Expansiunea AI ar putea amenința angajamentele de decarbonizare pentru 2050, dacă nu este folosită responsabil și la întregul său potențial pentru a sprijini atingerea obiectivului net zero.

Doar una din șase (16%) dintre cele mai mari companii din lume este, în prezent, pe drumul corect pentru a atinge emisii nete zero până în 2050, în timp ce aproape jumătate (45%) dintre acestea au înregistrat o creștere a emisiilor de carbon, conform unei noi analize realizată de Accenture (NYSE: ACN). Analiza subliniază, de asemenea, nevoia de extindere a utilizării inteligenței artificiale (IA) în reducerea emisiilor în cadrul și între companii, întrucât doar 14% dintre acestea utilizează tehnologia avansată pentru a diminua emisiile de carbon.

Raportul Destination Net Zero al Accenture, ajuns la a patra ediție, analizează angajamentele legate de net zero, activitățile de reducere a carbonului și datele despre emisiile celor mai mari 2.000 de companii la nivel global. Raportul a constatat că, deși stabilirea completă a obiectivelor net zero a stagnat la 37%, peste jumătate (52%) dintre companii și-au redus atât emisiile de carbon, cât și intensitatea emisiilor de la adoptarea Acordului de la Paris din 2016.

„O mare parte a celor mai mari companii din lume își reduc emisiile chiar și în condițiile în care operațiunile și veniturile lor cresc. Deși acesta este un progres important, pentru a ajunge la net zero până în 2050, este nevoie ca toți să accelerăm ritmul, reinventând lanțurile de valoare sustenabile prin colaborare profundă și tehnologii transformative,” a declarat Stephanie Jamison, lider al practicii de resurse globale și servicii de sustenabilitate la Accenture. „AI poate contribui, dar cu doar 22% dintre companiile care utilizează inteligența artificială pentru decarbonizare, este probabil ca, inițial, emisiile produse să depășească beneficiile, până la un punct critic. Creșterea responsabilă și durabilă a inteligenței artificiale înseamnă să ne asigurăm că atingem acest punct cât mai devreme.”

Accenture a calculat creșterea prognozată a utilizării hardware-ului axat pe inteligența artificială în centrele de date la nivel global și a estimat că, în absența unor inovații majore în domeniul energetic și tehnologic, emisiile asociate inteligenței artificiale vor crește de peste 10 ori, de la 68 la 718 milioane tone CO2 până în 2030. Cu toate acestea, majoritatea liderilor sunt optimiști cu privire la potențialul inteligenței artificiale în decarbonizare, 42% așteptând ca inteligența artificială să reducă emisiile în termen scurt (1-3 ani), iar o majoritate clară (65%) preconizând că inteligența artificială va reduce emisiile pe termen lung (10+ ani).

Pe lângă faptul că multe companii încep să își adapteze operațiunile la obiectivele net zero, mai multe metode de decarbonizare au devenit practici standard de afaceri: cinci metode-cheie — eficiența energetică, reducerea deșeurilor, adoptarea energiilor regenerabile, principiile circulare și decarbonizarea clădirilor — sunt adoptate de cel puțin 80% dintre companii, iar 30% dintre acestea folosesc 15 sau mai multe metode.

La nivel regional, aproape jumătate (48%) dintre companiile europene adoptă 15 sau mai multe metode — cu peste 20 de puncte procentuale mai mult decât cele din Asia-Pacific și America de Nord. De asemenea, Europa se remarcă prin dublul proporției de companii cu ținte net zero (64%) și prin adopția inteligenței artificiale, una din cinci companii europene (20%) utilizează IA pentru decarbonizare, comparativ cu 14% în Asia-Pacific și 10% în America de Nord.

„Raportul Draghi subliniază nevoia ca Europa să integreze decarbonizarea cu competitivitatea,” a declarat Mauro Macchi, CEO Accenture pentru EMEA. „Este încurajator să vedem companiile europene luând inițiativa, atât în stabilirea unor obiective ambițioase net zero, cât și în utilizarea noilor tehnologii precum IA pentru a reduce emisiile de carbon, ceea ce va sprijini creșterea și reziliența odată cu intrarea în vigoare a reglementărilor, cum ar fi CSRD.”

Accenture pune un accent din ce în ce mai mare pe crearea de valoare financiară și impact de sustenabilitate pentru clienți, extinzând capacitățile și investițiile în strategii de sustenabilitate, transformarea lanțurilor de aprovizionare, IT ecologic și gestionarea bazată pe date a decarbonizării. Portofoliul său de Servicii de Sustenabilitate ajută clienții să îmbunătățească impactul ESG și inteligența privind carbonul, facilitând decizii bazate pe date de sustenabilitate pe întregul lanț de valoare.

Accenture a creat, spre exemplu, un model lingvistic avansat pentru raportarea ESG, utilizând Meta Llama 3.1. Acesta sprijină echipele de sustenabilitate să colecteze și să raporteze date mai eficient într-un context de reglementări în creștere.  Acest program are mai mult de 16.000 de ore de instruire GPU cu privire la peste 15.000 de rapoarte ESG și poate îmbunătăți productivitatea cu până la 70% prin structurarea datelor ESG și asistență în redactarea declarațiilor ESG pe baza standardelor de reglementare.Explorează raportul „Destination Net Zero” în aplicația de leadership Accenture, Foresight, pentru cele mai noi informații, date și studii de caz: accenture.com/foresight.

Grupul MOL și compania națională kazahă de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) au semnat o înțelegere de cooperare pentru a explora împreună oportunități în sectorul de petrol, gaze și petrochimie. Această înțelegere extinde parteneriatul Joint Venture de succes din Kazahstan, în cadrul căruia MOL, KMG și Sinopec din China produc gaz și gaz condensat în câmpul Rozhkovskoye. 

Ca parte a înțelegerii de cooperare, Grupul MOL și KMG și-au exprimat dorința de a explora noi oportunități de creștere în zone precum exploatare de hidrocarburi, transfer tehnologic, aprovizionare cu țiței, petrochimie, în calitate de parteneri strategici, ducându-și relația la următorul nivel. 

Prioritatea parteneriatului este extinderea cooperării existente pentru exploatare și producție și aplicarea tehnologiei MOL în Kazahstan pentru a crește marjele de producție în câmpurile mature și vânzarea hidrocarburilor produse în Europa. De asemenea, cele două companii caută și soluții care ar putea facilita importul de țiței din Kazahstan în Europa și Ungaria. 

Documentul a fost semnat la Budapesta de către CEO & Chairman MOL, CEO Zsolt Hernádi, și de Președintele Consiliului de administrație al KMG, Askhat Khassenov, în cadrul vizitei Președintelui kazah în Ungaria.

„Acordul pe care l-am semnat astăzi consolidează relația de mai bine de 20 de ani pe care o avem cu partenerii noștri din Kazahstan. Am exploatat cu succes câmpul de gaze Rozhkovskoye și am beneficiat de expertiză, prietenie și oportunități deosebite în Kazahstan. Trebuie să spun că avem foarte multă deschidere pentru mai multe colaborări ca de acest tip. Acordul de astăzi deschide noi uși pentru noi și suntem încrezători că vom găsi noi proiecte în care să colaborăm cu KazMunayGas. De asemenea, aș dori să le mulțumesc ambelor noastre Guverne pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect. Astfel, vă asigur că noi, cei de la MOL, suntem dornici să consolidăm relațiile economice dintre Kazahstan și Ungaria prin noi proiecte importante în sectorul energetic”, a declarat Zsolt Hernádi, președinte și CEO al Grupului MOL.

MOL sărbătorește anul acesta cea de-a 20-a aniversare de când este prezent pe piața din Kazahstan. Compania a investit până în prezent aproximativ 200 de milioane USD în sectorul petrolier din Kazahstan, devenind astfel cel mai mare investitor ungar din această țară.

KMG și Grupul MOL colaborează cu succes în cadrul câmpului de gaze și gaze condensate Rozhkovskoye din Kazahstan, ca parte a unui parteneriat internațional, care include companiile KMG, Kazahstan (50%), Grupul MOL, Ungaria (27,5%) și FIOC, China (22,5%). Câmpul a fost descoperit în 2008 și, după explorare și evaluare, cinci din cele nouă puțuri forate au fost reabilitate cu succes pentru producție. Prima cantitate de gaz a fost produsă în decembrie 2023, iar de atunci producția sondelor a crescut la 1,35 milioane de metri cubi de gaz brut pe zi, contribuind cu echivalentul a 4,43 mii de barili pe zi de petrol la producția Grupului MOL.

Acordul semnat cu KMG vine în continuarea celor pe care Grupul MOL le-a semnat recent cu alți parteneri strategici, precum Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan (SOCAR) și Turkish Petroleum Corporation (TPAO) din Turcia.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane de euro (2,9 miliarde RON), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie. Taxa este menită să promoveze energia electrică din surse regenerabile. Schema urmărește să atenueze riscul ca, din cauza acestei taxe, întreprinderile mari consumatoare de energie să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima.

Schema notificată de România

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe.

Schema vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima. Schema se va desfășura până la 31 decembrie 2031 și are un buget estimat de 578 de milioane EUR (2,9 miliarde RON).

Măsura va aduce beneficii întreprinderilor din sectoarele enumerate în anexa 1 la Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”). Sectoarele respective se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică și sunt expuse în mod deosebit comerțului internațional. Beneficiarii vor beneficia de o reducere a taxei cuprinsă între 75 % și 85 %, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 EUR/MWh.

În cadrul schemei, beneficiarii vor trebui fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, fie (ii) să acopere cel puțin 30 % din consumul de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, fie (iii) să investească cel puțin 50 % din ajutor în proiecte care să ducă la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației.

Schema aprobată astăzi înlocuiește o schemă anterioară aprobată de Comisie în octombrie 2014, care avea același obiectiv, și o aliniază la normele OACME.

Evaluarea realizată de Comisie

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul OACME, care permit statelor membre să acorde ajutoare sub forma reducerilor taxelor pe energie electrică pentru marii consumatori de energie.

Mai precis, potrivit constatărilor Comisiei:

• schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice care se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale;
• măsura este necesară și adecvată pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european;
• măsura este proporțională, deoarece (i) cuantumurile ajutoarelor individuale nu depășesc valoarea maximă a ajutorului permisă în temeiul OACME și (ii) este limitată la sectoarele enumerate în OACME;
• efectele pozitive ale schemei compensează orice efecte negative posibile asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat schema notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Guvernul României a confirmat astăzi intenția sa de a achiziționa 32 de aeronave Lockheed Martin F-35 Lightning II de generația a cincea, prin semnarea unei scrisori de ofertă și acceptare (LOA) în cadrul unei Vânzări Militare Externe a Guvernului SUA. Această decizie marchează o etapă semnificativă în strategia de apărare a României și angajamentul acesteia de a menține o forță militară robustă și avansată.

 „Suntem încântați să primim România în alianța globală F-35”, a declarat generalul-locotenent Mike Schmidt, Director și Ofițer Executiv al Programului F-35 Joint Program Office. „Integrarea aeronavei F-35 Lightning II în cadrul Forțelor Aeriene Române va consolida semnificativ capacitățile de descurajare ale NATO, oferind avantaje strategice, operaționale și tactice de neegalat. F-35 Joint Program Office este dedicat continuării unei relații puternice cu România, asigurând o tranziție de succes și furnizând un sprijin extins pentru piloți și pentru cei care asigură mentenanța aeronavelor, pe măsură ce avansăm împreună în acest mare proiect.”

F-35 joacă un rol crucial în viziunea noastră privind securitatea secolului XXI, descurajând amenințările și perturbând planurile adversarilor. Prin însăși prezența sa, F-35 sporește siguranța națiunilor care îl operează și protejează libertatea din întreaga lume.

„De aproape 30 de ani, România și Lockheed Martin sunt parteneri în domeniul apărării și securității”, a declarat Bridget Lauderdale, Vicepreședinte și Director General al Programul F-35 Lightning II, Lockheed Martin. „Achiziția F-35 întărește și mai mult securitatea națională și capacitatea de descurajare a României”.

„Prezența în creștere a F-35 în toată Europa demonstrează descurajarea bazată pe alianțe și pune bazele capacității de putere aeriană de următoarea generație a NATO și a națiunilor aliate,” a declarat Mara Motherway, vicepreședinte Strategie și Dezvoltare a Afacerilor, Lockheed Martin.

F-35 oferă cea mai avantajoasă soluție pentru România, combinând o capacitate operațională fără precedent cu o rețea globală de suport accesibilă și eficientă. Acest parteneriat promite progrese tehnologice, consolidând poziția României în peisajul global al apărării. De asemenea, reprezintă un salt semnificativ în ce privește tehnologia de apărare și colaborarea internațională.

Avioanele F-35 ale Forțelor Aeriene Române se vor integra perfect cu flotele F-16 existente, sporind capabilitățile unice și puternice ale fiecărei aeronave și stabilind un profil de apărare robust. Anul trecut, Lockheed Martin și guvernele României și Țărilor de Jos au înființat Centrul European de Formare pentru F-16 (EFTC) în România. Parteneriatele existente la EFTC oferă instruire personalizată într-un ritm accelerat, asigurându-se că piloții români sunt pe deplin pregătiți pentru a-și executa misiunile în siguranță și eficient.

F-35 este cel mai avansat avion de luptă conectat din lume, oferind capabilități de neegalat de generația a 5-a și consolidând capacitățile de descurajare atât pentru SUA cât și pentru aliații săi. Până în prezent, 20 de clienți globali au ales F-35 pentru capabilitățile sale avansate și conectate, cu scopul de a consolida securitatea secolului XXI ®, și pentru a îmbunătăți parteneriatele globale și a stimula creșterea economică. Peste 1.000 de avioane F-35 sunt operaționale în prezent pe tot globul, acumulând peste 940.000 de ore de zbor. F-35 zboară din 33 de baze din întreaga lume, inclusiv din 10 națiuni care operează aeronava pe teritoriul lor. Pe măsură ce adversarii avansează și aeronavele din generațiile anterioare îmbătrânesc, F-35 este esențial pentru menținerea dominației aeriene pentru deceniile următoare.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de  21 noiembrie a.c., Forumul de Afaceri România – Polonia, eveniment care a beneficiat și de suportul Camerei de Comerț și Industrie a Poloniei.

Forumul de afaceri s-a desfășurat în marja misiunii economice poloneze în România, condusă de domnul Adam Sobieszkoda, director executiv al Camerei de Comerț și Industrie Bilaterale Polonia – România, precum și de dna Katarzyna Kaniewska, project manager în cadrul Direcției Relații Externe a Camerei de Comerț și Industrie a Poloniei.

La eveniment au participat, alături de antreprenorii români, reprezentanți ai companiilor poloneze care activează în diferite sectoare economice, precum: producția de echipamente electrice și electronice, producția de instalații și echipamente termice, IT&C și servicii fintech și industria alimentară.

„Suntem încrezători că evenimentul de astăzi va oferi atât companiilor românești, cât și celor poloneze o oportunitate de a dezvolta parteneriate puternice și de a identifica noi oportunități de afaceri. Valorile culturale comune și prietenia istorică dintre România și Polonia reprezintă un catalizator puternic pentru creșterea relațiilor bilaterale și, în plus, anul 2024 este unul foarte important pentru relațiile diplomatice româno-polone, împlinindu-se 105 ani de la înființarea primelor misiuni diplomatice la București și la Varșovia și 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state. Din punct de vedere economic, Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri de afaceri ai României în regiune, ocupând locul patru la import și locul cinci la export. În plus, datele statistice arată o creștere a volumului mărfurilor comercializate, începând de la 7,3 miliarde de euro în 2020, la aproximativ 11 miliarde de euro la sfârșitul lunii decembrie 2023”, a susținut secretarul general al CCIR, dl Ovidiu Silaghi.

Directorul executiv al Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Polonia – România, dl Adam Sobieszkoda, a subliniat faptul că „Polonia și România au legături economice și strategice foarte puternice. Ambele țări sunt partenere importante în Europa Centrală și de Est, colaborând în mai multe sectoare cheie datorită, evident, apartenenței comune la Uniunea Europeană, precum și proximității geografice. Aceste relații sunt consolidate de similaritățile economice și culturale, dar și de obiectivele comune de creștere și integrare mai profundă în economia europeană. Este vital să continuăm această cooperare, prin care să consolidăm relațiile bilaterale. Companiile poloneze prezente azi la eveniment activează în diferite sectoare economice și sunt foarte interesate de o colaborare directă cu antreprenorii din România”.

Conform Institutului National de Statistică, în primele nouă luni ale anului volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de aceeași perioadă a anului 2023, ca serie brută, cu 2,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,0%.

În primele 9 luni ale anului curent comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 2,6%, scădere înregistrată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,2%) şi la lucrările de construcţii noi (-2,0%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 6,7%. De asemenea pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidenţiale (-23,7%) şi la clădirile nerezidenţiale (-4,4%). Construcţiile inginereşti au crescut cu 8,3%.

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,0%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 5,1%, respectiv cu 2,5%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 7,5%. Pe obiecte de construcţii, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (-23,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (-2,4%). Construcţiile inginereşti au crescut cu 8,3%.

 Evoluţia lunară a lucrărilor de construcţii, pe elemente de structură, conform CAEN Rev.2 – ianuarie 2018 -septembrie 2024  – (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate

Evoluţia lunară a lucrărilor de construcţii, pe obiecte de construcţii, conform CAEN Rev. 2 – ianuarie 2018 – septembrie 2024 – (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate)

Septembrie 2024 comparativ cu august 2024

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,1%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,8%) şi la lucrările de construcţii noi (+7,0%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 9,8%.

Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti şi la clădirile rezidenţiale, cu 12,1%, respectiv cu 4,4%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 6,3%.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,8%, creştere înregistrată la lucrările de construcţii noi (+3,3%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+2,6%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 13,2%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (+6,4%). Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 14,1%, respectiv cu 0,7%.

Septembrie 2024 comparativ cu septembrie 2023

Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 2,4%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (+10,8%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,2%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 10,6%.

Pe obiecte de construcţii s-a înregistrat o creştere la lucrările de construcţii inginerești cu 20,3%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 22,5%, respectiv cu 14,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 3,0%. Pe elemente de structură, creşteri au avut loc la lucrările de reparaţii capitale (+12,5%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,8%). Lucrările de reparaţii curente au scăzut cu 10,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la lucrările de construcţii inginereşti cu 15,2%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 21,8%, respectiv cu 13,1%.

Indicii lucrărilor de construcții

– procente-

B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate

WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) și Energy Policy Group au lansat o declarație comună pentru dezvoltarea durabilă a energiei regenerabile, solare și eoliene onshore, în România. Documentul, parte a proiectului RENewLand, este susținut de 16 organizații importante, precum producători și dezvoltatori de parcuri solare și eoliene, distribuitori de energie electrică și organizații de mediu. Acesta prezintă un set de principii care sprijină desemnarea zonelor de accelerare pentru surse regenerabile până în anul 2026 din perspectiva pilonilor dezvoltării durabile. Lansarea acestei declarații vine într-un moment cheie, în condițiile în care astăzi, la Baku, Azerbaidjan, liderii mondiali discută importanța alinierii acțiunilor climatice cu protejarea și conservarea biodiversității, în cadrul summitului global COP29. 

Importanța acestei inițiative

Revizuirea Directivei europene privind energia regenerabilă (RED III) prevede faptul că statele membre au obligația de a desemna zone dedicate dezvoltării energiei regenerabile până în anul 2026, la nivelul cărora procesul birocratic va fi redus semnificativ. Astfel, România trebuie să finalizeze procesul de cartare a zonelor de accelerare până în mai 2025, prin identificarea potențialului dezvoltării unor astfel de proiecte, a zonelor disponibile și a infrastructurii de transport și distribuție de energie electrică existente și în curs de dezvoltare. Ulterior, până în februarie 2026, România trebuie să desemneze zonele pretabile accelerării acestor proiecte.

Acest aspect este cu atât mai important, cu cât România și-a propus, prin intermediul revizuirii Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), transmis Comisiei Europene în luna octombrie 2024, să atingă obiectivele de 8,2GW capacități instalate de energie solară și 7,3GW energie eoliană pentru anul 2030, față de 1,8GW, respectiv 3GW capacități instalate la nivelul anului 2022. 

Ce propune declarația?

Anticipând riscurile aferente implementării acestor obligații, WWF România și Energy Policy Group au organizat, în intervalul 7 martie – 26 iunie 2024, mese rotunde în cadrul proiectului RENewLand, reunind experți din sectorul energetic și specialiști în mediu, conservare și dezvoltare durabilă, pentru a analiza provocările și soluțiile privind desemnarea zonelor de accelerare a energiei solare și eoliene onshore în România.

Declarația comună reprezintă rezultatul acestor discuții, constând în șapte principii pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de accelerare, respectiv: (1) crearea unui grup de lucru trans-sectorial, (2) identificarea, colectarea și actualizarea datelor spațiale și utilizarea instrumentelor digitale, (3) identificarea și cartarea zonelor sensibile “no-go”, (4) prioritizarea zonelor antropice, artificiale și degradate, (5) implementarea evaluării strategice de mediu (SEA) la nivelul fiecărei zone de accelerare, (6) investiții în rețelele de energie electrică, (7) asigurarea resurselor necesare la nivel administrativ central și regional. 

„Această declarație comună a principiilor este o invitație la dialog constructiv pentru instituțiile publice care au responsabilitatea alinierii intereselor de dezvoltare a energiei, a siguranței energetice cu interesele de menținere a biodiversității și, în general, a unui mediu natural cât mai rezilient în contextul provocărilor climatice. Prin aceste 7 principii promovăm o abordare tactică multidimensională pentru ca țara noastră, în speță noi, ca și beneficiari finali, să avem cât mai mult de câștigat, atât din punct de vedere societal cât și al mediului”, declară Carmen Pădurean, Manager Proiect, WWF România.

Declarația, disponibilă online, este susținută, până în prezent, de 16 entități, respectiv: Asociația Eco-Dobrogea, Asociația 2 Celsius, Societatea Ornitologică Română, Cooperativa de Energie, Fauna & Flora, Asociația Grupul Milvus, Re-Genera Group, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Română pentru Energie Eoliană, Asociația Industriei Fotovoltaice din România, Asociația Bankwatch România, Asociația Cluster Pro-nZEB, Institutul Naţional de Cercetare ‒ Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, Florian Bodescu, profesor asociat USAMV și Universitatea din București, WWF România, Energy Policy Group, fiind deschisă pentru aderări ulterioare.

În cadrul proiectului a fost realizat și un document de bune practici de către Trinomics, o organizație cu experiență în consultanță pentru Comisia Europeană, privind procesul de cartare și desemnare a zonelor de accelerare în Portugalia, Croația și Cehia, cu bune practici și abordări relevante care pot fi reproduse și în alte țări, în special România, Bulgaria și Ungaria.

„Experiențele din alte state membre oferă informații utile pentru desemnarea zonelor de accelerare a energiei regenerabile în România. De exemplu, conform Raportului, în Portugalia, autoritățile au avansat semnificativ în procesul de identificare a zonelor de accelerare, iar metodele și rezultatele utilizate pentru procesul de cartare se axează pe scenarii la nivel național. În Croația, respectiv, în Zadar, a fost realizată o analiză multicriterială pentru a identifica și prioritiza zonele sensibile (no-go). În Cehia au fost stabilite procedurile, responsabilitățile părților relevante și termenele pentru desemnarea acestor zone” spune Alina Arsani, Manager Proiect, Energy Policy Group.

O inițiativă strategică

Declarația și ghidul de bune practici au fost ulterior prezentate reprezentanților Ministerului Energiei, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și Agenției Domeniului Statului, dar dialogul va continua și cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și alte autorități relevante acestui proces. Lansăm astfel către factorii decizionali o solicitare de colaborare pentru integrarea energiei regenerabile în mod durabil, protejând biodiversitatea și contribuind la obiectivele de decarbonizare ale României. 

