Acasă Blog Pagina 107

România – a patra din lume la creșterea producției de vin

0

Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului cu o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Conform datelor colectate de OIV și analizate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, printre puținele țări care au produs mai mult vin decât anul trecut se numără și România, aceasta înregistrând a patra cea mai mare creștere a volumului.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Creșteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%). În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%. Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Pentru România, ar putea reprezenta o oportunitate importantă, însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, spune Marinela Ardelean (foto), expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com.

Potrivit acesteia, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare.

Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a completat Marinela Ardelean. 

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin.

Spuneam, în urmă cu 10 ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a adăugat Marinela Ardelean.

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger.  


Wines of Romania este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Investitorii individuali învață și evoluează rapid 

0

Investitorii individuali evoluează rapid, din începători devenind persoane care au un plan pentru a reuși. Etichetați în mod tradițional drept „bani stupizi”, investitorii individuali încep să demonstreze că această expresie nu este valabilă. Aceștia învață și evoluează, devenind rapid investitori cu performanțe comparabile cu ale veteranilor burselor.

Un articol din Wall Street Journal arată că investitorii individuali au reușit să depășească indicele S&P 500 începând din 2014, portofoliile lor având un randament de peste 150%, mai mult decât indicele care a crescut cu doar 136%. Chiar și managerii profesioniști de fonduri au adesea dificultăți în a bate indicii de referință. În ultimul deceniu, aproximativ 86% din toate fondurile de acțiuni americane cu capitalizare mare au înregistrat performanțe inferioare indicelui S&P 500, potrivit S&P Dow Jones Indices. Dar unul dintre avantajele de a fi un investitor individual este că nu trebuie să bați indicele de referință în fiecare trimestru și acest lucru oferă flexibilitate. 

A investi este un proces care pentru mulți investitori a început recent, jumătate dintre investitorii la nivel global având mai puțin de cinci ani de experiență, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Dar sondajul a arătat că 78% dintre investitorii români se încadrează în această categorie. Indiferent de experiența lor, investitorii au planuri, iar 48% dintre toți cei intervievați sunt pe cale să le realizeze, în timp ce pentru 38% este prea devreme pentru a se pronunța. Cei mai încrezători că își vor atinge obiectivele sunt investitorii individuali din SUA, cu 63%, urmați de cei din Polonia, cu 58%, și de cei din Australia, cu 57%. Pe de altă parte, doar 39% dintre români declară că sunt pe cale să își atingă țelurile iar 51% spun ca e prea devreme să se pronunțe. 

Însă nu toți investitorii au aceeași abordare. La nivel global, 35% sunt investitori activi – alegând și tranzacționând fiecare activ din portofoliul lor, 34% au o abordare pasivă – preferă vehiculele grupate, cum ar fi ETF-urile și fondurile mutuale – iar 24% au o abordare mixtă. Dintre cele 12 țări analizate, România este țara cu cel mai mare număr de investitori activi, 44% declarând că aleg această abordare. Este urmată de Italia cu 43% și Spania – 42%. La polul opus, Olanda are cel mai mare procent de investitori pasivi – 46%, urmată de Germania – 43%. Din investitorii români 31% adoptă abordarea pasivă iar 22% pe cea mixtă. 

Condițiile de piață din ultimii 5 ani au reușit să îi pună pe majoritatea investitorilor în fața a tot felul de provocări. Dar piața bear din 2022 a fost o experiență deosebit de dură pentru investitorii care au început această călătorie în timpul pandemiei, când piețele și-au revenit și au intrat într-o creștere puternică. În 2023 optimismul a revenit însă pe piețe, 88% dintre investitorii români declarând că se așteaptă ca investițiile lor să genereze profit în acest an, urmați de 85% dintre investitorii polonezi, 78% dintre cehi și spanioli și 77% dintre germani. De fapt, la nivel global, în medie, 75% dintre investitori se așteaptă să aibă un an 2023 profitabil, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.

Mastercard, Indicele Plăților Digitale – Plata în numerar, plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont: top 3 metode de plată considerate foarte sigure și convenabile de către români 

0

Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual și soluțiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless. Există un potențial semnificativ de îmbunătățire a gradului de înțelegere de către utilizatori a plăților digitale, nivelul de cunoștințe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100, conform Indicelui Plăților Digitale, raport dezvoltat de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național.

„Datale ne arată că, atunci când o soluție de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată și percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure și comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plățile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR și cu smartwatch-uri. Mulți consumatori nu sunt convinși că soluțiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze. Rolul nostru este să ajutăm oamenii să se familiarizeze cu metodele digitale de plată, prin acces la informații și implicarea în inițiative de educare, inclusiv prin a crea contexte de utilizare a cardului și a opțiunilor moderne de plată”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Cunoștințe analizează înțelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiți furnizori de soluții de plată, percepțiile acestora cu privire la confortul și securitatea oferite de metodele electronice de plată și nivelul de încredere în soluții și furnizori de servicii. 

Sub-indicele urmărește trei componente: cunoașterea generală a metodelor de plată digitale, intenția de a le folosi și cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar.

Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale 

Componenta Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale analizează nivelul de informare și familiaritate al utilizatorilor cu metodele de plată, examinând indicatori precum cunoașterea diferitelor metode de plată, a furnizorilor specifici și a măsurilor de securitate aferente plăților digitale. Componenta a obținut 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoașterea metodelor de plată – 65 de puncte, cunoașterea măsurilor de securitate de bază – 64 de puncte, cunoașterea mărcilor furnizorilor și a soluțiilor oferite de aceștia – 34 de puncte. 

Toți indicatorii au înregistrat îmbunătățiri, ceea ce arată că populația din România cunoaște din ce în ce mai bine soluțiile de plată digitale și potențialul acestora. În același timp, nivelul de familiaritate cu denumirile furnizorilor și soluțiile oferite de aceștia rămâne scăzut. Generația mai tânără (18-30 ani) și cu studii superioare este deschisă la soluții mai noi: 41% folosesc portofele digitale și 24% au declarat că au plătit deja cu un smartwatch sau cu o soluție de tip cod QR. Pe de altă parte, respondenții cu educație pre-universitară și generația mai în vârstă (50-69 ani) prezintă un nivel de cunoaștere mai scăzut în ceea ce privește metodele de plată inovatoare și utilizează preponderent soluțiile de plată mai tradiționale, precum plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont.

Totodată, consumatorii sunt conștienți de măsurile de securitate la nivel teoretic, însă le lipsesc cunoștințele practice. Schimbarea parolelor sau a codurilor PIN este cea mai cunoscută măsură de securitate, urmată de confirmarea prin SMS sau notificarea push prin mobile banking cu privire la transferuri. Deși respondenții au fost destul de familiari cu măsurile de securitate tradiționale, măsurile mai inovatoare precum cititorul de amprente sau recunoașterea facială nu sunt la fel de preferate pentru utilizare.

În același timp, respondenții din mediul urban au obținut cu 10% mai multe rezultate corecte la întrebările privind diferite aspecte legate de plățile digitale decât cei din mediul rural, ceea ce poate fi pus pe seama accesului mai ușor la informație în mediul urban.

Intenția de a folosi metodele de plată digitale

Componenta ce analizează Intenția consumatorilor de a utiliza metodele de plată digitale a obținut 57 de puncte din 100. Intenția consumatorilor de a utiliza plățile digitale se bazează pe percepția lor cu privire la comoditatea în utilizarea diferitelor metode de plată, securitatea percepută a acestora și deschiderea generală către inovare în domeniul plăților.

Cu cât o metodă de plată este considerată mai ușor de folosit de către consumatori, cu atât este percepută ca fiind mai sigură. Numerarul este metoda de plată utilizată cel mai frecvent, considerată mai sigură decât celelalte metode disponibile. Al doilea loc în preferințele românilor este ocupat de plata contactless cu cardul la un terminal POS, iar locul trei revine transferului instant cont-la-cont.

Cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile non numerar

Componenta care evaluează nivelul de Cunoștințe practice despre cum se folosesc plățile fără numerar măsoară înțelegerea respondenților privind alternativele de plată digitale și dacă au abilitățile pentru a le folosi în mod eficace. Aceasta a înregistrat 55 de puncte din 100, rezultat ce indică faptul că înțelegerea limitată a aspectelor tehnice ale plăților digitale împiedică mulți români să aprecieze ușurința de a folosi aceste metode și, prin urmare, adoptarea acestora.  


Indicele Plăților Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. Indicele a fost realizat anul acesta în patru țări: Austria, Croația, România și Ungaria, analizând datele înregistrate la nivelul anului 2022. România a obținut un scor de 56 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale ale celor trei sub-indici: 70 pentru Infrastructură, 55 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

Regulile UE privind transparența salarială: Cum ar trebui să se pregătească angajatorii pentru implementare?

0

Ana Maria Iordache, Partener, D&B David și Baias
Sonia Bălănescu, Avocat senior, D&B David și Baias 
Ecaterina Boca, ESG Manager, PwC România

Transparența pachetelor salariale, ca parte a factorului „S” din conceptul de sustenabilitate / ESG, se concentrează pe dezvăluirea de informații despre structurile de compensare a angajaților, inclusiv salariu, beneficii și bonusuri. Această practică oferă angajaților o perspectivă asupra salariului lor și promovează un mediu de corectitudine și responsabilitate.

Transparența pachetelor salariale și promovarea egalității salariale de gen sunt încurajate în acest moment de noua Directivă (UE) 2023/970 privind transparența salariilor care a fost adoptată de Parlamentul European la 30 martie 2023. Conform noii directive Statele membre au termen până la 7 iunie 2026 pentru a introduce o nouă legislație care să transpună prevederile directivei.

Ce noutăți aduce Directiva privind transparența salarială

Conform prevederilor directivei, companiile trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte importante: 

  • Directiva UE obligă companiile să divulge, la cererea salariaţilor, criteriile utilizate pentru stabilirea salariului, informații  despre salariile lor și nivelurile medii ale salariilor pentru lucrătorii care desfășoară aceeași muncă sau, mai important, muncă de valoare egală, defalcate pe sex. Acest lucru are ca scop evidențierea și abordarea diferențelor salariale discriminatorii. Raportarea detaliată va furniza date esențiale pentru a corecta inegalitățile salariale de gen.
  • Directiva prevede dreptul solicitanților de locuri de muncă de a primi informații despre intervalul de salariu al rolului (incluzând aparent atât salariul anual, cât și compensația variabilă). Această transparență va asigura o negociere în cunoștință de cauză în timpul procesului de recrutare.
  • Directiva impune cerința ca angajatorii să raporteze despre diferențele de salarizare dintre lucrătorii de sex feminin și bărbați din aceeași „categorie” și cerința ca angajatorii, în anumite circumstanțe, să efectueze o „evaluare comună a salariului”, în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, în vederea identificării, remedierii și prevenirii diferențelor nejustificate. 
  • Directiva obliga companiile sa renunţe la clauzele de menţinere a confidenţialităţii salariilor din contractele individuale de muncă.

În vederea îndeplinirii acestor cerințe de bază ale directivei, angajatorii vor trebui să facă față exercițiului potențial provocator de a lua în considerare dacă doi lucrători cu locuri de muncă aparent diferite desfășoară o muncă de valoare egală, evaluarea fiind esențială pentru respectarea cerințelor directivei și poate fi un proces complex, dar necesar. Acest lucru este necesar atât pentru obligațiile de raportare a diferențelor de remunerare între femei și bărbați conform directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD), cât și pentru dreptul lucrătorilor de a solicita informații despre salarizare.

Directiva reglementează şi o nouă obligatie de raportare către autorități a diferențelor salariale între femei și bărbați. Astfel, începând cu anul 2027 angajatorii cu peste 250 de angajaţi vor trebui să raporteze anual diferenţele de remunerare dintre femei şi bărbaţi in timp ce pentru angajatorii cu 100-250 de salariaţi, raportarea va trebui făcută o dată la trei ani.

Ce au făcut deja alte state din UE

În Uniunea Europeană, există state care au implementat deja acțiuni, de exemplu:

  • în Franța, angajatorii trebuie să calculeze un scor „indice de egalitate de gen”. Acest lucru este obținut din statisticile privind diferențele de remunerare între femei și bărbați, diferențele în creșterea salariului, datele de promovare și gradul de diversitate de gen în cele mai bine plătite zece roluri – iar un scor scăzut poate duce la o penalizare financiară. 
  • noile legi din Spania introduse în 2021 impun tuturor angajatorilor să țină o evidență a salariilor defalcate pe categorii profesionale și sex. 
  • în Germania, companiile care angajează peste 500 de angajați trebuie să elaboreze un raport de management care să prevadă măsurile luate pentru promovarea egalității și pentru asigurarea egalității de remunerare, iar în anumite circumstanțe angajații au dreptul de a cere informații despre ce câștigă colegii comparabili.
  • în România, primul pas către transparența salarială s-a facut prin Ordinul BNR 4/ 2023  care a  actualizat cerințele privind remunerarea și guvernanța internă. reglementările încurajează sectorul bancar să stabilească politici și practici de remunerare neutre din punct de vedere al genului. 

Ce trebuie să facă angajatorii în perspectiva implementării noii directive?

Cu toate că 2026 pare un orizont îndepărtat companiile ar trebui să se pregătească din timp  întrucât:

  • Raportări similare vor trebui făcute și conform Directivei de raportare a sustenabilității corporative (CSRD).
  • Pentru o abordare cât mai unitară și eficientă companiile trebuie să-și gândească strategia astfel încât să își adapteze politicile de recrutare, având în vedere că piața muncii  este oricum dificilă, mai ales pe anumite linii operaționale.
  • Pentru a fi pregătit de raportare companiile trebuie să deruleze o revizuire și o actualizarea a politicilor de salarizare, a sistemelor de evaluare pentru a avea siguranța neutralității din punct de vedere a genului și siguranța unor criterii obiective de evaluare, evitând riscul posibilelor litigii.
  • Trebuie avută în vedere implementarea unei proceduri clare pentru abordarea plângerilor de discriminare rasială sau de gen. Periodic, angajatorii ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor luate în urma evaluărilor comune anterioare ale remunerațiilor.

În peisajul evolutiv de ESG, transparența salariilor iese în evidență ca un element crucial al responsabilității sociale corporative. Îmbrățișarea acestei practici nu numai că se aliniază cu obiectivele ESG, dar generează și impactul social prin promovarea echității, corectitudinii și responsabilității în cadrul organizațiilor. Pe măsură ce întreprinderile recunosc imperativul transparenței salariale, ele nu numai că își îmbunătățesc performanța ESG, ci contribuie și la o societate mai justă și mai echitabilă. Adoptarea transparenței salariale nu este doar o opțiune, este un imperativ ESG cu potențialul de a transforma cultura corporativă și de a genera schimbări sociale semnificative.

Alpha Bank Romania lansează plățile instant – clienții pot plăti și primi bani în câteva secunde

0

Alpha Bank Romania lansează plățile instant, prin care clienții – atât persoane fizice cât și persoane juridice – pot trimite și pot primi bani în câteva secunde, oricând: 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.

Prin participarea Alpha Bank Romania la schema de plăți instant pusă la dispoziție de TRANSFOND, clienții pot primi sau trimite prin online banking, în doar câteva secunde, bani către aproape toți partenerii din România. 

„Într-o lume în care oamenii se așteaptă ca totul să se întâmple aici și acum, a mesajelor și răspunsurilor instant, și banii trebuie să circule în timp real, oricând, la orice oră – de luni până duminică și în timpul sărbătorilor. Suntem permanent preocupați să oferim soluții de plată moderne, rapide și sigure pentru a satisface nevoile în continuă schimbare ale clienților noștri și suntem încântați să le punem la dispoziție transferurile în timp real pe care le facilitează schema de plăți instant. Mai mult, pentru clienții Alpha Bank beneficiul rapidității vine fără costuri suplimentare”, a declarat Florin Brănici, Director Digital Banking și Canale Alternative, Alpha Bank Romania.

Urăm bun venit colegilor de la Alpha Bank Romania în familia băncilor care oferă Plăți Instant și ne bucurăm să constatăm că circa 75% din piața plăților interbancare de retail, fără card, devine astfel activă în plățile în timp real, cont-la-cont, în regim 24/7/365. Cu Alpha Bank Romania și ceilalți membri ai comunității bancare care vor urma, plățile electronice de retail din România se ridică la un nivel în care, prin câteva click-uri, pe orice fel de dispozitiv electronic, la orice distanță, consumatorii și business-urile vor putea plăti și încasa bani absolut în orice moment, pentru orice activitate cotidiană”, a spus Răzvan Faer, Șef Departament Dezvoltare TRANSFOND.

Prin schema de plăți instant, consumatorii pot trimite sau primi bani oricând, chiar și în weekend, de sărbători, ziua sau noaptea. Banii ajung la destinație în câteva secunde indiferent că este vorba despre plăți pentru bunuri sau servicii achiziționate, transferuri de bani către rude, prieteni sau cunoștințe, facturi sau taxe. 

Business-urile de orice mărime pot face plăți rapide către furnizori, parteneri sau angajați, serviciul de plăți instant oferind o mai bună gestionare a lichidității, fluiditate financiară și eficiență operațională. 

De menționat că noua schemă de plăți pusă la dispoziție de TRANSFOND se aplică pentru tranzacțiile mai mici de 50.000 de lei.

8 din 10 români consideră esențială protecția împotriva furturilor din locuințe

0

8 din 10 români consideră că protecția împotriva furturilor din locuințe este importantă și foarte importantă, arată rezultatele celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR.

32% dintre românii care se simt amenințați de producerea unui furt din locuința lor și care consideră că riscul de producere este mare și foarte mare menționează drept cauză care ar contribui la creșterea riscului de furt faptul că au trecut deja prin experiențe similare. 

Alți 27% fac referire la riscul perceput al infracțiunilor din proximitate, 17% la frecvența producerii furturilor în zona în care locuiesc, 12% la atractivitatea locuinței pentru hoți, în timp ce alți 12% menționează alte motive.

În același timp, românii nu rămân nepăsători în fața furturilor și apelează la măsuri de protecție, precum: sistemele de alarmă/antiefracție (23%), asigurarea facultativă de locuință care acoperă și riscul de furt (10%), ușa antiefracție pentru accesul în casă (7%), dar și deținerea unui câine de pază (3%).

În acest context, UNSAR și ARTS, în parteneriat cu Poliția Română, lansează cea de a doua ediție a campaniei #sigurACASĂ, sub deviza #ShareÎnSiguranță. Aceasta se concentrează pe măsurile de siguranță pe care le putem lua în mediul online pentru a preveni furturile din locuințe. Prin acest demers venim cu informații utile despre avantajele existenței unor măsuri de prevenție și de protecție financiară în cazul producerii furturilor din locuințe. 

Mai multe detalii privind #ShareÎnSiguranță sunt disponibile aici: https://asiguropedia.ro/siguracasa/.

Angajații care suferă de obezitate lipsesc mai des de la locul de muncă și au un randament mai scăzut. „E nevoie de medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos”

0

Obezitatea reprezintă o povară ce împiedică realizarea potențialului uman, generând frustrări și diminuând semnificativ calitatea vieții. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că în anii următori obezitatea va duce la mai multe cazuri de cancer prevenibile decât fumatul, efectele se resimt deja atât în starea de sănătate a populației, cât și în pierderile financiare asociate costurilor directe și indirecte. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022, aproximativ 58% dintre adulții români erau în evidențe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene. Din rândul românilor supraponderali, mai bine de 11% sunt obezi, fapt ce le influențează stilul de viață și le restricționează atât activitățile personale, cât și pe cele profesionale.

Un studiu al cercetătorilor de la Harvard arată că angajații care suferă de obezitate lipsesc mai multe zile de la serviciu din cauza problemelor de sănătate decât angajații normoponderali. În plus, dau un randament mai scăzut la locul de muncă. Astfel, zilele de concediu medical se traduc în pierderi financiare atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, care rămân cu munca nefinalizată. 

Rezultatul analizei a peste 50 de cercetări globale estimează că, anual, costurile suplimentare per angajat ale angajatorilor (din cauza absenței la locul de muncă) pot ajunge până la $5.132 pentru angajatul supraponderal, iar pentru cel care suferă de obezitate pot ajunge până la $6.759. În plus, atunci când vorbim despre nivelul scăzut de productivitate, pierderile variază între $611 – $ 1.669 pentru un angajat cu suprapondere și între $1.146 – $4.175 pentru un angajat cu obezitate. Este imperativ ca angajatorii și autoritățile să ofere sprijin și soluții pentru a aborda această problemă complexă, să dezvolte medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos și să asigure accesul la resurse și servicii de nutriție adecvate pentru angajați. Prin aceste măsuri, putem contribui la îmbunătățirea sănătății angajaților și, indirect, la reducerea pierderilor financiare asociate obezității”, arată dr. Laura Gavrilaș, nutriționist-dietetician, Președintele Asociației Dieteticienilor din România. 

Potrivit specialistului, în anul 2012, costul obezității – direct și indirect – în Europa se situa în jurul sumei de aproximativ 81 miliarde de euro pe an, iar costurile totale ale îngrijirilor pe parcursul întregii vieți (pentru persoanele obeze în vârstă de 40 de ani și cu un IMC de 35 kg/m2) variază de la 75.376 de euro în Grecia la 343.354 de euro în Țările de Jos. Impactul economic al excesului ponderal asupra întregii lumi este estimat să atingă 4,32 trilioane de dolari – aproape 3% din Produsul Intern Brut global – anual până în 2035. 

În România, potrivit studiului „Obezitatea în România” realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cea mai înaltă rată a obezității este înregistrată în Moldova, cu un procent de 23,8%, urmată de regiunile Oltenia și Muntenia, unde prevalența obezității este de 21,3%, și apoi de regiunile Banat, Crișana și Transilvania, unde procentul obezității se situează la 18,8%. 

Consilierea pacientului cu  obezitate va fi, de altfel, un punct principal în discuția specialiștilor din țara noastră, care se reunesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca, în cadrul primei ediții a conferinței The Dietitian, ce abordează tema „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”. În cadrul conferinței, nutriționiștii dieteticieni vor explora subiecte precum: principii de comunicare în educația nutrițională la nivel comunitar, abordarea grupului de persoane cu obezitate și modalități eficiente de comunicare pentru a susține schimbarea pozitivă în comportamentul de sănătate al pacienților.

 „Abordarea noastră se concentrează pe strategii orientate spre îmbunătățirea aspectelor legate de stilul de viață, inclusiv alimentație și activitate fizică. Înțelegem că aceste schimbări au o contribuție semnificativă la creșterea performanței și productivității angajaților la locul de muncă, în același timp reducând absenteismul. Pentru noi, pacienții noștri nu sunt doar cifre, ci persoane care merită atât informații precise, cât și sprijinul și înțelegerea unui expert care poate comunica cu blândețe și empatie. Suntem aici pentru că înțelegem puterea pe care relația de colaborare dintre pacient și dietetician o are în a sprijini modificarea comportamentului alimentar„, a adăugat Dr. Laura Gavrilaș, Nutriționist-Dietetician, Președintele Asociației Dieteticienilor din România.

Campanie de creștere a conștientizării pe teme antidiscriminare

0

Campania de creștere a conștientizării pe teme antidiscriminare derulată de Fundația Health Action Overseas Romania (HAO România), cu sprijinul Asociației Curcubeul Cunoașterii, a continuat la Casa de Cultură Municipală I. N. Roman din Medgidia cu o conferință care a inclus prezentarea filmului documentar și a Ghidului de bune practici realizate în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru incluziunea romilor”, precum și vernisajul expoziției „O lume nouă”. Au luat parte beneficiari ai proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale, specialiști care furnizează servicii sociale, educaționale, de ocupare, sănătate, experți romi, jurnaliști.

Organizatorii apreciază că, „deși nu sunt obișnuiți ai camerelor de luat vederi, membrii echipei de proiect au acceptat provocarea de a vorbi deschis despre munca lor în comunitate – primii pași, provocări și obstacole, dar și despre cazuri de succes care arată că efortul lor nu a fost în zadar. De asemenea, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra proiectului, filmul abordează subiecte precum: modalități concrete de lucru pe toate zonele de intervenție (locuire, servicii sociale, educație, sănătate și ocupare), ce s-a schimbat în Medgidia și Gălbinași după un an și nouă luni de la debutul proiectului, cum se vede activitatea echipei prin ochii beneficiarilor și ce ar trebui făcut pentru o dezvoltare durabilă a celor două comunități”.

Nicolae Dobrescu, director executiv al HAO România și managerul proiectului: „Sunt convins că acest film, în care am vorbit și despre bune, și despre rele, dar mai ales despre soluții care au funcționat, explicate pas cu pas, astfel încât să poată fi preluate și în alte comunități va contribui la: abilitarea populației de etnie romă, creșterea calității muncii celor care lucrează cu membri ai acestei comunități, dar și la diminuarea prejudecăților populației majoritare.” 

De asemenea, „pentru a veni în sprijinul autorităţilor publice, profesioniştilor şi organizaţiilor care furnizează servicii sectoriale (sociale, educaționale, de sănătate) sau integrate pentru persoanele de etnie romă, echipa Health Action Overseas România a realizat un Ghid practic ce prezintă modele reuşite de intervenţie şi suport privind incluziunea și abilitarea persoanelor de etnie romă care se găsesc în situaţii de dificultate sau excluziune socială”.

Alina Dobrescu, coordonator formare, coordonator ocupare în cadrul HAO România: „Toate cele opt bune practici incluse în Ghid îndeplinesc un set clar de criterii: sunt accesibile pentru toți membrii comunități, produc o schimbare reală și, foarte important, implică colaborarea pe plan local. Nicioadată nu o să reușim să obținem singuri rezultate durabile.” 

În același timp, expoziția de fotografie „O lume nouă” prezintă 52 de imagini realizate de echipa de proiect în timpul activităților desfășurate în cadrul proiectului, care-i surprind pe beneficiari – îndeosebi copii, dar și adulți – în diverse ipostaze, descoperind, pas cu pas, o altă lume decât cea pe care o știau trăind aproape izolați în Barăci.

Oana Paraschiv, administratorul Asociației Curcubeul Cunoașterii, a subliniat, la rândul ei, importanța și forța cooperării pe plan local: „În acești aproape doi ani de proiect, nu doar am lucrat în comunitate, ci am construit relații trainice, pentru a schimba cu adevărat lucrurile. Beneficiarii noștri au învățat că există o rețea de suport la care pot apela când au nevoie de ajutor. Au învățat că problemele pot fi rezolvate.”

Organizatorii precizează că „de serviciile oferite de echipa de proiect populaţiei de etnie romă din comunităţile amintite beneficiază, în principal, 800 de persoane şi familii aflate în situaţii de vulnerabilitate, risc şi care se confruntă cu diverse forme de excluziune socială, 220 de persoane (adulţi, tineri, copii), în special femei şi tinere cu niveluri scăzute de conştientizare a drepturilor pe care le au, precum şi 80 de experţi şi lideri de etnie romă.

Proiectul este implementat în perioada februarie 2022-ianuarie 2024 de HAO România, în calitate de Promotor de Proiect, în parteneriat cu Asociația Curcubeul Cunoașterii (Medgidia), Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS) şi Primăria Gălbinași. La buna derulare a acestuia colaborează, de asemenea, Primăria Municipiului Medgidia şi Şcoala Gimnazială nr. 1 din Gălbinaşi. Acesta beneficiază de un grant în valoare de 822.018 euro oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală şi vizează creşterea gradului de incluziune al populaţiei de etnie romă din Barăci – Medgidia şi comuna Gălbinaşi prin măsuri integrate, activităţi de abilitare şi prin acţiuni de combatere a discriminării. 

Informaţii suplimentare despre Granturile SEE şi despre Programul Dezvoltare locală se pot obţine accesând: www.eeagrants.ro și www.frds.ro”.

Foto: HAO 

Transelectrica, TAQA, Meridiam, E-Infra și Fluor explorează fezabilitatea proiectului de transmisie a energiei electrice cu emisii reduse de carbon, în România 

0

Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica, Compania Națională de Energie UAE/Abu Dhabi – PJSC (TAQA), Meridiam, E-INFRA și Fluor anunță semnarea Memorandumului de Înțelegere (Memorandum of Understanding – MoU) strategic privind realizarea studiului de fezabilitate pentru implementarea proiectului de infrastructură a Liniei de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC), în România.

Considerând angajamentul comun pentru securitatea energetică și energia curată, companiile intenționează să realizeze un studiu de fezabilitate pentru a explora proiectul de referință care presupune proiectarea, construcția și dezvoltarea unei infrastructuri subterane HVDC de 850 km, care poate aduce o capacitate suplimentară de 5 GW de energie curată, pentru comunitățile din România și Uniunea Europeană. Această infrastructură urmează să fie amplasată pe ruta Tuzla – Podișor și pe cea a conductei de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), folosind coridoarele existente pentru cele două rute. Ministerul Energiei din România a acordat sprijin instituțional activităților aferente MoU, având în vedere viziunea sa pentru tranziția energetică durabilă. În plus, implicarea proactivă a autorităților române relevante este în curs de desfășurare, pentru analizarea cadrului de reglementare.

Pe măsură ce nevoia globală de soluții de transmisie a energiei electrice fiabile, eficiente și pe distanțe lungi continuă să crească, tehnologia HVDC aduce funcționalitățile cheie necesare. Sistemele HVDC oferă numeroase avantaje, inclusiv pierderi mai mici de energie electrică în timpul transportului, stabilitate îmbunătățită a rețelei și capacitatea de a ușura integrarea surselor de energie regenerabilă, care sunt adesea situate departe de infrastructura existentă. Odată cu accelerarea tranziției către sisteme energetice mai curate și mai durabile, HVDC devine un instrument strategic pentru modernizarea rețelelor electrice și sprijinirea tranziției globale către energia regenerabilă. Creșterea proiectelor internaționale de schimb de energie electrică și extinderea parcurilor eoliene offshore întăresc necesitatea implementării de proiecte HVDC.

Semnatarii Memorandumului (MoU) aduc, în mod colectiv, experiența și expertiza vaste, subliniind angajamentul lor de a realiza acest obiectiv ambițios. Proiectul are potențialul de a modela peisajul energetic, încurajând sustenabilitatea și producția de energie verde pentru România și Europa.

Ștefăniță Munteanu, Președintele Directoratului Transelectrica, a declarat: „Considerăm că acest studiu de fezabilitate pe care am convenit să îl realizăm pentru a încorpora un proiect atât de inovator cum este Proiectul HVDC în Rețeaua de Transport din România trebuie să respecte cu strictețe cerințele tehnice de securitate a rețelei, precum și prevederile economice și legale. În plus, poate crea premisele pentru o poziție strategică a României în regiune. Colaborarea noastră cu TAQA, Meridiam, E-INFRA și Fluor marchează un prim pas în acest sens, în condițiile îndeplinirii cerințelor tehnice, economice și legale, în vederea avansării unor soluții de transport al energiei electrice mai curate și mai eficiente în România.¨

Jasim Husain Thabet, Chief Executive Officer și Managing Director al Grupului TAQA, a adăugat: „Suntem încântați să facem parte din acest proiect ambițios, care este o colaborare strategică între guvernele României și Emiratelor Arabe Unite, stabilind scena pentru un viitor alimentat de electricitate verde, cu emisii reduse de carbon, în România. Infrastructura HVDC va oferi un grad de flexibilitate fără precedent în sectoarele cruciale ale Sistemului Energetic Național, simultan, stimulând producția de energie verde. Pe măsură ce piața HVDC continuă să evolueze și să inoveze, aceasta prezintă oportunități semnificative pentru companii, servicii și părți interesate din sectorul energetic, modelând viitorul transportului și distribuției globale de energie electrică. Din poziția sa de campion al energiei și apei produse din surse cu emisii reduse de carbon, TAQA și-a demonstrat experiența în ceea ce privește infrastructura critică precum HVDC, care permite atât securitatea energetică, cât și decarbonizarea sistemelor energetice.” 

Thierry Déau, Fondator și CEO Meridiam, a spus: „Suntem încântați să ne unim forțele cu partenerii noștri în acest proiect strategic, ambițios și inovator. Această infrastructură subterană HVDC se aliniază perfect cu misiunea Meridiam de dezvoltare durabilă a infrastructurii. Această inițiativă nu numai că va transforma peisajul energetic al României, dar va contribui și la un viitor mai sustenabil pentru Europa.”

Teofil Mureșan, Fondator și CEO E-INFRA, a declarat: „Este cu adevărat o onoare pentru noi să lucrăm alături de aceste companii mari și specializate în infrastructură de transport a energiei electrice și suntem încântați că soluția tehnică analizată este cea propusă de E-INFRA.”

Compania Flour este mândră că face parte din această colaborare de dezvoltare a unui reper pentru extinderea securității energetice cu emisii reduse de carbon, din România, din regiune și din Uniunea Europeană”, a adăugat Frank Dishongh, Președinte Servicii de Proiecte Nucleare pentru departamentul de business – Soluții Energetice al Flour. „Flour își va aduce experiența ca manager de programe pentru proiecte complexe și mari, bazându-ne pe angajamentul nostru de a impulsiona inovația și sustenabilitatea în sectorul energetic, susținând acest proiect HVDC foarte important.”

În viitorul apropiat, este de așteptat ca România să își valorifice resursele energetice substanțiale din regiunea Mării Negre, ceea ce face ca una dintre cele mai mari surse de energie durabilă din Europa să fie accesibilă continentului. Resursele energetice din regiunea Mării Negre, însoțite de interconexiunile strategice cu Uniunea Europeană, vor poziționa România ca un potențial hub energetic.

În ultimii zece ani, Transelectrica a avut ca obiectiv principal identificarea și realizarea proiectelor de creștere a capacității de transmitere a energiei regenerabile generată în regiunea Dobrogea. În acest sens, proiectele de Dezvoltare a Rețelei de Transport au ca scop principal conectarea Dobrogei la întreaga rețea interconectată. Având în vedere obiectivele în creștere privind neutralitatea carbonului care trebuie atinse în 2050, iar sursele de energie regenerabilă au o pondere de 45% în mixul de generare al țării, conform cu strategiile UE privind Climatul și Energia, soluțiile alternative actuale sunt insuficiente. În acest sens, Transelectrica are în vedere adoptarea de soluții de transmisie HVDC.

Acest proiect al studiului de fezabilitate este cel de-al doilea proiect de Transport de Energie Electrică al TAQA în afara Emiratelor Unite și al treilea proiect major HVDC întreprins recent. La începutul acestui an, TAQA a investit 25 milioane GBP (113 milioane AED) în Xlinks First Limited, pentru a instala cele mai lungi cabluri submarine HVDC din lume, între Marea Britanie și Maroc, cu scopul de a transporta energie regenerabilă în Marea Britanie. În septembrie 2022, TAQA și Compania Națională de Petrol Abu Dhabi (ADNOC) au ajuns la închiderea financiară pentru un proiect strategic care va oferi 3,2 GW de putere pentru a decarboniza semnificativ operațiunile de producție offshore ale ADNOC, o primă rețea de transmisie submarină HVDC de acest fel în regiunea MENA.

În plus, Meridiam își va folosi experiența vastă în calitate de dezvoltator principal al NeuConnect, proiectul de interconectare a energiei electrice care leagă Marea Britanie de Germania printr-un cablu submarin HVDC de 725 km, bidirecțional – 1.4 GW (2 x 525 kV). Acest proiect, care a costat 2,4 miliarde £/2,8 miliarde €, finanțat privat, este o legătură energetică vitală între două dintre cele mai mari piețe energetice din Europa și prima legătură directă între piețele energetice din Marea Britanie și Germania. Implementarea proiectului HVDC va avea ca rezultat o reducere netă a emisiilor de carbon de 13t de CO2, pe parcursul a 25 de ani, ceea ce este echivalentul plantării a circa 28 de milioane de arbori sau îndepărtarea, pe an, a aproximativ 400.000 de mașini în afara drumului.

Proiectele de infrastructură durabilă și energie curată sunt câteva dintre principalele proiecte din portofoliul E-INFRA, care urmăresc securitatea și independența energetică în contextul vulnerabilității existente la frontiera de sud-est a Uniunii Europene, în conformitate cu obiectivele europene privind energia și schimbările climatice. Prin expertiza sa, E-INFRA își propune să participe activ la realizarea de proiecte energetice semnificative prin integrarea diferitelor sectoare energetice și sisteme de operare. 

Afaceri, inovație și dezbateri de top la TimișoaraFoodSummit 2023

0

TimișoaraFoodSummit, ediția a II-a, 22-24 noiembrie 2023, este probabil cel mai important eveniment din agribusiness, producția alimentară, producția de băuturi, retail și HoReCa din Europa Centrală și de Sud-Est în luna noiembrie, care pune Timișoara pe harta evenimentelor internaționale de MARE anvergură!

Cea de-a doua ediție a TimișoaraFoodSummit reunește cei mai importanți fermieri și antreprenori, producători, decidenți de vârf, specialiști din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, domeniul tehnologiei, lideri din sectorul financiar și mediul academic.

În cele 3 zile de eveniment speakerii și participanții vor putea dezbate teme diverse, printre care și „Gestionarea riscurilor de business în Europa în contextul conflictelor internaționale”, „Rafinarea lanțului alimentar integrat: Obținerea de profit – instant” și „Dispariția marketing-ului și comunicării clasice, „guerilla communication”, imensa necunoscută”

Călin Costinaș – Deputy CEO Profi – retail de proximitate la TimișoaraFoodSummit

Veniți să faceți business cu:

  • Călin Costinaș – Deputy CEO Profi – retail de proximitate
  • Cosmin Alin Popescu – Rector, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara
  • Dimitrie Musca – Antreprenor CAI Curtici – producător de cereale și carne
  • Goran Panici – Director General Smithfield Romania – cel mai mare producător de carne de porc din România
  • Valentina Vesler – Head of PR & Communication, Valvis Holding (Aqua Carpatica și Domeniile Sîmburești)
  • Valeriu Tabără – Președinte, A.S.A.S.
  • Adam Crăciunescu – Antreprenor, Crama Aramic
  • Nicu Vasile – Președinte LAPAR
  • Varujan Pambuccian – Membru, Comisia pentur Agricultură din Camera Deputaților
  • Lia Epure – Director, Ziua de Vest
  • David Todoran – Co-fondator Mirdatod – lactate de Ibanesti
  • Sergiu Gorban – CEO Transylvania Invest – trader și cereale și legume
  • Alexandru Baciu – Fermier integrat, Ferma Baciu

Urmăriți-ne pagina de facebook și înscieți-vă rapid, locurile sunt limitate, pe www.timisoarafoodsummit.ro

Sponsorii TimișoaraFoodSummit Ediția a II-a

  • SmartHomeDevelopment – Sponsor Platinum
  • Profi – Sponsor Silver
  • Aqua Carpatica – Sponsor Bronze
  • Auchan – Sponsor Sustenabilitate
  • Crama Aramic și CAI Curtici – Sponsor Integrare de Succes
  • Mirdatod Ibănești – Sponsorii Degustare Delicii

Parteneri:

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Biriș Goran Legal&Tax, HORA, LAPAR, A.S.A.S., ASPES

Parteneri Media:

FoodBiz, Agrostandard, Revista Economistul, Lumea Banilor, Money.ro, Opinia Timișoarei, Ziua de Vest, Radio România Timișoara, #RomâniaFuncționează

OTP Bank România: profit net consolidat de 236 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2023

0

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru primele noua luni ale anului 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit net consolidat de 236 milioane RON în primele nouă luni ale anului 2023. 

Profitul operațional înregistrat în primele nouă luni ale anului 2023 a fost de 203 milioane RON, în creștere cu 39% față de același interval al anului trecut, după o creștere cu 15% a venitului total, în timp ce venitul net din dobânzi a crescut cu 6% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 15%, în mare parte din zona comisioanelor din depozite și tranzacții. Cheltuielile de exploatare au crescut cu 7% comparativ cu perioada similară din anul trecut, însă sub nivelul ridicat al inflației care s-a situat la o valoare de 2 cifre pâna în luna august 2023, cu presiune și asupra cheltuielilor salariale, compensată parțial de contribuția mai mică la Fondul de Garantare al Depozitelor. 

„Marcăm o realizare importantă a băncii, cu un nivel record al profitabilității pentru al doilea trimestru consecutiv, o performanță financiară excelentă datorată orientării strategice pentru consolidarea afacerilor și nivelul de satisfacție al clienților. Noile dezvoltări și optimizările pe care le-am adus în zona operațională și de produs au susținut indicatorul de profit operațional, iar acesta este de fapt rezultatul proiectelor de investiții anterioare, a procesului de consolidare început anul acesta și a eforturilor unei echipe dedicate. Am reușit să obținem aceste rezultate în ciuda ușoarei contracții în zona de creditare, ceea ce indică abordarea prudentă și concentrarea pe menținerea unui portofoliu sănătos. În același timp, volumul depozitelor a cunoscut o creștere importantă, în special în sectorul de retail, ceea ce, în acest context macroeconomic, subliniază încrederea pe care clienții ne-o acordă ca partener financiar. Obiectivul nostru, pe măsură ce navigăm în complexitățile mediului economic actual, este să asigurăm poziția financiară solidă a băncii și să continuăm să oferim clienților noștri experiențe și servicii excelente”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România. 

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 6%, la un total de 513 milioane RON. Venitul net din dobânzi în primele nouă luni a fost determinat de nivelul mediu mai ridicat al dobânzilor pentru creditele corporative și cele de retail, în timp ce volumul acestora a rămas stabil. 

În trimestrul al treilea, costul riscului s-a ridicat la 26 milioane lei (2 miliarde HUF). Principalul motiv pentru apariția acestui cost de risc de credit este provizionul suplimentar pentru restructurarea unui împrumut sindicalizat al unui client corporate, a cărui expunere a fost reclasificată in Stadiul 3 din motive de precauție.

Volumul creditelor brute a scăzut cu 2% în primele nouă luni ale anului 2023 și cu 1% față de trimestrul precedent. Acest lucru a fost determinat în mare parte de cererea constantă de împrumuturi corporate, în timp ce zona de leasing a crescut cu 14%. În cadrul structurii creditelor, volumele de credite din stadiile 1+2 au scăzut cu 1% la nivel trimestrial, datorită diminuării creditării din zona retail, compensată parțial de creșterea volumelor de leasing.

Volumul depozitelor a crescut cu 4% comparativ cu trimestrul al doilea din 2023, după o creștere cu 7% a depozitelor retail, în timp ce depozitele corporate au rămas stabile. Comparând primele nouă luni din 2023 cu același interval al anului trecut, depozitele au crescut cu 11%, determinate de o creștere de 27% în segmentul retail. Raportul credite nete/depozite a scăzut la 109% (cu 18 pp mai mic comparativ cu sfarșitul anului 2022).

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 20 miliarde RON, în scădere cu 3% față de nivelul consemnat în luna septembrie 2022.  

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 21,31% (-22 bps de la an la an),  impactată de scăderea ajustarilor tranzitorii aferente CET1.

