Acasă Blog Pagina 287

Grupul Hidroelectrica intenționează să fie membru fondator al Asociației pentru Relații cu Investitorii din România

0

Producătorul de energie Hidroelectrică cere acordul acționarilor pentru a deveni membru fondator al Asociației pentru Relații cu Investitorii din România, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor companiei, care va avea loc pe 23 iulie.

Aceasta în condițiile în care Hidroelectrica nu este încă listată la bursă. Deși există încă din 2013 o hotărâre de Guvern privind listarea la bursă a unui pachet minoritar de acțiuni, procesul a fost amânat și, în acest moment, nu există niciun termen privind demararea unei oferte de vânzare, conform datelor Agerpres.

Demersul se realizează cu informarea Autorității de Supraveghere Financiară. Scopul principal al asociației sunt promovarea implementării de către companiile listate a celor mai bune practici în relația cu investitorii, susținerea dezvoltării profesionale a membrilor, reprezentarea intereselor membrilor în fața reglementatorilor, comunității de investitori și a autorităților publice, precum și funcționarea ca forum de discuție pentru companiile listate și comunitatea de investitori.

Importurile de gaze s-au majorat cu 13,6% în primele patru luni din 2018

0

România a importat, în primele patru luni din 2018, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 616.100 tone echivalent petrol (tep), cu 13,6% (73.900 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2017, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Producția internă de gaze naturale a fost, în perioada menționată, de circa 2,812 milioane tep, fiind cu 1% (29.100 tep) peste cea din perioada ianuarie-aprilie 2017, potrivit Agerpres.

Conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030.

Locuri de muncă vacante în Ilfov

0

Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov are la această oră în evidenţă 790 locuri de muncă vacante, anunţate de către agenţii economici: 154 – pentru studii superioare, 183 – pentru studii medii, 146 – pentru muncitori calificaţi, 307 – pentru muncitori necalificaţi (foto la o bursă a locurilor de muncă organizată de AJOFM Ilfov).

Locurile de muncă sunt pentru profesiile, meseriile, ocupaţiile: șef secție, contabil-șef, inginer-șef în constructii, inginer chimist, educatoare, consilier juridic etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Finanțare pentru cultură ca factor de creștere economică

0

Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) a lansat cel mai important program de finanțare a sectorului cultural din România, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021: Programul PA14 „Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural”, uzual, Programul RO-CULTURA.

Obiectivul general îl reprezintă “consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural”. Cu o caracterizare oferită în contextul lansării de către doamna Lise Nicoline Kleven Grevstad, ambasadorul Regatului Norvegiei în România, „sectorul cultural nu este doar o valoare în sine, ci și un factor care generează creștere economică, locuri de muncă și nu în ultimul rând, inovare. Mai mult, sectoarele culturale și creative joacă un rol fundamental în promovarea incluziunii sociale și a unui simț al comunității, contribuind astfel la promovarea valorilor de solidaritate și coeziune între oameni”.

Secretarul de stat Ștefan Răzvan Rab, din Ministerul Culturii și Identității Naționale, a subliniat că „România este prima ţară care a semnat memorandumul de înţelegere pentru implementarea organismului financiar al Spaţiului Economic European (SEE), mecanism prin care Norvegia, Islanda şi Liechtenstein doresc să sprijine reducerea disparităţilor economice şi sociale în acest spaţiu. Suma alocată României pentru perioada 2014-2021 este de 502,5 milioane euro şi reprezintă o contribuţie aproape de două ori mai mare decât cea aferentă perioadei anterioare. Din această valoare, sectorul cultural din România are la dispoziţie o alocare de 29 milioane de euro pentru Programul RO-CULTURA”.

Directorul Unităţii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (operator de program), Bogdan Trîmbaciu, a expus coordonatele proiectului. Finanţarea va fi pentru restaurarea a şapte clădiri monument istoric şi a cel puţin 160 de obiecte de patrimoniu, precum şi pentru susţinerea a peste 150 de spectacole de artă contemporană. O direcţie importantă vizează susţinerea exprimării creative a cetăţenilor romi. Totodată, activităţile proiectului vor permite crearea a peste 160 de locuri de muncă şi îmbunătăţirea competenţelor antreprenoriale pentru cel puţin 110 experţi din domeniul cultural. Vor fi susţinute de asemenea cooperarea culturală internațională în domeniul patrimoniului cultural şi cooperarea culturală internațională în domeniul creației artistice contemporane.

În următorii trei ani vor fi lansate şapte apeluri de proiecte, ditre care trei pentru mbunătățirea managementul patrimoniului cultural: Apel 1 –Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice (16.000.000 euro); Apel 2 – Susținerea expozițiilor inovative cu obiecte restaurate  (1.285.000 euro);

Apel 3 – Revitalizarea patrimoniului cultural al minorității rome (900.000 euro) şi patru pentru îmbunătățirea accesului la cultură: Apel 4, 5 și 6 – Consolidarea antreprenoriatului cultural și Creșterea audienței (6.500.000 euro); Apel 7 – Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă (2.000.000 euro).

Solicitanți de finanțare eligibili pot fi instituții/autorități publice, organizații neguvernamentale, IMM-uri – posibilitatea IMM-urilor de a fi beneficiare de fonduri pentru proiecte în domeniul culturii reprezintă o noutate.

Finanţările pot fi cuprinse între 200.000 euro şi 2.000.000 euro, 50.000 euro şi 200.000 euro, 50.000 euro şi 130.000 euro, cu finanţare nerambursabilă între 80% şi 100% din costurile totale eligibile.

Implementarea proiectelor nu poate depăși30 aprilie 2024.

Site-ul proiectului este www.ro-cultura.ro.

INS: Producția de cărbune s-a diminuat cu 0,3% în primele patru luni

0

Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale anului in curs, 1,458 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 0,3% (4.900 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, România a importat 141.900 tep cărbune net, cu 25.100 tep (21,5%) mai mult față de cantitatea importată în ianuarie – aprilie 2017, potrivit Agerpres.

De asemenea, conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde de tone de lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 de milioane de tone. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

BCR a semnat un acord de 50 milioane euro cu Fondul European de Investiții

0

Fondul European de Investiții (FEI) și băncile membre ale grupului austriac Erste Group Bank, inclusiv BCR, au semnat un acord de garantare pentru antreprenoriatul social, în baza căruia vor acorda o finanțare agregată de 50 de milioane de euro organizațiilor sociale din România, Austria, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Serbia, conform datelor Profit.ro.

Potrivit acordului, semnat în cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), peste 500 de antreprenori sociali și organizații non-profit din cele șapte țări vor putea accesa, în următorii 5 ani, împrumuturi cu dobânzi scăzute și cerințe restrânse legate de garanțiile colaterale. Organizațiile eligibile sunt cele care activează în sectoarele educație, sănătate și servicii sociale, sau cele care angajează persoane aparținând unor grupuri defavorizate, marginalizate, sau vulnerabile.

Lansată în 2015, schema de garantare EaSI este finanțată de Comisia Europeană și gestionată de FEI.

MFP a atras, marți, 10 milioane de lei de la bănci

0

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a atras, ieri, 10 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 319 milioane de lei de la instituțiile de credit, printr-o emisiune de titluri de stat pe 33 de luni, la un randament mediu de 4,05% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 45 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în suma de 10 de milioane de lei, potrivit Bursa. Ministerul Finanțelor Publice a planificat, pentru această lună, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,635 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, conform Agerpres.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Față de luna mai, împrumuturile programate de MFP sunt mai mici cu 200 de milioane de lei.

Studiu Cetelem: generaţia „millennials” la cumpărături

0

Numiţi în diverse şi forţate moduri (dintre care cel mai căznit este tocmai cel care pare să se fi impus: „millennials”) şi consideraţi cu largheţe drept generaţie, oamenii între 18 şi 34 de ani îşi relevă tipologia de cumpărători ai produselor curente prin mijloace la-ndemână, aşa cum o arată ediția 2018 a studiului pan-european “L’Observatoire Cetelem”. Brand cunoscut pe piaţa creditelor de consum din România, Cetelem a devenit din primul trimestru al acestui an BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București şi anunţă că oferă în continuare „servicii de credite de consum în magazin, carduri de credit sub sigla Mastercard, credite auto, credite de nevoi personale și servicii de brokeraj pentru asigurări”.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 13.800 de persoane cu vârste între 18 și 75 de ani și pe un eșantion de 3400 de persoane de 18-34 de ani în 17 țări europene, eșantionul din România, a cuprins 1000 de repondenți. O apreciere de ansamblu este că oamenii văd shopingul în primul rând ca relaxare: 67% dintre repondenţii români tineri consideră cumpărăturile drept o plăcere. Din punctul de vedere al cheltuielilor la cumpărături, se dovedesc mai raţionali decât acum 10 ani: „milenialii” din România, în proporţie de 85% dintre cei chestionaţi, dau prioritate calităţii faţă de cantitate. 87% dintre tinerii subiecţi din România preferă centrele comerciale care deţin şi alte oferte (de exemplu, de timp liber, de relaxare) pe lângă magazine. Cumpărăturile online şi cele din magazine au ponderi echilibrate ca practică obişnuită, fluxul informării, opţiunii, achiziţiei fiind în ambele sensuri: întâi observare online şi, pe această bază, cumpărare din magazin, ca şi invers, adică descoperire pe viu, reţinerea şi eventual transmiterea imaginii şi apoi comanda. În mai mare măsură decât practica încetăţenită pe plan european, în România exponenţii generaţiei „millennials” se dovedesc preocupaţi şi de  alegerile şi comenzile online, dar și de cumpărăturile făcute în magazin, în interacţiune cu vânzătorul. Motivele dominante de nemulţumire la cumpărături vizează statul la coadă (58%), greutatea găsirii unui loc de parcare (35%) etc. Aşteptările cel mai mult invocate se referă la indicarea de către fiecare magazin a ofertelor de produse care se găsesc numai acolo (88%) şi la extinderea orarului de funcționare (82%).

Pascal Roussarie

Cu o privire de ansamblu, Pascal Roussarie (foto), Head of Sales and Marketing Central Europe Region BNP Paribas Personal Finance, conchide: „Considerăm că una dintre cele mai importante descoperiri din 2018 ale studiului L’Observatoire Cetelem este revenirea încrederii în rândul consumatorilor europeni. Consumatorii zâmbesc din nou și privesc optimiști către viitor. Încrederea în circumstanțele lor personale a crescut și se reflectată în intențiile de economisire și consum. Dorința de a consuma se dovedește a fi mai puternică în Estul Europei (Slovacia – 73%, Bulgaria și Cehia – 69%, România – 67%), iar cea de economisire este mai pronunțață în Norvegia – 65%, Suedia – 61% și Portugalia – 60%”.

 

 

FNGCIMM, repoziţionare în sistemul naţional de business prin Programul IMM Invest Romania

0

Forumul financiar „Piețele Financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare Eficientă a Economiei”, organizat de ASPES, a beneficiat de expertiza şi autoritatea profesională ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), reconfirmate prin expunerea prezentată în sesiunea plenară de directorul general Alexandru Petrescu, care a prezentat coordonatele definitorii ale Programului IMM Invest Romania, subliniind că acesta „se află în prezent în ultimă etapă decizională la nivelul Parlamentului și urmează să fie implementat în a doua jumătate a anului curent”.

Alexandru Petrescu

Directorul general al FNGCIMM a accentuat faptul că „pentru antreprenorii care accesează credite destinate dezvoltării și investițiilor, garantarea acestor credite are o importanţă deosebită. În acest sens, Fondul şi-a asumat o întreagă strategia de deschidere către susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii”. Prin Programul IMM Invest Romania, FNGCIMM îşi afirmă repoziţionarea în ecosistemul de business din România, a subliniat directorul general Alexandru Petrescu. Între atuurile enunţate în acest sens se regăsesc „simplificarea fluxurilor operaţionale şi digitalizarea proceselor, odată cu transparentizare şi consolidare a relaţiei cu mediul de afaceri”. În ansamblu, programul oferă “cadrul de reglementare necesar creşterii economice pe criterii de sustenabilitate, în perspectiva unei dezvoltări sectoriale durabile”. În complementaritate cu programe precum „Prima casă”, „Prima maşină”, noul program dedicat susţinerii IMM-urilor relevă rolul în sprijininrea mediului de afaceri al FNGCIMM, consolidându-i poziţia de lider de piata in domeniul garantarii creditelor

Crește apetitul pentru tranzacții în industria de petrol și gaze, iar optimizarea portofoliilor încurajează fuziunile și achizițiile  

0
  • 90% dintre executivii din industria de petrol și gaze estimează o creștere a pieței globale de fuziuni și achiziții în următorul an
  • 97% consideră creșterea economică globală stabilă sau în accelerare
  • Transformarea portofoliilor este principalul factor care stimulează activitatea de tranzacționare a companiilor, ca reacție la mediul în schimbare

 

După un nivel record al tranzacțiilor în primul trimestru al anului 2018[1], 90% dintre executivii din industria de petrol și gaze se așteaptă ca piața globală de fuziuni și achiziții (M&A) să crească în următoarele 12 luni, comparativ cu 43% în ediția din aprilie 2017, arată concluziile barometrului EY Oil & Gas Global Capital Confidence Barometer (CCB).

Conform barometrului, companiile din industria de petrol și gaze înregistrează cel mai mare apetit pentru tranzacții dintre toate sectoarele studiate, 62% dintre executivi intenționând să realizeze o tranzacție în următoarele 12 luni, față de 52% dintre executivii de la nivel global.

Privind în perspectivă, 90% dintre executivii sectorului de petrol și gaze consideră creșterea economică globală ca fiind stabilă sau că se accelerează. Cu toate acestea, respondenții au menționat inflația (49%) și volatilitatea piețelor (40%) drept cele mai mari riscuri pentru planurile lor de investiții, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și a intenției companiilor de servicii petroliere de a renegocia contractele pentru tarife mai mari. De asemenea, executivii din industria de petrol și gaze consideră că incertitudinea politică (54%) și tensiunile geopolitice (40%) sunt cele mai mari două riscuri pentru creștere.

 „Cel mai recent studiu EY Global Capital Confidence Barometer relevă că principalii indicatorii, cum ar fi stabilizarea prețului petrolului și creșterea continuă a cererii, alături de disciplina manifestată de membrii OPEC și de țările care nu sunt membre OPEC, au reprezentat o sursă de încredere pentru tranzacțiile din industria de petrol și gaze în ultimele șase luni. Dar, având în vedere că politicile guvernamentale devin din ce în ce mai puțin predictibile pe întregul glob, companiile se tem că intensificarea protecționismului ar putea afecta fluxul eficient de bunuri și servicii la nivelul întregului sector”, a declarat Coordonatorul EY Global Oil & Gas Transactions, Andy Brogan.

Raportul indică faptul că incertitudinea și perturbările asociate acesteia încurajează tranzacțiile M&A în acest sector, 60% dintre executivii din domeniu considerând acum transformarea portofoliilor drept principala lor prioritate.

Pe măsură ce companiile caută să își optimizeze activitatea cu evoluțiile viitoare, 48% dintre executivi au declarat că își analizează portofoliile din șase în șase luni sau mai frecvent, în timp ce aproape jumătate dintre aceștia (42%) au spus că au crescut frecvența analizelor față de acum trei ani.

Abordarea proactivă a companiilor din sectorul de petrol și gaze față de transformarea portofoliilor pare să fie armonizată cu așteptările acționarilor activiști, peste o treime dintre executivi (35%) preconizând că se vor concentra asupra dezinvestițiilor în următoarele 12 luni. Conform concluziilor raportului, jumătate dintre aceștia (56%) intenționează să renunțe la activele cu performanțe slabe sau care sunt expuse la perturbări în următorul an, în dorința optimizării operațiunilor și a îmbunătățirii flexibilității, ca reacție la contextul aflat în schimbare.

Valeriu Binig, Partner EY Romania
Valeriu Binig, Partner EY Romania

„Banii pentru investițiile în producerea de gaz natural în “deep on-shore” și “off-shore” sunt bugetați demult pentru operațiuni în România. Este posibil să vedem tranzacții cu afaceri din România după ce autoritățile vor definitiva cadrul transparent și predictibil de redevențe și fiscalitate care va permite estimarea valorii acestor afaceri și tranzacții”, declară Valeriu Binig, Partener EY România.

În contextul creșterii activității de fuziuni și achiziții, 90% dintre respondenții CCB din sectorul de petrol și gaze se așteaptă la o intensificare similară a activității concurenței. 68% dintre aceștia preconizează că vor continua să concureze acerb cu investitorii de capital privat (PE), în special în ceea ce privește activele upstream aflate în faza preliminară dezvoltării sau activele mature aflate în etape avansate ale ciclului de viață.

Cu toate acestea, raportul anticipează intensificarea activității investitorilor de capital privat și adoptarea unor structuri de tranzacții inovatoare care vor impulsiona activitatea M&A în segmentul upstream în 2018.

[1] EY Global oil and gas transaction review 2017

Soluții de consultanță pentru IMM: DE LA SOLUȚII DE FINANȚAREA AFACERII LA CONSULTANȚĂ FISCALĂ

0

Avem deosebita onoare de a vă invita să participați, marți, 26 iunie 2018, începând cu ora 9.00, la Hotel Marshal Garden – sala Ametist, la evenimentul ce își propune să ofere soluții de finanțare și soluții inteligente de business pentru comunitatea de afaceri.

Suntem la mijlocul anului 2018!
Avem oportunități noi de dezvoltare și de finanțare a afacerilor. Băncile construiesc linii de creditare!
Avem pe piață noi variante de garantare a finanțării afacerilor și noi soluții menite să încurajeze dezvoltarea firmelor!

Aveți nevoie să cunoașteți bine noile obligații fiscale, pentru a vă proteja compania. Aveți nevoie să înțelegeți îndeaproape creșterea riscului fiscal dar și oportunitățile legislative de relaxare fiscală.
Veniți la întâlnirea România Durabilă și primiți consultanța de care aveți nevoie!

ROMÂNIA DURABILĂ identifică necesitățile mediului de afaceri și pune în discuție soluții de dezvoltare pentru IMM.
Dezbaterile România Durabilă prezintă soluții concrete la problemele identificate și promovează spiritul antreprenorial. Sectoare economice relevante sunt analizate atât prin prisma potențialului de dezvoltare, cât și a capacității de atragere a investițiilor, fiind scoase în evidentă sursele dezvoltării economice, prioritățile de dezvoltare, dar și problemele economice cu care se confruntă comunitatea de afaceri care activează în domeniile respective.

 

AGENDA:

  • Noutăți de garantare a creditelor de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM
  • Exemple concrete de soluții de finanțare de la CEC Bank
  • Programe BERD pentru IMM – Finanțări nerambursabile
  • Impactul fiscal al principalelor măsuri
  • Perspective de modificare a regimului TVA – Lămuriri
  • Soluții Inteligente pentru business
  • Pensiile private, pensiile de stat. Prezentare practică
  • Fiscalitatea microîntreprinderilor

Vorbitorii evenimentului sunt:

  • Liviu Rogojinaru, VICEPREȘEDINTE CES, SECRETAR GENERAL CNIPMMR
  • Mirela Iovu, VICEPREȘEDINTE CEC BANK (TBC)
  • Alexandru Petrescu, DIRECTOR GENERAL FNGCIMM
  • Daniela Marin, DIRECTOR PROGRAM, BERD
  • Gabriel Biriș, AVOCAT BIRIȘ GORAN
  • Dan Manolescu, PREȘEDINTE CCF
  • Ciprian Lădunca, CFO METROPOLITAN LIFE (TBC)
  • Adrian Benta, CONSULTANT FISCAL

Moderatorul evenimentului este cunoscutul jurnalist Daniel Apostol care are o experiență de peste 20 de ani în media economica românească.

Partenerii evenimentului sunt CEC Bank, FNCGIMM, Biriș-Goran, OMV Petrom

Partenerii media ai evenimentului: Economistul, Clubeconomic.ro, Profit.ro,  Antreprenorinromania.ro

Partenerii instituționali ai evenimentului: ASPES,  Camerei Consultanților Fiscali, ADAA

Participarea la eveniment este gratuită și se face pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm!

Detalii despre eveniment la www.romaniadurabila.ro
îNREGISTREAZĂ-TE AICI

Bosch Future Mobility Day la Cluj-Napoca

0

Consecvent în susţinerea pregătirii universitare conform cerinţelor evoluţiei economice, compania Bosch a derulat evenimentul „Bosch Future Mobility Day”, adresat studenţilor din Cluj-Napoca interesaţi de domeniul vehiculelor autonome Organizator a fost Centrul de Inginerie din Cluj. După cum informează iniţiatorii, „peste 50 de studenți au lucrat în echipe, în perioada noiembrie 2017-mai 2018, la proiectarea și implementarea unor aplicații pentru parcurgerea autonomă a unor trasee bazate pe scenarii preluate din viața reală, utilizând modele de vehicule la scara 1:10, oferite de Bosch. Vehiculul fiecărei echipe a trebuit să execute cât mai multe sarcini de navigare autonomă, într-un timp cât mai scurt și cu o precizie cât mai mare”. Câștigătoare a fost echipa ”The Dining Meerkats” (foto Bosch), formată din patru studente de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Echipa va participa la  „Bosch Connected World 2019” de la Berlin, „una din cele mai importante conferinţe dedicate Internetului lucrurilor (IoT)”.

Pe aceeaşi linie a colaborării, vor continua programele de formare universitară:

– programul de masterat „Sisteme și structuri electrice avansate” – înscriere în perioada 18-19 iulie 2018, la Facultatea de Inginerie Electrică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca; admitere pe baza mediei dintre nota de la interviu cea de la licență; Bosch oferă burse de excelență în funcție de performanță, beneficiarii fiind selectați în urma unui interviu organizat la începutul fiecărui an de studii

– cursul „Tehnologia, dinamica și controlul mașinilor autonome” – înscriere în prima săptămână a anului universitar 2018-2019; scop familiarizarea studenților de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare cu domeniul conducerii autonome; durata un semestru, 13 cursuri și 13 laboratoare cu tehnologii de ultimă generaţie.

IKEA deschide primele două locații de colectare a comenzilor online

0

IKEA va deschide în prima jumătate a lunii iulie două puncte de colectare a comenzilor online, în Brașov și Timișoara, iar la finalul lunii va fi deschis un al treilea punct de colectare, pentru Cluj-Napoca, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Punctele de Colectare a Comenzilor reprezintă un nou format pentru retailerul suedez. Clienții vor putea face cumpărăturile online pe www.ikea.ro, în magazinul IKEA Băneasa sau prin telefon cu ajutorul angajaților din call-center – și vor putea opta pentru livrarea produselor la Punctele de Colectare IKEA din Timișoara și Brașov. În acest fel, vor putea să ridice personal produsele, în ziua și la ora la care doresc. Costul transportului este de 29 lei pentru pachete mici (sub 30 kg pe comandă) și 49 lei pentru coletele Cargo (peste 30 kg pe comandă), indiferent de dimensiunea și valoarea comenzii. Clienții care doresc să beneficieze de livrarea la domiciliu pot face în continuare acest lucru.

Totodată, grupul IKEA lucrează la planurile de expansiune din România, iar cel de-al doilea magazin din București va fi deschis la sfârșitul verii 2018. În România, grupul suedez a deschis în 2007 primul și singurul magazin în nordul Bucureștiului, în zona comercială Băneasa. Următoarele magazine Ikea vor fi deschise în Timișoara, Brașov și Cluj-Napoca, retailerul căutând la acest moment terenuri în zonă. Ikea estimează că aceste magazine ar putea fi deschise în 2020-2021.

INS: Volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat cu 2,7% în primele 4 luni

0

Volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a scăzut pe total cu 2,7% în primele patru luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, scădere reflectată la construcțiile noi, cu 6,1%, și la lucrările de reparații capitale, cu 3,5%, informează joi Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, lucrările de întreținere și reparații curente au crescut cu 10,2%. Pe obiecte de construcții, clădirile rezidențiale au scăzut cu 24,7%. Creșteri au fost la clădirile nerezidențiale și la construcțiile inginerești cu 6,9%, respectiv cu 6,8%, potrivit Agerpres.

Totodată, s-au înregistrat creșteri la lucrările de întreținere și reparații curente, cu 17,1%, și la lucrările de reparații capitale, cu 12,7%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile rezidențiale, cu 24,4%. Creșteri au fost la clădirile nerezidențiale și la construcțiile inginerești, cu 4,7%, respectiv cu 3,7%.

Lucrările de construcții noi au crescut cu 1,3%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile nerezidențiale, cu 10,8%, și la clădirile rezidențiale, cu 7,8%. Construcțiile inginerești au crescut cu 5%.

Consiliul Concurenței urmărește tranzacția prin care Autonom Services S.A. preia BT Operational Leasing S.A

0

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Autonom Services S.A. preia BT Operational Leasing S.A., operațiunea propusă fiind o concentrare economică ce depășește pragurile valorice prevăzute de lege, conform datelor Profit.ro. BT Operational Leasing S.A. este o societate română pe acțiuni, al cărei obiect principal de activitate este închirierea și leasingul cu autoturisme și autovehicule rutiere ușoare. Aceasta face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, care oferă servicii financiare, precum: servicii bancare pentru persoane fizice și persoane juridice, servicii de investiții financiare, servicii de administrare a portofoliilor, leasing (atât financiar, cât și operațional) și factoring.

Autonom Services S.A., parte a Grupului Autonom, este o societate română pe acțiuni ce oferă servicii de leasing operațional, de închiriere pe termen scurt, management al flotelor, dar și închirieri de echipamente. Autonom, înființată în anul 2006, are o rețea de 45 de agenții în 35 de orașe din România, Ungaria și Serbia. Cifra de afaceri a Grupului Autonom a fost de 27 milioane de euro în 2017.

E.ON lansează proiectul E.ON Drive de încărcare a autovehiculelor electrice

0

Compania E.ON a lansat, la Cluj-Napoca, conceptul E.ON Drive, care cuprinde pachete de echipamente de încărcare a autovehiculelor electrice și servicii pentru piața locală de mobilitate electrică, conform Profit.ro.

De asemenea, E.ON si MOL vor dezvolta, în România, o rețea națională de 40 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, ca parte a unui proiect european. Anul trecut, un consorțiu din care fac parte și Mol și E.ON (NEXT-E ) a obținut acordul Comisiei Europene în vederea asigurării unei finanțări europene în valoare de 18,8 milioane de euro pentru instalarea și gestionarea a peste 250 de prize pentru mașini electrice cu încărcare ultra-rapidă pe autostrăzile din Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și Romania.

Anul trecut E.ON a dezvoltat și o aplicație mobilă pentru serviciile de tip self-care, Mobile Myline, care a fost descărcată de peste 100.000 de ori în doar câteva luni. Totodată, E.ON Myline, platforma unde sunt active circa 540.000 de conturi, a devenit unul dintre cele mai accesate portaluri self-care ale unui furnizor de energie din România, potrivit sursei citate. Astfel, este operată platforma https://acces.delgaz.ro/, dedicată potențialilor clienți care au rețeaua de distribuție în proximitatea lor.

BNR are un deficit de 2,05 miliarde euro la contul curent al balanței de plăți

0

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele patru luni ale acestui an, un deficit de 2,053 miliarde euro, cu aproximativ 15% mai mare comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut, de 1,786 miliarde euro, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES. „În perioada ianuarie – aprilie 2017, în structura, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 143 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 354 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 64 milioane euro”, se menționeaza în comunicat. În primele patru luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 1,593 miliarde euro.

În structura, datoria externă pe termen lung a însumat 67,73 miliarde euro la 30 aprilie 2018 (71,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3% față de 31 decembrie 2017, potrivit Agerpres.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2018 a fost de 5,3 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2017 (5,4 luni). Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2018 a fost de 82,1%, comparativ cu 87,2% la 31 decembrie 2017.

Românii, optimiști în legătură cu economia UE, pesimiști când vine vorba de cea națională

0

Românii sunt mai optimiști în ce privește situația economică a UE, 31% dintre ei considerând că se va îmbunătăți în următoarele 12 luni, peste media europeană de 21%. În schimb, doar 27% dintre români consideră că starea economiei naționale este una bună în prezent, față de o medie UE de 49%. De asemenea, românii au mai mare încredere în UE, respectiv 52% (față de doar 42% la nivel european), decât în instituțiile naționale. Acestea sunt câteva dintre rezultatele sondajului Eurobarometru standard, ediția de primăvară, publicate joi, 14 iunie.

14/06/2018

Doar 54% dintre români consideră că situația financiară a gospodăriei este bună, iar 42% au o părere similară despre locul de muncă, față de o medie europeană de 71%, respectiv 61%. La nivel national, principala problemă o reprezintă inflația/creșterea prețurilor și a costului vieții.

Printre tendințele identificate la nivelul UE se numără:

  1. optimism în legătură cu economia și o susținere puternică a monedei euro: pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naționale (49 %, +1 față de 2017) au depășit numărul opiniilor negative (47 %, -2); nivelul de susținere pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, 74% dintre respondenții din zona euro exprimându-și sprijinul;
  2. încrederea în Uniunea Europeană este în creștere: cu 42% situându-se la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2010; majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (58%);
  3. migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor, cu 38%, respectiv 29%;
  4. europenii resimt beneficiile politicilor și ale realizărilor Uniunii, cum ar fi: lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53%), scăderea prețurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă țară UE (48%), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziționarea de produse sau servicii în altă țară din UE (37%) sau îmbunătățirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34%); libera circulațieeste susținută de 82% dintre respondenți, iar o politică de securitate și apărare comună este susținută de 75%.

Context

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate între 17 și 28 martie 2018. Au fost intervievate 33.130 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate[1].

Studiu EY: Inteligența artificială, diversificarea talentelor și noile reglementări sunt motoarele de creștere ale companiilor de dimensiuni medii în următoarele 12 luni

0
  •  87% dintre companiile de dimensiuni medii planifică o creștere a veniturilor de peste 6% în acest an, depășind semnificativ proiecțiile privind PIB
  • Adoptarea tehnologiilor cognitive și angajarea, cu normă întreagă, a talentelor reprezintă principalele priorități ale executivilor companiilor medii de la nivel global
  • Inovația este impulsionată de reglementările mai stricte

 

Companiile de dimensiuni medii de la nivel global sunt mult mai optimiste cu privire la condițiile și oportunitățile mediului de afaceri față de anul trecut, conform concluziilor studiului anual EY Growth Barometer.

Perspectivele de creștere se îmbunătățesc în 2018, pentru toate economiile importante, Fondul Monetar Internațional prognozând în prezent o creștere cu 3,9% a PIB-ului în acest an. În acest context pozitiv, liderii de companii sunt optimiști în ceea ce privește creșterea veniturilor.

Studiul anual EY, derulat în rândul a 2.766 de executivi din companii de dimensiuni medii din 21 de țări și nouă sectoare cheie, arată că încrederea globală în dezvoltarea afacerilor s-a consolidat în ultimele 12 luni. 60% dintre companii vizează creșteri între 6 și 10%, comparativ cu 34% care declarau ambiții de creștere similare cu un an în urmă. Alte 27% vizează creșteri de peste 10%, o scădere minoră față de 2017, când 30% dintre companii se încadrau în această categorie de creștere semnificativă. În plus, niciunul dintre respondenții din 2018 nu se așteaptă la o încetinire a creșterii, față de 5% în 2017.

Liderii companiilor medii planifică venituri mai mari, creează mai multe locuri de muncă cu normă întreagă și implementează tehnologii inovatoare pentru a-și îndeplini obiectivele ambițioase de creștere. Cu toate acestea, rămân îngrijorați în privința deficitelor de flux de numerar, de creditarea mai restrictivă sau de scăderea cererii globale, care ar putea reprezenta riscuri majore pe termen lung.

„Așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, economia românească se dezvoltă pe un model similar economiei mondiale, având lupta pentru atragerea talentelor și digitalizarea ca principale forțe disruptive ale acestei creșteri. Acum, mai mult ca niciodată, vedem cum tehnologia și diversitatea talentelor se influențează reciproc, iar împreună determină, în mod dramatic uneori, emergența unor noi sectoare și creșteri accelerate”, spune Horațiu Pîrvulescu, Growth Markets Leader, EY România.

Cursa pentru adoptarea AI

Automatizarea inteligentă și tehnologia machine learning au devenit esențiale pentru ambițiile de creștere ale companiilor medii. Atitudinea față de noile tehnologii a evoluat rapid comparativ cu anul trecut. Dacă în 2017, 74% dintre directorii executivi ai companiilor medii de la nivel global declarau că nu vor adopta niciodată automatizarea proceselor (RPA), cu doar 12 luni mai târziu, 73% dintre respondenți spun că deja adoptă sau planifică să adopte inteligența artificială (AI) în următorii doi ani.

Conform studiului, companiile recunosc nevoia de a deveni mai agile. Cu toate acestea, prin dorința lor de a adopta tehnologii noi și de a încorpora AI în afacerile lor, liderii companiilor sunt în pericol să subestimeze dimensiunea amenințărilor cibernetice. De fapt, doar 7% dintre ei intenționează să investească în tehnologii care să reducă riscul atacurilor cibernetice în anul următor, iar 6% consideră că amenințările cibernetice reprezintă o provocare pentru creștere.

Reglementările nu inhibă inovația, ci o impulsionează

Reglementările din acest an au devenit un nou factor de stimulare a inovației, nu de obstrucționare a acesteia. Printr-o schimbare majoră de opinie, liderii din toate sectoarele și regiunile, cu excepția Americii de Nord, consideră introducerea de noi reglementări drept un factor esențial pentru încurajarea inovației (25%), depășit doar de profitabilitate (27%). Pe măsură ce guvernele utilizează pârghii legale pentru a promova beneficiile sociale (de exemplu, mai puțin zahăr în băuturile carbogazoase și pesticide mai puțin toxice), liderii companiilor profită de aceste noi oportunități de pe piață pentru a inova și a se dezvolta, după cum constată studiul EY Growth Barometer.

Convergența sectorială se accelerează

Convergența sectorială a devenit un alt important factor care va impulsiona creșterea, aproape un sfert dintre liderii companiilor din toată lumea (23%) considerând că aceasta are al doilea cel mai semnificativ impact asupra afacerilor, după modificările demografice (33%). Pentru liderii de companii din SUA, convergența este principala forță care va alimenta ambițiile lor de creștere (31%).

 

Angajarea de talente diverse este esențială pentru realizarea ambițiilor de creștere

Într-o demonstrație de încredere față de sustenabilitatea creșterii, 39% dintre companii intenționează să crească numărul de specialiști cu normă întreagă în următoarele 12 luni. Aceasta este o creștere semnificativă față de 13% în 2017. În plus, doar 1% dintre respondenți intenționează să reducă numărul de angajați, în scădere de la 9% în 2017. Atragerea de talente, cu abilitățile necesare, se află în fruntea listei factorilor care accelerează creșterea, înaintea eficientizării proceselor și a noilor tehnologii.

 

Îngrijorările legate de fluxul de numerar și finanțare se mențin

Deși accesul la creditare continuă să fie o problemă, în acest an, liderii companiilor menționează fluxul de numerar insuficient drept un obstacol mai important, 35% dintre aceștia plasându-l pe primul loc.

Problemele legate de fluxul de numerar și de capitalul circulant depășesc ca importanță riscurile generate de tehnologiile disruptive și de lipsa talentelor. Această situație este resimțită cel mai acut în Europa, unde se clasează pe primul loc pentru 37% dintre respondenți.

În același timp, companiile conduse de femei sunt afectate puternic de lipsa finanțării, 18% dintre acestea o menționează ca obstacol major în calea creșterii, față de 11% dintre omologii lor bărbați. Cu toate acestea, 30% dintre companiile conduse de femei vizează rate de creștere de peste 15% în următoarele 12 luni, față de 5% dintre firmele conduse de bărbați, chiar dacă mai mult de jumătate dintre companiile conduse de femei (52%) declară că nu au acces la finanțare externă.

Despre EY Growth Barometer

EY Growth Barometer este un studiu anual care explorează strategiile de creștere ale liderilor companiilor de dimensiuni medii și modul în care sunt implementate acestea la nivelul unei palete largi de capabilități. Aceste capabilități sunt corelate cu EY 7 Drivers of Growth, o modalitate prin care EY ajută companiile să își accelereze creșterea. Euromoney Institutional Investor Thought Leadership a realizat pentru EY un sondaj online în rândul a 2.766 de directori (60% CEOs, fondatori sau directori generali) de companii din 21 de țări, cu venituri anuale între 1 milion și 3 miliarde de dolari. Studiul a fost realizat în perioada 15 ianuarie – 1 martie 2018. EY a invitat membrii rețelei EY Entrepreneur Of The Year™ din toată lumea să participe la acest sondaj. Studiul a fost realizat în limba engleză și în șase alte limbi. Interviurile în adâncime au fost realizate în perioada martie – aprilie 2018, pentru a se obține opinii de specialitate suplimentare.

Puteți citi raportul online, la adresa www.ey.com/growthbarometer

Highlights aici

Investiţie cu peşte sălbatic în centrul Bucureştilor  

0

Un start-up având ca nucleu primul restaurant care oferă specialități pe bază de pește și fructe de mare marca „Alfredo Seafood” s-a deschis într-o zonă efervescentă a Bucureştilor, în incinta Pieței Floreasca. Se cheamă „BistroMar”, investiţie de 200.000 de euro, afacere de familie a fraţilor Mihai Cristian Dărmănescu – directorul general al noului restaurant și fondatorul firmei „Alfredo Seafood”, marcă de referinţă în domeniul peştelui şi fructelor de mare şi Diana Dărmănescu – antreprenor cu specializări înalte şi rezultate pe măsură.

Caracteristicile de nou, unic şi spectaculos care scot investiţia de faţă din rutina întreprinderilor de acest fel se regăsesc în folosirea unei game foarte variate de pește sălbatic, soiuri de acvacultură şi fructe de mare aduse direct (la propriu, într-un timp de la 10 la cel mult 60 de ore de la prindere) din mările lumii, care se prepară în fața clientului. Fac asta chef Cătălin Jernoiu şi echipa, cu şcoală şi practică de profil.

Universul transfigurat în artă culinară la „BistroMar” este populat de tonul roşu, lupul de mare, dorada regală sălbatică, scorpia de mare, creveţii sălbatici de Argentina, peştele spadă, peştele dulgher pe nume John Dory şi peştele undiţar, puzderie de scoici, stridii, langustine şi peşti comuni, precum codul, merluciul, heringul, macroul. Restaurantul cu bunătăţi şi live cooking show-uri este completat, în acelaşi spaţiu, cu un magazin de produse crude şi unele ambalate livrate exclusiv de „Alfredo Seafood” (foto „BistroMar”).

Mihai Cristian Dărmănescu esenţializează: „Am gândit BistroMar ca pe o îmbinare între un Gourmet Bistro unde sunt servite specialităţi savuroase gătite după reţete semnate de chef Cătălin Jernoiu şi o pescărie unde vindem atât produse crude vrac, cât şi ambalate. De asemenea, clienţii pot alege varianta take away, luând acasă preparatele pregătite chiar în faţa lor”.

Sub aspectul businessului, obiectivul imediat este atingerea pragului de rentabilitate după un prim semestru de funcţionare. În perspectivă, cifra de afaceri propusă pentru sfârşitul lui 2019 este de 100.000 de euro lunar.

Alexandru Petrescu, Directorul General al FNGCIMM, a fost ales membru in Consiliul de Amdinistratie al Asociatiei Europene a Institutiilor de Garantare – AECM pentru un mandat de 3 ani

0

In cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Europene a Institutiilor de Garantare – AECM, care a avut loc in perioada 14 – 15 iunie 2018 la Varsovia, directorul general al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii – FNGCIMM, domnul Alexandru Petrescu, a fost ales membru in Consiliul de Administratie al forului european de reprezentare a fondurilor de garantare.

Pozitia castigata in urma competitiei la care au participat 12 candidati provenind din tari diferite, reprezinta atat o recunoastere a importantei rolului pe care FNGCIMM il poate avea in cadrul AECM, cat si o apreciere a activităţii institutiei din ultimul an, perioada in care un numar de peste 6.200 de IMM-uri au beneficiat de creditare bancara garantata de catre Fond, valoarea garantiilor acordate depasind 1,22 miliarde lei, pentru credite de peste 1,72 miliarde lei.

Cu prilejul alegerii sale in conducerea AECM, domnul Alexandru Petrescu a declarat:

“Alegerea in aceasta pozitie reprezinta atat o onoare cat si o provocare profesionala, oferindu-ne posibilitatea de a contribui la elaborarea politicilor europene dedicate susținerii IMM-urilor si la implementarea intr-un mod eficient a instrumentelor si programelor de finantare dedicate acestui segment (instrumente de creditare si garantare). Acest obiectiv va fi atins prin simplificarea, flexibilizarea si digitalizarea procedurilor de accesare, pentru a asigura o infrastructura de suport pragmatic si sustenabil pentru IMM-urile romanesti.

Nu in ultimul rând doresc sa mulțumesc colegilor mei, alături de care imi desfasor activitatea in cadrul FNGCIMM și fara a caror contribuție Fondul nu își poate regăsi indeplinirea misiunii sale instituționale, precum și Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Fondului Roman de Contragarantare (FRC) și celorlalte fonduri și instituții financiare ce activează in sectorul românesc de profil, pentru susținerea unei candidaturii unice la nivel național. “

Institutiile de garantare sunt intermediari specializati ce asigura cea mai eficienta utilizare a fondurilor publice alocate in raport cu finantarea obtinuta de intreprinderile mici si mijlocii. Prin utilizarea schemelor de contragarantare UE se valorifica optim capacitatea institutiilor locale specializate de a implementa noi programe, printr-o adaptare flexibila a instrumentelor standard  la conditiile pietei bancare si la caracteristicile mediului antreprenorial din fiecare piata.

Despre AECM:

Înfiinţată în anul 1992, Asociaţia Europeană a Institutiilor de Garantare – AECM este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, cu sediul la Bruxelles, la care au aderat fonduri de garantare mutuale, private, publice și bănci de dezvoltare cu departamente de garantare, toate organizațiile având misiunea comună de a susține accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii precum și pentru alte categorii de beneficiari.

Asociatia are ca obiectiv promovarea pe plan european si international a rolului economic al schemelor de garantare a creditelor pentru IMM-uri, schimbul de experienţă şi de bune practici între instituţiile membre şi reprezentarea intereselor membrilor săi în fața instituțiilor europene (Comisia Europeană, Parlamentul și Consiliul European) precum și în fața organismelor internaționale cum ar fi Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Problematica de interes pentru AECM o reprezintă reglementările privind ajutorul de stat – relevante pentru schemele de garantare în cadrul pieței interne, politicile în domeniul IMM-urilor, politica agricolă, programele europene de sprijin și cerințele prudențiale si, in acest scop, AECM a înființat Grupuri de Lucru tematice și organizează anual seminarii, sesiuni de formare operațională (OTS), precum și evenimente pe teme specifice

La inceputul anului 2018AECM numara 42 de membri care provin din 22 de state membre ale UE, Rusia, Turcia, Serbia, Bosnia și Herzegovina.

La 31.12.2017, instituțiile de garantare membre ale AECM aveau în gestiune un portofoliu cumulat de 3,1 milioane garanții în valoare de peste 125 miliarde euro, din care garanții noi în valoare de peste 74 miliarde euro, pentru aproape 3 milioane de IMM-uri (din care peste 700.000 sprijinite în anul 2017).

Despre FNGCIMM :

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum şi creării și susținerii de locuri de muncă, funcţionând ca o societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României.

Garanţia FNGCIMM SA – IFN este de maxim 80%

Bază de date cu evaluarea externă a universităților   

0

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) anunţă lansarea Bazei de date a rapoartelor de evaluare externă a calității – DEQAR, „care vizează creșterea transparenței asigurării calității educaţiei la nivel universitar în ţările Spaţiului European al Învăţământului Superior”. Baza de date DEQAR, disponibilă la adresa http://www.deqar.eu/, arată oricărui utilizator dacă o universitate „a fost evaluată extern (la nivel instituțional sau la nivel de programe de studii) în conformitate cu Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG)”. De asemenea, arată rapoartele de evaluare. Deocamdată, acest lucru este posibil cu caracter preliminar, pentru aproximativ 400 de instituții de învățământ superior din Belgia, Croația, Finlanda, România și Spania. Realizarea este posibilă datorită proiectului “Baza de date privind rezultatele asigurării externe a calității – DEQAR” (Database of External Quality Assurance Results – DEQAR), coordonat de EQAR – Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, proiect în care ARACIS este partener. Acest proiect „marchează totodată aniversarea a 10 ani de la înființarea EQAR, perioadă în care s-a ajuns în prezent la înregistrarea a 43 de agenţii din 25 de ţări. Dintre agenţiile înregistrate, 17, printre care și ARACIS, sunt partenere în proiectul DEQAR”. Proiectul, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul ERASMUS+, se dovedeşte cu atât mai necesar, cu cât „un sondaj realizat în anul 2016 la nivel european a relevat faptul că rapoartele de evaluare externă sunt uneori dificil de identificat, mai ales atunci când accesarea se face dintr-o alta țară”.

Detalii: http://www.aracis.ro/proiecte/deqar/.

Oportunităţi în programul SMART Internships

0

Tinerii cu experiență academică internațională au la dispoziţie stagii de practică în instituțiile publice din România în perioada vacanței universitare (una până la trei luni) prin programul „SMART Internships”, iniţiat de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS). Înscrierile în competiția pentru aceste stagii se fac până la 18 iunie, ora 23.59 (EEST) prin  formular online trimis prin e-mail la adresa smartinternships@proiecte.lsrs.ro, o scrisoare de motivație de aproximativ 500 de cuvinte cu diacritice și un CV actualizat (ambele în română sau engleză). Anunțarea candidaturilor câștigătoare va avea loc în perioada 19-20 iunie 2018. Între instituţiile care oferă locuri se află Administrația Prezidențială, Reprezentanța Comisiei Europene, Institutul European din România, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Centrul Europe Direct București pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Institutul de Biologie București etc. Detalii, pozițiile disponibile, calendarul proiectului: http://bit.ly/InstitutiiPartenereSI.

Banca Mondială şi SNSPA au lansat Raportul Dezvoltării Globale 2018 cu tema Educaţie

0

Banca Mondială a lansat ediţia 2018 a Raportului Dezvoltării Globale (WDR) la Bucureşti, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Tema ediţiei din acest an este „World Development Report 2018: Learning to Realize Education’s Promise”. Evenimentul lansării, organizat de SNSPA, a beneficiat de Înaltul Patronaj al Președintelui României, s-a desfăşurat în aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” şi a reunit reprezentanți ai Băncii Mondiale, ai Guvernului României, profesionişti în educaţie, inclusive foşti miniştri în domeniu, rectori, alţi profesori din învăţământul superior şi din cel preuniversitar. Participanţii au fost salutaţi de prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA.

Raportul a fost prezentat de Halsey Rogers, economist principal al Băncii Mondiale și co-autor al WDR. Referinţa de bază a raportului o constituie „criza învăţării”, mesajul central fiind că „a merge la şcoală nu este acelaşi lucru cu a învăţa”.

Document cu orizont global, WDR reţine pentru România date precum rezultatele la teste internaţionale, finanţarea educaţiei etc., una dintre constatări fiind că „angajatorii români cred că actualii angajaţi, elevi şi absolvenţi care intră pe piaţa forţei de muncă nu deţin competenţe socio-emoţionale cheie (motivaţie, lucru în echipă, responsabilitate etc.). Absolvenţii de studii superioare sunt percepuţi în general de angajatorii români ca având competenţe academice excesiv de teoretice, în timp ce elevii şi absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic au competenţe învechite”.

În acest context, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale, a apreciat că „tehnologia oferă o paletă mult mai largă de oportunităţi angajaţilor calificaţi şi firmelor inovatoare, în timp ce angajaţii slabi calificaţi şi firmele mai puţin productive riscă să rămână în urmă. România are studenţi foarte buni care vor ajunge la companii de elită, dar, în acelaşi timp, în România există persoane care nu au deprins abilităţi foarte bune. În zona rurală, doar 1% dintre tineri au abilităţi şi performanţe în învăţământ”.

Preşedintele Klaus Iohannis (foto Administraţia Prezidenţială) a făcut observaţia că simplul acces la educaţie nu este suficient, ci este necesar accesul la educaţie de calitate. În acest cadru, preşedintele a atras atenţia că România riscă să se situeze în categoria ţărilor „care cresc până la un punct, dar nu reuşesc să devină real dezvoltate, dacă nu ridicăm calitatea actului de învăţare”.

Ministrul educaţiei Naţionale Valentin Popa s-a referit la intervenţiile rapide, dincolo de strategiile care necesită timp, destinate ridicării mai ales a învăţământului rural. O concretizare în acest sens este proiectul Romania Secondary Education Project (ROSE)/ „Proiectul privind învăţământul secundar”. Susţinerea Executivului a fost reiterată de viceprim-ministrul Viorel Ştefan.

Miniştri ai educaţiei în diferite perioade ale ultimelor aproape trei decenii, Sorin Mihai Cîmpeanu, Adrian Curaj, Cristian Adomniţei, Remus Pricopie au reafirmat, din diverse perspective, cerinţa unui conţinut de calitate al învăţământului, fundamentat pe exigenţele evoluţiei economico-sociale.

Cellini își extinde aria de comercializare în București

0

Operatorul rețelei de magazine de ceasuri și bijuterii Cellini deschide la București, în complexul comercial Băneasa Shopping, un magazin monobrand al producătorului elvețian de ceasuri Tag Heuer, pe care îl prezintă ca unicul astfel de magazin din această regiune a Europei, conform Profit.ro.

Brandul face parte din cel mai mare grup mondial de produse de lux, LVMH (Louis Vuitton Moet Hennessy). Operatorul Cellini este controlat de firma Henri Maillardet, înregistrată în Elveția și denumită astfel după ceasornicarul elvețian cu același nume.

Rețeaua de magazine Cellini este printre cei mai importanți comercianți locali de ceasuri și bijuterii, intrând în România în 1999. Astăzi, are 7 magazine în București și câte 1 în Ploiești și Constanța. În 2016, firma care operează Cellini a avut afaceri de aproape 20 milioane lei și o pierdere de 829.000 lei.

Asirom a pierdut contul Romgaz

0

Omniasig a câștigat licitația pentru asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) obligatorie a celor 819 vehicule și remorci ale Romgaz, contract atribuit pentru 737.100 lei, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, polița a fost estimată la 1,75 milioane de lei pentru 12 luni. La licitație s-au mai înscris Asirom și Allianz-Țiriac Asigurări.

Anterior, parcul auto al producătorului național de gaze naționale a fost asigurat RCA de Asirom VIG, care a câștigat în aprilie 2017 o licitație în acest sens pentru suma de 1,52 milioane de lei, potrivit sursei amintite. Omniasig este parte a grupului austriac Vienna Insurance Group.

Hidroelectrica va alimenta transportul public din Capitală în următorul an

0

Hidroelectrica va furniza energie electrică pentru transportul public din Capitală pentru o perioadă de un an. Cel mai mare producător de energie din România a câștigat licitațiile lansate de Metrorex și RATB în primul trimestru al anului, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din piața de energie. Metrorex a scos la licitație pe 22 februarie un contract estimat la 64,35 milioane de lei (13,8 milioane de euro) pentru achiziția de energie electrică. Contractul vizează furnizare de energie electrică la medie tensiune, în perioada 01.07.2018-30.06.2019, conform necesarului estimat, respectiv 195.000 MWh.

De asemenea, durata acordului – cadru scos la licitație de către RATB este de 12 luni, cantitatea minimă vizată de acesta fiind de 81.188 MWh, iar cea maxima de 101.678 MWh. Acesta are o valoare estimată de 33,34 milioane de lei (7,15 milioane de euro), calculată pentru cantitatea maximă de energie electrică vizată și include furnizarea de energie electrică pentru tracțiune electrică și pentru sediile RATB situate pe teritoriul Municipiului București și la Casa de odihnă RATB din Predeal.

În 2016, profitul net al companiei a fost de 1,228 miliarde de lei. Totodată, în primul trimestru al acestui an, Hidroelectrica a avut un profit net de 485 milioane de lei, față de 399 milioane de lei în aceeași perioadă din 2017, ca urmare a situației hidrologice îmbunătățite. Marja EBITDA a crescut de la 67% în 2016 la 69% în anul trecut și la 74% în primul trimestru al acestui an.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 657,5 milioane lei, de la bănci

0

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, ieri, 657,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 61 de luni, la un randament mediu de 4,80% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR), citate de Agerpres.

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 954,4 milioane de lei, potrivit Bursa. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 milioane de lei la randamentul stabilit luni. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în iunie 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,635 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Banca Mondială, Comisia Europeană și FMI sunt optimiste în privința economiei României

0

Cele mai importante rapoarte economice la nivel internațional cu privire la evoluția economiei, care sunt luate în considerare de investitorii străini și de piețele internaționale în vederea stabilirii perspectivelor de dezvoltare și a identificării oportunităților de plasare a capitalurilor, sunt cele realizate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE), potrivit Capital.

În aceste analize este prezența și România și toate acestea pun în evidență faptul că țara noastră va înregistra în perioada 2018-2020 o creștere economică substanțială bazată pe investiții.

Mai mult, această îmbunătățire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuși a cincea cea mai mare creștere economică din UE dupa Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) și Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult față de media UE (2,4%). Trebuie menționat că, față de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creșterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economiști interpretează eronat că fiind o slabă performanță, fără să țină cont că a fost totuși a cincea cea mai mare creștere din UE față de același trimestru al anului anterior și uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani, conform sursei citate.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional evidențiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creștere pe termen scurt și pe termen lung de peste 4%.

Bugetul UE: 1,26 miliarde € pentru consolidarea Corpului european de solidaritate

0

Pentru următorul buget pe termen lung al UE post-2020, Comisia propune un nou program pentru Corpul european de solidaritate căruia să i se aloce 1,26 miliarde euro. Scopul este de a extinde oportunitățile pe care acesta le oferă. Noul program va permite unui număr de cel puțin 350.000 de tineri europeni să sprijine comunitățile în situații de necesitate între 2021 și 2027 prin voluntariat, stagii și plasament în muncă. Propunerea adoptată consolidează Corpul european de solidaritate pentru perioada bugetară următoare.

11/06/2018

Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger, a declarat: „Solidaritatea se numără printre valorile esențiale în Uniunea Europeană, iar succesul Corpului european de solidaritate arată că există o cerere mare de participare la activități de solidaritate în rândul tinerilor. Acesta este motivul pentru care am majorat semnificativ mijloacele financiare pentru Corpul european de solidaritate în cadrul următorului buget al UE.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Prin prezenta propunere, Comisia Europeană a confirmat angajamentul ei de a consolida solidaritatea și de a responsabiliza tinerii. Luăm toate măsurile necesare pentru a permite Corpului european de solidaritate să evolueze într-o largă comunitate de oameni și organizații, gata să sprijine persoanele aflate în dificultate de pe continentul nostru și dincolo de granițele sale, contribuind la construirea unor societăți reziliente și bazate pe coeziune. La rândul lor, tinerii vor obține noi competențe, vor lega noi prietenii și vor căpăta un puternic sentiment de identitate europeană.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Bazată pe experiența acumulată până în prezent, această propunere prevede o abordare mai inclusivă și mai flexibilă și, în final, o mai mare libertate de alegere pentru participanți, indiferent dacă aceștia ar dori să urmeze un plasament de voluntariat sau unul profesional.

Noul program se va baza pe realizările Corpului din cursul primilor săi ani de existență și creează un punct de acces unic pentru tinerii dispuși să se implice în activități de solidaritate. În particular, programul va include:

  • Activități de voluntariat pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar în țări din afara UE: adăugarea la Corpul european de solidaritate a acestui sistem al UE bine consacrat de ajutor umanitar, care, până în prezent, a funcționat sub denumirea de Voluntari UE pentru ajutor umanitarCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, va oferi oportunități de voluntariat în afara UE și va completa oportunitățile existente în cadrul Corpului de solidaritate de implicare în activități de voluntariat, în mod individual sau în grup, de a urma un stagiu sau de a obține un loc de muncă într-un domeniu de solidaritate în Europa sau în afara ei;
  • Măsuri vizate: acestea vor include finanțare suplimentară sau activități dedicate de durată mai scurtă sau desfășurate în propria țară, pentru, de exemplu, a facilita participarea la Corpul european de solidaritate a tinerilor defavorizați.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzierile ar putea pune sub semnul întrebării implementarea programului pentru primul an al Corpului european de solidaritate. Un acord în 2019 privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

În discursul său din 2016 privind starea Uniunii, dl. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, a anunțat crearea unui Corp european de solidaritate, care le va oferi tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ocazia de a participa la o gamă largă de activități de solidaritate în întreaga UE și în afara granițelor sale. De la lansarea sa, la 7 decembrie 2016, aproape 64 000 de tineri s-au alăturat Corpului european de solidaritate și aproape 5 000 de participanți și-au început activitatea.

Într-o primă fază lansată în decembrie 2016, au fost mobilizate opt programe diferite care să ofere voluntariat, stagii sau oportunități de angajare, în cadrul Corpului european de solidaritate. În mai 2017, Comisia a înaintat o propunere vizând dotarea Corpului european de solidaritate cu propriul mecanism de finanțare și cu propriul cadru juridic. Propunerea este examinată în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Ea va contribui la creșterea suplimentară a coerenței și a impactului Corpului. Un buget de 376,5 milioane EUR pentru Corpul european de solidaritate în cursul perioadei 2018-2020 ar permite unui număr de 100 000 de tineri europeni să sprijine comunități și să-și dezvolte competențele până la sfârșitul anului 2020.

Orice organism public sau privat care aderă la cerințe stricte de calitate poate propune proiecte pentru Corpul european de solidaritate. Acesta va fi pus în aplicare de Comisia Europeană, de agențiile naționale Erasmus+ din statele membre și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

Ziua Silvicultorului, celebrată de profesioniştii pădurii

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri din România au marcat ediția 28 a Zilei Silvicultorului. Evenimentul central s-a desfăşurat la Călimănești, în județul Vâlcea (foto Romsilva).

Ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, a evidenţiat semnificaţia Zilei Silvicultorului ca „recunoaștere pentru importanța acestei profesii și pentru a evidenția prestigiul de care se bucură cei care s-au dedicat acestui domeniu”. În context, ministrul a subliniat că astăzi „omenirea solicită pădurea mai mult ca niciodată, pe toate cele trei paliere: economic, de securitate și recreativ”, apreciind că „silvicultorii au un rol foarte important în ceea ce privește exploatarea pădurii ca resursă esențială în dezvoltarea României”.

La rândul său, ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, a subliniat: ”Silvicultura nu este o meserie ușoară și nici ferită de pericole. Din contra, silvicultorii își desfășoară activitatea în condiții de multe ori dificile, iar rezultatele muncii noastre se văd, de cele mai mule ori, în timp. O știm cu toții și mă folosesc de acest prilej pentru a le mulțumi tuturor colegilor silvicultori din țară pentru eforturile depuse”.

S-au adresat reuniunii prof. univ. dr. Ilie Covrig – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, ing. Adrian Crețu – președintele Asociației Administratorilor de Păduri din România, prof. univ. dr. Alexandru Lucian Curtu – decanul Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere a Universităţii „Transilvania” din Braşov, Florian Marin – prefectul judeţului Vâlcea, Florin Constantinescu – primarul oraşului Călimăneşti, ing. George Mihăilescu – directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, dr. Ion Machedon – preşedintele Asociaţiei Pensionarilor Silvici din România.

De asemenea, Romsilva a organizat la sediile celor 41 de direcții silvice și ale ocoalelor silvice din subordine ”Ziua Porților Deschise”, acţiune educativă de informare, de cunoaştere directă a specificului activităților de gestionare profesionistă, durabilă a pădurii.

 

 

Prețul apartamentelor s-a majorat, în mai, la 1.215 euro pe metru pătrat

0

Prețul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare în luna mai la nivel național a crescut la 1.215 euro pe metru pătrat, cu 1,5% peste nivelul consemnat la finele lunii aprilie, respectiv 1.197 de euro pe metru pătrat, se arată într-o analiză a unui portal imobiliar, remisa joi AGERPRES.

Tendința ascendentă a fost resimțită în toate marile centre regionale ale țării, atât pe piața veche, cât și pe cea nouă. Pe parcursul lunii mai, Iașiul a reușit, conform analizei realizate de Imobiliare.ro, să depășească pragul de 1.000 euro/mp ca medie de preț la apartamente, alăturându-se astfel celorlalte orașe mari, printre care se numără și Craiova.

De asemenea, apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.552 la 1.559 euro/mp), iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale cu 2,2% (de la 1.460 la 1.492 euro/mp). În vreme ce locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 2% (de la 1.122 la 1.145 euro/mp), cele nou-construite au consemnat un avans apropiat, respectiv 2,2% (de la 1.127 la 1.152 euro/mp). În Iași, conform Imobiliare.ro prețurile solicitate pentru apartamente au înregistrat, luna trecută, o creștere de 5%, acesta reușind să depășească pragul de 1.000 euro/mp. Astfel, dacă un apartament din Iași putea fi achiziționat, în medie, cu 967 euro/mp în aprilie, acum acesta ar costa 1.015 euro/mp.

Apartamentele din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,7%, de la 1.186 la 1.206 euro/mp. Cele din ansamblurile noi au consemnat un avans de 1,3%, de la 1.169 euro/mp la finele lui aprilie, până la 1.184 euro/mp la finele lui mai.

Exportul de gaze spre Bulgaria și Republica Moldova va deveni un fapt real

0

Ministerul Energiei a emis joi autorizația de construire pentru consolidarea sistemului de transport între Onești (Bacău) și Isaccea (Tulcea) și inversarea fluxului de gaze pe conducta Isaccea-Negru Vodă, proiect care va permite exportul de gaze din România spre Bulgaria, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. ‘Proiectul pe care tocmai l-am autorizat va permite României să alimenteze Bulgaria cu gaze naturale din producție proprie, dar și preluarea de către Transgaz a gazelor din platoul continental al Mării Negre. Beneficiile proiectului se vor simți inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a diferitelor zone ale țării mai ales pe timpul iernii când, din cauza temperaturilor scăzute, cresc foarte mult consumurile”, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, citat în comunicat.

Lucrările ar urma să se desfășoare în perioada 2018-2019. Anul acesta ar trebui ca faza I să fie finalizată, iar proiectul să fie pus în funcțiune, urmând ca partea a doua a lucrărilor să fie gata în 2019.

Economia românească a rămas neschimbată în primul trimestru

0

Marea majoritate a statelor membre UE au înregistrat o creștere economică în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, excepție făcând România, a cărei economie a stagnat, și Estonia, care a înregistrat o ușoară contracție (minus 0,1%), arată datele publicate joi de Eurostat.

De asemenea, atât în Uniunea Europeană cât și în zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,4% în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Agerpres. În rândul statelor membre, cel mai puternic ritm de creștere de la un trimestru la altul s-a înregistrat în Polonia și Letonia (ambele cu un avans de 1,6%), urmate de Finlanda și Ungaria (ambele cu un avans de 1,2%).

Totodată, în România, Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, după un avans de 0,3% în trimestrul patru 2017 comparativ cu trimestru trei 2017 și un avans de 2,2% în trimestrul trei 2017 comparativ cu trimestrul al doilea, conform sursei amintite.

Eurostat subliniază, însă, că datele comunicate joi ar putea fi revizuite într-o nouă estimare care ar urma să fie dată publicității în data de 20 iulie 2018.

Penny Market își lărgește aria de activitate

0

Retailerul german Penny Market, operat de grupul REWE, deschide un nou magazin la Turda, rețeaua națională ajungând acum la 224 de unități, conform datelor centralizate de Profit.ro.

Cel de-al doilea magazin Penny Market din Turda este amplasat pe strada Andrei Mureșanu, nr. 5, are un spațiu de vânzare de 864 metri pătrați și o echipă de 14 angajați. Grupului german REWE a deschis primul magazin pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de 3 centre logistice situate în localitățile: Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, REWE România deține 224 de magazine Penny Market la nivel național și activează cu un număr de peste 4,300 de angajați.

Expansiunea locală continuă și în 2018 cu un număr de 20 – 25 de magazine noi.

ANRE: Operatorii burselor de gaze vor fi obligați să raporteze regulat prețurile minime și maxime

0

 

Bursele de gaze vor fi obligate, de la 1 ianuarie 2019, să publice informații despre prețurile de tranzacționare, precum și lista companiilor care au depus oferte, potrivit unui ordin aprobat miercuri de Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), potrivit Economica.net.

Ordinul se referă la noile reguli generale privind piața centralizată de gaze naturale, unde va exista o piață a produselor standardizate pe termen scurt, precum și o piață a produselor standardizate pe termen mediu și lung.

Totodată, zilnic vor trebui să fie publicate prețul de închidere al zilei de tranzacționare, variația prețului de închidere al zilei față de prețul de închidere al zilei anterioare, prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare, variația prețului la sfârșitul zilei de tranzacționare față de prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare anterioară, precum și lista participanților înregistrați la piața care au depus minimum o ofertă în piață, indiferent de sensul acesteia – vânzare sau cumpărare.

Un alt aspect important vizat de ANRE este și acela care privește dezvoltarea piețelor Intra-Day (în cursul zilei de livrare) și PZU (piața pentru ziua următoare) pentru asigurarea echilibrării sistemului național de transport al gazelor naturale în așa fel încât să contribuie la creșterea siguranței și continuității alimentării cu gaze naturale.

ING Bank lansează un credit instant cu buletinul destinat firmelor mici

0

ING Bank a venit cu o linie de credit instant pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri de până la 9 milioane de lei, conform Profit.ro. Clienții băncii au nevoie doar de buletin și pot obține aprobarea și punerea la dispoziție a unei sume de până la 350.000 de lei în doar câteva minute, potrivit oficialilor băncii. În mod uzual, procesul de acordare a unui credit durează o săptămână, până la 10 zile, spune Maria Cenușă, oficial ING Bank, responsabil cu linia de afaceri dedicată micro-companiilor. “Cu orice document solicitat clientului introduc o posibilitate de eroare de 30%”, spune ea.

De asemenea, banca solicită un comision de acordare de 1% și mai cere și un comision de administrare, în funcție de client, dar nu solicită comision pentru neutilizarea liniei. Linia de credit nu implică garanții reale, fiind garantată cu ipotecă asupra conturilor la ING și garanția personală a acționarului (fideiusiune), potrivit sursei citate.

ING a intrat în 2012 pe piața creditelor pentru IMM, mai târziu decât restul băncilor, care au și avut de suferit de pe urma creditării acestei categorii, cu o rată a creditelor neperformante de circa 50% în timpul crizei.

Vodafone România va încheia un acord cu Telekom România

0

Vodafone România a încheiat un acord cu Telekom România pentru servicii wholesale, pe baza căruia Vodafone va putea lansa servicii de internet fix și TV, folosind rețeaua de fibră optică a Telekom din zonele urbane, conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES. „Acest acord reprezintă un pas înainte în implementarea uneia dintre prioritățile noastre principale, și anume extinderea către gospodării și familii. În plus față de oferta comercială existentă, clienții noștri vor beneficia, după implementarea acordului, de pachete convergente, care vor include servicii mobile, servicii fixe în bandă largă și de televiziune, însoțite de aceeași calitate a serviciilor de care se bucură deja în relația cu noi”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România. Pe segmentul de clienți persoane fizice, Vodafone România oferă servicii de voce și date mobile, precum și serviciul de streaming video și de muzică 4GTV+.

Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc, unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 25 de țări, 46 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 18 țări. La 31 martie 2018, Vodafone Group avea 535,8 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 19,7 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India și toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.

Anul viitor va fi introdusă TVA de 9% pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare

0

Cota redusă de 9% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) va fi extinsă, începând cu 1 ianuarie 2019, și la serviciile de alimentare cu apă și canalizare, în baza unui proiect de lege aprobat de Senat. În forma inițială, proiectul introducea această cotă redusă de TVA și pentru livrarea de electricitate și de gaze naturale, ca și pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, dar aceste ultime prevederi nu au mai fost avizate, conform datelor Profit.ro.

Astfel, în forma acceptată de senatori, TVA de 9% va fi valabilă, de anul viitor, și pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare, inclusiv livrarea apei pentru irigații în agricultură, dar nu și pentru livrarea de energie. Senatul este prima Cameră sesizată, decizia urmând să aparțină Camerei Deputaților. Măsura propusă este argumentată prin faptul că, în prezent, aplicarea taxei pe valoarea adăugată în cazul serviciilor de utilități publice prezintă ”anomalia” aplicării cotei reduse de 9% pentru furnizarea apei, în schimb serviciul de colectare a apei menajere este taxat cu cota standard de 19%.

În trecut, au mai existat astfel de proiecte de extindere a cotei reduse pentru astfel de servicii, dar nu au fost adoptate.

Comerțul cu amănuntul din România s-a majorat semnificativ

0

România a înregistrat, în aprilie, cel mai semnificativ avans din Uniunea Europeană la comerțul cu amănuntul, comparativ cu perioada similară din 2017, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, în ritm anual, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,7% în zona euro și în Uniunea Europeană. În aprilie, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 3,4%, cele de combustibili au crescut cu 1,3%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,3%. Cele mai mari creșteri anuale au fost raportate în România (7,4%), Polonia (6,6%) și Lituania (6,5%) și Franța, cel mai semnificativ declin fiind raportat în Malta (minus 3,1%), Belgia (minus 1,5%) și Slovenia (minus 1,4%), potrivit sursei citate.

Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 1,5%, cele de combustibili au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,5%. Cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Germania (2,3%), România (1,7%), Irlanda, Lituania și Marea Britanie (toate cu 1,5%), cel mai semnificativ declin fiind raportat în Portugalia (minus 4,1%), Slovenia (minus 2%) și Estonia (minus 1,8%).

Consecinţe identificate de IMM-uri dacă se blochează contribuţia la Pilonul II de pensii

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) reiterează informaţia potrivit căreia „în 10 ani de activitate a Pilonului II, acesta a generat un randament mediu anual de 8,15%, având active nete de 42,7 miliarde de lei în beneficiul a 7,1 milioane de asiguraţi”. În eventualitatea stopării contribuţiei la acest pilon de pensii, CNIPMMR apreciază că vor apărea următoarele probleme:

„1. Nerespectarea calendarului de creștere a contribuțiilor – Potrivit art. 43 alin. 3 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, <<În termen de 9 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii se majorează la 6%, cu o creştere de 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv, respectiv cu o creştere de 0,1 puncte procentuale în anul 2016 şi cu o creştere de 0,9 puncte procentuale în anul 2017, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.>> În prezent, cota de contribuţie este de 3,75%, ceea ce înseamnă că venituirle din pensiile administrate privat în cadrul Pilonului II vor fi mult mai mici pentru beneficiari la momentul în care vor începe plăţile pentru pensia privată.

  1. Stoparea contribuţiilor la Pilonul II al pensiilor private obligatorii, din a doua jumătatea a anului 2018, face ca sumele deja plătite să devină nerelevante pentru pensia suplimentară, la momentul achitării ei, chiar dacă acestea nu sunt naţionalizate.
  2. Fondurile de pensii private obligatorii nu vor mai putea susţine randamentele pozitive pentru beneficiari în cazul stopării contribuţiilor sau îşi vor retrage investiţiile făcute pe piaţa de captal din România”.

Ca urmare, CNIPMMR susţine păstrarea contribuţiei la Pilonul II, argumentând: „Prin pensiile private se va sigura o sursă de venituri suplimentară pentru angajaţii în momentul ieşirii la pensie, în condiţiile în care bugetul de pensii din care este plătită pensia de stat  este deficitar, fiind nevoie de transferurii din bugetul de stat pentru plata pensiilor. Investiţiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură pe de o parte nevoia de finanţare pentru companii, asigurând în acelaşi timp randamentul pensiilor private, iar pe de altă parte reprezintă principalul instrument de economisire pentru populaţie, în contextul în care România înregistrează una din cele mai scăzute rate de economisire a populaţiei pe termen lung la nivel european (73,7% din PIB, media europeană fiind de 227% din PIB, în anul 2016)”.

 

Obținerea unei finanțări de 40.000 de euro pentru înființarea unei afaceri

0

336 persoane fizice care intenționează să înființeze o afacerere non-agricolă în mediul urban și își au reședința sau domiciliul în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) vor fi selectate să participe la cursuri de formare antreprenorială și vor intra în cursa obținerii unei finanțări de 40.000 euro (echivalentul a 178.340 lei, calculat la cursul euro utilizat la depunerea proiectului). 42 de planuri de afaceri vor fi selectate în vederea acordării finanțării nerambursabile.

Pentru a vă înscrie în proiect, este necesar să îndepliniți următoarele criterii:

– Să fiți şomer, persoană inactivă (persoană care nu figurează cu venituri impozabile, casnic/ă, elev/ă, student/ă, pensionar/ă), angajat sau persoană care desfășoară o activitate independentă

– Să aveți vârsta între 18 și 64 ani și domiciliul/reședința în regiunea Sud Muntenia.

Pașii pe care trebuie să îi urmați pentru a vă înscrie în proiect sunt:

  1. Accesați link-ul http://www.ptir.ro/?p=2645 și completați documente anexate.
  2. Transmiteți dosarul de candidatură pe adresa de e-mail a biroului județean de care aparțineți (datele de contact le gășiți accesând link-ul următor: birouri județene).
  3. După verificarea documentelor de către expertul grup țintă și constatarea conformității acestora, depuneți dosarul de candidatură la adresa biroului județean de recrutare de care aparțineți.

Pentru mai multe informații cu privire la această oportunitate, persoană de contact: Andreea Melinte – coordonator activitate informare, telefon 0318241592, email: andreea.melinte@ptir.ro .

„START pentru afacerea ta! – Regiunea Sud Muntenia” este un proiect implementat de Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, în perioada 3 ianuarie 2018-2 ianuarie 2021

Ambasada Sustenabilității în România și Kaufland au lansat programul pentru 2018

0

București, 5 iunie 2018Kaufland România, în calitate de partener fondator, împreună cu The CSR Agency, inițiator, au lansat programul Ambasadei Sustenabilității în România pentru 2018.

Calendarul a fost făcut public chiar de Ziua Mondială a Mediului înconjurător, în cadrul unui eveniment de inaugurare desfășurat la sediul Ambasadei din București, un spațiu care aduce la un loc liderii care luptă pentru un mediu economic și o societate responsabilă în România.

Evenimentul a reunit, pentru prima dată la Ambasada Sustenabilității, reprezentanți ai mediului diplomatic european, ai Guvernului României și mediului privat, care și-au prezentat viziunea pentru o Românie sustenabilă, a generațiilor viitoare. Astfel, au luat cuvântul E.S. Cord Meier-Klodt (Ambasadorul Germaniei în România), E.S. Anneli Lindahl Kenny (Ambasadoarea Suediei În România), E.S. Stella Ronner-Grubacic (Ambasadoarea Olandei în România), Laszlo Borbely (Consilierul de Stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Guvernului României), Marco Hößl (Director General Kaufland România), Dragoș Tuță și Doru Mitrana (The CSR Agency).

După discursuri, vorbitorii au semnat și au lăsat mesaje în Cartea de onoare a Ambasadei, pentru a-și transmite susținerea față de dezvoltarea sustenabilității în România și față de viitorii oaspeți ai acestui spațiu.

Conturată în jurul ideii de comunitate a celor care trăiesc și pentru generațiile viitoare, misiunea Ambasadei Sustenabilității este de a răspândi cultura sustenabilității în România. Totodată, își propune să dezvolte comunitatea tuturor actorilor care vor să aibă o activitate responsabilă pentru țara noastră, adresându-se astfel mediului de afaceri, asociațiilor profesionale, mediului guvernamental, societății civile, mediului academic și celui diplomatic.

În acest scop, Ambasada va organiza, de-a lungul anului, evenimente tematice, cursuri și training-uri pentru companiile care vor să adopte un stil de management responsabil, workshop-uri și întâlniri de schimb de experiență sau cursuri pentru studenții care vor să lucreze în domeniul sustenabilității.

Ambasada – amplasată într-o clădire monument istoric, situată pe strada Speranței, nr. 42, din București – cuprinde o galerie multimedia, o bibliotecă de specialitate, pe teme de sustenabilitate, sală de conferințe, sală de cursuri, un studio de interviuri și un spațiu de evenimente informale.

Calendarul programelor Ambasadei Sustenabilității din România pentru 2018:

Iunie-august

  • CSR Think-Tank (în ultima zi de joi a fiecărei luni)
  • Proiecție de film (iunie), târg de haine (iulie) și târg de mobilier (august)

Septembrie

  • Eveniment dedicat comunității: ,,Înapoi din vacanță” – schimb de rechizite (sâmbătă, 1.09)
  • Convorbirile ODD (Obiective de Dezvoltare Durabilă) – Educație de calitate (miercuri, 12.09)
  • Ambasadorii Sustenabilității (Ediția 2):  – Educație de calitate (marți, 18.09)
  • Lansarea Galeriei ODD (marți, 25.09)
  • CSR Think-Tank (joi, 27.09)
  • CSR Pub Quiz (Ediția 1): în funcție de zilele internaționale ale lunii septembrie (vineri, 28.09)

Octombrie

  • Lansarea Bibliotecii CSR (joi, 4.10)
  • CSR Pub Quiz (ediția 2): în funcție de zilele internaționale ale lunii octombrie  (vineri, 12.10)
  • Convorbirile ODD (Ediția 2): ,,Fără sărăcie” (miercuri, 17.10) – Ziua Internațională a eradicării sărăciei)
  • Ambasadorii Sustenabilității (Ediția 3): ,,Fără sărăcie” (joi, 18.10)
  • CSR Think-Tank (joi, 25.10)

Noiembrie

  • Sesiuni pentru studenți și profesori (3+1 sesiuni, 1/săptămână)
  • Convorbirile ODD (Ediția 3): „Zero foamete”, (miercuri, 7.11)
  • Ambasadorii Sustenabilității (Ediția 4): „Zero foamete”, (joi, 27.11)

Decembrie

  • Sesiuni pemtru specialiști  (marți, 4.12)
  • Convorbirile ODD (Ediția 4): ,,Sănătate și bunăstare” (joi, 6.12)
  • Ambasadorii Sustenabilității (Ediția 4): ,,Sănătate și bunăstare” (miercuri, 12.12)
  • CSR Pub Quiz (Ediția 4): ,,Sărbători pentru toți” – ediție specială (vineri, 14.12)
  • CSR Think-Tank (joi, 20.12)

,,Kaufland România susține programul Ambasadei și se va implica în derularea sa. Credem că sustenabilitatea trebuie să fie o prioritate în tot ce înseamnă prezent, pentru a ne putea bucura de un viitor așa cum ni-l dorim cu toții. Credem că responsabilitatea asupra impactului business-ului sau a deciziilor pe care le luăm zi de zi trebuie să se afle pe agenda tuturor. Lansarea de astăzi este doar un prim pas spre o Românie mai bună, pentru generațiile viitoare. Faptul că suntem acum, aici – reprezentanți ai mediului de afaceri, ai instituțiilor din România și din Europa, și ai societății civile – mă face să cred că avem puterea să clădim împreună o Românie sustenabilă”, a declarat, cu această ocazie, Marco Hößl, Director General Kaufland România – compania cu rol de partener fondator a Ambasadei Sustenabilității din România.

Totodată, Ambasadele Germaniei, Olandei și Suediei la București și-au exprimat sprijinul pentru proiectele Ambasadei Sustenabilității.

,,Suntem încântați să fim alături de Ambasada Sustenabilității din România, care este un loc de întâlnire al tuturor celor preocupați de durabilitate și responsabilitate socială corporatistă. Credem că acest spațiu poate aduce o contribuție semnificativă la promovarea culturii sustenabile în România”, a spus Excelența Sa, Dl. Cord Meier-Llodt, Ambasadorul Republicii Federale Germania la București.

,,Este foarte important că există un loc, în București, unde companii, organizații non-guvernamentale, universități, lideri de opinie, politicieni, studenți, cercetători, reprezentanți ai guvernului se pot întâlni și dezbate, pot face schimb de opinii și bune practici și pot contribui, cu toții, la dezvoltarea sustenabilității în societatea noastră”, declară Dl. Huub Drabbe, Seful Secției Economice, Ambasada Olandei la București.

,,Guvernul Suediei este un susținător puternic al Agendei 2030. Pentru a reuși să îndeplinim cele 17 obiective ale dezvoltării durabile este nevoie de un efort comun al autorităților, societății civile și sectorului privat. Trebuie să punem umărul cu toții, dincolo de granițele fiecărei țări”, a spus Excelența Sa, Doamna Anneli Lindahl Kenny, Ambasador al Suediei la București.

În toate proiectele și activitățile sale, Ambasada va urmări să contribuie la îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. În acest an, evenimentele derulate de Ambasada Sustenabilității se vor afla sub umbrela România sustenabilă a următorilor 100 de ani.

Kaufland investește constant în proiecte de sustenabilitate pentru România și este membru fondator al Ambasadei Sustenabilității, din dorința de a încuraja dezvoltarea acestei abordări pe termen lung.   Compania are o echipă de sustenabilitate ce reunește 15 reprezentanți din fiecare departament al companiei, instruiți prin intermediul unor sesiuni de formare de către experți în sustenabilitatea de business.

Profitul afacerii Stejarii deținută de Ion Țiriac a scăzut cu 12,5%

0

Omul de afaceri Ion Țiriac a încasat anul trecut un profit cu 12,5% mai mic din afacerea Stejarii, cu apartamente de lux destinate închirierii, după ce în 2016 indicatorul crescuse fulgerător cu 80%, potrivit Capital.

În paralel, cifra de afaceri a crescut cu același procent de 12,5%. Complexul Stejarii, în care și Ion Țiriac are un apartament, a generat în 2017 un profit net de circa 4,33 mil. euro, față de 4,94 mil. euro un an mai devreme, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Nivelul datoriilor Stejarii sunt de 55,8 mil. euro, în ușoară scădere față de nivelul din 2016. Țiriac a reușit să-și sporească numărul de chiriași în ultimii ani, după deschiderea complexului de agrement Stejarii Country Club, o investiție de 18 mil. euro inaugurată la sfârșitul lui 2013. Ion Țiriac a fost desemnat anul trecut cel mai bogat român de către revista Capital, cu o avere estimată la 1,7-1,8 mld. euro.

Rezervele valutare administrate de BNR au scăzut la 33,123 miliarde euro

0

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 mai, de 33,123 miliarde euro, cu 416 milioane euro mai mici față de 30 aprilie, când erau 33,539 miliarde euro, conform datelor centralizate de Profit.ro.

De asemenea, în cursul lunii mai au fost Intrări de 2,184 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele, potrivit BNR.

Totodată, au fost ieșiri de 2,6 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.

Plățile scadente în luna iunie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 1,698 miliarde euro. La 31 decembrie 2017, rezervele valutare ale BNR se situau la nivelul de 33,494 miliarde euro, față de 33,062 miliarde euro la 30 noiembrie 2017 și față de 34,242 miliarde euro la 31 decembrie 2016.

Prețurile producției industriale s-au majorat în România spre deosebire de restul UE

0

Prețurile produselor care ies pe porțile uzinelor au înregistrat în luna aprilie 2018, comparativ cu luna martie 2018, un avans de 0,1% în Uniunea Europeană și au stagnat în zona euro, în timp ce în România au crescut cu 0,4%, după un avans de 0,2% înregistrat în luna martie comparativ cu luna februarie, arată datele publicate luni de Eurostat.

Conform sursei citate, țările membre UE în care prețurile producției industriale au crescut cel mai mult de la o lună la alta au fost Grecia (1,8%), Letonia (1,1%), Spania și Marea Britanie (ambele cu 0,7%), Olanda (0,5%) și România (0,4%). În ritm anual, luna aprilie 2018, comparativ cu luna aprilie 2017, prețurile producției industriale au înregistrat un avans de 0,1% atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

În același timp, pe marile grupe industriale, comparativ cu martie, creșteri s-au înregistrat la industria bunurilor intermediare (plus 0,54%), industria bunurilor de uz curent (0,51%) și industria energetică (1,48%). Raportat la aprilie 2017, prețurile producției industriale au urcat cu 5,43% în industria bunurilor intermediare, cu 2,97% în industria bunurilor de capital, cu 2,86% în cea a bunurilor de folosință îndelungată, cu 2,73% în industria bunurilor de uz curent și cu 5,36% în cea energetică.

Admiterea 2018 la Universitate din București 

0

Universitatea din București anunţă peste 7400 de locuri la buget pentru admiterea din acest an în ciclurile de licență și master. Înscrierile se fac în perioada  6-26 iulie 2018. Data limită de afișare a rezultatelor este 29 iulie 2018. Fiecare facultate îşi încadrează calendarul de admitere în perioada menționată.

Pentru licență, sunt disponibile 4250 de locuri bugetate: Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – 446, Facultatea de Chimie – 134, Facultatea de Filosofie – 98, Facultatea de Fizică – 129, Facultatea de Drept – 273, Facultatea de Istorie – 185, Facultatea de Litere – 464 etc.

Pentru master, sunt disponibile 2865 de locuri bugetate: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială – 345, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – 130, Facultatea de Litere – 259, Facultatea de Geografie – a 257, Facultatea de Matematică și Informatică – 181, Facultatea de Administrație și Afaceri – 181 etc.

Pentru doctorat, înscrierile se fac în perioada 3-20 septembrie 2018. Sunt 288 de locuri bugetate, dintre care 144 cu bursă.

Candidaților la admitere, Universitatea din București le oferă cazare gratuită în căminul „Leu C”, în limita locurilor disponibile, pentru trei nopți. Cazarea va fi posibilă în baza prezentării la administrația căminului a legitimației de concurs și a actului de identitate.

Calendarul, numărul de locuri, situația înscrierilor, pe pagina de Facebook a Universității din București (https://bit.ly/2vQna58), website-urile UniBuc.ro, www.admitere.unibuc.ro şi ale facultăților.

Capitala Tineretului din România  

0

Capitala Tineretului din România este un programul național care „își propune să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri și să-i implice activ în procesele decizionale din orașele lor pe teme ce țin de educație, cultură, politică demografică și alte domenii de interes pentru ei. De asemenea, își propune să stimuleze autoritățile publice locale și companiile private să susțină și să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului”. Titlul (echivalentul titlului Capitala Europeană a Tineretului) este dobândit prin concurs de  concepte şi este păstrat un an, timp în care oraşul „este sprijinit financiar, respectiv prin formare și consultanță, în pregătirea și implementarea inițiativelor din dosarul de candidatură”. În acest moment, Capitala Tineretului din România este Baia Mare. La ediţiile precedente, titlul a fost deținu de Timișoara şi apoi de Bacău. Sesiunea de depunere a candidaturilor pentru ediția 2019-2020 runda I este deschisă până pe 30 iunie 2018. Detalii despree înscriere: http://capitalatineretului.ro/apel/. Orașul câștigător va fi anunțat la 3 noiembrie 2018. Evaluarea va fi făcută de un juriu independent format din reprezentanți ai unor instituții publice, ai sectorului privat și ai celui neguvernamental.

Organizatorii programului sunt Comisia de Guvernanță a titlului de Capitala Tineretului din România, din care fac parte Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și Banca Comercială Română.

În contextul programului, Grupul PONT a realizat un sondaj privind „părerea tinerilor despre orașele lor”. A rezultat că 52,83% dintre repondenţi se declară foarte fericiți în orașul în care locuiesc; fericiţi sub acest aspect se consideră atunci când locuiesc într-un oraș deschis (56%) și tânăr (51%); 48% consideră că oraşul lor este Smart City; 46% apreciază că orașul lor are un potențial mare de inovație, 32% îl consideră a fi sănătos, iar 19% îl percep ca nesănătos; 40% dintre cei chestionaţi îşi apreciază orașul drept unul sigur, în timp ce 15% nu se simt în siguranță.

András Farkas – Grupul PONT, secretar general al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România, subliniază: „Ne bucurăm că prin programul Capitala Tineretului din România oferim orașelor perspective valoroase de dezvoltare și prilejul de a identifica soluții personalizate pentru obținerea unui nivel de satisfacție și a unui standard de viață cât mai ridicate ale cetățenilor. În același timp, au posibilitatea să investească într-una dintre cele mai importante resurse ale lor atunci când ne raportăm la dezvoltarea pe termen lung – tinerii. Atunci când la nivel local nu există suficiente resurse de finanțare, un astfel de program ce are la bază un parteneriat public-privat poate fi sursa unor soluții creative și poate genera proiecte inovatoare pentru un oraș al viitorului”.

 

START pentru afacerea ta! – Regiunea Sud Muntenia

0

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, implementează în perioada 3 ianuarie 2018-2 ianuarie 2021 proiectul „START pentru afacerea ta! – Regiunea Sud Muntenia”.

Cui i se adresează proiectul?

– Șomerilor

– Persoanelor inactive (persoane care nu figurează cu venituri impozabile, casnic/ă, elev/ă, student/ă, pensionar/ă)

– Angajaților

– Persoanelor care desfășoară o activitate independentă care au vârsta între 18 și 64 ani, domiciliul/reședința în regiunea Sud Muntenia și doresc să își înființeze o afacere cu profil nonagricol.

Cum vă va ajuta proiectul să va deschideți o afacere?

– Veți urma gratuit un curs de competențe antreprenoriale

– Veți participa la stagii de practică în întreprinderi reale

– Veți dobândi abilități practice în domeniul în care vă veți demara noua afacere

– Veți beneficia de consiliere, consultanță, mentorat pentru consolidarea și punerea în aplicare a planului de afaceri

– Veți fi sprijinit în scopul înființării afacerii.

ți bani veți primi pentru demararea afacerii?

40.000 euro (echivalentul a 178.340 lei, calculat la cursul euro utilizat la depunerea proiectului)! În plus, după deschiderea afacerii, veți beneficia de un program de monitorizare a acesteia.

Ce trebuie să faci pentru a te înscrie în proiect?

Accesează: http://www.ptir.ro/?p=2745

Pentru mai multe informații cu privire la această oportunitate, persoană de contact: Andreea Melinte – coordonator activitate informare, telefon 0318241592, email: andreea.melinte@ptir.ro.

Datoria națiunii de a se dezvolta

0

Suntem în anul când marcăm Centenarul Marii Uniri și a creării României Mari. Firește că trebuie să apreciem inteligența, efortul și determinarea Generației Marii Uniri. Instinctul popular românesc și leadershipul politic și cultural al elitei noastre din acea vreme au făcut posibilă înfăptuirea unui act istoric de prim rang. Atunci și acum, unii cred că acea realizare națională a însemnat un capăt de drum, alții că a fost o etapă deosebit de importantă în traseul devenirii istorice. Personal, consider că, în 1918, românii au reușit să ducă la îndeplinire un program național care deschidea drumul spre ceea ce spunea Lucian Blaga – „plenitudinea istorică”. Ceea ce însemna aspirația către un nivel de dezvoltare a națiunii române care să o poată așeza în același rând cu civilizația Occidentului.
Cine citește cu ochii minții documentele de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia prin care s-a decis, în 1918, unirea provinciilor Basarabia, Bucovina și Transilvania cu Vechea Românie va înțelege că basarabenii, bucovinenii și ardelenii nu au condiționat unirea lor cu România, ci și-au arătat preferința pentru a se integra într-o țară care să le asigure evoluția spre dezvoltare plenară. Iar prin adunările lor reprezentative și actele constitutive emise în mod democratic au arătat ce ar trebui să se mai întâmple în statul național român unitar pentru ca cetățenii lui să-i arate loialitate și devoțiune. Așadar, Marea Unire-România Mare a fost rezultatul exercitării dreptului la autodeterminare a națiunii române pentru ca în cadrele statului național să-și pună în practică dorința și aspirația la dezvoltare, avansând ideea unui „contract” între cetățeni și guvernare bazat pe datoria fiecărei părți de a se angaja într-un proces de integrare și dezvoltare a națiunii și Țării. În ce măsură s-a reușit ducerea la îndeplinire a acestui deziderat național, în sec.al XX-lea, istoricii încă se vor mai pronunța.
Acum, la începutul sec. al XXI-lea, credem că datoria națiunii române de a se dezvolta este cel puțin la fel de presantă ca și în urmă cu un veac. Iar dacă luăm în considerare circumscrierea noastră în europenitate și universalitate, cred că stringența mobilizării pentru exprimarea concretă a acestei datorii este chiar mai imperativă. Aceasta deoarece națiunile de astăzi și de mâine, ca și soarta statelor naționale depind de modul în care se înfățișează ideatic și practic coerența și dezvoltarea statelor-națiune. Sistemul internațional actual, cu rapid schimbătoarele fațete ale interdependențelor, interconectivităților, competitivității și fenomenului globalizării, va menține în viitor statul-națiune ca centralitate numai în prezentarea individuală a capacității de a fi un actor puternic, dezvoltat economic și coerent socio-cultural și politic, capabil să interacționeze colaborativ cu ceilalți actori statali parteneri, asigurând dezvoltare și pace sustenabilă propriei comunități/constituențe, dar și aptitudini integraționiste regionale și chiar internaționale.

Spirala contagioasă a creditului comercial

0

În articolul anterior am analizat problemele finanțării deficitare a companiilor active în România, care constau în creșterea gradului de îndatorare pe termen scurt în contextul extinderii semnificative a creditului furnizor. Practic, creditul comercial (suma creanțelor tuturor companiilor active în România) aproape că s-a dublat în ultimii zece ani (perioada 2007-2016), termenul mediu de încasare a creanțelor crescând de la 60 zile (2007) la 104 zile (2017). Astfel, intrarea unei companii în insolvență generează, în momentul de fată, un șoc negativ către furnizori mai mare cu 73% (reprezentând intensitatea extinderii termenelor de plată între companii în ultimii zece ani), comparativ cu cel înregistrat în anul 2007. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune și propagare a unor șocuri negative de la o companie către alta este mult mai mare în prezent, comparativ cu perioada dinaintea crizei financiare anterioare.
În acest context, se creează premisele unei spirale contagioase care, deși este invizibilă acum, se poate propaga foarte rapid în următoarea recesiune. Iată care sunt etapele care cred că se vor derula în perioada 2018-2020:
1. Prima etapă va fi de natură financiară prin creșterea dobânzilor. În contextul presiunilor inflaționiste în creștere, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească pană la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcursul anului 2017;

Modelul economic românesc. O contribuție la dezbatere

0

Ideile pe care voi încerca să le prezint mai jos sunt inspirate de inițiativa meritorie a revistei Economistul de a deschide o dezbatere pe tema modelului economic românesc. Dezbaterea o consider binevenită nu numai pentru că în ultimele trei decenii nu s-a concretizat nimic în direcția elaborării unui posibil model, dar și pentru că suntem într-un moment de mari schimbări ale cadrului geo-economic cu implicații asupra oricărei economii naționale.
Pentru cei care m-au onorat cu atenția pe care mi-au acordat-o pe parcursul anilor, este cunoscută preocuparea mea declarată public pentru această temă. Am susținut ideea necesității unei viziuni sintetice și globale asupra dezvoltării economiei prin conceperea unui model ce ar fi putut lua forma unei strategii pe termen mediu și lung sau chiar a unui proiect de țară cu condiția ca acestea să fi fost și concretizate nu doar – așa cum s-a întâmplat – rămase la stadiul de document.
Lumea, fie ea internațională sau românească, a evoluat însă extrem de rapid și de impredictibil, ceea ce mă determină ca acum să am unele semne de întrebare asupra unor elemente pe care inițial le consideram certitudini. Sper ca prin contribuțiile din dezbatere să obțin răspuns la următoarea întrebarea pe care mi-o pun:
În actualele condiții, un model economic românesc mai este necesar sau chiar posibil?
Pentru înțelegerea sensului întrebării este necesar să subliniez că fac o clară delimitare între „model de creștere economică” și „model economic național (în speță românesc)”. Ar putea apărea ca o precizare superfluă dat fiind că deosebirea dintre creștere economică și dezvoltare economică este deja bine cunoscută, dar se remarcă în intervențiile publicate până în prezent accentele puse exclusiv pe caracteristicile modelului de creștere (vezi Economistul nr. 3 din martie 2018, pag. 26-34: „Modelul economic românesc”). Acestea reprezintă opțiuni sau soluții de reformare sau dezvoltare/modernizare a unor motoare de creștere cu scopul de a ridica rata de creștere a economiei, adică variația pozitivă a producerii de bunuri și servicii măsurată prin produsul intern brut.
Sunt idei și contribuții extrem de bine fundamentate ce ar reprezenta cu siguranță soluții eficiente de creștere a economiei dar abordarea modelului economiei românești cere, după părerea mea, o schemă conceptuală diferită.
Conceptul de „model economic (la nivel național)” a fost elaborat de către Organizația Națiunilor Unite odată cu declanșarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Astfel, „modelul este definit ca schemă principială de realizare a unui cadru care să permită progresul națiunii și îmbunătățirea calității vieții. Este un cadru de referință pentru elaborarea politicilor de dezvoltare și creștere economică. Scopul său este îmbunătățirea situației economice și a condițiilor de muncă, accesul nelimitat la educație și sănătate, asigurare protecției mediului înconjurător”. (UN Resolution 2029/1966).

Egalitatea de șanse și de gen în România – costuri și impact economic

În ultima vreme, egalitatea de șanse și de gen a devenit un subiect important pe scena politică românească. Președintele Iohannis și doamna prim-ministru Dăncilă au vorbit în repetate rânduri despre acest subiect, dar de fiecare dată discuția a fost abordată din perspectiva necesității adoptării egalității ca o presiune exterioară. Egalitatea de gen este văzută ca o componentă occidentală ce ne lipsește, una care trebuie implementată prin cote sau prin abordări integratoare. În toate aceste discuții se neglijează însă o componentă esențială a egalității de gen: cea economică.
În România, discriminarea pe bază de gen se găsește în toate sectoarele societății, de la sănătate, unde accesul la servicii medicale specifice, precum planificarea familială, este redus pentru mii de femei, până la accesul pe piața muncii sau în funcții de conducere. Femeile sunt sub-reprezentate în consiliile de administrație ale companiilor listate, formând doar 10% din totalul membrilor, față de o medie UE de 24%. Situația nu este mai bună nici în sectorul public, în Parlament femeile reprezintă mai puțin de 20% din totalul aleșilor. Însă pe piața forței de muncă această discriminare poate fi transpusă direct în pierderi economice.
Discriminarea pe bază de gen aferentă ratei de ocupare a forței de muncă generează pierderi echivalente cu 1,6% din PIB în România. Acestea se comportă ca un cost de oportunitate materializat prin neîncasări de taxe și impozite aferente neangrenării mai multor femei în forța de muncă. Fiecare femeie care nu poate avea acces la piața de muncă reprezintă bani pierduți în mod direct de statul român. România este și un caz specific în Europa, dacă privim această situație prin prisma persoanelor tinere neangajate în forța de muncă. Între persoanele catalogate ca NEET (Not in Employment, Education or Traning), numărul femeilor este de șapte ori mai mare decât cel al bărbaților. Totuși, la acest capitol stăm relativ bine, alte state din Europa, precum Italia, au pierderi de până la 6% din PIB din disparitatea accesului pe piața forței de muncă.

Roadele guvernărilor postdecembriste

0

România crește precum China. Din punct de vedere macroeconomic, ne putem lăuda cu rezultate bune, chiar dacă am înregistrat un record al inflației din 2013 încoace. În pofida faptului că economia a rămas pe loc în primul trimestrul din 2018 față de cel anterior, România are în continuare una din cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm pe statisticile economice, am putea deduce că lucrurile merg strună în țara noastră – șomajul este în scădere, numărul salariaților crește, iar evoluțiile salariilor brute sunt de-a dreptul fabuloase. E suficient să ne uităm la salariul minim – acesta a crescut la 1900 lei brut față de 1450 lei brut în 2017, o creștere pur și simplu spectaculoasă și care ne scoate din tandemul româno-bulgar, situându-ne dintr-o dată în rândul țărilor grupului Vișegrad sau al Țărilor Baltice, cu salarii minime de peste 400 de euro. În 2018, România va trece pentru prima dată în istoria sa pragul de 10.000 euro venit pe cap de locuitor; de asemenea, fiecare român are în termeni reali de două ori mai mult venit față de anul 2000, anul în care România a fost invitată să adere la Uniunea Europeană (UE), conform ultimului raport anual al Societății Academice din România
Dacă situația este atât de îmbucurătoare, logic ar fi ca suportul populației pentru guvernare să crească și gradul de satisfacție al cetățeanului să fie și el în creștere. Cu toate astea, mai multe sondaje ne arată că PSD-ul este în cădere liberă, pierzând 10-15 puncte procentuale față de 2016. Totodată, peste 70% din români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție proastă. De la începutul anului, o ținem în greve și proteste, fie că e vorba de sectorul public, unde medicii amenință cu grevă generală, fie că vorbim de sectorul privat. Ce se întâmplă? Cum e posibil ca lucrurile să meargă strună și totuși sentimentul de nemulțumire să fie atât de persistent, dezaprobarea atât de răspândită?
Indiferent de rezultatele macro-economice, de care Guvernul este mai mult sau mai puțin responsabil, având în vedere că creșterea sau descreșterea economică la noi e dată mai ales de evoluțiile economice externe din UE și din regiune decât de deciziile interne, în primele luni ale anului 2018 am cules rezultatele politicilor întreprinse de Guvern în anul anterior. Legea salarizării unice în sectorul public, adoptată fără a întruni consensul sindicatelor, făcută doar ca să fie făcută, își demonstrează efectele, trezind nemulțumirea în rândul a numeroase categorii de bugetari. În pofida unor binevenite majorări salariale ale unor categorii, cum ar fi medicii, în loc să rezolve problema inechităților din sistemul public, noua lege pare să le fi înlocuit cu altele. Consecințele controversatei revoluții fiscale se fac si ele simțite. Conform unor date recente de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, o treime din contractele de muncă înregistrate nu au înregistrat măriri salariale în intervalul 1 ianuarie-31 martie. Doar 4.370.000 dintr-un 6.276.000 de contracte de muncă au fost majorate. Asta înseamnă că urmare a transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, un mare număr de salariați, cărora nu li s-a majorat brutul, și-au văzut salariile nete diminuate. Degeaba a redus Guvernul impozitul de la 16% la 10% – în buzunarul multora scăderea nu s-a simțit. Acest efect, cumulat cu creșterea inflaționistă a prețurilor, face ca o parte din români să o ducă mai prost decât la finele anului trecut, având salarii mai mici și costuri mai mari. Acești români nu se văd în statisticile macro-economice cu care se mândrește Guvernul, dar cu siguranță ei sunt cei ce îngroașă rândurile nemulțumiților din sondajele de opinie și a celor a căror încredere în guvern sau partidul de la Guvernare scade.

Nu există prânz gratis!

1

Dacă ne uităm la cifrele privind creșterea economică din ultimii ani, avem evident motive de optimism. Au crescut pensiile, au crescut salariile în domeniul bugetar, ceea ce a atras creșteri de salarii și în domeniul privat, a crescut semnificativ salariul minim, la fel și cel mediu. Toate acestea au dus, evident, la creșterea consumului, de altfel principalul motor al creșterii economice record din 2017, creștere care evident că s-a temperat în 2018, putând chiar vorbi de stagnare T4 2017/T1 2018.
Câteva lucruri sunt însa extrem de îngrijorătoare: investițiile publice sunt la minim istoric, veniturile fiscale sunt la minim istoric, inflația a revenit pe agendă la un nivel îngrijorător, ROBOR-ul a devenit vedetă la știri, leul s-a devalorizat față de euro… În plus, discuțiile despre renunțarea la pilonul II de pensii sunt din ce în ce mai intense, ceea ce pune în discuție singura componentă cât de cât sigură din pensia celor care contribuie azi la contribuțiile sociale, în speranța că atunci când va veni vremea vor primi o pensie cât de cât decentă.
Nu sunt economist, dar ce știu despre economie îmi este suficient să înțeleg normalitatea creșterii cursului, a dobânzilor, a inflației, explozia deficitelor – atât a deficitului balanței comerciale, cât și a deficitului bugetului consolidat.
Sunt unele chestiuni pe care însă îmi este mult mai greu să le înțeleg. De exemplu, îmi este extrem de dificil să înțeleg cum a fost posibil ca încasările din TVA pe T1 2018 să fie cu doar 2,2% mai mari decât cele din T1 2017. În condițiile în care, așa cum știm cu toții, TVA este un impozit pe consum, este suportat de consumatorul final, consumul a crescut cu aprox. 12%, iar în ultimul an nu am mai avut nicio scădere de TVA (dimpotrivă au crescut accizele, în special la benzină și motorină, ceea ce a atras majorarea bazei pentru TVA), mă așteptam să văd o creștere a veniturilor din TVA cel puțin la nivelul creșterii consumului. Nu a fost așa, iar diferența este uriașă – un calcul simplu ne arată că bugetul a pierdut cam 1,3 miliarde de lei pe T1 2018 numai din scăderea randamentului colectării TVA, ceea ce înseamnă că, dacă ANAF nu își revine, „gaura” va depăși miliardul de euro până la sfârșitul anului.
Încă și mai grave sunt cifrele privind veniturile din accize, venituri care au crescut cu doar 2,6%, în condițiile în care și consumul, dar și nivelul accizelor au crescut semnificativ. Creșterea semnificativă a accizelor din benzină și motorină a fost aproape anulată de o scădere masivă a veniturilor din acciza la tutun, cel mai probabil pe fondul creșterii cotei de piață a țigărilor de contrabandă.

De ce ajung firmele în insolvență? Oamenii de afaceri români, codași la capitolul strategie de risc în afaceri

0

România se află în rândul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă și dificilă perioadă de insolvență, pentru firme, iar unul dintre motivele principale este legat de faptul că mulți investitori au lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului, afirmă experții de la Sierra Quadrant, într-un studiu privind piața insolvenței, realizat în colaborare cu KeysFin.

 

Tu știi cu cine faci afaceri? O întrebare simplă, dar cu valențe multiple în mediul de business românesc. Cu cine semnezi un contract, cui oferi credit furnizor, cine este cel căruia îi întocmești/emiți o factură și de unde știi că o să ți-o plătească la timp? Sunt întrebări pe care prea puțini investitori și le pun; dovadă, modul în care multe firme au ajuns în insolvență.
„Prinși în mirajul profitului pe termen scurt, creduli și prea puțini interesați de riscurile business-ului, mulți oameni de afaceri se trezesc, peste noapte, că trebuie să apeleze la insolvență, ca ultim colac de salvare”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței din România, cu un portofoliu de peste 100 milioane de euro.
Potrivit studiului Sierra Quadrant, realizat pe baza datelor KeysFin, cei aflați în această situație nu sunt deloc puțini. Studiul relevă faptul că numărul firmelor care intră anual în insolvență s-a menținut constant, în jurul a 7000 de firme, în perioada 2010-2017, cu mici fluctuații, de la an la an.
Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 7052 de firme în insolvență, cu o cifră de afaceri totală de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6901 companii, cu afaceri totale de 21,4 miliarde de lei. Pentru 2017, dincolo de cifra legată de numărul total al firmelor, nu sunt încă disponibile toate datele financiare.

Ialomița își atrage investitorii în triunghiul Dunăre-Mare-Capitală

0

Județul Ialomița își atrage investitorii într-un fel de triunghi, fiind situat echilibrat între București, Marea Neagră și Dunăre, apropiat de fiecare în parte și tăiat de autostradă și de magistrala feroviară. Ăsta e atuul clasic, știut din cartea de geografie și constatat de toată lumea în fiecare vară, în fugă spre mare. Argumentele de natură economică au fost susținute prin evenimentul „Invest in Ialomița”, organizat la Amara, un episod localizat din seria „Invest in Romania”, inițiată și urmată consecvent de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). A fost al șaptelea astfel de episod, unul dintre cele mai complexe, prin nivelul și densitatea participării, ca și prin mijloacele de sugestie asupra ofertei.

Ieșirea din supralegiferare

Sub formă de prefață, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a expus o serie de aspecte care definesc astăzi cadrul în care trebuie să se miște mediul de afaceri autohton. Primul, de ordinul stringenței, generează un imperativ: „România trebuie să treacă în altă etapă – de la supralegiferarea actuală, cu care nu poți să ții pasul și care de multe ori nu înseamnă nimic, la simplificare, la codificare”. O altă problemă gravă caracteristică momentului este lipsa forței de muncă, despre care președintele CNIPMMR a atras atenția că „nu înseamnă o criză care vine, ci a și venit. Lipsesc efectiv oameni. Peste un milion de locuri de muncă sunt disponibile”. O soluție pe care o consideră de susținut neapărat este crearea condițiilor pentru întoarcerea conaționalilor plecați din țară și pentru menținerea acasă a celor care acum se formează profesional. Tot în actualitate, sesizează Florin Jianu, se înscrie cerința internaționalizării activității companiilor mici și mijlocii, pentru aceasta semnalând că sunt necesare măsuri de susținere. În egală măsură, apreciază drept condiție a eficienței „realizarea unui program de digitalizare a mediului de afaceri”. Pe plan local, îndemnul dinspre CNIPMMR este să se creeze câte un consiliu consultativ, câte un birou la nivel de primărie, de consiliu județean, pentru atragerea investitorilor și pentru declanșarea exporturilor.

Victor Moraru

2020: ȚINTA AMBIȚIILOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI

0

Să fim onești cu noi înșine: nu ne plac strategiile, pentru că sunt doar niște tomuri de hârtie cu fraze frumoase, dar goale de conținut, care sunt citite de puțini în afară de cei care le-au scris, pe care nimeni nu le mai urmărește ca să vadă ce s-a făcut și ce nu și din care nimeni nu învață nimic.
În cultura politico-administrativă a României, strategia nu este același instrument de management public pe care îl vedem impregnat în practica altor țări. Da, veți spune că iar ne comparăm cu alții ca să arătăm că suntem ultimii din Europa. Totuși, sunt și pe alte meleaguri multe exemple de strategii – din sfera publică sau din mediul privat – care au eșuat sau care nu au dus la așteptatele schimbări în bine. Despre cauze putem citi mii de articole și cărți de referință.
România a avut – oare o mai are? – o strategie de dezvoltare durabilă la orizontul anului 2030, strategii sectoriale de reformă, o strategie de competitivitate, de apărare a țării, de achiziții publice, o strategie anticorupție și multe, foarte multe programe.
Cele mai multe dintre ele sunt un răspuns la cererea expresă a Uniunii Europene, ca o condiționare a accesului la finanțare și de conformare cu prevederi ale Tratatului de Aderare sau cu alte instrumente legale. Așadar, le facem pentru că trebuie și nu că avem impregnată în ADN vreo genă specială. Iar dacă prin fața vitrinei cu strategii trec pasionați ai domeniului, se vor găsi mulți dintre ei să spună că „țara nu are viziune”, „nu are strategie” și că musai trebuie una nouă, mai inteligentă, mai cuprinzătoare și mai lungă, pentru că realitățile sunt altele și cele vechi au avut lipsuri mari. De obicei, astfel de strategii sunt dospite luni la rând, altele sunt așteptate cu anii.
Pe lângă strategii, avem programe. Spre exemplu, un Program Național de Reformă pentru anul 2018 și un Program de Convergență pentru perioada 2018-2021, recent aprobate de Guvern. Proiectul de țară promis de Președinție nu are un termen limită pentru a fi adoptat, deși nu este clar cine îl va adopta și cum se va putea transforma într-un set de acțiuni concrete. Avem și un Program de guvernare, în care sunt amintite alte zeci de programe. Primele sunt o obligație asumată în relație cu Uniunea Europeană, ultimele sunt ambiții neaoșe.
Când o strategie sau un program cuprinde între coperte undeva cam la 100 de pagini sau mai mult, tinde să își piardă din coerență, tinde să devină „o listă de cumpărături”, greu de cuprins cu mintea și greu de gestionat.
Punerea în centrul țintei a anului 2020 nu înseamnă că suntem în mod necesar conformiști. Nici Europa nu e mai originală. În această lună marcăm 8 ani de la adoptarea de către Consiliul European a Strategiei Europa 20201, care se dorea a fi o strategie de creștere a Uniunii Europene pentru decada 2010-2020. Curând după finalul acestui orizont de timp, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană vor avea pe masă și vor prezenta public evaluarea acestei strategii, așa cum a fost evaluarea intermediară din anul 20142 care a fost supusă consultării publice în anul 2015, ca o premisă a unei noi orientări a politicilor europene pentru încă 10 ani.
Birocrația de la Bruxelles ne-a obișnuit în ritmul și abordarea ei plicticoasă să construiască și să pună în aplicare instrumente care să lege procesul de elaborare a strategiilor și politicilor de cel de evaluare a lor, pentru a demonstra „europeanului de rând” în ce măsură agenda politicienilor coincide cu propriile sale preocupări, îngrijorări și interese și, mai ales, dacă promisiunile se concretizează în efectele sociale dorite.

Din Expo en-gros, business-ul decolează online

Interviu cu Alexandru Rusu – CEO DORALY

Doraly.ro va fi o platformă proprie de e-commerce, ceea ce vine în completarea, cumva, a business-ului realizat în piața de angro românească.
Este practic dezvoltarea unui canal pentru comercianții noștri. Noi avem aproximativ 550 de comercianți în cei 80 000 de metri pătrați pe care îi operăm în Afumați. În total sunt vreo 150 000 de puncte de vânzare. Sunt câțiva comercianți care sunt prezenți în mai multe locații.
Ce a însemnat până acum piața angro Doraly?
De exemplu, în 2016 cifra de afaceri a comercianților noștri a fost 719 milioane de euro. Deci cei 550 au făcut 719 milioane de euro, în creștere cu aproximativ 105 față de 2015. Noi colectăm de obicei aceste cifre după ce sunt declarate public de către toți comercianții, deci undeva în iunie-iulie am putea să vedem și cifrele pentru 2017. Pot să aproximez, după cum merge economia, un 10%-15% față de anul anterior. În plus, noi am mai deschis un pavilion recent, unde va fi un cash&carry pe produse alimentare și băuturi.
Cum e să administrezi o astfel de piață, un astfel de loc de întâlnire a comercianților cu consumatorii?
Eu nu sunt de mult la Doraly, un an și un pic. Pentru mine personal este foarte interesant. De ce? Pentru că dacă iau toate națiunile, de la China înspre încoace, m-am întâlnit cu toate la Doraly. Nu exagerez.

Doraly are o reprezentare pe întreg mapamondul.
Nu chiar, doar în jumătatea estică. De la București la Beijing.
Între București și Beijing, la Doraly ce ți s-a părut, în anul și jumătate de când ești CEO, punctul cel mai fierbinte, punctul cel mai interesant, punctul cel mai exotic?
Punctul cel mai fierbinte este aptitudinea noastră de a negocia cu chiriași, pentru că ei toți provin din culturi diferite. Și până și negocierea este diferită: una este să duci o doamnă să negocieze cu un musulman, alta este să duci un bărbat, alta este distanța de autoritate între un lider chinez și subordonații lui decât un lider român și subordonații lui, deci cumva trebuie să te adaptezi; ideal ar fi să te adaptezi la culturile acestor națiuni.

Elementul cel mai exotic?
Cel mai exotic a fost să mă întâlnesc cu un indian care vorbea cu accent de Botoșani.

Care este bătaia de cap cea mai mare pentru managerul Alexandru Rusu?
Este întreținerea la nivel comercial al proprietății. Este o proprietate mare, necesită o echipă extinsă, iar noi avem 20-25 de persoane care se ocupă non-stop de ea, electricieni ș.a.m.d.. Este câteodată problematic să ne educăm chiriașii, de exemplu în colectarea deșeurilor. Noi cumva ducem și o muncă de educație cu chiriașii noștri, apropo și de lege și de altele.

O scurtă incursiune în viitor

Într-un viitor nu foarte îndepărtat, cu ajutorul biotehnologiei, geneticii și a altor descoperiri științifice, majoritatea bolilor vor putea fi eradicate de pe glob. Caracteristicile oamenilor vor putea fi selectate genetic încă de la naștere, iar medicina va evolua spre îmbunătățirea corpului uman și spre învingerea bătrâneții și chiar a morții. În căutarea fericirii și a nemuririi, specia umană va face probabil descoperiri la care astăzi doar visăm, iar Supraomul lui Nietzsche va putea exista cu adevărat.
Poate vă întrebați ce caută o istorioară SF într-o revistă de economie. Ei bine, ceea ce astăzi nouă ne pare ficțiune, în viitor poate deveni chiar realitate. Cine ar fi crezut acum 100 de ani că omenirea va găsi leacuri împotriva ciumei, gripei spaniole sau varicelei, epidemii care au luat sute de milioane de vieți omenești? Cine ar fi crezut că, în mai puțin de un secol, prin avansurile medicinei, omenirea va dubla speranța de viață, de la 40 la 70 de ani? De ce nu ar fi posibil ca în secolul XXI să o dublăm din nou? De fapt, e puțin probabil că o vom dubla; la începutul secolului XX, mulți oameni mureau de tineri din cauza malnutriției, a bolilor infecțioase și a violenței, probleme aproape rezolvate un secol mai târziu. Însă odată cu progresul geneticii, poate vom descoperi cum să regenerăm organe și țesuturi. Să ne imaginăm ce ar însemna pentru piața muncii oameni a căror viață activă va dura 50-60 de ani, sau a căror pensie va dura 30? Dar pentru politica socială a unui stat, pentru industria pensiilor, ce impact va avea?

Acces la fonduri europene – totul şi ceva pe deasupra

0

Fondurile europene tentează, atrag, dar şi descurajează. În iureşul de ghiduri, „poveşti de succes”, reţete şi soluţii pentru accesare, proiectare, implementare etc., EMAS Business Consulting SRL – European Money Access Solutions face notă aparte: este un îndrumător stăpân pe domeniu şi, pe deasupra, lucru rar, e un partener de drum lung (tot drumul presupus de un proiect european), atent, responsabil până la a-şi duce beneficiarul de mână, păstrând responsabilităţile cuvenite. EMAS Business Consulting îşi defineşte activitatea principală ca fiind aceea „de a identifica soluţii de finanţare nerambursabilă (din fonduri europene, naţionale şi internaţionale) pentru clienţii săi şi, totodată, de a genera proiecte finanţate cu fonduri nerambursabile”. Valoarea şi-o bazează pe „experienţa experţilor în domeniul fondurilor structurale la nivel naţional şi internaţional” şi pe „internaţionalizarea serviciului de consultanţă prin extinderea companiei la Bruxelles”. Până în prezent (creată în 2014), EMAS a depus spre aprobare proiecte a căror valoare depăşeşte 300 milioane euro. Fondatorul firmei, Petru Luhan, ne ajută să înţelegem accesul la fonduri europene.

Petru Luhan

Dacă e să pornim azi cu un proiect, de unde începem? Ce bani europeni (mai) avem?
Avem 43 de miliarde de euro pe masă la Bruxelles, pe care România îi poate accesa pentru diverse investiţii: infrastructură de transport, de sănătate, educaţională, socială, pentru sprijinirea IMM-urilor şi pentru formare profesională. Banii se alocă pentru perioade de programare de câte şapte ani. În momentul de faţă, suntem trecuţi de mijlocul perioadei de programare 2014-2020. Anul 2018 este apogeul deschiderii programelor pentru depunere de proiecte care să fie finanţate. Beneficiari eligibili sunt autorităţi publice naţionale, regionale şi locale (primării), precum şi întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi mari, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice autorizate, instituţii de învăţământ.

Cum ajung la bani?
Banii se dau după anumite criterii clar conturate, care au la bază obiective definite şi negociate cu Comisia Europeană. Noi putem profita de această uriaşă ocazie ca să ne dezvoltăm, să reducem discrepanţele, să atingem o coeziune la nivelul Uniunii Europene. La această oră, diferenţa între euroregiunea cel mai slab dezvoltată şi euroregiunea cel mai bine dezvoltată din totalul celor 276 de euroregiuni este de 13 ori. Una dintre cele opt euroregiuni de pe teritoriul României, cea de nord-est, este a doua dintre cele mai slab dezvoltate, cu un PIB reprezentând 29% din media UE.

Românii, în febra medicamentelor. Criza din sănătate și afecțiunile de sezon duc piața farma la un nivel record

Piața farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile și tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din mass-media și de situația de criză din sistemul sanitar. În tentativa de a-și găsi singuri soluții pentru problemele de sănătate, românii apelează tot mai frecvent la farmacii, iar această tendință se vede în datele financiare prezentate de KeysFin.

Potrivit unei analize realizate de Keysfin, care a luat în calcul datele financiare ale companiilor producătoare și distribuitoare de medicamente, afacerile acestora au evoluat susținut în ultimii ani de la 37,92 miliarde de lei în 2012, la 47,87 miliarde lei în 2017, estimările pentru 2018 mergând spre atingerea pragului de 50 de miliarde de lei.
,,Creșterea prețurilor la medicamente, pe fondul valului de inflație din acest an, va influența în sens ascendent cifra de afaceri din acest sector, estimările noastre indicând aprox. 49,77 miliarde lei. Nu este exclus ca această cifră să fie depășită, evoluția vremii cu efectele sale urmând să influențeze în mod substanțial această estimare”, afirmă analiștii de la KeysFin.

MANAGEMENT PUBLIC – CONFORMARE VS. CONFORMISM (I)

Conformarea, în cazul managementului public, este o condiție esențială pentru funcționarea sistemului politico-administrativ; ea are valoare morală, socială și politică din mai multe considerente. Ca atare, în sens ideonomic conformarea implică raționalitatea, respectiv înțelegerea necesității sociale a subordonării față de norme; în sens socionomic, conformarea definește respectul față de autoritățile legitime; în sens politonomic conformarea rezidă în executarea deciziilor puterii politice. Mulți autori, în special criticii lui Kelsen, susțin că între conformare și obligativitate trebuie să existe un element comun, pe baza căruia să stabilim un raport de subordonare sau de incompatibilitate, agreement or disagreement[1]. Conformarea este efectul respectării normelor juridice și non juridice, așa cum relevă principiul imperativității (lat. imperare = a comanda)[2].

În termeni kantieni, tot ceea ce este imperativ se poate exprima sub forma datoriei, fără a fi neapărat nevoie de existența vreunui principiu moral; ca urmare, pot exista imperative ipotetice (amorale) și imperative categorice (morale). Spre deosebire de teoria kantiană, în care trebuia să acționezi în așa fel încât maxima voinței tale să poată fi considerată un principiu al legislației universale, Jehring afirma că scopul, causa finalis, este forța motrice a societății. Orice normă este determinată de interes, așa că trebuie renunțat la ipoteza existenței unui imperativ categoric; a acționa fără interes este sinonim cu neființa, la fel ca și a acționa fără scop, întrucât este vorba de o imposibilitate psihologică[3].
Conduita de conformare are valoare socionomică deoarece asigură (menține), ordinea de drept; la rândul ei, această ordine de dept se construiește pe criterii, norme și valori, promovate de conducătorii societății, în speță, de managerii publici. Atitudinea de conformarea presupune, în „amonte”, prevenția juridică, adică reguli și proceduri care împiedică actele (faptele) antisociale, și în „aval” sancțiuni și pedepse care să restabilească ordinea de drept. Așadar, prevenția juridică salvgardează ordinea publică, prin prevenirea unor fapte antisociale, și ordinea politică, prin prevenirea actelor periculoase pentru stabilitatea statului. În sens larg, prin conduita de conformare se realizează însăși ordinea de drept; în acest sens, putem să-l amintim pe H.Hart, după care „dreptul este numai o chestiune de fapt, de recunoaștere ultimă a regulilor de către toate persoanele fizice sau juridice[4].

Nanny State Index sau modul în care guvernele din țările UE reglementează stilul de viață al propriilor cetățeni

În ultimul raport „The Nanny State Index”, România este considerată o țară cu una dintre cele mai severe reglementări privind fumatul, cu impozite mari asupra fumatului, ținând cont și de nivelul redus al PIB/loc. comparativ cu celelalte țări europene, dar care, paradoxal, continuă să aibă o pondere a populației fumătoare mai mare decât media europeană. Legea anti-fumat din 2016 este considerată în acest raport ca fiind una dintre cele mai dure din Europa.

În martie 2016, IEA – The Institute of Economic Affairs – a dat publicității primul Nanny State Index, care prezenta un clasament al celor mai bune locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește mâncarea, alcoolul și tutunul. The Nanny State Index, care a devenit popular în media încă de la lansare, analizează supraimpozitarea, supraaccizarea și suprareglementarea guvernamentală din țările UE asupra alcoolului sau tutunului, cu implicațiile sale asupra sănătății populației.
Termenul de Nanny State se referă la o reglementare fermă a statului în ceea ce privește mâncarea, alcoolul și  tutunul, un tip de conducere cu mână de fier a vieții cetățenilor de către propriul guvern.
În ciuda eforturilor de armonizare a legislației în UE, cum ar fi  directiva tutunului, intrată în vigoare în 2016, care reglementează producerea, prezentarea și vânzarea tutunului și produselor asociate în țările UE, The Nanny State Index a identificat diferențe majore în ceea ce privește gradul în care guvernele din țările UE reglementează stilul de viață al propriilor cetățeni.
Astfel, țările puternic reglementate, precum Finlanda, Suedia și Marea Britanie în Indexul din 2016, au impozite mari pe alcool și tutun, interdicții severe asupra fumatului, o abordare puternic negativă asupra țigărilor electronice și reglementări stricte privind publicitatea acestor produse. La celălalt pol se află țări precum Germania, Olanda, Cehia, care au impozite reduse pe alcool și țigări, nu încearcă să controleze sau să reglementeze modul în care proprii cetățeni consumă aceste produse și tratează fumătorii cu același respect ca și pe nefumători.

Universități cu care începem să intrăm în Europa

La intrarea în al doilea deceniu de apartenență la Uniunea Europeană și în orizontul 2030 al unui model românesc de dezvoltare economico-socială, contribuția mediului academic poate fi un reper al stadiului la care România se află. O evaluare în acest sens oferă clasamentul Times Higher Education – THE New Europe (https://www.timeshighereducation.com/news/best-universities-new-europe-ranking-2018). Times Higher Education este un top mondial de referință al universităților. În acest an, pentru prima dată, include o ierarhie a universităților din țările aderate la UE după anul 2000. Criteriile de evaluare vizează nivelul de predare și de învățare asigurat de profesori, volumul cercetării, influența acesteia (citările), internaționalizarea (studenți, profesori, cercetători străini), veniturile instituției din transfer de cunoștințe.
Din România, cinci universități au întrunit criteriile și sunt clasate: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – locul 17; Universitatea de Vest din Timișoara – locul 29; Universitatea din București și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – locurile 31-40; Universitatea de Medicină și Farmacia „Grigore T. Popa” din Iași – locurile 41+.
În total, clasamentul include 53 de universități din 13 țări, intrate în UE în ultimul deceniu și ceva: Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Din acest punct de vedere, România, cu cele cinci universități, ocupă locul patru între aceste țări. Înaintea țării noastre sunt clasate Cehia (cu 13 universități), Polonia (cu 12 universități), Ungaria (cu șapte universități).
Pe primele locuri se află: 1 – Universitatea din Tartu, Estonia; 2 – Universitatea de Tehnologie a Ciprului; 3 – Universitatea din Cipru; 4 – Universitatea Karlova din Praga, Cehia; 5 – Universitatea Semmelweis, Ungaria; 6 – Universitatea din Varșovia, Polonia; 7 – Universitatea Masaryk din Brno, Cehia; 8 – Universitatea din Split, Croația; 9 – Universitatea din Maribor, Slovenia; 10 – Universitatea Palacký din Olomouc, Cehia.

Competiție și colaborare în Cosmos

Începută după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, competiția dintre URSS și SUA pentru cucerirea spațiului cosmic se derulează în ritm accelerat de peste o jumătate de secol, fără ca vreuna din părți să se poată considera câștigătoare.
Lansarea în spațiul circumterestru, la 12 aprilie 1961, a primului om, Valerii Gagarin, de către sovietici a provocat reacția promptă a americanilor. Programele, „Mercury”, „Gemini” și „Apolo” au dus la „alunizarea”, la plasarea primilor oameni pe Lună, la 20 iulie 1969 și tot așa, în continuare, cei doi participanți la competiție înscriind pagini memorabile în istoria realizărilor tehnico-științifice. SUA și Rusia preconizează proiecte grandioase, sperând să-și asigure supremația în domeniu. Vine, însă, din urmă, cu viteză, și un al treilea competitor – China. Ea construiește o stațiune interplanetară – „Tiangun” (Castelul Ceresc) – și își propune ca, până în 2020, să lanseze un echipaj uman pe Lună și până în 2050 să construiască acolo o bază permanentă.
Coordonatorul activităților rusești privind investigarea spațiului extraterestru este agenția de stat „Roskosmos”. În orașul Koroliov se află un centru de pregătire a astronauților, iar lansările în spațiu au loc de pe cosmodromurile Baikonur din Kazahstan, „Vostocinâi din estul Rusiei și Plesețk din nordul Rusiei. Creată în 1958, ca urmare a lansării, de către URSS, a primului satelit artificial al pământului („Sputnik”), la 4 octombrie 1957, agenția de stat americană NASA a primit misiunea de a depăși avansul sovieticilor. Creierul activităților de profil este la Houston, iar stațiile de lansare – Cape Canaveral și Vandenberg.
Ambiționați de intențiile SUA de a se acredita ca singura superputere în spațiul cosmic, rușii doresc să nu se lase mai prejos. În programul spațial întocmit de către „Roskosmos” pentru intervalul de până în 2025 se pune accent pe crearea de module perfecționate pentru asamblarea stațiunilor interplanetare, precum și pe construcția unor tipuri de rachete super-grele, capabile să propulseze în spațiu aceste module. Este vorba despre rachetele „Angara” și „Proton” care, ca și modelul american SLS, vor putea fi utilizate în asemenea operațiuni. Dacă președintele SUA, Donald Tramp, a declarat că agenția de stat NASA are sarcina să asigure SUA poziția fruntașă în cucerirea sistemului solar, rușii își propun și ei obiective vizând Luna, planetele Marte, Venus și altele. Asemenea proiecte necesită, însă, importante eforturi financiare. Autoritățile americane au aprobat bugetul NASA de 19,5 miliarde dolari și se consideră că și guvernul Rusiei trebuie să găsească modalitățile de susținere a proiectelor Roskosmos (vezi „Kommersant”, din 28 septembrie 2017).
În timp ce în SUA, pe lângă NASA, există și o corporație privată puternică („Space X”) care efectuează cercetări cosmice, „Roskosmos” trebuie să se bazeze doar pe forțele proprii. Totuși, în 2017, corporația rusă „Energhia” și-a propus ca, fără vreo colaborare cu „Roskosmos”, să construiască o rachetă de mare putere, „Soiuz-5”, în măsură să surclaseze racheta similară, „Falkon 9”, a corporației americane „Space X”, a cărei primă treaptă se recuperează, putând fi reutilizată. Compania americană S7 Sea Launch Limited negociază deja achiziționarea a 50 rachete „Soiuz-5”, urmând ca, ulterior, să cumpere încă 35. Până la apariția rachetei „Falkon 9”, rachetele „Roskosmos” realizau jumătate din lansările comerciale mondiale, dar, ulterior, la activul rachetei americane s-au înregistrat mai multe lansări de interes comercial decât cele realizate de rachetele rusești.
Concomitent, institutele de cercetări și întreprinderile din Rusia desfășoară o intensă activitate în vederea creării unei „constelații” de sateliți de telecomunicații de joasă altitudine (GMISS) care să poată oferi servicii similare sistemelor „OneWeb” și „Space X”. Funcționarea internetului, de pildă, prin intermediul sateliților geostaționari de la altitudinea de 36.000 km este costisitoare și încetinită, în timp ce amplasarea acestora la 400-1200 km ar fi mult mai avantajoasă.

Cum obții un suport financiar pentru a-ți transforma ideea într-un business

0

La cât de repede se mișcă lumea, a nu avea bani la momentul potrivit este echivalent cu a nu avea idei.
Raționamentul care duce la această concluzie e simplu: degeaba ai idei bune și vezi oportunități, dacă nu ai suport financiar să le transformi în business; sau până faci rost de bani, constați că i-a venit și altuia aceeași idee, iar acum te uiți cum ideea ta a devenit afacere, numai că afacerea altcuiva.
Nevoia de suport financiar pentru o afacere, mai ales una la început de drum, este evidentă. Nu la fel de evidentă este și sursa finanțării, cel puțin nu în primă fază. Pentru că în multe cazuri impulsul este de a căuta bani la prieteni, la rude, la cunoscuți, uneori în mai multe părți odată, până la atingerea sumei dorite, cu calcule complicate, eșalonări împărțite în toate zările. Această metodă este mare consumatoare de energie și timp și, în plus, nu garantează rezultatul scontat.
O altă sursă de finanțare, care nu apare mereu atât de clar din cauza eternei frici față de bănci, este creditul bancar. Dacă dăm la o parte prejudecățile față de instituțiile de creditare, vedem că: au resurse practic nelimitate, au oferte dedicate start up-urilor (datorită cererii mari pe acest segment), oferă ghidare și consultanță, răspund prompt solicitărilor.
Puse în balanță, creditul „de la toți” și creditul bancar, al doilea câștigă la capitolul eficiență, prin prisma resursei financiare disponibile și a consumului mic de energie și timp necesar obținerii banilor.
Odată stabilite aceste lucruri, trebuie să știi ce vrei de la bancă. De exemplu, în ce valută vrei creditul. În linii generale, e bine să iei un credit în moneda în care îți desfășori afacerea, pentru a evita costuri suplimentare generate de evoluția cursului de schimb la returnarea creditului.
De asemenea, este necesar să decizi ce fel de dobândă vrei să aibă creditul, fixă sau variabilă (cea variabilă având fluctuații din cauza indicilor Robor sau Euribor, deci și ratele vor fi variabile).
Asigură-te că știi care sunt toate comisioanele atașate creditului, pentru a avea o imagine precisă a costurilor acestuia.
E nevoie de garanții pentru tipul de credit pe care vrei să-l accesezi? Poți plăti creditul anticipat? Cu ce cost? Sunt multe întrebări la care e bine să ceri răspuns ca să poți lua o decizie cât mai protectivă cu banii tăi, pentru că, în final, banii băncii devin banii tăi.
Dacă ai aceste răspunsuri, mai trebuie să decizi, preferabil împreună cu ofițerul bancar, ce tip de credit să iei. Aici, sunt două tipuri de credit.

Creditul pentru investiții (pe termen mediu-lung)

Ca să pornești o afacere, trebuie să faci niște investiții, și pentru asta ai nevoie de bani. Practic, acesta e motivul pentru care ajungi la bancă.
Aici, e bine să iei în calcul doi parametri principali. În primul rand, durata creditului să nu depășească durata de viață a echipamentelor în care investești (vorbim despre o industrie în care rata de modernizare este mare).
În al doilea rând, echipamentele respective să contribuie substanțial la rambursarea creditului, adică veniturile obținute din folosirea lor să acopere măcar rata datorată băncii. Într-un cuvânt, echipamentul să-și plătească singur rata la bancă.

Creditul pentru activitatea curentă (pe termen scurt)

Când între încasări și plăți apar decalaje, ai nevoie de o rezervă. Exact asta face acest tip de credit, îți pune la dispoziție fonduri în cazul în care ai nevoie.
Este o rezervă de bani la care apelezi dacă tu nu poți acoperi cheltuielile. Avantajul acestui tip de credit este că pentru sumele nefolosite nu plătești dobândă.
În această categorie de credite se încadrează:

  • creditul overdraft, care poate acoperi orice datorie curentă (până la 1 an) a unei companii – plăți furnizori, plăți bugetare, salarii, utilități;
  • linia de credit, pentru finanțarea necesarului permanent de finanțare;
  • creditul pentru capital de lucru, pentru acoperirea deficitului de disponibilități temporare, cum ar fi constituirea de stocuri, deschiderea unor noi puncte de lucru sau alte necesități rezultate din activitatea firmei.

Indiferent de tipul de finanțare pe care o vei alege, trebuie să ții cont că banca este atât o „pușculiță” de bani, cât și un partener de business, având același interes ca și tine, și anume ca afacerea să se dezvolte pentru a putea genera resurse proprii. De aceea, în alegerea băncii trebuie să iei în considerare nu numai costurile scăzute ale finanțării (importante și ele), ci și calitatea serviciilor.

Anul Centenar, moment aniversar și pentru CEC Bank: 10 ani de la rebranding

În luna mai am aniversat zece ani de când o instituție simbol pentru societatea românească, Casa de Economii și Consemnațiuni, a devenit CEC Bank. În 2008, demaram poate cel mai ambițios proiect din cariera mea profesională – un amplu proces de rebranding care a însemnat, pe lângă lansarea noului brand, și transformarea ghișeului CEC într-o unitate bancară modernă, oameni instruiți mai bine, sedii atrăgătoare și confortabile, un portofoliu nou de servicii și produse. Renașterea instituției nu s-a manifestat însă doar la nivel de imagine, ci și la nivelul rezultatelor financiare. Având ca prioritate strategică susținerea segmentului IMM, agriculturii și autorităților administrației publice locale, banca a continuat să înregistreze profit timp de 10 ani consecutiv. La finalul anului 2017, CEC Bank a înregistrat un profit brut de 222,7 mil. lei, cea mai bună performanță financiară din ultimul deceniu.
Drumul pe care l-am parcurs până acum nu a fost însă unul ușor. Imediat după căderea regimului comunist, odată cu spargerea monopolului de pe piața bancară, concurența dintre bănci devenea din ce în ce mai ascuțită. La acea vreme, CEC era o instituție deosebit de puternică, cu o cotă de piață de 33%, însă odată cu pătrunderea pe piața a băncilor străine, CEC a pierdut cota de piață, ajungând de la 32,90% la 4,03% în doar 17 ani. Băncile din anii ’90 – Banca Română de Comerț Exterior (BRCE), BCR, Banca Agricolă, Banca de Investiții și CEC – se aflau într-o competiție permanentă. În plan legislativ, situația era destul de confuză, neexistând norme clare în domeniul bancar. Odată cu decretul lege 54 din 1990, în România a devenit posibilă crearea de societăți comerciale cu răspundere limitată, așa numitele SRL-uri. În schimb, modul de înregistrare a operațiunilor pentru astfel de companii nu a fost clar definit din punct de vedere legislativ, motiv pentru care băncile au acționat așa cum au putut. Prin anii ’93-’94 au intrat pe piață băncile cu capital străin, îndeosebi turcesc și grecesc. În 1996, a luat naștere Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB). Un alt moment semnificativ a fost crearea sistemului electronic de plăți, în 2005, care a beneficiat, ca și FGDSB, de susținerea activă a Asociației Române a Băncilor. În 2001 s-a emis legea creditului ipotecar, care a permis extinderea creditării persoanelor fizice. Ceva mai târziu, efectele crizei financiare mondiale au impus o altă abordare a activității bancare. Cu toate acestea, surprinzător pentru mulți, sistemul bancar românesc nu s-a confruntat cu problemele pe care le-a avut, de exemplu, sistemul bancar olandez sau englez. Iar aici trebuie apreciat în primul rând rolul jucat de Banca Națională a României, care a reușit să ia măsuri din timp, astfel încât să nu se ajungă la falimente bancare.

Prociclicitatea și lipsa unei fundații economice solide – cauze ale apariției economiei browniene în România

România, de aproape trei decenii, funcționează într-un sistem democratic corelat cu economia de piață. Puțin, dacă luăm în considerare țările democratice dezvoltate, însă suficient pentru a putea pune bazele unui sistem economic funcțional și performant. Există exemple relevante în Cehia, Slovacia sau Polonia, țări care au suferit de pe urma regimului comunist, dar au reușit să găsească metode cu ajutorul cărora să elimine lipsurile create și să se apropie de performanțele din vest. Cu toate acestea, senzația este că în anul 2018, la 29 de ani după îmbrățișarea economiei de piață și la 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, economia românească nu a reușit să identifice niciun pilon solid pe care să construiască sustenabil.
Oscilăm între recorduri negative și recorduri pozitive (de la creștere economică de +8,5% din PIB, în 2008, la -7.1% în 2009 și din nou la +7% în 2017, conform INS) cu o rapiditate care nu se întâlnește la niciunul dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene, în timp ce alți indicatori (inflație, dobândă, curs valutar) urmăresc tendințe inconstante. Rezultatul acestor dezechilibre este instaurarea unei economii haotice, fără direcție și cu evoluții lipsite de previzibilitate, care începe să fie numită economie browniană. În acest context, situația economiei, ca rezultate, este îndelung discutată atât în spațiul public, cât și în cercuri de specialitate, însă nu identificăm niciunde dezbateri care să abordeze ideea necesității creării unei fundații solide pe care pot fi construite sau stimulate motoarele de dezvoltare ale economiei românești.