XTB, compania fintech globală, care pune la dispoziție o platformă online de investiții și o aplicație mobilă, anunță un nou trimestru puternic pe piața din România, cu o creștere de 14,3% a numărului de clienți noi.
Majoritatea clienților din România (inclusiv cei noi) aleg să investească în instrumente financiare precum CFD-uri, ETF-uri sau acțiuni.
„Rezultatele primelor luni ale anului ne-au confirmat faptul că suntem pe drumul cel bun, profesionalismul fiind una dintre calitățile pe care clienții noștri le apreciază la XTB. Aprecierea aceasta se reflectă în încrederea cu care cliențiine-au învestit, având în vedere faptul că România este pe locul patru în lume în topul XTB cu cea mai rapidă creștere a numărului de investitori noi”, declară Irina Cristescu, General Manager XTB România.
Rezultatele din primele luni ale anului marchează performanța inclusiv la nivel global. Tendințele de creștere dominante de pe piețele de acțiuni și mărfuri, împreună cu avansul bazei de clienți, au dus la un venit consolidat record de 128,7 milioane Euro (+12,5% an/an) și un profit net consolidat de 70,1 milioane Euro (+8,8% an/an) pentru Grupul XTB.
„Primul trimestru a reprezentat un început de an excelent. Încă o dată, am demonstrat că strategia noastră funcționează, deoarece ne permite să obținem rezultate stabile și reproductibile. Toți indicatorii cheie de performanță sunt în creștere – atât în ceea ce privește evoluția financiară, cât și rezultatele operaționale”, a declaratOmar Arnaout, CEO al XTB.
În primul trimestru din 2024, Grupul XTB și-a depășit obiectivul trimestrial prin cei 129.700 de investitori noi. Totodată, în luna martie, compania a depășit pragul de un milion de clienți careau utilizat platforma online și aplicația mobilă a XTB pentru a investi, tranzacționa și economisi. Performanța acestui an este vizibilă și din perspectiva numărului de clienți activi, care a crescut în T1 2024 la 378.500, față de 260.100, câți erau în T1 2023.
Întrucât investitorii își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către noi oportunități de a investi (atât în mod activ, cât și pasiv), depozitele nete au crescut cu 85% de un an la altul și au ajuns la peste 415 milioane Euro la sfârșitul lunii martie 2024.
Transformarea XTB, posibilă cu o super-aplicație de investiții
De la începutul anului, XTB a făcut progrese semnificative pentru a deveni principala aplicație universală de investiții, permițând clienților să tranzacționeze, să investească și să economisească, menținând în același timp accesul facil la fondurile lor.
Adăugarea Planurilor de Investiții bazate pe ETF-uri și lansarea ratelor de dobândă pentru fondurile neinvestite au permis companiei XTB să își extindă portofoliul de produse și să atragă noi grupuri de clienți care preferă investițiile pasive, pe termen lung.
În primul trimestru din 2024, 78% dintre clienții noi la nivel global au ales să investească în acțiuni și ETF-uri sau să creeze un Plan de Investiții ca primă tranzacție cu XTB. În același timp, numărul tranzacțiilor cu ETF-uri, acțiuni și Planuri de Investiții a crescut cu 93% față de aceeași perioadă din 2023.
Dacă ne uităm doar la investițiile în acțiuni, la nivel de Grup, volumul tranzacțiilor a crescut cu peste 71% și a ajuns la 1,87 miliarde de dolari (față de 1,09 miliarde de dolari, în T1 2023).
2024, anul planurilor ambițioase de dezvoltare
„Accelerăm transformarea noastră într-o aplicație universală, iar această schimbare este deja vizibilă în alegerile făcute de clienții noștri, care își încep călătoria în acțiuni, ETF-uri și prin construirea propriilor planuri de investiții. Cred cu tărie că adăugarea obligațiunilor, a produselor de pensie și a cardului multi-valută va aduce XTB cu un pas mai aproape de obiectivul de a crea o super-aplicație completă de investiții pentru toți cei care doresc să își gestioneze eficient finanțele”, a adăugat Omar Arnaout, CEO al XTB.
Primele luni ale anului au marcat, de asemenea, lansarea în Polonia a unui produs numit Social, care va fi introdus anul acesta și pe piața din România. Produsul le permite utilizatorilor aplicației să urmărească activitatea celor mai buni investitori XTB, precum și randamentele portofoliilor. Această funcție facilitează, de asemenea, verificarea activității prietenilor și membrilor familiei, precum și realizarea comparațiilor între cele mai performante portofolii.
În paralel, XTB lucrează la extinderea gamei de produse, cum ar fi obligațiunile, produsele de pensionare și un card pentru mai multe valute. Toate aceste proiecte se află în stadii avansate de dezvoltare, fiind avută în vedere lansarea lor în 2024.
Lotul național de paraclimbing al României, coordonat de ONG-ul Climb Again, a obținut cu o medalie de argint și una de bronz la Cupa Mondială desfșurată la Salt Lake City, prima competiție a sezonului 2024: „Liviu Matei a concurat pentru prima dată în etapa finală a unei Cupe Mondiale și s-a clasat pe locul al doilea la categoria AU3, iar Razvan Nedu, căpitanul lotului național de paraclimbing, a urcat pe treapta a treia a clasamentului la categoria B1.
În perioada 7-8 mai s-au desfășurat calificările și finala, iar lotul a fost reprezentat la această Cupă de 5 sportivi, după cum urmează:
Ionela Drăgan – categoria B3 (acuitate vizuală între 2/60 și 6/60 și un câmp vizual între 5% și 20%)
Ștefan Dogaru – categoria RP3 (categorie dedicată celor cu dizabilitate neurologică sau fiziologică)
Liviu Matei – categoria AU3 (categorie dedicată sportivilor cu amputație la mână sau amputație parțială)
Sportivii au fost însoțiți la Salt Lake City de echipa Climb Again, formată din: Claudiu Miu – antrenor coordonator, Antoaneta Barbu – manager de echipă și Iulian Farkaș – navigator”.
Sportivii anunță că, „tot în acest sezon competițional, lotul va fi prezent și la Cupa Mondială din Innsbruck (Austria), Cupa Mondială din Arco (Italia) și Campionatul European din Villars (Elveția).
Lotul național de paraclimbing al României este sprijinit în acest an de Comitetul Național Paralimpic, Viva Credit, Zuzu, Kaufland România, Groupama Asigurări, BRD, ALD Automotive și FRAE”.
Asociația Climb Again, coordonator al echipei de paraclimbing a României, este definită ca „o organizație non-guvernamentală afiliată la Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), fondată și condusă de Claudiu Miu, fost campion balcanic de escaladă. Încă din 2014, Climb Again organizează sesiuni gratuite de terapie prin escaladă, kinetoterapie și consiliere psihologică pentru copii și tineri cu dizabilități: deficiență de vedere, de auz, tulburare de spectru autist, tulburări neuromotorii, deficiențe asociate”.
Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui a emis acord de mediu pentru un nou proiect-gigant de producție a energiei electrice din surse regenerabile, la mai puțin de o lună de la emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Parc eolian Hoceni – Dimitrie Cantemir”, care include 31 de turbine de 6,6 MW fiecare. Noul proiect cuprinde alte 31 de turbine ale Helios & Wind Energy, cu o capacitate totală de 186 MW/ oră, care vor fi amplasate pe 24 de hectare, în cinci localități din nordul județului.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) subliniază că „planurile prevăd construirea unui parc eolian compus din 31 de generatoare electrice eoliene având o putere de 6 MW fiecare, respectiv, o putere totală de 186 MW/oră. Proiectul prevede linii electrice subterane interne de medie tensiune, cu o lungime totală de 48.860 m, căi noi de acces, cu o lungime totală 6.323 m și platforme tehnologice, cu o suprafață totală de 68.591 mp. Fundațiile turbinelor vor ocupa o suprafață totală de 14.012 mp, iar stațiile de transformare și de stocare vor ocupa aproximativ nouă hectare.
Construcțiile sunt impresionante, ca și cele din proiectul anterior, având înălțimea turnului de 125 de metri, diametrul rotorului de 162 de metri și înălțimea maximă a construcției, de 206 metri.
Potrivit directorului executiv al APM Vaslui, Mihaela Budianu, care a semnat Acordul de mediu pentru noul parc eolian, suprafața ocupată permanent de acest proiect este de 240.107 mp (24.01 ha) și este defalcată pe raza comunelor Oșești, Rebricea, Ștefan cel Mare, Vulturești și a orașului Negrești, din județul Vaslui. Accesul spre noul parc eolian, se va face dinspre drumul județean DJ 207, din localitatea Oșești.
Emiterea Acordului de mediu pentru acest proiect reprezintă o etapă premergătoare stabilirii condiţiilor şi măsurilor pentru protecţia mediului, care trebuie respectate pentru realizarea acestui parc eolian, înaintea obținerii Autorizației de mediu”.
Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM): „Alături de parcul eolian care a primit Acord de mediu în luna aprilie, noul parc aproape că dublează capacitatea de producție a energiei electrice produsă de vânt, doar în județul Vaslui, putând asigura alimentarea cu energie electrică a sute de mii de locuințe. Conform documentului se recomandă evitarea lucrărilor care generează zgomot ridicat în perioada 15 aprilie-15 iulie, când este sezonul de cuibărire pentru majoritatea speciilor de păsări. Deși impactul prognozat este unul nesemnificativ, pentru reducerea la minim a deranjului asupra speciilor de păsări specialiștii noștri recomandă evitarea lucrărilor de amenajarea a drumurilor, fundațiilor și platformelor turbinelor precum și săparea șanțurilor pentru conductorii electrici în această perioadă.”
ANPM anunță că, „în prezent, se află în procedură de evaluare a impactului asupra mediului, în județul Vaslui, alte 14 proiecte eoliene menite să valorifice potențialul eolian al Podișului Moldovei cu consecințe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electrice produse în instalațiile termoenergetice”.
Asociația Zi de Bine și dezvoltatorul NEPI Rockcastle anunță că au inaugurat Parcul Dorului, cu arbori plantați în memoria persoanelor dragi decedate, parc amplasat pe esplanada din spatele centrului comercial Shopping City Târgu Mureș, unde s-au plantat 75 de arbori și plante ornamentale: „La inaugurare, au participat zeci de mureșeni, alături de inițiatoarele proiectului și fondatoarele Asociației Zi de Bine, Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, precum și de reprezentanți ai NEPI Rockcastle și Shopping City Târgu Mureș. În cadrul evenimentului, care a avut loc pe 11 mai, mureșenii care au adoptat un copac au prins de acesta o plăcuța memorială cu un cod QR, care aduce la viață povestea unui om drag. Poveștile de viață și dor pot fi citite pe site-ul https://plantatiinamintire.ro/”.
Inițiatorii proiectului subliniază că „printre cei 75 de arbori plantați în Parcul Dorului din Târgu Mureș, se remarcă frasinul de câmp, un Gingko Biloba, supranumit și arborele vieții, precum și conifere verzi și argintii, magnolii și lavandă. Terenul pe care a fost amenajat parcul este pus la dispoziție de NEPI Rockcastle și va fi administrat de Shopping City Târgu Mureș”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine:„Peste tot pe unde mergem, parcurile Dorului sunt întâmpinate cu multă delicatețe și recunoștință. Să-i vedem pe oameni îmbrățișându-și copacii sau așezându-se pur și simplu pe o bancă cu ochii la copacii-viață a fost foarte emoționant și ne-a făcut să înțelegem încă o dată necesitatea unui astfel de proiect, care este, în primul rând, despre viață și celebrarea ei.“
Reprezentanții NEPI Rockcastle: „Apreciem și susținem proiectul Parcurilor Dorului, al Asociației Zi de Bine, pentru că reprezintă în primul rând un omagiu adus vieții și un loc de reculegere și aducere aminte pentru toți cei care au pierdut un om drag. Dorința noastră de a avea un Parc al Dorului și în Târgu Mureș este firească, în contextul angajamentului NEPI Rockcastle de a se implica activ în viața comunității prin diferite inițiative, în toate orașele în care deținem centre comerciale. Credem că acest colț de natură înfrumusețează zona și oferă un spațiu dedicat iubirii pentru cei dragi, care nu mai sunt printre noi. De asemenea, este și un prilej de a sărbători viața acestora, prin poveștile spuse de fiecare arbore.”
Inițiatorii precizează că „Parcul Dorului din Târgu Mureș este al șaselea proiect de acest tip inaugurat de Asociația Zi de Bine, după București, Lugoj, Oradea, Brașov și Constanța. Până acum, au fost adunate peste 500 de povești în toate aceste parcuri.
Pentru susținerea inițiativelor Asociației Zi de Bine, companiile și persoanele fizice pot accesa secțiunea donează, din cadrul site-ului www.zidebine.ro”.
Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația susține câte un ONG în fiecare lună a anului și încurajează oamenii să-și doneze ziua de naștere pentru un proiect social.
Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se anunță cauza susținută și sunt descrise nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii află ce s-a întâmplat cu banii și sunt invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
NEPI Rockcastle este caracterizat drept „cel mai mare proprietar, dezvoltator și administrator de centre comerciale din Europa Centrală și de Est (ECE). Portofoliul companiei, în valoare de 6,8 miliarde de euro, cuprinde 2,2 milioane de metri pătrați în nouă țări din Europa Centrală și de Est. Compania este lider de piață în România și Polonia (cele mai mari două piețe ale NEPI Rockcastle), Bulgaria, Ungaria și Slovacia și deține centre comerciale în Croația, Republica Cehă, Lituania și Serbia. Creșterea NEPI Rockcastle este impulsionată printr-un program de dezvoltare în valoare de 650 de milioane de euro, însoțit de achiziții cu obiectiv de creștere, compania finalizând în 2022 achiziția a două active importante, Forum Gdansk Shopping Centre (Gdansk) și Copernicus Shopping Centre (Torun), ambele în Polonia. NEPI Rockcastle beneficiază de două avantaje strategice cheie – portofoliul său unic de spații de retail din Europa Centrală și de Est, creat în ultimii 15 ani, și echipa de peste 600 de specialiști cu un know-how unic, la nivel local, în domeniul proprietăților de retail.
De asemenea, compania a devenit membră a European Council of Shopping Places (ECSP) și a U.S. Green Building Council (USGBC, pentru a-și consolida poziția de lider de piață în industria de retail comercial.
Mai multe informații despre Nepi Rockcastle pe www.nepirockcastle.com sau LinkedIn”.
Centrul comercial Shopping City Târgu Mureș, deținut de fondul de investiții NEPI Rockcastle, a fost inaugurat pe 16 iulie 2020: „Situat pe Bulevardul 1 Decembrie 1928 nr. 242, reprezintă cea mai importantă investiție locală din acest an și le propune vizitatorilor o experiență unică de cumpărături.
Shopping City Târgu Mureș are o suprafață închiriabilă de 40.000 de metri pătrați și pune în lumina reflectoarelor un mix complet de cumpărături, distracție și descoperiri culinare, prin cele 113 de branduri prezente în mall. În 25 iunie cel mai mare hipermarket Carrefour din regiune a fost inaugurat în interiorul centrului comercial Iar din 16 septembrie in Shopping City Targu Mures se afla cel mai modern cinematograf din judet – CINEPLEXX.
Centrul comercial aduce, pentru prima dată în Târgu Mureș, o serie de branduri locale și internaționale, ce acoperă toate nevoile și dorințele vizitatorilor, de la fashion și până la tehnologie de ultimă generație: Sephora, Bookcity, Smyk, Reserved, eMAG, Intersport, Cropp, Sport Vision, Bijuteria Stil, Teilor, Sinsay, Buzz, Flanco, DeFacto, Various Brands, Grid.
În luna octombrie a anului 2021, Shopping City Târgu Mureș a lansat SPOT, o aplicație mobilă ce recompensează utilizatorii cu puncte de loialitate pentru fiecare sesiune de cumpărături, oferindu-le astfel acces la oferte și beneficii exclusive, în funcție de statutul atins în program. Aplicația mobilă de recompensare a clienților loiali este disponibilă în toate cele 18 centre comerciale ale grupului NEPI Rockcastle din România. Înrolarea în program este gratuită. Aplicația SPOT este gratuită și poate fi descărcată atât din Google Play, cât și din App Store”.
Agenția „pastel” anunță lansarea competiției de briefuri creative „Poate brieful tău să dea volumul mai tare binelui?”, subliniind prin aceasta redefinește „rolul comunicării în crearea unui impact social și comercial durabil. Prin această campanie aniversară, agenția de comunicare integrată invită companiile să înscrie briefurile lor, până pe data de 13 iulie, pentru a câștiga o campanie strategic-creativă, gata de implementare”.
După cum accentuează inițiatorii, campania aniversară „este proiectată nu doar ca o celebrare a celor 18 ani de activitate, ci ca un impuls pentru integrarea principiilor sustenabilității în strategiile de business. Prin această competiție de briefuri creative, pastel își propune să demonstreze cum soluțiile de comunicare pot aduce beneficii tangibile atât în business, cât și în plan social”.
Dana Nae Popa, owner & managing director pastel: „Campania aniversară nu este despre a reflecta la parcursul agenției, ci despre a fi un catalizator pentru schimbări pozitive în societate și în lumea afacerilor. Ne-am ancorat în prezent și vedem nevoile reale atât ale societății, cât și ale mediului de afaceri și, astfel, ne îndreptăm privirea spre viitorul pe care cu toții ni-l dorim. Alegerea de a lansa această campanie aniversară subliniază angajamentul nostru față de modul în care credem că ar trebui să evolueze industria creativă și impactul social pozitiv pe care îl poate avea. Vrem să demonstrăm că o comunicare autentică, strategică și creativă poate genera nu doar emoție, ci schimbări reale și sustenabile de care vor beneficia atât comunitățile, cât și companiile.”
Campania aniversară, accentuează realizatorii ei, „își propune să arate că sustenabilitatea și succesul comercial nu sunt doar compatibile, ci și complementare. Acest lucru este realizat printr-o competiție care încurajează organizațiile să gândească strategic despre cum pot aborda provocările subiectului sustenabilității în moduri care nu doar respectă, dar și valorifică resursele și potențialul lor. Într-un context în care consumatorii și autoritățile solicită tot mai multă responsabilitate și implicare activă din partea companiilor, această competiție oferă o platformă pentru organizații să demonstreze angajamentul lor față de dezvoltarea sustenabilă și să contribuie concret la binele societății, câștigând astfel încrederea și loialitatea publicului.
Companiile au la dispoziție două luni să completeze formularul de înscriere, să primească un template de brief creativ de la pastel, pe adresa de mail menționată în formular, și să trimită brieful care convinge juriul competiției de potențialul lui social și comercial. Campania câștigătoare va fi susținută de pastel, în termeni de creativitate și costuri de agenție de 18.000 euro, în timp ce organizația câștigătoare, conform regulamentului, va trebui să asigure un minimum buget pentru implementarea și promovarea acesteia.
Un juriu de experți garantează o selecție riguroasă și echitabilă a briefului câștigător
Briefurile vor fi evaluate de un juriu format din șapte experți în domeniile creativității, antreprenoriatului, sustenabilității și impactului social. Acest proces de evaluare multi-laterală va asigura că cel mai promițător brief va câștiga, garantând o implementare de succes care va aduce valoare adăugată atât participanților, cât și comunităților lor.
Dana Nae Popa, owner și managing director pastel, este președintele juriului și va superviza întregul proces de jurizare, evaluând briefurile din perspectiva inovației și impactului în societate și în business.
Laura Iane, director de creație pastel, va evalua briefurile din perspectiva potențialului creativ, asigurându-se că acestea sunt generative.
Mădălina Marcu, director de dezvoltare la Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), are rolul de a verifica modul în care fiecare brief propune soluții concrete pentru problemele comunităților vizate, asigurându-se că acestea au o fundație solidă în realitățile sociale.
Oana Groșan, director executive Ambasada Sustenabilității în România, și Dragoș Tuță,fondator și președinteAmbasada Sustenabilității în România, vor evalua briefurile din perspectiva sustenabilității, respectiv din perspectiva tranziției la modelul economic în care companiile, prin intermediul parteneriatelor, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică și profitul. De asemenea, ei vor analiza și contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă de la ONU, cele care guvernează și Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDDR 2030).
Anca Roman,owner & General Manager ESGrow, va evalua briefurile din perspectiva Environment, Social și Governance, verificând dacă acestea sunt în concordanță cu specificul industriei în care activează companiile înscrise în competiție și modul în care briefurile acestora propun acțiuni concrete, cu impact pozitiv.
Vlad Craioveanu,CEO & co-fondator Impact Hub București și Startarium,aduce o perspectivă antreprenorială și un angajament profund pentru inițiativele cu impact pozitiv în societate. El va evalua și identifica briefurile cu cel mai mare potențial de scalabilitate și inovație în afaceri”.
pastel, 18 ani de activitate în domeniul comunicării integrate
pastel reamintește că „este o agenție românească de comunicare, cu o abordare strategică și creativă, cu o activitate de 18 ani pe piață și un portofoliu de clienți din arii diverse, precum auto, FMCG, servicii, industrie, B2B, IT, ONG, retail, energie etc.
Cu o echipă agilă de peste 35 de profesioniști, cu experiențe complementare și portofolii premiate, antrenată pentru campanii cu sens, agenția oferă în prezent servicii de comunicare integrată pentru proiecte ce se desfășoară atât în Romania, cât și la nivel regional.
În urmă cu trei ani, pastel a contribuit la lansarea Asociației pastel, ca o extensie a angajamentului agenției de comunicare pentru un impact pozitiv în lume, extinzând astfel eforturile de responsabilitate socială ale agenției.
Printre clienții și brandurile pentru care agenția lucrează se numără AMD Nobel, AVON, Bookster, 7Card, Colgate-Palmolive Romania & Polonia, Danubius, De’Longhi Romania, EWO Pharma, FAN Courier, Foundation Conservation Carpathia, Green Group, Groupe Renault Romania, Hochland Romania, Impact Hub Bucharest, Jacobs Douwe Egberts, JTI Romania și Moldova, LEONI România, Lidl Discount, Muller, Pet Star Recycling, ProCredit Bank, Sandoz, TenarisSilcotub, Trust Expert, Trust Motors”.
Compania Systematic, cunoscută ca „unul dintre principalii furnizori danezi de soluții software pentru digitalizare în domenii cheie precum apărare sau sănătate, cu un centru de dezvoltare în România în care lucrează peste 150 de specialiști”, anunță că „a fost selectat de către NATO pentru a furniza software de Comandă și Control.
În urma unui parteneriat cu Agenția pentru Comunicații și Informații a NATO (Agenția NCI), Systematic va pune la dispoziție suita SitaWare Headquarters, care va fi folosită în structurile de comandă NATO, unde va consolida capabilitățile operaționale ale Alianței în situații de potențial conflict. Suita SitaWare va asigura un nivel ridicat de comunicații tactice și interoperabilitate care vor îmbunătăți semnificativ planificarea colaborativă și înțelegerea situației tactice la toate nivelurile de comandă și pentru toate domeniile pe timpul misiunilor sau operațiunilor militare.
SitaWare Headquarters, software-ul selectat de NATO, este un produs de top al Systematic și este dezvoltat și în România, de către echipa locală, evidențiind încă o dată nivelul ridicat de specializare al dezvoltatorilor din țara noastră”.
SitaWare Headquarters „a trecut printr-un proces riguros de licitație, derulat de Agenția NCI, iar selectarea sa confirmă statutul de aplicație de comandă și control de top la nivel mondial.
SitaWare Headquarters este soluția C4ISR validată din punct de vedere operațional, care furnizează o comunicare tactică superioară, interoperabilitate fără egal, planificare colaborativă fără întreruperi și o cunoaștere cuprinzătoare a situației în întregul teatru de operațiuni.
Fiind o aplicație C4ISR avansată, permite schimbul de informații vitale și planuri extinse la toate nivelurile de comandă și în toate domeniile, în cadrul rețelelor de luptă proprii, de coaliție și commune”.
Lucian Maican (foto), General Manager al Systematic România: „Compania Systematic a fost fondată în 1985 cu viziunea de a revoluționa și digitaliza domeniul apărării și ne mândrim cu experiența noastră de a livra soluții software în domeniul apărării către peste 50 de țări membre și partenere NATO. Selectarea noastră ca parteneri direcți ai NATO pentru reprezintă cea mai înaltă recunoaștere a eforturilor de a aduce pe piață produse cu impact major și subliniază statutul nostru de furnizor de încredere de soluții software. Suntem nerăbdători să contribuim la îmbunătățirea eficienței operaționale a forțelor terestre ale NATO, prin utilizarea software-ului nostru, și ne bucurăm că echipa noastră din România lucrează pentru un domeniu atât de important și de sensibil în contextul geopolitic actual.”
Will Leeming, manager de proiect DEMETER în cadrul Agenției NCI: „Acest parteneriat cu Systematic va oferi soldaților NATO capacitatea de a îmbunătăți gestionarea C2 și cunoașterea situației în cadrul luptei, precum și o mai bună interoperabilitate între serviciile din cadrul zonei funcționale NATO.”
Systematic este definite ca „o companie internațională fondată în 1985 în Danemarca, și dezvoltă soluții software pentru sectorul public și privat, cu proiecte în domeniile apărării, sănătății și educației”.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 13 mai 2024, a hotărât următoarele:
menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61 la sută, de la 7,23 la sută în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor.
Rata anuală a inflației a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condițiile în care creșterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflației de bază și de descreșterea dinamicii prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum și dinamica în scădere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7 la sută în martie 2024, de la 7,0 la sută în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 8,5 la sută în martie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în martie 2024 la 8,3 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.
Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5 la sută în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent, dar și creșterea dinamicii anuale a acesteia la 3,0 la sută, de la 1,9 la sută în trimestrul III 2023.
Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4 la sută. Un aport semnificativ a fost adus și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută.
Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto și-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producția industrială și-a prelungit contracția în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deși s-a redresat ușor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un declin pronunțat față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Pe piața muncii, noile date arată o încetinire pronunțată în februarie a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie, dar și o scădere semnificativă a ratei șomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6 la sută. În același timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus doar ușor față de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluțiilor din comerț și servicii, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deși mai temperat și cu un aport major al sectorului construcții.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat ascensiunea – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar și ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie și s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7 la sută, de la 4,9 la sută în februarie, în condițiile în care noua descreștere relativ pronunțată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoțită de accelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9 la sută în martie, de la 68,7 la sută în februarie.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
În ședința de astăzi, 13 mai 2024, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Tot mai interesant. FoodIntelForum AQUA Carpatica progresează. Conducători de vârf din business, autorități centrale, mediul academic de vârf se duelează. Mai iute decât inteligența artificială.
Experți din HoReCa și Retail dezbat trendurile, prefigurează profiturile și dezvoltarea constantă în tehnologie și agricultură. Discutăm și despre concepte noi de retail, alimente contrafăcute și susținerea producătorilor și fermierilor români. Oamenii de afaceri învață, oamenii de afaceri negociază pe loc contracte între ei.
Toți își umezesc gâtlejurile însetate de profit, prin-plan și recunoaștere cu apa din izvorul de diamant de care povestește Jean Valvis, AQUA Carpatica. Cei mai curajoși, cu un pahar de vin de la Domeniile Sâmburești, alături de o brânză bună de la Ibănești sau Torockoi – De Colțești. Și de la Lactate Brădet.
Varujan Pambuccian, Membru în Comisia de Agricultura din Camera Deputaților: „În momentul în care ai trasabilitate foarte clară despre un produs, ai o doza de încredere mult mai mare, lucru acesta se poate realiza prin agricultura de precizie și poate fi expus printr-un QR code care te duce pe un site și vezi toata istoria produsului sau pe diverși algoritmi să creezi un simbol de încredere care spune despre valoarea produsului”
Compostoarele oferite de Eutron Invest Romania tuturor celor peste 300 de participanți din cele 3 zile, stârnesc un interes special și mulți dintre cei care nu au apucat să câștige un compostor întreabă cine îi poate învăța să le eficientizeze. Dan Țone, CEO Eutron, este aici!
Indra Mihăilă, Corporate Affairs Lead PepsiCo: „Cred că suntem un exemplu bun de colaborare între companie mare și producători locali, care se uită pe termen mediu și lung la ce volume avem nevoie pentru producția noastră și contractăm aceste volume oferind stabilitate și încredere că vom avea anumite cantități de cartofi necesari special pentru chipsurile. Susținem producători când vina vorba de inovație, instrumente agricole și avem un parteneriat prin care putem oferi posibilități de finanțare.”
Interesant punct de vedere! Merge și un pahar de vin de la Crama Basilescu. Merge unul și de la Viile Metamorfosis!
Adrian Chesnoiu, Președintele Comisie de Agricultură: „Specificitatea locală și regională a fost aspectul asupra căruia am stăruit în toate conferințele și la toate întâlnirile la care am participat, în toate negocierile purtate cu CE atât când eram la AFIR, cât și când eram la Ministerul Agriculturii și acum în calitatea pe care o dețin la Camera Deputaților specificul național este cheia de boltă a tot ceea ce înseamnă organizarea UE pe viitor. Dacă UE și decidenții la nicevl european își imaginează că în 2050 toate statele UE vor avea deasupra un capac de sticlă, unde vor respira aer curat și vom mânca lăcuste se înșală amarnic, trebuie să ținem cont de specificul național, să dăm plusvaloare produselor noastre obținute local , să ne uităm cu mai mare atenție la tot ceea ce înseamnă industria și să ne întărim la nivelul producătorilor locali.”
Spun ce spun speakeri aceștia, foarte interesant și util, fac ce fac participanții și până la urmă toți se așază la coadă fie la DOLCE Freddo Romania – înghețata se termină văzând cu ochii, fie la cafeaua Dallmayr Kaffee. Şi-nc-odată… Şi-nc-odată.
Romulus Ungureanu, SELEC: „Se estimează între 2 și 3,2 trilioane de dolari de bunuri contrafăcute, de la genți, pantofi dar și produse alimentare și chiar și agricole, precum îngrășăminte. În 2020, SELEC a coordonat una dintre puținele operațiuni regionale care a urmărit distribuirea de fertilizatori și produse folosite in agricultură contrafăcute.”
Se aproprie prânzul: doamne ce bine merge o tartinabilă de la Grandma’s Delights – Produse Naturale presărată cu condimentele de la Thymos.
Ion Biriș, Antreprenor LOFT: „ Discutăm de două direcții ale tehnologiei în HoReCa – o dată este impactul pe care această tehnologie îl are în relația dintre noi și clienți, iar o altă direcție este impactul pe care tehnologia îl are pentru o mai bună organizare a business-ului nostru. Vedem că din ce în ce mai mult, în HoReCa, canalele de comunicare între noi și clienți sunt înlocuite de tehnologie, mai puțin la noi, dar la nivel internațional interactivitatea umană este minimă.”
Cu ochi vigilenți, cu discurs avântat, HoundBytes ȘI VBR Labs urmăresc produsele: să nu fie contrafăcute. Toți producătorii din sală zâmbesc – poate la produsele ieftine să mai poată fi contrafăcute. La acestea premium ale noastre, este exclus!
Tiberiu Dănețiu, Director Marketing Auchan, anunță o premieră pentru România: primul magazin inteligent autonom, Auchan Go: „Ultimul proiect lansat este un proiect și de cercetare-dezvoltare. Este un pilot, pentru că testăm, este vorba de magazinul inteligent, magazinul autonom, în care ai intrat, ai luat produsele și ai ieșit fără să treci pe la o casă. Pur și simplu ai venit, ai luat produsele și ai plecat, fără casă, fără cozi, deschis non-stop”.
Iar totul devine posibil după ce descarci pe telefon o aplicație în care ai băgat un card de debit sau credit și ești automat facturat la ieșire.
Contracte, fapte și grabă mare spre profit și spre bunătățile puse la dispozițiile puse la dispozițiile de excepționalul restaurant Reforma 9 din incinta USAMV București. Au un avantaj uriaș produsele fermelor, restaurantului, podgoriei Pietroasa din portofoliul universității fiind toate obiect de studiu academic, fiind toate de origine Foarte Controlată, sunt pur și simplu mai bune decât altele.
Adrian Ariciu, CEO Metro: „Dincolo de trendurile din HoReCa, de la Inteligența Artificială, bucătării virtuale sau sustenabilitate și responsabilitate socială, există și provocări, printre care menționez: deficitul de personal calificat care migrează spre alte industrii, costurile în creștere (produsele pentru HoReCa comercializate de Metro sunt în deflație în momentul de față), reglementările stricte și dependența de sezon.”
Parteneri: AQUA Carpatica, Biris Goran SPARL, Domeniile Sâmburești, Academia De Stiinte Agricole SI Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Auchan, Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti, Wiren România, Universitatea Româno-Americană, Master Communications
Sponsori: Smart Home Development (Sponsor Platinum), ComputerLand Romania (Sponsor Gold), Profi (Sponsor Silver), Eutron Invest Romania, Centrul General de Arhivare (Sustainability Sponsor), Mirdatod Ibăneşti, Torockoi – De Colțești (Sponsor Degustare)
Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, MONEY.ro, evz.ro, Infofinanciar Romania, Capital România, #romaniafuncționează, ZIUA de Vest, Radio Timişoara
de Alexandru Păunescu, directorul Direcției juridice a BNR
Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict la negociere între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?
„Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimțite și astăzi. Creditele care au fost acordate când economia duduia și care au creat probleme ulterior au avut două cauze principale: lipsa de experiență a populației cu produsele și serviciile bancare (diferită de educația financiară) și dorința băncilor de a se dezvolta și a câștiga o cotă de piață cât mai mare, proporțională cu apetitul de creditare de atunci. Acea perioadă a fost marcată de creditul cu buletinul, în care nu verifica nimeni dacă debitorul are măcar venituri cu care să ramburseze împrumutul. Totul a fost accentuat de lipsa de previziune a tuturor față de evoluția CHF sau felul în care cardurile de credit ajungeau în cutia poștală, după ce oamenii luau împrumuturile doar pe baza unui act de identitate. Este adevărat că băncile ar fi avut posibilitatea, cu informațiile pe care le aveau la dispoziție, să fie un pic mai diligente.
A urmat apoi criza financiară din 2009-2010, care a fost exploatată populist, iar vina exclusivă a problemelor cu care se confrunta populația a fost atribuită băncilor. De fapt, nu despre vină vorbim, ci despre o împărțire a responsabilității între consumatori și bănci.
În 2015-2016 aveam, pe de o parte, zeci de mii de procese în instanță între consumatori și bănci, iar pe de altă parte Banca Națională a României se implica în înființarea CSALB și în promovarea unei viziuni diferite pentru statu-quo-ul de atunci: negocierea și compromisul într-o perioadă de conflict maxim, lucruri care păreau cel puțin exotice. În primii trei ani de la înființare, CSALB a trebuit să câștige atât încrederea consumatorilor care se considerau nedreptățiți de bănci, cât și a băncilor, care erau sceptice că o nouă formă de mediere chiar va funcționa.
În timp ce în cadrul CSALB negocierile se purtau caz cu caz, instanțele erau asaltate de procese colective. Noi am spus acest lucru mereu: fiecare caz este unic și trebuie tratat ca atare, nu pot funcționa măsurile administrative pentru toți, în același fel. Avem împrumuturi cu condiții de rambursare diferite, viețile noastre sunt diferite și câștigăm diferit. De aceea, fiecare problemă trebuie discutată și negociată individual. CSALB propunea acest tip de dialog într-un moment încărcat de tensiune.
De aceea, la început consumatorii abordau concilierea cu o atitudine războinică și căutau pedepsirea băncilor pentru ce li se întâmpla. În momentul acesta vin să negocieze cu băncile ca să-și continue relația contractuală în condiții mai bune, adaptate la situația lor. Principalul câștig este că o parte dintre instituțiile financiar-bancare au înțeles cum să reacționeze atunci când clienții lor au o nevoie. Băncile și-au personalizat relația cu consumatorii, iar abordarea de tip personal banking prinde tot mai mult.
După opt ani (n.n. – în care au avut loc peste 4.200 de negocieri între consumatori și bănci, încheiate cu împăcarea părților în 90% dintre cazuri), rolul CSALB este determinant în rezolvarea conflictului dintre cele două părți. Totodată, peste 500 de procese în instanță s-au rezolvat amiabil în cadrul Centrului”.
Doi parlamentari au depus un proiect de lege la Senat prin care Banca Națională a României ar trebui să preia atribuțiile de protecție a consumatorilor, devenind astfel autoritatea națională competentă cu protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare. De ce este important ca BNR să preia aceste responsabilități și ce justifică acest demers?
„E o chestiune care ține, în primul rând, de o abordare la nivel european. Din 17 bănci centrale din UE care au în statut supravegherea prudențială, 10 au și protecția consumatorilor. După 2008-2009 a fost foarte clar că problemele legate de protecția consumatorului pot să afecteze stabilitatea financiară. Și atunci, această chestiune intră pe teritoriul băncilor centrale. Iar Banca Centrală Europeană a spus de fiecare dată când a emis un aviz că este un avantaj, din perspectiva protecției consumatorului și asigurării stabilității financiare, ca o bancă centrală să aibă și atribuții de supraveghere prudențială. Este important de menționat că niciodată BNR nu a avut atribuții de protecție a consumatorului. Circulau în spațiul public opinii că am avut aceste atribuții și le-am transferat către ANPC după 2008. Actualul statut al Băncii Centrale este din 2004 și nu prevede acest lucru. Au fost mereu consumatori care s-au adresat BNR să le rezolve diferite probleme, iar de la Banca Centrală au fost așteptări să se implice în protecția consumatorilor, fiind chiar blamată că nu o face. Motivul a fost că nu avem capacitatea legală să ne implicăm. Acum suntem pregătiți să preluăm atribuțiile privind protecția consumatorilor de produse financiar-bancare dacă Parlamentul va decide acest lucru și va legifera”.
Alexandru Păunescueste directorul Direcției juridice a BNR, președinte al Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Sunt comentarii privind relația între investițiile publice și deficitul bugetar ce întrețin o neclaritate: se spune că dacă aceste investiții sunt în preajma deficitului bugetar, sănătatea finanțelor publice nu ar fi primejduită. Este o teză curioasă, mai ales având în vedere dimensiunea deficitului bugetar al României. Acest deficit s-a situat în ultimii doi ani la circa 6% din PIB, în condițiile în care cheltuielile de capital au fost tăiate sever față de cât fuseseră programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce această interpretare a relației între deficit și investiții publice este incorectă.
O egalitate înșelătoare
Între jumătate și 60% din investițiile publice, ce au avut o medie de peste 5% din PIB în ultimii ani, au fost finanțate de fonduri europene. Resursele europene apar în buget pe ambele sale laturi, venituri și cheltuieli, deci nu au impact major pe deficit. Este drept că partea de cofinanțare și costul unor împrumuturi (din PNRR) afectează deficitul, dar dimensiunea acestor influențe este mult inferioară aportului la bugetul public al fondurilor europene. Banii europeni susțin activitatea economică, cresc PIB-ul potențial, ajută balanța de plăți, au facilitat trecerea mai ușoară a României prin ani extrem de dificili.
Un exercițiu ipotetic arată de ce interpretarea menționată mai sus este înșelătoare. Dacă banii europeni nu ar exista și am face abstracție de partea de cofinanțare și costul împrumuturilor din PNRR, deficitul ar rămâne la aceeași mărime, dar cu relația amintită într-o altă lumină – fiindcă deficitul ar fi considerabil mai mare decât investițiile publice ce s-ar rezuma la cheltuieli de capital (care sunt finanțate din resurse proprii și împrumuturi). Să ne gândim, de pildă, că în 2023 investițiile publice au fost de 5,9% din PIB, din care cele finanțate din bani europeni au fost peste 3,6% din PIB. În același an, deficitul în metodologie europeană/ESA a fost de cca 6% din PIB. Această constatare necesită un addendum: lipsa banilor europeni ar slăbi mult economia și ar reduce venituri fiscale, ceea ce ar mări deficitul bugetar (sau ar reduce, chiar anula „beneficiul” din dispariția necesarului de cofinanțare). Este drept că au fost cazuri când bani europeni nu au fost atrași pentru a se economisi partea de cofinanțare în cheltuielile publice astfel încât deficitul să fie mai mic, dar această situație stranie nu este lăudabilă pentru programarea bugetară.
Situația descrisă arată că deficitul bugetar al României nu are origine în principal în investiții publice propriu-zise; o mare parte este legată de alte cheltuieli. Chiar dacă judecăm cheltuieli pentru educație și sănătate drept investiții în capital uman, este evidentă vulnerabilitatea bugetului public cauzată de mărimea deficitului bugetar. Această realitate trebuie să fie înțeleasă fiind nevoie de un remediu structural (nu conjunctural) de consolidare fiscală/bugetară.
Într-o situație cât de cât optimă, investițiile publice (ce includ resurse europene) ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar având în vedere banii europeni de care România dispune.
■ Deficitul bugetar și politica monetară
Mai este un aspect privind deficitul bugetar demn de notat. Resursele europene ajută finanțarea contului curent (deficitul de cont curent în 2023 este estimat la sub 7% din PIB, cu finanțare prin datorii de cca 40%), balanța de plăți. Nu discutăm acum că acești bani cresc puternic lichiditatea din piață și pot îngreuna gestionarea de către BNR a situației pe piața monetară. Un deficit bugetar mare exercită presiune asupra politicii monetare dat fiind că atractivitatea obligațiunilor românești depinde de stabilitatea leului – care să facă randamentele pentru finanțatori atractive. Un deficit mare, o consolidare fiscală incertă cresc aversiunea față de risc și pot induce ieșiri de bani din România, pot crește randamentele cerute de finanțatori (costul finanțării și refinanțării). Aceasta s-ar vedea atât pe piața internă cât și pe cea externă. Și din acest motiv BNR pledează pentru consolidare fiscală. Este de subliniat că România nu face parte din zona euro, deci există un risc valutar.
Faptul că Olivier Blanchard, fost economist-șef al FMI, îndeamnă state din UE să nu să grăbească cu reducerea deficitelor date fiind creșterea economică anemică și nevoia de a mări cheltuieli de apărare nu este de ignorat. Dar el are în vedere zona euro (unde nu există risc valutar) și țări care au deficite sub cel din România. Țara noastră are creștere economică notabilă și beneficiază de resurse europene considerabile. În plus corecția trebuie făcută în ani de creștere economică și când infuzia de bani europeni este masivă.
Se observă și în impactul asupra politicii monetare cât de atent trebuie să fie examinată relația între deficitul bugetar și investițiile publice, fondurile europene. O interpretare adecvată pune în relație deficitul bugetar cu investițiile publice din resurse proprii sau împrumutate; pentru 2023 ar fi cca 6% deficit bugetar față de cca 2% din PIB cheltuieli de capital. Se observă ce distanța este între cele două procente. Un deficit de această mărime trebuie să fie corectat, fie și în mod gradual.
Agențiile de rating apreciază în ratingul suveran volumul resurselor europene disponibile, al rezervelor BNR, creșterea economică, datoria publică, îndatorarea externă totală a țării, dar au în vedere nu în cele din urmă corecții bugetare care să asigure sustenabilitate bugetară.
O corecție necesară în anii ce vin
Să ajungi la un 2% din PIB deficit bugetar potrivit noului cadru de guvernanță fiscală din UE (ce reclamă și un spațiu fiscal în raport cu tradiționalul 3% din PIB) nu este un capriciu al instituțiilor europene, al unor economiști, ci este un deziderat de bun simț pentru construcțiile bugetare, într-o lume cu mult neprevăzut, provocări enorme. Este o teză greșită, ce încă se aude la noi, că un deficit de 3% din PIB împiedică dezvoltarea, că ar echivala cu austeritatea. Se omite că BNR nu emite moneda de rezervă și că România are deficite prea mari, inclusiv externe. România are o piață financiară internă foarte subțire, ce nu ajută finanțarea deficitului – băncile au expunere limitată și nici nu poți miza excesiv pe fondurile de pensii ca finanțatori. Iar a te finanța numai pe piața externă este foarte periculos.
Dezvoltarea o stimulezi prin producție de bunuri publice în volum corespunzător, ceea ce reclamă venituri bugetare substanțial mai mari (este jenant să vezi veniturile fiscale ale României, de 26-27% din PIB față de cele ale vecinilor – între 31 și 35% din PIB, față de media europeană de cca 41% din PIB), prin politici ce încurajează investiții în producție cu valoare adăugată înaltă, prin absorbție masivă de fonduri europene, reforme etc. Iar PNRR ca și cadrul financiar multianual joacă un rol cheie în această ecuație.
Recomandări privind creșterea veniturilor fiscale din ultimul studiu al OCDE privind România sunt de luat în seamă, așa cum sunt și recomandări din analize ale altor instituții de specialitate. Trebuie să reușim să creștem veniturile fiscale în mod semnificativ, întrucât o corecție numai pe partea de cheltuieli este o fantezie.
În măsura în care la nivelul UE se vor dezvolta instrumente de susținere a industriilor de apărare din bani europeni se va putea vorbi de o finanțare și din asemenea resurse a cheltuielilor de apărare (deci a bugetelor publice).
Consiliul Fiscal vede deficitul la peste 6% din PIB în 2024 presupunând că nu se va recurge din nou la reducere forțată de cheltuieli de capital. Guvernul trebuie să reziste la presiuni ce ar mări cheltuielile permanente ale bugetului, chiar dacă 2024 este an electoral. În 2025 se va simți impactul deplin al corecției pensiilor (1,5-1,6% din PIB), ceea ce va face mai dificilă intrarea pe o traiectorie de corecție a deficitului bugetar spre 3% din PIB. Și mai avem și reforma salarizării, costuri ale schimbărilor climatice, tranziției energetice, legate de situația geopolitică și securitate militară.
Daniel Dăianu, economist, membru al Academiei Române, este președintele Consiliului Fiscal, fost membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și servicii peste necesar, adesea ca subliniere a poziției dobândite – a apărut în societățile occidentale în secolul XX, dar a luat avânt îndeosebi după 1971, anul în care băncile centrale au început să emită bani fiduciari (fiat money), fără vreo legătură cu aurul sau cu vreun alt activ. Din acel moment, guvernelor occidentale le-a fost tot mai greu să reziste cerințelor maselor populare de a stimula consumul pe orice căi – chiar cu prețul creșterii inflației, a deficitelor bugetare și datoriilor publice – cerințe facilitate de:
– apariția, în 1958 în SUA, a cardului de credit, care a propulsat la cote noi consumul pe datorie;
– sofisticarea la care au ajuns publicitatea, marketingul și serviciile bancare, care au exploatat slăbiciunile psihicului uman, făcându-l să își dorească multe bunuri și servicii de care nu avea nevoie;
– oportunismul producătorilor de bunuri, care au redus în mod deliberat durata de viață a bunurilor (automobile, frigidere, televizoare, computere etc.), pentru a crește numărul de vânzări.
Cu deosebire, consumerismul a cunoscut perioada sa de apogeu în timpul celei de a Doua Globalizări (1990-2022), profitând de o conjuncție favorabilă de factori:
– dividendul păcii: odată încheiat Războiul Rece, o serie de resurse destinate industriei apărării au fost realocate industriei producătoare de bunuri de consum;
– dividendul demografic: generația baby boomers (cei născuți între 1946 și 1964) în Occident și generația „decrețeilor” (cei născuți între 1967 și 1989) în România au intrat în câmpul muncii;
– dividendul globalizării: intrarea în lanțurile de producție a unor țări precum China, India și alte state sud-est-asiatice, cu forță de muncă ieftină, au făcut posibilă producerea de bunuri și servicii la prețuri foarte mici;
– dividendul digitalizării, care de asemenea a permis ieftinirea produselor;
– dividendul dobânzilor scăzute: în condițiile în care factorii de mai sus țineau inflația globală la un nivel scăzut, băncile centrale și-au permis să practice dobânzi reduse (uneori, real-negative, adică sub nivelul inflației), care au stimulat odată în plus traiul pe datorie.
România a intrat relativ târziu, după anul 2000, în această febră a consumerismului, dar a făcut-o cu o râvnă deosebită, vrând parcă să recupereze deceniile pierdute. Astfel, modelul de creștere ales de public (producători și consumatori) și validat de politicieni, a fost în România unul bazat pe consum, spre deosebire de Cehia, Polonia și Ungaria, care, urmând modelul german, și-au bazat creșterea economică pe export. Consumul duce la creșterea importurilor și este finanțat prin creșterea datoriei externe.
Graficul 1 al Eurostat arată că deficitul de cont curent al României se situează an de an la valori foarte mari, în timp ce statele central și est-europene au, de regulă, surplusuri de cont curent (excepție făcând cei doi ani postpandemici), la fel ca și zona euro în ansamblu.
Dar odată cu declanșarea, în anul 2022, a agresiunii ruse în Ucraina au fost puse în mișcare o serie de tendințe care prevestesc declinul modului de viață consumerist.
1. Dividendul păcii a dispărut. Statele democratice vor trebui să se reînarmeze, cel puțin până la limita minimă de 2% din PIB, dacă nu și mai mult. Graficul 2, extras din raportul pe 2023 al NATO, arată că România, care în 2023 a cheltuit doar 1,6% din PIB pe apărare, are mult de recuperat în acestă privință.
În disputa „guns versus butter” (tunuri versus unt), relocarea resurselor înspre înarmare va însemna, automat, o reducere a resurselor alocate consumului.
Grafic 2
Sursa: NATO; Raportul anual 2023
2. Dividendul globalizării este pe cale să dispară. În noua realitate geopolitică, caracterizată de blocuri economico-militare rivale, este firesc ca statele occidentale să încerce să aducă mai aproape de casă fabricarea unor bunuri, prin procese de nearshoring și friendshoring. Numai că acestea vor avea drept consecință o scumpire a respectivelor produse, care nu vor mai beneficia de mâna de lucru ieftină din țări cu regimuri autoritare. Ca atare, și consumul va avea de suferit.
3. Marea majoritate a pământurilor rare, esențiale pentru economia viitorului, se află concentrate în China (Grafic 3). Aceasta înseamnă că o serie de componente esențiale pentru automobile electrice, panouri solare, smartphone-uri etc. vor fi greu de găsit sau vor avea prețuri prohibitive. Rezultă că producătorii de astfel de bunuri vor trebui să le reproiecteze cu o durată de viață cât mai lungă (punând o surdină activităților de publicitate și marketing), așa cum se petreceau lucrurile în anii ’50-’60 ai secolului trecut. Iar dacă producătorii occidentali vor refuza să se adapteze, probabil că vor fi obligați de guverne, confruntate cu o penurie de materii prime strategice. Totodată, refolosirea și returnarea bunurilor de către consumatori vor fi din nou premiate, cu sume mult mai mari decât în trecutul apropiat.
Grafic 3
4. Dacă inflația va avea tendințe de a crește, din cauze precum cele ilustrate mai sus, băncile centrale nu vor mai putea să practice, cu nonșalanță, dobânzi real-negative. Aceasta va pune presiune pe creditul de consum și va orienta publicul să apeleze la credit doar pentru bunurile esențiale. Deja se poate observa o tendință a principalelor bănci centrale de a practica dobânzi puternic real-pozitive (mai mari decât inflația). A se vedea Tabelul 1.
Printre altele, dobânzile real-pozitive vor pune presiune și pe ministerele de finanțe să reducă deficitele, deoarece acestea vor fi mai greu de finanțat, atât din surse interne, cât și din surse externe. Iar deficite bugetare mai mici înseamnă și deficite de cont curent mai mici și, pe cale de consecință, un consum mai temperat.
Banca
Rata inflației martie 2024 (%)
Rata dobânzii de politică monetară (%)
Rata reală a dobânzii (%)
1
2
3
4=3-2
BCE
2,4
4,5
2,1
Federal Reserve
3,2*
5,5
2,3
Banca Angliei
3,4*
5,25
1,85
Banca Națională a Cehiei
2,0
5,75
3,74
Banca Națională a Poloniei
1,9
5,75
3,85
Banca Națională a Ungariei
3,7*
8,25
4,55
Banca Națională a României
7,2
7,0
-0,2
Sursa Tradingeconomics.
* – februarie 2024
5. Dividendul demografic este și el pe cale de epuizare, odată cu ieșirea la pensie a baby boomer-ilor și a „decrețeilor”. Iar din urmă vin generații tot mai mici, având în vedere că în Europa recordul în ce privește rata fertilității totale este deținut de Franța, cu 1,79 nașteri/femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1 nașteri/femeie. România ocupă în acest clasament un încurajator (dar insuficient) loc secund, așa cum o arată graficul 4, preluat de la Eurostat.
Grafic 4
Inevitabil, oamenii vor trebui să lucreze un număr mai mare de ani înainte de a ieși la pensie.
Mai puțini lucrători tineri înseamnă mai puțini producători și consumatori de produse și servicii. Totodată, mai puțini contributori la Pilonul 1 de pensii înseamnă că lucrătorii maturi vor trebui să economisească mai mult pentru bătrânețe, diminuându-și în mod corespunzător consumul.
În concluzie, lumea în care am intrat începând cu anul 2022 este o lume cu prețuri mai mari, cu bunuri de consum mai greu disponibile și cu vârsta de pensionare mărită.
Dacă cineva crede că România poate scăpa de aceste tendințe continentale, se înșală amarnic. Și nici măcar nu este obligatoriu ca toate cinci să se îndeplinească. Este suficient ca două sau trei din tendințele amintite să se adeverească pentru ca modul de viață consumerist să intre în declin.
Pot înțelege frustrarea acelor români care și-au făcut din consumerism un mod de viață. Dar dacă ei vor ignora tendințele prezentate în acest articol, o vor face pe propriul risc.
Interviu cu Adrian Câciu,ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale: Stimate domnule Adrian Câciu, ați preluat demnitatea de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în luna iunie 2023, venind în această funcție din calitatea de ministru al Finanțelor.
Vă rugăm să ne comentați dacă politicile și reglementările din România pentru absorbția fondurilor europene sunt concordante cu nevoile de finanțare a economiei românești, dar și a celorlalte domenii de activitate ale României.În context, am dori un comentariu dedicat PNRR.
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Evoluția României după anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, a fost direct influențată de implementarea Politicii de Coeziune. Finanțările europene au avut un aport semnificativ în îmbunătățirea competitivității prin creșterea investițiilor în infrastructură, educație și cercetare, reducerea birocrației și îmbunătățirea mediului de afaceri, în vederea atragerii de investiții străine.
Potențialul reprezentat de fondurile europene alocate României prin Politica de Coeziune a fost valorificat prin orientarea acestora către domenii cheie convergente și complementare și cu impact real pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială, pentru calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor.
Investițiile finanțate din Politica de Coeziune sunt în complementaritate cu cele susținute din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În prezent, fondurile europene au o contribuție majoră în realizarea investițiilor publice, reprezentând peste 60% din totalul acestor cheltuieli publice.
Subliniez că România este unul dintre statele aflate în poziția de beneficiar net al bugetului Uniunii Europene. După aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a beneficiat de o finanțare totală netă de peste 64,37 miliarde euro până la sfârșitul lunii februarie 2024, potrivit statisticilor publicate de Ministerul Finanțelor.
Această sumă reprezintă sumele totale încasate de România de la Comisia Europeană în perioadele de programare, inclusiv pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și PNRR, din care au fost deduse contribuțiile țării noastre la bugetul Uniunii.
Totodată, cifrele ne arată că finanțarea totală de care a beneficiat România este de aproximativ de 3 ori mai mare decât contribuția la bugetul UE.
Constantin Boștină: Rata de absorbție a fondurilor europene a fost în România în anul 2022 de 71%.Într-o postare pe Facebook, Nicolae Ciucă, premier al guvernului României până în luna iunie 2023, aprecia că la finalul anului 2023 rata de absorbție va fi de 95%. Ce ne puteți spune despre atingerea acestei ținte și care sunt domeniile care au performat în atragerea de fonduri europene în anul 2023? Dar și cele care nu au performat?
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: În prezent avem deja o rată de absorbție de 96,35% pentru perioada de programare 2014-2020, iar nivelul absorbției va crește în perioada imediat următoare. În conformitate cu prevederile regulamentelor europene, până la mijlocul acestui an vor mai fi trimise declarații de cheltuieli Comisiei Europene, în vederea rambursării de noi sume din fonduri alocate pentru exercițiul financiar multianual 2014-2020.
Atingerea acestui rezultat a fost posibilă datorită accelerării puternice a absorbției fondurilor europene în a doua parte a anului trecut. Concret, rata de absorbție a crescut cu peste 20 de puncte procentuale față de nivelul de 76% la mijlocul anului 2023.
Dacă analizăm raportările privind implementare fonduri europene, cele mai mari sume au vizat dezvoltarea infrastructurii rutiere, de cale ferată, navală, dar și dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare. Alte investiții din sumele alocate au vizat dezvoltarea infrastructurii sociale, de sănătate și educaționale, finanțări pentru mediul de afaceri, dezvoltarea urbană durabilă, creșterea competitivității mediului de afaceri, dezvoltarea capitalului uman.
Cu titlu de exemplu, la nivelul unora dintre programe au fost înregistrate rezultate remarcabile: Programul Operațional Infrastructură Mare, care a avut o alocare de peste 9 miliarde de euro, are o rată de absorbție de aproape 100%.
Constantin Boștină: S-au constituit fondurile europene atrase de la intrarea în UE și până acum într-un accelerator al dezvoltării României pentru apropierea nivelului de dezvoltare a țării noastre de țările dezvoltate din UE?
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Fondurile europene au fost motorul dezvoltării țării noastre după aderarea la Uniunea Europeană. Un instrument de modelare macroeconomică dezvoltat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză ne-a arătat un impact semnificativ al banilor europeni în dezvoltarea României.
Concret, în perioada 2008-2016, pentru care s-a aplicat respectiva simulare, majoritatea indicatorilor economici au înregistrat creșteri semnificative tocmai datorită atragerii banilor europeni: produsul intern brut real (prețuri constante 2010) a crescut cu 13,6%, volumul total al consumului privat a depășit cu 22,2% nivelul estimat în absența intervențiilor din bani europeni, creșterea cumulată a investițiilor, determinată de finanțarea europeană, a atins un nivel de 29,5% în 2016.
Beneficiile atragerii fondurilor europene au fost mult mai mari și au constat în reducerea ratei șomajului, creșterea remunerației medii per salariat, creșterea volumului exporturilor de bunuri și servicii, creșterea productivității muncii.
În ceea ce privește impactul cumulat al fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020, un raport realizat în martie 2023 care a cuantificat contractele de finanțare încheiate până la acea dată indică următoarele rezultate:
Dacă ne referim fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020, impactul cumulat al tuturor fondurilor contractate până la 31 martie 2023 a dus la o creștere reală cu 4,7%. Fondurile europene au susținut creșterea consumului, dar și a investițiilor și au contribuit inclusiv la o ușoară îmbunătățire a balanței comerciale. Alte aspecte pozitive ale atragerii finanțărilor europene au vizat creșterea productivității muncii și a populației ocupate.
Un alt studiu a evaluat și contribuția finanțărilor UE la coeziunea teritorială: în perioada 2010-2021 s-a înregistrat creșterea continuă a PIB/locuitor, tendință manifestată și la nivelul macroregiunilor și regiunilor de dezvoltare, dar cu ritmuri și viteze diferite. Analiza ratelor de creștere a PIB/locuitor indică prezența unui proces de prindere din urmă dintre România și UE la toate nivelurile de dezagregare teritorială, însă mai pregnant la nivel de macroregiune și județe dacă ne raportăm la media UE și la nivelul minim al statelor UE, mai pregnant pentru regiuni. Deși există convergență cu media UE pentru toate tipurile de județe, acestea au viteze și timpi de convergență diferite, în funcție de criteriul „îndepărtarea față de oraș”. Factorul „distanța față de oraș” diferențiază major regiunile, iar distribuția PIB/locuitor este extrem de neomogenă între orașe și restul teritoriului. Aceasta în contextul în care la nivelul UE, modelul centru-periferie funcționează, decalajele de dezvoltare fiind mult reduse dintre locațiile urbane și cele rurale aproape de oraș.
Profilul muntos al României conferă țării noastre o caracteristică de diferențiere față de media UE, aspect prezent pentru 35,7% din total județe, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în cazul UE. Totodată, analizele privind convergența indică faptul că județele cu peste 50% populație și peste 50% suprafață în zona montană au șanse mai mari de dezvoltare, convergența lor către media UE fiind mai evidentă.
Constantin Boștină: În opinia dvs. legislația și reglementările naționale în domeniul absorbției fondurilor europene necesită unele reconsiderări, modificări și îmbunătățiri? Ne puteți indica ce ar trebui făcut?
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Soluțiile identificate au fost deja implementate. De exemplu, la sfârșitul perioadei de implementare 2014-2020, pentru reducerea presiunii bugetare la nivelul beneficiarilor au fost luate mai multe măsuri de flexibilizare a fluxurilor financiare: amânarea achitării contribuției proprii aferente cererilor de plată până în momentul depunerii cererii de rambursare, acordarea de tranșe aferente prefinanțării cu condiția utilizării a doar 95% din prefinanțarea anterioară și, suplimentar, posibilitatea de a justifica utilizarea acestor bani inclusiv în momentul depunerii cererii de rambursare finale.
Concomitent, pentru asigurarea fluxului financiar care să permită implementarea la timp a proiectelor finanțate în actuala perioadă de programare, 2021-2027, a fost adoptat din timp cadrul legislativ aferent. Astfel, sunt reglementate fluxurile financiare dintre beneficiari și autoritățile cu competențe în gestionarea programelor, sunt instituite mecanisme de simplificare precum mecanismul prefinanțării și mecanismul cererilor de plată, iar ambele facilitează implementarea proiectelor la timp și în bune condiții.
Suplimentar, au fost adoptate măsuri de simplificare și digitalizare pentru atragerea fondurilor europene aferente acestei perioade de programare: proceduri de accesare a fondurilor adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor pentru a asigura accesul facil și flexibil al acestora la banii europeni.
De asemenea, pentru a asigura complementaritatea fondurilor europene și a finanțărilor de la bugetul de stat, prin legea bugetară anuală și prin reglementări specifice exercițiului bugetar sunt asigurate resursele financiare necesare implementării în condiții optime a proiectelor europene.
Constantin Boștină: Anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri, va fi un an performant în absorbția de fonduri europene?Care ar fi obiectivele mai importante cu finanțare europeană care se vor finaliza în anul 2024?
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Țintele pe care România și le-a asumat și trebuie să le respecte în atragerea și utilizarea fondurilor europene nu sunt corelate cu anii electorali. La fel de important, utilizarea acestor fonduri se traduce prin creștere economică și îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi.
Însă, fără a avea legătură cu anul electoral, avem deja rezultate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Până în prezent România a încasat fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro din PNRR, sumă ce reprezintă prefinanțarea (inclusiv pentru ultimul capitol renegociat – REPowerEU) și primele două cereri de plată. În condițiile în care alocarea PNRR revizuit este de 28,5 miliarde de euro, România a ajuns deja la o absorbție de 33,1%.
Așa cum știm, fondurile alocate României prin PNRR trebuie utilizate până la mijlocul anului 2026 și la nivel guvernamental, context în care toți coordonatorii de reforme și investiții implicați în implementarea PNRR trebuie să accelereze implementarea.
Concomitent, implementăm și programele finanțate în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, pentru care dispunem de fonduri europene în valoare de aproximativ 31 miliarde de euro.
Pentru a veni întâmpinarea potențialilor beneficiari, implicit și a mediului de afaceri, asigurăm predictibilitatea oportunităților de finanțare, prin publicarea calendarului apelurilor care urmează să fie lansate. În acest an autoritățile de management vor lansa apeluri de proiecte în valoare totală de aproximativ 9,5 de miliarde de euro, din care peste 7,4 miliarde de euro reprezintă fonduri europene.
Până în prezent au fost publicate ghidurile finale pentru lansarea de apeluri de proiecte în valoare totală de aproximativ 23,3 miliarde euro, din care aproximativ 14,3 miliarde euro reprezintă contribuția UE. Raportat la alocare, prin aceste apeluri punem la dispoziția potențialilor beneficiari peste 46% din banii europeni.
La final de an, rezultatul apelurilor de proiecte lansate, al contractelor de finanțare semnate și al eforturilor depuse de beneficiari în implementarea fiecărui proiect în parte se vor traduce prin transmiterea către Comisia Europeană de cereri de plată în valoarea cumulată de aproximativ 3 miliarde de euro, adică 9,7% din alocarea de care beneficiază țara noastră.
Frauda, corupția, spălarea de bani, comportamente anticoncurențiale sau lipsa protecției datelor sunt doar câteva dintre problemele cu care se pot confrunta companiile din cauza neconformării la reglementări, legislație sau principii etice și care atrag consecințe foarte serioase, de la cele pecuniare, la litigii și investigații penale. Spre exemplu, jumătate din fraudele din companii se întâmplă din cauza lipsei controalelor interne, iar 43% din cazuri sunt descoperite pe baza unor ponturi primite de la angajați (52%), clienți (21%) și furnizori (11%), conform unui studiu recent al Asociației Internaționale a Investigatorilor de Fraudă.
De ce este importantă conformitatea?
Din păcate, conformitatea este adesea percepută ca un cost nenecesar și un proces administrativ/de rutină, și nu ca activități care pot ajuta la creșterea veniturilor, reputației, cotei de piață. În general în business se pune accent pe optimizarea structurilor de cost și pe activități generatoare de cifră de afaceri, dar dacă nu se acordă importanță conformității și nu exista un cadru de protectie și detecție, afacerea poate chiar să dispară de pe piață. Și au fost cazuri de firme care au dispărut în urma unor acte frauduloase si ale unor scandaluri care le-a pus în imposibilitatea de a reveni pe linia de plutire.
Companiile excelează la a avea definite controalele pe hârtie, însă problema este că, adesea, acestea fie nu sunt puse în practică, fie rolul lor nu este înțeles de cei care ar trebui să le aplice, adică nu înțeleg ce riscuri adresează și de ce fac respectivele controale. Mai mult de jumătate din actele frauduloase au avut loc pe fundalul lipsei de controale interne (32%) și pe fundalul încălcării controalelor interne (19%). Ulterior incidentelor de fraudă, 82% din victimele actelor frauduloase și-au schimbat controalele interne.
Riscurile nu pot fi reduse la zero, însă companiile care au un sistem de conformitate au reușit să reducă nivelul expunerii, atât a companiilor, cât și a persoanelor cointeresate – angajați, acționari. Nu există un sistem standard sau perfect, dar un program de conformitate ar trebui să conțină minim un cod de etică, un set de politici și proceduri menite să împiedice acțiuni, atât ale managementului, cât și ale angajaților fără funcții de conducere, care ar putea da naștere unor încălcări ale legilor, și un canal de raportare a actelor ilegale.
Conformitatea sau lupta antifraudă trebuie construită pe trei piloni: prevenție, detecție, corecție și cu ajutorul procedurilor, controalelor, monitorizării, verificărilor și tehnologiilor care procesează volume mari de date.
De exemplu, în industria bancară există sisteme de monitorizare a tranzacțiilor pe baza unor scenarii de risc, identificându-se astfel tranzacțiile cu potențial de spălare de bani. Companiile care nu sunt în cadrul sistemului bancar au astfel de sisteme, mai ales pentru monitorizarea achizițiilor, a plăților și a veniturilor. Acolo unde sunt tranzacții mari se setează niște niște scenarii și se cumulează date din interiorul organizației cu date externe. Anumite tool-uri mai sofisticate adună și informații din media.
Noi avem tehnologii de tip forensic care ne permit într-un timp foarte scurt să capturăm, procesăm date și apoi pe bază de cuvinte-cheie, scoatem ce este relevant pentru o investigație sau scoatem statistici care ne arată indicii într-o anumită zonă sau despre anumite persoane.
De ce apar fraudele și cum pot fi detectate?
Nu companiile fac fraudele, ci companiile sunt aduse în actele frauduloase de oameni și există un triunghi al fraudei – oportunitatea, lipsa de controale sau controale care nu funcționează cum trebuie, sau obiective de performanță (KPI) imposibil de atins. Presiunea este unul dintre cei mai importanți factori în comiterea unei fraude: persoana respectivă are nevoie de mai mulți bani, are o problemă medicală sau trăiește într-un mediu vicios.
În plus, crima organizată investește enorm în noi și noi scheme de fraudă și companiile trebuie să țină pasul cu soluții de detectare și prevenție. De exemplu, criminalitatea cibernetică a devenit deja un serviciu, pentru că în dark web găsești practic oferte pentru realizarea de atacuri.
Un risc in crestere este cel de greenwashing, adică raportări incorecte/manipulate în domeniul sustenabilității numai pentru a satisface anumite cerințe legale, anumite presiuni din partea investitorilor, a unor parteneri de afaceri, a unor contractori care te pot exclude din anumite deal-uri dacă nu îndeplinește aceste cerințe.
Tranzacții care implică criptomonede și riscurile asociate sunt în creștere: prin criptomonede se plătesc șpăgi sau se spală rezultatul unor fraude.
Riscurile de fraudă pot depinde de industria și specificul afacerii, motiv pentru care identificarea acestora se face printr-un proces de evaluare (riscuri, probabilitate să se întâmple, controale care le adresează, funcționalitatea și monitorizarea controalelor, informare internă privind existența și rolul controalelor, precum și consecințele nerespectării lor).
Acest proces de evaluare este parte integrantă din gestiunea riscurilor de fraudă, deși nu multe companii conștientizează și/sau fac acest lucru. Conform unui studiu efectuat de PwC doar o treime din respondenți au efectuat un fraud risk management.
Specialiștii în forensic pot îndruma companiile atât în identificarea riscurilor, alegerea tool-urilor de detectare și prevenție, cât și în investigații atunci când suspiciunile de fraudă există.
CreditAmanet devine MAGNOR. Compania antreprenorială românească lansează noul brand după ce a parcurs un complex proces de transformare, care a durat peste un an și jumătate. Investiția în procesul de rebranding depășește 2,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă costurile realizării unei noi identități vizuale, investițiile în comunicare și media și reamenajarea tuturor magazinelor de la nivel național conform noului concept.
„De 15 ani suntem trendsetter în industria în care activăm. Prin spiritul vizionar ridicăm la o altă treaptă calitativă valorile care stau la baza filosofiei organizaționale a companiei: inovația, trasparența, încrederea și creativitatea. Avem o echipă performantă și un model de business rezilient și innovator și construim o relație bazată pe încredere și transparență cu clienții. Acestea sunt atuurile care ne-au ajutat să depășim cu succes perioadele de instabilitate și să înregistrăm creșteri impresionante de la an la an. Suntem mândri de tot ceea ce am realizat împreună. Acum e momentul să trecem la un nivel superior de dezvoltare. Brandul MAGNOR marchează această nouă etapă”, spune Claudiu Diaconu, fondatorul companiei și Președintele Consiliului de Administrație.
Cosmin Popovici, CEO-ul MAGNOR, consideră că procesul de rebranding „este o transformare complexă, cel mai curajos proiect din industria de amanet și vânzări de bijuterii din România, fiind o dovadă în plus a transparenței care ne caracterizează. În mod evident, în urma schimbării numelui se remodelează logo-ul și identitatea vizuală pentru a reflecta o abordare mai modernă în piață. Totodată, noua identitate a companiei cuprinde o transformare a conceptului magazinelor și lansarea a două website-uri, www.magnorshop.ro destinat vânzărilor și www.magnor.ro destinat serviciilor. Astfel, optimizăm interacțiunea cu clienții (atât prin magazinele proprii, cât și online) cu accent și mai mare pe calitate, încredere și o experiență adaptată celor mai înalte standarde”.
Compania care se diferențiază în industrie printr-un portofoliu foarte diversificat, profesionalism, structura de guvernanță corporativă și investițiile consistente în digitalizare își propune pentru 2024 consolidarea rețelei naționale de magazine prin îmbunătățirea eficienței operaționale și a calității serviciilor oferite. Extinderea pe piața de profil și deschiderea de puncte strategice de lucru pentru a acoperi cerințele clienților în diverse regiuni sunt alte obiective pe care MAGNOR și le-a propus pentru anul în curs.
Prin păstrarea trendului ascendent și creșterea cifrei de afaceri, MAGNOR vizează menținerea poziției de lider în industrie. Totodată, urmărește implementarea unor strategii inovatoare în cadrul procesului de digitalizare pentru a optimiza experiența clienților și a rămâne în avangarda tehnologică a industriei. În paralel, își propune consolidarea relațiilor cu cei care achiziționează produse sau aleg serviciile MAGNOR prin interacțiuni de business personalizate și adaptate nevoilor în continuă schimbare.
Cât despre investițiile MAGNOR pentru 2024, prioritate va avea consolidarea și promovarea noului brand și accelerarea procesului de digitalizare. „Un alt aspect al investițiilor din acest an va viza angajamentul nostru ferm față de principiile ESG. Ne propunem să consolidăm și să ne extindem inițiativele în direcția sustenabilității astfel încât activitățile noastre să aibă un impact pozitiv asupra mediului și să contribuim activ la proiecte sociale. Acest angajament reflectă viziunea noastră pe termen lung și responsabilitatea asumată față de comunitate și mediu”, mai spune Claudiu Diaconu.
MAGNOR, noul nume al companiei care a stabilit standarde noi în industria de amanet, va păstra cele trei linii de business: vânzări de bijuterii noi din aur și bunuri pre-owned, micro-creditare de tip amanet și schimb valutar.
Garanti BBVA România a înregistrat în 2023 un profit net de 177 milioane lei și venituri operaționale de 521 milioane lei. Cu aceste rezultate, banca și-a atins cu succes obiectivele stabilite pentru anul precedent.
Garanti BBVA a înregistrat rezultate solide atât în ceea ce privește creditele, cât și depozitele, reflectând atenția instituției bancare asupra menținerii unui portofoliu puternic și echilibrat.
Astfel, Garanti BBVA a înregistrat în 2023 un volum total de credite de 9,2 miliarde lei, în creștere cu 7%, și depozite de aproximativ 12 miliarde lei, cu 15% mai mari decât în 2022. Majorările au fost determinate de creșteri înregistrate în toate segmentele de business – Corporate, Retail și IMM – ceea ce evidențiază încrederea clienților, atât persoane fizice, cât și juridice, în bancă.
Creditele acordate de Garanti BBVA clienților persoane fizice au crescut cu 19%, ajungând la peste patru miliarde de lei, în timp ce creditele acordate IMM-urilor s-au majorat cu 10%, ajungând la 2,4 miliarde lei. Similar, depozitele persoanelor fizice au înregistrat un avans de 21%, la 4,4 miliarde lei, iar depozitele IMM-urilor au crescut cu 22%, la 3,7 miliarde lei.
„În 2023, Garanti BBVA a continuat să înregistreze numeroase progrese de o importanță strategică față de anul precedent, care a fost cel mai bun din punct de vedere al profitabilității în istoria sa în România. Pe scurt, anul trecut, ne-am susținut clienții cu un portofoliu de credite mărit și am înregistrat o creștere a depozitelor clienților pe toate segmentele: Corporate, Retail și IMM. Acest lucru indică o încredere sporită în serviciile noastre și subliniază rolul băncii în promovarea stabilității financiare și a prosperității. Vom continua să plasăm clientul în centrul acțiunilor noastre și ne propunem să realizăm o serie de investiții pentru a îmbunătăți interacțiunea acestora cu produsele și serviciile băncii”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu, CEO al Garanti BBVA România.
În 2023, activele totale ale băncii s-au situat la peste 15,2 miliarde lei.
În plus, Garanti BBVA și-a consolidat sfera de acoperire și accesibilitatea, înregistrând o creștere de 5% a numărului de clienți. Emiterea de carduri de debit și de credit a înregistrat, de asemenea, o creștere de 6% până la sfârșitul anului 2023.
Cu aceste rezultate, Garanti BBVA a demonstrat reziliență și și-a atins obiectivele financiare pentru 2023, în ciuda impredictibilității economice, reflectând un model de afaceri solid, inițiative strategice bine alese, accentul pe inovație și dedicarea echipei.
Platforma media globalăTeads, care conectează advertiseri cu publisheri de top, anunță rezultatele unui studiu „de măsurare a atenției pe mai multe platforme digitale, desfășurat în Europa Centrală și de Est, pentru brandul Corega Quantum deținut de compania Haleon. Acest proiect confirmă importanța crescândă a măsurării precise a atenției și a optimizărilor, într-o lume în care conținutul publicitar se luptă să atragă atenția utilizatorilor și să genereze memorabilitate”.
Teads precizează că a folosit „algoritmul predictiv oferit de Lumen (o soluție terță parte) pentru a măsura atenția utilizatorilor în mod comparativ în Teads versus alte două platforme digitale utilizate de brandul Corega ca parte a campaniei lor.
Rezultate obținute: În cadrul acestei campanii, Teads a generat de 8 ori mai multă atenție decât Platforma 1 și a avut o performanță egală cu Platforma 2. Mai mult, Teads a depășit Platforma 2 la durata de vizualizare a ad-ului (dwell time) și a generat o rată de vizualizare de peste două ori mai mare față de Platforma 1.
De asemenea, din punct de vedere al eficienței, costul per o mie de secunde de atenție (aCPM) plasează Teads între Platforma 2 și Platforma 1.
Aceste descoperiri reafirmă focusul Teads asupra inovației și poziția sa de leadership în publicitatea digitală, oferind clienților și partenerilor media instrumente esențiale pentru a naviga prin complexitatea peisajului publicitar. Prin prioritizarea Atenției ca indicator important al performanței, deschidem accesul la promovarea unui ecosistem de marketing digital cu mai mult impact și mai eficient”.
Agata Czech, Digital Director Digital CEE la Haleon: „Teads transformă modul în care percepem eficiența publicității online. Dincolo de AI, focusul pe atenție este cea mai importantă tendință pe care am observat-o în ultima vreme. Datorită unor astfel de cercetări, avem ocazia să comparăm eficiența media nu numai în ceea ce privește costul, ci și implicarea utilizatorilor, asigurând un nivel semnificativ mai ridicat de atenție. Aceasta nu este doar o schimbare de paradigmă, ci și începutul unei revoluții în măsurarea eficienței marketingului digital.”
Katarzyna Kabiesz, Insights Director CEE la Teads: „Valorificarea parteneriatului nostru strategic cu Lumen Research și tehnologia unică ce măsoară rata de atenție în campanii în timp real le permite clienților noștri să măsoare și să compare ușor și rapid nivelul de atenție al utilizatorilor obținut pe diferite platforme media. Drept urmare, această soluție deschide oportunități majore pentru optimizarea și gestionarea performanței campaniilor online pentru clienții și partenerii noștri din agențiile de media.”
Teads, The Global Media Platform este caracterizată drept „cea mai mare platformă premium care conectează advertiserii și agențiile de publicitate cu cei mai importanți publisheri la nivel global, ajungând la o audiență de aproape 1,9 miliarde de oameni în fiecare lună. Platfoma end-to-end Teads oferă un ecosistem sustenabil, care conectează brandurile și consumatorii într-un mod non-intruziv. Tehnologia Teads livrează experiențe de publicitate interactive către utilizatorii finali, rezultate garantate pentru branduri și o soluție de monetizare avantajoasă pentru editorii de conținut, sprijinind astfel jurnalismul de calitate.
Teads livrează rezultate pentru branduri, agenții și publisheri de top cu ajutorul unei echipe de peste 1.200 de specialiști în 50 de țări. Pentru mai multe informații, accesați: www.teads.com”.
Oamenii sau minunat de faptul că Aurora Boreală s-a putu vedea din locuri neobișnuite. În fapt este vorba de o furtună geomagnetică sau solară, care dincolo de frumusețea incontestabilă, poate avea consecințe dezastruoase pentru rețețele electrice sau chiar pentru comunitățile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică.
Furtuna solară are loc atunci când activitatea solara interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului.(CME). Fenomenul, este de fapt un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. În condiţii optime, aşa numitul nor poate atinge câmpul magnetic al Pământului în numai câteva ore. În urma impactului dintre vântul solar si câmpul magnetic terestru, apare Aurora, fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, iar în zonele polare, aurora polară.
Cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimii 151 de ani a fost înregistrată la data de 28 august 1859. Cunoscută sub numele de „Carrington Event”, după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul, furtuna a afectat reţelele telegrafice din întreaga lume. Potrivit articolelor de la acea vreme, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei. Un ziar al vremii prezenta astfel fenomenul: „Treziţi de lumina aurorei, căutătorii de aur din Munţii Stâncoşi au început să-şi prepare micul dejun şi să se pregătească pentru o nouă zi de muncă. De fapt, era încă noapte. Tot atunci, sistemul de telegraf din întreaga Europă şi din America de Nord s-a prăbuşit. Stâlpii aruncau scântei , iar aparatele continuau să primească şi să trimită mesaje cu toate că fuseseră deconectate de la sursa de curent.”
Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ.
A doua mare furtună geomagnetică a avut loc la 23 iulie 2012. Din fericire aceasta a „ratat” cu puțin Terra.
Fenomenul numit ”furtună solară” (furtună geomagnetică), este în general, inofensiv, deoarece câmpul magnetic al planetei noastre este suficient de puternic pentru a bloca orice unde dăunătoare și pentru a redirecționa particulele electromagnetice către poli, unde formează aurorele.
Totuși, Soarele provoacă și furtuni magnetice atât de intense încât nu pot fi respinse de câmpul magnetic și provoacă daune grave pe suprafața Terrei.
In 2024 se anunță cel mai agresiv vârf solar al ultimului secol. Ciclul solar este de 11 ani și are câte un minim și un maxim. Inițial s-a prognozat maximul solar la începutul lui 2025, însă experții de la NASA îl anunță mai devreme, de la jumătatea lui 2024 si până la finele anului viitor, e posibil să asistăm la mai multe mari furtuni solare.
In urma cu 100 de ani, tehnologia pe baza de electricitate și electromagnetism nu era atât de evoluată ca astăzi. Evident, sateliți, internetul, aparatura de maximă precizie etc. toate ar putea să fie distruse de furtuni electromagnetice de o amplitudine uriașa, ceea ce ar lăsa omenirea fără tot progresul tehnologic actual.
Dacă în 1859 o furtună solară a distrus rețeaua de telegraf din SUA și Europa, astăzi ar distruge întreaga infrastructură electronică a planetei, precum sateliți, cablurile de internet sau comunicațiile radio. De asemenea, alimentarea cu energie electrica și funcționarea instituțiilor vor fi afectate. O furtună solară puternică, deși foarte rare, ar putea să arunce lumea în haos și poate menține regiuni ale planetei deconectate de la energie și telecomunicații luni întregi. Probabilitatea ca un astfel de fenomen să apară este între 1,6% și 12% pe deceniu. Oamenii de știință cred că daca se va întâmpla, infrastructura noastră nu este pregătită pentru o furtună solară de mare intensitate.
Într-o perioadă în care oamenii sunt dependenţi de tehnologie, furtunile solare anunţate în perioada următoare ar putea provoca haos la nivel mondial. Imaginaţi-vă ce ar însemna să fim nevoiţi să renunţăm la telefoane, calculatoare şi la tot ceea ce înseamnă tehnologie, dar și energie electrică, până la repunerea lor în funcțiune. Infrastructura ar fi afectată în întreaga lume. Echipamentele din spitale, sistemele bancare, echipamentele destinate controlului traficului aerian, calculatoarele, sistemele de navigaţie sunt numai câteva dintre aparatele a căror activitate ar fi grav perturbată sau chiar întreruptă.
În opinia unui reprezentant NASA, viitoarele explozii solare ar putea afecta într-o măsură atât de mare oamenii pentru că dependenţa de aparate electronice este mult mai mare decât ultima oară când un astfel de eveniment a avut loc.
Experţii estimează că astăzi, când ponderea electricității în viața oamenilor la nivel mondial reprezintă 18,2% (cantitatea de energie finală consumată de omenire) omenirea ar avea nevoie de până la 10 ani pentru a se reface complet după izbucnirea unei furtuni solare atât de puternice ca în 1859. În situația în care s-ar trece complet la folosirea exclusiv a energiei electrice în viața noastră o furtună solară de tipul Carrington 1859 ar face să fie necesari teoretic peste 20-30 de ani pentru a se reface complet, timp în care lumea s-ar scufunda în haos.
Banca Transilvania a obținut rezultate pozitive în primele trei luni ale anului, cu creșteri ale economiilor clienților, soldului creditelor, volumului tranzacțiilor și numărului de clienți atrași.
Numărul tranzacțiilor prin Banca Transilvania a ajuns la aproape jumătate de miliard în primele trei luni ale anului, +35% față de primul trimestru 2023.
Aproape 74.000 de credite noi au fost acordate de bancă în primele trei luni ale anului, +26% față de aceeași perioadă a anului trecut, în valoare de 5,2 miliarde lei.
Numărul clienților BT a crescut cu aproape 50.000, dintre care 42.000 sunt persoane fizice, iar circa 8.000 sunt companii. 35% dintre persoanele fizice au devenit clienți prin deschiderea de cont curent prin BT Pay, fără niciun drum la bancă. Banca a continuat să susțină afacerile aflate la început de drum, în primele trei luni atrăgând aproape 11.000 de start-up-uri. Numărul total al clienților activi BT a ajuns la peste 4,3 milioane.
Începutul anului este încurajator și ne arată că suntem în grafic cu îndeplinirea obiectivelor noastre pentru prima parte din 2024. Ne concentrăm pe creșterea volumelor, a numărului de clienți, pe atragerea de business pe toate segmentele pe care operăm, dar și pe consolidarea companiilor din Grupul Banca Transilvania. Creștem astfel bilanțul și anvergura Grupului BT, contribuind semnificativ la bancarizarea românilor. Macroeconomic, anul rămâne provocator atât ca nivel ridicat de incertitudine și volatilitate internațională, cât și în ceea ce privește indicatorii economici. Inflația se dovedește mai rezistentă decât am fi sperat, iar creșterea economică este încă redusă. Suntem însă optimiști și investim susținut în dezvoltarea business-ului. Ӧmer Tetik, Director General, Banca Transilvania
Rezultate financiare în primul trimestru
Profitul net consolidat al Grupului BT este de 1.132,4 milioane lei (+35% față de primul trimestru din 2023), din care cel al băncii este de 913,2 milioane lei (+35% față de primul trimestru din 2023). Subsidiarele şi participațiile de capital au contribuit cu aproximativ 219,2 de milioane de lei la profitabilitatea BT.
Activele Grupului Financiar BT au ajuns la ≈176 miliarde lei, iar nivelul creditelor nete, la 77,1 miliarde lei.
Eficienţa operaţională a băncii a atins nivelul de 45,10%, calculat cu un impact anualizat al contribuției la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare şi la Fondul de Rezoluţie.
Venitul net din dobânzi al băncii este cu 28% mai mare față de primul trimestru din 2023.
Venitul net din taxe și comisioane a crescut cu 18% față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul creșterii activității BT.
Depozitele clienţilor au crescut până la 137 miliarde lei la nivelul băncii, dintre care 88,1 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice, iar 48,8 miliarde lei, depozitele companiilor.
Raportul credite brute/depozite la nivel de bancă este de 56,3%.
Rata creditelor neperformante, conform indicatorului EBA, este de 2,01% la 31 martie 2024.
Solvabilitatea este de 20,06% fără profit inclus, respectiv 21,47% cu profit inclus.
Evoluția liniilor de business
Depozitele clienților la nivelul băncii au înregistrat o creștere de 14,7 miliarde lei, 12% față de martie 2023.
Soldul creditelor brute la nivel de bancă înregistrează o creștere de 9,5 miliarde lei, +14,1% față de martie 2023.
Aproape 4.000 de persoane şi-au cumpărat locuinţe cu ajutorul BT, suma acordată fiind de aproximativ 1 miliard lei.
Soldul creditelor ipotecare/imobiliare este de 19 miliarde lei și a crescut cu 13% în comparație cu primul trimestru din 2023, reprezentând 25% din portofoliul de credite.
Soldul creditelor acordate entităților juridice a ajuns la aproximativ 45 de miliarde lei, cu 16% mai mult decât la finalul primului trimestru al anului anterior.
Digitalizare și adoptarea inteligenței artificiale
92% din clienții băncii (aproape 4 milioane) sunt digitalizați și folosesc cel puțin o aplicație a băncii.
Comportamentul de economisire al clienților a fost încurajat inclusiv de funcționalitatea nouă din aplicația BT Pay, Round Up, activată de peste 12.000 de clienți în fiecare lună, în perioada ianuarie – martie 2024.
BT Pay are 200.000 de utilizatori noi, număr record pentru o perioadă de trei luni.
Din cele 6,1 milioane carduri BT, 3,8 milioane sunt carduri unice în wallet-urile BT Pay, Apple Pay, Google Pay, Fitbit Pay şi Garmin Pay.
În aplicația BT Go, lansată în iulie 2023, sunt aproape 80.000 de companii înrolate. Acestea au realizat aproape 500.000 de plăți în primele trei luni ale anului.
Numărul plăţilor cu telefonul este de +40% în trimestrul 1 2024 faţă de trimestrul 1 2023.
BT este în primul val al implementării inteligenței artificiale în banking. În februarie a.c. a anunțat colaborarea cu Microsoft pentru integrarea Microsoft 365 Copilot și GitHub Copilotîn activitatea angajaților, asistenți AI care accelerează noi obiceiuri în munca de zi cu zi a acestora și cresc eficiența în zona de dezvoltare de programe.
Educație financiară:
Au fost peste 120.000 de interacțiuni cu FIT (Finanțe pe Înțelesul Tuturor), programul național de educație financiară al băncii, prin intermediul rețelei BT și online.
Aproape 1 milion de persoane au făcut peste 1,5 milioane de vizite pe Întreb BT, platforma online cu peste 2.000 de întrebări și răspunsuri, cei mai mulți fiind din România, Germania, Marea Britanie, Italia și Spania. Aproximativ 60.000 de persoane au accesat funcționalitatea AI Search în perioada ianuarie – martie 2024.
Recent, o inițiativă legislativă adresată mediului de afaceri din România a fost înaintată Senatului, pentru dezbatere, fiind propuse modificări și completări ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. De asemenea, aceasta a fost transmisă, pentru avizare, Consiliului Economic şi Social și, respectiv, Consiliului Legislativ, pentru obținerea unui punct de vedere.
Așa cum se întâmplă cu inițiativele legislative din țara noastră în ultima vreme, și aceasta este motivată de obiectivele pe care le-a propus Comisia Europeană pentru următorii ani, chiar dacă unele sună de-a dreptul grandios, cum ar fi „dublarea numărului de unicorni în UE până în 2030”. Pe lângă unicorni, în expunerea de motive a propunerii legislative este menționată și intenția Comisiei de a crea „condiții mai favorabile pentru start-up-uri în toate fazele ciclului lor de viață, de exemplu prin simplificarea proceselor de înființare a întreprinderilor, de atragere a talentelor și de utilizare a opțiunilor (stock options)”. Fraza din expunerea de motive nu este tocmai exactă, deoarece termenul de start-up se referă la o afacere mică, aflată de-abia la început, deci este ea însăși o fază din viața unei întreprinderi, urmată de cea de supraviețuire, apoi de succes, decolare și maturitate.
Modificările și completările inițiatorilor au intenția de a flexibiliza cadrul legislativ în scopul facilitării demersul companiilor românești de implementare a unui plan de remunerare a angajaților, așa-numitul ESOP (Employee Stock Ownership Plan sau Employee Stock Option Plan), care este fundamentat pe opțiuni, adică acele instrumente financiare derivate bazate pe valori mobiliare, precum acțiunile.
Propunerea legislativă de modificare a legii societăților comerciale poate conduce la popularizarea unui instrument eficient pentru creșterea valorii companiilor românești, însă trebuie să fim conștienți că acesta nu se adresează afacerilor aflate la început de drum, ci acelora care au atins un anumit prag de stabilitate și pot gestiona un plan destul de complex, dar care poate conduce la creșterea valorii pe termen mediu și lung, atât pentru angajați, cât și pentru proprietari și investitori.
Încă din primele lecții de economie, învățăm despre factorii de producție. Printre cei mai importanți se află „munca”, adică factorul uman (sau uman plus tehnologic de ceva vreme), și „capitalul”, adică banii investiți într-o întreprindere pentru a îi asigura funcționarea, bani care sunt alocați inclusiv factorului „muncă”.
Atingerea succesului unei companii, mai ales în domenii ca tehnologia, cercetarea și consultanța pentru afaceri, depinde în mare măsură de oamenii din echipă, de talentul, calificarea și gradul de motivare al acestora. Factorul uman este unul dintre cei mai importanți în strategia de creștere a valorii companiei, dar reprezintă, în același timp, și un risc, deoarece oamenii cu o înaltă calificare profesională sunt din ce în ce mai puțini, iar concurența angajatorilor pentru recrutarea acestora este acerbă. De aceea, angajatorii apelează din ce în ce mai mult la diverse modalități de remunerare a angajaților, de la bonusuri în bani, până la tichete de masă sau cadou, abonamente la sala de fitness sau vouchere de vacanță, pentru atragerea, motivarea și retenția acestora.
O metodă relativ nouă de remunerare la noi în țară, dar clasică în Statele Unite și în unele țări din Europa de Vest, este implementarea acestor planuri de remunerare sau recompensarea non-financiară a partenerilor, prin acordarea opțiunii de a intra în posesia unei părți din acțiunile companiei angajatoare la un anumit moment din viitor, acele ESOP pe care le-am amintit mai devreme. Aceste planuri sunt deja folosite și implementate în România de puțin timp, atât de companiile listate la bursă, cât și de cele antreprenoriale, necotate, dar aflate într-o etapă mai avansată a vieții lor, în principal de companiile din domeniul IT, care se bazează pe resurse umane cu o înaltă calificare și cu o remunerație pe măsură. Luând ca exemplu companii din Statele Unite sau alte țări occidentale, această soluție poate fi aplicată cu succes și pentru angajații unor firme de arhitectură, de consultanță în afaceri sau chiar din servicii oferite direct consumatorilor, dacă se stabilesc indicatori de performanță relevanți și măsurabili.
Ce presupune, de fapt, acest plan de remunerare și cui i se adresează? ESOP este un instrument de remunerare pe termen mediu sau lung a persoanelor cheie (angajaţi, contractori sau manageri), care le oferă dreptul, dar nu și obligația, de a dobândi o parte din capitalul companiei, un procent din numărul total de acţiuni sau părți sociale, la un preț prestabilit sau gratis. Astfel, angajații au opțiunea de a deveni, într-un fel, co-proprietari ai afacerii. În acest fel, în afară de satisfacția care poate fi oferită persoanelor cheie de a se simți mai degrabă proprietari decât angajați, aceste planuri pot genera o mai mare implicare a angajaților, focus pe misiunea comună și asumarea fermă a responsabilității față de bunul mers și creșterea pe termen lung a „familiei” din care fac deja parte.
Aceste metode de motivare au fost deja testate și validate, atât în țările cu un capitalism mai experimentat, cât și la noi în țară. În Statele Unite s-au făcut studii care au demonstrat că planurile de stimulare a angajaților prin opțiuni au condus la creșterea vânzărilor și a ocupării forței de muncă pentru companiile care le-au implementat. De asemenea, productivitatea a crescut cu câteva procente bune în anul în care aceste planuri au fost introduse. Există însă o diferență destul de importantă: companiile europene au implementat ESOP în mare măsură pentru persoanele din management, care, de cele mai multe ori, reprezintă și cel mai mare procent al acționariatului, în timp ce în Statele Unite este invers, aceste măsuri fiind adresate personalului fără drepturi de control, pentru a fi motivat în creșterea productivității și a implicării.
Această metodă de remunerare oferă avantaje atât pentru angajatori, cât și pentru angajaţi. Compania poate beneficia prin atingerea mai rapidă a obiectivelor stabilite, creșterea retenției angajaților prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţă derivat din proprietatea asupra unei părți din afacere, creșterea competitivității între angajați și atragerea de noi persoane cu înaltă calificare. Nu mai vorbim despre avantajele financiare și fiscale, care pot fi considerabile, având în vedere că astfel de planuri implică o eșalonare a costurilor pe toată perioada de învestire, iar ieșirea de numerar apare doar atunci când titularul drepturilor decide să își exercite opțiunea, în cazul variantei bazate pe majorarea de capital. Pe de altă parte, angajații au sentimentul că participă în mod direct la succesul și creșterea valorii companiei din care fac parte, se simt egalii acționarilor și managerilor, au la dispoziție o modalitate de remunerare cu un potențial de creștere nelimitat în timp sau pot chiar participa la procesul decizional în anumite situații.
Practic, aceste planuri de remunerare dau posibilitatea unei companii de a împărți valoarea creată cu cei care contribuie la generarea acesteia. Faptul că o parte din remunerarea angajaților cheie provine din creșterea valorii companiei, poate genera atât o aliniere a obiectivelor echipei cu cele ale acționarilor, cât și asigurarea unui sentiment de echitate între angajați și acționari.
Revenind la propunerea legislativă, sunt câteva aspecte care ar putea conduce la încurajarea aplicării unor astfel de planuri de remunerare în mai multe companii din România.
În prezent, decontarea acestor planuri de remunerare se poate efectua doar în două feluri: prin răscumpărarea acțiunilor companiei din piața de capital pentru a le transfera deținătorilor de opțiuni sau prin majorarea capitalului social prin emiterea de noi acțiuni.
Pentru prima opțiune, conform reglementărilor actuale, unei societăți i se permite să își cumpere propriile acțiuni în baza unei decizii a adunării generale extraordinare a acționarilor (AGEA), în anumite condiții: un număr maxim de acțiuni ce urmează a fi dobândite, durata autorizării să nu depășească 18 luni, valoarea nominală a acțiunilor răscumpărate să nu depășească 10% din capitalul social subscris, iar acțiunile să fie doar integral liberate. De asemenea, plata acțiunilor răscumpărate se poate face doar din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile, iar dacă acțiunile proprii sunt răscumpărate pentru a fi distribuite angajaților societății, acestea trebuie distribuite în termen de 12 luni de la data dobândirii. Aceste reguli îngreunează inițiativele companiilor de a implementa planuri ESOP, deoarece au nevoie de acordul acționarilor destul de des pentru a răscumpăra acțiuni, procentul maxim permis de 10% este mic în comparație cu potențialul de a acorda astfel de opțiuni personalului cheie, iar termenul de un an pentru distribuirea acțiunilor răscumpărate poate fi prea scurt, mai ales în cazul planurilor gândite pe 2-4 ani.
În plus, Legea 31/1990 permite acum răscumpărarea titlurilor de participare doar pentru societățile pe acțiuni (SA), în timp ce societățile cu răspundere limitată (SRL) pot efectua doar majorări de capital social, fără a își putea răscumpăra părțile sociale. Extinderea drepturilor de a răscumpăra părți sociale și a le distribui angajaților ar putea încuraja SRL-urile să apeleze la această formă de remunerare a angajaților în viitor.
A doua opțiune de decontare a ESOP, adică majorarea capitalului social, diluează procentele deținute de acționari – cei care, de fapt, aprobă această operațiune, și care s-ar putea opune, din acest motiv. Acționarii care dețin majoritatea se pot gândi că pot pierde controlul prin această diluare, iar propunerea de a acorda posibilitatea de a emite acțiuni fără drept de vot poate reduce aceste temeri. Chiar dacă această opțiune poate dilua deținerile celorlalți acționari, soluția de răscumpărare este cea care reduce, de fapt, efectul ESOP, prin decapitalizarea companiei, deoarece pentru a cumpăra acțiuni de pe piață, compania își reduce disponibilul din conturi, ceea ce conduce la o reducere a valorii. Acționarii existenți ar trebui să se gândească dacă vor acum o felie mare dintr-o pizza foarte mică și uscată sau poate le va fi mai bine să primească o felie mai subțire, dar dintr-o pizza generoasă și gustoasă.
Grupul MOL a anunțat rezultatele financiare înregistrate în primul trimestru din 2024. Grupul MOL a obținut un profit înainte de impozitare în valoare de 382 de milioane de dolari în T1 2024, în contextul taxelor guvernamentale, al schimbărilor din segmentul Downstream, al efectelor nefavorabile generate de prețul mai mic al gazelor în segmentul Upstream, dar și al evoluției favorabile a dinamicii non-fuel în segmentul Consumer Services. Grupul a generat un flux de numerar liber simplificat în valoare de 402 milioane de dolari în Q1 2024, cu 22% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Zsolt Hernádi, Chairman și CEO, a comentat rezultatele: „Rezultatele financiare ale Grupului MOL demonstrează, din nou, eficiența și reziliența modelului nostru de business. În timp ce am gestionat provocările generate de mediul extern, am avut capacitatea de a genera rezultate solide. Stabilitatea noastră este cheia pentru a întări securitatea fluxului de aprovizionare în Europa Centrală și de Est și de a efectua investiții strategice, așa cum este și complexul de polioli pe care îl vom inaugura în curând în urma unei investiții de 1,3 miliarde de euro.
În luna martie am prezentat o agendă ambițioasă de investiții care face parte din strategia noastră actualizată care are rolul de a crește competitivitatea MOL, precum și a industriei din ECE. În ciuda presiunii generate de politicile guvernamentale asupra performanței noastre, ne menținem angajamentul de a ne continua călătoria de tranziție energetică și de a crește suveranitatea energetică pe viitor.”
Rezultatele din segmentul Downstream au fost susținute atât de marjele din sectorul petrochimic, cât și de cele din rafinare, dar vânzările mai mici din producția proprie au influențat performanța. Măsurile guvernamentale suplimentare din Ungaria continuă să aibă un impact asupra rezultatelor, taxa pe bază de venituri, taxa Brent Ural și taxa CO2 influențând considerabil rezultatele trimestriale.
Segmentul Consumer Services a înregistrat o îmbunătățire continuă a marjei din vânzarea produselor non-fuel (produse gastro, produse alimentare și non-alimentare), totodată câștigul din vânzarea unor stații de carburanți au contribuit, de asemenea, la rezultatele din primul trimestru. În ciuda faptului că dimensiunea rețelei de stații din Ungaria a scăzut din cauza unor acorduri anterioare de achiziție, volumul vânzărilor de carburanți a crescut cu 6% de la an la an, în timp ce marja unitară pentru carburanți a scăzut cu 2% de la an la an. Numărul locațiilor Fresh Corner a crescut în întreaga rețea, ajungând la 1.260 în T1 2024, de la 1.172 în T1 2023.
Segmentul Upstream a totalizat 92,3 mboepd în primul trimestru din 2024, ceea ce înseamnă o creștere de 0,8 mboepd de la un trimestru la altul. Deoarece exploatarea din Kazahstan a extras primele gaze în decembrie 2023, volumele au crescut cu 1,3 mboepd în primul trimestru din 2024. Nivelurile de producție din ECE au scăzut ușor din cauza declinului de bază al activelor onshore din Croația, în timp ce producția din Ungaria a fost menținută la nivel ridicat datorită eforturilor reușite de a contracara declinul natural. Costul de producție la nivel de grup a rămas neschimbat de la an la an, în ciuda presiunilor inflaționiste generale, datorită scăderii prețurilor la electricitate, a producției mai mari și a orientării către active cu costuri mai mici.
Serviciile de economie circulară au fost afectate de realizarea unor venituri mai mici decât cele estimate în urma aplicării responsabilității extinse a producătorilor (EPR). Sistemul de garanție-returnare (DRS în Ungaria) este în funcțiune de la 1 ianuarie, cu aproximativ 2.400 de aparate automate de colectare instalate și disponibile în puncte de retail de pe teritoriul Ungariei.
Performanțele sectorului Gas Midstream au fost marcate de efectul combinat al unui mediu macroeconomic favorabil și al schimbării cererii de servicii de transport regional.
de Bogdan Petre, membru al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale
În dorința de a deveni partenerii reali ai mediului de afaceri, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale împreună cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară au organizat în data de 28 martie 2024 în sala Aula Magna din cadrul Academiei de Studii Economice conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare”.
În dorința de a deveni partenerii reali ai mediului de afaceri, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale împreună cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară au organizat în data de 28 martie 2024 în sala Aula Magna din cadrul Academiei de Studii Economice Conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare”.
Piața achizițiilor publice din România, așa cum spun și diverși factori guvernamentali, cu peste 23,5 miliarde de euro în anul 2024, reprezintă cea mai mare piață de profil de acest fel din sud-estul Europei Centrale, fiind extrem de atractivă pentru toate companiile majore din Uniunea Europeană, pornind de la domeniul construcțiilor și în special al infrastructurilor critice de transport (aerian, rutier, feroviar, fluvial), energie sau IT, până la domeniile mai sensibile în acest moment, datorită factorilor externi și politicii geostrategice a României privind apărarea și domeniul securității cibernetice.
În această piață mare, pe fondul unor deficiențe de reglementare și speculări sau chiar forțări ale cadrului legislativ, au funcționat societăți care au speculat nevoile entităților private, dar și ale instituțiilor de stat, de acoperire a riscurilor de contractare în cadrul contractelor de achiziție publică.
Din nefericire, falimentul marilor jucători, City Insurance și Euroins, ce activau în trecut cu mare succes în această zonă sensibilă, ca și lipsa de mobilitate și flexibilitate a jucătorilor existenți pe piața asigurătorilor în momentul de faţă au dus la un blocaj cvasiperpetuu, care a produs pe de o parte o cartelizare a marilor jucători, care reușesc să câștige marile contracte scoase la licitație de către autoritățile statului român, beneficiind de structura companiei „mamă”, care vine cu toate instrumentele financiare necesare pentru garantarea contractului în funcție de cerințele beneficiarului/autorității statului român din partea grupului, și pe de altă parte la o lipsă reală de competiție, cauzată de imposibilitatea jucătorilor din piața de profil autohtonă, care nu au acces la asemenea instrumente financiare de garantare.
Fără nicio rezervă în momentul de față, asistăm fără a face absolut nimic, cu accent pe ultimii ani, cum piața construcțiilor pentru infrastructura mare este dominată de companii din Turcia, Italia, Spania, Austria și într-un procent foarte mic de companii românești, în rest, într-o proporție covârșitoare companiile românești sunt „remorcă” la cele străine, deși noi, românii, facem toată munca, iar străinii se aleg cu profitul. România investește și pune bani mulți în marile proiecte de infrastructură, iar companiile românești sunt reduse la stadiul de subanteprenori, de simpli executanți pe prețuri derizorii, în țara lor.
Acesta este un adevăr trist și imputabil atât antreprenorilor români care nu reușesc să se coaguleze într-un pol industrial și de influență important, cât mai ales guvernanților care nu iau măsuri multiple de sprijinire a antreprenoriatului autohton.
Piața asigurătorilor este dominată de capitaluri străine, iar companiile românești de asigurare procentual dețin 1% din această piață uriașă dominată de multinaționale din Austria, Franța, Italia.
Cele două bănci de stat, CEC și EximBank, nu pot, singure și fără capitalizarea adecvată, să asigure finanțarea afacerilor românești, raportat la nevoia reală a acestora și dimensiunea capitalului implicat, dar și susținerea de terțe piețe externe așa cum fac competitorii noștri.
După cum se vede, companiile românești îndeplinesc doar condiția de a fi „harnice”, de a aloca resurse umane și tehnice pentru ca marile companii străine să „performeze” și să ia banii statului roman, inclusiv pe cei alocați de Uniunea Europeană cu costuri și claimuri (revendicări contractuale), uriașe, iar la final companiile românești cu capital autohton rămân tot sărace, decapitalizate și fără perspective de creștere și dezvoltare.
De altfel, cei mai mulți dintre aceștia ajungând să-și închidă afacerile din cauza discriminării la finanțare, să-și piardă forța de muncă calificată, care migrează în vest, și să dispară din peisajul economiei românești.
La conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare” au participat rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Sorin Mititelu, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Iuliana Feclistov, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, Daniel Surdu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Invitații au abordat problemele cu care se confruntă fiecare autoritate în teritoriu și au încercat să găsească răspunsuri la dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri românesc. Printre problemele abordate au fost:
Contextul general al licitațiilor publice în România;
Importanța asigurărilor în acest context;
Prezentarea legislației și regulamentelor care guvernează asigurările pentru licitațiile publice în România;
Principalele cerințe și obligații impuse antreprenorilor în acest sens;
Lipsa accesului la informații adecvate și transparente privind cerințele asigurative;
Costurile ridicate ale asigurărilor și impactul asupra participării antreprenorilor la licitații;
Simplificarea și clarificarea cerințelor legate de asigurările pentru licitațiile publice.
Creșterea transparenței și accesului la informații pentru antreprenori;
Dezvoltarea unor mecanisme sau programe de sprijin pentru antreprenori în obținerea asigurărilor necesare;
Experiența altor țări în gestionarea cerințelor asigurative pentru licitațiile publice;
Exemple de bune practici sau soluții implementate cu succes în alte contexte similar;
Legătura dintre piața asigurărilor și contextual general al licitațiilor publice din România;
Problemele cu care se confruntă antreprenorii români în momentul în care doresc să acceseze instrumentele financiare pentru a participa la licitațiile publice organizate de către instituțiile statului român.
Conferința a fost una de înaltă ținuta profesională, atât prin cei care au luat cuvântul adresându-se auditorului, cât și prin cei care au participat efectiv, auditoriul fiind format din decidenți ai companiilor naționale și conducători ai programelor europene din diverse ministere și autorități. Dintre entitățile participante la conferința, putem enumera: Banca Națională a României, Academia Română, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, Direcția Regională Drumuri și Poduri București – Cluj – Craiova, Căile Ferate Române, Metrorex, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Compania Națională de Investiții, Agenția Fondului pentru Mediu, Exim Banca Românească, Nuclear Electrica, Hidroelectrica, Compania Municipală Termoenergetica SA, Primăria Municipiului București, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Bursa de Valori București, Camera de Comerț și Industrie a României, Consiliile Județene Ilfov – Giurgiu – Buzău – Argeș – Brașov – Ialomița – Vâlcea – Constanța – Prahova, Regiile de Apă Aquacaraş – Aquatim – Aquavas – Compania de Apă Olt, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară Prahova – Oltenia, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, RAJA SA Constanța, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Curtea de Conturi etc.
Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de supraveghere financiară: „Modificarea legii RCA va atenua efortul financiar al asiguraților”
Modificarea Legii RCA a reprezentat prioritatea absolută a începutului de mandat pentru Alexandru Petrescu, cel care a preluat președinția Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în luna decembrie a anului trecut. „Am reușit să trecem de Senat un set de 21 de amendamente, iar acum urmează dezbaterea și votul din Camera Deputaților.
Printre măsurile propuse de ASF, care vizează modificarea legii RCA, se află posibilitatea asiguratului de a efectua plata primei RCA în rate indiferent de nivelul acesteia atât la persoanele fizice, cât și la persoanele juridice, dar și posibilitatea suspendării efectelor contractului RCA pe durata în care autovehiculul nu este utilizat, cu prelungirea valabilității acestuia cu perioada în care a fost suspendat. Totodată, conducerea Autorității de Supraveghere Financiară a propus ca autoturismele fără RCA să poată fi depistate în trafic cu ajutorul sistemului de camere video al Companiei Naționale de Drumuri, folosit la identificarea șoferilor care circulă fără rovignetă.
Interoperabilitatea bazelor de date a instituțiilor, care pot deține un rol pe zona RCA (BAAR, ASF, MAI, CNAIR etc.), reprezintă un deziderat vechi, care are toate șansele să devină realitate în următoarea perioadă. „Vrem ca absolut toate datele despre expunerea asigurătorilor să ne fie transmise zilnic, astfel încât să putem să fim în poziția de a implementa instrumente digitale care să ne ajute la identificarea nivelului de sănătate economică și financiară al fiecărei firme de asigurări în parte”, a afirmat Alexandru Petrescu.
Reducerea dependenței de asigurările auto
Președintele ASF vrea să reintroducă conceptul RCA în zona de normalitate, astfel încât asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie să nu mai reprezinte o preocupare atât de mare pentru români și să nu mai fie nici un inhibitor de business. Polița RCA nu ar trebui să fie un subiect de politici publice și nici unul de convulsii sociale, ci un aspect ce ne acompaniază viața, crede Alexandru Petrescu.
În cadrul dezbaterilor care au avut loc în timpul conferinței organizate de ASPES, președintele ASF a subliniat importanța reducerii dependenței de asigurările auto a pieței de profil. „Trebuie să deschidem discuțiile și despre alte tipuri de asigurări, care sunt benefice unei societăți moderne, dar despre care vorbim foarte puțin acum”, a arătat Alexandru Petrescu. El a explicat că succesul pe zona de asigurări este dat și de intrarea de noi companii puternice și sustenabile pe piața românească. „Vreau ca instituția pe care o conduc să-și preia foarte serios inclusiv rolul de consiliere și suport și să prezinte oportunitățile pieței de asigurări și perspectivele de schimbare legislativă către toți noii emitenți de asigurări interesați de acest domeniu. De aceea, susțin orice îmbunătățire legislativă în zona de asigurări, pentru a crea un cadru cât mai atractiv pentru piață, astfel încât noi companii să ia în considerare prezența pe piața autohtonă”, a spus președintele ASF.
Digitalizarea, soluția pentru o supraveghere eficientă
Alexandru Petrescu a ținut să precizeze că o altă prioritate a mandatului său este implementarea de instrumente digitale, care să eficientizeze procesul de supraveghere. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară a afirmat că la nivelul autorităților europene digitalizarea ține agenda în proporție de 80%, în timp ce la noi acesta este un capitol prea puțin discutat. Petrescu și-a propus să schimbe această paradigmă la nivelul ASF și crede că în maximum doi ani instituția pe care o conduce ar putea avea o abordare digitală care să aducă la un click distanță rapoarte și indicatori ce vor ajuta la diagnosticarea în timp real a situației economice și financiare a unei companii. „Bineînțeles, acest proces implică îmbunătățirea nivelului de abilitate digitală al unora dintre angajații ASF, pe care o vom realiza prin traininguri, dar și o serie de achiziții publice la nivelul Autorității”, a spus Alexandru Petrescu.
Priorități imediate ale președintelui ASF pe piața de capital și pe cea a pensiilor private
• Operaționalizarea Contrapărții Centrale – un mecanism care va permite un set de instrumente mai sofisticate pentru investitori și piețe de derivate complet funcționale;
• Implementarea pensiilor ocupaționale – va putea reduce presiunea de pe bugetul de pensii.
Iuliana Feclistov, Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice: „Instituția noastră oferă suport și asistență autorităților contractante în interpretarea și aplicarea unitară a legislației”
Bogdan Petre: Care este rolul instituției pe care o conduceți?
Iuliana Feclistov: Misiunea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice este de a asigura legalitatea, transparența și eficiența achizițiilor publice din România, principalele obiective fiind elaborarea politicii în domeniu, implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
Suplimentar, sustenabilitatea, respectiv asigurarea calității generațiilor viitoare, reprezintă o agendă pentru noi toți, iar noul obiectiv este de a transforma achizițiile dintr-un instrument administrativ, în unul strategic.
În acest sens, încă din 2016 ANAP a introdus în legislația specifică achizițiilor publice conceptul de inovare și o nouă procedură de atribuire – parteneriatul pentru inovare, precum și procedura dialogului competitiv. Am urmărit astfel să stimulăm achiziția de produse, servicii și lucrări inovatoare, îmbunătățite în mod semnificativ prin procese de producție și construcție, noi metode de marketing sau noi metode organizaționale privind activitatea comercială, organizarea internă sau relațiile externe ale unei entități.
Bogdan Petre: În afară de prevederile legislative menționate, ANAP a întreprins și alte demersuri?
Iuliana Feclistov:Sigur că da. În Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice (SNAP) pentru perioada 2023-2027, document aprobat în iunie 2023, ANAP a introdus ca obiectiv general promovarea utilizării achizițiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la reziliența și redresarea economică a României, cu accent pe asigurarea beneficiilor sociale, de mediu și a celor generate de inovare.
Astfel, sunt prevăzute o serie de măsuri care să contribuie la dezvoltarea achizițiilor publice de inovare și la încurajarea achizițiilor care să asigure beneficii sociale și de mediu, cum ar fi clarificarea cadrului legal cu privire la finanțarea contractelor de achiziții publice de inovare, stabilirea unei platforme de dialog strategic cu sectorul privat, sau înființarea unui grup de lucru la nivel de guvern cu rol în îndrumarea și asistența autorităților/entităților contractante în realizare de achiziții publice de inovare.
Bogdan Petre: Care este dialogul pe care îl aveți cu actorii din domeniu?
Iuliana Feclistov:Având experiență ca achizitor, consider că orice deschidere spre dialog cu piața nu poate aduce decât beneficii. La finalul anului 2022 am început o serie de webinarii cu scopul de a deschide un canal direct de comunicare între ANAP și comunitățile de specialiști în achiziții publice. Aceste webinarii pe care le-am inițiat împreună cu comunitățile de specialiști în achiziții publice, s-au bucurat de un interes din ce în ce mai crescut, fapt ce ne onorează și ne determină să continuăm acest demers.
Un mijloc permanent de comunicare între instituția noastră și actorii din domeniu este reprezentat de Ghidul achizițiilor publice, instrument administrat de ANAP, care conține informații practice pentru părțile interesate din domeniul achizițiilor publice și este conceput pentru a oferi îndrumare și sprijin tuturor participanților la acest proces.
Nu în ultimul rând, instituția noastră oferă suport și asistență autorităților contractante în interpretarea și aplicarea unitară a legislației. ANAP va continua să publice îndrumări, ghiduri, instrucțiuni și notificări care să sprijine actorii din piață.
Aceste obiective sunt parte integrantă a strategiei și ne asumăm responsabilitatea fermă de a le implementa și de a monitoriza în mod constant progresul înregistrat.
Totodată, o altă prioritate a noastră este profesionalizarea angajaților din administrația centrală și locală, deoarece aceștia reprezintă un factor esențial pentru un sistem performant. Resursa umană este o provocare majoră, atât în termeni de calitate, cât și de cantitate, de aceea vom continua să investim în pregătirea și specializarea celor care lucrează în acest domeniu. Alături de partenerii noștri de la Institutul Național de Administrație, vom continua să organizăm cursuri de formare dedicate personalului cu atribuții în achizițiile publice, atât în administrația publică, cât și în autoritățile și companiile de stat care beneficiază de finanțare prin PNRR.
Dan Pascu, Vicepreședintele Consiliului Concurenței: „Respectarea regulilor de solvabilitate și cerințele minime impuse de autoritățile de reglementare pot reprezenta o provocare pentru companiile de asigurări”
Bogdan Petre: Care sunt principalele obstacole identificate de Consiliul Concurenței în calea unei concurențe mai puternice în industria asigurărilor din România și ce soluții se pot propune pentru depășirea acestora?
Dan Pascu: Pe piața asigurărilor din România, există o gamă largă de tipuri de asigurări disponibile, iar gradul de concurență poate varia în funcție de fiecare tip în parte. Unele clase de asigurări pot atrage un număr mai mare de jucători, în timp ce altele, precum RCA-ul, pot fi caracterizate de o concurență mai redusă și de un grad mai mare de concentrare a pieței. Aceasta înseamnă că pentru societățile de asigurare din România, și nu numai, ci din spațiul european, asigurările RCA nu reprezintă suficient de mult interes întrucât acestea generează pierderi mari și cerințe suplimentare de capital.
Obstacolele identificate de Consiliul Concurenței în calea unei concurențe mai puternice în industria asigurărilor din România sunt multiple și complexe. În continuare vă prezentăm principalele problem cu care se confruntă sectorul asigurărilor, alături de o scurtă analiză a acestora și a soluțiilor propuse pentru depășirea lor:
Complexitatea gestionării riscurilor: Industria asigurărilor implică preluarea și gestionarea diverselor riscuri, iar acest lucru necesită un nivel ridicat de expertiză și control prudențial. Gestionarea eficientă a riscurilor este esențială pentru a asigura faptul că riscurile preluate în asigurare pot fi acoperite, iar aceasta poate reprezenta un obstacol în calea unei concurențe mai puternice, întrucât societățile sunt reticente în a prelua riscuri mari și complexe pe care le vor deconta în anii următori.
Reglementările de solvabilitate și cerințele de capital: Respectarea regulilor de solvabilitate și cerințele minime de capital impuse de autoritățile de reglementare pot reprezenta o provocare pentru companiile de asigurări. Aceste cerințe cresc exponențial odată cu preluarea de riscuri suplimentare și pot descuraja intrările noi pe piață sau extinderea activității pentru jucătorii existenți.
Probleme legate de prudențialitate și gestionarea eficientă a riscurilor: Întrucât obiectivul principal al societăților de asigurare este acoperirea riscurilor, orice problemă legată de prudențialitate sau de gestionarea deficitară a riscurilor poate afecta concurența în piață și poate duce la situații precum insolvența companiilor de asigurare. Spre deosebire de alte industrii, în domeniul financiar, problemele apar odată ce ai vândut acele produse, motiv pentru care o scădere a prețurile este văzută cu multe rezerve întrucât o vânzare accentuată la un anumit moment se poate traduce printr-un faliment în decurs de câțiva ani, prin acumularea riscurilor și slaba gestionarea a acestora.
Pentru a depăși aceste obstacole și a promova o concurență mai puternică în industria asigurărilor din România, pot fi luate în considerare următoarele soluții:
-Reforme structurale: Implementarea unor reforme structurale eficiente, cum ar fi granularitatea crescută a tarifelor, adecvarea acestora în funcție de tipul de utilizare, utilizarea tehnologiilor telematice și mecanisme corecte de control și acordare a despăgubirilor, pot contribui la creșterea eficienței în piață, și, implicit, a concurenței.
-Combaterea fraudei în asigurări: Adoptarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea fraudei în asigurări poate contribui la eliminarea distorsiunilor în piață și la promovarea unui mediu de afaceri mai echitabil pentru toți jucătorii.
-Educație și conștientizare: Promovarea unei conduite defensive în trafic și respectarea normelor pot reduce riscul de accidente și, implicit, cererea pentru despăgubiri auto, creând astfel o piață mai dinamică și competitivă.
-Dezvoltarea infrastructurii: Autoritățile pot contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere prin investiții în infrastructură, cum ar fi reconfigurarea intersecțiilor și marcajelor rutiere, pentru a reduce numărul de accidente și a diminua costurile asociate despăgubirilor.
Prin implementarea acestor soluții și prin colaborarea între autorități se poate promova o concurență mai puternică și un mediu de afaceri mai dinamic și echitabil în industria asigurărilor din România.
Bogdan Petre: Cum poate Consiliul Concurenței să monitorizeze și să prevină posibilele practici anticoncurențiale care ar putea apărea în urma achiziționării unei companii de către primii 10 brokeri din piață pentru a proteja interesul public și integritatea competiției? Care este perspectiva Consiliului Concurenței asupra potențialelor riscuri pentru concurență asociate cu achiziționarea unei companii de asigurări de către primii 10 brokeri din piață și ce măsuri ar putea fi luate pentru a asigura o competiție sănătoasă în sectorul asigurărilor?
Dan Pascu: Pentru a monitoriza și preveni posibilele practici anticoncurențiale care ar putea apărea în urma achiziționării unei companii de către 10 brokeri din piață, Consiliul Concurenței poate implementa mai multe strategii și măsuri de protecție a interesului public și a manifestării concurenței pe piață.
În primul rând, este esențial să se mențină un echilibru între exercitarea drepturilor legitime ale cetățenilor în ceea ce privește participațiile lor în societăți comerciale, libertatea tranzacțiilor și exercitarea dreptului de proprietate și promovarea concurenței. Consiliul poate evalua impactul unor tranzacții cu efect potențial negativ asupra concurenței în piață.
Șansele reale ale apariției unor probleme de concurență în situația achiziției unei companii de asigurare de către 10 brokeri (care, atenție, nu sunt cei mai mari din piață) sunt considerate a fi relative mici, dată fiind poziția lor în piață (cote de piață cumulate de sub 20% ale achizitorilor pe piața de intermediere, alături de o cotă de piață de sub 1% a societății de asigurare). Consiliul va analiza orice indiciu cu privire la împiedicarea exercitării unei concurențe efective pe piață.
Bogdan Petre: Cum ar putea reacționa companiile de asigurări în fața unui număr semnificativ de cereri respinse din partea antreprenorilor români și care ar putea fi implicațiile acestui fenomen asupra concurenței în piața asigurărilor?
Dan Pascu: În general, în mediul de business și în domeniul financiar deciziile sunt raționale. Pentru a putea vinde produse de asigurare ai nevoie de client, în aceeași măsură în care și antreprenorii au nevoie de opțiuni de diminuare a riscurilor. Este necesar să înțelegem că asigurările asta oferă, opțiuni de gestionare a riscurilor. În cazul anumitor riscuri, statul a hotărât că acestea trebuie să fie reglementate, iar în cazul altor riscuri este lăsat la aprecierea companiei modalitatea prin care aceasta le gestionează. Unele riscuri pot fi preluate interne, și astfel nu necesită asigurare, iar în alte cazuri acestea sunt cedate fie companiilor de asigurare, fie sunt externalizate în alte moduri.
În mod concret, companiile de asigurări ar putea analiza motivele respingerilor și ar putea încerca să îmbunătățească procesele lor de evaluare și subscriere a polițelor pentru a reduce numărul de cereri de respingere în viitor. De asemenea, ar putea să își adapteze produsele și serviciile pentru a răspunde mai bine nevoilor antreprenorilor și să ofere soluții mai flexibile și personalizate. În aceeași măsură, există și riscul ca unele companii de asigurări să recurgă la practici restrictive sau discriminatorii în selectarea clienților sau în stabilirea tarifelor, în încercarea de a reduce expunerea la riscuri sau de a maximiza profiturile, în special în cazul categoriilor riscante, ce pot atrage evenimente majore în viitor. Aceste practici ar putea include refuzul de a asigura anumite tipuri de afaceri sau de a acorda acoperire pentru anumite riscuri, creșterea tarifelor pentru anumite categorii de clienți sau limitarea acoperirii pentru anumite evenimente sau daune.
Marius Andrieș, Secretar de Stat În Ministerul Finanțelor: „Începând din 2019, România se află în procedura de deficit excesiv”
„Începând din 2019, România se află în procedura de deficit excesiv și un obiectiv principal îl reprezintă consolidarea fiscală și reducerea graduală a deficitului. Pentru anul acesta, deficitul estimat este de 5% din PIB, deficit aferent primelor două luni e 1,67% din PIB. Acesta a fost determinat de o creștere a cheltuielilor publice. Din perspectiva veniturilor bugetului consolidat, au fost de 86,67 miliarde lei, o creștere de 17,25% comparativ cu 2023.
Acestea sunt efectele pachetului legislativ adoptat în 2023. Consolidarea fiscală e obiectiv principal în anul 2024, iar conform deciziei Parlamentului nu vor fi modificări semnificative, nu vor fi adoptate măsuri care să impacteze mediul de afaceri, România are cea mai scăzută pondere a veniturilor la buget în PIB, adică 26%. Creșterea acesteia poate avea loc fie prin eficientizarea cheltuielilor, fie prin creșterea veniturilor, ceea ce se poate întâmpla cu ajutorul digitalizării”.
Dumitru Nancu, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM: „Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a acordat 100 de garanţii în programul Noua Casă, în prima lună de la demarare”
„Având în vedere că avem o lună de zile de când programul este operațional, cu toate că am înjumătățit comisionul de garantare de la 0,3% la 0,15% (pe an – nr.), costurile notariale la fel au fost reduse prin ordin al ministrului Justiției, în prezent doar 100 de garanții am acordat. Noi sperăm că anul acesta vom epuiza bugetul de un miliard de lei. Este prima lună, oamenii își caută case mai ales și apetitul pentru finanțare și pentru investiții acum e mai scăzut deoarece la graniță avem un război. Dar noi considerăm că acest plafon de garantare va fi epuizat”.
La întrebarea, cum evoluează programul față de anii anteriori, Dumitru Nancu a răspuns că, în comparație cu anul trecut, se înregistrează o creștere de 10%, însă față de 2021 programul este la jumătate. Totodată, directorul general FNGCIMM a afirmat că plafonul de 70.000 de lei pentru creditele cu avans de 5% ar putea fi modificat, acest aspect probabil că va fi analizat la rectificarea bugetară din iulie.
„Programul Noua Casă 2024 a devenit operațional, după ce plafonul de garantare aprobat de Ministerul de Finanțe, în valoare de un miliard de lei, a fost alocat celor 16 finanțatori înscriși în program, rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat, cât și prin comisioanele de administrare reduse anul acesta cu 50% (de la 0,30% pe an la 0,15% pe an, calculat la soldul garanției)”.
O altă modificare adusă programului, în ediția 2024, este reducerea cu 30% a onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare și a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepții prevăzute în mod expres în legislația incidentă.
Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință pot apela la una dintre băncile partenere – Alpha Bank, BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Intrnet Bank, OTP Bank, Exim Banca Românească, UniCredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Techventures Bank – pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat.
De la lansarea programului Prima Casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de31,57 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 63,8 miliarde de lei. Rata de default efectivă a garanțiilor este de 0,316%, aceasta situându-se cu mult sub rata de neperformanță a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar.
Daniel George Surdu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: „Avem întârzieri în finalizarea documentațiilor tehnico-economice și obţinerea avizelor necesare emiterii Autorizației de construire”
Bogdan Petre: Ne puteți spune, vă rog frumos, care este valoarea totală a fondurilor pe care România le poate accesa în cadrul programului național Anghel Saligny?
Daniel George Surdu: Valoarea totală a programului național de investiții Anghel Saligny derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în perioada 2021-2028 este de 66.250.000.000 lei, limita maximă în baza căreia se pot încheia contracte de finanțare multianuale, distribuită în funcție de categoriile finanțate: 22.500.000 lei pentru categoriile de investiții prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din OUG nr. 95/2021, 30.000.000 lei pentru categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) și d) și 13.000.000 lei pentru categoria de investiții prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) și suma de 750.000 lei alocați pentru obiectivul „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”.
De asemenea, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” (PNI „A.S.”) se realizează obiective de investiții necesare pentru echiparea unităților administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare și de acces la căile de comunicație, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a –Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Bogdan Petre: Cât am reușit să contactăm până în acest moment?
Daniel George Surdu: Până la data prezentei, au fost semnate 3.375 contracte de finanțare în valoare totală de 38.361.149.271,28 lei.
Bogdan Petre: Suntem în graficul contractărilor conform proiecțiilor ministerului pe care îl reprezentați?
Daniel George Surdu: Din experiența anterioară, pe alte programe implementate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației contractarea este în coordonatele prognozate.
Bogdan Petre: Care sunt dificultățile cu care vă confruntați la nivel național?
Daniel George Surdu: În principal încă sunt întârzieri în finalizare documentațiilor tehnico-economice și obținerea avizelor necesare emiterii autorizației de construire, precum și unele întârzieri în derularea și finalizarea procedurilor publice de achiziție a lucrărilor de execuție fie deoarece agenții economici nu au depus oferte de participare, fie din cauza prelungirii termenelor de contractare până la soluționarea unor contestații.
Bogdan Petre: În ultimii ani în România au fost câteva falimente răsunătoare pe piața asigurătorilor care au dus la un blocaj treptat pentru antreprenorii români de a mai avea acces la instrumentele financiare de care orice companie are nevoie pentru a participa la licitațiile publice organizate de către autoritățile statului.
Cum vedeți dumneavoastră această problemă prin ochii celui care supervizează și este direct responsabil de realizarea acestui program de o importanță deosebită pentru România?
Daniel George Surdu: Această problemă a falimentelor răsunătoare pe piața asigurătorilor și blocajul treptat creat pentru antreprenorii români în accesarea instrumentelor financiare necesare pentru participarea la licitațiile publice reprezintă o provocare semnificativă pentru programul de dezvoltare economică și infrastructură de care România are nevoie. Ca responsabil direct de realizarea acestui program de o importanță deosebită pentru țară, văd această situație ca fiind una care necesită o abordare strategică și cooperare între autorități, sectorul privat și instituțiile financiare.
Este esențial să se întreprindă măsuri pentru a asigura transparența și stabilitatea pieței asigurărilor, astfel încât antreprenorii români să aibă încredere în sistemul financiar și să poată accesa resursele necesare pentru a participa la licitațiile publice. Supravegherea și reglementarea adecvată a pieței asigurărilor sunt cruciale pentru prevenirea unor astfel de falimente și pentru asigurarea unui mediu concurențial și echitabil pentru toți actorii implicați.
Bogdan Petre: Cum apreciați faptul ca ați fost propus pe lista Alianței Electorale PSD – PNL de candidați la alegerile pentru Parlamentul European, chiar dacă nu sunteți pe un loc considerat eligibil?
Daniel George Surdu: Apreciez cu recunoștință și onoare propunerea de a fi inclus pe lista Alianței Electorale PSD-PNL de candidați la alegerile pentru Parlamentul European, chiar dacă nu sunt pe un loc considerat eligibil. Consider că este o oportunitate importantă de a-mi aduce contribuția la dezvoltarea și promovarea valorilor și ideilor în care cred și de a reprezenta interesele cetățenilor într-un cadru european.
Chiar dacă locul meu pe listă nu este unul eligibil, sunt hotărât să muncesc din greu și să îmi folosesc cunoștințele și experiența pentru a susține proiectele și inițiativele care pot aduce beneficii României și cetățenilor săi. A fi inclus pe o astfel de listă reprezintă pentru mine o responsabilitate și un privilegiu și voi face tot posibilul să îmi onorez angajamentul și să reprezint cu demnitate interesele celor care cred în mine.
Referitor la strategia de a atrage noi companii de asigurări, președintele ASF a declarat: „Succesul, în zona de asigurări, este intrarea de noi companii. Dacă vrem să definim succesul, că vorbim de RCA, că vorbim de scrisorile de poliție de garanții contractuale, succesul arată prin intrarea de noi companii. Ce trebuie să facem pentru asta? În primul rând, reglementatorul trebuie să-și preia foarte serios și unul de consiliere, de market entry, să fie deschis la discuții cu toți emitenții, cu toate companiile de asigurări. Aș vrea să văd și emitenți cu capital românesc și au fost discuții.
Rolul nostru este de reglementator. Nu o dată sunt întrebat despre tipul de scrisori de garantare pentru diferite tipuri de industrii. Da, piața scrisorilor de garanții în România este oarecum mică, ca diversitate. Ce pot eu să transmit este că suntem dispuși să analizăm modele de garantare multiple. În momentul de față avem radiografiere a tuturor emitenților, de scrisori de garantare. Vrem să ne asigurăm că avem o bază.
Trebuie să ne facem puțin curățenie în ograda proprie. În primul rând, vreau să știm de unde plecăm. Avem un număr de emitenți, să spunem principal, care emit în cadrul grupului, emit și în afara grupului.
Vrem să fim siguri că ei rămân solvabili, rămân consolidați, rămân puternici din punct de vedere financiar. După care, desigur, sunt discuții cu alți emitenți care nu sunt prezenți în această zonă și le explicăm de ce este profitabil, folositor, util pentru economie, dar și pentru profitabilitatea lor să intre și zona emitenței de scrisori de garantare.
În paralel, evident, avem o analiză și pe modalitatea de simplificare a emitenței de scrisori de garanție”.
Concluzia principală din dezbaterile în cadrul conferinței cu factorii implicați în reglementarea și supravegherea pieței asigurărilor a fost aceea că situația actuală a economiei românești cere o reconsiderare și adaptare a legislației în piața asigurătorilor, astfel ca societățile de asigurări implicate să aibă stabilitate și să răspundă mai bine nevoilor antreprenoriatului românesc.
Ce nu se înțelege în România este că toți am fost odată mici, ce șanse ai să te faci „om mare” dacă nu ai o familie, părinți care să „investească” în tine și să te susțină?! Prin similitudine, același lucru este valabil și în mediul antreprenorial, și Google, și Facebook, și Amazon, și Astaldi, și PORR, și Strabag, Tesla și… și… și… au fost odată mici, însă „cineva” a avut grijă ca ei să crească!
De IMM-urile românești statului român nu-i pasă, topurile economice dovedesc cu prisosință acest lucru, deși plătim toate cheltuielile acestui stat. Păi atunci, când acestea vor dispărea, să vină străinii să plătească pensiile părinților și bunicilor noștri, după ce mediul de afaceri românesc se va dilua până la extincție în următorii ani, că noi am ajuns să devenim cea mai mare diasporă a planetei la dimensiunea unei țări cât Elveția, Israel ș.a. țări de talia asta, în doar 34 de ani!
Ce ar fi de făcut?
S-a promis și se spune că de 34 de ani nu s-a făcut ce trebuie, iar ceea ce s-a făcut de cele mai multe ori a fost în detrimentul României, o simțim pe pielea noastră zi de zi. În mediul de afaceri românesc 100%, „crești” o firmă, iar dacă nu o vinzi în totalitate străinilor sau le cedezi majoritatea, oferindu-le controlul, să exploateze resursele umane și materiale ale României PE NIMIC, dispari din piață, nu ai nicio șansă să devii „om mare”!
Vorba aia, „Munții noștri aur poartă / noi cerșim din poartă-n poartă”, Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Octavian Goga, mare român și patriot, căci, în concluzie, nu s-a schimbat nimic!
Drd. Ec.Bogdan Petre este membru al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
OTP Bank România anunță rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2024, reamintind că la 9 februarie, OTP Bank Plc. a încheiat acordul pentru vânzarea participației de 100% deținute direct și indirect la OTP Bank România”:
Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit net consolidat de 2 milioane RON în primul trimestru al anului. Rezultatul a fost influențat de un nivel mai redus al veniturilor față de trimestrul anterior, de creșterea cheltuielior operaționale și de noul impozit introdus în sectorul bancar începând cu 2024, care determină banca să plătească suplimentar 2% din cifra de afaceri. În consecință, valoarea impozitului a depășit 13 milioane lei față de5 milioane lei în trimestrul precedent.
Profitul operațional înregistrat în primul trimestru al anului 2024 a fost de 45 milioane RON, cu 34% mai mic comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut, ca urmare a scăderii cu 5% a venitului total și a creșterii cu 7% a cheltuielilor operaționale, în mare parte datorită contribuției la fondul de garantare a depozitelor recunoscută în luna ianuarie.
„Primele trei luni ale anului 2024 au subliniat încă o dată, capacitatea OTP Bank România de a naviga ferm pe valul provocărilor economice actuale, demonstrând capacitatea de reziliență și angajamentul de a livra operațiuni solide, stimulând astfel creșterea și menținându-și dedicarea în a-și servi clienții. Consolidarea bazei de clienți, alături de o creștere robustă a depozitelor de retail, precum și o poziție solidă a capitalului reflectă faptul că banca rămâne fermă în angajamentul său pentru o creștere sustenabilă și de menținere a unei poziții financiare solide. Contextul fiscal și operațional dificil pe care l-am întâmpinat are impact direct asupra rezultatelor, însă echipa a răspuns prin adaptabilitate și același angajament în a oferi servicii bancare de calitate, asigurând stabilitatea și continuitatea operațiunilor și a serviciilor pentru clienți. Sunt mândru de această abordare constructivă a întregii echipe pentru continuitatea și optimizarea afacerii, în special pe parcursul procesului de vânzare”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.
Veniturile nete din dobânzi s-au redus cu 4% față de trimestrul anterior, înregistrând o valoare de 177 milioane RON, ca rezultat al diminuării volumului de credite nou acordate, în contextul bancar general caracterizat de rate ridicate ale dobânzilor și de scăderea stocului actual de credite. Veniturile nete din comisioane și taxe au crescut cu 41%, ca efect de bază al reversării penalităților pentru contractele reziliate anticipat în trimestrul precedent, ale companiei de leasing din cadrul grupului. În timp ce alte venituri au scăzut cu 30% datorită normalizării veniturilor din schimburi valutare, acestea crescând în trimestrul al patrulea din cauza efectelor sezoniere.
Costul total al riscului a scăzut cu 19% comparativ cu trimestrul anterior ajungând la -29 milioane RON, fiind influențat de scăderea cu 16% a provizioanelor pentru pierderi din activitatea de creditare, în timp ce costurile cu alte riscuri au fost aproape de zero la finalul perioadei.
Volumul creditelor performantea scăzut cu 3% față de trimestrul anterior, în urma reducerii cu 2% a creditării clienților retail, cu 3% a creditării clienților corporate și a diminuării cu 6% a activității de leasing. Cererea de credite de nevoi personale și de credite imobiliare a rămas stabilă, în timp ce pe segmentul corporate, ritmul de creditare a încetinit, în conformitate cu evoluția pieței.
Volumul depozitelor s-a redus cu 2% comparativ cu ultimul trimestru din 2023, însă la nivel anual creșterea înregistrată a fost de 14%, datorită creșterii cu 17% a depozitelor retail și cu 10% a depozitelor corporate. Comparativ cu trimestrul anterior, volumul depozitelor corporate s-a redus cu 10%, întrucât trei depozite la termen ale clienților mari au ajuns la maturitate.
Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 19,7 miliarde RON, un nivel stabil comparativ cu cel din 2023.
Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23,36% (+140 bps de la an la an), influențată de creșterea fondurilor proprii.
În primul trimestru al acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat de 240 miliarde HUF (3.073 milioane RON).
Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (50 miliarde HUF/ 636 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (43 miliarde HUF/ 557 milioane RON), Slovenia (26 miliarde HUF/ 337 milioane RON), Rusia (29 miliarde HUF / 376 milioane RON), Ucraina (16 miliarde HUF/ 207 milioane RON), Croația (19 miliarde HUF/ 238 milioane RON), Serbia (20 miliarde HUF/ 261 milioane RON), Muntenegru (5 miliarde HUF/ 68 milioane RON), Albania (5 miliarde HUF/ 64 milioane RON), Moldova (3 miliarde HUF/ 32 milioane RON) și subsidiara din Uzbekistan (11 miliarde HUF / 143 milioane RON).
Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici
One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, înregistrează o cifră de afaceri consolidată de 419 milioane de lei în T1 2024, o scădere cu 5% față de T1 2023. Profitul brut a ajuns la 183,8 milioane de lei, o creștere de 3% comparativ cu anul precedent, în timp ce profitul net s-a ridicat la 157,3 milioane de lei, o majorare cu 4% față de T1 2023.
„Primele trei luni ale anului 2024 au fost marcate de o performanță financiară solidă pentru One United Properties. Rezultatele primului trimestru al anului stabilesc o bază solidă pentru 2024 și sunt în concordanță cu obiectivele noastre strategice și financiare pentru acest an. Suntem deosebit de mulțumiți de progresul semnificativ al lucrărilor de construcții în cadrul tuturor dezvoltărilor noastre. Acest progres a contribuit la o mai bună reflectare a eforturilor excepționale ale echipei noastre de vânzări din ultimele 15 luni, așa cum se vede în marja netă din vânzările rezidențiale, care a ajuns la 39% pentru T1 2024. În privința planurilor pentru perioada următoare, ne concentrăm în continuare pe menținerea ritmului de creștere. Avem încredere că planul nostru strategic privind oferta de produse și extinderea afacerii nu numai că va satisface nevoile clienților noștri, dar va aduce și valoare substanțială acționarilor noștri”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Veniturile din segmentul rezidențial au atins 306,4 milioane de lei în T1 2024, înregistrând o scădere de 7% în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, venitul net (profitul) din vânzările proprietăților rezidențiale a înregistrat o creștere de 16%, ajungând la 119,5 milioane de lei. Această majorare a fost determinată, în principal, de recunoașterea veniturilor din noile dezvoltări la care construcția a început în 2022 și 2023 și care au înregistrat un progres semnificativ al lucrărilor, dar și de evoluția a vânzărilor și pre-vânzărilor unităților rezidențiale. Ca urmare, marja netă a crescut semnificativ de la 30,8% în T1 2023 la 39% în T1 2024.
Veniturile din chirii, care includ veniturile generate de divizia comercială și veniturile din serviciile către chiriași, au înregistrat o creștere anuală de 22%, ajungând la 38,5 milioane de lei în T1 2024. Acest efect a fost determinat de veniturile provenite din întregul portofoliu, dar în special din One Cotroceni Park, unde chiriașii au continuat să se mute în cursul anului 2023.
Grupul a încheiat T1 2024 cu o poziție solidă de numerar de 339,6 milioane de lei, în scădere cu 19% de la începutul anului, ca urmare a plății primei tranșe a dividendului pentru 2023, în valoare de 37,9 milioane de lei, coroborată cu o activitate semnificativă de dezvoltare. Valoarea brută de dezvoltare a clădirilor aflate în construcție a depășit 1,2 miliarde de euro în T1 2024.
„Rezultatele financiare pentru T1 2024 subliniază reziliența și adaptabilitatea modelului de afaceri al One United Properties și valoarea pe termen lung pe care o generăm pentru stakeholderi. Profitul semnificativ pe care l-am obținut reflectă abordarea noastră strategică de a gestiona fluctuațiile pieței și de a capitaliza oportunitățile de creștere. Cererea continuă excepțională pentru proprietățile noastre, în special pentru One Lake District și One Lake Club, precum și creșterile semnificative ale veniturilor din segmentul comercial demonstrează poziționarea eficientă pe piață și angajamentul nostru față de calitate. Obiectivul nostru pentru restul anului este să continuăm să valorificăm practicile noastre de vârf în dezvoltarea sustenabilă din această industrie, pentru a ne consolida și mai mult poziția de lider pe piață și pentru a crește în continuare randamentul acționarilor”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
Indicatorul loan-to-value brut a rămas stabil la 29% la sfârșitul lui T1 2024, neschimbat față de finele anului 2022, demonstrând o sănătate financiară solidă și un grad de îndatorare redus în comparație cu alte companii similare din Europa. Datoria netă s-a situat la 774,6 milioane de lei, reprezentând 15% din totalul activelor, care au fost de 5,1 miliarde de lei.
Pentru anul 2024, One United Properties a bugetat o cifră de afaceri de 1,75 miliarde de lei și un profit brut de 617,5 milioane de lei.
DevTalks România, cea mai amplă conferință dedicată dezvoltatorilor software și profesioniștilor IT din România, reunește peste 6000 participanți la Romexpo, Pavilion B1, pe 29-30 Mai, alături de 150 speakeri internaționali și locali.
MassMutual Romania se implică activ în dezvoltarea pieței locale de tehnologie, motiv pentru care susține atât cea de-a 11-a ediție DevTalks România în calitate de Sponsor Principal, pentru al treilea an consecutiv, cât și DevTalks Cluj-Napoca, care va avea loc pe 26 septembrie 2024.
Organizatorii se pregătesc cu 14 scene de conținut tehnic cu focus pe Java, Web, Mobile, Women in Tech, Big Data & Cloud, DevLead, Future of Engineering, DevOps, QA & Testing, Security, Product World și Gaming. 85 arii din industria IT&C vor fi prezente în zona expozițională, care se anunță a fi un întreg ecosistem tech, format din companii tech, zone de relaxare, zone de dezvoltare, dar și zone dedicate copiilor participanților, pentru a oferi o experiență completă pe parcursul celor două zile de eveniment.
În cadrul DevTalks, MassMutual Romania va fi prezentă atât pe scena principală cât și în zona expozițională, cu un stand și o zonă de networking. Participanții sunt invitați să viziteze cele două zone și să discute cu experții tehnici și specialiștii companiei. De asemenea, vor avea ocazia să participe la quiz-uri tehnice și concursuri de trivia, descoperind lucruri noi despre companie și domeniul IT într-un mod distractiv și interactiv. Nu numai că vor avea șansa de a câștiga premii interesante, dar vor putea lua o pauză de cafea la stand.
Michael Makar, Head of MassMutual Romania, va deschide prima zi a evenimentului, iar Elena Dochie, Tech Manager la MassMutual Romania, va continua agenda cu o sesiune despre migrarea în cloud, alături de echipa sa, reprezentată prin: Denis Derecichei, Roxana Perjaru, Bogdan Vorobeț, Bianca Moga.
Cea de-a doua zi a evenimentului va fi deschisă de Georgiana Mitran, Team Lead Data Modeling – Barings, partener al MassMutual Romania, și va continua cu o prezentare tehnică susținută de Sonia Stroe, Product Owner la MassMutual Romania.
„Suntem încântați să ne aflăm aici pentru al treilea an consecutiv, în calitate de sponsori principali ai DevTalks București, să susținem această comunitate de IT vibrantă, unde ideile se dezvoltă și unde învățăm din experiențele fiecăruia. Aici este locul unde interacționăm în mod direct cu cei care creează următoarea generație de tehnologie, deschizând calea pentru generațiile viitoare.” a declarat Mike Makar, Head of MassMutual Romania.
MassMutual Romania este o subsidiară a Massachusetts Mutual Life Insurance (MassMutual), cu focus pe tehnologie și birouri în București și Cluj-Napoca. MassMutual Romania dezvoltă produse digitale și soluții tehnologice care ajută clienții MassMutual să se protejeze financiar, oferind în același timp o experiență integrată care depășește așteptările. Specialiștii companiei lucrează cu o gamă variată de tehnologii, în timp ce continuă să migreze către platforme digitale end-to-end, simplificând experiența utilizatorului și rămânând inovatori. Misiunea companiei este de a ajuta MassMutual să își accelereze capacitățile digitale și să își consolideze poziția de lider de piață.
Ediția cu numarul 11 DevTalks România este susținută de MassMutual Romania, în calitate de Sponsor Principal.
De asemenea, în calitate de Stage Partners, la eveniment vor fi prezenți: Amazon, Booking Holdings Romania, EveryMatrix, Google, HCLTech, Luxoft Romania, METRO.digital, Playtika, _VOIS, Vodafone Romania.
Tech Area Partners sunt Connections și Systematic.
Gold Partners sunt: 1&1 Internet Development, Accenture, Awin Global, BCR, DB Global Technologies, Electronic Arts Romania, eMAG, EPAM Romania, Grid Dynamics, In The Pocket, Ipsos Interactive Services, LSEG Romania, Moldova Innovation Technology Park, Molson Coors GBS, N-able, N-iX, P&G, Palo Alto Networks, Revolut, SoftServe, Stefanini, Thales, Thoughtworks, Tremend – a company of Publicis Sapient, UniCredit.
Tech Supporters: Arvato Systems, Central Europe Technologies, part of BNP Paribas Personal Finance, Concentrix, Finastra, GE Vernova, INKI.TECH, Swissquote.
Mobility Area Partner: Tiriac Auto, cu marca Mercedes–Benz.
Robots & Gadgets Area Partners: Agora Robotics, Early Alpha Engineering, Heart of Robots, sySTEMatic.
Tech Edu Area Partners: Academia Micilor Developeri, Coding Hub, Edureka, She Is Mom.
Grow Your Idea Area Partners: Extracta.ai, Irisphera.
DevTalks Romania, cea mai așteptată conferință IT, care reunește peste 6000 de developer si profesioniști IT. In 2024, DevTalk Romania are două ediții, în București, între 29-30 mai, și în Cluj-Napoca, pe 26 septembrie.
DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 5 și 6 noiembrie vor avea loc 6 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.
www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare.
Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce împreună 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție.
Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 250 de tineri români.
Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzător instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat, împreună cu PIMM Galați, primul eveniment regional din sud-estul României sub egida conferinței „IMM ROMÂNIA – Mediul antreprenorial și perspectivele dialogului social”.
Organizatorii subliniază că „evenimentul a pus accentul pe importanța dialogului social și creșterea capacității mediului de afaceri de influența a politicilor publice care susțin dezvoltarea și inovarea companiilor.
Astfel, în prezența a peste 200 de participanți, evenimentul de astăzi a prezentat informații despre modele de bună practică în domeniul dialogului social, a ilustrat avantajele si beneficiile apartenenței la o confederație patronală și a subliniat importanța atragerii fondurilor europene pentru dezvoltarea regiunii de sud est prin oportunitățile oferite antreprenorilor”.
Au luat cuvântul: Florin Jianu, președinte CNIPMMR; Marian Filimon, președinte, Patronatul IMM Galați; Florin Marian Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului; Ovidiu Nicolae Gheorghe, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului; Ciprian Manea, secretar de stat, MIPE; Victor Paul Dobre, secretar de stat, MAI; Francisc-Oscar Gal, subsecretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Andreea-Anamaria Naggar, prefect, Instituția Prefectului Județul Galați; Costel Fotea, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi; Ionuț Florin Pucheanu, primar, Primăria Municipiului Galați; Cristian Mirică, șef Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi; Luminița Mihailov, director, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; Sterică Fudulea, secretar general, CNIPMMR; Nicoleta Vatlavec, Manager Corporate Groupama Asigurări; Cătălin Silviu Severin, președinte, CECAAR Filiara Galați; Aida Nechifor, director Departament de Risc și Sustenabilitate pentru Europa, Liberty; conf. univ. dr. Andy Corneliu Puşcă, președinte, Consiliul de Administrație, Universitatea „Danubius”; Alexandru Șerban, director general, CRIOMEC SA.
După cum informează organizatorii, „președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a susținut necesitatea modernizării instrumentelor folosite în cadrul dialogului social: modernizarea testului imm, introducerea evaluării ex post, revizuirea small busimess act, în scopul asigurării unui mediu stabil și consolidării dialogului social. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană”.
Diana Mihai devine, de la 17 iunie 2024, director de marketing, comunicare și Brand Experience la ING Bank România. Ea are o experiență în domeniu de 15 ani, pe poziții locale, regionale și globale, în cadrul unor companii precum Reckitt Benckiser UK și Procter&Gamble: „În cei 5 ani petrecuți la P&G, și cei 10 alături de Reckitt Benckiser UK în diferite funcții și zone geografice, Diana a lucrat la consolidarea unor nume mari precum Pampers, Always și Finish, a contribuit la lansarea unor branduri noi, dar și proiecte antreprenoriale. De asemenea, a jucat un rol esențial în lansarea brandului Neuriva în SUA , în regândirea strategiei pentru Air Wick Auto-Spray în Europa și repoziționarea globală a brandului Air Wick”.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România: „Diana ni se alătură într-un moment important pentru bancă, în care sărbătorim 30 de ani de activitate în România, și am încredere că va contribui împreună cu echipa sa la obținerea unor rezultate excepționale. Cu experiența sa vastă locală și internațională, sunt sigură că va juca un rol crucial în dezvoltarea ING Bank România mai departe.”
Diana Mihai: „Din toată activitatea brandului ING și în urma discuțiilor pe care le-am avut cu echipa, am fost impresionată de oameni, de cultură, proiecte, ambiții și felul în care clienții sunt mereu pe primul loc. Plănuiesc să pun umărul la o creștere accelerată în următorii ani și să continuăm să fim “și mai și” pentru clienții noștri – prin experiență superioară, educație financiară și produse inovative de banking. Sunt entuziastă să mă alătur echipei ING și abia aștept să continuăm să construim împreună brandul ING.”
MedLife prezintă rezultatele financiare pentru primul trimestru al anului în curs, evidențiind o creștere importantă a cifrei de afaceri consolidate pro forma, care a atins 647 milioane RON, în creștere cu 22% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Evoluție pozitivă pe toate liniile de afaceri
În termeni generali, cererea de servicii medicale s-a menținut la un nivel ridicat în timpul primului trimestru al anului, fiind potențată de o recunoaștere puternică a calității medicilor din cadrul rețelei medicale de către fiecare pacient. Majoritatea liniilor de business ale Grupului MedLife au înregistrat o performanță bună, în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de spitale (+39%), de segmentul corporate (+28%), urmate de clinici (+24%) și de laboratoare (+19%).
În medie, peste 25.000 de servicii sunt accesate zilnic în cadrul unităților MedLife, iar majoritatea acestora subliniază accentul deosebit pe care românii îl acordă sănătății. În egală măsură, MedLife a înregistrat progrese semnificative în domeniul tratamentelor chirurgicale avansate – de la intervenții cu ajutorul roboților în domeniul urologiei și chirurgiei generale, până la operații complexe în specialități de nișă, precum oncologia sau neurochirurgia. MedLife are o prezență solidă în aceste domenii în orașe precum Cluj, Brașov, Sibiu și București, reflectând angajamentul său de a oferi cele mai bune servicii medicale și cele mai avansate tehnologii pacienților.
„Ca lider în domeniul medical privat de peste 10 ani, ne-am asumat rolul de a promova standardele de excelență și inovație în medicina din România. Cu cea mai extinsă rețea națională și o experiență de aproape 30 de ani în această industrie, dovedim că avem un know-how solid de a menține și îmbunătăți constant viața pacienților care ne trec pragul, precum și de a oferi oportunități de creștere și stabilitate investitorilor noștri. În centrul viziunii noastre stă angajamentul de a fi foarte buni profesioniști, oferind acces la tehnologii de vârf, susținute probabil de cea mai competentă echipă medicală din sectorul privat. Resursele pe care le avem și planurile noastre de dezvoltare ne fac încrezători în capacitatea de a construi un viitor mai sănătos pentru România”, a declarat Mihai Marcu, CEO și președinte MedLife Group.
În prezent, Grupul MedLife deține cea mai puternică rețea de diagnostic și tratament din România, cu 700 locații proprii și partenere la nivel național și peste 6,5 milioane de pacienți unici care au apelat la servicii de prevenție, wellness, tratament și spitalizare. Totodată, peste 800.000 de angajați beneficiază de abonamente de servicii medicale prin intermediul abonamentelor MedLife.
Compania Eurolife FFH Asigurări Generale anunță încheierea unui parteneriat cu platforma online de evenimente sportive 42km.ro pentru intermedierea asigurării Flex-En Garde: „Asigurarea poate fi adăugată în coșul de cumpărături în procesul de înregistrare/plată a taxei de participare la diverse competiții sportive (maratoane, semimaratoane, curse de bicicletă, triatlon etc) și rambursează integral clientului prețul achitat dacă din motive neprevăzute nu mai poate ajunge la eveniment”.
Flex -En Garde este caracterizat ca „un produs inovativ, lansat de Eurolife FFH încă din anul 2019. În prezent, produsul este disponibil pe trei platforme de ticketing, respectiv iabilet.ro, bilete.ro și electriccastle.ro. Doar în 2023, peste 150.000 de clienți au achiziționat asigurarea Flex-Garde; dintre aceștia aproximativ 1000 de clienți și-au recuperat banii plățiti pe bilete la diverse evenimente. Printre evenimentele pentru care clienții și-au achiziționat asigurarea Flex-En garde se numără meciurile sportive, concerte, festivaluri, piese de teatru.
Flex-En Garde acoperă riscuri multiple care pot împiedica posesorul biletului să ajungă la evenimentul sportiv, precum: evenimente de familie, evenimente medicale, evenimente materiale (pagube grave produse reședinței principale sau secundare, cu maximum 48 de ore înainte de eveniment), alte evenimente neprevăzute:zboruri amânate/întârziate; vehicul care se strică sau este implicat într-un accident în drum spre destinația de călătorie; greve sau defecțiuni ale transportului în comun, furtul documentelor fizice (ex. biletul la spectacol, voucher de cazare etc) ca urmare a unei agresiuni sau prin efracție din domiciliul sau mașina asiguratului”.
Anita Nițulescu, CEO Eurolife FFH Asigurări: „Ne bucurăm să aducem mai aproape de participanții la evenimente sportive beneficii suplimentare, cu valoare adăugată și să extindem astfel numărul platformelor online cu care lucrăm. Este încă un parteneriat care ne arată că asigurarea poate funcționa cu succes ca și produs complementar, pe lângă obiectul principal de interes pentru client.”
Gabriel Solomon, fondator 42km.ro: „42km.ro este o platformă care integrează mai multe evenimente sportive pentru amatori. Ne dorim ca tot mai mulți organizatori de astfel de evenimente să opteze pentru un astfel de produs, astfel încât participanţii să aibă access la produse relevante pentru contextul de viață, de stil de viață pe care îl au. Flex-En garde este un produs de asigurare care vine să răspundă nevoii de protecție a banilor investiți pe biletul / înregistrarea la eveniment, și a fost introdus tocmai din dorinta de a ajuta clientul final. Din acest punct de vedere, cu atât mai mult ne bucură interesul pe care l-a trezit încă din primele zile disponibilitatea acestui produs în fluxul de achiziție.”
Eurolife FFH reamintește că „este o companie de top pe segmentul asigurărilor cu o experiență de peste 15 ani pe piața locală. Eurolife FFH acoperă un portofoliu complex de riscuri: asigurări de viaţă, asigurări de invaliditate, asigurări de şomaj, asigurări de imobil, asigurări de accidente, asigurări de sănătate, asigurări de răspundere civilă, asigurări de călătorie, asigurări de bilete. Produsele companiei sunt disponibile prin intermediul a patru canale de vânzare, respectiv: online, brokeri, parteneriate și bancassurance. Eurolife FFH include companiile Eurolife FFH Asigurări de Viaţă şi Eurolife FFH Asigurări Generale, fiind o subsidiară a Eurolife FFH Insurance Group. Eurolife FFH Insurance Group face parte din Fairfax Financial Holdings Limited, unul dintre liderii pieței de asigurări la nivel internațional. Mai multe detalii găsiți pe: www.eurolife-asigurari.ro”.
42km.ro este definită ca „platforma de management a înregistrărilor la evenimente sportive de amatori. Platforma a fost inițiată și dezvoltată de organizatori de evenimente sportive pentru organizatori de evenimente sportive. Cu o experienţă de 14 ani pe piaţă, 42km.ro a gestionat peste 600 de evenimente, 500.000 de participanţi, 190.000 de plăţi online”.
Doi antreprenori din Cluj-Napoca, Emil Sâncrăian și Bogdan Haș, manageri în companii de top din industria pharma și din industria dispozitivelor medicale, au fondat compania Global Med Care, a cărei țintă este „să redefinească standardele în domeniul medical românesc”. Anunțându-și orientarea către domeniile chirurgie, chirurgie plastică și dermatologie, cei doi antreprenori anunță că „au ca scop transformarea modului în care se abordează aceste specialități în România” și își prezintă astfel business-ul: „Obiectivul proiectului este de a introduce tehnologii de ultimă oră și tratamente inovative, facilitând accesul profesioniștilor din domeniul medical și al pacienților la aceste tipuri de tratamente, estimând o cifră de afaceri de peste 6 milioane de euro până la finele anului 2026.”
Soluții terapeutice complete și integrate
Cei doi clujeni, Emil Sâncrăian și Bogdan Haș, au coagulat până în acest moment 15 companii globale de top, fiecare aleasă strategic, printre care se numără: Baxter, Allergan Aesthetics, Urgo Aesthetics, Corza Medical (Quill), Silimed, TSK Laboratories și Marina Medical. Aceste companii, pe care organizația clujeană le va reprezenta în România, vor fi incluse într-un serviciu complet de promovare medicală, distribuție și educație medicală.
„Sunt convins că Global Med Care va deveni în cel mai scurt timp unul dintre principalii jucători din piața dispozitivelor medicale din România. Cu o vastă experiență în domeniu, atât eu cât și colegul meu am dezvoltat proiecte de succes și am fost conectați cu piața dispozitivelor medicale, atât local, cât și internațional. Am discutat cu profesioniștii din domeniul medical și am identificat noi nevoi ale pieței, iar proiectul nostru este conceput pentru a le răspunde. Principala problemă pe care am observat-o este lipsa soluțiilor complete și ineficiența anumitor soluții actuale. Ne propunem să remediem aceste aspecte, aducând tehnologii și soluții terapeutice noi în România”, spune Bogdan Haș co-fondator Global Med Care.
„Portofoliile noastre de produse se completează sinergic, ne concentrăm să oferim profesioniștilor din domeniul sănătății soluții terapeutice complete și integrate, nu doar produse individuale. Indiferent de specialitate, ne angajăm să asigurăm siguranța și eficiența în orice intervenție chirurgicală, oferind medicilor acces la soluții complete pentru fiecare etapă a procedurii, de la instrumentar medical, fire de sutură până la programe de recuperare post-operatorii”, adaugă Emil Sâncrăian, co-fondator Global Med Care. În domeniul Dermatologiei și Chirurgiei Plastice, două tehnologii de ultimă oră atrag atenția. Prima este o nouă generație de lasere fracționate non-ablative, cu o greutate totală de doar 680 de grame, care oferă soluții pentru rejuvenarea facială și tratamentul keratozelor actinice, cicatricilor atrofice și vergeturilor.
Cealaltă tehnologie este un tratament inovator bazat pe factori de creștere și exozomi, conceput pentru a revitaliza și regenera pielea îmbătrânită la nivel celular. Compania parteneră este lider în bioinginerie avansată, producând exozomi sintetici cu o compoziție unică (25 de miliarde).
Contribuția la educație medicală
Cei doi antreprenori consideră componenta de educație una extrem de importantă pentru o bună funcționare a domeniului medical, motiv pentru care, vor investi în această zonă, organizând training-uri de educație medicală, inclusiv până la nivelul de a realiza un kit de instrumente medicale care să ajute studenții de la facultățile de medicină din întreaga țară.
„Ne dorim să investim mult în educație, fiindcă doar așa investim în viitor. Vom fi parte integrantă din organizarea de workshop-uri de dezvoltare a abilităților și tehnicilor medicale, începând de la studenții. Am realizat deja un prim pas în acest sens, deoarece am creat un kit cu instrumente medicale și mulaje anatomice care, în cel mai scurt timp, va circula prin țară ca suport pentru toate asociațiile studențești”, explică Bogdan Haș.
„Ne propunem să dezvoltăm un consiliu al experților din domeniile Chirurgiei Generale, Chirurgiei Plastice și Dermatologiei, inclusiv medici cu experiență în elaborarea programelor de educație medicală. Colaborăm cu universitățile de medicină și farmacie pentru a sprijini asociațiile studențești în organizarea de training-uri și workshop-uri hands-on.
Avem un parteneriat solid cu un producător român de mulaje anatomice pentru a asigura succesul acestor inițiative”, completează Emil Sâncrăian.
În 2025, antreprenorii își propun să depășească granițele țării, majoritatea contractelor cu partenerii incluzând acest aspect. Țările vizate sunt: Republica Moldova, Ungaria, Serbia și Bulgaria. Compania își dorește să aibă o prezență directă în aceste piețe, dar fondatorii sunt deschiși și la parteneriate de co-promovare cu companii care împărtășesc aceeași viziune și abordare ca a lor. Atât în România, cât și în străinătate, viziunea companiei Global Med Care rămâne aceeași: facilitarea accesului profesioniștilor din domeniul medical la tehnologii de ultimă oră printr-o abordare completă. Aceasta include promovarea medicală a produselor, asigurarea acurateții informațiilor medicale transmise, suportul clinic pre și post-vânzare și distribuirea/expedierea produselor în maxim 24 de ore de la primirea unei solicitări.
Saint-Gobain România și OMV Petrom semnează un acord pentru achiziția de energie electrică din surse regenerabile pentru toate siturile Saint-Gobain la nivel local.
În baza acestui acord, OMV Petrom va furniza în următorii cinci ani aproximativ 800 GWh de energie verde în 14 locații Saint-Gobain din România, contribuind astfel la obiectivele de sustenabilitate ale Grupului și la eforturile de decarbonizare ale Saint-Gobain. Livrările vor începe în ianuarie 2026 și energia va fi obținută din surse eoliene și fotovoltaice.
Odată cu această investiție, Saint-Gobain România va acoperi 100% din necesarul de energie la toate punctele sale de lucru: Saint-Gobain Glass (Călărași), Saint-Gobain Isover (Ploiești), Saint-Gobain Rigips (Turda și Cheia), Saint-Gobain Weber (Turda, Brănești, Suceava), Duraziv (Popești Leordeni), Saint-Gobain Prime Glass Working (Vălenii de Munte) și Chryso Romania (Ariceștii Rahtivani).
„Prin Strategia 2030, ne-am angajat să susținem tranziția energetică în România și în regiune, cu investiții de circa 11 miliarde de euro până la sfârșitul acestui deceniu, din care circa o treime vor susține proiecte cu emisii scăzute și zero de carbon. Am făcut pași importanți în dezvoltarea unui portofoliu de proiecte de energie din surse regenerabile, care vor intra treptat în producție în anii următori. Suntem încântați să anunțăm acest acord cu Saint-Gobain – este mai mult decât un contract de vânzare a energiei, este un parteneriat pentru un viitor cu emisii reduse de carbon pentru industria românească.” (Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze și Energie)
„Acordul marchează încă un moment de referință în parcursul Saint-Gobain de a-și reduce emisiile din domeniile de aplicare 1 și 2 cu 33% până în 2030 – față de 2017 și de a atinge „zero emisii nete” până în 2050. Suntem încântați să avem alături parteneri de încredere precum OMV Petrom pentru a ne putea continua călătoria spre un viitor mai verde. La Saint-Gobain, ne orientăm cu prioritate către surse de energie prietenoase cu mediul, în paralel cu eficientizarea permanentă a proceselor de producție pentru reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie pentru a face lumea un loc mai sustenabil în care să locuim, în linie cu scopul nostru – MAKING THE WORLD A BETTER HOME.” (Ovidiu Păscuţiu, CEO Saint-Gobain România)
Mult discutata și controversata modificare a legislației în domeniul jocurilor de noroc s-a întâmplat, în sfârșit. Pe 17 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 107 / 2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.
Poate că unii se așteptau ca toate agențiile de pariuri sportive și jocuri de noroc să fie mutate la periferia localităților, „la cel mult 50 m de limita teritorială”, așa cum prevedea propunerea de lege în forma aprobată de Senat. Ei bine, pe ultima sută de metri, tocmai cei mai aprigi combatanți ai păcănelelor au venit cu un amendament care modifică în mod esențial propunerea de lege: se interzic agențiile de jocuri de noroc unde se află jocuri de tip slot-machine (păcănele) în toate localitățile cu până la 15.000 de locuitori, ceea ce reprezintă, după estimările celor care au adus amendamentul, peste 90% din localitățile din România.
Această măsură este, la prima vedere, mai digerabilă pentru operatorii de jocuri de noroc, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor sunt generate de agențiile din orașele mari. Impactul este mai redus și din punct de vedere logistic, deoarece forma inițială a legii presupunea migrarea tuturor agențiilor către periferia orașelor, un demers costisitor, având în vedere că pentru închirierea spațiilor actuale s-au semnat, cel mai probabil, contracte de închiriere pe termen lung, ceea ce ar fi presupus plata unor penalități în cazul denunțării unilaterale.
La nivel declarativ, rolul acestor modificări este preponderent social, politicienii dorind binele cetățenilor care se confruntă cu dependența de jocurile de noroc, care aduce după sine probleme în familie sau chiar cu legea. Dar să nu uităm că România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 5,68% din PIB, adică aproape 90 de miliarde de lei, iar datoria publică a fost de 782,17 miliarde lei, mai mult cu 116,6 miliarde lei față de 2022. Deci există o nevoie stringentă de venituri suplimentare la Bugetul de stat.
Astfel, dacă prevederile Codului fiscal cu privire la impozitarea profitului din activități de jocuri de noroc și pariuri sportive rămân neschimbate, taxele anuale vor crește pentru toate clasele de organizatori de jocuri de noroc, atât cele aferente licenței de organizare, cât și cele pentru autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. Spre exemplu, pentru o licență de organizare a pariurilor în cotă fixă, taxa se dublează, crescând de la 100.000 euro la 200.000 euro. De asemenea, pentru jocurile tip slot-machine, taxa anuală crește de la 75.000 euro la 150.000 euro, iar pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine taxa aferentă autorizației de exploatare crește cu 15%, de la 4.600 euro la 5.300 euro. Creșterea taxelor nu este unitară, acestea variind diferit în funcție de tipul de joc de noroc. Licențele de organizare se scumpesc cu procente de la 10% până la 120% (mai mult decât dublu), iar cele de exploatare au crescut cu procente de la 7% la 250%.
Conform ultimului Raport anual de activitate al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, la nivelul anului 2022, au fost încasate puțin peste 2 miliarde de lei din taxele de autorizări, licențe, regularizări, taxă de viciu și videoloterie, plus alte aproximativ 16 milioane de lei din amenzi, confiscări, taxe de analiză și de eliberare a licențelor, 70% din aceste sume mergând către Bugetul de stat. Raportat la PIB, sumele provenite din texele aferente jocurilor de noroc nu au un impact semnificativ, nici dacă acestea se vor dubla în urma noilor reglementări, din estimările mele fiind vorba de încasări potențiale de 2,5 miliarde de lei, deci undeva la 0,15% din PIB.
Pe de altă parte, închiderea agențiilor de jocuri de noroc din localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori reduce veniturile operatorilor din domeniu și, implicit, profiturile acestora care se impozitează. Experiența din perioada pandemiei este relevantă în acest sens. În 2020, veniturile agențiilor de pariuri și jocuri de noroc au scăzut la jumătate față de anul anterior, de la 10 miliarde la 5 miliarde de lei, iar profitul a scăzut de 5 ori, de la peste 1 miliard de lei în 2019 la 187 milioane de lei în 2020. O scădere a profiturilor se traduce, bineînțeles, într-o scădere a veniturilor bugetare din impozitul pe profit. Închiderea agențiilor din localitățile mici va cauza și pierderi ale locurilor de muncă. Din nou, taxe mai mici la buget.
Unul dintre efectele pandemiei a fost că cea mai mare parte a celor care frecventau agențiile fizice de jocuri de noroc s-a mutat în online. Astfel, operatorii au fost nevoiți să dezvolte aplicații online, pentru a mai reduce din pierderile cauzate de restricțiile generate de pandemia de coronavirus. Fiecare persoană adultă are deja un smartphone, iar internetul este din ce în ce mai rapid, dar tehnologia este mai des folosită tot în orașele mari, nu în localitățile cu mai puțin de 15 mii de locuitori. Rămâne de văzut dacă aceștia se vor muta total în online, vor continua să meargă în agențiile fizice din localitățile apropiate unde acestea vor rămâne încă deschise sau vor adopta ambele variante. Sau poate că unii dintre adepții jocurilor de noroc vor renunța totuși la acest viciu odată cu închiderea localurilor de acest gen pe care le frecventau.
În orice caz, mediul online a câștigat teren în ultimii ani și trendul va fi tot unul crescător în perioada ce urmează. Aproape fiecare operator de jocuri de noroc a dezvoltat, deja, o aplicație pentru smartphone, în care se poate deschide un cont în doar câteva minute, alimentarea cu bani fiind făcută direct de pe card, iar apoi jucătorul se poate bucura de acele ”păcănele” în voie, din confortul propriei case. Tentația va exista în continuare, iar dependența de jocuri este puțin probabil să se reducă.
În afară de taxele mai mari pentru operatori, noua lege mai aduce câteva modificări importante.
Pentru a evita ca banii obținuți de operatori să meargă în afara țării, vor putea fi licențiate doar societățile înregistrate în România sau persoanele juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.
Va fi înființată o nouă autoritate de control finanțată integral din venituri proprii.
Se va restricționa și mai mult publicitatea, pentru că reclamele outdoor pentru jocuri de noroc, care depășesc dimensiunea de 35 m2/panou/material publicitar, vor fi interzise. Se vor scoate și sumele afișate pentru jackpoturi sau diferite bonusuri.
O altă modificare care ar putea reduce accesul cetățenilor la anumite vicii și substanțe nocive este că va fi interzis alcoolul în locațiile în care se joacă. Aceasta înseamnă că sălile de joc nu vor mai putea servi alcool clienților, precum și faptul că nu se vor mai putea instala aparate de joc în baruri.
Anul 2024 va fi unul plin de provocări pentru operatorii de jocuri de noroc și, după spusele politicienilor, acesta este doar începutul „luptei” pentru reducerea accesului la pariuri și jocuri de noroc. Rămâne de văzut dacă scopul guvernanților de a crește încasările la buget va fi atins, sau dacă reducerea activității operatorilor în anumite localități va conduce la scăderea profiturilor și chiar la ieșirea de pe piață, ceea ce ar reduce, de fapt, sursele de venit pentru Statul român.
De la începutul acestui an, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, participă în perioada 8-10 mai a.c. la ședința Consiliului General al Federației Mondiale a Camerelor de Comerț (WCF) și la prima ediție a summitului internațional al Camerei de Comerț Internaționale (ICC), evenimentul având ca temă centrală „Afacerile dincolo de granițe: IMM-urile la nivel global”
„Summit-ul a reușit să ofere camerelor de comerț o voce la nivel global, prin care acestea își pot susține proiectele în fața guvernelor, precum și a organismelor internaționale, în ceea ce privește promovarea comerțului liber, în cadrul unor piețe deschise și competitive. Apartenența la WCF oferă CCIR o platformă importantă pentru a contribui în mod esențial la dezvoltarea economiei și a mediului de afaceri din România. Având în vedere contextul geopolitic actual, România a devenit o țară extrem de importantă pentru asigurarea lanțurilor de aprovizionare și producție, iar prin poziția geografică, cu ieșire la Marea Neagră și acces la Fluviul Dunărea, România, prin Portul Constanța și celelate porturi fluviale, poate reprezenta un punct de atracție investițional semnificativ. Astfel, pentru CCIR rămâne extrem de importantă promovarea mediului de afaceri românesc, concomitent cu facilitarea conexiunilor și colaborărilor dintre camerele de comerț și membrii lor, prin promovarea schimburilor comerciale și a investițiilor internaționale. În acest sens, considerăm că, cel puțin în primă fază, la nivel european se impune o uniformizare a modului de funcționare a camerelor de comerț printr-o legislație unitară adecvată”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
Președintele CCIR, în calitate de membru al Consiliului General WCF, reprezintă România în cel mai important for de conducere al organizației mondiale a camerelor de comerț, pe perioada mandatului 2023-2025.
Federația Mondială a Camerelor de Comerț (WCF) este un organism non-politic și neguvernamental al ICC. Înființată inițial în 1951, ca Biroul Internațional al Camerelor de Comerț, WCF are ca obiectiv unificarea și susținerea rețelei globale de camere de comerț.
WCF joacă un rol esențial în ceea ce privește interacțiunea dintre diferite organizații și camerele de comerț din întreaga lume. Astfel, sunt create parteneriate care ajută la punerea în aplicare a inițiativelor de consolidare a camerelor de comerț în economiile în curs de dezvoltare și în economiile emergente. În momentul de față, există parteneriate cu mai mult de 12000 de camere de comerț din întreaga lume.
Proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ajunge și în 2024 la Cluj-Napoca. Profesioniștii de resurse umane locali sunt invitați, pe 14 mai 2024, la Grand Hotel Italia, pentru a dezbate și analiza provocările cu care se confruntă în atragerea și retenția talentelor, într-un context de muncă definit de transformare digitală, diversitate generațională și context macroeconomic dominat de incertitudine.
Cum arată viitorul la nivel de muncă, în contextul în care nevoile angajaților se schimbă? Cum mai arată o strategie de Employer Branding eficientă și autentică în 2024? Cum pot oamenii de HR să identifice cele mai bune canale și medii pentru a îți face vizibile oportunitățile de muncă și brandul de angajator potențialilor candidați? Cum poate inteligența artificială să influențeze experiența angajaților, de la workflows și procese de HR, la comunicare internă și educație?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care peste 20 de lideri din domeniu vor încerca să găsească răspuns în cadrul conferinței, cu accent pe trei elemente cheie: Talent Acquisition, Employer Branding și Employee Experience.
Evenimentul va include două sesiuni de prezentări și două paneluri, moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
INVITAȚII EDIȚIEI MAGNETICO DIN 2024:
SPECIAL GUEST: Lana Gabrijelić, Employer Branding Business Partner
Daniel Adumitrachioaiei, Director Resurse Umane, TeraPlast Grup
Nicoleta Azoiței, Romania HRBP Leader, Genpact
Gabriel Chirvase, Human Resources Manager, Cemacon
Mihai Zânt, Executive Coach, Trainer, Partener Co-fondator în CareerShift.ro și HUMANISTIC
Costin Tudor, CEO, Undelucram.ro
Liana Precup, HR Manager, EVOZON
Teodora Mihăiescu, People Engagement Manager, Regnology
Delia Pușcă, HR Manager, Talent Acquisition and Engagement, AstorMueller
Irina Dumbrean, People Operations Manager and Business Partner, Grab
Anca Bosinceanu, HR Manager, UCMS by AROBS +
Iulian Foca, HR Manager, msg systems România
Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, Romanian Software
Cristina Petruț, Director Regional, Divizia Abonamente, Rețeaua de Sănătate Regina Maria
Aurelian Chitez, Director of Sales, Romanian Software
Lavinia Nicoară, Head of Recruiting, msg systems România
Robert Schmidt, Sales & Marketing Director, Smartree
Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR
Alexandru Răduță, Key Account Manager, Edenred
Mihail Munteanu, Partener, Manager Corporate, CMC GRUP RISK ADVISOR
Evenimentul va avea loc la Sala Toscanini, Grand Hotel Italia, în intervalul 08:30 – 16:00 și vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Employer Branding Managers, Culture Managers, Talent Acquisition Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders.
Pe parcursul acestui an, BusinessMark va organiza evenimente dedicate profesioniștilor de Resurse Umane, în București și în alte 8 orașe din România. Astfel, proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ajunge și la Pitești (23 mai), București (7 iunie), Iași (11 iunie), Brașov (16 octombrie), Oradea (24 octombrie), Timișoara (14 noiembrie), Sibiu (19 noiembrie). În luna septembrie, va avea loc la București și evenimentul HR Uncovered.
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Ultimele bilete sunt disponibile la prețul standard de 500 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
Eveniment organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului: colorful.hr, Macromex, Undelucram.ro, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, UCMS by AROBS, Edenred România, Smartree, CMC Grup Risk Advisor
Experiențe și beneficii oferite de: World Class România
Parteneri media: Spotmedia.ro, Revista Cariere, IQads, SMARK, PortalHR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global Manger, Global HR Manager, EventsMax, Revista Piața, spatiulconstruit.ro, Ziarul 21, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri, Bănățeanul, Express de Banat, Arat24.net, Ziarul Clujean, All About Jobs
Pe 13 mai 2024, BusinessMark revine la Cluj-Napoca cu un nou eveniment dedicat directorilor financiari locali. Cea de-a treia ediție a „CFO Conference” va reuni 15 profesioniști din importante companii locale și internaționale, ce vor dezbate și analiza provocările și oportunitățile cu care se confruntă un CFO în contextul actual, definit de provocări generate de contextul macroeconomic și de volatilitate, în care dinamica anuală a economiei a încetinit, ratele inflației sunt ridicate, costurile de finanțare și ratele dobânzilor sunt în continuare crescute.
Ultimii ani au fost marcați de evenimente geopolitice cu impact semnificativ asupra mediului de business. Astfel, organizațiile sunt nevoite să își adapteze rapid strategiile, pentru a răspunde acestor transformări. Cum pot liderii financiari să conducă organizațiile spre o cultură a adaptabilității, cu strategii și structuri flexibile, astfel încât să facă cu succes perioadelor de incertitudine?
Care este rolul directorului financiar în creșterea gradului de adoptare a soluțiilor digitale și a inteligenței artificiale în organizație? Devine, CFO-ul, un lider vizionar și strategic, prin valorificarea potențialului inteligenței artificiale și datelor? Cum arată analizele cost-beneficii pentru investițiile în tehnologii precum: AI, automatizare, data analytics? Cum consolidează tehnologia departamentele financiare și ce beneficii aduce la nivel operațional, dar și decizional?
Acesta sunt doar câteva dintre subiectele ce vor fi discutate în cele două sesiuni de prezentări și a panelurilor de dezbatere, moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
INVITAȚII EDIȚIEI CFO CONFERENCE CLUJ-NAPOCA DIN 2024:
Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group
Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava
Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz Group
Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR
Evenimentul va avea loc la Sala Toscanini, Grand Hotel Italia, în intervalul 08:30 – 15:30 și vizează: directori financiari, Financial Business Partners, directori generali, Controlling and Budgeting Managers, Reporting Managers, directori economici, directori contabili, consultanți fiscali, controlleri financiari, contabili, auditori, analiști financiari, antreprenori.
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Ultimele bilete sunt disponibile la prețul standard de 500 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
Eveniment organizat de BusinessMark
Pe parcursul acestui an, BusinessMark va organiza noi evenimente dedicate profesioniștilor din departamentul financiar. Astfel, proiectul „CFO Conference” la Iași (10 iunie) și Timișoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc la București „Tax & Finance Forum” (6 noiembrie), iar în luna decembrie organizăm o nouă ediție a conferinței „Financial Outcome”.
Partenerii evenimentului: ERA Group, NOA, PwC România, CMC Group Risk Advisor, CITR
Evenimentul a fost susținut de: BRCC
Parteneri media: Spotmedia, Revista Cariere, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Digital Business, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Angajatorulmeu.ro, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Femei în Afaceri
Tesla este cea mai valoroasă companie auto din lume după capitalizarea de piață, cu o valoare de peste 557 de miliarde de dolari, fiind urmată de Toyota, cu peste 314 miliarde de dolari, și de chinezii de la BYD, cu 87 de miliarde de dolari. Dar când vine vorba de automobilele vândute în 2023, Tesla se află la mare distanță de marii producători auto tradiționali în clasament, cu doar 1,8 milioane de unități vândute, în timp ce Toyota este numărul unu și singura companie care a vândut peste 10 milioane de mașini anul trecut.
Există acum semne că poziția Tesla este amenințată, deoarece producătorii auto tradiționali fac progrese pe piața vehiculelor electrice, aglomerând segmentele premium, în timp ce producătorii auto chinezi, precum BYD sau NIO, controlează partea inferioară a spectrului de vehicule electrice cu prețurile lor extrem de competitive. În plus, automobilele hibrid și în special, cele cu încărcare la priză câștigă în popularitate, oferind o concurență și mai mare, deși indirectă, pentru Tesla.
De la începutul anului, Tesla a fost aproape constant în atenția presei pentru tot felul de controverse care i-au afectat reputația brandului. Nici ultimele vești nu sunt bune. Procurorii americani analizează dacă Tesla a comis fraude cu titluri de valoare sau fraudă financiară prin inducerea în eroare a investitorilor și consumatorilor cu privire la capacitățile de conducere autonomă ale vehiculelor sale electrice, potrivit Reuters.
Pentru a spori incertitudinea, compania este încă în căutarea unei identități clare (este o companie de tehnologie, o companie de electricitate sau un producător de automobile?), în ciuda faptului că 82% din cifra sa de afaceri provine din vânzările de vehicule. Dar acum pare că își schimbă cumva direcția, Musk menționând viziunea sa despre viitorul Tesla ca fiind o companie care construiește software de inteligență artificială pentru a transforma mașinile existente în vehicule care se conduc singure, robotaxi (taxiuri robot) dedicate care vor face bani pentru proprietarii lor și vor „soluționa problema autonomiei”. Investitorii au reacționat pozitiv la acest lucru, cel puțin pe termen scurt. Dar succesul robotaxi-ului nu este garantat, capabilitățile de conducere autonomă ale vehiculelor nefiind complet funcționale și necesitând supervizare umană, iar dezvoltarea necesită mai mulți bani și timp pentru a atinge nivelurile de siguranță necesare pentru a satisface cerințele autorităților de reglementare.
În plus, au apărut știri potrivit cărora Apple ar putea începe un parteneriat cu o firmă americană de vehicule electrice, despre care se crede că ar fi Rivian, ceea ce a stârnit speranța că am putea vedea în cele din urmă „mașina Apple”. Dacă acest lucru se va dovedi a fi adevărat, Tesla ar putea avea un concurent puternic, având cunoștințe în domeniul vehiculelor electrice și buzunarele adânci ale Apple, care vine și cu o bază de clienți loiali și know-how tehnologic.
Acum, investitorii votează în viitoarea adunare generală dacă îi acordă sau nu lui Elon Musk un pachet de compensații record de 56 de miliarde de dolari, care a fost anulat de un judecător din Delaware în 2018. Momentul nu este cel mai bun, deoarece livrările Tesla în primul trimestru sunt cele mai scăzute din 2022 încoace, iar prețul acțiunilor sale a pierdut peste 30% de la începutul anului. Dar investitorii se tem că, dacă nu primește pachetul de compensații, Elon Musk ar putea părăsi Tesla.
În ciuda tuturor controverselor, Tesla are încă un număr foarte mare de fani în rândul investitorilor datorită performanțelor sale din trecut. Pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro, Tesla a fost cea mai deținută acțiune de către investitorii individuali la nivel global și în România la sfârșitul primului trimestru din 2024.
Între timp, a doua cea mai valoroasă companie auto din lume, Toyota, înregistrează rezultate bune și promite să își crească investițiile în vehicule electrice cu baterii, inteligență artificială și tehnologii de combustibil pe bază de hidrogen și are resursele necesare pentru a finanța inovația. Pentru anul fiscal care s-a încheiat în martie 2024, Toyota Motors a înregistrat vânzări de 45.000 de miliarde de yeni (290 de miliarde de dolari), cu 21% mai mari decât anul trecut. Potrivit Toyota, creșterea volumului de vânzări s-a bazat pe mai mulți factori, printre care introducerea de modele și produse noi care au stat la baza revizuirii prețurilor în America de Nord, Europa și Asia. De asemenea, creșterea ofertei de semiconductori a ajutat la stimularea producției și a făcut ca modelele de vârf să reprezinte o proporție tot mai mare din vânzări. Prețul acțiunilor Toyota Motors reflectă și performanța sa financiară acesta crescând cu 68% în în ultimele 12 luni.
Ambele companii se vor confrunta însă cu o concurență puternică în 2024. Dar diversitatea modelelor oferite clienților ar putea fi elementul care să aducă succesul de piață. Iar aici Tesla riscă să fie sufocată de producătorii auto tradiționali, precum Toyota, cu gama lor largă de modele, la care se adaugă din ce în ce mai multe vehicule electrice și din gama hibridă. În același timp, Tesla trebuie să se îngrijoreze și de competiția agresivă din partea concurenților chinezi, care împing industria vehiculelor electrice într-un război al prețurilor pe unele piețe.
Biroul Wolf Theiss din București a asistat AIRSOL S.r.l., societate deținută de SOL S.p.A. (grup italian care activează în sectorul gazelor tehnice, industriale și medicinale) cu privire la achiziționarea unei participații majoritare în cadrul MedAir Oxygen Solutions S.R.L., o societate activă în domeniul îngrijirii medicale la domiciliu. Tranzacția a fost semnată și finalizată la data de 21 martie 2024.
Echipa Wolf Theiss a fost coordonată de Bryan W. Jardine (Managing Partner) împreună cu Andreea Cărare (Senior Associate) și Marius Moldoveanu (Associate).
Wolf Theiss a asistat AIRSOL pe parcursul tuturor etapelor tranzacției, inclusiv în faza de due diligence, obţinerea aprobării FDI și negocierea documentelor pentru finalizarea cu succes a acestei tranzacții. Acționarul minoritar rămas în societate va păstra poziţia de management în cadrul companiei, ceea ce a impus redactarea și negocierea unor documente suplimentare care să reglementeze relaţia dintre părți în această nouă structură.
Aceasta este o tranzacție de referință pentru AIRSOL, reprezentând intrarea grupului pe piața din România de îngrijire la domiciliu și reflectă angajamentul companiei de a crește și de a se extinde în Europa.
Prin această tranzacție, compania italiană va aduce pe piața românească experiența, know-how-ul și capacitățile sale de zeci de ani, îmbunătățind astfel serviciile și produsele disponibile în sectorul românesc de îngrijire la domiciliu.
„Pe parcursul ultimelor luni, am lucrat îndeaproape cu avocaţii Wolf Theiss. Expertiza, dedicarea și abordarea lor proactivă au fost esențiale pentru încheierea cu succes a tranzacției”, a declarat Emanuele Lainati, Legal Affair Manager SOL Group.
„Suntem încântați că am reprezentat Grupul SOL în această tranzacție, care marchează intrarea sa pe piața din România. Astfel, AIRSOL își consolidează poziția în Europa și în regiunea CEE/SEE și aduce o îmbunătățire serviciilor și produselor paliative din România. Le mulţumim tuturor celor implicaţi în această tranzacţie, care au lucrat pentru finalizarea sa cu succes”, a declarat Bryan Jardine, Managing Partner al biroului Wolf Theiss din București.
Companiile au închiriat în primele 3 luni ale anului aproximativ 200.000 metri pătrați de spații logistice și industriale, cererea venind în principal de la firmele de producție, operatorii de FMCG și cei de logistică, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Raportat la regiune, România a înregistrat al doilea cel mai mare volum de spații industriale și de logistică închiriate în primul trimestru, după Polonia, lider incontestabil al Europei Centrale și de Est, lăsând în urmă Cehia, Slovacia și Ungaria.
În Cehia suprafața tranzacționată a fost de 160.000 metri pătrați, în Slovacia de 107.000 metri pătrați, iar în Ungaria companiile au închiriat 109.000 metri pătrați spații industriale și de logistică.
De remarcat activitatea firmelor de producție pe piața închirierilor de spații logistice și industriale la acest început de an, ponderea spațiilor contractate de acestea în totalul volumului tranzacționat (17%) depășind pentru prima dată ponderile operatorilor logistici (10%) și ai companiilor din domeniul FMCG (13%).
Cea mai mare tranzacție încheiată în perioada analizată a fost cea realizată de compania Tenneco, în urma unui proces de tip sale & leaseback, spațiu care este deținut acum de WDP. Totodată Maravet a preînchiriat 11.000 de metri pătrați în WDP Park Baia Mare, într-o tranzacție intermediate de Cushman & Wakefield Echinox, iar Drim Daniel Distribuție a contracat 10.000 metri pătrați spații de depozitare în cadrul MLP Bucharest West.
Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Companiile de producție încep să fie din ce în ce mai relevante pe piața închirierilor de spații industriale și de logistică, pe de o parte pe fondul fenomenului de nearshoring, dar și ca urmare a unor relocări de fabrici din Europa de Vest sau chiar din alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est. De obicei firmele de producție preferă să opereze în spații proprii, însă pe fondul dinamicii obiceiurilor de consum, acestea au nevoie de o flexibilitate mai mare, pe care o pot obține prin închirierea spațiului. Credem că această tendință se va accentua în perioada următoare, iar proiectele de infrastructură în derulare vor deschide noi zone pentru investiții în proiecte industriale.”
Cererea s-a concentrat majoritar în principalele huburi logistice din România, respectiv jurul Bucureștiului (50% din volumul total) și Ploiești (10%) și Timișoara (6%), interesul companiilor manifestându-se de asemenea și pentru Iași, Craiova, Arad și Oradea.
Din punct de vedere al activității de dezvoltare de proiecte noi, primul trimestru s-a remarcat de asemenea printr-o încetinire a investițiilor, în condițiile în care dezvoltatorii au adoptat o atitudine mai precaută pe fondul incertitudinilor economice și au redus proiectele dezvoltate speculativ. Astfel, doar 50.000 de metri pătrați de spații noi au fost livrați în primele trei luni ale anului, față de 100.000 metri pătrați în intervalul corespunzător din 2023. Stocul spațiilor industriale și de logistică a ajuns la 7,071 milioane de metri pătrați. Rata de neocupare a fost de 6,1% în București și de 5,0% la nivel regional.
Dezvoltatorii au în construcție proiecte totalizând 500.000 de metri pătrați în diverse orașe din țară. Bucureștiul, Timișoara și Brașov sunt destinațiile preferate pentru dezvoltatori, circa 50% din proiectele care urmează să fie livrate fiind localizate în aceste hub-uri logistice, în timp ce Slatina, Arad și Sibiu vor beneficia de asemenea de spații noi semnificative.
Proiect
Oraș
Suprafata (mp)
Proprietar/Dezvoltator
VGP Park Brasov
Brasov
60.000
VGP
WDP Park Slatina
Slatina
48.000
WDP
Logicor Pallady
București
41.500
Logicor
WDP Park Timisoara
Timisoara
33.500
WDP
Industra Park Arad
Arad
33.000
Oresa Industra
HARTA INDUSTRIALA EUROPA CENTRALĂ ȘI DE SUD-EST T1 2024
Pentru a menține pachetele salariale la un nivel competitiv, angajatorii se află într-o continuă explorare a mixului de soluții care, ținând cont de industrie, profilul angajaților și resursele disponibile, poate atinge obiectivele propuse. Desigur, în această alegere trebuie luate în considerare și avantajele fiscale pe care unele beneficii salariale le pot genera.
Dată fiind complexitatea regulilor aplicabile la impozitarea beneficiilor salariale și modificările legislative multiple, ne-am propus să punctăm câteva elemente care merită avute în vedere. Așadar, ce trebuie să știm atunci când construim bugetele salariale în calitate de angajator sau când ne alegem beneficiile salariale în calitate de angajat?
Regula de bază
Ca principiu general, toate beneficiile salariale sunt asimilate venitului din salarii obținut în baza unui contract de muncă și se impozitează similar cu acesta, respectiv cu impozit (10%) și contribuții sociale (10%+25%+2,25%), în afara situației în care Codul Fiscal stabilește o excepție de la impozitare sau un tratament fiscal favorabil.
Plafoanele individuale pentru exceptarea de la plata impozitului și a contribuțiilor sociale
Codul Fiscal prevede o listă de plafoane individuale pentru anumite beneficii salariale. Sumele ce se încadrează în aceste plafoane sunt scutite de la impozitare (atât de la impozitul pe venit, cât și de la contribuțiile sociale).
Pentru exemplificare, menționăm plafonul de 400 euro/an aplicabil pentru primele de asigurare voluntară/abonamente medicale, nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale pentru contravaloarea serviciilor turistice sau 1.500 lei/lună pentru beneficiul sub forma sumelor suportate de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților. Desigur, pe lângă aceste limite, există condițiile specifice prevăzute de legislație și cerințele de documentare care trebuie, de asemenea, respectate pentru a putea beneficia de tratamentul fiscal favorabil.
Plafonul de 33%: Ce este și cum se calculează? Când se utilizează?
Conceptul și regulile au fost introduse în forma inițială prin OG 16/2022, dar au fost modificări ulterioare, inclusiv prin OUG 115/2023.
Reprezintă un plafon ce trebuie calculat lunar de către angajator pentru determinarea beneficiilor salariale impozabile și reprezintă 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de respectivul angajat.
Acest plafon se utilizează pentru a stabili dacă beneficiile primite de angajat și incluse în lista definită prin Codul Fiscal se pot excepta de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale. În această listă sunt incluse, de exemplu, sumele suportate de angajator reprezentând contravaloarea hranei oferită angajaților proprii, contravaloarea serviciilor turistice, contribuțiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară/abonamentele medicale, abonamentele sportive, educația timpurie, diferența favorabilă dintre dobânda preferențială și dobânda stabilită prin negociere și altele.
Dar mai există un detaliu deloc de neglijat și anume că, înaintea aplicării plafonului de 33%, trebuie verificată încadrarea în plafonul individual specific pentru fiecare beneficiu acordat despre care am vorbit anterior.
Alte beneficii salariale cu tratament fiscal favorabil
În această categorie putem include:
Acele beneficii care sunt scutite parțial de la taxele salariale dacă nu depășesc anumite plafoane stabilite prin lege și fără a fi incluse in plafonul de 33%. Ne referim aici, spre exemplu, la tichetele de masă și voucherele de vacanță care sunt subiect doar de impozit (10%) și contribuție la asigurările sociale de sănătate (10%) sau la tichetele culturale impozitate cu 10% (impozit pe venit).
Beneficii salariale cu impozitare amânată și redusă de tipul Stock Option Plan.
Alte tipuri de beneficii, cum ar fi ajutoarele pentru diverse evenimente prevăzute în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă.
Deși beneficiile salariale cu tratament fiscal favorabil sunt de mare interes, este adevărat că nu sunt întotdeauna ușor de selectat, fie că suntem angajatori sau angajați. Pot exista dificultăți atât din punctul de vedere al estimării avantajelor fiscale obținute, dar și al utilității respectivului beneficiu. Dificultățile de ordin fiscal sunt determinate de cele mai multe ori de multitudinea regulilor și a modificărilor legislative frecvente.
Din experiență, putem spune că răspunsul nu este să le evităm, ci să găsim soluțiile care simplifică procesele și care asigură o aplicare corectă într-o măsură cât mai mare și, foarte important, fără consecințe nedorite în cazul unui control fiscal.
Una dintre soluțiile pe care o vedem implementată din ce în ce mai des în piață, în ultimii ani, este cea reprezentată de o politică prin care se stabilește o sumă fixă (un buget) de beneficii, alocată lunar fiecărui angajat, sumă pe care acesta are libertatea să o utilizeze cum dorește și să aleagă beneficiile potrivite situației personale dintr-o listă stabilită de angajator. Și acesta este doar un exemplu pentru că în funcție de cerințele de ordin practic, logistic sau financiar companiile au găsit sau găsesc soluții alternative care să satisfacă în mai mare măsură nevoile și așteptările angajaților, precum și ale companiei.
Indiferent ce soluție alegem, dată fiind complexitatea regulilor fiscale, există însă câteva principii de ordin fiscal pe care le recomandăm întotdeauna:
Asigurarea condițiilor de formă prevăzute de legislație pentru beneficiile cu tratament fiscal favorabil (de ex. politici, regulamente interne, contracte de muncă, documente justificative);
Implementarea unor procese clare și transparente pentru verificarea eligibilității pentru acordarea beneficiilor salariale;
Existența unor mijloace de comunicare eficientă între angajați și angajatori
Asigurarea mijloacelor de informare a angajaților privind tratamentul fiscal aplicabil beneficiilor fiscale la care pot avea acces, pentru a le permite o bună înțelegere a opțiunilor;
Verificarea periodică a proceselor legate de calculul salarial și colectarea documentelor justificative pentru a ne asigura că fluxul de informație funcționează adecvat, conform planificării și datele sunt preluate și utilizate corect în stabilirea obligațiilor fiscale lunare de plată.
În cadrul proiectului ECOSWEEE, finanțat parțial de Comisia Europeană prin programul LIFE și coordonat de WEEE Forum, care își propune să testeze diferite metode de stimulare pentru creșterea ratei de colectare a deșeurilor electrice mici și a bateriilor portabile, ECOTIC a dezvoltat un studiu pentru a afla nivelul de conștientizare, precum și de acțiune a populației în ceea ce privește debarasarea corectă de deșeurile de electronice mici, în special de telefoanele mobile, tabletele și laptopurile, precum și de bateriile uzate.
Întrebați de acțiunile lor pentru a trăi într-un mod prietenos cu mediul înconjurător, la nivel general, 31% din respondenți au confirmat că fac acțiuni concrete în acest sens.
Cât de informați sunt românii legat de reciclarea electronicelor și a bateriilor
Deși în România obligația afișării contribuției de timbru verde este în vigoare de ani buni, doar 41% cunosc că în prețul produsului este inclus costul de colectare și reciclare a produselor electrice și electronice. În același timp, 52% consideră că este important pentru ei și familia lor să predea spre reciclare aparatele mici și bateriile portabile uzate.
Predarea deșeurilor electronice și a bateriilor uzate este încă o necunoscută
Obiceiul de a păstra electronicele mici pe care nu le mai folosesc în casă este confirmat de 41% dintre respondenți, iar 29% confirmă acest comportament și pentru bateriile uzate. Doar 16% cunosc clar și concret opțiunile de debarasare de bateriile uzate și 10% în cazul deșeurilor de echipamente electrice. Opțiunea de predare a electronicelor mici la magazinele de profil de mici dimensiuni nu este cunoscută de 60% din populație și de 46% în cazul celor de mari dimensiuni. În același timp, 64% declară că le-ar fi facil să acceseze aceste soluții de predare.
11% din respondenți au recunoscut că nu se debarasează corect de bateriile portabile uzate, iar ponderea cea mai mare este la cei de până în 30 de ani, principalul motiv invocat de 41% dintre aceștia este lipsa punctelor de colectare/recipiente ușor accesibile, urmat de lipsa de informații în acest sens pentru 27% dintre aceștia.
Doar 20% au răspuns că știu că în localitatea lor primăria și salubritatea se ocupă de colectarea echipamentelor electronice mici. Doar 46% au încredere că acestea vor fi reciclate corespunzător.
Ce se întâmplă cu telefoanele mobile și cu laptopurile pe care românii le înlocuiesc
Se estimează că 21% din persoane își înlocuiesc telefonul mobil chiar dacă este perfect funcțional, dintre aceștia 50% îl păstrează pe cel vechi și 27% îl dau spre reutilizare.
Motivele păstrării sunt: 50% spun că îl păstrează ca rezervă, 40% menționează datele pe care le conțin și 29% invocă lipsa punctelor de colectare .
În cazul laptopurilor, opțiunile românilor sunt similare, 48% din români păstrându-l pe cel vechi, în cazul de față cel mai invocat motiv fiind păstrare datelor de pe acestea, urmat de depozitarea ca rezervă pentru o viitoare utilizare. De asemenea, 25% invocă lipsa punctelor de debarasare ușor accesibile. În cazul laptopurilor procentul celor care aleg drept opțiune predarea pentru reutilizare este 29%.
Situația la nivel European a deșeurilor electrice
Conform Global E-waste Monitor 2024 echipamentele electrice mici, cum ar fi camerele video, jucăriile, cuptoarele cu microunde și țigările electronice sunt categoria de deșeuri electronice cu cea mai mare pondere din totalul deșeurilor electronice din lume, reprezentând 20 de miliarde de kg în 2022, aproape o treime din total.
Se estimează că în 2022, 14 miliarde de kg de deșeuri electronice au fost aruncate necorespunzător, la groapa de gunoi, alături de alte deșeuri menajere, mai ales în țările cu venituri mari și medii. Din păcate, deșeuri electrice de mici dimensiuni, cum ar fi becuri și neoanele, echipamentele IT ajung să fie debarasate împreună cu deșeurile menajere.
21 de proiecte-pilot vor fi dezvoltate în 12 țări prin ECOSWEEE pentru a testa eficacitatea diferitelor stimulente, inclusiv sisteme de garanție-returnare, plată directă, utilizarea platformelor e-Commerce, eco-contribuție vizibilă și alte stimulente financiare. Proiectul va elabora recomandări de politică care vor fi utilizate pentru evaluarea noii directive europene privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și regulamentul propus privind bateriile.
Studiul a fost efectuat în octombrie 2023 pe un eșantion de 1500 de persoane, folosind metoda CAWI. O sinteză de tip infografic a celor mai semnificative rezultate ale studiului este disponibilă aici.
Valoarea totală a primelor brute subscrise de Groupama în 2023 a depășit 4 miliarde lei, o creștere cu 37% față de anul anterior, aceasta fiind și cea mai mare creștere la nivelul pieței, compania având un profit operațional de 217 milioane lei. Nivelul solvabilității rămâne unul foarte bun, de 142% (SCR) și 269% (MCR).
„Rezultatele anului 2023 sunt consecința unei strategii clare și stabile, care are clienții, partenerii și echipa noastră în centru și care este executată cu responsabilitate și empatie. Ne-am ținut promisiunile, am acționat solidar și responsabil, și am rămas concentrați pe îndeplinirea misiunii noastre, aceea de a-i ajuta pe cât mai mulți români să-și trăiască viața cu încredere și optimism, știind că au alături un partener pe care se pot baza, în măsură să le asigure continuitatea atunci când apare neprevăzutul. Cred că industria de asigurări se află într-un punct de turnură și că avem datoria să contribuim pentru ca direcția în care vom merge să fie una care să servească cu adevărat românii, într-un mod sustenabil pe termen mediu și lung. O Românie asigurată este o Românie mai puternică, iar noi, la Groupama, vom continua să fim, ca și până acum, o companie care demonstrează, prin seriozitate, reputație, investiții, capacitatea de inovare și implicarea în comunitate, că merită încrederea românilor. Suntem optimiști pentru viitor, avem o echipă puternică, parteneriate solide bazate pe încredere și un Grup care ne susține pentru a continua să ne dezvoltăm sustenabil”, a declarat Călin Matei (foto), CEO Groupama.
În 2023, Groupama a înregistrat o creștere semnificativă a subscrierilor pe linia RCA, însumând un total al primelor brute subscrise de 2,45 miliarde lei, o creștere asumată cu responsabilitate în procesul de normalizare a pieței. În prezent, Groupama este liderul pieței de asigurări și al doilea jucător de pe piață, fără RCA.
În afara RCA, primele brute subscrise în2023 arată o creștere semnificativă, atingând valoarea de 1,63 miliarde lei, cu 23% mai mult decât în 2022 și cu 8 puncte peste creșterea pieței. Liniile care au avut cele mai bune performanțe sunt linia CASCO, cu o creștere globală de 26%, depășind 1 miliard lei, linia Clădiri și bunuri, cu o evoluție foarte bună față de 2022, de +12% și o valoare de 295 milioane lei, dar și linia de alte Asigurări Generale, cu o creștere de 23% față de perioada precedentă, ajungând la 218 milioane lei.
Totodată, rezultatele înregistrate pe linia Asigurărilor de persoane, în 2023, confirmă un interes în creștere al românilor pentru acest tip de asigurări și o mai mare deschidere către prevenirea riscurilor. Asigurările de sănătate au însumat un PBS de peste 134 milioane lei, cu 29% peste 2022, în timp ce asigurările de viață au atins și ele o creștere de 9%, ajungând la 62 milioane lei. Asigurările de călătorie au avut de asemenea o evoluție importantă față de anul anterior, cu o creștere de 13% și o valoare de 39 milioane lei.
Rezultatele obținute de Groupama în România confirmă orientarea companiei către oferirea de produse de calitate, simple și la un preț corect, construite pornind de la nevoile reale ale clienților. În 2023, Groupama a continuat să ofere acces la servicii inovatoare, cum este platforma ÎntreabăMedic, un serviciu care îmbină inteligența artificială și interacțiunea umană, pentru a le pune la dispoziție clienților sfaturi medicale și consultații oferite de medici, prin intermediul WhatsApp, Facebook Messenger, Telegram sau SMS. Digitalizarea rămâne deci un aspect important în relația cu clienții, care au de asemenea la dispoziție opțiuni de constatare a daunelor la distanță, avizarea daunelor online sau semnarea electronică a documentelor. 2023 a fost și un an al investițiilor, atât în oamenii care formează echipa Groupama, compania fiind certificată TOP Employer pentru al șaselea an consecutiv, cât și în infrastructura IT și inteligență artificială. Investițiile au vizat totodată și procese și sisteme care să simplifice și să personalizeze experiența clienților.
Conform sondajelor realizate de companie, toți indicatorii de calitate au înregistrat creșteri raportat la anul anterior, în linie cu preocuparea constantă a companiei de a oferi servicii de calitate, la un preț corect. Astfel, în 2023, media scorului net de satisfacție a fost de 80%.
Performanța reprezintă pentru Groupama mai mult decât indicatorii financiari, motiv pentru care compania a continuat să integreze principii de sustenabilitate și economie circulară în activitățile de business, inclusiv măsurarea și reducerea amprentei de carbon, acțiuni care vin în completarea unei strategii de CSR care pune în centrul său oamenii și impactul lor în comunități. În 2023, Groupama a investit în proiecte adresate comunităților, susținerii sportului, a unui stil de viață sănătos și dezvoltării cinematografiei în România. Programul Salvatorii de vieți, un program național de instruire gratuită în acordarea primului ajutor derulat în parteneriat cu Fundația pentru SMURD, a continuat și în 2023, peste 5.800 de persoane parcurgând cele peste 200 de atelierele derulate în mai mult de 50 de orașe din țară, de la lansare și până în prezent.
La nivel de Grup, Groupama a înregistrat pentru perioada raportată o valoare totală a primelor brute subscrise de 17 miliarde Euro și un profit net de 510 milioane Euro.
53% dintre clienții deserviți de Rețele Electrice Muntenia, 50% dintre cei din Banat și 59% dintre cei din Dobrogea vor avea contoare inteligente până la finalul anului
Companiile Rețele Electrice își mențin angajamentul de a digitaliza rețelele de distribuție a energiei electrice, în beneficiul clienților, cu scopul de a le pune la dispoziție o infrastructură mai rezilientă și flexibilă, sporind în același timp eficiența operațională.
Astfel, până la finalul anului 2024, numărul total de contoare inteligente instalate de cele trei companii Rețele Electrice va ajunge la aproximativ 1,7 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.
„Contoarele inteligente reprezintă baza unei rețele de distribuție digitalizate și mai reziliente. Prin integrarea lor în infrastructura de distribuție a energiei electrice, îmbunătățim interfața cu clienții noștri, avem posibilitatea de a dezvolta și furniza suportul pentru noile servicii de piață precum flexibilitatea și/sau agregarea tranzitului de energie electrică. Integrarea de producție descentralizată, precum și a stocării de energie în rețelele de distribuție nu poate fi făcută fără contorizarea inteligentă, astfel prin angajamentul nostru de a instala un contor inteligent la fiecare client al nostru, fie acesta consumator, producător sau prosumator, contribuim esențial la realizarea tranziției energetice în România”, a declarat Mihai Pește, director general al companiilor Rețele Electrice.
Pentru a îndeplini obiectivele stabilite, companiile Rețele Electrice au continuat să implementeze instalarea de contoare inteligente în regiunile Banat, Dobrogea și Muntenia, conform calendarului de implementare stabilit de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) încă din 2015. În prezent, se estimează că peste 171.000 de contoare inteligente vor fi instalate în anul în curs.
Detalii suplimentare despre calendarul instalărilor pentru fiecare dintre județele Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timișoara, Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea, Ilfov, Giurgiu și București sunt disponibile aici.
Astfel, până la finalul anului 2024, cele trei companii Rețele Electrice rămân liderii segmentului de distribuție de energie electrică din România în privința contorizării inteligente, cu aproape 1,7 milioane de contoare smart instalate pentru clienți rezidențiali și companii: peste 783.000 la Rețele Electrice Muntenia (care deservește Bucureștiul și județele Ilfov și Giurgiu), mai mult de 480.000 la Rețele Electrice Banat (județele Arad, Caraș Severin, Hunedoara și Timiș), respectiv peste 412.000 la Rețele Electrice Dobrogea (județele Călărași, Constanța, Ialomița și Tulcea).
Gradul de acoperire al contoarelor inteligente va ajunge la finalul anului 2024 la 53% pentru clienții deserviți de Rețele Electrice Muntenia, 50% pentru cei din Banat și 59% pentru cei din Dobrogea, acestea, reprezentând cele mai mari procente de acoperire din întreaga țară.
Contoarele inteligente reprezintă o generație modernă de aparate de măsură, care înlocuiesc treptat generația veche de contoare, conform planurilor aprobate de către ANRE. Această înlocuire nu presupune costuri suplimentare pentru clienți. Atunci când contorul inteligent e parte integrantă dintr-un sistem de măsurare inteligentă și comunică activ cu sistemul central, clienții au parte de numeroase beneficii, unul dintre ele fiind faptul că nu mai este necesară transmiterea indexului, iar facturile reflectă consumul real. Conform reglementărilor în vigoare, distribuitorii de energie electrică au obligația de a schimba contoarele de generație veche cu unele noi. Pentru a se putea bucura de toate beneficiile oferite de contorul inteligent, utilizatorii de energie electrică au și ei, la rândul lor, obligația legală de a permite accesul reprezentanților operatorului de distribuție, în cazul în care contorul se află în interiorul locuinței.
Curățenia de primăvară și pregătirea casei pentru sezonul cald au produs cea mai mare creștere în categoria Hardware, ce include echipamente de construcții, aer condiționat și instalații, cu 95%
Clasamentul creșterilor este completat de Echipamente de birou (26,8%), Hrană și accesorii pentru animale (16,7%) și Mâncare și băuturi (8,2%)
Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 110 de magazine online, din 17 categorii de comerț electronic
Luna care s-a încheiat cu Sărbătorile Pascale a adus magazinelor online cel mai mare plus de vânzări în categoria Hardware, ce include echipamente de construcții, aer condiționat și instalații, de 95%, potrivit unui studiu realizat de Aqurate, platformă SaaS bazată pe Inteligenţă Artificială (AI) care crește conversiile din eCommerce prin interpretarea datelor.
Vlad Marincaș
„Curățenia de primăvară și pregătirea casei pentru sezonul cald au produs cea mai mare creștere în categoria Hardware, care aproape s-a dublat. În plus, momentul investițiilor în casă s-a regăsit și în categoria Echipamente de birou, iar mulți utilizatori ai magazinelor online au profitat de sărbători pentru a-și face și mai bun locul în care lucrează de acasă”, declară Vlad Marincaș (foto), CEO și cofondator Aqurate.
Topul creșterilor vânzărilor online înregistrate în luna care s-a încheiat de Paște este completat de Echipamente de birou (26,8%), Hrană și accesorii pentru animale (16,7%) și Mâncare și băuturi (8,2%).
Aqurate ajută la colectarea datelor cu care interacționează utilizatorii magazinelor online și la introducerea acestora în motorul de recomandare de produse. Soluția AI este bazată pe analizarea și interpretarea unor volume mari de date privind comportamentul clienților – produse cumpărate, click-uri, produse adăugate în coș și altele. Aceasta compară acțiunile similare ale diferiților utilizatori și estimează, prin intermediul inteligenței artificiale, ce ar putea prezenta interes pentru fiecare utilizator.
Aqurate Personalize crește veniturile din eCommerce cu până la 23%, prin recomandările de produs generate cu AI, personalizate fiecărui vizitator al site-urilor. Serviciul crește atât rata de conversie din eCommerce, cât și valoarea medie a comenzii.
Reţeaua Centrokinetic, specializată în ortopedie şi recuperare medicală, a beneficiat de asistență din partea Casei de Avocatură Filip & Company, sprijinite de fondul de investiţii Agista, în calitate de acționar al Centrokinetic, în achiziția unei dețineri de aproape 70% din capitalul social al societății care operează clinica Socrates din Timişoara.
Alexandru Bîrsan (foto), partener și coordonator al departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „Piața de servicii private de sănătate din România are una dintre cele mai rapide creșteri din Europa Centrală și de Est și continuă susținut direcția de consolidare. Centrokinetic este acum într-o poziție excelentă pentru a crește și a-și lărgi oferta de servicii de top și în partea de vest a țării. Suntem încrezători că noul parteneriat va avea un viitor promițător, având în vedere expertiza și dedicarea echipei de la Agista. Ne bucurăm că am avut din nou ocazia să le fim alături și le mulțumim pentru încredere și pentru colaborarea excelentă.”
Echipa implicată în tranzacţie a fost coordonată de Alexandru Bîrsan (partener) și Simona Ungureanu (senior associate), şi i-a inclus pe Ioana Roman (partener), Roxana Roșca (senior associate), Raluca Rusu (associate) și Sergiu Păun (associate).
Filip & Company subliniază că avocații săi „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.
Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Compania Nestlé, caracterizată drept „cea mai mare companie de alimente și băuturi din lume”, anunță lansarea pe piața românească a unui nou portofoliu de produse Maggi „inspirate de aromele diverse și tentante ale bucătăriei asiatice”, cu aromele Japoniei, Chinei, Thailandei și Indiei:
MAGGI lansează un nou portofoliu de produse inspirate de aromele diverse și tentante ale bucătăriei asiatice, aducând în farfuriile românilor aromele Japoniei, Chinei, Thailandei și Indiei, cu rețete gata în mai puțin de 10 minute. Noile produse de la Nestlé, cea mai mare companie de alimente și băuturi din lume, includ sosuri versatile pentru gătit, sosuri condimentate pentru gătit, tăiței instant cu sos și sosuri picante pentru asezonare, toate create cu atenție pentru a aduce esența bucătăriei asiatice pe mesele românilor.
Cu un amestec de ingrediente atent selecționate, sosurile condimentare pentru gătit de la MAGGI transformă legumele sau carnea preferată în creații delicioase. De la Pad Thai, la cremosul Tikka Masala și la deliciosul pui Teriyaki, posibilitățile sunt nesfârșite.
La acestea se adaugă sosurile versatile pentru gătit, cum ar fi Sosul pentru gătit tăiței prăjiți în stil thailandez, Sosul pentru gătit Teriyaki în stil japonez și Sosul pentru gătit dulce picant în stil chinezesc, pentru un gust autentic, iar pentru o notă finală, indiferent de felul de mâncare gătit, sunt disponibile pentru asezonare Sosul Extra Picant și Sosul Dulce-Picant.
Pentru cei care caută o masă rapidă și delicioasă, tăițeii instant cu sos de la MAGGI sunt soluția perfectă. Gata în doar 5 minute, acești tăiței vin într-un recipient ușor de transportat, și în variante precum Tăiței instant în sos Teriyaki, Tăiței instant în sos cu gust de pui și susan și Tăiței instant în sos dulce-picant.
„Mâncarea asiatică a devenit un element de bază în peisajul culinar european, cu o creștere semnificativă a consumului acesteia în ultimul deceniu. Noua noastră gamă de produse vă permite să vă bucurați de gustul autentic al rețetelor japoneze, chinezești, thailandeze și indiene în doar câțiva pași simpli. MAGGI este aici pentru a face bucătăria asiatică accesibilă tuturor, permițându-vă să-i impresionați pe cei dragi cu mese delicioase și convenabile”, spune Roxana Basaraba, Group Brand Manager South East Market Food Flavor World MAGGI & C brands, Nestlé.
MAGGI este un brand lider în industria alimentară, cunoscut pentru produsele sale de înaltă calitate și angajamentul față de excelența culinară. Cu o gamă largă de produse, MAGGI își propune să inspire și să-i împuternicească pe bucătarii de acasă să creeze mâncăruri delicioase care să reunească oamenii în jurul mesei. De la sosuri pentru gătit, până la tăiței instant, MAGGI este dedicat oferirii de soluții pentru mese rapide și gustoase.
Organizația Junior Achievement România, în parteneriat cu compania de tehnologie HP Inc. România, a derulat unui workshop interactiv tip Innovation Camp, la care au participat opt echipe, formate din studenți de la 4 universități din București.
După cum anunță inițiatorii, „pornind de la o temă de lucru primită ad-hoc și beneficiind de mentorat de la 6 consultanți voluntari HP, cei 37 de studenți au lucrat la planuri de proiect și au propus soluții, care să utilizeze inteligent tehnologia în promovarea experiențelor practice din educație, pentru a spori atât interesul tinerilor pentru subiectele studiate, dar și a oferi accesibilitate persoanelor defavorizate. În urma implementării viitoare a acestor proiecte, tinerii vor avea abilități practice care le vor crește șansele să își găsească mai rapid un loc de muncă și să facă integrarea mai ușoară ca angajați pe piața muncii sau ca antreprenori.
Workshop-ul face parte dintr-un program mai amplu, HP LIFE, ajuns în România la cea de-a cincea ediție. De la începutul acestei colaborări, programul a fost promovat către peste 135.000 de participanți care au avut acces pe platforma JA la resurse moderne de învățare, prin cursurile HP LIFE, pe diferite teme conexe antreprenoriatului; de asemenea, în fiecare an s-au organizat pentru participanții selectați sesiuni online de mentorat cu profesioniștii HP, feedback și consultanță pentru planurile de afaceri selectate pentru Incubatorul JA BizzFactoryTM, oportunitate de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului antreprenorial desemnat câștigător după etapa națională a competiției JA de antreprenoriat Gen-E. Peste 20.000 din acești tineri au accesat studiile de caz, din cursurile HP LIFE, finalizând un pachet de minim 6 cursuri din cele 30 disponibile.
Echipele au propus mai multe măsuri și activități în cadrul proiectelor:
Implementarea unei perechi de ochelari de realitate augmentată care transcrie în timp real informațiile prezentate în clasă, destinată studenților cu deficiențe auditive.
Dezvoltarea unei aplicații pentru ochelari VR multifuncționali destinată diversificării metodelor de învățare, adaptată nevoilor persoanelor cu dizabilități.
Conversia materialelor didactice din format 2D în medii 3D, pentru a facilita o înțelegere mai profundă și practică a subiectelor.
Crearea unui mediu de realitate augmentată, accesibil din punct de vedere financiar și practic pentru universități, permițând studenților să experimenteze cu echipamente de ultimă generație.
Inițierea unui program de mentorat virtual, în care experți seniori îi ghidează pe tineri profesioniști prin simulări realistice bazate pe inteligența artificială pentru a promova diversitatea”.
Business-ul online cu obiecte sanitare și produse pentru amenajarea casei Neakaisa.ro anunță „o cifră de afaceri de 8,5 milioane lei în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a lui 2023. Principalele motoare care au impulsionat business-ul la începutul anului au fost rezultatele raportate de showroom-ul deschis în mai 2023, dar și colaborările cu arhitecți, numărul lor crescând cu 15%”.
Neakaisa.ro subliniază că „showroom-ul din București, inaugurat în mai 2023, a continuat să aibă un impact pozitiv asupra evoluției business-ului în primul trimestru al anului, după ce în 2023 a generat circa 10% din cifra de afaceri raportată. În același timp, compania a consolidat parteneriatele cu comunitatea de arhitecți, numărul de colaboratori crescând cu 15% în acest început de an.
Un alt factor esențial în dinamica business-ului este dezvoltarea și diversificarea gamei de produse, circa 10% din veniturile raportate în primul trimestru al anului fiind generat de producători noi, care nu se regăseau în portofoliul Neakaisa.ro în perioada similară a anului anterior.
Orașele care au generat cele mai multe vânzări în primul trimestru al anului rămân București, Cluj, Timișoara și Constanța, iar în ceea ce privește evoluția coșului mediu raportat în primele trei luni, aceasta s-a situat la nivelul lui 2023, circa 1.880 de lei, pe fondul unui număr mai ridicat de comenzi plasate”.
Laura Sardescu, cofondator și director general Neakaisa.ro: „Anul acesta este unul de consolidare și de dezvoltare pe toate verticalele business-ului: showroom, portofoliu de produse, colaborările cu arhitecții. În continuare mizăm pe calitate, simplitate, unicitatea design-ului, diversitatea produselor și sinergia dintre prezența fizică a brandului prin showroom și cea din online. Mediul de business continuă să fie unul imprevizibil, e-commerce-ul este o piață puternic concurențială, care începe să fie penetrată inclusiv de jucători străini, așa că strategia noastră este să rămânem relevanți, să oferim o experiență de cumpărare excelentă și să creștem sustenabil.”
Pentru finalul lui 2024, Neakaisa.ro anunță că „își menține obiectivul unei creșteri organice de 10%, luând în considerare contextul economic local și internațional, precum și creșterea competitivității în toate verticalele e-commerce-ului. Compania are în focus digitalizarea și automatizarea proceselor interne, formarea și dezvoltarea continuă a angajaților, rafinarea experienței omnichannel oferite clienților, consolidarea relației cu comunitatea locală de arhitecți și designeri, extinderea și diversificarea portofoliului de produse”.
Neakaisa.ro este caracterizat ca „un magazin online cu obiecte sanitare pentru amenajarea băii și produse pentru amenajarea casei, lansat în 2014 de către antreprenorii Laura și Vlad Sardescu. Magazinul online dispune de o varietate de peste 20.000 de produse de la producători de top din categorii diverse. Toate gamele prezentate sunt alese în parteneriat cu arhitecți, designeri și constructori, astfel încât frumosul să se îmbine întotdeauna cu partea practică”.
Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe anunță că „preia în portofoliu proiectul rezidențial Obor Est Residence, localizat în zona de est a Bucureștiului, pe platforma fostei fabrici Izolatorul. În urma unui amplu proces de analiză a particularităților proiectului existent, finalizat prin aportul adus conceptului și temei de proiectare, compania anunță relansarea acestuia sub brandul Hagag, cu denumirea comercială H East Residence.
Ansamblul de locuințe – dedicat segmentului mediu al pieței – se întinde pe o suprafață de teren de peste 17.500 de metri pătrați și este dezvoltat în două faze de construire”.
Yitzhak Hagag, cofondator și acționar principal al Hagag Development Europe: „Ne uităm deja de mai bine de doi ani către zona de est a Bucureștiului, unde am identificat un potențial enorm pentru dezvoltare și ne bucurăm să putem adăuga în portofoliu acest nou proiect prin care ne extindem oferta rezidențială cu peste 500 de apartamente noi. Vorbim despre o zonă care, în ultimii trei ani, a înregistrat o evoluție semnificativă în ceea ce privește cererea. În același timp, vorbim despre o zonă unde stocul de unități locative este predominant învechit, cu foarte puține construcții noi. Așadar, avem încredere că H East Residence va aduce plus-valoare nu doar clienților care doresc să locuiască sau să investească într-un complex rezidențial nou și modern, situat într-o locație bine conectată, ci și zonei în ansamblu.”
După cum subliniază Hagag Europe,contribuția, viziunea și implicarea echipei sale „încă din etapele incipiente ale tranzacției se reflectă în îmbunătățirile aduse conceptului și temei de proiectare atât pe partea de estetică a fațadelor, cât și în zona de reconfigurare și optimizare a unităților locative, a materialelor, finisajelor și instalațiilor, inclusiv în aria elementelor care țin de eficiență energetică și sustenabilitate.
Antreprenorul General este BTDConstruct & Ambient, iar managementul de proiect este asigurat de Vitalis Consulting.
Faza I a proiectului, unde lucrările de execuție a structurii de rezistență sunt în curs de finalizare, va livra trei clădiri rezidențiale cu unsprezece etaje (2S + P + 10E), un imobil cu șase etaje (2S + P + 5E), și un număr total de 273 de apartamente, 380 locuri de parcare și 2.000 de metri pătrați de spații comerciale moderne. Finalizarea lucrărilor este programată pentru finalul anului 2025.
Totodată, în acord cu standardele și politica de servicii a companiei, H East Residence va urma linia proiectelor rezidențiale din portofoliul local al companiei și va oferi rezidenților și investitorilor servicii de administrare a complexului și a proprietății, o echipă Concierge dedicată și opțiuni de mobilare și amenajare la cheie, alături de confortul și siguranța de a locui într-un ansamblu rezidențial de tip Gated Community.
Odată finalizat, ansamblul va cuprinde șapte imobile cu 568 de unități locative de tip studio, două, trei și patru camere, deservite de 824 de locuri de parcare subterane și supraterane. Celor 50.000 de metri pătrați construiți de apartamente li se adaugă peste 5.000 de metri pătrați de spații comerciale amplasate la parterul clădirilor rezidențiale și aproximativ 5.200 de metri pătrați de spații verzi în interiorul complexului, stații de încărcare pentru autoturisme electrice, loc de joacă și multiple căi de acces, precum și facilitățile zonei”.
Hagag Development Europe este definit ca „un investitor și dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România, listat la Bursa de Valori din Tel Aviv. Compania este implicat`ă în achiziționarea, dezvoltarea, renovarea și administrarea a multiple clădiri sau terenuri situate în zonele centrale, semi-centrale sau în curs de dezvoltare ale Bucureștiului, fiind și primul dezvoltator de pe piața locală care a plasat și continuă să plaseze investiții semnificative în dezvoltarea segmentului de nișă al reînnoirii urbane prin reconversia clădirilor vechi, cu valoare istorică și prezență arhitecturală unică”.
Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în aprilie 2024, aproape jumătate dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în creștere cu peste 10 procente față de 2014.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Comparativ cu percepția din urmă cu 10 ani, crește semnificativ ponderea românilor care crede că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. Pe de altă parte, se observă și o ușoară tendință de polarizare în condițiile în care crește, e adevărat în proporții mai mici, procentul celor care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje. Explicația poate fi regăsită în atât în distribuirea inegală a beneficiilor aderării pe teritoriul României, în frustrări acumulate de o parte a populației, cât și în populismul unor voci politice iresponsabile care aleargă după voturi facile. Relevant în acest sens este faptul că peste 40% dintre români cred că prioritatea viitorilor europarlamentari români ar trebui să fie lupta pentru ca românii să aibă aceleași drepturi ca restul cetățenilor europeni, urmată de obținerea completă a aderării României la spațiul Schengen și cu granițele terestre. Practic 60% din populația României își concentrează atenția pe subiecte percepute a provoca nedreptăți – blocarea aderării complete și sentimentul că românii nu au aceleași drepturi precum restul cetățenilor UE. Din acest punct de vedere, clasa politică are marea responsabilitate de a nu cădea în capcana populismului deșănțat și de a prezenta cu onestitate realitatea obiectivă a faptului că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai rapidă sursă de progres și creștere a calității vieții pentru societatea românească din istoria noastră recentă. Pe de altă parte, clasa politică are o mare datorie de a răspunde frustrărilor populației prin promovarea intensă și mai ales competență a intereselor românești în cadrul Uniunii, așa cum procedează toate statele”.
Avantajele aderării României la UE. Comparație 2014
47.6% dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje (față de 35.2% în 2014), 21.9% nici avantaje, nici dezavantaje (față de 41.5% în 2014), iar 27.7% mai degrabă dezavantaje (față de 19.9% în 2014). 2.8% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3.4% în 2014).
Sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje 52% dintre votanții PSD-PNL, 34% dintre votanții AUR și 75% dintre votanții ADU. Împărtășesc această părere 61% dintre tinerii între 18 și 29 de ani, 49% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 48% dintre persoanele peste 60 de ani. 35% dintre persoanele cu studii primare, 44% dintre cei cu studii medii și 73% dintre persoanele cu studii superioare sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje. Aceeași opinie o au 33% dintre persoanele cu venituri mici și foarte mici, 54% dintre cei cu venituri medii și 67% dintre persoanele cu venituri mari și foarte mari. 64% dintre locuitorii Bucureștiului, 59 % dintre locuitorii din urbanul mare, 45% dintre locuitorii din urbanul mic și 39% dintre locuitorii de la sate sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje.
Prioritatea viitorilor europarlamentari români
42.3% dintre români cred că prioritatea europarlamentarilor care vor reprezenta România după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie să lupte că românii să aibă același drepturi ca restul cetățenilor europeni. 17.8% sunt de părere că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obțină aderarea completă a României la Schengen (și cu granițele terestre), 17.6% că ar trebui să obțină mai multe fonduri europene pentru România, 10.1% că ar trebui să apere interesele diverselor sectoare economice românești, iar 7.7% că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor la nivel european. 2.3% menționează altă prioritate, iar 2.3% nu știu sau nu răspund.
Cred că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să lupte că românii să aibă același drepturi ca restul cetățenilor europeni în special: votanții AUR, femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele albastre sau gri, locuitorii din rural. Votanții ADU, bărbații, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat sunt de părere într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obțină aderarea completă a României la Schengen. Cred că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obțină mai multe fonduri europene pentru România mai ales votanții PSD-PNL și locuitorii din București.
Informarea cu privire la activitatea instituțiilor europene și a europarlamentarilor români
26.8% dintre români consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Parlamentul European (față de 26% în 2014), în timp ce 72.3% că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 69% în 2014). 0.9% este ponderea non-răspunsurilor.
Cât privește activitatea europarlamentarilor români, 26.1% se consideră mai degrabă informați (față de 26.9% în 2014), în timp ce 73% mai degrabă neinformați (față de 68.4% în 2014). 0.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
25.3% dintre cei intervievați cred că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Comisiei Europene (față de 22% în 2014), în timp ce 74.1% mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 72,3% în 2014). Ponderea non-răspunsurilor este 0.7%.
24.9 dintre respondenți consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Consiliului European (șefii de stat și de guvern) (față de 23.4% în 2014), în timp ce 73.9% că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 70.5% în 2014). 1.2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea instituțiilor europene măsurate (Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European) mai ales: votanții ADU, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare și cei cu un venit mai ridicat. Votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele peste 60 de ani și angajații la stat se consideră mai degrabă informați cu privire la activitatea europarlamentarilor români într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
de Adrian Zamfir, associate, George Trantea, partner – Filip & Company
În contextul legislativ dinamic care reglementează transportul de bunuri marcat de adoptarea sistemului RO e-Transport prin O.U.G. nr. 41/2022 apare o nouă modificare: O.U.G. 43/2024 adoptată pe 30 aprilie 2024.
O.U.G. nr. 43/2024 (art. II, pct. 4) aduce o modificare semnificativă care vizează simplificarea procedurilor pentru anumite categorii de transporturi. Această ordonanță modifică aplicabilitatea sistemului RO e-Transport, exceptând explicit coletele poștale așa cum sunt acestea definite în legislația specifică (art. 2 pct. 16 din O.U.G. nr. 13/2013).
Concret, RO e-Transport nu se va mai aplica coletelor poștale cu o greutate de până la 31,5 kg.
Contextul și Aplicabilitatea RO e-Transport
Sistemul RO e-Transport a fost implementat ca un mecanism de control pentru a asigura transparența și eficiența în transportul de bunuri, impunând raportări detaliate pentru diverse categorii de mărfuri transportate pe teritoriul României..
O parte din modificările aduse de OUG 43/2024
Conform noii reglementări, transportul bunurilor de către prestatori de servicii poștale în colete poștale, astfel cum sunt definite în articolul 2 punctul 16 din Ordonanța de Urgență 13/2013 privind serviciile poștale, sunt excluse de la obligațiile de raportare în sistemul RO e-Transport. Această exceptare este de natură să reducă sarcina administrativă pentru întregul mediu economic și să evite crearea unei birocrații excesive.
De asemenea, odată cu coletele poștale au fost exceptate și produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize sau cu accize plătite în statul membru de expediţie, potrivit titlului VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin utilizarea sistemului de control al mişcărilor cu produse accizabile, denumit EMCS, pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA sau a documentului administrativ electronic simplificat e-DAS.
Eliminarea bunurilor transportate de prestatori de servicii poștale în colete poștale de la obligațiile de raportare RO e-Transport atrage o binevenită limitare a unei birocrații excesive care ar fi afectat atât angajații din sistemul public, cât și mediul economic, având în vedere numărul uriaș de astfel de colete.
Subliniem că pentru a beneficia de această excepție, transportul bunurilor în colete poștale trebuie să fie realizat de prestatori de servicii poștale. Așadar pentru a beneficia de excepția de la obligațiile RO e-Transport trebuie îndeplinite următoarele condiții:
Se transportă bunuri într-o trimitere poștală (nu contează modalitatea de ambalare);
Greutatea maximă să fie 31,5 kg;
Cel care realizează transportul este prestator de servicii poștale.
Concluzii
Adoptarea OUG 43/2024 reprezintă un pas important în adaptarea cadrului normativ la realitățile economice și operaționale actuale, recunoscând nevoia de a diferenția între diversele forme de transport de bunuri în scopul unei mai bune gestionări administrative și a unei eficiențe sporite.
Această modificare legislativă reprezintă, astfel, un plus net pentru mediul economic care va fi ferit astfel de gestionarea unor obligații de raportare excesive, obligații care în final s-ar fi reflectat tot în prețul final plătit de consumatorii români și de IMM-urile românești.
Sperăm că instituțiile și autoritățile statului vor avea în continuare în vedere perfecționarea sistemului RO e-Transport (atât la nivel de legislație primară, cât și la nivel de legislație secundară și terțiară), sistem care în continuare suferă de lacune și ignoră anumite situații practice, astfel cum am observat și noi în activitatea noastră în calitate de avocați pentru clienți a căror activitate cade sub incidența RO e-Transport. De exemplu:
dificultatea de a acorda mandate pentru realizarea formalităților RO e-Transport;
reglementarea insuficient de clară a rolului unor actori din domeniul transporturilor (cum ar fi casele de expediții);
neclaritatea cu privire la anumite produse / derivate ale acestora față de care, pe baza reglementărilor actuale, nu se poate stabili cu certitudine dacă se înscriu sau nu în categoria bunurilor cu risc fiscal ridicat.
În concluzie, este esențial ca toți operatorii afectați să fie bine informați despre aceste schimbări și să ajusteze corespunzător procedurile interne și bugetele.
Fondurile europene au un rol esențial în dezvoltarea României, CEC Bank finanțând, de la demararea Exercițiului Financiar 2007-2013 și până în prezent, peste 3.000 proiecte investiționale, a declarat Ramona Ivan, Director Relații cu Instituții Naționale și Internaționale în cadrul CEC Bank, cu ocazia Zilei Europei.
CEC Bank a acordat în perioada 2007-2024 un număr de 3.243 de credite pentru finanțarea proiectelor cu componentă nerambursabilă, cu o valoare totală de 9,4 miliarde de lei. Proiectele finanțate au avut o componentă de grant în valoare de 22,3 miliarde de lei.
Dacă analizăm structura acestor credite, observăm că principalele finanțări au fost acordate în cadrul programelor de finanțare rurală (PNDR și POPAM) cu un număr de 2.140 proiecte și o valoare cumulată a finanțării de 3,5 miliarde de lei, urmate de programul operațional regional (POR) cu 612 proiecte finanțate, cu o valoare cumulată de 2,75 miliarde de lei.
În cadrul acestor finanțări, un număr de 521, cu o valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei, au fost finanțări acordate autorităților administrației publice locale (AAPL), în vederea implementării unor proiecte cu impact asupra comunităților respective, iar un număr de 2.722 credite cu o valoare cumulată de 6,7 miliarde de lei au fost acordate companiilor, în vederea dezvoltării proiectelor investiționale propuse de acestea.
„CEC Bank a finanțat proiecte eligibile care au generat valoare adăugată semnificativă pentru dezvoltarea industriei, agriculturii și infrastructurii rurale, reabilitării infrastructurii urbane, reabilitării rețelelor de apă și canalizare și altele”, a adăugat Ramona Ivan.
Totodată, CEC Bank își reafirmă angajamentul pe termen lung față de economia românească, fiind implicată în derularea tuturor programelor guvernamentale. De exemplu, în cadrul edițiilor anterioare ale programului IMM Invest, CEC Bank a acordat aproximativ 7.200 de finanțări în valoare cumulată de peste 7 miliarde de lei. Acest program își propune sprijinirea antreprenorilor în obținerea finanțărilor necesare pentru depășirea dificultăților economice actuale, amplificate în ultima perioadă de invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține public demersul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care, prin structurile sale, respectiv, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), a expulzat mai mulți cetățeni străini proveniți din statele extra comunitare care au intenționat să iasă ilegal din țară, în timp ce aceștia se aflau pe teritoriul României în scopul angajării.
„Acțiunea coordonată de MAI reprezintă un semnal foarte puternic pentru cei care, declarativ, vin să muncească în România, dar care, ulterior, dovedesc că au, ca unic scop, migrarea către statele din Vestul Europei. În același timp, este și un mesaj pozitiv pentru mediul de afaceri din România, aflat, după cum bine se știe, într-o căutare intensă și continuă de forță de muncă provenită din țările extra comunitare și care, nu de puține ori, se vede pus în fața unor situații critice din cauza migrării ilegale a acestor cetățeni către alte țări din Europa. Implicarea activă a IGPF și IGI în expulzarea acestor persoane care încearcă să inducă în eroare autoritățile produce un impact puternic asupra economiei românești, având în vedere faptul că piața forței de muncă calificate influențează în mod direct atragerea de investiții străine. Așadar, devine foarte importantă colaborarea instituțională între reprezentanții MAI și cei ai mediului de afaceri, în încercarea de a limita cât mai mult fenomenul migrării ilegale a forței de muncă. În egală măsură, autoritățile, alături de reprezentanți ai angajatorilor și ai agențiilor de recrutare, trebuie să găsească soluții pentru selecții serioase, dar și condiții corespunzătoare pentru lucrători extra-comunitari, inclusiv pentru integrarea socio-culturală a acestora. Concomitent sunt necesare politici publice și instrumente adecvate pentru aducerea acasă a românilor plecați la muncă în străinătate și, totodată, pentru integrarea în muncă a celor aflați în țară, dar inactivi profesional”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
Norofert, liderul cercetării pentru agricultura regenerativă și unul dintre cei mai mari producători de inputuri din România, listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO (simbol BVB: NRF), anunță finalizarea liniei de producție de fertlizanți din SUA. Situată în Watertown, Dakota de Sud, una dintre cele mai importante zone agricole din SUA, fabrica are o capacitate de producție de 8.000 litri/zi. Activitatea se va concentra pe gama de sănătate a solului și nutriție foliară, similar cu cea din România, și vor fi utilizate bacterii produse în laboratorul din Filipeștii de Pădure.
Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație, Norofert: „Ne bucurăm să anunțăm finalizarea liniei de producție fertilizanți din SUA și să onorăm primele comenzi pentru fertilizanții ecologici produși de Norofert în SUA.Am realizat un pas esențial în strategia de creștere a afacerii, produsele noastre ridicându-se la standardul tehnologic pe care piața americană îl cere. Fertilizanții și produsele pentru sănătatea solului sunt bazate pe microorganisme dezvoltate în laboratorul din România. Proiectul de accesare a pieței americane a început în 2020, iar de atunci am făcut pași importanți, precum omologarea și crearea unui portofoliu de produse cu potențial de creștere în această piață, testări în câmp certificate, participări la târguri de agricultură pentru prezentarea produselor și recent, semnarea contractului de distribuție care acoperă regiunile Dakota de Sud, Dakota de Nord și Minnesota.”
Piața din SUA este o piață matură, în care fermierii aplică tehnologii avansate în câmp și în care schimbările climatice au un impact redus asupra recoltelor, comparativ cu Europa de Est.
Linia de producție de fertilizanți este complet automatizată, astfel compania va avea un număr redus de angajați în primul an de activitate. Investiția în linia de producție în valoare de 250 mii de euro s-a derulat prin intermediul companiei Norofert AG, filială cu sediul în Watertown, Dakota de Sud.
Filiala Norofert AG este o companie înființată în martie 2024, în care grupul deține pachetul majoritar de 51%, iar domnul Gary Lamb, antreprenor cu o experiență de peste 30 de ani în agribusiness-ul din Midwest, 49% din acțiuni. Colaborarea cu Dl. Lamb și lansarea liniei de producție din SUA sunt rezultatul unui proces de negociere și due dilligence desfășurat de conducerea companiei Norofert de mai bine de un an.
OTP Bank România anunță că „face un nou pas important în direcția inovației și accesibilității serviciilor bancare digitale prin extinderea serviciului de deschidere conturi 100% online pentru persoanele juridice și IMM-urile cu mai mulți asociați. Inițial, acest flux online a fost disponibil doar pentru persoanele fizice și IMM-urile cu acționar unic”.
Totodată, OTP Bank România subliniază că „a înregistrat un progres impresionant în programul de transformare digitală, cu creșteri spectaculoase ale indicatorilor de performanță. Astfel, implementarea procedurii de onboarding online pentru clienții persoane fizice a condus la o creștere de șase ori a numărului de noi clienți care aleg această metodă comparativ cu anul trecut.
Noile dezvoltări digitale au fost realizate cu suportul partenerului FintechOS, care a implementat soluții precum onboarding digital pentru clienți persoane fizice și IMM-uri sau procesul de acordare online a creditelor. Astfel, urmărind viziunea băncii orientată către client, au fost introduse soluții care răspund eficient nevoilor de banking, îmbunătățesc experiența utilizatorilor și, nu în ultimul rând, au optimizat procesele interne ale băncii”.
Constantin Mareș, director general adjunct al OTP Bank România, Divizia Digitală: „Extinderea serviciului de onboarding online subliniază angajamentul nostru de a aduce inovație și accesibilitate pentru soluțiile bancare. Este un proiect care ne-a permis o transformare semnificativă a modului în care interacționăm cu clienții, oferind un proces simplificat și rapid de deschidere a conturilor, indiferent de complexitatea structurii acționariatului lor. Viteza și eficiența cu care am reușit să implementăm aceste schimbări ne-a ajutat să simplificăm procesele interne și să oferim rezultate palpabile în termeni de satisfacție a clienților, ceea ce a facilitat o creștere impresionantă în adopția serviciilor noastre digitale.”
Teo Blidarus, CEO and Co-Founder, FintechOS: „Băncile de astăzi trebuie să inoveze pentru a rămâne relevante și a prospera, dar cele mai multe sunt împiedicate de vechile sistemele insuficient de flexibile. Am dezvoltat platforma FintechOS pentru a permite instituțiilor să dezvolte produsele și ofertele digitale de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, fără a le perturba sistemele de bază sau fără a fi necesare investiții costisitoare.”
OTP Bank România accentuează că „onboardingul 100% digital a determinat circa 40% dintre clienții persoane fizice să aleagă în mod constant să își deschidă cont în afara programului de lucru uzual, profitând de comoditatea și accesibilitatea acestor servicii oricând și de pe orice dispozitiv. De asemenea, aproape 40% din cererile de creditare din partea persoanelor fizice au fost înregistrate online.
În cazul segmentului IMM, onboarding-ul online a cunoscut o creștere anuală de 36%, iar aproximativ 44% dintre noii clienți din acest segment aleg să inițieze procesul de onboarding în afara orelor de program ale sucursalelor băncii.
Performanțele înregistrate de OTP Bank prin acest program de digitalizare au fost recunoscute și prin decernarea premiului pentru Cel mai bun Onboarding Online de către Finnoconsult, care a desemnat banca drept lider în acest domeniu pentru categoria Ideal Bank în 2023”.
OTP Bank își reafirmă „angajamentul de a continua livrarea de soluții bancare optime și îmbunătățirea experienței digitale pentru clienții săi. Banca va continua să fie alături de clienții săi prin noi campanii inovatoare și va menține o comunicare transparentă și eficientă”.
Salonul internațional de carte Bookfest, caracterizat ca „singurul eveniment al industriei editoriale românești care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă”, are la a XVII-a ediție, 29 mai-2 iunie 2024, ca invitat de onoare special, Republica Moldova, cu sublinierea organizatorilor că „prezența Republicii Moldova la Bookfest 2024 stă sub semnul apropierii și al relației speciale dintre cele două țări”. Sloganul propus de țara invitată este„Te cuprind, Republica Moldova”, ceea ce reprezintă „o expresie des întâlnită în vorbirea curentă din spațiul lingvistic și cultural de peste Prut, echivalentul sintagmei te îmbrățișez”.
Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România: „Invitația adresată Republicii Moldova a venit ca o continuare firească a relațiilor excelente pe care le împărtășim cu colegii de peste Prut, inclusiv cu prilejul celor șase ediții de Bookfest Chișinău deja desfășurate acolo. Dar avem în comun și multe dintre problemele pieței de carte, pornind de la publicul restrâns și lipsa unei infrastructuri decente de difuzare. Sperăm ca acest Bookfest 2024 să fie șansa unor pași fermi pe un drum comun pe care ni-l dorim cât mai luminos.”
Sergiu Prodan, ministrul culturii, Republica Moldova: „Este un privilegiu și o mare bucurie să fim, pentru prima dată, țară invitată de onoare a Salonului internațional de carte Bookfest de la București. Cel mai mare și mai important eveniment editorial de limba română își deschide, astfel, larg brațele și inima pentru o comunitate literară care, la fel, creează în limba română – cea din Republica Moldova. Dar și mai valoroasă este șansa care i se oferă în aceste zile publicului cititor: aceea de a descoperi, prin autorii prezenți sau prin pagini de carte, o literatură care, fiind «de peste graniță», este în același timp atât de aproape și atât de vie. Pentru că este românească, la fel ca lumea despre care povestește ea.
Facem azi, prin carte și cultură, încă un pas spre regăsirea noastră de neam, spre reclădirea punților distruse, pentru a uita că suntem un tot întreg. Cred cu tărie că Bookfest 2024 va da un impuls creator literaturii noastre și, totodată, va motiva cititorii din România să treacă Prutul. Prin pagini de carte, dar și pe viu, pentru a spune, așa cum sună și sloganul prezenței noastre la Bookfest 2024, «Te cuprind, Republica Moldova».”
Organizatorii subliniază că „specific național, dar și punte afectivă către spațiul cultural și editorial românesc, motto-ul Te cuprind, Republica Moldova este umbrela care reunește cele aproape 40 de evenimente din programul țării invitate la ediția din acest an a Salonului de carte Bookfest. Un program bogat, ce include evenimente cu o arhitectură diversă: de la lansări de carte până la dezbateri pe teme dintre cele mai actuale.
Pe lista autorilor moldoveni care vor fi prezenți la Bookfest se numără atât scriitori cunoscuți, poeți și prozatori reprezentanți ai mai multor generații, precum și nume importante din sfera nonficțiunii. Marele poet și autor de cărți pentru copii Vasile Romanciuc, cunoscutul poet, eseist și publicist Arcadie Suceveanu, Oleg Serebrian – scriitor, politolog, diplomat și politician, Iulian Ciocan – unul dintre cei mai traduși autori de limba română, scriitorul, jurnaliustul și traducătorul Emilian Galaicu-Păun, poetul și dramaturgul Dumitru Crudu, cunoscuții scriitori și publiciști Vitalie Ciobanu și Maria Pilchin, scriitorul și editorul Gheorghe Erizanu, Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski – scriitori-punte între România și Republica Moldova se află pe lista invitaților. De asemenea, un număr consistent de reprezentanți ai noii generații de scriitori din Republica Moldova vor fi prezenți la Bookfest 2024, nume precum: Ion Buzu, Valentina Șcerbani, Alex Bordian, Alex Popescu, Paula Erizanu, Dinu Guțu, Emanuela Iurkin, Alex Cosmescu, Sașa Zare sau Dumitru Fanfarov.
Lista participanților la evenimentele organizate de țara invitată de onoare este completată de o serie de scriitori născuți în Republica Moldova care s-au stabilit și au cunoscut succesul în România: Vasile Ernu, Liliana Corobca, Dinu Guțu, Cătălina Bălan, Diana Iepure, alături de autori români importanți.
Vizualul Republicii Moldova la Bookfest ca țară invitată de onoare valorifică creația îndrăgitului artist plastic basarabean Glebus Sainciuc (1919-2012), cunoscut mai ales pentru colecţia de măşti din papier mâché şi autor al mai multor lucrări de pictură şi grafică ce se disting prin originalitatea stilului.
Creația lui stă atât la baza graficii standului, cât și la realizarea unui spațiu multimedia unde vor rula proiecții pe baza desenelor lui Glebus Sainciuc, create în cadrul inițiativei Muzeele Viitorului expuse la Muzeul Național al Literaturii Române de la Chișinău: 12 proiecții animate într-o poveste care creează o experiență imersivă pe care cititorii o vor putea urmări de-a lungul celor cinci zile ale salonului de carte.
Standul Republicii Moldova ca invitat de onoare va fi plasat în zona centrală a Pavilionului B2 de la Romexpo. În cei peste 200 de metri pătrați, vizitatorii Bookfest 2024 vor avea ocazia de a descoperi o ofertă bogată de carte: cărți de ficțiune, de nonficțiunie, cărți de artă, cărți pentru copii și tineret, precum și o selecție de cărți rare, vechi din anii ‘60-’80. Evenimentele Țării Invitate de Onoare vor avea loc deopotrivă la standul oficial, cât și în locuri speciale din cadrul Salonului internațional de carte Bookfest. Detalii despre evenimentele Țării invitate de Onoare, actualizate în permanență, pe bookfest.ro.
Prezența Republicii Moldova ca Invitat de Onoare la Bookfest 2024 este asigurată de Guvernul Republicii Moldova. Parteneri strategici: USAID, Ambasada Suediei și Ambasada Marii Britanii la Chișinău”.
Majoritatea covârșitoare a șoferilor români consideră util să primească o listă cu unități service unde să își poată repara mașina, în cazul unui accident, potrivit celui mai recent studiu IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.
Astfel, întrebați dacă le-ar fi de folos, în cazul în care ar avea un accident rutier, să primească din partea asigurătorului o propunere, cu titlu informativ, cu unități service unde să își poată repara mașina, 85% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Cercetarea sociologică a fost realizată de IRES, la solicitarea UNSAR, în primul trimestru al acestui an, pe un eșantion reprezentativ de 1.028 respondenți 18+ ani, care conduc un autovehicul.
Aceeași cercetare sociologică arată și că majoritatea șoferilor români (56%) spun că i-ar deranja mult și foarte mult situația în care costul reparației efectuate într-un service ar fi cu mult mai mare în cazul în care aceasta s-ar realiza în baza poliței RCA, față de cazul în care acest cost ar fi suportat din bugetul personal al unui șofer.
Atât fenomenul fraudelor, cât și creșterile costurilor cu reparațiile sunt factori care conduc la creșterea daunei medii RCA, care s-a mărit cu peste 8% în 2023, ajungând la valoarea de 10.750 lei. Toate daunele sunt, în final, plătite din primele de asigurări pe care toți deținătorii de vehicule sunt obligați să le plătească în baza legii.
În concluzie, acest sondaj relevă încă o dată faptul că șoferii români știu ce soluții sunt necesare pentru îmbunătățirea legislației actuale privind asigurarea RCA.
Reamintim faptul că asigurătorii au plătit anul trecut despăgubiri record în baza polițelor RCA, în valoare de 4,2 miliarde lei. Acestor sume li se adaugă rezerve în valoare de 2,3 miliarde lei pentru daunele avizate (RBNS), dar și 2,35 miliarde lei aferente daunelor neavizate (IBNR).
Centrokinetic, în parteneriat cu AGISTA, achiziționează pachetul majoritar al clinicii Socrates din Timișoara
Fondul de investiții de growth AGISTA a sprijinit cel mai mare lanț de recuperare medicala din Romania, Centrokinetic, în achiziția celei de-a opta clinici din portofoliul companiei, respectiv Socrates Clinic din Timișoara. Tranzacția este una strategica, ce deschide mai multe oportunități de extindere a lanțului Centrokinetic in partea de vest a tarii.
AGISTA a finalizat intrarea in actionariatul Centrokinetic in toamna anului 2023, cand a achizitionat un pachet de peste 35% din lantul medical, cu obiectivul clar de a sprijini dezvoltarea retelei de clinici si de a o ajuta sa se extinda cu cel putin 10 clinici in urmatorii patru ani.
In doar sapte luni, reteaua Centrokinetic s-a extins deja cu 5 clinici la nivel national, ajungand sa detina in prezent 4 clinici in Bucuresti, 2 la Brasov, o clinica la Cluj-Napoca si 1 la Timisoara.
„Cred in servicii medicale de calitate si cred ca, atunci cand oamenii cu talent si pasiune pentru un anumit domeniu se intalnesc, pot face lucruri extraordinare. Asa ca, de data aceasta, pot spune ca ma bucur foarte mult ca fondatorul Socrates Clinic, domnul Armand Gogolescu, care a construit aceasta clinica de la zero si a transformat-o in cel mai bun centru medical de recuperare din Timisoara, ramane partenerul nostru. Vrem sa continuam la Timisoara cu aceeasi dedicare pe care am dovedit-o deja in celelalte clinici Centrokinetic, cu servicii si echipamente de calitate, astfel incat pacientii nostri sa poata recunoaste standardul de calitate Centrokinetic in orice clinica s-ar trata”, spune Bogdan Andrei, fondatorul si Directorul Medical al Centrokinetic.
„Aceasta achizitie face parte din strategia asumata impreuna cu managementul Centrokinetic – respectiv aceea de dezvoltare la nivel national, in egala masura cu pastrarea sau chiar imbunatatirea calitatii serviciilor medicale oferite. Ne bucuram ca am contribuit la finalizarea acestei achizitii din mai multe motive: pe de o parte, pentru ca vorbim despre una dintre cele mai bune clinici de recuperare medicala din Timisoara, iar pe de alta parte, pentru ca aceasta achizitie ne deschide si alte oportunitati de extindere in zona de vest a tarii”, spune Dragos Darabut, Senior Investment Manager AGISTA.
Tranzactia incheiata prevede ca Centrokinetic sa ajunga la o detinere de aproape 70% din actionariatul clinicii, iar unul dintre fondatorii acesteia, Dr. Armand Gogulescu, sa ramana cu usor peste 30%. Planurile pentru viitorul apropiat al clinicii din Timisoara includ imbunatatirea business-ului prin achizitionarea de echipamente noi (indeosebi RMN) si prin angajarea unui numar mai mare de medici, Centrokinetic urmand sa investeasca si capital in clinica Socrates.
In cadrul acestei tranzactii, AGISTA a contribuit la negociere, due-diligence juridic si financiar, executie si coordonare, dar si la inchiderea efectiva a tranzactiei. Alaturi de AGISTA, la aceasta tranzactie au mai lucrat, pe partea de servicii financiare, Mazars Group, iar pe partea de servicii juridice – Filip & Company.
„Am creat Socrates Clinic din dorinta de a oferi timisorenilor serviciile medicale de calitate la ei in oras. Asocierea cu Centrokinetic a venit din realizarea ca impartasim valori si principii comune, care, speram noi, ne vor duce la urmatorul nivel de crestere”, a spus Armand Gogulescu, fondatorul Socrates.
Fondul de investitii de growth AGISTA, in curs de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiara, un brand lansat de Impetum Group, sustine prin capital si know-how acele IMM-uri romanesti ale caror produse si servicii sunt sau devin esentiale pentru societate. Cu specific de actionar minoritar, AGISTA investeste tichete intre 2 si 5 milioane euro si actioneaza ca un investitor ancora, cu rol strategic, avand reprezentant in board-ul companiilor din portofoliu si contribuind la dezvoltarea rapida si sanatoasa a acestora. Prin parteneriatul cu AGISTA, companiile beneficiaza de solutii personalizate, ghidaj si networking, avand alaturi un partener de crestere in perspectiva transformarii in campion regional.
Introdusă în România în urmă cu aproape patru ani de către Mokka, liderul în furnizarea de servicii BNPL (Buy Now, Pay Later/Cumperi acum, plătești mai târziu) din Europa Centrală și de Est, această metodă de plată amânată a crescut în popularitate de la an la an datorită unui cumul de factori. Dezvoltarea comerțului online, a tehnologiilor performante și, nu în ultimul rând, preferințele nativilor digitali (și nu numai) pentru metode de plată flexibile sunt câteva dintre elementele care au condus la adoptarea rapidă a BNPL.
Conform studiilor interne realizate de primul provider BNPL din România, Mokka, acest tip de plată este folosit de utilizatorii români în primul rând pentru a finanța cumpărăturile cu valoare mare. În România, retailerii de mobilă conduc topul produselor cumpărate în sistem de plată amânată. Această categorie este urmată de cea a produselor electronice și electrocasnice. O creștere constantă și semnificativă a avut-o, de la an la an, segmentul de Fashion, care ocupă locul al treilea în topul achizițiilor finanțate cu metoda BNPL. Totodată, această categorie are potențialul de a deveni numărul 1 între produsele achitate cu plata amânată.
Situația din România se înscrie, de altfel, în trendul existent în acest moment la nivel mondial. Conform Pymnts.com, lider în știri și informații despre inovația în domeniul plăților, la nivel mondial BNPL este utilizat preponderent pentru finanțarea achizițiilor din domeniul Fashion. Topul global al categoriilor în care serviciile BNPL sunt cel mai utilizate arată astfel:
Fashion – 41,3% dintre utilizatorii BNPL aleg să își finanțeze achiziția de haine prin plata amânată;
Frumusețe și sănătate – 32,3%;
Electrocasnice – 28,6%;
Electronice – 27,6%;
Echipamente sportive – 23,7%;
Mobilă – 25,2%.
Potrivit datelor furnizate de Pymnts.com, plata amânată BNPL este folosită, la nivel global, și pentru a achita produse cu valoare mai mică. Băuturile alcoolice, cărțile și muzica, accesoriile auto, ustensilele de grădinărit sau pentru alte hobby-uri sunt achiziționate prin Buy Now, Pay Later.
Într-un interviu acordat Pymnts.com, managerul departamentului plăți al Vestiaire Collective declara: „Perioada pandemiei a provocat o instabilitate financiară generalizată. Totuși, această adversitate financiară nu i-a determinat pe consumatori să nu mai cumpere, ci mai degrabă să caute flexibilitate financiară pentru a se adapta la obișnuințele lor de a face cumpărături. Această schimbare a dus la creșteri majore în utilizarea serviciilor BNPL. Clienții magazinelor s-au putut bucura de achiziții fără sacrificiul unui avans prea mare”.
Studiile realizate de Mokka arată că nu doar consumatorii beneficiază de avantaje în utilizarea plății amânate, ci și retailerii. Valoarea coșului de cumpărături crește semnificativ când este folosit acest tip de plată – cu un minimum de 60%, dar sunt și cazuri când s-a înregistrat o creștere de peste 300%. Astfel, în cazul unui retailer care are un coș mediu de 1.500 – 2.000 de lei, creșterea poate fi între 60 și 90%, iar dacă valoarea coșului mediu ajunge la 200 – 300 de lei, se poate atinge o creștere de 300% prin oferirea serviciului de plată amânată BNPL.
de Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Mihail Boian, Partener D&B David și Baias, Iulia Goșnea, Avocat Senior D&B David și Baias
Amenzile contravenționale și instrumentele penale pentru recuperarea creanțelor fiscale vor fi tot mai folosite de ANAF în colectarea de bani la buget, în contextul creșterii poverii fiscale. Dacă vorbim de legislația intrată în vigoare deja, Directiva (UE) 2017/1.371 a fost transpusă, în mai 2023, în Legea evaziunii într-o manieră generică, prin copierea textului din directivă, urmat de instituirea pedepsei cu închisoarea de la 7-15 ani, fără o adaptare corespunzătoare a acestuia prin prisma intenției legiuitorului european sau a specificului legislației evaziunii. Acest text este unul deficitar și poate ridica dificultăți în interpretare și în aplicarea lui în practică de către organele penale, având în vedere în primul rând faptul că el sancționează, în esență, o acțiune sau inacțiune comisă într-o schemă frauduloasă de tip transfrontalier, fără însă ca legiuitorul român să facă referire în vreun fel la intenția calificată prin scop, respectiv sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
Se ajunge astfel ca, pe calea acestei reglementări, să se sancționeze și erori comise de către contribuabil, precum simple erori în completarea unor declarații. O altă problemă pe care am văzut-o și o altă inadvertență din această lege este sancționarea tentativei pentru divulgarea de informații în privința TVA.
În cadrul disputelor pe care le putem avea cu autoritățile fiscale și penale pe marginea acestui subiect, există mai multe remedii, două dintre acestea, foarte eficiente de altfel, ar fi, pe de o parte, posibilitatea companiilor de a se adresa Curții Constituționale a României prin sesizarea de neconformitate pe care o pot formula, iar pe de altă parte, prin intermediul întrebărilor preliminare pe care le putem adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Un alt proiect de lege adoptat în 2023 de către Parlamentul României – 805/2023 și în privința căruia, din păcate, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate este proiectul de lege care vizează măsuri în materie penală. Acesta este transmis către Președinție, spre promulgare, deci s-ar putea să intre în următoarea perioadă în vigoare. Este un proiect de lege extrem de periculos pentru mediul de afaceri și a fost contestat în repetate rânduri. Una dintre cele mai importante incriminări o reprezintă fapta de reținere la sursă, în condițiile în care reținerea la sursă vizează o problematică de natură fiscală și care, din punctul nostru de vedere, ar trebui să rămână în competența organelor fiscale și a instanțelor civile, de contencios administrativ și fiscal, iar nu să treacă în partea din partea organelor penale și a instanțelor penale.
Neclaritatea legislației fiscale, de cele mai multe ori, naște dispute fiscale între contribuabili și autoritățile fiscale, inclusiv în ceea ce privește determinarea existenței sau nu a obligației de a reține la sursă o obligație fiscală. Din acest punct de vedere, ea ar trebui să rămână în această zonă civilă și să nu migreze spre zona penală.
Proiectul de lege abundă în fapte incriminate într-o manieră neclară și improprie. Se copiază, practic, aceeași dispoziție incriminatorie defectuoasă din materia TVA, care devine aplicabilă și pentru tranzacțiile naționale, astfel că simpla eroare în completarea decontului ar putea fi cercetată penal, în contra specificului faptelor de evaziune fiscală care sunt de intenția de a se sustrage de la plata de obligații fiscale;
Se încalcă flagrant principiului specializării autorităților publice și al separației puterilor în stat, întrucât organele penale soluționează disputele fiscale (problematica nereținerii, comiterea de erori în declarații de TVA) și, totodată, organele fiscale soluționează aspectele penale: vor putea decide să nu mai depună sesizări penale dacă contribuabilii achită ”prejudiciul” stabilit, deci care vor putea, iată, acționa ca veritabile organe judiciare.
Întreaga discuție despre principalele direcții de acțiune ale ANAF în creșterea colectării și proiectele de lege pentru combaterea evaziunii poate fi urmărită aici: https://youtu.be/Ayw3SHkCye4.
Ferrari tocmai și-a publicat rezultatele financiare pentru primul trimestru al anului 2024, demers care s-a soldat cu o vânzare de acțiuni, însă compania de mașini de lux are nevoie de mai mult decât cifre puternice pentru a-și menține poziția pe burse, arată analiștii din cadrul XTB, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.
Pe de altă parte, scăderile bursiere ale Ferrari s-au produs în apropierea maximelor istorice ale prețului. În aceste condiții, va reuși compania să genereze rezultate puternice în viitor, în condițiile unor reduceri ale vânzărilor? Va fi Ferrari ajutată de Lewis Hamilton, care se va alătura echipei de Formula 1 începând cu sezonul 2025?
„Ferrari va livra întotdeauna cu o mașină mai puțin decât cere piața” – acestea sunt cuvintele lui Enzo Ferrari, fondatorul companiei de automobile sportive din Italia, care a prezentat rezultate financiare destul de bune pentru primul trimestru al anului 2024. Totuși, așteptările privind cifrele au fost variate.
Ferrari a generat venituri de 1,58 miliarde de Euro, în creștere cu 10,5% de la un an la altul, față de așteptările de 1,55 miliarde de Euro. În același timp, profitul pe acțiune a fost de 1,95 Euro, față de așteptările de 1,85 Euro și față de 1,62 Euro, din anul precedent.
Rezultate financiare puternice, dar cât de sigure sunt ele?
Chiar dacă cifrele sunt îmbucurătoare, compania a prezentat o perspectivă ușor dezamăgitoare pentru întregul an în curs, indicând un profit pe acțiune de 7,5 Euro, față de o așteptare de 7,77 Euro.
Pe de altă parte, se estimează ca veniturile să ajungă la un total de 6,4 miliarde de Euro, față de o așteptare de 6,5 miliarde de Euro. Așteptări ușor mai mici din partea companiei decât previziunile pieței ar putea sugera, teoretic, o supraevaluare a prețului acțiunilor la bursă, arată analiștii din cadrul XTB.
În mod surprinzător, vânzările au fost însoțite de o ușoară scădere (cu 7 unități în Q1) în ceea ce privește livrările: 3.560 de mașini. Cu toate acestea, vorbim despre o creștere a performanțelor financiare, chiar și în contextul scăderii numărului de livrări. Acesta este rezultatul forței mărcii și al majorării prețurilor, care nu contează foarte mult pentru clienții care deja așteaptă de ani de zile mașinile de vis, punctează analiștii din cadrul XTB.
Ferrari – liderul luxului la nivel mondial
Modelul de afaceri unic al mărcii îi oferă o putere de preț extraordinară și plasează compania în fruntea pieței europene a produselor de lux. Acest lucru se datorează mai multor motive. În primul rând, un Ferrari „obișnuit” costă de aproape patru ori mai mult decât un Porsche standard, ceea ce înseamnă că doar cei mai bogați își pot permite aceste mașini.
Cu alte cuvinte, vânzările de mașini ale Ferrari sunt imune în fața tulburărilor economice înregistrate la nivel global. Mai mult, printre cele mai cunoscute mărci de mașini, precum Lamborghini, McLaren și Porsche, compania lui Enzo Ferrari este cea care menține cele mai mari marje operaționale de pe piață.
Prin limitarea ofertei, evaluările vehiculelor Ferrari rămân ridicate, ceea ce înseamnă că inclusiv cererea pentru modelele moștenite este suficient de mare pentru ca aceste mașini să câștige valoare semnificativă și pe piața secundară.
Va genera Hamilton o cerere suplimentară?
Ferrari nu înseamnă doar mașini sportive și de lux. Vorbim și despre o echipă sportivă care concurează în multe categorii, inclusiv în cea mai importantă – Formula 1. Spiritul de competiție al mărcii este evidențiat și de însuși tickerul bursier „RACE”, iar compania în sine este listată la Bursa din Milano și la Bursa din New York.
Ferrari a câștigat ultimul său titlu la categoria piloți în 2007, iar la constructori în 2008. Aceste distincții s-ar putea repeta, odată cu venirea în echipă a unuia dintre cei mai de succes piloți din lume, Lewis Hamilton. Dacă acesta reușește să transforme echipa Ferrari într-una triumfătoare, cererea de mașini ar crește, probabil, și mai mult, mai explică analiștii XTB.
Performanța aceasta a fost demonstrată, printre altele, de istoria Aston Martin, care și-a îmbunătățit semnificativ situația financiară prin creșterea vânzărilor după ce s-a alăturat ca echipă în Formula 1. Chiar dacă această companie nu ar avea intenția de a vinde mai mult, datorită poziției sale, ar putea alege, însă, să crească prețurile, ceea ce ar îmbunătăți și mai mult marjele.
De asemenea, au existat recent speculații cu privire la posibilitatea ca cel mai cunoscut designer de automobile din Formula 1, Adrian Newey, să se alăture echipei chiar înainte de următorul sezon. Acesta ar urma să plece de la echipa Red Bull, care domină în prezent. Vor aduce Hamilton și Newey victoria pentru Ferrari, nu doar pe circuit, ci și pe bursă?
Mașinile Ferrari sunt scumpe, dar ce se întâmplă cu acțiunile companiei?
Acțiunile Ferrari au crescut cu aproximativ 30% în acest an. Cu toate acestea, după publicarea rezultatelor, asistăm la scăderi de până la 6% și se tranzacționează la 373 de Euro per acțiune – cel mai mic nivel din 22 februarie. Este demn de remarcat faptul că optimismul reflectat în prețul acțiunilor companiei a fost vizibil mai devreme. Totuși, după vestea venirii lui Hamilton la Ferrari din 2025, acțiunile companiei au câștigat aproape 10% pe 1 februarie, arată analiștii XTB.
De la debutul său în 2016, acțiunile companiei s-au apreciat cu aproape 900%. Înseamnă acest lucru că acțiunile sunt acum scumpe? E drept, Ferrari se mândrește cu creșterea veniturilor an de an, dar în raport cu câștigurile, compania poate părea relativ scumpă. Raportul preț-beneficii este de 52,9, în timp ce raportul preț-beneficii previzionate este de 47,7.
Cum se compară aceste cifre cu performanța istorică a raportului? Se pare că acțiunile companiei pot părea acum scumpe, în raport cu câștigurile preconizate, ceea ce poate sugera o supra-cumpărare a acțiunilor Ferrari pe termen mediu. Dacă societatea dorește să își mențină poziția pe piața bursieră, va trebui să își mărească marjele, deși, după cum s-a indicat, acestea se află încă la niveluri record în rândul companiilor auto. Sezonul 2025 va arăta dacă Lewis Hamilton va ajuta în acest sens.
Europa Centrală și de Est (CEE) devine o zonă tot mai relevantă pentru expansiunea internațională a afacerilor, având în vedere perspectivele economice favorabile. FMI prognozează o creștere a PIB-ului1 de 2,8% pentru România și de 3,1% pentru Europa emergentă, depășind ritmul de creștere de 1,7% anticipat pentru economiile avansate. Companiile originare din CEE, care s-au extins la nivel global, au acum oportunitatea de a deveni mentori pentru tinerii antreprenori.
Cea de-a treia ediție a CEE Business Summit, care a avut loc în această primăvară, a oferit o platformă pentru schimbul de idei și strategii legate de expansiunea globală, subliniind modul în care companiile pot valorifica punctele forte regionale și transforma provocările în oportunități de creștere. iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, a prezentat 5 provocări principale cu care se confruntă businessurile din regiune în procesul lor de expansiune internațională, oferind totodată strategii eficiente pentru a le depăși.
Imaginea negativă a brandurilor regionale: În multe cazuri, brandurile din regiune sunt asociate cu o calitate scăzută și riscuri crescute, percepție generată de prețurile accesibile. Prin adoptarea unei strategii de promovare a produselor de înaltă calitate, companiile pot combate aceste stereotipuri, își pot îmbunătăți reputația la nivel global și consolida oportunitățile de extindere internațională.
Accesul la capital și finanțare: Lichiditatea joacă un rol esențial în supraviețuirea și dezvoltarea afacerilor, întrucât capitalul este adesea expus riscurilor semnificative. Obținerea finanțării reprezintă o provocare constantă pentru multe companii. Deși există variante oferite de angel investors, fonduri de capital de risc și fonduri de capital privat, pentru a accesa aceste finanțări, companiile trebuie să dezvolte propuneri de afaceri bine fundamentate și să demonstreze capacitatea de a gestiona contextul financiar internațional.
Recrutarea și retenția talentelor: Pe măsură ce companiile își extind operațiunile pe noi piețe, devine esențial să găsească și să rețină talentele adecvate care să susțină această creștere. Procesul implică nu doar recrutarea experților locali, care înțeleg specificul pieței, ci și coordonarea eficientă a unei forțe de muncă diverse din țări diferite. În acest context, este nevoie de o strategie de management flexibilă care permite adaptarea rapidă la dinamica piețelor locale și la nevoile specifice ale fiecărei regiuni.
Atragerea clienților: Acest proces necesită o înțelegere profundă a comportamentului și preferințelor consumatorilor locali, precum și adaptarea strategiilor de marketing și a ofertelor de produse pentru a satisface nevoile specifice ale fiecărei piețe. În acest fel, produsele și serviciile devin relevante din punct de vedere cultural și accesibile din punct de vedere lingvistic pentru consumatori.
Managementul financiar și al riscului valutar: Gestionarea optimă a resurselor financiare este esențială pentru companii, având în vedere impactul semnificativ pe care fluctuațiile cursurilor de schimb îl pot avea asupra profitabilității și fluxului de numerar. Adoptarea soluțiilor fintech a simplificat anumite procese, contribuind la o mai bună adaptabilitate la volatilitatea de pe piețele valutare. Cu toate acestea, complexitatea pieței financiare internaționale continuă să reprezinte o provocare majoră.
Johan Gabriels, Director Regional al iBanFirst, evidențiază câteva elemente de bază pentru succesul unei companii în contextul actual dinamic și imprevizibil al comerțului global și al progresului tehnologic. Acestea includ reziliența și adaptabilitatea la schimbările constante, valorificarea creativității umane și agilitatea în luarea deciziilor și planificarea strategică. Prin dezvoltarea unor relații solide cu clienții și angajamentul de a oferi soluții inovatoare, întreprinderile pot aborda cu succes procesul de expansiune pe noi piețe, în ciuda tuturor provocărilor.
Companii românești pioniere în inovație și expansiune internațională În peisajul de afaceri din România, companii precum Scandia Food și Frisbo se diferențiază prin strategiile inovatoare și dinamice care le-au asigurat succesul pe piața internațională.
Scandia Food, liderul pieței românești de conserve, și-a propus să își exporte produsele prin diferite canale și parteneriate cu jucători din Europa. Andrei Ursulescu, CEO al Scandia Food afirmă „Extinderea prin fuziuni și achiziții poate părea o scurtătură, dar este mult mai riscantă. A te aventura într-o țară nouă înseamnă să te confrunți cu o legislație necunoscută, o cultură diferită, noi obiceiuri de consum și o limbă străină. Totul este nou și trebuie să înveți foarte repede și să fii foarte sigur de ceea ce vrei să realizezi. Integrarea este un proces mult mai important decât achiziția în sine.”
Frisbo este o platformă românească de e-fulfillment care se ocupă de stocarea, ambalarea și livrarea comenzilor online. Bogdan Colceriu, Fondator & CEO al Frisbo, consideră că extinderea într-o țară nouă vine cu un risc destul de mare, întrucât necesită investiții considerabile de timp și resurse financiare pentru a asigura integrarea reușită a afacerii în noua piață.
„De-a lungul anilor, am încercat diverse strategii pentru a intra pe noi piețe. Cea mai eficientă a fost asocierea cu o autoritate recunoscută în domeniu. Ne-am folosit baza de clienți existenți ca ancoră pentru extinderea ulterioară. În momentul în care câștigi un client într-o nouă țară, obții nu doar un studiu de caz, ci și experiență valoroasă și relevanță locală”, spune acesta.
Europa de Vest vs Europa de Est: Perspective asupra succesului în afaceri
Pierre-Antoine Dusoulier Fondator & CEO al iBanFirst subliniază necesitatea de a depăși barierele geografice: „Ca antreprenor, nu mi-au plăcut niciodată granițele, în special cele mentale. Este dificil pentru o companie să se dezvolte în propria țară, mai ales când aceasta este mică, cum este cazul multor țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Acesta este și motivul pentru care am fondat iBanFirst, deoarece serviciile de schimb valutar funcționează ca un pașaport pentru afacerile internaționale”.
Radu Georgescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al SeedBlink, a trebuit să combată stereotipul potrivit căruia produsele din Europa de Est sunt inferioare din cauza costurilor reduse. El a declarat: „Trebuie să depășim această concepție eronată că, dacă produsele din Europa de Est sunt mai accesibile, atunci sunt și de calitate inferioară”. Strategia sa pentru a atinge succesul în afaceri pe piețele europene constă în furnizarea de produse și servicii de înaltă calitate.
Ambii lideri au subliniat importanța unei strategii de piață și a unei viziuni inovatoare ca piloni esențiali pentru o expansiune de succes, elemente care stau la baza creșterii cotei de piață la nivel local, regional și global, indiferent de zona de origine a afacerii.
International Monetary Fund. 2024. World Economic Outlook— Steady but Slow: Resilience amid Divergence. Washington, DC. April. https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2024/04/16/world-economic-outlook-april-2024. ↩︎
ING lansează Statistici, un instrument din Home’Bank, relevant pentru clienți băncii, care le permite să urmărească și să analizeze mai bine cheltuielile lunare pe diferite categorii, precum și să gestioneze mai eficient bugetul personal sau cheltuielile comune.
Clienții vor putea vedea în aplicația bancară o imagine de ansamblu asupra cheltuielilor, a economiilor și investițiilor. Totodată, vor putea compara categoriile de cheltuieli de la lună la lună.
„Statistici este una dintre cele mai cerute funcții de către clienți, din dorința de a urmări mai bine unde s-au dus banii lor, dar și un instrument relevant pentru a-și înțelege comportamentul financiar. Mai simplu spus, clienții pot fi de acum cu ochii pe toate conturile lor și își pot ține socoteala cheltuielilor, a sumelor economisite sau investite”. – Eleni Skoura, Head of Retail Banking, ING Bank România.
Fiecare plată și transfer efectuate cu cardul de debit sau credit vor apărea în una dintre cele 12 categorii: Investiții & Asigurări, Rată credite, Retrageri ATM, Servicii, Timp Liber & Educație, Transferuri, Taxe & Comisioane, Cumpărături, Transport, Călătorii, Utilități și Alte plăți. În fiecare categorie, clienții vor găsi alte subcategorii pentru a-și grupa plățile cât mai specific. De exemplu, în categoria Cumpărături, au mai multe subcategorii (ex.: Fashion și Sport), pentru diferențierea tipurilor de cheltuieli realizate. Analizând toate aceste categorii, vor putea avea mai mult control asupra banilor lor.
„Observăm un interes crescut în rândul clienților noștri pentru economisire. Astfel, în 2023, aceștia au economisit, în medie, cu 43% mai mult decât în 2022. În ceea ce privește depozitele la termen, creșterile sunt semnificative pentru toate categoriile de vârstă: de 88% la cei cu vârste între 34-45 de ani, care au generat și cele mai mari volume, dar și creșteri de peste 100% pentru categoriile de peste 45 de ani. Tendințele sunt vizibile și în rândul clienților mai tineri: creștere de 98% pentru categoria 26-35 de ani și de 81% pentru cei între 18-26 de ani.
Perioadele în care clienții au cheltuit cel mai mult au fost de Black Friday și de Crăciun, ceea ce arată preocuparea pentru oferte mai bune, pe care le ofeream deja și prin ING Bazar, așadar Statistici vine acum ca o componentă complementară grozavă în strategia noastră de lifestyle banking. Cu ajutorul noului instrument, își vor da da seama care sunt perioadele cu cheltuieli mai mari și asta îi va ajuta să se încadreze eficient în bugetele lunar” – a completat Eleni Skoura.
Instrumentul Statistici se regăsește în secțiunea Rapoarte din Home’Bank.
Mai multe detalii despre Statistici și alte instrumente relevante din Home’Bank aici: https://ing.ro/persoane-fizice/internet-banking/homebank
Investițiile străine directe (ISD) europene se confruntă cu primul declin în ultimii trei ani, numărul proiectelor scăzând cu 4% și numărul noilor locuri de muncă cu 7% în 2023
Franța conduce în clasamentul investițiilor străine, dar valoarea acestora a scăzut cu 5%, Marea Britanie contrazice tendința cu o creștere de 6% și trece pe locul al doilea, iar Germania coboară pe locul trei după un declin abrupt de 12%
72% dintre companii plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile în Europa în cursul anului viitor, dar riscurile persistă
Investițiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2023 cu 4% față de 2022 și cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, chiar înainte de apariția pandemiei COVID-19, potrivit ediției 2024 a studiului anual EY European Attractiveness Survey, cea mai aprofundată și îndelungată analiză anuală a ISD în Europa.
Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investițiilor străine directe și își păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Proiectele ISD au scăzut cu 5% (1.194 de proiecte) în Franța și cu 12% în Germania (733). Marea Britanie a contrazis această tendință și a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creștere de 6% a numărului de proiecte (985).
În ciuda speranțelor că investițiile străine directe în Europa își vor reveni după pandemie, creșterea economică lentă, inflația galopantă, creșterea accentuată a prețurilor la energie și un mediu geopolitic febril au provocat prima scădere a investițiilor străine directe în Europa din 2020.
Pe parcursul anului 2023, companiile din întreaga lume au anunțat 5.694 de proiecte greenfield și de extindere în 44 de țări europene, față de 5.962 în 2022, o scădere anuală de 4%, comparativ cu o creștere de 1% în 2022 și de 5% în 2021. Investițiile sunt acum cu 14% mai mici decât vârful din 2017, iar numărul total de locuri de muncă create în Europa ca urmare a ISD a scăzut cu 7% față de anul anterior, ajungând la 319.923.
Companiile au menționat creșterea poverii normative, volatilitatea prețurilor la energie și instabilitatea politică drept principalele trei riscuri care influențează deciziile de investiții. Europa a fost un pionier al noilor inițiative de reglementare a inteligenței artificiale (AI), a sustenabilității și a protecției datelor, iar investitorii sunt îngrijorați că acestea ar putea frâna dezvoltarea activității comerciale. Actuala criză energetică, incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic îi preocupă, de asemenea, pe investitori.
Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Româniași Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiții străine directe, un trend pe care îl observăm și la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia și Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile și logistica sunt principalele domenii care atrag investițiile străine directe în România, datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare și relocalizării producției după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investițiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiții în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creștere a atractivității României în următorii trei ani”.
Franța stagnează, Marea Britanie își revine și Germania se clatină
În concordanță cu tendința la nivel european, investițiile în Franța au scăzut cu 5%. În ciuda acestui fapt, numărul de locuri de muncă create în Franța prin investiții străine directe s-a majorat cu 4%, subliniind beneficiile actuale ale reformelor favorabile mediului de afaceri și o economie relativ sănătoasă în comparație cu alte țări europene.
Marea Britanie a contrazis tendința negativă a Europei, cu o creștere de 6% a proiectelor de investiții străine directe în 2023. După un 2022 marcat de incertitudine politică, de inflație ridicată și de creșterea prețurilor la energie, investitorii au perceput anul trecut o oarecare revenire la stabilitate pe piețele britanice, furnizorii străini de software și IT fiind deosebit de loiali Londrei, care a depășit Parisul și a preluat prima poziție în topul regiunilor de investiții europene.
Investițiile străine directe în Germania au scăzut cu 12% în 2023, continuând un declin constant început odată cu debutul pandemiei de COVID-19. Investitorii industriali au fost descurajați de mediul recesionist, de prețurile ridicate la energie și de preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie. Birocrația complexă și costurile ridicate cu forța de muncă continuă, de asemenea, să limiteze capacitatea Germaniei de a atrage mai multe companii străine.
Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare avantajează Europa de Sud și de Est
Mai multe țări din Europa de Sud și de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanțurilor de aprovizionare și a readucerii activităților de producție pe piețele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producție a scăzut ușor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creșteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă și Ungaria. Încetinirea investițiilor în sectorul digital și în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investițiilor în țările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiționale, cum ar fi Țările de Jos și Belgia.
Războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să afecteze investițiile pe piețele care se învecinează cu oricare dintre aceste țări, printre care România (-13%), Finlanda (-32%) și țările baltice precum Letonia (-31%) și Lituania (-40%).
Scad investițiile străine directe în sectoarele de servicii, dar industria prelucrătoare dă dovadă de reziliență
Numărul proiectelor de investiții străine directe în domeniul software,al serviciilor IT și al serviciilor profesionale și pentru întreprinderi, în mod tradițional cele mai mari sectoare de investiții din Europa, a scăzut cu 19% și, respectiv, 27%. Ambele suferă de pe urma efectelor restrângerii cheltuielilor din partea clienților lor și a unei reduceri generale a externalizării.
În schimb, investițiile în turism și cultură au crescut cu 130% în 2023. Acest sector continuă să se redreseze, deoarece consumatorii revin la nivelul de cheltuieli cu petrecerea timpului liber și călătorii, eliberați de restricțiile provocate de pandemie.
Investițiile în industria prelucrătoare și-au păstrat reziliența, scăzând cu 1%. Companiile au menținut investițiile în producție pentru a se asigura că pot satisface cererea consumatorilor, care este așteptată să crească. Actualele eforturi de reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și de relocare a bazelor de producție în Europa au contribuit, de asemenea, la menținerea nivelurilor investițiilor în producție.
Optimismul se menține în pofida tabloului sumbru, dar riscurile persistă
În pofida unui tablou general sumbru, există motive de optimism, întrucât 72% dintre companiile intervievate au indicat că plănuiesc să își stabilească sau să își extindă operațiunile în Europa în următorul an, în creștere de la 67% în 2022, semn că Europa încă mai contează în planurile de afaceri actuale și viitoare.
Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește perspectivele pe termen lung ale Europei, deoarece se așteaptă ca situația economică să se îmbunătățească treptat. În plus, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice, stabilitatea relativă a marilor economii europene reprezintă un avantaj considerabil. Cu toate acestea, liderii intervievați consideră că „povara normativă” sporită reprezintă cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei în următorii trei ani. Europa a fost un pionier în ceea ce privește noile inițiative de reglementare în domenii precum declararea emisiilor de dioxid de carbon, obligația de due diligence în lanțul de aprovizionare, protecția datelor și utilizarea în siguranță a inteligenței artificiale. Investitorii sunt îngrijorați de faptul că extinderea cadrului de reglementare va înăbuși creșterea și agilitatea companiilor europene. Reflectând preocupările legate de criza energetică din ultimii doi ani, „prețurile la energie și problemele de aprovizionare” sunt considerate a doua cea mai mare amenințare la adresa atractivității Europei, iar „instabilitatea politică” în Europa ocupă locul al treilea. Aceasta este cauzată de incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene și de creșterea tensiunilor sociale și a radicalismului politic la nivel local.
Aproape 8 milioane de călătorii cu mijloacele STB (https://www.stbsa.ro/sms_new) au fost plătite, în 2023, prin SMS la numărul unic #7458. În 2024, media lunară a crescut, ajungând la un record de peste 800.000 de plăți în luna martie a acestui an. Alte aproape 3 milioane de tranzacții prin #7458 au vizat plata parcării în capitala României.
Bucureștiul este una dintre cele doar 15 capitale ale țărilor UE (din 28) în care plata călătoriilor cu mijloacele de transport în comun supraterane se poate face prin SMS, fără a fi nevoie de descărcarea unei aplicații sau de plata imediată, prin card. Este un avantaj de care bucureștenii, sau cei care vizitează capitala, profită din ce în ce mai mult, după cum arată datele consultate deARSC.ro.
Concret, în 2023 s-au făcut aproximativ 8 milioane de plăți prin acest sistem, cu o medie lunară de peste 600.000 de tranzacții, iar în 2024 numărul plăților a crescut substanțial, ajungând la un vârf de peste 800.000 în luna martie. Același număr unic, poate fi folosit în București, de această dată la fel ca în aproape toate capitalele UE, și pentru plata parcării (https://cmpb.ro/files/19/Modalitati%20plata.pdf). La acest capitol, în 2023 s-au efectuat aproape 3 milioane de tranzacții, iar doar în martie 2024 s-au înregistrat aproape 330.000 de plăți. Tot prin SMS la numărul #7458 se poate plăti și trenul care leagă Gara de Nord cu Aeroportul Otopeni.
Spre deosebire de celelalte metode de plată a călătoriei cu STB sau a parcării, plata prin SMS vine cu avantaje certe, mai ales într-o țară în care nivelul de alfabetizare în domeniul noilor tehnologii este printre cele mai mici din UE, scepticismul populației în ceea ce privește siguranța plăților cu cardul este ridicat, iar infrastructura în acest sector este încă precară. În primul rând, așa cum arătam și mai sus, nu este nevoie de descărcarea unei aplicații specifice (așa cum este cazul în multe alte capitale), motiv pentru care cei care achită călătoria prin SMS nu au nevoie de telefoane performante și nici măcar de internet. De precizat că plata prin SMS se poate face și cu ajutorul unor aparate dotate cu cartelă pre-pay.
În al doilea rând, având în vedere programul casieriilor STB (închise noaptea și în week-end), plata prin SMS este o metodă prin care poți evita amenzile, chiar și fără a avea un abonament lunar sau cu altă durată. Nu în ultimul rând, plata prin SMS vine cu o “perioadă de grație” pentru cel care o utilizează, pentru că plata călătoriei se va face împreună cu următoarea factură pentru abonamentul de telefonie, adică la interval de aproximativ o lună.
Acest ultim avantaj este evident mai ales atunci când este vorba despre plata parcării, având în vedere că, în București, costul orar mediu este de 5 lei, ceea ce poate genera cheltuieli notabile pentru cei care, de exemplu, vin des în București, fără a locui aici. Ca și în cazul transportului în comun, plata parcării prin această metodă te scutește de problemele care pot apărea cu găsirea unui “parcometru” sau cu instalarea unei aplicații dedicate, care uneori poate să nu funcționeze și care oricum presupune debitarea unui card, deci inclusiv introducerea datelor bancare.
O analiză ARSC relevă că în capitale europene cunoscute, unde plata călătoriei nu se poate face prin SMS, achiziționarea biletelor este de multe ori un demers dificil sau suprataxat. Site-urile de specialitate din Spania, de exemplu, scriu că în Madrid, unde sistemul de transport public este unul masiv și alambicat, cumpărarea biletelor pentru rute specifice este foarte complicat, atunci când se utilizează aplicația pusă la dispoziție de operatorul public și vine cu costuri suplimentare atunci când biletul se achiziționează direct din autobuz sau tramvai sau când se apelează la intermediari. Aceeași situație se regăsește și în Budapesta, de exemplu, unde, dacă biletul nu este achiziționat de la un automat al operatorului, va fi cu până la 20-25% mai scump, cumpărat direct din mijlocul de transport în comun. Și exemplele pot continua.
Pe de altă parte, este de remarcat că în orașe recunoscute pentru organizarea bună, cum sunt capitalele țărilor nordice membre UE sau Amsterdam, plata biletelor prin SMS este o opțiune validă și utilizată frecvent.
Venituri pentru STB și pentru administratorii parcărilor. Poate funcționa numărul unic ca un veritabil City Card pentru București?
Plata prin SMS vine cu avantaje și pentru autoritățile publice. Pe un calcul aproximativ, cele circa 8 milioane de călătorii cu STB plătite prin SMS în perioada ianuarie 2023-decembrie 2024, au adus spre 10% din încasările STB. Aceasta în condițiile în care estimăm încasările STB din 2023 la circa 260 de milioane de lei, adică 53 de milioane de euro, și considerăm că fiecare tranzacție prin SMS a fost făcută la nivelul minim, doar pentru 90 de minute de călătorie, la prețul de 62 de eurocenți. Dacă veniturile STB s-au menținut la nivelul din 2022, adică puțin peste 240 de milioane de lei, deci 48 de milioane de euro, iar media per tranzacție prin SMS ar fi spre un euro (având în vedere că abonamentul de o zi este 1,5 euro), ar rezulta că doar din SMS au venit peste 16% din încasări. În ceea ce privește parcările, este greu de estimat contribuția plăților prin SMS, având în vedere că schimbările privind sistemul de taxare sunt relativ recente, iar datele raportate de Primărie sunt puține. Totuși, știm că au fost 3 milioane de plăți prin SMS care, dacă s-ar fi făcut doar pentru o oră, ar însemna circa 15 milioane de lei.
Dar ar putea sistemul de plată prin SMS să fie extins și la alte servicii? Cu siguranță că da, iar acest lucru este demonstrat inclusiv de faptul că se fac deja plăți prin SMS pentru taxe și impozite, roviniete, amenzi și altele, la nivel național. În particular pentru București, numărul unic ar putea funcționa ca un City Card, mai ușor de folosit. Un prim pas ar putea fi utilizarea acestui serviciu pentru plata călătoriilor la metrou, având în vedere că Metrorex nu a implementat momentan această modalitate de plată.
Apoi, pe un model pe care mulți dintre noi l-am experimentat în orașe celebre, la Viena, Londra, Roma sau Barcelona, care au carduri dedicate, ar putea include abonamente pentru muzee, grădini zoologice sau botanice și chiar reduceri pentru anumite restaurante simbol. Un astfel de produs integrat ar fi util nu doar turiștilor ci și bucureștenilor. Gândiți-vă cum ar fi să puteți plăti prin SMS intrarea la muzeu copilului dumneavoastră adolescent. Dezvoltarea sistemului ar putea aduce beneficii și sectorului privat, prin parteneriate cu restaurante, baruri sau hoteluri.
Mai multe informații despre ARSC sau conceptul de Smart City: arsc.ro
Curtea de Conturi recomandă conducerii Portului Constanța să întreprindă demersuri pentru creșterea cotei de piață a Portului la nivel regional, îndeosebi pe segmentul mărfurilor containerizate, inclusiv pentru creșterea competitivității serviciilor oferite comparativ cu porturile regionale concurente. De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au dus la nerealizarea proiectelor de investiții, precum și luarea măsurilor necesare în vederea utilizării infrastructurii portuare în condiții de eficiență economică.
Recomandările au fost emise în contextul misiunii de audit Performanța administrării infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar. Misiunea de audit a avut loc în perioada 28 februarie 2023 – 8 decembrie 2023 și a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022. Auditul s-a desfășurat la principalele instituții ale statului cu atribuții în domeniul administrării și gestionării infrastructurii portuare, precum și infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea Portului Constanța cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT), Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR).
Potrivit concluziilor auditului, în perioada menționată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport și pentru promovarea unor modalități de transport mai eficiente și mai sustenabile.
Activitatea CNAPM CT nu s-a desfășurat într-un mediu stabil și pe baza unor indicatori cheie de performanță, adaptați specificului activității, care să asigure folosirea eficientă a resurselor și implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanța. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori și directori provizorii[1], ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective și criterii de performanță care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanței managementului de către autoritatea publică tutelară.
Demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parțial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune, se menționează în sinteza raportului de audit.Din punct de vedere al cantității de marfă manipulată, în perioada auditată, Portul Constanța și-a îmbunătățit poziția în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă.
În ce privește traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate[2]. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale[3] în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța și-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate.
Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanța este competitiv față de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv față de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum și a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creșterii atractivității și competitivității portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor.
Terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată[4]. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ și a scăzut față de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.
Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constituie un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor companiei și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune, menționează auditorii.
În perioada auditată, gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. Cu excepția anului 2022, CNAPM CT nu și-a îndeplinit obligația legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obținute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreținerea, repararea, modernizarea și dezvoltarea acesteia. De altfel, începând cu anul 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, s-a înregistrat o creștere a traficului de mărfuri din Portul Constanța, accentuându-se necesitatea modernizării căilor de comunicații rutiere existente în incinta portului și dezvoltării de noi obiective rutiere, care să acopere necesarul de infrastructură rutieră (drumuri, pasaje, parcări etc.) pentru satisfacerea cererii de transport și fluidizarea traficului de marfă.
Potrivit auditorilor, pentru a se asigura eficacitatea investițiilor în Portul Constanța, creșterea atractivității și competitivității acestuia, sunt necesare investiții suplimentare în rețeaua de drumuri, căi ferate și căi navigabile interioare.
[1]Numai în intervalul decembrie 2018 – septembrie 2019 Consiliul de administrație al CNAPM CT a fost constituit integral din membri selectați definitiv.
[2] În perioada 2006-2008, Portul Constanța a deținut rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate. Sursa: CNAPM CT – Strategia Comercială C. N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța 2021 – 2040.
[3]Portul Zeebrugge (BE) cu 58%, portulPireu (EL) cu 26%, portul Le Havre (FR) cu 23%, portulAntwerpen (BE) cu 21%.
[4]Numai 23.083 de pasageri au tranzitat Portul Constanța în perioada 2016-2022, în condițiile în care terminalul are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri pe an.
Deloitte România a asistat PIB Group Ltd, una dintre cele mai importante companii de brokeraj în asigurări, cu sediul central în Marea Britanie, în intrarea sa pe piața din România prin achiziția STEIN Bestasig, un jucător important din sectorul local de brokeraj în asigurări pentru clienți companii. Tranzacția a fost semnată în aprilie 2023 și finalizată în aprilie 2024, în urma aprobărilor primite din partea Consiliului Concurenței, a Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe din cadrul Guvernului României, precum și din partea Autorității de Supraveghere Financiară.
Această preluare marchează primul pas în planul PIB Group de extindere în România, care include preluarea a încă cel puțin 20 de brokeri locali. După finalizarea tranzacției, actuala echipă de management a STEIN Bestasig va continua să conducă businessul.
„Ne-am bucurat să lucrăm la această tranzacție cu echipa Deloitte România, care ne-a sprijinit puternic în etapele de due diligence financiar, fiscal și IT în această tranzacție. Colaborarea cu Radu, Sorin și întreaga echipă Deloitte a fost o plăcere, iar profesionalismul și experiența lor ne-au ajutat foarte mult în această primă tranzacție a PIB Group în România. Suntem nerăbdători să ne extindem în continuare în România și Sud-Estul Europei”, a declarat Michał Kowalczyk, M&A Manager, PIB Group.
O echipă multidisciplinară din cadrul Deloitte România, formată din consultanți financiari și fiscali, precum și din experți în managementul riscului, a asistat PIB Group în această tranzacție. Din departamentul de Consultanță Financiară, Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Sorin Rugină, Manager, și Marc Nedera, Associate, au oferit servicii de suport în tranzacție și au asigurat procesul de due diligence financiar. Din cadrul departamentului Servicii Fiscale, Alexandra Smedoiu, Partener, Gabriel Pătru, Manager, și Alexandru Rotariu, Senior Consultant, au oferit asistență în procesul de due diligence fiscal, iar experții în managementul riscului implicați în proiect – Andrei Ionescu, Partener Coordonator, Sergiu Zaharia, Director, și Raluca Anton, Senior Manager – au asigurat procesul de due diligence IT.
„Să faci parte dintr-un proiect de succes este de fiecare dată o încântare, dar, în acest caz, satisfacția noastră este dublată de faptul că această tranzacție demonstrează că România continuă să reprezinte o destinație de investiții atractivă pentru jucători importanți de pe continent. Pe de altă parte, suntem încântați să contribuim la succesul planului amplu de dezvoltare al clientului nostru. PIB Group a fost foarte activ în domeniul fuziunilor și achizițiilor și a anunțat deja în primele luni ale anului 2024 achiziții în țări precum Spania, Italia sau Polonia, iar acum, interesul ridicat pentru jucătorii români s-a materializat prin această primă tranzacție”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
PIB Group a fost înființat în 2015 cu scopul de a oferi soluții de asigurare pentru piața din Marea Britanie, precum și în afara acesteia. De atunci, grupul a crescut atât organic, cât și prin aproape 100 de achiziții în Europa de Vest și Polonia. În prezent, grupul se concentrează pe creșterea diversității geografice prin extinderea și în Sudul Europei, cu obiectivul de a deveni lider pan-european în oferirea de servicii de asigurări.
STEIN Bestasig are aproape 20 de ani de experiență și este specializată în asigurări de incendiu și ale bunurilor. Portofoliul lor de produse include, de asemenea, asigurări în domeniul sănătății, pentru dezastre naturale, pentru vehicule și asigurare de răspundere civilă generală.
Cheltuielile pentru apărare vor crește structural în întreaga lume, odată cu noua normalitate a tensiunilor geopolitice și cu sfârșitul dividendelor de pace de mai multe decenii. Deși suntem încă departe de cheltuielile de peste 6% din PIB-ul global din anii 1960, a început o nouă cursă a înarmării, țările europene crescând rapid ritmul în fața amenințărilor venite din partea Rusiei.
Anul trecut, cheltuielile mondiale pentru apărare au fost în medie de 2,3% din PIB-ul global, adică 2.400 de miliarde de dolari, o creștere de 6,8% în termeni reali față de 2022. Dar suntem încă departe de maximele acestora din timpul Războiului Rece, nivelul actual fiind cu peste 60% mai mic decât cel de atunci.
La nivel mondial, SUA are de departe cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării, cu bugetul său de peste 900 de miliarde de dolari, reprezentând 37% din cheltuielile globale, fiind de trei ori mai mare decât cel al Chinei, care este următorul mare jucător. Aceste două țări adună peste jumătate din cheltuielile totale de apărare ale lumii. Rusia este țara cu cel de-al treilea cel mai mare buget militar la nivel global, de aproximativ 100 de miliarde de dolari. Lumea arabă conduce în topul cheltuielilor cu apărarea ca proporție din PIB, cu aproape 5%, în timp ce Europa occidentală se află în urmă, cheltuielile sale militare fiind adesea sub obiectivul minim al NATO, de 2,0% din PIB, despre care se vorbește adesea. Dar a început să recupereze decalajul și are una dintre cele mai rapide rate de creștere a cheltuielilor cu apărarea la nivel global.
În 2023 România s-a aflat pe locul 39 în topul țărilor în funcție de cheltuielile de apărare, un salt de un loc în clasament de pe poziția 40 în 2022. Cheltuielile noastre pentru apărare au fost estimate la 5,6 miliarde de dolari (1.6% din PIB) față de 2022 când au scăzut cu 4,5%, dar în ultimii 10 ani cheltuielile militare ale României au crescut cu 95%. În regiunea noastră, Polonia se clasează pe locul 14 la nivel global, un salt de pe locul 19 în 2022, cu o suma alocată armatei estimată la 31,6 miliarde de dolari. Polonia și România sunt singurele țări foste comuniste prezente în acest clasament întocmit de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Cu toate acestea, mai multe cheltuieli nu înseamnă întotdeauna o performanță mai bună a acțiunilor companiilor din industria de apărare. Acesta este unul dintre motivele pentru care ETF-ul companiilor de apărare din SUA (ITA) a rămas în urma S&P 500 în ultimul an. Există mai multe cauze pentru acest lucru. Creșterea industriei este multianuală și depinde de sistemele de armament, iar lanțurile de aprovizionare sunt afectate de penuria indusă de pandemie și de inflație, în timp ce contractele guvernului american tind să aibă prețuri fixe, ceea ce a afectat marjele de profit ale companiilor. De asemenea, nu toate cheltuielile suplimentare pentru apărare sunt folosite pentru înzestrare, ci se duc și în salarii, locuințe și pensii.
Pe de altă parte, acțiunile companiilor de apărare mai mici și mai puțin diversificate din Europa au avut mult mai mult succes. Rolls Royce este cea mai performantă companie europeană de acest gen în Stoxx 600 în ultimul an, Leonardo din Italia fiind pe locul trei, iar Rheinmetall din Germania pe locul șase. În timp ce un conflict internațional este citat ca fiind al treilea motiv de îngrijorare pentru investitorii individuali la nivel global, procentele au crescut de la sfârșitul anului trecut până în primul trimestru în toate țările participante la sondajul eToro Retail Investor Beat, cu excepția Germaniei, unde au rămas la fel. Cel mai mare procent de investitori care consideră că un potențial conflict internațional reprezintă principala îngrijorare pentru performanța portofoliilor lor sunt danezii, cu 25%, urmați de polonezi (24%), francezi (23%) și olandezi (22%). Cei mai puțin îngrijorați sunt investitorii individuali americani (7%), urmați de australieni (11%) si britanici (14%). În ciuda proximității războiului din Ucraina, doar 15% dintre investitorii români sunt îngrijorați de faptul că un conflict internațional major le-ar putea afecta portofoliile.
Candidații din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria și Tunisia ar fi cei mai tentați să accepte un job aici
România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinații de relocare profesională, crescând în clasament față de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziția 78. Bucureștiul în schimb, obține un scor mai scăzut decât cel de la nivel de țară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, unicul partener The Network pe piața din România. Candidații care ar fi cel mai tentați să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria și Austria, urmați de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia și Irlanda.
„Întrebați care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieții, faptul că există un mediu care prielnic familiilor (49%), numărul și tipul de joburi scoase în piață de angajatori (47%), costul vieții (40%), spiritul ospitalier și cultura incluzivă (38%), faptul că este o țară în care s-ar simți în siguranță (34%), dar și faptul că formalitățile pentru a accesa piața muncii din România sunt mai puțin complicate decât pentru alte țări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieții sau existența unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuși, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales încadrul eJobs.ro, partenerul the Network în România.
De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate contextul economic și de faptul că își doresc salarii mai mari, după cum susțin 85% dintre respondenți. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluție în carieră pe care cred că le-ar avea în altă țară (48%), o mai bună calitate a vieții, în general (77%), numărul și tipul joburilor scoase în piață de angajatorii străini (50%), dar și accesul la un alt mediu cultural (43%).
„Cei care amână decizia de a pleca din țară sau refuză, pur și simplu, această opțiune spun că sunt ținuți aici de faptul că s-ar despărți de familie, de atașamentul pe care îl au față de casă și de teama că nu s-ar putea adapta, dar și de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferențele culturale și, pentru că suntem o nație care își dorește mai degrabă să cumpere o locuință decât să stea în chirie, sunt descurajați de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziție imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.
Aceste argumente trebuie corelate și cu faptul că 31% dintre candidații români care ar fi dispuși să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experiență mai scurtă, de cel mult un an. Țările către care se îndreaptă cei mai mulți dintre candidații români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franța, Olanda și Austria.
De la începutul anului și până acum, din cele aproape 100.000 de joburi postate pe eJobs.ro. aproximativ 9.000 au fost pentru străinătate. Pentru acestea au fost înregistrate 55.000 de aplicări, respectiv 1,4% din numărul total de aplicări aferente perioadei ianuarie – mai 2024.
„Studiul realizat la finalul anului trecut alături de Boston Consulting Group mai arată faptul că, la nivel de țară, 23% dintre participanții la cercetare s-au arătat dispuși să plece la muncă în afara țării. În ceea ce privește segmentele de candidați cu cea mai mare căutare în rândul angajatorilor, procentele arată astfel: 24% dintre cei cu studii superioare și specialiști ar fi interesați să lucreze în străinătate și 32% dintre candidații tineri”, adaugă Roxana Drăghici.
La nivel global, candidații din toate cele 185 de țări participante la studiu au așezat pe primul loc în topul preferințelor Londra, drept orașul în care și-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi și New York.
Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.
Fundația Health Action Overseas România (HAO), în calitate de promotor de proiect, în parteneriat cu Asociația Curcubeul Cunoașterii (Medgidia), Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS) şi Primăria Gălbinași, a implementat în perioada februarie 2022-aprilie 2024 proiectul multiregional „Servicii integrate pentru incluziunea romilor”, care și-a derulat conferința de închidere. La buna derulare a proiectului au colaborat Primăria Municipiului Medgidia şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Gălbinaşi.
Proiectul a beneficiat de un grant în valoare de 822.018 euro oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală şi a vizat creşterea gradului de incluziune al populaţiei de etnie romă din zona urbană marginalizată Barăci – Medgidia (judeţul Constanţa) şi din comuna Gălbinaşi (judeţul Călăraşi), prin măsuri integrate, activităţi de abilitare şi prin acţiuni de combatere a discriminării.
Conferința de închidere a proiectului, desfășurată la Gălbinași, a reunit beneficiari ai proiectului, reprezentanți ai unor instituții publice și unităţi de învăţământ din localitate, precum şi experți în cadrul unor organizaţii neguvernamentale care lucrează cu populaţie de etnie romă: „Evenimentul a constituit un bun prilej pentru fiecare partener de a vorbi despre provocări, soluții și cazuri de bună practică, de a puncta particularitățile fiecărei comunități în care s-a intervenit și a discuta deschis despre ce ar mai trebui făcut pentru ca rezultatele obținute să conducă la o schimbare reală în comunitate.”
Nicolae Dobrescu, director executiv HAO şi managerul proiectului: „În implementarea acestui proiect am ținut seama de trei elemente-cheie datorită cărora sunt convins că rezultatele obținute vor fi durabile: personalizare, integrare, calitate. Astfel, în cazul fiecărei persoane de etnie romă înscrise în proiect s-a intervenit în baza unui plan personalizat, realizat după o evaluare inițială și centrat nu numai pe nevoile identificate, ci şi pe capacitățile și dorințele beneficiarului. Am pus accent pe utilitatea fiecărei persoane, indiferent de vârstă, și pe importanța apartenenței la grup, implicând-o în mod activ nu numai pe ea, ci și pe ceilalți membri ai familiei. Apoi, am abordat cazurile în mod integrat. Echipa noastră a intervenit pe cinci paliere complementare, care se potențează reciproc: asistență socială, educație, ocupare, sănătate, locuire, axându-se de fiecare dată pe calitatea serviciilor oferite fiecărui beneficiari, nu pe atingerea și depășirea indicatorilor cantitativi”.
Oana Paraschiv, administratorul Asociaţiei Curcubeul Cunoaşterii: „A fost un proiect plin de provocări. Beneficiarii noștri din Barăci locuiesc în condiții greu de imaginat, unii dintre ei fără geamuri la case sau în locuințe din chirpici, fără acces la apă și canalizare. Segregarea era la ea acasă. Din păcate, am întâmpinat rezistență tocmai acolo unde ar fi trebuit să găsim uși deschise – la școli și în unitățile sanitare. În fiecare zi a trebuit să găsim soluții la probleme pe care nu am putut să le anticipăm, însă cu multă muncă, răbdare și empatie am reușit să influențăm definitiv traseul vieții unor persoane care altfel nu ar fi avut nicio șansă. Vom continua să susținem pe cât posibil copiii foarte mici și să responsabilim adulții să nu mai accepte toate formele de discriminare posibile. Intr-o astfel de comunitate era nevoie de o intervenție pe termen mult mai lung.”
Luciana Lăzărescu, director executiv al Asociaţiei Sprijinirea Integrării Sociale: „Am lucrat în principal cu copiii din Gălbinași, cărora le-am oferit servicii de educație remedială și dezvoltare personală. Pentru cei din ciclul primar, am deschis Clubul de lectură unde au avut parte de activități interactive. În ceea ce-i privește pe adulți, aceștia au beneficiat de sprijin pentru accesarea anumitor servicii și prestații și pentru rezolvarea unor probleme medicale grave. Am avut o colaborare deosebită cu Școala Gimnazială Nr. 1 și cu primăria, însă, din păcate, nu pot spune același lucru despre medicul de familie din localitate. Vrem să facem o schimbare care să dureze, așa că vom cauta soluții pentru a continua să intervenim în comunitate.”
Alina Dobrescu, coordonator formare în cadrul HAO: „Efectele practicilor discriminatorii se văd în timp. Un copil discriminat are un parcurs mult mai dicil decât unul care nu a fost expus unor asemenea practici. Cred cu tărie în schimbare, în schimbarea care vine din interiorul nostru. De-a lungul sesiunilor de formare pentru specialiști și voluntari am subliniat constant că înainte de a spune că persoana de lângă noi are are un comportament nepotrivit, este bine să ne uităm la noi, la ce și cum facem și să dovedim mai multă empatie”; parteneriatul cu școala și primăria din Gălbinași le-a apreciat în mod deosebit, considerându-le „un adevărat exemplu de bună practică”.
Realizatorii anunță că, „de serviciile oferite de echipa de proiect populaţiei de etnie romă din comunităţile amintite, au beneficiat, în principal, 800 de persoane şi familii aflate în situaţii de vulnerabilitate, risc şi care se confruntă cu diverse forme de excluziune socială, 220 de persoane (adulţi, tineri, copii), în special femei şi tinere cu niveluri scăzute de conştientizare a drepturilor pe care le au, precum şi 80 de experţi şi lideri de etnie romă.
Astfel, peste 150 de persoane au fost informate, consiliate și acompaniate pentru a avea acces la bunuri, servicii și prestații diverse, 26 de persoane au fost acompaniate pentru a obține documente de identitate, 41 de persoane au beneficiat de consiliere juridică și asistență în vederea obţinerii actelor de proprietate pentru casele construite pe loturile sociale alocate de Consiliul Local al comunei Gălbinași.
De asemenea, 311 copii au avut acces la servicii de educație remedială și la o masă zilnică, 202 copii au beneficiat de servicii de educație prin învățare și joc, iar 250 de părinți au dobândit noțiuni de educație parentală. În plus, 242 persoane au luat parte la un program de învățare a unui stil de viață sănătos, 100 au beneficiat de consulații medicale, iar altor 160 de persoane le-au fost furnizate servicii de consiliere psihologică.
În ceea ce-i privește pe adulți, aceștia au avut acces și la servicii de ocupare. 229 de persoane au beneficiat de evaluare, informare, consiliere vocațională și mediere pentru inserția pe piața muncii, iar 41 dintre acestea au fost angajate. De asemenea, 89 de tinere femei rome au luat parte la cursuri de prim-ajutor, facilitare comunitară și antidiscriminare și alte 210, la 14 ateliere cu același specific, susținute de persoane de etnie romă din comunitate. În plus, 160 de tinere de etnie romă au luat parte la ateliere pe diverse teme legate de dezvoltare persoanală și educație pentru sănătate.
În plus, 213 specialişti şi voluntari din domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, asistenţei sociale care lucrează cu persoane de etnie romă au beneficiat de sesiuni de formare privind dezvoltarea competenţelor în recunoaşterea şi combaterea discriminării segmentului de populaţie amintit. Totodată, în cadrul proiectului au fost realizate un film documentar si un Ghid de bune practici pentru angajaţii din administrația publică, precum și un Ghid de accesare a bunurilor și prestațiilor, într-un format ușor de citit și de înțeles, pentru persoanele de etnie romă”.
Grupul Piletilevi anunță cumpărarea unui pachet majoritar de acțiuni la două companii poloneze de vânzare de bilete, kicket și Biletomat, devenind a doua companie de vânzare de bilete ca mărime din Polonia, precum și cel mai mare jucător din Europa Centrală, intermediind vânzări de bilete în valoare de aproape 320 de milioane de euro pe an.
Sven Nuutmann, coproprietar și CEO al Grupului Pitilevi, subliniază că Grupul Piletilevi cumpără kicket.com și Biletomat.pl, jucători binecunoscuți pe piața poloneză: „Cu această tranzacție, Grupul Piletilevi deține acum o participație de 77% în companiile achiziționate, care va crește la 83,8% până în 2026. Acum suntem concentrați pe conectarea într-un mod eficient a companiilor care sunt achiziționate și a companiei noastre existente în Polonia, GoOut Polonia, astfel încât toți clienții noștri să beneficieze de cele mai bune funcționalități ale Grupului Piletilevi și ale noilor parteneri, cât mai repede posibil.”
De asemenea, Sven Nuutmann semnalează că apariția unei companii puternice de brokeraj de bilete pe piața poloneză va oferi organizatorilor de evenimente securitate financiară, va crește concurența și va oferi o selecție mai diversă de evenimente culturale unui public mai larg: „Un sistem de ticketing care are standarde uniforme și este conectat între țări va îmbunătăți semnificativ schimbul cultural international.” După cum precizează Sven Nuutmann, condițiile oferite organizatorilor de evenimente rămân valabile și după fuziunea companiilor. Totodată, afirmă că nivelul tehnologic al platformei de vânzări a companiilor poloneze achiziționate este foarte bun și va accelera, de asemenea, finalizarea noii platforme a Grupului Pitilevi, în care compania a investit aproape 6 milioane de euro. Noua platformă Piletilevi va fi finalizată în prima jumătate a anului 2025.”
Maciej Wartacz, CEO kicket și Konrad Kubaczewski, CEO Biletomat, manageri ai companiilor poloneze care s-au alăturat Piletilevi, adaugă că parteneriatul cu Grupul Pitilevi, care a devenit cel mai mare jucător din Europa Centrală, va asigura dezvoltarea continuă a companiilor și va oferi organizatorilor de evenimente un sprijin și mai eficient în campaniile de marketing pentru evenimente și vânzarea de bilete. „Ne cunoaștem cu Konrad de mai bine de 6 ani și a fost întotdeauna intenția noastră reciprocă de a fuziona și consolida industria din Polonia. Datorită grupului Piletilevi și fondului de capital privat BaltCap, putem în sfârșit să facem acest lucru și să devenim a doua cea mai mare companie de bilete din Polonia, o piață în valoare de peste 1 miliard de euro în bilete vândute pe an.”
Tranzacția a fost semnată la Varșovia și a intrat în vigoare imediat după semnare. Tranzacția a fost cofinanțată de SEB Bank. Peep Jalakas, membru al consiliului de administrație al SEB: „Sprijinirea companiilor locale în expansiunea lor internațională este una dintre ambițiile noastre și suntem foarte fericiți să fim partener al Grupului Piletilevi în această călătorie. Dezvoltarea companiilor bazate pe servicii a fost foarte rapidă și competitivă, astfel încât este impresionant să vedem modul profesionist în care Piletilevi a reușit să crească, să-și extindă acoperirea și să devină lider de piață în regiune.”
Grupul Piletilevi, cea mai mare și cunoscută platformă de vânzare de bilete din statele baltice, reamintește că „a început să se extindă puternic în Europa Centrală în vara anului 2023, când a cumpărat mai întâi un pachet majoritar de acțiuni la una dintre cele mai mari companii de ticketing din România, Bilete.ro, și apoi și la liderul pieței cehe, GoOut.net.
Bilete.ro operează pe piața din România de 18 ani, înregistrând vânzări de peste 2 milioane de bilete pe an. Principalele zone deservite sunt evenimentele culturale, sportive, concerte și festivaluri, divertisment pentru copii și teatru”.
Sven Nuutmann: „Ambițiile noastre nu se limitează aici și am început în prezent pregătirile pentru achiziționarea de companii în alte două țări. Ne alegem partenerii foarte atent și ne asigurăm că valorile și viziunea noastră viitoare coincid cu cele ale colegilor noștri acționari.”
Grupul Pitilevi, deținut de compania de investiții EastCom Capital a antreprenorului Sven Nuutmann și BaltCap, cel mai mare fond de investiții din țările baltice, este definit ca „o companie internațională de vânzări de bilete și organizare de evenimente care operează în Estonia, Letonia, Lituania, România, Republica Cehă, Slovacia și Polonia. Compania a aniversat anul acesta 27 de ani pe piață.
Grupul PiIetilevi operează pe o piață cu o populație de 79 de milioane de oameni. Volumul biletelor intermediate a crescut la 17 milioane de bilete cu o valoare totală de 320 de milioane de euro, iar volumul anual de vizite pe toate site-urile web ajunge la 116 milioane pe an. Grupul Piletilevi are aproape 250 de angajați”.