În primele nouă luni ale acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 779 miliarde HUF (10.070 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de 858 miliarde HUF (11.095 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (216 miliarde HUF/ 2.790 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (151 miliarde HUF/ 1.955 milioane RON), Slovenia (88 miliarde HUF/ 1.144 milioane RON), Rusia (73 miliarde HUF / 939 milioane RON), Ucraina (52 miliarde HUF/ 675 milioane RON), Croația (45 miliarde HUF/ 587 milioane RON), Serbia (50 miliarde HUF/ 653 milioane RON), Muntenegru (17 miliarde HUF/ 220 milioane RON), Albania (11 miliarde HUF/ 137 milioane RON), Moldova (12 miliarde HUF/ 152 milioane RON) și subsidiara din Uzbekistan (0,2 miliarde HUF/ 3 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos: 

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici:  

Main components of P&L account
in RON mn
9M 20229M 2023Y-o-Y3Q 20222Q 20233Q 2023Q-o-QY-o-Y
Adjusted profit after tax-15236 -116853-69% 
Income tax-10-42319%-3-29-9-68%227%
Profit before income tax-5277 219762-69% 
Operating profit14620339%60738314%39%
Total income56865515%19521023110%19%
Net interest income4845136%17122877-66%-55%
Net fees and commissions445115%1314159%13%
Other net non-interest income4092130%11-32139-538% 
Operating expenses-422-4537%-135-137-1488%10%
Total provisions-15174-149%-58124-21-117%-64%
Provision for impairment on loan losses-11075-168%-52125-26-120%-50%
Other provision-40-1-97%-6-15-477%-173%
Main components of balance sheet
closing balances in RON mn
20229M 2023YTD3Q 20222Q 20233Q 2023Q-o-QY-o-Y
Total assets20,87321,1451%21,49520,55521,1453%-2%
Gross customer loans15,18614,828-2%15,60014,95114,828-1%-5%
Gross customer loans (FX-adjusted)15,21314,828-3%15,61314,96514,828-1%-5%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted)14,41613,992-3%14,83314,18713,992-1%-6%
Retail loans6,9966,382-9%7,2186,5566,382-3%-12%
Corporate loans6,6356,7161%6,8466,7906,716-1%-2%
Leasing78689514%7698418956%16%
Allowances for possible loan losses-772-737-5%-807-714-7373%-9%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted)-774-737-5%-808-715-7373%-9%
Deposits from customers12,34512,9395%11,67912,38812,9394%11%
Deposits from customers (FX-adjusted)12,37712,9395%11,70412,39012,9394%11%
Retail deposits7,3508,17911%6,4267,6158,1797%27%
Corporate deposits5,0274,760-5%5,2784,7754,7600%-10%
Liabilities to credit institutions5,5225,053-8%6,9234,9985,0531%-27%
Total shareholders’ equity2,2482,56414%2,1902,4342,5645%17%
Loan Quality9M 20229M 2023Y-o-Y3Q 20222Q 20233Q 2023Q-o-QY-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million)12,60211,998-5%12,60212,10211,998-1%-5%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans 80.8%80.9%0.1%p80.8%80.9%80.9%0.0%p0.1%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9 1.1%1.1%0.0%p1.1%1.1%1.1%0.0%p0.0%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million)2,2181,994-10%2,2182,0721,994-4%-10%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans 14.2%13.5%-0.8%p14.2%13.9%13.5%-0.4%p-0.8%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9 9.3%8.8%-0.5%p9.3%8.6%8.8%0.2%p-0.5%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million)7808367%7807778368%7%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans 5.0%5.6%0.6%p5.0%5.2%5.6%0.4%p0.6%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9 59.7%51.4%-8.3%p59.7%51.9%51.4%-0.5%p-8.3%p
Provision for impairment on loan losses/average gross loans 1.00%-0.68%-1.68%1.32%-3.40%0.68%4.08%-0.64%
90+ days past due loan volume (in RON million)519445-14%5194294454%-14%
90+ days past due loans/gross customer loans 3.3%3.0%-0.3%p3.3%2.9%3.0%0.1%p-0.3%p
Performance Indicators9M 20229M 2023Y-o-Y3Q 20222Q 20233Q 2023Q-o-QY-o-Y
ROA-0.1%1.5%1.6%p0.0%3.3%1.0%-2.3%p1.0%p
ROE-0.9%13.4%14.3%p-0.1%29.0%8.5%-20.5%p8.6%p
Total income margin3.78%4.22%0.43%p3.65%4.12%4.40%0.29%p0.75%p
Net interest margin3.22%3.30%0.08%p3.20%4.47%1.46%-3.01%p-1.74%p
Operating costs / Average assets2.81%2.91%0.10%p2.53%2.69%2.82%0.13%p0.29%p
Cost/income ratio74.3%69.1%-5.3%p69.3%65.4%64.1%-1.3%p-5.1%p
Net loans to deposits (FX-adjusted)126%109%-18%p126%115%109%-6%p-18%p
FX rates (in HUF)9M 20229M 2023Y-o-Y3Q 20222Q 20233Q 2023Q-o-QY-o-Y
HUF/RON (closing)85.278.7-8%85.274.878.75%-8%
HUF/RON (average)78.077.3-1%82.075.477.53%-5%

Trei elemente cheie de luat în considerare în primele etape ale migrării către cloud: efectuarea unei analize inițiale, alegerea tehnologiei potrivite și optimizarea costurilor

0

de Emil Constantinescu, Senior Specialist Lead, Deloitte România, și
Krzysztof Gabrych, Customer Engineer, Google Cloud 

Atunci când este utilizată în maniera potrivită, tehnologia poate transforma modul în care organizațiile își desfășoară activitatea. Tehnologiile emergente, precum cele legate de serviciile de tip cloud, generează provocări pentru organizații care țin atât de tipul soluțiilor folosite, cât și de multiplele paliere care conectează tehnologiile emergente. Modalitate potrivită de a răspunde acestor provocări este prin activarea mai multor niveluri de arhitectură cloud. Dar nu există o rețetă universală, deoarece procesul de transformare a unui business cu ajutorul tehnologiei cloud necesită mai mult decât simpla sa adoptare, el presupune construirea unei strategii și cunoaștere a imaginii de ansamblu a infrastructurii de tehnologie înainte de inițiere. Sunt trei pași pe care companiile trebuie să îi ia în considerare înainte de a lua orice decizie cu privire la migrarea către cloud.

Primul pas: efectuarea analizei inițiale

Pregătirea terenului pentru a avea certitudinea că migrarea către cloud va aduce beneficiile scontate businessului este primul pas. Prin urmare, organizațiile trebuie să gândească dincolo de scenariul „lift and shift„, care presupune găzduirea unei aplicații și a datelor asociate acesteia în cloud fără o regândire în prealabil a arhitecturii. Companiile ar trebui să acorde mai multă atenție revizuirii opțiunilor de migrare către cloud prin maparea mediilor existente (as is) și efectuarea unei proiecții a costurilor totale aferente tehnologiei pe o perioadă între trei și cinci ani, cu scopul de a determina rentabilitatea investiției în raport cu așteptările, deoarece infrastructura este doar o piesă a puzzle-ului. În caz contrar, o abordare de tip siloz nu va oferi beneficiile dorite businessului. 

Al doilea pas: alegerea tehnologiei potrivite

Organizațiile trebuie să ia în considerare utilizarea tehnologiilor de tip cloud versatile și care le permit o abordare adaptată nevoilor lor atunci când decid să migreze. 

Modelul cloud de tip hibrid, care presupune rularea aplicațiilor în cloud-uri interconectate publice, private și oferite de mai mulți furnizori, partajând date și armonizând procesele pentru a efectua activitatea dorită, ar putea fi o altă opțiune pentru organizațiile care vor să își dezvolte și mai mult strategiile existente pentru zona de cloud. Pentru companiile din industriile puternic reglementate, nevoia de a avea acces rapid la date critice și tehnologii primare este de înțeles din perspectiva asigurării independenței, mai exact din perspectiva gestionării riscului de concentrare a tehnologiei, a riscurilor de externalizare înlănțuite sau a preferințelor diferiților furnizori. Cu toate acestea, cloud-ul de tip hibrid oferă o serie de beneficii care nu pot fi puse la îndoială, precum reducerea riscurilor menționate mai sus, folosirea unei arhitecturi mai complexe sau pur și simplu creșterea disponibilității prin distribuția geografică sau aplicarea unor politici unificate și fiabile de continuitate a afacerii.

Pentru o procesare mai complexă a datelor, un scenariu de tip multi-cloud, indiferent de locurile în care sunt găzduite, va oferi șanse mai mari de recuperare în caz de risc și o rezistență îmbunătățită a sistemelor datorită caracteristicilor încorporate în serviciile de tip cloud oferite de furnizori (hyperscalers), consolidate de cele mai bune practici dezvoltate de-a lungul anilor și de experiență dobândită prin prisma colaborării cu alte organizații ale căror procese sunt găzduite în cloud. Potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Future of Cloud Survey, o astfel de abordare poate oferi și mai multe beneficii, printre care facilitarea accesului la mai multe opțiuni în ceea ce privește serviciile de tip cloud (85%), recalibrarea aplicațiilor și a procesării datelor la apariția unor nevoi crescute (84%), asigurarea unui flexibilități sporite și a unei pârghii de negociere pentru noile fluxuri de lucru migrate (83%). Pe scurt, optarea pentru un scenariu multi-cloud permite organizației să utilizeze cele mai bune servicii și produse oferite de fiecare furnizor în parte. Unii dintre aceștia oferă companiilor posibilitatea de a lucra cu mai mulți colaboratori, aspect care sprijină accelerarea procesului de implementare și oferă soluții pentru cele mai exigente nevoi. 

Pentru a gestiona complexitatea unei abordări de tip multi-cloud, unele companii simplifică procesul prin integrarea gestionării migrării într-un singur panou de control, cu ajutorul unui palier suplimentar situat deasupra mediului cloud, cunoscut sub numele de metacloud, hypercloud sau supercloud, care poate sprijini o abordare concertată a mai multor zone, cum ar fi securitatea datelor, guvernanța, dezvoltarea sau implementarea diferitelor soluții de cloud utilizate în cadrul unei organizații.  

Al treilea pas: optimizarea costurilor

În primele etape ale migrării – în special în faza de arhitectură și mapare a proceselor, analiza inițială a infrastructurii și construirea strategiei de migrare -, este de preferat ca o organizație să optimizeze costurile aferente migrării și rulării aplicațiilor în cloud. Conceptul de observability (capacitatea de a măsura starea actuală a unui sistem pe baza datelor pe care le generează), o nouă tendință în domeniul cloud și o parte esențială a metacloud-ului în special, așa cum sugerează cea mai recentă ediție a raportului Deloitte Tech Trends, ar putea ajuta la realizarea unei analize corecte a prețurilor în primele etape ale definirii strategiei. Principiile acestui concept ajută companiile să gestioneze complexitatea zonei de cloud, oferind posibilitatea de a găsi răspunsuri bazate pe datele unei companii generate în trecut, în diferite scenarii, și de a configura adecvat arhitectura cloud la costul corect de migrare și rulare a sistemului. 

În plus, evaluarea costurilor totale ale transformării poate fi puternic afectată de deciziile strategice inițiale, indiferent de sistemele pe care companiile vor dori să le utilizeze. De exemplu, localizarea geografică a sistemului este una dintre deciziile care ar trebui evaluate judicios în analiza inițială a migrării, deoarece, de obicei, centrele de stocarea a datelor în cloud oferă prețuri diferite pentru același sistem în funcție de locația geografică sau sunt influențate de costurile locale, cum ar fi energia electrică, forța de muncă etc. 

Companiile trebuie să se gândească la migrarea în cloud într-o manieră orchestrată, care să poată susține așteptările generate de utilizarea unei astfel de tehnologii. Adoptarea unei gândiri strategice, atenția la deciziile care pot influența întregul proces de migrare și funcționarea în cloud încă de la început, precum și accesul la informații de specialitate sunt instrumentele cu care orice companie trebuie să se echipeze atunci când se angajează într-un astfel de demers. 

Radu Puiu, XTB România: Pot serviciile alimenta în continuare rezultatele Apple? 

0

Pe 2 noiembrie, Apple a raportat rezultatele pentru al patrulea trimestru și pentru întregul an fiscal 2023. În ciuda faptului că a depășit așteptările privind rezultatele, compania și-a văzut acțiunile scăzând cu până la 2,4% vineri, 3 noiembrie, dar a terminat sesiunea cu o scădere de doar 0,5%.

O mare parte din atenție s-a concentrat pe încetinirea veniturilor Apple și pe ritmul scăzut de creștere a vânzărilor de iPhone. Dar un alt aspect îngrijorător este faptul că răscumpărările sale de acțiuni au atins un minim al ultimilor trei ani în anul fiscal 2023.

Care este importanța răscumpărărilor Apple și de ce fac acestea parte integrantă din teza de investiții pe termen lung –  ne explică Radu Puiu, analist financiar al XTB România. 

„Apple a răscumpărat acțiuni în valoare de doar 77,55 miliarde de dolari în anul fiscal 2023, comparativ cu 89,4 miliarde de dolari în anul fiscal 2022 și 86 miliarde de dolari în anul fiscal 2021. Deși Apple a răscumpărat mai puține acțiuni decât în ultimii doi ani fiscali, compania are în continuare unul dintre cele mai impresionante programe de răscumpărare. În ultimii zece ani, a răscumpărat acțiuni în valoare de 604 miliarde de dolari. Această sumă corespunde aproximativ cu valoarea de piață a întregii companii de acum zece ani, sau, pentru a oferi o perspectivă contemporană, este echivalentă cu valoarea combinată actuală a Netflix și JPMorgan Chase”, precizează analistul XTB România.

Warren Buffett a afirmat că răscumpărările (pentru o companie bună) sunt o variantă mai bună pentru generarea de valoare pe termen lung decât dividendele. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care compania sa, Berkshire Hathaway, nu plătește dividende și, în schimb, folosește veniturile suplimentare pentru a reinvesti în companie sau pentru a răscumpăra acțiuni. „Așadar, nu este de mirare că cea mai mare participație publică a Berkshire este Apple, o companie care împărtășește ideologia lui Buffett. Totuși, strategia răscumpărărilor funcționează doar dacă o companie își crește valoarea în timp, ceea ce s-a întâmplat cu Apple, mai ales în ultimii ani. Dacă o acțiune nu crește în valoare, atunci se poate spune că răscumpărările sunt o utilizare ineficientă a capitalului, care ar fi fost mai bine cheltuit pentru a îmbunătăți activitatea de bază sau pentru a plăti dividende”, mai spune analistul XTB România.

Succesul iPhone 15, influențat de economia globală

Câștigurile Apple din al treilea trimestru au fost aproximativ la nivelul așteptărilor. Previziunile privind veniturile au fost puțin mai slabe față de estimările FactSet Consensus, dar nu în mod semnificativ. Seria iPhone 15 nu va fi un super ciclu iPhone, dar nici nu pare să fie un ciclu deosebit de slab, cu excepția cazului în care economia globală se va înrăutăți semnificativ de aici încolo. Marjele brute au fost punctul pozitiv, cu prețuri favorabile la furnizarea de cipuri de memorie, Apple profitând de beneficiile procesoarelor sale interne pentru Mac. Astfel, serviciile au crescut ca procent în mixul total.

Pentru investitorii optimiști, creșterea veniturilor din servicii și expansiunea marjei brute sunt punctele forte. 

Veniturile din T3 au fost de 89,5 miliarde de dolari, în scădere cu 1% față de anul trecut, dar în creștere cu 9% față de trimestrul anterior. Veniturile din iPhone de 43,8 miliarde de dolari au fost în conformitate cu așteptările. 

Potrivit lui Radu Puiu, acesta este un semn bun că cererea pentru seria iPhone 15 va rezista în acest an, deși într-un mediu macroeconomic problematic. 

Veniturile din servicii, de 22,3 miliarde de dolari, au fost impresionante, în creștere cu 16% de la an la an, în condițiile în care compania continuă să capteze mai mulți abonați și să monetizeze beneficiile ecosistemului iOS prin vânzarea mai multor aplicații și servicii către clienții săi. Marja brută a fost, de asemenea, solidă, atingând un nivel record de 45,2%, peste previziuni, datorită unui mediu favorabil de costuri pentru componente (probabil cipuri de memorie). Acest fapt este o confirmare a optimizării costurilor ca urmare a implementării procesoarelor sale interne în cadrul iPhone-urilor, iPad-urilor și, mai recent, al Mac-urilor.

Fiind cea mai mare firmă din lume, este predispusă la concurență solidă. Partea de hardware de consum este vulnerabilă la concurența acerbă deoarece ciclurile scurte de producție și clienții dornici de caracteristici tot mai performante fac dificilă menținerea poziției de lider de piață.

Strategia comercială a Apple se concentrează pe dezvoltarea continuă a ecosistemului său de produse. Aceasta strategie s-a concretizat tradițional prin actualizarea gamei existente de produse și lansarea de noi articole, proces în care compania a înregistrat succes notabil datorită inovativității sale în domeniul produselor.

În prezent, mulți clienți tind să își păstreze telefoanele mai mult decât în trecut deoarece dispozitivele premium satisfac nevoile actuale (navigare pe internet, streaming și social media). În mod analog cu declinul calculatoarelor personale, Apple se confruntă cu posibilitatea unei stagnări sau chiar a unui declin al unităților de smartphone-uri odată ce piețele emergente se vor satura sau consumatorii se vor orienta către dispozitive de nivel mediu. În cazul în care nu reușește să inoveze, Apple ar putea să își piardă capacitatea de a percepe prețuri premium pentru un hardware care nu mai este unic în raport cu dispozitivele concurenților.

Dar, mai recent, compania a făcut un pas înainte în ceea ce privește creșterea sa prin extinderea serviciilor precum Apple TV+, Apple Pay, Apple Podcasts, Apple Music, iCloud și altele. Afacerea cu servicii este importantă deoarece oferă un flux de venituri recurente cu marjă mare, care nu se bazează pe vânzările de produse noi. În anul fiscal 2023, serviciile au reprezentat 22,2% din venituri, dar 35,7% din profitul său brut, ilustrând contribuția segmentului la profitabilitatea Apple.

Performanța Apple este comparată în mod nefavorabil cu cea de anul trecut, când Mac-urile au fost cumpărate în masă datorită unui boom post pandemic de achiziții. Acum, consumatorii renunță în a realiza cumpărături semnificative, cum ar fi computerele, la nivel mondial. Acest obicei se remarcă în mod deosebit de abrupt în China, unde vânzările de Mac-uri au scăzut și mai tare. Vânzările de iPad-uri la nivel mondial au scăzut cu 10%.

Așadar, în condițiile în care Apple este, în esență, o companie cu o singură linie de produse care contează, există o preocupare crescândă în rândul investitorilor că produsele concurente ar putea să surclaseze iPhone-ul.

Între timp, Apple își găsește susținere din partea sectorului de servicii deoarece abonamentele precum Apple Music și Apple TV+ cresc în volum. Abonamentele reprezintă un domeniu bun pentru că oferă o marjă mare, având în vedere că se așteaptă ca abonații să rămână lună de lună. În cadrul raportării financiare, Apple a anunțat că are peste un miliard de abonamente active în sistem. Totuși, rămâne de văzut dacă veniturile din abonamente vor crește suficient de repede pentru a compensa prăbușirea completă a vânzărilor de Mac-uri. 

E-Distribuție Muntenia a fost redenumită Rețele Electrice Muntenia

0

Rețele Electrice Muntenia (parte a grupului PPC, denumită anterior E-Distribuţie Muntenia) este noua denumire a companiei care gestionează rețelele de distribuție a energiei electrice în București și în județele Ilfov și Giurgiu.

Schimbarea de nume a operatorului de distribuție vine după ce recent PPC a finalizat achiziția operațiunilor Enel din România. Clienții vor beneficia în continuare de aceleași servicii de calitate, de cea mai avansată tehnologie în ceea ce privește distribuția de energie electrică și de servicii digitale în comunicarea cu compania.

Datorită investițiilor constante în dezvoltarea și modernizarea rețetelei de distribuție a energiei electrice, E-Distribuție Muntenia, actuala Rețele Electrice Muntenia, a înregistrat în 2022 o durată medie a întreruperilor neprogramate per client/an (SAIDI – System Average Interruption Duration Index – cel mai important indicator de performanță în ceea ce privește distribuția de energie electrică) de 77,50 de minute, în timp ce media la nivel național a fost de 108,25 minute. 

Sub noua sa denumire, compania va continua amplul program de investiții, având ca principal scop transformarea sectorului energetic din România într-unul decarbonizat, digital, descentralizat, care să ofere economiei și societății un avantaj competitiv într-o lume în schimbare, cu un focus special pe nevoile clienților. 

De asemenea, modalitățile de contact rămân aceleași. Pentru a lua legătura cu compania, clienții din București și județele Ilfov și Giurgiu au la dispoziţie numărul gratuit 0800.070.888. Numerele de tip TelVerde din call-centerele tehnice sunt disponibile 24h/7 și sunt apelabile gratuit de pe teritoriul național. De asemenea, ca parte a programului de digitalizare, detalii despre alimentarea cu energie electrică sunt disponibile și pe pagina https://www.e-distributie.com/ro/intreruperi-curent.html.

ORSE: Sărăcia energetică afectează jumătate dintre gospodăriile din România

0

Pandemia Covid-19 și criza prețurilor ridicate la energie au acutizat sărăcia energetică în România. Jumătate dintre gospodării sunt afectate de sărăcie energetică, adică se află în incapacitatea de a-și asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie. Astfel, pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depășind 10% din coșul zilnic de consum, conform datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), prezentate în cadrul dezbaterii „Evoluția sărăciei energetice în România, în contextul crizei”, ce a avut loc joi, 9 noiembrie. Totodată, două din zece gospodării (19,8%) și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situație ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural.

Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică și de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării. Situația s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021 – la 36,5%, iar în 2022 – la 37,3%.

De asemenea, sărăcia energetică extremă sau „ascunsă” (măsurată prin indicatorul M/2) afecta 16% dintre gospodării în 2019, ca în 2020 să ajungă la 19%, în 2021 – la 19,2%, iar în 2022 – la 19,8%. În zece ani, respectiv față de 2013, când procentul era de 12,2%, acest fenomen aproape s-a dublat ca amploare.

Indicatorul 10% scoate în evidență gospodăriile care alocă mai mult de 10% din cheltuieli plății facturilor de energie, ceea ce îi împinge în situație de sărăcie energetică. Acesta este un indicator folosit mai des și care ne permite să facem comparații între țări. Indicatorul M/2 spune povestea gospodăriilor în sărăcie energetică «ascunsă» sau extremă, adică a celor care consumă atât cât își permit: puțin. Acestea nu au costuri exagerate cu energia pentru că nu își permit să consume atât cât au nevoie pentru a se încălzi. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural”, declară Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonator ORSE. 

Sărăcia energetică afectează tot mai mult și clasa de mijloc

De asemenea, un al treilea indicator ce măsoară sărăcia energetică este LIHC („Low Income, High Cost”). Indicatorul LIHC indică gospodăriile care după ce își plătesc factura de energie, cad sub pragul de sărăcie. Cu alte cuvinte, arată acele gospodării care sunt constrânse să facă o alegere între costurile cu energia și alte costuri lunare necesare traiului. Indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în această situație în 2022, dublu față de nivelul din 2021 și 2020 de 10,5% și mult peste nivelul din 2019, când era de 7,8%. Evoluția pe zece ani arată că în 2013 procentul era de 12,3%, conform datelor agregate de ORSE.

Cel de-al patrulea indicator privind sărăcia energetică analizat de ORSE este 2M – acesta indică acele gospodării care au un consum mai mare decât consumul obișnuit (mediana națională în raport cu comportamentul de consum). Indică de obicei locuințele care au pierderi mari de căldură și pentru care efortul de încălzire a spațiului este foarte mare. Nevoia de confort presupune un cost mare pentru aceste locuințe. Indicatorul 2M arată că 21,7% dintre gospodării se aflau în această situație în 2022, față de 19,5% în 2021, 20,5% în 2020, 18,9% în 2019 și 11,9% în 2013. Indicatorul este comparabil în mediul rural și urban, ceea ce indică o problemă egală de eficiență energetică în locuințele de la țară și de la oraș.

Pe praguri de venit, populația din primele decile (cei mai săraci cetățeni) este cea mai afectată de sărăcie energetică, în această categorie regăsindu-se și marea majoritate a celor care se încălzesc cu lemn sau alți combustibili solizi.

Însă datele din ultimii ani arată o creștere alarmantă a fenomenului sărăciei energetice în rândul decilelor medii de venit, adică al cetățenilor din clasa de mijloc (până la decilele 5 și 6). Conform indicatorului LIHC, jumătate din populația aflată în această categorie de mijloc este afectată de facturile mari la energie. 

Analiza ORSE privind evoluția sărăciei energetice prin prisma celor 4 indicatori a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de Institutul Național de Statistică.

La creșterea prețului energiei, oamenii reacționează în funcție de veniturile disponibile și caută soluții. Dar ce soluții? Mulți migrează spre soluția de a închide cu totul robinetul caloriferului sau migrează spre cărbune. Nu știm cum ar fi evoluat sărăcia energetică fără mecanismul de compensare-plafonare a prețurilor la energie, dar e clar că acesta nu a reușit să oprească fenomenul. Problema mare este că tot mai mulți români care înainte nu aveau dificultăți cu nivelul facturilor ajung în starea de sărăcie energetică și avem tot spectrul socio-economic afectat. Populația în ansamblul ei este preocupată de acest fenomen și trebuie luat în serios. Măsurile financiare – cum sunt mecanismul de compensare-plafonare și ajutoarele pentru încălzire – sunt importante, dar nu ajung să producă efectul scontat. Ceea ce înseamnă că nu sunt adresate cum trebuie cauzele. În ciuda faptului că încercăm să înăbușim fenomenul de sus, cauzele sărăciei energetice persistă și produc efecte”, explică Anca Sinea, coordonator ORSE.

Soluții pentru a rezolva cauzele sărăciei energetice

Așadar, fenomenul sărăciei energetice nu poate fi estompat fără a se interveni cu măsuri asupra cauzelor structurale. Mai întâi, dată fiind plaja largă de populație afectată de sărăcia energetică și cu probleme foarte diverse, politicile de intervenție trebuie țintite foarte bine în direcția categoriilor afectate. Este nevoie de politici mult mai țintite pe mediul rural și în ce privește renovarea și creșterea eficienței locuințelor și a dotărilor din locuințe, dar și cu privire la programele care vizează diversificarea surselor de energie și, cu precădere, cele de creștere a capacităților regenerabile.   

În al doilea rând, în contextul cauzelor multiple ale sărăciei energetice și dat fiind impactul complex al acestui fenomen asupra societății, măsurile financiare, ca de exemplu ajutoarele de încălzire sau plafonare-compensare, și-au dovedit limitările și trebuie suplimentate cu politici integrate și coerente care să vizeze cauzele structurale ale fenomenului de sărăcie energetică. Problema trebuie abordată țintit și integrat. Experții ORSE subliniază nevoia de constituire a unui grup de lucru tripartit la nivelul autorităților publice centrale, care să abordeze fenomenul integrat și cu datele în față. Acest grup ar trebui să includă toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății), reprezentanți ai administrațiilor locale; companiile în domeniu, reprezentanți ai consumatorilor; și ai societății civile care cunosc realitatea din teren. 

Acest grup ar trebui să funcționeze în mod sistematic și ar ajuta la elaborarea de politici publice relevante, care să țină cont de sursele problemelor, natura lor și impactul măsurilor propuse. De asemenea, o instituție cu rol clar de lider ar îmbunătăți cooperarea între toate tipurile de actori (public, privat, ONG-uri).

În al treilea rând, este nevoie de dialog cu comunitățile locale, pentru ca soluțiile să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecărei localități în parte. Instrumente de natura ghișeelor unice și-au dovedit potențialul, însă acestea presupun disponibilitate din partea autorităților publice locale și centrale de a coopera în vederea identificării de soluții (ce propunem cetățenilor să facă), a colectării de date (unde identificăm cele mai mari probleme) etc., dar și multă deschidere din partea factorilor de decizie publică de a implica cetățenii în procesul de identificare a soluțiilor. 

Dezbaterea online „Evoluția sărăciei energetice în România, în contextul crizei”, organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a avut ca parteneri media publicațiile: e-nergia, InvesTenergy, Focus Energetic, energynomics, NewsEnergy.


Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. ORSE reunește experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

Peste 3.600 de dosare de daună avizate ca urmare a cutremurelor doar în primele 7 luni ale acestui an

0

Cutremurul a fost motivul pentru care, în primele 7 luni ale acestui an (perioada ianuarie-iulie), asiguratorii Membri ai UNSAR au deschis peste 3.600 de dosare de daună, în baza asigurărilor pentru locuințe și a celor pentru bunuri și proprietăți dedicate companiilor, conform unei analize realizate la nivelul asociației.

În aceeași perioadă, au fost achitate despăgubiri în baza polițelor pentru locuințe și a celor pentru companii de aproape 18 milioane de lei, doar pentru acoperirea daunelor produse de cutremure. Desigur, această valoare putea fi mult mai mare dacă mai multe locuințe și companii ar fi fost asigurate sau dacă intensitatea seismelor ar fi fost apropiată de cele care au zdruncinat țara noastră în 1940 sau în 1977.

„Azi, când comemorăm 83 de ani de la producerea cutremurului din 10 noiembrie 1940, primul mare cutremur din România contemporană, ne dorim ca fiecare dintre noi să fie #sigurACASĂ alături de cei dragi. O asigurare va face mereu diferența în cazul producerii unor astfel de dezastre”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

În România, locuințele pot fi protejate împotriva riscului de cutremur la valoarea lor reală (inclusiv a bunurilor conținute) în baza asigurărilor facultative. Acestea se pot încheia doar pentru acele locuințe care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, putând acoperi, pe lângă riscul de cutremur, o serie de fenomene naturale, dar și alte tipuri de riscuri, precum: inundații, alunecări de teren, incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, inundații produse vecinilor, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice etc. Toate aceste acoperiri pot fi personalizate prin clauze speciale dedicate, în funcție de specificul locuinței, ținând seama, totodată, de cerințele și nevoile noastre – de exemplu, se pot acoperi inclusiv daunele produse panourilor fotovoltaice care deservesc locuința.

„În condițiile în care 5 din 10 români se tem că un cutremur le-ar putea afecta locuința la un moment dat, dar doar 1 din 10 ar fi pregătit financiar în cazul unui dezastru, accesarea unei soluții de protecție financiară precum polița facultativă de asigurare devine cu atât mai importantă”, a completat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

Investiție BCR și Dăruiește Viață în secția de cardiologie a Spitalului Marie Curie 

0

BCR anunță că „a investit aproximativ 170.000 euro pentru a echipa Secția de Cardiologie a Spitalului Marie Curie cu un nou ecograf performant. Proiectul a fost implementat alături de Dăruiește Viață și contribuie la creșterea capacității de consult și diagnostic, reducând astfel cu mult lista de așteptare. În plus, va permite diagnosticarea corectă și precoce a bolilor cardiace la copii, unele dintre principalele riscuri pentru nou-născuți”.

Între beneficiile aduse de investiție se remarcă: „Noul ecograf este unul dintre cele mai performante modele existente până la momentul actual; cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, bazat pe inteligență anatomică, ecograful permite diagnosticarea afecțiunilor cardiace la copii; acest ecograf asigură un nivel mai mare de acuratețe în diagnostic și un timp de așteptare redus; acces la o platformă ecografică premium, prin care medicul cardiolog poate consulta o bază de date cu imagini și diagnostice ale colegilor din spitalele din întreaga lume”. 

Nicoleta Deliu-Pașol, director comunicare & CSR BCR: „Pentru o viață mai bună, este important să susținem sănătatea și să putem oferi siguranță celor care au nevoie de sprijin. Sperăm, alături de Asociația Dăruiește Viață, ca investiția oferită Secției de Cardiologie a Spitalului Marie Curie să aducă o schimbare reală în viața copiilor care se confruntă cu malformații cardiace. Împreună putem să oferim noi șanse acestor copii printr-un diagnostic corect, rapid, la cele mai înalte standarde.”

Oana Gheorghiu, fondatoarea Dăruiește Viață: „Spitalul Marie Curie este unul dintre cele mai mari spitale de copii din țară. Aici, Dăruiește Viață și peste 350.000 de oameni au spus #NoiFacemUnSpital. Astăzi, alături de BCR, am reușit să dotăm secția de cardiologie, una dintre cele mai performante din România, cu un ecograf de ultimă generație, care asigură diagnosticarea malformațiilor cardiace la copii, inclusiv din viața intrauterină. Continuăm să aducem șanse în plus, prin proiecte cu impact real atât în viața pacienților, cât și a familiilor lor și a cadrelor medicale.” 

Carmen Uscatu, fondatoarea Dăruiește Viață: „#NoiFacemUnSpital nu este doar o clădire, un echipament sau o facilitate nouă. Este modul nostru de a arăta că le putem oferi copiilor o altfel de îngrijire medicală, la standarde europene. Infrastructura medicală, trainingul, echipamentele de ultimă generație fac acest lucru posibil. Ne bucurăm că am putut dota Spitalul Marie Curie cu acest echipament care va crește capacitatea de consult și de diagnostic a Secției de Cardiologie.” 

După cum subliniază BCR, „statisticile ne arată că, în cadrul Secției de Cardiologie a Spitalului Marie Curie, au loc între 1.500 și 2.000 de consultații lunar în ambulator, iar peste 120 de copii sunt internați în fiecare lună. În plus, peste 100 de copii beneficiază anual de proceduri intervenționale, iar peste 200 sunt supuși unor intervenții chirurgicale complexe în cadrul secției de chirurgie cardiovasculară.

Anual, în cadrul Spitalului Marie Curie, sunt tratați aproximativ 20.000 de pacienți cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani. Fiind unul dintre cele mai mari spitale de copii din țară, echipamentele performante pentru detectarea timpurie a malformațiilor cardiace sunt absolut esențiale”.

Studiul Economic Eurochambres 2024: Provocările persistente și climatul economic vor limita dezvoltarea afacerilor anul viitor

0

Cea de-a 31-a ediție a Studiului Economic Eurochambres 2024 dezvăluie o ușoară îmbunătățire a climatului de afaceri față de minimul istoric înregistrat cu 12 luni în urmă, conform răspunsurilor primite de la peste 43 000 de antreprenori. Cu toate acestea, provocările persistente, cum ar fi aprovizionarea cu energie și materii prime, costurile forței de muncă și deficitul de forță de muncă calificată, afectează așteptările mediului de afaceri și contribuie la menținerea incertitudinii.

Potrivit răspunsurilor colectate de camerele de comerț și industrie naționale din cele 27 de țări, întreprinderile europene sunt mai puțin pesimiste pentru anul viitor în ceea ce privește vânzările interne, exporturile, ocuparea forței de muncă și investițiile, comparativ cu 12 luni în urmă. Cu toate acestea, rezultatele sugerează faptul că prețurile ridicate și rata de consum scăzută au impact puternic asupra vânzărilor interne. În același timp, se anticipează faptul că ratele ridicate ale dobânzilor vor exercita presiune asupra investițiilor private.

Antreprenorii identifică aprovizionarea cu energie și materii prime ca fiind cea mai alarmantă provocare pentru anul 2024. Pentru următorul an, costurile în creștere ale forței de muncă și lipsa forței de muncă calificate vor continua să reprezinte obstacole semnificative pentru întreprinderi.

La nivelul României, indicatorii care reflectă poziția companiilor naționale sunt mixte. Cu toate acestea, merită remarcat nivelul pozitiv de încredere în afaceri pentru anul viitor. Față de ediția anterioară a studiului, sunt așteptate creșteri ale exporturilor, o ușoară scădere a vânzărilor naționale și a investițiilor, iar nivelul de încredere în dezvoltarea afacerilor este favorabil. Principala provocare invocată de companiile românești, legată de activitatea curentă, ar fi costul forței de muncă.

În cadrul evenimentului de lansare al Studiului Economic Eurochambres 2024, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý a declarat: „Întreprinderile europene au fost nevoite să se adapteze situației actuale de prea mult timp, iar acest lucru afectează redresarea și competitivitatea noastră. Factorii de decizie politici din UE trebuie să ajute companiile să treacă de la modul de supraviețuire la succes, în loc să le limiteze creșterea afacerilor prin reglementare excesivă.”

Mesaje-cheie rezultate din Studiul Economic Eurochambres 2024:

  • Examinarea serioasă a impactului reglementărilor și a cerințelor acestora asupra companiilor europene deoarece pot influența competitivitatea afacerilor europene.
  • Îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii prime esențiale pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
  • Dezvoltarea și atragerea forței de muncă cu specializări și abilități pentru a susține dubla tranziție.
  • Angajarea într-un program ambițios de eliminare a obstacolelor rămase în calea pieței unice pentru a susține dezvoltarea afacerilor și a atrage investiții.
  • Echilibrarea strategiilor energetice și industriale europene cu obiectivelele climatice.

Rezultatele Studiului Economic Eurochambres 2024 pot fi consultate aici.


Sondajul Economic EUROCHAMBRES a fost publicat timp de 31 de ani consecutivi. Este cel mai mare exercițiu de acest gen. Companiile din toate sectoarele au răspuns la o serie de întrebări cu privire la modul în care se așteaptă să funcționeze în 2024, cu privire la vânzările interne și de export, forța de muncă, încrederea în afaceri, impactul reglementărilor și realizarea de investiții. De asemenea, au fost întrebați despre principalele provocări pe care le anticipează în 2024. Sondajul s-a desfășurat în perioada august-octombrie anul curent.

Mihai Daraban: România rămâne o țară sigură pentru toți

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține declarațiile făcute de viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul afacerilor interne, dl Cătălin Predoiu, cu privire la gradul de siguranța pe care îl conferă România atât pentru proprii cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.

La nivel mondial, România se clasează pe locul 31, potrivit Indexului Global al Păcii pentru 2023, un clasament al celor mai sigure state din lume. Raportul realizat de către Institutul pentru Economie și Pace reprezintă o analiză a datelor axate și pe valoarea economică a unui stat, precum și pe dezvoltarea durabilă a economiei acestuia. Indexul Global al Păcii include 99.7% din populația lumii și 23 de indicatori cantitativi și calitativi.

„România este considerată de tot mai multe state o destinație sigură pentru afaceri și vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Națională, datorită interacțiunii noastre cu investitorii străini. Același lucru se întâmplă și atunci când CCIR organizează misiuni economice în străinătate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele consideră România o țară sigură, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fără să se teamă de instabilitate fie socială, fie de altă natură. Siguranța, atât cea economică, cât și cea a vieții de zi cu zi, este unul dintre criteriile de bază pentru care foarte multe companii din străinătate aleg România ca destinație investițională. În mod cert, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, precum și faptul că se află într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, sunt factori ce aduc un grad mare de stabilitate țării noastre pe mai multe paliere. În același timp însă, nu putem trece cu vederea activitatea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, fie că vorbim de Poliția Română, de Jandarmerie sau de Poliția de Frontieră care prin activitatea lor sprijină conceptul de integritate în mediul de afaceri. La recenta ediție a Topului Național al Firmelor, biroul de conducere al CCIR a votat să acorde Meritul Comercial Clasa I dlui Cătălin Predoiu pentru promovarea eticii și transparenței în afaceri prin aplicarea legilor împotriva corupției, distincție care se va acorda personal actualului ministru de interne, în cadrul unei alte ceremonii. În actualul context geopolitic, luând în calcul toți acești factori, România a reușit să rămână o țară sigură pentru toți”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban

Studiul Economic Eurochambres 2024: Provocările persistente și climatul economic vor limita dezvoltarea afacerilor anul viitor

0

Cea de-a 31-a ediție a Studiului Economic Eurochambres 2024 dezvăluie o ușoară îmbunătățire a climatului de afaceri față de minimul istoric înregistrat cu 12 luni în urmă, conform răspunsurilor primite de la peste 43 000 de antreprenori. Cu toate acestea, provocările persistente, cum ar fi aprovizionarea cu energie și materii prime, costurile forței de muncă și deficitul de forță de muncă calificată, afectează așteptările mediului de afaceri și contribuie la menținerea incertitudinii.

Potrivit răspunsurilor colectate de camerele de comerț și industrie naționale din cele 27 de țări, întreprinderile europene sunt mai puțin pesimiste pentru anul viitor în ceea ce privește vânzările interne, exporturile, ocuparea forței de muncă și investițiile, comparativ cu 12 luni în urmă. Cu toate acestea, rezultatele sugerează faptul că prețurile ridicate și rata de consum scăzută au impact puternic asupra vânzărilor interne. În același timp, se anticipează faptul că ratele ridicate ale dobânzilor vor exercita presiune asupra investițiilor private.

Antreprenorii identifică aprovizionarea cu energie și materii prime ca fiind cea mai alarmantă provocare pentru anul 2024. Pentru următorul an, costurile în creștere ale forței de muncă și lipsa forței de muncă calificate vor continua să reprezinte obstacole semnificative pentru întreprinderi.

La nivelul României, indicatorii care reflectă poziția companiilor naționale sunt mixte. Cu toate acestea, merită remarcat nivelul pozitiv de încredere în afaceri pentru anul viitor. Față de ediția anterioară a studiului, sunt așteptate creșteri ale exporturilor, o ușoară scădere a vânzărilor naționale și a investițiilor, iar nivelul de încredere în dezvoltarea afacerilor este favorabil. Principala provocare invocată de companiile românești, legată de activitatea curentă, ar fi costul forței de muncă.

În cadrul evenimentului de lansare al Studiului Economic Eurochambres 2024, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý a declarat: “Întreprinderile europene au fost nevoite să se adapteze situației actuale de prea mult timp, iar acest lucru afectează redresarea și competitivitatea noastră. Factorii de decizie politici din UE trebuie să ajute companiile să treacă de la modul de supraviețuire la succes, în loc să le limiteze creșterea afacerilor prin reglementare excesivă.”

Mesaje-cheie rezultate din Studiul Economic Eurochambres 2024:

  • Examinarea serioasă a impactului reglementărilor și a cerințelor acestora asupra companiilor europene deoarece pot influența competitivitatea afacerilor europene.
  • Îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii prime esențiale pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
  • Dezvoltarea și atragerea forței de muncă cu specializări și abilități pentru a susține dubla tranziție.
  • Angajarea într-un program ambițios de eliminare a obstacolelor rămase în calea pieței unice pentru a susține dezvoltarea afacerilor și a atrage investiții.
  • Echilibrarea strategiilor energetice și industriale europene cu obiectivelele climatice.

Rezultatele Studiului Economic Eurochambres 2024 pot fi consultate aici.


Sondajul Economic EUROCHAMBRES a fost publicat timp de 31 de ani consecutivi. Este cel mai mare exercițiu de acest gen. Companiile din toate sectoarele au răspuns la o serie de întrebări cu privire la modul în care se așteaptă să funcționeze în 2024, cu privire la vânzările interne și de export, forța de muncă, încrederea în afaceri, impactul reglementărilor și realizarea de investiții. De asemenea, au fost întrebați despre principalele provocări pe care le anticipează în 2024. Sondajul s-a desfășurat în perioada august-octombrie anul curent.

Cu mai puțin de o lună înainte de intrarea în vigoare a sistemului de garanție-returnare au apărut noutăți legislative importante

0

de Cătălina Nacev, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias
Roxana Bodeanu, Avocat Junior D&B David și Baias

Cu mai puțin de 30 de zile înaintea intrării în vigoare a sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), a fost adoptată o Hotărâre de Guvern care prevede o modificare esențială cu privire la calendarul de implementare, prin stabilirea datei de 30 iunie 2024 ca dată limită până la care se pot introduce pe piață, respectiv comercializa, stocurile de ambalaje neinscripționate SGR, pre-existente la data de 30 noiembrie 2023. 

Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (HG nr. 1074/2021) a fost actualizată prin prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1075/2023 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (HG nr. 1075/2023) publicată și intrată în vigoare de la 7 noiembrie. 

În plus, HG nr. 1075/2023 aduce clarificări suplimentare cu privire la modalitatea de funcționare a SGR, precum:

  • excluderea expresă din sfera ambalajelor SGR a ambalajelor de băuturi precum: paharele pentru băuturi, ambalajele de tip pouches – ambalaje flexibile de tip pungă în straturi, bag-in-box – băuturi în cutie închisă de carton (prin intermediul acestui tip de ambalaj fiind uzual comercializate, spre exemplu, sucurile de fructe, vinurile etc.)
  • specificarea în mod expres a anumitor obligații aplicabile producătorilor și comercianților, precum obligația producătorilor de a înregistra în registrul ambalajelor SGR  fiecare tip de ambalaj SGR pus pe piață.
  • situația produselor oferite cu titlu gratuit consumatorilor, precum mostre sau premii, caz în care producătorul, respectiv comerciantul, vor avea posibilitatea de a opta pentru suportarea costului garanției aferente produsului oferit cu titlu gratuit, fiind reglementată în mod specific și situația în care oferirea gratuită se realizează de către comerciant la instrucțiunea producătorului. 
  • clarificarea importului, achiziției intracomunitare și a introducerii pe piața națională a produselor ambalate SGR care nu sunt inscripționate SGR, permise până la data de 31 decembrie 2023. 

Deși la nivelul HG nr. 1075/2023 nu a fost reglementată și metodologia de calcul aferentă tarifelor de gestionare și administrare, în cuprinsul acesteia se determină, în funcție de tipul de ambalaj, cuantumul fix aplicabil, cu mențiunea că tariful de gestionare se diferențiază în funcție de modalitatea de preluare (preluare automată RVM, preluare manuală sau cazul specific HoReCa).

În completarea aspectelor de mai sus, se mențin principalele obligații aplicabile producătorilor și comercianților, în considerarea SGR reglementate prin HG nr. 1074/2021, sens în care amintim, cu titlu exemplificativ:

  • obligația producătorilor și comercianților de a încheia un contract valabil cu RetuRO. În legătură cu această obligație, menționăm că HG nr. 1075/2023 specifică în mod expres că este interzisă introducerea pe piața națională, respectiv comercializarea a produselor ambalate în ambalaje SGR dacă producătorii/comercianții nu au contractul încheiat în mod valabil cu RetuRO.
  • obligația producătorilor de a ține o evidență clară a numărului total al produselor ambalate în ambalaje SGR, clasificate în funcție de tipul materialului (plastic, metal, sticlă), greutate și volume și de a raporta atât ambalajele puse pe piață către RetuRO (prin intermediul programului informatic dezvoltat și gestionat de acesta), cât și evidența garanțiilor percepute de la clienții pentru produsele ambalate în ambalaje SGR. În oglindă, multiple obligații de raportare și menținere a evidenței produselor ambalate în ambalaje SGR, a garanțiilor etc. se aplică și comercianților.
  • obligația producătorilor de a plăti tariful de administrare către RetuRO, în cuantumul prevăzut de HG nr. 1075/2023.
  • obligația comercianților de a informa în mod corespunzător consumatorii și utilizatorii finali cu privire la modalitatea de funcționare a SGR, precum: i) categoriile de produse care fac parte din SGR, ii) valoarea garanției și posibilitatea consumatorilor de a le fi restituită această garanție, iii) punctele de returnare operate de comerciant, orarul de funcționare al acestora, precum și modalitățile de preluare a ambalajelor, iv) modalitățile de restituire a garanție și situațiile de refuz al restituirii garanției. În legătură cu obligația de informare în relația cu consumatorii/utilizatorii finali, HG nr. 1075/2023 aduce o clarificare prin menționarea expresă a modalității în care comerciantul trebuie să indice valoarea garanției, respectiv distinct de prețul produsului, atât la raft, cât și în documentele fiscale aferente produsului în ambalaj SGR.

De ce ar trebui companiile românești să apeleze la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare

0

de Andra Caşu, Partener, liderul departamentului Taxe directe, EY România,
Crina Onuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Raluca Vasile, Senior Manager, Taxe directe, EY România.

Reducerea costurilor, adoptarea unor soluții inovative în activitate și, prin urmare, o dezvoltare mai accelerată a afacerii sunt doar câteva dintre potențialele beneficii care ar putea fi obținute de companiile românești, dacă ar aplica la scară mai largă facilitățile fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării (C&D). 

Beneficiile fiscale în domeniul C&D se regăsesc de ceva timp în legislație, dar nu au fost aplicate în practică de companiile care desfășoară activități de C&D. Mai mult, în pofida clarificărilor aduse de legiuitor la începutul acestui an, firmele românești încă ezită să le acceseze. 

În cadrul unui studiu EY derulat în acest an, au fost analizate motivele pentru care companiile din România nu accesează facilitățile fiscale acordate prin lege pentru activitatea de C&D. Studiul a arătat că principalele motive au fost: dificultatea în a determina activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile și întocmirea documentației solicitate, prevederile legislative neclare, riscul ca autoritățile fiscale să conteste aplicabilitatea acestor facilități, dificultățile în determinarea cheltuielilor eligibile, dar și dificultățile în contractarea unui expert desemnat conform Registrului experților pe domenii de C&D.

Companiile românești care desfășoară activități de C&D sunt eligibile, prin lege, pentru stimulente cum ar fi: scutirea de la plata impozitului pe venitul salarial, deducerea suplimentară a cheltuielilor de C&D la calculul impozitului pe profit, precum și folosirea amortizării accelerate în cazul echipamentelor utilizate în activitatea de C&D. 

Mai exact, facilitățile disponibile pentru companiile românești care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare sunt:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit – companiile care desfășoară activități de C&D sunt eligibile pentru scutirea completă de impozit pe profit pentru primii 10 ani de activitate.
  • Deducerea suplimentară a cheltuielilor de C&D – în limita a 50% pentru cheltuielile eligibile, respectiv cele pentru activităţile de cercetare aplicativă şi/ sau dezvoltare experimentală.
  • Aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul echipamentelor folosite în activitatea de C&D.

De asemenea, sunt încă cel puțin două aspecte importante de luat în seamă atunci când o companie analizează dacă ar trebui să apeleze la facilitățile fiscale aplicabile pentru activități de C&D. Astfel, în cazul marilor contribuabili, este obligatorie certificarea, legislația fiind completată cu norme metodologice de aplicare, care trebuie în detaliu studiate, fie de către o persoana din cadrul companiei, fie cu sprijin extern. Pe de altă parte, aplicarea beneficiilor fiscale cu privire la activitățile de C&D este o chestiune de multidisciplinaritate – pentru că implică respectarea legislației fiscale, dar și a unei legislații specifice pentru încadrarea activităților desfășurate de companii în categoria cheltuielilor de C&D, inclusiv Manualul Frascati, implementat la nivelul țărilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Putem considera, de asemenea, ca o veste bună, faptul că s-a clarificat modul în care funcționează corpul de experți și certificarea acestora (prin Ordinul nr. 3.265/21.453/2022 și Normele Metodologice din 14 octombrie 2022 privind expertiza în vederea certificării activității de C&D), întrucât aceștia pot susține companiile în demersurile lor de a identifica corect activitățile sau segmentele din activitatea lor care s-ar încadra în zona de C&D. Astfel, companiile ar putea să-și optimizeze poziția fiscală în dificilul context economic actual.

Recomandările noastre sunt, în primul rând, de a fi atent analizate toate tipurile de activități de C&D eligibile și cheltuielile aferente. În al doilea rând, a se analiza impactul fiscal pentru aplicarea facilităților fiscale la nivel de impozit pe venit, dar și pentru impozitul pe profit. În al treilea rând, este obligatorie pregătirea temeinică a proiectului, eventual cu suport profesionist, pornind de la premisa interdisciplinarității – fiscal și tehnic.

O mențiune importantă, în contextul actualelor modificări fiscale, ar fi pentru sectorul IT, unde deseori activitatea specialiştilor are o componentă de C&D, chiar dacă facilităţile la care s-a apelat au fost de altă natură şi mai ușor accesibile. După limitarea acestor facilităţi specifice sectorului IT, cele pentru C&D au devenit de mare interes ca alternativă viabilă. 

Abordarea beneficiilor acordate sectorului C&D poate contribui semnificativ la obținerea unui avantaj competitiv major în piață, la retenția și motivarea angajaților, dar și la optimizarea costurilor și a fluxurilor financiare. Cu alte cuvinte, suficiente premise pentru a studia cu atenție și a adopta aceste facilități, potrivit specificității domeniului de activitate.

Studiu KPMG: Deși apreciază valoarea programelor de dezvoltare a abilităților de conducere, companiile românești nu le alocă resurse 

0

Majoritatea companiilor românești nu investesc în programe de leadeship – doar 45% dintre companiile participante la studiul „Leadership și Followership în organizațiile din România”, realizat de KPMG în România în parteneriat cu Casa Paleologu, au declarat că alocă resurse în acest scop. 

Aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului, ce își propune să exploreze practicile privind dezvoltarea liderilor în cadrul organizațiilor din România. Pe de altă parte, însă, studiul arată că, deși nu multe investesc în astfel de programe, organizațiile le recunosc valoarea într-o proporție considerabilă – 57%. Studiul relevă, de asemenea, că organizațiile românești recunosc în mod clar beneficiile programelor de dezvoltare a liderilor, conform răspunsurilor a peste 50% dintre companii, precum și importanța intervențiilor personalizate, care să corespundă nevoilor, experiențelor și aspirațiilor liderilor.   

„Studiul realizat ne-a lansat multe provocări și puncte de atenție, una dintre întrebările firești fiind – de unde o astfel de discrepanță între valoarea percepută și resursele alocate?  Constatările noastre cred că oferă perspective valoroase asupra stării dezvoltării leadershipului în organizațiile românești – din ceea ce am putut observa, acum suntem în punctul în care cultivarea talentului de lider nu este considerată o acțiune obligatorie la nivelul companiilor. O tendință care, din punctul nostru de vedere, poate indica o oportunitate ratată de dezvoltare a competenței forței de muncă și de a crește eficacitatea organizațională. Resursele limitate, constrângerile bugetare și, pentru unii, scepticismul cu care privesc eficiența programelor ar putea fi potențiale cauze. Dar cred că, pe măsură ce vor crește investițiile, programele vor fi mai adaptate la nevoile individuale, la abordarea provocărilor practice, vor deveni mai eficiente și vor fi mai larg răspândite pe viitor”, a declarat Mădălina Racovițan, Partener Consultanță în Afaceri, Head of People Services, KPMG în România.

„Studiul realizat ne-a lansat multe provocări și puncte de atenție, una dintre întrebările firești fiind – de unde o astfel de discrepanță între valoarea percepută și resursele alocate?  Constatările noastre cred că oferă perspective valoroase asupra stării dezvoltării leadershipului în organizațiile românești – din ceea ce am putut observa, acum suntem în punctul în care cultivarea talentului de lider nu este considerată o acțiune obligatorie la nivelul companiilor. O tendință care, din punctul nostru de vedere, poate indica o oportunitate ratată de dezvoltare a competenței forței de muncă și de a crește eficacitatea organizațională. Resursele limitate, constrângerile bugetare și, pentru unii, scepticismul cu care privesc eficiența programelor ar putea fi potențiale cauze. Dar cred că, pe măsură ce vor crește investițiile, programele vor fi mai adaptate la nevoile individuale, la abordarea provocărilor practice, vor deveni mai eficiente și vor fi mai larg răspândite pe viitor”, a declarat Mădălina Racovițan, Partener Consultanță în Afaceri, Head of People Services, KPMG în România.

Practic, una dintre cele mai izbitoare constatări ale studiului „Leadeship și followership în organizațiile din România”, derulat în perioada 9 iunie – 10 iulie 2023, la care au răspuns 211 de lideri executivi din companii din România, arată că 55% dintre companiile din piață nu investesc în dezvoltarea unor programe de leadership. Cu toate acestea, consensul asupra eficacității lor este important: o proporție considerabilă (57%) dintre organizațiile la nivelul cărora a fost derulat studiul confirmă eficacitatea unor astfel de programe. Printre beneficiile menționate, pentru executivii din prima linie de management, se remarcă oferirea de oportunități de networking, o mai mare vizibilitate și expunere. 

Pentru cei din următoarele linii de conducere, 53% dintre răspunsuri atestă rolul programelor în creșterea abilităților, îmbunătățirea vizibilității și facilitarea dezvoltării profesionale. În plus, un procent notabil de 47% dintre companii cred în potențialul transformator al inițiativelor de formare, coaching și mentorat în îmbunătățirea abilităților esențiale de leadership. 

Cu toate acestea, este important să conștientizăm și să găsim modalități de a gestiona barierele menționate de către un segment important de respondenți în calea eficacității programelor de dezvoltare a liderilor. Astfel, principalele preocupări, așa cum au reieșit din studiu, vizează orientarea uneori excesiv  teoretică a programelor de dezvoltare a liderilor, dar și momentele nepotrivite în care ele sunt implementate, ce coincid cu perioade încărcate pentru executivi.

„Această aliniere incorectă subminează eficacitatea programelor, evidențiind un domeniu în care recalibrarea strategică poate crește semnificativ rezultatele acestora, astfel încât dezvoltarea liderilor să fie mai mult decât o casetă bifată, ci o călătorie transformațională aliniată atât cu nevoile individuale, cât și cu cele organizaționale”, spune Mădălina Racovițan

Rezultatele sondajului oferă, de asemenea, perspectiva respondenților asupra trăsăturilor importante necesare liderilor moderni. Integritatea și viziunea au ieșit în evidență ca fiind cele mai valoroase caracteristici ale unui lider. Integritatea, cu accent pe comportamentul etic, a fost considerată vitală de 80% dintre respondenți. Viziunea, care evidențiază capacitatea unui lider de a anticipa și naviga prin schimbările și perturbările din zilele noastre, a fost de asemenea considerată esențială. Studiul relevă, de altfel, că în timp ce trăsături precum competențele tehnice, integritatea și viziunea, rămân atemporale, liderului viitorului are din ce mai mare nevoie de abilități și atitudini din sfera celor „soft”, cum ar fi inteligența emoțională, comunicarea, adaptabilitatea și orientarea către învățare și dezvoltare continuă. 

Studiul indică de asemenea că există încă scepticism în ceea ce privește capacitatea programelor de dezvoltare existente de a insufla cu adevărat o gândire inovatoare sau o mentalitate de creștere. Astfel, doar 47% dintre respondenți au încredere în programele de dezvoltare ca instrumente pentru a insufla o mentalitate de creștere, iar mai puțin de jumătate (48%) consideră că programele tradiționale de dezvoltare au limitele lor în ceea ce privește echiparea liderilor cu instrumentele potrivite pentru inovare. Acest lucru sugerează că, în timp ce abilitățile de bază pot fi dezvoltate prin programe de formare, provocările din lumea reală și învățarea experiențială ar putea fi esențiale pentru a alimenta cu adevărat gândirea inovatoare.

Alegerea programelor potrivite este crucială, datele indicând necesitatea unei abordări țintite, care să ia în considerare relevanța unui program pentru participanți și designul acestuia. Coaching-ul și mentoratul sunt cele mai apreciate intervenții pentru îmbunătățirea competențelor de conducere, indică studiul KPMG. Acestea prosperă atunci când sunt cultivate într-un mediu potrivit, cu instrumentele potrivite. Abordarea personalizată pe care o oferă aceste instrumente se dovedește a fi cheia eficienței lor, oferind liderilor orientări specifice adaptate nevoilor și obiectivelor lor. 

„Pentru a avea organizații funcționale, care se mișcă în direcțiile dorite și care se adaptează la condițiile actuale, este nevoie de leadership și de followership. Orice manager sau antreprenor are nevoie de echipă, deci are nevoie de modele, de lecții de management și de followership. Are nevoie și să știe să se exprime, să vorbească, să motiveze, să explice, să mobilizeze. Pentru a conduce, este nevoie de abilitatea de a gândi logic și de a lua rapid decizii care îi afectează pe ceilalți. Indiferent de specificul metodei – fie ea a pregătirii pe cont propriu în mentorate sau expunerea la cursuri, prelegeri sau ateliere din afara mediului obișnuit de lucru ori chiar ale profesiei proprii – miza nu este alta decât aceea de a oferi liderilor actuali și viitor resurse care să fie în armonie cu necesitățile și circumstanțele lor unice”, consideră Theodor Paleologu, lector și fondator Casa Paleologu. 

În plus, sondajul pune în lumină subutilizarea oportunităților de dezvoltare profesională ca instrument de recunoaștere și recompensare a realizărilor de leadership. El subliniază oportunitatea de a construi o legătură mai strânsă între recunoașterea profesională și învățarea continuă. Doar 18% dintre respondenți menționează oportunitățile de dezvoltare profesională ca formă de recunoaștere.

„Investiția în creșterea profesională a unui lider este o metodă valoroasă de recunoaștere. Transmite mesajul că organizația nu numai că recunoaște realizările liderului său, dar și investește în potențialul său viitor. Prin corelarea recunoașterii cu oportunitățile de învățare, companiile pot recompensa și pregăti simultan liderii pentru realizări și mai mari, punând bazele unei culturi organizaționale bazate pe performanță, centrată pe învățare”, afirmă Mădălina Racovițan. 

O aprofundare a datelor sondajului dezvăluie alte perspective cruciale. Deși 51% dintre respondenți spun că folosesc tehnologia pentru a crește eficiența comunicării, există 36% dintre ei care declară că o consideră doar oarecum eficientă, în vreme ce 16% percep comunicarea organizațională ca fiind foarte ineficientă, ceea ce demonstrează, de fapt, că există o nevoie evidentă de a consolida practicile de comunicare pentru a asigura claritatea, alinierea și colaborarea, indiferent de canalele de comunicare.

„Analizând aceste rezultate, devine clar că, în ciuda unei recunoașteri crescânde a importanței dezvoltării leadershipului, există încă spațiu pentru îmbunătățiri în ceea ce privește adoptarea și implementarea eficientă a acestor programe în România. Discrepanța dintre valoarea percepută și investițiile reale subliniază o nevoie de a reevalua și prioritiza resursele în acest domeniu”, a conchis partenerul KPMG în România.

 „Pentru a obține capacitate de sinteză a informațiilor, gândire logică, raționament, analiză simultană de elemente multiple, în multiple medii, cu actori imprevizibili, abilitate decizională, alegeri asumate, abilități din lumea reală care contribuie la o viață echilibrată în business este necesară adaptarea și recalibrarea programelor de leadership, includerea celor de followership, adaptarea la mentalitatea românească și abordarea interculturală. Cu cât un program este mai relevant pentru echipa unei companii și obiectivele acesteia, cu atât va fi mai adoptat în organizații, va convinge, va fi adoptat și își va face efectele”, a mai punctat Theodor Paleologu

Rezultatele studiului pot fi consultate aici.

Entuziasmul investitorilor pentru companiile de vehicule electrice se diminuează

0

Adoptarea vehiculelor electrice se confruntă cu trei obstacole principale: prețurile ridicate, rețeaua de încărcare, bateria și autonomia. În timp ce producătorii de vehicule electrice încearcă să găsească soluții la aceste probleme, investitorii își pierd entuziasmul privind aceste companii și sunt mai atenți la rezultatele lor financiare.   

Pentru a rezolva problema timpului de încărcare, Nio, producătorul chinez de vehicule electrice, a conceput un sistem automatizat de schimb de baterii care le permite șoferilor să plece la drum cu o baterie încărcată în mai puțin de 5 minute, însă construcția sistemului costă mult, iar în prezent există foarte puține stații de schimb în Europa, în comparație cu cele 1300 de stații de schimb din China. Supercharger-ul Tesla câștigă teren, tot mai mulți producători de vehicule electrice anunțând că îl vor folosi pentru încărcarea rapidă a mașinilor lor. Cel mai recent este Lucid Motors, care a dezvăluit că, începând din 2025, vehiculele sale vor putea utiliza stațiile Supercharger de la Tesla datorită unor adaptoare și va începe să instaleze porturile NACS (North American Charging Standard) ale Tesla pe noile sale modele. Rivian, BMW, BMW, Ford, GM, Hyundai, Honda, Mercedes,Nissan, Volvo/Polestar vor avea modelele lor echipate cu NACS în 2024 sau 2025. 

Dar principalul obstacol ramâne prețul actual al VE care este ridicat din mai multe motive. Unul dintre ele este prețul bateriei. La o Tesla, costul bateriei ar putea ajunge la aproximativ 17% din prețul mașinii, costul real fiind cuprins între 5 și 20 de mii de dolari, potrivit unei estimări a site-ului Elements. Într-o furgonetă Rivian din flota Amazon costul bateriei este și mai important, ajungând la peste 25%, iar exemplele pot continua. Unii producători au reușit să scadă prețul autovehiculului, dar a fost în detrimentul marjelor operaționale, ceea ce îi îngrijorează pe investitori. De asemenea, numărul actual al modelelor de mașini electrice disponibile este încă semnificativ mai mic decât numărul de opțiuni cu combustie internă de pe piață.

Pentru investitori, exuberanța adoptării rapide a vehiculelor electrice pare să fie de domeniul trecutului, acțiunile Lucid Group (LCID) scăzând cu peste 36% de la începutul anului și cu peste 71% în ultimele douăsprezece luni, în timp ce Rivian Automotive (RIVN) a scăzut cu 3% de la începutul anului, dar cu 46% față de acum un an. NIO este, de asemenea, în scădere, coborând cu 19% de la începutul anului și cu peste 29% în ultimele 12 luni. Tesla este o excepție, crescând cu peste 100% de la începutul anului, dar cu doar 11% în ultimele 12 luni.

Cele mai recente rapoarte financiare de la Lucid și Rivian prezintă, de asemenea, o imagine mixtă. Lucid a înregistrat venituri de 137,8 milioane de dolari (-29,5% pe an) și și-a ratat ținta cu 57,4 milioane de dolari. În trimestrul al treilea, compania a livrat doar 1457 de vehicule. Piața a reacționat negativ la scăderea previziunilor care a diminuat producția estimată pentru anul în curs la 8.000 – 8.500 de vehicule, de la previziunile anterioare de peste 10.000, pentru a se alinia prudent cu livrările. 

Rivian Automotive (RIVN) a produs 16.304 vehicule la unitatea sa de producție din Normal, Illinois, în trimestrul al treilea și a livrat 15.564 de vehicule în aceeași perioadă. Compania a înregistrat venituri de 1,34 miliarde de dolari (+150,0% an/an) și a depășit estimările cu 30 milioane de dolari. De asemenea, compania a ridicat previziunile privind producția totală pentru 2023 la 54.000 de vehicule și a extins piața prin anunțarea oficială a încetării exclusivității Amazon pentru furgonetele sale de livrare. Fondatorul și directorul executiv al companiei, RJ Scaringe, a menționat că el crede profund în această tranziție către EV în următoarele două decenii. Ca urmare, întregul business Rivian a fost construit în jurul acestei tranziții. 

Investitorii români favorizează în continuare unele acțiuni EV, cu Tesla și Nio pe primul și, respectiv, al doilea loc în topul cele mai deținute 20 acțiuni pe platforma de investiții sociale eToro, însă acestea sunt singurii producători EV din acest clasament. Prin comparație, investitorii din SUA sunt mai diversificați, având în vedere piața EV mai largă – cu Tesla pe primul loc, Nio pe 6, Rivian pe 14 și Lucid pe 20.

Victor Negrescu a fost ales chestor al Parlamentului European

0

Victor Negrescu a fost numit joi prin aclamare în funcția de chestor al Parlamentului, pentru a o înlocui pe Monika Beňová (neafiliată, din Slovacia).

Victor Negrescu (S&D, România) a fost singurul candidat. Pe baza Regulamentului de procedură al Parlamentului, un nou chestor este ales pentru a ocupa un post vacant, în ordinea precedenței existente – astfel Victor Negrescu a devenit cel de-al treilea chestor al Parlamentului.

Cei cinci chestori ai Parlamentului sunt responsabili în primul rând de chestiunile administrative și financiare care privesc direct eurodeputații. Eurodeputații urmăresc să se asigure că dimensiunea grupurilor politice din Parlament reflectă în mare măsură componența Biroului (care cuprinde președintele și vicepreședinții, chestorii participând cu rol consultativ).

Cum să te asiguri că ai o campanie de Black Friday conformă: Care este cadrul legal al soldărilor în România

0

Cu ocazia perioadei de Black Friday, Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, aduce în atenție importanța cadrului legal care guvernează vânzările la preț redus. Potrivit specialiștilor Accace, legislația privind comercializarea produselor și serviciilor de pe piața românească este extrem de relevantă și necesară pentru a proteja atât drepturile consumatorilor, cât și interesele operatorilor economici. 

În România, comercializarea produselor și serviciilor de piață este reglementată de mai multe acte normative și este esențial ca magazinele și consumatorii să fie conștienți de acestea și să le respecte cu strictețe. Astfel, se creează un mediu de afaceri sănătos și echitabil, care aduce beneficii pentru toți actorii implicați.

Ce acte normative reglementează comercializarea produselor și serviciilor în România

Conform legislației române, consumatorii beneficiază de drepturi și protecții solide, reglementate de Ordonanța 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, alături de Hotărârea 947/2000 referitoare la modul de afișare a prețurilor pentru produsele disponibile spre vânzare.

Ordonanța 21/1992, privind protecția consumatorilor, reglementează drepturile acestora și promovează o piață corectă și echitabilă. Ordinul 182/2023 a introdus obligația operatorilor economici de a furniza consumatorilor informații clare și neechivoce cu privire la prețul produselor, sporind transparența în tranzacțiile comerciale. În plus, Hotărârea 700/2012 a reglementat organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care joacă un rol crucial în protejarea intereselor acestora și monitorizarea respectării legilor de către toți operatorii economici.

Cum se realizează informarea corectă a consumatorilor 

Conform Ordonanței 21/1992, magazinele sunt obligate să pună pe piață numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, iar consumatorii au dreptul de a fi informați în mod complet și corect cu privire la acestea. Astfel, informațiile despre produse sau servicii, precum și prețurile acestora trebuie să fie afișate vizibil pe produs sau etichetă, pe ambalajul de vânzare și în cartea tehnică, precum și pe contract sau în instrucţiunile de folosire. 

„Interpretând în mod integrat prevederile legale amintite, devine evident faptul că toate companiile care comercializează produse sau servicii au obligația de a  pune la dispoziția consumatorilor informații complete și corecte, asigurându-se că aceștia pot lua decizii informate. Aceasta presupune ca produsele și serviciile să fie conforme cu promisiunile create privind calitatea, descrierea, specificațiile tehnice și în special siguranța în utilizare. Este esențial ca toți consumatorii să ia la cunoștință aceste informații pentru a face alegeri sigure și asumate, în special în contextul evenimentului Black Friday, când se manifestă o tendință accentuată de a face achiziții multiple la prețuri reduse”, a declarat Silviu Constantin, Senior Associate Lawyer Accace România. 

Ce tipuri de vânzări la preț redus există în România

Cadrul legal românesc clasifică vânzările la preț redus într-o serie de categorii bine definite. Acestea includ vânzările de lichidare, de soldare și cele promoționale, vânzările efectuate în magazinele sau depozitele de fabrică și vânzările de produse destinate pentru nevoi ocazionale ale consumatorilor. De asemenea, reglementările prevăd vânzarea produselor care nu au fost comercializate în termen de 3 luni de la aprovizionare, vânzările accelerate ale produselor cu risc de deteriorare rapidă, precum și vânzarea produselor la prețuri aliniate cu cele practicate de alți comercianți din același domeniu și vânzarea produselor ale căror prețuri de reaprovizionare au scăzut. Aceste categorii oferă consumatorilor opțiuni multiple pentru achiziționarea de produse la prețuri avantajoase și în conformitate cu cerințele legale. 

Cum funcționează lichidările de stoc 

Vânzările de lichidare reprezintă o oportunitate pentru consumatori să beneficieze de produse la prețuri reduse, mai ales când vine vorba de stocuri sezoniere. Acest tip de vânzare implică reduceri de preț promovate ca „lichidare” și are ca scop accelerarea vânzării stocurilor de sezon din magazinele de retail. Stocurile sezoniere cuprind o gamă variată de produse, de la îmbrăcăminte și încălțăminte la cosmetice și multe altele.

Un aspect important al vânzărilor de lichidare este că pot avea loc doar de două ori pe an, fiind determinate de comerciant în perioadele: 15 ianuarie – 15 aprilie inclusiv, pentru produsele de toamnă – iarnă și perioada 1 august – 31 octombrie inclusiv, pentru produsele de primăvară – vară. Acestea au o durată maximă de 45 de zile fiecare, cu condiția ca produsele să fie plătite furnizorilor cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea vânzării. În plus, trebuie păstrate documentele justificative care atestă că stocul de produse propuse pentru vânzare a fost constituit cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii vânzării și achitat la timp. 

Cum funcționează vânzările promoționale în funcție de perioade, preț și publicitate 

Conform legislației, vânzările promoționale pot avea loc în orice perioadă a anului și se referă la produse disponibile sau reînnoite și la servicii vândute sau furnizate în mod regulat. Astfel, bunurile și serviciile trebuie să fie disponibile pentru vânzare pe toată perioada de vânzare promoțională anunțată, iar comerciantul va informa consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil

Pentru a asigura transparența și corectitudinea acestor vânzări, comercianții trebuie să prezinte o comparație în cifre între prețul redus și prețul de referință, care este cel mai mic preț practicat în același punct de vânzare în ultimele 30 de zile. Astfel, orice reclamă pentru o reducere de preț, indiferent de forma, modalitatea de publicitate și motivul reducerii, trebuie să fie adresată tuturor consumatorilor și trebuie să prezinte reducerea propriu-zisă, prin indicarea acesteia în procente și afișarea noului preț lângă prețul anterior.

AGRI CEC – prima unitate dedicată exclusiv finanțării agricultorilor deschisă de CEC Bank

0

CEC Bank a inaugurat, la Slobozia, prima unitate dedicată exclusiv acordării de finanțări agricultorilor – AGRI CEC, concept pe care banca îl va extinde și către alte zone cu potențial agricol din țară.

CEC Bank a fost, anul trecut, cel mai mare jucător din sistemul bancar al programulului guvernamental destinat agriculturii – Rural Invest dar și cel mai mare finanțator al creditelor APIA, unde s-au acordat aproximativ 7.000 de credite. Agricultura are o importanță deosebită în strategia de dezvoltare a CEC Bank. Acesta este și motivul pentru care am decis dezvoltarea unui concept dedicat integral finațării agricultorilor – AGRI CEC. Relația bănci – clienți din agricultură este un pic diferită față de relația cu clienții obișnuiți, deoarece antreprenorii din agricultură au nevoi specifice, sezoniere”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank. 

AGRI CEC dispune de o echipă de experți în activitățile pe care le presupune accesarea unui credit pentru agricultură – specialiști bancari cu experiență în domeniul finanțărilor de acest tip, cu o cunoaștere foarte bună a pieței de profil și a proceselor specifice acestui gen de finanțare. 

CEC Bank va continua în viitor să își dezvolte și în alte zone cu potențial agricol ridicat rețeaua de unități dedicate susținerii fermierilor – AGRI CEC. 

Agricultura și industria agroalimentară au avut cea mai mare creștere în portofoliul CEC Bank, ajungând al doilea domeniu finanțat de către bancă. Soldul creditelor a urcat până la 4,66 miliarde de lei, creștere de 40% față de jumătatea anului trecut. 

CEC Bank susține creșterea competitivității producătorilor locali, acordând credite și pentru sisteme de irigații cât și pentru realizarea de investiții complexe pentru închiderea ciclului de producție și obținerea unei profitabilități mai mari pe kilogram de cereale/lapte/carne vândute.

Lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România: Ce trebuie să știe românii?

0


Recuperarea garanției va fi valabilă, după 30 noiembrie,
doar pentru ambalajele cu sigla Ambalaj cu garanție

RetuRO aduce în vedere tuturor românilor detalii importante despre procesul de returnare a ambalajelor parte din Sistemul de Garanție-Returnare referitoare la importanța siglei Ambalaj cu garanție, forma ambalajelor în momentul returnării sau la ambalajele care vor fi acceptate la punctele de returnare.

Ce ambalaje fac parte din SGR?

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) se lansează oficial în România pe 30 noiembrie 2023 și reprezintă un circuit pe care ambalajele din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, urmează să îl parcurgă. 

Printr-o analogie foarte simplă, Sistemul de Garanție – Returnare este similar cu utilizarea cărucioarelor de cumpărături în supermarketuri – clientul împrumută căruciorul în baza unei garanții de 50 de bani și, ulterior, după finalizarea cumpărăturilor, pentru a recupera garanția, trebuie să returneze căruciorul. 

Explicat pe larg, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un program prin care românii vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase etc) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l, inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific – Ambalaj cu garanție. Mai multe detalii pot fi consultate și în videoclipul informativ, disponibil pe canalul de YouTube RetuRO. 

Astfel, în momentul în care românii vor cumpăra produse în astfel de ambalaje, vor plăti o garanție în valoare de 50 bani iar după golirea ambalajului, clientul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți, practic, în orice magazin din România, iar în schimbul ambalajului gol, clientul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.

Aceste produse, parte din SGR, vor ajunge treptat pe rafturile magazinelor, într-o perioadă de câteva luni după lansarea Sistemului de pe 30 noiembrie, în funcție de stocurile de produse în ambalaje non-SGR existente în piață. Așadar, RetuRO recomandă tututor românilor să nu își facă provizii de ambalaje înainte de lansarea SGR. Acestea nu vor fi acceptate în punctele de returnare, nefiind marcare cu logo-ul ce atestă că sunt purtătoare de garanție. Ambalajele non-SGR vor putea fi returnate, în continuare, prin metoda de colectare selectivă clasică, utilizată și până acum pentru recuperarea ambalajelor de toate tipurile, în punctele de colectare tradiționale. 

Unde și cum returnăm ambalajele?

Pentru a fi returnate, RetuRO recomandă ca ambalajele să fie intacte, nedegradate și nedeformate, adică să nu fie sparte, turtite sau presate, pentru ca ele să poată fi scanate după formă și dimensiuni de automatele de colectare sau de echipamentele de numărare și sortare. De asemenea, recipientele trebuie sa fie golite, nu curate în sensul de a fi spălate. Orice cantitate de lichid care rămâne în aceste recipiente le afectează greutatea și există posibilitatea ca ele să fie refuzate de echipamentele automate, atunci când sunt scanate și cântărite. Desigur, există o marjă de greutate, dar este recomandat ca ambalajele de băuturi să fie golite complet, pentru a fi siguri de recuperarea garanției. Eticheta trebuie să fie vizibilă și intactă pentru că aceasta va avea imprimate simbolul SGR și codul de bare specific. În lipsa acestor elemente de identificare, ambalajele nu beneficiază de garanție și nu pot fi preluate prin Sistemul Garanție-Returnare.

Ambalajele pot fi returnate la orice punct de colectare pus la dispoziție de comercianți, unde clienții vor primi înapoi garanția, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație. 

În magazinele unde se preiau recipientele manual, clientul va primi garanția înapoi în numerar. În supermarketuri, unde se folosesc, de cele mai multe ori, echipamente automate pentru colectarea recipientelor, clientul va returna ambalajul la aparat (RVM) și va primi un voucher, care poate fi utilizat în magazin, la efectuarea cumpărăturilor sau se poate schimba la casă (sau la un punct special amenajat) pentru obținerea de numerar, în cazul în care consumatorul nu dorește să utilizeze voucherul de garanție doar în acel magazin.

Produsele în ambalaje non-SGR, care se află, deja, în stocul producătorilor sau al comercianților, mai pot fi comercializate până la data de 30 iunie 2024. Începând cu data de 1 iulie 2024, nu se vor mai putea introduce pe piață produse care intră sub incidența SGR, fără să fie inscripționate cu logoul și codul de bare specific. Așadar, în perioada de început a SGR în România, vom avea un volum mai mic de ambalaje SGR pe piață acesta depinzând de epuizarea stocurilor existente.


Hora Reciclării. Trei pași pentru o țară mai curată.

RetuRO a lansat campania „Hora Reciclării”, cu scopul de a încuraja toți românii să învețe trei pași simpli către o Românie mai curată și mai verde:

  1. Căutăm în magazine etichete cu simbolul „Ambalaj cu garanție” și plătim garanția de 50 de bani.
  2. Returnăm ambalajele în stare intactă la un punct de returnare.
  3. Recuperăm garanția de 50 de bani pentru fiecare ambalaj

Campania națională își propune să anunțe intrarea în vigoare a Sistemului Garanție-Returnare, să invite românii să adopte noile măsuri de reciclare și să educe publicul cu privire la rolul și importanța lor în asigurarea unui mediu mai curat și mai verde. 

Campania va fi urmată de lansarea efectivă a Sistemului Garanție-Returnare în 30 noiembrie 2023, care se va concentra pe formarea obiceiului de returnare și colectare a ambalajelor în rândul consumatorilor. Astfel, compania RetuRO va continua să se implice pentru a asigura succesul sistemului și contribuția sa la un mediu mai curat și mai sănătos.

Valentin Ionescu (ISF): Impactul ESG (Environmental, Social, Governance) asupra pieței asigurărilor este semnificativ și în creștere

0

În cadrul conferinței internaționale „Trenduri care definesc viitorul! Impactul ESG asupra piețelor financiare nebancare, Ediția a IX-a”, organizată astăzi 09.11.2023 de ISF, Președintele Institutului de Studii Financiare și Directorul General ai Direcției Generale Asigurări din ASF, domnul Valentin Ionescu, a declarat:

„Companiile de asigurări sunt tot mai conștiente de importanța factorilor ESG în evaluarea riscurilor și oportunităților. Iată câteva moduri în care ESG influențează piața asigurărilor: 

Schimbările climatice au crescut frecvența și severitatea dezastrelor naturale. Companiile de asigurări trebuie să ia în considerare aceste riscuri și să ajusteze tarifele și politicile pentru a reflecta aceste schimbări.

Investitorii și clienții sunt din ce în ce mai interesați de implicarea socială a companiilor de asigurări. Acestea trebuie să-și asume o atitudine responsabilă și să se implice în proiecte sociale.

O guvernanță solidă și etică corectă este esențială pentru a câștiga încrederea clienților și a investitorilor. Companiile de asigurări trebuie să se asigure că procesele lor de decizie și management respectă cele mai înalte standarde.

Companiile de asigurări trebuie sa dezvolte tot mai mult produse și servicii legate de ESG, cum ar fi asigurările pentru energie regenerabilă sau pentru protecția mediului înconjurător.

În ansamblu, ESG influențează direcția pieței asigurărilor în viitorul apropiat prin schimbarea comportamentului consumatorilor, cererea pentru produse ESG, precum și prin schimbarea riscurilor și oportunităților asociate cu factorii ESG. Companiile care integrează cu succes ESG în operațiunile lor pot avea avantaje competitive și pot rămâne relevante într-un mediu de afaceri în schimbare.

Riscurile legate de ESG rămân stabile la nivel mediu, conform dashboard EIOPA deoarece scorul mediu de rating ESG al asigurătorilor rămâne neschimbat în jurul valorii de A-.  Expunerea mediană față de activele relevante pentru climă se situează în jurul valorii de 3,3% din activele totale, pe de altă parte, investițiile asigurătorilor în obligațiuni verzi în raport cu totalul de obligațiuni verzi în circulație au scăzut comparativ cu evaluarea anterioară. În ceea ce privește riscurile fizice, expunerea la riscurile de inundație a crescut ușor, în timp ce expunerea la riscul de furtună a scăzut ușor între 2021 și 2022”.

Depozitul de deșeuri Chiajna, anvelopat și închis definitiv 

0

Societatea IRIDEX GROUP SRL anunță că „depozitul de deșeuri Chiajna – obiectiv al Primăriei Municipiului București, operat de IRIDEX GROUP SRL, a fost anvelopat și închis definitiv, în totalitate.

Primele celule care și-au atins capacitatea de depozitare – celulele 1-5 au fost închise definitiv în decembrie 2017, iar celulele 6-7 au fost închise definitiv în această săptămână.

Astfel, după aproximativ 22 ani de funcționare, Depozitul este închis, anvelopat și asigură o securitate deplină în ceea ce privește protecția mediului și sănătatea populației. Instalații de înaltă performanță asigură controlul factorilor de mediu, astfel încât zona să fie una curată, fără impact nefavorabil asupra mediului și a cetățenilor. În prezent se desfășoară activitatea de monitorizare post-închidere, în conformitate cu legislația în domeniu, pe o perioadă de minim 30 ani.

Depozitul de deșeuri Chiajna este un exemplu de bune practici, care a funcționat în permanență cu respectarea autorizațiilor de mediu și a legislatiei în domeniu. Toate reclamațiile privind unele activități posibil neconforme făcute de-a lungul timpului s-au dovedit a fi nefondate. Confirmarea funcționării în perfectă legalitate s-a făcut prin expertize de mediu, măsurători etc. dispuse în instanțe sau de autorități ale statului”. 

IRIDEX GROUP SRL reamintește că, „de-a lungul anilor, Depozitul de deșeuri Chiajna a contribuit la promovarea noilor soluții tehnologice și la dezvoltarea metodelor avansate de gestionare a deșeurilor. Activitatea sa a servit drept punct de referință chiar și pentru autoritățile de mediu, cum ar fi GNM (Garda Națională de Mediu) și APM (Agenția pentru Protecția Mediului), care au adoptat tehnologii inovatoare și au implementat practici noi în domeniul gestionării deșeurilor, influențând în mod pozitiv progresele din acest sector. 

Depozitul a fost înființat în 1999, când Bucureștiul era un oraș plin de deșeuri, în urma unei proceduri de licitație internațională publică, licitație câștigată de IRIDEX GROUP SRL. Depozitul de deșeuri împreună cu celelalte facilități adiacente au constituit un Centru Integrat de Management al Deșeurilor, cu activități ce reprezintă verigi ale economiei circulare – compostare, sortare, tratare deșeuri din construcții etc.”

IRIDEX GROUP, înființat în urmă cu peste 30 de ani, subliniază că „are peste 700 de angajați și o cifră de afaceri de circa 75 de milioane de euro. Cu acționariat exclusiv românesc, grupul execută lucrări de gestionare integrată a deșeurilor, proiectare și exploatare de depozite ecologice municipale pentru deșeuri nepericuloase, construcții civile și industriale, lucrări de infrastructură la cel mai înalt standard de calitate. IRIDEX implementează proiecte de pionierat în diverse domenii: promovarea folosirii surselor de energie regenerabilă, instalații de producere de energie electrică din biogaz și altele. Prin instalațiile de sortare și tratare a deșeurilor, prin depozitele pe care le administrează și prin tehnologiile folosite în mod curent, IRIDEX GROUP deservește o populație de peste 1.000.000 de oameni din România.

Din respect pentru comunitate, IRIDEX își reafirmă angajamentul pe termen lung în politicile de responsabilitate pentru mediu și are în vedere implementarea principiilor Economiei Circulare, folosind instalații nepoluante fabricate în Uniunea Europeană, a căror activitate este monitorizată permanent și certificată. Mai multe detalii găsiți pe: www.IRIDEX.ro”.

1 biciclist își pierde viața la fiecare 2 zile pe șoselele din România

0

Bicicliștii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii de participanți la trafic, din cauza expunerii directe la factorii de mediu, a lipsei protecției la impact și a stabilității reduse a acestui tip de vehicule. Toate aceste aspecte determină o gravitate sporită a consecințelor unui eventual accident.

Astfel, din păcate, anul trecut s-au produs peste 600 de astfel de accidente, soldate cu decesul a 163 de persoane, rănirea gravă a 441 şi rănirea uşoară a altor 22 de persoane, potrivit datelor Poliției Române.

De asemenea, în 2022 s-au înregistrat peste 3.500 de accidente uşoare cu bicicliști, cu sau fără vinovăția conducătorilor vehiculelor, din care a rezultat rănirea uşoară a 3.586 de persoane. 

„Acestea nu sunt simple statistici – ele înseamnă vieți pierdute, familii destrămate și un viitor întrerupt mult prea devreme. Este, deci, cu atât mai important să fim cât mai atenți în trafic, dar și să apelăm la soluții adecvate de protecție, precum polițele de asigurare”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

Dacă accesul la mobilitate urbană are un preț atașat, atunci cu siguranță acela nu poate fi plătit dând la schimb vieți omenești. Astfel, pentru că ne dorim o lume fără accidente rutiere și mai ales o țară fără victime pe șosele, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare a pus bazele Coaliției pentru Siguranță Rutieră. Cu această ocazie, reluăm invitația de a se alătura acestui demers comun adresată tuturor instituțiilor și organizațiilor care își doresc un viitor mai sigur.

„Coaliția este un proiect de țară care aduce laolaltă organizații diverse, companii și autorități, cu un singur scop: creșterea nivelului de siguranță pe șoselele din România și reducerea numărului de victime ale accidentelor auto”, a precizat Claudiu SOFRON, Specialist Asigurări Auto în cadrul UNSAR.

Instituțiile, organizațiile sau persoanele fizice care își doresc să contribuie la crearea unui viitor mai sigur pe șosele sunt invitate să se alăture acestei inițiative, completând formularul dedicat de pe site-ul Coaliției, www.pentrusigurantarutiera.ro.  

Conferinţa Consiliului Concurenţei „Concurenţa în sectoare cheie”, 6 noiembrie 2023, Cercul Militar Național, Sala de Marmură

0

Lucrările Conferinţei Consiliului Concurenţei având ca temă „Concurenţa în sectoare cheie” au avut loc luni 6 noiembrie 2023, la Cercul Militar Național, în istorica Sală de Marmură. Cu această ocazie, a fost lansat Raportul privind concurența în sectoare cheie – 2023.

În deschiderea lucrărilor conferinţei, Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan M. Chiriţoiu, a subliniat strădania autorității de concurență în România (în contextele imprevizibile și tensionate traversate astăzi) de a asigura o mai mare transparență și predictibilitate pentru mediul de afaceri, atât prin deschidere și comunicare cu operatorii economici, cât şi prin aportul susţinut adus pentru o strânsă colaborare între autorități pentru identificarea celor mai potrivite soluții pe baza analizării aprofundate a particularităților pieţelor și a urmării atente a evoluției acestor piețe relevante (lucru esenţial în elaborarea măsurilor intervenționiste în situațiile de criză traversate), pentru pentru a observa schimbările survenite și a interveni în timp util. Totodată, a facut trimitere la abordarea cu ocazia ediției din acest an a aspectelor referitoare la cooperarea bilaterală cu Republica Moldova, atât pentru susținerea parcursului european, cât și pentru reducerea decalajului de dezvoltare economică (prin creșterea interconectivității în regiune în domeniile energiei, transporturilor și celui digital). Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan M. Chiriţoiu a lansat apoi invitaţia de a lua cuvântul invitatului special, respectiv Preşedintele Curții Constituționale, domnul Marian Enache.

