Acasă Blog Pagina 128

Poșta Română a lansat împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și eBay proiectul e-export nation

0

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Compania Națională „Poșta Română și eBay lansează proiectul e-export nation, o inițiativă ce are ca scop să sprijine creșterea exporturilor online de produse ale afacerilor românești. e-export nation este o platformă care simplifică activitatea de export online și își propune să contribuie la dezvoltarea IMM-urilor din România.

Afacerile românești care se înscriu în acest program sunt sprijinite să-și exporte produsele în peste 190 de țări, prin intermediul eBay, considerată una dintre cele mai mari platforme de comerț electronic din lume. Astfel, clienții din diferite țări care aleg să cumpere de la comercianți români își pot primi produsele la costuri optime și în cel mai bun timp de livrare, folosind serviciile Poștei Române.

Comerțul online românesc este una dintre industriile naționale care înregistrează creșteri exponențiale de la an la an. Între 2018 și 2022, statisticile arată o creștere de peste 80% a acestui segment, ajungând în prezent la o valoare nominală de peste 6,3 miliarde de euro. Considerăm că programul e-export nation are un potențial catalizator pentru continuarea și chiar accelerarea acestei rate de creștere. De asemenea, prin deschiderea pieței la comerțul electronic transfrontalier, urmărim să sprijinim creșterea performanțelor IMM-urilor din România și crearea de noi fluxuri de venit pentru acestea”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

IMM-urile se pot înscrie în acest program pe website-ul https://export.ebay.com/ro/e-export/ și beneficiază, printre altele, de listarea gratuită a produselor pe eBay în primele 3 luni, training personalizat și tarife reduse.

România este una dintre țările cu cea mai rapidă creștere din portofoliul nostru de piețe emergente. Prin programul e-export nation ajutăm IMM-urile românești să fie vizibile pentru cei 133 de milioane de cumpărători activi pe care eBay îi are în 190 de piețe din întreaga lume. Le oferim sfaturi practice pentru a putea folosi eficient serviciile și oportunitățile de export, precum și multe alte beneficii de economisire a costurilor. În esență, le arătăm cum pot să-și dezvolte afacerea și să se extindă la nivel global”, a menționat Michael Sokolovsky, Head of Communications & Marketing eBay EMEA emerging markets.

Clienții internaționali care folosesc Poșta Română pentru livrare primesc un pachet de beneficii: reduceri tarifare pentru trei categorii de servicii, preluare gratuită, livrări de 2-3 zile pentru EMS (Express Mail Service), costuri reduse pentru volume mari.

Dorim să ușurăm startul comercianților români pe piața globală prin facilitățile pe care Compania le oferă prin acest program, astfel încât ei să se poată concentra mai mult pe viziunea antreprenorială și pe felul în care își pot dezvolta afacerile pe termen lung. Această inițiativă este doar un prim pas în a aduce antreprenoriatul românesc în rândul priorităților Poștei Române. Credem în parteneriatul lansat astăzi și în faptul că prin educarea IMM-urilor către e-commerce contribuim la stimularea producției românești și a exportului”, a declarat Valentin Ștefan, Director General al Companiei Naționale „Poșta Română”.

Condițiile de eligibilitate pentru IMM-urile care doresc să se înscrie în e-export nation precum și lista tuturor beneficiilor oferite de partenerii programului sunt disponibile pe platforma https://export.ebay.com/ro/e-export/.


Partenerii programului e-export nation

Compania Națională „Poșta Română” este liderul național în servicii poștale, are cea mai extinsă logistică și deservește aproape 19 milioane de români. Este unul dintre cei mai mari angajatori români, are o istorie de 161 de ani și se află în acest moment în plin proces de modernizare și digitalizare. Mai multe lucruri despre serviciile oferite de Companie aflați, accesând www.posta-romana.ro.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării deține 93,52% din drepturile de acționariat ale Companiei Naționale „Poșta Română”. Sprijină Compania și consideră că angajații acesteia joacă un rol vital pentru digitalizarea României, motiv pentru care a și numit-o „Poșta viitorului”. Pe website-ul https://mcid.gov.ro/ puteți afla detalii despre proiectele și programele de digitalizare desfășurate de Ministerul Cercetării.

eBay Inc. (Nasdaq: EBAY) este un lider global în comerț care conectează milioane de cumpărători și vânzători în peste 190 de piețe din întreaga lume. eBay oferă oportunități economice persoanelor fizice, antreprenorilor, întreprinderilor și organizațiilor de toate dimensiunile. Fondată în 1995 în San Jose, California, eBay este una dintre cele mai mari și mai vibrante platforme de comerț electronic din lume. În 2022, pe eBay s-a tranzacționat un volum brut de mărfuri de aproape 74 de miliarde de dolari. Pentru mai multe informații despre companie și portofoliul său global de mărci online, vizitați www.ebayinc.com.

 

Indicele încrederii în economie, CONFIDEX by Impetum Group a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii trei ani (50,2). De ce au nevoie managerii români pentru a transforma optimismul în creștere accelerată?

0
  • În următoarea perioadă, de două ori mai mulți manageri mizează pe o creștere a investițiilor publice (41% vs 24% dintre manageri în 2022) și private (28% vs 12% dintre manageri în 2022)
  • Crește încrederea în piața de capital: de trei ori mai mulți manageri români cred că bursa va crește
  • 74% dintre manageri consideră că o criză a forței de muncă este mai probabilă decât o accentuare a inflației (62% dintre manageri)

Impetum Group a făcut publice  concluziile celui de-al 8-lea studiu CONFIDEX care măsoară încrederea managerilor români în economie în primul semestru al anului 2023. După pandemie, conflictul din Ucraina, crizele din energie și cea a materiilor prime, deși există încă multă incertitudine în economie, managerii se declară din ce în ce mai optimiști și mai relaxați, semn al unei maturități și al unor lecții învățate din experiențele ultimilor 3 ani. Indicele CONFIDEX a atins cel mai mare nivel de până acum, respectiv 50,2. În mod special se îmbunătățește starea de spirit a managerilor companiilor care au cifra de afaceri peste 5 mil euro (indicele CONFIDEX pe acest segment este 51). Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români.

„Optimismul managerilor români ar putea indica o schimbare de trend în economie: „astăzi CONFIDEX confirmă prognozele de intensificare a creșterii economice a României pentru perioada următoare. Prin acest optimism cred că managerii contribuie direct la un viitor mai bun, economic vorbind, pentru România: investesc mai mult, angajează mai mult și în cele din urmă aceste comportamente ale lor produc PIB” a declarat Andrei Cionca(foto), CEO Impetum Group.

De unde vine optimismul?

Optimismul managerilor are la bază reziliența și maturitatea dezvoltate în ultimii ani:

managerii sunt îngrijorați despre lucrurile care se întâmplă astăzi, dar optimiști în legătură cu viitorul și au mai multă încredere în forțele proprii. Pentru prima oară, CONFIDEX reliefează orientarea managerilor români spre export și piețe externe.

Crește, de asemenea, încrederea în piața de capital: de trei ori mai mulți manageri români cred că bursa va crește. Mai mult de jumătate din cei care credeau în 2022 că va scădea, s-au răzgândit.

În următoarea perioadă de două ori mai mulți manageri mizează pe o creștere a investițiilor publice (41% vs 24% dintre manageri în 2022) și private (28% vs 12% dintre manageri în 2022) În același timp doar 21% dintre manageri (față de 43% în 2022) mai cred că PIB-ul va scădea.

Ce îngrijorări au managerii români?

Studiul CONFIDEX scoate la lumină și unii indicatori de risc de recesiune. În medie, cifra de afaceri a celor ce au răspuns la CONFIDEX a crescut sub inflație și e în continuare preconizată să crească sub inflație. Mai mult, profitul companiilor evoluează negativ de 3 ani de când Impetum Group derulează CONFIDEX.

Accesul la creditare și situația capitalului de lucru se înrăutățesc pentru aproximativ o treime dintre manageri iar tranzacțiile de tipul fuziuni și achiziții au stagnat în această perioadă.

74% dintre manageri considera că o criză a forței de muncă este mai probabilă decât o accentuare a inflației (62% dintre manageri) iar potențialul unei crize energetice (vazut de 48% dintre manageri) este depășit de cel al unei crize de finanțare (60% dintre manageri) sau imobiliare (57%manageri).

„Criza forței de muncă vine din două zone: Avem o lipsă acută de forță de muncă calificată și avem joburi pe care românii nu le vor și pe care nu are cine sa le facă. Cele două crize se suprapun, așa cum se întâmpla acum multi ani în Vest și pun presiune pe managerii români.

O primă nevoie a mediului de business românesc este de sprijin real din partea autorităților pentru a gestiona această criză a forței de muncă. Putem face asta atât prin resurse interne, crescând procentul din populația care este activă în câmpul muncii, pentru a ajunge la media europeană (69% România vs 75% UE) cât și prin relaxarea procedurilor de imigrație pentru profesiile care nu sunt atractive pentru români (de la 100.000 permise de muncă anual la cel puțin 300.000)”, a concluzionat Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

Prezentarea rezultatelor poate fi regasit aici.

 

 

Angajatorii de la stat, activi și în aprilie, luna dinaintea blocării angajărilor din aparatul public: peste 3.000 de joburi noi scoase în piață

0

După ce, la finalul anului trecut, a fost anunțată deblocarea a 90.000 de posturi vacante din aparatul de stat, luna mai a venit cu vestea înghețării angajărilor în instituțiile publice, până la sfârșitul anului. Luna aprilie pare, astfel, să fi fost ultima în care numărul de joburi noi scoase în piață a depășit pragul de 3.000. Cumulat, în perioada ianuarie – aprilie 2023, aproximativ 10.000 de posturi au fost disponibile în instituțiile de stat.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs

„Măsura de înghețare a posturilor are ca scop reducerea deficitului bugetar, însă nu se va aplica și în cazul angajărilor din Educație și Sănătate, acolo unde există o nevoie considerabilă de personal. De altfel, sistemul sanitar a fost, de la începutul anului și până acum unul dintre cei mai puternici angajatori și este foarte probabil ca acest lucru să nu se schimbe, în condițiile, pentru acest sector, există un memorandum care impune exceptarea lui din ordonanța dată de Guvern”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Aproximativ 20% din numărul total de locuri vacante sunt pentru medici, asistenți medicali și infirmieri, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro. 11% sunt pentru muncitori, 6,5% pentru îngrijitori și 5,3% pentru referenți. Cel mai puțin căutați în luna aprilie au fost tehnicienii, tâmplarii, maseurii, lăcătușii sau inginerii hidrologi.

La nivel general, mai mult de 90% au fost funcții de execuție (respectiv 2.824) și aproximativ 5% au fost funcții de conducere. 1.745 de locuri de muncă au fost postate de instituțiile locale, 410 de primării, 360 de instituțiile județene și puțin peste 200 de instituțiile naționale. Cel mai puțin, în luna aprilie, au angajat consiliile județene, Guvernul și ministerele și instituțiile regionale. Totodată, 173 de poziții au fost vacante în unitățile militare.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv aproape 600, aparțin instituțiilor de stat din București, Clujul ocupând a doua poziție în clasament, cu 226 de oferte. Urmează Brașov, Constanța și Timiș, toate trei cu peste 100 de posturi scoase în piață. Cele mai puține opțiuni la stat le-au avut candidații din Covasna, Arad, Caraș – Severin, Giurgiu, Gorj sau Botoșani

„Celor 3.000 de joburi disponibile la stat în luna aprilie li se mai adaugă aproape 33.000 din mediul privat, acolo unde lucrurile sunt mai nuanțate și adresabilitatea către candidați este ceva mai largă, în condițiile în care apar variabile precum munca remote sau hibrid, joburile part time sau pe bază de proiect, care atrag o anumită parte din candidați, în special pe cei foarte tineri”, explică Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 34.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 2.000 de locuri de muncă la stat.

Acțiune de ecologizare a Pădurii Băneasa

0

ProCredit Bank și Asociația pastel desfășoară pe 27 mai o acțiune de ecologizare a Pădurii Băneasa, în cadrul proiectului de mediu „Refresh Pădurea Băneasa”.

ProCredit Bank anunță că, „în cadrul parteneriatului, angajați ai băncii, împreună cu Asociația, dar și alți voluntari dornici să ajute vor contribui la această campanie amplă de curățenie a unuia dintre plămânii verzi ai Bucureștiului.

De altfel, Pădurea Băneasa este cel mai întins spațiu verde de pe teritoriul Capitalei, iar în martie 2020 a fost declarată pădure-parc. Această zonă este populară pentru că permite desfășurarea activităților în aer liber, este un loc de relaxare consacrat pentru familii, însă în același timp, deșeurile rezultate în urma activităților dăunează faunei și florei.

Fidelă filosofiei sale de a fi un actor responsabil în comunitate, inițiativa ProCredit Bank se înscrie în demersurile uzuale de a fi o bancă verde, cu reale contribuții în dezvoltarea sustenabilă a societății”.

Andreea Ichim, director general adjunct la ProCredit Bank România: „Proiectul Refresh Pădurea Băneasa ni se potrivește de minune, pentru că reamintește cât de important este mediul înconjurător și câtă grijă trebuie să avem de el în fiecare zi. Împreună cu colegii din bancă, cu cei de la Asociație și cu alți voluntari, vom colecta deșeurile din Pădurea Băneasa. Ne dorim să fim un exemplu de urmat pentru generațiile mai tinere prin acest exercițiu de conștientizare privind importanța protejării mediului înconjurător.”

Organizatorii subliniază că „proiectul Refresh a fost inițiat de Asociația pastel și a ajuns la cea de-a doua ediție. Primul proiect de mediu al ONG-ului a avut loc anul trecut, în Parcul Natural Văcărești, cel mai mare parc urban din România”.

Andreea Oprea, director executiv la Asociația pastel: „Refresh este cel mai important proiect de mediu pe care îl desfășurăm la Asociația pastel. Ne bucurăm că anul acesta reușim să ne canalizăm eforturile către o altă zonă populară din București, de această dată Pădurea Băneasa. Parteneriatul cu ProCredit Bank ne onorează și ne responsabilizează. Ne bucurăm că alături de ei și de voluntarii înscriși în proiect vom reuși să igienizăm cele mai des populate spații din pădure. Oricine își dorește să se implice în această activitate ne poate scrie.”

ProCredit Bank, bancă orientată spre sustenabilitate

ProCredit Bank precizează că „Refresh Pădurea Băneasa” este cel mai nou demers pentru a contribui la protejarea mediului: „Din dorința de a înțelege și de a îmbunați impactul pe care Banca îl are asupra mediului, aceasta s-a alăturat inițiativei Partnership for Carbon Accounting Financials (PCAF), un standard pentru măsurarea și divulgarea amprentei de carbon generată ca urmare a activităților de creditare (scop 3).

Banca a făcut un pas suplimentar spre protecția mediului și a adăugat producția de articole din plastic de unică folosință în Lista de excludere, astfel asumându-și responsabilitatea de a sprijini tranziția companiilor implicate în acest tip de producție și de a implementa mecanisme de filtrare a solicitărilor de finanțare.

Mai mult, ProCredit Bank a dezvoltat o ofertă dedicată pentru finanțări sustenabile, ProGreen, cu produse și servicii orientate spre finanțarea investițiilor verzi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. În plus, toți clienții sunt evaluați în raport cu principiile ESG.

Totodată, portofoliul băncii de împrumuturi verzi a depășit 80 de milioane de euro în decembrie 2022, reprezentând peste 22% din volumul total de credite aflate în derulare, cu investiții în eficiență energetică, împrumuturi pentru energie regenerabilă și alte investiții în proiecte prietenoase cu mediul.

În cadrul acestor credite verzi, ponderea investițiilor în energie regenerabilă s-a dublat în 2022 față de 2021. Topul sectoarelor finanțate prin credite verzi după volum sunt: producție (32%), agricultură (30%), comerț (13%).

Strategia de dezvoltare durabilă a ProCredit Bank include cele mai bune practici privind protecția mediului, precum și management de mediu cuprinzător (EMS), implementat încă din 2011, deținând o certificare ISO 14001 din 2017.

Instituția financiară este semnatara mai multor inițiative de mediu, printre care Principle of Responsible Banking (PRB) și Global Compact, urmând cu fidelitate principiile Global Reporting Initiative (GRI)”.

 

Analiză privind sectorul rezidențial built-to-rent în Europa Centrală și de Est

0

Compania de tranzacționare și consultanță Crosspoint prezintă o analiză pornind de la raportul firmei internaționale de consultanță imobiliară Savills, realizat împreună cu compania de avocatură DLA Piper asupra pieței de profil din țările Europei de Est:

Perspective de creștere pe fondul scumpirii creditelor imobiliare

Savills, una dintre cele mai importante firme internaționale de consultanță care activează pe piața imobiliară, împreună cu DLA Piper, companie de avocatură din România au lansat cel mai recent raport privind sectorul rezidențial built-to-rent în Europa Centrală și de Est.

Conform studiului, PRS – Private Rented Sector, cel al proprietăților rezidențiale construite în scopul de a fi închiriate, în care locuințele sunt administrate direct de proprietar sau de o firmă specializată de property management – devine o opțiune tot mai atractivă pentru dezvoltatorii de proiecte rezidențiale din România.

Un concept extrem de popular în America de Nord și în Europa Occidentală, PRS a pătruns treptat și în țările din Europa de Est după căderea comunismului și deschiderea acestor piețe. Un element distinctiv pentru statele est-europene este cel al proprietății rezidențiale. Cetățenii fostelor țări comuniste sunt, în proportie de peste 90%, proprietari ai apartamentelor sau ai caselor în care locuiesc, România ocupând primul loc, cu o rată de deținere a locuințelor de 95.3% în 2021. În acest clasament România este urmată de Slovacia (92%), Ungaria (92%) și Croația (91%).

Austria este liderul absolut în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește evoluția pieței dezvoltărilor built-to-rent, însă conceptul PRS a apărut în ultimii ani și în țările vecine. Cehia și-a început călătoria pe piața PRS cu prima dezvoltare livrată în 2008, înainte de declanșarea crizei financiare. Polonia a mai așteptat șapte ani pentru primul proiect instituțional destinat închirierii, în timp ce în România prima dezvoltare PRS a fost livrată în 2016. Deși este puțin probabil ca în fostele țări din blocul comunist prezența PRS să ajungă la nivelul Europei Centrale și de Vest, schimbările economice din ultima vreme, precum și o modificare în mentalitatea locuitorilor est-europeni, au creat o oportunitate pentru această piață.

Chiar dacă avem cel mai mare număr de proprietari raportat la numărul de locuințe, în România 45,1% dintre proprietățile rezidențiale sunt supraaglomerate, cu aproape 30% peste media europeană. Prin urmare, necesitatea construirii de noi locuințe este extrem de ridicată.

*Cresterile abrupte de stoc din 2011 si 2021 reprezinta corectii aplicate in urma rezultatelor recensamintelor

Sursa: INS

„Având în vedere natura pieței de închiriere din România, apartamentele deținute de persoane fizice sunt adesea situate în clădiri vechi și au o calitate substandard. În plus, chiriașii sunt de obicei vulnerabili la modificări bruște de preț fiind nevoiți, de multe ori, să acopere costurile cu reparațiile, fapt ce îi expune la rezilieri anticipate în lipsa unui contract oficial. Astfel, proiectele PRS existente au avut succes până acum în principal pentru că oferă un standard de locuire superior, vin cu o gamă largă de facilități și garantează siguranță chiriașilor. O mare parte din cererea pentru astfel de locuințe vine din partea expaților și a corporațiilor multinaționale, însă în ultimii ani tot mai mulți români preferă această alternativă, procesul facil de relocare și oferirea unui standard superior de trai fiind motivele principale pentru care PRS devine o alternativă ideală de locuit și în România”, afirmă Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.

Preferința românilor pentru achiziționarea unei locuințe, atribuită mai ales mentalității, are și considerente economice: scăderea dobânzilor din ultimii 10 ani a condus la situația în care creditele ipotecare erau mai atractive decât chiriile. În 2021, în București, creditele ipotecare lunare au fost, în medie, cu peste 10% mai ieftine decât chiria medie lunară. Creșterea inflației din 2022 a provocat și o creștere a ratelor dobânzilor, ceea ce a făcut creditele ipotecare mai puțin accesibile. În prezent, balanța pare să se încline în favoarea chiriilor: raportul venit/ipoteca pe cap de locuitor pentru un apartament cu două camere în București este de 2,3 comparativ cu un raport venit/cost de închiriere de 2,7.

„Piața imobiliară a avut o dinamică particulară în România ultimelor decenii, iar efectul îl vedem azi, când consemnăm cea mai mare proporție de proprietari. Prin urmare, soluții rezidențiale precum built-to-rent au avut nevoie de timp și condiții favorabile pentru a fi adoptate la scară largă pe piața noastră, plus de un grad de maturitate a pieței care abia începe a se manifesta. Vorbim și de o capacitate a jucătorilor din piață de a înțelege și de a accepta astfel de soluții, în condițiile transformărilor din piața creditării. Se resimte, însă, absența unor jucători instituționali, care să confere o altă anvergură proiectelor noi din piață. Din perspectivă juridică, proiectele de tip built-to-rent presupun anumite provocări de care dezvoltatorii trebuie să țină cont, plecând de la finanțare și avizele necesare, până la contracte de locațiune, administrare și mentenanță. Datorită amprentei globale, echipa DLA Piper are o experiență extinsă atât în proiecte locale, cât și acces la bunele practici ale colegilor din alte jurisdicții, așadar poate veni în întâmpinarea nevoilor pe care le au dezvoltatorii de proiecte built-to-rent cu soluții personalizate și adaptate realităților legislative din România”, declară Elena Zoița – Associate, DLA Piper

Piața închirierilor rezidențiale din România este momentan una destul de slab reglementată, majoritatea proprietarilor fiind persoane fizice care își închiriază a doua locuință. Conform datelor Eurostat, la nivel național, din cei 3,9% dintre românii care locuiesc în case închiriate, 2,6% ocupă locuințe sociale sau subvenționate de stat. În lipsa unei legislaţii cuprinzătoare în ceea ce priveşte piaţa de închiriere rezidenţială, care ar permite o imagine mai clară a dimensiunii acesteia, se estimează că unitățile închiriate au o pondere de aproximativ 15–20% din stocul total în cele două mari orașe românești, București și Cluj-Napoca. 

Piața PRS din România este în prezent la început de drum, cu mai puțin de 1.000 de unități livrate în București și aproximativ 700 de unități planificate sau în construcție. Cu toate acestea, având în vedere circumstanțele economice actuale, un număr tot mai mare de dezvoltatori iau în considerare trecerea către PRS și sunt dispuși să exploreze această oportunitate în următorii ani.


Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,15 mld GBP generate în 2021.

Lansarea campaniei „Pădurea poveștilor nemuritoare”

0

Agenția McCann PR, Fundația Conservation Carpathia și Primăria Nucșoara au lansat campania „Pădurea poveștilor nemuritoare”, caracterizată ca „un proiect inovator și plin de emoție, prin care oamenii se pot conecta cu natura și pot lăsa o moștenire de durată”.

După cum subliniază inițiatorii, „campania are în spate un mecanism prin care fiecare persoană care adoptă un fag poate alege să-și lase pe site  povestea care ulterior va fi editată, înregistrată audio și imprimată pe un cod QR ce va fi plasat pe arborele adoptat. În acest fel, de fiecare dată când cineva scanează codul, va putea citi povestea respectivă și se va putea conecta cu cel care a adoptat arborele. Un fag poate fi adoptat pentru o perioadă de 7 ani, iar adoptatorii primesc prin email un certificat cu imaginea arborelui ales și coordonatele GPS ale acestuia”.

Raluca Andreica, Creative Director MCCANN PR: „Poate să-ți fie dor de ceva ce nu ai avut? Poți să dai o cană cu apă și un colț de odihnă celui care o să te trădeze? Poți să auzi pelicanii din inima Făgărașului? Răspunsurile le dau de azi arborii seculari de la Nucșoara, unde prinde rădăcini Pădurea cu Povești Nemuritoare. Mecanismul e ușor: adoptă un arbore, lasă-i povestea ta, noi o rescriem, și arborele tău o spune mai departe, așa cum nu ai auzit-o vreodată. Miza e dublă: să protejăm arborii vechi și să creăm aici o comunitate care trăiește din turism sustenabil, nu din exploatări forestiere. Alături de Fundația Conservation Carpathia și Primăria Nucșoara, am creat prin această campanie o nouă valoare: aceea a unicității acestei păduri, menită să măsoare valoarea ei istorică, genetică, patrimonială, ecologică. Pentru că păduri cu arbori seculari s-au mai văzut. Dar păduri care spun povești nu s-au mai auzit. Până azi. Și cred tare că nu avem noi arborii. Ci ei ne au pe noi, dacă le dăm povestea noastră.”

Victoria Donos, director de comunicare, Fundația Conservation Carpathia: „Cu toții avem povești care ne fac să fim ceea ce suntem, iar campania aceasta este un mod frumos de a le împărtăși cu lumea. Prin adoptarea unui arbore, donatorii pot lăsa o moștenire de durată și îi pot inspira pe alții să se conecteze cu natura. Sperăm că această campanie nu numai că va strânge fonduri pentru a ne susține misiunea, dar va crea și un sentiment de comunitate și apartenență în rândul donatorilor noștri. Abia așteptăm să vedem poveștile unice și sincere care vor fi împărtășite prin intermediul acestei campanii.”

Autorii campaniei precizează că „proiectul reprezintă un mix armonios de creativitate, fundraising și dezvoltare turistică, pe măsură ce sunt dezvăluite poveștile ascunse ale acestor fagi venerabili.

Campania s-a lansat cu un video manifest care a împrumutat vocea inconfundabilă a lui Victor Rebengiuc. Printre primii care au adoptat un arbore și și-au ascultat emoționați povestea au fost: Amalia Enache, Alex Grecu, Ana Maria Brânză, Mihai Dedu, Alex Găvan, Charlie Ottley, Răzvan Nedu, Vlad Petreanu și Mihail Pautov.

Filmarea video-ului pentru campania Pădurea poveștilor nemuritoare a fost o experiență unică ce a urmărit să surprindă esența fagilor străvechi și legătura profundă pe care aceștia au creat-o cu oamenii.  Călătoria plină de farmec în inima comunei Nucșoara și frumusețea uluitoare a peisajului sălbatic au dus la îmbinarea perfectă a cadrelor panoramice cu fagii bătrâni cu poveștile personale împărtășite de cei care i-au adoptat. Rezultatul, impresionant  din punct de vedere vizual și emoțional, a reușit să capteze spiritul campaniei și să inspire spectatorii să se alăture cauzei. Acesta poate fi vizionat pe https://www.youtube.com/watch?v=SPktSS0PN6o

Pentru a afla mai multe despre campania Pădurea Poveștilor Nemuritoare sau pentru a face o donație, puteți vizita www.arboricupovesti.ro”.

Echipa care a contribuit la crearea campaniei este formată din: Raluca Andreica, Creative Director MCCANNPR; Manu Drosu, Art Director MCCANNPR; Miruna Gheorghe, Copywriter MCCANNPR; Beatrice Bran, Senior Account Executive MCCANNPR; echipa Apollo Kamoda; echipa Fundației Conservation Carpathia; Primăria Nucșoara.

Foto: Pădurea Poveștilor Nemuritoare

Studiu Revolut: Cât costă o săptămână de vacanță pentru un român și cât de lungă e vacanța ideală?

0

Luna mai a dat startul sezonului estival și tot mai mulți români își pun în practică planurile pentru vacanța din 2023, unii își fac calculele pentru „Litoralul pentru toți”, alții își pregătesc temeinic minivacanța de 1 Iunie și Rusalii. Studiile arată că românii folosesc serviciile de digital banking mai ales pentru a-și planifica activitățile turistice și călătoriile. Conform Global Consumer Survey 2023, o cercetare realizată de Statista, în decembrie 2022, 60% dintre românii care utilizează acest tip de servicii indică turismul drept principala utilizare, urmat de divertisment (filme, platforme VoD, cinematografe), cu 57%, și sănătate și fitness (45%). De altfel, pentru 52% dintre utilizatorii de digital banking, călătoriile sunt primul hobby, urmat de petrecerea timpului în aer liber (49%) și de lectură/ citit (38%), potrivit aceleiași surse.

Revolut, banca digitală cu peste 2,8 milioane de clienți în România care tocmai a împlinit 5 ani pe piața locală, a vrut să vadă cum arată planurile românilor pentru vacanțele din 2023 și a aflat, alături de compania de cercetare Dynata[1], care este rețeta unui concediu reușit.

 

Cât durează, dar mai ales cât costă vacanța perfectă?

Cei mai mulți români se pregătesc pentru o vacanță de cel puțin o săptămână (34%), iar 22% se gândesc mai degrabă la un weekend prelungit decât la un sejur propriu-zis, de 3-4 zile într-un loc preferat. Există, totuși, și români care vor să plece în vacanță măcar 10 zile (17%) și tot atâția care au planificat peste 2 săptămâni de relaxare pe parcursul anului.

Femeile preferă weekend-urile prelungite (24% vs 18% bărbați), în timp ce bărbații sunt adepții vacanțelor mai lungi (55% sunt pentru o vacanță de 7-10 zile). O treime dintre respondenții din segmentul 18-24 de ani preferă weekend-urile prelungite, în timp ce o vacanță de 10 zile – 2 săptămâni este ideală pentru cei mai mulți dintre respondenții cu vârste cuprinse între 55-64 de ani (31%).

34% dintre respondenții la sondaj spun că bugetul estimat/ membru de familie pentru cel puțin o săptămână este de 250-500 de euro. 26% dintre respondenți pun deoparte chiar între 500 și 1.000 de euro/ membru de familie pentru o săptămână de vacanță. Fiind în mare parte familiști cu copii, aproape 4 din 10 români cu vârste cuprinse între 35-44 de ani pun deoparte între 250-500 de euro/ săptămână de vacanță pentru un membru de familie. Respondenții de 18-24 de ani reprezintă 16% dintre românii care bugetează în medie între 1.000-2.000 de euro/ săptămână/ membru de familie.

Bărbații sunt mai orientați spre vacanțe mai costisitoare comparativ cu femeile, cu 16% vs 14% dintre respondenți indicând că bugetul mediu/ săptămână de vacanță este de peste 1.000 de euro. Românii din nord-vestul țării sunt mai dispuși să cheltuiască mai mult pentru vacanță (19% consideră că vacanța potrivită necesită un buget individual de peste 1.000 de euro/ săptămână), față de cei din sudul țării care sunt mult mai strânși la pungă (19% declară că alocă sub 250 de euro/ membru de familie/ săptămână).

Revolut îi ajută pe cei care doresc să economisească din vreme banii necesari pentru o vacanță reușită, cu ajutorul Conturilor comune, în care cuplurile pot strânge fondurile pentru acest obiectiv comun, sau al Seifurilor Vault în diverse monede.

 

Costurile, condițiile de cazare și mâncarea –
principalele criterii în alegerea destinației de vacanță

După ce criterii aleg românii viitoarea destinație de vacanță sau pentru o călătorie de plăcere? Pentru două treimi dintre respondenți, costul este foarte important și acesta este primul criteriu menționat de participanții la studiu. Pe locul al doilea se află condițiile de cazare (38%), pe locul al treilea (35%), mâncarea și tradițiile.

Cu Revolut Sejururi și Revolut Case problema costurilor și a cazării este rezolvată direct în aplicație. Fie că preferă locațiile luxoase cu multe servicii incluse sau apartamentele funcționale în centrul unei capitale europene considerate atracția anului, clienții Revolut pot rezerva hotelul, pensiunea sau apartamentul conform așteptărilor lor direct în aplicație și pot beneficia și de cashback[2] de 3-10% (în funcție de planul deținut) atunci când achită cazarea cu Revolut.

Ce activități îi atrag mai mult pe turiștii români, atunci când călătoresc sau în vacanță? Pe primul loc (67%) se află descoperirea peisajelor și a atracțiilor turistice locale, pe locul al doilea (52%) gastronomia specifică acelui loc, pe locul al treilea (45%) tradițiile și evenimentele cu specific local precum carnavalurile, festivalurile sau sărbătorile locale. Turiștilor români le mai plac și călătoriile în parcuri și rezervații naturale (38%), vizitele în muzee și galerii de artă (35%) sau să cumpere suveniruri și obiecte artizanale de la meșteri locali.

Și în această privință Revolut poate veni în sprijinul utilizatorilor români deoarece aceștia pot beneficia de cursul de schimb valutar interbancar, de luni până vineri, și pot plăti în peste 150 de monede ca și cum ar fi localnici sau pot retrage bani de la bancomat, în cazul în care au nevoie de numerar, conform limitelor stabilite pentru fiecare plan financiar[3].

Pentru că în ultimul an tot mai multe bugete familiale au fost afectate de creșterea inflației, românii sunt tot mai atenți la destinațiile alese pentru vacanțe sau călătorii de plăcere. Care sunt destinațiile pe care turiștii români le consideră ca fiind cea mai bună alegere sub raportul calitate/preț? Pe primul loc se află, evident, Grecia (12%), pe locul al doilea Turcia (7%), pe al treilea, la egalitate, România, Germania și Egipt (6%).

Indiferent unde aleg să-și petreacă vacanțele, cu Revolut pasionații de călătorii au la îndemână peste 70 de produse și funcții care să le facă viața mai ușoară și vacanțele mai liniștite. În cei 5 ani scurși de la intrarea super-aplicației financiare pe piața locală, milioane de utilizatori au transformat Revolut în cel mai bun companion de vacanță.

 

Aglomerația și grevele din transporturi le
strică românilor cheful de vacanță

Care sunt lucrurile care enervează sau surprizele mai puțin plăcute care pot strica buna dispoziție a turiștilor români? Pe primul loc se află  aglomerația (23%), pe locul al doilea grevele pe aeroporturi sau ale operatorilor de transport în comun (20%) sau timpul pierdut cu comparațiile între diversele platforme de rezervare a cazării (19%).

Pentru utilizatorii planurilor Premium și Metal Revolut, riscul ca vacanța să fie distrusă de un zbor întârziat sau anulat este mult mai mic deoarece clienții beneficiază automat de acoperire pentru bagaje și zboruri întârziate și de acces gratuit în lounge-uri pe aeroport cu Smart Delay[4]. De asemenea, toate planurile cu plată (Plus, Premium și Metal) au inclusă acoperirea pentru biletele la evenimentele și festivalurile la care achiziția s-a realizat cu super-aplicația financiară, cu o limită anuală de până la 1.000 de euro. Mai mult, clienții Premium și Metal beneficiază și de asigurare medicală internațională, iar clienții Metal de franșiză la închirierea de autoturisme, cu acoperire pentru până la 2.000 euro.

 

Românii nu vor să audă de job în timpul vacanței

Cum se împacă, totuși, vacanța cu eventualele situații neașteptate apărute la job? Cât de dispuși sunt românii să aloce timp din vacanța lor pentru rezolvarea unor urgențe de la muncă? Studiul Revolut arată că 56% dintre respondenți nici nu vor să audă de serviciu în timpul vacanței, iar 14% spun că sunt disponibili pentru urgențe. 7% își verifică zilnic emailul pentru a vedea dacă e ceva urgent, în timp ce 8% sunt nevoiți să se intereseze și de job pentru că rolul le impune asta. O minoritate de 4% dintre respondenți se declară de acord total cu lucrul în timpul vacanțelor, spunând chiar că le face plăcere să le îmbine.

Și în aceste situații tehnologia poate fi o soluție. Cu ajutorul transferurilor instant gratuite către alți utilizatori sau către conturi bancare în moneda locală sau euro, consumatorii pot să rezolve rapid urgențele legate de bani și să își vadă liniștiți de vacanță. Iar cu mesageria instant, utilizatorii Revolut pot discuta cu apropiații sau cu colegii direct din aplicație, într-un mediu securizat și prin intermediul unor conversații criptate integral, despre aspecte legate de bani sau bugete.

 

Cu gândul la vacanță, dar vigilenți la fraude

Și, pentru că în perioada vacanțelor și activitatea infractorilor cibernetici este mai intensă, le reamintim utilizatorilor și câteva dintre regulile de aur în prevenirea fraudelor de tipul phishing sau scam:

#1 Fă curățenie înainte de vacanță

În primul rând, dezinstalează aplicațiile pe care nu le mai folosești sau profilurile online neutilizate de mai mult timp. Verifică setările de confidențialitate din platformele social media pe care intri, asigură-te că împărtășești informații doar cu cei în care ai încredere și activează autentificarea multifactor pentru a întări securitatea conturilor personale. Din rutina ta de prevenție cibernetică nu ar trebui să lipsească niciodată preocuparea de a înlocui periodic parolele și de a închide conturile de care nu mai ai nevoie!

#2 Evită chilipirurile

Este important să compari mai multe oferte, indiferent că vorbim de serviciile de cazare sau de biletele de avion. Scam-urile implică, de obicei, ”oferte de nerefuzat”.

#3 Uită-te cu atenție la logo-uri

Căutarea autenticității logo-urilor și compararea cu cele de pe site-urile oficiale este întotdeauna o idee bună (așa cum fac experții cu un articol vestimentar ”de firmă”). Revolut vă recomandă, de asemenea, să căutați logo-uri cu certificări de calitate binecunoscute alături de sigla principală a companiei de turism. Operatorii de turism serioși, de exemplu, sunt de obicei membri ai unor organisme comerciale recunoscute, iar acestea pot fi găsite cu ușurință doar la o simplă căutare pe internet.

#4 Ai încredere doar în sistemele de plată interne!

Cele mai renumite site-uri web pentru servicii turistice iau toate măsurile antifraudă, dar fraudatorii se folosesc uneori de popularitatea acestora pentru a păcăli potențialele victime. Cea mai ușoară modalitate de a identifica înregistrări false pe site-uri de încredere este să căutați link-uri de plată care conduc clienții în afara site-ului web oficial – solicitând, de exemplu, să plătească prin transfer bancar sau în afara sistemului intern.

# 5 Nu contacta persoane private în afara platformelor oficiale

Platformele pentru rezervarea cazării interzic contactul direct în afara sistemului lor de e-mail, pentru a descuraja fraudatorii. Clienții ar trebui să fie suspicioși dacă văd un mesaj cu e-mailul privat sau numărul de telefon al gazdei, înainte de rezervare. Revolut sugerează să folosești sistemul de chat intern al platformei de rezervare – cel puțin ca prim punct de contact.

#6 Verifică recenziile online și găsește-le pe cele false!

Verificarea recenziilor clienților și a paginilor de socializare ale companiilor este un obicei sănătos. Desigur, există șansa ca escrocii să se ascundă în spatele câtorva recenzii false, pentru a le face să arate mai bine. Însă există câteva semnale de atenționare – cum ar fi, de exemplu, prea multe recenzii similare sau prea recente sau cu prea puține detalii concrete, precum și recenzii făcute de membri ai platformei care sunt exagerat de discreți în legătură cu propriile profiluri.

# 7 Atenție la escrocherii cu rambursări de anulare a vacanței

Călătorii depun mai multe eforturi, când este cazul, cu cererile de anulare a zborurilor și cu cererile de rambursare. Răufăcătorii folosesc aceste oportunități pentru a păcăli clienții în mai multe moduri, inclusiv prin e-mailuri de phishing, apeluri false, postări false sau anunțuri pe rețelele sociale. Clienții ar trebui să aibă grijă dacă li se cere să achite o taxă în avans, ca plată pentru gestionarea cererilor de rambursare – mai ales dacă cererea lor este redirecționată către un site extern sau dacă li se solicită detaliile bancare la telefon.

 


 

[1] Studiu realizat online, în ianuarie 2023, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României, format din 1.000 de persoane.

[2] Cashback-ul pentru cazarea rezervată cu Sejururi și achitată cu Revolut variază astfel: 3% pentru planurile Standard și Plus, 5% pentru Premium și 10% pentru Metal.

[3] 800 de lei sau 5 retrageri/ lună fără comision pentru planul Standard, 800 de lei/ lună fără comision pentru Plus, 1.600 lei/ lună fără comision pentru Premium și 3.000 lei/ lună fără comision pentru Metal. După aceste limite, se aplică un comision modic de 2% sau minimum 5 lei.

[4] Clienții Premium Revolut beneficiază de acces gratuit cu Smart Delay la lounge în aeroporturi pentru încă un prieten, iar clienții Metal pentru încă 3 prieteni. Fără Smart Delay, clienții Revolut Premium și Metal beneficiază de acces la lounge la prețuri reduse.

Anularea unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței unui important furnizor din domeniul alimentar 

0

Un important furnizor local din domeniul alimentar a fost reprezentat cu succes  de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) în anularea unei amenzi contravenționale aplicate de Consiliul Concurenței „ca urmare a unei investigații inițiate în anul 2009 pentru pretinse înțelegeri anticoncurențiale încheiate între o serie de furnizori și retaileri ce activează pe piața autohtonă a comercializării produselor alimentare”.

NNDKP subliniază că „instanța de judecată a validat argumentele de nelegalitate ale deciziei Consiliului Concurenței susținute de NNDKP. Litigiul a presupus soluționarea unor multiple aspecte sensibile atât de dreptul concurenței, cât și de drept procesual civil, implicând, totodată, și dezlegări obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Constituționale.

Echipa NNDKP care a reprezentat clientul în acest litigiu a fost coordonată de Sorina Olaru (Partener) și le-a inclus pe Daniela Savin (Asociat Manager) și Andreea Ciubotaru (Asociat), din cadrul practicii de Soluționare a Disputelor, precum și pe Anca Diaconu (Partener) din cadrul practicii de Dreptul Concurenței, Ajutor de Stat și Drept UE”.

Sorina Olaru, partener, NNDKP: „Suntem foarte bucuroși că decizia instanței de judecată este una favorabilă clientului nostru. Aceasta reflectă perseverența în căutarea și susținerea tezelor juridice adecvate, forța argumentelor juridice ale echipei noastre și validează angajamentul clientului în respectarea normelor legale aplicabile. Încrederii clientului în abilitățile noastre pentru reprezentarea într-un litigiu complex, dintr-o industrie cu asemenea greutate, i s-au adăugat eforturile constante și neobosite ale colegilor care au contribuit la succesul dosarului, cărora le mulțumesc și pe care îi felicit și pe această cale.”

Echipa de Soluționare a Disputelor a NNDKP este caracterizată ca „una dintre cele mai puternice din România în domeniul litigiilor, arbitrajelor și a altor proceduri de soluționare a disputelor. Confirmarea statutului său vine și prin plasarea practicii pe prima poziție în clasamentele realizate de ghidurile internaționale de renume precum Chambers and Partners și The Legal 500”.

„NNDKP are o echipă de litigii remarcabilă care oferă întotdeauna servicii de calitate superioară. Echipa include avocați seniori extrem de experimentați și avocați mai tineri talentați și entuziaști, care aduc o forță substanțială și o abordare nouă oricărui dosar.” (Chambers and Partners)

 

Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România încheie un protocol cu Inspecția Muncii dedicat implementării bunelor practici în domeniu

0

Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) anunță semnarea unui Protocol cu Inspecția Muncii, care își propune identificarea și aplicarea celor mai potrivite, eficiente și utile modalități de informare, acțiuni preventive pentru implementarea bunelor practici privind proiectarea, instalarea, exploatarea rețelelor și circuitelor de cabluri electrice, potrivit legislației naționale și europene.

„Prin semnarea Protocolului cu Inspecția Muncii, facem un nou pas important, necesar, pentru implementarea și respectarea standardelor internaționale într-un domeniu crucial pentru infrastructura țării noastre. Salutăm acest parteneriat, care suntem încrezători că se va reflecta în beneficii pe termen lung atât pentru furnizori, cât și pentru beneficiari, cetățenii României”, a declarat domnul Cristian Gheorghe, Președintele APPCR.

„Prin Protocolul încheiat cu APPCR, avem siguranța unui parteneriat ce va conduce evoluția industriei cablurilor într-o direcție aliniată cu standardele necesare pentru a asigura calitatea proiectelor dezvoltate în cadrul acesteia”, a spus Dantes Nicolae Bratu, Inspector General de Stat.

Protocolul are în vedere promovarea conformității privind cablurile electrice, precum și promovarea și sprijinirea transferului de cunoștințe, informații, experiență și expertiză tehnică referitoare la nivelurile de performanță adecvate pentru diverse categorii de cabluri electrice, în corelare cu destinația utilizării acestora. Pe baza acestuia se vor dezvolta procese și programe de informare și instruire în vederea creșterii pregătirii și a competentelor tehnice pentru personalul Inspecției Muncii implicat în supravegherea pieței referitoare la echipamentele electrice de joasă tensiune, ce includ și cablurile electrice.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, vor fi organizate evenimente și alte inițiative (conferințe, ateliere, mese rotunde, dezbateri publice, campanii de informare ș.a.), pentru explicarea importanței folosirii unor produse de calitate adecvată în toate categoriile de construcții, instalații, rețele sau circuite, atât pentru protecția împotriva incendiilor, cât și pentru siguranța și continuitatea funcționării rețelelor de infrastructură, precum și pentru creșterea duratei de viață a instalațiilor electrice în general.

Record Binance în România: Peste 13.000 de pizza au fost cumpărate cu 1 Bitcoin, în cadrul unui eveniment cu focus caritabil

0

Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume ca volum, a stabilit un record în cadrul unui eveniment cu o componentă caritabilă derulat în București – prin intermediul platformei, au fost achiziționate mai bine de 13.000 de pizza pentru 1 Bitcoin, peste așteptările inițiale de 10.000.

Printre beneficiarii evenimentului s-a numărat și Fundația Metropolis.

10.000 de pizza au fost achiziționate de către Daniel Niță, investitor în piața cripto din 2016 și creator de conținut axat pe Web3. De 13 ani, în data de 22 mai, comunitățile crypto sărbătoresc Bitcoin Pizza Day. Totul a început de la prima tranzacție cu BTC făcută de Laszlo Hanyecz, un programator din Florida, care a cumpărat două pizza mari cu 10.000 BTC – aproximativ 41 de dolari, în acel moment.

Timp de 12 ore, începând cu ora locală 12.00, comunitatea crypto și nu numai, influenceri din industrie, precum și comunități importante din alte domenii au beneficiat de work-shop-uri educaționale și au putut contribui la atingerea recordului de a cumpăra cel mai mare număr de pizza (10,000) în schimbul unui Bitcoin într-un singur eveniment, ce are un scop caritabil.

Claudiu Cazacu, XTB: SUA, în anticamera incapacității de plată. Ce arată datele de risc pentru România

0

 

Pentru prima dată în istorie, o  posibilă intrare în incapacitate de plată (default)  a SUA prinde contur, iar situația devine tot mai presantă. Janet Yellen, fosta șefă a Rezervei Federale, acum la conducerea Trezoreriei SUA, a catalogat ca fiind „destul de slabe” șansele ca plățile să poată fi făcute până la jumătatea lunii iunie. Există chiar riscul ca acest lucru să se întâmple chiar mai devreme, începând cu 1 iunie, în funcție de evoluția greu de previzionat a încasărilor și cheltuielilor.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, un alt semnal de alarmă ar fi avertismentul celor de la JPMorgan asupra riscului instalării panicii pe piețele financiare, în cazul unui default. „Acest lucru ar afecta contractele, garanțiile, casele de compensare și clienții, potrivit declarațiilor directorului general al instituției financiare. JPMorgan, cea mai mare bancă americană după active, a constituit un comitet care se întrunește zilnic, începând din 21 mai, și va trece la trei ședințe pe zi în perioada următoare”, precizează Claudiu Cazacu.

Republicanii și democrații trebuie să se pună de acord

Nu lipsa efectivă a banilor sau a capacității de a obține resurse ar fi problema, ci utilizarea unui mecanism politic pentru a ridica limita totală a împrumuturilor permise. Mai exact, este nevoie de armonizarea propunerilor de buget ale celor două tabere politice, democrați și republicani, care își canalizează resursele pentru a obține, sub constrângerea timpului limitat, avantaje pentru propriile seturi de măsuri fiscale, și, implicit, pentru proprii alegători. Republicanii doresc reduceri ale cheltuielilor, pe care democrații le consideră prea aspre pentru programele de educație și sănătate. Pe de altă parte, propunerea democraților de creștere a taxelor pentru cei cu venituri ridicate întâlnește opoziția fermă a republicanilor.

În lipsa unui acord pentru ridicarea plafonului, SUA ar putea decide să oprească, în primă fază, plățile publice în sectoare precum protecția socială, sănătatea sau apărarea. Acest lucru nu ar constitui un default din perspectiva deținătorilor de titluri de stat, însă ar crea premisele unei scăderi de rating, mai ales că în 2011 S&P a coborât cu o treaptă calificativul suveran al SUA în condiții similare. Potrivit consultantului XTB România, chiar și această etapă ar avea consecințe economice importante, cu restrângeri de venituri, creșteri ale ratelor la credite și, dacă situația se prelungește mai mult de câteva săptămâni, un risc major de recesiune.

 

Repercusiunile pentru sistemul financiar global

O neplată a obligațiilor către creditori ar fi însă un eveniment de mare amplitudine, un tsunami pentru piețele financiare. „Chiar dacă ar fi o situație temporară – e de presupus că cele două tabere ar ajunge rapid, ulterior, la un acord, pentru a limita daunele – efectele ar fi de mare amploare, și nu doar pentru SUA, ci pentru sistemul financiar global. O explozie a costului datoriei ar bulversa piețele creditului din aproape întreaga lume, ar declanșa plăți pentru instrumente derivate care acoperă riscul de neplată și pierderi în piețe de trilioane de dolari de derivate, unde stabilitatea relativă a dobânzilor e esențială. Totodată ar induce fluctuații violente pe bursele din SUA și din întreaga lume”, subliniază Claudiu Cazacu.

În 2011, între 22 iulie și 8 august, în timpul blocajului referitor la plafonul de datorie de atunci, indicele bursier S&P500 a pierdut aproape 17%. Dacă o situație similară s-ar repeta, față de capitalizarea actuală, doar pentru S&P500 pierderile ar ajunge la 5,95 trilioane de dolari. E important de reținut că, atunci, investitorii erau preocupați și de criza datoriei suverane în Europa. De asemenea, în 2011 nu s-a ajuns efectiv la default, deci procentajul declinului nu este de neimaginat astăzi. Potrivit administrației de la Casa Albă, un default de scurtă durată ar duce la o pierdere de 0,6% din PIB și la dispariția a 0,5 milioane de locuri de muncă, în timp ce unul îndelungat ar însemna 8,3 milioane de locuri de muncă pierdute și un declin de 6,1% din PIB, sau 1,61 trilioane de dolari.

Potrivit Moody’s, chiar și o formă scurtă de default ar crește șomajul la 5%, de la 3,5% în prezent. Mecanismele de creditare către populație și firme, unde titlurile de stat au rol esențial, ar fi afectate.în scurt timp, acest lucru ar determina frânarea severă a activității economice, atât la nivel regional, cât și în marile centre urbane.

În condițiile unui default tehnic, în care piețele păstrează încrederea că se va reveni rapid la o reluare a plăților, daunele ar fi totuși considerabile, și fiecare zi de prelungire a situației ar crește riscul unei recesiuni globale.

Creșterea costurilor de împrumut pentru SUA

CDS-urile (Credit Default Swap) pe 5 ani ale SUA, instrumente care arată cât de mare este riscul perceput de intrare în incapacitate de plată, au ajuns luni la 64,18 puncte de bază (pb), de la 16 pb acum un an. În prezent, sunt peste cele ale Germaniei, aflate la 12,66 puncte, ale Franței, la 26,96 puncte sau Spaniei, la 53,45 pb. Grecia, care a avut nevoie de restructurări masive ale datoriei publice în ultimul deceniu, este la 92,63 puncte, iar Italia, cu o datorie publică de 144,4% din PIB, la 110,98 pB. „Vecinii” de zonă de risc ai SUA sunt țări față de care se afla, în mod tradițional, la mare distanță în percepția investitorilor.

O categorie de investitori ar beneficia masiv de pe urma ratării plăților de către SUA pentru cel puțin 3 zile, conform regulilor asociației ISDA (International Swaps and Derivatives Association): cumpărătorii de „asigurare” sub forma CDS-urilor.

Rezerva Federală ar putea avea un plan de rezervă pentru a opri declanșarea efectului de domino, care ar cuprinde piețele financiare și apoi economia reală, și nu numai în SUA. Instituția ar putea scoate din circulație seriile de titluri de stat intrate în default, prin cumpărarea lor sau prin schimbul cu alte serii pe care le deține deja. La finalul lunii mai ajung la maturitate titluri de stat de 90 de miliarde de dolari, iar în iunie, titluri de 138 miliarde de dolari, potrivit unor estimări.

 

Sentimentul la nivelul României este de incertitudine masivă

În România, percepția investitorilor s-a modificat în ultimele luni, CDS-urile fiind în scădere, luni, la 63,44 puncte pe 1 an, de la  294,5 puncte în octombrie anul trecut. Totodată, CDS-urile pe 5 ani erau luni la 218,52 pb, de la vârful de 433,2 puncte în septembrie anul trecut.

Drumurile au fost diferite: dacă investitorii s-au relaxat în privința riscului de neplată a datoriei României, au devenit tot mai preocupați de SUA. Totuși, recent, în România și în regiune s-au observat presiuni de depreciere a cursului de schimb.

Un mediu de risc în creștere ar putea pune presiune suplimentară pe cursul valutar. În cazul unui default, fie și de scurtă durată, mișcările pe piețele de capital ar fi tumultuoase.

Țările îndatorate ar resimți o povară și mai accentuată a creditului, și chiar și o mai mare dificultate în a-și acoperi deficitele, iar anumite corecții macro s-ar face brusc, nu treptat. Mediul economic ar primi o lovitură, transmisă peste Ocean și în Europa, mărind provocările într-o perioadă de vulnerabilitate, cu deficite atât în plan bugetar, cât și comercial.

Confruntați cu riscuri greu de calculat și de mare amploare, investitorii au ales, pe bursele din SUA și Europa, să se concentreze asupra scenariului de găsire a unei soluții în ultimul moment, la fel ca în alte momente economice. Dacă, însă, se va dovedi că „de data aceasta este altfel”, costurile pentru economie și piețe, în SUA, România și în lume, ar fi de mari proporții. În evaluarea noastră,ipoteza principală rămâne de acord în „ceasul al 12-lea”. Chiar și așa, alternativa e prea aproape și prea presantă pentru a fi liniștitoare.

 

Prima ediție a conferinței ESG:ro: Cum ne ajută indicatorii ESG să asigurăm stabilitatea organizației pe termen mediu și lung și care sunt provocările ce apar în aplicarea acestor standarde?

0

ESG (Environment, Social & Governance) a devenit un subiect tot mai relevant în peisajul economic global în ultimele două decenii. Cu toate acestea, abia în luna ianuarie 2023, directiva CSRD a intrat în vigoare, oferind statelor membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni pentru a o implementa în legislația națională. Astfel, începând cu 2024, companiile cu o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro și/sau active totale mai mari de 20 de milioane de euro și/sau peste 250 de angajați vor fi obligate să raporteze rezultatele lor în ceea ce privește sustenabilitatea. Întreprinderile mici și mijlocii listate pe piețele reglementate din UE vor avea termen până la 1 ianuarie 2026 pentru a se conforma cerințelor de raportare.

Pe parcursul acestui proces, a devenit tot mai evidentă necesitatea unui standard internațional unitar pentru companii, care să le ofere o orientare clară. Importanța raportării non-financiare în crearea de valoare pe termen mediu și lung a devenit tot mai evidentă, depășind simplele aspecte legate de conformitate. În plus, standardele ESG contribuie la înțelegerea mai profundă a organizației și a rolului său în economia globală. Acestea implică o planificare mai eficientă a investițiilor pe termen lung, reducerea costurilor la energie și resurse, optimizarea proceselor, creșterea loialității clienților, creșterea valorii brandului și îmbunătățirea accesului la resurse.

ESG:ro este evenimentul care abordează toate aceste aspecte cheie ale sustenabilității și valorii pe termen lung în afaceri. Aflată la prima ediție, conferința organizată de BusinessMark se va desfășura pe 26 mai 2023, în format in-person la Radisson Blu Hotel din București, dar va avea și o componentă și virtuală, oferind participanților posibilitatea de a se conecta de oriunde.

Vor fi alături de noi în calitate de speakeri:

  • SPECIAL GUEST: Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager, APIVITA
  • SPECIAL GUEST: James Byrne, Founder, BeyondWords – ESG
  • SPECIAL GUEST:  Francesca Bellucci, ESG Director, Sidel
  • SPECIAL GUEST: Katarzyna Chwalbińska-Kusek, ESG & Sustainability Lead, Poland, Associate Director, Savills
  • Sergiu Bazarciuc, COO & Co-Founder, Simtel
  • Oana Stamatin, ESG Chief Officer, CEE & România, Colliers România
  • Carmen Schuster, Director Achiziții și ESG, PORR România
  • Elis Isa-Sipciu, Corporate Affairs and Engagement Director, L’Oréal Romania
  • Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux România
  • Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist
  • Raul Pop, Co-Fondator, Vice-Președinte – Coaliția pentru Economia Circulară (CERC), Director Programe – Asociația ECOTECA
  • Ionuț Ruscea, Sustainability Project Leader, Romstal
  • Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG
  • Ana Nicolae, Head of Integrated Communications, AVON România și Moldova

Evenimentul va fi moderat de:

  • Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark
  • Gabriel Pătru, Antreprenor; Presedinte, IAB Romania; Consultant în Sustenabilitate

Evenimentul ESG:ro se adresează unui public format din: CEOs, CFOs, General Managers & Executives, CSR Managers, Sustainability Managers, ESG Specialists, Marketing & PR Managers, Corporate Affairs Managers, antreprenori și specialiști financiari.

ESG:ro reprezintă o oportunitate unică de a explora provocările și oportunitățile asociate cu trecerea către un model de afaceri mai sustenabil. Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Pentru a obține mai multe informații despre eveniment și pentru înregistrare, vă rugăm să accesați pagina evenimentului sau să ne scrieți la adresa office@business-mark.ro.

Parteneri conferinței ESG:ro sunt: Electrolux, PORR România, Exploratist, Colliers România, PKF Finconta ESG

Suportul tehnic este asigurat de: SCS

Partener de monitorizare: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului: Sustenabilitate.biz, SpotMedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Digital Business, Social Media România, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Events Online, Revista Piața, spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorînRomânia, Club Economic, România Durabilă, Economistul, PRwave, Business Voice România, Femei în Afaceri

Un proiect realizat de BusinessMark.

Începând cu 2013, BusinessMark a organizat 259 evenimente „concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. Am avut alături de noi 4.020 speakeri și 61.000 de participanți, în opt orașe din România.

Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret.  Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.

 

Deloitte România a renovat și dotat un amfiteatru al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București

0

Deloitte România a renovat și dotat cu echipamente didactice de ultimă generație un amfiteatru al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, în urma unei investiții de 70.000 de euro. Situat în sediul facultății din strada Pitar Moș, noul amfiteatru Deloitte are o capacitate de o sută de locuri și va găzdui anual câteva mii de studenți ai secțiilor de engleză, franceză, romanice, orientale, rusă, slave, germanice, hungarologie, studii iudaice, rromani, precum și ai programelor de master.

„Acest proiect este în linie cu angajamentul strategic al Deloitte de a susține calitatea și performanța în educația din România și ne consolidează parteneriatul de lungă durată cu Universitatea din București, care pregătește zeci dintre profesioniștii pe care entitățile Deloitte de pe piața locală îi angajează anual”, a declarat în cadrul evenimentului de inaugurare Cătălin Iorgulescu, Manager General al Regional Audit Delivery Center (RADC), entitatea Deloitte din România care oferă servicii suport de audit pentru clienți Deloitte din peste 20 de țări din toată lumea.

„Facultatea de Limbi și Literaturi Străine oferă fundația ideală pentru tinerii care vor să-și construiască o carieră într-un mediu profesional dinamic și multicultural, în care au zilnic ocazia de a comunica și a coordona echipe și clienți din țări diferite sau chiar de pe alte continente, așa cum este cazul organizației noastre”, a declarat Jan Verhoeven, Director, Deloitte Tax and Legal Delivery Center (TLDC), echipa Deloitte prezentă în România care coordonează servicii suport de natură fiscală și juridică pentru clienți Deloitte din toată Europa.

„Renovarea acestui amfiteatru face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a spațiilor de învățământ ale Facultății de Limbi și Literaturi Străine, după ce Universitatea din București a reușit să achiziționeze în urmă cu doi ani clădirea din strada Pitar Moș nr. 7-13. Acesta este doar un prim pas în colaborarea dintre facultate și Deloitte, între universitate și Deloitte, vom continua și vom încerca să punem resurse împreună pentru proiectele următoare, și totul în folosul și spre binele studenților și profesorilor noștri. Pentru Universitatea din București, parteneriatul cu mediul privat și cu instituțiile publice în egală măsură este o prioritate, dat fiind că universitatea noastră este cea mai importantă instituție de învățământ din România și formează elite de care toată lumea are nevoie”, a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

Proiectul de renovare a amfiteatrului a constat în restaurarea și reamenajarea sălii și dotarea cu ecrane și echipament de sonorizare, esențiale în studiul limbilor și culturilor străine și în pregătirea practică a traducătorilor și interpreților. Lucrările au fost realizate în șase luni.

Deloitte este unul dintre cei mai doriți angajatori din țară, conform clasamentelor independente realizate de mai multe entități.

Cegeka continuă creșterea europeană prin extinderea în Grecia

0

Cegeka, furnizor european de servicii ICT cu sediul în Belgia, a anunțat extinderea sa în Grecia prin deschiderea unui nou birou în Atena. Această nouă locație va fi cel de-al patrulea centru european de livrare al Cegeka, după România, Moldova și Cehia. În plus, față de regiunile sale de livrare europeană, de unde sunt serviți clienții, Cegeka operează în mai mult de 10 țări europene.

Specialiști IT calificați și adaptarea culturală
conduc extinderea Cegeka în Grecia

Extinderea Cegeka în Grecia se bazează pe o combinație de specialiști IT calificați, adaptare culturală și antreprenoriat. Valorile lor de respect, autenticitate și dezvoltare a oamenilor joacă un rol crucial în această decizie.

„Suntem angajați să creăm un mediu de lucru incluziv care să promoveze creșterea și dezvoltarea angajaților. Având în vedere istoria mândră a Greciei în ceea ce privește meșteșugurile, măiestria și creativitatea, așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu forța de muncă talentată a țării pentru a stimula inovația și excelența. Cu o creștere așteptată de 300 de angajați în următorii trei ani, ne propunem să valorificăm bogăția de talente IT din Grecia pentru a ne consolida capacitățile europene în serviciul clienților noștri”, afirmă Tom De Vos (foto), Director la Cegeka European Delivery Center.

Investiția în oameni și infrastructură pentru
mai multă flexibilitate și scalabilitate

„În urma deschiderii noului birou din Grecia, ne propunem să anticipăm viitoarea creștere a companiei și să ne asigurăm că suntem pregătiți să răspundem nevoilor tot mai mari ale clienților noștri”, afirmă Stijn Bijnens, CEO-ul Cegeka. „Suntem încrezători că această nouă locație ne va oferi mai multă flexibilitate și scalabilitate, permițându-ne să servim mai bine clienții noștri din Europa. Investim în oamenii noștri și în infrastructură pentru a asigura cel mai înalt nivel de servicii partenerilor noștri.”

Creșterea viitoare anticipată prin extinderea
în Grecia, alte orașe luate în considerare

În timp ce Cegeka va începe în Atena, compania ia în calcul deja extinderea în alte orașe precum Salonic în viitorul apropiat. Extinderea în Grecia consolidează poziția Cegeka ca furnizor de tehnologie de top din Europa, investind în tehnologii precum cloud hibrid, AI, securitate cibernetică și în oameni. „Așteptăm cu nerăbdare să construim relații de durată cu talentele IT din Grecia”, a concluzionat Stijn Bijnens.

Cele mai bune 60 de programe de internship din România votate de studenți și proaspăt absolvenți

0

Peste 46% dintre angajatori îi aleg pe tinerii
care au urmat în trecut programe de internship

Hipo revine cu un nou proiect în România, National Intern Day. Proiectul aduce plus valoare pe piața muncii, promovând oportunitățile de carieră destinate celor la început de drum. 23 mai este ziua în care Hipo îi sărbătorește, atât pe interni, cât și pe angajatorii care le oferă tinerilor oportunități profesionale. În premieră, se lansează topul Cele Mai Bune Programe de Internship din România în 2023, votate de către tinerii studenți și absolvenți din România. Companiile și-au nominalizat oportunitățile disponibile, iar tinerii au avut șansa, atât să le aleagă pe cele mai bune, cât și să aplice la ele. Peste 440 de tineri cu studii superioare în domenii precum IT, inginerie, economie, socio-umane și altele, au votat Cele mai bune 60 programe de internship din România în 2023, din oportunitatile nominalizate. 46% dintre angajatori îi recrutează pe candidații care au urmat anterior programe de internship, conform studiului Piața Forței de Muncă Hipo.ro în 2023.

Hipo îi susține pe tinerii la început de carieră să exploreze piața muncii, aplicând la programe de internship, iar în același timp îi încurajează pe angajatori să le ofere cât mai multe oportunități în carieră. Luând în considerare beneficiile oferite candidaților, nivelul implicării în educația și dezvoltarea lor profesională, precum și voturile tinerilor, Hipo lansează Topul Cele Mai Bune Programe de Internship din România în 2023. 

În lunile februarie – aprilie ale acestui an, companiile și-au nominalizat oportunitățile pentru tinerii aflați la început de carieră. În perioada 10 aprilie – 15 mai, prin 860 de voturi ale studenților și proaspăt aboslvenților au fost alese cele mai atractive programe de internship. Pe 23 mai, 60 de companii se fac remarcate pe piața muncii din România, fiind prezente în primul top despre cele mai bune programe de internship, alese de tineri. Acestea sunt:

„Interesant este că primii 3 angajatori din TOP activează în domenii diverse. Acestea sunt: HARMAN INTERNATIONAL ROMANIA (IT), METRO Romania (retail) și KPMG Romania (consultanță). Mai mult decât atât, din cele 60 de programe de internship, 41% sunt angajatori din industria IT, urmați de inginerie, producție, consultanță, finanțe și retail. National Intern Day este un eveniment cu și pentru tineri, lansat în premieră de Hipo în România. Îi încurajăm, atât pe angajatori să-i susțină pe tinerii la început de carieră prin programe de internship, cât și pe studenți și proaspăt absolvenți să exploreze oportunitățile din piața muncii actuală!” – Maria Marin, Project Manager @National Intern Day, Hipo. 

Unul dintre principalele criterii pe baza căruia peste 46% dintre companii recrutează tineri pentru joburi entry-level este participarea la programe de internship – conform studiului Piața Forței de Muncă Hipo.ro în 2023. Hipo susține programele de internship disponibile ale angajatorilor și le aduce tinerilor șansa de a-și contura primii pași în carieră prin National Intern Day.

Cei interesati să descopere Topul Cele mai bune programe de internship din România în 2023, realizat de Hipo, pot accesa site-ul de mai sus.

 


Catalyst Solutions este o companie de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 17 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:

  • DevTalks, cea mai asteptată conferință IT, care reunește 3.500 de profesioniști pasionați de web, online, cloud computing, big data și alte tehnologii sau trenduri IT. 
  • DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 1 și 2 Noiembrie vor avea loc 9 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.
  • www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;
  • Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce impreuna 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție;
  • Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 300 de tineri români;
  • Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzator instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.

 

Studiu Benefit: 1 din 4 angajați consideră că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca mărirea salarială 

0

 

  • Valoarea medie lunară a beneficiilor extrasalariale a crescut cu 11% față de 2021, ajungând în 2022 la 696 RON/lună pentru fiecare angajat;
  • Telemunca – unul dintre cele mai noi beneficii introduse de Edenred anul trecut – intră în topul celor mai dorite beneficii extrasalariale, după cadouri și turism, exceptând cardul de masă, care rămâne beneficiul #1 preferat de angajații din România;
  • Companiile din zona serviciilor financiare sunt pe primul loc la capitolul beneficiilor extrasalariale oferite angajaților, cu un buget mediu de 792 RON/lună pentru fiecare angajat;

Edenred a lansat cea de-a șasea ediție a studiului anual Benefit, ce analizează evoluția și tendințele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România.

Topul celor mai dorite beneficii extrasalariale în anul 2022 a rămas același ca în anul precedent, înregistrând însă creșteri semnificative la nivel de preferințe în rândul angajaților: cadourile – beneficii în natură (28%, cu o creștere de 44% față de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanță (25%, cu o creștere de 50% față de 2021) și cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, cu o creștere de 39% față de 2021). Următorul beneficiu preferat de angajați este reprezentat de telemuncă, acesta fiind un beneficiu care a apărut anul trecut, fiind folosit și pentru plata utilităților, într-o perioadă în care costurile au crescut semnificativ, devansând beneficiile din zona de sănătate, care acum completează top cinci. Topul exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul #1 preferat de angajații din România.

Stefan Toderita, Strategy and Development Director Edenred

„Experiența angajatului, sănătatea fizică, starea de bine și flexibilitatea sunt doar o parte din domeniile importante pentru clienții noștri. Observăm două tendințe care se conturează: nevoia angajaților de a avea acces la beneficii extrasalariale diverse și faptul că flexibilitatea acestora este cheia retenției angajaților. Dacă le analizăm individual, angajații au traversat în 2022 mai multe perioade de instabilitate, atât financiară, cât și socială. În acest context, 25% dintre angajați au declarat că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca măririle salariale și au apreciat impactul pozitiv al acestora asupra venitului lunar. De cealaltă parte, angajatorii au venit în întâmpinarea acestor nevoi și, pe lângă majorarea valorii tichetului de masă, multe companii au crescut nivelul de flexibilitate în ceea ce privește bugetul de beneficii. Dacă în 2022, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii a fost de 696 RON/lună per angajat, în creștere cu 11% față de 2021, în 2023 estimăm o creștere până la peste 800 RON”, declară Ștefan Toderiță, Strategy & Development Director Edenred România.

Evoluția bugetului de beneficii flexibile
în funcție de sectoarele de activitate 

Toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creșteri în ceea ce privește bugetele de beneficii flexibile oferite angajaților. Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 RON/lună per angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creștere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 RON/angajat. Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & Software, care au înregistrat o creștere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 RON/angajat la 726 RON/angajat, iar locul trei este ocupat de companiile de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 RON/lună per angajat. Pe ultimele locuri se clasează companiile din Construcții, cu o medie de 408 RON/lună per angajat, și sectorul Sănătate și asistență socială, cu un buget mediu de 415 RON/lună per angajat.

Cu o medie de 2.7 beneficii flexibile (excluzând tichetele de masă) obținute lunar de către clienții Edenred, se poate observa că flexibilitatea devine tot mai importantă, indiferent de sectorul de activitate. Această tendință reflectă evoluția constantă a nevoilor angajaților și necesitatea dezvoltării unor pachete de beneficii care să adreseze aceste nevoi. Angajații din sectorul Finanțe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3.3 beneficii flexibile, fiind urmați de angajații din IT & Software, cu o medie de 3.0 beneficii flexibile și de angajații din Producție și industrie, cu o medie de 2.3 beneficii flexibile.

Generații diferite, interese diferite

Flexibilitatea beneficiilor este noua normă pentru toate cele patru generații de angajați active pe piața muncii, toți clienții Edenred accesând cel puțin 2 beneficii flexibile în fiecare lună. Topul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de 3.0 beneficii, urmat de Generația X (1961-1980), cu 2.8 beneficii în medie, și de Generația Z (>1995), cu un număr mediu 2.7 beneficii. Ultimul loc revine angajaților din generația Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2.5 beneficii.

În funcție de generație, preferințele privind beneficiile sunt diferite. În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaților români, Generația Baby Boomers și Generația X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de Turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes și spre sănătate și planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%). Millenials și Generația Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place și să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%).  Aceștia accesează, totodată, și beneficii din zona de Telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanța pe care a câștigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global „Marea Reașezare” – The Great Reshuffle, care a determinat mulți angajați să demisioneze sau să își caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid.

În funcție de gen, preferințele în materie de beneficii sunt aproape aceleași, variind însă nivelul de accesare. Femeile prioritizează călătoriile (11.3%), cadourile (beneficii în natură – 10.5%, ocazii speciale – 8.3%) și sănătatea (4.8%), în timp ce bărbații au ca priorități cadourile (beneficii în natură – 14.3%, ocazii speciale – 5.7%), călătoriile (10.2%) și sănătatea (3.7%).

EUROINVENT 2023: premii obținute de ICPE-CA

0

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA Bucuresti a participat la Targul European de Creativitate si Inovare EUROINVENT 2023, organizat la Iasi in perioada 11-13 mai de catre Forumul de Inventatori Romani, Europe Direct Iasi, Universitatea Gheorghe Asachi din Iasi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi si Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi.

    ICPE-CA a prezentat 7 inventii si a obtinut 16 premii si distinctii, dupa cum urmeaza:

– 4 diplome si medalii de aur (Procedeu de obtinere a unui aliaj metalic biodegradabil pe baza de Mg pentru implanturi ortopedice, Modul de electroliza de joasa temperatura cu separator pe baza de oxid solid, Elastomer cu permeabilitate magnetica ultra inalta cu aplicatii in domeniul garniturilor de etansare electromagnetica la frecvente joase si al circuitelor magnetice flexibile, Motor electric asincron pentafazat si metoda de alimentare a acestuia in curent alternativ);

– 2 diplome si medalii de argint (Convertizor static destinat alimentarii motoarelor asincrone pentafazate si metoda de comanda pentru tratarea unui defect cauzat de intreruperea unei faze, Echipament pentru reglarea continua a debitului lichidelor, cu actionare electrica directa a elementului care realizeaza modificarea sectiunii de curgere);

– 1 diploma si medalie de bronz (Metoda de prevenire a deformatiilor critice in constructii industriale si dispozitive tehnologice, bazata pe senzori din microfire feromagnetice);

– 7 diplome de excelenta acordate de INCD INMA Bucuresti, INCD ECOIND Bucuresti, INCD IMNR Bucuresti, INFLPR si Croatia Inova;

– 2 premii speciale acordate de ICECHIM Bucuresti si CITT Politehnica 2000 si 7 certificate de participare din partea organizatorilor.

Prin cercetarile demarate, ICPE-CA se preocupa constant sa raspunda provocarilor impuse de noile cerinte economice si sociale, contribuind la dezvoltarea durabila a intregii societati.

Aegon România, creștere de 8,2% a primelor brute subscrise în 2022

0

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon, anunță că „a încheiat anul 2022 cu un volum al primelor brute subscrise (PBS) de 165,73 milioane de lei, în creștere cu peste 8% față de 2021 și o cotă de piață în creștere, la 4,92%. Aceste rezultate au menținut compania pe poziția a 7-a în top companii de pe segmentul asigurărilor de viață.

La nivel național, segmentul de asigurărilor de viață a avansat în ultimul an cu 1%, la 2.65 miliarde de lei, în ușoară creștere față de nivelul de 2,61 miliarde de lei din 2021, conform raportului Autorității de Supraveghere Financiară pe anul 2022. La nivel general, piața asigurărilor din România a crescut anul trecut cu 16%, până la un total de 16,5 miliarde lei prime brute subscrise”.

Sînziana Maioreanu (foto), CEO Aegon România: „Creșterea din ultimul an reflectă încrederea pe care continuă să ne-o acorde românii și în această perioadă complicată, lovită de neprevăzut și noi incertitudini. Avem  un portofoliu  de produse croite în așa fel încât să răspundă grijilor pe care și le fac pentru viitorul lor și al celor dragi. Ne-am bucurat să vedem că oamenii înțeleg tot mai mult valoarea pe care le-o aduce o astfel de asigurare, împărțind povara riscului și oferindu-le o plasă de siguranță pentru evenimente neprevăzute. De asemenea, vedem că nu sunt puțini cei care își planifică ziua de mâine și aleg să economisească printr-o asigurare pentru viitorul sau studiile copiilor. 

Aceste rezultate vin și ca răspuns al  muncii partenerilor noștri bancari și brokeri. Cu ajutorul lor reușim zi de zi să aducem mai aproape de români soluții de asigurare atât pentru evenimente planificate din viața lor, cât și pentru evenimentele neprevăzute.” 

Aegon România subliniază că, în ultimii 14 ani, „a clădit un portofoliu de asigurări care să răspundă nevoilor identificate în rândul românilor, iar în decursul anului 2022 a lansat un nou produs cu acoperire în caz de spitalizare din accident sau boală – asigurarea Fii Precaut – destinată inclusiv copiilor care, în primii ani de viață sunt mai predispuși la îmbolnăviri și accidentări. De altfel, 30% din asigurările Fii Precaut din ultimul an au fost încheiate pentru copii. Asigurarea Fii Precaut a fost desemnată produsul anului la Gala Premiilor Pieței Asigurărilor 2022.
Compania a înregistrat o creștere notabilă de 29% și pe segmentul asigurărilor în caz de diagnostic oncologic, unde principalele motive care au determinat achiziția asigurării între clienții Aegon au fost antecedentele de cancer în familie (34%) și numărul în creștere al bolnavilor (34%), conform unui studiu intern”.

Sînziana Maioreanu: „Am continuat să fim atenți la nevoile celor din jurul nostru și în 2022 am lansat un nou produs care să ofere un plus de liniște familiilor pentru care internarea în spital a unui membru de familie ar avea un impact puternic în echilibrul financiar, produs care a și primit titlul de produsul anului. Suntem alături și de românii care aleg să aibă un plan de siguranță în caz de diagnostic oncologic și ne bucură să vedem că interesul pentru o astfel de asigurare este în creștere. Le suntem recunoscători tuturor celor care au pornit în căutarea de soluții pentru a proteja viitorul lor și al celor dragi și care au găsit la noi aceste soluții.”

Aegon România reamintește că „face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții. Aegon are, la nivel mondial, o tradiție de peste 175 de ani. În total, cei peste 22.300 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 34,4 de milioane de clienți din America, Europa și Asia. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste un milion de clienți și 150 de angajați”.

 

FoodIntelForum a ajuns la cea de-a VI-a ediție (24-25 mai 2023)

0

Încă o ediție de top la FoodIntelForum, eveniment ajuns la cea de-a VI-a ediție! Oportunități de business și de dezvoltare!

Peste 150 de reprezentanți ai celor mai importante companii din agribusiness, autorități, specialiști și politicieni cunoscuți sunt așteptați să fie alături de noi, în perioada 24-25 mai 2023, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București.

Vom discuta despre digitalizarea și asigurarea securității cibernetice, dar și despre accesarea fondurilor în agribusiness, producția alimentară, producția de băuturi, retail și HoReCa.

Susțin cea de a VI-a ediție FoodIntelForum:

Sponsorul Platinum – SmartHomeDevelopment

Sponsorul Silver – Profi

Parteneri: Biriș-Goran Legal + Tax, Auchan, GEI Consultanță specializată, Agricloud, Goodwill Consulting, Mirdatod Lactate de Ibănești, VBR Labs, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Academia de Studii Economice din București (ASE), Academia de Studii Agricole și Silvice „Gheorghe-Ionescu Șișești”, HORA.

Partenerii media: FoodBiz, Agrostandard, Economistul, Lumea Banilor, #România Funcționează și Money.ro.

Cine participă la FoodIntelForum

Peste 150 de conducători de vârf, printre care:
Și Sorin Cîmpeanu – Vicepreședintele Senatului
Și Călin Costinaș – Deputy CEO, Profi
Și Gabriel Biriș – Co-fondator, Biriș-Goran Law& Tax
Și Dan Shomon – Antreprenor american, consilierul președinților americani
Și Tiberiu Dănețiu – Director la Auchan
Și Mihai Voicu – Directorul General, Bergenbier
Și Nick Koutsourais – Director General, NGN AutoProtect Hellas Ltd
Și Alexandru Baciu – Fermier, Ferma Baciu
Și Gheorghe Seculici – Vicepreședintele Camerei de Comerț Și Industrie a României
Și Răzvan Teodorescu – Pro-rector USAMV București
Și Nicolae Badea – CEO-UL ComputerLand România
Și Cătălin Mahu – Fondatorul lanțului de restaurante La Mama
Și Alexandru Stănescu – Director General ADR Sud-Vest Oltenia
Și Dimitrie Muscă – Fermier, CAI Curtici
Și Ana Ionașcu – Enterprise Account Director, Microsoft România
Și Viorel Marin – Președinte A.N.A.M.O.B.
Și Valeriu Tabără – Președinte A.S.A.S
Și Mădălina Giurescu – Președinte Cooperativa Bio Cătina
Și David Todoran – Co-fondator, Mirdatod-Lactate de Ibănești

La #FoodIntelForum, ediția a VI-a, 24-25 mai 2023, toți participanții pot expune GRATUIT mostre/exemple ale produselor fabricate de companiile pe care le reprezintă, în funcție de ordinea înscrierii și de spațiul disponibil!

Ce urmează în toamnă

În toamnă, vă așteptăm la cea de a VI-a ediție a BucharestFoodSummit, care va avea loc în luna octombrie acestui an. Summit-ul va fi însoțit de o expoziție extraordinară de produse ale centrelor de cercetare aflate sub cupola A.S.A.S., precum și o expoziție de produse tradiționale românești.

În același timp, TimișoaraFoodSummit și BanatBusinessSummit se pregătesc să pună Banatul și Timișoara pe harta centrelor de business importante ale României.

Stați aproape!

Nicolas Richard noul CEO al ENGIE Romania

0

ENGIE Romania anunță că, după 13 ani de activitate în România, Eric Stab își va încheia, începând cu 1 iunie, mandatul ca CEO al ENGIE Romania, și va continua cariera profesională în cadrul grupului ENGIE, în calitate de CEO al ENGIE Germania. Totodată, Eric Stab își va păstra funcția de Președinte al Consiliului de Administrație al ENGIE Romania și va superviza, în continuare, activitățile de Rețele și Infrastructură ale Grupului ENGIE în Europa.

Eric Stab a ocupat timp de 13 ani funcţia de Preşedinte & CEO al ENGIE Romania. De asemenea, el a coordonat activitatea ENGIE în Europa de Est (România, Polonia, Slovacia, Republica Cehă) și a prezidat, pe durata a două mandate, Consiliul Investitorilor Străini, a fost vicepreședinte al Confederației Patronale Concordia și a prezidat Comitetul Român al Consilierilor de Comerț Exterior al Franței și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Începând cu 1 iunie 2023, Grupul ENGIE îl numește pe Nicolas Richard, în prezent Director General Adjunct ENGIE Romania și CEO ENGIE Servicii și ENGIE Building Solutions, în funcția de CEO al ENGIE Romania.

Nicolas Richard și-a început cariera în cadrul Grupului ENGIE, în anul 2000, unde a dobândit o experiență vastă în activitățile principale ale Grupului (Distribuție, Furnizare, Managementul Energiei, Soluții Energetice), cu precădere în operațiunile care au implicat managementul clienților casnici și corporate. S-a alăturat, în 2003, Direcției Internaționale a Gaz de France (precursorul ENGIE) și a fost implicat în procesul de privatizare a companiei Distrigaz Sud (astăzi ENGIE Romania). Și-a continuat cariera coordonând activitatea de vânzare de gaze naturale către clienții business strategici din mai multe țări ale grupului, cum ar fi Italia, Ungaria și Austria. Ulterior, și-a completat experiența profesională ca responsabil cu activitatea de achiziție de energie pentru portofoliul de clienți din România. S-a reîntors în Franța pentru a conduce o filială de servicii a Grupului ENGIE axată pe dezvoltarea serviciilor energetice și a soluțiilor verzi pentru clienții corporate și municipalități. A revenit în România la sfârșitul anului 2016, fiindu-i încredințată activitatea de marketing și de vânzări, iar din 2021 a devenit Director General Adjunct ENGIE Romania.

Eric Stab

A fost un privilegiu pentru mine să fac parte din echipa ENGIE Romania și voi rămâne atașat de tot ce am reușit să realizăm împreună în cei 13 ani de mandat. Le adresez mulțumiri colegilor mei pentru profesionalismul lor, acționarilor pentru că au susținut dezvoltarea companiei, instituțiilor partenere, furnizorilor și clienților pentru încrederea acordată, ONG-urilor partenere alături de care am dezvoltat proiecte pentru comunitățile unde suntem prezenți”, a declarat Eric Stab.

„Este o onoare și o mare responsabilitate să preiau funcția de CEO al ENGIE Romania. Prioritățile pe care mi le propun sunt de a continua strategia de decarbonizare a propriilor activități, precum și de a veni în sprijinul clienților cu soluții care să îi susțină în acest demers, de a dezvolta portofoliul de active regenerabile și de a asigura tranziția rețelelor noastre pentru a distribui gaze cu emisii reduse de CO2”, a declarat Nicolas Richard.

 

 

Transportatorii rutieri se consideră discriminați în privința reglementării transportului agabaritic

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) prezintă o analiză asupra consecințelor intrării în vigoare la 15 aprilie 2023 a Legii 86/2023, de modificare a Ordonanței guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, considerându-se discriminați de către autorități și solicitând măsuri pentru redresarea situației:

UNTRR solicită mãsuri urgente pentru eliminarea problemelor aduse de noile prevederi ale Legii 86/2023 asupra transportatorilor rutieri de marfã, discriminați de autoritãțile române

Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) semnaleazã Ministerului Transporturilor și Infrastructurii problemele cu care se confruntã transportatorii rutieri de marfã începând cu data de 15 aprilie 2023 de la intrarea în vigoare a Legii 86/2023, care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, prin eliminarea toleranțelor la depãșirea greutãților și dimensiunilor maxime admise ale vehiculelor de transport rutier de mãrfuri.

Aplicarea noilor prevederi are un impact semnificativ asupra transportatorilor rutieri români, genereazã discriminarea acestora în România fațã de competitorii din alte țãri, astfel ajungându-se la situații absurde prin care:

– Pe sensul de intrare în România se emit AST-uri pentru depãșiri nesemnificative ale greutãții maxime admise (50-60 kg) fațã de greutãțile maxime admise de 40 tone sau pentru depãșirea cu numai 1-2 cm a înãlțimii vehiculului, astfel, conform noului cadru legal, o firmã care transportã marfã generalã și depãșește înãlțimea maximã admisã de 4 m cu numai 1-2 cm trebuie sã își achiziționeze AST iar șoferul este obligat sã deținã certificat pentru transport agabaritic.

România este singurul stat membru UE care solicitã pentru șoferul profesionist care deține CPI/CPC și certificat pentru transport agabaritic dacã transportã marfã care presupune o autorizație specialã de transport – AST.  Dupã ce vehiculul care transportã marfã generalã a trecut frontiera, dacã șoferul este oprit de ISCTR și deține AST, inspectorul îl poate sancționa pe șofer sau/și operatorul de transport întrucât acesta nu deține certificat pentru transport agabaritic. Lipsa certificatului pentru transport agabaritic se sancționeazã cu amendã de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplicã operatorului de transport rutier român și cu suspendarea copiei conforme pentru o perioadã de 30 de zile – în timp ce șoferilor strãini nu li se solicitã acest certificat pentru transport agabaritic. În consecințã, transportatorii rutieri strãini nu sunt amendați pentru lipsa certificatului pentru transport agabaritic, în timp ce transportatorii români primesc amenzi ridicate, ajungând sã fie discriminați la ei acasã chiar de autoritãțile române.

– Pe sensul de ieșire din România se aplicã amenzi de cãtre CNAIR pentru depãșiri nesemnificative ale greutãților și dimensiunilor maxime admise.

Deși industria transporturilor rutiere este cel mai mare exportator de servicii al României cu 7,66 miliarde euro în 2022 și peste 22,3 miliarde euro contribuție la exportul de servicii în ultimii 4 ani și transportul rutier genereazã circa 5% din PIB-ul României, ne exprimãm dezamãgirea cã nu este chematã la consultãri de cãtre guvernanți atunci când sunt în discuții acte normative sectoriale care urmeazã sã fie modificate și sã producã impact asupra pieței. Reamintim cã transportul rutier angajeazã peste 350.000 de persoane, din care 251.000 șoferi profesioniști.

Având în vedere problemele create operatorilor de transport marfã de Legea 86/2023, UNTRR solicitã:

  1. Eliminarea certificatului de pregãtire profesionalã pentru șoferii care efectueazã transport agabaritic, care conduce la discriminarea șoferilor și transportatorilor români la ei acasã fațã de cei strãini, având în vedere cã niciun alt stat european nu solicitã șoferilor profesioniști sã deținã un certificat de transport agabaritic suplimentar fațã de CPI/CPC (certificat de pregãtire profesionalã pentru șoferii de transport marfã). Dacã un camion înregistrat în UE intrã în România și utilizeazã AST pentru depãșire de greutate sau/și dimensiune, șoferul strãin nu trebuie sã deținã acest certificat iar în cazul unui control, ISCTR nu îi aplicã nici amenda cuprinsã între 9.000lei-12.000 lei și nici nu îi suspendã copia conformã.
  2. Reintroducerea avertismentului verbal și eliminarea amenzilor și a obligației șoferului de a deține un certificat de transport agabaritic pentru vehiculele care depãșesc înãlțimea cu mai mult de 1 cm, dar nu mai mult de 1% adicã maxim 4 cm
  3. Reducerea tarifelor AST, în acest moment România are cele mai mari tarife la AST fațã de statele vecine. Conform celei mai recente analize IRU, Upply și Ti pentru primul trimestru al acestui an, tarifele de pe piața europeanã de transport rutier de marfã au scãzut pentru al doilea trimestru consecutiv, iar volumele de marfã sunt în scãdere. În acest context, firmele românești de transport specializate pe mãrfuri agabaritice nu mai pot concura cu firmele din UE pentru cã în România tarifele pentru obținerea unui AST sunt cele mai mari. De curând, Polonia, care avea tarife foarte mari, le-a redus pentru a-și proteja transportatorii. Nivelul ridicat al tarifelor AST pentru transporturile de mãrfuri agabaritice reduce competitivitatea producției de piese mari pe teritoriul României, lucru care va determina reducerea drasticã a exporturilor și importurilor din industrie.
  4. Reducerea taxelor pentru emiterea documentului AST. De exemplu, o firmã de transport agabaritic care cumpãrã un AST care valoreazã 20.000 euro mai plãtește suplimentar și taxa de 20% din valoarea AST pentru emiterea documentului și dacã vrea obținerea în regim de urgențã, acesta se multiplicã cu 1,5. Nu se justificã aceste costuri de emitere a documentului AST; de exemplu, în cazul unei autorizații care costã 200 lei, deși 20% înseamnã 40 lei, operatorul de transport plãtește minim 10 euro. Din acest motiv considerãm cã cei 10 euro reprezintã costul acoperitor pentru emiterea acestui document și solicitãm anularea taxei suplimentare de 20%.
  5. Coresponsabilizarea proprietarului mãrfii, expeditorilor de mãrfuri, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților de pe tot lanțul logistic al transportului, pentru declararea, completarea greșitã a documentelor de transport, pentru nerespectarea greutãții și/ sau dimensiunilor mãrfii transportate.În Germania, Olanda, Belgia, etc. obligativitatea respectãrii greutãții și dimensiunilor mãrfii revine tuturor celor menționați mai sus, iar în cazul unui control în trafic, dacã marfa depãșește greutatea și/sau dimensiunea declaratã în acte, proprietarul mãrfii este amendat cu valoarea transportului. România este singurul stat din UE care amendeazã doar transportatorul.
  6. Abordare adecvatã și proporționalã privind controlarea vehiculelor de transport rutier de marfã numai pentru situații cu risc real și vizibil, evitându-se blocajele la punctele de trecere a frontierei pentru depãșiri nesemnificative ale greutãților și dimensiunilor mãrfurilor transportate.În acest moment prin faptul cã România nu este în spațiul Schengen, toate vehiculele care efectueazã transporturi internaționale sunt verificate în frontierã și li se aplicã amenzi pentru depãșiri de 60 de kg peste greutatea maxim admisã sau pentru 1 cm în înãlțime, în timp ce vehiculele care transportã marfã pe teritoriul național sunt verificare arareori, ceea ce duce la o discriminare între transportatori.

UNTRR solicitã respectarea Directivei 53/96 care prevede cã:

–  în cazul în care sunt utilizate sisteme automate de stabilire a încãlcãrilor prezentei directive și de aplicare de sancțiuni, aceste sisteme automate trebuie sã fie certificate la zi

– realizarea unui numãr adecvat de controale privind greutatea vehiculelor sau ansamblului de vehicule în circulație, proporțional cu numãrul total de vehicule inspectate anual pe teritoriul sãu.

UNTRR solicitã intervenția urgentã a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii privind reglementarea transportului agabaritic pentru menținerea competitivitãții la nivel european a sectorului de transportul rutier și eliminarea prevederilor legislației naționale care conduc la discriminarea șoferilor și transportatorilor români la ei acasã fațã de competitorii lor din alte țãri europene.

 

Soluții de reducere a amprentei de carbon cu până la 50%

0

Compania Velux România prezintă câteva „soluții de protecție termică, din materiale reciclate, care au o amprentă de carbon redusă cu 50%. Acestea sunt concepute pentru a reduce eficient căldura din interiorul locuințelor și au un impact semnificativ asupra consumului de energie.

Pe măsură ce temperatura crește, căldura din locuință poate afecta somnul, munca și activitățile de zi cu zi, iar oamenii caută soluții inovatoare pentru a-și menține camerele răcoroase. La o simplă căutare pe internet, se găsesc o varietate de soluții DIY (Do It Yourself). Cu toate acestea, multe dintre ele se dovedesc ineficiente, iar implementarea acestora poate duce la consecințe neplăcute, precum apariția mucegaiului, creșterea facturilor la energie electrică sau defectarea echipamentelor electronice, susțin specialiștii Velux.

Reprezentanții Velux declară, de asemenea, că cel mai bun mod de a menține o temperatură plăcută în locuință constă în prevenirea supraîncălzirii, prin ventilarea în primele ore ale dimineții și în perioadele răcoroase ale nopții pentru a reîmprospătarea încăperea”.

Noémi Ritea, director de piață Velux România și Moldova: „În cazul în care doriți să aduceți natura în interiorul casei, Colecția de rulouri Velux Nature este soluția perfectă. Aceste rulouri nu numai că vă ajută să controlați lumina, dar sunt realizate în principal din materiale reciclate, având o amprentă de carbon cu 50% mai mică față de alte colecții. Inspirată de liniștea și armonia naturii, Colecția Velux Nature vă permite să decorați interiorul cu nuanțe calme și plăcute.”

De asemenea, Velux precizează că „rulourile sunt disponibile în 8 culori noi, inclusiv 4 opțiuni de blocare a luminii și 4 opțiuni semitransparente, care permit controlul cantității de lumină naturală care să pătrundă în casă.

Totodată, specialiștii Velux recomandă utilizarea soluțiilor sigure și eficiente pentru a evita supraîncălzirea locuințelor. Astfel, acestea pot fi esențiale pentru ca proiectul Do It Yourself să transforme casa într-un mediu mai plăcut, fără a investi în metode care nu aduc rezultate satisfăcătoare.

Potrivit acestora, blocarea sau controlul căldurii care intră în casă poate fi o modalitate utilă pentru a obține o schimbare semnificativă. Astfel, rulourile VELUX reduc căldura radiantă cu până la 76% și mențin încăperile de la mansardă la o temperatură confortabilă chiar și în zilele toride de vară. Plasa transparentă permite trecerea luminii și menține vizibilitatea exterioară, iar roletele exterioare pot reduce căldura care intră prin ferestre cu până la 93%. Atât roletele exterioare, cât și rulourile oferă intimitate și protecție împotriva luminii directe a soarelui, iar montarea lor este mai ușoară decât recrearea unor metode mai puțin eficiente, confecționate acasă”.

Velux reamintește că, de peste 80 de ani, „a ajutat oamenii să transforme spațiile interioare în medii ideale, cu ajutorul luminii naturale și a aerului proaspăt”, afirmând în acest sens: „Gama noastră variată de produse include ferestre de mansardă, ferestre pentru acoperiș terasă, rulouri interioare, produse pentru protecție solară și rolete exterioare, precum și soluții de montaj și sisteme  de control pentru casă inteligentă.

Prin crearea unor locuri mai luminoase, mai sănătoase și mai durabile pentru a trăi, munci, învăța și a ne juca, facilităm o calitate mai bună a vieții pentru oamenii din întreaga lume. Lucrăm la nivel global, cu operațiuni de vânzări și producție în peste 40 de țări și aproximativ 11.500 de angajați în întreaga lume. Grupul VELUX este deținut de VKR Holding A/S, o societate cu răspundere limitată deținută integral de fundații non-profit, caritabile (The Velux Foundations) și de familie. Pentru mai multe informații, vizitați www.velux.com”.

 

Tehnologii de ultimă generație pentru industria utilităților din România

0

Compania românească Vestra, specializată în utilități și echipamente de automatizare, precum și în soluții inovatoare pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, anunță că „va participa la ExpoApa 2023, evenimentul de referință din domeniu. Expoziția va avea loc în perioada 23-25 mai 2023, la Pavilionul Redal Expo din Sibiu.

Vestra își reafirmă angajamentul pentru dezvoltare durabilă și aduce la ExpoApa 2023 tehnologii de ultimă generație și soluții personalizate care răspund nevoilor industriei serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare din România. La cele două standuri expoziționale, interior și exterior, clusterul va prezenta o gamă diversă de echipamente și sisteme avansate, menite să eficientizeze și să îmbunătățească procesele din acest sector vital”.

Concret, Vestra subliniază că, la standul exterior, „unul dintre echipamentele de interes este autospeciala din gama MISTRAL, produsă de grupul francez RIVARD. Acest hidrocurățător al rețelelor de canalizare este dotat cu un rezervor care poate fi compartimentat în două sau trei secții, pompe de vid cu lobi ce au o forță puternică de aspirație, pompe de înaltă presiune și care poate fi echipat cu un sistem de filtrare pentru reciclarea apei uzate. Până în prezent, Vestra a livrat peste 35 de autospeciale MISTRAL unor companii importante din domeniul distribuției de apă și canalizare din România.

Vestra va prezenta și georadarul Stream DP de la IDS GeoRadar, un producător italian de echipamente de monitorizare și inspecție non-invazivă. Acesta este un instrument care permite detectarea și imagistica subterană a diferitelor obiecte și structuri, cum ar fi conducte de apă, cabluri electrice și alte elemente subterane.

Totodată, vor fi prezentate produsele Enz® Technik Ag, un producător elvețian de top de capete de curățare a rețelelor de canalizare. Acestea includ duze ceramice cu corp din oțel inoxidabil special tratat, care permit o curățare eficientă și precisă a conductelor de canalizare.

Ca o alternativă sustenabilă pentru transportul de echipamente și materiale în zonele urbane, Vestra va prezenta camionul electric Renault Trucks E-Tech Master. Acest vehicul cu un design inovator, dotat cu un motor electric puternic și o autonomie operațională de până la 200 de kilometri, oferă o soluție de transport cu emisii zero și fără poluare fonică. Renault Trucks E-Tech Master poate fi adaptat pentru a satisface diverse cerințe ale clienților, fiind o alegere excelentă pentru cei interesați de vehicule electrice fiabile și performante.

Pe lângă toate acestea, la standul exterior Vestra vor fi prezentate stațiile EvGo de încărcare a vehiculelor complet electrice sau hibride plug-in, care includ funcția de Smart Charging. Această funcționalitate inovatoare permite managementul încărcării dinamice, asigurând încărcarea vehiculelor chiar și în situații în care parametrii optimi nu pot fi asigurați în rețeaua de alimentare cu energie electrică. Stațiile EvGo sunt ușor de instalat și pot fi utilizate atât în mediul urban, cât și în afara orașului.

La standul interior, Vestra va prezenta produsele producătorului francez Sainte-Lizaigne, inclusiv căminele de branșament supraterane E-cub, căminele de branșament subterane Regrad, robineții din alamă antiefracție și mufele de compresiune din alamă. Toate aceste produse sunt concepute pentru a corespunde celor mai înalte standarde de siguranță și durabilitate.

De asemenea, vor fi expuse produsele CONFUNCO, o companie spaniolă care oferă soluții de înaltă calitate tehnică pentru ingineria civilă. Printre acestea va fi capacul pentru cămine Voyager-D400, turnat din fontă ductilă, închidere cu siguranță elastică de înaltă securitate și ridicare ergonomică dintr-o singură mișcare.

Pe lângă acestea, clusterul va face o prezentare și o demonstrație a  platformei software Temetra de la compania americană Itron, care permite utilizarea tehnologiei LoRaWAN (sau alte tehnologii IoT) pentru colectarea datelor de la contoare. LoRaWAN este una dintre cele mai avansate soluții pentru citirea contoarelor de la distanță, ce permite colectarea datelor despre consumul de apă sau energie fără a necesita intervenția umană directă, contribuind la o gestionare eficientă și transparentă a resurselor”.


Vestra este recomandată ca „prima companie din România cu un portofoliu bogat și o experiență vastă de peste 25 de ani care creează o punte între nevoile beneficiarilor (creșterea eficienței și performanței consumului de apă, energiei termice sau gaz) și oferta internațională de produse, servicii și echipamente destinate industriei de utilități.

Vestra comercializează o gamă largă de echipamente de măsură și control, soluții pentru rețele de apă și canalizare, sisteme de automatizare aduse pe piața din România în parteneriat cu lideri mondiali precum AVK International, Itron, Enz® Technik Ag, Sainte-Lizaigne, Kamstrup, Baroclean, Rivard, Orbinox, ProSoft Technology, Grupul ECA, Musthane, Cla-Val, Hilscher, Rockwell Automation, Panduit”.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 mai 2023

0

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în martie 2023, la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, reducându-se astfel considerabil față de nivelul de la finele anului trecut, de 16,37 la sută. S-a observat că dinamica inflației a înregistrat în trimestrul I 2023 prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat, și că aceasta a fost antrenată în principal de componentele exogene ale IPC, care și-au accentuat impactul dezinflaționist în acest interval, ca urmare a descreșterii ample a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care, după ce s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, ea a scăzut în martie la 14,6 la sută – nivel similar celui din decembrie 2022 –, pe fondul decelerării mai pronunțate decât s-a anticipat a creșterii prețurilor alimentelor procesate. În același timp, subcomponenta non-alimentară a inflației de bază și-a temperat semnificativ creșterea de dinamică anuală, dar în condițiile înregistrării unor majorări lunare consistente sau mai accentuate de prețuri pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, justificate doar parțial de mărirea începând cu 1 ianuarie 2023 a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că recentul comportament al inflației CORE2 ajustat are ca determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste, descreșteri ale cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, evidențiată inclusiv de sondaje de specialitate, îndeosebi în cazul agenților economici din industrie, servicii și comerț. Acțiunea acestor factori a contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în acest interval din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

A fost semnalată în acest context inflexiunea produsă în debutul anului curent în evoluția dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă, care, după doi ani de ascensiune, a consemnat scăderi notabile în intervalul ianuarie-martie 2023, ca urmare a decelerării creșterii prețurilor și în cazul bunurilor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au accentuat însă fluctuațiile, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei în primele patru luni ale anului, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a stopat erodarea în ianuarie-februarie, în condițiile în care dinamica anuală a salariului net nominal a egalat-o pe cea în scădere a inflației, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice și în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar ușor încetinit, de 1,0 la sută, față de 1,2 la sută în trimestrul III, ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creșterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în precedentele trei luni, dar în condițiile unei structuri schimbate a cererii agregate, au observat membrii Consiliului. Conform noilor date, consumul gospodăriilor populației a redevenit în ultimul trimestru al anului trecut principalul determinant al creșterii economice, iar aportul substanțial al acestuia a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care volumul importurilor a consemnat în acest interval o scădere vizibil mai amplă de dinamică decât volumul exporturilor de bunuri și servicii. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a înjumătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus chiar mai pronunțat, beneficiind și de ameliorarea evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire modestă a creșterii economiei pe ansamblul trimestrelor I și II 2023, după avansul constant peste așteptări al PIB din trimestrele precedente, ceea ce implică o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval decât s-a anticipat în februarie 2023 și de la un nivel relativ mai ridicat, precum și o decelerare ușoară a creșterii anuale a PIB în primele trei luni ale anului curent față de perioada similară din 2022.

S-a apreciat că, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul I 2023 prioritar de consumul privat, dar și de formarea brută de capital fix într-o proporție însemnată. În același timp, din partea exportului net este posibil un impact neutru sau chiar marginal expansionist, dat fiind decalajul pozitiv consemnat în ianuarie-februarie 2023 între dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor, pe fondul scăderii mult mai pronunțate a celei din urmă, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Acestea au avut drept consecință și o reducere semnificativă a deficitului comercial și a celui de cont curent în raport cu primele două luni ale anului precedent, au remarcat membrii Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul mixt al semnalelor transmise de noile date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere în intervalul ianuarie-februarie 2023, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat scăderea în prima lună a trimestrului II, în timp ce rata șomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în martie, după creșterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat în aprilie peste nivelurile medii din ultimele trei trimestre.

