Un angajat din doi crede că birourile post-pandemice trebuie regândite pentru a include spații de lucru diferite, în funcție de tipul de activitate și de nevoile de colaborare. 6 din 10 vor tehnologii pentru limitarea riscurilor pentru sănătate
Pe măsură ce angajații se vor întoarce tot mai mult la birou din 2022, se conturează nevoia de transformare a birourilor pentru a răspunde modului de lucru post-pandemic. Jumătate dintre angajații din România consideră că biroul trebuie regândit pentru a crea spații diferite care să le ofere mai multă flexibilitate și posibilități multiple de lucru, în funcție de tipul de activitate și de nevoile de colaborare, pe modelul Activity-Based Workspace (ABW). În același timp, 60% cred că e nevoie de tehnologii avansate care să îmbunătățească igienizarea în spațiile de lucru și, implicit, să limiteze riscurile pentru sănătate, arată un sondaj inițiat de Genesis Property în rândul a 1.100 de angajați din toată țara, în perioada septembrie-octombrie a acestui an.
Astfel, angajații consideră că biroul lor trebuie să țină tot mai mult cont de modelul de lucru hibrid al viitorului și de flexibilitatea de care aceștia au nevoie în activitatea lor, atât din perspectiva prezenței la birou, cât și a interacțiunii cu alți membri ai echipei. Peste 45% consideră că birourile trebuie să ofere spații largi, cu birouri de tip open-space, iar 43% se așteaptă să includă și zone flexibile de lucru, de tip cafenea sau inspirate din spații de co-working.
72% consideră că e nevoie și de spații închise, cu capacitate adaptată nevoilor de colaborare – de dimensiuni mai mari pentru colaborare în echipe extinse de peste 20 de oameni, de dimensiuni medii pentru ședințe cu 15-20 de oameni, de dimensiuni mici pentru activități care presupun colaborarea în echipe mai mici de 15 oameni, dar și foarte mici pentru activități care necesită liniște și concentrare și în care pot lucra cel mult 5 oameni. Astfel, cafeneaua-birou, zonele liniștite dotate cu fotolii sau canapele confortabile, spațiile izolate de tip cabină telefonică, dar și spațiile verzi și terasele în aer liber s-ar putea regăsi în tot mai multe birouri în viitor.
Riscurile pentru sănătate, în continuare o preocupare pentru angajați
Angajații care au revenit la birou în ultimele luni vor să se simtă mai în siguranță în contextul pandemic și consideră că spațiile de lucru ar trebui dotate cu tehnologii noi care să îmbunătățească igienizarea spațiilor de lucru și să limiteze riscurile pentru sănătate la birou. Astfel, aproximativ 95% dintre angajații care au răspuns sondajului Genesis Property confirmă nevoia pentru mai multe tehnologii inovatoare în clădirea lor de birouri. Alți 80% cred că ar fi util să existe și ecrane digitale care să afișeze indicatori de stimulare a imunității, iar 70% cred că în clădirile de birouri este nevoie de o zonă special concepută, complet echipată și gata de utilizare în cazul nevoii imediate de izolare.
„Birourile trebuie regândite și transformate pentru a se adapta mai bine modului de lucru din viitor și nevoilor de lucru și de colaborare ale angajaților. Pandemia a schimbat așteptările angajaților, iar un birou proiectat pe baza unui concept dinamic și agil precum Activity-Based Workspace (ABW) și adaptat contextului epidemiologic prin măsuri și tehnologii precum cele recomandate de standardul IMMUNE™ poate reprezenta un răspuns la tendințele din piața muncii post-pandemice”, spune Gavin Bonner, vicepreședinte în cadrul Genesis Property.
Birouri mai sănătoase cu măsurile prevăzute în standardul IMMUNE™
Cele mai multe dintre măsurile pe care și le doresc angajații din România sunt deja prevăzute în IMMUNE Building Standard™, dezvoltat de compania românească Genesis Property în 2020 tocmai pentru a evalua și a certifica sănătatea spațiului interior. Standardul propune 135 de măsuri coerente care oferă proprietarilor clădirii sau companiilor instrumentele necesare pentru a monitoriza și ajusta starea de sănătate a spațiilor de lucru.
Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în septembrie – octombrie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.100 de utilizatori de internet din România. Aproape 54% dintre participanți sunt femei, peste 50% au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, iar 53% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.
PwC România se alătură alianței globale dintre PwC și Celonis, producător de software pe bază de AI, și va furniza companiilor locale soluții de process mining pentru transformarea funcției financiare, optimizarea, controlul și auditul proceselor de afaceri.
Process Mining permite o radiografiere a activităților realizate de angajați în aplicațiile de business ale companiilor, astfel încât acestea să descopere mai ușor ineficiențele, să identifice potențialul de automatizare și de asemenea să le monitorizeze în timp real, pentru a asigura îmbunătățirea continuă și controlul lor.
„Cu expertiza noastră și tehnologia Celonis vom putea ajuta companiile să-și optimizeze operațiunile obținând informații bazate pe fapte asupra proceselor de afaceri complexe. Astfel, companiile pot avea un control mai eficient al operațiunilor și pot să devină mai reziliente la perturbări”, a declarat Mircea Bozga, Partner Audit al riscului PwC România.
Domeniile de colaborare dintre PwC și Celonis sunt digitalizarea și îmbunătățirea proceselor de afaceri, prin identificarea oportunităților și asigurarea conformității, și transformarea funcției financiare pentru tranziția lor către o lume financiară digitală.
„De cele mai multe ori, companiile nu au o vedere clară asupra felului în care procesele de business sunt realizate în aplicații, iar inițiativele de optimizare, automatizare sau implementare a unei noi platforme se fac plecând de la date subiective. Soluțiile de process mining oferă o imagine completă a fiecărui proces, pentru a identifica și elimina cauzele principale ale ineficiențelor procesului”, a arătat Gabriel Voicilă, Partner Tehnologie PwC Romania.
Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Celonis este lider global în execution management și oferă companiilor o modalitate modernă de a-și derula procesele de afaceri în întregime pe baza datelor și informațiilor.
EY obține certificarea de Partener strategic global UiPath Service Network (USN) prin dezvoltarea centrelor sale de excelență în automatizare din America de Nord și Sud, EMEIA și Asia-Pacific
Platforma de automatizare UiPath include o soluție flexibilă de automatizare asistată și nesupravegheată, funcționalități complementare precum process mining și conectori predefiniți pentru Inteligența Artificială
EY devine primul Partener Strategic Global UiPath acreditat USN (UiPath Service Network) din sfera furnizorilor de servicii profesionale. Prin soluțiile de automatizare oferite, echipele EY și UiPath ajută clienții să-și crească eficiența și reziliența, să reducă riscurile și să îmbunătățească experiența utilizatorilor și, nu în ultimul rând, să-și mărească veniturile. Această recunoaștere urmează numirii EY ca Prim Partener Global în 2021, în cadrul conferinței UiPath FORWARD IV.
Certificarea USN globală este acordată organizațiilor care demonstrează competențe avansate în utilizarea tehnologiei UiPath. În calitate de partener strategic, EY se alătură unei rețele de companii care furnizează servicii la același nivel de competență cu al echipei de servicii profesionale UiPath. Acestea au fost selectate în urma unui proces riguros de evaluare și prin demonstrarea implementării cu succes a proiectelor.
Certificarea este o recunoaștere a cunoștințelor aprofundate ale echipelor EY în aspecte critice, precum tehnici de dezvoltare a fluxurilor automatizate, analiză de procese, infrastructura și planificarea arhitecturii, toate fiind necesare pentru implementarea pe scară largă a automatizării pentru clienți la nivel global.
Carmine Di Sibio, EY Global Chairman și CEO, declară: „Tehnologia este o componentă cheie a strategiei EY, având un impact major asupra unei părți semnificative din activitatea organizației noastre. Pe măsură ce companiile din întreaga lume continuă să își desfășoare activitatea în acest context provocator, EY investește mult în dezvoltarea capabilităților și în extinderea relațiilor cu partenerii și alți membri ai ecosistemului de afaceri. Sunt mândru de această realizare deosebită a EY, de a fi primul partener strategic global USN pentru servicii profesionale și sunt entuziasmat pentru valoarea pe care o va aduce în viitoarele implementări pentru clienți”.
Echipele EY derulează o serie de proiecte folosind platforma de automatizare UiPath, abordând programe complexe de automatizare inteligentă, în linie cu evoluția tehnologică a clienților. EY plănuiește să investească în alianța cu UiPath și pe parcursul anilor următori.
Daniel Dines, Cofondator și CEO UiPath: „Organizații din toată lumea realizează că modul în care își desfășoară operațiunile trebuie să se schimbe fundamental pentru a face față noii realități. Viitorul este transformarea într-o organizație complet automatizată. EY este un partener strategic care investește în mod consecvent în tehnologie și în creșterea competențelor și a cunoștințelor necesare pentru sprijinirea clienților în adevărata transformare digitală prin automatizare și felicit întreaga organizație pentru această realizare deosebită”.
Aurelia Costache, Lider al echipei EY de Intelligent Automation în regiunea EMEIA: „Suntem foarte mândri să vedem continuitatea parteneriatului de succes pe care l-am construit pe parcursul ultimilor 5 ani. Am avut oportunitatea ca, în România, să beneficiem de proximitatea echipelor noastre pentru a dezvolta împreună inițiative de automatizare pentru clienții noștri comuni și să împărtășim ce am învățat din proiecte, îmbunătățind astfel experiența de implementare și promovând automatizarea în piață.
Echipa noastră din Centrul de Excelență în automatizare din București a călătorit în multe țări din Europa, America, Asia și Africa de Nord, a automatizat procese și a sprijinit creșterea înțelegerii capabilităților UiPath. Astfel, s-a consolidat expertiza echipei și am fost foarte mândri când EY România a primit acreditarea USN, în iunie 2020. A fost dovada unui parteneriat puternic, bazat pe încrederea că eforturile noastre combinate pot aduce valoare în piață. Extinderea la nivel global a acreditării USN este o validare a eforturilor și rezultatelor obținute de echipele EY în implementările UiPath la nivel global și vom continua să fim alături de clienții noștri în demersurile de digitalizare.”
Peste 50 de milioane de kilometri au parcurs șoferii parteneri, adică mai mult de 60 de ori distanța din București până la lună, în cei 2 ani de prezență pe piață, în 9 orașe ale României, potrivit datelor FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate. Bucureștiul este în top 10 orașe europene ca număr de curse, dintre cele în care grupul este activ, iar Centrul Vechi, Piața Romană și Gara de Nord sunt cele mai populare destinații din România.
Valoarea medie a cursei a fost de 17 lei, iar 45% dintre curse au fost făcute de pasageri pentru a ajunge la muncă sau la aeroport, potrivit datelor centralizate de FREE NOW în cele 9 orașe (București, Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Oradea, Timișoara și Târgu Mureș), pentru perioada de doi ani.
Cu ocazia împlinirii celor 2 ani de prezență în România, pe data de 27 noiembrie, ca semn de apreciere din partea FREE NOW, șoferii vor beneficia de 0% comision, iar pasagerii care aleg să călătorească cu FREE NOW, vor avea parte de reduceri semnificative la plata prin aplicație.
„În cei doi ani de activitate, am fost mereu atenți la nevoile clienților noștri, dar și la cele ale partenerilor și companiilor prezente în România. Am devenit un partener extrem de important pentru marile companii din România, peste 400 dintre ele beneficiind în prezent de serviciile noastre B2B. Într-o perioadă delicată pentru întreaga societate, am susținut campania de vaccinare și am oferit curse gratuite celor care au ales să călătorească cu FREE NOW pentru a se imuniza. Ca semn al dedicării noastre pentru sustenabilitate, am oferit curse gratuite pasagerilor pentru a-i convinge să își lase mașinile personale acasă în favoarea alternativelor de ridesharing și am plantat copaci pentru un aer mai curat. Suntem o companie care pune în prim plan impactul pe care îl are în societate și folosim orice ocazie pentru a arăta acest lucru”, spune Lennart Zipfel, Country Manager FREE NOW România.
Partenerii FREE NOW sunt deseori foarte apreciați de către pasageri, iar suma record primită bacșiș de unul dintre șoferii parteneri în cei doi ani de când grupul este activ în România a fost de 9000 lei. Un alt semn al aprecierii pasagerilor sunt distanțele lungi parcurse de aceștia în toată această perioadă. Recordul este deținut de un client care a parcurs în total 1700 de kilometri în 2 ani, cât distanța București-Hamburg. Sărbătorile internaționale sunt, de obicei, zilele în care oamenii circulă cel mai des în oraș, iar 8 Martie 2020 a fost cea mai aglomerată zi înregistrată în cei doi ani.
În ultimul an, FREE NOW a continuat să se implice în comunitățile din care face parte. La începutul acestui an, a lansat o inițiativă unică de susținere a campaniei de vaccinare, prin care a oferit curse gratuite tuturor pasagerilor din România și din alte 7 țări în care își desfășoară activitatea, în valoare totală de 1 milion de euro. Totodată, grupul FREE NOW a lansat anul acesta inițiativa „Move to Net-Zero”, prin care își propune să contribuie semnificativ la îmbunătățirea metodelor de mobilitate sustenabilă. În plus, în Săptămâna Europeană a Mobilității, FREE NOW a încurajat pasagerii să se deplaseze prin oraș cu metode alternative de transport de tip ridesharing pentru a contribui la reducerea traficului, a poluării și a timpului petrecut în căutarea unui loc de parcare, iar compania a plantat 1.000 de copaci în numele lor.
Clienții TradeVille care dețin acțiuni listate în SUA vor plăti impozit pe dividende de 10%, comparativ cu 30%, până acum. TradeVille anunță că „după un efort de aproape doi ani, a reușit să convingă autoritățile americane să fie autorizat ca brokerul din România care poate să stabilească cine poate să beneficieze de acest regim de taxare”.
Reținerea și virarea impozitului vor fi făcute de TradeVille împreună cu partenerii săi externi autorizați, cu sublinierea că, „pentru clienții TradeVille care au rezidență fiscală în România, dividendele companiilor americane listate la bursă vor fi impozitate cu numai 10%, comparativ cu 30% până acum. Pentru clienții care au rezidență fiscală într-un alt stat membru al Uniunii Europene (sau din afara Uniunii Europene cu excepția SUA), gradul de impozitare a dividendelor companiilor americane listate la bursă se va reduce conform tratatului încheiat între SUA și țara de rezidență fiscală a clientului.
De asemenea, începând cu luna decembrie, TradeVille a decis să reducă cu 20% comisioanele de tranzacționare pe bursele internaționale. Spre deosebire de mulți dintre competitorii internaționali, TradeVille expune ordinele direct în piață, așadar clienții obțin prețul pieței din acel moment. Alți intermediari, în particular cei cu „comision zero”, execută ordinele in-house sau prin intermediul unor furnizori de lichiditate, iar ordinele sunt executate, în general, la prețuri mai proaste decât cele din piață”.
TradeVille se caracterizează ca „un broker cu o prezență activă de peste 26 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail acces facil și rapid la instrumentele financiare listate la Bursa de Valori București și pe marile burse internaționale. În 2021, TradeVille a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Participantul anului 2020 pe segmentul de retail și Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB în 2020 pe segmentul de obligațiuni”.
Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq organizează a V-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, eveniment major în domeniu, cu impact economic și social recunoscut. Forumul se desfășoară pe 14 decembrie 2021, de la ora 10.00, în format online. În avanpremiera evenimentului, organizatorii anunță:
Potențial nuclear VERDE: lemnul din pădurile gestionate durabil ale României
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm în data de 14 decembrie 2021, începând cu ora 10.00, la cea de-a V-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului pădure-lemn. Evenimentul se va desfășura și anul acesta online și va permite accesul tuturor celor interesați de domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn.
Tema principală a acestei ediții a Forumului este potențialul enorm pe care îl deține lemnul din păduri gestionate durabil pentru acțiune climatică, creștere economică și dezvoltare a comunităților ce depind de resursa din lemn.
Fără să exagerăm câtuși de puțin, potențialul lemnului din pădurile României este comparabil cu potențialul reactoarelor nucleare.
Puterea „instalată” în pădurile României este echivalentul puterii a minim 14 reactoare nucleare!
Din punctul de vedere al potențialului energetic, calcule simple indică faptul că puterea nucleară a României – cele două reactoare instalate la Cernavodă – este depășită cu câteva ordine de mărime de capacitatea energetică a biomasei din pădurile țării. Fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear !
În condițiile în care stocul de lemn pe picior crește anual cu aproximativ 25 de milioane m3 ,peste nivelul recoltei – o „putere instalată de rezervă a României” și se situează la o valoare de 339 m3/ha potrivit Inventarului Forestier Național (mai mult decât dublul mediei europene), acest potențial uriaș este una dintre marile avuții ale României, iar rolul său strategic trebuie clar definit și susținut prin politici publice și măsuri legislative adecvate.
Dar potențialul lemnului nu se reduce la capacitatea sa de a produce energie. Pădurile și lemnul ne protejează de schimbările climatice, ne oferă case și locuri de muncă, stau la baza unei diversități enorme de produse care ne fac viața mai ușoară, susțin economia națională și comunitățile locale și contribuie în același timp la stocarea dioxidului de carbon zeci sau chiar sute de ani în plus. Câteva cifre:
Suprafața împădurită a României a crescut de la mai puțin de 6,5 mil. ha după cel de-al Doilea Război Mondial la aproape 7 mil. ha astăzi
Pădurile României stochează anual 23,5 milioane de tone CO2 – 30% din emisiile României (LULUCF)
Sectorul pădure-lemn contribuie cu peste 7 miliarde de Euro la formarea PIB (2020), asigură 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie cu 2,5 miliarde de Euro net anual la balanța comercială a României
3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. În țara noastră se consumă anual 14 mil. tone de biomasă lemnoasă cu o producție de energie termică echivalentă de 3,5 ori mai multă decât produc anual reactoarele nucleare de la Cernavodă
Tema centrală: Cum pornim reactoarele nucleare VERZI ale pădurii?
Forumul se va desfășura în două sesiuni și va cuprinde prezentări și dezbateri pe temele cele mai importante ale sectorului:
Contribuția sectorului pădure-lemn la economia națională. Locuri de muncă și dezvoltare rurală
Reducerea emisiilor de carbon prin efectul de substituție a materialelor din lemn
Bilanț LULUCF. Stocul de carbon în produse din lemn
Modalități de stimulare a utilizării lemnului și produselor din lemn prin politici publice
Eficiență energetică în utilizarea resursei de lemn – oportunități, provocări și limitări
Scenarii de mobilizare a resursei de lemn prin investiții în accesibilizarea fondului forestier, prin lucrările de îngrijire a pădurii și politici publice pentru valorificarea superioară a masei lemnoase
Finanțarea sectorului prin Programul Național Strategic și prevederi ale PNRR
Impactul deciziilor administrative și legislative asupra sectorului (SUMAL 2.0, evaluarea de mediu pentru amenajamente silvice, tranziția la lemn fasonat)
Tot în cadrul Forumului va fi prezentat și rezultatul studiului realizat în parteneriat de INCDS „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn privind potențialul pădurilor și economiei bazate pe lemn din România pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European: combaterea schimbărilor climatice concomitent cu dezvoltarea economică și socială.
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei este organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq și este susținut de organizații academice și profesionale din sectorul forestier:
În Europa, o puternică accelerare a infectărilor COVID a luat prin surprindere continentul care privea până de curând spre relaxare și normalizare, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaționale.
Creșterea numărului de cazuri a adus situații care păreau să țină de o etapă depășită: Austria a impus carantina, la fel și Slovacia, cu un număr de cazuri chiar mai ridicat.
Germania și Olanda iau, de asemenea, în calcul restricții severe, după un val pe care puțini l-ar fi anticipat la asemenea nivel. Recordul de infectări per milion pe ultimele 7 zile l-a determinat pe ministrul sănătății din Germania să afirme: probabil, până la finalul iernii, cum se spune uneori în mod cinic, mai toată lumea din Germania va fi vaccinată, vindecată sau decedată.
Rata de vaccinare pe continent este una destul de ridicată, 65,8% schema completă, și 70,1% cu cel puțin o doză, potrivit ECDPC (European Centre for Disease Prevention and Control), dar se pare, insuficientă pentru a opri răspândirea noilor variante.
Cu toate acestea, speranțe mari sunt legate de aprobarea medicamentelor care ar putea ușura stresul asupra sistemului sanitar și ar permite trecerea pe un mod de răspuns mai puțin restrictiv, în lunile următoare. Pentru moment, însă, Europa trebuie să se adapteze la noua conjunctură.
Potrivit unui reper compus al percepției din economie, cu valoare neutră la 50, indicele de activitate al PMI a revenit în raportul din noiembrie la 55.8 puncte. Asta, după ce coborâse în octombrie la un minim al ultimelor 6 luni, cu o performanță relativ mai bună pentru sectorul serviciilor, în salt la 56,6 în noiembrie de la 54,6 în octombrie. The Purchasing Managers’ Index (PMI) oferă indicii despre tendințele economice, atât separat pe domeniile manufacturier și al serviciilor cât și agregat.
Angajaților le este tot mai ușor să își găsească loc de muncă: ritmul de adăugare de noi job-uri a ajuns la un nivel depășit doar o singură dată în ultimii 21 de ani.
Totuși, optimismul referitor la perspective a atins un minim al ultimelor 10 luni.
După un an greu, în care scăderea economică de 6.3% în 2020 a fost aproape dublă față de cea înregistrată în SUA, Europa se așteaptă la o revenire de 5% în 2021 și nu își permite o erodare pe final de an a impulsului pozitiv, mai ales că pericolul unor frâne induse de sistemul de aprovizionare și criza energiei e în apropiere.
Posibilitatea de a crește cu 4.3% în 2022, potrivit estimărilor Comisiei Europene, e de asemenea în strânsă dependență cu evoluția acestor luni.
Așa s-ar putea contura imaginea unor riscuri pe termen scurt peste nivelul celor percepute de piață.
Indicele german DAX a pierdut doar 2.6% din vârf până la închiderea de miercuri, deși înregistrase în timpul ședinței un minim la distanță de 3,4% de vârf.
Situația actuală poate aduce, în funcție de orizontul de timp și profilul de risc acceptat, și oportunități.
Politica monetară se păstrează în zona foarte stimulativă, ceea ce înseamnă, vânt în pânzele investitorilor, câtă vreme nu se adună alte surse de risc sever, mai ales în condițiile în care inflația depășește remunerarea prin depozite.
Potrivit lui Jeremy Siegel, profesor la Wharton, SUA, recunoscut pentru abordarea sa foarte favorabilă acțiunilor, deși în SUA o creștere a dobânzilor în decembrie ar putea aduce o lovitură pieței bursiere, el însuși păstrează portofoliul având în vedere lipsa unor plasamente alternative atractive.
Nivelul relativ ridicat al evaluărilor din piețe și așteptările de întărire a politicii monetare în SUA pot pune presiune pe apetitul investitorilor instituționali pentru acțiuni. Aceasta – în timp ce Europa este în urmă, iar randamentele în Germania la titlurile de stat pe 10 ani sunt în continuare negative.
Retailul, însă, care a surprins prin gradul înalt de participare la piață anul acesta, ar putea relua activitatea. Numele alese ar putea fi, din nou, din sectorul autovehiculelor electrice, însă inclusiv firme recent listate, pe lângă potențialul de a reactiva apetitul pentru „meme stocks”, de urmărit în perioada de iarnă. Pe lângă titluri deja istorice precum Gamestop, este probabil că vor fi căutați noi candidați la „gloria” unor forumuri Reddit, cu efect în valoarea de piață.
În sectoarele „tradiționale”, titlurile din comerțul european, alături de cele din zona de vacanțe și călătorii, afectate temporar de restricții, ar putea stârni interesul piețelor pe un orizont mediu, o dată cu depășirea fazei acute și dorința de revenire la socializare și descoperirea unor noi locuri, sau pur și simplu evadarea din granițele prea cunoscute ale propriei locuințe.
La trei ani de la lansarea George pe piața din România, platforma se deschide oficial pentru business
Microîntreprinderile și IMM-urile își pot deschide contul George 100% online și beneficiază de o serie de produse și funcționalități care le ajută să-și gestioneze afacerile digital, simplu și modern
George transferă experiența online, pe care o oferă deja celor peste 1,3 milioane de clienți persoane fizice, către mediul de afaceri
George pentru afaceri a fost dezvoltat împreună cu clienții BCR. Peste 80.000 de clienți au interacționat cu platforma în faza de testare și au oferit suport în definitivarea experienței
George, primul banking inteligent din România, se lansează oficial pentru business și le propune antreprenorilor români să fie parteneri în lumea afacerilor inteligente digital. George transferă experiența digitală completă, pe care a acumulat-o în cei trei ani de la implementarea în România și pe care o oferă celor 1,3 milioane de clienți persoane fizice, către mediul de afaceri. Platforma pune astfel la dispoziția antreprenorilor un ecosistem de funcționalități care îi va ajuta să aibă un control mai bun al afacerilor, într-un mod simplu, rapid și modern.
„Ultimii doi ani au demonstrat rezilienţa constructivă şi creativă a mediului de afaceri din România. Le datorăm enorm antreprenorilor, pentru că au știut să se adapteze și au făcut acest lucru cu un efort impresionant, atât material, cât și uman. În spatele afacerilor, care trec prin transformări existențiale și, în primul rând, digitale, sunt oameni cărora le trebuie un partener de drum ancorat în prezent și conectat la viitor. Au nevoie de o platformă deschisă pentru afaceri inteligente, capabilă să le simplifice viața, care să le ofere flexibilitate și viteză în luarea deciziilor ce fac diferența în business. Un instrument care le poate asigura transferuri mai rapide de informație, fluxuri de lucru mai eficiente și servicii financiare mai rapide, fără hârtii semnate și deplasări fizice. Am învățat, împreună cu clienții noștri, cum să construim un astfel de instrument. Cum să le putem pune la dispoziție timp personal sau timp pe care îl pot dedica pentru dezvoltarea afacerii. Împreună cu ei, cei 80.000 de clienți activi deja, îl deschidem acum oficial pe George pentru afaceri”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Prin lansarea lui George și pentru mediul de business, Banca Comercială Română (BCR) propune antreprenorilor un portofoliu de produse și funcționalități digitale, unic ca ofertă integrată pe piața din România. Printre acestea, cele mai importante sunt:
Digital onboarding – orice antreprenor, administrator unic de companie, își poate deschide un cont pentru afaceri 100% online, fără să intre în contact fizic cu banca. Fără încărcarea documentelor în platformă și cu o singură ofertă de cont curent, este mai simplu ca oricând să-ți deschizi un cont de companie;
Multiprofile – asigură gestionarea în aplicație a contului de business, cât și a celui personal, și elimină nevoia folosirii de token-uri fizice sau a numerelor de telefon diferite;
Overdraft digital – oferă posibilitatea contractării unei linii de credit de până la 300.000 de lei, 100% online, cu un timp de aprobare de 15 minute, fără solicitarea altor documente. Toate informațiile necesare acordării creditului sunt prelucrate automat în George, inclusiv semnarea contractului.
Companiile care își deschid un cont de business George beneficiază de o personalizare a serviciilor în funcție de comportamentul tranzacțional al afacerii.
Platforma George a fost extinsă către mediul de business cu ajutorul și implicarea clienților BCR. În ultimul an, peste 80.000 de clienți au avut ocazia să interacționeze cu platforma, în faza de testare, și au oferit suport în definitivarea experienței.
Cele mai apreciate funcționalități din George sunt acum disponibile și pentru contul de companie:
Deschidere completă pentru business:
Se poate intra extrem de ușor, dar sigur. Prin: PIN, pattern (tipar), amprentă sau recunoaștere facială;
Meniuri simple, unde plățile se fac intuitiv și rapid;
Transferuri și plăți în lei și valută, inclusiv plăți automate (Standing Order/Direct Debit) și plăți de facturi;
Reply & redo pe tranzacții, ca într-un simplu mail;
Scanarea codurilor QR/codurilor de bare/IBAN-urilor și generare de coduri QR;
Personalizarea șabloanelor de plată și a tranzacțiilor, precum și clasificarea tranzacțiilor;
Notificări push;
Gestionarea completă a cardurilor, prin posibilitatea blocării și deblocării lor, a recuperării PIN-ului, setarea limitelor de card și reemiterea cardurilor în aplicație.
Managementul afacerii în digital
Obținerea rapidă a unui extras de cont în aplicația mobilă;
Căutare simplă, de tipul motoarelor web, în arhiva tranzacțională disponibilă până la șapte ani. Poți căuta după cuvinte-cheie, nume sau date, în funcție de cum îți este mai ușor;
Gestiune mai bună a vieții financiare a companiei, prin alocarea rapidă a cheltuielilor și tranzacțiilor;
Culori și imagini de profil pentru personalizarea conturilor, dar și posibilitatea configurării ecranului principal;
Etichetare tranzacții și adăugare atașamente pentru organizarea mai ușoară a afacerii.
Magazin online
Soluții de securitate cibernetică Bitdefender, pentru afaceri, cu prețuri preferențiale;
Certificate de semnătură digitală calificată Trans Sped;
Aplicația TOM, care poate transforma orice telefon într-un POS;
George este un ecosistem digital, care se transformă și evoluează permanent. Astfel, George a adăugat 40 de noi funcționalități numai în acest an și se bucură de cel mai mare rating în rândul aplicațiilor bancare din România în Google Play și AppStore. Platforma George a fost proiectată de hub-ul de inovație de la Viena al Erste Group, cu implicarea mai multor tineri IT-iști români. George a fost redezvoltat la nivel local de experții BCR, împreună cu un întreg ecosistem digital, unic în Grupul Erste. Mai multe detalii despre George pentru afaceri sunt disponbile aici. George pentru afaceri va fi prezentat astăzi LIVE, începând cu ora 12:00, în cadrul IQ Digital, un proiect hibrid media complex care îmbină elemente din televiziune, digital video, online publishing, dar și din zona trainingurilor și a marilor evenimente de business organizate înaintea pandemiei, proiect gândit de echipa festivalului UPGRADE 100. Lansarea va putea fi urmărită live pe platforma www.IQDigital.ro.
Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 1131 locuri de muncă vacante: 51 – pentru studii superioare, 252 – pentru studii medii, 185 – pentru muncitori calificaţi, 653 – pentru muncitori necalificaţi.
Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: director comercial, director tehnic, contabil-șef, manager de zonă, consilier tehnic, inginer geodez, asistent medical generalist, specialist în recrutare, analist, programator, consilier juridic, contabil, agent de vânzări, ofițer operațiuni financiar-bancare, agent comercial, agent transporturi, agent reclame publicitare, inspector resurse umane, funcționar administrativ, recepționer de hotel, funcționar informații clienți, bucătar, casier, agent de securitate, lăcătuș-mecanic, zugrav, electrician auto, mecanic agricol, croitor, operator mase plastice, șofer autoturisme și camioane, femeie de serviciu, muncitor necalificat în industria confecţiilor, portar, paznic, curier etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că plantează circa două milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de toamnă, regenerând 2.697 hectare fond forestier, din care 1.548 hectare, prin regenerări naturale și alte 1.149 hectare, prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri.
Romsilva subliniază că „tot în campania de împăduriri de toamnă, vor fi efectuate lucrări de completări curente pe 392 hectare și lucrări de refaceri ale plantațiilor afectate de calamități, pe alte 275 hectare.
Programul din acest an de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prevede lucrări pe 12.670 hectare fond forestier, din care regenerarea naturală pentru 8.037 hectare și regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe 4.633 hectare fond forestier”.
Romsilva informează că „în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de regenerare pe 10.420 hectare fond forestier administrat de Romsilva, din care 6.846 hectare au fost regenerate natural și 3.574 regenerate artificial. Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.582 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe 215 hectare. În total, în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, au fost plantați 21.875.000 puieți forestieri.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.163 hectare regenerate natural și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând în acest interval de timp 151,66 milioane puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.
Paul Silviu Anghel, director general pentru Control
și Supraveghere Piața și Armonizare Europeană, în cadrul Autorități
Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) spune că nu au existat
și nici nu există vreo presiune din partea Guvernului Român sau a
vreunei ambasade străine, iar dacă ar fi, nu va ezita să facă public
acest lucru.
În cadrul conferinței „Impactul Green Deal și evoluției retail-ului în Europa Centrală și de Sud Est” din cardul BucharestFoodSummit.ro, Paul Anghel recunoaște că în momentul de față, cu toate sancțiunile acordate, ANPC nu se numără printre preferații operatorilor economici și nici nu exclude posibilitatea ca aceștia să se fi plâns în anumite locuri.
„Presiune din perspectivă politică nu există, totuși în funcție de programul de guvernare există anumite tendințe care sunt ale guvernul român și aici nu cred că a existat un guvern în ultimii 14 ani care să nu pună în prim plan securitatea și siguranța consumatorului român. Pot să fiu martor că niciunul dintre fostele guverne nu au pus pe locul doi sau trei protecția consumatorului și pe primul plan un anumit interes al vrunui operator economic” declară la BucharestFoodSummit.ro
97% dintre companiile românești și-au accelerat moderat sau semnificativ agenda de transformare ca reacție la schimbările intensificate de pandemie
100% dintre directorii generali locali estimează cheltuieli mai mari cu transformarea în următorii trei ani, comparativ cu ultimii trei ani
84% dintre directorii generali români consideră accelerarea inovațiilor tehnologice și digitale drept cea mai importantă tendință cu impact asupra propriei companii
În ultimul deceniu s-au înregistrat valuri de schimbări tot mai mari, care au erodat starea de fapt și au început să redefinească modelele de afaceri și operaționale și chiar misiunea organizațiilor. Nevoia de agilitate și inovație a convins companiile să înceapă să renunțe la izolarea pe insula propriilor operațiuni în favoarea colaborării în cadrul unor ecosisteme. Iar atenția s-a reorientat de la a oferi profituri pe termen scurt acționarilor către a crea valoare pe termen lung pentru toți actorii interesați, conștientizându-se faptul că resursa umană este vectorul cel mai important de valoare la toate nivelurile.
Inițiativele de transformare ocupă primul loc în planurile directorilor generali (CEO) din România
Conform studiului EY CEO Imperative România, din punctul de vedere al inițiativelor de transformare, majoritatea directorilor generali din România (88%) intenționează să inițieze o transformare nouă și cuprinzătoare într-un orizont de timp de 12 luni, iar cele mai semnificative investiții vor fi direcționate către date și tehnologie. Toți liderii de companii din România (100%) consideră că în următorii trei ani companiile vor cheltui mai mult cu transformarea decât în ultimii trei ani, față de 65% dintre directorii generali de la nivel global.
Principalele trei tendințe care vor genera schimbarea în cadrul companiilor din România sunt considerate inovația tehnologică și digitală, modificarea experiențelor și așteptărilor clienților și geopolitica. Și executivii de la nivel global se așteaptă ca riscurile politice să se mențină la un nivel ridicat în anul care urmează, conform analizelor EY, riscurile geopolitice fiind menționate drept cea mai mare preocupare a acestora, oglindind astfel și opiniile liderilor de companii din România, cuprinse în studiul local CEO Imperative.
Bogdan Ion, EY Romania
„Indiferent dacă prioritatea sa este reprezentată de informații, durabilitate sau inovație, compania viitorului va avea nevoie să deruleze multiple transformări continue în cadrul organizației, bazate pe trei vectori de valoare interconectați: orientarea spre oameni, adoptarea rapidă a tehnologiilor și inovație la nivelul adecvat. Integrarea acestor trei vectori de valoare în fiecare aspect al transformării transfuncționale continue va permite directorilor generali să valorifice la maximum creșterea companiei lor și, în ultimă instanță, să susțină crearea de valoare pe termen lung pentru toți actorii interesați”,a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România & Moldova și Chief Operating Officer al EY în regiunea Europei Centrale și de Sud-est și Asiei Centrale (CESA).
Revenind la inovație și analizând datele, studiul derulat în România relevă că, pentru liderii locali, principalele priorități în domeniul transformării sunt inovația (72%), cultura și misiunea (66%) și resursele umane și abilitățile (56%).
Leadership pentru viitor
În privința rolului conducătorilor în viitor, toți directorii generali din România au fost de acord că liderii trebuie să gestioneze transformări multiple și continue în organizație și 89% dintre respondenți consideră că directorul general trebuie să fie liderul proceselor de inovație transformatoare și de redefinire a activității. În plus, 91% cred că dobândirea încrederii din partea actorilor interesați va deveni o parte tot mai importantă a activității directorului general.
În ceea ce privește caracteristicile conducătorului eficient în următorii cinci ani și ulterior, liderii au subliniat mentalitatea orientată spre transformare, inovația, compasiunea și încrederea.
Studiul global EY CEO Imperative Study 2021 a fost conceput și elaborat de EYQ, un think tank global al EY. Concluziile studiului se bazează pe interviuri cu 305 de directori generali din toată lumea, care conduc companii incluse în clasamentul Forbes Global 2000. Forbes Insight a desfășurat activitatea de intervievare în perioada octombrie – decembrie 2020. Acest material face parte din seria EY CEO Imperative, care oferă răspunsuri și măsuri de importanță critică, menite să ajute directorii generali să regândească viitorul organizațiilor lor. Pentru mai multe informații cu privire la această serie, vizitați ey.com/ceoimperative.
Activitatea de colectare a datelor pentru ediția din România a fost desfășurată de Forbes Insights în perioada martie-aprilie 2021.
Portabilitatea digitală a drepturilor de securitate socială pentru lucrătorii mobili
Respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal
Respectarea diversității sistemelor naționale de securitate socială
Parlamentul European solicită Comisiei o propunere legislativă privind un pașaport european de securitate socială înainte de sfârșitul lui 2022, pentru a reduce sarcina administrativă a lucrătorilor mobili.
Într-o
rezoluție adoptată joi, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să
accelereze planurile pentru un pașaport european de securitate socială
(PESS) pentru a facilita transferabilitatea drepturilor de securitate
socială pentru lucrătorii mobili. PESS va permite verificarea în timp
real a datelor lucrătorilor mobili de către autoritățile naționale ale
statului membru în care intenționează să lucreze. Acesta va contribui la
combaterea fraudei sociale și a muncii nedeclarate, și va facilita, în
același timp, urmărirea și revendicarea drepturilor și a contribuțiilor
la asigurările sociale ale lucrătorilor.
Respectarea diversității
Eurodeputații afirmă că inițiativa PESS
ar trebui să aducă beneficii clare pentru toate părțile interesate
implicate: lucrătorii mobili, întreprinderile, angajatorii, sindicatele
și autoritățile naționale. Aceasta ar trebui să protejeze drepturile
lucrătorilor și să facă procedurile administrative mai puțin complicate
și mai eficiente. În același timp, pașaportul ar trebui să respecte
diversitatea sistemelor naționale de securitate socială și să nu devină o
condiție pentru exercitarea libertății de circulație.
Confidențialitate
Potrivit eurodeputaților, orice schimb
de informații prin intermediul PESS ar trebui să fie ghidat de
respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter
personal. Securitatea socială și datele cu caracter personal ar trebui
să fie puse doar la dispoziția persoanei și a autorităților naționale
competente în cauză și nu ar trebui să fie partajate în alte scopuri
decât asigurarea respectării normelor UE în materie de securitate
socială.
O carte de identitate electronică europeană
Actualul proiect-pilot pentru un
pașaport european de securitate socială include doar informații cu
privire la securitatea socială a lucrătorilor mobili. Eurodeputații
doresc ca PESS să fie extins la alte domenii ale dreptului muncii din
UE, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile, și să completeze
cartea de identitate electronică europeană și alte inițiative ale UE de
digitalizare în domeniul securității sociale.
Rezoluția a fost adoptată cu 598 voturi pentru, 59 împotrivă și 38 abțineri.
Începând din 2014, Parlamentul European a
solicitat Comisiei, în mai multe rânduri, să introducă o propunere
legislativă privind un număr european de securitate socială pentru a
crea un instrument digital la nivelul UE pentru coordonarea securității
sociale. În planul său de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a anunțat lansarea unui proiect-pilot pentru a explora lansarea unui pașaport european de securitate socială.
RaBit, platforma locală de software inteligent dedicată digitalizării proceselor de business din cadrul companiilor, lansează programul Start-up, prin care își propune să ofere servicii gratuite antreprenorilor cu afaceri la început de drum.
Lansată oficial în luna august a acestui an, RaBit este o platformă integrată de management, cu funcționalități multiple și tehnologii de ultimă generație, având rolul de a automatiza, simplifica și eficientiza procesele implicate în viața unei companii.
Pentru a beneficia de această oportunitate, antreprenorii își pot face cont gratuit pe platforma RaBit și pot accesa funcționalitățile disponibile, având posibilitatea să își organizare și structureze activitățile mult mai eficient. Astfel, RaBit oferă posibilitatea de a monitoriza în timp real evoluția business-ului, într-o interfață grafică ușor de înțeles și utilizat, accesibilă atât pe web, cât și pe dispozitive mobile de tip IOS și Android.
Emanuel Mărcuș
Emanuel Mărcuș, Fondator RaBit și CEO RiseTech: „Ideea acestei campanii ne-a venit la scurt timp după lansarea din luna august a versiunii RaBit cu posibilitate de înrolare online. În primele 2 luni, am avut peste 120 de companii din diferite industrii care s-au înrolat online, însă o parte dintre acestea erau de dimensiuni mici și aveau nevoie doar de un singur utilizator pentru a-și gestiona business-ul. Pentru a simplifica lucrurile, am decis sa eliminăm din planul tarifar perioada de probă de 2 luni. Astfel, indiferent de dimensiunea companiei, pentru un utilizator aplicația RaBit va fi gratuită de acum înainte. În momentul în care se dorește adăugarea unui nou utilizator, atunci compania va intra în planul tarifar Grown-up”.
Platforma RaBit este o soluție cloud ce conține modulele de ofertare, project management, planificare resurse, facturare, cashflow, managementul clienților și al furnizorilor, muncă colaborativă (taskuri), time management pentru angajați, gestiune stocuri, producție.
Pe lângă procesele de digitalizare, RaBit ajută și la identificarea riscurilor unei companii, atrăgând atenția asupra aspectelor care trebuie corectate.
Pentru anul 2022, RaBit își propune să implementeze un modul de integrare între companii. Acest lucru va permite companiilor să integreze activitățile desfășurate împreună cu furnizorii și clienții într-un mod mult mai eficient.
Totodată, un alt obiectiv al companiei pentru anul viitor este de a accesa o rundă de investiții care să permită creșterea echipei, precum și scalarea platformei la nivel internațional.
În prezent, în platforma RaBit sunt înscrise peste 200 de companii, inclusiv companii cu peste 100 de angajați.
Creșterea ratei inflației pune presiune pe majorările salariale bugetate de companiile private din România pentru 2022, estimate anterior în medie la 7%, care ar trebui revizuite în sus cu două – trei puncte procentuale, pentru a compensa erodarea puterii de cumpărare, reiese din a doua parte a studiului PayWell 2021, realizat de PwC România.
Majoritatea companiilor și-au realizat bugetele de creșteri salariale la sfârșitul verii, când inflația se situa la 4%. Pentru finalul anului așteptările sunt ca inflația să depășească 7%, ceea ce ar putea determina revizuirea bugetelor salariale.
Daniel Anghel
„Pentru 2022 companiile își construiseră bugete mai moderate comparativ cu acest an, când rata medie de majorare a fost de 8,9%, care venea după un an 2020 greu, cu întreruperi de activitate, șomaj tehnic sau înghețări salariale în multe industrii. Creșterea inflației peste estimări în acest an va pune însă presiune pe aceste bugete, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile pentru a fi competitive pe piața muncii, ținând cont însă de resursele disponibile”, a declarat Daniel Anghel, Partener servicii fiscale și juridice PwC România.
Conform estimărilor companiilor respondente, bazate pe bugetele din vară, anul viitor, cea mai mare creștere medie a salariilor de circa 13% este prevăzută în industria de serviciilor de marketing și publicitate, urmată de servicii financiare cu 11,06%, asigurări cu 8,75%, IT cu 6,83%, retail cu 5,94%, centrele de servicii cu 5,79%, industrie cu 5,42% și sectorul farmaceutic cu 4,41%. Observăm, de altfel, că sectoarele care au avut creșteri mai mici anul acesta și anul trecut, sunt în top în anul următor, pentru a recupera. Cele mai mari venituri salariale medii sunt în sectorul IT, urmat în ordine de servicii financiare, centre de servicii, industrie, bunuri de larg consum, asigurări, farmaceutic, servicii medicale, ospitalitate și retail.
Studiul reflectă și diferențe demografice în abordarea pachetelor de remunerare. Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani, categoria 44-54 de ani fiind la un nivel ușor mai redus decât cea anterioară, iar după 55 de ani nivelul salarial acordat de companii scade și pentru că procentul angajaților din acest segment este foarte mic. De asemenea, remunerarea femeilor față de bărbați este vizibil mai scăzută în anumite segmente profesionale, cum ar fi categoria muncitori / operatori.
În același timp, angajații cu performanțe ridicate sunt plătiți cu 12% până la 18% mai mult decât restul angajaților, la fel și cei care au o vechime mai mare în firmă.
Oana Munteanu – Senior Manager, PwC Romania
„Piața muncii s-a schimbat foarte mult de la începutul pandemiei. Pe lângă accelerarea digitalizării și schimbările ireversibile generate de flexibilitatea modului de lucru, vorbim și despre evoluții în zona relațiilor de muncă, de exemplu, o apetență crescută a multor categorii profesionale de a lucra contractual, pe proiecte, și de a nu avea angajamente pe termen lung, ceea ce determină provocări din partea organizațiilor de a-și regândi politicile de resurse umane. Astfel, presiunea dată de disponibilitatea forței de muncă de care vorbim de câțiva ani a continuă, dar capătă și valențe noi. Planurile ambițioase de creștere și transformare ale organizațiilor, inclusiv cele publice, ar putea fi limitate de lipsa resurselor umane. La nivel internațional, în 2022 angajatul va avea o putere de negociere mai mare, inclusiv în economiile stabile din punct de vedere al pieței muncii, cu atât mai mult în cele emergente din Europa Centrală și de Est, care încă au probleme structurale”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organization PwC România, coordonatoarea studiului.
A doua parte a studiului salarial şi de beneficii PayWell România 2021 a fost extins, incluzând industrii noi pentru raport, respectiv tehnologie, BPO, asigurări, advertising și FMCG. Prima parte a studiului PayWell România 2021 a cuprins peste 100 de companii din industrie, banking, farmaceutic, retail și ospitalitate, pentru care rata medie de creștere a salariilor în 2022 a fost calculată la 8,1%. În total, la ambele părți ale sondajului au participat peste 200 companii, rata de creștere medie de salarii recalculată fiind 7%.
Forța de muncă a companiilor depinde tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”, care se referă la contractanți precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanții de management sau agențiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori și chiar soluții tehnologice precum inteligența artificială, roboții, chatbots, după cum menționează aproximativ 90% dintre participanții la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte și MIT Sloan Management Review. O treime dintre companii (33%) se așteaptă ca dependența lor de angajații externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce privește soluțiile de tehnologie (73% dintre respondenți), dezvoltatorii (61%) și colaboratorii externi (48%). Această tendință se manifesta încă dinainte de pandemie și cel mai probabil va continua și după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.
Deși se bazează pe ideile și competențele angajaților externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forței de muncă.
„Această nouă abordare privind structura forței de muncă, pe care studiul Deloitte o denumește «ecosistemul forței de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă față de viziunea tradițională, conform căreia companiile se bazau pe angajați cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluție mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme și procese de management, strategii privind forța de muncă și atragerea de competențe, sisteme de management al performanței și politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaților interni. Reconcilierea acestor două realități și abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicații semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizațională”, a spus Raluca Bontaș (foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.
Măsurile legate de forța de muncă pe care le-au implementat organizațiile pentru a se adapta la schimbările bruște generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunități de învățare și dezvoltare (57%) și în desemnarea de noi roluri angajaților existenți (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor și sarcinilor.
Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovație și pe relația dintre oameni. Organizațiile se concentrează și pe munca de la distanță – o tendință prezentă dinainte de pandemie și alimentată parțial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigrație sau chiar creșterea eficienței.
O altă tendință majoră evidențiată de studiu este evoluția preferințelor angajaților, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea și experiențele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea și siguranța locului de muncă. De asemenea, oamenii își construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite și de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viață cu stilul de lucru, dobândirea de noi competențe și o viață profesională activă după vârsta de 65 de ani.
Strategia privind forța de muncă este văzută ca o responsabilitate comună a echipei de top management, ce implică în principal directorul executiv (56% dintre respondenți) și directorul de resurse umane (37%), dar și directorul de operațiuni, directorul financiar, directorul de strategie și directorul juridic, conform studiului.
MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase stații de servicii de pe autostrada A1 Lugoj – Deva și A2 Medgidia – Constanța, care fac parte din contractul de concesiune servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an;
Pentru alte două stații de servicii, situate pe autostrada A1 Lugoj – Deva au fost eliberate autorizațiile de construcție, iar lucrările vor demara în luna decembrie;
Valoarea investiției MOL pentru întreg proiectul este estimată la aproximativ 28 de milioane de Euro.
București, 25 noiembrie – MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase dintre cele 14 stații de servicii pe care urmează să le realizeze, în baza contractelor de concesiune de servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an. Compania MOL România a obținut autorizațiile de construcție pentru patru loturi (opt stații de servicii), aferente contractelor cu CNAIR, respectiv pentru lotul 7 – comuna Ilia, Județul Hunedoara; lotul 9 – localitatea Vințu de Jos, comuna Pianu, Județul Alba; lotul 10 – comuna Câlnic, Județul Alba; lotul 13 – localitatea Murfatlar, Județul Constanța. Pregătirile pentru lucrările de construcție au fost deja demarate pe loturile de la Ilia, Vințu de Jos și Murfatlar, iar la Câlnic vor începe în decembrie.
MOL estimează o investiție aproximativă de 2 milioane EUR pentru fiecare dintre stațiile care vor fi construite, bugetul total al proiectului fiind de aproximativ 28 de milioane EUR. Termenul estimat pentru deschidere este a doua jumătate a anului 2022.
„MOL România are o istorie de peste 25 de ani pe piața autohtonă, timp în care a devenit un jucător important în economia locală, cu o rețea de 245 de stații de servicii. În prezent, MOL se află în plin proces de transformare dintr-un retailer de carburant într-un furnizor de servicii complexe. Din acest punct de vedere, stațiile pe care le vom construi în baza acordului cu CNAIR vor reflecta obiectivele noastre în ceea ce privește diversificarea portofoliului pentru clienți. Vorbim despre spații de servicii cu tehnologie de ultimă generație, despre locuri în care șoferii se pot opri nu numai pentru a-și alimenta mașinile, ci și pentru a se odihni, mânca sau relaxa. Avem expertiza necesară și suntem pregătiți să construim stații de servicii ale viitorului pe autostrăzile din România, care vor oferi o nouă experiență de călătorie”, a declarat Camelia ENE, CEO & Country Chairman MOL România.
Stațiile nou-construite vor oferi servicii de alimentare cu carburant, pompe rapide pentru camioane, puncte de încărcare pentru vehicule electrice, restaurant Fresh Corner, spații special amenajate pentru șoferii de camioane, utilizatorii de auto rulote și multe alte servicii.
La începutul anului, în urma unei proceduri de licitație publică, companiei MOL România Petroleum Products i-au fost atribuite șapte contracte de concesiune servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii pentru șapte loturi duble (14 spații de servicii) în scopul dezvoltării și construirii de stații de servicii după cum urmează: 10 amplasamente pe ruta Nădlac – Sibiu (A1), 2 amplasamente pe ruta Pitești – București (A1) și 2 amplasamente pe ruta Cernavodă – Constanța (A2).
În ciuda faptului că multe țări se confruntă în acest moment cu o creștere a numărului de cazuri de Covid, șefii companiilor din întreaga lume încep deja să își planifice politicile privind forța de muncă din perioada post-pandemie. Conform unui sondaj recent, 67% dintre directorii executivi conduc personal procesul de planificare, majoritatea dorind să își vadă angajații înapoi la birou.
Acest lucru începe să aibă implicații profunde în ceea ce privește viitorul utilizării programelor de conferințe video la distanță, lovind în perspectivele de creștere ale principalului furnizor de servicii de conferințe online din timpul pandemiei, Zoom Video Communications (ZM).
Lockdown-ul din 2020 și necesitatea de a lucra de acasă au introdus Zoom în vocabularul comun. „Facem un zoom?” a devenit o întrebare foarte frecventă în acea perioadă. Pe de altă parte, compania a valorificat foarte bine nevoia de a avea o modalitate ușoară și fiabilă de a tine videoconferințe pe o platformă electronică, online. Ca urmare, acțiunile Zoom au crescut de la aproximativ 100 de dolari înainte de pandemie la un maxim de 559 dolari în octombrie 2020. Dar apoi prețul a mers numai în jos.
După ce compania și-a publicat raportul de venituri în această săptămână, prețul a scăzut cu încă 16%, până la 204 dolari, în ciuda faptului că rezultatele au depășit așteptările analiștilor. Compania a înregistrat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru fiscal, o creștere respectabilă de 35% de la an la an, dar departe de cifra de 367% înregistrată în octombrie 2020. Însă previziunile companiei arată o nouă încetinire a creșterii veniturilor până la aproximativ 19% de la an la an, cea mai mică creștere de când compania a devenit publică în 2019. De asemenea, există temeri cu privire la posibilitățile de creștere viitoare a veniturilor Zoom, deoarece multe companii plănuiesc ca angajații lor să se întoarcă complet la birou, cel puțin cu jumătate de normă. Acest lucru ar putea, teoretic, să ducă la o utilizare mai redusă a serviciilor video ale Zoom (ZM), deoarece angajații s-ar întâlni mai des în persoană. Chiar săptămâna trecută, Apple (AAPL) a declarat că angajații săi vor începe să se întoarcă la birourile companiei începând cu 1 februarie.
În Europa, 40% dintre angajați lucrau de la birou în septembrie 2021, Praga conducând în topul orașelor de pe continent, cu aproximativ 80% dintre angajați reveniți la serviciu. Capitala cehă a fost urmată de Hamburg (60%) și Varșovia (45%). Revenirea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele scăzute de infectare.
România este și ea aliniată la tendința globală, având în septembrie 2021 aproximativ 40% dintre angajați reîntorși la birou, potrivit raportului Cushman & Wakefield „Return to the office”.
Cu toate acestea, un sondaj recent a arătat că revenirea la locul de muncă ar putea avea provocările sale. Directorii care lucrează de la distanță sunt de aproape trei ori mai predispuși decât angajații să prefere întoarcerea la birou, iar 76% dintre angajați nu doresc să revină complet la birou. Au apărut schimbări în modul în care angajații doresc să lucreze, 76% dintre ei căutând flexibilitate în ceea ce privește locul de unde muncesc, iar 93% dorind un program de lucru flexibil. Pe de alta parte, 66% dintre directori au declarat că își elaborează politicile privind forța de muncă după pandemie fără a se consulta cu angajații.
Între platformele de videoconferințe, Zoom continuă să fie lider cu aproximativ 46% din piață, urmat de Google Meet (GOOG) cu 21% și Microsoft Teams cu 14,5%. Comparativ cu anul 2020, cea mai mare pierdere de cotă de piață a fost suferită de Skype, care a pierdut aproximativ 80% din baza sa de clienți, cota sa de piață scăzând de la 32% în 2020 la 6% în 2021.
Zoom se confruntă atât cu o intensificare a concurenței pe piața principală a videoconferințelor, cât și pe noua sa piață țintă, cea a sistemelor de telefonie corporativă bazate pe cloud. Scăderea valorii acțiunilor a dus la abandonarea planurile de fuzionare cu Five-9 luna trecută, dar analiștii consideră că Zoom are competențele de bază ce vor permite companiei să își dezvolte propriul sistem de telefonie. Microsoft (MSFT) a declarat recent că are acum 250 de milioane de utilizatori pentru Teams, suita sa de instrumente de comunicare, care include videoconferințe, mesagerie și apeluri vocale. La începutul acestei săptămâni, Ericsson (ERIC) a anunțat un acord pentru achiziționarea pionierului în domeniul telefoniei în cloud Vonage Holdings ( VG ) pentru 6,2 miliarde de dolari.
Al doilea an pandemic a fost mai greu decât primul, atât din punct de vedere personal și emoțional (42%), cât și profesional (38%), pentru mulți dintre angajații români care au participat la un sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Nevoiți să lucreze de acasă o perioadă lungă de timp, aproape jumătate (47%) dintre ei nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă și cred că au suferit sau suferă de burnout, spre deosebire de anul trecut, când procentul angajaților care au admis că au trecut prin boala epuizării profesionale a fost sub 30%.
Volumul mare de muncă (23,4%), epuizarea psihică (22,7%), pandemia și starea de anxietate pe care o provoacă (19,7%) reprezintă principalii trei factori de stres invocați de angajații care au răspuns sondajului BestJobs, care au condus și la accelerarea căutărilor pentru un job nou, cu precădere în rândul specialiștilor cu o experiență între 2 și 5 ani.
Mai bine de 45% dintre intervievați au perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile în toată această perioadă, în timp ce pentru 18% activitatea s-a desfășurat normal, fără să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite de lucru.
Programul haotic și cerințele tot mai mari din partea angajatorilor i-au făcut pe 47% dintre angajați să creadă că au suferit sau resimt chiar în prezent simptomele sindromului burnout, acuzând o senzaţie puternică de epuizare, cinism / ostilitate sau sentimente negative asociate muncii şi o eficienţă profesională redusă.
Pentru a-și păstra o stare mentală bună și a scăpa de burnout, 22% dintre respondenții la sondajul BestJobs spun că e nevoie de negocierea volumului de muncă, 21% cred că mai multe activități, precum sport, yoga, meditație, citit etc., i-ar ajuta să își păstreze starea de bine și să nu se lase cuprinși de îngrijorare. Pentru alți aproape 16% soluția constă în delimitarea clară între viața profesională și cea personală și mai mult timp liber sau concediu.
Anxietatea și stresul în raport cu pandemia, cu starea lor de sănătate și a celor dragi sau cu situația incertă de la locul de muncă determină tot mai multe companii să caute soluții de susținere a angajaților și să ofere servicii de life & business coaching, consiliere sau psihoterapie, ca beneficiu extrasalarial.
În ultimul an, 14,4% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs au cerut ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea psihică. Alți 24,2% intenționează să apeleze și ei la terapie de specialitate sau la coaching profesional în perioada următoare, pentru a fi ajutați să gestioneze mai bine stresul, să-și definească traseul de carieră și să ia decizii mai bune pentru ei.
De altfel, cuvintele care descriu anul 2021 pentru cei mai mulți dintre angajații români sunt adaptare (41%), oboseală extremă (38,6%), dezbateri despre vaccinare (37%), speranță (35,6%), restricții (34%) și depresie (21,2%).
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 1-18 noiembrie, pe un eșantion de 958 de utilizatori de internet.
Băncile au oportunitatea de a obține venituri suplimentare de 518 miliarde dolari până în 2025
Veniturile băncilor tradiționale ar putea crește cu aproape 4%, la o valoare de 518 miliarde de dolari, prin regândirea modelelor de afaceri și adoptarea strategiilor inovatoare ale noilor operatori de servicii bancare și financiare digitale, conform unui nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).
Studiul intitulat „The Future of Banking: It’s time for a change of perspective”, analizează modelele de afaceri a 100 de bănci tradiționale de top și a peste 200 de jucători exclusiv din mediul digital din 11 țări din America de Nord, Europa, Asia-Pacific și America Latină și rolul pe care îl au în lanțul valoric bancar. Raportul a identificat două modele de afaceri comune:
integrate vertical — modele de afaceri tradiționale și liniare, adică cele care vând numai propriile produse, cele care distribuie produse de la alți furnizori și cele care furnizează tehnologie sau procese de afaceri altora.
neliniare — modele de afaceri adaptative, adică „packagers” care colectează noi propuneri, adăugând valoare dincolo de distribuție; și firme care își integrează propunerile în servicii terțe, cum ar fi serviciile „cumpărați acum, plătiți mai târziu” încorporate în punctul de vânzare al comerciantului.
Multe dintre băncile de top analizate în studiu au modele de afaceri integrate vertical. Cu toate acestea, raportul a constatat că cei care își degrupează produsele tradiționale și se asociază cu terțe părți pentru a crea și distribui noi oferte personalizate pentru clienți pot obține o creștere extraordinară și evaluări de piață mai mari. Mai exact, prin suprapunerea modelelor de afaceri neliniare peste modelul tradițional integrat vertical, acestea și-ar putea majora ratele anuale de creștere cu până la 3,8% suplimentar, ceea ce ar duce la venituri suplimentare totale de 518 miliarde dolari până în 2025.
„La suprafață, industria bancară pare a fi sănătoasă, băncile mari înregistrând venituri și profituri robuste”, potrivit lui Michael Abbott, director executiv senior la Accenture, care conduce divizia de Banking la nivel global. „Dar o privire mai atentă arată că o combinație între ratele scăzute ale dobânzilor, comprimarea comisioanelor din cauza concurenței crescute și ofertele de produse nediferențiate erodează încet cota băncilor din produsul intern brut. În multe piețe, veniturile din servicii bancare și din plăți sunt transferate de la operatorii tradiționali către noii jucători. Pentru a reactiva creșterea, băncile tradiționale trebuie să-și reimagineze modul în care creează și livrează produse convingătoare care se concentrează asupra intențiilor clienților. Acest lucru va necesita regândirea modelelor lor de afaceri integrate vertical”.
Raportul menționează că, între 2018 și 2020, jucătorii din mediul digital au avut rezultate semnificativ mai bune decât băncile tradiționale. Cei care au adoptat modele de afaceri neliniare au obținut o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 76% din venituri, în timp ce acei jucători digitali care imită pur și simplu modelele tradiționale, integrate vertical, au obținut doar 44% CAGR. Băncile tradiționale chiar și pe piețele mature cu cele mai bune performanțe și-au crescut veniturile cu o rată medie de mai puțin de 2% anual – deși pe o bază mult mai mare.
„Sectorul bancar se va schimba pe măsură ce lanțurile valorice sunt fragmentate de către fintech-uri și de către alți jucători care aduc produse și servicii noi pe piață. Băncile tradiționale au posibilitatea de a crea noi modele de afaceri care coexistă cu cele vechi, permițându-le să își reconfigureze rapid ofertele de produse și servicii pentru a ține pasul cu cererea aflată în schimbare rapidă. Acest lucru va necesita ca acestea să-și schimbe perspectiva pentru a lua în considerare modele adaptive care pun în prim-plan inovarea de produs, distribuția încorporată și sustenabilitatea. Jucând roluri diferite în lanțul valoric băncile pot trece de la apărarea cotei de piață la o nouă orientare către o creștere reală”, declarat Andreea Niculae, Associate Director, Financial Services Industry Lead, Accenture România.
Raportul include modalitățile prin care băncile tradiționale își pot valorifica punctele forte – puterea lor de bilanț, expertiza în gestionarea riscurilor și cunoștințele în materie de reglementare – pentru a crește flexibilitatea modelului de afaceri și pentru a se diferenția de concurență. Mai exact, acestea ar trebui să ia în considerare adoptarea unuia sau a unui mix dintre următoarele variante:
Să vândă numai produse pe care banca le produce și le controlează în toate verigile din lanțul valoric, de la producție până la distribuție, un factor cheie al valorii fiind capacitatea de a consolida prin fuziuni și achiziții și de a prelua cotă de piață.
Să construiască un ecosistem bazat pe distribuție, repartizând produse bancare și financiare de la alte companii și să creeze o piață pentru distribuirea produselor nebancare.
Să urmărească creșterea prin furnizarea de tehnologie sau procese de afaceri altor companii.
Să creeze noi oferte prin construirea sau gruparea de produse și servicii fragmentate, care pot fi distribuite de către bancă sau de terți.
Solaris Bus & Coach, lider european în producția de vehicule electrice pentru transport public, anunță prezența unui autobuz Urbino 12 cu hidrogen în București, în urma unei colaborări cu Societatea de Transport București STB S.A. și Primăria Municipiului București. Astfel, cetățenii Capitalei au ocazia să circule cu autobuzul cu hidrogen marca Solaris, vehiculul urmând să funcționeze în perioada 24 noiembrie – 2 decembrie pe traseul liniei 336.
Autobuzul Urbino 12 cu hidrogen va fi prezent timp de mai bine de o săptămână pe traseul stabilit în București, pentru a putea fi testat de administrația locală, în vederea familiarizării cu cea mai nouă tehnologie de propulsie și a conștientizării eficienței folosirii hidrogenului ca sursă de energie complet curată și a diminuării emisiilor poluante de dioxid de carbon.
Această acțiune face parte dintr-un tur național început de Solaris în luna octombrie 2021, în care un autobuz cu hidrogen este prezentat în douăsprezece orașe din România. Turul autobuzului Solaris Urbino 12 cu hidrogen prin cele douăsprezece orașe din România cuprinse în traseu, inclusiv București, este realizat în colaborare cu Linde Gaz România, partener care asigură alimentarea acestuia cu hidrogen.
„Pentru o perioadă de mai bine de o săptămână, punem la dispoziția călătorilor din Capitală un autobuz Solaris cu hidrogen, cea mai sustenabilă tehnologie în industria de transport public, pe care vor avea posibilitatea să îl testeze pe traseul liniei 336. Prin acest demers, sperăm să convingem autoritățile bucureștene să adopte această soluție inovatoare, disponibilă deja în mai multe orașe europene, cu beneficii importante din punct de vedere al costurilor, dar și a protecției mediului înconjurător. Mai mult decât atât, componenta ecologică ce îl definește garantează o experiență de călătorie complet lipsită de emisii poluante, care pe viitor va avea un impact pozitiv semnificativ în calitatea vieții cetățenilor”, a declarat Daniel Ciolan, General Manager Solaris Bus & Coach România.
Autobuzul Solaris cu hidrogen este caracterizat de un nivel scăzut de zgomot în timpul deplasării, ce garantează o experiență plăcută de călătorie atât pentru șoferi, cât și pentru pasageri. Mai mult, confortul pasagerilor va fi asigurat și de o serie de beneficii precum: sistemul de climatizare, camerele de supraveghere, dar și un sistem modern de informare. De asemenea, aceștia își vor putea reîncărca dispozitivele mobile în porturile USB disponibile, în timp ce persoanele cu mobilitate redusă vor avea la dispoziție o rampă și un compartiment pentru scaune cu rotile.
În ceea ce privește caracteristicile sale tehnice, autobuzul Solaris cu hidrogen folosește un set de celule de combustie pentru a genera energie. Hidrogenul furnizat celulelor de combustie este transformat în electricitate, care la rândul său alimentează direct sistemul de acționare a autobuzului care constă într-o punte motoare cu acționarea în roți. Autobuzul este, de asemenea, echipat cu o baterie Solaris High Power, care acționează ca o instalație suplimentară de stocare a energiei electrice.
Hidrogenul necesar pentru propulsare, furnizat de Linde Gaz în cazul acestui proiect, este stocat în stare gazoasă în rezervoare de ultimă generație, plasate pe partea superioară a autobuzului. Singurele subproduse generate în timpul funcționării autobuzului sunt căldura și apa sub formă de vapori, fapt pentru care vehiculele nu eliberează substanțe nocive pentru mediu.
Stabilitatea monedei naționale nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale, explică, într-o analiză amplă despre evoluția principalelor perechi valutare pe final de an, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.
Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, investitorii se întreabă cum vor evolua principalele perechi valutare și cum se vor poziționa pentru începutul de an.
În ceea ce privește moneda națională, leul a continuat să piardă teren în fața celor două monede dominante de pe piața valutară, euro și dolarul. Această depreciere nu reprezintă o surpriză având în vedere că în ultima lună, România a fost afectată de cel mai grav val al pandemiei dar și de o criză politică.
Ținând cont de problemele naționale cu care ne-am confruntat, deprecierea ar fi putut fi mai ridicată, iar stabilitatea leului nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale.
Inflația continuă să fie principala problemă, iar tendința de creștere a prețurilor este prognozată să continue și în primele luni ale anului 2022.
În momentul de față, inflația a atins maximul ultimilor 10 ani. În acest scenariu, BNR ar putea fi obligată să majoreze rata dobânzii, mișcare la care a mai recurs de două ori în ultimele două luni, ridicând dobânda de referință de la 1,25% la 1,75%.
Ca și în cazul altor economii, rata inflației este impulsionată preponderent de creșterea prețurilor la petrol, gaze și electricitate.
Blocajele lanțurilor de aprovizionare, care au condus la creșterea prețurilor la materii prime, alături de creșterea prețurilor de transport au fost factori majori pentru evoluția inflației.
În contextul în care banca centrală admite că inflația va fi mai persistentă decât se credea inițial, este posibil că politica monetară să continue să fie ajustată în viitorul apropiat. Totuși, perspectivele leului continuă să fie negative, fiind posibil ca moneda să își continue deprecierea în raport cu cele două monede, Euro și dolarul american.
În ceea ce privește cea mai populară pereche valutară, EUR/USD, putem stabili ecuația „Creșterea inflației = creșterea USD”.
Această prezumție a fost confirmată de o serie de evenimente recente.
Datele solide privind vânzările de retail din SUA, publicate pe 16 noiembrie, au pus bazele consolidării dolarului american, indicele monedei americane a revenit în zona celor mai ridicate niveluri din ultimul an și jumătate, reînnoind astfel maximele din 2021. Acest indicator reprezintă volumul comerțului de retail din întreaga industrie și este utilizat pentru a calcula indicele prețurilor pentru majoritatea mărfurilor.
Investitorii au fost mulțumiți și de datele privind producția industrială și de pe piața imobiliară din Statele Unite.
Este clar că, în situația actuală, piața este cel mai interesată de modul în care datele macroeconomice vor afecta ritmul de reducere a stimulentelor monetare (programele de relaxare cantitativă (Quantitative Easing)) și majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale.
Astfel, datele publicate săptămâna trecută au oferit investitorilor un alt argument în favoarea unei majorări mai rapide de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA.
Chiar o parte dintre cei mai „dovish” membrii Fed, precum președintele Fed din Chicago, Charles Evans, a fost de acord că „majorarea ratelor de dobândă în 2022 ar putea fi potrivită”. În acest context, așteptările referitoare la o astfel de decizie sunt ridicate.
În ceea ce privește poziția analiștilor, Bank of America consideră că majorarea prețurilor și a salariilor va împinge banca centrală a SUA să majoreze dobânzile în vara anului 2022 și poate chiar mai devreme.
Cea mai conservatoare prognoză agregată este dată de experții Reuters. Potrivit acestora, o primă creștere a dobânzii va avea loc în T4 2022, urmată de alte două în T1 și T2 2023, în urma cărora dobânda este așteptată să ajungă în intervalul 1,25 – 1,5% până la sfârșitul anului.
Spre deosebire de Statele Unite, care beneficiază de o creștere economică puternică, lucrurile nu sunt la fel de bune și în Zona Euro, care se confruntă cu criza energetică și războiul economic iminent cu Marea Britanie. Datele preliminare privind PIB-ul din Zona Euro pentru trimestrul al treilea au arătat absența unei creșteri.
În plus, un nou val pandemic pune presiune asupra guvernelor europene să acționeze, iar impunerea de noi restricții nu creează un context favorabil pentru redresarea economică.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, că majorarea ratelor de dobândă în 2022 nu corespunde planurilor băncii sale, întrucât înăsprirea condițiilor de politică monetară nu va fi implementată anul viitor. Potrivit autorității de reglementare, înăsprirea politicii monetare într-un astfel de scenariu ar face mai mult rău decât bine. Euro a pierdut teren nu numai față de dolar, ci și față de alte valute după declarațiile șefului BCE.
Dacă analizăm ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului, observăm că situația nu a ajuns să se materializeze: niciuna dintre bănci nu a anunțat o majorare de dobândă iar scenariul se limitează la manevrele și declarațiile șefilor băncilor centrale. Deși divergențele între creșterea economică, dar și între politica monetară a Fed și a BCE, ar putea trimite cotația EURUSD și mai în jos. În plus, pare să mai existe spațiu de scădere: cotațiile au fost la nivelul de 1,0635 în martie 2020 sau 1,0352 în decembrie 2016.
Pe de altă parte, inflația din Marea Britanie a atins pragul de 4,2%, cel mai ridicat nivel din 2011, crescând de la 3,1% în septembrie. Saltul a venit pe fondul creșterii prețurilor la energie și a accentuării problemelor de aprovizionare. Cu toate acestea, indicele de bază al prețurilor de consum (IPC), care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a înregistrat o creștere la 3,4%, de la 2,9% cu o lună mai devreme. Prognozele indică o continuare a creșterii prețurilor de consum în următoarele luni.
Datele publicate au crescut probabilitatea ca Banca Angliei să decidă în favoarea majorării ratei de dobândă în luna decembrie. Acest lucru a contribuit la revenirea perechii GBP/USD de la minimul din 12 noiembrie de 1,3352, la care a scăzut după ce SUA a înregistrat cea mai mare creștere a inflației din ultimii 30 de ani.
În general, statisticile macroeconomice ale Marii Britanii păreau destul de optimiste săptămâna trecută, fapt ce susținea lira sterlină.
Numărul locurilor de muncă din țară a crescut cu 160.000 în octombrie. Această cifră este deosebit de importantă pe fondul faptului că programul de stat de subvenționare a salariilor, care era în vigoare în perioada pandemiei, a fost complet eliminat în septembrie. Mulți experți se așteptau ca angajatorii să înceapă să reducă locurile de muncă după încheierea ajutorului. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat și piața muncii continuă să se redreseze. Rata șomajului din Marea Britanie a scăzut la 4,3% în T3.
Amintiți-vă că guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, nu a exclus posibilitatea de a crește ratele dobânzilor mai repede decât era planificat. Indicatorii publicați au permis cumpărătorilor să preia inițiativa și să trimită perechea către niveluri mai înalte precum 1,35124. Cu toate acestea, entuziasmul nu a fost menținut pentru o lungă perioadă de timp, lira sterlină a început să piardă teren în fața monedei americane.
În cazul în care va avea loc o majorare de dobândă, în Marea Britanie, în decembrie, ne putem aștepta ca perechea GBP/USD să avanseze. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor (75%) se așteaptă ca perechea să continue să scadă.
În timp ce Rezerva Federală a SUA reduce stimulentele monetare iar BCE a înghețat programul QE la valorile anterioare, guvernul japonez a anunțat vineri, 19 noiembrie, un program fără precedent de stimulare economică ce se ridică la 487 de miliarde de dolari. Guvernul de la Tokyo speră că această măsură va determina o creștere a PIB-ului național cu 5,6%. Conform declarațiilor, Banca Japoniei va urma o politică monetară adecvată, urmărind îndeaproape mișcările pieței și impactul pandemiei asupra economiei.
În urma anunțului, perechea GBP/USD nu a fost surprinsă, continuând să evolueze lipsită de direcție în primă fază. Ulterior, dinamica acesteia s-a schimbat iar dolarul american a căpătat mai multă susținere forțând atingerea unor maxime multianuale deasupra pragului de 115. Lipsa de reacție inițială a perechii a venit pe fondul incertitudinii din jurul propunerii Președintelui Biden privind următorul șef al Rezervei Federale.
Cei doi posibili candidați au fost actualul președinte, Jerome Powell, și unul dintre guvernatorii Fed, Lael Brainard. Repropunerea președintelui în funcție a reprezentat o decizie optimistă pentru dolarul american, acesta fiind considerat alegerea mai „hawkish” dintre cei doi. Astfel așteptările referitoare la o potențială înăsprire mai rapidă a politicilor monetare au impulsionat dolarul american, care a reușit să câștige teren la nivel extins în raport cu majoritatea monedelor importante.
Având în vedere politica monetară ultra-relaxată a Băncii Japoniei și extinderea controlului asupra curbei randamentelor, este foarte probabil ca slăbirea yenului și aprecierea perechii USD/JPY să continue. Desigur, deciziile Rezervei Federale SUA cu privire la ratele dobânzilor precum și evoluția randamentelor titlurilor de stat din SUA vor influența dinamica.
Retailer-ul Elefant Online anunță că a încheiat în mod anticipat o ofertă primară de vânzare de obligațiuni de tip plasament privat prin care „a reușit să atragă 17.469.900 lei, fondurile obținute fiind cu aproximativ 75% mai mari față de cuantumul necesar încheierii cu succes a ofertei. Plasamentul a fost intermediat de TradeVille, cel mai mare broker de retail din România. Obligațiunile cu simbolul ELF26 emise în cadrul plasamentului privat derulat în perioada 17-23 noiembrie sunt denominate în lei, au scadența la 5 ani și o rată anuală fixă a cuponului de 9% stabilită de emitent, cupoanele urmând să fie plătite semestrial. Valoarea nominală a unei obligațiuni ELF26 este de 100 lei, iar subscrierea minimă în cadrul plasamentului a fost de 80.000 lei (800 de obligațiuni). Majoritatea subscrierilor au fost efectuate pe platforma online de tranzacționare TradeVille. Elefant Online va face demersurile necesare listării obligațiunilor ELF26 pe sistemul multilateral de tranzacționare (SMT) operat de Bursa de Valori București, listarea urmând să fie realizată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat”.
Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, director general adjunct, TradeVille: „Suntem bucuroși să observăm că finanțarea recurentă la bursă, atât prin acțiuni cât și prin obligațiuni, devine un obicei pentru din ce în ce mai multe companii din România. După ce în 2018 Elefant Online a emis obligațiuni răscumpărate în 2021, vedem o nouă emisiune a aceluiași Emitent care se încheie cu succes. Astfel, unul dintre liderii e-commerce din România atrage la bursă o parte din capitalul necesar pentru continuarea dezvoltării activității sale”.
Elefant Online subliniază că anterior „a rambursat integral suma aferentă celor 76.514 obligațiuni corporative emise în anul 2018, ajunse la maturitate în septembrie a.c. Valoarea emisiunii de obligațiuni lansată în urmă cu trei ani s-a ridicat la 7,65 milioane lei, iar titlurile au avut o dobândă anuală fixă (cupon) de 9%, plătibilă semestrial. Peste 600 de investitori persoane fizice și 12 persoane juridice erau înregistrate la plata ultimului cupon”.
Elefant.ro este definită ca „una dintre principalele platforme de comerț electronic din România, cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) a GMV (gross merchandise value) de 32% între 2018 și 2020”.
Elefant Onlineeste cunoscut ca „unul dintre cei mai mari retaileri online din România, oferind clienților o gamă extinsă de produse cu livrare prin curier, în punctele de livrare proprii din București și din țară, precum și prin partenerii strategici la nivel național. Fondat în 2010, Elefant s-a extins și în afara țării deschizând o filiala la Chișinău, în Republica Moldova – magazinul online local elefant.md”.
TradeVille este caracterizat ca „un broker cu prezență activă de peste 26 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail acces facil și rapid la instrumentele financiare listate la Bursa de Valori București și pe marile burse internaționale. În 2020, TradeVille a intermediat peste 50% din ofertele primare de vânzare de tip plasament privat de acțiuni și obligațiuni corporative, cu o rată de succes de 100%, pentru companii din diferite industrii. În 2021, TradeVille a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Participantul anului 2020 pe segmentul de retail și Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB în 2020 pe segmentul de obligațiuni”.
Compania ABN Systems International, lider pe piaţa românească de accesorii telecom și produse Smart Home din România, deţinătoare a brandului Tellur, a înregistrat venituri totale de 78,7 milioane de lei (15,9 milioane de euro) în trimestrul al treilea din 2021, în creştere cu aproape 30%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Principalul motor de creștere a fost reprezentat de vânzările produselor din gama proprie, Tellur, pe piețele externe.
George Barbu, CEO al ABN Systems International: „Anul acesta am înregistrat evoluții favorabile ale business-ului care au depăşit ritmul nostru constant de creştere de la an la an, iar potenţialul de dezvoltare şi perspectivele sunt foarte bune. Avem în spate o experienţă bogată, un portofoliu diversificat de produse, pentru care există o foarte mare cerere, suntem prezenţi pe multiple pieţe la nivel mondial şi am început deja să aplicăm planul nostru de dezvoltare privind extinderea externă, intrând de anul acesta pe pieţele online din Polonia, Olanda, Suedia şi Statele Unite, unde rezultatele obţinute au depăşit aşteptările. De exemplu, pe fondul acestei pandemii şi a schimbării obiceiurilor de consum, mulţi dintre noi mutându-ne biroul acasă, produsele Tellur Smart Home s-au vândut foarte bine atât în ţară, cât şi pe pieţele externe, iar trendul acesta ascendent se va menţine şi în următorii ani”.
ABN Systems subliniază că profitul net „s-a situat la 4,27 milioane de lei (850 de mii de euro), în trimestrul al treilea din 2021, în creştere cu peste 80% față de cel înregistrat în perioada similară a anului precedent. În același timp, marja EBITDA s-a mărit, de la 5,44% (T3 2020) la 7,38% (T3 2021), urmând tendinţa ascendentă a acestui indicator al eficienței operaţionale din ultimii ani.
ABN Systems a obţinut rezultate în creştere semnificativă faţă de anul trecut pentru toate cele patru direcţii principale de business: exporturi, cu o pondere de peste jumătate din cifra de afaceri; vânzări B2B; distribuție prin marile lanțuri de magazine și listarea de produse prin retaileri online specializați. De exemplu, vânzările de produse Tellur Smart Home au avut creşteri foarte mari, atât în ţară, cât şi pe pieţele externe, cu 70%, în primele 9 luni din 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Termostatul a fost unul dintre produsele vedetă ale anului 2021, cu o creştere de 200% în 2021 vs 2020. De asemenea, o ascensiune foarte bună au înregistrat-o căştile şi boxele cu bluetooth, care au înregistrat creşteri de 130%, respectiv 176%.
ABN Systems are în plan dezvoltarea accelerată pe pieţele externe şi consolidarea poziţiei pe piaţa autohtonă, prin accesarea unor noi nișe de business. Pentru atingerea acestui obiectiv, compania pregăteşte o ofertă publică iniţială (IPO), în vederea listării la Bursa de Valori București (BVB), până la sfârşitul acestui an. Demersurile pentru oferta premergătoare listării și pentru procesul de listare vor fi făcute împreună cu TradeVille”. Fondată în 2002, ABN Systems International reamintește că este „deţinătoarea brandului Tellur şi unul dintre liderii pieţei de distribuție a produselor şi accesoriilor IT&C din România, oferă soluţii integrate de mobilitate, infrastructură IT şi de stocare, sisteme de supraveghere video, echipamente şi automatizări industrial”.
Asociația Berarii României continuă în actualul an școlar inițiativa #Alcoolulnutefacemare prin care subliniază că „trage un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen și își propune să informeze adolescenții cu privire la efectele negative ale consumului de alcool, atât la nivel psiho-emoțional, cât și la nivel fizic. Având ca parteneri Ministerul Educației, Fundația Leaders și Teatrul Recul, Asociația Berarii României desfășoară în perioada 19-25 noiembrie o serie de webinarii în câteva licee din București și din țară în care discută în mod interactiv și creativ despre efectele consumului de alcool printre minori cu ajutorul tehnicilor de improvizație și jocurilor de rol și cu implicarea unui psihoterapeut cu experiență în lucrul cu tinerii, Alexandru Bușilă, unul dintre inițiatorii proiectului Cortul Terapeutic. Mesajul campaniei va ajunge în mod direct la aproximativ 200 de elevi”.
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Campania #Alcoolulnutefacemare a Asociației Berarii României este parte din angajamentul de lungă durată al industriei noastre de a combate consumul de alcool în rândul minorilor. Demersul de conștientizare este dezvoltat ca un program susținut care ia în calcul factorii-cheie predictivi ai consumului de alcool în rândul tinerilor şi susţine prevenţia prin: participarea în activităţi organizate de timp liber, ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologică, timpul petrecut cu părinţii, activităţile de relaţionare la şcoală, prezenţa acasă în timpul serii şi implicarea autorităţilor locale, şcolilor şi părinţilor. Ne bucurăm să îi avem alături de noi pe cei de la Fundația Leaders și Recul și să continuăm parteneriatul cu Ministerul Educației, într-un demers care se adresează tinerilor, dar implică totodată și profesorii și școala”.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „Consumul de alcool este una dintre principalele probleme cu care se confruntă tinerii în zilele noastre, iar anturajul favorizează deseori acest lucru. Din păcate, consumul de alcool de la vârste fragede are drept consecințe scăderea implicării elevilor în activitatea școlară și rezultate școlare mai slabe. Din acest motiv, considerăm că inițiative precum #AlcoolulNuTeFaceMare, ce abordează problematica într-un mod neconvențional și interactiv, sunt binevenite”.
Alexandru Bușilă, psihoterapeut implicat în proiect: „Actualul context pandemic, care a generat o creștere a tulburărilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor, este un factor de risc pentru creșterea consumului de alcool. În situația unui nivel ridicat de stres, tinerii care au experimentat deja consumul de alcool pot să transforme acest obicei într-unul regulat, iar în rândul adolescenților care consumă constant alcool, cantitatea consumată de către aceștia poate să crească, în special din cauza efectului depresor al alcoolului”.
Asociația Berarii României adduce ca argumente în favoarea utilității campaniei date care arată că „aproximativ 86% dintre băieți și 79% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică. Ponderea celor care au consumat alcool până la vârsta de 13 ani este mult mai mare în rândul băieților (45%) decât în rândul fetelor (27%), arată studiul ESPAD derulat în anul 2019 în 35 de țări între care 25 țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. 52% dintre elevi au consumat alcool în ultimele 30 de zile înaintea realizării studiului și 10% au admis că s-au îmbătat cel puțin o dată în această perioadă, procentul fiind semnificativ mai mare în rândul băieților (13%) decât în rândul fetelor (7,3%). Elevii români au o frecvență ușor mai redusă a consumului de alcool în ultimele 30 de zile față de media europeană: 5,4 ocazii de consum față de 5,6 media la nivel european. În acest context, realizarea unor campanii de informare și conștientizare cu privire la consecințele consumului de alcool în rândul tinerilor devine cu atât mai importantă”.
Un studiu longitudinal realizat de Liam Donaldson în 2009, citat de Berarii României, arată că „adolescenții care încep să consume constant alcool înaintea vârstei de 15 ani au un risc de a dezvolta dependență de patru ori mai mare și un risc semnificativ pentru alte tulburări psihosomatice decât cei care nu consumă regulat alcool până la vârsta de 20 ani. Rezultatele aceluiași studiu sugerează că adolescenții care au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani prezintă un risc de șapte ori mai mare de a se angaja în episoade de consum excesiv de alcool de mai mult de șase ori într-o lună față de cei care au început să bea după vârsta de 17 ani. Studii similare indică faptul că tinerii care consumă alcool înaintea vârstei de 14 ani au tendința de a consuma de trei ori mai mult alcool decât cei care consumă alcool după vârsta de 18 ani”.
Misiunea de informare a tinerilor, părinților și profesorilor este concretizată de Asociația Berarii României în campania națională „Alcoolul nu te face mare”, lansată ca program-pilot în Bucureşti, în 2006, apoi extinsă în mai multe orașe. Până în prezent, campania a fost desfășurată în școli și a inclus, pe lângă dialogul direct cu adolescenții, ședințe de consiliere de grup cu psihologii Cristian Andrei și Silviu Ioniță, filme educative, un ghid pentru părinți și formarea profesorilor prin conceperea unor planuri de lecție dedicate.
Din 2019, campania „Alcoolul nu te face mare” capătă o nouă amploare, cu obiectivul de a ajunge la un număr cât mai mare de adolescenți, și este dezvoltată ca un program coerent care ia în calcul factorii-cheie predictivi ai consumului de alcool în rândul tinerilor și susține prevenția prin participarea în activități organizate de timp liber, timpul petrecut cu părinții, activitățile de relaționare la școală, prezența acasă în timpul serii și implicarea autorităților locale, școlilor și părinților. Mai multe detalii despre program, pe www.alcoolulnutefacemare.ro
Compania „BistroMar la Timona”, deținătoarea mărcii Alfredo Seafood, anunță vânzări în valoare de 56,1 milioane lei pentru peștele bio, sălbatic și de acvacultură, în primele nouă luni din 2021, valoare cu 53% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2020, care include atât peștele ambalat, cât și cel vrac, precum și pește proaspăt și congelat.
Din punctul de vedere al volumelor, compania subliniază că „în această perioadă, s-au comercializat 3.000 tone de pește și produse pe bază de pește. Până la finalul anului, se așteaptă ca piața de pește să crească în continuare, chiar dacă lent și să depășească cu circa 5% valoarea înregistrată în 2020, depășind 80 milioane lei. Potrivit reprezentanților BistroMar la Timona, evoluția se produce în contextul unui interes mai mare pe care îl manifestă românii pentru o dietă sănătoasă, din care face parte și peștele, odată cu discuțiile despre imunitatea organismului, din spațiul public, apărute pe fondul pandemiei.
În prezent, în portofoliul de produse Alfredo Seafood, pe segmentul produselor refrigerate, peștele de acvacultură are cea mai mare pondere, cu specii precum somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul și sturionul. În categoria produselor congelate predomină peștele sălbatic, în special macroul, merluciul, șalăul și somonul de Alaska.
Gama de acvacultură a Alfredo Seafood include pești precum somonul, păstrăvul, dorada, lupul de mare, amberjack etc. și fructe de mare – creveți, carne de scoică, care provin din crescătorii certificate ASC (Aquaculture Stewardship Council) din Danemarca, Norvegia, Olanda, Grecia, Turcia, Vietnam etc., ferme piscicole în care se practică o creștere a animalelor responsabilă, respectând mediul înconjurător.
Marca Alfredo Seafood are atestare bio, în absența căreia nu ar putea comercializa produse din această gamă. Dorada, păstrăvul, lupul de mare și somonul afumat bio provin din ferme piscicole care au, la rândul lor, certificare organică, emisă de companii specializate.
Sortimentația de pește sălbatic Alfredo Seafood este cea mai extinsă de pe piața locală, la ora actuală, și cuprinde, printre altele: macrou, chefal, dorada, lup de mare, sardine, hamsie, calcan, rândunică de mare, hering, dulgher de mare, pește spadă, cod alb, precum și fructe de mare precum caracatița, calamarul și langustinele. Majoritatea peștilor sălbatici care poartă marca Alfredo Seafood este atestat MSC (Maritime Stewardship Council) și provine din cele mai curate zone ale Mării Nordului, Oceanul Pacific sau Oceanului Atlantic”.
Mihai Cristian Dărmănescu
Mihai Cristian Dărmănescu, fondator al Alfredo Seafood și director general al companiei BistroMar la Timona: „Una dintre gamele care se vând cel mai bine este peștele de acvacultură, dar ne bucură să vedem că și peștele sălbatic este pe o curbă ascendentă. Românii au început să-i prindă tot mai mult gustul! Toate cele trei categorii sunt de o calitate foarte bună: acvacultură, bio sau organic și peștele sălbatic. Fiecare vine cu beneficiile sale, iar noi ne dorim să aducem consumatorilor produse cât mai variate și curate, din punct de vedere al provenienței sau modului de creștere, precum și al modului în care produsul este tratat pe tot lanțul logistic, de la pescuire, la transport, procesare, ambalare și distribuire. Am observat, atât din vânzări, cât și din discuțiile cu clienții, că anul acesta oamenii au devenit mai atenți la ceea ce mănâncă. Tendința aceasta exista de ani, dar este evident că s-a accentuat pe fondul pandemiei și al mesajelor doctorilor legate de îmbunătățirea imunității. Beneficiile peștelui asupra sistemului imunitar și nervos, prin aportul de nutrienți, acizi grași Omega-3 și vitamina D, au devenit mult mai larg cunoscute. De aceea, cred că segmentul nostru va continua să crească, chiar dacă nu spectaculos, și în următoarele luni”.
Mihai Cristian Dărmănescu estimează că „oamenii vor continua să-și îndrepte atenția înspre categorii de alimente ale căror beneficii nutriționale sunt recunoscute. De asemenea, câștigă un oarecare teren și gamele organice sau bio, sau care au diverse atestări ale calității, chiar dacă au prețuri mai ridicate.
Potrivit unei cercetări realizată de Technavio, companie internațională specializată în realizarea de studii de piață, piața locală de pește și fructe de mare se află pe o curbă ascendentă. Se estimează că în perioada 2021 – 2025, acest segment se va majora cu 681,6 milioane lei, având o rată anuală de creștere de 6%”.
Alfredo Seafood este caracterizată ca „una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Selgros Cash&Carry, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare.
În prezent, Alfredo Seafood este una dintre cele trei divizii de business ale Bistromar la Timona, companie deținută de către familia Dărmănescu. Alfredo Seafood reprezintă divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare, iar celelalte două sunt: Frigonet Logistics, dedicată serviciilor de logistică și transport național al produselor congelate și refrigerate; BistroMar, restaurant -pescărie pe bază de pește și fructe de mare, situat în zona Floreasca, din București”.
Clusterul Vestra, specializat în industria utilităților și echipamentelor de automatizare, anunță încheierea trimestrului III din 2021 cu o cifră de afaceri de 14,6 milioane euro și previzionează o creștere cumulată a vânzărilor de 15% până la finalul anului și o cifră de afaceri de 24 milioane euro.
Vlad Iftime (foto), Managing Partner Vestra:„În ciuda momentelor dificile pe care le-am întâmpinat anul acesta și a sentimentului general de incertitudine care domină mediul economic, bilanțul înregistrat la finalul trimestrului trei a adus rezultate satisfăcătoare pentru Vestra. Până la finalul acestui an, preconizăm o creștere de 15% a cifrei de afaceri, iar pentru 2022 privim cu optimism, dar și cu prudență către investițiile viitoare în domenii conexe activității noastre.
Chiar dacă pandemia nu ne-a afectat din punct de vedere al cifrelor previzionate, în continuare, am fost afectați din perspectiva interacțiunii umane”.
Vestra subliniază că „evoluția constantă și rezultatele pozitive obținute, având în vedere condițiile total aparte generate de pandemie, se datorează în primul rând expertizei vaste pe care o deține în domeniul utilităților și echipamentelor de automatizare. Un alt factor care contribuie la dezvoltarea companiei este strategia de business orientată către oferirea de soluții smart, care contribuie la eficientizarea consumului de resurse, la dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri și a mediului înconjurător.
Datorită parteneriatelor solide cu furnizorii care aduc plus-valoare businessului, dar și a bunurilor și serviciilor distribuite la nivelul pieței, portofoliul de clienți a crescut cu 15% față de anul precedent. Astfel, numai în trimestrul trei, rezultatele financiare arată o cifră de afaceri de 6 milioane euro, ce consolidează previziunea de creștere pentru anul 2021.
Activitatea de dezvoltare rămâne unul din factorii cheie de evoluție pentru Vestra. În ultimul an, clusterul a dezvoltat brandul Truix, care ajută comunitățile să devină competitive din punct de vedere economic, oferind soluții de tipul Smart City, Cyber Security, instalare, configurare și administrare rețele IT. Mai mult, Vestra continuă să investească în activități conexe și anunță implicarea într-un proiect de aviație destinat mediului de afaceri, care să faciliteze transportul în țară, având în vedere lipsa infrastructurii rutiere. În prezent, compania desfășoară proiecte care se axează pe partea de utilități publice și de contorizare inteligentă prin comunicații de tip SMART contribuind în același timp la protejarea mediului înconjurător, impactat de schimbările climatice. Cu ajutorul partenerilor, lideri de piață la nivel mondial, Vestra a reușit să ofere clienților cele mai eficiente soluții menite să controleze pierderile de apă sau consumul inutil de energie electrică”.
Vestra este cunoscută ca „prima companie din România cu un portofoliu bogat și o experiență vastă de peste 25 de ani care creează o punte între nevoile beneficiarilor (creșterea eficienței și performanței consumului de apă, energiei termice sau gaz) și oferta internațională de produse, servicii și echipamente destinate industriei de utilități.
Vestra comercializează o gamă largă de echipamente de măsură și control, soluții pentru rețele de apă și canalizare, sisteme de automatizare aduse pe piața din România în parteneriat cu lideri mondiali precum Rockwell Automation, Itron, AVK International, Kamstrup, Baroclean, Sainte-Lizaigne, Panduit, Rivard, Orbinox, Enz® Technik Ag, ProSoft Technology, Grupul ECA, Musthane, Cla-Val, Hilscher, Universal Robots”.
Proiectul „Smart Grid” Carpathian Modernized Energy Network (CARMEN), dezvoltat în parteneriat de către Delgaz Grid SA, compania de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, parte a grupului E.ON, CNTEE Transelectrica SA, operatorul național de transport și sistem şi MAVIR – operatorul de transport maghiar, a fost inclus pe lista a 5-a a Proiectelor de Interes Comun (PCI), adoptată la sfârșitul săptămânii trecute de Comisia Europeană.
Proiectul CARMEN are o valoare de aproximativ 150 milioane euro, iar implementarea acestuia se va derula pe o perioadă de 6 ani, începând cu anul 2023, urmând a fi propus spre finanțare în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF).
În urma adoptării sale de către Comisie, Actul Delegat ce cuprinde proiectul celei de-a 5-a liste PCI va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului. Ambii legiuitori au la dispoziție două luni pentru a accepta sau a respinge lista – proces care poate fi prelungit cu încă două luni, dacă este necesar. În baza prevederilor legale aplicabile, legiuitorii nu au posibilitatea de a modifica proiectul de listă.
Proiectele de Interes Comun sunt proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră pentru construirea unei piețe interne a energiei a UE, mai integrată și mai reziliență, și pentru urmărirea obiectivelor în materie de energie și climă. Această a 5-a listă PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor naturale, 6 proiecte de rețele de CO2 și 5 proiecte de rețele de distribuție energie electrică
inteligente. Cele 67 de proiecte de transport și stocare a energiei electrice de pe lista PCI vor avea o contribuție importantă la creșterea ambiției în materie de energie din surse regenerabile în cadrul Green Deal, în timp ce 5 proiecte privind rețelele de distribuție energie electrică inteligente vor îmbunătăți eficiența rețelelor, coordonarea transfrontalieră a datelor și gestionarea mai sigură a rețelelor.
De asemenea, lista a 5-a PCI cuprinde încă 4 proiecte de interes comun dezvoltate de CNTEE Transelectrica SA, parte a Clusterului România — Serbia „Mid Continental East Corridor“, incluzând: Linia de Interconexiune dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS), Linia Internă dintre Porțile de Fier și Reșița, Linia Internă dintre Reșița și Timișoara/Săcălaz, precum și Linia Internă dintre Arad și Timișoara/Săcălaz.
Prin intermediul proiectului CARMEN, partenerii vizează modernizarea și dezvoltarea rețelelor de transport și de distribuție energie electrică, precum și creșterea interoperabilității acestora, atât la nivel național, cât și european, în sensul atingerii obiectivelor de interes comun. Astfel,
se estimează modernizarea a 23 de stații de transformare, 65 de posturi de transformare, linii aeriene de înaltă tensiune și implementarea tehnologiilor IT și de comunicații specifice, instalarea în rețeaua electrică de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul sistemului energetic.
CARMEN va contribui în mod direct la creșterea capacității de preluare în rețeaua de joasă tensiune a electricității produse din surse regenerabile de către prosumatori, proiectul reprezentând un pas extrem de important în direcția accelerării greenificării şi digitalizării rețelei de transport şi distribuție a energiei electrice gestionate de cei trei parteneri.
UiPath pentru prima dată în top. Compania intră direct pe primul loc
Diversificare a domeniilor din care provin companiile din top 10
Singurul top realizat în funcție de opiniile propriilor angajați
UiPath, Zitec, Softbinator Technologies, JYSK România și Nobel România sunt cele mai apreciate companii din România de către propriii angajați, conform „Top angajatori 2021”, clasament realizat de platforma Undelucram.ro. Acesta este singurul top din România realizat în funcție de opiniile angajaților și nu în funcție de imaginea publică a companiilor.
Topul, aflat la ediția a șasea, a fost realizat în perioada 16 noiembrie 2020- 15 noiembrie 2021, pentru acesta fiind luate în calcul opiniile a peste 100.000 de utilizatori ai platformei Undelucram.ro. Clasamentul a fost alcătuit pe baza unui indice obținut din media notelor acordate angajatorilor de către angajați sau foști angajați și numărul de recenzii înregistrate în platformă. Evaluarea a fost realizată pe baza unor criterii precum oportunitățile de avansare, pachetul salarial, managementul, timpul liber versus timpul la birou, procedurile, valorile companiei.
Anul acesta, UiPath, cea mai de succes companie globală fondată de antreprenori români și liderul mondial în domeniul Robotic Process Automation, a intrat pentru prima dată în top, clasându-se de altfel pe prima poziție.
Clasamentul a fost condus anul trecut de Microsoft România, companie care a ocupat primul loc în 2016, 2018 si 2020 și a fost între primele cinci locuri încă din 2016, de la prima ediție a clasamentului. Anul acesta Microsoft se află pe locul zece.
Între primele zece locuri din top, șase poziții sunt ocupate de companii de tehnologie. Restul sunt companii din domenii precum: retail (JYSK România și Decathlon România), BPO& servicii (Majorel România) și financiar (KRUK România).
Printre companiile care s-au regăsit și anul trecut în top se numără: Microsoft România, Nobel, KRUK România și Decathlon România. Printre noile intrări în top se numără UiPath, Zitec, JYSK, 8&8 International, Majorel România.
Cel mai bun loc ocupat de o companie non-IT aparține JYSK România, retailerul de mobilier și decorațiuni fiind pe poziția a patra.
Costin Tudor – CEO Undelucram
„Fiecare ediție a topului nostru este dominată de companii din domeniul IT, acest lucru nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni. Însă faptul că UiPath, cea mai de succes companie globală fondată de antreprenori din România, a intrat pentru prima dată în top și s-a clasat direct pe primul loc, confirmă trendul spectaculos de creștere al acesteia. De asemenea, ne bucurăm că observăm o tot mai mare diversitate de domenii în Top 10 Angajatori și că începem să regăsim beneficiile angajaților din IT și în alte sectoare economice. De exemplu, anul acesta în Top 10 se află doi retaileri ceea ce arată grija tot mai mare pe care o au companiile pentru clienți și angajați” afirmă Costin Tudor, fondator și CEO al Undelucram.ro.
Andreea Baciu, Chief Culture Officer, UiPath
„Când a fondat UiPath, co-fondatorul si CEO-ul Daniel Dines, și-a propus să construiască o companie pentru care i-ar plăcea să lucreze. De aceea, la UiPath, noi ne-am pus întotdeauna oamenii pe primul loc și, pe parcursul creșterii accelerate a companiei, ne-am asigurat că ne concentrăm energia pentru a ne asigura că și cultura noastră prosperă. Valorile noastre: «be bold, be fast, be immersed and be humble» continuă să fie piatra de temelie a ceea ce face din UiPath un loc de muncă minunat. Suntem onorați că am fost numiți «Top Angajatorul anului 2021» de către Undelucram.ro. Titlul este și mai special pentru noi, deoarece este o distincție care ne-a fost acordată pe baza recenziilor angajaților noștri. În al doilea rând, pentru că vine la sfârșitul a doi ani petrecuți lucrând la distanță pe fondul pandemiei, iar acest lucru a adus cu sine provocări specifice. De aceea, premiul este o încurajare că suntem pe calea cea bună pentru a fi în continuare o companie pentru care atât angajații actuali cât și viitorii noștri colegi sunt bucuroși să lucreze. Când echipa se simte apreciată, implicată și încurajată să își atingă potențialul, toată lumea prosperă – angajații, organizația și clienții noștri”, declară Andreea Baciu, Chief Culture Officer UiPath.
TOP ANGAJATORI 2021 la nivel național, indiferent de domeniul de activitate
1. UiPath 2. Zitec 3. Softbinator Technologies 4. JYSK România 5. Nobel 6. 8×8 International 7. Majorel România 8. Decathlon România 9. KRUK România 10. Microsoft România
TOP ANGAJATORI2021 în funcție de domeniul de activitate
Bănci/Instituții financiare
1. Libra Internet Bank 2. ING Bank România 3. BCR – Banca Comercială Română 4. Banca Transilvania 5. Raiffeisen Bank
Telecomunicații
1. Orange România 2. Vodafone România 3. RCS&RDS 4. Huawei România 5. Telekom România
IT&C
1. UiPath 2. Zitec 3. Softbinator Technologies 4. Nobel 5. 8×8 International
BPO&Servicii
1. Majorel România 2. British American Shared Services 3. Allianz Services 4. Societe Generale Global Solution Centre 5. Stefanini România
Consultanță
1. KPMG România 2. BearingPoint România 3. PwC România 4. Deloitte România 5. EY România
Retail alimentar
1. Kaufland România 2. Lidl România 3. PENNY 4. Carrefour România 5. Mega Image
Retail non-alimentar
1. JYSK România 2. Decathlon România 3. dm drogerie markt 4. Dedeman 5. Brico Depôt
Producție bunuri de larg consum
1. JTI România 2. Philip Morris România 3. Coca-Cola HBC România 4. British American Tobacco România 5. Procter & Gamble
Producție industrială
1. Hella România 2. Schlumberger România 3. OMV Petrom 4. Continental România 5. Autoliv România
Undelucram.ro este cea mai mare comunitate online a angajaților din România, cu peste 750.000 de potențiali angajați pe platformă și peste 500.000 de recenzii lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviuri de angajare sau oferte salariale. Platforma pune la dispoziția angajaților și Salariometru – un instrument online pentru compararea salariilor din România, un calculator de salariu și resurse pentru dezvoltarea carierei, precum modele de CV, topul angajatorilor și articole despre industrie.
Sunt îngrozit de decrepitudinea societății și de prăbușirea calității vieții care are loc în România. Sunt îngrozit de lipsa de zbucium și de totala detașare cu care cei care sunt de fapt statul tratează necazurile, tragediile și crizele prin care trec zilnic milioane de români. Sunt revoltat de seninătatea cu care președintele anunța în urma tragediei de la Spitalul de Boli Infecțioase de la Constanța (incendiul în care și-au pierdut viața mai mulți pacienți) că statul a eșuat în a-și proteja cetățenii, uitând că este chiar șeful acestui stat eșuat. O critică obiectivă a prestațiilor statului trebuie să înceapă chiar în fața oglinzii. Sintagma „Statul sunt eu” nu poate fi șoptită tainic doar undeva, în spatele cortinei prezidențiale, fără nicio asumare publică de răspundere și fără a avea de altfel nimic din strălucirea Regelui Soare.
Națiunea română decade sub un stat ce se degradează și niciun lider politic nu-și recunoaște vina. Este vizibilă incapacitatea statului român de a furniza servicii publice ca datorie obligatorie a statului către cetățenii săi, răsplătindu-i astfel firesc pentru taxele și impozitele plătite de aceștia. Este la fel de vizibilă până și incapacitatea statului de a-și colecta aceste venituri fiscale. Este chiar dureros de vizibilă incapacitatea statului de a administra dezvoltarea societății și e de ajuns să privim la colapsul sistemului sanitar, la prăbușirea educației naționale și la decrepitudinea întregii infrastructuri pe care mai stă sprijinit statul: infrastructura de transport terestru, de transport feroviar, de transport naval, de transport de energie electrică, de transport de gaze naturale.
Statul român se bâlbâie printre decizii într-o încercare nereușită de a administra deopotrivă starea de urgență sanitară și procesul de educație națională, sacrificând viitorul a sute de mii de elevi pentru care „România educată” rămâne o mare necunoscută menționată doar în titlul mapei prezidențiale. Pentru autoritățile române interesele personale sau de partid au greutate mai mare decât interesul națiunii de a-și forma, crește și educa generația viitoare.
Deși valul IV al pandemiei de COVID-19 lovește năprasnic România, bâlbâiala guvernamentală continuă să demonstreze lipsa de competență a conducătorilor în administrarea unor situații de criză. Soarta educației rămâne sub semnul întrebării, iar „școala în pandemie este ping-pongul guvernanților”. Cu prea mulți cetățeni care-și fac veacul prin birturi și nu sunt duși la școală, România a ajuns o țară săracă și vulnerabilă, guvernată de un stat compus din instituții slabe și pline de defecte, populate de funcționari la fel de neduși la vreo școală precum concetățenii lor: administrația publică de orice nivel, poliția, sistemul judiciar, fiscul, sistemul de sănătate, protecția socială, învățământul și educația sunt aservite toate unor decizii exclusiv politice, bramburite și cel mai adesea învăluite de corupție. În comentariul său despre „Statul eşuat şi responsabilităţile politice”, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir arăta că „guvernarea pe care o patronează preşedintele Republicii devine, cu fiecare zi care trece, un exemplu aproape ideal de improvizaţie şi de mediocritate crasă”. Statul român este un stat eșuat mai ales pentru că educația națională este un proces eșuat, alături de modernizarea sistemului sanitar, în colaps în prezent. Vom trece pandemia cu spitalele prăbușite, cu școlile închise, dar cu birturile deschise.
Potrivit revistei britanice „The Economist”, „statul eșuat” este acel termen „alunecos” ce e probabil cel mai puțin râvnit premiu în geopolitică. Dar iată ironia sorții: este un premiu pe care președintele Klaus Iohannis și l-a adjudecat singur cu doar o zi înainte de ziua în care, la Aachen, președintele Consiliului European, Charles Michel, îi atârna la gât premiul Carol cel Mare. Potrivit organizatorilor, distincția a fost acordată „pentru promovarea valorilor europene, a libertății și democrației, protecția minorităților și diversitatea culturală” și pentru că „a prestat un serviciu semnificativ în interesul statului de drept și al independenței sistemului judiciar”.
Pentru Europa civilizată și dezvoltată acestea sunt vorbe pline de sens. Dar pentru România „statului eșuat”, sunt doar vorbe goale, enunțuri care nu au sens pentru niciunul dintre cetățenii disperați, care văd că statul și șeful său și-au întors spatele către ei.
Guvernarea României este mai curând o fantezie a micilor caractere ale „marilor” oameni de stat care fac zilnic țărâna praf.
Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a declarat că statul român este un „stat eșuat”.
O declarație de-a-dreptul șocantă care, mai mult ca sigur, va ocupa un loc central în orice analiză a președinției domniei sale. Orice conducător al unei țări, fie el monarh sau președinte, nu trebuie să uite nicio clipă importanța poziției pe care o ocupă, cel mai bine caracterizată de Louis XIV prin celebra frază „L’Etat c’est moi”.
A făcut domnul președinte Iohannis o gafă politică monumentală când, implicit, a recunoscut că în calitate de șef al unui stat eșuat este și domnia sa eșuat? Poate că nu a realizat gravitatea acestei situații sau nici nu i-a păsat de consecințele unei astfel de declarații, considerând că „eșuarea” nu are nicidecum legătură cu domnia sa, ci doar cu incapacitatea românilor de a se guverna. Doar circulă în Occidentul european teza conform căreia românii sunt un fel de „Africa albă”, neguvernabili, aidoma unor națiuni africane.
Sau poate domnul președinte a făcut un gest de curaj și responsabilitate, zicând lucrurilor pe nume chiar cu riscul de a-și recunoaște propriul eșec? Desigur, recunoașterea propriului eșec în calitate de șef al statului ar fi dus în alte țări la demisia imediată sau în Japonia chiar la harakiri, dar nu trebui să ne comparăm cu alte țări. La noi, demisia nu se practică, harakiri, nici atât, deci să analizăm ceea ce a declarat președinte și nu ce ar fi putut sau trebuit să facă după șocanta sa declarație.
Cu o constanță tragică, spitalele din România devin fabrici ale morții. Cu o constanță macabră, statul român îi condamnă la moartea prin ardere și sufocare pe cetățenii săi. De la Colectiv până la drama din Constanța, firul roșu al istoriei noastre contemporane este dat de incompetență și iresponsabilitate. Statul român este incapabil să își îndeplinească atribuțiile sale elementare: apărarea vieții omenești este una dintre acestea.
Despre eșecul statului român a vorbit, olimpian ca de obicei, președintele republicii. Ceea ce domnia sa a omis să adauge este că, în ecuația politică și instituțională a acestui eșec, șeful de stat este unul dintre principalii responsabili. Cât despre premier, acesta a lansat o anchetă și a demis un funcționar de rang secund. Oficialii statului român respectă o tradiție de decenii: statul nu poate greși, statul este infailibil, doar cei ce mor și suferă sunt automat vinovați.
Guvernarea pe care o patronează președintele republicii devine, cu fiecare zi care trece, un exemplu aproape ideal de improvizație și de mediocritate crasă. Administrarea României este, de facto și de jure, încredințată unei structuri pe cât de redutabile, pe atât de netransparente: CNSU. Dincolo de acest acronim se ascunde opțiunea celor ce conduc România pentru o abordare ce privilegiază stările excepționale, autoritarismul și înfricoșarea. După eșecul campaniei de vaccinare urmează, dialectic, restrângerea exercițiului drepturilor constituționale.
Statul român nu se înfățișează în starea sa actuală ca urmare a unei implacabile fatalități istorice. Impasul în care ne aflăm este efectul cumulat al unei succesiuni de opțiuni politice. De la comunism și fesenism, cei ce guvernează au preluat un tipar de gândire și un stil de raportare la propriii supuși. Clientelismul pe care îl dezvăluie tragediile din spitalele României este parte din rețeaua de patronaj și exploatare ce permite parazitarea bugetului de stat. Alocările de fonduri și numirile în funcție au fost și sunt tot atâtea pârghii de ingerință politică brutală.
Guvernarea de acum se înscrie în această serie istorică. Reflexele ei sunt cele cunoscute cetățenilor României. Nu este nimic nou în voracitatea și lipsa ei de transparență instituțională. Detașarea suverană a președintelui republicii nu poate ascunde realitatea unei crize ce devine o autentică metastază.
Fractura dintre stat și cetățeni este, poate, semnul cel mai neliniștitor. Capitalul social al încrederii este scăzut la proporții dramatice. Arbitrariul și conduita discreționară sunt regula acceptată tacit ca normă de guvernare. Privilegiile sunt temelia pe care se ridică edificiul României de azi. Și cum se poate crește încrederea în acest climat de înfricoșare întreținut de stat și de agenții săi mediatici? Și cum se poate imagina un dialog în această societate mai divizată ca oricând în anii din urmă?
Oficialii statului român, cei responsabili pentru deriva unei națiuni, nu sunt tulburați de asemenea întrebări. Certitudinile lor sunt de nezdruncinat. Stările excepționale sunt unicul remediu posibil. Pentru președintele republicii, acest impas nici măcar nu există. Pentru prim-ministru, declarațiile triumfaliste înlocuiesc privirea lucidă.
În cele din urmă, continuitatea învinge: continuitatea mediocrității, a imposturii și a venalității. Impunitatea domnește, netulburată, în România. Statul eșuat merge mai departe, privind pe cei ce îi sunt cetățeni ca pe o masă informă de șerbi. Cuvintele poleite ale politicienilor noștri nu pot farda realitatea dramatică a inegalității în fața legii. Victimele de la Constanța nu sunt ultimele ce vor fi sacrificate, cinic. Viitorul României este luat ostatic de cei ce, în deplină iresponsabilitate, decid destinele noastre.
La aproape trei sferturi de secol după destrămarea sistemelor coloniale europene și la peste trei decenii de la dezmembrarea URSS, problemele stabilizării ordinii internaționale devin din ce în ce mai acute. Ele apar la vârf, în relațiile dintre superputeri, într-o lume care a trecut de la bipolaritatea nucleară la o multipolaritate precară. Ele se manifestă însă și la periferie, în multiplele tensiuni la nivelul statelor denumite impropriu după aprecierea politologilor „state eșuate” sau „state fragile”. Iar prin aceasta se creează un risc al destabilizării generale care are ca punct inițial zonele instabile, dezechilibrate, slab controlate.
Arhitectura relațiilor internaționale, în ciuda transformării modelului westfalian, rămâne centrată pe statul independent și suveran. Numărul statelor suverane din lume a crescut de la 85 în 1950 la aproximativ 200 după anul 2000. Din păcate însă, numeroase state nu au capacitatea să ofere mai mult decât o fațadă pe scena internațională, întrucât nu își pot exercita pe deplin – sau deloc, precum Somalia – prerogativele interne. Decolonizarea a fost însoțită în secolul al XX-lea de o dezintegrare a multora dintre teritoriile foste coloniale. Africa Subsahariană înregistrează un cortegiu lung de lovituri de stat și războaie civile. Dar procesul de destabilizare a avut loc și pe alte continente, în Asia și Pacific, chiar și în Europa. Doar cele două Americi, a căror decolonizare este mai veche, au evitat acest tip de tulburări, în ciuda slăbiciunilor endemice ale unora dintre statele sale din zona mijlocie.
Conceptul de stat „eșuat” este complex și mai discutabil, iar apariția sa recentă este consecutivă prăbușirii regimurilor autoritare în contextul valului de liberalizare globală din anii 1990. Pentru antropologul și politologul francez François Gaulme conceptul de stat „falit” nu se referă doar la un „faliment” financiar, ci la un „eșec” masiv al statului, similar pentru unii cu colapsul.
Reflecțiile asupra relațiilor internaționale în contextul de răsturnare a ordinii mondiale au produs la început unele interpretări euforice de tipul „sfârșit al istoriei”; dar, în scurt timp, Somalia, pe care comunitatea internațională și în primul rând Statele Unite nu au reușit să o pacifice și să o restabilească prin operațiunea Restore Hope, a arătat caracterul nesigur și violent al eforturilor de normalizare, care s-a dovedit a fi o sarcină dificilă, sângeroasă și pe termen lung. Sub administrația Clinton, o echipă guvernamentală a emis o viziune negativă asupra anumitor state descrise ca „state necinstite”. O expresie bazată mai degrabă pe comportamentul considerat brutal, agresiv sau contrar intereselor Occidentului al anumitor regimuri, decât pe slăbiciunea lor internă.
O viziune similară s-a dezvoltat în presă și public, în universități și grupuri de reflecție, asupra provocărilor puse de statele eșuate. „Stat eșuat” însemnând o societate în care nimic nu funcționează corect în serviciile publice și în care viața de zi cu zi se transformă în supraviețuire. În 1993, diplomații americani Gerald B. Helman și Steven R. Ratner evocau în acest sens state ca Haiti, fosta Iugoslavie, Somalia, Sudan, Liberia și Cambodgia, ca „exemple ale unui fenomen nou, statul național eșuat, total incapabil să se mențină ca membru al comunității internaționale”.
Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor fiscale și juridice la PwC România
Deși poate fi o măsură binevenită pentru piața imobiliară și cumpărători, propunerea de a avea două cote de TVA pentru o singură tranzacție trebuie analizată și din perspectiva limitărilor politicii fiscale care decurg din legislația europeană. După cum este știut, impozitele indirecte sunt guvernate de directive europene care trebuie transpuse în legislația națională, precum și de regulamente europene care au aplicabilitate directă în legislația locală.
În aceste condiții, proiectul de lege votat recent de Senat prin care pot fi aplicate două cote de TVA diferite pentru aceeași tranzacție imobiliară excede limitele directivei europene în domeniul TVA, directivă care este obligatorie pentru statele membre și a cărei nerespectare atrage declanșarea unei proceduri de infringement în vederea alinierii legislației. Conform proiectului recent votat, pentru o singură tranzacție imobiliară se aplică cota redusă de 5% TVA până la valoarea de 450.000 de lei și cota standard de 19% asupra valorii care depășește 450.000 lei.
Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată studiul PayWell 2021, realizat de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape două ori mai mare față de cea pe care au anticipat-o respondenții, de 4,68%, în ediția studiului PayWell efectuată în 2020, într-o perioadă de incertitudine economică.
Dinu Bumbacea
„Liderii de afaceri aveau așteptări pesimiste în prima jumătate a anului trecut, când estimau un impact mult mai sever al crizei asupra economiei globale. Pe măsură ce restricțiile care au limitat activitatea au fost ridicate, efectele negative s-au atenuat și companiile au reușit să acorde în 2021 majorări salariale peste nivelurile pe care le luau în calcul la începutul crizei sanitare. Deși creșterile salariale de două cifre au revenit, din cauza inflației, câștigurile reale sunt erodate. Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatil”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner la PwC România.
Dintre sectoarele prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021, de 13,66%, a fost înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%.
Funcțiunile organizaționale cu cele mai mari creșteri anul acesta au fost cele de vânzări, de servicii administrative și de infrastructură, precum și IT, reflectând prioritățile organizațiilor. Pe categorii de angajați, cele mai mari creșteri salariale au fost înregistrate în categoria experți (16,75%), restul specialiștilor, precum și nivelurile de muncitori / operatori având parte de o creștere aproape de media pieței. Cele mai mici creșteri au fost, și în acest an, în categoria management de top. În continuare, regiunea București-Ilfov conduce detașat, înregistrând un salariu mediu brut aproape dublu față de Moldova (8.850 lei față de 4.444 lei).
Evoluții pe termen mediu și lung
„Pe termen mediu și lung, noul model de creștere economică axat pe ecologie și tehnologie va solicita competențe adecvate, în special digitale, pentru a menține competitivitatea angajaților pe piața muncii și, implicit, performanța companiilor. În aceste condiții, reformele structurale în educație, asistență medicală sau infrastructură sunt mai necesare ca niciodată, pentru a reduce decalajul față de economiile dezvoltate. În România doar o treime dintre persoanele de vârsta adultă au competențe digitale de bază, iar programele de învățare și formare pe care companiile le oferă sunt foarte utile, dar trebuie dublate de educația formală, a școlii”, a declarat Daniel Anghel, partener, lider servicii fiscale și juridice la PwC România.
Topul beneficiilor
Topul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale.
„Beneficiile care erau populare și înainte de pandemie au rămas în continuare apreciate, în special datorită fiscalității avantajoase, dar pachetele de beneficii au început să includă tot mai mult alte facilități, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților (well-being). Remarcăm, în mod deosebit, promovarea timpului liber ca beneficiu, precum și accentul pe sănătatea mintală a angajaților (sesiuni de educație, terapie individuală sau linii dedicate de asistență pentru angajați).
Oana Munteanu – Senior Manager, PwC Romania
Sunt în general beneficii care răspund problemelor generate de pandemie, cum sunt stresul suplimentar generat de munca de acasă, grija mai mare pentru sănătate și timpul necesar pentru îngrijirea copiilor”, a arătat Oana Munteanu, director people & organisation la PwC România și coordonatoarea studiului PayWell.
În condițiile creșterii economice prognozate, digitalizării accelerate și ale schimbărilor în modul de a lucra, ne așteptăm ca piața muncii să devină tot mai dificilă pentru angajatori, în special în ceea ce privește competențele necesare proceselor de transformare. Presiunea asupra pachetelor de recompensare necesare atragerii și retenției oamenilor este similară perioadei de dinaintea pandemiei și capătă valențe noi, în contextul în care flexibilitatea muncii a devenit un criteriu tot mai important în alegerea angajatorului.
Alte concluzii ale sondajului
Salariile medii de top în 2021 au fost în departamentele de strategie, juridic și IT.
Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani.
Peste 50 de poziții din companiile analizate, precum retail product team leader, operations-service quality management specialist, system arhitect, branch network development director, regional sales manager sau market access manager, au avut creșteri salariale de peste 20%.
Numărul locurilor de muncă vacante a început să crească după redresarea economiei, iar în primul semestru era cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 31% mai mic decât în 2019.
Studiul salarial și de beneficii PayWell România 2021 a fost realizat pe un eșantion de 103 companii private din sectoarele industrie, bancar, farmaceutic, retail, ospitalitate și analizează nivelurile salariale și politicile de remunerare. Studiul conține analize personalizate, în funcție de distribuția geografică, numărul de angajați și veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conține informații privitoare la politicile de remunerare, de exemplu creșterile salariale, bonusurile fixe și variabile, precum și analiza unui număr de beneficii extrasalariale oferite de către angajatori.
Datele cuprinse în acest comunicat se referă la partea din studiul PayWell PwC România care include industriile analizate și în edițiile precedente. În perioada următoare, va fi publicată varianta extinsă a raportului, care va cuprinde și alte sectoare de activitate.
Tradițional, inflația a fost asociată îndeobște ratelor înalte de creștere economică, care au dus la rate mici ale șomajului.
Pe culmile de creștere a ciclului economic, cererea este din ce în ce mai greu satisfăcută de producători, care se confruntă cu o capacitate limitată de producție și cu lipsa forței de muncă, șomajul fiind scăzut. În aceste condiții, diferența dintre cerere și ofertă duce la o creștere generalizată a prețurilor, adică la inflație.
Este momentul în care băncile centrale intervin pentru a pune piciorul pe „frâna” economiei prin creșterea dobânzilor. Este un demers care acționează pe două direcții. Pe de o parte, face creditele mai scumpe, iar pe de altă parte, descurajează comportamentul consumerist și încurajează economisirea. Astfel, economia este adusă la o rată de creștere sustenabilă, iar inflația revine sub control.
Multă vreme s-a considerat că această corelație inversă dintre inflație ridicată și șomaj scăzut (creștere economică ridicată) promovată de economiștii keynesieni este de nezdruncinat. Însă șocul petrolier al anilor ’70 a arătat că modelul nu este infailibil.
În contextul șocului petrolier din acea perioadă, economia americană a cunoscut cinci trimestre consecutive cu creștere economică negativă. În același timp, explozia prețului petrolului a făcut ca inflația să se dubleze în 1973, ca să ajungă la o valoare de două cifre în 1974. În paralel șomajul ajungea la 9% în mai 1975. O combinație care pe baza teoriilor populare de până atunci nu ar fi trebuit să existe. Ea a fost denumită stagflație pentru a descrie o situație de prelungită stagnare economică, însoțită de o inflație înaltă.
Există o îngrijorare în creștere că economiile țărilor dezvoltate s-ar putea îndrepta către o astfel de situație. Explozia prețurilor la petrol, gaze și energie electrică, criza transportului la nivel global, toate creează împreună furtuna perfectă pentru o creștere generalizată a prețurilor. În acest context, inflația din zona euro a ajuns în septembrie la 3,4%, un maxim al ultimilor 13 ani, în timp ce în Germania inflația de 4,1% este un maxim al ultimilor 29 de ani. În paralel însă, economiile naționale suferă pe măsură ce din ce în ce mai multe companii își micșorează capacitățile de producție pentru a ține costurile sub control.
O astfel de situație va duce la o creștere treptată a șomajului și temerea este că, în final, vom ajunge la stagflație. O astfel de situație va pune băncile centrale în fața unei dileme teribile. Pe de o parte creșterea inflației ar necesita creșterea dobânzilor, în timp ce stagnarea economică ar avea nevoie de scăderea dobânzilor. În același timp, trebuie spus că băncile centrale sunt tradițional mult mai preocupate de inflația produsă de cererea excesivă, decât de inflația produsă pe partea de ofertă, așa cum este cea cauzată de prețurile la energie. Acesta este și motivul pentru care, în pofida unor presiuni inflaționiste evidente, marile bănci centrale încă evită să crească dobânzile, cu scuza că presiunile inflaționiste sunt „tranzitorii”. Este o etichetă pe care investitorii o acceptă din ce în ce mai greu, motiv pentru care se manifestă în consecință: randamentele obligațiunilor pe termen mediu și lung sunt în creștere (prețurile sunt în scădere), în timp ce bursele par să fi ajuns la un platou.
În România, inflația este în creștere marcantă, în timp ce economia nu dă încă semne de încetinire. Ea însă este inevitabilă în condițiile reinflamării pandemiei și a corecțiilor bugetare pe care guvernul va trebui să le opereze în 2022. Un important element catalizator al economiei ar putea să fie reprezentat de Planul Național de Redresare și Reziliență având o substanțială finanțare europeană.
Cu condiția ca banii să fie alocați într-un mod eficient, astfel încât să ducă la un efect de angrenare în economie. Rămâne să găsim și forța de muncă necesară, iar atunci când o găsim, să nu fim obligați să o ținem închisă în case.
Interviu cu trei supereroine din programul InnovX BCR
Am mai spus-o și o vom tot spune: doar alături de oamenii potriviți poți organiza un accelerator de business de succes, care să și dea rezultate – motiv pentru care suntem atât de mândri și entuziasmați de echipa de mentori supereroi care s-a format în cadrul programului InnovX BCR. Avem plăcerea să discutăm din nou cu trei dintre aceștia, avându-le alături pe Elena Scherl, mentor cu superputeri în „Networking in the tech world”, pe Adela Ioniță, remarcându-se cu workshopul „Self Reflection”, și pe Camelia Panait, unul dintre noii membri ai acestei echipe de supereroi, care se va axa pe strategia de business, de marketing și de inovație.
Andreea Ioana Vlad: Cum ați ajuns să fiți mentori?
Elena Scherl
Elena Scherl: La Modex, sunt parte din echipa de business development, care se ocupă de relațiile cu partenerii și cu dezvoltarea afacerii, așa că s-a întâmplat în mod natural să fiu implicată și în parteneriatul cu InnovX BCR. Cred că mi se și potrivește. Fiecare dintre cei din echipă are norocul să lucreze într-o companie care ne permite să ne dezvoltăm profesional, unde ne potrivim mai bine și care ne încurajează să creștem în direcțiile respective.
Adela Ioniță
Adela Ioniță: Am primit invitația de a participa la workshopul unuia dintre mentorii programului și, vorbind cu echipa de aici, am descoperit că putem colabora și că pot contribui la curricula acceleratorului cu un training al meu. Probabil ne-am întâlnit în momentul potrivit pentru fiecare.
Camelia Panait
Camelia Panait: Pentru mine mentoratul este un fel de „pay it forward”. Eu am crescut profesional și personal datorită oamenilor cu care am lucrat și am interacționat, fie că și-au asumat acest rol de mentor în mod formal sau nu. Mi se pare firesc să dau cu aceeași măsură. Cu InnovX BCR am început să colaborez recent. Îmi plac programul, cultura și ambiția lui, îmi place echipa și îmi doresc să pot să contribui la dezvoltarea unor antreprenori de succes. În plus, învăț și eu enorm de la niște oameni care sunt foarte buni în domeniul lor.
Pe scurt, povestiți-mi despre subiectul, structura și conținutul workshopului pe care îl susțineți în programul InnovX BCR.
Elena Scherl: Workshopul pe care l-am pregătit se numește „Networking in the tech world”, adică cum să inițiem și să creștem relații profesionale într-un mediu de business mai degrabă tehnic. Acesta reunește atât lecții din experiența mea profesională, cât și cunoștințe din ceea ce am învățat într-un program de certificare pentru a preda etichetă de afaceri și, desigur, exemple din tot ce a făcut Modex până acum. Iau din toate câte ceva și îmi propun să le arăt participanților cum să comunice mai bine, de la un pitch până la e-mailul acela de început (numit „cold-email”), cum să relaționeze cu oameni de pe diferite niveluri profesionale, cum să se comporte și să maximizeze un eveniment de business, să le expun mai multe despre importanța cunoașterii diferențelor culturale și, evident, despre gafe în mediul de business, cu exemple cu tot.
Adela Ioniță: Workshopul prin care susțin companiile în InnovX BCR este despre gestionarea resurselor interioare și cultivarea abilităților de leadership. Este un workshop intens, concentrat, în care ne uităm la modul în care facem lucrurile, felul cum gestionăm informația și activitățile care ne ocupă timpul.
Descoperim modalități noi de a ne raporta la oportunități, provocări și schimbări. În plus, aducem elemente de „leadership embodiment”pe care antreprenorii să le utilizeze în toate ariile vieții lor, nu doar în business. Pentru că sunt coach, în întregul atelier se regăsesc elemente de coaching sistemic, iar în centrul atenției avem înțelegerea unor tipare comportamentale, descoperirea de modalități prin care să ne folosim de ceea ce avem și suntem deja, fără a mai simți nevoia de acumulare, de încărcare și de a trece prin sentimentul de „nu e niciodată suficient”. Este, aș putea spune, un workshop care ajută oamenii să ia o pauză, să se uite de sus la viața lor profesională (poate și personală) și să reașeze unele elemente la care nu s-au gândit până la acest moment, căpătând astfel o nouă perspectivă.
Camelia Panait: Subiectele pe care le voi acoperi sunt: strategie de business, cum să crești un business, strategie de marketing și inovație. Unde cred eu că pot să aduc valoare adăugată este atenția la client, gândire strategică în înțelegerea clientului și analiza de oportunități și formularea unei propoziții de valoare relevantă și diferențiatoare, expertiză în construcția unui plan de lansare (go-to-market) și atenția la întrebări, prezumții critice și parcursul lor de validare.
Am învățat că singurul mod de a naviga adecvat realitatea este cel pe bază de întrebări catalitice care provoacă prezumțiile cu care operăm, statu-quo-ul și generează idei noi. Ne-am formulat ca organizație întrebările potrivite? Cum putem să formulăm întrebări mai bune la nivel de organizație? La MIT, de exemplu, dar nu numai, există o întreagă cultură a formulării întrebărilor și a interogației cvasicontinue. Mi-ar plăcea să contribui la acest mod de gândire în InnovX BCR.
Ce schimbare sperați să aduceți în participanți ca antreprenori, dar și pe plan personal?
Elena Scherl: Antreprenorii participanți sunt oameni cu idei extraordinare și deosebit de curajoși – să pună suflet într-o idee, fonduri personale și nopți nedormite și apoi să meargă cu această idee în piață necesită curaj. Sper că pot contribui la succesul lor ajutându-i să înțeleagă niște realități din piață și cum să se adapteze la aceste realități: lumea profesională nu este frecventată numai de profesioniști raționali și obiectivi. Oamenii judecă alți oameni, își formează prejudecăți și acordă credit (nu doar financiar) pe baza propriului filtru. Și e bine să știm cum să ne poziționăm față de aceste filtre.
Adela Ioniță: Misiunea mea este să susțin antreprenorii pe drumul lor, lucru care nu este deloc ușor. Pentru fiecare dintre ei, îmi doresc să se schimbe sau să se întâmple ce au ei nevoie pentru ca acest drum să fie unul de creștere și împlinire. Îmi doresc să-și ia din workshop și din interacțiunea noastră o conștientizare asupra rutinei lor, iar eu să le ofer spațiul necesar pentru a-și aduna resursele cele mai utile în atingerea scopurilor pe care le au.
Camelia Panait: Antreprenoriatul este un mediu și un parcurs care aduce cu sine multă ambiguitate și incertitudine pe termen mediu și lung. Prin urmare, și o presiune mare în a avea răspunsurile corecte. Mi-ar plăcea să creăm o cultură a întrebărilor mari, cheie, și confortul de a naviga prin realitate cu ele.
Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți ca mentor?
Elena Scherl: Pentru mine este o experiență de învățare în egală măsură cu experiența participanților. Este fascinant să descopăr procesul gândirii din spatele unui model de business, care pare bine definit și pus la punct dar care este rezultatul a nenumărate ore de muncă. Sunt oameni diferiți, din medii diferite, care pun în joc pentru o idee aproape tot ce au. Este o experiență care mă inspiră profesional.
Adela Ioniță: Îmi place interacțiunea cu antreprenorii, în mod cert. Îmi plac sclipirile din ochii lor când au conștientizări, momentele de bucurie când află ceva util și cele de blocaj și confuzie când descoperă ceva incomod despre ei – știu că acolo se va produce o schimbare. Toate aceste momente sunt neprețuite. Apoi, mă bucură nespus faptul că pot contribui și astfel la dezvoltarea antreprenoriatului, că pot susține tot mai mulți oameni în această direcție. Îmi place să văd cum oamenii cresc.
Camelia Panait: Ca mentor, mă hrănește să facilitez conversații, să provoc o gândire inovatoare și să învăț din întrebările altora.
Ce face echipa InnovX BCR inedită?
Elena Scherl: Echipa InnovX BCR mi se pare ca o familie care îți dorește binele cu adevărat. Ideea de accelerator nu este nouă, însă valoarea unui program de accelerare este adusă de echipa de oameni care-și pun timpul, contactele, cunoștințele la bătaie ca să ridice businessurile participante. Apreciez că acest program a crescut de la an la an și a devenit o platformă nu doar pentru businessuri locale, ci și internaționale. Sunt companii care aplică de prin toată lumea și acceptarea lor în program arată generozitate și dedicare în susținerea ideilor inovatoare.
Adela Ioniță: Aici totul este organizat, bine pus la punct, ritmul de lucru este rapid, iar lucrurile se întâmplă în mod accelerat. Este modelul acela de echipă care lucrează bine, are rezultate, face totul la timp și se îngrijește și de conectarea, socializarea și de consolidarea relațiilor. Când intri în această echipă ai impresia că ai fost aici din totdeauna, iar conexiunile avute în mediile de învățare de și de business sunt neprețuite.
Reputația câștigată, profesionalismul, accesul la o multitudine de resurse pe care le oferă cu generozitate companiilor din program – toate acestea definesc echipa InnovX BCR drept inedită și, cu siguranță, una pe care vrei să o cunoști.
Camelia Panait: InnovX BCR este primul accelerator din România care a pus formarea și educația cohortelor pe primul loc în cadrul programului. Îmi plac foarte mult accentul pe educația antreprenorială și standardele înalte pe care proiectul le oferă, împreună cu comunitatea care s-a format de când s-a lansat programul.
Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii din zona de startup?
Elena Scherl: Să-și aducă aminte că afacerile cresc inevitabil atunci când relațiile pe care le inițiem în mediul profesional nu sunt vădit dictate de un interes. Sigur, ne putem justifica că nu avem timp de conversații, că mergem la anumite evenimente și stabilim întâlniri în mod strategic, special pentru a face anumite contacte sau promisiuni de cooperare ulterioară și, deci, este esențial să aflăm cât mai repede într-o discuție cu necunoscuți cine ne poate deveni „folositor” mai apoi sau nu. Însă, fix planificarea aceasta strategică este ceea ce îi face pe oameni să se distanțeze de noi. Cumva iese la iveală imediat orientarea către a vinde, pe a ne prezenta produsele și pe a ne găsi clienți. Și atunci, dacă nu ne plac oamenii aceștia care forțează lucrurile, ar trebui să nu fim oamenii aceștia.
Adela Ioniță: Pune ochii pe țintă, obiectivul în minte și mâna pe tastatură. Repetă zilnic. Sau, mai descriptiv: concentrează-te pe ce ți-ai propus, ține minte ce vrei și, când lucrurile nu merg schimbă planul, nu obiectivul. Lucrează consecvent, îmbină lucrul cu învățarea și observă ce te distrage de la ceea ce faci. Este foarte important să știi să iei decizii – sigur, chiar dacă știi, tot vor fi momente în care vei alege greșit, dar învață procesul decizional – te va scuti de mult timp pierdut și multe regrete.
Banii sunt importanți, să nu ne amăgim că n-ar fi. O afacere care nu face bani, e hobby.
Vorbește cu oamenii, nu te chinui singur, nu te amăgi, nu te lăsa blocat, nu are rost. Sunt mulți oameni competenți care te pot ajuta și sunt dornici să facă asta. În același timp, nu te pierde în învățare și nu asculta pe oricine. Filtrează.
Ia-ți un coach, un mentor sau orice specialist care te poate susține să accelerezi. Nu merită să pierzi timp dacă nu reușești singur – aici nu e loc pentru orgoliu. Înscrie-te într-un accelerator.
Lucrează printre oameni, ieși la o cafea, pleacă de acasă și din birou. Izolarea este foarte la îndemână când ai un startup – nici nu știi când au trecut 10 ore de când tu nu ai ieșit din cameră. O zi așa, o săptămână tot așa, iar în câteva luni te întrebi de ce ești deprimat, unde au dispărut creativitatea, entuziasmul, motivația și de ce pare că totul devine greu.
Învață să gestionezi procrastinarea, distragerea atenției, vorbitul în public, alimentația și mișcarea, relațiile cu oamenii, relația cu tine, relația cu banii, timpul de odihnă, oboseala, relația ta cu schimbarea, pericolul și eșecul.
Camelia Panait: Antreprenoriatul de succes este în bună măsură și un parcurs mental. Modelele mentale cu care operăm ne construiesc realitatea. Ca în orice domeniu care solicită performanța, și în antreprenoriat este important sa ne înțelegem și ne actualizăm psihologia.
Modelul de operare implicit al unui startup este cel de supraviețuire, pe termen scurt. Cred că este important ca orice antreprenor să echilibreze acest tip de gândire cu o viziune și o gândire pe termen lung. Aproape toată lumea gândește pe termen scurt și vizează rezultate imediate de confirmare. Gândirea pe termen lung creează avantaj competitiv. Viziunea și o cultură organizațională puternică vor fi reperele businessului în vremuri complicate. Și vor veni vremuri complicate.
„Data love” și insighturi puternice
Folosesc aici un citat care îmi place mult: „în spatele fiecărei companii de tech interesante există un insight puternic despre psihologia umană”. Cu alte cuvinte, în lumea unui antreprenor, produsul este totul. În lumea celorlalți, produsul lui este doar o bucățică de realitate (în cel mai bun caz, atunci când contează). Revenim atunci la întrebări catalitice: ce reprezintă produsul tău pentru ei (cei care îl vor cumpăra și/sau utiliza) astfel încât să merite un loc și atenție în viețile lor aglomerate? „Data love” este modul de gândire care susține generarea de bună cunoaștere și creștere sustenabilă.
Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast
Interviu cu Niculae Iancu, mentor în cadrul programului InnovX BCR
Andreea Ioana Vlad: Ne puteți da mai multe detalii despre experiența dvs. profesională anterioară?
Niculae Iancu: Am activat peste 25 de ani în domeniul securității și apărării naționale. Pe parcursul carierei am lucrat în cercetarea tehnico-inginerească militară, în domeniul politicii și planificării securității și apărării naționale și în învățământul superior militar, ca rector al Academiei Naționale de Informații.
Cum ați făcut trecerea către educație?
A fost o finalitate firească a unei cariere în care am fost implicat în activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și planificare strategică, toate aceste etape contribuind la dobândirea și consolidarea unor competențe organizatorice și funcționale și a unor cunoștințe pe care am avut ocazia să le împărtășesc cu generațiile mai tinere, cu oameni interesați de domeniul securității naționale.
Cum ați ajuns să fiți mentor?
Am avut plăcuta surpriză să fiu cooptat de o echipă de entuziaști în etapa de conturare a conceptului InnovX BCR, oameni interesați de a aduce problematica securității într-un cadru organizat de dezbatere a unor teme specifice mediului de afaceri, deschis tinerilor antreprenori. Mi s-a părut o idee salutară, mai ales că securitatea nu reprezintă un subiect tradițional de atenție pentru cei interesați să deschidă sau să conducă o afacere. Cred că trăim într-o lume plină de pericole și avem obligația să conștientizăm și să anticipăm prezența acestora, să înțelegem cauzele și natura lor și, poate cel mai important, să găsim soluții pentru a depăși cu succes obstacolele care or să apară la tot pasul, în orice momentul al existenței noastre.
În România, suntem tributari unei culturi reduse de securitate. Acesta este un factor cu potențial negativ și în lumea afacerilor. În general, afacerile românești nu percep la nivelul real pericolele din interiorul mediilor în care se dezvoltă și, totodată, au un apetit scăzut pentru a investi în securitatea lor. Într-adevăr, securitatea costă. Însă, cu cât investițiile în securitate sunt asumate mai devreme, cu atât mai mari vor fi beneficiile pe termen mediu și lung. Trebuie înțeles că securitatea unei afaceri nu se referă numai la realizarea și protejarea profitului, ci și la o serie întreagă de securități, așa cum sunt securitatea oamenilor din cadrul organizației, securitatea activelor, protejarea imaginii, securitatea informației etc. Totodată, securitatea și soliditatea unei afaceri românești reprezintă o particulă importantă din arhitectura complexă a securității naționale.
Ați schimbat în vreun fel subiectele pe care le abordați în timpul sesiunilor de mentorat?
Cu fiecare nouă serie a programului nostru ajustez conținutul, pentru că interacțiunea cu participanții reprezintă pentru mine o adevărată provocare, iar contextele de securitate se schimbă în permanență. Este o chestiune care mă fascinează. Practic, fiecare cohortă de participanți la acceleratorul InnovX BCR dezvoltă o personalitate proprie. Se creează un fel de microcultură a grupului, care ne influențează și pe noi, ca mentori, și ne obligă să ne ajustăm mesajele pentru a răspunde cât mai concret așteptărilor particulare ale acestor mici comunități. Totodată, există o diferență firească de conținut determinată de nivelul la care se găsesc aceste afaceri. Activitatea de mentorat este organizată pentru cele trei categorii de participanți (Grinders, Startups, Scaleups) și, în mod evident, se observă amprenta cifrei de afaceri asupra comportamentului economic al fiecărei categorii, care se reflectă la nivel de necesități, resurse și chiar emoție.
Resimțiți diferențe la nivel receptiv în funcție de categoria grupei din program?
Da. Diferențele sunt foarte mari, nu doar din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ci observ chiar diferențe de interes și implicare între seriile succesive de la același nivel de participanți. Pentru mine, aceasta este consecința unei insuficiente culturi de afaceri la nivelul tinerilor antreprenori români. Observ o tendință, uneori exacerbată, a unor participanți de a pune prea mult preț pe intuiție și pe gândirea speculativă, care deși sunt importante în viață, în general, și în afaceri, în mod special, consider că nu sunt suficiente în obținerea și asigurarea recurenței succesului. Este nevoie de o pregătire temeinică, de gândire critică și creativitate conștientă și de urmarea de modele teoretice în generarea sistematică și sustenabilă de inovare și profit.
Ce ați schimba?
Sunt multe de schimbat, iar de aici o presiune suplimentară pe sistemele de educație. Se vorbește foarte mult despre nevoia de a introduce unele noțiuni antreprenoriale în programele școlare. Acest lucru deja se întâmplă la nivel liceal, însă efortul trebuie continuat pentru dezvoltarea unui model de gândire economică și a unei responsabilități antreprenoriale atât de necesare pe toată durata vieții active a viitorilor absolvenți. Desigur, că aș adăuga aici și îmbinarea armonioasă a acestora cu elementele de cultură de securitate necesare unei societăți competitive.
Cum ați reușit să-i ajutați până acum pe participanți?
Cred că am reușit să îmi aduc contribuția pe mai multe paliere. Primul palier este organizarea unui conținut de informații pe care le considerăm utile pentru formarea unui comportament activ și conștient de business. Aceasta este o condiție importantă pentru succesul unui accelerator de afaceri. Punând accent pe conținut, poți să creezi și un dialog structurat pentru comunicarea de idei către un auditoriu nespecializat. Al doilea palier este cel al provocărilor. Întrebăm: „ce-ar fi dacă?” Cum ar fi dacă lucrurile s-ar petrece în afara ariei de confort sau în afara certitudinilor construite pe percepții și intuiție? Gândirea critică este importantă aici, iar dezbaterea este posibilă datorită cunoștințelor dobândite pe primul palier. Palierul al treilea este accentul pe care îl punem pe lucrul în echipă! Înțelegerea importanței echipei este critică pentru succesul unei afaceri. Construcția unei echipe competitive este esențială.
Ar mai exista vreun palier?
Ar fi de amintit importanța comunităților naționale și internaționale pentru stabilitatea și dezvoltarea afacerilor. Este palierul care susține componenta de internaționalizare a afacerii și dimensiunea sa de responsabilitate socială. Parcurgerea sistematică a acestor niveluri este importantă. Nu este bine să „arzi” etape, chiar dacă intuiția ți-ar dicta asta sau presupusele oportunități ar crea mirajul succesului facil.
Ce schimbare sperați să aduceți în participanți atât ca antreprenori, cât pe plan personal?
Aș esențializa prin a afirma viziunea acestui program: crearea sau impregnarea la nivelul antreprenorilor români cât mai devreme – cu cât mai devreme cu atât mai bine – a unei culturi solide de business. Totodată, ne dorim să oferim o structură pentru materializarea ideilor de afaceri și conturarea unor direcții sănătoase de dezvoltare pentru întreprinderile economice pe care fiecare participant le imaginează înainte de intrarea în program. La nivel personal, mă bucur să descopăr oameni tineri cu inițiativă, care au voința de a aduce o schimbare la nivelul societății în care trăiesc.
Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți?
Feedbackul – să observi că există și un câștig din efortul depus. Până la urmă, participarea noastră în această comunitate este liber consimțită, iar măsura contribuției pe care o aducem în cadrul programului este fixată de participanții noștri.
O notă de încheiere?
Echipa InnovX BCR este o echipă specială, pentru că oameni din diverse domenii de activitate, cu experiențe total diferite, s-au strâns în jurul acestei idei. Ca mentori, formăm o coaliție de voință – ca să folosesc un termen militar – prin faptul că împărtășim niște valori și interese comune și suntem motivați de dorința creșterii economice a țării noastre. Pentru mine, aceasta este și o măsură a securității naționale.
_________________
Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast
În ultimii ani, tehnologia a devenit indispensabilă vieții de zi cu zi, iar noi căutăm să obținem soluții care ne pot ușura munca și, de ce nu, chiar ne pot accelera timpul de lucru. Tot mai des simțim nevoia de a utiliza și de a integra produse care sunt simplu de folosit și îmbunătățesc activitatea.
Împins de nemulțumirea reprezentată de numărul foarte mare de date și documente analizate manual, Bogdan Naforniță se află astăzi în postura de CEO și fondator al unui startup a cărui principală misiune o reprezintă automatizarea acestei acțiuni în domeniul financiar și operațional. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar, Bogdan ne povestește cum alături de Cosmin Merișescu, chief technical architect, au pornit împreună în călătoria pe care o reprezintă formarea unui startup, pe care astăzi îl regăsim sub numele de Profluo.
Fondată în anul 2016, Profluo este o platformă digitală care are ca scop transformarea documentelor fizice în obiecte digitale, care pot fi integrate și implementate în sarcinile tale de zi cu zi. Toate aceste acțiuni se desfășoară cu ajutorul unor algoritmi matematici foarte avansați care reușesc să recunoască într-un mod rapid și eficient datele din documente. Acești algoritmi sunt preciși și rapizi, având nevoie de un singur document pentru a învăța șablonul existent, fiind specializați în înțelegerea documentelor. O astfel de soluție pare greu de utilizat și integrat, însă Profluo reușește să permită fuziunea într-un mod ușor și rapid, aceasta fiind foarte flexibilă.
În mod evident, există o competiție acerbă pe piață, iar diferențierea și acapararea reprezintă două obiective foarte greu de atins, însă Profluo reușește din ce în ce mai mult să câștige vizibilitate. După numeroase încercări, căutări și după variate experiențe, echipa a realizat importanța în identificarea unui utilizator final, a clientului care poate folosi și beneficia cel mai mult din soluția pe care o oferă. Acesta a fost găsit în companiile mijlocii, care au o nevoie uriașă pentru acest tip de tehnologie, dar care din punct de vedere financiar nu își permit să folosească sau să implementeze soluții asemănătoare deja existente. Alte avantaje majore le reprezintă reducerea timpului alocat pentru astfel de acțiuni, care acum pot fi făcute digital, și mai ales reducerea semnificativă a numărului de erori care pot apărea din cauza operatorului.
Întrebat despre efectul pe care pandemia l-a avut asupra companiei, Bogdan a specificat că aceasta nu a afectat într-un mod major activitatea și structura companiei. În mod întâmplător, anul 2020 a reprezentat perioada în care s-a hotărât o nouă organizare a startupului, în ceea ce privește echipa, tehnologia, cât și concentrarea pe un singur produs, și anume a ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind Profluo, mai exact un produs care se focusează pe procesarea inteligentă a documentelor.
Bineînțeles, toate aceste schimbări au adus cu ele o perioadă mai dificilă, cu o oarecare nesiguranță, însă tot acest demers a fost răsplatit, odată cu lansarea unui produs „excelent, matur, coerent, foarte performant și în dezvoltare accelerată!”, după cum ne anunță CEO-ul. Prin răbdare, un efort uriaș și sacrificii, echipa Profluo aduce pe piață un produs inovator.
Compania a participat în 2021 la programul de accelerare InnovX BCR, în cadrul căruia a reușit să câștige locul întâi în grupa Grinders, cât și premiul oferit de UiPath pentru cel mai inovativ startup în tehnologie. Bogdan menționează că intrarea în cadrul acestui program a adus de la sine o înțelegere mai bună a modelului de business, ajutor primit din partea curriculei Disciplined Entrepreneurship, un ghid recomandat pentru orice startup aflat la început de drum.
Prin intermediul programului InnovX BCR, Profluo a reușit să se întâlnească și să discute cu potențiali clienți, chiar reușind să încheie contracte cu unii dintre ei. Totodată, accesul la partenerii de tehnologie ai programului (Microsoft, UiPath și Modex) a prezentat un mare avantaj, întrucât deschiderea către programele lor tehnice a contribuit la economisirea unor resurse financiare și de timp.
Formarea unei echipe bine puse la punct, care înțelege direcția de mers a proiectului și care este pasionată de ceea ce face ocupă cea mai importantă parte din crearea unui business de succes. Un grup care are un țel comun și care înțelege adevăratul potențial al unui produs reprezintă baza unei dezvoltări exponențiale, spune Bogdan Naforniță.
În construirea unei companii, munca de echipă aduce cea mai mare eficacitate, iar cu asta Bogdan ne mărturisește că „teamwork-ul are o mare valoare și este bine sudat în jurul misiunii și al produsului”.
În cele din urmă, clientul este cea mai importantă componentă în extinderea unui startup, și nu numai. Orice companie, indiferent de mărimea ei, trebuie să conștientizeze că testul final îl reprezintă părerea clientului. De aceea, orice feedback sau remarcă constructivă din partea acestora este binevenită și chiar încurajată.
În ceea ce privește evenimentele importante, cu un impact major pentru Profluo, care vor urma să aibă loc în decursul acestui an, Bogdan insistă să păstreze surprizele, astfel că îndemnăm publicul să fie atenți la ce pregătește acest startup.
Ca țintă principală, echipa își dorește ca până la sfârșitul anului 2021 produsul să poată deveni din ce în ce mai independent de orice intervenție umană, un pas major care ar duce la o autonomie a procesului de prelucrare a documentelor. Pe lângă îmbunătățirile care vor fi aduse, alte planuri pentru viitorul apropiat includ și parteneriate cu diverse canale de distribuție, dar și integrări cu alte sisteme.
_________________
Articol de Simina Iriza, assistant project manager at InnovX BCR
Pădurile țării constituie o resursă naturală complexă pentru economia națională, pentru sănătatea populației și pentru mediu, recunoscută ca atare într-un mod care o situează între valorile noastre incontestabile, clasicizate la nivelul cunoașterii generale. De aceea, apare ca firească includerea problematicii privind gospodărirea durabilă a pădurilor României și reglementarea domeniului silvic într-un act de interes larg, decisiv, cum se preconizează să fie „Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Legea este în fază de proiect lansat în dezbatere publică de Parlamentul României, publicat în „Monitorul oficial” nr. 925 din 28 septembrie 2021. În contextul cuprinzător al referirilor în proiectata lege la interesul suveran inclusiv în abordările de ordin ecologic, reglementările pentru exploatarea și protejarea pădurilor ocupă un loc distinct. Pe marginea reglementărilor preconizate care-i privesc direct, profesioniștii pădurilor au o serie de observații.
Măsuri demagogice și populiste
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn apreciază că „propunerile de modificare a legislației de mediu și a Codului silvic din proiectul de lege a suveranității, privind protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român, sunt propuneri demagogice și populiste, care nu vizează problemele reale ale sectorului pădure-lemn, iar potențialele efecte ale acestor măsuri ar fi negative”.
De interes pentru silvicultură și industria lemnului în proiectul de lege în discuție, organizația profesională a specialiștilor din industria lemnului citează „Capitolul II – Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Specialiștii asociației Prolemn semnalează că „propunerile din acest capitol nu sunt absolut deloc fundamentate pe fapte și nu pot fi susținute prin argumente”.
A fost lansată campania națională „Contrabanda e boală grea!”, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Centrul Vămii Române pentru Formarea Echipelor Canine, recent înființat în Pantelimon.
„Contrabanda e boală grea!”, lansată în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcția Generală a Vămilor (DGV), Poliția de Frontieră, Poliția Română, cu sprijinul JTI România, urmărește informarea publicului referitor la efectele negative ale contrabandei asupra economiei și societății. Prin mesajul puternic ancorat în actualitate, campania își propune să capteze o audiență cât mai largă, contribuind la creșterea gradului de conștientizare a consecințelor contrabandei: proliferarea criminalității, prejudicierea bugetului de stat, stoparea dezvoltării economice la frontiere.
Dan Vilceanu
„Salut inițiativa tuturor celor implicați în lupta împotriva traficului ilicit de produse, și în special de țigarete. Trebuie menționate rezultatele bune ale inspectorilor Direcției Generale a Vămilor în protejarea veniturilor bugetului de stat. Vom implementa cât mai multe măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, pentru că îmi doresc să avem o economie dezvoltată corect și echitabil. Dotarea punctelor vamale din România cu echipamente de scanare performante este vitală, mai ales că beneficiile acestei achiziții vor compensa investițiile. Acest demers trebuie accelerat, de aceea am adăugat în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și această componentă, de reformă a autorității vamale, în valoare de peste 64,3 milioane euro. Cu toate acestea, indiferent de gradul de sofisticare tehnică, sunt remarcabile abilitățile și devotamentul acestor echipe canine, special antrenate pentru a fi un mijloc eficient de luptă împotriva contrabandei”, a declarat ministrul finanțelor, Dan Vîlceanu.
Marcel Simion Mutescu, director general Directia Generala a Vamilor – ANAF
„În 2020, comerțul ilegal cu țigarete a înregistrat un nivel mediu de sub 10%, cel mai mic din ultimii 15 ani. Și în anul în curs, contrabanda cu produse din tutun se menține la cele mai mici niveluri. Direcția Generală a Vămilor va continua să deruleze acțiuni de amploare pentru combaterea traficului ilegal, în strânsă colaborare cu instituțiile abilitate ale statului, precum și cu mediul privat onest. În momentul de față, în punctele vamale din România sunt active, și cu sprijinul JTI, 44 de echipe canine mobile, specializate în depistarea țigaretelor, drogurilor și a numerarului. De asemenea, derulăm de mai bine de zece ani în parteneriat cu JTI campanii publice de conștientizare a efectelor profund negative ale contrabandei cu țigarete asupra economiei și a societății. Comerțul ilegal cu produse accizabile e un fenomen complex, care poate fi combătut doar prin colaborare și parteneriat”, a declarat directorul general al Direcției Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.
„Combaterea fenomenului contrabandei cu țigarete continuă să reprezinte o prioritate pentru Poliția de Frontieră, sens în care sunt derulate acțiuni în toate zonele de competență, independent sau în colaborare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în domeniul fiscal sau ordine și siguranță publică. Și în acest an, eforturile polițiștilor de frontieră au fost concretizate în capturi aproape zilnice în zona de competență. Astfel, în primele nouă luni, polițiștii de frontieră au reținut în vederea confiscării, aproximativ 2,5 milioane pachete cu țigări de contrabandă, cu o valoare aproximativă de 30 milioane lei, precum și importante cantități de tutun. De asemenea, prin parteneriate încheiate cu producătorii de țigarete a fost dezvoltat și segmentul de prevenire a acestui fenomen care prejudiciază nu doar veniturile la buget, ci reprezintă și un real pericol pentru societate, alimentând infracționalitatea și crima organizată. De-a lungul anilor, Poliția de Frontieră Română a colaborat cu JTI România într-un cadru mai larg, fiind derulate mai multe campanii publice naționale și regionale de conștientizare a efectelor negative ale comerțului ilegal cu țigarete, care reprezintă o dovadă a efortului comun pe care îl depun instituțiile de aplicare a legii și producătorii de tutun pentru stoparea traficului ilegal de țigarete”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție Liviu Bute.
Aurel Dobre, Director Director Adjunct al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice
„Eforturile constante ale Poliției Române, pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu țigări, au dus la atingerea acestui nivel minim al pieței negre. Acțiunile susținute ale polițiștilor au demonstrat eficiența lor, atât prin volumul de dosare penale instrumentate, controale efectuate, cât și prin numărul de capturi realizate. Acest demers a putut fi îndeplinit doar prin strânsa colaborare cu partenerii instituționali și reprezentanții mediului privat”, a declarat comisar-șef de poliție Aurel Dobre, director al Direcției de Investigare a Criminalității Economice a Poliției Române.
Gilda Lazar, JTI
„Scăderea contrabandei cu țigarete înseamnă creșterea pieței legale, concretizată în încasări mai mari pentru bugetul de stat. În 2020, un an de criză fără precedent, veniturile din acciza la țigarete au fost singurele în creștere, cu 10,9% mai mult decât în 2019. Conform execuției bugetare pe primele opt luni ale anului 2021, veniturile provenite din acciza pe tutun au crescut cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta pentru că piața neagră s-a situat în 2020 sub nivelul mediei europene de 10%, tendință menținută și în 2021. Foarte important, politica fiscală a fost predictibilă, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări radicale și neașteptate. Suntem convinși că aceste campanii anuale de informare a publicului larg despre consecințele comerțului ilegal asupra economiei și societății, desfășurate de-a lungul ultimului deceniu, precum și parteneriatele inițiate cu autoritățile de aplicare a legii încă din 2005, contribuie semnificativ la scăderea pieței negre. Vom continua și pe viitor să fim un contribuabil solid, implicat în rezolvarea problemelor comunității”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, Moldova și Bulgaria.
Exercitiu echipe canineExercitiu echipe canine
Campania va fi susținută prin afișaj stradal în județele cele mai afectate de comerțul ilicit, în București și toate zonele de frontieră, precum și pe TVR și online pe www.faracontrabanda.ro și pe www.facebook.com/faracontrabanda.ro.
Limitarea circulației cauzată de pandemie și eforturile conjugate ale autorităților au dus la scăderi istorice ale comerțului ilegal (7,7% în iulie, cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 15 ani). Odată cu revenirea la normalitate, trendul se poate, însă, inversa.
Printre cele mai eficiente instrumente de luptă împotriva contrabandei se numără echipele canine mobile. În această toamnă, 19 câini s-au alăturat echipelor canine ale Vămii, fiind deja implicați în stagii de formare. JTI România derulează campanii publice anticontrabandă în parteneriat cu autoritățile din anul 2010.
Numărul de companii, rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România”. Mai mult, cu o cifră de afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor de la Keysfin.
„Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților, șomajul tehnic etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces la 52 miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la aproximativ 29 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
SECTORUL IT&C INTRĂ ÎN PREMIERĂ ÎN TOP 5 SECTOARE ECONOMICE
Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de 652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, energia & gazele.
TOP 5 CREȘTERI ȘI TOP 5 SCĂDERI SECTORIALE ÎN 2020
În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea & asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).
La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura și divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile și restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative și de suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).
PROFITABILITATE RECORD ÎN ANUL PANDEMIEI
În anul 2020, rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221% mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.
TOPUL SECTOARELOR CU CEI MAI MULȚI ANGAJAȚI
În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815.000 de angajați (20% din total) și construcțiile cu 416.000 de angajați.
În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4% mai puțin decât în 2019.
MICROÎNTREPRINDERILE, COLOANA VERTEBRALĂ A ECONOMIEI
Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu 3,3% mai multe decât în anul anterior, și-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fostcompanii mari (cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companiimedii (între 50 și 250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50 milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii de la Keysfin în septembrie 2021.
Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față de anul anterior, cifra de afaceria crescut cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajați acrescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.
Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.
STUDIUL „CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”, AJUNS LA CEA DE-A ȘAPTEA EDIȚIE
KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România”, prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării etc.) a evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunități, riscuri și tendințe.
Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile de pensii, asigurătorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru lemn, unde prețul s-a dublat din septembrie în Germania și România Producătorii europeni preconizează că prețul lemnului, oțelului, materialelor plastice, gazului sau metanolului va continua să crească vertiginos până la finele anului, dar și în 2022 Pentru lemn, producătorii intervievați se așteaptă la o creștere de până la 33%, până la sfârșitul lui 2021 România este puternic afectată prin prisma relației cu Germania, cel mai mare partener comercial
Producătorii europeni preconizează că prețurile materiilor prime utilizate în construcții vor înregistra creșteri de preț de două cifre, până la sfârșitul lui 2021. Potrivit datelor relevate printr-un studiu recent al companiei internaționale de consultanță Horváth, cea mai mare creștere se așteaptă să fie de 33%, la lemn, până la finele lui 2021. Alte majorări importante sunt estimate pentru oțel, care se va scumpi cu 15%, și materialele plastice, care vor avea un cost mai ridicat cu 20%. Creșterile prețurilor pentru materiile prime au început anul trecut, pe fondul debutului pandemiei, iar cel mai mare salt a fost în România și Germania. În cele două țări, prețului lemnului s-a dublat, în septembrie 2020. Reprezentanții Horváth arată că țara noastră este puternic influențată de piața germană, dat fiind că aceasta este cel mai mare partener comercial al României.
Prețurile vor continua să crească, conform producătorilor intervievați în cadrul cercetării Horváth, care s-a desfășurat în intervalul martie – iulie 2021. Se preconizează că lemnul, oțelul, materialele plastice, gazul sau metanolul se vor vinde tot mai scump până la finalul anului și că aceste majorări vor continua și în 2022. Prețul pe tonă al oțelului laminat la cald este în prezent mai ridicat cu 60% față de începutul anului, iar până la sfârșitul lui 2021, se estimează că va mai crește cu încă 18%. De asemenea, și prețurile materialelor plastice a crescut brusc, fiind necesare tot mai mult ca ambalaje, tacâmuri, veselă, din motive igienice și de prevenire a infecției.
„Scumpirile au început în 2020, odată cu pandemia, când companiile din domeniul materiilor prime și-au limitat producția și stocurile. La scurt timp, a crescut cererea pentru mobilier, materiale de construcții și renovare pentru interior și exterior, pentru că oamenii au petrecut tot mai mult timp acasă, în contextul restricțiilor. Astfel, au început majorările de prețuri la materialele de construcții, care au ajuns, în medie, la 30% în toamna lui 2020. La începutul lui 2021, am avut creșteri de 20%, iar maximul a fost de 65%, pentru materiile prime secundare”, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth România.
Relația economică româno-germană – de la creșterea în tandem a prețurilor, la oportunități de redresare economică pentru piața autohtonă
Lemnul rămâne printre cele mai solicitate materii prime, iar în România a suferit una dintre cele mai mari majorări de prețuri. Odată cu debutul valului patru al pandemiei și apariția variantei Delta a coronavirusului, companiile producătoare se tem de blocaje suplimentare în Europa. România va continua să fie afectată, în special prin prisma modificărilor de pe piața germană. Competitivitatea exporturilor românești este în strânsă conexiune cu cererea venită de pe piața nemțească. Germania are o pondere de peste 15% în fiecare dintre cele patru grupe de produse care acoperă aproape două treimi, 63%, din exporturile românești totale. Categoriile de produse sunt: (1) mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile; (2) mijloace și materiale de transport; (3) metale comune și produse din acestea; (4) materiale plastice, cauciuc și articole din cauciuc.
Nu în ultimul rând, conform datelor Consiliului Investitorilor Străini și BNR, Germania a fost, în 2020, a treia cea mai mare sursă de investiții străine în țara noastră și a doua, din punct de vedere al investițiilor greenfield.
Kurt Weber
„Germania este cel mai mare partener comercial al României, de aceea modificările de prețuri la materiile prime survenite la nivel local le-au urmat îndeaproape pe cele de pe piața germană. Această situație este firească, dacă ne gândim la istoricul relațiilor economice româno-germane. Datele INS arată că în 2006, 15,7% dintre exporturile României mergeau către Germania și 16,6% din importuri proveneau de la nemți. În prezent, vorbim de aproape 23% în cazul exporturilor și de 20,7%, pentru importuri. Este adevărat că această evoluție a generat și o dependență mai mare a economiei locale față de fluctuațiile cererii din Germania. Recesiunea cauzată de pandemie a generat scăderea PIB-ului german cu aproape 5%, dar redresarea a început deja în această țară, fapt ce va duce la o creștere economică de 3,6% în 2021, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Este o veste foarte bună și pentru România, având în vedere că producția manufacturieră din Germania a atins nivelul dinainte de pandemie”, a adăugat Kurt Weber.
Reprezentantul Horváth a mai arătat că în ceea ce privește creșterile de prețuri ale materiilor prime, ce vor continua să survină în următoarea perioadă, producătorii europeni ar trebui să ia considerare trei reguli de ajustare a acestora: „În primul rând, majorările ar trebui planificate într-un mod țintit și sistematic. În al doilea rând, ar trebui să fie diferențiate și transferate selectiv clienților pe segmentul pieței, canalului de distribuție sau categoriei de produse. În al treilea rând, este necesară comunicarea rapidă și transparentă către clienți”.
Pentru realizarea acestui studiu, Horváth a intervievat în total 1.041 de directori ai unor companii de producţie din Europa.
În urma căderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondială și relațiile economice între țări au evoluat spectaculos, fiind susținute de globalizare și, în ultimii 20 de ani, de digitalizare. Companiile multinaționale, care operează în mai multe jurisdicții, au devenit din ce în ce mai puternice, multe din ele având venituri globale mai mari decât bugetele unor state medii, cum ar fi România.
Din cauza faptului că nu există un sistem fiscal global, ci doar legislații naționale și tratate între țări, multinaționalele au putut să folosească diferențele din legislațiile fiscale astfel încât să își reducă, la nivel global și perfect legal, nivelul taxelor. În urma crizei financiare din 2008-2009, care a pus presiune pe bugete, s-a pus în discuție tot mai acut problema echității în ceea ce privește taxarea acestor companii și de aceea au fost demarate discuții la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), girate de cele mai puternice economii ale lumii (G20), în scopul reformării fiscalității internaționale. Scopul reformei a fost de a crește veniturile din impozite ale statelor în contextul evoluțiilor din economia globală, inclusiv prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de companiile multinaționale în statele în care acestea operează.
Deși au fost obținute o serie de acorduri în urma discuțiilor de la nivelul OCDE (pachetul BEPS), au rămas probleme majore nerezolvate, cea mai importantă fiind legată de taxarea economiei digitale. SUA nu au fost de acord cu propunerile discutate și, în lipsa unui acord, unele țări au început să introducă, unilateral, taxe digitale, care au dus la tensiuni în relația cu SUA și la contramăsuri luate de acestea din urmă cu privire, în principal, la importurile din țările ce au introdus taxa digitală.
Cei doi piloni ai OCDE
Pandemia de COVID-19 a adus noi coordonate care au afectat discuțiile cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, pandemia a impulsionat economia digitală, datorită unor schimbări de paradigmă precum munca de la distanță, interactivitatea virtuală sau creșterea ponderii comerțului online. Pe de altă parte, măsurile luate de guverne pentru a contracara pandemia au dus la cheltuieli ce au pus presiune suplimentară pe bugetele naționale. Aceste noi coordonate au dat un nou impuls reformei fiscale, discuțiile concentrându-se pe noile soluții oferite de OCDE sub forma a doi piloni, care să abordeze provocările legate de digitalizarea economiei.
Pilonul I este proiectat să asigure o distribuire mai corectă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaționale între țările din care se obțin. Astfel, o parte dintre profiturile realizate se vor aloca spre impozitare țărilor în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo.
Pilonul II impune o rată minimă de impozit pe profit la nivel global de 15% pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual și se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.
Dacă asupra impozitului minim global se ajunsese la un acord în iulie 2021, acordul asupra Pilonului I a fost anunțat doar de câteva zile, la începutul lunii octombrie. Acesta a fost dezvoltat ca alternativă la taxa digitală, intens dezbătută la nivel global, și presupune alocarea unei părți din profiturile obținute de marile companii către statele din care acestea obțin venituri, dar în care nu au rezidență fiscală. Mai rămân însă de stabilit criteriile în funcție de care se vor realoca profiturile către statele sursă. Totodată, s-a stabilit și termenul de aplicare a noilor reglementări, respectiv 2023, care este strâns, dar realizabil, dat fiind că cel mai mare obstacol, și anume acordul politic, a fost depășit.
Numărul statelor care au semnat până în prezent acordul ajuns la 136 din cele 140 state implicate în discuții (membre ale OCDE sau care nu sunt membre, dar au aderat la forumul de implementare a planului BEPS), inclusiv România, după ce Estonia, Ungaria și Irlanda au decis să renunțe la opoziția exprimată în vară față de acesta.
Taxa digitală va fi eliminată
Dacă în cazul pilonului II lucrurile sunt oarecum mai clare, în privința pilonului I rămân mai multe semne de întrebare cu privire la modul în care va fi implementat în practică. OCDE a precizat, în comunicările recente, că prevederile cuprinse în acest pilon se vor aplica în cazul companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro (plafonul va fi scăzut la 10 miliarde după șapte ani) și o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depășește acest prag se va aloca jurisdicțiilor din care se obțin veniturile (cu excepția țării de rezidență fiscală) și vor beneficia statele în care companiile au vânzări de cel puțin un milion de euro. Organizația estimează că această măsură va determina realocarea drepturilor de impozitare pentru profituri totale de peste 125 de miliarde de dolari anual.
Aceste prevederi vizează, în principal, companiile din tehnologie care, în ultimii ani, și-au extins aria de activitate în multe țări în care nu au fost supuse impozitării, dat fiind faptul că legislația existentă nu permite taxarea entităților care nu au prezență fizică în jurisdicția respectivă. Companiile din energie și din domeniul financiar sunt excluse. Astfel, pilonul I se dorește a fi o alternativă la taxa digitală, pe care anumite state au impus-o unilateral în ultimii ani, în lipsa unui acord global pe această temă. De altfel, OCDE menționează explicit faptul că statele semnatare ale acordului vor adera la o convenție, aflată în curs de elaborare, prin care se va stabili dreptul de impozitare nou convenit (alocat statelor din care se obțin veniturile) și se vor elimina sau suspenda toate taxele impuse pentru serviciile digitale și alte măsuri unilaterale similare relevante.
Precizarea este extrem de importantă, pentru că pune capăt discuțiilor dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) pe această temă. În momentul parafării acordului cu privire la impozitarea companiilor multinaționale, în vara acestui an, SUA a reiterat faptul că respinge aplicarea unei taxe digitale la nivel global. În replică, UE a anunțat că merge mai departe cu planul său de a impune o taxă digitală pe teritoriul său, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. În condițiile noului acord, este previzibil că UE va abandona această inițiativă, iar războiul comercial dintre SUA și UE va înceta. Este posibil ca UE chiar să adopte o directivă pentru implementarea acestui acord la nivelul uniunii.
În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură propunerea de directivă europeană DAC 7, care a fost elaborată cu scopul de a impune reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale în perspectiva aplicării taxei digitale, își va păstra utilitatea, dat fiind că încă nu s-a stabilit concret care vor fi criteriile în funcție de care se va realiza redistribuirea profiturilor către statele din care se obțin veniturile. În cazul în care această redistribuire se va realiza în funcție de numărul de utilizatori sau de alți indicatori cuprinși în raportarea DAC 7, directiva ar putea servi ca bază legislativă pentru implementarea noului acord obținut la nivelul OCDE.
Companii afectate și beneficiari
Conform unei analize anterioare realizate de EconPol, sub prevederile pilonului I ar intra 78 din cele mai mari 500 de companii din lume, iar suma totală care ar urma să fie alocată statelor care contribuie la realizarea profiturilor este estimată la 87 de miliarde de dolari. Aproape 30 de miliarde de dolari din această sumă ar proveni doar de la giganții din tehnologie cu sediul fiscal în SUA – Apple, Microsoft, Alphabet, Intel și Facebook.
Țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze. Printre acestea se află și România, care ar putea obține dreptul de a taxa o parte din profiturile înregistrate de marile companii din vânzarea de produse și servicii pe teritoriul său sau de la cetățenii săi, chiar dacă aceste companii nu au prezență fizică în țara noastră. Impactul concret va putea fi estimat însă abia în momentul în care se vor defini clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OECD vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.
În ceea ce privește impunerea impozitului minim pe profit la nivel global, beneficiarii sunt atât țările unde se află localizată compania-mamă, dar potențial și țările sursă, datorită unor prevederi ce permit acestora taxarea la sursă către țări cu impozitare scăzută sau nedeductibilitatea costurilor venite din astfel de țări. Pentru România, care are o cotă de 16% a impozitului pe profit, impactul așteptat este minor. Totuși, pe lângă posibilele impozite la sursă, este posibil ca anumite companii multinaționale care activează pe piața locală să renunțe la utilizarea unor societăți din grup localizate în circumscripții cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar avea ca efect menținerea mai multor activități sau profituri în România și, în consecință, mai multe impozite virate către bugetul național.
Ca termen de implementare, țările își propun să semneze convenția multilaterală în cursul anului 2022, cu aplicare din 2023, pe baza regulilor elaborate de OCDE. Rămâne de văzut dacă țările vor aproba toate aceste măsuri, astfel încât ele să se aplice efectiv începând cu 2023. Există întrebări nu numai cu privire la momentul aprobării acestora, dar și referitoare la susținerea legislativă în forurile naționale – spre exemplu, în SUA, care este o țară cheie în derularea acestor acorduri, nu este destul de clar dacă Senatul va aproba respectivele măsuri propuse de administrația Biden. Mai mult, înainte de implementare, pe lângă detaliile tehnice cu privire la aplicarea noilor reguli fiscale, rămân de clarificat și mecanismele de prevenire și rezolvare a disputelor.
Acordul obținut la nivelul OCDE, pe care ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, l-a numit ca fiind „o revoluție fiscală care pune capăt unei perioade de trei decenii de optimizări fiscale”, reprezintă o schimbare majoră pentru competiția fiscală, de aceea multe țări vor fi nevoite să își regândească politicile fiscale cu privire la companiile multinaționale. Așa cum a fost pus în evidență de lungul și dificilul drum până la acest punct, nu este ușor să „repari” fiscalitatea internațională, dar eforturile de până acum duc la speranța că va exista un mod mai echitabil de alocare a sarcinii fiscale între țări. Deși rămân multe întrebări la care nu s-a găsit încă un răspuns, se pare că șansele sunt destul de mari ca recentul consens să ducă la implementarea noului sistem fiscal internațional începând cu 2023.
Directorii IT contribuie la implementarea strategiilor de transformare a departamentelor financiare și de adaptare pentru a ține pasul cu nevoile de business și cu evoluția tehnologică, 70% dintre aceștia accelerând strategiile de transformare a funcției financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19, potrivit raportului Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, companie lider în serviciile de tip cloud pentru departamentele financiare și de resurse umane. Raportul subliniază, de asemenea, că liderii din domeniul IT sunt supuși unor presiuni tot mai mari de a adapta și accelera strategiile digitale, 45% dintre aceștia susținând faptul că trebuie să inoveze mai rapid, iar 43%, că trebuie să crească gradul de agilitate a companiei.
Studiul indică faptul că businessurile cu directori de IT care au o abordare inovatoare și o viziune clară în privința transformării departamentelor financiare ale companiilor, o mentalitate deschisă, care se concentrează pe colaborare și au o strategie legată de tehnologie, își depășesc competitorii în privința unor aspecte. Astfel, companiile cu directori IT inovatori raportează unii indicatori peste media industriei din care fac parte, de exemplu gradul de satisfacție a angajaților (85% față de 58%) și gradul de securitate cibernetică (81% față de 67%). De asemenea, 90% dintre acești lideri inovatori au raportat că departamentele IT pe care le conduc sunt mult mai integrate în alte arii ale companiei decât erau în urmă cu 12 luni, comparativ cu 72% din numărul total de respondenți.
Pentru a sprijini transformarea funcției financiare, raportul subliniază importanța colaborării între departamentele unei companii, o trăsătură pe care o au 60% din directorii IT inovatori, comparativ cu 44% din numărul total de respondenți. În plus, directorii inovatori din departamentele IT încearcă să se asigure că prioritățile lor sunt aliniate din punct de vedere strategic și bine înțelese de toți actorii cheie din organizație. Ei văd colaborarea strânsă cu departamentul financiar și cu echipa de top management ca părți esențiale ale rolului lor și 81% dintre ei lucrează cu ușurință cu conducerea companiei (comparativ cu 55% din numărul total de respondenți), iar 63%, cu departamentul financiar, cu 12% mai mult față de eșantionul mai larg.
Vladimir Aninoiu
„Colaborarea dintre directorii IT și ceilalți actori cheie din cadrul unei companii, inclusiv directorii financiari, este importantă pentru stimularea transformării departamentelor financiare. Lipsa de coordonare între departamentul IT și cel financiar poate avea implicații serioase din punct de vedere financiar, care pot pune în pericol chiar funcționarea companiei, iar directorii IT inovatori sunt conștienți de acest risc, 83% dintre aceștia susținând că nu își vor putea atinge obiectivele de creștere dacă departamentele IT și financiar nu colaborează strâns. Succesul acțiunilor unui director IT nu se datorează neapărat celei mai avansate tehnologii sau celui mai mare buget, ci unei mentalități și unui set de priorități, care include și colaborarea între departamente”, a spus Vladimir Aninoiu, director de tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.
Raportul subliniază, de asemenea, că folosirea agilă și graduală a serviciilor de tip cloud este un alt domeniu cheie pe care se concentrează directorii IT inovatori când vine vorba de transformarea departamentului financiar. Peste jumătate (54%) dintre aceștia (comparativ cu 37% din totalul respondenților) sunt mai înclinați să implementeze progresiv o strategie bazată pe soluții de tip cloud end-to-end pentru a moderniza sistemele existente de planificare a resurselor din interiorul companiilor (enterprise resource planning– ERP), minimizând perturbările ce ar putea fi cauzate de soluțiile digitale noi pe care le implementează.
Pe lângă transformarea funcției financiare, directorii IT inovatori se concentrează pe agregarea și gestionarea datelor, arată studiul, 92% din aceștia afirmând că agregarea datelor financiare ale companiei într-o sursă unică de date (SSOT) este prioritatea lor principală, comparativ cu doar 72% din totalul respondenților.
Directorii IT inovatori își asumă riscuri, acordă o atenție sporită detaliilor și sunt mai înclinați spre a accepta mai multe responsabilități în domeniul activităților strategice. De exemplu, 56% dintre ei spun că ar dori să se implice semnificativ mai mult în educarea organizației. Raportul Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori executivi din întreaga lume, inclusiv directori IT, CIO, specialiști IT din cadrul departamentelor financiare, vicepreședinți ai departamentelor IT, CTO, din diverse industrii: bancară, produse de larg consum, energie, produse și servicii farmaceutice, comunicații, media și tehnologie, imobiliare și construcții, ospitalitate și agrement și transport și logistică.
Unul dintre domeniile care a suferit cele mai multe transformări pe fondul pandemiei a fost cel al recrutării. Cu o piață a muncii în continuă schimbare în materie de oportunități, mod de lucru și procese de recrutare, candidații dezvoltă și ei noi tendințe de mobilitate. Astfel, un studiu realizat de către D&D Research la solicitarea BestJobs, privind comportamentul candidaților și evoluția pieței muncii, arată că principalul motiv pentru care românii își schimbă locul de muncă, după cum declară 61% dintre participanți, este obținerea unui salariu mai mare.
Tot cu privire la schimbarea locului de muncă, 80,5% dintre candidații în căutare de noi oportunități aleg site-urile de locuri de muncă drept principală sursă de opțiuni, iar majoritatea (73,1%) angajaților din categoria white collar („gulerele albe”, angajații de la birouri) spune că BestJobs este platforma cea mai accesată de ei și primul site online la care ar apela atunci când se gândesc să-și schimbe jobul. În același timp, platforma de recrutare online BestJobs este preferată într-o mai mare măsură și de gold collar („gulerele aurii”, angajații cu specializări superioare) și de persoanele pragmatice, care valorizează numărul mare de joburi relevante pentru ei și calitatea acestora (poziții superioare în companii de prestigiu).
Când vine vorba de mobilitatea angajaților pe piața muncii, motivele sunt diferite în funcție de nivelul de specializare. Astfel, pentru categoriile white și blue collar, motivul principal care determină schimbarea jobului este salariul. Secundar, angajații din aceste categorii aleg să plece dintr-o companie atunci când apar nemulțumiri privind relația cu colegii sau cu superiorii. În schimb, angajații din categoria gold collar aleg să facă o schimbare în parcursul profesional atunci când apar diferențe între viziunea și valorile personale și cele ale companiei, în primul rând, dar și când simt nevoie de dezvoltare profesională, iar compania nu le poate oferi noi provocări.
„Observăm anumite diferențe de opinie între categoriile de angajați, în funcție de nivelul lor de specializare – blue collar, white collar sau gold collar – însă majoritatea românilor indică salariul ca fiind criteriul principal pentru schimbarea jobului și cei mai mulți dintre ei ar vrea să știe salariul într-o etapă cât mai incipientă din procesul de recrutare. Multe companii din România au făcut deja mai mulți pași către o transparentizare a salariilor publicate în anunțurile postate pe platformele de recrutare online. Angajatorii care apelează deja la această măsură au beneficiul de a-i atrage de la bun început doar pe acei candidați care sunt dispuși să ocupe respectiva poziție”, declară Dan Petre, Business Developer D&D Research.
Atunci când evaluează site-urile cu locuri de muncă, românii se uită în special la numărul de joburi disponibile în orașul unde locuiesc (64,5%), la numărul de joburi pe domeniul de interes (61,8%), la claritatea și detalierea anunțurilor (60%) și la numărul de joburi pentru nivelul de pregătire (59,5%).
Sentimentul candidaților despre piața locurilor de muncă. Aproape jumătate dintre români au observat că nivelul de muncă a crescut în timp ce salariile au stagnat.
Participanții la studiu observă cum pandemia a adus modificări mari pe piața muncii, cea mai importantă dintre ele fiind posibilitatea de a lucra de oriunde, fapt care îi eliberează pe oameni de grija navetei și de necesitatea găsirii unui loc de muncă în proximitatea casei.
Tot cu privire la efectele pandemiei, 43,9% dintre participanții la studiu observă cum nivelul de muncă a crescut, însă remunerația a rămas aceeași.
Oferta de locuri de muncă este considerată suficient de variată, în special de către angajații din categoriile white și gold collar. Tot aceștia consideră că există o potrivire bună între criteriile de angajare și specializările lor, la polul opus față de blue collar, care consideră că cerințele angajatorilor sunt greu de atins.
În plus, 71,6% dintre participanți observă că oferta de locuri de muncă este mult mai bună pe anumite domenii, dar 57% consideră că este dificil să își găsească un loc de muncă. Mai mult decât atât, doar 31,9% consideră că salariile oferite sunt atractive.
Studiul mai arată și că tinerii, în special absolvenții cu studii superioare, nu își găsesc ușor un loc de muncă potrivit studiilor sau așteptărilor salariale pe care le au, în ciuda numeroaselor oferte disponibile.
Studiul cantitativ și calitativ privind comportamentul de mobilitate a candidaților și percepția acestora despre evoluția pieței muncii a fost realizat de către D&D Research la solicitarea BestJobs, în luna august. Studiul cantitativ s-a desfășurat printr-un chestionar online, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 1.058 de oameni.
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 30.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare, coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști.
D&D Research este o echipă de psihologi și sociologi pasionați de analiza comportamentelor sociale și de aplicațiile psihologiei în sfera de business. De peste 18 ani explorează motivațiile consumatorilor români și aduc în toate proiectele o abordare științifică, susținută de expertiza pe care o au în psihanaliză, antropologie și comunicare.
TransferGo, una
dintre companiile de transfer de bani cu cea mai accelerată dezvoltare la nivel
mondial, a anunțat astăzi obținerea sumei de 50 milioane de dolari, ca parte a
seriei C de finanțare.
Această recentă
rundă de finanțare are ca investitori principali fondurile Elbrus Capital Fund
III și Black River Ventures și vine ca urmare a creșterii anuale constante de 80%
înregistrate de compania fintech de la lansarea sa, ridicând valoarea totală a
investițiilor atrase de TransferGo până în prezent la suma de 77 milioane de
dolari.
Printre
finanțatorii din această rundă se numără și un nou investitor, Unlimint, cât și
investitori deja existenți, de a căror susținere continuă TransferGo s-a
bucurat de-a lungul timpului, precum: Hard Yaka, VEF, SmartHub and Milano
Investments. Pe tot parcursul tranzacției, atât TransferGo, cât și acționarii
săi au avut parte de consiliere financiară și strategică exclusivă din partea
Royal Park Partners.
TransferGo
facilitează transferuri de bani între 3,5 milioane de clienți din 160 de țări
din întreaga lume și a procesat până în prezent un total impresionant de 13,5
milioane de tranzacții internaționale și la nivel local, reprezentând un flux
monetar de peste 6 miliarde de dolari. Această nouă serie de finanțare va
contribui la extinderea bazei de clienți ai TransferGo, pentru a ajuta astfel
un număr mai mare de migranți de pe teritoriul Europei să trimită și să
primească bani, cât și la dezvoltarea ofertei de produse a companiei, pentru a
susține astfel obiectivul său ambițios de a crește de 5 ori în următorii 3-4
ani.
Daumantas Dvilinskas, fondator si CEO, TransferGo
Daumantas
Dvilinskas, fondator și CEO, TransferGo, a declarat referitor la această rundă
de finanțare:„Noi, la
TransferGo, credem că toată lumea are dreptul să trimită bani rapid, sigur și
ieftin. În ciuda unui mediu economic plin de provocări pentru lucrătorii
migranți, TransferGo a înregistrat o creștere consistentă și susținută pe
perioada pandemiei. De la lansarea din 2012, TransferGo s-a transformat
dintr-un crâmpei de idee într-o companie cu un personal ce numără peste 200 de
angajați pretutindeni în lume. Cu această finanțare suplimentară, următoarea
etapă de creștere ne va plasa într-o poziție și mai solidă, din care vom putea
continua să inovăm și să dezvoltăm oferta noastră de produse, pentru a veni în
sprijinul migranților care muncesc din greu în toată Europa”.
Alexander Savin, senior partner, Elbrus Capital Funds, a adăugat: „Creșterea înregistrată de TransferGo în ultimii ani atestă angajamentul său de a pune accent în primul rând pe client. În perioada în care unitățile companiilor de transferuri de bani de pe străzile principale ale orașelor erau închise din cauza stării de urgență, tehnologia pusă la dispoziție de TransferGo s-a dovedit vitală, ajutând în continuare migranții din întreaga lume să trimită bani acasă. Cererea pentru transferurile de bani online rămâne în continuare ridicată, iar noi suntem încântați să fim alături de TransferGo în parcursul său cu scopul de a oferi spijin clienților săi”.
Investitorii principali sunt Elbrus Capital și Black River Ventures
Conform datelor IFC, 40 la sută din totalul IMM-urilor din țările emergente înregistrează anual o nevoie de finanțare neacoperită de aproximativ 5200 miliarde dolari[1]. Din această sumă, aproximativ 800 miliarde de dolari revin IMM-urilor din zona Europei și Asiei centrale. Costul de oportunitate al nerealizării dezvoltării potențiale a IMM-urilor este dat de faptul că ele sunt principalul angajator din orice economie.
În România existau aproximativ 1,36 milioane entități economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri și 985 de mii de companii) în 2019. Puțin peste 10 la sută dintre companiile nefinanciare (fie ele IMM-uri sau corporații) au apelat la credite bancare în anul 2020 și 2021[2], majoritatea finanțării lor (peste 60 la sută) provenind din reinvestirea profitului. Băncile comerciale declară că se află în concurență pentru acordarea de credite către 20 la sută dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.
Cercetarea de față[3] a avut ca obiectiv analiza modului în care întreprinderile mici și mijlocii, fie ele microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, își evaluează relația cu băncile comerciale din România. Eșantionul a fost construit astfel încât să includă cât mai multe întreprinderi din aceste grupe, de aceea rezultatele nu pot fi extrapolate la ansamblul relațiilor tuturor tipurilor de entități cu băncile. Sondajul nu este reprezentativ la nivelul țării, pentru că a cuprins doar câteva județe din Transilvania.
Principalele trei concluzii ale analizei datelor culese sunt următoarele: (i) pentru jumătate dintre IMM-uri, relația cu băncile comerciale din România se reduce contul curent; (ii) 15 la sută dintre IMM-urile participante consideră că băncile nu sunt interesate decât de a nu prelua riscuri de la clienți, iar documentația cerută este mult prea stufoasă și dificil de completat; (iii) cu cât dimensiunea entității este mai mică, cu atât este mai mare reticența în abordarea unui credit de la bănci.
Concluziile cercetării nu sunt diferite de cele publicate în analizele BNR. Sondajul de față contribuie la analiza relației mediului de afaceri cu băncile comerciale prin două elemente. Pe de-o parte, sondajul arată care este percepția, pe tipuri de firme mici și mijlocii, asupra relației cu instituțiile de credit. Pe de altă parte, această analiză arată care sunt unele dintre motivele pentru care aceste categorii de firme nu doresc să se angajeze într-o relație cu băncile comerciale[4].
Dan Armeanu Vicepreședinte Autoritatea de Supraveghere Financiară
La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii administrate privat. Acestea au consemnat o valoare de 86,26 miliarde de lei (17,48 miliarde de euro) la 31 august 2021, în creștere cu 23,50% față de septembrie 2020, în timp ce ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a urcat la aproximativ 8%, de la 5,21% în urmă cu 3 ani. În următorii 2 ani este de așteptat ca ponderea în PIB să depășească borna de 10%, în linie cu media europeană, înregistrând astfel o dublare a pieței într-un interval de numai 5 ani.
Relevanța sistemului de pensii private derivă nu numai din dimensiunea acestuia, ci și din contribuția pe care o are la dezvoltarea și creșterea economică. Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creșterea PIB prin investițiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanțării statului și a companiilor, cât și prin susținerea consumului, ca efect al plății pensiilor private către populație. În acest moment, volumul plăților este redus, dar în următorii șapte ani plățile vor deveni semnificative, iar în acest sens, ASF a definitivat proiectul de lege cu privire la plata pensiilor private, care va fi introdus în circuitul legislativ în perioada următoare, acesta fiind ultima verigă lipsă din arhitectura unui adevărat sistem de pensii private.
De asemenea, ținând cont de faptul că orizontul investițional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelație cu durata obligațiilor față de participanți, activitățile de investiții și de asigurare a unui venit suplimentar pentru populație pot influența semnificativ factorii de producție, capitalul și munca și contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung cu impact asupra PIB-ului potențial.
Din punctul de vedere al contribuției la creșterea economică, analiza econometrică pune în evidență faptul că sistemul de pensii private contribuie la creșterea economică cu aproximativ 0,2 – 0,5 pp anual și cu aproximativ 0,3 pp asupra PIB-ului potențial. Ținând cont de faptul că efectele de multiplicare din economie sunt generate de investițiile realizate de fondurile de pensii private, iar impactul acestora se regăsește în formarea brută de capital fix, atunci putem spune că sistemul de pensii private are o contribuție sănătoasă la creșterea economică. De asemenea, tot din calcule econometrice rezultă că investițiile fondurilor de pensii private se află într-o corelație puternică (coeficient de corelație de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică.
Totodată, trebuie precizat că în toată perioada de existență a sistemului de pensii private investițiile s-au realizat în mod preponderent în emitenți din România. Fondurile de pensii private sunt investitori instituționali care sprijină în principal economia locală după cum rezultă și din distribuția pe țări a plasamentelor, ținând cont de expunerea majoritară pe România (90,02% în luna septembrie 2020).
Mai mult, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate și echilibru, deoarece investițiile acestora generează fluxuri financiare, ce compensează retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. De asemenea, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în asigurarea unei surse permanente de finanțare autohtonă, prin participarea periodică la subscrierile publice de titluri de stat.
Fondurile de pensiile private reprezintă o adevărată alternativă de finanțare și investesc în economia reală. Investițiile acestora se realizează în proporție de peste 90% în active, ce susțin sub o formă sau alta finanțarea economiei, de tipul:
– titluri de stat, aproximativ 62% din active, pensiile private contribuie la finanțarea statului, asigurând aproximativ 10% din datoria totală a statului și aproximativ 5% din PIB.
– obligațiuni corporative, municipale, 7-8% din active. Prin astfel de instrumente financiare pensiile private reprezintă o alternativă la finanțarea bancară.
– acțiuni ale emitenților listați pe piața de capital, aproximativ 24% din active, fiind cu aproape 4 pp mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori instituționali de pe piața de capital și asigură aproximativ 10% din capitalizarea bursieră și 10% din lichiditatea lunară. Administratorii investesc în acei emitenți care respectă principiile de guvernanță corporativă și promovează transparența în relația cu investitorii. Prin subscrierile realizate în cadrul ofertelor publice primare, fondurilor de pensii private stimulează atât dezvoltarea pieței primare, cât și creșterea pieței secundare, prin îmbunătățirea adâncimii și lichidității acesteia.
Totodată, pensiile private reprezintă o alternativă de economisire, deoarece sistemul de pensii private stimulează economisirea pe termen lung pentru pensie la rate de rentabilitate care sunt de câteva ori mai mari decât dobânzile bancare și care depășesc semnificativ inflația. La 31 august 2021, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat (pilonul 2) a fost de 6,0329%,iar în pilonul 3, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost de 7,9958%, în timp ce rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu risc mediu a fost de 6,3273%.
Pensiile private reprezintă componenta pieței financiare nebancare care a dovedit cea mai mare reziliență la crize.Reziliența sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionării fondurilor de pensii, de optimizarea portofoliilor de investiții de către administratori, cât și de activitatea de reglementare și supraveghere.
Reziliența s-a demonstrat încă o dată în primăvara anului 2020, odată cu începutul pandemiei, care a determinat închiderea sau reducerea activităților economice cu repercusiuni severe asupra piețelor financiare, care au înregistrat volatilități foarte mari.
Volatilitățile înregistrate ale VUAN-ului în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment și au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de piețele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce piețele și-au revenit, fiind influențate de deciziile guvernelor și băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective și mai mult, în august 2021, randamentele s-au situat peste rata inflației, ceea ce nu este valabil în cazul dobânzilor bancare. Astfel, efectele crizelor asupra fondurilor de pensii private vor fi/sunt limitate datorită diversificării și gestionării prudente a portofoliilor de către administratori.
Piața pensiilor private este o piață stabilă, strict reglementată și bine supravegheată din perspectiva respectării prevederilor legale și a riscurilor potențiale. Obiectivul principal al activității desfășurate de Sectorul Sistemului de Pensii Private este de a asigura stabilitatea pieței pensiilor private și de a crea condițiile pentru funcționarea eficientă a acesteia, cu scopul de a proteja interesele participanților la fondurile de pensii private și beneficiarilor. Supravegherea exercitată de ASF include toate etapele funcționării administratorilor și fondurilor de pensii private, de la înființare și până la plata pensiei private.
Autoritatea de Supraveghere Financiară – Sectorul Sistemului de Pensii Private acordă permanent atenție evoluției cadrului legislativ național și european și contribuie cu opinii tehnice în contextul măsurilor legislative legate de domeniul pensiilor private, promovate de guvernul sau de Parlamentul României.
Obiectivele ASF, potrivit strategiei asumate de către Sectorul Sistemului de Pensii Private, vizează atât creșterea eficienței funcționării sistemului, cât și protejarea intereselor participanților și beneficiarilor, motiv pentru care am contribuit activ la promovarea unor soluții legislative care vizează:
– legea privind pensiile ocupaționale, respectiv legea nr. 1/2020, cadrul legal care permiteînființarea unui tip nou de pensie facultativă, suplimentară față de cea din pilonul III. În continuare am elaborat normele necesare funcționării acestui sistem nou promovat de către angajatori în beneficiul angajaților.
– susținerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor paneuropene de pensii ca fiind un nou instrument de economisire pentru investiții europene, finanțare durabilă și dezvoltarea pieței de capital – proiect de Lege privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) și a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.
În anul 2020-2021 s-au elaborat reglementările de nivel secundar care permit implementarea tehnologiei digitale atât în relația cu participanții pentru a facilita o informare mai eficientă a acestora și un acces mai facil la contul de pensie privată, cât și pentru a îmbunătăți procesele interne și activitatea administratorilor și am contribuit cu opinii tehnice la viitorul proiect de lege cu privire la reglementarea sistemului de plată a pensiilor private.
Un alt aspect care ne-a preocupat a vizat creșterea nivelului de aderare voluntară la pilonul II, astfel încât prin colaborarea susținută și constructivă cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale s-a reușit introducea în contractul individual de muncă a obligației angajatorului de a informa angajatul cu privire la obligația de aderare la un fond de pensii administrat privat, astfel cum s-a prevăzut în Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) nr. 585/2021, de completare a Ordinului nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului individual de muncă. Prin aceasta s-a urmărit reducerea gradul de repartizare aleatorie și de conștientizare cu privire la necesitatea de exprimare a unei opțiuni informate cu privire la aderarea la un fond de pensii administrat privat.
Concluzionând, putem afirma că sistemul de pensii private reprezintă o componentă a sistemului financiar nebancar rezistentă la crize, care contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung și facilitează economisirea populației pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensie.
Creșterea prețurilor pe piețele angro a început în noiembrie 2020 la gaze și în ianuarie 2021 la energie electrică, având cauze exclusiv interne (Gas Release Program pentru gaze, care a favorizat exporturi ieftine și importuri scumpe, și diferența între cerere și ofertă pe piața de energie electrică).
Chiar dacă prognozele arătau încă de la începutul acestui an prețuri mari pentru toamna anului 2021, chiar dacă au existat abuzuri și speculații în piață, chiar dacă în ultimele trei luni prețurile au explodat tot din cauza, în principal, a unor cauze interne, în România nu s-au luat măsuri de preîntâmpinare a creșterilor de preț sau de diminuare a prețurilor crescute la energie în ultimele 11 luni. Deși Asociația Energia Inteligentă a propus autorităților în urmă cu trei luni un Plan de Masuri de Urgență Energetică care se puteau aplica treptat și progresiv și care ar fi determinat reducerea impactului creșterii de preț asupra consumatorilor, s-a preferat să nu se întreprindă nimic de către autorități (statul fiind principalul beneficiar de creșterea prețurilor) și se discută acum în spațiul public, superficial, de plafonarea prețurilor la energie. Plafonarea prețurilor este o acțiune care se poate aplica în anumite condiții, dar ea este ultima soluție dintr-un șir lung de măsuri care trebuie aplicate și se aplică în mod normal ulterior aplicării altor metode de diminuare a impactului facturilor asupra consumatorilor. Este precum în cazul unei boli în care se previne, ulterior se tratează și doar în situația în care niciun tratament nu mai dă roade se intervine chirurgical.
Este adevărat că s-a risipit o mare parte din timpul în care se puteau aplica „tratamentele” preventive, cu scopul de reducere a impactului creșterii prețului la energie, dar o plafonare a prețului trebuie să ia în considerare protejarea consumatorilor, concomitent cu asigurarea continuității furnizării energiei acestora.
În spațiul public a fost aruncată „plafonarea” ca soluție miraculoasă, lăsând ca fiecare să înțelegem ce vrem din acest cuvânt. Un pas înainte în acest demers a fost un proiect de lege privind plafonarea prețurilor. Din păcate, textul proiectului nu iese din tiparul abordării din spațiul public.
O lege trebuie să fie clară și neinterpretabilă. Textul proiectului de lege pentru plafonarea prețurilor nu îndeplinește acest criteriu:
1. Proiectul de lege vorbește de plafonarea prețului fără a se preciza la care din prețurile pieții se referă legea – plafonarea prețului la producători? Plafonarea prețului la consumatorul final? etc.
Să încercăm să prezentăm diferențele între aceste acțiuni și consecințele din piață:
– Plafonarea prețului la producători – ar determina o creștere a exporturilor având în vedere „foamea” de energie și gaze din Europa și prețurile ridicate care există pe piețele din centrul și estul Europei. Acest fapt ar duce la adâncirea și mai mare a lipsei cantităților de energie din România, cu consecințe în asigurarea cu gaze și energie a consumatorilor și o creștere a prețurilor în România din cauza importurilor (exportăm ieftin – importăm scump). Trebuie să avem în vedere că o mare parte din gaze și energie electrică a fost vândută, astfel o eventuală plafonare la producător se poate aplica doar pentru cantitățile nevândute. Plafonarea la producători pe lângă faptul că poate lăsa fără gaze și energie electrică consumatorii, nu garantează că prețul urmează să scadă la consumatorul final, atât timp cât furnizorii pot să achiziționeze energie la un preț plafonat și au libertatea să-l vândă la orice preț.
– Plafonarea prețului la consumatorul final – în condițiile în care prețul energiei pe care îl achiziționează furnizorul este mai mare decât cel din plafon, furnizorii pot să fie în imposibilitatea de a achiziționa și a asigura cu gaze și energie electrică consumatorii, respectiv riscăm să fie sincope în alimentarea consumatorilor în iarnă. Există posibilitatea ca furnizorii să primească de la stat diferența între prețul cu care achiziționează energia și prețul cu care se vinde plafonat energia. Dar această situație va determina creșterea și mai mult a prețului pe piața angro, furnizorii neavând niciun interes să mai negocieze prețuri scăzute de achiziție a energiei marfă, iar producătorii/importatorii au tot interesul să crească cât mai mult prețul energiei, atât timp cât oricum statul va plăti diferența bănească între prețul plafonat la vânzare și prețul achiziționat. Un element important este faptul că vine iarna, când România este dependentă de importurile de gaze și energie electrică, iar aceste importuri vor veni cu prețuri mari în iarna 2021/2022, riscând lipsa resurselor necesare furnizorilor pentru a acoperiri aceste importuri. Plafonarea prețurilor la consumatorul final face ca să nu mai existe o responsabilitate a furnizorului în asigurarea cu gaze și energie a consumatorului final, aceasta urmând a fi preluată de către stat (!). Această deresponsabilizare a furnizorilor de energie și gaze este tot ceea ce își doresc furnizorii pentru iarna grea care se apropie.
2. Proiectul de lege vorbește de plafonarea la nivelul prețurilor din martie – septembrie 2021, dar nu se precizează la care tip de preț se va face referire: la prețul mediu de pe Bursa de Mărfuri? La prețul mediu final ponderat total din România? La prețul de la consumatorul final cu care a vândut energie fiecare furnizor? etc.
Trebuie avut în vedere că există o diferență între diversele prețuri cu care au vândut energia diverși furnizori, iar unii dintre furnizori au energie și gaze achiziționate la prețuri coborâte din primăvara anului 2021, iar stabilirea unui nivel de preț mediu pe piață le va aduce profituri importante. Alții furnizori (în general micii furnizori) se găsesc în situația în care nu au achiziționat energie și gaze ieftine și astfel vor fi dependenți încă din luna noiembrie 2021 de banii guvernului prevăzuți în această lege (aspect care trebuie să fim conștienți că nu se va întâmpla), respectiv prezintă un grad ridicat de a intra în insolvență și a lăsa consumatorii fără gaze și energie, respectiv va determina trecerea acestora în FUI, adică va pune o presiune enormă pe FUI (dacă și prețul de FUI se va plafona, alt element neclar din proiectul de lege), care se vor vedea nevoiți să achiziționeze gaze/energie electrică suplimentară pentru noi consumatori din FUI, energie care va fi la prețuri mult mai mari, aspect care poate duce chiar la renunțarea furnizorilor la calitatea de FUI.
3. Proiectul de lege prevede constituirea unui fond național pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori. Acest fond prevede compensarea a maximum 50% din diferența de preț înregistrate în ultimele 6 luni la consumatori. Această construcție practic falimentează toți furnizorii mici, care nu au cum să susțină timp de 6 luni achiziționarea cantităților de energie destinate portofoliului lor de clienți la prețuri care pot să ajungă și duble față de prețul de vânzare. În același timp limitarea la recuperare a doar 50% din diferențele de preț va determina ca furnizorii să-și limiteze cheltuielile și să nu achiziționeze suficiente resurse, adâncind criza diferenței între cerere și ofertă, sau chiar posibilitatea ca unii dintre furnizori să-și declare insolvența punându-se sub protecția legii și riscând ca un număr mare de consumatori să fie transferați în FUI cu o presiune suplimentară și cu consecințe imprevizibile pentru furnizorii FUI.
4. Proiectul de lege prevede ca finanțarea fondului național pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori să fie realizată în principal prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică și gaze naturale.
Trebuie să avem în vedere că profitul anual al unităților din energie se cunoaște doar în primăvara anului 2022 și respectiv doar la acel moment se poate cunoaște valoarea acestui fond și se pot acorda subvenții furnizorilor, spre deosebire de faptul că facturile furnizorilor către producători trebuie plătite lunar, de multe ori chiar în avans. Trebuie avut în vedere și faptul că statul în ultimii ani a preluat 90% din dividendele producătorilor de energie și gaze, la care dacă se adaugă aceste preluări de fonduri nu se mai poate vorbi de investiții în noi capacități de producție, România fiind pusă în situația unor crize viitoare mult mai profunde, fiind tot mai dependentă de importuri, de instabilitate și de prețuri mari.
Proiectul de lege se aplică doar consumatorilor casnici chiar dacă cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate de consumatorii noncasnici, care ar trebui să fie ținta principală a măsurilor de diminuare a impactului creșterilor de preț, astfel proiectul trebuie aplicat tuturor consumatorilor.
România are nenumărate exemple când prin intervenții legislative care se doreau în interesul poporului, prost concepute, efectul a fost exact invers: legea offshore – care a blocat extragerea gazelor din Marea Neagră, OUG 114 – care a determinat ca prețurile consumatorilor noncasnici să se dubleze, cu creșterea semnificativă a prețurilor produselor și serviciilor în piață, Gas Release Program – conceput să aducă prețuri mai mici la consumatori, dar în fapt cauza principală a începutului creșterii prețului la gaze etc.
Plafonarea prețurilor necesită suspendarea aplicării unor prevederi legislative, incompatibile cu această măsură, suspendarea: subvenționării facturii consumatorilor casnici, Gas Release Program, obligativitatea vânzării pe bursă a unei cote prestabilite din producție etc.
Nicio țară din UE nu a plafonat prețul la gaze și energie electrică; au dezvoltat planuri de măsuri de reducere a impactului facturilor de gaze și energie electrică asupra consumatorului. Astfel, reiterăm importanța aprobării Planului de Măsuri de Urgență Energetică, în care să se stabilească cele mai bune măsuri care să asigure suportabilitatea facturilor cu energie în iarna 2021/2022, concomitent cu asigurarea continuității livrării gazelor și energiei electrice.
Comisia a adoptat pe 13 octombrie, comunicarea privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii. Comisia a adoptat comunicarea privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene. Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare. Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.
Cu ocazia prezentării setului de măsuri, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Creșterea prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției. Situația actuală este excepțională, iar piața internă a energiei a funcționat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcționeze și în viitor, transformând în realitate țintele Pactului verde european, consolidându-ne independența energetică și îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă”.
Un set de măsuri pe termen scurt și mediu
Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat. Cadrul juridic existent prevede că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor.
Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit.
Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră a fost dezbătut intens în spațiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 când companiile OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat că în perimetrul Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au descoperit cantități importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producția anuală onshore recentă – 10 miliarde mc). La vremea respectivă părea că „timpul are răbdare” cu acest proiect, însă au trecut aproape 10 ani și deciziile de investiții pentru exploatările la mare adâncime deep water continuă să fie amânate.
În contextul actual, însă, răbdarea s-a terminat. Obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizării gazelor naturale pe termen lung. Potențialul avantaj competitiv al României generat de utilizarea acestor rezerve va fi pierdut dacă ele nu vor fi exploatate curând.
Odată cu anunțul descoperirii rezervelor offshore, din anul 2012, mediul de afaceri a pregătit și a prezentat în cadrul discuțiilor cu autoritățile o serie de studii și analize. Acestea arătau importanța exploatării gazelor din Marea Neagră pentru economia României și efectul de multiplicare al investițiilor.
În pregătirea exploatării resurselor offshore de gaze naturale a fost dezvoltat cadrul legislativ prin intermediul căruia erau stabilite condițiile de extracție și vânzare a acestora. Astfel, în anul 2018 a fost adoptată Legea 256/2018 – „Legea Offshore”. În același an a fost adoptată și Ordonanța de Urgență 114/2018 care a adus o serie de modificări importante pentru sectorul energetic. La scurt timp, analizând impactul noilor reglementări legislative, cele două companii mari, OMV Petrom și Exxon, au anunțat amânarea deciziei de investiții, iar Exxon a renunțat ulterior la participarea în perimetrul Neptun Deep. Argumentele aduse de companii în susținerea deciziei lor sunt: (1) lipsa stabilității și predictibilității cadrului legislativ, (2) regimul fiscal necompetitiv și (3) ritmul lent de liberalizare a pieței gazelor naturale care intensificau riscurile asociate proiectelor offshore. Pe de cealaltă parte decidenții au promis modificarea Legii Offshore astfel încât să reflecte un regim fiscal competitiv, să creeze un cadru legislativ predictibil și un calendar clar al liberalizării.
Mai mult, fiecare program de guvernare, începând din 2012, a invocat importanța exploatării gazelor din Marea Neagră în cadrul priorităților sectorului energetic.
În septembrie 2019, Ministerul Energiei a publicat un proiect de lege care modifica Legea Offshore generând un moment scurt de optimism pentru companii, deoarece proiectul oferea baza unor discuții aplicate pe observații și argumente. Ulterior, guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură, iar proiectul a fost retras de către Ministerul Energiei.
Anul 2020 a fost traversat de criza pandemică, a fost marcat de liberalizarea pieței de gaze naturale și implicit despre asigurarea securității aprovizionării cu energie în vremuri dificile. Mediul de afaceri s-a adaptat imediat contextului, iar promisiunea a fost că în anul 2021 vor putea fi inițiate investițiile offshore și proiectele în sectorul energetic din România.
În acest răstimp obiectivele Green Deal nu au fost amânate de pandemie, din contră ținta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră a fost crescută la 55% comparativ cu anul 1990 față de 40% varianta inițială. Ceea ce a generat o abordare relativ ambiguă cu privire la susținerea gazului natural precum combustibil de tranziție.
Pentru a avea o imagine mai clară asupra taxării în acest domeniu, am pregătit o analiză care compară nivelul de impozitare specifică a producției de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arată că în ultimii ani, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% în 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media statelor analizate, estimată la 5,3% (media fără România). Nivelul ridicat de impozitare efectivă este necompetitiv din perspectiva investițiilor, cu atât mai mult în contextul tranziției energetice. Prin urmare, așteptarea companiilor este ca regimul fiscal să fie modificat.
De ce este atât de importantă susținerea investițiilor în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, cât mai curând posibil?
1. Obiectivele Green Deal pun presiune asupra gazului natural ca element de tranziție, ceea ce implică utilizarea gazului acum, pe termen scurt sau mediu, pentru înlocuirea cărbunelui. Altfel, oportunitatea poate fi pierdută.
2. Estimările noastre arată că România poate ajunge la o dependență de 53% de importuri de gaze naturale în anul 2030 (față de aprox. 20% în 2020), pe fondul declinului natural al producției onshore și în condițiile în care investițiile în offshore nu vor fi realizate. Acest aspect va genera un impact major asupra securității energetice.
3. România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Odată cu închiderea zăcământului Groningen (2022), România are potențialul de a deveni primul producător de gaze naturale din UE. Care va fi rezultatul acestei „reușite” dacă presiunile privind tranziția asupra gazului natural se vor accelera?
4. Asemenea proiecte majore de investiții generează o serie de oportunități: (1) securitate energetică, (2) avantaj competitiv în raport cu alte state prin tehnologie și know-how, (3) impact economic semnificativ de la ocupare la venituri la bugetul de stat și antrenarea de noi investiții, (4) contribuția la tranziția energetică și (5) capital de imagine în raport cu alte state – precum este exemplul Turciei prin proiectul Sakarya.
5. Recentele modificări ale Legii energiei (Legea 123/2012) înfățișează accelerarea racordării la rețelele de gaze naturale, ceea ce va determina și o creștere a consumului populației. Nu ar fi util să corelăm acest obiectiv cu exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră? Astfel, România va beneficia de creșterea ofertei de gaze și implicit de o dependență mai redusă de importuri.
Oportunitatea explorării și dezvoltării rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră trebuie valorificată cât mai rapid, pe termen scurt/mediu. Altfel, potențialul de dezvoltare al României din perspectiva deținerii acestei resurse, care poate deveni avantaj competitiv, va scădea pe măsură ce tranziția energetică va evolua.
Așa cum arătam în contextul declanșării pandemiei de COVID-19, într-un text din aprilie 2020, economia postcorona se va confrunta cu noi mize strategice față de un statu-quo economic anterior pandemiei. În prezent, țările europene întâmpină diferite provocări specifice revenirii economice postpandemie. Cea mai problematică este creșterea puternică a prețurilor energiei în UE. În această privință, reacțiile de răspuns trebuie să vizeze, pe termen mediu, o reconfigurare a sectoarelor energetice și a economiilor, în general, în linie cu obiectivul securității energetice, alături de cel al securității sanitare și alimentare.
De unde am pornit – prețurile energiei în anul pandemiei
Anul 2020 este anul în care toate economiile s-au confruntat pentru prima dată cu o criză determinată de cauze sanitare, nu economice. Prețurile energiei nu au suferit însă modificări sensibile în 2020, anul pandemiei.
Observăm faptul că, în semestrul al doilea din 2020, România s-a caracterizat prin niveluri relativ scăzute ale prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și noncasnici, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană. De asemenea, prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici a fost în această perioadă al patrulea cel mai mic preț la nivelul UE.
Unde ne aflăm acum – prețurile energiei în 2021
Pe fondul redresării economice din prima parte a anului 2021, dar cu precădere în virtutea unor factori specifici, prețurile energiei cunosc o creștere rapidă și generalizată la nivel european, începând cu jumătatea anului curent, deși 2020 nu consemnase scăderea sensibilă a acestora.
Statele Unite ale Americii, Federația Rusă sau Marea Britanie se confruntă și ele cu fenomenul creșterii prețurilor la energie în 2021, însă într-o măsură semnificativ mai redusă în comparație cu scumpirea energiei în UE.
La nivelul Uniunii Europene, creșterea prețurilor la energie pe piețele angro se datorează, pe de-o parte, creșterii substanțiale a prețului certificatelor de emisii în cadrul schemei EU ETS. De exemplu, prețul certificatelor verzi aproape s-a dublat în anul curent, de la 34 euro / tonă CO2 la început de ianuarie, la 63 euro la sfârșit de septembrie. Există deci riscul ca scumpirea produselor energetice să se propage puternic și în următoarele luni.
Pe de altă parte, creșterea prețurilor la energie electrică este și consecința creșterii prețurilor gazelor naturale provenite din importuri, din surse non-UE, în principal din Rusia, care pregătește astfel terenul pentru punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2.
Trebuie menționat faptul că, la nivelul Uniunii Europene, circa 20% din producția de energie electrică este obținută prin centrale pe bază de gaze naturale, ceea ce face ca prețurile gazelor naturale să determine prețurile energiei electrice la nivelul UE. La această situație se adaugă și scăderea producției de energie regenerabilă, strict dependentă de condițiile meteo, în paralel cu reducerea unor capacități energetice convenționale.
În ceea ce privește creșterea prețului gazelor naturale ca marfă, pe piețele angro din UE, printre cauze se numără limitarea de către Federația Rusă a transportului de gaze naturale prin Ucraina, dar și reducerea importurilor de gaze naturale lichefiate (LNG) în Europa, ca urmare a redirecționării volumelor către piețele din Asia, pe fondul creșterii cererii din China. Însă scumpirea energiei la nivel european nu a fost una uniformă sau proporțională, ci se remarcă diferențe de dinamică, destul de pronunțate și greu de explicat pe o bază sistemică. Astfel, prețurile la energie electrică și gaze naturale în România au crescut în 2021 cu un ritm mult superior față de creșterea prețurilor din majoritatea țărilor UE.
România se află pe primele locuri în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor la energie electrică în țările Uniunii Europene, cu o creștere de aproape 25% în luna august 2021, față de august 2020. Comparativ, în medie, la nivelul UE-27, prețurile de consum la energia electrică au crescut cu 9,3%.
O situație similară se remarcă și dacă ne raportăm la dinamica prețurilor energiei electrice în regiunea Europei Centrale și de Est, în august 2021.
De asemenea, ritmul de creștere a prețului gazelor naturale se menține sensibil peste media europeană. De exemplu, România se află pe locul al 10-lea între țările UE, în privința creșterii prețurilor la gaze naturale, cu o creștere de 20,5% în luna august 2021 față de august 2020. Comparativ, la nivelul UE, prețurile de consum la gaze naturale au crescut cu 14,2%.
Comparativ cu țările din regiune, creșterea prețurilor gazelor naturale în România este net inferioară situației din Bulgaria, dar sensibil superioară în raport cu creșterea prețurilor în Polonia, Ungaria, Cehia.
Aceste evoluții puternic ascendente ale prețurilor, atât pentru energie electrică și gaze naturale, cât și pentru carburanți, trebuie interpretate în mod necesar din perspectiva gradului de dependență a economiilor europene de importurile energetice.
Această dependență puternică a UE de importurile energetice, în special rusești, ridică probleme sensibile în sfera securității energetice, de unde și nevoia unei strategii integrate la nivelul Uniunii.
Dependență versus independență energetică
Conform celor mai recente date disponibile, aferente anului 2019, România se afla pe locul 3, după Estonia și Suedia, în topul independenței energetice a statelor membre ale UE. Potrivit graficului de mai jos, România este incomparabil mai puțin dependentă de importurile energetice la care majoritatea statelor europene sunt nevoite să apeleze.
Se observă cum gradul de dependență de importurile de energie, la nivelul celor 27 state ale UE, este unul foarte ridicat, de 60,7%, iar cel al statelor din zona euro ajungând chiar la 65,3%.
La o primă vedere, din confruntarea graficelor referitoare la dependența de importuri și creșterea prețurilor la energie în statele UE, ar reieși că prețurile au crescut cel mai mult în statele care depind cel mai mult de importuri. De exemplu Spania – cu 75% grad de dependență la importuri, are creștere de 35% a prețurilor la energia electrică, sau Italia – 75% grad de dependență la importuri și creștere de 37% a prețurilor la gaze naturale.
În ceea ce privește România, în ciuda întârzierilor în implementarea unor proiecte energetice, precum proiectul offshore din Marea Neagră sau centrala de la Iernut, țara noastră beneficiază în continuare de unele condiții favorabile în plan energetic. Însă acestea trebuie transformate, cât mai repede cu putință, în avantaje competitive certe:
• mixul energetic echilibrat, cu o pondere consistentă aferentă energiei curate – energia hidro și nucleară, cel puțin în perioada curentă; • producția internă de gaze naturale, din care jumătate prin intermediul companiei de stat Romgaz, cu perspective bune de creștere a producției; • importurile de energie electrică, deși în creștere, nu au depășit în mod semnificativ volumele importate în anii trecuți, conform datelor ANRE.
Cu toate acestea, prețurile la energie electrică și gaze naturale au crescut în România într-un ritm superior față de majoritatea țărilor UE. Existența acestui decalaj arată că factorii interni au un rol important, care se suprapune contextual cu influențele de piață de la nivel european.
Factori endogeni ai creșterii prețurilor la energie în România
Un factor cheie este reprezentat de mecanismul de formare a prețurilor pe piața en gros a energiei electrice, care se aliniază la producătorii mai slab competitivi, cei care produc pe bază de combustibil fosil, în raport cu producătorii competitivi de hidroenergie și energie nucleară. Problema ține de formarea prețului în funcție de nivelul costului marginal, cel care corespunde costurilor mari ale producătorilor mai slab competitivi. Concret, este vorba despre strategia de ofertare a producătorilor, care aleg să tranzacționeze pe piață după ce producătorii pe bază de cărbune, mai puțin competitivi, stabilesc un „preț marginal” cu efect de reper.
Astfel, producătorii competitivi, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica și producătorii din surse regenerabile, ajung să obțină „profituri cu caracter excepțional”, deoarece prețul acestora nu se raportează la costurile lor reduse, ci la costurile mari ale producătorilor pe bază de cărbune (CE Oltenia, CE Hunedoara).
În condiții de cerere ridicată, atunci când intră în piață toate capacitățile de producție, inclusiv cele bazate pe costuri înalte, prețurile se aliniază în sus. Astfel, nu se manifestă concurența între producătorii diferiți tehnologic. Același mecanism de formare a prețurilor pornind de la prețul marginal întâlnim și pe piața gazelor naturale. De exemplu, prețul gazelor naturale din import constituie și el un reper în stabilirea prețurilor, în special în perioadele cu consum mărit, când producția internă este insuficientă. De aceea, în contextul liberalizării piețelor, acest mecanism își arată limitele, afectând puternic consumatorii și economia, în general.
În dezbaterea publică, așa cum a fost aceasta organizată, liberalizarea pieței energiei electrice, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost asociată aproape exclusiv cu procedura de schimbare a contractelor și a furnizorului de electricitate. Acesta este însă doar aspectul concurențial de suprafață.
În realitate, liberalizarea este dată de eliminarea unor reglementări în formarea prețurilor. Până la începutul lui 2021, ANRE reglementa prețurile și chiar cantitățile de energie electrică vândute în special de Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Aceste prețuri erau stabilite sub nivelurile de tranzacționare de pe OPCOM, ceea ce a temperat prețurile la nivelul pieței.
În prezent, are loc suprapunerea celor două procese – cel referitor la eliminarea reglementării prețului de către ANRE și cel referitor la schimbarea furnizorului de către consumator. Acest proces concurențial de „portare” a contractelor de la un furnizor la altul a creat un context specific pe piața energetică internă, care de altfel a și favorizat concluzia paradoxală, evident eronată, că mai multă concurență conduce la prețuri mai mari.
Deloc de neglijat sunt mișcările de pe piața spot a energiei electrice – Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – a căror amploare depășește semnificativ nivelurile pe piețele la termen. Avem de-a face cu o piață volatilă, extrem de sensibilă la modificările cererii de consum, ale cărei fluctuații vor avea impact asupra prețului final plătit de consumator, casnic sau noncasnic.
În acest caz, comportamentul de piață din partea furnizorilor are un rol deosebit de important. În actualul context concurențial, puternic dinamizat de liberalizare, mai mulți furnizori s-au bazat în mod semnificativ pe piața spot pentru achiziția de energie, încurajați și de traiectoria descendentă a prețurilor pe această piață în anii 2019-2020. Însă, de data aceasta efectul a fost creșterea excesivă a cererii, cu impact major asupra prețurilor.
Creșterea prețurilor pe piața spot i-a determinat pe unii traderi, care aveau încheiate contracte la termen de vânzare a energiei, la prețuri mai mici, să denunțe unele contracte pentru a vinde energia la prețuri mai mari, pe piața spot. Asemenea comportamente speculative ale producătorilor și traderilor de energie au potențat și mai mult scumpirea energiei electrice. Nu în ultimul rând, urmare a cuplării pieței energiei electrice din România cu piețele din Europa Centrală, atât prețurile pe piața la termen, cât și pe piața spot, urmează trendul prețurilor angro de pe piețele respective, în special cele din Germania, Austria, Polonia. De unde rezultă că orice analiză a evoluției prețurilor impune contextualizare în plan european.
Liberalizarea pieței de energie, care este parte a angajamentelor europene asumate de România, conform unui calendar stabilit prin Legea energiei electrice și a gazelor naturale, a survenit în acest context dramatic, de criză pandemică și de scumpire a produselor energetice la nivel european. Pe fond, liberalizarea întârziată a pieței de energie, în paralel cu utilizarea prețului reglementat al energiei ca mecanism de protecție, au descurajat investițiile în noi capacități de producție. Astfel s-a perpetuat un deficit energetic cu implicații profunde la adresa securității energetice și ale cărui consecințe le resimțim astăzi, prin expunerea directă la fluctuațiile pieței. Pe termen scurt, sunt necesare măsuri care să prevină comportamentele de piață abuzive, astfel încât situația din energie să nu degenereze într-o criză energetică, cu implicații devastatoare pentru întreaga economie.
În acest sens, dincolo de politicile necesare protejării consumatorilor vulnerabili, atât a celor casnici, cât și a consumatorilor industriali, se impun revizuite radical acele proceduri și comportamente de piață care induc deficiențe și amplifică discrepanțele la nivelul dinamicii prețurilor. În context, ANRE și Consiliul Concurenței au un rol cheie, de care trebuie să se achite cu precădere în această perioadă.
Este însă esențial ca măsurile corective din prezent să nu inducă efecte adverse asupra dezvoltării sectorului energetic pe termen mediu și lung, să nu descurajeze investițiile în noi capacități de producție ori să pericliteze siguranța în aprovizionarea cu energie și securitatea noastră energetică. În acest sens, măsurile de intervenție trebuie armonizate în plan european și puse în acord cu legislația europeană, astfel încât problemele comune în plan european să fie tratate prin soluții naționale convergente, care să atenueze dezechilibrele de pe piețele energetice, nu să le accentueze.
Provocări în privința securității energetice
• Ceea ce se întâmplă acum pe piața gazelor naturale și a energiei electrice constituie un semnal de alarmă la nivel european, care trebuie să aibă un ecou puternic la nivelul strategic al deciziilor de politică în domeniu. Acest context energetic postpandemic pune sub semnul întrebării însăși poziția UE pe harta competitivității economice și a securității energetice. • Urmare a creșterii puternice a prețurilor la energie, pe fondul asumării celor mai ambițioase ținte de tranziție verde și obiective de dezvoltare durabilă, prin politicile de mediu europene, competitivitatea economică a Uniunii va avea puternic de suferit în competiția la scară globală. Pe fondul creșterii și menținerii prețurilor la energie la un nivel ridicat, cele mai puternice industrii europene ar putea ajunge să recurgă la relocări sau investiții în noi capacități de producție în afara UE. • Problema pe fond ține de dependența energetică deja critică a UE, în raport de care trebuie accelerate investițiile în proiecte energetice curajoase și de amploare, pentru asigurarea securității energetice la nivelul Uniunii, dar și cu scopul de a reduce povara cu care energia scumpă apasă în prezent asupra calității vieții în țările membre. • Este momentul T0 în energie pentru întreaga Uniune, moment care ar putea redeschide subiecte profunde și cu mize pe termen lung, cum ar fi o eventuală reașezare a calendarului și a țintelor de tranziție verde, sau chiar recalibrarea de tip fine tuning a politicii certificatelor verzi, care vedem acum că are impact direct asupra competitivității industriilor europene. • Contextul în care ne aflăm oferă perspectivele de regândire a securității energetice, cât și premisele rearanjării priorităților de independență energetică, la nivelul întregii Uniuni. Este necesar un răspuns coordonat la o situație critică post-criză, ce amenință sistemic economiile europene. • Paradoxul României este că, deși beneficiem de un grad comparativ înalt de independență energetică, ritmul de creștere a prețurilor la energie este disproporționat de ridicat. Însă piața internă este reflectarea calității în actul de reglementare și control de la nivel național. Performanța pieței este, în ultimă instanță, expresia fidelă a calității arhitecturii instituționale și a deciziilor administrative în plan sectorial. • În paralel cu decizia de a interveni prin măsuri punctuale de protecție a consumatorilor vulnerabili, strategia de urmat trebuie să se bazeze pe analiza profundă a oportunității de revizuire a modului de organizare și funcționare a pieței, astfel încât concurența să genereze beneficii mutuale, iar fenomenul de „sărăcie energetică”, ce riscă să afecteze milioane de români, să fie evitat în mod sustenabil.
• Din perspectiva creșterii economice și a stabilității financiare, trebuie luat în calcul impactul scumpirii produselor energetice asupra firmelor, întreprinderi mici și mijlocii, dar și marea industrie, a căror competitivitate va fi puternic afectată în absența măsurilor compensatorii, cu riscul ca prețurile energiei să antreneze o spirală inflaționistă greu de strunit, deja amenințătoare pentru stabilitatea financiară și macroeconomică. • Din perspectiva procesului de tranziție energetică, pe care și România și l-a asumat alături de celelalte state membre, criza energetică actuală este momentul adevărului în materie de Green Deal european, iar provocările actuale pot fi transformate în oportunități reale, dat fiind imperativul reformelor și investițiilor pentru funcționarea competitivă a sistemului energetic și asigurarea securității energetice la nivel național și european.
Încet, încet, economiile diferitelor țări ale lumii încep să-și revină de pe urma șocului pandemic și, acomodându-se cu noile realități, să-și caute nișele adecvate pentru necesara sporire a producției materiale și a serviciilor. Principalele direcții ale eforturilor, în acest scop, sunt retehnologizarea, reducerea consumului de energie, recursul la strategii bazate pe valorificarea inteligenței artificiale și, pe măsura posibilităților, reducerea poluării prin activități ecologice, prietenoase față de mediul înconjurător.
Prognozele privind dezvoltarea economică în următorii ani variază de la țară la țară, în funcție de datele concrete, de starea actuală a economiei, precum și de optimismul și de hotărârea managerilor. În ce privește economia Rusiei, de pildă, se estimează că, chiar dacă nu s-ar lua nicio măsură de stimulare, creșterea inerțială a acesteia, în deceniul 2021-2030, va fi de 2 la sută anual („Rossiiskaia Gazeta”, din 22 septembrie 2021). Dar guvernanții ruși doresc un spor anual de cel puțin 3 la sută așa că, pentru anumite ramuri, sunt preconizate măsuri de circumstanță.
Un element important al strategiei de redresare economică trebuie să fie, în opinia președintelui Băncii Centrale din Rusia, Elvira Nabiullina, reducerea superinflației determinate de iminenta relansare a cererii de produse și servicii, stopată, în ultimii ani, de blocajul pandemic. Nesiguranța așteptărilor și prognozele pesimiste complică lucrurile. Chiar dacă în anumite sectoare inflația este, în prezent, scăzută, zvonurile alarmiste pot determina, ca măsuri de asigurare pentru viitor, majorarea prețurilor multor produse. Managerii sau consumatorii de rând încep să-și facă rezerve mai mari, risipind bani necesari pentru alte cheltuieli, inclusiv investiții și impulsionând suplimentar escaladarea procesului inflaționist. De aceea, subliniază Elvira Nabiullina, este necesară reținere în emiterea prognozelor de către autorități, precum și mai mult calm și optimism din partea agenților economici.
Soundwaves este un proiect care are ca scop să aducă schimbare în industria muzicală, prin beneficii adunate într-un pachet foarte ușor de folosit, inovator și atrăgător pentru utilizatorii care se vor folosi de platformă.
Când ne referim la industria muzicală, în primul rând, ne referim la artiști, ei fiind nucleul acesteia. De-a lungul timpului, s-a putut observa o tendință de monopol din partea caselor de discuri, fără posibilitatea descoperirii unor noi muzicieni sau de a le oferi acestora oportunități de marketing, networking sau revenue. Mai mult decât atât, soluțiile existente pe piață ori nu sunt destinate exclusiv conținutului muzical (aici ne amintim de platforme precum Patreon, Onlyfans), ori se îndreaptă mai curând spre cei cu o bază de fani deja existentă. Acest lucru ni s-a validat și la Mastering the Music Business 2021, în workshopurile organizate și discuțiile avute cu persoanele prezente, majoritatea artiști la început de drum cu nevoi, neclarități și dornici de a vedea o nouă direcție a industriei muzicale.
Soundwaves este un proiect care are ca scop să aducă schimbare în industria muzicală, prin beneficii adunate într-un pachet foarte ușor de folosit, inovator și atrăgător pentru utilizatorii care se vor folosi de platformă.
Am stat de vorbă cu Mihai Lazăr, CEO și co-founder al Soundwaves App, care încă de la începutul dialogului ne-a împărtășit că principalul scop al platformei este „o soluție completă pentru artiști care să fie fun și entertaining pentru useri”.
La întrebarea „cum a apărut Soundwaves și cine sunteți voi?”, Mihai, cu un zâmbet mulțumit pe față, ne-a răspuns că, în urmă cu patru ani, când a deschis salonul de tatuaje, el era om de marketing, PR, account manager, stătea la recepție, mergea la evenimente, făcea tatuaje temporare și campaniile pentru brandurile cu care a avut parteneriate. Mai apoi, i s-a alăturat prietenul său din copilărie, Radu Lupescu, în calitate de COO, iar de atunci lucrează constant împreună pentru a construi Soundwaves App. Au luat alături de ei și o echipă de cinci programatori împărțiți pe două module, unul dintre acestea lansându-se în septembrie și cel de-al doilea la Wolves Summit în Polonia, în octombrie 2021.
Mergând puțin mai departe în discuție, dar și în timp, am vrut să aflăm cum a afectat pandemia salonul de tatuaje. Răspunsul lui Mihai a venit natural: „Când a venit pandemia, în martie, ne-am așteptat să se închidă saloanele de tatuaje, ne-am luat concediu”, apoi ne-a povestit despre cum începuseră să se pregătească pentru festivaluri, iar cu fiecare anunț oficial de anulare, dorința de a se putea desfășura în condiții normale creștea. Pentru că adaptabilitatea îl caracterizează, primul gând a fost să regândească direcția spre care se îndrepta atunci, iar astfel a încercat să dezvolte un magazin online care îmbină iubitorii de festivaluri cu iubitorii de tatuaje. Brandul se numea Your Inkstinct, pentru că motto-ul lor a fost și rămâne „Trust your inkstincts”. Proiectul a rămas doar clienților fideli pentru că ideea fusese una prea ambițioasă de realizat atunci, dar poate în câțiva ani va avea parte de o relansare.
Când restricțiile s-au ridicat și saloanele de tatuaje au putut să își reînceapă activitatea, în primele două săptămâni au avut încasări mai mari decât în trei luni consecutive ale anului precedent. „A fost un boom de clienți și încasări și am început să progresăm. Fiind noi pe piața tatuajelor din România, trebuie să progresăm constant. Sunt pași și trebuie să treacă o perioadă ca lumea să aibă încredere. Asta se întâmplă constant cu baza de clienți pe care o strângem. Când o persoană dorește să se tatueze la salon, oferim în primul rând o experiență, iar noi la Soundwaves oferim experiențe superplăcute”.
În cronologie urmează apariția ideii de Soundwaves App, aplicația menită să aducă laolaltă artiști și ascultători, clădind o punte ușor de accesat și folosit pentru aceștia. La scurt timp, Mihai și-a înscris ideea la InnovX BCR, acceleratorul de business. Dacă ar fi să descrie experiența succint, dar cuprinzător, ar spune „Cel mai bun lucru care s-a întâmplat în ultimii ani”. Nu folosește de obicei superlative, dar susține că „după șase săptămâni sau aproape trei luni, cât a durat pentru noi, înțelegi backgroundul tău și lucrurile pe care le-ai făcut, ce a mers bine și ce nu, te ajută să înțelegi structura unui business de la prima idee pe care o tragi pe foaie până la momentul în care ajungi să ai deja foarte multe încasări și poți să vizualizezi foarte bine”.
Pentru Mihai a fost important și feedbackul primit, întotdeauna constructiv, pentru că „doar așa scalăm”. Acesta menționează și mentorii din program, pentru că prin aceștia a reușit să valideze ideea prin reacțiile pe care le-a primit, astfel îndreptându-se spre eficientizarea proceselor. Cât despre nevoile pe care le-au avut, după InnovX BCR nu mai erau nevoi, ci se transformaseră deja în lucru întru împlinirea acestora, fie că ne referim la parteneriate, investiții, la un model de business bine structurat sau la MVP-uri.
Evenimentul pe care Mihai și-l amintește cu drag și emoție este Demo Day, pentru că aici s-au cununat cele trei luni de muncă și tot timpul de dinainte. A fost primul eveniment de acest gen pentru ei, dar promit că nu va fi și ultimul. Și-au susținut pitch-ul în fața juriului, companiilor, echipei și urmăritorilor de pe Facebook. Ar mai fi vrut să aibă 15 secunde, dar susțin că se vor îmbunătăți dățile viitoare, când vor livra un pachet mai compact. A urmat ceremonia de premiere, la care aceștia sperau la unul dintre locurile 1-5. Când s-a strigat locul 5, dar nu era numele lor, aveau speranța că vor fi următorii. S-au strigat și locurile 4 și 3, moment în care se instalase descurajarea. Când la locul 2 s-a strigat Soundwaves, auzul numelui a venit cu satisfacția muncii, un eveniment de acest gen fiind, în sinea lui, doar „o mare bucurie”.
Vorbind despre realizări, prima de menționat este InnovX BCR, urmată de 44.000 de useri activi, discuții cu potențiale branduri mari și globale, în special conexiunea cu un brand global de băuturi răcoritoare cu care se află în discuții pentru viitoarele campanii. Mihai spune cu modestie că „nu sunt neapărat realizări mărețe, dar reprezintă inovare și reprezintă viitor pentru că suntem o companie early stage & first movers în domeniul acesta și avem nevoie de cât mai multe oportunități, fiind responsabilitatea noastră să le transformăm în succese demne de menționat”.
Soundwaves va fi prezent și la Wolves Summit în Polonia, participare câștigată în urma rezultatelor din cadrul acceleratorului. „În Polonia o să fim prezenți și o să ne susținem pitch-ul pe main stage. O să fie unul care o să impresioneze și o să ridice oamenii în picioare pentru că noi oricând am avut ocazia și oricând am avut de livrat, am livrat”. Soundwaves se bazează pe emoție, profesionalism, curaj, susținute de date clare, dar emoția este cea care primează.
Viitorul este mai aproape decât ne imaginăm, iar cei doi și-au făcut deja planurile referitoare la acesta. La 6 luni de la lansare, se așteaptă la 500.000 de useri, dar cel mai important este ca artiștii să se identifice cu aplicația și să o folosească ca să se promoveze, pentru că aceasta este destinată în primul rând lor. De asemenea, cred că feedbackul constant, încă din varianta beta, îi va ajuta să acopere toate nevoile identificate.
Un alt plan este să ridice o investiție de 400.000 euro. În alte cifre, în 2023 se preconizează 7 milioane de useri, urmând ca în 2024 să ajungă la 30 de milioane de utilizatori globali. Iau în calcul și integrarea podcasturilor și industriei de blockchain. Un alt proiect de menționat, gata să fie lansat într-un an și jumătate, se referă la soundhipe-uri, cam cum erau CD-urile pentru industria muzicală în urmă cu ceva timp. Au început deja să demareze o campanie cu Kaufland România și sunt invitați la marile festivaluri și la alte evenimente, iar nouă nu ne rămâne decât să privim cu interes și entuziasm parcursul lor și implementarea viitoarelor concepte.
În urma discuției cu Mihai, ni se reconfirmă faptul că muzica, de orice tip și sub orice formă, ne aduce împreună, Soundwaves App fiind ideea inovativă menită să perpetueze legăturile între artiști, oferindu-le vizibilitate și soluții de marketing eficiente, gata de expus în fața publicului larg.
Articol de Bianca Păcurar, assistant project manager în cadrul InnovX BCR
În ultimii patru ani, tehnologia blockchain s-a extins cu o rapiditate extraordinară într-un număr impresionant de industrii, fiind din ce în ce mai recunoscută pentru avantajele incontestabile pe care le poate aduce atât în startupuri, cât și în marile corporații. Pe măsură ce blockchainul s-a dezvoltat și maturizat ca tehnologie, oamenii au început să înțeleagă potențialul imens al acesteia, cu mult peste Bitcoin, criptomoneda de la care a început totul.
În contextul în care startupurile încep să adopte tehnologia blockchain în domenii din în ce mai diverse, nu ne surprinde deloc faptul că industria de freelancing nu face excepție la acest capitol. Cu o creștere de 150% în ultimii ani și o dimensiune estimată a pieței globale de 9.192,9 milioane USD până în 2026, de la 3.393,5 milioane USD în 2019, există cu siguranță nevoie pe piață de soluții inovatoare pentru a optimiza și a se adapta la o rată de dezvoltare atât de accelerată. De asemenea, merită menționat și faptul că pandemia a adus o creștere de 5 ori mai mare decât cea precedentă.
Trecem acum la compania Veelancing, un startup românesc ce își propune să sprijine comunitatea crescândă de freelanceri printr-o nouă platformă dedicată acestora. Soluția promite să reducă decalajul dintre freelanceri și angajatori, rezolvând în același timp și unele dintre principalele probleme ce au afectat această industrie: întârzierile semnificative în asistența pentru clienți, mecanismele incerte de soluționare a litigiilor sau taxele ascunse. Profitând de multiplele avantaje ale tehnologiei blockchain pe care platforma este construită, Veelancing are ca scop atât facilitarea interacțiunii directe, cât și transparența absolută dintre angajatori și freelenaceri.
Compania a fost fondată în 2019 de către Ștefan Vanea, Sorin Anghelescu și Serghei Fedot, o echipă pasionată, cu o vastă experiență în dezvoltarea de aplicații. Cei trei au pornit afacerea dintr-un simplu subsol, ajungând să își mărească echipa la 11 oameni talentați, care împărtășesc aceeași viziune. De la membri cu foarte multă experiență la tineri extrem de talentați și ambițioși, echipa lor este în continuă creștere.
În ceea ce privește motivația din spatele startupului, Ștefan Vanea, CEO al Veelancing, ne-a detaliat contextul în care a luat naștere soluția: „Este o poveste amuzantă aici. De fapt, am fost motivați de propria noastră frustrare cauzată de interacțiunile cu diverse companii. În timp ce încercam să fac afaceri, am dat peste tot mai multe companii ale căror servicii și/sau asistență pentru clienți erau slabe calitativ. Astfel, am decis, alături de alți colegi care îmi împărtășeau perspectiva, că trebuie să oferim o nouă soluție la problemele cu care ne-am confruntat.
Pentru a face acest lucru, ne-am uitat la segmentul de freelancing de pe piața locurilor de muncă și am început să ne dezvoltăm platforma pe baza feedbackului de la freelanceri nemulțumiți de situația lor actuală. Cu toate acestea, ne-am asigurat că implementăm și feedbackul din partea cealaltă – și anume, persoanele care au nevoie să angajeze în mod constant freelanceri”. Astfel, în contextul anului 2018, când piața crypto s-a bucurat de cea mai substanțială creștere de până atunci, Ștefan și-a achiziționat o serie de aparate de minat și a început să se documenteze serios în această direcție.
Concurența de pe piață este una destul de semnificativă, însă Veelancing își concentrează atenția pe securitate și crearea unei comunități. Avantajul principal al tehnologiei blockchain pe care este construită platforma este acela că elimină cu totul nevoia unei terțe părți care să medieze disputele dintre freelancer și angajator. De acest lucru se ocupă contractele digitale inerente acestei tehnologii. Acestea sunt programe stocate în blockchain, rulând atunci când este îndeplinită o serie de condiții prestabilite ce sunt convenite de către utilizatori prin formularul pe care îl completează în cadrul platformei.
Un alt avantaj îl constituie imuabilitatea pachetelor de informații înregistrate în aplicație, asigurând încă un strat important de securitate pentru utilizatori, atât freelanceri, cât și angajatori. Subiectul securității digitale este unul de care Ștefan Vanea este extrem de pasionat, acesta observând pe piață tendința companiilor de alege soluții standard la un preț mai mic, punând astfel în pericol informații sensibile.
Ca orice alt demers, nici Veelancing nu a fost scutit de provocările ce au apărut. „Nu am întâmpinat multe dificultăți de-a lungul drumului, în afară de crearea propriei infrastructuri – serverele noastre fizice, intranet etc. Cu toate acestea, cel mai greu (și cel mai esențial) lucru, din punctul meu de vedere, a fost să adun echipa pe care o avem acum, menținându-i motivați și creând o structură și un set de instrucțiuni pe care toată lumea s-a simțit confortabil să le urmeze”, ne-a povestit Ștefan Vanea. Dificultățile întâmpinate pe partea tehnică provin din standardul extrem de înalt setat de Veelancing cu privire la tehnologia dezvoltată, aceștia alegând să se bazeze pe produse proprii, construite de la zero, pentru a avea cât mai mult control asupra calității platformei.
Pentru a depăși dificultățile întâmpinate pe parcurs și pentru a-și perfecționa soluția înainte de marea lansare planificată pentru octombrie 2021, compania a participat în cadrul cohortei Grinders a acceleratorului InnovX BCR. Din peste 190 de aplicații și 20 de participanți aleși pentru un bootcamp intens de 6 săptămâni, echipa Veelancing s-a numărat printre cei 10 câștigători ce s-au alăturat comunității de alumni.
„Programul InnovX BCR ne-a ajutat să ne îmbunătățim într-o varietate de domenii. În primul rând, am aplicat ceea ce am învățat pentru a ne optimiza planul de afaceri, precum și strategiile de viitor în ceea ce privește R&D-ul. În plus, am învățat noi modalități de a ne eficientiza eforturile, asigurându-ne că nicio secundă nu este pierdută. Nu în ultimul rând, am avut ocazia de a întâlni alți profesioniști ce ne-au împărtășit opiniile – formând parteneriate cu două companii în acest proces”, ne-a povestit Ștefan. Pentru a asigura nivelul înalt de securitate și stabilitate al platformei, aceștia au ales o soluție hibrid, combinând soluția de Blockchain Public Ethereum cu blockchainul privat Modex, unul din cele două parteneriate cheie formate în cadrul acceleratorului InnovX BCR.
Determinarea și pasiunea de care dau dovadă în fiecare zi, împreună cu experiența și rețeaua de inovatori InnovX BCR s-au dovedit a fi ingredientele cheie ce i-au ajutat să depășească provocările și să perfecționeze ambițiosul ecosistem dedicat freelancerilor.
„Nu a fost ușor, dar am reușit să trecem peste obstacolele menționate cu ajutorul acceleratorului InnovX BCR – printre alte oportunități apărute. De asemenea, nu am fi putut ajunge unde suntem acum fără partenerii noștri, parteneri care ne-au susținut la fiecare pas. De cele mai multe ori, lucrul de care aveam nevoie era un punct de vedere nou de la cineva care nu era implicat direct în proiect și care avea o viziune obiectivă asupra acestuia”, a povestit co-fondatorul Veelancing.
Roadele muncii ambițioasei echipe nu au ezitat să apară: „În primul rând, sunt mândru de echipa mea extraordinară, care a fost alături de mine la fiecare pas. Ne-am dezvoltat rapid și fără probleme mari. Echipa mea este principalul motiv pentru care suntem aici acum!
Pe lângă asta, suntem mândri că am reușit să dezvoltăm propria infrastructură și aplicație, ambele construite de la zero de către noi. De asemenea, suntem mândri de parteneriatele noastre cu Modex și Microsoft, ambele fiind facilitate de acceleratorul InnovX BCR”, a detaliat Ștefan Vanea.
Cel mai recent eveniment marca Veelancing a avut loc în data de 2 septembrie, la sediul lor din Mindspace. Scopul acestuia a fost să reunească atât comunitatea de freelanceri, cât și pe cea de angajatori pentru a aduce în discuție dificultățile întâlnite actual de către comunitatea de freelanceri.
Articol de Gabriela Onuțu, assistant project manager în cadrul InnovX BCR
1. Necesitatea modernizării și echilibrării domeniului managerial în învățământul superior
1.1. La nivel global, pe plan mondial
În ultimii ani au fost mai multe inițiative ale unor foruri sau instituții de prestigiu privind remodelarea managementului și a învățământului managerial. Între acestea menționăm:
a) Renegade Brigade Manifesto, în 2009, inițiat de Harvard Business School, cu participarea a 136 de profesori, consultanți, manageri de top din SUA, Europa și Canada, în care:
Se afirmă că managementul actual, produs în secolul trecut, și-a epuizat posibilitățile de dezvoltare
Se identifică 25 de „management’s grand challenges”
Se schițează un itinerar pentru reinventarea managementului, pentru construirea managementului 2.0 (G. Hamel, Moon Shots for Management, HBR, 2009, February)
b) Carnegie Foundation Report – Rethinking Undergraduate Business Education, în 2011, în care pe baza unei analize complexe se afirmă că învățământul managerial trebuie regândit din temelii, întrucât prea adesea se bazează pe o abordare îngustă și eșuează în a răspunde solicitărilor studenților privind numeroase aspecte importante, în a fi creativ și în a înțelege poziția firmelor într-un context instituțional mai cuprinzător (https://cepa.standford.edu/content/rethinking-upgraduate-business).
c) The Compact for Responsive and Responsable Leadership – a Roadmap For Sustainable Long-term Growth and Opportunity, în 2017, elaborat cu participarea a peste 100 „leading business men” și adoptat de participanții la Forumul de la Davos, în 2017, prin care se argumentează necesitatea regândirii managementului prin prisma principalilor stakeholderi implicați, a trecerii pe primul plan a viziunilor și abordărilor pe termen lung, a promovării unui nou leadership, a încorporării în cadrul său a rezultatelor digitalizării și a celorlalte cunoștințe de top care sunt generate într-un ritm din ce în ce mai alert (http://www3.weforumorg/does/media.AM17/The compact for responsive and responsable leadership, 09.01.2017, pdf).
d) Manifestul – Changing the Course of Management Development: Combining Excellence with Relevance, elaborat și lansat în 2018 de CEEMAN, organizație internațională care are240 membri reprezentând instituții din Europa Centrală și de Est, Rusia, Asia Centrală, China, Africa, America Latină, Europa de Vest și SUA, în care SAMRO este membru din 2012.
În cadrul manifestului se identifică 7 deficiențe:
1) Diminuarea atenției acordate învățării, comparativ cu cea acordată publicării rezultatelor cercetării.
2) Răspândirea pe scară largă a considerării revistelor de tip A (ISI) ca fiind „new gold standard” al calității managementului.
3) Îngustarea „excelenței” și „relevanței” numai la publicarea în reviste de tip A.
4) Îngustarea criteriilor de promovare pentru cadrele didactice, la publicări în reviste de tip A.
5) Acreditarea instituțiilor academice după un singur model „bun la toate”, centrat pe reviste tip A.
6) Insuficienta adaptare a educației manageriale la schimbările contextuale din ultimii 20 ani.
7) Teoria managerială este „deconectată” de practica din organizații.
Aceste deficiențe se manifestă în contextul următoarelor tendințe nefavorabile managementului conturate în ultimele decenii:
Cercetările pentru a publica mai mult decât excelența în învățare.
Metodologiile de cercetare cantitativă deductivă mai mult decât cercetarea inductivă calitativă.
Precizia metodologică mai mult decât pertinența conținutului (substanței) managementului.
Specializarea pe discipline de ramură și pe funcții manageriale mai mult decât abordările holistice integrative.
Teoria mai mult decât practica managerială.
„Recunoașterea” de către colegii universitari mai mult decât construirea de punți cu comunitatea de afaceri.
Inițiativele menționate nu sunt singulare, fiind prezentate în spațiul public și de alte prestigioase organizații, cum ar fi:
The Academy of Management din America de Nord, în studiul Dare to Care (2018), unde se pledează pentru schimbări de esență în teoria și învățământul de management.
Community for Responsible Research in Business and Management, care în 2017 a lansat Manifesto Horizon 2030, unde în esență se regăsesc puncte de vedere similare sau foarte apropiate de cele pe care le-am punctat anterior.
1.2. La nivel național, în România
Fără îndoială, elementele enunțate în paragraful anterior sunt valabile și pentru managementul și învățământul managerial din România. Analizele noastre, axate pe situația învățământului și cercetării manageriale din țara noastră, au permis identificarea mai multor aspecte esențiale care fac stringentă modernizarea și echilibrarea sa. Succint acestea pot fi rezumate astfel:
manuale de management prea puține și neactualizate suficient, majoritatea elaborate de cel puțin un deceniu;
studii de caz care să reflecte realitățile din companiile și celelalte organizații din România prea puține, majoritatea reflectând realități manageriale, economice, tehnice, sociale și informatice din deceniile trecute;
puține simulări și jocuri manageriale computerizate sau „clasice”, cele mai multe datând dinainte de anul 2000;
absența cvasitotală a ghidurilor pentru cadrele didactice care predau disciplinele de management, ceea ce afectează negativ calitatea cursurilor și seminariilor (teaching-ul);
absența cvasitotală a ghidurilor de învățare (learning) pentru studenții și cursanții în management, ceea ce face dificilă asimilarea și utilizarea conceptelor, sistemelor și metodelor manageriale, mai ales a celor de complexitate medie și ridicată;
focalizarea cercetării manageriale – la fel ca și în alte țări – asupra unor elemente manageriale de detaliu, care se pretează la cuantificări, pentru a putea fi valorificate prin articole publicate în reviste ISI;
puținătatea cercetărilor privind aspectele majore – teoretice și pragmatice – ale managementului și cercetărilor care să aprofundeze modernizarea conținutului managementului organizațiilor în condițiile trecerii la economia bazată pe cunoștințe, la digitalizare, absolut necesare pentru modernizarea cursurilor, seminariilor și laboratoarelor de management;
apelarea pe scară redusă în învățământul superior, la manageri, întreprinzători și specialiști de vârf din companiile autohtone și la „best practices” manageriale dezvoltate și utilizate de aceștia.
2. Provocări și obiective strategice societale generate de criza COVID-19
2.1. Provocări majore în economie și societate
În opinia noastră, principalele schimbări și provocări generate de COVID-19 sunt următoarele:
prezervarea sănătății populației a devenit prioritatea numărul unu în cvasitotalitatea țărilor;
rolul și impactul factorilor medicali s-au amplificat foarte mult în societate, în special în economie;
contactele, comunicațiile și fluxurile umane directe s-au redus foarte mult;
extinderea accelerată a activităților în mediul virtual, a digitalizării muncii la domiciliu generatoare de numeroase și profunde schimbări la nivel personal, organizațional și societal;
funcționalitatea societății s-a modificat substanțial, modul de derulare a activităților în cvasitotalitatea domeniilor s-a schimbat într-o măsură apreciabilă, numeroase activități fiind stopate sau reduse ca dimensiune, concomitent cu extinderea accelerată a muncii online;
economia a intrat într-o criză profundă reflectată în închiderea și/sau restrângerea activităților a numeroase companii, în modificarea funcționării companiilor care își mențin activitatea; ca urmare au dispărut numeroase locuri de muncă, s-au diminuat veniturile companiilor, salariaților și statului, a scăzut PIB-ul în toate țările;
toate celelalte componente majore ale societății trec printr-o perioadă de criză, sectoarele medical, educațional, administrativ și ecologic fiind printre cele mai afectate;
oamenii, ca indivizi, sunt foarte stresați datorită precedentelor mutații, percepțiile, așteptările, aspirațiile, motivațiile, perspectivele lor modificându-se, generând adesea schimbări majore în modul de a gândi, decide, acționa și comporta.
2.2 Obiective strategice actuale pentru toate țările, pentru omenire în ansamblul său
Pentru perioada actuală și cea următoare, obiectivele strategice macrosociale pot fi rezumate astfel:
a) stoparea pandemiei cât mai rapid și cu cât mai puține pierderi și dificultăți umane, economice, educaționale, ecologice, culturale etc.
b) stoparea într-o perioadă cât mai scurtă a crizelor generate de pandemie în societate, începând cu cele din economie, sănătate și învățământ.
c) relansarea economiei și a celorlalte domenii care compun societatea pentru a ajunge la normalitate, care va fi o nouă „normalitate” diferită în multe privințe de cea care a fost înainte de pandemie.
d) reechilibrarea vieții personale a oamenilor și restabilirea interacțiunilor umane firești la nivel de familie, organizații și comunități locale, teritoriale, naționale și internaționale.
e) desprinderea învățămintelor ce decurg din pandemia de COVID-19 și utilizarea lor în remodelarea priorităților, structurilor și activităților viitoare pentru a preveni și/sau a face față mult mai bine posibilelor crize majore de diverse naturi.
3. Tendințe manageriale emergente
Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a digitalizării intense a societății se accentuează în management două tendințe aparent și/sau parțial contradictorii.
3.1. Intensificarea virtualizării managementului
Această tendință se manifestă prin proliferarea accelerată a folosirii aplicațiilor online, a transformărilor digitale, a utilizării mai intense a noilor concepte, abordări și instrumente privind inteligența artificială, „internet of things (IOT) and connected devices”, „big data analysis”, „metrics and cloud”, „custom manufacturing and 3D printing” ș.a. Datorită pandemiei s-au înregistrat progrese notabile la un mare număr de manageri și executanți, aceștia depășindu-se limite și cutume tradiționale, referitoare la:
dobândirea și extinderea de cunoștințe necesare folosirii mijloacelor online în munca curentă și în management;
comunicarea și interacționarea prelungită online;
eliminarea reticențelor existente la o parte apreciabilă dintre salariați, mai ales cu vârste mai înaintate și/sau din companii micro sau mici, a fricii chiar asociate utilizării curente în munca cotidiană a comunicării și interrelaționării online;
conștientizarea la un nivel superior a marilor avantaje (reducerea de costuri organizaționale și individuale, rapiditate accelerată a comunicării, economie de timp etc.) ale comunicării și muncii online pentru salariați, organizații și stakeholderii lor relevanți.
dezvoltarea în companii de noi proceduri și aplicații manageriale și de execuție bazate pe digitalizare.
3.2 Intensificarea managementului umanistic
În ultimii ani, în managementul a numeroase entități se acordă o mare atenție omului, personalității sale, necesităților, aspirațiilor, așteptărilor, emoțiilor, relaționării cu alte persoane, inteligenței emoționale, climatului social, ambianței locului de muncă, rezilienței individuale și organizaționale, leadershipului emoțional etc. În condițiile pandemiei, munca la domiciliu, telemuncă, distanțarea socială și celelalte elemente generate de acest flagel au scos în evidență:
necesitatea pentru fiecare individ a contactelor directe, a interrelaționării „face-a-face” cu alte persoane;
efectele negative, psihologice, sociologice, economice etc. pe care predominanța muncii la domiciliu și a muncii online le au asupra salariaților din organizații;
necesitatea și utilitatea pentru organizații și societate de a situa în prim-plan omul în complexitatea sa, de a plasa în centrul proceselor manageriale aspectele umanistice, individuale și de grup, organizaționale și societale.
Aceste tendințe, coroborate cu celelalte mutații societale, cu intensificarea VUCA (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity) implică din partea specialiștilor în management intense eforturi creative și pragmatice, care să valorifice marile oportunități pe care le oferă trecerea la economia bazată pe cunoștințe și transformările digitale. Aceste tendințe reprezintă repere de esență în „reinventarea managementului”, declanșată de specialiștii de vârf din numeroase țări în deceniul anterior.
4. Modificări de esență necesare în învățământul managerial universitar prin prisma noilor realități și provocări societale
În contextul conturării noilor realități generate de pandemie și de necesitatea relansării economice, a dezvoltării economiei bazate pe cunoștințe și a transformărilor digitale care oferă imense oportunități pentru depășirea complexelor probleme actuale și pentru reluarea creșterii economice sustenabile, considerăm că în învățământul managerial universitar trebuie acționat în principal pe patru paliere (vezi figura nr. 1).
4.1 Viziune și abordări de ansamblu ale problematicii manageriale
Pentru a preveni sau diminua substanțial multiplele crize generate de evenimente excepționale – gen pandemia de COVID-19 – structurarea științei și practicii manageriale și conceperea ansamblului proceselor și relațiilor de management trebuie realizate într-o dublă viziune:
a) managementul entităților în condițiile unui context organizațional normal, în care natura și dinamica riscurilor și incertitudinilor sunt cunoscute, predictibile și luate în considerare la un nivel ridicat; este viziunea pe care s-a bazat predominant știința și practica managerială în ultimele decenii;
b) managementul organizațiilor într-un context confruntat cu crize majore, inedite, imprevizibile, care produc mutații de esență atât în societate cât și în organizații; aceasta reprezintă cea de-a doua viziune, care alături de precedenta trebuie să fie prezentă substanțial în știința, învățământul și practica managerială.
Firește, aceste două viziuni care au în vedere și se pot manifesta concomitent în aceeași entitate, care se întrepătrund și care au scopuri comune – creșterea capacității tuturor entităților de a supraviețui, de a fi funcționale, sustenabile și performante – trebuie promovate simultan, într-o manieră pragmatică, eficace și eficientă.
4.2. Conținutul managementului
Pentru modernizarea și eficientizarea conținutului managementului considerăm că se recomandă acționarea pe două planuri:
a) conturarea, pe baza realităților și experiențelor generate de pandemia de COVID-19, a unui nou domeniu managerial, managementul crizelor atipice, cu un puternic conținut multidisciplinar (psihologic, sociologic, comercial, financiar, digital, ecologic etc.), prin care să se învețe cum pot fi anticipate (în măsura în care este posibil) și abordate noile tipuri de crize, cum poate fi mărită reziliența organizațiilor pentru a fi capabile să funcționeze și să performeze la un nivel rezonabil în cazul apariției unei crize atipice, cum poate fi realizată ieșirea rapidă, cu dificultăți și pierderi relativ ușor suportabile de către managementul entităților, stakeholderii lor și societatea în ansamblul său.
b) îmbogățirea problematicii tuturor disciplinelor manageriale – strategii și politici organizaționale, management intraprenorial, managementul organizației, managementul cercetării-dezvoltării, managementul producției, managementul comercial, managementul resurselor umane, managementul comparat etc. – cu noi elemente referitoare la riscuri și incertitudini în general – și cu atenție specială, la cele atipice, cu încorporarea elementelor de management umanistic și inteligență emoțională dezvoltate în ultimii ani și cu luarea în considerare a intereselor și contribuțiilor stakeholderilor relevanți ai entităților. Strategiile, politicile, sistemele manageriale, metodele și tehnicile de management, leadershipul, managementul resurselor umane, cultura organizațională etc. trebuie astfel remodelate încât să fie capabile să ofere entităților un plus substanțial de capacitate în a rezolva provocările și problemele asociate riscului și incertitudinii, atât cele clasice, cât și celor noi, „atipice”.
Trecerea la organizația bazată pe cunoștințe, transformările digitale actuale accelerate, elementele de inteligență artificială, internet of things și celelalte elemente inovaționale conturate în ultima perioadă pot facilita și contribui substanțial în realizarea acestor două mutații majore în conținutul managementului organizațiilor, cu multiple efecte benefice pentru ele și pentru stakeholderii acestora (salariați, clienți, furnizori, finanțatori, comunitate locală, mediu ambiant ș.a).
4.3. Formele de organizare a învățământului managerial
Fără niciun dubiu, învățământul universitar managerial se va baza pe un model hibrid, continuând să fie realizat în cele două modalități practicate și în prezent:
a) învățământul „face-a-face”, în clasă, cadrul didactic împreuna cu studenții sau cursanții fiind în aceeași locație, care fără nicio îndoială este forma educațională cea mai complexă, completă și eficace. Contactul nemijlocit dintre cadrul didactic și studenți, pe de o parte, și între studenți pe de altă parte, pe parcursul seminariilor, laboratoarelor, cursurilor și pauzelor creează o interacțiune umană specifică, care maximizează receptarea de informații, însușirea de cunoștințe, dezvoltarea de know-how, conturarea de viziuni și abordări consistente, inovative și eficace.
b) învățământul „online”, la distanță, care în condițiile pandemiei s-a dovedit că poate asigura la un nivel apreciabil atingerea majorității obiectivelor educaționale. Desigur, învățământul online nu are și nu poate avea eficacitatea învățământului „face-a-face”. El poate fi utilizat în mod complementar învățământului clasic, mai ales în situațiile în care nu este posibilă reunirea cadrului didactic și studenților pe același amplasament. În plus, cheltuielile curente aferente învățământului online sunt sensibil mai mici decât în cel clasic.
Anticipăm că în cadrul modelului hibrid de învățământ se va înregistra o tendință de creștere a învățământului online determinată de mai mulți factori:
permite accesul la învățarea managerială de tip universitar și postuniversitar a persoanelor care nu dispun de timpul și/sau resursele financiare pentru a se deplasa la universitate;
costurile curente ocazionate de învățământul online pentru universitate sunt sensibil mai mici decât în sistemul clasic;
învățământul online poate genera mai multă flexibilitate în realizarea pregătirii manageriale de către studenți și manageri, prin oferirea de opțiuni tematice și de metode mai variate. Spre exemplu, sistemul de învățare managerial PLC (personal learning cloud) utilizat în Canada de un grup de profesori – între care unul român – este un foarte bun produs didactic, având patru caracteristici majore – personalizat, socializat, contextualizat și transparent, prezentând numeroase avantaje și bucurându-se deja de aprecieri notabile.
Valorificarea la un nivel ridicat a multiplelor potențe și avantaje ale învățământului managerial online, în condiții de performanțe educaționale ridicate, implică conceperea și implementarea unui nou model de învățământ, ale cărui componente sunt inserate în figura nr. 2.
4.4. Metodele didactice utilizate
În cadrul învățământului managerial universitar se vor utiliza în continuare două categorii de metode didactice:
a) Metodele clasice, focalizate pe transmiterea și receptarea de informații. Prelegerea la cursuri, discuțiile la seminarii, lecturarea cursurilor scrise ș.a. vor continua să reprezinte o componentă importantă a învățământului managerial, întrucât prin intermediul lor se furnizează studenților fondul principal de informații care vor forma conținutul fiecărei discipline, facilitând perceperea, înțelegerea și fixarea acestora de către studenți. În plus, din ce în ce mai frecvent cadrele didactice, prin folosirea cu profesionalism a acestor metode, asigură într-o măsură crescândă și dezvoltarea de cunoștințe, însușirea de competențe și dezvoltarea de abordări manageriale eficace.
b) Metodele active, axate pe interacțiune, cunoștințe și abilități, pe dezvoltarea capacităților de analiză și rezolvare de probleme, de a conlucra coeziv, creativ și eficace cu alte persoane, de a proiecta și implementa soluții manageriale eficace, vor deține o pondere din ce în ce mai mare. Studiile de caz, role playing-ul, simularea, jocul managerial, proiectul managerial sunt câteva dintre cele mai utilizate și eficace metode active.
În perioada următoare, utilizarea celor două categorii de metode didactice va continua să coexiste în universități, fiecare având avantaje specifice de neînlocuit, ele fiind complementare în multe privințe. Tendința de extindere a utilizării metodelor didactice active manifestată în ultimele decenii va continua și după pandemia de COVID-19. Mai mult, focalizarea pe cunoștințe specifice noii economii și digitalizarea accelerată, noutăți esențiale ale prezentului și viitorului, vor face concomitent mai necesară, mai posibilă și mai eficace proliferarea metodelor active de învățământ managerial.
Realizarea unui mixaj rațional între cele două categorii de metode, dinamic și flexibil, ținând cont de obiectivele educaționale specifice fiecărei discipline manageriale și de evoluțiile contextuale, este condiționantă pentru realizarea unui învățământ managerial de calitate.
Ansamblul modificărilor punctate trebuie să aibă ca finalitate furnizarea de către învățământul universitar de management de absolvenți, care să devină într-o perioadă scurtă manageri și specialiști manageriali (în organizare, resurse umane, previziune etc.) eficaci, pragmatici, adaptivi, flexibili, creativi, intraprenoriali, într-un cuvânt performanți. Concomitent, învățământul universitar managerial, în conformitate cu tendința de învățare continuă pe tot parcursul vieții, va trebui să se orienteze și mai mult asupra perfecționării managerilor și specialiștilor în diverse domenii ale managementului din organizații. Aceștia reprezintă o piață educațională majoră, care se va dezvolta în ritm accelerat în România, similar cu evoluțiile din țările dezvoltate. Pentru a răspunde acestei evoluții, universitățile care au segmente de învățământ managerial vor trebui să proiecteze sisteme speciale care să valorifice aceste oportunități, satisfăcând la un nivel ridicat această majoră provocare societală.
Fără îndoială, elementele cuprinse în punctul nostru de vedere privind schimbările din învățământul managerial universitar nu epuizează multitudinea aspectelor implicate. Ele constituie – alături de elementele prezentate și în celelalte puncte de vedere ale specialiștilor Societății Academice de Management din România – contribuții la modernizarea managementului corespunzător noilor realități generate de pandemie, de trecerea la economia inteligentă bazată pe cunoștințe și de intensele transformări digitale actuale (vezi lucrarea O. Nicolescu, I. Popa, D. Dumitrașcu – coord. Abordări și studii de caz relevante privind managementul organizațiilor din România în contextul pandemiei de COVID-19, Prouniversitaria, București, 2020, 235 p.).
5. Repere pragmatice ale demersului de modernizare și echilibrare a învățământului managerial
Pe baza ansamblului elementelor prezentate în paragrafele precedente și a analizei învățământului și cercetării manageriale din universitățile din România, am formulat un set de direcții de perfecționare. În formularea acestora am avut în vedere cele trei funcții principale ale învățământului managerial universitar:
– de educație managerială
– de cercetare științifică
– de agent al schimbării în societate.
Realizarea fiecărei funcții implică seturi de elemente conceptuale și operaționale specifice.
5.1. Îmbogățirea strategiilor și politicilor universitare
Includerea în strategiile și politicile universităților, facultăților și departamentelor de prevederi privind realizarea în domeniul managementului de manuale, culegeri de studii de caz, simulări, jocuri manageriale și teste, ghiduri de învățare pentru cadre didactice și studenți.
5.2. Revederea planurilor de cercetare
Introducerea în planurile de cercetare ale universităților, facultăților, departamentelor și centrelor de cercetare de teme majore privind managementul organizațiilor și principalele sale domenii în ansamblul lor, precum și componentele esențiale ale acestora.
5.3. Modernizarea planurilor de învățământ și a curriculelor disciplinelor de management
Modernizarea se recomandă să aibăîn vedere focalizarea pe abordările manageriale de top și luarea în considerare a impactului trecerii la societatea și economia bazate pe cunoștințe, a digitalizării, a inteligenței artificiale, robotizării și celorlalte tendințe majore – științifico-tehnice și economico-sociale – care se manifestă în organizații și în mediul acestora.
5.4. Revederea criteriilor de evaluare și promovare a cadrelor didactice
Completarea criteriilor de promovare a cadrelor didactice din domeniul managementului prin luarea în considerare a elaborării și publicării manualelor, culegerilor de studii de caz, simulări, jocuri manageriale și teste, ghidurilor de învățare pentru profesori și ghidurilor pentru studenți, pentru disciplinele de management.
5.5. Motivarea prin premii și distincții
Instituirea la nivel de departamente, facultăți, universități și la nivel național de premii și distincții stimulative pentru cele mai performante manuale, culegeri de studii de caz, simulări, jocuri manageriale și teste, și respectiv, ghiduri de învățare pentru cadre didactice și studenți.
5.6 Criterii de evaluare instituționale mai consistente și acreditări echilibrate
Completarea criteriilor de evaluare și acreditare a programelor de licență, masterat, doctoratcu profil managerial, cu elemente privitoare la manualele didactice, studiile de caz, simulări, jocuri și simulări manageriale și ghidurile de învățare destinate cadrelor didactice și studenților.
Perfecționările prezentate se recomandă să fie concepute și operaționalizate având în vedere cele patru caracteristici definitorii ale pedagogiei moderne formulate de A. Huxely:
gândire critică
comunicare
colaborare
creativitate
Perfecționările trebuie să asigure concomitent creșterea relevanței și impactului în educația și cercetarea managerială din învățământul superior, cu efecte benefice substanțiale și pentru practica managerială din toate entitățile care compun societatea și economia din România.
Operaționalizarea ansamblului elementelor prezentate în acest studiu necesită din partea factorilor decizionali și a cadrelor didactice din sistemul educațional decizii, acțiuni și comportamente care să fie concomitent inovative, intraprenoriale, agile și colaborative. Învățământul managerial, la fel ca și celelalte componente ale învățământului universitar, trebuie el însuși să-și remodeleze managementul, focalizându-l puternic atât asupra stakeholderilor relevanți interni (manageri universitari, cadre didactice și studenți), cât și externi (manageri și patroni de companii și alte entități, comunitățile locale, regionale și naționale, asociații de studenți, asociații de elevi, asociații de părinți, universități din propria țară și din alte țări, furnizori de digitalizare etc.).
Asigurarea unui învățământ universitar managerial performant este esențială pentru accelerarea dezvoltării și creșterea performanțelor economice și sociale ale României, având în vedere faptul că, după opinia a numeroși specialiști, managementul reprezintă vectorul numărul unu al creșterii economice și dezvoltării societale în orice țară.
Într-un efort de a stabiliza în România un cadru de dezbateri de cel mai bun nivel, Fundația Alexandrion (București) a inițiat Dezbaterile de la Sinaia. Edițiile acestora s-au bucurat de participare internațională și au avut ca teme Statul de drept. Premise, condiții, funcționare (2017), apoi Economia Estului. Postausteritate și perspective (2018) și Criza educației. Indicatori de stare și soluții (2019). Lucrările au fost publicate în trei volume cu titluri omonime, tipărite de editurile Meteor Presss din București și Ecou Transilvan din Cluj-Napoca.
Pandemia de COVID-19 a împiedicat desfășurarea ulterioară a Dezbaterilor de la Sinaia. Ediția a IV-a a trebuit organizată online, în 2021. Tema Uniunea Europeană și perspectivele ei s-a anunțat la încheierea ediției a treia a Dezbaterilor de la Sinaia (30 martie 2019), organizate, cum se știe, la hotelul New Montana din Sinaia. În mai 2020 Comisia Europeană a anunțat organizarea Conferinței Viitorul Uniunii Europene pentru anii ce vin. Astfel că, odată cu ediția a patra, Dezbaterile de la Sinaia au venit în întâmpinarea unui interes larg cu privire la perspectivele Uniunii Europene.
Cum se știe, crearea Uniunii Europene a fost unul dintre evenimentele de cotitură ale istoriei postbelice. Un alt actor de magnitudine neobișnuită a urcat pe scena istoriei cu realizări importante. Lunga perioadă de pace din Europa, transformarea frontierelor rigide în frontiere simbolice, dezvoltarea competitivă a multor părți ale continentului, noua amploare a schimburilor, facilitarea circulației persoanelor, o nouă conștiință culturală sunt printre realizări.
Odată cu criza Greciei, cu Brexitul, cu repoziționări ale statelor din Europa Centrală, ale Italiei a devenit evident că Uniunea Europeană are de rezolvat probleme noi. Uniunea Europeană de astăzi nu mai este cea de odinioară. Proiectul fondatorilor ei rămâne reper, dar realizarea lui este în discuție. Globalizarea, noua constelație a supraputerilor lumii, digitalizarea, expansiunea nanoștiințelor sunt „provocări”.
Ca urmare a Dezbaterilor de la Sinaia, ediția a IV-a, s-a tipărit volumul „Uniunea Europeană și perspectivele ei” (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021, 360 p.). Cartea este o premieră a cercetării științifice și dezbaterii publice – de fapt prima carte pe tema viitorului Uniunii Europene ce apare în România și una dintre primele în spațiul european. Împreună cu profesorul Ladislau Gyemant, am asigurat coordonarea volumului. Prin contribuții multiple s-a realizat examinarea unei teme extrem de actuale. Este important de subliniat că Emil Constantinescu, Petre Roman, Florin Georgescu, Adrian Severin, Iuliu Winkler, Sergiu Iliescu și subsemnatul au fost implicați, în calitate de demnitari ai statului român, în deciziile de integrare a României în Uniunea Europeană și de concepere a structurării acesteia și beneficiază de experiența respectivă. Evaluările situației și perspectivelor europene din volumul „Uniunea Europeană și perspectivele ei” sunt la distanță atât de curentul gândirii necritice, cât și de acela al unui scepticism a priori.
În volum s-a reconstituit cu acuratețe istoria Ligii Națiunilor ca încercare de a reorganiza și pacifica continentul (Ladislau Gyemant, „Premises of the European construction. The League of Nations – experiment and failure”), dar cele mai multe contribuții au evaluat perspectivele. „Cred că în această perioadă Uniunea Europeană a fost testată, că această organizație mai are mult de lucru, pentru că s-a grăbit să sprijine anumite sectoare și a lăsat alte domenii în derivă” (Nawah Salameh, p. 8). „Uniunea Europeană nu poate face față viitorului ce se anunță fără inovație instituțională care să convertească principiul subsidiarității și democrația în forme de viață. Dacă acestea nu se întreprind cu competență, viziune și răspundere, Europa unită va rămâne la piața unică, în cel mai bun caz. Doar că piața unică, între timp instituită în diferite părți ale lumii (semnale vin din Pacific!), nu mai este suficientă pentru a asigura nici competitivitatea economică și nici civilizația care să pună în valoare moștenirile remarcabile ale Europei istorice” (Andrei Marga, p. 21).
Fostul președinte al României Emil Constantinescu arată că „dacă vom continua să imaginăm proiecte fără să luăm în considerare anxietățile inevitabile pe care le implică o construcție politică a unei jumătăți de miliard de locuitori, avem puține șanse să dezvoltăm o Europă puternică și democratică” (p. 106).
Pe baza unei analize riguroase a accesului României la fondurile europene, Florin Georgescu subliniază că „aceste fonduri, care susțin dezvoltarea, nu trebuie înțelese ca un set de subvenții (granturi) dinspre unele state către altele, ci sunt menite să asigure crearea unei concurențe corecte (level playing field) pe piața unică europeană, caracterizată de asimetrii provenite din dotarea diferită cu factori de producție la nivelul companiilor și statelor membre ale UE” (p. 110).
Adrian Severin remarcă împrejurarea că „în Uniunea Europeană dezbaterea politică a fost înlocuită de spectacolul reclamei comerciale. Conducătorii au încetat să îi mobilizeze pe conduși pentru a da concretețe unei viziuni, preferând să le câștige susținerea prin a le spune nu ceea ce le face bine, ci ceea ce le face plăcere să audă” (p. 139). Petre Roman, fost prim-ministru, conchide că „în însăși intimitatea naturii sociale a umanității există forțe și mișcări ce nu pot fi stăpânite sau prevăzute. Echilibrul global pozitiv, promovat de o Uniune Europeană puternică, ne-ar permite să le facem față cu mai mult succes decât în starea unui echilibru instabil al puterilor autoafirmate” (p. 147).
Europarlamentarul Iuliu Winkler subliniază că „adevăratul succes al dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene ar fi recunoașterea nevoii de a deschide dezbaterea asupra tratatelor fundamentale ale UE, înțelegând nevoia refondării Uniunii Europene” (p. 330). Gabriele Goudenhooft atrage atenția asupra nevoii legitimării deciziilor, ca o condiție a integrării europene, Stelian-Sergiu Iliescu asupra importanței competitivității științifico-tehnice, Victor Neumann asupra valorii identităților, Polona Tratnik asupra nevoii de creativitate, în condițiile în care se confirmă că Horkheimer – Adorno au avut dreptate să semnaleze „degradarea iluminismului în ideologie” (p. 202). Printr-o analiză documentată și riguroasă, Gheorghe Schwarz aduce în discuție carențele și dificultățile diplomației culturale a țării. El arată că „soluțiile adevărate, realiste și eficiente, bazate pe profesionalism și performanță, lipsesc diplomației culturale române în concertul Uniunii Europene. Și lipsesc nu numai diplomației culturale…” (p. 221-222).
Valeriu Sainsus examinează implicațiile geopolitice ale poziționării Moldovei. Ioan Vasile Leb prezintă răspunsul Bisericii Ortodoxe la provocările globalizării și subliniază oportunitatea „unui suflu de iubire, înțelegere și armonie între majoritari și minoritari, între bogați și săraci, adică fundamentul necesar pentru punerea în practică a principiului subsidiarității” (p. 249).
Vasile Morar cirucumscrie „provocările etice” intrinseci democratizării din Uniunea Europeană. „Atunci când vorbim de perspectivele UE, este înțelept să evocăm cauze adânci, și nu zgomotul controverselor recente. Riscul de a greși în diagnostic și în judecăți prospective este mare, iar consecințele, îndrăznim să spunem, sunt incomensurabile” (p. 251).
Iosif Friedmann-Nicolescu examinează perspectivele instituțiilor europene, subliniind că „se impune reducerea personalului organizațiilor și instituțiilor Uniunii Europene, astfel se vor crea fonduri disponibile pentru alte activități și toodată povara contributivității fiecărui stat membru va scădea” (p. 324). Emanuel Copilaș evaluează filosofia politică a Brexitului, iar Alexandru Hudițeanu stăruie asupra unor întrebări deschise privind Uniunea Europeană dinspre realitățile românești.
Așa cum s-a arătat în cuvântul de încheiere a Dezbaterilor de la Sinaia ediția a IV-a, în optica participanților la dezbaterea temei și, prin implicație, a autorilor volumului, în Uniunea Europeană înțeleaptă este soluția unei refondări, cum a formulat parlamentarul european pe care l-am citat mai sus. O refondare care ia distanță de birocratism și asigură o Europă pe linia tradițiilor umaniste, democratice. Ei au argumentat că, într-o accepțiune rațională, suveranitatea nu este naționalism etnic, că actualul interguvernamentalism se cuvine înlocuit cu o soluție mai avansată, că este naturală competiția în Europa unită, dar nu între națiunile componente. Se simte nevoia unui nou contract social în Uniunea Europeană. Globalizarea este un proces istoric complicat, dar ea dă rezultate în forma recunoașterii valorilor adevăr, libertate, dreptate, nu în forma impunerii la decizie a unor rețete și persoane, într-un stat sau altul. Globalizarea trebuie ferită de „globalism”, care a devenit o ideologie defavorabilă construcției unei Europe competitive, democratice și unite. „Statul de drept democratic”, prevăzut de constituțiile europene, se cuvine respectat, nu dizolvat într-un „stat de drept” care a căpătat în istorie culori nefaste și poate căpăta orice culoare.
„În ultimele decenii, istoria recentă a năvălit peste noi, cu voia sau fără voia noastră, ne-a influențat viețile cotidiene și ne-a obligat să conștientizăm că suntem parte într-o istorie contemporană (nu s-a ajuns la sfârșitul istoriei, cum anunțase Francis Fukuyama) și, totodată, ne-a impulsionat să o interpretăm și să o înțelegem. Altfel spus, constatăm că nevoia de istorie vine chiar din trăirile noastre ca ființe umane și străbate cu noi ritmurile și sensurile vieții cotidiene. Trăind prezentul, trăim în istorie. Iar volumul acesta ar dori să vă însoțească în efortul clarificării drumului pe care-l veți alege pentru binele fiecăruia și al întregii societăți”.
În România s-au irosit deja mulți ani prețioși. Se vor irosi și alți ani dacă nu se fac acum schimbări până la capăt.
Țara produce mai elementar, vinde mai ieftin, importă mai mult din ceea ce făcea odinioară și trăiește devalizarea resurselor. Sărăcia cea mai extinsă în Europa, emigrația cea mai mare dintr-o țară a lumii în timp de pace, cel mai mic consum de carte pe locuitor, analfabetism funcțional în creștere, fuga tinerilor de sistemul indigen de educație, desconsiderarea inovației sintetizează situația. Se observă ușor că decidenții actuali nu au capacitatea reformelor. Banii pe care-i invocă nu compensează neputința, căci bani fără pricepere și idei nu înseamnă mare lucru. Desemnările personale au înlocuit în stat concursurile. O dictatură ridicolă prin incompetența ei a înlocuit consultarea democratică. S-a oprit până și aplicarea legilor privind indemnizații de copii, salarii și pensii. Acum se încearcă eliminarea sărmanilor de la îngrijire medicală. Profesionalismul scade continuu. Abilitatea de a minți populația este luată ca politică. Vulgaritatea noilor cațavenci se dă drept cultură. „Să fim în parteneriat cu șeful” și, mai nou, „să punem mâna pe bani”, fie și prin devalizarea țării, sunt devizele lor. La ultimele două Olimpiade țara a ajuns, emblematic, la cele mai slabe rezultate din istorie. În cabinetele puterilor lumii se privește cu consternare incapacitatea autorităților din țară de a face față pandemiei și de a da soluții în interes public. Politica externă s-a transformat în excursii.
Toate acestea în vreme ce în alte țări au loc dezvoltări și funcționează valori civice și idealuri de afirmare. Oriunde în lume sunt frământări și căutări, dar în România de azi s-a ajuns la fapte fără analog. Nu este de mirare că și ofițeri și ambasadori încep să-și exprime, la rândul lor, nemulțumirea privind felul în care este condusă țara.
A sporit, în schimb, securismul. Dacă și delegații la recentul congres al PNL au acuzat intervenția „președintelui” și a securiștilor, devine limpede unde s-a ajuns. România deține acum întâietatea la servicii secrete în Europa, în destule privințe, iar finanțarea instituțiilor de forță este, proporțional, dintre cele mai înalte pe continent. Lupta „președintelui” pentru a-și adjudeca numirea procurorilor și judecătorilor este indiciu al degradării justiției, ce merge iarăși până la fabricarea de probe.
Regimul actual a plasat tot mai evident România pe o direcție anormală și o stabilizează la coada Europei. Încet-încet devine sesizabil că nicio alegere curată nu legitimează regimul actual. Niciun decident nu este vârf al promoției sale și nicio personalitate nu este în siajul regimului. Parolele regimului – de la „România educată” (fără a stabili cine și cum trebuie educat), trecând prin „România normală” (fără a lămuri cine este anormal), la „România eșuată” (fără a indica cine și ce a dus la eșuare) – sunt doar penibile ofense din partea unora ajunși unde nu se cuvine.
Situația în care a fost adusă țara, dă, firește, de gândit. De ce, însă, în vreme ce în alte țări s-a reușit modernizarea, România stagnează sau dă îndărăt? Nu lipsesc fapte pentru a acuza „capitalismul de cumetrie”, „statul securist”, „regimul colonial”, „dictatura prostească”. Ori pe ce față se întorc, însă, lucrurile, nu se pot evita întrebările: ce decizii se iau, cum se iau și cine le ia? Nu se poate evita, în cele din urmă, diagnoza prostocrației, pe care cartea Ieșirea din prostocrație (Cotidianul, București, 2021) a argumentat-o în detalii, iar Declarația de la București (15 septembrie 2021) a semnalat-o din nou.
În orice caz, așa cum am mai subliniat, situația în care a fost adusă România obligă la punerea unei întrebări noi privind regimurile politice: ce valoare au cei ajunși să decidă? Răspunzând direct, nu se poate ocoli faptul că s-a ajuns la regimul în care cineva ajunge la decizie, mai mult sau mai puțin întâmplător sau împins din culise, pentru ca, apoi, combinând nepriceperea cu sărăcia culturală, să încalce legile și să desemneze în funcții inși slab pregătiți, pentru a se sprijini reciproc, cu efectele de rigoare. Excluși de la dezbateri, cetățenilor le rămâne să rabde în tăcere, să privească butaforia sau să vocifereze zadarnic. Ca și cum ar fi o țară prizonieră unor persoane, nu stat cu funcții în slujba cetățenilor! Desigur, fenomenul nu ar fi posibil fără „statul paralel” care asigură „aranjarea” ocultă a funcțiilor publice. Cum remarca istoricul care a făcut bilanțul Centenarului, în România nu s-a lămurit nici astăzi rolul Securității în viața politică. Șeful ultimei campanii „prezidențiale” acuză acum contiguitatea cu serviciile secrete, după ce pentru mulți era evident că „președintele” intrumentează, în pofida Constituției, justiția, armata și serviciile. „Sufrageriile” pentru măsluirea de alegeri, „protocoalele secrete” ale justiției și Securității, desemnările în interes personal, cohorta neisprăviților puși să decidă viața oamenilor – fapte grave și fără seamăn în Europa actuală – spun totul.
Cum se iese de aici? Schițez, în gândurile de față, la solicitarea tot mai multor concetățeni, perspectiva. Firește, ea poate fi completată, căci fiecare cetățean are drepturi ca oricare altul. Consider că, în situația dată, refacerea din România de azi este condiționată de cinci premise.
Prima premisă este să se înțeleagă de către marea parte a concetățenilor că societatea modernă este condusă de politică. Te poți sustrage politicii, dar, când prea mulți se sustrag, se plătesc costuri grele. Desigur, nu toți ne ocupăm de politică și nu ne ocupăm tot timpul. Oamenii muncesc, își trăiesc viața, fac economie și multe altele. Dar atunci când este vorba de stat, este de examinat politica. După cum, atunci când politica este vinovată, trebuie mers la cei care decid. Nu rezolvă nimic iluzionismul (a vrea schimbări stând cu brațele încrucișate), nici lichelismul (abaterea în orice chip a atenției de la urgențele acțiunii) și nici belferismul (a aștepta ca alții să se lupte pentru mai bine).
A doua premisă a reconstrucției este asumarea adevărului clasic că la democrație nu se ajunge decât democratizând. Cei care au conceput ruptura de socialismul răsăritean (Guillermo O’Donnell, Philippe C. Schmitter, Tentative Conclusions about Uncertain Democracies, Johns Hopkins University Press, 1986) au arătat, la rândul lor, că în tranziția spre democrație trebuie schimbate repede mijloacele: de la mijloacele care au permis înlăturarea autoritarismului la democratizare. În România s-a ignorat acest adevăr, democratizarea a fost înlocuită cu segregarea politică și ascensiunea nepotriviților la decizii și s-a ajuns în impas. Acesta se vede cu ochiul liber. Aduc, totuși, în sprijinul susținerii câteva fapte.
Bunăoară, astăzi chiar oamenii regimului reclamă încălcarea de sus a Constituției. Un fost președinte al PNL a spus-o tranșant, iar unul dintre beneficiarii încălcării, fost prim-ministru al „guvernului meu”, o acuză net. Este tot mai sesizabil că alegerile organizate de „guvernul” de uz personal („prezidențiale”, „europarlamentare”, „locale” etc.) au fost desfigurate de la început (prin arestări, șantaje și diabolizări) și fraudate. Chiar în aceste condiții neobișnuite, „președintele” a fost ales de abia o treime din electorat, iar„guvernele sale” cu până la un sfert. Despre legitimare și stat democratic nu se poate vorbi în România actuală.
O spunea, de altfel, chiar cel care a creat prin abuzuri situația dramatică de azi, când, la Aachen, a declarat că România actuală este „stat eșuat”. După ce a comunicat în Bruxelles că România nu este capabilă să exercite președinția rotativă a Uniunii Europene! Și după ce agită în declarații iresponsabile tot felul de „pericole” închipuite, „nazist”, „antieuropenist”, „antisemitism”, etc., iar „primul său ministru” informează cancelariile europene despre „pericolul extremismului”.
Niciunul dintre pericole nu trebuie subestimat, nicăieri în lume. Acum România nu are, însă, asemenea curente. Nu este „extremist” cel care semnalează suferințe și-și asumă democrația! „Cinic” nu este cine votează acum schimbarea, ci acela care face din nepriceperea sa păguboasă criteriul normalității!
Pe de altă parte, la ce folosește pictarea românilor ca înapoiați și inapți să priceapă modernitatea? Se simt, oare, aplaudacii acestei aiureli înapoiați și inapți? Să tragă consecințele! În România s-a ajuns și la situația în care, printr-o evident falsă interpretare a Constituției, se și spune aberația că „președintele nu vrea guvern al țării”. Ca și cum într-un stat de drept – și cu atât mai puțin în statul de drept democratic prevăzut de Constituție – o persoană poate condiționa satisfacerea interesului public!
Nu scrie de fapt nicăieri, în nicio lege, că „președintele” trebuie sau nu să vrea. Cât de mare este abuzul se observă la o simplă comparație cu Bulgaria: acolo președintele a luat în seamă rezultatul alegerilor parlamentare, la noi „președintele” l-a ignorat și a înlocuit guvernul țării cu „guvernul său”.
A treia premisă a refacerii este învățarea din tripla catastrofă a recentului congres al PNL. Acesta a atestat fără putință de tăgadă la ce degradări ale vieții publice s-a ajuns. „Noaptea minții!” – spuneau unii participanți, după ce clamau că „nici nu este sigur că mai există partidul cu acel nume” și „circul trebuie încheiat!”
Prima catastrofă este, din nou, a constituționalismului. „Președintele” a intervenit pe față în alegeri, iar forțele securiste care îl însoțeau se mișcau în jurul cabinelor de votare. Întrebarea simplă, din partea celor care cunosc suferințele cauzate de Securitate sașilor transilvăneni și tributul plătit acesteia de liberalii de altădată, este: cum se va putea explica faptul că un ins venit din rândul sașilor, care se autoproclamă liberal, a dus la cel mai securist stat și cultivă securismul?
A doua catastrofă a fost, încă o dată, a democrației. Nu discut faptul că se fac congrese de partid fără raport de activitate și fără dezbateri doar în dictaturi. Dar este stupefiant să fi văzut liberali purtând lozici scrise și clamând, ca partid dus la guvernare, „Vrem libertate!” și aproape huiduindu-și „președintele”. Este apoi cât se poate de grav să vezi „miniștri” ocupându-se de controlul voturilor și de reciprocul control al unor votanți.
A treia catastrofă a fost împiedicarea în plus a meritocrației. A fost la fel de grav să vezi ce soluții jalnice de personal au fost impuse și obsesia nu a valorilor, ci a banilor din PNRR. Nu numai că problemele cetățenilor nu au preocupat, dar tot felul de nesiprăviți, palavragii și iresponsabili, au ajuns să decidă. Congresul PNL a fost confirmarea cu brio, încă o dată, a tezei prostocrației și a „cercului vicios” în care s-a intrat: „Susținem șeful, căci ne dă funcții, iar șeful ne asigură sprijin, ca să nu cădem cumva”. Un „cerc vicios” original doar în primitivism!
A patra premisă a refacerii este schimbarea certificării și acordării diplomelor de studii. Favorizat de legislația în vigoare – cu comercializarea examenelor, licențe false, doctorate plagiate, abilitări în reciprocitate, instalări în funcții cu ajutorul serviciilor, așadar, cu o amplă compromitere a certificatelor, titlurilor și funcțiilor – sistemul a dus România într-o situație unică în Europa.
Acest sistem continuă nestingherit. Doar ca un exemplu, chiar în săptămâni recente un „ministru” al „guvernului meu” lua doctoratul pe un subiect ingineresc la o catedră de istorie, cu examinatori dintre decidenții regimului! Fraudă, deloc singulară! Fraudele vor trebui curmate prin lege – drept condiție de asanare a evaluărilor din societate.
A cincea premisă a refacerii este disponibilitatea la a merge până la capăt. Cineva care întreține un blog sub semnătura Contele de Saint Germain a scris plin de inteligență: „S-a spus totul! Este cazul acțiunii”. Nu poți să nu fi de acord!
Nimeni nu ignoră că în orice situație sunt cauze și condiții multiple, că schimbarea este dificilă, că interesele sunt diverse și pentru convergență este de lucrat din greu. Numai că pe lume nimic nu pică de-a gata.
Situația creată în România – cu degradarea indicatorilor, absența legitimării, guvernarea prin antagonizare, incapacitatea decidenților, convertirea partidelor în adunături – nu are decât soluții pe măsură. Aici le enumăr doar, plecând de la subiectele acestor zile.
Am în vedere: a) guvern de personalități care s-au dovedit capabile să conducă și să conceapă legislația schimbării în politica internă și alegeri generale; b) restabilirea Constituției, a pluralismului, a partidelor și a democrației; c) alegeri generale cât mai curând; d) legiferarea scoaterii serviciilor secrete din politică și a scoaterii justiției de sub controlul unei persoane; e) vot de listă combinat cu vot pe candidați individuali; f) selecție de personal dintre cetățenii nu doar interesați, ci și dovediți capabili să servească interesul public; g) sfătuirea și determinarea „președintelui” să se retragă, ca urmare a abuzurilor, daunelor și obtuzității și pentru a se putea demara neîntârziat reconstrucția statului „eșuat”; h) încurajarea de persoane evidențiate prin competență profesională, viziune și preocupare să-și asume roluri publice; g) reorientarea, prin măsuri și reglementări adecvate, a vieții publice din România spre valorile civismului și ale unei democrații meritocratice.
Este nevoie de o politică integrativă. Nu este nimic de așteptat de la decidenții actuali. Cum spunea liderul unui partid din coaliția „guvernului meu”, „președintele nu este normal și răspândește ura”, iar un senator mărturisea că nu înțelege cum s-au dat voturi cuiva care nu a realizat ceva și nu a promis nimic. Acum, fostul prim-ministru al „guvernului său” îl consideră pe „președinte” paralel cu realitatea. Și mai nou, subalternii încep să acuze erorile, de altfel vizibile, din pandemie.
Înainte de „guvernare puternică”, cum se spune tot mai obsesiv, în România de azi este nevoie de guvern competent. Iar „responsabil” este din capul locului cel care votează schimbarea unui regim care a dus țara într-o situație precară, nu cel care vrea să perpetueze un regim compromis de abuzuri și nerealizări.
Se produc, vedem prea bine în jur, continuu false teme, tensiuni și diversiuni pentru a obstacola refacerea. Dar cu cât se amână schimbările și înlocuirile necesare, cu atât costă mai mult. Voința cetățenilor nu va putea fi strivită la nesfârșit – cu aranjamente secrete, amenințări ale justiției instrumentate și recursul la măciucă – dacă acțiunile cetățenești sunt chibzuite și hotărâte.
Crearea unui minister al științei și tehnologiei care să finanțeze și coordoneze activitățile Industriei 6.0, deschiderea unei universități pentru Industria 6.0, dezvoltarea unui hub de inovare digitală și a unei platforme de testare a modelelor pilot 6.0, cu acces deschis pentru toate companiile – iată patru propuneri majore aflate în dezbaterea publică finlandeză.
Așadar, Finlanda își pregătește primii pași către Industria 6.0, în timp ce Comisia Europeană abia propune strategii pentru Industria 5.0, iar majoritatea statelor membre se află în diverse stadii de dezvoltare a Industriei 4.0.
Ca orice altă economie cu piață mică, industria finlandeză a trebuit să se adapteze pentru a face față la patru șocuri simultane:
1. Brexit,
2. Tensiunile energetice UE-Rusia,
3. Războiul comercial SUA-China și
4. Pandemia de COVID-19.
În acest context s-au accentuat nevoile industriei de durabilitate, robustețe, siguranță și rezistență. S e conturează o nouă revoluție industrială, Industria 6.0, bazată pe antifragilitate și productivitate crescută. Acestea se pot obține prin utilizarea intensivă a inteligenței artificiale, învățare automată/machine learning, robotică avansată, forță de muncă înalt specializată și, desigur, flexibilizarea canalelor de livrare și apropierea lor de consumator. Noile tehnologii și resursa umană joacă un rol cheie în drumul spre Industria 6.0, într-un mediu de afaceri inovator și creativ.
AIF (Allied ICT Finland) este cea mai mare alianță nordică de cercetare, dezvoltare, inovare – un cluster național care asigură conectarea cercetării cu mediul de afaceri. AIF include 19 universități și peste 1.200 de companii specializate în noile tehnologii.
Sursa: Allied ICT Finland (AIF) (2021), From Industry X to Industry 6.0; Antifragile manufacturing for people, planet, and profit with passion, White Paper 5/2021, pp. 28-29.
Trecerea de la Industria 4.0 la Industria 6.0 se va face prin:
I. Utilizarea tehnologiilor disruptive la potențial maxim
I.1. Tehnologia 5G, disponibilă deja și tehnologia 6G, care va deveni disponibilă în jurul anilor 2030
I.2. Inteligența artificială
I.3. Blockchain
II. Facilitarea transformării digitale pentru toate companiile, indiferent de mărime
II.1. Personalizarea de masă
II.2. Producția de tip lot size one
II.3. Economia circulară
II.4. Proces de producție cu 0 defecte
II.5. Integrarea produselor și serviciilor
II. Integrarea soluțiilor Industriei 5.0 și a Industriei 6.0 în sistemele de infrastructură și în liniile de producție existente
Finlanda este una dintre țările dezvoltate și bogate ale lumii care se bucură de economie de piață, deschidere spre comerț și educație de cea mai înaltă calitate. Ponderea economiei finlandeze se ridică la 0,21% din PIB-ul global, în timp ce economia românească cu a sa populație de aproape 4 ori mai mare decât cea a Finlandei are o pondere de 0,45% în economia lumii.
Sectoarele intensive în utilizarea noilor tehnologii se concentrează pe industrii inteligente, digitalizarea proceselor de producție, introducerea inteligenței artificiale în cât mai multe domenii, robotică și utilizarea noilor generații de comunicații.
Cum se poziționează industria finlandeză în raport cu Industria 4.0, Industria 5.0 și Industria 6.0? Tabloul complet:
I. Industria 4.0 – își propune conectarea prin intermediul IoT (Internetul tuturor Lucrurilor), crearea sistemelor ciberfizice care să stea la baza analizelor și deciziilor. Principalele scopuri sunt: îmbunătățirea flexibilității, creșterea eficienței și a calității, cicluri de producție mai scurte, o viteză crescută de pătrundere pe piață.
– Marile companii finlandeze sunt la nivelul Industriei 4.0, dar nu se poate spune același lucru despre toate IMM-urile.
– Nivelul de colaborare între noile tehnologii și domeniul afacerilor este insuficient.
– Pandemia de COVID a dovedit robustețea scăzută a sistemului.
– Industria se bazează prea mult pe software-ul din SUA și pe componentele din China.
– Cercetarea privind sustenabilitatea nu este la un nivel înalt și cercetarea finlandeză nu este destul de bine conectată la cercetarea internațională.
II. Industria 5.0 – își propune coexistența și cocreativitatea om-mașină, utilizarea sistemelor ciberfizice pentru personalizarea de masă. Pricipalele scopuri sunt: centrarea pe resursa umană, crearea de sisteme ciber-fizice durabile și sustenabile, economia circulară, zero emisii, zero pierderi de producție, concentrarea pe produse inteligente.
– Principalele puncte tari ale Finlandei sunt tehnologia 5G și inteligența artificială.
– Industria finlandeză realizează destul de multe componente ale sistemelor ciber-fizice, dar nu acoperă tot necesarul.
III. Industria 6.0 – își propune producție antifragilă, virtualizată, centrată pe consumator, omniprezentă.
Principalele scopuri sunt: includerea companiilor în lanțuri de distribuție complexe și dinamice, adaptabilitate și reconfigurare autonome, integrarea în producție a conceptului lot size one, utilizarea calculatoarelor cuantum pentru optimizarea inteligenței artificiale, centrarea pe sustenabilitate, coinovație cu implicarea consumatorilor.
– Finlanda poate deveni un lider mondial în definirea Industriei 6.0 prin muncă sistematică și efort colaborativ.
Finlanda are deja o viziune holistică integratoare a Industriei 6.0, iar AIF are o serie de propuneri concrete ce pot duce la transpunerea în realitate a acestei viziuni. AIF propune:
– Crearea unei universități pentru Industria 6.0
– Crearea unei întreprinderi de testare a modelelor pilot cu acces deschis pentru toate companiile care doresc să contribuie la Industria 6.0
– Realizarea unui hub de inovare digitală
– Un minister al științei și tehnologiei care să coordoneze și să implementeze activitățile Industriei 6.0
De ce este importantă pentru noi această viziune finlandeză?
Pentru că în anul 2020 Finlanda era cea mai pregătită țară din Europa pentru tehnologia 5G, conform raportului Europe 5G Readiness Index, care analiza în ce măsură erau țările Europei pregătite să implementeze și să adopte tehnologia 5G. Finlanda ocupa prima poziție, în timp ce România era pe locul 27 din 39 de țări analizate. Și iarăși interesant de văzut este că cel mai slab România stă la capitalul uman, locul 33, prin comparație cu Finlanda care este din nou pe primul loc la acest capitol.
O concluzie emblematică cu privire la atitudinea față de nou: „Be first, be best or be nowhere”, ceea ce ar însemna fii primul, fii cel mai bun sau nu vei fi deloc. Finlanda a optat să fie prima!
Sub egida Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, mari profesori din întreaga lume, cercetători, gânditori de prim rang, exponenți ai unor universități și institute de prestigiu au pus bazele Consiliului Civilizației Înțelepte – The Council of Wise Civilization, semnând o declarație de colaborare în vederea dezvoltării unui think tank orientat asupra problemelor majore actuale și de perspectivă ale civilizațiilor. Cadrul l-a reprezentat organizarea de către Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a ediției 50 a Conferinței Internaționale a Societății Internaționale pentru Studiul Comparat al Civilizațiilor, prestigioasă organizație academică din Statele Unite ale Americii.
Semnatari ai declarației sunt profesorii Corina Adriana Dumitrescu – președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, Lynn Rhodes – președintele Societății Internaționale pentru Studiul Comparat al Civilizațiilor, Andrew Targowski – președinte emerit al Societății, Robert Bedeski – președintele Asociației pentru Studiul Politicii și Istoriei Asiei, precum și multe alte personalități.
Ediția conferinței derulate la București a avut ca temă „Civilizația la răscruce de drumuri”. Momentul ca atare și concretizarea lui prin dezbateri la înalt nivel intelectual au fundamentat prima inițiativă a Consiliului Civilizației Înțelepte – congresul mondial cu titlul „Noul Iluminism, între tradiții și provocări”, care se va desfășura în 2023 la București, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.
Conferință internațională pe tema statului de drept
Totodată, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București a organizat conferința internațională pe tema statului de drept „The Rule of Law from its origins to the present”, eveniment premergător ediției cu numărul 30 a congresului bienal al Asociației Internaționale de Filosofie a Dreptului și de Filosofie Socială (IVR), care se va derula în 2022, de asemenea sub egida Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.
Actualul eveniment a reunit la București mari profesori și cercetători ai lumii în domeniile dreptului, științelor sociale, politologiei. Interdisciplinar, au fost conturate perspective asupra justiției, filosofiei sociale și filosofiei dreptului, cu incursiuni în evoluția lor istorică, urmărindu-le evoluția continuă, interferențele cu dezvoltarea și transformările economico-sociale și geopolitice. Profesorul Matthias Mahlmann, președintele Asociației Internaționale de Filosofie a Dreptului și de Filosofie Socială, a reliefat conexiunile care se impun între democrație și statul de drept, la rândul lui acesta fiind strâns legat de economie și de societate: „O comunitate liberă nu poate exista fără echitate, fără un stat de drept”.
Profesorul Mortimer Sellers, fost președinte al Asociației Internaționale de Filosofie a Dreptului și de Filosofie Socială, a accentuat că „statul de drept face diferența între justiție și barbarie, între statul civilizat și statul primitiv. Statul de drept este esența libertății noastre”.
Martha C. Nussbaum, doctor honoris causa al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”
În contextul reuniunii internaționale consacrate statului de drept, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a conferit titlului de doctor honoris causa doamnei profesor Martha C. Nussbaum, de la Universitatea din Chicago. Ceremonia de decernare a înaltului titlu s-a desfășurat simultan, prin interconectare, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, cu participarea membrilor Senatului universitar și la Consulatul General al României la Chicago, în prezența consulului general Tiberiu Trifan.
Martha C. Nussbaum a absolvit Universitatea din New York, apoi a urmat masteratul și doctoratul la Harvard. A devenit prima femeie care a obținut bursa Junior la Harvard. A predat filosofia la aceeași universitate. Din 1994, predă la Facultatea de Drept a Universității din Chicago (locul patru mondial în domeniu), în prezent fiind profesor de drept și de etică la Departamentul de Filosofie. La nivel internațional, este recunoscută pentru preocupările sale de filosofie antică, filosofie politică, studii de gen, feminism, filosofia artei. Autoare a 21 de volume și a peste 450 de articole, este laureată a premiului interdisciplinar Holberg, pentru „contribuția inovatoare în domeniul filosofiei și al dreptului”.
Primind titlul de doctor honoris causa, profesor Martha C. Nussbaum a subliniat: „Deși încă nu am avut ocazia de a veni în România și de a vă cunoaște minunata Universitate, doresc să-mi exprim profunda recunoștință pentru titlul conferit. Am aflat despre Universitatea Creștină «Dimitrie Cantemir» și imensul ei potențial academic, ilustrat și prin conferința internațională Statul de drept, atât din discuțiile purtate cu doamna președinte, profesor Corina Adriana Dumitrescu, cofondator al Universității Creștine «Dimitrie Cantemir», cât și din informațiile disponibile despre istoria Universității, programele educaționale și de cercetare. Este limpede pentru mine că Universitatea se caracterizează prin profesionalism și viziune intelectuală, iar cercetarea în științele juridice constituie fundamentul educațional al universității dumneavoastră. Totodată, figura emblematică a prințului-filosof Dimitrie Cantemir, personalitate enciclopedică de marcă a secolelor XVII-XVIII, vă călăuzește în permanență destinul instituțional. Salut inițiativa Universității de a organiza, împreună cu reputata Asociație Internațională de Filosofia Dreptului și Filosofie Socială, ediția 30 a Congresului Mondial IVR, în iulie 2022, precum și participarea reputatului filosof, profesorul Brian Leiter, de la Facultatea de Drept a Universității din Chicago, în calitate de vorbitor principal. Vă felicit pentru consistentele dumneavoastră realizări și vă doresc să urmați cu perseverență calea inaugurată în urmă cu mai bine de trei decenii”.
Profesor Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Catemir”: „Pentru mine este o zi extraordinară, plină de spiritualitate și de încărcătură emoțională. Este ziua unui vis devenit realitate, odată cu decernarea titlului de doctor honoris causa doamnei profesor Martha C. Nussbaum, de la Universitartea din Chicago. În pofida pandemiei, care a împiedicat organizarea unei întrevederi directe, am așteptat cu ardoare să împărtășim acest moment unic și să ne putem transmite unii altora emoția experienței trăite. Așa cum a arătat doamna profesor Nussbaum, oamenii sunt ființe construite pe un fundament emoțional. Emoția este motorul tuturor transformărilor, deopotrivă individuale și sociale. Pentru mine, Martha Nussbaum reprezintă un adevărat simbol intelectual, putând fi lesne asemănată cu figura emblematică a unui Socrate, îngemănând în mod exemplar teoria moralei cu practica existenței morale. În acest sens, doamna profesor Nussbaum este un model de autenticitate intelectuală, atât pentru mine, cât și pentru întreaga lume academică. Citindu-i articolele, ascultându-i prelegerile, m-am convins o dată în plus de exemplaritatea domniei sale. Martha Nussbaum este un exemplu viu de înțelepciune. Acest titlu pe care universitatea noastră îl conferă distinsei doamne profesor ne onorează și ne emoționează”.
Peste 60% dintre
directorii generali și de tehnologie de la nivel global anticipează o creștere
a criminalității cibernetice în 2022, în fruntea listei țintelor pentru atacuri
aflându-se rețelele mobile, Internet of Things (IoT) și serviciile cloud,
potrivit sondajului PwC „Digital Trust Insights 2022”. De asemenea, peste
jumătate (53%) dintre respondenți sunt de părere că va crește și numărul
atacurilor actorilor statali.
Aproape 60%
dintre respondenți se așteaptă la o creștere a atacurilor asupra serviciilor
lor de cloud, iar 56% prevăd mai multe breșe de securitate la nivelul
furnizorilor lor de software. În același timp, respondenții estimează o
creștere semnificativă a atacurilor ransomware și a celor legate de
criptomonede.
„Organizațiile pot fi vulnerabile la un atac chiar și atunci când au o apărare cibernetică bună, pentru că un atacator sofisticat va căuta întotdeauna cea mai slabă verigă, uneori prin intermediul furnizorilor companiei. Potrivit sondajului nostru, majoritatea organizațiilor au dificultăți în înțelegerea riscului cibernetic și a riscului legat de confidențialitatea informațiilor în relațiile cu furnizorii. De aceea, simplificarea proceselor care aduc prea multă complexitate și securizarea relațiilor cu partenerii sunt mai mult decât necesare astăzi”, a declarat Mircea Bozga, partener servicii de audit al riscului la PwC România.
Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat o scădere de 3,4%, ajungând la 44,4 miliarde de lei în 2020, fiind totuși cu 14,5% mai mare decât cea din 2016, potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol din România”.
Pentru anul 2021, analiștii de la KeysFin estimează revenirea sectorului până în apropierea sau chiar depășirea nivelului record atins în 2019, de aproape 46 de miliarde de lei, în baza estimărilor Comisiei Europene din iulie, care prognozează o creștere de 43,5% a producției locale de cereale, ajungând la 27,2 milioane de tone, fiind astfel cel mai mare avans anual dintre statele membre.
Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru democratizarea accesului la soluții de Robotic Process Automation (RPA), și Encorsa, partener de transformare digitală prin tehnologii de automatizare precum low-code și no-code, roboți RPA și asistenți virtuali dotați cu inteligență artificială (AI), au încheiat un parteneriat pentru dezvoltarea de „angajați digitali”.
Tailent are o expertiză amplă în dezvoltarea de platforme pentru roboți software specializați, care preiau sarcini repetitive și permit angajaților să se concentreze pe activități mai relevante. Roboții software Tailent sunt accesibili și pot fi puși la treabă într-un timp scurt în orice companie. În același timp, Encorsa, care a utilizat în trecut și soluții UiPath, va adăuga Tailent în portofoliul de soluții pentru a crea medii digitale accesibile în care oamenii și roboții software lucrează împreună.
„Encorsa este un integrator de tehnologie care se alătură ecosistemului de parteneri Tailent pentru a aduce mai multă valoare pentru clienții lor. Tailent va oferi tehnologia RPA, Encorsa va dezvolta servicii integrate cu ajutorul acesteia, iar împreună vom livra roboți software accesibili și ușor de folosit. Encorsa are o vastă experiență în furnizare de tehnologii de automatizare și avem împreună o viziune comună asupra modului în care roboții software trebuie să devină asistenți loiali ai oamenilor și companiilor în activitatea zilnică, fără a mai apărea impedimente legate de costuri. În acest fel, democratizăm accesul companiilor la soluții inovatoare adaptate nevoilor acestora indiferent de dimensiunea și domeniul lor de activitate și sprijinim crearea angajaților digitali ai viitorului, cu competențe care se pliază exact pe nevoile specifice ale fiecărei companii în parte și care sunt gata să se integreze imediat în echipă”, explică Mario Popescu, CEO Tailent.
Cu peste 10 ani de consultanță în domeniul tehnologiei, Encorsa aduce împreună tehnologii precum low-code și no-code, AI, RPA, Chatbots și Business Process Management (BPM) pentru a furniza soluții prin care orice companie poate să își asigure mentenanța fluxurilor și să își actualizeze în timp real reguli de business fără cunoștințe tehnice ample în interiorul organizației. Până acum, Encorsa a implementat cu succes peste 50 de proiecte complexe de transformare digitală, în companii și organizații precum Impetum Group, Green Group, Electrica Furnizare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), BCR Asigurări de viață, PwC sau Deloitte.
„Suntem un startup îndrăzneț care vrea să facă o diferență reală în procesul de transformare digitală a companiilor și a instituțiilor, atât din România, cât și din lume. Colaborarea cu Tailent ne asigură accesul la o tehnologie solidă, construită cu dedicație pentru segmentul mid-market, dar și foarte avantajoasă din punct de vedere financiar. Putem integra această tehnologie în pachete care să aducă mai multă agilitate, flexibilitate și creativitate în activitatea companiilorcare vor să-și accelereze procesul de transformare digitală, dar și o scalabilitate mai facilă a proiectelor, pe măsură ce business-ul se dezvoltă”, spune Cătălin Profir, CEO și co-fondator Encorsa.
Parteneriatul dintre Tailent și Encorsa face parte din strategia celor două companii de a democratiza accesul la tehnologii de automatizare la nivel global. În ultimul an și jumătate, Tailent a încheiat mai multe parteneriate strategice importante, cu furnizori importanți de soluții și servicii precum Winsig, Wolters Kluwer, Visa, Aliant, Recycle International, ETA2U, Serviceaide și Logiscool, ca parte dintr-un proces accelerat de expansiune.
Peste 75.000 de români au încercat deja aplicația mobilă Volt
Volume de 11,5 milioane lei prin serviciul de transfer instant între carduri
Sute de credite de la partenerii Volt acordate din aplicație
Peste jumătate dintre cardurile înregistrate în aplicația Volt sunt emise de Revolut
Utilizatorii își pot afla scorul FICO înainte de a solicita un credit de la bancă sau IFN; unii utilizatori își verifică și de 10 ori pe săptămână scorul FICO
Aplicația Volt vizează un număr de peste 150.000 de utilizatori în 2022, mai mult cu 170% față de anul acesta, după ce în primele 10 luni a ajuns la peste 40.000 de conturi unice. Per total, doar în 2021 circa 16.500 de utilizatori au interacționat măcar o data cu Volt.
În jur de 37% dintre utilizatorii Volt au un scor FICO mai mare de 700, ceea ce înseamnă un risc de neplată scăzut în viitor, scor care se traduce inclusiv în credite mai ieftine și mai ușor de obținut.
Aplicația Volt a pornit ca un instrument ușor de accesat, aflat la îndemâna celor care vor să-și transfere bani între două carduri, indiferent de banca emitentă, cât și a celor care doresc să își consulte scorul FICO. Acesta este indicatorul în funcție de care băncile și unele IFN-uri decid ce clienți obțin finanțare și cine este respins și are o valoare medie de 635 puncte în România, conform unui studiu realizat de Volt.
Beneficiul a fost asimilat ca atare de către utilizatori, printre aceștia aflându-se persoane care interacționează de cel puțin 3 ori pe săptămână cu Volt, pentru a se asigura că băncile sau IFN-urile le închid la timp datoriile raportate la Biroul de Credit.
Radu Ciorba, fondator Volt
„Volt a devenit o aplicație necesară pentru zeci de mii de români care vor să-și afle scorul de credit, gradul de îndatorare și istoricul plăților la creditele în derulare. Comunitatea Volt se asigură astfel că băncile sau IFN-urile nu fac greșeli de înregistrare a plăților și nici nu uită să le șteargă datoriile din Biroul de Credit. Viziunea noastră, însă, nu se oprește aici! Deja clienții noștri pot solicita credite sau constitui depozite direct din aplicație, iar în curând vor putea să compare dobânzile pe care ei le-au primit de la instituțiile financiare din România cu cele obținute de prietenii lor, iar experți financiari le vor oferi sfaturi gratuite pentru a-și optimiza cât mai mult costurile de împrumut”, spune Radu Ciorbă, fondatorul Volt.
Monitorizarea rambursărilor la credite și asigurarea faptului că băncile și instituțiile financiare nebancare le închid creditele la timp în Biroul de Credit sunt motivele pentru care clienții Volt cu împrumuturi revin lună de lună în aplicație.
Utilizatorii Volt primesc constant detalii despre datorii si află ce pot îmbunătăți la nivelul comportamentului de plată pentru a-și crește scorul de credit. Share-ul de informații dintre cei care își evaluează posibilitățile de creditare se traduce ulterior în accesarea unor credite mai ieftine și mai inteligent obținute.
eCommerce-ul se numără printre domeniile care nu doar că nu au cunoscut o scădere de la începutul pandemiei încoace, dar care a și crescut. Drept urmare, și salariile pe care angajații din acest domeniu le câștigă sunt pe măsură: aproape 5% dintre aceștia câștigă salarii medii nete de peste 10.000 lei, conform datelor introduse de peste 313.000 de salariați în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 10,1% dintre specialiștii în eCommerce câștigă între 7.000 și 10.000 lei net lunar, mai arată datele celei mai mare platforme de recrutare din România, în timp ce 23,1% dintre aceștia au venituri nete lunare între 4.000 și 7.000 lei. Totuși, 61,9% dintre angajații în eCommerce au salarii sub 4.000 lei.
Roxana Draghici, Head of Sales eJobs
„Pandemia a accelerat dezvoltarea domeniului eCommerce, având în vedere că tot mai multe business-uri s-au mutat în online. Acest aspect a condus și la o creștere a cererii de forță de muncă. În acest moment, pe platforma eJobs sunt disponibile peste 1.700 de locuri de muncă în domeniu. Salariile sunt pe măsură, iar candidații cu o experiență solidă în spate și la curent cu trendurile din online pot ajunge să câștige salarii mult peste media altor domenii”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România.
Cel
mai mare salariu introdus în eCommerce este pentru poziția de Marketing
Manager, 20.000 lei net, iar specialiștii din acest domeniu care sunt
cei mai curioși să afle dacă sunt plătiți în linie cu piața sunt cei
care ocupă poziția de Digital Marketing Specialist și cei din București.
Cele mari salarii medii nete din eCommerce sunt pentru pozițiile:
Director departament tehnic – 10.000 lei
Manager procese – 10.000 lei
Inginer software – 10.000 lei
Specialist dezvoltare rețea de telecomunicații – 9.800 lei
Business Intelligence Specialist – 9.500 lei
Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete din eCommerce:
Operator introducere date – 2.500 lei
Tehnician depanare – 2.400 lei
Operator Calculator – 2.400 lei
Content provider – 2.000 lei
Operator telefonic – 1.800 lei
Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din eCommerce suntBucurești (4.000 lei net), Timișoara (4.000 lei), Brașov (3.630 lei), Cluj-Napoca (3.500 lei) și Iași (3.187 lei), în timp ce, la pol opus, cele mai mici salarii medii nete din eCommerce se câștigă în Buzău (2.100 lei), Piatra-Neamț (2.000 de lei), Sfântu Gheorghe (2.000 lei), Târgoviște (2.000 lei) și Oltenița (1.600 lei).
90% dintre investitori acordă mai multă atenție performanțelor în domeniul mediului, social și al guvernanței (ESG) ale companiilor când iau decizii de investiții, dar recunosc că nu au luat măsuri concrete, suficient de rapid
Mulți investitori sunt îngrijorați de calitatea și claritatea informațiilor furnizate de companii
Un număr tot mai mare de investitori instituționali de la nivel global acordă mai multă atenție performanțelor ESG în procesul decizional, iar 74% dintre aceștia declară că sunt mai înclinați să își cedeze participațiile deținute la companiile cu rezultate slabe în domeniul ESG. Cu toate acestea, încă lipsesc acțiunile concrete și este necesară o îmbunătățire a raportărilor din partea companiilor, potrivit raportului EY Global Institutional Investor Survey 2021.
Raportul, care sondează opiniile a 320 de investitori instituționali din 19 țări, arată că 90% dintre investitori acordă mai multă importanță în prezent performanțelor ESG în procesul lor decizional decât înainte de pandemie. Mai mult, 92% spun că deciziile pe care le-au luat în ultimele 12 luni au avut la bază beneficiile potențiale ale unei „redresări verzi”.
De asemenea, există intenții clare în rândul majorității investitorilor de a analiza mai atent riscurile ESG la nivelul portofoliilor lor și al investițiilor vizate în viitor. Peste trei sferturi (77%) dintre respondenți au declarat că, în următorii doi ani, intenționează să analizeze în profunzime riscurile „fizice” – impactul schimbărilor climatice asupra capacității unei organizații de a furniza produse și servicii. Acest procent reprezintă o creștere de la 73% în 2020. În mod similar, 80% (față de 71% în 2020) vor face mai multe eforturi pentru a evalua riscurile de „tranziție”, adică ce impact ar avea asupra pieței trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon.
Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Principiile ESG nu au fost niciodată mai importante atât pentru investitorii instituționali, cât și pentru companii însă, deși este clar că aceste criterii sunt în centrul atenției, studiul nostru subliniază totodată preocupările continue cu privire la transparența și calitatea dezvăluirilor ESG ale companiilor, în special atunci când vorbim despre materialitate, cu precădere lipsa concentrării asupra aspectelor materiale.
În plus, colectarea unor astfel de date poate reprezenta o adevărată provocare, deoarece, în timp ce multe companii au procese robuste, bine documentate, în ceea ce privește datele financiare, împreună cu asigurarea suplimentară a multiplelor semnături ale managementului, aceste procese sunt adesea rudimentare în cazul informațiilor ESG. Având în vedere că acestea sunt folosite practic în dialogurile cu investitorii, veridicitatea lor devine și mai importantă, astfel încât companiile ar trebui să ia în considerare îmbunătățirea modului în care colectează, consolidează și își asumă responsabilitatea la nivel de management pentru propriile informații ESG dezvăluite”.
Studiul arată că investitorii instituționali fac unele demersuri pentru a stabili dacă organizațiile sunt capabile să își îndeplinească obiectivele ESG. Respondenții au menționat că se uită la o serie de factori atunci când iau decizii de investiții, inclusiv existența unui responsabil ESG (de exemplu un director pentru sustenabilitate sau Chief Sustainability Officer), care să raporteze direct către directorul general și echipa de conducere executivă (53%), sau în ce măsură cultura organizațională este aliniată cu obiectivele ESG (52%) și beneficiază de un audit independent privind raportarea ESG (48%). Cu toate acestea, doar 42% dintre respondenți sunt preocupați de modul în care performanțele ESG sunt luate în considerare la nivelul consiliilor de administrație sau de corelarea remunerației conducerii executive cu acestea.
În pofida unei atenții sporite acordate performanțelor ESG și a ambițiilor de a face mai mult, studiul arată că investitorii instituționali au acționat relativ lent în direcția schimbărilor concrete în modul în care își desfășoară activitatea. Doar 49% au luat măsuri pentru a-și actualiza abordarea în domeniul investițiilor, iar 44% și-au reconfigurat strategiile de gestionare a riscurilor. De asemenea, doar 44% consideră că au o abordare „foarte matură” în legătură cu riscurile climatice.
Mulți investitori sunt preocupați de calitatea și transparența raportărilor ESG efectuate de companiile pe care le au în vedere. Jumătate dintre respondenți (50%) consideră că raportările companiilor privind aspectele financiare importante nu sunt adecvate, marcând o creștere semnificativă față de 37% în 2020.
Cu toate acestea, există speranțe că introducerea standardelor globale va fi utilă în acest sens, iar 89% dintre investitorii sondați au declarat că doresc ca aceste standarde să devină obligatorii.
Pentru a exista un progres real în anii următori, investitorii trebuie să facă din performanțele ESG o componentă importantă a planificării strategice, iar companiile să acționeze rapid pentru a oferi rapoarte mai clare și mai detaliate cu privire la riscurile ESG. În același timp, nu poate fi ignorată nevoia urgentă de a avea un cadru legislativ mai clar, cu standarde globale coerente, pe care investitorii și companiile deopotrivă să le respecte.
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) anunță finalizarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada2021-2027, unul dintre principalele rezultate ale proiectului „Consolidarea mecanismului de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, realizat cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.
Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA:„Este un moment de referință pentru țara noastră. Prin elaborarea acestei Strategii, România confirmă eforturile depuse în vederea implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Sperăm că odată ce această Strategie va fi adoptată prin Hotărâre de Guvern, respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități să devină o certitudine, iar politicile viitoare să fie centrate pe nevoile persoanelor cu dizabilități. Această strategie setează direcția pentru tot ceea ce se va întâmpla în viitor în domeniul protejării drepturilor acestor persoane, fiind o condiție favorizantă, iar prevederile din document vor fi folosite drept argumente pentru viitoare proiecte naționale și europene”.
Proiectul „Consolidarea mecanismului de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” s-a desfășurat în perioada 25.01.2019-25.11.2021 și a beneficiat de o finanțare totală în valoare de 9.689.034,43 lei, dintre care 8.137.225,38 lei cofinanțare din partea Uniunii Europene.
Obiectivul general al proiectului este acela de a face funcțional „mecanismul de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Principalele rezultate ale proiectului sunt următoarele:
✓ Elaborarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2027
✓ Dezvoltarea unui mecanism funcțional de monitorizare a implementării Strategiei 2021-2027 prin obținerea de dovezi privind modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate
✓ Instruirea personalului din autorităţile publice centrale în utilizarea instrumentelor de lucru şi standardelor realizate în cadrul proiectului, pentru asigurarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi
Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități a fost realizată în baza informațiilor colectate în „Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România”, fiind primul astfel de studiu la nivel național.
Măsurile propuse în Strategie, în cadrul domeniilor prioritare, răspund problemelor identificate prin sondaje, întâlniri sau consultări cu persoanele cu dizabilități. În tot acest proces, ANDPDCA a beneficiat de expertiza suplimentară a echipei Băncii Mondiale, care a contribuit la realizarea unor lucrări de mare deschidere și profunzime.
Domeniile prioritare asumate de România prin intermediul acestei Strategii sunt următoarele: Accesibilitate și mobilitate; Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; Ocupare; Protecție socială inclusiv abilitare/reabilitare; Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; Educație; Sănătate; Participare politică și publică.