Preşedintele Curții Constituționale, domnul Marian Enache, a mulțumit pentru invitația de a participa la acest eveniment,  felicitând și apreciind strădaniile și eforturile domnului președinte Bogdan Chirițoiu și ale colectivului Consiliului Concurenței, care „au reușit să imprime întregii activități o concepție managerială adaptată realităților economice și sociale pe care le traversează societatea românească.”

Preşedintele Curții Constituționale a evidenţiat natura Consiliului Concurenței de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică și înzestrată cu prerogativa de a asigura funcționarea unuia dintre domeniile fundamentale ale economiei țării, concurența, domeniu consacrat la rang constitutional.

Domnia Sa a subliniat aspecte importante, precum următoarele: „dispozițiile constituționale nu au o natură proclamativă sau abstractă, dimpotrivă, acestea au valoare normativă și obligatorie pentru autoritățile publice”; „economia de piaţă este un concept viu, evolutiv, conținutul său determinându-se în funcție de situaţia socioeconomică a statului”, de unde rezultă şi necesitatea manifestării de către stat a unei „atitudini flexibile în stimularea operatorilor economici în promovarea progresului, în libertatea de a întreprinde şi de a creşte eficienţa, de a acorda posibilitatea cumpărătorilor să aleagă într-o piaţă liberă, care să exprime modalităţile de orientare a acţiunii umane spre satisfacerea sistemului de nevoi și trebuințe”, în timp ce „operatorii economici trebuie să întreprindă fapte de comerţ pentru care au fost autorizaţi, cu respectarea exigențelor concurenţei loiale”; activități investigative complexe desfășurate de Consiliul Concurenţei pentru a îşi „exercita rolul de supervizor al modului în care operatorii economici înțeleg să respecte politicile concurențiale și cadrul legal existent în domeniu”; sancţiunile pentru cei care încalcă regulile de concurenţă producând consecinţe grave „trebuie să transmită un puternic mesaj de descurajare a contravenienţilor şi să fie într-un cuantum necesar realizării efectului disuasiv”; „este nevoie de o strânsă colaborare atât la nivel național, cât și – mai ales – la nivel European”; sunt remarcabile „eforturile Consiliului Concurenței de a susține activ autoritățile din Republica Moldova în domeniul său de competență”.

De asemenea, Preşedintele Curții Constituționale, domnul Marian Enache, a felicitat „conducerea Consiliului Concurenței pentru buna colaborare instituțională pe care o promovează în interesul cetățeanului, precum și pentru modul în care înțelege să își exercite competențele și know-how-ul pe care l-a dobândit în cei 30 de ani de existență”, exprimându-si totodată credinţa că „îmbunătățirea activității Consiliului Concurenței va deveni un obiectiv permanent aflat în atenția decidenților politici pentru a oferi managementului acestei instituții suportul necesar legislativ și logistic adecvat dinamicii realităților socioeconomice românești”.

Prima bancă din România care preia datele clienților din Registrul Național de Evidență a Persoanelor 

0

ING anunță că „devine prima bancă din România care preia în mod automat datele din buletin ale clienților noi cu cetățenie română, direct din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), în momentul deschiderii unui cont în unitățile băncii. 

În acest fel, procesul de cunoaștere a clientelei devine mai simplu și mai rapid, în condiții depline de siguranță, iar calitatea datelor este garantată. În plus, procesul devine mai sustenabil, nefiind nevoie să se mai păstreze copia buletinului pe hârtie. 

În cursul anului următor, validarea automată a datelor va fi aplicabilă și la deschiderea de conturi ING online, prin aplicația ING Home’Bank”.

Roxana Petria, Tribe Lead Customer Engagement, ING: „Suntem încântați că prin această colaborare reușim să fim din nou deschizători de drumuri în România și să facem încă un pas important în direcția automatizării etapelor cheie ale contractării serviciilor noastre bancare. La ING, credem că prima opțiune trebuie să fie mereu cea digitală, ori de câte ori acest lucru este posibil. Digitalizarea serviciilor bancare se poate face însă doar până la un punct, fără colaborarea autorităților și a instituțiilor statului. De aceea, acest parteneriat cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor este foarte important pentru noi, pentru că deschide ușa pentru o serie de acțiuni care credem ca vor îmbunătăți semnificativ experiența clienților. Iar noi chiar vrem să aducem cea mai bună experiență de pe piață clienților noștri.Prin această primă integrare, le oferim clienților noi o experiență și mai bună și un nivel sporit de acuratețe în preluarea datelor din actul de identitate în sistemul băncii. În același timp, optimizăm consumul de resurse, indiferent dacă vorbim despre timp, hârtie sau drumuri la bancă.” 

ING precizează că, urmând feedbackul furnizat de clienți, „aduce și una dintre cele mai așteptate automatizări, estimată pentru a doua jumătate a anului viitor: cea privind actualizarea datelor. Astfel, ING Bank România va putea interoga online modificările cărților de identitate ale clienților, disponibile în baza de date a DGEP, și va putea astfel să opereze actualizarea acestor date, fără asistența clienților.

Această conlucrare susține efortul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor pentru automatizarea și creșterea nivelului de comunicare între sistemele informatice administrate de către DGEP din cadrul MAI și cele administrate de alte instituții, atât publice, cât și private, concomitent cu creșterea nivelului de digitalizare a serviciilor furnizate către cetățeni, în scopul simplificării și debirocratizării activităților”.

Locuri de muncă vacante

0

Potrivit datelor rezultate din Agenții economici din județul Ilfov au declarate și înregistrate în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov 6310 locuri de muncă vacante, dintre care: 47 pentru studii superioare, 1018 pentru studii medii, 691 pentru muncitori calificați, 4554 pentru muncitori necalificați.

Printre ocupațiile ofertei se regăsesc: director comercial, inginer mecanic, inginer chimist, inginer rețele electrice, manager proiect, administrator baze de date, tehnician constructor, tehnician electronică, asistent medical generalist, referent, agent de vânzări, agent comercial, asistent manager, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, operator introducere, validare si prelucrare date, gestionar depozit, lucrător gestionar, bucătar, ajutor ospătar, îngrijitor clădiri, agent curățenie clădiri și mjiloace de transport, lucrător comercial, casier, infirmier, îngrijitoare la unități de ocrotire socială și sanitară, servant pompier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher restaurator, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, zugrav, sudor, lăcătuș mecanic, mecanic auto, electrician în construcții, electrician echipamente electrice și energetice, măcelar, patiser, tâmplar universal, croitor, operator la prelucrarea maselor plastice, conducător auto transport rutier de persoane, șofer de autoturisme și camionete, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, spălător vehicule, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, îngrijitor spații verzi, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecțiilor, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, lucrător bucătărie, curier, portar, paznic.

AJOFM Ilfov precizează că „toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.

Exim Banca Românească, instituție cheie în susținerea aderării României la OCDE

0

La reuniunea de la Paris a Grupului de Lucru pentru Credite la Export al OECD în vederea accederii României ca stat membru, președintele executiv al Exim Banca Românească, Traian Halalai, a subliniat că Exim Banca Românească este una dintre instituțiile cheie ale susținerii procesului de aderare a României la OCDE, proiect de țară cu o semnificație similară celor legate de aderarea la UE și NATO: „Exim Banca Românească are o experiență vastă în stabilirea pozițiilor tehnice comune la nivelul UE în ceea ce privește instrumentele financiare prin care guvernele pot contribui la dezvoltarea comerțului mondial, ceea ce permite o integrare rapidă a practicilor OCDE pentru dinamizarea susținerii exportului și armonizarea politicilor companiilor locale cu cerințele organizației. În acest conext, strategia Exim Banca Românească pe termen mediu și lung continuă să aloce o poziție semnificativă activității ECA, în special din perspectiva fluxului de informații și asigurării sinergiilor în întreaga activitate a băncii comerciale, mai ales în problematica ESG și a schimbărilor climatice. Am convingerea că participarea la dezbaterile grupurilor de lucru la nivel european și al OECD va permite exportatorilor români integrarea în proiecte internaționale de anvergură, prin tranzacții complexe care să pună în valoare potențialul companiilor românești.”

Președintele executiv al Exim Banca Românească „a adăugat că prezența României printre statele membre OCDE confirmă nivelul de creștere a economiei și permite valorificarea unor viitoare oportunități semnificative de investiții, iar, prin prisma portofoliului de instrumente financiare, Exim Banca Românească se poziționează ca un partener valoros în cadrul acestui proces, atât din perspectivă guvernamentală, cât și la nivelul dinamicii de afaceri a companiilor locale”.

Exim Banca Românească reamintește că „este singura instituție financiară din România, specializată, cu rol de promovare a exportului, în concordanță cu standardele Acordului OCDE privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială. 

Consiliul OECD a adoptat la anul trecut decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România, care a primit astfel statutul de țară candidată la aderare. La 10 iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de parcurs pentru procesul de aderare a României la Organizație. În cadrul acestui proces, România urmează a fi evaluată de 26 comitete sectoriale, conform Principiilor-cheie pentru aderare, iar evaluările se vor desfășura în paralel conform ritmului și procedurilor stabilite de fiecare Comitet. 

Exim Banca Românească este o bancă universală 100% românească, aflată în top 10 cele mai mari instituții de credit după active. Banca oferă clienților săi, persoane fizice și juridice, o gamă largă de produse și servicii, adaptate nevoilor acestora. Independent de componentele specifice unei bănci universale, Exim Banca Românească continuă să acționeze pe segmentul garanțiilor și asigurărilor de stat, conform mandatului primit din partea statului roman”.

Hotărârea Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară din 08.11.2023

0

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2023, a hotărât următoarele:

  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
  • menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a coborât în septembrie 2023 la 8,83 la sută, în linie cu previziunile, de la 9,43 la sută în luna august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate și al accentuării declinului în termeni anuali al prețurilor energiei.

Pe ansamblul trimestrului III, rata anuală a inflației a continuat astfel să se reducă, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, diminuându-se cu 1,42 puncte procentuale (de la 10,25 la sută în iunie), în condițiile în care noile scăderi ample de dinamică consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei au fost parțial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în trimestrul III, coborând vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3 la sută în septembrie, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluția este atribuibilă în principal descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale – pe fondul temperării cererii de consum –, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,2 la sută în septembrie, de la 9,3 la sută în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în septembrie la 12,6 la sută și la 11,4 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7 la sută, după o comprimare cu 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali la 1,0 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul I 2023.

Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată. Totodată, exportul net și-a mărit impactul expansionist în acest interval, în condițiile continuării creșterii ecartului pozitiv dintre variația volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat în trimestrul II 2023 noi scăderi substanțiale față de aceeași perioadă a anului anterior.

Cele mai recente date și analize indică o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior.

Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali; în schimb, volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat considerabil creșterea în raport cu aceeași perioadă din 2022, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronunțat în teritoriul negativ în iulie-august. Drept consecință, deficitul comercial și-a reaccentuat contracția în termeni anuali, iar cel de cont curent și-a atenuat-o doar ușor, în condițiile în care înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor primare a fost parțial compensată ca impact de creșterea în acest interval a excedentului balanței veniturilor secundare.

Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire pronunțată a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iulie-august și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM, alături de descreșterea vizibilă în acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forța de muncă din industrie, de la un nivel însă deosebit de înalt atins în trimestrul II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea în luna octombrie față de trimestrul III, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii pentru ultimul trimestru al anului și-a corectat în mare măsură creșterea din intervalul precedent, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat mici scăderi spre finele lui octombrie, după relativa stabilitate din lunile precedente. Totodată, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat corecția descendentă în perioada recentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed și al calmării temerilor generate pe piața financiară internațională în prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice.

În această conjunctură, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.

Creditul acordat sectorului privat și-a accentuat scăderea de ritm în septembrie, la 4,5 la sută, de la 5,5 la sută în august, în contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei în valută, contrabalansat doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1 la sută, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 și din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.

În același timp, incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiului din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 8 noiembrie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 10 noiembrie 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 noiembrie 2023, la ora 15:00.

Conform calendarului, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 ianuarie 2024.

Marea Degradare

0

Scade abrupt încrederea publică în guvern și alte autorități de conducere, în presă dar și în corporații. Incertitudinile economice, precum și crescândul sentiment de suveranitate pierdută sporesc polarizarea societății. În mod normal, încrederea oamenilor față de cei ce conduc societatea se sprijină pe sentimentul că viața merge spre mai bine, nu spre mai rău. Dar cetățenii trăiesc din ce în ce mai acut frustrarea că prosperitatea este o țintă greu de atins, iar greutăților financiare cotidiene li se adaugă măsuri guvernamentale bâlbâite care cresc povara traiului de zi cu zi. Iar cei ce exploatează această frustrare sunt cei ce seamănă vânt pentru a culege din ce în ce mai des nimic altceva decât furtună.

România a trecut în ultimii 15 ani de la Marea Recesiune mai întâi la Marea Perturbare, iar de curând se afundă în Marea Degradare. Cetățeanul simplu trăiește cu sentimentul că a fost lăsat în urmă și că cel ce are datoria să-l apere – statul, prin contract social – de fapt îl înșală. Mai este înșelat și de discursul mieros care asmute marele public consumator de produse și servicii și plătitor de taxe și impozite împotriva mediului privat, a marilor companii, băncilor, multinaționalelor, instituțiilor financiare străine, Uniunii Europene, ba chiar și împotriva ordinii publice.

Iar acum, pentru că nu mai poate ascunde sub preș eșecul administrării economiei și bugetului național, statul vine cu politici de redistribuire a veniturilor și de noi constrângeri fiscale impuse – ce să vezi? – tot contribuabililor de bună credință. Cărând în cârcă multiple deficite nesustenabile și promisiuni electorale greu de onorat, statul continuă să bată cu biciul calul care trage.

Sub scuza că țintesc binele cetățeanului, politicile publice populiste lovesc economia prin măsuri protecționiste, prin reguli discriminatorii și prin controlul capitalului privat, încălcând flagrant principiile economiei de piață liberă. Istoria ne arată însă că experiențele populiste s-au terminat întotdeauna urât.

Când cetățenii nu mai au încredere unii în alții și nici în aparatul statului, haosul se face stăpân, societatea nu mai funcționează și pică în Marea Degradare.

RECONSTRUIREA ECONOMIEI NAȚIONALE ROMÂNEȘTI

0

Nicolae Mareș: Domnule Constantin Boștină, am în față lucrarea „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, apărută din inițiativa ASPES, un opus de mare ținută științifică și în același timp un instrument pragmatic. Ce mai – o veritabilă radiografie a societății românești contemporane. Domnia ta vorbești despre nevoia unui model economic românesc în Uniunea Europeană până în 2040, citându-l pe Nouriel Roubini că „cea mai potrivită cale de rezolvare a dificultăților din prezent constă în atacarea problemelor pe termen lung” – propui anul – 2040.

Constantin Boștină: Da. Când s-a redactat lucrarea eram la un an de la deruta cvasitotală generată de pandemia globală de COVID-19 – de care azi s-a cam uitat. Atunci în marea majoritate a țărilor s-au întreprins măsuri de blocare practic a vieții sociale, de reducere și chiar oprire a activității economice și de producție, cu influențe negative diferite de la țară la țară și efecte mai grave pentru statele mai sărace, în special în resurse financiare. Constatam atunci că deși pandemia se manifesta la nivel global, singura organizație internațională care și-a făcut simțită prezența, dar evident ezitant și chiar derutant de multe ori (este cazul medicamentului Remdesivir, anunțat inițial ca salvator, ca apoi să fie reconsiderat), a fost Organizația Mondială a Sănătății – OMS. Acest lucru era firesc deoarece COVID-19 a atacat starea de sănătate a pământenilor. Dar starea de sănătate poate fi mai bună sau mai rea dacă economia, producția, industria, agricultura, transporturile, educația, știința și cercetarea funcționează bine. Era evident faptul că tocmai aceste sectoare vitale pentru susținerea solidă și depășirea situațiilor dificile din suportul material și științific al stării de sănătate au fost în bună măsură blocate. De ce? A fost bine, a fost rău? Sigur nu a fost bine.

Consecința era că în primele nouă luni din 2020 economia mondială a înregistrat o contracție de peste
5 trilioane dolari, iar datoria globală a crescut cu 15 trilioane de dolari, ajungând la 273 trilioane dolari, conform raportului „Global Debt Monitor” al Institute of International Finance. Cred că, în mod normal, în afară de OMS, ar fi fost firesc ca ONU, UNCTAD, OCDE, FAO, FMI, Banca Mondială să reacționeze cu măsuri economice, sociale și financiare adecvate acestei pandemii.

NM: Permite-mi, se naște întrebarea – au întârziat sau au fost oprite instituțiile de vază enumerate mai sus de domnia ta?

CB: Răspunsul este greu de întrevăzut, atâta timp cât știința combaterii COVID-19 a fost suprimată în favoarea câștigurilor politice și, mai ales, a celor financiare imediate, în bună parte din banii publici, dar cu precădere în interes privat. În situația dată, fiecare stat s-a văzut obligat să acționeze cum a crezut de cuviință, cu mijloacele sanitare, tehnologice, materiale, financiare (mai multe sau mai puține în funcție de cum a reușit să acumuleze de-a lungul istoriei) și umane de care a dispus.

În planul dezvoltării și evoluțiilor economiei mondiale POSTPANDEMIE sunt tot mai evidente opiniile privind schimbarea profundă către o nouă lume economică ca rezultat fie al relansării, fie al restructurării sau, mai nou, așa cum s-a evidențiat și la ediția din 2021 a Forumului Economic Mondial de la Davos, al „MARII RESETĂRI”. S-a constatat – cum am subliniat de altfel – că până la „MAREA RESETARE”, dacă se va produce vreodată?, urmează însă o perioadă POSTPANDEMIE în care fiecare țară să își regândească în mod cert nucleul de bază al economiei naționale, astfel încât să depindă cât mai puțin de factori externi generatori de insecuritate.

Mai mult, între timp situația din Europa, dar și din lume s-a complicat și mai mult. Am în vedere conflictul dintre Rusia și Ucraina, care în realitate este între Rusia și SUA, dar și recentul conflict din Orientul Apropiat.

Totodată se reașază centrele de putere mondială, acum trăim deja într-o lume multipolară, iar politica de globalizare trebuie reconsiderată.

NM: Unde se află România?

CB: Într-o asemenea evoluție, România ar trebui să folosească perioada postpandemie ca pe o oportunitate pentru a-și construi un model economic românesc în Uniunea Europeană, și nu numai în UE.

NM: Adică?

CB: Să plecăm de la o mai bună valorificare a potențialului uman, natural, mineral și financiar, în primul rând în interes național. România trebuie să crească economic, atât prin politica de convergență a Uniunii Europene, dar mai ales prin propria inovație, în punerea cât mai bună în valoare a potențialului său. Problema unui model propriu de dezvoltare a României vine din istorie, dar în prezent se cere a fi rezolvată mai mult ca oricând. Dominați de un paradox secular: „Săraca țară bogată” și de cunoscuta zicere: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă”, gânditorii, liderii luminați ai României, nu pot să spun același lucru și despre cei de azi, au fost mereu preocupați de „un model de dezvoltare românesc”. Amintesc aici de abordările lui Rădulescu-Motru, de prelegerile lui Nae Ionescu, dar și de politicile promovate de liderii istorici ai liberalilor încă de la începutul secolului al XX-lea: „Prin noi înșine”. Să nu uităm niciodată de verticalitatea manifestată de Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris sau de înțelepciunea dovedită de Regina Maria a României la întâlnirile avute și despre care ați scris.

NM: Deci ar fi nevoie mai mult decât oricând de un model economic românesc în Uniunea Europeană?

CB: Plecând de la situația actuală a României în mod cert – DA. Și mă bazez pe următoarele date strategice: România este pe locul 6 în UE după populație și locul 8 după suprafață, locul 14 după PIB; România are resurse de gaze naturale care o situează pe primele două locuri în UE, dar importăm îngrășăminte pentru agricultură; România are 90% independență energetică, dar prețul de referință la gazele naturale se calculează după Viena; România ocupă poziția a 10-a în Europa la construcția de autovehicule; România deține locul 1 în UE la rezervele de aur, dar în prezent nu se scoate nimic pentru rezerva statului; România ocupa locul 5 în UE ca suprafață agricolă, dar realizează numai 3,8% din producția agricolă a UE; România are un potențial agro-alimentar care o situează pe primele zece locuri în UE, iar la unele produse agricole de bază chiar pe locurile 1 sau 2, cum ar fi producția de porumb, grâu, floarea-soarelui etc., dar importăm pâine congelată, carne și alte produse agro-alimentare pentru că exportăm materie primă, România fiind al treilea mare exportator de cereale din UE; România are circa 60% din rezervele de apă potabilă și ne situăm pe primul loc la potențialul geotermal al UE.

NM: Este încă un dar și cu D mare. Deși România actuală are un asemenea potențial uman, teritorial, natural, agro-alimentar și mineral, la indicatorii de competitivitate a economiei, la indicatorii calitativi de viață se prezintă îngrijorător.

CB: Nu ascund că aveți dreptate. România în UE se situează pe locul 26 la PIB pe locuitor, deci pe penultimul loc; România pe locul 26 la speranța de viață; România are cea mai mare rată a sărăciei din UE (40% din săracii UE trăiesc în România), are o rată a abandonului școlar de peste 20% și peste 40% din populație este în analfabetism sau analfabetism funcțional; România are cea mai mare rată a mortalității infantile din UE; România este pe ultimul loc, 27, în UE la cheltuielile cu știința și cercetarea pentru dezvoltare; este printre țările cu cel mai mare deficit comercial; România, una dintre cele mai bogate țări ale Uniunii Europene, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din UE; avuția unui român este de
10 ori mai mică decât media europeană.

Acest tablou dur, dar real arată clar că, chiar dacă intrarea în UE a fost o bună oportunitate și că locul României trebuie să fie în continuare în acest club economic, prezentul și viitorul țării noastre reclamă urgent o schimbare radicală a raportului dintre potențialul real al României și nivelul de dezvoltare și indicatorii calitativi de viață pentru cetățenii ei.

România are nevoie de politici de mai bună promovare, protejare și punere în valoare a potențialului și interesului național, azi și în viitor. Mă gândesc la ceea ce se petrece în conflictul ruso-ucrainean, cât și la cel din Orientul Mijlociu, când o conflagrație mondială bate la ușă. Cu atât mai mult aș zice că România trebuie să acționeze în așa fel încât să folosească evoluțiile care vor urma ca pe o oportunitate istorică. Asta pentru a nu repeta greșelile trecutului, dar mai ales pentru a-și reconstrui viitorul și a ajunge în rândul națiunilor europene pe o poziție conformă potențialului său. Mai mult decât oricând totul depinde de noi, de poporul român, mobilizat de guvernanți performanți – avem alegeri peste un an, deschiși către interesul național și cu o viziune profundă a prezentului și viitorului. Omenirea este într-adevăr într-o răscruce imprevizibilă, dar nu se oprește. Viitorul care va redesena întreaga activitate pe Terra, dar și cu deschidere spre alte planete, va fi al națiunilor consolidate și unite într-o politică globală reconsiderată, prin creșterea rolului statelor-națiune coordonate la nivel global prin ONU (Organizația Națiunilor Unite), care ea însăși va trebui să-și adapteze programul și activitatea la prezent și viitor. În această direcție România trebuie să se schimbe.

NM: Cum vede Constantin Boștină România din perspectiva anilor 2040?

CB: Țara trebuie să se dezvolte după un model economic propriu, bazat în primul rând nu pe consum, ci pe investiții productive care să pună în valoare potențialul uman, natural, material, mineral și financiar existent, într-o politică de cooperare și colaborare europeană și internațională echitabilă și reciproc avantajoasă; Economia prezentă și viitoare a României trebuie să se bazeze pe redesenarea și restructurarea tabloului producției interne, pe dezvoltarea în țară a acelor industrii, activități agricole și servicii în care România are avantaje competitive în circuitul economic european și internațional.

Evident că întreg conceptul de dezvoltare va fi corelat și cu reevaluările care sigur se vor produce și în Uniunea Europeană, dar și în lume. Această schimbare nu se poate face decât având un STAT puternic, nu ca administrator, ci un STAT cu politici de reglementare și supraveghere în interes național, deschis în același timp unei cooperări externe în condiții reciproc avantajoase. Repet. Modelul economic românesc trebuie să se bazeze nu pe consum, ci pe investiții productive, pentru dezvoltarea producției de bunuri și servicii interne, care să pună în valoare, prin prelucrarea superioară în țară, resursele naturale și minerale proprii; să fie bazat pe o analiză SWOT realistă a situației actuale a României din punct de vedere economic, social și managerial, să plece de la înlăturarea punctelor slabe și să dezvolte punctele tari în avantajul național, să țină seama de amenințări și să folosească oportunitățile existente în plan național, dar și internațional; să facă o analiză profundă a potențialului real al resurselor naturale, minerale, energetice, de mediu, umane și financiare ale României și să asigure punerea lor în valoare prin prelucrarea primară, secundară și terțiară în primul rând în țară; să fie construit în funcție de tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările vecine; să fie în consens și să-și asimileze progresele tehnologice din economia europeană și economia mondială; să reducă până la eliminare exportul de materii prime, realizând prin eforul propriu sau în colaborare internațională prin crearea de societăți mixte cu investitori străini prelucrarea lor în țară în produse finite, prin dezvoltarea lanțurilor de producție succesive; să încurajeze dezvoltarea capitalismului românesc de stat și privat; acolo unde este mai eficient să promoveze înființarea de societăți mixte cu investitori străini care să vină cu tehnologii înalte și cu finanțări; să dezvolte și să consolideze sistemul bancar cu capital românesc, prin atragerea resurselor bănești ale populației din țară și ale românilor din străinătate pentru investiții și reducerea împrumuturilor financiare externe; să dezvolte finanțarea economiei prin piața de capital; să dezvolte acele industrii ale prezentului și viitorului în România bazate pe tehnologii ale anilor 2040: robotizare, digitalizare, IT, IA, nanotehnologie, biotehnologie etc.; să asigure o puternică dezvoltare a IMM-urilor, izvor de creare și consolidare a capitalismului privat românesc și care să asigure stabilizarea forței de muncă în țară, reducând migrația; să fie bazat pe un set de politici economice, sociale și educative inteligente pentru a trece capitalismul românesc într-o etapă superioară, aceea a promovării și dezvoltării activităților cu valoare adăugată mare; pe măsura consolidării capitalismului românesc să se promoveze internaționalizarea lui și pe alte piețe externe; să asigure astfel construirea în România a unei economii moderne, cu cetățeni care să aibă o educație și instruire la cerințele prezentului și viitorului și cu o stare de sănătate a populației la standardele moderne; să asigure reconstrucția economiei prin restructurare, bazată pe inovare, pe coordonarea pe orizontală și pe verticală a lanțurilor de producție și aprovizionare în plan național, printr-o politică de planificare economică, dar și bugetară multianuală, pe economia verde, într-o concepție de deschidere și colaborare europeană și internațională, evident în primul rând în interes național.

NM: De ce perspectiva 2040?

CB: Pentru că în perioada 1990-2020 societatea românească a „reușit” să fie oarecum reformată, dar sărăcită și dezorganizată, cu o industrie și o agricultură care abia acum trebuie puse pe un drum normal de dezvoltare; avem instituții publice importante dar cu mari carențe, cu un stat capturat de grupurile de interese interne și externe, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției și a sărăciei. Am văzut toate aceste lucruri mai ales în 2023. Nu exclud că se pot accentua; costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația spre Occident șocantă; o sărăcie explozivă, dar și grupuri foarte restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată (la ultimele alegeri prezidențiale puțin peste 50% din cetățeni s-au prezentat la vot, iar la cele parlamentare mult sub 50%, mai exact 31,8%), neîncrederea în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată.

Aceasta este situația României azi, după 33 de ani de la abandonarea modelului economic etatist, centralizat și planificat și după 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.

După 1990, din lipsa unei concepții clare cu privire la evoluția economiei românești, când s-a croit greșit, s-a intrat într-o tranziție prelungită, fără schimbări structurale care să permită reașezarea politicilor economice în direcția unei creșteri, dar mai ales a unei dezvoltări economice bazate pe potențialul și resursele reale ale României.

Odată cu intrarea în al doilea deceniu de integrare în Uniunea Europeană, România nu mai poate continua fără a-și reconsidera radical politicile economice.

O continuare pe mai departe a comportamentului economic din ultimii 33 de ani poate duce România la secătuirea resurselor naturale, minerale și umane, la creșterea gradului de sărăcie, de degradare a stării de sănătate, de instruire și educație a populației.

O relansare a economiei României prilejuită de intrarea în cel de al doilea deceniu de integrare în Uniunea Europeană nu se poate face fără o restructurare profundă, fără conceperea și punerea cu maximă urgență în practică a unui model economic românesc care să răspundă în primul rând nevoilor de dezvoltare a țării noastre, dar și să utilizeze la maximum avantajele integrării europene și cooperării economice mondiale.

Modelul economic românesc în Uniunea Europeană trebuie să pună capăt DECONSTRUCȚIEI ROMÂNIEI din ultimii 33 de ani și să înceapă o nouă etapă de reconstrucție; o Românie în care rolul statului să crească, să fie un stat democratic, social-liberal, puternic, fără excese în administrare, dar puternic în reglementare și în respectarea legii de către toate instituțiile de stat și de către toți cetățenii ei; o Românie unde statul să aibă un rol fundamental în prognozarea și planificarea vieții economico-sociale pe perioade de 5 ani în strategiile de dezvoltare și de 7 ani în planificarea bugetar-financiară, așa cum se procedează în UE; o Românie în care tendințele și progresele economice, tehnologice, educative și sociale din UE și din lume să fie asimilate și promovate ca mod de viață pentru toți locuitorii ei; o Românie în care resursele naturale, minerale, de mediu, umane și financiare, adică întregul potențial economic național, să fie puternic dezvoltat, în primul rând în interesul populației țării, evident, printr-o mai echilibrată și avantajoasă participare la circuitul economic european și mondial; o Românie bazată pe inovare, care să cunoască o reindustrializare de tip nou axată pe industrii ale prezentului și viitorului, pe tehnologii la orizontul anilor 2040: digitalizare, IT, IA, robotizare, biotehnologie, nanotehnologie, industrii bazate pe laser și resurse nucleare etc.; o Românie cu o economie în care IMM-urile și, în general, capitalul privat românesc să fie puternic sprijinite prin politici economice adecvate; o Românie în care să fie promovat un nou concept integrat: agricultură, industrie alimentară și mașini și utilaje moderne pentru agricultură și industria alimentară; o Românie preocupată pentru reașezarea politicilor demografice în direcția relansării creșterii și întineririi
populației, cu politici educativ-instructive și de sănătate la nivel european și mondial; o Românie în care cetățenii ei să-și găsească de lucru acasă, să nu mai apeleze la emigrare și, în acest context, să se ajungă la pierderea identității naționale; o Românie bazată pe cunoaștere și cunoștințe, pe cercetare, creativitate și inovare; o Românie bazată pe folosirea cu prioritate a resurselor financiare proprii, cu reducerea gradului de îndatorare, scăderea la maximum a evaziunii fiscale, a economiei gri și a economiei subterane; reorganizarea și informatizarea ANAF; reînființarea Gărzii Financiare ca structură militarizată cu puteri extinse; o Românie încadrată în circuitul economic european și internațional, cu respectarea suveranității naționale, în care importurile să fie echilibrate cu exporturile, cu o balanță comercială și de plăți pozitivă, unde consumul productiv și cel casnic să se bazeze în primul rând pe resursele și producția proprii, interne.

Aceasta ar fi România la care visăm – normală și reconstruibilă, bazată pe o politică de colaborare și cooperare internațională reciproc avantajoasă. Repet, reciproc avantajoasă și nu vândută pe o tichie.

NM: Conceptual așa trebuie să fie. Dar cum se poate ajunge acolo?

CB: ASPES, în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) București, ASE București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), deschide, începând cu acest număr al revistei ECONOMISTUL, un serial de analize și propuneri concrete pe domenii de activitate referitor la cum ar trebui să se realizeze MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UE.

O situație foarte complicată. Cum ieșim la lumină? (I)

0

În ultimele luni opinia publică a identificat o problemă foarte complexă, a cărei soluționare este oricum dificilă, dar ea este încă și mai complicată în actualul context politic și economic, intern și internațional: deficitul public. Este foarte bine că tema e dezbătută deja pe toate fețele, atât în zona politicului, cât și în cam toate sferele vieții sociale. Ar exista, astfel, mai multe premise pentru a identifica o soluție mai bună, mai durabilă. Cred însă că ar exista două precondiții în acest scop. Prima este, după părerea mea, identificarea corectă a problemei. Or, aici se pot observa, nu de puține ori, fie ținte false, fie abordări care caută mai degrabă găsirea unui vinovat, un țap ispășitor, decât a unei soluții durabile. În intervenția mea de azi mă voi referi la această primă problemă, urmând ca, în zilele următoare, să mă refer și la cea de-a doua problemă: cum am putea aborda în mod rațional deficitul public.

O componentă a identificării problemei este, în mod necesar, o analiză-diagnostic: unde ne găsim în acest moment, care sunt punctele tari și care punctele slabe, asupra cărora să existe o intervenție și cum ar trebui să fie aceasta, pentru a fi sustenabilă pe termen lung?

Aș începe cu afirmația că România a înregistrat un progres economic excepțional, cu deosebire după intrarea în NATO, în 2004, și în Uniunea Europeană, în 2007. Umbrela politico-militară și cea economică și de organizare a societății au condus la o dezvoltare fără precedent în istorie a țării noastre. Astfel, în anul 2006, PIB-ul României era de 97 miliarde euro; anul trecut el a ajuns la 286 miliarde euro. În termenii parității puterii de cumpărare, evoluția este de asemenea spectaculoasă: în 2007, anul aderării la UE, România ajungea la doar 44 la sută din nivelul mediu european, pentru ca azi să fim la 77 la sută. Acestea sunt date statistice, realizate după norme riguroase, valabile în toate țările Uniunii Europene. Dar chiar și acestea sunt puse la îndoială, fie de oameni simpli, fie chiar de publicații de specialitate, de la care aș avea, totuși, un alt nivel al pretențiilor. Rămân chiar mut atunci când aflu, pe diferite rețele de socializare, că „toată industria românească a fost distrusă, azi nu mai producem nimic”; desigur, exporturile de 123 miliarde euro în 2022, față de vreo 5-6 miliarde de dolari la nivelul de vârf al economiei planificate, sunt doar fantezii ale lui
Bill Gates…

Iată însă că, într-una din zilele trecute, citesc un articol în ZF în care chiar redactorul-șef pune la îndoială corectitudinea cifrelor oficiale privind paritatea puterii de cumpărare, pe care le consideră „o invenție ca să ne amăgim că nu suntem așa înapoiați de fapt”. Or, paritatea puterii de cumpărare este „o invenție” care, cu tot respectul, s-a născut înainte ca domnul redactor-șef să vină pe lume; este folosită de analize ale ONU, este calculată după metodologii recunoscute pe plan mondial și, deocamdată, pare a fi cel mai exact indicator pentru a surmonta dificultatea echivalării consumului efectiv într-o țară unde un tuns costă 40 lei cu cele unde același serviciu costă 60 de euro. Nu e un indicator perfect; (el nu surprinde, de exemplu, efectul diferențelor dintre veniturile foarte mari și cele foarte mici; pentru asta există coeficientul Gini); dar nu avem altul mai bun.

Redactorul-șef se referă la foarte mediatizatul caz al nașterii unui copil în fața spitalului din Urziceni. Cred că tema merită discutată mult mai serios, iar ea are multiple fațete. Una dintre acestea este dezvoltarea foarte inegală în plan teritorial a țării. Aceasta este o realitate dură. Dar ea este, de fapt, surprinsă de statistici. În București, venitul pe cap de locuitor este de 166 la sută din media Uniunii Europene, mai ridicat decât în alte capitale europene, precum Budapesta, Helsinki sau Berlin. Posibil să existe inacurateți statistice; dar saltul colosal de la noi se poate observa în multiple feluri, de la numărul și tipul mașinilor care circulă în București la restaurantele, cluburile și alte localuri care au o clientelă de neneglijat. Este îmbucurător că sunt multe alte localități care se ridică tot mai vizibil ca standard de viață: Cluj, Timișoara, Brașov, Iași, Suceava, Oradea și altele s-au schimbat fabulos de mult, iar progresul continuă. Cum altfel se explică numărul foarte mare al românilor, din toată țara, care merg în vacanță vara la mare în Grecia sau Turcia și iarna la schi în Austria sau Italia?

Nu e mai puțin adevărat că există și cazuri precum Urziceni, unde doar pronia cerească a evitat o tragedie, în fața spitalului din orașul respectiv. Doar că discuția trebuie să ducă la o soluție viabilă, corectă. Nu una populistă. Primul gând care îmi trece prin minte este că veniturile încasate de personalul medical de acolo sunt egale celor din întreaga țară; medicul de gardă este plătit consistent ca să doarmă liniștit și să plece odihnit a doua zi; costurile cu personalul sunt vreo 90% din totalul resurselor de care dispune spitalul respectiv. Poate ar trebui să pornim de aici. Nu există niciun fel de criteriu de performanță pentru salariile formidabile încasate de cei care dorm liniștiți în timpul serviciului – și, de altfel, medicul de gardă din noaptea respectivă nu va fi atins nici măcar cu o floare după incident. Poate subiectul serviciilor medicale din țară trebuie abordat în toată amploarea lui, pentru a vedea dacă este suficient că veniturile personalului au fost crescute foarte mult, în ultimii ani, în timp ce calitatea actului medical este departe de a se fi îmbunătățit pe măsură. Dar eu, unul, recunosc că nu am calificarea necesară pentru a adânci acest subiect. Mi-aș dori să o facă cei care se pricep la acest domeniu; mi-aș dori, desigur, o analiză riguroasă și, cu siguranță, fără populisme – care sunt, după părerea mea, responsabile pentru multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi. Cum altfel decât un populism deșănțat poate fi numit faptul că salariile personalului medical din spitale sunt egale, indiferent de ce se întâmplă acolo?

Eu revin la punctul de la care am plecat, și anume acela că avem o creștere consistentă a forței economice a țării; aceasta trebuie fructificată în mod judicios. Ceea ce înseamnă, printre altele, să obținem rezultate palpabile în utilizarea banului public, inclusiv prin reducerea decalajelor uriașe în plan teritorial; iar existența unor spitale în mici orașe de provincie să meargă dincolo de faptul că personalul este plătit cu aceeași sumă ca cel din mari spitale universitare.

Cum s-a atins performanța economică la care m-am referit? După părerea mea, ar fi două explicații fundamentale: descătușarea inițiativei private, după căderea regimului comunist din a doua cea mai săracă țară din Europa, a permis o ofertă de bunuri și servicii mult mai aproape de nevoile cetățenilor, reprimate timp de decenii; și deschiderea economiei, investițiile străine aducând atât capital, cât și know how la nivel occidental. Ritmul de creștere s-a accelerat puternic după aderarea la structurile politico-militare și economice occidentale, care a marcat ruperea definitivă de modelul sovietic.

Așa stând lucrurile, este straniu cât de mulți aderenți au opinii care neagă practic tot ce s-a realizat durabil în această țară, după căderea regimului comunist. Am citit chiar o opinie a unui ditamai profesorul universitar, care susținea că, atât timp cât a tot crescut datoria externă, creșterea economică ar fi artificială – un concept care nu are vreo legătură cu știința economică (dacă ar fi așa, țări cu datorie publică, raportată la PIB, de 2-5 ori mai mare decât a României ar fi efectiv la pământ: SUA, Japonia, Germania, Franța, ca să dau doar câteva exemple). Realitatea este că România se găsește azi în cea mai fastă perioadă din întreaga sa istorie, cu o dezvoltare economică fără precedent și o situație politico-militară cum nu a mai avut vreodată. Unde trebuie într-adevăr tras semnalul de alarmă, este în privința rostului deficitului bugetar de la noi. Da, avem o creștere economică solidă; dar are vreo noimă ca țara să se împrumute din greu pentru a plăti pensii speciale monstruos de mari unor persoane care abia au ajuns la vârsta de 45 de ani? Și cât putem să ne facem că nu vedem absurdul decalaj între omul de rând și nababii pensionați special?

Cum spuneam, situația economiei se datorește, în proporție covârșitoare, investițiilor și investitorilor – români și străini. De aceea, dacă tot vom vorbi despre o necesară ajustare fiscală, ea nu ar trebui să bruscheze sectorul privat, să așeze o povară disproporționată asupra producției de bunuri și servicii, întrucât efectul ar putea fi opus celui așteptat, iar creșterea economică rapidă, care s-a manifestat timp de decenii până acum, să aibă serios de suferit.

Și iată că am ajuns la tema esențială a acestei intervenții, și anume că deficitul fiscal a atins un nivel insuportabil, a cărui corectare a devenit stringentă. Dificultatea problemei rezidă în primul rând în faptul că ea nu s-a născut peste noapte, ci se tot acumulează de ani și ani. Iar aici am fost mirat să citesc opinia lui Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF, care susține: „Este o nebuloasă totală cum am ajuns aici și cum, în câteva luni, tot tabloul macroeconomic, care părea rezonabil, este aruncat în aer”. Nu, tabloul macroeconomic nu mai pare rezonabil de un bun număr de ani – iar aceasta este principala explicație pentru care, de pildă, ratingul de țară al României este mai nefavorabil decât al tuturor celorlalte țări central-europene: Cehia AA-, Polonia A-, Bulgaria și Ungaria BBB; doar noi stăm la BBB-, adică ultima treaptă pentru a fi o țară „recomandată investițiilor”. Și, să nu pierdem din vedere, mulți indicatori importanți pentru determinarea ratingului de țară sunt foarte buni: rezervele valutare; stabilitatea cursului; creșterea economică. Dar ne trage înapoi vulnerabilitatea dată de deficitul bugetar și de creșterea datoriei publice de la un an la altul.

Pe plan intern, semnalele legate de dezechilibrul bugetar au fost tot mai insistente și mai clare. Avem, mai întâi, Consiliul Fiscal, un organism creeat exact în acest scop, care nu a scăpat nicio ocazie pentru a arăta, an după an, că veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile – subestimate. Mai mult decât atât, în mai anul trecut, un grup de lucru coordonat de academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, format din experți de prestigiu în macroeconomie, a dat publicității o analiză intitulată „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României”, care arată limpede nu doar nevoia de ajustare fiscală, ci și direcțiile posibile de acțiune în acest sens. Autorii arată clar: „Nu procedura de deficit excesiv este prima rațiune pentru care este necesară corecția dezechilibrului bugetar, ci situația economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecție, fie și graduală, având în vedere amploarea șocurilor adverse”.

La rândul ei, Banca Națională a semnalat, ani de-a rândul, că problema deficitului bugetar și a datoriei publice devine tot mai preocupantă, mai amenințătoare pentru echilibrul macroeconomic. Astfel, toate rapoartele privind stabilitatea financiară din ultimii ani o plasează între principalele riscuri. În iunie, anul acesta, raportul indică drept risc sever „Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale”. Mai mult, creșterea stocului datoriei publice a format obiectul „temei speciale” a raportului încă din 2015. La acel moment, analiza arată că depășirea pragului de 40 la sută din PIB (datoria publică brută era deja peste 39 la sută din PIB, iar cea netă de aproape 36 la sută) este un semnal de alarmă, iar peste 45 la sută din PIB ajungem la un punct critic. Acum datoria publică a depășit 50 la sută din PIB.

În ceea ce mă privește, am avut numeroase prezentări publice, în nume personal, care au insistat asupra costului tot mai apăsător al îndatorării publice și asupra problemei deficitelor gemene – bugetar și de cont curent. Recent, la ZF Bankers Summit 2023, din 26-28 iunie, am adăugat celor două subiecte și o întreagă discuție despre natura structurală a deficitului bugetar în România.

Pe ansamblu, nimic nu este mai puțin adevărat decât că „în câteva luni, tot tabloul macroeconomic, care părea rezonabil, este aruncat în aer”. Tabloul macroeconomic nu mai este rezonabil de destui ani încoace. Prin 2014-2015 se ajunsese la un deficit public in jurul valorii de 1 la sută din PIB, care reprezenta „medium term objective”, sau MTO. Deloc surprinzător, atunci s-a diminuat și deficitul extern, la un nivel perfect sustenabil. După asta, însă, în pragul alegerilor, lucrurile au luat-o razna: a început un fel de întrecere politică, cine inventează mai multe favoruri fiscale și scutiri de impozite. Mai puțin obișnuit, generozitatea pe bani publici a continuat și în primul an de după alegeri; punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, l-a reprezentat aplicarea complet irațională a așa-zisei teorii wage-led growth, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta; situația a fost ascunsă, o vreme, de probleme globale, cum a fost pandemia de COVID-19 și cum este în continuare războiul din Ucraina. Dar ceea ce se întâmplă acum este, pur și simplu, decontul pentru ani de negare a unei probleme tot mai stringente, tot mai apăsătoare.

Simt nevoia ca, la încheierea acestei prime părți a intervenției mele, să mai clarific un aspect, care reiese tot din opinia publicată de Cristian Hostiuc. Scrie directorul editorial al ZF: „Unde a fost Comitetul de Macrostabilizare, condus de guvernatorul BNR, și din care face parte ministrul finanțelor?”.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) este un organism al cărui rol este să creeze un cadru de dialog între Banca Națională, Autoritatea de Supraveghere Financiară și guvern, reprezentat de Ministerul Finanțelor. CNSM este replica, la nivel național, a Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS). Cadrul în care CERS și CNSM funcționează este reglementat unitar, la nivel european. Consiliului general al CNSM, care într-adevăr este condus de guvernatorul BNR și din care face parte ministrul finanțelor, se întrunește trimestrial, dar dialogul interinstituțional pentru pregătirea ședințelor Consiliului General al CNSM este neîntrerupt. Particularitatea acestui organism este că el are o mai puțin pregnantă amprentă publică, dar asta nu înseamnă că acțiunile sale sunt mai puțin semnificative, deși ele au de multe ori un caracter extrem de tehnic. Nu vreau să intru foarte adânc în detalii. Am să citez doar un paragraf din raportul anual al CNSM, dat publicității în această vară: „Recomandarea CNSM nr. R/4/2022 privind amortizorul anticiclic de capital în România, prin care s-a recomandat Băncii Naționale a României să majoreze rata amortizorului anticiclic de capital cu 0,5 puncte procentuale, începând cu data de 23 octombrie 2023, pe fondul acumulării suplimentare de riscuri la adresa stabilității financiare, alături de persistența vulnerabilităților asociate deficitelor gemene, ce reclamă o conduită precaută din partea instituțiilor de credit, inclusiv prin întărirea bazei de capital”. Dacă această exprimare este foarte eliptică și cam greu de digerat, iată o altă explicație, din același raport anual: „Pe lângă deteriorarea perspectivelor la nivel european, România are unele particularități (cu o tendință de adâncire), precum menținerea vulnerabilităților structurale asociate deficitelor gemene și încadrării României în procedură de deficit excesiv sau provocări privind sustenabilitatea datoriei sectoarelor public și privat, care conduc la o poziționare mai puțin favorabilă în raport cu UE privită în ansamblul său”.

Altfel spus, CNSM este la locul său și își face treaba. Ceea ce nu înseamnă, într-adevăr, că nu am ajuns într-un punct critic, generat în principal de creșterea deficitului public. Este tema principală a viitoarei mele intervenții publice.

O situație foarte complicată. Cum ieșim la lumină? (II)

0

În urmă cu două cicluri electorale, prin 2015, a început un fel de competiție pentru atragerea alegătorilor, cum altfel, decât prin acordarea unor facilități fiscale. Alegerile din 2016 au trecut, facilitățile au rămas. Mai puțin obișnuit, noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forță generozitatea fiscală, prin aplicarea complet irațională a așa-zisei teorii wage-led growth – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta. Până am ajuns, azi, într-o situație deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB și crește precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situației nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri.

După părerea mea, remedierea situației poate și ar trebui să pornească de la anularea, cât mai rapidă, a facilităților fiscale acordate cu diverse scuze, dar care în final au făcut praf orice logică a politicii fiscale. Aceste însemnări se vor concentra asupra acestei teme. Remarc mai întâi faptul că s-a împământenit solid ideea că facilitățile fiscale rezolvă orice problemă și, o dată acordate, ele nu mai sunt eliminate în veci. În loc să existe o competiție sănătoasă, pentru performanță personală mai bună, efortul se mută în a accede într-o poziție care oferă un privilegiu fiscal: mai multă bunăstare pentru mai puțină muncă. Tocmai faptul că s-a ajuns atât de departe pe această cale ar justifica o decizie politică fermă: toate facilitățile deja acordate își încetează aplicabilitatea și nu se acordă alte facilități decât punctual, pentru investiții foarte mari (să spunem, de la
50 milioane de euro în sus) și pentru o perioadă precis delimitată, nu mai lungă de 5 ani. Ar fi ideal un acord politic de a continua această politică fermă și clară în următoarele
3 cicluri electorale, cel puțin.

Știu că anularea facilităților fiscale va fi un demers dificil politic, mai ales cu un an înaintea alegerilor. Dar șansa de succes, inclusiv în planul impactului pentru corectarea deficitului, este mai mare dacă aria de acoperire a anulării facilităților este mai cuprinzătoare și dispare argumentul „dacă se poate pentru x, de ce nu și pentru y?”. Nu am informații legate de toate facilitățile în vigoare. De aceea, ceea ce voi arăta mai jos are doar rolul de a ilustra demersul pe care l-aș considera de dorit din partea autorităților, întrucât contribuie și la rezolvarea unei probleme acute în prezent, și la un cadru fiscal mai echilibrat, cu avantaje semnificative pe termen lung, tocmai pentru că adevărații câștigători ar fi investitorii care își bazează performanța pe rezultatele propriei activități, nu pe pomeni fiscale.

Întâi, este de adoptat fără întârziere un regim al taxei pe valoarea adăugată (TVA) mult simplificat, cu doar două cote (19 la sută, cota standard, și 9 la sută numai pentru produsele alimentare, fără zahăr, băuturi și dulciuri) și fără excepții. Aș așeza pe primul loc această măsură întrucât se poate aplica imediat, iar rezultatul se vede fără întârziere. Am înțeles discuția legată de cărți, ba chiar am aflat cât de dramatică va fi eliminarea cotei de 5 la sută pentru sălile de fitness, sau pentru construcția de locuințe. În toate cazurile, vorbim despre argumente valabile de fapt pentru orice activitate umană – pentru toate, o cotă de favoare la TVA este mai bună decât cea standard. De aceea, nu trebuie să existe deloc excepții; una singură o va justifica pe a doua și tot așa. Iar pentru eventuale politici de stimulare a unui domeniu sau altul, există și alte pârghii, cum ar fi, de exemplu, creditele prin programul pentru prima casă. Cât despre sălile de fitness, cel puțin la clubul la care merg eu, reducerea acordată acum câțiva ani TVA s-a găsit, integral, în veniturile sălii: abonamentul nu s-a ieftinit nici măcar cu un leu.

Următoarea pe listă este exonerarea de la plata unor impozite și taxe pentru anumiți salariați. De peste două decenii sunt aici lucrătorii din IT – o măsură utilă, la începutul anilor 2000, dar care acum este perfect aberantă: unii dintre cei mai bine plătiți salariați sunt scutiți de impozit pe venit. Dar toate celelalte scutiri (pentru constructori, pentru agricultori, pentru cercetători și câte or mai fi) trebuie eliminate. Toate, pentru că, repet: ideea că este posibil să avem mai multe categorii de plătitori de taxe trebuie să dispară – pentru echitate, ca și pentru creșterea, absolut necesară, a veniturilor statului.

Pe locul al treilea aș așeza eliminarea facilității fiscale pentru ceea ce în mod abuziv se intitulează microîntreprindere. Când s-a introdus, această facilitate a vizat simplificarea procedurilor fiscale, pentru activități economice pentru care calcularea profitului, inclusiv eventuala verificare a calculelor de către controlul fiscal, erau excesiv de complicate și nejustificate de rezultatul obținut. A taxa cu 1 la sută venitul total al unei microîntreprinderi este rațional și eficient. Iar facilitatea nu are decât obiectivul de a simplifica sistemul fiscal, nu de a oferi o portiță pentru a plăti cat mai puțin ca impozit pe profit. Dar când „microîntreprindere” s-a numit și ceva care are venituri de 1 milion de euro pe an, ba se poate să aibă și „frați” cu același proprietar sau cu soțul/soția/fiul proprietarului, avem de-a face cu o evidentă formă de ”optimizare fiscală”. Este nesănătos pentru echitatea în afaceri și păgubos pentru buget. Iar datele centralizate de Banca Națională arată cum o facilitate rezonabilă se transformă într-o goană pentru „optimizare fiscală”.

Astfel, în anul 2022 erau înregistrate aproape 728.000 de microîntreprinderi, din care peste
68 la sută aveau o cifră de afaceri totală mai mică de 50.000 de euro, iar cele cu o cifră de afaceri între
50 și 300.000 de euro reprezentau alte 23 de procente din total.

Microîntreprinderile cu valori ale cifrei de afaceri de peste 300.000 de euro erau puțin peste 51.000, adică 7 la sută din numărul microîntreprinderilor. Pentru o țară cu nivelul prețurilor din România aceste 7 la sută din microîntreprinderi ar trebui reclasificate drept plătitori de taxe obișnuiți. Merită semnalat, totodată, faptul că numărul total al microîntreprinderilor a crescut cu 16 la sută în cinci ani; dar în cazul „microîntreprinderilor” cu cifre de afaceri de peste
300.000 de euro creșterea a fost cu nu mai puțin de 80 la sută în același interval. Pentru această conduită nu fac o vină antreprenorilor; aceștia au identificat portița legală pentru „optimizare fiscală” și au procedat în consecință. De aceea, reducerea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderi până la
500.000 de euro în acest an este un pas în direcția corectă. Ca, de altfel, și măsurile discutate în spațiul public privind coborârea acestui plafon la 300.000  de euro, ca și impozitarea cu 3 la sută a firmelor care înregistrează rate ale profitului foarte ridicate. Aceste măsuri nu descurajează investitorii, ci doar reduc pe un palier mai rezonabil favorurile fiscale de care se bucurau unii întreprinzători. Un pas înainte, chiar dacă opinia publică este asaltată cu abordări pro-domo ale celor care au plătit impozite derizorii, iar acum, vai, vor plăti ceva mai mult.

Nu trebuie pierdute din vedere nici „optimizările fiscale” realizate prin angajări mascate sub formă de „colaborare”, respectiv „persoane fizice autorizate” sau „profesii liberale”. Știu că aici calc într-un mușuroi colosal de privilegiați, care au salariul minim pe cartea de muncă și „colaborează” cu același angajator pentru sume care pot fi de multe ori mai mari decât salariul. Asta este însă o formă, perfect legală acum, de a fura de la ceilalți contribuabili, care nu au găsit drumul spre „optimizare fiscală”. Un bine cunoscut avocat, care a fost și secretar de stat în Ministerul Finanțelor, recunoștea onest că el plătește taxe pe venit mai mici decât secretara lui – ceea ce nu are sens. Am înțeles că unii avocați au explicat că o taxare pentru sănătate la venitul obținut ar însemna o dublare a poverii fiscale, fără vreun câștig pentru ei. Aici au dreptate. Doar că eu, care am plătit mereu impozite și taxe fără vreo facilitate, aș vedea invers lucrurile: până acum, timp de zeci de ani, ei au plătit doar jumătate din cât ar fi trebuit să plătească, dacă nu aveau portița legală a „profesiilor liberale”… Nu cred că este aici locul unor detalii de ordin tehnic. Obiectivul și normal, și sănătos în plan social este ca veniturile din muncă să fie impozitate similar, iar portițele pentru a plăti cât mai puțin statului să nu existe.

Închei aici discuția despre venituri ale statului care sunt ciuntite prin îngăduința legiuitorului, pentru a ridica o problemă deosebit de gravă, referitoare la o cheltuială bugetară care tinde să devină copleșitoare: pensiile speciale. Iar aici, pentru a nu exista confuzii semantice, includ toate pensiile care: (i) se calculează cu altă bază a veniturilor decât cea standard; (ii) se acordă pentru o altă vechime decât cea standard; și/sau (iii) se acordă de la o altă vârstă decât cea standard.

Am să încep discuția cu ultima problemă, cea a vârstei de pensionare, pentru că aceasta este cel mai aberant privilegiu care poate fi acordat de un stat, iar el NU EXISTĂ NICĂIERI în Uniunea Europeană. Adică, să fie clar: chiar pentru profesiile pentru care vechimea pentru acordarea pensiei este de 20 de ani de activitate, pensia NU se acordă înainte ca beneficiarul să atingă un prag de vârstă. Iar argumentele pentru o asemenea conduită sunt multe și foarte puternice.

În primul rând, persoana care iese la pensie pe la
45-50 de ani este în plină putere. A ieși din activitate este un blestem cu o poleială atrăgătoare. (Dacă persoana respectivă nu iese din activitate, ci lucrează și ia și pensie – aceasta este o aberație morală. Doar că este destul de improbabil ca pensionatul special să poată să lucreze mai mulți ani, apar inevitabil conflicte, a căror rezolvare va fi, la un moment dat, terminarea activității.) În 2-3 ani, dacă nu mai devreme, frustrarea pentru a fi ajuns neica nimeni, un pensionar bine plătit și atât, devine copleșitoare.

În al doilea rând, experiența profesională ajunge spre apogeu tot la aceeași vârstă. Societatea are de pierdut enorm prin pensionarea unor oameni, în plină putere, care ies de pe piața forței de muncă și lasă locul altora, care au nevoie de ani și ani pentru a deveni experți în domeniul respectiv. Iar cazul cel mai flagrant este al judecătorilor. Revin cu sublinierea că NICĂIERI nu există judecători pensionari la
50 de ani. Nicio țară nu este atât de bogată sau necugetată să dea cu piciorul unei experiențe profesionale inestimabile. Cu excepția României.

Pe măsură ce numărul celor care se lasă seduși de privilegiul de a ieși la pensie înainte de a fi împlinit 50 de ani crește, avem situații colosal de grave, datorate irosirii experienței de la maturitate a foarte multor oameni. Tragicul caz de la 2 Mai, unde două vieți tinere au fost spulberate, are printre cauze profunda lipsă de experiență a polițiștilor din trafic, care este urmarea naturală a pensionării polițiștilor cu experiență, în plină maturitate. Aceasta este calea pe care vrem să mergem? Să luăm vieți tinere, pentru ca adulți sănătoși să poată să iasă la pensie la 45 de ani, după care să taie frunze la câini încă 30-40 de ani, pe bani publici? Dacă aș fi citit așa ceva într-un roman al lui Kafka aș fi spus că merge prea departe cu imaginația.

În al treilea rând, coeziunea societății are grav de suferit. Însuși sentimentul național este în pericol, dacă persistăm în a avea două categorii de cetățeni: pe de o parte, marea majoritate, care muncesc peste 40 de ani pentru o pensie care este sub
40 la sută din ultimul venit. Pe de altă parte, privilegiații, care ies la pensie după 20 de ani, pe la vârsta de 45 de ani, cu o pensie mai mare decât ultimul salariu, și care se va tot indexa până la sfârșitul vieții „specialului”. O țară normală nu își poate permite ca o parte dintre cetățeni să dobândească venituri exorbitante din bani publici, pentru a se odihni de pe la 45 de ani până la sfârșitul vieții: asta duce inevitabil la nemulțumiri sociale, la conflicte între grupuri sociale, la un sentiment de frustrare care atrage, pur și simplu, părăsirea țării. Pe măsură ce trece timpul, numărul „specialilor” va tot crește, falia din societate devenind prăpastie. Iar principiul constituțional, potrivit căruia toți oamenii sunt egali în fața legii va fi doar o batjocură, așa cum a scris, acum aproape 80 de ani, George Orwell: toate animalele sunt egale, doar că unele sunt mai egale decât celelalte!

În sfârșit, dar nu în cele din urmă, problema costului bugetar este colosal de serioasă. Acum se cheltuie cam 1 la sută din PIB pe pensii speciale. Nu pare mult. Dar în fiecare lună ies la pensie alte valuri de „speciali”, toți cu salarii mari, care vor avea pensii mai mari decât ultimul salariu, pentru multe zeci de ani de aici înainte. Estimez că nu vor trece mai mult de 5 ani înainte de a ajunge la 2-3 la sută din PIB, iar în 10 ani vom cheltui mult mai mult pentru pensii speciale decât pentru învățământ. Aceasta este calea spre progres a României? Sau este drumul care duce fix la o țară eșuată?

De aceea, susțin, cu toată fermitatea: prima decizie care trebuie adoptată, cât mai urgent, este încetarea aplicabilității prevederilor legale care permit pensionarea înainte de vârsta standard. O discuție ar putea să existe pentru personalul militar din armată, unde de altfel și în prezent există reglementări pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare – doar că, posibil, există „portițe” pe unde se strecoară unii, mai egali. Dar, în rest, vârsta de pensionare trebuie să fie cea standard. Și pentru judecători, și pentru personalul Ministerului de Interne, și pentru toți ceilalți privilegiați de azi. Această decizie nu ar trebui să întârzie. Este, până la urmă, o chestiune de securitate națională! Dar nu în direcția în care privilegiații de azi pretind ca ar fi, ci exact invers!

Cât despre profesiile unde nu poți fi performant până la vârsta de 65 de ani (mie mi-a fost dat exemplul balerinilor; este clar, nu-i așa, faptul că balerinii nu pot dansa pe scenă până la vârsta normală de pensie este explicația pentru care ies la pensie de la
45 de ani polițiștii de proximitate!); dar există întotdeauna activități pe care le pot desfășura, după o anumită vârstă, să spunem, chiar balerinii. Sau, eventual, pot ieși la pensie mai devreme, cu diminuarea drepturilor de pensie. Știu, nu îmi voi face prea mulți prieteni cu această abordare. Cred însă că a venit vremea sa fim lucizi, să încheiem segregarea socială gravă, care va avea efecte dramatice în plan social și economic.

Nu voi intra aici în discuții pe tema modului de calcul al „pensiilor speciale” până la dispariția lor totală. Dar aceasta va trebui să se întâmple, chiar dacă, în prezent, dând cinstea pe rușine și încălcând grav chiar constituția pe care ar trebui să o apere, Curtea Constituțională ține cu dinții și cu ghearele de un privilegiu pe cât de absurd legal, pe atât de nerușinat de mare, în cazul magistraților. În măsura în care cei nouă dumnezei din CCR vor avea o urmă de decență și vor înțelege că au sărit foarte mult peste cal, cu privilegii de nabab, problema se poate rezolva, treptat, prin modificarea modului de calcul al pensiilor, prin impozitarea specială a părții acordate peste nivelul rezultat din calculul unei pensii obișnuite și așa mai departe. Ar trebui însă ca cei nouă dumnezei să redevină oameni, cu bun simț.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, există și soluția radicală: realizarea unui text de lege care abrogă imediat și definitiv toate pensiile speciale, le recalculează pe cele aflate în plată – iar textul respectiv devine subiect de referendum constituțional, la unul din cele patru rânduri de alegeri de anul viitor. Acest text poate prevedea ca prin Constituție să fie interzisă acordarea de pensii, la alte vârste și în alte condiții decât cele valabile pentru toți cetățenii. Textul respectiv ar putea cuprinde, de exemplu, următoarele: „În aplicarea prevederilor art. 16, al. 1 al Constituției României, de la data publicării acestei legi în Monitorul oficial își încetează aplicabilitatea toate legile care stabilesc regimuri preferențiale pentru unele categorii socio-profesionale în privința vârstei de pensionare și/sau a modului de calcul al pensiilor, iar plata oricărei pensii în baza acestor legi încetează de la aceeași dată. Persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare potrivit legislației în vigoare li se recalculează drepturile de pensie, cu includerea în calcul a tuturor veniturilor pentru care au fost plătite una sau mai multe forme de pensie. Persoanele care nu îndeplinesc condițiile de pensionare potrivit legislației în vigoare se vor reangaja, potrivit legii, în funcții potrivit pregătirii și experienței profesionale”.

Nu este ușor. Numărul profitorilor de pe urma banului public și mai ales forța politică a acestora sunt formidabile. Vor fi găsite tot felul de pretexte sau de scuze pentru a lăsa portițe, pentru a păstra privilegii; dacă nu pentru toți cei „îndreptățiți” acum, măcar pentru o parte a acestora. Dar societatea trebuie să se trezească. Avem un deficit bugetar uriaș, care va tot crește. Și nu este deloc departe ziua în care nu Uniunea Europeană, nu Fondul Monetar Internațional, ci altcineva va dicta ce anume trebuie să facem: creditorii României.

Ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) și creșterea în continuare a deficitului public vor închide piețele financiare pentru țara noastră. Atunci, deficitul va fi acoperit așa cum o fac țările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creșterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică și de durată, deprecierea monedei naționale. Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program rațional și comprehensiv de restabilire a viabilității bugetului. Dacă, de exemplu, guvernul va rezolva piatra de moară a pensiilor speciale, iar celelalte măsuri, discutate aici, vor fi adoptate, am convingerea că depășirea în acest an a deficitului de 4,4 la sută din PIB va fi acceptată și de UE, întrucât ne-am afla pe cea mai sănătoasă cale de viabilizare a bugetului. Sumele din PNRR vor fi deblocate, ceea ce va spori șansele de accelerare a creșterii economice și de însănătoșire nu doar a finanțelor publice, ci și a mediului de afaceri. Posibil este. Întrebarea este dacă avem oameni politici cu înțelepciunea de a ataca problemele de la rădăcină, cu rezultate de durată. Avem?

Banca Mondială: România îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume

0

Dan Popa
 jurnalist economic

Ineficiențele din sistemul de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții, ineficacitatea formării profesionale și a politicilor active pe piața muncii, combinate cu exodul creierelor, provoacă deficite de competențe și neconcordanțe cu cererea pieței, arată un raport al Băncii Mondiale dedicat României.

În ultimii 10-15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români, reprezentând aproape 20% din forța de muncă

În mare parte din cauza emigrației, România a înregistrat o scădere și o îmbătrânire atât a populației, cât și a forței de muncă. În ultimii 10-15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români – reprezentând aproape 20% din forța de muncă –, mulți definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii.

Întrucât românii care emigrează sunt de obicei tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea românească îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.

Variațiile regionale sunt considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5%) – cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia. Astfel, punctele de presiune demografică (de exemplu, o cerere mai mare de asistență medicală mai complexă pentru persoanele în vârstă) sunt mai acute în regiunile slab dezvoltate, în care furnizarea de servicii este deja dificilă.

Rata de inactivitate a României – rata persoanelor în vârstă de muncă care nu fac parte din forța de muncă (nici nu lucrează, nici nu caută în mod activ un loc de muncă) – este de 33,2%, printre cele mai ridicate din UE, iar participarea la piața muncii (69,2%) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii din economie. Rata de participare este deosebit de scăzută în rândul femeilor, al tinerilor și al persoanelor cu mai puține studii absolvite.

Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a fost de 14,7%, al doilea loc în UE după Italia.

Aproape jumătate dintre cei care locuiesc în familii aflate în procentul de 40% de la baza distribuției veniturilor nu au un loc de muncă formal, iar alți 28% sunt în continuare angajați în agricultură. În condițiile în care zonele rurale înregistrează rate mai ridicate ale sărăciei, o concentrare a segmentelor de forță de muncă cu un nivel mai scăzut de calificare și o piață a muncii mai slabă, aceste date evidențiază legăturile dintre lipsa oportunităților de angajare și nivelul de sărăcie.

În timp ce oferta de muncă este în scădere, cererea de competențe este în creștere și se preconizează că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziție verde și digitală avansează.

Deficitul de competențe și neconcordanțele între acestea și cererea pieței, deja considerabile, se adâncesc tot mai mult: lipsa de competențe adecvate în rândul forței de muncă era deja principala constrângere pentru firmele din România înainte de pandemie, potrivit sondajelor Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor, iar rata locurilor de muncă vacante s-a dublat.

O mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie suprainstruite pentru ocupația lor, fie lucrează într-un sector care nu corespunde studiilor făcute

Procesele de producție automatizate și economia dominată din ce în ce mai mult de servicii necesită mai multe abilități cognitive nonrutiniere, cum ar fi gândirea critică și abilitățile socio-comportamentale, precum și mai multe competențe digitale (de bază, pentru majoritatea lucrătorilor, dar și avansate, pentru locurile de muncă legate de IT).

Totuși, s-au înregistrat deficite de forță de muncă atât în ocupațiile cu nivel înalt, cât și în cele cu nivel scăzut de calificare (de exemplu, dezvoltatori și analiști de software și aplicații, medici generaliști și specialiști, ingineri electricieni, tehnicieni în fizică și în științe inginerești, mecanici și reparatori de utilaje, bucătari, șoferi de camionete și de motociclete, lucrători în industria confecțiilor și în alte domenii conexe).

Dintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale, iar zonele rurale din România sunt pe penultimul loc.

Emigrația continuă să aibă efecte negative: deși România are o proporție relativ mare de absolvenți în domeniul TIC (5,6% din totalul absolvenților în 2020, față de media UE de 3,6%), ponderea specialiștilor TIC în cadrul forței de muncă (2,2%) este mult inferioară celei din restul UE (3,9%).

Există și „oaze” de competențe digitale, dar adesea acestea par să deservească piețele străine: România este singura țară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză (Otto Kässi, Vili Lehdonvirta, Online labour index: Measuring the online gig economy for policy and research, Technological Forecasting and Social Change, Volumul 137, 2018, p. 241-248).

Lipsa generală a competențelor digitale în rândul populației reprezintă un impediment clar pentru adoptarea pe scară mai largă a serviciilor digitale de către cetățeni și întreprinderi și, de asemenea, poate să încetinească tranziția către locuri de muncă verzi, care necesită niveluri relativ ridicate de competențe.

Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara

Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți interesate să acționeze în mod izolat. Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.

Înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, sistemul de învățământ reușea cu greu să ofere o educație de înaltă calitate tuturor elevilor și studenților, iar țara se confrunta cu o serie de provocări legate de dezvoltarea umană. Atât numărul celor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata analfabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngrijorare.

România are performanțe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de NEET și de persoane care părăsesc timpuriu școala. România are cea mai mică rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții din UE, din cauza barierelor culturale și sistemice.

Aproximativ 1% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulților, cu mult sub obiectivele naționale și sub media UE de 9,1%. În România, învățarea pe tot parcursul vieții nu deblochează, de obicei, o evoluție pozitivă a salariului sau a carierei, nici nu este apreciată la nivel personal, în special în rândul persoanelor de peste 40 de ani.

Cheltuielile publice ale României pentru protecție socială și asistență socială sunt relativ mici comparativ cu ale altor state membre ale UE și ale altor țări din EAC. Astfel, pe lângă faptul că se confruntă cu inegalitatea accesului la servicii, persoanele sărace nu dispun nici de resurse pentru a investi în capitalul lor uman.

Articol preluat de pe hotnews.ro

©Hotnews: https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26625944-banca-mondiala-romania-imbatraneste-sufera-urma-unuia-dintre-cele-mai-grave-exoduri-creiere-din-intreaga-lume.htm

România are în sfârșit un plan pe termen lung: polarizarea socială

0

De ani de zile, suntem în mod constant bombardați cu avertismente legate de noua eră în care a intrat omenirea. Și nimeni nu face economie de epitete sau metafore: o nouă ordine internațională, mișcări de „plăci tectonice”, redesenarea polilor de putere, războiul pentru resurse și altele similare. Privind la toate aceste declarații ale liderilor de opinie din România, nu pot să nu constat un anumit spirit pasiv/contemplativ care le-a caracterizat de-a lungul timpului. Căci astfel de schimbări, care își pun amprenta asupra unei civilizații, nu apar peste noapte. Ele au nevoie de ani, uneori decenii, pentru a produce efecte, motiv pentru care pregătirea pentru noile provocări se face tot cu ani sau decenii înainte. Cel puțin asta fac țările care își propun să rămână relevante, să aibă un cuvânt important de spus în economia și politica globală.

În anticiparea nevoii masive de materii prime generate de dezvoltarea economică și de obiectivul de a deveni o putere regională, asaltul Chinei asupra Africii nu a început anul trecut, ci de cel puțin 15 ani ca urmare a planificării și viziunii pe termen lung pentru dezvoltarea țării. Apetitul în creștere al SUA și UE pentru explorarea meteoriților sau a altor planete are și el la origine anticiparea momentului, peste decenii, când Pământul va fi secătuit de resurse minerale sau ele se vor afla sub controlul unor puteri concurente. Tot în aceste evaluări și planificări pe termen lung putem include și reactivarea interesului pentru Luna, inclusiv prin participarea unor noi actori noi precum India, în condițiile în care rivalul său geopolitic, China, a luat startul securizării de resurse mult mai devreme.

Bineînțeles că lista ar putea continua cu exemple legate de investițiile în dezvoltarea și stăpânirea inteligenței artificiale sau de programele de evaluare și limitare a impactului schimbărilor climatice. Ideea este că toate aceste inițiative au la bază evaluări făcute pe termen lung și, apoi, programe menite să atingă aceste obiective în decenii.

Nu am cunoștință ca România să fi avut în ultimii
30 de ani un astfel de program pe termen lung pe care să-l urmeze cu sfințenie pentru a-l duce integral la bun sfârșit. De cele mai multe ori, astfel de proiecte pe termen lung nu au existat, în lipsa unei viziuni, iar atunci când au existat au eșuat sau au fost îndeplinite doar parțial.

Unii ar putea da ca exemplu intrarea în UE. Dar, să fim sinceri, România a intrat în UE fără a fi cu adevărat pregătită, căznindu-se ulterior să se ridice la nivelul standardelor Uniunii în urma semnificativelor presiuni externe. Eșecurile repetate de a respecta un parcurs de aderare la zona euro dau măsura exactă a incapacității de a urma în mod consecvent un program riguros, ale cărui obiective sunt parametrizate și nu fac obiectul unor interpretări și decizii subiective.

Principalele axe rutiere care urmau să traverseze România erau cunoscute de aproape două decenii. Statutul României de extremitate a NATO nu a apărut anul trecut. Și totuși, infrastructura rutieră și portuară a fost dezvoltată cu o lentoare teribilă. Enclavizarea și subdezvoltarea Moldovei vizibile de 20 de ani încoace nu au generat nicio tresărire și cu atât mai puțin un program de dezvoltare pe termen lung.

Lista e lungă și motivul pentru care amintesc toate aceste eșecuri este că astăzi suntem martorii unor acțiuni programatice care se pot constitui în elementele constitutive ale unui program pe termen lung însă cu o destinație tristă: creșterea polarizării sociale.

Sunt multe elemente care duc în această direcție. Unele sunt „naturale”, iar altele sunt generate de decizii eronate, care nu fac decât să amplifice consecințele primelor.

Îmbătrânirea rapidă a populației și inversarea piramidei vârstelor prin apropierea „decrețeilor” de vârsta pensionării este una din cauze. Explicația este cât se poate de simplă. Evaluări făcute de CFA România sau provenind din zona academică evaluează că, la pensionare, veniturile stabile ale românilor vor scădea cu aproximativ 60%. Cu o astfel de scădere și fără o cultură a economisirii, „decrețeii” se vor deplasa în zona inferioară a scării sociale alimentând o polarizare a societății.

Pensiile private obligatorii (Pilonul 2), lansate acum 15 ani, erau gândite să compenseze acest șoc demografic și bugetar prin furnizarea unei surse de venituri complementare la sistemul public de pensii. Din păcate, și pensiile private obligatorii au fost un program pe termen lung aplicat cu jumătate de măsură, în condițiile în care contribuțiile populației au crescut extrem de lent pentru a ajunge la doar jumătate din cât era planificat.

Însă, polarizarea socială, adusă oricum de un sistem public care va fi sub o presiune imensă peste 8-10 ani, va fi și mai mult amplificată de deciziile recente de a exclude largi categorii profesionale de la contribuția la pensia lor privată pentru a beneficia de câștiguri salariale pe termen scurt. Explicația rezidă în faptul că toți participanții la Pilonul 2 au o contribuție mai mică la pensia publică, diferența fiind cei 3,75% din salariul brut cu care contribuie la pensia privată. Cei din construcții, industria alimentară și, mai nou, IT, au primit „cadou” contribuția la P2, rămânând doar cu contribuția diminuată la pensia publică. Asta va face ca actualul „cadou” să ducă la o diminuare a veniturilor lor la pensionare, în condițiile în care primele două sectoare oricum sunt sectoare cu salarizări, și în consecință pensii, mai degrabă modeste. Deci un nou impuls dat polarizării sociale.

Însă lucrurile nu se opresc aici. Un rol important in garantarea viitoarei polarizării sociale îl reprezinta managementul fiscal și aici am în vedere mai multe aspecte.

În primul rând, merită remarcat faptul că, spre deosebire de alte țări, în România, regimul fiscal nu încurajează în niciun fel economisirea pe termen lung. Unele produse financiare beneficiază de deductibilități fiscale derizorii (de ex. asigurările de sănătate, pensiile facultative), iar altele nu au deloc așa ceva (de ex. creditele ipotecare, asigurările de viață, pensiile ocupaționale). Mai mult, recent s-a pus problema impozitării până și a dobânzilor la titlurile de stat. Verbal, românii sunt încurajați să economisească, practic însă, măsurile fiscale nu îi stimulează. Fără economii, situația lor economică la bătrânețe se va înrăutăți inevitabil.

În al doilea rând, eșecul colectării taxelor și impozitelor din cauza evaziunii fiscale a dus și va duce la îmbogățirea celor care au instrumentele necesare pentru a nu-și îndeplini obligațiile față de stat. În același timp, lipsa resurselor bugetare pentru furnizarea de servicii publice celor din ce în ce mai mulți cu venituri scăzute va face ca aceștia să fie obligați să accepte servicii publice mai proaste sau să se îndrepte spre sectorul privat. De exemplu, cei în vârstă să aleagă între servicii medicale slabe sau să își asume costurile aferente sectorului privat și scăderea nivelului lor de trai.

Iar dacă toate aceste categorii vor alimenta „sudul” polarizării sociale, cine va alimenta „nordul”? Pe de o parte, cei care au operat în sectorul privat în calitate de salariați sau antreprenori și care au avut veniturile și înțelepciunea necesare pentru a face economii/investiții de natură să le asigure un trai decent la pensie.

O altă categorie va fi reprezentată de toți cei care s-au bucurat de poziții privilegiate în sectorul public. Și aici mă gândesc la cei care au avut competențe căutate, precum medicii, mă gândesc la cei cu competențe limitate dar doriți de sistemul public din alte motive sau la cei care beneficiază de o discriminare pozitivă prin prisma legislației de pensionare.

Cei din urmă vor fi o categorie care va cunoaște o creștere rapidă, în condițiile în care nu doar legislația îi face imuni la scăderea de 60% de care va „beneficia” restul populației la pensionare, dar vârstă mică la care se retrag din activitate va face ca numărul lor să crească susținut în următoarele decenii, alimentând „nordul” polarizării sociale. Din păcate, această „imunizare” va fi realizată pe seama bugetul public, și așa tensionat de numărul în creștere al pensionarilor „obișnuiți”.

Dincolo de aspectele etice, care nu ar trebui deloc ignorate, polarizarea socială în creștere riscă să aducă tensiuni sociale în creștere și polarizarea politică extremă.

Deci, de data aceasta, chiar ar fi de dorit ca acest „plan” pe termen lung să eșueze printr-o schimbare majoră de direcție.                                                                                                                                          

Evoluții ale activității economice – Prețurile de producție pentru piața internă

0

din Raportul asupra inflației realizat de BNR, august 2023

Parcursul dezinflaționist al grupei bunurilor energetice (-15,1 puncte procentuale, până 21 la sută, rată anuală) a fost susținut de ramura de prelucrare a țițeiului, pe fondul manifestării unor puternice efecte statistice (-30,1 la sută în termeni anuali în intervalul aprilie-mai), dar mai ales de ramura de producție și furnizare a energiei electrice, termice și gazelor (dinamică anuală de 41,1 la sută în perioada aprilie-mai, față de 51,2 la sută în trimestrul I 2023). În linie cu tendința externă, cotațiile spot pe piețele interne en gros ale energiei electrice și gazelor naturale au înregistrat niveluri apropiate de cele anterioare debutului presiunilor în zona energetică în vara anului 2021. Pe plan intern, oferta abundentă, asociată condițiilor meteo favorabile (debitul Dunării a revenit în aprilie-mai aproape de media multianuală) și nivelului confortabil al depozitelor de gaze naturale (peste
50 la sută din capacitatea de stocare în luna mai, de două ori mai mult față de perioada similară a anului anterior), s-a suprapus unui consum încă mic (marii consumatori industriali fiind inactivi sau funcționând sub capacitate). De altfel, reducerea semnificativă a prețurilor în întregul bloc comunitar, în special în Germania[1], a condus la consemnarea în premieră a unor prețuri negative pe piața internă en gros de energie electrică pe parcursul lunii mai, în anumite intervale orare. În schimb, o influență de sens contrar a avut majorarea, începând cu 1 aprilie 2023, a tarifelor de distribuție la energie electrică și la gaze naturale, precum și la transportul energiei electrice.

În strânsă corelație cu evoluția cotațiilor internaționale ale metalelor și ale produselor energetice, atenuări ale dinamicii anuale comparativ cu trimestrul anterior au consemnat și prețurile bunurilor intermediare și de capital (-10,3 puncte procentuale, respective -0,9 puncte procentuale, până la -0,6 la sută, respectiv 5,1 la sută).

Și în ceea ce privește bunurile de consum a continuat tendința de încetinire a ritmului de creștere a prețurilor (-4,5 puncte procentuale, până la 14,6 la sută), aceasta fiind mai pronunțată în cazul celor de uz curent. Contribuția dominantă a revenit sectorului alimentar, unde variația anuală a prețurilor de producție a coborât la 12,2 la sută (de la circa 22,7 la sută în trimestrul I), evoluția reflectând,alături de influența unor efecte de bază favorabile, costurile mai reduse cu utilitățile și cu materiile prime agroalimentare, mai ales cereale și oleaginoase (piețele beneficiind de o ofertă satisfăcătoare în perioada curentă și având estimări optimiste privind noile recolte). Tendințe de creștere a prețurilor se observă încă la carnea de pui și la cea de porc[2].

În intervalul aprilie-mai 2023, dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă și-a consolidat traiectoria descendentă, ajungând la 13,3 la sută (-11,1 puncte procentuale față de trimestrul I 2023; Grafic 2.14). Similar perioadelor anterioare, scăderile cotațiilor energiei electrice și ale gazelor naturale au reprezentat principalul factor explicativ, acestea regăsindu-se în temperarea creșterii anuale a prețurilor în industria locală de profil. Poziționarea energiei în amontele lanțului de producție a antrenat mișcări asemănătoare la nivelul prețurilor celorlalte categorii de bunuri. Tendințele curente vor continua și în lunile următoare, după cum semnalează sondajul DG ECFIN pentru perioada iunie-august 2023, soldul conjunctural corespunzător prețurilor de producție în industrie accentuându-și panta descendentă.

În intervalul aprilie-mai 2023, prețurile producției agricole și-au temperat sensibil dinamica anuală (-18,2 puncte procentuale, până la -0,4 la sută), cu o contribuția semnificativă din partea componentei vegetale (-21 puncte procentuale, până la -9,8 la sută), ca urmare a reducerilor pronunțate de prețuri în cazul grâului (-25,9 la sută) și la floarea-soarelui (-39,2 la sută), Grafic 2.15; un rol important a avut și manifestarea unor efecte de bază. Influențe contrare s-au observat în cazul legumelor, unde ritmurile anuale de creștere au depășit 25 la sută, factorii de influență fiind reprezentați de oferta internă limitată de lipsa spațiilor de depozitare și de scumpirea importurilor de completare (pe fondul unei producții globale reduse).

În cazul produselor animale, atenuarea ritmului anual de creștere la 26,5 la sută (de la 35,4 la sută în trimestrul I) a fost susținută de toate sortimentele de carne și a fost asociată mai ales manifestării unor efecte de bază favorabile, presiunile menținându-se la carnea de porc și de pui.

Costurile unitare cu forța de muncă

Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a înregistrat un salt abrupt în intervalul ianuarie-martie 2023, ajungând la 12,6 la sută (+3,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior). Variația anuală a remunerării pe salariat a cunoscut o nouă accelerare, până la aproape 16,7 la sută (+2,8 puncte procentuale față de ultimul trimestru din 2022), sub efectul majorării salariului minim brut începând cu 1 ianuarie 2023. Dinamica productivității muncii a fost însă net inferioară (3,6 la sută, în scădere cu 0,9 puncte procentuale), decuplarea alimentând acumularea unor presiuni inflaționiste pe această filieră (Grafic 2.16).
În industrie, rata anuală a costurilor salariale unitare a rămas pe o traiectorie ascendentă în primele cinci luni ale anului 2023, accelerând în intervalul aprilie-mai la 25,2 la sută (față de 22,1 la sută în trimestrul I 2023, respectiv 21,5 la sută în trimestrul IV 2022). Deși presiunile asupra costurilor de producție s-au diminuat, pe fondul destinderii piețelor de materii prime, activitatea industrială a trenat, resimțind tot mai mult influența negativă a încetinirii creșterii economiei globale. Dinamici anuale în accelerare ale costurilor salariale unitare (peste 30 la sută) s-au înregistrat în ramuri precum prelucrarea lemnului, industria ușoară, fabricarea echipamentelor electrice, dar și industria alimentară. În cazul ramurilor energointensive s-au observat temperări de ritm, pe fondul unor ajustări operate la nivelul forței de muncă, dar și al unei ușoare redresări a activității; în metalurgie și în chimie variațiile costurilor salariale unitare s-au menținut totuși ridicate (30 la sută, respectiv 20 la sută). Dinamici ușor mai moderate (sub 20 la sută) s-au înregistrat în industria auto, în fabricarea produselor electronice, mașini și echipamente, precum și în industria băuturilor.


[1] Această țară a realizat investiții importante în producerea de energie eoliană și solară, pentru a putea renunța la energia nucleară (ultimele reactoare au fost închise în luna aprilie).

[2] La finele anului 2022, efectivul de porcine din România era mai mic cu 25 la sută față de 2017, anul apariției primelor cazuri de pestă africană.

[3] Cu aproximativ 33 la sută în construcții și cu aproape 18 la sută în celelalte sectoare economice.

România Globală, pozitivă și puternică: o hartă necesară

0

România de astăzi se confruntă cu provocări majore la nivel securitar și economic. Dacă urmăm îndemnul prezidențial din ultimii 9 ani și privim cu atenție și îngrijorare în jurul nostru, este evident că nu mai putem rămâne închiși în grădina proprie dacă vrem să facem față multitudinii de crize, acum și în viitor. Trebuie să ne uităm dincolo de granițele naționale și să căutăm soluții la nivel global. Nu doar regional – unde ne-am asumat titlul de lideri, dar rămâne să o dovedim – și nu doar european, căci UE este un club la 450 de milioane de oameni, lumea are peste 8 miliarde. Este timpul să trecem de la vorbe la fapte și să ne mișcăm cu talent global. Putem începe prin consolidare regională și europeană, umplând totodată mai mult de conținut parteneriatul cu SUA, dar trebuie să facem mai mult de atât pentru o stabilitate, securitate și prosperitate pe termen lung.

Sloganul „România, lider regional” poate părea un pic cam inadecvat și exagerat aspirațional în prezent, dintr-un motiv simplu: nu am reușit, în cea mai mare parte, să-l susținem cu acțiuni concrete. Da, putem fi punctual un hub regional pe anumite teme, dar pentru a fi cu adevărat lideri, trebuie să avem o prezență consistentă și mult mai multă ambiție. Acesta este un aspect pe care trebuie să-l abordăm în profunzime în 2024 și dincolo de acest mega an electoral crucial. La nivelul Uniunii Europene avem câteva victorii recente, cum ar fi ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Cu toate acestea, blocarea dosarului Schengen încă ne ține în loc și ne limitează capacitatea de acțiune, dar și relevanța în ceea ce privește contribuția noastră la consolidarea proiectului european pe mai departe. A venit timpul să ne deschidem cu adevărat către succesul românesc cu rezonanță internațională. Iar a fi „global” nu înseamnă doar a fi implicat la nivel regional și european; viziunea noastră trebuie să fie mult mai largă.

Trebuie să ne amintim de virtuțile care ne-au ajutat în trecut, în special flexibilitatea și ambiția noastră, proiectată inclusiv la nivel global. Într-o lume în dezvoltare rapidă, cu oportunități în creștere pentru români, avem șansa să jucăm pe mize mult mai mari. În condițiile în care lumea în dezvoltare se schimbă și românii sunt bineveniți, există o oportunitate care merită valorificată. Spre deosebire de țările în care noi nu am reușit să ne gestionăm imaginea, multe din ele în vestul Europei, sunt suficiente țări în Africa, Asia sau America de Sud unde putem puncta cu inteligență în plan politic și economic, în baza unor parteneriate reciproc avantajoase. Ce înseamnă mai concret această opțiune pentru România Globală? În primul rând, avem nevoie de mai multă prezență, ca rețele și PR extern, astfel avem informație, imagine, și căpătăm influență, care se capitalizează politic și ca business.

Este bine că România își face reclamă în capitalele europene și că prezentăm o altă perspectivă despre noi înșine. Dar acest efort trebuie să fie susținut și strategic, nu doar un episod efemer. Putem, de exemplu, considera și un rol mai important pentru asistență pentru dezvoltare, prin creșterea finanțării și implicării RoAid, sau prin înființarea unor fundații care să promoveze soft power-ul românesc la nivel internațional. În al doilea rând, trebuie să valorificăm mai bine importanța diasporei românești. Trebuie să trecem dincolo de discursul despre reîntoarcere sau cel de sprijin al diasporei (care nu mai putea de atâta sprijin acasă, de aceea a plecat, de fericire că cetățenii de acasă sunt foarte sprijiniți, sîc!), care nu este realist pentru cei aflați deja la a doua sau a treia generație în străinătate. Cu toate acestea, putem integra și folosi vocile și expertiza românească din străinătate atunci când interesele politice, economice, diplomatice sau sociale o cer. Trebuie să-i activăm periodic, acasă și în străinătate, pe toți românii care au succes în plan internațional și care sunt dispuși să susțină România. Sigur, activarea înseamnă ca și noi ca stat să îi ajutăm, serios în obiectivele și ambițiile lor.

În al treilea rând, avem nevoie de o cartografiere mai eficientă a zonelor în care avem influență (atât tematic, cât și geografic) și de o implicare sporită. Trebuie să identificăm cu inteligență și hotărâre punctele de sprijin, pentru a face vocea noastră mai auzită și mai ascultată la nivel internațional. Aici, liderii politici joacă un rol esențial prin poziționările lor în chestiuni globale și negocierile la nivel internațional.

Suntem prea mici pentru a gândi doar în termeni naționali. Trebuie să avem ambiție și să ne implicăm mai mult la nivel internațional, nu doar pentru beneficiile economice imediate, ci și pentru că avem multe de oferit lumii, de la succese sectoriale, la capacitatea de a mobiliza influența europeană – și americană – în anumite zone de pe glob. În anumite state importante din Sudul Global, din lumea în dezvoltare, România intră mai ușor decât partenerii săi europeni și americani, le poate face servicii acestora, contra unui comision (geo)politic sau financiar. Totul e să înțeleagă și să iasă accelerat din provincialismul de stat promovat în ultimii 9 ani, în care noi îi primim, cu pâine și sare, și pe cei care ne blochează (Schengen) și ne complăcem în fraze goale. Apoi ne mirăm de ce unele state își permit diverse, față de noi, văzând că unii lideri vor doar premii și poze, iar Bucureștiul stă amorțit decizional. Dar dincolo de lideri punctuali, e important să ne schimbăm mentalitatea ca țară, și așa va crește presiunea publică pe oricine vine la putere, să aibă o agendă ambițioasă, globală, pentru România.

România poate și trebuie să devină o prezență globală semnificativă, iar acest lucru este absolut necesar pentru a naviga cu succes în lumea de astăzi. Este timpul să desenăm harta strategică pentru o Românie Globală, iar fiecare dintre noi poate contribui la acest efort, fie în politică, business, societatea civilă, media, acasă sau în diaspora. Să avem încredere în noi, să pledăm pozitiv pentru România și să promovăm, agil, cu mândrie venită dintr-un patriotism inteligent (nu din naționalism nostalgic), excelența / valoarea / competitivitatea românească. Vom reuși, dacă ne propunem asta. Daca nu ne propunem nimic decât gestiunea curentă a crizelor și rămânem blocați în „salutăm calitatea relației bilaterale” și nu avem inițiative în interes național, asumate, dincolo de „alături de Aliații noștri”, să nu ne surprindă dacă naționalismul își ia țara înapoi, în anii următori, pe fundalul eșecului elitelor „echilibrate” de a livra, cu demnitate, un nou proiect național, al unei Românii pozitive și puternice, sigure pe ea și pe viitorul său. Dacă suntem mulțumiți că așa arată România Normală (care a bătut ca slogan, votul cu inima și fericiți în România) să nu uităm bancul cu optimistul și pesimistul. Pesimistul: – Nu poate fi mai rău! La care optimistul: – Ba da, ba da! România Globală înseamnă că se poate – și se face – mult mai mult, nu doar că atât s-a putut.

Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

0

Am participat cu plăcere și anul acesta la Forumul Forbes, devenit deja un eveniment de referință pentru comunitatea de afaceri din România, și felicit revista Forbes pentru găzduirea acestor dezbateri, pe teme economice de mare actualitate. Consider că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic postcriză.

„Este important să ne asumăm pragmatic nevoia unei schimbări de fond a modului în care sunt gândite și puse în aplicare deciziile de politică economică.

În prezent, economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, cu precădere pentru economiile avansate. Prognozele macroeconomice indică o creștere a PIB-ului global de sub 3% în 2023. Pentru economia europeană, creșterea economică a fost deja revizuită în scădere, la doar 0,8% pentru anul curent, cu perspective recesioniste în cazul economiei Germaniei. Astfel, așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate în continuare de incertitudini și riscuri.

În plan financiar, contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din vecinătate și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei.

Pentru România, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul nostru de progres. Privind retrospectiv, putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ținută în frâu, prin diverse măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de anul 2021.

Prognozele actuale indică și pentru România o decelerare a creșterii economice în 2023. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene.

Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ. Pe primele
7 luni ale anului, deficitul de cont curent a scăzut cu aproape 22%, iar deficitul comercial cu 17%, însă prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit în planul competitivității.

În contextul «normalizării» prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră. Însă datele recente arată că presiunile inflaționiste sunt în continuare active. În august inflația a stagnat, la același nivel de 9,4% precum în iulie, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare.

Dacă ne referim la datoria publică a României, aceasta se menține în limite sustenabile, chiar dacă cifrele recente s-au intersectat și cu pragul de 50% din PIB. Date fiind măsurile fiscal-bugetare avute în vedere, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024.

Pentru perioada următoare, așteptările în materie de performanță se bazează, într-o măsură semnificativă, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare.

În acest sens, stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României.

România și-a asumat, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, reforme structurale importante, investiții de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, digitalizarea și modernizarea administrației publice – pentru a ține astfel pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului.

În condițiile în care ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB devenise incertă, încă din primele luni de execuție bugetară, consolidarea finanțelor publice este cea mai serioasă provocare a deciziei de politică economică din prezent.

Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea macroeconomică și financiară. România se confruntă cu riscuri și vulnerabilități structurale ale cadrului fiscal-bugetar, acumulate în timp, la care se adaugă și posibile efecte de contagiune economică în plan european și regional, deși contextul economic actual nu este comparabil cu criza financiară din 2009-2010, atunci când România a apelat la asistența Fondului Monetar Internațional.

Sunt însă ajustări care se impun, iar statul trebuie să fie primul care să treacă prin filtrul disciplinei și al raționalității, pentru ca economiile bugetare să aibă impact nu doar ca cifre în buget, ci și ca exigență în utilizarea cu chibzuință a banilor publici, ca responsabilitate majoră de bună guvernare.

Să luăm ca exemplu companiile cu capital majoritar de stat. Unele au avut rezultate excepționale, au contribuit chiar și la dinamizarea pieței bursiere. Altele însă, mai mult de jumătate, au obligații fiscale restante de aproape 20 de miliarde lei în total, din care aproape 70% de la companii aflate în insolvență sau administrare specială. Această situație reflectă nevoia unei intervenții de fond, cu viziune economică, dincolo de guvernanța corporativă și calitatea managementului.

Pe de altă parte, în planul veniturilor bugetare, trebuie să recunoaștem că, de-a lungul anilor, sistemul fiscal a fost continuu ciopârțit, prin tot felul de intervenții punctuale de relaxare fiscală, prin favoruri și excepții acordate unor activități și sectoare, sau prin mutarea poverii fiscale de la un segment de contribuabili la altul.

Toate acestea generează inechități și frustrări în mediul antreprenorial, dar și oportunități de evaziune fiscală, șubrezind astfel și principiul cotei unice de impozitare, care a asigurat competitivitate fiscală și atractivitate investițională pentru România.

De-a lungul anilor au fost adoptate sute de măsuri fiscale, multe disparate și disproporționate, iar României i-a lipsit o politică fiscală în adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem de taxe și impozite coerent, articulat, care să respecte principiul echității fiscale și să stimuleze performanța economică și disciplina financiară – atât în economie, cât mai ales în relația dintre stat și contribuabil.

Din aceste motive ne confruntăm, de atâta timp, cu o colectare slabă a veniturilor fiscale, în jurul a 27% din PIB, procent care pare să fi devenit un blocaj pentru veniturile fiscale în România. De aceea modernizarea ANAF trebuie privită ca interes strategic pentru sustenabilitatea noastră fiscală.

România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale – toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare.

În calitate de consilier pe probleme economice al președintelui României, am discutat și discut continuu cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Ei înșiși argumentează nevoia ca statul să vină cu măsuri de întărire a finanțelor publice, a disciplinei bugetare și financiare, spre binele economiei noastre.

Consider că dumneavoastră, mediul de afaceri, alături de mediul academic și de cel profesional, aveți un rol constructiv deosebit de important în fundamentarea și evaluarea calității politicilor economice. După cum bine știm, de calitatea politicilor publice depinde atingerea obiectivelor noastre de dezvoltare.

Vă încurajez, așadar, să faceți uz de expertiza și experiența dumneavoastră și dincolo de afacerile sau activitățile care vă definesc munca de zi cu zi, pentru un plus de efort consultativ și prospectiv pus în slujba dezvoltării României.”

Evoluții ale activității economice – Prețurile de import

0

din Raportul asupra inflației realizat de BNR, august 2023

În trimestrul I 2023, atât prețurile de import, cât și cele de producție aferente bunurilor industriale și agricole de proveniență internă au consemnat decelerări ale ritmurilor anuale de creștere, pe seama costurilor mai reduse cu materiile prime (mai ales energetice) și a manifestării unor efecte de bază favorabile. Evoluțiile din perioada aprilie-mai 2023 nu sugerează inversări de tendință, date fiind fragilitatea cererii globale și perspectivele bune ale anului agricol pe plan intern și internațional.

Tendința descendentă a cotațiilor materiilor prime s-a menținut în trimestrele I-II 2023 (dinamici curente de -13,7 la sută și -7,5 la sută, care au condus la variații anuale puternic negative; Grafic 2.13). Prețul petrolului a evoluat relativ stabil, cu un puseu de creștere ceva mai evident în prima jumătate a lunii aprilie, până la 87 dolari SUA/baril29, depășit însă destul de rapid – cotația a revenit la circa  75 dolari SUA/baril[1], în condițiile unei oferte reziliente din partea unor state non-OPEC+, dar și a faptului că exporturile de profil ale Rusiei (la prețuri diminuate) au depășit așteptările. Prețul gazelor pe piața europeană a continuat să se reducă, în contextul nivelului consistent al depozitelor, al diversificării surselor de aprovizionare și al unei cereri temperate a economiilor asiatice. Pe parcursul lunii iunie, o oarecare volatilitate a fost indusă în piață de oprirea neașteptată a activității la câmpurile gazifere din Norvegia, efectul fiind însă de scurtă durată. Cotațiile metalelor (inclusiv produse minerale) au marcat o revenire în trimestrul I, pentru ca ulterior să scadă din nou, în condițiile lipsei de dinamism a activității industriale. În cazul minereului de fier, la începutul anului factori de natura ofertei, respectiv întreruperi temporare ale activității la unele puncte de exploatare în Brazilia (al doilea cel mai mare producător după Australia), precum și majorarea cererii din China, au condus la ascensiunea puternică a prețului. În aprilie-mai tendința s-a corectat, pentru ca luna iunie să înregistreze o ușoară majorare, odată cu unele semnale privind o ameliorare a activității din China, sub impactul politicilor stimulative (reducerea ratelor de dobândă, creșterea cheltuielilor aferente unor proiecte de infrastructură).

În același timp, prețurile internaționale la produsele alimentare au evoluat pe o traiectorie moderat descendentă (-3,7 la sută și -3,4 la sută, dinamici curente în trimestrele I-II 2023), resimțindu-se în continuare influența benefică a acordului privind derularea pe Marea Neagră a exporturilor de materii prime agricole ucrainene. Totuși, unele evoluții recente pun sub semnul întrebării prelungirea acestei tendințe – Rusia și-a suspendat participarea la acordul amintit la mijlocul lunii iulie, în timp ce explozia barajului de pe râul Nipru a avut un impact negativ asupra potențialului agricol al regiunii. Un trend ascendent în primele două trimestre ale anului au consemnat cotațiile pentru zahăr, în principal ca urmare a producției modeste, corecții survenind însă în iunie, odată cu îmbunătățirea perspectivelor privind recolta din Brazilia și diminuarea cererii din China. De asemenea, prețul cărnii a avansat în aprilie-iunie 2023, presiuni fiind remarcate la carnea de porc, în contextul unor focare de pestă porcină, și la cea de pasăre, pe fondul cazurilor de gripă aviară în unele țări europene.

Declinul cotațiilor materiilor prime, accentuat în termeni anuali de manifestarea unor efecte de bază favorabile, s-a reflectat și la nivelul indicelui valorii unitare a importurilor, care a mai pierdut 7,7 puncte procentuale, până la 106,1 la sută în trimestrul I. În structură, reduceri ale IVU au înregistrat toate categoriile de bunuri; excepție a făcut grupa de minereuri, în cazul căreia indicatorul a redevenit supraunitar (105,3 la sută), însă evoluția este, cel mai probabil, tranzitorie.

În ceea ce privește bunurile direct relevante pentru coșul de consum, diminuarea IVU a fost vizibilă la nivelul ambelor categorii majore – produse agroalimentare și bunuri nealimentare. În primul caz, produsele vegetale au avut contribuția determinantă, indicatorul scăzând cu circa 10 puncte procentuale, până la 109,3 la sută. Pe segmental nealimentar, declinul s-a datorat, în bună măsură, grupei combustibililor, al cărei indice a devenit chiar subunitar (89,6 la sută).


[1]  În contextul unui anunț OPEC+ de reducere a producției.

Sancțiunile pentru comerțul angro/en-detail de produse accizabile fără atestat se înăspresc din această săptămână

0

de Florin Neagoe, Manager PwC România,
Alina Niculescu, Senior Associate PwC România

Noile contravenții, adoptate recent prin pachetul modificărilor fiscale, privind desfășurarea fără deținerea unui atestat în prealabil a activităților de comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, precum şi a activităților de comercializare în sistem angro şi/sau en-detail a produselor energetice (benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, precum şi a biocombustibililor) vor intra în vigoare pe 11 noiembrie 2023. 

Ca regulă generală operatorii economici care doresc să distribuie și să comercializeze angro băuturi alcoolice şi tutun prelucrat, precum şi cei care doresc să desfășoare activități de comercializare în sistem angro şi/sau en-detail a produselor energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, precum şi a biocombustibililor – au obligația să se înregistreze la autoritatea vamală competentă înainte de desfășurarea unor astfel de activități. 

În urma îndeplinirii anumitor condiții și, totodată ca urmare a conformării cu toate cerințele legislative în materie de accize, operatorii economici care desfășoară activitățile descrise mai sus pe teritoriul național vor obține de la autoritatea vamală competentă un atestat de comercializare care le permite desfășurarea activității în condiții legale. 

Din 11 noiembrie 2023, sancțiunile aplicabile asupra neconformării cu cerințele legislative de mai sus, se vor înăspri. Astfel, pe lângă amendă cuprinsă între 20.000 lei și 100.000 lei și suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 – 3 luni, operatorii economici riscă totodată și confiscarea produselor, iar în situația când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.

În același timp, operatorii economici care desfășoară astfel de activități și dețin deja un atestat de comercializare în acest sens trebuie să rețină faptul că sunt obligați să înștiințeze autoritățile competente despre orice modificare pe care o aduc datelor pe baza cărora este efectuată înregistrarea, în termen de 30 de zile de la producerea modificării. Lipsa conformării va atrage, și în acest caz, consecințe precum amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei și suspendarea activității de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 – 3 luni.

În contextul noilor sancțiuni, operatorii economici trebuie să se asigure că respectă prevederile legale cu privire la comercializarea angro/en-detail de produse accizabile, respectiv să obțină un atestat în prealabil desfășurării acestor activități. Ulterior obținerii acestuia, este indicat să se asigure că autoritățile vamale sunt informate în termen legal despre orice modificare adusă asupra datelor în baza cărora atestatul a fost emis.

Eliminarea facilităților fiscale din domeniul IT accelerează o criză deja resimțită pe piața muncii. Competiția între candidați va crește și mai mult

0

Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul IT, atât la nivel global, dar mai ales în România. Pe de o parte, concedieri semnificative în prima parte a anului au lăsat foarte mulți candidați în căutare de job într-o piață cu pretenții tot mai ridicate, iar pe de altă parte, impozitarea veniturilor de peste 10.000 de lei brut, măsură care ar urma să fie implementată din această toamnă, pune presiune pe recrutare și îi poate determina pe angajatori să se orienteze către candidații mai tineri, care să se încadreze în limita salarială neimpozitabilă.

Numărul de joburi din IT disponibile pe platforma de recrutare bestjobs s-au menținut la nivelul lunii ianuarie, în timp ce numărul aplicărilor înregistrate de candidați în ultima lună este cu 15% mai mare decât la începutul anului.

În IT, există în continuare specializări pentru care găsirea candidaților potriviți rămâne o problemă. Acestea sunt, de regulă, cele legate de tehnologiile noi sau în dezvoltare, precum automatizările, inteligența artificială sau securitatea cibernetică, pentru care ofertele salariale sunt cu mult peste media pieței. De exemplu, un cybersecurity engineer poate câștiga între 1.500 și 2.300 euro net, un ofițer în securitatea datelor, între 1.000 și 1.500 euro net, și un automation QA engineer, între 1.900 și 2.500 euro net, potrivit datelor bestjobs. De altfel, cei mai mulți angajați din IT, în special cei care lucrează în programare și ale căror salarii depășesc 10.000 de lei brut, pot viza alte tipuri de contracte care să avantajeze mai mult, precum cele de colaborare prin PFA sau microîntreprindere.

La polul opus, eforturile marilor companii din IT de a-și ajusta numărul de angajați recrutați în timpul pandemiei la volumul de muncă actual a rezultat în concedieri masive în acest sector, care au început de la finalul lui 2022 și încă au ecou pe piața muncii. Foarte mulți candidați sunt încă disponibili după perioade lungi de căutări și, în contextul eliminării facilităților fiscale, vor fi nevoiți să își reducă considerabil și așteptările financiare.

„După mulți ani în care sectorul IT s-a confruntat cu un mare deficit de specialiști, în ciuda ofertelor mari salariale, anul acesta se conturează un schimb în raportul de forțe dintre angajatori și candidați, avantajul trecând de partea angajatorilor. Cu toate acestea, unele specializări o duc mai bine decât altele, dar la nivelul recrutărilor, se simte o tensiune tot mai mare, în contextul în care unii candidați au dificultăți în a-și găsi rapid un job potrivit”, spune Ana Vișian, marketing manager la bestjobs.

Cum se pot pregăti companiile pentru raportarea prin sistemul RO e-Factura

0

De la1 ianuarie 2024, este de așteptat ca toate companiile din România să fie obligate să raporteze prin sistemul RO e-Factura toate facturile în relația B2B.

Conform unei cercetări din luna august, 83% dintre companiile din România se declară nepregătite pentru a emite facturi prin sistemul RO e-Factura

Digitalizarea și automatizarea proceselor în companiile românești devine pe zi ce trece o condiție aproape obligatorie pentru a face față costurilor operaționale în creștere și, implicit, concurenței pe o piață tot mai competitivă. Procesul va cunoaște o accelerare masivă în curând, după ce guvernul va anunța public categoriile de operatori economici care vor fi obligați să emită facturi prin sistemul RO e-Factura și data de la care va intra în vigoare această obligativitate.

O recentă cercetare realizată de firma de consultanță Ernst & Young arată că un procent covârșitor de 83% – din companiile românești – nu sunt pregătite să înceapă emiterea de facturi prin sistemul RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024. Aceasta în ciuda faptului că anunțul așteptat al guvernului este o chestiune de zile sau cel mult săptămâni. În cel mai comprehensiv scenariu – guvernul ar putea decide ca toate companiile din România, indiferent de domeniul de activitate sau de mărime, să fie supuse acestei obligații.

Sistemul RO e-Factura a fost introdus în primă etapă anul trecut, pe 1 iulie, ca obligație de raportare, a facturilor pentru agenții economici care comercializează bunuri cu risc ridicat de evaziune fiscală, cât și în cadrul contractelor publice. De anul viitor însă, un număr mult mai mare de operatorii economici vor trebui să-și genereze facturile într-un document tip XML, care permite raportarea în sistemul RO e-Factura. Ceea ce până acum se făcea „de mână” va fi introdus în câmpurile obligatorii ale acestui document electronic, fapt ce va presupune un efort suplimentar pentru departamentele de contabilitate sau facturare ale companiilor și, implicit, va genera costuri de implementare.

Cum să economisești 90% din timpul și efortul alocat operării e-facturilor?

Ce pot face companiile care nu s-au pregătit din timp și vor risca neconformarea în termenul limită legal sau creșterea timpului și costurilor alocate operării facturilor? Una dintre cele mai rapide și eficiente metode este achiziționarea de soluții IT de automatizare a activităților companiei care, mai nou, integrează modulul de gestionare a e-facturilor.

„Avem clienți care raportează în sistemul RO e-Factura peste 1.500 de facturi pe zi, iar în cazul lor completarea și transmiterea manuală ar fi practic imposibilă. Imaginați-vă ce efort uriaș ar reprezenta pentru operatorii din contabilitate sau facturare să completeze zi de zi un asemenea volum de informații. Pentru toți clienții noștri care folosesc soluția de planificare a resurselor WizPro, am integrat încă de anul trecut modulul care generează aceste fișiere XML pentru a fi încărcate automat în sistemul e-Factura”, arată Dan Conete, product manager la Wizrom.

De asemenea facturile primite prin SPV (Spațiul Virtual Privat) se descarcă automat, informațiile referitoare la furnizor, articole, cantități, prețuri, completându-se automat, fiind necesară doar validarea din partea unui operator.

Astfel, introducerea facturilor primite se face mult mai rapid, cu costuri reduse de operare și, nu în ultimul rând, evitând erorile umane. „Munca unui operator poate fi foarte mult ușurată. Se evită greșelile de introducere a datelor și, mai ales, consumul inutil de timp. Aș putea estima că timpul alocat gestionării facturilor se reduce cu 80 – 90% comparativ cu metoda tradițională, de mână”, explică specialistul de la Wizrom.

Legat de cum ar trebui să se pregătească agenții economici pentru momentul în care vor fi obligați să raporteze în RO e-Factura, Dan Conete indică faptul că, pe lângă introducerea detaliilor referitoare la clienți, care vor fi ulterior generate automat în fișierul XML, firmele trebuie să aibă în vedere și actualizarea nomenclatorului cu coduri CPV (codurile internaționale pentru produse și servicii) sau TARIC3 NC8 (codurile vamale din Nomenclatorul Combinat), lucru necesar inclusiv pentru raportarea SAF-T.

WizPro este unul dintre cele mai populare programe ERP utilizate în România, cu peste 600 de implementări. Cu ajutorul acestuia, companiile mari pot ține sub control și gestiona mult mai eficient toate activitățile financiar-contabile, de gestiune, logistică, vânzări, producție și gestiunea mijloacelor fixe. Wizrom a integrat modulul e-Factura în această soluție încă dinainte din prima etapă de operare a sistemului e-Factura, iar avantajul folosirii WizPro este faptul că e-facturile sunt gestionate în corelație cu toate celelalte operațiuni financiar-contabile, oferind o mai mare claritate și eficiență întregului proces.

Vestea cea bună este că, deși companiile noi care vor trebui să se conformeze vor avea nevoie de investiții în noi sisteme IT și în pregătirea personalului, guvernul încă analizează posibilitatea ca implementarea la nivel general a sistemului e-Factura să decurgă în etape și să nu existe sancțiuni în primele luni pentru cei care nu vor reuși de la început o conformare perfectă.


Wizrom Software este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și integratori de soluții IT pentru afaceri din România. Compania dezvoltă și furnizează softuri ERP, HR, automatizări în vânzări, optimizări operaționale și Business Intelligence (BI).

Modernizarea Romsilva prin aplicarea Strategieide Dezvoltare 2030 va duce la creșterea reputației personalului silvic

0

Odată aprobată Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30) de către Consiliul de Administrație al Regiei, directorul general al Romsilva, ing. Daniel Nicolăescu, face o serie de precizări privind „modificarea legislației silvice și implementarea Strategiei de Dezvoltare SDR30”, într-un mesaj adresat personalului Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva:

„Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat, în ședința din 30 iulie a.c., Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30), proiect strategic demarat la finalul anului trecut în acord cu cerințele de implementare a Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30. Elaborarea SDR30 s-a realizat în coordonarea unei echipe centrale desemnată de conducerea executivă a regiei, formată din angajați ai Romsilva, într-un proces participativ în care au fost implicați specialiști din cadrul organizației. Considerăm acest proces participativ ca fiind un exemplu de bună practică reală care a oferit tuturor angajaților interesați oportunitatea să contribuie activ la stabilirea direcțiilor de acțiune pe care organizația trebuie să le implementeze în perioada următoare.

Implementarea SDR30 urmărește același proces transparent ce are în centru grija pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și, în mod specific, obiectivul ca personalului silvic să i se asigure continuarea activității în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor în condiții îmbunătățite față de situația actuală.

SDR30 își propune reducerea birocrației prin simplificarea procedurilor de lucru în cele mai importante arii de activitate și digitizarea în mai mare măsură a acestora, creșterea eficacității în aplicarea regimului silvic prin crearea unor mecanisme prin care personalul silvic își va îndeplini mai bine sarcinile pe linia respectării regimului silvic, mai cu seamă în domeniul pazei pădurilor, și diversificarea activității care va menține necesarul de forță de muncă calificată la nivel ridicat, îndeosebi în domeniul sortării și valorificării masei lemnoase. Ca urmare, consider că dezideratul de modernizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin aplicarea SDR30, va duce la creșterea reputației și a imaginii personalului și sunt convins că fiecare angajat al organizației noastre înțelege această necesitate și va participa activ și cu bună credință la îndeplinirea acestui deziderat.

Vom avea păduri în orașe

Se află în plină desfășurare (până la 30 aprilie 2024) runda de atragere de fonduri pentru crearea de păduri urbane, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, subliniază: „Aceste minipăduri vor fi niște insule de biodiversitate care vor proteja populația de praf, vor reduce poluarea, vor stoca mai mult dioxid de carbon decât o pădure obișnuită. Așadar, având în vedere calitatea aerului din multe din orașele României, având în vedere problemele cu praful, problemele cu particulele de PM2.5 și PM10, îndrăznesc să cred că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor aduce un aer mai curat. Sper să avem cât mai multe proiecte depuse, atât de primării, cât și de unitățile școlare”.

Conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a sprijinit implicarea personalului Regiei în procesul de elaborare și dezbatere a proiectului de cod silvic aflat pe agenda Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin implicarea personalului tehnic din compartimentele de resort, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a formulat în scris poziții clare privind modificările necesare în proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. Susținem, în continuare, acele modificări legislative care să permită implementarea eficientă a SDR30 și a obiectivului de eficientizare și modernizare a Regiei Naționale Pădurilor – Romsilva”.

Directorul general ing. Daniel Nicolăescu reafirmă deschiderea pentru dialog și cooperare a profesioniștilor din conducerea Romsilva: „Doresc să mulțumesc pe această cale tuturor angajaților care s-au implicat în aceste demersuri strategice și legislative și să vă asigur de deschiderea conducerii Romsilva pentru asigurarea unui climat de transparență și de implicare a specialiștilor din organizația noastră în procesul managerial”.

Peter Singer este Profesor de Bioetică la Universitatea Princeton, Profesor laureat al Școlii de Studii Istorice și Filozofice din cadrul Universității din Melbourne, și fondator al organizației non-profit The Life You Can Save. Printre cărțile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, The Ethics of What We Eat (alături de Jim Mason), Rethinking Life and Death, The Point of View of the Universe, coautor, alături de Katarzyna de Lazari-Radek, The Most Good You Can Do, Famine, Affluence, and Morality, One World Now, Ethics in the Real World, și Utilitarianism: A Very Short Introduction, de asemenea, alături de Katarzyna de Lazari-Radek. În 2013, el a fost desemnat al treilea cel mai „influent gânditor contemporan” din lume, de către Institutul Gottlieb Duttweiler.

Foto: Romsilva

Ce poate și ce nu poate Banca Națională

0

De multe ori în intervențiile mele publice am încercat să explic rațiunea pentru care politicile urmate de BNR sunt cele care sunt și nu altele. Astăzi voi încerca o abordare puțin diferită. Voi începe cu punctul de vedere pe care l-a exprimat un interlocutor pe o rețea de socializare, căruia i-am promis un răspuns cât mai detaliat. Voi începe cu postarea interlocutorului meu:

„Aveți dreptate, România a făcut progrese economice remarcabile, mai ales după 2007, de când românii au putut călători și munci relativ liber în UE, cred că remitenţele din UE spre casă au ajutat și îmbogățit efectiv țara noastră. Meritul principal îl au sectorul privat, micul și marele antreprenor local, investițiile străine, banii UE și administrarea lor profesională. Politicul a fost și este o frână, corupția, îmbogățirea și furtul general sunt preocuparea de bază a politicului, o știm bine. BNR este o instituție remarcabilă, luminoasă și solidă, este clar, în opoziție cu lumina obscură a politicului cleptocratic și «național», din ultimul timp. Dacă totuși ar fi să critic BNR, după părerea mea, politica monetară și normativă ultraortodoxă este o greșeală economică serioasă. Avem creditul bancar sistemic raportat la PIB foarte scăzut, creditul comercial de trei ori creditul bancar, expunerea pe titluri de stat foarte mare în raport cu expunerea pe economia privată și populație, lichiditatea mare este artificială, mai degrabă ca rezultat al lipsei instrumentelor și clientelei calificate, adică ca rezultat al normelor ultraprudente ale BNR, adică băncile n-au cui să dea banii, cu toate că cererea «nesolvabilă» există, așa cum postulează normativ BNR, dar ea este de fapt «solvabilă», căci comercianții/distribuitorii se înțeleg între ei, cum spuneam, încrederea există între aceștia și este confirmată în timp și de relații care țin de ani. De fapt exportăm creditarea către băncile de afară, astfel importatorii/producătorii externi sunt puternici și au acolo suportul bancar suficient ca să poată finanța clientela locală de aici, care nu se califică din cauza normelor prudențiale prost scrise, «cu frâna de mână trasă». BNR ar putea să preia aceste riscuri, pe care le poate gestiona, în momentele de criză globală, există o reputație bună a BNR pe piețe financiare deja, un merit real, personificat de guvernator. Dar ne mândrim cu NPL-uri mici pe sistem și rating relativ bun al datoriei private din bănci, dar în realitate avem capital bancar și bursier gâtuit și sufocat, cel mai mic din regiune, instrumente investiționale din anii ’80 și în consecință frâne pe dezvoltare foarte serioase, în ciuda creșterilor reale, de care vorbiți, realizată în contra acestei politici ultraprudente, merite aduse doar de capitalul privat mic și mare, fără a fi un merit intern cumva (al BNR oare?), ci doar antreprenorial, realizat de antreprenorii care găsesc finanțarea în afara băncilor locale. Poate NPL-uri mai mari și rating bancar mai mic ar fi preferabil, astfel încât să avem un PIB dublu, active bancare duble, realizate în ultimii 15-20 de ani, salarii duble față de ce este acum, taxe duble, modernizare economică dublă, mai mulți români mulțumiți aici și nu afară, un consum privat dublu, o productivitate economică dublă, căci accesul facil la capital tinde să crească investiția în infrastructura privată și publică… Și este și componenta morală: la criză, privații, companiile private și populația (din privat mai ales) sunt baza de sacrificiu, pentru a ieși din hop, adică cei care sunt refuzați sistematic de bănci pentru a avea acces la capital duc greul. Unii se califică, adevărat, dar câți? Raportul cereri de credit pe cereri finalizate este poate de 10 la 1, companii și persoane fizice. Dacă BNR vrea să aibă un merit real la creștere economică, atunci să-și ia un risc mai mare și să știe unde este limita administrabilă”.

Prima mea remarcă este aceea că deciziile de business ale băncilor sunt doar ale băncilor, nu ale Băncii Naționale, iar istoria recentă este cea care a determinat băncile să fie mai prudente. Astfel, înainte de criza financiară mondială declanșată în septembrie 2008, băncile din România, ca de altfel și întreprinderile și populația, au dat dovadă de un optimism excesiv, care a dus la o îndatorare dincolo de cât puteau duce. Nu e vorba, aderarea la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007 a creat premise pentru o creștere economică susținută, care de altfel a și avut loc. Din păcate, criza financiară mondială a luat prin surprindere atât pe creditori, cât și pe debitori, iar în anii care au urmat declanșării crizei rata creditelor neperformante la băncile din România au urcat până la un fabulos 22,5%. Băncile au înregistrat pierderi foarte mari, iar în final reechilibrarea situației s-a făcut printr-o infuzie masivă de capital, din partea acționarilor băncii, într-o sumă totală care a depășit 11 miliarde de lei. Trebuie spus aici că România a fost una dintre cele
5 țări ale Uniunii Europene în care nu au existat subvenții bugetare pentru salvarea băncilor; toate pierderile au fost suportate direct de acționarii acestora. Odată ce au trecut printr-o asemenea experiență, nu e de mirare că băncile însele au devenit mult mai prudente, întrucât principiul „cine s-a fript cu ciorbă, suflă și în iaurt” se aplică și în viața de zi cu zi.

A doua remarcă este că intervenția cu caracter prudențial a Băncii Naționale se referă în special la creditele acordate persoanelor fizice. Aici, într-adevăr, BNR a luat o serie de măsuri, cum ar fi limitarea ratelor totale ale unui debitor la 40% din venitul său lunar. Dar aceste măsuri au fost luate pentru a apăra atât populația, cât și băncile de o euforie excesivă, care ar putea antrena noi probleme. S-ar părea că limitele stabilite de Banca Națională au fost bine calibrate, întrucât creditul pentru persoane a continuat să crească an de an, iar rata de neperformanță a creditelor a scăzut sub 3% şi scade în continuare, deși ratele dobânzilor au crescut considerabil. 

În cazul creditelor pentru agenți economici există cerințe de capital pentru bănci, doar atât, care sunt stabilite unitar la nivelul Uniunii Europene; în treacăt fie spus, acestea favorizează acordarea de credite către întreprinderi mici și mijlocii, pentru a susține sectoarele cele mai dinamice ale economiei. Deci nu se poate vorbi despre „norme ultraprudente ale BNR” – nu există decât reglementări de capital, unitare la nivel european.

A treia remarcă se referă la raportul dintre creditul comercial și cel bancar, care este defavorabil celui din urmă. Băncile se arată, astfel, mai reticente decât partenerii comerciali în a acorda credite. Acest lucru are însă drept cauză fundamentală faptul că băncile nu dau credite din capital, ci pe seama depozitelor atrase de la clienți. Băncile au datoria să fie prudente, pentru că ele funcționează pe baza depozitelor pe care le atrag. Pierderea credibilității unei bănci are un efect deosebit de sever în economie, întrucât se răsfrânge în lanț asupra celorlalte bănci și a sistemului financiar în ansamblul său. Criza din 2008 a arătat limpede cât este de grav ca băncile să nu mai aibă încredere una în alta.

A patra remarcă este legată de modelul de business practicat în România. Spre deosebire de toate celelalte țări ale Uniunii Europene, acționarul român are tendința de a nu mări capitalul propriei afaceri, ci de a-i acorda împrumuturi. Ca urmare, în România 30% din întreprinderi au capitaluri negative, iar funcționarea lor se bazează pe lichiditatea furnizată temporar de către acționari şi pe credit comercial. Această conduită are multe cauze; cele mai importante, după părerea mea, sunt obiectivul optimizării fiscale pe termen scurt (impozite mai mici, încasare de dobânzi pentru creditele acordate) și neîncrederea în stabilitatea reglementărilor din țară, care ar putea duce la închiderea unor afaceri. După știința mea, în ultimii cinci ani au fost înregistrate peste
100 de modificări ale codului fiscal. De teama acestor modificări, acționarii multor firme decid să funcționeze de azi pe mâine, fără o bază de capital solidă. Reversul medaliei, însă, este că o firmă cu capital negativ nu are cum să se califice pentru obținerea unui credit: dacă acționarul nu are încredere în propria lui afacere, cum ar putea un bancher să aibă mai multă încredere decât acționarul?

În consecinţă, nu putem vorbi despre o creștere susținută a creditului bancar pentru agenți economici dacă acționarii acestora nu încep prin a majora capitalul propriilor firme, în dauna creditelor pe care tot ei le acordă acestora. Aceasta presupune de fapt evoluția de la „om trăi și om vedea” la un model de business cu obiective pe termen lung și cu ținta unei creșteri susținute. Sunt pregătit să accept argumentul instabilității reglementărilor pe plan național, care descurajează o asemenea conduită. Doar că băncile nu au cum să-și asume riscurile pe care acționarii nu le acceptă.

Cât despre raportul dintre cereri de credite și credite acordate efectiv, el este foarte departe de a fi 10 la 1, în condițiile în care sondajele de opinie, realizate și publicate de Banca Națională cu agenție economici din toate industriile și din toată țara, plasează creditul bancar în coada nemulțumirilor pe care le au antreprenorii în legătură cu mediul de afaceri.

Într-un alt registru, am să mă refer foarte pe scurt și la câteva considerații de ordin macroeconomic cu privire la creșterea creditului bancar. Creșterea economică a României a fost între cele mai rapide din toată Uniunea Europeană de-a lungul ultimelor decenii. Pentru ca ritmul de creștere al economiei să fie mai rapid de atât, cred că ar trebui îndeplinite mai multe condiții. Una dintre principalele constrângeri pe care le au antreprenorii este lipsa forței de muncă la un nivel de calificare acceptabil. În prezent, de altfel, România a ajuns în situația paradoxală, puțin prevăzută cu câțiva ani în urmă, în care importul de forță de muncă a depășit în ultima vreme exportul de forță de muncă, tocmai ca urmare a oportunităților de angajare din țara noastră. În aceste condiții, a forța suplimentar creșterea economică prin mai mult credit ar avea puține șanse de izbândă, întrucât și în prezent locul îngust nu este lipsa banilor, ci a celorlalte resurse, în special forța de muncă, pentru o creștere economică mai susținută. O creştere mai rapidă ar fi posibilă dacă alte condiții macroeconomice ar fi mai favorabile. Mă gândesc în primul rând la stabilitatea cadrului fiscal, a cărui permanentă modificare, uneori de la o zi la alta, nu este de natură să încurajeze planuri de afaceri pe termen lung. Pe lângă acesta, însă, avem și alte constrângeri. Astfel, avem un număr uriaș de tineri pensionari speciali, deja peste 200.000 de persoane şi în creştere vioaie; cei mai mulți, oameni în deplină putere, dar care sunt plătiți din greu din buzunarul contribuabililor, ca să se odihnească în liniște 30-40 de ani după ieșirea la pensie.

Domeniul în care cred că într-adevăr sectorul bancar ar putea juca un rol mai bun în economie este acela al evaluării profesioniste a planurilor de afaceri ale potențialilor beneficiari de credite. În prezent nici clienții băncilor, dar nici personalul băncilor nu au o îndemânare prea mare de a redacta şi, respectiv, a evalua planuri de afaceri credibile pentru creditare mai facilă. Aceleași resurse financiare de azi ar putea fi îndreptate mai înțelept, pentru a susține afaceri foarte eficiente. Aș vedea, de asemenea, foarte utilă o prezență mai activă a fondurilor de risc, care să furnizeze atât know-how pentru potențiali investitori în formularea unor planuri de afaceri, cât și garanții pentru credit (nu neapărat credit propriu-zis!), rezolvând astfel cele două probleme mai serioase care limitează creșterea creditului pentru afaceri: lipsa planurilor de afaceri și insuficiența garanțiilor.

Cât despre intrarea Băncii Naționale într-un joc al asumării de riscuri pentru accelerarea creșterii economice, pot să vă spun că am mai văzut filmul acesta. Niciodată și în nicio împrejurare, asumarea de către banca centrală a unui rol în alocarea resurselor de creditare nu a dus decât la inflație, risipă de resurse și birocrație. Noi avem experiența elocventă a anilor 1990-1996, când creditele foarte mari pentru agricultură, cu dobânzi anuale cam cât inflația dintr-o singură lună, au avut un dublu rezultat: au mărit presiunea inflaționistă şi au întârziat restructurarea agriculturii. Mai recent, implicarea directă a băncii centrale în creditare a fost realizată în Ungaria lui Orban, cu rezultatul previzibil: cea mai mare rată a inflaţiei şi cea mai îndelungată perioadă de recesiune din UE. Pentru că drumul spre iad este pavat cu bune intenții.

Ce poate să facă Banca Națională este să asigure predictibilitate, în special în plan valutar, pentru că aici instrumentele de care dispune banca centrală sunt folositoare. De asemenea, stabilitatea financiară la care poate ajunge sectorul bancar, dacă reglementările prudențiale ale Băncii Naționale sunt adecvate, reduce riscul unor crize de amploare. Este oare puțin acest lucru?

Cât de serioase sunt sursele vulnerabilităților și incertitudinilor de pe piețele financiare globale și la nivel național?

0

LARRY ELLIOTT: „AGE OF GLOBALISATION IS NOW THE AGE OF INSTABILITY – AND WE NEED A PLAN”
(The Guardian, aprilie 2023)

Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia că sistemul bancar este solid. Însă în ultima perioadă apar semnale care ne invită să ne ajustăm unele opinii în concordanță cu realitatea curentă și de perspectivă. Suntem chemați să punem o întrebare esențială: care sunt implicațiile și consecințele stării actuale și ale solidității sistemului bancar, ale solidității sistemului financiar, în cazul funcționării economiei din fiecare țară și cum se configurează viitorul? Inflația, care se menține la cote ridicate, transformările geopolitice și climatice impun răspunsuri acompaniate de decizii și soluții.

În construirea unui posibil răspuns trebuie să analizăm sursele și cauzele vulnerabilităților și incertitudinilor care au apărut și ne provoacă în ultimii ani.

Modelul economiei mondiale a suferit și suferă transformări importante. Conform analizelor Băncii Mondiale economia globală se îndreaptă către „un deceniu pierdut” din punct de vedere economic din cauza evoluțiilor declanșate de pandemia de COVID, de război și de inflație. Consider că următorii factori afectează în principal progresul economic al multor țări: îmbătrânirea forței de muncă, scăderea productivității muncii, reducerea volumului investițiilor concomitent cu creșterea datoriei publice, care a atins niveluri record. Se limitează astfel potențialul de creștere economică. În același timp fenomenul de contagiune ca urmare a implicațiilor unei posibile crize financiare și bancare globale poate duce la declanșarea unei recesiuni la nivel mondial.

Noua paradigmă se caracterizează prin creșterea valorii activelor financiare în detrimentul veniturilor salariale și al investițiilor. Rezultanta: pierderea competitivității firmelor și a economiei naționale, scăderea productivității muncii și adâncirea inechităților sociale.

Incentivarea economisirii și a investițiilor în ramuri care produc importanta valoare adăugată sunt condiții primordiale pentru viitorul fiecărei economii naționale. Utilizarea eficientă și efectivă a resurselor naționale (naturale, financiare și mai ales umane) reprezintă o prioritate.

Asistăm la un fenomen generalizat și periculos în aproape toate țările: creșterea îndatorării publice și private care devin din ce în ce mai nesustenabile.

Ne întrebăm: ce s-a întâmplat cu creșterea economică, cu creșterea productivității muncii, cum se manifestă riscurile care duc la instabilitate financiară și care este evoluția prezentă și viitoare a inflației?

Ne complacem în situația și suntem tentați să cumpărăm produse din import (poate raportul calitate/preț? Care este realitatea de cele mai multe ori?) în detrimentul celor fabricate sau care ar putea fi fabricate la nivel național. Se pare că nu ne prea pasă de evoluția contului curent și a fenomenului de îndatorare. Și nici de adâncirea procesului de dezindustrializare a țării. Ce punem în loc? Ce ramuri ne pot da competitivitate, ce domenii devin tot mai atractive și pot pune în valoare pregătirea bună a tineretului în urma investițiilor importante în educație, facând astfel posibilă hotărârea unui număr cât mai mare de absolvenți să rămână în țară?

Trendul de creștere și de menținere la nivel ridicat a dobânzilor în contextul majorării datoriei publice și private diminuează capacitatea guvernelor, a firmelor și a gospodăriilor de a se împrumuta. Apare o presiune pe cerința de scădere a nivelului dobânzilor. Opinez că în perioada următoare creșterea economică va fi influențată negativ din cauza unui posibil spectru de criză bancară globală ce va determina reglementări mai stricte pe piețele financiare urmate de o posibilă îngustare a plajei surselor de finanțare (sau dacă acestea se vor găsi, vor fi „ofertate” la dobânzi mari datorită riscurilor percepute mai mari, dar și datorită trendului dobânzilor de politică monetară menit să reducă așteptările inflaționiste și să întărească stabilitatea financiară).

Avem de-a face cu probleme structurale la nivel național.

Situația o putem descrie destul de simplu, dar realitatea în profunzimea ei este complexă și foarte riscantă: continua îndatorare pentru finanțarea deficitelor neacompaniată de o destinație strategică inovatoare cu privire spre viitor, bine proporționalizată a resurselor bugetare ne duce la dispariția sau lipsa implementării condițiilor pentru noi activități care să genereze venituri pentru o gama largă de beneficiari, inclusiv pentru buget (din care să se plătească serviciul datoriei și rambursarea acesteia).

În ultimii 20 de ani nivelul de îndatorare, mai ales al celei publice, a depășit cu mult nivelul investițiilor publice. Ar trebui să ne îngrijoreze această situație provocatoare: menținerea la orice moment a sustenabilității stocului de datorie și eventual continuarea finanțării prin împrumuturi (la ce costuri și în ce sume?). Este necesar să identificăm și să implementăm parametrii de bază care să garanteze că reducerea datoriei devine credibilă și va duce la sustenabilitate fiscală, concomitent cu situația acesteia de a fi compatibilă cu creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Se poate afirma faptul că o creștere a datoriei publice ce se manifestă în prezent nu lasă să se identifice riscuri imediate cu privire la sustenabilitatea datoriei, totuși vulnerabilitățile pozițiilor fiscale vor crește cu siguranță deoarece refinanțarea datoriei se va face printre altele, la dobânzi din ce în ce mai mari.

Este nevoie să tragem semnalul de alarmă: niciodată în istoria unei economii nu a existat o creștere economică substanțială și prelungită fără o creștere a investițiilor în ramuri purtătoare de progres.

Se aduce în discuție planul de redresare „next generation UE” și alte resurse financiare de la UE care pot suplimenta resursele financiare interne, dar numai finanțarea nu poate aduce redresarea economiei naționale dacă condițiile de pe piața internă pentru investiții și încurajarea antreprenoriatului nu sunt îmbunătățite semnificativ.

Scăderea nivelului dobânzilor trebuie să se facă gradual, în concordanță cu condițiile concrete din fiecare etapă și cu obiectivele de atingere a stabilității financiare și macroeconomice. Dobânzile mici din perioada pandemiei de COVID și după criza din 2008 au demonstrat faptul că ele nu încurajează investițiile, din contră, determină menținerea banilor în stare de lichiditate sub diferite forme sau intrarea în tranzacții speculative și riscante. Perioada de menținere a dobânzilor la nivel mic a reprezentat o formă de „impozitare”, de „penalizare” indirectă a gospodăriilor și a firmelor. De fapt încurajarea translatării economisirii către active lichide și imediat lichide a afectat puternic investițiile pe termen lung.

Finanțarea tranziției din economia actuală prin încurajarea și creșterea economisirii și a investițiilor necesită întărirea stabilității financiare și un raport risc/return cât mai bine dozat în contextul condițiilor create pe o piață națională.

Gapul (diferența) între creșterea potențială (caracterizată prin șomaj scăzut și inflație foarte mică) și creșterea economică reală se lărgește continuu. Influența negativă vine din partea ofertei și în mai mică măsură din zona cererii.

Ce observăm? Țările care se confruntă cu deficiențe structurale preferă să se împrumute (aparent nu țin cont de costurile de finanțare în continuă creștere) în loc să lanseze reforme structurale care să ducă, printre altele, la reducerea deficitelor.

Un fenomen periculos care a generat „moral hazard” l-a reprezentat transferul multor riscuri de la sectorul privat către cel public. Sectorul privat a fost încurajat să preia riscuri excesive și nesustenabile în căutare de câștiguri imediate și substanțiale. Constatăm că fenomenul de hazard moral „a înflorit” mai ales în perioada acomodării excesive din partea politicii monetare aplicate în unele țări.

Menținerea unei politici monetare puternice și flexibile reprezintă o cerință esențială și imediată în conjunctura actuală, când asistăm la menținerea inflației la cote ridicate, ceea ce reprezintă un factor de risc major. O flexibilitate profesionistă a dozării dobânzii de politică monetară acompaniată și de alte măsuri în caz de necesitate contribuie la întărirea stabilității financiare. Sunt de părere că nu trebuie să solicităm băncii centrale multe măsuri cu implementare imediată a acestora, ci să cerem decizii și soluții realmente legate de realizarea stabilității financiare și a stabilității macroeconomice, acest ultim deziderat fiind atins prin coordonare cu politicile guvernamentale. Este, deci, necesară o pondere adecvată a intervențiilor și soluțiilor din partea politicilor bugetare și fiscale în raportul acestora cu politica monetară în efortul comun de a asigura realizarea la nivel optim a stabilității macroeconomice și a sustenabilității unui trend pozitiv. Putem astfel evita creșterea riscurilor și nemulțumirilor sociale, a instabilității angajatului mai ales în cazul afacerilor productive, precum și alte fenomene negative complexe cum ar fi acela al evoluției cursului de schimb, întărind astfel la nivel național predictibilitatea.

Este necesară implicarea hotărâtă a tuturor actorilor decizionali de pe piață, nu numai a băncii centrale. Mă refer în principal la activitatea guvernului, care decide și transpune în practică politicile fiscale și bugetare, acompaniate necesar de reformele structurale. Este necesar să se evite o politică fiscală expansionistă (instrument al unei politici prociclice) care poate diminua efectele așteptate prin implementarea unor decizii de politică monetară. Să aplicăm efectiv și eficient acel mix de politici mult așteptat la nivel național pentru asigurarea unui trend sustenabil și cu efecte pozitive pe termen mediu și lung. Gândirea și practica politică la nivel național sunt chemate să adreseze transparent pe termen mediu și lung laturile prioritare ale economiei naționale și anume investițiile publice productive, aspectele sociale, de mediu, energia, digitalizarea, infrastructura, R&D, inovația și competențele.

Consider că este periculos să ne concentrăm în deciziile politice numai sau în principal pe reducerea datoriei publice pentru atingerea țintei recomandate de UE. Este necesar să aplicăm un pachet de politici guvernamentale echilibrat și calat pe specificul economiei naționale care să acopere concomitent trei laturi și anume: reducerea datoriei publice, investițiile în domenii purtătoare de progres și generatoare de înaltă valoare adăugată și reformă structurală. Discutăm despre o rețetă a succesului în contextul național și internațional actual. Aduc în discuție o temă care trebuie să ne preocupe și care cere din partea noastră o poziție activă în forurile UE. Tot mai mulți specialiști fac referire la faptul că regula „one-size-fits-all” nu se validează favorabil în cazul fiecărei țări. La negocierile cu factorii de decizie ai UE să aducem argumentele necesare care să scoată în evidență specificul economiei românești, situația performanțelor economice și mai ales situația finanțelor publice unde s-au acumulat probleme ce necesită timp pentru ajustările necesare care să aducă sustenabilitate. Este necesară o abordare pe termen lung, mai flexibilă și diferențiată de la țară la țară, cu un program de reforme și ajustări susținut financiar și politic atât la intern, cât și din partea instituțiilor UE. Recent ministrul de finanțe al Poloniei menționa: „The diversity of EU member states should not be perceived as an obstacle, but as an opportunity” (septembrie 2023). Suntem membri ai UE, dar încă nu am finalizat proiectul de țară, și anume integrarea în zona euro, în Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital, Schengen, care să ne pună pe picior de egalitate cu ceilalți membri ai UE. Încerc să parafrazez un proverb arab: dacă dorești să mergi repede, mergi singur. Dacă dorești să ajungi departe, să mergem împreună.

Unul din obiectivele principale la nivel național îl constituie promovarea unei creșteri economice sustenabile reale pe termen lung caracterizate prin facilitarea condițiilor care să producă câștiguri în nivelul productivității muncii și al competitivității economiei naționale.

O amânare a reformelor structurale concomitent cu o politică de creștere a îndatorării fără finalizări benefice în economie pe termen mediu și lung nu poate fi o opțiune sustenabilă. Creșterea prețurilor și a dobânzilor va reduce puterea de cumpărare și va diminua efectele așteptate în urma eventualei aplicări a unor stimuli fiscali sau sociali (obiectiv necesari).

Elementele cheie ale creșterii economice sustenabile pe termen lung aparțin ofertei capitalului productiv având componentele de bază capitalul uman și cel fizic.

Atingerea unei astfel de ținte devine posibilă prin politici care să îmbrățișeze următoarele priorități: activarea surselor creșterii reale și anume investițiile, creșterea abilităților și competențelor profesionale a forței de muncă (atât la nivel executiv cât și la nivel „talent people”), ajustări salariale bine direcționate și dozate, incluziune și educație financiară.

Este nevoie să găsim soluțiile cele mai bune pentru modelul de conducere și administrare a economiei naționale prin transformări structurale curajoase. În caz contrar, continuăm să ne confruntăm cu provocări, vulnerabilități și incertitudini. Îmi aduc aminte de cuvintele lui Jacques de Larosiere: „We must get out of a model that privileges illusion over reality” (2022).

Din dedesubturile digitalizării. O mare nevoie de înțelepciune!

0

Pentru a ne structura mai bine înțelegerea lumii care ne înconjoară, în Evul Mediu ne-am îndreptat către religie. În secolul XVIII am valorizat rațiunea, în secolul XIX, istoria, iar în secolul XX, ideologia. Acum, în secolul XXI, avem tehnologia de vârf și digitalizarea, ce ne permit să accesăm informații de care omenirea nu a beneficiat niciodată de-a lungul întregii sale existențe. Suntem mai conectați ca niciodată… În fiecare minut, 1,3 milioane de persoane se conectează pe Facebook, 4,1 milioane de persoane caută informații pe Google, 4,7 milioane de filme video sunt urmărite pe YouTube și 1,1 milioane de dolari sunt cheltuiți pentru vânzările online… Netflix reprezintă 15% din traficul de date pe internet la scară mondială, iar filmele video online, 60%. S-a ajuns ca un telefon inteligent (smartphone) să fie mai performant decât întreaga tehnologie ce a fost pusă în slujba aterizării primului om pe Lună și de 100 de ori mai performant decât cel mai bun calculator produs acum 30 de ani! Avem o supraveghere mult mai atentă, în timp real, a sănătății planetei: sateliții pot observa principalele centre de poluare și ne pot ghida la luarea celor mai bune decizii. Prin intermediul digitalizării se transformă modul nostru de organizare, serviciile publice, sistemele de securitate și apărare, modul de funcționare a companiilor, serviciile financiare, performanța energetică a orașelor. Digitalizarea ne ajută să ne „înverzim” societatea și modul nostru de consum.

Dar care sunt dedesubturile digitalizării, ce se află astăzi în slujba unui ideal al dematerializării, dar se sprijină în mod paradoxal pe o lume materială, cu o sferă de cuprindere mult mai mare decât ne-o imaginăm? Ce se află în spatele telefoanelor noastre inteligente? Cum circulă fiecare e-mail sau fiecare „like” pe care îl dăm pe rețelele sociale? Care este geografia miliardelor de clicuri ce ne guvernează viața de zi cu zi? Care este impactul lor economic? Ce provocări ecologice și geopolitice ascund?

Răspunsurile la aceste întrebări se află la interferența a trei factori: revoluția socială ce se derulează la scară planetară sub ochii noștri, resursele imense imobilizate pentru punerea în valoare a acestor progrese tehnologice și evoluția arhitecturilor informatice / de telecomunicații globale.

O revoluție socială a planetei

O revoluție socială a planetei este deja în curs de desfășurare. În primul rând, prin intermediul internetului, ce avut trei etape distincte de evoluție. Mai întâi s-a creat infrastructura, prin intermediul AOL, IBM sau Microsoft. Apoi, au fost dezvoltate motoare de căutare, precum Google și rețele sociale, precum Facebook, Instagram, YouTube, TikTok. Acești giganți se sprijină pe o imensă forță financiară și tehnologică pentru a face ca internetul și digitalizarea să transforme lumea, de cele mai multe ori conform propriilor lor interese. Cea mai mare parte a populației, absorbită de aceste succese, este strânsă, fără drept de apel, într-o veritabilă „menghină digitală”. Acum este în plin proces de dezvoltare, cea de-a treia etapă, ce conectează lucruri și persoane, ceea ce se va numi the Internet of Everything, prelungirea a ceea ce astăzi este Internetul Obiectelor (the Internet of Things – IoT). Rețelele 5G permit această evoluție, pentru că prin ele pot fi transmise cantități de date de 10 ori mai mari în intervale de timp de 10 ori mai mici decât ce este posibil acum, prin intermediul 4G.

Țara care a înțeles foarte bine miza și s-a adaptat repede la noul context este China, care, conform experților, are în momentul de față o superioritate tehnologică 5G de necontestat față de Statele Unite și Uniunea Europeană. Viteza de adaptare la 5G și geografia acesteia vor fi redefinite de Noua Ordine Mondială, ce se construiește în aceste moment sub ochii noștri. Pe bătrânul continent, unul dintre puținele state care s-au adaptat la noul context și au trecut la 5G prin utilizarea tehnologiei chinezeşti Huawei este Monaco.

Dar sunt înregistrate succese notabile în domeniul digitalizării și la nivelul multor state membre ale Uniunii Europene. Cel mai surprinzător exemplu în acest sens este Estonia, care a mizat totul pe digitalizare. Cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, această țară baltică este un adevărat regat al geek-ilor și statul cel mai digitalizat din lume. Aici, 99% din serviciile publice sunt digitalizate. În afară de căsătorie, divorț sau operațiunile bancare importante, totul se realizează online. Dotați cu o carte de identitate electronică, cetățenii „digitali” pot să-și plătească impozitele, să circule cu mijloacele de transport în comun sau chiar să voteze. O platformă informatică botezată X-Road asigură managementul centralizat al serviciilor publice, unde cetățenii beneficiază de simplitate și rapiditate în servicii de la naștere până la… moarte. Se cunosc însă puține lucruri despre infrastructurile fizice necesare acestei digitalizări și cum sunt ele gestionate.

În lumea finanțelor, viteza în implementarea produselor și serviciilor noi, în măsurarea rentabilității acestora și în luarea deciziilor este esențială. Meseria de bancher se transformă în fiecare zi. Dintr-un bun diagnostician, analist de indicatori, având o solidă bază tehnică și comportamentală, bancherul devine un constructor și animator de ecosisteme, capabil să sintetizeze, să lucreze cu parteneri diverși în proiecte de afaceri comune. El nu va mai suferi din cauza informaticii, pentru că aceasta îi va ușura munca… Mai mult decât atât, inteligența artificială conectată la sistemul IT de management al clienților (CRM – Customer Relationship Management) îl va ajuta la identificarea nevoilor acestora și a eventualelor riscuri. Având la bază un ecosistem ce unește comercianții și populația, banca de mâine va fi digitală pentru operațiunile zilnice, self-service, dar și umană, pentru proiectele strategice, pe termen lung ale clienților și partenerilor săi. În paralel, pe partea de corporate & investment banking, pe lângă fondurile „active” pilotate de oameni, se identifică și fondurile „pasive”, ce se sprijină pe aplicații de inteligență artificială, ce urmăresc și intervin în general în tranzacții privind evoluția indicilor bursieri sau în legătură cu companiile unde sunt deja constituite participații. Rolul fondurilor gestionate de aplicații informatice sofisticate, dezvoltate cu inteligență artificială, a crescut exponențial și ele poartă un nume: quants, sau fonduri cantitative.

Resursele imobilizate pentru punerea în valoare a acestor progrese tehnologice sunt imense

Se estimează că digitalizarea și industria IT&C au o creștere anuală a utilizării de energie electrică de 5-7% și că până în anul 2025 vor reprezenta 20% din consumul mondial de electricitate, în timp ce impactul lor pe linie de emisii de dioxid de carbon se va dubla la același orizont de timp! Bitcoin singur consumă 0,5% din producția mondială de electricitate. O simplă căutare pe Google a unui utilizator consumă cam aceeași cantitate de electricitate ca aceea a unui bec utilizat în scopuri casnice. Pe de altă parte, costurile pentru gestiunea bazelor de date sunt uriașe, numai dimensiunea energetică reprezentând 2% din consumul mondial de electricitate, cifră ce va crește de cinci ori până în anul 2030. În regiunea pariziană, centrele de baze de date reprezintă aproximativ 30% din consumul total de electricitate, iar la Amsterdam 10%. Într-o industrie unde, conform Legii lui Moore, capacitatea procesoarelor se dublează la fiecare doi ani, astfel de elemente statistice devin mari surse de îngrijorare.

Antenele 5G, cu dimensiuni de câțiva zeci de centimetri, în a căror compoziție intră metale rare precum galiul sau scandiul, vor fi dispuse la distanțe de aproximativ 100 m una de cealaltă. Impactul tehnologic al întreținerii și înlocuirii acestora va fi uriaș. Cu titlu de exemplu, s-a calculat că acoperirea cu rețele 5G a principalelor 20 de zone urbane ale Statelor Unite ar necesita 2,2 milioane km de fibră optică, echivalentul a 55 de ori circum-
ferința Terrei
. În acest angrenaj, fiecare vehicul autonom ar integra echivalentul capacității de procesare a peste 20 de calculatoare personale, dependente de infrastructură, centre de baze de date de proximitate (edge data centers).

Toate centrele ce gestionează bazele de date (data centers) consumă o cantitate imensă de resurse naturale cheie, precum 12,5% din producția mondială de cupru și 7% din cea de aluminiu. Nu există un cost imobiliar pe metru pătrat mai mare decât acela al unui centru de baze de date de înalt nivel! Apa este o altă resursă foarte importantă. Un data center de talie medie consumă aproximativ 600.000 m3 de apă pe an pentru sistemele de răcire, cantitate ce ar putea acoperi nevoile de funcționare a trei spitale. În Europa, multe centre de baze de date se deplasează din ce în ce mai mult spre nord, pentru a compensa prin temperaturile scăzute costurile uriașe ale energiei electrice necesare procesului de răcire a serverelor. Astfel, Microsoft s-a instalat în nordul Scoției, iar Facebook în nordul Suediei, la Lulea, la aproximativ 100 km de Cercul Polar. Dacă apare însă o pană de curent într-un data center cheie, o parte importantă din cantitatea imensă de conexiuni nu mai este posibilă timp de câteva ore sau chiar zile… De aici nevoia drastică de soluții de back-up și electricitate pentru ca accesul la bazele de date din partea utilizatorilor diferitelor aplicații să fie permanent, în timp real. Pe de altă parte, în sistemele de aer condiționat, de răcire din centrele de baze de date există o multitudine de alte substanțe chimice poluante, printre care metanul sau cele pe bază de fluor, precum hidrofluorocarburile, hexafluorura de sulf, perfluorcarburile, trifluorura de azot sau tetrafluorura de carbon…

Un telefon fix din anii 1960 era compus din aproximativ 10 resurse naturale/ minereuri, printre care aluminiu și zinc. Telefoanele mobile din anii 1990 conțineau cu 19 resurse naturale mai mult, printre care cuprul, cobaltul sau plumbul. Față de telefonul din anii 1990, un smartphone, chiar dacă este mult mai fin, conține mai mult cu peste 50 de minereuri, printre care pot fi menționate aurul, litiul, magneziul, siliciul, indiul, ce intră în compoziția ecranelor tactile, sau neodimul, acest metal rar ce permite aparatelor să vibreze la orice apel primit. Pe de altă parte, industria digitală/ IT&C integrează metale rare ale căror proprietăți excepționale fac posibilă producerea condensatoarelor, ecranelor tactile, circuitelor integrate, fibrelor optice sau semiconductorilor. Ea înghite procentaje semnificative din producția mondială a multor metale rare: paladiu – 15%, argint – 23%, tantal – 40%, antimoniu – 41%, beriliu – 42%, ruteniu – 66%, galiu – 70%, germaniu – 87%, terbiu – 88%. Dacă luăm în calcul integrarea tuturor acestor resurse într-un smartphone, costul energetic este uriaș: el reprezintă 80% din totalul consumului energetic înregistrat de-a lungul întregii sale vieți! Pentru a evita o astfel de risipă de energie, au apărut și telefoanele etice, realizate de marca Fairphone, ce își propune de aproximativ un deceniu să aducă pe piață versiuni cu o durată de viață mai lungă.

Dar dincolo de toate aceste detalii și elemente statistice, se pune din ce în ce mai mult problema cantității de materiale/materii prime necesare pentru realizarea unei unități de produs (material input per product unit – MIPS). Aici „diavolul este în detalii” și surprizele pot fi uriașe… Cu titlu de exemplu, un minut la telefon mobilizează 200 grame de materii prime, în timp ce un SMS „cântărește” peste 600 grame… Pentru tehnologiile de vârf, lucrurile devin și mai complicate… Un calculator de 2 kg mobilizează, printre altele, 22 kg de produse chimice, 240 kg de combustibil și 1.500 l de apă… Producția unui circuit integrat (cip) cu o greutate de 2 grame are în spate 32 kg de materii prime!

De altfel, cele peste 500 de etape necesare în producerea unui circuit integrat (cip) acoperă în lanțul valoric peste 16.000 de furnizori repartizați în zeci de țări din întreaga lume: minele de cuarț se află undeva în Africa de Sud, plăcile de siliciu sunt produse în Japonia, aparatele de fotolitografie în Olanda, pompele cu vid sunt fabricate în Austria. Aplicațiile de software utilizate de liderul mondial al acestui sector, grupul TSMC, sunt produse în Italia și în Scoția. Realizate în majoritate în Taiwan, cipurile sunt ambalate, pentru a reduce costurile, în Vietnam și trimise apoi în China pentru a fi integrate în telefoanele inteligente. Cantitatea de energie necesară pentru un astfel de lanț logistic este imensă, iar consecințele pe linie de mediu sunt enorme. Astfel, în Taiwan, grupul TSMC generează pentru fiecare kilogram de siliciu aproximativ 280 kg de produse chimice, multe dintre ele cu efecte toxice asupra mediului. Energia electrică ce este consumată de același grup reprezintă 3% din consumul total al Taiwanului, adică echivalentul producției a trei reactoare nucleare!

Evoluția arhitecturilor informatice și de telecomunicații globale

Pentru transmiterea unui simplu „like”, accesăm practic una dintre cele mai vaste și mai complexe infrastructuri dezvoltate vreodată de umanitate. Înainte de a ajunge la destinatarul dorit, un „like” sau mesajele pe WhatsApp traversează șapte straturi intermediare de funcționare a internetului. Mai întâi, ele iau drumul rețelelor 4G, sateliților sau cablurilor terestre și submarine pentru a ajunge în localurile tehnice ale operatorului. Apoi, urmează traversarea peste „mări și țări” pentru a fi localizate într-un centru de operări de baze de date și, în sfârșit, iau drumul în sens invers către destinatarul ce poate sta alături de expeditor! O călătorie de mii sau zeci de mii de kilometri pentru un mesaj transmis către un destinatar ce este uneori la câțiva metri distanță!

Se estimează că până la sfârșitul acestui deceniu 90% din companiile mondiale mari își vor închide propriile centre de baze de date pentru a migra… în nori (cloud). Dar haideți se vedem ce se întâmplă în nori/cloud, aceste centre de baze de date către care toate arhitecturile rețelelor informatice se îndreaptă în momentul de față. Este cunoscut că, din rațiuni legate de securitate și costuri, un număr de companii din ce în ce mai mare își încredințează gestiunea serverelor cu bazele de date către giganți precum Amazon Web Services, Alibaba Cloud, Equinix, Interxion, EdgeConneX. Fiecare data center are un centru de back-up pe o arie seismică diferită, iar infrastructurile sunt supradimensionate, capacitatea lor fiind utilizată în general la un maxim de 60%. Cel mai mare data center din lume este în China, la Langfang, la sud de Beijing, într-un complex de 600.000 de metri pătrați. Coasta de Est a Statelor Unite este cea prin care tranzitează aproximativ 70% din traficul mondial de internet. Google nu strânge informații în ceea ce ne privește doar cu titlu comercial. El alimentează și NSA, celebra agenție de informații americană, ce are acces la mesajele noastre transmise pe email, operațiunile bancare sau convorbirile telefonice. Facebook a construit un data center la Eagle Mountain, la aproximativ 20 km distanță de cel al NSA. Majoritatea acestor centre de baze de date se află în general pe lângă marile centre financiare și decizionale mondiale: Washington, New York, Beijing, Paris, Londra, Singapore, Hong Kong, Frankfurt, Amsterdam… Faptul că acolo se centralizează informații cheie despre populația, companiile și statele întregii planete creează premisele pentru o dependență informațională, ce are o magnitudine la scară planetară: dominația prin controlul bazelor de date. Experții spun că fiecare dintre noi generăm, de cele mai multe ori inconștient, aproximativ 150 gigaocteți de date pe zi. Astfel de fenomene vor îndrepta omenirea către sfârșitul anonimatului și al libertății, așa cum a fost înțeleasă în ultimele trei secole în lumea occidentală. Rețelele sociale ne piratează creierele și noi le autorizăm să facă acest lucru. Inteligența artificială va accelera și mai mult acest proces. Ne dorim acest lucru? Evident, întrebarea este retorică…

Apoi, 99% din traficul mondial de date este realizat prin intermediul cablurilor de fibră optică ce traversează mări, oceane și suprafețe terestre cu informații codate sub formă de lumină. Informația circulă cu o viteză de 200.000 km pe secundă. În ceea ce privește implementarea cablurilor submarine, de la lansarea unui studiu de fezabilitate până la implementare pot să treacă 10-15 ani. Repararea acestora în cazul unor catastrofe naturale, precum cutremurele sau tsunamiurile, pot genera pierderi importante, așa cum a fost cazul la sfârșitul anului 2006, când un cutremur cu magnitudine 7 pe scara Richter, ce a zguduit Taiwanul, a deteriorat majoritatea cablurilor maritime din regiune, blocând astfel conexiunile între Taipei, Hong-Kong și restul Asiei pentru 50 de zile! În momentul de față există aproximativ 1 milion de km de cabluri abandonate („cabluri zombi”), ce, după aproximativ 25 de ani de viață activă, au fost „uitate” de către proprietari, datorită costurilor mari de reciclare. Se pune apoi și problema creșterii uriașe a volumului de date de transmis, ce va face ca foarte curând rețelele de comunicații să-și atingă limitele.

Nu este de ignorat nici veritabilul cost ecologic al orașelor inteligente („smart cities”). Până de curând, nu se realizase niciun studiu care să măsoare impactul acestora la scară planetară. Abia în anul 2019, un grup de cercetători conduși de daneza Kiki Lambrecht Ipsen a publicat un raport ce a lăsat perplex pe toată lumea: dezvoltarea soluțiilor tehnologice pentru orașele „inteligente” are un impact negativ la nivelul planetei, chiar dacă la nivel local ele influențează pozitiv calitatea vieții locuitorilor acestora. Dar pentru a înțelege bine aceste concluzii, trebuie să ne proiectăm la adevăratele granițe ale acestor orașe, ce se află de multe ori la mii de kilometri distanță, în centrele de baze de date/data centers.

Există apoi și o geopolitică a infrastructurii de comunicații digitale. Pe fondul unei scăderi relative a ponderii Occidentului în traficul mondial de date, asistăm la apariția unor noi coridoare, a căror constituire s-a accelerat o dată cu tensiunile din Taiwan și războiul din Ucraina. Un prim exemplu este anularea unui proiect rusesc de cablu optic ce ar fi trebuit să conecteze Londra de Tokio pe sub Oceanul Arctic. O altă inițiativă, canadiană de această dată, a fost și ea anulată din motive de escrocherie… În sfârșit, o a treia inițiativă, ce părea mai eficientă prin alegerea traseului și impactul economic, nu se știe dacă va mai fi finalizată în contextul geopolitic actual: este vorba despre proiectul Arctic Connect, inițiat de Finlanda și în care au mai fost implicate Marea Britanie, Norvegia, China și Rusia. Noua ordine mondială va redefini complet aceste trasee și nimeni nu poate ști cu precizie care va fi arhitectura lor în viitor.

În loc de concluzie, aș spune că transformările digitale actuale contribuie la creșterea dezechilibrelor planetei mai mult decât ne imaginăm. Dematerializarea reclamată de procesele de digitalizare nu numai că generează un consum uriaș de materii prime, dar întreprinde și una dintre cele mai ample acțiuni de materializare pe care le-a cunoscut umanitatea, o materializare prin alte mijloace, cu impact economic, ecologic, social și geopolitic. Va trebui deci să luptăm pentru reducerea consumului de resurse și garantarea libertăților individuale, într-un context de volatilitate geopolitică profundă. Lumea, din păcate, nu se îndreaptă într-o direcție social responsabilă și, dacă nu știm să anticipăm, la un moment dat un „șoc” ne va bulversa existența mai mult decât ne putem imagina.

Să nu ne facem iluzii: tehnologia nu va avea niciodată în societate un impact diferit de modul în care alegem să trăim! De unde și nevoia de multă înțelepciune.

Contribuția industriei de petrol și gaze la economia României 2022

0

Rolul sectorului de petrol și gaze din România a crescut exponențial de la începutul acestui deceniu. Abordarea științifică, folosită de ec. dr. Laurian Lungu pentru a scoate în evidență dimensiunea economică directă a acestui sector în contextul economiei românești, nu necesită elaborări suplimentare și subliniază cât de crucială devine această industrie.

Impactul total al sectorului de petrol și gaze asupra economiei (adică, inclusiv efectele directe, indirecte și induse) este mai mult decât semnificativ, crescând de la 3,1% din PIB în 2020 la 4,1% din PIB în 2021 și aproximativ 8% din PIB doar în 2022. Cifra de mai sus subestimează impactul real al sectorului în economie, având în vedere că unele dintre companii nu au făcut parte din sondaj.

Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial din 2020, când performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Pe lângă creșterea provenită din volumele de producție mai mari, o parte semnificativă a acestui câștig este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale.

În termeni comparativi, în perioada menționată, contribuția sectorului petrol și gaze la PIB reprezintă 250% din contribuția în PIB a sectorului „Intermedieri financiare și asigurări”, 105% din contribuția în PIB atribuită sectorului „Arte, divertisment și activități recreative”, 99% din contribuția sectorului de „Construcții” în PIB sau 55% din contribuția în PIB fie a sectorului de „IT&C”, fie a celui de „Tranzacții imobiliare”.

Efectele asupra pieței forței muncii sunt, de asemenea, considerabile. La finalul anului 2022, numărul de locuri de muncă susținute direct de către sectorul de petrol și gaze era de aproape 64.000. Luând în considerare efectele indirecte și induse, acesta devine 152.000, reprezentând 3% din totalul numărului de angajați din România.

Contribuțiile fiscale totale plătite de către sectorul de petrol și gaze la bugetul consolidat al statului, au fost de 30,1 miliarde lei în 2021 și 48,8 miliarde lei în 2022, reprezentând 7,9% și, respectiv, 10,6% din veniturile totale ale statului. În urma creșterii atât a cantităților, cât și a prețurilor, redevențele și taxele suplimentare plătite de către sectorul de petrol și gaze au atins un nivel record în 2022. Împreună, ele s-au ridicat la 16 miliarde lei, echivalentul a 3,5% din veniturile totale ale guvernului în 2022.

Contribuția de solidaritate plătită de sector în 2022 a fost estimată la 3,1 miliarde lei. Sectorul de petrol și gaze a plătit TVA și accize la combustibili în valoare de 17,6 miliarde lei în 2020, 21,0 miliarde lei în 2021, și 21,1 miliarde lei în 2022, echivalentul a 19,2% și 18,4%, și respectiv 16,3% din veniturile încasate de stat în TVA și accize.

Investițiile realizate de companiile din sectorul de petrol și gaze au crescut semnificativ în 2022, susținute de prețurile ridicate ale petrolului și gazelor. Sectorul a investit 6,6 miliarde lei în 2020, 4,7 miliarde lei în 2021, și 11,1 miliarde lei în 2022, echivalentul a 2,5%, 1,5% și, respectiv, 2,9% din totalul investițiilor în economie. În 2023, sectorul intenționează să investească 10,7 miliarde lei.

Industria de petrol și gaze rămâne un contribuitor semnificativ la bugetul consolidat. Contribuțiile fiscale totale plătite de sector au crescut vertiginos în 2022, reprezentând echivalentul a 10,6% din veniturile totale ale guvernului.

Numai din supraimpozitarea veniturilor suplimentare din vânzările de gaze naturale statul a încasat peste 9,6 miliarde lei în 2022, echivalentul a 2,1% din veniturile totale ale bugetului general consolidat. Aceste sume considerabile au ușurat mult sarcina autorităților de a implementa plafoanele prețurilor la energie precum și alte măsuri de protecție împotriva prețurilor ridicate la energie. După cum a arătat actuala criză energetică, necesitatea unor investiții suplimentare în sectorul petrolului și gazelor rămâne primordială. Realizate împreună cu obiectivele de reducere a emisiilor cu efect de seră, acestea vor crește capacitățile interne de producție, întărind securitatea energetică națională.

Comisia Europeană Anunță Lansarea Competiției „Lider European” 2023

0

Reprezentanța Comisiei Europene în România lansează cu entuziasm competiția „Lider European” 2023. Acest concurs, dedicat elevilor de liceu din România, își propune să dezvolte și să premieze abilitățile de leadership și de vorbire în public, promovând în același timp spiritul de echipă și colaborarea creativă.

Dacă ești elev de liceu și dorești să explorezi noi orizonturi și să-ți dezvolți aptitudinile, iată o oportunitate excelentă: formează o echipă împreună cu alți trei colegi și asigurați-vă că aveți un profesor coordonator. Invită și alți prieteni să participe și înscrieți-vă toți la concurs.

Concursul „Lider European”, desfășurat în perioada septembrie-noiembrie 2023 și organizat în parteneriat cu Ministerul Educației, oferă elevilor de liceu din România o oportunitate unică de a-și dezvolta abilitățile de leadership și de vorbire în public. În plus, competiția încurajează spiritul de echipă și colaborarea, oferindu-le elevilor șansa de a se face remarcați prin talentele lor.

Pentru a oferi tuturor elevilor interesați o perspectivă mai detaliată asupra competiției, Reprezentanța Comisiei Europene în România va organiza în perioada 10-11 octombrie 2023 o serie de întâlniri informative și sesiuni de pregătire online. Înscrierile pentru aceste evenimente vor fi deschise în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2023.

Data limită pentru înscrierea în competiție este
17 octombrie 2023, iar proiectele trebuie trimise până la data de 8 noiembrie 2023. Pe 22 noiembrie 2023 vor fi anunțate cele opt echipe finaliste, care vor fi premiate cu locurile pe podium și mențiuni.

Elevii din cele trei echipe de pe podium vor avea șansa de a-și susține proiectele direct la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, în București, pe data de 28 noiembrie 2023.

Pentru detalii complete despre regulamentul concursului, instrucțiuni de înscriere și resurse pentru pregătire, vă invităm să accesați linkul oficial al competiției:
https://romania.representation.ec.europa.eu/lider-european_ro.

Cu o investiție de peste 1,5 milioanede euro, eduKiwi School lanseazăcea mai mare platformă educațională din România

0

Pe  5 octombrie 2023, s-a lansat la nivel național cel mai mare proiect educațional românesc – aplicația eduKiwi School. Această platformă este dedicată elevilor, cât și părinților. Oferă elevilor acces la toată materia școlară predată de peste 47 de profesori. Astfel, orice copil poate înțelege lecțiile de la școală, de oriunde s-ar afla. În plus aplicația beneficiază și de cursuri de dezvoltare personală și profesională înregistrate de
136 de experți.

Prin realizarea acestui proiect educațional românesc, dezvoltatorii eduKiwi School doresc să revoluționeze educația din România unind cei trei piloni importanți în dezvoltarea copilului: părinți, profesori și elevi.

Doru Pelivan – fondator EduKiwi

„Credem foarte mult în utilitatea acestei platforme, motiv pentru care s-au investit peste 1,5 milioane de euro în crearea ei. Investiția a fost făcută cu ajutorul a 3.527 de susținători ai proiectului și din capital propriu. Am conceput o soluție accesibilă deoarece ne dorim să oferim acces tuturor elevilor din România la educație modernă, indiferent de locul în care se află și de posibilitățile financiare. Orice tânăr poate avea acces la toată materia școlară și la cursuri cu aplicabilitate în viața de zi cu zi, toate într-un singur loc: eduKiwi School”, spune Doru Pelivan – cofondator al eduKiwi School.

Platforma eduKiwi School cuprinde:

Peste 2.800 de lecții acoperind materia conform programei școlare.

Peste 110 cursuri de dezvoltare personală și profesională, potrivite pentru elevi și adulți.

Colaborare cu peste 136 de experți și 47 de profesori din întreaga țară.

Exerciții și teste pentru aprofundarea materiei școlare.

Lecții pregătitoare pentru examenele de evaluare națională și bacalaureat.

Pentru motivarea elevilor ca să învețe, aplicația este construită după principiile unui joc pe calculator sau telefon – învață, joacă-te, câștigă.

Cum pot părinții să își înscrie copiii pe platformă

În premieră, începând de joi, 5 octombrie, accesul în aplicație se poate face prin abonament anual sau abonament lunar, la prețuri mai accesibile decât o jumătate de oră de meditație.

Un abonament lunar va costa 79 lei, iar pentru abonamentul anual utilizatorii vor plăti doar 49 lei pe lună. Odată cu lansarea eduKiwi School, doar în datele de 5 și 6 octombrie prețurile vor fi excepționale, adică de doar 29 de lei pe lună la achiziționarea abonamentului anual sau 49 de lei/ lună la achiziționarea abonamentului lunar.

„Ne dorim să revoluționăm educația din România unind cei trei piloni importanți în dezvoltarea copilului: părinții, profesorii și elevii. Considerăm că educația unui tânăr trebuie să fie extrem de accesibilă. De aceea am pregătit o ofertă specială odată cu lansarea platformei pentru a încuraja cât mai mulți părinți și elevi să o folosească. Astfel cei care vor dori să experimenteze beneficiile aplicației vor putea să achiziționeze abonamentele anuale la doar 29 lei pe lună, în primele 2 zile de la lansare  (5 și 6 octombrie)”, a declarat Doru Pelivan, cofondator al eduKiwi School.

Cum va învăța copilul în eduKiwi School

Oferindu-i acces în aplicația eduKiwi School nu înseamnă sub nicio formă că încurajăm copilul să nu mai meargă la școală. Aplicația înseamnă un ajutor în plus pentru a învăța mai ușor ceea ce nu înțelege la școală. În plus, are oportunitatea de a învăța lucruri noi, pe care are nevoie să le știe pentru a avea succes în viață:

Cursuri de dezvoltare personală, comunicare, relaționare, descoperirea vocației și a talentului, deprinderea unor noi abilități.

Cursuri de educație financiară și antreprenorială, despre cum să facă bani de tânăr.

Cursuri despre profesii și cariere, ca să înțeleagă de mic ce și-ar dori să fie când va crește.

Are posibilitatea să aleagă profesorul preferat dintre mai mulți profesori de top, la fiecare materie.

Învățarea prin joacă este punctul forte al aplicației, totul într-un format nou și foarte ușor de vizionat.

Dacă nu înțelege o parte a lecției, copilul poate reveni oricând la minutul dorit ca să revadă conținutul și să-l repete ca să-l înțeleagă mai bine.

Aplicația oferă posibilitatea să alegi viteza de redare după care dorești să urmărești materia. Poți să setezi o viteză mai mare pentru a parcurge lecția mai repede sau o viteză potrivită pentru a înțelege fiecare detaliu.

Toată materia școlară și alte cursuri de dezvoltare le poate accesa și urmări direct de pe telefon, tabletă sau laptop.

„În realizarea platformei s-au implicat peste 250 de experți, programatori, profesori, autori de cursuri, graficieni, editori video, copywriteri, coordonatori, reprezentanți de vânzări, marketeri, consultanți. A fost nevoie de doi ani de muncă zilnică pentru a reuși să o lansăm, proiectul depășind o investiție totală de 1,5 milioane de euro”, a declarat Mihai Pegulescu – cofondator al eduKiwi School.

PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE. Angrenarea sistemului financiar bancar și a mediului antreprenorial din județul Brașov, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) continuă seria de evenimente „Soluții de finanțare garantată pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a comunităților locale românești”, pe care instituția financiară nebancară le deruleză la nivel național. 

În data de 10 noiembrie 2023, se va desfășura evenimentul cu tema “Instrumente financiare pentru finanțarea IMM-urilor și a Unităților Administrativ Teritoriale din județul Brașov”începând cu ora 11.00, la Hotel Aro Palace, Sala Europa. 

Reuniunea este dedicată mediului de afaceri brașovean, precum și tuturor decidenților implicați în dezvoltarea comunităților locale și se va bucura de prezența ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Adrian-Ioan Veștea și a directorului general al FNGCIMM, dl. Dumitru Nancu.

La eveniment vor participa antreprenori, reprezentanți ai autorităților locale și ai sistemului financiar bancar, pentru a dezbate provocările actualei perioade, dar mai ales pentru a identifica oportunitățile de finanțare pe care le pot valorifica IMM-urile și Unitățile Administrativ Teritoriale în perioada 2023-2024. În acest context, se urmărește și inițierea la nivel local a unui parteneriat pentru dezvoltare prin angrenarea sistemului financiar bancar și a mediului antreprenorial, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a FNGCIMM.

Directorul general, Dumitru Nancu va prezenta programele guvernamentale de garantare și produsele de garantare marca FNGCIMM disponibile a fi accesate în acest moment și va anunța programele ce sunt în pregătire pentru a fi lansate în perioada următoare, evidențiind avantajele accesării creditelor garantate. 

Scurta prezentare a programului IMM INVEST PLUS si a componentelor sale

Programul IMM INVEST PLUS se adresează tuturor categoriilor de IMM-uri, întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, start-up-urilor și Unităților Administrativ Teritoriale pe componenta GARANT CONSTRUCT. 

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. 

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

  1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură 
  2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

IMM INVEST ROMÂNIA este principalul program guvernamental lansat încă de la debutul pandemiei COVID 19, în data de 24 aprilie 2020, fiind dedicat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le asigura accesul la credite bancare cu garanții de stat și costuri de finanțare subvenționate. 

Bilanțul celor trei ani de implementare a IMM INVEST înregistrează 71.555 garanții acordate, in valoare de peste 46 miliarde lei care au susținut credite de aproximativ 55 miliarde lei, ceea ce reprezintă un număr record de garanții acordate la nivelul Uniunii Europene. În urma acestei injecții de capital în economie, peste un milion de locuri de muncă au fost salvate.

Președintele Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit, în vizită oficială în România

0

Curtea de Conturi a României a primit, în perioada 6-8 octombrie, o delegație oficială a Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI[1]), formată din domnul Miloslav Kala, președintele instituției și al Oficiului Suprem de Audit al Republicii Cehe și domnul Jaroslav Rucký, șeful Echipei Președinției EUROSAI din cadrul Departamentului de Relații Internaționale.

Vizita oficială a debutat cu o întâlnire bilaterală între președintele Curții de Conturi a României și omologul său din Republica Cehă, în care accentul a fost pus pe importanța cooperării celor două instituții supreme de audit în cadrul EUROSAI.

„Apreciez în mod deosebit implicarea dumneavoastră pe perioada președinției EUROSAI și mă bucur că împărtășim idei comune și o viziune în care instituțiile supreme de audit trebuie să parcurgă un proces de modernizare care să conducă la creșterea relevanței acestora. Știu că ați reușit să-l implementați cu succes la nivelul instituției pe care o conduceți, aproximativ 80% dintre misiunile de audit desfășurate de SAI Cehia fiind misiuni de audit al performanței. Mă bucur să pot spune că, de curând, am înființat și noi la nivelul Curții de Conturi un departament specializat pe acest tip audit, prin care putem contribui mai mult la creșterea calității actului administrativ”, a fost mesajul președintelui Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc.

Discuțiile au continuat în Plenul Curții de Conturi a României, unde au fost prezentate principalele rezultate ale Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit, precum și modul de organizare și funcționare al Oficiului Suprem de Audit al Republicii Cehe, respectiv pașii făcuți în sensul consolidării capacității instituționale, a îmbunătățirii metodelor de audit și a modalităților de interacțiune cu entitățile auditate.

„Sunt foarte bucuros să fiu astăzi aici și să avem aceste discuții constructive, întrucât Curtea de Conturi a României ocupă un rol important în Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit. Principala noastă preocupare trebuie să fie – ce putem face împreună pentru a ne organiza mai bine, pentru a avea proceduri eficiente și rezultate cu impact în viața cetățenilor. Trebuie să ne împărtășim experiențele, dar în special ideile. Suntem instituții vii, iar progresul instituțiilor noastre contribuie la întărirea sănătății sistemului bugetar fiscal, respectiv la bunăstarea cetățenilor” – a declarat Miloslav Kala, președintele EUROSAI.

În continuarea vizitei în România, delegația oficială, însoțită de președintele Mihai Busuioc, a avut întâlniri cu înalți oficiali ai statului român din Parlament și Guvern, precum și cu reprezentanți ai mediului academic. Astfel, au avut loc întrevederi cu domnul Nicolae Ciucă – președintele Senatului, cu domnul Vasile-Daniel Suciu- Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, cu domnul Marcel Ciolacu – premierul României și cu studenții și personalul didactic de la Academia de Studii Economice, împreună cu domnul rector Nicolae Istudor. 


[1] EUROSAI (Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit) este unul dintre grupurile regionale ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).  Înființată în anul 1990, EUROSAI reunește în prezent instituțiile supreme de audit (SAI) din 49 de state europene și Curtea de Conturi Europeană. Congresele EUROSAI se organizează cu o periodicitate de 3 ani. Curtea de Conturi a României este membru EUROSAI încă de la înființarea sa în anul 1992.

Studiu MKOR – Românii își fac bugete fixe de Black Friday în 2023, pe fondul crizei 

0

Procentul românilor care intenționează să profite de reduceri de Black Friday în acest an a scăzut cu 5 puncte față de 2022, ajungând de la 62% la 57%, conform celui mai recent studiu MKOR privind cumpărăturile de Black Friday.

Și-au făcut planuri pentru reducerile din luna noiembrie în special persoanele sub 40 de ani, femeile, persoanele cu venituri medii, părinții cu copii minori și cei fără copii.

Cei hotărâți să meargă la cumpărături de Black Friday își fac lista cu 2-3 săptămâni înainte de 1 noiembrie. Gen Z și persoanele fără copii tind să fie mai spontane, 2 din 10 preferă să decidă pe moment ce cumpără.

Pe fondul climatului economic incert, majoritatea românilor care intenționează să profite de reducerile de Black Friday și-au făcut deja un buget orientativ. Doar 1 din 5 români mai merg la cumpărături fără un plan financiar prestabilit, față de 4 din 5 în 2022. Sumele sunt în principal alocate în funcție de resursele financiare disponibile și prețul produselor de pe lista de cumpărături. 

Și în acest an, electronicele și electrocasnicele se află în topul preferințelor, deși interesul a scăzut cu 7 procente față de 2022. Cu un procent similar s-a redus și apetența pentru produsele IT&C, de la 34% în 2022 la 27% anul acesta. Bărbații sunt mai interesați de această categorie de produse (32%).

În schimb, articolele de modă (îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii etc.) câștigă teren, înregistrând un interes crescut cu 14% din partea cumpărătorilor. Iar interesul este chiar mai mare pentru Gen Z (64%) și femei (58%).

Achiziționarea produselor sau serviciilor dorite, la prețuri mai bune, rămâne motivul principal pentru care 6 din 10 români cumpără de Black Friday. În plus, ocazia este preferată și de cei care vânează ofertele în general (36%). Reducerile din noiembrie sunt și un bun prilej de a cumpăra cadouri pentru Crăciun sau diverse alte aniversări. 

Online-ul rămâne mediul de achiziție preferat de Black Friday, deși 1 din 4 români vor miza pe mixul dintre magazinele fizice și cele online. 

Mediul online este preferat și când vine vorba de căutarea de informații privind ofertele disponibile de Black Friday. Aplicația mobilă a magazinului și rețelele de socializare sunt cele mai accesate, cu particularități în funcție de vârstă. Reclamele TV sunt o sursă de inspirație pentru o treime dintre cei care au planuri de Black Friday. 

„Am reluat studiul privind planurile românilor de Black Friday pentru că ne-am dorit să vedem cum au evoluat preferințele față de anul trecut. Rezultatele arată că, deși interesul pentru cumpărăturile de Black Friday se menține relativ ridicat, românii adoptă o abordare mai prudentă în 2023, gestionându-și mai bine bugetul alocat. Totul pe fondul unui pesimism general privind situația economică actuală”, menționează Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Datele sunt extrase din studiul Cumpărăturile de Black Friday, pe care MKOR îl derulează recurent începând cu 2022. Eșantion: reprezentativ național pe criterii de gen, vârstă și distribuție geografică, N 2023=1000, N 2022=530, target: populație generală, 18-55 ani, metodă de cercetare: sondaj (CAWI), instrument de cercetare: chestionar, abordare: online, prin panelul propriu MKOR, perioada: noiembrie 2022, noiembrie 2023

Rezultatele studiului complet se regăsesc la adresa https://mkor.ro/studii/black-friday-2023/

Producătorul de roboți mobili autonomi MIR colaborează cu Interroll pentru a îmbunătăți încărcarea și descărcarea materialelor prin intermediul benzilor transportatoare

0

Producătorul danez de roboți mobili autonomi (AMR) Mobile Industrial Robot a colaborat cu grupul Interroll, furnizor mondial de soluții pentru manipularea materialelor, pentru a lansa un modul de încărcare și descărcare cu ajutorul benzilor transportoare.

Noul produs – disponibil pe piața din România prin distribuitori autorizați- combină experiența Interroll în construcția de benzi transportoare cu tehnologiile MIR din domeniul roboților industriali și oferă astfel clienților o modalitate eficientă de a aproviziona liniile de producție cu materii prime și componente. 

Roboții mobili MIR sunt platforme care pot integra multiple module și accesorii pentru a-și extinde funcționalitatea, acestea fiind dezvoltate atât de MIR, cât și de parteneri, precum Interroll. În prezent, în programul MIR GO există peste 160 de module certificate și compatibile cu roboții mobili.

Clienții noștri au nevoie de soluții eficiente pentru transportul materiilor prime între depozite și liniile de asamblare. Un lider de piață precum Interroll oferă produse de calitate și garantează că benzile transportoare se vor integra perfect cu roboții MIR. Integrarea roboților cu benzile transportoare ușoare va îmbunătăți semnificativ modul în care produsele sunt manipulate, indiferent de mediul și condițiile de lucru„, afirmă Rasmus Smet Jensen, VP of Marketing & Strategy MiR. 

În cadrul proceselor riguroase de producție și testare, Interroll a integrat noul modul pentru benzile transportoare ușoare cu un robot MiR250 în centrul său din Sant Antonino, Elveția. Acest centru este specializat în producția de componente din mase plastice (tehnopolimeri) și se întinde pe două etaje, prezentând multiple provocări logistice pentru transportul materialelor între etaje. Interroll a trecut de la transportul manual la roboții MiR, care se deplasează cu ușurință în întreaga clădire, folosind lifturile pentru a se deplasa între etaje.

Testarea roboților în propriul centru a fost unul dintre argumentele care i-au convins pe managerii Interroll să dezvolte un modul dedicat integrării acestora cu benzile transportoare ușoare pe care le produc.

„Selectarea MiR ca partener pentru modulul de top al platformei de transport pentru roboți mobili autonomi a fost o alegere strategică. La fel ca Interoll, MiR este un lider de piață la nivel mondial în domeniul manipulării materialelor. După ce am testat roboții MiR în propria noastră unitate, suntem încrezători în capacitatea lor de a ne optimiza procesele interne. Compatibilitatea ireproșabilă a roboților AMR de la MiR cu logistica noastră de producție, capacitățile precise de navigare în medii dinamice, adaptabilitatea la schimbările de aspect și la fluxurile de lucru, împreună cu siguranța sporită la locul de muncă, fac din această colaborare să fie soluția ideală pentru noi”, explică Jens Strüwing, Executive Vice President Product & Technology Interroll Group. 

În același timp, Interroll utilizează platforma cloud MiR Insights pentru a monitoriza indicatorii de performanță ai roboților, printre care distanța parcursă, sarcinile finalizate și gradul de utilizare. Datele arată că de la introducerea MiR Insights în iunie 2023, roboții MiR250 funcționează în medie 22,3 ore pe zi, parcurgând 106 km în interiorul fabricii. 

Combinarea roboților MIR cu benzile transportoare ușoare a dus la reducerea timpului de transport și a operațiunilor manuale, permițând forței de muncă calificate de la Interroll să se concentreze pe sarcinile care necesită expertiză umană, creativitate și luarea deciziilor. Compania anticipează o amortizare rapidă datorită creșterii eficienței și reducerii costurilor. 

Top Talents România: 16 ani, 4000 de tineri cu potențial și 35 de parteneri de tradiție

0

Top Talents România, cea mai mare conferință din țară pentru tinerii cu potențial, se întoarce cu o nouă ediție în această toamnă, pe 17-18 noiembrie, la InterContinental Athénée Palace Bucharest. Pe lângă sesiunile de keynotes și workshop-urile în cadrul cărora participanții vor afla numeroase informații valoroase de la lideri din diverse domenii de activitate, tinerii își vor putea găsi și jobul mult visat la una dintre companiile de top prezente la eveniment. Mai mult, de la Top Talents nu vor lipsi nici surprizele și premiile de neratat care vor transforma această experiență în una memorabilă.

În cei 16 ani de activitate, Top Talents a reușit să creeze o comunitate impresionantă de peste 4000 de tineri cu potențial. Pe lângă rezultatele academice excepționale pe care le obțin, aceștia se implică activ în diverse activități extracurriculare și proiecte internaționale care contribuie semnificativ atât la dezvoltarea lor profesională, cât și la cea personală. În cele 2 zile dinamice de networking din cadrul conferinței, profesioniștii de astăzi îi întâlnesc pe liderii de mâine, oferindu-le acestora din urmă o doză de inspirație și sfaturi importante care îi vor ghida în viitoarea lor carieră.

Top Talents se desfășoară și anul acesta în format exclusiv fizic pentru a putea facilita inspirația, networking-ul de calitate și oportunitățile de carieră fără bariere. Astfel, 200 de candidați vor avea șansa să interacționeze cu manageri de succes ai companiilor din Top 100 Most Desired Employers. Pe deasupra, aceștia vor avea acces prioritar la oportunități de carieră, precum programe de internship, programe de management trainee și poziții entry-level.

Participanții vor putea participa gratuit la Keynotes Sessions, Workshops și Q&A Sessions prin intermediul cărora vor afla poveștile de succes ale speakerilor români și internaționali care inspiră, pregătesc și dezvoltă următoarea generație de lideri. În cea de-a doua zi de eveniment va avea loc StartUp Competition, un concurs pe echipe creat pentru a simula un interviu de grup. Astfel, provocarea tinerilor va fi să găsească împreună idei inovatoare de business și, la sfârșit, să le prezinte în fața unui juriu format din reprezentanții companiilor.

Și, pentru că surprizele se vor ține lanț, tinerii vor avea șansa de a câștiga invitații la Electric Castle 2024 oferite de Lidl România, partenerul strategic al festivalului și partenerul principal al Top Talents. 

Top Talents este dedicat proaspeților absolvenți de studii de licență sau masterat, cu rezultate academice deosebite. Totodată, un criteriu important în procesul de selecție este ca aceștia să fi luat parte la diverse programe de dezvoltare și activități extracurriculare, să fi fost membrii unor ONG-uri sau să fi participat la experiențe internaționale, precum Erasmus sau Work&Travel.

Tinerii care vor lua parte la eveniment vor avea ocazia să interacționeze cu reprezentanți ai unor companii de top, precum Lidl România, partenerul principal Top Talents, BAT Romania, JTI Romania, Michelin Romania, Ursus Breweries, Vodafone Romania, Austrian Business Agency – Work in Austria, Deloitte Romania, L’Oreal Romania și PRO TV.

Printre speakerii care își vor împărtăși cunoștințele valoroase în cadrul evenimentului se numără Adela Strakova, Social Entrepreneur, TedX Speaker & Certified Coach, Simona Stavrositu, Director @ Micheline Corporate & Business Shared Services Bucharest și Vanya Panayotova, Manager General @ L’Oréal Romania.

Cei care vor să ia parte la o experiență premium de învățare și dezvoltare se pot înscrie la TOP Talents pe Inscrie-te la Top Talents ’23 – Top Talents Romania (hipo.ro) până pe 13 noiembrie. Mai multe detalii despre eveniment și agenda acestuia se pot găsi pe Top Talents 2023 (hipo.ro)


 Catalyst Solutions este o companie de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 17 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:   

  • DevTalks, cea mai asteptată conferință IT, care reunește 3.500 de profesioniști pasionați de web, online, cloud computing, big data și alte tehnologii sau trenduri IT.   
  • DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 1 și 2 Noiembrie vor avea loc 9 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.  
  • www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;  
  • Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce impreuna 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție;  
  • Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 300 de tineri români;  
  • Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzator instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.  

Angajatorii s-au pregătit pentru creșterea volumului de activitate din perioada Black Friday: numărul total de joburi din piață a crescut cu peste 20% în ultima lună

0

Cele mai mari creșteri au fost în retail, transport / logistică și call-center

Aproape 34.000 de joburi noi au fost postate de la începutul lunii octombrie, în creștere cu peste 20% față de luna septembrie, angajatorii făcând demersurile necesare pentru a putea ține pasul cu intensificarea activității din luna noiembrie, atunci când încep să se deruleze campaniile de Black Friday. Domeniile în care s-a văzut cea mai mare evoluție a angajărilor au fost retail, transport / logistică (domeniu care include și business-urile de curierat) și call-center.

Astfel, numărul de joburi disponibile în transport / logistică a fost, în luna octombrie, cu 40% mai mare decât în septembrie, în timp ce pentru retail și call-center evoluția a fost de 15%, respectiv 18%. Cel mai mult se caută curieri, lucrători comerciali, lucrători în depozite și operatori call-center.

„Am intrat în acea perioadă a anului cu vârfuri în zonele de consum în care retailerii, fashion retailerii sau jucătorii din e-commerce au volume mari de vânzări și, prin urmare, au nevoie să suplimenteze echipele. Asta înseamnă mai mulți oameni în prima linie, în departamentele de vânzări, dar și în sectoarele adiacente – livrări, curierat, suport tehnic pentru clienți. Este o perioadă foarte aglomerată pentru aceste industrii, care creează în fiecare an portițe importante de oportunități pentru candidații aflați în căutarea unui loc de muncă, în special pentru cei din categoria entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 1.100 de joburi de curier, 3.700 de joburi de operator call-center, 3.300 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali și 3.700 pentru lucrători în depozit. Numărul de aplicări atrase de ofertele disponibile în aceste domenii au depășit pragul de 630.000. Aproape 380.000 de aplicări au mers către locurile de muncă din retail, 160.000 către cele din call-centere și 90.000 către angajatorii din transport și curierat. Cea mai mare parte a aplicărilor pentru aceste domenii aparține candidaților entry-level, cu maximum doi ani de experiență.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul oferit unui curier este, în medie, de 2.900 de lei pe lună. Un candidat care aplică pentru un job de operator call-center trebuie să se aștepte la un salariu mediu de 2.800 de lei, în timp ce un lucrător comercial sau un lucrător în depozit poate încasa aproximativ 2.700 de lei pe lună. „Acestea sunt medii nete, la nivel național, și includ, prin urmare și salariile oferite de angajatorii din orașele mai mici ale țării. Pentru orașele mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, și în special pentru acei angajați care lucrează și în ture de weekend, salariile pot ajunge să fie și cu 40% – 50% mai mari. Pentru joburile enumerate, de regulă, nu se cere experiență anterioară de muncă sau alte skill-uri specifice”, comentează Bogdan Badea. 

Gala Ziarului News 2023 îi premiază pe cei care au adus, prin activitatea lor, beneficii EDUCAȚIEI

0

„Ne-am propus să doborâm, rând pe rând, toate barierele care stau în calea accesului la educație, mai ales acolo unde speranța începe să se stingă!” – Florina Manea, fondator Ziarul News

Ziarul News organizează joi 9 noiembrie, începând cu ora 18:30, la PARLAMENTUL ROMÂNIEI – SALA NICOLAE IORGA, Gala Ziarului News – Charity for Education 2023

Într-un cadru festiv, în una dintre cele mai emblematice clădiri din lume, CASA POPORULUI, Ziarul News va premia, aducând astfel recunoaștere la nivel național și nu numai, reprezentanți ai unor societăți private, fondatori de ONG-uri, dar și reprezentații unor instituții de stat, care au adus, prin diverse proiecte și programe educaționale, sociale și umanitare, dezvoltate în întreaga țară, beneficii reale, măsurabile, EDUCAȚIEI sub orice formă

La eveniment sunt invitați să participe reprezentanți ai mediului de business românesc, companii naționale, reprezentanți ai mediului politic, academic și guvernamental, jucători-cheie în afacerile românești care au un rol important în luarea deciziilor. Gala va fi moderată de jurnalistul Mihai Rădulescu. 

„Sprijinul pentru educație nu se oprește la ușa sălii de clasă, iar toți cei care sunt implicați în proiecte care au scop educațional divers, pe mai multe planuri, sunt avocați ai schimbării, lucrând neobosit pentru a doborî barierele care stau în calea accesului la educație. Aceștia luptă pentru acces egal la educație, pentru drepturile fiecărui individ și pentru ideea că educația este piatra de temelie a unui viitor mai luminos și mai echitabil. Prin recunoașterea publică pe care o aducem tuturor celor care susțin educația, deschidem calea pentru o lume mai empatică și mai incluzivă”, declară Florina Manea, fondatoarea Ziarului News, înainte de Gală.

Toate fondurile care vor fi strânse în cadrul Galei Ziarului News – Charity for Education 2023 vor fi folosite pentru a sprijini educația, prin inițierea și derularea unor programe inovatoare, acordarea unor burse de sprijin și prin dezvoltarea unor proiecte la nivel național, menite să ofere copiilor și tinerilor din comunitățile defavorizate șansa de a avea acces la EDUCAȚIE, un drept stabilit prin Constituția României.

„Dacă familia este celula de bază a societății, atunci EDUCAȚIA este nucleul. Consider că rolul presei este acela de a se implica în proiecte educaționale, sociale și umanitare care aduc plus valoare societății în care trăim, desigur, tinând cont de particularitățile noii generații. Ne-am propus să devenim arhitecții schimbării, să construim punți către cunoaștere și oportunități în locuri unde speranța începe să se stingă. Suntem sprijiniți de liderii care recunosc faptul că o forță de muncă bine educată este coloana vertebrală a progresului. Premiind excelența în business, contribuim la coagularea mediului antreprenorial românesc, creăm și dezvoltăm relații de business și sprijin reciproc, promovăm interesele economice, pentru un mediu de afaceri corect, predictibil și stabil. Iar sub puterea cuvântului ÎMPREUNĂ, dorim să continuăm să sprijinim procesul educațional și vectorii acestuia, să le dăm putere și să le asigurăm suportul material, în timp ce aceștia scriu povestea progresului, capitol cu capitol”, a mai declarat Florina Manea.

Sub deviza „ÎMBRACĂ MANTIA SCHIMBĂRII” (Winston Churchill), în cadrul evenimentului Gala Ziarul News 2023 va avea loc și lansarea ediției 2023 a catalogului Top 100 modele de succes din business-ul românesc, un proiect marca Ziarul News care a debutat în 2022, realizat în colaborare cu AGENȚIA DE PUBLICITATE MANPRES. 

Gala Ziarului News – Charity for Education 2023 are loc cu sprijinul:

Partenerilor Instituționali ai acestui eveniment sunt Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și Inspectoratul Școlar Județean Iflov

Partenerului strategic: MANPRES

Partenerilor susținători: Alpha Bank, Exim Banca Românească, LingeMann, Nei Holding, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, ANRE, International Alexander, Trusted Advisor, Organizația Femeilor Antreprenor UGIR, Oxygen Events, eTELEDOC, Hospice Casa Speranței, Fundația pentru Educație și Vocație, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, BookLand, KinetoBebe, Ellis By Eli Lăslean, In Frame, Professional Women`s Network, Women Rally, AMA Leadership Academy, Turbo Party, Northo, Happy Forever by Andreea, Mirdatod, Agrii, România Educată Financiar, Elite Searchers, Centrul Medical Condor, Adinos.ro, Confidence Academy, Loncolor, Notorious Stories, PREMIER CATERING & EVENTS, Zanga Music Academy, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, Zanga Live

Partenerului Radio: Radio ZU

Partenerului de Monoitorizare: KLARMEDIA

Partenerului de Imagine și Fotografie: Ștefan Ovidiu Photography

Partenerilor Media: Nine O’Clock, PaginaDeMedia.ro, Bursa, Economistul, Curierul Național, Club Economic, Ultima Oră, România Durabilă, Future Economy, ZN PR&Events, Revista Patronatului Român, More Networking, Cuget Liber, Iubim Brașovul-Business&Living, Canal 33


Ziarul News este singurul ziar care organizează un eveniment de charity for education.

Ziarul News a fost înființat în anul 2019 și este este un cotidian național, cu apariție tipărită de luni până vineri, distribuit la nivel național.

„Am identificat o nevoie în piață de a exista un ziar care să se implice și să mediatizeze proiectele umanitare, sociale și educaționale care au impact pozitiv asupra societății în care trăim” – Florina Manea, fondatoarea Ziarului News.

Ediția print a cotidianului Ziarul News vă oferă o selecție a celor mai importante știri ale zilei, informații utile, lista evenimentelor, anunțuri publice și de mică publicitate. 

Cu un conținut generalist, în cele 250 ediții anuale ale ziarului sunt publicate interviuri cu CEO, directori generali, șefi de departamente din companii, advertoriale de prezentare și promovare a afacerilor, reportaje, machete publicitare sau știri de ultimă oră din mai multe domenii: industrie, auto, energie, sănătate, IT, real estate, infrastructură, agricultură, evenimente etc.

Ziarul News este un ziar de interes general, cu știri obținute direct de la surse oficiale si prezintă, într-o manieră clară și accesibilă, evenimentele care au impact asupra cetățeanului, economiei și mediului de afaceri românesc.

Memorandum între Camera de Comerț și Industrie București și Camera de Comerț Konya

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa și directorul executiv Gabriela Iftene au avut o întâlnire, la Palatul CCIB cu misiunea comercială organizată de Camera de Comerț din Konya (KCC), Turcia, formată din 27 de antreprenori din mai multe sectoare economice (construcții de mașini, componente auto, echipamente agricole, materiale de construcții, încălțăminte etc.), condusă de Selçuk Öztürk, președintele KCC. Au mai participat, la invitația conducerii CCIB, Ufuk Tandoģan, președinte TIAD (Asociația oamenilor de afaceri turci din România), Güven Güngőr, reprezentant din România în Consiliul Mondial de Afaceri Turc (DTiK) și Dan Sicoe, consilier la Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). 

CCIB anunță că, „mulțumind președintelui KCC pentru începerea programului misiunii comerciale din Konya în țara noastră, cu vizita și întâlnirea de la CCIB, președintele Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei Capitalei și a vorbit despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, subliniind orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar”.

Președintele CCIB a declarat: „Relațiile de cooperare comercial-economică cu Turcia constituie o preocupare prioritară pentru camera bucureșteană. Acordul privind colaborarea comercial-economică dintre CCIB și KCC, care va fi semnat astazi de către cei doi președinți, se va adăuga la cele 7 acorduri de cooperare încheiate anterior cu Camerele de Comerț din Istanbul, Ankara, Trabzon, Gaziantep, Iskenderun și Camerele de Industrie din Eskishehir și Ankara. Acest cadru al relațiilor internaționale bilaterale cu sistemul cameral din Turcia va fi actualizat în viitorul apropiat printr-un nou Acord cu Camera de Comerț din Istanbul.” 

Președintele Selçuk Öztürk: „Ca mărime, Camera de Comerț din Konya este a opta din sistemul cameral din Turcia, având 26 mii membrii activi, un centru expozițional și chiar o universitate. Aflată într-o zonă propice dezvoltării agriculturii și procesării produselor rezultate, regiunea Konya deține primul loc la nivel național în ce privește producția de zahăr și făină. Exportul realizat de firmele locale s-a majorat de la 0,9 miliarde USD în 2001 la 4 miliarde USD în 2022. Deși România se află printre țările partenere pentru firmele din Konya, prin actuala misiune comercială, susținută de guvernul turc prin Ministerul Comerțului, se dorește o cunoaștere mai bună a pieței românești, lărgirea bazei de contacte și contracte în rândul mediului de afaceri românesc.”

CCIB anunță, de asemenea, că Güven Güngőr și Ufuk Tandoģan „au prezentat rolul activ al oamenilor de afaceri turci și a firmelor acestora înregistrate în țara noastră, atât la dezvoltarea economiei românești cât și la creșterea schimburilor comerciale româno-turce care vor  depăși 11 miliarde USD în acest an”.

În marja întâlnirii, președintii Iuliu Stocklosa și Selçuk Öztürk au semnat un MoU (Memorandum of Understanding) privind colaborarea între CCIB și ZCC. S-a convenit ca în cursul anului 2024, o misiune economică organizată de CCIB să se deplaseze la Konya la invitația conducerii conducerii Camerei de Comerț.

CCIB reamintește că, „la sfârșitul lunii august 2023, Turcia a fost primul partener comercial al României între statele nemembre UE, cu un volum al schimburilor comerciale de 6,7 miliarde USD (+5,5% comparativ cu perioada similară din 2022). La export, Turcia a fost prima piață de destinație extracomunitară cu un volum de 2,2 miliarde USD (+10,4%), iar la import a 2-a piață de origine a mărfurilor intrate în țara noastră din spațiul non-UE (după China), cu un volum de 4,5 miliarde USD (+3,2%). 

La 30 septembrie 2023 erau înregistrate în România 18.211 firme cu capital turcesc (locul 3 după Italia și Germania) cu un capital investit de 1,03 miliarde USD (locul 14 în topul țărilor investitoare în România)”.

Foto: CCIB

Potenţial în Marea Neagră ca România să fie cel mai mare producător de gaz din Europa

0

În contextul reuniunii Romanian International Gas Conference (RIGC), București, 7-8 noiembrie, organizate de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub patronajul Ministerului Energiei, cu tema „Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”, preşedintele FPPG, Franck Neel (foto), a abordat actualitatea și perspectivele producției și pieței de profil, cu evidențierea oportunităților de valorificare a potențialului românesc: „În Marea Neagră, există potenţial ca România să devină cel mai mare producător din Europa şi să aibă o contribuţie foarte mare la securitatea aprovizionării, dacă analizăm partea de stocare a carbonului, având în vedere istoricul sectorului din România, competenţele pe care le avem în ţară, inginerii, rezervorul de captare, de stocare a gazului. Având în vedere toate acestea, există şi ideea de a dezvolta un nou model de afaceri pentru ca industria să fie la înălţimea provocărilor, deoarece este foarte greu în anumite sectoare să se reducă emisiile, cum ar fi sectorul cimentului”.

Președintele FPPG a apreciat că 2022 „a fost un an plin de provocări pentru consumator şi pentru industrie. Am avut criza gazului, creşterea preţului gazelor, a electricităţii şi au existat toate dezbaterile din Europa cu privire la securitatea aprovizionării, sustenabilitate şi altele. Cum putem gestiona situaţia pentru industrie şi pentru Uniunea Europeană? Analizând ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, trebuie să spunem că sunt nişte veşti bune în România în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării. Întâi de toate, membrii FPPG au arătat că există potenţialul de a creşte producţia, ceea ce e o veste bună pentru România. Vedem că există o calitate bună a gazelor”.

Emisiune de obligațiuni corporative de 8 milioane euro asistată de NNDKP 

0

Casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) anunță că „a asistat Impact Developer & Contractor SA în legătură cu o emisiune de obligațiuni corporative în valoare de 8 milioane de euro. NNDKP a fost implicată în negocierea și încheierea documentației aferente emisiunii de obligațiuni și a acordat asistență clientului pe tot parcursul tranzacției.

Echipa NNDKP implicată în această tranzacție a fost condusă de Alina Radu, Partener și coordonator al practicii de Drept Bancar și Finanțări, care l-a avut alături pe Alexandru Ciambur, Asociat Senior în cadrul aceleiași practici. 

Impact Developer & Contractor va folosi fondurile obținute pentru prefinanțarea unor noi proiecte rezidențiale, respectiv finanțarea nevoilor de capital circulant. Impact Developer & Contractor este primul dezvoltator imobiliar din România listat la Bursa de Valori București, în anul 1996. De-a lungul celor peste 30 de ani de existență, compania a dezvoltat proiecte în București, Constanța și Oradea și a consolidat un portofoliu valoros de terenuri în București, Iași, Constanța, Timișoara, Brașov și Cluj”.

Alina Radu, partener NNDKP: „Suntem extrem de bucuroși că am putut susține Impact Developer & Contractor în legătură cu obținerea acestei finanțări pentru dezvoltarea proiectelor pe care le are în plan și consolidarea poziției sale pe piața imobiliară din România. Le mulțumim pentru încrederea acordată și le urăm mult succes pe mai departe.” 

Alexandru Ciambur, asociat senior NNDKP: „Această finanțare demonstrează încă o dată potențialul pe care îl are compania. Suntem încântați că am putut asista echipa Impact în cadrul acestei tranzacții de finanțare și că am avut oportunitatea de a contribui, în mod indirect, la dezvoltarea urbană a capitalei și altor orașe importante din țară.” 

NNDKP subliniază că echipa specializată în drept bancar, finanțări și piețe de capital „acordă asistență în mod constant în proiecte de finanțare, inclusiv finanțări de proiecte și finanțări de achiziții, precum și în proiecte privind piața de capital. Membrii echipei au fost implicați în tranzacții de referință pentru clienți din sectoare diverse precum agribusiness, energie, imobiliar, infrastructură, FMCG, producție sau tehnologie”.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) este „promotor al avocaturii de afaceri în România de peste 30 de ani, fiind recunoscută ca un pionier al pieței de profil locale. 

NNDKP oferă servicii de avocatură și consultanță fiscală complete companiilor active în diverse sectoare ale industriei. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, avocații NNDKP au oferit asistență juridică și reprezentare în tranzacții și proiecte reper pentru evoluția comunității de afaceri din România, inclusiv în domenii inovatoare, considerate încă de nișă și care au implicat atât companii internaționale, cât și antreprenori locali. 

Firma reprezintă România în unele dintre cele mai importante asociații profesionale la nivel internațional – Lex Mundi, World Services Group, International Attorneys Club – şi este membru fondator al SEE Legal și Three Seas Legal Alliance. NNDKP este clasată în mod constant pe primele poziții în toate ariile de practică de către Chambers & Partners, Legal500 şi IFLR1000.

NNDKP este de șase ori câștigătoarea prestigiosului premiu Firma de avocatură a anului în România la gala premiilor Chambers Europe, care i-a fost acordat în anii 2022, 2021, 2017, 2013, 2012 și 2009”. 

Primul magazin de prezentare Dyson în Băneasa Shopping City

0

Compania Dyson anunță c „deschide unul dintre cele mai mari magazine de prezentare din regiune în centrul comercial Băneasa Shopping City din București și aduce tehnologia de ultimă generație mai aproape de consumatori. Zilnic, între 10.00 si 22.00, vizitatorii au ocazia să se familiarizeze cu cele mai recente descoperiri științifice din sfera igienizării locuinței, a purificării aerului și a îngrijirii părului.

Tehnologia Dyson este proiectată pentru a rezolva probleme reale cu care oamenii se confruntă în propriile locuințe, fie că e vorba de modul în care fac curat, alergii la praf sau îngrijirea părului. Cel mai bun mod de a o înțelege este prin experimentare. Magazinul Dyson este locul care aduce la viață știința și ingineria, găzduind întregul portofoliu de produse al companiei. Situat la primul etaj al centrului comercial și cu o suprafață de 50 mp, magazinul dispune de mai multe zone de prezentare și display-uri interactive pentru a crea o experiență unică pentru clienți. Oricine dorește să testeze produsele, înainte de a le achiziționa, are la dispoziție personal special instruit să prezinte tehnologia Dyson și să ofere toate informațiile necesare despre caracteristicile fiecărui produs. Mai mult decât atât, un hairstylist este la dispoziția oricui dorește să afle cum se pot realiza diverse coafuri cu produsele Dyson de îngrijirea părului. 

Instrumentele de stilizare a părului de la Dyson valorifică tehnologii precum controlul inteligent al căldurii, tehnologia Air Multiplier sau efectul Coandă, care se regăsesc în uscătorul de păr Supersonic, placa de păr Corrale și multi-stylerul Airwrap.

Utilizarea capetelor de aspirare și a diferitelor accesorii pentru a aspira podelele, gresia, covoarele, tapițeria și locurile greu accesibile din casă și captarea a 99,99% din particulele ultrafine de până la 0,1 microni sunt câteva dintre caracteristicile pe care consumatorii le pot găsi la cele mai recente modele de aspiratoare fără fir: Gen5, Submarine, V15, V12, V11, V10.

De asemenea, purificatoarele Dyson detectează și captează particule ultra fine ce pot cauza alergii respiratorii și dispun de filtre certificate HEPA H13, ceea ce înseamnă că poluanții sunt captați și reținuți în interior, creând unui mediu mai sănătos în locuințe. Din oferta Dyson fac parte dispozitivele: PH04 si HP09”. 

Dyson este recunoscută ca „o companie globală de cercetare și tehnologie cu operațiuni de inginerie, cercetare, dezvoltare, producție și testare în Singapore, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, China, Polonia și Filipine. După ce a început totul într-o magazie din Marea Britanie, compania Dyson a crescut constant de la înființarea sa în 1993. Astăzi, compania are un sediu global în Singapore și două campusuri tehnologice în Marea Britanie, care se întind pe o suprafață de peste 800 de acri în Malmesbury și Hullavington. Din 1993, Dyson a investit peste 1 miliard de lire sterline în birourile și laboratoarele sale din Wiltshire, care găzduiesc cercetarea, proiectarea și dezvoltarea viitoarei tehnologii Dyson. Dyson este deținută de familie și are peste 14.000 de angajați la nivel global, inclusiv o echipă puternică de 6.000 de ingineri. Compania vinde produse în 84 de piețe, în peste 300 de magazine Dyson Demo, dintre care 50 au fost deschise în întreaga lume în 2021, inclusiv un nou magazin Dyson Virtual Reality Demo”. 

Speedwell lansează vânzările pentru un nou proiect rezidențial premium

0

Compania SPEEDWELL, considerată „jucător de referință pe piața de real estate din România”, anunță „lansarea vânzărilor pentru prima fază THE MEADOWS. Proiectul exclusivist, amplasat într-o zonă privilegiată și liniștită, oferă comunității o oază de relaxare ce îmbină perfect natura și confortul urban. Lucrările de construcție pentru prima fază a ansamblului sunt programate să înceapă la finalul acestui an, însumând o investiție de 7 milioane de euro din valoarea totală estimată a proiectului de 80 milioane de euro. 

Situat într-o locație pitorească, pe strada Fabrica de Cărămidă, sectorul 1, chiar pe malul lacului Griviţa și înconjurat de verdeață, THE MEADOWS creează un mediu relaxat și intim. 

Inspirat de conceptul de „frumusețe ascunsă”, ce încurajează descoperirea și aprecierea detaliilor, THE MEADOWS îmbină perfect liniștea și confortul unei conexiuni excelente cu punctele de interes din oraș. Situat la doar 10 minute de mers pe jos de stația de metrou Laminorului, THE MEADOWS facilitează transportul viitorilor rezidenți în orice zonă din București, fiind, în același timp, atent conceput astfel încât să ofere siguranță și confort.

Prima fază a proiectului va livra 15 townhouse-uri cu patru și cinci camere, cu suprafețe utile între 133 și 157 metri pătrați, cu terase spațioase și gradini generoase de până la 125 metri pătrați”.

Jan Demeyere, arhitect și cofondator SPEEDWELL: „Ne bucurăm să anunțăm lansarea vânzărilor pentru THE MEADOWS, proiectul rezidențial situat pe malul lacului Grivița ce va contribui atât la crearea unei noi comunităţi, cât și la dezvoltarea celei existente în această zonă cu densitate scăzută. SPEEDWELL a înțeles nevoia locuitorilor de a fi aproape de oraș, precum și dorința acestora de a se bucura de o locuință în proximitatea naturii. Având în vedere comunitatea creată aici, proiectul va fi rezidențial, dar va beneficia și de facilități sportive, locuri de joacă și de recreere, precum și de un magazin de proximitate care vor fi integrate în fazele ulterioare. Astfel, THE MEADOWS reflectă angajamentul nostru de a crea proiecte inovatoare și sustenabile pregătite să răspundă nevoilor și așteptărilor viitorilor rezidenți și să le ofere o experiență memorabilă. Suntem convinși că THE MEADOWS va deveni o comunitate unde oamenii își vor dori să locuiască și să se bucure de armonia dintre natură și confortul urban.” 

Dezvoltatorul subliniază că „THE MEADOWS creează contextul unui trai modern și rafinat. Liniile drepte folosite în design, materialele și lumina naturală se îmbină armonios pentru a reda un mediu confortabil și relaxant. În plus, casele de tip townhouse beneficiază de parcare supraterană privată”.

Didier Balcaen, CEO și cofondator SPEEDWELL: „THE MEADOWS reprezintă un concept nou în dezvoltarea imobiliară. Ne-am inspirat din frumusețea naturii și am creat o comunitate rezidențială unică, o arhitectură deosebită care oferă intimitate și un stil de viață exclusiv. Deși până acum nu am lansat oficial proiectul, avem o listă lungă de așteptare de potențiali cumpărători, fapt ce reiterează interesul clienților pentru acest proiect. Suntem încrezători că THE MEADOWS va deveni o comunitate închegată, unde locuitorii se vor simți într-adevăr acasă.” 

SPEEDWELL accentuează că „sustenabilitatea stă la baza dezvoltării și construirii THE MEADOWS. Astfel, proiectul utilizează tehnologii și practici inovatoare pentru a minimiza impactul asupra mediului și include: încălzire și răcire prin pompe de căldură, materiale eficiente din punct de vedere energetic, precum și spații verzi generoase. THE MEADOWS este un exemplu al angajamentului SPEEDWELL față de sustenabilitate și confortul comunității. Construit în conformitate cu cele mai înalte standarde nZEB (near zero energy buildings), acesta se află în fruntea inovațiilor în domeniul construcțiilor ecologice. 

THE MEADOWS este un concept care integrează armonios confortul locuințelor cu protejarea mediului înconjurător. Atenția la detalii și designul contemporan surprind preferințele actuale ale cumpărătorilor – apropierea de oraș și intimitatea oferită de spațiile verzi ce înconjoară noul proiect rezidențial din nord-vestul Bucureștiului”.

SPEEDWELL reamintește că „are un portofoliu semnificativ de proiecte în România, incluzând RECORD PARK în Cluj-Napoca, The IVY, TRIAMA Residence, MIRO, THE MEADOWS, CityZen și SpacePlus în București, GLENWOOD Estate în Corbeanca, PALTIM și un alt proiect recent anunțat în Timișoara și RIVERSIDE City în Râmnicu-Vâlcea”.

Tendințe de renunțare la smartphone pentru eliberare de tentațiile din social media

0

Service-ul de telefoane mobile GSM Zone, cu funcționare continuă de 25 de ani, cunoscut ca „primul operator care a lansat în timpul pandemiei sistemul de preluare prin corespondență a telefoanelor pentru reparații (pick & delivery)”, semnalează tendința de „creștere a solicitărilor de recondiționare a telefoanelor mobile lansate în urmă cu aproximativ 20 de ani, cum ar fi Motorola Razr V3 sau Nokia 6310i”. Ca urmare, GSM Zone anunță că „a deschis unul dintre puținele centre autorizate dedicate echipamentelor Apple din România”.

GSM Zone apreciază ca surprinzător că solicitanții de recondiționări „sunt persoane tinere, care ar putea fi sau chiar sunt fii sau fiice ale utilizatorilor acestor modele de telefon de la începutul anilor 2000. Și mai surprinzătoare este însă motivația celor care deja formează un curent. Acești tineri au constatat că actualele telefoane, smartphone-urile, le acaparează atenția și le consumă timpul într-un mod ineficient și în alte zone decât cele de interes pentru ei. Unii au constatat că, în aproape orice repaus, orice moment de așteptare, deschiderea smartphone-ului a devenit un reflex, aproape necondiționat, care duce apoi la petrecerea a minute sau zeci de minute pe rețelele de socializare sau în alte aplicații, fără a-și fi propus măcar să facă acest lucru”. 

Vlad M., 18 ani, solicitantul recondiționării unui Motorola fabricat în 2004: „Încerc să blochez consumatorii de timp și energie și să îmi facilitez accesul la ceea ce vreau să fac. De exemplu, să citesc și să vorbesc cu oameni. Pentru asta, țin mereu la îndemână un e-reader de dimensiunea unui smartphone, iar când este vorba de comunicare cu prietenii, prefer să sun sau să fiu sunat pentru a vorbi în loc să primesc mesaje la care să răspund. Cred că e mai sănătos să râdem decât să tastăm pictograme cu fețe zâmbitoare. Încă mai caut o variantă care să substituie comunicarea din grupurile de pe WhatsApp și consider că întâlnirile reale, față în față cu oamenii, sunt mult mai benefice.”

Andreea Chirilă, psihoterapeut integrativ, fondator Optimind: „Utilizarea în exces a smartphone-urilor poate genera depresie, anxietate și tulburări de somn. Asta în condițiile în care folosirea acestora devine, de foarte multe ori, un mecanism de a face față stresului și presiunii psihologice resimțite zilnic. Reducerea utilizării în exces a rețelelor de socializare poate, în schimb, să genereze o serie de avantaje, cum ar fi o mai bună calitate a somnului, o gândire mai eficientă și o memorie mai bună. Pe de altă parte, prioritizarea relațiilor sociale în detrimentul utilizării smartphone-urilor va contribui la îmbunătățirea acestora, vom observa o mai mare implicare și, de la sine înțeles, crearea unor conexiuni interumane autentice. Atunci când nu e posibilă renunțarea la utilizarea rețelelor de socializare, recomandarea ar fi aceea de stabilire a unor limite sau reguli referitoare la utilizarea acestora în contexte sociale.” 

Marian Abutoaiei, manager GSM Zone: „Principala provocare la astfel de solicitări este găsirea bateriilor și a sistemelor de încărcare potrivite. Suntem impresionați că o mare parte dintre telefoanele pe care le primim pentru recondiționare nu necesită decât unele operațiuni de igienizare, acestea pornind și funcționând la «prima cheie». Noi suntem specializați și dotați cu echipamente moderne pentru repararea și mentenanța smartphone-urilor de ultimă generație, dar ne adaptăm și acestor solicitări.”