei obiectiv principal este de a aduce tehnologii de automatizare RPA de ultimă generație mai aproape de companiile mici și mijlocii care doresc să-și transforme business-ul. 

Centrul de Excelență RPA are la bază o echipă dedicată de profesori, studenți și experți în tehnologie care sprijină mai multe arii funcționale din cadrul instituției academice. Principalul rol al Centrului de Excelență este de a pregăti viitorii experți în automatizare astfel încât să adauge valoare companiilor prin sprijinirea angajaților în a  elimina activitățile de rutină. 

„Am întâlnit la FEAA o deschidere foarte mare către tehnologie și cred că facultatea este locul ideal pentru un Centru de Excelență în RPA, deoarece îmbină perfect cunoștințele despre administrarea afacerilor și teorii economice cu modul de funcționare din lumea reală. Există o valoare uriașă în a aduce mai aproape mediul academic de cel de business. Aliant și-a luat angajamentul să contribuie la exploatarea acestei valori prin furnizarea de cunoștințe relevante, dezvoltarea de competențe și utilizarea tehnologiei de automatizare de ultimă generație de la Tailent”, a spus Bogdan Ciubotaru, Partener și Chief Commercial Officer la Aliant.

Colaborarea face parte și din strategia Tailent de a democratiza accesul la tehnologia RPA la nivel global și de a sprijini economia și mediul IT din România să evolueze și să se adapteze mai bine unui viitor „robotizat”. Această evoluție este absolut necesară în contextul în care România este deja recunoscută drept un furnizor global foarte important de soluții de automatizare.  

„Susținem educația și ne dorim să contribuim la crearea unui ecosistem de inovare și colaborare format din actori principali din economie. Companiile de tehnologie, mediul academic și de afaceri trebuie să colaboreze pentru un viitor mai bun, atât în România, dar și la nivel global, conform principiului „think global, act local”. Învățământul superior din România este aliniat la standardele internaționale ale marilor centre academice de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. În plus, crearea Centrelor de Excelență la nivel academic reprezintă un pas important în misiunea noastră de a democratiza accesul la tehnologia RPA, astfel încât din ce în ce mai multe companii să poată folosi roboți software pentru a crește productivitatea și competitivitatea”, a spus Mario Popescu, CEO Tailent.  

Studenții care finalizează cursurile obligatorii obțin o Specializare Academică Tailent și vor primi o insignă digitală pe care o vor putea folosi online pentru a-și indica specializarea. În plus, companiile pot angaja studenți pregătiți pentru stagii de practică, instruiți în domeniul tehnologiilor de automatizare a proceselor, iar aceștia își pot pune în practică cunoștințele, adăugând rapid valoare pentru angajatorii lor.

Tailent se află în prezent într-un proces de expansiune, atât pe plan local, cât și internațional, prin încheierea de noi parteneriate și intrarea pe piețe strategice, RPA fiind o industrie care a accelerat puternic în ultimii ani, la nivel global, în timp ce România a devenit un important furnizor global de soluții de automatizare. Recent, compania a semnat acorduri cu doi furnizori de soluții: Winsig, o companie portugheză cu o bază extinsă de clienți în Europa, Africa și America de Sud, și Wolters Kluwer, care activează în industrii strict reglementate.

Foto: Prof. Univ. Dr. Mircea Georgescu, FEAA, UAIC (left), Bogdan Ciubotaru, CCO Aliant (center), Mario Popescu, CEO Tailent (right)