În contextul discuțiilor din cadrul summit-ului COP29, Declarația Comună și Documentul de bune practici propun un model de tranziție energetică care integrează respectul față de natură, protejarea biodiversității și implicarea comunităților locale, contribuind în mod concret la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și a priorităților de pe plan național și european.

Reîntoarcerea la birou continuă să crească în acest an, pe măsură ce angajații resimt tot mai mult nevoia de interacțiune directă cu colegii, iar angajatorii implementează strategii care favorizează revenirea la birou full-time, echilibrând totodată modelul hibrid. Potrivit unui sondaj realizat în rândul a 1.168 de respondenți la nivel național de Genesis Property, unul dintre cei mai importanți proprietari de clădiri de birouri din România, aproape 63% dintre angajați lucrează deja exclusiv de la birou, în timp ce 13% optează pentru un program de 3-4 zile pe săptămână. În plus, doar 10% dintre respondenți continuă să lucreze exclusiv remote.

Top managerii, angajații din echipele administrative (HR, financiar-contabilitate) și middle managerii sunt categoriile profesionale cu cea mai mare prezență la birou. Tendința evidențiază importanța prezenței fizice pentru rolurile strategice și pentru departamentele care necesită coordonare activă cu alte echipe și întâlniri face to face. Angajații din roluri executive rămân mai flexibili datorită specificului activităților lor individuale, iar echipele de vânzări petrec mult timp pe teren.

„La aproape cinci ani de la pandemia care a transformat fundamental stilul de lucru, vedem o creștere clară a preferinței pentru prezența fizică la birou, iar datele confirmă ceea ce observăm și în parcurile noastre de birouri. Mai mult de jumătate dintre respondenți preferă acum să vină cinci zile pe săptămână la birou, păstrându-și însă o flexibilitate în program. Este o confirmare a nevoii de interacțiune directă și socializare, iar top managerii oferă un exemplu prin prezența lor constantă”, spune Elena Panait, Head of Leasing, Genesis Property.

Generațiile și preferințele privind lucrul la birou

Generația X înregistrează cel mai mare procent de angajați care lucrează exclusiv de la birou (74,8%), urmată de Mileniali (54,1%) și Generația Z (53,8%). Totuși, pentru angajații care lucrează în sistem hibrid, revenirea full-time la birou depinde adesea de stimulente și beneficii suplimentare oferite de angajator pentru a crește atractivitatea lucrului la sediul companiei. Printre acestea, 37,2% dintre respondenți au indicat masa de prânz asigurată, 34,5% subvenționarea transportului și 26,9% mai multe zile de concediu.

Generația X pare mai puțin influențată de beneficiile financiare și mai motivată de dorința de implicare în viața companiei. În schimb, angajații mai tineri, precum cei din Generația Z, ar prefera o creștere salarială semnificativă pentru a lucra full-time de la birou, dat fiind că mulți se află la început de carieră, cu venituri mai mici comparativ cu generațiile mai experimentate.

Sondajul relevă că, dacă angajatorii ar oferi o creștere salarială de 20% celor care lucrează exclusiv de la birou, 75,2% dintre angajații Generației X ar opta pentru acest model, un procent similar cu cel al celor care deja au revenit la birou. Situația este ușor diferită pentru Generația Z, unde 61,5% dintre respondenți ar alege să lucreze full-time la birou în aceste condiții, comparativ cu 53% care lucrează deja exclusiv de la birou.

Genesis Property a redefinit experiența angajaților la birou prin proiectul YUNITY Park, care oferă un mix unic de facilități și avantaje menite să transforme munca zilnică într-o experiență adaptată stilului modern de viață. Campusul include un amfiteatru în aer liber cu 1.500 de locuri, 2 kilometri de alei pietonale, oglinzi de apă în cascadă, o pădure urbană și spații creative de întâlnire. A doua fază a proiectului, finalizată anul trecut, a beneficiat de o investiție de peste 20 de milioane de euro.

Sondajul a fost realizat de Genesis Property, companie fondată de antreprenorul Liviu Tudor, și a analizat care sunt noile tendințe în cerințele angajaților, fiind desfășurat în iulie – august 2024, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.168 utilizatori de internet din România. Circa 49% dintre participanți sunt de sex feminin, iar aproape 42% au un venit net mai mare de 5.000 de lei.

2024 s-ar putea încheia cu puțin peste 1,6 milioane de locuri de muncă direct expuse riscului de insolvență în Europa

Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu o nouă accelerare a insolvențelor în majoritatea țărilor, ceea ce a dus la creșterea Indicelui Global[1] cu +9% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu +10% față de media din primele patru trimestre. Datele recente confirmă că această tendință ascendentă a continuat și în al treilea trimestru, America, Asia, Europa Centrală & de Est sau Europa de Vest raportând creșteri semnificative de tip double digit.

Majoritatea companiilor mari, în special din Europa de Vest, nu au rămas imune în fața insolvențelor și s-au confruntat, în continuare cu mai mult de un faliment pe zi, ceea ce a sporit riscul unui efect de domino. La nivel global, insolvențele au atins un nou record[2], înregistrând 110 cazuri în al doilea trimestru al anului 2024. În prezent, acestea au crescut cu +23% în prima jumătate a acestui an, cifra de afaceri a tuturor companiilor intrate în insolvență fiind estimată la 96 miliarde EUR.

Europa de Vest conduce clasamentul global cu 127 cazuri de insolvență înregistrate în prima jumătate a anului 2024 cu 51 mai multe față de anul trecut, urmată de Asia-Pacific, care a avut 41 de cazuri de insolvență și America de Nord cu 39 cazuri. SUA rămân în fruntea clasamentului având cel mai mare număr de insolvențe, în timp ce Europa de Vest s-a poziționat înaintea Chinei, fiind pentru al doilea trimestru consecutiv, pe locul doi.

Analiștii Allianz Trade se așteaptă ca indicele global de insolvență să crească cu +11% în 2024, față de +7% în 2023. Totuși, datorită impulsului pozitiv înregistrat pe parcursul anului, în special în Brazilia, Singapore, Noua Zeelandă și Rusia, și într-o măsură mai mică în Canada, Finlanda, Franța, Australia, Germania, Elveția și Austria se observă o ușoară revenire comparativ cu prognozele anterioare. Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne neschimbată, iar analiștii se așteaptă ca în patru din cinci țări insolvențele să crească în medie cu 17% până la finalul anului 2024.

„O nuanță de care ar trebui să ținem seama – deși agricultura nu apare în top 3 contribuitori sau creșteri (datorită modelului  – în multe afaceri mici de familie există totuși un sistem de subvenții care ajută la menținerea unei minime solvabilități), este unul din sectoarele cu cele mai semnificative înrăutățiri ale indicatorilor financiari în ultimii doi ani. Dacă pentru toate celelalte sectoare există un cumul de factori declanșatori care țin de încetinirea/scăderea cererii sau creșterea costurilor, în cazul agriculturii, principalul factor negativ l-a constituit seceta severă coroborată cu aplicarea taxei de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile de o anumită dimensiune. De fapt, această taxare suplimentară a determinat multe companii din diverse sectoare să își reconsidere strategia de vânzare spre produsele cu marje de profit mai mari și renunțarea la livrările bazate pe volume, contribuind la presiunea asupra prețurilor produselor mai ieftine. De asemenea, o caracteristică a evoluției numărului de insolvențe – evidențiată și mai mult în ultimele luni – a rămas volatilitatea. Creșterile ca și scăderile sunt abrupte de la trimestru la trimestru sau în comparație anuală, fiind influențate nu doar de factori economici cât și de cei administrativi, de schimbări legislative sau de factori sezonieri și îngreunează prognozele referitoare la insolvențe”, adaugă Mihiai Chipirliu CFA – Risk Director, Allianz Trade

Figura 1:Indicii globali și regionali, analiză trimestrială

Cele mai importante trei sectoare care au contribuit la creșterea numărului global de insolvențe provin din Europa de Vest, unde sectorul de retail s-a confruntat cu 18 cazuri de companii intrate în faliment în prima jumătate a anului, în timp ce sectorul construcțiilor și cel al serviciilor au înregistrat 20 și respectiv 26 de cazuri de insolvență. În Asia, un număr semnificativ a fost înregistrat în sectorul construcțiilor (12 cazuri), în timp ce SUA a continuat să înregistreze insolvențe mari în sectorul serviciilor și retail cu 13 și respectiv 7 cazuri de insolvență. La nivel global, sectorul electronicelor s-a remarcat prin cea mai mare severitate în termeni de cifră de afaceri (779 milioane EUR în medie), urmat de mărfuri (672 milioane EUR), retail (649 milioane EUR), construcții (648 milioane EUR) și metale (637 milioane EUR).

Figura 2: Insolvențe majore, cifre semestriale, în funcție de cifra de afaceri

În medie, două din trei țări vor depăși numărul de insolvențe înregistrate în pre-pandemie până la finalul anului 2024, iar țări cu economii avansate din Europa de Vest precum Suedia (+72% peste media din 2016-2019), Elveția (+51%), Finlanda (+46%), Marea Britanie (+43%) și Austria (+28%) sunt primele în clasament În total, anul acesta 15 țări vor depăși nivelul de insolvențe observat în timpul Crizei Financiare din 2008. Excepții sunt Italia, Portugalia, Norvegia și Luxemburg, alături de piețele emergente din Asia (China, Taiwan) și America Latină (Chile).

În ansamblu, analiștii Allianz Trade se așteaptă la o creștere moderată a insolvențelor la nivel global în 2025 (+2%), prognoză care anticipează o reechilibrare notabilă și neuniformă între economii[3]. Creșterea globală a insolvențelor va fi determinată de doar trei din 10 țări, care vor înregistra o creștere a insolvențelor în 2025 ( de 7% an/an). În acest moment, pentru 2026 estimările analiștilor sugerează o tendință de scădere de -1%. Europa de Vest, Centrală și de Est vor prelungi dinamica începută în 2024, înregistrând o nouă scădere la nivel regional de -4% de la un an la altul.

Într-un scenariu negativ, care s-ar traduce într-o scădere a creșterii economice globale cu -1.5 puncte procentuale, prognoza privind insolvențele ar crește cu +7.5 puncte procentuale la nivel global în 2024, cu +9% în 2025 și +6.5% în 2026. Pentru anul 2025, acest lucru se traduce în peste 2.600 de cazuri de insolvență în SUA și peste 12.500 în Europa de Vest. La nivel global, reechilibrarea economiei mondiale va aborda doar parțial factorii de creștere menționați în raportul anterior Allianz Trade[4], menținând niveluri ridicate ale insolvențelor pentru mai multe trimestre. În majoritatea țărilor, nivelul de activitate nu va atinge pragul minim necesar pentru a stabiliza numărul de insolvențe, în special din cauza creșterii reduse a PIB-ului în SUA (+1,7%), zona Euro (+1,4%) și piețele emergente, inclusiv China (+4,3%). Conform sensibilităților pe termen lung (vezi Figura 3), SUA și zona Euro ar avea nevoie de o creștere a PIB-ului cu +0,4 pp și +0,2 pp în 2025-2026, pentru a stabiliza numărul de insolvențe.

Figura 3: Insolvențe în producția de automobile, țări selectate din Europa, 12 luni consecutive

Sursa: Banque de France, Allianz Research

În ceea ce privește companiile, acestea au început să își reducă datoriile și să se adapteze la era ratelor ridicate ale dobânzilor. Costurile tot mai mari ale împrumuturilor au forțat multe firme să își reevalueze și să își adapteze structurile de capital. Deși unele companii și-au redus datoriile, acestea au contractat și împrumuturi și finanțări pe termen scurt, mai ieftine decât împrumuturile pe termen lung. Ca urmare, rata de acoperire a dobânzilor a scăzut cu doar 1,1 între 2022 și 2023, iar pentru firmele din SUA a crescut ușor (+0,3), în timp ce în Europa de Vest și Asia-Pacific a scăzut cu -1,4 și -1,7.

Un peisaj legislativ în schimbare în Europa

Tendințele globale în materie de insolvență ar putea fi accentuate de un peisaj legislativ în schimbare în Europa. În septembrie 2023, Comisia Europeană a introdus o propunere de reglementare pentru combaterea plăților întârziate, care viza reducerea termenelor de plată de la 60 la 30 de zile în întreaga Europă și introducerea unor limite stricte și restricții asupra capacității companiilor de a negocia condițiile. Numărul locurilor de muncă direct expuse riscului în Europa și America de Nord va depăși în continuare 1,6 milioane în 2025 (+10.000 comparativ cu 2024) înainte de o scădere în 2026 (-70.000). Pe baza numărului mediu de angajați per firmă, 2024 s-ar putea încheia cu puțin peste 1,6 milioane de locuri de muncă direct expuse riscului în Europa (1.1 milioane) și America de Nord (510.000).În 2025, Europa de Vest (940.000) și Europa Centrală și de Est (100.000, excluzând Rusia și Turcia) ar înregistra o scădere moderată (-40.000 și -10.000 comparativ cu 2024, respectiv), cu majoritatea locurilor de muncă expuse riscului în Germania, Franța și Marea Britanie, toate reprezentând aproximativ același număr (aproximativ 200.000), urmate de Elveția (130.000), Belgia (37.000), Suedia, Italia și Austria. Pe de altă parte, ne așteptăm ca SUA să continue să aibă mai multe locuri de muncă expuse riscului în 2025 (+60.000 până la 530.000).

Figura 4: Locuri de muncă expuse riscului din cauza insolvenței întreprinderilor în 2025 (mii)

Sursa: SBS (Eurostat), ONS, US Census, StaCan, Allianz Research

Tendințele globale privind numărul insolvențelor

America de Nord conduce recuperarea globală a insolvențelor în 2024 și 2025, în SUA fiind preconizată o continuare a redresării (+31% în 2024 și +12% în 2025, după +40% în 2023), Canada urmând să înregistreze o scădere moderată față de tendința ascendentă majoră observată din 2022 (+39% și -4% comparativ cu +41%, respectiv).Pentru Canada, totuși, numărul insolvențelor este probabil să atingă un record de 15 ani, cu peste 5.100 de cazuri în 2024, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă (+87%) față de media din 2016-2019 cu 2.750 de cazuri. Pentru 2025 și 2026, este de așteptat ca recuperarea cererii să susțină o primă reducere a numărului de insolvențe în 2025, puțin sub 5.000 de cazuri. În America Latină, Brazilia ar putea raporta o creștere substanțială de 33% a insolvențelor în 2024, continuând tendința din 2023.

În Europa de Vest, este de așteptat ca anul 2024 să se încheie cu o nouă creștere a insolvențelor la nivel regional, de +14% anual, pentru al treilea an consecutiv. Olanda (+35% anual), Irlanda (+33%) și Suedia (+29%) vor înregistra cele mai mari creșteri, în timp ce majoritatea țărilor vor continua să raporteze o creștere de două cifre, în special pe piețele principale din Germania (+25%), Franța (+18%) și Italia (+22%). Cu toate acestea, este de așteptat ca Marea Britanie, Danemarca și Norvegia să înregistreze o atenuare notabilă sau o inversare a tendinței. Estimările pentru 2025 au în vedere o scădere generală, dar moderată a insolvențelor în toate țările de -3%, Spania și Portugalia fiind principalele excepții.

În Germania, insolvențele vor continua să crească până în 2026, iar tendința ascendentă care a început în 2023, cu un decalaj semnificativ față de majoritatea celorlalte țări europene, este pe cale să încheie 2024 cu o altă accelerare de  +25% anual, toate sectoarele contribuind la această creștere, în special comerțul, serviciile B2B, construcțiile și industria manufacturieră.

Și în Franța, se preconizează un nou record al insolvențelor pentru finalul anului 2024. În ciuda semnelor de atenuare din perioada recentă, tendința ascendentă va încheia într-un ritm puternic pentru al treilea an consecutiv (+18% anual, după +49% și +35% în 2022 și 2023). Astfel, numărul anual ar ajunge la 67.000 de cazuri, cu mult peste nivelurile pre-pandemice.

În Marea Britanie, până în 2026, insolvențele vor rămâne cu aproximativ 30% peste nivelurile dinainte de pandemie. În ciuda primelor semne de stagnare, un nou maxim este pe cale să fie atins până la finalul anului 2024, peste 29.000 de cazuri de faliment.

După ce a înregistrat scăderi semnificative în 2020 și 2022 și redresări puternice în 2021 și, respectiv 2023, tendința ascendentă a insolvențelor în Italia este momentan stabilă. Asemănător cu 2023, toate sectoarele majore, cu excepția imobiliarelor, vor contribui pozitiv la creșterea insolvențelor în 2024, cu o contribuție semnificativă în comerț, construcții, producție și ospitalitate. Îmbunătățirea rapidă a creșterii economice prevăzută pentru 2025 și 2026, va rămâne totuși insuficientă pentru a opri tendința în acest orizont, astfel analiștii se așteaptă la 9.700 de cazuri pentru 2025 și 10.000 pentru 2026.

Cândva un outsider în Europa în ceea ce privește insolvențele și datorită unui sezon record pentru activitățile turistice, Spania a înregistrat un număr relativ stabil de insolvențe, chiar dacă rezultatul anual se va încheia cu o creștere (+7% față de 2023, aproximativ 4.850 de cazuri).

Olanda se evidențiază în 2024 printr-o creștere semnificativă de 35% a insolvențelor. Până la finalul anului 2024, numărul total de insolvențe ar putea ajunge la 4.400 de cazuri, înregistrând cel mai mare nivel din ultimii șapte ani, cu 8% peste nivelul pre-pandemic.

În Belgia, unde recuperarea insolvențelor a început mai devreme (în 2022), se preconizează un număr record de peste 11.000 de cazuri de faliment în 2024 (+8%), o creștere semnificativă fiind în sectoare precum construcții, transport și logistică. Sunt preconizate îmbunătățiri ale condițiilor economice și financiare în 2025 și 2026, ceea ce va sprijini o reducere a insolvențelor, având în vedere o revenire treptată la media din 2016-2019, cu 10.600 de cazuri în 2025 și mai puțin de 10.000 în 2026.

Austria se apropie de un record de 6.500 de insolvențe în afaceri în 2024 (+20% față de 2023), atingând cel mai înalt nivel din 2015.Și Elveția este pe cale să înregistreze un nou record în 2024, cu peste 8.100 de insolvențe, după patru ani consecutivi de creștere (+11% în 2024, față de +8% în 2023).În regiunea Europei Centrale și de Est, se așteaptă o creștere moderată a insolvențelor (+8% în 2024 pentru Europa Centrală și +4% pentru Africa). Turcia va înregistra o creștere semnificativă de +20%, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al încetinirii economice, iar Rusia se așteaptă la o creștere de +28% din cauza diminuării sprijinului guvernamental pentru afaceri.

În Polonia, după cinci ani consecutivi de creșteri, se preconizează o inversare a tendinței în 2025(-11%), după un record de aproximativ 4.700 de cazuri în 2024, rezultatul fiind parțial influențat de modificările legislative care facilitează procedurile de restructurare. Pe fondul creșterii PIB de +3.8% în 2025, companiile poloneze ar putea beneficia mai mult de reluarea activității economice.

În Asia, se preconizează creșteri semnificative ale insolvențelor în 2024, cu creșteri notabile în Singapore (+39%), Noua Zeelandă (+32%) și Coreea de Sud (+19%). În schimb, India și Taiwan sunt singurele excepții, iar China ar putea să confirme o tendință ascendentă timid începută la jumătatea anului 2024.

Astfel, China va încheia 2024 cu un număr redus de insolvențe, sub 6.600 de cazuri, cu 45% mai puțin decât nivelurile record din 2019-2020, iar Hong Kong va înregistra cel mai mare număr de insolvențe din 2010, cu peste 400 de cazuri, evidențiind provocările specifice care pot conduce la o creștere a insolvențelor, chiar și într-un ciclu economic favorabil.

Figura 5: Indicii insolvenței la nivel mondial și regional, variație anuală în %

Sursa: Allianz Research

După ani cu evoluții sub așteptările aferente unor scenarii de bază, avansul numărului insolvențelor din România a cunoscut o creștere susținută în acest an, ajungând aproape de +12% la nouă luni. În structură, evoluția nu este omogenă. Ținând cont de domeniile mai importante ca și număr în total insolvențe, construcțiile, horeca și serviciile adminstrative și de suport au avut creșteri peste medie cu +15%, +21% respectiv +18% pentru primele nouă luni față de perioada similară a anului trecut. În același timp, insolvențele în comerțul cu ridicata și amănuntul, transporturile și agricultura au crescut fiecare într-un ritm între 7-8%, iar industria prelucrătoare s-a situat în jurul mediei la +12.1%. Comerțul și construcțiile rămân însă principalii contributori în numărul total de insolvențe, cu aproximativ 25%, respectiv 20%.

[1] Cuprinde 44 de țări care reprezintă 85% din PIB-ul mondial în 2023

[2] Firmele cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane EUR, pe baza rapoartelor Allianz Trade

[3]A se vedea raportul: Global Economic Outlook 2024-26: The great balancing act

[4]A se vedea raportul: Global insolvency outlook: Reality check

Ciclul global de scădere a ratelor dobânzilor aduce perspective promițătoare pentru diverse industrii, dar și pentru investitorii români interesați de acțiunile de creștere. Companiile din domeniile tehnologiei și inovației, care depind de finanțare externă pentru dezvoltare, beneficiază de pe urma condițiilor mai favorabile de împrumut și a revenirii puterii de cumpărare. De asemenea, ratele reduse susțin atractivitatea fluxurilor de numerar viitoare, ceea ce contribuie la creșterea valorii acțiunilor. Analiștii platformei de tranzacționare Freedom24, care oferă acces la principalele burse din lume, au realizat un top al industriilor și acțiunilor cu cel mai mare potențial de creștere în contextul scăderii ratelor. 

1. Cloud Computing & SaaS

Aceste companii operează, de obicei, cu marje ridicate și modele de venituri recurente puternice, care atrag investitorii în perioadele cu rate scăzute.

Snowflake (SNOW): Compania este specializată în soluții de stocare în cloud, un sector care crește rapid pe măsură ce companiile adoptă soluții de analiză a datelor bazate pe cloud. 

ServiceNow (NOW): Oferă fluxuri de lucru digitale și instrumente de automatizare pentru a ajuta companiile să-și modernizeze infrastructura IT.

Datadog (DDOG): Este o platformă de monitorizare și analiză bazată pe cloud care ajută companiile să-și monitorizeze infrastructura IT și aplicațiile.

2. Inteligență artificială și învățare automată (machine learning) 

Acțiunile companiilor concentrate pe AI devin din ce în ce mai atractive, având în vedere potențialul inteligenței artificiale de a transforma industrii, de la cea medicală la cea financiar-bancară. 

NVIDIA (NVDA): Este lider în producția de unități de procesare grafică (GPU), destinate aplicațiilor de AI și învățare automată.

C3.ai (AI): Furnizează software AI pentru diverse industrii, ajutând companiile să implementeze modele de învățare automată.

Palantir Technologies (PLTR): Oferă soluții de analiză a datelor și AI, utilizate pe scară largă în sectorul public și privat pentru analiza complexă a datelor.

3. Vehicule electrice și energie curată

Aceste sectoare necesită investiții continue de capital în cercetare-dezvoltare și infrastructură, fiind astfel influențate de fluctuațiile costurilor de împrumut.

Tesla (TSLA): Compania pionier în domeniul mașinilor electrice beneficiază de pe urma scăderii ratelor, deoarece este axată pe creștere accelerată, având planuri de expansiune globală.

Nio (NIO): S-a poziționat ca un jucător important pe piața vehiculelor electrice, concurând cu alți producători, precum Tesla. Compania este atractivă prin abordarea inovatoare și angajamentul față de sustenabilitate.

ChargePoint (CHPT) și Plug Power (PLUG): Companii specializate în infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice și, respectiv, în tehnologia celulelor de combustibil cu hidrogen.

4. Biotehnologie și tehnologie medicală

Ratele scăzute permit acestor companii să-și finanțeze cercetările la costuri mai accesibile, ceea ce stimulează inovația și dezvoltarea unor tratamente revoluționare.

Moderna (MRNA): Cunoscută pentru vaccinul împotriva COVID-19, compania continuă să dezvolte tehnologia mRNA, cu utilizări diverse.

CRISPR Therapeutics (CRSP): Compania este pionier în tehnologiile de editarea genetică, fiind implicată în dezvoltarea unor tratamente pentru boli genetice și cancer.

Teladoc Health (TDOC): Este lider în telemedicină, capitalizând de pe urma cererii crescute pentru soluții medicale la distanță.

5. E-commerce și plăți digitale

Pe măsură ce consumatorii se îndreaptă tot mai mult către cumpărăturile online, companiile de e-commerce și fintech sunt bine poziționate în contextul scăderii ratelor.

Shopify (SHOP): Este o platformă de e-commerce care permite afacerilor să creeze magazine online și să gestioneze operațiunile de comerț electronic.

Square (SQ): Este o companie de plăți digitale și tehnologie financiară care susține afacerile și consumatorii prin Cash App și sisteme POS.

Affirm Holdings (AFRM): Este un jucător important în domeniul creditelor pentru consumatori, concentrat pe furnizarea de soluții de plată accesibile și transparente.

6. Semiconductori și producători de cipuri

Pe măsură ce industrii bazate pe date, precum AI, tehnologia cloud și internetul obiectelor (IoT) se extind, companiile de semiconductori vor înregistra o creștere semnificativă.

Advanced Micro Devices (AMD): Concurează cu NVIDIA și Intel în domeniile calculului de înaltă performanță, gaming și AI.

Arm Holdings plc (ARM): Compania este recunoscută pentru inovațiile sale în industria semiconductorilor, în special în dezvoltarea microprocesoarelor și a sistemelor pe cip (SoC).

Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC): Unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume, care produce procesoare avansate pentru companii tehnologice de top. 

Evoluţia economiei româneşti în ceea ce priveşte dezvoltarea IMM-urilor în anul care vine stă sub semnul întrebării, caracterizată mai degrabă de un context nefavorabil şi domolit, pe de o parte a stagnării de investiţii, pe de alta a presiunii asupra companiilor mici şi mijlocii datorată lipsei de predictibilitate si inerentelor măsuri de majorare a taxelor dar şi a birocraţiei administrative şi de raportare fiscală suplimentară, se arată în rezultatele Studiului „Raportarea Financiară la Antreprenori”, ediţia a-V-a, 2024, organizat de Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie financiară, condusă de Ioana Arsenie, strateg financiar.

Pornind de la utilizarea pe scară largă a inteligenţei artificiale în activităţile curente, Studiul din acest an şi-a propus să acorde o importanţă asupra laturii tehnologice vs. angajaţi, astfel, antreprenorii încearcă să îşi concentreze atenţia către prioritizarea angajaţilor pentru a le dezvolta competenţe şi abilităţi specifice (57%) şi doar (43%) declară că în 2025 vor prioritiza investiţiile în tehnologie.

În ceea ce priveşte prioritatea financiară din 2025, antreprenorii români sunt preocupaţi mai degrabă să îşi diversifice sursele de venituri/profit (27%), să îşi crească profitabilitatea netă si marjele (43%), să obţină finanţări pentru investiţii (11%), să definească şi să implementeze un proces eficient pentru managementul performanţei (11%).

„Studiul din acest an Raportarea Financiară la Antreprenori” aduce la cunoştinţă consecinţele nefaste ale unui mediu de business care este caracterizat, cel puţin în această perioadă de lipsa de predictibilitate, care ne afectează pe toţi, într-un sistem logistic, de la majorări de salarii, taxe şi impozite, inflaţie în preţurile produselor şi serviciilor. Antreprenorii vor avea de organizat afacerile în termeni de diversificare, de a căuta alte surse de a face profit şi a rămâne competitivi în condiţiile actuale. Cred că termenul de profitabilitate va fi cel mai folosit de antreprenori pe tot parcursul anului viitor pentru că este necesar să găsim noi pârghii, având în vedere că o creştere a tarifelor nu ar putea ţine pasul cu taxele în creştere, pentru că automat ar avea efectul de a pierde din clienţi. În viitor, antreprenorii trebuie să fie pregătiţi pentru schimbările fiscale şi să se bazeze pe cash-flow şi să investească în continuare în resursa umană şi să îşi prioritizeze dezvoltarea de competenţe în angajaţi pentru a genera valoare adăugată sustenabilă”, explică Ioana Arsenie, Fondator TRUSTED Advisor Strategy & Finance și strateg financiar. „Preocuparea pentru viitorul companiilor, etapele următoare şi planuri de continuare şi back-up, cu atenţie sporită pe managementul riscurilor devin subiecte-cheie în agenda strategică. Ne surprinde uşor constatarea Studiului că 76% dintre respondenţi nu cunosc sau nu au implementat în companiile lor reguli de guvernanţă. Acest lucru ne arată că este mult de optimizat pentru IMM-urile să fie solide şi să aibă baze corecte pentru creştere”, adaugă Ioana.

Reprezentanţii TRUSTED Advisor Strategy & Finance şi-au propus să afle cum gestioneză antreprenorii finanţele în perioada actuală, caracterizată de inflaţie, disponibilizări în domenii cheie precum industria automotive, toate acestea îi determină să fie mai atenţi la cash-flow şi întârzieri în recuperarea banilor de la clienţi (33%), sunt atenţi la modificările fiscale şi de reglementare (27%), limitează sau gestionează atent cheltuielile (16%), lucrează cu mai multe ipoteze şi estimări multiple (16%).

„Consider că antreprenorii sunt nevoiţi să investească timp şi resurse proprii să dobândească cunoştinţe şi în domeniul economic, pe lângă domeniul de activitate al afacerii şi să înţeleagă că trebuie să construiască o bună legătură cu persoana care se ocupă de contabilitate, să ceară rapoarte financiare concludente pentru a se putea raporta la mediul macroeconomic şi a lua deciziile importante pentru afacerea sa. Dinamica mediului de afaceri în ziua de azi este mare, aşa că pentru a putea fi competitiv în viitor, trebuie în primul rând să fii organizat în business, să ai create procese bine stabilite, proceduri, organigrama, etc. şi o minimă raportare financiară care să te ajute să poţi gândi strategic următorii paşi”, consideră un antreprenor participant la studiu.

Anul de business 2025 nu scapă de creşterile de cheltuieli per categorii, aşa cum arată concluziile Studiului, salariile reprezintă principala categorie de buget care va suferi creşteri pentru (44% dintre antreprenori), urmată la o diferenţă considerabilă de campaniile de marketing (22%), cheltuieli administrative (11%), logistică şi transporturi (11%).

Pentru mai mult de jumătate dintre companiile respondente, principalele provocări ale funcţiei financiar-contabile pe parcursul anului 2024 au fost reprezentate de corectitudinea evidenţei contabile (66%), corectitudinea taxelor şi a declaraţiilor fiscale (66%), raportarea financiară pentru management (22%).

În ceea ce priveşte zona de recomandări şi îmbunătăţiri, antreprenorii îşi doresc un boost pentru recomandări de optimizare a afacerii (55%), urmat îndeaproape de susţinerea dezvoltării afacerii prin suport la etape de noi produse, parteneriate, linii de business.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie – noiembrie, pe un eșantion de 250 de respondenți, companii antreprenoriale din România, care au înregistrat în 2023 o cifră de afaceri între 100 000 de euro și 10 milioane de euro din zonele Bucureşti-Ilfov, regiunea Transilvania, Muntenia si Moldova, din sectoare ca agribusiness, auto, comerţ online, medical, producţie, retail, software şi transport şi detaliază modul în care organizarea strategică a finanţelor şi departamentul financiar-contabil influenţează veniturile şi profitabilitatea companiilor.

Lansarea iminentă a tranzacționării opțiunilor pentru ETF-uri bitcoin spot marchează un pas semnificativ către integrarea profundă a criptomonedelor în sistemele financiare principale. În special, Nasdaq este pregătit să listeze opțiuni pe iShares Bitcoin Trust ETF (IBIT) de la BlackRock. 

Această evoluție reflectă alinierea tot mai mare dintre piețele cripto și produsele financiare tradiționale, semnalând o legitimitate și utilitate sporite a activelor digitale și, în context, Richard Teng, CEO, Binance, prezintă aspectele esențiale:

• Tranzacționarea cu opțiuni este gata să sporească lichiditatea în ecosistemul cripto, oferind investitorilor instrumente suplimentare. Actorii instituționali, care caută adesea instrumente sofisticate de management al riscului, pot găsi opțiuni deosebit de atractive. Oferind noi mecanisme de gestionare a expunerii, tranzacționarea cu opțiuni ar putea atrage capital pe termen lung, sporind stabilitatea pieței și extinzând participarea dincolo de investitorii de tip retail.
• Introducerea opțiunilor ar putea debloca, de asemenea, noi oportunități de credit în spațiul cripto. Creditorii instituționali se pot simți mai încrezători în acordarea de împrumuturi împotriva garanțiilor ETF, deoarece opțiunile oferă mecanisme de stabilire a prețurilor și de evaluare a riscurilor mai clare. Acest lucru ar putea reduce costurile de împrumut și ar putea stimula fluxurile de capital, încurajând un mediu de piață mai dinamic și mai rezistent. În plus, pe măsură ce tranzacționarea cu opțiuni crește, interesul ridicat ar putea reduce volatilitatea Bitcoin, contribuind la condiții de piață mai sănătoase.
• Lansarea opțiunilor BTC ETF reprezintă o progresie firească în evoluția piețelor cripto, aliniindu-se cu structurile sofisticate care caracterizează finanțarea tradițională. Așa cum piețele de instrumente derivate și-au amplificat istoric implicarea în acțiuni și mărfuri, un ecosistem robust de derivate cripto ar putea scala în mod semnificativ adoptarea instituțională. Odată cu alinierea autorităților de reglementare și a camerelor de compensare pentru a sprijini aceste inovații, calea de urmat pare promițătoare pentru investitorii care caută moduri diverse de a se angaja cu activele digitale.
• În timp ce incertitudinea însoțește întotdeauna inovația, alinierea piețelor tradiționale și cripto prin instrumente precum opțiunile sugerează un peisaj în curs de maturizare. Aceste evoluții sunt un răspuns la cererea existentă, dar și un catalizator pentru noi oportunități. Este rezonabil să ne așteptăm ca produsele precum opțiunile BTC ETF să joace un rol semnificativ în susținerea și accelerarea impulsului activelor digitale.

Lockheed Martin și compania românească Sinteza S.A. au semnat astăzi o scrisoare de intenție pentru licențierea producției de electrolit negativ în Oradea. 

GridStar Flow este o baterie cu flux redox inovatoare, concepută pentru a promova accesibilitatea și durabilitatea energiei curate. Fabricată în Andover, Massachusetts, și proiectată pentru viitorul sectorului energetic, GridStar Flow funcționează cu zero emisii de carbon și permite obținerea de energie durabile și stabile.  

Demersul de astăzi urmează succesului recent al Sinteza în obținerea de fonduri de cofinanțare în valoare de 25 de milioane de euro în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru electrolitul care este utilizat în cazul bateriilor de mari dimensiuni GridStar® Flow.

Scrisoarea de intenție a fost semnată de Ray Piselli, Vicepreședinte pentru Afaceri Internaționale la Lockheed Martin, și Directorul General al Sinteza S.A., Gelu Stan, în prezența ministrului român al Energiei, Sebastian Burduja ambasadorul SUA în România, E.S. Kathleen Kavalec.

Acest acord stabilește cadrul în care părțile vor începe procesul de dezvoltare a unei viitoare fabrici în valoare de 50 de milioane de euro, care va produce 30.000 de tone de electrolit negativ pe an, începând din vara anului 2026. Aceasta va fi prima fabrică europeană de acest tip și cea mai mare din lume. 

Evenimentul de astăzi urmează discuțiilor purtate cu ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, la începutul acestui an în Statele Unite, axate pe modul în care bateria GridStar Flow poate ajuta România să-și atingă obiectivele net zero.

„Prin acest proiect, România atrage un investitor strategic american, cu o tehnologie de vârf, care nu depinde în niciun fel de importuri de materii prime din afara piețelor occidentale, într-un domeniu care crește exponențial la nivel global,” a declarat Sebastian Burduja.

„Odată finalizată această investiție, țara noastră va avea un avantaj strategic în Uniunea Europeană în dezvoltarea noilor proiecte de energie regenerabilă,” a adăugat acesta.

„Sunt încântat de perspectivele acestui nou parteneriat în România – primul nostru proiect în sectorul comercial și unul care ajută la realizarea planurilor privind emisiile «net zero» în țară”, a declarat Ray Piselli, Vicepreședinte pentru Afaceri Internaționale la Lockheed Martin. „GridStar Flow este o soluție de ultimă oră pentru securitatea energetică, un element cheie al nevoilor de apărare și securitate ale oricărei națiuni. Prin această nouă inițiativă, România poate deveni un lider regional în acest domeniu important al eficienței și securității energetice.”

Gelu Stan, CEO al Sinteza a declarat: „Pentru Sinteza, acest proiect este o modalitate clară de a upgrada semnificativ atât nivelul tehnologic, cât și modelul de business. În plus, întreaga investiție este una etică, menită să influențeze pozitiv tranziția către energia verde în Europa”.

Această baterie cu flux este concepută pentru a răspunde noilor provocări disruptive cu care se confruntă sectorul energiei electrice, permițând o energie curată, fiabilă și sigură. Pe măsură ce evoluția energiei curate continuă, Lockheed Martin rămâne concentrat pe rolul GridStar Flow în viitorul securității energetice. În prezent, GridStar Flow este singura baterie cu flux din lume care poate contracara întreruperile anticipate și neprevăzute ale rețelei. 

Ambasada României în Marea Britanie, în parteneriat cu Camera de Comerț Britanică-Română, a găzduit săptămâna trecută evenimentul „Orizonturi noi pentru investiții și comerț între Marea Britanie și România” la Mansion House din Londra.

Discuțiile cheie s-au concentrat pe dezvoltarea economică rapidă a României și avantajele sale strategice, inclusiv o rată favorabilă de impozitare de 16% pentru companii, investiții semnificative în infrastructură și rolul său ca hub regional de logistică. Participanții au explorat oportunitățile de investiții în sectoare precum producție, apărare, energie, vehicule electrice și producție de alimente. În timpul evenimentului, a fost subliniat rolul strategic al României ca poartă de intrare în Europa de Est și la Marea Neagră, în special în sprijinul reconstrucției Ucrainei. S-a subliniat importanța apartenenței României la NATO și UE pentru stabilitatea politică, precum și accesul său la fonduri UE pentru proiecte de energie verde, IT și securitate, consolidându-i atractivitatea ca destinație de investiții de top.

Evenimentul a inclus discursuri din partea lui Marcel Ciolacu, Prim-ministrul României, care a evidențiat potențialul economic al țării pentru investitorii străini și oportunitățile pe care le oferă pentru diaspora română. Alderman Alastair King DL, Lord Mayor al Orașului Londra, a încurajat companiile românești să colaboreze cu Bursa de Valori din Londra și să aprofundeze legăturile financiare, subliniind beneficiile reciproce ale unei colaborări mai strânse.

Alți vorbitori de seamă au inclus pe Radu Ștefan Oprea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România, și lideri de afaceri britanici de renume, precum Dinesh Dhamija, CEO Copper Beech Group, Cătălin Breaban, Co-Fondator Aukera Energy, și Alastair Hammond, CEO al Rezolv Energy. Specialiști precum Peter Latos, EY România și Daniel Dumitrescu, InnovX, Andrew Seidler, Partener în domeniul fiscal, RSM UK, Paul Dudau, Director al Afacerilor Publice, Evryo, au oferit și ei perspective valoroase. Gazda și Maestrul de Ceremonii a fost Bogdan Mihăilescu, Șeful Secției Comerciale și Economice din cadrul Ambasadei României în Regatul Unit. Dan Schwarz, Managing Partner, RSM România, și Cristian Veteanu, Partener CESA & EY România, Energy Leader, au moderat discuțiile.

Energia și sustenabilitatea au fost teme centrale ale evenimentului. România și-a reafirmat ambiția de a atinge independența energetică până în 2030, conducerea în domeniul energiei regenerabile și statutul său de cel mai mare producător de gaze naturale din UE. Discuțiile au subliniat dezvoltările semnificative, inclusiv proiecte de vânt offshore, soluții eficiente de stocare a energiei și atractivitatea stimulentelor financiare, cum ar fi granturile care acoperă până la 60% din investițiile Greenfield. Sectoarele de energie regenerabilă, inclusiv hidro, eolian și solar, au fost prezentate ca domenii cheie pentru investițiile verzi, poziționând România ca o destinație de top pentru proiectele de energie sustenabilă.

În timpul evenimentului, a fost atins un punct important cu semnarea unui acord de evitare a dublei impozitări între România și Regatul Unit, menit să îmbunătățească atractivitatea României pentru investitorii britanici. Tratatul a fost semnat de Excelența Sa Laura Popescu – Ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Excelenta sa Giles Portman, Ambasador în România al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

România și Marea Britanie și-au reafirmat angajamentul de a întări legăturile economice, Marea Britanie rămânând unul dintre primii trei investitori în România. Pe măsură ce România se poziționează ca poartă de intrare în Europa de Est și ca hub pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, evenimentul a subliniat importanța sa strategică pentru investitorii britanici, în special în sectoarele energiei, manufacturii și tehnologiilor verzi.

La eveniment, au participat mai multe companii britanice cu operațiuni în România, cum ar fi DS Smith, BAE Systems, Airbus, Vodafone, care au demonstrat angajamentul lor continuu de a întări legăturile de afaceri între cele două țări.

Evenimentul a fost susținut de Camera de Comerț Britanică-Română ca Partener Strategic, BDR Associates ca Partener de Comunicare Strategică, precum și alți parteneri, Thames Valley Chamber of Commerce, InnovX, SeeNext, SeeNews și London Chamber of Commerce and Industry.

Costurile cumulate ale tranziției energetice la nivel global, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, s-ar putea diminua cu aproape 25% apelând la instrumente de reducere a riscurilor (de-risking) și facilitând, astfel, metode noi, inovatoare de finanțare și refinanțare a proiectelor „verzi”, arată studiul Deloitte „Financing the Green Energy Transition. Innovative financing for a just transition”. Investițiile prioritare în cadrul tranziției – parcuri solare și eoliene, capacități de stocare, tehnologii de obținere a hidrogenului verde prin electroliză, electrificare, captarea și stocarea carbonului ș.a. – sunt percepute ca având riscuri semnificativ mai mari decât corespondentele cu bază fosilă, ceea ce, potrivit raportului, se reflectă direct în creșterea costurilor de capital, afectând eficiența financiară și atractivitatea proiectelor „verzi”. 

Studiul identifică patru categorii de riscuri cu impact asupra costurilor de capital. Cele mai mari sunt riscurile macro, care se referă la starea de incertitudine cauzată de factori politici sau de reglementări și proceduri deficitare și care pot genera între 40% și 90% din costurile de capital ale proiectelor de energie regenerabilă, de exemplu. Acestea sunt urmate de riscurile de piață (apetența pieței pentru proiecte, venituri, competitivitatea costurilor), cu o pondere de până la 20% din costurile de capital în cazul proiectelor din state cu economii în curs de dezvoltare. Ponderi mai reduse au riscurile tehnice, care țin de întârzieri sau depășiri ale bugetelor în cadrul proiectelor, de sub-performanță ș.a., respectiv riscurile financiare (accesul la capital). Suplimentar acestor patru categorii, studiul arată că subestimarea beneficiilor climatice, de mediu și de sănătate publică ale proiectelor „verzi” au, la rândul lor, un aport la percepția excesivă a riscurilor, deci la creșterea costurilor de capital. 

„Facilitarea investițiilor în proiecte green rămâne o preocupare de actualitate, esențială pentru accelerarea tranziției energetice și a decarbonării economiilor, în general. În piețele mari, care se află în faze mai avansate ale acestui parcurs, riscurile se situează deja pe o pantă descendentă, conducând la scăderea costurilor de capital ale proiectelor, deci la încurajarea investitorilor și a creditorilor; de altfel, la nivel global, segmentele-pionier ale tranziției, solarul și eolianul, și-au redus în ultimii 15 ani costurile inițiale cu 80%, respectiv cu 40%. Este un efect al experienței și al integrării treptate a lecțiilor învățate, care creează predictibilitate în proiecte și în piețe și atenuează percepția riscurilor. Studiul recomandă o serie de măsuri strategice de diminuare a riscurilor de implementare a tehnologiilor emergente, pentru ca acestea să aibă șansa să-și demonstreze viabilitatea comercială pe termen mediu și lung, și subliniază faptul că mixul de măsuri trebuie să țină cont de contextul de piață, precum și de gradul de maturitate al tehnologiilor”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, Lider al practicilor de energie și sustenabilitate. 

Printre soluțiile propuse de studiu se numără folosirea unor instrumente de informare, adică strategii și taxonomii accesibile tuturor părților interesate și menite să ofere stabilitate și predictibilitate piețelor, a unor instrumente de reglementare și control, între care cele mai importante sunt standardizarea procesului de obținere a licențelor și planificarea efectelor în rețele, a instrumentelor economice și de piață, cum ar fi facilități fiscale, politici de sprijin, contracte offtake ș.a, care să crească apetitul dezvoltatorilor și al investitorilor, precum și a instrumentelor financiare – granturi, subsidii, garanții și asigurări, credite concesionale ș.a. Studiul precizează că, în multe dintre cazuri, aceste instrumente sistemice nu pot elimina complet riscurile percepute ale unui proiect „verde”, astfel că apare necesitatea unor instrumente de transfer de risc, asimilate blended finance, create prin colaborarea surselor de capital, în special în tandemul public-privat, care pot contribui la reducerea costurilor actuale ale energiei regenerabile cu până la 35%. 

„Ecosistemul green finance este format din diferite tipuri de actori, cu obiective și constrângeri diverse – dezvoltatori, investitori, finanțatori ș.a., influențați puternic de evaluările de risc. Nu întâmplător, la nivel global, sursele publice, care operează cu criterii de risc mai flexibile, sunt încă motorul finanțărilor «verzi», cu o contribuție de aproape jumătate din investițiile în energie regenerabilă în 2021 și 2022, conform datelor Climate Policy Initiative din 2023. Potrivit studiului, viitorul acestui ecosistem ar trebui să însemne, pe lângă măsurile de reducere a riscurilor, o responsabilizare a actorilor și un exercițiu constant și colectiv de învățare financiară (financial learning), care va facilita în timp diversificarea instrumentelor de finanțare și care, în Germania, de exemplu, a contribuit la scăderea cu peste 4% a costurilor de capital ale instalațiilor fotovoltaice și eoliene doar între 2005 și 2017”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Raportul atribuie și roluri în implementarea și corelarea instrumentelor și măsurilor recomandate – de-risking, blended finance și financial learning. Investitorii și creditorii trebuie să evolueze spre integrarea obiectivului decarbonizării în strategiile lor și spre elaborarea unor criterii pertinente de evaluare a riscurilor climatice. Astfel, fondurile de pensii, băncile, companiile de asigurare și alți investitori mari sunt determinanți în misiunea de a crește fluxurile de capital din piețele „verzi” de la miliardele din prezent spre cele aproximativ 7 trilioane de dolari necesare anual la nivel global, potrivit studiului, pentru atingerea obiectivelor 2050. Autoritățile de reglementare au un rol central în stabilirea liniilor directoare ale tranziției, în asigurarea unui mediu investițional predictibil și atractiv, precum și în exploatarea financial learning prin integrarea lecțiilor învățate în politicile publice. Băncile de dezvoltare pot contribui prin calibrarea soluțiilor de blended finance și prin facilitarea mecanismelor de refinanțare la scară largă. În fine, organizațiile internaționale, precum ONU și formatele regionale cu atribuții în domeniul combaterii schimbărilor climatice, au misiunea de a crea o așa-zisă „nouă ordine mondială în energie” (new energy world order), în care elementele vitale ale tranziției – informație, strategie, tehnologie – să circule, să fie evaluate și tranzacționate liber, echitabil și eficient. 

În primele nouă luni ale anului 2024, piața de fuziuni și achiziții (M&A) din România a înregistrat tranzacții în valoare totală de 1,7 miliarde de dolari, marcând o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea acestora era de doar 134 de milioane de dolari, potrivit raportului global privind piața M&A realizat de Boston Consulting Group (BCG). Pentru întregul an 2023, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 2 miliarde de dolari.

România a avut a șaptea cea mai mare tranzacție din Europa Centrală și de Est în 2024, respectiv achiziția OTB Bank de către Banca Transilvania, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari. Anul trecut, România ocupa poziția a treia în clasament, propulsată de anunțul achiziției lanțului Profi de către Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, pentru 1,4 miliarde de dolari.

Europa Centrală și de Est a înregistrat tranzacții în valoare totală de 18 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2024, o ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului trecut. În clasamentul regional, Cehia conduce cu tranzacții în valoare de 4,7 miliarde de dolari, urmată de Polonia (2,4 miliarde) și România (1,7 miliarde). Slovenia, Ungaria și Croația completează clasamentul, cu valori de 500 milioane, 300 milioane și, respectiv, 100 milioane de dolari.

Piața globală de M&A a înregistrat o valoare totală a tranzacțiilor de 1,6 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului 2024, reprezentând o creștere de 10% comparativ cu perioada similară din 2023. Cu toate acestea, numărul mega-tranzacțiilor (cele evaluate la peste 10 miliarde de dolari) a continuat să scadă, fiind raportate doar 17 astfel de tranzacții, față de 20 în aceeași perioadă a anului trecut.

„În 2024, jucătorii de pe piața de fuziuni și achiziții au rămas precauți sau au testat piața cu rezerve,” a declarat Balázs Zoletnik, Partener BCG. „Cu toate acestea, vedem primele semne de revenire, susținute de tranzacții strategice din sectoare precum energie, servicii financiare și tehnologie.”

Concluzii cheie ale raportului:

• America de Nord rămâne cea mai important piață de M&A

Tranzacțiile care au implicat ținte din Americi au avut o valoare totală de 958 de miliarde de dolari, o creștere de aproximativ 13% față de primele nouă luni ale anului 2023. Majoritatea covârșitoare (877 de miliarde de dolari) a vizat ținte din America de Nord, reprezentând 55% din activitatea globală de M&A. Majoritatea acestor ținte au fost achiziționate de companii americane.

• M&A în Europa prezintă rezultate mixte. Valoarea tranzacțiilor din Europa a totalizat 353 de miliarde de dolari, o creștere de 14% față de primele nouă luni ale anului trecut. Valoarea tranzacțiilor în Regatul Unit a crescut cu 131%, atingând cea mai mare pondere în activitatea de M&A europeană din 2015. De asemenea, valoarea tranzacțiilor a crescut semnificativ în Suedia (111%), Cehia (68%) și Franța (29%), datorită unor tranzacții de dimensiuni mai mari. În contrast, valoarea agregată a tranzacțiilor a fost semnificativ mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut în Germania (–52%), Austria (–34%), Elveția (–31%) și Italia (–25%).
• Activitatea de M&A în Asia-Pacific atinge cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Valoarea tranzacțiilor din Asia-Pacific a scăzut cu 5%, ajungând la un minim de zece ani de 263 de miliarde de dolari. Scăderile din China (–41%) și Australia (–7%) au fost factori majori în reducerea totalului regional. Totuși, au existat puncte luminoase, inclusiv în Malaezia (132%), India (66%), Singapore (48%), Japonia (37%) și Coreea de Sud (10%).

Raportul integral poate fi accesat aici.

EY România și Endeavor lansează astăzi studiul „Profilul antreprenorului român în tehnologie”, care oferă o privire de ansamblu asupra mediului antreprenorial din sectorul tehnologic din România. Studiul evidențiază tendințele demografice, provocările și succesele antreprenorilor români din tehnologie, subliniind contribuția lor la economia națională și globală.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrală, subliniază importanța antreprenoriatului în contextul economic actual: „În România, antreprenoriatul este un fenomen în plină expansiune, reflectând reziliența și evoluția mediului de afaceri local. Studiul nostru arată că 53% dintre antreprenorii din tehnologie își orientează inițiativele către piețele internaționale, demonstrând adaptabilitate, planificare strategică și o viziune globală. Profilul antreprenorului român care se distinge din acest studiu este caracterizat de perseverență, reziliență, dar și spirit autodidact și determinare, trăsături esențiale care îi ajută să depășească dificultățile și să creeze noi oportunități. În plus, aceștia sunt tineri, educați și capabili să colaboreze eficient în echipă. În colaborare cu Endeavor, o organizație globală care sprijină antreprenorii să-și scaleze afacerile și să aibă un impact pozitiv asupra economiilor locale și globale, am realizat această cercetare pentru a evidenția contribuția vitală a antreprenorilor la creșterea economică și la inovarea mediului de afaceri.”

„Acest raport spune o poveste despre curajul și perseverența antreprenorilor români care au reușit să transforme obstacolele în oportunități. Dincolo de date, descoperim o comunitate de lideri care și-au construit afacerile pe o fundație de inovație și colaborare, iar succesul lor este o dovadă că, în ciuda provocărilor economice, antreprenorii români continuă să își urmeze viziunea, sprijiniți de o rețea solidă de mentori și parteneri strategici,” a declarat Mihnea Crăciun, Managing Director, Endeavor România.

Conform studiului, București și Cluj-Napoca sunt orașele care sprijină antreprenoriatul tehnologic în România. Din 2014, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 35,9% a numărului de inițiative antreprenoriale, în timp ce Cluj-Napoca a avut o creștere remarcabilă de 66,5%. Aceste orașe beneficiază de ecosisteme economice puternice și instituții academice de renume, care creează medii propice pentru inovație și dezvoltare de afaceri.

Jumătate dintre antreprenorii români din sectorul tehnologic își încep afacerile înainte de vârsta de 25 de ani, iar un procent notabil de 11% încep chiar înainte de a împlini 18 ani. Nivelul de educație este ridicat în rândul acestor antreprenori, 90% dintre ei având cel puțin o diplomă de licență. Domeniile predominante de studiu sunt disciplinele tehnice (45%) și finanțele sau economia (29%).

Antreprenorii români din tehnologie demonstrează reziliență și adaptabilitate, vizând adesea piețele internaționale, cu 53% dintre inițiativele lor orientate global. Această orientare internațională subliniază ambiția de a scala și inova dincolo de granițele naționale. Mulți antreprenori acumulează experiență valoroasă de muncă și își completează educația înainte de a-și lansa afacerile, ceea ce le oferă abilități esențiale și o înțelegere cuprinzătoare a dinamicii pieței. Totodată, ei preferă inițiativele colaborative, datele arătând rate de succes mai mari pentru afacerile fondate de mai multe persoane (80%) comparativ cu inițiativele solo (20%). Abordarea colaborativă îmbunătățește performanța afacerii prin diversificarea abilităților, împărțirea responsabilităților și îmbunătățirea lucrului în echipă.

Provocări și tendințe strategice

În pofida succeselor lor, antreprenorii români din tehnologie se confruntă cu provocări semnificative, în special în obținerea investițiilor externe. Un procent covârșitor de 95% preferă să mențină controlul privat asupra afacerilor lor, ceea ce poate limita potențialul de creștere din cauza reticenței de a accepta finanțare externă. De asemenea, antreprenoriatul pare să fie influențat de familie și cercurile sociale apropiate, 53% dintre respondenți raportând o conexiune familială sau socială cu antreprenoriatul.

Obținerea finanțării este o provocare semnificativă, majoritatea antreprenorilor bazându-se pe fonduri personale (42%) pentru capitalul inițial, urmate de angel investors (19%) și fonduri de investiții (15%). Experiența în industrie se dovedește crucială pentru succes, 71% dintre antreprenori valorificând cunoștințele anterioare pentru a-și conduce afacerile.

Succesul pentru antreprenorii români din tehnologie este multifațetat, măsurat de obicei prin creșterea companiei, generarea de venituri și validarea pieței. Dorința lor de a se extinde și de a genera profit este alimentată de angajamentul de a construi echipe competente și de a dezvolta produse pregătite pentru piață. Acest parcurs, caracterizat de ambiție, planificare strategică și reziliență, ilustrează un ecosistem antreprenorial promițător și inovator în România.

Greenvolt Group, prin intermediul Enerpower, parte integrată a Greenvolt și cea mai importantă companie de energie regenerabilă din Irlanda, anunță inaugurarea unui parc fotovoltaic de 9 MW în cadrul aeroportului internațional din Dublin, marcând astfel un pas important în direcția dezvoltării sustenabile a aeroportului.

Proiectul include 15.000 de panouri fotovoltaice performante și eficiente din punct de vedere energetic și asigură 13% din necesarul total de electricitate al aeroportului, reducând astfel dependența de energia din rețea și sprijinind, în același timp obiectivele ridicate ale Irlandei în domeniul energiei regenerabile.

Parcul fotovoltaic a fost dezvoltat și instalat de Enerpower, cu sprijinul Greenvolt, cu scopul de a utiliza eficient energia solară și de a valorifica climatul unic al Irlandei. Bazându-se pe expertiza în materie de energie regenerabilă a Greenvolt Group, companie globală cu experiență vastă pe mai multe piețe, proiectul integrează tehnologii de ultimă generație pentru a răspunde cerințelor specifice ale locației.

Situat în incinta Aeroportului Internațional Dublin, parcul fotovoltaic va genera aproximativ 8.685.776 kilowați-oră (kWh) de energie regenerabilă anual, echivalentul alimentării a 1.600 de locuințe timp de un an. Proiectul contribuie atât la creșterea independenței energetice a aeroportului, cât și la reducerea semnificativă a amprentei de carbon, reducând emisia a aproximativ 2.583 de tone de CO₂ anual.

„Irlanda reprezintă o piață esențială pentru Greenvolt Group, care consolidează platforma noastră pan-europeană pe segmentul de generare distribuită. Implementarea acestui proiect în cadrul unui aeroport important al unei capitale europene subliniază încrederea pe care liderii din industrie o acordă companiei și soluțiilor noastre energetice descentralizate.”, a declarat João Manso Neto, CEO al Greenvolt Group.

„Parteneriatul cu Aeroportul Internațional din Dublin demonstrează modul în care energia solară poate fi integrată pentru a satisface nevoile energetice ale operațiunilor la scară largă susținând, în același timp, obiectivele ambițioase de mediu. Tranziția Irlandei către energia regenerabilă este în plină desfășurare, iar proiecte semnificative precum acesta reprezintă un pas important către atingerea unei economii fară emisii nete de carbon până în 2050.” a declarat John Carty, CCO Enerpower. „Odată cu alăturarea Greenvolt Group, ne-am extins considerabil aria de influență, sprijinind numeroase companii în îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.”.

Parcul fotovoltaic se aliniază atât cu obiectivele de sustenabilitate ale DAA, operatorul aeroportului din Dublin, cât și cu obiectivele climatice ale sectorului public irlandez. Până în 2030, DAA își propune să reducă emisiile directe (Scope 1 și 2) ale aeroportului cu 51%, iar acest proiect va avea un rol esențial în realizarea acestui obiectiv strategic.

Enerpower, parte integrată a Greenvolt, renumită pentru expertiza sa în soluții regenerabile, a colaborat îndeaproape cu DAA pentru proiectarea și executarea parcului fotovoltaic, asigurând performanța optimă și producția de energie. Acest proiect stabilește un nou punct de referință pentru reducerea emisiilor de carbon în sectorul aeronautic, demonstrând că proiectele de energie solară descentralizate pot fi integrate cu succes în infrastructura transportului aerian. Având în vedere anvergura paneuropeană a Greenvolt Group, sectorul aviatic este o cale strategică de creștere, iar Greenvolt Group este un jucător specializat în acest domeniu.

Cele trei companii Rețele Electrice au inițiat o licitație publică pe platforma SEAP, în valoare maximă cumulată de circa 136 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de servicii de implementare sistem avansat, automatizat de management al distribuției (AADMS) și sistem de management al forței de muncă (WFM).

„Prin această achiziție, ne propunem să optimizăm intervențiile și să îmbunătățim calitatea serviciului de distribuție. Continuăm să modernizăm și să digitalizăm rețeaua astfel încât să răspundem prompt și eficient la nevoile clienților, reducând semnificativ timpul de intervenție în caz de întreruperi în alimentare. Totodată, sistemele avansate pe care le vom implementa ne vor permite să monitorizăm mai bine rețeaua și să asigurăm o distribuție fiabilă și sigură a energiei electrice”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiilor Rețele Electrice.

Noua platformă AADMS va permite o gestionare centralizată și automatizată a rețelei, facilitând monitorizarea performanței acesteia și intervenții rapide pentru a asigura o funcționare sigură a acesteia, la standardele de calitate impuse în distributia energiei electrice. 

În urma acestei licitații, proiecte dedicate vor fi implementate simultan în cele trei zone de operare ale Rețelelor Electrice, documentația de achiziție fiind compusă din două volume, corelate ca obiective și calendar de implementare și care au surse de finanțare diferite.

Platforma Integrată AADMS, cu modulele de analiză și modelare rețea electrică se va realiza prin finanțare din fonduri europene, iar componenetele SCADA si OMS integrate nativ în platformă, precum si sistemul WFM se vor realiza prin finanțare din fonduri proprii.

Implementarea platformei integrate AADMS va digitaliza și eficientiza procesele de management al rețelei de distribuție, iar procesele de operare și întreținere vor fi modernizate prin implementarea Sistemului de Management al Forței de Muncă (WFM). Astfel, proiectul ADMS va include și un sistem WFM, complet integrat cu platforma ADMS și toate componentele orizontale necesare, contribuind la digitalizarea și eficientizarea proceselor de operare și mentenanță, care sunt strâns legate de activitățile de management al rețelei.

Astfel, proiectul va aborda o componentă esențială și complexă a eficientizării distribuției de energie electrică, îmbunătățind considerabil parametrii rețelei și calitatea serviciului. Aceasta va duce la reducerea timpilor de intervenție în caz de întreruperi în alimentarea utilizatorilor, digitalizarea proceselor și creșterea eficienței activitatilor specifice, precum și îmbunătățirea accesului utilizatorilor la serviciul de distributie, creșterea calității energiei distribuite și reducerea duratei întreruperilor, atât planificate, cât și neplanificate.

Rompetrol Rafinare, companie membra a Grupului KMG International (Rompetrol), a inregistrat, in primele 9 luni din 2024, o cifra de afaceri bruta de 3,57 miliarde de dolari si un rezultat operational (EBITDA) de circa 125 de milioane de dolari, indicator care masoara profitabilitatea companiei inainte de amortizari, dobanzi, taxe si impozite.

Rezultatele financiare au fost influentate de oprirea planificata a rafinariei Petromidia, in perioada martie – mai 2024, dar si de alti factori, independenti de activitatea sa –  volatilitatea cotatiilor pentru materii prime (titei, biocomponent) si produse petroliere, respectiv evolutia marjelor de rafinare, inregistrate la nivel international.

„Rafinariile Petromidia si Vega functioneaza la capacitate optima, la un nivel pe care l-am anticipat dupa reluarea proceselor operationale, in urma finalizarii tuturor lucrarilor din timpul reviziei generale. A fost un proiect dificil, cu multe actiuni importante, dar care ne asigura functionarea la standarde ridicate de eficienta si siguranta. Eforturile s-au reflectat in activitatea din al treilea trimestru, care ne arata trend-ul ascendent, sustinut inclusiv de lucrarile efectuate in revizie”, a declarat Florian Pop, Directorul General al Rompetrol Rafinare.

Compania isi reconfirma angajamentul pentru sustinerea stabilitatii din sectorul energetic, aproape 70% din totalul carburantilor obtinuti in perioada ianuarie – septembrie 2024 fiind  livrati pe piata autohtona.

Valoarea totala a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare (prin diviziile de rafinare si petrochimie) in primele 9 luni ale anului, s-a ridicat la 701 milioane de dolari, pe fondul unui volum de aproape un milion de tone de produse petroliere exportate in ianuarie – septembrie 2024.

Rompetrol Rafinare este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu 456 de milioane de dolari in T3 2024, respectiv 1,12 miliarde de dolari platite in primele 9 luni din 2024. Din total, 30,3 milioane de dolari reprezinta contributia la solidaritate pentru anul 2023, iar 6,1 milioane de dolari reprezinta taxa pe cifra de afaceri, aferenta primului semestru din 2024.

Rompetrol Rafinare a luat act de initiativa legislativa aflata in promulgare, care ar urma sa creasca substantial taxa pe cifra de afaceri si ar afecta activitatea companiei. Rompetrol Rafinare face toate demersurile necesare pentru a-si pastra pozitia pe piata de profil, intr-un context fiscal dificil, in care presiunea suprataxarii influenteaza capacitatea operationala si investitionala, pe termen lung.

Segmentul de rafinare*

*Nota: Segmentul de rafinare cuprinde rezultatele rafinariilor Petromidia Navodari si Vega Ploiesti. Rompetrol Rafinare calculeaza marja bruta de rafinare dupa cum urmeaza – (Vanzari de produse petroliere – Costul materiei prime)/Volumul vanzarilor. Marja neta de rafinare este profitul operational (EBITDA) impartit la volumul vanzarilor.

Segmentul de rafinare a atins o cifra de afaceri bruta de 3 miliarde de dolari si un profit operational (EBITDA) de 94,2 milioane de dolari, in primele 9 luni din 2024. Raportat la trimestrul al treilea, cifra de afaceri bruta a consemnat o crestere de 11%, de la 1,14 miliarde de dolari in T3 2023, la 1,27 miliarde de dolari in T3 2024.

Marja de rafinare europeana s-a redus semnificativ in perioada ianuarie – septembrie 2024, pana la nivel mediu de 69,35 USD/MT, in scadere cu 35% fata de indicatorul inregistat in  perioada similara a anului trecut. Cel mai scazut nivel s-a inregistrat in iulie – august 2024 (13,8 USD/MT), nivel asemanator celui din februarie 2022, pe fondul cererii slabe si a stocurilor crescute de produse.

In primele 9 luni din 2024, cotatia titeiului de tip Brent s-a situat la un nivel mediu de 82,8 USD/bbl, iar cea a titeiului de tip CPC, la un nivel mediu de 79,5 USD/bbl. Fluctuatiile pentru cotatia titeiului de tip Brent au fost insemnate, de la 93,3 USD/bbl la inceputul anului, la circa 70,56 USD/bbl in septembrie, cel mai scazut nivel din decembrie 2021.

Raportat la activitatea operationala a rafinariei Petromidia, revizia generala, dar si nefunctionarea instalatiei de Hidrocracare Blanda (MHC) in primul trimestru al anului, au dus la o scadere a gradului de utilizare a capacitatii de rafinare, pana la 74,4% pentru primele 9 luni din 2024. T3 2024, caracterizat de functionarea optima a instalatiilor, a consemnat un grad de utilizare a capacitatii de rafinare de 90,3%.

Revizia generala a rafinariei Petromidia a reprezentat un efort financiar si operational major, menit sa mentina un grad optim de functionare a rafinariei, in cele mai bune conditii de siguranta si securitate in munca. Circa 85 de milioane de dolari au fost investite doar in programele de dezvoltare, care au cuprins proiecte de modernizare in instalatiile principale din Petromidia.

Petromidia a procesat, in perioada ianuarie – septembrie 2024, 3,16 milioane de tone de materii prime, scadere de 18% comparativ cu primele 9 luni din 2023. Din supusul total, au fost obtinute 818 mii de tone de benzine si 1,7 milioane de tone de motorine si jet – combustibil pentru aviatie.

In ciuda factorilor care au influentat activitatea operationala, Petromidia a reusit sa obtina un randament al produselor albe in crestere – 86,83%wt (crestere de 2,72% fata de ianuarie – septembrie 2023), iar pierderea tehnologica a fost de 0,7%wt.

In ceea ce priveste rafinaria Vega (singurul producator intern de bitum si hexan), procesarea totala de materie prima a fost de circa 203 mii de tone in primele 9 luni din 2024, in scadere cu 29% fata de perioada similara a anului trecut, nivel determinat direct de cantitatile scazute de componenti primite de la rafinaria Petromidia.

Rafinaria Vega a inregistrat parametri operationali buni, cu un consum tehnologic de 0,81%, consum energetic de 2,62 GJ/t si disponibilitate mecanica de 98,8%.

Segmentul de petrochimie*

*Nota: Segmentul de petrochimie cuprinde activitatea de petrochimie din societatea Rompetrol Rafinare si activitatea societatii Rompetrol Petrochemicals SRL.

In primele 9 luni ale lui 2024, productia totala de polimeri a fost de 57 de mii de tone, in scadere fata de perioada similara a anului trecut, cand s-au produs 90 de mii tone.

Rezultatele operationale au fost influentate de revizia generala programata, inceputa in luna martie 2024, corelata cu nefunctionarea instalatiei de polietilena de joasa densitate (LDPE), ca urmare a conditiilor de piata nefavorabile.

Segmentul de petrochimie si-a adaptat fluxurile operationale in functie de cererea actuala de produse, iar prin adaptarea retetelor de productie din segmentul de rafinare, a fost posibila o injumatatire a pierderilor in perioada ianuarie – septembrie 2024, raportat la aceeasi perioada a anului trecut.

Singura divizie petrochimica din Romania a continuat sa-si onoreze livrarile catre partenerii din industriile de profil, sustinand, astfel, mai multe segmente de productie din tara. Unicul producator intern de polipropilene si polietilene analizeaza constant contextul de piata, fiind pregatit sa-si recapete pozitia competitiva, odata cu stabilizarea pietei de profil.

Segmentul de distributie*

*Nota: Segmentul de distributie cuprinde rezultatele subsidiarelor Rompetrol Downstream, Rom Oil, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics si Rompetrol Gas.

In perioada ianuarie – septembrie 2024, cifra de afaceri bruta consolidata a segmentului de distributie a inregistrat o valoare de 2,43 miliarde de dolari, in usoara scadere, comparativ cu primele 9 luni din 2023.

Profitul operational (EBITDA) al segmentului s-a mentinut la un nivel asemanator anului trecut – 64,6 milioane de dolari, iar rezultatul net a fost unul pozitiv, de circa 9,5 milioane de dolari.

Cotatiile internationale aferente produselor petroliere au consemnat o scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 5%, atat la benzina, cat si la motorina.

Vanzarile in segmentul de retail au inregistrat o crestere de 8% si au ajuns la 910 mii de tone de carburanti, in Romania, principala piata de comercializare a produselor obtinute in rafinaria Petromidia. Cresterea a fost determinata de strategia de vanzari prin care Rompetrol directioneaza mare parte a produselor catre piata interna.

Vanzarile en-gros au scazut cu 38%, situandu-se la un nivel de 386 de mii de tone, in primele 9 luni din 2024. Cantitatile vandute, in scadere, au fost influentate atat de nefunctionarea rafinariei Petromidia la capacitate optima, in prima parte a anului, dar si de volumele in crestere pentru produsele finite provenite din afara spatiului comunitar, la cotatii scazute, comparativ cu produsele obtinute in rafinariile europene.

La finalul lunii septembrie 2024, reteaua de distributie din Romania a ajuns la 1.328 de puncte de comercializare. Reteaua include statiile proprii, statiile partener si statiile mobile: expres, baze interne de 9 si 20 de metri cubi.