Acasă Blog Pagina 292

Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie.” O nouă campanie anticontrabandă, în regiunile de frontieră

0

Satu Mare, 16 martie 2018 – O nouă campanie publică de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei a fost lansată astăzi, la Instituția Prefectului Județul Satu Mare, în parteneriat cu Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu sprijinul INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), JTI și al agenției de comunicare pastel, prin www.faracontrabanda.ro. Intitulată Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie”, campania se derulează în perioada martie-aprilie, în județele de graniță din nord, nord-vest, nord-est, vest, sud-vest, precum și în București.

Conform ultimului studiu realizat de compania de cercetare Novel Research, piața neagră a țigaretelor la nivel național a ajuns, în ianuarie 2018, la 15,6% din totalul consumului. Potrivit cercetării, procentul se află ușor sub media anuală a comerțului ilegal din 2017, de 16%.

În nord-vest contrabanda cu țigarete are o pondere de aproape 20%, ceea ce înseamnă că una din cinci țigarete comercializate în această regiune este de contrabandă.

Județele din nord-est rămân și la începutul acestui an cele mai afectate de comerțul ilegal, cu o pondere de 37,6% în creștere față de noiembrie 2017, ca urmare a unui reviriment brusc al contrabandei cu produse din Republica Moldova.

„Contrabanda cu țigări reprezintă principalul fenomen infracțional care se manifestă la frontiera de nord a României cu Ucraina. Acest lucru a determinat ca situația operativă a Inspectoratului să fie deosebit de activă. Pe lângă exercitarea atribuțiilor ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale şi a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, un obiectiv prioritar este combaterea contrabandei cu țigarete. Abordarea integrată, care ghidează acțiunile lucrătorilor noștri de la prevenirea, până la aplicarea efectivă a legii, se bazează pe o cooperare eficace între organele responsabile cu aplicarea legii și combaterea infracționalității transfrontaliere.”, a declarat Chestor de Poliție Liviu Bute, Poliția de Frontieră.

„Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri, prin combaterea contrabandei și a comerțului ilicit cu țigări de contrabandă, reprezintă una dintre prioritățile de acțiune ale Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare. Pentru combaterea acestor fenomene infracționale instituția noastră alocă resurse importante, atât umane, cât și materiale.

Astfel, se organizează acțiuni care au ca scop identificarea atât a persoanelor cu preocupări infracționale pe linia introducerii în țară a țigaretelor de contrabandă, cât și a celor care transportă, depozitează sau comercializează astfel de produse. Totodată, considerăm că prevenirea fenomenului infracțional aduce un aport substanțial reducerii acestui fenomen, fapt pentru care salutăm inițiativa campaniei “Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie.“, a declarat Comisar Șef de Poliție Sorin Stan, Șeful IPJ Satu Mare.

 

„Comerțul ilegal cu produse din tutun este considerat adesea a nu reprezenta un pericol social. Ca urmare, acest tip de activitate s-a transformat, în multe cazuri, în principala sursă de venit. Cumpărătorii în căutare de chilipiruri și comercianții ambulanți nu conștientizează, din păcate, că devin părtași la trafic ilegal, contrabanda fiind o infracțiune care ține de criminalitatea organizată și care se pedepsește cu închisoarea. Contrabanda și comerțul ilegal cu tutun nu sunt soluții viabile de supraviețuire, este nevoie de o strategie de dezvoltare economică a județelor de frontieră. Cu toții ne dorim o societate mai bună, dar intențiile bune nu sunt suficiente. Avem datoria să acționăm eficient, să sprijinim autoritățile și să ne exprimăm public când avem informații certe referitoare la fenomene grave care afectează comunitatea. Cu atât mai mult cu cât 1 punct procentual din comerțul ilegal cu produse din tutun duce la pierderi de 35 miloane euro la bugetul țării. Nu putem construi o națiune competitivă, fără să cooperăm și fără să acționăm împotriva comerțului ilegal sub toate formele pe care acesta le poate lua”, a declarat Andreea Paul, președintele organizației neguvernamentale INACO.

Campania Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie.” va fi difuzată în parteneriat cu TVR, în special pe posturile regionale și va avea o importantă componentă de afișaj stradal în județele Satu Mare, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Maramureș, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și București. De asemenea, campania va fi vizibilă și în punctele de trecere a frontierei, prin materiale informative.

Mai multe informații și materiale de comunicare sunt disponibile pe www.faracontrabanda.ro.

Contrabanda e hoție! Te bagă la pușcărie.” este cea de-a șaptea campanie regională anticontrabandă care are ca scop constientizarea efectelor negative ale fenomenului, dar și reducerea comerțului ilicit cu țigarete. Campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale pieței negre în regiunile și în perioadele în care s-au derulat.

Peste o treime dintre companiile românești nu au auzit încă despre GDPR

0

Doar 62% dintre companiile din România conștientizează că reglementările GDPR le vor afecta, în timp ce 37% nu au auzit despre Regulament sau nu cred că li se aplică 20% dintre companiile care au înțeles că vor trebui să aplice normele GDPR nu au întreprins nimic în această privință, 16% nu cred că vor reuși să se alinieze cerințelor GDPR până în 25 mai.
De asemenea, Costurile implementării GDPR cresc odată cu mărimea companiilor: microîntreprinderile cheltuie cel mult 3.000 euro, iar companiile mari au bugete de peste 10.000 euro.

Mai mult de o treime dintre companiile din România (37%) nu au aflat încă despre GDPR sau cred că Regulamentul nu li se aplică lor, conform unui studiu realizat de MKOR Consulting la începutul anului. Chiar dacă că mai sunt doar două luni până la data intrării în vigoare a noului Regulament General privind Protecția Datelor, mai mult de un sfert (27%) dintre companiile românești nu au aflat încă despre GDPR. Acestora li se adaugă alte 10% care consideră că Regulamentul nu li se va aplica și lor.

Totodată, GDPR va trebui aplicat și respectat de majoritatea companiilor din România. Cu toate acestea, doar 62% conștientizează că vor fi afectate de noua reglementare. Dintre acestea, aproape două treimi și-au actualizat sau sunt în curs de actualizare a proceselor pentru a fi în acord cu legislația până în 25 mai, dată la care GDPR intră în vigoare în toată Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, aproape un sfert dintre companiile respondente și-au identificat procesele de lucru care vor suferi modificări și și-au pregătit un plan de lucru, iar 19% dintre ele au pregătit o echipă internă dedicată implementării GDPR.

Studiul MKOR Consulting a fost realizat în perioada 9-20 februarie, printr-un chestionar online aplicat unui eșantion de 252 de respondenți, factori de decizie din companiile din România.

MKOR Consulting este o agenție de cercetare de piață inovativă, care combină experiența practică în afaceri, know-how-ul la nivel MBA și expertiza de top pentru a oferi o înțelegere aprofundată a mediului de business. În activitatea sa, MKOR Consulting acoperă toate tipurile de cercetare și oferă o flexibilitate crescută clienților săi, cu scopul înțelegerii și livrării celor mai detaliate perspective asupra pieței.

MKOR Consulting este fondat de către Corina Cimpoca, un profesionist cu peste 12 ani de experienţă în marketing şi cercetare de piaţă. Corina are titlul de MBA, obținut la Cotrugli Business School. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu mai multe organizaţii în calitate de manager de marketing şi PR şi a iniţiat mai multe proiecte antreprenoriale.

Lipsa somnului duce la neajunsuri economice

0

Somnul insuficient sau prost are urmări negative de ordin economic – este una dintre semnalările transmise de Societatea Română de Pneumologie în contextul Zilei Mondiale a Somnului – vineri, 16 martie 2018.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societăţii Române de Pneumologie, atrage atenţia că deficitul de somn provoacă „din ce în ce mai mult stres profesional. Din punct de vedere economic, tulburările de somn pot să ducă la accidente, la absenţe de la locul de muncă, ceea ce înseamnă costuri”.

La rândul său, şef de lucrări dr. Oana Claudia Deleanu, membru în Executive Committee of ANSS of European Sleep Research Society, accentuează: „Tulburările de somn reprezintă o gravă problemă de sănătate publică pentru că afectează atât individul, cât şi societatea. Conform National Sleep Foundation , 46% dintre persoanele cu tulburări frecvente de somn au raportat erori sau absența de la locul de muncă, comparativ cu 15% în cazul persoanelor fără afecțiuni cauzate de somn”. De asemenea, reaminteşte o serie de acte normative care impun evaluarea stării de sănătate sub aspectul tulburărilor de somn: Codul rutier, Legea lucrătorilor, Ordinul ministrului transporturilor cu această referire etc.

Efectele negative al desincronizării dintre „ceasul biologic” şi „ceasul societăţii”, de exemplu, la personalel care lucrează în ture, sunt subliniate de dr. Ioana Munteanu, membru în comitetul de conducere al Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie.

Specialiştii în domeniu transmit cele 10 reguli ale somnului pentru adulţi:

  1. Stabiliți o oră de culcare și de trezire.
  2. Dacă sunteți obișnuit să dormiți în timpul zilei, nu depășiți 45 de minute de somn.
  3. Evitați alcoolul cu 4 ore înainte de culcare și nu fumați.
  4. Evitați cofeina cu 6 ore înainte de culcare. Aceasta este inclusă de cafea, ceai, multe sucuri, precum și de ciocolată.
  5. Evitați alimentele grele, picante sau zaharoase cu 4 ore înainte de culcare. O gustare ușoară înaintea somnului este acceptabilă.
  6. Faceți exerciții fizice regulate, dar nu chiar înainte de culcare.
  7. Folosiți un așternut confortabil.
  8. Găsiți o temperatură confortabilă pentru a dormi și păstrați camera bine aerisită.
  9. Blocați toate zgomotele care distrag atenția și eliminați sursele de lumină.
  10. Rezervați patul pentru somn și sex. Nu utilizați patul ca birou, încăpere de lucru sau cameră de odihnă.

Contracte semnate pentru închirierea a 85% din spaţiile AFI Braşov

0

AFI Europe România anunţă că „Venitul Operațional Net (NOI) din activele generatoare de venit din România a trecut pragul de 51 milioane de euro în 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 10,1% față de rezultatele înregistrate în anul 2016”. În detaliu, NOI raportat de AFI Cotroceni este de peste 34 milioane de euro, reprezentând o creștere de 2% față de 2016. Au crescut numărul vizitatorilor (51.000 pe zi) şi cifra de afaceri (cu 5%, atingând 1,1 miliarde lei). AFI Ploiești a generat NOI de peste 5 milioane euro, numărul vizitatorilor a depăsit 15.000 pe zi, iar cifra de afaceri a crescut cu 18%, trecând de 260 milioane lei; gradul de ocupare rămane constant, la 99%.

Gradul de ocupare a proiectului de birouri AFI Park este de 99,7%. La AFI Braşov (foto), unde lucrările de construcție „avansează conform planurilor”, există deja contracte de închiriere semnate pentru 85 % din spaţiile mall-ului. Este de reamintit că întregul centru comercial va avea 45.000 mp GLA și va include 200 de magazine și unităti de retail, iar „deasupra centrului comercial vor fi integrate două clădiri de birouri de Clasă A, cu o suprafață totală de 25.000 mp GLA”.

Premiile acordate de ASF în cadrul Galei EduFIN

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a premiat ieri (14 martie 2018), în cadrul Galei EduFIN care a fost organizată la Palatul Parlamentului, cele mai bune proiecte și programe în domeniul educației financiare.

În deschiderea acestui eveniment, Președintele ASF, domnul Leonardo Badea, a declarat că Autoritatea tratează cu maximă importanță misiunea pe care și-a asumat-o, aceea de a contribui la îmbunătățirea nivelului de educație financiară pentru întreaga populație și în special pentru tineri. “În calitate de Președinte al ASF, dar și de profesor universitar, mă bucur că putem contribui la educarea tinerilor și le putem recunoaște reușitele”, a spus domnul Leonardo Badea.

La rândul său, Prim-Vicepreședintele ASF, domnul Ovidiu Wlassopol, atrage atenția asupra importanței educației financiare în societatea actuală: ”O națiune needucată din punct de vedere financiar reprezintă o națiune vulnerabilă, condamnată, care nu se poate dezvolta. Rolul nostru este să evităm un astfel de parcurs și să pregătim atât tânăra generație, cât și cea adultă, în integrarea acestora în contextul financiar global”.

În cadrul Galei au mai fost acordate și premii speciale de recunoaștere a excelenței în demersurile privind educația financiară.

Premiile Galei EduFIN

Premiul acordat pentru cea mai bună campanie de responsabilitate socială cu componentă educativă

Nominalizații la această categorie au fost:

  • Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor – pentru ediția a doua a campaniei Fii treaz la volan!
  • Banca Transilvania – pentru campania Seminar gratuit de inteligență financiară
  • Metropolitan Life pentru ediția a 3-a a campaniei Life Changer (Schimbăm vieți)
  • Fundația Dreptul la Educație cu campania Upgrade yourself

Câștigător: Banca Transilvania – pentru campania Seminar gratuit de inteligență financiară

Premiul acordat pentru Cea mai bună emisiune/publicație/reportaj media/blog de educație financiară în anul precedent

Nominalizații acestei categorii au fost:

  • Blogul domnului Daniel Tănase – State of the Wallet
  • Digi 24 cu emisiunea România Fast Forward cu Sergiu Voicu
  • Iași TvLife cu emisiunea Puls economic
  • Capital TV pentru reportajele și emisiunile de profil economic și financiar
  • Blogul domnului Laurențiu Mihai pentru Ghidul tău de educație financiară care găzduiește emisiunea audio Banii vorbesc
  • Blogul OTP Asset Management România
  • Blogul Psihologia banilor

Câștigător: Capital TV

Premiul acordat pentru cea mai creativă campanie de educație financiară (non-bancară) din anul precedent

Nominalizații pentru acest premiu au fost:

  • Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor pentru campania Totul despre decontarea directă
  • SAI Erste Asset Management pentru campania România investește
  • Asociația pentru Educație Complementară pentru campania Program de mentorat financiar (ediția a III-a)
  • Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România pentru campania Chestionar Siguranță Rutieră
  • Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România pentru campania Sărbătorile în Asiguropolis

 

Câștigător: Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România pentru campania Sărbătorile în Asiguropolis

 

Premii speciale

 Premiul acordat pentru rezultate școlare deosebite

  • Ciprian Mircea Bonciocat, elev la Liceul Tudor Vianu din București

Premiu special pentru implicare în activitatea de educație financiară

  • Fundația Dreptul la Educație cu campania Upgrade yourself

Premiul special pentru elaborarea și adoptarea Legii RCA

  • Parlamentul României

Premiu special pentru educație financiară

  • Școala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu

Premiul special acordat profesorului universitar dedicat educației financiare

  • Alexandru Butiseacă – Universitatea Româno-Americană

Premiul acordat celui mai bun lector voluntar de educație financiară nebancară în anul precedent

  • Constantin Dinu

 Gala EduFin face parte din seria de evenimente organizate de ASF în cadrul Global Money Week, manifestare desfășurată în România între 12 – 18 martie a.c. Programul activităților dedicate educației financiare poate fi consultat aici

Interesul pe piața locală de fuziuni și achiziții rămâne la un nivel apropiat de cel record

0

Anul 2017 a reprezentat unul dintre cei mai activi pentru piața locală de fuziuni și achiziții. Numărul tranzacțiilor a crescut cu aproximativ 28%, în timp ce valoarea medie a tranzacțiilor a scăzut ușor. Creșterea consumului, a veniturilor disponibile și a avantajelor generate de poziția geostrategică a țării noastre au fost factorii care au atras interesul investitorilor mai mult ca altădată.

Florin Vasilică (foto), Lider Asistență în tranzacții, EY România, explică: „Pentru România, contextul anului trecut a fost cel mai bun, atât din punct de vedere macroeconomic, cât și geopolitic.Ca întotdeauna, există și puncte de preocupare la nivel macroeconomic – venite în principal din sectorul fiscal, dar și din relația cu Uniunea Europeană. Ținând cont de situația țărilor din regiune – Ucraina, Grecia și Turcia – este evident că România a beneficiat în urma acestui context geopolitic din ultimii trei-patru ani. Creșterea susținută a PIB-ului a dus la crearea unui climat de încredere pentru investitori, asigurând firmelor locale un ritm de dezvoltare superior.”

 La nivel regional, tranzacțiile domestice din Europa Centrală și de Sud-est au reprezentat puțin peste jumătate din numărul total de tranzacții. Ponderea tranzacțiilor outbound, unde investitorul provine din această regiune, iar compania țintă din afara ei, a crescut ușor, de la 12% în 2016, la 14% în 2017.

Tranzacțiile domestice, unde cumpărătorul și vânzătorul provin din aceeași piață au fost majoritare și în România, cu o pondere de 67%. Cele mai active industrii în fuziuni și achiziții în 2017 la nivel local au fost: producție, IT, industria farmaceutică și a serviciilor de sănătate, energie și minerit, industria bancară și a serviciilor financiare. Cei mai mulți investitori străini care au ales să investească în România au provenit în 2017 din SUA, Germania și Republica Cehă.

Florin Vasilică adaugă: „Am remarcat că pe piață au apărut în general investitori care anterior nu erau interesați de România. Un motiv poate fi și faptul că au apărut tranzacții de valori mai mari. Mai mult, unele dintre fondurile mari și-au redus pragul de intrare și se uită acum și către partea aceasta a lumii. Până acum, în general, antreprenorii români nu au fost foarte dispuși să iasă în afara granițelor țării pentru achiziții. Mulți se tem că ar putea pierde controlul business-ului, însă un prim pas pentru ca acest tip de achiziție să se facă mai ușor ar fi ca firmele locale să implementeze un sistem de guvernanță corporativă solid.

 

 Top 10 tranzacții în 2017

1

 

Perspectivele pieței locale în 2018

 

Intențiile de a încheia tranzacții pe piața locală în 2018 rămân la un nivel foarte ridicat. Peste jumătate dintre companii (53%) intenționează să desfășoare activități de M&A anul acesta. Antreprenorii români vor continua să caute soluții de exit din afacerile mature pe care le-au dezvoltat, în timp ce investitorii strategici la nivel regional și local vor continua să își extindă prezența și să își consolideze cota de piață.

Costul în creștere al energiei și al forței de muncă va tempera perspectivele de creștere ale economiei locale. Deși liderii de business și-au temperat așteptările privind starea economiei românești, 84% dintre aceștia se așteaptă în continuare ca situația economică să rămână la nivelul actual sau chiar să se îmbunătățească. Piețele emergente, așa cum este și cea românească, au potențial mai bun de creștere faţă de cele din Vest, care sunt deja mature. Acest potențial este însă adesea contrabalansat de riscurile politice și macroeconomice”, adaugă Florin Vasilică.

Locuri de muncă în judeţul Ilfov

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că agenţii economici din judeţ au vacante 137 de locuri de muncă pentru studii superioare, 163 pentru studii medii, 142 pentru muncitori calificaţi şi 113 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru profesiile, meseriile sau ocupaţiile: brutar, guvernator, functionar economic, fizician, contabil sef, manager, șef serviciu, fizician, analist credit, agent de securitate, lucrător comercial, contabil etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei, informaţii suplimentare se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul www.ilfov.anofm.ro, la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Programul „Moving Monuments”, prezentat de ICR la Porto

0

Institutul Cultural Român de la Lisabona şi Ambasada României în Republica Portugheză prezintă programul Moving Monuments/ „Monumente în mişcare” iniţiat de Năsui Collection & Gallery în 2014 la Porto, prin expunerea sculpturii monumentale “Middle Way” a artistului român Bogdan Rața în faţa Casei da Música, unul dintre polii culturali ai oraşului (foto). Prezentarea proiectului este susţinută de Primăria Porto, Năsui Collection & Gallery şi Casa da Música.

Năsui Collection & Gallery este organizaţie independentă care investeşte în promovarea artiştilor români moderni şi contemporani. O astfel de investiţie este programul “Moving Monuments”, lansat în 2014, având ca obiectiv „producţia, prezentarea şi itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spaţii contemporane prestigioase din întreaga lume”.

Casa de Comerț România, în viziunea IMM-urilor

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), prin preşedintele Florin Jianu şi secretarul general Liviu Rogojinaru (foto), şi-a prezentat poziţia faţă de proiectul Ministerului Economiei de înființare prin hotărâre de guvern a unei societăți pe acțiuni, Casa de Comerț România SA , deținută de stat, reprezentat de Ministerul Economiei, cu misiunea „de a asigura promovarea bunurilor, serviciilor și afacerilor din sectoare economice diverse, acționând ca un intermediar între oferta internă și cererea externă sau între oferta externă și cererea internă, având ca țintă satisfacerea cererilor de ofertă”.

Susţinând înfiinţarea „unei societăţi care să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri”, CNIPMMR formulând o serie de observaţii. Una dintre ele vizează evitarea situaţiei „în care conducerea societăţi va fi asigurată exclusiv de funcţionari din sistemul public, fără experienţă în mediul privat şi care nu înţeleg modul de funcţionare a unei societăţi private”. De asemenea, este găsită ca necesară „mărirea numărului de membrii ai Consiliului de Administratie de la 3, cât sunt prevăzuţi în Statutul Casei de Comerţ România SA, la minimum 5, pentru o prezenţă cât mai largă a experţilor din mediul privat în conducerea Casei de Comert România SA”. Totodată, CNIPMMR propune: „Selectarea membrilor Consiliului de Administraţie să fie făcută pe criterii obiective, cu respectarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, având în vedere experienţă acestora în mediul privat şi gradul de implicare în politicile antreprenoriale; este necesar să fie stabilite ţinte clare de atins de către societate în domeniul  promovare a exporturilor, astfel activitatea acesteia riscă să devină una formală”.

Proiectul actului legislativ şi cel al statutului Casei de Comerț România SA ridică, în opinia CNIPMMR, o serie de probleme: „Nu se prevede nicio modalitate de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în activitatea societăţii, deşi nesitatea înfiinţării acesteia este sprijinirea mediului de afaceri, în special IMM-uri; necesitatea clarificarii notiunii de sindicalizare a ofertelor; utilizarea termenului de asociere a ofertelor sau formarea unui consorţiu de oferte ar fi mult mai potrivită; nu sunt clare motivele pentru care Ministerul Economiei este reprezentantul statului român în cadrul societăţii, şi nu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat care asigură reprezentarea externă în cadrul birourilor de promovare comercial-economice, includ cu prioritate identificarea de oportunităţi de afaceri pentru firmele româneşti şi atragerea de investiţii străine în România, sprijinirea societăţilor comerciale româneşti în vederea facilitării accesului pe pieţele externe”.

CNIPMMR conchide: „Casa de Comerț România SA trebuie dezvoltată în parteneriat public-privat, cu implicarea organizațiilor reprezentative ale mediului de afceri şi ale IMM-urilor, pentru asigurarea unor servicii dedicate și complete pentru internaționalizarea IMM-urilor și valorificarea potențialului lor de export”.

Statutul profesiei didactice, investigat de RBL

0

Romanian Business Leaders (RBL), „organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat”, împreună cu D&D Research, a efectuat un studiu asupra percepţiei meseriei de profesor în România, în funcţie de criterii precum locul în topul ocupațiilor, nivelul salariului, încrederea profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori, evaluarea respectului acordat profesorilor de către elevi. Reţinem o serie de informaţii şi aprecieri din prezentarea asupra investigaţiei oferite de Măriuca Talpeş – membru în consiliul director RBL şi manager Intuitext, Dragoş Neacşu – membru în consiliul directot RBL şi CEO Erste Asset Management, Dan Petre – business developer D&D Research şi profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (foto).

Din perspectiva părinților, cadrele didactice sunt la fel de importante precum medicii şi se situează în ierarhia profesională de ansamblu pe locrile 9 (învăţători), 10 (profesori de gimnaziu şi de licei), 4 (directori de unităţi de învăţământ). Profesorii înşişi se poziționează alături de bibliotecari pe locurile 11-12 din 13 între ocupaţii. Locul mediu la nivel european este 7.

86% dintre părinții respondenţi apreciază că salariile profesorilor sunt prea mici și consideră necesar ca salariile la intrarea în învățământ să crească cu 75-100%. Faţă de această situaţie, „RBL cere un buget anual de 6% din PIB pentru educație și creșterea autonomiei școlilor în a-și administra resursele”. Numai aproximativ 49% dintre respondenți consideră că profesorii ar trebui plătiți în funcție de performanța elevilor, ceea ce situează România pe ultimul loc între țările studiate. Totodată, încrederea că profesorii le oferă elevilor o educație bună este în România peste media țărilor analizate sub acest aspect.

Barometru EY: 85% dintre companiile românești își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții, din cauza incertitudinii fiscale

0
  • 92% din liderii de business nu susțin modelul de creștere al economiei românești bazat pe creșterea consumului
  • 99% din companii vor o strategie de țară orientată către creștere sustenabilă
  • Pentru 74% dintre companii, accelerarea creșterii organice și investițiile în operațiunile existente reprezintă prioritatea numărul unu

92% din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri românesc nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Iar cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45%, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni.Cat de mult va ingrijoreaza modelul de crestere economica Nivelul de incredere privind evolutia economiei romanesti

Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorarealimentat de creșterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența percepțiile oamenilor de afaceri.

 Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% între 50-100 mil EUR, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil EUR, 44% între 1-10 mil EUR și 5% sub 1 mil EUR.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul Național de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creșterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creștere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% și BERD – 4,2%.

În acest context, companiile românești sunt mai puțin încrezătoare în evoluția mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea față de evoluția economiei globale: cererea de produse și servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea piețelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și investițiile private (22% vs 41%).

Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și a evoluției investițiilor, o posibilă explicație pentru aceasta fiind impactul instabilității fiscale și legislative din România.

Strategie de țară

99% dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria țărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să „îmbătrânim” înainte de a deveni „bogați”. Unele studii sugerează de exemplu că o pătrime din creșterea economică a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-un nou model economic pentru România.

Top trei priorități strategice și de capital

În top trei priorități strategice și de capital pentru consiliile de administrație și liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât și pe eșantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regăsesc aceleași deziderate: accelerarea creșterii organice și investiții în operațiunile existente (74%), eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant (55%) și transformarea digitală (49%).

Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în prioritățile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opțiuni), urmată de eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY RomaniaBogdan Ion (foto), Country Managing Partner, EY România, comentează: „Automatizarea, digitalizarea și volatilitatea economică și politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să își regândească viziunea legată de modelul de creștere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toți liderii de business din România.

 Top trei provocări ale mediului de afaceri

Din punctul de vedere al consiliilor de administrație și al liderilor de business din România, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor țin de politicile publice și de factorii controlați de instituțiile statului: incertitudinea fiscală și legislativă (80% dintre respondenți), lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice (69%) și birocrația (46%).

85% dintre companii își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții în 2018

Majoritatea covârșitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

100 de ani de inventică românească

0

Institutul Cultural Român (ICR) și Universitatea Politehnica din București (UPB) au organizat un eveniment complex sub genericul „100 de ani de inventică românească”, dedicat Centenarului Marii Uniri. Totodată, a subliniat rectorul UPB, Mihnea Costoiu, momentul a marcat deschiderea manifestărilor prin care este celebrată împlinirea a 200 de ani de la fondarea învăţământului românesc de inginerie. La rândul său, directorul ICR, Liliana Ţuroiu, a evidenţiat noile deschideri ale strategiei de diplomaţie culturală şi diplomaţie ştiinţifică pe care şi le propun institutul, apreciind că „inovaţia şi creativitatea sunt esenţiale în definirea profilului identitar al României”.

Cu ocazia evenimentului găzduit de UPB, a fost lansat volumul „100 de inovatori români”, apărut la Editura ICR, coautori Sorin Avram, Emanuel Bădescu, Cristian Român, Mihai Vişinescu – autor coordonator, prefaţă, Basarab Nicolescu. Volumul are inclusiv o variantă în limba engleză. De asemenea, a fost deschisă o expoziție de inventică de ultimă generație, cu invenții și inovații realizate de profesori și cercetători din UPB, creaţii prezentate la Salonului de invenții de la Bangkok (1-7 februarie 2018), expuse contrapunctic cu portrete ale unor personalităţi de talie mondială ale ingineriei româneşti de-a lungul anilor. Volumul şi expoziţia vor fi itinerate în acest an în toate reprezentanţele ICR din lume. În contextul evenimentului de la UPB a fost prezentată şi lucrarea „Invențiile, tezaurul României” realizată de Forumul Inventatorilor Români şi a fost difuzat filmul dedicat lui Anghel Saligny din seria documentarelor consacrate unor români de geniu, produse de Mihai Vișinescu.

S-au adresat participanţilor la eveniment personalităţi ale ştiinţei şi creaţiei româneşti actuale: acad. Bogdan C. Simionescu – vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea – preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Alexandru Stănilă – Forumul Inventatorilor Români, ambasador dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu – primul cosmonaut român.

Locuri de muncă la Bosch Cluj  

0

 

Compania Bosch organizează două evenimente de recrutare şi informare la campusul fabricii de la Jucu, judeţul Cluj:

– Ziua Recrutării – 17 martie, cuprinde interviuri pentru recrutare ca operatori asamblare finală, operatori specializați în procese automatizate, operatori roboți industriali, operatori calitate, gestionari și distribuitori de materiale; pentru cei care nu pot fi prezenţi la data menţionată se organizează interviuri de angajare în fiecare zi de luni; înscrieri până pe 14 martie, la telefon 0726 108 760, orele 09:00-21:00, iar pentru interviurile din fiecare zi de luni, programare la telefon 0799 099 090

– Ziua Tehnologiei Automotive – 24 martie, pentru studenți, masteranzi, specialiști, precum și pentru cei interesați să cunoască activitatea fabricii Bosch Cluj; se prezintă workshop-uri dedicate tehnologiei avansate din fabrică, proiecte speciale ale companiei, consultanţă şi informaţii pentru cei interesaţi de posturi de ingineri de proces, ingineri de testare și de calitate, inginer electronist, specialiști în data mining și industrie 4.0, tehnicieni în electronică, electromecanică, testare electrică și tehnicieni de proces, poziţii în domeniul financiar şi contabil, resurse umane, logistică; înscrieri prin formular online.

Universitatea din Bucureşti, în top QS – Employability

0

Universitatea din București este singura universitate din România inclusă în ediţia la zi a topului QS – Employability, în marja 301-500, top component al sistemului de clasificare Quacuarelly Symonds World University Rankings (QS) 2018, definit drept “cel mai cunoscut ranking global al universităţilor în funcție de domeniile de studiu și cercetare”. Criteriile de clasificare sunt reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, raportul studenți/profesor, internaționalizarea, numărul de citări/cadru didactic.

Pe ansamblul domeniilor fundamentale, potrivit rezultatelor QS 2018, Universitatea din București ocupă prima poziţie între universităţile din România, fiind prezentă în domeniile Științele naturii (cea mai bună clasare, scor 64.0), Arte și științe umaniste, Științe sociale și management şi, situare în premieră față de anul trecut, Inginerie și tehnologie. Particularizat, Universitatea din București ocupă locul 1 în România la Fizică și Chimie, iar în QS–University Ranking by Subject 2018 se situează în zonele 201-250 la Lingvistică şi 251-301 la Literatură și limbă engleză.

Program educativ pentru cunoaşterea Parlamentului European

0

Menţinerea creşterii economice poate reprezenta o şansă pentru trecerea României la euro în 2022-2025, a apreciat europarlamentarul Norica Nicolai, adăugând că, pentru aceasta „este crucial să avem câteva companii naţionale”. Sublinierile au fost oferite ca răspuns în dialogul cu elevi şi profesori ai Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti (foto), reprezentând o nouă acţiune în programul educativ „Şcoli-ambasador ale Parlamentului European” (EPAS), derulat în toate statele membre ale Uniunii Europene, la noi, de către Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE) în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, cu sprijinul asociației APDD „Agenda 21”. Programul are ca obiectiv „îmbunătățirea cunoștințele despre Europa și democrația parlamentară europeană în rândul tinerilor”. Forma desfăşurii este competiţională, pe durata întregului an şcolar.

Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti s-a remarcat deja ca un candidat serios la titlul de „Școală-ambasador al Parlamentului European”. Întâlnirea cu europarlamentarul Norica Nicolai a consolidat această aspiraţie. Au participat de asemenea parteneri şi susţinători ai colegiului de la Primăria Sectorului 1, de la Guvern şi de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Întâlnirea a oferit posibilitatea unui dialog substanţial, în care elevii s-au interesat de sistemul adoptării actelor normative în Parlamentul European, de agenda preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în condiţiile coincidenţei perioadei (ianuarie-iunie 2019) cu momentul Brexit (martie 2019), de reliefarea la nivelul Legislativului european a Centenarului Marii Uniri, de gestionarea de către instituţiile europene a fenomenului migraţionist actual. Norica Nicolai a apreciat că negocierile pentru Brexit sub mandat românesc şi repartizarea fondurilor pentru planul financiar european multianual reprezintă marile provocări ale preşedinţiei care va reveni ţării noastre la Consiliul  UE. De asemenea, a semnalat că tot în contextul Brexit-ului este de găsit o rezolvare convenabilă pe linie comercială, ştiut fiind că în acest moment România exportă mai mult decât importă în raporturile cu Marea Britanie.

În sens larg, legat inclusiv de accesul în spaţiul economic european, prof. ing. Nicoleta Gaidoş, directorul Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, a reamintit tradiţia veche a acestei unităţi în formarea profesională, actualizată prin dezvoltarea învăţământului dual.

ARACO solicită structură guvernamentală cu responsabilităţi în construcţii

0

Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) semnalează că volumul valoric al activităţii în sectorul de construcţii a ajuns anul trecut la 8,86 miliarde euro, „un mimimum al perioadei 2008-2017”, după cum atrage atenţia preşedintele Laurenţiu Plosceanu. Aproape toate sectoarele de profil au regresat: construcţii inginereşti, cu 21%; construcţii nerezidenţiale, cu 12,6%; lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, cu 24,6%; lucrări de reparaţii capital, cu 17,7%; a crescut numai sectorul construcţiilor rezidenţiale, cu 69,7%.

Conf. univ. dr. Cătălin Lungu, Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor a Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, vicepreşedinte al REHVA – Federation of European Heating, Ventilation and Air-conditioning Associations, trage un semnal de alarmă faţă de scăderea numărului de tineri care urmează studii superioare în construcţii, ceea ce duce la depopularea şi deprofesionalizarea domeniului.

La rândul său, preşedintele de onoare al ARACO, Alexandru Dobre, se declară îngrijorat de proliferarea firmelor care primesc lucrări de construcţii fără să fie certificate.

Pentru ieşirea din recesiune a sectorului de construcţii, ARACO propune:

„1. Relansarea urgentă, substanţială şi responsabilă a investiţiilor publice, a POIM şi a celorlalte programe operaţionale comunitare cu efecte benefice directe în planul dezvoltării infrastructurii de transport, infrastructurii hidroenergetice, proiectelor edilitare, infrastructurii termoenergetice şi de transport energetic, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaţionale etc. Prioritatea trebuie pusă pe proiecte, ceea ce va amplifica şi atragerea de fonduri comunitare!

  1. Organizarea cât mai rapidă a licitaţiilor în 2018 şi semnarea contractelor odată cu asigurarea finanţărilor aferente.
  2. Clarificarea aspectelor legate de split TVA într-un sector unde perioada medie de încasare a creanţelor este de 7 luni.
  3. Corelarea prevederilor din Codul de procedură fiscală cu cele din Legea insolvenţei, astfel încât societăţile de construcţii aflate în insolvenţă să poată participa în procedurile de achiziţii publice.
  4. Monitorizarea dinamică a demersurilor de <<etatizare>> a unor activităţi de construcţii de către CNAIR, PMB şi alte autorităţi contractante naţionale sau locale urmată de intervenţiile necesare la Guvern, Consiliul Concurentei şi CE.
  5. Reluarea negocierilor cu mediul patronal şi profesional asupra proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajării Teritoriului şi Construcţiilor promovat de MDRAPFE din 2016.
  6. Începerea negocierilor asupra Normelor privind certificarea profesională a operatorilor din sectorul de construcţii în baza Legii Calităţii actualizată.
  7. Protejarea mecanismului sectorial de protecţie socială a personalului din construcţii în perioada timpului nefavorabil prin Casa Socială a Constructorilor, membră a Asociaţiei Europene a Instituţiilor Paritare, unde ARACO este membru fondator.
  8. Promovarea unor măsuri care să limiteze efectele negative ale Directivei privind detaşarea muncitorilor actualizată.
  9. Convenirea şi promovarea unor măsuri sustenabile împreună cu Guvernul şi autorităţile locale pentru contracararea crizei de personal calificat/necalificat.
  10. Promovarea unor măsuri concrete care să viabilizeze demersurile în planul învăţământului dual în construcţii.
  11. Reactivarea substanţială a activităţilor clusterului format în 2015 de organizaţiile patronal-profesionale din sectorul de construcţii.
  12. Promovarea în structura Guvernului a unei entităţi care să aibă atribuţii/responsabilităţi directe şi coerente legate de reglementările necesare sectorului de construcţii”.

Lansări de carte cu ocazia Zilei Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – 9 februarie 2018

0
  •  principiile generale ale dreptului constituțional și ale instituțiilor politice sunt examinate și analizate în contextul tezelor și dezbaterilor Adunării Constituante;
  • comentarii bogate și explicații pertinente pentru fiecare articol din Constituția României;
  • punctual sunt semnalate deficiențele unor texte și se propun soluții din perspectiva revizuirii acestora;
  • sunt avute în vedere și considerații de ordin istoric privind constituțiile anterioare ale României;
  • structura comentariului vizează intenția legiuitorului constituant, interpretarea textului și modul său de aplicare;
  • numeroase referiri la deciziile Curții Constituționale pronunțate în materie;
  • ample referiri la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;
  • abordare interdisciplinară cu implicații în sociologie și științele politice;
  • ample referințe bibliografice.

Valoarea lucrării „Constituția României. Comentarii și explicații” lansate cu ocazia Zilei Universității a fost apreciată în mod deosebit de către Uniunea Juriștilor din România prin acordarea premiului „Anibal Teodorescu” în cadrul Galei premiilor științifice pentru cele mai reprezentative lucrări cu caracter juridic, editate în anul 2017.

 Prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu (coordonator)
Prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu (coordonator)
Prof. univ. dr. Cristian Ionescu (coordonator)
Prof. univ. dr. Cristian Ionescu
(coordonator)

 

 

 

 

 

 

 

Cu ocazia lansării lucrării, în luările de cuvânt, doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, domnul prof. univ. dr. Cristian Ionescu, în calitate de coordonatori, precum și conf. univ. dr. Titus Corlățean, prof. univ. dr. Cristina Bălăceanu, în calitate de autori, au evidențiat importanța lucrării în mediul academic național, în rândul specialiștilor, dar și a tuturor celor care caută să aprofundeze conținutul legii fundamentale a statului român.

În cadrul evenimentului, domnul dr. Marian Enache, judecător la Curtea Constituțională a României, a exprimat aprecieri atât la adresa lucrării lansate, dar și a conducerii Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”:

„De la început vreau să-mi exprim satisfacția de a participa la un Eveniment special al prestigioasei Universități Creștine Dimitrie Cantemir, celebrat în acest mediu academic.
Doresc, în acest cadru, să vă adresez tuturor calde felicitări pentru această aniversare care confirmă faptul că Universitatea

 

a reușit să demonstreze prin profesionalism și un management impecabil și consecvent că învățământul superior privat poate performa și contribui astfel la instruirea și educarea atâtor absolvenți care vă fac cinste astăzi prin status-urile și rezultatele lor în instituțiile statului sau în alte activități private. În acest sens, evoc contribuția determinantă, din punct de vedere profesional și managerial, a celor două personalități remarcabile ale Universității, domnul profesor Momcilo Luburici și doamna profesor Corina Adriana Dumitrescu, în calitatea lor de fondatori, coautori ai acestui inspirat și socialmente util Proiect: Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, consacrată astăzi în rândul universităților cunoscute. Un Omagiu și o reverență pentru Distinsul profesor Momcilo Luburici, care azi, ce coincidență fericită de evenimente, împlinește o vârstă frumoasă, care-l impune ca VENERABIL al Universității și ca ONORABIL pentru întreaga activitate academică, autor a numeroase lucrări de specialitate în domeniul științelor juridice care l-au înscris în elita personalităților din lumea dreptului.

Unde se află România după zece ani de la aderare?

0

Lucrarea „România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare” este concepută de autori ca o analiză a deceniului care s-a scurs din ianuarie 2007 până în prezent, cu o încheiere care arată ce trebuie făcut în continuare pentru deplina integrare a țării noastre în comunitatea europeană. Această carte este un cumul al rezultatelor pe care România le-a dobândit ca membră a Uniunii Europene, comparând cu ceea ce au realizat celelalte state membre, fie că sunt din același grup cu țara noastră sau acceptate mai târziu în Comunitatea Europeană. S-a evidențiat ceea ce s-a întâmplat în cei zece ani parcurși de România ca membră a Comunității Europene. Lipsește o posibilă comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă România nu devenea membră a Uniunii Europene. Probabil că multe aspecte, chiar mai importante decât cele cuprinse în lucrare, vor rămâne insuficient analizate. Lucrarea se referă la aspectele importante pe care le parcurge orice țară, membră a Uniunii Europene. Este esențial faptul că, pentru început, am grupat elementele semnificative înregistrate de România în evoluția ei, pe drumul Uniunii Europene, alături de alte state, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca evoluție cu țara noastră, dar tocmai acesta constituie elementul esențial, acela că se pot desprinde concluzii precise în legătură cu ceea ce am realizat.

Anghelache coperta carte0001
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.

Salariile muncitorilor s-au majorat cu 6,5%

0

Venitul mediu brut al unui muncitor în construcții a ajuns la 512 euro/lună în 2017, în creștere cu 6,44% față de anul anterior, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de circa 23.000 de euro pe salariat, în declin cu 7,3% față de 2016, arată datele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).

De asemenea, constructorii spun că salariul mediu din sector va continua să crească, doar dacă vor avea proiecte noi la care să lucreze. „Creșterea de tarife vine din mai multe motive. Unul legat de creșterea salariului minim. Vechea marotă a salariilor mici pentru muncitori calificați nu se mai poate susține, pentru că a generat fluxul de muncitori care au plecat să lucreze pe salarii vestice lăsând aici spațiile goale. Salariile medii au crescut, ceea ce înseamnă că firmele au făcut eforturi mari să își mențină forța de muncă, chiar dacă nu toate au investit în pregătirea personalului“, a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puțin decât în 2016 și cu 35% sub nivelul din 2015, potrivit Capital.

Rezultatul arată că sectorul construcțiilor inginerești s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcțiilor nerezidențiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparații capitale s-au redus cu 17,7%, potrivit sursei amintite. Singura creștere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcțiilor rezidențiale, adică 69,7%.

PNI a alocat 2,1 milioane de euro Complexului Energetic Oltenia

0

Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, i-au fost alocate 2,1 milioane lei prin Planul Național de Investiții (PNI), reprezentând prima tranșă aferentă blocului energetic nr.7 de la Sucursala Isalnita. ”Se estimează că cea de-a doua tranșă alocată celor două proiecte ale CE Oltenia cuprinse in PNI va fi virată în cursul acestui an”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei. La sfârșitul anului 2017, mecanismul PNI a devenit funcțional, prima tranșă de 6,2 milioane de lei fiind virată în conturile CE Oltenia, pentru blocul energetic nr.4 de la Sucursala Rovinari, scrie News.ro. Mecanismul PNI permite producătorilor de energie să aplice în scopul obținerii de fonduri nerambursabile egale cu 25% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de investiții cuprinse in PNI, care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice din România. De asemenea, compania a mai anunțat că peste 75% din numărul de salariați ai CE Oltenia au beneficiat de majorări salariale. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru Închiderea – Conservarea Minelor.

Transgaz își respectă promisiunile față de BRUA

0

SNTGN Transgaz își îndeplinește angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA și respinge acuzațiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, susțin reprezentanții Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei.

Precizările societății vin în contextul unor informații apărute în spațiul public în România cu privire la proiectul BRUA și la capacitățile de transport gaze naturale dintre România și Ungaria, potrivit Agerpres.

De asemenea, BRUA va aduce țării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale și va transforma România într-un jucător incontestabil pe piața gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz își îndeplinește angajamentele, conform proiectului inițial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României și de asemenea respinge categoric acuzațiile că ar face un joc în favoarea Ungariei”, se arată în comunicatul Transgaz.

De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a piețelor europene de gaze și va spori securitatea furnizării. Transgaz a primit finațări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (50 de milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (60 de milioane de euro).

Petrotel-Lukoil SA va furniza energie electrică

0

Petrotel-Lukoil SA a obținut din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) o licență de furnizare a energiei electrice pe o durată de 5 ani. Grupul rus mai deține o astfel de licență în România, emisă însă pentru o altă companie, Lukoil Energy & Gas, valabilă până la finalul anului 2019, conform datelor oferite de Profit.ro.

În prezent, Petrotel Lukoil SA nu mai deținea nici licența de producere de energie electrică, nici una de furnizare. Compania a deținut o licență de producere până în 2009, însă a fost retrasă prin preluarea termocentralei din incinta rafinăriei de catre Lukoil Energy & Gas.

Licența obținută acum ar putea semnifica fie intenția companiei de a separa activitatea de furnizare de cea de producție, fie este doar o măsură de a se asigura că deține o licență valabilă la expirarea celeilalte, pe care o deține Lukoil Energy & Gas.

Rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de grupul rus Lukoil, a înregistrat în 2016 un profit net de aproape 300 milioane lei, de 20 de ori mai mare decât cel raportat în 2015, de 15,13 milioane lei, potrivit unui document al companiei.

Grupul rus Lukoil controlează Petrotel prin intermediul companiei Lukoil Europe Holdings, înregistrată în Olanda, care deține peste 99% din acțiunile rafinăriei din Ploiești. Restul capitalului se află în posesia fondului de investiții Broadhurst Investments.

BCR susține programul Prima Casa

0

Banca Comercială Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, a anunțat miercuri că vrea să acorde credite de peste un miliard de lei prin noul plafon alocat în cadrul programului Prima Casă, conform Profit.ro.

Din noul plafon acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru 15 bănci finanțatoare, 511 milioane de lei au revenit BCR, scrie News.ro. ”Fondurile alocate BCR reprezintă 26,5% din totalul celor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice pentru acest program. Ca atare, BCR va acorda credite în valoare de aproximativ un miliard de lei, iar sumele pot fi folosite pentru achiziția sau construcția de locuințe prin programul Prima Casă”, potrivit comunicatului.

Suma maximă care poate fi o obținută poate ajunge la 66.500 de euro, iar termenul maxim este de acordare este de 30 de ani Acordarea creditului Prima Casă BCR se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul de Finanțe, potrivit sursei amintite.

De asemenea, BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 668,1 milioane lei (146,2 milioane euro), în scădere cu aproape 36%, de la 1,041 miliarde lei în 2016.

Preceptele fericirii economice

Prof. univ. dr. Cristina Bălăceanu
Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Economia este acea știință socială care pune în centrul acțiunilor sale individul și nevoile sale prin raportarea la constrângeri. Aceste constrângeri te fac nefericit, îți limitează spațiul de manevră din punct de vedere social, prin raportarea la resurse. Totodată, limitele pot fi împinse, depășite, prin intermediul cunoașterii și progresului, accesul la aceste „input-uri” fiind generate tot de stadiul de dezvoltare al economiei. În urma relației de gestionare eficace a inputuri-lor (resurse convenționale, resurse neconvenționale, tehnologie, progres) se poate atinge un anumit nivel de dezvoltare care poate conduce și la bunăstare. Economia fericirii pune în evidență relația dintre individ și societate prin raportarea la constrângeri, generate de comportamente economice proprii și împrumutate.
Economia nu analizează fericirea ca scop, ci permite asumarea unor mijloace care conduc către atingerea fericirii. Astfel, bunăstarea poate contribui la avansarea unei stări de fericire. Conviețuirea pașnică a oamenilor prin raportarea la o piață plină de mărfuri determină, de asemenea, o stare de fericire. Totodată, un stat care oferă servicii sociale cetățenilor la prețuri reduse (nivel de fiscalitate scăzut) desemnează aspecte ale fericirii respectivei comunități.
În esență, fericirea economică este o consecință a bunăstării economice, a existenței unei economii funcționale în care atribuirea bunurilor economice nu lezează interesele niciunei persoane, contribuie la maximizarea utilității economice. În aceste condiții, se poate vorbi de profit? Poate acest context societal să confere premise agenților economici de creștere a prețurilor fără să afecteze bunăstarea oamenilor?
Răspunsul ar putea consta în analiza factorilor care contribuie la formarea prețurilor în acest proces ireversibil al globalizării care, prin centrarea pe profit, conduce la polarizarea regiunilor cu efecte diferite în planul bunăstării economice.
Factorii care contribuie la formarea prețurilor sunt pe de o parte din categoria resurselor convenționale și neconvenționale și, pe de altă parte, din categoria resurselor umane. Determinarea bunăstării este o funcție de maximizare a rezultatelor din producție, de eficacitate a proceselor de distribuire și redistribuire. În acest fel, bunăstarea este o determinare a unui comportament rațional, de asumare a unor efecte utile pentru societate, de reducere a risipei. Raționalitatea economică creează premise de manifestare a fericirii prin generarea de bunăstare marginală pozitivă unei creșteri proporționale de factori de producție muncă ocupate.

„Dincolo de performanțele internaționale, este necesară conlucrarea cât mai bună între mediul de afaceri, mediul universitar și de cercetare și instituțiile statului”

0

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București:„Dincolo de performanțele internaționale, este necesară conlucrarea cât mai bună între mediul de afaceri, mediul universitar și de cercetare și instituțiile statului”

Academia de Studii Economice din București este prima universitate din România care pătrunde în selectul „Top 500” al clasamentului cu cea mai mare autoritate din lume, Shanghai Ranking`s Global Ranking of Academic Subjects 2017, pe locul 151-200 al domeniului de profil. În același timp, clasamentul QS World University Rankings 2018 certifică locul 1 ca nivel de angajabilitate a absolvenților ASE în economia din România. Performanțele sunt de natură să deschidă în mod convingător împlinirea, în anul centenarului României moderne, a 105 ani de la întemeierea celei mai înalte școli economice din spațiul românesc. Interlocutor pe această temă ne este prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Domnule rector, ce semnificație în plan academic, de conținut, are pentru Academia de Studii Economice atingerea acestor performanțe internaționale?
Ne bucură faptul că am demonstrat potențialul pe care îl avem de a obține rezultate bune la nivel internațional, în clasamente de prestigiu, alături de cele mai bune universități din lume. Am arătat că suntem performanți pe criterii variate, prevăzute de exigențele celor două clasamente redutabile, ceea ce demonstrează că suntem vizibili și competitivi internațional, că avem strategii eficiente, că merităm încrederea candidaților noștri din țară și din străinătate. Dar nu ne vom lăuda excesiv cu acestea. Este firesc să fim buni, așa cum este important să validăm în competiții de acest tip ca anvergură și nivel faptul că suntem liderul învățământului economic și de administrație publică din România. Vital este să mergem mai departe cu înțelepciune și încredere în strategiile și în potențialul nostru și să arătăm că modestia este o lecție pe care o prețuim. Vom continua să ne realizăm obiectivele programului managerial, pentru a ne respecta promisiunile pentru care am fost aleși și a valorifica potențialul comunității noastre universitare.
Ce perspective se deschid de aici?
Perspectivele pe care le oferă obținerea unor poziții foarte bune pentru o universitate economică din România în cel mai prestigios clasament internațional, Shanghai Ranking`s Global Ranking of Academic Subjects 2017, precum și în QS World University Rankings 2018, care ne conferă statutul de universitatea din România cu cea mai mare încredere din partea angajatorilor, înseamnă plusvaloare pentru brandul ASE București, o vizibilitate internațională sporită și o și mai bună poziționare pe piața forței de muncă din țară și din spațiul extern. De aici decurg și obligații, cum sunt menținerea acestor performanțe, efortul pe care comunitatea universitară, instituția în ansamblu, trebuie să-l depună pentru a valida în timp rezultatele, pentru a demonstra că au potențialul de a fi pe actualele poziții și chiar mai sus pe termen lung.

Care sunt trăsăturile ce definesc astăzi, la 105 ani de la fondare, personalitatea Academiei de Studii Economice?
Cele mai importante trăsături care ne definesc astăzi sunt, după părerea noastră, următoarele: deținem poziția de lider al învățământului economic și de administrație publică din România; acțiunile noastre sunt caracterizate de responsabilitate și performanță; ne preocupă internaționalizarea universității noastre; dovedim respect față de tradiții și de membrii comunității; arătăm deschidere, dinamism și flexibilitate față de mediul de afaceri, prin adaptarea la cerințele de pe piața muncii.

Investiții record de 727 milioane de lei, în 2017, în rețelele de distribuție ale Electrica

0

Interviu cu Directorul general al Electrica SA, Cătălin Stancu

Economistul: Care este volumul de investiții realizate în 2017 și care este programul de investiții pentru anul în curs? Care este volumul de investiții realizate de la listarea companiei și până în prezent?
Cătălin Stancu: Grupul ELECTRICA a realizat în anul 2017 investiții în infrastructura de distribuție în valoare totală de 727 milioane lei. Totodată, Operatorii de Distribuție din cadrul Grupului Electrica și-au asumat pentru 2018 un plan record de investiții, în valoare de 900 milioane de lei. Comparativ cu 2014, anul listării Electrica pe bursele din București și Londra, programul de investiții al operatorilor de distribuție din cadrul Grupului este de 2,5 ori mai mare în 2017. În cei patru ani de la privatizarea prin listare, Grupul Electrica a investit 2,1 miliarde de lei în infrastructura de distribuție, investiții a căror finalitate o reprezintă îmbunătățirea semnificativă a calității serviciilor la nivelul întregii comunități beneficiare.

Ce prioritate are compania pentru 2018?
Modernizarea rețelelor de distribuție continuă să fie prioritatea Grupului Electrica, astfel că, pentru anul acesta, ne-am propus investiții record, în valoare de 900 de milioane de lei, probabil cel mai ambițios plan din sectorul energetic. Ținta noastră este creșterea eficienței operaționale și a calității serviciilor oferite, astfel încât timpul mediu de întrerupere neplanificată per utilizator, cunoscut în domeniu ca SAIDI, să ajungă la nivelul din țările central europene. Investițiile Grupului Electrica în infrastructură au crescut constant de la an la an. În 2017, spre exemplu, valoarea totală realizată a fost de 727 milioane lei, din care 235 milioane lei au reprezentat investiții făcute de Societatea de Distribuție Transilvania Sud, 238 milioane lei de Muntenia Nord și 254 milioane lei de Transilvania Nord. Valoarea cumulată a investițiilor realizate în 2017 la nivelul Grupului Electrica este cu peste 30% mai mare față de 2016 și mai mult decât dublă față de 2014, ceea ce noi credem ca este remarcabil.

Monedele care evoluează în lipsa fundamentelor economice

Bitcoin nu se îndreaptă spre 60.000-100.000 de dolari, ci a scăzut la un moment dat sub 6.000, iar Dow Jones se zbate ca și cum investitorii, mulți din Răsărit, au abandonat inclusiv acțiunile și petrolul, însă le vor reachiziționa ca să participe la distribuirea de dividende. Cei care vor să-și facă hedging vor alege cu siguranță aurul.
Dar, mai am vedea că aceia care au achiziționat criptomonede pe creștere, au cumpărat și acțiuni. Punctul comun între cele două tipuri de deal-uri vine de la „specialiștii” în marketing, care pot fi numiți, pe bună dreptate, și antrenorii prețurilor.

Sigur că aici revine eterna și fascinanta problematică, dacă de la 0,013% din populația Statelor Unite, în 1900 – pe timpul etalonului aur – ponderea milionarilor s-a majorat la 1,5% din totalul populației, câți desfășoară activități cu rol social, precum cei dinainte? Sau, altfel spus, câți milionari au legătură cu marketingul și câți cu activități ce permit societății un salt calitativ din punctul de vedere al standardului de viață?

Sau câți întăresc diviziunea muncii ca să-și multiplice baza de clienți în vederea un câștiguri viitoare? Fiindcă dacă acest lucru nu se produce, și rolul social nu se găsește în conexiune cu capitalismul adevărat – cu diviziunea muncii și circulația elitelor –, are loc o extorcare de fonduri de la populație în vederea menținerii unor false elite.

Și alături de această chestiune merită subliniat că sunt mulți bani în piață, însă nici pe departe ei nu-s capabili să facă din relaxarea cantitativă o măsură de succes. De fapt, nici nu sunt câți ar trebui, cu tot cu QE, dar nu asupra acestui lucru trebuie neapărat să ne concentrăm, ci a principalei defecțiuni, lipsa de încredere. Spre deosebire de perioada monedelor marfă, când exista un drept de proprietate cert asupra unei anumite cantități de aur, în momentul de față, pe timpul banilor de hârtie, încrederea e esențială, iar ceea ce se cumpără în prezent n-are legătură cu aceasta.

Așadar, nu banii sunt insuficienți, ci încrederea se găsește la cote de avarie, ceea ce zdruncină teoria monetaristă. Mai simplu zis, au apărut monedele care nu înseamnă nimic. Ele au priză la public deoarece nu se cunoaște nici plătitorul, nici încasatorul și reprezintă o reacție firească a societății la suprareglementare.

INACO: România față în față cu 340 milioane euro fonduri europene pentru dezvoltări blockchain. Cu cine? De ce?

0

Uniunea Europeană oferă finanțare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain de 340 milioane de euro pentru această tehnologie în perioada 2018-2020. Obiectivul european este să dezvolte o abordare comună și unitară a mediului de afaceri privind tehnologia blockchain. În România se derulează în prezent mai puțin de 0,8% din proiectele blockchain la nivel european, prin cele 65 de proiecte blockchain în curs de dezvoltare, în timp ce la nivel european sunt peste 8.200 de proiecte active.

Cea mai recentă inițiativă în acest sens este crearea Blockchain Observatory and Forum, care va monitoriza evoluția tehnologiei blockchain și va acționa ca un hub în promovarea actorilor europeni și consolidarea angajamentului european cu toți cei implicați în aceste activități.
Comisia Europeană recunoaște și încurajează potențialul inovator al acestei tehnologii. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având potențial enorm pentru administrațiile, întreprinderile și societatea noastră în general și a accelerat programele de finanțare Horizon 2020 în acest sens.
Până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor bazate pe blockchain și se estimează că vor fi investite până la 340 milioane euro în perioada 2018-2020. Obiectivul particular al Comisiei Europene este de a explora potențialul block-
chain pentru îmbunătățirea serviciilor europene transfrontaliere, precum raportarea TVA, impozitare, raportări de mediu și financiare, vamă, administrarea dosarelor medicale, raportarea studiilor clinice, înregistrarea medicamentelor, managementul identității etc.
Creșterea utilizării sistemelor block-
chain indică o perspectivă interesantă asupra viitorului, confirmând că Europa ar putea asista în curând la apariția unei noi generații de servicii digitale, în care avem toată încrederea că și România poate juca un rol important.

Inovare prin blockchain

Blockchain este în acest moment cea mai disruptivă tehnologie utilizată pentru efectuarea de tranzacții securizate, realizate în mod descentralizat. Deși această tehnologie a fost introdusă odată cu Bitcoin și este frecvent asociată cu monedele virtuale, în prezent este adoptată la scară din ce în ce mai largă de toate sectoarele industriale și se bucură de popularitate în creștere accelerată.
Multe state membre ale UE au demarat inițiative în acest sens, iar marii giganți IT oferă deja soluții Block-chain clienților. Iată doar câteva exemple: IBM dezvoltă un sistem de plăți bazat pe blockchain, Amazon intenționează să includă blockchain în suita de aplicații AWS, iar Microsoft oferă deja „Blockchain as a Service” pe platforma lor cloud Azure.

Evoluțiile economice peste așteptări lovesc bursa americană. Serios?

Ceea ce m-a intrigat constant în cei peste 20 de ani de când urmăresc evoluțiile piețelor financiare a fost ambiția principalelor platforme de tranzacționare și informare de a explica în mod savant orice mișcare a piețelor financiare, chiar și cele pe termen scurt. Astfel, într-o zi investitorii vând pentru că sunt preocupați de ceva, pentru că a doua zi să cumpere pentru că nu mai sunt preocupați și și-au schimbat viziunea. Da, peste noapte… Într-o zi au aversiune la risc, peste două zile le trece și le revine apetitul de risc.
Bineînțeles că lucrurile nu se întâmplă așa. Volatilitățile pe termen scurt ale burselor nu trebuie căutate în explicații savante. Pentru că este naiv să ne imaginăm că marii investitori instituționali, cei care mișcă de multe ori bursele împingând primii bulgărele de zăpadă, se răzgândesc de la o zi la alta în ce privește evaluările lor economice, geopolitice sau în ce privește apetitul lor de risc.
Adevărul este că de multe ori tranzacțiile pe termen scurt au ca simplu corespondent dorința de a specula, poate o eroare majoră de tranzacționare („fat finger”), poate un algoritm de tranzacționare care a luat-o razna sau poate, pur și simplu, o decizie irațională. Acestea sunt gândurile care m-au încercat din nou când am văzut pe canalele de știri primele explicații ale declinului bursei americane: rezultatele peste așteptări ale pieței muncii și implicit ale economiei americane, ceea ce va duce la decizia Fed de a crește dobânzile mai rapid.
Serios? De când bursele reflectă rezultate economice peste așteptări prin scăderi zilnice record? Pentru că bursele sunt considerate a fi un bun barometru al mersului economiei. Or, în momentul de față nu există semnale cum că economia americană ar fi amenințată de recesiune. Și atunci în ce notă ar trebui citită corecția zilelor trecute? Să nu uităm, cea mai mare cădere nominală a indicelui Dow Jones raportată într-o singură zi.
Cred că, în principiu, este vorba despre lipsa de convingere cu care investitorii tranzacționează acțiunile americane de o bună perioadă de timp. Mai toată lumea era conștientă de evaluările deja întinse la maxim ale acțiunilor americane și totuși nimeni nu dorea să părăsească turma. Temerea că ar putea să piardă o parte din „raliu”, chiar dacă acesta nu mai avea justificare în fundamentele microeconomice, i-a făcut pe mulți investitori să continue să rămână în piață, în pofida temerilor în creștere.
Lipsa de convingere a investitorilor face ca la cel mai mic semn care le confirmă temerile să își ia zborul rapid de pe bursă, antrenând o avalanșă a vânzărilor. În cazul în care investitorii ar fi avut convingeri ferme în ce privește evaluarea acțiunilor la bursă, s-ar fi găsit imediat cumpărători care să pună ordine de cumpărare, astfel încât declinul s-ar fi oprit rapid.

BNR în Marele Război. Avantajele unei bănci centrale private independente

După bătălia pierdută de la Turtucaia și după invadarea Munteniei de către armatele imperiale germane în 1916, familia regală a României, Guvernul și instituțiile de stat s-au refugiat la Iași. La rândul său, Banca Națională a României, în frunte cu guvernatorul Ioan Bibicescu, și-a mutat sediul central la Iași, noua capitală a țării pe perioada ocupației, până la eliberarea din 1918. O mână de funcționari bancari și directorii lor Nicolae Bărbulescu și Constantin Băicoianu au rămas însă la București, în teritoriul controlat de inamic, în cadrul unei sucursale cu atribuții limitate.
Iar ocupația a debutat cu un „atac” asupra monedei naționale, relatează Constantin Băicoianu, martor direct și actor al întâmplărilor, în lucrarea sa „Banca Națională în timpul ocupațiunei, Noiembrie 1916 – Noiembrie 1918”, apărută la scurt timp după evenimente, în 1919. Mai precis, autoritățile germane au luat măsura deprecierii arbitrare, prin decret, a cursului leului față de marca germană cu peste 6%, de la 1,25 (curs inițial stabilit tot de ocupant) la 1,33 lei/marcă. După un an, devalorizarea oficială a fost accentuată la 1,4285 lei/marcă.

Ionut balan bancar 1

Independența BNR: responsabilitate sau putere?

0

Începând cu anul 2016, din vremea unui guvern tehnocrat cu multă știință de la Bruxelles și cu ricoșeuri la unii parlamentari care l-au susținut, asistăm la atacuri îndreptate împotriva BNR vizând independența acesteia. Începute cu virulență, apoi mai domolite, ele plutesc în aer deja permanent. Deciziile BNR, mai ales din momentul schimbării sensului conduitei politicii monetare – ușor mai restrictive în anticiparea unor riscuri la stabilitatea macroeconomică – au devenit motive de re-evocare a problemei independenței băncii centrale, căci își permite prea multe, în opinia unora: a dus la creșterea dobânzilor din piață, mărește inflația, a depreciat cursul, stimulează cămătăria și câte și mai câte. Cu alte cuvinte, independența de decizie a BNR este un fel de manifestare a unei puteri discreționare care trebuie stopată.
Atitudinea din comentarii se înscrie, din păcate, în ceea ce cred unii și alții despre rolul unei bănci centrale, departe de reglementarea ei prin statut, într-un context în care, observând interesul pentru politica monetară, cunoștințele despre ea parcă se diminuează și degenerează într-un limbaj nemeritat. De aceea, ca să ne revenim din reveria unor distor-
siuni care nu se mai opresc, dar care au darul de a antrena din voleu cohorte de nespecialiști, ar fi bine să comentăm cu legea în mână, și nu după impresii sau cunoștințe vagi.
Vorbim foarte mult de convergența reală, cât de îndepărtată este ea de ceea ce ar trebui să fie ca să ne permitem să adoptăm euro, dar foarte puțin se vorbește de convergența juridică a României la dreptul comunitar, despre acel proces de continuă armonizare a legislației și instituțiilor sale astfel încât România să aibă capacitatea de a răspunde angajamentelor sale ca stat membru al UE în domeniul politicilor economice de orice fel. Sensul acestei convergențe juridice este acela de a utiliza norme comune în implementarea deciziilor, în cazul nostru cu menirea de a susține o creștere economică sănătoasă, ferită de dezechilibre periculoase, care să stimuleze crearea de locuri de muncă și prezervarea nivelului real al veniturilor de orice fel.

„Revoluția”, pardon, aventura fiscală nesfârșită a Statului român anulează Revoluția tehnologică 4.0

0

Revoluția 4.0 a determinat Suedia să-și creeze un Minister al Viitorului acum 3 ani, iar Emiratele Arabe Unite un Minister al Inteligenței Artificiale acum câteva luni. Toată Uniunea Europeană își structurează și dezvoltă Piața Unică Digitală și investește masiv în cercetare-dezvoltare-inovare prin programul Horizon 2020 și nu numai.
4.0 înseamnă industrie cu inteligență artificială, internetul tuturor lucrurilor, robotizare. Pentru România înseamnă multă cercetare și inovație în toate domeniile, educarea pentru excelență a tinerilor, înseamnă păstrarea și dezvoltarea talentelor și asigurarea viitorului acestora în țară.
Numai că la noi aceste teme prefiguratoare ale zilei de mâine nu sunt abordate sistematic, de fapt nu sunt abordate deloc, ci sunt blocate ca tematici esențiale de aventura fiscală nesfârșită a Statului.
În România, „revoluția” fiscală nu are nicio legătură cu economia viitorului. Nici cu industrializarea, nici cu serviciile high-tech, nici cu tinerii… Suntem în fața unui cocktail exploziv de incompetență care se acoperă cu ineficiența populismului, cu atacuri aiuritoare la adresa investitorilor, a cercetărilor și a IT-iștilor, a tinerilor.
Eroarea fiscală a zilei este acoperită cu explicația aberantă a zilei. Zi de zi de zi, vorba reclamei, de o bună perioadă, aberațiile fiscale sunt întrerupte doar de perioadele în care mai cad guvernele…
Să analizăm câteva exemple din această serie aiuritoare de măsuri care face viața antreprenorilor, liberilor profesioniști și a angajaților din sectorul privat un coșmar. (Nici salariații din sectorul public nu o duc mai bine. Cu toții vom plăti începând din acest an cu vârf și îndesat factura „campaniei electorale permanente” și a populismului prin credite mai mari la bănci și în prețurile care cresc în linie.)

Lipsesc lucrătorii din piața construcțiilor

0

Interviu cu Tiberiu Andrioaie – secretar general al Patronatului Societăților din construcții

Din ce perspectivă vedeți piața în 2018?

Plecând de la un istoric recent, pot să vă spun că piața în construcții este dominată în această perioadă de lucrările rezidențiale private și de lucrările din mediul comercial. Investițiile comerciale, dar și investițiile publice sunt practic inexistente, cel puțin raportat la ce poate sectorul construcțiilor.
Deci piața pentru acest an nu are o altă direcție marcantă atâta vreme cât investițiile publice nu au pornit măcar la nivel de contractare, proiectare ș.a.m.d. Execuția propriu-zisă vine în cel puțin jumătate de an dacă acestea merg bine.

Programul de guvernare cu care cabinetul Dăncilă a trecut de votul Parlamentului promite o creștere a investițiilor publice.

Ar fi extrem de util, pentru că investițiile publice au un rol foarte important. În primul rând, permit companiilor din sector să rămână angajate și determinate într-o activitate curentă, pentru că este greu să oprești o companie în dinamica ei. În al doilea rând, sectorul nostru are un impact social foarte important, angajând foarte multă resursă umană, un volum foarte important de forță de muncă mediu calificată sau necalificată. Are un rol esențial pentru stabilitatea socială și implicit pentru partea de consum, dacă vorbim despre infrastructură deja pentru celelalte industrii. Deci sectorul construcțiilor este un sector-cheie atâta vreme cât el este folosit ca atare.

Am auzit promisiuni și planuri de construcție de autostrăzi, de drumuri, de șosele, de căi ferate, infrastructură în sectorul educației, de școli, în sănătate, spitale, promisiuni am auzit. Ce speranțe aveți?

Este greu pentru un agent economic să lucreze în termeni de speranță sau de promisiuni. Asta poate să dea doar un indiciu despre ce direcție ar aborda beneficiarul, investitorul public și economia în sine. Pe noi ne interesează doar lucrurile concrete; am vrea să știm care sunt acele programe de investiții, pentru care dintre ele trebuie să ne pregătim, pentru care dintre ele trebuie să concurăm ca să ne arătăm valențele și pentru care, dacă ele ar fi derulate pe lângă cele ce le-am enunțat anterior ca efect social, ar avea un efect fundamental pentru sectorul construcțiilor, pentru că, așa cum s-a remarcat în ultimii câțiva ani, sectorul este depopulat, are o imagine afectată și în termen de volum și în termen de calitate, și noi facem toate eforturile ca acest lucru să se stopeze și să se inverseze în sensul fericit.

Din păcate, fenomenul pe care îl traversăm este potrivnic păstrării forței de muncă în economia privată românească.

Așa este, și trendul este în continuare negativ pentru că nici măcar în educație nu vedem premisele corecte ca să avem o vizibilitate măcar pe termen mijlociu.

Între frenezie și promisiune sfărâmată

0

Interviu cu Valentin Socaci – CEO CryptoCoin Pro

De ce Cryptocoin România?

CryptoCoin a apărut pe piața din România la sfârșitul anului 2017, în ultimul trimestru, începând din octombrie, deci practic am prins ultima fază a acestei creșteri, ținând cont că în decembrie Bitcoin a ajuns la 20 000. Am sesizat această creștere și, într-adevăr, piața ne-a lăsat să ne dezvoltăm și am acaparat în România. Am simțit foarte bine această creștere. Numărul de clienți înregistrați și acest boom în media al bitcoin-ului, asta am încercat noi: să mergem pe acest val.

S-a vorbit foarte mult despre Bitcoin ca fiind o soluție extraordinară de a face bani, de multiplica bani la o cotă mare de câștig.
Da, într-adevăr. Bitcoin-ul se vrea să înlocuiască moneda în sine. Investițiile și creșterea enormă pe care a avut-o în 2017 au adus beneficii multora care au investit în această monedă, ținând cont că a crescut de douăzeci de ori în anul 2017 și, din punct de vedere al investiției, de 4. La începutul apariției Bitcoin-ului toată lumea care a investit a avut de câștigat. S-a și pierdut, în mod normal, pentru că a avut fluctuații destul de mari

Fluctuații foarte mari, pierdere de peste 50% , de la douăzeci de mii la circa 6 mii într-un interval de timp foarte scurt. A adus și pierderi fabuloase celor care au considerat că investiția în Bitcoin merită făcută.
Da, dar trebuie să ne aducem aminte că, la începutul fiecărui an, Bitcoin, piața cryptomonedelor au întotdeauna o scădere în ianuarie februarie. În anii trecuți, dacă ne uităm, este o retragere spre zone mai joase ale prețului.

De ce?
N-aș putea să vă spun sigur. Ca părere proprie, oamenii care au investit pe parcursul anului și au fost pe valul creșterii la începutul anului următor au ieșit, au început să scoată investițiile ca să simtă și ei o creștere.

Cum vezi piața din moment ce pleacă dintr-un start cu frâna de mână trasă?
Nu aș putea să zic exact ce o să se întâmple cu piața, dar ținând cont că la începutul anului a scăzut, cum s-a întâmplat și în anii trecuți, ar putea să fie o oportunitate foarte bună de investiție, dar să vedem ce o să ne arate. Sunt semne că într-adevăr încă mai scade. Putem să ne așteptăm la orice din partea Bitcoin-ului.

Cercetare de top mondial la Măgurele

Cercetarea de vârf are un nou cadru pentru materializare prin parteneriatul încheiat între Universitatea din București şi institutele de cercetare-dezvoltare de pe platforma fizicii de la Măgurele: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” (IFIN-HH), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică, împreună cu care se află Facultatea de Fizică. Pe baza parteneriatului, profesorii și doctoranzii în fizică ai Universității bucureștene au acces la infrastructura de cercetare de la Măgurele, iar institutele de cercetare-dezvoltare de acolo pot participa la procesele decizionale de la nivelul Școlii Doctorale de Fizică a Universității din București.

Matius, cu casa după el, din mall cine știe unde

Zău dacă mi-am pus vreodată problema că lățimea și materialul tejghelei de la farmacie trebuie făcute ca să țină la distanță virușii; cu atât mai puțin, că poți nu numai să te retragi într-o cameră și să lucrezi, să dormi ori să caști gura pe geam, ci și să-ți tragi camera de-a dreptul după tine și să te duci cu ea cu tot unde vrei să nu te știe nimeni. Matius își pune probleme de-astea; Matius Ichim, arhitect. Pendulează între mall și natură, adică între metropolă și capăt de lume, zarvă și izolare. Asta îi e meseria, businessul; și meserie, și business la nivel superior, cu studii certificate în școli de renume: Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, partener cu Alina Andrieș, economist, absolventă de Relații Economice Internaționale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, bursieră la Albert-Ludwigs-Universität Freiburg (Germania). Au fondat și dezvoltă primul studio de retail din țară: „Matius Studio”.
„Producătorii români fac ei în țară tot ce vând, ne plac cel mai mult”

Autograf
Autograf , Credit foto: Innamora

Matius face magazine: „Arhitectură de interior destinată comerțului, ceva foarte specializat, de nișă dintr-o nișă”. Înmagazinează o istorie de vreo douăzeci de ani a comerțului autohton. Le-a conceput întâi magazine celor care-și cărau marfa cu sacoșele, de prin Turcia ori cine știe de pe unde. Pe urmă, a creat un magazin în primul centru comercial modern din Iași. Treptat, au venit dezvoltatorii de mari centre comerciale. S-au impus regulile tehnice, s-au ascuțit rigorile, normele, au devenit interpretabile reglementările. Au crescut pretențiile. Cineva a vrut o căsuță din apă sărată pentru mascota magazinului, un peștișor Nemo, la „F64 Studio”, foto-video, al doilea magazin de profil ca mărime din Europa. La „Autograf”, prima oară la noi magazin exclusiv pentru tot ce înseamnă obiecte de pe birou și dimprejur, au fost de închipuit niște fluturi care „să zboare” din tavan. În farmaciile „Dona”, a fost întins un material antibacterian peste cash-desk, a dispărut geamul de protecție dintre farmacist și client, iar mozaicul clasic de pe jos a fost înlocuit cu un material și igienic, și simplu de întreținut. „Douglas” fiind magazin de parfumuri, a impus o anumită circulație a aerului, ca să distingă cumpărătorii ce aleg. Totul se face ca la carte și după lege, urmând strict calea autorizării. Se adaugă cerințele dezvoltatorului întregului centru comercial. Peste toate, vine presiunea de timp a beneficiarului. Se lucrează și noaptea. „Matius Studio” este o întreprindere în toată regula, care se ocupă și de materiale, și de instalațiile electrice, și de apă, și de climatizare, și de căile de evacuare, și de detectorii de fum, și de traseele clienților printre mărfuri, și de birocrația pe care o cere administrația locală, până la urmă, și de branding (etichete, pungi și punguțe etc.) „Ascultăm, notăm, citim spațiul. Cel mai important e să expui marfa”, mai mult își sugerează decât își caracterizează Matius treaba pe care o face. Îi place pentru că „e o componentă a arhitecturii orientate spre social. Retailul e o formă de dialog”. Dintre beneficiarii muncii lui, Matius îi preferă (fără prejudecăți asupra profilurilor de magazine pe care le creează) pe cei autohtoni: „Clienții sunt de două feluri – retailerii, care iau marfă dintr-o parte și-o vând în alta, și producătorii români, care urmează tot fluxul, ei produc în țară și tot ei vând ce produc; de-aia ne plac cel mai mult”.

Dona
Dona, Credit foto: Innamora

„O locuință din care să nu văd orașul”

În ultima vreme, Matius pare pornit și într-o direcție opusă, ca temă de creație și ca sursă de business. A lansat „chiliile pentru sfinți urbani, spații de locuit multifuncționale”. Dincolo de riscurile aventurării în etimologie („spațiu dedicat monahului, acel adăpost singuratic, simplu, izolat și sărăcăcios pentru a nu distrage atenția de la lucrurile cu adevărat importante”, asociat cu o contragere, „ya” de la „you all”, la rândul ei, folosită la o derivare prin compunere cu „chill out”, din toate rezultând „chillya”), produsul ca atare este minimalist, și ca aspect, și ca dotare, și ca utilizare: o casă de luat pe sus (pe o platformă) și de dus „unde să fie curat, să nu văd orașul”. Poate fi pentru oameni stresați, IT-iști cu calculatorul după ei, artiști creatori, autori cu vreo lucrare de terminat, voluntari în vreo acțiune, participanți trecători la un festival, la un concert. Merge și pentru o familie cu copii, are locul ei și pisica de-acasă. Se poate instala și la munte, și pe malul mării, a circulat pentru expunere și prin București. Cineva s-a gândit să pună câteva asemenea case la dispoziția vizitatorilor unei podgorii. După dorință, se racordează la surse de apă, de lumină, de supraveghere, de pornire a instalațiilor de la distanță. Ridicarea este non-invazivă, nu necesită autorizație de construcție. Atâta doar, zice Matius și prin asta sugerează un accent sentimental față de proiect, grija este să aibă vedere spre ceva frumos din natură, prin pereții făcuți pentru așa ceva, din sticlă rezistentă.

chillya_credit_foto_dragos_lumpan_07
chillya_credit_foto_dragos_lumpan_05 chillya_credit_foto_dragos_lumpan_03
Chillya, Credit foto: Dragoș Lumpan

Codul economic, un proiect economic dificil pentru 2018

0

Interviu cu Dan Manolescu – Președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF)

Cum trebuie dezvoltat acest concept al respectului unui program de guvernare față de cetățeni?
Acest respect este într-adevăr foarte important din perspectiva modului în care are loc dialogul între cele două părți, între guvern, pe de o parte, și reprezentanții mediului de afaceri, pe de altă parte, vorbind așa, generic. Cred că acest proces de consultare este deosebit de important și este baza realizării unei legislații așezate și corecte. Până la urmă toate aceste modificări făcute peste noapte sunt ceea ce deranjează. Faptul că se modifică anumite lucruri, nu cred că cineva se așteaptă ca lucrurile să rămână neschimbate ani de zile. Problema este modalitatea în care se modifică lucrurile, în sensul că această consultare este de foarte multe ori formală și, din punct de vedere al rezultatului, actul normativ care rezultă în urma unei astfel de proceduri simpliste este un act normativ care necesită ulterior corecții și îmbunătățiri pentru că nu reușește să capteze toate aspectele pe care o dezbatere mai amplă cu siguranță le-ar fi scos în evidență. Cred că aici ar trebui să se lucreze și acest respect să vină din seriozitatea cu care se discută și se dezbat anumite aspecte și se ține cont până la urmă de ceea ce propune și mediul economic care până la urmă aplică toate acele reglementări.

Apropo de modificări, de schimbări legislative. Anul trecut guvernul a reușit o performanță, aceea de a reuni într-o singură voce tabere altfel adverse: au venit la un loc și au spus „Se impun corecții”! E de așteptat să se aplice corecții?
Eu cred că unele sunt de așteptat, iar în alte zone trebuie să avem grijă ce ne dorim. Adică în zona de Split TVA sunt convins că se vor corecta anumite lucruri; deja au fost corectate anumite aspecte – dacă ne uităm în forma inițială a guvernului, s-a mai așezat un pic. În continuare, sunt o serie de probleme. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Este loc de corectat. În ceea ce privește mutarea de contribuții, cred că nu trebuie să ne jucăm cu focul, adică este un pas mult prea mare acesta care s-a făcut de mutare dintr-o zonă în alta a contribuțiilor sociale pentru a fi inversat. Nu ne putem juca cu așa ceva. Adică sunt lucruri care, odată schimbate, ne duc către un proces care nu ar trebui să fie inversat deoarece consecințele pot fi dezastruoase. Sunt în continuare societăți care n-au mutat integral, în sensul de a crește salariul brut, tocmai din această neclaritate a ceea ce urmează, dar sunt și societăți care au făcut acest pas și au crescut salariile brute. Și-au asumat asta considerând că până la urmă este un act normativ asumat de către guvern, trecut în programul de guvernare. Pentru că de acolo își avea originile. A se inversa un astfel de proces, cred eu că nu este un lucru bun. Că se mai așază anumite aspecte care țin de aplicarea anumitor contribuții sociale la alte tipuri de venituri, toată această discuție legată de Formularul 600 de fapt își are originea tot în acele modificări din Ordonanța 79, nu în formular în sine. Formularul este o declarație. Codul fiscal s-a schimbat în noiembrie prin Ordonanța 79, a mutat acele contribuții din sarcina angajatorului în sarcina angajatului și a schimbat și regulile aplicabile contribuțiilor sociale datorate de persoane care obțineau și alte venituri în afară de salariu. Că de fapt despre asta este vorba. Toată această schimbare a necesitat modificarea formularului, nu formularul este cauza. Formularul este un act de procedură.

Oamenii au invocat că principiul este incorect, anume acela de a-ți fi luate niște contribuții pentru venituri pe care încă nu le realizezi.
Exact. Aici este de așteptat să apară niște corecții. Am văzut că deja au fost declarații în sensul că s-a prelungit termenul de depunere a Formularului 600, tocmai pentru a se modifica Codul fiscal și de a reașeza un pic toată această idee a modului în care se plătesc contribuțiile. Cred eu că timpul este foarte scurt, perioada anunțată ar fi de o lună de zile, adică s-a decalat termenul până la 1 martie, să nu uităm totuși că februarie este o lună scurtă. Modificările respective înțelegem că sunt substanțiale, ar trebui cunoscute de către contribuabili. Adică pentru a putea toți contribuabilii să depună la 1 martie – termen limită – ar trebui să știe cum stau lucrurile până undeva la 15 februarie. Nu cred că Ministerul de Finanțe are timp să reașeze toate aceste lucruri.

Fundătura guvernanței decorative

Într-o economie globalizată, puterea economică și chiar geopolitică a țărilor depinde într-o mare măsură de vocația companiilor locale de a investi și de a se extinde în țări terțe. Sigur că la prima vedere cele mai avantajate par să fie țările bogate, care au acumulat suficient de multă avuție care să le permită să o pună la treabă și pe alte meridiane. Subiectul este însă mai complex de atât, deoarece capacitatea de a se extinde a companiilor unei țări și abilitatea acestora de a face față unui mediu de afaceri diferit de cel autohton, câteodată chiar advers, se construiește mai întâi în propria țară printr-o înaltă calitate a procesului de guvernanță corporativă. Pentru că, de la un punct încolo, oricât de buni tehnicieni ar fi angajații sau oricât de îndestulătoare ar fi resursele, sau oricât de competitive produsele, nu poți face saltul ca și companie la nivel regional fără a trece la nivelul următor al guvernanței corporative.
Lipsa vocației internaționale a firmelor românești nu este întâmplătoare. Și nici nu este consecința unei conspirații internaționale. Ea spune mai degrabă ceva despre lipsa de confort pe care conducătorii companiilor românești o au atunci când vine vorba de extinderi transfrontaliere. Într-un fel, normal. Astfel de decizii nu sunt ușor de luat, deoarece presupun asigurarea de resurse și asumarea de riscuri. Tocmai de aceea astfel de decizii necesită o structură de guvernanță a firmelor extrem de articulată, dar care în România lipsește de cele mai multe ori.

Davos 2018: Optimism temperat privind economia mondială

Cu cât realitatea lumii se complică și se interconectează mai mult, cu atâta devin parcă mai puțin ceremonioase și fastidioase dezbaterile și reuniunile internaționale. Diplomația multilaterală, la mare preț altădată, adică în vremea marilor blocuri politico-militare antagoniste ale războiului rece, pare să fie tot mai puțin frecventată, fie din cauza ineficienței sale – reală sau doar invocată, fie ca urmare a deficitului de democrație în relațiile dintre state, care este, din păcate, în creștere în actuala etapă a globalizării. Sesiunea anuală, de toamnă, a Adunării Generale a ONU nu mai este evenimentul politico-diplomatic-vedetă al anului internațional. După încheierea (atât de discutabilă) a războiului rece, s-au impus, oarecum la emulație cu Națiunile Unite, alte reuniuni – interstatale, dar nu numai, căci beneficiază de cea mai diversă și eteroclită participare – expresii ale mai noului protocol al „diplomației fără cravată”. Între ele, se detașează două reuniuni care se întrunesc tot anual, în lunile februarie-martie, și în care pe de o parte atmosfera este mai puțin ceremonioasă și riguros diplomatică, dar pe de altă parte este mai greu accesibilă presei și, prin aceasta, mai secretoasă. Cei de sus își vorbesc și tratează mai pe șleau, cei de jos sunt mai puțin puși la curent cu ce se discută și se stabilește. Cele două reuniuni, care au activități formale și informale, documente și expuneri accesibile publicului larg sau doar confidențiale, sunt Forumul Economic Mondial de la Davos și Conferința pentru Securitate de la München, și ele au preluat, treptat, mult din travaliul „diplomației de culoar” care optase, ca spațiu tradițional, pentru incintele Națiunilor Unite.

O reuniune eteroclită

Forumul Davos 2018 nu a ieșit din tradiția temeinic încetățenită a acestui tip de reuniuni, care evită evenimentele și declarațiile spectaculoase, chiar dacă incintele renumitei stațiuni elvețiene de schi găzduiesc, pentru câteva zile, câteva mii de participanți, între care zeci de șefi de stat sau de guvern, alți oameni politici, patroni atotputernici din economie și finanțe, șefi ai unor instituții internaționale precum FMI și ONU, dar și ai unor Bănci Centrale naționale, mii și mii de directori de companii (majoritatea participanților), sute de analiști financiari și media.
Printre invitați – notează malițios cotidianul britanic „The Independent” – pot fi întâlniți și reprezentanți ai unor fundații, sindicate și ONG-uri, profesori universitari și chiar oameni de presă, ba chiar vedete din lumea artistică și mondenă, dar compoziția eteroclită a adunării servește mai degrabă drept contraargument la reproșurile de elitism aduse Forumului (oricum, taxele de participare nu sunt la îndemâna oricui, căci variază între 60.000 și 600.000 franci elvețieni). Iar dacă nu se știe despre ce se discută în mod concret în reuniuni și în particular, se știe în mod sigur că la Davos se abordează absolut orice gen de subiect, fie el de interes general, de grup sau bilateral. Anul acesta, de pildă, s-a anunțat că în tematica reuniunii figurează subiecte cum sunt sărăcia, inegalitatea socială, inovația, schimbarea tehnologică, mediul, responsabilitatea socială a corporațiilor. Există, în fiecare an, și o deviză înscrisă pe genericul ediției; tema oficială din 2018 a fost „Crearea unui viitor comun într-o lume divizată”.

Noi păduri virgine şi cvasivirgine descoperite de Romsilva

0

Aria pădurilor virgine şi cvasivirgine identificate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva se extinde. O dovadă de actualitate este reprezentată de includerea a 2.077,16 hectare de păduri aflate în proprietatea statului, administrate de Romsilva, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Suprafaţa a fost identificată în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă. Realizarea se datorează unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
După cum reamintesc profesioniştii domeniului silvic, introducerea pădurilor din această categorie în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine „exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală”. De asemenea, specialiştii subliniază că „procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului”. Concret, „până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 de hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”. Numai anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO. 24.341,3 de hectare din această suprafaţă se găsesc în proprietatea publică a statului și sunt administrate de Romsilva.

  • Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 852.820 de hectare
  • 582.785 de hectare sunt păduri, din care 174.065 de hectare se află în zone de protecție strictă sau intergrală
  • în ultimii trei ani, zonele de protecție strictă sau integrală au fost extinse la propunerea specialiștilor Romsilva cu aproximativ 20.000 de hectare.

Agricultura și spațiul rural – evaluări la 10 ani de la aderare (1)

0

Introducere

La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Institutul de Economie Agrară și Centrul de Dezvoltare Durabilă al Filialei Timișoara a Academiei Române și-au propus să analizeze ce a însemnat pentru agricultura și spațiul rural românesc adoptarea Politicii Agricole Comune, iar această activitate s-a concretizat prin elaborarea și publicarea volumului Agricultura și spațiul rural – evaluări la 10 ani de la aderare, la Editura Academiei Române în decembrie 2017.

Politica Agricolă Comună este cea mai integrată politică sectorială a Uniunii Europene, utilizând un mix de intervenții destinate în principal integrării piețelor agricole, susținerii veniturilor fermierilor și susținerii dezvoltării rurale. În același timp, ea este aplicată relativ unitar într-un spațiu foarte eterogen, în care persistă decalaje foarte mari de dezvoltare, de productivitate, de venituri, de dotare cu infrastructură, de nivel de trai.

De aceea, este aproape inevitabil ca să existe destul de multe inconveniente și critici legate de funcționarea și efectele acestei politici. Totuși, pentru țările din Vestul Europei aplicarea consecventă a Politicii Agricole Comune în ultimii 60 de ani a fost un succes, în sensul că a transformat Europa de Vest dintr-o zonă dependentă de importurile agricole de peste mări în cea mai importantă puterea agricolă a lumii.

Și pentru sectorul agricol și lumea rurală din România, aplicarea Politicii Agricole Comune, în perioada relativ scurtă de la aderare până acum, a produs și efecte pozitive, dar și unele mai puțin satisfăcătoare.

Astfel, în cazul sectorului agricol, subvențiile alocate au condus la creșterea semnificativă a veniturilor fermelor și la modificări în orientarea și structura lor productivă. Au crescut randamentele la principalele grupe de culturi, în special cereale și oleaginoase, România devenind un important jucător pe piața europeană a acestor produse. Productivitatea muncii a înregistrat, de asemenea, o dublare în perioada 2007-2015. Totuși, în spațiul rural agricultura a rămas activitatea dominantă.

De unde vine lovitura?

0

Economia mondială o duce bine. De bine de rău, pacea mondială încă o duce aproape bine (cu excepțiile știute, focarele de război strecurate printre meridiane). Liderii lumii politice și cei ai lumii afacerilor o duc foarte bine. Dar lumea nu o duce deloc bine. Una dintre cele mai puternice și mai sumbre predicții de la Forumul Economic Mondial de la Davos 2018 a fost lansată de Joe Kaeser, CEO al companiei Siemens, companie ce are la nivel global mai mulți angajați decât Google, Apple, Microsoft și Facebook la un loc. Potrivit lui Kaeser, ne așteaptă „fie cea mai strălucită societate construită vreodată de umanitate – cu un final fericit al celei de-a patra revoluții industriale –, fie una dintre cele mai furioase”: o lume a amărăciunii, a oamenilor uitați în urmă, a celui mai mare război comercial al tuturor timpurilor, o lume fără teritorii neutre, o lume a conflictului violent permanent, a străzilor în flăcări.
Economia viitorului are o uriașă problemă la orizont: trebuie să găsească și să ofere un rol valoros și esențial pentru zeci de milioane de muncitori anonimi ai planetei ce vor fi aruncați în stradă la momentul „sosirii” erei inteligenței artificiale, a „roboților-pretutindeni”, a „digital-orice-ului”. Kaeser spune că trebuie „să ne gândim ce facem cu oamenii noștri”.
Cum scria un coleg jurnalist, Davos-ul acestui an s-a întâmplat concomitent cu tendința globală ca tot mai mulți lideri să fie aleși mai ales pentru programul lor populist-naționalist-protecționist și mult mai puțin pentru deschiderea către globalizare. Financial Time comenta că liderii lumii trebuie să hotărască „ce e de făcut pentru a evita naufragiul”. Pe de altă parte, aşteptările lumii sunt foarte ridicate, mai ales acolo unde economiile naționale dau semne de avânt, acolo unde milioane de cetățeni simt șansa părăsirii spectrului sărăciei. Dar „stăm pe o bombă cu ceas”, iar unul dintre fitilele deja aprinse identificate la Davos pară să vină de unde nu te aștepți: starea de sănătate mentală precară a multor zeci de milioane de oameni care nu au acces la tratament corespunzător, pe de o parte, și starea de amenințare gravă la adresa locurilor de muncă din întreaga lume, pe de altă parte.
Și atunci, când întreaga economie mondială pare că o duce bine, că „ia avânt”, când liderii lumii își consolidează zi-de-zi pozițiile aparent trainice, o amenințare rece ca gheața planează peste toți: de unde va veni lovitura?

Primarii din UE discută securitatea spațiilor publice

0

Joi, 8 martie, primari ai localităților din Europa se reunesc la Bruxelles pentru a discuta lecțiile învățate din recentele atacuri teroriste și pentru a face schimb de bune practici în ceea ce privește protecția spațiilor publice. Conferința primarilor europeni cu tema „Dezvoltarea capacității urbane de apărare contra terorismului„, organizată de Comisia Europeană, împreună cu Comitetul Economic și Social European, se va axa în principal pe soluții de securitate personalizate, măsuri de consolidare a prevenirii radicalizării la nivel local, cooperarea dintre sectoarele public și privat și oportunități de finanțare pentru spațiile publice prin intermediul diferitelor instrumente financiare ale UE.

08/03/2018

Comisarul Dimitris Avramopoulos, responsabil pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat: „Într-o Europă ce oferă protecție, este esențial ca fiecare dintre cetățenii noștri să se simtă în siguranță atunci când merge pe stradă. Soluțiile de securitate personalizate ar trebui să devină piatra de temelie pentru modul în care ne protejăm spațiile publice de terorism. Suntem aici pentru a ajuta în mod concret statele membre, cu fonduri și expertiză, să își sporească eforturile la toate nivelele – european, național și local.

Suntem dedicați cooperării strânse cu orașele și autoritățile locale pentru a întări protecția spațiilor noastre publice, fără a compromite însă chiar valorile pe care le apărăm: deschidere, toleranță și libertate„, a adăugat comisarul pentru Uniunea securității Julian King.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a subliniat: „Securitatea orașelor noastre are o dimensiune socială: accesul la servicii de bază de calitate și nesegregate, regenerarea urbană, emanciparea comunității. Putem găsi soluții lucrând împreună, la toate nivelele, pentru a contracara extremismul și violența înainte ca acestea să prindă rădăcini pe străzile noastre.

La rândul său, președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz a declarat: „Siguranța în comunitate este o prioritate și, prin aducerea laolaltă a tuturor nivelelor guvernamentale, UE ia măsurile necesare pentru combaterea terorismului. Trebuie să cooperăm dincolo de granițe, să investim la nivel local pentru a contracara radicalizarea și să ne asigurăm că serviciile noastre de securitate sunt pregătite să prevină viitoare atacuri. Munca noastră începe în orașele noastre.

În continuarea Declarației de la Nisa(link is external) din 29 septembrie 2017, conferința reprezintă unul dintre principalele rezultate ale Planului de acțiune UECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• pentru sprijinirea protecției spațiilor publice, ce a fost prezentat în octombrie 2017.

O conferință de presă comună, susținută de comisarul european Julian King, ministrul francez de interne Gérard Collomb, primarul orașului Mechelen Bart Somers, ca reprezentant al Comitetului Regiunilor, și de primarul orașului Nisa Christian Estrosi, a avut loc la 8.40 (ora Belgiei) și poate fi urmărită pe EbS. Fișe informative despre eforturile Comisiei de a proteja spațiile publiceCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și de a lupta contra radicalizăriiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• sunt disponibile on-line. Detalii despre conferință se găsesc în pagina dedicată evenimentuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.

 

MANAGEMENTUL PUBLIC: PROFESIE SAU PROFESIONALISM? (II)

0

5. Profesionalitatea – o valoare managerială

Din cauza faptului că profesia a fost confundată mult timp cu ocupația, s-a considerat în mod greșit că valoarea managerului depinde, în mod automat, de calitățile personale [1]. Paradoxul axiologic constă în faptul că, deși valoarea managerului este definită conform unor criterii instituționale, totuși, ea este din ce în ce mai puțin apreciată ca valoare profesională; cu alte cuvinte, valoarea nu este determinată nici de gradul de specializare, nici de nivelul de pregătire, ci de standarde elaborate de instituții (asociații, organizații, corporații etc) profesionale. Acest fenomen este confirmat de faptul că actele care certifică valoarea profesională, cum sunt diplomele, mențiunile, adeverințele etc, sunt emise de organizații (corporații), cum sunt Ordinul arhitecților, Asociația inginerilor, Baroul de avocați, Senatele universitare etc. [2]. Reversul medaliei constă în faptul că instituționalizarea unei valori reduce posibilitatea de promovare a unui specialist într-o funcție de management; altfel spus, profesionalismul unui angajat nu este considerat o valoare suficient de mare pentru ca respectivul angajat să fie numit într-o funcție de conducere a unei instituții [3]. Instituționalizarea devine din ce în ce mai mult un fenomen comercial nu pentru că ignoră valoarea socio-profesională a individului, ci pentru că atribuie o importanță mai mare non-valorilor. Din această perspectivă, sociocrația se manifestă prin faptul că societatea apreciază valoarea managerului prin prisma profitului pe care îl produce în domeniul său de activitate: administrație, economie, finanțe etc. [4]. Fenomenul se regăsește și în alte domenii profesionale, cum ar fi justiția, cu singura deosebire că în aceste domenii există o specializare mai înaltă; sistemul de apreciere a valorii este însă guvernat de aceleași criterii, atât timp cât valoarea unui judecător, procuror sau avocat este apreciată după cantitatea de litigii câștigate, nu după calitatea prestației profesionale.
Recunoașterea profesionalismului ca valoare managerială nu se datorează doar instituționalizării juridice, ci și organizațiilor (instituțiilor) profesionale. Corpurile profesionale sunt principalii agenți ai izomorfismului normativ, generat de procesul de formare a specialiștilor în diverse domenii, sau a experților purtători de norme similare, pe care le implementează în instituțiile la care aderă [5]. Mai mult decât atât, standardele carierelor profesionale, procesul de selecție a personalului, nivelul de cunoștințe, formează manageri similari ca pregătire și, ca atare, interșanjabili; din păcate, susținătorii acestei teorii nu țin seama de celelalte determinații ale valorii (morale, culturale, sociale etc) care diferențiază profesioniștii între ei. Pe de altă parte, contribuția profesioniștilor la elaborarea sistemelor de apreciere a managementului se întemeiază, la rândul ei, pe valoarea specialiștilor – consilieri, experți, tehnicieni, oameni de știință sau de cultură. Acești profesioniști au un rol tot mai mare la elaborarea „valorilor” publice pe care statul nu le-a recunoscut până acum; în acest sens, trebuie amintit civismul, voluntariatul, ecologismul și multe altele. În sens ideonomic, profesioniștii au rolul de a fundamenta teoretic (științific) o serie de valori specifice managementului; în sens socionomic, profesioniștii au meritul de a stabili criteriile de legitimitate; în fine, politonomic, profesioniștii permit așa numita corectitudine politică a managementului. Cel mai concludent exemplu în acest sens este faptul că justiția nu se mai realizează exclusiv de către magistrați, ci și de experți contabili, tehnicieni, psihosociologi etc; acest lucru reflectă recunoașterea valorii profesionale a experților din diferite domenii [6].
Potrivit teoriilor cognitive, în care accentul cade pe cunoașterea profesiei, se consideră că valoarea profesională este o rezultantă a eforturilor, experienței și rezultatelor obținute într-un domeniu de activitate. După teoria scopurilor elaborată de E. A. Locke, în care noțiunea centrală este finalitatea, am putea considera valoarea profesională ca rezultat al auto-determinării personale pentru atingerea unui obiectiv. În lumina teoriei atribuirii, propusă de F. Heider, în care sunt analizați factorii de diferențiere, consens și consecințe, valoarea profesională se definește prin satisfacția îndeplinirii unor sarcini dificile. În fine, conform teoriei întăririi a lui B. F. Skinner, care operează cu noțiunile de stimuli, răspunsuri la stimuli și recompense, am putea considera că valoarea profesională este conferită de performanțele obținute în muncă. Din toate aceste teorii se desprinde, însă, un criteriu de apreciere a profesionalismului cu caracter universal valabil, și anume activitatea eficientă; cu alte cuvinte, valoarea profesională nu există decât în corelație cu acțiunea, cu efortul, cu munca managerului, indiferent dacă ea este autonomă sau nu, dacă este colectivă sau nu etc.
Profesionalismul are valoare managerială în sens ideonomi, pentru că exprimă ideile, teoriile, raționamentele specifice unui conducător de instituție publică; în plus, acestă valoare exprimă și un grad de responsabilitate față de instituție (organizația socială condusă). Cu alte cuvinte, valoarea profesională nu este pur și simplu personală, atât timp cât ea depinde de activitatea colectivă; altfel spus, valoarea profesională depinde de capacitatea de a coopera, de a lucra împreună într-un mod flexibil, de a-și schimba rolurile la un nivel semnificativ, în funcție de nevoile fiecărui caz în parte [7]. Trebuie, așadar, să reconsiderăm semnificația unor valori manageriale cum ar fi echitatea, responsabilitatea, loialitatea; de pildă, loialitatea are o semnificație morală pentru că implică devotamentul angajatului față de o anumită politică instituțională, față de un ansamblu de norme și reguli formale; în acest context, valoarea profesională derivă din concordanță cu acea politică [8]. Devotamentul față de instituție, presupune identificarea cu interesele ei, ca și cum ea ar fi o entitate (cvasi) personalizată; în această ipoteză, valoarea profesională se manifestă ca atitudine de apărare a intereselor instituției și, numai în subsidiar, a intereselor proprii. În sens politonomic, devotamentul se manifestă prin acțiuni de apărare a intereselor profesionale, în ansamblul lor, și, în această ipoteză, valoarea managerului este contrară valorilor sistemului: managerul poate fi exponent al corectitudinii politice atunci când susține protestele civice sau antiguvernamentale ale subordonaților.
Profesionalismul conferă valoare managementului în primul rând prin calitatea superioară (profesionistă) a raporturilor dintre angajați și manager, precum și a relațiilor dintre angajați. Așadar, profesionalismul managerului face ca angajații să fie atașați managementului, conform principiului că valoarea instituției exprimă meritele tuturor angajaților; în caz contrar, nerecunoașterea valorii managerului are ca efect lipsa de interes (de implicare) a subordonaților în activitatea instituției. În situația în care recunoașterea există doar pentru unii, nu pentru toți, se creează o discriminare care produce un efect pervers, și anume tendința de a diminua valoarea profesională a celor care, în mod oficial, au fost apreciați; cu alte cuvinte, cei valoroși vor fi denigrați de ceilalți. La nivel socionomic, se manifestă adesea o discriminare între angajații din diverse instituții, chiar și atunci când au aceeași valoare profesională; pentru a neutraliza aceste efecte negative, managerii trebuie să observe și să soluționeze în timp real nemulțumirile angajaților. În acest sens, putem afirma că valoarea „omului organizațional” nu derivă exclusiv din realizarea sarcinilor profesionale, ci și din faptul că, prin realizarea lor, el își păstrează statutul de profesionist al acelei organizații sociale. Din această cauză, sistemele care „măsoară” profesionalismul se fundamentează mai mult pe criterii de apreciere socio-economice, decât pe criterii de competență (abilitate) managerială [9].

ECDL România susţine educaţia culturală

0

Compania ECDL România, unic autorizată la noi să certifice competențele digitale prin programul Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL – European Computer Driving Licence), în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti, a lansat ediţia 11 a proiectului „5 licee 5 muzee”. Este o formă de educaţie nonformală cu derulare până spre sfârşitul anului şcolar, după cum a precizat Elena Chiru, coordonatorul proiectului. În acest timp, grupe de elevi din liceele participante vizitează gratuit muzeele din program, acumulează informaţii pe teme prestabilite de muzee, iar la final participă la concursuri online constând în răspunsuri la chestionare, în promovare a muzeelor pe reţele sociale şi, particularizat, în creaţie plastică.

Liceele participante sunt: Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic „Decebal”, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic de Arhitectură şi Lucrări Publice „I.N. Socolescu” (gazda evenimentului inaugural). Muzeele, cu temele de concurs, sunt: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – cu „Personalităţi ale biologiei româneşti, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă”, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici” – cu „Europa Bucureştiului”, Muzeul Municipiului Bucureşti – cu „De la Mihai Viteazul la Regele Ferdinand. Cum se construieşte o ţară?”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – cu „100 de ani în 100 de obiecte”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – cu „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”. Prof. Elena Ştefan, inspector la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a reliefat caracterul complex al temelor, cu o valoare educativă deosebită, înscrise în contextul Centenarului Marii Uniri.

Traininguri gratuite de educație financiară

0

Junior Achievement (JA) România a deschis a VI-a ediție a competiției naționale de educație financiară Bani pentru școala ta™, organizate în cadrul programului național de educație financiară JA – modulele blended learning BaniIQ™ și Banii pe net™, susținut de Visa și băncile partenere. Obiectivul îl reprezintă „formarea abilităților de administrare eficientă a resurselor financiare și de a lua decizii responsabile”.

Noutatea ediţiei o reprezintă posibilitatea pentru participanţi (elevi de liceu cu vârsta mai mare de 15 ani, absolvenți, profesori, părinți, susținători ai unităților de învățământ) de a câștiga finanțări de până la 10.000 de euro pentru școlile lor. Condiţia este să urmeze în perioada 1 martie-31 martie 2018 trainingurile online gratuite de educație financiară – modulele BaniIQ™ și Banii pe net™ disponibile pe site-ul competiției www.banipentruscoalata.ro. Fiecare liceu este înregistrat automat în competiție odată cu înscrierea elevilor și susținătorilor săi în training și acumulează EUROpuncte pentru fiecare persoană care urmează modulele online și completează testul de verificare a cunoștințelor. Clasamentul intermediar al liceelor este anunțat săptămânal pe site. Câştigătoare va fi unitatea de învățământ cu cel mai mare număr de susținători. Premiul va consta într-o sumă în euro egală cu numărul susţinătorilor, în limita a 10.000 de euro. De asemenea, vor fi premiate primele trei unităţi care vor atrage primii 1000 susținători fiecare. Premiile vor fi folosite exclusiv pentru modernizarea școlilor, dotarea laboratoarelor, a claselor, achiziția de echipamente sau resurse educaționale.

Primăria Sectorului 1, investiţie în cel mai modern spital de urgenţă din Bucureşti  

0

Realizarea celui mai modern spital de urgență din Bucureşti a fost lansată odată cu prezentarea de către primarul sectorului 1, Dan Tudorache și ministrul sănătății, Sorina Pintea (foto), a unor informaţii tehnice de bază şi a stadiului demersurilor la zi. Întreaga investiție va fi suportată din resurse proprii de Primăria Sectorului 1 (estimată la aproximativ 300 milioane euro).  Va fi situată pe şoseaua București-Târgoviște nr. 10, pe 71.900 mp. Va avea 1015 paturi (fără a socoti şi secţiile UPU-SMURD şi spitalizare de zi), 60 de linii de gardă pentru toate specializările medicale, 37 de săli de operație. De asemenea, va beneficia de toate facilităţile medicale şi nu numai, inclusiv maternitate, capelă, două helioporturi, zone de cercetare şi învăţământ etc. Va fi o clădire eficientă energetic.

Spitalul va îngloba unităţile actuale Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri și secția de pediatrie a Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”. Personalul va fi relocat (şi completat), iar toate dotările vor fi absolut noi.

Întreaga zonă va fi sistematizată şi vor fi create: căi de acces cu două benzi pe sens, sensuri giratorii, staţie de metrou la intrarea în spital.

În acest moment este elaborat studiul de prefezabilitate; Planul Urbanistic Zonal este depus pentru aprobare la Comisia de Urbanism a Primăriei Municipiului București. Lucrările vor începe în octombrie 2019 și vor dura aproximativ 4 ani.

Patronul spiritual al spitalului va fi Sfântul Vasile cel Mare (330-379), întemeietorul primului complex de îngrijire medicală instituționalizată din istorie („Vasiliada”).

Pentru români, viitorul Europei sună bine

0

Doi din trei români (66%) sunt optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene, cu mult peste media europeană (57%). Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt drepturile omului (34% România, 33% UE), democraţia (32% România, 33% UE) şi pacea (32% România, 40% UE). Acestea sunt câteva din concluziile raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru standard 88.

04/03/2018

Românii continuă să creadă în Europa și în valorile pe care aceasta le promovează. Avem nevoie de încrederea și dinamismul lor, în construirea viitoarei Uniuni Europene, ale cărei baze se vor pune la summitul de la Sibiu, din 2019, în timpul Președinției române  a Consiliului UE”, a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, în legătură cu noua publicație.

Mai bine de jumătate dintre români tind să aibă încredere în Parlamentul European (56%, față de 45% media europeană) și în Comisia Europeană (50% față de o medie europeană de 42%). Încrederea în instituțiile naționale este însă mai redusă. De exemplu, 21% dintre români au încredere în guvern.

Pentru următorul an, 35% dintre români declară că situația economică națională va fi mai proastă, înaintea lor plasându-se grecii (48%), croații și britanicii (39%). Dar când vine vorba de situația economică a Uniunii Europene, unul din doi cetățeni români, similar cu media UE, declară că aceasta este mai degrabă bună și foarte bună.

Dacă vorbim despre viitor, 47% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia bună, ponderea fiind peste media europeană, cu 17 puncte procentuale. În ce privește România, direcția în care se îndreaptă țara este apreciată drept greșită de 64% dintre respondenții români, în timp ce la nivel european media este de 49%.

Context

Studiile de tip Eurobarometru standard sunt publicate de două ori pe an, vara și iarna, începând cu anul 1974. Exercițiul de iarnă include și publicarea unui raport național pentru fiecare din statele membre, în trimestrul ce urmează publicării datelor generale, acesta analizând în mod specific percepțiile cetățenilor din fiecare țară.

Datele pentru Eurobarometrul standard 88 au fost colectate în România, în perioada 5-12 noiembrie 2017, de compania TNS CSOP. Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.062 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri față-în-față.

 

Persoane de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-203 5432, 0799-988175

Cosmin Ciubotaru, editor al raportului național, TNS CSOP, tel.: 031-805 5362/63

 

Pagini utile

Eurobarometru (EB) standard 88

Raport național EB 88

Prezentare raport național EB 88

Profi, ascensiune între angajatorii de top

0

Retailer-ul Profi înregistrează o ascensiune constantă, ajungând „rapid foarte aproape de varful topului celor mai mari angajatori de la noi”. Oferind acestă informaţie, companie oferă argumente la zi: în februarie, s-au deschis încă 18 magazine în intreaga ţară. Au fost angajaţi aproape 240 de lucrători comerciali, recepţioneri, casieri, adjuncţi, şefi de magazin, cărora le sunt asigurate „locuri de muncă pe termen lung, asigurări sociale, pensii, bonuri de masă, bonusuri şi tot ce presupune contractul cu un angajator serios”. Implicit, beneficiare sunt şi familiile lor. Pe aceeaşi linie, beneficiare sunt şi câteva zeci de familii ale agenţilor de pază de la agenţii care au contracte cu Profi.

În total, Profi are o echipă cu peste 14.000 de membri (foto Profi), 722 de magazine în 390 de localităţi (reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România). Între atributele care susţin acoperirea profesională a acestei arii se află asigurarea de locuri de muncă în apropierea locuinţei  salariaţilor şi cultivarea unui mediu favorabil formării profesionale continue şi evoluţiei în carieră pe poziţii de management. „Oamenii noştri cresc odată cu Profi, atât ca număr, cât şi ca pregătire profesională, de aceea oferim programe de promovare în care angajaţii beneficiază de instruire practică şi teoretică”, subliniază Raul Ciungu, director de resurse umane la Profi.

Examene de licenţă şi master cu public

0

Profesionalizarea prin accent pe latura practică a formării se concretizează în această perioadă la Universitatea Naţională de Artă teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti prin stagiunea studenților de la secțiile Actorie (ciclul de licență) și Arta Actorului (ciclul de master) ale Facultăţii de Teatru. În calitate de coordonator al organizării spectacolelor de la master, Andreea Iacomiță subliniază: „Stagiunea 2017-2018 a Artei actorului master reușește să ofere atât studenților, cât și spectatorilor o varietate consistentă din punct de vedere stilistic și tematic. Varietatea este generată de abordarea unor genuri diferite, precum musical, commedia dell arte, teatru absurd, expresionism. Toate acestea sevesc atât la perfecționarea mijloacelor masteranzilor, cât și la prezentarea unor spectacole energice, dinamice și chiar experimentale.” La rândul său, drd. Cosmin Pană, coordonator al organizării spectacolelor pentru licență, apreciază că „Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale este unul dintre cei mai mari producători de spectacole din țară, numărând  peste 30 de producții pe an, cu un repertoriu foarte variat ce include musical, teatru clasic, teatru contemporan, coregrafie, teatrul absurdului, teatru realist etc. Până în acest moment, opt spectacole au avut premiera, dar până la finalul anului universitar numărul se va mări considerabil. Prima întâlnire cu publicul este un moment special în cariera oricărui artist. Este un prilej pentru a pune la încercare tot ce a învățat și pentru a se perfecționa. Vă invităm să urmăriți viitoarele generații de artiști, să-i provocați și să-i încurajați.

Programul lunii martie, în spaţiile UNATC, cu intrarea la toate spectacolele gratuită, cuprinde: „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov, Sala Cinema – 11 martie, ora 20.00; „Bădăranii” de Carlo Goldoni, Sala Cinema – 13, 15, 16, 20, 22, 24, 25, 27 martie, ora 20.00; „Cântăreața cheală” de Eugen Ionesco, Platoul Ion Sava – 17 și 22 martie, ora 19.00; „Chicago” adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse, Sala Atelier – 6, 10, 30, 31 martie, ora 19.00; „Lecția” de Eugen Ionesco, Sala Ileana Berlogea – 7, 18, 24 martie, ora 19.00; „Raptus” după o idee de Lynn Nottage, Sala Atelier – 12, 26 martie, ora 19.00.

Programul actualizat lunar: www.unatc.ro, secțiunea Calendar Spectacole de teatru; detalii: http://unatc.ro/evenimente/.

Regenerarea urbană, dezbătută sub egida AHK România

0

Regenerarea urbană a constituit tema centrală a conferinței internaționale „Cities of Tomorrow”, ediția a VI-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Au participat peste 300 de arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai sectorului public din întreaga țară și din străinătate (foto AHK). Evenimentul a fost deschis de dr. Dragoș Anastasiu președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și de ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Cord Meier-Klodt.

Mecanisme şi soluţii pentru regenerare urbană au expus Tilman Buchholz – director adjunct al Departamentului pentru dezvoltare urbană din Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii, Construcții și Siguranță Națională, dipl.-ing. Hans-Jürgen Best –administratorul public al orașului Essen, dr. Georg Pammer – director general al Aspern City Smart Research, Marcel Heroiu – specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

Atractivitatea orașelor României pentru marii investitori şi pentru forța de muncă și importanța calității vieții au fost dezbătute de Ioan Popa – primarul Reșiței, Tatian Diaconu – CEO Immochan România, Christian von Albrichsfeld – CEO Continental Automotive România, arh. Eugen Pănescu – urbanist, partener fondator al Planwerk Cluj, arh. Tamina Lolev – Nod Makerspace, moderator fiind arh. Hildegard Brandl – Managing Partner UNITH2B.

Mese rotunde moderate de specialiști în domeniu au abordat teme precum eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, mobilitate (studiu de caz, Cluj-Napoca), economie circulară, turism (studiu de caz, revitalizarea Văii Jiului), reconversie și revitalizare (studiu de caz, București-llfov), dreptul construcțiilor, guvernanța orașelor/digitalizare/platformă de informare urbană. Cele mai bune soluții oferite au fost votate de participanți și premiate la finalul evenimentului. De asemenea, soluțiile vor fi centralizate în broșura de follow-up a evenimentului, iar AHK România va încerca să le implementeze împreună cu partenerii săi din mediul privat și public. Detalii: www.citiesoftomorrow.ro.

Companiile din IT&C inchiriaza cele mai multe spatii noi de birouri

0

Sectorul de IT&C este pe primul loc în topul domeniilor care au închiriat sau au preînchiriat spații noi de birouri anul trecut, potrivit unui studiu de profil, remis, joi, AGERPRES.  Astfel, companiile din sectorul menționat au fost interesate de 51% din totalul suprafeței cuprinse în contractele de închiriere și preînchiriere din 2017. Pe locul doi, la mare distanță ca pondere, cu un total de 16% din piață se află domeniul Finanțe, Bănci și Asigurări.

Totodată, o pondere de 38% din spațiile de birouri din București aflate în lucru și planificate a se da în folosință în 2018 sunt deja pre-închiriate de anul trecut, potrivit analizei companiei de consultanță ESOP l Corfac International.

De asemenea, în 2017, a crescut ponderea contractelor de închiriere, preînchiriere și extindere de spații de birouri noi în totalul pieței, 74% față de 71% în 2016, însumând peste 228.000 mp din totalul de aproximativ 308.000 mp tranzacționați, potrivit sursei amintite.  În 2018, zona centru-vest va avea o mai mare pondere în totalul spațiilor închiriate, în condițiile în care 56% din proiectele cu finalizare în 2018 sunt concentrate în acest perimetru.

Complexul Energetic Oltenia estimează un profit considerabil pentru ianuarie

0

Complexul Energetic Oltenia estimează pentru luna ianuarie un profit de peste 44 de milioane lei și de alte aproximativ 200 de milioane de lei la nivelul anului trecut, susținând că numele companiei „nu poate fi asociat cu insolvența”. „Complexul Energetic Oltenia va încheia anul 2017 cu un profit estimat de circa 200 milioane lei. Inclusiv pentru ianuarie 2018, compania estimează un profit de peste 44 milioane lei”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei.

Societatea răspunde astfel afirmațiilor făcute de Nicoleta Munteanu, partener al casei de insolvența Euro Insol, care a declarat miercuri că “în perioada următoare vom vedea și companii foarte mari, de interes strategic chiar, care vor intra în insolvență. Este vorba despre Tarom, Poșta Română și Complexul Energetic Oltenia, potrivit situațiilor financiare depuse de acestea la Ministerul Finanțelor”, scrie News.ro.

În anul 2016, CE Oltenia a realizat o productie de energie electrică de 13,5 TWh, conform Profit.ro. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.

Economiile BNR sunt în creștere

0

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au crescut cu 4,7%, la 35,073 miliarde de euro, în februarie comparativ cu nivelul de la finalul lunii ianuarie, se arată într-un comunicat de presă al instituției transmis, joi, AGERPRES.

În februarie, au avut loc intrări de 2,818 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele, potrivit Agerpres.

De asemenea, au avut loc ieșiri de 1,243 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice și a altor obligații externe denominate în valută (512 milioane de euro) și altele.

Totodată, reprezentanții BNR precizează că plățile scadente în luna martie 2018, în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 96 milioane de euro.

Cris-Tim se extinde în Prahova

0

Producatorul de produse din carne Cris-Tim, companie ce aparține familiei Timis, printre principalii procesatori din România, a primit acordul Consiliului Concurenței pentru a prelua active ale fabricii Diavist din Prahova, deținută de familia Cord, aflată în insolvență de 6 ani, tranzacție inițiată pe finalul anului trecut, conform Profit.ro.

Fabrica Diavist, pe piața din 2000, are o capacitate de producție de 20 de tone pe zi de carne procesată. În 2016, fabrica din Prahova, cu 140 de angajați, a avut afaceri de 25,8 milioane lei și o pierdere de aproape 600.000 lei. Fabrica a intrat în insolvență în 2012, motivând criza economică ce a generat scăderea numărului de produse vândute și a contractelor încheiate cu diverși clienți, precum și lipsa unor contracte cu marile lanțuri comerciale.

În 2016, compania a înregistrat afaceri de 370 milioane lei (82 milioane euro), în creștere cu 20% față de 2015, și un profit de 8,2 milioane lei (1,8 milioane euro), în creștere cu 46%.

De asemenea, grupul Cris-Tim are afaceri anuale de peste 120 milioane euro și circa 2.500 de angajați. În 2016, cei mai mari cinci producători de carne au reușit să obțină în România afaceri cumulate de aproape 2 miliarde lei (437 milioane euro), în creștere cu 5,3% comparativ cu 2015.

Întrunire a CGMB în vederea alegerii administratorului special al RADET

0

 

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se va întruni în ședința de îndată, joi, de la ora 12,00, pe ordinea de zi figurând un proiect care vizează desemnarea administratorului special al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET).

Un alt proiect de pe ordinea de zi se referă la alegerea președintelui de sedință al CGMB, funcție deținută în prezent de Orlando Marian Culea. Proiectul de hotărâre pentru desemnarea unui nou administrator special al RADET a fost dezbătut și în ședința CGMB din 22 februarie, dar nu a întrunit voturi suficiente pentru a fi adoptat, potrivit Economica.net.

Totodată, pe 30 ianuarie, Răzvan Nițu a anunțat că își dă demisia de onoare din funcția de administrator special al RADET, după ce doi muncitori și-au pierdut viața în timp ce lucrau la o conductă de termoficare în zona bulevardului Iuliu Maniu.

Sistemul de transport al gazelor nu face față

0

Sistemul național de transport (SNT) al gazelor s-a aflat, miercuri dimineață, la un pas de starea de risc, cantitatea de gaze din conductele magistrale fiind cu mult sub limita de funcționare la parametri normali, ca urmare a consumului mare, potrivit datelor postate pe site-ul Transgaz, operatorul național de transport și sistem, citate de Agerpres.

Astfel, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze care se află în sistem într-un anumit moment, era, miercuri, la ora 9:00, la nivelul de 33,6 milioane de metri cubi, cu puțin peste limita de 33 de milioane de metri cubi, care indica intrarea într-o stare de risc, scrie Bursa.

De asemenea, Transgaz explica, la capitolul „Limite de funcționare ale SNT”, că starea optimă a SNT este la valoarea Line Pack de 41 milioane metri cubi plus/minus 1 milion de metri cubi, starea normală este între 38 si 44 milioane de metri cubi, stări de dezechilibru există între 33 si 38 milioane de metri cubi, iar, dacă valoarea indicatorului este de sub 33 milioane de metri cubi sau peste 46 de milioane de metri cubi, există stări de risc.

Tăierile ilegale în pădurile de stat se menţin la nivel scăzut

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunţă că în pădurile de stat pe care le administrează volumul tăierilor ilegale s-a menținut anul trecut la un nivel scăzut, comparabil cu cel constatat în 2016: 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, cu un an înainte fiind constatat un volum de 47.788 metri cubi proveniți din tăieri ilegale. Şi mai înainte, în 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 metri cubi.

În 2017, pagubele provocate de tăieri ilegale și pășunat abuziv au fost de 13.441.722 lei (foto Romsilva). Cel mai mare volum de tăieri ilegale a fost înregistrat în județele Maramureş – 8.319 metri cubi, Mureş – 3.230 metri cubi, Suceava – 2.393 metri cubi, Hunedoara – 2.964 metri cubi, Caraș-Severin – 2.592 metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română. Au fost constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice şi au fost aplicate amenzi în valoare cumulată de 26.052.675 lei. Au fost confiscați 21.685 metri cubi și 5.903 pomi de Crăciun.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, constatând 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 metri cubi de lemn. Totodată, în contextul intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut: 40 de agresiuni, față de 22 în anul 2016.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din judeţul Ilfov au 643 de locuri de muncă vacante, potrivit datelor comunicate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă  (AJOFM) Ilfov. Din aceste locuri de muncă, 65 sunt pentru studii superioare, 161 pentru studii medii, 156 pentru muncitori calificaţi, 261 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este în profesii, meserii, ocupaţii precum: manager, șef serviciu, fizician, inginer automatist, agent de securitate, lucrător comercial, contabil  etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţii despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti (foto), str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, de pe site-ul www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov

UNATC îşi prezintă oferta academică

0

Universitatea Națională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti îşi prezintă oferta academică în perioada 2-4 martie, prin evenimentul de tradiţie (ediţia a XXII-a) „Uşi deschise 2018”, având Economistul între partenerii media. Adresarea este către cei pasionaţi de artele spectacolului şi filmul, de mass-media, multimedia, managementul şi marketingul cultural, de pedagogia artistică. La sediul UNATC, str. Matei Voievod nr. 75-77, sector 2, Bucureşti, ei vor putea să participe la cursuri și ateliere de actorie, regie, coregrafie, scenografie, teatru de animaţie, la cursuri interactive de scrimă şi lupte scenice, de mânuire a păpuşilor şi marionetelor. De asemenea, se va derula o întâlnire-dialog despre teatrologie-management cultural. Vor fi deschise ateliere şi cursuri de regie film, multimedia, sound design, scenaristică. Vor fi prezentate proiecţii de film. Doritorii vor primi informaţii utile despre admiterea la programele de licenţă şi de master ale UNATC şi, mai ales, vor intra în dialog cu profesorii şi studenţii facultăţilor de Teatru şi Film.

În aceeaşi perioadă, fiecare seară, studenții şi masteranzii UNATC vor prezenta producţiile de absolvire: spectacolul Commedia Del’Arte „Slugă la 5 stăpâni”, musicalul „Chicago”, după Fred Ebb si Bob Fosse, spectacolele „Lecția”, după Eugène Ionesco şi „Raptus” după o idee de Lynn Nottage. Programul complet al evenimentului este disponibil pe unatc.ro şi facebook.com/usideschiseofficialpage.

 

Tehnologii de top integrate de GEZE România la Bucureşti

0

Tehnologii de ultimă generație în domeniul funcţionării uşilor se regăsesc şi la Bucureşti, odată cu montarea ușii circulare SCR, creaţie a companiei GEZE România, la hotelul Hilton Garden Inn (credit foto Vlad Pătru, www.vladpatru.ro). GEZE este „liderul în sisteme premium de acționare a uşilor, a ferestrelor şi a tehnologiei de siguranţă”. Fără a intra în detalii tehnice, este de subliniat că la hotelul situat în zona istorică a Bucureştilor se regăsesc integrate produse dintre cele mai avansate din gama GEZE, precum amortizoare TS 5000 şi TS 3000, automatizări pentru uşi batante Ecturn, uşa circulară SCR, ca unic element al faţadei clădirii. Vlad Stanislav, Managing Director GEZE România, caracterizează astfel realizarea: „Proiectul cu hotelul Hilton Garden Inn a fost pentru noi cel mai provocator din ultima perioadă, însă am reușit să răspundem pozitiv așteptărilor clientului nostru și, mai mult decât atât, am dus calitatea la un nou standard, aplicând cele mai revoluționare produse din portofoliul nostru. În acest proiect, colaborarea dintre beneficiar, arhitect, constructor și consultanții GEZE a dus la alegerea unei soluții ideale și sperăm să mai avem astfel de proiecte în România, în care să punem accentul pe design și inovație”.

Noi investiții în cadrul Central Business District din București

0

Globalworth, companie fondată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și liderul industriei de clădiri de birouri din România, a finalizat preluarea celor două terenuri în zona de nord a Bucureștiului, achiziție semnată la finalul anului trecut, pe care va construi două noi clădiri de birouri.

Ambele terenuri se află în zona Gara Herăstrău/Barbu Văcărescu din noul Central Business District. În total, acestea vor permite dezvoltarea a aproximativ 40.000 metri pătrați de spații comerciale, preponderent birouri.

Globalworth este o companie de investiții imobiliare listată pe piața bursieră AIM care activează în Europa Centrală și de Est, axată cu precădere pe piața din România, unde este liderul pieței de clădiri de birouri, și Polonia, unde compania s-a extins recent.

Totodată, în decembrie 2017, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că a intrat în acționariatul dezvoltatorului imobiliar Globalworth Real Estate Investments Limited, prin preluarea unei participații de 4,4%, în cadrul unei oferte publice pentru susținerea dezvoltării portofoliului companiei și a operațiunilor din România și Polonia, prin care compania a atras 340 de milioane de euro.

Consumul de electricitate al țării atinge un nou record

0

Consumul de energie electrică al României depășește nivelul de 9.500 de MW, fiind aproape de cel istoric înregistrat în luna ianuarie 2017, potrivit datelor privind starea sistemului energetic național, postate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, consumul național era, la ora 11:50, de 9.549 de MW, acoperit integral de producția internă (11.085 de MW), diferența fiind exportată, scrie Agerpres.

În aceeași măsură, în luna ianuarie 2017, România a înregistrat un record de consum mediu orar de 9.750 MW.

Restanțele la creditele în lei sunt în creștere

0

Valoarea totală a creditelor restanțe în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2018, se cifrează la 4,904 miliarde de lei, în creștere cu 2,55% față de suma raportată în decembrie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,11%, la 4,394 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Totalul creditelor în lei atingea, în ianuarie, 146,5 miliarde de lei (cu 0,31% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,7 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 80,69 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație, se mai regăsește în documentul amintit.

De asemenea, totalul creditelor în lei contractate in Capitală ajungea la 51,873 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,93 miliarde de lei, potrivit Agerpres.

Virgil Popescu: „Exploatările din Marea Neagră sunt blocate, dacă nu se rezolvă problemele OUG 64”

0

* Virgil Popescu: „Comisarul Canete a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare”
Reprezentanţii mai multor companii din energie s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles, cu Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie, reuniunea pe politică energetică fiind organizată de europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Prezent la eveniment, deputatul Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, ne-a declarat: „Personal, din punct de vedere al decidentului politic, întâlnirea a fost foarte utilă, dar cred că şi companiilor li s-a părut folositoare. Am ascultat cu interes atât problemele pe care le ridică CE Oltenia, dar şi explicaţiile comisarului referitoare la reducerea emisiilor. Am înţeles că, în primul rând, Comisia Europeană nu mai doreşte construirea de noi centrale de energie electrică pe cărbune, la standardele actuale de emisii de gaz, şi că toată această problemă cu privire la reducerea drastică de până la 45% a emisiilor de carbon va fi aplicată centralelor noi. De asemenea, înţeleg că se va negocia o perioadă de derogare pentru funcţionarea centralelor exis­tente. Nu este chiar atât de neagră situaţia pentru cărbunele din România, dar este clar că trebuie să ne pregătim pentru a avea o soluţie viitoare. Derogarea nu poate merge la infinit ci doar câţiva ani.
De asemenea, am văzut că domnul Canete a spus că pentru energia regenerabilă nu se gândeşte la noi scheme de finanţare sau ajutoare de stat care să fie suportate de către consumatorul român, ci că vor fi alte forme de stimulare sau o stimulare uşor forţată a celor care nu au ajuns la această ţintă” . Deputatul PNL i-a adresat comisarului european Canete invitaţia să vină în România pentru un eveniment privind securitatea energetică, gazele din Marea Neagră şi poziţia strategică pe care o are România în arhitectura energetică europeană.
Deputatul Virgil Popescu ne-a mai spus: „A fost o întâlnire foarte bună, în care am putut să ne lămurim direct cu privire la poziţia Comisiei Europene şi cea a comisarului Canete faţă de toate problemele din energie.
Cu această ocazie, eu am pus doua întrebări vizavi de ordonanţa 64. Am vrut să ştiu dacă procedura de infringement va fi ridicată, în condiţiile în care vom rezolva cele două amendamente care au primit critica europenilor – e vorba de amendamentul privind obligativitatea de a tranzacţiona pe bursă 70% din producţia de gaze şi obligativitatea tranzacţionării gazului doar pe OPCOM.
Comisarul Canete mi-a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare. Desigur, Miguel Canete a optat pentru un discurs politic în care a precizat că doreşte în continuare dialog cu partea română. Dar este evident şi clar mesajul pe care a vrut domnul Canete să-l transmită când ne-a spus că acele amendamente sunt problematice şi deranjante pentru Comisie. Îmi pare rău că domnul Iulian Iancu (preşedintele Comisiei de Industrii) nu a fost prezent la această întâlnire dar eu, personal, îi voi aduce la cunoştinţă ce s-a discutat la întâlnirea cu oficialul european.
Personal, cred că, până la urmă, vom ajunge la o înţelegere şi vom da drumul Ordonanţei 64, poate chiar din această primăvară fără cele două amendamente care ne creează probleme”.
O decizie privind exploatările din Marea Neagră va fi luată, probabil, în acest an, de către boardul de conducere al Exxon, respectiv OMV Austria, ne-a declarat Virgil Popes­cu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii: „Este evident că, atâta timp cât, în Ordonanţa 64, rămâne amendamentul privind obligativitatea tranzacţionării a 70% din gaze pe bursă, deciziile de exploatare sunt blocate pentru că nimeni nu vrea să investească miliarde de dolari în Marea Neagră doar pentru o potenţială vânzare pe bursă. Aceşti investitori au nevoie de contracte bilaterale pe termen lung. În această săptămână am fost la Ministerul Economiei şi Schimbărilor Climatice din Olanda unde m-am întâlnit cu oficiali din domeniu. Olanda are cea mai lichidă piaţă de energie din Europa, iar acolo nu se pune problema de a restricţiona, de a obliga pe cineva să vândă pe bursă. Acolo s-a ajuns, în mod natural, la vânzări pe bursă. Sunt trei pieţe de tranzacţionare, arondate unui singur punct virtual de tranzacţionare. Deci Olanda, cea mai lichidă piaţă de tranzacţionare pe energie, are trei pieţe de tranzacţionare, iar noi ne cramponăm cu două, respectiv BRM şi OPCOM”.
Referitor la activitatea Comisiei de anchetă a activităţii ANRE, în condiţiile în care în această iarnă s-au majorat preţurile atât la energie electrică cât şi la gaze naturale, domnul Virgil Popescu ne-a declarat: „Bună întrebare, nici eu nu ştiu ce rol a avut Comisia de Anchetă în condiţiile în care i-am audiat pe toţi actorii din piaţa de energie. Părerea mea este că înfiinţarea Comisiei de anchetă a fost făcută pentru a bloca continuarea mandatului fostului preşedinte Niculae Havrileţ.
Cu privire la draftul propus de PSD referitor la concluziile Comisiei de Anchetă a activităţii ANRE, pot să vă spun că PNL va avea o opinie separată”.

Septimiu Stoica: „Canete ne-a spus că încălcarea principiului concurenţei ar fi sancţionabil cu infringement”

0

Întâlnirea cu domnul Miguel Canete, comisar european pentru Energie, a fost deosebit de revelatoare pentru subiectele care constituie agenda publică în momentul acesta pe piaţa de gaze din Ro­mânia, res­pectiv OUG 64 privind gazele şi tentativa de a impune un singur operator de piaţă, ne-a declarat Septimiu Stoica preşedintele Bursei Române de Mărfuri.
Domnia sa a adăugat: Întrebat despre aceste subiecte, Comisarul European, „în opinia mea, dincolo de diplomaţia firească a poziţiei sale, a subliniat că pachetul 3 de energie stabileşte clar principiile de piaţă deschisă, piaţă concurenţială, iar la întrebarea mea în ceea ce priveşte acoperirea acestor pieţe libere nu numai cu operatori de producţie sau furnizori, ci şi cu operatori de piaţă – adică dacă se extinde conceptul de concurenţă şi în domeniul acesta – răspunsul dânsului a fost clar că da. Şi încălcarea unui asemenea aspect al principiului de liberă concurenţă şi de acces în piaţă ar fi sancţionabil cu infringement dacă legiuitorul român ar prevedea asemenea interdicţii şi monopol în legislaţia sa, respectiv în legea care ar aproba OUG 64. Este justificată această poziţie, pentru că şi concurenţa dintre operatorii de piaţă conduce la servicii mai bune, la transparenţă mai mare, la cos­turi mai mici, toate acesta sunt în favoarea nu numai a operatorilor economici, dar mai ales a consumatorilor.
Toate acestea, împreună, fac ca cel puţin în ceea ce ne priveşte lucrările acestei întâlniri să fie extrem de folositoare pentru noi şi sperăm că lucrurile odată lămurite să se ajungă la implementarea normală, firească, în România a acestor principii de piaţă europeană. S-a văzut că în ceea ce ne priveşte, când piaţa a fost deschisă, performanţele, cel puţin pe piaţa noas­tră, au fost absolut spectaculaose transformându-ne ca volum de tranzactioanare într-o piaţă reprezentativă din această zonă a Europei”.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012 aduce mai multe modificări substanţiale legislaţiei din sectorul gazelor.
Conform amendamentelor aduse în Comisia de Industrii, producătorii de gaze trebuiau să vândă prin intermediul bursei 70% din producţie şi, totodată, OPCOM devenea singura bursă angro de gaze naturale recunos­cută prin legislaţie. Prevederile au fost aspru criticate de Bursa Română de Mărfuri, celălalt operator cu licenţă din ţara noastră.

Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu

COMISARUL EUROPEAN PENTRU ENERGIE: „Amendamentele Comisiei de Industrii la OUG 64 nu pot fi aprobate”

0

 „Preferăm dialogul, dar e posibil să apelăm şi la instanţele europene, dacă lucrurile nu se vor rezolva”

Comisia Europeană încurajează dialogul cu autorităţile române legat de OUG 64 din 2016 privind sectorul gazelor naturale, dar dacă problemele legate de această speţă nu se vor rezolva, este posibil să apelăm şi la Curtea Europeană de Justiţie, a declarat, ieri, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc.
Întrebat de deputatul Virgil Popescu cum priveşte amendamentele aduse, în Parlamentzl nostru, Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România va trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM, în contexul în care Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, Canete a spus: „Avem un pachet energetic legislativ şi unul dintre aspecte se referă la liberalizarea pieţei. Este un proces complex, cu diferite etape de tranziţie. În acest proces, Comisia Europeană încurajează dialogul, în loc să mergem la Curtea de Justiţie, unde procedurile sunt lungi şi vom pierde timp.
Este clar, însă, că România este la un punct de răscruce în sectorul energetic, mai ales în ceea ce priveşte piaţa de gaze. În privinţa OUG 64, am avut unele aşteptări cu privire la faptul că această ordonanţă va fi aprobată în România şi vom merge mai departe cu infringementul. Faptul că ordonanţa este acum blocată în Parlament arată că nu se merge în direcţia corectă”.
Comisarul european a precizat că forul european a propus unele soluţii pentru a se depăşi acest blocaj, încurajând toţi actorii implicaţi să aibă o atitudine echilibrată: „Comisia Europeană a lansat un dialog, dorim să găsim soluţii, dar dacă se vor menţine acele prevederi, va trebui să acţionăm în consecinţă. Mesajul meu este clar: aceste amendamente nu pot fi aprobate. Există alternative, dar trebuie îndeplinite anumite principii, pentru mai multă concurenţă, mai multa transparenţă, intensificarea competiţiei, astfel încât consumatorii să aibă o mai bună alegere şi cele mai bune preţuri”.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, la finalul anului trecut, o scrisoare Comisiei de Industrii, recomandând analiza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică.
Comisia de industrii a adus, anul trecut, mai multe amendamente OUG 64/2016 privind modificarea legii gazelor, potrivit cărora 70% din gazele româneşti trebuie tranzacţionate obligatoriu pe bursa OPCOM, ceea ce a nemulţumit Bursa Română de Mărfuri (BRM), care, de asemenea, deţine o licenţă de tran­zacţionare a gazelor.
Deputatul PSD Iulian Iancu a acuzat, în mai multe rânduri, că în spatele nemulţumirilor declanşate de BRM se află, de fapt, OMV şi Gazprom, care vor să mute la Viena tranzacţiile cu gaze româneşti, astfel încât Gazprom să aducă în România o cantitate mai mare de gaze ruseşti.
Iulian Iancu a mai spus că, dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, în loc să fie vândute pe bursa din România, va fi lovită securitatea naţională a României.

Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu

Politica fiscală a României şi impactul acesteia asupra dezvoltării societății românești

0

În perioada 21 – 23 februarie 2018 s-a desfăşurat la sediul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ – Bucureşti, Conferinţa Naţională cu tema POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI”, Ediţia a V-a, organizată de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare, având ca preşedinţi pe domnul prof. univ. dr. Momcilo Luburici – Preşedinte al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator şi doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu – Preşedinte al Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator, în colaborare cu:

  • Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului (I.I.D.O.), U.C.D.C.;
  • Centrul de Cercetări, Studii şi Aplicaţii Financiar-Bancare şi Contabilitate al Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate, U.C.D.C. Bucureşti;
  • Centrul de Cercetări Economice şi Consultanţă în Afaceri al Facultăţii de Ştiinţe Economice, U.C.D.C. Cluj Napoca;
  • Revista „Economistul” a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (A.S.P.E.S.).

Conferinţa se înscrie în contextul evenimentelor organizate de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918 – 2018).

Obiectivele conferinţei s-au încadrat în următoarele coordonate:

  1. Stimularea procesului inovării, ca efect al implementării rezultatelor cercetării ştiinţifice şi dezvoltarea tehnico-economică în etapa actuală pentru redresarea economică a societăţii;
  2. Creşterea vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti şi a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare;
  3. Integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti în activităţile comunităţii ştiinţifice interne/internaţionale;
  4. Armonizarea sistemului fiscal din România cu sistemul fiscal din Uniunea Europeană;
  5. Coordonate ale sistemului fiscal din alte ţări. Evaziunea fiscală – mijloace şi tehnici de prevenire şi combatere.

Conferinţa a fost structurată în patru secţiuni, după cum urmează:

  1. Politica fiscală şi sistemul fiscal din România;
  2. Bugetul – instrument de politică fiscală şi echilibru macroeconomic;
  • Fiscalitate comparată. Evaziunea fiscală – prevenire şi combatere;
  • Drept financiar-fiscal, drepturile omului, drepturile mediului.

 

La această conferinţă au fost invitaţi şi au participat specialişti din domeniu, după cum urmează:

  • univ. dr. Dan Drosu Şaguna – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti;
  • univ. dr. Florin Dobre – Preşedinte Asociaţia Internaţională de Fiscalitate (I.F.A.) România;
  • Ec. Constantin Boştină – Director General al Grupului de presă „Economistul”;
  • ec. Sorin Adrian Robu – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
  • ec. Traian Ovidiu Calotă – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
  • Emanuel Bîrca – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.

 

Cu această ocazie s-au organizat: expoziţie de carte de specialitate, prezentarea cărţii „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’,  lansare de cărţi Abordări sistemice ale fiscalităţii în România” şi „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, prezentarea revistei „Economistul”, prezentarea revistei “Knowledge Horizons-Economics”, precum şi prezentarea produsului fiscal „InfoFISC”.

  • Prezentare de carte: „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’, Autori: Prof. univ. dr. Dan Drosu ŞAGUNA, Asist. Univ. Daniela Iuliana RADU, univ. Marius Eugen RADU, ISBN 978-606-18-0695-9, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2017.

Cartea prezentată are drept coordonator pe domnul prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna şi coautori pe lect. univ. dr. Daniela Iuliana Radu și conf. univ. dr. Marius Eugen Radu, apărută la editura C.H. Beck, în anul 2017. În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat pe lângă contribuția lucrării lansate la colecţia bibliotecii juridice, personalitatea domnului prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna și dedicarea domniei sale la crearea unei veritabile școli juridice în România.

  • Lansare de cărţi:
    • Abordări sistemice ale fiscalităţii în România”, Autor: univ. dr. Rodica Mariana Ţîrlea, Editura Risoprint, Chişinău, Republica Moldova, 2018;
    • „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, Autor: Lect. univ. dr. Mirela Niculae, ISBN 978-606-26-0878-1, Editura Pro Universitaria, Bucureşti,

În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat contribuţia adusă de autori la fundamentarea cercetării în domeniul fiscalităţii şi nu numai, experienţa didactică şi de cercetare a autorilor.

  • Prezentarea revistei „Economistul” a Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi propuneri privind colaborarea dintre I.C.S.M. şi A.S.P.E.S.;
  • Prezentarea revistei ”Knowledge Horizons-Economics” – revistă editată de U.C.D.C./I.C.S.M.;
  • Prezentarea actualizată a produsului fiscal „InfoFisc.ro – o alternativă pentru profesionişti’’, de către dr. ec. Sorin Adrian ROBU, dr. ec. Traian Ovidiu CALOTĂ şi ec. Emanuel Bîrca – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.

Menţionăm că la această conferinţă s-au înscris autori cu comunicări din facultăţile cu profil economic şi de drept şi administraţie publică din U.C.D.C., Academia de Studii Economice Bucureşti, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, Universitatea „Nicolae Titulescu’’ Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare’’ Suceava, Universitatea „Spiru Haret’’ Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi, Universitatea Româno-Americana Bucureşti, Grupul de Presa „Economistul”, Facultatea de Drept Bucureşti,  Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”.

Articolele rezultate în urma comunicărilor prezentate în cadrul conferinţei vor fi publicate într-unul din numerele din anul 2018 – volumul X al revistei ”Knowledge Horizons – Economics”.

Concluzii:

  • Comunicările prezentate au fost la un nivel academic ridicat, cu aspecte economice şi juridice de actualitate, în contextul aplicării noului Cod Fiscal din România.
  • Specialiştii de la “InfoFISC” au prezentat o „enciclopedie a fiscalităţii”, bazata pe un sistem informaţional şi pe un program informatic performant privind „creierul electronic al fiscalităţii”, cu toate corelaţiile, implicaţiile, actualizările şi legăturile dintre articole, acte normative şi politici fiscale din ultimii 10 ani.
  • Reprezentatul A.S.P.E.S. / „Economistul”, în comunicarea prezentată, a subliniat că, de fapt, în România politica fiscală actuală are un impact negativ asupra dezvoltării societăţii româneşti. Cu aceasta ocazie, dl. dr. ec. Constantin Boştină a solicitat facultăţilor economice, profesorilor, specialiştilor „rescrierea Codului Fiscal din România”. Considerăm că acest aspect necesită resurse materiale/financiare şi umane, timp şi logistică permanentă pentru perioada de cercetare, verificare şi implementare a rezultatelor rescrierii noului Cod Fiscal.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE MULTIDISCIPLINARE
Prof. univ. dr. Gheorghe Lepădatu – Director I.C.S.M.

Agricultură, industrie alimentară, industrie constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară – în modelul economic românesc în U.E. România – orizont 2030

0

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE) și România Durabilă au organizat o nouă dezbatere din seria analizelor și proiecțiilor având ca obiectiv conturarea unui model economic românesc în cadrul Uniunii Europene din perspectiva anului 2030. Tema reuniunii a constituit-o agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil. Au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală de resort.
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, director general al revistei Economistul, a reliefat poziționarea actualei dezbateri pe linia consecventă a unor asemnea evenimente de substanță, organizate cu susținerea unor parteneri precum Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), „România Durabilă” în centrele universitare și economice Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Bacău și la Palatul Parlamentului, evenimente lansate în contextul împlinirii a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orientate în sensul unei deschideri creatoare către următorul deceniu. „Am ajuns la concluzia, în urma unui dialog cu Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, că trebuie să valorificăm tot ceea ce România a câștigat prin intrarea în Uniunea Europeană și pe această bază să trecem în următorii ani la o accelerare, la o intensificare calitativă”, a apreciat dr. ec. Constantin Boștină, subliniind că ne aflăm în fața unei mari probleme „nu a trecutului, nu a prezentului, ci mai ales a viitorului nostru”, în condițiile în care România ocupă între țările UE locul 7 ca suprafață, locul 17 ca PIB, dar se situează pe unul din ultimele locuri ca indicatori ai nivelului de trai.Agricultura3

Integrare pe bază de contract între procesatori și fermieri

În calitate de gazdă a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a reafirmat disponibilitatea ASE de a fi „o universitate deschisă pentru dezbaterea marilor probleme ale economiei românești”. Pentru sectorul agricol, principalul beneficiu al integrării europene, a apreciat rectorul ASE, îl constituie „oportunitatea de a participa pe o piață deschisă”, iar marea provocare „ține de competitivitate și productivitate” . În același timp, semnalarea sa a fost că aportul european al agriculturii noastre este aplecat preponderent spre exportul de materii prime, nu de produse finite. O propunere de eficientizare pe care a avansat-o a fost aceea de „unire a tuturor actorilor de pe filiera produselor”, în sensul că „procesatorii să facă o integrare pe bază de contract cu fermierii”.
Pentru contracte ferme ale procesatorilor cu producătorii și pentru sprijinirea centrelor de colectare s-a pronunțat și prof. univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Din perspectiva practicienilor, Vasile Lucuță, procesator de carne din Satu Mare, a semnalat lipsa animalelor, în special a bovinelor: „La abatoarele mici nu avem ce să sacrificăm! Importăm carne ca să procesăm! Dacă vorbim despre orizontul 2030, atunci să punem și bazele procesării”.
În aceeași ordine de idei, Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, a abordat perpspectiva resursei deosebite pe care o constituie prelucrarea fructelor și, din această poziție, reconsiderarea dezvoltării pomiculturii în România. Vocea sa poate fi considerată de referință, pentru că Alexandrion s-a impus drept cel mai mare producător de băuturi pe bază de fructe din România, încât propunerea unei standardizări și creearea unei infrastructuri a colectării fructelor este în cunoștință de cauză. Pentru atenție asupra colectării, inclusiv prin crearea unor baze de date în piețe, s-a pronunțat și profesorul Nicolae Istudor: „Trebuie un mecanism care să oprească evaziunea fiscală pe care o fac acei samsari la care producătorii preferă să meargă pentru că primesc banii pe loc, nu după nu știu cât timp”.

AgriculturaAgricultura României produce, dar îi lipsește piața

Necesitatea protejării nu numai a producției agricole, ci și a investițiilor a fost subliniată de prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). O direcție majoră pe care a evidențiat-o în acest sens este cercetarea de profil: „Nu putem să facem agricultură cu import de rezultate de cercetare”. Pledoaria sa a fost pentru o strategie elaborată de specialiști, asumată de către decidenți și urmată pe termen lung.
La raportul dintre industrie și agricultură în conturarea profilului economic al țării s-a referit prof. univ. dr. Gabriel Popescu, ASE București: „Profilul nostru actual, industrial-agrar, fixat din anii ’70, este departe de profilul care se dezvoltă în Europa de Vest, acela al economiei bazate pe cunoaștere. Agricultura este o ramură a resurselor. E adevărat, agricultura României produce, dar ne lipsește piața”.
La rândul său, acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, a făcut observația că România ocupă primul loc în Europa ca pondere a populației ocupate în agricultură: 27 % din total, în timp ce în Germania ponderea e de numai
2-3 %.

IMG_6296Viziunea asupra dezvoltării trebuie să vină dinspre antreprenori

Perspectiva agriculturii nu poate fi concepută fără participarea producătorilor de utilaje și mașini agricole, a atras atenția ing. Sorin Moleșag, directorul general al, practic, singurului „supraviețuitor” al industriei românești de profil, „Mecanica Ceahlău”. Intervenția sa a vizat funcționarea unui mecanism financiar care, în forma actuală, dezavantajează producția autohtonă. Totodată, accesarea fondurilor europene se dovedește greu abordabilă pentru o întreprindere din categoria celor mijlocii, din care face parte „Mecanica Ceahlău”.
În general, „finanțele trebuie orientate și spre zonele mici. Este important ca în economie să existe și producători mari, și producători mici, iar ansamblul să se sudeze”, a spus dr. Otilia Manta, ASPES, cercetător la Centrul pentru Cercetări Financiar-Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române.
Accentuând importanța susținerii financiare a producției agricole, secretarul de stat Floricel Dima, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit că în 2018 întregul sector beneficiază de o alocare de 2,6% din PIB. Dintre programele prioritare, le-a enumerat pe cele privind culturile de tomate, comercializarea lânii, investițiile în irigații, creșterea unor rase de porci, valorificare resurselor din zone montane.
Cu o privire integratoare, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a observat că numeroaselor studii făcute asupra mecanismelor și fenomenelor din economie „le-a lipsit coloana vertebrală care să le dea coerență”. Ca noutate, în anul centenarului Marii Uniri, a anunțat elaborarea sub egida institutului a lucrării „Economia României – un secol de transformări”, în care economia agrară se regăsește la locul cuvenit. Cât privește perspectiva, a subliniat că pentru așezarea agriculturii între prioritățile decidenților este necesară „o masă critică de inițiative din mediul de afaceri, din organizații patronale, care să se impună”.
„Viziunea trebuie să vină dinspre antreprenori, iar statul să-i asculte pe producători, să-i sprijine. De asemenea, infrastructura pentru agricultură și industria alimentară: depozite, utilități de apă, energie, căi de acces etc.trebuie să constituie o politică de stat”, a conchis dr. ec. Constantin Boștină, reiterând că ideile și propunerile coagulate în urma dezbaterilor mediului academic și de afaceri sub egida ASPES privind perspectiva următorului deceniu de integrare europeană a României vor forma un document de sinteză ce va fi supus atenției decidenților la nivelul statului.

Fotografii de Cornel Constantin