Acasă Blog Pagina 281

Romgaz va produce şi livra pe piaţa internă mai multe gaze până la finalul acestui an

0

Producţia de gaze a Romgaz va cunoaşte o creştere până la finalul acestui an, odată cu sporirea producţiei din zona Caragele.
Zăcământul de la Caragele livrează zilnic în sistem 700.000 metri cubi de gaze, iar tendinţa este una de majorare a producţiei până la mijlocul lunii decembrie, la 1.000.000 metri cubi pe zi, o dată cu finalizarea şi punerea în funcţiune a colectorului de 16 km. În funcţie de rezultatul sondelor de cercetare, producţia zilnică estimată poată creşte începând cu anul 2020 până la 1.700.000 metri cubi pe zi.
Investiţiile propuse pentru anul următor în zăcământul de la Caragele constau în săparea a 15 sonde şi instalaţii tehnologice de suprafaţa la 10 sonde în valoare totală de circa 45 milioane de euro. Viitoarele eforturi de explorare sunt concentrate în acest moment pe planificarea şi realizarea forajelor pentru confirmare şi creşterea potenţială a volumului resursei estimate cu investiţii de peste 100 milioane de euro.
Menţionăm că, zilnic, Romgaz livrează în sistem 15 milioane de metri cubi, iar producţia de gaze a crescut în acest an peste estimările iniţiale. În primele nouă luni ale anului curent, Romgaz a produs circa 4 miliarde de metri cubi de gaze, înregistrandu-se o creştere cu 4,56% a producţiei faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 1,5% faţă de estimările de la începutul anului. Cât priveşte nivelul producţiei de gaze naturale înregistrat în trimestrul trei al anului curent, acesta a înregistrat o creştere cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2017.
“Tendinţa Romgaz este de a spori producţia de gaze în vederea asigurării unui preţ echitabil pe piaţă pentru consumatorul final. Concomitent, avem în vedere înlocuirea rezervelor consumate cu noi rezerve de gaz. Din fericire aici rezultatele sunt spectaculoase: în acest moment gradul de înlocuire a rezervelor este de peste 70%, cu premisele ca în 2019 să se apropie de 100%, în condiţiile în care la nivel mondial , rata de înlocuire de abia ajunge la 30%”, a declarat directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru.
La Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România, iar resursa estimată este de circa 25-27 de miliarde de metri cubi de gaze.

Biroul de presă Romgaz

Despre Romgaz
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București şi a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani în 1909. Romgaz face cercetare geologică în scopul
descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale şi operații speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. Din 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.

Ministerul de Finanțe concepe schimbări la nivelul TVA

0

În respingerea cererii de derogare trimise de Ministerul Finanțelor în toamna trecută, Comisia Europeană argumentează că plata defalcată a TVA, așa numitul Split TVA, nu este proporțională cu obiectivele declarate de Guvern: asigurarea colectării în mod corect a TVA și prevenirea evaziunii fiscal, conform datelor Hotnews.ro.
Comisia Europeană arată, în motivarea deciziei sale, că modul în care a conceput Guvernul pragurile pentru plata TVA defalcată, la un nivel fix pentru fiecare dintre cele trei categorii, nu asigură egalitatea de tratament în interiorul acelei categorii.
În plus, așa cum sună prevederile legale acum, clientul/beneficiarul are obligația de a verifica registrul persoanelor impozabile cărora li se aplică plata defalcată și să acționeze în consecință: să separe suma netă și valoarea TVA. În schimb, autoritățile trimit notificarea cu privire la includerea în registrul furnizorului, și nu beneficiarilor, potrivit sursei citate.
„România nu consideră necesar ca furnizorul să informeze clientul cu privire la necesitatea de a aplica mecanismul de plată defalcată, prin includerea pe factură a unei mențiuni în acest sens”, își motivează decizia Comisia. „În plus, în cazul în care beneficiarul nu aplică mecanismul de plată defalcată și plătește TVA într-un alt cont decât contul de TVA al furnizorului, tot beneficiarului i se aplică o penalitate de 0,06 % pe zi din suma plătită în mod eronat, dacă nu remediază situația în termen de 30 de zile lucrătoare. Cu toate acestea, furnizorul și nu beneficiarul este cel care poate remedia situația, transferând suma în cauză din contul său principal în contul de TVA, informând beneficiarul cu privire la acest lucru și evitând, astfel, orice sancțiuni aplicate acestuia. România a precizat că acest transfer efectuat de furnizor este doar o posibilitate, nu o obligație, deoarece răspunderea pentru plata TVA în contul corect îi revine beneficiarului”, mai spune Comisia.

Taxa auto va avea parte de schimbări în 2019

0

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat că viitoarea taxă pe care proprietarii de mașini o vor plăti se va aplica tuturor autovehiculelor poluante, nu numai celor mai vechi de zece ani, potrivit Hotnews.ro.

 

Forma finală a noii taxe auto va avea mai multe „componente”, însă acestea nu vor intra concomitent în vigoare la 1 ianuarie 2019, potrivit ministrului.

„Aşa cum am spus de nenumărate ori, nu este vorba de o taxă de poluare, sau timbru de mediu sau o altă denumire care să includă cuvântul taxă. În schimb, am susţinut şi susţin în continuare că poluatorul plăteşte şi nu numai în cazul emisiilor de CO2, şi în cazul deşeurilor şi în celelalate cazuri, cel care poluează trebuie să plătească. În interiorul grupului de lucru din care fac parte specialişti ai Ministerului Mediului, Administraţiei Fondului de Mediu, ai RAR-ului, Ministerului Transporturilor, Finanţelor (…) au încercat să găsească o formă finală consultând cei doi producători de autovehicule din România şi cei care în decursul anilor au reuşit să ne îndrume fiind specialişti în domeniu şi care la ora actuală au diverse firme de consultanţă, astfel încât să nu găsim o formă a unei eventuale contribuţii pe care cetăţeanul ar trebui să o plătească atunci când emisiile de CO 2 ar trebui depăşite, când cilindreea folosită la autovehicul are o anumită capacitate care poate s producă emisii şi norma de poluare”, a explicat ministrul ieri, la Ploiești, scrie Digi24.ro.

Cristian Rosu (ASF): Asigurarile in era digitala, element important al economiei globale.

0

Prezent astazi la evenimentul „IIF 2018 – Insurance in the DIGITAL World” organizat de XPRIMM, Cristian Rosu – vicepresedintele ASF, a declarat:

 

”Asigurări și digitalizare, două domenii care se interpătrund din ce în ce mai mult. Digitalizarea face parte din viața multora dintre noi, iar asigurările au rolul a ne proteja financiar la riscuri. În același timp digitalizarea poate dezvolta eficient piața asigurărilor, care trebuie să crească sănătos, cu noi produse și servicii pentru satisfacerea nevoilor clienților săi, cu protejarea acestora și pentru stabilitatea societăților de asigurare.

ASF are ca obiectiv principal, conform legii de înființare, promovarea stabilității activității de asigurare şi apărarea drepturilor asiguraților. Digitalizarea este în beneficiul oamenilor. Prin digitalizare ai acces la noi servicii, salvezi timp, te poți informa, se reduce birocrația, poți compara produse. Companiile devin mai eficiente, modelele de afaceri se transformă, apar noi produse, mai ieftine, serviciile aferente devin mai bune și mai rapide.

Prin asigurări se poate asigura bunăstarea personală și a familiei prin preluarea de către un asigurator a consecințelor financiare în momentul materializării riscurilor asigurate. Ambele domenii aduc beneficii de dezvoltare, socială, economică, personală. În același timp gestionarea lor necorespunzătoare afectează stabilitatea piețelor, a companiilor, a încrederii. Apetitul la digitalizare este strâns legat de apetitul la risc. Riscul digitalizării trebuie înțeles și gestionat.

Digitalizarea nu poate fi oprită, dar trebuie să se dezvolte controlat pe baza unor reguli care să asigure o dezvoltare sigură pentru cetățenii care beneficiază de ea. Riscurile cibernetice sunt pe primul loc pe trei continente în îngrijorările conducătorilor de companii.

Securitatea cibernetică a fost până de curând un subiect al specialiștilor, dar acum este una din principalele preocupări ale mediului economic, de afaceri, a reglementatorilor și supraveghetorilor.

Putem constata trei tendințe:

  1. Nevoia unei guvernanțe profesioniste
  2. Creșterea rolului asigurărilor cibernetice
  3. Creșterea atenției la riscurile aduse de tehnologiile emergente ca Inteligența Artificială, Internet of Things (IoT), Big Data și mult altele.

Să le luăm pe rând.

  1. Sunt necesare noi modele de guvernanță și sisteme de răspuns, o nouă conduită, care să facă tranziția de la abordările reactive, de la prevenția clasică, către o nouă abordare. Practic nu mai putem vorbi de răspunderi separate, există o tendință să avem o vedere integrată a răspunderilor, fie că sunt civile, profesionale sau cibernetice. Conducătorul unei societăți este responsabil de tot ce se întâmplă în jurul său. Cele mai mare riscuri sunt generate de problemele de guvernanță. 70% din conducătorii companiilor consideră că proprietarul subiectului digitalizării, a securității informatice, este IT-ul, când de fapt nu este așa. Este greșit, această abordare fiind o problemă în sine, de management. IT-ul doar previne. Tehnologiile sunt doar un mijloc pentru noi modele de afaceri și noi servicii. Trebuie ca managerii de risc să își asume responsabilitățile, iar cei care dezvoltă produse să plece de la nevoile clienților, nu de dragul tehnologiei.
  2. Asigurările cibernetice adaugă valoare, cresc reziliența, scad impactul financiar. Firmele trebuie să fie stimulate în a-și evalua riscurile cibernetice, dar și a monitoriza continuu păstrarea măsurilor împotriva acestor riscuri. Asiguratorii trebuie să acorde consultanță, inclusiv legală, pe acest subiect.
  3. Inteligența artificială, Big Data, IoT, monedele virtuale reprezintă noi riscuri. În acest moment sunt 500 de milioane de echipamente interconectate, care devin din ce în ce mai inteligente!

Ecosistemul digital va crea case, mașini, orașe inteligente, digitale, care vor aduce noi riscuri. Toți suntem vulnerabili. Avem vulnerabilități interne, telefonul, calculatorul pe care le folosim au vulnerabilități. Avem amenințări, atacuri cibernetice, persoane interesate în a ne sustrage identitatea sau banii. Exact pentru ce sunt create asigurările, protejarea împotriva probabilității fructificării unei vulnerabilități de către o amenințare, care poate produce pierderi financiare.

Asigurările au un rol foarte important în viitoare lume digitală, inclusiv în a promova gestiunea riscurilor cibernetice. Asigurările cibernetice sunt foarte slab dezvoltate. În țările OECD reprezintă doar 1,5% din asigurările generale, iar în țărilor dezvoltate (Germania, Franța etc) 16%. Trebuie dezvoltate colaborări public – privat. Trebuie create huburi de inovație cu susținerea autorităților.

În ASF s-a înființat un astfel de hub, care este și partener al acestui eveniment. Trebuie dezvoltat, nu că este o tendință fancy, ci pentru a veni cu noi servicii și produse, a crește incluziunea financiară, ponderea asigurărilor in PIB, într-un mediu stabil, controlat și a proteja viitorii clienți. Bunele practici trebuie susținute public. Trebuie să se disemineze și succesele și incidentele, să se colecteze date. Acoperirile să fie mai clare. Asiguratorii să educe clienții referitor la riscuri, să le asigure expertiză.

Trebuie stabilite noi reglementări pentru asigurarea rezilienței pieței, a bunei conduite a acesteia. Asiguratorii au acces la informații, trebuie să susțină politicile digitale și apărarea împotriva riscurilor cibernetice. Acestea sunt greu de cuantificat. Acumularea riscului potențial este mare. Asigurarea cibernetică este un produs complex, cu subscriere diferită. Trebuie să standardizăm, să simplificăm, să reducem riscurile operaționale prin integrarea corectă a proceselor, sistemelor și a oamenilor în noul ecosistem digital.

Digitalizarea are scopul de a ne aduce o viață mai bună, iar asigurările să o protejeze. ASF are determinarea în a susține dezvoltarea unei piețe stabile, în interesul cetățenilor, a dezvoltării economice și sociale. Nu trebuie să uităm că nu toți cetățenii au aptitudini și interes în domeniul digital. Produsele de asigurarea trebuie să fie pentru toți, la același nivel calitativ. Asiguratorii pot beneficia intern de digitalizare pentru a deveni mai eficienți, produsele de asigurare să fie mai ieftine, mai apropiate de nevoile oamenilor, indiferent de forma de distribuție sau metodele de despăgubire, clasice sau digitale.

Digitalizarea este un fenomen care nu poate fi oprit. În același timp trebuie canalizat pentru ca oportunitățile pe care le dezvoltă să fie în favoarea oamenilor, a consumatorilor de servicii financiare. Din acest motiv autoritatea de supraveghere, actorii pieței financiare, companiile private din domenii conexe, cum sunt cele informatice sau de securitate informatică, trebuie să conlucreze, să discute si să identifice cele mai bune soluții pentru piața românească.”

Barometrul industriei, octombrie 2018

0

Barometru realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi de Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că „în octombrie, cererea a scăzut, iar creşterea s-a plafonat la nivelul lunii septembrie”. La nivelul indicatorilor, situaţia arată astfel:

Producţia – Volumul producţiei a rămas în luna octombrie la nivelul de 57 de puncte înregistrat în septembrie. Revenirea după scăderea din vară pare destul de lentă. Pe primele 10 luni ale anului, media activităţii de producţie a fost de 56,5 puncte, faţă de 56,1 în perioada similară a anului trecut. Stocurile au scăzut de la 49 în septembrie la 46 în octombrie, pe fondul creşterii slabe. Comenzile neexecutate s-au contractat de la 49 în septembrie la 42 în octombrie. Scăderea comenzilor neexecutate semnalează un exces de capacitate în raport cu cererea. Dacă persistă, excesul de capacitate poate duce la scăderea preţurilor.

Cererea – Comenzile noi au coborât brusc de la 59 la 56. Cererea rămâne volatilă. În primele 10 luni ale anului, indexul a fluctuat între 45 şi 63 de puncte, în jurul unei medii multilunare de 55 de puncte. Comenzile pentru export au urcat de la 54 în septembrie la 57 în octombrie, iar indexul se află acum peste media din primele nouă luni ale anului. Importurile de materii prime reacţionează extrem de sensibil la schimbările din zona comenzilor noi. În octombrie, indexul  a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în septembrie.

Forţa de muncă – Numărul de angajaţi rămâne un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii, a politicilor salariale şi a cererii volatile. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie. De altfel, în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea descendentă a forţei de muncă.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie au urcat la 72 de puncte, faţă de 70 în septembrie, atingând valoarea cea mai mare din ultimele 8 luni. Totodată indexul a depăşit cu aproape 13% media istorică de 63 de puncte din ultimii 4 ani. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din octombrie a avut fix 60 de puncte ca în septembrie. Deocamdată preţurile practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi a necesităţii conservării profitului şi a lichidităţilor. Pe de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună.

Aşteptările – Indexul global de optimism al managerilor şi-a pierdut elanul de luna trecută. Urcase cu patru puncte de la 56 la 60 între august şi septembrie, dar în octombrie nu a mai crescut decât cu un punct, ajungând la 61. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Încrederea managerilor în ce va fi peste 6 luni se bazează în special pe aşteptări pozitive legate de export şi de mărirea portofoliului de comenzi care aşteaptă să fie executate. Încrederea în export a crescut de la 62 la 66, iar încrederea în surplusul de comenzi a urcat de la 32 la 41. Temerile sunt alimentate îndeosebi de anticiparea creşterii costurilor de producţie şi a importurilor de materii prime. Tendinţa de anticipare a unor costuri mai mari a crescut de la 63 în septembrie la 73 în octombrie, iar aşteptările privind intensificarea importurilor de materii prime, probabil mai scumpe, au urcat de la 58 la 61”.

Carta albă a turismului din România

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Groupama Asigurări au elaborat „Carta albă a turismului din România”, primul barometru al turismului din ţara noastră. Coordonator ştiinţific este Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, care subliniază necesitatea ca decidenţii la nivelul statului să ţină seama de astfel de lucrări în elaborarea politicilor publice.

„Carta albă a turismului din România” este un studiul care analizează domeniul sub aspectul a două sectoare de bază: unitățile de cazare și agențiile de turism. Dintre datele oferite, este de observat că firmele din turism chestionate indică drept „cei mai importanţi factori pozitivi cu impact asupra afacerilor”, în ordine, clienţii/ vizitatorii repetitivi (76%), clienţii/ vizitatorii noi (64%), derularea unor campanii proprii de marketing (52%). În cea mai mare măsură (30% dintre subiecţi), unităţile de cazare declară că volumul de turişti au crescut în 2017 faţă de 2016 cu 5%. Agenţiile de turism apreciază cel mai frecvent (33%) o creştere cu 10% la acelaşi indicator. Câte 37% dintre unităţile de cazare şi dinre agenţiile de turism estimează că volumul de turişti va creşte anul acesta faţă de anul trecut cu 37%. Cel mai important factor pozitiv pentru afacerile din turism este considerat circuitele turistice (72%). Turismul de agrement este pe prima poziţie ca pondere în opţiunile clienţilor. Promovarea prin site şi social media este indicată dominant şi de unităţile de cazare (34%), şi de agenţiile de turism (30%). Salariul mediu în turism a crescut în general cu 1-10%.

Studiul a dus şi la realizarea unui profil al întreprinzătorului/ managerului din turism: el are vârsta medie de 46 de ani, are studii superioare în proporţie de 92% (65% în profil economic), experienţă în domeniu de peste 15 ani, este asociat cu cel puţin încă o persoană în gestionarea afacerii, lucrează peste 57 de ore pe săptămână pentru gestionarea afacerii.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că agenţii economici din judeţ declară în acest moment disponibilitatea a 662 de locuri de muncă vacante: 34 pentru persoane cu studii superioare, 166 pentru studii medii, 259 pentru muncitori calificaţi, 203 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru profesiile, meseriile sau ocupaţiile: secretar, operator devize, gestionar depozit, frizer, casier, grădinar, zugrav, sudor, lăcătuş mecanic etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Tot la sediul AJOFM Ilfov, pe 3 decembrie de la ora 9.00, se desfăşoară Bursa locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilităţi (foto de la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi organizată de AJOFM Ilfov în această toamnă). 3 decembrie este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități şi în acest context Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează la nivel național o serie de evenimente sub genericul „Pot ce poţi şi tu, amgajează-mă!” Acțiunile se desfășoară în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, direcțiile generale de asistență social și protecția copilului și organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități.

Organizatorii subliniază că „potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale” şi precizează: „Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, acestea plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat  persoane cu handicap. Cu eforturi minime, angajatorii pot deveni partenerii noștri prin încadrarea persoanelor cu dizabilități. Reamintim faptul că, potrivit Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, ANOFM acordă subvenții, pe o perioadă de 12 luni, angajatorilor care încadrează persoane cu handicap pe perioadă nedeterminată, cu condiția menținerii în activitate cel puțin 18 luni de la data angajării. Subvenția lunară este de 2.250 de lei și se acordă proporțional cu timpul lucrat. Agenții economici care doresc să participe la această acțiune organizată la nivel național se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora au sediul. Datele de contact pot fi vizualizate la http://www.anofm.ro/contacteaza-ne.”

Majorarea salariului minim ar putea fi amânată

0

Majorarea salariului minim pe economie, care va fi impusă și la firmele private, ar putea fi amânată o lună, din câte a spus vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, și premierul Viorca Dăncilă, precum și reprezentanți ai patronilor și ai sindicaliștilor au anunțat ultima oară că salariul minim ar urma să crească la 2.080 de lei de la 1 decembrie 2018, pentru toate categoriile de salariați, conform datelor Hotnews.ro.

Astfel, de la 1 ianuarie 2019, ar urma să se introducă salariul minim diferențiat, de 2.350 de lei pentru lucrătorii cu facultate și pentru cei cu vechime de minimum 15 ani, indiferent de nivelul studiilor.

Chestionat dacă asta înseamnă că nu mai este viabilă majorarea salariului minim de la 1 decembrie, acesta a spus: „Vedeţi cum de multe ori aveţi şi răspunsul la întrebări?”.

„E o discuţie cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Ca şi principiu şi corect e corect ca în timpul jocului regulile să fie schimbate cât mai puţin şi invocând mereu acea predictibilitate pe care trebuie să o respectăm, trebuie să arătăm mediului de afaceri că suntem un partener serios şi care sprijină această zonă a economiei, înţelegând cu toţii, mai ales cei de stânga, că un mediu economic puternic este cel care îţi asigură şi redistribuirea unei părţi a veniturilor către partea mai puţin fericită a populaţiei. Este o logică, zic eu, de bază”, a adăugat ministrul Finanţelor.

 

Totodată, în prezent, la salariul minim brut de 1900 de lei, salariul minim net este de 1162 de lei, iar costul salarial al firmei de 1943 de lei. Aici vorbim de nivelul netului pentru salariații fără persoane în întreținere.

Consumul energetic al instituțiilor publice vor avea platformă dedictă

0

Organizația non-guvernamentală CivicTech România a lansat o platformă de date deschise care reunește informații despre consumul de energie a instituțiilor publice din țară, potrivit Hotnews.ro.
Din zona instituțiilor de interes național și local, au intrat în platforma OpenEnergy.ro, din București și Alba Iulia: Reprezentanța Comisiei Europene, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Institutul de Științe ale Educației, Primăria Municipiului Alba Iulia, Primăria Sectorului 1 București, Centrul Militar al Sectorului 1 București, Direcția Venituri, Direcția Programe și respectiv Direcția Socială din Primăria Municipiului Alba Iulia.

De asemenea, următorul pas al proiectului, conform inițiatorilor, va fi extinderea la nivel național, prin includerea pe platformă a tuturor instituțiilor publice din România și automatizarea procesului de preluare a datelor
”Pornim de la consumul de energie electrică, aparent ceva banal, dar în momentul în care avem o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă pe un areal de întindere mare, un cartier, un oraș, un județ sau întreaga țară, deja lucrurile stau altfel. Elementele de impact pe care ați început să le evidențiați la nivel de entitate, cum ar fi o școală, devin vizibile pentru toți la introducerea unei soluții, cum ar fi de exemplu iluminatul smart. Trebuie deci să ajungem la cele două elemente fundamentale: comunicare și, de aici, la această schimbare a mentalității”, a declarat Corneliu Mănescu, Director General Adjunct în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prezent la evenimentul de lansare a platformei.

Peste 200 de participanti din 25 tari au participat la cea de-a treia editie a Conferintei Internationale de Business Diplomacy 2018 / Diplomacy360

0

Bursa Romana de Afaceri a organizat in parteneriat cu Centrul de Strategii Aplicate, in data de 15 Noiembrie 2018 la Hotelul Ramada Parc din Bucuresti, cea de-a treia editie a International Business Diplomacy Conference / Diplomacy360.

 

Editia de anul acesta a Conferintei, a continuat seria de dezbateri pe tema Business Diplomacy demarate de Bursa Romana de Afaceri inca din anul 2015, si a prilejuit si lansarea programului international Diplomacy360 care a exemplificat legatura diplomatiei cu alte sectoare de activitate precum cel cultural, media & jurnalism, sport, public, securitate informatica si digitala, clima si nu in ultimul rand administrarea oraselor.

 

Diplomacy360 isi propune sa fie o platforma internationala de comunicare si relationare intre diplomati din diverse tari si oameni de afaceri, persoane cu putere de decizie din companii locale si internationale, precum si alti experti din diverse domenii de activitate din tara si strainatate.

 

Anul acesta, in cadrul Conferintei au fost prezenti peste 200 de participanti reprezentand 25 tari. Participantii au beneficiat de un continut actual si divers prezentat de catre 20 de speakeri din 8 tari.

Paradigmele de lucru se schimbă rapid, sensibil influențate de factori geopolitici, tehnologici și economici, care nu mai țin doar de elementul național. Aceste schimbări generează atât amenințări, cât și oportunități pentru organizații și companii, de aceea principalele teme abordate au fost:

  • Modalitatile de adaptare si dezvoltare a afacerilor la noile paradigme ale secolului XXI;
  • Sinergia dintre diplomatie si business. Exemple de utilizare a diplomatiei in dezvoltarea afacerilor din sectorului bancar, a afacerilor din IT, a turismului medical, a industriei de cinematografie etc;
  • Necesitatea de a colabora atat pe plan regional cat si global pentru dezvoltarea afacerilor, de unde a reiesit necesitatea ca oamenii de afaceri sa dobandeasca noi competente specifice diplomatului;
  • Afacerile guvernamentale globale într-o perioadă marcata de numeroase schimbari geopolitice;
  • Diplomatia clasica intr-o lume aflata intr-o continua schimbare;
  • Protejarea informatiilor confidentiale din cadrul Companiei;
  • Nevoia de competente diplomatice in construirea de aliante strategice si deschiderea de noi piețe internaționale;
  • Legatura diplomatiei cu alte domenii de activitate: Cyber Diplomacy, Media & Journalism Diplomacy, Climate Diplomacy, City Diplomacy, Digital Diplomacy; Sport Diplomacy, Cultural Diplomacy, Corporate Diplomacy
  • Negocieri in situatii de criza;

 

In cadrul Conferintei si-au prezentat punctele de vedere legate de legatura diplomatiei cu alte sectoare de activitate, urmatorii speakeri: E.S. Dl Cristian DIACONESCU fost Ministru al Afacerilor Externe, Shaun RIORDAN Director al departamentului de Diplomatie si Cyber din cadrul Institutului European de Studii Internationale, Alteta sa Regala Printesa Lia a Romaniei, Lena Baecker fondator si presedinte al “Good Government Affairs” Suedia, Anca Stefan directorul Institutului Ana Aslan, E.S. doamna Lise Nicoline KLEVEN GREVSTAD – Ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucuresti, Dominic BRUYNSEELS – Presedinte Executiv FIRST BANK Romania, E.S Dl Stefan GLAVAN, Ionut Rites – presedintele Centrului de Strategii Aplicate, Colin Lovering vice-presedinte Avison Young Romania, Mihai COVALIU presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, dr h.c. Ioan Holender, Liviu Danila expert TAIEX, Valentin PREDA presedinte Bursa Romana de Afaceri, Stefan POPESCU – Corporate Affairs ENGIE Romania, Dan Carbunaru director Calea Europeana, Tal Pavel CEO MiddleEasterNet, Helene ROOS directorul Institutului Francez din Romania, Monica GHIURCO TVR, Emil Strainu expert in probleme climatice.

 

Ca element inedit, trebuie mentionat ca in cadrul Conferintei s-a lansat si primul Ghid de Business-Diplomacy: “Cum sa fii Ambasadorul propriei Organizatii”. De asemenea, in caietul de lucru al Conferintei  (disponibil in format print in limba engleza), au fost incluse pe langa acest Ghid, si prezentarea Programului Diplomacy360, a Workshopurilor de Business Diplomacy, precum si oportunitati concrete de business si solicitari de parteneriate din Romania adresate in principal potentialilor parteneri externi. Diplomatii acreditati la Bucuresti au avut astfel ocazia de a intra in posesia unor propuneri reale si concrete de business din Romaina, care includ solicitari de parteneriate, afaceri de vanzare si proiecte de investitii.

 

Din tematica deosebita, speakerii prezenti precum si din audienta Conferintei – inclusiv din randul diplomatior straini acreditati la Bucuresti dar si a unor invitati externi, s-a remarcat caracterul de interes public al evenimentului care, dealtfel, a scos in evidenta rolul pe care Romania il poate avea ca platforma de stabilitate si comunicare in regiune.

Diplomacy360 / International Business Diplomacy Conference 2018 s-a adresat in principal reprezentantilor mediului de afaceri (manageri de companii multinationale, antreprenori si oameni de afaceri, decidenti din companii), diplomatilor, oficialitatilor si altor categorii profesionale interesate de multiplele sinergii existente intre diplomatie si diverse domenii de activitate, asa cum a fost mentionat mai sus.

 

Pentru prima dată în România, au fost propuse spre dezbatere și studiu intr-un mod integrat, concepte precum digital diplomacy, city diplomacy, cultural diplomacy, sport diplomacy, cyber diplomacy, media & journalism diplomacy, business diplomacy și climate diplomacy, acestea fiind și principalele sectoare de activitate cărora li s-a adresat „Diplomacy360 / International Business Diplomacy Conference 2018”.

Prin abordarea acestor subiecte, cei 20 de speakeri din tara si strainatate (diplomaţi, oficiali, oameni de afaceri şi experţi în relaţii internaţionale) au scos in evidenta o serie de metode şi tehnici specifice diplomatiei care pot fi folosite si de reprezentanti ai altor sectoare pentru a exploata noi oportunităţi într-un mediu global aflat in continua schimbare, si pentru a anticipa potentialele riscuri rezultate la adresa organizatiei pe care o reprezinta.

Pentru a opera sustenabil si a-si proteja interesele, organizatiile trebuie sa-si dezvolte competente interne care sa le permita crearea, cultivarea si managementul relatiilor de nivel inalt, cu grupuri de interese internationale, factori guvernamentali, neguvernamentali si privati influenti si relevanti pentru activitatea acestora. Acest fapt necesita un mod de a fi, respectiv de a vedea, analiza, planifica si actiona, uneori in conditii ostile, iar diplomatia ofera liderilor din diverse sectoare multe din uneltele si metodele necesare pentru a reusi.

 

Toti cei interesati de programul international Diplomacy360 / Business Diplomacy inclusiv de modulele de pregatire cu lectori atat din tara cat si din strainatate, pot contacta organizatorii la numarul de telefon 021-266.56.77 sau pot gasi detalii prin intermediul site-urilor dedicate https://business-diplomacy.ro , https://rbe.ro/ si https://diplomacy360.com .

 

Programul Business Diplomacy a demarat in anul 2015 si a constat deja in organizarea a patru evenimente importante pe aceasta tema, cu participare internationala.

In completarea programului de conferinte, la solicitarea participantilor din anii precedenti, in zilele de 12-13 Noiembrie a fost organizat si primul Workshop de Business Diplomacy din Romania, programul de training urmand sa fie organizat si anul viitor.

 

BURSA ROMANĂ DE AFACERI este prima si cea mai complexa platforma de intermediere si consultanta in afaceri din Romania cu acces la piata internationala, parteneri de afaceri, investitori straini, oportunitati de afaceri, care faciliteaza internationalizarea companiilor romanesti, investitiile private de capital, realizarea de parteneriate de afaceri, joint-ventures in tara si in strainatate, dezvoltarea si/sau restructurarea afacerilor, vanzarea si cumpararea de afaceri la cheie. Noi conectam oamenii de afaceri si companiile la noi piete de desfacere, parteneri si oportunitati de afaceri.

 

Galeria foto a evenimentului poate fi gasita aici: https://www.facebook.com/pg/BusinessDiplomacy/photos/?tab=album&album_id=1158591854288622

Organizatori: Bursa Romana de Afaceri, Centrul de Startegii Aplicate

 

Parteneri principali: Global Vision, FIRST BANK, Manpower Group, Borsec, ALS Life Sciences Romania, Cromwell Evan Global

 

Parteneri de promovare & suport: CCIBRP, RE:START ROMANIA, BCCBR, Hellenic-Romanian Bilateral Chamber of Commerce, Belgian Romanian Chamber of Commerce, ARIES, TraduceriPRO.com, Alpha Cab, Konica Minolta, comm360, WORLD ENERGY COUNCIL – CNR, Jockey Club, Middleeasternet, Global Intelligence, ANBAR , Sapunul Cheia, BRCC

 

Parteneri media: TVR, Agerpres, Ziare.com, The Times – Legal Innovation, Manager Express, Business24, PRbox.ro, DeBizz, Transilvania Business, Intervio, Canal33, CaleaEuropeana.eu, FollowBusiness Albania, Economistul, Club Economic, Romania Durabila, Business Arena, Profit.ro

Black Sea Oil & Gas acordă contractul de antrepriză generală pentru Proiectul MGD firmei GSP Offshore

0

Bucureşti, România, 23 noiembrie 2018: Black Sea Oil & Gas SRL („BSOG”) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus International B.V. („Gas Plus”), anunță că au acordat firmei GSP Offshore SRL („GSP”) contractul de antrepriză generală pentru toate lucrările offshore și onshore constând în serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune („EPCIC”) precum și Contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, în vederea realizării Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României.

Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție („FID”) în proiectul MGD, acoperă achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina, construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa, sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm, conducta de pe uscat şi noua staţie de tratare a gazelor („STG”) care va fi construită în satul Vadu. De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip jack-up GSP Uranus.

Construirea întregii infrastructuri a proiectului se va realiza în aproximativ doi ani. Estimăm că 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 milioane USD, vor reprezenta aport în România.

Mark Beacom, Directorul General Executiv al BSOG, a declarat: „În conformitate cu obiectivul nostru de a aduce acest proiect în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi, am anunțat recent semnarea contractului de transport al gazelor cu Transgaz precum și un acord de vânzare a gazelor cu firma ENGIE. Acum suntem bucuroși să anunțăm că am încheiat cu cel mai mare contractor offshore din România Contractul de antrepriză generală EPCIC și Contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare pentru proiectul nostru MGD. Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României, va utiliza serviciile contractorilor și subcontractorilor locali, va livra gaze naturale pe piața din România și va aduce beneficii semnificative atât comunității noastre locale, cât și țării”.

Domnul Beacom a atras însă atenția asupra faptului că: „Abilitatea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”.

Directorul general al GSP, Gabriel Comănescu, a declarat: „Suntem mândri că am fost selectați pentru acest proiect important pentru România. Compania GSP s-a lansat în domeniul construcțiilor offshore în anul 2009 și a dobândit o experiență valoroasă în proiecte similare în alte țări. Experienţa noastră locală şi globală în domeniul forajelor şi construcţiilor offshore, alături de activele și capabilitățile noastre din România, ne vor permite să realizăm cu succes proiectul MGD „.

Sfârşit

Despre BSOG şi partenerii săi

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. În prezent portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

Gas Plus este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2017 grupul avea 45 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.600 de kilometri de rețea de distribuție în 39 de municipalități deservind peste 72.000 de utilizatori finali, şi un număr de 181 de angajați. Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.

Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.

Despre GSP

GSP efectuează servicii integrate offshore pentru industria de petrol și gaze. GSP operează o flotă extinsă și diversificată, inclusiv opt platforme mobile de foraj offshore: GSP Atlas, GSP Fortuna, GSP Jupiter, GSP Magellan, GSP Orizont, GSP Prometeu, GSP Saturn și GSP Uranus. De asemenea, operează douăsprezece nave multifuncționale de asistenţă şi aprovizionare offshore, o navă pentru evacuare medicală de urgenţă și trei nave pentru construcții marine: o barjă pentru instalarea conductelor submarine şi pentru operaţiuni de ridicare de mare tonaj, o barjă semi-submersibilă, o navă pentru instalarea conductelor submarine și două macarale plutitoare, precum și mai multe ROV-uri/roboţi submarini comandaţi de la distanţă și un echipament de scufundare prin saturație.

Peste 200 de participanti din 25 țări au participat la cea de-a treia ediție a Conferinței Internaționale de Business Diplomacy 2018 / Diplomacy360

0

Bursa Română de Afaceri a organizat în parteneriat cu Centrul de Strategii Aplicate, în data de 15 Noiembrie 2018 la Hotelul Ramada Parc din București, cea de-a treia ediție a International Business Diplomacy Conference / Diplomacy360.

 

Ediția de anul acesta a Conferinței, a continuat seria de dezbateri pe tema Business Diplomacy demarate de Bursa Română de Afaceri încă din anul 2015, și a prilejuit și lansarea programului internațional Diplomacy360 care a exemplificat legătura diplomației cu alte sectoare de activitate precum cel cultural, media & jurnalism, sport, public, securitate informatică și digitală, clima și nu în ultimul rând administrarea orașelor.

 

Diplomacy360 își propune să fie o platformă internațională de comunicare și relaționare între diplomați din diverse țări și oameni de afaceri, persoane cu putere de decizie din companii locale și internaționale, precum și alți experți din diverse domenii de activitate din țară și străinătate.

 

Anul acesta, în cadrul Conferinței au fost prezenți peste 200 de participanți reprezentând 25 țări. Participanții au beneficiat de un conținut actual și divers prezentat de către 20 de speakeri din 8 țări.

Paradigmele de lucru se schimbă rapid, sensibil influențate de factori geopolitici, tehnologici și economici, care nu mai țin doar de elementul național. Aceste schimbări generează atât amenințări, cât și oportunități pentru organizații și companii, de aceea principalele teme abordate au fost:

  • Modalitățile de adaptare și dezvoltare a afacerilor la noile paradigme ale secolului XXI;
  • Sinergia dintre diplomație și business. Exemple de utilizare a diplomației în dezvoltarea afacerilor din sectorului bancar, a afacerilor din IT, a turismului medical, a industriei de cinematografie etc;
  • Necesitatea de a colabora atât pe plan regional cât și global pentru dezvoltarea afacerilor, de unde a reieșit necesitatea ca oamenii de afaceri să dobândească noi competențe specifice diplomatului;
  • Afacerile guvernamentale globale într-o perioadă marcata de numeroase schimbări geopolitice;
  • Diplomația clasică într-o lume aflată într-o continuă schimbare;
  • Protejarea informațiilor confidențiale din cadrul Companiei;
  • Nevoia de competențe diplomatice în construirea de alianțe strategice și deschiderea de noi piețe internaționale;
  • Legătura diplomației cu alte domenii de activitate: Cyber Diplomacy, Media & Journalism Diplomacy, Climate Diplomacy, City Diplomacy, Digital Diplomacy; Sport Diplomacy, Cultural Diplomacy, Corporate Diplomacy
  • Negocieri în situații de criză;

 

În cadrul Conferinței și-au prezentat punctele de vedere legate de legătura diplomației cu alte sectoare de activitate, următorii speakeri: E.S. Dl Cristian DIACONESCU fost Ministru al Afacerilor Externe, Shaun RIORDAN Director al departamentului de Diplomație și Cyber din cadrul Institutului European de Studii Internaționale, Alteța sa Regală Prințesa Lia a României, Lena Baecker fondator și președinte al „Good Government Affairs” Suedia, Anca Ștefan directorul Institutului Ana Aslan, E.S. doamna Lise Nicoline KLEVEN GREVSTAD – Ambasadorul Regatului Norvegiei la București, Dominic BRUYNSEELS – Președinte Executiv FIRST BANK România, E.S Dl Stefan GLAVAN, Ionuț Riteș – președintele Centrului de Strategii Aplicate, Colin Lovering vice-președinte Avison Young Romania, Mihai COVALIU președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Roman, dr h.c. Ioan Holender, Liviu Dănilă expert TAIEX, Valentin PREDA președinte Bursa Româna de Afaceri, Ștefan POPESCU – Corporate Affairs ENGIE România, Dan Cărbunaru director Calea Europeana, Tal Pavel CEO MiddleEasterNet, Helene ROOS directorul Institutului Francez din România, Monica GHIURCO TVR, Emil Străinu expert în probleme climatice.

 

Ca element inedit, trebuie menționat ca în cadrul Conferinței s-a lansat și primul Ghid de Business-Diplomacy: „Cum să fii Ambasadorul propriei Organizații”. De asemenea, în caietul de lucru al Conferinței  (disponibil în format print în limba engleza), au fost incluse pe lângă acest Ghid, și prezentarea Programului Diplomacy360, a Workshopurilor de Business Diplomacy, precum și oportunități concrete de business și solicitări de parteneriate din România adresate în principal potențialilor parteneri externi. Diplomații acreditați la București au avut astfel ocazia de a intra în posesia unor propuneri reale și concrete de business din România, care includ solicitări de parteneriate, afaceri de vânzare și proiecte de investiții.

 

Din tematica deosebită, speakerii prezenți precum și din audiența Conferinței – inclusiv din rândul diplomațior străini acreditați la București, dar și a unor invitați externi, s-a remarcat caracterul de interes public al evenimentului care, dealtfel, a scos în evidență rolul pe care România îl poate avea ca platformă de stabilitate și comunicare în regiune.

Diplomacy360 / International Business Diplomacy Conference 2018 s-a adresat în principal reprezentanților mediului de afaceri (manageri de companii multinaționale, antreprenori și oameni de afaceri, decidenți din companii), diplomaților, oficialităților și altor categorii profesionale interesate de multiplele sinergii existente între diplomație și diverse domenii de activitate, așa cum a fost menționat mai sus.

 

Pentru prima dată în România, au fost propuse spre dezbatere și studiu într-un mod integrat, concepte precum digital diplomacy, city diplomacy, cultural diplomacy, sport diplomacy, cyber diplomacy, media & journalism diplomacy, business diplomacy și climate diplomacy, acestea fiind și principalele sectoare de activitate cărora li s-a adresat „Diplomacy360 / International Business Diplomacy Conference 2018”.

Prin abordarea acestor subiecte, cei 20 de speakeri din țară și străinătate (diplomaţi, oficiali, oameni de afaceri și experţi în relaţii internaţionale) au scos în evidență o serie de metode şi tehnici specifice diplomației care pot fi folosite și de reprezentanți ai altor sectoare pentru a exploata noi oportunităţi într-un mediu global aflat în continuă schimbare, și pentru a anticipa potențialele riscuri rezultate la adresa organizației pe care o reprezință.

Pentru a opera sustenabil și a-și proteja interesele, organizațiile trebuie să-și dezvolte competențe interne care să le permită crearea, cultivarea și managementul relațiilor de nivel înalt, cu grupuri de interese internationale, factori guvernamentali, neguvernamentali si privati influenti si relevanti pentru activitatea acestora. Acest fapt necesită un mod de a fi, respectiv de a vedea, analiza, planifica și acționa, uneori în condiții ostile, iar diplomația ofera liderilor din diverse sectoare multe din uneltele și metodele necesare pentru a reuși.

 

Toti cei interesați de programul internațional Diplomacy360 / Business Diplomacy inclusiv de modulele de pregătire cu lectori atât din țară cât și din străinătate, pot contacta organizatorii la numărul de telefon 021-266.56.77 sau pot găsi detalii prin intermediul site-urilor dedicate https://business-diplomacy.ro , https://rbe.ro/ și https://diplomacy360.com.

 

Programul Business Diplomacy a demarat în anul 2015 și a constat deja în organizarea a patru evenimente importante pe această temă, cu participare internațională.

În completarea programului de conferințe, la solicitarea participanților din anii precedenți, în zilele de 12-13 Noiembrie a fost organizat și primul Workshop de Business Diplomacy din Romania, programul de training urmând să fie organizat și anul viitor.

***

BURSA ROMÂNĂ DE AFACERI este prima și cea mai complexă platformă de intermediere și consultanță în afaceri din România cu acces la piața internațională, parteneri de afaceri, investitori străini, oportunități de afaceri, care facilitează internaționalizarea companiilor românești, investițiile private de capital, realizarea de parteneriate de afaceri, joint-ventures în țară și în străinătate, dezvoltarea și/sau restructurarea afacerilor, vânzarea și cumpărarea de afaceri la cheie. Noi conectăm oamenii de afaceri și companiile la noi piețe de desfacere, parteneri și oportunități de afaceri.

 

Galeria foto a evenimentului poate fi găsită aici: https://www.facebook.com/pg/BusinessDiplomacy/photos/?tab=album&album_id=1158591854288622
Organizatori: Bursa Română de Afaceri, Centrul de Startegii Aplicate
Parteneri principali: Global Vision, FIRST BANK, Manpower Group, Borsec, ALS Life Sciences Romania, Cromwell Evan Global
Parteneri de promovare & suport: CCIBRP, RE:START ROMANIA, BCCBR, Hellenic-Romanian Bilateral Chamber of Commerce, Belgian Romanian Chamber of Commerce, ARIES, TraduceriPRO.com, Alpha Cab, Konica Minolta, comm360, WORLD ENERGY COUNCIL – CNR, Jockey Club, Middleeasternet, Global Intelligence, ANBAR , Sapunul Cheia, BRCC
Parteneri media: TVR, Agerpres, Ziare.com, The Times – Legal Innovation, Manager Express, Business24, PRbox.ro, DeBizz, Transilvania Business, Intervio, Canal33, CaleaEuropeană.eu, FollowBusiness Albania, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Business Arena, Profit.ro

 

Crăciunul de turtă dulce

0

 

Crăciunul din turtă dulce face parte împreună cu Crăciunul tradițional în familie şi cu Crăciunul cu parfum de brad din oferta de stiluri pe care le propune pentru acest an Leroy Merlin, retailer specializt în bricolaj, construcții, decorațiuni și grădinărit. Colecția a fost lansată în toate magazinele proprii.

Crăciunul tradițional în familie (foto) este definit ca „imaginea iconică pentru ce înseamnă Crăciun în casele românilor. Cadourile pentru fiecare membru al familiei, colindele și cozonacul aburind și mirosul de portocale sunt elementele nelipsite ale acestei zile. Din punct de vedere stilistic, Crăciunul tradițional se caracterizează printr-un decor rupt din basme, în nuanțe de roșu, roz pudrat, burgundy, verde, iar piesa centrală este, fără îndoială,  bradul mare, împodobit elegant cu elemente masive din catifea și alte materiale textile”.

Crăciunul cu parfum de brad se adresează persoanelor „care au o conexiune specială cu natura. Din punct de vedere stilistic, se caracterizează printr-un decor echilibrat și armonios. Punctul central al acestui stil îl reprezintă decorațiunile inspirate de elemente din natură: scoarță, păsări, frunze și care sunt confecționate din lemn, sticlă și materiale textile în culori neutre. Culorile de bază sunt verde, auriu, gri, alb mătuit”.

Crăciunul din turtă dulce este pentru cei mici și pentru părinți, activând „copilul interior” indiferent de vârstă, cu explicaţia că „figurinele, jucăriile și miniaturile conturează un univers al copilăriei care este impregnat adânc în aminitirile adulților și perfect pentru poveștile cu miros de scorțișoară și turtă dulce, un cadru de basm pentru a savura în tihnă magia sărbătorilor”.

Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România, spune: „Cu toții avem imaginea acelui Crăciun memorabil, de pus în ramă, atât dacă ne raportăm la copilările, cât și la viața de adulți. De aceea, pentru a nu lăsa această zi să treacă fără a marca aspectele festive, Leroy Merlin și-a propus să ajute clienții să-și transforme Crăciunul visurilor în realitate, cu ajutorul miilor de produse disponibile în toate magazinele din țară.”

 

Bijuterie contemporană românească, expusă la sediul ONU din New York

0

Assamblage – Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană, în colaborare cu Misiunea Permanentă a României la ONU, prezintă la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York expoziția de bijuterie contemporană și mixed-media Camera Lucida, în perioada 26 noiembrie-5decembrie 2018. Expoziţia celebrează 100 ani de la încheierea Primului Război Mondial și centenarul Marii Uniri. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale şi beneficiază de sprijinul Simplu.MakerShop și Montblanc România.

Conform unei caracterizări oferite de iniţiatorii demersului, „Camera Lucida a pornit în 2017 ca o provocare pentru artiști din toată lumea să lucreze împreună și să utilizeze bijuteria contemporană ca un mediu de exprimare artistică și de analiză intersubiectivă asupra Primului Război Mondial. Artiști români și internaționali din peste 10 țări (printre care SUA, Franța, Italia, Spania, Costa Rica, Mexic, Finlanda și Coreea de Sud) au răspuns provocării și au colaborat într-un proiect experimental în echipe de câte doi. Rezultatele au vorbit despre trench art, despre scrisori de pe front, despre amintiri de familie și momente importante din memoria colectiv”.

David Sandu, curator al expoziţiei Camera Lucida, subliniază: “Implicarea artiștilor din mai multe țări a avut o miză ce ține de o curiozitate profundă asupra naturii umane. Cât de diferiți suntem noi oamenii, unii de alții? Câți dintre cei preocupați de traumele colective vor răspunde provocării noastre într- un mod resentimental, axați pe revanșă sau răzbunare? Pe dorința regăsirii unei dreptăți reparatorii brutale? Surpriza este că vindecarea, normalitatea, frumosul și alte idealuri ce țin de o lume firească au fost filtrele percepției și rememorării unor evenimente atroce.

Designerii expozanți sunt Alina Constantinescu, Ana Marchetanu, Andreia Gabriela Popescu, Arina Nitulescu, Cleopatra Coșuleț, Diana Pantea, Anayd Blu by Diana Toboșaru, Letiția Pintilie, Life in Mono by Tana Enedi, Gabriela Secărea, Juls by Teodora Rus, Roxana Hodorog, Amira Jalet, Tania Cruz, Sara Chyan, Mariolina Mascarino, Vincent Hawley, Helene Jeandot, Ryungjae Jung, Monica Wickstrom, Sabina Vargas, Angela Malhues; architect, Alexandra Hoinărescu.

Acad. Nicolae Zamfir, directorul celui mai mare laser din lume, oaspete de onoare la Conferinţele de Crăciun de la Ateneu

0

Zamfir2

Ediţia din acest an a Conferinţelor de Crăciun de la Ateneul Român îl are ca oaspetele de onoare pe profesorul Nicolae Victor Zamfir, membru al Academiei Române, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN HH), directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), cel mai mare laser construit până acum pe plan mondial şi cel mai mare proiect de cercetare implementat până acum.în România. Tema conferinţei care va fi susţinută de profesorul Nicolae Victor Zamfir este „Frontierele cunoaşterii – Infrastructura luminii extreme şi fizica nucleară”. Evenimentul are loc luni 26 noiembrie, ora 18.30 la Ateneul Român, se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al M.S. Margareta, Custodele Coroanei Române şi este dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, celei de a o suta treizecea aniversări a Ateneului Român şi împlinirii a zece ani de la inaugurarea proiectului ELI-NP. Organizatori sunt Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Filarmonica „George Enescu”, Clubul Rotary București – Curtea Veche, Institutul de Fizică Atomică. Evenimentul este sprijinit de Academia Română, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării, UEFISCDI.

Conferinţele de Crăciun de la Ateneul Român au ca model conferinţele de Crăciun iniţiate de Michael Farraday la Royal Institute din Londra, cu desfăşurare din 1825. La Ateneul Român, ediţiile precedente ale conferinţelor au fost oferite de profesor Sir Tom Kibble (2013), profesor Joseph Silk (2014), profesor Gerard Mourou (2015, laureatul Premiului Nobel pentru Fizica în 2018), profesor Emilian Dudaş (2017).

Organizând evenimentul din acest an, Măgurele High Tech Cluster (MHTC) anunţă că participarea se face pe bază de înregistrare exclusiv electronic: http://www.mhtc.ro/?p=6890 sau pe site www.mhtc.ro. Accesul la conferinţă este gratuit, cu precizarea la intrare a înscrierii prealabile pe lista MHTC, pentru a intra în posesia locurilor alocate. Invitaţia este adresată cu speranţa participării unui număr cât mai mare de tineri, elevi şi studenţi.

 

Romgaz a participat la conferinţa organizată la Bruxelles “Securing the Smart grid towards 100% renewebles”: Energia regenerabilă – cheia dezvoltării viitoare a sectorului energetic european

0

Directorul general al Grupului Romgaz, Adrian Constantin Volintiru, a fost prezent ieri, 21.11.2018, alături de Ionuţ Pogea, ambasadorul României pe probleme de energie la UE și de Mihai Păun, director al Centrului Român al Energiei (CRE), la conferinţa organizată la Bruxelles „Securing the Smart grid towards 100% renewebles”.

În contextul principalei preocupări a Comisiei Europene pentru cadrul legislativ viitor şi sub imboldul „Energia regenerabilă – cheia dezvoltării viitoare a sectorului energetic european”, directorul general al Grupului Romgaz a menţionat: „Una din ţintele noastre predilecte este să extindem investiţiile şi în energia regenerabilă şi să optimizăm crearea de noi oportunităţi de cooperare în acest domeniu. Orientarea spre energia verde şi asigurarea unui mix energetic care să confere un echilibru la nivelul portofoliului de resurse ale companiei, cât şi investițiile în sectorul petrochimic care se afla în prezent în analiză, sunt variante de investiții generatoare de valoare adăugată în economie.”

Intalnire EU (2)

În continuare prezentăm sintetic câteva aspecte, relevante pentru domeniul de activitate a Grupului Romgaz, formulate în cadrul conferinţei:

Eficienţa energetică, impactul asupra consumatorului, cât și dezvoltarea viitoare a sistemului energetic post 2020, sunt principalele preocupări ale Consiliului European în perspectiva preluării de către România a mandatului la Consiliul UE.

România este una din ţările beneficiare ale noului cadru legislativ aferent sectorului energetic post 2020, iar eficienţa energetică este cheia analizei pentru construcţia noii directive, mai mult România ar contribui activ, pentru a transforma Europa într-un lider la nivel mondial în materie de energie regenerabilă.

Intalnire EU (3)

Sunt două mari obiective strategice importante pentru România: pachetul legislativ și directiva pentru gaze. România are cel mai mare pachet legislativ pentru următorii 10 ani, ca urmare se va focusa pe dezvoltarea în sfera de energie post 2020 și pe găsirea de soluții ce necesită a fi implementate în strategia viitoare energetică a UE.

Situaţia actuală în ceea ce priveşte zona investițiilor on shore, indică un grad de recuperare a resurselor de 70% în 2018, comparând cu un nivel mondial de recuperare de 30%, iar pentru sectorul off shore se remarcă un interes crescut.

Concluzia: 32% energie verde în 2030 ar trebui să fie o ţintă pentru fiecare stat membru EU, o preocupare prioritară şi pentru România în sectorul energetic, iar în perspectiva preluării președinției Consiliului Europei de către România în 2019, o responsabilitate majoră şi un rol important pentru îndeplinirea obiectivului de cooperare europeană în domeniul energetic.

Transgaz a semnat un contract de finanțare cu Ministerul Fondurilor Europene

0

Compania Transgaz SA a semnat joi contractul de finanțare cu Ministerul Fondurilor Europene pentru proiectul de dezvoltare al Sistemului Național de Transport gaze naturale în zona de Nord-Est a României, potrivit Hotnews.ro.

Acordul de finanțare a fost semnat în contextul ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, informează Ministerul Economiei. Valoarea proiectului este de 152 de milioane de euro, dintre care 46 de milioane de euro provin din fonduri europene din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Proiectul presupune dezvoltări ale SNT în vederea îmbunătățirii alimentării cu gaze naturale a acestei regiuni, precum și creșterea capacității de transport în perspectiva oferită de noua conductă de interconectare dintre România și Republica Moldova.

“Transgaz gestionează în acest moment construcția gazoductului BRUA, proiectul de dezvoltare al SNT în zona de Nord-Est a României și proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău. Suntem în grafic cu toate aceste inițiative strategice și avem capacitatea administrativă de a le duce la bun sfârșit. În tot acest context, Transgaz a reușit ca în ultimii doi ani de zile să atragă finanțări din fonduri europene în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro”, a declarat Ion Sterian, Directorul General al SNTGN Transgaz SA.

Inflația poate reintra în ținta BNR

0

Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian  Vasilescu.

Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate. „Am putea avea o scădere până la 3,5% a ratei anuale a inflației în noiembrie, în condițiile în care deja am avut o scădere luna trecută, pentru că a ieșit din baza de calcul a indicelui luna octombrie a anului 2017, când am avut primul șoc inflaționist al acestui ciclu. Iar în noiembrie va ieși din baza de calcul și luna noiembrie 2017”, spune Vasilescu.
De asemenea, România a intrat într-un nou ciclu inflaționist în luna octombrie a anului trecut. Rata lunară a inflației a sărit atunci la 1,28%, șocul fiind produs în contextul reintroducerii supraaccizei la carburanți și a unor noi tarife la energie electrică, termică și gaze naturale, toate influente în inflație, dublat de o conjunctură nefavorabilă pentru prețurile internaționale ale petrolului.

Totodată, BNR a majorat din nou dobânda, pe 7 mai, de la 2,25% la 2,5%. Inflația lunară s-a temperat din nou în mai, iunie și iulie (în iulie indicele a fost chiar negativ de -0,48%), însă luna august a venit cu un nou șoc, influențat din nou de prețurile la gaze, electricitate. Sub 5% rata anuală a inflației a coborât abia în octombrie, când din baza de calcul a indicelui au iețit datele din luna similară din 2017, cea a primului șoc inflaționist din actualul ciclu.

Alfredo Seafood, certificări internaţionale pentru produse din peşte şi fructe de mare

0

Importatorul şi distribuitorul de produse din peşte şi fructe de mare Alfredo Seafood a obținut certificările MSC (Maritime Stewardship Council) și ASC (Aquaculture Stewardship Council) pentru o serie de produse de peşte și fructe de mare comercializate în stare refrigerata sau congelată. Faptul că este singurul deţinător al acestor certificări reconfirmă valoarea brandului pe piaţa românească.

Certificarea MSC se acordă numai pentru pește sălbatic pescuit și procesat în mod sustenabil. Certificarea ASC se acordă pentru pește de acvacultură provenit de la ferme piscicole, crescut în ape nepoluate, cu hrană naturală, nealterată chimic. Este de subliniat că  „procesarea, depozitarea și transportul sunt făcute în condiții foarte stricte, impuse la nivel global”, încât „consumatorul are garanția calității peștelui, dată de cerințele impuse de organzațiile internaționale”. Evaluarea pentru obţinerea certificărilor s-a desfășurat mai multe luni și a vizat îndeplinirea criteriilor de depozitare, procesare, flux logistic.

Produsele certificate MSC din portofoliul Alfredo Seafood sunt din speciile cod, hering, macrou, somon sălbatic, cu precizarea că „aceste produse se găsesc la raft şi în varianta de ambalare în vid, prin tehnologia SKIN 2.0, datorită căreia rămân proaspete și își păstrează nutrienții și savoarea o perioadă mai lungă, crescând implicit și termenul de valabilitate”.

Produsele certificate ASC sunt din somon, păstrăv, pangasius, creveți de acvacultură.

Mihai Cristian Dărmănescu, fondator al Alfredo Seafood, subliniază: „Alfredo Seafood se concentrează pe calitatea produselor oferite consumatorilor,  precum și pe evoluția continuă și pe inovare. În afară de obținerea certificărilor MSC și ASC pentru produsele refrigerate și congelate, în ultima perioadă am investit și în tehnologii ultramoderne de ambalare, precum și în consolidarea gamei de produse bio. Faptul că suntem primul brand local care obține cea mai prestigioasă certificare internațională pentru produsele refrigerate din pește, este un semn al angajamentului Alfredo Seafood de a aduce pe piața autohtonă pește și fructe de mare de cea mai bună calitate, obținute prin pescuit sustenabil”.

100 de stejari, plantaţi la Horezu  

0

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu autorităţi locale, profesori şi copii din zonă, au organizat plantarea a 100 de stejari la Horezu, în județul Vâlcea, ca omagiu la centenarul Marii Uniri, sub genericul „100 de stejari pentru 100 de ani”. Au participat Ioan Deneş – ministrul apelor și pădurilor, ing. Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Constantin Rădulescu – președintele Consiliului Județean Vâlcea, Florian Marin – prefectul județului Vâlcea, Nicolae Sărdescu – primarul orașului Horezu.

Plantarea s-a făcut în zona cunoscută sub numele „La trei stejari”, în jurul unor stejari bătrâni, deja existenţi. Acţiunea a fost inițiată de directorul general al Romsilva, ing. Gheorghe Mihăilescu, anterior, director al Direcției Silvice Vâlcea, obiectivul reprezentându-l readucerea terenului (5 hectare) la forma dinaintea pășunatului excesiv.

Evenimentul de plantare se înscrie într-un parteneriat între Ministerul Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, și Primăria Horezu. Stejarii au fost oferiți de Direcția Silvică Vâlcea. La plantare au participat 100 de preșcolari și elevi de la Liceului „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, asistaţi tehnic de specialişti de la Ocolul Silvic Horezu și Ocolul Silvic Romani, Direcția Silvică Vâlcea. Fiecare copil „a adoptat” câte un stejar şi a primit certificat de adopție nominal, cu coordonatele GPS ale stejarului adoptat.

Reamintim că pe tot parcursul acestui an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva celebrează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin evenimente în urma cărora să rămână dovezi concrete, trainice, ale profesionalismului silvicultorilor pus în slujba ţării: în aprilie, la centenarul unirii Republici Democrate Moldovenești cu Regatul României,

silvicultori din România și Republica Moldova au plantat „Pădurea Centenar” pe ambele maluri ale Prutului; în septembrie, a fost inaugurat „Punctul Frăției Neamului Românesc”, un observator ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania; tot în septembrie, a fost deschisă publicului expoziția jubiliară „100 de ani de silvicultură în România”, la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”.

 

 

Black Friday 2018: S-au înregistrat plăți on-line provenite din țări străine

0

Între 16 și 18 noiembrie în sistemul procesatorului de plăți PayU au fost înregistrate peste 375.000 de tranzacții și unele au venit din țări ”exotice” precum Costa Rica, Australia sau Arabia Saudită, arată datele remise de companie către HotNews.ro.

PayU România estimează că românii au făcut cumpărături online – incluzând aici atât comenzile plătite online, cât și cele cu numerar la livrare – de peste un miliard de lei

În platforma PayU România, aproximativ 10% din numărul total de plăți online realizate de Black Weekend (16-18 noiembrie) sunt tranzacții realizate cu un card emis într-o altă țară.

Topul primelor 6 țări după numărul de plăți online din platforma PayU pe 16 noiembrie:

România (239,500 plăți online)
Ungaria (5,643 plăți online)
Marea Britanie (5,350 plăți online)
Italia (944 plăți online)
Bulgaria (574 plăți online)
SUA (532 plăți online)

Țări exotice din care s-au facut cumpărături: Australia, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Costa Rica, Canada, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite

Neînțelegeri în cadrul postului de televiziune Realitatea TV

0

Realizatorul Rareș Bogdan a anunțat marți seară în direct că va pleca de la Realitatea TV dacă Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu nu vor fi primiți înapoi. Oreste Teodorescu scrisese pe Facebook că a fost cenzurat pentru că nu a vrut să intre în partidul înființat de Cozmin Gușă. La rândul său, Gușă l-a acuzat pe Oreste că „se folosea de numele Realității în diverse discuții sau tranzacții”, potrivit G4media.ro

„Fac un anunț extrem de important: în cazul în care Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu nu vor fi primiți în platoul Jocuri de Putere, iar directorul postului Realitatea TV, Edi Pastia, nu va fi concediat, activitatea mea la Realitatea TV se încheie. Iubesc Realitatea TV și vreau să lucrez aici. Pleacă Pastia și se întorc Oreste și Oana Stănciulescu, oameni – stindard ai luptei împotriva ciumei roșii. Dacă nu, vor rămâne cu domnul Pastia, iar eu mă voi duce în afara Realității TV. Nu știu unde, nu m-am gândit vreodată că voi fi nevoit să vorbesc despre asta. Repet, nu am nimic să reproșez domnului Cozmin Gușă sau domnului Maricel Păcuraru”, a declarat Rareș Bogdan.

La rândul său, Oreste Teodorescu a scris pe Facebook: „Astăzi, cu un minut înainte sa intru in platoul Jocuri de putere, am fost interzis la Realitatea…După cinci ani de combat împotriva Ciumei Roșii, pentru ca nu am marșat la ideea partidului Realitatatea, și pentru ca politicul nu mai are nici o legătura cu jurnaliștii independenți, cu părere de rău pentru publicul celei mai bune emisiuni din România, cu regretul ca îl las singur pe Rares, între lupi, fără sa îmi doresc asta, va spun la revedere! Sper sa ne reîntâlnim televizat cât mai curând! Rămân același soldat unei cauze drepte pentru țara mea! Nu pot fi complicele nici unei mașinațiuni…
Ps: cel mai șocat a fost prietenul meu for ever, Rares, care a primit vestea odată cu mine…
Oare cât s-a încasat pentru excluderea Oanei Stănciulescu și a mea de la Realitatea? Sper măcar sa fi meritat!!!
Din păcate, sunt convins ca adevărata ținta este Rares și încăpățânarea lui de a rămâne o insula de antibolșevism și dragoste de o Românie frumoasa…”.

Guvernele ar putea sa intreprinda mai multe actiuni pentru a facilita conformarea fiscala doar prin utilizarea la maximum a noilor tehnologii

0

Autoritatile fiscale ar putea sa faca mai mult pentru a folosi intregul potential al noilor tehnologii pentru a reduce povara conformarii fiscale a contribuabililor, releva editia 2019 a raportului anual Paying Taxes realizat de PwC impreuna cu Banca Mondiala.

 

Raportul arata ca rezultatele medii globale in ceea ce priveste conformarea companiilor din punct de vedere fiscal sunt aproape neschimbate fata de editia de anul trecut in ceea ce priveste patru parametri cheie: timpul de conformare (237 de ore), numarul de plati (23,8), rata totala a taxelor si contributiilor sau TTCR (40,4%) si indexul post- declarare (59,6 puncte din 100).

 

Raportul Paying Taxes 2019 face o comparatie intre felul in care sunt taxate companiile in 190 de economii. Acesta analizeaza usurinta platii taxelor din fiecare tara participanta la studiu, prin raportare la o companie ipotetica, de dimensiuni medii.

 

De asemenea, România ocupă locul 49 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2019 întocmit de PwC și parte a raportului Doing Business al Băncii Mondiale. Raportul PwC Paying Taxes, care măsoară ușurința cu care o companie medie își poate plăti taxele și impozitele, analizează 190 de economii din întreaga lume.

 

 

Studiul Paying Taxes 2019 ilustreaza modul in care evolutiile in materie de tehnologie fiscala, a tehnologiilor de raportare in timp real si a analizelor de date transforma capacitatile administratiilor fiscale. Cateva economii dezvoltate au continuat imbunatatirea sistemelor fiscale si au extins beneficiile acestora, atat pentru contribuabili, cat si pentru autoritatile fiscale. In acest fel au inregistrat scaderi semnificative in ceea ce priveste timpul petrecut pentru a pregati, a depune si a plati taxele, dar si in privinta reducerii numarului de plati.

 

 

Clasamentul pentru ediția 2019 a Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2017 și ia în calcul numărul plăților realizate de o firmă medie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale, orele necesare conformării cu legislația fiscală și rata totală de impozitare, adică ponderea impozitelor, taxelor și contribuțiilor suportate de o firmă ca procent din profituri.

 

România se clasează înaintea altor țări din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ușurința cu care companiile își pot plăti taxele, devansând Bulgaria (locul 92), Ungaria (locul 86) și Polonia (locul 69), însă în urma performerilor regionali: Țările Baltice (Letonia – locul 13, Estonia – 14, Lituania – 18).

 

 

Cu toate acestea, raportul constata faptul ca progresele inregistrate  in 2017 sunt relativ mici la nivel global. Faptul ca schimbarile la nivelul mediei globale sunt minore, in ciuda faptului ca 113 economii au introdus reforme fiscale in aceasta perioada, sugereaza ca acestea sunt limitate (raportul nu include reformele fiscale din Statele Unite care au fost introduse in 2018, din cauza inchiderii perioadei de colectare a datelor pentru editia aceasta a studiului Paying Taxes). De asemenea,schimbarile mici la nivelul mediei globale evidentiaza  faptul ca implementarea de noi tehnologii pentru conformarea fiscala poate creste povara administrativa, cel putin pe termen scurt, si ca o asemenea implementare necesita planificare atenta si consultare in avans.

China, de exemplu, a intreprins, in mod sustinut, o serie de reforme in ultimii ani, inclusiv o mai buna comunicare intre autoritatile fiscale si contribuabili, noi sisteme online pentru depunerea documentatiei si plata impozitelor, perfectionarea formarii autoritatilor fiscale si a contribuabililor si integrarea diferitelor sisteme fiscale.

 

In timp ce multe dintre economiile analizate au facut imbunatatiri substantiale ale sistemelor fiscale in ultimii ani, concluziile raportului sugereaza, de asemenea, ca unele dintre acestea intampina dificultati in implementarea depunerii si platii online din cauza lipsei infrastructurii IT, a barierelor culturale si a legislatiei complexe.

 

Per ansamblu, concluziile raportului Paying Taxes 2019 sustin tendintele prezente inca din prima editie a acestuia din anul 2004:

 

  • Timpul mediu necesar pentru conformare a scazut cu 84 de ore, iar numarul mediu al platilor cu 10,3 puncte din anul 2004 pana in prezent – imbunatatirea ambilor indicatori fiind datorata tehnologiei;
  • In anul 2017, impozitul pe profit a scazut in 58 de economii si a crescut in 37, in vreme ce contributii pentru angajati  au scazut in 17 tari si au crescut in 39. Aceasta tendinta, pe care o au mai multe economii, de a reduce componenta de taxare si contributii pentru impozitul pe profit si a o creste pe cea pentru munca a fost observata in fiecare an incepand cu 2005;
  • In medie, procesul de returnare a taxei pe valoare adaugata (TVA) dureaza 19,2 saptamani in tarile dezvoltate, dar perioada este de peste doua ori mai mare in tarile in curs de dezvoltare (44 de saptamani).

 

De asemenea, raportul analizeaza impactul pe care il au diferitele niveluri de reglementare si competente asupra aplicarii legislatiei fiscale prin intermediul inspectiilor fiscale. O inspectie  poate varia foarte mult in ceea ce priveste durata si complexitatea – contribuabilii pot petrece pana la 128 de ore pentru a colecta informatiile necesare inspectorilor fiscali, desi pentru unii acest proces dureaza doar cateva ore. Este esentiala imbunatatirea calificarii inspectorilor fiscali pentru a asigura functionarea eficienta a unui sistem fiscal. 97% dintre economiile analizate ofera cursuri de pregatire si functionare angajatilor din sistemul fiscal, dar, numai 35% dintre economii ofera aceste cursuri in mod regulat.

 

Raportul Paying Taxes noteaza, de asemenea, faptul ca guvernele vor trebui sa ia in considerare modul in care noile tehnologii afecteaza natura si tiparele de ocupare a fortei de munca, generarea de profit si impactul asupra fluxurilor de venit care sunt disponibile pentru a fi impozitate.

 

„Tehnologia transforma natura locurilor de munca disponibile si a calificarilor necesare pentru a le putea ocupa.  Acest lucru va necesita investitii mai mari in capitalul uman, in special in sectorul invatarii si al dezvoltarii. In consecinta, este vital ca guvernele sa poata intelege provocarile viitoare si modul in care acestea pot dezvolta o rezistenta in ceea ce priveste impozitarea pe termen lung. Speram ca acest raport va fi de un real folos tuturor celor interesati in a construi sistemele fiscale mai eficiente, fie ca activeaza in interiorul guvernelor, al companiilor private, al sistemelor de invatamant sau al societatii civile”, spune Rita Ramalho din cadrul Bancii Mondiale.

 

„Acest raport evidentiaza faptul ca, atunci cand sunt implementate in mod strategic, noile tehnologii pot fi extrem de eficiente, atat pentru autoritatile fiscale, cat si pentru contribuabili. Totusi, este important de mentionat faptul ca imbunatatirea sistemelor fiscale nu vine doar prin simpla utilizare a   tehnologiei. Sistemele fiscale care sunt simple, coerente, bine intelese, si administrate in mod corespunzator, pot contribui la reducerea barierelor pe care companiile le intalnesc atunci fac trecerea de la economia informala, nefiscalizata, la cea fiscalizata. Astfel de sisteme pot mari baza de impozitare si creste veniturile statului fara a fi nevoie de introducerea de noi taxe. Pentru a face acest lucru, profesionistii in domeniul fiscal si factorii de decizie politica trebuie sa aiba acces la abilitatile si cunostintele corecte, iar tehnologia poate oferi suport in acest sens” a spus Andrew Packman, Liderul departamentului de transparenta fiscala si contributie fiscala din cadrul PwC.

„Poziționarea României în prima treime a clasamentului global este un rezultat pozitiv, dacă o privim individual. Dacă analizăm în totalitate climatul economic în care România evoluează, devine foarte clar că este nevoie ca autoritățile fiscale să continue investițiile în infrastructura fiscală și în tehnologie. Cu cât gradul de informatizare și tehnologizare al autorității fiscale este mai ridicat, cu atât poziția în clasament va fi mai bună. Și asta se vede foarte bine la Țările Baltice, care ocupă poziții fruntașe în clasament. Noile tehnologii de  raportare financiară pot eficientiza procesele interne ale autorităților fiscale, inclusiv mecanismele de control și verificare fiind, în același timp, și în folosul contribuabililor”, spune Daniel Anghel, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România.

Clasarea țărilor din regiune este, în linii mari, similară cu cea de anul trecut. Se observă, însă, deteriorarea poziției Poloniei, care a coborât 18 poziții față de anul trecut, ca urmare a creșterii numărului de raportări fiscale. De cealaltă parte, Ungaria a avut o îmbunătățire a poziției în clasament,  urcând 7 locuri, până pe locul 86. Deși a recuperat considerabil, Ungaria este încă departe de poziția 77, pe care o ocupa acum doi ani.

 

Rata totală de impozitare măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit. În clasamentul din acest an, rata totală de impozitare în România este de 40%, printre cele mai mici la nivel regional, în linie cu media globală de 40,4%.

În ceea ce privește timpul necesar conformării cu legislația fiscală, România este printre performerii Europei Centrale și de Est, cu 163 de ore pe an. La nivel global este nevoie, în medie, de 237 de ore.

În privința numărului plăților de impozite și taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăți anual, similar cu situația de anul trecut. Statele baltice, împreună cu Polonia sunt printre cele mai eficiente din acest punct de vedere. Media globală este de 24 – similară cu anul trecut.

*Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes 2019 ia în calcul toate taxele și contribuțiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele și contribuțiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuțiile sociale și taxele cu forța de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăți, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câștigurile de capital, taxele pe tranzacții financiare, taxele de colectare a deșeurilor, impozitele pe flotă și taxele pentru drumuri și alte mici taxe și impozite.

Raportul Paying Taxes analizează ușurința plății taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislația fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligațiile de raportare și de plată a taxelor impuse, și numărul de plăți pe care trebuie să le facă o companie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale.

 

 

Despre Grupul Bancii Mondiale

Grupul Bancii Mondiale este, la nivel global, una dintre cele mai mari surse de finantare si cunostinte pentru tarile in curs de dezvoltare. Este compusa din cinci institutii asociate: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Asociatia Internationala de Dezvoltare, care impreuna formeaza Banca Mondiala; Corporatia Financiara Internationala, Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor si Centrul International de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investitiilor. Fiecare institutie joaca un rol distinct in in misiunea de lupta impotriva saraciei si de imbunatatire a standardului de viata pentru cetatenii tarilor in dezvoltare. Mai multe informatii sunt disponibile la www.worldbank.org, www.miga.org, and www.ifc.org.

 

27 de manageri și antreprenori s-au înscris la programul EMBA Bucharest organizat de WU Executive Academy

0
  • 45% din totalul aplicanților sunt femei, în creștere față de media de 35% înregistrată în ultimii 3 ani;
  • rsta medie a participanților a crescut de la 35 la 37 de ani.

 

 

București, 20.11.2018: WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU) – cea mai mare universitate de business din Europa, a încheiat sesiunea de înscrieri pentru Executive MBA Bucharest, desfășurat la București și Viena. Cursurile au început pe data de 14 noiembrie 2018, iar în acest an Programul a atras 27 de manageri și antreprenori români și străini, dintre care 45% sunt femei, depășind astfel media de 35% a ultimilor ani. Rezultatele înscrierilor confirmă trendul de creștere a ponderii femeilor care ocupă poziții de management în companiile din România.

 

Studenții care vor urma începând cu luna aceasta cursurile EMBA Bucharest provin din domenii de activitate variate, de la IT și telecomunicatii (aproape 30%), inginerie și construcții, la comerț, bănci sau industria farmaceutică, au o experiență profesională medie de 15 ani și o experiență managerială medie care depășește 7 ani. 24 dintre aplicanți sunt români, iar 3 sunt manageri internaționali care activează în România, proveniți din Canada, Franța și Ungaria. Vârsta medie a acestora este de 37 de ani, față de 35 de ani în trecut.

 

„Mă bucur să observ că tot mai multe femei aflate în poziții de conducere decid să investească într-un Executive MBA de calitate, cu scopul de a se dezvolta pe plan profesional, dar și personal. Femeile manager se remarcă prin rezultate deosebite în domeniile în care activează, și sper ca în viitor ponderea lor să crească în companiile din România, pe măsura îmbunătățirii nivelului de trai și a modernizării concepțiilor ce țin de management. WU Executive Academy susține accesul la educație executivă de top a managerilor performanți și pasionați, prin bursele extrem de atractive pe care le oferă, de până la 35% din taxa de şcolarizare. Printre acestea sunt bursele de merit, bursele pentru femei lider, burse pentru antreprenori etc.” a declarat Adriana Codruța Georgescu, Program Manager, Executive MBA Bucharest.

 

Prezent pe piața românească de 12 ani, EMBA Bucharest este unul dintre cele mai apreciate programe de educație executivă din țară. Pe plan local, acesta a fost desemnat „Cel mai bun program de Executive MBA din România”[1] în anii 2008, 2010, 2014 și 2015, iar pe plan internațional se regăsește în top 50 programe EMBA[2].

 

Succesul său se datorează atât reputației profesorilor și universităților la care aceștia predau, cât și celor trei module internaționale, desfășurate în Austria și SUA, care oferă studenților ocazia de a interacționa cu manageri din companii diverse, aflate fie în perioade de tranziție, fie într-o fază de globalizare a business-ului. De asemenea, Executive MBA Bucharest este printre puținele programe a căror structură a cursurilor este axată în proporție de peste 80% pe latura practică, prin studii de caz internaționale de actualitate, iar tehnica de curs permite și încurajează interacțiunea studenților între ei și cu alumni, prin organizarea de guest lectures.

 

Unul dintre punctele forte care sporesc și mai mult calitatea acestui program este tripla acreditare – EQUIS, AMBA și AACSB deținută de WU Executive Academy, care plasează universitatea printre cele 1% din totalul de 750 universități și școli de business internaționale ce beneficiază de această acreditare.

 

Peste 315 de manageri și antreprenori au urmat cursurile Executive MBA Bucharest până în prezent, iar 68% dintre aceștia au realizat progrese solide în carieră după absolvire. Programul include 14 module, desfășurate pe parcursul a 18 luni, în regim part-time, oferind managerilor posibilitatea de a-și continua activitatea profesională.

 

Despre WU Executive Academy:

WU Executive Academy este parte a Vienna University of Economics and Business (WU), cea mai mare universitate de business din Europa și una din cele două universități de afaceri din lume vorbitoare de limba germană care îndeplinesc standardele înalte ale acreditărilor AACSB, AMBA și EQUIS. Cu o tradiție de peste 100 de ani, WU este unul dintre principalii furnizori de educație managerială în Europa Centrală și de Est, iar programele și rezidentiatele sale se desfășoară în peste 15 țări de pe 4 continente. Portofoliul WU Executive Academy include atât programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, cât și certificări universitare, programe corporate și diverse seminarii.

 

Despre Executive MBA Bucharest

Lansat în 2006, programul Executive MBA Bucharest a fost desemnat “Cel mai bun program de Executive MBA din România” în anii 2008, 2010, 2014 și 2015. În prezent, este singurul program triplu acreditat (EQUIS, AACSB și AMBA) din România.

[1] Conform Top MBA realizat de Ziarul Financiar

[2] Conform Top EMBA realizat de prestigioasa publicatie Financial Times (cel mai important top MBA la nivel mondial)

România la summitul european al afacerilor familiale

0

 

La Bruxelles s-a desfăşurat al V-lea summit european al afacerilor familiale, cu prezentarea în faţa exponenţilor Parlamentului European a perspectivei în domeniu pentru Noua Europă.

România a fost reprezentată de o delegație a asociaţiei naţionale de profil Family Business Network România (FBN România), formată din: Florin Madar – președintele FBN România si fondator al grupului Temad, Maria Iosif – membru al FBN România și fondator al Novaintermed, av. Mihaela Hârşan – secretar general al FBN România (foto).

Maria Iosif subliniază: „Am cunoscut la summit oameni cu experiență multigenerațională în afaceri, oameni care au avut un impact deosebit în businessul lor, restructurându-l complet atunci când a fost nevoie, aducând un spirit nou ancorat in contemporaneitate, care uneori răsturna poziția conservatoare a generațiilor anterioare, manifestând flexibilitate și adaptabilitate; oameni care au adus un salt calitativ si cantitativ în companiile familiilor lor, iar asta, pentru un antreprenor român aflat la prima generație, este un aport neprețuit de informație utilă”.

Florin Madar: „La summitul afacerilor de familie din Bruxelles, politicieni precum Gunther Oettinger – comisar european pentru buget şi HR și Martina Dlabajova – membru în Parlamentul European, având în spate experiență antreperenorială, ne-au încurajat să construim și să menținem un dialog permanent cu politicul, în scopul informării continue asupra nevoilor de business specifice, astfel ca impactul inițiativelor legislative să fie constructiv si benefic”.

În urma reuniunii au fost sintetizate mai multe aspecte determinante pentru etapa următoare:

„Uniunea Europeană trebuie să se asigure că întreprinderile sale pot beneficia de oportunitățile pieței unice, de globalizare, și că acestea, la rândul lor, vor aduce beneficii cetătenilor Europei.

Uniunea Europeană  trebuie să creeze echitate financiară și să promoveze un sistem care să încurajeze acumularea de capitaluri proprii.

Război pentru talente a fost un alt subiect de interes pentru reprezentanții afacerilor prezenți la summit, aceștia subliniind că UE trebuie să se concentreze asupra furnizării de competențe adecvate pentru locurile de muncă și că întreprinderile și indivizii pot să facă față schimbărilor tehnologice tot mai rapide.

O atenție deosebită trebuie acordată colaborării dintre antreprenori, guvernele naționale şi instituțiile europene, in scopul promovării uceniciei și al invățării la locul de muncă, prin promovarea unui sistem educațional dual, astfel încât deficitul de competențe să poată fi acoperit din resurse proprii.

Pentru UE este vitală existența unui regim internațional de comerț liber puternic. Sub amenințarea unei reacții protecționiste din partea S.U.A și riscul ca instituțiile și regulile UE şi cele globale să devină tot mai greoaie pentru afacerilie de familie europene, acum a devenit o urgență să ne asigurăm că UE poate și va vorbi cu o singură voce.

Transferul succesiunii de afaceri este și va fi întotdeauna o provocare enormă pentru întreprinderile familiale. Pregătirea corectă  a generației următoare și încurajarea acesteia în mod corespunzător de către mediul juridic, administrativ și fiscal, asigură potențial uriaș pentru reînnoire și creștere în Europa. Afacerea de familie este acel business construit și dezvoltat de familie de-a lungul generațiilor, incluzând valori, tradiții și cunoaștere. Ca urmare, datorită complexitătii succesiunii afacerilor de familie, a fost subliniată importanța mediului în care are loc transferul, astfel încât să se ofere afacerii de familie cea mai bună șansă de supraviețuire”.

Întreprinderile europene de familie susțin că „o cale favorabilă de dezvoltare a afacerilor este mai presus de toate prioritizarea pregătirii de cetățeni cu reale competențe profesionale și crearea de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii acestora”.

Se fac noi angajări la nivel național

0

Potrivit datelor furnizate de agentii economici privind locurile de munca vacante, in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt inregistrate 31.325 locuri de munca, in data de 19 noiembrie 2018, conform datelor Wall-Street.ro.

 

Totodată, la nivel national, cele mai multe locuri de munca sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.842), agent de securitate (2.369), lucrator comercial (1.459), lacatus mecanic (1.455), muncitor necalificat in industria confectiilor (1.364), manipulant marfuri (955), confectioner-asamblor articole din textile (949), ambalator manual (792), montator subansamble (744), vanzator (658), potrivit sursei citate.

PIB-ul ridică noi semne de întrebare

0

Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată, potrivit Curs de guvernare.ro.

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)

Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.

 

De asemenea, cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS.

Românii, la un pas de sărăcie

0

Aproximativ 37% dintre români au cheltuieli lunare similare cu venitul încasat, ceea ce nu le permite să pună bani deoparte, iar 6 din 10 au obligații financiare, precum credite sau împrumuturi, arată o cercetare sociologică realizată la comanda companiei de recuperare creanțe Kruk România, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, datele cercetării online realizată de iSense Solutions arată și că 30% dintre cei care au deja credite ar dori să acceseze un nou împrumut în anul care vine, lucru ce ar putea duce la supraîndatorare. Românii au cea mai mare încredere în bănci atunci când iau un împrumut, 83% dintre aceștia spunând că ar apela la astfel de instituții în cazul în care ar avea nevoie de bani. 14% dintre români au menționat că ar lua un împrumut de la o instituție financiară non-bancară, dacă o instituție bancară ar refuza să le acorde împrumutul, potrivit sursei citate.

Cei care s-au confruntat cu probleme financiare sunt mai precauți: 17% dintre cei fără datorii ar face un împrumut cu o valoare cumulând veniturile familiale pe 3 ani, în timp ce numai 10% dintre cei care deja au datorii ar împrumuta o astfel de sumă.

Ministerul Apelor și Pădurilor: precizări despre activitatea instituţiilor cu profil silvic

0

Ministerul Apelor și Pădurilor face o serie de precizări în urma unor informaţii (pe care le semnalează ca inexacte) apărute în spațiul public, privind activitatea instituțiilor cu atribuții în domeniul silvic:

„1.Referitor la afirmația potrivit căreia ministrul apelor și pădurilor „l-a mutat” pe fostul director al Direcției Silvice Vâlcea la conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva precizăm că aceasta este neadevărată. Ministrul apelor și pădurilor nu are competență în numirea sau demiterea directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prerogative legale în acest sens are Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Așa cum s-a comunicat anterior, în mod repetat, fostul director general a fost înlocuit de Consiliul de Administrație al RNP-Romsilva din cauza neîndeplinirii contractului de mandat.

  1. Referitor la afirmația conform căreia ministrul apelor și pădurilor l-a destituit din funcție pe fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, Florin Nan, pentru o bună informare a opiniei publice menționăm faptul că acesta era promovat temporar în respectiva funcție publică, iar la data de 15.07.2018 promovarea temporară a încetat. Tot de la această dată, Florin Nan și-a reluat activitatea în funcția publică de consilier principal în cadrul Direcției de Implementare și Avizare a Gărzii Forestiere Brașov.
  2. Referitor la afirmația potrivit căreia fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, Florin Nan, „a trimis rapoarte încă din 2017” cu privire la tăierile ilegale din zona Boița, precizăm că prima sesizare pe această temă primită de Direcția Generală Păduri, din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, a fost înregistrată cu numărul 137, la 27.07.2017, dar aceasta a fost făcută de Asociația Greenpeace România. Printre altele, Greenpeace cerea Ministerului Apelor și Pădurilor, precum și Regiei Naționale a Pădurilor, efectuarea unui control privind modul în care Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov (adică instituția condusă atunci de Florin Nan) au verificat existența unor tăieri ilegale în zona Boița. Printre altele, în sesizarea trimisă de Greenpeace se menționa faptul că Direcția Silvică și Garda Forestieră Brașov au primit opt sesizări de la acest ONG, dar fără a primi vreun răspuns, respectiv dacă informațiile se verifică, și dacă au fost luate măsuri. Mai exact, Direcția Generală Păduri, prin Serviciul Control Silvic și Cinegetic, a aflat de această problemă de la Greenpeace, nu de la fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov. În consecință, Direcția Generală Păduri a dispus imediat efectuarea unui control în zona Boița. Rapoartele „trimise de Florin Nan la București” despre care se vorbește în spațiul public, nu există.

Mai mult decât atât, abia după instalarea noului inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, Cristian Ignat, a fost sesizat Ministerul Apelor și Pădurilor cu privire la amploarea tăierii ilegale care a avut loc la Boița și, ca urmare, cu adresa nr. 9727/13.07.2018, înregistrată la Ministerul Apelor și Pădurilor cu nr.12.272/16.07.2018, noua conducere a Gărzii Forestiere Brașov a subliniat necesitatea „continuării controlului parțial efectuat în cantonul nr. 19 Gârcu, Ocolul Silvic Sibiu” (zona Boița). În adresă se menționa că deși aria care trebuia verificată de inspectori era foarte mare, fosta conducere a G.F. Brașov nu a solicitat sprijin din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, subliniindu-se totodată faptul că anterior „s-a manifestat un total dezinteres față de fenomenul constatat”.

În urma solicitării noului inspector șef, ministrul apelor și pădurilor a dispus imediat „suplimentarea echipei de control cu minim 5 delegați de la Gărzile Forestiere din țară” pentru urgentarea finalizării controlului.Totodată, s-a întocmit Planul de control nr. 50602/CM/09.10.18, prin care au fost delegați șase consilieri, tot pentru acest scop.

În prezent, echipele formate din specialiști ai Gărzii Forestiere Brașov și specialiști atrași de la alte gărzi forestiere din țară continuă verificările în teren, pentru stabilirea integrală a prejudiciului. Menționăm că ministrul apelor și pădurilor împreună cu directorul general al RNP Romsilva au analizat situația la fața locului.

Deoarece în spațiul media a apărut ideea că fostul inspector șef, numit temporar la conducerea Gărzii Forestiere Brașov, ar fi trebuit promovat, realitatea dovedește că acesta, de fapt, nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, fapt constatat și de Greenpeace România.

În concluzie, dorim să subliniem faptul că lui Florin Nan nu i s-a mai prelungit promovarea temporară, începând cu data de 15.07.2018, din cauze obiective, așa cum au fost prezentate mai sus. Mai mult decât atât, ministrul apelor și pădurilor a aflat despre tăierile ilegale din zona Boița, în luna  octombrie de la Cristian Ignat, acesta aflând, la rândul său, odată cu preluarea postului de inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, la 11 septembrie 2018.

Considerăm că informațiile prezentate mai sus sunt necesare pentru o bună informare a opiniei publice despre situația existentă în zona Boița. Precizarea a fost necesară din cauza faptului că în spațiul public au apărut informații incomplete sau deformate referitoare la acest subiect”.

 

Turneul Regilor Romgaz 2018

0

 

Turneul Regilor Romgaz se desfăşoară în perioada 19 – 21 noiembrie 2018 la Bucureşti şi Mediaş, turneu care reuneşte pe lângă participanţii cu un palmares admirabil, tinere speranţe ale şahului, oaspeţi deosebiţi şi un public larg de iubitori ai şahului. Investind în inteligenţă, Romgaz continuă tradiţia începută în anul 2007, odată cu prima ediţie a Turneului Regilor Romgaz, dar mai ales promovează sportul minţii în România.

 

„Turneul Regilor Romgaz” este o manifestare sportivă dintre cele mai apreciate în lume şi recunoscute atât de Federaţia Română de Şah cât şi de către Federaţia Internaţională (FIDE), fiind organizată sub tutela Asociaţiei „Clubul Sportiv Elisabeta Polihroniade” cu sprijinul Romgaz.

Aflat la Ediția a XII-a în anul 2018, Turneul Regilor Romgaz sărbătorește Centenarul Marii Uniri de la 1918, invitând mari șahiști români din diaspora și din țară să își dispute cele două trofee „Turneul Regilor ROMGAZ” pentru câștigătorul turneului masculin și „In Memoriam Elisabeta Polihroniade” pentru câștigătoarea turneului feminin. Turneul Regilor Romgaz 2018 masculin îi are ca protagoniști pe GM Liviu Dieter – Nisipeanu, câștigător al medaliei de aur la Campionatul European de Șah, GM Mircea Emilian Pârligras, dublu campion național și care a reprezentat România la opt Olimpiade de Șah, GM Andrei Istrățescu posesor a două titluri de campion național și GM Viorel Iordăchescu, campion național al Republicii Moldova. În cadrul turneului feminin „In Memoriam Elisabeta Polihroniade”, vor evolua IM Irina Bulmaga, reprezentantă a României în patru Olimpiade de Șah și campioana națională în anul 2018, IM Alina L’Ami, WGM Iozefina Păuleț ambele stabilite în Olanda și WGM Sabina Francesca Foișor, campioana națională a Statelor Unite al Americii în anul 2017.

Turneul Regilor Romgaz 2018 debutează la Bucureşti în data de 19 noiembrie 2018, în cadrul Aulei Universității Politehnice București, cu Conferința de presă începând cu ora 13:30 și Festivitatea de deschidere a Turneului, începând cu ora 14:30.

Cu începere de la ora 15:00 va avea loc simultanul susținut de Marele Maestru Florin Gheorghiu, multiplu campion național, Turneul Regilor (șah rapid – 3 runde) și Junior Kings Tournament – Turneu de șah pentru copii cu vârstele cuprinse între 8 și 14 ani.

Ziua de 20 noiembrie 2018 va începe la ora 15:00 cu Turneul Regilor (șah rapid – 3 runde) și un Turneu școlar pe echipe. În 21 noiembrie 2018, începând cu ora 13:00 va avea loc Turneul Regilor (blitz) și un Turneu Studențesc pe echipe. La ora 16:00 va avea loc Festivitatea de premiere a câștigătorilor.

La Mediaș, programul va cuprinde luni, 19 noiembrie, ora 13:00 – Kings Junior online, marți, 20 noiembrie, ora 15:00 – meci online între cei mai buni juniori şahişti din Mediaș şi București, iar miercuri, 21 noiembrie, ora 13:00 – Open Romgaz online (Mediaș-București). Printre invitații de onoare ai “Turneului Regilor Romgaz 2018” se vor număra Florin Gheorghiu, Mare Maestru și multiplu campion național, Alexader Kostyev – Președintele ISCU (Uniunea Internațională Șahul în Școală) și domnul Sorin Avram Iacoban – Președintele Federației Române de Șah. A XII – a Ediția a Turneului Regilor îl va avea invitat special pe Academicianul Constantin Bălăceanu – Stolnici.

Investind în inteligenţă, organizatorii şi susţinătorii acestui concurs doresc să continue tradiţia începută în anul 2007, odată cu prima ediţie a Turneului Regilor, dar mai ales promovarea sportului minţii în România.

 

 Despre „Turneul Regilor”:

Romgaz Prima ediţie a „Turneului Regilor”, organizată la Bazna, în anul 2007 s-a dovedit a fi una inedită şi apreciată, organizatorii reunind glorii ale şahului din anii `70 şi `80, foşti campioni mondiali pe care iubitorii sportului minţii ar fi dorit să-i întălnească şi să-i vadă jucând: Khalifman Alexander, Vaganian Rafael, Beliavsky Alexander, Andersson Ulf, Ribli Zoltan, Mecking Henrique, Sokolov Andrei, Chiburdanidze Maia, Portisch Lajos, Şubă Mihai, Timman Jan. În acel an, competiţia a fost câştigată de Khalifman Alexander din Rusia. În anul 2008, Romgaz a continuat, competiţia alături de Asociaţia Clubul Sportiv Elisabeta Polihroniade.

Surpriza placută a acestei ediţii a fost legendarul Boris Spassky, care a prezidat competiţia în calitate de preşedinte al turneului. Titlul de câştigator a fost revendicat de către Short Nigel din Anglia. Ucraineanul Vassily Ivanchuk a reuşit să se claseze pe primul loc al concursului, în anul 2009, el fiind urmat de israelianul Boris Gelfand. În cadrul Turneului a avut loc o premieră naţională – marele maestru Henrique Costa Mecking din Brazilia şi-a lansat o carte biografică în limba română.

Datorită condiţiilor competiţionale deosebite asigurate de către organizatori, a notorietăţii şi aprecierii deosebite din partea Grand Slam-ului Chess Association, Turneul Regilor a fost introdus în anul 2010 în circuitul Grand Slam, alături de turneele de la Nanjing China, Wijk aan Zee Olanda (început in 1938), Linares (început in 1978) şi Bilbao Spania, înaintea unor turnee similare din Federaţia Rusă, Anglia, SUA şi Argentina.

Dupa două ediţii dedicate gloriilor anilor 1980-1990 şi după o a treia ediţie care a însemnat un puternic concurs de categoria XX, Turneul Regilor atinge în anul 2010 nivelul său de varf (medie rating: 2742), prin participarea numărului unu din lume, norvegianul Magnus Carlsen, care, la numai 19 ani, avea un rating de 2813. Turneul Regilor a fost căştigat de nordicul Carlsen , care s-a impus în cinci meciuri şi a remizat în celelalte cinci. Până în anul 2013, Turneul Regilor a fost dominat de norvegianul Magnus Carlsen şi ucraineanul Vassily Ivanchuk.

Ediţia din acel an l-a avut câştigător pe italianul Fabiano Caruna. Din anul 2014, noul format Turneului Regilor este un joc pe echipe, un meci între selecţionatele olimpice ale României şi Chinei – campioană olimpică en-titre, în sistem Scheveningen, unde fiecare jucător al unei echipe întâlneşte fiecare jucător al echipei adverse.

În anul 2015 i-am avut ca oaspeţi la Mediaş, pe membrii echipei Germaniei, care au învins echipa României. După aplicarea criteriilor de departajare, câștigătorul turneului individual a fost declarat Bogdan-Daniel Deac. Editia din 2016 l-a avut ca invitat pe multiplul campion mondial Anatoli Karpov, iar ca jucatori vor participa Campioana Mondială en-titre, Hou Yifan (China), fostul campion mondial la şah clasic, Vladimir Kramnik (Rusia), şi echipele masculine si feminine ale României.

Ediția din anul 2017 a debutat într-un cadru festiv la București, în prezența fostului campion mondial Anatoly Karpov din Rusia și a reprezentat pentru Turneul Regilor, 10 ani de la intrarea pe agenda competițiilor internaționale de înaltă ținută. Ediția a X-a, In memoriam Elisabeta Polihroniade, s-a disputat sub forma a două turnee închise (round-robin de 4) masculin – feminin și a reunit jucători de talie internațională precum Sergei Karjakin (Rusia), Vassily Ivanchuk (Ucraina) campionul mondial en-titre la şah rapid, Wei Yi (China), Bogdan-Daniel Deac (Romania), Anna Muzychuk (Ucraina), Pia Cramling (Suedia), dublă campioană europeană, Elisabeth Paehtz (Germania) numărul 1 al Germaniei începând din anul 2004, multiplă campioană naţională la şah rapid şi blitz și Corina-Isabela Peptan (Romania).

Câștigătorii Ediției 2017 au fost, la masculin Vassily Ivanchuk (Ucraina) iar la feminin campioana mondiala en-titre la sah rapid si blitz Anna Muzychuk din Ucraina.

O sută de mari sportivi au plantat Pădurea Olimpică

0

O sută de mari sportivi ai României, medaliaţi la Jocurile Olimpice, au plantat o sută de puieţi de brad şi au creat astfel Pădurea Centenară la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, dedicat centenarului Marii Uniri. O asemenea concentrare de tezaur naţional uman şi material de prim rang mondial pare imposibil de regăsit în alt context. Intonarea imnul naţional al României de către Marcel Roşca, medaliat olimpic cu argint la tir, Mexico 1968, tenor cu o interpretare relevându-l inclusiv ca artist dramatic şi intonarea imnului olimpic au generat o încărcătură emoţională unică, prin prezenţa şi trăirea afectivă la un loc a unui aşa mare număr de oameni care ştiu să cinstească un imn – al patriei lor, al ţării campionului cu care împart podiumul, al olimpismului.

S-au regăsit peste ani, unii reveniţi acasă de peste mări şi ţări şi au făcut un gest de pe urma căruia să rămână încă un semn, peste încă nişte ani, Viorica Viscopoleanu, Anişoara Stanciu, Maricica Puică, Doina Melinte, Ilona Silay, Valeria Bufanu, Oana Pantelimon, Fiţa Lovin, Vali Ionescu, Violeta Beclea Szekely, Ionela Tîrlea, Cristieana Cojocaru, Marian Oprea (atletism), Nicolae Neagoe (bob), Ion Alexe, Alec Năstac, Mircea Fulger, Dorel Simion, Marian Simion, Daniel Dumitrescu, Gheorghe Ionuţ (box), Sanda Toma, Georgeta Andrunache, Elena Bondar Ionescu, Daniela Druncea, Mădălina Bereş, Iuliana Popa, Ecaterina Oancia, Ioana Tudoran, Mihaela Petrila, Eniko Barabas Mironcic, Mihaela Armăşescu, Liliana Gafencu, Elena Horvath Florea, Mariana Fricioiu, Valentin Robu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Doina Ciucanu Robu, Chira Apostol Stoean, Veronica Cochelea, Adelina Boguş, Roxana Cogianu, Ioan Snep, Doina Snep, Adriana Bazon, Constanţa Burcică, Dănuţ Dobre, Anişoara Dobre, Iulică Ruican, Anca Ruican, Nicolae Ţaga, Angela Alupei (canotaj), Teodora Ungureanu, Sandra Izbaşa, Simona Amânar, Andreea Răducan, Steliana Nistor, Loredana Boboc, Gabriela Drăgoi, Andreea Acatrinei, Diana Bulimar, Mirela Paşca, Georgeta Gabor, Ioan Suciu (gimmnastică), Nicu Vlad, Petre Becheru, Andrei Socaci, Vasile Groapă (haltere), Cristian Gaţu, Ştefan Birtalan, Nicolae Munteanu, Radu Voina, Vasile Stângă, Adrian Simion (handbal), Alina Dumitru (judo), Leon Rotman, Ivan Patzaichin, Vasile Dîba, Toma Simionov, Florin Popescu, Ioan Bîrlădeanu, Gheorghe Andriev, Agafia Constantin Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Costică Olaru, Mitică Pricop, Larion Serghei, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă (kaiac-canoe), Gheorghe Berceanu, Vasile Andrei, Nicu Ginga, Petre Dicu, Ştefan Gheorghiţă, Ioan Grigoraş, Ilie Matei, Vasile Puşcaşu (lupte), Camelia Potec (înot), Mihai Covaliu, Laura Badea Cîrlescu, Claudia Grigorescu Vanţă, Roxana Scarlat Bârladeanu, Simona Gherman, Loredana Dinu (scrimă), Alin Moldoveanu, Marcel Roşca (tir), Marius Căta-Chiţiga, Nicu Stoian (volei).

Gazda evenimentului, conf. univ. dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, a reliefat asocierea sub semnul valorii dintre „cel mai vizitat muzeu din Bucureşti” şi cei mai mari sportivi ai ţării şi a subliniat că astfel este transmis „un mesaj întregii lumi că noi suntem români”.

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Mihai Covaliu, campion olimpic (Sydney 2000), campion mondial (Leipzig 2005), bronz olimpic (Beijing 2008), a vorbit despre omagiul adus de campionii purtători ai tricolorului ostaşilor care s-au jertfit sub tricolor în Primul Război Mondial şi au făcut posibilă Marea Unire.

Simbolistica momentului a fost întregită de diversitatea şi anvergura reprezentării instituţionale inclusiv internaţionale, dovadă a conexiunilor pe care sportul le deschide în lume: Comitetul Internaţional Olimpic, prin Octavian Morariu, purtător al mesajului preşedintelui CIO, Thomas Bach; Comitetul Executiv al Uniunii Comitetelor Olimpice Europene, prin Djordje Visacki, cu mesajul preşedintelui EOC, Janez Kocijancic; ambasadorul Statelor Unite Mexicane la Bucureşti, José Guillermo Ordorica Robles; ministrul tineretului şi sportului Ioana Bran.

 

În imagine, atleta Viorica Viscopoleanu, campioană olimpică la săritura în lungime, Mexico 1968, cu record mondial – 6,82 m

Romsilva: în 10 luni, lemn de foc vândut populației cu 30% mai mult decât în tot anul trecut

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunţă că în primele zece luni ale anului în curs a vândut direct populației cu 30% mai mult lemn pentru foc decât a vândut în tot anul trecut, adică a livrat acum un volum de peste 1,3 milioane de metri cubi. Oferind această informaţie, Romsilva precizează că până la finalul lunii octombrie, „a vândut direct populației 1.365.888 de metri cubi lemn pentru foc, la un preț mediu de 170 de lei pe metru cub, fără taxa pe valoare adăugată. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va furniza direct populației, în anul 2018, conform estimărilor, un volum de 1,7 milioane de metri cubi lemn pentru foc. Prețul lemnului pentru foc variază în funcție de specie, sortiment și condițiile de livrare. Cele mai mari cantități de lemn pentru foc, aproximativ 70%, sunt disponibile la depozitele temporare amenajate de ocoalele silvice din cadrul Romsilva la drumurile auto, costurile de transport nefiind incluse în preț. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a reușit creșterea volumului de lemn pentru foc, livrat direct populației, lemn rezultat în principal din lucrări de îngrijire și de igienizare a pădurilor. În urma unor eforturi susținute, Romsilva a înregistrat, în ultimii doi ani, o evoluție a volumului de lemn pentru foc livrat direct populației, aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017. Pentru a veni în sprijinul persoanelor interesate, Romsilva a demarat o campanie de informare privind achiziția de lemn pentru foc, toate informațiile referitoare la oferta disponibilă fiind afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul regiei și sediile primăriilor, precum și prin anunțuri în presa locală. De asemenea, aceste informații centralizate la nivelul direcțiilor silvice sunt prezentate pe pagina de internet a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, www.rosilva.ro, la secțiunea Informare publică – Disponibil lemn foc pentru populație, toate informațiile fiind actualizate de două ori pe lună”.

 

Mugur Isărescu: Funcționarii bancari sunt prost plătiți

0

Bancherii nu au avut grijă ca funcționarul de la front office care este în relație directă cu consumatorii să fie mai bine plătit, susține guvernatorul Băncii Naționale României (BNR), Mugur Isărescu, într-o conferință organizată de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Sistemul Bancar (CSALB).

 

„Am constatat lipsa unei comunicări eficiente, lucruri neplăcute, chiar de la front office, de la funcționarul în relație directă cu consumatorul, mai prost plătit, asta am spus-o bancherilor de 10 ani în mod repetat. N-au avut grijă ca cel care este în relație directă cu consumatorul să fie mai bine plătit, (este n.r.) supraîncărcat, insuficient educat. Vorbim de lipsă de educație nu numai la cosumator, dacă funcționarul de ghișeu bancar nu este bine educat, bine informat și cu tendința de a da vina rapid: „Așa ne-a spus Banca Națională”, când ceva nu-i convine. Ca și cum ei sunt buni și BNR este rea”, a declarat Isărescu.

 

De asemenea, el a mai vorbit și despre modul în care s-au soluționat nemulțumirile pe care aceiași consumatori le pot întâmpina pe parcursul derulării raporturilor contractuale.

 

„Noi am auzit de multe ori la BNR și cu toate că direcția de supraveghere nu are această preocupare, ea se ocupă de supraveghere prudențial, domnul Cinteză ar trebui să fie pe partea cealaltă: faceți tot ca să recuperați banii. Ce să supraveghere? Sănătatea sistemului bancar și să protejeze depunătorul”, a precizat Isărescu.

 

Implementarea GDPR la nivel național

0

Doar 12% dintre firme au finalizat implementarea GDPR (regulamentului privind protecţia datelor personale) până la până la 25 mai, data la care a regulamentul a intrat în vigoare, arată un raport PwC. Cele mai multe dintre acestea au un număr de până în 200 de angajați (57%) și activează în domeniul farmaceutic, cel al serviciilor financiare, auto și energie, conform datelor oferite de HotNews.ro.

În același timp, companiile consideră că cele mai afectate departamente de aplicarea regulamentului sunt cele de resurse umane (25%) și de relații cu clienții (25%).

În acest clasament urmează departamentul IT (21%) iar pe locul al treilea se află departamentul de vânzări (18%).

 

Totodată, participanții la sondaj au declarat că cele mai des întâlnite măsuri de implementare a Regulamentului constau în adoptarea unei strategii sau proceduri interne specifice de protecție a datelor (19%) sau revizuirea și adaptarea procedurilor interne, ca un tot unitar, în sensul respectării cerințelor GDPR (19%).

Încasări record de Black Friday 2018 pentru eMAG

1

Vânzările totale pe platforma eMAG au fost de 459 milioane lei de Black Friday, cu 25% mai mult decât anul trecut. Cele mai interesante produse s-au vândut în primele minute, iar cea mai mare comandă a fost de 146.000 lei. eMAG, Flanco și Altex sunt locurile de unde românii cumpără cel mai mult de Black Friday, potrivit HotNews.ro.

De asemenea, pe platforma eMAG s-a vândut în valoare de 459 milioane de lei de Black Friday, cu 100 de milioane lei mai mult decât anul trecut. În primele 12 secunde s-a comandat în valoare de un milion de lei, iar pragul de 100 de milioane s-a atins în 37 de minute.
Cele mai mari cinci comenzi au fost de peste 79.000 de lei și au fost efectuate din zona Bucureștiului.

Cele mai comandate produse au fost:

Consola Microsoft Xbox One Slim 1TB, 500 de bucăți în 39 de secunde
Telefon mobil Apple iPhone X, 64GB, 4G, Space Grey, 500 de bucăți în 43 de secunde
Anvelopa de iarnă Tigar WINTER 195/65R15 91H, 800 de bucăți în 44 de secunde
Solid State Drive (SSD) Adata Ultimate SU650, 240GB, 500 de bucăți în 53 secunde
Telefon mobil Samsung Galaxy S8, 64GB, 1.000 de bucăți în 64 secunde.

Apare prima clădire cu destinație rezidențială din România cu pistă de alergare pe acoperiş

0

După prima clădire de birouri cu pistă de alergare pe acoperiş, în Bucureşti va fi construit şi primul bloc de apartamente cu pistă de alergare pe acoperiş. Dezvoltatorul Forty Management investeşte într-un proiect cu aproape 200 de apartamente în apropierea parcului Titan, potrivit Economica.net.

De asemenea, dezvoltatorul local Forty Management, care a construit mai multe proiecte rezidenţiale în Bucureşti, va demara anul viitor lucrările de construcţie la un nou ansamblu.

Pe lângă apartamente, proiectul va avea şi o suprafaţă comercială de aproape 1.500 de mp.

„Pista de alergare pe blocul B va avea 120 de metri lungime, va fi realizată din tartan gros de 5 cm, montat peste termoizolaţie şi o hidroizolaţie, şi practic absoarbe toate zgomotele. Am vrut iniţial să facem un teren de tenis, dar problema sunetului rachetei ce loveşte mingea nu poate fi minimizat. Locul acesta alocat sportului pe acoperişul blocului B nu este numai pentru alergat; aici se pot juca şi copii, se poate face yoga sau pilates în linişte, fără a fi în centrul atenţiei cuiva”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Lucian Azoiţei, acţionarul Forty Management Investment.

Forty Management & Investments este un dezvoltator imobiliar de proeicte rezidenţiale şi comerciale. Compania a construit mai multe proiecte boutique, dar a renovat şi clădiri, sub brandul Central District. Un prim mare proiect construit de investitor a fost Central District Cuza 99, cu 43 de apartamente, finalizat anul trecut.

Bloomberg: Piața construcțiilor din România duce lipsă de muncitori

1

Proiectele de construcții din România, Polonia și alte țări est-europene dispun de banii necesari, dar nu și de suficienți oameni, relatează Bloomberg. Lipsa muncitorilor a devenit o problemă atât de răspândită în Europa de Est, încât deficitul forței de muncă amenință acum să pună frână piețelor de construcții cu cea mai mare creștere din Europa, cu repercusiuni asupra economiilor, conform Profit.ro.
Totodată, unul din cinci români (19,7%) cu vârsta între 20 și 64 de ani este rezident în alte state membre ale Uniunii Europene, România ocupând primul loc în UE în funcție de mobilitatea forței de muncă, potrivitt Eurostat. Indicatorul reprezintă ponderea expaților în alte state membre UE în totalul persoanelor care locuiesc în România, în categoria de vârstă menționată.

Ponderea românilor de 20-64 de ani care trăiesc în alte state membre ale UE a crescut cu 12,3 puncte procentuale în ultimul deceniu, de la 7,4%, în 2007, la 19,7%, în 2017. România a avut, din acest punct de vedere, cea mai rapidă creștere în rândul țărilor europene.

Electrica raportează rezultate financiare solide pentru primele nouă luni ale anului 2018

0

Grupul Electrica a obținut în primele 9 luni ale anului 2018 (T3 2018) un profit net consolidat de 315 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 220 milioane lei față de perioada comparativă a anului 2017 (T3 2017) și o realizare de 124% din profitul net consolidat bugetat pentru anul 2018. Creșterea din T3 2018 se datorează, în principal, rezultatelor înregistrate pe segmentul de furnizare.

 

Veniturile operaționale totale ale Grupului Electrica în T3 2018 s-au ridicat la valoarea de 4.126 milioane lei, înregistrând doar o ușoară scădere, cu 1% față de T3 2017 (cu 43 milioane lei).

 

Cheltuielile consolidate pentru achiziția energiei electrice au scăzut cu 16%, la 1.856 milioane lei în T3 2018, în principal pe fondul unei volatilități mai reduse a prețurilor energiei electrice în T3 2018 față de T3 2017 și a crizei de pe piața energiei electrice din T1 2017, manifestată prin prețuri record și fluctuații semnificative de preț.

 

Marja din energie s-a îmbunătățit semnificativ, pe fondul unor evoluții de piață mai favorabile în T3 2018 față de T3 2017, a îmbunătățirii strategiilor de achiziție și vânzare a energiei electrice și revizuirii politicilor de risc, cu scopul de a asigura echilibrul adecvat între profitabilitate și cotă de piață. Pierderile înregistrate anul trecut pe piața reglementată au fost parțial compensate în anul curent, contribuind la creșterea marjei pentru segmentul reglementat.

 

Pe fondul acestor evoluții, EBITDA a crescut cu 297 milioane RON sau 73% an/an, iar Profitul operațional (EBIT) al Grupului a crescut cu 268 milioane RON sau 232% an/an. De asemenea, au fost continuate măsurile de optimizare a activităților Grupului, începute în anul 2017, orientate către eficiență operațională și rezultate.

 

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

  • În T3 2018, Grupul Electrica a distribuit aproximativ 13,2 TWh energie electrică (în scădere cu 1,1% față de T3 2017) către un număr de aproximativ 3,7 milioane de utilizatori.

 

  • Valoarea investițiilor puse în funcțiune în T3 2018 este cu peste 6% mai mare față de T3 2017, sprijinite prin reproiectarea proceselor de investiții și prin reorganizarea activităților de mentenanță, cu alocarea unor resurse mai mari de personal propriu pentru activitatea de investiții.
  • Atât pe segmentul de distribuție, cât și pe aria de furnizare au continuat procesele de optimizare a activităților. Strategia Electrica este de a oferi stabilitate și predictibilitate clienților, dar și servicii cu valoare adăugată, care să faciliteze tranziția de la poziția de simplu vânzător de energie la cea de furnizor integrat de servicii.

 

  • Electrica Furnizare are o cotă de piață de 17,04%. Este lider pe piața reglementată, cu o cotă de 44,37%, iar pe piața concurențială Electrica Furnizare are o cotă de 8,85% (date conform ultimului raport ANRE din august 2018).

 

  • Electrica a lansat Raportul de sustenabilitate la nivel de Grup pentru anul 2017, elaborat în conformitate cu Ghidurile Inițiativei Globale de Raportare (GRI).

 

  • Electrica a continuat să se implice activ în viața comunităților în care își desfașoară activitatea, prin derularea celei de-a treia ediții a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”.

DECLARAȚIE DIRECTOR GENERAL

 

Corina Popescu, Director General Electrica S.A.: „Rezultatele financiare înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni ale acestui an sunt cu adevărat remarcabile: o creștere a profitului net cu 230% față de aceeași perioadă a anului trecut și a EBITDA cu 73%. În aceste nouă luni nu doar că ne-am atins, dar am și depășit deja, cu 24 de procente, rezultatele bugetate pentru tot acest an 2018.

Pe segmentul de furnizare s-a reușit identificarea unui echilibru între profitabilitate și cotă de piață. Anul acesta s-a putut remarca o oarecare stabilizare a prețurilor de achiziție a energiei, după ce anul trecut am resimțit din plin dezechilibrele majore din piața de energie, însă în ultima perioadă remarcăm o nouă tendință de creștere semnificativă. În continuare sunt elemente care indică necesitatea îmbunătățirii legislației și a corectării unor comportamente din piață.

Pe zona de distribuție, anul acesta continuăm programul foarte ambițios de investiții în rețele, dar și eforturile de optimizare și eficientizare a activității, prioritatea noastră fiind îmbunătățirea serviciilor de care beneficiază cei 3,7 milioane de clienți, precum și asigurarea unor rezultate financiare sustenabile pentru acționarii noștri.”

Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice.

Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,7 milioane de clienți și are o arie de cuprindere națională – cu  organizare în trei zone pentru distribuția energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, și pe cuprinsul întregii țări pentru furnizarea energiei electrice și pentru întreținere și servicii energetice.

Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească listată din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România.

Prima fază din LUXURIA Domenii Residence precontractată în proporție de 47%

0

București, 14.11.2018: Până la jumătatea lunii noiembrie 2018, la mai puțin de 7 luni de la demararea lucrărilor, 47% din prima fază a proiectului rezidențial LUXURIA Domenii Residence, dezvoltat de către Impact Developer & Cotractor S.A., prin compania Bergamot Developments SRL pe care o deține, va fi precontractată. Dintre cele 110 apartamente precontractate, cele preferate de investitori sunt studiourile și apartamentele de două camere, în timp ce consumatorii finali au preferat apartamentele tip duplex și premium. LUXURIA Domenii Residence este singurul ansamblu rezidențial amplasat în imediata proximitate a viitorului parc de birouri din zona Expoziției, cu o suprafață de 200.000 mp, unde se estimează că vor lucra peste 17.000 de corporatiști în următorii doi ani. În prima fază de dezvoltare a ansamblului, vor fi livrate 3 blocuri cu 232 de apartamente, până la începutul anului 2020.   

 

Planul nostru a fost să dezvoltăm un ansamblu rezidențial care să vină în întâmpinarea viitorilor angajați din noul pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Expoziției. Proiectul LUXURIA Domenii Residence  vine cu un concept nou de dezvoltare rezidențială, ce combină în mod unic rafinamentul finisajelor și pachetul impresionant de dotări, cu tehnologiile de ultimă generație și soluțiile peisagistice de excepție. Modern și exclusivist, ansamblul oferă un stil de viață select  prin fiecare detaliu, de la locația într-o zonă foarte bine cotată a Bucureștiului, construcția sustenabilă, dotările și finisajele de calitate, suprafețe generoase, până la spațiile verzi atent proiectate și facilitățile disponibile în cadrul ansamblului. Integrarea în premieră a soluțiilor tip smart home și smart city în conceptul proiectului oferă clienților noștri posibilitatea de a beneficia chiar de la finalizarea sa de confortul și facilitățile oferite de inovațiile tehnologiile de ultimă oră. Datorită acestui mix de beneficii, proiectul a prezentat un interes foarte mare încă de la anunțarea sa, astfel încât estimăm că până la finalul acestui an vom depăși pragul de 50% rezervări din apartamentele primei faze “, a declarat Bogdan Oșlobeanu, Managerul General al companiei.

 

Pe 25 octombrie 2018, proiectul LUXURIA Domenii Residence a câștigat premiul International Property Awards la categoria “Architecture Multiple Residence”, România. Cu o istorie de 25 de ani, International Property Awards este cea mai renumită competiție din lume dedicată excelenței în domeniul imobiliar. În cadrul galei sunt premiate cele mai importante realizări în real-estate, dezvoltare, arhitectură, design interior și marketing, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel comercial, accentul fiind pus pe servicii, durabilitate, standarde ridicate de viață, ergonomie, originalitate și creativitate.

 

LUXURIA Domenii Residence este primul ansamblu rezidențial din București în curs de certificare BREEAM, fiind de la început proiectat pentru a se încadra în clasa energetică A și în categoria „clădirilor verzi”. Proiectul, localizat între bulevardul Expoziției și strada Aviator Popișteanu, se dezvoltă pe un teren de 22.500 mp, dintre care peste 9.650 mp vor fi ocupați de spații verzi. Acesta va include 9 blocuri având între 9 și 12 etaje fiecare, oferind în total 630 de apartamente, de la garsoniere, studiouri, apartamente cu două, trei, patru sau chiar cinci camere, la apartamente tip duplex. Prețurile locuințelor pornesc de la 81.800 euro + TVA.

 

Apartamentele din LUXURIA Domenii Residence au suprafețe generoase, de la 54 mp pentru o garsonieră până la 327 mp pentru un apartament tip duplex și beneficiază de o înălțime generoasă de până la 3 metri și au terase ample, cu suprafețe ce ajung până la 40 de mp. Fiecare apartament este realizat cu detalii fine de design modern, completat de materiale și finisaje premium, alese pentru a oferi un confort sporit și o experiență aparte.

 

Apartamentele situate la ultimele etaje beneficiază de o priveliște panoramică asupra zonei învecinate. La rândul lor, apartamentele cu grădina oferă o nouă dimensiune a confortului într-un cartier rezidențial urban.

 

Comunitatea de rezidenți LUXURIA Domenii Residence are acces în incinta complexului la facilități variate de relaxare și petrecere a timpului liber: lounge, centre de fitness, locuri de joacă organizate pe grupe de vârstă. Deși este situat nu departe de parcurile Herăstrău și Kiseleff, proiectul include un parc propriu de 2.500 mp din suprafața totală de 9.650 mp de spații verzi, care acomodează 10 grădini tematice amenajate la cele mai înalte standarde peisagistice și fântâni arteziene. Complexul este prevăzut cu zonă de concierge și recepție (24/24), pază (24/24), acces securizat, iar parcările pentru rezidenți sunt exclusiv subterane, ceea ce elimină traficul rutier din interiorul său.

 

LUXURIA Domenii Residence va fi livrat în 3 faze și are ca termen de finalizare luna septembrie a anului 2020.

 

Despre Impact Developer & Contractor S.A.

 

Înființată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă. În cei 27 de ani de activitate, societatea a dezvoltat 16 ansambluri rezidențiale în București și în țară, însumând peste 450.000 de metri pătrați construiți și 4.000 de unități livrate. Cel mai mare proiect este Greenfield Băneasa, demarat în 2007, unde până în prezent au fost construite peste 2.300 de locuințe. Anul acesta, Impact, prin compania pe care o deține (Bergamot Developments), a început lucrările la Luxuria Domenii Residence, situat în zona de nord a capitalei, între Bulevardul Expoziției și strada Aviator Popișteanu. Proiectul va fi dezvoltat pe un teren de 22.500 mp și va include 630 de apartamente până la finalul anului 2020.

 

Compania Impact este certificată ISO 9001 (demonstrează capabilitatea organizației de a furniza produse care îndeplinesc cerințele clienților în scopul creșterii satisfacției acestora), ISO 14001 (demonstrează angajamentul organizației pentru controlul activităților cu impact benefic sau nociv asupra mediului și receptivitatea companiei la situația critică a ecosistemului planetei) și OHSAS 18001 (demonstrează angajamentul și capacitatea organizației în controlul pericolelor, pentru asigurarea sănătății și securității angajaților și a vizitatorilor la punctele de lucru).

 

Randamentul (Real si Corect) al capitalurilor – de unde vine? Si de ce NU este sustenabila majorarea salariilor in acest ritm

0

Acest articol reprezinta un raspuns la opinia exprimata recent de catre domnul profesor Cristian Socol in ZF, una din principalele concluzii fiind aceea ca ultimele cifre Eurostat indica o rentabilitate a capitalurilor proprii dupa plata taxelor de 36,3% in Romania, dubla fata de media UE28 (18,4%), afacerile realizate de companiile active in Romania sunt foarte profitabile si salariile sunt, inca, mici, prin comparatie cu profiturile enorme realizate de companiile active in Romania.

 

In prima jumatate a acestui articol, domentez, prin cifre si argumente obiective, toate aceste afirmatii. In a doua jumatate a acestui articol explic de ce majorarea salariilor (atat public cat si public, atat mediu cat si minim) este realizata intr-un ritm nesustenabil de agresiv. Spre final, explic contextul in care poate functiona o politica de majorare a salariilor! Haideti sa le luam pe rand!

 

  1. Care este randamentul real si corect al capitalurilor investite in Romania?

 

In primul rand, randamentul net al capitalurilor preluat de catre domnul Cristian Socol nu este reprezentativ pentru intreg mediul de afaceri activ in Romania. Cifrele publicate de Eurostat probabil sunt calculate pentru un esantion de companii, sau doar cele listate la bursa de valori. Randamentul capitalurilor (ROE, eng Return On Equity) se calculeaza foarte simplu, folosind urmatoarea formula: Rezultat Net / Capitaluri Proprii.

Conform cifrelor publicate de insusi Ministerul Finantelor Publice pentru anul 2017 (informatiile pot fi verificate punctuale pe adresa http://www.mfinante.gov.ro/agenticod.html?pagina=domenii ), randamentul capitalurilor companiilor active in Romania pentru anul 2016 este 11.6%, respectiv 10,42% pentru anul 2017. Puteti verifica si dvs (orice cititor al acestui articol), prin impartirea rezultatelor nete (profit sau pierdere) la nivelul capitalurilor proprii aferente tuturor companiilor active in Romania (informatiile pot fi descarcate aici – click). O sa obtineti urmatoarele rezultate pentru anul 2017: total rezultat net = 63 mld RON, total capitaluri proprii = 605 mld RON. Rezulta faptul ca ROE = Rezultat Net / Capitaluri Proprii = 10,42% pentru anul 2017. Daca eliminam cele 45% companii care inregistreaza capitaluri proprii negative, obtinem un rezultat net consolidat de 82 mld RON, si capitaluri proprii aferente de 761 mld RON (pentru aproximativ 412.000 companii unice), deci un randament al capitalurilor de 10,7%. Tabelul urmator ilustreaza distribuitia randamentului capitalurilor pentru toate companiile active in Romania in anul 2017, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Se poate observa faptul ca doar 34% (240.671 de companii) din companiile active in Romania inregistreaza un randament al capitalurilor de peste 20%, dar 94% dintre acestea inregistreaza venituri sub 1 mil EUR. 52% din companiile active in Romania inregistreaza un randament negativ, adica risca capitalul antreprenorial dar inregistreaza pierderi. Cum atunci sa avem un randament al capitalurilor pentru toate companiile active in Romania de 36% ??? Sau, o alta intrebare, mult mai interesanta, ar fi: daca randamentul capitalurilor ar fi fost atat de mare, oare de ce nu se ingramadesc investitorii straini in Romania? Oare BMV, Audi, si acum SKODA, nu cunosc aceste cifre? Oare de ce Romania inregistreaza doar 23 de companii active la 1000 de locuitori, al doilea cel mai scazut nivel din Europa dupa Serbia? Daca companiile active in Romania o duc atat de bine, oare de ce inregistram cele mai ridicat nivel al insolventelor la 1000 de companii active din Europa (aproape 2%), imediat dupa Serbia (4%) si Ungaria (3%), si de trei ori peste media din Europa Centrala si de Est (0,56%) ?

 

  1. Cum obtin randament companiile active in Romania? Pare greu! Rabdare, e foarte usor de inteles!

 

Deoarece aceasta parte a articolului pare putin complicata si tehnica (in realitate, nu este), o sa incep cu concluzia, exprimata direct si simplu: randamentul capitalurilor poate sa fie artificial umflat datorita nivelului scazut al capitalurilor proprii (adica indatorarii foarte ridicate a companiilor active in Romania, care inregistreaza in grad de indatorare aproape de 75%), NU datorita profiturilor superioare (NU este cazul in Romani). Haideti sa vedem concret cum am ajuns la aceasta concluzie !

 

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, o sa folosim Modelul Du-Pont (5 factori) descompune rentabilitatea capitalurilor  în rate de marjă, de rotație și de structură a capitalurilor. Astfel, acest model ne ajută să înțelegem sursele care generează randamentul pentru acționari, mergând pe firul investițional și operațional al oricărei companii, după cum urmează:

 

  • orice companie începe cu un capital social (aproape 90% dintre companiile active astăzi în România înregistrează un capital social subscris la nivelul minim, respectiv 200 RON !!!);
  • mai departe, își suplimentează capitalul propriu prin atragerea de datorii, respectiv împrumuturi de natură financiară (credite de la bănci), comercială (termenul de plată la furnizori), fiscală (taxele și contribuțiile sociale aflate în sold) și diverse credite (împrumuturi de la asociați etc.);
  • ulterior, sumele obținute (capitalurile proprii + datorii) sunt folosite pentru finanțarea investițiilor în active;
  • activele respective generează un nivel al vânzărilor, care înregistrează o marjă de profitabilitate operațională (rezultatul din exploatare), din care se plătesc dobânzile la bănci și rămâne rezultatul brut;
  • după achitarea impozitului aferent (povara fiscală) obținem rezultatul net (efectul final al investiție).

În concluzie, un randament superior al capitalurilor proprii este sustenabil pe termen lung în măsura în care este alimentat de o structură de capital optimă (pct.1) orientat către investiții în active calitative (pct. 2) cu o marjă de profitabilitate operațională superioară (pct. 3) și suficient de mare pentru a acoperi atât cheltuielile privind dobânzile (pct 4) cât și taxele care trebuie plătite (pct. 5). Schema de mai jos ilustrează acest concept!

 

În acest context, este foarte important să înțelegem structura randamentului capitalurilor (ROE), respectiv care din cele cinci surse, conform modelului Du Pont, alimentează mai mult buzunarul acționarilor. În acest scop, tabelul urmator surprinde evoluția celor cinci componente ale randamentului financiar pentru perioada 2007-2016, calculate pentru toate companiile active în România pentru intervalul analizat.

Într-adevăr, analizând cifrele ilustrate în tabelul următor, observăm faptul că randamentul obținut de acționarii companiilor active în România pe parcursul anului 2016 a fost de 11,6%, de aproape două ori mai mare decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare din 2008. Totuși, graficul aferent ilustrează foarte clar faptul că principala sursă a randamentelor capitalurilor constă în efectul de levier, respectiv subdimensionarea capitalurilor proprii și atragerea excesivă de împrumuturi de la creditori (instituții de credit, IFN, companii de leasing, furnizori, datorii fiscale).

 

CONCLUZIEMai exact, aproape doua treimi din randamentul capitalurilor investite de acționari este generat prin îndatorarea companiilor (efectul de levier). Reducerea gradului de povară financiară (în contextul scăderii dobânzilor în perioada 2014-2016), coroborat cu diminuarea presiunii fiscale (în contextul cadrului fiscal mai prietenos cu mediul de afaceri în ultimii doi-trei ani din intervalul analizat), au contribuit între 25%-30% la creșterea randamentului capitalurilor acționarilor. În orice caz, ambele variabile sunt independente de controlul managementului companiilor, deoarece acestea sunt influențate de politica monetară și cea fiscală. Practic, elementele interne care depind de managementul companiilor, respectiv rotația activelor (capacitatea acestora de a genera venituri) si profitabilitatea operațională a vânzarilor, au contribuit sub 10% la formarea randamentului capitalului oferit acționarilor!  În acest context, probabil că mediul de afaceri românesc este cea mai expresivă ilustrare a strategiei “de a face bani cu banii altora”.

  1. Cum trebuie interpretat randamentul capitalurilor? Intotdeauna ajustat la unitatea de risc!

 

Dupa ce am calculat corect randamentul capitalurilor, si am vazut cum este generat, pasul urmator este sa consideram componenta de risc. Orice investitor trebuie sa raporteze randamentul capitalurilor la riscul asumat. Analiza randamentului capitalurilor in absenta riscului asumat este IRELEVANTA, deoarece investitorul trebuie sa maximizeze randamentul raportat la unitatea de risc asumata. Desigur ca investitiile cu risc ridicat (tari emergente mediu de afaceri riscant si companii embrionare) trebuie sa remunereze capitalurile printr-un randament ridicat! Practic, mediul de afaceri activ in Romania se distinge de majoritatea tarilor din UE din cauza riscului superior, deoarece:

  • Perceptia investitorilor internationali in ceea ce priveste riscul de insolventa al Romaniei este mai ridicat comparativ cu alte tari din Europa (dezvoltate sau emergente), costul asigurarii impotriva riscului de default (CDS, eng Credit Defalt Swap) pentru un orizont de 5 ani fiind de 102 bp (basis points) in cazul Romaniei, peste Ungaria (89 bp), Polonia (67 bp), Cehia (41 bp), UK (29 bp), Franta (25 bp) sau Germania (11 bp) – vezi cifrele ilustrate in graficul 1
  • Conform cifrelor Bloomberg, bursa de valori din Romania inregistreaza cea mai mare amplitudine dintre maximul si minimul inregistrat in perioara ian 2007 – nov 2018. Aceasta reflecta doua concluzii, de natura sa confirme ca riscul capitalului este mai mare in Romania: volatilitatea (fluctuatia) indicelui reprezentativ al bursei de valori din Romania este cea mai mare, si ajustarea in timpul recesiunii este cea mai abrupta. Volatilitate si ajustare abrupta = RISC mare, care trebuie sa remunereze capitalurile prin randament superior!
  • Companiile active in Romania sunt cele mai indatorare din UE, gradul de indatorare la finalul anului 2017 fiind de 75% – Eurostat
  • Companiile active in Romania sunt embrionare, inregistrand o durata medie de viata de 10 ani (55% din companiile active sunt infiintate dupa anul 2010), mult sub Polonia (19 ani), Cehia (15 ani) sau Ungaria (14) ani – Eurostat
  • Companiile active in Romania sunt mult mai polarizate comparativ cu restul tarilor din regiune, concentrarea veniturilor la varf fiind mult mai mare la noi, iar patura de mijloc mult mai subtire. Astfel, top 1% (primele 5.000 de companii cu cele mai mari venituri) concentreaza 67% din veniturile tuturor companiilor active in Romania, mult peste Ungaria (52%), Polonia (48%) si Cehia (40%)

 

Nu in ultimul rand, inflatia anuala inregistrata in Romania in primul semestru din anul 2018 este de 5,1%, de doua ori peste media din UE, erodand astfel randamentul capitalurilor obtinut pe parcursul anului 2017. Astfel, daca ajustam randamentul capitalurilor cu inflatia si riscul de tara al Romaniei, precum si riscul superior al mediului de afaceri activ in Romania, observam urmatarea realitate: randamentul real (ajustat cu inflatie) al capitalurilor ajustat cu riscul de a face afaceri in Romania (cu cele trei componenete: tara, sector, companie) este la coada UE !!! NU de doua ori peste media inregistrata in UE, asa cum s-a afirmat, in mod total fals si eronat, in articolul publicat de catre domnul Socol.

Practic, ce doresc sa subliniez la acest punct 3, este urmatoarea concluzie: chiar daca Romania ar fi inregistrat un randament al capitalurilor dublu comparativ cu media din UE (ceea ce, asa acum am demonstrat anterior, NU este adevarat), aceasta ar fi fost normal, avand in vedere riscul superior de tara si al mediului de afaceri, prin comparatie cu alte economii mai competitive!

 

  1. DE CE NU este sustenabila majorarea salariilor in acest ritm? 10 Argumente!

 

  1. Masura e buna, doza este prea mare – deoarece ponderea salariului minim in salariul mediu a crescut de la 27% (2007) la 42% (2018), ceea ce arata ca mediul de afaceri nu face fata acestor majorari
  2. Microintreprinderile (94% din firmele active in Romania) sunt cele mai afectate – deoarece inregistreaza jumatate din salariati la acest nivel. In cazul acestor firme, cifra de afaceri / angajat este stabila in ultimul deceniu la 0,11-0,12 mil RON / angajat / an, dar salariul mediu / angajat creste de la 1700 RON (2007) la 2700 RON (2018)
  3. Incurajeaza munca / plata la negru – deoarece multe companii mici nu o sa poata gestiona cresterile cascadate de salarii (efectele in ecou de modificare a grilei de salarizare), si o sa plateasca „in plic”  diferenta dintre salariul real si cel minim (declarat pe cartea de munca) .. faptul ca dividendele sunt taxate doar cu 5% si se pot distribui trimestrial simplifica astfel de practici
  4. Polarizeaza mediul de afaceri – saracind companiile mici si imbogatind companiile mari, deoarece acestea din urma capteaza cel mai bine cresterea consumului si ocupa locul lasat de firmele mici (undele din ele o sa intre in insolventa)
  5. Impredictibilitatea majorarilor descurajeaza investitiile companiilor – deoarece este foarte dificil sa bugetezi proiecte de investitii pe 3-5 ani … succesul investitiilor pe termen lung in Romania a devenit dependent de noroc si sansa. Marja de incertitudine creste, riscul creste … deci costul capitalului creste
  6. Erodeaza competitivitatea companiilor active in Romania – deoarece cresterea cascadata a salariilor nu este insotita de o productivitate proportionala, ceea ce limiteaza exporturile
  7. Creste inflatia – deoarece cresterile cascadate de salarii (amplificate de majorarea salariului minim, cresterea salariilor in sectorul public si tensionarea fortei de munca) sunt accelerate si nu pot fi compensate prin inovare / investitii / repozitionare produse intr-un timp atat de scurt. Mergand mai departe, presiunile inflationiste ridicate o sa tina dobanzile sus (nu vad cum ROBOR cu maturitate la 3 luni sa scada sub 3%). Astfel, romanii castiga mai mult, dar sunt mai saraci (venitul disponibil scade)
  8. Contribuie la cresterea consumului si adancirea deficitului comercial – deoarece excesul de cerere este orientat catre importuri, in timp ce exporturile decelereaza din cauza erodarii competitivitatii companiilor active in Romania. Aceasta duce la persistenta presiunilor pe deprecierea monedei nationale
  9. Descurajeaza investitiile straine directe si antreprenoriatul – deoarece forta de munca din Romania devine din ce in ce mai scumpa, fara corelatie proportionala cu dinamica productivitatii si calificarii ori abilitatilor practice ale angajatilor. In contextul infrastructurii rutiere foarte proaste, evolutiilor demografice dezastruoase si politicii fiscale prociclice (care amplifica ciclurile economice, trecem de la o extrema la alta precum intr-un carusel agresiv) … este din ce in ce mai greu sa faci afacari in Romania
  10. Crestere vulnerabilitatea companiilor – deoarece duce la extinderea termenelor de plata dintre firme (care au nevoie de cash flow pentru a supravietui), crescand astfel viteza de contagiune intre companii prin efectul de domino (termenul mediu de colectare a creantelor a crescut de la 60 zile (2007) la 112 zile (2017). De asemenea, structura de cheltuieli a microintreprinderilor devine mai rigida, scazand imunitatea si spatiul de restructurare pe timp de recesiune (salariile nu pot fi ajustate sub nivelul minim, iar restructurarea este imposibila fara tehnologizare)

 

  1. Care sunt limitarile „wage led growth”?

 

O strategie bazată pur și simplu pe majorarea salariilor și credința bazată pe așteptarea pasivă „laissez-faire” (mâna invizibilă a forțelor naturale ale pieței care vor anula toate dezechilibrele și va determina sistemul să tindă către o stare de stabilitate și echilibru) nu poate funcționa pe termen lung. Așa cum am spus, politica de majorare a salariilor pentru stimularea consumului este sustenabilă doar dacă producția internă este stimulată și competitivă. Pentru ca firmele active în România să fie competitive, acestea trebuie să investească pentru extinderea capacităților de producție și retehnologizare. Dar, pentru ca managementul unei companii să își asume proiecte de investiții pe termen lung, acesta are nevoie de mai multe lucruri.

 

În primul rand, predictibilitate, printr-o legislație fiscală și un cadru juridic foarte stabil. Ori, dacă ne uităm la frecvența propunerilor și modificărilor fiscale din ultima perioadă, acestea descurajează prin viteza rapidă de implementare (contribuabilii nu au timp să se pregatească) și lipsa argumentelor economice pe termen mediu–lung.

 

În al doilea rand, mediul de afaceri are nevoie de stabilitate fiscală și monetară, pentru reducerea amplitudinii ciclurilor economice. Cu alte cuvinte, să nu trecem în mod abrupt de la o perioadă de creștere economică accelerată (când economia României crește peste nivelul potențial de 3,5%) la una de recesiune sau creștere economică lentă (sub nivelul potențial). Aceste șocuri abrupte implică fluctuații mari ale dobânzilor (care trebuiesc ajustate pentru a ține inflația sub control) cursului valutar (din cauza deficitelor comerciale ample în perioada de expansiune) și salariilor din sectorul public și privat.

 

În al treilea rand, mediul de afaceri are nevoie de un cadru de acțiune în care corupția și concurența neloială să fie minime (nu există corupție zero). Pentru aceasta avem nevoie de reforme structurale în economie, pentru debirocratizarea aparatului public, transparentizarea cheltuielilor publice, reformarea companiilor de stat care înregistrează piederi, internaționalizarea celor care sunt competitive și pot deveni mari companii regionale, lupta împotriva evaziunii fiscale și concurenței neloiale.

 

În al patrulea rand, mediul de afaceri are nevoie de oameni necesari pentru extinderea afacerii. Pentru ca o politică socială și demografică să fie sanatoasă, aceasta trebuie gândită pe un orizont de peste 10–20 de ani. În momentul de față personal nu văd o asemenea strategie! Este o problemă gravă, deoarece suntem a doua țară din lume din perspectiva amplitudinii fenomenului emigrarii raportat la populația existentă. Investițiile în educație, sănătate și sport ar trebui să fie prioritare cheltuielilor cu ajutoarele sociale și bunurile și serviciile consumate de statul român. Din păcate nu acestea sunt prioritățile noastre, în condițiile în care România înregistrează cel mai scăzut nivel al cheltuielilor pentru educație ca raport în PIB prin raportarea cu restul țărilor din UE, iar cheltuilele sociale cresc foarte accelerat, mult peste dinamica veniturilor fiscale. Astfel, dacă analizăm bugetul public la finalul lunii Septembrie, observăm că cheltuielile cresc cu 18% (cea mai rapidă creștere fiind înregistrata la cheltuieli cu personalul +26%), în timp ce veniturile cresc doar cu 13%. Aceasta evoluție contribuie la creșterea deficitului fiscal la primele 9 luni la 16,7 mld RON, de 2,5 ori peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior și cel mai ridica din ultimii 7 ani.

 

Nu în ultimul rând, mediul de afaceri are nevoie de investiții publice în infrastructură, pentru mobilitatea oamenilor, reducerea cheltuielilor de transport și facilitarea comerțului și turismului. Din păcate au trecut mulți ani de când nu s-a mai inaugurat un singur kilometru de autostradă (care să nu necesite reparații imediat după utilizare), iar investițiile publice recente, exprimate ca și procent în PIB, sunt la nivelul minim din ultimii 10 ani.

 

Semnat:

 

Iancu Guda, CFA, EMBA

Analist Economic

Lector ASE, IBR, ISF

Economia comportamentală, adică „umanizată”

0

Economia comportamentală „umanizează” relaţia de fiecare zi cu ceea ce ţine de economie – au explicat, din perspectivă academică şi de cercetare,  conf. univ. dr. Rodica Ianole (doctorat în domeniu, titulară a unui program masteral în domeniu la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universităţii din București), Dan Petre (fondator al D&D Research), din perspectivă bancară (BCR), Horia Braun (economist-şef), Laura Mihăilă (Head of Marketing), Ionuț Stanimir (director de marketing și comunicare). Cadrul l-a oferit prima ediție a „BCR Expert Hub”, definită ca „platformă de comunicare ce își propune inițierea unor întâlniri și dezbateri periodice cu experți din BCR și din spațiul public, în care vor fi abordate diferite teme de interes pentru societate”.

Fără a intra în detalii, e de reţinut că prin economia comportamentală pot fi abordate (poate şi înţelese) atitudini precum tentaţia reducerilor (black friday), pretenţia de răspuns imediat din partea băncii, nevoia de consiliere bancară personalizată odată cu ieşirea de sub „tutela” băncii, perceperea economisirii ca o plată, dominaţia preocupării pentru investiţie în proprietăţi imobiliare, diminuarea în ultima vreme a dorinţei de câştig pe loc, lipsa vreunei relații cu banca a vreo 40 la sută din populaţia de la noi. A fost reconfirmată nevoia de educaţie financiară de la vârste mici, din familie, în condiţiile în care prin şcoală, deocamdată, la noi începe la 14 ani.

Legume fericite în margine de Bucureşti

0

La 30 de minute cu mașina de București, la Tărtășești, cresc legume fericite, cultivate şi livrate pe piaţă de soții Mihaela și Florin Buligoanea în ferma care chiar aşa se cheamă, „Legume fericite”. Sunt legume bio, ferma este ecologică (din 2014, în categoria cultivatorilor de fructe și legume bio certificați), afacerea e de tip antreprenorial. Suprafața cultivată a ajuns la 10 hectare. Mihaela Buligoanea rememorează începuturile, cu prima parcelă achiziţionată acum 15 ani, cu intrarea pe piața locală a fermelor ecologice de legume și fructe bio în 2012 şi zice că „nu a fost ușor, dar am reușit să ne dezvoltăm constant și să cultivăm legume și fructe în cel mai curat mod. Obținerea certificării bio a însemnat un prag major pe care l-am trecut cu succes. Din totalul producătorilor de alimente naturale din jurul Bucureștiului, care dețin și magazine online, doar circa 30% au certificare bio. Restul de 70% sunt în curs de certificare ecologică sau cultivă fără a utiliza pesticide“.

„Legume fericite” la ferma din Tărtășești sunt brassicaceae (varză albă, varză roșie, conopidă, broccoli, kale, hrean, creson, gulie, ridichi), familia allium (ceapă, praz, usturoi), spanac, salate, păpădie, familia leguminoase (fasole, mazăre, soia, lucernă), cucurbitacee (castraveți, dovlecei, pepeni, zucchini), solanacee (tomate, ardei, vinete, cartofi), umbelliferae (morcovi, păstârnac, țelină, mărar, pătrunjel, leuștean, coriandru), graminae (grâu, porumb), tagete și plante aromatice (busuioc, cimbru, salvie, mentă, busuioc, roiniță). De-ai casei sunt şi o livadă de pomi fructiferi și mici plantații de zmeură, căpșuni, mure.

Vânzarea se face online (site-ului www.legumefericite.ro), la târguri și expoziții (Agenda Bio, V for Verde, Organic Days), în Piața Amzei (sâmbăta și duminica), precum şi la domiciliu (în București).

Cu fermă dezvoltată exclusiv pe „teren odihnit”, cultivatorii „Legumelor fericite” subliniază că „există trei modalități principale de cultivare: convențională, naturală și biologica (ecologică sau organică). Cultivarea convențională este un procedeu destinat producției industriale, care are loc pe scară largă în România și în care se folosesc pesticide, îngrășăminte chimice, stimulatori etc. În cultivarea naturală nu se utilizează tratamente chimice, dar producătorii nu sunt certificați și, ca atare, nu sunt verificați, putând să arendeze teren pentru cultivare, fără să se controleze utilizarea anterioară și să se facă sau nu rotația culturilor. Cultivarea de tip bio este certificată de către un organism acreditat și respectă regulamentele europene. Perioada de obținere a certificării în cazul legumelor și fructelor este de doi ani, iar în cazul plantelor perene și pomilor fructiferi, de trei ani. Odată certificat, producătorul intră într-un proces continuu de monitorizare”.

Investițiile străine s-au diminuat de la începutul anului

0

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,517 miliarde euro, în perioada ianuarie – septembrie 2018, fiind mai mici cu 5,73% comparativ cu perioada similară din 2017, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). Din această sumă, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,152 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 365 milioane euro, conform datelor oferite de Hot News.ro.

Contul curent al balanţei de plăţi a avut un deficit de 6,619 miliarde euro, comparativ cu 4,779 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2017.

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,492 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 190 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 124 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 282 milioane euro”, se arată în document.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2018 a fost de 72,6%, comparativ cu 79% la 31 decembrie 2017.

 

Start-up în valoare de 8 miliarde de dolari

0

Cei mai noi miliardari din industria tehnologiei sunt doi frați care au dezvoltat o firmă de software în subsolul locuinței părinților lor din orașul american Utah. Acum, Ryan (FOTO) și Jared Smith vând startup-ul lor către compania germană de software SAP SE pentru 8 miliarde de dolari – și vor continua să conducă afacerea, potrivit Hot News.ro.

De asemenea, Ryan Smith a fondat Qualtrics în 2002 în subsolul locuinței tatălui său, după ce acesta a fost diagnosticat cu cancer — ca o modalitate de a petrece mai mult timp cu el, scrie Business Insider.

Astfel, Ryan l-a convins apoi pe Jared, angajat al Google, să renunțe la slujbă și să-l ajute să construiască Qualtrics împreună cu tatăl lor.

Startup-ul Qualtrics dezvoltă software-uri de sondaj pentru clienții afacerilor — similar serviciului Survey Monkey. Printre companiile care utilizează serviciile Qualtrics se numără Microsoft și General Electric, iar potrivit Bloomberg, startup-ul a contribuit la creșterea veniturilor acestor firme de peste opt ori în ultimii șapte ani.

ENEL X ROMÂNIA ANUNȚĂ CEL MAI MARE PLAN DE MOBILITATE ELECTRICĂ DIN ȚARĂ, CU CIRCA 2.500 DE PUNCTE DE ÎNCĂRCARE ȘI INVESTIȚII DE PÂNĂ LA 20 DE MILIOANE DE EURO

0
  • Enel X România a fost creată pentru a oferi soluții inovatoare, cu valoare adăugată, adaptate nevoilor consumatorilor individuali, companiilor și municipalităților

 

  • Punctele de încărcare prevăzute în planul de mobilitate electrică vor fi instalate, începând cu 2019, în toate regiunile României, pe principalele drumuri din țară, precum și în majoritatea marilor orașe, începând cu București, Timișoara și Constanța

 

Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, a fost prezentată oficial astăzi și a lansat cel mai mare plan de dezvoltare de infrastructură pentru mobilitatea electrică din țară. Planul vizează instalarea a circa 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile României, în perioada 2019-2023, în urma unor investiții totale de 15 până la 20 de milioane de euro.

 „Enel X România se angajează să ofere posesorilor și flotelor de vehicule electrice posibilitatea de a se deplasa în toată țara, de la nord la sud și de la est la vest, fără să se îngrijoreze unde vor găsi următorul punct de încărcare. Prin acest plan ambițios de dezvoltare a unei infrastructuri extinse de încărcare în următorii cinci ani, vom contribui la un transport mai curat și mai sustenabil în toată România,” a declarat Marius Chiriac, Director al Enel X România.

Primele puncte de încărcare vor fi instalate în 2019 în București, Timișoara și Constanța. Planul acoperă toate zonele României, astfel încât poziționarea și instalarea infrastructurii de încărcare să fie adaptată creșterii gradului de utilizare a vehiculelor electrice la nivelul gospodăriilor, al instituțiilor, precum și în rândul companiilor, ca urmare a cererii pentru flote. Circa 300 de puncte încărcare urmează să fie instalate în 2019.

Enel X România va oferi serviciul de instalare de infrastructură de încărcare către “Partenerii de Reîncărcare”, cum ar fi centre comerciale, supermarketuri, restaurante și hoteluri care doresc să atragă utilizatorii de vehicule electrice. Instalarea și mentenanța infrastructurii de încărcare nu presupune costuri pentru Partenerii de Reîncărcare, în schimbul punerii la dispoziție a locurilor de parcare.

Compania oferă un serviciu similar municipalităților care sunt interesate de îmbunătățirea calității aerului prin încurajarea mobilității electrice. Enel X România va sprijini autoritățile locale să identifice cele mai bune soluții, iar apoi va instala infrastructura de încărcare și va asigura mentenanța acesteia fără costuri pentru primării, pe locurile de parcare aflate pe domeniul public.

Infrastructura care va fi dezvoltată în România se bazează pe soluțiile de încărcare noi, inteligente, ale diviziei globale Enel X. Acestea sunt echipamente modulare, scalabile, livrabile 2la cheie” către consumatorii individuali, companii și instituții. Este prevăzută instalarea de stații cu putere de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) și peste 150 kW (Ultrafast).

 Noile produse fac parte din recent lansata gamă „Juice Family”:

  • JuicePole: stație de încărcare ce va fi instalată în orașe, facilitând experiența de încărcare cu ajutorul noului ecran și integrării cu aplicația Enel X Recharge. Aceasta poate asigura încărcarea simultană a două vehicule, prin curent alternativ, și este echipată cu cele mai noi tehnologii de conectivitate. Juice Pole poate fi activat cu ajutorul Enel X Recharge App, care permite utilizatorilor să identifice o stație din apropiere, să rezerve un punct de încărcare, precum și să monitorizeze încărcarea bateriei în timp real, prin intermediul telefonului mobil.
  • JuiceBox: noua stație tip box care poate fi instalată la locuințe individuale, fiind disponibilă și în versiune comercială pentru încărcarea flotelor de vehicule.
  • JuiceLamp: soluția creată de Enel X care integrează infrastructura de iluminat public cu cea de încărcare. Aceasta este o ”lampă LED inteligentă” care, pe lângă asigurarea unei eficiențe ridicate și a controlului de la distanță, oferă posibilitatea de a încărca două vehicule în același timp. JuiceLamp poate fi de asemenea configurată pentru supraveghere video, monitorizarea calității aerului, conectivitate prin fibră optică sau Wi-Fi urban.

 

În relația cu partenerii pe termen lung, Enel X România poate:

  • sprijini companiile să analizeze datele privind operarea flotelor, oferind soluții de încărcare personalizate pentru vehicule, bazate pe nevoile specifice ale clienților;
  • oferi un instrument complet administrare a infrastructurii de încărcare, Recharge Manager
  • extinde infrastructura în funcție de necesitățile flotei: JuiceStation este o soluție competitivă și eficace, care permite companiilor să conecteze o serie de Juice Box, în versiunea comercială.

 

 

București, extremă urgență. Fără investiții urgente, sistemul de termoficare riscă să crape în această iarnă

0

Sistemul de termoficare din București are nevoie urgentă de investiții, în condițiile în care mai mult de trei sferturi din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 40 de ani și riscă să crape în această iarnă, iar CET-urile își vor încheia, în curând, perioada de funcționare în condiții de siguranță, arată o analiză Frames.

„CET-urile din București sunt precum niște bombe cu ceas”, spun analiștii de la compania de consultanță Frames. „Cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020, la fel ca și CAF-urile nr. 1 și 2 din CTE București Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcționa, în condiții de siguranță, după expirarea numărului de ore de funcționare alocat”, arată aceștia.

Potrivit analizei, fără investiții susținute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE București Vest și cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.

„Practic, serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa caldă şi căldura doar pentru o mică parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii racordate la rețea”, arată analiza.

In prezent ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti), iar apa caldă și căldura sunt distribuite de RADET, printr-o rețea principală de 954 km. de conducte principale și alți 2.9663 km. de conducte secundare, către punctele termice și apartamente.

Ambele societăți, ELCEN și RADET, se află în prezent în insolvență, iar Primăria Capitalei a decis de principiu, fara adoptarea de masuri concrete până în prezent, să le preia sub umbrela Energetica SA, o nouă societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei calde si căldurii, prin intermediul căreia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).

foto 2

INVESTIȚII MAJORE ÎN TERMOFICARE

„În acest moment, necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro’’, arată analiza.

Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, investiții fără de care producția la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării.
Investițiile sunt necesare, totodată, și pentru a respecta legislația de mediu, conform angajamentelor luate față de UE.

„Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislația de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viață cu circa 8-10 ani”, afirmă analiștii.

Mai concret, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.

Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.

În plus, cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești și nr. 1 și 2 din CTE București Sud vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020.

Planul de investiții la ELCEN vizează, totodată, construcția unei noi capacități energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe și 35 Gcal/h, la CTE Grozăvești, de 51 milioane de euro, și demararea investițiilor pentru dezvoltarea unor capacități noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăvești,  CTE București Vest, două CAF-uri din CTE București Sud, și implementarea unor unități noi, în ciclu combinat în CTE București Sud și CTE Progresu, cu investiții estimate la 83 milioane de euro.

În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alți peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu, în construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup)  în CTE București Sud și CTE București Progresu și să reabiliteze ciclul combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.

„Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.

FONDURILE UE, BLOCATE DE INSOLVENȚĂ

Investițiile în SACET ar trebui să fie, pentru Municipalitate, prioritatea zero, spun analiștii.

„Pentru Primăria Capitalei va însemna un efort investițional uriaș, de peste 3 ori bugetul anual al orașului. Însă fără aceste investiții, cei peste 1,5 milioane de bucureșteni racordați la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă și căldură’’, explică analiștii.

De unde vor veni banii? Principala sursă de finanțare ar trebui să fie fondurile UE, însă pentru ca acestea să fie accesate, trebuie ca noua societate Energetica SA să prea frâiele sistemului, iar RADET și ELCEN să devină istorie.

„Dacă la ELCEN, situația este în prezent foarte clară – creditorii au aprobat planul de reorganizare și rămâne doar ca Municipalitatea să plătească datoriile și costurile preluării activității, la RADET există încă multe semne de întrebare. Primăria a alocat o serie de fonduri pentru activitățile urgente, de reparații, însă este nevoie mai mult decât această acțiune de peticire a problemelor, asta mai cu seamă că din 2019, situația va fi și mai complicate, odată cu eliminarea subvențiilor generale”, arată analiza Frames.

Dincolo de fondurile UE și de alocările de la bugetul local, Primăria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligațiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea rețelei sau să angajeze credite bancare.

ÎNTREȚINEREA, LA COSTURI DUBLE DIN 2019

În prezent, bucureștenii plătesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal, diferenţa fiind acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.

„Din 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent”, spun analiștii Frames.

Costurile ar putea fi și mai mari, în condițiile în care ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, și nu este exclus ca, până în aprilie, costurile să mai crească.

La toate aceste pagubele provocate de pierderile din rețea, care au depășit 40%. Pînă acum, Primăria a reparat numai 53 de kilometri de conducte.

„Fără investiții urgente, nota de plată va crește tot mai mult, iar cei care vor plăti vor fi bucureștenii. Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-și asume pericolul și să ia măsuri concrete pentru a evita consecințele negative majore în plan economic și social”, mai spun experții.

Finanţare pentru reducerea eroziunii Litoralului

0

Finanţarea unui proiect major privind „Reducerea eroziunii costiere Faza a II-a (2014-2020)”, în valoare de aproximativ 710 milioane de euro (fără TVA), a fost semnată de ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb și de directorul general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Victor Sandu, în prezenţa prim-ministrului Viorica Dăncilă și a ministrului apelor și pădurilor, Ioan Deneș. ANAR este beneficiarul proiectului.

În context, ministrul Ioan Deneș a subliniat că proiectul „este printre cele mai mari derulate în România pe fonduri europene” şi „vizează trei componente, niciuna mai importantă decât celelalte. În primul rând, prin reconstrucția stăvilarelor Edighiol și Periboina se va reduce eroziunea costieră, dar, în același timp, se va proteja, în acea zonă, Rezervația Biosferei Delta Dunării, având în vedere că zona acelor stăvilare se află în partea sudică a Rezervației. A doua componentă se referă la faptul că prin eliminarea eroziunii costiere se asigură protecția localităților menționate în proiect, aflate pe litoralul Mării Negre. Ca să vă dau numai un indiciu, o zonă pe care vom acționa este cea a Cazinoului din Constanța. A treia componentă, dar nu și ultima, este cea recreațională. Derularea proiectului prevede extinderea plajelor care nu au fost realizate în etapa I, acum ajunse la dimensiuni foarte mici în urma eroziunii. La final, suprafața totală pe care o recuperăm, adică plaje unde românii se pot relaxa în concedii de odihnă, este de 2,26 milioane metri pătrați de plaje noi”.

România pierde anual peste 6 miliarde de euro din TVA necolectată, potrivit unui studiu al Comisiei Europene

0

Conform celui mai recent studiu asupra colectării taxei pe valoare adăugată (TVA), lansat de Comisia Europeană, neîncasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde euro în anul 2016 pentru bugetul României. La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde euro, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%.

Toate cele șase state din Europa Centrală și de Est (ECE), respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, România, Estonia și Slovacia, s-au confruntat, în continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 7% în Estonia și 35,88% în România. În celelalte state ale ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 în Ungaria, 14,19% în Cehia, 20,80% în Polonia și 25,68% în Slovacia.

Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA* („VAT gap”) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate și suma colectată efectiv. În cel mai recent studiu** publicat de Comisia Europeană se analizează situația colectării TVA la nivelul anului 2016.

Contrabanda, în scădere la granița cu Serbia

0

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în septembrie la 15,3% din totalul consumului (cu 2,9 p.p. mai puțin față de iulie 2018).
„Regiunea Nord-Est continuă să fie și în septembrie cea mai afectată de piața neagră, cu o pondere de 33,5%, deși înregistrează o scădere substanțială de 6 p.p. față de luna iulie. Cea mai importantă scădere este notată însă în sud-vest, de 15,1 p.p. comparativ cu studiul precedent, din vară. Un nivel la fel de scăzut în această zonă a țării, de circa 11%, s-a mai înregistrat în urmă cu cinci ani. De asemenea, piața neagră scade abrupt și în nord-vest, cu 9,2 p.p., regiune unde în iulie era notată cea mai mare creștere și un nivel record al comerțului ilegal. În vest, se menține un nivel ridicat constant, de 26,1%. Din punctul de vedere al provenienței, cheap whites (țigarete no-name, produse legal sau ilegal și destinate pieței negre) continuă să fie principala sursă, cu 62,5%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova, Ucraina și Serbia este relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, director general al Novel Research.
„Scăderea pieței negre la nivel național în septembrie se datorează, în bună parte, reducerii comerțului ilegal cu peste 15 p.p. în sud-vest. Conform analizei Novel, vorbim despre cea mai mare scădere a contrabandei în această regiune din ultimii zece ani! Acest record este consecința directă a unor acțiuni complexe derulate de autoritățile de aplicare a legii din țările vecine. În Serbia, au fost distruse în septembrie aproape 100 de tone de tutun, cultivate pe o suprafață de circa 50 de hectare. Operațiuni similare continuă și în cursul lunii octombrie. De asemenea, în Bulgaria autoritățile au descoperit la sfârșitul lui august patru fabrici ilegale, care produceau circa 100.000 de pachete pe zi. Fabricile aveau echipamente de producție de ultimă generație, iar pachetele produse ilegal erau transportate de două-trei ori pe săptămână și vândute în afara Bulgariei. Pentru a continua trendul descendent la nivel național, este absolut necesar ca, în lunile următoare, autoritățile de aplicare a legii să acționeze în strânsă colaborare, iar procesul de modernizare a vămilor, promis de ministrul finanțelor, să demareze în forță”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, Moldova și Bulgaria.
„În septembrie, consumul produselor de contrabandă a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni, de doar 15,3%, mulțumită intensificării acțiunilor anticontrabandă în a doua jumătate a anului. Conform datelor de pe stopcontrabanda.ro, un exemplu bun este cel al Poliției de Frontieră, care în iulie și august a capturat cu circa 10% mai multe țigarete de contrabandă față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce a condus la o scădere a consumului de produse netaxate și neverificate aduse ilegal de peste graniță. Un alt exemplu este cel al acțiunilor coordonate ale Poliției Române și DIICOT care, în ultimele trei luni, au destabilizat mai multe structuri organizate specializate în traficul ilicit cu țigarete, perturbând piața ilicită cu peste 200 de percheziții și arestări. Totuși, finalul de an aduce de obicei creșteri ale contrabandei, așa că, în absența continuării acțiunilor tuturor structurilor statului, s-ar putea ca acest rezultat să fie doar o bătălie câștigată într-un război fără sfârșit”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic și de relații publice al British American Tobacco.

SĂNĂTATEA CETĂȚENILOR, LA CHEREMUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE

0

Angajații autorităților publice – între interes personal și datorie față de cetățeni

De ce în municipiul Cluj în anii 2015, 2016, 2017 nu au fost cazuri de infestare cu virusul West Nile?

 

Interviu cu vicepreședintele C.N.I.P.M.M.R., Alexandru Badea

 

Domnule vicepreședinte, sunteți o prezență mai veche în revista noastră. Dumneavoastră conduceți o companie cu largă recunoaștere națională și chiar internațională, una dintre cele mai bune în domeniul de activitate al serviciilor de deratizare, dezinsecție, dezinfecție, un domeniu de activitate despre care ne-ați mai vorbit. Ce ne puteți spune despre mediul de afaceri în România anului 2018?
Din păcate, la ora actuală în România nu există un climat favorabil dezvoltării mediului de afaceri. Și când spun acest lucru, vorbesc în nume propriu, nu în numele C.N.I.P.M.M.R.
Din punctul meu de vedere, redresarea economiei românești este un proces complex ce trebuie demarat prin sprijinirea de către guvernul României în mod direct și nemijlocit a firmelor autohtone. Nu poți ca stat să te dezvolți economic dacă nu ai firme puternice, indiferent că este un stat comunist sau capitalist.
Cu ce ieșim noi pe piața internațională? Ce producem noi, ca să fim performanți pe plan internațional? Nimic sau aproape nimic. Exportul firmelor autohtone este aproape inexistent. Cum să te dezvolți?

Ce credeți că ar trebui făcut?
Am mai spus într-un interviu în anul 2015 tot în prestigioasa dumneavoastră revistă. Consider că reprezentanți de seamă ai guvernului României, în frunte cu doamna prim-ministru, și reprezentanți de seamă ai partidelor de guvernământ trebuie să se întâlnească cu oameni de afaceri care au firme cu capital 100% (sau majoritar) românesc și să elaboreze împreună un program realist pentru dezvoltarea României. Din punctul meu de vedere, specialiștii care trebuie să dea soluții nu ar trebui să vină din rândul politicienilor; sau dacă totuși ar veni și din partea domniilor lor, să fie dintre cei avizați, să aibă idee ce înseamnă un împrumut în bancă (să vină scadența când ai leasing-uri), ce înseamnă când ai de plătit salarii, ce înseamnă când vine data de 25 ale lunii și trebuie să plătești TVA, viramente pe salarii sau impozitul pe profit. Și totuși, din câte știu eu, peste 70% din Produsul Intern Brut al României îl dau întreprinderile mici și mijlocii.

De ce credeți că s-a ajuns unde s-a ajuns?
Pentru că guvernanții noștri încă nu au înțeles nici acum că prin atâtea taxe și impozite la angajat și angajator, firmele vor fi sufocate, vor falimenta. Mărirea salariului minim pe economie de la 1.400 lei la 1.900 lei a atras o reacție în lanț de mărire a salariilor la marea majoritate a societăților comerciale. Or această mărire de salarii s-a făcut absolut artificial, nesustenabil.
La 31 decembrie 2017 fondul de salarii al companiei mele era undeva la 680-740 mii lei. După 1 ianuarie 2018, când am mărit salariile celor care aveau sub 1.900 lei, toți au cerut să li se mărească salariile cu aceeași sumă cu care le-am mărit și celor care aveau 1.450 lei. Astfel, cu sporuri cu tot, fondul de salarii a crescut cu aproximativ 80%. Asta înseamnă aproximativ 600 mii lei. Dacă această sumă o înmulțim cu 12 luni, ajungem la 7.200 mii lei în plus, bani pe care eu nu i-am mai recuperat de nicăieri.
Deci aici consider că a fost o eroare legislativă, firmele private fiind total dezavantajate.
Creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.900 trebuia făcută mai întâi la bugetari, iar la societățile private trebuia făcută treptat, pe parcursul a 6-12 luni, de la intrarea în vigoare a legii, funcție de domeniul de activitate, să lase timp societăților comerciale private să-și renegocieze tarifele și prețurile cu partenerii de afaceri (mai ales în servicii). Dar oare partenerii noștri acceptă mărirea tarifelor sau a prețurilor?
Cu alte cuvinte, noi am mărit salariile fără să avem o susținere reală în spate, ele fiind susținute din împrumuturi bancare.

Dintre cele 16 direcții specifice de acțiune pentru modernizarea administrației publice, niciuna NU este realizată

0

„Dintre cele 16 direcții specifice de acțiune pentru modernizarea administrației publice, niciuna NU este realizată, 6 sunt parțial realizate, iar restul de 10 obiective sunt nerealizate, ba unele dintre ele chiar înregistrează regrese semnificative, în al cincilea an de punere în aplicare a strategiei naționale pentru creșterea calității serviciilor publice și a eficienței deciziilor publice”, a declarat Andreea Paul. Este concluzia organizației neguvernamentale INACO – Inițiativa pentru Competitivitate – în cadrul primei evaluări independente a gradului de implementare a Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP).
Găsiți detaliile primei evaluări a SCAP 2014-2020, argumentate în sinteză, aici:
https://inaco.ro/wp-content/uploads/2018/10/SCAP_inaco_andreea-paul_15-oct-2018.pdf
Reținem câteva dintre semnalele de alarmă transmise de INACO:
– obținerea autorizației de construcție ne poziționează ca țară pe locul 150 în lume din 190 de țări analizate de Banca Mondială în Raportul Ușurinței de a Derula Afaceri pe 2018 – cu o înrăutățire gravă față de locul 129 în 2013;
– conectarea la rețeaua electrică – locul 147 în anul 2018 în același raport;
– România pierde 10 locuri la eficiența cadrului legal în formularea reglementărilor, fiind pe locul 131 în lume din 137 de țări analizate în Raportul Global al Competitivității publicat de Forumul Economic Mondial, în 2018;
– România pierde 2 locuri la povara reglementărilor publice, fiind pe locul 124 în 2018 în raportul mai sus menționat;
– România a retrogradat 6 poziții la risipa cheltuielilor publice, fiind pe locul 115 în 2018;
– România pierde 3 poziții la transparența politicilor guvernamentale, fiind pe locul 113 în 2018;
– România pierde 4 poziții la calitatea infrastructurii, fiind pe locul 103 în 2018.
INACO a lansat în dezbatere publică această evaluare independentă a SCAP, după publicarea luna trecută a primei evaluări independente a gradului de implementare a Strategiei Naționale pentru Competitivitate a României 2015-2020, ambele desfășurate în cadrul proiectului „Politici publice alternative pentru dezvoltare locală competitivă”, derulat cu finanțare europeană POCA, cod SIPOCA 246/113188.

O nouă globalizare? Pentru cine?

0

Am avut prilejul să asist de curând la o conferință organizată de
INSEAD, prestigioasa instituție de studii postuniversitare care se autoetichetează „The Business School for the World”. Conferința s-a intitulat „Managing Disruption at the Board and Executive Level” (Managementul schimbărilor de tip șoc la nivelul consiliului de administrație și al conducerii executive).

O conferință cu o participare de înalt nivel, provenind din mediul academic internațional și, în egală măsură, din rândurile membrilor de consilii de administrație sau al executivilor unor mari branduri internaționale. O garnitură de speakeri care urma să ne împărtășească din vasta ei experiență, dar și să ne facă să înțelegem perspectiva pe care o au asupra lumii acești membri ai elitei internaționale.
Ideea centrală împărtășită de aceștia a fost aceea că globalizarea nu se află în retragere, ci trece de fapt într-o nouă etapă a evoluției sale. Este pe cale de dispariție vechiul tip de globalizare, care se baza pe conceptul de piețe globale ca sumă a piețelor naționale existente, și descoperim noua globalizare, în care se face trecerea de la „piețe globale” la o „lume globală”.

Catalizatorul acestei treceri este digitalizarea. Chiar dacă globalizarea și digitalizarea coexistă de peste un deceniu, evoluțiile tehnologice le-au adus acum în situația de a se potența reciproc. Digitalizarea a adus globalizarea într-un punct ireversibil, în timp ce globalizarea duce digitalizarea în toate cotloanele lumii. Teoria celor prezenți este că noua globalizare nu mai este despre fluxuri de capital și de mărfuri, ci despre fluxuri masive de date și informații care traversează lumea în lung și în lat.
Libertatea și viteza cu care circulă informațiile la nivel global fac ca experții să fie conectați între ei, să-și împărtășească și să își îmbunătățească competențele și să se transforme în ultimă instanță în nuclee de experiență unice, capabile de o importantă diferențiere competitivă. Tehnologia face ca globalizarea să fie din ce în ce mai puțin despre conectarea companiilor și din ce în ce mai mult despre conectarea oamenilor.
Este vorba despre o explozie a fluxurilor informaționale, în fața cărora ridicarea de ziduri la granițe devine ridicolă. În locul unei globalizări ca sumă a părților ne mișcăm către o lume a „emergenței”, în care întregul are proprietăți pe care părțile lui luate individual, izolate, nu le au. Trecerea este de la globalizarea ca sumă a părților la o globalizare care are caracteristici pe care banala însumare a părților nu a fost capabilă să le producă până acum.

Globalizarea în noile condiții încetează să mai fie un concept legat de loc geografic și devine un concept legat de timp. Sistemele digitale permit „prezența” virtuală în timp real la mari distanțe, ceea ce face distanțele irelevante.
Revoluțiile tehnologice induse de digitalizare diminuează relevanța acumulărilor istorice de capital și avuție și chiar de know-how ale țărilor. Sunt revoluții în care țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pleacă de pe aceeași linie și în care ceea ce contează în primul rând este capitalul de inteligență. Aceasta face ca țări considerate în curs de dezvoltare să fie în anumite domenii mai avansate decât țările dezvoltate. Ceea ce pune țările ce au deținut timp de secole supremația tehnologică într-o poziție inedită, situație care le îngrijorează profund.
În ultimele decenii, avantajele competitive în lume au fost considerate a fi atribute naționale de tip german, american, japonez etc., exportul acestor modele culturale în alte țări fiind privit ca garanția succesului companiilor create de astfel de țări pe noi meridiane. Acum suntem în curs de a trece într-o nouă e apă, în care avantajul competitiv este „metanațional”.

Superioritatea nu va mai proveni din trăsături culturale naționale, ci din capacitatea unor entități și grupuri de competențe naționale sau transnaționale de a se organiza și de a fi conduse într-un mod performant. Aceste noi evoluții vor duce la o situație paradoxală. Cu cât lumea va fi mai globală, cu atât avantajul multinaționalelor va fi mai mic în condițiile în care grupuri de competențe locale se vor putea asocia mult mai ușor la nivel global. În mod paradoxal, cu cât lumea va fi mai globală, cu atât potențarea competențelor locale se va putea face mai ușor, făcându-le din ce în ce mai relevante.

Mă opresc aici cu prezentarea acestor idei care nu pot să nu dea de gândit, chiar dacă, din punctul meu de vedere, descriu mai degrabă cazuri incipiente, care nu sunt nicidecum în situația de fi generalizate încă. Subscriu la ele? Parțial, așa cum am explicat în „Al treilea val ne-a purtat. Al patrulea ne duce la fund?”.
Cred că actuala revoluție digitală, spre deosebire de revoluția precedentă, cea informațională, va fi mai puțin democratică. În timp ce prima a creat învingători în orice state cu capital de inteligență, actuala revoluție are la bază într-o măsură mai mare nu doar capitalul de inteligență, ci și resursele financiare.
E adevărat, nici una, nici alta nu mai au naționalitate. Atât capitalul financiar cât și cel de inteligență se pot grupa din ce în ce mai rapid transfrontalier, astfel încât să profite la maximum de oportunități. Dar asta nu rezolvă o problemă majoră care este pe cale să apară și care este sintetizată într-o întrebare simplă, dar de o importanță teribilă:

În folosul cui va fi noua globalizare?
Pentru că vechea globalizare a fost inițiată de elitele economice, cu sprijinul elitelor politice, pentru beneficiile economice și efectul de înavuțire pe care urmau să-l creeze acestora. A fost un demers reușit, în condițiile în care globalizarea mai crea o a doua categorie de câștigători și promotori: țările emergente. Țări în care un număr important de locuitori au ieșit din sărăcie și în care clasele de mijloc au cunoscut o dezvoltare explozivă. Perdante au fost clasele de mijloc din țările dezvoltate, cu lovitura de ricoșeu pe care o vedem acum: puseul naționalist și populist care face britanici, francezi, germani, italieni, austrieci, dar și americani, să contraatace prin puterea votului.

„Noua globalizare”, chiar și pe scenariile enunțate mai sus de paneliști, este pe cale să creeze o categorie mult mai restrânsă de câștigători: elitele financiare și cele intelectuale. „Globalizarea în folosul oamenilor” în detrimentul companiilor, menționată la conferință, va fi de fapt globalizarea în folosul unor categorii mai degrabă restrânse de oameni, situați în poziții de putere: cei care fie administrează sume mari de bani, fie dețin inteligența și competențele unice de natură a-i face indispensabili pentru revoluția tehnologică în desfășurare. O revoluție care, nota bene, de această dată va lovi fără nicio diferență forța de muncă atât din țările dezvoltate, cât și din cele emergente. World Economic Forum estimează că în următorii cinci ani în 15 țări importante, țări emergente ȘI dezvoltate, se vor pierde 5 milioane de locuri de muncă, după ajustarea pentru cele nou create.

O astfel de situație va duce la o creștere a polarizării sociale la nivel global în detrimentul consolidării unei clase de mijloc globale solide. De aici până la radicalizarea politică nu va fi decât un pas. Iar cei care țin frâiele politicilor naționale par să rămână surprinși și profund imobili în înțelegerea radicalizării politice cu care se confruntă astăzi. Așa că acest fenomen își continuă mersul netulburat în SUA și Europa de Vest.

Vor fi capabile țări precum India sau China să stăvilească tensiunile sociale, tendințele naționaliste și populiste, odată ce largi categorii profesionale își vor pierde locurile de muncă, fiind afectate de înlocuirea lor prin sisteme automatizate și de inteligență artificială? Să ne amintim că Banca Mondială estimează că 2/3 din locurile de muncă existente în țările emergente sunt amenințate cu dispariția de către revoluția digitală.
Așa că, înarmat cu aceste gânduri, am ridicat mâna și am întrebat panelul de distinși experți, membri ai elitelor internaționale și avocați ai noii globalizări:
„În condițiile în care vechea globalizare a avut câștigători elitele internaționale și țările în curs de dezvoltare, cine vor fi câștigătorii noii globalizări, având în vedere că ea va lovi fără discriminare populațiile din toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare?”
Ce credeți? Mi-au răspuns?

Transformarea digitală a serviciilor financiare. Studiu de caz: George, primul banking inteligent din România

0

Viețile noastre s-au transformat radical în ultimii 20 de ani. Ritmul s-a schimbat. Trăim repede, intens, sub presiunea informațiilor care ne asaltează din toate părțile. Iată de ce băncile sunt obligate să ofere soluții care nu sunt apăsate de modalitățile tradiționale de furnizare a serviciilor financiare.
Gândiți-vă cum arată acum o zi normală din viața unui om activ. Se trezește dimineața, la prima oră. Dacă e părinte, trebuie să-și ducă la grădiniță sau la școală copiii. Ajunge apoi degrabă la job, muncește, conduce, participă la ședințe, brainstorming-uri, prezentări.
Între timp, citește știrile zilei, are de plătit facturi, rate, datorii, se gândește la problemele părinților săi, la câinele care i-a ros canapeaua, la mașina pe care trebuie s-o schimbe, la cartea pe care vrea s-o termine de citit, la următorul week-end, la cea mai apropiată vacanță.
Toți suntem la un touchscreen distanță de toate informațiile și serviciile care ne sunt necesare. O bună parte ne vin prin smartphone, tabletă, smart TV. Iar noile expresii ale tehnologiei continuă să vină peste noi într-un ritm uluitor. Suntem mereu în contact cu prietenii și aproape orice serviciu sau produs ne este disponibil online și livrat oriunde am fi.
În lumea vitezei, toate companiile vorbesc despre simplitate și conveniență. Despre transformarea digitală. Iar exemplele în jurul nostru curg precum cifrele displayurilor de pe bursă: Amazon, Uber, Spotify, Booking, emag, ApeRider, Vola, etc. Clienții din întreaga lume adoptă tot mai mult canalele digitale pentru a-și satisface nevoile. Diferențele de comportament digital date de vârstă, educație și proveniență încep să se estompeze. Să nu mai conteze. Schimbarea este determinată de creșterea incredibilă a nivelului de utilizare a telefoanelor și a dispozitivelor inteligente, corelată cu explozia acoperirii prin Wi-Fi sau date mobile. Industrii întregi își mută serviciile în online. Unele chiar exclusiv online. Iar zona financiară nu este exclusă. Din contră.

Ce vor oamenii de la bănci în 2018? Modelul Erste

Băncile sunt obligate să ofere soluții care nu sunt apăsate de modalitățile tradiționale de furnizare a serviciilor financiare. Acesta e și unul dintre motivele pentru care mai bine de 80% din băncile de la nivel global au dezvoltat cel puțin o formă de parteneriat cu fintech-urile. Iar multe dintre ele sunt de succes.
Industria bankingului avea nevoie de acești așa-numiți perturbatori pentru a putea ieși din zona tradițională de confort și pentru a se adapta schimbărilor.
Iată de ce Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală și de Est, a creat, în urmă cu cinci ani, la Viena un hub fintech de inovație. O entitate în afara băncii, cu tineri talentați, inclusiv din România, care au fost provocați să creeze exact acele experiențe care trebuie făcute așa cum își doresc azi oamenii, și nu băncile. Un model disonant în raport cu tot ce înseamnă o bancă azi, care a fost desenat și crescut de la nivel de schiță alături de clienți, după discuții aprofundate despre tot ce înseamnă viața lor acum.
Așa a luat naștere George, o platformă revoluționară de digital banking, cu o arhitectură bazată pe inteligență artificială și infrastructură plug-in. Care a primit și un nume, după cel al primului pilot automat din aviație, inventat în urmă cu 100 de ani de către americanul Lawrence Sperry.
George a fost dezvoltat astfel ca un pilot automat financiar, în baza mai multor cercetări avansate digitale, fiind creat de echipe de IT, design, psihologi și sociologi comportamentali. Platforma a devenit în scurt timp cea mai populară din Europa Centrală și de Est, având deja peste 3 milioane de utilizatori în Austria, Cehia și Slovacia.
Erste Group și-a propus să-l lanseze pe George pe toate cele șapte piețe unde este prezent (Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croația și Serbia), devenind astfel prima platformă bancară paneuropeană care oferă o gamă completă de produse și servicii financiare.

De ce banking inteligent?

În România, George va aduce, pe lângă platformă, un întreg ecosistem digital, cu cont curent și card dedicat, care va putea fi contractat exclusiv online în mai puțin de 10 minute. Astfel, oricine îl va putea avea pe George de la distanță, de pe telefon, tabletă sau laptop, fără niciun fel de contact cu o sucursală bancară – o premieră absolută în bankingul românesc.
Ca urmare a implicării clienților în toate etapele proiectului, noua platformă digitală a BCR are un nivel excepțional de personalizare: toată lumea își poate crea propria versiune a lui George, adaptată la specificul nevoilor sale bancare. Această personalizare se aplică modului în care clienții pot vizualiza, sorta și organiza informațiile despre cheltuielile, economiile, investițiile și plățile efectuate, care pot fi organizate pe categorii, cu ajutorul etichetelor. De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a-și personaliza grafica de fundal. Acestă funcționalitate vine cu un avantaj important în materie de securitate, întrucât ajută la combaterea tentativelor de phishing.

De altfel, potrivit unui studiu efectuat la nivel național de către Mercury Research, la cererea BCR, românii cu venituri peste medii și cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani consideră că cea mai importantă caracteristică a unei platforme de digital banking o reprezintă securitatea datelor (86% dintre respondenți). Acesta este urmată în topul preferințelor clienților de rapiditatea efectuării tranzacțiilor (69%), fiabilitate (55%), posibilitatea controlului bugetului (44%), interfața prietenoasă (44%) și complexitatea tranzacțiilor care pot fi realizate din platformă (39%).
Capacitatea de a-l personaliza pe George merge cu mult dincolo de aspectul său. Platforma permite utilizatorilor să aibă acces permanent la noi caracteristici și servicii, prin propriul magazin de plug-in-uri și produse digitale bancare (similară altor e-store-uri).

Conform aceluiași studiu al Mercury Research citat mai sus, cu cât o aplicație de digital banking are mai multe opțiuni și caracteristici, cu atât un client bancar este mai puțin probabil să își schimbe furnizorul de servicii financiare. 90% dintre respondenți susțin că loialitatea unui client este direct proporțională cu nivelul de complexitate al platformelor digitale oferite.
George are un motor de căutare similar lui Google, care le facilitează utilizatorilor identificarea mai ușoară a tranzacțiilor căutate. Pur și simplu poate fi introdus un nume de produs, un magazin sau valoarea unei tranzacții, iar platforma oferă toate rezultatele relevante în istoricul tranzacțiilor și operațiunilor.

Un alt exemplu de abordare inteligentă privește gestionarea datelor. George este capabil să învețe IBAN-urile, clienții nemaifiind nevoiți să rețină sau să introducă manual conturile pe care doresc să le folosească. Este suficient să introducă primele câteva litere din numele destinatarului, iar acesta găsește toate detaliile în agendă, pe care o și actualizează automat, și completează singur toate câmpurile necesare finalizării tranzacției.

Totodată, George are o opțiune de chat, disponibilă 24/7. Utilizatorii pot interacționa, ca în chat-ul unei reețele sociale, direct cu un consultant bancar, iar în cazul în care au nevoie de lămuriri suplimentare, pot atașa și trimite reprezentantului băncii, printr-un canal de comunicare 100% securizat, diverse documente sau print screen-uri din platformă. Conform studiului Mercury Research, efectuat la cererea BCR, 1 din 3 români dorește să poată interacționa cu banca și în afara orelor de program.

CSALB: Triplare a cererilor de conciliere ale românilor în relația cu finanțatorii

Numărul românilor care au apelat la CSALB a crescut cu 140% în primele nouă luni, față de perioada similară a anului trecut, până la 1.580. Dintre aceștia, 862 de consumatori au depus la CSALB cereri conforme. Numărul cererilor este de 3,2 ori mai mare față de perioada similară a anului trecut. Acest lucru arată că Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a devenit o opțiune pentru tot mai mulți români care își caută rezolvarea neînțelegerilor pe care le au cu instituțiile financiare.

Dosare rezolvate,
de 10 ori mai multe decât la finalul T3 2017

În urma negocierilor purtate cu băncile, 252 de români au găsit o soluție în primele nouă luni ale anului pentru problemele pe care le aveau, prin intermediul CSALB, față de 25 în aceeași perioadă din 2017.
După primele nouă luni, am reușit să înregistrăm câteva rezultate notabile: am trecut de pragul de 400 de dosare constituite și 250 de dosare soluționate, ceea ce demonstrează o creștere certă a activității CSALB și, implicit, un grad de conștientizare și de interes tot mai mari, la nivelul cetățeanului, în ceea ce privește soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor cu băncile”, a declarat Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB.

În 90% din cazuri, consumatorii și băncile s-au împăcat

Din totalul dosarelor soluționate în primele nouă luni, 90% au fost încheiate cu hotărâre, adică soluția propusă de conciliator a fost acceptată de ambele părți, și doar 10% prin încheiere, adică cel puțin una dintre părți nu a acceptat soluția propusă. Restul dosarelor constituite se află în faza de analiză. Acest lucru arată și că instituţiile de credit încep să devină mai deschise, pe măsură ce încep să înţeleagă beneficiile concilierii.
Spre exemplu, în luna iunie, un consumator din Dolj a cerut băncii micșorarea ratei lunare și a perioadei de rambursare. El a obținut ștergerea integrală a datoriei de 20.000 euro și închiderea creditului.

MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE. ROMÂNIA – ORIZONT 2040

0

După 28 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată și sărăcită. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporații și ale societăților transnaționale. IMM-urile, din lipsă de investiții și inovare, pierd tot mai mult din forța economică, iar societățile comerciale cu capital privat românesc nu reușesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale și energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului național. Agricultura, deși înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reușește să satisfacă cerințele consumului intern, importurile de produse agro-alimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicații majore pentru balanța comercială a României.

Instituțiile publice care administrează politicile economice au mari carențe, cu efecte negative pentru o economie națională competitivă.
Grupurile de interese atât din interior, cât și din exterior au capturat sectoare importante ale economiei și continuă exploatarea în folos propriu și în detrimentul beneficiului național.
Deși economia înregistrează ritmuri de creștere semnificative în ultimii ani, gradul redus de investiții în obiective productive și în infrastructura națională influențează vizibil dezvoltarea economică și, mai ales, starea socială a populației, care este în continuă deteriorare.

Nici cei 11 ani care au trecut de la intrarea României în Uniunea Europeană nu au reușit să se regăsească cu efecte convingătoare pentru realizarea principalului obiectiv: reducerea decalajelor față de țările dezvoltate economic din Uniunea Europeană.
România se află într-o mare dilemă. Deși se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană după populație și după suprafața teritoriului și pe locul 16 ca PIB, se menține de ani de zile pe locul 27 sau 28 la indicatorii calitativi ai vieții cetățenilor ei (PIB/locuitor, salariu mediu, educație, sănătate etc.).

Una din explicațiile majore pentru această poziție a țării noastre în Uniunea Europeană este cu certitudine politica confuză de integrare europeană a României.
Luptele politice sterile dintre partidele aflate alternativ la guvernare în cei 28 de ani au lăsat pe un plan secundar economia românească și orientarea ei spre realizarea interesului național.
Convingerea mea este că pentru încă o perioadă de acum încolo, atenția guvernanților, indiferent care ar fi partidele aflate la putere, nu va fi îndreptată spre promovarea de politici economice în care să primeze interesul național.
În aceste condiții se cere formularea unui program propriu de dezvoltare și integrare în Uniunea Europeană a României, completat însă și cu o politică de comerț și cooperare economică și cu alte zone non-UE.

O soluție pe care ASPES, sub egida Academiei Române, Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie și în parteneriat cu AGER, AFER, ASE București, INCE, România Durabilă, SAMRO, ACPR și Consiliul Tineretului din România poate fi realizarea unui demers științific al mediului de cercetare academic și universitar, al mediului de afaceri, al societății civile și generației tinere:„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.
Acest demers se va desfășura pe parcursul a șapte dezbateri tematice ce vor fi găzduite în paginile revistei „ECONOMISTUL” și se va încheia în luna iunie 2019, printr-un FORUM NAȚIONAL, cu elaborarea unui document strategic ce va fi pus la dispoziția Președinției, Parlamentului, Guvernului României și Comisiei Uniunii Europene.

Deficitul de talente ar putea costa Uniunea Europeană 324 de miliarde de euro pe an

0

România pierde mai mult de 10 miliarde de euro anual din cauza deficitului de talente

Companiile antreprenoriale din Europa consideră că gradul de reglementare și birocrația de la nivelul economiilor locale amenință într-o măsură mult mai mare dezvoltarea activității pe care o derulează, comparativ cu reglementările și birocrația de la nivelul Uniunii Europene (UE), arată datele sondajului PwC European Private Business Survey. În cadrul studiului, care a chestionat 2.447 de companii provenind din 31 de țări europene, 39% dintre respondenți apreciază că birocrația de la nivel local este o provocare, față de 29% care considerau că cea de la nivelul Uniunii Europene pune probleme.
Această percepție a fost întâlnită cu precădere în țări precum Croația, Grecia, Finlanda, Ungaria, Italia și Marea Britanie. De exemplu, aproape 71% dintre respondenții din Grecia apreciau birocrația grecească drept o problemă, comparativ cu 24% care arătau cu degetul spre cea din UE.
O concluzie frapantă a raportului este că, deși în unele regiuni intervenția birocratică și de reglementare a Uniunii Europene este percepută drept o tentativă de a constrânge inițiativele mediului de afaceri și de a-i îngreuna activitatea, cele mai multe companii private nu împărtășesc această viziune. Prin urmare, 39% dintre respondenți susțin că birocrația din interiorul statelor este un obstacol, comparativ cu 29% care o consideră o provocare la nivelul UE. Competiția (52%) și deficitul de talente (43%) au fost indicate de cei chestionați drept cele mai mare amenințări la adresa dezvoltării, mai presus de birocrație și reglementările interne.
De exemplu, în Italia, unde partidele eurosceptice, poziționate împotriva sistemului, au înregistrat de curând un succes electoral notabil, 49% dintre respondenți credeau că birocrația de la nivel local este o problemă comparativ cu 20% care priveau cu scepticism birocrația la nivelul UE. De asemenea, chiar și în Marea Britanie companiile antreprenoriale apreciază că reglementarea și birocrația de la nivel local reprezintă mai degrabă o amenințare la adresa activității lor, decât cele de la nivelul UE. Rezultatele arată că aproximativ 35% dintre respondenți vedeau birocrația britanică drept un obstacol, comparativ cu 25% care arătau cu degetul spre cea de la nivelul Uniunii Europene.

Mihai Anita_Partener_PwC_Romania

România pierde anual 6% din PIB-ul național numai din cauza deficitului de talente. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulație a forței de muncă, inclusiv ușurința obținerii permisului de muncă pentru cetățenii non-UE, precum și sisteme de educație care asigură absolvenților pregătirea corespunzătoare. Ar fi necesară modelarea sistemului de educație în concordanță cu nevoile mediului de afaceri. Totodată, e de dorit o debirocratizare a relației dintre stat și contribuabil, secondată de investiții în digitalizarea acestei interacțiuni, mai ales în condițiile în care antreprenorii locali percep România ca având cel mai înalt grad de birocrație (80%) dintre toate țările chestionate. În același timp, ar fi necesare investiții în dezvoltarea infrastructurii de comunicații și transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile în noi servicii și produse.

Mihai Anița, partener,
liderul Echipei Integrate de Servicii pentru Companiile Antreprenoriale, PwC România

Cine (mai) face investiții în România?

0

În precedentele patru articole am analizat evoluția tuturor companiilor active în România din perspectiva celor mai importante elemente din contul de profit și pierdere: dinamica veniturilor, profiturilor, impozitelor precum și structura cheltuielilor. În articolele următoare îmi voi concentra atenția asupra elementelor bilanțiere, iar unul din cei mai importanți indicatori este evoluția investițiilor pe termen lung. Acestea reflectă oportunitățile de investiții în mediul de afaceri în prezent, precum și perspectivele viitoare ale efectelor multiplicatoare în economie. Țările dezvoltate sunt caracterizate de investiții constante în industrie și activitățile de producție, care generează valoare adăugată mare ce acoperă consumul intern și sprijină creșterea exporturilor. Țările mai sărace sau în curs de dezvoltare sunt marcate de investiții în sectorul de servicii, distribuție și consum, deoarece creșterea economică este bazată pe consum alimentat de importuri.
În acest articol mi-am propus să analizez evoluția investițiilor companiilor active în România, prin evidențierea evoluțiilor pe termen scurt (dinamica investițiilor din ultimii doi ani) și a trendurilor pe termen lung (dinamica investițiilor în ultimul deceniu). Pentru a filtra sectoarele reprezentative, au fost aplicate următoarele filtre:
– au fost considerate doar sectoarele care au cel puțin 100 de companii active și care înregistrează venituri consolidate de cel puțin 100 mil. RON;
– au fost eliminate sectoarele unde deviațiile extreme (creșteri/scăderi semnificative) au fost cauzate de ieșirea/înmatricularea unor companii importante. Pe de o parte, întreruperea activității unor companii importante poate cauza scăderea investițiilor înregistrate la nivel sectorial, deși firmele rămase raportează investiții în creștere (efectul de supraviețuire a fost eliminat). Pe de altă parte, înmatricularea unor companii mari (multinaționale) care înregistrează investiții din primul an poate determina creșterea investițiilor înregistrate la nivel sectorial, deși restul firmelor active rapoartează investiții în scădere (efectul de regenerare a fost eliminat).

Despre geneza statelor românești și nu numai

0

„Istoria și evoluția frontierelor românești până în anul 1600” –  elaborată de profesorul universitar Titus Cristureanu – este o lucrare de cercetare care ne îndreaptă atenția asupra unei perioade istorice aparte: o epocă despre care cunoaștem puține lucruri cu privire la parcursul politic, sociologic și economic al celor trei provincii istorice românești. Profesorul Cristureanu a realizat analiza nivelului de civilizație a populației din spațiul carpato-danubiano-pontic, introducând în lucrarea sa o sumă de observații interesante cu privire la stadiul organizării comunităților de pe actualul teritoriu românesc, la modul „de existență social-politică și de organizare politică superioară”.

Cluj-Napoca, finanțare prin fondul european de dezvoltare regională

0

Cluj-Napoca se numără printre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 de milioane de euro, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Cele 22 de orașe au primit finanțare în cadrul celei de a treia cereri de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în domenii precum: adaptarea la schimbările climatice, calitatea aerului, locuințe, locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.
Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban.

O punte de educaţie, ştiinţă şi civilizaţie între Orient şi Occident

0

Profesorul Chen Wenshen, preşedinte al Communication University of China, doctor honoris causa al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti

 

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti a conferit înaltul titlu de doctor honoris causa profesorului Chen Wenshen, preşedintele Universităţii de Comunicare din China – Communication University of China. Ceremonia a constituit momentul de vârf al acestui eveniment complex, reprezentat de vizita unei importante delegaţii academice chineze. Cu acest prilej, s-au desfăşurat mese rotunde pe teme referitoare la studii şi la activităţi de cercetare în parteneriat, precum şi semnarea, în prezenţa membrilor Senatului UCDC, a Protocolului dintre cele două universităţi pentru perioada 2018-2023.

Una dintre cele mai apreciate zone academice interdisciplinare

Într-o atmosferă solemnă, în prezenţa a numeroşi profesori, cercetători, oaspeţi, Aula Magna a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” a oferit cadrul evenimentului de decernare a titlului de doctor honoris causa profesorului Chen Wenshen. Momentul a fost definit de către prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, preşedintele Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, ca „un eveniment deosebit, care se înscrie într-o relaţie devenită tradiţională între cele două universităţi, deschisă în 2012”.

IMG_9233_1
Hotărârea Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” de conferire a titlului de doctor honoris causa profesorului Chen Wenshen, la propunerea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, votată în unanimitate de Senatul UCDC şi semnată de preşedintele acestuia, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, a fost prezentată de prof. univ. dr. Nicoleta Hegheş, vicepreşedinte al Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”.

VOCAȚIA MANAGERIALĂ (I)

0

I. Premisele subiective ale vocației manageriale

Vocația, în domeniul conducerii structurilor sociale, este demonstrată prin valoarea managerului; fără valoare socio-profesională, orice poziție de comandă socială este doar o impostură sau carierism. În sens socionomic, vocația definește abilitățile psihice, morale și sociale care-i permit unui individ să acceadă în ierarhia instituțiilor profesionale, sociale, politice sau statale. Înainte de orice, pentru ca vocația managerului să fie apreciată la nivel social, ea trebuie să fie recunoscută de către o instituție abilitată, recte, de către o structură politico-juridică (stat): în caz contrar, chiar dacă un individ are aptitudini, vocația lui nu se poate manifesta.
Abilitățile de conducere ale managerului sunt premise necesare, dar nu suficiente pentru realizarea vocației; din păcate ele sunt definite diferit în literatura de specialitate pentru că reflectă o anumită viziune a autorilor: psihologică, sociologică, juridică, politică (Viorel Cornescu et. al., 2003, Management – de la teorie la practică). Ca atare, fiecare definiție este limitată de o anumită cultură managerială, de o anumită școală, de un anumit interes social-politic. De pildă, centrul de competențe manageriale IESE Barcelona menționează printre abilitățile de organizare însăși „organizarea” (sic!), iar între abilitățile strategice, „adoptarea deciziilor”, deși această capacitate este rezultatul altor abilități. Într-o asemenea viziune ajunge la concluzia absurdă că și vocația ar fi o abilitate! Primo, abilitățile de conducere ale unui manager pot fi valorificate numai dacă instituțiile politico-juridice le acceptă, le protejează și le stimulează, moral sau material. Desigur că „abilitatea” de a conduce este posibilă chiar fără vocație, dar cu costuri, efort și timp de adaptare mult mai mari, pentru a satisface condițiile (criteriile) de apreciere prestabilite pentru a reuși. Secundo, cu cât abilitățile conducătorului asigură mai bine adaptarea la situații concrete și flexibilitatea, cu atât efectele managementului sunt mai bune. În acest sens este relevantă teoria NLP-ului, Neuro-Linguistic Programming, care relevă că într-un sistem, cel mai flexibil element controlează acel sistem. Persoana cu cea mai mare flexibilitate în gândire și în comportament reușește să controleze situația în care se află, caută în permanență alternative și soluții și își depășeste limitele. Terzo, vocația este considerată adesea o înclinație diabolică, devil shift, plecând de la realitatea că, în sfera conducerii organizațiilor sociale, managerii se mobilizează împotriva concurenților, pe care îi consideră dușmani, ori lipsiți de demnitate, sau mai nocivi decât sunt în realitate. Această abilitate „machiavelică” este o abilitate negativă în sens moral și social pentru că menține o stare conflictuală; din păcate ea este apreciată ca fiind „pozitivă” de către structurile politico-sociale care i-au numit în funcție.
Personalitatea managerului este determinantă în realizarea vocației datorită faptului că imprimă un anumit stil (valoare) activității de conducere a structurilor sociale: ea se manifestă prin atitudinea proactivă, prin curajul de a-și asuma răspunderea pentru deciziile adoptate, prin capacitatea de a negocia, prin corectitudine și moralitate. Psihanaliștii au relevat faptul că vocația se conturează odată cu formarea personalității care nu este înnăscută, ci dobândită; teoria susținută de Adler se întemeiaza pe două principii fundamentale: complexul de inferioritate si recompensarea (Adler Alfred, 1933, Der Sinn des Lebens). Pe măsură ce managerul se perfecționează, el conștientizează faptul că este dependent de mediul exterior, își dă seama de aptitudinile și de defectele sale ereditare și recurge la așa-numita forță dinamica a vieții, pentru a-și autoprograma comportamentul la stilul de viață. Dacă acceptăm această ipoteză, atunci avem un argument puternic în favoarea teoriei noastre cu privire la faptul că vocația depinde de un sistem „extern” de apreciere a valorilor; de pildă, dacă abilitățile managerului sunt ignorate sau negate de sistemul politico-juridic, vocația lui va fi periclitată.
Structura psiho-afectivă a managerului are relevanță pentru modul de conducere numai în corelație cu abilitățile și personalitatea, amintite anterior. În principiu, tipologia psiho-afectivă a managerilor este asimilată cu temperamentul, deși este mult mai complexă; de fapt, înclinațiile psiho-afective nu se manifestă liber, ci sunt restricționate de o serie de reguli socio-profesionale, de norme juridice sau decizii politice. Ca urmare, vocația managerială depinde doar în mică măsură de structura psiho-afectivă; de pildă, un manager coleric își poate realiza vocația la fel bine ca un manager sentimental, dacă are abilitățile necesare și contextul socio-politic favorabil. În plus nu trebuie neglijată ipoteza lui A. Adler după care elanul vital ne ajută să ne depășim „inferioritățile” psihice sau fizice; acest mecanism psihic l-a ajutat pe Demostene, un tânăr bâlbâit cu o voce firavă, să ajungă unul dintre cei mai mari oratori ai Greciei antice. Mai importantă pentru vocației manageriale este teoria lui Adler cu privire la sentimentul social (sau al comunității), care definește necesitatea conducătorului de a se asocia, de a se identifica, de a-i recunoaște pe ceilalți și de a se recunoaște în ei. Adepții psihologiei abisale, în continuarea lui C.G. Jung, consideră că vocația depinde de structuri arhetipale, cum ar fi aceea a eroului, a regelui sau a conducătorului mitic. Teoria este seducătoare, în sens ideonomic, pentru că sugerează compatibilitatea dintre elemente ale subconștientul individual și reprezentări ale subconștientului colectiv, de genul miturilor, al simbolurilor, al ritualurilor etc. În realitate, vocația depinde de factori conștienți, chiar dacă un individ utilizează mituri și simboluri pentru a capta interesul, a primi adeziunea, sau recurge la sacrificiu pentru o cauză socială.
Vocația managerială este explicată uneori prin teoria predestinării; oricât ar părea de bizar, există prejudecata potrivit căreia destinul (cariera) ar fi stabilit înainte și independent de voința subiectului.

Statul social – modele și opțiuni

În puținele dezbateri publice despre modelul de societate pe care am putea să îl adoptăm la momentul revenirii la o oarecare normalitate, lipsește cu desăvârșire poziționarea principalelor curente politice față de prevederea constituțională care stipulează că România este un stat social (art. 1, alin. 3). Majoritatea interlocutorilor asociază sintagma „stat social” cu orientarea socialistă sau cu statul asistențial, nefiind relevată vreo legătură cu economia, piața muncii sau modalitățile de taxare/impozitare.

În estență, statul social se referă la modul în care societatea înțelege să abordeze problema prestațiilor sociale către propriii cetățeni. Cel mai cunoscut și influent studiu privind diferitele forme de stat social îi aparține sociologului de origine daneză Gøsta Esping-Andersen, care, în anul 1990, a publicat The Three Worlds of Welfare Capitalism. Ideea centrală a studiului este decelarea a trei mari categorii de state sociale, corespunzătoare unor modele economice contemporane, și realizarea unor comparații din perspectiva relației individului aflat în diverse straturi/poziții socio-economice cu nevoia de a munci. Astfel, se face deosebirea între modelele liberal, conservator și social-democrat. Cele trei modele ideologice au un oarecare corespondent în gruparea geografică a unor state, liberalismul fiind asociat cu lumea anglo-saxonă, conservatorismul cu statele Europei continentale, iar social-democrația cu zona scandinavă.

Cele două criterii aplicate celor trei modele sunt relevante din perspectiva implicării statului în siguranța socială a cetățenilor și a rezultatelor percepute de societate. „Nevoia unui loc de muncă” exprimă capacitatea construcției sociale de a susține material individul aflat în dificultate din cauza unor motive dintre cele mai diverse (incapacitate de muncă, vârstă, șomaj ș.a.). Dacă piața muncii este singura posibilitate pentru asigurarea traiului, orice muncă este acceptată, indiferent de cât de prost ar fi plătită, înseamnă că „nevoia unui loc de muncă” este mare. În schimb, dacă statul a construit un sistem de asigurare solid și diversificat, care să facă posibilă o viață demnă chiar și atunci când nu este accesibil un loc de muncă, nevoia unui loc de muncă este scăzută. Cel de-al doilea criteriu, „stratificarea”, reprezintă în științele sociale așezarea după anumite criterii a unor părți/facțiuni ale societății formate din indivizi cu una sau mai multe caracteristici exprimabile social comune. Vorbim, astfel, despre clase sociale (lucrătorii, deținătorii de capital), medii sociale (liberal, social-democrat sau catolic, ortodox) ș.a. Din combinații ale acestor facțiuni se formează pături sociale, care, suprapuse, construiesc structura societății sau, deja cu o conotație ierarhizantă, piramida socială ca imagine a societății.

Din perspectiva acestui articol este interesant cum statul, prin ideologia dominantă, reușește să susțină modelul ales, alocând diferențiat resursele disponibile către arii verticale sau orizontale ale stratificării formate din păturile sociale.

În statele sociale liberale, „piața” este conceptul în jurul căruia gravitează atât viața economică, cât și bună parte a vieții sociale. Drepturile sociale și prestațiile sociale sunt relativ slab dezvoltate în raport cu o medie ipotetică realizabilă pentru prestațiile analizate în state sociale. Altfel spus, statele sociale liberale, prin asumarea rolului minimal al statului, se implică relativ puțin în susținerea individului aflat în dificultate. Individul este responsabil pentru viața sa și nivelul de protecție pe care și-l permite. Statul asigură doar o ultimă plasă de salvare, motiv pentru care indivizii resimt nevoia unui loc de muncă drept foarte crescută. Finanțarea prestațiilor sociale se face prin impozite, iar contribuțiile prin care se dobândesc drepturi individuale sunt puțin întâlnite. Neexistând contribuții sau fiind reduse și limitate, nu prevalează prestațiile proporționale, ci cele în cotă unică sau în clase cu câteva praguri. Statul face în mică măsură deosebirea între profesii sau veniturile obținute de cetățeni pentru acordarea de prestații sociale. Deoarece aceste prestații asigură doar servicii minime – orientate exclusiv către evitarea săraciei extreme – indivizii apelează, în perioadele prospere, la acumulări în zona privată (fonduri de pensii, asigurări medicale ș.a.). Acest tip de stat nu își propune egalizarea condițiilor în ceea ce privește serviciile către populație (educație, sănătate, pensii), deoarece, prin modalitatea de funcționare în zona prestațiilor sociale, contribuie la formarea unor pături sociale multiple și la stratificarea accentuată a acestora. Tipul de abordare liberală a statului social îl regăsim în SUA, Marea Britanie, Australia ș.a.

Statul social conservator, denumit uneori și stat social corporatist (noțiune care descrie un model de societate în care un rol important îl joacă procesele de negociere dintre diferitele grupuri sociale, precum angajatorii și lucrătorii), este continuatorul statului clădit pe bresle, acestea având o puternică identitate și putere de negociere. Legislația germană privind funcționarii publici, cu privilegiile pe care le conține, reprezintă unul dintre cele mai bune exemple în acest sens. Același principiu, al identității de breaslă și al construirii propriului sistem de suport pentru membrii aflați în dificultate sau la pensie, se regăsește și în alte domenii profesionale: avocați, notari, medici, farmaciști și o mulțime de alte meserii considerate liberale. Individul, care devine membru al respectivelor grupuri profesionale, proces deloc facil, devine automat și asigurat în structurile de protecție socială asociate. Pentru salariații care nu fac parte din aceste bresle funcționează sistemul obligatoriu de contribuții, sistemul gestionat de stat. Acest tip de protecție socială funcționează mai ales în zona fondurilor de pensii, dar există state ce „personalizează” și alte contribuții, precum cele pentru șomaj (Italia, Franța).

Educația și formarea în ergonomie

0

Având în vedere prevederile legale, Ministrul Muncii și Justiției Sociale și Ministrul Educației Naționale au emis ORDINUL nr. 1151/4115/2018 privind Lista specializărilor și a perfecționărilor pentru care furnizorii de formare profesională au dreptul să organizeze programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare.
Lista specializărilor este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ORDIN, în cadrul căruia profesia de „ergonomist” se regăsește la poziția 126.

M. of. al României, Partea I, nr. 594 din 12 iulie 2018

 

Considerații generale

„Educația ergonomică este o precondiție pentru competență în domeniul ergonomiei.”
Waldemar KARWOWSKI Fost președinte al Asociației Internaționale de Ergonomie – AIE Educația și formarea, care au în conștiința oamenilor o istorie îndelungată, au devenit astăzi concepte de mare interes, atât pentru mediul academic, cât și pentru numeroase domenii științifice, inclusiv cel al ergonomiei.
Istoria omenirii nu este altceva decât expresia modelului în care a fost programată educația ca funcție publică de neînlocuit a societății sau a modului în care înțelegem umanizarea educației și a formării ca premisă a cunoașterii autentice, inclusiv a autocunoașterii.
Prin urmare, adevărata educație trebuie să pornească de la înțelegerea profundă a funcțiilor educației, precum și de la identificarea oportunităților pentru a reconstrui un nou sistem educațional bazat pe valorile fundamentale ale muncii și vieții, fără a se neglija echilibrul acestora.
Din această perspectivă, modul în care este înțeleasă educația în ergonomie depinde de dezvoltarea și consolidarea ergonomiei nu numai ca disciplină științifică, ci și ca profesie. Cu alte cuvinte, educația ergonomică este o precondiție pentru competență în domeniul ergonomiei.
În opinia unor reputați specialiști în domeniu, ca de exemplu W. Karwowski (2005), ctitor recunoscut al școlii americane de ergonomie, principalele obiective ale educației în ergonomie sunt prezentate pe larg în literatura de specialitate inclusiv din țara noastră (figura 1)[1].

Figura 1-1
De asemenea, literatura și practica profesională în domeniu prezintă pe larg numeroase standarde asociate educației în ergonomie. Acestea au în vedere dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a naturii calitative a ergonomiei sau a valorilor acesteia, ca domeniu științific și profesie, fără a se neglija necesitatea dezvoltării abilităților de implementare a proceselor de proiectare ergonomică a sistemelor socio-tehnice sau de muncă, orientată spre utilizator.

Relaxarea cantitativă sau cum sfidează BCE lecțiile istoriei

Banca Centrală Europeană (BCE) continuă să susțină programul de relaxare cantitativă (quantitative easing – QE) în corelație cu ceea ce spunea John Maynard Keynes, potrivit căruia prețul activelor determină nivelul ratei de ocupare a forței de muncă. Economistul britanic aprecia că un declin ar trebui combătut prin majorarea ofertei de bani de către băncile centrale (de exemplu, prin cumpărarea de titluri de stat), pentru a crește la loc prețul imobilelor.
Măsurile de relaxare cantitativă (suplimentare de masă monetară în circulație), materializate în achiziția de titluri de stat, ajută băncile să nu mai execute garanțiile aferente creditelor neperformante, ceea ce conservă prețul activelor.
Iată care a fost linia ce pare să fi călăuzit BCE.

Diogene – primul bancher grec ruinat de inflație

Și totuși tradiția europeană a fabricării de bani din nimic datează dinaintea Lordului Keynes. Puțină lume știe, de pildă, că filosoful antic grec Diogene din Sinope, supranumit și Cinicul, a fost și bancher.
Banca lui Diogene a fost printre primele care au recurs la inflație, respectiv la deprecierea monedei emise de ea, cu speranța ca, în acest fel, să stimuleze creșterea activității economice, prin sporirea cantității de bani aflați în circulație.
Din păcate, în mod logic, efectul a fost creșterea prețurilor și a costului vieții, care a stârnit nemulțumirea și revolta populației.

Exilat și ruinat, Diogene s-a stabilit la Atena, însă se pare că nu și-a învățat lecția. Asta pentru că a continuat să militeze pentru renunțarea la moneda din metal prețios și înlocuirea ei cu moneda fiduciară.
De altfel, Grecia antică a fost zguduită de multe falimente bancare, cele mai multe dintre ele cauzate de utilizarea, încă de la acea vreme, a sistemului rezervelor fracționare.
Falimentul băncilor Timodemo, Sasinomo, Aristolocos s-a produs în urma unor crize bancare legate de acest fapt.

Riksbank – prima bancă naționalizata devine națională

În 1656, în Suedia, ia ființă prin decret regal prima bancă de emisiune, numită Stockholms Banco, companie privată ce avea dreptul de monopol timp de 30 de ani pentru a desfășura operațiuni bancare în Regatul Suediei.
Aceasta elibera bilete la purtător în schimbul depunerilor. Biletele de bancă se caracterizau prin aceea că nu erau purtătoare de dobânzi, aveau valori nominale standardizate, fixe, iar circulația lor ca mijloace de plată diminua cererea de rambursare a depunerilor.
Ele erau confecționate dintr-o hârtie specială, fabricată într-o manufactură din orașul Tumba.

Însă, din cauza politicii greșite de creditare, prin finanțarea creditelor pe termen lung pe baza depozitelor pe termen scurt, banca intră în incapacitate plată, nemaifăcând față cererilor de rambursare în schimbul bancnotelor emise.
În 1668, banca își încetează activitatea, iar directorul și inițiatorul acesteia, Johan Palmstruch, își pierde titlul nobiliar și dreptul de a practica operațiuni bancare.
Sentința mai prevedea ca, în cazul în care nu reușea să restabilească lichiditatea băncii, urma să fie executat prin decapitare.

Inteligența artificială ar putea duce la creșterea PIB-ului global cu 14% până în 2030

0

Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, conform raportului PwC Sizing the prize, o analiză recentă a impactului economic al IA.
Raportul arată că PIB-ul global ar putea crește cu până la 14% până în 2030 drept rezultat al implementării IA. Procentul este echivalent cu un plus de
15,7 mii de miliarde de dolari – făcând din IA cea mai mare oportunitate comercială din economia actuală aflată în continuă schimbare. Din această sumă, 6,6 mii de miliarde sunt previzionate să provină din creșterea de productivitate, în timp ce 9,1 mii de miliarde de dolari vor proveni din efectele de rundă a doua la nivelul consumului. Creșterea va fi stimulată de trei factori: câștigurile de productivitate obținute prin automatizarea proceselor de afaceri (inclusiv prin utilizarea roboților și a vehiculelor autonome); câștigurile de productivitate obținute prin dezvoltarea forței de muncă existente de către companii cu sprijinul tehnologiei IA (inteligență artificială asistată de om și augmentată) și cerere de consum crescută ca rezultat al disponibilității produselor și serviciilor personalizate și/sau de o calitate superioară datorită îmbunătățirilor aduse cu ajutorul IA.
În ultimul deceniu, aproape toate aspectele legate de modul în care lucrăm sau trăim – de la retail la producție sau îngrijire personală – au devenit din ce în ce mai digitalizate. Internetul și tehnologiile mobile au adus primul val al transformării digitale, cunoscut drept Internet of People. În plus, raportul anticipează că volumul de informații generat de Internet of Things (IoT) va fi de câteva ori mai mare comparativ cu volumul de informații oferit de Internet of People. Prin urmare, este posibil ca, pe termen scurt, potențialul de creștere economică datorat inteligenței artificiale să provină din îmbunătățirea productivității.
Creșterea productivității muncii este așteptată să reprezinte peste 55% în rândul contribuțiilor aduse la PIB de inteligența artificială în perioada 2017 – 2030. Aceasta include automatizarea sarcinilor de rutină, îmbunătățirea abilităților angajaților, precum și degrevarea lor de sarcini repetitive pentru a se putea concentra pe activități cu valoare adăugată. Foarte probabil, sectoarele bazate intensiv pe capital, precum producția sau transportul, vor înregistra cele mai mari câștiguri datorate IA, având în vedere că multe dintre procesele lor operaționale sunt predispuse la automatizare. Creșterea PIB-ului, drept rezultat al îmbunătățirii produselor și schimbărilor ulterioare la nivelul cererii, al comportamentului consumatorilor dar și consumului, toate datorate IA, va depăși creșterea provenită din câștigurile de productivitate. Raportul estimează că aceasta va furniza un plus de 9 mii de miliarde de dolari la PIB-ul global în 2030.

O reformă vehement contestată

0

Reforma sistemului de pensii din Rusia, aflată în dezbaterea Dumei de Stat, potrivit căreia vârsta de pensionare a bărbaților ar urma să se majoreze, de la 60 la 65 de ani, și a femeilor de la 58 la 63 de ani, suscită un viu interes în această țară, provocând controverse și, implicit, contestări. Din explicațiile premierului Dmitri Medvedev, reiese că, pentru a-și primi pensia garantată de lege, rușii va trebui să muncească mai mult. Reforma ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, eșalonându-se pe o perioadă de peste un deceniu. În fiecare an, vârsta de pensionare s-ar majora cu șase luni. Astfel, în 2028, s-ar ajunge la 65 de ani pentru bărbați, iar, în 2034, la 63 de ani pentru femei. În ce privește pensia socială, pragul s-ar majora, de la 60 la 70 de ani pentru bărbați și de la 60 la 68 de ani pentru femei. Pentru salariații din domenii de activitate cu mediu toxic sau periculos, din zonele cu condiții climatice extreme (Polul Nord, Orientul Îndepărtat etc.) termenul ar rămâne neschimbat.
Vârsta de pensionare în Rusia a fost stabilită prima dată în 1928, pentru muncitorii din industria textilă, fiind extinsă, în 1932, pentru toate celelalte categorii. În acea perioadă, media speranței de viață era de doar 40 de ani, în prezent ea fiind de peste 65 ani. Discuții despre o eventuală prelungire a stagiului de muncă au început după recenta criză economică, din 2010-2012. Deficitul fondului de pensii, în 2015, de 623 miliarde ruble, a readus în actualitate subiectul, prefigurând ca soluție fie sporirea impozitelor, fie majorarea vârstei de pensionare. Comentatorii observă că, în urma creșterii speranței de viață a populației, majorări ale vârstei de pensionare au avut loc în multe țări ale lumii, însă, în timp ce în Occident asemenea reforme s-au produs în perioade de avânt al economiei, reforma sistemului de pensionare în Rusia este declanșată în condiții de stagnare economică.
Amintind că actuala vârstă de pensionare (60 și 58 de ani) a fost stabilită cu o jumătate de secol în urmă, în 1956, când media speranței de viață și condițiile asistenței sociale se aflau la un nivel mult mai scăzut, reprezentanții guvernului consideră că, în prezent, există condițiile necesare pentru majorarea ei și că, prin aceasta, vor crește resursele financiare pentru plata pensiilor, la zi, precum și posibilitatea majorării lor. Pensia medie este, în prezent, de 13.337 ruble. În ultimii ani, ea s-a indexat, anual, cu circa 500 de ruble, iar în urma reformei se va putea indexa cu 1.000 de ruble (75 ruble = 1 euro), anual, ceea ce ar face ca, peste 10 ani, odată cu încheierea reformei, pensia să se dubleze.
Natalia Orlova, economist-șef la Alfa Bank Moscova, subliniază că reforma sistemului de pensionare reprezintă o încercare firească de acomodare a acestuia la realitățile economice ale Rusiei, realități pe care guvernanții nu le pot, deocamdată, îmbunătăți, trebuind, în consecință, să li se supună. Una dintre realități este aceea că deficitul Fondului Federal de Pensii crește mereu, ajungând, de la 1,1 la sută din PIB în perioada 2006-2009 la 2 – 3,5 la sută în perioada 2010-2013, prefigurând un trend ascendent. Sub presiunea factorului demografic, tendința ar deveni un real pericol pentru stabilitatea echilibrului bugetar. La ora actuală, numărul pensionarilor din Rusia se ridică la 36.000.000 persoane, adică 25 la sută din populație, în timp ce în anul 2000 procentul era de doar 20 la sută. Deși cheltuielile fondului de pensii din Rusia (8 la sută din PIB) se încadrează în media mondială, cota veniturilor proprii este de doar 34 la sută, față de media mondială de 54 la sută („Vedomosti”, din 17 iulie 2018).

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 3 octombrie 2018

0

Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de Administrație; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Examinând evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au remarcat că aceasta a fost în linie cu așteptările. Rata anuală a inflației a cunoscut în iulie o semnificativă corecție descendentă, la 4,56 la sută, de la 5,4 la sută în luna precedentă, iar în august a ajuns la 5,06 la sută – nivel ușor inferior celui prognozat. Scăderea față de iunie a fost indusă mai cu seamă de componenta prețurilor administrate și de cea a prețului combustibililor, în principal pe fondul unor efecte de bază. Influențe de sens opus, dar mai puțin intense, au decurs din evoluția prețurilor legumelor și fructelor.
S-a observat că și componenta de bază a continuat să acționeze în sensul decelerării inflației, însă doar marginal, rata anuală a inflației CORE2 ajustat stagnând practic în iulie la 2,9 la sută și reducându-se apoi în august la 2,8 la sută – ușor sub nivelul prognozat. Descreșterea a fost susținută și de această dată de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, mai pregnant influențate de evoluția prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, inclusiv de efecte de bază asociate, precum și de relativa întărire a leului în raport cu euro. Un notabil efect contrar a decurs din dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare. În opinia unor membri ai Consiliului, evoluția de ansamblu a inflației de bază continuă să fie marcată de frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum în primul trimestru al anului curent, asociată cu atenuarea poziției ciclice a economiei, de natură să afecteze probabil inerțial comportamentul de stabilire a prețurilor pe anumite segmente ale comerțului cu amănuntul. Costurile unitare cu forța de muncă și-au conservat, însă, dinamica anuală de două cifre în trimestrul II sau și-au accelerat creșterea, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas la valori înalte. Totodată, deflatorul PIB a continuat să se mărească, iar ritmul anual de creștere a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă s-a reintensificat în iunie-iulie în cazul bunurilor de uz curent.
În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut. Totodată, s-a notat că în trimestrul II creșterea economică a cunoscut, totuși, o reaccelerare ușoară în termeni anuali – la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul I -, în condițiile unei creșteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabilă o reamplificare mai pronunțată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie. Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuție chiar în ușoară creștere, ca urmare a măririi neașteptate a dinamicii lui anuale. El a fost secondat la mică distanță de variația stocurilor, al cărei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani, în timp ce contribuția formării brute de capital fix a redevenit negativă, pe fondul noii contracții în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creștere. Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului. Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas negativă, dar s-a redus întrucâtva, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Deficitul de cont curent s-a restrâns ușor față de trimestrul II 2017, pe seama ameliorării balanței veniturilor primare. S-a relevat de asemenea că, pe partea ofertei, creșterea economică a beneficiat de o susținere cvasigenerală. Sectorul serviciilor a continuat să fie principalul resort, cu un aport însă ușor diminuat, o contribuție notabilă și constantă fiind adusă de industrie.
Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii în trimestrul II. Rata șomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minim istoric de 4,2 la sută în luna mai – la care a stagnat inclusiv în iulie –, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv. Efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală și-a stopat în iulie trendul descendent, în condițiile reaccelerării ușoare a creșterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I 2017. Membrii Consiliului au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectivă apropiată, date fiind îmbunătățirea intențiilor de angajare în trimestrul IV 2018 relevată de sondaje de specialitate, dar și acutizarea dificultăților în recrutarea de personal calificat. În acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, precum și palierul de două cifre pe care acesta s-a menținut în iulie, în condițiile temperării lui ușoare. A fost de asemenea evocată creșterea înregistrată, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie, succedată totuși de o scădere notabilă în luna iulie.
În discuțiile privind caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară ulterior reluării operațiunilor repo de către banca centrală, rămânând totuși la un nivel înalt. Unii membrii ai Consiliului au reliefat că acest ecart este relevant din perspectiva judecării conduitei politicii monetare. A fost subliniată relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro în lunile recente, atribuibilă, cel mai probabil, diferențialului considerabil al ratelor dobânzilor față de cele prevalente în plan european și regional.
S-a observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a rămas robust în intervalul iulie-august, la 6,6 la sută în ambele luni – valoare doar marginal inferioară mediei trimestrului II și ușor superioară celei din primul trimestru. La rândul ei, variația componentei în lei s-a menținut pe palierul de două cifre, dar și-a accentuat ușor tendința descrescătoare, preponderent pe seama creditelor pentru locuințe și a împrumuturilor acordate societăților nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat totuși să se mărească în iulie și a rămas apoi constantă în august, la 65,3 la sută.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informații și analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă pe orizontul apropiat de timp în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5 la sută în decembrie 2018 și apoi la 2,7 la sută la finele anului viitor. S-a precizat că semnificativa corecție descendentă așteptată a se produce în evoluția inflației în trimestrul IV este atribuibilă în principal efectelor de bază asociate creșterilor consemnate în anul anterior de toate componentele exogene ale IPC: prețurile administrate, prețul combustibililor, prețul produselor din tutun și prețurile LFO. Contribuția dezinflaționistă a acțiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi totuși mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neașteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum și relativa mărire a cotației petrolului. Aceasta din urmă ar putea depăși însă din nou așteptările pe orizontul scurt de timp, creșteri superioare celor previzionate fiind posibile și în cazul unor prețuri administrate și al prețurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluției cotațiilor unor cereale pe piața internațională și al deteriorării bruște a condițiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluții adverse, riscul dezancorării anticipațiilor inflaționiste ar dobândi o relevanță sporită, au atenționat unii membri ai Consiliului.
Examinând tendința probabilă a presiunilor inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva
decelerării sensibile a creșterii economice în termeni anuali în trimestrul III – în mare măsură pe fondul unor efecte de bază negative –, succedată de o reaccelerare mai modestă a acesteia în trimestrul IV 2018, în condițiile în care dinamica ei trimestrială era așteptată să se tempereze evident față de trimestrul II și doar marginal față de prognoza anterioară. S-a arătat că o asemenea evoluție implică o creștere ușor mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul semestrului II decât în prognoza din luna august, dar la valori ușor superioare celor anticipate anterior, ca urmare a redeschiderii lui peste așteptări în trimestrul II.
S-a observat totodată că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată continuă să indice consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul III, dar și determinant important al încetinirii acesteia. În același timp, formarea brută de capital fix este posibil să-și sporească în acest interval contribuția negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, și exportul net, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ în luna iulie, iar soldul pozitiv al balanței serviciilor și-a accentuat scăderea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe acest fond, în prima lună a trimestrului III, deficitul de cont curent și-a accelerat din nou creșterea în termeni anuali. Finanțarea lui pare să fie totuși corespunzătoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atrăgând însă atenția asupra reducerii în 2017 a ponderii finanțării autonome.
Din perspectiva caracterului mixt al evoluțiilor analizate, membrii Consiliului au apreciat că incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației rămân semnificative. S-au făcut referiri la relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă, precum și la evoluția probabilă a venitului disponibil real al populației, inclusiv în contextul retensionării condițiilor de pe piața muncii, dar și al evoluției potențiale a prețurilor combustibililor și utilităților. Au fost evocate și nivelurile inferioare celor programate ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și în final asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare.
S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale. Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune. Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punctul de vedere al fundamentelor macroeconomice. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Sistemul financiar global, între inovație tehnologică și abandonul multilateralismului

La un deceniu distanță de la căderea Lehman Brothers se poate spune că lumea s-a preocupat insistent pentru ca viitorul să fie mai bine pregătit și stabilitatea financiară să fie protejată. Mai bine nu este și echivalentul unui scut de netrecut. Istoria economică a lumii a relevat că motorul declanșării unei crize nu este mereu același și, de fiecare dată, ceea ce este mai sofisticat, mai în vogă, poartă cu sine și declanșatorul crizei. Christine Lagarde atrăgea atenția (septembrie 2018) asupra complexelor legături dintre sectorul financiar și economia reală, un aspect pe care cei mai mulți politicieni contemporani crizei l-au ignorat, lipsa lor de reacție determinând creșterea facturii acesteia. Reglementarea sistemului financiar urmărește o țintă mișcătoare, determinată atât de faptul că progresul tehnologic mută relațiile financiare în alte sfere, cât și de faptul că societatea își schimbă criteriile valorice.

Preocupărilor față de administrarea sistemului financiar global și susținerea cooperării internaționale pentru a progresa și a ne proteja împreună le este opusă teama de globalizare, vinovații de serviciu fiind comerțul (deschiderea pieței mărfurilor și serviciilor) și sectorul financiar-bancar (deschiderea pieței capitalului), dându-se deoparte impresionanta creștere a bunăstării globale, extinderea ofertei de locuri de muncă și avansul tehnologic prin cooperare realizate în ultimele șapte decenii: deja peste 50% din populația globului se înscrie în standardul de clasă mijlocie și bogată, cu perspectiva ca în 2030 numărul acesteia să fie de 5,6 miliarde persoane (în creștere cu 1,8 miliarde persoane față de prezent), comparativ cu 2,7 miliarde încă expuși vulnerabilităților (H. Kharas, K. Hamel – A Global Tipping Point: Half the World is Now Middle Class or Wealthier, The Brookings Institution, 2018).

Numeroși lideri nu mai doresc un sistem bazat pe interacțiune și responsabilitate comună, fiind dezinteresați de răspunderile globale. Donald Trump excelează prin desconsiderarea multilateralismului. Extinderea participanților la procesul globalizării și complexitatea comunicării dintre aceștia au crescut gradul de permeabilitate a frontierelor, astfel încât dorințele de încetinire sau recul al globalizării nu vor putea duce la întoarcerea sistemului financiar la un moment din trecut, ci doar îl vor canaliza către alte segmente ale pieței, suscitând mereu căutarea de norme destinate asigurării prudențialității și protejării stabilității dobândite.

Consiliul IMM-urilor finanțează firmele din domeniul industriilor creative

0

Piața industriilor creative este încă la început în România, însă, datorită potențialului imens, antreprenoriatul în aceste industrii devine din ce în ce mai ofertant.

În efortul continuu de a îmbunătăți mediul de afaceri, Consiliul IMM-urilor din România implementează proiectul CREATIVE START, ce are ca scop încurajarea antreprenoriatului prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona Nord-Vest.

 

De asemenea, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, s-a declarat încrezător în ceea ce privește viitoarele investiții în domeniul industriilor creative. „Consiliul IMM-urilor din România pariază pe industriile creative ca domeniu de competitivitate a economiei din România. Ne bucură faptul că 51,03% din start-up-uri vor fi înființate de femei, ceea ce arată potențialul de dezvoltare și dorința de a începe o activitate antreprenorială de către femei. Pasul următor este reprezentat de crearea unui hub la Cluj-Napoca, ce va folosi ca suport în dezvoltarea industriilor creative. Nord-vestul țării continuă să fie un vector de dezvoltare a industriilor creative, CNIPMMR fiind alături de dezvoltarea economică a regiunii”, Florin JIANU, președintele CNIPMMR.

florin_jianu