În același timp, s-a observat că salariul mediu brut nominal și-a accelerat ceva mai pronunțat creșterea anuală de două cifre în primele două luni din 2023, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a celui din construcții, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.

S-a apreciat că evoluțiile fac posibilă o întrerupere a tendinței de atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii din precedentele două trimestre, precum și o creștere a presiunilor asupra salariilor în mediul privat de natură să mărească peste așteptări costurile unitare cu forța de muncă, având în vedere inclusiv deficiențele structurale ale pieței, dar și eventuale majorări suplimentare acordate în sectorul bugetar. Este totuși de așteptat ca, în unele domenii, creșterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari și din condițiile financiare înăsprite, dar și de slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și de perspectiva unei dezinflații relativ alerte în acest an, au susținut unii membri ai Consiliului.

Totodată, sistarea în viitor a măsurilor de sprijin guvernamental, precum și nevoia de tehnologizare, ar putea conduce, în contextul costurilor ridicate, la noi restructurări sau falimente de firme, iar efecte tot mai pregnante asupra pieței muncii vor exercita probabil și extinderea automatizării și digitalizării, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consilului au evidențiat relativa încetinire a mișcării descendente a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare din luna aprilie și poziționarea acestora față de rata dobânzii de politică monetară, precum și micile oscilații înregistrate de randamentele titlurilor de stat – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulențelor din sistemul bancar.

Totodată, s-a remarcat că rata de schimb leu/euro s-a menținut în aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei, dar și al soldului ameliorat al schimburilor comerciale cu exteriorul, context în care moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul SUA, dată fiind reluarea tendinței de slăbire a acestuia în raport cu euro.

Riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil prevalente influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul expectațiilor privind deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și al percepției general favorabile asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a încetinit și mai evident descreșterea în martie, reducându-se doar marginal față de luna anterioară, la 10,2 la sută, în condițiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniată de accentuarea ușoară a trendului ascendent al variației deosebit de înalte a creditului în valută. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să descrească relativ alert, ajungând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflației evidențiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflației pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflației va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru și la 7,1 la sută în decembrie 2023, față de 7,0 la sută în proiecția precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2 la sută în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, și la 3,9 la sută în martie 2025, rămânând ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.

S-a observat că descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaționist este așteptat să crească progresiv în următoarele trimestre și să afecteze puternic evoluția componentelor exogene ale IPC, dar și dinamica inflației de bază într-o oarecare măsură. Principalele influențe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaționiste și din corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri – inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros –, precum și din ameliorarea considerabilă a funcționării lanțurilor globale de producție și aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configurații a schemelor de plafonare a prețurilor la energie.

Persistă totuși incertitudini legate de dinamica viitoare a prețului combustibililor, dependentă de mișcarea cotației petrolului, dar și în ceea ce privește evoluția în perspectivă a prețurilor LFO, precum și a prețurilor altor produse agroalimentare, având în vedere, pe de o parte, condițiile climaterice adverse și șocurile ce au afectat producția de legume pe plan european și regional în perioada recentă, iar, pe de altă parte, existența premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern, au convenit membrii Consiliului.

Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense decât în evaluările anterioare, și în atenuare mai graduală, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva restrângerii treptate a excedentului de cerere agregată și de la nivelul în creștere atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodată, dinamica costului unitar cu forța de muncă va mai crește probabil pe ansamblul anului curent, deși mult mai modest decât în 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.

S-a sesizat că inflația de bază va recepta însă tot mai pregnant influențele dezinflaționiste decurgând din efecte de bază și din ajustări descendente ale cotațiilor mărfurilor – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, precum și din ameliorarea funcționării lanțurilor globale de valoare adăugată. Acestora li se vor alătura cele generate de descreșterea treptată, dar mai rapidă decât în prognoza precedentă, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și a dinamicii prețurilor importurilor, de la un nivel totuși în creștere și în trimestrul I 2023 și superior celui anticipat. În același timp, efectele inflaționiste venite din costurile și marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil în scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slăbirii cererii de consum și al tendinței de temperare a inflației, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să scadă treptat din trimestrul II 2023, coborând la 9,3 la sută în decembrie 2023, față de 9,8 la sută în proiecția anterioară, și la 4,3 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior pentru luna decembrie 2024.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, în contextul inflației și al costurilor încă ridicate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, creșterea economică este așteptată să decelereze în 2023 și în 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decât s-a anticipat anterior, în condițiile evoluției robuste din semestrul II 2022 și ale accelerării atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere relativ mai lentă a excedentului de cerere agregată și de la un nivel peste așteptări atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei, cu o întârziere de trei trimestre față de proiecția precedentă.

S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile încetinirii creșterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele și depozitele populației, al evoluțiilor de pe piața muncii și al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parțial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populației, odată cu scăderea ratei inflației.

S-a remarcat, totodată, că la creșterea economică va continua să contribuie consistent și formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să scadă semnificativ în 2023 și să crească ușor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condițiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale și programului Next Generation EU, într-un mediu intern și extern marcat însă de incertitudini și costuri încă ridicate, precum și de condiții financiare înăsprite.

În același timp, din partea exportului net este posibil un impact economic neutru în anul curent, însă unul ușor contracționist în 2024, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind scăderea relativ mai temperată de dinamică anticipată a fi consemnată de volumul exporturilor de bunuri și servicii în 2023, precum și probabila reaccelerare ceva mai vizibilă a creșterii volumului importurilor în anul viitor, în corelație cu dinamica absorbției interne și cu evoluția cererii externe.

Prin urmare, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaște probabil o corecție apreciabilă în anul curent, inclusiv pe fondul ameliorării raportului de schimb și a soldului balanței veniturilor primare, însă se va reduce doar ușor în 2024, menținându-se astfel mult deasupra standardelor europene, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a susținut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent și a celui bugetar, care, prin dimensiunea și îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilități majore și induc riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice.

Perspectiva activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să fie marcată totuși de incertitudini și riscuri însemnate în contextul prelungirii războiului din Ucraina, precum și de cele decurgând din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din această perspectivă, a fost reiterată importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.

Incertitudini și riscuri crescute sunt însă asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând posibile demersuri întreprinse în vederea continuării consolidării bugetare corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar și caracteristicile recente ale execuției bugetare, precum și potențiale majorări suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. S-a arătat din nou că, în aceste condiții, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Consumatorii continuă să cheltuiască în ciuda temerilor legate de recesiune

În ciuda intensificării temerilor legate de recesiune, consumatorii continuă să-și cheltuiască banii, iar vânzările cu amănuntul dau dovadă de reziliență. Dar nu toate țările sunt la fel, în Statele Unite înregistrându-se vânzări puternice, în timp ce în Uniunea Europeană avem o situație amestecată, cu creșteri mari în unele țări, în timp ce în altele vedem scăderi abrupte ale cererii.

România se află într-un grup select de țări din UE care au înregistrat o creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna martie. Aceasta este o veste bună și pentru economia românească, deoarece consumul reprezintă 66% din PIB. Cu o creștere de 6,7% de la an la an, am avut a treia cea mai mare creștere din UE, după Spania cu 9,5% și Irlanda cu 8,6%. Per ansamblu, UE a înregistrat o scădere de 4,1%, zona euro fiind la -3,8% în timp ce Ungaria a înregistrat o scădere de 13,1% a vânzărilor cu amănuntul de la un an la altul.

De cealaltă parte a oceanului, consumul, care domină economia SUA, având un aport de două treimi din PIB, dă dovadă de reziliență. Acesta este cel mai important motiv pentru care economia SUA nu se află în recesiune. Consumatorii încă mai au economii semnificative din pandemie și asta e o veste bună, iar o inflație mai mică le va reda puterea de cumpărare. Estimările industriei de retail prevăd o ușoară încetinire, de la o creștere de 7% a comerțului cu amănuntul de anul trecut la o rată de creștere încă peste medie de 4-6% anul acesta.

Dar nu toate sectoarele vor crește în același ritm. Vânzările din afara magazinelor și vânzările online, care sunt incluse în cifra totală, sunt prognozate să crească între 10% și 12% de la an la an, într-un interval de 1.410 miliarde de dolari până la 1.430 miliarde de dolari. Rolul magazinelor clasice americane a evoluat în ultimii ani și acestea rămân principalul punct de cumpărare pentru consumatori, reprezentând aproximativ 70% din totalul vânzărilor cu amănuntul, potrivit Federației de Retail din SUA (NRF).

Consumatorii cheltuiesc în mod diferit acum, ne arată datele. Vânzările produselor de îngrijire

personală și a alimentelor de bază, împreună cu cele de lux, sunt în creștere. Comerțul online înregistrează creșteri structurale ale cotei de piață. Potrivit NRF, vânzările cu amănuntul din aprilie în SUA au crescut cu 0,4% față de martie și cu 1,6% în ritm anual. Vânzările online și cele în afara magazinelor au crescut cu 6,4% de la an la an. Potrivit calculului NRF privind vânzările cu amănuntul – care exclude dealerii de automobile, benzinăriile și restaurantele pentru a se concentra pe comerțul cu amănuntul de bază – acestea  au crescut cu 0,6% în aprilie față de martie și cu 2% neajustat de la an la an.

Vânzările din domeniul sănătății și al îngrijirii personale au crescut cu 5,8%, iar cele din magazinele de mărfuri generale cu 4,1%. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în magazinele de articole sportive cu 9,9% de la an la an, urmate de magazinele de mobilă și mobilier pentru casă și magazinele de electronice și electrocasnice cu peste 8%. În magazinele de produse alimentare și băuturi, vânzările au scăzut cu 0,2% de la o lună la alta, ajustat sezonier, dar au crescut cu 2,9% neajustat de la an la an.

O explicație pentru această reziliență ar putea proveni din boom-ul economiilor făcute de consumatori în timpul pandemiei, estimate la 2,1 trilioane de dolari, echivalentul a 8% din PIB. Trei sferturi din aceste economii au fost deja cheltuite. Dar se estimează că au mai rămas 500 de miliarde de dolari, economiile lichide fiind mai mari decât în mod normal la toate nivelurile de venit. Acest lucru este suficient pentru a sprijini consumatorul cel puțin până la sfârșitul acestui an. Pentru investitori, aceasta este o veste bună, deoarece reprezintă un tampon important în fața creșterii din ce în ce mai puternice a incertitudinii din zona macroeconomiei și a pieței locurilor de muncă.

Educația financiară la nivel antreprenorial – cheia succesului în afaceri

0

„Când vorbim despre educație financiară la nivel individual, lipsa ei afectează bunăstarea personală sau a familiei, însă atunci când lacunele financiare se manifestă în rândul antreprenorilor, consecințele sunt grave, deoarece se răsfrâng asupra performantelor economice ale întreprinderilor şi afectează deopotrivă zeci, sute sau chiar mii de oameni”, a declarat Adrian Vestea, Președinte al Consiliului Judeţean Braşov, prezent la Conferința „Educaţie financiară pentru dezvoltarea economică și creșterea afacerilor”.

Evenimentul a fost organizat de Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA împreună cu Ziarul News, la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu”, sub patronajul Consiliului Județean Brașov, având ca partener instituțional Camera de Comerț și Industrie Brașov (CCIBV).

Contribuţia Judeţului Brașovul la PIB-ul României este de 3,5% – ceea ce plasează județul pe locul 5 la nivel naţional, iar în anul 2022, alături de București şi Constanţa, Braşovul a fost un motor important al creșterii economice din România.

La rândul său, Cosmin Roșia, Director General CCIBV, a declarat: „Faptul că economia judeţului Braşov creste de la un an la altul ne confirmă faptul că antreprenoriatul local a luat cele mai bune decizii şi a adoptat cele mai corecte strategii financiare în gestionarea afacerilor.Chiar dacă condițiile fiscale în România pe partea de microîntreprinderi încă sunt foarte bune, antreprenorii, și aici vorbim de circa 750.000 de microîntreprinderi și peste 150.000 de start-up-uri în fiecare an, au nevoie de educație financiară care să-i ajute în consolidarea afacerii”.

Despre nevoia de promovare a educației financiare a vorbit și Andreea Negru, Fondatoarea ADAA, susținând: „Educația financiară reprezintă baza solidă pe care se construiește o afacere de succes. O bună înțelegere a aspectelor financiare ale afacerii contribuie la stabilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a acesteia. De asemenea, educația în domeniul digitalizării și tehnologiei devine esențiala, oferind oportunități pentru antreprenori . Nu în ultimul rând , mediul de afaceri are nevoie de măsuri de susținere și stimulare pentru a permite afacerilor să crească. De asemenea, trebuie să existe programe și proiecte de formare și educație pentru antreprenori, care să le ofere instrumentele necesare pentru a naviga într-un mediu complex și competitiv”.

Pe lângă nevoia de susținere și promovare a educației financiare pentru antreprenori, în cadrul conferinței s-a discutat despre  digitalizare și nevoia de aliniere a pieței forței de muncă la realitățile economice , subiecte de interes pentru antreprenorii prezenți la eveniment. Un alt subiect central l-a reprezentat nevoia de finanțare a companiilor, element cheie în dezvoltarea și scalarea unui business.

Anca Dragu, fost ministru de finanțe a susținut: „În România, dar și la nivel european, cea mai mare problemă a companiilor este finanțarea. Accesul la finanțare reprezintă prima durere a unei companii mici. Orice bancă, fie că este de stat sau că este privată, are aceleași reguli. Multe companii mici sunt considerate nebancabile.  În mod special, în perioada post-pandemică, accesul la finanțare a devenit și mai dificil, pentru că statele lumii și evident că România nu a făcut excepție, au crescut foarte mult  deficitul bugetar. Pentru finanțator este mult mai simplu, mult mai ușor, să finanțeze deficitul bugetar, cu risc zero. Acest fenomen crește datoria, crește deficitul bugetar, iar sectorul privat este scos din piață și resursele băncilor, în mare parte, merg către finanțarea statului”.

Florin Luca, director executiv Agenția pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii Brașov a completat-o pe Anca Dragu, adăugând cӑ principala problemă a antreprenorilor o constituie lipsa forței de muncă. „Una dintre prioritățile mediului de afaceri și cu care ne lovim și noi în activitatea curentă și pentru care suntem nevoiți de cele mai multe ori să facem recuperări, este lipsa forței de muncă. Mediul de afaceri nu mai găsește să aducă forță de muncă. Sunt câteva preocupări ale mediului de afaceri”.

Pe lângă problemele menționate, antreprenorii cred ca soluția este educația.

„Din păcate, ȋn Romȃnia ne lipsește educația antreprenorialӑ. Sunt mulți antreprenori care nu știu ce înseamnă un P&L, nu au noțiuni de baza financiare și acest lucru se răsfrânge asupra afacerii lor. Curajul este cel mai important ȋn afaceri, iar orice eșec reprezintă un pas către un succes viitor. Ca în orice domeniu, și în privința educației financiare este nevoie de o pregătire continuă, de o actualizare a informațiilor cu cele mai noi tendințe manifestate în plan economic, iar din acest punct de vedere proiectul de educație financiarӑ pentru antreprenori reprezintӑ o oportunitate foarte bună la nivel național de a conștientiza nevoia de învățare continuӑ ȋn domeniul  economic”, a concluzionat Dorin Șaramet, manager Lingemann Romȃnia.

Demarat la București, proiectul național „Educație financiară pentru dezvoltarea economică și creșterea afacerilor”, a ajuns la Brașov, în data de 18 mai, următoarea conferința va avea loc la Constanţa ȋn data de 8 iunie.


Partenerii evenimentului din Brașov au fost: Consiliul Județean Brașov, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Exim Banca Românească, Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM-uri, Academia de Studii Economice București, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, CNTEE Transelectrica SA, TRANSGAZ, SNGN ROMGAZ SA, DO Security, Groupama, HORA, Think Tank 360 și Asociația Studenților în Economie, Afaceri și Comunicare.

Partenerii media: KLARMEDIA, MANPRES, NINE O’CLOCK, Adevarul.ro, Ziarul Bursa, EM360, Newsweek, CAPITAL, Club Economic, infofinanciar.ro, The Diplomat, Money.ro, Clubantreprenor.ro, ECONOMISTUL, Transilvania Business, Grupul Iubim Brașovul, Stefan Ovidiu Fotograf, NEWS ONE, InvestEnergy, Focus Energetic, Energy Industry Review, Energy Center, Jurnal de Dâmbovița, Ultima Oră.

Bitcoin se stabilizează

0

Bitcoin continuă să se stabilizeze, în timp ce piețele se îndreaptă cu îngrijorare spre a doua jumătate a anului.

Criptoactivul a început săptămâna cu puțin peste 26.500 de dolari pe platforma eToro, crescând cu puțin peste 27.250 de dolari la începutul săptămânii, înainte de a scădea sub 26.250 de dolari. În prezent, se află totuși în jurul valorii de 26.550 dolari, ceea ce arată că piețele se află în expectativă.

Ethereum a încheiat săptămâna în jurul valorii de 1.790 de dolari, în ușoară creștere față de poziția inițială de 1.770 de dolari, dar a oscilat între maxime de peste 1.820 de dolari și minime sub 1.760 de dolari.

Incertitudinea de pe piețe continuă să fie determinată de așteptarea și monitorizarea mișcărilor băncilor centrale. Președintele Rezervei Federale (Fed) din SUA, Jerome Powell, a indicat vineri că majorările dobânzilor ar putea acum să ia o pauză. Cu toate acestea, banca centrală a dobândit în ultimele luni o reputație de partener nesigur al piețelor, ceea ce a făcut ca activele să se tranzacționeze în condiții de incertitudine.

Grayscale încearcă din nou să lanseze un ETF bitcoin

Compania de gestionare a criptoactivelor, Grayscale, mai încearcă o dată să lanseze un ETF (un fond tranzacționat pe bursă) de bitcoin, potrivit Financial Times – ceea ce autoritățile de reglementare din SUA au refuzat până acum să autorizeze. Se pare că planul nu este de a prezenta un ETF de bitcoin bazat 100% pe prețul la vedere, ci mai degrabă ca parte a unui portofoliu mai larg axat pe bitcoin.

Până în prezent, în SUA, ETF-urilor de bitcoin li s-a permis să investească doar prin intermediul contractelor futures de la Chicago Mercantile Exchange, și nu prin intermediul prețului la vedere al criptoactivului. În timp ce ETF-uri cu preț la vedere sunt disponibile la nivel internațional, lipsa unuia în SUA a lăsat pe dinafară o piață cheie pentru acest criptoactiv.

Atracția unui ETF de bitcoin cu preț la vedere constă în faptul că investitorii vor putea deține criptoactivele fără a fi nevoie să dețină și să efectueze tranzacții prin intermediul rețelei, ci cumpărând instrumente financiare tradiționale (TradFi) prin intermediul instituțiilor TradFi. Dacă acest lucru ar fi permis, ar putea avea un efect transformator asupra cererii.


Păstrați-vă bitcoin pe un vechi gameboy

Keyp, un startup cripto, dezvoltă o modalitate prin care proprietarii de bitcoin să își stocheze token-urile pe un vechi gameboy. Procesul implică jucarea unui fel de joc pe gameboy pentru a debloca expresiile de recuperare/”seed phrase” (reprezintă o serie de cuvinte generate de portofelul cu criptomonede care oferă acces la criptoactivul asociat cu acel portofel) în timpul unor căutări și interacțiuni aleatorii.

Lăsând joaca la o parte, portofelele cripto devin o parte din ce în ce mai importantă a ecosistemului în acest moment. Utilizatorii se chinuie de ceva timp cu un UX dificil, ceea ce a reprezentat o barieră în calea adoptării. Stocarea bitcoin pe un gameboy este în mod clar o noutate, dar subliniază evoluții importante în ceea ce privește stocarea criptoactivelor.

În cele din urmă, stocarea portofelelor digitale personale este un aspect integrant al ecosistemului cripto. Deși creează o un sentiment de siguranță prin autocustodie, este esențial să se stocheze cu grijă expresiile “seed” și informațiile de securitate pentru a evita pierderea completă a controlului asupra acestor criptoactive.

Saint-Gobain a obținut declarația de mediu (EPD) pentru ORAÉ®, sticla cu cel mai redus conținut de carbon din lume

0

Declarația de Mediu pentru Produs (en. Environmental Product Declaration) a sticlei cu cel mai redus conținut de carbon din lume – ORAÉ®, lansată de Saint-Gobain în septembrie 2022, a fost înregistrată în Sistemul International EPD®, cel mai amplu sistem de declarații de mediu din lume, bazat pe standardele internaționale ISO.

Esențial pentru evaluarea sustenabilă a clădirilor, acest document prezintă impactul asupra încălzirii globale, consumul de resurse nereciclabile, energie şi apă, precum şi cantitatea de deșeuri generată din momentul în care materia primă este extrasă şi până la demolarea clădirii. Declarațiile de Mediu pentru Produs oferă date comparabile între produse din aceeași categorie, informațiile fiind verificate de o terță parte independentă.

Astfel, odată cu Declarația de Mediu pentru Produs (en. EPD), ORAÉ® este certificat ca fiind sticla cu cea mai scăzută amprentă de carbon din lume, stabilind un nou standard de 6.64 kg CO2 eq./m² (pentru un substrat cu o grosime de 4 mm, pentru întreg ciclul de viață).

Comparativ cu produsul european de bază Saint-Gobain Glass, ORAÉ® are o amprentă de carbon redusă cu 42%, această performanță datorându-se conținutului ridicat de sticlă reciclată, fără a face compromisuri în ceea ce privește performanța tehnică, calitativă sau estetică a produselor.

ORAÉ® în combinație cu cele mai avansate
tehnologii de depunere ale Saint-Gobain 

ORAÉ® este deja integrat în portofoliul Saint-Gobain Glass. De exemplu, soluția COOL-LITE® XTREME ORAÉ® oferă performanță și durabilitate, reducând atât emisiile de carbon operațional (răcire, încălzire și iluminat în timpul utilizării unei clădiri), cât și carbonul încorporat în fațadele clădirilor.

Pionierii în domeniul imobiliar deschid calea către construcții mai durabile 

Ca o confirmare a entuziasmului pieței pentru inovația majoră ORAÉ®, mai mulți parteneri imobiliari importanți au ales Saint-Gobain Glass pentru a reduce amprenta de carbon a unora dintre proiectele lor de referință.

Cel mai recent exemplu: dezvoltatorul imobiliar suedez NCC a ales sticla COOL-LITE® XTREME ORAÉ® pentru un nou proiect – clădirea Habitat 7, situată în Gothenburg (Suedia), realizat în colaborare cu producătorul de fațade Fasadglas.

Astfel, rolul cheie pe care ORAÉ® îl joacă pentru o industrie durabilă și pentru accelerarea dezvoltării economiei circulare, cu emisii reduse de carbon, a fost reconfirmat.

 

ORAÉ® este disponibil în aplicația Calumen®,
care calculează amprenta de carbon a proiectelor

Cu ajutorul informațiilor detaliate de mediu disponibile, ORAÉ® este acum integrat în aplicația Calumen®, un instrument digital all-in-one pentru identificarea vitrajului potrivit, dezvoltat de Saint-Gobain. Astfel, profesioniștii din industria construcțiilor pot evalua acum impactul ORAÉ® asupra amprentei de carbon a proiectelor lor arhitecturale.

Un pas important în reducerea emisiilor de
carbon din industria construcțiilor  

Datorită rezultatelor sale impresionante, ORAÉ® este acum disponibil și pe piața de ferestre, în combinație cu cele mai bune depuneri cu emisivitate joasă din portofoliul Saint-Gobain Glass, cum ar fi ECLAZ® și PLANISTAR®. Oferta este deja disponibilă în Spania și în Franța, iar în curând va face parte și din portofoliul de soluții al altor țări.

Astfel, Saint-Gobain face încă un pas către o ofertă extinsă de produse și soluții cu un conținut redus de carbon, pe deplin aliniată cu angajamentul Net Zero Carbon by 2050 și cu ambiția de a poziționa Grupul ca lider mondial în domeniul construcțiilor durabile.

Pentru a afla mai multe despre ORAÉ®, accesați https://www.saint-gobain-glass.ro/ro/cool-liter-xtreme-oraer

Declarația de Mediu (EPD) ORAÉ® este disponibilă aici  https://www.environdec.com/library/epd8970


Lider mondial în domeniul soluțiilor ușoare și sustenabile pentru construcții, Saint-Gobain proiectează, produce și distribuie materiale și servicii pentru piețele industriale și de construcții. Soluțiile sale integrate pentru renovarea clădirilor publice și private, pentru construcțiile ușoare și decarbonizarea construcțiilor și a industriei sunt dezvoltate printr-un proces continuu de inovare și oferă durabilitate și performanță. Angajamentul Grupului este ghidat de scopul său, „MAKING THE WORLD A BETTER HOME”.

În România, Saint-Gobain furnizează produse și soluții din gamele Abrasives, Glass, Pietta Glass Working, Sekurit, ISOVER, PAM, Rigips, Weber, Duraziv şi Chryso, cumulând peste 2000 de angajați în 14 situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Turda, Suceava, Vălenii de Munte, Popești Leordeni şi Ariceştii Rahtivani.

 

Reff & Asociații | Deloitte Legal a obținut în instanță, în urma unor servicii prestate pro bono, o hotărâre definitivă care protejează proprietatea asupra terenului şi investiția realizată de Asociația Dăruiește Viață pentru extinderea și modernizarea Spitalului Marie Curie

0

O echipă multidisciplinară de avocați specializați în litigii administrative şi comerciale din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal a obținut, în urma unor servicii prestate pro bono, o hotărâre prin care Curtea de Apel București a respins definitiv cererea de restituire în natură a unei părți din terenul Spitalului Marie Curie, pe care Asociația Dăruiește Viață a dezvoltat proiectul de extindere și modernizare a unității medicale, pentru a asigura condiții optime de tratare și terapie pentru toți copiii internați în acest spital, investiție estimată la aproximativ 43 de milioane de euro. Obținerea acestei soluții favorabile contribuie așadar la consolidarea acestui amplu proiect din sectorul non-guvernamental (ONG) din România, confirmând drepturile spitalului asupra suprafeței respective.

Acțiunea, formulată de o persoană care pretinde că ar fi moștenitoarea foștilor proprietari, face parte dintr-o serie de litigii complexe, demarate în urmă cu aproximativ trei ani, în care Reff & Asociații | Deloitte Legal reprezintă Dăruiește Viață și Spitalul Marie Curie, cu scopul de a proteja proprietatea terenului administrat de unitatea medicală, precum şi valabilitatea autorizațiilor de construire privind extinderile şi modernizarea spitalului de copii, construit ca urmare a demersurilor de strângere de fonduri inițiate de către asociație.

Echipa de litigii care a asigurat obținerea soluției a fost coordonată de Ana Galgoțiu-Săraru, Senior Managing Associate, şi le-a mai inclus pe Anca Belciu, Senior Associate, şi Alexandra Tuţă, Associate. La pregătirea strategiei procesuale și a apărărilor invocate cu succes în fața Curții de Apel București a contribuit și expertiza juridică în drept imobiliar oferită de avocații Maria Nițulescu, Managing Associate, Diana Stan, Managing Associate, şi Ioana Georgescu-Mureșanu, Managing Associate, din cadrul practicii de drept imobiliar, coordonate de Irina Dimitriu, Partener.

„Pentru noi, este o onoare că am avut oportunitatea de a contribui la demersurile extraordinare ale Asociației Dăruiește Viață pentru modernizarea Spitalului Marie Curie, iar eforturile noastre au fost încununate de soluţia pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, prin care Spitalul Marie Curie a obținut confirmarea definitivă a dreptului de administrare asupra terenului pe care a fost realizată investiţia. Soluţia reconfirmă şi competențele remarcabile ale echipei noastre de litigii și ale colegilor din practica de consultanţă în disputele imobiliare”, a declarat Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și coordonatorul practicii de litigii administrative și comerciale. 

„Construcția unui spital și a tuturor facilităților necesare presupune provocări dintre cele mai diverse. Totuși, apariția unei cereri de restituire a terenului aferent construcției a fost cu adevărat una dintre marile provocări, pentru că ar fi putut pune probleme serioase proiectului. Colaborarea cu Reff & Asociații | Deloitte Legal ne-a ajutat în două moduri: sentința finală în favoarea spitalului obținută recent, iar, până în acest moment, în timpul procesului de judecată, încrederea în profesionalismul avocaților ne-a dat siguranța să mergem înainte cu investiția și să nu blocăm proiectul. Copiii, părinții și personalul medical care vor putea să beneficieze în curând de acest spital sunt marii câștigători din această colaborare dintre Dăruiește Viață și Reff & Asociații | Deloitte Legal”, a declarat Oana Gheorghiu, Vicepreședinte, Dăruiește Viață.

Practicile de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal reunesc 25 de avocați ce beneficiază de colaborarea cu profesioniști din toate ariile de practică din cadrul reţelei Deloitte, inclusiv consultanţi fiscali şi financiari, experți tehnici şi în soluţii de digitalizare. Astfel, echipele multidisciplinare pot acoperi toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale şi administrative.

Practica de drept imobiliar din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal beneficiază, la rândul ei, de peste 15 ani, de o largă recunoaștere (inclusiv în clasamente internaționale, precum Legal 500) drept una dintre cele mai importante echipe de avocați specializați în acest domeniu, oferind asistență juridică în multe dintre cele mai mari și mai complexe tranzacții și dezvoltări imobiliare din România, deseori considerate de presa de specialitate „tranzacția anului”.

Program pilot de lucru la ING Bank România

0

ING Bank România prezintă o analiză asupra implementării programului cu 4 zile de lucru pe săptămână, pilot, la nivelul întregii companii, în primul trimestru al anului în curs, cu sublinierea că peste 500 de angajați au ales modelul flexibil de organizare a timpului:

Primul trimestru al programului cu 4 zile de lucru pe săptămână, implementat la nivelul întregii companii în ING Bank România, a convins deja peste 500 de angajați să aleagă modelul flexibil de organizare a timpului. Interesul crescut pentru acest program vine ca o continuare a celor 9 luni de testare din 2022, perioadă în care:

  • 82% dintre angajații care au experimentat modelul de lucru flexibil au acordat nota maximă programului în sondajele de satisfacție;
  • 88% dintre angajații înscriși în programul pilot au spus că noua structură a avut un impact semnificativ asupra sănătății emoționale deoarece își pot planifica mai ușor timpul pentru pasiuni sau familie;
  • 91% dintre cei care au testat săptămâna scurtă au declarat că nu au avut niciun impediment în a-și reorganiza activitățile cu o zi liberă în calendar.

Noul model de organizare a programului presupune ca timp de 4 zile pe săptămână să se adauge o oră în plus în fiecare zi de lucru, ceea ce conduce fie la opțiunea de a avea o jumătate de zi liberă în a 5-a zi, fie o zi întreagă liberă o dată la două săptămâni.

Mihaela Ionita,HR Director ING Bank Romania

„Ne-am bucurat să vedem rezultatele proiectului pilot implementat pe parcursul anului 2022 și că mulți dintre colegi au optat voluntar pentru acest model de lucru. Pentru noi, săptămâna de lucru redusă înseamnă o rearanjare a timpului care se bazează pe comunicarea transparentă între membrii echipelor și manageri, pe încurajarea autonomiei, dar și pe pasiunea oamenilor din ING pentru inovare și dezvoltare continuă. Flexibilitatea este noua cultură a muncii, construită pe încredere, responsabilitate și adaptabilitate. Scopul nostru este să lucrăm bine unii cu alții, să păstrăm acea energie pozitivă care ne caracterizează, astfel încât să găsim împreună echilibrul dintre nevoile de business și viața personală”, a declarat Mihaela Ioniță, Director de Resurse Umane în cadrul ING Bank.

Flexibilitatea – impact real asupra echilibrului
între muncă și viața personală

Anul trecut, programul flexibil a fost testat în două etape, iar criteriile urmărite pentru stabilirea succesului proiectului au vizat echilibrul dintre viața profesională și cea personală, productivitatea sau gradul de încărcare. Sondajul intern a arătat că angajații au putut planifica mai bine sarcinile de lucru și timpul alocat proiectelor, având, în același timp, opțiunea de a reveni la programul standard dacă doresc. Acest cadru flexibil este opțional, respectă legislația în vigoare și asigură norma de lucru de 40 ore/săptămână, conform Codului Muncii.

Săptămâna de lucru scurtă completează stilul de lucru hibrid implementat de ING Bank după pandemie, cu o zi pe săptămână de la birou, în medie, și 4 zile de acasă. Stabilirea programului de lucru se face de către fiecare echipă în funcție de sarcinile de lucru, obiectivele profesionale și nevoile individuale. Angajații au și posibilitatea de a alege ora de început de program, între 7:30 și 10:30, iar acesta se poate încheia începând cu ora 16.00. În sediul central ING din Expo Business Park, și spațiile de lucru sunt flexibile, potrivit metodologiei Agile – angajații își pot alege locul în care se simt mai productivi.

Starea de bine a angajaților se află în strânsă corelație cu performanța acestora. Pe lângă modelul de lucru flexibil, în ING punem accent permanent și implementăm programe pentru sănătatea emoțională, fizică, socială și financiară a angajaților.

Mai mult, cu acordul managerului, cei care își doresc au posibilitatea de a-și desfășura activitatea din altă țară pentru 30 de zile lucrătoare pe an.

 

Speedwell construiește a treia clădire în ansamblul rezidențial premium The Ivy

0

Dezvoltatorul imobiliar Speedwell anunță că „a primit autorizația de construire pentru a treia clădire din proiectul The Ivy, ansamblul rezidențial premium situat în nordul Bucureștiului, în cartierul Băneasa. Investiția în noua clădire, parte din a doua fază de dezvoltare, însumează 22 milioane de euro din bugetul total de 160 milioane de euro alocat întregului ansamblu. Lucrările de construcție pentru noua clădire au început, în timp ce 42% din totalul de apartamente disponibile a fost deja vândut”.

Speedwell subliniază că, „situat pe strada Jandarmeriei, în apropiere de pădurea Băneasa, proiectul The Ivy beneficiază de o locație excelentă. Amplasat pe un teren de cinci hectare, ansamblul va include în total 10 imobile cu regimuri diferite de înălțime, dar fără să depășească P+7 pentru a asigura un nivel optim de lumină pentru spațiile verzi dintre clădiri. Proiectul va cuprinde în total 800 de unități rezidențiale, de la studiouri, la apartamente de 2, 3 și 4 camere, precum și penthouse-uri.

În prezent, dezvoltatorul a finalizat lucrările pentru primele două clădiri, alcătuite din 228 de unități. Apartamentele din prima clădire sunt vândute în totalitate, în timp ce în cea de-a doua clădire mai sunt doar câteva unități disponibile. Speedwell a demarat lucrările pentru a treia clădire din ansamblu, ce va livra 128 de unități, cu suprafețe cuprinse între 54 și 121,6 mp, 42% dintre unități găsindu-și proprietarii până în prezent”.

Didier Balcaen, CEO and Founder at Speedwell

Didier Balcaen, CEO și cofondator Speedwell: „The Ivy este un proiect premium situat în vecinătatea pădurii Băneasa, ce formează o comunitate contemporană, plină de viață, care se va putea bucura de trai într-o zonă verde, liniștită și spațioasă. Fiind foarte bine conectat cu toate punctele de interes importante, THE IVY oferă acces către facilitățile necesare vieții urbane: școli, spital, un mall cu acces la diverse servicii, o grădină zoologică și aeroport. Strâns legat de MIRO, proiectul nostru de birouri, THE IVY este destinat atât pentru uzul individual, cât și familiilor ce caută un echilibru între viața personală și cea profesională.”     

Jan Demeyere, Architect and Partner at Speedwell

Jan Demeyere, arhitect și cofondator Speedwell: „Dezvoltarea celei de-a treia clădiri The Ivy reprezintă o nouă etapă pentru Speedwell. Pe măsură ce continuăm să conturăm acest proiect remarcabil, asistăm, de asemenea, și la formarea comunității de aici. În timp ce unii proprietari sunt deja mutați, ceilalți se pregătesc să facă acest pas în perioada următoare. În plus, suntem încântați să vedem progresul continuu al vânzărilor pentru cea de-a treia clădire.” 

Speedwell spune că „a proiectat The Ivy pentru a îndeplini cerințele optime de sustenabilitate, în conformitate cu strategia de Mediu-Sustenabilitate și Guvernanță (ESG) a companiei. Prin urmare, The Ivy a primit certificarea Green Homes de la Consiliul Român pentru Clădiri Verzi și, la fel ca majoritatea dezvoltărilor Speedwell, aceasta este certificată BREEAM Excellent. Sustenabilitatea este unul dintre obiectivele principale ale companiei și un angajament ferm pentru fiecare proiect dezvoltat, ce evidențiază grija față de rezidenții actuali și cei viitori”.

 

OCTAVIC s-a extins în industrii noi și a crescut afacerile cu 60% în 2022

0

OCTAVIC, furnizor de soluții digitale pentru performanța fabricilor, anunță că afacerile companiei au crescut la 265 mii de euro, cu 60% mai mult față de anul precedent, iar profitul s-a majorat cu 50%.  Portofoliul OCTAVIC s-a dezvoltat în 2022 cu clienți ca Philips, CIE Golde și Solid Food și a suplimentat unitățile de business în ceea ce privește colaborarea cu Zentiva, Avril Expur și Gedeon Richter.

În 2022, compania a înregistrat venituri de aproape 600 de mii de euro, în creștere cu 140% față de 2021. Veniturile se compun din rezultatele organice, generate de accesarea industriilor noi și din finanțări europene.

„Am reușit să ne extindem anul trecut în industria lemnului și cea de food&beverage și ne-am stabilizat amprenta în domeniul pharma cu mai multe puncte de lucru în România și Ungaria. Practic, am dublat numărul de clienți, ceea ce indică și o deschidere mai mare a industriei de producție către dorința de digitalizare a fabricilor și creșterea scorului de sustenabilitate, în consecință”, declară Paul Harfaș (foto), co-fondator OCTAVIC.

În ceea ce privește resursa umană, compania a consolidat anul trecut departamentele de project management și customer success, însă mai caută să recruteze specialiști, inclusiv programatori. Fondatorii oferă specializare la locul de muncă, acces la know-how internațional și la cele mai recente tehnologii din industrie.

E dificil să găsim candidați cu profilul potrivit, fiindcă cei mai mulți preferă job-urile din companiile mari de outsourcing. Viața într-un start-up dinamic e mai provocatoare, fiindcă și piața e mai reactivă la evenimentele socio-economice. De exemplu, temerile legate de recesiune determină fabricile să aștepte finanțări din PNRR pentru a se digitaliza; asta înseamnă o oarecare stagnare a industriei în 2023, deci presiunea pe furnizori crește. Datorită experienței dobândite în urma obținerii granturilor însă, am extins și zona de servicii, în sensul în care acum putem ajuta potențialii clienți, prin parteneri de specialitate, să întocmească dosarele de finanțare”, completează Paul Harfaș.

Tot anul trecut, compania a câștigat un nou proiect european, Better Factory, cu care a atins 1 milion de euro din finanțări comunitare. Acesta presupune un consorțiu format din fabrică, furnizor tech și artist, pentru a aduce îmbunătățiri cross-domain în manufactură. Finanțarea de 200.000 de euro, din totalul de 300.000 al proiectului, va fi folosită pentru implementarea unui sistem de 3D Digital Twin în industria de prelucrări metale, pentru a ajuta partenerul industrial din proiect în zona de vizibilitate operațională.

În 2023, OCTAVIC își propune să crească numărul parteneriatelor cu companii care oferă consultanță pentru îmbunătățirea proceselor în industria de producție, atât în vestul Europei, cât și în Statele Unite. De asemenea, fondatorii companiei lucrează la strategia go-to-market pentru Orientul Mijlociu, vestul Europei și America de Sud.

OCTAVIC e furnizor de soluții digitale originale pentru industria 5.0.


Sistemul OCTAVIC se pliază pe orice proces de producție, din orice industrie și oferă un avantaj competitiv esențial fabricilor, prin transformarea acestora în unități smart. Cu ajutorul tehnologiilor ca deep AI, machine learning și IoT, managerii de producție pot eficientiza rapid costurile prin gestionarea pierderilor, monitorizarea energiei, mentenanță predictivă, eliminarea erorilor umane și reducerea activităților repetitive. De asemenea, compania contribuie la cresterea scorului de sustenabilitate a fabricilor, cu ajutorul modulului de monitorizare a energiei electrice consumate. Compania a fost înființată în 2016, în Oradea, de Paul Harfaș și Felix Blaga, iar datorită funcționalităților flexibile, intuitive și ușor de instalat, sistemul digital OCTAVIC e utilizat acum de cele mai mari brand-uri din industriile pharma, food&beverage, tobacco și automotive din Europa de Est.

Șase factori care ajută directorii financiari să crească probabilitatea unei  transformări de succes pentru organizaţia lor

0

 

Autor: Guillaume Macczak, Partener,
GBS & Finance Advisory Lead, EY România

 

În prezent, rolul directorului financiar din România este orientat mai mult spre protejarea și optimizarea valorii companiei (38%), decât spre creșterea valorii ei (24%)[1] – conform EY CFO Survey. Pentru viitor, liderii financiari, trebuie să pună mai mult accent pe activitățile de creștere a valorii companiei (40%) și mai puțin spre protejarea valorii acesteia (22%).

Importanța rolului directorilor financiari în conducerea organizațiilor, în special prin transformările necesare în perioadele de incertitudine economică, este confirmată și de o altă cercetare derulată de EY în colaborare cu Saïd Business School[2] de la Universitatea din Oxford.

Pentru a realiza această schimbare și pentru a valorifica întregul potențial al transformării finanțelor, liderii financiari din România vor trebui să se asigure că au loc schimbări care țin de cultura organizației.

Cu toate acestea, mulți directori financiari au dificultăți în implementarea unei transformări de succes și nu reușesc să înțeleagă rolul critic al implicării angajaților. Dacă schimbarea înregistrează performanțe insuficiente, aceasta ajunge să submineze eforturile ulterioare și duce la percepția că transformarea este de fapt un eufemism pentru reducerea costurilor.

Pentru a dubla probabilitatea unei transformări de succes, directorii financiari trebuie să se concentreze pe șase factori cheie:

  1. Inspirație: crearea unei viziuni care să se adreseze tuturor și să definească un „de ce” convingător

Crearea unei viziuni care să inspire oamenii și să definească un „de ce” convingător în procesul de transformare este foarte importantă. Angajații din departamentele financiare sunt afectați, atunci când viziunea conducerii este neclară, ceea ce duce la concluzii negative, rezistență și anxietate.

Doar 33% dintre directorii financiari din România consideră că un scop puternic îi poate inspira pe angajații din departamentul financiar și atrage talentele de top, atunci când se gândesc la cel mai important agent de impulsionare a culturii schimbării în departamentul financiar.

Directorii financiari trebuie să iasă din zona lor de confort și să se angajeze în discuții bidirecționale cu echipele, pentru a se conecta cu acestea din punct de vedere emoțional și pentru a spune povești personale cu care ceilalți se pot identifica.

Pentru a încuraja angajații să își asume pozițiile, directorii financiari trebuie să dezvolte o poveste care să țină cont de parcursul fiecărei persoane. De-a lungul procesului de transformare, aceștia trebuie să facă referire la viziune și să o evalueze în mod regulat.

 

  1. Ghidare: dezvoltarea unui stil de conducere empatic și autentic, pentru a construi alinierea și adeziunea la viziunea financiară

Pentru o transformare de succes este nevoie ca liderii să dea dovadă de determinare, curaj și să se raporteze la așteptările și prioritățile angajaților. Claritatea scopului este un aspect crucial în acest proces, însă directorii financiari trebuie să dea dovadă de empatie și să evidențieze ce legături directe există între viziunea de transformare și rezultatele pozitive pe care aceasta le aduce pentru organizație și angajați.

Directorii financiari care și-au petrecut întreaga carieră ca să devină experți în domenii tehnice, trebuie acum să știe cum să explice modul în care transformarea generează ceva diferit pentru angajați. Ei trebuie să își re-evalueze abilitățile de conducere cu atât mai mult cu cât cercetările arată că angajații din departamentele financiare se simt frecvent neînțeleși. Directorii financiari trebuie să dea dovadă de leadership incluziv, să își dezvolte capacitatea de a convinge și de a uni diverse părți interesate și de a contracara zgomotul de fond care generează scepticism.

 

  1. Grijă: construirea unui mediu de lucru care să ofere suportul necesar pentru echipele care simt că locurile lor de muncă sunt amenințate

Potrivit unui sondaj realizat în 2022, directorii financiari din România au evaluat o serie de opțiuni pentru a reduce efectele crizei și pentru a-și pregăti firmele pentru redresare, iar cele mai multe (41%)presupuneau optimizări și tăieri de costuri. Având în vedere acest lucru, este logic ca angajații să se teamă pentru siguranța locului lor de muncă și să dea dovadă de rezistență la schimbare.

Toți membrii echipei – nu doar liderii- trebuie să se implice în procesul de transformare și să își asume un rol pentru ca aceasta să aibă succes. Cu toate acestea, rezultatele sondajului la nivel global arată că doar 31% dintre angajații din departamentele financiare consideră că superiorii lor îi ascultă, ceea ce atrage după sine o lipsă de adeziune.

Directorii financiari trebuie să creeze o cultură de transformare participativă, care să includă siguranță și sprijin psihologic prin ascultare activă, empatie demonstrată și rezolvarea constructivă a problemelor. Onestitatea în comunicarea impactului schimbării este esențială, în special în cadrul liniei de de mijloc a managementului, pentru a crea încredere și sprijin pentru transformare.

Acțiunile cheie pe care directorii financiari trebuie să le aibă în vedere pentru construirea încrederii includ sesiuni de proiectare colaborativă, evaluarea coeziunii echipei prin intermediul instrumentelor digitale și a unor influenceri interni, deschiderea faţă de idei noi, stabilirea unor așteptări realiste și răspunsul corespunzător la feedback-ul personalului.

 

  1. Responsabilitate: delegarea drepturilor de decizie și concentrarea, în mod deliberat, pe construirea unei culturi a experimentării într-un mediu sigur

Procesele transformaționale nu sunt întotdeauna liniare și pot fi deviate de factori externi. Liderii trebuie să comunice schimbările în mod deschis și să stabilească așteptări clare pentru ca transformările să aibă succes. Departamentele financiare urmează de obicei un flux de lucru prestabilit, ceea ce poate inhiba inovarea.

Pentru a promova inovarea și transformarea adaptivă, directorii financiari trebuie să folosească o independență disciplinată și să promoveze o cultură a experimentării în siguranță. Stabilirea unor roluri și responsabilități definite, promovarea unei culturi a experimentării sigure, definirea „eșecului rapid” și renunțarea la căutarea perfecțiunii sunt pași importanți pentru directorii financiari.

 

  1. Dezvoltare: dezvăluirea rapidă a modului în care tehnologia va contribui la realizarea viziunii financiare

 Pentru ca o tranziție să fie eficientă, resursele umane adecvate trebuie combinate cu tehnologia. Puțini lideri financiari percep tehnologia ca pe o barieră în calea succesului, dar mulți o văd ca pe un stimulent esenţial pentru transformare. Atunci când se proiectează schimbările tehnologice, adesea utilizatorul final nu este luat în considerare, ceea ce poate duce apoi la nevoi excesiv de complexe.

Pentru a evita acest lucru, directorii financiari ar trebui să abordeze situația din exterior spre interior și să implice utilizatorii din timp pentru a obține opiniile acestora. Succesul implementării tehnologiei poate fi sporit prin utilizarea unei abordări bazate pe produs pentru proiectarea tehnologiei. Printre acțiunile cheie, directorii financiari ar trebui să acorde prioritate progresului în detrimentul perfecțiunii, să identifice talentele și capacitățile vitale și să ofere echipelor posibilitatea de a experimenta tehnologia în timpul proiectării și dezvoltării.

 

  1. Colaborare: definirea unor noi modalități de colaborare și co-crearea unor noi modalități de lucru

Deși aproape jumătate (48%) dintre liderii financiari la nivel global consideră că procesele au fost concepute pentru a asigura o bună colaborare în întreaga companie în timpul transformării, doar 31% dintre membrii echipelor din departamentele financiare au fost de acord cu acest lucru. Aceasta indică o provocare mai amplă, și anume că angajații din departamentele financiare nu simt că liderii caută sau că apreciază contribuția lor în timpul transformării.

Pentru a spori succesul transformării, directorii financiari trebuie să spargă silozurile și să încurajeze o cultură a colaborării și a ingeniozității. De asemenea, aceștia ar trebui să co-creeze noi modalități de lucru, să încurajeze echipele să își imagineze un viitor în care rolurile lor se vor schimba în bine și să identifice persoanele influente din organizație pentru a solicita feedback constant. În plus, ar trebui să conceapă procese în jurul datelor,care să permită un timp mai scurt alocat generării datelor și mai mult timp creativității pentru a folosi datele în scopul obținerii unor rezultate mai bune.

În condițiile în care 52% dintre liderii din domeniul financiar din România au declarat că vor extinde munca la distanță în departamentul financiar, menținerea angajamentului forței de muncă și, în același timp, creșterea colaborării reprezintă un echilibru dificil de atins.

Succesul transformării vine înţelegerea importanței pe care o au oamenii din echipă

Oamenii sunt la fel de importanți ca tehnologia și datele integrate în conducerea schimbărilor strategice.

Directorii financiari trebuie să dea încredere angajaților și să îi implice în obiectivele de transformare.

Directorii financiari din România susțin acest lucru, 65% dintre ei fiind în general de acord cu faptul că există o valoare semnificativă pentru organizația lor care nu este măsurată sau comunicată cu ajutorul indicatorilor financiari tradiționali de performanță, cum ar fi activele necorporale, inovația, valoarea brandului și capitalul uman.


[1]EY CFO Survey Romania 2022

[2]https://www.ey.com/en_gl/consulting/how-transformations-with-humans-at-the-center-can-double-your-success

Homplex estimează afaceri în creștere cu peste 26% în 2023 față de anul anterior

0

Compania antreprenorială românească Homplex, specializată în furnizarea de soluții inovatoare pentru creșterea siguranței, confortului și eficienței energetice în mediul rezidențial și industrial, estimează că „va încheia anul 2023 cu afaceri de 41 de milioane de lei, în creștere cu peste 26% față de anul anterior”.

Homplex a devenit, „în 2022, primul producător de termostate smart din România, soluție care vine să completeze portofoliul extins, de peste 1500 de produse, fie că sunt sub marca Homplex, fie că sunt importate.

Fondată în 2013 de Bogdan și Tudor Panainte, Homplex a evoluat în zece ani, trecând de la a fi un simplu distribuitor de termostate și detectoare de gaz la a deveni un producător, furnizor și integrator de soluții smarthome și echipamente inovative pentru industriile de gaz și de apă. Compania a investit în ultimii cinci ani peste un million de euro pentru a dezvolta și a oferi pieței locale soluții inovatoare de control și eficiență energetică la prețuri accesibile și cu raport optim calitate-preț”.

Bogdan Panainte, CEO, cofondator Homplex: „Conceptul de smart home devine din ce în ce mai popular și în România. Ca furnizor de produse și soluții inovatoare, menite să sporească confortul și siguranța locuinței, ne bucurăm de acest semnal pozitiv. Trendul nostru de vânzări confirmă această creștere încurajatoare. În ciuda climatului economic dificil, ne așteptăm ca, în 2023, acest trend să susțină o creștere a afacerilor până la 41 de milioane lei de la 32,5 milioane lei cât am înregistrat în 2022. Conform estimărilor noastre, termostatul smart construit de Homplex își va dubla vânzările în 2023, numărul românilor iinteresați de soluții smart home fiind în creștere accelerată. De altfel, aproape jumătate din veniturile companiei sunt generate de produsele și soluțiile dezvoltate integral de noi. Suntem o companie de inginerie și tehnologie axată pe nevoile clientului si inovație și lucrăm constant în această direcție. În viziunea noastră, inovația include deopotrivă funcționalitate dar și estetica, de aceea Homplex NX1 este și un gadget elegant pentru orice locuință. În 2021, am lansat pe piața locală firida de protecție a contoarelor de gaz din polimer, ideală pentru contoarele inteligente, fabricată integral în România cu o durară de viață de peste 20 de ani, iar în 2022 în urma cercetătorilor din teren am completat gama de firide din polimer cu o nouă dimensiune; am introdus detectoare de gaz metan destinate halelor industriale, care pot fi integrate cu ușurință în sistemele de alarmă și supraveghere; am dezvoltat detectoare de gaz metan capabile să închidă simultan electrovalve cu voltaje diferite și detectoare de gaz metan cu tensiune scăzută. Sunt soluții care ajută beneficiarul final, indiferent că vorbim de client rezidențial sau industrial.”

Termostatul inteligent Homplex NX1 este „cea mai recentă inovație introdusă de companie pe piața românească, pornită de la o idee pe care cofondatorul Bogdan Panainte a discutat-o cu echipa sa, în 2018. Termostatul ambiental fabricat integral în România permite controlul de la distanță a temperaturii din locuință sau spații de birouri, prin intermediul aplicației mobile Homplex Smart Living și a unui smartphone. În ultimii zece ani, Homplex s-a remarcat prin mai multe soluții inovatoare introducând o suită de soluții inovatoare în industria energetică, precum și în domeniul gazului și al utilităților din România”.

Homplex reamintește că „are parteneriate cu marii distribuitori de gaze din România dar și cu retailerii specializați home&deco astfel că 20% dintre produsele sale sunt destinate clienților industriali și 80% pieței rezidențiale. Centrarea pe nevoile clientului a fost principalul motor de dezvoltare al companiei iar produsele inovatoare, lansate în premieră de companie în ultimii cinci ani, au permis o triplare a afacerilor”.

Showroom de ultimă oră cu obiecte sanitare 

0

Cel mai nou showroom din București, tocmai deschis pe la Piața Matache, iese din rutină sub mai multe aspecte pentru care e de cunoscut întâi ca spațiu în sine și după aceea, ca modalitate de afirmare în business.

Laura și Vlad Sardescu

Inițiatori sunt soții Laura și Vlad Sardescu. Dintr-o îmbinare de formare inițială jurnalistico-economică și dintr-un incident casnic sugerat atât de verosimil, încât n-ar avea de ce să nu fie veridic, business-ul a fost lansat în 2014 sub forma unui „magazin online cu obiecte sanitare pentru amenajarea băii și produse pentru amenajarea casei”. I-a fost pus numele Neakaisă (Neakaisa.ro), cu gândul la personajul al cărui nume cică era tradiția de familie să fie atribuit oricărui chemat să meșterească ce se strica prin casă. În 2022, a ajuns la o cifră de afaceri de 5,7 milioane de euro. Deține peste 12.000 de produse de la producători de top din categorii diverse, cu sublinierea că „toate gamele prezentate sunt alese în parteneriat cu arhitecți, designeri și constructori, astfel încât frumosul să se îmbine întotdeauna cu partea practică”.

Tot în 2022, a apărut ideea unui spațiu de expunere, care să completeze online-ul. Locul ales este o vilă monument istoric, cu două etaje, pe Strada Atelierului nr 20, în zona Gării de Nord. Pe o suprafață totală de 250 mp, fiecare cameră (11, în total) este amenajată și dotată ca o baie (unele, inclusiv funcționale), gândită și realizată de câte un arhitect. Spațiul este conceput „ca un loc pentru inspirație, cu mai multe tipuri de amenajări ale băii și o varietate de produse, de la obiecte sanitare, pardoseli, tapet, riflaje până la obiecte de design. Mai mult, tot în cadrul showroom-ului se oferă consultanță, discount-uri pe praguri valorice, iar clienții pot beneficia de livrarea gratuită a comenzilor”. Branduri precum Ideal Standard, Grohe, Geberit și Fdesign se regăsesc între parteneri.

Laura Sardescu, director general, Neakaisa.ro: „În 2022 ne-am mutat sediul pentru că am mărit echipa, așa că am ales o locație unde să putem acomoda și componenta de showroom. Deși am semnat contractul de închiriere fix în ziua în care a izbucnit războiul din Ucraina, am considerat că ne aflăm la un nivel ridicat de maturitate a businessului, astfel încât trebuie să dezvoltăm și componenta offline, așa că am mers mai departe. Credem că în perioadele de incertitudine trebuie să ai curaj, să alegi cu atenție proiectele în care să investești atât financiar, cât și concentrare și efort. Iar pentru noi showroom-ul a fost următorul pas natural, un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult și care a fost posibil datorită comunității create în jurul brandului, formată din arhitecți și producători.”

Showroom-ul este definit ca „o componentă esențială a strategiei de afaceri a Neakaisa.ro, ce își propune să funcționeze într-un sistem omnichannel, pentru a fi mai aproape de nevoile și preferințele tuturor clienților și a le îmbunătăți experiența de cumpărare. Anul acesta, showroom-ul va avea rol de  suport pentru activitatea din online, urmând ca din 2024 să genereze circa 10% din cifra de afaceri a companiei”.

Compania estimează vânzarea în acest an a 58.000 de produse, de la peste 50.000 vândute în 2022. Concomitent, semnalează „și o creștere a cererilor din partea arhitecților, ceea ce se traduce într-o preferință crescută pentru proiecte de renovare realizate sustenabil, atât pentru confort, cât și pentru utilizarea îndelungată”.

 

 

Exim Banca Românească, participantă la proiectul mini-reactoarelor de la Doicești

0

Exim Banca Românească (fosta EximBank România) participă la parteneriatul public-privat pentru proiectul mini-reactoarelor nucleare (SNR) din România, de la Doicești, județul Dâmbovița. Departamentul de Stat al Statelor Unite subliniază că partenerii care susțin dezvoltarea proiectului românesc sunt Japan Bank for International Cooperation (Japonia), DS Private Equity (Coreea de Sud), Exim Banca Românească (fosta EximBank România), S.N. Nuclearelectrica S.A., Nova Power & Gas S.R.L. (România), Emirates Nuclear Energy Corporation (ENEC)  Emiratele Arabe Unite, DFC și Exim US. Pașii concreți pentru implementarea parteneriatului au fost evidențiați de președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la reuniunea G7 de la Hiroshima.

Traian Halalai (foto), președintele executiv al Exim Banca Românească: „Suntem onorați să conlucrăm cu partenerii noștri financiari din Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite în cadrul acestui proiect de avangardă pentru România – instalarea mini-reactoarelor nucleare – care ne oferă oportunitatea extraordinară de contribui la diversificarea surselor de energie curată și sigură în țara noastră valorificând totodată experiența companiilor românești și americane în domeniu. Asigurarea independenței energetice și susținerea eforturilor de tranziție către energia verde sunt coordonate esențiale ale dezvoltării economice sustenabile a României, iar Exim Banca Românească continuă să se poziționeze ca partener credibil, solid și constant al companiilor autohtone implicate în proiecte de anvergură la nivel național sau internațional.”

Exim Banca Românească reamintește că „mini-reactoarele nucleare din România vor înlocui capacitatea centralei pe cărbune de la Doicești, cu energie curată, utilizând expertiza acumulată în proiectul similar, Carbon Free Power, implementat în statul Idaho din SUA, și totodată experiența de peste 25 de ani a României în managementul sigur al centralelor nucleare, mai menționează Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Exim Banca Românească este o bancă universală 100% românească, aflată în top 10 cele mai mari instituţii de credit după active, care își desfășoară activitatea pe două direcții principale: activitate în nume și în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piață, respectiv activitate în numele și în contul statului – independent de componenta comercială, acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, fiind unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei”.

 

Financial Intelligence organizează  cea de-a cincea ediție a evenimentului Forumul Energiei

0

 Financial Intelligence organizează cea de-a cincea ediție a evenimentului Forumul Energiei, luni, 22 mai, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Salonul ABC.

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe site-ul Financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

Teme de dezbatere:

  • Reforma pieţei de energie electrică la nivel european;
  • Evoluția pieței de energie din România, în contextul crizei energetice;
  • Tranziția energetică – riscuri și oportunități;
  • Cum obținem independența energetică a României? Parteneriate cu țările din regiune;
  • Problemele furnizorilor de energie, în contextul plafonării prețurilor;
  • CPT – costuri mai mari pentru  distribuitori; soluții pentru funcționarea rețelelor   
  • Gazele din Marea Neagră – oportunitate pentru România;
  • Legea Offshore-Wind;
  • PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
  • Finanțarea prin creditele verzi;
  • Strategia de investiții a companiilor de stat din energie;
  • Investiția la bursă în acțiuni ale companiilor din energie; listarea Hidroelectrica la bursă;
  • Strategia României privind investiția în hidrogen;
  • Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice;
  • Cum prevenim episoadele de blackout? Investiții în infrastructura energetică;
  • România și potențialul ei pentru energiile regenerabile;
  • Eficiența energetică în România; 
  • Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România;
  • Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE.

 

Speakerii evenimentului sunt: Virgil POPESCU, Ministrul Energiei; Lucian RUSU, Secretar General Adjunct al Guvernului; George NICULESCU, Președintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); István-Loránt ANTAL, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat; Cristina PRUNĂ, Deputat USR, Vicepreședintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților; Bogdan CHIRIȚOIU, Președintele Consiliului Concurenței; Adrian TĂNASE, Director General al Bursei de Valori București; Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte al Asociației Centrul Român al Energiei; Dana Dărăban, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie; Oana IJDELEA, Președintele Comisiei Permanente Offshore, Federația Patronală Petrol și Gaze; Bende SÁNDOR, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputatilor; Oana-Marciana ÖZMEN, Deputat PNL, Secretar la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților; Teodor CHIRICA, Președinte Consiliu de Administrație, Nuclearelectrica SA; Cristian SECOȘAN, Director General, Delgaz Grid; Otilia VÎLCU, Coordonator Practica de Concurență, Guia Naghi și Partenerii; Viorel IONESCU, Sales Director, SKE România; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Septimiu STOICA, Președinte AGA al Bursei Române de Mărfuri; Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președintele Asociației Energia Inteligentă; Lucian PAMFILE, Expert Energie, Future Energy Leaders România.

Agenda evenimentului poate fi consultată aici.

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

PARTENERI: Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), ALRO, SKE România, Huawei, Hidroelectrica, Transgaz, Hellen’s Rock, Nova Power & Gas, E.On, Guia Naghi & Partners, Adrem, Nuclearelectrica, MET Romania, Tinmar Energy, Electrica Furnizare, Electrica, ROMGAZ, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie – ACUE, Federația Patronală Petrol și Gaze, Horvath, Bursa de Valori Bucuresti, CIS GAZ, CONPET, Alive Capital, SIF Muntenia, Bursa Română de Mărfuri, AFEER – Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Centrul Român al Energiei, Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român, Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile, Asociația Energia Inteligentă, Future Energy Leaders România, PWN România, ICSS, Consiliul Național al IMM-urilor din România, Camera de Comerț Româno-Britanică .

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, România Durabilă, EM360 Studio, Revista Economistul, ClubEconomic.ro, The Diplomat-Bucharest, Focus Energetic, InvesTenergy, Finzoom.ro, Revista CARIERE, NewMoney, BiziLive.tv.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.


19Lansată în septembrie 2018, platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de capital, banking sau cybersecurity.

Într-o perioadă în care presa de calitate a devenit o raritate, o echipă de profesioniști în jurnalism și comunicare, cu experiență de peste 20 de ani în presa economică și organizare de evenimente de business, au pus bazele unui proiect curajos – un adevărat sprijin pentru oamenii de business și un important reper pentru dezvoltarea afacerilor.

În cei aproape 5 ani de la înființare, Financialintelligence.ro a cunoscut o creștere spectaculoasă și a înregistrat un trafic de aproximativ 14 milioane de afișări, din care 3 milioane de afișări s-au înregistrat în ultimele 12 luni, și 6 milioane de utilizatori unici, din care 1,4 milioane de utilizatori unici au accesat site-ul în ultimele 12 luni.

Ne adresăm oamenilor de business – decidenți, cu studii superioare, statut social ridicat, venituri peste medie, atât bărbați, cât și femei: top și middle manageri din domenii de activitate diverse, oficiali ai autorităților de stat, politicieni, ambasadori, antreprenori, studenți și tineri care vor să intre în mediul de business.

51,7% din publicul Financial Intelligence este format din bărbați, iar 48,3% sunt femei. 23,86% dintre cititori au între 25 și 34 de ani, 26,23% au vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, iar încă 21,71% dintre aceștia sunt persoane cu vârste cuprinse între 45-54 de ani

Avem independență față de orice partid politic, instituții de stat sau alte grupuri de interese, politice sau comerciale, interne sau externe, servicii secrete și milităm pentru progres, libertate, drepturile omului și prosperitate.

2022 a fost un an atipic și dificil pentru fermierii români. Cum se prefigurează sectorul agricol în 2023? 

0
  • Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest:Este foarte multă emoție în sectorul agriculturii. În momentul de față spre exemplu, vremea a fost destul de bună, semnele sunt bune și atunci, cel puțin din punctul acesta de vedere, există ceva optimism. În ceea ce privește prețurile avem un pesimism acut în continuare.”
  • Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group: „Investim în continuare în sectorul agricol, în ciuda fluctuațiilor din ultimul an și a crizei prin care trece domeniul. Ca antreprenor am trecut prin diverse crize și cred că aceasta, ca și multele alte, nu este insurmontabilă.”
  • Rezultatele celei de-a opta ediții a studiului CONFIDEX, care măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității, vor fi făcute publice de Impetum Group pe 23 mai.

 

Jucătorii din sectorul agricol din România s-au confruntat în 2022 cu o serie continuă de fluctuații: pe de o parte creșteri ale costurilor pentru energie, combustibil și îngrășăminte, iar pe de altă parte scăderea prețului la cereale și imposibilitatea valorificării produselor cu o marjă de profit cel puțin acceptabilă. Războiul din Ucraina și ulterior deschiderea Coridoarelor Solidarității de către Uniunea Europeană au generat probleme pe lanțurile de aprovizionare și o suprasaturare a pieței europene: fermierii au experimentat dublarea prețurilor tuturor inputurilor agricole, dar și fluctuații extrem de mari ale prețului cerealelor. Nici vremea nu a fost de partea fermierilor, anul 2022 fiind unul secetos, iar recolta slabă.

Scăderea înregistrată de sectorul agricol este confirmată și de datele cu privire la evoluția PIB-ului. În anul 2022, economia României a crescut cu 4,8% față de 2021, conform datelor INS. La creșterea PIB au contribuit comerțul, serviciile, construcțiile, în timp ce agricultura și industria au avut o contribuție negativă (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 11,6%, respectiv 2,3%. Ponderea agriculturii în PIB a rămas neschimbată în 2022 față de 2021, respectiv 4,5%.

Cum se prefigurează sectorul agricol în 2023? Fermierii sunt conștienți că fluctuațiile pe parcursul unui an sunt normale în acest domeniu, și asta în ceea ce privește prețurile cerealelor și producția la hectar, fără să fie vorba însă despre impredictibilitate, menționează Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest, în cadrul unui interviu calitativ realizat de Impetum Group pentru CONFIDEX S2 2023 despre așteptările de la economia românească, dar și despre starea sectorului agricol.

„Războiul din Ucraina a influențat foarte mult sectorul. Se vede acest lucru în fluctuațiile de preț care au fost neobișnuit de mari sau, în orice caz, mai mari decât în ultimii ani. Au mai fost situații în care fluctuațiile de preț au fost mari, dar fiind perioade foarte lungi, lumea aproape că nu-și mai aduce aminte, așa cum e și cu seceta, acum 2 ani am avut o secetă destul de severă. Sunt mulți factori care influențează prețurile din agricultură, este o piață globală. Agricultura se face pe diferite continente, nici măcar nu se recoltează peste tot în același timp. Dar mai sunt și alți factori care pot influența, precum tipul de culturi și dinamica fiecăreia. Noi, la Holde Agri Invest, mergem pe niște strategii pe termen lung de valorificare a produselor, în privința mixului de culturi, în ceea ce privește depozitarea sau irigațiile. Credem că în acest fel putem să ne asigurăm o profitabilitate bună.

Este foarte multă emoție în sectorul agriculturii. În momentul de față spre exemplu, vremea a fost destul de bună, semnele sunt bune și atunci, cel puțin din punctul acesta de vedere, există ceva optimism. În ceea ce privește prețurile avem un pesimism acut în continuare. Lumea este foarte sensibilă acum, deci din punctul acesta de vedere nu m-aș baza foarte mult pe optimismul sau pesimismul celor din sector. Avem o situație de conjunctură, de moment.”

Rezultatele celei de-a opta ediții a studiului CONFIDEX, care măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității, vor fi făcute publice de Impetum Group pe 23 mai. În perioada de colectare a datelor au avut loc interviuri calitative cu reprezentați ai mediului de afaceri și ai administrației publice, cu scopul de a înțelege mai în profunzime datele cantitative.

Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group: „Acum mai puțin de un an, Roca Investments, parte a Impetum Group, lansa un nou pilon strategic de investiții – holdingul de agricultură ROCA Agri RDF. Investeam atunci într-un domeniu cu un potențial major de dezvoltare și profitabilitate. Ca în orice alt sector de activitate, și poate mai mult în agricultură decât în alte domenii, fluctuațiile și imprevizibilul fac parte din normalitatea business-ului. Investim în continuare în sectorul agricol, în ciuda fluctuațiilor din ultimul an și a crizei prin care trece domeniul. Ca antreprenor am trecut prin diverse crize și cred că aceasta, ca și multe alte, nu este insurmontabilă.”

Holdingul nostru ROCA Agri RDF este construit pe unul dintre pilonii strategici nu doar pentru Romania, ci si la nivel European. Impredictibilitatea este o realitate constantă în acest domeniu, investiția noastră se bazează pe capacitatea de a vedea oportunitate și mizam pe integrarea verticala a industriei, inclusiv în zona de procesare. Nu credem în pesimism sau optimism în agricultura, ci în capacitatea de a lucra bine cu incertitudinea”. a spus Alexandru Savin, Membru al Boardului ROCA Agri RDF din partea ROCA Investments. 

Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, CONFIDEX măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității. Demersul este în linie cu misiunea Impetum Group de a oferi mediului de business, pe lângă capital și management, resurse prin care antreprenorii și managerii să poată crește valoare din business-urile lor.


În cele șapte etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 3.000 de manageri din România. Companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați.

Studiul CONFIDEX S1 2023, ce vor fi făcute publice pe 23 mai, acoperă un eșantion de aproximativ 500 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.

Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români.

mediaTRUST: Impactul ChatGPT în presa online și social media din România

0

 În cadrul studiului de monitorizare media desfășurat între 15 aprilie – 14 mai 2023, mediaTRUST a examinat amploarea mediatizării în jurul subiectului ChatGPT – un avans remarcabil în domeniul Inteligenței Artificiale. Încă de la lansare, ChatGPT, botul conversațional software care utilizează cele mai avansate tehnici de inteligență artificială, a captat atenția opiniei publice și a devenit subiectul unor dezbateri intense și controversate.

Studiul, care a monitorizat un total de 3.270 de materiale jurnalistice în mediul online și social media, pune în evidență impactul major pe care ChatGPT îl are în atenția publicului și în peisajul mediatic.

Cu peste 2.210 de apariții exclusiv în mediul online, constatăm că ChatGPT a generat un interes semnificativ și a stârnit dezbateri în comunitatea online.

Un vârf de vizibilitate a fost înregistrat pe data de 4 mai, când au fost identificate peste 130 de materiale despre ChatGPT în presa online. Cele mai multe dintre ele s-au concentrat asupra unui subiect provocator: „ChatGPT are propriile patru scenarii apocaliptice. Cum ar putea sfârși omenirea?”. Această abordare dramatică a generat un număr semnificativ de articole și a captat atenția cititorilor. De asemenea, știrea referitoare la cercetarea realizată de experții Kaspersky asupra capacității ChatGPT de a detecta phishing-ul a stârnit interesul presei și al publicului. Studiul celor de la Kaspersky a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului, cum ar fi ratele ridicate de rezultate fals pozitive (până la 64%), explicațiile imaginare și dovezi false furnizate de ChatGPT pentru a-și susține verdictele. Alte subiecte intens mediatizate în online au fost în contextul exploatării popularității ChatGPT de către hackeri, conform avertismentelor Meta (Facebook).

În ceea ce privește sursele de informare, site-urile care au acordat cea mai mare atenție subiectului ChatGPT în mediul online au fost alephnews.ro și ziarulprofit.ro, având un număr egal de materiale (26). Totodată, news.ro și wallstreet.ro au publicat câte 24 de articole jurnalistice pe acest subiect în perioada monitorizată.

Și în social media, ChatGPT a generat un val de interes și implicare activă în perioada monitorizată. Pe platforma Facebook, au fost identificate aproape 600 de materiale referitoare la ChatGPT, acoperind o gamă diversă de subiecte. Printre acestea se remarcă declarațiile lui Elon Musk despre prejudecățile liberale ale ChatGPT și intenția sa de a contracara polarizarea prin intermediul propriului sistem de inteligență artificială, TruthGPT. De asemenea, în cadrul monitorizării, a fost identificat un număr considerabil de materiale jurnalistice care abordează utilizarea ChatGPT de către Poșta Română în redactarea fișelor de post. Alte materialele monitorizate au scos în evidență aspecte alarmante, cum ar fi impactul semnificativ al ChatGPT în industria inteligenței artificiale, unde trei sferturi dintre companii își concentrează investițiile. De asemenea, s-au remarcat și știrile despre interesul Regatului Unit de a dezvolta o entitate de inteligență artificială similară, în concordanță cu tendințele globale în adoptarea acestei tehnologii.

Cu peste 10.060 de like-uri, 1.000 de share-uri și 1.186 de comentarii la articolele publicate în social media în perioada monitorizată, ChatGPT a captat atenția și a stârnit discuții aprinse în special pe Facebook, Twitter, Instagram, dar și în Podcasturi. Popularitatea și impactul său în rândul utilizatorilor de social media sunt indicii clare ale influenței pe care ChatGPT o are în sfera publică și a dezbaterilor virtuale.

Concluziile în urma studiului arată că ChatGPT a reușit să captiveze atenția publicului și să provoace discuții aprinse în online și social media, impunându-se ca un subiect de mare relevanță și dezbateri intense în media. Rezultatele monitorizării mediaTRUST demonstrează rolul actual pe care ChatGPT îl deține în domeniul inteligenței artificiale, fiind acum un jucător influent în peisajul tehnologic contemporan.

 


Analiza include toate materialele din online, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri si comentarii rețele socializare. Pentru mai multe detalii privind monitorizarea presei scrise, radio, TV, online și social media consultați www.mediatrust.ro.

Despre mediaTRUST: Înființată în 1999 cu capital românesc, în prezent parte a Institute of Media Monitoring (IMM) din Polonia, mediaTRUST România, este compania de monitorizare media cu capital privat cu cea mai îndelungată experiență pe piață si cel mai vast portofoliu de clienți. De serviciile mediaTRUST beneficiază cele mai importante instituţii naţionale (Administraţia Prezidenţială, Guvernul României) şi europene (Comisia Europeană), companii autohtone şi internaţionale. Din 2004 suntem membri ai organizaţiei internaţionale de elită FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar în 2014 am devenit membri BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor).

 

Cea mai mare bancă de celule stem din România, 74% creștere a numărului de unități eliberate în 2022

0

Prima și cea mai mare bancă de celule stem din România, Cord Blood Center, anunță „o creștere de 74% a numărului de unități eliberate în 2022 la nivelul întregului grup, acestea fiind utilizate, cu precădere, în tratarea tulburărilor de spectru autist, scleroză multiplă, AVC, epilepsie și chiar probleme de fertilitate”.

Banca subliniază că, „în România, în proporție de peste 80%, celulele stem recoltate la naștere și stocate de Cord Blood Center în regim de criogenie, la o temperatură constantă de minus 180 de grade Celsius, au fost utilizate pentru ameliorarea simptomelor tulburărilor de spectru autist.

Statisticile arată că, la nivel național, peste 30.000 de oameni trăiesc cu tulburări de spectru autist. Copiii români pentru care au fost eliberate probele au primit propriile celule stem hematopoietice recoltate la naștere din sângele ombilical. Aceste probe au avut o utilizare autologă, la o clinică privată din București, în cadrul unui studiu clinic aflat încă în desfășurare. Conform investigatorilor, 70% dintre participanții la studiu ating obiectivele de tratament și se observă îmbunătățiri comportamentale.

Pentru ce alte afecțiuni au fost utilizate celulele stem recoltate la naștere?

Toate unitățile eliberate și utilizate în România au fost administrate copiilor diagnosticați cu tulburări de spectru autist, paralizie cerebrală sau anemie aplastică.

La nivel global sunt peste 80 de afecțiuni care au protocol standardizat de utilizare a celulelor stem hematopoietice recoltate la naștere, printre care: anumite tipuri de leucemie, scleroza multiplă, anumite tulburări congenitale ale sângelui, neuroblastomul și anumite tulburări metabolice”.

Beneficiile recoltării întregului țesut placentar

Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical al Cord Blood Center România: „Cord Blood Center este singura bancă de celule stem care are capacitatea de a recolta și stoca în România, în condiții de criogenie, numărul maxim de celule stem disponibile la naștere. Acest lucru se datorează faptului că investițiile în infrastructură și tehnologii de ultimă generație ne permit recoltarea, procesarea și stocarea atât a sângelui și țesutului ombilical, precum și a întregului țesut placentar. De fapt, România este printre puținele țări din Europa unde viitorii părinți au acces la această procedură: recoltarea placentei la naștere. Astfel, copiii vor beneficia de zeci de unități sursă a diferitelor tipuri de celule stem, cu potențial terapeutic în tratarea a peste 80 de boli grave. Cel mai important aspect constă în faptul că placenta conține cea mai mare cantitate de celule – un factor important în ceea ce privește administrarea terapeutică. Totodată, trebuie menționat și faptul că în placentă se găsesc celule imuno-evazive – acestea exprimă niveluri scăzute, uneori sau chiar nivel zero, a markerilor de compatibilitate HLA, ceea ce înseamnă că acestea ar putea fi utilizate pentru orice membru al familiei.”

Cum sunt folosite în plan extern celulele stem recoltate la naștere?

Grupul Cord Blood Center reamintește că este prezent la nivel internațional „în alte șapte țări din Europa Centrală și de Est (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Italia, Ungaria și Elveția), stocând probele biologice a peste 175.000 de familii. 41,3% dintre unitățile de celule stem eliberate au fost administrate copiilor și adolescenților, în vreme ce 58,7% dintre pacienți au fost adulți și bătrâni.

Astfel, la nivelul întregului grup Cord Blood Center, printre cele mai des întâlnite afecțiuni pentru care se solicită eliberarea de celule stem recoltate la naștere se numără tulburările de spectru autist, accidentul vascular cerebral, epilepsia, sindromul Sheehan, boala cardiacă pulmonară și chiar problemele de fertilitate”.

Dominika Valent Raffajova, genetician molecular, Universitatea din Edinburgh, consultant Cord Blood Center: „Peste 800 de studii clinice din întreaga lume verifică utilizarea țesutului placentar, a țesutului ombilical și a sângelui ombilical în multe boli diferite, cum ar fi parkinson, boala Crohn, diabet, fibroza pulmonară, cardiomiopatie, HIV și altele. Se preconizează că până la final de 2030 vor fi aprobate alte 30-50 de noi terapii celulare, motiv pentru care sfătuiesc viitorii părinți să se informeze despre opțiunile de recoltare disponibile la naștere și să aleagă placenta.”

Grupul Cord Blood Center este definit prin faptul că „stochează în regim de criogenie probele biologice a peste 175.000 de familii din 8 țări din Europa Centrală și de Est. În România, Cord Blood Center este cea mai mare bancă de celule stem, cu peste 85.000 de clienți. Pentru a se asigura că probele biologice sunt procesate și criogenate în cel mai scurt timp posibil, Cord Blood Center dispune de două laboratoare de procesare și două unități de stocare în România, la Cluj și București. Tehnologia de procesare este de ultimă generație și oferă posibilitatea stocării celei mai mari cantități și diversități de de celule stem prezente nativ în placentă, sângele și țesutul ombilical.

Cord Blood Center România face parte din Cord Blood Center Group, lider în procesarea sângelui ombilical și placentar și un membru de încredere al World Marrow Donor Association (WMDA) și al NetCord, două dintre cele mai importante organizații internaționale din domeniul celulelor stem”.

 

Sistem de siguranță Bosch de ultimă generație pentru tramvai

0

Compania Bosch echipează un tramvai din Cluj-Napoca cu un sistem de avertizare la coliziune frontală, care asistă vatmanul în situațiile critice din trafic, realizare obținută prin colaborarea dintre Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, Compania de Transport Public Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, sub patronajul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Bosch subliniază că sistemul de avertizare la coliziune frontală pe care l-a dezvoltat, numit Tram Forward Collision Warning (TFCW), „asistă vatmanii în situaţiile critice din traficul urban prin avertismente sonore şi vizuale, oferind, astfel, siguranţă sporită, atât pentru conducătorii de tramvaie, cât și pentru pasageri, sau pentru ceilalţi participanţi la trafic”. Proiectul local „a ajuns în prima fază a implementării efective. Astfel, tramvaiul echipat cu ultima versiune a sistemului anticoliziune TFCW 2.0, va funcționa ca un laborator pentru dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului, el fiind folosit și pentru scopuri de cercetare și dezvoltare. Sistemul de avertizare anticoliziune pentru tramvaie sprijină conducătorii în situații critice. În trafic aglomerat sau în condiții de vizibilitate redusă, sistemul îl avertizează pe conducător cu privire la obstacolele de pe șine în timp util. Acest lucru le permite conducătorilor să evite accidentele, sau cel puțin să reducă în mod semnificativ daunele”.

Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch SRL, reprezentantul Grupului Bosch în România: „Sunt mândru să reprezint astăzi compania Bosch, care crede cu tărie că tehnologia schimbă viitorul în bine și transpune în realitate sloganul «Tehnică pentru o viață». Iată că astăzi avem onoarea și oportunitatea să punem în acțiune o soluție tehnică de ultimă oră în beneficiul și pentru siguranța comunității din Cluj-Napoca. Acest proiect este rezultatul unui parteneriat între mediul universitar, autoritățile publice locale și Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, care a facut posibilă realizarea acestui proiect pilot.”

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca: „Viitorul inovării în Uniunea Europeană se scrie și la Cluj. Prin colaborarea de excepție din cadrul ecosistemului local de inovare reușim să producem sisteme de siguranță de ultimă generație. Și nu ne oprim aici. Continuăm să fim un laborator de generare de idei inovative și de soluții care să schimbe în bine viața oamenilor. Primăria a fost și va fi mereu aproape de dumneavoastră în susținerea proiectelor care generează plusvaloare și consolidează direcția orașului nostru de trecere de la Made in Cluj-Napoca la Invented in Cluj-Napoca.”

Sistemul TFCW, un succes în SUA și Europa, ajunge și la Cluj

Bosch precizează că „sistemul a fost dezvoltat de către Bosch Engineering GmbH, subsidiară a Robert Bosch GmbH, reprezentată în România prin Centrul de Inginerie Bosch din Cluj. Sistemul folosește tehnologii similare cu cele din industria auto, adică tehnologii avansate pentru asistența șoferului. Echipa globală care dezvoltă astfel de soluții pentru transportul feroviar numără printre membrii lor peste 20 programatori din Cluj-Napoca, angajați ai Centrului de Inginerie”.

Tobias Matter, directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj: „Un lucru foarte important de menționat este faptul că fiecare oraș își are modelul specific de tramvaie și trasee locale, de aceea sistemul TFCW trebuie testat și adaptat fiecărui oraș și tramvai în parte. Atunci când implementăm tehnologia într-un oraș nou, începem prin a face mai multe runde de calibrare pentru a studia traseele și mediul din jurul acestora. Aici intervine expertiza inginerilor locali Bosch, care adaptează software-ul la specificul local, în acest caz, pentru traseele din Cluj-Napoca.”

Bosch accentuează că „sistemul TFCW este deja utilizat cu succes în peste 1500 de tramvaie din mai multe orașe din SUA, Australia dar și din Germania, Olanda, Cehia, Ungaria, de către diferitele companii de transport în comun. În România, primul proiect pilot de asistenţă activă pentru tramvaie a fost implementat în septembrie 2021 de către Centrul de Inginerie Bosch, în parteneriat cu Societatea de Transport Bucureşti, iar un al doilea proiect pilot a funcționat la Oradea la sfârșitul anului 2022. De astăzi, și Cluj-Napoca va avea un tramvai dotat cu acest sistem performant de asistență.

Sistemul TFCW detectează, avertizează și
ajută la prevenirea coliziunii frontale

Alcătuit dintr-o cameră multifuncțională, un senzor radar și o unitate de control, sistemul monitorizează traiectoria din față și orice obstacol posibil din fața vehiculului în timp real. În cazul în care detectează o potențială coliziune, acesta trimite un avertisment conducătorului.

Funcționarea sistemului poate fi extinsă cu acționarea automată a unei frâne de serviciu, în cazul în care conducătorul tramvaiului răspunde prea târziu sau nu răspunde deloc la avertismentul sistemului. Această funcție nu este activată pentru acest tramvai și vatmanul rămâne tot timpul în control. Combinarea datelor de la camera multifuncțională și de la senzorul radar cu rază medie de acțiune îmbunătățește detectarea obstacolelor și minimizează efectele condițiilor meteo. Principiul fuziunii de la senzori, adoptat din domeniul dezvoltării autovehiculelor automatizate, îmbină punctele forte ale mai multor tipuri de senzori, sporindu-se fiabilitatea și performanța sistemului. Acesta este modul în care Bosch Engineering reduce riscul de accidente și asigură o mai mare siguranță și eficiență în transportul public. Momentan, sistemul Bosch avertizează vatmanul cu privire la coliziunile frontale iminente și se lucrează la extinderea lui cu functionalități noi și îmbunătătirea performanței”.

Centrul de Inginerie Bosch din Cluj „joacă un rol din ce în ce mai important în marea transformare a sectorului de mobilitate. Prin expertiza amplă în ingineria software, hardware și mecanică și a fiabilității, dar și în planificarea vânzărilor, centrul contribuie la dezvoltarea unor produse și servicii excepționale și a unor soluții inovatoare bazate pe inteligența artificială, aplicate în domeniile conducerii automatizate, mobilitatea electrică și conectată. Datorită colaborării strânse cu alte centre de inginerie Bosch și cu fabrica Bosch din Cluj, cu birouri și laboratoare moderne în Cluj-Napoca, Jucu și București, centrul oferă soluții unice clienților din întrega lume. În anul 2023 Centrul de Inginerie Bosch sărbătorește 10 ani de activitate în Cluj împreună cu fabrica Bosch din Cluj. Această aniversare este marcată de o serie de activități dedicate angajaților din cele două entități și comunităților locale. Mai multe detalii se regăsesc aici”.

Foto: Bosch

Propunerile Consiliului IMM pentru Legea învățământului superior

0

Pornind de la proiectul Legii învățământului superior, care între prevederi o conține pe aceea potrivit căreia instituțiile de învățământ superior să fie furnizori de programe de formare profesională a adulților, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) constată că, „practic, prin acest proiect, se propune ca universitățile să ofere servicii de formare profesională a adulților, alături de alți furnizori private” și face următoarele comentarii și propuneri:

În prezent, formarea profesională a adulților este reglementată de OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată  cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Muncii coordonând autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor, gestionând registrele naţionale ale furnizorilor şi reglementând sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor.

PROIECTUL DE LEGE INTRODUCE OBLIGAȚII BIROCRATICE IMPOSIBIL DE ÎNDEPLINIT DE CĂTRE FURNIZORII PRIVAȚI DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, DIN CAUZA LIPSEI DE CLARITATE ÎN REDACTARE

Problema de fond pe care proiectul de lege o creează este reprezentată, în principal, de art. 184. alin. 2 care dispune că „Programe de formare profesională a adulților pot fi desfășurate și de către furnizori de formare cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calității”.

Această prevedere neclară din proiect, coroborată cu dispozițiile alin. 1 art. 184,  conform căreia „Instituțiile de învățământ superior pot organiza, în baza evaluării externe a calității educației realizată în condițiile Titlului IV, de către ARACIS, programe de formare profesională adulților (…)”, conduce la interpretarea că toți furnizorii privați de programe de formare profesională, care nu sunt instituții de învățământ superior, vor fi obligați să obțină aprobarea ARACIS în cadrul evaluării externe a calității educației, pentru derularea programelor de formare profesională a adulților.

Furnizorii de programe de formare profesională a adulților se vor afla în  imposibilitatea de a mai organiza programe de formare profesională pentru ocupațiile cu condiții de acces de studii superioare, care vor avea regimul cursurilor postuniversitare.

Formarea profesională a adulților trebuie să ofere competențe specifice ocupațiilor din piața muncii, să se axeze pe aspectele practice aflate în strânsă legătură cu ocupația, obiectiv care se poate atinge colaborând cu formatori cu experiență din piața muncii pentru fiecare domeniu.

SOLUȚIA PROPUSĂ DE CNIPMMR PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI

Pentru evitarea oricărei confuzii privind asiguarea calității în organizarea programelor de formare profesională de alți furnizori, în afara instituțiilor de învațământ superior, CNIPMMR propune clarificarea alin. 2 al art. 184, în sensul menționării exprese că Ministerul Muncii este instituția responsabilă cu reglementerea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor, astfel:

Art. 184 alin. 2

„(2) Programe de formare profesională pot fi desfășurate și de către furnizori de formare cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calității, în condițiile reglementate de către Ministerul Muncii.”

CNIPMMR solicită Senatului să aprobe acestă completare a proiectului Legii învățământului superior, din cadrul programului România Educată, asigurând în acest mod claritatea actului normativ, predictibilitate și continuitate în activitatea de formare profesională a adulților, într-o perioadă în care piața muncii cunoaște transformări radicale datorită procesului de digitalizare, atât angajații cât și angajatorii având nevoie de dobândirea de competențe noi pentru asigurarea unei forțe de muncă calificate.

Băncile din România respectă legislația națională privind modalitatea de calcul a ratelor

0

Comunitatea bancară a luat cunoștință despre comunicatul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) din data de 16 mai a.c. referitor la practica băncilor, potrivit căreia ”rata de credit este compusă în primii ani ai creditului din 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă”.

Băncile din România respectă legislația națională privind modalitatea de calcul a ratelor în conformitate cu OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori și/sau OUG 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. În fapt vorbim de o formulă de calcul practicată la nivel mondial, astfel că ANPC contestă o metodă legală de calcul a rambursării creditului folosită în întreaga lume.

Ne exprimăm regretul pentru interpretările apărute în spațiul public ca urmare a acestor declarații, cu atât mai mult cu cât modul în care se rambursează un credit este prevăzut de lege în OUG 50/2010 și/sau OUG 52/2016, practica fiind similară cu cea din toate țările europene și care a rămas neschimbată de-a lungul anilor. În acest sens, autoritățile de reglementare și control privind protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare au avut mereu pârghiile necesare pentru a asigura aplicarea corectă a legii în ceea ce privește modul în care se rambursează un credit.

În privința consumatorilor, în anul 2010 când a fost modificată legislația cu privire la creditele acordate consumatorilor, a fost reglementat în mod expres faptul că rambursarea creditelor se poate face fie prin rate egale (anuități), fie prin rate descrescătoare, iar consumatorul are dreptul să aleagă modalitatea de rambursare. La momentul depunerii solicitării de acordare a unui credit și înainte de semnarea contractelor de credit, clientul este informat prin formularul FEIS (Fișa Europeană de Informații Standardizate) și prin scadențarul atașat la acesta cu privire la toate detaliile creditului, costurile aferente și modalitatea de rambursare. Astfel, opțiunea aleasă de către împrumutați se regăsește transparent în documentele contractuale, iar clienții primesc și un scadențar care reflectă atât rata lunară totală, cât și din ce este compusă aceasta.

Clienții pot opta pentru metoda de plată a creditului cu rate egale pentru a obține o valoare mai mare a împrumutului. Prin forțarea consumatorilor să folosească plata în rate egale a principalului și a dobânzii creditului, capacitatea clienților de a accesa un credit pentru locuință ar fi diminuată semnificativ. Astfel, mulți consumatori nu s-ar mai califica pentru accesarea unui credit ipotecar și ar fi nevoiți să contribuie cu avansuri mari pentru a reuși să contracteze împrumutul.

Subliniem faptul că plata unei dobânzi mai mari la începutul perioadei de creditare reflectă un principiu economic și juridic consacrat, și anume acela că dobânda se calculează la valoarea soldului creditului, acesta fiind, în mod evident, mai mare la începutul perioadei. Totodată, rambursarea creditului pe principiul ratelor lunare egale este în acord cu interesele și preferințele consumatorilor de a se încadra într-o perioadă de creditare rezonabilă și de a accesa creditul de care are nevoie, întrucât asigură și o corelare a veniturilor lunare previzibile ale consumatorilor, care sunt în general constante, cu ratele de rambursat egale.

Considerăm că interpretările apărute în spațiul public pe acest subiect pot produce prejudicii grave la adresa întregului sistem bancar și pot conduce – chiar fără intenție – la dezinformarea opiniei publice și la deteriorarea nefondată a relațiilor dintre clienți și bănci. Astfel de situații au drept consecință, din păcate, scăderea predictibilității și creșterea riscurilor privind activitatea de creditare în România.

Nu mai puțin important este faptul că, eforturile de educație financiară întreprinse de comunitatea bancară pot fi îngreunate de astfel de interpretări, în condițiile în care sistemul de creditare este transparent, reglementat prin legislația existentă, care este respectată de către toate băncile.

Pentru corecta informare a consumatorilor, dorim să precizăm următoarele:

  • modalitatea de calcul a dobânzii raportat la valoarea principalului (soldul creditului) este consfințită prin lege și se aplică pe aceleași principii în toate economiile de piață, de la începuturile reglementării activității de creditare;
  • ca substanță economică și ca modalitate de calcul, dobânda este prețul plătit pentru utilizarea banilor împrumutați;
  • rambursarea în rate egale presupune în sine o formulă matematică de calcul, care împarte rata lunară între suma din principal de rambursat și valoarea dobânzii. Astfel, cu cât valoarea principalului este mai mare, cu atât dobânda va fi mai mare; pe măsura ce soldul creditului scade, prin rambursarea de principal, dobânda începe să scadă.
  • în cazul unui scadențar cu principalul rambursat egal, dobânda adăugată în primele luni ar conduce la rate totale mai mari și, astfel, la un efort financiar mai greu de suportat de către consumator. Pe de altă parte, în această situație s-ar reduce semnificativ valoarea împrumutului pe care acesta îl poate accesa, din cauza depășirii gradului de îndatorare la care consumatorii s-ar încadra.

 

Comunitatea bancară își exprimă întreaga deschidere pentru a lămuri aspectele evidențiate mai sus atât cu ANPC, cât și cu orice alte autorități, având în vedere faptul că este în interesul tuturor părților implicate ca în momentul accesării unui credit, consumatorul să facă cele mai corecte alegeri.

Insistăm asupra faptului că o educație financiară corespunzătoare este un factor esențial pentru acest obiectiv la nivelul întregii societăți, astfel încât înțelegerea unor fenomene economice fundamentale să prevină interpretări eronate, care pot dăuna societății în ansamblu, însă în primul rând consumatorilor, printr-o scădere a încrederii în instituțiile de credit.

 

Sondaj Genesis Property: Peste jumătate dintre angajați vor ca ședințele online să fie înlocuite de întâlniri în persoană

0
  • Patru din 10 angajați deja preferă să participe la ședințele online direct de la birou
  • 38% ar veni mai des la birou pentru a separa viața personală de muncă, 31% pentru un plus de socializare și 22% pentru mai multă eficiență

Lucrul de acasă începe să își arate limitele, iar 52% dintre angajați ar prefera ca ședințele online să fie înlocuite de întâlniri în persoană, arată un sondaj inițiat în luna aprilie de Genesis Property, în rândul a 1.307 de respondenți din toată țara. Mai mult decât atât, 40,3% dintre respondenți deja preferă să participe la ședințele online tot de la birou, potrivit aceluiași studiu.

Suntem mereu atenți la schimbările din piața muncii, iar rezultatele studiului nostru cel mai recent arată că angajații sunt tot mai deschiși să socializeze, să interacționeze și să lucreze eficient în birou, având întâlniri față în față. Mulți angajați ar prefera să vină mai des la birou pentru a separa mai bine viața personală de timpul petrecut la serviciu, ceea ce a fost dificil în ultimii ani lucrând de acasă”, declară Marcela Stancu, Community Manager, Genesis Property.

Dacă 53% dintre angajați participă la ședințele online de acasă și 40,3% preferă biroul, peste 4% spun că au intrat în întâlniri online din grădină sau de afară, 1,3% din cafenele, 0,8% din biblioteci și 0.5% chiar din cantine.

Aproape un sfert dintre respondenți petrec între două și opt ore în ședințe online în fiecare săptămână, 7,2% alocă între opt și 12 ore acestui tip de întâlniri online, iar 5,6% sunt blocați în astfel de ședințe mai bine de 12 ore, în fiecare săptămână.

„Rezultatele sondajului au mai relevat un aspect care combină riscul cu scăderea eficienței – mai mult de un sfert dintre angajați recunosc că participă la întâlniri online din mașină sau în timp ce călătoresc cu mijloacele de transport în comun. Pentru a rezolva toate aceste provocări și nevoi, ne concentrăm asupra dezvoltării conceptului YUNITY Park, care se aliniază cu tendințele actuale de lucru și cu noile preferințe ale angajaților”, adăugă Marcela Stancu.

Angajații ar veni mai des la birou pentru a separa viața de acasă de muncă (37.5%), un plus de socializare (31%), mai multă eficiență (21.5%), lucru neîntrerupt (6%) și mai puține ședințe online (4%).

Sondajul Genesis Property despre starea de bine la locul de muncă a fost desfășurat, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.307 utilizatori de internet din România. Circa 52% dintre participanți sunt de sex feminin, iar peste 42% au un venit net mai mare de 4.000 de lei.

Prețul cuprului și al aurului semnalează probleme economice viitoare

Prețurile cuprului și aurului semnalează că piețele se așteaptă la o perioadă dificilă din punct de vedere economic, pe fondul temerilor legate situația anumitor bănci, al îngrijorărilor legate de război și de o posibilă recesiune.

Prețul cuprului a scăzut de la 9,44 dolari în ianuarie 2023 la un minim de aproximativ 8 dolari pe kg în urmă cu câteva zile. Prețul aurului în aceeași perioadă a urcat de la 1928 la peste 2000 de dolari pe uncie.

Ambele metale au utilizările lor, dar semnificația este total diferită. Cuprul, este o necesitate industrială și un indicator al creșterii economice. Aurul, este privit în principal ca un refugiu sigur pentru investitori, deși are și alte roluri în sectorul industrial.

Raportul dintre cupru și aur arată o atitudine de reducere a riscului și un apetit pentru titlurile de stat americane pe 10 ani. Indicatorul s-a aflat pe un trend descendent care a început anul trecut la sfârșitul lunii mai, a recuperat o parte din pierderi între iulie 2022 și ianuarie anul acesta și de atunci a continuat să scadă. Temerile legate de situația bancară, datele economice din China, care sunt sub așteptări, și îngrijorările legate de recesiune reduc apetitul pentru risc al investitorilor.

Aurul este un metal care și-a păstrat valoarea, practic toate cantitățile extrase de-a lungul timpului existând și astăzi. Până în prezent au fost descoperite aproximativ 244.000 de tone de aur (187.000 de tone de aur produse istoric plus rezervele subterane actuale de 57.000 de tone). Cea mai mare parte din acest aur a provenit din doar trei țări: China, Australia și Africa de Sud. Tot aurul descoperit până în prezent ar încăpea într-un cub cu lățimea de 23 de metri pe fiecare latură.

Prin comparație, până în prezent, aproximativ 700 de milioane de tone de cupru au fost produse în întreaga lume, iar depozitele identificate conțin aproximativ 2,1 miliarde de tone, ceea ce ridică cantitatea totală de cupru descoperită la 2,8 miliarde de tone. Aceasta ar încăpea într-un cub de 680 de metri pe o latură. Dar cuprul are un rol industrial foarte important, deoarece generarea, și transmiterea energiei electrice precum și dispozitivele electrice și electronice nu ar putea fi realizate fără cupru.

Recenta scădere a prețului cuprului semnalează faptul că piața se teme de o încetinire a cererii. Cea mai nouă veste care confirmă acest lucru a venit de pe piața imobiliară chineză. Datele au arătat o încetinire a creșterii prețurilor locuințelor în luna aprilie, ceea ce întărește consensul conform căruia optimismul legat de redeschiderea Chinei se estompează, iar redresarea economică este determinată mai degrabă de consumator decât de o activitate imobiliară și industrială tradițională. Acest lucru împreună cu temerile legate de recesiune din SUA și din alte părți ale lumii afectează cererea și prețul cuprului, precum și a altor metale de bază. Stocurile de cupru din depozitele London Metal Exchange, de 86.625 de tone, au crescut cu 70% în ultimele patru săptămâni, ajungând la cel mai ridicat nivel din ianuarie, ceea ce indică o scădere a cererii.

Cererea de aur în primul trimestru a oferit o evoluție mixtă, dar prețul aurului a crescut pe măsură ce știrile din sectorul bancar au indicat o problemă în acest domeniu, deși limitată la anumite bănci. Cererea totală de aur a fost cu 13% mai mică față de anul trecut, dar cererea din partea băncilor centrale a înregistrat o creștere abruptă, ajungând la 228 de tone. Practic, patru bănci au fost responsabile pentru majoritatea achizițiilor: Singapore a fost cel mai mare cumpărător, cu 69 de tone, urmat de Banca Populară Chineză (58 de tone), Banca Turciei (45 de tone) și Banca Indiei (7 tone).

Pentru investitori, aurul ar putea fi un vehicul de diversificare. Deși nu produce randament, prețul aurului față de dolar a crescut cu 53% în ultimii 5 ani și cu aproape 9% de la începutul acestui an. Conform sondajului eToro Retail Investor Beat, 55% dintre investitorii români investesc în prezent sau intenționează să investească în mărfuri fungibile, inclusiv în petrol, aur și cupru.

Radu Puiu, XTB România: Magia Disney pierde din adepți, dar compania păstrează câțiva „ași în mânecă”

0

Începând din 2020, acțiunile Disney au subperformat în raport cu piața în ansamblu, scăzând cu aproximativ 37% până în prezent. În același interval de timp, indicele S&P 500 – cel care măsoară performanța celor mai mari companii listate în SUA – a avansat cu aproximativ 29%. Chiar și așa, Disney rămâne cea mai mare companie de media și divertisment din lume după capitalizarea bursieră.

Potrivit lui  Radu Puiu, analist financiar al XTB România, compania a traversat o perioadă de trei ani deosebit de dificilă, marcată de închiderea aproape totală a parcurilor sale în prima parte a pandemiei și de schimbări masive la nivel de management. „Raportul financiar al Walt Disney arată o scădere surprinzătoare a abonaților la streaming, fapt care a accentuat îngrijorarea că firma de media și divertisment ar putea sacrifica creșterea în încercarea de a opri pierderile. Compania păstrează totuși câțiva ași în mânecă”, consideră Radu Puiu.

În al doilea trimestru de raportare (închis la 1 aprilie 2023), Disney+ a pierdut aproximativ 4 milioane de abonați, în comparație cu estimările care arătau o creștere netă de 1,3 milioane. Compania a transmis că acest trend negativ s-ar putea extinde până în trimestrul curent.

Pierderile au fost cauzate de ieșiri în masă din oferta Disney+ Hotstar, axată pe Asia de Sud, după ce a pierdut drepturile de streaming ale meciurilor de cricket din Premier League din India. De asemenea, Disney+ a pierdut aproximativ 300 de mii de clienți în SUA și Canada, după ce a majorat prețurile abonamentului.

 

Disney+ cu reclame: o sursă de venituri promițătoare

Strategia Disney+ a fost de a-și limita pierderile ca urmare a creșterii prețurilor și a unui management mai bun al costurilor, nu datorită câștigului de abonați. Pierderile operaționale la unitatea de streaming s-au redus cu 400 de milioane de dolari în intervalul ianuarie – martie 2023 față de cele trei luni precedente, ajutate de o creștere a prețurilor în decembrie anul trecut, în SUA și Canada.

Disney a lansat o variantă Disney+ cu reclame în SUA la aproximativ o lună după Netflix și până acum merge foarte bine. Conducerea a declarat că varianta cu reclame are potențialul de a genera mai multe venituri per abonat decât varianta fără. Ca atare, intenționează să majoreze din nou prețul abonamentului care exclude reclamele, la sfârșitul acestui an, pentru a aduce mai mulți consumatori către varianta cu publicitate. De asemenea, în acest an, va extinde abonamentul cu reclame și în Europa.

Serviciile de publicitate au continuat totuși să reprezinte și o slăbiciune, dar această situație este prezentă și în rândul concurenților. Companiile au redus din cheltuielile pe publicitate, în încercarea de optimizare a costurilor într-un context economic dificil.

Totuși, trebuie subliniat că dificultățile din spațiul de streaming au fost dificil de navigat în ultimele trimestre, deoarece cheltuielile au crescut, iar consumatorii devin mai atenți la  cheltuielile lor.

Punct forte: restabilirea dividendului suspendat 

Un aspect pozitiv în urma raportului este restabilirea dividendului, care a fost suspendat în urmă cu câțiva ani, pentru a ajuta la acoperirea pierderilor operaționale în timpul pandemiei. CEO-ul Disney a declarat în februarie că managementul intenționează să solicite Consiliului de Administrație să reintroducă dividendul până la sfârșitul anului calendaristic 2023. Astfel, analiștii JPMorgan se așteaptă ca dividendul să fie de 1 dolar pe acțiune anual, ceea ce ar ridica randamentul dividendelor la puțin peste 1% din prețul actual al acțiunii, de 92,76 dolari.

O latură favorabilă este reprezentată de diviziile de parcuri, experiențe și produse, care au înregistrat o creștere cu 17% a veniturilor, la 7,7 miliarde de dolari, în ultimul trimestru (ianuarie – martie). Aproximativ 5,5 miliarde de dolari din aceste venituri au provenit din locațiile parcurilor tematice. Compania a spus că oaspeții au petrecut mai mult timp și au cheltuit mai mulți bani vizitând parcurile, hotelurile și croazierele sale, atât pe plan intern, cât și internațional. Activitatea de croazieră, în special, a înregistrat o creștere a numărului de zile rezervate de pasageri.

În 2022, Compania Walt Disney a generat venituri totale de 8,68 miliarde de dolari în Europa, dar cea mai mare regiune a companiei a fost America, care a generat venituri de aproximativ 68,22 miliarde de dolari. Veniturile totale ale companiei, în 2022, s-au ridicat la 82,7 miliarde de dolari.

„Pentru a rezuma, valoarea mărcilor Disney, catalizatorii în publicitate și reluarea dividendului sunt puncte forte ale companiei, care ar putea atrage atenția investitorilor. În timp ce piața este imprevizibilă pe termen scurt, compania are perspective solide pe termen lung și un plan care pare bine pus la punct. În prezent, piața pare prea preocupată de scăderea numărului de abonați Disney+, în ciuda rezultatelor financiare puternice pe care Walt Disney le-a publicat”, subliniază analistul XTB România.

Potrivit lui Radu Puiu, provocarea reprezentată de extinderea numărului de abonați se va ajusta de la sine, pe măsură ce Disney se reorientează asupra conținutului care generează abonați de mare valoare, iar consumatorii „digeră” creșterile de preț. În același timp, afacerea de streaming își îmbunătățește profitabilitatea, rețelele liniare (canale de cablu și broadcast) se descurcă într-o perioadă dificilă, iar parcurile înregistrează rezultate excelente. În acest context, ar putea fi prematur să credem că „magia Disney a dispărut”.

Nicolae Istudor, ASE: „Prin tot ce facem, urmărim să fim în armonie cu cerințele de pe piața muncii de astăzi, ca și cu proiecțiile perspectivelor economice”

0

Interviu cu Prof. univ. dr. Nicolae Istudor,
rectorul Academiei de Studii Economice din București

Domnule rector, în 110 de ani de existenţă, ce elemente au reprezentat neîntrerupt spiritul Academiei de Studii Economice din București, definindu-i personalitatea?

Nicolae Istudor: Vom începe cu ceea ce a constituit scopul înființării universității noastre, acesta fiind, totodată, și spiritul care ne definește prezența noastră în învățământul superior din România, începând din anul 1913 până în ziua de astăzi. „Această Academie trebuie să devină un focar în jurul căruia să se concentreze şi de care să depindă întreaga activitate economică”, spunea pe 1 noiembrie 1913, în cuvântul de deschidere a cursurilor proaspăt înființatei universități, primul rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, profesorul Anton Davidoglu, matematician de reputație internațională. Standardelor înalte, stabilite de înaintașii cei mai reprezentativi, precum ctitorul nostru, Nicolae D. Xenopol, prim-ministrul Titu Maiorescu, iluștrii profesori și rectori Stanislas Cihoski, Ion Răducanu, Gheorghe Taşcă, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Victor Slăvescu, le-au răspuns generații și generații de cadre didactice, la loc de cinste numărându-se Nicolae N. Constantinescu, Emilian Dobrescu, Iulian Văcărel, Vladimir Trebici, Alexandru Gheorghiu, Gheorghe Dolgu și mulți alții.
ASE a însemnat mereu o instituție care a pus accentul pe standarde înalte, cadre didactice devotate, bine pregătite, care au oferit, încă de la primele promoții, specialiști bine pregătiți la nivel național și european, idei ancorate în realitatea țării și absolvenți care să le transpună în practică.

Care sunt argumentele prin care astăzi Academia de Studii Economice din București își impune capacitatea intelectuală în contextul economic şi social de la noi?

Argumentele noastre sunt structurate pe cel puțin trei categorii: prima, ca importanță de neconstestat, absolută, este recunoașterea internațională a calității activității noastre, confirmată prin prezența pe o poziție onorantă (în urcare constantă în ultimii ani) în clasamente internaționale de prestigiu. Putem aminti aici următoarele clasamente: Times Higher Education World University Rankings; QS World University Rankings; World`s Universities with Real Impact (WURI) Ranking; Webometrics – Ranking Web of Universitie și THE Emerging Economies Universities Rankings.

A doua categorie de argumente o constituie poziționarea noastră permanentă pe locul I, la numeroase criterii, în învățământul superior economic din România. Colegii noștri din zona de educație și afaceri știu că ora exactă pentru învățământul economic superior din țară se dă din Piața Romană.

A treia categorie o constituie îmbinarea optimă a tradiției de 110 ani cu cele mai noi coordonate ale învățământului economic superior și cu cerințele de pe piața muncii. Această îmbinare se realizează prin intermediul parteneriatelor pe care le avem cu cele mai importante organizații publice și private.

 

Care sunt posibilitățile şi care sunt limitele de exprimare ale unei universităţi în contextul economic, social, politic de azi? În raport cu o anume frustrare, în sensul că oamenii învățaţi şi deștepţi nu se pronunță decisiv în probleme majore, ce putem şi ce nu putem să-i cerem unei universităţi?

Unei universități, societatea îi poate cere (și trebuie să-i fie cerut) orice ține de know-how în domeniul ei de expertiză, pentru că o universitate ar trebui să fie inima cercetării și a cunoștințelor celor mai avansate în orice domeniu de activitate. În universități sunt școlile doctorale, centrele de cercetare, oamenii pregătiți să vină cu cele mai avansate cunoștințe, aplicate la contextul real al vieții economico-sociale.

Așa cum cred că se știe, universitățile (inclusiv Academia de Studii Economice din București) sunt instituțiile care trebuie să elaboreze și să fundamenteze științific soluțiile pentru rezolvarea problemelor economico-sociale. Esențial este ca instituțiile statului și deciziile care privesc universitățile românești să fie în interesul progresului societății, al nostru, implicit și să fie susținute financiar pentru a avea cele mai bune rezultate în acest domeniu. Finanțarea insuficientă este singura frână în atingerea parametrilor de vârf ai potențialului unei universități de a veni cu soluții la problemele majore cu care se confruntă economia țării noastre și nu numai.

Vă pot spune că nu avem timp pentru frustrări. Nu așa se pune problema. Este doar nevoie să avem condițiile necesare cercetării, cu precizarea că marile universități din lume, la care se face, facil, „alinierea” așteptărilor când se arată cu degetul către universitățile românești, dispun de fonduri uriașe de cercetare, care asigură salarizarea corespunzătoare a celor care performează în acest domeniu.

Academia de Studii Economice din București ce rol considerați că poate avea într-un proces de relansare a economiei românești, de valorificare a resurselor de care țara noastră dispune?

Noi, Academia de Studii Economice din București, am venit cu studii substanțiale în nenumărate domenii, atunci când ne-au fost solicitate de organizațiile economice publice sau privare. În cadrul Institutului de Cercetări Avansate al ASE, am constituit colective inter și multidisciplinare de cercetare formate din peste 80 de cercetători și specialiști din universitatea noastră și am participat la mai multe proiecte importante pentru decidenți politici, pentru cerințele și dinamica societății noastre de astăzi. Problema este că rezultatele acestor cercetări nu par a fi aplicate în totalitate și că, de regulă, deciziile ulterioare, pe care le vedem și resimțim toți, direct sau indirect, nu au legătură, întotdeauna, cu ceea ce propun și susțin specialiștii prin studiile noastre. Nu voi da exemple concrete, deoarece rezultatele acestor cercetări au fost popularizate amplu când au fost finalizate.

Cum sunt asigurate educația și formarea specialiștilor în Academia de Studii Economice din București pentru profesionalizarea la nivel înalt de competență în aceste direcții?

Facultățile noastre, prin programele de licență și masterat, prin temele de doctorat supuse atenției celor care doresc să continue studiile și în acest ciclu de pregătire, sunt în strânsă corelare cu piața muncii, cu cerințele angajatorilor de pe piață. Avem relații parteneriale foarte solide cu mari angajatori, îi avem prezenți lângă noi în Consiliul Consultativ al universității, precum și la nivelul fiecărei facultăți, îi avem ca lectori la cursurile noastre, ca profesori invitați. Urmărim, prin tot ce facem, să fim în armonie cu cerințele de pe piața muncii de astăzi, ca și în proiecție cu ceea ce vor căuta angajatorii în perioadele următoare. Nu putem să fim și nici nu suntem izolați în spațiile universității, știm că elitismul comportă mari riscuri; rămânem o universitate deschisă către societate. În fiecare an, solicităm organizațiilor economice partenere să ne transmită propuneri de teme de cercetare, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru cercetările doctorale. Dintre acestea, cele mai importante teme sunt alocate facultăților pentru a fi scoase la concurs, iar o parte dintre temele propuse sunt ofertate pentru admiterea la doctorat. Totodată, prin intermediul consiliilor consultative și nu numai, îi invităm pe managerii marilor organizații economice să facă propuneri constructive atunci când elaborăm sau îmbunătățim planurile de învățământ, grilele de competențe, fișele disciplinelor.

Angajabilitatea absolvenților ASE-ului este un reper în acest sens?

Validarea activității noastre de transfer de cunoștințe și de formare a specialiștilor de azi și de mâine ai țării o constituie gradul de angajare a absolvenților noștri în domeniile în care se pregătesc, iar cifrele din ultimi ani sunt îmbucurătoare. Absolvenții noștri sunt doriți de către angajatori și credem că unul dintre motivele pentru care noi prezentăm în fiecare an un foarte mare interes pentru candidații la programele universitare de licență și masterat îl constituie exact perspectiva găsirii unui loc de muncă decent, plătit onorabil și cu satisfacția de a fi performant, deci respectat, acolo unde ei se angajează după absolvirea studiilor. Sunt îmbucurătoare rezultatele sondajelor pe care le realizează în ultimii ani centrul nostru de consiliere și orientare în carieră, care arată că circa 85% dintre absolvenții programelor de licență și masterat se angajează după cel mult șase luni de la finalizarea studiilor.

Care este cel mai mare câștig al colaborării Academiei de Studii Economice cu mari companii din domenii de vârf ale economiei?

Câștigul este reciproc. Noi furnizăm absolvenți cu un nivel de cunoștințe prin care să se poată adapta rapid la realitățile din organizațiile economice și să se poată integra în colectivele din organizații (asigurând un grad de angajabilitate bun), iar companiile primesc forța de muncă pe care o doresc, caracterizată prin faptul că sunt oameni tineri, buni specialiști, dornici de afirmare, cu o componentă etică adecvată în atitudinea față de angajator.

În același timp, buna relație cu mediul de afaceri ne aduce, de câțiva ani buni, amfiteatre și alte spații de învățământ ultraperformante, în urma amenajării, la cele mai înalte standarde, de către diferiți parteneri, a acestor spații din universitatea noastră. Totodată, prin implicarea partenerilor noștri, am putut realiza investiții pe care altfel nu ni le puteam permite, cum ar fi modernizarea Aulei Magna, inclusiv restaurarea picturii murale, operă a pictoriței Cecilia Cuțescu Storck.

De asemenea, organizăm, împreună cu organizațiile economice, cursuri de pregătire continuă la care sunt invitați lectori din mediul de afaceri și, așa cum am mai arătat, avem multe cadre didactice care provin din rândul organizațiilor economice. Exemple sunt multe în acest sens, care pot face dovada câștigului win-win atunci când ai alături parteneri de nădejde.

În ansamblu, cum percepeți, dinspre interiorul domeniului, condițiile pe care ASE-ul, instituția universitară, în general, le are azi ca să-și exercite rolul educativ, formativ, social?
Așa cum am sugerat în răspunsul la o întrebare anterioară, universitatea în România a câștigat, în ultima perioadă, autonomie, libertate decizională în interesul progresului său, mai mult respect din partea societății în ansamblul ei, însă subfinanțarea incontestabilă în domeniul învățământului superior economic, însoțită de instabilitatea cadrului legal pe care baza căruia funcționăm sunt frâne contraproductive în obținerea rezultatelor de calitate.

Foto: Academia de Studii Economice București, Cornel Constantin

Spirala negativă

0

Complexă și dinamică”, așa caracterizează economiștii relația dintre piețele financiare și creșterea economică. În general, interdependența dintre ritmul de creștere a PIB și dinamica piețelor financiare (a piețelor de capital, a lumii bancare, a universului de investiții financiare) poate prezenta regimuri diferite de comportament în funcție de o varietate de factori. Este important să înțelegem aceste comportamente pentru a putea administra în cunoștință de cauză atât bunul mers al afacerilor, cât și finanțele personale. La fel de important este ca liderii politici și economici să înțeleagă exact sub ce regim de comportament se regăsesc la un moment dat economia și piețele financiare pe care le conduc, tocmai pentru a lua decizii corespunzătoare de politici economice și de investiții.

Mai mult decât simpla caracterizare „complexă și dinamică”, diverse studii au identificat câteva tipuri diferite de comportament în relația dintre piețele financiare și ritmul de creștere economic, comportamente bazate pe diferite condiții economice și financiare. Un astfel de regim de comportament este cel în care avem de-a face cu o buclă de reacție pozitivă între piața financiară și creșterea economică. În acest regim, creșterea economică puternică duce la creșterea încrederii investitorilor și la creșterea prețurilor acțiunilor diverselor companii. La rândul lor, evoluția pozitivă a investițiilor financiare, a acțiunilor companiilor și a burselor de valori poate stimula creșterea economică și astfel se intră într-un ciclu autosusținut de creștere și optimism care poate dura o perioadă îndelungată. Dar nu e deloc cazul anul acesta. De fapt, nu mai e cazul de la pandemie încoace și e de sperat doar ca într-un viitor nu prea îndepărtat economia globală să reintre într-un astfel de ciclu favorabil dezvoltării.

Un alt regim de comportament este cel în care piața financiară și creșterea economică sunt în mare măsură decuplate. În acest caz, schimbările de pe piața de valori au un impact redus asupra economiei în general, iar creșterea economică este condusă în primul rând de alți factori (unii economiști menționează inovația tehnologică sau schimbările demografice). Experții spun că acest model de relație dintre piețele financiare și creșterea economică poate apărea în perioade de volatilitate scăzută și condiții economice stabile. Dacă ne uităm la piețele financiare, observăm cu ușurință volatilitatea crescută, iar dacă ne uităm la condițiile economice, instabilitatea este cuvântul de ordine. Deci nici acest comportament nu este actual.

Un al treilea regim de comportament care poate apărea este bucla de răspuns reciproc negativ între piețele financiare și creșterea economică. În acest regim, recesiunile economice duc la o scădere a încrederii investitorilor și a prețurilor acțiunilor, ceea ce poate slăbi și mai mult economia și poate adânci scăderea economică. Apare astfel un ciclu autoindus al pesimismului și contracției economiei din care scăparea este dificilă. Evoluțiile de dată recentă ne arată tocmai acest tip de relație între piețele financiare și creșterea – sau, de fapt, scăderea – economică. Iar factorii agravanți – știm deja – sunt șocul economic produs la nivel global de pandemia de COVID și izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina (care a generat la rândul lui o puternică instabilitate geopolitică la nivel mondial).

Astăzi, din păcate, piețele financiare și creșterea economică sunt angajate în spirala negativă.

William H. Janeway spune mai mult…

0

Numărul acesta, în Say More (Spune mai mult), Project Syndicate discută cu William H. Janeway, asociat comanditar la firma cu capital privat Warburg Pincus și lector afiliat de economie la Universitatea din Cambridge.

 Project Syndicate: Deseori ați subliniat puterea achizițiilor publice de a „depăși riscul de piață prin antrenarea furnizorilor inovatori pe curba de învățare.” Ce principii ar trebui să ghideze intervențiile pe partea cererii care vizează stimularea inovației? Ce modele existente – coordonate de stat sau nu – merită copiate?

 William H. Janeway: Michael Kremer, economist laureat al Premiului Nobel și Director al Laboratorului de Inovare pentru Dezvoltare al Universității din Chicago, a conceput recent un ghid  util pentru astfel de inițiative de „configurare a pieței”. Ca prim pas, clientul specifică funcția și/sau performanța dorită. Aceasta devine baza unui concurs deschis, care aduce, ca premiu, un contract pilot de achiziție. Acest contract poate fi baza pentru tipul de „angajament prealabil de punere pe piață” care a fost lansat cu succes în domeniul sănătății publice.

Această abordare evită necesitatea „alegerii câștigătorilor” printre potențialii concurenți. Poate fi privită ca formalizarea procesului de achiziție prin care Departamentul de Apărare al SUA (DoD) a facilitat și accelerat toate progresele tehnologice care, împreună, au creat Revoluția Digitală – de la primele computere electronice până la software și semiconductori.

 

PS: Astăzi, ceea ce numiți două „crize existențiale” vor „legitima un rol mai pozitiv și mai activ al statului în economie: și anume, schimbările climatice și ascensiunea Chinei.” Să începem cu China, despre care susțineți că a contribuit la „redescoperirea” în Statele Unite a „modelului de parteneriat public/privat la frontiera tehnologică”. Ce lecții din ascensiunea Chinei lipsesc liderilor occidentali?

 WHJ: China pare să fi petrecut ultimii doi ani făcând lucrurile în propriul fel, pe măsură ce președintele  Xi  Jinping  a  afirmat  controlul  autocratic  în  spațiul  politic.  Anterior,  însă, „deschiderea” sponsorizată de stat a Chinei a generat o energie economică enormă care a permis țării să ajungă la dominație în producția de înaltă tehnologie.

Dar aceasta înseamnă o provocare eficientă – nu un model relevant – pentru SUA. De fapt, China pare să demonstreze acum că, deși este greu pentru un adept să ajungă la frontiera tehnologică, este și mai greu să treacă de la stadiul de adept la lider inovator. Contribuția Chinei la transformarea politicii americane a fost aceea de a forța recunoașterea faptului că conducerea strategică depinde de mai mult decât supremația în proiectare.

 

PS: Lăudați administrația președintelui american Joe Biden pentru „propunerea crizei climatice inevitabile ca pe o ocazie legitimă pentru intervenția statului pe piețe” – un pas pe care l-ați  convocat anul trecut. Ce perspective din istoria inovației sunt vitale pentru a înclina balanța de la „bula tehnologiei verzi” spre o „revoluție verde”? 

WHJ: O perspectivă cheie este să nu plasezi „bula tehnologiei verzi” în opoziție cu „revoluția verde”. De fapt, prima poate fi o piatră de temelie pentru cea din urmă. La fel ca achizițiile publice, investițiile speculative sunt decuplate de preocuparea pentru valoarea economică vizibilă și, prin urmare, pot finanța experimentarea de încercare și eroare necesară pentru noile inovații.

Pe drumul către Revoluția Digitală, am experimentat două runde de manie speculativă. Sunt suficient de în vârstă cât să-mi amintesc de mania „-onică” de la începutul anilor 1960 – primul puseu de febră speculativă de pe Wall Street după Crahul din 1929 – care s-a concentrat pe companiile de electronică și avionică și care a fost exemplificat de NASA (în special, Proiectul Apollo). În anii 1990 a apărut marea bulă tehnologică, care a servit la finanțarea atât a infrastructurii fizice pentru economia bazată pe internet, cât și a primului val major de experimente în aplicațiile economice ale acelei infrastructuri, începând cu comerțul electronic.

În ceea ce privește tehnologia verde, am asistat la modul în care speculațiile frenetice în jurul Tesla au accelerat trecerea industriei auto globale de la motoarele cu ardere internă la cele electrice – un proces care acum a câștigat atât de mult impuls încât nici măcar drama lui Elon Musk cu Twitter nu o poate opri. Acestea sunt exemple de ceea ce eu numesc „bule productive”.

 

Apropo…

 PS: În cartea Doing Capitalism in the Innovation Economy, afirmați că, „în pofida dogmei centrale a economiei neoclasice, eficiența nu este virtutea unei economii de piață a cărei creștere este o funcție a distrugerii creative identificate de Joseph Schumpeter drept motorul dezvoltării economice.” Cum subminează inovația o concentrare în exces asupra eficienței și în ce condiții poate contribui speculația financiară la aceasta – adică „bulele productive” menționate mai sus?

WHJ: Când investitorii se concentrează exclusiv pe eficiență, ajung să canalizeze resursele către proiectele cel mai puțin riscante, acelea pentru care rezultatul poate fi cuantificat în mod credibil de la început. Dar inovațiile semnificative necesită finanțare pentru proiecte ale căror randamente nu pot fi cunoscute în avans.

Putem evalua o bulă financiară pe două dimensiuni. În primul rând, se concentrează asupra activelor care au potențialul de a crește capacitatea productivă, așa cum au făcut căile ferate, electrificarea și computerele? Și, în al doilea rând, este locusul său pe piețele de capital lichide, publice, unde capitalul propriu domină și efectul de levier este limitat?

Bulele se sparg mereu, așa cum sponsorii startup-urilor tehnologice de tip „unicorn” învață acum pe pielea lor. Dar cei care fac pagube serioase sunt cei care infectează sistemul de creditare. Când bula imobiliară de la începutul anilor 2000 a făcut implozie, a lăsat în urmă doar case abandonate și neterminate. În schimb, atunci când bulele productive se sparg, ele lasă în urmă șine de cale ferată, stații de generare a energiei și infrastructură de fibră optică.

 

PS: Pandemia a evidențiat faptul că există și un compromis între eficiență și reziliență. Se mișcă piețele și guvernele în direcția corectă, cum ar fi prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, pentru a spori reziliența sau eforturile lor rămân inadecvate sau greșite?

 WHJ: Am învățat pe propria piele despre valoarea investiției în reziliență, în detrimentul rentabilității mai mici a capitalului pe termen scurt. Piețele de capital și guvernele pot oferi stimulente și resurse, dar managerii corporațiilor sunt agenții responsabili pentru investițiile corporale și necorporale necesare pentru a crește rezistența economiei, atât la nivel național, cât și la nivel global.

Pentru corporații – care sunt supuse tensiunii dintre stimulentele pieței și prioritățile guvernamentale – investiția cel mai puțin riscantă pe termen foarte scurt este răscumpărarea propriilor acțiuni. (Este de remarcat faptul că răscumpărările de acțiuni au fost efectiv interzise până în 1982.) Totuși, acolo unde guvernul este clientul, poate emula DoD, care cere ca antreprenorii să prevină întreruperile în aprovizionare prin asigurarea a două surse de inputuri critice și, mai larg, prin construirea unor lanțuri de aprovizionare robuste.

 

PS: Ați lansat o ediție revizuită și actualizată a Doing Capitalism in the Innovation Economy în 2018, la șase ani de la publicarea sa inițială. Care a fost cea mai mare diferență între cele două ediții? Dacă ar fi să publicați o altă revizuire astăzi, ce ați dori cel mai mult să schimbați?

 WHJ: Decizia de a lansa o a doua ediție a fost motivată de referendumul Brexit din Marea Britanie, urmat câteva luni mai târziu de alegerea lui Donald Trump la președinția SUA. A existat în mod evident un element de protest major în ambele evenimente șocante, pe care le-am interpretat ca reflectări ale perturbărilor economice, sociale și politice pe care le-a generat revoluția digitală (sponsorizată de stat), prin globalizare, automatizare și financializare. A doua ediție a Doing Capitalism analizează astfel eșecul guvernelor de a împiedica consecințele negative ale digitalizării să provoace daune nejustificate alegătorilor lor.

De la lansarea celei de-a doua ediții, au existat trei evoluții semnificative pe care le-aș aborda într- o nouă revizuire. Primul este caracterul unic al „bulei unicorn”, pe care băncile centrale au sponsorizat-o direct. Expansiunea monetară fără precedent a dus ratele reale ale dobânzilor într-o zonă negativă și a determinat investitorii „netradiționali” să intre în capitalul de risc. Avertismentul meu din 2018 că această bulă era extrem de vulnerabilă la orice mișcare către normalizarea ratei dobânzii a băncilor centrale s-a dovedit a fi corect: recenta înăsprire a politicii monetare a avut un impact major asupra investițiilor speculative.

A doua evoluție este succesul lui Biden de a restabili – cel puțin până în 2024 – statul american ca forță pozitivă în economia inovației. Iar a treia este reconstrucția accelerată a economiei ca disciplină, de la nivel micro la nivel macro. Această reconstrucție va redefini contextul în care politica este dezbătută și decisă, la fel cum economia de „piață liberă” a lui Milton Friedman a modelat ordinea neoliberală care acum dispare din vedere.


William H. Janeway, asociat comanditar la firma cu capital privat Warburg Pincus, este lector afiliat de economie la Universitatea din Cambridge și autor al Doing Capitalism in the  Innovation Economy (Cambridge University Press, 2018).

 Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Ce urmează pentru Fintech?

0

PS Quarterly prezintă în mod regulat predicții ale unor gânditori de top și comentatori poziționați în mod unic pe un subiect de interes global. În urma imploziei FTX și a multor alte platforme cripto în 2022, tehnologia financiară stârnește o suspiciune publică mai mare și atrage un control de reglementare mai strict. Cu aproximativ 1,4 miliarde de persoane fără acces la servicii bancare și cu majoritatea cetățenilor din economiile avansate care se bazează pe sistemele de plată din secolul al XX-lea, nimeni nu se îndoiește că serviciile financiare sunt pregătite pentru perturbări tehnologice. Dar după o perioadă de exuberanță irațională, manie speculativă și haos pe piață, viitorul apropiat pentru fintech a devenit învăluit de incertitudine. Având în vedere acest lucru, le- am cerut colaboratorilor să răspundă la următoarea idee:

Înăsprirea condițiilor economice, scandalurile la nivel înalt și supravegherea de reglementare mai atentă în țările cheie vor împiedica în mod substanțial progresul în domeniul tehnologiei financiare în următorii ani. De acord sau nu?

 

Johanna M. Costigan – În China, ziarul oficial al Ministerului Științei și Tehnologiei a lăudat  Tencent, Alibaba și Baidu pentru contribuțiile lor la economia și dezvoltarea țării. Cu toate acestea, lauda nu înseamnă independență viitoare. În ultimii doi ani, recunoașterea (oarecum întârziată) de către conducerea chineză a semnificației companiilor platformă a stimulat o „rectificare” a tehnologiilor financiare. Ce a început ca o furtună de măsuri punitive a evoluat rapid într-un control mai sistemic. La începutul acestui an, Guo Shuqing, secretarul de partid al Băncii Populare din China, a anunțat că rectificarea celor mai mari 14 firme fintech a fost „practic finalizată.”

Dar, în timp ce mișcările mai ample ale autorităților de reglementare ar putea fi încheiate, represiunea încă aruncă o umbră asupra sectorului tehnologic al Chinei. Responsabilizarea prin reglementare și implicarea mai adâncă a statului înseamnă că emanciparea deplină a sectorului privat nu este la îndemână. Pe lângă supravegherea permanentă de reglementare, entitățile de stat  iau „acțiuni privilegiate” (care conferă o putere specială de gestionare) în marile companii de tehnologie, cum ar fi Alibaba și Tencent. Poate nu întâmplător, operațiunile acestor două firme depășesc cu mult serviciile financiare. Tencent deține super-aplicația WeChat, în timp ce Ant Group de la Alibaba este un gigant pluridimensional al serviciilor digitale și al comerțului electronic.

Una dintre prioritățile de bază ale Partidului Comunist din China este creșterea economică, pe care aceste firme sunt pregătite să o furnizeze. Dar prima prioritate a partidului este menținerea controlului central, pe care guvernul se va grăbi să-l apere dacă și când aceste firme vor începe să pară prea puternice. Dacă obiectivele industriei și ale partidului se suprapun, firmele fintech nu vor avea de ce să-și facă griji. Dar acesta este un mare „dacă”. Armonia neîntreruptă între cei doi actori este puțin probabilă.


Johanna M. Costigan este cercetător la Centrul pentru Analiza Chinei din cadrul Asia Society Policy Institute.

 

  ***

Dante Alighieri Disparte – Progresul în domeniul fintech va fi cu siguranță restrâns în 2023, mai ales când vine vorba de criptomonede și active digitale. Factorii de decizie cântăresc avantajele și dezavantajele reglementării sectorului, în loc „să îl lase să ardă” și atât. Dacă reglementările sunt în meniu, cripto este pregătită pentru un moment Dodd-Frank, cu factorii de decizie recreând restructurarea radicală a reglementărilor bancare care au fost implementate după criza financiară din 2008.

Desigur, printre cei care propun reguli noi, unii doresc ca cripto să fie guvernată relativ puțin – ca jocurile de noroc. Dar jurisdicțiile mai serioase, cum ar fi Uniunea Europeană, fac eforturi pentru un ecosistem de servicii financiare bazat pe principiul „aceleași servicii, aceleași riscuri, aceleași reguli și aceeași supraveghere”. O astfel de abordare ar fi neutră din punct de vedere tehnologic: toate companiile vor fi supuse unor reguli în funcție de serviciile pe care le oferă, indiferent dacă se numesc „cripto” sau altfel.

Dar, departe de a ucide industria cripto, reglementarea (urmând principiul neutralității tehnologice) ar putea fi salvarea acesteia. Chiar și bancherii centrali conservatori precum Jon Cunliffe, guvernatorul adjunct pentru stabilitate financiară al Băncii Angliei, recunosc că firmele care vor supraviețui acestei ierni cripto ar putea deveni Amazoanele viitorului. Multe țări vor concura pentru atenția și investițiile potențialilor supraviețuitori prin promovarea unor noi reglementări fintech. Europa are deja un cadru de reglementare Markets in Crypto-Assets (MiCA) care ar face pentru cripto ceea ce a făcut Regulamentul general privind protecția datelor pentru confidențialitate. Acum, toți ochii sunt ațintiți asupra Congresului SUA, care ar putea evita o iarnă mai profundă în domeniul fintech prin adoptarea unor legislații precum Stablecoin TRUST Act.


Dante Alighieri Disparte este Director de Strategie și Șeful politicii globale la Circle.

 ***

Philippe Heim – Ceea ce vedem acum seamănă foarte mult cu spargerea bulei dot-com. Scena fintech va deveni mai sănătoasă după ani de supraevaluare și reglementări slabe, care au permis creșterea unor entități nesigure, cum ar fi Wirecard și FTX. Totuși, ar fi o prostie să ignorăm rolul crucial pe care tehnologia îl va juca în viitorul finanțelor. Cele mai inovatoare proiecte fintech vor continua să atragă investiții, dar va fi nevoie să demonstreze robustețe și rezistență, cât și viabilitatea pe piață.

În acest mediu, cred că jucătorii tradiționali din sectorul bancar și financiar vor avea oportunitatea de a recupera din urmă investind în domeniile potrivite. Startup-urile fintech au câștigat teren în ultimii ani prin furnizarea de servicii centrate pe client și prin îmbunătățirea eficienței operaționale. Cu o bază mare de clienți și expertiză în managementul riscurilor, marii jucători au ceea ce este nevoie pentru a promova modelul bancar ca serviciu, cu condiția să îmbrățișeze pe deplin digitalizarea.

În creditele de consum și serviciile bancare de tranzacționare, dezvoltarea API-urilor integrabile și a noilor blocuri tehnologice precum blockchain poate permite servicii financiare încorporate mai sigure și mai eficiente. Dar nu suntem încă acolo. Indiferent de condițiile de finanțare sau de reglementare, inovația va rămâne pe ordinea de zi.


Philippe Heim este CEO al La Banque Postale.

 ***

Marion Laboure – În 2021, lichiditatea abundentă, ratele scăzute ale dobânzilor și un apetit general pentru acțiunile în tehnologie au contribuit la o creștere imensă a prețurilor activelor digitale. Însă în 2022, inflația ridicată, înăsprirea monetară și încetinirea creșterii economice au înțepat bula, iar scandalurile de la nivel înalt precum colapsul FTX au evidențiat nevoia urgentă de reglementare. Pe termen scurt, o supraveghere mai puternică probabil va împiedica creșterea și va accelera consolidarea în industrie. Dar pe termen mediu, pe măsură ce oamenii își recâștigă treptat încrederea, am putea trece la un plan mai sigur și mai sofisticat, în care activele digitale pot fi deschise unui public mult mai larg.

Inovația fintech depinde în continuare de aceiași factori ca înainte: accesul la capital, cererea de servicii, lanțurile de aprovizionare și geopolitică. Deși istoria nu se repetă, recenta explozie a activelor digitale a avut ecouri ale bulei dot-com, cu toată „exuberanța sa irațională”. Ratele scăzute ale dobânzilor la sfârșitul anilor 1990 au redus costurile de creditare, ceea ce a permis o explozie cambriană a noilor start-up-uri pe internet. Antreprenorii puteau valorifica barierele mari în informare (deoarece tehnologia era încă relativ nouă), iar investitorii în capital de risc erau dornici să subscrie la noutate. Evaluările ridicate au făcut apoi și mai ușoară strângerea de capital.

Dar multe dintre aceste modele de afaceri nu au fost niciodată sustenabile și în curând au început să se clatine, mai ales pe măsură ce companiile mai consacrate au intrat în amestec. Până în octombrie 2002, Nasdaq a renunțat la toate câștigurile acumulate în timpul bulei, scăzând cu 78%  de la vârful din martie 2000. Însă, deși multe companii au eșuat, tehnologia de bază a supraviețuit, iar acum o folosim în fiecare zi.  Este posibil ca activele digitale și tehnologiile bazate pe blockchain să urmeze un model similar. După cum s-a spus adesea despre era dot-com: „Nimic important nu a fost construit vreodată fără „exuberanță irațională”.”


Marion Laboure este autoarea Democratizing Finance: The Radical Promise of Fintech.

 

***

 Jacqueline Musiitwa – Un nou control de reglementare în țările cheie nu va împiedica în mod substanțial progresul în domeniul fintech pe termen mediu, din cauza rafinamentului și diversității sectorului. Un sub- sector de urmărit este fintech-ul pentru climă, unde noile inovații sunt bine plasate pentru a avea un impact social pozitiv și pentru a contribui la declanșarea unei reglementări mai bune.

Potrivit CommerzVentures, contabilizarea dioxidului de carbon și managementul riscului climatic au atras cele mai multe finanțări fintech p entru c limă (1 miliard de dolari) în prima jumătate a anului 2022. În timp ce Europa a preluat conducerea în ceea ce privește banii strânși, Actul de reducere a inflației din 2022 ar putea împinge Statele Unite în față.

În condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa fac eforturi pentru mai multe informații legate de climă, cererea pentru soluții fintech pentru climă va crește, pe măsură ce companiile caută modalități mai bune de a urmări datele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și de a evita acuzațiile de dezinformare ecologică. În mod similar, odată cu conturarea noilor taxe vamale pe emisii de carbon, platformele care urmăresc emisiile de dioxid de carbon încorporate în diferite etape de producție pot oferi trasabilitate și date suplimentare pentru a ajuta companiile să- și înțeleagă amprenta. În timp ce platformele de compensare a emisiilor de carbon pentru piețele voluntare ale carbonului sunt în creștere, sunt necesare o mai mare transparență și reglementări mai solide pentru a se asigura că și oamenii din țările în curs de dezvoltare care adoptă aceste instrumente beneficiază de ele.

În cele din urmă, oferind persoanelor fizice oportunitatea de a investi în companii axate pe combaterea crizei climatice, fintech poate ajuta la extinderea unei noi clase de investitori conștienți în privința mediului. Provocarea este să ne asigurăm că un volum suficient din această investiție se îndreaptă către țările în curs de dezvoltare care sunt cel mai puternic afectate de criza climatică. Acesta este motivul pentru care organizații precum USAID lucrează pentru a reduce decalajul dintre finanțarea combaterii schimbărilor climatice și fintech prin inițiative precum noul Climate  Finance for Development Accelerator.


Jacqueline Musiitwa este Consilier financiar pe probleme de mediu la USAID.

 ***

Eswar Prasad – Diversele fațete ale fintech vor fi afectate în moduri diferite de schimbările în condițiile macroeconomice și atitudinile autorităților de reglementare. Cererea consumatorilor și a firmelor pentru plăți electronice mai eficiente, mai ieftine și ușor accesibile (atât interne, cât și internaționale) rămâne puternică. Prin urmare, este posibil ca inovația în domeniul plăților digitale să continue, în ciuda unui control mai intens de reglementare, cea mai mare parte fiind menită să limiteze tranzacțiile ilicite. Monedele stabile, în special, se vor confrunta probabil cu reglementări stricte pentru a asigura o protecție adecvată a investitorilor și pentru a evita orice răspândire a riscului pe piețele de valori mobiliare.

Activitățile de intermediere financiară întreprinse de platformele fintech vor fi, de asemenea, supuse unui control mai strict de reglementare, în special pe măsură ce condițiile macroeconomice mai stricte și creșterea ratelor dobânzilor cresc riscul de nerambursare pentru toate tipurile de credit. Autoritățile de reglementare devin extrem de sceptice și, pe bună dreptate, cu privire la ideea că tehnologia – inclusiv utilizarea big data, învățarea automată și inteligența artificială – poate, prin ea însăși (și cu o supraveghere de reglementare minimă) să ofere servicii de intermediere mai bune, cu costuri mai mici, cu riscuri implicite mai mici.

Este probabil să existe o zguduire în sectorul fintech. Firmele și platformele care au modele de afaceri instabile și o bază financiară slabă trebuie să dea socoteală atunci când sunt supuse unor presiuni de reglementare și economice mai mari. Această zguduire s-ar putea dovedi în cele din urmă benefică: Ar elimina firmele mai suspecte și mai riscante, permițând în același timp inovații care să completeze numeroasele decalaje care persistă în furnizarea de produse și servicii financiare de bază.


Eswar Prasad este autorul The Future of Money: How the Digital Revolution Is Transforming Currencies and Finance.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Cum să ne gândim la viitorul tehnologiei

0

de Tim O’Reilly

Adesea este greu de deosebit adevărata traiectorie a industriei tehnologiei, deoarece este ascunsă de smogul industriei financiare. Pentru o vedere clară, trebuie să începem cu noțiunea că există două economii: economia operațională, în care oamenii fac lucruri  sau  oferă  servicii  pentru  clienții  plătitori;  și  economia  pariurilor,  în  care  oamenii „investesc” în lucruri pe care oamenii ar putea să le facă și pe care alții ar putea dori să le cumpere și să le vândă.

În sectoarele mature, cele două economii sunt relativ apropiate, investitorii furnizând capital pentru menținerea sau extinderea activităților de afaceri pentru care există așteptări cognoscibile cu privire la rezultatele financiare. Dar, la vârful tehnologiei, economia pariurilor poate devansa cu mult economia operațională, alocând o valoare enormă tehnologiilor nedovedite și încurajând speculația sălbatică sau chiar frauda.

Soarta criptomonedelor și a Web3 este un exemplu recent. Dar, după cum a arătat economistul Carlota Perez, bulele speculative au însoțit fiecare tehnologie transformatoare încă de la începutul revoluției industriale. Astfel, întrebarea pe care trebuie să o punem, după cum notează William H. Janeway, este dacă o bulă este productivă.

O bulă productivă este una în care mania speculativă, oricât de risipitoare, lasă în urmă infrastructura pentru următoarea epocă de aur tehnologică. În cazul Web3, juriul încă discută dacă există ceva care merită salvat. În schimb, în cazul evaluării bursiere spumoase a Tesla, nimeni nu poate nega că această companie a fost în fruntea unui val de investiții productive – nu doar în mașinile electrice, ci și în energia ieftină și abundentă care va fi furnizată din surse regenerabile la scară. Indiferent dacă acțiunile Tesla își vor recâștiga vreodată valoarea anterioară, lumea s-a schimbat deja ca urmare a nebuniei din jurul său.

Dar cum putem spune, în acest moment, dacă activitatea speculativă este productivă sau desprinsă de realitate? În general, există cinci semne. În primul rând, utilizarea este amplă și crește rapid? În al doilea rând, inovatorii aplică tehnologia economiei operaționale, chiar dacă nu este încă clar cum va fi monetizată tehnologia? În al treilea rând, este vreuna dintre companiile relevante profitabilă, chiar dacă reinvestește acele profituri în dezvoltare? În al patrulea rând, capitalul este folosit pentru a crea infrastructură și capabilități care vor supraviețui chiar dacă companiile care îl primesc sunt supraevaluate? Și în al cincilea rând, tehnologia este aliniată cu tendințele de inovare pe termen lung și cu nevoile pieței?

Să luăm în considerare inteligența artificială generativă. În noiembrie 2022, peste trei milioane de oameni utilizau generatorul de artă IA DALL-E 2, la cinci luni după lansare, creând peste patru milioane de imagini pe zi. În mod similar, MidJourney, un alt generator de artă IA, susține existența unui milion de utilizatori și spune că înregistrează deja profit.

Spre deosebire de criptomonede și jetoane nefungibile (NFT), a căror utilizare principală a fost speculația financiară, umflând un balon care deja s-a spart, motoarele IA de generare sunt folosite pentru a produce orice, de la design grafic comercial la artă plastică înalt experimentală. Permit oamenilor obișnuiți să facă lucruri care anterior necesitau o vastă experiență și îi ajută pe experți să se dezvolte și mai mult. Acesta este un semn de perturbare reală.

Asistența IA pentru programarea computerelor câștigă și ea amploare. Potrivit CEO-ului GitHub, asistentul IA al companiei, Copilot, a generat aproape 40% din codul creat de cei 1,2 milioane de dezvoltatori care s-au înscris pentru o previzionare tehnică anul trecut; iar dezvoltatorii care l-au folosit au fost cu 55% mai productivi. Între timp ChatGPT al OpenAI, un instrument de predicție a limbajului, care a atins un milion de utilizatori în cinci zile de la lansare, a resetat așteptările publice cu privire la cum pot arăta interfețele computerelor, oferind Microsoft (un investitor major în OpenAI) speranța că integrarea viitoare în Bing va reporni concurența pe piața motoarelor de căutare. Și, la rândul său, Google explorează deja interfețe de chat bazate pe inteligența artificială, instruite special pe cunoștințe medicale. Cu siguranță va urma legea.

Așa că, da, inovația IA se concentrează în mod clar pe economia operațională. Același lucru este valabil și pentru investițiile în biotehnologie, energie regenerabilă și spațiu comercial. Sumele masive de capital angajate nu sunt doar schimbate cu mize-fantomă în active speculative; sunt utilizate pentru a construi infrastructura viitorului. Trebuie doar să ne uităm la rolul pe care l-au  jucat Starlink, imaginile prin satelit și dronele în războiul dintre Rusia și Ucraina pentru a vedea că actualele companii de tehnologie spațială sunt în tendințe.

Această noțiune de „în tendințe” are două fețe: inevitabilitatea logică a cererii și contingența ofertei. Politologul Herbert Simon a pus degetul pe inevitabilitatea cererii de IA în 1971, observând că, „un volum mare de informații creează o sărăcie a atenției și o nevoie de a aloca această atenție în mod eficient surselor de informații supraabundente care ar putea să o consume.” El a prezis că va fi nevoie de mașini care să ne ajute să ne alocăm atenția. Dar a lăsat încă deschisă partea contingenței – problema ofertei. Abia la intrarea Google pe scenă, lumea a ajuns să înțeleagă care va fi natura jocului. La fel ca Google, cea mai recentă generație de IA este un răspuns din partea ofertei la problema supraabundenței de informații.

În mod similar, epidemiologii ne avertizează de zeci de ani că focarele de noi agenți patogeni erau inevitabile. Când pandemia COVID-19 a intervenit în 2020, contingența fericită a fost că vaccinurile de tip ARNm așteptau în culise, mulțumită cercetării de bază finanțată de guvern. De asemenea,  știm  că  „demografia  este  destinul”  și  că  populațiile  din  economiile  dezvoltate îmbătrânesc. Așadar, indiferent de avânturile și prăbușirile prin care trec biotehnologia și asistența medicală, putem deja să vedem că investițiile în aceste sectoare se îndreaptă către ceva important. De asemenea, având în vedere spectrul schimbărilor climatice, cererea viitoare de energie regenerabilă este inevitabilă, iar contingența se limitează la înțelegerea tehnologiilor și companiilor care vor satisface cel mai bine această nevoie.

Distincția dintre economia operațională și economia pariurilor ajută, de asemenea, să înțelegem recenta cădere în dizgrație a Meta (Facebook) și a altor acțiuni Big Tech. Cu cât este mai puternică integrarea noilor tehnologii în economia generală, cu atât mai mare este și deflația viitorului imaginat. Ceea ce odată era speculat acum este cunoscut și chiar și profiturile uriașe vor începe să fie evaluate la multipli mai rezonabili.

Pe scurt, nu căutați provocările în fața cărora tehnologiile și companiile vor crește sau se vor prăbuși. Mai degrabă, învățați cum să faceți distincția între nebunia financiară și inovația din economia operațională. Apoi, construiți un model mental bazat pe nevoile pe termen lung ale economiei operaționale, nu pe spuma speculației și investiți în companii care fac același lucru.


Tim O’Reilly, fondator și CEO al platformei de cunoștințe online oreilly.com, este autorul WTF? What’s the Future and Why It’s Up to Us (Harper Business, 2017).

 Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Noul peisaj investițional global

0

 

de Dambisa Moyo

 Trei forțe macro vor continua să determine volatilitatea în procesul de elaborare a politicilor și pe piețele financiare, dominând gândirea investitorilor și a multinaționalelor în lunile următoare. Ei vor urmări inflația – și, concomitent, ratele dobânzilor; războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra prețurilor globale la energie și alimente; și traiectoria de creștere lentă a Chinei, în pofida eliminării treptate de către guvern a politicii sale zero COVID. Împreună, aceste riscuri au alimentat temerile legate de creșterea lentă persistentă și, posibil, chiar de o recesiune globală.

Perspectivele globale sunt amenințate în continuare de turbulențele care subminau economia globală chiar și înainte de pandemia din 2020. Acestea includ populația în creștere a lumii, care a depășit acum opt miliarde; perturbări tehnologice și perspectiva unui proletariat șomer; și creșterea inegalității, nu doar în ceea ce privește veniturile, ci și accesul la educație de calitate, asistență medicală și locuri de muncă. Schimbările climatice, deficitul de resurse și tranziția energetică din ce în ce mai urgentă implică faptul că perturbări mai mari sunt iminente, într-un moment în care îndatorarea excesivă în creștere amenință programele sociale finanțate de stat din întreaga lume.

Acestea sunt probleme complexe pe termen lung, care necesită mulți ani pentru a fi rezolvate. Din fericire, oportunitățile disponibile de a genera randamente ajustate la risc peste costul capitalului sunt potențial suficient de semnificative pentru a depăși multe dintre forțele macro-nefavorabile și turbulențele structurale. Mai exact, trei considerente ample vor modela peisajul investițional în acest an și probabil în deceniul următor.

În primul rând, evoluțiile tehnologice se vor extinde cu mult dincolo de rețelele sociale și serviciile adresate consumatorilor care au definit ultimii 15 ani. Inovațiile viitoare ar putea perturba radical furnizarea de bunuri publice, cum ar fi educația și asistența medicală, și vedem deja progrese mari în domenii precum bioștiința și inteligența artificială.

Până în 2040, asistența medicală, așa cum o știm, ar putea să nu mai existe. Potrivit Centrului Deloitte pentru Soluții de Sănătate, accentul industriei se schimbă de la tratamente la prevenire, tehnologia fiind mobilizată pentru a îmbunătăți furnizarea asistenței medicale. Platformele de date bazate pe Cloud și analizele IA, de exemplu, au fost utilizate în spitale pentru a reduce în mod substanțial rata mortalității din cauza septicemiei. Cu un potențial atât de amplu, Global Market Insights se așteaptă ca piața digitală de asistență medicală să atingă 780 de miliarde de dolari până în 2030, față de 195 de miliarde de dolari în 2021. Pentru investitori, soluțiile de sănătate digitală reprezintă o cale clară de creștere și rentabilitate stabilă.

Tehnologia educației a prins, de asemenea, avânt în rândul investitorilor în ultimii ani. Potrivit McKinsey & Company, fondurile de capital de risc au angajat 21 miliarde de dolari în acest sector numai în 2021 – o creștere de 40 de ori față de 2010. Ca și în cazul tehnologiei sănătății, această creștere semnificativă a fluxurilor de investiții poate semnala un puseu de creștere de durată.

În al doilea rând, China va rămâne o parte importantă a poveștii creșterii globale și o destinație pentru investiții. Fondul Monetar Internațional estimează că economia sa va crește cu 4,4% în 2023,  depășind semnificativ rata medie de creștere estimată de 1,1% a economiilor avansate, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Faptul că autoritățile chineze  relaxează în sfârșit restricțiile legate de COVID-19 nu poate decât să întărească perspectivele de creștere ale țării.

Pentru siguranță, cu Xi Jinping consolidându-și pe deplin puterea la cel de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist din China din octombrie anul trecut, este rezonabil să ne întrebăm dacă China va rămâne investibilă pe termen lung. Dar chiar dacă traiectoria politică a Chinei nu este ideală, poziția sa puternică ca lider tehnologic înfloritor înseamnă că este probabil să continue să ofere oportunități atractive pentru investitorii globali.

Potrivit unui raport din 2021 al lui Graham Allison de la Kennedy School of Government din cadrul Universității Harvard, China și-a stabilit deja dominația în 5G și în calculul cuantic și este pe cale să depășească SUA în IA, semiconductori, biotehnologie și energie verde în următorul deceniu. Toate acestea sunt industrii în creștere înfloritoare, care vor atrage mai mult capital de investiții (și sprijin pentru politicile publice) în anii următori.

În cele din urmă, economia mondială se află încă în fazele incipiente ale unei transformări care va răsturna toate sistemele energetice ale economiilor de top. Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada și Germania au consacrat în mod oficial angajamentele privind emisiile nete zero în 2050, în timp ce China și chiar Rusia s-au angajat să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060. Există deja oportunități considerabile de investiții nu doar în producția și distribuția de energie durabilă, ci și în sectoare auxiliare, cum ar fi transportul, construcțiile și alte infrastructuri fizice. Toate acestea vor fi industrii în creștere în anii următori.

Mai mult, peste un miliard de oameni nu au acces la energie curată, accesibilă și fiabilă, iar lumea emite aproximativ 50 miliarde de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Ambele probleme indică oportunități considerabile de investiții în tehnologii energetice noi, mai curate – cum ar fi reactoarele nucleare de Generația a IV-a, hidrogenul și bateriile – și în tehnologii de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi captarea dioxidului de carbon.

Prin urmare, în 2021, Bloomberg Intelligence a estimat că fondul de active globale ESG (de mediu, social, guvernanță) va crește la 50 de trilioane de dolari în 2025, de la 35 de trilioane de dolari în 2020. Da, amploarea investițiilor – și multă promovare – a dus la valori foarte ridicate ale activelor în 2021. Dar acum că piețele au suferit o corecție bruscă, acestea au revenit la niveluri care ar trebui să fie mai favorabile pentru noi investiții.

Să luăm în considerare sursele regenerabile, care au suferit o contracție și o reevaluare a multiplilor preț-câștig. Aceste active ar trebui să fie acum foarte atractive pentru investitorii care caută să valorifice dinamica cerere-ofertă pe termen lung a tranziției energetice. Nu degeaba, sectorul energetic reprezintă acum aproximativ 13% din portofoliul Berkshire Hathaway, plasându-l pe locul al treilea după tehnologie (44%) și servicii financiare (24%).

Privind în viitor, există vești bune și vești proaste. Vestea bună este că schimbările de politică și de reglementare, cum ar fi subvențiile guvernamentale și scutirile fiscale din Actul SUA privind reducerea inflației, vor consolida și mai mult oportunitățile de investiții în multe dintre noile industrii în creștere. Și cu China redeschizându-se în sfârșit și inflația dând semne că a atins vârful, amenințarea recesiunii globale poate să se diminueze.

Vestea proastă este că ratele de creștere în general sunt încă în declin secular și că inflația poate rămâne aderentă la o medie pe termen lung mai mare de 3,27%. Aceasta înseamnă că investitorii ar trebui să aibă o viziune pe termen lung, pe măsură ce evaluează cele mai promițătoare oportunități pe care 2023 le are de oferit. S-ar putea încă să ieșim din perioada lungă de creștere economică fragilă și randamente meschine ale investițiilor. Dar acest rezultat nu este în niciun caz garantat.


Dambisa Moyo, economist internațional, este autoarea a patru cărți bestseller conform New York Times, inclusiv Edge of Chaos: Why Democracy Is Failing to Deliver Economic Growth – and How to Fix It (Basic Books, 2018).

 Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Un nou manual de politică economică

0

de Isabella M. Weber

  La sfârșitul anului 2021, The Guardian a publicat unul dintre primele mele  comentarii la ziar, în care criticam graba de a folosi creșterile dobânzilor pentru a combate inflația și le-am amintit cititorilor mei de istoria unei alternative multă vreme neglijată: controalele strategice, orientate ale prețurilor. La acea vreme, acesta a fost considerat a fi un act de erezie.

Istoria stabilizării prețurilor datează de secole, din timpurile Chinei clasice (punctul central al cercetării mele) până la crizele majore din secolul trecut: Al Doilea Război Mondial, Războiul din Coreea și stagflația din anii 1970 în Statele Unite. În fiecare caz, politicile de stabilizare a prețurilor au servit ca măsuri de urgență care vizează nu numai „combaterea inflației”, ci și să facă acest lucru într-un mod echitabil și stabilizator social. Scopul lor principal era să atace direct mercantilismul (din războaie, foamete și dezastre). Acestea au avut tendința să funcționeze pe piețe foarte concentrate și, atunci când au fost implementate înainte ca inflația să scape de sub control, altfel având performanțe slabe. Și atunci când s-au realizat în societățile democratice, printr-o mobilizare a populației în spatele unui proiect comun de limitare a prețurilor, acestea au fost populare masiv – mai ales când au fost puse în balanță cu alternativa de austeritate.

Dar până la sfârșitul anului 2021, acea istorie a renunțat la bunul simț al economiei. Intervenția mea a lovit un punct nevralgic. Rețelele sociale de dreapta și libertariene au izbucnit furioase și chiar mulți economiști liberali și progresiști au găsit cuvinte dure pentru a respinge intervenția mea. La Universitatea din Chicago, studenții au fost întrebați la examen despre ce ar spune un „economist adevărat” despre controlul prețurilor. Pentru detractorii mei, dreptul unei companii de a stabili orice preț cu care poate scăpa („orice suportă piața”) era sacrosanct. Creșterile de preț trebuie suportate dacă dorim ca ele să dispară mai devreme decât mai târziu. Dacă un răspuns politic era garantat, singura modalitate de a aborda creșterile rapide ale prețurilor a fost fie de a aștepta, fie de a impune dobânzi mari, chiar dacă acestea ar strivi în cele din urmă întreprinderile mici, lucrătorii și gospodăriile îndatorate. „Nu există nicio alternativă” – sau așa au spus ei.

De la teorie la practică

 În februarie 2022, eu și colegul meu, Sebastian Dullien, ne-am propus să stabilim că există într-adevăr alternative fezabile la înăsprirea macroeconomică. Am propus un plafon de preț finanțat fiscal pentru consumul de bază al gospodăriilor, care ar menține prețurile de piață în limitele intervalului. Acest lucru a dus la o nouă rundă de critici din partea economiștilor. Dar propunerea noastră a primit, de asemenea, sprijin puternic din partea multor grupuri de interese.

Ajungem rapid până în septembrie 2022, când am fost numită în comisia guvernamentală germană însărcinată cu elaborarea unei politici de stabilizare a prețurilor pentru a aborda criza energetică după invazia Rusiei în Ucraina. Acolo, am dezvoltat așa-numita „frână la prețul gazului,” iar principiile cheie pe care le susțineam au fost ulterior consacrate în legea germană.

Germania nu este singura care implementează politici de prețuri. În toată Europa (și în Marea Britanie), guvernele au implementat diferite forme de control al prețurilor pentru a limita consecințele războiului pe piețele globale de energie. Uniunea Europeană a adoptat un plafon pentru prețul gazelor, G7 a impus un plafon de preț pentru petrolul rusesc importat, iar guvernul SUA s-a sprijinit pe prețul petrolului prin eliberarea livrării din Rezerva sa strategică de petrol.

Mai mult decât atât, economiștii de frunte s-au grăbit să susțină controale selective și orientate ale prețurilor. Până în ianuarie a acestui an, Paul Krugman de la New York Times, de exemplu, sugera că, până la urmă, ar putea să nu fie atât de nebunesc să răspundem la exploziile prețurilor cu politici de preț, chiar dacă tot el criticase această abordare mai devreme. (Rămâne de văzut dacă Universitatea din Chicago își va revizui examenul.)

După cum menționăm eu și coautorii mei într-un nou document de lucru, blocajele sectoriale și șocurile de preț din sectoare semnificative din punct de vedere sistemic, în special petrolul și gazele, au jucat un rol major în inflația actuală. Pe măsură ce prețurile au crescut, la fel au crescut și multe profituri, creând efecte care de atunci au reverberat în economie, pe măsură ce alte sectoare s-au luptat pentru a compensa costurile mai mari și pe măsură ce muncitorii au cerut aducerea la zi a salariului. Acum că un sistem stabil anterior a devenit instabil, ratele mai mari ale dobânzilor nu pot decât să pună paie pe foc. De aceea este atât de important să folosim alternative mai acceptabile din punct de vedere social.

Aveți în vedere SUA. În timpul interdicțiilor din pandemie, când prețurile petrolului se prăbușeau, producătorii și-au închis puțurile cu cele mai mari costuri. Dar când cererea s-a redresat, redresarea ofertei a întârziat. Producătorii au văzut că ar putea menține costurile scăzute și prețurile în creștere, lăsând puțurile mai puțin productive închise. Rezultatul a fost un câștig masiv. Pentru scurt timp prețurile benzinei au atins 5 dolari pe galon, în medie, iar profiturile industriei de combustibili fosili au doborât noi recorduri.

În acest tip de situație, o țară producătoare de petrol poate utiliza controale selective ale prețurilor – fără a fi nevoie să recurgă la transferuri fiscale. Departe de a împiedica producția, această abordare poate stimula o mai mare producție. Atât timp cât o politică de preț asigură o marjă suficientă pe baril, producătorii vor descoperi că producția mai mare este singura modalitate de a obține un profit brut mai mare. Acesta este secretul murdar pe care majoritatea economiștilor au refuzat să-l recunoască, dar pe care cei care fixează prețurile l-au descoperit în repetate rânduri. Dacă este făcută corect, efectul unei politici de control al prețurilor asupra producției poate fi opusul a ceea ce prevăd manualele.

Desigur, lucrurile se complică atunci când avem de-a face cu un război economic. În timp ce un petrolist din Texas se află în joc dintr-un singur motiv, Rusia are alte obiective în afară de bani. În urma deciziilor G7 și ale UE de a plafona prețul petrolului rusesc importat, Kremlinul a răspuns amenințând că va reduce producția. Dacă va face acest lucru, sau cât de mult o va face, rămâne de văzut, având în vedere dependența sa de veniturile din hidrocarburi.

Un alt factor care complică este reprezentat de schimbările climatice. Ne putem întreba dacă chiar este de dorit să scădem prețul combustibililor fosili, având în vedere necesitatea de a accelera trecerea la sursele regenerabile. Pe de altă parte, consumatorii și multe întreprinderi se confruntă cu constrângeri serioase atunci când vine vorba de schimbarea radicală a modelelor de consum pe termen scurt. În mod tragic, aceleași comunități care sunt cel mai puternic afectate atât de schimbările climatice, cât și de poluarea cu combustibili fosili sunt, de asemenea, printre principalele victime ale șocurilor prețului petrolului.

Din fericire, combinarea unui plafon de preț cu un preț marginal suficient de ridicat, așa cum face frâna germană la prețul gazului, poate menține stimulentele de producție și poate proteja nevoile de consum de bază de șocul creșterii prețurilor. De asemenea, previne tipul de creștere explozivă a profitului din combustibili fosili pe care l-am văzut anul trecut. Prin creșterea atractivității marilor companii petroliere pentru investitori (comparativ cu sursele regenerabile) și consolidarea intereselor directe care neagă de multă vreme că activitățile umane ar fi stimulat schimbările climatice, astfel de câștiguri masive sunt contraproductive pentru o tranziție verde urgentă.

O nouă paradigmă de stabilizare

 Noua deschidere către utilizarea strategică a controalelor orientate ale prețurilor este binevenită, deoarece recunoaște că inflația nu are întotdeauna o origine pur macroeconomică. Gestionarea tipurilor de micro-șocuri semnificative pe care le-am suferit în ultimii ani necesită extinderea setului nostru de instrumente de politici de stabilizare. S-a deschis o fereastră pentru o nouă gândire politică; pătrunde un pic de aer proaspăt. Acum că am lăsat în urmă vechile obiceiuri, putem arunca o altă privire asupra istoriei economice pentru a reconsidera înțelepciunea convențională și a dezvolta modalități rapide, corecte și eficiente de a gestiona noi tipuri de instabilitate economică.

Este nevoie urgentă de o nouă paradigmă de stabilizare. Trăim într-o lume a situațiilor de urgență care se suprapun – schimbări climatice, o pandemie, tensiuni geopolitice crescânde – și cu siguranță mai multe șocuri vor veni. Factorii politici trebuie să fie pregătiți să reacționeze înainte ca șocurile prețurilor să se răspândească din nou în întregul sistem, lăsând în urma lor inflație și daune sociale și economice ample. Astfel de eforturi trebuie să se concentreze asupra sectoarelor care contează cel mai mult. După cum  arătăm eu și coautorii mei, o analiză de tip input-output poate fi utilizată pentru a identifica prețurile semnificative din punct de vedere sistemic, ajutând astfel factorii de decizie să se pregătească pentru viitoare urgențe.

Într-o epocă a incertitudinii radicale și a schimbărilor perturbatoare, economia trebuie să treacă dincolo de vechiul manual. Nu există soluții de-a gata sau baghetă magică care să rezolve problemele fără precedent cu care ne confruntăm. Pentru ca economia să facă parte din soluție, trebuie să rămână accesibilă mai multor idei, vechi și noi. Pentru a face față provocărilor enorme de politică economică ale vremurilor noastre, nu poate exista niciun substitut pentru o cultură a deschiderii către diferite abordări.


Isabella M. Weber, profesor asistent de economie la Universitatea din Massachusetts Amherst, este autoarea How China Escaped Shock Therapy: The Market Reform Debate (Routledge, 2021).

 Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

 

Revenirea economică a Chinei

0

De Sara Hsu

 

Decembrie 2022 a adus un sfârșit rapid politicii zero COVID a Chinei  – și o creștere la fel de rapidă a numărului de infectări. Dar, cu toate perturbările pe care le-a provocat această schimbare, economia chineză este bine poziționată să revină puternic în acest an. Trei tendințe majore de urmărit sunt redresarea investițiilor și a consumului, normalizarea lanțurilor de aprovizionare și îmbunătățirea sectorului imobiliar, până acum cu probleme.

Parțial pentru că focarul de COVID-19 întârziat în China a fost atât de rapid, s-ar putea dovedi relativ de scurtă durată. Experții anticipează că evoluția numărului de infecții va dura doar până în al doilea trimestru al anului 2023. În timp ce un studiu din luna mai 2022 din Nature estima că în China se vor înregistra 112 milioane de cazuri și 1,6 milioane de decese în primele șase luni de la sfârșitul zero-COVID, notele de sănătate pe surse au arătat că 250 milioane de oameni fuseseră deja infectați înainte de sfârșitul lunii decembrie 2022. Câteva săptămâni mai târziu, un important om de știință din guvern a estimat că 80% din populație fusese deja infectată.

Atât timp cât China nu revine la politica sa zero COVID – și mai ales dacă își extinde capacitatea medicală – ar trebui să fie capabilă să readucă creșterea economică pe drumul cel bun în următoarele luni. Lucrătorii se vor putea întoarce la fabrici și birouri, șoferii de camioane vor putea transporta mărfuri fără întârziere, iar oamenii de afaceri vor putea călători mai liber. Aceasta nu este o iluzie; deja începea să se întâmple la începutul anului. Numărul de călători în transportul public și intern a crescut în ciuda pandemiei .

 Prin urmare, creșterea semnificativă a activității economice ar trebui să fie în perspectivă. În timp ce închiderile intermitente determinate de politica zero-COVID la nivel de oraș și district au redus considerabil ocuparea forței de muncă și consumul privat, inversarea acestora are un efect egal și opus, mai ales că guvernul susține o scădere a șomajului și un consum mai ridicat ca indicatori cheie ai sănătății economice.

Cu siguranță, rata șomajului din 31 de orașe a atins 6,7% în noiembrie 2022, iar lucrătorii s-au confruntat cu provocări la revenirea la muncă, deoarece virusul a început să se răspândească în decembrie (când indicele PMI încă reflecta puncte nevralgice în producție). Cu toate acestea, unele autorități locale au încurajat chiar și persoanele infectate s ă se întoarcă la muncă dacă prezentau doar simptome ușoare, iar până la sfârșitul anului, mulți chinezi, în special în orașele cele mai mari, s-au adaptat la viața cu COVID-19.

Consumul va crește proporțional pe măsură ce oamenii se mișcă liber și vor începe să cumpere mai multe bunuri benevol. Restaurantele și centrele comerciale au raportat creșteri ale traficului pietonal și ale cheltuielilor de consum, iar Conferința anuală de lucru economică centrală a guvernului a subliniat cheltuielile de consum ca o prioritate cheie. Urmând aceste îndrumări, autoritățile locale vor extinde probabil emisiunea de bonuri de consum (cecuri de stimulare) pe măsură ce anul progresează.

Mai mult, unele dintre provocările majore cu care se confruntă lanțurile de aprovizionare sunt acum rezolvate. Creșterea numărului de infectări de la sfârșitul anului 2022 a lovit atât de puternic lucrătorii din fabrici și logistică, încât unele companii au ales să înceapă sărbătorile de Anul Nou Chinezesc mai devreme. Multe servicii de curierat intern au fost împiedicate de lipsa de lucrători. Dar, odată cu stabilizarea numărului de infectări, a venit și o normalizare a funcțiilor logistice și de producție.

Aceasta nu înseamnă că lanțurile de aprovizionare vor rămâne în general stabile. Mai degrabă, multe vor depinde de perspectivele globale – atât în ceea ce privește volatilitatea cererii, cât și inflația – precum și șocurile geopolitice care rezultă din tensiunile chino-americane și războiul Rusiei în Ucraina.

În cele din urmă, perspectivele pentru sectorul imobiliar din China ar trebui să înceapă să se îmbunătățească. Noile reguli anunțate în noiembrie 2022 au atenuat deja o parte din presiunea asupra dezvoltatorilor imobiliari, inclusiv prin reducerea avansurilor, scăderea ratelor ipotecare și încurajând noi finanțări pentru dezvoltatori prin obligațiuni și împrumuturi. Aceste măsuri au întărit sentimentul de încredere după doi ani de restricții la împrumuturi pentru dezvoltatori. Și unele orașe mari, cum ar fi Chongqing, au relaxat, de asemenea, restricțiile la achizițiile imobiliare pentru a consolida sectorul local al locuințelor.

Ca urmare, analiștii imobiliari se așteaptă ca perspectivele industriei imobiliare comerciale să se îmbunătățească până la jumătatea anului 2023, pe măsură ce cererea crește în orașele mai mari de prim nivel. Creșterea cererii de spațiu comercial va ajuta la combaterea instabilității din sector, pe măsură ce acțiunile imobiliare suplimentare ies pe piață ca parte a normalizării post-COVID.

În pofida acestor evoluții pozitive probabile, încetinirea creșterii globale poate genera în continuare turbulențe pentru China. Numeroși experți au estimat că Statele Unite, împreună cu o treime din toate țările, vor intra în recesiune în 2023. Fondul Monetar Internațional estimează o scădere a creșterii economice globale la 2,7% în acest an – cel mai scăzut procent de peste două decenii. Aceste evoluții vor afecta inevitabil exporturile chineze, care încă reprezintă 20% din PIB-ul țării.

Din perspectiva acestui deficit, întreprinderile chineze orientate spre export au îmbrățișat cu entuziasm sfârșitul politicii zero-COVID, curtând comenzile de export în străinătate și investițiile străine. Dar, rămâne de văzut dacă această activitate suplimentară de marketing va compensa încetinirea cererii globale.

Un stimul reînnoit poate ajuta. Se așteaptă ca China să ofere sprijin fiscal pentru industria sa de semiconductori și pentru infrastructura de noi tehnologii, iar guvernul va promova intens achizițiile de vehicule electrice și turismul. La sfârșitul anului 2022, Ministerul Finanțelor a anunțat  angajamentul de a sprijini inovarea și dezvoltarea rurală prin reduceri fiscale și alte măsuri de stimulare, iar Banca Populară a Chinei a semnalat că va continua să furnizeze lichidități și să permită creșterea creditelor.

Per total, perspectivele Chinei pentru 2023 sunt foarte diferite de cele din 2022, datorită schimbării politicii sale privind COVID. Economia este pregătită pentru o redresare în multe domenii critice.

Cu excepția unor noi perturbări, care vor ajuta la propulsarea acesteia peste ultimii trei ani de tulburare economică și paralizie.


Sara Hsu, profesor asociat de management al lanțului de aprovizionare la Universitatea din Tennessee, Knoxville, este co-autor (împreună cu Jianjun Li) al China’s Fintech Explosion: Disruption, Innovation, and Survival (Columbia University Press, 2020) și Informal Finance in China: American and Chinese Perspectives (Oxford University Press, 2009).

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Noua amenințare la adresa prosperității globale

0

De Indermit Gill

 

 Acum este clar că daunele economice cauzate de pandemia de COVID-19 nu se vor diminua prea curând. Se preconizează că economia globală va crește în acest an cu un  modest 1,7%, una dintre cele mai scăzute rate din ultimele decenii. În economiile în curs de dezvoltare, creșterea venitului pe cap de locuitor se așteaptă să fie în medie de doar 2,8% în următorii doi ani – cu un punct procentual complet sub media din deceniul dinaintea pandemiei. În plus, declinul are loc exact în momentul în care o nouă paradigmă se conturează în politica economică din întreaga lume. Efectele sale asupra dezvoltării globale vor fi orice, în afară de utile.

Există trei motive de îngrijorare.

Primul este că unul dintre principalele motoare ale dezvoltării – globalizarea –devine incoerent. Timp de decenii, integrarea economică rapidă a țărilor – acum denumită cu dispreț „globalizare”– a oferit câștiguri substanțiale tuturor țărilor implicate. A permis întreprinderilor să exploateze piețe mai mari, a îmbunătățit eficiența producției și a generat locuri de muncă pentru milioane de oameni. Încurajând fluxul de bunuri, capital și idei, a alimentat o eră remarcabilă de prosperitate globală: o perioadă de aproximativ 25 de ani în care veniturile țărilor cele mai sărace au început să le ajungă din urmă pe cele ale celor mai bogate și când lumea era pe punctul de a pune capăt sărăciei extreme.

Astăzi, totuși, vitezele economice sunt în marșarier. Deglobalizarea pare să câștige adepți în marile economii ale lumii. Unele guverne concurează acum pentru a restricționa fluxul de bunuri și capital. Chiar și Statele Unite – multă vreme campioanele capitalismului de piață liberă – au început să recurgă la subvenții, controalele exportului și protecționism comercial. Au îmbrățișat  politica industrială pentru a stimula producția din SUA și, pe fondul tensiunilor în creștere cu Rusia și China, a adoptat o abordare de tip „sprijin reciproc” care își concentrează rețeaua lanțului de aprovizionare în rândul aliaților și țărilor prietene.

Invazia Ucrainei de către Rusia, între timp, a afectat sistemul comercial global. Sancțiunile au redus drastic comerțul Uniunii Europene cu Rusia, iar UE a recurs la diversificarea legăturilor sale comerciale pentru a reduce dependența de China. Nu este surprinzător că comerțul global este de așteptat să scadă în 2023.

Această schimbare nu va fi temporară. Ea reflectă forțe care se consolidează de ani de zile. Comerțul global cu mărfuri a început să stagneze odată cu criza financiară din 2007-2009. Până atunci, comerțul atinsese deja sau avea să atingă în curând un vârf în trei dintre cele patru țări comerciale mai mari – în 2006 China, 2011 SUA și 2014 Japonia. O parte reflectă consumul intern în creștere și lanțurile valorice naționale ale Chinei. Dar încetinirea creșterii comerțului cu mărfuri este inconfundabilă.

Cu toate acestea, există încă o oportunitate importantă. Astăzi, comerțul cu servicii reprezintă doar  11,9% din PIB-ul mondial, dar extinderea tehnologiei digitale a creat un mediu favorabil pentru a crește această pondere. Țările cu venituri ridicate, de exemplu, se confruntă cu puține bariere la exporturile de servicii sau deloc.

Al doilea motiv de îngrijorare este declinul libertății economice.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o doctrină centrală a politicii economice a susținut că o creștere economică solidă depinde de libertatea economică: piețe deschise, eficiență mai mare a reglementărilor, guvernare limitată și statul de drept. Politicile structurale care vizează îmbunătățirea libertății economice pot permite procesul schumpeterian de „distrugere creativă” și, prin urmare, facilitează crearea de locuri de muncă și creșterea economică durabilă. De regulă, cu cât libertatea economică este mai mare, cu atât nivelul de trai este mai ridicat.

 Din 2020, însă, revoltele economice globale – consecințele pandemiei de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina – au spulberat consensul global cu privire la libertatea economică. Libertatea economică s-a deteriorat semnificativ, scăzând în 116 țări după 2020 și îmbunătățindu-se în doar 61 de țări. În 2022, aproximativ jumătate din toate țările (89 de economii) erau considerate fie „în mare parte nelibere”, fie „reprimate economic”. Aceste etichete se aplică unora dintre cele mai mari economii din lume.

Al treilea motiv de îngrijorare este deteriorarea disciplinei fiscale.

La sfârșitul secolului al XX-lea, a apărut un amplu consens cu privire la rolul politicii fiscale și monetare în managementul economic. Politica fiscală a fost menită să faciliteze o creștere stabilă  și durabilă; politica monetară a fost menită în primul rând să mențină stabilitatea prețurilor. Dar această diviziune a muncii a fost abandonată din ce în ce mai mult, astfel încât factorii de decizie fiscală și monetară acum lucrează adesea în direcții diferite.

Cheltuielile fiscale ar trebui să fie proporționale cu veniturile fiscale. Un buget echilibrat contează. Însă, pentru majoritatea țărilor, aceasta a fost mai mult o excepție decât o regulă – chiar și în perioadele de boom economic. Cu excepția perioadei 2004-2008, economiile în curs de dezvoltare nu au generat aproape niciodată un excedent bugetar primar. Din 2008, soldurile primare (care exclud plățile dobânzii) s-au deteriorat.

 

Această dinamică a contribuit la creșterile spectaculoase ale prețurilor de consum observate în întreaga lume în ultimul an. În economiile avansate, inflația a atins 9% în 2022 – cel mai ridicat nivel din 1982. Astăzi, în aproape toate economiile care vizează inflația, inflația prețurilor de consum rămâne cu mult peste pragul băncilor centrale pentru stabilitatea prețurilor. Deși se preconizează că inflația se va modera în acest an, ea va rămâne cu mult peste media 2015-19 cel puțin până la sfârșitul anului 2024.

Lucrul în tandem presupune ca politica fiscală și monetară să revină la rolurile tradiționale, astfel încât măsurile fiscale să nu alimenteze inflația și să nu determine o înăsprire monetară suplimentară. În același timp, politica fiscală poate face o treabă mai bună pentru a aborda efectele interne ale provocărilor globale, cum ar fi întreruperile lanțului de aprovizionare și dezechilibrele prețurilor energiei. Canalizarea sprijinului fiscal către cele mai sărace segmente ale societății poate atenua daunele inflației. Autoritățile băncilor centrale, la rândul lor, ar trebui să fie atente la efectele de contagiune globale ale deciziilor lor. Incertitudinea cu privire la politica monetară în economiile avansate ar putea accentua presiunea asupra piețelor financiare globale, putând declanșa o criză.

După două decenii din secolul XXI, lumea se află la o răscruce de drumuri – la fel cum era la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Datoria guvernamentală este la cote maxime. Comerțul se fragmentează. Investiția devine inutilă. Creșterea economică pentru restul acestui deceniu, ca urmare, va fi probabil mai slabă decât a fost în ultimele două. Acesta este un semn rău pentru capacitatea lumii de a aborda noile provocări majore unice pentru vremurile noastre, inclusiv pericolul existențial al schimbărilor climatice și pericolul demografic cu care se confruntă multe țări care ar putea „îmbătrâni înainte de a se îmbogăți.”

Răspunsul nu poate fi acela de a elimina principiile care stau la baza uneia dintre cele mai lungi perioade de progres și prosperitate a omenirii. Pentru a face față provocărilor acestui secol, acele principii trebuie adaptate în moduri care să revigoreze rapid creșterea economică globală.


Indermit Gill este economist șef și vicepreședinte pentru economia dezvoltării la Banca Mondială.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org 

În căutarea unei noi economii politice

0

 

De Daron Acemoglu

 

 Când Francis Fukuyama și-a publicat faimosul eseu din 1989, „Sfârșitul istoriei ?”, a surprins starea de spirit a multor capitale occidentale la acea vreme. Nu toată lumea a fost de acord cu el că „punctul final al evoluției ideologice a omenirii” a fost atins, dar puțini au putut să nege rezonanța mesajului său. Anticipând „o victorie liniștită” a „liberalismului economic și politic”, el a canalizat atât consensul emergent în elaborarea politicilor, cât și ceea ce devenise deja abordarea standard în mare parte din mediul academic.

Acest consens de la sfârșitul secolului al XX-lea s-a bazat pe doi piloni distincți, dar sinergici: liberalismul politic și liberalismul economic. În domeniul politic, instituțiile democratice au prins avânt, părând să prindă rădăcini în mod inexorabil.

Omenirea fusese supusă unor despoți autoritari și fărădelegii fățișe în cea mai mare parte a existenței sale. Dar de când a fost „inventată” democrația în forma ei modernă, ideea s-a răspândit în întreaga lume. În urma epuizării alternativelor (absolutism, fascism, comunism) în secolul al XX-lea, mulți occidentali au ajuns la concluzia că modelul lor va triumfa în cele din urmă peste tot, chiar și în locuri cu istorie democratică scurtă sau absentă, precum Orientul Mijlociu. Oamenii obișnuiți vor cere să se exprime și nici măcar autocrații cu mână de fier nu vor putea rezista implicațiilor acestei „idei occidentale”.

Cu siguranță, procesul nu se va desfășura fără probleme. Fukuyama și mulți alții care au împărtășit viziunea au înțeles că triumful democrației va dura zeci de ani. Va implica rebeliuni, revoluții, războaie civile și perturbări la scară largă pentru societăți întregi. Cu toate acestea, cursul istoriei înclina fără îndoială spre democrație.

Susținătorii acestui punct de vedere s-au inspirat în mare măsură din „teoria modernizării” din anii 1950 și 1960. Adepții acestei școli considerau că democrația decurgea în mod natural din dezvoltarea economică și că, odată ce o democrație se dezvolta suficient, nu putea fi niciodată trasă înapoi în autoritarism. Aceste concluzii au întărit și vechea ipoteză kantiană conform căreia democrațiile nu intră în război cu alte democrații. Astfel, o lume a democrațiilor ar crea condițiile pentru pacea internațională și pentru stabilirea unei „ordini bazate pe reguli”.

Din punct de vedere politic, viitorul era luminos, iar perspectivele economice erau la fel de optimiste. Până la sfârșitul anilor 1980, un fel de fundamentalism de piață liberă a pus stăpânire pe democrațiile liberale „triumfătoare”. La urma urmei, existau dovezi clare care arătau că economiile de piață le depășeau cu mult pe cele planificate la nivel central. Păreau să fie mai bune atât la stimularea inovației, cât și la furnizarea tipurilor de bunuri și servicii pe care oamenii le doreau. Pentru mulți, a fost un scurt pas până la concluzia că, cu cât piețele erau mai libere, cu atât produceau mai multă inovație și dinamism economic.

Dar astfel de argumente au ignorat în mod convenabil faptul că Statele Unite erau o economie puternic reglementată atunci când a depășit Uniunea Sovietică. Guvernul SUA a sprijinit activ inovația, nu numai prin subvenționarea cercetării și dezvoltării, ci și prin stabilirea direcției tehnologiei. Sindicatele puternice și salariile minime au contribuit la instituționalizarea unei reguli de reciprocitate care asigura că salariile lucrătorilor urmăresc creșterea productivității, în timp ce politica fiscală ținea sub control inegalitatea prin redistribuirea de la cei bogați la cei săraci și la clasa de mijloc.

Reacția

De atunci, a existat o reacție larg răspândită și amplă împotriva liberalismului economic și politic. În SUA și în întreaga lume, oamenii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de democrație – în special cohortele mai tinere, care raportează o preferință tot mai mare pentru regimurile autoritare de stânga sau de dreapta. Pe ambele maluri ale Atlanticului, devine o obișnuință să auzim argumente care susțin noi forme de socialism sau o îndepărtare completă de la creșterea economică.

Aceasta este o schimbare intelectuală periculoasă. Ipotezele de bază din spatele unor astfel de propuneri sunt chiar mai anapoda decât ideea că liberalismul economic și politic este inevitabil. După cum arată propria mea lucrare, democrațiile depășesc într-adevăr non-democrațiile relativ constant, atât de-a lungul istoriei, cât și în ultimele decenii. Democrațiile oferă nu numai o creștere economică mai puternică, ci și un  sistem medical și o educație mai bună pentru cetățenii lor, în special pentru cei mai puțin înstăriți.

Aceste beneficii sunt de netăgăduit, dar nu fac inevitabilă ascensiunea democrației. Democrația necesită muncă, iar procesele care o susțin vor fi întotdeauna contestate. Instituțiile democratice reduc în mod necesar puterea elitelor și a autocraților, care la rândul lor le vor opune rezistență. Guvernarea democratică necesită compromis, care poate fi greu de îndeplinit în societățile cu tradiție în materie de conflicte etnice sau religioase.

Democrația necesită, de asemenea, cetățeni activi și bine informați. Dar acest lucru este din ce în ce mai greu de obținut atunci când principalele canale de televiziune și rețelele sociale lansează în mod obișnuit minciuni, iar cetățenii ignoră implicarea civică. În timpul „războaielor interminabile”, de durată și costisitoare ale Americii din Afganistan și Irak, de exemplu, majoritatea cetățenilor au fost încurajați să-și vadă de viață în continuare, ca și când nu ar fi avut nimic de pierdut.

De asemenea, știm că planificarea centrală are foarte rar succes, mai ales când vine vorba de stimularea inovației. Istoria este plină de exemple de blocaje ale creșterii economice, deoarece statul sau actorii puternici au exercitat prea mult control asupra inovației . Într-o lume în care sărăcia este încă răspândită, creșterea economică rămâne un imperativ moral și, prin urmare, piețele rămân o parte cheie a soluției. Dar acest lucru nu înseamnă că piețele neîngrădite vor conduce în mod fiabil inovația în direcții dezirabile din punct de vedere social. De fapt, economiile de piață funcționează mult mai bine atunci când sunt reglementate cum trebuie.

Soluțiile aparent simple propuse de extremiști – fie că este vorba de liberalism economic neîngrădit sau de vreo formă luminată de socialism – nu vor funcționa. Dar până când vom avea o nouă paradigmă de gândire despre viitor, acestea vor avea o influență puternică asupra opiniei publice și a dezbaterilor politice.

În căutarea unei direcții

Noile paradigme sunt construite colectiv, treptat și prin eforturi susținute ale multor părți interesate. Dar perfecționarea analizei noastre și îmbogățirea gândirii în cinci domenii ar putea facilita procesul.

Pentru început, în ciuda beneficiilor sale larg răspândite, democrația nu va învinge autocrația prea curând. Într-o epocă a noilor tehnologii cu evoluție galopantă, a inegalităților în creștere și a globalizării, „coridorul  îngust” (condiții specifice) în care guvernanța democratică poate prospera este probabil să devină și mai îngust. Astfel, consolidarea instituțiilor democratice va necesita eforturi și mai mari decât în trecut.

Pentru a naviga pe acest coridor care se îngustează, trebuie să renunțăm la ideea că toate cele mai mari provocări ale noastre pot fi înțelese ca probleme de inginerie, ca și cum am putea rezolva totul cu tehnologiile potrivite. Ultimele două decenii au oferit dovezi ample că tehnologia însăși subminează funcționarea instituțiilor democratice, oferind putere autocraților să îndoctrineze și să controleze populațiile. Și totuși, în prezent, nu avem nici o înțelegere bună a modului în care noile tehnologii de comunicare perturbă procesele democratice, nici o strategie bazată pe principii pentru reglementarea acestora.

În al doilea rând, viitorul democrației nu poate fi separat de contextul global. Trebuie să renunțăm la ideea că, comerțul liber cu țările autoritare va „promova libertatea” în interiorul granițelor lor, sau va face guvernele lor mai prietenoase cu democrația (cum susținea odată președintele american George H.W. Bush). Desigur, această observație ridică mult mai multe întrebări decât răspunsuri. Cum ar trebui să influențeze criteriile democratice legăturile economice și diplomația internațională? Ar trebui democrațiile să evite lanțurile de aprovizionare care se bazează în mare măsură pe țări nedemocratice? Cum ar trebui să privească transferurile de tehnologie, cercetarea comună și problemele conexe? Nici mediul academic, nici factorii de decizie politică nu au răspunsuri clare la astfel de întrebări.

În al treilea rând, nu se mai poate presupune că dezvoltarea economică va crea inexorabil câștiguri comune. SUA și restul lumii occidentale s-au bucurat de progrese tehnologice semnificative și de creștere a productivității în ultimele patru decenii, dar lucrătorii, în special cei fără studii superioare și abilități tehnice de specialitate, nu prea au avut beneficii. Modelele economice din manuale sugerează în general că creșterea productivității ar trebui să se traducă în cele din urmă în creșterea salariilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Ceea ce modelele standard omit, de obicei, este că sursa creșterii productivității contează foarte mult, iar modul în care sunt stabilite salariile contează și mai mult. Folosirea mașinilor pentru a face ceea ce făceau lucrătorii poate îmbunătăți productivitatea, dar nu va aduce automat prosperitate comună. Atunci când producția crește, angajatorii și managerii pot alege să păstreze mai mult din câștiguri pentru ei înșiși, folosind automatizarea pentru a submina puterea de negociere a lucrătorilor ori de câte ori cadrul instituțional o permite. Prin urmare, prosperitatea comună depinde nu numai de creșterea productivității, ci și de compoziția corectă a tehnologiei, instituțiilor și regulilor.

După fundamentalismul de piață

De asemenea, trebuie să regândim politica inovației. Da, noi, în Occident, ne datorăm prosperitatea, sănătatea, longevitatea și facilitățile moderne celor trei secole de progres tehnologic care nu s-ar fi întâmplat niciodată fără stimulentele pieței. Dar necesitatea piețelor de a stimula inovația nu le face suficiente pentru a produce beneficii sociale. Piețele direcționează investițiile către tehnologii care vor genera profituri și mai mari, care nu sunt întotdeauna aceleași cu cele care ar putea stimula creșterea sau bunăstarea.

În domeniul sănătății, de exemplu, procedurile de înaltă tehnologie și terapiile țintite sunt mai profitabile decât inovațiile pentru a susține sănătatea publică și prevenirea bolilor, chiar dacă acestea ar putea aduce mai multe beneficii sociale. Piața favorizează excesiv prima opțiune, ceea ce duce la subfinanțarea celei din urmă.

În mod similar, lăsată să facă ce vrea, piața va continua să canalizeze investițiile în industria combustibililor fosili. Impozitarea, reglementarea și presiunea societății sunt toate necesare pentru a direcționa mai mult capital către surse regenerabile. De asemenea, am susținut că piața poate conduce la investiții excesive în  automatizare, în detrimentul beneficiilor sociale și economice care ar putea rezulta din îmbunătățirea productivității lucrătorilor. În toate aceste cazuri, trebuie să ne îndepărtăm de fundamentalismul pieței în conceperea politicii inovației. Și totuși, încă o dată, este nevoie de mult mai multe cercetări pentru a proiecta cadre alternative mai bune.

În cele din urmă, abandonarea fundamentalismului pieței înseamnă regândirea unora dintre pilonii cheie ai regimurilor noastre de reglementare. O abordare comună în economie este de a permite proceselor de piață să se desfășoare înainte de a analiza dacă rezultatul presupune prea multă sărăcie sau inegalitate. Instrumentele fiscale standard de redistribuire – transferurile directe și programele de tip plasă de siguranță  – sunt considerate suficiente. Dar această presupunere trebuie pusă la îndoială.

Un nou cadru de reglementare trebuie să recunoască distorsiunile sistematice care pot însoți procesele pieței. Cercetările recente arată că, spre deosebire de înțelepciunea academică convențională, țări extrem de egalitare, precum Suedia, nu au obținut rezultate mai echitabile doar prin scheme de transfer de impozite. Foarte important este și faptul că distribuția veniturilor înainte de impozitare este mai echilibrată decât în țări precum SUA. Acest lucru reflectă distribuția mai echilibrată a competențelor în rândul lucrătorilor suedezi și că negocierile salariale și cadrul instituțional mai larg au ca scop asigurarea că lucrătorii primesc o bucată corectă din plăcinta economică.

Am ajuns în mări agitate fără o hartă clară a modului de a ajunge la ape mai calme. Dar putem învăța multe din noile cercetări ale științelor sociale și inovațiile intelectuale pentru a ne ajuta să navigăm.


Daron Acemoglu, Profesor de economie la MIT, este coautor (împreună cu James A. Robinson) al lucrărilor Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity and Poverty (Profile, 2019) și The Narrow Corridor: States, Societies, and the Fate of Liberty (Penguin, 2020).

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.www.project-syndicate.org

Anatomia unei crize financiare

0

 

 

De Nouriel Roubini

În acest comentariu din februarie 2008, am avertizat că prăbușirea pieței imobiliare din SUA din 2006-2007 va duce la o recesiune severă în SUA și la nivel mondial și la o criză financiară globală. Cincisprezece ani mai târziu, s-ar putea să fim din nou în pragul unei crize economice și financiare conexe – doar că de această dată rezultatul ar putea fi și mai rău. La urma urmei, ponderea datoriei private și publice în PIB este mult mai mare astăzi, iar ultimii ani au scos la iveală costurile și limitările politicilor monetare, fiscale și de credit neconvenționale.

Mai mult, la începutul lui 2008, inflația era în scădere și ducea la deflație, iar șocul asupra cererii și criza creditelor au permis relaxarea politicii neconvenționale la scară amplă. Astăzi, șocurile negative ale ofertei au determinat o creștere a inflației, forțând băncile centrale să înăsprească politicile monetare și de credit, pe măsură ce multe economii se îndreaptă către recesiune. Și, pe deasupra, noi mega-amenințări grave – care decurg dintr-o „depresie geopolitică”, schimbări climatice și riscul unor noi pandemii – se profilează, iar reacția populistă larg răspândită continuă să pună în pericol viitorul globalizării și al capitalismului democratic. În multe dimensiuni, riscurile sunt chiar mai severe astăzi decât în 2008.

– Nouriel Roubini, februarie 2023 –

 

 Un cerc vicios se desfășoară în prezent în Statele Unite, iar raza sa s-ar putea extinde la economia globală. Criza financiară din America a declanșat o criză severă a creditelor care agravează recesiunea SUA, în timp ce recesiunea din ce în ce mai profundă duce la pierderi și mai mari pe piețele financiare – subminând astfel economia generală. Există acum un risc serios de colaps sistemic pe piețele financiare din SUA, pe măsură ce bulele uriașe de credit și active se sparg.

Problema nu mai este reprezentată doar de creditele ipotecare cu risc ridicat, ci mai degrabă de un sistem financiar cu risc ridicat. Recesiunea pieței imobiliare – cea mai gravă din istoria SUA și care se agravează pe zi ce trece – va vedea, în cele din urmă, o scădere a prețurilor locuințelor cu peste 20%, milioane de americani pierzându-și casele. Delincvența, neplățile și executările silite se răspândesc acum de la credite ipotecare cu grad ridicat de risc la credite cu grad de risc în observație și standard. Astfel, pierderile totale ale instrumentelor aferente creditelor ipotecare – inclusiv instrumentele de credit derivate exotice, cum ar fi obligațiunile garantate cu creanțe (CDO) – se vor ridica la peste 400 de miliarde de dolari.

Mai mult, proprietățile imobiliare comerciale încep să urmeze tendința descendentă a celor rezidențiale. La urma urmei, cine vrea să construiască birouri, magazine și centre comerciale în orașele fantomă goale împrăștiate în vestul Americii?

Pe lângă scăderea pieței imobiliare, o bulă mai largă a creditului de consum se sparge acum: pe măsură ce economia SUA alunecă în recesiune, neexecutarea obligațiilor în împrumuturile pe cardul de credit, împrumuturile auto și împrumuturile pentru studiu vor crește brusc. Consumatorii din SUA sunt expuși, cu mai puține economii și împovărați de datorii. Având în vedere că consumul privat reprezintă mai mult de 70% din cererea agregată din SUA, reducerea cheltuielilor gospodăriilor va adânci recesiunea.

La aceste riscuri financiare putem adăuga și problemele masive ale asigurătorilor de obligațiuni care au garantat multe dintre produsele de securitizare riscante, cum ar fi CDO. O retrogradare foarte probabilă a ratingurilor de credit ale acestor asigurători va forța băncile și instituțiile financiare care dețin aceste active riscante să le diminueze, adăugând încă 150 de miliarde de dolari la pierderile tot mai mari ale sistemului financiar.

Apoi, există expunerea băncilor și a altor instituții financiare la pierderi în creștere la împrumuturile care au finanțat achiziții pe datorie imprudente. Cu o recesiune care se înrăutățește, multe LBO care au fost încărcate cu prea multe datorii și cu capitaluri proprii insuficiente vor eșua, deoarece firmele cu profituri mai mici sau cu pierderi mai mari devin incapabile să ramburseze împrumuturile.

Având în vedere toate acestea, recesiunea va duce la o creștere puternică a nerambursărilor corporative, care au fost foarte mici în 2006-07, în medie de 0,6% pe an, comparativ cu o medie istorică de 3,8%. În timpul unei recesiuni tipice, rata de nerambursare în rândul corporațiilor poate crește la 10-15%, amenințând cu pierderi masive pentru cei care dețin obligațiuni corporative riscante.

În consecință, piața swap-urilor pe riscul de credit – unde protecția împotriva nerambursărilor corporative este cumpărată și vândută – poate înregistra, de asemenea, pierderi masive. În acest caz, va exista și un risc serios ca unele firme care au vândut protecție să dea faliment, determinând pierderi suplimentare pentru cumpărătorii de protecție atunci când partenerii lor contractuali nu pot plăti.

Pe lângă toate acestea, există un sistem financiar paralel al instituțiilor financiare nebancare care, la fel ca băncile, împrumută active lichide și pe termen scurt și oferă credite sau investesc în active pe termen lung și nelichide. Acest sistem paralel include vehicule structurate de investiții, conducte, fonduri de pe piața monetară, fonduri speculative și bănci de investiții.

La fel ca băncile, toate aceste instituții financiare sunt supuse riscului de lichiditate sau de reînnoire – riscul de a da faliment, dacă creditorii lor nu își reînnoiesc liniile de credit pe termen scurt. Dar, spre deosebire de bănci, acestea nu au plasa de siguranță pe care o implică rolul băncilor centrale în calitate de creditor de ultimă instanță.

Acum, că recesiunea este în curs, piețele bursiere din SUA și cele globale încep să cadă: într-o recesiune tipică din SUA, indicele S&P 500 scade în medie cu 28%, pe măsură ce veniturile și profiturile corporative scad. Pierderile pe piețele bursiere au un dublu efect: reduc veniturile gospodăriilor și le determină să cheltuiască mai puțin; și provoacă pierderi masive investitorilor care s-au împrumutat pentru a investi în acțiuni, declanșând astfel apeluri în marjă și vânzări de active în regim de urgență.

Există astfel un risc mai larg ca mulți investitori cu grad de îndatorare atât pe piețele de capital, cât și pe piețele de credit să fie forțați să vândă active nelichide pe piețele nelichide, ceea ce duce la o scădere în cascadă a prețurilor activelor sub valorile lor de bază. Pierderile care rezultă vor agrava turbulențele financiare și contracția economică.

Într-adevăr, adunând toate aceste pierderi de pe piețele financiare, suma va atinge un uluitor trilion de dolari. Raționalizarea mai strictă a creditelor va împiedica și mai mult capacitatea gospodăriilor și a firmelor de a se împrumuta, a cheltui, a investi și a susține creșterea economică. Riscul ca o criză financiară sistemică să conducă la o recesiune mai pronunțată în SUA și la nivel global a trecut rapid de la a fi o posibilitate teoretică la a deveni un scenariu din ce în ce mai plauzibil.


Nouriel Roubini, profesor emerit de economie la Stern School of Business din cadrul Universității din New York, este economist șef la Atlas Capital Team și autorul lucrării Megathreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, and How to Survive Them (Little, Brown and Company, 2022).

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Economiile africane într-o lume multipolară

0

de Anzetse Were

 

Guvernele, afacerile și cetățenii navighează printr-o încetinire economică globală și niveluri de inflație nemaivăzute de decenii, iar Africa nu face excepție. Cicatricile economice lăsate de pandemia COVID-19, șocurile în aprovizionare cauzate de războiul dintre Rusia și Ucraina și secetele severe din Cornul Africii au creat o presiune economică semnificativă. Datoria publică a Africii se apropie de nivelurile excesiv de ridicate de la începutul anilor 2000, iar înlocuirea datoriei multilaterale pe termen lung cu costuri reduse prin fonduri private a condus la creșterea costurilor serviciului datoriei.

Dar nu toate perspectivele sunt sumbre. În timp ce finanțarea startup-urilor a scăzut la nivel global în 2022, startup-urile africane acumulaseră mai mult de 4,85 miliarde de dolari până în decembrie – o creștere cu 4,75% față de anul precedent. Acest lucru reflectă parțial economia digitală din ce în ce mai dinamică a Africii, care se așteaptă să crească de șase ori până în 2050, de la aproximativ 115 miliarde de dolari la 712 de miliarde de dolari. Țările din Africa au  gestionat pandemia COVID-19 destul de bine, datorită unui răspuns rapid și coordonat, cercetătorii din Africa de Sud fiind cei care au identificat rapid varianta ce urma să devină dominantă, Omicron la finalul 2021.

Poate cel mai important, relațiile economice dintre Africa și China se maturizează acum și intră într-o nouă fază, după ce au crescut enorm în ultimele două decenii. Privind în perspectivă, angajamentul economic dintre Africa și China va fi influențat de patru factori: Dificultățile legate de datoria publică a Africii, abordarea în schimbare a Chinei față de finanțarea dezvoltării, un accent din ce în ce mai profund pe puterea discretă și relațiile diplomatice de ambele părți și compoziția în schimbare a intereselor economice africane.

La sfârșitul anului 2022, China acoperea 13,4% din totalul datoriei publice a țărilor africane, în medie. În general, guvernul chinez a demonstrat bunăvoință și a acționat din interes propriu în relațiile sale cu țările africane îndatorate. Recent, a anunțat că va dispensa 23 de împrumuturi fără dobândă în 17 țări africane nespecificate și a participat la Inițiativa G20 de suspendare a serviciului datoriei și a cadrului comun.

Dar nu ar trebui să presupunem că guvernele africane doresc ca China să fie presată să se alinieze pe deplin la „eforturile globale de restructurare a datoriilor” – prin care toată lumea se referă de fapt la acele inițiative conduse de instituții europene și nord-americane. Unul dintre motivele pentru care guvernele africane au optat pentru finanțarea chineză, în primul rând, este că au apreciat abordarea diferită a Chinei, inclusiv abordarea fără aere de superioritate și receptivitatea la prioritățile guvernelor africane (cum ar fi infrastructura) și formele de guvernare.

Pe măsură ce China lucrează cu guvernele africane la reducerea datoriilor, reeșalonare și restructurare, ne putem aștepta ca aceasta să semnaleze alinierea la „eforturile globale”, urmărind în același timp propriile soluții și concentrându-se pe prioritățile guvernelor africane. În calitate de egal între creditori, China va continua să prezinte guvernelor africane opțiuni unice și să-și protejeze propriile interese.

Finanțarea de stat a Chinei s-a concentrat mult timp pe infrastructură. Între 2000 și 2019, China  a angajat 153 de miliarde de dolari sectoarelor publice africane în calitate de debitori și cel puțin 80% din aceste împrumuturi au fost destinate transportului, energiei electrice, telecomunicațiilor și apei. Dar stilul de creditare al Chinei a evoluat din 2019, când împrumuturile acordate debitorilor din sectorul public african au scăzut la 7 miliarde de dolari, în scădere de la 9,9 miliarde de dolari în 2018 și mai abrupt de la vârful de 28 de miliarde de dolari în 2016. Această schimbare pare să reflecte o varietate de probleme, inclusiv consolidarea investițiilor anterioare de către China, accentul din ce în ce mai sporit pe dezvoltarea internă și interesul crescând pentru împrumuturi prin intermediul organismelor multilaterale.

Un program de urmărit va fi noua Inițiativă pentru Dezvoltare Globală (GDI) a Chinei, care se va concentra pe dezvoltarea durabilă și va oferi finanțare „proiectelor mici și inteligente” în coordonare cu Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare din China. Guvernele africane probabil nu se mai pot aștepta la „cecuri mari” din partea Chinei. Mai mult, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei va juca un rol predominant în GDI, reflectând natura din ce în ce mai diplomatică și politică a abordării sale privind ajutorul pentru dezvoltare. Pentru China și guvernele africane deopotrivă, axa de angajament se va muta de la bani la puterea discretă.

Cu Africa de Sud deținând președinția în 2023 a BRICS (care include Brazilia, Rusia, India și China), un guvern african va conduce blocul într-un moment în care se îndreaptă către o expansiune majoră.

În cadrul unei întâlniri în luna mai a anului trecut, reprezentanții din Afganistan, Algeria, Argentina, Egipt, Indonezia, Iran, Kazahstan, Nicaragua, Nigeria, Arabia Saudită, Senegal, Thailanda, Turcia și Emiratele Arabe Unite și-au exprimat interesul de a  adera la „BRICS Plus.”

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa intenționează să folosească președinția BRICS deținută de țara sa atât pentru a promova interesele africane, cât și pentru a invita alte state africane să adere la BRICS Plus. Agenda lui Ramaphosa reflectă o viziune strategică care contrastează puternic cu cea a unei lumi bipolare sau unipolare în care interesele africane vor fi întotdeauna scoase de pe lista de priorități. Este o perspectivă pe care o împărtășesc multe alte guverne africane.

Alături de aceste schimbări centrate pe stat este și creșterea la fel de importantă a actorilor din sectorul privat african și din societatea civilă. Interesele lor vor informa din ce în ce mai mult probleme precum răspunsul la criza datoriilor, care va ridica întreb ări despre datoria ascunsă, pasivele contingente, și supra-concilierea de către guverne a intereselor proprii în acordurile anterioare cu China. Cu africanii îngrijorați pe bună dreptate cu privire la schimbările climatice, va exista un control mai strict al noilor proiecte în acest sens și mai puțin apetit pentru dezvoltarea care va provoca degradarea mediului.

În egală măsură, va exista toleranță zero față de rasism și maltratarea lucrătorilor africani – o problemă pentru care companiile chineze și-au exprimat „regretele” în trecut. În timp ce guvernele africane vor rămâne spațiul central al puterii politice și economice africane, ele vor trebui să țină din ce în ce mai mult seama și de interesele altor părți interesate africane.

În timp ce China rămâne un jucător cheie pe continent, guvernele africane vor continua să-și mențină deschise opțiunile. Angajamentul economic cu China are încă multe de oferit, dar există, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare din partea partenerilor mai vechi, cum ar fi Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii (motivate, fără îndoială, de teama de influența crescândă a Chinei), precum și din partea potențialilor noi jucători precum India, Turcia, Brazilia și anumite state arabe.

Africa intră într-o nouă fază în relațiile sale economice cu o lume din ce în ce mai complexă și multipolară. Liderii săi au acum ocazia să formuleze o viziune asupra modului în care o vor parcurge.


Anzetse Were

Anzetse Were este economist specializat în dezvoltare în domenii de interes naţional.

 Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org

Schimbarea paradigmei de mediu

0

 

de Christiana Figueres
co-fondator al Global Optimism

 

Suntem deja la o treime din deceniul decisiv pentru contrabalansarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a pierderii în materie de biodiversitate. Avertismentele științifice despre schimbările planetare ireversibile pe care le provocăm sunt din ce în ce mai clare și mai sigure. Cu toate acestea, emisiile continuă să crească, iar sume uriașe de bani continuă să curgă către investiții care vor extinde producția de combustibili fosili și vor genera defrișări în masă.

Diferența dintre semnalele de alertă ale științei și răspunsul politic tergiversat este atât de mare încât nicio politică sau progres tehnologic nu ar fi „suficient”. Dar fiecare fracțiune de grad de încălzire pe care o putem ameliora și fiecare centimetru de natură pe care o putem proteja sunt esențiale.

Anul trecut a fost greu. Pakistan și India au îndurat un val de căldură de coșmar și letal în care temperaturile din zonele puternic populate s-au apropiat de 50° Celsius (122° Fahrenheit). În timp ce inundațiile masive  au distrus vieți și mijloace de trai în Asia și Africa, fluviile importante din Europa seacă. În decembrie 2022, o furtună de zăpadă cât un continent a lovit America de Nord fix în perioada în care multe persoane călătoreau de sărbători.

Între timp, aceia dintre noi care ne-am dedicat viețile acțiunii climatice am dat tot ce ne stă în putință pentru a promova soluții eficiente la evenimentele climatice globale. Trei Conferințe ale Părților din 2022 – COP15 privind deșertificarea, COP27 privind clima și COP15 privind biodiversitatea – au avut un impact fizic și mental: lipsa somnului, a hranei și a luminii zilei și rețeaua complexă, dar foarte emoțională, de victorii, pierderi, speranță, dezamăgire și compromis. Până la final, negociatorii și observatorii erau epuizați.

Și totuși, aparent împotriva tuturor probabilităților, COP15 privind biodiversitatea, care fusese bântuită de îndoieli, a ajuns să depășească așteptările, oferind un nou Cadru global pentru biodiversitate.

Mulți dintre noi am fost atât de saturați de știri non-stop, de postări pe rețelele sociale și de îngrijorările legate de costul vieții, încât a fost dificil să apreciem pe deplin semnificația acestei etape multilaterale majore. Sau ne-am cufundat atât de mult în scepticism încât nu am sărbătorit, de teamă că înțelegerea s-ar dovedi insuficientă pentru a satisface nevoile tuturor – că nu ar fi de ajuns.

Înțeleg acest scepticism, având în vedere cât de incomplete sunt răspunsurile noastre actuale la criza climatică. Atmosfera noastră conține în acest moment mai mult dioxid de carbon decât în orice moment al istoriei omenirii și niciunul dintre noi nu poate evita efectele climatice rezultate, accelerarea dispariției speciilor și creșterea inegalității pe care le provoacă. Riscul este ca greutatea tuturor acestor lucruri să ne copleșească, iar narațiunea dominantă să devină una a eșecului și a declinului.

S-ar putea să fie adevărat că până acum, din cauza inerției din sistemul nostru climatic, nimic din ce putem face nu va fi suficient pentru a schimba lucrurile; că vom depăși limita de 1,5° C stabilită în Acordul de la Paris și că vom declanșa o serie de puncte de răsturnare catastrofale în sistemul Pământului, cum ar fi prăbușirea calotelor de gheață care determină curentul oceanic și musonul. Este dureros și copleșitor să luăm în considerare acest adevăr.

Dar nu neagă un alt adevăr: tot ceea ce facem contează încă. Nici nu neagă eforturile extraordinare ale celor care dau tot ce au pentru a construi un viitor mai bun pentru noi toți. Acești oameni modelează deja o nouă poveste comună de reparare, regenerare și reconectare. Și este acea poveste care ne oferă tuturor șansa reală de a schimba lucrurile.

Iată o idee despre cum arată. În ciuda – sau mai probabil pentru că – suntem cu toții în continuare bulversați de pandemia de COVID-19, de atrocitățile în curs de desfășurare ale lui Vladimir Putin în Ucraina și de efectele ulterioare asupra alimentelor, energiei și lanțurilor de aprovizionare, comunitatea globală a făcut un pas în față la COP15 și a recunoscut oficial interdependența umanității cu natura. Într-un salt major înainte, țările s-au angajat să oprească și să inverseze daunele aduse naturii prin protejarea a 30% din toate suprafețele terestre și oceanice până în 2030. De asemenea, au promis că vor oferi 25 de miliarde de dolari anual, începând din 2025 și ajungând la 30 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului, pentru un nou fond care să ajute țările mai sărace să protejeze biodiversitatea.

Rezultatul COP15, împreună cu acordul COP27 de a înființa un nou fond de „pierderi și daune”, mi-au reamintit încă o dată cât de extraordinar de rezistent poate fi spiritul uman. În ciuda obstacolelor mari, încă avem capacitatea de a face față provocărilor timpului nostru. Oricât de imperfecte ar fi soluțiile noastre, capacitatea de a înfrunta și de a depăși mari dificultăți este reînnoibilă, nelimitată și merită întotdeauna hrănită și sărbătorită.

Restul poveștii despre reparații, regenerări și conexiuni mai trebuie scrisă, iar pixul este în mâinile noastre. Pe măsură ce intrăm în următoarea fază a deceniului decisiv, trebuie să căutăm, să descoperim și să ne cultivăm propria forță înnăscută, oferindu-ne totodată umerii pentru a-i sprijini pe alții. Doar împreună vom reuși să transformăm greutatea anxietății climatice, a stresului și a fricii pentru viitor în abilitarea de a trăi cât mai bine și de a scrie noua poveste a Antropocenului.

La alegerile preliminare din SUA din noiembrie 2022, schimbările climatice au apărut în sfârșit ca o problemă reală pentru alegători. Un sondaj Data for Progress a constatat că 73% dintre alegători au susținut revoluționarul Act de reducere a inflației, care alocă 369 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice. Această supra-majoritate a cetățenilor americani poate vedea deja îmbunătățirile enorme pe care legislația le va avea asupra vieții lor pe termen lung.

Politicile care abilitează pe toată lumea să trăiască cât mai bine sunt ceea ce își doresc oamenii. Ele sunt, de asemenea, necesare pentru a schimba fundamentele economice, astfel încât companiile și investitorii să poată îndeplini angajamentele luate la fiecare dintre COP.

Pe măsură ce ne îndreptăm periculos spre punctele de vârf ale schimbărilor climatice, trebuie să ne adunăm curajul colectiv pentru a reduce decalajul dintre știință și politică. Asta începe prin a recunoaște etapele recente și includerea lor într-o nouă narațiune comună a abilitării și posibilităților.


Christiana Figueres, fost secretar executiv a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, este co-fondator al Global Optimism și co-gazda podcast-ului axat pe climă Outrage + Optimism.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.www.project-syndicate.org

Economie feministă pentru toți

0

 

 De Mercedes D’Alessandro

 

Nu toată lumea a pierdut din cauza „policrizei” pe care o îndurăm acum. În mod pervers, atât bogăția extremă, cât și sărăcia extremă au crescut simultan pentru prima dată în 25 de ani. Mai rău, o serie de alte probleme necesită acum atenția noastră imediată – de la datoria ridicată și în creștere și locuri de muncă din ce în ce mai precare, la inflație, schimbări climatice și insecuritate alimentară.

Pentru a ne reconfigura economiile în scopul creșterii și dezvoltării durabile, trebuie să ne întoarcem la cunoștințe pentru a identifica elementele de teorie și practică economică care au fost trecute cu vederea. De exemplu, chiar dacă pandemia a expus defecte profunde în modul în care gândim despre îngrijire, multe guverne și întreprinderi continuă să neglijeze această dimensiune a economiei.

Dar excepții notabile pot fi găsite în America Latină, unde o economie feministă a adus sectorul îngrijirii în prim-plan. Această mișcare intelectuală și politică promovează moduri cu totul noi de a gândi despre economie, stimulează inovația în politicile publice și aduce mai multe femei în procesul de elaborare a politicilor economice.

Economia feministă atrage atenția asupra dimensiunii de gen a inegalității economice. Știm că femeile câștigă în general mai puțin decât bărbații, se confruntă cu mai multe obstacole pe piața muncii și fac cea mai mare parte a muncii neremunerate acasă. Aceste disparități explică de ce sărăcia afectează în mod disproporționat femeile la nivel global. Și inegalitățile de gen s-au adâncit odată cu pandemia, din cauza crizei din sănătate, economie și îngrijire pe care a creat-o. Multe femei au fost forțate să abandoneze locurile de muncă, iar revenirea lor a fost mult mai lentă decât cea a bărbaților. La sfârșitul anului 2021, Argentina, Bolivia și Ecuador erau singurele țări din America Latină care au revenit la nivelurile pre-pandemie în ceea ce privește participarea femeilor în câmpul muncii.

Cazul Argentinei este revelator, deoarece țara găzduiește o mișcare feministă vibrantă și creativă, care i-a împins pe factorii de decizie politică să adopte noi cadre teoretice și măsurători care să țină cont mai bine de dinamica de gen în economie. Femeile politicieni cu legături strânse cu organizațiile de bază au lucrat împreună pentru a se asigura că o abordare feministă informează luarea deciziilor politice, iar aceste contribuții au fost cruciale în răspunsul țării la COVID-19. Nu a fost întâmplător faptul că Argentina a ajuns în fruntea clasamentului în  Monitorizarea răspunsul ui global de gen la COVID-19 a Națiunilor Unite.

La începutul pandemiei, feministele din cabinetul argentinian au făcut eforturi pentru transferuri de numerar către mame; investiții sporite în infrastructura îngrijirii; măsuri pentru a stimula angajarea femeilor în sectoare dominate de bărbați, cum ar fi tehnologia, energia și mineritul; modificări ale regulilor pentru oficializarea statutului lucrătorilor casnici și reforme ale sistemului de pensii pentru a recunoaște munca neremunerată. Această susținere la nivel înalt a determinat, de asemenea, Argentina să elaboreze primul său Buget Național de Gen, care utilizează indicatori bazați pe gen pentru a ajuta la elaborarea și implementarea politicilor în mod mai eficient.

Aceste eforturi au fost rodul activismului unei game variate de rețele de femei și au oferit rezultate sub forma unei creșteri a angajării și a participării economice în rândul femeilor. Dar treaba este departe de a fi finalizată, mai ales dacă ne gândim la perspectiva globală din ce în ce mai apocaliptică. Prin abordarea convențională a politicii economice, atunci când inflația crește peste țintă, nu prea mai contează dacă lumea se confruntă cu o recesiune, crizele datoriilor, inflație, deficit de alimente și energie și o urgență climatică. Răspunsul va fi în continuare același: creșterea ratelor dobânzilor și măsuri de austeritate.

Însă, astfel de măsuri nu numai că amenință să înrăutățească o situație deja rea; de asemenea, vor perpetua un regim în care instituțiile financiare internaționale exploatează o asimetrie de putere care vizează continuu cheltuielile – pentru sănătate, educație și infrastructură, de exemplu – care sunt cele mai importante pentru cei mai vulnerabili. Având în vedere că America Latină și alte regiuni se confruntă cu niveluri critice de sărăcie, stimularea investițiilor în femei și fete este mai importantă ca niciodată. Abordarea crizei asistenței cu o infrastructură mai bună, locuri de muncă decente și salarii mai echitabile trebuie să aibă prioritate față de reducerea cheltuielilor. După cum a arătat pandemia, economia îngrijirii este un sector strategic critic.

Poate părea evident pentru un nespecialist că eșecul în a susține forța de muncă a unei economii trebuie să aibă un cost. Cu toate acestea, modelele economice convenționale fac acest fapt aproape invizibil sau pur și simplu îl dau deoparte. De asemenea, dezbaterile politice tratează prea des perspectiva feministă sau bazată pe gen ca pe o problemă secundară, mai degrabă decât ca pe o preocupare centrală. Cu toate acestea, această dimensiune a inegalității penetrează elaborarea politicilor economice și rezultatele macroeconomice. Ca atare, deține cheia pentru construirea unei economii mai incluzive, durabile și care funcționează bine.

Politicile de gen nu se referă doar la creșterea gradului de conștientizare. Acestea necesită resurse și atenție susținută din partea factorilor de decizie de la toate nivelurile guvernamentale. Nu se pot face progrese semnificative fără prezența feministelor în guvern. În acest sens, alegerile recente din America Latină oferă o oarecare speranță. Francia Márquez, prima femeie de culoare care a fost aleasă vicepreședinte al Columbiei, este o activistă emblematică pentru drepturile omului și mediu. Cabinetul președintelui chilian Gabriel Boric include mai multe femei decât bărbați. Și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a nominalizat două femei foarte respectate, Marina Silva și Anielle Franco, să supravegheze mediul administrației și portofoliile de egalitate, respectiv.

Teoria și practica economică standard sunt blocate în trecut. Avem nevoie nu doar de o nouă gândire, ci și de o democratizare a cunoștințelor economice și fiscale. Numai atunci putem demistifica politicile și teoriile intenționat obscure care au împiedicat femeile, tinerii și alte grupuri marginalizate să participe la deciziile economice care îi afectează.

Calea fiscală este îngustă, iar organizațiile multilaterale precum Fondul Monetar Internațional vor împinge austeritatea în lunile următoare. Confruntați cu o recesiune iminentă și cu o nouă rundă de politici inechitabile și regresive care nu vor face decât să exacerbeze inegalitățile existente, trebuie să vorbim și să cerem o pauză de la tradiție. Vechea formulă „creșteți, apoi redistribuiți” ar trebui inversată: Trebuie să redistribuim pentru a crește.

Economia feministă ne poate arăta calea. Cu instrumente precum bugetele sensibile la gen și impozitele pe avere – și cu cheltuielile pentru grădini, școli, centre pentru bătrâni și alte infrastructuri de îngrijire – ne putem adapta mai bine nevoilor productive și cerințelor sociale ale societății secolului XXI.


Mercedes D’Alessandro este fost director național pentru economie, egalitate și gen în Ministerul Economiei din Argentina.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org 

 

 

ASE 110 și provocările noilor tehnologii

0

Ion Smeureanu,
ASE, București

Suntem profund onorați și emoționați, în același timp, să luăm parte la aniversarea a 110 ani de existență a Academiei. Acest eveniment omagial reprezintă și o ocazie de a ne autoevalua și de a ne raporta la rezultatele altor universități din România și din străinătate, invitate la aceste festivități.

Dacă ar fi să sintetizăm în puține cuvinte caracteristicile etapei actuale în care evoluează universitatea aș menționa că ne aflăm într-un profund și rapid proces de digitalizare bazat pe o strategie proprie pentru perioada 2022-2027, care să conducă la o informatizare a tuturor activităților, la o conectivitate performantă extinsă la nivelul întregului campus ASE, inclusiv căminele, la îmbunătățiri de substanță ale programelor noastre de studii prin introducerea referințelor la noile tehnologii.

Procesul de digitalizare introdus la nivel european în 2018 și agreat în toate țările Uniunii Europene și accelerat în pandemie presupune folosirea tehnologiei informației în toate activitățile unei organizații, începând cu cele administrative și în cazul nostru terminând cu cele de cercetare, platforme de învățare și de evaluare a studenților.

Acest lucru înseamnă:

  •  existența informațiilor în format digital pe toate nivelurile de detaliere, de la achiziție până la sinteza acestora;
  • suport algoritmic pentru fundamentarea deciziilor, adică aplicații informatice începând cu activitățile din secretariate, cum ar fi elaborare orar, programarea examenelor etc., platforme online pentru învățare, până la elaborarea deciziilor la nivel de universitate, cum ar fi elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli sau deciziile privind investițiile;
  •  conectivitatea totală la nivelul organizației și procesarea distribuită a informației, aceasta însemnând management electronic al documentelor, semnătură electronică, intranet, internet, infrastructură de securitate cibernetică, respectiv firewalluri, până la gestiunea credențialelor și sistemele de acces.

Desigur, mai trebuie lucrat mult la înțelegerea rolului resursei umane în implementarea acestei strategii de digitalizare, în sensul de a-și crea fiecare departament propriul personal, angajat în implementarea strategiei, și nu de a aștepta de la departamentul TIC să gestioneze în continuare tot procesul.

Pregătim studenți pentru profesiile viitorului, iar cunoștințele de informatică economică, competențele digitale în ansamblul lor, reprezintă fundamentul acestei pregătiri.

În contextul digitalizării, rolul tehnologiei informațiilor devine așadar strategic; ASE dispune de o strategie de digitalizare aprobată de Senat ASE în iunie 2022 pentru o perioadă de 5 ani,
2022-2027.

Ea ține seama de strategia privind digitalizarea educației din România, existentă la nivel național, dar și de acte normative elaborate la nivel ASE, premergătoare acestei strategii, cum ar fi politica de securitate IT în ASE (2021), regulamentul de utilizare a resurselor în cloud (2022) etc.

În prezent ASE se află în plin proces de transformare digitală; pentru a avea o imagine asupra amploarei fenomenului este de ajuns să amintim că ASE lucrează cu circa 23.000 de studenți, peste 750 cadre didactice titulare și
250 cadre didactice asociate, iar personalul didactic auxiliar, tehnic și administrativ se apropie de 700 de persoane.

Infrastructura informatică include peste 3.000 de calculatoare active simultan, cu o rată anuală de înnoire de minimum 250 de calculatoare pe an.

Dispunem de 43 laboratoare în care sunt concentrate aproape 1.500 calculatoare, celelalte fiind dispuse în secretariate, centre de cercetare, școli doctorale și săli de lectură din biblioteci, birouri.

Operăm de asemenea cu 3 laboratoare mobile, constituite din 75 – 100 laptopuri, care ne permit desfășurarea lucrărilor de laborator în spațiile închiriate din afara ASE, pe durata reparațiilor capitale ale unor clădiri din ASE.

Ca software, în afara celui achiziționat cu licență care acoperă partea de sisteme de operare, baze de date, aplicații specializate pentru cercetare, există sistemul integrat de management universitar SIMUR care este creat și actualizat in house, ASE dispunând de două departamente cu profil informatic, Cibernetică și informatică economică și respectiv Informatică de gestiune.

Merită de asemenea amintite câteva din realizările mai deosebite din ultimii ani în domeniul scrierii de software:

  •  două aplicații noi pentru admitere, la licență respectiv la master, care să permită înscrierea online și gestiunea probelor de concurs în formulă total informatizată;
  •  o aplicație pentru orar care optimizează utilizarea spațiilor de învățământ la nivel ASE și facilitează adaptarea rapidă la restricțiile de utilizare a unor spații închiriate;
  •  rescrierea într-o nouă arhitectură informatică a aplicației de cazare a studenților;
  •  reconfigurarea și completarea platformei online.ase.ro de tip Moodle, astfel încât să permită creșterea scalabilității de la lucru cu 100 de utilizatori simultan la peste 3.000, folosită și ca punct de intrare (portal) pentru conectarea cu diverse software-uri de tip video-streaming;
  •  aplicație pentru evidența lucrului în regim plata cu ora și corelarea cu participarea la proiecte de cercetare;
  • multe alte aplicații mai mici, pentru conectarea cu exteriorul, cum ar fi
    plationline.ase.ro pentru legătura cu băncile, SIIIR pentru interacțiunea cu Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România etc.

Dezvoltăm în prezent proiecte majore și aș menționa doar pe cel mai important la acest moment aniversar și anume universitatea sustenabilă prin digitalizare, proiect PNRR de peste
39,5 milioane lei.

Proiectul conține patru module principale, după cum urmează:

  •  M1 Rescriere software într-o arhitectură web a sistemului de management universitar și modernizarea platformei online.ase.ro, 9,5 milioane lei
  • M2 Infrastructura digitală pentru comunicatie și Data Center, 14,6 milioane lei
  • M3 Laboratoare și săli de seminar, amintind aici laboratoare de inteligență artificială, de agricultură urbana digitală, imprimare 3D, securitate IT, realitate virtuală, laboratoare pentru transformarea digitală a afacerilor etc. și peste
    100 de săli de seminar, în valoare totală de 12,6 milioane lei
  • M4 este un modul de instruire și formare de competențe digitale care urmărește în esență atât pregătirea personalului pentru a fi capabil să utilizeze tehnologiile implementate prin celelalte module, cât și modernizarea procesului educațional, prin introducerea de noi discipline, respectiv noi programe de studii la master, care să folosească tehnologii precum inteligență artificială / machine learning, IOT / senzori &
    wearables, blockchain, roboți, drone & vehicule autonome, realitate virtuală / mass media imersivă, imprimare 3D etc., în valoare totală de peste 2,8 milioane lei.

Suntem convinși că doar prin efortul nostru colectiv putem fi urmașii demni ai înaintașilor noștri, ai unor personalități ale istoriei economice care au trecut pragul acestei instituții, înțelegând că vremurile actuale nu fac decât să schimbe instrumentele și oamenii cu care lucrăm.

Datorăm recunoștință și deplin respect tuturor care au contribuit de-a lungul timpului la prestigiul de care se bucura astăzi ASE, pe plan național și internațional, ne exprimăm profunda noastră admirație și dorim ani mulți și fructuoși universității noastre.

În ciuda temerilor legate de inflație, a problemelor de pe lanțurile de aprovizionare și a creșterii costurilor, încrederea în evoluția economiei crește ușor

0

Încrederea în economie crește ușor, ținând cont de faptul că 79% dintre participanții la studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey se așteaptă la o înrăutățire a climatului economic în următoarele luni, în scădere de la 86% în vara anului 2022.

Deși riscuri precum inflația, problemele de pe lanțurile de aprovizionare și costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă și cu forța de muncă afectează în continuare companiile, Europa Centrală se află într-o situație suficient de bună încât să facă față acestor provocări, datorită ritmului său de creștere economică și rezilienței sale istorice în perioade turbulente, subliniază studiul.

Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului din țările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală și după COVID-19, reziliență care poate fi parțial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în țările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, față de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.

Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o ușoară creștere până la 67, evoluție ce reflectă o îmbunătățire a optimismului.

România și relațiile internaționale, aport și noi provocări

0

prof. univ. dr. Gheorghe Hurduzeu
decanul Facultății de Relații Economice Internaționale
Academia de Studii Economice București

Trăim într-o lume dinamică, într-o continuă transformare, care nu contenește a ne surprinde. Ultimele decenii au consemnat o intensificare fără precedent a interdependențelor la nivel global, iar generatoarea acestui proces a fost dimensiunea geoeconomică, importanța acesteia prevalând în detrimentul considerentelor geopolitice. Însă, în prezent, asistăm la o revenire a prevalenței considerentelor geopolitice și militare. Incertitudinea geopolitică actuală, cauzată de provocările aduse tensiunile și conflictele militare, a dus la o regrupare de forțe și la o polarizare, mai mult sau mai puțin strategică, a actorilor de pe scena globală, contribuind totodată la un proces tot mai accentuat de atomizare a intereselor, având consecințe pe atât pe termen scurt, cât și mediu și lung.

În fața acestor noi provocări, analiștii, teoreticienii, politicienii, diplomații încearcă să deslușească, între viziunea lui Francis Fukuyama, care prezicea sfârșitul istoriei, și cea a lui Samuel Huntington, care descria inerenta încleștare a civilizațiilor, cea mai bună soluție pentru viitorul lumii.

În fapt, cu toate că interdependențele dintre state s-au adâncit, rolul globalizării fiind determinant, balanța de putere la nivel global s-a redimensionat, tinzând spre o reconfigurare a sistemului internațional, de la unul de tip hegemonic la unul de natură multipolară. Așadar, se tinde spre o distanțiere din ce în ce mai pronunțată între polii de putere, coroborată cu grad tot mai redus al dependențelor între aceștia.

Unde se plasează România în tot acest context?

Ce poziție are și, mai important, ce rol poate juca într-o lume în reconfigurare?

Își poate „upgrada statutul”, devenind un pivot geopolitic și geoeconomic?

Punctul de plecare al abordării rolului de pivot geopolitic al României îl poate constitui opinia lui Brzezinski, care aprecia următoarele:

„Pivoții geopolitici sunt acele state a căror importanță decurge nu din puterea sau motivația lor, ci mai degrabă din așezarea lor sensibilă și din consecințele situației lor potențial vulnerabile pentru comportamentul jucătorilor geostrategici. Cel mai adesea, pivoții geopolitici sunt desemnați de poziția lor geografică, care în unele cazuri le conferă un rol special fie în asigurarea accesului în zone importante, fie în refuzul accesului la resurse pentru un jucător important. În unele cazuri, un pivot geopolitic poate acționa ca un scut protector pentru un stat important sau chiar o regiune” [1].

Poate fi considerată România un astfel de pivot geopolitic, potrivit schemei lui Brzezinski?

Din poziționare, contextul regional și provocările recente, din potențialul și resursele de care dispune, se desprind câteva roluri principale pe care le poate juca România, ale căror consecințe se resimt atât la nivel regional cât și la nivel global.

În primul rând, din punct de vedere strategic, România are o poziție indispensabilă prin poziția sa, între flancul nordic și sudic al NATO, pentru a stopa agresiunea Rusiei și a opri propagarea fundamentalismului islamic.

În al doilea rând, din punctul de vedere al resurselor și potențialul acestora, descoperirea zăcămintelor la Marea Neagră, exploatarea acestora ținând cont de noul context, valorificarea resurselor energetice din zona Mării Caspice și din statele din Orientul Mijlociu și Apropiat fac din România un jucător important în producția, tranzitul și valorificarea lor.

În al treilea rând, are un rol de „punte” între Europa și Asia, între țările riverane la Marea Neagră (unele foste state sovietice, dar cu viziuni prooccidentale) și cele europene.

În al patrulea rând, cel de „barieră”, în special din perspectiva vestică, menită să stope fluxurile de emigranți, traficul de arme, carne vie și droguri.

Nu în ultimul rând, din perspectivă economică, și ținem cont aici doar de câteva repere (creșterea economică – PIB-ul a crescut spre exemplu cu 4,8% în 2022, având în sectorul IT&C cel mai semnificativ aport, creșterea PIB-ului/cap de locuitor, a investițiilor străine, care au ajuns în 2022 la cel mai ridicat nivel).

Cu aceste atuuri, România joacă un important rol de „liant” pentru stabilitate, de exportator de democrație și, de ce nu?, de motor de creștere economică.

Analizând opinia și situația din punctul de vedere al lui Brzezinski, se poate aprecia însă că România își exprimă puterea prin ceea ce dorește să devină și nu neapărat prin ceea ce este în prezent.

România are în acest moment șansa de a-și întări poziția, însă fără o strategie coerentă, pornind de la strategia de țară și până la cea de comerț exterior, România va sta nepregătită în fața unei lumi în plină evoluție.

Din punctul de vedere al relațiilor externe, sarcina României este de a deveni un factor de stabilitate în zonă și o putere de echilibru. Aliații au confirmat în repetate rânduri importanța României ca verigă indispensabilă prin poziția sa, între flancul nordic și cel sudic al NATO. Ca membru al NATO, România are potențialul și capacitatea de a participa activ la Alianță, atât în operațiunile și misiunile Alianței, cât și în planul inițiativelor și evoluțiilor conceptuale.

România este țara care contribuie și face legătura între zona strategică euro-atlantică și cea care cuprinde Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, aceasta devenind un spațiu de întrepătrundere a frontierelor geopolitice și geoeconomice.

Spațiul românesc a avut de-a lungul secolelor un important rol în relațiile internaționale. Aceasta ține, mai întâi, de „o fericită fatalitate istorică”, cum afirma marele Nicolae Iorga, care i-a așezat pe români la intersecția marilor drumuri ale comerțului mondial: de la vest la est, de la nord la sud.

Pe lângă poziția geografică, orientarea geografică a schimburilor comerciale relevă avatarurile poziționării României în comerțul mondial în raport nu întotdeauna cu determinările economice și afinitățile culturale, ci de multe ori cu imperativul politic conjunctural sau de durată ținând cont de repetatele prefaceri la care am asistat.

Evoluția economiei și societății românești în ultimul secol a fost determinată de intervenția unor forțe istorice care și-au pus puternic amprenta asupra destinului României. Iar în secolul XXI aceste forțe se anunță a fi mai puternice.

Dacă opțiunile politice în comunism au dus la reorientarea radicală, față de perioada interbelică, a relațiilor economice: dinspre „țările capitaliste” înspre „lagărul socialist”, de la vest la est, strategia relațiilor economice externe după 1990 a stat sub semnul realităților trecerii la economia de piață, pe de o parte, dar și la o revenire la relațiile comerciale înspre „țările capitaliste”, îndeosebi europene, în detrimentul celor ex-sovietice, pe de altă parte.

Astfel, a avut loc o reorientare geografică majoră, dinspre țările fostului CAER înspre țările din Uniunea Europeană. Această direcție a fost considerată ca politica României  de integrare în structurile europene, dar ea a exprimat și cerințele readaptării ofertei românești la condițiile piețelor concurențiale.

Odată cu aderarea la UE și alinierea la politicile acesteia (inclusiv cea comercială), schimbările care au avut loc în producție și consum dar și în cadrul schimburilor comerciale au scos în evidență evoluția în creștere a volumului comerțului nostru exterior.

De fapt, comerțul și investițiile străine au fost puternice motoare în ceea ce privește dezvoltarea economiei României, au adus capital și know-how, au creat locuri de muncă de calitate superioară au condus totodată la o creștere a productivității interne, au ridicat standardele sociale și de mediu.

Cu toate acestea, se poate afirma faptul că domeniului comerțului exterior nu i s-a acordat atenția cuvenită, ținând cont de inconsecvențele în politicile comerciale, comerțul exterior reprezentând un aspect mult mai complex și mai important decât un simplu schimb de bunuri și servicii între economia națională și restul economiei mondiale. României i-a lipsit o strategie unitară în domeniul politicii comerciale și de comerț exterior (ceea ce determină adoptarea de urgență a uneia), de multe ori imixtiunea politicului în latura economică subminând eficiența relațiilor comerciale.

Soldul balanței comerciale a fost permanent deficitar. Dezechilibrul balanței a influențat negativ evoluția cursului de schimb, implicit a economiei reale.

Aceste particularități sunt și mai evidente dacă este analizat gradul de acoperire a importurilor de către exporturi. Deși tendința acestui indicator este ușor crescătoare, evoluția sa arată capacitatea redusă a economiei de a asigura un nivel superior al exporturilor pentru un volum dat al importurilor. Această situație este consecința gradului înalt de dependență a economiei de importuri, reflectat de valoarea medie a elasticității PIB-ului în funcție de importuri și exporturi.

România a încheiat 2022 cu un deficit de cont curent de bunuri record de
26,5 miliarde euro în 2022, după ce importurile au crescut cu un ritm mult mai accelerat față de exporturi (exporturile au fost de 77 mld. euro, iar importurile de 105 mld. euro), respectiv în jur de 9% din PIB.

Există, în ansamblu, mai mulți factori care au contribuit la această situație.

Astfel, în timp ce perioada dinainte de ’90 se caracteriza printr-o politică de lichidare a datoriei externe, obiectivul prioritar fiind reducerea importurilor, după 1990 am asistat la o cădere bruscă a exporturilor și o evoluție în creștere a importurilor.

Politicile de liberalizare a comerțului exterior au favorizat așadar afluxul de mărfuri din exterior, în timp ce cantitatea de bunuri exportată, deși a crescut, a rămas la un nivel sub cel al importurilor. Acest nivel corespunde unui deficit comercial din ce în ce mai mare în volumul total al comerțului, ceea ce este echivalent cu existența unei subcapacități de export în economia României.

An de an, deși activitatea de comerț exterior a înregistrat în general un trend crescător, deficitele comerciale înregistrate au crescut într-un ritm mai pronunțat. La aceasta au contribuit: declinul industriei grele și reorientarea industrială spre producerea cu precădere a bunurilor de consum; liberalizarea cursului de schimb valutar, astfel că abandonarea politicilor de apreciere artificială a determinat scumpirea importurilor; modificarea structurii exportului, în sensul că volumul de export al produselor cu grad ridicat de prelucrare nu a cunoscut o creștere; procesul de restructurare și modernizare tehnologică a companiilor românești, ce a necesitat creșterea importului de mașini și echipamente. Se poate observa apoi că au avut loc unele modificări importante în structura pe grupe de complexitate a exporturilor (au crescut exporturile de produse slab sau deloc prelucrate – cereale, lemn etc. – în detrimentul celor cu grad ridicat de prelucrare. În fapt, complexitatea bunurilor comercializate în cadrul schimburilor internaționale poate aproxima potențialul de dezvoltare al economiei, deoarece evoluția comerțului exterior aferent categoriilor extreme – grad ridicat, respectiv redus de prelucrare – arată măsura în care o economie este orientată spre tehnologie).

Dacă structura exporturilor românești este axată pe produse primare, ne asigură avantaje comparative mai mult prin preț și mai puțin prin calitate sau productivitate. Structura importurilor (orientate spre consum) corelată cu situația reală din economia noastră ne arată că importurile nu susțin modernizarea economiei. Fenomenul care se manifestă este chiar negativ, în sensul că o serie de produse românești sunt eliminate pe piața internă și, cu atât mai mult, de pe piețe externe. (O categorie aparte de produse ce fac obiectul activității de comerț exterior sunt unele grupe de produse care se găsesc și la import, și la export, situație în care sunt evidențiate câteva aspecte, și anume: transformarea economiei românești din producător de carne și produse din carne în importator al acestor produse, exportul de materii prime și semifabricate care altădată erau prelucrate în țară lemn, celuloză, minereuri neferoase, sticlă etc.)

Din punct de vedere structural, comerțul exterior a fost caracterizat și prin existența activităților intensive în forță de muncă. Forța de muncă ieftină existentă în România a creat un anumit avantaj comparativ pentru produsele interne, în special pentru cele din industria ușoară, prelucrarea lemnului, industria textilă și încălțăminte ș.a.

În timp, politicile adoptate pentru ajustarea schimburilor comerciale internaționale au avut ca obiectiv și diversificarea geografică a comerțului, în sensul găsirii celor mai bune oportunități și soluții. Acest obiectiv s-a putut realiza fără dificultăți majore, exporturile României fiind deja orientate într-o măsură apreciabilă, încă din perioada socialistă, către piețele vestice.

Ca o remarcă, cred că trebuie amintit aici că încă de la începutul anilor ’70 deschiderea României către piețele vestice a fost atât de puternică încât a creat disensiuni în cadrul CAER. Deschiderea comercială spre vest a fost astfel puternic favorizată de aceste disensiuni, culminând cu deschiderea către SUA, care s-au dovedit un partener comercial important, care prin dimensiuni și putere economică reprezenta un sprijin în calea ideii de deschidere.

Mai punctăm faptul că România a pierdut o serie de piețe, pe vremuri tradiționale, de pe toate continentele: Asia și Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, fiind necesare, în opinia noastră, măsuri, pârghii și acțiuni pentru recuperarea și extinderea comerțului cu unele din acestea.

Ținând cont de toate aceste considerente, apreciem că dacă comerțul nostru exterior nu va cunoaște o restructurare rapidă și de anvergură, deficitul actual va crește și mai mult, potențialul de dezvoltare al economiei rămânând sub nivelul optim.

Cu atât mai mult, pentru a deveni o forță economică, suplinind rolul și importanța pe care o are în regiune, cu pretenții în a deveni factor de influență în geopolitica puterilor occidentale, România trebuie să crească economic, să fie capabilă să înregistreze o creștere în termeni reali, să-și structureze corespunzător economia, în contextul economiei viitorului, fiind capabilă să-și amelioreze situația balanței comerciale, reducându-și nivelul deficitului comercial actual.

Și facem o ultimă precizare legată de comerțul exterior al României.

Faptul că, în timp, relațiile de afaceri cu partenerii străini au fost cimentate de profesionalitatea unor negociatori români, specialiști în comerțul exterior. Pe lângă profesionalismul negociatorilor și al oamenilor de afaceri, un rol determinant l-au avut reprezentanții economici ai țării noastre, unii dovedindu-se adevărați deschizători de drumuri în relațiile internaționale ale României.

Și unii, și ceilalți afirmăm cu mândrie că au venit, în proporție covârșitoare de pe porțile Academiei de Studii Economice din București, citadelă a învățământului economic și de comerț exterior românesc.


[1] Brzezinski, Z. (2000), Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, București, p. 53.

 

Turismul românesc în contextul noilor provocări economice

0

prof. univ. dr. Gabriela Țigu
conf. univ. dr. Mihail-Ovidiu Tănase
lector univ. dr. Daniel Bulin
Academia de Studii Economice
din București, Facultatea Business și Turism

Turismul, un fenomen economic, social și cultural deosebit de amplu, a crescut fără precedent în ultimii ani de dinaintea pandemiei, la nivel mondial. Turismul – incluzând aici și industria ospitalității – a fost și este o parte esențială a multor economii naționale și regionale și poate fi un important factor de dezvoltare, atunci când este desfășurat corespunzător. Turismul este un „motor” al creșterii economice, datorită efectului său multiplicator, generând o varietate de locuri de muncă, atât în activitățile direct legate de prestarea serviciilor turistice, cât și indirect. El contribuie la dezvoltarea economico-socială a unor zone mai „sărace” în alte tipuri de resurse economice, dacă se desfășoară într-o manieră durabilă.

Cunoscând o diminuare însemnată în 2020, cauzată de pandemia cu noul coronavirus, turismul a început însă să manifeste semne solide de redresare începând cu anul 2022. Această tendință a fost evidentă și în țara noastră, mai ales pe segmentele de turism de recreere, turism rural, ecoturism, turism de litoral. Recenta criză trebuie considerată un nou început, un restart pe baze mai solide din punct de vedere economic și social, dar mai ales pe principii de sustenabilitate.

Turismul și industria ospitalității au avut și au un rol important din punct de vedere economic și social în țara noastră (constituind o posibilă sursă importantă de venituri și locuri de muncă), fiind apreciate de fiecare dintre guvernele ultimelor decenii, însă exploatate doar în mică măsură. Potențialul României ca destinație turistică este imens, dat de resurse naturale bogate, cum ar fi: rezervația biosferei Delta Dunării, obiectiv al Patrimoniului Mondial al UNESCO, la care se adaugă alte șase situri și arii înscrise în Patrimoniului Mondial al UNESCO, parcuri și rezervații acoperite de păduri virgine în Munții Carpați, lacuri și râuri, sate pitorești cu arhitectură vernaculară și peisaje rurale în care poate fi observată viața tradițională, o mare ofertă de festivaluri de tradiții și folclor (dintre care 9 sunt înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO), orașe medievale, mănăstiri, situri arheologice și sate fortificate. În plus, ospitalitatea a fost dintotdeauna o caracteristică esențială a culturii românești.

În România, chiar dacă există un potențial turistic valoros, sectorul turismului nu are o contribuție majoră la crearea Produsului Intern Brut, dar nu este nici o activitate de neglijat pornind de la efectul său de antrenare a consumului în alte activități economice (efectul multiplicator). Conform Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor[1], turismul, prin impactul său direct și efectele sale de antrenare (efecte indirecte și induse), contribuia la formarea PIB-ului României în proporție de doar 6% (impact total), nivel redus comparat cu media globală de 10,3% în 2019, ultimul an prepandemic. Impactul sectorial al crizei se reflectă și în nivelul de 3,8% contribuție totală la PIB înregistrat în 2021 (6,1% media globală), dar și de scăderea ponderii exporturilor serviciilor turistice în total exporturi, de la 4,2% în 2019 la 1,6% în 2021. Criza a schimbat și alte caracteristici sectoriale structurale:

(1) consecință naturală a restricțiilor de călătorie și a capacității de recuperare superioară a turismului intern, ponderea cheltuielilor rezidenților în total încasări din turismului intern a crescut semnificativ de la 53% în 2019, la 70% în 2021. În valori absolute, cheltuielile turiștilor rezidenți în țară s-au diminuat de la 5,3 miliarde dolari în 2019 la
4,3 miliarde dolari în 2021 (recuperarea a fost de puțin peste 80%), în timp ce cheltuielile turiștilor străini atingeau în 2021 abia 1,9 miliarde dolari, circa un sfert din volumul înregistrat în 2019 (4,6 miliarde dolari);

(2) ponderea turismului de loisir (recreere, sănătate, evenimente culturale și sportive etc.) s-a majorat de la 71% în 2019 la 77% în 2021, în pofida scăderii absolute cu o treime a cheltuielilor turistice asociate acestor motive de călătorie; în schimb, diminuarea ponderii turismului de afaceri a fost determinată de înjumătățirea cheltuielilor de la 2,9 miliarde dolari în 2019 la 1,4 miliarde dolari în 2021.

Conform Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor, criza a generat și schimbări în fluxurile turistice internaționale dinspre și înspre România, reflectate în schimbări în ponderea principalelor piețe-sursă și destinațiile alese de români în călătoriile lor în străinătate.

Tabel 1: Structura piețe-sursă & destinații

% sosiri piețe-sursă (turiști străini) % destinații pentru turiștii români
2019 2021 2019 2021
Germania – 11% Germania – 13% Ungaria – 14% Bulgaria – 22%
Israel – 9% Franța – 10% Grecia – 12% Ungaria – 15%
Italia – 8% Italia – 8% Italia – 12% Grecia – 12%
SUA – 6% Israel – 6% Bulgaria – 10% Italia – 9%
Ungaria – 6% Ungaria – 5% Spania – 8% Turcia – 8%
Alte țări – 60% Alte țări – 56% Alte țări – 44% Alte țări – 43%

 Sursa: raport de țară, Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor

Oferta de cazare și cererea existentă

În pofida crizei, anii 2020-2021 au marcat o creștere ușoară a capacității de cazare, iar anul trecut (2022) oferta de cazare turistică totaliza un număr de 9.120 unități (+3,5% față de 2019) cu un număr total de locuri de peste 367.000 (+8,5% față de 2019).

Pe destinații, Bucureștiul și orașele reședință de județ, respectiv zona litorală, cumulează fiecare aproape un sfert din numărul total de locuri de cazare, în timp ce stațiunile din zona montană, mai puțin de 20%; de asemenea, în zona de litoral regăsim și structurile cu cele mai mari capacități, cu o medie de peste 100 locuri/unitate (comparat cu media de 40 locuri/unitate la nivel național). Pe tipuri de structuri, mai mult de jumătate din numărul locurilor de cazare se regăsesc în hoteluri (cauză directă a capacităților mai mari), în timp ce 2 din 5 locuri în pensiuni (turistice și agroturistice).

Pe categorii de confort, se observă o concentrare semnificativă a cererii: 50% din totalul locurilor de cazare se regăsesc în unități de 3 stele (sau flori), alte circa 20% la 4 stele și 2 stele fiecare, și mai puțin de 3% fiind în unități cotate la 5 stele. În ultimii ani se remarcă creșterea numărului de locuri de cazare în unitățile de 4 stele, de la 63.000 în 2019 la 71.000 în 2022, evoluție în oglindă cu scăderea ponderii unităților de 2 stele (de la 71.000 la 61.500 de locuri de cazare).

Pe regiuni, situația capacității de cazare disponibile arată o concentrare a ofertei în regiunile SE, Centru și, în mai mică măsură în NV și SE: regiunea SE concentrează 30% din totalul locurilor de cazare disponibile (dar nu și în funcțiune, urmare a sezonalității puternice a activității turistice de litoral) la nivel național și puțin peste 18% din numărul total de unități; una din patru unități de cazare este situată în regiunea Centru, ce cumulează aproape 20% din totalul locurilor de cazare la nivel național; regiunea NV are o pondere de puțin peste 12% din totalul locurilor de cazare, respectiv 16% din numărul total de unități, în timp ce în NE regăsim 12,5% din totalul locurilor de cazare și doar 9% din numărul de unități.

În 2021 au fost înregistrați un număr de 12,6 milioane de turiști, cu doar 6% mai puțin decât în 2019, dar dublul față de minimul atins în 2020 (6,4 milioane). Dacă în cazul turiștilor rezidenți recuperarea a fost completă, nivelul de 10,9 milioane fiind chiar ușor superior celui înregistrat în 2019 (10,7 milioane), numărul turiștilor străini a ajuns la doar 62% din nivelul anterior crizei și, prin urmare, ponderea turiștilor străini, și așa relativ scăzută în perioada prepandemică (20% în 2019), s-a diminuat la 13%. În ceea ce privește numărul de înnoptări, nu sunt diferențe semnificative, durata sejurului mediu fiind de puțin peste  2 nopți atât în cazul turiștilor români, cât și al celor străini, chiar dacă media națională a fost în ușoară scădere, de la 2,25 nopți în 2019 la 2,15 nopți în 2022.

Bucureștiul și orașele reședință de județ atrag cea mai mare parte din turiști (43% în 2022), în timp ce destinațiile din zonele montane cumulează circa 20%, iar cele balneare mai puțin de 9%. Deși sejurul mediu nu a cunoscut variații semnificative între 2019 și 2022, trebuie remarcate scăderile în perioada pandemiei tocmai în destinațiile unde nivelul era superior mediei naționale de 2,15 nopți (ex. balnear – 4,2 nopți în 2019, 3,7 nopți în 2022; litoral – 4 nopți în 2019, 3,4 nopți în 2022).

Indicele de utilizare a capacității de cazare, care reflectă fidel relația dintre oferta de cazare (capacitatea de cazare în funcțiune) și cererea existentă (circulația turistică, înnoptări), s-a diminuat semnificativ din 2019, de la 33,9%, la 22,85% în 2020, cu o revenire parțială la 26,3% în 2021.

Prognoze cu privire la serviciile turistice de cazare în România

O analiză publicată în septembrie 2021 realizată asupra pieței serviciilor turistice de cazare din România de către Euromonitor arată prognozele și tendințele în orizontul de timp 2026. Ritmurile de evoluție arată o redresare postpandemică robustă, iar prognozele pe categorii de spații de cazare – hoteluri, apartamente-regim hotelier – arată trenduri similare, de recuperare puternică în perioada 2022-2023 și atenuări de ritm în anii următori. În orizontul de prognoză, nu se anticipează ca ponderile fiecărei categorii în totalul pieței să cunoască modificări semnificative: încasările hotelurilor s-ar menține la circa 76% din total, în timp ce apartamentele de închiriat pe termen scurt nu vor depăși 4,5%.

În ceea ce privește structura vânzărilor pe canale (online și offline), deși offline-ul va cunoaște o revenire mai rapidă postpandemie, evoluțiile ulterioare sugerează o creștere a ponderii vânzărilor online, urmând ca în anul 2026 acestea să devină, pentru prima oară, majoritare.

Analiza Euromonitor cuprinde și proiecții asupra evoluției numărului de hoteluri și a vânzărilor pe segmente – Luxury & Upscale, Mid-Market și Budget. În ceea ce privește cotele de piață, proiecțiile Euromonitor nu sugerează schimbări majore, hotelurile Luxury & Upscale și Mid-Market urmând să împartă în mod aproape egal un total de peste 95% din total. Totuși, se așteaptă ca segmentul Luxury & Upscale să dețină, începând cu 2023, cea mai mare cotă de piață, în timp ce segmentul Budget își va reduce treptat ponderea.

Tabel 2: Caracteristici profil turist român și străin

Turist român Turist străin
•              Se cazează mai ales în București și orașele reședință de județ și în stațiunile montane

•              Călătorește preponderent în regiunile S-E și Centru, cazându-se cel mai adesea la 3 stele și, într-o proporție mai mică, la 2 stele, hotelul fiind alegerea obișnuită; 2 din 3 turiști se cazează la hoteluri, dintre aceștia aproape jumătate la cele de 3*; puțin peste 1 din 5 români aleg să se cazeze la pensiuni, marea lor majoritate (aproape 2 din 3) la unități de 3 stele/flori;

•              Cazarea în regiunea N-V este preponderentă în hoteluri și pensiuni, peste nivelul altor regiuni și media națională, în timp ce în S-E ponderea cazărilor în hoteluri este superioară celorlalte regiuni;

•              Durata medie a sejurului se situează la cca. 2,15 nopți la nivel național, atingând valori mai mari (+1-1,5 nopți/sejur) în stațiunile balneare și cele de litoral; atunci când se cazează la hoteluri, durata sejurului tinde să fie ușor mai mare decât în cazul alegerii pensiunilor;

•              Din bugetul de vacanță, turistul român alocă circa
27-30% pentru alimentație, 25% pentru transport și 20-22%
pentru cazare (date 2021).

•              Se cazează preponderent în orașele reședință de județ; deși stațiunile balneare și litoralul contabilizează doar 1-2% din totalul turiștilor străini, în aceste destinații se înregistrează cele mai mari durate medii ale sejurului, peste media națională;

•              Călătorește preponderent în regiunea București-Ilfov și se cazează la hotel de 4* pentru aprox. 2 nopți;

•              A 2-a destinație favorită este regiunea Centru
(15-20%) unde se cazează tot la hotel în proporție de 66% dar și la pensiuni (20%) în general de 3*, pentru 2-2,3 nopți;

•              Durata medie a sejurului este ușor mai ridicată decât în cazul turiștilor români;

•              În ultimii ani se observă o ușoară creștere a interesului pentru regiunea Sud-Est pe fondul unei evoluții cvasi-constante a regiunii București-Ilfov și ușor fluctuante a celorlalte regiuni;

•              Cheltuielile turiștilor străini în România sunt în proporție de 55% pentru afaceri și doar 45% pentru vacanțe; pe elemente de cheltuieli, turistul străin alocă circa 66% pentru cazare, 18% pentru alimentație și circa 6% pentru transport intern
(date 2021).

Sursa: autori, pe baza datelor statistice furnizate de INS.

 

Provocări și oportunități

Conjunctura macroeconomică a României generează oportunități dar și vulnerabilități pe piața turistică națională. Se manifestă pe mai multe planuri și pe mai multe direcții. În primul rând, vorbim de impactul evoluției de ansamblu a economiei asupra cererii turistice, mai ales prin componenta de venituri ale populației. În al doilea rând, situația economiei se reflectă asupra ofertei turistice, în activitatea și performanța firmelor de turism. În al treilea rând, relația dintre evoluția economiei și piața muncii este una complexă – prin șomaj, structura populației ocupate, accesul la resursa umană calificată, nivelurile de salarizare.

Pornind de la unele caracteristici structurale ale turismului românesc, se pot desprinde unele oportunități pentru evoluția viitoare a industriei ospitalității/turismului:

  • ponderea tradițional scăzută a turiștilor străini a avantajat turismul național în perioada pandemiei, fiind ușor compensată de o creștere puternică a turismului intern. În perioada postcriză acest aspect poate fi privit ca o oportunitate;
  • România are o marjă ridicată de creștere potențială în turismul internațional, mai ales dacă se va poziționa ca o destinație potrivită noilor comportamente de consum turistic;
  • peste 90% dintre turiștii străini care vizitează România sunt europeni, UE fiind piața-sursă pentru jumătate din turismul receptor. Cu aproximativ două treimi din totalul vizitatorilor care vin din țările vecine și în contextul aversiunii la risc ce a caracterizat anii 2020-2021 și, parțial, 2022, aceasta poate fi o altă oportunitate de creștere;
  • gradul de ocupare național scăzut implică existența unei capacități de cazare neutilizate, fapt ce reprezintă un factor de creștere potențială în perioada postpandemică;
  • competitivitatea prin preț, în condițiile inflației generale la nivel european, poate fi un alt factor pozitiv de creștere a turismului. Turiștii români ar putea alege destinații interne în detrimentul altor destinații externe mai scumpe, iar cei străini ce ar putea opta pentru vacanțe în România, găsind aici un nivel mai scăzut al tarifelor.

Având în vedere caracteristicile pieței turistice, în relație cu perspectivele economiei României, se pot evidenția o serie de riscuri/vulnerabilități și beneficii/oportunități. Între principalele riscuri economice și sociale putem include:

– inflația – reflectată atât în costurile de producție bunuri / furnizare servicii, cât și în raport cu cheltuielile gospodăriilor și veniturile populației, strâns legate de cererea pentru turism;

– situația fiscal-bugetară și relația cu deciziile de politică monetară ale BNR. Din perspectiva ofertei turistice aceste decizii vor avea efecte asupra creditelor de consum și investiții. Din perspectiva cererii se vor manifesta prin creșterea costurilor pentru gospodării;

– scăderea populației – o piață-țintă potențială mai redusă;

– ponderea mare a cheltuielilor în total venituri gospodării – ceea ce nu poate asigura bugete semnificative pentru cheltuieli turistice.

Ca beneficii sau oportunități, putem considera:

– relansarea economică robustă și prognozele de creștere a PIB, având ca pilon creșterea internă, susținută de consumul privat;

– șomajul în scădere, dar la un nivel superior celui prepandemic, poate fi o oportunitate – atât pentru companii (acces la resursa de muncă), cât și din perspectiva veniturilor gospodăriilor (ca factor al creșterii cererii pentru turism);

– relansarea investițiilor, inclusiv în contextul aplicării PNRR, are efecte de antrenare și suport de dezvoltare pentru diferite sectoare ale economiei, inclusiv cel al turismului;

– creșterea speranței de viață și a veniturilor seniorilor conduce la creșterea cererii pentru servicii turistice specifice segmentului (wellness, turism balneoclimateric, servicii medicale asociate) caracterizate printr-o durată superioară a sejurului mediu și marcate de o decontare parțială de către stat a serviciilor;

– ponderea redusă a cheltuielilor pentru servicii turistice, culturale și de recreere, alimentație publică poate reprezenta o marjă potențială de creștere, acest tip de cheltuieli manifestând o cerere elastică la creșterea veniturilor populației;

– în pofida scăderii populației, piața românească este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (a 6-a țară după populație);

– înclinația către consum a populației și estimările de creștere a cheltuielilor superioare țărilor din regiune.

Pentru a reduce riscurile mai sus amintite, dar mai ales pentru a stimula relansarea turismului românesc pe plan intern, măsurile pe termen mediu și lung trebuie să aibă la bază o strategie coerentă de dezvoltare și promovare a turismului, cu toate segmentele sale, dar și o continuitate a acestei strategii și a acțiunilor derivate, indiferent de schimbările în plan politic. Odată ce turismul a fost declarat activitate economică strategică în legislația specifică (Ordonanța nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu toate modificările ulterioare), el va trebui susținut continuu din punct de vedere economic și social prin toate politicile publice de la nivel național sau regional/local.

Câteva dintre măsurile ce pot fi adoptate pe termen scurt și mediu, în acest scop, pot fi:

  • Dezvoltarea și consolidarea pe scară largă a Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD), pentru o dezvoltare eficientă și durabilă a turismului la nivel local;
  • Investiții guvernamentale în infrastructura generală și specifică turismului;
  • Promovarea și stimularea lanțurilor scurte de aprovizionare în turism și ospitalitate;
  • Sprijin pentru readaptare și relansare prin stimularea cererii și sprijinirea consumatorilor: cooperare cu mediul privat pentru soluții de reprogramare a vacanțelor anuale; facilitarea călătoriilor internaționale (turism receptor) prin revizuirea politicilor de acordare a vizelor;
  • Încurajarea companiilor private prin facilități fiscale, de a oferi vouchere de vacanță personalului lor;
  • Dezvoltarea programelor de educație și formare profesională finanțate sau sprijinite de guvern pentru personalul din turism;
  • Asigurarea unui cadru participativ pentru transformarea digitală în contextul Industrializării 4.0, prin stabilirea de parteneriate cu lideri din industria turismului, universități, companii digitale, camere de comerț și asociații turistice;
  • Crearea de programe speciale pentru susținerea antreprenoriatului în turism, în special în direcția inovării și transformării digitale.

[1] https://wttc.org/DesktopModules/MVC/FactSheets/pdf/704/191_20220613170233_Romania2022_.pdf

 

Proiect privind PROFESIA DE ERGONOMIST – Realizări și perspective –

0

coordonatorul proiectului,
prof. univ. emerit dr. Aurel Manolescu,
laureat al Premiului „Virgil Madgearu” al Academiei Române

„Ergonomia nu este pur și simplu o înțelegere comună;
este nevoie de expertiză profesională.”

HAL W. HENDRICK
fost președinte al Asociației Internaționale de Ergonomie (AIE)

Urmare a faptului că rezultatele obținute în domeniul ergonomiei în țara noastră sunt apreciate, în general, ca reprezentând numai o experiență pozitivă și un punct de referință, a fost și este necesar, din rațiuni științifice, strict obiective, să se treacă la o acțiune programată, sistematică, de cunoaștere, asumare, dezvoltare, diseminare și promovare corespunzătoare atât a ergonomiei, ca domeniu științific, cât și a profesiei de ergonomist, recunoscută internațional și practicată, deja, în numeroase țări ale lumii.

De asemenea, opțiunea pentru un asemenea proiect a fost determinată, printre altele, și de următoarele aspecte, deosebit de importante, aferente domeniului:

  • Evoluțiile relevante și relativ recente în domeniul ergonomiei atât pe plan mondial cât și în țara noastră;
  • Preocupările sistematice în domeniu care asociază tot mai frecvent potențialul și valoarea strategică a ergonomiei cu succesul competițional și sustenabil al organizațiilor moderne;
  • Natura integratoare, holistică a problematicii ergonomiei, cu perspectivele ei sistemice care aduc un plus de cunoaștere, ceea ce facilitează înțelegerea noului referențial de explicare a fiabilității sistemelor socio-tehnice în general și a excelenței manageriale și organizaționale în special;
  • Recunoașterea nevoii de educație și formare în domeniul ergonomiei, ca un proces managerial și organizațional continuu precum și ca o precondiție pentru competență în domeniu, ceea ce impune introducerea unor noi concepte sau a unor noi modele educaționale adaptate nevoilor actuale și de perspectivă ale societății moderne.

În acest context, constituind un relativ nou început profesional și științific provocator, în deplină concordanță cu ce se întâmplă în comunitățile științifice naționale, europene și internaționale în domeniul ergonomiei și având în vedere, totodată, tendințele și exigențele actuale ce se impun, tot mai mult, Academia de Studii Economice din București, la propunerea Facultății de Management, în colaborare cu Asociația Ecoforest Neamț – unitate pilot, cu importante institute naționale de cercetări, asociații profesionale reprezentative sau cu reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, precum și reputați specialiști și experți din diferite domenii de activitate, au inițiat, elaborat și derulat Proiectul privind profesia de ergonomist.

În consecință, demarate sub bune auspicii care prevesteau deschidere, înțelegere, asumare, susținere și chiar șansă, acțiunile și demersurile instituționalizate, nu numai necesare ci și responsabile, întreprinse în cadrul Proiectului privind profesia de ergonomist au fost întâmpinate cu optimism și integrate cu răbdarea necesară dar și cu multă încredere în preocupările profesionale, științifice și manageriale ale Facultății de Management precum și a principalilor parteneri sau colaboratori a căror determinare și implicare proactivă sau devotament dovedit au dus la realizarea cu profesionalism, onestitate, bună credință și multă speranță a celor mai importante obiective asumate, prezentate sumar în continuare.

Un aspect inedit, deosebit de relevant și în egală măsură util, îl constituie excelenta oportunitate de a publica și disemina în revista Economistul, brand longeviv de presă românească, editată de Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), principalele inițiative sau acțiuni instituționalizate întreprinse sau derulate, evocând în felul acesta, semnificația apartenenței noastre la comunitatea economiștilor, ceea ce ne determină să ne exprimăm și cu acest prilej admirația profesională, nespusa recunoștință, întreaga gratitudine, respectul și prețuirea față de valorile promovate de aceasta.

 

Obiective realizate

 

  • Introducerea profesiei/ocupației de „ergonomist” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Codul profesiei de „ergonomist” este 226309.
    •  Decizia Direcției Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională (Decizia Nr. 2155/12.01.2017);
    •  Ordin Comun al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Președintelui Institutului Național de Statistică (M.O. Partea I/Nr. 229/04.04.2017).
  •  Elaborarea „Standardului ocupațional – SO” pentru profesia/ocupația de „ergonomist”.
    •  Validarea Standardului – Asociația Națională a Comitetelor Sectoriale din România – ANCSR (Data validării 6.10.2017);
    •  Aprobarea Standardului – Autoritatea Națională pentru Calificări – ANC (Decizia
      Nr. 1385 din 18.12.2017).
  •  Certificarea profesională în ergonomie, având în vedere prevederile Comitetului de Educație și Formare al Asociației Internaționale de Ergonomie; Bordul de Certificare în Ergonomie Profesională; Modelul Formării Ergonomistului.
    •  Ordinul nr. 1151/4115/2018 al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Ministrului Educației Naționale privind Lista specializărilor și a perfecționărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare;
    •  În Anexa care face parte integrantă din prezentul ordin profesia/ocupația de „ergonomist” se regăsește la poziția 126.
  •  Înființarea, în anul 2019, de către un grup de experți de la Universitatea Politehnica din Timișoara, precum și din c adrul unor companii locale cu preocupări în domeniu a Societății pentru Ergonomia și Managementul Mediului de lucru (ErgoWork), al cărei obiectiv este, în opinia autorilor, cultivarea și promovarea valorilor, principiilor și practicilor de ergonomie și managementul mediului de lucru.

Având în vedere îndeplinirea cu succes a celor mai importante obiective din cadrul Proiectului privind profesia de ergonomist, ne facem o firească și plăcută îndatorire de a evoca, în primul rând, interesul manifestat, disponibilitatea evidentă și maxima deschidere, precum și implicarea proactivă a numeroșilor experți sau specialiști cu preocupări în domeniu din cadrul celor mai importante institute naționale de cercetare și asociații profesionale reprezentative inclusiv unele instituții ale statului, ca de exemplu:

    •  Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale – I.N.C.S.M.P.S.
    •  Asociația Generală a Economiștilor din România – A.G.E.R.
    • Asociația Generală a Inginerilor din România – A.G.I.R.
    • Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont” – I.N.C.D.P.M.
    • Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Explozivă – I.N.S.E.M.E.X.
    • Asociația Națională a Comitetelor Sectoriale din România – A.N.C.S.R.
    • Autoritatea Națională pentru Calificări – A.N.C.
  •  Din perspectiva anvergurii naționale și internaționale, îndeosebi europene, a contribuției tuturor acestor organisme instituționale, și nu numai, semnalăm inclusiv faptul că am avut onoarea dar și privilegiul sau chiar șansa de a întâlni și cunoaște oameni de calitate, profesioniști valoroși, reputabili, cu adevărat avizați și cu expertiză în domeniu, care cu generozitate și înțelegere ne-au oferit susținerea necesară în mod permanent și necondiționat pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor asumate în cadrul proiectului de țară, după cum îl mai numesc principalii parteneri sau colaboratori.

În condițiile în care există, deja, aprecieri favorabile ale Federației Societăților de Ergonomie din Europa (FEES) cu privire la existența în țara noastră, ca membră a Uniunii Europene, a unei mișcări naționale în domeniul ergonomiei, ce se manifestă tot mai pregnant, în cadrul căreia Academia de Studii Economice din București a dobândit onorantul statut de actor principal, se impune asumarea cu maximă deschidere și responsabilitate și a altor obiective, la fel de importante, pentru dezvoltarea și consolidarea ergonomiei ca domeniu științific și a profesiei de ergonomist, ca de exemplu:

  • Actualizarea memoriului justificativ retrimis Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu privire la necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în domeniul securității și sănătății în muncă, prin completarea Legii 319/26 iulie 2006 a SSM, cu unele prevederi adecvate și explicite referitoare la cerințele ergonomiei și a standardelor ergonomice; menționăm faptul că solicitarea legislativă se înscrie în strategia națională în domeniul securității și sănătății în muncă, elaborată și aprobată de Guvernul României în cadrul planului național de acțiune, unde este prevăzut, inclusiv, obiectivul specific de îmbunătățire a cadrului legal în domeniul securității și sănătății în muncă; mai mult decât atât, în ce privește viziunea actualizată pentru securitate și sănătate în muncă, în noua lume a muncii, cadrul strategic al Uniunii Europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă
    2021 – 2027 are în vedere implicit dezvoltarea bazei analitice și a instrumentelor necesare evaluării riscurilor legate de procesele ergonomice, psihosociale sau de tehnologiile sistemelor digitale;
  • Organizarea și acreditarea conform prevederilor Ordinului nr. 1151/4115/2018 al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Ministrului Educației Naționale a unor programe educaționale adecvate sau a unor programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională, ca o precondiție pentru competență în domeniul ergonomiei; dezvoltarea de programe de certificare profesională în ergonomie trebuie să aibă în vedere, inclusiv, competențele cheie ale ergonomistului profesionist certificat (CPE) aprobate de Bordul de Certificare în Ergonomie Profesională (BCPE), organizație de certificare susținută de Asociația Internațională de Ergonomie (AIE), precum și modelul formării ergonomistului (EFM) ca structură fundamentală pentru competența profesională în ergonomie; în ceea ce privește titlul de euroergonomist, acesta reprezintă certificarea profesională în conformitate cu criteriile de formare definite la nivel european de Centrul pentru Înregistrarea Ergonomiștilor Europeni, pentru a consolida, de fapt, credibilitatea sa națională;
  • Înființarea în țara noastră a unei societăți/asociație de ergonomie la nivel național sau a Societății/Asociației Române de Ergonomie, care să constituie cadrul instituțional și organizatoric necesar pentru promovarea și realizarea unei permanente educații științifice și comportamentale în domeniul ergonomiei, prin conștientizarea importanței atitudinii interdisciplinare sau a viziunii integratoare, holistice, organic structurată cu privire la problematica sau obiectivele cercetării; ca o organizație profesional-științifică, independentă și neguvernamentală, Societatea/Asociația de Ergonomie trebuie să reprezinte, totodată, un model spiritual specific, o comunitate sau un „tot funcțional” care să permită un dialog larg și o comunicare cât mai bună între reprezentanții diferitelor științe participante, în așa fel încât, direcțiile de cercetare să fie convergente, iar principiile și criteriile operaționale să fie comune, ceea ce asigură o funcție de cunoaștere (gnoseologică) superioară; în consecință, se creează sentimentul apartenenței la o lume sau la o comunitate aparte, aceea a ergonomiștilor în cadrul căreia așteptările instituționale și individuale permit apariția unei energii necesare angajării generale a comunității ergonomice în îndeplinirea misiunii asumate, fără a neglija prudența la schimbările inovatoare;
  • Aderarea Societății/Asociației de Ergonomie la nivel național din țara noastră la Federația Societăților de Ergonomie din Europa – FEES, care prin misiunea și obiectivele sale încurajează și susține dezvoltarea ergonomiei și a profesiei de ergonomist în spațiul european;
  • Afilierea Societății/Asociației de Ergonomie la nivel național din țara noastră la Asociația Internațională de Ergonomie (AIE), care are ca misiune dezvoltarea științei și practicii în domeniul ergonomiei, realizarea unui consens cât mai larg pe plan internațional privind viziunea sau filosofia ergonomiei, precum și locul și rolul acesteia în cadrul societății moderne.

Îndeplinirea cu responsabilitate inclusiv a acestor noi obiective asumate și la fel de importante, dincolo de multiplele lor dimensiuni, va da Proiectului privind profesia de ergonomist recunoaștere profesională și științifică și nu în cele din urmă vizibilitate, valoare și viitor.

De asemenea, numeroasele acțiuni sau demersuri instituționalizate întreprinse în cadrul proiectului invocat reprezintă, dincolo de susținerea dezvoltării și consolidării mișcării naționale în domeniul ergonomiei sau de vizibilitatea sa europeană, expresia eforturilor țării noastre de modernizare și europenizare a numeroaselor activități instituționalizate din diferite domenii ale societății de azi, dar mai ales de mâine.

 


Bibliografie

H.W. Hendrick (2008), Applying ergonomics to systems: Some documented “lessons learned”, Applied Ergonomics, Vol. 39, Issue 4, July, p. 419.

  1. Karwowski (2006), The Discipline of Ergonomics and Human Factors. Handbook of Human Factors and Ergonomics, Third Edition, John Wiley & Sons, Inc., p. 17.

*** (2021) Comisia Europeană. Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027, pp. 1-18.

Board of Certification in Professional Ergonomics (BCPE), Certified Professional Ergonomist (CPE). În: Certification for Ergonomists/Human Factors/User Experience Professionals, http://www.bcpe.org.

BCPE (2006), Ergonomist formation model (EFM). Professional Certification in Ergonomics in US. În: International encyclopedia of Ergonomics on Human Factors, Vol. 1, Second Edition, Taylor&Francis Group, London, p. 182.

L.J. F. Álvarez (2008), Ergonomia y psicosociologia aplicada. Manual para la formación del especialista, 11a edicion, Editorial: Lex Nova, Espaňia, p.40.

 

Un sfert dintre executivii din România spun că peste un deceniu companiile lor nu vor fi viabile dacă nu se transformă. Principalul risc pentru rentabilitate: deficitul forței de muncă

0

Jumătate (52%) dintre directorii generali din România se declară încrezători în perspectivele de creștere a veniturilor companiilor pe care le conduc în următorul an, potrivit raportului PwC CEO Survey 2023. În același timp, un sfert dintre respondenți (27%) cred că organizațiile lor nu vor supraviețui peste un deceniu dacă își continuă cursul actual și nu iau decizii de transformare a companiilor.

Cel mai important factor care le va afecta rentabilitatea pe termen lung este deficitul de angajați și competențe, arată 70% dintre respondenți, alte amenințări fiind: schimbarea preferințelor consumatorilor, noutățile în reglementare, apariția unor noi tehnologii, tranziția la noi surse de energie și distorsiunile lanțului de aprovizionare.

Dinu Bumbacea

„Liderii de afaceri se confruntă cu o serie de amenințări și riscuri urgente care s-au acumulat în ultimii doi ani și cărora trebuie să le facă față și, în același timp, trebuie să se gândească strategic la viitor, la modul în care trebuie să-și reinventeze afacerile pentru a rămâne viabile pe termen lung. Marea provocare este cum vor găsi echilibrul, cum vor atenua tensiunile de astăzi, luând totodată decizii pentru transformarea organizațională. Sondajul ne dă și vești bune, fiind încurajator faptul că 60% din investițiile pe care le fac au ca obiectiv reinventarea companiilor, iar 40% sunt concentrate pe consolidarea actuală”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner la PwC România.

Pe termen scurt, circa trei sferturi dintre respondenți (73%) plănuiesc să investească în automatizarea proceselor, tehnologii noi și dezvoltarea angajaților.

Patriotism cu profit pentru țară

0

 

Radu Magdin
CEO, Smartlink Communication

Suntem cu aproape un an înainte de startul ciclului electoral și al campaniei pentru alegerile europarlamentare. Între 2020 și 2023, pandemia a schimbat prioritățile noastre, făcându-ne să ne concentrăm pe proiecte personale și pe relațiile cu cei dragi. După 24 februarie 2022, războiul din regiunea noastră ne-a direcționat atenția către identitatea națională, făcându-ne să ne gândim mult mai mult la România și la locul nostru în regiune. În contextul procesului dificil prin care trece națiunea ucraineană, nu putem să nu ne întrebăm și noi cum am reacționa în fața unei agresiuni similare cu cea din țara vecină și cum ne-am putea apăra interesele și valorile naționale.

În România, discuțiile despre naționalism și patriotism sunt mai intense ca niciodată, poate doar la începutului anilor ’90 să fi fost aceeași vervă. În trecutul recent, acești termeni erau asociați cu extremele politice și erau evitați. Însă, în contextul actual, patriotismul, chiar și în înțelesul său modern, nu mai poate fi ignorat, având în vedere situația politică din Europa. În ciuda certitudinilor pe care ne-am construit viața din prezent, războaiele între state nu mai sunt astăzi imposibile, iar existența unor țări revizioniste, ale căror poziții pătrund din ce în ce mai puternic în realitățile noastre, prin intermediul unor ample operațiuni de influențare a opiniei publice, ne face să ne gândim mai mult la cum să ne raportăm la propria țară. Există două opțiuni: una defensivă, care se concentrează pe reacția la versiunile populiste și extremiste ale patriotismului (am auzit cu toții vorbindu-se, pe un ton inflamat, despre România ca o „colonie”, despre România „exploatată de străini”, despre „românii batjocoriți în Europa” sau despre „minoritatea românească discriminată în țările vecine”), și una ofensivă, care propune un patriotism modern și luminat, care să aducă laolaltă valorile de la nivelul UE și NATO și să împingă obiective de țară care să fie percepute ca naturale și îmbrățișate ca atare.

Dialoguri necesare: Iuliean Horneț

0
Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES: Iuliean Horneț este unul dintre cei mai remarcabili inventatori ai României, cu invenții realizate, dar și invenții aplicate în sectorul de siguranță națională – respectiv energia și, cu deosebire, energia din surse regenerabile. La sursele de energie regenerabilă eoliană, fotovoltaică, hidro, Iuliean Horneț promovează soluțiile de obținere a energiei din biomasă. Dat fiind faptul că susținerea modalităților de utilizare a biomasei ca sursă de energie nu are o înțelegere suficientă  la autorități, găzduim în acest număr al revistei ECONOMISTUL punctele de vedere și opiniile inventatorului de excepție Iuliean Horneț.  

Dans în trei: MIPE, MINISTERUL ENERGIEI și al MEDIULUI. Consolidarea (dărâmarea) sistemului energetic național

Iuliean Horneț, ecoHornet

 

Regiunile și orașele joacă un rol de prim-plan în elaborarea unor măsuri de economisire a energiei adaptate contextului lor local.

citat din RePower EU, în mod special, din Componenta C16. RePowerEU.
MIPE (Ministerul Infrastructurii si Proiectelor Europene) a lansat pe data de 17 martie 2023 în consultare publică capitolul REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro pentru independența energetică. Astfel cum s-a subliniat în Planul de acțiune privind biometanul care este parte din documentul de lucru al serviciilor Comisiei însoțitor, Comisia propune abordarea principalelor obstacole în calea unei producții și utilizări mai intense a biometanului durabil și facilitarea integrării sale pe piața internă a gazelor naturale din UE prin:
  •  stabilirea unui parteneriat industrial pentru biogaz și biometan pentru a stimula lanțul valoric al gazelor din surse regenerabile;
  •  luarea de măsuri suplimentare pentru a-i încuraja pe producătorii de biogaz să creeze comunități energetice;
  • oferirea de stimulente pentru transformarea biogazului în biometan;
  •  promovarea adaptării și a ajustării infrastructurii existente și a instalării de noi infrastructuri pentru transportul de cantități mai mari de biometan prin rețeaua de gaze a UE;
  •  abordarea lacunelor în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;
  •  facilitarea accesului la finanțare și mobilizarea finanțării UE în cadrul MIE, al politicii de coeziune, al MRR și al politicii agricole comune.
Accentul ar trebui să cadă pe producția durabilă, asigurându-se faptul că biometanul este produs din deșeuri organice și reziduuri forestiere și agricole, pentru a se evita impactul asupra utilizării terenurilor și a securității alimentare. Bioenergia reprezintă 60% din energia din surse regenerabile în UE. Este o sursă de energie stabilă și disponibilă pe plan intern, însă este esențial să se asigure o aprovizionare durabilă. Estimările actuale indică o creștere moderată, dar constantă a utilizării biomasei până în 2030. Prioritizarea utilizării deșeurilor de biomasă nereciclabile și a reziduurilor agricole și forestiere va asigura o producție durabilă de energie care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU. Înlocuirea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale în procesele industriale nu numai că va reduce emisiile de carbon, ci va consolida și competitivitatea industrială prin protejarea producției industriale de volatilitatea pieței combustibililor fosili și va sprijini poziția UE de lider tehnologic la nivel internațional. – Decarbonizarea sectorului agricol prin creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207.000.000 euro); – Utilizarea clădirilor rezidențiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile – Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice (alocare 233.691.220 euro); – Sate Autonome Energetic (alocare 200.000.000 euro) din declarația MIPE = 8 sate pilot cu tehnologie germană; – Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabilă (Top up I1, I3 – C6) (alocare 300.000.000 euro); Aici sunt cuprinse:
  •  Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile (alocare 200.000.000 euro);
  •  Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde (alocare 100.000.000 euro).

Pe lângă o abordare conjuncturală este nevoie de o abordare structurală din partea Comisiei Europene pe tema producției energiei și pieței energiei, care să se bazeze pe surse de energie în bandă, bazate pe mixuri energetice compuse din amestec de cărbune, cărbune biologic obținut din biomasă prin piroliză și gazeificare și biomasă, din gaz metan în amestec cu gaz sintetic din piroliză și gazeificare/biogaz și hidrogen pentru termocentrale sau alte instalații, energie nucleară și energie meteo dependentă generată de eoliene, foto voltaice și hidrocentrale.

Citat din poziția SENATULUI ROMÂNIEI 2021 la documentul Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU Plan – COM (2022) 230.

Mențiuni speciale – observații

 În document nu se vorbește despre oprirea exploatării cărbunelui – Cărbunele, cărbunele biologic și biomasa sunt sursele stabilității sistemului energetic național și european (a se vedea luarea de poziție/declarații ale domnului senator ZAMFIR – președintele comisiei economice Senatul României – Asasinii energetici ai României) – Sistemul energetic are nevoie de surse de energie în bandă. Sursele de energie în bandă sunt date de energia nucleară, de termocentrale – cărbuni, cărbuni biologici și de BIOMASĂ – În tot documentul se spune că trebuie să se găsească alternative la energia poluantă – Se solicită folosirea tuturor resurselor care să înlocuiască sau să reducă poluarea cu gaz metan menționând explicit gazul sintetic, hidrogenul și biogazul ca alternativă – Materia primă pentru gazul sintetic, hidrogen și biogaz este BIOMASA – Ministerul Mediului din România interzice valorificarea energetică a BIOMASEI, iar MIPE nu asigură finanțare, inclusiv prin POIM. – Guvernul României poate să renegocieze și rectifice toate programele de finanțare privind energia regenerabilă în contextul RE POWER EU și GREEN DEAL. Timp există și Comisia Europeană exact asta dorește, după cum se observă. Inclusiv termenele temporare din document asigură timpul necesar. – România produce peste 60 milioane tone anual de BIOMASĂ care ar asigura energie electrică în bandă, de 4 – 5 ori mai mare decât producția celor două grupuri energetice nucleare tip CERNAVODĂ și energie termică, de 2 ori mai multă decât tot necesarul pentru încălzire și apă caldă al României. – România ar putea mări de 3 ori cantitatea produsă anual de BIOMASA FORESTIERĂ prin exploatare durabilă, ajungând din urmă, la producție, cele mai eco friendly state membre ale UE, asigurând resurse energetice mai mult decât necesare ROMÂNIEI (https://pro-lemn.ro/wp content/uploads/2022/06/badea4_integral.pdf și Sinteza raportului PWC: https://pro-lemn.ro/wp-content/uploads/2022/09/Sinteza-raport_Impactul-socio-economic-si-climatic_Final.pdf) România prin tehnologiile mature HORNET (combustie și piroliza) și FRÂNCU (gazeificare) deține posibilitatea reală și probată să asigure alimentarea termocentralelor cu cărbune fosil 20% în amestec cu deșeuri menajere 25% și 55% cărbune biologic din BIOMASĂ sau integral din BIOMASĂ, scoțând astfel energia electrică și termică produsă în termocentrale din zona emisiilor industriale, decarbonizând total industria energetică și salvând astfel:
  •  industria exploatării cărbunelui,
  •  producția de energie regenerabilă în bandă,
  •  gravele probleme de poluare ale mediului generate de deșeurile organice municipale (circa 70% din totalul deșeurilor municipale) ce pot fi ușor reciclate, transformate în cărbune biologic sau singaz/biogaz și utilizate în mixul energetic al termocentralelor sau având alte destinații benefice.

 CONSIDERENTE

 România de peste 10 ani nu are definită o STRATEGIE ENERGETICĂ NAȚIONALĂ. Se fac doar legi și programe direcționate către grupuri de interese în UE. Se impun prin lege sau HG produse sau tehnologii deși există multe alte variante pe piață și nu se poate restrânge dreptul beneficiarului de a-și alege soluția cea mai adecvată necesităților lui. Unde sunt alocările în acest program care să finanțeze toate tehnologiile și toate resursele de energie regenerabile în conformitate cu Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 – legea energiei? Beneficiarii sunt cei care aleg tehnologia din ofertă în funcție de necesități și caracteristici. Acest document este generat de lipsa argumentelor, incompetența sau rea-voința Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea susținerii necesității finanțării tuturor tehnologiilor pentru energie regenerabilă incluzând doar tehnologia fotovoltaică și eoliană și excluzând tehnologiile care procesează BIOMASA. BIOMASA este definită în Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 ca sursă de energie regenerabilă la fel ca în multe directive și regulamente europene în vigoare, pe care le-am enunțat în fața comisiilor parlamentare și a reprezentanților Guvernului României. BIOMASA produsă pe teritoriul României în cantități anuale de peste 60 milioane, poate genera energie ieftină și verde de 4-5 ori mai mult decât actualul grup energetic nuclear de la CERNAVODĂ. BIOMASA procesată produce energie în bandă, adică minimum 8.000 ore/an verde și ieftină. Există hibrizi de plante înregistrate la ISTIS care produc până la 200 to biomasă/ha având valențe de plante energetice și plante pentru consum alimentar și producția furajeră. Tehnologiile de procesare a BIOMASEI sunt atestate/brevetate, viabile, mature și nepoluante, fără emisii pornind de la zero emisii la niveluri de emisii care nu depășesc normele de poluare și sunt de înaltă eficiență, cu randamente peste 90% stabilite de Uniunea Europeană sau directiva europeană privind emisiile de gaze și în plus nu sunt purtătoare de certificate de carbon.

ÎNTREBĂRI

 Pentru ce se dorește de MIPE excluderea acestor tehnologiilor pe BIOMASĂ și a resursei BIOMASĂ de la finanțare? Cum poate MIPE să aloce pentru 8 sate 200.000.000 euro pentru termie din biomasă? Pe ce tehnologii? Pentru ce producție energetică? Vă facem cunoscut și subliniem că avem tehnologii românești mature (peste 800 de echipamente funcționale în România) care alimentează termic inclusiv cartiere, de înaltă eficiență, cu randamente peste 94%, fără poluare, energie verde. Cu tehnologiile/echipamentele românești de ultimă generație se poate instala cu 200.000.000 euro o capacitate de 500 MWh termici, putere instalată din biomasă. Cum justificați din punctul de vedere a randamentelor financiare alocarea a 200.000.000 euro pentru 8 sate? Nu este cumva o greșeală, un cadou, sau este iresponsabilitate? Cine dorește să nu se rezolve multiplele proceduri de infringement la adresa României generate de gestionarea deșeurilor? Cine are interesul de a bloca obținerea securității energetice a României? Cine dorește blocarea liberei concurențe între diverse tehnologii sau șanse egale de a fi alese pe principiile eficienței, de beneficiari? Cine dorește blocarea accesului la tehnologii produse în România sau UE mult mai performante sau cel puțin egale raportat la oferta fotovoltaicelor și eolienelor? Cine dorește finanțarea dependenței meteo a ROMÂNIEI? Cine dorește să se blocheze exploatarea verde a CEO OLTENIA, a cărbunelui din România? De ce se blochează conversia energetică a BIOMASEI în hidrogen, singaz, gaz de piroliză, energie electrică, termică și frig cu tehnologii verzi nepoluante prin lipsă de finanțare? Cu ce energie electrică regenerabilă se va face alimentarea sistemului național de irigații O facem cu fotovoltaice ca să udăm ziua 5 ore/zi. Cum se justifică utilizarea a mii de hectare de teren din cele probabil 320.000 hectare de teren ADS pentru fotovoltaice care să asigure consumul necesar ANIF de peste 500.000 MW/an. 1 ha foto = 0,8 MW electric meteodependent? Rezolvăm o meteodependență cu altă meteodependență? Cum justificați scoaterea terenurilor din producția alimentară și cultură pentru alimente a sute poate mii de hectare de teren, aparent terenuri degradate pentru culturile clasice, ca să instalați câmpuri fotovoltaice pentru diverse obiective gen alimentarea cu energie electrică meteodependentă pentru sistemele de irigații? Pe acele terenuri acoperite de fotovoltaice nu va crește un fir de iarbă? Ce decarbonizare și înverzire înseamnă? Ce vreți să faceți? Avem experiența războiului din UCRAINA. Rușii au distrus infrastructura energetică. Cât de greu este cu o dronă să distrugi câmpuri de fotovoltaice de sute de hectare, comasate? Se gândește cineva că o simplă furtună ridică praf și acoperă panourile cu praf care acestea trebuie să fie curățate/spălate ca să funcționeze? Cum o să fie curățate loturi de zeci/sute de hectare comasate? Gândește cineva la MIPE și la Ministerul Energiei? Cum poți ca stat membru al UE și NATO care faci acest program cu scopul declarat de a elimina dependența de gazul rusesc să aloci peste 80% din suma alocată către proiecte OMV, care este o firmă cu acționariat rusesc majoritar? Adică declari sancțiuni de toate felurile în acord cu UE și NATO și tu dai banii, pentru care această țară se împrumută, la ruși? Cât de proști ne cred MIPE, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului? Cât de contrari intereselor și politicilor UE putem fi? Nu există niciun fel de rușine? Și pentru că vorbim de OMV, MIPE și Ministerul Energiei cunosc faptul că la OMV Brazi se produce cea mai scumpă energie din România care influențează direct și negativ prețul energiei în România? În favoarea OMV introduce MIPE finanțarea proiectelor OMV pe gaz metan? Este împotriva oricărei rațiuni acest lucru sau poate MIPE și Ministerul Energiei dorește să țină prețul energiei electrice dependent de prețul gazului metan deci politica de nedecuplare contrară politicilor sectoriale ale UE. Probabil nu contează pentru MIPE și Ministerul Energiei aceste considerente ce nu pot fi negate, referitor la ce face OMV în ROMÂNIA pe banii românilor? Sau poate are ordine politice de această natură. Cât de justificat este să te împrumuți, să îndatorezi poporul român și tu să dai ca guvern finanțări pe tehnologii fotovoltaice care au perioada de funcționare maximum 10 ani și pe care o cumperi din alte state, deci scoți bani din țară, pe care apoi trebuie să le dezafectezi, iar costurile de dezafectare înseamnă 80% din costurile de instalare? Judecă oare MIPE și Ministerul Energiei ce fac, cum îndatorează nejustificat ROMÂNIA, mai mult, creează premisele altor împrumuturi pentru dezafectare? Pentru ce dă MIPE alocare de 1.000.000 euro/1 MWe când în USA și CHINA prețul pe 1 MWe este de maximum 600.000 euro/1 MWe la panourile de ultimă generație? Nu pare suspect ceva? Care sunt societățile cărora le-au fost aprobate aceste proiecte? Au acționariat majoritar străin și astfel își vor exporta impozitele și profitul în alte țări, exemplu OMV? De ce România se împrumută ca să asigure finanțare unor societăți ale altor state? În ce privește hidrogenul verde ce se dorește a fi produs doar prin instalații de electroliză, acesta va fi exportat sau va fi utilizat la obiective clare din România? Care sunt beneficiarii români, unitățile funcționale industriale/agenții economici de pe teritoriul României, reali, cu nume, ai hidrogenului verde ce se dorește produs în România? Să înțelegem că România se împrumută pentru a aloca finanțări unor companii cu capital majoritar străin pentru a produce hidrogen verde de care industria și economia românească nu vor beneficia și va aloca terenuri agricole pentru câmpuri fotovoltaice și eoliene care pot fi folosite pentru culturi energetice pentru producția de biomasă care poate fi convertită în energie verde în bandă pe tehnologii românești, de către societăți românești și care ar decarboniza România și aduce venituri la BUGETUL DE STAT al ROMÂNIEI și nu al Austriei spre exemplu? Avem noi, ROMÂNIA, tehnologii mature, mult superioare și de anduranță fără risc de dezafectare minimum 30 ani, cu producție în bandă, total automatizate etc. A luat MIPE și Ministerul Energiei în considerare așa ceva? Probabil ce e românesc trebuie desconsiderat că nu e trendy și nu iese mită. De ce ISPE recomandă soluții energetice pentru UAT-uri pe bază de fotovoltaice, eoliene și incinerare? Astfel toate proiectele să fie pe aceste tehnologii, exclusiv. Are ordin de la OMV prin Ministerul Energiei. Unde sunt fondurile pe soluții inovatoare solicitate repetat de UE? De ce nu se acordă vouchere pentru toate tipurile de energii verzi și se acordă doar pentru energia produsă de fotovoltaice? Nu este o politică care încalcă principiile concurențiale? MIPE, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului exclud cu obstinență utilizarea BIOMASEI. Pentru ce Guvernul României în toate programele și proiectele energetice existente exclude în mod constant și obsesiv folosirea BIOMASEI – recomandată de Uniunea Europeană pentru valorificarea cu înaltă eficiență energetică, cu randamente de peste 80%? Pentru ce ISPE, instituția abilitată de Guvernul României pentru a genera soluții de dezvoltare regionale către UAT-uri etc., exclude în mod constant și obsesiv recomandări sau soluții energetice bazate pe valorificarea cu înaltă eficiență energetică, cu randamente de peste 80%, a BIOMASEI? Care este beneficiul estimat, impactul economic și randamentul financiar în favoarea României, în urma acestei configurări a RePower RO generat de MIPE pe fiecare capitol de finanțare în parte? De ce MIPE nu a răspuns în scris la observațiile și soluțiile organizațiilor profesionale, patronale, sindicale care au fost parte a procedurii de consultare și s-au adresat în scris MIPE? Se vede clar că proiectele propuse în RePowerRO sunt total în dezinteresul acestei țări pentru că dacă vorbim tehnic, în primul rând desființează adecvanța SEN (sistemul energetic național). Considerăm că nu este acceptabilă scăderea adecvanței SEN și punerea în pericol a securității energetice a României, a economiei naționale, a cetățenilor și mai ales a viitorului României.
Instalațiile de piroliză ecoHORNET prezintă avantajul că procesează şi neutralizează deșeurile organice solide în mod eficient, economic şi ecologic, obținându-se produse finite valorificabile energetic şi tehnologic. Elimină deșeurile organice ce cauzează probleme de mediu și confort (deşeuri menajere, nămoluri de epurare, plastic, cauciuc, etc.). Costurile de operare sunt minime, instalația se poate susţine singură din punct de vedere energetic, activitatea este profitabilă și nu necesită subvenţii guvernamentale. Față de alte procedee de eliminare a deșeurilor organice, piroliza în instalațiile ecoHORNET se desfășoară complet ecologic, emisiile de noxe sunt minime. Produsele obţinute (biogaz, bio-oil, biochar) sunt de cea mai bună calitate. Gazul de piroliză poate fi utilizat la producerea de energie termică și electrică în cogenerare pentru comunități, în mod sustenabil și ecologic sau în industria chimică. Uleiul de piroliză este folosit în industria chimică, farmaceutică precum și combustibil industrial pentru a înlocui petrolul sau motorina.Biochar-ul (cărbunele vegetal) este utilizat ca ameliorator de sol. Emisiile poluante ale echipamentelor ecoHORNET sunt sub limitele impuse începând cu anul 2020 prin directiva Comisiei Europene.

Dialoguri necesare: Florin Luca

0

„Bazinul de finanțare” pentru economia României: între nevoia de viziune, dezvoltarea încrederii și… simțul gravitației

 

Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii
și Prognoze Economico-Sociale – ASPES:
Începând cu anul 1990 problema finanțării economiei românești, dar și a întregii activități a statului a fost și rămâne încă una din problemele majore pentru care nici până în prezent nu au fost găsite cele mai fertile soluții pentru dezvoltarea și progresul României.

Resurse financiare reale au fost și sunt în continuare folosite majoritar în consum neproductiv în loc să fie pentru investiții, pentru dezvoltare. România, deși crește, nu se dezvoltă.

Pe parcursul celor 22 de dezbateri organizate din inițiativa ASPES începând cu al doilea deceniu de la intrarea României în UE privind reconstrucția economiei românești, care au avut ca rezultat conturarea demersului: „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, au fost exprimate diverse opinii privind politici mai bune pentru finanțarea economiei românești.

Domnul Florin Luca, membru al ASPES, participant activ la dezbateri și economist cu o bogată  experiență în activitatea de finanțare bancară, aduce în atenție unele opinii demne de a contura „Bazinul de refinanțare” pentru economia României.

 

Florin Luca: În societatea românească există în momentul de față două orientări legate de modul cum trebuie să interfereze statul cu economia. Prima orientare, dominantă în spațiul public și cu o magnitudine populară, se sprijină pe o idee de organizare socială în care se așteaptă ca toată economia să fie animată de măsurile pe care le ia (sau nu le ia) statul. O a doua orientare, mai puțin vizibilă, dar influentă, îmbrățișează ideea unei economii purtate de piețe. Potrivit acestei din urmă orientări, statul, fiind un manager mediocru al companiilor, trebuie să intervină în special în reglementarea și asigurarea funcțiilor sale regaliene (justiție, diplomație, securitate și apărare națională, monedă, finanțe publice…) și servicii (învățământ, infrastructură, sănătate…). Din păcate, aceste orientări nu-și revendică apartenența la o doctrină sau la un anumit curent de gândire economică (socialistă, liberală, neoliberală…) și se regăsesc în același timp în toate taberele politice de la noi. Pe acest fond, se lansează numeroase proiecte, la nivel antreprenorial sau în cadrul instituțiilor statului, și ia naștere o întrebare cheie: „Dincolo de ajutoarele de stat și fondurile europene, cum putem construi la nivel sistemic un bazin de finanțare capabil să acopere nevoile economiei pe termen mediu și lung?” Răspunsul la această întrebare poate fi identificat la interferența a trei factori: circulația capitalurilor, băncile / lumea financiară și statul.

 

  1. Circulația capitalurilor

Legile economiei de piață duc la o concentrare din ce în ce mai mare a capitalurilor și averilor, pentru că randamentele investițiilor au mereu tendința să depășească ritmul de creștere economică a unei societăți. Acest fenomen nu este specific României. El are o magnitudine mondială. În consecință, capitalurile circulă pe Terra precum circulă apa în natură sau în vasele comunicante. Așa cum apa urmează legile gravitației și străpunge sau ocolește orice obstacol, tot așa și capitalurile au străpuns sau ocolesc constrângerile regulatorilor, urmând o singură lege, legea „terenului profitabil”. Cu cât o țară sau zonă economică va pune mai multe opreliști profitabilității capitalului și liberei sale circulații, cu atât mai mult capitalul le va „ocoli”. În era digitală și a internetului aceste fenomene s-au accentuat și mai mult. Întrebarea care se pune acum este: ce țări sau regiuni vor deveni noile „terenuri profitabile” pentru capital?

România trebuie să știe să răspundă la această întrebare. Avem nevoie de măsuri destinate să incite capitalul să „lucreze” mai mult în folosul economiei noastre. Statul român trebuie, deci, să-și facă din multinaționale și oamenii de afaceri un aliat și nu un „cal de bătaie” din acest punct de vedere. O soluție ar putea fi, de exemplu, să se creeze un tratament fiscal privilegiat pentru companiile ce-și domiciliază lichiditățile pe Bursa de la București sau în regiuni defavorizate. Ce-ar fi să facem un hub de domiciliere a conturilor principale de trezorerie pentru multinaționale (cash pooling), cu ajutorul băncilor, într-un județ defavorizat nu prea îndepărtat de București, de exemplu? Sau să oferim facilități fiscale deosebite oamenilor bogați ce-și domiciliază averea în România sau investesc pe Bursa de la București? Astfel de tratamente există și în alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Belgia, Olanda, Luxemburg sau Irlanda. Rezultatele sunt extraordinare.

 

  1. Băncile și instituțiile financiare

 

Aici trebuie să plecăm de la câteva realități. În primul rând, în mediul de afaceri din România nu există încredere și astfel se creează decalaje între oferta de finanțare și cererile efective ale clienților… Proiectele finanțate prin fonduri europene sau ajutoare de stat solicită cofinanțări pe care antreprenorii cu planuri de afaceri bune, dar fără resurse financiare nu le pot accesa… Sunt apoi multe situații în care investiții care se amortizează în zece ani sunt finanțate cu credite având o maturitate de 3-5 ani sau chiar cu linii de credite pe termen scurt (un an). Mulți antreprenori utilizează creditele companiei pentru alte nevoi patrimoniale personale… Acest „cocktail financiar” generează elemente statistice ce vorbesc de la sine: pe fondul accesării reduse a finanțărilor publice, al unei evoluții neuniforme a creditării și al menținerii la nivelul sistemului bancar a unui raport subunitar între creditele acordate și depozitele atrase, din cele peste 700.000 de societăți comerciale existente în România, numai 12.000 îndeplinesc condițiile pentru a fi creditate de către o bancă!

Dar pentru a construi încrederea în relațiile cu băncile, companiile au nevoie să acopere câteva cerințe inconturnabile. În primul rând, trebuie să aibă obsesia autonomiei pe linie de cash, disponibilități de trezorerie, optimizând și monitorizând:

  • gestiunea stocurilor. Este recomandabil să existe cât mai puțină marfă pe stoc, în funcție de specificul activității și viteza de rotație a stocurilor;
  • încasările de la clienți. Termenele de încasare să fie cât mai scurte;
  • furnizorii. Aceștia trebuie plătiți la timp, pentru că amânările la plăți pot crea probleme de imagine, inclusiv în relația cu băncile.

Este foarte importantă și rentabilitatea economică a afacerii. Și aici există o întrebare-cheie, la care trebuie să răspundă orice companie: rentabilitatea economică a activelor (imobilizări și cash) este mai mare decât costul finanțărilor (capital + credite de la bănci)? Tot în acest cadru, orice bancă urmărește o relație trilaterală, ce este un adevărat „triunghi al vieții sau al morții companiei”: clienții – acționarii – creditorii. Companiile trebuie să știe să arate băncii cum afacerea poate să aducă valoare / rentabilitate pentru fiecare dintre acești trei actori. În sfârșit, pentru bancheri contează foarte mult evoluția pieței, profilul conducătorilor / acționarilor companiei, respectarea indicatorilor și a notelor pe linie de risc. Bancherii au un vocabular și definiții foarte precise pentru acești indicatori. Dialogul bănci – companii este, deci, foarte mult facilitat dacă există aici o înțelegere comună a acestor noțiuni. Menținerea unui dialog transparent, de încredere între antreprenori și bănci este vitală. Antreprenorii trebuie să meargă la bancheri cu aceeași deschidere pe care o au atunci când merg la un medic.

Pe de altă parte, marile investiții industriale, finanțarea proiectelor de infrastructură în regim de Parteneriate Public-Private (PPP) sau concesiuni necesită credite cu maturități de 15-20 de ani, iar în România foarte puține bănci se angajează sau doresc să finanțeze astfel de proiecte pe durate superioare la 10 ani, ceea ce nu se întâmplă în țările occidentale. În paralel, proiectele finanțate din fonduri publice ce necesită cofinanțare ar putea căpăta o altă dinamică dacă băncile din România ar crea fonduri de investiții care să-și asume acest rol.

În momentul de față, în cadrul dinamicii finanțărilor și a fluxurilor de capital, este preocupantă apoi și ușurința cu care pot fi accesate informațiile confidențiale. Confidențialitatea este un element de bază al încrederii ce se construiește între deținătorii de capitaluri, bănci și celelalte societăți de servicii financiare. Garantarea confidențialității va deveni un business în sine. În condițiile în care băncile sunt în căutarea unei noi identități, confidențialitatea va putea deveni și un foarte important factor de diferențiere. Cei care vor ști să asigure confidențialitate oferind produse și servicii compatibile cu era digitală și a internetului vor fi noii lideri ai industriei bancare de mâine.

 

  1. Statul

 

Formele de finanțare asigurate de autoritățile publice din România au urmat orientările stabilite la nivel european și au acoperit ajutoare aproape pentru toate sectoarele, sub formă de garanții pentru credite, granturi, subvenții, dobânzi, amânări sau anulări de impozite și taxe, reglementări privind utilitățile… Aceste măsuri au fost luate într-un context dificil, în parte sub impact emoțional, de multe ori fără o analiză a priorităților strategice ale economiei românești. Începem să vedem acum cine plătește până la urmă această factură imensă, atât la noi, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană: cetățeanul de rând, contribuabilul sufocat de malaxorul inflației.

Dar finanțarea este doar o resursă. În spate, avem nevoie de proiecte de anvergură, ancorate într-o viziune. Inspirându-se din Keynes, așa cum au făcut-o toate țările vestice în perioada lor de creștere economică solidă, statul român trebuie să-și facă simțită prezența dincolo de alimentarea creșterii consumului și politicile monetare, lansând și pilotând durabil proiecte / investiții naționale de anvergură în învățământ, infrastructura de transport, sectorul energetic și sănătate. Așa cum se face de foarte multe ori și în țările occidentale, este momentul ca statul să-și asume riscul de a deveni acționar în mari companii și start-up-uri, făcând apel la cei mai de succes antreprenori din domeniu. În sectoarele IT, energie și agroalimentar România poate să aibă o magnitudine internațională mai mare decât și le permit economia, diplomația sau armata sa.

Apoi, pe termen scurt, este foarte importantă disciplina plăților, pentru evitarea blocajului financiar. România se află de multă vreme, am mai spus-o și cu alte ocazii, în fața unui mare pericol de blocaj financiar. Studiile arată că lipsa unei discipline financiare solide a făcut ca volumul creditelor comerciale de tip „furnizor” să fie mult mai mare decât soldul total al creditelor din sistemul bancar. Acum cei mai mari creditori din economie nu sunt băncile, ci companiile, marii furnizori de produse și servicii. Instituțiile statului trebuie să dea dovadă de intransigență aici, impunând printr-o lege foarte dură respectarea termenelor de plată, așa cum se face în țările vestice ale Uniunii Europene de multă vreme. Companiile ar avea de câștigat pe termen mediu.

Dar pentru a ajunge unde își dorește pe linie de finanțare, România trebuie să-și gestioneze cu multă metodă și datoria publică. Știm cu toții că există o legătură intimă între geopolitică și datoria publică. Încrederea piețelor se bazează mai mult pe factori subiectivi, emoționali, decât pe respectarea cu strictețe a unor indicatori macroeconomici. De multe ori, dacă ai un comportament de pierzător / loser, ești tratat ca atare. Acest lucru a fost însă destul de puțin luat în calcul la noi, unde se trece ușor de la slugărnicie la un suveranism de carton. Datoria publică este cu atât mai sustenabilă cu cât este finanțată din resurse și economii interne. Am văzut că o astfel de orientare a început să capete contur în ultima vreme. Demersul trebuie însă tratat cu prudență, pentru a nu afecta lichiditatea de pe piața interbancară. Datoria publică poate alimenta creșterea economică. Este însă foarte important ca activele finanțate prin datorie publică să crească valoarea activelor de care vor beneficia generațiile viitoare. Creșterea datoriei publice pentru finanțarea cheltuielilor bugetare curente nu trebuie să fie acceptată.

Statul are deci rolul de a face totul pentru economia românească, dar nimic în locul ei. O astfel de orientare strategică are însă nevoie de o dezbatere națională, de un cadru instituțional orientat către dialog și decizii, ce încurajează antreprenorialul până la cel mai de jos nivel. Un dialog peren cu reprezentanții comunității de afaceri, la nivelul Asociației Române a Băncilor, camerelor de comerț, Coaliției pentru Dezvoltarea României, Consiliului Investitorilor Străini…  Așa se pot găsi soluții. Pentru că o economie nu se face doar din pix, prin decret, la un partid, la Guvern, Ministerul Finanțelor sau la BNR. Ea este, înainte de toate, un fenomen social ce se transformă organic.


Florin Luca este CEO al GAC Innovation şi membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES.