Acasă Blog Pagina 156

Peste 420 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale din Fondul pentru Modernizare – Cea mai mare finanțare din fonduri europene accesată de Transelectrica

0

Prim-ministrul Nicolae – Ionel Ciucă a participat astăzi la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.

Contractele au fost semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).

La eveniment au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al guvernului, Marian Neacșu, președintelui Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache.

Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica S.A., cu finanțare din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare, este de 424.404.842,98 milioane Euro.

Am semnat astăzi primele contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, deschizând cea mai importantă linie din fonduri europene destinată dezvoltării sectorului energetic românesc. În valoare totală de peste 13 miliarde de euro, prin aceste finanțări vom transforma substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate de investiții în consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție. Guvernul, prin Ministerul Energiei și instituțiile responsabile, rămâne angajat în eforturile de a asigura energie accesibilă românilor și economiei naționale”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

„Investim în continuare în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale. Aș dori să le mulțumesc colegilor din minister pentru eforturile pe care le-au depus pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare. Iar astăzi, prin semnarea celor nouă contracte de finanțare, facem pași concreți în acest sens. Le doresc mult succes celor de la Transelectrica în definitivarea acestor obiective de investiții foarte importante, care ne vor asigura securitatea și independența energetică”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

„Marcăm astăzi un moment important: cele peste 424 de milioane de euro reprezintă cea mai mare finanțare din fonduri europene obținută de-a lungul timpului de Transelectrica, în contextul în care valoarea totală a Planului Dezvoltare a RET este de aproximativ două miliarde de euro. Complexitatea proiectelor care vor fi finanțate demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes național și strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare. Am atins această realizare printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei, care a promovat proiectele Transelectrica, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional. Totodată, îi felicit pe colegii de la Transelectrica pentru atragerea acestor fonduri”, a declarat Marian Neacșu, secretarul general al guvernului.

„Procesele de implementare a celor nouă investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare situează Transelectrica la alt nivel de performanță, contribuind la dezvoltarea statutului Companiei în context național și regional. Faptul că am obținut 30% din finanțările aprobate pentru România reprezintă un efort concentrat de expertiză, experiență și implicare al specialiștilor Transelectrica. Acest set de proiecte mari, complexe, dovedește angajamentul pe termen lung al Companiei pentru îndeplinirea obiectivelor europene de securitate energetică. Am atins această realizare cu susținerea Guvernului României, printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei care a promovat proiectele Transelectrica la cel mai înalt nivel, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional”, a declarat președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache.

Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:

    1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;

   2.  Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;

   3.  Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;

    4. Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;

    5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;

    6. Proiect-pilot – Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;

   7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;

   8. Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;

   9.  Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

Obiectivele de investiții, ale căror aplicații de finanțare au fost aprobate prin Decizii ale Comisiei Europene, vor conduce la modernizarea capacităților de transport al energiei electrice și îmbunătățirea eficienței energetice, prin construirea de noi linii electrice aeriene și interconectarea acestora la SEN, construirea sau retehnologizarea unor noi stații electrice, optimizarea funcționării unor linii electrice aeriene, inclusiv prin montarea de sisteme de monitorizare on-line, de tip Smart Grid și digitalizarea rețelei electrice de transport.

Totodată, proiectele finanțate prin Fondul pentru Modernizare vor contribui la creșterea capacității de interconexiune cu sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea rețelei electrice de transport a României, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.

Concret, beneficiile majore ale realizării acestor investiții vor materializa indicatori relevanți precum: creșterea capacității de transport a RET cu aproximativ 1700 MW, construirea a circa 480 de kilometri de noi linii electrice aeriene, extinderea a 5 stații electrice cu nivelul de tensiune de 400 kV, retehnologizarea în concept digital – în premieră pentru România – a Stației Alba Iulia, creșterea capacității de interconexiune cu 600 MW (cumulat pe granițele cu Serbia și Ungaria), implementarea sistemelor de monitorizare a calității energiei electrice în 15 stații, precum și optimizarea și monitorizarea liniilor electrice aeriene prin sisteme digitale. 

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor  de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.

România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.

OTP Bank România, parteneriat cu Asociația Ape fără Plastic pentru ecologizarea râului Jiu

0

OTP Bank România sprijină activ Asociația Ape fără Plastic în misiunea ei de a nu permite deșeurilor plutitoare din plastic, metal sau sticlă să ajungă din Jiu în Dunăre. În cadrul acestui parteneriat, voluntarii OTP Bank au participat vineri, 7 octombrie, la o acțiune de ecologizare a râului Jiu, care este una dintre principalele surse de alimentare cu apă potabilă a municipiului Craiova.

Aproximativ 400 de kilograme de deșeuri, reprezentând 26 de saci, au fost scoase din Jiu în perimetrul Barajului Ișalniță. Acțiunea a fost organizată de Asociația Ape fără Plastic cu echipamente de intervenție din dotare. La aceasta au participat 22 de angajați dintre care 4 provin din Sucursala OTP Bank Craiova, iar ceilalți 18 din sediul central, parcurgând astfel o distanță de 240 km pentru această acțiune. Aflați în ambarcațiunile puse la dispoziție de asociație, voluntarii au „pescuit” obiecte din plastic, cum ar fi pet-uri, recipiente pentru cosmetice, sau jucării. 

Mara Cristea, Director general adjunct, a mobilizat și lucrat cot la cot cu voluntarii:

„Fiecare deșeu necesită muncă în echipă: conducătorul de ambarcațiune, o persoană care extrage pet-ul cu cleștele, o persoană care creează acces pentru pet-ul prins în clește prin tufele aspre și încâlcite și o persoană care îl aruncă în sacul potrivit categoriei din care face parte pentru a fi reciclat ulterior. Așadar, un singur pet presupune voință, efort și uneori chiar și zgârieturi din cauza vegetației stufoase de la marginea râului. Aceasta este însă doar acțiunea corectivă. Mai importantă pentru ecologizare este însă atitudinea preventivă, adică aruncarea deșeurilor în spații special amenajate, nu în natură. Cred că, odată cu această acțiune, fiecare dintre noi va privi altfel, mai responsabil plasticul pe care-l folosim. Aceasta este doar una din seria de acțiuni pentru protejarea mediului pe care plănuim să le facem”, a declarat Mara Cristea, Director general adjunct, Divizia Finanţe şi Planificare, în cadrul OTP Bank România.

Trebuie să recunosc că am admirat determinarea voluntarilor OTP Bank de a strânge plasticul manual, din zone foarte greu accesibile. Suntem recunoscători pentru fiecare voluntar care participă la acțiunile noastre și ne-am bucura ca, în timp, numărul acestora să crească. Această muncă, din păcate, nu se termină niciodată. În fiecare an, avem aproximativ 20 de astfel de acțiuni, în urma cărora strângem tone de deșeuri”, a precizat și Dan Mirea, președinte al Asociației Ape fără Plastic

O nouă acțiune de curățare a malurilor și albiilor Jiului la care vor participa angajați ai OTP Bank va avea loc în luna noiembrie cu scopul de a împiedica ulterior deversările de deșeuri în Dunăre. 

OTP Bank a inițiat și sprijinit în ultimul an proiecte interne și externe care pun accent pe educația ecologică și a ales, totodată, să acționeze atât prin curățarea de plastic, cât și prin acțiuni de revitalizare a mediului, oferind clienților mii de hârtii plantabile.

Bitcoin depășește din nou plafonul de 20.000 de dolari

0

 

Bitcoin a depășit din nou 20.000 de dolari săptămâna trecută, pentru a doua săptămână la rând, menținându-se mai mult timp deasupra acestui nivel de preț, înainte de deprecierea suferită ca urmare a noilor date privind locurile de muncă din SUA.

Cel mai mare criptoactiv din lume a început săptămâna tranzacționându-se sub 19.000 de dolari, înainte de a urca la peste 20.000 de dolari la mijlocul săptămânii. Cele mai recente date privind forța de muncă din SUA au redus însă din avânt, trimițând nivelul prețurilor înapoi sub 19.500 de dolari. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 19.200 de dolari.

Între timp, Ether a crescut la mijlocul săptămânii, depășind 1.360 de dolari, după ce a început săptămâna sub 1.280 de dolari. Vineri a pierdut și el „vântul din pânze” și se tranzacționează acum în jurul valorii de 1.300 de dolari. 

India dorește să lanseze e-rupee


Lucrurile au părut liniștite pe frontul monedei digitale a băncii centrale (CBDC) în ultimele luni, dar India tocmai a anunțat că lucrează la introducerea treptată a propriului său activ digital în viitorul apropiat, e-rupee.

Banca centrală a țării nu oferă foarte multe detalii, dar a confirmat că are în vedere implementarea unei CBDC bazate pe conturi, dedicate fie pentru utilizarea de către instituțiile financiare, dar și de către consumatorii individuali

India se află în urma altor țări în ceea ce privește utilizarea numerarului, astfel încât introducerea cu succes a unei monede digitale ar putea reprezenta un mare pas înainte din punct de vedere economic pentru această țară. Cu toate acestea, CBDC-urile nu sunt lipsite de controverse, iar unele grupuri ale comunității cripto se opun pe motiv că acestea sunt în cele din urmă controlate de instituții guvernamentale puternice și centralizate. 

Brazilia doboară recorduri în materie de criptoactive


Noile date din Brazilia arată un număr record de organizații care dețin criptoactive în luna august. Cifrele furnizate de Autoritatea Fiscală Braziliană (RFB) arată că un număr record de companii și alte instituții sunt acum deținătoare de cripto.

Interesant este și faptul că cel mai deținut criptoactiv în rândul acestor organizații este stablecoin-ul Tether USDT. Acest lucru are sens în contextul utilizării stablecoin, o rampă de acces cheie în ecosfera cripto de spectru mai larg. Peste 1,4 miliarde de dolari sunt deținute de mai puțin de 80.000 de organizații.

Este util să urmărim utilizarea și mișcările cripto, dincolo de Europa și SUA. În țări precum Brazilia, El Salvador și altele, criptoactivele au căpătat forță, deși sunt țări în care instituțiile financiare locale, monedele și alte aspecte ale finanțelor suferă de niveluri semnificative de suspiciune și de o lipsă generală de încredere. Acest lucru este amplificat într-un moment în care activele tradiționale suferă, iar dolarul american pare atotputernic. 

NFT-urile Cool Cats obțin o nouă investiție

Binecunoscutul proiect NFT Cool Cats a obținut o nouă investiție semnificativă în proiectul său de la Animoca Brands. Compania deținea deja o participație în ecosfera Cool Cats prin intermediul filialei sale GAMEE, dar noul parteneriat avansează propunerea NFT și a companiei de jocuri.

Animoca spune că dorește să devină lider în NFT, jocuri metaversale și brand media și a obținut recent o nouă injecție de capital propriu de 110 milioane de dolari din partea unui consorțiu de investitori. Evaluarea actuală a firmei se situează la peste 5 miliarde de dolari, ceea ce o face să nu fie un jucător mic pe piață. Prețul minim al NFT-urilor Cool Cats a reacționat în mod clar bine la acest anunț, ceea ce nu este o surpriză. 

Vestea este un alt exemplu încurajator pe o piață care se remarcă prin scăderea semnificativă a nivelurilor de preț din ultimele luni. Anul trecut, NFT-urile au atins evaluări foarte mari, iar multe dintre ele se confruntă acum cu o scădere semnificativă. Dar există dovezi că tehnologia și ideile din jurul acesteia sunt încă în creștere și se dezvoltă pentru viitor. 

Europenii sunt mai preocupați de energie decât de inflație

 

În timp ce inflația erodează puterea de cumpărare a populației, într-un sondaj recent, respondenții estimează că veniturile lor vor crește în următorul an, dar mai puțin decât cheltuielile. Pentru europeni, criza energetică este principala preocupare a gospodăriilor, în condițiile în care pășim în prima lună de iarnă. 

Potrivit unui sondaj realizat de firma de consultanță McKinsey, pentru cea mai mare parte a lumii inflația este principalul motiv de îngrijorare legat de creșterea economică în următoarele 12 luni, dar nu și pentru Europa. Respondenții de pe continentul nostru sunt mai îngrijorați de prețurile volatile ale energiei decât de inflație per ansamblu. Problema energiei este un motiv de îngrijorare și pentru companii, conducând la creșterea costurilor pentru toți respondenții, cu excepția celor din America de Nord. Acolo, salariile sunt principalul motiv de îngrijorare, ceea ce arată că atât cei care au răspuns sondajului dar și Fed-ul au același obiectiv.

Cel mai recent sondaj al Băncii Centrale Europene în rândul consumatorilor arată că aceștia se așteaptă ca veniturile lor nominale să se majoreze în medie cu 1,0% în următoarele 12 luni, în creștere de la 0,8% în iulie. Tinerii se așteaptă la creșteri mai mari ale veniturilor lor decât celelalte grupe de vârstă. La întrebarea „cu cât credeți că sunt mai mari/mai mici cheltuielile gospodăriei dvs. în prezent, comparativ cu cele de acum 12 luni”, respondenții au indicat o creștere la 5,8%, de la 5,4% în urmă cu o lună. Sondajul acoperă Franța, Olanda, Italia, Belgia, Spania și Germania. 

În România, cele mai recente date arată că în T2 2022 venitul mediu al gospodăriei a ajuns la 6241 de lei. Cheltuielile totale medii ale unei gospodării au reprezentat 86,1% din veniturile totale. Veniturile unei gospodării provin în proporție de 67,6% din salarii, 19,9% din protecția socială, cum ar fi pensiile, plățile pentru șomaj, maternitate și concedii medicale, iar 6% au fost venituri în natură din producția locală. 

Dacă ne uităm la structura cheltuielilor românilor, este ușor de observat că cele mai multe venituri sunt destinate consumului – 61,5% și impozitelor – 32,4%. Doar 0,8% din cheltuieli sunt direcționate către investiții. Alimentele reprezintă 35,1% din cheltuieli, cheltuielile casnice, inclusiv utilitățile sunt de 15,5%, tutunul și băuturile alcoolice – 7,8%, același procent ca și transportul iar îmbrăcămintea și încălțămintea – 7,3%. 

Prin urmare, nu este o surpriză faptul că datele privind comerțul cu amănuntul din august au fost foarte bune. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), comparativ cu luna precedentă, a crescut în ansamblu cu 2,7%, datorită creșterilor vânzărilor de produse nealimentare (+3,8%), vânzărilor alimentelor, băuturilor și tutunului (+2,3%) și a comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+1,2%).

Inflația, așa cum e percepută de consumatorii europeni, în ultimele 12 luni a continuat să crească, conform sondajului BCE. Întrebați cât de mult sunt mai mari sau mai mici prețurile în țara dumneavoastră comparativ cu cele de acum 12 luni, oamenii au răspuns cu o medie de 8%, mai mare cu 0,1% față de rezultatele din luna iulie. Tinerii, persoanele cu vârste sub 35 de ani, percep creșteri mai mici ale prețurilor decât celelalte grupe de vârstă. Estimările privind inflația pentru următoarele 12 luni au rămas stabile la 5%, în timp ce inflația estimată pentru următorii trei ani a rămas la 3%. 

VELUX: Trei din zece români sunt expuși la umezeală și mucegai sau lipsa luminii naturale

0

Potrivit studiului Barometrului Locuințelor Sănătoase 2022 realizat de VELUX, 32% dintre români sunt expuși în prezent la un risc climatic în interiorul locuințelor, precum: umezeală sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsa luminii naturale. Conform concluziilor  la care au ajuns experții, reducerea riscurilor climatice la interior, care afectează direct calitatea vieții și sănătatea românilor, se poate face prin renovarea corespunzătoare la interior a clădirilor, fapt care va aduce țării noastre un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050.

Raportul desfășurat de VELUX, în parteneriat cu compania de cercetare RAND Europe, mai arată că 9% dintre români trăiesc în locuințe cu acoperișuri cu scurgeri și pereți umezi predispuși la mucegai, podele și ferestre putrezite care pot provoca astm și probleme respiratorii. De asemenea, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține o căldură adecvată în casă, ceea ce poate provoca afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși zgomotului de la vecini sau de pe stradă, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Barometrul locuințelor sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul imobiliar european. Începând cu 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătate și climă în rândul populației. Ediția din acest an aduce în atenție clădirile în care trăim și lucrăm, precum și necesitatea de a le renova. Această renovare vine cu  oportunitatea de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

„Oamenii care din nefericire trăiesc sau lucrează într-o clădire necorespunzătoare, expuși la cei patru factori de risc,  au de patru ori mai multe șanse să raporteze o sănătate precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra unei abordări mai durabile și holistice a renovării, atât a clădirilor rezidențiale, cât și a celor nerezidențiale. VELUX colaborează în dezvoltarea clădirilor sustenabile de mulți ani, inspirând industria construcțiilor și clienții să creeze și să solicite clădiri și comunități durabile. Continuăm acest demers pentru a avea un impact pozitiv asupra clădirilor de mâine, iar prin Barometrul Locuințelor Sănătoase oferim date despre climatul interior, impactul acestuia asupra sănătății și calității vieții și beneficiile economice ale investiției într-o clădire amenajată corespunzător”, a declarat Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova. 

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuințe defavorizate, iar 50 de milioane de gospodării trăiesc în sărăcie energetică și nu își pot încălzi casele iarna. Odată cu creșterea bruscă a prețurilor la energie, această cifră este estimată să crească, consecința acestui fapt fiind gravă: de două ori mai mulți oameni au o sănătate precară atunci când trăiesc în sărăcie energetică.

Pe măsură ce acțiunile împotriva schimbărilor climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor este inclusă în  agenda politică, cu inițiative precum Renovation Wave, pachetul legislativ Fit for 55 și lansarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Aceste fonduri creează o oportunitate de a investi în clădiri și de a avea numeroase beneficii.

Potrivit studiului VELUX, reducerea riscurilor climatice la interior în România prin renovarea corespunzătoare a clădirilor va aduce un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050. Astfel,  reducerea expunerii la umezeală sau mucegai și a lipsei de lumină naturală în clădirile rezidențiale ar avea impact de 1,2 miliarde de euro prin economii directe în servicii medicale, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin creșterea ratelor de ventilație în clădirile publice precum școli și birouri ar economisi 3,7 miliarde de euro, iar  îmbunătățirea productivității prin acces eficient la lumina zilei în birouri ar oferi un beneficiu economic de 1,4 miliarde de euro. 

Climatul interior influențează satisfacția oamenilor în viața de zi cu zi 

Măsurarea satisfacției pierdute din cauza deficiențelor clădirii se poate face folosind o metodă nouă, dar recunoscută – Analiza de evaluare a bunăstării (WVA – Well-being Valuation Analysis). Acest lucru le permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervenției de renovare asupra clădirilor într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa încălzirii are aproape de două ori mai mult impact asupra bunăstării percepute și satisfacției în viață decât separarea de un partener. În plus, oamenii care trăiesc expuși la cele patru riscuri climatice interioare au șanse de cinci ori mai mari să se declare nefericiți.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă asupra clădirilor existente poate duce la beneficii în materie de sănătate și bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii la energie, o reducere a impactului asupra climei, dar și stoc de clădiri fără amprentă de carbon. 

Cum pot proteja clădirile sănătatea 

Din primăvara anului 2020, restricțiile cauzate de pandemie au forțat milioane de oameni să muncească, să trăiască și să învețe în propriile case. Pentru cei care trăiesc în locuințe necorespunzătoare, acest lucru a făcut situația și mai dificilă.

Ventilația naturală prin intermediul ferestrelor care se deschid continuă să fie o modalitate simplă, rentabilă și ușor de înțeles de a atenua riscul de contaminare. Acest lucru diluează orice agenți patogeni și împrospătează aerul. Alături de ventilația naturală, sistemele de ventilație mecanice, cum ar fi unitățile de încălzire, ventilație și aer condiționat, sunt de asemenea eficiente în crearea unui debit de aer igienic constant.

Raportul integral Barometrul Locuințelor Sănătoase 2022 poate fi accesat aici. Rezultatele raportului pe România pot fi accesate aici

Ghidul salariilor BestJobs: 2022 a adus creșteri salariale angajaților din Medicină, HoReCa, Turism, Construcții și Instalații

0

 

Propunerea legislativă din martie a Comisiei Europene a dezvoltat interesul jucătorilor de pe piața muncii privind transparentizarea salariilor. În România, între dorința de a atrage talente relevante pentru pozițiile deschise și aceea de a se alinia la tendințele europene, tot mai multe companii aleg să publice informații despre salariul oferit. Astfel, în prezent 22% dintre joburile active pe platformă de recrutare BestJobs au o marjă salarială afișată, această tendință fiind în creștere față de anul trecut, când doar 16% dintre anunțuri afișau oferta salarială.

Cu datele furnizate de companii pe platformă, analizând surse proprii, dar și date oficiale disponibile public, BestJobs lansează prima ediție a Ghidului Salariilor 2022, o amplă cercetare privind evoluțiile salariale cu scopul de a susține angajatorii să își dezvolte politici de recrutare competitive și coerente.

Evoluția salariilor nete în principalele domenii de activitate

O analiză BestJobs a salariilor publicate de către angajatori pe platforma de recrutare în perioada ianuarie-septembrie 2022, comparate cu datele oferite de Institutul Național de Statistică, arată că salariul mediu net a crescut în acest an față de anul trecut în domenii precum: 

  • Medicină (1.433 euro în 2021 versus 1.669 euro anul acesta);
  • Turism și HoReCa (879 euro în 2021 versus 1.125 euro anul acesta);
  • Construcții și Instalații (1.076 euro anul trecut versus 1.386 euro anul acesta).

La polul opus, principalele domenii care au înregistrat scăderi în oferta salarială sunt:

  • Agricultura (de la 1.139 euro în 2021 la 937 euro în 2022);
  • Ingineria (de la 1.200 euro anul trecut la 1.117 euro anul curent);
  • Resurse Umane (de la 1.073 euro la 930 euro);
  • Financiar (de la 920 euro în 2021 la 865 euro în 2022); 
  • Management (de la 1.222 euro în 2021 la 1.123 euro anul acesta);
  • Marketing (de la 1.131 euro în 2021 la 1.085 euro în 2022). 

 

Harta salariilor medii nete din România

Potrivit datelor INSSE din luna iunie 2022, cele mai mari salarii medii nete sunt în București (1.048 euro), Cluj (953 euro), Timișoara (895 euro), Sibiu (814 euro), Ilfov (810 euro) și Iași (808 euro). 

Oferte de nivel mediu, cu salarii cuprinse între 700 și 800 de euro se regăsesc în județele Alba, Olt, Bacău, Brașov, Mureș, Gorj, iar cele mai mici oferte salariale se înregistrează în Vrancea (596 euro), Teleorman (588 euro) și Harghita (574 euro).

Informațiile complete se află în Ghidul Salariilor BestJobs 2022.

Neconformarea costă scump! Cum să protejezi finanțele companiei de cheltuieli cu amenzi pentru nerespectarea regulilor GDPR?

0

_________________

Alex Milcev,
Liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

O simplă căutare pe Google după General Data Protection Regulation (GDPR) arată, în mai puțin de 50 de secunde, aproape 700 milioane de rezultate (a se citi pagini), ceea ce este un bun indiciu nu doar despre complexitatea subiectului, ci și despre gradul de interes al jucătorilor din piață, fie companii, fie persoane fizice. Pentru că este vorba, pe de o parte, de protejarea datelor și a informațiilor din și despre companie, într-o piață puternic concurențială, iar, pe de altă parte, despre siguranța datelor personale, oferite și utilizate în diferite circumstanțe.

Lucrurile dobândesc o și mai mare anvergură când vine vorba despre fluxurile financiare ale companiilor – intrări și ieșiri de active – bănești, digitale și materiale, bazate pe contracte comerciale. Totul înseamnă date, iar tot ceea ce înseamnă date în timpurile actuale și, mai ales big data, presupune obligatoriu măsuri de siguranță, confidențialitate, protecție.

Am putea aprecia, fără nicio exagerare, că, din punct de vedere financiar, implementarea normelor GDPR scutește compania de potențiale neplăceri de pe urma nerespectării acestora, fie din neștiință, fie din rea-voință. Iar înainte de amenzi și penalizări, sunt procesele costisitoare în instanță, pe care le pot deschide terți (persoane fizice sau juridice) pentru a-și apăra integritatea datelor folosite abuziv sau fără acordul lor precis exprimat.

Regulile generale de protecție a datelor au fost adoptate și, ca urmare, impuse în Uniunea Europeană, în anul 2016. Potrivit programului gradual de implementare, România a trebuit să se conformeze regulamentului european începând cu anul 2018.

Vorbim despre o istorie scurtă, chiar la nivelul UE, dar plină de evenimente neplăcute, care s-au concretizat în amenzi absolut amețitoare, inclusiv în România. Și, pentru că cei mai la îndemână pentru autorități – în cazul României vorbim despre Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) – de a fi subiectul unui control sunt întotdeauna marii jucători, amenzile au mers către companii importante din piață, inclusiv către bănci. Mai mult, într-un clasament anual al țărilor în care s-au aplicat amenzi pentru încălcarea Regulamentului, România figura, în anul 2021, pe locul trei, după Italia și Ungaria. 

Este foarte posibil ca mediul economic local, mai ales companiile românești mici și mijlocii, să nu fi luat încă foarte în serios ideea că adoptarea unei politici interne coerente de aplicare și conformare pe regulile europene GDPR este absolut obligatorie și depășește cadrul strict al unei cheltuieli prevăzute în bugetul companiei, fie cu o soluție GDPR, fie cu un angajat care să fie format și să se ocupe exclusiv de acest aspect în cadrul companiei (data protection officer – DPO).

Exemplele amenzilor pentru nerespectarea regulilor de protecție a datelor – fie că este vorba despre date interne (financiare sau ale angajaților) sau externe (ale clienților /partenerilor / acționarilor) – ar trebui să dea de gândit oricărui coordonator de business, fiind de preferat o investiție în pachetul de protejare a datelor prelucrate de companie, în locul unei penalizări drastice pentru neconformare.

Implementarea prevederilor GDPR este, de fapt, o investiţie care poate să ducă la creșterea profitabilității, astfel cum reiese dintr-un studiu al companiei CISCO dat publicității: peste 40% din organizațiile intervievate au beneficii de cel puțin două ori mai mari, decât cheltuielile lor realizate cu implementarea conformităţii GDPR.  

Cel puțin la fel de important ca însăși adoptarea uneia sau alteia dintre cele două variante rămâne premisa de la care orice top manager sau owner al unei companii trebuie să pornească: oricine, oricând poate face obiectul unui control al autorității. Cu alte cuvinte, să nu se bazeze nimeni pe ideea că autoritatea NU va ajunge să controleze respectarea normelor GDPR. 

Tocmai de aceea, sunt de avut în vedere trei mari aspecte din această perspectivă: analiza cost versus beneficii a implementării și respectării regulilor GDPR în companie; analiza consecințelor pe termen lung a nerespectării regulamentului GDPR, din punct de vedere al notorietății, imaginii și al relațiilor de business în domeniul de activitate al companiei; poziționarea ca lider și impunerea conduitei de conformare în respectarea regulilor GDPR în sectorul de activitate al fiecăruia.

La primul punct, este vorba despre decizia de a implementa regulile, a le monitoriza și a face update-urile de conformitate pe parcursul anului, astfel încât la evaluarea anuală să existe cât mai puține puncte de neconformare. Dacă într-un anumit interval, stabilit de echipa de control, compania nu rezolvă aspectele constatate ca fiind în neregulă, urmează sancțiunile.

Vorbim aici despre creșterea eficienței activității, a vânzărilor și a veniturilor companiei – ceea înseamnă amortizarea cheltuielilor cu implementarea unei formule de GDPR, indiferent care ar fi aceasta: externalizată ori printr-un DPO intern.

Prin urmare, atenție la: monitorizarea periodică și actualizarea proceselor de business din companie, astfel încât să respecte normele GDPR, concomitent cu monitorizarea noutăților în standardele GDPR, tocmai pentru ca fluxurile interne de lucru și relația cu terții să fie conforme cu acestea. 

Nu mai puțin importantă este educarea personalului prin traininguri în domeniul protecţiei datelor, astfel încât echipa să înţeleagă și să aplice întocmai regulile în acest domeniu, pentru a evita incidente nedorite, care duc la amenzi și penalizări.

_________________

Notă: Conform datelor din sondajul companiei CISCO, în perioada 2018 – 2021, în Uniunea Europeană amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor GDPR,  au crescut constant, de la 436.000 euro, pentru anul 2018, la 72 milioane euro pentru anul 2019, 171 milioane euro pentru anul 2020, după care anul trecut s-a ajuns la 1 miliard euro, record absolut.

În T3 s-au tranzacționat jumătate dintre suprafețele de depozitare ale întregului an, conform Dunwell Industrial Brokerage

0

Aproape 50% dintre suprafețele de depozitare pentru care s-au semnat contracte de închiriere în 2022 au fost tranzacționate între iulie și septembrie anul acesta. 

Potrivit lui Daniel Cautiș, managing partner Dunwell, creșterea din trimestrul 3 a spațiilor industriale tranzacționate în acest an este considerabilă: 312.285 mp în doar 3 luni, față de 315.552 mp primele 6 luni ale acestui an. 

„Este foarte reconfortantă această creștere consolidată din trimestrul 3. Companiile pare că au trecut peste indecizia cauzată de contextul politic actual și și-au continuat expansiunea. Cu atât mai mult ne bucură să observăm că majoritatea contractelor semnate (53%) sunt pentru spații noi, atât din partea operatorilor existenți, cât și a retailerilor nou sosiți la noi în țară, care-și construiesc un hub stabil în România pentru o distribuție centrală. Optimist este și faptul că 17% dintre tranzacții sunt pre-închirieri pentru spații noi, ce urmează a fi construite”, afirmă Daniel Cautiș, din partea Dunwell Industrial Brokerage. 

Retailul este sectorul principal care a susținut în primele 3 trimestre din anul 2022 economia românească, conform acestei analize recente de piață a agenției specializate în tranzacții industriale Dunwell.

În total au fost tranzacționați 627.837 de metri pătrați de spații de depozitare, peste o treime (36%) dintre aceștia fiind ocupați de companii cu business în domeniul retail. Următoarele domenii cu nevoie de extindere au fost logistica și e-commerce-ul, cu 11%, respectiv 9%. 

Bucureștiul continuă să ocupe primul loc, cu un procent semnificativ de 61% din total suprafețelor tranzacționate, urmat de Ploiești, cu 25%. Următoarele orașe vin la o distanță destul de mare, respectiv Arad, cu 3% și Timișoara cu 2%.

În continuare, închirierile pentru producție acoperă doar 8% dintre spații, 76% fiind pentru depozitare, diferența fiind alocată pentru activități încă nespecificate.

 

Peste 100.000 de clienți Revolut au aplicat pentru creditul de nevoi personale doar cu dobândă

0

 

Peste 1.000.000 de clienți români au primit invitația de a descoperi noul credit de consum lansat de Revolut Bank, în august 2022. Pe parcursul celor aproape două luni în care s-a realizat lansarea treptată a produsului pe piața locală, banca a primit deja peste 100.000 de cereri de credit.

„Produsul se adresează clienților Revolut care folosesc aplicația în mod curent, rezidenți în România, care au peste 18 ani și realizează venituri din salariu sau pensie care pot fi confirmate de surse oficiale locale. Dacă opțiunea de credit nu este vizibilă pentru un client în aplicație, cel mai probabil aplicația acestuia nu este actualizată, versiunea utilizată fiind mai veche de 8.56. De asemenea, clienții sunt sfătuiți să se asigure că au adăugat cartea de identitate în aplicație,  deoarece aceasta este necesară pentru evaluarea aplicației de credit”, a menționat Cristian Voinea, Senior Product Manager Credite la Revolut.

Peste 50% din împrumuturile acordate până în prezent au o valoare mai mare de 7.000 euro, echivalent în lei. Clienții care au accesat produsul au, în medie, un salariu cu 40% mai mare decât venitul mediu național. Clienții din București – Ilfov, Iași, Timiș, Brașov și Cluj au manifestat cel mai ridicat interes față de produs.

Revolut a propus clienților cel mai accesibil și mai responsabil credit de nevoi personale de pe piața locală, cu o dobândă fixă ​​între 6,99% și 15,59%[1], cea mai mică din categorie, fără alte alte costuri asociate sau condiționări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viață sau încasarea salariului în contul Revolut. Majoritatea ofertelor de credit de nevoi personale de pe piață au o dobândă ce variază între 10% și 20,75%[2]. Creditul Revolut este oferit în lei, cu o dobândă fixă ​​pe toată perioada împrumutului și un termen de rambursare de maxim 60 de luni, fără costuri suplimentare legate de acordare, gestionare sau rambursare anticipată.

Acordarea creditului și administrarea acestuia se face online, automat, direct din aplicație, de la solicitare, aprobare, până la modificarea condițiilor de rambursare, verificarea extrasului de credit în orice moment, realizarea de plăți anticipate parțiale sau totale sau închiderea creditului. Tot procesul este simplu, lipsit de birocrație sau deplasări inutile la banca, inclusiv etapele de analiză a profilului clientului și a capacității sale de rambursare a împrumutului, fără solicitarea de documente tipărite sau forme materiale de documentare a cererii clientului. Contractul de credit este semnat cu o semnătură electronică calificată, iar fondurile sunt puse la dispoziție instant în contul clientului.

„Misiunea Revolut este aceea de a simplifica orice problemă legată de bani și de a oferi  produse financiare  cu costuri avantajoase  pentru clienți. Creditul nostru de nevoi personale este un produs nu doar simplu de accesat, fără bătăi de cap, dar  și unul dintre cele mai avantajoase produse de creditare, cu una dintre cele mai competitive dobânzi. Având în vedere contextul economic și social actual, ne dorim să protejăm interesele clienților noștri prin promovarea unor soluții financiare responsabile și, astfel,  le oferim flexibilitatea de a împrumuta atât cât au nevoie, atunci când au nevoie. Creditul Revolut  poate fi  rambursat în orice moment, la fel de simplu precum a fost obținut, fără costuri de rambursare anticipată.  Ne dorim ca acest produs să fie accesibil cât mai multor clienți români și să devină prima opțiune atunci când aleg un credit de nevoi personale”, a declarat Gabriela Simion (foto), Director General al sucursalei Revolut din România și Head of Lending.

Revolut s-a lansat oficial pe piața din România în 2018, cu servicii de plăți și operațiuni de transfer de bani instant. De atunci și până în prezent, peste 2 milioane de clienți au adoptat super-aplicația financiară, care a devenit numărul 1 pe piața locală, printre utilizatorii de fintech, 78% dintre aceștia menționând Revolut drept cea mai folosită aplicație din categoria „all-things-money”.
            Din 2018, Revolut a obținut licența bancară pentru a opera în UE, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE). Ulterior, compania a depus eforturi pentru a pașaporta această licență în cât mai multe piețe din UE, ajungând, în prezent, la 30 de piețe din Spațiul Economic European (SEE), unde are peste 15 milioane de clienți (retail și business). În prezent, Revolut UAB pune la dispoziția clienților servicii de creditare în Lituania, Polonia, Irlanda și România.


[1] Dobânda este determinată de analiza profilului pentru fiecare client și este stabilită pe baza istoricului de creditare a acestuia.

[2]  Conform comparațiilor furnizate de conso.ro, pentru un credit cu suma maximă de 125.000 lei, perioadă de rambursare de 60 de luni, fără asigurare de viață sau obligația de a vira salariul într-un cont curent la banca ce acordă împrumutul.

Oportunități de internaționalizare a afacerilor pentru companiile românești

0

La sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc o întâlnire a președintelui Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, cu reprezentanții mediului de afaceri din Turcia, Niyazi Güneș Atay, director proiecte investiții, ODS Consulting Group și cu Kemal Kurnaz, vicepreședinte al asociației EkoAvrasya (Eurasia Economic Relations Association), având și afaceri în turism, imobiliare și consultanță. Principalul obiectiv al întrevederii a vizat identificarea unor oportunități de colaborare și de punere în valoare a potențialului celor două comunități de afaceri.

În deschidere, președintele CCIB a vorbit despre mediul economic al Capitalei, precum și despre activitatea Camerei noastre, cu accent pe gama largă de servicii oferite companiilor, inclusiv celor străine, și pe strategia de relaţii externe. În acest context, a punctat relațiile deosebite dezvoltate de Camera bucureșteană cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, cu diplomații români din străinătate, dar și cu cei străini, acreditați în România. Totodată, Iuliu Stocklosa a exprimat interesul privind dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu Republica Turcia, o dovadă în acest sens fiind cele şapte acorduri de cooperare încheiate de CCIB cu organizaţii similare din această ţară. În context, a subliniat întreaga deschidere în ceea ce privește susținerea colaborării bilaterale.

Cu acest prilej, reprezentantul ODS Consulting Group, Niyazi Güneș Atay, a făcut o prezentare extinsă a companiei menționate și a principalelor domenii în care echipa are o experiență relevantă, cu accent pe: consultanță în: internaționalizarea afacerilor, export, inginerie și tehnologie; scrierea și managementul proiectelor finanțate din fonduri europene; dezvoltare corporativă; recrutare și managementul talentelor; comerț online. Reprezentantul ODS a precizat că firma operează în diverse regiuni din Turcia, dar și în străinătate și a exprimat dorința de a susține, prin servicii specifice, companiile românești interesate să dezvolte afaceri pe plan extern și să deruleze proiecte europene. De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost reliefate conexiunile de afaceri ale Eurasia Economic Relations Association, menționându-se oportunitățile oferite de firme din Kazahstan, Republica Kârgâză, Uzbekistan și Azerbaidjan. S-a apreciat că România ar putea constitui o poartă de intrare a produselor țărilor din Asia Centrală și Caucaz către Uniunea Europeană.

Studiu Deloitte: profitabilitatea băncilor va scădea în cursul anului viitor, urmând să revină la nivelurile actuale în 2026

0

 

Controlul asupra costurilor și creșterea eficienței devin esențiale
Optimizarea forței de muncă va fi o zonă-cheie în 2023

Profitabilitatea băncilor va rămâne modestă în cursul anului viitor, din cauza unei combinații de factori fără precedent, cum ar fi invazia Ucrainei de către Rusia, perturbările de pe lanțurile de aprovizionare, creșterea inflației, înăsprirea politicii monetare și potențiala recesiune sau stagflație din unele țări, dar va intra pe un trend crescător și va reveni la nivelurile actuale ale ratelor de rentabilitate a activelor în 2026, potrivit studiului Deloitte Banking and Capital Markets Outlook 2023. Efectele directe și indirecte ale evoluției economiei globale se vor resimți în mod disparat la nivelul industriei bancare globale, în funcție de creșterea economică a țării și a regiunii, de nivelul ratelor dobânzilor, de dimensiunea fiecărei bănci, de gradul de capitalizare și de modelul de business, se mai arată în raport. De exemplu, băncile mari, bine capitalizate și cu portofolii diversificate vor fi mai rezistente în următorii ani. De asemenea, raportul subliniază faptul că evoluția produsului intern brut (PIB) se află în strânsă corelație cu profitabilitatea băncilor, atât în economiile avansate, cât și în cele în curs de dezvoltare, așadar contracția PIB-ului unei țări va fi cel mai probabil însoțită de o scădere a ratei rentabilității activelor din sistemul său bancar.

Deși creditarea persoanelor fizice și juridice pare să stagneze, raportul reamintește că băncile au, în general, rezerve solide de capital și un nivel adecvat de lichiditate, conform datelor raportate de acestea pentru al treilea trimestru din 2022. Pe de altă parte, costul finanțării, indiferent dacă este vorba de depozite sau de alte forme de finanțare, cel mai probabil va rămâne ridicat în următorii ani, conform raportului Deloitte.

În contextul anticipatei încetiniri economice, băncile își fac provizioane pentru a se proteja de potențiale pierderi din credite și implementează politici mai stricte de creditare, subliniază raportul. De exemplu, băncile din zona euro și-au înăsprit criteriile de creditare în al doilea trimestru al anului 2022, tendință care se preconizează că se va extinde la nivelul întregii Europe. De asemenea, în contextul volatilității veniturilor, devine esențială atenția sporită asupra controlului costurilor, precum și asupra creșterii eficienței, prin intermediul unei utilizări mai eficiente a capitalului, prin folosirea tehnologiilor avansate, raționalizarea rețelei de sucursale, crearea de centre de servicii în zone cu costuri reduse sau prin folosirea mai intensă a furnizorilor de servicii. De asemenea, raportul estimează că optimizarea forței de muncă va deveni o zonă-cheie în 2023.

Segmentul de produse și servicii pentru persoane fizice și cel pentru persoane juridice vor fi afectate în grade diferite, potrivit raportului. Datorită creșterii veniturilor nete din dobânzi, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, băncile dedicate persoanelor fizice vor face față mai bine provocărilor din 2023, printre care se numără dobânzile mai mari, inflația și încetinirea creșterii economice. Acest segment de business al băncilor va fi influențat pozitiv de evoluția preferințelor clienților, de cererea de produse și servicii personalizate și de evoluția ratelor dobânzilor, dar va fi afectat în mod negativ de factori precum evoluția pieței imobiliare, riscul cibernetic și criminalitatea financiară.

În ceea ce privește segmentul de produse și servicii dedicate persoanelor juridice, acesta se bucură de o bază de clienți fideli, dar cel mai probabil se va confrunta cu o concurență mai puternică și cu o presiune mai mare pentru a-și îmbunătăți modelele de servicii, deoarece companiile așteaptă ca băncile să le ofere soluții digitale personalizate, soluții bazate pe analiza datelor și consultanță specializată. Cererea de credite pentru investiții din partea companiilor este de așteptat să scadă, însă cererea de credite de capital de lucru ar putea rămâne solidă, arată raportul.

„Deși dificilul context macroeconomic actual ar putea afecta negativ creditele pentru proiecte sustenabile, nevoia ca mediul de business să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice reprezintă o oportunitate excelentă pentru bănci de a finanța tranziția companiilor către emisii nete zero de carbon. Băncile trebuie să integreze riscul climatic în ciclul de viață al riscului de credit pentru a putea gestiona riscurile în mod mai eficient. Acest demers presupune obținerea datelor clienților legate de factorii ESG (mediu, social, de guvernanță) și stabilirea unor standarde și procese interne de evaluare a emisiilor legate de portofoliile de credite în raport cu obiectivele stabilite, precum și instruirea angajaților care interacționează cu clienții pentru a înțelege în ce punct de află aceștia din punct de vedere ESG”, a declarat Dimitrios Goranitis (foto), Liderul serviciilor de consultanță pentru sistemul bancar și piețe de capital, Deloitte Central Europe.

O altă oportunitate de care băncile pot profita în următorii doi-trei ani este integrarea de servicii financiare în platformele unor terți care nu activează în domeniul financiar (embedded finance), domeniu care, potrivit raportului, urmează să se dezvolte rapid, cu venituri estimate de 230 de miliarde de dolari până în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de zece ori. De exemplu, băncile ar putea integra în platforme de cumpărături instrumente de management al finanțelor personale sau ar putea adăuga opțiuni de accesare a unor credite în aplicații din domeniul sănătății.

Impactul dureros al inflației: Companiile îl pot transfera clienților, dar limitat, și trebuie să ia alte decizii. Câteva recomandări

0

_________________

Dinu Bumbăcea,
Country Managing Partner

Inflația a ajuns în 2022 principala preocupare. Pentru a contracara efectele, băncile centrale cresc ratele dobânzilor, iar implicațiile sunt semnificative. Randamentele obligațiunilor de stat sunt mai mari pe tot globul. Economisirea este, prin urmare, mai atractivă decât investițiile în proiecte sau în acțiuni ale companiilor, fapt ce explică performanța mai slabă a burselor de valori în ultima vreme.

Totodată situația se răsfrânge asupra finanțării corporative și a evaluărilor care, la rândul lor, determină rate de actualizare mai mari și evaluări mai mici pe măsură ce costul de oportunitate al oricărui proiect este în creștere.

Efectul inflației asupra costurilor companiilor este estimat într-un raport al strategy&, departamentul global de strategie al PwC, care arată un impact între 5% și 20% asupra diferitelor cheltuieli ale companiilor pe parcursul anului 2022. Spre exemplu, este preconizată o creștere între 10 și 20% a cheltuielilor cu serviciile interne IT, 5-15% a cheltuielilor de operare/ mentenanță a birourilor, 10-15% cu angajații temporar, 8-10% cu bugetul salarial și între 5 și 10% impact în cheltuielile cu contractorii, cele de marketing sau pentru soluții și servicii IT contractate de la terți.

Creșterea cheltuielilor companiilor, a costului vieții, atenția sporită pe care clienții o acordă prețurilor, precum și o nouă rată de actualizare pentru randamentul capitalului sunt toate modalități prin care impactul inflației începe să fie resimțit de companii. Cum vârful inflației nu a fost depășit, companiile nu pot să ignore prea mult contextul. 

Puține companii vor putea atenua șocul inflației transferând costul integral către clienți. Scumpirea produselor sau serviciilor nu este o soluție pe termen lung, iar companiile ar trebui să se concentreze pe eliminarea costurilor secundare și îmbunătățirea modelului operațional. 

Soluții pentru a limita impactul inflației asupra costurilor

În viziunea PwC, există trei zone cheie asupra cărora organizațiile trebuie să se concentreze pentru a atenua impactul inflației, fără a compromite strategia pe termen lung: revizuirea priorităților strategice, revizuirea întregului lanț valoric pentru resetarea structurii de costuri, respectiv păstrarea angajaților și creșterea agilității operaționale.

Totodată, companiile ar trebui să-și sporească vizibilitatea asupra tuturor categoriilor principale de costuri, creând astfel o bază de referință pentru un răspuns ajustat nevoii. Inițiativele de optimizare a costurilor ar trebui să fie aliniate cu obiectivele pe termen lung, iar strategia de investiții ar trebui să fie ajustată ținând cont de contextul macroeconomic actual care modifică ratele de rentabilitate ale oportunităților de investiții. Alte puncte care ar mai putea fi reanalizate vizează reziliența și eficiența lanțului de aprovizionare, cheltuielile cu terții și automatizarea pentru eficientizarea proceselor și accelerarea productivității forței de muncă.

Costurile, între optimizare și risc de a vulnerabiliza afacerea

Deși reducerea costurilor este necesară, măsurile pripite privind reducerea costurilor sau deciziile pripite privind investițiile pot vulnerabiliza companiile și poziția lor competitivă. Costurile trebuie gândite strategic, ca investiții care alimentează creșterea și dezvoltarea. Acest lucru va permite companiilor să reducă continuu costurile inutile, redirecționând în același timp resursele.  Cu alte cuvinte, reducerea costurilor nu este un obiectiv în sine, ci trebuie corelată cu identificarea unor noi modalități de creștere și noi surse de venit.

Este cert că problema costurilor este resimțită diferit de la un sector la altul, iar măsurile de reducere trebuie ajustate specificului fiecărei companii, respectiv modului în care inflația afectează clienții, concurenții, furnizorii și costurile. În timp ce unele companii se confruntă cu efectul imediat al unei creșteri substanțiale a facturilor la energie, pentru altele aceasta s-a suprapus peste un efect prelungit al crizei COVID-19: provocări în lanțul de aprovizionare, deficit de forță de muncă și reducerea productivității. La toate acestea se adaugă presiunile pe bugetele salariale și tarifele serviciilor. Companiile care ies mai puternice din recesiuni sau crize nu sunt cele care reduc costurile mai repede și mai mult, ci acelea care transformă crizele în oportunități.

Radu Puiu, XTB: Aurul și „aurul digital” – Bitcoin, tot mai volatile în fața inflației crescute și a tensiunilor geopolitice

 

Mai merită sau nu să investim în aur și în „aurul digital”, așa cum mai este denumită criptomoneda Bitcoin, în contextul creșterii inflației? Cele două clase de active tind să fie tot mai volatile, avertizează Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Scenariul macroeconomic actual continuă să fie volatil, investitorii confruntându-se cu o mulțime de evenimente ce creează volatilitate și care afectează perspectivele de evoluție ale piețelor de capital. 

Într-un astfel de scenariu, apar adesea întrebări precum în ce putem investi în perioade incerte sau dacă mai merită să ne poziționăm pe un anumit instrument/clasă de instrumente. 

Două dintre acestea sunt aurul și activele digitale, în special principalul reprezentat, Bitcoin. 

Nu a trecut mult timp de când Bitcoin era numit „aurul digital”, mai este această comparație posibilă în prezent?

Piața metalelor prețioase, un sfârșit de an incert

Cumpărătorii văd potențialul unui raliu amplu pe piața metalelor prețioase la sfârșitul anului. Cu toate acestea, 2022 a adus o atitudine destul de posomorâtă pentru aur și argint, care au întâmpinat probleme în a câștiga tracțiune susținută.

Este adevărat că prețurile aurului și argintului s-au retras, pe măsură ce Rezerva Federală a lansat cea mai agresivă campanie de majorare a ratelor de dobândă din ultimele decenii, fapt ce a propulsat dolarul pe piețele valutare.

De asemenea, este adevărat că 2022 a fost un an istoric slab pentru majoritatea claselor de active.

Totuși, aurul a rezistat relativ bine. A scăzut cu aproximativ 6% în acest an în raport cu dolarul american, în timp ce a crescut în raport cu aproape toate celelalte valute importante ale lumii.

Fed va trebui să renunțe la majorările ratelor la un moment dat. Apoi, forțele inflației și slăbiciunea economică care indică recesiune s-ar putea mixa cu o scădere a dolarului, pentru a determina o apreciere a prețurilor metalelor prețioase.

Cu toate acestea, până în acest an, pe fondul unei scăderi record a obligațiunilor, a unei piețe bearish (de scădere) pentru acțiunile globale, a inflației de două cifre în Marea Britanie și a războiului în Europa, aurul a scăzut cu 5% de la începutul anului și aproximativ 17% de la maximele locale atinse în martie. 

Piața a scăzut la cel mai mic nivel de peste un an la sfârșitul lunii septembrie la 1.615 USD, de unde încearcă să recâștige teren în momentul de față. De atunci, cotația a reușit să revină deasupra pragului psihologic de 1.700 USD. 

Aurul și dolarul, influență reciprocă

În timp ce tensiunea geopolitică și inflația ridicată sunt considerate în general pozitive pentru prețul aurului, creșterea ratelor dobânzilor este dăunătoare pentru metalul prețios, arată analistul casei de brokeraj XTB România

Pe măsură ce dobânzile cresc, se apreciază și randamentul pe care investitorii îl pot obține din obligațiunile guvernamentale, precum cele emise de guvernul SUA. 

Pe de altă parte, creșterea randamentelor acestei clase de active afectează popularitatea dolarului, care nu plătește dobândă, ducând la o creștere a costului de oportunitate cu deținerea aurului.

De asemenea, un dolar puternic a afectat cererea de aur. Orice investitor care nu câștigă dolari s-a confruntat cu costuri mai mari pentru a cumpăra aceeași cantitate de lingouri de aur. 

Aurul este cotat în dolari americani, ceea ce a afectat cererea din partea cumpărătorilor externi, pe măsură ce dolarul american a câștigat teren.

La nivel global, peste 50% din cererea de aur vine din China și India.

Aprecierea puternică a dolarului american, ca urmare a tulburărilor geopolitice și de creștere a diferențialului de rată de dobândă între dolar și alte valute majore, a reprezentat un factor negativ pentru cumpărătorii externi de aur, explică analistul XTB Radu Puiu 

Ar fi necesară o temperare a raliului dolarului american, urmată de o corecție înainte ca aurul să înceapă „să strălucească”.

Criptomonedele versus creșterea inflației

Aurul nu a oferit cea mai bună metodă de protecție împotriva inflației în ultimii doi ani, dar cu siguranță a depășit evoluția unui alt set de active cunoscut pe scară largă: activele digitale, în frunte cu principalul reprezentant, Bitcoin.

Unii investitori în criptomonede susțin că monedele virtuale reprezintă cea mai bună metodă de acoperire împotriva inflației, deoarece oferta sa este fixă. 

Băncile centrale din întreaga lume sunt libere să mărească oferta de bani după bunul plac, iar minerii pot exploata mai mult aur, dar suma totală de Bitcoin și alte criptomonede este strict limitată.

Entuziaștii se referă adesea la Bitcoin drept „aur digital”. În realitate, performanța recentă a Bitcoin ca acoperire împotriva inflației a fost extrem de slabă. 

De când inflația din SUA a început să accelereze în 2021, prețul monedei digitale a scăzut cu 47% YoY.

Războiul din Ucraina a influențat piața aurului

Războiul din Ucraina a condus inițial la creșterea prețului aurului, care a urcat de la 1.800 USD per uncie la începutul acestui an la 2.043,30 USD , pe data de 8 martie, cel mai ridicat nivel de la atingerea maximului istoric la peste 2.070 USD per uncie în august 2020. 

Corecțiile de pe piețele de acțiuni și obligațiuni au ridicat  aurul în fața investitorilor ce caută o modalitate de a-și păstra capitalul în timpul perioadelor agitate de pe piețele financiare.

Investițiile fondurilor tranzacționate la bursă de aur (ETF) au ajutat imaginea metalului prețului. 

Acest tip de fonduri au înregistrat  intrări de 269 de tone, echivalentul a 17 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022, marcând cel mai ridicat volum trimestrial din al treilea trimestru din 2020. 

Vânzările de monede de aur în primul trimestru ale Monetăriei SUA au atins cel mai ridicat nivel de după 1999, conform datelor de la Consiliul Mondial al Aurului.

Dar fluxurile s-au inversat în timpul celui de-al doilea trimestru, ieșirile nete totalizând 39 de tone, echivalentul a 2 miliarde de dolari. 

Prețul aurului s-a retras la pragul de 1.800 USD în al doilea trimestru și a scăzut în continuare în al treilea trimestru, coborând sub 1.800 USD la începutul lunii iulie și atingând cel mai scăzut nivel din aprilie 2020 la 1.615 USD.

ETF-urile de aur au înregistrat ieșiri de 51 de tone în august, în valoare de 2,9 miliarde de dolari, marcând a patra lună consecutivă de ieșiri, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. 

Aurul, afectat direct de creșterea inflației

Aurul a fost o modalitate de protecție inconsecventă împotriva inflației, dar există și alte beneficii în a deține o cantitate mică de metal în portofoliu. 

Din punct de vedere istoric, aurul a avut o corelație scăzută sau chiar negativă, atât cu acțiunile, cât și cu obligațiunile, ceea ce sugerează că oferă valoare ca instrument de diversificare.

Totuși, dacă analizăm dinamica recentă, începând din martie 2022, aurul și indicele american S&P 500 au avut o direcție comună a evoluțiilor, fapt ce sugerează că există un nivel de corelare.

Pe de altă parte, dacă analizăm și evoluția Bitcoin, principala criptomonedă a prezentat o corelație pozitivă cu piața de acțiuni din SUA, în special cu indicele tehnologic Nasdaq-100, începând din luna iulie a anului trecut. 

Acest fapt anulează caracteristica de diversificare și de acoperire împotriva inflației, cel puțin până când se va observa o decuplare între piața de acțiuni și cele două clase de active. 

Cererea de aur de la investitori, bănci centrale, companii de tehnologie și pentru sectorul de bijuterii este în creștere. 

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cererea globală de aur a crescut cu 12% de la an la an la 2.189 de tone în prima jumătate a anului 2022.

Prețul Bitcoin influențat de sancțiunile vestului împotriva Rusiei  

Adoptarea Bitcoin de către guverne și companii rămâne o întrebare importantă, iar teza „aurului digital” propusă de susținători s-a confruntat cu critici dure după ce Tesla a vândut 75% din participațiile sale în al doilea trimestru al anului 2022.

Entitățile mai mari care cumpără sau vând Bitcoin au mutat întotdeauna atenția asupra cât de aproape sunt țările de utilizarea criptomonedelor ca metodă de stocare a valorii. 

În prezent, prețul mediu de achiziție al deținerilor de Bitcoin din El Salvador este de 45.000 USD, ceea ce îl face o investiție destul de neprofitabilă.

O altă problemă cu care se confruntă spațiul activelor digitale este lipsa de reglementare și tot mai multe măsuri ce pot fi impuse pentru limitarea folosirii acestor instrumente. 

Cel mai recent exemplu este introducerea de restricții ca metodă de „pedeapsă” asupra Rusiei. 

Astfel, ca parte a celei de-a opta runde de sancțiuni împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a impus o interdicție generală a tuturor serviciilor de criptomonede către întreprinderile rusești.

Un comunicat de presă al Comisiei Europene publicat joi menționa că „interdicțiile existente asupra activelor cripto au fost înăsprite prin interzicerea tuturor portofelelor, conturilor sau serviciilor de custodie pentru cripto-active, indiferent de valoarea portofelului”.

Plafonul inițial, stabilit în aprilie, le-a permis acestor companii să deservească în continuare portofele din Rusia care nu conțin mai mult de 10.000 de euro.

Din punct de vedere istoric, Bitcoin tinde să scadă în fiecare septembrie, pierzând teren în acea lună pentru fiecare an din 2016 – iar 2022 nu s-a dovedit a fi o excepție. 

Cel mai mare activ digital a încheiat luna în scădere cu 2%, la aproximativ 19.750 USD. 

Conform unei analize realizate de JP Morgan, Bitcoin are cel mai mare randament proiectat pentru anul viitor dintre clasele de active, inclusiv acțiuni globale, obligațiuni guvernamentale, obligațiuni corporative, imobiliare, capital privat și fonduri mutuale. 

Randamentul proiectat este de 38%. Comparativ, se preconizează că acțiunile globale vor crește cu 20% în aceeași perioadă.

Dintre același grup de active, Bitcoin are de departe cea mai mare volatilitate estimată, aproape 84%, comparativ cu 15% pentru acțiuni, potrivit analiștilor de la JP Morgan. 

Prin urmare, raportul risc-câștig continuă să fie ridicat în cazul investițiilor în criptomonede, aspect care ar putea frâna din avansul adopției în rândul celor cu o aversiunea mai ridicată față de risc, este concluzia casei de brokeraj XTB România.

Salină senzorială amenajată în București

0

Cu un buget de aproximativ 40.000 de euro oferit de partenerii strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, Asociația Zi de Bine, împreună cu Asociația KinetoBebe, amenajează o salină senzorială în București, „Flori de sare”, dedicată copiilor și adulților cu probleme respiratorii. Salina va avea 80 mp, iar sarea va proveni din Ucraina.

Salinoterapia se va face cu ajutorul unui aparat numit halogenerator care macină sarea și dispersează în aer microparticule uscate de aerosoli, care pătrund foarte adânc în bronhiolele terminale și în alveolele pulmonare. Datorită acestui aparat, în cele două camere ale salinei se va respira un aer puternic salinizat. O ședință de 45 de minute echivalează cu 4-6 ore petrecute într-o salină de mare adâncime și este, de asemenea, o variantă sigură și pentru copiii cu vârste sub 3 ani dar și pentru femeile însărcinate.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine:   „Câteva ore petrecute într-o salină pot contribui substanțial la bunăstarea organismului, în special pentru persoanele care suferă de diverse afecțiuni precum polipoză nazală sau faringiană, apnee, astm bronșic, laringită, rinită, sinuzită și altele. Cercetările științifice dedicate salinoterapiei arată îmbunătățiri ale afecțiunilor respiratorii sau ale problemelor legate de piele, atât la copii cât și la adulți. Ne bucurăm că  vom reuși să construim o salină chiar în București și că multe din aceste afecțiuni vor putea fi tratate cu ajutorul terapiilor dedicate.”

Ana Raluca Chișu, președintele Asociației KinetoBebe: „Pentru a crește potențialul de recuperare al copiilor și a ameliora unele dintre complicațiile respiratorii care apar odată cu diagnostice precum prematuritatea severă, diagnostice neurologice sau sindroame genetice, am dorit să oferim beneficiarilor noștri și ședințe de salinoterapie. Prin proiectul Flori de Sare – Salina din mijlocul Bucureștiului, 40 de copii și însoțitorii lor vor beneficia lunar de ședințe de salinoterapie gratuită.”   

Salina va avea colțuri de joacă inspirate din educația Montessori, un tobogan. Vor avea loc activități pentru copii cu diverse afecțiuni medicale, care au nevoie de terapie. Adulții se vor putea relaxa și participa la clase de yoga, studiu individual, lectură și multe altele.

În sala mică a salinei, ședințele de salinoterapie se vor desfășura în lumini colorate. Va fi amenajat un spațiu dedicat terapiei senzoriale, cu efecte benefice în special pentru copiii cu probleme neurologice, ce s-a dovedit a avea rezultate vizibile pentru o echilibrare psihică sau recreere. Prin lumini, mișcare și sunet, camera senzorială are capacitatea de a induce o stare de bine, de relaxare musculară și psihică, de scădere a stresului și anxietății. Astfel, copiii devin mai receptivi la informațiile oferite în cadrul celorlalte terapii desfășurate de către Asociația KinetoBebe, îi stimulează să facă mișcare, să comunice, să își însușească limbajul și să își dezvolte inteligența emoțională.

De peste 13 ani, Asociația KinetoBebe realizează programe de recuperare pediatrică și terapii complexe. Astăzi, în cele trei Centre de Recuperare Pediatrică din București, copii de la 0 luni la 16 ani beneficiază de programe complexe de terapie pentru recuperarea abilităților fizice, lingvistice și senzoriale, în timp ce părinții sunt în permanent dialog cu cadrele medicale. Peste 8.000 de copii au făcut primii pași în centrele KinetoBebe, ajutați de cei mai buni kinetoterapeuți, psihologi și logopezi.

Proiectele realizate de Asociația Zi de Bine pot fi susținute printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.

 

Nicu Marcu, ASF: „Bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești”

0

„Strategia Națională pentru Dezvoltarea Pieței de Capital 2022 – 2026”, un proiect derulat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în colaborare cu Ministerul Finanțelor, având drept consultant Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), a fost publicată la secțiunea Transparență decizională, pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Strategia a avut la bază „Raportul OECD privind piața de capital din România” care a propus, în urma unei analize aprofundate a pieței de capital din România, un set de recomandări care privesc cu precădere îmbunătățirea cadrului instituțional, juridic și de reglementare, în vederea valorificării oportunităților de dezvoltare a pieței autohtone.    

„Proiectul însumează principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori. Subliniez că, pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți”, precizează Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

„În acord cu recomandările OECD, Autoritatea de Supraveghere Financiară lucrează continuu la îmbunătățirea cadrului de reglementare, având ca obiectiv simplificarea accesului la piață, atât pentru emitenți cât și pentru investitori, cu respectarea corespunzătoare a principiilor de transparență și de protecție a investitorilor pe piața de capital. Prin aceasta, ASF dorește să contribuie la creșterea lichidității pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacționate și a operațiunilor derulate în cadrul acesteia. Bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești, un important izvor de finanțare al acesteia și o platformă de tranzacționare a pachetelor de acțiuni ale celor mai importante și atractive companii românești”, a mai declarat Președintele Autorității, domnul Nicu Marcu.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Pieței de Capital 2022 – 2026” urmărește implementarea unor îmbunătățiri punctuale, pentru a crește atractivitatea pieței locale, prin dezvoltarea infrastructurii și a parametrilor de funcționare. De asemenea, Strategia urmărește creșterea numărului de investitori activi retail, precum și diversificarea, respectiv atragerea de noi investitori instituționali.

Facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare: Clarificări suplimentare în legislație

0

_________________

Andreea Mitiriță, Partener PwC România
Cristina Fuioagă, Director PwC România

 

Legislația privind facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare a fost recent modificată, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2023, fiind clarificate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească activitățile de cercetare-dezvoltare pentru a aplica deducerea suplimentară la calculul impozitului pe profit și fiind introdusă necesitatea de a obține certificarea activităților de către experții înscriși în Registrul național al experților pentru certificarea activității de cercetare dezvoltare.

Modificările au apărut după ce, în ultima perioadă, au avut loc discuții între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a îmbunătăți cadrul legislativ actual. În prezent stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, existente în Codul fiscal, sunt următoarele:

  • deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare;
  • aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare;
  • scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează în proiecte de cercetare-dezvoltare;
  • scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activități exclusiv de cercetare – dezvoltare în primii 10 ani de activitate (neaplicabilă în prezent în lipsa unor măsuri de ajutor de stat).

Spre exemplu, beneficiul obținut din aplicarea facilității de deducere suplimentară a cheltuielilor poate conduce la o economie de 8% din valoarea investițiilor în proiecte de cercetare-dezvoltare (de exemplu 8% reprezentând reducere în impozitul pe profit final de plată). Banii astfel economisiți pot fi direcționați pentru a sprijini alte activități/inițiative de afacere la nivelul societăților în cauză.

Clarificările au fost aduse prin Ordinul comun, publicat pe 4 octombrie, al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 3.265/21.453/2022.

În mod specific, prin acest ordin comun, activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: 

  • sunt cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare definit prin Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică(reglementarea anterioară nu făcea trimitere la OG nr. 57/2022), identificat prin următoarele elemente: 
  • scopul proiectului (nu era menționat anterior) și obiectivele proiectului; domeniul de cercetare-dezvoltare ; perioada de desfășurare a proiectului; resursele alocate proiectului (sursele de finanțare și, dacă este cazul, echipa de proiect și infrastructura de cercetare); (anterior nu erau menționate echipa de proiect și infrastructura de cercetare), bugetul proiectului (nu era anterior); categoria rezultatului activității de cercetare-dezvoltare, conform art. 74 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002; caracterul inovativ; 
  • în cadrul activităților de dezvoltare tehnologică se vor lua în considerare activitățile de dezvoltare experimentală (nu era anterior menționat).

De asemenea, prin noul cadru legislativ, au fost eliminate prevederile art.4 din Ordinul comun nr. 3.265/21.453/2022, prin care se dădeau exemple de activități care nu reprezintă activități de cercetare-dezvoltare, motivul fiind că această listă era doar cu titlu de exemplu și producea confuzie între contribuabili întrucât nu reușea să surprindă în mod practic toate activitățile care nu constituie cercetare-dezvoltare. 

Proiectele și activitățile vor fi încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, care va constitui un corp de experți înscriși în Registrul național al experților pentru certificarea activității de cercetare dezvoltare. Urmează publicarea ordinului autorității de stat care va reglementa metodologia de selecție a experților și normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activității de cercetare-dezvoltare și structura Registrului.

Pentru încadrarea proiectelor și activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare, pentru a beneficia de stimulentele fiscale prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, contribuabilii au opțiunea de a solicita certificarea activității de către un expert înscris în registru.

De asemenea, noul cadru legislativ menționează obligativitatea de a solicita certificarea proiectelor de către contribuabilii mari, stabiliți potrivit OPANAF, obligație care anterior nu era foarte clar individualizată.

Nu în ultimul rând, pentru proiectele și activitățile de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice naționale și internaționale nu este necesară certificarea. Acest lucru poate reprezenta un imbold pentru contribuabilii care desfășoară activități inovatoare și pentru care accesează fonduri europene sau diverse scheme de ajutor de stat, de a aplica și facilitatea fiscală reprezentată de deducerea suplimentară.

Așteptăm cu interes și legislația cu privire la Registrul național al experților, care sperăm să vină în sprijinul contribuabililor cu mai multă claritate vizavi de această procedură de certificare. Dorim să punctăm faptul că modificările mai sus menționate se referă doar la aplicarea facilității fiscale prevăzută la art.20 din Codul Fiscal, respectiv deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile legate de activități de cercetare-dezvoltare. Astfel, pentru aplicarea facilității ce constă în scutirea impozitului pe venit pentru personalul angajat în activități de cercetare-dezvoltare nu este necesară certificarea de către un expert.

 

Studiu Deloitte: stimulentele financiare reprezintă cel mai important factor de decizie pentru românii care optează pentru un abonament nou sau care schimbă un furnizor

0

 

  • Românii preferă să-și facă abonament pentru servicii de telecomunicații, utilități, servicii TV și comerț electronic, dar să plătească punctual pentru servicii precum publicații digitale, jocuri online, cărți electronice și audio

Stimulentele financiare precum modalitățile de a economisi bani și accesul la oferte speciale și reduceri reprezintă principalul factor de decizie pentru românii care decid să-și facă un abonament nou (42%) la servicii digitale și tradiționale, produse de consum sau cu durată lungă de viață și servicii de comerț electronic, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte „Demystifying the hype of subscription”, pondere similară cu cea înregistrată în rândul respondenților europeni (45%). Dintre aceste categorii, abonamentele românilor pentru servicii de comerț electronic sunt cele mai influențate de beneficiile de natură financiară, cum ar fi ofertele speciale și reducerile (65%), economiile cu serviciile de livrare (42%) și livrarea gratuită la returnarea produsului (41%). Alți factori care influențează semnificativ deciziile românilor de a achiziționa abonamente sunt confortul (30%), care se referă la livrarea la domiciliu, lipsa reclamelor intruzive sau folosirea unor metode de plată simplificate, și accesul la oferte de tip premium privind conținutul sau funcționalitățile (29%).

Raportul subliniază că prețul atractiv este și principalul motiv pentru care românii decid să-și schimbe furnizorii la care au abonamente. În acest caz, stimulentele financiare sunt aproape de două ori mai importante decât alți factori pentru toate categoriile de abonamente analizate, tendință întâlnită și în rândul respondenților europeni.

Românii preferă să-și facă abonament pentru servicii de telecomunicații, inclusiv de internet, pentru utilități, servicii TV și comerț electronic, precum și pentru achiziționarea aparatelor de uz casnic și a produselor de pe platforme de tip marketplace. Pentru servicii precum publicații digitale, jocuri online, cărți electronice și audio, consumatorii români preferă plățile punctuale.

Raportul arată, de asemenea, că românii care nu au folosit abonamente în ultimul an au luat această decizie deoarece preferă să cumpere doar atunci când au nevoie (58%) sau pentru că sunt consumatori ocazionali (44%), factori similari cu cei care influențează consumatorii la nivel european. Pe de altă parte, studiul arată că ponderea românilor care optează pentru plăți punctuale scade în rândul generațiilor mai tinere, numărul reprezentanților Gen Z care preferă abonamentele fiind puțin mai mare (cu 2 puncte procentuale) decât al celor care aleg achizițiile punctuale. La polul opus, românii din generația Baby Boomers înregistrează cea mai mare pondere în rândul consumatorilor care preferă achiziții punctuale (cu 24 de puncte procentuale mai mult față de cei care doresc să se aboneze), urmați de reprezentanții Generației X (11 puncte procentuale) și Millennials (6 puncte procentuale).

„Merită subliniat faptul că, atunci când vine vorba de atragerea de noi clienți, furnizorii de produse și servicii prin abonamente ar trebui să se concentreze nu numai pe preț, ci și pe confort și oferte de tip premium. Pentru a asigura retenția clienților, aceștia trebuie să găsească echilibrul între stimulentele de natură financiară și alte tipuri de beneficii atunci când concep programe de loialitate. Studiul arată că 59% dintre români au început să cumpere mai mult de la un furnizor după ce și-au făcut abonament la acesta, ceea ce reprezintă un alt argument pentru crearea unor strategii puternice de loialitate”, a spus Andrei Ionescu(foto), Partener coordonator consultanță și managementul riscului, Deloitte România, și lider al industriei de tehnologie, media și telecomunicații.

Raportul subliniază că există o corelație strânsă între grupul demografic al consumatorilor și deschiderea lor de a-și schimba atitudinea cu privire la abonamente, 25% dintre românii din generația Baby Boomers care fac achiziții punctuale declarând că nu ar putea fi convinși să se aboneze, urmați de Millennials (13%), Gen X (12%) și Gen Z (7%). Pe de altă parte, gradul de loialitate variază în funcție de generație, aproape o treime din reprezentanții Baby Boomers (31%) care au cel puțin un abonament spunând că nu s-ar lăsa convinși să schimbe furnizorul, urmați de Gen Z (30%).

Există, de asemenea, o legătură între gradul de digitalizare a unei societăți și tendința acesteia de a folosi abonamente, subliniază studiul, România clasându-se pe ultimul loc în rândul țărilor analizate în ceea ce privește maturitatea digitală, potrivit raportului Digital Society and Economy Index (DESI), și pe primul loc în ceea ce privește ponderea consumatorilor care preferă abonamentele în locul plăților punctuale, urmată de Bulgaria și Polonia. La polul opus, Germania este țara cea mai matură din punct de vedere digital și cu cei mai mulți respondenți care preferă plățile punctuale în detrimentul abonamentelor.

Consumatorii români nu percep toate plățile făcute cu regularitate ca fiind abonamente, 47% dintre respondenți precizând că nu dețin un abonament înainte de a primi un exemplu în acest sens, aspect care plasează România pe locul al patrulea în topul țărilor ai căror cetățeni nu conștientizează că au un abonament, după Bulgaria (61%), Slovacia (57%) și Ungaria (49%). În rândul respondenților la nivel european, cele mai frecvente tipuri de abonamente pe care consumatori nu le-au recunoscut sunt cele pentru utilități (77%) și servicii de telecomunicații/internet (75%).  

Studiul a fost realizat în rândul a 9.000 de consumatori din nouă țări: Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Polonia, România, Slovacia, Turcia și Ungaria.

Un nou showroom Cesarom în București

0

Lasselsberger Ceramics România, deținătorul brandului Cesarom și unicul producător local de plăci ceramice, anunță inaugurarea celui mai nou și inovator showroom de gresie și faianță, în București, pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 12, printr-o investiție de 1 milion de lei. 

Petrișor Grindeanu, director general al Lasselsberger Ceramics România: „De-a lungul istoriei sale de 60 de ani, CESAROM a fost întotdeauna un deschizător de drumuri în domeniul plăcilor ceramice. Întrucât cerințele clienților se schimbă continuu, odată cu noile tendințe ale pieței,  venim în întâmpinarea lor cu cele mai inovatoare soluții și servicii, iar showroomul din București este un exemplu concret în acest sens. În cadrul acestuia oferim clienților soluții complete, adaptate în cele mai mici detalii nevoilor și stilului oricărui spațiu pe care aceștia doresc să-l amenajeze.” 

Noul showroom Cesarom, după cum îl caracterizează realizatorii, „își propune să ofere un concept inovator de expunere și vânzare de plăci ceramice în România, mizând, totodată, pe consultanță personalizată de specialitate, astfel încât clienții să beneficieze de experiență plăcută în alegerea gresiei, faianței și decorurilor cermice. Procesul de vânzare va fi asistat de aplicații profesionale de proiectare 3D. Compania asigură servicii de livrare la domiciliu, iar până la data de 30 noiembrie, orice client beneficiază de un discount de 20% la orice achiziție din acest showroom.

Deschiderea noului spațiu de expunere din Capitală coincide cu aniversarea a 60 de ani de existență a brandului pe piața românească și înglobează esența performanței Cesarom de peste jumătate de secol. 

În plus, showroomul Cesarom propune clienților un concept unic, Mix&Match, ce presupune mixarea plăcilor din colecții diferite, având la dispoziție consultanță personalizată oferită de specialiștii Cesarom. Astfel, clienții au posibilitatea de a-și exprima creativitatea la cel mai înalt nivel și de a alege decoruri perfect aliniate preferințelor”.  

Referitor la tendințe și preferințe în materie de plăci ceramice, Cesarom subliniază: „Când vine vorba de nevoile dezvoltatorilor în materie de plăci ceramice, potrivit datelor Cesarom, aceștia aleg preponderent produse pentru spațiile comune din clădirile rezidențiale, terase sau balcoane, mai exact  gresii porțelanate care imită rocile naturale. Dintre acestea, cele mai căutate colecții Cesarom sunt Granito, Tanum, Move și Quartz.

Pentru renovări sau amenajări de apartamente noi, consumatorii finali aleg dintr-o gamă diversă de produse și designuri, în funcție de dimensiunea plăcii, suprafața lucioasă sau mată, modelul, respectiv culoarea.  Cele mai cerute modele Cesarom sunt plăcile ceramice cu dimensiunea 60X30 cm precum colecțiile Statuario, Piedra, Cream sau Crust. 

Formatul 60X30 cm este și cel mai bine vândut pe piața locală, cu o cotă de piață de peste 25% din totalul plăcilor ceramice comercializate. 

La nivel de buget alocat plăcilor ceramice, acesta a atins un prag mediu în România între 60-80 lei pe metru pătrat, în contextul în care în 2021 piața locală de plăci ceramice a crescut cu aproximativ 6% comparativ cu anul precedent, atingând o valoare de circa 210 milioane de euro și 40 milioane de metri pătrați”. 

Pentru anul în curs, Cesarom anunță că „are în plan o creștere în linie cu dezvoltarea organică, vizând un plus de 12% a cifrei de afaceri, comparativ cu 2021. 

În 2022, Lasselsberger Ceramics România a continuat implementarea investițiilor în valoare de peste 2 milioane de euro, direcționate către dezvoltarea unei linii de rectificare a gresiei și faianței și lansarea de noi game de produse utilizând această tehnologie. Un alt obiectiv a fost deschiderea noului showroom Cesarom din Capitală, inaugurat la începutul lunii octombrie. 

Totodată, în urma investițiilor în fabrica de la Cluj-Napoca, Cesarom a lansat in 2022 peste 150 de plăci ceramice de gresie și faianță. 

Noutățile Cesarom de anul acesta includ formate tot mai mari, noi modele de gresii porțelanate rectificate, cu suprafețe super lucioase de 120x60cm, faianțe rectificate cu dimensiuni de 90×30 cm și 60x30cm, dar și piese speciale precum mozaicuri porțelanate, plinte sau trepte. Noile produse se înscriu în portofoliul de soluții complete pe care îl oferă CESAROM. 

Tot în 2022, compania a lansat ARdesigner, o aplicație web bazată pe tehnologia realității augmentate, care funcționează pe conceptul unei „cabine de probă” virtuale, unde utilizatorii au posibilitatea de a vizualiza gresia și faianța Cesarom în propria încăpere. Aplicația se adresează atât persoanelor care renovează sau finisează un apartament sau o casă, dar și proiectelor rezidențiale sau comerciale. În plus, retailerii parteneri Cesarom pot beneficia de avantajele ARdesigner, întrucât clienții acestora pot scana codul QR ARdesigner care conduce utilizatorul direct în aplicație”.

Cesarom, liderul pieţei româneşti de gresie şi faianţă, este caracterizat ca „unul dintre brandurile cu tradiţie din România, având o istorie de 60 de ani. CESAROM se produce în fabrica Sanex SA din Cluj-Napoca, companie care a devenit, începând cu anul 2004, membră a grupului austriac Lasselsberger GmbH, lider in producţia europeană de plăci ceramice (gresie, faianţă şi decoruri ceramice).

În prezent, capacitatea totală de producţie din cadrul fabricii Sanex SA din Cluj-Napoca se ridică la peste 8 milioane de metri pătraţi anual, Sanex SA comercializând o gamă variată de modele de gresie, faianţă şi plăci decor. Toate colecţiile Cesarom pot fi vizualizate pe www.cesarom.ro”.

Donalam recrutează forță de muncă pentru combinatul de la Târgoviște

0

Compania Donalam, membră a AFV Beltrame Group, unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel şi oţeluri speciale din Europa, își anunță obiectivul de a ajunge la un număr de 730 de angajați, și în lunile următoare accelerează procesul de recrutare de personal: „Locurile de muncă disponibile se adresează atât persoanelor cu studii medii, experiența în domeniu nefiind obligatorie, cât și absolvenților de studii superioare. Din punct de vedere geografic, campania vizează locuitorii municipiului Târgoviște și din localitățile limitrofe, dar și candidați din alte zone, dispuși să facă naveta sau să se relocheze.  

Combinatul de la Târgoviște și-a reluat activitatea în luna iunie, readucând România pe harta producătorilor de oțel beton. Astfel, pentru a acoperi nevoile de producție si pentru a lucra la flux normal, este nevoie de creșterea semnificativă a echipei: operatori laminare, oțelari, mecanici, electricieni, sudori, operatori macarale. De asemenea, compania angajează și absolvenți de studii superioare, specialiști în diverse domenii ale ingineriei – metalurgică, electrică, mecanică, hidraulică și civilă”.

Liliana Bica, director de resurse umane, Donalam: „Problema deficitului de personal nu a ocolit sectorul nostru de activitate. Este foarte dificil să mai găsim specialiști în domeniu, în lipsa unui sistem educațional care să pregătească tineri pentru aceste meserii specifice. Strategia noastră este pe de-o parte, de a atrage oameni noi în echipă, indiferent de domeniul sau nivelul calificării, și de a investi în calificarea lor la locul de muncă. Suntem într-o continuă căutare de noi colegi iar în următoarele luni vom creşte constant echipa. Pe de altă parte, dorim să ne implicăm activ în atragerea tinerilor și în formarea noilor generații de metalurgiști, alături de autorități și de instituțiile de învățământ.”

Compania Donalam accentuează că, „pe lângă cursurile de pregătire de care vor beneficia, noilor angajați li se oferă un pachet salarial și de beneficii competitiv (care include asigurare medicală privată, tichete de masă, tichete de vacanță diverse prime și sporuri etc.), și  un mediu de lucru care promovează incluziunea, în care activitatea se desfășoară în condiții de siguranță, alături de o echipă de profesioniști.

Cei interesați să afle mai multe informații despre abordarea companiei și despre posturile disponibile sunt invitați să acceseze pagina: https://gruppobeltrame.com/en/donalam-srl/”.

AFV Beltrame Group (www.gruppobeltrame.com/), înființat în 1896, este caracterizat ca „unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel şi oţeluri speciale din Europa. Grupul deţine 7 fabrici în Italia, Franţa, Elveţia şi România, cu un total de peste 2.500 de angajați, peste 2 milioane de tone de oţel vândute anual și activități comerciale în peste 40 de țări”. 

Compania Donalam este filiala din România a AFV Beltrame Group, care „deține două unități de producție: cea de la Călărași, având peste 15 ani de activitate în producția barelor de oțel laminate la cald și, începând din februarie 2022, combinatul de la Târgoviște, unde, în această vară, a fost repornită producția de oțel beton. Compania își propune investiții semnificative în perioada imediat următoare, dincolo de modernizarea și de retehnologizarea structurilor existente având în plan construcția unei unități noi de producție, unică în lume, care se va încadra sub limitele de emisii de 50 kg CO2/t de produs”. 

 

Fidelizarea angajaților și taxele mai mici sunt doar două motive pentru care angajatorii pot oferi beneficii extra-salariale

0

_________________

Claudia Sofianu, Liderul departamentului
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
Dan Răuţ, Manager,
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Care sunt avantajele pe care legislația românească le permite companiilor prin care acestea ar putea să treacă de la abordarea potențialilor/ actualilor angajați cu o simplă ofertă salarială la oferte bazate pe un pachet de remunerare, format din salariu plus beneficii, și de ce angajații ar trebui să-și reconsidere cerințele faţă de angajatori?

Taxele salariale în România ajung sau chiar depășesc 40% din venitul brut. Dar Codul Fiscal prevede încă o diversitate de beneficii sau avantaje extra-salariale, pentru care nu se datorează impozit și/sau contribuții sociale, ceea ce înseamnă un câștig pentru ambele părți – angajatori și angajați. Astfel, companiile din România au la îndemână și calea beneficiilor extra-salariale prin care să ofere un venit suficient de motivant pentru atragerea și fidelizarea oamenilor în companie.

În România, se vorbește cu precădere despre salariul net (deseori se și negociază pornind de la această idee), ceea ce, în linii mari, înseamnă un venit brut din care se scad impozitul pe salariu și contribuțiile sociale obligatorii (pensie și sănătate) plus alte deduceri potenţiale, și mai puțin despre pachetele salariale. Știm că există suficiente excepții care să confirme regula (de exemplu, companiile cu operațiuni la nivel global, în care promovarea ofertelor de angajare prin pachete salariale dezvoltate/ complexe a devenit de mulți ani parte din ADN-ul lor). La nivel național, însă, nu se poate vorbi deocamdată despre o cultură bine sudată a conceptului veniturilor totale pe care un potențial angajat să le poată solicita și să le obțină într-o relație de muncă. 

Este adevărat că nici negocierea nu reprezintă încă un punct forte al angajaților/candidaților din România, deși observăm că noile generații devin mult mai stăpâne și în această artă. Astfel, ideea că salariul este cel important și nu alte avantaje, mai mici sau mai mari, pare că a rămas înrădăcinată în subconștientul generalizat al forței de muncă românești. Singura etapă depășită și acceptată de toată lumea este aceea a tichetelor de masă, care au ajuns, după un istoric de peste 23 ani, să fie acordate de cea mai mare parte a angajatorilor.

În prezent, găsim reglementate legal o multitudine de avantaje în bani sau în natură (de la variate tipuri de tichete/bilete valorice, indemnizaţii, produse şi/sau servicii etc.) pe care angajatorul le poate plăti sau deconta, ca beneficii extra-salariale. Angajatorii aleg însă dacă să ofere ori nu beneficii, pe care dintre ele și în ce cuantum, fiecare dintre acestea având și o reglementare a impozitării, aspect de care depinde, în mare măsură, și atractivitatea acestora.

Cum legislația din România permite în prezent angajatorilor să opteze pentru o paletă destul de generoasă de beneficii extra-salariale în condiții fiscale avantajoase (atât pentru salariați, cât și pentru companii), le reamintim pe cele mai reprezentative, majoritatea fiind, în anumite condiții, exceptate de la plata impozitului pe venit (10%) și/sau a contribuţiilor sociale obligatorii (37,25%), astfel:

Supuse doar impozitului pe venit:

  • tichete de masă, în valoare de până la 30 lei/zi lucrată
  • tichete culturale – până la 190 lei/lună și la 380 lei/eveniment pentru cele ocazionale
  • tichete de creșă, 570 lei/lună/copil
  • vouchere de vacanță, în limită de până la șase salarii de bază minime brute pe țară (de ex., 15.300 RON pentru anul 2022).

Neimpozabile, dar și exceptate de la plata contribuţiilor sociale

  • cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou – de până la 300 lei/eveniment/persoană, oferite de angajator pentru ocazii speciale (ex. Paște, Crăciun, 1 Iunie, 8 Martie)
  • pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro (echivalent în lei) anual pentru fiecare persoană
  • prime de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro (echivalent în lei) anual pentru fiecare persoană
  • sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei 
  • diverse training-uri/ cursuri de pregătire și perfecţionare profesională (atât în țară, cât și în străinătate)
  • decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă. 

În plus, Ordonanţa de Guvern din această vară, 16/2022, vine cu o noutate, precizând că, începând cu 1 ianuarie 2023, următoarele beneficii cumulate lunar sunt neimpozabile doar în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat: prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate (altele decât indemnizaţii de delegare și de detașare); contravaloarea hranei acordate salariaților care nu primesc tichete de masă; cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii în limita lunară de 20% din salariul minim pe economie; contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora; contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale în limitele sus-menționate; indemnizaţia de telemuncă.

Mențiunea importantă este că noul prag nu se aplică, așadar, tuturor beneficiilor neimpozabile prevăzute de Codul Fiscal, tichetele de masă, culturale, de creșă, de vacanţă sau cadourile nefiind luate în calculul celor plafonate. Și, pentru că mulți angajatori nu acordă toată gama beneficiilor prevăzute de lege, riscul să se depăşească plafonul de 33% poate fi relativ redus în practică.

De altfel, studiile companiilor care acordă angajaților opțiuni extra-salariale arată că angajatorii selectează și oferă beneficiile pe care le includ în oferta salarială în funcție de mai multe criterii (unele selectate chiar prin solicitarea directă a opiniei angajaților privind preferințele/necesitățile individuale) – cum ar fi profilul salariaților, hobby-uri, regimul și mediul de muncă și/sau de viață, distanța față de locul de muncă și altele.

Noutățile aduse de Ordonanța 16 au părut o „sperietoare” la început, însă analizând mai bine prevederile sale, putem observa că paleta de beneficii rămâne destul de flexibilă și permisibilă din punct de vedere fiscal. Sigur, facem abstracție de povara administrativă, care va face ca activitatea birocratică a departamentelor financiare şi de salarizare/ resurse umane să crească în lipsa unor soluții informatice eficiente.

Cu toate acestea, contextul fiscal actual poate fi considerat, în general, favorabil pentru ambele părți, angajat-angajator, și atunci principala întrebare rămâne: de ce angajatorii nu recurg pe scară largă la oferte de pachete salariale și se limitează, în continuare, la a oferi doar salariul de încadrare însoțit, cel mult, de clasicele tichete de masă? De ce nu profită de prevederile legislative românești care, sunt în general aliniate la practica europeană și stimulează creșterea veniturilor salariatului, concomitent cu scăderea sarcinii fiscale și, implicit, de o mai mare disponibilitate a fondurilor proprii rămase (care nu se duc în taxe salariale la stat) pentru dezvoltare și investiții?

Răspunsurile diferă de la caz la caz – câți angajatori, atâtea posibilități – însă, putem presupune că există câteva “frâne” comune, cum ar fi lipsa unei viziuni macroeconomice la nivel de companie, inexistenţa/ implementarea defectuoasă sau lipsa actualizării strategiei de remunerare/politicilor de compensații și beneficii pentru salariați; în unele cazuri putem vorbi chiar despre lipsa educației fiscale potrivite și/sau lipsa personalului administrativ bine pregătit în domeniul fiscal, capabil să analizeze şi să interpreteze legislația stufoasă în vederea aplicării ei într-un mod personalizat la nivelul companiei.

Este cert însă că, pe lângă salariul de bază, ce reprezintă, în mod evident, obiectul principal al unei relații contractuale de muncă, beneficiile extrasalariale pot deveni adevărate elemente motivaționale și chiar diferențiatoare. Mai ales în contextul deficitului actual al forței de muncă.

Companiile care se vor concentra pe nevoile salariaților și vor concepe oferte și pachete de remunerare personalizate, vor putea fi mai aproape de câștigarea nu doar a unor salariați satisfăcuți, ci si a unor colegi mai fericiți și, de ce nu, mai fideli companiei.

Nu în ultimul rând, acordând avantajele salariale ce beneficiază de un tratament fiscal preferențial, angajatorii își vor putea ajuta angajații să facă față inflației care, cel puțin în acest an, a erodat veniturile cu peste 15%.   

Aproape 5 milioane de euro – despăgubiri achitate în baza asigurărilor de răspundere civilă dedicate companiilor

0

Valoarea totală a despăgubirilor plătite anul trecut de către Membrii UNSAR în baza asigurărilor de răspundere civilă destinate companiilor a fost de 23,8 milioane de lei (4,84 milioane de euro), conform unei analize realizate la nivelul asociației.

Topul primelor 5 despăgubiri achitate de companiile Membre UNSAR anul trecut, în baza acestor asigurări, însumează peste 7,8 milioane de lei. Din această valoare, 78% a reprezentat suma totală acordată ca despăgubiri în baza polițelor de răspundere civilă legală, diferența fiind reprezentată de polițele de răspundere civilă profesională, pentru riscuri de tipul daunelor materiale, vătămări corporale și pierderi financiare provocate de asigurați partenerilor de business. 

„În desfășurarea oricărui tip de activitate prestată pot fi cauzate prejudicii unor terțe persoane care le afectează financiar din cauza unor erori sau a neglijenței profesionale. Din fericire, asigurările de răspundere civilă pot oferi acoperiri specifice oricărui tip de business, astfel că pot reprezenta acel instrument necesar care să protejeze atât patrimoniul terților păgubiți, cât și pe acela al asiguraților oferindu-le posibilitatea de a-și continua activitatea și în situații mai dificile”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte UNSAR.

În acest an, planul #BusinessSOS, realizat cu sprijinul instituțional pentru educație financiară din partea ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară și susținut de BVB – Bursa de Valori București, pune la dispoziția antreprenorilor mai multe informații, inclusiv cu privire la asigurările de răspunderi civile legale și profesionale.

Această ediție a roadmap-ului #BusinessSOS este susținută și de următoarele organizații și instituții: AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, APAPR – Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, APPA – Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor, ARA – Asociația Română de Actuariat, ARB – Asociația Română a Băncilor, ARTS – Asociația Română pentru Tehnica de Securitate, CCIFER – Camera Franceză de Comerț și Industrie în România, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților, FSAB – Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci, ISF – Institutul de Studii Financiare, PIAR- Patronatul Industriei Asigurărilor din România, PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, RBL – Romanian Business Leaders și UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări.

„O situație neprevăzută poate provoca un dezechilibru în activitatea unei companii, cu efecte negative atât asupra business-ului, cât și al angajaților. Cu atât mai mult, în contextul actual, este bine să avem în vedere accesarea unor soluții de protejare a afacerii. Acoperirea oricărui tip de riscuri va oferi siguranță tuturor celor care depind de compania asigurată“, a adăugat Alexandru CIUNCAN.

Mai multe detalii privind #BusinessSOS și tipurile de asigurări destinate companiilor sunt disponibile aici: 

https://asiguropedia.ro/roadmap-business-sos/.

Tulcea, primul municipiu cu testare standardizată digitală a elevilor

0

Procesul de digitalizare se extinde în diversele sectoare ale activității economico-sociale din Tulcea, care devine primul municipiu care adoptă modelul Brio® de testare standardizată a elevilor. La inițiativa Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, cu sprijinul Primăriei Municipiului Tulcea, în 21 de școli se realizează testarea inițială la începutul noului an școlar. Participă 9.400 de elevi din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal. Testarea inițială standardizată în funcție de nivelul de școlarizare este susținută la limba și literatura română, respectiv matematică sau istorie (pentru filiera umanistă). 

Organizatorii precizează că „în total, vor fi aplicate aproximativ 18.800 de teste, câte două pentru fiecare elev, care vor genera o evaluare corectă, cuantificabilă și comparabilă, menită să prezinte nivelul actual al elevilor, dar și progresul acestora pe parcursul învățării. 

Elevii au oportunitatea de a primi un feedback consistent, în timp real, care poate fi transpus în acțiuni remediale, direcționate spre nevoile individuale identificate. Pentru profesori, testele standardizate reprezintă un instrument extern validat, care poate susține evaluarea proprie și, mai mult, un sprijin în pregătirea fișelor de progres individual pentru fiecare copil, necesare conform noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Nu în ultimul rând, părinții vor avea acces la feedback pe rezultatele reale ale învățării, inclusiv la o monitorizare a progresului școlar. În funcție de scorul obținut de elevi la aceste teste, Brio® va realiza o analiză a rezultatelor care va fundamenta o serie de soluții și programe individualizate de învățare, atât la nivelul fiecărui elev, cât și la nivel de școală sau municipiu.”

Ștefan Ilie, primarul municipiului Tulcea: „Ca să știm ce trebuie să reparăm, trebuie să știm cum stăm. Acesta este principiul după care m-am ghidat în toate domeniile în care m-am implicat în viața municipiului. Educația elevilor trebuie să fie prioritară pentru toate autoritățile, deoarece viitorul, în care ne punem cele mai multe speranțe, nu are nicio șansă dacă nivelul educațional al copiilor noștri va fi unul scăzut. E datoria noastră, a autorităților locale, să fim sprijin pentru toți cei implicați în actul educațional cu instrumente care să le simplifice munca, dar și prin construcția unui mediu școlar prietenos, în care actorii actului educațional, în egală măsură profesorii, părinții și copiii, să se poată concentra pe achizițiile educaționale.” 

Viorica Pavel, inspector școlar general al județului Tulcea: „Cred că un parteneriat puternic între școli, inspectorat și municipalitate poate aduce o schimbare substanțială și benefică pentru elevii municipiului Tulcea, acesta fiind și motivul pentru care am decis să demarăm împreună proiectul de testare standardizată inițială. Vrem să aflăm care sunt problemele de la nivel local, folosind date concludente pe baza cărora să construim soluții și politici potrivite pentru comunitatea noastră. Această acțiune comună este menită să furnizeze date pe care le avem, de obicei, doar în perioada evaluării naționale sau a bacalaureatului și care indică «starea națiunii», adică nivelul real de pregătire al fiecărui elev.”

Brio® este cunoscută ca „prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio® , elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor.

După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare — Raportul Brio® — un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație. 

Brio® este avizat de Ministerul Educației și Cercetării, sistemul de testare fiind un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie”.

ING Bank, ofertă pentru tineri sub 24 de ani

0

ING Bank anunță că „a lansat oferta dedicată studenților și tinerilor începând de la 18 ani și până la împlinirea vârstei de 24 de ani. Free@ING înseamnă că aceștia se pot bucura de ING Card Complet în mod gratuit, cu 0 comisioane pentru toate operațiunile și acces nelimitat la serviciul de internet și mobile banking Home’Bank și reduceri în ING Bazar, fără obligativitatea încasării de venituri recurente și a efectuării de tranzacții. În plus, toți tinerii care își deschid cont la ING Bank în perioada campaniei beneficiază de un cadou de bun venit, gândit special pentru ei”.

Un studiu realizat în colaborare cu VISA arată că în materie de beneficii adiționale unui card bancar, „tinerii din România preferă în special recompensele și reducerile, arată. Topul preferințelor este condus detașat de gamificare, aproape un sfert dintre cei intervievați, deopotrivă studenți și proaspăt angajați, căutând să câștige recompense folosindu-și contul bancar sau achiziționând alte produse bancare. Următoarele două opțiuni exprimate, la diferență foarte mică, sunt recompensele în bani (19% pentru studenți și 15% pentru cei recent intrați în câmpul muncii) și reducerile la servicii pe bază de abonamente (14%, respectiv 15%) – în frunte cu platformele de streaming (precum Netflix sau HBO Max), servicii de livrare de mâncare (precum Tazz), închiriere de mașini și platforme de muzică (precum Spotify). La polul opus, studiul a scos la iveală faptul că cei din segmentul de vârstă 18-23 de ani sunt cel mai puțin interesați de instrumentele de economisire precum calculatoarele de buget (0% pentru studenți, respectiv 1% pentru cei proaspăt angajați) sau dobânzile preferențiale la conturile de economii (2%, respectiv 1%)”. 

Eleni Skoura, Head of Retail Banking, ING Bank: „Digitalizarea face parte din ADN-ul băncii noastre, astfel că era doar o chestiune de timp până urma să lansăm o ofertă dedicată primei generații digitale native. Prin urmare, ne bucurăm că ING Bank pune la dispoziția tinerilor români cel mai avantajos instrument de gestionare eficientă și smart a finanțelor personale, mai cu seamă în această perioadă marcată de incertitudine și de creșterea generalizată a prețurilor. Oferta ING Bank le dă acestora ocazia să se bucure la maximum de primii ani de independență, ajutându-i să dispună în întregime de resursele lor financiare și chiar să economisească. Totul transparent, fără comisioane și taxe ascunse. Mai mult decât atât, cu 0 comisioane și 0 taxe. Iar acesta este doar începutul, căci lucrăm la dezvoltarea de noi facilități și vom continua să inovăm pentru a răspunde cât mai bine la nevoile generațiilor aflate în tranziție către independență financiară. În plus, ne dorim ca acest produs să deschidă calea către educație financiară responsabilă pe termen lung, urmând să contribuie la o societate mai sustenabilă și mai sănătoasă din punct de vedere financiar.”

Noua ofertă ING Bank „a fost creată pentru studenții și tinerii începând de la 18 ani și până la împlinirea vârstei de 24 de ani și poate fi obținută pe loc și gratuit, direct din orice ING Office sau 100% online, prin intermediul aplicației Home’Bank, caz în care singurul cost perceput va fi cel de livrare a cardului fizic. Indiferent de opțiunea aleasă, cardul virtual este disponibil imediat în Home’Bank, fără niciun cost. 

Principalele beneficii ale ofertei ING Bank pentru tineri sunt:

  • 0 taxe și comisioane la tot: deschiderea și administrarea contului, plăți și transferuri către/de la alte bănci, depuneri și retrageri, intrări de la alte bănci
  • acces nelimitat la Home’Bank, cel mai complet și mai apreciat serviciu integrat de internet și mobile banking din România. Printre altele, aplicația permite personalizarea după nevoi și preferințe, plata rapidă, ușoară și în siguranță cu telefonul mobil, precum și plățile instant către prietenii din ING Bank
  • Bazar cu oferte cashback din partea unei game variate de comercianți, disponibile din Home’Bank
  • Round up: serviciu de economisire automată la cumpărături, disponibil în Home’Bank

Pe lângă accesul la beneficiile de mai sus, pe perioada campaniei de lansare a noii oferte, toți tinerii care optează pentru aceasta beneficiază de 30 de lei cashback la prima comandă la Tazz, prin ING Bazar”.

A fost lansată Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţia 20

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat lucrarea de cercetare „Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţia cu numărul 20.

În calitate de coordonator al tuturor edițiilor de până acum, prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR, a făcut o prezentarea a  lucrării, evidențiind că „reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România, ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2021 și 2022, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc”. 

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a subliniat: „Carta Albă a IMM-urilor din România reprezintă o analiză fanion nu numai pentru mediul de afaceri și România, ea fiind folosită de instituțiile internationale atunci când fundamentează propunerile pentru România. Doresc să fac o serie de recomandări specifice pentru anul 2022:

ENERGIE: trebuie să identificăm măsuri care să susțină consumul IMM-urilor și, de asemenea, cele 13mld. de euro din cadrul Fondului de modernizare trebuie utilizate

POLITICA FISCALĂ: restatutăm principiul ca solidaritatea să fie de la mare la mic și să continuăm politicile publice în care să fim solidari cu toții și nemodificarea codului fiscal în anul 2023

PNRR: trebuie rediscutat PNRR în acest moment dificil pentru societate, instrumentele incluse în acesta nu sunt conforme cu nevoile și necesitățile din societate

SALARIUL MINIM: CNIPMMR sustine cresterea salariului minim la 3000 lei cu următoarele condiții: Menținerea valorii contribuțiilor/taxelor la nivelul din prezent și aplicarea din 1 mai 2023

AGENȚIA ROMÂNĂ PENTRU INVESTIȚII STRĂINE ȘI PROMOVAREA  EXPORTURILOR: dezvoltarea agenției în parteneriat public-privat.”

În sinteză, lucrarea evidențiază:    „Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor – 68,32% situația economică mondială, 59,39% insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului etc. de a  gestiona problemele economice, 57,12% predictibilitatea redusă a mediului de afaceri  52,82% birocrația excesivă, 44,90% pandemia Coronavirus; inflația (45,82%), incertitudinile evoluțiilor viitoare (43,36%), birocrația (40,90%), calitatea slabă a  infrastructurii (33,43%), concurența neloială (33,33%), corupția (32,06%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale  (31,76%), fiscalitatea excesivă (31,56%) sunt principalele dificultăţi în activitatea IMM-urilor; 21,02% din organizaţii au estimat că evoluția mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor; 28,08% dintre aceştia nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2022; 40,00% dintre IMM-uri se vor autofinanța în anul 2022.”  

Pe marginea lucrării și a informațiilor pe care le prezintă, au susținut expuneri Marcel Ciolacu – președintele Camerei Deputaților, Adrian Câciu – ministrul finanțelor, Stelian Bujduveanu – viceprimar general al municipiului București, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Bogdan Cernescu – director Corporate Coverage BCR, Manuel Fernandez Amezaga – CEO Sodexo, Dana Baciu – director Persoane Juridice Groupama Asigurări.

Foto: CNIPMMR

Tinerii au nevoie de mentori – 64% dintre tineri afirmă că au nevoie de ajutor pentru a începe un business

0

 

Conform concluziilor studiului național organizat de Insights PulseZ, tinerii generației Z sunt cu adevărat interesați să își pornească o afacere. 1 din 2 tineri la nivel național sunt interesați de antreprenoriat


Principalele bariere cu care se confruntă tinerii ce vor să pornească o afacere sunt reprezentate de: lipsa resurselor financiare (78%), lipsa cunoștințelor concrete în gestionarea unei afaceri (66%) și lipsa mentoratului (64%). Mai mult de două treimi din respondeții studiului susțin că au nevoie de ajutor pentru a putea începe un business. În acest context, Romanian Business Leaders propune o soluție care vine în ajutorul Generației Z prin dezvoltarea comunității “Tinerii în Arenă”.
Conform aceluiași studiu Insights PulseZ, jumătate din respondenți sunt optimiști, simțindu-se motivați și nerăbdători să înceapă o afacere. 55% dintre tineri își doresc să se inconjoare de alți antreprenori pentru a fi motivați să își înceapă business-ul.


Suntem fericiți să susținem viitorii antreprenori ce intră în programul Tinerii în Arenă și să îi pregătim pentru adevăratele provocări ale antreprenoriatului. Dorința noastră este să le oferim tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani accesul la informații despre antreprenoriat și să îi ghidăm către acțiunile reale pe care le pot face pentru a aduce ideile lor la realitate. Visele Generației Z trebuie să fie susținute prin informații, mentorat și oportunități tangibile și acționabile. Astfel, oferim participanților beneficii prin care să își poată crea și pune în practică planurile de business, perspectivele și așteptările. Programul prevede sesiuni de networking și de mentorat pentru tineri, unde aceștia pot interacționa cu antreprenori de succes și pot discuta despre ideile de business, nevoile și dorințele lor. Tinerii în Arenă reprezintă un hub de dezvoltare a noii generații”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager pentru Insights și Vreau să fiu Antreprenor.

Nevoia de mentorat este foarte importantă pentru tineri. Programul Tinerii în Arenă, aflat la a 4-a ediție, poate fi răspunsul.


Programul Tinerii în Arenă încercă să elimine barierele cu care se confruntă noii antreprenori și oferă un program de mentorat în care sunt implicați antreprenori de succes, din diverse domenii, care investesc resurse în dezvoltarea și susținerea tinerilor. Procesul de aplicare prevede completarea unui formular pe platforma de înscriere Vreau să fiu Antreprenor (https://vsfa.ro/arena) ce cuprinde o prezentare grafică a ideii de afacere și un videoclip de prezentare de maxim 90 de secunde. Înscrierile în program sunt acceptate până în 9 octombrie.

Tinerii care au participat la edițiile precedente se bucură de succes datorită eforturilor proprii și implicării atente și focusate ale organizatorilor Vreau să fiu Antreprenor, cât și ale antreprenorilor parteneri în program. Un astfel de start-up care ajunge să se extindă la nivel național este CityPack – o aplicație lansată anul precedent de cofondatorii start-up-ului, Andrei Cruceru și Eduard Diaconu.

Platforma se bucură în acest moment de un succes la nivel național, inițial fiind lansată la Râmnicu Vâlcea, fiind implementată și în București și clasându-se recent pe locul 7 în topul celor mai descărcate aplicații din România. Asemenea echipei CityPack sunt și alți antreprenori tineri care au pornit după Tinerii în Arenă și au reușit să vândă produsele și serviciile lor la nivel național și internațional.


Pentru înscrierea în programul Tinerii în Arenă accesați link-ul de acces: https://vsfa.ro/arena/.

Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders. Studiul Insights PulseZ este un studiu realizat anual de către Vreau să fiu Antreprenor & Insights cu scopul de a afla ce vor, ce fac și cum gândesc reprezentanții generației Z.


Parteneri media: HotNews, AGERPRES, Curs de Guvernare, IQads, Revista Cariere, Adservio, Jurnalul de Afaceri, New Money, Economistul, România Durabilă, Club Economic. Partener pe partea de comunicare este First PR Agency, iar pentru monitorizarea presei: Klarmedia.


„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program național, lansat în 2013, parte a organizației Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

Speakeri locali, naționali și internaționali se reunesc pe 7 octombrie în cadrul primei ediții Oradea HR Vibes

0

 

BusinessMark invită specialiștii de resurse umane la prima ediție HR Vibes ce va avea loc la Hotel Ramada din Oradea, pe 7 octombrie 2022. În cadrul acestei conferințe, ce se va desfășura în format hibrid, privim cu atenție la provocările cu care organizațiile se confruntă post-pandemie și la modul în care departamentele de HR au reușit să transforme obstacolele în oportunități de dezvoltare.

La Oradea HR Vibes, discutăm despre digitalizarea departamentului de resurse umane ca instrument esențial în transformarea organizațiilor, acordând, totodată, o atenție sporită culturii organizaționale în contextul noilor modele de lucru hibrid. În acest context, vom discuta și despre abilitățile pe care trebuie să le dobândească liderii organizațiilor și managerii departamentelor pentru a depăși cu brio situațiile de impas generate de munca remote, dar și despre fenomene globale ce afectează piața muncii, precum The Great Resignation și Silent Quitting. Cu acest prilej, vom analiza nevoile angajaților din România și felul în care acestea se reflectă la nivel generațional, cu accent pe strategiile pe care le pot aborda organizațiile pentru a reține talente și a atrage noi candidați.


Evenimentul va cuprinde sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, la care îi vom avea alături de noi pe:

  • SPECIAL GUEST: Victoria Bacon, Senior Global Talent & Culture Manager, SilverRail
  • Minola Jac, Group Change and Organization Development Lead, Syngenta Group (Basel, Elveția)
  • Cezar Cârligeanu, Head of Sales, OLX România, Bulgaria și Portugalia
  • Alexandra Draghiciu, HR Director, Celestica
  • Alexandru Ungureanu, Implementation Team Leader Charisma HCM, TotalSoft
  • Diana Năstase, HR Director, FLEX
  • Mugur Tolici, HR Director, BNR
  • Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems
  • Claudia Vidican, Human Resources Manager, iwis mobility systems
  • Aurelian Chitez, Director of Sales, Romanian Software
  • Liana Precup, Human Resources Manager, EVOZON
  • George Dragne, Business Growth Manager, SanoPass
  • Anca Becherescu, People Operations Manager, Tremend
  • Daniel Adumitrachioaiei, Director Resurse Umane, TeraPlast Grup
  • Daciana Trifa, HR Manager, SMA Metalltechnik RO
  • Loredana Suiugan, HR Director, PGS Sofa & CO
  • Bogdan Băbălău-Maghiar, Fondator, Action Mind
  • Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark (Moderator eveniment)

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.


HR Vibes este un proiect care își propune să construiască și consolideze comunități locale de profesioniști în resurse umane, fiind vizați: HR Managers & HR Directors, HR Business Partners, Talent & Acquisition Managers, Employer Branding Managers, HR & PR Specialists, Recruitment Managers, Hiring Managers, Internal & External Communication Managers, Consultanți HR, PR & employer branding, Directori generali, Team Leaderi.
Proiectul HR Vibes a mai avut în 2022 ediții la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu și Brașov.


Un proiect: BusinessMark
Parteneri: OLX – Locuri de Muncă, TotalSoft, ROMANIAN SOFTWARE, SanoPass, Benefit – o companie Edenred
Eveniment susținut de: Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română și Asociatia Firmelor Bihorene
Suport tehnic asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții


Parteneri media: Spot Media, IQAds, SMARK, Ziarul Bursa, Portal HR, Social Media România, Revista de HR, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, BEROCC, Top Business, BusinessVoice, Spatiul Construit, Digital Business, Ziarul 21, PR Wave, Antreprenor în România, Club Economic, Economistul, Bănățeanul, Express de Banat, Arad24.net, All About Jobs, Angajatorulmeu.ro, România Durabilă

„Mă uit la lanțurile de aprovizionare din ultimii 7-8 ani ca la un business de sine stătător, în care cea mai importantă componentă sunt oamenii.”

0

Iată cum a fost cea de-a X-a ediție
a Supply Chain & Logistics Forum 2022

 

Pe 30 septembrie 2022, BusinessMark a organizat cu succes la București cea de-a X-a ediție a Supply Chain & Logistics Forum & Expo, eveniment dedicat specialiștilor din logistică. 

Am avut alături de noi 10 specialiști din domeniu, alături de care am analizat provocările cu care se confruntă lanțurile de aprovizionare post-pandemie și ca urmare a crizei containerelor, creșterii prețurilor pentru materiile prime, inflației și a războiului din regiune.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus sesiuni de prezentări și un panel. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Bogdan Cheța, Director Supply Chain, Sphera Franchise Group (KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell) a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre necesitatea construirii o relație bazată pe încredere cu furnizorii.

În fiecare companie sunt proiecte de reducere a costurilor, de optimizări, de studiere a variantelor alternative de aprovizionare, dar nu întotdeauna aduc rezultat. Mă aflu în fața dvs. pentru a discuta despre ce putem facem în plus – mai devreme sau mai târziu ne lovim de problema costurilor crescute și de rentabilitate. Sunt de părere că partea de calitate, de siguranță alimentară, de experiență a clientului nu poate fi pusă în pericol. Furnizorii vin și spun că a crescut materia primă și vin cu creșteri foarte mari. În 2022, avem o piață a ofertei mai mult ca o piață a cererii. Însă având în vedere că oferta e inelastică, trebuie să vedem ce putem prinde în preț și ce nu. Contează valoarea parteneriatului cu furnizorii: mulți dintre furnizori răspund și sunt alături de tine, dacă ai avut o relație bună cu ei – se vede investiția în timp și lucrurile făcute bine. 

Dacă avem contracte mai vechi de 2020, trebuie să ne uităm în piață. 2020 și 2021 au fost atât de grei, încât este nevoie să ne uităm în piață. Ai nevoie de o echipă puternică, dar este singura soluție. În Supply Chain, întotdeauna ne gândim cum să ajungem mai repede la client. Trebuie să gândim diferit față de tot ce știam până acum și să avem curajul să punem la îndoială lucrurile care păreau sfinte, scrise în ADN-ul companiei. În momentul în care se desfășoară un studiu de piață, afli niște informații valoroase de la client și găsite căi de optimizare.

Nu e o pierdere de valoare a învăța furnizorul să lucreze eficient. Contează și metoda în care lucrezi cu furnizorul. Noi le-am pus întrebarea: «Ce trebuie să facem pentru a beneficia de un cost mai mic?» A doua întrebare este: «Ce vă ajută pe voi intern ca să ne dați un preț mai mic?» Clientul poate avea o eficiență internă pe care să o împartă cu tine. O altă întrebare este: «Care parte din serviciu/produs o putem face noi mai bine și care parte o puteți face voi mai bine?»”, a spus el.

Laura Simion, Logistics Director, Flanco Romania, care a atras atenția asupra unul alt element important: implicațiile unei experiențe negative a clientului asupra business-ului.

În afară că își dorește un produs și verifică prețurile pe diverse site-uri, clientul se uită și la condițiile de livrare, nu doar la produs și la preț. 55% dintre consumatori doresc să caute un produs online și să verifice ce este disponibil în stocul magazinelor locale. 49% dintre consumatorii europeni se uită la condițiile de livrare. Clienții își doresc să fie primii care au un gadget și, eventual, să îl ia și la un preț bun. Se uită la cine îl pune cel mai repede în piață și îi face disponibil produsul din gama pe care și-o dorește. 

În momentul în care clientul a avut o experiență negativă, o parte dintre ei își schimbă retailerul. Din cei 8% cu experiențe negative, 36% schimbă retailerul, 59% fac reclamație – dacă nu ne corectăm activitățile și nu le îmbunătățim, tot împotriva noastră se întoarce. 6% dintre ei postează pe social media și nu doar că e vorba despre acel moment, ci despre brand – nu e suficient că l-ai pierdut, dar pierzi și alți clienți, pentru că review-urile contează. Așa că trebuie să fim atenți la ce e important pentru client. Cei trei factori decizionali pentru a cumpărat sunt viteza, costul livrării, cât și conveniența livrării”, a subliniat ea.

În continuare, Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, a prezentat soluția prin care unul din cei mai mari lideri globali din e-commerce a reușit să își eficientizeze procesele, pentru a răspunde cu promptitudine solicitărilor clienților.

Am vrut să prezentăm acest proiect, pentru că succesul lui vine din crearea unor fluxuri sănătoase. Am fi putut să punem mai mulți oameni în picking, dar privind de sus, blocam packing-ul și sorting-ul. S-a creat o cadență și un trafic controlat care dă fluiditate și elimină blocajele. Un aspect interesant e că acest proiect a început în februarie 2021 și s-a terminat la final de august 2021 – 6-7 luni a durat implementarea, timp în care s-a construit fulfillment center-ul.

Este un sistem care oferă suport decizional pentru companiile care trebuie să ia decizii ținând cont de foarte multe criterii. Acum lucrăm la adăugarea de automatizări accesibile, precum: «Cum putem crește productivitatea în sorting?» sau alte aplicabilități de tehnologii, cum ar fi un operator să poată lucra cu ochelari care să îi ofere suport în activitate, dar și aplicabilități de lumină”, a spus el.

Un proiect de transformare a Supply Chain trebuie să înceapă prin acordarea de atenție oamenilor din companie”, a punctat Daniel Enache, Supply Chain Global Access Range Manager, Dacia.

Noi ne-am dat seama că zona de oameni ar fi o provocare importantă în perioada asta – și prin prisma faptului că în zona de automotive avem nevoie de anumite competențe. Ne-am dat seama că modificările ce apar în contextul de business sunt, majoritatea, ireversibile, iar viteza cu care transformările se operează este foarte mare. 

Transformarea pe care noi, ca organizație, trebuie să o facem de unde va veni? Din exterior sau din interior? Pentru noi, pentru a crea valoare pentru client, cel mai benefic ar fi ca aceasta să vină din interior; de aceea am lansat un proiect de transformare a Supply Chain, pentru a ne putea descurca în perioada următoare. 

S-au făcut multe workshop-uri, oamenii au venit și au vorbit despre dificultățile unor procese, care sunt procesele ce ar putea fi digitalizate. Tot acești oameni au venit cu idei și cu propuneri de soluții. Am dezvoltat acțiuni de tip coaching, pentru că oamenii au simțit nevoia să fie ajutați, au fost acțiuni între departamente. Am realizat că trebuie să luăm mai repede deciziile, să fim mai curajoși. Am lucrat foarte mult pe zona de comunicare – pentru că o informație comunicată greșit poate avea efecte în interiorul organizației. 

Zona de automotive a fost puternic afectată de criza de componente, însă rezultatele din ultimul an și jumătate sunt extraordinar de bune, am reușit să dăm valoare către clienții noștri”, a spus el.

De aceeași părere este și Mirela Scărlătescu, COO, Druckfarben Romania, care a încheiat prima sesiune: „Nu construim un business. Construim oameni, care construiesc business-ul. Dacă avem oamenii potriviți, ulterior putem face procese și ne putem gândi la instrumentele prin care ne putem atinge obiectivele. Mă uit la Supply Chain din ultimii 7-8 ani ca la un business de sine stătător, în care cea mai importantă componentă sunt oamenii: cum îi alegem, cum, îi motivăm, cum îi dezvoltăm? 

Dacă nu ne uităm la aceste aspecte, următoarele etape sunt foarte greu de implementat și nu vom putea face procesele. E mai bine să alegem foarte bine de prima oară și apoi să depunem toate eforturile pentru ca angajații să rămână cu noi. În echipele noastre avem generația X, millennials și în curând vom avea și angajați din generația Z. Fiecare generație are alte obiective, alte instrumente pentru a fi motivată – noi, ca manageri, trebuie să avem grijă să îi motivăm diferențiat atât pe generații, cât și de la om la om. Prin prisma pandemiei, am început să știm foarte multe despre oamenii noștri.

Lucrul de acasă a adus foarte multe provocări – cum motivezi omul fără să devii un fel de Big Brother? Vom avea work from home pentru mulți ani. O să vă atrag atenția asupra piramidei Maslow – de multe ori, nu știm cum să motivăm oamenii. Trebuie să ne întrebăm ce nevoi are un om? Dacă avem probleme cu oamenii, să revizităm piramida. Nu cumva noi încercăm să le asigurăm niște nevoi superioare, când el nu le are pe cele de bază asigurate?

Deja se discută că ne vom schimba complet cariera la 40 de ani – se schimbă carierele, vom fi nevoiți să facem alte lucruri. Situația de pandemie cred că ne-a schimbat ca lideri, ca manageri, cât și pe oamenii noștri. Nu trebuie să interferăm cu lucrurile personale ale angajatului, dar un om nefericit, cu probleme personale, nu va performa”, a explicat ea.

Supply Chain & Logistics Forum a continuat cu un invitat special: Roman Rylyk, Supply Chain Operations Director, Board member Sub Sahara Africa Executive Committee, Henkel, care a vorbit despre capacitatea organizațiilor de a depăși obstacolele.

Dacă vorbim despre reziliența în Supply Chain, aceasta are legătură cu capacitatea de a depăși obstacolele și de ne recupera, la nivel de business. Să privim spre elemente importante, precum reziliența în fața obstacolelor și capacitatea de recuperare. Dacă ar fi să facem o analogie cu corpul uman, ai nevoie de suport pentru o recuperare rapidă atunci când ai o infecție în organism. La început, te poți axa pe evitarea factorilor disruptivi. Reziliența reprezintă o etapă în care organizația dobândește agilitatea și flexibilitatea de a răspunde provocărilor.

Trebuie să ne întrebăm și dacă organizația noastră este pregătită să facă față momentelor de impas? O organizație matură trebuie să fie conștientă de riscuri, să își informeze echipele cu privire la acestea. Fiecare membru al echipei trebuie să își înțeleagă rolul și ce decizii trebuie să ia în cazul unor situații neprevăzute. Fiecare organizație deține niște cunoștințe privind riscurile și, de aceea, este important să profităm de aceste informații în procesul de luare de decizii. Un rol important îl are și tehnologia – astfel că instrumentele de raportare ne pot fi utile în momente de risc”, a explicat el.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Claudia Badea (Cora România), Laura Simion (Flanco România), Sînziana Pardhan (P3 România), Raluca Radu (ANSWEAR România și MTH Digital) și Cristian Roșca (Macromex).

Această criză pandemică a fost, pentru noi toți, un exercițiu de adaptare la noile nevoi din piață. Cu o agilitate foarte, foarte mare, am reușit să ne adaptăm într-un timp scurt. Proiectele s-au văzut de la începutul pandemiei și continuă. Noi lucram la un nou website înainte de debutul pandemiei, însă ne-a ajutat foarte mult să știm ce își dorește clientul și cum ne putem adapta la nevoile lor. 

În pandemie, am luat mai multe decizii importante pe zona de e-commerce, precum implementarea unui warehouse management system. Am setat o prioritate a unor proiecte pe termen scurt, mediu și lung, astfel încât le continuăm și pe anii viitori. Este foarte importantă setarea priorităților și comunicarea cu celelalte departamente din cadrul companiei. Decizia de a implementa acest proiect s-a conturat din strategia de e-commerce, însă pe măsură ce am început să analizăm am realizat că e la fel de important și în hypermarket, pentru că eficientizează toate procesele”, a explicat Claudia Badea, Ecommerce and Crosschannel Director, Cora România.

Despre importanța comunicării a vorbit și Laura Simion, Logistics Director, Flanco România: „Cred că cele mai importante sunt planificările realiste, comunicările interne, între departamente, dar și externe, cu furnizorii – acestea sunt esențiale. Nu poți să faci investiții și implementări fără să îți chemi la masa discuțiilor toți partenerii.

Trebuie să ne întrebăm și ce facem pentru viitor? Te apuci să faci schimbări și implementări, însă când vorbim despre digitalizare, România este o țară cu zeci de hârtiuțe. Noi am început un proces de a scoate toate hârtiile din magazine, lucru care are impact asupra tuturor proceselor pe care noi le făceam în magazine. Toți au trebuit să își refacă procesele, astfel încât să respectăm și legislația. Acum o lună am trecut la implementarea primelor etichete electronice – toți facem campanii, toți modificăm prețurile la un moment dat, astfel că trebuie să treci la digitalizare.”

Sînziana Pardhan, Managing Director, P3 România, a vorbit despre eficientizarea lanțului logistic și despre implicațiile pe care le are last mile delivery.

Noi am realizat că singura constantă este schimbarea. A fost pandemie, acum avem o situație geopolitică specială și nu știm ce schimbări vor mai apărea. Prin natura lor, lucrurile se schimbă și nu poți avea rețete aplicabile pentru orice situație. Din punctul nostru de vedere, pandemia a avut un impact pozitiv, pentru că a adus nevoia de noi spații de depozitare pentru companii. Pentru noi, imediat în momentul în care a venit pandemia, poate toți ceilalți își opreau activitatea, în timp ce, în parcul nostru, nivelul de activitate a crescut la nivelul de la Black Friday. Flexibilitatea mentală este foarte importantă (…). 

În calitate de dezvoltatori, putem aduce valoare în lanțul logistic astfel încât să venim în întâmpinarea cerințelor consumatorului final, dar aducem un impact și în reducerea costurilor. În 2019, am evaluat impactul unui depozit de last mile, rezultatele fiind pozitive din perspectiva costurilor. Transportul are un impact de peste 50% în acest last mile delivery. Are sens să plătești puțin mai mult pe depozitare, pentru că salvezi foarte mult la costurile de transport. La o reducere cu 10km a distanței către consumatorul final, deci o apropiere de metropolă, impactul în costuri este de 1 milion de euro la un depozit de dimensiuni medii. Noi dezvoltăm activ depozitele din interiorul orașelor, segment foarte dezvoltat în vestul Europei. În România este încă în fașă, dar am făcut deja primii pași în acest sens”, a spus ea.

La rândul său, Raluca Radu, Country Manager, Answear; Fondator și Managing Partner, MTH Digital, a punctat că organizația pe care o reprezintă are ca prioritate îmbunătățirea proceselor: „Am ajuns la un e-commerce reprezentând 10% din totalul de retail, dar este mult loc de creștere. Consumatorii sunt obișnuiți să comande și online, dar și offline, și există o sinergie între cele două canale. Și pentru noi pandemia a venit cu provocări pe lanțul logistic. 

Când vine vorba de așteptările clientului, studiile arată că așteptările clienților au crescut – aceștia se așteaptă să au opțiuni de livrare în aceeași și sau a doua zi. Aici mi se pare că există un avantaj al retailerilor locali – vin jucători din Polonia, Cehia, Germania în piață, iar interesant e că acești jucători nu au cum să ofere livrare în mai puțin de 3 zile și, cu toate acestea, se găsesc în top. Pentru retailerii internaționali, o prioritate va fi îmbunătățirea proceselor – și noi luăm în calcul îmbunătățirea opțiunilor pentru last mile delivery.”

În tot acest proces, nu trebuie minimizat impactul pe care îl au oamenii, a amintit Cristian Roșca, Supply Chain Director, Macromex:Pandemia ne-a învățat că oamenii contează extraordinar de mult. Am văzut situațiile în care am fost puși, când oamenii nu puteau veni la lucru, când magazinele erau parțial închise. Am învățat să fim mai deschiși, să fim mai curajoși în ceea ce privește modul în care luăm decizii și să căutăm soluții continuu (…). 

Astăzi, Macromex are două platforme de e-commerce, unul dedicat canalului de retail și celălalt pentru HoReCa. Acestea oferă posibilitatea pentru clienții noștri să își facă inclusiv un calcul de rentabilitate pe soluția aleasă, dând mult mai mult timp oamenilor de vânzări să acționeze ca niște consultanți, ci nu ca niște cititori de oferte (…). Dacă te duci în orice depozit logistic de food vei găsi oameni care se chinuie să destocheze. În ciuda șocurilor la care suntem expuși și a tentației de a lua poziții rapide și radicale, cred că pandemia ne-a învățat să fim mai analitici, mai precauți, să privim altfel stocurile. Ne-a învățat și să luăm poziții scurte, să urmărim piața cu o frecvență mai mare, să dialogăm mai mult cu furnizorii noștri, dar și cu colegii din alte departamente, pentru că doar așa putem ajunge la o poziție corectă în ceea ce privește stocurile.”

La cea de-a zecea ediție a „Supply Chain & Logistics Forum” au participat aproape 200 de persoane, atât la Radisson Blu Hotel, cât și virtual, pe platforma MyConnector.


Evenimentul a fost organizat de: BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Mantis România, P3 România

Evenimentul a beneficiat de susținerea: ARILOG, BEROCC

Suport tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe SoluțiiPartenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business, SpațiulConstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, Antreprenor în România, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, PRwave, România Durabilă, Business Voic

Este România pregătită sa introducă Hidrogenul ca parte din mixul de energie curată?

0

 

Începută deja la nivelul multor țări europene, tranziția energetică face încă pași timizi în România. Pentru ca țara noastră să ajungă la un nivel ridicat de securitate energetică este necesar un grad mai mare de acceptabilitate atât din partea autorităților cât și a societății civile în ceea ce privește noile tehnologii. În această situație se află hidrogenul, alături de diferite surse de energie regenerabilă sau alte tehnologii noi precum SMR-urile.

„În ultima perioadă am constatat în România o chestiune care pe mine m-a îngrijorat – renunțăm foarte ușor la tradiții pe seama greutății continuării lor și suntem în același timp foarte reticenți în ceea ce privește noutatea, o abordare pierzătoare care poate sa ne elimine ca națiune. Am lansat proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” cu o aplicație practică – instalarea în aceasta vară în Masivul Căpățânii de sisteme de producere a energiei electrice pentru a vedea dacă într-o zona tradițională precum cea a păstoritului putem veni cu o tehnologie nouă care să creeze cadrul necesar pentru continuarea tradițiilor”, a declarat Dumitru Chisaliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

Situația la nivel european creată prin limitarea unei resurse care era dominantă în Europa, prin țintele de decarbonatare, prin situația creată de războiul din Ucraina sau de fenomenul de criminalitate energetică apărută săptămâna trecută în Europa, trebuie sa tragă un puternic semnal de alarmă asupra nevoii de a accepta noile tehnologii și de a găsi alternative la resursele clasice pentru a rezolva criza energetică actuală și pentru a preveni apariția unor crize viitoare.

„În acest context hidrogenul are un loc foarte bine definit, in ceea ce eu consider că trebuie să fie mixul energetic securitar. Ne-am culcat pe o ureche crezând că cu soare și vânt vom rezolva toate problemele energetice. Criza energetică ne-a demonstrat însă ca nu sunt suficiente chiar dacă sunt necesare și pot fi doar parte dintr-un mix energetic securitar.


Comisia Europeană a plusat si a discutat deja despre o bancă a hidrogenului în Europa. La nivel european lucrurile merg înainte cu pași rapizi, în timp ce în România nu au apărut schimbări semnificative în domeniu. În Parlamentul României a fost redeschisă dezbaterea privind cadrul legislativ care sa includă și hidrogenul și se așteaptă finalizarea strategiei pe hidrogen până la sfârșitul acestui an, a declarat Ioan Iordache, Director Executiv, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România.

„În România nu s-a schimbat nimic în afară de inițiativele noastre ca ONG-uri care putem doar să milităm, să susținem, să promovăm și sa accelerăm conștientizarea faptului că hidrogenul este parte din sistemul energetic. Exista o industrie în România care trebuie să se reprofileze spre hidrogen ca vector energetic, exista o industrie a hidrogenului în România care va trebui sa asimileze cantități importante de hidrogen produs fără emisii de CO2. Până acum nu s-a văzut nici primul euro cheltuit din acele milioane propuse pentru hidrogen verde ceea ce ne face sa stăm pe loc în comparație cu alte țări care deja au strategii pe hidrogen de câțiva ani, care deja au proiecte naționale care susțin trecerea hidrogenului de la teorie la practică, de la proiecte mici demonstrative din cercetare la industria reală”, a adăugat Ioan Iordache.


Economia hidrogenului a început în urma cu câțiva ani, chiar înainte de primul val de regenerabile, iar la acea vreme preocuparea a constat în cum poate stoca energia. Cu timpul, hidrogenul a intrat în partea de energie a industriei, cunoscând dezvoltarea de la un produs chimic la unul folosit în energie. În acest moment se află în etapa în care a devenit un fluid energetic care cunoaște câteva direcții clare de dezvoltare pentru compania OMV Petrom: de înlocuire a cererii actuale, de mobilitate, industrială și de decarbonizare a gazelor naturale, ne explică Iulian Vesca, Regulatory Affairs – Energy & Climate Change at OMV Petrom.

„Noi ca și companie ne concentrăm pe hidrogenul produs cu ajutorul gazelor naturale si pe care nu îl vedem doar ca pe un fluid de tranziție energetică dar și ca pe un facilitator. Am auzit cu toții cum combustibilii fosili vor finanța combustibilii regenerabili, așadar spre acest lucru ne îndreptăm. Din acest punct de vedere gazele naturale vor juca un rol central”, a declarat Iulian Vesca.


Compania OMV Petrom se concentrează pe producerea de hidrogen albastru, obținut prin reformarea metanului care utilizează aburii sau vaporii, ce trebuie combinat cu captarea carbonului, dar și a așa numitului hidrogen turcoaz produs prin piroliza metanului. Exista o serie de studii și inițiative de cercetare în lume, câteva dintre ele aflându-se la un stadiu de maturitate, concentrate pe piroliza metanului ce reprezentă una din tehnologiile ce permit chiar o mai bună captare a carbonului decât în cazul producerii de hidrogen albastru. Bineînțeles există provocări, lucruri care încă trebuie evaluate și analizate pentru a dezvolta pe mai departe aceasta tehnologie, atât din perspectiva tehnică, cât și a cadrului de reglementare, ne spune Iulian Vesca.

„Din perspectiva noastră atât hidrogenul albastru cât și cel turcoaz, ambele bazate pe gaze naturale, sunt esențiale pentru tranziția energetica din România. Evident, mixul va fi unul combinat, pe parte de hidrogen verde, albastru, turcoaz, poate chiar și roz având în vedere discuțiile recente la nivel guvernamental privind tehnologia nucleară”.

Din perspectiva disponibilității gazelor naturale, din fericire România beneficiază de această resursă, inclusiv prin prezența ei în zona Marii Negre. Astfel, România are potențialul de a deveni producătorul principal de gaze naturale din Uniunea Europeană.


Transgaz este în continuare preocupată de subiectul hidrogenului ca sursă de energie. Compania monitorizează în permanență studiile și analizele apărute la nivel național și internațional, cooperează cu organisme din Europa din acest domeniu, iar în cursul anului 2022 a aderat la EHB (European Hydrogene Backbone) având dreptul, în calitate de membru, să participe activ la această inițiativă dedicata hidrogenului și transportului de hidrogen la nivel european.

„Transgaz a demarat un proiect pilot pentru realizare unei instalații care să analizeze aspecte legate de amestecul de gaze naturale cu hidrogen.”

„În acest moment suntem la etapa de testare a instalației, colectăm date și le prelucrăm. Practic, instalația este funcțională la această data si o urmărim îndeaproape. Alocăm resurse importante pentru efectuarea testelor și adaptarea și îmbunătățirea instalației pe măsură ce efectuăm teste și apare necesitatea unor ajustări și modificări ale instalației, în special prin programul de cercetare al companiei Transgaz. În măsura în care identificăm zone unde putem aloca resurse bugetare, suntem dispuși și alocăm importanța cuvenită”, a declarat Ciprian Oniga, Director Direcția Proiecte Speciale și Suport Tehnic, Transgaz.


Cu o experiență de peste 60 de ani, Chimcomplex produce hidrogen din apa prin electroliza saramurii și aduce în chimie vectorul hidrogen împreună cu captarea de CO2. Producția anuală se ridică la 6000 de tone de hidrogen și reprezentă peste 99.9% din cantitatea de hidrogen produsă din apa în România. Eficientizarea folosirii resurselor (consumul specific de energie electrică alocat pentru hidrogenul produs din apă prin saramură este de aproape 45 de ori mai mic decât cel al fluxului de electroliză a apei directe) și reducerea emisiilor de carbon (recuperează CO2 pentru a fi folosit în asigurarea carbonului necesar în lanțul de produse și derivate chimice) sunt prioritare pentru companie, care face investiții constante pentru a putea produce hidrogen verde. Momentan însă, statul nu recompensează mecanismele funcționale deja care pot reduce emisiile de carbon prin înlocuirea parțială a gazului metan cu energia hidrogenului. Compania speră însă ca autoritățile să introducă în strategia națională suport financiar și pentru partea de chimizare a Hidrogenului.

În momentul de față folosim deja hidrogenul în producția de energie, dar este doar o chestiune locală, fără nici un fel de bonusare. Faptul că nu emitem CO2 și folosim hidrogen verde pentru acest lucru nu se regăsește în nici o strategie la nivel național sau la nivelul Ministerului Mediului prin care efectiv un anumit bonus să fie acordat pentru un astfel de mecanism de reducere a emisiilor de CO2 prin înlocuirea parțială a gazului metan cu energia hidrogenului. De asemenea, apreciem ca și acolo unde captarea de CO2 este realizată și integrată în produse chimice utile, aceasta poate face subiectul unor susțineri financiare pentru că la momentul acesta costurile pentru astfel de proiecte nu sunt printre cele mai mici”, a declarat Dumitru Coman, Director Tehnic, Chimcomplex.


România se afla într-o poziție privilegiată în ceea ce privește resursele energetice. Principala problemă a țării noastre este ca nu știm să folosim aceste resurse într-un mod eficient, astfel încât să convertim cât mai mult din resursele energetice pe care le avem, în energie utilă folosită în zona industrial sau casnică este de părere Directorul Tehnic Chimcomplex.

„În primul rând trebuie sa apreciez și să felicit pe cine a avut inspirația să numească organizația dumneavoastră Asociația Energia Inteligentă pentru că până la urmă aici este cheia. Cea mai important resursă energetică este inteligența din energie. Noi o avem, însă trebuie să o punem într-un program național care sa permit efectiv și aplicarea unor astfel de strategii”, a concluzionat Dumitru Coman.

Ideea de a avea un concept inteligent al modului în care este produsă energie pe termen scurt și pe termen lung a fost discutată cu mulți ani în urmă. Exista chiar o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă prin care se arată că energia utilă consumată în România produsă din toate formele de energie existente reprezentă maxim 30%, restul de 70% reprezentând diverse pierderi, randamente, consumuri inutile care se realizează în România.

 


Asociația Energia Inteligentă (AEI) este o organizație non-profit care reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei nucleare, energiei electrice și eficienței energetice. Membri săi militează pentru creșterea transparenței în piața de energie, un preț corect la gaze și electricitate și o bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie. AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.
Dumitru Chisăliță este Fondator și Președinte al Asociației Energia Inteligentă. A absolvit Facultatea de Inginerie, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu și a obținut diplome de masterat în „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la aceeași universitate, „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la Universitatea Transilvania din Brașov. Dumitru Chisăliță a obținut, în 2006, atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant în domeniul petrol și gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, iar în 2007 obține atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE. În anul 2009 a obținut atestatul de Auditor Energetic pentru Clădiri eliberat de MDRL și în 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției.
Are o experiență de peste 15 ani în poziții de management în cadrul unor companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri responsabili de sectorul energetic, având o activitate profesională și academică de peste 27 de ani. În prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații, membru al Societății Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR)

Schimburile comerciale UE-China în perspectivă

_________________

 Prof. univ. dr. Andrei Dobrescu
 Prof. univ. dr. Irina Gabriela Rădulescu      




Abstract

Cooperarea economică și comercială dintre Uniunea Europeană (UE) și China a fost până acest an într-o continuă ascensiune. Europenii și chinezii sunt interdependenți: UE absoarbe 15% din exporturile gigantului asiatic, care îl aprovizionează cu produse manufacturate și componente cruciale. China reprezintă 10% din exporturile celor 27, o piață cheie pentru industriașii europeni, în special pentru cei germani. Evenimentele din acest an: invazia Rusiei în Ucraina, criza Taiwanului, presiunile SUA asupra UE pentru limitarea relațiilor comerciale cu China, ca și o serie de obstacole de natură comercială, ar putea influența evoluția schimburilor comerciale reciproce.

Cuvinte cheie: schimburi comerciale, investiții, obstacole

China a depășit SUA pentru a deveni cel mai important partener comercial al UE în 2021, volumul comerțului bilateral atingând maxime record. Anul trecut, UE a devenit, de asemenea, al doilea cel mai mare partener comercial al Chinei, iar după primele patru luni ale anului 2022 a depășit ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est).

În 2021, comerțul bilateral dintre China și UE s-a ridicat la peste 800 de miliarde de dolari, un nou record istoric, iar investițiile bilaterale au depășit 270 de miliarde de dolari. Comerțul bilateral a crescut semnificativ în diverse sectoare precum aerospațial, biologie și electronică. Cele două părți și-au îmbunătățit și extins canalele de comunicare prin dialogul economic și comercial la nivel înalt UE-China, precum și prin consultări regulate dintre întreprinderi. Există, însă, o serie de obstacole invocate de ambele părți, în calea schimburilor comerciale..

A. Obstacole invocate de UE

1. Schimbarea abordării de către China a integrării internaționale și priorităților economice și politica de autosuficiență

 Abordarea chineză asupra globalizării și interdependențelor a evoluat considerabil, mai ales după escaladarea tensiunilor cu Washingtonul în 2018. Este foarte probabil ca războiul economic al Occidentului împotriva Rusiei să sporească preocupările liderilor de la Beijing cu privire la propriile dependențe și vulnerabilități. și să accelereze o mișcare către o mai mare autonomie. Strategia de circulație duală, (DCS) definită de președintele Xi Jinping în aprilie 2020 și-a propus deja să gestioneze interdependența Chinei cu restul lumii prin îmbunătățirea inovației indigene și a încrederii în sine. DCS își propune să protejeze China de șocurile externe prin reducerea dependenței de cererea externă (exporturi către economiile avansate) prin stimularea consumului intern, a cheltuielilor cu politicile sociale și a relațiilor cu economiile emergente. Această concepție se bazează pe o planificare ambițioasă a politicii industriale chineze, dezvoltată în strategia „  Made in China 2025” care urmărește să transforme China într-o putere de referință în ce privește producția, în zone cu valoare adăugată ridicată, diversificând în același timp lanțurile de aprovizionare pentru a asigura accesul la inputuri, resurse și tehnologii. De asemenea, încearcă să localizeze activitățile de cercetare și dezvoltare în China ori de câte ori este posibil.                                                                                                                     

Războiul comercial dintre Statele Unite și China a dat un impuls strategiei de autosuficiență a Chinei, în special din cauza restricțiilor impuse exportului de tehnologii americane către anumite companii chineze. Faptul că tehnologiile esențiale rămân în mare parte importate sau realizate în străinătate este din ce în ce mai mult văzut ca inacceptabil. Sute de miliarde de yuani au fost alocate pentru a susține inovarea, prin mecanisme tradiționale de ajutor de stat, cum ar fi împrumuturi concesionale sau granturi, și instrumente mai noi precum fondurile de stat sau finanțarea activităților orientate spre tehnologie. Au fost, de asemenea, implementate o serie de măsuri, inclusiv noi reguli menite să sprijine dimensiunile securității naționale în relațiile economice. De exemplu, analizele de securitate națională sunt acum necesare pentru companiile care investesc în „infrastructura critică a informațiilor” (CII), un termen care nu este definit cu precizie. China lansează, de asemenea, instrumente mai puțin explicite, care au un impact mai larg asupra lanțurilor de aprovizionare. Cererile informale sunt în creștere pentru ca lanțurile valorice tehnologice să devină „autonome și controlabile” (A&C), pentru a se asigura că procesele de producție nu sunt expuse sancțiunilor externe sau măsurilor coercitive. În domeniile tehnologice critice, China urmărește astfel fie să dezvolte producția internă, fie să relocalizeze complet lanțurile valorice tehnologice străine. Pentru producătorii străini, acest lucru are ca rezultat constrângeri suplimentare asupra producției locale și obstacole în calea accesului pe piață pentru tehnologiile în cauză. Companiile europene din China raportează astfel, că se confruntă cu presiuni tot mai mari care le obligă adesea să-și decupleze operațiunile din China de operațiunile lor globale, cu un impact potențial negativ asupra afacerii lor. Situația variază foarte mult în funcție de sector. Atunci când companiile străine sunt capabile să contribuie cu tehnologii pentru care nu există un înlocuitor local bun (conductori, software, unele produse chimice și vehicule), acestea sunt binevenite. În caz contrar (telecomunicații, servicii digitale etc.), producătorii străini se confruntă cu obstacole tot mai mari și se trezesc adesea excluși de pe piață. În sectoarele considerate nesensibile (auto, cosmetice etc.), producătorii străini sunt considerați utili în stimularea concurenței, iar tratamentul lor de către autorități se caracterizează prin neglijență binevoitoare. Un studiu recent confirmă faptul că ecosistemul chinez de cercetare și dezvoltare este văzut ca din ce în ce mai dinamic și că activitatea de inovare din China este din ce în ce mai integrată în eforturile corporative globale. În același timp, companiile străine din domeniu se află sub presiune din ce în ce mai mare pentru a localiza în China etapele de producție și inovare cu cea mai mare valoare adăugată, condiții devenind de fapt necesare pentru a le permite succesul pe piața chineză. Asemenea practici contrazic în mod clar principiul tratamentului național reprezentând o amenințare semnificativă la adresa vitalității sistemului de inovare al UE. 

2) Deficitul în schimburile comerciale                                                                           

Toate statele membre ale UE au legături comerciale cu China, caracterizate însă printr-un dezechilibru care s-a agravat în ultimul timp (un deficit comercial în valoare de 249 miliarde euro în 2021, cel mai mare din ultimii ani), reflectând, printre altele, eforturile guvernului chinez în a-și atinge obiectivul de reechilibrare a economiei sale. Aceste dezechilibre durabile nu sunt  sustenabile și cresc presiunile competitive din industriile cheie, ceea ce va crea probabil mai multe fricțiuni în anii următori.

3) Reforma Organizației Mondiale a Comerțului

 UE a făcut propuneri concrete privind reforma OMC în general și chestiunile legate de subvenții în special și și-a reafirmat recent disponibilitatea de a lucra în această direcție, iar aceste eforturi trebuie continuate. În acest domeniu în care mizele nu sunt în primul rând de natură bilaterală, doar un cadru instituțional multilateral este eficient în a permite soluționarea disputelor bazată pe reguli. Totuși, perspectivele unei reforme substanțiale rămân îndepărtate: un acord multilateral este în mod evident imposibil de atins în viitorul apropiat și chiar și un acord plurilateral, care ar necesita o convergență substanțială între principalii actori, pare greu de obținut. Contextul nu este favorabil, în special pentru că China este puțin motivată să accepte noi reguli care ar putea să-i constrângă politicile industriale. În timp ce eforturile de dialog cu China pe această temă trebuie continuate, în coordonare cu țările care au idei similare, ele trebuie să fie însoțite de politici active menite să reducă la minimum subvențiile acordate firmelor din China, negociind și limitarea aplicării acestor subvenții. 

4) Denaturarea concurenței

Obiectivul tradițional al politicii comerciale a UE este de a asigura condiții de concurență echitabile. Relația cu China pune însă multe probleme în acest sens. În primul rând, în ciuda nivelului relativ scăzut al taxelor vamale aplicate în China, accesul efectiv pe piață rămâne o preocupare majoră atât pentru comerț, cât și pentru investiții, din cauza modului în care reglementările sunt aplicate în practică. Astfel, companiile europene sunt vizate în mod constant de practici discriminatorii, denaturări ale pieței și diverse restricții în multe sectoare economice. În al doilea rând, în ciuda angajamentelor Chinei, transferurile forțate de tehnologie rămân larg răspândite, chiar dacă în multe cazuri nu sunt rezultatul unor obligații legale. În cele din urmă, subvențiile din industrie joacă un rol proeminent în alocarea resurselor între firme și sectoare din China, atingând o scară de neegalat oriunde în lume. Se schimbă și ele: dincolo de subvențiile directe, modalitățile de implicare a statului se îndreaptă rapid către o „financiarizare a capitalismului de stat”* și o utilizare țintită a piețelor ca multiplicatori ai sprijinului statului. Utilizarea din ce în ce mai mare a condițiilor preferențiale de finanțare prin capital propriu în sectoarele de înaltă tehnologie este o ilustrare a acestui lucru. Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii stabilește reguli în acest sens, fie prin interzicerea ajutoarelor care denaturează excesiv concurența (pentru că sunt condiționate de performanța la export sau de utilizarea produselor locale), fie făcându-le pasibile de sancțiuni pe cele care sunt dăunătoare țărilor partenere. În practică însă, acest cadru nu reușește să corecteze denaturările concurenței, în principal pentru că regulile sale sunt prea restrictive în definirea lor sau prea exigente în dovezile pe care le solicită. Și alte forme de subvenții pentru concurenții chinezi — în special întreprinderile deținute de stat (IDS) —denaturează și mai mult condițiile de concurență de pe piața chineză. Instrumente similare sunt utilizate pentru a încuraja companiile chineze pe piețele europene să concureze cu întreprinderile locale sau să le achiziționeze pentru a beneficia de know-how-ul lor și, ulterior, pentru a deveni concurenți și mai puternici pentru celelalte întreprinderi din UE. 

5) Economia digitală

Politicile de reglementare și impozitare a transferului și utilizării informațiilor, datelor, software-ului și tehnologiei stau la baza viitorului comerțului. Fiind una dintre marile puteri digitale, China, care are, din ce în ce mai mult, o influență considerabilă în stabilirea regulilor digitale globale, inclusiv în cadrul OMC, încearcă deja să modeleze regulile comerțului digital, de exemplu prin Parteneriatul economic cuprinzător regional (RCEP). Practicile sale sunt adesea antagonice cu cele ale UE din următoarele cauze:

– China este una dintre cele mai restrictive țări în ceea ce privește comerțul digital, respectiv impozitarea, accesul la piață, stabilirea, datele sau comerțul;

– Politicile digitale restrictive se manifestă și printr-o supraveghere excesivă. De la intrarea în vigoare a Legii privind securitatea cibernetică din 2017, companiile străine au fost forțate să respecte numeroase reguli de securitate cibernetică, inclusiv procesele de certificare și revizuire a securității intruzive;

– Există puține restricții privind interferența guvernului pe piețele digitale;

– Întreprinderile se confruntă cu cerințe tot mai mari de localizare, inclusiv pentru găzduirea de date și serviciile cloud, ca și cu o gamă largă de restricții pentru fluxurile transfrontaliere și transferul de date și taxe vamale pentru transmisiile electronice;

– China practică practici comerciale intervenționiste în comerțul digital, în special prin politici industriale, sprijin pentru firmele naționale cu poziții de lider, ca și în ce privește achizițiile publice de produse tehnologice.

Conform UE aceste restricții, care dăunează și competitivității Chinei în domeniul serviciilor digitale, îngreunează orice coordonare în acest domeniu. Întrepătrunderea dintre furnizorii chinezi de platforme digitale și piețele globale, în special serviciile care implică date cu caracter personal, este probabil să crească (după cum este ilustrat de investigațiile în desfășurare asupra Tik-Tok), dar rămâne limitată. Perspectivele sunt însă diferite pentru serviciile digitale legate de produse și producția industrială, pentru care accesul pe piața chineză este probabil să fie problematic, necesitând o redefinire a condițiilor de reciprocitate de către UE. Reglementările privind securitatea cibernetică și protecția datelor au devenit astfel una dintre primele zece preocupări pentru companiile europene din China și chiar una dintre primele cinci pentru cele din Germania. În concluzie UE trebuie să facă din condițiile de reciprocitate o pârghie pentru a ajuta companiile europene să obțină transferabilitatea datelor industriale din și către China, sub rezerva securității și confidențialității.

6) Dependența de piața chineză

Dependența companiilor sau a sectoarelor întregi din UE de piața chineză poate fi o sursă de vulnerabilitate, în fața strategiilor chineze care limitează de facto concurența străină. Conform opiniei unor analiști europeni este necesară o evaluare sofisticată și dinamică a dependențelor europene pentru a consolida suveranitatea economică și securitatea UE față de China. Este vorba în primul rând de  dependențele strategice, definite de Comisia Europeană ca „dependențe care sunt considerate a fi de importanță critică pentru interesele strategice ale UE și ale statelor sale membre, cum ar fi securitatea, siguranța, sănătatea și tranziția ecologică și digitală”. Importanța critică a sectoarelor ar trebui evaluată calitativ, pe baza caracterului indispensabil sau a interesului lor strategic, în special pentru infrastructura critică și sectoarele legate de problemele de apărare. Pe de altă parte, vulnerabilitatea ar trebui evaluată și pe baza statisticilor comerciale detaliate. Obiectivul este să se identifice cazurile în care aprovizionarea depinde de un număr limitat de surse extraeuropene, cu posibilități reduse de substituție. Deși frecvența lor variază considerabil de la o metodă la alta, analizele arată că astfel de dependențe nu sunt neobișnuite, în special pentru anumite materii prime, componente electronice, produse chimice și ingrediente farmaceutice. Ele ajung invariabil la concluzia că principalul partener de la care apar astfel de dependențe strategice este China. Un caz extrem (și important) este cel al pământurilor rare, din care China asigură 98% din aprovizionarea UE. O altă măsură a expunerii pe piața chineză, o constituie concentrarea pe exporturile către China. De fapt, multe companii mari europene sunt puternic expuse veniturilor din exportul în China: deși estimările variază, este clar că o parte substanțială dintre aceste companii, probabil aproximativ o treime, obțin mai mult de 10% din veniturile lor totale din China. Această cifră include însă toate veniturile, indiferent de locul de producție. Din perspectiva politicii publice, totuși, filialele din China contează mai puțin decât unitățile europene, deoarece sunt mai puțin legate direct de ocuparea forței de muncă și producția din Europa. China a folosit deja accesul pe piața sa ca instrument de sancțiune sau constrângere, de exemplu recent împotriva Australiei și Lituaniei și împotriva companiilor europene care iau măsuri împotriva muncii forțate în Xinjiang. Dependența excesivă la import de piața chineză poate fi, prin urmare, o sursă de vulnerabilitate.  

B. Din categoria obstacolelor în calea creșterii schimburilor comerciale cu UE, invocate de China, pot fi menționate 

1) Promovarea instrumentelor de protecție comercială

Instrumentele de protecție comercială sunt concepute special pentru a răspunde situațiilor de concurență neloială. Măsurile antidumping sunt cele mai utilizate de UE: la sfârșitul anului 2020, erau în vigoare 91 de măsuri antidumping împotriva importurilor din China. În plus, opt măsuri menite să compenseze subvențiile industriale au fost aplicate și împotriva importurilor din China la acea dată, precum și o măsură împotriva subvențiilor chineze acordate companiilor deținute de China cu sediul în Egipt și care exportă din această țară în UE. Măsurile antidumping duc la scăderi foarte mari ale volumelor importurilor, adesea de ordinul 60% până la 90%. Acestea acopereau aproape 11% din totalul importurilor în 2021, pondere care a crescut brusc în ultimul deceniu Este un nivel apropiat de cel din Statele Unite, unde 12% din importurile din China au fost vizate de măsuri antidumping în 2019. Prin urmare, acest instrument are un impact foarte semnificativ asupra comerțului bilateral cu China. Acesta este motivul pentru care disputa lansată de China la OMC în decembrie 2016 până în iunie 2019 cu privire la modul în care a fost tratată în procedurile antidumping ale UE a fost de o importanță deosebită. China s-a bazat pe afirmația că, după expirarea perioadei de tranziție de 15 ani la OMC, ea ar trebui considerată o economie de piață și, ca atare, tratată la fel ca alți parteneri comerciali în cadrul procedurilor antidumping. Prin urmare, în practică, antidumpingul rămâne instrumentul cheie de apărare comercială pentru UE, atât puternic, cât și mai puțin dificil de implementat decât celelalte instrumente, dar acest instrument nemulțumește profund China.

Ponderea importurilor din China
afectate de măsurile antidumping (în %)

2

Interpretare  : Ponderea importurilor acoperite este calculată pe baza anului care precede deschiderea anchetei antidumping.

Sursa  : Calcule realizate de Kevin Lefebvre (CEPII), pe baza datelor Eurostat și Bown CP, M. Cieszkowsky, A. Erbahar și J. Signoret (2020): „Temporary Trade Barriers Database”, Banca Mondială .

2) Tergiversarea ratificării Acordului Bilateral de Investiții (ABI)

Până de curând, ABI a fost considerat o prioritate pentru structurarea relației bilaterale UE- China. De altfel, acordul include angajamente semnificative ale Chinei în ceea ce privește accesul pe piață pentru investițiile din mai multe sectoare, comportamentul întreprinderilor de stat, transparența subvențiilor și transferurile forțate de tehnologie. Având în vedere puținele concesii reale făcute de UE, acest acord a fost prezentat de Comisia Europeană ca un acord care permite o reechilibrare substanțială a relațiilor economice bilaterale. Cu toate acestea, beneficiile sale potențiale par a fi fost exagerate. Oricum ar fi, acordul se află acum într-un impas: sancțiunile reciproce au oprit definitiv procesul de ratificare în Parlamentul European, iar rezultatul său în viitorul apropiat pare foarte puțin probabil. Prin urmare, acordul de principiu a fost anunțat atunci când nu erau îndeplinite condițiile politice pentru punerea sa în aplicare, ceea ce pune sub semnul întrebării prioritatea ratificării acestui acord pentru reechilibrarea relației economice bilaterale. Evidențierea concesiilor obținute din partea Chinei pentru o reechilibrare a relației economice relevă punctul slab al demersului: dacă acordul a fost cu adevărat asimetric, care au fost stimulentele pentru ca China să-l pună în aplicare? Și dacă aplicarea sa este discutabilă, care este valoarea sa pentru UE?  Prin urmare, în circumstanțele actuale, până când mediul politic se va îmbunătăți semnificativ, astfel încât sancțiunile să fie ridicate și cele două părți să convină asupra unui program cuprinzător de cooperare, UE nu consideră că ratificarea ABI ar trebui să fie o prioritate.

3) Măsurile de reducerea dependenței de piața chineză

Dependența de piața chineză constituie o provocare de competitivitate pe termen lung pentru Europa, atunci când activitățile cu cea mai mare valoare adăugată și inovare intensivă sunt relocate sistematic. Abordarea acestor amenințări necesită o monitorizare atentă a relației în evoluție dintre Europa și China în ceea ce privește sistemele de cercetare – dezvoltare și inovare. UE ar putea învăța și de la politica principalilor săi parteneri asiatici. Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Australia au legături economice mult mai strânse cu China decât UE și statele sale membre, relații care sunt ocazional colorate cu dispute grave, tensiuni și sancțiuni. În aceste episoade, partenerii asiatici ai UE au dat dovadă, în general, de o rezistență remarcabilă, adaptându-se prin răspunsuri concrete fără a renunța la beneficiile comerțului lor cu China. Astfel, confruntată cu întreruperea aprovizionării cu pământuri rare de către China în urma disputei bilaterale din 2010 din jurul insulelor Senkaku/Diaoyu, Japonia a urmat o politică pro activă pentru a-și scădea în mod durabil dependența în acest domeniu, reducând ponderea Chinei din importurile sale de la 90% în 2008 la 58% în 2020. În disputa Australiei cu China trezoreria australiană a îmbunătățit informațiile și evaluarea strategică a capacităților, intențiilor și vulnerabilităților Chinei, inclusiv dezvoltarea analizelor care stau la baza strategiilor de diversificare. Coreea de Sud și Taiwan și-au construit poziții economice foarte puternice, făcându-le indispensabile în sectoare strategice (în special semiconductori), care sunt valoroase pentru a face față episoadelor de tensiune. Începând cu acest an și unele state membre UE au adoptat politici de reducere a dependenței față de China în schimburile comerciale. În acest context poate fi menționat pachetul de măsuri formulat de Ministerul German al Afacerilor Economice vizând reducerea atractivității pieței chineze pentru companiile germane. În pachetul de măsuri sunt incluse și reducerea sau anularea garanțiilor de stat pentru investițiile și exportul în China ca și stoparea finanțării pentru promovarea mărfurilor germane în China.

În concluzie se continuă consolidarea capacității analitice a UE cu privire la vulnerabilitățile, reziliența și provocările de competitivitate asociate concordării relațiilor economice și de inovare ale UE cu China, ceea ce bineînțeles nu convine părții chineze.  

4) Propunerea Comisiei Europene de introducere a unui instrument anti-coerciție comercială

Comisia Europeană a propus în data de 8 decembrie 2021, un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țări terțe.
Acest instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre devin ținta unor presiuni economice deliberate. El consolidează setul de instrumente al UE și va permite UE să se apere mai bine pe scena mondială.
Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina modificarea politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE vor fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care pot lua multe forme. Astfel, aceste măsuri variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-un anumit stat membru al UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea UE sau a statelor sale membre. UE va colabora direct cu  țara în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE. Această propunere va permite UE să impună restricții cantitative asupra comerțului cu China dacă aceasta va continua să blocheze exporturile lituaniene destinate pieței sale din cauza deschiderii unei reprezentanțe din Taiwan în Vilnius;

5) „Due Diligence Act” 

La 23 februarie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă privind due diligence în domeniul sustenabilității corporative. Această propunere stabilește o obligație corporativă de due diligence. Elementele de bază ale acestei obligații sunt identificarea, sfârșitul, prevenirea, atenuarea și contabilizarea impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în operațiunile proprii ale companiei, filialelor și lanțurilor valorice ale acesteia. În plus, anumite companii mari trebuie să aibă un plan pentru a se asigura că strategia lor de afaceri este compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris. Propunerea introduce, de asemenea, atribuții pentru directorii companiilor din UE vizate. Aceste sarcini includ stabilirea și supravegherea implementării proceselor de due diligence și integrarea due diligence în strategia corporativă. Scopul acestei propuneri este de a promova un comportament corporativ durabil și responsabil și de a ancora drepturile omului și considerațiile de mediu în operațiunile și guvernanța corporativă ale companiilor. Noile reguli vor asigura că întreprinderile abordează efectele negative ale acțiunilor lor, inclusiv în lanțurile lor valorice din interiorul și din afara Europei. Propunerea obligă mii de companii europene să solicite furnizorilor lor, începând cu China, respectarea criteriilor sociale și de mediu;

6) Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon 

Consiliul European a ajuns la un acord (abordare generală) cu privire la Regulamentul privind mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), unul din elementele-cheie ale pachetului „Pregătiți pentru 55” al Uniunii Europene. Principalul obiectiv al acestei măsuri de mediu este de a împiedica relocarea emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, va încuraja țările partenere să instituie politici de tarifare a carbonului pentru a combate schimbările climatice. În acest scop, CBAM vizează importurile de produse cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cu respectarea deplină a normelor comerțului internațional, împiedicând ca eforturile UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie neutralizate din cauza importurilor de produse fabricate în țări din afara UE, unde politicile pentru combaterea schimbărilor climatice sunt mai puțin ambițioase decât cele din Uniunea Europeană. Mecanismul va fi util și pentru a împiedica relocarea producției sau importul de produse cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Sunt vizate de CBAM produsele din următoarele sectoare: ciment, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică, fier și oțel. În baza acestui acord vor fi penalizate cu peste 150 de euro importurile din China, a căror producție este asigurată de energie electrică încă foarte carbon-intensivă. Deocamdată însă criza energetică amână aplicarea acestei măsuri de către majoritatea statelor membre UE.

7) Concertarea pozițiilor UE și SUA privind schimburile comerciale cu China

Situația relațiilor SUA-China are implicații globale, mai ales de când pandemia mondială și situația Taiwanului a exacerbat tensiunile existente. Concurența marilor puteri se transformă indubitabil în rivalitate. În aceste condiții, UE trebuie să ia o poziție care să-i permită să-și apere interesele, menținând totodată o relație de lucru cu ambii protagoniști. Pe de o parte, UE și SUA sunt conectate prin legătura transatlantică – instituționalizată în NATO – bazată pe principiile democrației, libertății, drepturilor omului și statului de drept. UE sprijină loial Statele Unite, prin menținerea embargoului asupra armelor în China, și o face deja de peste 30 de ani. Pe de altă parte, piața chineză, cu toate rezervele existente, este un magnet puternic, care atrage întreprinderi europene de toate dimensiunile. Doar UE ca ansamblu oferă statelor sale membre șansa de a-și menține autonomia în fața concurenței SUA-China pentru supremație. Pentru a nu fi scoasă de pe piață de cei doi giganți geopolitici, UE trebuie să aibă o politică externă principială, dar pragmatică. Apărarea multilateralismului și a instituțiilor sale – precum și respectarea ordinii bazate pe reguli – sunt fundamentale pentru protejarea poziției UE. Aceasta implică impunerea unor sancțiuni pentru a apăra interesele europene, ceea ce ar putea conduce la regrese temporare în schimburile comerciale, cum ar fi eventuale represalii ale Beijingului în raport cu interesele de afaceri ale statelor membre. Pe termen lung însă, conform analiștilor europeni, va fi întărit un sistem internațional bazat pe norme transparente. Pentru a atinge acest scop, UE trebuie să preia inițiativa în recrearea alianței sale cu SUA. Același lucru ar trebui să se întâmple și cu alte state democratice, cu vederi similare, preocupate de cât de selectivă poate fi China în respectarea normelor internaționale. Dialogul UE-SUA are în vedere în special domenii, cum ar fi transferul forțat de tehnologie sau consolidarea instituțiilor multilaterale, unde o abordare comună nu este doar de dorit, ci și necesară. Este, de asemenea, de dorit ca UE, SUA și alte țări democratice să urmărească o agendă ambițioasă de susținere a democrației în întreaga lume, să lupte împotriva autoritarismului în expansiune, să susțină dorința oamenilor de libertate și să crească reziliența democratică. China care a fost un susținător interesat, calculat al construcției europene de la începuturile sale pentru că vedea în UE o contrapondere față de puterea americană și sovietică și un sprijin pentru dezvoltarea sa, pare să considere astăzi că Europa este divizată, slăbită și aliniată Washingtonului. Depinde de europeni să demonstreze că UE se situează pe o poziție autonomă. Nu trebuie să se uite nici faptul că firmele din SUA sunt concurenți pe piața chineză pentru firmele din UE, obținând profituri suplimentare în 2021, cu toate restricțiile impuse de guvernul american, ba chiar exercitând presiuni asupra guvernului să încheie acorduri cu China, fără să consulte UE. Motiv în plus pentru UE de a-și păstra autonomia.

Perspective privind schimburile comerciale UE-China

Factorul politic va fi determinant în evoluția schimburilor comerciale dintre UE și China. Întrucât China și-a manifestat intenția de a nu interveni în conflictul dintre Rusia și Ucraina și a amânat o posibilă intervenție în Taiwan, iar UE a renunțat deocamdată să condiționeze comerțul cu China de respectarea drepturilor omului, perspectivele schimburilor comerciale pe termen scurt între cele două părți, se pare că vor evolua favorabil. Ambele părți sunt conștiente de impactul impunerii unor sancțiuni în comerțul reciproc care va fi extrem de puternic în special pentru o serie de state membre, dar și pentru o parte importantă a exporturilor chineze. De asemenea, UE și China vor negocia pentru a înlătura cât mai multe din obstacolele menționate mai sus din calea schimburilor comerciale reciproce. Plecând de la aceste premise diverși analiști își exprimă opinii optimiste asupra evoluției schimburilor comerciale chino-europene. Astfel, Horst Loechel, profesor la Școala de Finanțe și Management din Frankfurt , a declarat că comerțul UE-China este un câștig pentru ambele părți, spunând că se așteaptă ca tendința de creștere să continue. 

Conform opiniei lui Juergen Friedrich, CEO al Germany Trade & Invest, agenție germană de comerț exterior și investiții, Europa și China sunt piețe majore care împărtășesc un interes strategic în promovarea dezvoltării prin parteneriate verzi și digitale. Ambele părți s-au angajat să realiza o transformare verde și digitală, să reducă emisiile de carbon și să atenueze schimbările climatice.

Marile firme din Europa, prezente în China, care nu doresc să renunțe la o piață cu 1,4 miliarde locuitori, și-au manifestat intenția de a-și suplimenta investițiile în China și după 2022, având în vedere că clasa medie chineză va ajunge la 800 milioane de persoane în 2030. 

Abordarea de către UE a relațiilor economice cu China trebuie să fie însă realistă și articulată cu interesele economice europene. UE trebuie să facă eforturi pentru reechilibrarea relațiilor sale comerciale cu China marcate, exceptând Germania, printr-un deficit comercial în creștere, întărind, printre altele, instrumentele de protecție comercială. Aceste instrumente sunt concepute ca nediscriminatorii, cum este cazul mecanismului de control al investițiilor străine asupra activelor strategice. Practicile discriminatorii care creează distorsiuni ale concurenței, sunt combătute de UE. Adoptarea unui instrument anti-coercitiv va fi determinantă căci va permite o protecție împotriva sancțiunilor extrateritoriale ale Washingtonului și a celor pe cere China le-ar putea impune UE. UE este, de altfel, interesată de o bună funcționare a instituțiilor internaționale și de aceea va apela la SUA ca în cadrul OMC să crească presiunea asupra Chinei pentru renunțarea la practicile sale discriminatorii. Europenii au de câștigat prin continuarea cooperării cu China și menținând-o implicată în guvernanța mondială pentru a aborda provocările comune cum ar fi schimbările climatice. Chiar dacă UE se alătură altor democrații în apărarea drepturilor omului și statului de drept, ea dorește menținerea căilor de cooperare cu China pentru a evita ca aceasta să nu caute dezvoltarea altor modele alternative de guvernanță mondială. 

În domeniul climatic, UE care este în avangarda luptei contra schimbărilor climatice, ar trebui să promoveze facilități privind circulația  mărfurilor și serviciilor legate de mediu, sprijinind formarea unei coaliții internaționale în acest domeniu. 

În cursul ultimilor ani a apărut o nouă provocare ca urmare a schimbărilor climatice: facilitarea accesului prin Arctica, care ar reduce durata transportului maritim dintre Europa și Shanghai la 15 zile. China este interesată de infrastructurile de transport necesare pe această rută, ca și de exploatarea resurselor naturale din zona Arcticii. Și UE ar trebui să fie interesată în mod activ de provocările comerciale și de securitate ale acestei căi polare, anticipând mai bine impactul utilizării sale de către China având în vedere că și Rusia dorește să mențină controlul asupra acestei rute. 

Aspectul valutar trebuie de asemenea, luat în considerare. UE dispune de euro și se străduiește să impună euro ca monedă de rezervă. China, ca și Rusia care doresc să „dedolarizeze” plățile comerciale internaționale, dețin deja peste un sfert din rezervele lor valutare în moneda europeană, astfel încât vor sprijini eforturile UE pentru redresarea cursului euro față de dolarul american. Totuși, un nou concurent al dolarului ar putea fi pe termen lung yuanul pe care China caută să-l internaționalizeze sub forma yuanului digital. Ar fi important ca UE să analizeze implicațiile pe care această intenție a Chinei le poate avea pentru euro, accelerând demersurile pentru un euro digital. 

Un alt aspect crucial în prezent și în perspectivă îl constituie ascensiunea Chinei ca putere științifică și tehnologică mondială, care determină Europa să-și ajusteze strategia de cooperare internațională în acest domeniu. Mai multe decenii de dezvoltare științifică, ca și deținerea de tehnologii cheie conferă Chinei statutul de mare putere economică și militară, iar dinamismul cercetării și dezvoltării au făcut din China un partener atractiv. De aceea, cooperarea științifică trebuie să se realizeze în interesul UE pentru a rămâne conectată la progresele cercetării și dezvoltării chineze. UE trebuie să rămână deschisă primirii de studenți de nivel ridicat care s-ar putea arăta mai preocupați de etica cercetării și mai cooperanți cu ecosistemul cercetării europene în viitoarele lor funcții. Cu toate acestea, nu trebuie uitat enunțul lui Xi Jinping că „știința nu are frontiere dar oamenii de știință au o patrie”. Riscurile furtului de proprietate intelectuală sunt reale, iar controlul partidului comunist s-a întărit în toate domeniile de activitate. UE ar trebui să evalueze costurile și beneficiile parteneriatelor cu China în domeniul cercetării științifice și tehnologiilor de vârf. În plus, întrucât centrul mondial de greutate în domeniul comercializării tehnologiilor performante se deplasează către Asia, UE ar trebui să fie prezentă și acolo prin dezvoltarea schimburilor comerciale într-o zonă neglijată mult timp în favoarea Chinei. Este cazul Indiei, dar și al altor țări din Asia de Sud Est unde China a investit substanțial și va continua să-și crească influența prin ratificarea Acordului regional economic global (RCEP) din noiembrie 2020. Aceste țări întrețin cu Beijingul, care rămâne puterea dominantă în regiune, o relație ambivalentă de interese reciproce, dar și de neîncredere. UE a dezvoltat de mai multe decenii un cadru de dialog cu ASEAN, fiind interesată să încheie negocierile cu Indonezia, care cu peste 300 milioane de locuitori va deveni până la sfârșitul deceniului a patra sau a cincea economie mondială. Dând un nou suflu negocierilor bilaterale angajate cu Malaiezia, Tailanda și Filipine, UE trebuie să lucreze la relansarea proiectului unui acord interregional. 

În ce privește volumul investițiilor și schimburilor comerciale, România face parte din grupul statelor membre cu o pondere nesemnificativă din totalul schimburilor UE cu China, fiind în același timp un fidel promotor al recomandărilor primite din SUA referitor la aceste schimburi și investiții, din păcate fără o analiză transparentă a avantajelor și dezavantajelor unei astfel de politici.

În concluzie interesul UE este de a stimula în continuare politica de deschidere a Chinei și angajarea sa în instanțele internaționale, deoarece o Chină autarhică ar reprezenta o amenințare pentru securitatea globală. Totuși europenii nu trebuie să-și facă iluzii și nici să se limiteze la o postură reactivă față de inițiativele Beijingului, străduindu-se să cunoască mai bine China în întreaga sa diversitate. UE își va apăra mai bine interesele sale față de China printr-o strategie integrată incluzând toate domeniile politicii și prioritizând propriile sale obiective. La nivel mondial, dacă nu se va obține acordul Chinei, este probabil ca rivalitatea strategică dintre cele două blocuri, NATO vs China și Rusia, să persiste, poate pe termen lung, în detrimentul instituțiilor multilaterale precum G20, care probabil vor trebui apoi reinventate.

_________________

________________

*Finianciarizarea este un proces care face parte din istoria capitalismului și care afectează modul de reglare a economiei (instituții care structurează relațiile economice) și logica acumulării (modul de reproducere a capitalului). Capitalul nu mai trebuie să parcurgă domeniul producţiei pentru a fi înmulțit; simpla sa circulaţie generează crearea de capital nou. Investițiile pe termen scurt devin norma și speculațiile sunt cele care măresc valoarea unui activ. 



Bibliografie

1. Camera de Comerț UE-China, European Business in China Position Paper 2022/2023 din 23 septembrie 2022.

2. M. Huotari și S. Jean, Consolidarea strategiei economice a Europei față de China, Notă pentru Consiliul de analiză economică, nr. 72 din 27 iulie 2022 

3.C Bellora și L. Fontagné, UE în căutarea unui mecanism de ajustare a frontierelor car carbonului compatibil cu OMC, Document de lucru CEPII, din1 martie 2022.

Specializare pentru studenți la Academia de Investiții

0

Sunt în plină desfășurare înscrierile la Academia de Investiții, program de specializare profesională a studenților din universitățile partenere în programul realizat de Institutul de Studii Financiare  (ISF) cu sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), al Asociației Administrării Fondurilor (AAF) și al Bursei de  Valori București (BVB). 

Organizatorii anunță că „programul este compus dintr-o serie de opt module de instruire, susținute de specialiști din domeniul financiar, și vine în completarea procesului de învățare prin modulul Start2INVEST ce presupune deschiderea unui cont de tranzacționare pe platforma demo a BVB, ArenaXT, care oferă posibilitatea de a tranzacționa instrumente financiare la BVB.

Cei care vor să participe la Academia de Investiții trebuie să parcurgă câțiva pași simpli:

  1. Formarea unei echipe compusă din trei studenți din cadrul universității
  2. Alegerea unui lider al echipei (unul dintre cei 3 membri) și a unui pseudonim pentru echipa formată
  3. Pregătirea CV-urilor în format Europass
  4. Realizarea unui eseu pe tema Investițiile financiare într-o lume plină de tehnologie
  5. Trimiterea CV-urilor și a eseului la adresa evenimente@isf.ro până pe 20 octombrie 2022 (ora 23.59)

Accesul la cele 24 de locuri disponibile ale programului Academia de Investitii se face in baza selectiei celor mai buni studenti – analiza de eseu si CV-uri.

Mai multe detalii despre înscrierea la Academia de Investiții găsiți aici

Camera bucureșteană a premiat excelența în afaceri la Topul firmelor

0

 

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Aula Carol I din sediul său istoric cea de a XXIX-a ediție a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment tradițional pentru cea mai dinamică și solidă comunitate de afaceri a țării, cea din Capitală.

La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi mass-media. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României; Gabriel Bunduc, secretar de stat în Ministerul Transporturilor; Toni Greblă, prefectul Capitalei; Corneliu Cârstea, secretar general adjunct în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), co-președinte al Consiliului de Export al României, Mihai Daraban președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR); Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei Naționale; Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București; Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, co-președinte al Consiliului de Export; prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR, prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, prorector al Academiei de Studii Economice.

Dintre cele 156.777 firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2021, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 56.760 firme, în creștere cu 15,6% față de anul precedent și au fost premiate 7.251 firme (+4,2%, comparativ cu ediția precedentă), în cadrul a șapte secțiuni: servicii, comerţ, industrie, construcţii, cercetare-dezvoltare și high-tech, turism şi agricultură.

„Remarc cu bucurie ca a crescut semnificativ gradul de performanţă şi eficienţă al companiilor bucureştene laureate. Astfel, cifra de afaceri cumulată a acestora s-a majorat faţă de ediţia precedentă cu 15%, atingând 96 mld. euro, în timp ce profitul din exploatare, în valoare de 9,6 mld euro, este mai mare cu 31% comparativ cu cel consemnat anul trecut. De asemenea, aș vrea să punctez că mediul de afaceri al Capitalei este unul stabil, prin prisma faptului că 820 de firme, adică 11,3% din totalul premianților, s-au calificat pentru a primi TROFEUL DE EXCELENŢĂ pentru clasarea, timp de cinci ani consecutiv, pe primele trei poziții ale Topului nostru”, a declarat în deschidere președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa.

„Economia funcționează pe bază de încredere: în oamenii de afaceri, în instituțiile financiare și în instituțiile statului. Fără încredere nu vom putea consolida acest indicele de dezvoltare pe care îl avem”, a afirmat prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României. Cu acest prilej, președintele Constantinescu a lansat și un îndemn la sprijinirea cercetării și a învățământul superior, ca soluție pentru o dezvoltare durabilă a economiei românești.

Tot în deschiderea Galei, președintele CCIR a vorbit despre polarizarea puternică a economiei românești, punctând faptul că 0,55% din numărul total total de firme care au depus bilanțul anul acesta realizează 65% din cifra de afaceri la nivelul întregii țări. Totodată, Mihai Daraban subliniat necesitatea scăderii deficitului balanței comerciale. „Cred că trebuie să ne axăm pe atragerea de investiții în producția de bunuri de larg consum și pe reducerea dependenței de importuri”, a declarat Mihai Daraban.

Corneliu Cârstea, secretar general adjunct în cadrul MAT a invitat companiile prezente să acceseze programele Ministerului, dintre care a amintit: Start-Up, Femeia-Manager, pe cele de promovare a exporturilor și incoming.

Pe lângă distincţiile acordate pentru rezultatele economice obţinute în anul 2021, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziţii în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului” companiei Aaylex One SA, pentru brandul CoCoRiCo, și trofeul „Ioan V. Socec”, Ziarului Financiar, precum şi o serie de premii speciale unor companii multinaționale și cu capital autohton, precum și unor instituții de presă.

Trei motive pentru care persoanele care prestează servicii de înfrumusețare ar trebui să-și declare veniturile la ANAF

0

 

_________________

Stela Andrei, Partener,
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
Cristina Cristea, Senior Manager,
Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Se spune că doar două lucruri sunt sigure în viața oricărui pământean și unul dintre ele o reprezintă taxele. Se mai spune că problema conformării fiscale este la fel de veche, precum taxele în sine. Și dacă ar fi, în final, să relaționăm cu exemplul privind educarea copiilor noștri asupra a ceea ce reprezintă taxele, prin a le mânca 45% din înghețată, atunci putem susține că și educația fiscală, chiar de la o vârstă fragedă, este importantă. 

Ce este însă cert, chiar dacă ne place sau ba (din diverse motive), indiferent de sistemul fiscal al fiecărui stat, cetățenii trebuie să-și achite benevol, integral, la scadență, impozitele pe care le au în sarcină. Dacă pentru taxele  reținute la sursă în România contribuabilul nu are niciun cuvânt de spus și pur și simplu lasă conformarea în sarcina celui care îi plătește venitul, în multe alte cazuri intervine conformarea voluntară a persoanei fizice. Evident, acest demers nu presupune că persoana este liberă să plătească sau nu taxele datorate (să nu uităm că taxele sunt un lucru cert), ci că persoana ar trebui să-și asume și să respecte obligațiile care îi revin, nu să aștepte să fie forțat de către fisc la plata acestora. Astfel, intervine un element important care ține de voința (sau bunăvoința) de a fi un bun contribuabil. 

În contextul creșterii conformării voluntare, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat campanii de informare pentru creșterea conformării  voluntare în domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale. 

Altfel, creșterea gradului de înrolare în sistemul fiscal al persoanelor care prestează diferite servicii nefiscalizate reprezintă o prioritate pentru ANAF. Vorbim despre comerț online, meditații, cedarea folosinței bunurilor, comerț stradal, activități de intermediere, prestări de servicii (inclusiv online), servicii necalificate către populație (zugravi, instalatori, service auto etc.), dezvoltări imobiliare, piața auto second-hand și altele.

O arie sensibilă de servicii cu risc crescut de neconformare, și nu doar în România, ci și în alte state, este cea care ține de domeniul înfrumusețării. Astfel că ne-am propus în acest articol să atingem subiectul persoanelor fizice neînregistrate fiscal, ce prestează servicii de înfrumusețare precum: manichiură / pedichiură, tratamente faciale, tratamente corporale, modelare / micropigmentare sprâncene, machiaj, aplicare gene false etc.

Despre ce este vorba și ce este de făcut? Dacă privim din unghiul contribuabilului, acesta obține un venit ce îi intră în portofel / buzunar în forma sa brută, iar din perspectiva autorităților fiscale, acesta poate fi, de departe, un venit nefiscalizat. Posibil mulți dintre noi, măcar o dată în viață, am apelat la un astfel de serviciu de înfrumusețare prestat de o persoană fizică, de cele mai multe ori, din propria sa locuință. Cum am ajuns acolo? Și dacă noi am ajuns, de ce am crede că ANAF nu poate ajunge?

Propunem ca la acest moment să nu ne gândim la ANAF și la instrumentele pe care inspectorii instituției le au la îndemână pentru a identifica persoanele fizice care obțin astfel de venituri (verificarea ulterioară a înregistrării fiscale este doar un pas de urmat, fără mari impedimente) ci la clientul care apelează la astfel de servicii. Cum se pot identifica persoanele care prestează astfel de servicii nedeclarate?

Vom analiza un caz simplu, al doamnei pe care o vom numi, să spunem, „Ochi frumoși”, ce dorește să apeleze la serviciul de aplicare de gene false, pentru a avea o privire „mai intensă”. Doamna Ochi frumoși identifică un grup dedicat de Facebook, unde multe persoane postează diverse anunțuri și solicită răspunsuri la diferite probleme pe care le au de rezolvat. Astfel că, doamna în discuție solicită o recomandare privind o persoană care aplică gene false rapid și, bineînțeles, durabile. În scurt timp, recomandările de astfel de persoane vor curge cu zecile, poate chiar de ordinul sutelor. O mare parte dintre acestea se vor referi la persoane particulare care oferă acest serviciu și mai puține poate vor fi pentru saloane de înfrumusețare, unde persoana X aplică gene. 

Se pare astfel că dintr-o simplă postare pe Facebook, doamna Ochi frumoși își poate alege, după bunul plac, pe doamna „Aplic gene false”, „Aplic gene false la domiciliu”, „Gene pe placul tău”, etc. Dintr-o simplă postare nu vom ajunge să aflăm doar despre o persoană care prestează acest serviciu, ci despre o mulțime de persoane, pentru că răspunsurile de genul „Recomand X,Y,Z” vor curge lanț, recomandări la care doamnele X,Y,Z chiar răspund și mulțumesc pentru recomandare.

Astfel, se pot facil identifica persoanele care prestează activități fără a avea vreo formă legală și chiar se pot estima și niște potențiale venituri pe care o astfel de persoană le poate câștiga. 

Un  calcul simplu arată astfel: 

  • pornim de la un tarif minim de 150 lei (având în vedere că nu este un salon de înfrumusețare și prețul poate fi, în general, mai mic), deși tarifele pot fi mult mai mari ajungând și la un nivel de câteva sute sau chiar mii de lei 
  • serviciul în sine durează cam două ore,  iar persoanele care oferă acest serviciu pot avea patru programări pe zi, presupunând cinci zile pe săptămână 
  • rezultă un venit săptămânal de aproximativ 3.000 lei și aproximativ 12.000 lei/lună
  • presupunem și costurile cu procurarea materialelor necesare, estimând că venitul lunar net ar putea fi undeva la 10.000 lei / lună, venit mult superior salariului minim pe economie 

Dacă aceste persoane ar avea o formă legală de funcționare, de exemplu ar fi înregistrate ca persoane fizice autorizate (PFA), acestea ar datora, anual, atât impozit pe venit, cât și contribuții sociale. Ar putea plăti la venit real sau la o normă de venit care ar putea fi mult mai mică decât venitul încasat. Nu vom intra în detalii și calcule estimative, pentru că ANAF a elaborat un Ghid privind obligațiile fiscale ce le revin persoanelor fizice care prestează activități de înfrumusețare / întreținere corporală. Acest ghid poate fi consultat pe site-ul ANAF, la secțiunea de asistență contribuabili (Ghid_infrumusetare_2022.pdf (anaf.ro)), unde de altfel se pot regăsi și multe alte ghiduri pentru diverse tipuri de venituri.  

Este de menționat că unele reguli se schimbă de la 1 ianuarie 2023, de exemplu în ceea ce privește nivelul contribuțiilor sociale care se vor plăti (CAS și CASS – se adaugă noi plafoane) și cel al venitului anual pentru aplicarea normelor de venit (care se reduce la echivalentul a 25.000 euro). Desfășurarea activității ca PFA este doar un exemplu, existând și alte forme de desfășurare a respectivei activități ca persoana juridică. 

Indiferent de forma în care sunt prestate activitățile, este relativ facil de identificat pe de o parte persoane care prestează astfel de servicii, fără a fi înregistrate fiscal și fără a declara vreun venit, dar și persoane (chiar și saloane) care, chiar dacă sunt înregistrate, declară venituri mult mai mici decât cele efectiv realizate (ex. se întâmplă să-ți dorești o programare și să îți poți găsi loc doar în câteva luni, onorariile fiind de altfel destul de mari, și chiar promovate pe rețelele de socializare).

Nu ne îndoim de faptul că ANAF are deja la îndemână, își va dezvolta sau îmbunătăți diverse instrumente de analiză și control prin care să coroboreze date din teren. Astfel, este foarte posibil să identifice, la un moment dat, persoanele care oferă acest tip de servicii fără a le fiscaliza, adică fără a-și înregistra o formă legală de activitate comercială (PFA, SRL) sau chiar și cazul celora care subdeclară veniturile.

În concluzie, am putea enumera cel puțin trei motive pentru care s-ar impune conformarea voluntară și în cazul afacerilor cu servicii de înfrumusețare:

  1. Pentru a evita sancțiunile prevăzute de lege, în cazul depistării în urma unui control, care poate apărea oricând, pe neașteptate. 
  2. Pentru a putea atrage, ulterior înființării ca formă comercială de lucru – PFA, SRL – finanțări diverse (inclusiv bancare) sau parteneriate, pentru extindere și dezvoltare. 
  3. Nu mai puțin important este aspectul moral, de bun contribuabil, ca poziționare vizavi de obligațiile care ne revin fiecăruia, contribuabil mic sau mare, persoană fizică sau juridică. Indiferent că ne place sau nu, trăim și funcționăm într-un stat cu un sistem fiscal, care trebuie respectat. Conformarea voluntară este un pas spre normalitate, ca atitudine corectă și un exemplu pe care îl dăm și generațiilor tinere.

Și dacă unii au argumentele la ei pentru neconformare (și aici am putea dezbate destul de mult pe subiect), putem totuși spune că fuga de conformare înseamnă asumarea unor riscuri: amenzi, costuri retroactive semnificative și chiar riscul de închidere a afacerii.

Astfel, în contextul în care se discută despre reforma ANAF și demersurile pe care aceasta le întreprinde, dar mai ales pentru că “paza bună trece primejdia rea”, recomandăm ca persoanele care desfășoară astfel de activități să ia măsurile necesare pentru a se înregistra, fiscalizând astfel benevol veniturile obținute, înainte ca ANAF să ajungă în control și să ia măsurile legale.

XTB realizează o analiză comparativă privind măsurile de combatere a prețurilor mari la energie în Europa

0

„Un aspect dificil de evitat este prețul plătit pentru susținerea consumatorilor în perioada crizei energetice care se vede în acumulările de datorie publică, în vreme ce dobânzile în creștere reprezintă, pe viitor, o frână la adresa redresării rapide a prosperității zonei economice europene”, atrage atenția analistul Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaționale.

Factura europeană pentru energie a bătut deja recordurile anul acesta, iar lunile cele mai reci abia acum urmează. 

Guvernele au ales să intervină pentru a ușura, măcar în parte, costul care se revarsă asupra companiilor și cetățenilor. Acest lucru înseamnă, în timp, adăugarea de datorie care va fi, până la urmă, împovărătoare tot pentru cei care sunt, în prezent, protejați de unele din efectele cele mai severe. 

Dincolo de soluții temporare, sau de o ,,îmblânzire” a bugetelor prin taxarea suplimentară a celor care realizează profituri excepționale în această perioadă, adevărata ușurare ar veni dintr-o scădere a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice. 

Prețul gazului natural a scăzut de la 223,05 EUR/MWh pe 28 septembrie la 161,95 de EUR/MWh  pe 4 octombrie, revenind apoi până la 175,4 EUR/MWh la închiderea zilei de 5 octombrie.  

Reluarea furnizării de gaze rusești pentru Italia via Austria a contribuit la un sentiment mai optimist al pieței, dar prețurile rămân în continuare foarte ridicate față de media anilor anteriori. 

În plus, piața globală s-a pliat pe noul mediu, astfel încât importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din diferite state, inclusiv din SUA, sunt la prețuri atât de ridicate, încât ministrul german al economiei Robert Habeck a declarat că e nevoie de solidaritate între parteneri în stabilirea prețurilor. 

Ministrul Habeck a reamintit acțiunea concertată pentru a elibera din rezerve și a tempera prețul petrolului. 

Dincolo de aspectul prețului, importantă rămâne, de asemenea, aprovizionarea fizică cu gaz, și evitarea unor alegeri foarte dificile în iarnă, între funcționarea industriei și confortul termic al cetățenilor. 

Orizontul actual, cu rezerve de gaz umplute în
proporție ridicată dă motive de optimism. 

Totuși, scenarii greu de imaginat sunt în continuare posibile: Germania a mobilizat resurse pentru a proteja infrastructura energetică, și în condițiile tensionate pe partea de ofertă, spațiul de manevră este foarte redus pentru mai toate statele europene. 

Chiar și fără întreruperi suplimentare cu resurse, pene de curent sunt posibile, potrivit unor avertismente din partea Comisiei Europene.

Răspunsurile guvernelor din Europa la criza indusă de scumpirea gazelor și energiei electrice au fost neuniforme, cu diferențe uneori ridicate între state, atât ca nivel al „scutului” din fonduri publice, cât și la aspecte de abordare și strategie. 

Germania a propus un plan de 200 de mld. de Euro,
reprezentând aproximativ 5% din PIB. 

Baza industrială germană a fost afectată de costul mare al energiei, tocmai în timp ce consumatorii își văd veniturile erodate de inflație. 

Detalii urmează să fie oferite luna aceasta, dar criticile nu au întârziat să apară: Italia și Franța, prin vocile comisarilor europeni pentru Economie, Paulo Gentiloni, si pentru Piață Internă, Thierry Breton, au vorbit de nevoia de a realiza un plan comun, la nivel european, altfel statele cu spațiu fiscal mai restrâns ar avea de suferit. 

Varianta propusă de 15 state, printre care Spania, Italia, Franța, Slovacia, România, este de a limita prețul gazului la importul în UE. 

Germania se opune, spunând că, dacă prețul nu va fi atractiv pentru furnizorii globali, Europa ar rămâne fără cantități suficiente, care ar pleca spre alte continente.

Măsurile de sprijin pentru a proteja companiile și populația de efectele crizei energiei au fost foarte variate: s-a mers pe tăieri sau reduceri de TVA în mai toate țările (excepție făcând Danemarca, Lituania, Luxemburg și Malta). 

Transferuri către categoriile vulnerabile (compensări oferite celor cu venituri reduse), reprezintă, de asemenea, o soluție foarte răspândită, utilizată de toate statele analizate, în afara Ungariei și Maltei.  

Limitări ale prețului energiei sau gazelor naturale furnizate companiilor sau populației au fost preferate de unele țări europene precum Austria, Bulgaria, Belgia, Estonia, Franța, Marea Britanie, Polonia, România, Slovacia, Spania, Ungaria și propuse spre implementare în Cehia și Germania. 

Plafonarea prețului gazului folosit pentru producerea de electricitate la 50 EUR/MWh a fost acceptată în primăvară, pentru 12 luni de CE pentru Spania și Portugalia, care au folosit pentru acoperirea costului o taxare a tranzitului energiei între Franța și Spania sau suprataxarea celor care beneficiază de pe urma acestei plafonări. 

Potrivit ultimelor raportări, inflația din Spania a coborât la 9% în septembrie, în timp ce în Germania inflația a urcat spre 10%. 

Costul energiei a fost un motor al inflației, în zona Euro prima estimare fiind de creștere de la 9,1% la 10% în luna septembrie. 

Franța se bucură de o inflație care a scăzut din nou, în septembrie, la 5,6%, aproape jumătate față de media zonei Euro. 

„Scutul” unor plafoane relativ scăzute la energie și gaz, impuse de acum un an, este secretul celei mai scăzute inflații din zona Euro, dar prețul este un deficit bugetar estimat la 5% din PIB anul acesta.

În demersul lor de limitare a daunelor aduse de scumpiri, în aproximativ jumătate din cazuri, guvernele europene au utilizat și alte opțiuni, precum plafonări sau scutiri de plata tarifelor de transport al gazelor sau energiei electrice.

Ca dimensiune, în procente din PIB, Marea Britanie este pe primul loc cu 6,5% potrivit estimărilor oferite de think tank-ul belgian Bruegel, însă dacă planurile germane vor fi duse la bun sfârșit, contribuția de 2,8% din PIB de până acum va ajunge la aproape 8%, cumulat, în 2024. 

Italia a alocat 3,3% din PIB până acum, Spania și Franța 2,9%, Olanda 2,7%. 

În regiune, România cu 2,9% e depășită doar de Croația, cu 4,1%, și de Letonia, cu 3,2%. 

Polonia cu 1,9% și Cehia cu 1,2% din PIB pentru protejarea entităților vulnerabile sunt în urma cheltuielilor relative la dimensiunea economiei din România.

În viitor, cifrele prezentate vor fi foarte probabil modificate, având în vedere fluctuațiile ample ale prețurilor energiei și gazelor naturale, care pot mări sau comprima factura suportată din fondurile publice. 

Un aspect e, însă, dificil de evitat: prețul plătit pentru susținerea consumatorilor în perioada crizei energetice se vede în acumulările de datorie publică, iar dobânzile în creștere reprezintă, în viitor, o frână la adresa redresării rapide a prosperității zonei economice europene.

Metaverse, NFT-uri și Dogecoin printre criptoactivele cu cea mai rapidă creștere pe eToro, în timp ce Bitcoin rămâne cel mai popular

0

 

  • Bitcoin, cardano și ether rămân cele mai deținute criptoactive în T3
  • Decentraland (MANA) a fost criptoactivul cu cea mai rapidă creștere în 12 luni, cu o creștere de 437% a numărului de clienți care îl dețin

Metaversul, NFT-urile și alternativele la Ethereum au fost printre temele cheie care au determinat creștere rapidă a unor criptoactive pe platforma eToro în ultimele 12 luni, în timp ce top 10 cele mai deținute cripto a rămas stabil. 

Criptoactivul cu cea mai rapidă creștere pe platforma eToro în ultimele 12 luni, din punct de vedere al numărului de clienți care îl dețin, a fost Decentraland (MANA), cu o creștere de 437%. Decentraland este o platformă blockchain de realitate virtuală aflată în centrul sectorului Metaverse. Pe locul al doilea s-a clasat Dogecoin Shiba (SHIB), cu o creștere de 269%, în timp ce producătorul de NFT-uri și tehnologie pentru jocuri Enjin a ocupat locul al treilea, cu o creștere de 229%. 

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiții eToro, a comentat: „Topul criptoactivelor în creștere pe platforma eToro în ultimele 12 luni reflectă un interes pentru anumite teme cheie pentru investitori. Metaversul a fost o nouă frontieră majoră, iar acest lucru se reflectă în creșterea exponențială a pozițiilor deschise pe MANA. Deși piețele cripto au avut o perioada dificilă în ultimele luni, NFT-urile și alte proiecte importante de infrastructură cripto sunt, de asemenea, bine reprezentate în top 10 cu cele mai rapide creșteri, ceea ce indică un interes real pentru unele dintre cele mai inovatoare proiecte din ultimul an.”

Criptoactive eToro la nivel global – cele mai mari creșteri de la un an la altul la sfârșitul T3 din 2022

Criptoactive Creștere T3 2022 vs T3 2021
Decentraland 437%
Shiba (in millions) 269%
Enjin 229%
Polygon 107%
Basic Attention Token  107%
Algorand 90%
Aave 82%
Maker 80%
Compound 68%
Yearn.finance 49%

Sursă: Date eToro, 30 septembrie 2022. 

În ultimele trei luni, primele 10 cele mai deținute criptoactive pe platforma eToro au rămas stabile, cu Bitcoin clasându-se pe primul loc, Cardano pe locul doi și Ether pe locul trei. Pozițiile deschise pe Bitcoin au crescut cu 1,7%, în timp ce Cardano a scăzut cu 1,2%, iar Ether a crescut cu 3,1%. Cea mai mare scădere în termeni procentuali a fost TRON, cu 2,8%.

De la un an la altul, există mai multe evoluții, Decentraland și Shiba intrând amândouă în top 10 datorită creșterii semnificative a pozițiilor deschise.

Cele mai multe criptoactive deținute la nivel global pe eToro la sfârșitul T3 din 2022

Criptoactiv Poziție (sfârșit T3 2022) Poziție (sfârșit T2 2022) Poziție (sfârșit T3 2021)
Bitcoin 1 1 2
Cardano 2 2 1
Ether 3 3 4
XRP 4 4 3
Dogecoin 5 5 5
Shiba (in millions) 6 6 16
TRON 7 7 6
Stellar 8 8 7
IOTA 9 9 8
Decentraland 10 10 22

Sursă: Date eToro, 30 septembrie 2022. Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare. 

Peters a adăugat: „Primele 10 cele mai deținute criptoactive pe platforma eToro rămân neschimbate în trimestrul al treilea. Această stabilitate reflectă o perioadă dificilă pentru piețe, dar afirmă, de asemenea, o strategie buy-and-hold pe termen lung în rândul investitorilor în aceste active, sugerând că aceștia au privit dincolo de volatilitatea care a afectat piața pe termen scurt. Atunci când se investește în cripto, ca în orice altă clasă de active, timpul pe piață și nu sincronizarea pieței este cheia pentru a oferi cele mai bune perspective pe termen lung pentru creșterea averii.”

Trei studenți din Iași, București și Cluj-Napoca sunt câștigătorii Quant Olympics 2022, competiția în domeniul modelelor de risc de credit organizată de Deloitte România împreună cu Banca Transilvania

0

Trei studenți din Iași, București și Cluj-Napoca sunt câștigătorii primei ediții a Quant Olympics România, competiția în domeniul modelelor de risc de credit organizată de Deloitte România în parteneriat cu Banca Transilvania. Concursul a fost creat pentru studenții din anii I și II la programe de masterat din toată țara în domeniile data science, data mining, inteligență artificială, machine learning, statistică și econometrie, de la instituții de învățământ precum Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea din București (UB), Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (UAIC), Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Alexandru Malainic, care urmează programul de master în data mining la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Mihai Condrat, student la programul de masterat în data science la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București, și Claudiu Veresezan, care urmează masterul în econometrie și statistică aplicată din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, sunt concurenții clasați pe primele trei locuri. Câștigătorii au primit premii în bani și oportunități de angajare în cadrul Deloitte România și al Băncii Transilvania.

Concurenții au primit sarcini care simulează viața profesională reală, constând în proiectarea unui model de risc de credit care să estimeze probabilitatea clienților bancari ipotetici de a nu-și mai rambursa împrumuturile bancare, pe baza unor date furnizate de organizatori. Lucrările au fost evaluate de un juriu care a inclus experți în risc financiar din cadrul Deloitte România – Elena Grigore, Director Consultanță în Managementul Riscului, și Andrija Djurovic, Manager Senior – și experți în managementul riscului de credit din cadrul Băncii Transilvania – Annamaria Andreica-Suciu, Director Adjunct în Departamentul de Administrare a Riscurilor Financiare, Cristina Lehaci, Șef serviciu Modelare Risc de Credit și Parametrizare Provizioane Colective, și Andrei Rusu, Analist Expert Risc de Credit – Modelare Statistică.

„Prin Quant Olympics, ne-am propus să ajutăm studenții să se pregătească pentru viața profesională reală și să facă primii pași în carieră, dar și să facem cunoscute provocările pe care le ridică domeniul modelelor de risc de credit. Suntem pasionați de ceea ce facem, ne extindem și reinventăm constant rolurile, de exemplu prin utilizarea de soluții tehnologice, cum ar fi aplicarea metodelor de machine learning de ultimă generație, și sperăm să inspirăm generațiile viitoare să aleagă acest domeniu profesional. Acest proiect a fost inițiat de echipa noastră de consultanță în managementul riscului specializată în sectorul serviciilor financiare și profit de ocazie pentru a felicita toți studenții care au acceptat provocarea noastră și au depus proiecte, profesorii universitari care ne-au susținut în acest demers, colegii mei care au organizat evenimentul și pentru a mulțumi partenerului nostru, Banca Transilvania, care a susținut puternic acest proiect și cu ajutorul căruia am putut pune studenții în fața unei situații care redă condițiile reale din domeniul modelelor de risc de credit”, a spus Dimitrios Goranitis, Liderul serviciilor de consultanță pentru sistemul bancar și piețe de capital, Deloitte Central Europe, care a promovat și a susținut competiția.

„Un proces eficient de construire a unor modele de rating care să încorporeze variabilitatea și factorii determinanți ai riscului de credit care pot apărea în timp este fundamentul sistemului bancar modern. Acest aspect este dublat de validarea modelelor, care ne asigură că doar cele mai bune modele statistice sunt implementate în relația cu clienții noștri. Astfel, Banca Transilvania este în contact cu comunitatea academică pentru a-i oferi sprijin în adaptarea programei școlare și dorim să mulțumim profesorilor pentru sprijinul lor continuu și pentru mentoratul studenților implicați în această provocare. Pentru studenți, banca organizează programe variate de internship care le oferă oportunități tinerilor profesioniști în era digitală. Am făcut echipă cu Deloitte în acest proiect pentru a oferi studenților posibilitatea de a acumula experiență practică într-un mediu provocator, pentru a beneficia de experiența de viață reală a jucătorilor de top”, a spus Luminița Runcan, Director General Adjunct Risc, Banca Transilvania.

Concursul a avut două etape, iar opt concurenți s-au calificat în faza finală, care a inclus, pe lângă dezvoltarea unui model de risc de credit, susținerea acestuia în fața juriului și sesiune de întrebări și răspunsuri cu aceștia.

CEC Bank continuă finanțarea antreprenorilor români și în 2022, prin programul IMM Invest Plus

0

 

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, acordă și în anul 2022 credite antreprenorilor, prin programul IMM Invest Plus. 

Continuăm să fim, pentru al treilea an consecutiv, partener al programului IMM Invest – program care a contribuit la creșterea intermedierii financiare și a facilitat obținerea de credite de către antreprenorii români. Până în prezent, am finanțat 3 800 de companii în cadrul programului IMM Invest. Suntem aproape de antreprenorii români și ne bazăm pe rețeaua noastră de consilieri CEC Bank și pe cea mai extinsă rețea bancară din țară – cu peste 1 000 de unități, pentru a explica avantajele programului și noutățile aduse în 2022”, a declarat Ramona Ivan, Director Relații cu Instituții Naționale și Internaționale în cadrul CEC Bank. 

Ca în anii precedenți, prin programul IMM Invest Plus pot fi accesate credite cu garanție de stat – FNGCIMM, FGCR, FRC, de maxim 90% din valoarea finanțării, dobânzile fiind subvenționate de stat pe o perioadă de 12 luni iar comisioanele de garantare fiind subvenționate pe întreaga perioadă de finanțare. 

Valoarea dobânzilor percepute se află sub media de pe piață: ROBOR la 3 luni la care se adaugă o marjă între 0,75% și 2,50% în funcție de tipul creditului și/sau componența programului. 

Prin intermediul IMM Invest Plus pot fi împrumutate sume de până la 10 milioane de lei în cazul creditelor de investiții și până la 5 milioane de lei pentru liniile/creditele de capital de lucru. 

În acest an, programul IMM Invest Plus beneficiază de un plafon total de 17,75 miliarde lei și au fost dezvoltate noi componente care vizează activitățile din domeniul agriculturii, construcțiilor și eficienței energetice. 

Componentele programului IMM Invest Plus 2022: 

  • IMM Invest Romania: Componenta facilitează accesul la finanțare (credite pentru activitatea curentă sau de investiții) pentru IMM-urile care nu sunt eligibile pe componentele specifice: AGRO IMM Invest, IMM PROD, GARANT Construct, INNOVATION, RURAL Invest) 
  • Pentru agricultură: Componentele AGRO IMM Invest și RURAL Invest susțin companiile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Prin RURAL Invest, cu garanții acordate de FGCR, pot obține finanțare inclusiv companiile mari. 
  • GARANT Construct: Programul susține implementarea proiectelor privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu cu două sub-componente: pentru IMM-uri și pentru UAT-uri (unități administrativ-teritoriale). 
  • IMM Prod: Componenta susține asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri, din zona urbană.  
  • INNOVATION: Acesta este un program dedicat proiectelor inovative și se urmărește  încurajarea internaționalizării, stimularea digitalizării și a comerțului electronic, retehnologizarea și brevetele. 

Volumul investițiilor imobiliare ar putea atinge 1.2 miliarde de euro în 2022, un nivel record după criza economică din 2008

0

Prețurile în România au rămas stabile, dar în regiune observăm o tendință de creștere a randamentelor.

De la începutul anului, volumul tranzacțiilor cu active imobiliare comerciale cu o valoare de minim 5 milioane de euro a totalizat aproximativ 656 milioane de euro, cu 16,5% mai mult față de aceeași perioada din 2021, din care 330 milioane de euro reprezintă volumul tranzacţionat în trimestrul 3. Observăm o creștere de 28% față de trimestrul anterior și de 26.5% față de același trimestru al anului trecut. 

Pentru 2022, în funcție de evoluția unor tranzacții importante în perioada următoare, am putea atinge un volum total de tranzacții de aproximativ 1,2 miliarde euro. Acesta ar fi cel mai mare volum anual de investiții înregistrat după criza economică mondială din 2008.

Creșterea lichidității de pe piața locală se înscrie în același trend cu activitatea din regiune, unde se așteaptă, de asemenea, volume istorice.

În ceea ce privește yield-urile (randamentele) prime, nu s-au înregistrat schimbări în România în cursul celui de-al treilea trimestru, ele rămânând pentru sectorul de birouri la 6,75%, pentru retail la 7,25%, iar pentru segmentul de industrial la 7,50%. 

Este important de remarcat că, în cazul randamentelor, evoluția înregistrată în România nu este pentru moment aliniată cu trendul la nivelul regiunii. În Polonia, de exemplu, cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est, putem observa o creștere semnificativă a randamentelor pe parcursul acestui an, de 100 bps pentru sectorul industrial și 50 bps pentru sectorul de birouri, ceea ce reflectă o ajustare a prețurilor cu 22% pentru industrial, respectiv 11% pentru birouri, contrabalansată parțial de creșterea chiriilor.

Andrei Văcaru

Trendul înregistrat în regiune poate fi explicat atât de creșterea aversiunii la risc, cât și de creșterea costurilor de finanțare. Motivele principale pentru care România nu a urmat aceeași traiectorie în ultimele trimestre sunt nivelurile semnificativ mai mari ale randamentelor oferite de piața locală cât și tipul și sursa capitalului investitorilor interesați de achiziții în țara noastră”, a explicat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL Romania.

În primele 9 luni din 2022, sectorul de birouri continuă să ocupe prima poziție ca pondere în volumul tranzacțiilor, cu 46,5% (305 milioane de euro), fiind urmat de retail, cu aproximativ 36% (235 milioane de euro) și de industrial, cu aproximativ 14% (89,5 milioane de euro).

63% din totalul tranzacţiilor înregistrate în România în primele 9 luni din 2022 au vizat proprietăți din București, cu o valoare cumulată de 414,5 milioane de euro.

Din punctul de vedere al sursei capitalului investitorilor, cea mai pare pondere au avut-o investitorii din Africa de Sud cu 29% din total, fiind urmați de cei din România (20%), Austria (19%) și Belgia (14,6%).

În condițiile curente din piață ne așteptăm ca majoritatea tranzacțiilor din perioada următoare să fie făcute de investitori deja familiarizați cu România sau măcar cu regiunea. Investitorii care au capital propriu și nu au nevoie de finanțare bancară vor avea un avantaj competitiv important, iar proprietățile care beneficiază de finanțare bancară transferabilă către un potențial cumpărător vor fi semnificativ mai lichide”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL Romania.

Raport Ericsson: Conectivitatea mobilă celulară, o soluție esențială ce răspunde cererii crescânde de energie electrică

0

 

  • Se estimează că în următoarele două decenii cererea de energie electrică se va majora cu o rată de creștere anuală cumulativă de 2%, iar vehiculele electrice, aparatele electrocasnice, sistemele de răcire și ventilație ale clădirilor și motoarele electrice industriale sunt principalii factori care vor determina această majorare
  • Sursele de energie regenerabilă modifică lanțul valoric energetic, permițându-le „prosumatorilor” să consume și să alimenteze rețeaua cu energie, simultan
  • Ericsson colaborează cu diferite companii din industria de utilități pentru a pune beneficiile digitalizării și oportunitățile de business la dispoziția întregului sector, prin intermediul conectivității celulare

Ericsson (NASDAQ:ERIC) a lansat în parteneriat cu firma de consultanță de afaceri Arthur D. Little raportul Connected Energy Utilities, care subliniază importanța tehnologiei celulare în digitalizarea sectorului energetic. 

În contextul în care atât consumul de energie, cât și costul acesteia au crescut, raportul analizează posibilitatea ca în viitorul apropiat sectorul de utilități să valorifice beneficiile conectivității mobile celulare, pentru a putea răspunde cerințelor tot mai complexe ale unei rețele electrice în evoluție rapidă, precum și exigențele consumatorilor. În acest fel, furnizorii de utilități vor putea să-și extindă capacitatea, să optimizeze utilizarea infrastructurii, sporind fiabilitatea și eficiența operațională prin intermediul unei rețele sigure și fiabile. 

Pe lângă cererea crescândă și mixul de surse de energie în continuă schimbare, sectorul utilităților se confruntă și cu provocări tot mai mari în ceea ce privește controlul costurilor și securitatea cibernetică. Se estimează că în următoarele două decenii cererea de energie electrică se va majora cu o rată de creștere anuală cumulată de 2% și, potrivit raportului, furnizorii de utilități trebuie să facă investiții în noi tehnologii pentru a satisface aceste cerințe și pentru a deservi consumatorii în mod optim. Tehnologia dezvoltată de Ericsson oferă servicii de management pentru rețelele private, infrastructurile publice esențiale și implementările de soluții IoT. 

Raportul evidențiază și schimbările vizibile în lanțul valoric energetic. Pe măsură ce sursele de energie regenerabilă devin tot mai viabile și mai ușor de accesat, consumatorii devin „prosumatori”, producând energia de care au nevoie și introducând surplusul înapoi în rețea cu ajutorul unor soluții precum sistemele de panouri fotovoltaice rezidențiale. În acest fel, lanțul valoric se modifică, transformând fluxul tradițional unidirecțional de electricitate, în unul circular. În următorul deceniu și chiar și dincolo de el, tehnologiile 4G LTE, în special, se vor dovedi esențiale în gestionarea fluxului de energie bidirecțional de la prosumatori și a fluctuațiilor crescute din producția de energie care rezultă din surse regenerabile. Totodată, tehnologia 5G și conectivitatea asigurată de aceasta ar urma să aducă, la rândul lor, beneficii.  

Koustuv Ghoshal, Vicepreședinte & Head of Utilities la Ericsson, precizează: „Conectivitatea mobilă celulară accelerează transformarea digitală a sectorului de utilități. Infrastructura electrică are o durată operațională de până la cinci decenii. Așadar, soluțiile de conectivitate sunt extrem de importante și reprezintă o investiție prețioasă pentru acest domeniu, care va oferi valoare comercială extinsă timp de ani de zile. Pe măsură ce metodele de generare a energiei se extind și încep să includă surse regenerabile, iar cerințele privind rețelele de transport/distribuție devin și ele tot mai complexe, este esențial ca sectorul de utilități să evolueze odată cu acestea prin integrarea continuă a tehnologiilor celulare avansate”.  

Multiplele beneficii aduse de această tehnologie au fost deja demonstrate – printre acestea numărându-se sprijinirea sistemelor interne de comunicații, siguranța angajaților, automatizarea, experiența de utilizare și inovația bazată pe informațiile provenite din datele gestionate – iar digitalizarea a devenit esențială pentru operațiuni eficiente de business. Aflată în plin proces de dezvoltare, tehnologia celulară prezintă deja scenarii de utilizare privind schimbul de date în timp real, detectarea automată a defecțiunilor rețelei, automatizarea distribuției, încărcarea vehiculelor electrice conectate și optimizarea și gestionarea consumului de energie al clădirilor

În plus, raportul Ericsson evidențiază și viitoare scenarii de utilizare – dezvoltate în parteneriat cu organizații din întreaga lume, precum: Thales, Chungwa Telecom, Southern Linc și Blue Corner – care presupun controale desfășurate de la distanță, cu ajutorul dronelor, digitalizarea muncii, modernizarea comunicațiilor tradiționale și mentenanța predictivă. 

Aquila țintește dublarea EBITDA în 5 ani, prin evoluție organică și achiziții

0

 

Aquila, unul dintre liderii pieței de distribuție de bunuri de larg consum, țintește dublarea EBITDA în următorii cinci ani, atât prin creștere organică, cât și prin achiziția de companii cu un nivel ridicat al indicatorului, anunță oficialii companiei în cadrul conferinței Wood & Company Frontier Investor Days.

„Avem un istoric de creștere consistentă în business, cu o rată medie de creștere anuală a veniturilor de 26% în ultimii 3 ani. În plus, înregistrăm o creștere a EBITDA de 2.6 ori în 2021, față de 2018, atât prin evoluție organică, cât și prin achizițiile efectuate. Dublarea EBITDA în următorii 5 ani este un obiectiv esențial al strategiei noastre, deoarece ne propunem să creștem și să optimizăm, în continuare, business-ul, atât prin creștere organică, cât și prin achiziții – acolo, ținta de EBITDA este mai mare decât media noastră actuală. Îmbunătățirea marjelor este una dintre direcțiile importante din strategia noastră, alături de creșterea organică și prin achiziții, păstrând și accentul pe dezvoltarea brandurilor proprii. Ne concentrăm activ pe maximizarea expunerii în canalele cu rate de creștere mai mari, cu marje mai bune, precum HoReCa și Gas Station (benzinării)”, declară Jean Dumitrescu, Investor Relations Director, Aquila

Reprezentanții companiei iau în considerare achiziția unor producători de branduri de top în segmentul în care activează, complementare cu portofoliul actual de produse vândute, și analizează posibile sinergii la nivelul lanțului de distribuție. 

Echilibru între mărcile proprii și vânzarea brandurilor consacrate

În ceea ce privește brandurile proprii existente în portofoliul nostru, precum Gradena sau LaMasa, ne concentrăm pe creșterea gamei de produse și a prezenței în rafturile magazinelor și în HoReCa.

„Căutăm să păstrăm permanent un echilibru între creșterile de preț și volume, respectiv să ne concentrăm pe accesibilitatea produselor noastre pentru clienți, mai ales în contextul actual al evoluției prețurilor, la nivel global”, adaugă Dumitrescu.

Produsele vândute de Aquila reprezintă mărci consacrate, din diferite categorii: produse de îngrijire personală – Rexona, Dove; dulciuri – Kinder, Rafaelo, Snickers sau Mars; cafea – Lavazza; produse de curățenie – Dero, Cif sau Cocolino; sau mâncare pentru animale de companie – Whiskas sau Pedigree.  

Focus pe digitalizare și automatizare

În prezent, sistemele Aquila migrează spre soluția Microsoft Dynamics 365, pe baza experiențelor anterioare pozitive cu soluțiile ERP Microsoft, a posibilităților de personalizare a unor soluții specifice business-ului, și de conectare cu alte software-uri specializate.

Și activitățile logistice sunt planificate și monitorizate cu ajutorul unui software specializat de management – Warehouse Management System, care permite eficientizări și îmbunătățiri continue ale fluxurilor de intrare, depozitare și pregătire a comenzilor, precum și a serviciilor cu valoare adăugată, precum ambalări promoționale sau etichetări. 

Compania folosește și soluții inovatoare, precum sistemul Pick-by-light – pregătirea comenzilor pe bază de culori, care au permis optimizarea productivității și care vor fi extinse, pe termen scurt și mediu, și în alte depozite cu volume importante.

Aquila și-a anunțat noile ținte în cadrul conferinței Wood & Company Frontier Investor Days. Dezvoltarea brandurilor proprii este una dintre direcțiile strategice de dezvoltare anunțate de companie, alături de aria de M&A, creșterea organică și optimizarea operațiunilor, cu accent sporit pe componenta de digitalizare.

ElectroPutere Parc devine cel mai mare hub de inovație și tehnologie din Oltenia la nivel de suprafață ocupată și cerere din partea companiilor IT

0

 

Forța de muncă bine calificată, infrastructura bună și amplasarea în apropierea Universității din Craiova – cel mai mare centru universitar din sud-vestul României, precum și a EP Mall, care oferă diverse opțiuni de divertisment, au consolidat poziția ElectroPutere Parc ca principal centru de inovație și tehnologie din regiune. Companii precum Hella, Ubisoft, Operative și Endava au semnat contracte de închiriere cu grupul imobiliar francez Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc.

„Decizia de a închiria o suprafață de peste 6.500 de metri pătrați în ElectroPutere Parc, care găzduiește peste 500 de angajați, a fost influențată de reușita Catinvest de a dezvolta o clădire adaptată la cerințele și nevoile Hella. Poziționarea clădirii reprezintă un avantaj considerabil, deoarece se află atât în imediata apropiere a universităților, cât și în apropierea EP Mall. Designul modern și atractiv, spațiile de lucru inedite, cum ar fi terasa interioară, contribuie în mare măsură la atragerea și păstrarea talentelor”, spune Nicolae Neagu, Location Manager la Hella, liderul german specializat în sisteme de iluminat și electronice pentru industria auto cu activități multinaționale.

De asemenea, angajații au acces la parcarea subterană prevăzută cu stații de încărcare pentru mașinile electrice, bucătării complet echipate, spații speciale pentru hobby-uri de ordin tehnic, relaxare și comunicare informală. În România, Hella este prezentă de 17 ani, cu trei centre de proiectare și dezvoltare, un centru administrativ și trei unități de producție, situate în Timișoara, Arad, Lugoj, Craiova, având peste 4.500 de angajați.

Mai mult, Ubisoft, liderul francez din industria jocurilor video, care a închiriat 2.000 de metri pătrați pentru sediul din Craiova, era în căutarea unui spațiu care să ofere toate resursele necesare pentru ca cei 150 de angajați din studioul din Craiova să poată dezvolta noi experiențe de divertisment cu impact global.

„Amenajarea birourilor în regim open-space, care încurajează creativitatea și colaborarea, zonele de relaxare care permit momente de respiro, elementele de design care reflectă pasiunea noastră pentru jocurile video și amplasarea biroului în apropierea diferitelor puncte de interes pentru angajați au contribuit semnificativ la decizia noastră de a închiria. Avem o infrastructură IT care corespunde nevoilor noastre, precum și echipamente complete, astfel încât angajații noștri să își poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. Ne-am dorit un birou modern, spațios, cu o gamă largă de facilități care să corespundă ambițiilor noastre de a crea cele mai bune experiențe de joc. Printre facilități putem enumera parcarea pentru biciclete, parcarea subterană și o terasă generoasă”, spune Cristian Pană, Managing Director Ubisoft România și Serbia.

Un spațiu de birouri ultramodern de 850 de metri pătrați, cu facilități de ultimă generație și echipamente performante, situat în ElectroPutere Parc, a fost închiriat și de Operative, care se concentrează pe furnizarea de soluții tehnologice inovatoare pentru cele mai mari companii media din lume.

„În acest moment suntem în măsură să ne extindem numărul de angajați din Craiova, beneficiind de acest nou spațiu modern de birouri. În cea mai mare parte a deciziei de a închiria spațiul din ElectroPutere Parc a cântărit locația, fiind în cadrul unui parc tehnologic modern cu trafic și interes crescut, arhitectura full open space, dar și restul facilităților. Spațiul deschis principal este în conformitate cu standardele IT, incluzand design specific industriei, tehnologie Zoom Rooms, echipamente de lucru de înaltă tehnologie și alte facilități care atrag și motivează angajații, cum ar fi cafeneaua cu cele mai bune produse, zona de divertisment și de relaxare, activități de echipă și festivități periodice. În plus, ne aflăm aproape de centrele universitare și de centrul comercial ElectroPutere. Pe măsură ce din ce în ce mai mulți angajați se întorc la birou în următoarele luni, suntem încântați să le oferim facilități în cel mai atractiv mediu de lucru, la cele mai înalte standarde, într-o zonă accesibilă a orașului”, spune Dănuț Mocanu, director general la Operative.

Prin sosirea Endava, compania britanică de IT, gradul de ocupare a clădirii A din complexul ElectroPutere Parc depășește acum 95%, Catinvest investind continuu în crearea unor medii de lucru productive și colaborative pentru angajați, oferind facilități la cele mai înalte standarde, punând accentul pe siguranță și flexibilitate.

Craiova devine un centru din ce în ce mai important pentru proiectele de dezvoltare IT. Principalul atu al Capitalei Olteniei este forța de muncă bine pregătită în domeniul IT și software, la care se adaugă prezența unui mediu de afaceri competitiv și stabil și existența unui aeroport internațional.

„La Catinvest, obiectivul nostru este să dezvoltăm permanent ElectroPutere Parc, oferind locuitorilor din zonă și business-urilor locale un hub extrem de bine poziționat și foarte accesibil pentru activități profesionale și de shopping, restaurante și agrement. Suntem foarte mândri că firme internaționale de IT precum Hella, UbiSoft, Operative și acum Endava au ales ElectroPutere Parc pentru a-și amplasa sediul central în Craiova. Sunt convins că potențialul ElectroPutere Parc ca principal hub IT al regiunii Oltenia va crește în viitorul apropiat și de aceea lucrăm deja la o nouă clădire mixtă, care va aduce încă 17.000 de metri pătrați de spații de birouri clasa A”, a declarat Bertrand Catteau, președintele Catinvest Group.

Mai departe, planurile de dezvoltare includ spații de retail, birouri și alte servicii precum spații de co-working sau de tip aparthotel, cu un buget total de investiții de aproape 60 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, contribuind la dezvoltarea regiunii.

Grupul francez de real estate Catinvest care deține și administrează ElectroPutere Parc mai deține și administrează alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea și Cora Pantelimon din București și Carrefour TOM din Constanța – precum și din Europa de Est – Auchan Savoya Park din Budapesta și Tesco Borska Pole din Plzen. Catinvest activează, totodată, pe piața rezidențială și comercială din Franța. În total, Catinvest deține și administrează peste 525.000 de metri pătrați de spații în Franța și în Europa de Est. 

Metropolitan Life, donație pentru prevenirea analfabetismului funcțional

0

Compania Metropolitan Life donează 100.000 de euro în folosul a aproximativ 4.000 de copii din familii vulnerabile, beneficiari ai Fundației United Way România. Cu ajutorul contribuției, sunt amenajate nouă colțuri de lectură, în cadrul proiectului „Educație și încurajarea lecturii pentru copiii din medii dezavantajate”, cu scopul „de a crește accesul tuturor copiilor la educație și lectură în vederea prevenirii și combaterii riscului de analfabetism funcțional și a abandonului școlar. Ele sunt create în cadrul unor școli din nouă localități implicate în proiect: Glina și Buftea (Județul Ilfov), Cutuș și Harman (Județul Brașov), Borșa (Județul Iași), Cumpăna (Județul Constanța), Băile Tușnad (Județul Harghita), Ploiești (Județul Prahova) și Costache Negri (Județul Galați)”.  

Metropolitan Life subliniază că „donația de 100.000 de euro a acoperit o varietate de activități. În primă fază, a avut loc dotarea și amenajarea colțurilor de lectură. În funcție de starea fiecărui spațiu și nevoile identificate, s-au schimbat podele și parchet, s-a zugrăvit și au fost pictați pereții, s-a achiziționat și montat mobilier, fotolii de tip beanbags și perne colorate, covoare, draperii, cărți și materiale educaționale etc. Astfel, spații vechi și neutilizate au primit o nouă destinație care să bucure copiii și să le trezească dorința de a citi. 

De asemenea, bugetul a acoperit inaugurarea centrelor cu participarea a 40 de voluntari din partea Metropolitan Life, formarea în domeniul literației pentru cadrele didactice care vor activa în aceste centre, organizarea unor Cluburi de lectură pentru încurajarea cititului și dezvoltarea abilităților copiilor prin activități de literație individuale și de grup, asigurarea materialelor educaționale necesare derulării activităților de lectură și asigurarea gustărilor pe durata acestor întâlniri.

Din cei aproape 4000 de copii care au acces la noile colțuri de lectură, 360 de copii, cu preponderență din ciclul primar, vor participa la activitățile de literație. Acești copii au fost selectați printr-o evaluare a nivelului inițial de literație și vor fi evaluați periodic pentru a monitoriza progresul acestora. 

Aceste activități urmăresc să dezvolte competențele de lectură și scriere, astfel încât copiii să înțeleagă și să evalueze critic informațiile primite prin texte scrise, electronice și imagini”. 

Adriana Dobrea, director executiv al United Way România: „Nivelul analfabetismului funcțional este în continuă creștere în România. Nu o spun eu, ci testele PISA și Monitorul educației și formării, publicat de Comisia Europeană, în anul 2021. Modul în care s-au desfășurat orele în timpul pandemiei a dus și mai mult la creșterea prăpastiei dintre copiii din familii cu posibilități și cei unde urgența este asigurarea traiului de zi cu zi. De aceea, împreună cu Metropolitan Life, am decis să sprijinim copiii din familii dezavantajate și astfel să răsturnăm statisticile descurajatoare. Copiii au deschiderea să învețe, să descopere plăcerea de a citi, iar ceea ce facem noi prin aceste colțuri de lectură este să îi încurajăm în această direcție.”  

Carmina Dragomir, CEO al Metropolitan Life: „Consider că cititul este un obicei important, care trebuie dezvoltat încă din copilărie, fiind atât de necesar în evoluția personală și profesională a fiecăruia dintre noi. Ne bucurăm că, alături de United Way România, avem oportunitatea de a acționa integrat, pas cu pas, pentru a contribui la schimbarea statisticilor îngrijorătoare legate de procentul de analfabetism funcțional din România. Schimbarea este definită de perseverență și consecvență, iar implicarea în proiectul Educație și încurajarea lecturii pentru copiii din medii dezavantajate reconfirmă angajamentul nostru de a proteja viața și viitorul comunităților în care ne desfășurăm activitatea.”  

United Way România este „o fundaţie românească afiliată la United Way Worldwide, SUA, a cărei activitate se concentrează pe cele trei direcții care pun bazele unei comunități prospere: acces la o educație de calitate, servicii bune de sănătate și un venit suficient pentru a întreține o familie. Acționăm ca un organizator comunitar, prin mobilizarea unei rețele extinse de parteneri din comunitate – ONG-uri, companii, instituții publice, lideri din societatea civilă, donatori și voluntari – să își coordoneze eforturile pentru a produce un impact colectiv. Programele United Way România sprijină anual peste 11.500 de persoane în dificultate, cu susținerea a peste 3.500 de donatori individuali, 40 de donatori majori și peste 100 de companii”. 

MetLife, Inc. (NYSE: MET), prin filialele și afiliații („MetLife”), este „una dintre cele mai importante companii de servicii financiare din lume, oferind asigurări, anuități, beneficii pentru angajați și gestionarea activelor pentru a-și ajuta clienții individuali și instituționali să pășească cu încredere în viitor. Fondată în 1868, MetLife are operațiuni în peste 40 de piețe la nivel global și deține poziții de lider în Statele Unite, Japonia, America Latină, Asia, Europa și Orientul Mijlociu. Pentru mai multe informații, vizitați www.metlife.com. În România, Metropolitan Life are peste 23 ani de activitate pe piața de asigurări de viață. Peste 3 milioane de clienți beneficiază de asigurări de viață și pensii private obligatorii oferite de Metropolitan Life la nivel local”.

 

Prețurile energiei: Parlamentul European solicită ca răspunsul UE să se concentreze asupra celor mai vulnerabili

0

Parlamentul pledează pentru mai multe măsuri de urgență menite să reducă presiunea creșterii rapide a prețurilor la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie fosilă a UE au exacerbat dramatic instabilitatea deja existentă pe piața energiei și au condus la creșterea prețurilor la energie și la o criză a costului vieții, au afirmat euro deputații într-o rezoluție adoptată miercuri. Aceștia avertizează statele membre că nu ar trebui oprită aprovizionarea către consumatorii care nu își pot permite facturile la energie și subliniază necesitatea de a evita evacuările pentru gospodăriile vulnerabile care nu își pot plăti facturile și chiriile. Consumatorii ar trebui să fie mai bine protejați împotriva suspendării sau retragerii de către furnizori a contractelor cu tarif fix, precum și împotriva plăților în avans exorbitante pentru gaze și energie electrică.

Eurodeputații susțin că perioadele excepționale necesită măsuri de urgență excepționale, statele membre acționând în comun și la fel de unite ca oricând și insistă ca toate inițiativele adoptate la nivelul UE să fie pe deplin compatibile pe termen lung cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Aceștia afirmă că este nevoie de solidaritate fără precedent între statele membre, precum și de un răspuns comun, în locul acțiunilor unilaterale de dezbinare.

Un impozit pe profiturile excepționale și un plafon corespunzător al prețurilor la importurile de gaze prin conducte

Întreprinderile care au beneficiat de profituri excepționale trebuie să contribuie la atenuarea consecințelor negative ale crizei, potrivit eurodeputaților. Aceștia salută, în principiu, un acord al Consiliului de stabilire a unui plafon pentru veniturile provenite din așa-numitele „tehnologii de generare inframarginală” utilizate pentru producerea de energie electrică, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul.

În ceea ce privește contribuțiile de solidaritate propuse pentru profiturile întreprinderilor din sectorul petrolului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor, eurodeputații avertizează că este posibil ca unele dintre cele mai mari companii energetice să nu fie nevoite să plătească contribuția și solicită ca aceste contribuții să fie proiectate în așa fel încât să poată preveni evaziunea fiscală. De asemenea, aceștia solicită Comisiei să evalueze o marjă de profit adecvată și să ia măsuri suplimentare în vederea introducerii unui impozit pe profiturile excepționale pentru companiile din domeniul energiei care au beneficiat excesiv de pe urma crizei energetice.

Parlamentul solicită Comisiei să propună un plafon corespunzător al prețurilor la importurile de gaze prin conducte, în special din Rusia, și observă că instrumentele UE pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale ar trebui modernizate pentru a reduce prețul importurilor.

Profiturile excepționale ar trebui să aducă
beneficii consumatorilor și întreprinderilor

Veniturile din profiturile excepționale ar trebui să fie în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor, în special al gospodăriilor vulnerabile și al IMM-urilor. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de inovații și investiții masive în energia din surse regenerabile și în eficiența și infrastructura energetică, mai degrabă decât să stimuleze gospodăriile și întreprinderile să consume mai multă energie subvenționată.

Parlamentul este pregătit să analizeze orice propunere de reformare a pieței energiei electrice, asigurându-se că aceasta transmite semnalul de preț corect pentru investiții în decarbonizare și pentru a permite cetățenilor și industriilor să beneficieze de o energie sigură, accesibilă și curată, abordând în același timp profiturile disproporționate. Potrivit eurodeputaților, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea decuplării prețul energiei electrice de prețul gazelor naturale.

Deputații solicită, de asemenea, Comisiei să analizeze îndeaproape activitățile actorilor financiari care au contribuit la volatilitatea prețului carbonului și să acționeze pentru a elimina influența capitalului speculativ pe piața certificatelor de emisii.

Parlamentul își reiterează, de asemenea, apelul la un embargo imediat și total asupra importurilor rusești de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz, precum și la abandonarea completă a conductelor Nord Stream 1 și 2.

Hotărârea CA al BNR pe probleme de politică monetară – 5.10.2022

0

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor. Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deterioarare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea în iunie-iulie, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei șomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoțită pe parcursul trimestrului II de restrângerea ușoară a cererii de forță de muncă. Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere ușoară a deficitului de forță de muncă raportat de companii, după creșterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum și o relativă slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după ușoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară și al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parțial descreșterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieței financiare internaționale. Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar și cea aferentă depozitelor noi la termen și-au accelerat însă puternic creșterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condițiile accentuării descreșterii variației înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2022, la ora 15:00.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2022.

Eradicarea sărăciei și a discriminării cu care se confruntă romii

0

Miercuri, Parlamentul Europeana adoptat o serie de recomandări menite să îmbunătățească situația precară a așezărilor romilor din UE.

Romii, cu toată diversitatea pe care o înglobează acest termen, reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa și se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială în mai multe state membre, potrivit eurodeputaților.

Principalele probleme care trebuie abordate urgent sunt lipsa unor locuințe decente și desegregate, inclusiv accesul la apă potabilă, electricitate, salubritate, canalizare și tratarea deșeurilor, precum și discriminarea persistentă și segregarea copiilor romi în școli. Eurodeputații subliniază, de asemenea, lipsa asistenței medicale, șomajul de lungă durată, abuzurile poliției și accesul inadecvat la justiție.

Pentru a remedia această situație, Parlamentul European solicită strategii pe termen scurt și lung, sprijinite de fonduri UE și naționale suficiente, în special Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și planurile naționale de redresare și reziliență.

Statele membre ar trebui să distribuie fonduri la nivel regional și local pentru a răspunde mai bine nevoilor imediate ale romilor care trăiesc în așezări din UE. Trebuie abordate toate obstacolele, inclusiv formele directe și indirecte de discriminare, care împiedică utilizarea eficientă a fondurilor.

Comisia ar trebui să instituie un mecanism de alertă timpurie pentru a identifica abuzul sau utilizarea abuzivă a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și a altor fonduri ale UE alocate pentru abordarea situației romilor, afirmă eurodeputații. De asemenea, aceștia îndeamnă Comisia să eradicheze treptat așezările rome marginalizate din întreaga UE până în 2030. Implicarea membrilor comunității rome care desfășoară activități sociale de calitate în așezări ar fi o modalitate de a-i convinge pe romi să le părăsească.

Accent pe participarea copiilor și a tinerilor romi

Eurodeputații solicită includerea în mod corespunzător a copiilor romi în planurile naționale privind Garanția pentru copii. Garanția pentru tineret consolidată și Erasmus Plus ar trebui utilizate pentru a promova coeziunea socială și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor romi. De asemenea, aceștia consideră că participarea și rolul de conducere al romilor ar trebui să fie un obiectiv calitativ în cadrele strategice naționale pentru romi pentru promovarea incluziunii sociale și a participării democratice.

În cele din urmă, Parlamentul subliniază potențialul neexploatat al tinerilor romi cu studii superioare ca factor de schimbare pozitivă.

Rezoluția a fost adoptată cu 486 voturi pentru, 109 împotrivă și 38 abțineri.


Potrivit sondajului Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, 63% dintre romi nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, în comparație cu media UE de 12%. 80% dintre romi trăiesc sub pragul sărăciei din țara lor. 41% dintre romii din cele nouă state membre ale UE care au participat la sondajul EU-MIDIS II s-au simțit discriminați din cauza originii lor rome în cel puțin un domeniu al vieții de zi cu zi, cum ar fi căutarea unui loc de muncă, piața muncii, locuințele, sănătatea și educația.

PwC România și D&B David și Baias au acordat asistență companiei belgiene CERES Pharma în achiziția pachetului majoritar de acțiuni al producătorului român Dacia Plant

0

O echipă integrată de specialiști ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat compania belgiană CERES Pharma, controlată de fondul de investiții NAXICAP, în tranzacția prin care a preluat pachetul majoritar de acțiuni al producătorului român de suplimente alimentare Dacia Plant.

PwC și D&B au acordat atât servicii de due diligence financiar, fiscal, de mediu, resurse umane, legal și GDPR, cât și asistență financiară, fiscală și juridică pentru negocierea documentelor tranzacției. Tranzacția urmează să fie analizată de Consiliul Concurenței, iar avocații D&B vor asista cumpărătorul și în această procedură. 

”Ne bucurăm că am fost alături de CERES în această tranzacție, care demonstrează interesul investitorilor pentru business-urile de succes construite de antreprenorii români. A fost un proces rapid și intens, în care am asistat cumpărătorul în toate etapele tranzacției, și vreau să-i felicit pe toți colegii mei pentru spiritul de echipă și rigoarea profesională de care au dat dovadă în acest proiect”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals, PwC România.

“Domeniul produselor farmaceutice și al serviciilor medicale în general rămâne unul dintre domeniile de interes pentru tranzacțiile di n România, la fel ca și la nivel global. În particular, piața suplimentelor alimentare a crescut în ultimii ani, ceea ce a atras investiții noi și un număr mai mare de tranzacții”, a declarat Anda Rojanschi, Partener M&A, D&B David și Baias. 

Echipa PwC Deals a fost coordonată de Cornelia Bumbăcea, Partener, și formată din Andreea Bistriceanu, Director, Iulia Basaraba, Senior Associate și Irina Sarlau, Senior Associate.

Echipa PwC Tax a fost formată din Andreea Mitiriță, Partener, Alexandra Popa, Senior Manager, Irina Nutescu, Senior Manager, Izabela Stoicescu, Senior Manager, Andreea Giovani, Senior Manager și Gabriela Batîr, Senior Manager.

Din partea D&B David și Baias au fost implicați în tranzacție Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, Adina Oprea, Avocat Senior Coordonator, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator, Daniel Vinerean, Avocat Senior Coordonator, Mihaela Papandreia, Avocat Senior, Sonia Voinescu, Avocat Senior, și Adriana Popa, Avocat Colaborator. 

Înființată în 2017 de către Mario Debel și Alychlo, CERES Pharma este o companie activă în dezvoltarea și distribuția de medicamente, dispozitive medicale, biocide și cosmetice, cu accent pe produsele naturale. Strategia de creștere a companiei belgiene se va axa în următorii ani pe extinderea propriului portofoliu de produse în Benelux și în Europa Centrală și de Est.

Investitorii individuali cumpără în T3 acțiuni în industrii din „vechea economie”, precum cele din industria petrolieră și minerit, în timp ce interesul pentru big tech se menține

0

 

  • Acțiunea „meme” Bed Bath & Beyond a înregistrat cel mai mare salt procentual al utilizatorilor în T3 (+182%) 
  • Twitter a înregistrat cea mai mare scădere procentuală (-14%) în urma problemelor cu preluarea companiei de către Elon Musk
  • Tesla, Amazon și Apple rămân cele mai deținute acțiuni de pe platformă

Investitorii individuali au cumpărat în trimestrul al treilea acțiuni din „vechea economie”, cum ar fi cele ale companiilor miniere și petroliere, păstrându-și în același timp încrederea în marii jucători din domeniul tehnologiei, precum Amazon și Microsoft, potrivit celor mai recente date ale rețelei sociale de investiții eToro.

eToro a analizat companiile care au înregistrat cea mai mare creștere și scădere procentuală a deținătorilor de acțiuni la sfârșitul trimestrului al treilea față de sfârșitul celui de-al doilea trimestru. De asemenea, platforma a examinat care sunt cele mai multe acțiuni deținute de utilizatorii săi, o listă care este în continuare dominată de marile companii de tehnologie, în ciuda scăderilor de preț din acest an.

Compania care a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a numărului de deținători a fost acțiunea de tip „meme” a rețelei de magazine Bed Bath & Beyond, cu o creștere de 182%, după ce prețul acțiunilor sale a crescut vertiginos în august înainte de a se prăbuși din nou. Compania a fost, de asemenea, a doua cea mai „shortată” acțiune de pe platforma eToro în acest an, ceea ce indică un dezacord sănătos în rândul investitorilor cu privire la cea mai populară acțiune „meme” din ultima vreme.

Restul listei „celor mai mari creșteri” a inclus mai multe acțiuni din sectorul petrolier și minier din vechea economie, companiile petroliere Occidental Petroleum Corp și TotalEnergies SE înregistrând o creștere de 30% și, respectiv, 23% a deținătorilor, în timp ce gigantul petrolier american Chevron (+11%), compania de minierit Rio Tinto (+19%) și Barrick Gold (+13%) au atras mai mulți investitori.

Investitorii individuali au căutat, de asemenea, să „cumpere pe scădere” în trimestrul al treilea, FedEx (+25%), compania chineză de EV XPeng (+23%) și Cineworld (+14%) fiind pe lista celor mai mari creșteri. Toate cele trei companii au înregistrat scăderi uriașe ale prețului acțiunilor lor în acest an.

Cel mai mare declin în trimestrul al treilea a fost înregistrat de Twitter, cu o scădere de 14% în urma problemelor privind preluarea firmei de către Elon Musk. Companiile axate pe tehnologie disruptivă, precum Netflix (-10%), Draftkings (-6%) și Roblox (-7%) au scăzut și ele, la fel ca și companiile de energie solară Canadian Solar (-10%), Enphase Energy (-6%) și SunPower (-5%). 

Comentând aceste date, Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, a declarat: „În timp ce căutau în mod clar oportunități de a cumpăra pe scădere în trimestrul al treilea, investitorii individuali au adoptat, de asemenea, o poziție mai defensivă, diversificându-și portofoliul în industrii din vechea economie, cum ar fi energia și mineritul. Acest lucru s-a întâmplat în detrimentul acțiunilor «mai riscante» din domeniul tehnologiei disruptive, în special al companiilor producătoare de energie solară, patru dintre acestea figurând pe lista celor mai mari scăderi. Unii investitori individuali par să prioritizeze astăzi veniturile și creșterea în detrimentul sustenabilității, în timp ce se confruntă cu criza costului vieții și cu creșterea ratelor dobânzilor.” 

În ultimul trimestru, mai multe acțiuni „meme” au intrat, de asemenea, în topul celor cu cele mai mari scăderi, Gamestop (-5%), Blackberry (-5%) și Nokia (-5%) pierzându-și o parte din popularitate în rândul utilizatorilor eToro.

Lista celor mai populare acțiuni în rândul investitorilor eToro (a se vedea tabelul 2 de mai jos) rămâne dominată de big tech și este neschimbată față de trimestrul precedent, Tesla, Amazon și Apple fiind cele mai deținute companii de pe platformă.

Laidler adaugă: „Păstrând încrederea în titanii consacrați din domeniul tehnologiei, precum Amazon și Microsoft, investitorii DIY se concentrează din ce în ce mai mult pe profiturile și fluxurile de numerar ale companiilor în prezent, mai degrabă decât pe promisiunile mai riscante de creștere tehnologică viitoare. Există în mod clar sentimentul că acești giganți tehnologici, cu marjele lor ridicate de profit și bilanțurile lor de fortăreață, pot face față oricărei recesiuni. Aceasta este o viziune rezonabilă, în condițiile în care inflația este ridicată, creșterea economică se bâlbâie, iar piețele sunt din ce în ce mai neiertătoare.” 

Tabelul 1: Arată ce acțiuni au înregistrat cea mai mare creștere, respectiv scădere procentuală a numărului de deținători pe platforma eToro de la un trimestru la altul

Poziție   Cele mai mari creșteri în rândul investitorilor eToro la nivel global   Cele mai mari scăderi în rândul investitorilor eToro la nivel global
  Companie Creșterea numărului de deținători ca procent Companie Scăderea numărului de deținători în procente față de trimestrul anterior
1 Bed Bath & Beyond Inc 182% Twitter -14%
2 Porsche Automobil Holding SE 32% Canadian Solar Inc. -10%
3 Occidental Petroleum Corp 30% Netflix, Inc. -10%
4 FedEx Corporation 25% Globalstar -9%
5 TotalEnergies SE 23% Roblox Corp. -7%
6 XPeng Inc ADR 23% Valneva SE -7%
7 Alphabet Inc Class A 21% Draftkings Inc -6%
8 BYD Co Ltd 21% Robinhood Markets Inc. -6%
9 Toughbuilt Industries Inc 21% Enphase Energy Inc. -6%
10 Rio Tinto 19% GameStop Corp. -5%
11 Arrival 17% SunPower Corp -5%
12 BASF SE 15% Sunrun Inc. -5%
13 Cineworld Group PLC 14% Corsair Gaming Inc -5%
14 Altria Group Inc 14% BlackBerry Limited -5%
15 Adidas AG 13% Nokia Oyj -5%
16 Barrick Gold 13% Starbucks Corporation -4%
17 Intel 12% LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SA -4%
18 Chevron 11% JD.com -4%
19 Coca-Cola 11% Unilever -4%
20 Samsung Electronics Co Ltd 11% CRISPR Therapeutics AG -4%

*Au fost luate în considerare doar primele 10% din companiile de pe eToro în funcție de numărul de deținători.

Tabelul 2: Arată care sunt cele mai multe acțiuni deținute pe eToro la nivel global și poziția lor în ultimul trimestru

Poziție T3 2022   Cele mai multe acțiuni deținute pe eToro la nivel global Poziție T2 2022
1 Tesla Motors, Inc. 1
2 Amazon.com Inc 2
3 Apple 3
4 Nio Inc. 4
5 Meta Platforms Inc 5
6 Alibaba 6
7 Microsoft 7
8 NVIDIA Corporation 8
9 Alphabet 9
10 PayPal Holdings 10

Mastercard, Indicele Plăților Digitale 2021: doar 50% dintre români primesc integral venitul lunar în cont, iar 17% primesc doar în numerar

0

Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național, sub-indicele Utilizare a obținut 44 de puncte din 100, ceea ce sugerează că există, în continuare, potențial semnificativ de extindere a utilizării soluțiilor de plată digitală în România. 

„Nivelul de utilizare a plăților digitale este direct corelat cu infrastructura existentă și cu nivelul de cunoștințe al consumatorilor, ceilalți doi sub-indici analizați de raport. Direcțiile de acțiune pentru creșterea acestui indice includ eforturile de reglementare în vederea extinderii rețelei de acceptare la comercianți, disponibilitatea tot mai multor soluții de plată convenabile și sigure, inițiativele de educație financiară pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și de înțelegere al consumatorilor în ceea ce privește plățile electronice. Trebuie să ne uităm, de asemenea, și la factori precum pregătirea digitală și digitalizarea veniturilor. Schimbarea de comportament este un proces lent, care se întâmplă în timp, de aceea este important să învestim constant timp și resurse în acest obiectiv. Alături de siguranță și simplitatea plăților pentru posesorii de card, precum și pentru comercianți, o finalitate crucială a creșterii gradului de utilizare este trasabilitatea banilor – pentru diminuarea economiei subterane și consolidarea economiei naționale”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Utilizare urmărește două componente: utilizarea plăților fără numerar și rata de adoptare a soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final. 

Utilizarea plăților fără numerar 

Componenta Utilizarea plăților fără numerar a obținut 56 de puncte și analizează performanța generală a plăților digitale, în raport cu numerarul. Scorul arată că este nevoie de extinderea infrastructurii de plăți digitale pentru consumatori și este un indicator al unui apetit puternic pentru numerar. De exemplu, raportul dintre retragerea de numerar de la bancomat și volumul plăților cu cardul la POS a atins valoarea de 0,7 la sfârșitul anului 2021. Deși evoluția din ultimii a acestui raport indică o scădere constantă a cotei de retragere și avansul trecerii de la numerar la card, volumul retragerilor de numerar continuă să depășească semnificativ volumul cheltuit cu cardul la comercianții din România. 

Doar jumătate din populația adultă din România primește venitul lunar exclusiv în contul bancar, iar 17% primesc integral venitul în numerar. Un total de 53% dintre cei chestionați primesc cea mai mare parte a venitului (mai mult de 75%) în cont. Scorul este considerabil mai scăzut decât în alte țări din regiune: Bulgaria a înregistrat 66%, Ungaria 71%, iar în Croația, cea mai digitalizată piață a veniturilor dintre cele patru, scorul a fost de 82%. Doar 21% dintre cei care primesc cel puțin o parte din venitul lor în cont au declarat că de obicei nu retrag nimic, în timp ce 13% au indicat că retrag întreaga sumă pe care o primesc prin contul bancar.

Rata de adoptare a soluțiilor de plată

Componenta Rata de adoptare a soluțiilor de plată a obținut 32 de puncte. Există câteva metode electronice de plată consacrate, care sunt utilizate frecvent. De exemplu, tehnologiile contactless, care se bazează pe o infrastructură contactless bine dezvoltată și pe o utilizare largă a cardurilor, au un nivel mai mare de adopție în rândul utilizatorilor din România, atingând 88% din tranzacțiile POS în 2021. Mai mult, 62% dintre cardurile (emise în România) utilizate online au datele stocate online, permițând o experiență de cumpărare lipsită de fricțiuni. 

Cu toate acestea, mai multe opțiuni de plată inovatoare încă așteaptă să prindă tracțiune. De exemplu, un mic procent din consumatori au raportat că au folosit cereri de plată (32%) și plata rate (26%) în 2021. De asemenea, tranzacțiile de plată cu dispozitive portabile au reprezentat mai puțin de 1% din tranzacțiile cu cardul în 2021 și doar 7% dintre tranzacțiile cu cardul la POS au fost efectuate prin portofele digitale. Aceste exemple indică faptul că disponibilitatea unei soluții de plată nu este suficientă pentru a stimula utilizarea.

Pregătirea digitală și digitalizarea veniturilor, factori majori pentru adopția plăților electronice 

Pregătirea digitală a populației a fost evaluată prin analiza a doi indicatori: accesul la internet și utilizarea smartphone-ului. Acestea sunt condiții prealabile pentru accesarea serviciilor bancare online, care, la rândul lor, reprezintă punctul de plecare pentru creșterea gradului de utilizare a soluțiilor de plăți digitale. 

Deși România este în topul țărilor europene ce oferă acces la internet de mare viteză, iar 87,1% din gospodăriile din România au acces la acest tip de conexiune (potrivit unui Raport Eurostat), doar 78% din populatia adultă a declarat că utilizează internetul. Nivelul este similar cu cel Bulgaria, Croația sau Ungaria, țări unde a fost, de asemenea, derulat studiul Indicele Plăților Digitale, în 2021. Comparativ cu acestea, România se află însă pe primul loc în ceea ce privește ponderea populației adulte care deține un smartphone (80%), urmată de Croația și Ungaria (ambele cu 77%) și Bulgaria (69%). 

În ceea ce privește digitalizarea veniturilor, o modalitate de a contesta poziția numerarului este creșterea numărului de adulți care își primesc veniturile electronic.


Indicele Plăților Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

BCR extinde serviciile disponibile în George cu o asigurare facultativă a locuinței emisă de OMNIASIG Vienna Insurance Group

0

BCR extinde serviciile disponibile în George cu o asigurare facultativă a locuinței emisă de OMNIASIG Vienna Insurance Group, care se poate încheia 100% online în numai 7 minute

Banca Comercială Română continuă în ritm alert extinderea ecosistemului digital George cu noi servicii de utilitate imediată pentru utilizatori. Astfel, începând din luna septembrie, în magazinul online George este disponibilă o poliță de asigurare facultativă a locuinței, ce poate fi achiziționată 100% online, într-un flux simplu și foarte rapid. 

Asigurarea facultativă a locuinței Garant Amplus de la OMNIASIG, disponibilă în George, oferă un plan de asigurare complet și foarte acoperitor. În plus, include și răspunderea civilă față de terți (pentru situațiile când asiguratul poate provoca prejudicii vecinilor), precum și servicii de asistență tehnică la domiciliu, respectiv reparații de urgență acasă, făcute de specialiști, exact atunci când persoana asigurată are nevoie de ele. 

Principalele riscuri pe care această asigurare le acoperă sunt: 

  • Avarii provocate de incendiu
  • Avarii produse de fenomene atmosferice (furtună, grindină, ploaie torențială)
  • Furtul bunurilor asigurate
  • Avarii produse de apa din conducte și refulare

„În toate discuțiile noastre pe premise de educație financiară, pe care le-am avut în ultimii ani cu clienții noștri, asigurarea a fost constant unul dintre cele mai importante capitole abordate. Casa este spațiul căruia îi dedicăm o investiție semnificativă de timp, suflet și bani de-a lungul vieții, prin urmare asigurarea ei și a bunurilor din interior trebuie să fie o componentă esențială a eforturilor noastre de protejare. Din această perspectivă, ne bucurăm că reușim, împreună cu partenerii de la OMNIASIG, să oferim un proces cât mai simplu de achiziție a unei asigurări, astfel încât oricine să o poată accesa, direct de pe telefon”, a declarat Ramona Badea, Director Adjunct Carduri, Bancassurance & Customer Experience BCR.

Alături de partenerul nostru BCR, lucrăm constant pentru a face asigurările cât mai accesibile și simplu de înţeles pentru clienții noștri. Ne dorim să contribuim la creșterea protecției și siguranței locuințelor românilor prin asigurare, un aspect atât de important pentru continuitatea vieții oricăruia dintre noi. Ne bucurăm că acum clienții BCR își pot cumpăra foarte rapid si simplu din George o asigurare de locuință, cu un avantaj suplimentar dacă o fac în perioada campaniei”, a declarat Costi Stratnic, Vicepreședinte Directorat OMNIASIG Vienna Insurance Group

Pe lângă riscurile standard, această asigurare acoperă și o serie de alte riscuri importante ce pot să pună în pericol siguranța unei locuințe: avarierea sau distrugerea echipamentelor, a instalațiilor electrocasnice, electronice, sau electrice aflate în locuința asigurată, din cauza fenomenelor electrice, apă de conductă și refulare, precum și daunele produse de inundare ca urmare a neglijenței asiguratului. Mai mult decât atât, polița acoperă și cheltuielile necesare pentru închirierea unui alt spațiu de locuit/cazare în regim hotelier în perioada în care în locuința asigurată nu se poate locui, temporar, ca urmare a producerii riscurilor asigurate.

De asemenea, în cazul daunelor mici, în valoare de maximum 2.000 lei, provocate de apa de conductă sau  produse în baza răspunderii civile față de terți, asiguratul beneficiază de plata rapidă a despăgubirilor, în maximum 3 zile de la data avizării daunei.

Clientul scapă și de grija plății primei de asigurare facultativă a locuinței, deoarece aceasta se face direct din aplicația George, prin debitarea automată a contului clientului. 

În perioada 21 septembrie – 20 decembrie 2022, orice client care își va încheia asigurarea facultativă în George va primi automat, din partea băncii, o poliță obligatorie PAD pentru un an, în valoare de 20 euro, dacă pentru locuință nu este emisă  deja  o poliță PAD.

Detalii complete despre asigurarea facultativă a locuinței Garant Amplus pot fi găsite aici: https://omniasig.ro/ro/persoane-fizice/asigurari/locuinta/garant-amplus. 

Regulamentul campaniei poate fi găsit aici: https://www.bcr.ro/ro/campanii/campanie-garant-amplus-cu-pad

Sancțiunile pentru Sistemul RO e-Transport se vor aplica de la 1 ianuarie 2023. Cum pot companiile să folosească în favoarea lor cele 3 luni de grație?

0

_________________

Ludmila Petrescu, Senior Manager PwC România
Rareș Stănescu, Director PwC România

Perioada de grație de trei luni le dă posibilitatea companiilor să identifice cele mai bune soluții pentru o raportare mai simplă, mai rapidă și cu risc minim de apariție a erorilor. Având în vedere că nerespectarea prevederilor va atrage amenzi de până de până la 100.000 lei pentru persoanele juridice și chiar confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate, conformarea cu noua cerință legală necesită demersuri riguroase. Este de menționat că sistemul RO e-transport va fi interconectat cu diverse sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităților de produse transportate, precum și orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier. Astfel, prin aceste măsuri de digitalizare, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să crească gradul de colectare a impozitelor și a taxelor datorate bugetului de stat, precum și să prevină și să combată comerțul ilicit de bunuri.

Cu ajutorul platformei preconfigurată e-Transport, dezvoltată de PwC România, conformarea cu obligațiile legale devine mult mai rapidă și mai simplă. Soluția e-Transport automatizează procesele de afaceri necesare pentru raportarea RO e-Transport, fiind integrată cu soluțiile de business ale companiilor și direct conectată la sistemul informatic al ANAF. Soluția colectează, validează și agregă datele din sistemele dvs și ale partenerilor dvs de afaceri cu scopul de a genera codul UIT și managementul acestuia. Practic, aplicația reduce semnificativ durata necesară raportării în platforma RO e-Transport și elimină riscul de apariție a erorilor. Mai mult, oferă funcționalități variate de raportare, integrare și modificare de date, putând fi instalată pe orice dispozitiv și utilizată de oriunde.

Ce înseamnă RO e-Transport? 

Transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat înseamnă orice transport care începe și se finalizează pe teritoriul național, orice tranzacție transfrontalieră care începe în România (de exemplu: export, livrare intracomunitară) ori se finalizează în România (de exemplu: import, achiziție intracomunitară) sau orice transport intracomunitar aflat în tranzit și depozitate temporar pe teritoriul României, deoarece și în acest caz, o parte din transport are loc pe teritoriul României.

Obligația declarării datelor în sistemul RO e-Transport revine, printre altele:

  • destinatarului înscris în DVI, respectiv expeditorului înscris în DVE, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
  • beneficiarului din România în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
  • furnizorului din România în cazul tranzacțiilor interne sau a livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
  • depozitarului în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri;
  • Beneficiarului sau furnizorului din România, după caz, pentru operațiunile comerciale reprezentând un nontransfer sau stocuri la dispoziția clientului.

Orice transport înscris în RO e-Transport va fi identificat printr-un cod unic UIT, generat de sistem. Deținerea codului UIT este obligatorie pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.   

Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor pune la dispoziția utilizatorilor, în mod gratuit, modulele informatice de gestiune a transporturilor de bunuri necesare în vederea obținerii codului UIT. 

Prin acest sistem sunt urmărite datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum și codul UIT generat.

Amenzile pot ajunge și la 100.000 lei

Amenzile aplicate pentru nerespectarea prevederilor eTransport sunt:

  • în cuantum de 20.000 – 100.000 lei, precum și confiscarea bunurilor pentru nedeclarare, nerespectarea termenului de valabilitate a codului UIT și declararea unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului.
  • între 20.000 – 100.000 lei pentru nepunerea la dispoziția operatorului de transport a codului UIT sau pentru modificarea datelor înregistrate în sistemul e-Transport RO după prezentarea la intrarea în România sau la locul de import, respectiv după punerea efectivă în funcțiune a mijloacelor de transport, dar și pentru nedeclararea tuturor mărfurilor transportate (inclusiv a celor care nu sunt incluse cu risc fiscal ridicat).
  • Între 5.000 – 10.000 lei pentru neprezentarea de către conducătorul mijlocului de transport a documentelor de însoțire a transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat.

 

Ce prevede noua schemă de ajutor de stat pentru investiții destinate industriei prelucrătoare

0

_________________

Ileana Guţu, Liderul departamentului de Evaluare,
modelare financiară şi analiză economică, EY România

O nouă schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare a fost adoptată în luna august de către Guvern (Hotărârea de Guvern nr. 959/2022), iar forma finală a Ghidului solicitantului a fost publicată în luna septembrie 2022.

Scopul acestei scheme este să impulsioneze atragerea investițiilor din industria prelucrătoare, cu efect direct asupra dezvoltării regionale, creării de locuri de muncă și creșterii competitivității produselor românești, prin extinderea și susținerea lanțurilor valorice din diferite ramuri industriale. Prima sesiune pentru depunerea aplicațiilor se va deschide la data de 1 noiembrie 2022.

Contextul acestei scheme este legat deconflictul din Ucraina și răspunde necesității de a reduce disfuncționalitățile din cadrul lanțurilor de aprovizionare, deja afectate de pandemia COVID (fiind eligibile, prin derogare, și întreprinderile care au intrat în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2021), prin asigurarea surselor de finanțare necesare și a capabilităților de producție.

Sectoarele vizate acoperă atât fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice, a echipamentelor electrice, mașinilor și utilajelor, cât și a produselor de larg consum (băuturi, produse textile, articole de îmbrăcăminte, hârtie etc.). 

Ce bani sunt alocați prin schema de ajutor de stat HG nr. 959/2022[1]

Cu o alocare de 300 de milioane Euro (bugetul mediu anual fiind 150 milioane Euro), aplicarea schemei se va face în baza acordurilor de finanțare emise de Ministerul Economiei, până la sfârșitul anului 2023, plata ajutorului de stat efectuându-se în perioada 2022-2027, în limita bugetului anual alocat schemei.

Costuri eligibile

În plus față de schema de ajutor de stat HG nr. 807/2014 (care punea accent, din perspectiva cheltuielilor eligibile, asupra costurilor fără TVA, aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale și necorporale, precum și cheltuielilor legate de închirierea construcțiilor, aferente realizării investiției inițiale), schema de ajutor de stat în baza HG 959/2022 încadrează în categoria cheltuielilor eligibile și costurile salariale care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de 2 ani, sau o combinație între costurile investițiilor în active corporale și necorporale și costurile salariale, cu condiția de a nu depăși cuantumul cheltuielilor eligibile aferente investițiilor în active sau costurilor salariale, în funcție de care dintre acestea este mai mare.

Spre deosebire de schemele de ajutor de stat reglementate de HG 807/2014 și HG 332/2014, unde activele achiziționate trebuiau să fie noi, schema reglementată de HG 959/2022 introduce posibilitatea achiziționării de active utilizate pentru întreprinderi mici și mijlocii și pentru achiziționarea unei unități, cu îndeplinirea anumitor condiții (spre exemplu, achiziția să fie făcută în condițiile pieței, implicând terțe părți care nu au legătură cu cumpărătorul). Totodată, sunt definite și condiții specifice pentru închirierea activelor, de durată minimă în cazul terenurilor și clădirilor (minim 5 ani de la data preconizată a finalizării investiției pentru întreprinderile mari și minim 3 ani pentru IMM-uri) și prin intermediul leasingului financiar pentru instalații sau utilaje (cu obligația de a le achiziționa la data expirării contractului).

Companiile care iau în considerare depunerea unei aplicații pentru schema de ajutor de stat prevăzută în cadrul HG 959/2022 trebuie să aibă în vedere faptul că următoarele cheltuieli sunt definite ca fiind costuri neeligibile: achiziția, modernizarea, reabilitarea de construcții și lucrările suplimentare de construcții necesare în vederea schimbării destinației unor construcții existente, achiziția de mobilier și mobilier industrial, decorațiuni, calculatoare electronice care nu fac parte din fluxul tehnologic etc. Totodată, nici cheltuielile pentru reabilitarea/repararea activelor corporale achiziționate sau pentru montajul instalațiilor tehnice, mașinilor și echipamentelor nu fac parte din categoria cheltuielilor eligibile.

Aspecte specifice

Dincolo de necesitatea ca investițiile realizate să aibă o valoare minimă de 3 milioane de Euro (echivalentul în lei), companiile care doresc să aplice pentru această schemă trebuie să ia în considerare necesitatea ca minimum 10% din valoarea proiectului să reprezinte investiții verzi (spre exemplu, instalarea de panouri solare pe acoperișul unei noi hale de producție, cu scopul reducerii consumului energetic) și, totodată, că trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile (resurse proprii sau finanțare externă), sub o formă care să nu fi făcut obiectul unui alt ajutor public.

Foarte important de știut pentru companiile care intenționează să aplice pentru schema de ajutor de stat reglementată de HG nr. 959/ 2022 și care au un obiect de activitate care se regăsește și în lista sectoarelor de activitate eligibile, este faptul că atât o analiză de eligibilitate, cât și documentarea planurilor de investiții sunt aspecte esențiale pentru reușita aplicației. Un aspect nou introdus privește definirea investițiilor verzi, care au în vedere felul în care companiile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, la adaptarea la aceste schimbări, tranziția spre o economie circulară, utilizarea durabilă a resurselor etc.

În concluzie, în funcție de planurile viitoare de investiție și opțiunile de dezvoltare pe termen mediu și lung, recomandăm investitorilor să ia în considerare și să respecte prevederile schemei de ajutor de stat gestionate de Ministerul Economiei în cazul în care doresc să depună cererea pentru obținerea acordului de finanțare.


[1]La baza acestui nou act normativ (art. 2, HG nr. 959/2022) stă Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014, de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu Piața Internă, în aplicarea art. 107 și 108 din Tratat, cu modificările și completările ulterioare, iar valoarea maximă permisă pentru un proiect mare de investiții se calculează conform formulei „R × (A + 0,50 × B + 0 × C)”, unde „R” reprezintă intensitatea maxim admisibilă a ajutoarelor pentru regiunea/județul unde se realizează investiția, „A” reprezintă costurile inițiale eligibile în valoare de 50 de milioane Euro, „B” este partea din costurile eligibile cuprinsă între 50 de milioane de Euro și 100 de milioane de Euro, iar „C” este partea din costurile eligibile de peste 100 de milioane de eEuro (art. 3, pct. 27).

20 milioane de dolari, finanțare pentru dezvoltatorul de jocuri video Amber Studio

0

Dezvoltatorul independent de jocuri video la nivel global Amber Studio SA beneficiază de o finanțare în valoare de 20 de milioane de dolari, acordată de un fond de investiții consiliat de Emona Capital LLP, la cărei obținere a fost asistat de Casa de Avocatură Filip & Company, prin echipa coordonată de Alexandru Bîrsan, avându-i în roluri cheie pe Olga Niță (partener), Andreea Bănică (senior associate) și Andrei Anghel (associate). 

Alexandru Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Evaluarea obținută de Amber este una extraordinară pentru o companie românească aflată la Seria A, dar este doar o reflectare corectă a valorii unui business construit, într-un domeniu extrem de competitiv la nivel mondial, de una dintre echipele cele mai frumoase pe care le-am întâlnit. Noi chiar ne-am distrat făcând această tranzacție și abia asteptăm să vedem ce minunății vor mai face cu acești bani. Le mulțumim clienților de la Amber pentru încredere și excelenta cooperare și le dorim celor de la Emona o investiție de un mare succes.”

Asistența a fost asigurată „în aspecte ce țin de drept românesc, cu privire la pregătirea, negocierea și semnarea contractului de subscriere a acordului acționarilor și a contractelor de vânzare prin care o parte dintre acționarii Amber au vândut acțiuni către fondul de investiții consiliat de Emona Capital LLP”.

Este una dintre cele mari evaluări obținute vreodată de o companie românească la o finanțare de seria A, 190 de milioane de dolari. O parte importantă din fonduri va fi folosită pentru dezvoltarea Amber prin noi fuziuni și achiziții.

Administratorii de fonduri pledează pentru economisire pe termen mediu și lung

0

Summitul Administratorilor de Fonduri din România, ediția a IV-a a oferit o pledoarie pentru investiții în fonduri, argumentând că ele reprezintă „cea mai bună soluție de economisire pe termen mediu și lung, chiar dacă, în prezent, traversăm o perioadă economică dificilă”.

Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România – AAF: „În august 2022, statisticile arată 30.000 de investitori în plus în industrie, comparativ cu august 2021, care se adaugă celor 100.000 câștigați pe parcursul anului anterior. Credem că, deși traversăm un context internațional dificil, numărul de investitori va continua să crească, datorită mediatizării intense a beneficiilor economisirii recurente. O posibilă explicație a acestui aflux poate fi legată de faptul că în proiectul Economisește inteligent al asociației, cea mai importantă temă a fost aceea a economisirii lunare, recurente, indiferent de suma pe care și-o permite fiecare. Un proiect aflat în lucru și susținut de reprezentanți ai mediului politic și guvernamental vizează modificarea și simplificarea legislației fondurilor alternative, cu scopul de a îmbunătăţi acest cadru şi pentru a crea în România o jurisdicţie mai permisivă și mai atractivă. Europa nu are o legislaţie comunitară pentru fondurile de investiţii alternative, lăsând acest lucru la latitudinea statelor membre.”

Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, încercăm să venim cu niște măsuri astfel încât să dezvoltăm piața de capital din România, cum ar fi de exemplu listare de obligaţiuni guvernamentale verzi – green bonds. Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligațiunilor Fidelis și dorim să stimulăm această piață a obligațiunilor inclusiv prin listarea unor obligațiuni verzi guvernamentale, banii strânși astfel putând fi utilizați pentru investiţii în economia verde. Un alt element inclus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi pentru a crește capacitatea de implementare a proiectelor. Vom avea, probabil în premieră pentru România, o divizie, o unitate la nivelul Secretariatului General, care va monitoriza transversal toate companiile deţinute direct de statul român. Atât din punctul de vedere al performanţei lor financiare, cât şi din punctul de vedere al guvernanţei corporative şi al calităţii membrilor din consiliile de administraţie. Pe scurt, paşi se fac pentru a avea companii cât mai fiabile, pentru a le duce la Bursă. După cum bine ştiţi, e un proces întreg pentru a ajunge cu o o companie la Bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de avea companii, dacă vreţi, suculente, pentru a investi.”

Vincent Ingham, director Regulatory Policy, în cadrul Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), a enumerat câteva dintre prioritățile necesare la nivel european pentru completarea cadrului privind finanţarea sustenabilă şi instrumentele necesare administratorilor de active pentru a-și  îndeplini rolul: o claritate mai mare în ceea ce privește definirea unora dintre conceptele care stau la baza reglementărilor europene, adoptarea unui standard internațional privind raportările ESG (environmental, social, governance), îmbunătăţirea calităţii, comparabilității şi fiabilităţii ratingurilor ESG) sau acoperirea deficitul de date ESG prin implementarea cerințelor de raportare CSR (Corporate Sustainability Reporting) și alinierea lor cât mai curând cele ale SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) si EU Taxonomy Regulation. Potrivit acestuia, într-un studiu recent, EFAMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi a creșterii sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere dinspre depozite bancare către investiţii mai productive.

Din concluziile reuniunii, sintetizate de organizatori, reținem:

„Industria fondurilor de investiții din România are în continuare un potențial extraordinar de dezvoltare. Investițiile pot fi un instrument care să susțină creșterea nivelului de trai al românilor, în special în perioada pasivă a vieții. 

Legislația care reglementează industria fondurilor de investiții mai poate fi simplificată iar AAF, alături  de instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, fac pași în acest sens. 

Dezvoltarea pieței de capital din România este  o componentă importantă pentru dezvoltarea industriei fondurilor, iar listarea mult așteptată a unor giganți de stat ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare nu numai pentru piața internă, ci și pentru cea din regiune.

Programele de educare și informare financiară, susținute inclusiv de societatea civilă, sunt soluția pentru creșterea numărului investitorilor. 

Pentru persoanele mai conservatoare, specialiștii recomandă menținerea contactului fizic cu banca.

Pentru tineri, atrași de online, sunt necesare soluții digitale care să le ofere posibilitatea de a investi fără interacțiune umană și de a urmări în permanență evoluțiile de pe piețele financiare. 

Principiul de bază este recurența și investițiile pe termen lung. 

Nivelul veniturilor lunare este mai puțin important decât decizia de a investi constant, pe perioade lungi de timp.”

Foto: AAF

Transportatorii rutieri cer urgentarea aderării la spațiul Schengen

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) reafirmă că „intrarea României în Schengen este o necesitate pentru industria transporturilor rutiere de marfă și persoane, contribuind la fluidizarea traficului de frontieră și la libera circulație a pasagerilor români în spațiul european”. Ca urmare, „solicită autorităților române și instituțiilor europene urgentarea aderării României la spațiul Schengen”.

În susținerea solicitării lor, transportatorii rutieri subliniază, cu argumente la zi: „În contextul discuțiilor de săptămâna aceasta din Parlamentul European despre aderarea României la spațiul Schengen, UNTRR solicită instituțiilor europene să accelereze intrarea României, Stat Membru al UE din 2007, în spațiul european Schengen de liberă circulație. 

Totodată, UNTRR face apel la autoritățile române să trateze cu prioritate intrarea României în Schengen, având în vedere că aceasta este o necesitate atât pentru transportatorii rutieri și conducătorii auto români, cât și pentru pasagerii și clienții acestora.   

Rezultatul direct al eliminării controalelor de frontiera cu Statele Membre UE vecine României este o creștere a fluidității traficului trans-frontalier, cu numeroase beneficii atât pentru transportatorii rutieri români, cât și pentru UE: 

– Eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele interne UE pe cale rutieră și astfel reducerea costurilor și a întârzierilor în lanțurile de aprovizionare 

– Eliminarea abuzurilor și timpilor nejustificați de așteptare la control pașapoarte pentru autocare, oferind turiștilor români și străini un tratament civilizat 

– Evitarea depășirii timpilor de conducere ai conducătorilor auto. Amintim că timpii de conducere și de odihnă sunt strict reglementați în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere de către conducătorii auto români, din cauza timpilor de așteptare în coadă la trecerea frontierei, este sancționată de autoritățile europene de control
– Posibilitatea ameliorării crizei de conducători auto profesioniști prin angajarea conducătorilor auto din țări terțe UE și utilizarea acestor conducători auto în curse internaționale, similar firmelor din țări Schengen. În acest moment conducătorii auto angajați din țări terțe nu pot lucra în UE mai mult de 90 de zile într-un interval de 180 zile”

 

Sondaj eJobs: 45% dintre angajați încearcă, în acest moment, să-și schimbe jobul

0

Salariul, absența sentimentului de împlinire profesională sau lipsa perspectivelor de creștere sunt principalele motive de nemulțumire. 2 din 10 angajați spun că au intrat în burnout.

Aproape jumătate dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România mărturisesc că, în acest moment, se află în căutare activă a unui loc de muncă, motiv pentru care aplică în mod constant și merg la interviuri. Tot nemulțumiți de locul lor de muncă sunt alți 22,6%, însă aceștia nu se simt, deocamdată, suficient de motivați pentru a căuta altceva, în timp ce 2,2% deja au găsit alt job și sunt în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți se declară mulțumiți de statutul profesional actual și, prin urmare, nu au în plan nicio schimbare profesională în perioada imediat următoare.

Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcție este legat de nemulțumirile cu privire la salariu – aspect menționat de 61,4% dintre respondenți.

„Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relația dintre viața lor personală și cea profesională, despre introspecțiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, dar și despre așteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciați de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quiet quitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care pornește, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fișa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați dacă se simt motivați să performeze și să facă mai mult decât apare în fișa postului, 66,3% au răspuns că da, iar 33,7% că nu. Dintre aceștia din urmă, 59,7% s-ar simți motivați să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă și ar fi dispuși să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% și-ar dori să aibă o relație mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înțelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflați la început de carieră și care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerințele din fișa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viața personală este mult mai importantă decât jobul.

„De cealaltă parte, vedem că principalele declanșatoare ale proactivității sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relația cu managerul direct, faptul că angajații primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovați. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionați cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, așa cum apare în fișa postului. Nici mai mult, nici mai puțin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 16% oferă următoarele nuanțe: doar cei aflați la început de carieră, cei cu funcție de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depășească limitele din fișa postului”, mai spune Raluca Dumitra.

60,3% dintre respondenți se plâng de faptul că angajatorul nu este atent la echilibrul lor și cere angajaților să facă mai mult decât apare în fișa postului, în timp ce 39,7% se simt împăcați cu nivelul de încărcare pe care îl au și spun că, în interiorul companiei, este susținut echilibrul dintre viața personală și cea profesională. 24,3% dintre angajații participanți la sondaj spun că, față de acum un an, depun mai mult efort și lucrează în mod activ mai multe ore pe zi, iar alți 21,8% simt că se află într-o stare de burnout. 19,3% au redus numărul de ore în care muncesc efectiv, iar 34,5% spun că nu s-a schimbat nimic, din acest punct de vedere.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 1.700 de respondenți, angajați.

Program de educație financiară pentru cadre didactice din învăţământul primar

0

Institutul de Studii Financiare (ISF) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) anunță organizarea, în săptămâna World Investor Week, a primei sesiuni a cursului de educație financiară destinat cadrelor didactice din învățământul primar, în cadrul programului StartFIN, program gratuit acreditat de Ministerul Educației, care oferă dezvoltarea competențelor specifice educației financiare adecvate elevilor de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a.

Organizatorii precizează că „programul este acreditat pentru 4 ani în sistem online și se desfășoară pe parcursul a 40 de ore, cu 20 de ore organizate în sistem online sincron și 20 de ore organizate în sistem asincron, oferind astfel avantajul participării de la distanță a învățătorilor din toată țara. 

StartFIN include două module în cadrul cărora sunt predate noțiuni de educație financiară complete, fiind primul program de acest tip disponibil și adecvat nevoilor beneficiarilor. Pentru finalizarea programului, participanții trebuie să pregătească un portofoliu educațional care va fi evaluat de o comisie de specialitate, formată din experţi în domeniul financiar. Absolvenții programului au posibilitatea recunoașterii unui număr de 10 credite de formare profesională.

Scopul programului StartFIN este de a dezvolta cunoștințele tehnice specifice piețelor financiare pentru cadrele didactice care predau la ciclul primar, contribuind astfel la diseminarea conceptelor financiare în rândul elevilor. Prin susținerea unor astfel de cursuri de formare economico-financiară a profesorilor cresc în mod considerabil șansele de incluziune financiară a tinerei generații.

Cursanții au la dispoziție materiale de studiu (manuale, instrumente de evaluare, aplicații și alte instrumente didactice) și sunt evaluați după metode care respectă principiile standard de evaluare. 

Pentru anul 2022, ISF și A.S.F. oferă șansa formării în cadrul StartFIN, în mod gratuit, pentru 500 de învățători. Locurile sunt ocupate în ordinea înscrierii (cererile se trimit la adresa startfin@isf.ro), numărul participanților fiind limitat la 25 persoane/serie. În cazul depășirii acestei limite, persoanele vor fi înscrise la următoarea serie disponibilă.

În 21 zile de la lansare, programul StartFIN a înregistrat 1.625 cereri de înscriere, iar 372 de participanți au fost deja selectați pentru a participa la sesiuni de curs”.

Aplicație pentru mobil de monitorizare a calității aerului

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat aplicația pentru mobil CalitateAer. Prezentând noua aplicație, precum și investițiile pentru creșterea nivelului de cunoaștere în ceea ce privește monitorizarea calității aerului, ministrul Tánczos Barna a subliniat: „Programul este finanţat din Fondul de Mediu, pe baza unui contract de finanţare semnat între AFM şi Ministerul Mediului şi are practic două loturi – partea de software, aplicaţie dezvoltată pentru această monitorizare şi partea de furnizare de analizoare şi de auto-laboratoare pentru a creşte acurateţea datelor şi în zonele unde au fost semnalate foarte multe probleme legate de calitatea aerului. Locaţiile au fost, astfel, stabilite mai ales în jurul Bucureştiului, Bucureşti şi Ilfov, în funcţie de hotspoturile, de punctele fierbinţi, acolo unde în trecut au fost foarte multe probleme cu calitatea aerului. Aplicaţia se numeşte CalitateAer, se poate descărca din App Store şi din Google Play şi se poate instala pe telefon, fără nicio problemă. Prin această aplicaţie se pot urmări cele 162 de staţii din ţară”.

MMAP precizează că aplicația CalitateAer „este singura aplicație din România care conține date despre calitatea aerului, monitorizat în acord cu cerințele Comisiei Europene”. 

Aplicația „oferă informarea în timp real a populației cu privire la calitatea aerului pe teritoriul României. Datele din aplicație sunt disponibile 24 din 24 de ore și provin de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în continuă dezvoltare. 

Folosind funcțiile de căutare sau localizare, utilizatorii pot selecta din cele peste 160 de stații, plasate pe întreg teritoriul României, pentru a vizualiza informațiile despre datele de calitate a aerului, respectiv: valorile indicelui general și valorile indicilor specifici aferenți fiecărei stații de monitorizare, evoluția concentrației, pe ultimile 24h/săptămână/lună/an, pentru indicatorii monitorizați: particule în suspensie (PM10 și PM 2,5), dioxid/oxizi de azot (NO₂ și NOx), dioxid de sulf (SO₂),  ozon (O₃).

Totodată, aplicația Calitate Aer pune la dispoziția publicului posibilitatea de a primi notificări cu privire la calitatea aerului din cel mai apropiat punct de monitorizare sau oricare alt punct selectat ca favorit și, totodată, aceasta prezintă recomandări pentru fiecare situație privind calitatea aerului, de la BUN la EXTREM DE RĂU. Utilizatorii aplicației pot să verifice calitatea aerului pentru diferite intervale de timp și pot selecta o stație preferată. 

De asemenea, în vederea extinderii Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), au fost achiziţionate 11 analizoare în stații de monitorizare a calității aerului existente (4 în județul Iași, 3 în județul Cluj, 1 în județul Brașov, 1 în județul Dolj, 1 în municipiul București și 1 în județul Ilfov)  şi alte 19 pentru zona Bucureşti-Ilfov (13 în municipiul București și 6 județul Ilfov din care 2 în orașul Voluntari, 1 în orașul Buftea, 1 în orașul Otopeni, 1 în comuna Glina, 1 în comuna Vidra (sat Sintești) în amplasamente noi. Cele 11 analizoare sunt funcționale încă din luna februarie a anului 2022, cu excepția celui din municipiul București, funcțional începând cu luna aprilie 2022, respectiv a celui din județul Ilfov, care este în curs de branșare la rețeaua de energie electrică. 

Din cele 19 analizoare amplasate în locații noi din municipiul București și județul Ilfov, 10 evaluează influența traficului asupra calității aerului (stații de tip trafic) și 9 evaluează influența așezărilor umane asupra calității aerului (stații de tip fond urban). Din aceste 19 analizoare, până în prezent au fost puse în funcțiune 9, iar celelalte 10 analizoare sunt în curs de branșare la rețeaua de energie electrică”.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor a adăugat că în lotul 2 din contract au fost achiziționate patru autolaboratoare echipate cu aparatură necesară pentru monitorizare şi analiză a calităţii aerului: „Acestea sunt date în folosinţa APM-urilor judeţene la Bacău, Braşov, Bucureşti şi Iaşi. Oraşele au fost alese în funcţie de acele probleme cu calitatea aerului care sunt oficializate, să spun aşa, prin infringementul la adresa României pe calitatea aerului, pe cele cinci oraşe mari: Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara şi Cluj. În paralel, avem un proiect finanţat prin POIM pentru o dotare a Gărzii de Mediu cu aparatură similară, astfel încât atât auto-laboratoarele, cât şi capacitatea noastră de a monitoriza prin instalaţie mobilă calitatea aerului să fie dezvoltate. Acest proiect finanţat prin POIM este în fază de procedură de achiziţie publică. S-a finalizat caietul de sarcini, în zilele următoare va fi încărcată licitaţia în SEAP şi acolo vorbim de o sumă de peste 50 de milioane de lei, sumă care va finanţa practic această reţea mobilă de monitorizare a calităţii aerului. Acolo avem şi drone, avem şi laboratoare mobile similare cu cele pe care le-am cumpărat deja.”

Foto: MMAP

Înregistrarea cererilor pentru ajutor de încălzire cu lemne

0

A început înregistrarea cererilor pentru acordarea sprijinului în asigurarea încălzirii cu lemne a populației. Primăria Sectorului 4 anunță că va distribui material lemnos pentru încălzirea locuințelor, în sezonul rece 2022-2023. prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. Cei cu venituri reduse „trebuie să completeze o cerere și să o depună online, prin intermediul serviciilor poștale, curierat sau direct la registratura DGASPC Sector 4, din Bulevardul Metalurgiei, nr 12-18, etaj 1, sector 4. (Mall Grand Arena)

De menționat faptul că acest ajutor se adresează persoanelor/familiilor cu venituri mici, care nu pot susține financiar cheltuielile legate de achiziționarea combustibililor solizi necesari încălzirii locuinței în perioada sezonului rece. Acest ajutor de încălzire cu material lemnos provine exclusiv din defrișări și toaletări efectuate conform avizelor emise de Primăria Municipiului București.

Totodată, până pe data de 19 octombrie a.c., se pot depune cererile pentru acordarea ajutorului de încălzire, conform prevederilor Legii nr. 226/2021, Legea consumatorului vulnerabil. Solicitările se pot transmite/depune prin aplicația GHIȘEUL ONLINE, prin intermediul serviciilor poștale/curierat sau la registratura DGASPC Sector 4. 

Toate informațiile referitoare la condițiile de acordare a acestor tipuri de ajutoare pentru încălzire precum și la modalitatea de depunere/transmitere a cererilor pot fi accesate la următorul link: https://dgaspc4.ro/ sau la numărul de telefon: 0372.900.789”.

 

Încărcătorul comun pentru dispozitivele mobile devine o realitate în 2024

0

Curând după aprobarea Parlamentului European consumatorii Uniunii vor putea să folosească o soluție unică de încărcare pentru dispozitivele lor electronice.

Până la sfârșitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele și camerele digitale vândute în Uniunea Europeană vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB de tip C. Începând cu primăvara anului 2026, obligația se va extinde la laptopuri. Noua lege, adoptată marți în plen cu 602 voturi pentru, 13 împotrivă și 8 abțineri, face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a reduce deșeurile electronice și de a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile.

Potrivit noilor norme, consumatorii nu vor mai avea nevoie de un încărcător diferit de fiecare dată când achiziționează un nou dispozitiv, deoarece vor putea utiliza un singur încărcător pentru o gamă largă de dispozitive electronice portabile mici și mijlocii.

Indiferent de producătorul lor, toate telefoanele mobile noi, tabletele, camerele digitale, căștile și căștile cu microfon, consolele video portabile și difuzoarele portabile, cititoarele electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigație, căștile intraauriculare și laptopurile reîncărcabile prin cablu cu fir, care funcționează cu o putere de alimentare de până la 100 de wați, vor trebui să fie echipate cu un port USB de tip C.

Toate dispozitivele care permit încărcarea rapidă vor avea acum aceeași viteză de încărcare, permițându-le utilizatorilor să le încarce la fel de repede, indiferent de încărcătorul utilizat, atâta timp cât este compatibil.

Încurajarea inovării tehnologice

Pe măsură ce încărcarea fără fir va deveni mai răspândită, Comisia Europeană va trebui să armonizeze cerințele de interoperabilitate până la sfârșitul anului 2024, pentru a evita un impact negativ asupra consumatorilor și a mediului. Astfel, va dispărea așa-numitul efect de „blocaj” tehnologic, prin care un consumator devine dependent de un singur producător.

O mai bună informare și alegere pentru consumatori

Etichete speciale vor informa consumatorii despre caracteristicile de încărcare ale noilor dispozitive și le vor permite să vadă mai ușor dacă încărcătoarele lor existente sunt compatibile. De asemenea, cumpărătorii vor putea să aleagă în cunoștință de cauză dacă să cumpere sau nu un nou dispozitiv de încărcare împreună cu un produs nou.

Aceste noi obligații vor conduce la reutilizarea unui număr mai mare de încărcătoare și vor ajuta consumatorii să economisească până la 250 de milioane de euro pe an la achizițiile inutile de încărcătoare. În Uniunea Europeană, încărcătoarele aruncate și neutilizate reprezintă aproximativ 11 000 de tone de deșeuri electronice pe an.

 

Raportorul Parlamentului, Alex Agius Saliba (S&D, Malta), a declarat: „Încărcătorul comun va deveni, în sfârșit, o realitate în Europa. Am așteptat peste zece ani adoptarea acestor norme, dar putem, în cele din urmă, să lăsăm în urmă multitudinea de încărcătoare. Această lege adaptată exigențelor viitorului permite dezvoltarea unor soluții inovatoare de încărcare în viitor și va aduce beneficii tuturor – de la consumatori frustrați la mediul nostru vulnerabil. Trăim vremuri dificile pentru politică, dar am demonstrat că UE are în continuare idei și soluții pentru a îmbunătăți viețile a milioane de oameni din Europa și pentru a inspira alte părți ale lumii să îi urmeze exemplul.”

Consiliul va trebui să aprobe în mod oficial directiva înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării. Țările Uniunii vor dispune apoi de 12 luni pentru a transpune normele în legislația națională și de alte 12 luni după sfârșitul perioadei de transpunere pentru a le aplica. Noile norme nu se vor aplica produselor introduse pe piață înainte de data aplicării.

Campionii mediului de afaceri, premiați de Camera bucureșteană la Topul firmelor

0

 

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București (CCIB) organizează miercuri, 5 octombrie, ediţia a XXIX-a a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment tradițional pentru cea mai dinamică și solidă comunitate de afaceri a țării, cea din Capitală.

La Gala de înmânare a premiilor participă, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, reprezentanţi ai administraţiei centrale și locale, dar și ai unor organizaţii neguvernamentale – asociaţii profesionale, camere de comerţ şi organizaţii patronale.

„Performanțele celor aflați în top la această ediție sunt cu atât mai meritorii cu cât au fost răsplătite rezultatele obținute în 2021, al doilea an marcat de criza economică și sanitară generată de pandemia de Covid-19. Anul acesta, mai mult ca niciodată, premiem viziunea, reziliența și capacitatea de adaptare a modelelor de business la un mediu economic și social volatil, complicat de reașezarea lanțurilor de aprovizionare și distribuție. Chiar și în aceste condiții dificile, comunitatea de afaceri din capitală s-a dovedit a fi, încă o dată, la înălțime”, afirmă Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei bucureştene.

Laureaţii topului au fost stabiliţi conform unei metodologii complexe și riguroase, aplicate unitar la nivelul sistemului cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane și al capitalului angajat, calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Dintre cele 156.777 firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2021, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 56.760 firme, în creștere cu 15,6% față de anul precedent. Dintre acestea, premiem 7.251 firme (+4,2%, comparativ cu ediția precedentă).

În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii premiate de Camera bucureşteană activează în domeniul serviciilor (35% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (28%) şi de cele cu profil industrial (20%). De asemenea, o pondere de 6% revine sectoarelor construcţiilor, cercetare, dezvoltare şi high-tech, turismul concentrează 3% dintre firmele premiate, iar din agricultură, silvicultură şi pescuit provin 2%. 

Pentru realizarea unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe sunt premiate companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microîntreprinderi. 

Cele 7.251 companii aflate în Top au realizat o cifră de afaceri de 96 mld. euro, în creştere cu 15% faţă de anul trecut, un profit din exploatare de peste 9,6 mld. euro (+31% fata de ediţia precedentă). În cadrul acestor companii lucrează 536 mii salariaţi, în creștere cu 7% comparativ cu ediția precedentă a Topului.

Laureaţii fac parte din cea mai dinamică şi importantă comunitate de afaceri a ţării. Cu o rată a şomajului de doar 1,08% faţă de 2,56% la nivel naţional, Capitala concentrează 22% din totalul firmelor active din România, 21% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 19% din valoarea exporturilor româneşti, 31% din valoarea importurilor realizate de România şi circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării. 

Pe lângă distincţiile acordate pentru rezultatele economice obţinute în anul 2021, în cadrul evenimentului sunt decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe podium în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului”, trofeul „Ioan V. Socec”, precum şi o serie de premii speciale unor companii multinaționale și cu capital autohton, precum și unor instituții de presă.

 

 

Reff & Asociații obține, în fața Direcției de Soluționare a Contestațiilor din cadrul MFP, anularea unei decizii de impunere emise de organele fiscale fără respectarea principiilor de efectuare a inspecției fiscale

0

Reff & Asociații | Deloitte Legal obține o nouă soluție favorabilă contribuabilului în fața Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul MFP, respectiv anularea unei decizii de impunere emise de organele fiscale fără respectarea principiilor de efectuare a inspecției fiscale

Reff & Asociații| Deloitte Legal obține, încă din etapa soluționării contestației fiscale la Ministerul Finanțelor Publice, o soluție favorabilă pentru un jucător important din sectorul agricol autohton, respectiv anularea unei decizii de impunere emise în cadrul unei inspecții fiscale pentru operațiuni derulate într-o perioadă pentru care a intervenit prescripția și care a mai făcut obiectul unei inspecții fiscale anterioare. Victoria obținută, care reafirmă importanța respectării principiilor și garanțiilor procedurale ale contribuabililor în cadrul inspecției fiscale, este cu atât mai importantă cu cât sancțiunile prevăzute de lege pentru nerespectarea regulilor de procedură a inspecției fiscale sunt, de regulă, mai constrângătoare pentru contribuabil decât pentru organele fiscale.

Disputa fiscală a presupus analiza unui număr mare de aspecte juridice și fiscale privind exigențele procedurale la care este supusă echipa de inspecție în procesul de stabilire a obligațiilor fiscale în cadrul controlului. 

În esență, este vorba de o inspecție fiscală începută la contribuabil în cursul anului 2021, în care, deși perioada vizată pentru verificarea impozitului pe profit era 2016-2020, organul de inspecție fiscală a analizat documente și operațiuni economice derulate în 2013. În acel an, contribuabilul beneficiase de o scutire de datorie, dar, întrucât datoria figura, în integralitate, în sold, și în anul 2016, organele de inspecție fiscală au considerat că se pot impune sume suplimentare cu titlu de impozit pe profit în 2016, an care intră în perioada fiscală supusă verificării. Pe de altă parte, obligațiile fiscale aferente anului 2013 au mai fost analizate în cadrul unei inspecții fiscale anterioare, ocazie cu care nu au fost identificate deficiențe cu privire la tratamentul fiscal aplicat de contribuabil și, în consecință, nu au fost stabilite sume suplimentare de plată.

În consecință, echipa de avocați a Reff & Asociații| Deloitte Legal a convins Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice că organele de inspecție fiscală nu pot impune obligații suplimentare de plată pentru o perioadă fiscală pentru care a intervenit prescripția, cu atât mai puțin pentru o perioadă care a mai făcut obiectul unei inspecții anterioare. În acest context, instituția a anulat decizia de impunere pe motiv că organul fiscal a încălcat principiul unicității inspecției fiscale, după ce a constatat că există multiple acte administrativ-fiscale cu privire la același tip de impozit și aceeași perioadă care au fost verificate în cadrul a două inspecții fiscale distincte.

Importanța soluției decurge și din faptul că, în cadrul inspecțiilor fiscale, instituțiile de control tind să interpreteze într-o manieră extinsă limitele dreptului lor de apreciere, mergând uneori până la ignorarea propriilor constatări formulate cu prilejul unor inspecții fiscale anterioare, deși acestea au vizat același tip de impozit și aceeași perioadă fiscală. 

Echipa de litigii fiscale care a obținut această soluție pentru client a fost formată din Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, și Ștefan Mihărtescu, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

„Soluția obținută reconfirmă importanța respectării regulilor de procedură cu ocazia efectuării inspecției fiscale, reguli a căror încălcare poate atrage anularea actului de impunere fără a mai fi necesară analiza argumentelor de fond. Ne bucură o astfel de decizie din partea Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor atât pentru importanța sa juridică, cât și pentru că a tranșat disputa fiscală încă din faza administrativă de contestație, clientul evitând astfel investirea unor resurse suplimentare de timp și costurile aferente unui litigiu de contencios fiscal”, a declarat Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Retrospectivă OLX: Cât a costat în 2022 să trimiți un elev la școală

0

Românii au căutat metode de a economisi, chiar și în privința rechizitelor necesare pentru începutul de an școlar 2022-2023. Datele OLX arată că interesul pentru articole școlare a fost cu 39% mai mare în august 2022 față de aceeași lună din 2021. În topul celor mai căutate articole școlare sunt rucsacul/ghiozdanul, urmate de pixuri/stilou și hârtie, iar cererea cea mai mare s-a înregistrat în București, Ilfov (22151), Argeș (2856), Iași (2682), Cluj (2457) și Constanța (2050).

Pe fondul creșterii indicelui prețului de consum, care măsoară inflaţia în România, puterea de cumpărare pentru anumite categorii de produse a scăzut, inclusiv pentru rechizitele școlare, conform OLX, liderul pieței locale de anunțuri generaliste. Drept urmare, cererea pentru ghiozdane a înregistrat o creștere cu 85% în august 2022, comparativ cu august 2021, cererea de pixuri a crescut cu 83%, iar cea mai mare creștere a fost înregistrată pentru hârtie, cu 284%. În ceea ce privește prețul mediu, 2021 versus 2022, per produs, la rucsacuri a crescut cu 8,33% până la 96 lei, al pixurilor cu 19,67%, iar pe de altă parte prețul mediu pentru hârtie a înregistrat o scădere cu 1.144%. 

„Inflația îi împinge pe români să cumpere tot mai des produse la prețuri mai avantajoase de pe OLX și observăm acest tip de comportament, chiar și atunci când vine vorba despre rechizitele școlare. OLX încurajează alegerile sustenabile, care prelungesc durata medie de viață a unui produs, prin simpla menținere în uz, ajutând în felul acesta și planeta. Factorul financiar este cel care îi împinge pe români să găsească soluții și observăm asta prin cererea mare, de la ghiozdane și până la hârtie, avută la începutul anului școlar 2022-2023”, declară Dragoș Matei (foto), Product Manager OLX. 

 

Pentru a veni în ajutorul consumatorilor de pe platformă, OLX a oferit în luna septembrie livrare gratuită prin OLX pentru articolele din categoriile Mama și Copilul, Electronice și Electrocasnice și Modă și Frumusețe.

PwC România și D&B David și Baias au asistat compania de software DataArt în achiziția firmei locale Lola Tech Cluj-Napoca

0

O echipă integrată de specialiști ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat DataArt, companie de inginerie software cu sediul în SUA, în achiziția firmei locale de software Lola Tech Cluj-Napoca.

Experții PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii de asistență de due diligence fiscal și juridic și asistență potrivit dreptului român în legătură cu procesul de achiziție.

„Ne bucurăm că am fost alături de DataArt în această tranzacție importantă care marchează intrarea companiei pe piața din România. Planurile de dezvoltare anunțate de DataArt reconfirmă talentul și pregătirea specialiștilor IT români în a dezvolta soluții inovatoare la nivel global. Le mulțumesc tuturor colegilor care au contribuit la succesul acestei tranzacții”, a declarat Andreea Mitiriță, Partener PwC România. 

Tehnologia este unul dintre motoarele activității de fuziuni și achiziții din ultimii ani, având în vedere că digitalizarea influențează tot mai mult creșterea companiilor din toate industriile și relevanța lor pe piață. La nivel global, în prima jumătate a anului 2022, numai tranzacțiile pe segmentul software au reprezentat aproximativ un sfert din piața totală de M&A și vedem în continuare oportunități în acest domeniu”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

Echipa PwC România a fost formată din Andreea Mitiriță, Partener, Irina Nuțescu, Senior Manager, Ștefan Cristescu, Senior Manager, Mădălin Manea, Manager, Ștefania Chiricu, Senior Associate, Andreea Florentina Armencea, Associate, și Diana Jinaru Bratu, Associate. 

Echipa D&B David și Baias a fost coordonată de Anda Rojanschi, Partener, și alcătuită din Adina Oprea, Avocat Senior Coordonator, Adriana Popa, Avocat Colaborator și Diana-Beatrice Bortăș, Avocat Junior.

DataArt este o firmă globală de inginerie software cu sediul central în New York, o echipă de peste 6.000 de profesioniști și peste 20 de birouri în SUA, Europa, Orientul Mijlociu și America Latină.

IKEA România a înregistrat o creștere a vânzărilor online și offline, în anul fiscal 2022

0

 

Peste 22 de milioane de produse vândute în total, atât ​​piese de mobilier, cât și accesorii pentru locuințe;

În cele 2 magazine IKEA din România au fost vânduți peste 2,5 milioane de hotdogi.

IKEA România a înregistrat rezultate pozitive în anul fiscal 2022[1], cu o creștere de 2,5% a vânzărilor totale, respectiv de peste 13% pentru comerțul online, comparativ cu anul precedent. Mai mult, IKEA a vândut peste 22 de milioane de produse, dintre care 66,55% au fost piese de mobilier și 34,2% accesorii, cifra de afaceri ajungând la peste 1 miliard de lei.

Peste 4,5 milioane de oameni au vizitat magazinele IKEA din România, iar magazinul online a avut  peste 31,2 milioane de vizitatori. Anul fiscal 2022 a înregistrat o creștere și în ceea ce privește comenzile online, compania înregistrând un total de peste 400.000 de comenzi. Cel mai popular produs a fost purificatorul de aer FORNUFTIG, cu peste 2.400 de piese vândute în total, în timp ce categoria de mobilă favorită a fost HEMNES, cu peste 12.700 de piese vândute. 

„An de an, menținem pe piața din România o creștere solidă, indiferent de provocările cu care ne-am confruntat atât noi, cât și întregul sector privat. Sunt foarte recunoscătoare pentru toate eforturile colegilor noștri, care ne-au ajutat să ne extindem și să ne asigurăm că IKEA rămâne un brand accesibil pentru cât mai mulți români”, a declarat Violeta Neniță, Market Manager, IKEA România.

În ultimele 12 luni, au fost vânduți peste 2,5 milioane de hotdogi, o cantitate suficientă pentru a crea un drum de 433 km până la Timișoara, zonă care reprezentă următorul reper important în extinderea IKEA în România. 

IKEA își menține angajamentul de a rămâne aproape de oameni, creând astfel noi formate care să rămână accesibile, convenabile și sustenabile atât în prezent, cât și în viitor, prin dezvoltarea permanentă a unui mediu de tip omnichannel. IKEA România a deschis recent un punct de ridicare comenzi în Oradea, iar Sibiul va fi un alt oraș ai cărui locuitori se vor bucura de produsele și serviciile IKEA, printr-un punct de ridicare comenzi dedicat. În plus, compania a lansat în septembrie un nou serviciu de ridicare a comenzilor în magazinul IKEA Pallady, Click & Collect Box.

Accesibilitatea în materie de prețuri rămâne una dintre priorități pentru IKEA România. Începând cu 1 octombrie, compania scade prețurile unora dintre produsele gamelor sale. Clienții se vor putea bucura de prețuri mai mici cu până la 20% la unele dintre cele mai populare produse, incluzând soluțiile de depozitare emblematice KALLAX sau mobilierul de dormitor MALM.


[1]  Anul fiscal 2022 pentru IKEA România s-a desfășurat în intervalul 1 Septembrie 2021 – 31 August 2022.

Încercarea de eludare a sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei te poate pune pe lista neagră a Comisiei Europene ca individ

0

_________________

Cosmin Dincă, Manager, Comerţ Internaţional, EY România
Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România

Ca răspuns la situația din Ucraina, Comisia Europeană a elaborat o serie de restricții asupra importurilor și exporturilor de bunuri de origine rusă. Companiile europene nu mai pot exporta/importa anumite bunuri către/din Rusia, iar companiile rusești nu mai pot vinde anumite bunuri pe piața din UE. De exemplu, petrolul şi produsele petroliere conexe, cărbunele, oţelul, lemnul, băuturile alcoolice de origine rusă sunt interzise să fie importate în Uniunea Europeană.

În condiții bine stabilite, comerțul cu anumite bunuri (de exemplu, produse alimentare, medicamente sau anumite semifabricate) este încă permis între cele două teritorii, însă importatorii şi exportatorii tot trebuie să fie atenți de la cine achiziționează sau cui vând astfel de produse.

Motivul principal de îngrijorare este că restricțiile nu se opresc doar la nivel de produs, ci se extind și asupra entităților care comercializează respectivele mărfuri și a persoanelor care controlează în mod direct sau indirect aceste companii.

Comisia Europeană atrage atenția că în perioada următoare va intensifica eforturile și măsurile împotriva încercărilor de eludare a acestor sancțiuni, dat fiind numărul mare de astfel de cazuri din ultimul timp. Mai precis, cei care încearcă să eludeze sancțiunile (atât ca indivizi, cât și ca entități) vor fi puși pe lista neagră de sancțiuni care vor fi făcute publice. De exemplu, persoanele care achiziționează bunuri rusești supuse restricțiilor, dar care sunt transportate din alte teritorii/ţări în Uniunea Europeană riscă să ajungă pe lista neagră. În oglindă, persoanele care exportă mărfuri din UE prin alte teritorii, cu intenția de a facilita importul ulterior al acestora în Rusia de către companii supuse restricțiilor riscă aceleași sancțiuni.

Pentru a se asigura că nu ajung pe lista neagră, este recomandat ca importatorii/exportatorii europeni să verifice în avans dacă partenerii comerciali sunt sau nu supuși sancțiunilor (de exemplu, prin activităţi de due-dilligence), precum și dacă dovezile de origine aferente mărfurilor sunt corect întocmite.   

În România, nerespectarea sancțiunilor internaționale se pedepsește cu amendă de la 10.000 de lei, la 30.000 de lei, precum și cu confiscarea bunurilor. De asemenea, autoritățile de control pot aplica și sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea activității companiei pe o perioadă între 1-6 luni.

În concluzie, pentru a evita amenzile și aplicarea de sancțiuni nedorite, importatorii/exportatorii trebuie să realizeze o verificare mult mai atentă și continuă a partenerilor comerciali și a dovezilor de origine ce stau la baza tranzacțiilor (cui vindem, de la cine cumpărăm, ce origine au bunurile). Atât activitățile de verificare a partenerilor comerciali cu ajutorul tehnologiei, cât și corecta utilizare a instrumentelor prevăzute de legislația vamală (de exemplu, Informațiile de Origine Obligatorii, efectuarea calculelor de origine în sistem black-box, pentru păstrarea confidențialității datelor, verificarea încadrării tarifare a produselor) reprezintă instrumente cheie care pot reduce semnificativ riscul de aplicare a sancțiunilor. Experții EY pot pune la dispoziție astfel de instrumente de control și monitorizare hibridă a sancțiunilor și a conexiunilor dintre diverse entități susceptibile de a încerca eludarea diverselor sancțiuni internaționale.  

Până la 90% dintre speculatorii amatori la bursă înregistrează pierderi de capital din cauza educației financiare precare

0

Perioada 2020-2021 a reprezentat un context favorabil pentru investițiile pe piaţa de capital. Cei mai mulţi dintre speculatorii de pe piața de capital din România au fost însă prinşi pe picior greşit, aproape 90% dintre aceştia înregistrând pierderi din cauza lipsa educaţiei financiare și a insuficientei cunoașteri a domeniului.

„Mirajul câștigului facil la bursă este un viciu extrem de tentant și care vine pe fondul unei predilecții cauzate și de nivelul precar de educație financiară. Când piața este pe creștere atenția se mută dinspre caracteristicile produsului financiar și analizei acestora către un singur indicator: prețul. O strategie de investiții în 2020-2021 a fost să cumperi fiecare mică scădere (buy the dip). Această strategie nu mai funcționează în 2022. Mulți și-au îndreptat atenția către piața de capital, dar au sărit etape importante din educația financiară, iar speculatorii amatori pierd într-o proporție de 60%, 70% și chiar 90%, pentru că fac greșeala fundamentală de a tranzacționa fără să aibă un plan bine definit”spune Șerban Florea(foto), fondator al Selective Capital.


Principalele greşeli ale investitorilor pe termen lung

România este pe locul 123 din 143 de țări la nivel global și pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de educație financiară. Doar 22% din populație are informații solide la acest capitol, în timp ce gradul de intermediere financiară ajunge la 26,6%, cel mai mic din Europa, de mai mult de 3 ori sub media europeană, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.

Una dintre dificultățile alfabetizării financiare în România este legată de absența unor cadre pedagogice care să aibă pregătirea necesară, susţine Şerban Florea. Prima etapă a educației financiare constă în stabilirea unui buget și în organizarea finanțelor în active și pasive. O dată ce sunt stăpânite aceste noțiuni și se realizează o disciplină a cheltuielilor într-un cadru stabil, se poate vorbi despre a doua etapă: economisirea. După ce sunt constituite fondul de urgență și fondul de siguranță de 6 -12 luni (după preferință), abia atunci se poate trece la a treia etapă, cea a investițiilor.

Condițiile favorabile de pe bursele de valori, excesul de lichiditate din piață și creșterile constante ale prețurilor activelor la nivel global au creat o „exuberanță irațională”, conform lui Şerban Florea, exuberanţă care i-a determinat pe investitori să nu ia în calcul riscurile în perioada 2020-2021. Inflația, dificultățile apărute în lanțurile de aprovizionare globale și prăbușirea prețurilor activelor și acțiunilor au început însă deja să creeze panică, mai ales în perspectiva unei recesiuni a cărei amploare nu poate fi încă anticipată.

Când vom vedea primele semne că blocajul lanțului de distribuție se relaxează, fluxul economic va putea absorbi aceste dezechilibre de preț într-un mod potențat de politica monetară, iar atunci nivelul inflației se va întoarce la valorile țintă care nu mai au impact asupra economiei. Din acel moment preocuparea tuturor băncilor centrale va gira către refacerea economică”, spune Șerban Florea.

Numărul investitorilor la BVB continuă să crească

Nu e prima dată însă când avem parte de acest tipar. Exuberanța urmată de panică a apărut de mai multe ori în istoria recentă, precum cea a pieței imobiliare din 2003-2007, urmată de criza din 2008-2009. Cel mai recent exemplu este însă excesul de lichiditate din 2020-2021, generat în pandemie, care a produs explozia unor instrumente alternative cum ar fi SPAC (cecuri în alb pentru idei „inovatoare”), cryptomonede și multe alte active cu risc ridicat. După numai un an valoarea bursieră a acestor active riscante a scăzut cu 80%-90%.

Investitorii interesați de tranzacționarea pe piețele de capital preferă bursele externe datorită accesului la informații și a costurilor mici de tranzacționare, în timp ce bursa autohtonă are costuri ridicate pentru investitori. Listarea mai multor companii ar revigora însă interesul investitorilor pentru piața de capital românească, în ciuda comisioanelor mari aplicate tranzacțiilor. La sfârșitul anului 2021, numărul investitorilor la Bursa de Valori București era de aproape 82.000, în creștere cu 24% comparativ cu finalul anului 2020, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. În acest an, numărul investitorilor a crescut abrupt și s-a apropiat de nivelul de 120.000 la încheierea primului semestru.



Selective Capital este consultant de investiții pe piața de capital și își propune să fie puntea de legătură care oferă suportul necesar investitorului, astfel încât acesta să fie informat, să înțeleagă și să acționeze conștient pe piața bursieră. Fondatorul companiei, Șerban Florea, are o experiență de peste 20 de ani de tranzacționare pe bursele de valori.

100 miliarde euro, pierderi în industria auto provocate de criza cipurilor

0

Allianz Trade prezintă o analiză asupra crizei actuale de pe piața cipurilor, cu explicarea consecințelor ei previzibile:

Penuria de cipuri din sectorul auto
a creat un deficit de 18 milioane de vehicule

Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face față crizei provocate de pandemie, producătorii și furnizorii au reacționat prin reduceri drastice ale stocurilor și comenzilor de semiconductori. La scurt timp după revenirea cererii de pe piața automobilelor, mult mai rapidă decât se preconiza în a doua jumătate a anului 2020, jucătorii din industrie au descoperit că producătorii de cipuri au realocat capacitățile de producție către piețele finale cu o cerere în plină expansiune precum computerele și centrele de date, lăsând astfel puține capacități pentru sectorul automobilelor. Deși au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producția de mașini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producție de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situația a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producția de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătățire la finalul anului 2021 și în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producției a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanțurilor de aprovizionare din Shanghai, precum și de invazia Rusiei în Ucraina.

Penuria cipurilor a provocat pierderi
de aproape 100 de miliarde EUR în 2021 și 2022

Pentru a calcula impactul produs de penurie specialiștii Allianz Trade au comparat producția din anii 2021 și 2022 cu nivelurile din 2019. Având în vedere cheltuielile generale de consum pentru bunuri, în această perioadă, se preconiza că cererea va fi similară cu cea din 2019, dacă oferta ar fi permis acest lucru. 

Calculele arată că mai mult de 50 de miliarde de EUR au fost deja pierduți în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB. Presupunând că producția europeană va scădea cu încă -1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde EUR. Cu toate acestea, Germania a făcut față celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde EUR în valoare adăugată în 2021 și 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potențial de creștere dacă producția va fi reluată în 2023.

La o primă vedere, situația pieței auto în România pare decuplată de tendințele globale, producția de autoturisme înregistrând o creștere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creștere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă din 2021. 

„Dacă luăm în considerare ultimele evoluții, observăm că vânzările de autoturisme noi au scazut cu mai mult de 20% în luna august față de perioada similară a anului trecut. Și mai important de specificat este că mare parte din producție a fost destinată exportului, motiv pentru care, ne așteptăm la un recul și pe această dimensiune. Chiar dacă mare parte din autoturismele produse local se adresează unui public cu buget mai redus și au potențialul de a menține nivelul comenzilor la un nivel ridicat într-o perioadă de criză, nu putem lua în calcul o perioadă lungă de timp. Totuși, cei mai importanți factori care vor modela cererea și oferta în perioadă următoare rămân gestionarea penuriei de semiconductori și, cu efect mai de durată, trecerea la producția în masă de modele electrice”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.

Cu toate acestea, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, însă provocările la nivel geopolitic global și regional sunt de asemenea foarte mari. România este la granița unui conflict devastator și percepută cu un risc mai mare decât poate o arată cifrele, din punct de vedere al factorilor ce pot influența decisiv atât deciziile de a rămâne investit (sau căutarea unor măsuri alternative de disipare a acestui risc prin constituirea unor companii de tip „joint-venture”) cât și deciziile cele de continuare a investițiilor sau de relocare a facilităților de producție din alte țări. 

Figura 1 : Producția de vehicule (milioane de unități, variație în %)


Sursa: OICA, Allianz Research

În timp ce principalul motiv pentru producția globală scăzută este unul comun în toate regiunile, analiștii observă o dispersie semnificativă în performanța regională. Comparând reziliența înmatriculărilor de automobile cu capacitățile mature de producție de semiconductori la nivel regional, se observă o legătură puternică și pozitivă, care subliniază importanța producției locale de cipuri. Vulnerabilitatea Europei este mult mai accentuată din cauza faptului că producția cipurilor pentru automobile se bazează pe tehnologii de fabricație bine stabilite. Spre deosebire de cipurile de calcul sau de memorie prezente în smartphone-uri și calculatoare care utilizează cele mai avansate tehnologii de fabricație („noduri”) și care se găsesc doar în Taiwan și Coreea de Sud, cipurile pentru automobile se bazează pe noduri mature introduse în anii 1990 și 2000.
Tabel 1: Valoarea adăugată pierdută estimată a automobilelor (miliarde de euro și % din PIB)

  2021 lost automotive value added (bn EUR) 2021 lost automotive value added (% of GDP) 2022 lost automotive value added (bn EUR) 2022 lost automotive value added (% of GDP) 2021+2022 losses (bn EUR)
EU 28                 51.1    0.4%                 47.1                      98.2   
France                   3.5    0.1%                   3.8    0.1%                   7.2   
Italy                   3.3    0.2%                   3.2    0.2%                   6.4   
Germany                 25.3    0.7%                 22.3    0.6%                 47.5   
Spain                   3.2    0.3%                   3.2    0.3%                   6.3   
Poland                   1.4    0.2%                   0.9    0.1%                   2.2   
UK                   3.4    0.1%                   3.4    0.1%                   6.8   

Sursa: ACEA, Eurostat, Allianz Research 
Figura 2: Nivelurile stocurilor în UE, comercianții cu amănuntul din sectorul auto


Sursa: Eurostat, Allianz Research calculations

Pe termen lung, lanțurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce semiconductoarele devin omniprezente, iar mașinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită: conectivității (cipurile vor asigura conectarea prin WiFi la rețeaua producătorului și la telefoanele șoferilor prin Bluetooth), siguranței ( prin implementarea tot mai multor senzori de mișcare, de detectare a unghiului mort) și electrificării, datorită faptului că, mașinile electrice au de două ori mai mulți semiconductori decât mașinile cu motor cu combustie internă.

Figura 3: Conținutul mediu de semiconductori pe vehicul fabricat (în dolari americani actuali)

Sursa: OICA, IDC, Allianz Research calculations

În acest context sprijinul ar trebui să fie focalizat pe obiective imediate și rezonabile, deoarece, autonomia semiconductorilor este departe de a fi la îndemâna Europei. Cu toate acestea, factorii de decizie politică pot oferi suport, în special pe segmentele unde Europa este o piață importantă de producție. Ca rezultat, există puține stimulente, însă, cu toate acestea, sunt necesare soluții viabile din punct de vedere economic pentru a contribui la creșterea amprentei de producție pentru semiconductori de calitate industrială și auto. Astfel, factorii de decizie politică trebuie să încline balanța în direcția corectă pentru ca investițiile locale să fie mai valoroase decât externalizarea în Asia.

Roxana Cîrcu, numită manager regional al Endava pentru Europa Centrală

0

Roxana Cîrcu (foto) a fost numită în funcția de manager regional pentru operațiunile din Europa Centrală (Bulgaria, Republica Moldova și România) al companiei britanice de servicii tehnologice de ultimă generație Endava. Anterior, ea a condus cu succes centrul Endava din București, începând cu februarie 2019. Acum, preia de la Claudiu Constantinescu conducerea operațiunilor din Europa Centrală în noul an fiscal 2023.

Roxana Cîrcu, Manager Regional EC: „Sunt onorată să preiau acest nou rol în compania alături de care m-am dezvoltat în ultimii 10 ani și mă bucur să încep un nou capitol în care mi-am propus să creștem valoarea pe care o aducem clienților noștri și să oferim noi oportunități de creștere colegilor noștri”, a declarat Roxana Cîrcu, Manager Regional Endava EC. „Le mulțumesc colegilor din București care mi-au fost alături în ultimii ani și fără de care nu aș fi ajuns în acest moment important al carierei mele. Endava este o companie în continuă creștere, iar misiunea mea aici este să continui această evoluție alături de echipele din Europa Centrală, să atragem noi talente și să le oferim colegilor noștri posibilitatea de dezvoltare personală și profesională.”

Roxana Cîrcu are o experiență vastă în zona de leadership, fiind în companie de 10 ani, „timp în care a gestionat proiecte și programe complexe, conturi de client, centre de livrare, și a fost implicată într-o multitudine de proiecte strategice pe care Endava le-a implementat la nivel regional în ultimii ani”.

Odată cu începerea noului an fiscal, Endava a anunțat „noua structură de conducere regională, din care face parte Remi Savu, care va continua să coordoneze regiunea Adriatică (Bosnia și Herzegovina, Croația, Macedonia de Nord, Slovenia și Polonia) și care va lucra îndeaproape cu Roxana Cîrcu la alinierea operațiunilor în Regiunea  Adriatică și Europa Centrală. Echipei din regiune i se vor alătura 3 noi country managers: Darius Ștefan pentru Bulgaria, Veaceslav Panfil pentru Moldova și Daniel Țîru pentru Polonia.

Excepția notabilă în regiune este România, unde, datorită complexității, dimensiunii și contextului istoric, centrele de livrare și sateliții existenți sunt grupați în 4 clustere, ca un pas intermediar către realizarea unei structuri integrate la nivel național. Acestea sunt: București, a cărui conducere a fost preluată de Francesco Giovanne; Cluj Napoca-Târgu Mureș, sub conducerea lui Adrian Roman; Iași-Galați-Suceava, sub conducerea lui Iulian Antonovici și Timișoara-Sibiu-Pitești-Craiova-Brașov, sub conducerea lui Iulian Tatarcan și a lui Alin Grama. Managerii celor patru clustere vor raporta direct către Roxana Cîrcu, alături de managerii din Bulgaria și Republica Moldova.  

În acest moment, peste 5.000 dintre angajații companiei sunt localizați în regiunea Europa Centrală (Bulgaria, Moldova, România) și lucrează pentru diverși clienți din industrii precum procesare plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom) sau logistică. Fiind una dintre cele mai mari companii de software de pe piața locală și în topul celor mai doriți angajatori, Endava este în proces continuu de extindere a echipei”.

Endava se recomandă prin aceea că „reimaginează relația dintre oameni și tehnologie. Prin valorificarea tehnologiilor de ultimă generație, echipele noastre agile și multidisciplinare oferă o combinație de strategii de produs și tehnologie, experiențe inteligente și inginerie de clasă mondială pentru a ajuta clienții să devină companii digitale, bazate pe experiență, sprijinindu-i în călătoria lor de la generarea de idei la dezvoltarea și implementarea de produse, platforme și soluții. Endava colaborează cu clienții săi, integrându-se perfect cu echipele acestora, catalizând ideile și livrând soluții robuste.      

Clienții Endava activează în industriile de plăți și servicii financiare, TMT (tehnologie, media și telecom), bunuri de consum, retail, mobilitate și ssistență medicală.

La 31 martie 2022, 11.001 angajați Endava ofereau servicii clienților din locații precum Australia, America de Nord, Singapore și Europa de Vest și centre de livrare din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Argentina, Columbia, Mexic, Uruguay și Venezuela”.

24 % din acțiunile Promateris, vândute către Pavăl Holding

0

Omul de afaceri Florin Pogonaru și Tudor Georgescu, CEO al companiei Promateris, producător român de ambalaje biodegradabile și compostabile, beneficiază de asistența firmei de avocatură Filip & Company în vânzarea a 24% din acțiuni către compania Pavăl Holding. Echipa Filip & Company, coordonată de Alexandru Bîrsan, i-a inclus pe Olga Niță (partener), Anca Bădescu (associate) și Rareș Crâșmaru (associate).

Alexandru Bîrsan(foto), partener Filip & Company: „Promateris este unul dintre campionii noștri locali în economia circulară, luptă cu schimbările climatice și este o poveste pur românească a unui grup de oameni foarte frumoși și inimoși. Intrarea Dedeman în acționariat este o continuare firească a unei povești de creștere excepționale și sunt convins că va fi una dintre investițiile lor cele mai bune. Noi ne bucurăm că am putut să ajutăm și le mulțumim clienților pentru încredere și buna colaborare – ca de obicei, a fost o experiență excelentă.”

Filip & Company reamintește că avocații firmei „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.

O treime dintre români se așteaptă ca prețurile la locuințe să scadă semnificativ până în primăvara anului 2023

0

Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, lansează un studiu despre felul în care românii percep piața imobiliară în prezent, acțiunile pe care le fac și estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Datele analizate au fost colectate în septembrie 2022 și sunt agregate de pe platformele Storia.ro și OLX Imobiliare.

Întrebați dacă își doresc să achiziționeze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenți au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da și nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuință în următorul an, iar alți 8% înclină spre nu.

Bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000  și 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 și 120.000 EUR și 8% depășesc 121.000 EUR.

Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziții imobiliare în ultimele 6 luni, pentru  aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenți a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluția diferă în funcție de buget. 44% dintre cei care sunt dispuși să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, față de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creșterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuințe de 91.000-120.000 EUR (30%) și cei de peste 121.000 EUR (31%).

Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebați care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menționat în proporție de 75% că scăderea prețului locuințelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanță se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) și creșterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăți perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% și de creșterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenți, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia. 

„În privința așteptării legate de evoluția prețurilor, e normal ca oamenii să își dorească o scădere a acestora. Sunt copleșiți de creșteri pe toate planurile și nu își mai doresc o creștere de preț și în cazul viitoarei lor locuințe, aceasta având și un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustați cu inflația) avem deja o scădere a prețurilor medii în imobiliare (practic prețurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflației), deci suntem pe perioada de corecție la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflația nu va afecta și piața construcțiilor, care are două componente principale: materialele și forța de muncă (manopera). Așteptările mele și ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creșterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a prețurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câștigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câștigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb prețurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenției imobiliare The Concept.

Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporție de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporție de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, față de 33% dintre respondenții care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a rămas același pentru 44% dintre respondenți, a scăzut pentru 33% și a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinței a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit.

„Faptul că peste jumătate dintre respondenții studiului Storia.ro doresc să achiziționeze o proprietate în următoarele 12 luni arată o cerere concretă, reală pentru locuințe în România, care alimentează în continuare noi dezvoltări imobiliare. Coroborat cu indicatorul de aproape 60% dintre respondenți care doresc să achiziționeze cu cash și nu cu credit, se confirmă încă o dată că piața românească este una atipică, la începutul dezvoltării ei. În acest moment, când dobânzile sunt sus, este benefic să existe atât de mult cash disponibil, pentru că dă combustibil pieței mai departe. Altfel, o piață imobiliară în care balanța ar înclina în mod copleșitor către credit ar fi foarte vulnerabilă în situații cum este cea actuală pe piața creditelor bancare”, a completat Daniel Tudor, reprezentant al agenției imobiliare The Concept.

În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni,  39% dintre participanți anticipează o scădere semnificativă a prețurilor, 27% – o ușoară scădere, în timp ce 9% se așteaptă să stagneze. Doar 8% se așteaptă la o creștere ușoară și 5% la una semnificativă. 12% declară că nu știu la ce să se aștepte. Cei care se așteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preț sunt respondenții cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creșterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%).

În următoarele 12 luni însă, proporția celor care se așteaptă ca prețurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă ușor. O ușoară creștere este estimată de 12% dintre respondenți, o creștere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%. Proporția celor care nu știu în ce direcție se vor îndrepta prețurile crește până la 18%. Pentru acest orizont de așteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care așteaptă scăderi semnificative, iar creșterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 euro (10%). 

„Luând în considerare creșterea costurilor de construcție, care încă nu s-au stabilizat, din păcate nu se poate discuta despre scăderi de prețuri ale locuințelor noi. În această perioadă, mulți clienți amână luarea unei decizii, în speranța unor prețuri mai accesibile. Momentan, în București prețurile apartamentelor în complexele rezidențiale noi sunt în stagnare, iar piața veche este direct influențată de evoluția pieței locuințelor noi. Pentru anul viitor, în contextul unei cereri ridicate de locuințe noi și a unui stoc nou în scădere din cauza  blocajului în procesul de emitere a PUZ-urilor de sector, nu preconizăm scăderi majore de preț, ci, cel mai probabil, anumite reglaje în cazul unor proiecte”, a declarat Despina Ponomarenco, președinta BUCHAREST REAL ESTATE CLUB (BREC).

Subiectele care influențează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – prețurile mai mari ale locuințelor, pentru 38% – creșterea dobânzilor la credite, pentru 36% – prețurile mai mari pentru coșul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condițiilor de creditare, în timp ce 8% menționează modificările din noul Cod Fiscal.

Cu privire la starea pieței imobiliare din România, 80% dintre respondenți cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară și tot atâția că e mai bine să amâne achiziția unei proprietăți. 

36% consideră că locuințele încă mai sunt accesibile și 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuințele accesibile, față de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR.

Percepția unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piață. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza prețurilor reale de tranzacționare, ca raport dintre prețul mediu per metru pătrat (mp) al locuințelor și salariul mediu net pe economie.

Senzația unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influențează și sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenții la piața imobiliară: îngrijorare, în proporție de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranța este menționată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% și indiferență 3%.     

„Sondajul ne confirmă că există diferențe semnificative între așteptările potențialilor cumpărători și preconizările dezvoltatorilor și ale altor profesioniști în imobiliare. Considerăm că observațiile de aici sunt un punct bun de pornire pentru o discuție mai amplă despre ce influențează prețul imobiliarelor și care sunt așteptările cumpărătorilor. Misiunea noastră e să înțelegem perspectiva tuturor, să le oferim o voce și să facilităm un dialog coerent care să aducă mai multă claritate într-o perioadă cu atât de mulți factori de luat în calcul”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro și OLX Imobiliare.

Activitățile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunțurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea știrilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenților și mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăților de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupați de știrile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuși să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% față de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR). 

Dintre cei care au completat chestionarul și au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 și 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câștigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei și 7% – între 7.501 – 9.000 lei.

Studiul a fost realizat prin chestionar online, aplicat în rândul a 1,041 respondenți care utilizează platformele Storia.ro și OLX Imobiliare, în luna septembrie 2022.