Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 288

Elon Musk oferă o lecție României

Radu Crăciun
-
0
Elon Musk oferă o lecție României

Vă spune ceva numele de SpaceX? Firma care produce rachetele care, după ce lansează sateliți, se întorc pe Pământ, aterizând cuminți în poziție pentru o nouă decolare. Sau Tesla? Firma care produce una dintre cele mai cunoscute (și scumpe!) mașini electrice. Sau PayPal? Sistemul de plăți online care a fost achiziționat de eBay în 2002 pentru 1,5 miliarde de dolari (și la care a renunțat în 2015). Toate au un tată comun. Un guru al antreprenoriatului și inovației, pe nume Elon Musk, care, cu o avere de peste 20 de miliarde de dolari, este al 52-lea cel mai bogat om al planetei.

Însă investitorii penalizează aroganța, suficiența și impredictibilitatea, indiferent de numele celui care le generează. Ultima comunicare a lui Elon Musk cu investitorii a fost considerată de mulți analiști și ziariști ca fiind bizară, iar de către alții – dezamăgitoare. Într-o abatere de la modul său tradițional de adresare către investitori, Musk i-a tratat pe câțiva dintre analiștii participanți cu aroganță, catalogându-le întrebările ca fiind plictisitoare, refuzând să răspundă sau oferind răspunsuri în doi peri. Culmea declarațiilor sale a fost atinsă în momentul în care a sfătuit investitorii să nu cumpere acțiuni Tesla dacă nu sunt capabili să tolereze volatilitatea lor. Cu alte cuvinte riscul, impredictibilitatea.

Efectul acestor declarații asupra prețului acțiunilor Tesla a fost imediat: minus 8%. Deci să ne înțelegem: nici bubulii, nici Guvernul Mondial, nici Grupul Bilderberg și nici Soros nu au prăbușit acțiunile Tesla. Ci modul catastrofal în care Musk a tratat investitorii și decizia acestora de a ajusta prețul astfel încât să reflecte în mod corect noul profil de risc al firmei Tesla: unul mai ridicat, care presupune o reducere adecvată a prețului. Cu cât riscul este mai ridicat, cu atât ajustarea prețului oferit este mai mare. Și viceversa.

Continue

Antreprenori, fonduri de investiții, instituții financiare: Atenție!!!

Iancu Guda
-
0
Antreprenori, fonduri de investiții, instituții financiare: Atenție!!!

DataBase-Final-Art-12

Peste 1.000 de oportunități de investiții în România!
În articolele anterioare am evidențiat o serie de provocări ale antreprenorilor care dezvoltă afaceri în România: creșterea costului de finanțare, spirala contagioasă a creditului comercial, interdependența dintre companii, volatilitatea veniturilor, deteriorarea comportamentului de plată, impredictibilitatea fiscală, dificultatea de a găsi forță de muncă, decelerarea creșterii economice din cauza temperării consumului, amplitudinea ciclurilor economice (trecerea de la o extremă la cealaltă de la perioada de expansiune la cea de recesiune etc.). Pe lângă acestea, unii dintre antreprenorii români se mai confruntă cu o mare problemă: cui lasă afacerile construite în peste două decenii de muncă?

Timpul a trecut implacabil și nu mai are răbdare cu oamenii! Prima generație de capitaliști români a ajuns la vârsta la care nu mai au energia și motivația să-și dezvolte mai departe afacerile construite în peste două decenii de muncă. Cei care au construit afaceri înainte de anul 2005 au trecut prin foarte multe: perioada brutală de tranziție din anii ’90 (marcată de hiperinflație, explozia dobanzilor, deprecierea accelerată a monedei naționale, accesul dificil la finanțare, cadrul juridic nepregătit pentru capitalismul competitiv), creșterea brutală a concurenței imediat după liberalizarea contului de capital și aderarea la Uniunea Europeană, impactul crizei financiare pe plan local (blocarea creditării, explozia dobânzilor, prăbușirea consumului și insolvențele clienților), programul foarte dur de austeritate din anul 2010 (reducerea veniturilor în sectorul public cu 25% și majorarea TVA la 24%), accesul din ce în ce mai dificil la resursa umană (din cauza efectelor emigrării, îmbătrânirii populației și sporului demografic negativ), concurenței dure din partea multinaționalelor active pe plan local și a importurilor (care au determina accentuarea fenomenului polarizării și concentrării veniturilor la vârf), dar, mai ales în ultimii ani, revoluții fiscale care au șubrezit încrederea într-un cadru predictibil și prietenos mediului de afaceri.

Mulți dintre antreprenorii români nu au rezistat acestor șocuri și au intrat în insolvență. Cei care s-au reinventat au devenit mai puternici. Totuși, în lipsa unei pasiuni efervescente și nebune, precum și a unui scop pentru un viitor al generațiilor viitoare, este foarte greu pentru mulți dintre acești antreprenori să continue să ducă această luptă. Cei aproape 30 de ani de capitalism au trecut implacabil, iar viața nu stă pe loc. Antreprenorii care au construit o companie și au ajuns la vârsta pensionării, se uită peste umăr să vadă cine vine din urmă, cine va moșteni afacerea de familie. Personal, mă întâlnesc deseori cu antreprenori seniori care nu au cui să lase afacerea, fie pentru că nu au moșteniori, sau aceștia există, dar nu doresc (ori nu sunt capabili) să preia responsabilitatea afacerii respective. În acest articol încerc să cuantific acest fenomen, care sunt provocările unui exit din aceste afaceri, precum și care ar fi impactul în economia națională dacă asistăm la un transfer cu succes al acestor afaceri!

Analizând situația financiară a tuturor companiilor active în Romania, constat următoarele:

1.    27.577 companii active în România au înregistrat o cifră de afaceri peste 1 mil EUR pe parcursul anului 2016, acestea generând venituri totale de 1.067 mld RON și concentrând aproape 85% din venitul tuturor companiilor active în România. Dintre acestea, 1330 nu mai sunt în activitate astăzi (DA, în mai puțin de un an am pierdut aproape 5% din companiilor nucleu active în România – voi analiza cauzele acestui fenomen în articolul următor

2.    Din cele 26.247 companii active cu venituri peste 1 mil EUR, 15.709 înregistrează cel puțin un deceniu de activitate, respectiv 9.934 sunt înființate înainte de anul 2000, în timp ce 5.775 sunt înființate între 2000-2005;

3.    Din cele 15.709 companii, 10.431sunt deținute de acționari persoane fizice cu domiciliul în România, aceștia fiind antreprenori români sau persoane din străinătate care au devenit rezidenți (din punct de vedere fiscal) în România;

4.   Din cele 10.431 companii dezvoltate de antreprenori români, 5.102 sunt deținute de un singur acționar, în timp ce 3.620 sunt deținute de doi acționari (majoritatea fiind soț și soție), însumând astfel 8.722 firme;

5.    Din cele 8.722 companii, 1.425 sunt deținute de unul sau doi acționari care au vârsta minimă de peste 60 ani, aceștia înregistrând o vârstă medie de 65 de ani.

Astfel, am identificat 1.425 de companii înființate înainte de anul 2005, care au înregistrat venituri peste 1 mil EUR pe parcursul anului 2016, cu maxim doi acționari care astazi au vârsta peste 60 de ani. Aceste companii înregistrează venituri totale de 32 mld RON, un nivel consolidat al EBITDA (eng. Earnings Before Interest and Tax = EBIT + Amortizare) de 10,5%, și valoareaza aproximativ 21,1 mld RON (găsești la finalul acestui articol detalii despre modalitatea de evaluare a acestor companii), aproape cât nivelul tuturor investițiilor străine direct în România în anul 2016 ! Tabelele și graficele următoare (de la 1 la 5) redau această analiză cascadată expusă anterior.

Care este profilul celor 1.425 de companii:

–          Distribuția regională este dispersată echilibrat în funcție de zona geografică unde este înregistrat sediul social, cu o ușoară concentrare în București, unde 20% dintre aceste companii au sediul social;

–          1.131 dintre aceste companii înregistrează venituri între 1-5 mil EUR pe parcursul anului 2016, în timp ce doar 13 au venituri peste 50 de mil EUR;

–          1.328 dintre acestea înregistrează un profit net pozitiv, pentru majoritatea (985) profitul fiind sub 10%

–          Primele zece sectoare de activitate concentrează 1.195 dintre aceste companii, jumătate dintre acestea fiind active în comerțul cu amănuntul, distribuție sau construcții (conform CAEN principal declarat).

–
 

Impactul acestor companii în economie – dublarea ISD (Investițiilor Străine Directe)

Cele 1.425 de companii înființate înainte de anul 2005, care au înregistrat venituri peste 1 mil EUR pe parcursul anului 2016, cu maxim doi acționari care au vârsta peste 60 de ani, înregistrează:

–          venituri totale de 32 mld RON și o margine de profitabilitate netă consolidată de 4,5%, în condițiile în care doar 7% dintre acestea înregistrează piederi;

–          un nivel consolidat al EBITDA (eng. Earnings Before Interest and Tax = EBIT + Amortizare) de 10,5%, reprezentând o aproximare fidelă a marginii de profitabilitate monetară din activitatea operațională (activitatea de bază desfășurată de companiile respective);

–          un număr total de 104.461 salariați la finalul anului 2016, în condițiile în care 86% dintre acestea raportează peste 10 salariați (a se vedea deosebirea comparativ cu majoritatea IMM-urilor active în România, unde 94% dintre companii înregistrează mai puțin de 10 locuri de muncă). Distribuția acestor companii în funcție de numărul locurilor de muncă este ilustrată în tabelul următor.

Numar Salariați Număr companii Total Salariați
Zero salariați 40 –
1 Salariat 9 9
2-5 salariați 44 165
6-10 salariați 112 909
11-50 salariați 686 18.635
+50 salariați 534 84.743
Total 1425 104.461

                               Sursa: ONRC, MFP, date prelucrate autor

Aceste companii valoarează aproximativ 21,1 mld RON, aplicând următoarea metodologie:

–          calcularea fluxului de numerar disponibil companiei (FCFF, eng. „Free Cash Flow to the Firm” pentru perioada 2017-2022) și valoarea terminală estimată în anul 2022 cu o rată perpetuă de creștere (SGR, eng. „Sustainable Growth Rate” de 3,5%)

–          actualizarea acestor fluxuri de numerar în prezent cu un cost mediu ponderat al capitalului de 15% (WACC, eng „Weighted Average Cost of Capital”)

–          scăderea datoriilor financiare către instituții de credit în valoare de aproape 3 mld RON

–          astfel, pentru eșantionul celor 1.425 de companii, rezultă o valoare medie a companiei de 14,8 mil RON, la o evaluare medie de 7 X EBITDA

Acționarii celor 1.425 de companii au acum peste 60 de ani și o vârstă medie de 65 de ani, aceștia fiind crescuți și educați într-un alt secol, obișnuit cu un mod diferit de a face afaceri. Pentru majoritatea dintre aceștia este foarte greu să facă trecerea de la un anumit model de business la unul nou, ceea ce creează probleme proprietarilor care nu știu să se replieze. Generațiile viitoare nu există, sau copii nu vor să preia afacerea părinților pentru a fi clonă acestora, existând deseori certuri și probleme în familie. Problema forței de muncă devine din ce în ce mai acută, iar acționarii acestor companii ar trebui să se gândească foarte serios la vânzarea afacerii în condițiile în care perioada aceasta (2018-2019) poate fi ultima ocazie, în condițiile în care viitorul business-ului devine mult mai incert din cauza apropierii cu pași repezi a unui nou moment de recesiune!

Dacă ar fi preluate, aceste companii valorează 21,1 mld RON, respectiv 4,5 mld EUR, aproape cât nivelul ISD (Investițiilor Străine Directe) în România pe parcursul anului 2017. 21,1 mld RON care se pot duce în economie (consum, investiții pentru retehnologizarea acestor companii, creșterea competitivității și a locurilor de muncă, dezvoltarea afacerilor prin creșterea veniturilor și a profiturilor, implicit taxe mai mari plătite către stat). Bani care, ulterior, se pot multiplica în economie și contribui la creșterea nivelului de trai al populației (salarii majorate în linie cu avansul productivității, nu pe credit și împovărarea generațiilor viitoare)!

Companiile românești, marile firme multinaționale, fondurile de investiții sinergetice sau financiare și diverși antreprenori ar trebuie să fie interesați de aceste companii. Motivul este simplu: extinderea afacerilor existente prin preluarea companiilor concurente duce la economii de scală (prețuri mai bune obținute de la furnizori) sau diferite sinergii (complementaritatea produselor și echipamentelor de producție, dedublicarea costurilor fixe și administrative, extinderea portofoliului de clienți către care se poate vinde o gamă extinsă de produse complementare). Finanțarea acestor achiziții s-ar putea realiza cu sprijinul lichidităților disponibile sau finanțărilor acordate de bănci!
Care sunt cauzele care îngreunează vânzarea acestor companii?

Cred că provocările care blochează preluarea acestor companii se referă atât la actualii antreprenori, posibilii investitori cât și contextul economic general din România. Astfel:

–          antreprenorii actuali au o vârstă înaintată, cu o mentalitate foarte bine formată și greu de schimbat, deseori rezistenți la schimbare și nu percept viteza de schimbare a lucrurilor (progresul tehnologic, viteza de circulație a informației, agresivitatea concurenței). De asemenea, cele două decenii petrecute în dezvoltarea afacerii, au format un bias emoțional foarte periculos de atașament emoțional (deseori, am auzit acești antreprenori vorbind despre afacerea lor precum propriul lor copil). Atașamentul emoțional alimentează o percepție greșită de supraevaluare a afacerii respective de către acționarii afectați de acest bias, așteptările antreprenorilor respectivi fiind mult peste valoarea fundamentală. Nu în ultimul rând, faptul că aceste persoane au reușit să conducă afacerea prin perioade foarte tulburi enunțate anterior (tranziția din anii ’90, criza financiară din 2008-2009, austeritatea din 2010-2011 și revoluția fiscală din ultimii ani), alimentează un efect de supraîncredere foarte periculos. Acești antreprenori au ajuns acum la o vârstă înaintată, și, din păcate pentru ei, și pentru orice om, timpul trece implacabil și nu mai are răbdare cu noi. Dacă nu încearcă să vândă afacerea în următorii doi ani la un preț corect, s-ar putea să vadă cum „le moare în brate” (intrarea în insolvență) „propriul copil” (compania lor mult iubită);

–          reticența investitorilor de a plăti foarte mult pentru o companie activă într-o țara precum România, unde nu au autostrari, forță de muncă este mai scumpă și mai greu de găsit (deși, paradoxal, aceasta este mai puțin educată!), predictibilitatea fiscală și juridică este foarte redusă, birocrația, corupția și economia subterană sunt la un nivel foarte ridicat, piața financiară nu este dezvoltată și intermedierea financiară este modestă și, nu în ultimul rând, amplitudinea ciclurilor economice este foarte mare (trecerea abruptă de la perioada de expansiune la cea de recesiune). Nu avem nevoie decât de stabilitate fiscală și reforme structurale în educație, sănătate, infrastructură și debirocratizarea structurilor fiscale și autorităților statului! Miza este foarte mare: dublarea investițiile străine directe în România și creșterea semnificativă a nivelul de trăi pentru noi și generațiile viitoare!

Așa cum am remarcat în această analiză, în mai puțin de un an am pierdut aproape 5% din companiile care înregistrează venituri peste 1 mil EUR.  În articolul următor, voi analiza cauzele acestui fenomen, de ce au eșuat aceste companii. Până atunci, nu uita: Timpul are răbdare cu oamenii care îl respectă și știu cum să-l folosească cu înțelepciune. Pe curând!

ARTICOLUL EXPUNE OPINIA PREȘEDINTELUI AAFBR, IANCU GUDA ȘI ESTE PRELUAT DE PE http://iancuguda.ro.

Către ce ne conduc ei?

Daniel Apostol
-
0
Către ce ne conduc ei?

Iată-ne la jumătate de an. Un an care se presupune a fi unul „de glorie”. Pe de o parte, pentru că trebuia să sărbătorim Centenarul României. Pe de altă parte, pentru că, după 3 ani de creștere continuă, record european, România trebuia să fi acumulat destulă energie pentru a-și transforma creșterea în dezvoltare economică.
Ne uităm în jur și nu înțelegem: sărbătorirea Centenarului e mai mult decât timidă, deși noi românii nu am spune că nu ne pricepem să petrecem. Stângăcia instituțională în a celebra suta de ani de unitate românească se manifestă în ansamblu, de la vârful Președinției și Guvernului, coborând în adâncul societății până la primari de comune, directori de școli sătești, consilieri locali din orașe pitice, oameni simpli de pe stradă. Modestia proiectelor propuse a fi scenele Centenarului arată de fapt modestia spirituală a societății în întregimea ei.
Ne uităm în jur și nu înțelegem nici de ce, după ani de creștere economică record, nu se vede nimic: aceleași drumuri învechite, aceleași autostrăzi absente, aceleași spitale mucegăite, aceleași școli nezugrăvite, aceleași gospodării cu haznaua pitită în spatele casei, prin vie, prin porumb sau printre pomi. Aceeași sărăcie a trupului, dar și a minții. Unele centre urbane, pline de viață „occidentală” și împinse din spate de tehnologie, cercetare, inovare, antreprenoriat și ambiție de vârstă crudă – puține la număr – se îndepărtează din ce în ce mai mult de satele țării, care rămân și mai mult în urmă, domicilii „forțate” ale bătrânilor care sprijină fantomatic ulucile ulițelor, privind cu disperare spre telefonul ce nu mai sună aducându-le vești de la tinerii pribegi prin economia globală.
De aproape 30 de ani România speră să se emancipeze european. Politicienii ce se perindă prin scaunele puterii ne promit de aproape 3 decade o viață mai bună. Spre ce ne conduc ei? Care este obiectivul național? Ce vrem să fim și unde vrem să ajungem? Prognozele pesimiste arată că peste 10 ani vom fi cam 16 milioane din cele 20 ce ne pretindem a fi azi, din care cam 8 milioane se vor regăsi între granițele Uniunii Europene fără a se mai regăsi și între granițele românești. Vom fi, așadar, doar 8-10 milioane de localnici? Cam ca o Bulgarie care va locui în România? În ce condiții vom trăi, oare? Debandada managerială și gâlceava politică de azi prevestesc haosul de mâine. Spre ce ne conduc ei? Pot oare să ne răspundă? Avem nevoie să știm!

România are peste 4 milioane de ambasadori în toată lumea

Corina Cimpoca
-
0
România are peste 4 milioane de ambasadori în toată lumea

Peste 4 milioane de români sunt plecați în afara țării. De-a lungul istoriei recente a țării, multe momente au determinat migrarea unui număr mare de români: începând din perioada comunistă, continuând cu perioada de deschidere a granițelor României, după Revoluția din 1989, apoi mineriadele. Și, mai recent, perioada de criză economică, dar și dezamăgirile și neîncrederea în direcția în care merge țara.
Milioanele de români plecați au devenit veritabili ambasadori ai României, împrăștiați în toate colțurile lumii, povestind cu pasiune străinilor despre locurile și lucrurile frumoase care pot fi văzute în România, ori îmbiindu-i să încerce produsele românești.

98% dintre românii plecați peste graniță le
recomandă prietenilor lor să viziteze România

Mulți dintre românii plecați peste hotare se întorc în țară de sărbători. O mare parte dintre aceștia aduc cu ei și noii prieteni sau familiile formate în țările de adopție, pentru a petrece românește și a vizita cele mai frumoase locuri din țară.
98% dintre românii din diaspora își îndeamnă noile cunoștințe din țările de adopție să viziteze România, conform unui studiu realizat de MKOR Consulting în comunitățile de români din peste 60 de țări.
Întrebați ce destinații le recomandă prietenilor lor străini să viziteze, respondenților studiului MKOR le-a fost dificil să se oprească la un singur loc. Așa au ajuns să menționeze peste 70 de destinații și obiective, de la orașe, la stațiuni, trasee montane și plajele litoralului românesc, până la obiective turistice naturale, culturale și istorice.
„Sunt atât de multe! Le-aș propune un tur al țării care să acopere atât orașele, precum Cluj, Sibiu, Sighișoara, Brașov, Timișoara, Oradea, dar și munții (pe jos sau cu mijloc de transport). În plus, i-aș mai trimite în Maramureș, unde datinile ies foarte bine în evidență. Aș mai ieși cu ei la un grătar de 1 mai pentru aroma unică a mititeilor cu muștar” — Edgar, Canada.
Zonele de munte sunt destinațiile pe care cea mai mare parte a românilor din diaspora le recomandă cunoștințelor din străinătate. 39% dintre ambasadorii turismului românesc îi îndrumă pe aceștia să viziteze stațiunile și traseele montane, cele mai frecvent menționate fiind obiectivele de pe Valea Prahovei.
Aproape un sfert (23%) dintre cei ce trăiesc în afara țării le povestesc prietenilor lor despre frumusețile Transilvaniei, îmbiindu-i astfel să o viziteze.Top-Destinatii-Recomandate-Strainilor

Continue

Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei

Florin Antonescu
-
0
Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Naţională a României (BNR), Asiciaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) şi România Durabilă, a organizat a doua ediție a Forumului Financiar “Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei”. În Aula Magna a ASE şi ulterior, ca parte pronunţat aplicativă a evenimentului, în workshop-ul găzduit de sala „Virgil Madgearu”, s-au reunit şi s-au exprimat voci cu autoritate într-un ansamblu de domenii ale temei analizate: reglementare, supraveghere, bănci, investitori în piața de capital, antreprenori, societăți de investiții financiare, de asigurări și fonduri de pensii din România.

Pietele financiare in dezbatere

Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, moderatorul reuniunii plenare, a reamintit că „dezbaterea actuală este o continuare a celei organizate în anul 2014 și își propune, și de această dată, să faciliteze deschiderea și promovarea unor discuții interactive între factorii de decizie, jucătorii din piața financiară și mediul de afaceri ca principal beneficiar al unei finanțări eficiente, generatoare de dezvoltare economică”. Totodată, a încadrat această reuniune în ansamblul dezbaterilor derulate de ASPES, în parteneriat cu Economistul, AGER, AFER – Asociaţia Facultăţilor de Economie din România, România Durabilă, în principalele zone economice şi academice ale ţării pentru definirea unui model românesc de dezvoltare economico-socială la trecerea în al doilea deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană, cu deschidere către orizontul 2030. „România a înregistrat creşteri în această perioadă, însă nu se dezvoltă. Este momentul trecerii de la dezbateri generale la concentrarea ideilor şi la găsirea de soluţii, în cazul tematicii de faţă, pentru a asigura o mai bună finanţare a economiei”, a subliniat dr. ec. Constantin Boștină. Prof. univ. dr. Dalina Dumitrescu, prorector al ASE, a transmis mesajul rectorului ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, reliefând valoarea de „eveniment deosebit a forumului, prin reunirea unor profesionişti de prim rang ai domeniului financiar, care îşi prezintă punctele de vedere pe teme cheie de un deosebit interes”.

Constantin Bostina, Dalina Dumitrescu, Mugur Isarescu, Leonardo Badea
Constantin Bostina, Dalina Dumitrescu, Mugur Isarescu, Leonardo Badea

IMG_7532

Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a evidenţiat la rândul său responsabilitatea profesioniştilor în economie pentru analize economice şi financiare şi pentru transmiterea de mesaje bazate pe realitate.

În plenul forumului au susţinut expuneri Leonardo Badea – președintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Grațian Ghețea – președintele CEC Bank, Alexandru Petrescu – director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. Au fost abordate subiecte precum finanțarea economiei  românești prin mobilizarea mai bună a resurselor interne; consolidarea încrederii în instituțiile de finanțare a economiei; beneficiile pentru mediul de afaceri din partea unei finanțări eficiente; supravegherea bancară, banca centrală și băncile comerciale; soliditatea și eficiența sistemului bancar cu provocările și perspectivele aferente; piețele de capital din România și din UE.

Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM
Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

În opinia lui Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, pentru reuşită în finanţarea economiei este nevoie de „echilibru şi omogenitate”. Fondul însuşi se află într-un moment al revenirii la scopul pentru care a fost creat, acela de a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, îndeplinind „un rol între cei care vor finanţare şi cei care finanţează”. Ca tendinţă în această direcţie la nivel european, a enunţat „tranziţia de la scrisoarea de garanţie la adresabilitatea sectorială, context în care pot să se creeze programe speciale pentru creşterea efervescenţei dezvoltării în anumite sectoare”. În acelaşi timp, directorul general al fondului destinat IMM-urilor a reamintit dezideratul nominalizării României la statutul de membru deplin al OECD, cu „beneficii multiple pentru sectorul financiar-bancar”.

Forum ASPES

Forumul a continuat cu un workshop având între provocările de idei supuse dialogului „piața de capital, fondurile de investiții, asigurările și fondurile de pensii: cum pot ele să contribuie la finanțarea economiei românești? Supravegherea prudențială, între noile reglementări ale Uniunii Europene și nevoile de finanțare a economiei”. Dezbaterea a fost moderată de Mircea Ursache, vicepreședintele ASF. Şi-au susţinut punctele de vedere Cornel Coca Constantinescu – vicepreședinte al ASF pentru sectorul Asigurări-Reasigurări, Radu Crăciun – președinte și director general al BCR Pensii Private, Lucian Anghel – președintele Bursei de Valori București, CEO BCR Pensii, Radu Hanga – președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, Septimiu Stoica – Președintele BRM – Bursa Română de Mărfuri.

 

Fotografii de Cornel Constantin

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, două premii I la New York

Florin Antonescu
-
0
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, două premii I la New York

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti a obţinut două premii I la marea întrecere mondială a firmelor de exerciţiu Virtual Enterprise International Trade Show, 2018, New York, SUA.

Conceptul didactic „Firma de exerciţiu“ se bazează pe învăţarea prin practică, prin faptul că este un model de simulare a proceselor interne desfăşurate într-o firmă reală şi a relaţiilor sale cu alte firme şi instituţii. „Firma de exerciţiu“ reprezintă, pe de o parte, o metodă interactivă de învăţare ce asigură premisele dezvoltării spiritului antreprenorial al elevilor, iar pe de alta parte, este o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii optime pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională. Rolul firmelor de exerciţiu este acela de a dezvolta competenţele de antreprenoriat dinamic elevilor asemănător unui mediu concurenţial real, în plină formare.

Implementarea conceptului de „Firmă de exerciţiu” in demesul educational asigură premisele creării tipului de întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un nou produs sau serviciu, să descopere o nouă cale de distribuţie.

Obiectivul general al învăţării prin „Firma de exerciţiu” urmăreşte  dezvoltarea spiritului antreprenorial prin simularea operaţiunilor şi proceselor economice specifice mediului real de afaceri și dezvoltarea de competenţe şi aptitudini necesare unui întreprinzător dinamic: creativitate, gândire critică, rezolvare de probleme, luare de decizii, asumare de responsabilităţi, lucru în echipă, iniţiativă, perseverenţă, autoorganizarea şi autoevaluarea resurselor individuale, flexibilitate.
Activităţile desfăşurate în firmele de exerciţiu sunt identice cu cele din firmele reale, utilizând aceleaşi proceduri economice ca într-o firmă reală, dar cu bani şi mărfuri virtuale, în conformitate cu practica şi legile specifice economiei naţionale. Fiecare firmă de exerciţiu se concentrează pe situaţii reale sau pe baza unui cadru antreprenorial, într-un domeniu economic bine precizat. Participanţii îşi desfăşoară activitatea într-o atmosferă productivă reală şi învaţă să îndeplinească sarcinile primite, fiecare decizie luată  oferind situaţii de învăţare. „Firma de exerciţiu” devine astfel o „firmă de învăţare” pe baza principiului învăţării după un model.

Metoda didactică „Firma de exerciţiu” reprezintă un mijloc de predare multidisciplinar în care cunoştinţele de cultură generală se îmbină cu cele de management, contabilitate şi marketing, făcând posibilă dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale elevilor prin experimentare (Learning by doing). Fiind o metodă practică de integrare a cunoştinţelor acumulate de elevi la diverse discipline de specialitate şi de cultură generală, procesul de invăţare prin „Firma de exerciţiu” asigură dobândirea de abilităţi antreprenoriale, perfecţionarea comportamentelor personale şi identificarea potenţialului propriu. Instruirea elevilor în firma de exerciţiu oferă competenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional, determinând o verificare practică şi o aprofundare a cunoştinţelor dobândite în anii de studiu. Dimensiunea extracurriculară a „Firmei de exercițiu” se realizează prin activitățile de învățare, desfășurate în afara curriculum-ului național, prin participarea la târgurile firmelor de exercițiu, organizate la nivel național și internațional.

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București a participat, şi în acest an, la competițiile organizate în cadrul prestigiosului eveniment Virtual Enterprise International Trade Show, 2018, New York, SUA, cu o delegație formată din 12 elevi şi 3 cadre didactice, coordonatori de „Firme de exerciţiu“. Din delegaţie au mai făcut parte elevi şi cadre didactice de la Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă”. Pe  întreaga perioadă a deplasării s-a urmărit punerea în aplicare a obiectivelor propuse în cadrul proiectului educaţional „Din şcoală în viaţă prin Firma de exerciţiu”, al cărui coordonator este prof. Roxana Carmen Ionescu, director al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti. Principalele obiective ale proiectului au fost: dezvoltarea spiritului antreprenorial, familiarizarea elevilor cu activitățile specifice derulării afacerilor cu partenerii „Firmelor de exercițiu” străine în cadrul manifestărilor expoziționale, formarea de priceperi și deprinderi în domeniul afacerilor, perfecţionarea limbajului de afaceri în limbi străine, stimularea creativităţii elevilor, responsabilizarea, motivarea celor cu rezultate deosebite în practica firmelor de exerciţiu, stabilirea de parteneriate cu şcoli similare din SUA şi din alte ţări participante la manifestarea expoziţională.

Cea de a XXII-a ediţie a Târgului Internaţional al Firmelor de Exerciţiu,  intitulată „Youth Business Summit New York 2018”, a avut sloganul “Join future business leaders and entrepreneurs for a one-of-a-kind global business convention” şi s-a desfăşurat sub patronajul U.S. Network of Virtual Entreprises &  Merrill Lynch, în colaborare cu Working in Support of Education (W!SE) şi New York City Department of Education (DOE). Acest eveniment a reunit 105 firme de exerciţiu din 8 ţări şi 13 state din SUA, fapt ce denotă notorietatea şi anvergura la care se desfăşoară an de an. România a fost prezentă cu o firmă de exerciţiu de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. De-a lungul unei săptămâni dinamice, s-au desfăşurat două competiții: „Global Business Challenge” şi „International Trade Show”, în cadrul cărora elevi din întreaga lume şi-au demonstrat cunoștințele, priceperile şi deprinderile acumulate şi formate în cadrul firmelor de exerciţiu pe parcursul anului şcolar. La eveniment au participat personalităţi marcante  din lumea afacerilor: Charlotte Frank, director McGraw-Hill Financial şi Ben Kassoy, redactor-şef al DoSomething.org, Organizarea evenimentului a fost susţinută de 20 de sponsori de renume, dintre care amintim Fed EX, HSBC, Dale Carnegie, New York Life Fundation, Capital One.

Colegiul Economic Virgil Madgearu
Colegiul Economic Virgil Madgearu

 

Unul dintre evenimentele cele mai importante din lume pentru elevii care doresc să lucreze în domeniul afacerilor este „Global Business Challenge”, care a ajuns la a XII-a ediţie, desfăşurată pe 16 aprilie 2018. Anul acesta, competiţia s-a axat pe analizarea unui studiu de caz de afaceri referitor la compania producătoare de jocuri virtuale “Pokemon GO”. Echipele au avut rolul de consultant pentru managerul departamentului de marketing al firmei producătoare de jocuri virtuale „Niantic Inc” şi sarcina de a realiza o strategie menită să asigure promovarea produsului Pokemon Go pe pieţele mondiale. “Global Business Challenge” a reunit 269 de elevi din Austria, Belgia, Brazilia, Indonezia, Republica Bermuda, Germania, Bulgaria, România, SUA şi s-a desfăşurat în două runde: runda preliminară cu 36 de echipe din care au fost selectate 26 de echipe pentru runda finală, soldată cu 4 echipe de top. Competiţia le-a oferit elevilor oportunitatea să lucreze într-o echipă multinaţională, pentru a se pregăti şi a acumula experienţă în analizarea economiei globale, să evalueze oportunităţile şi riscurile unei afaceri, să-şi formeze şi să-şi exerseze competenţe de întelegere a operaţiunilor comerciale şi de negociere în afaceri şi mai ales să-şi consolideze deprinderile muncii în echipă.

La această competiţie, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti a participat cu 12 elevi: Drăghici Diana Elena, Antonescu Carol Mihai, Jianu Andrei, Petre Denisa Andreea, Dima Luiza Denisa,Vasilescu Mihnea, Gonţilă Andreea, Haţăgan Alexandru, Datcu Melissa Cristina, Dirinea Ioana Denisa, Norocel Andrei Dragoş, Dumitraşcu Silviu Albert şi cu 2 profesori coordonatori: prof. Mariana Georgeta Ciobanu, prof. Florina Voicu. Eleva Datcu Melissa Cristina s-a calificat în finala concursului şi după evaluare a ocupat locul I.

Competiţia „International Trade Show” a avut secţiunile Best Booth, Best Sales Pitch, Best Catalog, Best Website. În cadrul acesteia, elevii Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti au participat cu firma de exercţiu FE „Traveling Around The World” SRL – agenţie de turism. Firma a fost reprezentată de elevii: Drăghici Diana Elena, Antonescu Carol MihaiI, Jianu Andrei, Petre Denisa Andreea, Dima Luiza Denisa,Vasilescu Mihnea, Gonţilă Andreea, Haţăgan Alexandru, Datcu Melissa Cristina, Dirinea Ioana Denisa, Norocel Andrei Dragoş, Dumitraşcu Silviu Albert, coordonaţi de prof. Mariana Georgeta Ciobanu, prof. Roxana Carmen Ionescu, prof. Florina Voicu. Echipa a obţinut premiul I – Gold la secţiunea “Best Booth”.

Pe perioada competiţiilor, au avut loc întâlniri de lucru cu organizatorii Târgului: Iris Blanc, director executiv, fondator al Virtual Enterprises International SUA, Nick Chapman, director al programului naţional, Tyler Fugazzie, manager în marketing şi comunicare, Susan Chan, manager în organizarea de evenimente naţionale şi cu numeroase cadre didactice din SUA şi din ţările participante.

Domunul ministru consilier Călin Radu Ancuţa a discutat cu delegaţia de elevi şi cadre didactice despre proiectele virtuale de promovare comercială. Întrevederea a avut loc pe 18 aprilie 2018 la sediul Consulatului General al României din New York, prilej cu care delgaţia noastră s-a bucurat de o deosebită atenţie din partea oficialităţilor române.

Complexitatea fenomenului educaţional şi diversitatea competenţelor şi provocărilor cărora elevii trebuie să le facă faţă, problema raportului cultură generală-cultură de specialitate la nivelul învăţământului şi problema asigurării unei apropieri a şcolii de viaţa reală determină necesitatea  consolidării caracterului interdisciplinar al conţinutului invăţământului şi prin aplicarea metodelor didactice novative precum „Firma de exerciţiu”.

Prin rezultatele obţinute, elevii Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti au dovedit că deţin reale calităţi de manageri în domeniile marketing, negociere, comercial, financiar-contabil şi resurse umane, dobândite în cadrul orelor de “Firmă de exerciţiu”, că au abilităţile şi competenţele de comunicare în mai multe limbi străine, precum şi aptitudini de negociere şi realizare a tranzacţiilor comerciale. Spiritul antreprenorial, creativitatea şi promovarea unei idei sau a unui produs românesc sunt dovezi certe ale dimensiunii formative a învăţământului economic de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București.

Roxana Carmen Ionescu

Prof. Roxana Carmen Ionescu

Director, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București

INS: Numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a majorat cu 10,3%

Economistul
-
0
INS: Numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a majorat cu 10,3%

Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele patru luni din 2018 a fost de 11.852, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2017, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.

Potrivit sursei citate, au fost înregistrate creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+394 autorizații), Sud-Vest Oltenia (+254), Sud-Muntenia (+246), Nord-Est (+114), Sud-Est (+65) și Centru (+54). Scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-14 autorizatii) și București-Ilfov (-5), potrivit Agerpres.

De asemenea, datele INS arată că în luna aprilie 2018 s-au eliberat 3.735 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 60,3% sunt pentru zona rurală.

Conform INS, în luna aprilie 2018, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+408 autorizații), creștere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+125 autorizații), Sud-Muntenia (+88), Sud-Est (+74), Nord-Est (+67), Sud-Vest Oltenia (+55) și Centru (+24). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (-17 autorizații) și Nord-Vest (-8).

Analiză asupra prețurilor gazelor naturale

Economistul
-
0
Analiză asupra prețurilor gazelor naturale

România a înregistrat, în semestrul doi din 2017, cel mai mic preț mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,1 euro per 100 kWh), tariful fiind puțin sub jumatate din pretul mediu din UE 28 (6,3 euro per 100 kWh), conform datelor publicate pe 30 mai de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

La nivelul UE, taxele si cotizațiile au reprezentat peste un sfert (27%) din prețul gazelor pentru consumatorii casnici, potrivit Bursa. Și la energia electrică destinată populației, România se situează printre țările cu prețuri scăzute în UE, cu un tarif de 12,9 euro pentru 100 de kWh. Cele mai ridicate prețuri se înregistrează în Germania (30,5 euro pentru 100 de kWh), Danemarca (30,1 euro pentru 100 de kWh) și Belgia (28,8 euro pentru 100 de kWh).

La nivelul UE, în perioada cuprinsă între semestrul doi din 2016 și semestrul doi din 2017, prețul la energia electrică destinată populației a scăzut cu 0,2%, la 20,5 euro, pentru 100 de kWh.

Prețul certificatelor de CO2 s-a dublat

Economistul
-
0
Prețul certificatelor de CO2 s-a dublat

În condițiile în care cotațiile certificatelor de emisii de dioxid de carbon au crescut dramatic, Complexul Energetic Oltenia, companie care este obligată să le cumpere pentru a putea produce energie, va fi obligată să plătească mai mult, potrivit Economica.net.

Prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon s-a dublat, pe piața secundară, de la începutul anului până acum. Astfel, potrivit datelor de pe platforma EEX (European Energy Exchange), pe piața secundară un certificat de emisii se tranzacționează acum cu 16 euro, față de 8 euro la începutul anului. Situația pune presiune pe Complexul Energetic Oltenia, unul dintre primii doi producători de energie electrică din România, alături de Hidroelectrica.

Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei. CEO are o capacitate totală instalată de 3.240 MW, operând 11 grupuri în termocentralele Turceni, Rovinari, Isalnița și Craiova 2. Compania și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare sumă urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari.

Resțantele la creditele în lei s-au micșorat în aprilie

Economistul
-
0
Resțantele la creditele în lei s-au micșorat în aprilie

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna aprilie 2018, se cifrează la 5,22 miliarde de lei, în scădere cu 1% față de suma raportată în martie 2018, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,47%, la 4,21 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

De asemenea, totalul creditelor în lei atingea, în aprilie, 152,94 miliarde de lei (cu 1,38% peste valoarea din luna precedentă), din care 63,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 85,58 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație. Creditele în valută totalizau 88,16 miliarde echivalent lei în aprilie 2018 (cu 0,36% mai puțin față de martie 2018), din care 44,89 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 40,23 miliarde de lei credite luate de populație.

În același timp, bucureștenii aveau, la finele lunii aprilie, credite în lei restante în suma de 1,85 miliarde de lei și în valută de 2 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 55,35 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,94 miliarde de lei.

INS: Managerii preconizează creșteri în domeniile economiei

Economistul
-
0
INS: Managerii preconizează creșteri în domeniile economiei

Managerii estimează o creștere a activității în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și servicii, precum și o creștere a prețurilor în construcții și în comerțul cu amănuntul, potrivit Tendințelor în evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2018, publicate marți de Institutul Național de Statistică.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +14%), conform datelor centralizate de Agerpres. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendință de creștere accentuată (sold conjunctural +47%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se va înregistra scădere (sold conjunctural -27%), potrivit sursei citate.

În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere moderată (sold conjunctural +7%).

Bugetul UE: Sectoarele culturale si creative/ Programul Erasmus/ Justiție, drepturi și valori europene/ Lupta împotriva fraudei

Economistul
-
0
Bugetul UE: Sectoarele culturale si creative/ Programul Erasmus/ Justiție, drepturi și valori europene/ Lupta împotriva fraudei

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).

30/05/2018

Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde euro, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde euro. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane euro pe o perioadă de 7 ani. De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale pe care le-am formulat în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție ulterioare: ce fel de Uniune Europeană ne dorim, cum o vom construi și cum vom plăti pentru această construcție? Ambițiile noastre de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: avem nevoie de finanțare din partea UE pentru a ne adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților noastre și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Europa dorește să sporească autonomia persoanelor. Ne demonstrăm angajamentele prin fapte. Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.” 

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este o valoare fundamentală și, prin urmare, este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”. Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu celelalte componente ale Pilonului european al drepturilor sociale și va permite o mai bună coordonare a investițiilor în domeniul sănătății. De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Prin propunerea de astăzi pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, ne asigurăm că putem oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept. 
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene. În același timp, trebuie să sprijinim statele membre în efortul nostru comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul nostru comun de justiție.”

1. Un Fond social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni:

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

  • Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;
  • Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;
  • Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;
  • Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane euro pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.

Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului. Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce. De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.

Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe. În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în prezent în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.

Etape următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar fi în măsură să pună în aplicare noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.

A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

Propunerile referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018. Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, adoptată la 29 mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Complexul Energetic Oltenia și-a programat pentru acest an investiții de 810 milioane de lei

Economistul
-
0
Complexul Energetic Oltenia și-a programat pentru acest an investiții de 810 milioane de lei

Complexul Energetic Oltenia și-a planificat pentru acest an un buget de investiții de 810 milioane de lei, cea mai mare suma urmând să fie alocată pentru centrala Rovinari, potrivit datelor postate pe site-ul companiei.

Astfel, din suma totală, pentru sucursala Rovinari se vor cheltui 370 de milioane de lei, pentru Turceni – 112 milioane de lei și pentru Isalnita – 62 de milioane de lei. La sucursala Craiova II se vor investi 52 de milioane de lei, iar la Direcția Minieră, 202 milioane de lei, conform datelor centralizate de Agerpres.

În același timp, reprezentanții CE Oltenia mai precizează că fondurile alocate din surse proprii pentru investiții au fost în continuă creștere, de la 345 de milioane de lei în 2013, la 473 milioane de lei în 2017. Complexul Energetic Oltenia a obținut anul trecut un profit net de 180,8 milioane de lei, față de o pierdere netă de 139,8 milioane de lei din anul 2016. Cifra de afaceri a fost de 2,9 miliarde de lei, în creștere cu 30% față de valoarea indicatorului din anul precedent, 2,2 miliarde de lei.

MF: Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii

Economistul
-
0
MF: Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii

Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii, acest subiect nefiind discutat în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni, precizează, vineri, reprezentanții Ministerului Finanțelor, conform Agerpres. Potrivit acestora, oficialii români vor prezenta, în perioada următoare, rezultatul evaluării Pilonului II de pensii administrate privat. „Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la ‘intenția Guvernului de a inversa reforma sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii’, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări: Raportul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisie europene, n.r.), în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor europeni asupra discuțiilor de pe agendă. În acest sens, afirmația „Guvernul are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” este o apreciere subiectivă”, afirmă reprezentanții de la Finanțe.

De asemenea, discuția referitoare la Pilonul II de pensii a reapărut în spațiul public după ce Programul legislativ 2018 pentru perioada mai – decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propunea o contribuție a angajatului, în suma fixa, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual pana la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). Reacțiile nu au întârziat să apară, cele mai importante organizații din mediul de afaceri solicitând menținerea Pilonului II.

Forumul național al IMM-urilor

Florin Antonescu
-
0
Forumul național al IMM-urilor

În organizarea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, s-au desfăşurat a XXVI-a ediţie a Forumului național al IMM-urilor și Ziua Întreprinzătorilor. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida Cluj Innovation Days şi a avut ca temă “Economia inteligentă”. Dezbaterile au avut ca teme: „Politici inteligente pentru IMM-uri/ Smart policies for SME’s”, „Finanțare inteligentă pentru IMM-uri/ Smart money for smart SME’s”, „Resursele umane – realitate și perspective/ Smart HR”. Speakeri au fost: Florin Jianu –  președinte CNIPMMR, Cosmin Marinescu – consilier prezidențial la Departamentul politici economice și sociale, Hans G. Klemm – ambasadorul SUA la Bucucreşti, Emil Boc – primarul municipiului Cluj-Napoca, Adrian Panait – Director la Direcţia antreprenoriat şi programe pentru IMM a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Augustin Feneșan – președintele APM Cluj.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a subliniat: “Trebuie să acordăm o atenție deosebită elementelor care au o influență negativă asupra activității IMM-urilor, și aici vorbim despre birocrație, evoluția cadrului legislativ, corupția sau predictibilitatea redusă a mediului de afaceri. Pentru toate acestea, CNIPMMR vine cu soluții, așteptând un răspuns pentru rezoluția pe care o adoptăm împreună cu antreprenorii de astăzi”. Ca soluții a enumerat: „Iniţierea unui Program REFIT de simplificare a cadrului legislativ din România, respectarea principiilor reglementării inteligente, programe de susținere a internaționalizării IMM-urilor”. De asemenea, a accentuat „că trebuie să ținem cont de următoarele trei priorități importante: «România reprofesionalizată Hai acasă» – program de readucere a diasporei, pașaportul de export – instrument suport pentru inernaționalizarea afacerii și voucherele pentru digitalizarea IMM-urilor”. Totodată, a reiterat „propunerea CNIPMMR de a susține antreprenoriatul ca tema de țară a preluării președinției Comisiei Europene în anul 2019.”

Ziua Europeană a Parcurilor, marcată în Călimani, la Șaru Dornei

Florin Antonescu
-
0
Ziua Europeană a Parcurilor, marcată în Călimani, la Șaru Dornei

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a marcat Ziua Europeană a Parcurilor (24 mai) printr-un eveniment organizat la Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani din localitatea Șaru Dornei, județul Suceava, cu tema ”Moșternire culturală: este în natura noastră”, vizând „consolidarea legăturii dintre moștenirea naturală prin ariile naturale protejate și identitatea culturală”. Au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, reprezentanți ai 24 de administrații de parcuri naționale și naturale, ai Consiliului Județean Suceava, ai autorităților publice locale (foto Romsilva). Fiecare parc național sau natural a expus, la Administrația Parcului Național Călimani, un stand propriu cu imagini și produse tradiționale specifice comunităților locale. Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de aproape 850 de mii de hectare, din care peste 580 de mii de hectare păduri, 175 de mii de hectare aflându-se în zone de protecție strictă sau integrală.

Ziua Europeană a Parcurilor este sărbătorită din 1999, la inițiativa Federației Europene a Parcurilor Europarc, in cinstea datei de 24 mai 1909, când au fost înființate primele parcuri naționale din Europa, în Suedia. În România, primul parc național a fost înființat în 1935: Parcul Național Retezat. Actualmente în ţara noastră există 29 de parcuri naționale și naturale.

Creștere industrială mai slabă în aprilie decât în martie

Florin Antonescu
-
0
Creștere industrială mai slabă în aprilie decât în martie

 

Barometrul realizat lunar de IRSOP şi de SNSPA (Facultatea de Management) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată o încetinire vizibilă a activităţii în aprilie, când “creșterea puternică din martie n-a putut fi susținută”. Pe indicatori, situaţia se prezintă astfel:

“Producţia – Volumul producţiei a coborât de la 65 de puncte în martie la 60 în aprilie. Totuși, volumul activității din primele patru luni ale anului rămâne ceva mai ridicat decât volumul din perioada similară a anului trecut. Stocurile au urcat de la 46 la 50, probabil pe seama activității mai ridicate din luna martie. Va fi interesant de văzut în ce direcție vor evolua stocurile în luna mai – scad, cresc sau rămân la fel. Ideal ar fi ca stocurile să nu crească atunci când comenzile scad.

Cererea – Comenzile noi au scăzut de la 63 la 59. E vorba de toate comenzile noi, indiferent dacă sunt interne sau externe. Pentru creșterea activității, scăderea comenzilor are exact efectul <<vântului care suflă din față>>. Comenzile pentru export au scăzut și ele de la 58 la 55. O valoare medie pe primele 4 luni ale anului 2018 și 2017 arată că la începutul acestui an, exportul industrial (scor 56) a fost mai slab decât în lunile ianuarie-aprilie 2017 (scor 60). Scăderea ar putea proveni de la încetinirea ratei de creștere din zona Euro în primele patru luni ale anului curent Importurile de materii prime au scăzut și ele de la 65 la 57, probabil în contextul reducerii comenzilor interne și externe.

Forţa de muncă – Numărul angajaţilor a arătat o ușoară tendință de creștere de la 48 în decembrie 2017 la 56 în martie, dar a scăzut la 52 de puncte în aprilie. Totuși, în ansamblu, numărul angajaților rămâne relativ inelastic în raport cu fluctuațiile comenzilor și ale volumului de producție din industrie. În consecință, sunt puține speranțe de mărire a veniturilor bugetare pe seama creșterii numărului de salariați.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie par să se fi oprit din tendința ușoară de scădere de la 74 în ianuarie la 69 în martie. În aprilie au urcat din nou cu un punct (70). Pe primele patru luni ale anului, costurile au fost mai mari decât în ianuarie-aprilie 2017. Preţurile încasate de firme au rămas pe loc, la 60 de puncte față de martie, ușor mai reduse decât în ianuarie și februarie. Dar, în ansamblu, puterea firmelor de a stabili un preț convenabil pentru produsele lor a fost ceva mai mare decât în 2017. Cheltuielile de capital rămân în continuare „subțiri” și relativ imobile: 57 în martie și 56 în aprilie, adică exact valoarea medie a indicatorului pe 42 de luni. Se poate vedea înclinația destul de redusă a firmelor de a investi în capital productiv. Pentru mulți manageri, perspectiva rentabilității investiției este probabil mai mică decât costurile de atragere a finanțării.

Aşteptările – Indexul de optimism al managerilor a rămas la aceeași valoare ca și în martie – 66 de puncte, cu 5 puncte mai puțin decât în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Dar, dacă așteptările nu cresc și nu scad, ci rămân pe loc, înseamnă că managerii nu reușesc să estimeze foarte exact în ce direcție se îndreaptă lucrurile în viitor”.

Bilete pentru Concursul George Enescu

Florin Antonescu
-
0
Bilete pentru Concursul George Enescu

 

S-au pus în vânzare biletele pentru Concursul Internaţional George Enescu 2018 (foto de la ediţia 2016, Cătălina Filip). Achiziționarea se poate face în magazinele din rețeaua Eventim (Germanos, Orange, Carrefour, librăriile Humanitas și Cărturești, benzinăriile OMV), online pe site-ul www.eventim.ro, precum şi – noutate! – direct de pe site-ul Concursului și Festivalului, www.festivalenescu.ro, accesând secțiunea BILETE. Prețurile sunt între 55 și 40 lei (bilet individual), 400 și 300 lei (abonament).

Concursul se desfăşoară la București între 1 și 23 septembrie. Participă 270 de tineri muzicieni din 39 de țări, la secţiunile Vioară, Violoncel, Pian, Compoziție. Etapele secţiunilor interpretative se vor desfăşura la Universitatea Naţională de Muzică din București și la Ateneul Român; câștigătorul secţiunii de compoziţie va fi anunțat în seara de închidere, 23 septembrie. Concertul de gală care va deschide ediţia din acest an (1 septembrie, ora 19.00, Ateneul Român) va cuprinde Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră de Paul Constantinescu, soliști Ștefan Tarara (vioară), Eun-Sun Hong (violoncel), Josu de Solaun (pian), câștigătorii Concursului Enescu 2014, acompaniaţi de orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijor Gabriel Bebeșelea. Concertul va cuprinde, în primă audiție, lucrarea câștigătoare a secţiunii Compoziție la ediția precedentă, „Concerto for Orchestra”, de Tian Tian (China).

Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei

Economistul
-
0
Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei

Cea de a doua ediție a Forumului Financiar este o continuare a celei organizate în anul 2014 și își propune să reunească și de aceasta data autorități de reglementare, supraveghere, bănci, investitori în piața de capital, antreprenori, societăți de investiții financiare, de asigurări și fonduri de pensii din România.

Forumul își propune să faciliteze deschiderea și promovarea unor discuții și dezbateri interactive între factorii de decizie, jucătorii din piața financiară și mediu de afaceri ca principal beneficiar al unei finanțări eficiente, generatoare de dezvoltare economică.

Se vor obține informații esențiale privind orientarea finanțărilor în direcția unei creșteri economice puternice, cu o dezvoltare durabilă investițională și social-educativă.

Vor fi abordate probleme ale:

  • Supravegherii financiare în România și în Uniunea Europeană;
  • Supravegherii bancare, banca centrală și băncile comerciale;
  • Soliditatea și eficiența sistemului bancar: provocări și perspective;
  • Piețele de Capital din România și UE;
  • Fondurile de asigurări și Fondurile de pensii și rolul lor în economie;
  • Consolidării încrederii în instituțiile de finanțare a economiei;
  • Beneficii pentru mediul de afaceri din partea unei finanțări eficiente.

 

În context, există oportunitatea unor dialoguri și interviuri cu personalități ale sistemului financiar-bancar, ale pieței de capital, ale sistemului de pensii și asigurări din România.

PROGRAM FORUM

 

Sala AULA MAGNA – ASE

MODERATOR: Dr. ec. Constantin Boștină – Președinte ASPES

 

9:00 – 10:00 Înregistrarea participanților

 

10:00 – 10:10 Cuvânt de deschidere – Nicolae ISTUDOR – Prof. univ. dr., Rector, Academia de Studii Economice din București

 

10:10 – 12:00 Sesiune plenară

  • Supravegherea financiară în Uniunea Europeană. Impactul și provocările pentru România în implementarea Facilității Europene pentru Stabilitate Financiară
  • Supravegherea bancară, băncile centrale, uniunea bancara și sistemul bancar. Realități provocări și perspective
  • Finanțarea  economiei  românești prin mobilizarea mai bună a resurselor interne.

 

Vorbitori:

 

  • Mugur ISĂRESCU – Guvernator, Banca Națională a României
  • Orlando TEODOROVICI – Ministrul Finanțelor Publice
  • Leonardo BADEA – Președinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară
  • Sergiu OPRESCU – Președinte ARB
  • Radu Grațian Ghețea – Președinte CEC Bank
  • Constantin SAVU – Președinte, Uzinsider
  • Alexandru PETRESCU – Director General, FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU IMM
  • Horia CIORCILĂ – Președinte Banca Transilvania
  • Sergiu MANEA – Președinte BCR Erste Bank
  • Florin TALPEȘ – Președinte BitDefender

 

12:00 – 12:30 Pauză Cafea

 

 

12:30 – 14:30 WORKSHOP – Sala VIRGIL MADGEARU – ASE

MODERATOR: Mircea Ursache – Vicepreședinte ASF

 

  • Piața de capital, fondurile de investiții, asigurările și fondurile de pensii: cum pot ele să contribuie la finanțarea economiei românești?
  • Supravegherea prudențială, între noile reglementări ale Uniunii Europene și nevoile de finanțare ale economiei.
  • Supravegherea financiară și coordonarea dezvoltării pieței de capital în România.
  • Cum poate face față piața de capital din România la un nou stadiu de dezvoltare?
  • Piața obligațiunilor, „Cenușăreasa” pieței de capital din România? Soluții potențiale.
  • Ce se poate face că fondurile de investiții sa devină investitori instituționali importanți în economia României?
  • Companiile de asigurări și fondurile de pensii, între câștigarea încrederii investitorilor și necesitățile de finanțare ale economiei românești.

 

Vorbitori:

  • Cornel Coca CONSTANTINESCU –Vicepreședinte ASF pentru  sectorul Asigurări-Reasigurări
  • Lucian ANGHEL – Președinte Bursa de Valori București, CEO BCR Pensii
  • Radu HANGA – Președinte Asociația Administratorilor de Fonduri
  • Bogdan DRĂGOI – Președinte SIF Banat-Crișana
  • Silvia BUICANESCU –Director General  Depozitarul Central
  • Septimiu STOICA – Președinte, BRM
  • Radu CRĂCIUN – Președinte și Director General, BCR Pensii Private

     Înregistrează-te aici 

Manuela Hărăbor prezintă Gala Premiilor Uniunii Cineaştilor din România – UCIN 2018

Economistul
-
0
Manuela Hărăbor prezintă Gala Premiilor Uniunii Cineaştilor din România – UCIN 2018

Manuela Hărăbor, una dintre cele mai frumoase actriţe românce din toate
timpurile, este amfitrioana Galei Premiilor UCIN 2018, eveniment organizat de
Uniunea Cineaştilor din România şi Revolver Events. Pe scena Teatrului
Naţional Bucureşti se vor reuni mari nume ale cinematografiei și televiziunii
românești intr-o ceremenie de premiere a tuturor celor care în anul precedent
au excelat în acest domeniu, au reprezentat România în lume și au adus o
contribuție importantă în industria cinematografică.
Mirela Zeta, Dragoş Buliga, Gabriel Fătu, Ana Ularu, Dan Nuțu, Ioana Flora,
Vlad Păunescu şi Ministrul Culturii George Ivaşcu sunt doar câteva dintre
personalitătile care vor fi invitate pe scenă de catre Manuela Hărăbor pentru a
decerna premiile câştigătorilor la cele peste 20 de categorii nominalizate de
Uniunea Cineaştilor din România. In plus, Anca Turcaşiu, Aurelian Temişan,
Mihai Mărgineanu, Cristian Iacob, Adriana Trandafir, Cristina Juncu și Adrian
Nour “joacă roluri” speciale în spectacolul galei, pregătind momente artistice
surpriză atât pentru publicul din sală, cât şi pentru cei care vor urmări
difuzarea Galei Premiilor UCIN 2018 de către TVR.
Din juriul acestei ediţii fac parte unele dintre cei mai importante personalităţi
din domeniu:
– Vlad Păunescu, director de imagine, producător, regizor şi CEO Castel Film
Studios,
-Dana Duma, critic şi istoric de film, profesor universitar, secretar al Asociaţiei
Criticilor şi Filmologilor din cadrul UCIN şi redactor şef al revistei FILM,
-Radu Corciova, scenograf multi premiat şi Vicepreşedinte UCIN,
-Dana Dogaru, actriţă,
-Bogdan Ficeac, scriitor, scenarist şi jurnalist,
-Șerban Marinescu, regizor și scenarist de film de ficţiune și documentar,
profesor universitar,
-Magda Mihailescu, critic de film, jurnalist,
-Laurenţiu Damian, regizor de film documentar şi de ficţiune, critic de film,
doctor în cinematografie şi media (Magna cum laudae), scenarist ficţiune,
profesor universitar UNATC, Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România.
Juriul este prezidat de renumitul regizor şi scenarist multi premiat în ţară şi în
străinatate, Dan Piţa.

Pe lângă nominalizările la categoriile anunţate pe site-ul UCIN (www.ucin.ro),
vor fi acordate in cadrul galei o serie de distincţii speciale şi anume Premiile
Academice UCIN, Premiile Asociaţiei Criticilor, Premiile de Excelenţă UCIN şi
premiile speciale oferite de Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România,
Laurentiu Damian.
Ajunsă la cea de-a 46-a ediție si devenită unul dintre evenimentele marcante
ale anului, Gala Premiilor UCIN celebrează și sprijină valorile cinematografiei
românesti prin decernarea anuală a celor mai valoroase distincţii din lumea
cinematografică din România. Evenimentul care va avea loc luni, 28 mai 2018,
la Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Studio, va fi filmat şi difuzat integral de
Televiziunea Română.
Manuela Hărăbor, prezentatorea Galei Premiilor UCIN 2018 şi actriţa care a dat
viaţă personajului din „Pădureanca” (1986) are o lungă şi frumoasă carieră
incepută la frageda vârstă de 4 ani, cand a jucat in filmul “Veronica” (1973)
alături de Dem Rădulescu, Margareta Pâslaru şi Lulu Mihăescu şi apoi in
“Veronica se întoarce” (1975). Insa rolul care a urmărit-o toată viaţa şi care i-a
asigurat notorietatea şi aprecierea publicului a fost personajul Simina din filmul
„Pădureanca”, peliculă in care a jucat alături de Adrian Pintea la doar 18 ani. A
absolvit A.T.F. în 1991 la clasa lui Mircea Albulescu şi a jucat alte roluri
puternice în filme precum „Secretul lui Nemesis”, „Martori dispăruţi”,
“Mircea”, „Secretul armei secrete”, “Doi haiduci şi o crâşmăriţă” sau “Crucea
de piatră – Ultimul bordel”, pelicule care au avut succes imens la public. Au
urmat câteva roluri în coproducţii precum „Meurtres par procuration”, iar în
2004 a fondat studioul de producţie Kentauros, devenindu-i şi director de
marketing. Din 2005 a început o colaborare cu Circ Varieté Globus, iar in
prezent, Manuela Hărăbor este şi director artistic al Teatrului Stela Popescu.
Gala Premiilor UCIN 2018 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaștilor
din România în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei, proiect
finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Evenimentul este produs
de ASIS Mapamond și Revolver Events, co-producător Televiziunea Română –
TVR3.
Parteneri media: Agerpres, Libertatea, România Liberă, Viva, Unica, Avantaje,
Economistul, FILM, Radar De Media și EVA.roManuela Harabor 1 Manuela Harabor 2 POSTER GALA UCIN 2018 (2)

Bebe Tei și Farmacia Tei se extind în afara Bucureștiului

Economistul
-
0
Bebe Tei și Farmacia Tei se extind în afara Bucureștiului

Centrul comercial VIVO! Constanța va găzdui prima farmacie Tei și primul magazin Bebe Tei din afara Bucureștiului, ambele magazine urmând a fi deschise în luna octombrie a acestui an, conform Profit.ro. Bebe Tei va ocupa o suprafață de 1.750 de metri pătrați, iar Farmacia Tei va avea la dispoziție un spațiu de 650 metri ptrați în cadrul centrului comercial.

Bebe Tei și Farmacia Tei sunt afaceri controlate de antreprenoarea Roxana Maftei.

INS: Exporturile de produse medicale și farmaceutice au crescut

Economistul
-
0
INS: Exporturile de produse medicale și farmaceutice au crescut

România a exportat, în primele două luni din 2018, produse medicale și farmaceutice în suma de 130,6 milioane de euro, o valoare cu 1,8% mai mare față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe de altă parte, importurile de produse medicale și farmaceutice s-au cifrat la 441,4 milioane euro, fiind cu 6,1% mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie-februarie 2017, înregistrându-se astfel un deficit de 310,8 milioane euro pe acest segment, potrivit Agerpres.

În primele două luni din 2018, exporturile FOB au însumat 10,88 miliarde euro și au crescut cu 11,6% comparativ cu perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, iar importurile CIF au însumat 12,539 miliarde euro, în creștere cu 13,9%.

Numărul cardurilor active din Romania capătă amploare

Economistul
-
0
Numărul cardurilor active din Romania capătă amploare

Numărul de carduri active din România a ajuns, în primul trimestru al anului, la 12,81 milioane, cu 2,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

În primul trimestru din 2017, numărul de carduri active a fost de 12,45 milioane, cu 4,9% mai multe decât în primele trei luni din 2016, scrie News.ro. Numărul total de carduri a crescut cu 1,2% în primele trei luni, până la 16,63 milioane, față de primul trimestru al anului trecut.

Din numărul total, 82,8% reprezintă carduri de debit. Numărul acestora a crescut cu 1,5% în primul trimestru, până la 13,77 milioane, conform datelor oferite de Profit.ro. Numărul de ATM-uri (11.058) și POS-uri (193.198) a rămas aproape neschimbat în primele trei luni ale acestui an, față de primul trimestru al anului trecut. Potrivit datelor existente la nivel de piață, Mastercard are o cotă de piață de circa 53%, iar Visa în jur de 47%.

Românii aleg să-și cumpere locuințe prin Programul Prima Casa

Economistul
-
0
Românii aleg să-și cumpere locuințe prin Programul Prima Casa

Fondul Național al Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat în primele cinci luni ale anului un număr de aproximativ 9.400 de garanții și promisiuni de garantare pentru Programul Prima Casă, din plafonul alocat pentru anul 2018, iar circa 700 de solicitări de garantare sunt în curs de acordare, potrivit Agerpres.

De asemenea, plafonul distribuit la începutul anului, în cuantum de 1,92 miliarde lei, a fost utilizat în proporție de 49,61%, reprezentând 954,39 milioane lei, se arată într-un comunicat al FNGCIMM, remis joi AGERPRES . Comparativ cu anul 2017, valoarea medie a garanțiilor acordate pentru creditele Prima Casă a înregistrat o creștere de 7%, de la 94.000 lei la 101.200 lei, iar ponderea imobilelor noi achiziționate prin program a atins 60%.

Totodată, în primele 5 luni ale anului 2018, 6 din 10 beneficiari ai Programului Prima Casă au ales achiziționarea unei locuințe de două camere, în timp ce locuințele de trei camere ocupă locul al doilea în preferințele beneficiarilor, cu o pondere de aproximativ 30%. În topul județelor cu cele mai multe locuințe achiziționate prin program se situează zona București – Ilfov (peste 3.500 de locuințe), urmată de Brașov (circa 700 locuinte) și, la distanță mică, Iași și Cluj. Programul Prima Casă 2018 este derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare – Bancpost, BCR, BRD, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania, Unicredit Bank.

Doraly își extinde afacerile printr-o platformă de e-commerce

Economistul
-
0
Doraly își extinde afacerile printr-o platformă de e-commerce

Expo Market Doraly, unul dintre cele mai mari parcuri comerciale specializate în produse alimentare și articole pentru casa din România, a lansat propria platformă de e-commerce, un marketplace cu vânzare en-gros și en-detail, mutare anunțată în luna februarie, conform Profit.ro.

Dezvoltat pe 260.000 metri pătrați, parcul comercial Doraly cuprinde 31 de pavilioane cu o suprafață totală închiriabilă de peste 84.000 metri pătrați, având circa 850 de spații comerciale și aproximativ 5.000 de locuri de parcare, inclusiv subterane. Specialiștii afirmă că în 2018, comerțul electronic local poate trece bariera de 3 miliarde euro, potrivit sursei citate.

Cifra de afaceri a Complexului Energetic Oltenia s-a majorat cu 28,5%, anul trecut

Economistul
-
0
Cifra de afaceri a Complexului Energetic Oltenia s-a majorat cu 28,5%, anul trecut

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a raportat anul trecut o cifră de afaceri mai mare cu 28,5%, de la 2,28 miliarde lei în 2016, la 2,93 miliarde lei, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Veniturile au crescut cu 18,7%, de la 3,68 miliarde lei în 2016, la 4,37 miliarde lei în 2017, potrivit rezultatelor publicate pe site-ul companiei. Producătorul de energie a înregistrat un profit net de aproximativ 181 milioane lei față de o pierdere de circa 140 milioane lei înregistrată în 2016, scrie News.ro. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru închiderea – Conservarea Minelor.

Consiliul ASF a avizat mai multe numiri la societăți de asigurare și administrare a fondurilor de pensii private

Economistul
-
0
Consiliul ASF a avizat mai multe numiri la societăți de asigurare și administrare a fondurilor de pensii private

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat, miercuri, mai multe numiri în cadrul unor societăți de asigurări și de administrare a fondurilor de pensii private, precum și măsuri privind cadrul de funcționare a piețelor financiare nebancare supravegheate – asigurări și piața de capital și pensii private, potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis AGERPRES.

De asemenea, în ceea ce privește segmentul de autorizare/avizare, membrii Consiliului ASF au fost de acord ca Judit Agnes Havasi să preia un nou mandat în calitate de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Omniasig Vienna Insurance Group S.A. potrivit sursei amintite.

Totodată, Thomas Herbert Schollkopf va continua un nou mandat în funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Ergo Asigurari de Viață S.A., iar Alina – Cecilia Andreescu a fost avizată în calitate de înlocuitor al directorului general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.. ASF este autoritatea națională, înființată în anul 2013 prin OUG 93/ 2012 aprobată prin Legea 113/ 2013, pentru reglementarea și supravegherea piețelor asigurărilor, a pensiilor private, precum și a pieței de capital, trei sectoare care însumează peste 10 milioane de participanți.

Festivalul Moldo Crescendo, apel pentru susţinerea unui act de cultură

Florin Antonescu
-
0
Festivalul Moldo Crescendo, apel pentru susţinerea unui act de cultură

Festivalul Moldo Crescendo este un demers cultural creat în 2015 la Chișinău de tineri muzicieni născuți în Republica Moldova care studiază ori au studiat în spaţiul european: Dan-Iulian Druțac – vioară, Marea Britanie; Ionel Manciu – vioară, Marea Britanie; Ian Psegodschi – violă, Olanda/Blegia; Radu Croitoru – violoncel, România; Constantin Borodin – violoncel, România; Marcel Lazăr – pian, România. Ei se reunesc anual şi susţin festivalul în spaţii şi cu tematici generatoare de interferenţe culturale: prima ediţie – la Chișinău, cu motto-ul ”Noi am venit acasă”; a doua ediţie –  patru concerte în sau alături de patru clădiri de importanță arhitectural-istorică, sub genericul “Conace”; anul trecut – în nouă case de cultură din Moldova, proiectul „Bach la Casa de Cultură”.

Anul acesta, iulie 2018, cu genericul „Muzica Unește”, festivalul Moldo Crescendo este proiectat sub forma a zece concerte, trei în Basarabia (Chișinău, Bălți,Cahul) şi şapte în România (Iași, Constanța, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, București). După cum ne informează Marcel Lazăr, opt concerte vor fi cu intrare liberă sau poate toate zece, în funcție de resursele financiare pe care iniţiatorii vor resuşi să le atragă. Pentru aceasta, au lansat o campanie de crowdfunding: “Încercăm să implicăm societatea civilă să facă parte la organizarea festivalului, cu donații începând de la 10 lei. La fel, suntem și în căutare de sponsori”, spune muzicianul Marcel Lazăr, accdentuând: “Când vorbim despre muzică clasică deseori înțelegem muzică grea, plictisitoare, pentru bătrâni sau alte calificative nu tocmai pozitive. Noi ne-am propus să distrugem acest stereotip. La concertele Moldo Crescendo noi oferim cursuri expres de istoria muzicii – explicăm muzica pe care urmează să o cântăm, astfel publicul înțelege și se poate îndrăgosti cu adevărat de muzica clasică!” Actul cultural va fi întregit prin „Podul  de Fotografii” realizat de artiştii fotografi Vlad Eftenie, Cornel Brad, Octavian Bâlea, Igor Schimbător, Ramin Mazur şi prin filmul documentar referitor la experiența festivalului.

Campania, informații, prezentare, modalităţi de comunicare cu iniţiatorii festivalului etc.:

SPRIJINIM – “Moldo Crescendo ed. 4 – Muzica Unește” pe Sprijina.ro.

 

Management forestier în sistem internaţional recertificat pentru trei sferturi din pădurile Romsilva

Florin Antonescu
-
0
Management forestier în sistem internaţional recertificat pentru trei sferturi din pădurile Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunţă că „a obținut recertificarea managementului forestier în sistem internațional pentru 74,64% din pădurile de stat administrate (foto Romsilva). Obținerea certificării pentru cele 2.344.360 de hectare de pădure s-a produs în urma unui audit complex efectuat de specialiștii unui organism de certificare din Marea Britanie. Auditorii au verificat în teren, timp de mai multe săptămâni, respectarea criteriilor și standardelor privitoare la managementul durabil al pădurilor administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”. Suprafaţa se regăseşte grupată în șase certificate ale managementului forestier cu o valabilitate de cinci ani. Pentru alte 127.493 de hectare de pădure de pe raza a 11 ocoale silvice din cadrul a şase direcții silvice Romsilva anunţă că a inițiat demersuri pentru obținerea certificării managementului forestier, organismul de certificare a efectuat o primă evaluare, iar „dacă în urma evaluării principale va fi obținută certificarea, atunci 78,69% din pădurile de stat administrate de Romsilva vor fi certificate la standarde internaționale”.

Certificarea managementului forestier, explică Romsilva, „garantează că pădurile administrate sunt gestionate durabil și oferă clienților și consumatorilor finali siguranța că lemnul sau produsele din lemn au o proveniență certă, din păduri gospodărite durabil, conform celor mai stricte norme silvice și legale”. Romsilva a demarat demersurile în acest sens în anul 2000. Suprafața pădurilor certificate a crescut de la 1 milion de hectare în 2004 la 2,31 milioane de hectare în 2013. În total, Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Radio România Cultural porneşte Orele de educație în Caravana Unirii

Florin Antonescu
-
0
Radio România Cultural porneşte Orele de educație în Caravana Unirii

Radio România Cultural pornește „Orele de educaţie în Caravana Unirii”, proiect de educație teatrală și muzicală dedicat Anului Centenar. Caravana va străbate provinciile istorice româneşti: Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Transilvania. Proiectul pilot se derulează în perioada 27-30 mai 2018 la Şcoala Gimnazială din Mirceşti, județul Iaşi și la Școala Gimnazială din Humulești, județul Neamț.

Programul caravanei cuprinde proiectele de referinţă inițiate de Radio România Cultural din 2011, „Ora de educaţie teatrală” şi „Ora de educaţie muzicală” şi se adresează elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Caravana se va opri lunar în unu sau două judeţe, începând din mai şi continuând din septembrie. După cum anunţă organizatorii, în cursul programului, „elevii și profesorii vor asista la ore de teatru şi muzicã la care vor fi stimulaţi să participe în mod direct şi real cu ajutorul echipei de realizatori, al instrumentiştilor, al înregistrărilor de muzică şi teatru radiofonic produse de Radio România. Vor fi câteva ateliere care se vor desfăsura în paralel la aceeaşi şcoală (trei de teatru şi comunicare, unu de educaţie muzicală). Atelierele vor dura, la fiecare şcoală, între două şi 3 ore.

Școala unde se implementează programul va primi cu titlu gratuit din partea Radio România seturi de CD-uri care includ selecţii din ciclurile de emisiuni Noapte bună, copii, Poveste de seară, Teatru radiofonic pentru copii şi din înregistrările muzicale ale orchestrelor şi corurilor Radio”. Partenerii proiectului sunt orchestrele şi corurile Radio, teatrul „Ion Creangă”.

Radu Croitoru, managerul postului Radio România Cultural, subliniază: „Am ales să mergem în localităţi unde copiii nu au acces la prea multe forme seducătoare de cultură. De asemenea, locurile pe care le-am ales pentru această caravană au rădăcini adânci în cultura României, aşa cum este cazul Mirceştiului lui Vasile Alecsandri sau al Humuleştiului lui Ion Creangă. Suntem încântaţi de deschiderea pe care dascălii de-acolo ne-au arătat-o până acum şi sunt convins că echipa noastră entuziastă le va oferi copiilor câteva ore de joacă prin artă, pe care sper că nu le vor uita niciodată”.

 

Prezenţă românească multidisciplinară la Londra

Florin Antonescu
-
0
Prezenţă românească multidisciplinară la Londra

Institutul Cultural Român celebrează în Marea Britanie Centenarul Marii Uniri prin programul „Grădina Marii Uniri”, conceput și derulat de ICR Londra și partenerii: Ambasada României la Londra, Fundația Prințului de Wales, Editura Addison Publications, Primăria Municipiului București prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. Este un demers multidisciplinar definit prin aceea că „pune în valoare bogăția și unicitatea patrimoniului natural românesc, înțeles ca o metaforă a diversității României create la sfârșitul Marelui Război, dar și ca sursă identitară și de inspirație artistică”. Participă Liliana Țuroiu – președintele Institutului Cultural Român, Dan Mihalache – ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Sir Nicholas Pearson – președintele Addison Publications, dr. John Akeroyd – profesor și botanist, Dorian Branea – directorul Institutului Cultural Român din Londra, Amanda Patton – designer de grădini, Miruna Dumitru – coordonator de proiecte culturale la centrul Creart, autori ai lucrărilor prezentate în expoziție și în volumul aferent. Proiectul este încadrat în festival botanic Chelsea Flower Show, „unul dintre cele mai vizibile evenimente internaționale din capitala britanică”.
Programul cuprinde: expoziția de pictură „Recording Botanical Glory” – 36 de acuarele de artiști din Statele Unite, Australia, Anglia, Franța, Olanda, Japonia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Elveția, Turcia care s-au documentat în România timp de șapte ani, precum și șase panouri descriptive cu istoria proiectului și fotografii de arhivă, expoziție deschisă între 21 mai și 12 iunie, de luni până vineri, orele 10.00-17.30; lansarea albumului ”The Transylvania Florilegium”, editura Addison Publications, prefațat de Alteța Sa Regală Prințul de Wales – 23 mai 2018, ora 19.00, la Institutul Cultural Român din Londra (accesul pe bază de invitație); conferința „România, un paradis botanic unic” – dr. John Akeroyd, despre biodiversitatea țării noastre, patrimoniul natural românesc, proiecte de încurajare a micilor fermieri în a-și păstra metodele tradiționale de agricultură, 24 mai 2018, ora 19.00, la Institutul Cultural Român din Londra (accesul liber); instalație artistico-botanică – reproducere stilizată a hărții României Mari, cu plante din toate provinciile istorice unite în 1918, amplasată ca un memorial românesc în Belgrave Square, accesibilă timp de mai multe luni; expoziție de fotografie digitală cu tema parcurile din București; expoziție de produse românești de lux – parte a unei demonstrații culinare și oenologice oferite de Restaurantul „Musiu” din Timișoara, inclus în ghidul „Gault & Millau” și de Crama „Avincis” din Drăgășani.

 

România, centru de competenţă pentru grupul Bosch

Florin Antonescu
-
0
România, centru de competenţă pentru grupul Bosch

„România este un centru de competenţă pentru grupul Bosch” – cu această formulare, Mihai Boldijar, director general Robert Bosch SRL și reprezentant al Grupului Bosch în România (foto Bosch), a oferit la conferința de presă anuală o caracterizare de ansamblu a activităţii de anul trecut a companiei în ţara noastră şi a deschis în acelaşi timp o perspectivă solidă. Caracterizarea şi-a susţinut-o prin datele care oglindesc rezultatele. Reţinem în esenţă: creștere cu 26% a vânzărilor consolidate (1,9 miliarde lei – 416 milioane euro) față de 2016; vânzări totale nete de 4,2 miliarde de lei (931 milioane euro), adică o creștere anuală de aproximativ 57%; creștere anuală de 36% a numărului de angajați Bosch din România – aproximativ 6500, la 31 decembrie 2017; 453 milioane lei (aproximativ 100 milioane euro) investiţi în România în 2017, „în special în dezvoltarea unităţilor de producție pentru soluții de mobilitate din Cluj și Blaj” cu sublinierea că „fabrica de componente auto electronice din Cluj și-a mărit capacitatea de producție și portofoliul de produse pentru a satisface cererea clienților. În această unitate de producție, Bosch fabrică din 2014, printre altele, unități de control electronice pentru airbag, pentru sisteme de camere multiple şi asistenţă la condus, sisteme electronice pentru siguranță, care sporesc siguranța rutieră și confortul șoferilor. În octombrie 2017, Bosch a inaugurat un centru de training în cadrul fabricii, dedicat pregătirii elevilor în sistemul de învăţământ dual și dezvoltării profesionale continue a angajaților săi. Investiția în noua clădire, cu o suprafață de 4400 de metri pătrați și cu săli de instruire moderne, se ridică la aproximativ șase milioane de euro”.

Ca noutate de larg interes, Bosch își extinde activitățile de producție în sectorul bunurilor de larg consum: BSH Electrocasnice a achiziționat un teren de 40 de hectare pentru construirea unei fabrici de mașini de spălat la Simeria, investiţie estimată la aproximativ 110 milioane euro, producția urmând să înceapă în 2020 şi să atingă în 2022 o capacitate anuală de producție de peste un milion de mașini de spălat destinate pieței europene.

Sub aspectul activităților de cercetare-dezvoltare, Bosch a început construirea Centrului de Inginerie Cluj-Napoca, în care va investi aproximativ 25 milioane euro (Economistul a prezentat pe larg perspectiva în acest sens).

O creștere importantă a realizat anul trecut şi Bosch Service Solutions din Timișoara, oferant de servicii de externalizare a proceselor de afaceri în 20 de limbi. Tot la Timișoara, Bosch a lansat programul „Junior Accounting”, pentru formarea a peste 100 de cursanţi în domeniul financiar-contabil.

În general Bosch investește în educație şi formare: în 2017, peste 2500 de zile de instruire în țară pentru salariaţi Bosch şi 800 de angajați participanţi la formare în sediile Bosch din afara țării; peste 400 de studenţi cuprinşi în programe la sediile Bosch din România; un program de masterat în domeniul ingineriei electrice și un curs de conducere autonomă în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; parteneriate cu şcoli locale pentru învățământ dual; 130 de elevi se formează ca tehnicieni în electromecanică şi electronică în fabricile Bosch de la Blaj și Cluj-Napoca; sprijin financiar și mentorat prin proiecte educaționale ca „MindCoding” (competiție de programare și algoritmică), „Kids in Tech” (acces la tehnologia digitală pentru copii din 250 de cluburi IT din regiuni mai puțin dezvoltate ale țării).

În privinţa activităților de responsabilitate socială, Bosch a participat în 2017 la peste 40 de acţiuni.

Prețurile serviciilor medicale private s-a majorat în 2017 cu 12%

Economistul
-
0
Prețurile serviciilor medicale private s-a majorat în 2017 cu 12%

Piața serviciilor medicale private este unul dintre cele mai dinamice sectoare de business din România, după ce a avansat, în 2017, cu 12% față de anul anterior, conform unei analize realizate un comparator de servicii medicale din România.

În prezent, valoarea acestui segment de servicii este de aproximativ 1,7 miliarde de euro, cu o creștere medie anuală de 9,5% produsă în perioada 2011-2016, potrivit Agerpres.

În același timp, numărul centrelor medicale private a crescut de trei ori, până la peste 600 de unități în 2016. Potrivit Elizei Pintilie, inclusiv nivelul ridicat al „plăților din buzunar” în unitățile de stat a contribuit la dezvoltarea pieței private, îngreunând accesul populației la serviciile publice de sănătate.

Potrivit rapoartelor de cercetare a pieței, compararea prețurilor și a ofertelor este un pas esențial în decizia de cumpărare a utilizatorilor online în întreaga lume. Doar în 2014, jumătate dintre clienții online la nivel mondial au folosit cel puțin o dată comparatoarele de prețuri în detrimentul navigării directe pe un anumit site. Mediprice este primul comparator de servicii medicale din România, disponibil de la începutul acestui an pentru utilizatorii și furnizorii de servicii medicale private.

Hidroelectrica se extinde pe segmentul eolienelor

Economistul
-
0
Hidroelectrica se extinde pe segmentul eolienelor

Hidroelectrica analizează posibilitatea de a achiziționa parcuri eoliene și fotovoltaice în țară, precum și alte companii energetice în afara granițelor, a declarat, luni, directorul general al companiei, Bogdan Badea, într-o conferință de presă. „La nivel național, ne uităm să cumpărăm parcuri eoliene și solare. Suntem în due-diligence cu mai multe parcuri eoliene. Ne interesează să diversificăm sursele de producție și ne uităm în special la energia verde, întrucât se completează cu portofoliul nostru. Dacă vom putea face economii la apă utilizând alte surse, va fi un plus. Avem și capacitate de stocare și putem face echilibrări”, a explicat Badea.

De asemenea, el a arătat că analizează și posibilitatea achiziției altor companii în afara țării. „Avem în derulare o analiză a pieței”, a precizat Bogdan Badea. Totodată, în primul trimestru al acestui an, Hidroelectrica a avut un profit net de 485 milioane de lei, față de 399 milioane de lei în aceeași perioadă din 2017, ca urmare a situației hidrologice îmbunătățite, potrivit Agerpres. Marja EBITDA a crescut de la 67% în 2016 la 69% anul trecut și 74% în primul trimestru al acestui an. „Iarna aceasta a fost o perioadă când am asigurat chiar și peste 50% din totalul energiei consumate la nivel național”, a adăugat Badea.

Hidroelectrica își îmbunătățește sistemul de securitate IT

Economistul
-
0
Hidroelectrica își îmbunătățește sistemul de securitate IT

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, se pregătește să se apere de potențiale atacuri din partea hackerilor, prin întărirea securității sistemelor IT, și studiază în acest sens atacurile cibernetice suferite în 2015 și 2016 de sistemul energetic al Ucrainei, precum și pe cel a cărui țintă a fost, în 2016, un operator de sistem local de apă potabilă din SUA. „Creșterea periculos de mare a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice naționale și mai ales în sectorul energetic ne obligă să adoptăm măsuri importante în acest segment. Cazuistica căderii parțiale a sistemului energetic al Ucrainei în 2015 sau a sistemului de tratare a apei din SUA (cazul Kemuri Water Company) au fost diseminate în interiorul departamentului IT și prin diferite proiecte pilot”, se arată într-un document al Hidroelectrica.

De asemenea, atacurile au folosit o tehnică cunoscută sub numele de ransomware, prin virusul Wannacry, care blochează fișierele utilizatorilor cu scopul ca aceștia să plătească o sumă de bani în moneda virtuală Bitcoin, potrivit datelor furnizate de Profit.ro. În România, șase instituții publice și companii din sectoarele energetic, transporturi, telecom și auto s-au regăsit printre cele 326 de adrese IP afectate de atacul ransomware Wannacry, fiind primite doar trei notificări, anunța atunci Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetica (CERT-RO). Aproape o treime dintre adresele afectate au fost din București.

Porţi deschise pentru relaţii internaţionale la SNSPA

Florin Antonescu
-
0
Porţi deschise pentru relaţii internaţionale la SNSPA

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează Zilele Porților Deschise la Departamentul de relații internaționale și integrare Eeuropeană în perioada 22-25 mai 2018, la sediul SNSPA (Bd. Expoziției, nr 30 A), etajul 8, Sala multifuncțională 804. Sunt aşteptaţi toţi cei interesaţi de domeniile relații externe, diplomaţie, securitate, integrare europeană. Tema ediţiei din acest an este noile provocări din vecinătatea Uniunii Europene în conexiune cu implicațiile conceptului “Europa solidară”, lansat de președintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker la Conferința State of the Union 2018 (Florența).

Programul cuprinde mese rotunde şi conferință academică internațională la participă experți, ministrul afacerilor externe, vicepreședintele Parlamentului European, profesori de la Departamentul de relații internaționale și integrare europeană, cercetători din centre universitare partenere, reprezentanți ai Institutului Uniunii Europene de Studii de Securitate, ai Centrului de Studii Transatlantice din Ucraina; expoziție de fotografie pe tema “vecinătății ca ambiguitate”; sesiune de mentorat în carieră; întâlniri cu absolvenți şi profesori ai SNSPA; promovarea ofertei educaţionale a Departamentului de relații internaționale și integrare europeană. Dezbaterile fac parte din Centrele de Excelență Jean Monnet derulate în cadrul DRIIE “In and Out: Understanding the European Union Beyond Its Borders” și  “Structures of Interconnectivity in the EU’s Neighbourhood” și sunt co-finanțate de Comisia Europeană prin programul Erasmus +.

Participarea se face pe baza unei confirmări prealabile prin acest formular: https://goo.gl/forms/wvKM8YahA1ywmKIh1.

AFI Cotroceni, venit operațional net în creștere cu 8% față de T1 2017

Florin Antonescu
-
0
AFI Cotroceni, venit operațional net în creștere cu 8% față de T1 2017

În contextul publicării rezultatelor financiare de către AFI Europe România,  AFI Cotroceni, cel mai mare și de succes mall din România, anunţă creșterea cu 8% a venitului operațional net pe primul trimestru din acest an faţă de trimestrul I 2017, trecând astfel de 9 milioane euro. În aceiaşi termeni de comparaţie, numărul de vizitatori a crescut cu 13%, atingând 56.000. Creşterea se datorată în principal extinderii magazinului Zara la 4000 mp și deschiderii magazinului Peek&Cloppenburg. de la finalul anului trecut. Concomitent, vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 6%.

La mall-ul AFI Ploiești, vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 11%, comparativ cu T1 2017.

Proiectul de birouri AFI Park a ajuns la un grad de ocupare de 99% din suprafață totală închiriabilă de 70.000 mp.

La AFI Brașov, lucrările de construcție avansează, iar mall-ul și spațiile de birouri vor fi deschise în 2019.

La AFI Tech Park 1 din București (foto), construcția va fi teminată în această lună. Clădirea este preînchiriată în proporție de aproape de 40%. Primii chiriași se vor muta în august 2018. Suprafața totală închiriabilă de 20.000 mp spații de birouri și 2000 mp zonă comercială.

În ansamblu, David Hay, CEO AFI Europe România, subliniază că „rimul trimestru al anului 2018 reprezintă o dovadă a creșterii susținute, înregistrate pentru toţi parametrii: creșterea cu 12% a venitului operațional net, la 13,6 milioane de euro, comparativ cu T1 2017, creșterea numărului de vizitatori în centrele comerciale, noi închirieri de spații de birouri în AFI Tech Park, extinderea suprafețelor totale închiriabile ale centrelor comerciale și demararea vânzărilor pentru AFI City, primul nostru proiect rezidențial. Rata de ocupare pentru activele noastre generatoare de venit este de 99%. În plus, avem în dezvoltare trei proiecte diferite: mall-ul și clădirea de birouri AFI Brașov, campusul de business AFI Tech Park, care se apropie de 40% rată de pre-închiriere și proiectul rezidențial AFI City. Continuăm să ne menținem interesul pentru noi oportunități, fie că reprezintă dezvoltarea de noi centre comerciale, fie noi spații de birouri”.

Au fost seelectaţi participanţii la Concursul Internaţional Enescu

Florin Antonescu
-
0
Au fost seelectaţi participanţii la Concursul Internaţional Enescu

Pentru Concursul Internațional George Enescu 2018, care va marca 60 de ani de la prima ediție, juriul de specialitate a selectat 270 de tineri muzicieni: 80 din 27 de țări la Secțiunea Violoncel, 80 din 25 de țări la Secțiunea Vioară, 83 din 23 de țări la Secțiunea Pian, 27 de lucrări la Secțiunea Compoziție. Iniţial, s-au înscris 400 de aplicanţi, cel mai mare număr de înscrieri din istoria concursului. Particpanţii sunt din Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda,  Spania, Finlanda, Italia, Franța, Ucraina, Taiwan, China, Japonia, Turcia, Letonia, Croația, Bulgaria, Rusia, Germania, Suedia, Elveția, Serbia și Muntenegru, Georgia, Uzbekistan, Kazahstan, Israel, Belarus, Slovacia. Din România și Republica Moldova se înregistrează un record de participare: 22 de concurenţi la cele trei secțiuni. Juriile de specialitate ale Concursului sunt format din interpreţi și profesori de top la nivel internațional. Premiile însumează 115.000 euro. Gala de deschidere va avea loc pe 1 septembrie la Ateneul Român, cu un concert susţinut de laureaţii ediţiei 2014 Ştefan Tarara – vioară, Eun-Sun Hong – violoncel, Josu de Solaun – pian şi orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dirijor Gabriel Bebeşelea. Etapa I a concursului se va desfăşura în sala „George Enescu” a Universităţii Naţionale de Muzică, etapa II, semifinala şi finala se vor desfăşura în sala mare a Ateneului Român.

Andreea Paul (INACO): Europa este depăşită de China şi SUA la investiţiile în tehnologiile viitorului

Andreea Paul
-
0
UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane. Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării? Despre aceste provocări și soluțiile care se întrevăd în Agenda liderilor europeni #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu am discutat în cadrul misiunii economice a think-tank-ului INACO și a Facultății REI – ASE, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles, cu specialiștii Comisiei Europene, a Parlamentului European și ai reprezentanței României la Bruxelles.

Puncte Tari:
În prezent, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetare şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Europa are o bază industrială solidă şi este cea mai deschisă zonă din lume pentru cercetare şi inovare, implicându-se activ în programele internaţionale comune, dezvoltând proiecte în colaborare cu centre de cercetare din întreaga lume.
Cadrul pe care se bazează cercetarea şi inovarea europeană include Piaţa Unică Digitală (The Digital Single Market), Uniunea Energetică (the Energy Union), Strategiile Industriale (Industrial Strategies), Politica de Competitivitate (Competition Policy), precum şi instrumente specific, cum ar fi Planul de Investiţii (the Investment Plan), programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare, Fondurile structurale şi de investiţii europene (the European Structural and Investment Funds).
Actualul program pentru cercetare şi dezvoltare Horizon 2020, care beneficiază de o finanţare de 13,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, a transformat UE într-un lider global în multe domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Consiliul European pentru Cercetare (the European Research Council) a reuşit să atragă cercetători de top în Europa. De pildă, acţiunea Marie Sklodowska Curie, cu un buget de 6,2 miliarde euro, a contribuit la dezvoltarea carierei cercetătorilor de top.
Fondul Social European şi Programul Erasmus + investesc în dezvoltarea abilităţilor cetăţenilor. Politica Agricolă Comună urmăreşte întărirea capacităţii de inovare în zonele rurale prin sprijinirea asimilării oportunităţilor digitale.
Cercetarea şi inovarea în UE au cunoscut o serie de rezultate remarcabile în diferite domenii:
– Identificarea cu mai multă acurateţe a nivelului de chimioterapie necesar în tratamentul cancerului.
– Un dispozitiv revoluţionar ‘MINICARE HNL’ capabil să diagnotizeze o infecţie bacteriană în 10 minute şi, drept consecinţă, să scadă cantitatea de antibiotic prescrisă, dispozitiv care a câştigat premiul de 1 milion de euro ‘Horizon Prize’.
– Cercetătorii au reuşit producerea de combustibil solar de tip kerosene din apă şi dioxid de carbon utilizând energia solară concentrată.
– Au fost dezvoltate 1,6 milioane de doze de vaccine anti Ebola, în cadrul proiectului ‘EBOVAC’.
– Introducerea unei flote de autobuze echipate cu celule bazate pe oxigen, care să contribuie la un aer mai curat în marile metropole.
– Realizarea unui feribot 100% electric pentru un transport antipoluant
– Transformarea unor terenuri ce nu pot fi utilizate în agricultură din zona mediteraneană în zone pentru producerea cosmeticelor bio.
– Utilizarea imprimantelor 3D pentru construirea caselor.
– Realizarea unei baterii de 100 de ori mai puternică decât cele obişnuite, care se pot reîncărca de 1.000.000 de ori.
Puncte slabe/Vulnerabilităţi:
Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. În prezent, Europa este depăşită şi de China şi de SUA în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologiile viitorului.
UE este încă departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. UE investeşte mai puţin în inovare (1,3% din PIB)  comparativ cu principalii competitor, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).
Numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi reprezintă un sfert din cele din SUA.
Una dintre vulnerabilităţile cronice ale UE este nivelul scăzut de investiţii private în inovare, de 1,3% din PIB, care este inferior procentelor alocate  de China (1,6% ), SUA (2% ), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).
Prea puţine start-up-uri europene supravieţuiesc etapei inţiale de 2-3 ani, dintre acestea încă şi mai puţine devin firme mari şi sub 5% dintre IMM-urile europene se internaţionalizează.
La nivelul UE, peste jumătate dintre cetăţeni nu au abilităţi digitale sau au abilităţi digitale scăzute, iar dacă facem o comparaţie între performanţele României şi media europeană, constatăm că procentele pentru populaţia fără competenţe digitale se ridică la 40% în România, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale scăzute, România înregistrează 30%, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale de bază, România cu cele 20%, este departe de UE cu 30%, iar la competenţe digitale avansate România înregistrează abia 10%, comparativ cu UE 30%, ceea ce explică ultimul loc ocupat de România la acest capitol între statele europene.
Propunerile Noii Agende Europene pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu
Ţinând cont de aceste vulnerabilităţi, Comisia Europeană propune alocarea unui buget de 100 miliarde de euro pentru programele de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe şi Euratom. Comisia propune, de asemenea, alocarea a 11 miliarde de euro pentru Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea unor instrumente financiare şi bugetare care să atragă 200 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare prin investiții private.
Fondul European pentru Investiţii Strategice va investi în proiectele strategice de cercetare şi dezvoltare cel puţin o treime din cele 500 miliarde de euro de care va dispune.
Comisia Europeană pune un mare accent pe facilitarea accesului la finanţare încă din stadiile iniţiale, finanţare asigurată prin instrumentele specializate InnovFin, în cadrul programului Horizon 2020 (40 miliarde euro), Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (40 miliarde euro).
O nouă iniţiativă propune combinarea programului Horizon 2020, a fondurilor europene strategice şi de investiţii, a programului pentru competitivitatea IMM-urilor, the European Fund for Strategic, pentru a lansa Venture EU. Această investiţie îşi propune impulsionarea capitalului de risc în UE prin investiţii private şi management privat. Venture EU va avea o investiţie iniţială de 410 milioane euro, îşi propune atragerea a 2,1 miliarde euro în următoarele 12 luni, pentru a investi în cel puţin 1500 de start-up-uri europene.
Comisia propune o nouă lege a insolvenţei care să sprijine restructurarea întreprinderilor şi să prevină falimentul, care să dea inovatorilor şi antreprenorilor oneşti o a doua şansă.
Pentru impulsionarea inovaţiilor majore, Comisia a propus crearea Consiliului European al Inovării, care va lucra în coordonare cu Institutul European al Inovării şi Tehnologiei şi cu instrumente specifice, precum Radarul Inovaţiei (Innovation Radar) şi 120 de Strategii de Specializare Inteligente (Smart Specialisation Strategies).
Comisia Europeană propune şi înfiinţarea până în anul 2024 a unei reţele de “Universităţi Europene”, cu 20 de universităţi de top din statele UE, care să ducă cooperarea transfrontalieră la un nou nivel, care să dezvolte strategii pe termen lung pentru o educaţie de înaltă calitate, care să impulsioneze cercetarea şi inovarea,  care să asigure mai multe mobilităţi pentru profesori, cercetători şi studenţi, și care să devină motorul competitivităţii universitare în Europa.
Consiliul European al Inovării va parcurge o etapă pilot în perioada 2018-2020, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, având ca obiectiv identificarea inovațiilor cu potenţial ridicat, de mare risc, care se pot dezvolta rapid.
Aceste propuneri fac parte din Noua Agendă Europeană pentru Cercetare şi Inovare  #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu și reprezintă contribuţia Comisiei Europene pentru asigurarea competitivităţii globale a Europei. Ea a fost prezentată la discuţia informală a şefilor de stat şi de guvern, desfăşurată pe 16 mai 2018, la Sofia. Comisia consideră că investiţia în cercetare şi inovare este o investiţie în viitorul Europei, care va ajuta UE să fie un lider global de competitivitate, va contribui la păstrarea modelului social european unic şi la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni.
Următorul val al inovării digitale şi fizice este puternic ancorat în ştiinţă şi tehnologie, domenii unde este vital ca Europa să menţină un avantaj competitiv.
Comisia solicită liderilor europeni să sprijine cercetarea la nivel european, să îşi asume scopuri ambiţioase, cu o valoare europeană ridicată, de la combaterea cancerului, până la oceane fără deşeuri din plastic.
Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării?
Nicicum. Am ridicat aceste provocări în cadrul dezbaterii INACO – Forumul Inventatorilor Români de la Salonul de Inventică EUROINVENT de la Iași, în data de 18 mai:
România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie, cu 27% (singura din UE cu un procent sub 30%), departe față de media europeană de 46% (detalii aici: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).
Cheltuielile alocate de România pentru Cercetare şi Dezvoltare (CD) sunt la sub un sfert din media europeană și mult mai mici ca cele din Bulgaria (% PIB).
În prezent, România a alocat pentru CD doar 0,48% din PIB, mai puțin decât în anul 2008, cu o tendință divergentă de dezinvestire față de media UE, care crește an de an alocările din 2007 încoace.
Scade numărul de cercetători în România, în timp ce crește în UE. Concret, România a pierdut circa 5 mii de cercetători în ultimii 11 ani, de la 22.958 in anul 2005, la 18.046 în anul 2016, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.
Vestea bună este că crește numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, de cinci ori mai mult decât în anul 2006, dar rămânem înfiorător de departe de cele 20.000 – 25.000 de brevete înregistrate anual în Germania.
Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia. Procedurile sunt mai lungi la noi decât în UE, SUA, Japonia sau Coreea de Sud (detalii aici: https://inaco.ro/costurile-brevetarii-inventiilor-romanesti-sunt-de-peste-doua-ori-mai-mari-decat-in-germania-si-triple-fata-de-polonia/).
În concluzie, România este cea mai modestă economie inovatoare din UE…și cu cea mai accentuată viteză de deterioare a performanțelor inovatoare din UE! Iar despre propunerea INACO lansată Guvernului și Parlamentului României anul trecut pentru crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului care să ne ajute să ne ancorăm în tendințele europene și globale încă nu s-a luat nicio decizie publică oficială (detalii aici despre misiunea și componența GLEV: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/).

Caravana Meseriilor prezintă oferte pentru învățământ dual și profesional

Florin Antonescu
-
0
Caravana Meseriilor prezintă oferte pentru învățământ dual și profesional

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a pornit Caravana Meseriilor din domeniul automotive pentru informarea elevilor de clasa a VIII-a și a părinților asupra posibilităţilor de înscriere la învățământ dual și profesional. După ce a trecut prin judeţele Prahova, Argeș, Dolj, Olt, Sibiu, Alba, Cluj și a informat în jur de 4800 de elevi, se opreşte în continuare la Iaşi – 21 mai, Palas Mall; Vaslui – 22 mai, Centrul Judeţean de Resurse Educaţionale; Râşnov – 24 mai, Şcoala Nr. „Peter Thal”; Braşov – 25 mai, Coresi Mall. Caravana vine cu stații de lucru mobile puse la dispoziție de companiile partenere, încât elevii pot să testeze practic specificul diverselor meserii. Colaboratorii caravanei sunt firmele din Parteneriatul Auto Român Adient, Bosch, Dacia-Group Renault, Delphi, Ford, Pirelli, Schaeffler şi Star Transmission, precum şi asociaţia firmelor din Braşov DWK Fit4Future, Asociaţia Româno-Germană de Formare Profesională în Sistem Dual Sibiu, cu susţinerea Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), a Nuarb Training Academy şi a Universităţii „Transilvania” din Braşov.

Atelier de traduceri la ICR Stockholm

Florin Antonescu
-
0
Atelier de traduceri la ICR Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm, în parteneriat cu Direcția Centrul Cărții din cadrul Institutului Cultural Român, organizează o nouă ediţie a atelierului de traduceri, pentru mai buna cunoaştere reciprocă a ofertei literare. În context, luni, 21 mai, ora 18.00, în sala de conferinţe a ICR Stockholm se desfăşoară un program de lectură cu participarea poeţilor români Anastasia Gavrilovici, Alina Purcaru, George State şi a poetelor suedeze Anna Axfors, Sanna Hartnor, Hanna Rajs; moderator, scriitoarea suedeză Emma Warg. Este prezentată producţia bilingvă a particpanţilor, realizată în contextul atelierului din acest an. Întregul proiect se desfăşoară din 2008, rezultând până acum publicarea a 60 de poeți participanţi şi prezenţe la festivaluri internaţionale în peninsula scandinavă.

Laserul de la Măgurele a fost pornit

Florin Antonescu
-
0
Laserul de la Măgurele a fost pornit

Laserul de la Măgurele a fost pornit, odată cu testarea la puterea de 3 petawaţi. Întregul sistem are puterea de 10 petawaţi şi reprezintă esenţa proiectului paneuropean Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)/ Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară.

Acad. Nicolae-Victor Zamfir (foto Melissa Antonescu), directorul ELI-NP, a anunţat că rezultatele testării au fost foarte bune, evoluţia implementării este în grafic, aşa încât perspectiva este ca puterea de zece petawaţi să fie testată  în prima parte a anului viitor.

Reamintim, cu informaţii oferite de ELI-NP, că întreaga infrastructură are două componente: „Un sistem laser de foarte mare intensitate, cu două braţe laser de 10 PW capabile să atingă intensităţi de ordinul a 1023 W/cm2 şi câmpuri electrice de 1015 V/m; un fascicul γ foarte intens (1013 γ/s) strălucitor, cu o lărgime de bandă de ~ 0.1%, cu E γ până la 19,5 MeV, care este obţinut prin retroimprăştierea incoerentă Compton a fotonilor dintr-un fascicul laser pe un fascicul foarte strălucitor, intens, de electroni (Ee până la 720 MeV) produs de un accelerator clasic”.
Progresele majore în fizica nucleară şi în domenii conexe vor consta în: „1. Investigarea interacţiunilor laser-materie de mare putere utilizând metodele fizicii nucleare în vederea studierii posibilităţilor de obţinere a unor fascicule de protoni şi ioni grei de înaltă calitate accelerate cu ajutorul laserilor.
2. Intensitatea extrem de mare a fasciculului laser va permite studiul fenomenelor fizice fundamentale anticipate prin teorie, precum birefrigeranţa vidului şi crearea perechilor în câmpuri electrice intense.
3. Investigarea structurii nucleare şi a secţiunilor transversale de interes pentru astrofizică utilizând reacţiile fotonucleare.
4. Noi metode de identificare şi caracterizare de la distanţă a materialelor nucleare vor fi investigate cu aplicaţii pentru securitatea naţională (scanarea automată de la distanţă a containerelor de transport) şi managementul materialelor nucleare.
5. Noi moduri de producere mai eficientă a radioizotopilor utilizaţi în prezent în medicină şi producerea celor noi propuşi.
6. Utilizarea simultană a fasciculelor laser şi gama de mare intensitate va permite studii de fizică fundamentală, precum producerea perechilor în vid”.

Ariston Thermo, în casele a 2,6 milioane de familii din România

Florin Antonescu
-
0
Ariston Thermo, în casele a 2,6 milioane de familii din România

La 20 de ani de prezenţă pe piața românească, Ariston Thermo România, lider în domeniul centralelor termice și al boilerelor electrice, îşi afirmă performanţa prezenţei în casele a 2,6 milioane de familii de la noi. Oferind această informaţie, Cătălin Drăguleanu (foto Ariston), Country Manager Ariston Thermo România, a prezentat o retrospectivă a dinamicii de profil la scară naţională. Vânzările anuale de sisteme de încălzire au crescut de la circa 15.000 de unități în 1998 la 170.000 în 2008 şi vor atinge anul acesta, estimativ, circa 270.000 de bucăți. Creșterea pieței s-a bazat la început pe debranșările de la sistemul centralizat şi pe necesitatea unor soluții independente și mai eficiente oferite de centralele individuale. Cu timpul, ponderea cererii de înlocuire a crescut, reprezentând acum circa 50% din totalul vânzărilor. De asemenea, criteriile în alegere la achiziţie s-au schimbat: de la dominaţia prețului (conta în primul rând în proporţie de 40%), urmat de eficiență, randament și consum, s-a ajuns în prezent ca decisive să fie eficiența, serviciile post-vânzare și noile tehnologii. În perspectivă, apreciază Cătălin Drăguleanu, „piața de profil va continua să crească cantitativ, dar mai ales valoric, susținută fiind de construcțiile de locuințe noi, precum și de înlocuirile tot mai dese ale echipamentelor de încălzire mai vechi, care nu dispun de tehnologii noi și eficiență ridicată precum gamele actuale”.

Rompetrol repornește instalația de polietilenă de înaltă densitate

Economistul
-
0
Rompetrol repornește instalația de polietilenă de înaltă densitate

Rompetrol, singura companie din România care operează instalații petrochimice, anunță repornirea instalației de polietilenă de înaltă densitate (HDPE) de pe platforma rafinăriei Petromidia, potrivt Economica.net.

Compania va continua și în acest an investițiile în petrochimia de la Midia. „Compania și-a propus repornirea în perioada următoare a instalației de polietilenă de înaltă densitate, oprită timp de peste patru ani din cauza volatilității ridicate a cotațiilor la materia primă (etilenă) și produse finite. În acest sens, s-au început în primul trimestru al anului procedurile de revizie și testare a instalației (verificare/modernizare echipamente, avizări, etc)”, se arată în comunicatul companiei Rompetrol Rafinare Constanța, emis cu ocazia prezentării bilanțului pentru primul trimestru al acestei luni.

Potrivit comunicatului, 12% din investițiile programate în acest an, de 57 de milioane de dolari, vor merge către petrochimia de la Midia. Creșterea pe partea de produse petrochimice face parte de altfel din strategia companiei austriece OMV pentru perioada 2018-2025. Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român prin Ministerul Energiei (44,7%).

INS: Conductele de petrol și gaze aveau o lungime de 16.601 kilometri la finele lui 2018

Economistul
-
0
INS: Conductele de petrol și gaze aveau o lungime de 16.601 kilometri la finele lui 2018

Conductele magistrale petroliere și de gaze aveau, la finele anului trecut, o lungime de 16.601 kilometri, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Din totalul conductelor, 80,5% (13.350 kilometri) erau destinate transportului de gaze naturale, din care 12.797 kilometri pentru transport gaze naturale și 553 kilometri pentru tranzit internațional, potrivit Agerpres.

De asemenea, conductele pentru transportul țițeiului aveau o lungime de 2.776 kilometri (16,7% din total), cele pentru transport gazolină 336 kilometri (2%) și cele pentru transport etan – 139 kilometri (0,8%), potrivit sursei citate.

ING Bank România a evoluat pe segmentul financiar

Economistul
-
0
ING Bank România a evoluat pe segmentul financiar

ING Bank România a anunțat joi o creștere de 32% a veniturilor în primele trei luni ale acestui an, până la 425 milioane lei, în contextul în care numărul de clienți activi a crescut cu 15%. ”Numărul de clienți activi a crescut cu 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul de clienți cu salariul la ING a crescut cu 24% în ultimul an”, se arată în comunicat.

Totodată, profitul brut a ajuns la 214 milioane lei, cu 95 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, datorită unei creșteri puternice a veniturilor, dar și a unor costuri de risk și operaționale bine controlate, conform datelor furnizate de Profit.ro.

În același timp, rata creditelor neperformante este în continuă scădere, ajungând la finalul primului trimestru la 3,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în martie 2017. Portofoliul de credite al băncii a ajuns la 21.4 miliarde la finalul lunii martie 2018, mai mare cu 16% față de acum 12 luni, acoperind o cotă de piață de 8,9%, o creștere de 0.9 puncte procentuale față de martie 2017.

Gala Absolvenților UNATC 2018

Florin Antonescu
-
0
Gala Absolvenților UNATC 2018

 

Începe Gala Absolvenților la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti UNATC 2018: în perioada 18-22 mai se prezintă absolvenţii ciclului de master, iar în perioada 25 mai-3 iunie se prezintă absolvenţii ciclului de licență.

Gala cuprinde peste 40 de evenimente: spectacole, expoziții, proiecții de filme, proiecte de cercetare practică și teoretică în specializările Facultății de Teatru și ale Facultății de Film, care se desfăşoară la sediul UNATC (str. Matei Voievod, nr. 75-77), la Teatrul Metropolis (str. Mihai Eminescu, nr. 89), la Linotip – Centru Independent Coregrafic (str. Ion Brezoianu, nr. 24) și la Centrul Cultural „Ion Manu” Otopeni (str. 23 August, nr. 8).

Programul detaliat se găseşte pe www.unatc.ro și pe pagina https://www.facebook.com/galaabsolventilorunatc/.

Organizatori, studenţii anului I Master Teatrologie-Management şi Marketing Cultural.

Economistul este între parteneri.

Măsuri pentru a proteja cetățenii de poluarea atmosferică

Economistul
-
0
Măsuri pentru a proteja cetățenii de poluarea atmosferică

Comisia le oferă sprijin concret actorilor de la nivel național, regional și local pentru a îmbunătăți calitatea aerului în Europa și intensifică măsurile împotriva a 7 state membre, între care și România, care au încălcat normele UE convenite privind limitele de poluare atmosferică și pe cele referitoare la omologarea de tip pentru autovehicule.

17/05/2018

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, a declarat: „Decizia de a trimite statele membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost luată în numele europenilor. Am spus că actuala Comisie este o Comisie care oferă protecție. Decizia noastră este o concretizare a acestei promisiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în fața Curții de Justiție au primit suficiente „ultime șanse” pentru a remedia situația. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetățeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acțiunea în justiție nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităților naționale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru orașele europene.”

Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a adăugat: „Vom reuși să combatem poluarea atmosferică urbană numai dacă sectorul automobilelor își aduce contribuția. Viitorul aparține autovehiculelor cu emisii zero. Între timp, respectarea legislației privind emisiile este obligatorie. Constructorii de autovehicule care continuă să ignore legea trebuie să suporte consecințele faptelor lor ilegale.”

În comunicarea intitulată „O Europă care oferă protecție: Aer curat pentru toți”, Comisia prezintă măsurile disponibile pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Comisia subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre prin colaborarea cu autoritățile relevante în cadrul noilor dialoguri privind aerul curat, precum și prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile de îmbunătățire a calității aerului.

În plus, Comisia a decis să trimită Franța, Germania, Ungaria Italia, România și Marea Britanie în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori. De asemenea, Comisia a decis să adreseze scrisori suplimentare de punere în întârziere Germaniei, Italiei, Luxemburgului și Marii Britanii din motivul că au ignorat normele UE privind omologarea de tip a vehiculelor.

Măsuri de combatere a poluării atmosferice

Măsurile propuse de Comisie se întemeiază pe trei piloni principali: standardele de calitate a aerului; obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și standardele de emisie pentru principalele surse de poluare, de exemplu, de la nave și autovehicule, până la sectorul energetic și industrie.

În scopul abordării emisiilor de poluanți atmosferici provenind de la traficul rutier, Comisia va continua să își consolideze colaborarea cu autoritățile naționale, regionale și locale cu privire la o abordare integrată comună a reglementărilor privind accesul vehiculelor urbane în cadrul Agendei urbane a UE.

În plus, Comisia a condus o amplă reformă pentru a se asigura că emisiile de poluanți atmosferici provenind de la vehicule sunt măsurate în condiții reale de conducere (a se vedea întrebările frecventeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••).

Consolidarea asigurării respectării legislației

6 state membre trimise în fața Curții

Comisia ia măsuri pentru a remedia depășirile semnificative și persistente ale valorilor-limită pentru doi poluanți-cheie, cu impact asupra sănătății: dioxidul de azot, care provine, în principal, din emisiile generate de traficul rutier și de industrie, și particulele în suspensie, care sunt prezente mai ales în emisiile generate de industrie, de încălzirea locuințelor, de trafic și de agricultură.

Comisia a decis să trimită Franța, Germania și Marev Britanie în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot (NO2) și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori. Ungaria, Italia și România sunt trimise în fața Curții de Justiție din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10). Valorile-limită stabilite în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 și, respectiv, 2005.

Aceste măsuri vin în urma Summitului ministerial privind calitatea aerului, convocat de comisarul Vella la 30 ianuarie 2018, ca un ultim efort pentru a găsi soluții la problema gravă a poluării în 9 state membre. Cele 6 state membre în cauză nu au prezentat măsuri credibile, eficace și la timp pentru a reduce poluarea în cadrul limitelor convenite și cât mai curând posibil, așa cum impune legislația UE. Prin urmare, Comisia a decis să treacă la acționarea lor în justiție.

În ceea ce privește Republica Cehă, Slovacia și Spania, măsurile aplicate sau planificate, astfel cum au fost comunicate Comisiei în urma Summitului ministerial privind calitatea aerului, par a fi în măsură să soluționeze în mod adecvat lacunele identificate. Din acest motiv, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor respective, precum și eficacitatea lor în remedierea situației cât mai curând posibil.

Noi etape în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate pentru 4 state membre

Comisia întreprinde în prezent demersuri suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate împotriva a 4 state membre pe motivul că au ignorat normele UE privind omologarea de tip a vehiculelor. Comisia a decis astăzi să emită scrisori suplimentare de punere în întârziere adresate Germaniei, Italiei, Luxemburgului și Marii Britanii.

Legislația UE privind omologarea de tip prevede ca statele membre să dispună de sisteme de sancționare eficace, proporționale și disuasive pentru a descuraja constructorii de automobile să încalce legea. În cazurile în care se constată o astfel de încălcare a legii, de exemplu prin utilizarea dispozitivelor de manipulare pentru a reduce eficacitatea sistemelor de control al emisiilor, trebuie dispuse măsuri de remediere – cum ar fi retragerile de pe piață – și trebuie aplicate sancțiuni (articolele 30 și 46 din Directiva 2007/46 și articolul 13 din Regulamentul nr. 715/2007).

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei, Luxemburgului și Marii Britanii în decembrie 2016Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• cu privire la Grupul Volkswagen și a trimis scrisori complementare de punere în întârziere în iulie 2017, solicitând clarificări suplimentare.

În data de 17 mai, Comisia adresează scrisori suplimentare de punere în întârziere pentru a solicita mai multe informații cu privire la investigațiile și procedurile judiciare naționale legate de aceste încălcări. În plus, în urma aducerii la lumină a noi cazuri de nereguli legate de comanda motorului în ceea ce privește mai multe autovehicule diesel (Porsche Cayenne, Volkswagen Touareg și mai multe autovehicule Audi A6 și A7), Comisia solicită Germaniei și Luxemburgului, ca autorități competente de omologare a tipului, să îi comunice măsurile de remediere și sancțiunile pe care le au în vedere. Totodată, Comisia solicită și clarificări din partea Marii Britanii cu privire la legislația națională planificată.

În mai 2017Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Italiei deoarece această țară nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legislației UE privind omologarea de tip a vehiculelor în ceea ce privește Fiat Chrysler Automobiles. Între timp, Italia a întreprins măsuri corective, solicitând grupului Fiat Chrysler Automobiles să efectueze o rechemare obligatorie în UE. Astăzi, ca parte a dialogului în curs, Comisia solicită informații suplimentare privind măsurile corective concrete întreprinse și sancțiunile aplicate.

O scrisoare suplimentară de punere în întârziere constituie o cerere oficială de informații. Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Context

În Uniunea Europeană, calitatea aerului s-a îmbunătățit, în general, în ultimele decenii, adesea grație eforturilor comune depuse de UE și de autoritățile naționale, regionale și locale. Cu toate acestea, calitatea vieții multor cetățeni ai UE este în continuare afectată într-un mod inacceptabil. Poluarea atmosferică este direct responsabilă pentru boli cronice și grave precum astmul, tulburările cardiovasculare și cancerul pulmonar.

 

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presă integral

Cererea de gaze naturale crește

Economistul
-
0
Cererea de gaze naturale crește

Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat miercuri obligația de constituire a stocului minim ce revine fiecărui titular de licență de furnizare care asigură aprovizionarea cu gaze naturale a clienților finali. ”Pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale și pe perioada sezonului rece, până la data de 31 octombrie 2018, furnizorii clienților finali au obligația de a constitui, pe perioada sezonului cald, un stoc minim de 21.361.818, 260 MWh”, a informat ANRE.

Această cantitate este defalcată astfel: stocul aferent categoriei de clienți finali casnici – 9.054.583 MWh, stocul aferent categoriei de clienți finali producători de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației – 3.538.781 MWh, în timp ce stocul aferent categoriei de clienți finali noncasnici este de 8.768.453 MWh, scrie News.ro.

De asemenea, în funcție de modificările care vor interveni în portofoliul de clienți finali, ca urmare a schimbării furnizorului de gaze naturale în perioada 29 martie – 20 septembrie 2018, obligațiile de stoc minim aferente fiecărui furnizor vor fi recalculate și ajustate în mod corespunzător, în luna octombrie, fără ca valoarea totală a stocului minim național aprobată miercuri să fie afectată, adaugă reprezentanții ANRE.

NN Asigurari de Viață crește dividendele

Economistul
-
0
NN Asigurari de Viață crește dividendele

NN Asigurări de Viață, cel mai mare jucător local de profil, va acorda acționarilor dividende în suma de 33,81 milioane de lei pentru exercițiul financiar al anului 2017, comparativ cu 24,16 milioane de lei în 2016 și 17,45 milioane de lei în 2015, potrivit datelor Profit.ro.

În același timp, profitul net total al asiguratorului în 2017 a fost de 34,33 milioane de lei, de la 25,66 milioane de lei în 2016 și 18,63 milioane de lei în 2015. Potrivit datelor furnizate Profit.ro, NN Asigurări de Viatță a acordat, pentru anii 2005 – 2014, dividende în suma totală de 277 milioane de lei, din care 24,7 milioane de lei (5,5 milioane de euro) pentru 2014.

Cu o cota de 36,52%, NN Asigurări de Viață (fosta ING Asigurări de Viață) este cel mai mare asigurator de profil din România și a subscris în 2017 prime de 736,94 milioane de lei, în creștere cu 11,4% față de anul precedent. Principalii concurenți ai companiei sunt BCR Asigurări de Viață și BRD Asigurări de Viață. Piața asigurărilor generale și de viață din România a atins 9,7 miliarde de lei în 2017, cu 3,5% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Asigurările de viață au generat subscrieri de 2,02 miliarde lei, în urcare cu aproape 21% față de 2016.

ING și BCR revizuiesc în jos prognoza de creștere economică a României

Economistul
-
0
ING și BCR revizuiesc în jos prognoza de creștere economică a României

ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB, conform Profit.ro.

ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere de la 4,7% la 4,1% pentru acest an. Statistica a anunțat azi o creștere de 4% în primul trimestru din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017 și o stagnare față de ultimul trimestru din 2017.

De asemenea, economiștii BCR au fost mai rezervați în prognozele anterioare și anticipau o stagnare a PIB față de ultimul trimestru din 2017 și un avans anual de 4,7%. Atât BCR, cât și ING se așteaptă ca economia să arate un avans mai mare în al doilea trimestru.

Potrivit ING, BNR va fi grevată de politica fiscală suboptimă în continuare, în condițiile în care alegerile din 2018 și 2019 e puțin probabil să aducă ajustări fiscale. Astfel, BNR va relua întărirea politicii monetare mai ales pentru a preveni deprecierea leului și să evite, astfel, ciclul de depreciere-inflație-depreciere, notează ING.

Economia României s-a majorat cu 4% în primul trimestru

Economistul
-
0
Economia României s-a majorat cu 4% în primul trimestru

Economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, arată primele estimări publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017. „Față de același trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2018, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în 5 aprilie 2018”, precizează INS.

Totodată, Comisia Naționala de Prognoză estimează că avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creșteri de 5,7% în 2019 și 2020 și de 5% în 2021, potrivit Agerpres. În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.

România se află printre țările cu cea mai mare creștere economică din UE

Economistul
-
0
România se află printre țările cu cea mai mare creștere economică din UE

Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia și România au înregistrat în primul trimestru din 2018 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Economia zonei euro a urcat cu 2,5% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2017, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2,4%, potrivit Agerpres. În trimestrul patru din 2017, expansiunea a fost de 2,8% în zona euro și de 2,7% în UE. Cele mai mari creșteri anuale din UE în perioada ianuarie – martie 2018 s-au înregistrat în Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și România (4,2%).

De asemenea, în estimarea Eurostat nu sunt disponibile datele din opt state (Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia și Suedia) privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2018. Conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017 Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.

Publicații de artă românești la Tate Modern din Londra

Florin Antonescu
-
0
Publicații de artă românești la Tate Modern din Londra

România participă pe 18 mai la Offprint London, unul dintre cele mai mari târguri de publicații de artă din Marea Britanie (foto ICR), definit drept „o celebrare a artei tipografice și a design-ului de carte din întreaga lume”, organizat la muzeul de artă contemporană Tate Modern. Participarea românească este asigurată de asociaţia independentă P+4 Publications din Bucureşti, „dedicată exclusiv promovării artei și arhitecturii contemporane românești”, cu sprijinul Institutului Cultural Român, curator, Alina Șerban. Sunt prezentate cărți de artă, precum cărţile de autor „The Book of Notebooks” de Dan Perjovschi şi „Despre Păpuși și Oameni” de Ciprian Mureșan, volumele din seria de cărți de fotografie de arhitectură și studiu cultural „Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)”, „Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc la Marea Neagră”, studioBASAR – „Arhitecturi ale supraviețuirii”.

23.000 de voluntari angrenaţi de Romsilva la împăduriri

Florin Antonescu
-
0
23.000 de voluntari angrenaţi de Romsilva la împăduriri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva informează că la acțiunile de împădurire din această primăvară au participat peste 23.000 de voluntari, care au plantat “puieți forestieri împreună cu silvicultori în pădurile de stat administrate de Romsilva”.

La nivel național, au fost înregistrați în total 23.375 de participanţi: 14.365 elevi (foto din judeţul Vaslui), 1.930 cadre didactice, 386 studenți, 6.694 membri ai unor asociații neguvernamentale, autorități locale, angajați ai Gărzii Forestiere, ai Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului, jandarmi, militari, polițiști, pompieri, reprezentanți ai autorităților locale. Romsilva evidenţiază rolul educativ al acţiunilor de acest fel asupra elevilor și studenților, ei “învățând de la silvicultori să planteze puieții forestieri și cum se pot implica, pe viitor, în protejarea pădurilor”.

Romsilva anunţă că până în prezent, în campania de împăduriri de primăvară, „a împădurit 3.260 de hectare, a plantat 7 hectare de perdele forestiere de protecție, a regenerat natural alte 6.578 de hectare de pădure și a realizat completări curente în zonele împădurite în anii anterior și refaceri ale pădurilor calamitate pe alte 1.449 de hectare”. Totodată, „a asigurat gratuit 357.000 de puieți forestieri organizațiilor și voluntarilor care s-au implicat în alte acțiuni de împăduriri, în afara pădurilor de stat”. Campania “continuă în zonele montane, în acest moment zece direcții silvice derulând lucrări de împăduriri și regenerări a pădurilor”.

Romsilva reaminteşte că în acest an, în cele două campanii de împăduriri, din primăvară și toamnă, va regenera „12.881 de hectare, din acestea 8.433 de hectare prin regenerări naturale și 4.448 de hectare prin împăduriri, cu o investiție de 167,4 milioane de lei. În ultimii 27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare de pădure”.

Uniunea Cineaştilor din România a anunţat nominalizările la Premiile UCIN 2018

Economistul
-
0
Uniunea Cineaştilor din România a anunţat nominalizările la Premiile UCIN 2018

Ajunsă la cea de-a 46-a ediție, Gala Premiilor UCIN 2018, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului, va avea loc pe 28 mai 2018, la Teatrul Național București și va fi în sine un spectacol, reunind pe scenă si pe covorul roșu, într-un cadru deosebit și original, mari nume ale cinematografiei și televiziunii românești.

Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din România, devenită unul dintre evenimentele marcante ale anului, își propune să celebreze și să sprijine valorile cinematografiei prin premierea tuturor celor care în anul precedent au excelat în acest domeniu, au reprezentat România în lume și au adus o contribuție importantă în industria cinematografică. Evenimentul exclusivist va avea peste 500 de invitați de renume – personalități, vedete și oameni de cultură, de cinema și de televiziune. Programul va fi o surpriză atât pentru publicul din sală cât și pentru telespectatori, întregul spectacol fiind înregistrat și difuzat de Televiziunea Română.

 

Nominalizările celei de-a 46-a ediții a Galei Premiilor UCIN sunt:

 

Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor

Fixeur, regia Adrian Sitaru

Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer

Un pas în urma serafimilor, regia Daniel Sandu

 

Premiul Special al Juriului

Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer

Perfect sănătos, regia Anca Damian

Breaking News, regia Iulia Rugină

 

Premiul pentru regie

Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor

Călin Peter Netzer pentru filmul Ana, mon amour

Adrian Sitaru pentru filmul Fixeur

 

Premiul pentru scenariu

Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor

Dan Chişu pentru filmul Aniversarea

Anca Miruna Lăzărescu pentru filmul La drum cu tata

 

Premiul pentru imagine

Andrei Butică pentru filmul Ana, mon amour

Oleg Mutu pentru filmele Perfect sănătos, Vara s-a sfârşit

Pătru Păunescu pentru filmele Limba paternă, Portrete în pădure

 

Premiul pentru costume

Cireşica Cuciuc pentru filmul Un pas în urma serafimilor

Doina Levintza şi Adina Bucur pentru filmul 6,9 pe scara Richter

Velica Panduru pentru filmul Aniversarea

 

Premiul pentru decor

Andreea Popa pentru filmul 6,9 pe scara Richter

Călin Papură pentru filmul Octav

Alexandra Alma Ungureanu pentru filmul Perfect sănătos

 

Premiul pentru interpretare feminina

Ela Ionescu pentru rolul Ana din filmul Dimineaţa care nu se va sfârşi

Diana Cavallioti pentru rolul Ana din filmul Ana, mon amour

Ana Radu pentru rolul Meda din filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor

Voica Oltean pentru rolul Simona din filmul Breaking News

 

Premiul pentru interpretare masculina

Mircea Postelnicu pentru rolul Toma din filmul Ana, mon amour

Anghel Damian pentru rolul Andrei din filmul Perfect sănătos

Aaron Tudor Istodor pentru rolul Radu din filmul Fixeur

 

Premiul pentru interpretare feminina rol secundar

Diana Spătărescu pentru rolul Anca din filmul Fixeur

Ana Ciontea pentru rolul Maria din filmul Mariţa

Amalia Ciolan pentru rolul Maria din filmul Offstage

 

Premiul pentru interpretare masculina rol secundar

Ali Amir pentru rolul Aid din filmul Un pas în urma serafimilor

Emanuel Pârvu pentru rolul Sandu din filmul Aniversarea

Adrian Văncică pentru rolul din filmul Ultima zi

 

Premiul pentru montaj

Cătălin Cristuţiu pentru filmele Breaking News si 6,9 pe scara Richter

Dana Bunescu pentru filmul Ana, mon amour

Ștefan Pârlog pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor

 

Premiul pentru coloana sonora

Mihai Oraşanu pentru filmele Portrete în pădure şi Lovesc, deci exist

Frederic Thery pentru filmul Perfect sănătos

Florin Tăbăcaru pentru filmul Breaking News

 

Premiul pentru muzica originala „Adrian Enescu”

Marius Leftărache pentru filmul Un pas în urma serafimilor

Mihai Pocorschi pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor

Vladimir Cosma pentru filmul Octav

 

Premiul pentru scurt metraj de fictiune

Andrei Huţuleac pentru filmul Offstage

Adrian Silişteanu pentru filmul Scris/Nescris

Conrad Mericoffer pentru filmul Cand afară ninge

 

Premiul pentru film documentar de lung si scurt metraj

Andrei Teodorescu pentru filmul Muzică de petrecere

Francisc Mraz pentru filmul Combinat de ateliere

Andrei Dăscălescu pentru filmul Planeta Petrila

 

Premiul pentru film de animatie

Sergiu Negulici pentru filmul Splendida moarte accident

Ioachim Stroe pentru filmul Cord

Serghei Chiviriga pentru filmul Cel mai bun client

 

Premiul pentru film de televiziune

Liviu Tofan pentru filmul Braşov 1987. Doi ani prea devreme

Ruxandra Țuchel pentru filmul Memoria fluturilor

Andreea Știliuc pentru filmul Provenţa, paradisul posibil

 

Premiul de debut Opera Prima „Alexandru Tatos”

Emanuel Pârvu pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor

Cristi Iftime pentru filmul Mariţa

Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor

 

Premiul pentru machiaj

Dana Roşeanu pentru filmele Aniversarea, Breaking News

Bianca Boeroiu pentru filmul Un pas în urma serafimilor

Christina Paul şi Heike Erstfeld pentru filmul Ana, mon amour

 

In 2018 Uniunea Cineaștilor din România sărbătorește 55 de ani de la înființare. Asociația Cineaștilor din România a luat naștere în anul 1963, la inițiativa unor cineaști legendari precum Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu și Mircea Drăgan. In 1990, asociația a devenit Uniunea Cineaștilor din România, iar din 1972, Uniunea a început să decerneze anual premii, prin intermediul galelor UCIN care recompensează performanțele cinematografice ale anului anterior.

 

Gala Premiilor UCIN 2018 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaștilor din România în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Evenimentul este produs de ASIS Mapamond și Revolver Events, co-producător Televiziunea Română – TVR3.

Parteneri media: Agerpres, Libertatea, România Liberă, Viva, Unica, Avantaje, Economistul, FILM, Radar De Media și EVA.ro

INS: Rata anuală a inflației s-a majorat la 5,2%

Economistul
-
0
INS: Rata anuală a inflației s-a majorat la 5,2%

Rata anuala a inflației a urcat la 5,2% în aprilie 2018, de la 5% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 7,2%, a celor alimentare cu 4% și a serviciilor cu 2,83%.

De asemenea, o rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. „Prețurile de consum în luna aprilie 2018 comparativ cu luna aprilie 2017 au crescut cu 5,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018) față de precedentele 12 luni (mai 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%”, se arată într-un comunicat al INS.

În același timp, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, pe 9 mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza anterioară indica o inflație de 3,5% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

Deficitul de cont curent a atins 967 milioane de euro

Economistul
-
0
Deficitul de cont curent a atins 967 milioane de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 967 milioane de euro, în primele trei luni din 2018, în creștere cu peste 25% comparativ cu cel din perioada similară din 2017, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, luni, AGERPRES.

În perioada similară a anului trecut, deficitul de cont curent s-a cifrat la 770 de milioane de euro. Conform sursei citate, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 460 milioane de euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 94 milioane de euro, iar cea a veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 328 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mare cu 29 milioane de euro.

Totodată, în perioada ianuarie – martie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2,050 miliarde euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 69,598 miliarde euro la 31 martie 2018 (72,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2017, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la finele lui martie la nivelul de 25,929 miliarde euro (27,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,3% față de 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2018 a fost de 84,8%, comparativ cu 87,2% la finele lui 2017.

Cornel Coca Constantinescu (ASF): Indicatorii de supraveghere SCR si MCR, supraunitari pentru toate societatile de asigurari din Romania.

Economistul
-
0
Cornel Coca Constantinescu (ASF): Indicatorii de supraveghere SCR si MCR, supraunitari pentru toate societatile de asigurari din Romania.

Prezent astazi la conferinta Insurance Market Trends organizata de FIAR cu temele care vizeaza activitatea de asigurare – reasigurare in contextul noilor reglementari [IDD si GDPR], Cornel Coca Constantinescu – Vicepresedintele ASF a declarat:

“ Printr-o analiza retrospectiva avand ca moment de referinta FIAR 2017 constatam faptul ca activitatea de asigurare a fost marcata de transformari profunde, prin aplicarea noilor abordari bazate pe risc si pe gandirea prospectiva a business-ului. Continuam cu reglementarea consistenta a activitatii de intermediere si introducerea de cerinte mai ridicate de transparenta fata de clienti prin aplicarea directivei IDD. Totodata, avem si alte reglementari din alte domenii cu impact semnificativ si riscuri deopotriva si ma refer la regulamentul privind protectia datelor cu caracter personal.

Drept urmare, trebuie sa fim constienti cu totii ca intermediarii si societile de asigurare vor trebui sa implementeze modificari la nivel organizational si operational si sa isi regandeasca strategia in special in cazul produselor create in parteneriat.

Nu trebuie ignorat faptul ca pentru dezvoltarea pietei romanesti de asigurari, trebuie sa fim realisti si sa analizam in ce masura este nevoie de crearea unor produse de asigurare adaptate nevoilor si posibilitatilor potentialilor clienti.

Din toamna [1 octombrie 2018] vom acorda o atentie si mai mare protectiei consumatorilor in lumina prevederilor directivei IDD, cu referire la  respectarea regulilor de conduita, a modului de interactiune cu consumatorul, prin:

– informarea corecta si completa a clientilor si desfasurarea activitatii in mod onest, corect si profesionist

– existenta unor agenti/intermediari cu un nivel ridicat de pregatire profesionala si competenta.

– cerinte mai ridicate de transparenta cu privire la informarea clientilor asupra existentei unor conflicte de interese sau modul de acordare a stimulentelor,

– informare cu privire la vanzarea combinata

– cerinta ca orice contract propus sa corespunda cerintelor si nevoilor de asigurare ale consumatorului (adecvarea produsului), pe baza evaluarii nevoilor acestuia, in special in cazul vanzarii produselor de asigurare  cu componenta investitionala pe baza unor recomandari personalizate.

Sunt convins ca aplicarea directivei IDD va aduce beneficii pe termen lung deopotriva asiguratilor, intermediarilor si asiguratorilor si va contribui  la dezvoltarea pietei, prin promovarea mai transparenta a produselor de asigurare, in special a celor de de viata, prin cresterea nivelului de informare a asiguratilor si a publicului in general cu privire la caracteristicile produselor si beneficiile asociate.

Totodată avem în vedere initiativa de diversificare a formelor juridice prin care funcționează asigurătorii, respectiv prin statuarea formei juridice a societății mutuale de asigurare, care implementează principiul economiei sociale în industria asigurărilor Societatea mutuala de asigurare reprezinta o forma juridica consacrata in alte tari din Uniunea Europeana, acest tip de societăți reprezentand circa un sfert din pietele unde aceasta forma este uzitata.

Societatile mutuale au dovedit faptul ca pot contribui la crearea de locuri de munca si sunt un factor de coeziune socială. În același timp, promovează valorile cheie ale statului social activ: solidaritatea, nediscriminarea, accesul egal și funcționarea în beneficiul membrilor. În contextul ultimei crize financiare, aceste societăți au dovedit reziliență prin faptul ca nu sunt orientate direct catre profit.

Nu pot sa nu amintesc si de „inovarea tehnologica” care va urma mai devreme sau mai tarziu si in asigurari, de aparitia pe scara larga a unor produse sau a unor modalitati de distributie care utilizeaza preponderent tehnologia digitala pentru a-si crea un avantaj competitiv si pentru a veni in intampinarea cerintelor unor generatii noi de clienti familiarizati cu utilizarea noilor tehnologii. Multe societati de asigurare se pregatesc sa utilizeze tehnici de analiza predictiva, automatizare a proceselor. Automatizarea proceselor va presupune totodata si  imbunatatirea vitezei si acuratetii analizei datelor pentru a administra corect riscul si pentru a facilita dezvoltarea unor noi produse de asigurare.

Toate acestea vor necesita in prima faza capacitati reale de a percepe evolutia viitoare in coordonate de realism. Gandirea strategica ar trebui sa se orienteze si spre investitii si spre adaptarea proceselor de business, cu scopul de crestere a eficientei si reducerii costurilor pe termen mediu.

Apreciez că după o perioadă de turbulențe pe piața de asigurări, anul 2018 va consemna o etapă de reașezare atât din punct de vedere al business-ului, cât și din punct de vedere legislativ ca rezultat al eforturilor tuturor celor implicați în această industrie. Sper ca sfârșitul anului sa confirme că, intr-adevar suntem pe drumul cel bun, incurajati fiind de rezultatele anului 2017 dintre care poate as mentiona cativa indicatori relevanti:

–          Scaderea ratei daunei combinate pe clasa MTPL de la 139,12% in 2015 la  un minim istoric al pietei romanesti de 99,46% in 2017

–          Cresterea PBS aferente asigurarilor de viata cu 20%

–          SCR, MCR supraunitar pentru toate companiile la finalul anului 2017 (cat si la finalul anului 2016), inregistrand cresteri in 2017 fata de 2016, respectiv rata SCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 6%, iar rata MCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 12% ,

–          Fondurile proprii eligibile sa acopere cerinta de capital de solvabilitate aveau la finalul anului 2017 o valoare de 5,15 mld lei, in crestere cu 12% (fata de finalul anului 2016).

–          La nivel de piata s-a consemnat o cresterea a activelor cu 6% in 2017 fata de 2016, in timp ce datoriile au crescut numai cu 3%, excedentul activelor fata de datorii fiind de 5,05 mld lei in 2017, in crestere cu 13% fata de finalul anului 2016.

–          Cresterea rezervelor tehnice cu 7,5% in 2017 fata de 2016

Obiectivele A.S.F. în anul 2018 se concentreaza pe crearea premiselor dezvoltarii sanatoase a pietei si pe consolidarea funcției de supraveghere prin dezvoltarea instrumentelor specifice supravegherii pe bază de risc.

Actiunile si sprijinul ASF pentru diferite evenimente si campanii de educatie financiara vor continua cu scopul de a crește gradul de conștientizare a unui segment cât mai mare de populație cu privire la necesitatea și beneficiile asigurărilor si implicit la cresterea gradului de educatie financiara si a incluziunii financiare.

Ca parte a Sistemului European al Supraveghetorilor, ASF are o implicare activa pentru a asigura consolidarea functiei de supraveghere prin convergenta practicilor si totodata asigura legatura intre supravegherea micro si macro prudentiala la nivel European.”

Orientare profesională în retail

Florin Antonescu
-
0
Orientare profesională în retail

Organizaţia de educaţie economică Junior Achievement România, în parteneriat cu marele retailer de mobilă și decorațiuni interioare JYSK România, derulează un proiect pilot de orientare profesională pentru tineri. Beneficiari sunt 500 de elevi din București, Cluj‐Napoca și Craiova. Participarea este gratuită. Consultanți voluntari de la compania JYSK le prezintă elevilor oportunități de carieră în retail. O primă prezentare a avut loc la Colegiul Naţional “Gheorghe Șincai” din București, la clasa a X‐a (foto JA), după cum precizează Alex Bratu, Country Manager JYSK România și Bulgaria. În anul școlar următor, aceiaşi participanţi vor parcurge un modul cu aspecte profesionale specifice de retail, studii de caz, informații despre vânzare, responsabilități etc.

Ministerul Finanțelor a atras, joi, 185,2 milioane lei de la bănci

Economistul
-
0
Ministerul Finanțelor a atras, joi, 185,2 milioane lei de la bănci

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 185,2 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate de stat pe 12 de luni, la un randament mediu de 2,89% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au subscris oferta până la 810,9 milioane lei, potrivit Economica.net. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în mai 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,835 miliarde de lei, din care 3,4 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat

UniCredit a evoluat pe plan financiar

Economistul
-
0
UniCredit a evoluat pe plan financiar

UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, a înregistrat în primul trimestru cele mai bune rezultate după 2007, depășind așteptările analiștilor, și a anunțat că va reduce creditele neperformante mai repede decât a anticipat, transmite Reuters.

Banca a obținut un profit net de 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie, peste estimarea medie a analiștilor, de 766 de milioane de euro, scrie News.ro. Veniturile au urcat cu 4% față de trimestrul precedent, la 5,1 miliarde de euro, susținute de comisioane, în timp ce venitul net din dobânzi a scăzut ușor, conform Profit.ro.

Totodată,  banca a atras anul trecut 13 miliarde de euro, într-una dintre cele mai mari majorări de capital din Europa, pentru finanțarea restructurării. Banca intenționează să vândă în acest an împrumuturi neperformante în valoare de 4 miliarde de euro, după un acord major de vânzare a unui portofoliu de credite de 16 miliarde de euro în 2017.

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 2,715 miliarde de euro în primul trimestru al acestui an

Economistul
-
0
INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 2,715 miliarde de euro în primul trimestru al acestui an

Deficitul balanței comerciale a fost de 2,715 miliarde de euro în primul trimestru din 2018, mai mare cu 416,2 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi. „În primele trei luni din 2018, exporturile au crescut cu 9,8%, iar importurile cu 10,8%, comparativ cu primele trei luni din 2017. În primul trimestru din 2018, exporturile FOB au Însumat 16.986,5 milioane de euro, iar importurile CIF au însumat 19.702,1 milioane de euro”, precizează INS într-un comunicat remis AGERPRES.

De asemenea, în primul trimestru din acest an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,4% la export și 37,0% la import) și alte produse manufacturate) (32,2% la export și respectiv 30,6% la import), potrivit sursei citate.

În același timp, în luna martie 2018, exporturile FOB au însumat 6,105 miliarde de euro, iar importurile CIF au depășit 7,162 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,056 miliarde de euro. Față de luna martie 2017, exporturile din luna martie 2018 au crescut cu 6,6%, iar importurile au crescut cu 5,8%.

Abonamente medicale gratuite pentru start-up-uri

Florin Antonescu
-
0
Abonamente medicale gratuite pentru start-up-uri

Reţeaua de sănătate Regina Maria – lider pe piața medicală românească – lansează o premieră care apropie serviciile de sănătate de mediul economic: abonamentul medical dedicat startup-urilor. Adresarea este către antreprenorii care încep o afacere de la zero. Pentru servicii medicale de bază în primul an de contract se acordă gratuitate. Mai departe, se aplică reduceri de costuri semificative pachetului accesat în următorul an și top-up-urilor alese. Oferta cuprinde: pachetul standard obligatoriu de medicina muncii, control medical la angajare, rapoarte semestriale și anuale. De asemenea, fiecare angajat poate beneficia de un control de medicină generală și acces la hotline-ul medical disponibil non-stop, pentru sfaturi medicale în caz de urgență. În acelaşi pachet sunt cuprinse reduceri la consultații, analize, radiologie și ecografii, precum și acces pentru fiecare pacient la dosarul medical electronic. Toate serviciile sunt asigurate la nivel național, în 45 de sedii proprii ale reţelei Regina Maria și în peste 200 de clinici partenere.

Odată cu observarea interesului crescut pentru programul Start-up Nation, Andreea Minuță, Corporate Business Director în rețeaua de sănătate Regina Maria, apreciază că „sănătatea și prevenția se află adesea pe locul doi pe lista de priorități a startup-urilor”, condiţii în care accentuează: „Am identificat nevoia firească de a veni în întâmpinarea acestora, oferindu-le antreprenorilor o grijă mai puțin și o șansă în plus de a prospera în afaceri, contribuind astfel pe termen lung la creșterea unor business-uri sănătoase”.

 

„AGENDA DIGITALĂ” ȘI SECURITATEA CIBERNETICĂ – O NOUĂ PROVOCARE PENTRU SISTEMUL BANCAR

Mirela Iovu
-
0
„AGENDA DIGITALĂ” ȘI SECURITATEA CIBERNETICĂ – O NOUĂ PROVOCARE PENTRU SISTEMUL BANCAR

Pentru sistemul bancar, implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale și valorificarea la maxim a potențialului lor de aplicabilitate duce la creșterea satisfacției clienților, dar și la extinderea bazei de clienți și la reduceri de costuri, ceea ce, în final, se va transfera tot în beneficiul consumatorilor prin reduceri de tarife pentru accesul și derularea diferitor operațiuni financiar- bancare.
Atractivitatea generală a economiei românești în fața investitorilor străini, cât și îmbunătățirea competitivității în orice domeniu, prin asigurarea unui teren de acces în condiții simple și egale la aplicații și servicii de plăți, investiții, împrumut și depozitare, sunt consecințe directe ale digitalizării în domeniul financiar-bancar.
Adoptarea tehnologiilor digitale în serviciile financiar bancare adresează un orizont de așteptare și cerințe ale consumatorilor privind simplificarea accesului la operațiuni bancare prin intermediul noilor tehnologii informaționale și de telecomunicații, crescând totodată gradul de incluziune financiară a persoanelor din zonele mai puțin dezvoltate.
Studiile arată că: din punct de vedere statistic, rata de participare la tranzacții online a consumatorilor din România este de 12% față de 55% în UE; că există un număr foarte mare de tranzacții cash în România, 94% față de 68% în vestul UE; de asemenea, că rata de participare la tranzacții online a IMM-urilor din România este de 7% față de 17% în UE – cea mai scăzută proporție de întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală.
Dezvoltările tehnologice generează probleme de competitivitate pentru băncile tradiționale. În curând, majoritatea clienților băncilor vor fi „digitali din naștere”, oameni care au crescut în același timp cu tehnologia digitala (Generația Y, Echo Boomers sau Millennials, Generația Z). Această realitate va remodela profund sectorul serviciilor financiare. Produsele financiare sunt virtuale prin definiție, iar Internetul este cel mai bun canal pentru modelele de personalizare instantanee și distribuție digitală, alături de terminalele mobile (Mobile Banking). Tehnologiile moderne permit, de asemenea, implementarea de modele de business asociate cu noi forme ale tranzacțiilor (soluții de plată, e-portofele), noi forme de servicii de intermediere (agregatori de servicii financiare, crowdfunding sau creditare peer-to-peer). Dezvoltarea rețelelor sociale și a tehnologiilor și echipamentelor mobile joacă de asemenea un rol major.

Continue

INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială 

Andreea Paul
-
0
INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială 

INACO semnala la începutul lunii februarie că UE oferă finanțări de 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain, ceea ce deschide oportunități excelente pentru companiile și specialiștii români de profil. Iată aici: https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/13/inaco-uniunea-europeana-ofera-finantari-de-340-de-milioane-de-euro-pentru-dezvoltarea-tehnologiei-blockchain–53944
Tot în luna februarie vă spuneam că Uniunea Europeană anunța înființarea Blockchain Observatory and Forum, urmată în data de 10 aprilie de semnarea Declarației de Cooperare pentru Inteligența Artificială (IA). 24 de țări membre ale UE și Norvegia au semnat această declarație. Cu această ocazie, UE readuce in atenție că va investi peste 1 miliard de euro până în 2020 pentru susținerea proiectelor de IA și Blockchain. România este una dintre puținele țările care nu au aderat la această inițiativă. INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială.
Uniunea Europeană oferă finanțare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain încă din 2013. România încă niciun leu. Comisia Europeană încurajează această nouă paradigmă și are ca obiectiv crearea unui mediu competitiv, cu noi modele de afaceri, dar și să dezvolte o abordare comună și unitară privind tehnologia Blockchain pentru UE pe plan internațional. Cercetarea și dezvoltarea AI în Europa este obligatorie pentru a ține pasul cu dezvoltările din SUA și China. Demersul converge cu Piața Unică Digitală inițiată în 2015 de Comisia Europeană, setând astfel fundamentele unei societăți digitale europene unice și durabile 4.0.
Scopul strategiei UE în AI și Blockchain este să se asigure că economia, industria și societatea europeană sunt aliniate la noua eră digitală, alături de soluții electronice, baze de date mari gestionate de supercomputere și servicii digitale transfrontaliere.

Care este miza și de ce nu este România semnatară a acestei Declarații? 

Miza este viitorul nostru ca indivizi și ca societate în ansamblu. Până în 2025, a patra revoluție industrială și tehnologică va aduce dezvoltări uimitoare prin inteligență artificială, robotică și transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim și în care lucrăm. Se discută deja intens despre locuri de muncă ce vor dispărea și altele noi care vor apărea.
Un studiu realizat de Tractica prognozează că veniturile generate de aplicarea directă și indirectă a AI vor crește de la 643,7 milioane de dolari în 2016 la aproape 60 miliarde de dolari până în 2025, cu o creștere anuală medie de peste 50%. Un raport recent publicat de Forrester prevede că, până în 2027, inteligența artificială va face să dispară 24,7 milioane de locuri de muncă și va crea 14,9 milioane de noi locuri de muncă, multe dintre acestea în tehnologii noi.
Noile tehnologii vor genera noi nevoi și vor duce la crearea unor noi competențe, la care educația românească și formarea profesională continuă este chemată să răspundă repede.
Vă reamintim că, până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor bazate pe blockchain și se estimează că vor fi investite până la 340 milioane euro în perioada 2018-2020. Obiectivul Comisiei Europene este de a explora potențialul blockchain pentru îmbunătățirea serviciilor europene transfrontaliere. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având un potențial enorm pentru administrațiile, întreprinderile și societatea noastră și a accelerat programele de finanțare
Horizon 2020 în acest sens.

Continue

Soluții moderne de mobilitate

Economistul
-
0
Soluții moderne de mobilitate

Interviu cu Demis Ghindeanu, fondator Pony Car Sharing

Cum anume vrea Pony Car Sharing să revoluționeze traficul din România?
Nu e chiar o idee așa revoluționară, în sensul că mai există pe afară, în țările vestice. Noi, în schimb, am fost primii și suntem cei mai mari din România cu genul acesta de business, car sharing, lansată în 2016 la Cluj. La Cluj, pentru că am vrut un oraș cumva mai înclinat către tehnologie; știm prea bine, Clujul are foarte mulți locuitori care lucrează în industria aceasta. În momentul acela era smart city și știam noi că ce se întâmplă în Cluj era în ideea aceasta de smart. Atunci am spus că ar fi cel mai potrivit să mergem să deschidem la Cluj business-ul acesta, plus că a contat foarte mult și suprafața orașului. În genul acesta de business este importantă suprafața orașului raportată la numărul de mașini.
În ce constă business-ul în sine, în ce constă serviciul de car sharing?
Business-ul în sine este practic o firmă de rent (închiriere) pe termen scurt, clientul plătind cursele pe care le face cu mașinile noastre pe minut, pe oră sau pe zi. Practic, mașinile se găsesc oriunde în oraș, le vezi cu ajutorul unei aplicații pe telefonul mobil, și în momentul în care te apropii de mașina cea mai apropiată o deschizi cu aplicația mobilă. Serviciul are foarte multe beneficii și pentru cei care îl utilizează, dar și pentru oraș. Pentru cei care utilizează aplicația, în primul rând car sharing versus o mașină personală este foarte avantajos din punct de vedere al costurilor. Adică s-a constatat în țările în care există că dacă îți folosești mașina personală mai puțin de 15 000 de kilometri pe an e mai avantajos să folosești o mașină în sistem de sharing decât să o deții. Pentru oraș iarăși sunt niște studii făcute și s-a demonstrat că, pentru fiecare mașină de car sharing care există într-un oraș, cam între șapte și nouă mașini personale rămân acasă. În sensul că oamenii preferă să nu mai vină cu mașina personală.

Continue

Pledoarie pentru o strategie economică

Valeriu Ivan
-
1
Pledoarie pentru o strategie economică

De ce o strategie economică?

Deoarece cunoașterea a ajuns la stadiul în care putem evita dezvoltarea prin crize ca modalitate de progres și accesa dezvoltarea prin orientarea prealabilă a fenomenelor sociale, inclusiv a celor economice, spre realizarea unor stări dezirabile, chiar favorabile, prin procese planificate și acțiuni sinergice. Schimbările impuse de crize se realizează sub presiunea unor conjuncturi negative, iar soluțiile sunt, de obicei, exagerate, valabile pe termen scurt și, de cele mai multe ori, ineficiente. Realizarea strategiilor presupune un efort de proiectare pentru ceea ce înseamnă termen mediu-lung, proiectare care să fructifice premisele favorabile, să valorifice oportunitățile și să diminueze, pe cât posibil, impactul negativ al crizelor sau lipsa anumitor resurse.
Apoi, suntem parte a Uniunii Europene. Avem obligații clar asumate prin documentele programatice ale selectului club din care facem parte de 10 ani. Uniunea a înțeles că trebuie să se ocupe de propriul viitor și a propus în anul 2010 o strategie pentru 10 ani, care este susținută de trei piloni: creștere inteligentă (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare); creștere durabilă (promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive); creștere favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială). În principiu, suficient pentru a da o direcție unei economii dezorientate. Dar, originali cum ne știm, simulăm asimilarea prevederilor care ne-ar putea face competitivi măcar cu economii ceva mai puțin dezvoltate din afara Uniunii.
România nu are o strategie economică. Ramurile economice se dezvoltă sau dispar conjunctural, valorificând oportunist situații favorabile și preluând abrupt crize naționale, regionale sau mondiale. Continuitatea în gândire a devenit o condiție improprie funcției guvernamentale, stratagemele de supraviețuire devenind strategiile momentului. Direcția necontrolată a ramurilor economice, fenomen manifest în ultimele aproape 3 decenii, amintește de mișcarea browniană, și asemenea fenomenului fizic, „economia browniană este dependentă de energia exterioară, în cazul nostru de input-uri de capital. Accelerează oportunist odată cu intrările de capital privat sau public și decelerează la plecarea capitalului, cu o oarecare inerție. Astfel, creșterea economică a ultimilor ani înseamnă datorii de circa 40% din PIB, iar evoluția deficitului de cont curent susține tendința menționată.

Continue

Statele Unite depășesc India în clasamentul celor mai atractive piețe pentru investiții în energie regenerabilă

Economistul
-
0
Statele Unite depășesc India în clasamentul celor mai atractive piețe pentru investiții în energie regenerabilă
  • SUA urcă pe locul al doilea în clasament, în pofida impunerii de tarife vamale pentru importurile de panouri solare
  • India cedează a doua poziție pe fondul îngrijorărilor investitorilor
  • Creșterea costurilor de capital ar putea pune presiune pe sectorul energiei regenerabile

 

China se menține pe primul loc, pentru a treia oară consecutiv, în clasamentul bianual al celor mai atractive 40 de pieţe din lume pentru investiţii în energie regenerabilă, conform ultimului raport EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI).

Statele Unite și Germania au depășit India, care coboară de pe locul al doilea pe poziția a patra. Regatul Unit și Olanda au avansat semnificativ în cadrul acestui index – pe poziția a șaptea, respectiv a noua, în timp ce Taiwan reintră în clasamentul celor 40 de țări.

„Spre deosebire de Polonia, care a apărut recent pe poziția 36 în clasament, datorită intențiilor guvernului de a modifica condițiile de sprijin pentru energiile regenerabile, România nu mai apare în acest clasament de ceva vreme. Noua strategie energetica ar trebui să clarifice planurile guvernului cu privire la cota de regenerabile pentru România la orizontul anului 2030, prin prisma celor mai recente decizii la nivelul UE, dar și prin prisma necesităților din zona rurală unde biomasa este folosită intensiv.

 Apar în România proiecte noi, care se bazează pe tehnologii avansate, în special în domeniul energiei eoliene, care, aparent, nu vor mai avea nevoie de scheme de sprijin datorita productivității crescute și costului scăzut al energiei electrice produse. Combinate cu soluții de stocare a energiei electrice, aceste proiecte ar deveni competitori redutabili pe piața romanească angro. Apar soluții de finanțare inovative, de tip leasing de proiect, (nu de echipamente). ANRE face declarații privind scheme noi de sprijin pentru soluțiile locale de mică putere. Publicul este atras de noțiunea de „cosumator activ” (prosumer[1]). Se acumuleaza încet o masă critică ce va genera în curând o nouă înflorire în sectorul energiilor regenerabile în România”, spune Valeriu Binig, Partener EY România.

Valeriu Binig, Partner EY Romania
Valeriu Binig, Partner EY Romania

A 51-a ediție a RECAI evidențiază tendința creșterii protecționismului în întregul sector al energiei regenerabile. Obiectivul Indiei de a atinge ţinta de 100GW din energie solară până în 2022

pare din ce în ce mai greu de atins, în contextul îngrijorărilor investitorilor cauzate de amenințarea impunerii unor tarife vamale de 70% pentru importul de panouri solare și de prețurile mici oferite pentru energia electrică. Iar în luna ianuarie a acestui an, Statele Unite au impus tarife vamale de 30% asupra importurilor de celule și module fotovoltaice solare.

Cu toate acestea, RECAI evidențiază flexibilitatea pieței americane, care urcă de pe locul al treilea pe locul al doilea, datorită faptului că tarifele vamale impuse echipamentelor solare sunt în mare parte amortizate, iar proiectele de energie eoliană nu intră sub incidența tăierilor de subvenții impuse de recent adoptata lege privind reforma fiscală din SUA.

„Creșterea ratelor dobânzilor va majora probabil costul capitalului ieftin subscris care a susținut spectaculoasa dezvoltare a capacității de energie regenerabilă din ultimii ani. Subvențiile guvernamentale pentru energie verde se reduc în toată lumea, iar investitorii anticipează o perioadă mai dificilă pentru dezvoltatorii de proiecte. Totuși, mișcările din clasament sugerează că aceste evoluții sunt doar obstacole temporare, deoarece sectorul energiei regenerabile continuă să se maturizeze, iar piețele se dezvoltă”, a declarat Ben Warren, coordonator EY Global Power & Utilities Corporate Finance și redactorul-șef al RECAI.

În pofida unei scăderi semnificative a investițiilor în energie regenerabilă în 2017, Regatul Unit urcă trei locuri – pe poziția a șaptea, datorită adaptării pieței la eliminarea subvențiilor pentru instalațiile fotovoltaice solare, a proiectelor eoliene pe uscat și a demersurilor de retehnologizare a vechilor ferme eoliene.

Extinderea rapidă a surselor de energie regenerabilă a făcut ca Olanda să urce pe a noua poziție de pe locul al 15-lea din precedentul clasament, publicat în octombrie 2017. Ofertele recente pentru ferme eoliene offshore nesubvenționate și o piață a instalațiilor fotovoltaice solare în creștere au avut un impact puternic asupra acestui sector, în contextul în care autoritățile se străduiesc să atingă obiectivul impus la nivelul Uniunii Europene de a avea surse de energie regenerabilă în proporție de 14% până în 2020.

Taiwan reintră în clasament pe poziția a 31-a, prima dată după doi ani, în timp ce autoritățile și-au anunțat intenția de a renunța la energia nucleară și au luat măsuri pentru creșterea la 20% a procentului energiei regenerabile până în 2025 –  concentrându-se asupra proiectelor eoliene offshore.

„Actualul climat economic a impus o atenție permanentă asupra costurilor, iar acest demers a generat o scădere de la an la an a costurilor globale ale electricității din surse regenerabile. În acest context, la care se adaugă reducerea costurilor tehnologiei de stocare a energiei în baterii, anticipăm continuarea creșterii rapide a sectorului energiei regenerabile în următorii ani”, a declarat Ben Warren.

Cel mai recent raport RECAI analizează, de asemenea, tendința identificată în rândul multora dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din lume, de a realiza tot mai multe investiții de amploare în producerea de energie cu amprentă de carbon redusă. Dar, deși raportul indică îngrijorările privind schimbările climatice și dezvoltarea industriei automobilelor electrice drept factori încurajatori pentru ambițiile pe termen lung de a investi în energia regenerabilă, ritmul tranziției în rândul marilor consumatori de petrol rămâne incert.

 

Clasamentul complet al celor 40 de piețe și pentru alte detalii privind impactul tehnologiei blockchain asupra energiei regenerabile, precum și pentru o analiză aprofundată a sectorului în Australia, Polonia și Egipt, vizitați ey.com/recai.

[1] Consumatori care îşi generează şi furnizează singuri energia.

1...287288289...309Pagina 288 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro