Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 289

Hidroelectrica, E.ON și Tinmar doresc să încheie un contract cu RATB

Economistul
-
0
Hidroelectrica, E.ON și Tinmar doresc să încheie un contract cu RATB

Hidroelectrica, E.ON Energie România și Tinmar Energy au depus oferte pentru furnizarea de energie electrică pentru alimentarea mijloacelor de transport în comun cu tracțiune electrică și a sediilor Regiei Autonome de Transport București (RATB), conform Profit.ro.

Cu o durată de 12 luni, contractul a fost estimat la 33,34 milioane de lei, fără TVA. RATB a estimat că are nevoie de 101.678 MWh. În prezent, furnizorul de energie electrică al RATB este Hidroelectrica, care a câștigat în prima parte a anului 2017 licitația organizată de transportatorul public. Contractul a fost încheiat pentru 33,93 milioane de lei, fără TVA, potrivit sursei citate.

RATB operează un parc format din 1.927 de vehicule, din care 1.147 de autobuze, 483 de tramvaie și 297 de troleibuze, care asigură transportul în comun pe un număr total de 148 de linii.

BANCA MONDIALĂ: PIB în creștere pentru 2018,

Economistul
-
0
BANCA MONDIALĂ: PIB în creștere pentru 2018,

Economia țării noastre va înregistra un avans de 5,1% în 2018, de 4,5% în 2019 și de 4,1% în 2020, în timp ce deficitul de cont curent se va adânci la 4,3% din PIB anul acesta, la 4,7% din PIB anul viitor și la 4,9% din PIB în 2020, se arată în raportul intitulat „Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia”, publicat ieri de Banca Mondială (BM) și citat de Agerpres.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă ca deficitul bugetar să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, urmând să se reducă la 3% din PIB în 2019 și în 2020. „Creșterea va rămâne solidă în 2018, dar riscurile pe termen mediu la adresa perspectivei au sporit. Presiunile asupra deficitului bugetar, în urma majorării cheltuielilor, vor continua în acest an. Pentru a îmbunătăți calitatea creșterii, ar trebui acordată o atenție reînnoită investițiilor publice”, se arată în raport.

Totodată, deficitul de cont curent este în creștere, iar presiunile inflaționiste persistă. Aceste evoluții lasă economia românească vulnerabilă la șocurile exogene, potrivit Bursa. Banca Mondială mai susține că reformele în administrația publică și în companiile de stat, sporirea predictibiliății autorităților de reglementare, precum și politici de rezolvare a discrepanțelor majore sociale ar trebui să fie pe agenda priorităților Guvernului.

Cea mai importantă donaţie pentru tezaurul istoric naţional

Florin Antonescu
-
0
Cea mai importantă donaţie pentru tezaurul istoric naţional

Însemnele Premiului Nobel decernat în 1974 profesorului doctor George Emil Palade (1912 2008) – distins, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve, „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne” – se află de acum în tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, îndeplinindu-se astfel dorinţa testamentară a marelui savant. De asemenea, toate distincţiile acordate în decursul anilor lui George Emil Palade au întrat în patrimoniul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Ceremonia semnării documentelor care certifică sub aspect juridic donaţia a avut loc la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României într-o zi cu o semnificaţie majoră pentru această instituţie: 8 mai, la împlinirea a 46 de ani de la inaugurare.

Diploma și medalia premiului Nobel au fost remise de profesorul Philip Palade şi de inginerul George Palade, fiii lui George Emil Palade. Au participat membri ai familiei, istorici, reprezentanţi ai mediului academic medical, ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Managerul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a subliniat că ne aflăm în prezenţa celei mai importante donaţii primite de muzeu până în prezent, fiind expusă în permanenţă în Tezaurul Istoric.

În acelaşi context, acad. Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, a evocat meritele recunoscute pentru ştiinţa mondială ale lui George Emil Palade.

 

Investitiile în sectorul petrolier din Marea Neagră măresc bugetul de stat

Economistul
-
0
Investitiile în sectorul petrolier din Marea Neagră măresc bugetul de stat

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari și un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040, se arată într-un studiu realizat de Deloitte, la solicitarea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

Cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, va fi reprezentată de impozitul pe profitul companiilor, potrivit Agerpres. Din TVA și accize vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contribuțiile la asigurările sociale – 6,5 miliarde de dolari, iar din redevențe – 5,5 miliarde de dolari. Tot în aceeași perioadă, aceste investiții vor susține anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă. Analiștii estimează că producția de gaze offshore se va ridica la 170 de miliarde de metri cubi, din care 35% va fi exportată. „Există premise ca 65% din acest gaz să fie consumat în România”, a declarat Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte, luni, în cadrul unei conferințe de presă cu ocazia lansării raportului.

UE finanțează UniCredit în vederea creditării companiilor inovatoare

Economistul
-
0

Grupul bancar italian UniCredit va primi, de la Fondul European de Investiții (FEI), fonduri suplimentare de 340 de milioane de euro pentru creditarea companiilor inovatoare din România, Ungaria și alte șase state din Europa Centrală și de Est, finanțarea totală disponibilă pentru companiile din regiune ajungând la jumătate de miliard de euro, conform Profit.ro.

Potrivit unui acord încheiat astăzi, UniCredit va avea la dispoziție încă 340 de milioane de euro pentru finanțarea intreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a micro-companiilor inovatoare din România, Bulgaria, Ungaria, Croația, Cehia, Slovacia, Serbia și Bosnia-Herțegovina, pe lângă tranșa inițială de 160 milioane de euro aprobată în acest scop la începutul anului trecut, potrivit sursei amintite.

Diviziile UniCredit din Bosnia și Herțegovina vor beneficia de o garanție acordată de FEI în baza programului Orizont 2020, program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, în timp ce creditele acordate de banca italiană pentru companiile din România, Bulgaria, Croația, Cehia, Slovacia și Ungaria vor fi garantate de FEI prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS).

BNR a mărit dobânda cheie la 2,5% pe an

Economistul
-
0
BNR a mărit dobânda cheie la 2,5% pe an

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, luni, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an, începând cu data de 8 mai, se arată într-un comunicat de presă al instituției, remis AGERPRES.

Dobânda cheie era nemodificată din luna februarie a acestui an, când a fost majorată la 2,25% pe an. De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an.

Totodată, reprezentanții băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, potrivit sursei citate.

De asemenea, cele mai recente date statistice relevă deteriorarea balanței bunurilor și serviciilor și, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 față de perioada similară a anului anterior. Consiliul de Administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Un antidot la analfabetismul financiar

Florin Antonescu
-
0
Un antidot la analfabetismul financiar

A început o nouă ediție a programului „Schimbăm vieți” (Life Changer), derulat de organizația pentru educație economică Junior Achievement (JA) România și fundația pentru finanțarea companiilor și implicarea în comunitate MetLife. Programul cuprinde activități educaționale dedicate incluziunii financiare a tinerilor şi se adresează elevilor de gimnaziu și de liceu. După cum subliniază iniţiatorii, „elevii vor avea acces la informații despre importanța administrării corecte a resurselor și despre cum pot să evalueze profesia și standardul de viață pe care și-l doresc”. Prin activități de tip learning by doing, ei sunt „încurajați să reflecteze și să găsească răspunsuri pentru: Ce mi-ar plăcea să fac în viitor? Care este legătura dintre nivelul studiilor și oportunitățile profesionale? Cum pot gestiona eficient un buget și situațiile de risc financiar?” Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life, accentuează: „Ne bazăm deja pe un parteneriat de tradiție între Metropolitan Life și Asociația Junior Achievement, întrucât desfășurăm programul Schimbăm vieți pentru al patrulea an consecutiv în România. În această ediție, ne adresăm către 3500 de elevi de gimnaziu și liceu, mai precis tineri din generația Z cu o abordare adecvată lor, prin activitățile și kit-ul educațional oferite gratuit în program. Continuăm să împărtășim din cunoștințele noastre financiare pentru ca tinerii să dobândească noțiuni și abilități financiare de bază și să își asigure un viitor independent”.

Ziua Independenţei şi Ziua Europei la Universitatea Titu Maiorescu

Florin Antonescu
-
0
Ziua Independenţei şi Ziua Europei la Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Studii, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare al universităţii, celebrează Ziua Independenţei şi Ziua Europei – 9 mai prin organizarea unei reuniuni ştiinţifice care se anunţă de amploare: simpozionul „România, între Orient şi Occident în anul Centenarului şi la 140 de ani de la recunoaşterea Independenţei (Tratatul de la Berlin)”. Evenimentul are loc miercuri, 9 mai 2018, începând cu ora 12.00, în Amfiteatrul 207 al Universităţii Titu Maiorescu, Corpul M, et. 2 (Calea Văcăreşti, nr. 189, sector 4, Bucureşti). Vor participa membri ai corpului academic, cercetători ştiinţifici, istorici, personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, studenţi.

După cum subliniază prof. univ. dr. Sorin Ivan, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste a Universităţii Titu Maiorescu, discuţiile se vor focaliza pe teme precum „Declaraţia de Independenţă (9 mai 1877) şi semnificaţia ei istorică; recunoaşterea Independenţei de Marile Puteri şi implicaţii istorice, teritoriale, naţionale – 140 de ani de la Tratatul de la San Stefano (3 martie 1878) şi Tratatul de la Berlin (13 iunie 1878); Independenţa României, pas fundamental către înfăptuirea idealului Marii Uniri; România în anul Centenarului – conştiinţa istorică între continuitate şi discontinuitate, un stat membru al Uniunii Europene, între Orient şi Occident; Independenţa şi identitatea naţională, teme prioritare pentru România de azi şi de mâine”.

 

IMPACTUL BREXIT-ULUI ÎN PIAȚA DE LOGISTICĂ ȘI TRANSPORTURI

Economistul
-
0
IMPACTUL BREXIT-ULUI ÎN PIAȚA DE LOGISTICĂ ȘI TRANSPORTURI

COMUNICAT DE PRESĂ

Auto, Logistică

 

București, 8 mai 2018. Creșterea timpilor de tranzit, nevoia de șoferi calificați în operațiuni vamale, aglomerarea în porturile de trecere sunt doar câteva dintre efectele pe care le va produce ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, estimată pentru luna martie 2019.

ICT Logistics, jucător important în piața de transport și logistică din România, anticipează impactul pe care îl va avea Brexit-ul și care sunt măsurile pe care le vor lua casele de expediție și transportatorii ca să diminueze impactul resimțit de client.

“Timpul de tranzit va crește, în medie, cu 15% datorită timpilor de așteptare la frontieră, însă, momentan, nu se poate contura o marjă concretă de creștere a costurilor pentru clienți. Cu toate acestea, pot fi estimate măriri de prețuri între 5 și 15%, sume aferente timpilor de așteptare pentru formalitățile vamale, precum și, cel mai probabil, scumpirea trecerii pe continent. Din cauza faptului că Marea Britanie este conectată cu spațiul european doar prin liniile de ferry și Eurotunnel, nu există rute alterntive, și de aceea vama se face la Dover, punctul de trecere spre Uniunea Europeană”, declară Mihai  Teodorescu, Country Manager ICT Logistics România.

Brexit-ul va avea un impact și asupra forței de muncă, transportatorii vor trebui să se asigure că șoferii cunosc procedurile de comisionare și vamă, ceea ce va face accesul la piața din UK mai dificil, pentru că nu toate companiile au personal calificat în operațiuni vamale.

“ICT Logistics este o firmă cu experiență în transport internațional, care deține birouri proprii în mai multe țări din Europa, printre care și 2 birouri în UK. Aceasta reprezintă un avantaj pentru că le putem oferi clienților suport pentru declarațiile vamale și, în general, în relația cu vama. De asemenea, compania noastră a stabilit, de-a lungul anilor, colaborări foarte strânse cu companiile de ferry care pot facilita oricând trecerea vehiculelor ICT”, mai adaugă Mihai Teodorescu.

Anual ICT Logistics efectuează transporturi în valoare de 50 milioane EUR, dintre care 10% implică transporturi din sau către Marea Britanie.

DESPRE ICT LOGISTICS

ICT Logistics este o casă de expediții fondată în Danemarca și care deține birouri în 16 țări din Europa. Soluțiile de transport și logistică oferite de ICT Logistics acoperă deopotrivă nevoile clienților globali și nevoile specifice pe care le au companiile medii și mici. Serviciile companiei includ transport rutier, feroviar și naval din și către țări din Europa de Nord, Centrală și de Vest, CIS și Țările Baltice.

Principalii clienți ai companiei provin din domenii precum automotive, agro, construcții metalice, cauciuc și mase plastice, industria chimică, industria lemnului, industria de textile și fabricarea jucăriilor. Anual compania transportă 1 mil tone de bunuri în spațiul European.

Românii vor o experiență pozitivă de cumpărare atât online, cât și offline

Economistul
-
0
Românii vor o experiență pozitivă de cumpărare atât online, cât și offline

Studii recente efectuate la nivel național cu privire la identificarea trendurilor în marketing au evidențiat importanța unei strategii omnichannel în procesul companiilor de trecere de la vânzările clasice la customer experience.

Comportamentul de achiziție, așteptările, preferințele și nevoile consumatorilor se schimbă cu o viteză din ce în ce mai mare. De aceea, un magazin de sector sau un supermarket are nevoie și de varianta sa online. În egală măsură, trebuie să fie prezent în social media, să trimită clienților săi câteva reviste pe lună cu promoții, să aibă campanii și reduceri pe Facebook, dar și să susțină evenimentele organizate în oraș. Așadar, omniprezența în retail este esențială pentru a fi cât mai aproape de clienți și pentru a le satisface nevoile specifice.

Este important ca retail-ul să investească atât într-o prezență fizică, cât și într-una digitală, deoarece studiile arată faptul că procentul românilor care cumpără online a crescut cu 40% în 2017, comparativ cu 2016. În retail și nu numai, clienții își doresc să primească revista cu promoții a supermarket-ului din cartier și să se bucure de promptitudine și diversitate atunci când merg în magazine. Cu alte cuvinte, creșterea sau scăderea vânzărilor este direct determinată de abilitatea jucătorilor din piața de retail de a oferi clienților o experiență pozitivă și susținută prin canalele online și offline. Prin urmare, o campanie creativă de marketing online declinată în offline prin intermediul printurilor de calitate plasate strategic, va asigura îndeplinirea obiectivelor și va avea un impact pozitiv asupra brandului. afirmă Călin Pascu – General Manager Agenția de Print

În ultimii ani, comportamentul consumatorului implică folosirea motoarelor de căutare pentru a obține mai multe informații despre produsele pe care acesta vrea să le achiziționeze, indiferent dacă le va cumpăra online sau offline. De aceea, este necesară o armonizare a imaginii brandului, dar și a prezenței sale online cu cea offline pentru a oferi clientului o experiență pozitivă de cumpărare și pentru a-l loializa.

De peste 5 ani, Agenția de Print – prima companie românească de print management – a realizat proiecte complexe de print pentru companii de referință din țară, din domenii precum: banking, FMCG, IT etc. Din portofoliul companiei fac parte: Garanti Bank, Profi, Cinema City, Fortuna, Cramele Recaș, Sky Group, Prețuri Pentru Tine (PPT),  DB Group, Hewlett Packard, Annabella, Lifecare și mulți alții.

 

Predicții și realități

Daniel Apostol
-
0
Predicții și realități

Viața va fi schimbată radical de tehnologie și, deși nu ne este clar cum anume vom traversa acest proces și cât anume va dura, mulți gânditori se întrec în predicții despre ceea ce fondatorul World Economic Forum, Klaus Schwab, susținea cu doi ani în urmă că va fi „un moment de maximă promisiune, dar și de maximă amenințare”. Tehnologia va transforma fundamental felul în care trăim, muncim și interacționăm unii cu ceilalți. Viteza transformărilor curente nu are precedent istoric. Dinamica este exponențială, nicidecum liniară.
Amploarea și profunzimea acestor schimbări vestesc transformări viitoare ale întregilor sisteme de producție, de management și de guvernanță. Azi experimentăm posibilitatea nețărmurită a miliarde de oameni de a fi conectați instantaneu la echipamente mobile, cu o putere de procesare a informației fără precedent, cu o capacitate de stocare a informației fără precedent, cu un acces la cunoaștere fără limite. Inteligența artificială (IA) e printre noi, de la mașini care se conduc singure și drone, la asistență virtuală, programe de traducere sau softuri de tranzacționare și investiție.
A Patra Revoluție Industrială are potențialul de a spori nivelul de venit global și de a îmbunătăți calitatea vieții întregii populații de pe glob. În același timp, însă, Revoluția 4.0 ar putea genera o și mai mare inegalitate, mai ales datorită puterii sale de a răsturna piața globală a muncii așa cum o cunoaștem azi. Pe măsură ce automatizarea substituie munca de-a lungul și de-a latul întregii economii, înlocuirea oamenilor de către mașini și roboți poate exacerba prăpastia dintre câștigurile capitalului și câștigurile forței de muncă. Pe de altă parte, este de asemenea posibil ca substituirea muncitorilor de către tehnologie să conducă, la nivel agregat, într-o creștere netă a numărului de job-uri mai sigure și mai bine răsplătite.
Nimeni la acest moment nu poate prevedea limpede care scenariu anume este mai probabil să aibă loc. Dar mulți experți spun că, în viitor, talentul, mai mult decât capitalul, va reprezenta factorul critic de producție. Potrivit aceluiași Schwab, piața muncii va fi din ce în ce mai mult segregată în segmentele „pricepere redusă-salariu mic” și „talent excepțional-salariu de excepție”, ceea ce va atrage de la sine o creștere a tensiunilor sociale. A sporit cererea de angajați foarte bine pregătiți, în timp ce a scăzut cererea de muncitori mai puțin educați, mai puțin talentați, mai puțin calificați. Rezultatul este o piață a muncii cu maxime la extremități și cu o mare slăbiciune a cererii și ofertei în zona mediană. Iar între extreme, cine va învinge, Omul sau Mașina?.

Divertisment în locul celei de-a Doua Revoluții Industriale

Ionuț Bălan
-
0
Divertisment în locul celei de-a Doua Revoluții Industriale

Am scris la un moment dat o serie de articole în care remarcam că într-o economie, cum e cea românească, care și-a corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariului minim pentru munca prestată de roboți, însoțită de plata impozitului pe venit și a contribuțiilor aferente, precum și de taxe pe proprietate și de mediu, este compatibilă cu stadiul de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe mâna economiei sociale de piață.
Dar am uitat să menționez că atunci când am spus aceste lucruri mă antrenam pentru o nouă specie literară: romanul economic SF.
Se vede însă că, până la urmă, cineva vrea să transforme science fiction-ul în realitate, fiindcă nici n-am terminat bine de zis că Parlamentul European și-a exprimat dorința ca roboții să fie considerați „persoane electronice”, iar companiile care îi angajează să achite contribuții sociale pentru aceștia, având în vedere distorsiunile pe piața muncii pe care folosirea lor le-ar putea provoca. Și nu doar la parlamentarii europeni am regăsit aceste preocupări, ci și la politicienii francezi ce au candidat la prezidențiale, care militează pentru taxarea roboților.
În fine, după toate aceste „provocări” am stat și m-am gândit mai bine și mi-am reamintit un alt text în care observam că e greu ca roboții să se substituie creierului uman. Pot să depășească puterea de calcul a oamenilor, dar, în definitiv, pe ei cine-i programează?!
Haideți să vedem cum procedează roboții în momentul de față. Verifică toate variantele până identifică soluția. Nu manifestă inspirație, creativitate, ci muncesc până găsesc rezultatul. Robotul pare un prost harnic. Deoarece oamenii inteligenți țin opțiuni deschise. Și, când apare o problemă, reacționează, capacitează creativ resursele deținute și o rezolvă.
Pentru ca un robot să ajungă la performanțele creierului uman e nevoie să fie cuantic. Un fel de Stephen Hawking, căruia i se captau semnalele de pe cortex. Roboții pot câștiga partide de șah în fața campionilor, ca Deep Blue cu Garry Kasparov, dar n-au capacitatea să revoluționeze apărarea siciliană, precum marele maestru internațional. Ei vor procesa mai rapid datele furnizate de programator, însă nu vor inventa nimic.
Așadar, oricât s-ar crede IT-iștii Dumnezei, ei nu pot stabili la robot decât un algoritm, cel care l-a făcut pe Murphy să exclame: Ferește-te de proștii harnici! Vă închipuiți ce tragedie ar fi dacă roboții s-ar apuca să aplice strict, fără imaginație și fără să crâcnească, reglementările strâmbe ale politicienilor?
Bine totuși că savanții și inginerii de vârf sunt încrezători în capacitatea lor de a programa mașini cu inteligență artificială să fie stăpâni de sclavi îngăduitori, informează The Onion.
Potrivit portalului, membri ai Asociației pentru Promovarea Inteligenței Artificiale (AAAI) au încercat să-i asigure pe critici că oamenii pot crea mașini care, în ciuda capacității lor de calcul aproape nelimitate, vor da dovadă de un minimum de compasiune după ce preiau controlul total asupra civilizației.
Dar asta nu l-a oprit pe Hawking să spună că miniaturizarea va mări puterea de calcul a roboților peste nivelul creierului uman, ceea ce îi va face pe oameni să-și piardă locurile de muncă.
O declarație în favoarea încetinirii răspândirii automatizării și finanțarea altor tipuri de locuri de muncă pentru oameni regăsim și la cel mai bogat om din lume, Bill Gates: „În prezent, un muncitor care prestează, să zicem, activitate în valoare de 50.000 de dolari într-o fabrică, acest venit este impozitat. Dacă un robot face același lucru, te-ai aștepta să fie taxat într-o manieră similară. Nu cred că firmele care folosesc roboți vor fi indignate de această taxă”.

Continue

Forța din piața forței de muncă. Omul sau robotul?

Daniel Apostol
-
0
Forța din piața forței de muncă. Omul sau robotul?

Cine poate spune cum va arăta viitorul forței de muncă? O imagine dificil de realizat în prezent. Deși este adevărat deja că forța umană va fi înlocuită în multe situații de Inteligența Artificială, tendința actuală de automatizare sugerează însă că elementul uman rămâne o parte de neînlocuit în cadrul forței de muncă. A patra revoluție industrială (4.0) e deja în curs, nici un dubiu. Sunt însă și voci care atrag atenția că impactul asupra forței globale de muncă este mai curând hiper-dramatizat decât privit cu realism. Cunoscutul economist John Maynard Keynes spunea că atitudinea noastră de a aborda inteligența artificială trebuie nici să refuze ideea că piața forței de muncă se va schimba dramatic, dar nici să presupună că asta va sfârși lumea așa cum o știm azi. Keynes miza pe un echilibru ce se instalează natural. Iar guvernele și legiuitorii trebuie să devină mult mai pro-activi în eforturile de a asigura acest echilibru. Dacă mașinile autonome (fără conducători auto) vor arunca în șomaj șoferii, atunci, investind în educație și reconversie profesională, șoferii pot fi redirecționați către alte job-uri. Bill Gates sugera chiar că banii pentru astfel de programe pot veni din taxarea productivității roboților exact așa cum impozităm astăzi forța umană. Ceea ce ar însemna că atât timp cât asigurăm un echilibru socio-economic nu este nici un motiv de panică. Oamenii sunt mereu adaptabili, iar empatia rămâne singurul ingredient pe care noi îl furnizăm la pachet cu serviciile noastre. Iar Inteligența Artificială nu poate concura cu asta. (Sau nu încă, cel puțin).
Dar, deși pentru unii distorsionarea pieței forței de muncă sună mai mult a scenariu SF, pentru cei care au deja la îndemână cele mai avansate tehnologii de inteligență artificială amenințarea este mult mai prezentă. Ei spun că revoluția industrială 4.0 ne va lovi chiar dacă ne place sau nu, cel puțin în sensul în care inteligența artificială (IA) înseamnă utilizarea soft-urilor în optimizarea livrării serviciilor umane. Elon Musk însuși spunea la un moment dat că „IA este un risc existențial fundamental pentru civilizația umană, iar oamenii nu înțeleg pe deplin acest lucru. (…) Este cea mai înfricoșătoare problemă…” În trecut, forța umană a fost implicată mai ales în producția de masă de materii prime și de bunuri, dar astăzi este în proporție de 70% implicată în furnizarea de servicii. Tocmai acest sector este cel amenințat de IA. Munca în industria auto, chimie, agricultură, IT, media, finanțe sau asigurări este deja dominată de prezența robotizării și automatizării. Algoritmii și aplicațiile de computer deja influențează puternic universul muncii.

Continue

Fragilitatea companiilor la fluctuația costului de finanțare

Iancu Guda
-
0
Fragilitatea companiilor la fluctuația costului de finanțare

În articolul anterior am explicat de ce antreprenorii ar trebui să considere diverse scenarii de fluctuație a veniturilor atunci când analizează realizarea unei investiții importante. Orice antreprenor trebuie să cunoască pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul), cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%). Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și noiembrie 2017-prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Continue

Pădurea Centenar, de-o parte și de alta a Prutului

Florin Antonescu
-
0
Pădurea Centenar, de-o parte și de alta a Prutului

Pădurea Centenar, plantată de-o parte și de alta a Prutului de silvicultori din România și din Republica Moldova împreună cu cetățeni din zonă, are nu numai o simbolistică afectivă, ci și un rol economic: o pădure de stejari născută astăzi pentru a cinsti un fapt istoric de acum o sută de ani – unirea Basarabiei cu România decisă de la Sfatului Țării de la Chișinău la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) – și pentru a-și împlini rostul peste alți o sută de ani.

Colegiul National Cuza Voda
Colegiul National Cuza Voda

Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Agenția Moldsilva din Republica Moldova au organizat plantarea a câte 1918 stejari în fiecare din cele două țări, într-o arie corespunzătoare orașelor Huși, din județul Vaslui și Leușeni, din raionul Hâncești. Așa cum la Leușeni au mers și au lucrat reprezentanți ai Romsilva, la Huși, pe un teren al Direcției Silvice Vaslui, a fost primită și s-a antrenat efectiv și entuziast la treabă o delegație de silvicultori din preajmă, de peste Prut. Au contribuit la punerea bazelor Pădurii Centenare, plantând puieți forestieri, ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, prefectul județului Vaslui, Eduard-Andrei Popică, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu. Au venit de asemenea elevi și profesori de la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, școală la rândul ei centenară de prestigiu. Membri ai Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva” au avut aportul lor de profesionalism. Li s-au alăturat în acțiune voluntari localnici din administrație, din alte instituții publice. Tuturor le-au fost îndrumători și parteneri în acțiune ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și ing. Nicolae Munteanu, vice-director al Agenției Moldsilva.

Ioan Denes
Ioan Denes
Ioan Denes, Ciprian Pahontu
Ioan Denes, Ciprian Pahontu
Dumitru Buzatu
Dumitru Buzatu

Plusvaloare la bogăția națională

Remarcând prezența a trei generații de forțe umane (copii, adulți, venerabili profesioniști ai pădurii) reunite la o faptă civică și economică făcută să dăinuie, ministrul Ioan Deneș a apreciat aceasta drept „un respect și un semnal pentru sacrificiul enorm pe care l-au făcut străbunicii noștri care au crezut într-un ideal”. Dincolo de simbolistica evenimentului, ministrul apelor și pădurilor a semnalat importanța a ceea ce rămâne și se dovedește folositor peste timp: „Acest tip de activitate aduce o plusvaloare la bogăția națională, pentru fiecare dintre noi. Pădurea este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar de aceste resurse, dacă știm să le valorificăm, vor beneficia atât copiii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție”.

Memorandum Romsilva-Moldsilva

Plantarea Pădurii Centenar este una dintre materializările colaborării aprofundate de 27 de ani între instituțiile care administrează pădurile de stat din România și din Republica Moldova. Recent a fost reînnoit Memorandumul de colaborare dintre Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Agenția Moldsilva.
Dumitru Buzatu, Educard-Andrei Popica
Dumitru Buzatu, Educard-Andrei Popica

Beneficiu prin valorificarea terenurilor improprii agriculturii

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a subliniat că ar fi benefic pentru mediu și, până la urmă, pentru dezvoltare ca și alte suprafețe să fie valorificate prin împădurire. În acest sens, a reamintit „că mulți cetățeni din județ dețin terenuri improprii agriculturii, pe care le-ar putea reda pentru silvicultură”.
La rândul său, prefectul Eduard-Andrei Popică a caracterizat drept „un lucru extraordinar ce se întâmplă aici” și a promis că asemenea acțiuni de plantare vor fi organizate mai des în perioada următoare.

Marea Unire, omagiată de silvicultori

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva se înscrie prin forme specifice de exprimare în seria de acțiuni care marchează Centenarul Marii Uniri din 1918. Repere în acest sens se anunță „Punctul Frăției Neamului Românesc” – un observator deschis publicului larg care va fi ridicat la intersecția celor trei provincii istorice ale noastre, precum și „100 de ani de silvicultură în România” – expoziția jubiliară care va fi inaugurată în toamnă la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”.

 

Pădurea rugbyștilor

Componenți ai echipei naționale de rugby au plantat stejari într-o pădure a Ocolului Silvic Brănești, județul Ilfov. Împreună cu ei, au lucrat președintele Federației Române de Rugby, Alin Petrache, directorul general al Romsilva, ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, silvicultori, elevi ai Colegiului Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Frunza de stejar este simbolul naționalei de rugby a României. Acțiunea de plantare marchează deschiderea unui parteneriat pe cinci ani între Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Federația Română de Rugby. Pe această bază, „Romsilva îi va susține activ pe Stejari pentru a obține performanțe sportive cât mai bune, iar rugbyștii naționalei României se vor implica, prin exemplul personal, în acțiuni de responsabilizare a publicului, pentru dezvoltarea și protejarea pădurilor din România”.

 

Padurea rugbystilor
Padurea rugbystilor

(foto Romsilva)

Nu ucideți mesagerul maghiar

Radu Crăciun
-
0
Nu ucideți mesagerul maghiar

Victoria premierului Orban pentru al patrulea(!) mandat, deși anticipată, face să sune din nou sirenele de alarmă în Europa. Politicienii și presa „main stream” se grăbesc să își manifeste îngrijorarea profundă în ce privește calea pe care a ales să rămână Ungaria și pe alocuri să recurgă la amenințări mai mult sau mai puțin voalate. O perdea de fum menită să ascundă adevăratele responsabilități pentru evoluțiile politice din Europa. O confuzie prin care se analizează efectele, ignorându-se cauzele.

Bineînțeles că d-nul Orban are propriile slăbiciuni și propriile excese. Nu îmi propun să contest acest lucru. Dar faptul că, în pofida acestora, ungurii s-au prezentat în masă pentru a-i credita formațiunea politică cu 2/3 din voturi ar trebui să dea mai mult de gândit. Suferă oare ungurii de o amnezie colectivă prin care nu realizează că își datorează prosperitatea apartenenței lor la UE? Sincer, mă îndoiesc că majoritatea ungurilor își imaginează că țara ar fi putut ajunge la nivelul actual de dezvoltare fără integrarea în UE, fără asistența financiară primită și fără investițiile străine directe primite prin liberalizarea piețelor. Și atunci, cum se explică faptul că retorica anti-UE a d-lui Orban nu îi demobilizează?

Cred că explicația rezidă în „trauma” suferită în urma experienței prin care sute de mii de imigranți au traversat Ungaria, invadând practic la un moment dat spații publice precum gara din Budapesta și făcând ca temporar situația să fie scăpată de sub control. Cei care minimizează această variabilă susțin că oricum imigranții nu s-ar fi stabilit în Ungaria și că nu acestea au fost motivele pentru care ungurii l-au votat pe Orban. Priviți cum a arătat calea de migrație și Budapesta după trecerea mulțimilor de migranți și poate veți reuși să înțelegeți mai bine temerile ungurilor și aprecierea lor pentru faptul că premierul Orban a adus situația sub control.

Acestea nu au fost scenarii ipotetice. D-nul Orban nu trebuia crezut pe cuvânt în perioada campaniei electorale. Au fost evenimente trăite de unguri pe viu, care i-au făcut să realizeze consecințele dezastruoase pe care un flux de imigranți scăpat de sub control poate să îl aibă asupra Ungariei. În aceste condiții, „corectitudinea politică” europeană rămânea un subiect de salon de care d-nul Orban a hotărât să se despartă. Politician abil, a decis să răspundă temerilor populației cu o campanie axată în primul rând pe opoziția cu orice preț la politica imigraționistă a UE. Sigur că accentele au fost de multe ori îngroșate, pe alocuri chiar scandaloase, sigur că au existat exagerări, dar până la urmă popularitatea d-lui Orban rămâne un efect. Așa cum un efect este și ascensiunea în mai toată Europa a partidelor naționaliste cu o retorică anti-imigraționistă și anti-UE.
Pentru că răul originar a fost produs în mod aparent voluntar și conștient prin poziția politică unilaterală a cancelarului german într-un moment crucial. Tocmai acest lucru a dat și dă frisoane multor țări mici: precedentul creat, prin care consecințele unei decizii unilaterale de încurajare a imigranților sunt apoi soluționate prin impunerea de măsuri țărilor care nici măcar nu au fost consultate inițial. De abia această eroare de judecată a început să rostogolească bulgărele ascensiunii partidelor naționaliste în întreaga Europă. Cutia Pandorei a fost deschisă, și din acel moment imposibilul a devenit posibil.
Decidenții germani, din păcate, nu au ignorat doar opiniile colegilor din UE, ci aparent și îngrijorările propriei populații. O divergență care nu s-a dorit a fi reparată nici măcar în ceasul al doisprezecelea, cel al ultimelor alegeri din Germania. În august 2017, d-na Merkel susținea că nu are niciun regret pentru faptul că a permis intrarea în Germania a 1 milion de imigranți în doar un an…

Rezultatele alegerilor au fost pe măsură, reușind „performanța” de a face partidul de extremă dreapta AfD a treia forță politică în Parlament. Prima prezență a unui partid de extremă dreapta în Parlamentul german după mai mult de o jumătate de secol. Profesorul Dan Dungaciu îmi spunea într-un interviu:
„Pe termen scurt, a fost o victorie a lui Merkel. Dar, dacă pui urechea, auzi scârțâituri. Atunci când îți iese cu 13% un partid de extremă dreapta în Franța, în Danemarca, în Olanda, nu e mare lucru. Dar când iese în Germania, înseamnă că s-a depășit o linie roșie, un consens postbelic esențial. S-a născut „dreapta dreptei”, de care se îngrozeau germanii. Țâșnirea unui partid de extremă dreapta a pus în criză consensul german. Nu știm încă efectele psihologice ale acestei ascensiuni și măsura în care va potența alte crize în Germania: de pensii, militare, de securitate etc”.

Era greu de anticipat acest lucru? Era greu de înțeles că tensiunile sociale cauzate de fluxul masiv de imigranți nu vor face decât să sugereze către ce riscuri se îndreaptă Germania viitorului?
Ce vreau să spun este că exact politicienii de la Berlin, Paris sau Bruxelles, care se grăbesc să condamne ascensiunea partidelor naționaliste în Europa, refuză să își asume faptul că sunt primii responsabili pentru acest fenomen prin faptul că au decis să ignore temerile propriului electorat, pentru că au luat decizii irevocabile, pentru care nu aveau niciun mandat. Câte voturi ar fi strâns d-na Merkel dacă în campania electorală a penultimelor alegeri ar fi anunțat că intenționează să deschidă calea în Germania pentru milioane de imigranți?
Prin ignorarea temerilor propriului electorat, partidele main stream nu au făcut decât să se delegitimeze. Astfel, au deschis larg calea partidelor naționaliste în Europa, care nu fac decât să se hrănească din angoasele populației și din frustrarea în legătură cu establishment-ul european consacrat și cu mecanismul decizional al UE, prin care cele mai puternice țări din Europa pot pune în fața faptului împlinit un continent întreg, pentru ca apoi să îi reproșeze lipsa de solidaritate.

Atâta timp cât nu vor veni mesaje convingătoare din partea politicienilor europeni încă aflați la putere că au învățat ceva din greșelile trecutului, atâta vreme cât „corectitudinea politică” va prevala în fața temerilor și emoțiilor populației, sunt șanse reale ca noi țări să se alăture Ungariei. Temerea că printr-o integrare mai profundă țările mari își vor impune propria agendă și că țările mici nu vor avea nicio șansă va continua să alimenteze contestarea autorității transnaționale emanate la Bruxelles sau în capitalele celor mai puternice state europene.
Așa că, în pofida exceselor sale, vă propun să nu ucidem mesagerul maghiar care anunță incapacitatea elitelor europene de a se cupla la prioritățile și temerile sociale și economice ale cetățenilor lor.

Hai să vorbim despre bugetul tău personal!

Economistul
-
0
Hai să vorbim despre bugetul tău personal!

Intro:

Planificarea financiară personală este un exercițiu care te va ajuta să înțelegi de ce este bine să economisești, ce poți face pentru a-ți optimiza cheltuielile recurente și cum să îți crești veniturile. Dar ar trebui să fie mai mult decât un exercițiu, deoarece doar așa vei putea să-ți programezi și să-ți atingi, obiectivele în viață.
Când ar trebui să înceapă planificarea vieții financiare? Răspunsul este destul de simplu. Imediat ce îl înțelegi. Până și un copil, dacă îi explici că banii sunt limitați și că există un buget lunar în care trebuie să se încadreze, va înțelege conceptul de planificare financiară.
Educația financiară ar trebui să fie predată în școală, la fel cum învățăm geografie, istorie sau științe naturale. Și este important să se întâmple mai întâi în școală, dar niciodată nu e prea târziu să te întorci la un training sau un curs de specialitate, așa cum este Școala de bani, programul de educație financiară al BCR.
Ce mai trebuie să înțelegi e că planificarea financiară trebuie să țină cont de momentul în care te afli în viață. Cheltuielile tale arată într-un fel atunci când ești student sau un tânăr aflat la început de carieră și încă te mai poți baza pe o masă caldă acasă la părinți, și altfel atunci când ai familie și copii.

Fă-ți strategia în funcție de vârstă

Dacă ești încă în facultate, apucă-te, în primul rând, să ții un buget și creează-ți o strategie de economisire pentru a strânge bani în mod regulat. Totodată, fă-ți un plan pentru utilizarea inteligentă a serviciilor bancare și a creditelor.
La 20-30 de ani ar fi indicat să îți plătești eventualele datorii de pe perioada studiilor, să economisești și să investești un procent mai mare din venituri. În același timp, e bine să persiști în gestionarea inteligentă a cheltuielilor și împrumuturilor.
Între 30 și 50 de ani, analizează constant progresul făcut către obiectivele tale financiare pe termen lung. Vezi care sunt asigurările de care ai nevoie în funcție de schimbările care au loc pe plan personal și financiar în viața ta. Acum e posibil să ai copii și trebuie să te gândești la sănătatea și viitorul lor, inclusiv la ce le vei lăsa mai departe.
După 50 de ani, ia în calcul nevoia unei asigurări de sănătate de durată. Analizează-ți averea și gândește-te la diverse locuri în care poți locui odată cu retragerea din activitate. Cum ar fi schimbarea unui apartament cu o casă cu grădină sau invers. Și fă un sumar al activităților pe care le poți desfășura acum și la care te-ai gândit tot timpul cât ai muncit.

Obiective? Deloc un termen derizoriu

Indiferent de momentul la care te afli în viață, o planificare financiară bună începe, în primul rând, prin stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu sau scurt. Ce vrei să faci? Studii în străinătate? Să-ți rezervi o vacanță exotică? Să-ți iei o mașină? Să-ți întemeiezi o familie?
După stabilirea obiectivelor, poți continua cu distribuirea eficientă a banilor de care dispui. Cel mai ușor este să urmărești așa-numitul model al strategiei 20/50/30. Acesta presupune împărțirea veniturilor în 3 categorii, astfel încât să nu îți lipsească nimic, să economisești și să îți plătești datoriile. Ce înseamnă asta? 20% reprezintă fondul de economii din care te ocupi de rambursarea datoriilor, economii, cheltuieli neprevăzute și pensie. 50% din venit reprezintă sursă de satisfacere a nevoilor precum: locuința, transportul, coșul zilnic de cumpărături sau utilitățile. Dacă ai impresia că 50% nu este suficient, încearcă să reduci cheltuielile astfel încât să te încadrezi. Iar 30% trebuie alocați satisfacerii dorințelor: vacanțe, gadgeturi, vestimentație sau o masă în oraș. Ai grijă să nu treci niciodată peste acest procent.
Spre exemplu, pentru a cumpăra o mașină pune lunar de-o parte 10-20% din salariu. În cât timp o s-o poți avea? Un automobil reprezintă, în mod normal, un obiectiv pe termen mediu, adică până în 5 ani. Revizuiește-ți apoi lunar veniturile și planurile. Vezi ce ți-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuiești mai puțin și planifică prioritățile pentru următoarea lună. În cazul în care te hotărăști să pui deoparte pentru achiziția unei mașini, acest procent de 10-20% va fi alocat celor 20% din schema de mai sus, la categoria fond de economii. Dacă vei alege un credit, această cheltuială va trece automat la categoria „datorii”.
Indiferent de concluzii și de modul în care îți vei aloca banii în bugetul personal, nu uita niciodată să pui bani de-o parte, cel puțin 10% din veniturile lunare ale familiei. Și, nu în ultimul rând, fii conștiincios: cântărește-ți bine deciziile și ai grijă ca acumulările să fie întotdeauna mai mari ca datoriile.

Gândește-te deja la pensie. Da, nu e o glumă

Trebuie să te gândești încă din tinerețe la pensia ta. Se spune că pensia ar trebui să fie 75-80% din venitul tău de dinainte de pensionare ca să-ți poți menține nivelul de trai la momentul retragerii din activitate. O țintă nu foarte ușor de atins, dacă ținem cont de realitățile sociale și economice de astăzi.
Așa că, indiferent de vârsta pe care o ai, nu este niciodată prea devreme sau prea târziu pentru a pune deoparte niște bani pentru pensie. Dar noi credem că regula 20/20 te va ajuta cel mai bine în planificare. Ce înseamnă asta? Ca să strângi bani pentru 20 de ani de pensie, începe să pui bani deoparte cu cel puțin 20 de ani înainte de momentul în care te vei pensiona. Cu cât ai mai puțin timp la dispoziție, cu atât ar trebui să pui mai mulți bani deoparte.

Economia, văzută prin ochii Comisiei Europene

Economistul
-
0
Economia, văzută prin ochii Comisiei Europene
Istvan Jakab
Istvan Jakab

Interviu realizat de Daniel Apostol cu Istvan Jakab – consilier economic la Reprezentanța Comisiei Europene la București

Plecăm de la o radiografie economică realizată de Comisia Europeană, Raportul de țară, făcut, redactat și transmis publicității cu ceva vreme în urmă, raport care are un capitol specific la finanțe publice și fiscalitate, „Guvernul a urmat o politică fiscal-bugetară expansionistă și prociclică”. Care au fost datele care au condus la judecata asta?
Comisia Europeană a elaborat acest Raport de țară care a fost publicat pe 7 martie și într-adevăr în cadrul semestrului european care este un exercițiu anual, în fiecare an comisia analizează dezvoltările pe partea economică fiscală și bugetară, dar și pe piața forței de muncă, pe politici sectoriale din fiecare stat membru. În cazul acesta, practic sunt adunate la un loc toate evoluțiile care au fost în anii precedenți și mai ales în 2017 pe parte de politici fiscal-bugetare și, așa cum ați citat un fapt practic, nu este nici o noutate că politica fiscală-bugetară este una prociclică. A început într-un fel în 2016, și în 2017 am văzut scăderile de impozite și taxe. Pe de o parte o relaxare fiscală, pe de altă parte o creștere o creștere a cheltuielilor bugetare. Mai ales în zona cheltuielilor cu salarii.
Mai ales cu salarii și cheltuielile cu asigurările sociale.

Se mai domolește viteza de creștere economică. Totuși România se bucură de acest atribut, este pe creștere economică.
Da, creșterea economică de anul trecut a fost mare, în schimb, când comisia a pus această sintagmă de aterizare forțată, de hard landing, a luat în considerare faptul că pentru a gestiona situația economică este nevoie de o anumită prudență la un moment dat. În momentul în care deficitul bugetar este construit pentru anul trecut, pentru anul acesta aproape de 3% în momentul în care apare o dezvoltare economică nefavorabilă, și știm că dezvoltarea economică este ciclică, deci la un moment dat în plin avânt pot să apară factori interni, dar mai ales externi din economia mondială care pot să ducă foarte bine la o schimbare a situației. În acel moment nu mai ai pe varianta bugetară un buffer, așa cum spunem, o marjă de manevră, și atunci imediat deficitul bugetar o să fie mult mai mare, pot apărea probleme pe parte de împrumuturi pe a acoperi unele cheltuieli care pot fi de natură salarială sau de drepturi sociale, pot să apară probleme în a finanța investițiile la un moment dat. Deci, dacă ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în 2008-2009, atenționarea din partea comisiei asta este. În vremurile bune – și, mă rog, asta a fost o atenționare pentru toate statele membre, se regăsește în raport – e bine să te gândești la construirea acestor buffere și să faci reformele structurale care te pot ajuta în vremurile rele.

Comisia Europeană, vorbind de hard landing, s-a referit la faptul că guvernul administrează economia mai puțin prudent decât ar trebui.
Da. Pe unele politici într-un fel este forțat la maxim pe partea de deficit. Am văzut în perioada respectivă că politica fiscală prociclică, reducerea de impozite, creșterile de cheltuieli practic au fost finanțate prin îndatorare.

Colegii de la Comisia Europeană au scris în raport: „Sistemul fiscal și de prestații sociale are un grad relativ scăzut de redistribuire și, prin urmare, o influență relativ scăzută asupra inegalităților în materie de venituri”. Ce ar trebui să se întâmple?
Eu aș spune că acest aspect necesită o analiză multianuală, deci practic trebuie văzut mult mai bine, să spunem din 2009-2010 până acum, într-adevăr cum a evoluat partea de fiscalitate. Și în Raportul de țară și la celelalte state membre, dar și la România s-a încercat a face această corelare. Există creștere economică importantă, dar pe de altă parte există o inegalitate a veniturilor, o inegalitate a oportunităților destul de serioasă. Și aici s-a analizat într-adevăr dacă sistemul de impozite și taxe reușește această redistribuire în așa fel încât inegalitățile să scadă. Pe moment, concluzia este că nu reușește, dar acest lucru eu zic că nu surprinde foarte bine, de exemplu, evoluția de anul trecut din 2017. Este nevoie de o privire pe un orizont mai lung de timp.

Privind însă particular la evoluția economică din 2017, am constatat o inadvertență. Avem o creștere economică record structurată preponderent pe consum, în același timp în care din punct de vedere fiscal avem un grad scăzut de conformare fiscală și un grad și mai scăzut, îngrijorător de scăzut, de colectare de TVA. TVA fiind taman instrumentul statului de a alimenta bugetul din consum. De ce?
Greu de răspuns de ce. Aici într-adevăr foarte mulți analiști și inclusiv colegii de la Comisie s-au întrebat de acest paradox. O creștere economică foarte mare, consumul – principalul motor al acestei creșteri –, taxa pe valoarea adăugată, o taxă pe consum și totuși nu se regăsea într-o creștere corespunzătoare la nivel de colectare. Bun. Acum pe partea de TVA, iarăși privind înapoi pe o perioadă mai lungă de timp, practic exista întotdeauna o diferență destul de mare între TVA-ul teoretic care ar fi trebuit să fie colectat și cel colectat efectiv. Noi în raport numim wait gap această diferență de colectare și au fost recomandări specifice de țară pe îmbunătățirea taxelor și impozitelor, inclusiv a TVA-ului. Deci, aici practic guvernul și ANAF-ul trebuie să vină cu acele soluții prin care pot să îmbunătățească această colectare.

Raportul constată continuarea la un nivel relativ ridicat al incidenței muncii nedeclarate, munca la negru. Este un semnal de atenționare.
Este o realitate care a fost sau a mai fost consemnată în Raportul de țară și s-a regăsit în recomandările specifice de țară, dar a fost subliniat și faptul că într-adevăr Ministerul Muncii, prin controalele pe care le-a demarat, a încercat să identifice pe piața muncii acele locuri unde sunt angajări fictive și să restrângă cât mai mult posibil această piață neagră.

Cum regăsim din perspectiva analiștilor de la Comisia Europeană ceea ce popular numim acum „revoluția fiscală”?
Există o trecere în revistă la un anumit moment a măsurilor care au fost introduse anul trecut prin așa-zisa revoluție fiscală. Este o analiză factuală cum s-a montat povara fiscală, care au fost modificările, care au fost termenele introduse, ce s-a introdus de la 1 ianuarie. Și în mare este mai degrabă factuală, pentru că majoritatea colegilor și-au adunat datele, au fost în vizită la București în toamnă, deci practic în Raportul de țară mai mult sau mai puțin se regăsesc măsurile în sine, mai puțin implementarea și ce a urmat după, asistând acum la modificări ale ordonanțelor respective, la regândirea unor măsuri ș.a.m.d. Deci partea de implementare o vedem acum.

Continue

„Obiectivul major al ANAF –îmbunătățirea relației cu contribuabilii”

Economistul
-
0
„Obiectivul major al ANAF –îmbunătățirea relației cu contribuabilii”

Prezentare ANAF:

Agenția Națională de Administrare Fiscală gestionează activitatea de colectare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi a altor sume datorate prin lege în competența sa, pentru a asigura resursele necesare finanţării cheltuielilor publice; aplică politicile și reglementările în exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală și întreprinde controale operative privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală și vamală.

Viziunea noastră este să devenim o administraţie fiscală și vamală modernă, eficientă și inovatoare care să ofere servicii de înaltă calitate, prin implementarea unor procese simple și transparente, care să uşureze conformarea voluntară.Succesul oricărui proces de dezvoltare instituţională este direct corelat şi în strânsă interdependenţă cu calitatea resurselor umane implicate în acest proces. Astfel, măsurile care vizează domeniile de activitate ale instituţiei şi performanţa acestora per ansamblu, depind de performanţa resurselor umane implicate, acestea reprezentând elementul motrice principal şi baza oricărui demers de dezvoltare instituţională. Mai mult decât atât, pe termen lung, se creează o cultură puternică, se îmbunătăţeşte performanţa şi angajamentul personalului, ambele fiind premise pentru eficacitatea organizaţională durabilă.

În anul 2017, la nivelul ANAF s-au derulat un număr total de 305 cursuri (din care un număr de 97 cursuri la nivel central), la care a participat un număr total de 8.986 persoane (din care un număr de 2.366 participanți de la nivel central).
Temele atinse au vizat domenii de activitate diverse, cum ar fi: fiscalitate, drept și legislație comunitară, domeniul vamal, inspecție fiscală, metodologia acordării asistenței contribuabililor, antifraudă fiscală etc.

În perioada următoare vor fi întreprinse acțiuni privind crearea unui sistem eficient de planificare a forţei de muncă necesare asigurării alocării optimului de angajaţi.
Schimbul internațional de informaţii în domeniul impozitelor directe.
Pe parcursul anului 2017 a fost gestionat schimbul internațional de informaţii în domeniul impozitelor directe, desfăşurat în baza Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, precum şi în baza convenţiilor de evitare a dublei impuneri la care România este parte. În acest context, în 2017, au fost primite un număr de 366 solicitări de informații din partea administrațiilor fiscale străine și au fost transmise în afara țării 108 solicitări de informații în domeniul impozitării directe.
A fost efectuată transmiterea datelor ce fac obiectul schimbului automat de informații între statele membre, pe domenii de interes fiscal: deținere și venituri din proprietăți imobiliare, salarii, indemnizații și venituri ale directorilor (altele decât salariile), pensii și respectiv venituri asociate produselor de asigurare de viață.

Lilian Onescu se prezintă:


În calitate de secretar general al ANAF:
– asigur stabilitatea funcționării instituției, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile organizatorice;
– colaborez cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului și transmit spre avizare ministerelor proiectele de acte normative elaborate de ANAF;
– particip la conferințe, simpozioane, negocieri și întâlniri de lucru cu alte administrații fiscale sau organizații internaționale în domeniu;
– caut soluții pentru îmbunătățirea relației cu contribuabilii etc.

Lilian Onescu

Schimbul internațional de informaţii în domeniul impozitelor indirecte.

Activitatea de schimb internațional de informații pe linie de TVA s-a concretizat, pe parcursul anului 2017, în soluționarea unui număr de 1.213 solicitări de informații primite din partea celorlalte state membre UE și în transmiterea unui număr de 1.990 solicitări de informații către celelalte state.
Totodată, pe linia coordonării activităților Eurofisc în ANAF, a fost organizată în anul 2017 întâlnirea anuală a grupului de lucru 3 – Frauda intracomunitară la TVA cu utilizarea procedurilor vamale. În colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Apărării Naționale, Banca Națională a României, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Camera de Comerț și Industrie a României și Serviciul Român de Informații, reprezentanții ANAF au contribuit la organizarea programului național de prevenție „PROTECTOR – Afaceri în siguranță”, scopul acestuia fiind conștientizarea riscurilor ce decurg din nerespectarea sancțiunilor internaționale impuse anumitor state, pe considerentul derulării unor programe de dezvoltare a armelor de distrugere în masă, precum și a riscurilor generate de nerespectarea regimului național de control al exporturilor pentru anumite categorii de bunuri și servicii.

Îmbunătățirea relației cu contribuabilii

Până în prezent, conducerea ANAF a implementat un set de măsuri fiscale și administrative menite să transforme instituția într-o administrație fiscală și vamală modernă, eficientă și inovatoare. Totodată, prin strategia pe termen mediu 2017-2020 ANAF şi-a fixat cinci obiective majore care răspund nevoilor de dezvoltare şi modernizare, unul dintre aceste obiective fiind concentrat pe îmbunătățirea relației cu contribuabilii.
Ca urmare, în perioada următoare vom acorda o atenție deosebită:
l creşterii calităţii serviciilor destinate contribuabililor, prin:
-implementarea unui nou concept de servicii pentru contribuabili;
-dezvoltarea etapizată a call-center-ului;
-elaborarea unei noi proceduri pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA, cu opțiune de rambursare (DNOR), care să asigure reducerea semnificativă a DNOR-urilor ce se soluționează cu control anticipat.

l creşterii transparenţei instituţiei şi a rolului de prevenţie, prin:
-publicarea pe site a circularelor de aplicare a legislaţiei procedural-fiscale;
-publicarea de comunicate privind noutăţile legislative din domeniul fiscal şi oferirii de servicii transparente și de înaltă calitate, în vederea îmbunătățirii relației cu contribuabilii.
l reducerii costurilor de conformare ale contribuabililor, prin:
-dezvoltarea funcţionalităţilor Spaţiului Privat Virtual şi mediatizarea serviciului;
-elaborarea unui plan de acţiune în vederea migrării contribuabililor către mediul electronic;
-dezvoltarea serviciului PatrimVen, în vederea punerii la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală a serviciilor pentru realizarea accesului la datele disponibile cu privire la patrimoniul şi veniturile cetaţenilor. Până în prezent au fost aprobate 1.313 Protocoale de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen depuse de către unităţi administrativ teritoriale, awutorităţi/agenţii centrale, autorităţi din cadrul sistemului judiciar și au fost finalizate şi încheiate un număr de 40 de protocoale cu instituții financiare nebancare.

În ceea ce priveşte solicitările de informaţii primite din partea DNA, DGA, MAI, DGIPI, DIICOT, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Guvernul României-Corpul de Control al Primului Ministru, Birouri Executori Judecătorești, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc etc., în anul 2017, au fost soluționate cereri cu privire la 177.477 de persoane fizice și/sau juridice.
De asemenea, în vederea asigurării îndrumării şi asistenţei în domeniul fiscal, au fost organizate 51 sesiuni de îndrumare și asistență de care au beneficiat 1.484.483 de persoane. În anul 2017, organele fiscale au programat 1.281 de întâlniri şi au realizat 1.488 de întâlniri la care au luat parte 32.238 contribuabili.
De la 1 ianuarie 2017 produsul informatic „Formular asistenţă” a fost transformat în aplicația „Formular de contact”. Prin intermediul acestei aplicaţii contribuabilii pot depune: petiţii cereri, reclamaţii, sesizări, informaţii de interes public, asistenţă în domeniul fiscal, asistenţă tehnică – servicii informatice, cereri de audienţe. Prin „Formularul de contact” s-a asigurat crearea unui singur canal de comunicare prin e-mail prin intermediul căruia se realizează monitorizarea și extragerea de situații statistice de la nivel central și, implicit, administrarea eficientă a solicitărilor.

Susținerea sesiunilor de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor pe Facebook are loc în fiecare zi de miercuri, în baza unor teme prestabilite. În cadrul sesiunilor mai sus menţionate au fost formulate 1.178 de răspunsuri la întrebările adresate de contribuabili.
În anul 2017 au fost gestionate un număr total de 16.345 petiţii adresate ANAF de către cetățeni, precum și prin primirea în audiență a persoanelor fizice și juridice (dintre acestea, un număr de 8.561 petiţii au fost adresate compartimentelor de comunicare ale direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice).
În baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în anul 2017, ANAF a răspuns unui număr total de 3.259 de solicitări de informaţii de interes public (din care un număr de 2.941 de solicitări au fost adresate compartimentelor de relaţii publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice).

România rămâne într-o fază inferioară a dezvoltării industriale

Economistul
-
0
România rămâne într-o fază inferioară a dezvoltării industriale

Interviu cu Mircea Coșea – profesor de economie, membru al ASPES

Din punctul dumneavoastră de vedere ce este de notat la final de trimestru, urmărind evoluția economică a României?
Cred că ar trebui să spunem de la început că există anumite lucruri pe care trebuie să le apreciem, cel puțin ca intenție. Intenția de a mări nivelul salariilor în România este una care trebuia să fie pusă în practică pentru că România rămăsese foarte mult în urmă și risca să o transforme într-o platformă de competiție doar pe costul forței de muncă. Modul cum s-a pus în practică acest lucru este greu de înțeles. Încă nu am reușit să înțeleg toată această mișcare care se numește revoluție fiscală și care până la urmă din punctul meu de vedere este un eșec și instituțional și economic. Economia se reașază în orice condiție, deci nu trebuie să ne uităm la anumite cifre care variază așa, între bine și rău, ci trebuie să ne uităm la perspectiva pe care economia României o are. Perspectiva din punctul meu de vedere este cea pe care am spus-o încă de la sfârșitul anului trecut, și anume ritmul de creștere va fi mai mic decât anul trecut, factorii de creștere economică rămân prioritari pentru cei care au fost la guvernare, pentru că guvernele nu au avut și nu au nici un fel de legătură cu schimbarea raportului de potență dintre factorii de creștere, consumul va rămâne un factor important, exportul va crește, dar nu în măsura în care să devină un factor prioritar. Nu există nici un fel de intenție de a trece la reforme structurale importante, iar efortul principal pe care deocamdată văd că anumiți membri ai guvernului îl fac este acela de a atenua daunele destul de importante pe care revoluția fiscală le-a făcut. Daune pe care, repet, economia le va estompa. Este un lucru absolut verificabil în tot ceea ce înseamnă istorie economică. Cu timpul, economia absoarbe exact ca un organism factorii negativi și începe să îi transforme în normalitate. Problema este cu ce cost. Iar costul este deocamdată după părerea mea nejustificat de mare.

Vorbeați de absența reformelor structurale. Comisia Europeană spune că lipsa acestor reforme structurale și lipsa consolidării fiscal-bugetare s-ar putea să ne conducă spre o aterizare forțată. Cât de mult credeți că se susține acest risc?
Aterizarea forțată este posibilă oricând. Și deocamdată suntem în situația în care ea poate să aibă loc după o lună pe alta. Dar nu va avea loc. Pentru că în acest an se vor face eforturi foarte mari pentru susținerea bugetului la un nivel rezonabil; rezonabil zic, atât folosind creditarea internă și externă, cât și prin forțând foarte mult nota colectării la buget prin metode pe care eu nu le consider ca fiind decât niște cârpeli, dar care în momentul de față pot crește puțin procentul de colectare. Așa încât nu mă aștept la o aterizare forțată acum. Mă aștept la cu totul altceva. Sau, mă rog, tot o aterizare, dar o aterizare ca va fi terminată, ca să repet limbajul aviatic, printr-o rămânere la sol a economiei românești, adică printr-o stagnare. Stagnarea va avea loc în mod inevitabil datorită faptului că de vreo 2-3 ani de zile România trebuia să înceapă un proces de reformă – pe care eu îl numesc de adaptare la schimbările care au loc în economia mondială –, dar pe care nu l-a început și nici nu îl începe. Din păcate, viziunea celor care conduc economia astăzi la nivel guvernamental este strict instituțională și administrativă legată de niște obiective care au până la urmă o imagine aritmetică. Niște cifre la care trebuie să se ajungă. Trebuia făcut altceva. Vedeți, România este într-o situație dificilă. România, oricât ar face efort să se pună pe picioare, ca să zic așa, ca să decoleze – ca să ne întoarcem iar la aviație –, nu va putea să depășească stadiul pe care unii îl numesc o anumită înghețare a venitului mediu. România are o structură industrială care nu creează valoare adăugată la nivelul actualelor cerințe ale schimbărilor din economia mondială. Se trece la o nouă etapă, s-a și trecut la o anumită etapă. Se reconstruiește o diviziune internațională a muncii la care participă foarte multe țările emergente din Asia de Sud-Est, schimbându-și locul, ele devin din țări medii țări care încep să aibă propriul efort de cercetare și dezvoltare și se caută locul unde să rămână o anumită situație favorabilă pentru manufacturare. România este în această poziție. Noi chiar dacă vom avea investiții, chiar dacă vom avea investiții industriale importante venite din cele mai importante centre de investiții ale lumii, Statele Unite, Japonia ș.a.m.d., ele vor fi într-o etapă inferioară a revoluției industriale. Deci noi vom fi categorisiți și vom fi cimentați într-o structură care va crea o valoare medie sub cea europeană. Asta ce înseamnă? Că vom fi tot timpul o țară care va avea dificultăți de a trece peste anumite limite. Această limită – pe care noi am dezvoltat-o foarte rapid în ultimii 10 ani, am ajuns la peste jumătate din PIB-ul european într-o perioadă relativ scurtă –se va bloca.

O țară cu dificultate de a-și depăși limitele.
De a-și depăși propria lipsă de viziune. Pentru că este o țară care are posibilitatea depășirii acestei limite prin resursele pe care le are, dar pe care le pierde într-o manieră evidentă. Dacă ne gândim numai la faptul că nu putem exploata resurse vitale astăzi în lume, cum sunt pământurile grele, cum sunt gazul, petrolul, pădurile, resursa umană, toate le pierdem în favoarea altor economii. Ori prin transfer, prin balanța comercială, adică importăm mai mult decât exportăm, fie prin acte greu de înțeles, cum sunt cele legate de acordurile pe care le-am făcut cu Ungaria în legătură cu transferul de gaze din Marea Neagră.

Mircea Cosea 2

Continue

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, martie 2018

Economistul
-
0
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, martie 2018

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut marginal în luna martie

În luna martie 2018, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut cu 0,9 puncte, până la valoarea de 47,6 puncte. Această evoluție s-a datorat componentei de anticipații a Indicatorului.
Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 2,9 puncte, până la valoarea de 64,2 puncte, în timp ce Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 2,8 puncte până la valoarea de 39,4 puncte.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7000, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7369.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2019/martie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,17% (valoarea mediană înregistrată este 4.00%).
Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă (față de valorile actuale) la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), 98% și respectiv 90% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție. Astfel rata medie a ROBOR cu scadență de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,02%, iar randamentul obligațiunilor suverane denominate în lei cu scadență de 5 ani este de 4,51%. Ca urmare, pentru scadențele pe termen scurt sunt anticipate dobânzi real negative.

Începând cu luna februarie 2018, în cadrul sondajului au fost adăugate două noi întrebări și anume:
– Cum consideră participanții la sondaj prețul acțiunilor listate pe Bursa de Valori București (sub-evaluate, corect și supra-evaluate). În exercițiul din luna martie, 43% dintre participanții la sondaj consideră acțiunile corect evaluate.
– Cum consideră participanții la sondaj prețul activelor imobiliare din orașele din România. În exercițiul din luna februarie, aproximativ 55% dintre participanți consideră activele imobiliare ca fiind supraevaluate.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arata percepția grupului de analiști membri ai CFA România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoză privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației.

Continue

Digitalizarea serviciilor financiare

Economistul
-
0
Digitalizarea serviciilor financiare

bogdan-constantinescu PrintecInterviu cu Bogdan Constantinescu – director general Printec România

 

Pornim de la o ușoară imagine de ansamblu, apropo de industria plăților și de procesul de digitizare. Cum stă România?
Avem avantajul că plecăm fără un bagaj foarte încărcat din trecut și putem să acceptăm și să adoptăm metode noi și moderne de plată. Populația României are un apetit destul de crescut în a folosi tehnologia și asta ne ajută foarte mult. Pe de altă parte, sigur că lucrurile sunt balansate de o prezență hai să spunem incipientă a infrastructurii care să permită lucrurile acestea. Și, în același timp, dacă vorbim despre plățile digitale trebuie să remarcăm de la bun început că există o discrepanță enormă între oraș și provincie, localitățile mici, iar mergând spre sate dispare aproape în totalitate conceptul.

Știm foarte bine poziția de vârf pe care regăsim România în viteza de transfer de date. În același timp, suntem într-un decalaj uriaș între ce am putea face cu această viteză de transfer de date și ce face de fapt nivelul de penetrare a tehnologiilor către fiecare individ din populație. Digitizarea plăților bănuiesc că se regăsește în acest efort de penetrare cât mai profundă în România. Care sunt factorii care pot influența favorabil ritmul de penetrare?
Sunt două dimensiuni. În primul rând, cea a utilizatorului, în care mă uit la disponibilitate, la ușurință și la viteza cu care reușesc să-mi rezolv anumite probleme pe care le închid așa. Și de aici este presiunea venită dinspre client, dinspre utilizator. Sigur, există și viteza de adaptare a furnizorilor de astfel de servicii, în ce măsură, dacă vrei modelul de business, capacitatea de a investi la un moment dat și viteza cu care îmbrățișează niște direcții le permit să implementeze soluțiile respective. Dacă vorbim de zona financiar-bancară, în mod clar disponibilitatea și ușurința în folosire sunt elementele care împing spre așa ceva revin dinspre utilizator. Dinspre bancă motivatorul principal este acela de a eficientiza activitatea. De ce? Pentru că o mare măsură din tranzacțiile care se desfășurau în trecut la ghișeu se mută spre zona de așa-zis self-service, în care cu un automat folosind tehnologia pot să-mi fac o serie de servicii care pentru bancă nu aduc neapărat o valoare adăugată foarte mare, dar pentru mine, client, sunt foarte necesare și importante.

O bună parte dintre români fug în ziua de salariu cu cardul la ATM ca să scoată cash și să purceadă la plata diverselor obligații comerciale sau fiscale pe care le au. Cum sărim din paradigma asta într-una a României modernizate?
Deși se vorbește de societăți de tip cash-less, adevărul e că și în Europa și în România masa monetară în circulație crește. Deci, în continuare, „cash is king!”. E o zonă legată de cultură, așa
ne-am obișnuit, așa am trăit, așa am crescut, ne simțim mult mai confortabil având bani în buzunar decât pe un card. Dar lucrurile astea se rezolvă, pentru că iarăși trebuie să fac comparația între orașele mari și restul țării. În orașele mari cred că proporția a început să încline din ce în ce mai mult spre zona de plată cu cardul. S-a dovedit ușor de făcut, disponibilitate, prezență, peste tot poți să plătești de la o tranzacție de 2 lei la o tranzacție mare cu cardul, este la îndemână, nu te expui, nu pierzi banii, nu ți-i fură nimeni, nu te încurci, n-ai nici un fel de problemă. Crește încrederea, este la îndemână, mergi pe linia asta. Pentru că, într-adevăr, este eficient. Problema în restul țării cred că e legată de prezența dispozitivelor de plată, prezența POS-ului. Îmi închipui, iau acum un sat ca exemplu, se dă pensia, se dă venitul de orice natură este el…

…Nici primăria nu are POS pentru taxe și impozite, nici cârciuma satului, nici biserica…
Mai rău! Cârciuma încă are caiet, pe care se trec tranzacțiile și le plătești din când în când. Deci este o diferență mare. Nu există POS. Băncile într-adevăr sunt într-o situație extrem de dificilă pentru că ele evident că își doresc să fie acolo, sunt atâția clienți potențiali pe care îi pot deservi. Costul pe care îl ai pentru a deservi acești clienți este destul de mare și atunci se uită la soluții eficiente. Te uiți la echipamente foarte ieftine. Noi lucrăm cu băncile și înțelegem și această realitate, sunt comercianți la care veniturile unei bănci pe lună scad probabil sub 2 euro pe POS-ul pe care se fac tranzacții. Cum să plătești totul din acel FI. E dificil, deci e un model de business care trebuie bine calibrat și care să facă sens și pentru zonele în care într-adevăr volumul de tranzacții încă nu-ți permite. Sau soluții de mobilitate, sau autoritățile locale să se implice în a facilita până la urmă.

Continue

O variantă câștigătoare pentru România și sistemul bancar românesc: Modelul de business al băncilor să se adreseze și interesului public al țării gazdă

Nicolae Dănilă
-
0
O variantă câștigătoare pentru România și sistemul bancar românesc: Modelul de business al băncilor să se adreseze și interesului public al țării gazdă

Analizele economice fac tot mai mult referire la una din lecțiile crizei financiare: ciclul de creștere pre-criză bazat pe credit și un management „selectiv” al riscurilor, creșterea prețului activelor și o productivitate stagnantă nu poate fi replicat și nici sustenabil. Modelul aplicat aproape generalizat a creat mutații economice și financiare fără precedent, finalizate, printre altele, prin dezechilibre, inegalități și o tânără generație lipsită de perspectiva locului de muncă și de transparență în procesul de dezvoltare a carierei profesionale. Consider că se impune tot mai mult ca politicile cu privire la securitatea socială și creșterea nivelului de trai să fie efectiv puse în practică și în felul acesta să se creeze condițiile pentru o mai mare stabilitate socială, politică și financiară necesară pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă la nivel național și european. Numesc această stare a economiei un model de creștere sustenabilă care combină stabilitatea socială cu dinamismul economic. Tracțiunea reală către asemenea dezvoltare poate fi dată prin realizarea unui echilibru dinamic în cadrul unui ciclu virtuos între consum, investiții și comerț.
Comunitatea bancară europeană a intrat într-o perioadă de aversiune la risc prin reducerea expunerilor, atât a celor în stoc, cât și a unora noi. Restructurarea activității bancare, prin aplicarea unui model de business caracterizat de cele mai multe ori de un accent pe activitățile non-credit și de reducerea costurilor (concedierea unor salariați, în special cu experiență, dar și cu salarii mari, cât și închiderea unui număr mare de unități teritoriale), a compensat parțial cerințele noilor reglementări cu privire la capital și lichiditate. Cerințele de profitabilitate ale acționarilor au fost într-o măsură mai mică realizate. Toate aceste mutații s-au produs concomitent cu o contrapartidă riscantă, reflectată în scăderea calității serviciilor și a modului de satisfacere a cerințelor clienților și a protecției acestora. În diverse ocazii (analize, apariții publice) băncile scot în evidență factorii care le îngreunează activitatea: stagnarea piețelor pe care își desfășoară activitatea, impactul creditelor neperformante, provocările structurale generate de dobânzi și dezvoltarea demografică, volatilitatea crescută și diminuarea predictibilității și, mai recent, fintech și revoluția tehnologică. Toate aceste tendințe și dezvoltări duc la accentuarea așteptărilor de creștere a riscurilor și, în consecință, necesitatea unor noi acțiuni periodice de analiză a calității activelor (AQR) și a unor noi teste de stres care vor genera în continuare cerințe de majorare a capitalurilor în cazul unui număr mare de bănci.
Într-un asemenea climat provocator, dar, după părerea mea, generator de importante oportunități, se impune, ca o necesitate obiectivă și imperativă, reluarea procesului de creditare, de finanțare a investițiilor productive și de creare a unor noi locuri de muncă. Lumea se mișcă rapid și România nu își mai poate permite luxul de a pierde timp. Reamintesc regula că finanțarea economiei reale reprezintă funcția de bază a oricărui model de business bancar.
Băncile centrale, supraveghetorii și reglementatorii au inițiat unele măsuri și au depus eforturi pentru restimularea apetitului la risc al băncilor și reluarea activității normale a acestora. În același timp, au impus și impun noi reglementări. Băncile supravegheate reclamă faptul că noile reglementări le-au complicat existența, făcând acțiunile de aplicare a cerințelor tot mai dificile și mai costisitoare. Totuși, grupurile bancare mari din Zona Euro cu prezență în România au avut și au un avantaj competitiv față de băncile mici și mijlocii. De aceea, readuc în discuție necesitatea aplicării cu mai mult curaj a principiului proporționalității în legătură cu aplicarea reglementărilor europene și naționale, în special cele referitoare la capital și lichiditate, în funcție de modelul de business și a modelului de risc dezvoltat de fiecare bancă locală. S-ar elimina astfel modelul monoculturii „one size fits all”, model care s-a dovedit neproductiv și riscant. În caz contrar, se va perpetua și se va amplifica situația actuală, când clienții băncilor, mai ales IMM-urile și persoanele fizice, au acces tot mai dificil la obținerea unui credit, ceea ce pe termen mediu și lung va afecta grav economia reală și creșterea sustenabilă, ca și existența fiecărei bănci pe piața locală. Este necesar ca instituțiile abilitate, toți factorii de răspundere (și aici mă refer în primul rând la instituțiile de supraveghere și reglementare, ca și la legiuitor) să facă totul pentru a se înlătura suspiciunea, care uneori se poate transforma în realitate și care a fost menționată de fostul guvernator al Băncii Angliei, Mervin King: băncile regionale, grupurile bancare cu activități cross-border tind să aplice regula de a fi „international in life, but national in death”. Cu alte cuvinte, existând riscul ca unele subsidiare din țara noastră să fie „aruncate în brațele noastre”, a contribuabililor locali, de către grupurile „mamă” în cazul situațiilor care ar pune sub semnul întrebării continuitatea activității acestora, mizându-se pe faptul că autoritățile locale vor acționa în consecință pentru salvarea lor, pentru evitarea pericolului contagiunii, în virtutea realizării obiectivului de stabilitate financiară (situație anticipată de mine; vezi Dănila, site BNR, 13.02.2013). Am remarcat că această temă devine de actualitate pe agenda dezbaterilor europene cu privire la noua configurație a piețelor financiare și a aplicării principiului „risk sharing”.

Continue

Asaltul asupra băncilor centrale, la ei și la noi: cine rămâne în picioare la final?

Victor Popa
-
0
Asaltul asupra băncilor centrale, la ei și la noi: cine rămâne în picioare la final?

Emularea modelului Orban ar putea să-l tenteze și pe Dragnea. Doar că toleranța Bruxelles-ului față de Budapesta a fost întotdeauna ciudat de mare. România nu se bucură de așa ceva, și cu atât mai puțin Liviu Dragnea.

 

Spre deosebire de politicieni, bancherii centrali nu caută lumina reflectoarelor. Nu stau nici ascunși, știu însă că nu orice întrebare simplă poate fi lămurită cu un răspuns simplu. „Mai crește economia la anul?”, „Cade cursul?”, „Cu inflația ce faceți?” ș.a.m.d. Întrebări legitime pe care le auzi atât la București, cât și la Londra, Frankfurt sau Washington. Doar că nu orice subiect din sfera economică ține de competența unui bancher central. Pe deasupra, mai există și cutumele. Nu este vorba de etichetă sau de ștaif și nici de vreun cod secret. Ele sunt născute din prudența. Orice reper specific generează mișcări de piața, potențial costisitoare.
Dar cum de ce ți-e frică nu scapi, ultimii zece ani au spulberat zona de confort a bancherilor centrali. Criza a fost doar parțial de vină. De restul s-au ocupat politicienii. Cel puțin pe segmentul populist, nu mai există demult niciun dubiu: la originea tuturor relelor se află banca centrală. În timpul campaniei din 2016, Donald Trump a pus tunurile pe Rezerva Federală și a acuzat-o că alimentează un imens balon speculativ. În paralel, clipuri electorale pictate într-o tușă antisemită deloc subtilă propagau imaginea finanțiștilor evrei care-i văduvesc de bani și de oportunități pe americanii de rând. Ben Bernanke și Janet Yellen, ambii foști președinți ai FED, erau plasați în context cu George Soros sau cu Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs.

Continue

„Bitcoin, Blockchain, băncile clasice și… Cristofor Columb”

Florin Luca
-
0
„Bitcoin, Blockchain, băncile clasice și… Cristofor Columb”

În anul 2017 Bitcoin a avut o creștere ce a creat halucinații: 1318%. Conform unor statistici recente, cine a investit 100 de dolari în bitcoin în 2011, se regăsea la sfârșitul anului 2017 cu 4,6 milioane de dolari in buzunar! Capitalizarea totală a criptomonedelor este de aproximativ 550 miliarde de dolari la nivel mondial. Există peste 100 de fonduri speculative dedicate monedelor virtuale. În lume sunt aproape 1.500 de criptomonede, iar bitcoin este una dintre ele, e drept, cea mai cunoscută. Fără doar și poate că statisticile ispitesc până și pe cele mai prudente persoane să-și încerce norocul.
Dar dincolo de aceste cifre îmbătătoare, ce se află în spatele bitcoin? De unde a apărut acest miraj? Ce provocări întâmpină? Poate deveni bitcoin o monedă mondială? De ce Blockchain, tehnologia ce a stat la baza creării bitcoin, este râvnită până și de băncile clasice, rivalele criptomonedelor? Care vor fi efectele acestor transformări asupra sistemului bancar și a modelelor sale de business?
După cum știți, bitcoin este o monedă virtuală ce are funcționalitatea unică de a realiza plăți on-line, fără niciun intermediar. Protocolul de criptomonedă oferă bitcoin un statut de aur numeric. Scăpând controlului monetar al statelor, ea este o adevărată valoare de refugiu. Dar, în ciuda tuturor prejudecăților, tranzacțiile cu bitcoin sunt consultabile și un specialist poate să identifice ușor orice tranzacție. Ele nu sunt deci anonime, ci „pseudonime”, pentru că este făcut public numărul de identificare, nu numele persoanei care efectuează operațiunea.
Unde are bitcoin cea mai mare prezență? Primele trei piețe sunt Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud. Cea mai ridicată rată de penetrare este în Coreea de Sud, unde există peste 2 milioane de investitori pentru 51 de milioane de locuitori. În general, în Europa, ponderea operațiunilor cu criptomonede rămâne relativ scăzută.

Continue

Tandemul Merkel-Macron, moment al adevărului în relaţiile germano-franceze

Corneliu Vlad
-
0
Tandemul Merkel-Macron, moment al adevărului în relaţiile germano-franceze

„Deconstrucția europeană”, „Deziluzia eroică” și multe alte sentințe cu conotație catastrofică se instalează tot mai frecvent între titlurile presei euroatlantice, atentă la turbulențele care agită în acest moment apele integrării europene. Analiștii se întrec în previziuni și presupuneri, inventariind noianul sfidărilor de tot felul, care parcă s-au îngrămădit toate odată asupra Uniunii Europene, căreia îi prevăd dacă nu sfârșitul, oricum o cu totul altă formulă de supraviețuire și de funcționare. Momentul nu ar trebui totuși să fie dramatizat excesiv, întrucât rememorarea istoriei constructului european este parcă alcătuită în principal din dispute, crize și obstacole, așa după cum istoria lumii, cea de până acum în orice caz, are ca înfățișare tradițională un șir nesfârșit de războaie. În cele șapte decenii ale existenței sale, Europa comună (mai mult sau mai puțin) a reușit să depășească toate momentele dificile pe care a trebuit să le traverseze. Prea puțini sunt, însă, astăzi cei care, asemenea marelui europeist elvețian Denis de Rougemont, celebrează „aventura european㔄 ca pe un experiment unic în istoria universală. E vorba, în fond, cel puțin în accepția pe care ne-am dori-o reală și funcțională, de un areal al conlucrării pașnice și în securitate, între statele unui continent devastat în ultimul secol de două războaie mondiale și un război rece mai viclean, dar nu mai puțin atroce. State care au însă și interese proprii, de care trebuie să se țină seama în proiectele comune, fie ele continentale, regionale sau aplicabile fiecăreia dintre statele membre. Încheierea – așa cum a fost ea – a războiului rece, care a antrenat și o nouă polarizare sau, mai corect spus, reașezare a liniilor de forță la nivel european și global, a zdruncinat arhitectonica relativ stabilă și sigură a lumii postbelice de până în 1989 (fie ea și nedreaptă, și bazată pe un „echilibru al terorii” extincției nucleare). Europa Unită nu s-a putut nici ea sustrage acestui proces de metamorfoză imprevizibil și așa se face că după perioada euforică în care extinderea spre Est a UE s-a produs ca un adevărat marș triumfal, ieșirea Marii Britanii din Uniune, ca și valul de euroscepticism care se constituie la nivelul continentului și pare în continuare în ascensiune, descumpănește și preocupă într-un mod tot mai preocupant artizanii proiectului european și statele membre. Valul de alegeri din ultimele luni, care a cuprins practic toate zonele Europei, nu a clarificat multe în complicata sinergie europeană a momentului, chiar dacă se poate afirma fără rezerve că ideea proeuropeană rămâne mai puternică decât tendințele euronegaționiste ori eurosceptice. Iar ca un rezultat dintre cele mai concrete, anul european electoral care a trecut a înzestrat structurile comunitare cu un nou tandem franco-german, în care se investesc mari speranțe.
Victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidențiale din Franța și victoria partidului creștin-democrat în alegerile pentru Bundestag din Germania, urmată de constituirea unui nou guvern – al patrulea – avându-l drept cancelar pe Angela Merkel au inaugurat și un nou tandem germano-francez în Uniunea Europeană. Un tandem care asigură coloanele de rezistență ale edificiului comun european – cel puțin al celui care s-a edificat, extins și consolidat până acum.
În istoria postbelică a Europei, relațiile la vârf franco-germane au jucat un rol esențial, iar la începutul parcursului european chiar rolul fondator. Cancelarul Konrad Adenauer și președintele Charles de Gaulle, marii lideri ai Europei de după război, inițiatorii temerari ai procesului extrem de complex și de sensibil al reconcilierii istorice a două state și popoare care, în numai câteva decenii, s-au înfruntat în două războaie mondiale, au consfințit, în ianuarie 1963, prin Tratatul de la Paris nu numai noile relații, de prietenie și colaborare germano-franceze, ci și embrionul a ceea ce avea să devină, în anii și deceniile următoare, Europa unită și instituțiile sale, sub diverse denumiri succesive: Comunitatea Europeană a Oțelului și Cărbunelui, Piața Comună, Comunitățile Economice Europene și, în sfârșit, Uniunea Europeană de astăzi.
Urmașii, în funcția „la vârf”, ai ctitorilor noilor relații franco-germane (cancelarul Helmut Schmidt și președintele Valery Giscard d’Estaing) au continuat și amplificat procesul de unificare europeană și, ca foști miniștri de Finanțe în țările lor, înainte de a deveni nr. 1 în guvernele de la Bonn și Paris, au creat, în 1979, Sistemul Monetar European, ceea ce a inaugurat demersurile pentru adoptarea monedei unice.

Continue

Enigmaticul conflict ruso- american

Cornel Almășan
-
0
Enigmaticul conflict ruso- american

Asistăm, în ultimele luni, la o escaladare precipitată a încordării situației internaționale, cauzată, în principal, de acutizarea contradicțiilor economice și politice dintre marile puteri, dintre SUA și Rusia, dintre SUA și UE, dintre SUA și China. Problematica, scenariile și intensitatea confruntărilor sunt diferite, variind de la un caz la altul, dar comportând fiecare în parte o încărcătură explozivă, o gravă amenințare pentru pacea și securitatea popoarelor lumii. Pe măsură ce sporește numărul punctelor conflictuale de pe glob, crește și pericolul ca, în mod voit sau accidental, unul dintre acestea să devină „fierbinte”. Spectrul unui asemenea deznodământ grevează cu precădere relațiile americano-ruse.
Strategia securității naționale a SUA, formulată de către președintele Donald Trump, tratează Rusia drept inițiator al unui război de „nouă generație”, ca un pericol care vizează supremația americană și care trebuie contracarat decisiv. Dar, de îndată ce administrația americană majorează bugetul militar pe 2018 de la 611 miliarde dolari, la 700 miliarde dolari, Kremlinul ripostează, anunțând dotarea armatei ruse cu noi tipuri de arme (rachete balistice nedetectabile cu încărcătură nucleară, rachete de interceptare, de croazieră, submarine, tancuri amfibie etc). Acordurile bilaterale de limitare a înarmărilor au intrat în desuetudine, părțile luându-și libertatea de a se înarma fără nici un control. Concomitent, au început să fie utilizate pe scară tot mai largă instrumente ale așa zise „forțe catifelate”, respectiv, internetul, „facebook”-ul și manipulările mass-media „fără frontiere”. În opinia academicianului Aleksei Arbatov, de la Institutul de Economie și relații internaționale al Academiei Ruse de Științe, „între cele două superputeri există contradicții privind toate problemele internaționale, nefiind, practic, niciun domeniu în care interesele lor să coincidă” (vezi „Ogoniok”, nr. 50 din 17 decembrie 2017). Din evoluția surprinzătoare a evenimentelor externe recente, alți analiști ruși trag concluzia că s-a ajuns un stadiu incipient al unui nou „război rece” (vezi Feodor Lukianov, în „Ogoniok”, nr. 10, din 19 martie 2018).
Ca răspuns la acțiuni ale Rusiei considerate inacceptabile, în august 2017 președintele Donald Trump a însărcinat Ministerul de finanțe al SUA să întocmească o listă cu agenți economici și persoane fizice ruse împotriva cărora să se aplice sancțiuni demonstrative. Pe listă figurează miniștri ruși, membri ai administrației prezidențiale ruse, politicieni, „oligarhi” și oameni de afaceri ruși aflați în anturajul președintelui Putin. Acestora le-au fost blocate activele deținute în SUA și conturile din băncile americane. Pentru a accentua lucrurile, au fost luate măsuri de sancționare și împotriva companiilor sau persoanelor care colaborează cu cei aflați pe listă. S-a ajuns la închiderea unor sedii diplomatice ale Rusiei, la expulzarea în masă a diplomaților ruși, precum și la interzicerea activității pe teritoriul SUA a unor mijloace mass-media rusești.
Pretextele invocate de către partea americană pentru sancțiunile aplicate (anexarea Peninsulei Crimeea, sprijinirea de către Rusia a separatiștilor ucraineni, intervenția militară în Siria, amestecul în alegerile prezidențiale din SUA sau utilizarea de către ruși a armei chimice împotriva unor cetățeni ai Marii Britanii), sunt respinse la Moscova, unde se afirmă că adevăratele cauze ale ostilității americane sunt cu totul altele. Una dintre acestea ar fi, de pildă, dorința reconfigurării unor zone de influență din Orientul apropiat. Deja, în urma „primăverii arabe”, state aliate sau prietene ale Rusiei, precum Irak , Libia sau Egipt au fost scoase din joc, în prezent desfășurându-se o aprigă confruntare privind soarta Siriei și urmând, eventual, un scenariu identic pentru Iran. Cercurile politice rusești apreciază că, în virtutea proximității geografice, interesul lor pentru zonele menționate este mult mai justificat decât „expansiunea globalistă”, planetară, a monopolurilor americane.
Pe plan economic, nu poate fi trecută cu vederea concurența americano-rusă în materie de înarmare și vânzări de armament sau în ce privește exportul de hidrocarburi. În anul 2017, Rusia a exportat arme în valoare de 15 miliarde dolari, complexul militar-industrial rus, cea mai puternică și bine dotată ramură a economiei rusești, amenințând supremația SUA pe piața de profil (în 2017, vânzările americane au totalizat 41 miliarde dolari).
Nu mai puțin dură este și concurența pe plan energetic. Sporindu-și semnificativ extracția de gaze naturale și producția de gaze lichefiate, SUA au devenit, în anul 2017, cele mai mari exportatoare de gaze. Ele au extras 733 miliarde mc de gaze, iar producția de gaze lichefiate americane ar urma să ajungă la 70 milioane tone, până în 2020. Totuși, în această iarnă, datorită unor furtuni și înghețuri neobișnuite pe coasta de est a SUA, americanii au fost nevoiți să importe gaze lichefiate din Rusia (vezi „Kommersant”, din 21 martie 2018).
În căutarea unor noi piețe de desfacere, companiile americane au în „Gazprom” un concurent redutabil. În 2017, acesta a exportat în UE, prin conducte, 194 miliarde mc de gaze. Pare, deci, simptomatică solicitarea americană, adresată UE, de a se opune finalizării conductei de gaze rusești „Nord Stream-2”, catalogată ca „pericol major pentru securitatea energetică a Europei occidentale”.
Desigur, Rusia nu este singurul inamic economic al americanilor. Faptul că, în 2017, SUA au importat mai multe produse decât au exportat, deficitul balanței lor de plăți fiind de 800 miliarde dolari, determină administrația de la Washington să reacționeze. La 22 martie 2018, Donald Trump a promulgat memorandumul privind lupta împotriva „agresiunii economice” chineze, în urma căruia câteva sute de produse chinezești aflate pe piața SUA au fost impozitate suplimentar. Autoritățile chineze au răspuns, majorând cu 15 la sută taxele vamale pentru 120 produse americane, inclusiv legume și fructe, și cu 25 la sută pentru carnea de porc și produsele aferente. În opinia unor analiști, măsurile de răspuns ale Chinei, vizând reducerea importurilor agricole americane, ar fi de natură să avantajeze Rusia, care ar putea găsi astfel noi piețe de desfacere pentru carnea de pui, uleiul de floarea soarelui, porumbul furajer și alte produse ale agriculturii sale (vezi „Komsomolskaia Pravda”, din 24 martie 2018).
Pentru Rusia, reacția imediată, pe termen scurt – dar, poate, și mai lung – la atacurile americane nu poate fi decât o întărire a accentului pe colaborarea multilaterală (economică, politică și militară) cu China, precum și disponibilitatea spre diverse înțelegeri cu diferite state occidentale sau cu state ostile SUA, cum ar fi Iranul sau Turcia. Oricum, strategii politicii externe ruse exclud eventualitatea păguboasă ca Rusia să se izoleze, să se retragă în propria-i carapace, devenind „o cetate asediată”, după modelul Coreei de Nord, situație care ar lipsi-o de posibilitatea de manevră și ripostă la atacurile împotriva ei.
În atmosfera internațională tensionată la maximum se fac, din fericire, simțite și demersuri mai calme, tatonări menite să destindă încordarea. Este de bun augur și faptul că, în paralel cu îndemnurile belicoase, în rândul opiniei publice din SUA, inclusiv ale unor politicieni mai realiști, se fac auzite apeluri la pragmatism și compromis. Comentatorii observă că, dacă în ce privește cursa înarmărilor, agenda energetică, Ucraina sau Siria opiniile părților sunt greu de armonizat, există și aspecte în privința cărora cele două superputeri pot fi, în principiu, de acord. Unul din acestea este, printre altele, denuclearizarea Coreei de Nord și înlăturarea tensiunii dintre cele două state coreene. Necesitatea unor corecții a politicii externe este conștientizată tot mai pregnant în cercurile politice și de afaceri americane.

Continue

Ce înseamnă Marea Neagră pentru stabilitatea energetică a României

Economistul
-
0
Ce înseamnă Marea Neagră pentru stabilitatea energetică a României

Interviu cu Radu Dudău – director Energy Policy Group (EPG)

Care este miezul profitabilității sectorului energetic din România?

Miezul profitabilității? Da este un sector care aduce bani și, ca atare, sunt multe interese care se luptă. Dar pentru noi ca cetățeni și simpli consumatori de energie optica este alta. Ne interesează mai puțin lupta pentru profit, deci trebuie să ținem cont de ea și ne uităm mai mult la echitatea, la transparența regulilor după care trebuie să funcționeze sistemul, la decizii strategice, la planificare în domeniu.

Și ne uităm și la preț. Consumatorul se uită și la preț.
Bineînțeles, toate astea se decantează în preț și în calitatea serviciilor. Sigur, avem discuția asta că românii au putere de cumpărare mică în cadrul Uniunii Europene. Dar în cadrul Uniunii Europene consumatorul casnic plătește cea mai ieftină energie dacă ne uităm atât la energia electrică, cât și la gazul natural. În top, lucrurile stau un pic diferit pentru consumatorul industrial, dar și acolo plătim prețuri considerabil sub medie. Suntem și noi în acest clasament european și Eurostat arată limpede: consumatorul casnic final plătește ieftin. Inclusiv România, ca să nu generăm nici un fel de confuzie, în ansamblu nu are o energie dintre cele mai ieftine din lume. În Statele Unite gazul natural este mult mai ieftin, și energia electrică este ieftină, dar în interiorul Uniunii Europene, în care ne aflăm, noi românii plătim o energie relativ ieftină.

Am avut o iarnă care a adus câțiva fiori de neîncredere cu privire la stabilitatea sectorului energetic. Care au fost cauzele?
Sunt, pentru simplificarea sau simplitatea discuțiilor a două tipuri de cauze. Există unele cauze structurale. De exemplu, pe partea de gaz natural avem această problemă structurală care face ca în fiecare ianuarie și februarie sistemul național de transport Transgaz să se apropie de marginea dezechilibrului, de limita dezechilibrului în mod aproape previzibil. Și sigur că acest risc este amplificat de câte ori ajungem la extreme meteorologice. Deci frigul duce aproape invariabil Transgaz aproape de dezechilibru. E ca și cum nu putem face nimic într-o țară care de fapt importăm net într-un an foarte puțin gaz. Dar acest necesar se concentrează într-un interval de timp critic, când practic ajungem de fiecare dată la mâna unor exportatori regionali care de fapt ne vând gaz rusesc la prețuri care nu ne avantajează. Sunt lucruri pe care le putem face noi intern. Un observator se poate întreba de ce de la an la an nu progresăm deloc.

Ce ar trebui să facem?
De exemplu, pe partea de înmagazinare de gaz. În mod cert trebuie lucrat atât la extensia capacității de înmagazinare subterană, cât mai ales la îmbunătățirea ratei de extracție. Pentru că de fapt acolo ne confruntăm cu o problemă: chiar dacă avem gaz în subteran, nu putem să extragem necesarul zilnic în aceste zile friguroase.

Am mai auzit și de nevoia de investiții în stațiile de compresare, astfel încât din rezervele înmagazinate în momente critice să poată fi pompat la presiune.
La asta mă refer. La investiții de acest tip, care să mărească rata de injecție extracție. Și mai mult, aceste capacități de înmagazinare trebuie, într-o piață care se liberalizează în ciuda obstacolelor, să înceapă să funcționeze și în regim comercial. Nu numai în acest regim, cum să spun, echilibrare sezonieră. Injectăm vara, extragem iarna. Ar trebui să se creeze un buffer de capacitate pe care eu să pot să-l injectez, să-l extrag ghidându-mă de pe prețul de pe piață.

În ce termeni trebuie să vorbim de BRUA?
În termeni extrem de pozitivi. Pentru că BRUA reprezintă o șansă foarte importantă pentru România pe mai multe planuri. În primul rând, ceea ce nu este suficient accentuat în discuția publică este că BRUA reprezintă cel mai important pas de dezvoltare a sistemului național de transport de gaz. Deci Transgaz își bazează strategia de dezvoltare pe construcția BRUA în faza 1, faza 2, faza 3. BRUA, pentru cei care nu sunt foarte familiarizați, înseamnă o conductă internă care va face joncțiunea între punctul de intrare-ieșire România-Bulgaria-Giurgiu cu Arad-Nădlac, frontiera româno-maghiară. Deci va fi un gazoduct intern de capacitate nu foarte mare – vorbim de 7-8 miliarde de metri cubi pe an la presiune semnificativă în jur de 60 de bari – care va fi parte a unui coridor european ce-și propune să unească Marea Adriatică de Marea Baltică. Acest coridor va face joncțiunea cu coridorul sudic de gaz natural, o magistrală cu adevărat de mare capacitate care este de asemenea finanțată și susținută de Uniunea Europeană și care va transporta gaz din bazinul Mării Caspice până în sudul Europei, în Italia. Și noi vom putea prin intermediul interconectărilor care merg către sud – România-Bulgaria, respectiv Bulgaria-Grecia, care este în construcție – să accesăm surse undeva în jur de 2020, surse de gaz pentru prima dată din altă parte decât din Federația Rusă.

Continue

Academia de Studii Economice din Bucureşti la 105 ani

Florin Antonescu
-
0
Academia de Studii Economice din Bucureşti la 105 ani

Academia de Studii Economice din Bucureşti a celebrat 105 ani de la fondare printr-o punte a statorniciei între tradiţie, performanţă reconfirmată la zi şi deschidere spre valorificarea ştiinţei economice. „Indiferent de vremuri şi de timpuri, ASE a fost portdrapelul învăţământului şi cercetării economice”, a subliniat prof. univ. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului ASE. Astăzi, a reamintit rectorul prof. univ. dr. Nicolae Istudor, ASE apare în ierarhii internaţionale, fiind prima prezenţă românească în Top Shanghai, după criteriul angajabilităţii absolvenţilor.
Ca evenimente, aniversarea a cuprins şedinţă festivă a Senatului Universitar, reuniunea comunităţii academice şi a partenerilor din mediul de afaceri şi din cel de cercetare, manifestări ştiinţifice, decernarea titlului de doctor honoris causa, festivitate de absolvire, lansare editorială, spectacol, expoziţii, competiţii sportive. A fost lansat Imnul ASE, compozitor Vlad Răzvan Baciu.

Un mare laborator de gândire economică

În plenul Senatului Universitar, Academiei de Studii Economice i-au fost conferite Placheta şi Diploma Aniversară „Nicolae Iorga” ale Ministerului Educaţiei Naţionale. Ministrul Valentin Popa a apreciat ascensiunea internaţională a ASE şi a subliniat perspectiva constituirii unor universităţi europene, „fundamentate pe excelenţă, reprezentare echitabilă, coeziune”, la care marile noastre universităţi, cum este ASE, pot să participe. Totodată, ministrul a adresat „un mesaj de suflet, câteva zglobii versuri”, realizare proprie, la aniversarea ASE. Ulterior, o exprimare ministerială la fel de afectuoasă, amicală şi versificată avea să fie adresată preşedintelui Consiliului Naţional al Rectorilor.
Preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a caracterizat ASE drept „un adevărat izvor de specialişti care pot şi trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei naţionale”.
În mesajul său, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat: „Este necesar ca economia noastră să prospere şi în sens calitativ, prin productivitate şi competitivitate, căci de aici vine prosperitatea durabilă în viaţa de zi cu zi a românilor. De aceea, consider că asumarea curajoasă, din partea comunităţii academice, a unor poziţii de principiu în planul politicilor publice nu poate decât să contribuie la îmbunătăţirea acestora”.
Transmiţând mesajul guvernatorului Băncii Naționale a României, acad. Mugur Isărescu, al Consiliului de Administrație al BNR şi al său personal, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a accentuat că omagiul este adresat unei înalte şcoli, „care timp de 105 ani s-a afirmat drept un mare laborator de gândire economică al societăţii româneşti”. În context, a subliniat că „despre economie, și ca realitate cotidiană, și ca știință, nu se poate vorbi oricum, nici măcar la nivel de impresie personală. Economia este mult prea importantă, mult prea prezentă în viețile noastre, fapt ce ne obligă să înțelegem că numai explicarea corectă a faptelor și ideilor economice ne ferește de opinii publice inadecvate, înșelătoare sau insinuante”.
Ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a făcut un apel la evitarea atitudinii refractare, defensive, ostile faţă de promovarea ştiinţei economice.

Eugen Teodorovici
Eugen Teodorovici
Cosmin Marinescu transmite mesajul preşedintelul Klaus Iohannis
Cosmin Marinescu transmite mesajul preşedintelul Klaus Iohannis

Datori să ne asumăm mize mari

Distins cu titlul de doctor honoris causa al ASE, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, a reiterat necesitatea folosirii cu înţelepciune a atuurilor de care dispune mediul academic românesc, în sensul urmăririi unor mize mari, fiind „datori să facem acest lucru, responsabili faţă de istoria noastră”.

Sorin Mihai Cîmpeanu, doctor honoris causa
Sorin Mihai Cîmpeanu, doctor honoris causa
Continue

Cercetări pentru dezvoltarea durabilă

Cătălin Zamfir
-
0
Cercetări pentru dezvoltarea durabilă

Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Cercetare sociologică de prestigiu la Academia Română

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) este un institut de cercetare înființat în ianuarie 1990, prin hotărâre de guvern, cu scopul de a acoperi domenii de cercetare de interes special pentru România în contextul tranziției politice, economice și sociale de după 1989. Calitatea vieții și politicile sociale au fost definite încă de la înființare ca domenii prioritare în activitatea Institutului. De la crearea sa, ICCV este membru al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” și face parte din rețeaua de institute de cercetare a Academiei Române.

Misiunea Institutului constă în realizarea de cercetări științifice fundamentale și avansate, precum și activități conexe (difuzarea rezultatelor cercetărilor efectuate, prin publicații, consultanță, sesiuni științifice etc.) în următoarele domenii: calitatea vieții, politici sociale, valori și capital social, dezvoltare socială proiectată și inovație socială, standard de viață, migrație internațională, situația socio-economică a populației de romi, economie socială, contribuind prin aceasta la dezvoltarea cunoașterii și la influențarea în sens pozitiv a evoluției societății românești.

Calitatea vieții este un program de cercetare multianual care are ca obiectiv analiza calității vieții în România în perspectivă comparativă internațională. Scopul este acela de a crea o imagine comprehensivă asupra calității vieții utilizând: indicatori obiectivi și subiectivi; date statistice și de cercetare; metodologii de tip cantitativ și calitativ. Diferitele sfere ale vieții sunt explorate atât separat, cât și în relație cu calitatea globală a vieții: venituri și standard de viață, sănătate, ocupare, educație, familie, locuire, bunăstare subiectivă, servicii publice și servicii sociale. Programul analizează schimbarea socială în variatele domenii ale vieții, precum și modul în care acestea se articulează și se relaționează contribuind la o viață de calitate. De asemenea, se urmărește identificarea grupurilor sociale vulnerabile și caracterizarea calității vieții acestora.

Programul utilizează date de cercetare proprii colectate la nivel național (cercetarea Diagnoza calității vieții), dar și date provenite din cercetările europene internaționale Cercetarea Europeană a Calității Vieții (EQLS), Eurobarometre, Studiul Valorilor Europene (EVS), Cercetarea Valorilor Lumii (WVS) etc.
Programul Politici sociale a fost lansat, împreună cu cel al calității vieții, încă din primele zile după înființarea ICCV în 1990. Acest program a contribuit, de-a lungul timpului, la: 1. Regândirea politicii sociale a României în contextul Uniunii Europene; 2. Analiza comparativă a politicilor sociale în țările în tranziție și în Uniunea Europeană; 3. Proiectarea, evaluarea și finanțarea politicilor sociale; 4. Dezvoltarea politicilor sociale sectoriale: identificarea nevoilor sociale și cristalizarea politicilor de suport – asigurări sociale, asistență socială, politici educaționale și de sănătate; 5. Identificarea grupurilor sociale în situații de risc și dezvoltarea politicilor sociale pentru copii, tineri, persoane în vârstă, sărăcie, excluziune socială, romi, victime ale delincvenței.

Institutul a fost permanent preocupat de înțelegerea noului model de societate cristalizat după 1990. Astfel, analiza tranziției și dezvoltarea/schimbarea socială proiectată au devenit domenii de cercetare majore pentru ICCV. Pe de o parte, studiile noastre au contribuit la conturarea unei noi viziuni asupra funcțiilor sociale ale statului, iar după anii 2000 centrul preocupărilor a fost constituit de evaluarea rezultatului programului tranziției, starea societății românești, diagnoza crizei cu care ea se confruntă și a direcțiilor posibile de depășire a crizei. Pe de altă parte, studiile s-au cristalizat într-o paradigmă și metodologie a dezvoltării/schimbării sociale proiectate, incluzând: diagnoza problemelor sociale; inovație socială; strategie/plan program/proiect; implementare; studii de impact; monitorizare; evaluare.

În contextul dificil al tranziției și până în prezent, Sărăcia și politicile anti-sărăcie au constituit un domeniu de studiu prioritar pentru ICCV. Primele evaluări ale stării de sărăcie în România au fost realizate de către ICCV în perioada 1990-1994. ICCV a elaborat metodologia coșului de consum în evaluarea sărăciei, metodă care, deși mai laborioasă, s-a dovedit a fi mult mai exactă decât celelalte metode utilizate în diagnoza sărăciei absolute și a gradelor de sărăcie. De asemenea, Institutul a realizat analiza stării de sărăcie a unor grupuri sociale cu risc ridicat (romi, copii, vârstnici, șomeri) și a adus contribuții importante la elaborarea strategiilor/planurilor de combatere a sărăciei, adoptate de Administrația Prezidențială și Guvern.

Programul Capital social și simbolic. Studiului valorilor sociale investighează nivelurile și structurile capitalului social și simbolic în societatea românească, punând în evidență, prin utilizarea analizei comparative, legăturile cu dezvoltarea societății și sugerând politici de dezvoltare. O importantă direcție de cercetare subsumată acestei teme (inițiată în 1993) o reprezintă studiul valorilor sociale și schimbării acestora în contextul pseudo-modernității românești. În perioada 2011-2017, echipa a utilizat migrația internațională ca experiment natural pentru a observa modul în care valorile se schimbă la contactul direct sau mediat cu alte culturi. Temele de studiu au fost: schimbarea migranților, migrația de revenire, schimbarea celor care nu migrează, ce survine ca efect al remitențelor sociale. Concluziile au indicat faptul că migranții se schimbă și schimbă la rândul lor societățile pe care le conectează.
Programul Standard de viață, venituri și consum realizează analiza standardului de viață al populației din România în profil comparativ, evaluarea minimului de trai după metoda ICCV, a premiselor securității alimentare din România, precum și analiza impactului anumitor politici social-economice asupra veniturilor populației, a consumului de bunuri și servicii și a condițiilor de structurare a diferitelor modele de consum. Minimul de trai și modelele de consum sunt studiate în profil rezidențial, pe diverse categorii socio-ocupaționale și pe tipuri de gospodării.

Continue

Faţă în faţă cu proiectul de ţară pentru dezvoltare durabilă

Economistul
-
0
Faţă în faţă cu proiectul de ţară pentru dezvoltare durabilă

Sistemul internațional actual și cel viitor este dominat de mulțimea interdependențelor complexe globale, în care actori statali și non-statali interacționează, în care forțe politice şi partenerii sociali participă la dezvoltarea durabilă. Cele 17 obiective, generoase pentru progresul umanităţii, din Agenda 2030, sunt implementate pe întreaga planetă: (1) fără sărăcie  (2) fără foamete;  (3) sănătate și bunăstare; (4) educație de calitate;  (5) egalitate de gen; (6) apă curată şi sanitație; (7) energie curată şi la prețuri accesibile; (8) muncă decentă şi creștere economică; (9) industrie, inovaţie şi infrastructură; (10) inegalităţi reduse; (11) oraşe şi comunităţi durabile; (12) consum şi producţie responsabile; (13) acţiune climatică; (14) viaţa acvatică;  (15) viaţa terestră; (16) pace, justiţie şi instituţii eficiente; (17) parteneriate pentru realizarea obiectivelor[1].
În acest context, este necesar să fie menționată Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, adoptată de Guvernul României în 2008, care vizează adoptarea unor soluţii novatoare, adaptate la condiţiile specifice ale României, privind responsabilizarea autorităţilor publice şi implicarea activă a factorilor sociali în realizarea obiectivelor dezvoltării durabile[2].
Având conştiinţa înaltă a misiunii academice şi participative pe care o universitate o are în cetate, ctitorii universităţii noastre, prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preşedintele universităţii, şi prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, preşedinte al Senatului universităţii, au iniţiat şi au sprijinit neabătut înfiinţarea Catedrei Unesco în cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir – Culture des droits de l’homme et éducation au développement durable dans l’enseignement préscolaire et primaire.

Proiectul Catedrei UNESCO permite crearea unor poli de excelenţă şi de inovare pe temele Agendei 2030 prin schimburi şi cercetare comună, prin valorizarea experienţei noastre, prin întărirea parteneriatelor, a reţelelor şi consorţiilor naţionale, regionale şi internaţionale, prin participarea la întărirea cooperării Nord-Sud, Sud-Sud et Nord-Sud-Sud. Obiectivele Catedrei UNESCO constau în întărirea capacităţii instituţiilor de învăţământ superior şi de cercetare prin achiziţie şi schimburi de cunoştinţe din domeniul implementării Agendei 2030 ; co-organizarea de şcoli de vară şi de stagii de formare itinerantă, incluzând priorităţile legate de continentul african şi de egalitatea de gen; participarea la partenariatul mondial şi la schimbul de bune practici şi de actori implicaţi în educaţie pentru pace şi dezvoltare durabilă; diseminarea informaţiei în spaţiul public şi sensibilizarea actorilor pentru dezvoltarea acestei teme.
Conţinuturile interdisciplinare tematice ale Catedrei se bazează pe educaţia inclusivă şi integrată a copiilor, precum şi pe formarea pentru dezvoltarea durabilă şi drepturile omului. La acestea, adăugăm curricula tematică, materiale suport, stagiile de formare a formatorilor şi activităţi de sensibilizare în spaţiul public. În acelaşi timp, în proiectul catedrei sunt incluse relaţii dinamice cu reţelele şi parteneriatele regionale, pe teme interculturale şi schimburi de experienţă. Premisele teoretice şi practice ale proiectului reies din contextul critic şi contradictoriu al probemelor legate de solidaritatea planetară şi radicalizarea care au mai multă nevoie de răspunsuri raţionale, de modul cum documentele naţionale şi internaţionale sunt implementate în practica locală sau bunele practici locale sunt formalizate în deciziile statale. În acest sens, am decelat, în practica socială şi cooperativă, nevoia de a explora mai mult debutul şcolarităţii, de a se explora pe sine ca individ participativ la problemele lumii globale, de a tranfera cunoştinţe şi bune practici şi de a realiza reţele şi comunităţi implicate în educaţia pentru dezvoltare durabilă şi cultura păcii.

Conferinţa internaţională Culture of Peace and Sustainable Development Education in the Pre-school and Primary School, ediţia a II-a, organizată de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir – Chaire UNESCO en culture des droits de l’homme et éducation au développement durable dans l’enseignement préscolaire et primaire, s-a desfăşurat în perioada 22-24 martie, 2018, la Bucureşti, sub egida Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi a evidenţiat importanţa şi interesul acut pe care tema conferinţei îl suscită în spaţiul public: explorarea impactului şi a dezvoltării în viitor a culturii păcii şi a educaţiei pentru dezvoltare durabilă în învăţământul preşcolar şi primar; valorificarea studiilor de cercetare în educaţie din perspectiva inter- şi transdisciplinarităţii; diseminarea bunelor practice şi crearea unei comunităţi de cercetare în domeniul educaţiei. Lucrările conferinţei s-au desfăşurat pe secţiunile Cultura păcii şi a non-violenţei; Moştenirea lumii; Calitatea educaţiei. Activităţile conexe ale conferinţei au fost sesiunile de postere pe tema educaţiei de dezvoltare durabilă şi a culturii păcii realizate de studenţi, masteranzi şi profesori din Sectorul 5 al Capitalei care fac parte din reţeaua Catedrei UNESCO, expoziţia de obiecte realizate din materiale reciclabile, premierea studenţilor, a masteranzilor şi a profesorilor din Sectorul 5 al Capitalei pentru postere, bune practici şi comunicări ştiinţifice. La această manifestare, au participat cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, cercetători, studenţi, masteranzi şi decidenţi, invitaţi din ţară şi din străinătate – Bulgaria, Algeria, Germania, Noua Zeelandă ş.a. Mesajul conferinţei a fost de construcţie, de reconstrucţie şi de explorare, de pace şi de dezvoltare durabilă, iar reverberaţiile acesteia în rândul studenţilor, masteranzilor, decidenţilor, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar au fost pertinente.
Prin activităţile sale academice şi didactice, participative şi de diseminare pe plan naţional şi internaţional, Catedra UNESCO din cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir face parte din fluxul de acţiuni actuale şi viitoare ale societăţii noastre, aflate în prag de aniversare centenară: cultura păcii şi educaţia pentru dezvoltare durabilă.

 

***

Prof. univ. dr. Octavia Costea, Conf. univ. dr. Conona Petrescu, Conf. univ. dr. Titus Corlăţean, Co-responsabili Chaire UNESCO, en culture des droits de l’homme et
éducation au développement durable dans l’enseignement préscolaire et primaire
Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir
[1]https://sustainabledevelopment.un.org, accesat la data de 10 aprilie 2018.
[2]www. strategia.cndd.ro, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, accesat la data de 10 aprilie 2018.

Politehnica București susține inițiativa CESAER și EUA de dublare a bugetului european pentru cercetare, inovare, educație

Florin Antonescu
-
0
Politehnica București susține inițiativa CESAER și EUA de dublare a bugetului european pentru cercetare, inovare, educație

Universitatea Politehnica din București sprijină inițiativa comună a celei mai importante asociații a universităților de inginerie din Europa – The Conference of European Schools for Advanced Engineering Education and Research (CESAER) și a prestigioasei organizații academice European University Association (EUA) de dublare a bugetului Comisiei Europene pentru al nouălea Program cadru multianual al Uniunii Europene dedicat cercetării, inovării și educației. Declarația în acest sens „este rezultatul cooperării și solidarității tuturor asociațiilor europene și ale universităților membre și se adresează celor mai înalte foruri europene cu rol decizional în vederea dublării bugetului Comisiei Europene alocat cercetării, inovării și educației pentru perioada 2021-2027”.

Continue

Invenţii ale Institutului ICPE-CA premiate la Geneva

Florin Antonescu
-
0
Invenţii ale Institutului ICPE-CA premiate la Geneva

Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, eveniment anual de referinţă în domeniu, a constituit la ediţia actuală (11-15 aprilie 2018) un moment de reafirmare pe plan mondial a creaţiei ştiinţifice de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA. Bilanţul s-a concretizat prin două medalii de argint şi o diplomă specială din partea Federaţiei Franceze a Inventatorilor pentru invenţiile: „Sistem de aerare a apei pentru turbine hidraulice” – medalie de argint şi diplomă specială din partea Federaţiei Franceze a Inventatorilor; „Joncţiuni planare cu gradient funcţional şi procedeu de obţinere” – medalie de argint.

Inventii

RCS&RDS a testat viteza 5G cu ajutorul unei platforme prototip

Economistul
-
0
RCS&RDS a testat viteza 5G cu ajutorul unei platforme prototip

Operatorul telecom RCS&RDS a realizat, joi, alături de Ericsson, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de comunicații, o prezentare introductivă referitoare la capabilitățile tehnologiei 5G, precum și funcționalitățile care asigură puntea între 4G și 5G. “Astăzi am făcut împreună un prim pas către conectarea la tehnologia 5G. Rețeaua Digi Mobil este pregătită pentru evoluția către 5G, iar aceasta le va permite utilizatorilor Digi Mobil, companii, instituții de stat, dar și utilizatori rezidențiali, să se conecteze la obiectele care ne înconjoară, în ceea ce va însemnă Internet of Thing (IoT) și societatea interconectată, indiferent de distanțele care ne separă, la o scară fără precedent, schimbând modul în care interpretăm și modelăm lumea”, a declarat Valentin Popoviciu, vicepreședinte RCS&RDS într-o conferință de presă.

De asemenea, reprezentanții operatorului au prezentat modalitatea prin care viitoarele aplicații de monitorizare dinamică a traficului pot detecta obiectele și pot determina poziția acestora în timp real, cu aplicabilități multiple pentru soluțiile de tip smart city, managementul traficului sau siguranța publică, precum si potențialul roboticii în cloud, respectiv cum poate fi controlat un robot la distanță.

Rețeaua Digi Mobil este construită și functionează în tehnologiile 3G și 4G, în benzile de frecvență 900 MHz (3G), 2.100 MHz (3G și 4G LTE FDD în banda 1), 2.600 MHz (LTE TDD în banda 38) și 3.700 Mhz (LTE TDD în banda 43). Ericsson este unul dintre cei mai mari producători internaționali de echipmente telecom.

România exportă din nou gaze

Economistul
-
0
România exportă din nou gaze

De la 1 aprilie, în fiecare zi, o cantitate între 2.532 și 2.544 MWh pleacă dinspre România spre Ungaria prin gazoductul Arad–Szeged, potrivit România Liberă. Nu este o cantitate mare – reprezintă necesarul pentru 15.000 de locuri de consum –, dar este un semnal că gazele românești sunt competitive. Se așteaptă că Romania sa devina un exportator major odata cu intrarea in exploatare a zacamintelor din Marea Neagră, pe care directorul general al Agenției pentru Resurse Minerale, Sorin Gal, le-a estimat la 200 miliarde metri cubi. În prezent, prețul de pe bursa locală de gaze este de 73 lei/MWh, circa 16 euro.

De asemenea, Comisia investighează potențiale practici anticoncurențiale în furnizarea și transportul gazelor naturale în România, în special în legatură cu un presupus comportament anticoncurențial destinat împiedicării exporturilor de gaze naturale din România în alte state membre UE“, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

La începutul acestui an, însă, Budapesta a anunțat că nu susține continuarea BRUA până la Viena, dorind ca gazoductul să aibă punctul terminus pe teritoriul Ungariei, gazul urmând a se dispeceriza acolo. Lucrurile sunt în plină evoluție în acest proiect, aproape orice variantă fiind posibilă, inclusiv ca gazul din Marea Neagră să ajungă în Ucraina și în sudul Europei prin conductele de tranzit din Dobrogea.

CE: Deficit bugetar de 3,4% în 2018 și 3,8% în 2019

Economistul
-
0
CE: Deficit bugetar de 3,4% în 2018 și 3,8% în 2019

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei noastre la 4,5%, în acest an, pentru 2019 așteptând un avans de 3,9%, potrivit Bursa.

Conform previziunilor economice de primăvară publicate, ieri, de Executivul comunitar și citate de Agerpres, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Rata inflației ar urma să crească la 4,2% anul acesta și să încetinească până la 3,4% anul viitor, în timp ce rata șomajului se va situa la 4,5% în 2018 și la 4,4% în 2019.

În ultima sa prognoză, BNR a revizuit în creștere, de la 3,2% la 3,5%, estimările privind inflația pentru finalul acestui an și a preconizat un nivel al inflației de 3,1% pentru decembrie 2019, conform sursei citate. Rata anuală a inflației în zona euro a coborât ușor în aprilie, până la 1,2%, de la un nivel de 1,3% înregistrat în luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată ieri de Eurostat. Potrivit celor mai recente estimări ale BCE, creșterea prețurilor de consum în zona euro va rata ținta de 2% până în 2019, chiar dacă economia regiunii înregistrează al cincilea an de creștere consecutivă.

Autor 2018 – Târg internațional de bijuterie contemporană

Florin Antonescu
-
0
Autor 2018 – Târg internațional de bijuterie contemporană

Autor 2018 – Târgul internațional de bijuterie contemporană organizat de Assamblage – Școala de Bijuterie Contemporană se desfăşoară pe 5 și 6 mai la Teatrul Național București.

Actuala ediţie se anunţă remarcabilă nu numai prin calitatea recunoscută a creatorilor expozanţi şi a produselor, ci şi prin noul proiect marca Assamblage, intitulat „Golden seeds”, realizat în colaborare cu organizaţia neguvernamentală Școala de Valori, pentru susținerea tinerilor talentați. După cum anunţă iniţiatorii, „toate vânzările pieselor vor contribui la strângerea de fonduri pentru bursele artistice în cadrul Assamblage – Școala de Bijuterie Contemporană. Primul beneficiar al acestei burse va fi un  tânăr talentat, selectat ulterior din comunitatea impresionantă de tineri și liceeni parte din proiectele de mentorat și educație non-formală ale Școlii de Valori”.

Colecția propusă anul acesta publicului trimite către forma şi sugestia unei capsule (foto Asaamblage), cu o anume punere în temă: „Trebuie să împrăștii semințele. Să le iubești. Să ai încredere în ele. Doar așa, pot deveni tot ceea ce îți dorești.” Colecția capsulă preia tematica semințelor ca simboluri ale începutului – asemenea boabelor de fasole din care încolțește vrejul magic, proiectul adresează întrebări despre dorințele și visele din perioada copilăriei. Ce pasiuni aveam la vârsta de 12 ani? Pe câte le-am urmat? Ce pasiuni noi am descoperit de atunci? Ce semințe ne-ar plăcea să fi plantat în noi?” După închiderea expoziţiei, colecţia-capsulă va fi disponibilă pe platforma Assamblage, principala „platformă din România dedicata bijuteriei de autor, contribuind în contextul cultural al ultimilor ani la creşterea evidentă a activităţii în zona designului de bijuterie, în strânsa legatură cu domenii conexe precum arhitectura, designul de produs, zona de fashion si arte vizuale”. Detalii: www.assamblage.org.

În general, Asamblage susţine dezvoltării societății prin educație, dovezi fiind proiectele anterior dezvoltate în cadrul asigurat de Autor: premiul Assamblage Școala de Bijuterie Contemporană, acordat la fiecare ediție unui designer emergent și „Next Steps by Assamblage”, susținerea a cinci designeri debutanți în cadrul evenimentelor de profil din bijuteria contemporană.

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţii economici din judeţul Ilfov au o ofertă de 466 locuri de muncă vacante, după cum anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă: 117 – pentru studii superioare, 148 – pentru studii medii, 82 – pentru muncitori calificaţi, 119 – pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru şofer de autoturisme şi camionete, stivuitor, spălător vehicule, electromecanic, brutar, patiser, zugrav, vopsitor etc.

Detalii despre condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei, fiecare loc de muncă etc.: la sediul AJOFMIlfov, Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov www.ilfov.anofm.ro, la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România

Andreea Paul
-
0
Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România
INACO a pregătit a patra ediție a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea și dezvoltarea companiilor românești pe care îl pune la dispoziția tuturor celor interesați de susținerea financiară a proiectelor lor. Această inițiativă civică lunară a INACO dorește să facă o conexiune strict necesară între organismele care oferă fondurile și românii care ar putea să le folosească, conexiune care la noi nu este făcută organizat, cu claritate și constanță”, anunță Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
În Ghid sunt prezentate 37 de oportunități active, mari programe de finanțare – precum Orizont 2020, Programul transnațional “Dunărea” sau programul de studii Erasmus. Dar și programe specifice – precum cele pentru producții artistice sau mici producători agricoli. Veți găsi în Ghid și programe de susținere a progresului tehnologic sau inovației, de sprijin pentru tineri, pentru start-up-uri sau fonduri din afara cadrului UE etc.
Inițiativa pentru Competitivitate încearcă să întreprindă un demers cât mai exhaustiv, cât mai complet în ceea ce privește prezentarea publică a surselor de fonduri pentru țara noastră.
10 noutăți aduce ediția lunii aprilie a Ghidului INACO față de luna anterioară, descrise succint, atractiv și pragmatic pentru mediul românesc de afaceri:
  • COMPETIȚIE DEDICATĂ IMM-urilor: CECURI DE INOVARE
  • GRANTURI SEE ȘI NORVEGIENE (2014-2021): Programul “RO Innovation”
  • PROGRAMUL CERCETARE FINANȚAT DIN MECANISMELE FINANCIARE SEE ȘI NORVEGIAN 2014-2021
  • FOND DE INVESTIȚII PENTRU NECESITATEA CREȘTERII START-UP-URILOR DIN EUROPA: Eight Roads Ventures, Londra
  • FOND DE INVESTIȚII LANSAT DE CĂTRE UE PENTRU CREȘTEREA START-UP-URILOR DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ: VENTURE EU
  • SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU MĂSURA DE PROMOVARE A VINURILOR ÎN ȚĂRI TERȚE
  • ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (Investiții Teritoriale Integrate–ITI Delta Dunării)
  • PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA
  • PROGRAMUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI ASISTATĂ
  • PROGRAMUL ORIZONT 2020 (HORIZON 2020)
  • „Facem acest lucru deoarece considerăm că finanțarea este începutul obligatoriu al oricărei inițiative românești care dorește să fie competitivă în țară și în afară. Succes celor întreprinzători!”, transmite președintele INACO.
    Acest Ghid va fi lansat în data de 26 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România în cadrul evenimentului dedicat instrumentelor europene financiare și ne-financiare pentru mediul de afaceri din România, la orele 10.30, alături de experți și potențiali beneficiari.

Indicele Robor la 3 luni a atins un nou record de 2,47%

Economistul
-
0
Indicele Robor la 3 luni a atins un nou record de 2,47%

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins un nou record al ultimilor trei ani și jumătate, acesta ajungând la 2,47% pe an, de la 2,45% pe an cât era luni, conform Profit.ro.

O valoare apropiată a fost înregistrată pe 23 octombrie 2014, respectiv 2,48% pe an. Conform datelor BNR, la începutul acestui an, Robor se situa la 2,05% în condițiile în care, în perioada similară a anului trecut indicatorul era la 0,91% pe an. În ceea ce privește indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a rămas la 2,57% pe an.

De asemenea, Robor la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a stagnat la 2,62% pe an, iar indicele Robor la 12 luni a rămas miercuri la 2,67% pe an. Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.

Rezervele în valută ale BNR au scăzut

Economistul
-
0
Rezervele în valută ale BNR au scăzut

Rezervele valutare constituite la Banca Națională a României (BNR) au scăzut la circa 33,54 miliarde euro, la finalul lunii aprilie, față de 34,72 miliarde euro, la 31 martie 2018, conform datelor transmise de banca centrală. Aceasta arată că, în cursul lunii, au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 589 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele și ieșiri de 1,77 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele, potrivit Bursa. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2018 au fost de 37,16 miliarde euro, față de 38,3 miliarde euro, la 31 martie 2018.

România are cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani

Economistul
-
0
România are cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani

Execuția bugetară pentru primul trimestru, publicată de Finanțe vineri după ora 20,00, arată că situația s-a deteriorat masiv față de anii trecuți. După doar un singur trimestru din acest an, deficitul la bugetul statului a ajuns la aproape un miliard de euro (4,458 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB), potrivit Adevărul.

Spre comparație, în 2017 România avea un excedent de 1,5 miliarde de lei, în 2015 înregistrând un plus de 4,9 miliarde de lei la buget. „Acum avem cel mai mare deficit din ultimii 7 ani”, a declarat deputatul USR Claudiu Nasui, amintind că în 2012 deficitul era de 3,4 miliarde de lei, în 2013 a fost de 4,2 miliarde de lei, iar în 2014 de 0,9 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție, potrivit sursei amintite.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96%.

Decăderea învățământului din România. Pledoarie pentru un învățământ curat

Cristina Bălăceanu
-
0
Decăderea învățământului din România. Pledoarie pentru un învățământ curat

Rezumat: Educația este principala șansă a unei generații, a unui individ în a-și forma un destin, un drum, o cale la nivelul societății. Educația este principala menire a școlii, a educatorilor, a mentorilor. Așa cum spunea Aristotel, „Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”. Dar ce s-a întâmplat cu educația românilor? Care sunt modelele educaționale spre care se îndreaptă cei mai mulți dintre tineri? De ce unii dintre tineri aleg o altă țară pentru desăvârșirea educației? Răspunsurile sunt multiple, cu conotații social-psihologice, dar și economice.

Contextul învățământului actual din România

În România piața educațională este în formare, o serie de școli au început să perceapă competiția în ceea ce privește notorietatea, adică creșterea cotei de piață[1], manifestată prin deschiderea în raport cu politica educațională din Uniunea Europeană sau alte țări cu sisteme educaționale dezvoltate. Chiar și la nivelul pieței educaționale interne, unele dintre școli, mai ales publice, trebuie să facă față competiției manifestate de unele școli private, respectiv să răspundă cerințelor beneficiarilor actului educațional, elevilor. În acest sens, școlile pot stabili un anumit etalon în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale, complementaritatea dintre programele educaționale și cerințele pieței muncii, pe termen scurt, mediu și lung.
Totodată, bazinul de selecție al elevilor este același, atât pentru școlile publice, cât și pentru cele private. Diferența constă în puterea financiară/accesibilitate, confort/număr de elevi ce revin la un cadru didactic, capacitatea elevului de a alege o serie de discipline care să fie conform propriilor înzestrări, deprinderi, competențe, activitățile adiacente actului educațional standard/cluburile de elevi. Aceste aspecte au fost cele legate exclusiv de manifestarea competiției pe piața educațională, ca premisă a libertății de acțiune pe această piață a tuturor actorilor educaționali, în condițiile unei oferte educaționale elastice și a unei cereri inelastice sau chiar rigide.
Acest fapt conferă un avantaj pentru clienți, consumatorul de servicii educaționale, respectiv elevul, pentru că nivelul prețului serviciilor educaționale este mai mic în raport cu calitatea oferită.

Continue

Marile exploatații – premisa agriculturii performante

Economistul
-
0
Marile exploatații – premisa agriculturii performante

Nimeni nu poate contesta că unul din avantajele comparabile de care poate și trebuie să profite România îl reprezintă condițiile pedo-climatice de care dispune, extrem de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Din păcate, modul în care s-au raportat la acest aspect autoritățile românești în cei 27 de ani post-decembriști lasă mult de dorit. Reformele fără noimă la care a fost supusă agricultura în intervalul menționat au avut drept rezultat transformarea țării noastre din exportator de produse agricole în importator masiv de asemenea produse. Realizarea unor producții care să facă față îndestulător cererii interne și să asigure cantități semnificative pentru export rămâne, deocamdată, doar un obiectiv ipotetic, stimulator de amintiri nostalgice.
Degeaba anumiți „specialiști” bat apa în piuă, prezentând în roz și exacerbând rolul micilor fermieri, de fapt, al milioanelor de gospodării de subzistență cu care ne-am ales în urma lichidării gospodăriilor colective și a gospodăriilor de stat. Ele sunt subvenționate de către stat, fără perspective reale de succes. „Fermierii” sunt încurajați doar să-și cultive terenurile, nu și să-și sporească producția, de care, de altfel, s-ar părea că nu prea ar fi nevoie pe piața internă, din moment ce aceasta este inundată cu produse din import.
Cu câteva zeci de kilograme de ceapă, varză, cartofi, morcovi sau roșii, cu 15-20 litri de lapte și câteva zeci de ouă, produse în micile gospodării de subzistență nu se poate face concurență hipermarketurilor importatoare de cantități masive de asemenea produse. În mod evident, micile gospodării nu pot asigura aprovizionarea ritmică a depozitelor și marilor magazine cu cantități suficiente de produse de calitate constantă. Pentru a conta în circuitul comercial actual, sunt necesare zeci și sute de tone de produse de aceeași calitate, care nu se pot obține în mici gospodării disparate. Ca să nu mai vorbim de exigențele de preț și calitate impuse de concurența cu produsele străine de pe piața internă sau de pătrunderea producătorilor români pe piețele externe.
Atâta timp cât agricultura autohtonă nu va dispune de mari producții de cereale, fructe, legume, carne și lactate, producții, ca să spunem așa, „de serie lungă” și de calitate superioară, ea nu va putea ține piept concurenței produselor din import și cu atât mai puțin să găsească nișe de desfacere în exterior. Iar asemenea producții nu pot fi realizate decât în cadrul unor mari exploatații agricole, dispunând de suprafețe de teren întinse, mecanizabile, potrivite pentru implementarea tehnologiilor moderne și aplicarea rezultatelor cercetării științifice. Doar marile exploatații și ferme pot asigura aprovizionarea ritmică a piețelor, atenuând caracterul sezonier al producției prin eșalonarea culturilor și diversificarea sortimentală, prin extinderea, pentru perioadele anotimpului rece, a culturilor succesive în culturi protejate în sere și solarii.

Continue

Studiu EY: Amenzi de peste 11 miliarde de dolari nu reușesc să descurajeze corupția de la nivel global

Economistul
-
0
Studiu EY: Amenzi de peste 11 miliarde de dolari nu reușesc să descurajeze corupția de la nivel global

 

  • 38% dintre executivii din 55 de țări declară că practicile legate de corupție sunt larg răspândite în mediul de afaceri
  • România percepută cu un nivel mai scăzut al corupției față de anul trecut
  • Nivelurile mitei și ale corupției pe piețele emergente sunt de două ori mai ridicate decât cele de pe piețele dezvoltate
  • 20% dintre respondenții cu vârsta până în 35 de ani ar fi dispuși să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra o afacere

 

Practicile legate de mită și corupție nu au mai înregistrat nicio o ameliorare la nivel global încă din 2012, în ciuda intensificării, fără precedent, a activității de investigare și control și a introducerii unor noi legi privind răspunderea penală a companiilor în această perioadă, se arată în EY Global Fraud Survey. Ajuns la a cinsprezecea ediție, studiul sondează percepțiile a 2.550 de directori executivi din 55 de țări.

38% dintre executivii de la nivel global consideră că mita și corupția au rămas prezente în mediul de afaceri, deși autoritățile de reglementare și agențiile de aplicare a legii au impus penalități de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent.

 

Niveluri de percepție ale corupției mai ridicate pe piețele emergente. România soluționează unele probleme.

Diferența dintre nivelurile de percepție ale corupției dintre țări rămâne semnificativă, 20% dintre respondenții de pe piețele dezvoltate indică faptul că mita și corupția se produc pe scară largă în afaceri, comparativ cu mai mult de jumătate (52%) dintre cei de pe piețele emergente.

Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%. Trebuie remarcat faptul că percepția a scăzut de la 36% cât înregistra în sondajul de anul trecut, dar rezultatul este încă departe de media scorului  țărilor dezvoltate, de 20%. „Sondajul care a captat răspunsul participanților români de-a lungul ultimilor 6 ani arată  îmbunătățiri vizibile ale percepției privind corupția în țară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituționale abordează corupția”, subliniază  liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor și al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan.

Burcin Atakan_EY Romania

Regiunile în care se consideră că riscurile de corupție sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală și de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) și America Latină (74%), în ciuda îmbunătățirii legislației anticorupție și a intensificării acțiunilor de combatere a acesteia în anumite țări.

 

Există o discrepanță între intenție și performanță

Integritatea se află pe ordinea de zi a echipelor de conducere, iar 97% dintre respondenți recunosc importanța integrității organizației lor. Cu toate acestea, se observă o discordanță între intențiile organizațiilor și comportamentul real. 13% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra o afacere. Acest procent se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (1 din 5 respondenți, comparativ cu unul din opt respondenți cu vârsta peste 35 de ani).

În acest context, organizațiile trebuie, pe de o parte, să clarifice la nivel intern faptul că a acționa corect intră în responsabilitatea fiecărui angajat, iar a implementa un program de responsabilizare, de sus în jos pe linie ierarhică, în care să implice angajații – intră în responsabilitatea managementului.

22% dintre respondenți consideră că a avea o conduită etică ține de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei.

În privința gestionării abaterilor, 78% dintre respondenți au declarat că organizațiile lor sancționează aceste practici, însă, doar 57% au auzit de cazuri în care anumiți angajați au fost penalizați.

Un management eficient al implementării unor standarde etice trebuie să-i includă însă și pe terți – cei care acționează în numele organizației, potrivit raportului. În prezent, analizarea afacerii unei terțe părți nu pare să reprezinte o prioritate, doar 59% dintre respondenți spun că au o abordare bazată pe identificarea riscurilor și pe un proces de verificare a integrității în rândul terților.

 

Conformarea la prevederile GDPR

Noul Regulament al UE privind protecția generală a datelor (GDPR) are deja și va continua să aibă un impact semnificativ asupra oricărei organizații care colectează, procesează, folosește și stochează datele cu caracter personal ale cetățenilor UE, ca parte a activității lor zilnice. Ca atare, companiile ar trebui nu doar să fie conștiente de dispozițiile GDPR, ci să le înțeleagă profund, împreună cu noile drepturi pe care le va avea persoana vizată, urmând un model și o strategie holistică, concentrându-se asupra următoarelor domenii: conformitatea legislativă, mediul juridic domestic și internațional, precum și securitatea IT.

La întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile GDPR, 38% dintre respondenții români au răspuns pozitiv. Acest nivel de conștientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media țărilor dezvoltate și a celor din Europa Centrală și de Est, de 54%, respectiv 42%.

„Afacerile românești nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituțiile financiare și companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislații, întreprinderile locale ar trebui să își reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puțin de o lună înainte de punerea în aplicare”,  susține Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România.

Ca urmare a digitalizării pieței și a dezvoltării tehnologice extrem de rapide, companiile continuă să se confrunte cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, inițiate fie de atacatori individuali, fie de rețele de crimă organizată și de grupări teroriste. Atunci când se produc breșe de securitate, acestea pot avea un puternic impact asupra operațiunilor, ceea ce ar putea duce la pierderi operaționale mari și la generarea unor riscuri semnificative din perspectiva conformității cu prevederile GDPR.

Participanții la sondaj sunt de părere că atacurile cibernetice reprezintă al doilea cel mai mare risc pentru afaceri după mediul macroeconomic, cu 38% răspunsuri pozitive.

Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România evidențiază faptul că „digitalizarea pieței, combinată cu investițiile scăzute în securitatea informatică, pot expune companiile la pierderi semnificative rezultate din activități frauduloase”.

Bosch face fabricile inteligente, eficiente și flexibile.Târgul de la Hanovra 2018

Economistul
-
0
Bosch face fabricile inteligente, eficiente și flexibile.Târgul de la Hanovra 2018

O nouă fabrică: Bosch investeşte 100 de milioane de euro într-o fabrică inteligentă din Mexic

O nouă strategie: creșterea vânzărilor Bosch Rexroth până la 5,5 miliarde de euro

O nouă denumire: Bosch reunește soluții software și servicii pentru producție și logistică sub denumirea Nexeed

 

Stuttgart și Hanovra, Germania – Singurele elemente fixe sunt podeaua, pereții și acoperișul. În rest, totul este mobil și conectat. Utilajele intră și ies după cum este nevoie, liniile de asamblare devin mai lungi sau mai scurte, roboții autonomi de transport livrează componente către lucrători. Roboții lucrează alături de oameni, preluând de la aceștia sarcinile periculoase sau solicitante. Alimentarea electrică este realizată fără fir prin intermediul buclelor de inducție din podeaua fabricii. Lucrătorii, utilajele și componentele sunt conectate prin sisteme software și dispozitive mobile inteligente. O rețea wireless 5G ultra-rapidă asigură transferul de date în timp real, în timp ce inteligența artificială îmbunătățește calitatea produselor prin detectarea din timp a defectelor. Acest lucru reduce efortul lucrătorilor, aceștia având la dispoziție mai mult timp pentru alte sarcini, cum ar fi programarea algoritmilor, crearea de noi modele de afaceri sau întreprinderea altor activități creative. Așa își imaginează Bosch fabricile din viitor. La târgul de la Hanovra de la finalul lunii aprilie, Bosch a prezentat, sub sloganul „Fabrica viitorului. Acum. În curând. În viitor”, ceea ce compania oferă deja (acum) pentru fabricile conectate, ce soluții vor fi disponibile în următoarea perioadă (în curând) și ce dezvoltă pe termen lung (în viitor).

 

Oameni, utilaje și date: cei trei piloni ai succesului într-o fabrică conectată

Și factorul conectivitate pentru fabricile și echipamentele existente este unul esențial pentru succesul Industriei 4.0. Pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați în cadrul târgului de la Hanovra, Bosch a prezentat ambele aspecte: fabrica inteligentă, eficientă și flexibilă a viitorului, precum și soluții conectate utilizate deja în producție și logistică. Ambele scenarii au ceva în comun: interacțiunea dintre hardware, software și servicii – orchestrată de oameni. „Cei trei piloni ai succesului fabricii viitorului sunt oamenii, utilajele și datele”, a declarat Dr. Stefan Hartung, membru în consiliul de administrație Bosch cu responsabilități în sectorul Tehnologie industrială.

bosch_hm2018_merkel_mic

Creștere stabilă a vânzărilor cu Industria 4.0

Datorită soluțiilor conectate, vânzările companiei Bosch în sectorul Tehnologie industrială au crescut cu 7,7%, ajungând la 6,7 miliarde de euro în 2017. „Portofoliul nostru de soluții pentru producție și logistică se mărește constant, ceea ce înseamnă că putem transforma treptat în realitate viziunea unui flux de valoare complet conectat”, a afirmat Hartung. Înființarea în 2018 a diviziei  Industrie conectată în cadrul Bosch cu 500 de angajați, plus noul portofoliu software Nexeed, subliniază importanța conectivității pentru compania Bosch. „Suntem tot mai aproape de a ne atinge obiectivul, acela de a profita de Industria 4.0 pentru a ne crește vânzările globale cu peste un miliard de euro în 2020”, a declarat Hartung. Și rezultatele excepționale înregistrate de Bosch Rexroth contribuie la atingerea acestui obiectiv, compania specializată în tehnologie de acționare și control generând vânzări de 5,5 miliarde de euro în 2017 – o creștere de 10,4% față de anul precedent. Realinierea strategică din ultimii ani a sporit competitivitatea și cota de piață a companiei Bosch Rexroth.

 

O nouă fabrică inteligentă în Mexic

În plus, Bosch realizează investiții mari în Mexic, țara parteneră la târgul de la Hanovra de anul acesta: compania investește aproximativ 100 de milioane de euro într-o fabrică inteligentă pentru componente electronice din Celaya, centrul Mexicului, care va fi finalizată în 2019. Cu o suprafață de 21.000 de metri pătrați, fabrica va produce unități de comandă a motorului pentru piețele din Mexic și S.U.A. Bosch va crea peste 1.200 de locuri de muncă la noua locație. „Industria 4.0 îmbunătățește procesele de afaceri și sporește productivitatea. Ceea ce înseamnă că vom crea și locuri de muncă”, a spus Hartung.

bosch_avatare_hm18_micRoboții generează locuri de muncă

Hartung a subliniat, de asemenea, importanța roboticii, adăugând că un studiu recent a arătat faptul că aceasta a atras după sine creșterea numărului de locuri de muncă în Germania. Economiștii de la Centrul pentru Cercetare Economică Europeană (ZEW) estimează că numărul angajaților va crește anual cu 0,4% până în 2021. Studiul indică faptul că, deși roboții înlocuiesc oamenii în anumite sarcini, acest lucru este compensat prin creșterea locurilor de muncă în alte domenii. „În era Industriei 4.0, oamenii sunt la fel de indispensabili”, a afirmat Hartung. Roboții pot ajuta la îndeplinirea sarcinilor complexe sau la controlul calității. Colegi roboți – acesta este mesajul din spatele avatarurilor 3D stil Pixar pe care vizitatorii le-au văzut în centrul standului Bosch. Cu o înălțime de 1,5 m, aceștia se plimbă prin fabrica virtuală. De exemplu, robotul mobil APAS utilizat în producție lucrează alături de oameni, fără a intra în contact fizic cu aceștia. Între timp, platforma inteligentă de comunicații ActiveCockpit îi menține permanent la curent pe angajații din producție cu privire la starea operațiunilor, în timp ce robotul autonom de transport nu doar transportă piese din punctul A în punctul B, ci și le prelucrează pe parcurs.

bosch_apas_m

Utilajele învață singure noi aptitudini

Interesant este faptul că toate aceste avataruri sunt machete ale unor aplicații pregătite pentru lansarea pe piață sau proiecte-pilot. „Deja îi ajutăm pe clienții noștri să își gestioneze în mod optim liniile și uzinele de producție”, a declarat Rolf Najork, director general al Bosch Rexroth AG. „Însă în viitor, solicitările legate de flexibilitate, transparență și viteză vor fi tot mai mari”. Inteligența artificială (IA) va juca un rol esențial din acest punct de vedere. Inginerii au găsit un mod distractiv de a demonstra ce poate face inteligența artificială într-un context industrial: KI-cker (KI este abrevierea din limba germană pentru inteligența artificială) reprezintă o variantă de foosball unde interacțiunea inteligentă dintre tehnologia de acționare și control și inteligența artificială transformă treptat portarul și jucătorii de câmp în jucători de fotbal profesioniști talentați. KI-cker este creat pe baza unei rețele neurale care învață constant din experiența sa de joc. Acesta este modul în care utilajele vor învăța noi aptitudini în viitor. Prin exemple, acestea pot învăța singure cum să identifice defecte și erori, îmbunătățindu-și constant performanța.

 

Nexeed conectează procesele de producție și logistică

Aplicațiile hardware au nevoie de soluții software inovatoare care să ruleze pe fundal pentru a beneficia de conectivitatea necesară. În cadrul târgului de la Hanovra, Bosch a prezentat noul portofoliu software Nexeed, care include software și servicii pentru întregul flux de valoare. „Inteligența fabricii viitorului se va baza pe software și pe creierele angajaților”, a afirmat Dr. Stefan Aßmann, directorul diviziei Industrie conectată Bosch. Bosch a luat sistematic cunoștințele extinse de la cele peste 270 de fabrici ale sale și le-a transformat în soluții software. „Specialiști în producție, logistică și software au colaborat pentru a dezvolta soluții care simplifică activitatea zilnică a lucrătorilor, sporesc gradul de eficiență și flexibilitate și reduc impactul proceselor de producție și logistică asupra mediului înconjurător”.

bosch_nexeed_intralogistics_execution_a4_mic

 

 

Mereu la curent cu locul și starea produselor

Nexeed Production Performance Manager îmbunătățește sistematic procesul de producție ajutându-i pe angajații responsabili de controlul calității și întreținere să ia decizii simplu și rapid. În acest scop, colectează în timp real și armonizează date referitoare la producție și utilaje din mai multe surse din cadrul mediului de producție, le structurează clar și le prezintă lucrătorilor pe dispozitivele lor mobile. Acest lucru economisește timp și bani. Nexeed Track & Trace este o soluție pentru monitorizarea fluxului de produse. Senzorii montați pe acestea detectează în mod autonom poziția și starea produselor prin intermediul unui cloud din rețeaua mobilă. Astfel, responsabilii de logistică pot monitoriza fiecare produs și fiecare transportator. De asemenea, utilizatorii pot vedea data exactă de livrare și pot realiza o planificare optimă a materialelor și capacității. Și acest lucru economisește timp și bani.

Aspiraţii europene la Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”

Florin Antonescu
-
0
Aspiraţii europene la Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”

Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, sectorul 1, unitate de referinţă pentru formarea profesională în concordanţă cu cerineţele de perspectivă ale economiei naţionale, parcurge o nouă etapă a aspiraţiei către titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European, participând la proiectul derulat în acest sens la nivelul Uniunii Europene. Programul actualei etape, în contextul Zilei Europei – 9 mai, cuprinde urmatoarele evenimente:

– vineri, 4 mai, ora 11 – elevii colegiului distribuie cetăţenilor, pe Calea Griviţei, materiale informative despre UE

– miercuri 9 mai – la Universitatea „Bioterra”, activitate împreună cu studenți şi cadre didactice ale universităţii

– sâmbătă, 19 mai – Simpozionul Științific Internațional „Pledoarie pentru tehnic”, ediția a X-a, la sediul colegiului.

Proiectul „Şcoli Ambasador ale Parlamentului European” (EPAS) este o competiţie anuală orientată spre promovarea şi cultivarea principiilor democratice.

Orientare spre profesii digitale prin Junior Achievement şi Orange România

Florin Antonescu
-
0
Orientare spre profesii digitale prin Junior Achievement şi Orange România

Junior Achievement (JA) România, furnizor de educație economico-financiară, în parteneriat cu Orange România, oferă gratuit modulul „Profesii digitale”, având ca obiect educația pentru orientare profesională în domeniul IT. Modulul face parte din programul național de orientare profesională dezvoltat de JA bazat pe sistemul blended learning şi conține aplicația interactivă CrossKnowledge, accesibilă oricând de pe dispozitive mobile, resurse educaționale cu feedback instant (teste pentru autocunoaștere și pentru identificarea abilităților), studii de caz  despre profesii actuale în domeniul IT și în tehnologie. Pot beneficia de modulul „Profesii digitale” profesori și elevi înscriși în programul Junior Achievement din licee din București, Cluj-Napoca și Timișoara, cu sublinierea că voluntari Orange îi vor îndruma în activităţile learning by doing prin vizite la clasă, webinar, vizite ale elevilor în companie etc.

Ștefania Popp, director executive al JA România subliniază: „Prin acest proiect, dorim să aducem în fața profesorilor și elevilor instrumente moderne de lucru la clasă. Elevii vor găsi conținut folositor pentru viitor și vor afla despre provocările de pe piața muncii. Prin interacțiunea cu voluntarii din Orange România și utilizarea resurselor educaționale, elevii vor face pași constructivi pentru înțelegerea caracteristicilor profesiilor digitale”.

Reconfirmare internaţională a SNSPA în științele guvernării

Florin Antonescu
-
0
Reconfirmare internaţională a SNSPA în științele guvernării

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) beneficiază de o nouă recunoaştere academică la nivel global prin alegerea conf. univ. dr. Diana Iancu, decanului Facultății de Administrație Publică (foto SNSPA), ca membru cu drepturi depline în Grupul independent de experți al Consiliului Europei dedicat Cartei Europene a Autonomiei locale [Full Member of the Group of Independent Experts on the European Charter of Local Self-Government (GIE) for Romania].

În context, SNSPA apreciază nominalizare ca o reflectare a muncii, pregătirii și competențelor profesionale ale conf. univ. dr. Diana Iancu, precum şi a calităţii instituţionale de “furnizor pentru spațiul public național și european al programelor de formare, al know how-ului și al resurselor umane în aria științelor guvernării”.

 

Eveniment de referinţă la Muzeul Naţional de Istorie a României

Florin Antonescu
-
0
Eveniment de referinţă la Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României și Complexul Muzeal Bucovina din Suceava oferă un eveniment care depăşeşte cadrul unei expoziții temporare prin temă şi prin cuprindere: proiectul expozițional „Ștefan cel Mare. Din istorie în veșnicie”, o panoramă economică, socială şi politică asupra unei perioade marcate de o personalitate capitală a istoriei naţionale.

Lansat anul trecut, la împlinirea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare, itinerat prin expuneri la Suceava şi la Iași, proiectul este prezentat acum la Bucureşti, prin expoziţia de la Muzeul Național de Istorie a României, deschisă până la 28 iulie. Ulterior, va fi prezentat la Bistrița și va ajunge la Alba Iulia în preajma celebrării Marii Uniri. Sunt expuse mărturii legate de personalitatea marelui domnitor şi implicit de realizări şi fapte din spaţiul românesc din a doua jumătate a secolului al XV-lea, „un exemplu de voinţă şi de concentrare a resurselor”, după cum aprecia la deschidere dr. Ernest Oberländer–Târnoveanu, directorul general al MNIR. La eveniment a participat ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea.

Proiectul, în sine realizare la nivel ştiinţific înalt, beneficiază de sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale şi al Consiliului Județean Suceava și este rezultatul conlucrării unor muzee de prestigiu: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul Judeţean „Ștefan cel Mare” (Vaslui), Muzeul „Arta Lemnului” (Câmpulung Moldovenesc).

În prezent, 85% dintre terenurile vândute în România sunt destinate dezvoltărilor de tip rezidențial

Economistul
-
0
În prezent, 85% dintre terenurile vândute în România sunt destinate dezvoltărilor de tip rezidențial

Potrivit unei analize realizate de către Wizmo.ro, platformă imobiliară dedicată atât sectorului rezidențial, cât și celui de business, și RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX România, 85% dintre terenurile tranzacționate in Romania sunt căutate pentru dezvoltări de tip rezidențial. De altfel, 70% dintre cumpărătorii de terenuri sunt dezvoltatori imobiliari.

Cererea tot mai mare de pe piața rezidențială i-a determinat pe dezvoltatorii imobiliari să realizeze din ce în ce mai multe achiziții de terenuri, motiv pentru care aceste tipuri de proprietăți sunt foarte solicitate în ultima perioadă. Conform specialiștilor Wizmo.ro și RE/MAX Grup de Lux, timpul de vânzare a unui teren depinde într-o mare măsură de tipul acestuia, precum și de stadiul în care se află din punct de vedere urbanistic.  Spre exemplu, terenurile mici, urbanizate și listate la preț corect sunt vândute în interval de 3-6 săptămâni. Terenurile fără PUZ (Planul Urbanistic Zonal – asigură reglementarea specifică a dezvoltării urbanistice a unor zone dintr-o localitate) se vând mai greu, pe o perioadă estimativă de 6 – 18 luni. Pe de altă parte, durata de tranzacționare în cazul celor care presupun o investiție substanțială, o analiză mai detaliată sau necesită mai mult timp acordat de către cumpărători, se poate întinde între 3 luni și 1 an.

„Tranzacțiile de terenuri sunt la mare căutare în toate zonele de interes din țară, iar în 2017 s-a înregistrat o creștere considerabilă pe acest segment. Printre motivele care au determinat această evoluție se numără contextul general de dinamică al pieței, creșterea prețurilor/mp, precum și PUZ-urile* care s-au finalizat în ultimii doi ani. Totodată, tendința a fost susținută și de creșterea numărului de investitori pe segmentul imobiliar”, a declarat a declarat Marteen Deboo, CEO Wizmo.ro.

Maarten Deboo CEO Wizmo ro
Maarten Deboo CEO Wizmo ro

Potrivit lui Sorin Todoruț, reprezentant RE/MAX Grup de Lux, 70% dintre cumpărătorii de terenuri sunt dezvoltatori imobiliari, clienți cu experiență, care cunosc piața și reglementările urbanistice. Segmentul comercial, respectiv industrial, sunt abordate cu preponderență de cei ce activează deja în domeniu și mizează pe amortizarea investiției în timp, prin închiriere. De altfel, se poate observa o atenție sporită și din partea clienților care doresc doar să-și construiască propria casă, ce se informează în prealabil și consultă specialiști din diferite domenii, pentru a se asigura că iau o decizie bună.

„Fie că discutăm despre investiții mici, precum case sau imobile cu două unități locative, fie că vorbim despre ansambluri rezidențiale cu zeci sau sute de apartamente, sectorul rezidențial generează un profit substanțial, în termen relativ scurt, prin vânzarea imobilelor construite. Bineînțeles, acest fapt a determinat o tendință de creștere rapidă a numărului de cereri de terenuri din partea dezvoltatorilor imobiliari”, a declarat Sorin Todoruț, reprezentant RE/MAX Grup de Lux.

Sorin Todoruț, REMAX Grup de Lux
Sorin Todoruț, REMAX Grup de Lux

Printre cele mai întâlnite solicitări ale investitorilor atunci când intenționează să cumpere un teren se numără situația juridică clară, randamentul investiției, precum și situația urbanistică (certificat de urbanism/autorizație de construire). Conform analizei desfășurate de specialiștii Wizmo.ro și RE/MAX Grup de Lux, județele cu cele mai numeroase terenuri tranzacționate sunt București, Cluj și Timișoara, aceleași zone ce se remarcă prin potențialul crescut de dezvoltare economică, respectiv imobiliară.

Actualizarea cadrului de reglementare privind costurile recunoscute la stabilirea tarifelor de distribuție

Economistul
-
0
Actualizarea cadrului de reglementare privind costurile recunoscute la stabilirea tarifelor de distribuție

În activitatea de elaborare a sistemului de reglementări orientat către consumator, noul Comitet de reglementare al ANRE acordă o atenție deosebită îmbunătățirii cadrului de reglementare, transparentizării costurilor care compun tariful de energie electrică, în vederea stabilirii unor tarife corecte la consumatori.

În acest sens, ANRE a demarat procesul de revizuire a modului de determinare a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuție prestat de operatorii de distribuție concesionari, prin publicarea pe site a două documente de discuție importante, și anume:

 

  • Propuneri de modificare a Metodologiei de stabilire a tarifului pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 72/2013, cu modificările și completările ulterioare, etapa a II-a și
  • Proiect de ordin pentru stabilirea ratei reglementate a rentabilității aplicate la aprobarea tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatorii de distribuție concesionari începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Prin modificările propuse, ANRE urmărește îndeplinirea mai multor obiective importante menite să asigure creşterea gradului de transparenţă în procesul de stabilire şi aprobare a tarifelor de distribuţie, precum și evitarea includerii în aceste tarife a unor costuri nejustificate.

De asemenea, la stabilirea valorii ratei reglementate a rentabilităţii propuse și pentru respectarea prevederilor din legislația primară, ANRE a avut în vedere atingerea unui optim între menținerea interesului realizării investițiilor necesare asigurării calității serviciului de distribuție a energiei electrice, inclusiv prin scăderea numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică și asigurarea unui nivel rezonabil al profiturilor operatorilor de distribuție concesionari.

Modificările propuse au în vedere următoarele:

  • stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuție astfel încât să se asigure un profit rezonabil pentru operatorii de distribuție, conform cerințelor legii;
  • o alocare echitabilă a câştigurilor rezultate prin creşterea eficienţei peste ţintele stabilite de autoritatea competentă, între operatorul de distribuţie şi beneficiarii serviciului de distribuţie;
  • limitarea includerii în tarife a costurilor aferente prestărilor de servicii efectuate de firme afiliate distribuitorilor;
  • returnarea cât mai promptă către consumatori a câștigului de eficiență obținut de operatorii de distribuție;
  • creșterea nivelului de investiții în rețelele electrice de distribuție realizate de operatorii de distribuție concesionari, în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciului de distribuţie şi reducerii pierderilor în reţele prin aplicarea diferențiată a ratei reglementate a rentabilităţii pentru categoriile de investiții aprobate/realizate;
  • realizarea investițiilor de către operatorii de distribuție concesionari la nivelul prognozat;
  • intensificarea şi diversificarea măsurilor în vederea reducerii pierderilor în rețelele de distribuție (reducerea costurilor aferente consumului propriu tehnologic).

Coooperativa „Ţara Mea” coordonează programul „Alege Oaia!”

Florin Antonescu
-
0
Coooperativa „Ţara Mea” coordonează programul „Alege Oaia!”

 

Coooperativa Agricolă „Ţara Mea” a devenit coordonatorul de proiect al programului „Alege Oaia!”, odată cu protocolul încehiat între cooperativă – preşedinte, Florin Burculescu, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – ministru, Petre Daea şi mai multe asociaţii şi federaţii de oieri din întreaga ţară – toate cele trei federaţii de oieri din România şi zece asociaţii de crescători, care dau 93% din producţia românească de carne de oaie. Cooperativa “Ţara mea” devine responsabilă de sacrificarea, tranşarea, ambalarea şi livrarea cărnii. Prima destinaţie o reprezintă hipermarketurile Kaufland, 78 de magazine în total, de unde pot fi cumpărate 12 articole din carne de oaie marca „Ţara Mea”, dintre care nouă piese tranşate şi trei preparate din carne de oaie.

În contextul inaugural (la hipermarketul Kaufland „Barbu văcărescu”, în mijlocul unei prezenţe nu numai curioase, ci şi încurajator interesate), ministrul Petre Daea a subliniat că de acum „consumatorii vor găsi în magazine carne de oaie autohtonă, prezentată atractiv, fiind mai aproape de unul dintre obiectivele propuse prin intermediul campaniei Alege Oaia!, şi anume acela de creştere a consumului de carne de oaie, sprijinind în acest fel crescătorii autohtoni de ovine şi contribuind totodată la păstrarea tradiţiilor locale”.

Cooperativa „Ţara Mea” îşi propune să livreze într-un an carne de oaie în valoare de 9 milioane de euro. „Pentru primul an al campaniei Alege Oaia!, am certitudinea că vom avea livrări de peste 2500 de tone”, a apreciat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei Agricole „Ţara Mea”.

Soluții Bosch în problema motoarelor diesel

Florin Antonescu
-
0
Soluții Bosch în problema motoarelor diesel

Pe tema de actualitate a motoarelor diesel, Bosch se pronunţă practic printr-o nouă tehnologie care permite reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOx) în limitele reglementărilor actuale şi ale celor care vor intra curând în vigoare. Teste în acest sens au fost făcute recent. Este vorba despre testare RDE (emisii în condiții reale de conducere) pe autovehicule echipate cu această nouă tehnologie (foto Bosch). S-au înregistrat 13 mg NOx pe kilometru, veritabil record, având în vedere că legislația europeană impune, din 2017, ca noile modele de autovehicule pentru pasageri să emită cel mult 168 mg NOx pe kilometru, iar din 2020, limita va fi cobărâtă la 120 miligrame. Actualul rezultat a fost atins prin perfecţionarea dotărilor exitente, fără să fie necesare componente suplimentare şi, implicit, majorări de costuri. În esenţă, explică realizatorii, „o combinație de tehnologie avansată pentru injecția de carburant, un sistem nou dezvoltat pentru administrarea aerului și un sistem inteligent pentru administrarea temperaturii au făcut posibilă obținerea acestor valori atât de scăzute. Emisiile NOx pot rămâne acum sub nivelul admis în orice condiții de trafic, indiferent dacă autovehiculul este condus cu viteză sau încet, în condiții de îngheț sau la temperaturi de vară, pe autostradă sau în trafic urban aglomerat”.

Recunoaştere internaţională pentru dezvoltatorul logistic P3

Florin Antonescu
-
0
Recunoaştere internaţională pentru dezvoltatorul logistic P3

Dezvoltatorul și managerul de proprietăți logistice P3 a primit o recunoaştere la nivel internaţional în domeniu odată cu dobândirea calităţii de membru al programului GRESB, definit ca „program global de referință social, de mediu, și de guvernanță (ESG) pentru companiile care lucrează în domeniul imobiliar”. Programul „evaluează performanța durabilă în sectorul imobiliar și permite companiilor să adopte practici durabile”. Recunoaşterea  de top a dezvoltatorului P3 reprezintă o acumulare deschisă în 2017, când P3 s-a înscris şi ulterior a participat activ în Global Compact, cea mai mare inițiativă de sustenabilitate corporativă din lume, care „solicită companiilor să-și alinieze strategiile și operațiunile la principiile universale privind drepturile omului, forța de muncă, mediul și anticorupția”. P3 este primul dezvoltator de depozite din lume care a aderat la Global Compact.

În calitate de director general al P3 în România, Sînziana Pardhan subliniază: „P3 este deja una dintre cele mai ecologice companii din Europa în sectorul proprietăților logistice, având în portofoliu un număr de clădiri evaluate cu Very Good prin metoda BREEAM. Echipa noastră care se ocupă de soluțiile durabile din cadrul companiei se asigură că depozitele din noua generație sunt construite la cele mai înalte standarde pentru a satisface și depăși cele mai stricte criterii de impact asupra mediului în Europa, oferind în același timp economii operaționale reale. Calitatea de membru al GRESB va contribui la asigurarea continuării atât a angajamentului nostru în favoarea durabilității, cât și a conducerii sectorului imobiliar în acest domeniu”.

P3 deţine 372.000 m² în 14 depozite în parcul P3 Bucharest și alți 100.000 m² care permit dezvoltarea de noi spații.

Următoarea recesiune – vulnerabilități sectoriale

Iancu Guda
-
0
Următoarea recesiune – vulnerabilități sectoriale

Capacitatea companiilor active în România de a se restructura, în contextul scăderii veniturilor, a scăzut cu 23%  în ultimii zece ani. De aceea, cred că suntem mai puțin pregătiți pentru următoarea recesiune, deoarece impactul resimțit de companii va fi cu 10% mai mare. Cauzele rigidității în creștere a companiilor active în România sunt creșterea cheltuielilor fixe și extinderea termenului de plata către furnizori. Cele mai afectate sectoare sunt industria extractivă, construcții și agricultură, acestea fiind singurele sectoare care vor înregistra o amplificare a șocurilor in recesiune! Comerțul cu ridicata și distributie, împreuna cu retailul, sunt sectoarele cela mai adaptabile.

 

În articolele precedente am vorbit despre creșterea iminentă a dobânzilor pentru temperarea presiunilor inflaționiste. În acest context, este foarte important ca fiecare companie să-și cunoască anticipat „spațiul de manevră”, respectiv capacitatea de restructurare! Mai exact, pentru o mai bună previziune a necesarului de numerar, orice companie trebuie să anticipeze gradul de acoperire al cheltuielilor monetare prin veniturile încasate. Mai mult, aceste estimări trebuie realizate în condițiile adverse ale unei viitoare, din ce în ce mai probabile, recesiuni economice, perioadă în care majoritatea firmelor înregistrează venituri în scădere! Desigur, restructurarea nu este nici perfectă, nici imediată! Atunci când veniturile unei companii scad, în primă fază managementul încearcă să înțeleagă cauzele și să găsească soluții pentru recuperarea vânzărilor. Capacitatea de înțelegere a pieței, motivarea echipei, inovarea, ajustarea proceselor și repoziționarea produselor / serviciilor sunt esențiale în această etapă! De asemenea, managementul trebuie să știe cât timp are la dispoziție pentru redresarea companiei, precum și spațiul disponibil de restructurare. Toate acestea sunt necesar astfel încât compania să evite intrarea în incapacitate de plată.

Cum apreciem vulnerabilitatea unei companii în recesiune?

Desigur, solvabilitatea unei companii este influențată de un mix complex de indicatori: structura de capital, calitatea și randamentul investițiilor pe termen lung, eficiența rotației capitalului de lucru, marginea de profit și structura de cheltuieli, gradul de concentrare al veniturilor în funcție de produs și clienți, evoluția principalelor piețe de desfacere, forțele de presiune din sectorul respectiv (puterea de negociere a clienților, agresivitatea furnizorilor, schimbări legislative care pot aduce modificări importante în ceea ce privește structura și nivelul cheltuielilor, progresul tehnologic și inovarea care pot oferi alternative mai ieftine sau produse substitut mai competitive).

Totuși, într-o perioadă de recesiune, cele mai des întâlnite șocuri negative sunt mixul de scădere a veniturilor, colectare mai lentă a creanțelor și creștere a costurilor de finanțare (deoarece lichiditatea scade și sentimentul predominant este cel de neîncredere). În acest context, orice companie ar trebui să se asigure că poate realiza o ajustare proporțională și a costurilor. Totuși, procesul de restructurare este îngreunat de următorii factori:

  • Ponderea cheltuielilor fixe în total cheltuieli.

Astfel, putem avea două situații:

–          Cheltuieli fixe mari, situație în care compania subiect înregistrează o flexibilitate redusă, deoarece nu își poate ajusta cheltuielile proporțional cu dinamica descrescătoare a veniturilor. Din acest motiv, companiile respective au nevoie de o capitalizare ridicată (margine de profit mai mare, capital social, obligațiuni pe termen lung etc.)

–          Cheltuieli fixe mai reduse, situație în care compania subiect înregistrează o flexibilitate mai mare într-un proces de restructurare.

  • Durata medie de plată a furnizorilor (DPO). Astfel, putem avea două situații:

–          DPO-ul companiei subiect este în creștere (trend pe ultimii 3-5 ani) și peste media înregistrată la nivel sectorial – situație nefavorabilă, deoarece firma subiect este mai fragilă în contextul unor șocuri negative (neîncasare creanțe și/sau scădere venituri) deoarece înregistrează o povară ridicată din cauza facturilor retroactive (din spate) emise de furnizori;

–          DPO-ul firmei subiect este în scădere (trend pe ultimii 3-5 ani) și este sub media înregistrată la nivel sectorial – situație favorabilă, deoarece firmă subiect achită mai rapid facturile emise de către furnizori și este mai puțin fragilă în contextul unor șocuri negative (neîncasare creanțe și/sau scădere venituri). Această situație este sustenabilă doar dacă termenul de plată redus către furnizori este însoțit de o margine brută  ridicată, în sensul că firma subiect primește discount-uri (care alimentează profiturile și numerarul viitor) pentru termenul de plată foarte redus.

Care sunt cele mai vulnerabile sectoare?

Din motivele expuse mai sus, atunci când companiile înregistrează o scădere a veniturilor cu X% (șoc total), de obicei acestea își pot restructura cheltuielile într-un ritm inferior, respectiv de Y% (mai mic comparative cu X%), și mai au de rezolvat și problema facturilor din spate care ajung la scadență. De aceea, șocul net nu este zero (nu există restructurare perfectă, iar atunci când veniturile scad, de obicei se dimineaza și marginea de profitabilitate), iar acesta poate fi estimat prin următoarea formulă:

SN = SR x (CF/CT + DPO/365), unde: SN = Șocul Net; SR = Șocul Real; CF = Cheltuieli Fixe; CT = Cheltuieli Totale; DPO = Days of Payables Outstanding (termenul mediu de plată al furnizorilor).

Astfel, atunci când veniturile înregistrate de o companie / sector scad, putem avea următoarele situații:

  • Șocul net este egal cu șocul real (SN = SR): caracteristică companiilor / sectoarelor care resimt șocul real din plin, fără să poată absorbi o parte din scăderea veniturilor prin restructurare;
  • Șocul net este superior șocului real (SN>SR): caracteristică companiilor / sectoarelor pro-ciclice, pentru care șocul exterior este amplificat prin efectul ridicat de levier (cheltuielile fixe sunt ridicate iar termenul de plată al furnizorilor este foarte extins);
  • Șocul net este inferior șocului real (SN<SR): caracterisica companiilor  / sectoarelor anti-ciclice, pentru care șocul exterior este redus prin efectul scăzut de levier (cheltuielile fixe sunt mici iar termenul de plată al furnizorilor este restrâns, deci compania se poate restructura);

Pentru a evalua capacitatea de restructurare a sectoarelor din România, am calculat raportul dintre șocul net și șocul real (care reprezintă practic, conform formulei de mai sus, însumarea ponderii cheltuielilor fixe și a termenului de plată al furnizorilor) pentru toate companiile active în România. Rezultatele au fost agregate la nivel sectorial pentru perioada 2008 – 2016, și sunt ilustrate în tabelul următor,  prin evidențierea celor mai afectate 5 sectoare (șocul net este mai mare, sau aproape egal cu șocul real), împreună cu sectoarele care înregistrează vulnerabilitatea cea mai scăzută (șocul net este mult inferior șocului real). Analizând cifrele din tabelul următor, observăm că firmele active în România înregistrează o scădere a capacității de restructurare și compensare a șocurilor negative privind scăderea veniturilor, de la 30% (anul 2008) la doar 23% (anul 2016). Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta înseamnă că mediul de afaceri local va resimți șocul scăderii veniturilor în proporție de 77%, comparativ cu 70% în anul 2008.

Tabelul 1: Capacitatea de restructurare a companiilor active în România

Articol_Iancu_Guda_Restructurare

Sursa: situațiile financiare ale companiilor depuse la ONRC, date prelucrate autor

Cum pot să supraviețuiesc dacă fac această greșeală? Soluții !!!

Și totuși, există companii care fac această greșeală (veniturile încasate sunt inferioare cheltuielilor monetare, sau acestea înregistrează o volatilitate ridicată în contextul unor șocuri negative), dar reușesc să supraviețuiască și își continuă activitatea pe termen lung. Fenomenul nu este întâmplător, aceste firme respectând cel puțin una dintre condițiile enumerate mai jos pentru a putea supraviețui (listate în ordinea preferințelor observate în practica companiilor):

  • Utilizarea rezervelor din trezorerie
  • Extinderea termenelor de plată catre furnizori
  • Vânzarea din stocurile existente
  • Reducerea perioadei de încasare a creanțelor
  • Atragerea unei finanțări suplimentare
  • Valorificare activelor
  • Capitalizarea companiei prin aportul acționarului

 

Evident, alternativele enumerate anterior nu reprezintă decât niște soluții valabile pe termen scurt, pentru a putea depăși problemele temporare de lichiditate. Pentru a reveni la o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, companiile care întâmpina această provocare trebuie să fie capabile să-și eficientizeze activitatea. Astfel, problema insuficienței veniturilor încasate comparativ cu nivelul cheltuielilor monetare poate fi depășită pe termen lung doar prin îmbunătățirea marginii de profitabilitate și creșterea valorii adăugate!

 

Având în vedere imunitatea mai scăzută a companiilor active în România, în articolul următor voi detalia motivul principal care determină această vulnerabilitate: finanțarea deficitara și efectul de contagiune! Pe curând !

 

 

Grupul Siemens prelungește contractul cu West Gate

Economistul
-
0
Grupul Siemens prelungește contractul cu West Gate

Grupul german Siemens, cu afaceri în România de 160 milioane de euro în 2016 din activități în domeniile electrificării, automatizărilor și digitalizării, a prelungit contractul de închiriere pentru încă 5 ani a spațiului de birouri cu West Gate, parc de afaceri deținut de Liviu Tudor.

În același timp, suprafață închiriată a fost extinsă cu aproximativ 700 metri pătrați West Gate găzduiește Siemens încă din 2008, iar contractul recent semnat va intra în vigoare în luna decembrie 2018, conform Profit.ro. West Gate este amplasat în cartierul Militari, în imediata apropiere a stației de metrou Preciziei, fiind compus din cinci clădiri de birouri, având o suprafață totală închiriabilă de 75.000 de metri pătrați. Compania a dezvoltat parcurile de birouri West Gate și Novo Park, care totalizează circa 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus privat din România, West Gate Studios, care cuprinde 925 de garsoniere și apartamente destinate închirierii. Valoarea investițiilor realizate de Genesis Property în România se ridică la peste 400 de milioane de euro.

Valoarea restanțelor firmelor și populației la bănci s-a diminuat în martie

Economistul
-
0
Valoarea restanțelor firmelor și populației la bănci s-a diminuat în martie

Valoarea totală a creditelor restante în lei și valută ale populației și firmelor, înregistrată la 31 martie 2018, se cifrează la 9,558 miliarde de lei, în scădere cu 27,7%, fatță de suma raportată la finalul lunii similare din 2017, conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Astfel, restanțele în lei însumau peste 5,27 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,8%, iar cele în valută s-au depreciat cu peste 40%, la 4,26 miliarde lei, potrivit Economica.net.

De asemenea, numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,12% în februarie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 672.516, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,24 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 3,12 miliarde în lei și echivalentul a 2,92 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,21 miliarde lei.

Un laureat Nobel la Bucureşti

Florin Antonescu
-
0
Un laureat Nobel la Bucureşti

Creatorul chimiei supramoleculare, profesorul Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, vine la Bucureşti. Prezenţa sa generează două evenimente academice organizate de Universitatea din București.

Miercuri, 2 mai 2018, ora 11, îi va fi conferit titlul de doctor honoris causa al Universității bucureştene. Ceremonia se va desfăşura în sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultăţii de Drept, B-dul Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46. În laudatio, producția științifică a profesorul Lehn, dominată de lucrările privind criptanzii, pentru care a primit Premiul Nobel, împreună cu Donald Cram și Charles Pedersen, este caracterizată ca „impresionantă, fiind reprezentată de aproximativ 1000 de articole științifice și de trei cărți. În egală măsură, profesorul Lehn a creat și o școală de cercetare extrem de puternică, elevii săi fiind nume importante în Chimia contemporană. Jean-Pierre Sauvage, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2016, a fost doctorand al profesorului Lehn. În laboratoarele sale s-au format câțiva cercetători români, care își desfășoară acum activitatea fie în țară, fie în străinătate. Doi dintre ei provin de la Universitatea din București, iar unul, Augustin Mădălan, este acum conferențiar la Departamentul de chimie anorganică”.

În aceeaşi zi, de la ora 19.30, profesorul Lehn va susţine la Ateneului Român conferinţa „Steps Towards Life: Chemistry!”, organizată în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, sub auspiciile ciclului Conferințele Ateneului Român. Printr-o punere în temă, organizatorii subliniază că „în cadrul conferinței, va fi abordată tema evoluției Universului, care a generat forme tot mai complexe ale materiei prin autoorganizare, de la particule până la materie vie, proces prin care au apărut, așa cum spune Jean-Marie Lehn, «pașii către viață și gânduri». Astfel, materia – atât cea însuflețită, cât și cea neînsuflețită –, organismele vii și substanțele sunt formate din molecule și din structuri ce rezultă din interacțiunea acestora. Laureatul premiului Nobel Jean Marie Lehn ne va ajuta să înțelegem modul de funcționare a acestui proces, dezvăluind pașii de la «moleculele neînsuflețite» la arhitecturile și sistemele moleculare extrem de complexe care alcătuiesc organismele vii”.

 

Spectacole producţie de licenţă şi master  

Florin Antonescu
-
0
Spectacole producţie de licenţă şi master  

 

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L.Caragiale” prezintă în luna mai spectacolele producție de licență și master:

Spectacole licență

– „Îngrijitorul” de Harold Pinter – 1, 5, 6 mai, ora 20:00, Sala Cinema UNATC

– „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov – 7, 23 mai,  ora 19:00, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, Str. 11 Iunie, nr. 41, sector 4

– „Aniversarea” de Jeroen van den Berg – 2 mai, ora 16:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Aniversarea” de Jeroen van den Berg – 17 mai, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov – 5, 16, 24 mai, ora 20:00, Pod A UNATC

– „A fi sau a nu fi Hamlet” după un text de Aldo Nicolaj – 14 mai, ora 19:00, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Str. 11 Iunie, nr. 41, sector 4

– „A fi sau a nu fi Hamlet” după un text de Aldo Nicolaj – 15, 16 mai, ora 19:00, Sala Cinema UNATC

– „La Fantasia. Una storia dei zanni” păpuși-marionete – 10, 11 mai, ora 19:00, Sala Cinema UNATC

– „Absinth” de Magda Fertacz – 6, 7, 24 mai, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Bădăranii” de Carlo Goldoni – 4, 7, 8 mai, ora 20:00, Sala Cinema UNATC

– „Acești îngeri triști” de Dumitru Radu Popescu – 13 mai, ora 19:00, Platoul “Ion Sava” UNATC

– „Orchestra Titanic” de Hristo Boicev – 9, 12 mai, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Orchestra Titanic” de Hristo Boicev – 10, 11 mai, ora 20:30, Platoul „Ion Sava” UNATC

Spectacole Master

– „Lecția” de Eugène Ionesco – 6 mai, ora 19:00, Sala „Ileana Berlogea” UNATC

– „Slugă la 5 stăpâni” commedia dell’arte – 9 mai, ora 19:00, Sala „Ileana Berlogea” UNATC

– „Chicago” adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse – 13, 15 mai, ora 19:00, Sala Atelier UNATC

– „Respectfully yours…/…cu respect” după J-P Sartre, 4, 11 mai, ora 20:00, Sala „Ileana Berlogea” UNATC

– „Respectfully yours…/…cu respect” după J-P Sartre, 12 mai, ora 19:00, Sala „Ileana Berlogea” UNATC

Detalii despre spectacole, modalități de rezervare a locurilor, programul actualizat: http://unatc.ro/evenimente/.

Economistul este partener al UNATC „I. L. Caragiale”.

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţii economici din judeţul Ilfov deţin în acest moment, potrivit înregistrării la Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov,  950 locuri de muncă vacante: 194 – pentru studii superioare, 299 – pentru studii medii, 167 – pentru muncitori calificaţi, 290 – pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru profesiile, meseriile, ocupaţiile: inginer producţie, medic medicină generală, preparator în industria chimica, patiser, brutar, mecanic utilaj, lăcătuş mecanic, zugrav, şef serviciu pază, ingrijitor clădiri, facturist etc. (foto de la Bursa generală a locurilor de muncă în Ilfov).

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţii suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Avenir Telecom își lărgește piața de comercializare

Economistul
-
0
Avenir Telecom își lărgește piața de comercializare

Distribuitorul de telefoane mobile și accesorii Avenir Telecom lansează o nouă linie de business, centrată pe telefoanele mobile și accesoriile Energizer, ce vizează deschiderea de magazine tip insulă în galeriile marilor centre comerciale din București și din țară. „Decizia a venit ca urmare a creșterii vânzărilor de telefoane mobile și de accesorii la nivelul întregii piețe, susținută de comportamentul de consum al cumpărătorilor români, care își doresc produse de calitate, certificate și cu garanție crescută, la prețuri accesibile. În acest context, considerăm o oportunitate deschiderea de magazine proprii, tip insulă, în care sa vindem doar produse Energizer”, a declarat Costin Soare, director general Avenir Telecom.

Pe lângă inaugurarea de magazine proprii Avenir Telecom, subsidiara locală a grupului francez Avenir Telecom SA, a devenit hub regional de distribuție, gestionând din România vânzările pentru patru țări: Polonia, Cehia, Slovacia și Republica Moldova în România. Avenir Telecom operează unul dintre cei mai mari retaileri GSM, Internity, cu o rețea națională de 50 de magazine.

Sun Plaza se află printre preferințele vizitatorilor

Economistul
-
0
Sun Plaza se află printre preferințele vizitatorilor

Centrul comercial Sun Plaza, situat în sudul Bucureștiului și care reunește peste 170 de magazine pe o suprafață închiriabilă de 81.000 de metri pătrați, a depășit pragul de 100 de milioane de vizitatori, potrivit datelor Profit.ro.

Centrul comercial a încheiat recent un amplu proces de reconfigurare. Peste 20.000 de metri pătrați de spații comerciale au făcut obiectul reconfigurarilor, dintre care 11.000 de metri pătrați într-o aripă nou construită în care au fost inaugurate peste 40 de noi magazine, Sun Plaza având în prezent un grad de ocupare de 100%. Sun Plaza este deținut de către compania austriacă S IMMO AG. Principalii chiriași ancoraă ai centrului comercial sunt Cora, Leroy Merlin, Cinema City, H&M, Zara, C&A, Forever 21, Altex, Bebetei și Flanco.

Senatorii au decis ca turnurile turbinelor eoliene să fie impozitate

Economistul
-
0
Senatorii au decis ca turnurile turbinelor eoliene să fie impozitate

Codul Fiscal va fi modificat pentru a include în categoria clădirilor și turnurile de susținere a turbinelor eoliene, conform unui proiect de lege susținut de Ministerul Finanțelor și aprobat miercuri de Senat, conform Profit.ro. Prin această modificare, autoritățile locale vor putea impune taxe și impozite pentru astfel de construcții. Proiectul de lege a fost inițiat de actualul partid de guvernământ, care a considerat că trebuie dezbătut în procedura de urgență.

În prezent, Codul Fiscal stabilește, la capitolul taxe și impozite locale, că este definită drept ”clădire – orice construcție situată deasupra solului și/ sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite”. Autorii proiectului de lege propun completarea articolului cu următoarea prevedere: ”În categoria clădirilor se includ și turnurile de susținere a turbinelor eoliene”. Inițiatorii arată că noul Cod Fiscal, aprobat în 2015, a creat neclarități în domeniu, fiind necesară revenirea la prevederea vechiului cod, care încadra turnurile de susținere a turbinelor eoliene în categoria clădirilor asupra cărora autoritățile administrației publice locale puteau să impună impozite și taxe locale. Pentru acest proiect de lege, Camera Deputaților este forul decizional al Parlamentului.

Ungaria si Romania dețin cel mai mare nivel al deficitului bugetar din UE

Economistul
-
0
Ungaria si Romania dețin cel mai mare nivel al deficitului bugetar din UE

Ungaria și România înregistrau în trimestrul patru din 2017 cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental din UE, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, în zona euro, deficitul guvernamental s-a situat la 0,6% din PIB în trimestrul patru din 2017, stabil comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce în Uniunea Europeană deficitul guvernamental s-a situat tot la 0,6% din PIB, în scădere față de 0,7%. În România, deficitul guvernamental a scăzut la 2,4% din PIB în trimestrul patru din 2017, de la 2,9% din PIB în precedentele trei luni și 3,6% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2016. Majoritatea statelor membre UE au înregistrat, în trimestrul patru din 2017, excedent bugetar: Malta (4,5% din PIB), Cehia și Luxemburg (ambele cu 2,3 % din PIB), Danemarca și Suedia (ambele cu 1,6% din PIB), Finlanda (1,1% din PIB), Germania (1,3% din PIB), Olanda (1% din PIB), Bulgaria (0,5% din PIB) și Slovacia (0,3% din PIB), iar Estonia și Lituania au avut echilibru bugetar.

România se află printre țările UE cu cele mai mici datorii guvernamentale

Economistul
-
0
România se află printre țările UE cu cele mai mici datorii guvernamentale

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului patru din 2017, la 300,7 miliarde de lei, sau 35% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale de la 35,5% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu trimestrul trei din acest an, șapte state membre UE au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2017, o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 21 de state datoria guvernamentală a coborât (inclusiv în România), potrivit Agerpres. Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul patru din 2017 s-a înregistrat în Estonia (9%), Luxemburg (23%), Bulgaria (25,4%), Cehia (34,6%) și România (35%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (178,6%), Italia (131,8%) și Portugalia (125,7%). În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada octombrie-decembrie 2017 la 86,7% din PIB, de la 88,1% din PIB în trimestrul trei din 2017.

Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România

Andreea Paul
-
0
Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România

„INACO a pregătit a patra ediție a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea și dezvoltarea companiilor românești pe care îl pune la dispoziția tuturor celor interesați de susținerea financiară a proiectelor lor. Această inițiativă civică lunară a INACO dorește să facă o conexiune strict necesară între organismele care oferă fondurile și românii care ar putea să le folosească, conexiune care la noi nu este făcută organizat, cu claritate și constanță”, anunță Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În Ghid sunt prezentate 37 de oportunități active, mari programe de finanțare – precum Orizont 2020, Programul transnațional “Dunărea” sau programul de studii Erasmus. Dar și programe specifice – precum cele pentru producții artistice sau mici producători agricoli. Veți găsi în Ghid și programe de susținere a progresului tehnologic sau inovației, de sprijin pentru tineri, pentru start-up-uri sau fonduri din afara cadrului UE etc.

Inițiativa pentru Competitivitate încearcă să întreprindă un demers cât mai exhaustiv, cât mai complet în ceea ce privește prezentarea publică a surselor de fonduri pentru țara noastră.

10 noutăți aduce ediția lunii aprilie a Ghidului INACO față de luna anterioară, descrise succint, atractiv și pragmatic pentru mediul românesc de afaceri:

  • COMPETIȚIE DEDICATĂ IMM-urilor: CECURI DE INOVARE
  • GRANTURI SEE ȘI NORVEGIENE (2014-2021): Programul “RO Innovation”
  • PROGRAMUL CERCETARE FINANȚAT DIN MECANISMELE FINANCIARE SEE ȘI NORVEGIAN 2014-2021
  • FOND DE INVESTIȚII PENTRU NECESITATEA CREȘTERII START-UP-URILOR DIN EUROPA: Eight Roads Ventures, Londra
  • FOND DE INVESTIȚII LANSAT DE CĂTRE UE PENTRU CREȘTEREA START-UP-URILOR DIN COMUNITATEA EUROPEANĂ: VENTURE EU
  • SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU MĂSURA DE PROMOVARE A VINURILOR ÎN ȚĂRI TERȚE
  • ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (Investiții Teritoriale Integrate–ITI Delta Dunării)
  • PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA
  • PROGRAMUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU O VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI ASISTATĂ
  • PROGRAMUL ORIZONT 2020 (HORIZON 2020)

„Facem acest lucru deoarece considerăm că finanțarea este începutul obligatoriu al oricărei inițiative românești care dorește să fie competitivă în țară și în afară. Succes celor întreprinzători!”, transmite președintele INACO.

Acest Ghid va fi lansat în data de 26 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România în cadrul evenimentului dedicat instrumentelor europene financiare și ne-financiare pentru mediul de afaceri din România, la orele 10.30, alături de experți și potențiali beneficiari.

Ghidul de finanțare poate fi descărcat liber aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/04/Ghidul-de-finantare-pt-internationalizarea-companiilor-romanesti-_24-APRILIE-2018.pdf

 

 

 

Acţionarii Băncii Transilvania au reales Consiliul de Administraţie pentru următorii patru ani

Economistul
-
0
Acţionarii Băncii Transilvania au reales Consiliul de Administraţie pentru următorii patru ani

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat joi că acţionarii săi au reales Consiliul de Administraţie pentru următorii patru ani, iar Horia Ciorcilă a primit al cincilea mandat pentru funcţia de preşedinte al board-ului, scrie News.ro .

”Horia Ciorcilă, fondator BT şi preşedinte al Consiliului de Administraţie din anul 2002, a primit al cincilea mandat consecutiv pentru această funcţie. De asemenea, cei şase membri CA au obţinut un nou mandat din partea acţionarilor”, a anunţat joi banca.

Componenţa Consiliului de Administraţie al băncii este următoarea: Horia Ciorcilă (preşedinte) şi membrii Ivo Gueorguiev (Marea Britanie), Thomas Grasse (Germania), Costel Lionăchescu, Costel Ceocea, Vasile Puşcaş şi Mirela Bordea, scrie News.ro.

În perioada 2014–2018, sub coordonarea Consiliului de Administraţie, cota de piaţă a BT a crescut cu 4%, Banca Transilvania ajungând în anul 2016 pe locul 2 în topul băncilor din România, potrivit. Economica.net.

BT a devenit una dintre cele mai mari 100 de bănci din Europa. Recent, Banca Transilvania a marcat două dintre cele mai mari achiziţii din ţară: Volksbank România şi Bancpost.

Banca Transilvania a raport în primul trimestru un profit net mai mare cu circa 49%, de 366 milioane lei, în timp ce profitul Grupului Financiar Banca Transilvania a urcat cu 46%, la 389 milioane lei.

De asemenea, Banca Transilvania a realizat în primele trei luni ale acestui an venituri operaţionale de 735,76 milioane lei, cu peste 26% mai mari, iar veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 13,6%, la 518,23 milioane lei.

În primele trei luni ale acestui an, banca a acordat 44.000 de credite noi clienţilor persoane fizice, IMM şi Corporate.

Cu peste 13% cotă de piaţă, Banca Transilvania este a doua bancă din România. BT are peste 2,5 milioane de clienţi activi, circa 7.000 de angajaţi şi aproape 500 de sedii.

Banca Transilvania are în prezent peste 28.000 de acţionari români persoane fizice şi aproape 55% capital românesc.

Banca Transilvania are o capitalizare de 11,89 miliarde lei.

Studiu EY: 90% dintre companii întâmpină dificultăți în calculul contribuțiilor către Fondul de Mediu

Economistul
-
0
Studiu EY: 90% dintre companii întâmpină dificultăți în calculul contribuțiilor către Fondul de Mediu

Conform legislației în vigoare, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional. Însă, procesul continuu de modificare și actualizare a cadrului legislativ generează o serie de dificultăți în activitatea operațională a companiilor – de la determinarea cantităților de ambalaje, la valorificarea cantităților obligatorii prin lege.

Studiul derulat de EY România, realizat în rândul a 260 de companii din diverse domenii din România, arată că peste 90% dintre firmele chestionate spun că se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuțiile datorate Fondului de Mediu. Mai mult, această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuțiilor către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), aferente obligațiilor de valorificare a echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor.

 „Observăm că 90% dintre companii sunt într-o  situație de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care își administrează obligația privind valorificarea deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piață din Romania. Acest lucru înseamnă că această activitate este în continuare generatoare de costuri semnificative și încărcare administrativă”, spune Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România.

Studiul Ambalajele – riscuri și oportunități sintetizează principalele provocări pe care companiile active în România le întâmpină în procesul de administrare a obligațiilor către AFM, aferente ambalajelor. Toate aspectele urmărite sunt reprezentative pentru definirea îndatoririlor legale ale companiilor care fac obiectul legislației privind valorificarea ambalajelor, echipamentelor electrice, bateriilor și acumulatorilor.Raul Pop, EY Romania

„Procesul de determinare și calculare a obligațiilor față de Fondul de mediu este unul riguros, are natură fiscală și este standardizabil. În același timp, este specific fiecărei companii și presupune un demers complex de colectare a informațiilor din mai multe departamente,de la marketing, achiziții, recepție, administrativ, mediu, calitate, vânzări, distribuție, raportare, contabilitate și de la cel financiar”, spune Raul Pop.

 

 

Rezultatelor studiului arată că niciunul dintre domeniile sondate nu înregistrează performanțe notabile și toate se află în zona de risc mediu în ceea ce privește rezultatele unui potențial audit fiscal dedicat contribuțiilor aferente Fondului de Mediu.

 

Companiile din sectorul auto și transporturi întâmpină dificultăți majore în înțelegerea obligațiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite și a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piață. Prin raportare la standardul optim de operare – acela de conformitate completă față de prevederile legale și practica de control fiscal – cea mai bună performanță se observă în gestionarea paleților de lemn și a ambalajelor materiilor prime, ambele normate în detaliu în relația cu furnizorii.

Companiile din domeniul „producției industriale” întâmpină dificultăți majore în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piață, urmate de lipsa unei abordări consecvente în ceea ce privește managementul costurilor corespunzătoare sumelor de plată către Fondul de Mediu. În ceea ce privește conformitatea față de prevederile legale și practica de control fiscal, cea mai bună performanță se observă în determinarea modului de gestionare a ambalajelor materiilor prime și a ambalajului terțiar (folie și paleți de lemn).

Companiile din domeniul farmaceutic întâmpină dificultăți în colectarea informației și cuantificarea corectă a ambalajului terțiar (folie și paleți de lemn), aspect rămas nereglementat în legislația din domeniul sănătății, urmat de materiile prime. Însă, produsele finite, echipamentele electrice și bateriile acestora sunt, în general, mai bine cunoscute și administrate decât în cazul altor domenii de activitate. Standardizarea specifică acestei industrii facilitează tranziția spre o conformitate completă la obligațiile fiscale de mediu.

 Companiile din domeniul bunurilor de larg consum și comerț – deși au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligațiilor către Administrația Fondului pentru mediu, în privința gestionării produselor și ambalajelor pe care le pun pe piață, întâmpină în continuare unele dificultăți în procesul de conformare. Se remarcă, însă, o bună înțelegere a modului de determinare a cantităților de echipamente electrice puse pe piață și a bateriilor care le însoțesc.

„Majoritatea activităților pe care le presupune demersul de calcul al contribuțiilor pot fi automatizate, cu condiția implicării top managementului companiei în determinarea tuturor departamentelor companiei de a-și asuma un rol concret în cadrul acestui proces. Derularea unui audit de sistem pentru determinarea și procedurarea modului de tratare a excepțiilor și distribuirea clară a responsabilităților între departamentele “producătoare” de date sunt esențiale în atingerea unui nivel de conformitate completă față de obligațiile fiscale de mediu”, a concluzionat Raul Pop.

1...288289290...309Pagina 289 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro