de Monica Todose, Director PwC România Mihail Boian, Avocat Partener D&B David și Baias
După cum ne-a obișnuit deja Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), tradiția de a publica anual un top al celor mai performante țări în materia procedurilor amiabile a fost menținută și pentru anul trecut. Pe 14 noiembrie 2023, OCDE a publicat documentul intitulat Premiile MAP 2022 care vine în completarea statisticilor anuale privind procedurile amiabile (Mutual Agreement Procedure – MAP) pe care organizația le publică cu regularitate.
Ca element de noutate, anul acesta OCDE a lansat prima ediție a unul document care oferă informații consolidate privind procedurile amiabile 2023 la nivelul fiecărei jurisdicții fiscale (inclusiv în România) ce a aderat la mecanismul de aplicare simplificată a acțiunilor BEPS.
Reamintim cu această ocazie că statisticile publicate de OCDE sunt rezultatul angajamentelor asumate de statele care au decis să implementeze standardul minim impus prin Acțiunea 14 „Eficientizarea mecanismelor de soluționare a disputelor” din cadrul planului de măsuri pentru Prevenirea erodării bazei impozabile și transferul profiturilor OCDE.
În acest an, statisticile publicate vizează procedurile amiabile derulate în 2022 în 133 jurisdicții (chiar mai multe decât în 2021, când statisticile vizau doar 127 de țări), acoperind, astfel, majoritatea procedurilor amiabile existente la nivel global și cuprinzând atât informații legate de fiecare jurisdicție în parte, cât și informații agregate la nivel global.
În concret, o analiză a datelor publicate pentru 2022 relevă următoarele aspecte:
Durata medie a cazurilor începe să se apropie de obiectivul de 24 de luni, având în vedere că în anul 2022, cazurile MAP soluționate au avut o durată mai mică, de 25,3 de luni, comparativ cu 26 de luni în anul 2021. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a duratei medii în special la cazurile de MAP care erau generate de ajustări de prețuri de transfer și care au durat 29 de luni față de 32,3 de luni în anul 2021.
În 2022 au fost soluționate mai puține proceduri amiabile față de anul 2021, numărul cazurilor ce implică dublă impunere rezultată din ajustări ale prețurilor de transfer fiind mai mic cu 0.5%, iar cel al altor tipuri de obligații fiscale cu aproape 6.5%. Chiar dacă au fost mai puține spețe soluționate decât în 2021, rezultatul din anul 2022 relevă în continuare preocuparea autorităților competente de a soluționa cererile cu care acestea sunt învestite, gradul de soluționare crescând cu aprox. 9% față de anul 2020.
Numărul de cazuri MAP noi înregistrate este, în continuare, în creștere, în anul 2022, fiind deschise cu aproximativ 3% mai multe cazuri comparativ cu 2021. Pare, astfel, că numărul contribuabililor care au încredere în instrumentul MAP este tot mai mare, fapt ce denotă o creștere a gradului de cunoaștere a acestei proceduri, dar și gradului de accesibilitate și predictibilitate în contextul adoptării și transpunerii Directivei în legislațiile naționale.
Rezultă, astfel, că tendințele înregistrate în anul 2021 s-au păstrat și regăsit și în 2022, interesul contribuabililor pentru acest instrument alternativ de soluționare a disputelor fiscale fiind în continuare unul semnificativ, alături de celelalte mecanisme tradiționale de soluționare a litigiilor fiscale. Îmbunătățiri remarcabile ale ritmurilor de soluționare în anumite jurisdicții sunt, de asemenea, de evidențiat, aspect care denotă faptul că autoritățile fiscale par să facă progrese vizibile în gestionarea cazurilor de MAP și să țină pasul cu aceste opțiuni ale contribuabililor.
În cazul procedurilor amiabile finalizate în anul 2022, 59% din acestea au fost încheiate printr-un acord amiabil care a rezolvat pe deplin dubla impunere (cu 6% mai mult decât în 2021), iar în 8% din cazuri (mai puțin cu 4% decât în 2021), statele au oferit soluții unilaterale de eliminare a dublei impuneri.
Am putea concluziona că statele preferă, în continuare, să soluționeze disputele fiscale prin colaborare și negociere și nu prin emiterea unor soluții unilaterale, importantă din această perspectivă fiind creșterea (chiar dacă nu considerabilă) a numărului de cazuri soluționate printr-un acord amiabil.
Premiile MAP 2022
Există cinci categoriile de jurizare ale progresului, după cum urmează:
Durata medie pentru închiderea cazurilor MAP
În materia prețurilor de transfer, câștigători sunt Olanda si Elveția care au înregistrat mai mult de 50 de cazuri închise, cu o durată medie de 19.6, respectiv 21.3 de luni pentru soluționarea procedurilor amiabile;
În celelalte tipuri de spețe, Noua Zeelandă ocupă primul loc în clasament, cu o durată medie de soluționare de 6.36 luni.
„Vârsta” cazurilor –țara cu cele mai puține cazuri primite înainte de 2016, rămase încă în lucru la finalul anului 2022 este Canada, cu un procent de doar 1.04%.
Managementul cazurilor:
În categoria jurisdicțiilor care gestionau peste 100 de cazuri la finalul anului 2022, Luxemburg ocupă primul loc, având o rată de închidere a cazurilor de aproximativ 57%.
În categoria jurisdicțiilor care gestionau între 20 și 100 de cazuri la finalul anului 2022, Norvegia ocupă primul loc, având o rată de închidere a cazurilor de aproximativ 54%.
Cooperare:
În materia prețurilor de transfer, Danemarca și Irlanda sunt cele două țări între care a existat cea mai eficientă cooperare în 2022, acestea ajungând la un acord amiabil cu un scor de 83 de puncte;
În celelalte materii, primul loc este ocupat de Germania și Irlanda, acestea ajungând la un acord amiabil cu un scor de 135 de puncte
5. Cea mai progresivă jurisdicție – țara ce a înregistrat cea mai mare creștere în numărul cazurilor (atât din prețuri de transfer, cât și alte cazuri) închise prin acord amiabil sau soluție unilaterală în 2022 este Olanda, cu o creștere de 102 de cazuri închise față de anul trecut (31 dintre acestea fiind de prețuri de transfer, 71– alte cazuri).
România. Care este poziția României în statistici?
După cum se poate observa din analiza de mai sus, România nu se află (încă) în vreunul dintre aceste clasamente, țara noastră fiind, în continuare, la început de drum atât în ceea ce privește numărul cazurilor de MAP, cât și expunerea la o cazuistică diversificată. Numărul inspecțiilor fiscale care vizează prețurile de transfer a stagnat în ultimul an, iar această împrejurare, coroborat cu faptul că România nu are, în continuare conform OCDE, o procedură amiabilă care să fie soluționată pe fond la acest moment, a condus cel mai probabil la acest rezultat relativ modest menționat de statistici. În acest sens, statisticile arată că numărul societăților afectate de dublă impunere care recurg la MAP este relativ constant, nefiind înregistrat un trend crescător.
Mai exact, în anul 2022 au fost inițiate 46 cazuri de proceduri amiabile ce vizează prețuri de transfer (7 alte spețe), față de 16 cazuri de proceduri amiabile ce vizează prețuri de transfer, (6 alte spețe) în anul 2021. Acest fapt indică că percepția mediului de afaceri cu privire la funcționarea a acestui instrument a început să se schimbe în 2022, MAP fiind utilizat la o scară mai mare, interesul pentru acest instrument alternativ de soluționare a disputelor fiscale fiind în creștere. Apreciem că potențialul de creștere este unul semnificativ și s-ar putea materializa într-o cazuistică diversificată dacă Statul Român ar implementa măsuri clare și transparente pentru soluționarea și popularizarea acestui mecanism.
În continuare, numărul relativ limitat de proceduri amiabile inițiate în România și în 2022 pare să fie și o consecință a necunoașterii, în rândul contribuabililor, a modului de funcționare a acestui mecanism de evitare a dublei impuneri, respectiv a avantajelor și dezavantajelor pe care le presupune, în contextul în care și vizibilitatea asupra acestui instrument, la nivelul autorităților fiscale, continuă să fie una relativ scăzută.
Conform statisticilor, principalii parteneri ai României în procedurile amiabile sunt Spania, Germania, Austria, Italia și Olanda, Olanda aflându-se pe locul 1 în topul țărilor cu cea mai mică durată medie de soluționare a cazurilor, Germania pe locul 4, iar Spania ocupă locul 5.
După cum anticipam, în ceea ce privește soluționarea procedurilor amiabile în anul 2022, menționăm că în România au fost închise 36 cazuri de prețuri de transfer și 6 alte cazuri. Totodată, nicio procedură amiabilă nu a fost soluționată prin ajungerea la un acord între cele două autorități fiscale în sensul eliminării în totalitate a dublei impuneri, cazurile fiind închise fie prin acordarea de soluții unilaterale, fie prin retragerea cererii de către contribuabil.
Concluzii
Statisticile OCDE 2022 relevă, în continuare, existența unui real interes din partea statelor membre OCDE de promovare și utilizare a procedurilor amiabile ca instrument alternativ pentru soluționarea disputelor fiscale, numărul disputelor transfrontaliere fiind în continuare creștere.
Totuși, similar cu practica autorităților fiscale române din 2021, această tendință nu se regăsește încă în România under, chiar dacă numărul de cazuri înregistrate au început să crească, totuși Statul Român nu a adoptat nici până la această dată reglementări secundare care să detalieze în concret pașii și termenele în care se desfășoară procedura amiabilă, finalitatea și modalitatea de implementare a unei soluții unilaterale sau a unui acord între state.
Trebuie spus, totuși, că în ultimele luni ale 2022 s-a înregistrat o creștere a controalelor fiscale în materia prețurilor de transfer (inclusiv din zona controalelor antifraudă fiscală), astfel încât ne așteptăm ca în 2023 să fie dispuse ajustări de prețuri de transfer care să genereze mai multe situații de dublă impunere la nivel de grupuri de societăți și, deci, care să conducă la o creștere a cererilor de inițiere a unor proceduri amiabile.
În aceste condiții, nu ne rămâne decât să reiterăm concluziile noastre de anul trecut și să subliniem caracterul absolut necesar și chiar indispensabil al unei intervenție de urgență a legiuitorului în această materie, care să conducă la crearea unui cadru legislativ clar și predictibil și care să accelereze procesele de soluționare a cauzelor, să crească dinamica de colaborare și interacțiune a autorităților române cu contribuabilii implicați, precum și cu autoritățile competente din alte state și, în definitiv, utilizarea la o scară cât mai largă a acestui instrument extrem de util și accesibil de soluționare a disputelor fiscale. Rămâne de văzut cum vor evolua procedurile amiabile inclusiv în contextul intrării în vigoare, 1 ianuarie 2026, a directivei europene privind prețurile de transfer, odată cu alinierea legislației în materie de prețuri de transfer la nivel european.
Proiectul „energiaTa” anunță atingerea unui număr de 100.000 de prosumatori, cu peste 1.000 MW instalați și pregătirea tranziției „către prosumatorul sustenabil, prin instrumente dedicate acestora, de tipul Ghidul Prosumatorului Sustenabil, care să îi susțină într-un stil de viață și comportament responsabil”. „energiaTa” reamintește că este „un proiect al EFdeN dedicat prosumatorilor, cu scop educațional și de conștientizare”.
Prezent la Casa EFdeN Signature, Sebastian Burduja, ministrul energiei a subliniat: „Toată admirația pentru ceea ce reușiți să faceți cu EFdeN și energiaTa și mă închin în fața dumneavoastră. Noi, ca minister, încurajăm acest fenomen al prosumatorilor, pentru că din perspectiva unei politice publice înseamnă energia viitorului și sistemul energetic al viitorului și îndeplinește cele 3 D-uri: descentralizare, digitalizare, decarbonizare. Avem o creștere spectaculoasă a numărului de prosumatori și ca urmare a programelor Casa verde, dar și ca urmare, așa cum zice studiul, a unei disponibilități foarte însemnate din partea românilor de a deveni prosumatori. Nu mă surprind rezultatele studiului pentru că ele explică această evoluție. Este adevărat, implică și provocări – presiunea pe rețele, dar acest fapt nu trebuie să fie o frână în calea fenomenului. La nivel tehnic, discutăm de o anumită limitare a sistemelor, dar există posibilitatea de a investi în sistemul de distribuție prin fonduri proprii ale operatorilor de distribuție, dar și prin fondul de modernizare.”
Viorel Alicuș, director general, ANRE: „Din estimările noastre, probabil că ne îndreptăm spre 1500 MW instalați până la sfârșitul anului. Problema dezechilibrelor este destul de accentuată. Dezechilibrele au început să aibă valori foarte mari atât din punct de vedere a cantității dezechilibrelor, cât și a valorii acestora. Pe lângă instalarea de capacități de stocare, o soluție (pentru problema dezechilibrelor) care credem noi că ar fi utilă, ar fi accesul operatorilor de distribuție în invertoare și posibilitatea utilizării invertoarelor efectiv ca mijloc de echilibrare a rețelei.”
Nicolas Richard, CEO Engie România: „Ne bucurăm să putem susține EFdeN și energiaTa de mai mulți ani și să vedem că prosumatorii devin o parte importantă a sistemului energetic. Pentru a continua tranziția spre o decarbonare si mai mare, dar, totdată, să avem un sistem energetic rezilient și sustenabil, trebuie sa creăm stimulente potrivite pentru a nu injecta în rețea surplusul de electricitate. Aici vorbim de soluții de stocare, de dimensionare potrivită a instalațiilor si de un cadru legislativ echilibrat între prosumatori, distribuitori și furnizori.”
Inițiatorii proiectului „energiaTa” reamintesc că tranziția de la prosumator la prosumator sustenabil pe care o propune „pornește de la un set de motivații care depășesc aspectele financiare și vizează un consum responsabil de resurse și urmărirea eficienței energetice pe mai multe planuri. Prosumatorul sustenabil dimensionează puterea instalației fotovoltaice în funcție de un scenariu de consum, bazat pe eficiență energetică, este interesat să facă tranziția către echipamente eficiente energetic și mobilitate electrică, urmărind eficiența consumului de resurse, nu doar de producția fotovoltaică pentru diminuarea facturii. În acest proces, energiaTa va sprijini prosumatorii din comunitate cu un set de instrumente educative, care să îi ajute să adopte un stil de viață sustenabil”.
„energiaTa și Cult Research, cu sprijinul Engie România, a lansat Barometrul Prosumatorilor din România, care „aprofundează realitatea prosumatorilor din România:
1 din 2 români consideră că este (foarte) probabil să devină prosumator în viitor, cea mai populară metodă de finanțare în rândul acestora fiind prin programul Casa Verde Fotovoltaice, al Administrației Fondului de Mediu (45%), urmată de fondurile proprii (32%),
motivele principale pentru a deveni prosumatori sunt economisirea de bani (92%) și independența energetică.
Principalele blocaje identificate de prosumatori sunt birocrația (48%) și costul ridicat al investiției”
Claudiu Butacu, cofondator energiaTa: „Dacă ne dorim o Românie sustenabilă, nu mai este suficient doar să creștem numărul de prosumatori. Așa că noua miză a comunității energiaTa, prima comunitate dedicată prosumatorilor din România, este să contribuie la viitorii prosumatori sustenabili ai României. Pentru aceasta, în următoarele luni, vom lansa Ghidul Prosumatorului Sustenabil, realizat în urma unui proces de co-creare în ecosistemul prosumatorilor.”
Alexandru Zodieru, General Manager Cult Research: „În cadrul studiului s-a urmărit identificarea prosumatorilor și a potențialilor prosumatori în contextul comportamentului prosocial al acestora și implicarea în măsurile de mediu. Am descoperit o Românie axată pe economie ca metodă de eficiență energetică, cu privirea orientată către programele guvernamentale pentru a investi în panouri fotovoltaice sau acumulatori, dar care apelează la utilizarea resurselor financiare proprii în cea mai mare măsură. Creșterea prețurilor la energie și războiul de la graniță generează două variante de răspuns predominante: independența energetică (la nivel de gospodărie) și reducerea costurilor de consum.”
Studiul a fost realizat în lunile septembrie-noiembrie 2023, pe un eșantion format din aproximativ 800 persoane active în mediul online, la nivel național, având o marjă de eroare a rezultatelor de 3,5%.
„energiaTa” este „o inițiativă civică lansată acum 7 ani de EFdeN, o organizație non-guvernamentală care activează în zonele de sustenabilitate, energie regenerabilă și schimbări climatice, premiată național și internațional cu peste 70 de premii. EnergiaTa a mapat problemele prosumatorilor și a realizat Ghidul Prosumatorului, un instrument care pune la dispoziție informațiile necesare pentru a deveni prosumator. Proiectul a contribuit la schimbarea legislației prosumatorilor în România prin colaborarea cu alte organizații și instituții publice”.
În beneficiul celor peste 400 de locuitori ai localității Sânpaul, județul Cluj, Asociația „Zi de Bine” a lansat proiectul „PicăturideBINE”, prin care a fost amenajată o spălătorie comunitară care va funcționa și ca un loc de întâlnire pentru copii și adulți, oferindu-le tuturor oportunitatea de a se implica inclusiv în activități educaționale. Pe spațiul alocat au fost amplasate două containere cu mașini industriale de spălat și uscat haine, un loc de făcut teme și o mini-bibliotecă, un coș de baschet, bănci și mese unde se vor ține lecții și ateliere.
După cum anunță ințiatorii, „la evenimentul de inaugurare au fost prezenți și copii din ciclul primar care au interacționat cu spațiul și s-au bucurat de noul loc unde își vor putea face temele.
În prezent, comunitatea romă din Sânpaul se confruntă cu multiple provocări legate de infrastructură, acces la servicii de bază și nesiguranță locativă.
Proiectul este susținut de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine, Lidl România, Grupul E.ON România, UniCredit Bank și Leroy Merlin.
În mai puțin de o lună de la lansarea proiectului, Asociația Zi de Bine, cu spijinul Primăriei comunei Sânpaul, au pus la dispoziția locuitorilor mașini industriale de spălat și uscat haine, mini-bibliotecă și facilități pentru activități educative și recreative”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației „Zi de Bine”: „Prin acest proiect ambițios, ne-am propus ca acest spațiu să nu fie doar un loc pentru curățarea hainelor, ci să devină în timp un loc de întâlnire dedicat atât copiilor cât și adulților. Aici, vor avea oportunitatea de a se implica în activități educaționale, beneficiind de un mediu propice în care să descopere și să dezvolte noi abilități. Suntem încrezătoare că această inițiativă va aduce nu doar beneficii practice, ci și o schimbare semnificativă în mentalitatea comunității, promovând spiritul de implicare și solidaritate. Astfel, ‘PicăturideBINE’ devine o rază de speranță și progres pentru locuitorii din Sânpaul, construind un viitor mai luminos și mai prosper pentru toți.”
Rodica Marchiș, director, Școala Gimnazială „Ioan Alexandru”, Sânpaul, județul Cluj: „Este foarte oportun acest proiect deoarece pe acești copii nu are cine să-i ajute atunci când ajung acasă. Mulți dintre ei au părinții plecați din țară și locuiesc acum doar cu bunicii lor care au probleme de sănătate. Cred că la început, locuitorii din comună vor veni la spălătoria comunitară din pură curiozitate, iar apoi vor veni de plăcere pentru că își vor putea rezolva niște probleme casnice, de familie, însă, totodată, vor învăța lucruri noi și bune, iar noi le vom putea fi alături.”
Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația „Zi de Bine” o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845, prin donarea zilei de naștere sau prin completarea formularului 230, prin care pot redirecționa, gratuit, 3,5% din impozitul pe venit către o cauză socială. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Scopul Asociației Zi de Bine este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația susține câte un ONG în fiecare lună a anului și încurajează oamenii să-și doneze ziua de naștere pentru un proiect social.
Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se anunță cauza susținută și sunt descrise nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii află ce s-a întâmplat cu banii și sunt invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro.
Compania Douglas România continuă să susțină familiile vulnerabile și anul acesta prin Programul de Prevenire a Separării Copilului de Familie, dezvoltat de organizația Hope and Homes for Children. În acest sens, compania explică modul de funcționare a campaniei, al cărei scop este „de a-i ajuta pe părinți, prin susținere financiară, să îmbunătățească condițiile de trai ale familiei, putând astfel să-și păstreze copiii alături de ei și să-i crească în siguranță.
Pentru fiecare paletă de machiaj Douglas Collection Star Makeup Palette și fiecare set Douglas Collection Advent Calendar Beauty vândute în perioada 1 Decembrie-31 decembrie 2023, Douglas va oferi 10 lei Fundației Hope and Homes for Children, în limita sumei de 50.000 lei. Această campanie începe astăzi, 1 Decembrie, și se va derula până la finalul lunii, atât în magazinul online, douglas.ro, cât și în cele peste 40 de magazinele fizice ale companiei din toată țara.
Lavinia Ivas (foto), CEO Douglas România: „Alături de partenerii noștri de la Hope and Homes for Children, pentru al doilea an consecutiv, prin campania Feel the Magic, susținem copiii să rămână alături de familie, atât de sărbători, cât și în fiecare zi. Locul unui copil este lângă familia sa, unde este îngrijit, dar mai ales iubit și susținut și unde se poate dezvolta sănătos fizic și emoțional. Ne dorim să aducem lumină și bucurie pe chipul copiilor și al părinților acum de sărbători, dar și pentru toate zilele pe care le vor petrece împreună.”
Robert Ion, director general Hope and Homes for Children România: „Indiferent de greul pe care-l simt în fiecare zi copiii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă, ei au parte acasă de sentimentul sincer al iubirii părintești. În familie, ei descoperă un refugiu al siguranței și al liniștii. Noi, Hope and Homes for Children, ne îngrijim ca acestor copii să le fie bine în cel mai de preț loc pentru ei – Acasă. Împreună cu partenerii noștri de bine, care împărtășesc aceeași misiune cu noi, ne implicăm activ în sprijinirea familiilor aflate în situații dificile de viață. Avem drept scop să le oferim resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a-și reconstrui viețile, prevenind astfel destrămarea familiilor și evitând experiențele traumatice ale instituționalizării și traiului într-un orfelinat.”
Douglas România subliniază că, „datorită acestui ajutor, 10 copii nu vor ajunge în centre de plasament, ci vor rămâne alături de familiile lor, în siguranță, prin susținerea financiară și materială care să îi ajute pe părinți să se redreseze și să-și poată îngriji și ocroti copiii, acasă, acolo unde le este locul. Această acțiune face parte din strategia locală de responsabilitate socială a Douglas care își propune să susțină dezvoltarea comunității și în special dezvoltarea unui mediu social și familial sănătos”.
Douglas este caracterizată drept „cea mai importantă destinație premium de frumusețe omnichannel, din Europa. Inspirăm clienții să trăiască propriul fel de frumusețe, oferind un sortiment unic în magazinele online, printr-un program de parteneriat și în aproximativ 1.840 de magazine. Consolidarea poziționării noastre omnichannel de succes în timp ce dezvoltăm constant experiența clienților se află în centrul strategiei noastre. În anul fiscal 2021/22, Douglas a generat vânzări de 3,65 miliarde de euro, cu accent pe parfumuri, machiaj, îngrijirea pielii, îngrijirea părului, îngrijirea sănătății și accesorii”.
Hope and Homes for Children România reamintește că, în 25 de ani de intervenții, „a susținut peste 41.500 de copii să rămână în siguranță lângă părinții sau familia lor extinsă și să nu fie instituționalizați, prin Programul de Prevenire a Separării Copilului de Familie. Din 1998 și până în prezent, Fundația a contribuit la închiderea a 68 de centre de plasament, iar prin eforturile Hope and Homes for Children și ale partenerilor săi au fost dezvoltate 125 de case familiale, cu peste 7.200 de copii scoși din orfelinate și 1.900 reintegrați în familia naturală sau extinsă”.
Comisia Europeană a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue.”
În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).
România este reprezentată de fostul ministru al Afacerilor Externe, Dr. Adrian Severin, și de președintele Fundaţiei EURISC, Prof. Dr. Liviu Mureșan, la Forumul „China in Sight, Global Insight” (Văzând China, perspectivă globală 2023),eveniment organizat la Shenzhen (provincia Guandong) sub tema „Modernizarea în stil chinezesc și cooperarea de înaltă calitate, în cadrul inițiativei ‘O centură, un drum’”.
Inaugurat în data de 1 Decembrie, forumul reunește 150 de participanți din 30 de țări din Asia, Africa, Europa și Oceania, care, alături de reprezentanți din China, derulează un schimb de experiențe legat de modul în care China promovează inițiativa „O centură, un drum” și modul în care este percepută inițiativa în cadrul comunității internaționale.
Modernizarea în stil chinezesc și inițiativa „O centură, un drum” au devenit două puncte importante pe agenda comunității internaționale, pentru a observa și înțelege modul în care se dezvoltă China, modernizarea în stil chinezesc fiind o experiență a unei țări înapoiate care a făcut și face eforturi pentru dezvoltare, pentru întinerirea unei civilizații antice, a declarat Liu Jianchao, ministrul Relațiilor Externe al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (CCPCC). În mesajul prezentat în cadrul sesiunii oficiale de deschidere a forumului, Liu a subliat că modernizarea în stil chinezesc este un proiect care insistă permanent pe supremația poporului, pe consolidarea puterii interne, care să aducă inclusiv beneficii globale.
„În câteva zeci de ani, Partidul Comunist Chinez a condus China la finalizarea procesului de industrializare prin care au trecut țările dezvoltate vreme de sute de ani, stabilind o cale unică de modernizare. Modernizarea în stil chinezesc a insistat întotdeauna să pună oamenii în centrul atenției, să promoveze prosperitatea comună a tuturor oamenilor, să promoveze coordonarea civilizației materiale și a civilizației spirituale, să adere la coexistența armonioasă dintre om și natură și să adere la drumul dezvoltării pașnice”, a declarat ministrul Liu Jianchao. Acesta a subliniat că, pe acest fond, China va face eforturi ca să ofere noi oportunități pentru dezvoltarea lumii, pentru a aduce noi contribuții la promovarea construcției unei comunități globale cu destin comun.
Sub acest aspect, Liu Jianchao a arătat că China va aprofunda cooperările pragmatice, va stimula îmbunătățirea mecanismelor de cooperare și adoptarea unui model echilibrat și incluziv pentru modernizarea lumii, prin cunoașterea și învățarea reciprocă, inclusiv prin asigurarea unui climat de reflecție reciprocă la care să participe toate țările lumii, pentru a scrie împreună un nou capitol în procesul de modernizare mondială.
Domnii Adrian Severin și Liviu Mureșan sunt invitați de partea chineză pentru a prezenta discursuri oficiale pe marginea temei sub care se desfășoară forumul. Alături de aceștia se regăsesc fostul președinte al Sloveniei, Danilo Turk, fostul premier al Irakului, Mohammed Allawi, fostul președinte al Congresului Național din Thailanda, Peng Lajun.
În urma discuțiilor, participanții la forum au adoptat documentul „Vezi China și ascultă lumea”, al Inițiativei Forumului de la Shenzhen 2023.
În țara noastră, economia a cunoscut o creștere modestă, de doar 1,1%, în acest an. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru primele 9 luni din 2023 comparativ cu aceeași perioadă din 2022 indică o stagnare în evoluția principalilor piloni care alimentează creșterea Produsului Intern Brut (PIB). Această situație subliniază o stagnare a motorului economic românesc, sugerând că principalele domenii de susținere a creșterii economice au avut dificultăți în a se dezvolta. Creșterea trimestrială de 0,4% se aliniază cu previziunile economiștilor, însă creșterea anuală se situează mult sub așteptările exprimate anterior de Bloomberg și Erste Group. Acest decalaj între datele efective și estimările inițiale subliniază complexitatea și incertitudinea cu care evoluează economia românească. De asemenea, este important de menționat că datele furnizate sunt preliminare și pot suferi modificări semnificative în revizuirile ulterioare. Discrepanța notabilă dintre datele ajustate sezonier și cele brute este neobișnuit de amplă, indicând o dificultate în evaluarea reală a creșterii economice. Pentru întregul an 2023, estimările economiștilor de la Erste Group indică o creștere a PIB-ului de 2,1%, apropiată de prognozele exprimate de Consiliul Național al Statisticilor și Prognozelor (CNSP). Prezentarea detaliată a modului în care s-a format PIB-ul în diferite sectoare de activitate și a contribuțiilor acestora la creștere va avea loc la începutul lunii decembrie, oferind o imagine mai clară asupra factorilor care au influențat evoluția economică.
Comisia Europeană: O redresare modestă după un an plin de provocări
Anul acesta, economia europeană și-a pierdut avântul în contextul unui cost ridicat al vieții, al cererii externe scăzute și al înăspririi politicii monetare. Previziunile de toamnă efectuate de CE arată că creșterea reală a PIB-ului va scădea la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză. Cu o inflație de bază persistentă (inflația IAPC, excluzând energia și produsele alimentare), scăderea inflației totale se preconizează că va crește abia în 2024 și 2025. Piața muncii este de așteptat să rămână strânsă, în ciuda creșterii mai slabe, menținând creșterile salariale ridicate. Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.
Se instalează slăbiciunea avansului economic
În 2023, sentimentul în afaceri, vânzările cu amănuntul și servicii și-a pierdut semnificativ avântul, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. După o creștere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea redusă a partenerilor comerciali afectează producția. Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să accelereze ușor, se arată în raportul de țară al Comisiei Europene.
Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se estimează că formarea brută de capital fix va crește cu mai mult de 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va restrânge în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor schimbului, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.
Creșterea reală a PIB-ului este estimată să accelereze la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere al creșterilor anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente. În timp ce consumul privat este de așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză. Impulsat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.
Șomaj scăzut și creșteri mari ale salariilor
Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se estimează că rata șomajului va scădea marginal, la aproximativ 5,4%, în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii mai slabe. Se așteaptă ca salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023, și să continue într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, se preconizează că creșterea salariilor reale va fi ridicată în acest an și anul viitor.
Proces prelungit de dezinflație
Se estimează că prețurile mai scăzute la energie vor duce la o scădere lentă a inflației totale, de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puțin sub 10% în 2023, în urma creșterilor prețurilor la alimente și servicii. În general, inflația medie va decelera mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, va reintra în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.
Comisia Europeană estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025. Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire ascendentă considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în prognoza de primăvară. Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special în personal și bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe. Se așteaptă ca investițiile publice ca pondere din PIB să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.
Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană. În ceea ce privește veniturile, noile măsuri sunt de așteptat să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitării corporative, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunuri și servicii selectate. Efectul de reducere a deficitului pachetului de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor cu personalul. Prognoza nu include costul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor în curs de pregătire. În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.
Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere. O creștere mai scăzută a PIB-ului și presiunile în creștere asupra salariilor publice ar putea avea ca rezultat deficite guvernamentale mai mari.
Datoria externă, situația la zi prezentată de BNR
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele nouă luni, un deficit de 16 mld. euro, cu 24% mai mic, față de 21,15 mld. euro în perioada ianuarie-septembrie 2022, a comunicat luni BNR. În structura balanței de plăți, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3,22 mld. euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,6 mld. euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro. La servicii, excedente s-au consemnat pentru activitatea de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților (lohn), 2,4 mld. euro, transporturi 4,47 mld. euro și servicii de comunicații, tehnologia informației, 4,5 mld. euro, alte servicii 1,9 mld. euro. Un deficit de 2,6 mld. euro s-a înregistrat în cazul turismului și căsătoriilor. În perioada ianuarie – septembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 17,376 miliarde de euro. Datoria externă totală a crescut cu la sfârșitul lunii septembrie la 161,262 miliarde euro, de la 144,561 miliarde euro la 31 decembrie 2022, potrivit comunicatului BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 116,128 miliarde de euro la 30 septembrie 2023 (72% din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,7% față de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2023 nivelul de 45,134 miliarde de euro (28% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% față de 31 decembrie 2022. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2023 a fost de 5,6 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2023 a fost de 105,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.
În concluzie, economia românească se confruntă cu provocări complexe și ajustări ale previziunilor, iar perspectivele viitoare sunt susceptibile la variații semnificative. Este esențială o monitorizare atentă a tendințelor economice interne și externe pentru a înțelege mai bine direcția în care se îndreaptă economia națională și pentru a lua măsuri adecvate în consecință.
„Uneori, istoria este văzută doar printr-o secvență evenimențială, fără înscrierea ei în tot complexul de schimbări cuprinse în interdependențele care au generat-o și în consecințele de pe palierul interconectivităților locale, regionale, globale. Căci istoricul trebuie să fie atent permanent la redarea evoluției sociale, a dinamicii istorice nu doar ca succesiune cronologică, ci și ca suită de schimbări, transformări economice, politice, sociale, culturale, tehnologice etc. care se manifestă înlănțuite, iar nu separat. Studiile și analizele de față argumentează afirmațiile anterioare prin puterea exemplificării reconstituirii istoriografice și a scrierii istoriei bazate pe fapte, gânduri, întâmplări din ultimul secol. Articolele incluse în volum, unele publicate în diferite reviste de specialitate, iar altele inedite, surprind procese transformative din societatea românească, demonstrând că schimbarea nu este un simplu moment/eveniment, ci un fenomen propriu evoluției sociale de durată, fapt pentru care istoricul este dator nu doar să-l consemneze (factual și cronologic), ci să-l explice și încadreze în mersul general al istoriei. Scopul a fost să restituim publicului etape ale istoriei noastre moderne și contemporane prin care să înțeleagă trecutul și să-și explice rațional prezentul. Firește, pentru a putea să-și propună, tot rațional, o viziune de dezvoltare socială în viitor.”
Prima ediție a „Conferinței despre Diversitate și Incluziune”, organizată de Asociația Open Minds, cu susținerea Exploratist și BusinessMark, pe 28 noiembrie 2023, s-a încheiat cu succes, aducând împreună peste 400 de participanți din industrii conexe, reprezentanți ai companiilor și ONG-urilor din România și numeroși participanți interesați să exploreze impactul diversității în mediul organizațional și în comunități.
Alături de cei 26 de speakeri inspiraționali, Conferința Open Minds a explorat 6 teme despre Diversitate și Incluziune. Astfel, participanții au avut oportunitatea să facă pași importanți atât în procesul de conștientizare, prin informații relevante și storytelling personal, cât și să contextualizeze informația într-un spațiu experiențial, ghidat de empatie, implicare directă și puterea lui „împreună”.
Asociația Open Minds își propune ca această conferință să devină o verigă strategică în cadrul parteneriatelor dintre companii și organizațiile neguvernamentale bazate pe egalitate, consolidând fundamentul unei societăți în care fiecare om are oportunitatea de a contribui la incluziune, echitate, progres și dezvoltare.
„Adoptarea diversității și incluziunii nu este doar o strategie de afaceri, ci este un imperativ moral. Construim un viitor mai bun prin acțiuni strategice comune, al căror impact este asigurat de diversitatea de perspective. Experiența noastră până acum, inclusiv discuțiile și ideile din cadrul conferinței, confirmă că este eficient și responsabil ca sectorul privat și cel public să-și unească eforturile. Alianța dintre afaceri și ONG-uri a deschis oportunități clare de producere a unor schimbări pozitive și durabile. Calitatea dezbaterilor și a ideilor puse în discuție, precum și atmosfera din cadrul conferinței, mi-au dat și mai multă încredere în forța noastră comună. Aștept cu mare interes următoarea ediție a Conferinței despre Diversitate și Incluziune | O experiență Open Minds și sunt convins că împreună vom genera un impact semnificativ pentru un viitor mai incluziv și echitabil”, a declarat Silviu Andrei Petran, Președintele Open Minds – Asociație pentru Diversitate și Incluziune.
25 de speakeri au abordat 6 teme despre Diversitate și Incluziune
Conferința a fost prezentată de Amalia Enache și Dan Miron, iar dezbaterile și activitățile s-au axat pe 6 teme: Ce înseamnă diversitatea și incluziunea pentru organizații, Reprezentarea femeilor în poziții de leadership, Diversitate generațională, Incluziunea persoanelor cu dizabilități, LGBTQIA+, Neurodiversitate.
„La baza misiunii noastre stă convingerea că diversitatea și incluziunea sunt catalizatori ai unei schimbări foarte necesare în viață și în societate. Avem responsabilitatea colectivă de a construi un viitor în care fiecare om să fie și să se simtă valorizat și inclus. Unindu-și resursele financiare și de expertiză, companiile și ONG-urile pot îmbunătăți strategic calitatea vieților oamenilor, atât în mediile de lucru, cât și în comunități. Conferința despre Diversitate și Incluziune | O experiență Open Minds, marchează un foarte important prim pas pe această cale. Cred în conversațiile, ideile și colaborările pe care le va genera, în capacitatea noastră de a valorifica această energie pentru a trece la acțiune și a genera schimbări semnificative. Ne angajăm să implementăm inițiative concrete care să contribuie la transformarea vizionară pe care o propunem”, a declarat Irina Georgescu, Directoarea Executivă Open Minds – Asociație pentru Diversitate și Incluziune.
Ce ar trebui să facă organizațiile cu adevărat incluzive
Realitatea arată că în 2023, conform celui mai recent studiu realizat de MKOR Research, doar 16% dintre angajați au beneficiat de training privind diversitatea și incluziunea, în scădere față de 2021. În cadrul conferinței, speakerii au dezbătut importanța politicilor de recrutare și management al carierei, rolul comunităților interne ERG și al programelor de diversitate, dar și dezvoltarea unor instrumente concrete de măsurare a gradului de implementare. Roxana Andrei, Director Resurse Umane la BRINKS România, a fost prezentă la conferință, arătândcât de important e ca organizațiile să investească în două zone: în comunicarea internă (cu orientare spre angajat) și în comunicarea externă (orientare spre societate). Aceasta a susținut faptul că este nevoie de programe interne de formare și dezvoltare, mai ales în rândul managerilor, tocmai pentru a crește gradul de conștientizare, acceptare și responsabilizare, pe principiul „firului ierbii”. În acest sens, Roxana a punctat echilibrul de gen, creșterea numărului de femei în roluri de conducere/coordonare, asistență pentru angajați, webinarii despre sănătatea mintală, cancerul de sân, menopauză.
România, de la emigrare la imigrare: Noile provocări ale diversității într-o țară multietnică
În cadrul conferinței, Remus Anghel, Profesor de sociologie la SNSPA și Cercetător la ISPMN, a discutat despre fenomenul migrației și noile provocări ale diversității într-o țară multietnică, demontând mituri precum acela că românii emigrează din cauza sărăciei sau faptul că România este o țară a imigranților, raportat la contextul actual. Realitatea e că România are un statut triplu, fiind o țară de emigrare, o țară de tranzit și o țară de imigrare. În același timp, Europa Centrală și de Est va cunoaște, conform lui Remus Anghel, o pierdere de populație masivă până în 2027, actual 3,5-4,5 milioane persoane emigrând.
Accesibilizarea locurilor de muncă și a spațiului public pentru persoanele cu dizabilități
Deși persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze de șanse egale de a accesa locuri de muncă de calitate, există o tendință reală de discriminare față de acestea la locul de muncă. Fundația Motivation a abordat modificările pe care angajatorii din România le pot face pentru a facilita dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități, în acord cu principiul „adaptării rezonabile”: de la accesul în clădire, la amenajarea unui spațiu de lucru personalizat până la cel mai mic detaliu, precum covoarele tactile.
La conferință,Mara Calista, Membră a Camerei Deputaților din Parlamentul României, a adus în lumină o altă realitate, anume că în România există 780.000 de persoane cu dizabilități, dintre care doar 17.500 sunt angajate. Anual, multe companii preferă să plătească taxa pe dizabilitate decât să lucreze cu persoanele cu dizabilități, iar, anual, se strâng 457 milioane de euro din taxa pe dizabilitate care nu ajung la aceste persoane.
De asemenea, Iris Popescu, activistă și arhitect specializat în proiectarea incluzivă și accesibilizare, a povestit despre necesitatea exercițiilor de empatie și în spațiul public, tocmai pentru ca persoanele cu dizabilități să se poată deplasa la locul de muncă și să nu mai fie alimentat fenomenul de (auto)izolare. Aceasta a arătat cât de vital este ca designul să fie incluziv, de la arhitectură, proiecte sociale și spațiu până la tehnologie și includerea, încă din faza inițială a proiectului, a unei rampe.
Impactul comunității LGBTQIA+ în mediul organizațional
Conform studiilor efectuate de Asociația Mozaiq, doar 29% dintre români au văzut în ultima lună, în diverse contexte sociale, cupluri din comunitatea LGBTQIA+, în timp ce doar 22% cunosc un reprezentant al acestei comunități. De altfel, 10% dintre români ar rupe legăturile cu copiii lor dacă ar afla că aparțin acestei comunități. Astfel, cei prezenți au aflat cum pot fi promovate discursurile pozitive în rândul organizațiilor, societății, respectiv al mass-media, dar și cât de redusă este, de fapt, expunerea acestor persoane în România. Situații dificile se regăsesc și în școli, întrucât, conform Asociației ACCEPT, 71% dintre elevii LGBTQIA+ consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranță la școală.
Sponsorizare de 10.000 EUR pentru Studiourile Ferentari
În urma sponsorizărilor strânse de organizatorii conferinței, suma de 10.000 de EUR a fost donată Studiourilor Ferentari, un spațiu educațional vital pentru copiii și tinerii din Ferentari. 80 de copii, cu vârste între 8 și 20 de ani, sunt susținuți prin activități de educație remedială la română și matematică, precum și prin ateliere artistice de fotografie, dans, film, produse handmade. Proiectul educațional a dat naștere unei comunități artistice robuste ce asigură resurse și un grad în plus de bunăstare pentru copiii și adolescenții din cartier expuși excluziunii sociale și violenței. La rândul lor, tinerii dăruiesc inspirație societății, prezentând în licee și comunități idei și atitudini inspiraționale prin proiectele lor.
Viața cu sindromul Down: un scenariu în care curajul depășește frica
Un actor social relevant care s-a alăturat conferinței a fost și Asociația Down Plus, care a adus în prim-plan modul în care persoanele neurodivergente, cu moduri unice de gândire și învățare, pot atinge excelența prin adaptări personalizate. Printr-o abordare inovatoare, organizația deschide noi orizonturi în sport, modă și antreprenoriat și reușește să creeze oportunități unice, construite în jurul abilităților și pasiunilor individuale, promovând incluziunea și înlăturând stereotipuri și prejudecăți.
Larisa Bucur, Co-Founder și Director Executiv, Asociația Down Plus București, a așezat în oglindă copilăria și persoanele care se confruntă cu Sindromul Down, arătând că acest sindrom, prin particularitatea sa de dizabilitate intelectuală, presupune rămânerea la un stadiu de copilărie toată viața. Tot acest context vine cu o serie de nevoi la pachet – cu necesitatea unei îngrijiri speciale, cu adaptarea terapiilor, a mediului de lucru (dacă se ajunge acolo) -, fiindcă neurodiversitatea presupune dezvoltarea diferită a creierului, ceea ce înseamnă, implicit, o funcționare diferită, o învățare diferită, exact cum este și cazul dizabilităților intelectuale.
Conferința despre Diversitate și Incluziune | O experiență Open Minds, susținută de exploratist și BusinessMark, s-a încheiat cu succes, într-un format care a permis participarea atât fizică, cât și online.
Despre Open Minds – Asociația pentru Diversitate și Incluziune
Open Minds – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, înființată anul acesta de către Exploratist – Agenție de Employee Experience, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv care generează atașament, credibilitate și încredere. Asociația integrează agendele organizatiilor cu inițiative ale societății civile, în abordări pe termen lung și cu impact sporit. Conferința este organizată de Open Minds – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, cu susținerea Exploratist și Business Mark.
Despre Exploratist
Exploratist este o agenție de brand & employee experience din România care livrează integrat servicii și produse de HR, marketing și digital menite să acopere toate etapele parcurse de angajați într-o organizație. Astfel, Exploratist dezvoltă și implementează strategii și programe de Employer Branding, Comunicare Internă, Diversitate și Incluziune și organizează evenimente experiențiale pentru angajații, partenerii și clienții companiilor. De peste 11 ani, Exploratist îi aduce pe oameni mai aproape unii de ceilalți și de cultura organizațiilor. People first. Everyday.
BusinessMark – events designed to make an impression
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
din Raportul asupra inflației realizat de BNR, noiembrie 2023
Rata anuală a inflației IPC și-a prelungit traiectoria descendentă în trimestrul III, coborând la 8,83 la sută în luna septembrie (-1,42 puncte procentuale față de iunie și -7,54 puncte procentuale față de luna decembrie 2022). În luna septembrie, indicatorul s-a plasat marginal (cu 0,1 puncte procentuale) sub proiecția din precedentul Raport asupra inflației. Aportul decisiv la dezinflația din trimestrul III a aparținut prețurilor de pe segmentul bunurilor alimentare (deopotrivă procesate și neprocesate), a căror dinamică a reflectat recolta relativ abundentă de pe plan intern și internațional, precum și intrarea în vigoare a măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele esențiale. Presiuni mai ample asupra inflației comparativ cu cel mai recent raport s-au manifestat în cazul combustibililor, cotația Brent plasându-se pe o traiectorie ascendentă începând din luna iulie. În plus, o acțiune inflaționistă a exercitat și categoria produselor cu prețuri administrate, luna august consemnând o scumpire abruptă a medicamentelor. Rata medie anuală a inflației, indicator cu un grad inerent mai ridicat de persistență, și-a continuat traiectoria descendentă, coborând în cazul indicelui calculat conform metodologiei naționale până la 12,6 la sută în luna septembrie (de la maximul de 15,3 la sută înregistrat în martie). O evoluție calitativ similară a înregistrat și indicele calculat conform structurii armonizate, acesta corectându-se până la 11,4 la sută, după ce atinsese un maxim de 13,2 la sută tot în luna martie. Decalajul față de inflația medie din Uniunea Europeană se menține la nivelul înregistrat în trimestrul precedent, iar România continuă să se plaseze, din punct de vedere al valorii inflației medii IAPC, pe o poziție mai favorabilă comparativ cu majoritatea statelor din regiune.
După maximul atins în februarie (15,06 la sută), rata anuală a inflației CORE2 ajustat a etalat un parcurs constant descendent, cu o corecție de 2,2 puncte procentuale în intervalul iulie-septembrie față de trimestrul II, până la 11,3 la sută. Evoluțiile favorabile au vizat exclusiv segmentul alimentar, celelalte componente ale inflației de bază (mărfuri nealimentare și servicii de piață) consemnând și de această dată dinamici anuale în creștere. În ceea ce privește influența factorilor fundamentali, gap-ul PIB s-a menținut la valori pozitive, deși în atenuare pe parcursul trimestrului III, inflația prețurilor bunurilor din import a urmat, la rândul său, o traiectorie în scădere, în timp ce așteptările pe termen scurt privind evoluția prețurilor s-au redus pe parcursul trimestrului III în cazul tuturor agenților economici. Astfel, prezervarea tendinței crescătoare a ratei anuale de creștere a prețurilor mărfurilor nealimentare pare a fi mai degrabă efectul unor majorări punctuale ale prețurilor anumitor produse din acest coș. În cazul serviciilor de piață, dincolo de influența semnificativă a majorării tarifelor pentru serviciile de telefonie, rămâne relevantă presiunea costurilor salariale, în condițiile în care salariul mediu brut din sectorul serviciilor de piață înregistrează în continuare creșteri anuale de două cifre.
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a crescut din nou în trimestrul II 2023, până la 17,2 la sută (+4,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior), pe seama tuturor sectoarelor economice (industrie, construcții, servicii). Avansul remunerării pe salariat a înregistrat o nouă accelerare, până la 20,7 la sută (+4 puncte procentuale față de trimestrul I 2023), majorându-se astfel decalajul față de ritmul de creștere a productivității muncii (3 la sută, -0,6 puncte procentuale comparativ cu trimestrul anterior) și, implicit, potențialul de acumulare a unor presiuni inflaționiste din prisma costurilor cu forța de muncă. În industrie, rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare a rămas deosebit de alertă în trimestrul II 2023 (24,2 la sută, vizibil superioară celor consemnate în celelalte sectoare economice), urmată totuși de o ușoară temperare, până la 21,7 la sută, în intervalul iulie-august. O contribuție la această decelerare a revenit ramurilor energointensive, în timp ce diviziuni precum industria mobilei, fabricarea altor mijloace de transport, industria de mașini și echipamente, prelucrarea lemnului și industria ușoară continuă să afișeze creșteri consistente ale costurilor salariale unitare (între 25 la sută și 55 la sută în termeni anuali).
Politica monetară în perioada parcursă de la data raportului precedent
În ședința din 7 august 2023, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. Pe ansamblul trimestrului II 2023, așa cum s-a anticipat, rata anuală a inflației și-a accelerat considerabil descreșterea, reducându-se de la 14,53 la sută în martie la 10,25 la sută în iunie. Scăderea a fost antrenată în continuare în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută în iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate. Prognoza actualizată reconfirma perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al intervalului.
Incertitudinile și riscurile majore decurgeau din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce urma să fie adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală era deocamdată necunoscută. Adițional, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit și a evoluției pe termen mediu a inflației, continuau să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate și absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Aceasta este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional. Relevante continuau să fie și deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Ulterior, rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluția era atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflecta însă și o temperare a influențelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente, precum și din evoluția prețurilor de import. La rândul său, potrivit datelor disponibile la momentul respectiv, activitatea economică își accelera creșterea în trimestrul II 2023 la 0,9 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind previziunile, evoluție ce făcea probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acel interval. Concomitent însă, față de aceeași perioadă a anului anterior, în trimestrul II avansul PIB continua să se reducă peste așteptări, la valori apropiate de 1 la sută, de la 2,4 la sută în primele trei luni ale anului. Descreșterea era determinată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix își reaccelera ușor creșterea anuală de două cifre, iar exportul net își mărea impactul expansionist, în condițiile sporirii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în trimestrul II în raport cu perioada similară din anul anterior.
La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 5 octombrie 2023, cele mai noi evaluări indicau că rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost de asemenea menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Perspectivele inflației
Economia globală își continuă redresarea în urma șocului pandemiei și a multiplelor efecte adverse ale invaziei Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, recent, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, ritmul recuperării economice s-a atenuat, o caracteristică de așteptat să rămână dominantă și în perioada imediat următoare. După publicarea Raportului asupra inflației din luna august, principalele bănci centrale din lume au continuat să înăsprească condițiile monetare, cu efecte transmise indirect asupra activității economice. În paralel, intensitatea războiului din Ucraina s-a menținut la cote ridicate, în timp ce noi surse de riscuri, cu ramificații potențiale multiple, inclusiv în plan economic, s-au conturat în Orientul Mijlociu. Deși tendința generală de pe piețele materiilor prime a rămas una de corecție a șocurilor din perioadele anterioare, riscul unor inversări ale evoluțiilor recente favorabile nu poate fi complet exclus. De exemplu, prețul petrolului, un barometru extrem de sensibil al conjuncturii economice, a înregistrat recent evoluții oscilante, ample ca variație. Ca efect al tuturor evoluțiilor menționate, s-a observat și o intensificare a volatilității pe piețele globale monetare și de capital, alimentată inclusiv de o deteriorare a apetitului față de risc al investitorilor. Deși se preconizează că inflația headline din zona euro va continua să scadă și în perspectivă, beneficiind de pe urma atenuării presiunilor asupra costurilor cu materiile prime, dar și a transmisiei graduale a deciziilor de politică monetară, ritmul acestei corecții pare să fie mai lent decât se anticipa în raportul precedent. Astfel, atât în ceea ce privește evoluția activității economice, cât și cea a inflației, situația de ansamblu rămâne una marcată de fragilitate și de numeroase incertitudini. Într-o perioadă cu multiple crize la nivel global, fiecare cu potențial de a induce consecințe adverse ample și, cu atât mai mult, în situația suprapunerii efectelor acestora, principalele surse de riscuri și incertitudini provin în continuare din sfera evoluțiilor geopolitice. În plus, într-un context marcat de încetinirea generalizată a activității economice, adoptarea pe plan local a unui pachet consistent de consolidare fiscală, ale cărui efecte asupra activității economice sunt, de asemenea, de natură contraciclică, reclamă prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile.
Pe lângă manifestarea recentă a unor tensiuni ample în Orientul Mijlociu, aflate însă într-un stadiu al dezvoltării care face dificilă, la acest moment, evaluarea cu acuratețe a efectelor economice ale acestora, ipotezele scenariului de bază continuă să reflecte desfășurarea de o manieră persistentă atât în timp, cât și ca efecte adverse, a conflictului din Ucraina. În pofida decuplării ample și, totodată, ordonate, a țărilor europene de importurile de resurse energetice din Rusia încă de pe parcursul anului trecut, conflictul din Orientul Mijlociu a ocazionat, deocamdată în stare incipientă, unele inversări de tendință în ceea ce privește prețul gazelor tranzacționate în Europa. Totodată, există riscul ca tensiunile recente să reverbereze și asupra volumului importurilor europene de gaze din acest areal. În eventualitatea materializării, astfel de riscuri ar putea împiedica refacerea completă a economiilor comunitare, inclusiv a celei a României, aflate încă în proces de recuperare a pierderilor provocate de crizele din trecutul apropiat.
În România, ulterior rezilienței sporite a activității economice de la sfârșitul anului 2022, cu dinamici anuale ale PIB de peste 4 la sută, cel mai recent set de date statistice oficiale indică o contracție a economiei în trimestrul I 2023, urmată, însă, de o reaccelerare a creșterii economice pe parcursul trimestrului II. Cu toate acestea, creșterea anuală a PIB a decelerat până la 1 la sută în acest trimestru. În plus, evoluțiile sectoriale cele mai recente confirmă tendința de încetinire a economiei, astfel încât pentru a doua jumătate a anului, performanța de ansamblu se prefigurează a rămâne inferioară celei proiectate în ultimul Raport asupra inflației. Aceste evoluții reflectă, pe de o parte, temperarea concomitentă a economiilor partenerilor externi din Europa, influențată de performanța mult sub așteptări a Germaniei, iar pe de altă parte, efectele constrângătoare ale șocurilor anterioare de ofertă, precum și pe cele asociate normalizării politicii monetare. În schimb, în România, efectele procesului de consolidare fiscală vor fi vizibile, însă, în special pe parcursul anului 2024. Date fiind evoluțiile nefavorabile din debutul anului – inclusiv contracția temporară, din trimestrul I, a consumului populației – pe ansamblul acestuia, dinamica PIB a fost reevaluată la valori plasate în apropiere de 2 la sută. În corelație cu aceste evoluții, gap-ul pozitiv al PIB a fost revizuit în jos în trimestrul I și, respectiv, în sus în trimestrul II 2023, urmând ca la finele anului curent să se plaseze în apropierea valorii estimate în raportul din august. În contextul accelerării preconizate a consolidării fiscale, gap-ul PIB ar urma să se corecteze într-un ritm relativ alert pe parcursul anului 2024, fiind previzibil să devină chiar marginal negativ la sfârșitul acestuia.
În pofida performanței în ansamblu modeste a economiei din prima parte a anului curent, dinamica formării brute de capital fix și-a continuat parcursul remarcabil, înregistrând dinamici anuale apropiate de 10 la sută, cu mult peste cele ale PIB. Pe termen mediu, efervescența procesului investițional este de așteptat să impulsioneze inclusiv avansul PIB potențial, progres strict condiționat însă de ipoteza atragerii în ritm susținut a fondurilor europene alocate țării noastre. Ca principal beneficiar al acestor fonduri, FBCF este de așteptat să consemneze în acest an atât o dinamică, cât și o contribuție la creșterea economică superioare celor ale consumului populației. Cu toate acestea, pe măsura refacerii și, ulterior, a consolidării puterii de cumpărare a populației, inclusiv ca efect al continuării dezinflației, consumul privat va redeveni, pe termen mediu, principalul determinant al creșterii economice. Pe lângă fondurile europene, alte surse de finanțare ale aportului investițional vor rămâne investițiile străine directe, componentă cu o dinamică deja notabilă în ultimii doi ani și prezervată și pe parcursul celui curent. Totuși, pe termen mediu, ISD vor consemna o corecție descendentă, reflectând, cu un decalaj specific, atât decelerarea activității economice, cât și incertitudinea fundamentală a investitorilor, care, în actuala conjunctură globală complicată, rămâne la cote ridicate.
În plan extern, evoluția favorabilă a deficitului de cont curent din primele opt luni ale anului reconfirmă faptul că în actualul ciclu economic, maximul variabilei a fost deja atins la sfârșitul anului 2022 (9,1 la sută din PIB). Corecția din acest an a indicatorului, mai amplă comparativ cu cea anticipată în precedentul raport, a fost favorizată în principal de o inversare a efectelor adverse de preț (engl. terms of trade), dar și de încetinirea activității economice, cu efect direct asupra volumului importurilor de bunuri. În plus, componenta servicii, care și-a menținut și chiar amplificat soldul excedentar inclusiv în perioada pandemiei, și-a majorat aportul favorabil și în cursul acestui an, contribuind în mod semnificativ la reducerea dezechilibrului extern. În perspectivă, o consolidare a corecției deficitului comercial va fi favorizată de reluarea dinamismului economiilor partenerilor din Europa, precum și de convergența, pe termen mediu, a deficitului bugetar către țintele asumate de România în cadrul procedurii de deficit excesiv. Valori mai reduse ale deficitului bugetar, cu potențial impact favorabil și asupra celui de cont curent, ar fi de natură să asigure inclusiv o mai bună structură a finanțării acestuia din urmă din surse stabile, nongeneratoare de datorie externă. În schimb, abordarea problemelor structurale persistente, care explică parțial nivelul încă ridicat, inclusiv în plan regional, al deficitului de cont curent din România, ar presupune derularea de programe investiționale și de ajustare structurală care beneficiază, pe termen mediu, de surse ample de finanțare din fonduri europene.
Scenariul de bază actualizat reconfirmă prognoza de 7,5 la sută pentru rata anuală a inflației IPC din luna decembrie 2023. În structură, corecții mai ample decât cele anticipate ale prețurilor alimentelor au implicat rate anuale ale inflației revizuite în jos în cazul indicelui CORE2 ajustat și, respectiv, al indicelui LFO. În paralel, însă, majorarea recentă a prețului petrolului, precum și o serie de creșteri neanticipate ale prețului medicamentelor au reconfigurat în sens ascendent contribuția la inflație a prețurilor combustibililor și, respectiv, cea a grupei prețurilor administrate. În perspectivă, inflația IPC își va continua traiectoria descendentă, cu o întrerupere temporară a acestei tendințe la începutul anului viitor. La acel moment, sunt prevăzute majorări ale TVA de la 9 la sută la 19 la sută în cazul alimentelor care conțin zahăr și, respectiv, de la 5 la sută la 19 la sută pentru o serie de activități recreative și sportive. Tot de la 1 ianuarie 2024 s-a adoptat ipoteza unei reveniri a accizei la combustibili pe un palier mai ridicat, ulterior deciziei de plafonare a acesteia, în 2023, la nivelul minim european. Astfel, rata anuală a inflației IPC se va majora temporar la 7,7 la sută în luna martie 2024, după care își va relua traiectoria descrescătoare și va înregistra 4,8 la sută în decembrie 2024 și, respectiv, 3,3 la sută la sfârșitul trimestrului III 2025, valoare plasată în intervalul țintei (2,5 la sută ±1 punct procentual). Pentru sfârșitul anului viitor, valoarea proiectată este mai ridicată față de cea din raportul anterior cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite. În absența acestor majorări, rata anuală a inflației IPC s-ar plasa la finele anului viitor la 3,9 la sută, cu 0,1 puncte procentuale sub cuantumul indicatorului la taxe constante din precedentul raport.
Atât pentru finele acestui an, cât și în perspectivă, principalul determinant al ratei anuale a inflației headline va fi indicele CORE2 ajustat. Implicit, contribuția componentelor exogene ale coșului la inflația totală se va diminua semnificativ, beneficiind de efecte de bază favorabile induse de normalizarea funcționării lanțurilor globale, cu efect de corecție generalizată și a cotațiilor materiilor prime. Inflația anuală CORE 2 ajustat va urma o traiectorie continuu descendentă, date fiind închiderea pronunțată a gap-ului PIB, implicit trecerea acestuia în teritoriul negativ de la finele anului 2024, reducerea graduală a așteptărilor de inflație, precum și atenuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import. Cu toate acestea, cuantumul inflației de bază îl va depăși pe cel al indicelui headline pe tot parcursul proiecției, având în vedere presiunile care se mențin ample din partea costurilor unitare cu forța de muncă (dinamici anuale preconizate de două cifre atât în 2023, cât și în 2024). În acest sens, relevante sunt, pe de o parte, dinamica salarială ridicată din sectorul privat (indusă de penuria de forță de muncă calificată, de majorările anunțate ale salariului minim, dar și ca urmare a unui efect de demonstrație al creșterilor salariale din sectorul public), iar pe de altă parte, încetinirea preconizată a activității economice, cu impact advers asupra productivității muncii. Astfel, prognoza ratei anuale a inflației CORE2 ajustat a fost revizuită în jos în decembrie 2023, la 9,1 la sută (față de 9,9 la sută anterior), pe fondul evoluțiilor favorabile recente ale prețurilor alimentelor, și în sus în decembrie 2024, la 5,2 la sută (față de 5 la sută anterior), inclusiv ca urmare a unui plus inflaționist evaluat la 0,3 puncte procentuale asociat majorărilor de taxe și impozite de la începutul anului viitor. În 2025, având în vedere epuizarea efectelor induse de creșterile de taxe și impozite din 2024, precum și dinamica mai favorabilă a majorității determinanților săi fundamentali (în principal, gap-ul PIB și prețurile de import), inflația CORE2 ajustat ar urma să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2025 (3,4 la sută).
Conduita politicii monetare a BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
De la precedentul raport asupra inflației, o serie de factori de risc dintre cei identificați s-au materializat, în special pachetul de consolidare fiscală legiferat de autorități. În paralel, s-au profilat noi surse de riscuri, cele asociate tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu fiind, probabil, cele mai relevante din perspectiva potențialelor efecte adverse. La acest moment, balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri în sus ale inflației de la traiectoria acesteia din scenariul de bază.
Deși recent autoritățile au legiferat un pachet de măsuri ce vizează realizarea sustenabilității fiscale pe termen mediu, evaluările de la acest moment, inclusiv cele realizate de autorități, sugerează insuficiența setului actual de măsuri raportat la țintele de deficit asumate de România în cadrul PDE. În plus, predictibilitatea și, astfel, eficiența întregului proces de ajustare fiscală depind de transparența manifestată de autorități, atât în ceea ce privește setul de măsuri suplimentare adoptate pe termen scurt, cât și cele care ar permite încadrarea, după anul 2024, în țintele asumate. Astfel, un grad ridicat de incertitudine este indus de absența până la acest moment a primei rectificări bugetare. Pe termen mediu, riscurile vizează mixul dintre eventuale noi măsuri de consolidare fiscală impuse de țintele prevăzute în PDE și cele expansioniste, relevante îndeosebi pe parcursul anului 2024, în contextul calendarului electoral încărcat. Compoziția setului de măsuri suplimentare ce ar putea fi avute în vedere de autorități este, de asemenea, importantă. Dintre acestea, cele care ar presupune majorări ale taxelor și impozitelor ar fi de natură să genereze presiuni inflaționiste suplimentare încă din prima lună de aplicare, conducând la abateri de la traiectoria variabilei din scenariul de bază. Totodată, dozajul și momentul implementării măsurilor fiscale contează din perspectiva efectului cumulat asupra activității economice, fiind preferabil să existe un echilibru între măsurile ce vizează creșterea încasărilor bugetare și, respectiv, cele care urmăresc diminuarea cheltuielilor publice. În literatura de specialitate și practica internațională, o corecție fiscală realizată primordial prin raționalizarea cheltuielilor publice este preferabilă, date fiind efectele mai puțin constrângătoare atât asupra inflației, cât și a activității economice. Concret, incertitudini considerabile privesc noua legislație referitoare la pensiile și salariile din sectorul public care reprezintă, totodată, jaloane pentru cea de a patra cerere de plată din PNRR. În cazul specific al României, aflată în continuare în procedură de deficit excesiv, corelația între ritmul consolidării fiscale și cuantumul fondurilor europene alocate este unul dintre aspectele reiterate recent atât de autoritățile române, cât și de reprezentanții instituțiilor internaționale. În acest sens, riscuri ample sunt asociate posibilității de a nu fructifica în manieră cât mai completă fondurile disponibile, conducând la nerealizarea în totalitate a reformelor structurale, dar și a programelor investiționale asumate de România pe termen mediu.
Pe plan extern, implicațiile pe multiple planuri, dar în principal cele de ordin economic, ale războiului din Ucraina rămân o sursă amplă de riscuri și incertitudini. Recent, acestora li s-au adăugat tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Până la momentul finalizării raportului, efectele economice ale acestor turbulențe erau limitate. În plus, dată fiind expunerea comercială redusă a României atât față de țările direct implicate, cât și față de cele aflate în proximitatea zonei de conflict, efectele directe asupra economiei noastre ale unei eventuale prelungiri a turbulențelor sunt de așteptat să rămână moderate. În schimb, piețele de energie sunt cele care ar putea resimți cel mai rapid efectele acestui conflict. În speță, sporește probabilitatea unor perturbări ale aprovizionării cu petrol și gaze naturale, mai ales în situația în care criza ar afecta producția din Iran sau Irak. În paralel, ar putea avea loc și o tensionare, în general, a piețelor. Astfel, șocul aprovizionării cu petrol ar putea afecta activitatea economică din țările importatoare de energie dar, în general, și-ar pune amprenta și asupra bunei funcționări a economiei globale. Pe lângă impactul nefavorabil asupra activității economice, creșterea prețurilor la energie ar complica și mai mult efortul dezinflaționist al băncilor centrale din întreaga lume, prin prelungirea intervalului de timp în care inflația ar persista la valori superioare țintelor. Într-un final, aceasta ar fi de natură să afecteze inclusiv percepția agenților economici cu privire la momentul când ar urma să aibă loc corectarea dezechilibrelor, putând genera astfel o serie de comportamente economice ale acestora de natură suboptimală.
Decizia de politică monetară
Dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă ulterior, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 8 noiembrie 2023 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
Principalele concluzii ale specialiștilor invitați la „SHIFT. Business Transformation and Change Management Conference 2023”. „Având în vedere aplicabilitatea atât de extinsă a Generative AI va trebui să stabilim politici interne pentru a vedea cum folosim acest instrument”
Peste 160 de persoane au participat, pe 16 noiembrie 2023, la conferința anuală „SHIFT. Business Transformation and Change Management Conference”, ce s-a desfășurat în format fizic, la Hotspot Workhub din București și online.
13 specialiști români și internaționali au vorbit despre provocările și oportunitățile ce apar în procesul de transformare organizațională, subliniind nevoia ca, în orice situație, companiile să nu piardă din vedere oamenii și nevoile lor.
Un element central al discuțiilor a fost reprezentat de agilitatea în business, astfel că invitații au subliniat necesitatea implementării agilității organizaționale pentru a menține flexibilitatea și reziliența în atingerea scopurilor, indiferent de provocările viitorului.
SESIUNEA I
Pia-Maria Thorén, Agile People Coach, Inspiration Director, Keynote speaker și autoare a deschis prima sesiune a conferinței, precizând: „Trebuie să privim organizația ca pe un sistem social și nu ca pe o mașină. Oamenii nu sunt mașini – ei au speranțe, vise, sentimente. Trebuie să îi vedem pe oameni ca pe niște organisme vii și să ne asigurăm că ei cea mai bună versiune a lor în interiorul sistemului organizațional. Felul în care îi percepem pe oameni influențează modul în care ne structurăm sistemele de management. Cine sunt influencerii formali și informali ai organizației? Aceștia sunt liderii, departamentul de resurse umane, managerul. Una dintre cele mai mari probleme este că ne concentrăm prea mult pe profit. Avem nevoie de profit pentru a supraviețui ca organizație, dar acesta nu este motivul pentru care o conducem; vrem să creăm valoare pentru oamenii noștri, pentru clienții noștri. Siguranța psihologică este esențială. Dacă ești manager, cum poți crea un mediu în care oamenii simt că pot greși și să învețe din greșeli? Trebuie să arăți vulnerabilitate. Managerii trebuie să arate că nu sunt perfecți și să creeze un spațiu sigur în care oamenii să poată spune dacă ceva este în neregulă.”
În continuare, Raluca Stamate, Talent Acquisition & Employer Branding Manager, Rompetrol – KMG International, a vorbit despre importanța mentoratului în dezvoltarea comunității. „Un avantaj al mentoratului este că se creează o zonă de dezvoltare pentru angajați, pentru că cei implicați în proiecte de mentorat au șansa să se dezvolte prin faptul că îi învață pe ceilalți, dar și ei învață de la celelalte generații. Este clar că acest program merge foarte bine pe zona de generații, dar are un impact pozitiv și pe zona de engagement și retenție. Mentoratul te face să te simți parte din companie, pentru că ai contribuit la creșterea și dezvoltarea comunității. Asta creează mai multă implicare și loialitate față de brand. Reprezentanții generației Z vor să se dezvolte repede, au nevoie de ghidaj, iar mentorii îi ajută să se conecteze la comunități; acest ghidaj îi face să se simtă văzuți, să simtă că ei contează și îi ajută să se integreze mai ușor și să aibă rezultate mai bune.”
O transformare organizațională aduce cu sine un sentiment de nesiguranță în rândul oamenilor. În acest context, Ileana Alexandru, HR Vice President, MEGA IMAGE, a precizat: „Acum câțiva ani am început o transformare la nivel de organizație. Programul însemna să ne schimbăm modelul operațional și includea o revizuire de procese la nivel de HR și implica tehnologia. Noi ne-am gândit cum am putea introduce programul în organizație, astfel încât să fie cât mai ușor de acceptat de către oameni. Vă recomand să aveți la bază grija față de oameni, pentru că transformarea digitală vine la pachet cu anxietatea. Noi avem obiectivul de a nu lăsa pe nimeni în urmă și vorbim aici despre 12.000 de oameni; asta înseamnă să aduci tehnologia în magazine, iar oamenii să se simtă în siguranță să o folosească. Siguranța psihologică înseamnă că, dacă le ceri oamenilor să învețe, ei trebuie să se simtă în siguranță. Este foarte important ca oamenii să se simtă confortabil atunci când introducem elemente de schimbare. Astfel, noi am gândit un plan de comunicare ca element din planul de change management. Comunicarea trebuie structurată, iar oamenii să înțeleagă de ce organizația a decis să îi treacă prin toată această schimbare și care sunt beneficiile.”
A urmat Mirela Stere, Human Resources & Internal Communication Executive, Macromex, care a vorbit despre procesul prin care a trecut compania și lecțiile învățate. „În cei 20 de ani trăiți alături de Macromex au fost două constante. Prima a fost schimbarea, dacă ar fi să mă raportez la modelul de business. Astăzi vorbim despre o companie cu peste 400 de angajați, cu un sediu nou, cu două depozite logistice performante. Peste 50% din cifra de afaceri este adusă de brandurile proprii. Vorbesc și despre diversificarea business-ului; linia de e-commerce a apărut în timpul pandemiei. Schimbarea a fost la ordinea zilei. În ultima perioadă, ce s-a schimbat a fost ritmul extrem de accelerat în care s-a produs schimbarea. Cred că tot timpul au fost oameni care au dorit să experimenteze, atunci când vine vorba despre tehnologie, și oameni care se opun schimbării, din cauza fricii de lipsă de control. Am trecut și printr-un proces de schimbare în departamentul de HR. Oamenii adoptă orice schimbare dacă înțeleg de ce-ul, dacă înțeleg care este beneficiul lor. În compania noastră, schimbarea a venit natural.”
Evan Leybourn, Cofondator al Business Agility Institute, a prezentat câteva dintre provocările cu care se confruntă companiile care își doresc să devină agile.
„Care sunt provocările pe care le vedem în organizațiile care încearcă să fie agile, care încearcă să adopte agilitatea în afaceri? Agilitatea în afaceri se simte de parcă ai încerca să schimbi totul, peste tot și în același timp. O organizație poate fi pe atât de agilă precum funcția sa cea mai puțin agilă. Unde este constrângerea în organizația ta? Nu contează cât de repede poți crea transformarea; agilitatea ta este măsurată în luni – multe, multe luni. Despre asta este vorba atunci când ne referim la necesitatea agilității în afacere. Ce este agilitatea în afaceri, în acest caz? Este ansamblul de capacități organizaționale, comportamentele și modalitățile de lucru care oferă afacerii tale libertatea, flexibilitatea și reziliența de a-și atinge scopul, indiferent ce aduce viitorul. Acesta este obiectivul, singurul lucru care contează”, a spus el.
Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat liderii viitorului și impactul acestor asupra experienței angajaților. Astfel, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a precizat: „Suntem atât de asaltați de elemente noi, presante, tensionante, iar schimbarea începe să fie constanta din viața noastră personală și profesională, încât, dacă ne uităm la lideri, putem vedea o redefinire a rolului acestora. Suntem într-o zonă în care expertiza complementară este mult mai valoroasă decât spiritul competitiv. Nu mai vorbim despre autoritate; autoritatea formală începe să fie din ce în ce mai diluată. Vorbim, mai adesea, de colaborare cross-departamentală sau cross-funcțională. Vorbim, totodată, despre autenticitate, într-un context în care suntem suma tuturor influențelor interne și externe. Leadershipul are această componentă vizionară. Tehnologia scoate la iveală multe dintre slăbiciunile, vulnerabilității organizației și a oamenilor, însă te provoacă în zona de vulnerabilitate, inovație. Liderul conector are capacitatea de a menține, într-un spațiu funcțional, echipe foarte diverse.”
Prima sesiune a fost încheiată de Florin Tătaru, Group HR Director, Help Net Farma & Farmexim. „Nevoia de decizie, de procesare de informație, de analiză și acțiuni este din ce în ce mai mare și se întâmplă nu neapărat în ritmul dorit de noi, ci în cel dorit de piață. Astfel, dispar câteva mituri, cum ar fi cel al perioadelor de navigare liniștită. Un alt mit era legat de faptul că putem controla tot ce se întâmplă, astfel încât compania să meargă în direcția pe care ne-am propus-o. Pentru ca lucrurile să funcționeze, trebuie să avem viteză, agilitate, reziliență și abilitatea de a lua decizii”, a spus el.
SESIUNEA A II-A
Rikard Olsson, Managing Director, Beyond Budgeting, Chairman of the Board, Lagnell Group, a deschis cea de-a doua sesiune, vorbind despre agilitatea în business.
„Cum putem defini agilitatea în afaceri? Este capacitatea unei organizații de a se adapta rapid la schimbările de pe piață, atât în interior, cât și în exterior, de a răspunde rapid și flexibil cerințelor clienților, de a se adapta și conduce schimbarea într-un mod productiv și rentabil, fără a compromite calitatea. Pentru a-și atinge scopul în mod eficient, o organizație și procesele sale de management trebuie să răspundă volatilității mediului extern. Bugetarea tradițională este un proces lipsit de agilitate, deoarece rezultatul final dorit este definit în detaliu cu mult timp înainte, în concordanță cu resursele disponibile pentru a-l atinge. Planul necesar pentru a obține rezultatul dorite este, de asemenea, definit în detaliu și pe o perioadă de timp bine definită.”
În continuare, Cristina Baghiu, Co-fondator, Agile People Romania, Agile HR Coach Atelierul de Idei, a vorbit despre impactul inteligenței artificiale la nivel de organizație.
„Ne aflăm în pragul unei revoluții la fel de importante precum a fost cea industrială. Dacă Netflix a fost adoptat de 3 milioane de utilizatori în 3.500 de zile, Facebook în 1.500 de zile, Instagram sub 100 de zile, chatGPT a fost adoptat instant de 100 milioane de utilizatori, care alimentează deja modelul cu foarte multe informații. Asta înseamnă că îl vedem deja ca pe un instrument magic, însă el știe să facă doar ceea ce îi spunem noi să facă. Impactul Generative AI este deja foarte mare. Având în vedere aplicabilitatea atât de extinsă a Generative AI în zona de HR și a lucrului cu oamenii, va trebui să stabilim politici interne pentru a vedea cum folosim acest instrument pentru a nu face mai mult rău decât bine. Este nevoie de politici interne și trebuie să fim atenți în recrutare, evaluare dacă avem implementată partea de AI și să comunicăm transparent acest lucru.”
A urmat Andreea Dumitrache (Costin), HR Manager România, Bulgaria, Croația, Slovenia, Serbia, N. Macedonia, Philips, care a precizat: „Ca transformarea organizațională să funcționeze, trebuie să ne întoarcem la ceea ce e important pentru noi ca organizație: să ne gândim la client, să facem echipă pentru a ajunge la rezultate, iar toate aceste lucruri se transformă în ceva. Lucrez cu oameni din țări diferite, ceea ce se transpune în cultură locală diferită, valori diferite. Dacă nu ai încredere în echipa ta, nu ai cum să ai niște rezultate. Sunt câteva întrebări care se adresează exact agilității: avem procesele suficient de ușor de aplicat? Avem toate resursele, toate informațiile pentru a lua deciziile potrivite? Pentru a schimba lucrurile, trebuie să ai discuții și să iei măsuri în baza feedback-ului.”
Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, a vorbit despre rezistența la schimbare ce poate să apară în cadrul unei transformări organizaționale. „Eficiența unei schimbări este dată de calitatea soluțiilor propuse, toate cele pe care le avem pentru a face o schimbare și care există înaintea schimbării, înmulțit cu nivelul de acceptare a lor – adică modul în care primesc oamenii din companie schimbările propuse. Aceasta este o formulă ce poate fi folosită ori de câte ori aveți nevoie să faceți o schimbare. Rezistența la schimbare este cauzată de frica de a pierde ceva valoros, frica de necunoscut și neînțelegerea cauzată de lipsa de încredere. Este foarte important de a lucra cu middle managementul pe zona de acceptare și să îi învățăm nu doar să planifice schimbarea, ci să comunice înainte de a o implementa, în timpul schimbării și după. Cultura țării este un alt element de luat în considerare atunci când vorbim despre transformarea organizațională. Managerii trebuie să înțeleagă diferența dintre culturi.”
Grija pentru oameni trebuie să fie în atenția liderilor, a subliniat, la rândul său, Dana Stoian, HR Manager, Provident România: „Dacă am învățat ceva în ultimii ani, acel lucru a fost că putem reține oamenii doar prin autenticitate și onestitate. Noi vrem să ne asigurăm colegii că suntem alături de ei și nu doar la nivel declarativ. Cel mai accesat beneficiu, la noi, sunt sesiunile de terapie individuală. Avem și un program de asistență, de consiliere emoțională: 9 colegi care s-au implicat într-un program prin care sună colegii și îi întreabă ce fac, dacă se simt bine. Treptat, oamenii au început să simtă că sunt ascultați în mod autentic. La rândul lor, liderii trebuie să fie ambasadorii schimbării, pentru că, în caz contrar, nicio inițiativă nu poate avea succes.”
Corina Radu, Sustainability Coach, Fondator, Solutions4Impact Consulting & Impact Market Romania, a încheiat ediția din 2023 a conferinței, vorbind despre business-urile responsabile. „Dacă ați auzit despre companiile certificate B Corp, despre mișcarea B Corp, ea încearcă să creeze o economie caracterizată de business-uri mai responsabile, care doresc să facă bine în societate și care să țină cont de opiniile tuturor stakeholderilor în luarea de decizii. Dacă ne uităm la piața B Corp în Europa, sunt țări fondatoare și care se mândresc cu un număr mare de companii certificate, precum: Franța, Germania, Spania. Companiile B Corp sunt caracterizate de profitabilitate și de impact. Ele își urmează scopul de a avea o creștere economică, însă o fac într-un mod transparent și cu responsabilitate față de stakeholderii lor. Companiile care aplică acest framework sunt companii care au angajați mult mai implicați și motivați să muncească. Aceste companii au mai multă grijă de angajații lor și respectă valorile acestora. 50% din angajații din aceste companii sunt implicați în programe de training și de dezvoltare de carieră. Nu în ultimul rând, angajații B Corp se simt cu 65% mai motivați și mulțumiți de activitatea lor. A fi companie certificată B Corp este similar cu a lua Oscarul pentru sustenabilitate.”
Eveniment organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: Rompetrol – KMG International, MEGA IMAGE, Wellington, MaxRelax, exploratist, Vitamin Aqua
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul: Agile People România
Partener de monitorizare al evenimentului: MediaTrust
Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Cariere, Ziarul Bursa, Financial Market, AngajatorulMeu.ro, PRwave, DigitalBusiness.ro, Social Media România, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, spatiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
Educația, transportul public și managementul deșeurilor sunt serviciile publice a căror gestionare de către administrațiile locale din municipiile Alba Iulia, Baia Mare, Bacău, Deva, Constanța, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea și din sectorul 1 al Capitalei au fost monitorizate prin raportul de diagnoză privind calitatea serviciilor locale din orașele respective („Cetățeni activi pentru servicii publice de calitate la nivel local. Raport național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale”), alcătuit de Societății Academice din România și prezentat la Forumul Național pentru Calitatea Serviciilor Publice la Nivel Local. Evenimentul de prezentare, subliniază inițiatorii, „a fost conceput ca un forum de dialog și colaborare și a reunit un public divers și influent, inclusiv decidenți, autorități locale și naționale, instituții, parteneri din mediul public și privat, reprezentanți ai ONG-urilor, elevi, părinți și profesori. Evenimentul a strâns aproximativ 100 de participanți și a reprezentat o oportunitate unică pentru toate aceste părți interesate să discute și să contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor publice din orașele noastre”.
Anda Mețac, coordonator al proiectului Cetățeni Activi pentru Servicii Publice de Calitate: „Înaintea alegerilor din 2024, România se găsește într-un moment de tranziție și de reconfigurare a priorităților naționale. Perioada post-pandemică a adus cu sine provocări semnificative în domenii precum sănătatea, economia și educația, iar guvernul și administrația locală se confruntă cu presiunea de a restabili echilibrul și de a implementa politici eficiente de recuperare. Această etapă a evoluției României este marcată de un accent sporit pe aspectele de dezvoltare sustenabilă, digitalizare și îmbunătățirea serviciilor publice la nivel local. Cu un electorat interesat și informat, cu accentul pus pe implicarea tinerilor în încercarea de a combate migrarea lor externă, alegerile din 2024 pot reprezenta o oportunitate crucială pentru a configura viitorul țării și pentru a aborda prioritățile naționale cu o viziune clară și sustenabilă.”
Studiul comparativ a fost realizat în perioada 2021-2023 în orașele menționate. Realizatorii precizează că, în monitorizare, „s-a ținut cont atât de prevederile legale care trebuie respectate de către autoritățile publice locale, conform normelor legislative în vigoare, cât și de bune practici și recomandări internaționale. Principala sursă de colectare a datelor a fost reprezentată de răspunsurile la cererile adresate în baza Legii 544/2001 transmise de autoritățile publice locale. S-au utilizat informațiile primite, dar și informațiile culese din date deschise. Comparând cu analiza din raportul anterior, Raportul de diagnoză din 2023 evidențiază creșteri semnificative în toate orașele în ceea ce privește aspectele legate de transport și gestionarea deșeurilor. În ceea ce privește domeniul educației, constatăm că trei dintre cele opt municipii (Baia Mare, Alba Iulia și Bacău) au înregistrat diminuări de punctaj. Acestea pot fi atribuite modificărilor survenite la nivelul deciziilor locale care au influențat sectorul educațional în aceste localități.
Componenta de advocacy a proiectului a fost implementată cu participarea a 80 de cetățeni, indivizi selectați și instruiți pentru a iniția 24 de campanii de advocacy la nivel local și 3 la nivel național. În plus, au fost organizate 3 sesiuni de dezbateri concentrate, focalizate asupra optimizării cadrului de politici publice pentru serviciile publice monitorizate. Eforturile depuse au fost axate, în primul rând, pe asigurarea conformității cu normele existente referitoare la cele trei domenii de servicii publice: Legea Educației Naționale, reglementările privind transportul public local și pachetul normativ care guvernează gestionarea deșeurilor, inclusiv aspectele normative secundare aferente acestora.
Pentru îmbunătățirea calității serviciilor monitorizate și corelate cu experiența din teritoriu, au fost făcute o serie de recomandări, prezente în materialul citat.”
A fost lansat Sistemul Garanție-Returnare (SGR), obligatoriu pentru toți producătorii și comercianții care pun în vânzare produse în ambalaje SGR. La momentul inaugural, au participat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, reşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, reprezentanți ai Parlamentului, ai Guvernului României și ai RetuRO, administratorul care a implementat Sistemul Garanție-Returnare la nivel național. Evenimentul a avut loc la un retailer autohton din București, supermarketul „La Cocoș”, afacere 100% românească.
Mircea Fechet: „Sistemul Garanţie-Returnare devine funcţional în România, de astăzi, ocazie cu care ţara noastră va deţine al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa, după cel al Germaniei. Ne dorim cu toții ca SGR să transforme țara noastră din țara depozitării în țara reciclării. Totodată, îmi doresc ca acest proiect să fie o moștenire pe care o lăsăm copiilor noștri, ca mesaj, ca atitudine, ca punct dincolo de care nu mai există întoarcere față de prețuirea față de natură. SGR va primi sprijin din partea tuturor românilor și putem să spunem că va fi cel mai mare Sistem Garanție-Returnare din lume. Un proiect mare, în opinia mea, este acel proiect care pune toată țara în mișcare, care implică toți românii și reușește să schimbe viața fiecăruia dintre noi. Acest sistem ne va uni pe toți și nu întâmplător i-am spus Hora Reciclării. SGR este cu siguranță binevenit, pentru că pornim de la o rată de 12-13% la colectare separată și ne propunem pentru 2024 o țintă de colectare de 65%, pentru 2025 – 80%, iar începând cu 2026, speranța noastră este că acest sistem va genera o rată de colectare a acestor ambalaje de peste 90%.”
Nicolae Ciucă:„Este un moment foarte important, pe care îl așteptăm de mai mulți ani și am reușit prin mai multe demersuri administrative să lansăm astăzi Sistemul Garanție-Returnare. Ne dorim cu toții un mediu mai curat și în acest sens, SGR este un proiect de căpătâi pentru țara noastră, care asigură, prin reciclare, materia primă pentru industria din România. În fiecare an, în România, conform datelor statistice, avem aproximativ 116 kg de ambalaje, de deșeuri, pe cap de locuitor, din care se reciclează mai puțin de jumătate. Practic, prin acest proiect, reușim să punem în valoare angajamentul nostru pentru a avea o abordare prietenoasă cu mediul înconjurător și totodată, să colectăm cât mai multe deșeuri. SGR este destinat să acopere colectarea și reciclarea a 7 miliarde de pet-uri pe an, cantități importante atât pentru mediu, cât și pentru economie.”
Cumpărătorii plătesc o garanție de 0,50 lei pentru fiecare sticlă, doză, PET de băutură (apă, răcoritoare, bere, cidru, vin, spirtoase). MMAP precizează că „sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific.
După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.
În calitate de administrator al SGR, RetuRO a anunţat că va deschide 17 centre specifice, în următorul an, unde va transporta ambalajele de băuturi colectate de la aproximativ 80.000 de comercianţi. Acestea vor fi numărate, sortate şi pregătite pentru transport către companiile de reciclare, în vederea producerii de materie primă reciclată, care va fi folosită la producţia de noi ambalaje de băuturi.
Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile a fost aprobat anul trecut, de Guvernul României, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”.
Începând cu numărul din luna octombrie 2023 al revistei ECONOMISTUL am trecut la o nouă etapă a analizelor economico-sociale făcute în ultimii cinci ani de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, adică la prezentarea pe principalele capitole a soluțiilor concrete de realizare a „MODELULUI ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE ȘI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ DIN PERSPECTIVA ROMÂNIA-ORIZONT 2040”.
Prima cerință majoră care să asigure realizarea unui model economic ROMÂNESC prin care să reconstruim economia României în interes național și să asigurăm cetățenilor români un nivel corespunzător de trai, o educație și o sănătate adecvate timpurilor în care trăim este aceea de a avea o putere legislativă și o putere guvernamental-administrativă suple, eficiente și reziliente.
Situația de a fi avut în perioada 1990-2023, adică în 33 de ani, 27 de prim-miniștri și 10 prim-miniștri interimari, iar în legislatura 2020-2024 de a avea un număr de 136 senatori și 337 deputați, relevă cel puțin două concluzii alarmante pentru managementul societății românești după 1990:
o instabilitate guvernamentală cu efecte negative majore pentru administrarea țării, ceea ce arată că forța guvernamentală și administrativă a fost dominată de interesul partidelor politice de a accede la putere, și nu de promovarea unor politici de bună administrare în favoarea dezvoltării economico-sociale și în interesul țării și al cetățeanului român;
un Parlament mult prea numeros, cu mulți parlamentari fără capacitatea de a iniția și a susține legi cerute de situația concretă a României, parlamentul fiind mai mult un panaceu pentru a da putere de lege politicilor greșite ale guvernanților (a se vedea privatizarea, mai corect vânzarea Petrom către OMV, trecută prin Parlament).
De aceea începând cu alegerile din 2024 trebuie obligatoriu ca să se aplice rezultatul referendumului din 22 noiembrie 2009, respectiv adoptarea legii prin care Parlamentul României să aibă 300 de parlamentari, din care 100 de senatori și 200 de deputați.
Pe aceeași direcție de a avea un guvern mai suplu, mai eficient, dar și rezilient cel puțin pentru o legislatură parlamentară de 4 ani, este obligatoriu ca structura guvernului să corespundă nevoilor țării și cetățeanului, și nu intereselor de partid, adică de a crea ministere pentru persoane politice, nu pentru cerințele reale ale țării.
Guvernul României care va fi constituit după alegerile parlamentare din 2024 trebuie să aibă un număr de maximum 15 ministere și nu mai mult de 50 de secretari de stat.
În mod corespunzător este nevoie să se revadă și să se regrupeze multe dintre agențiile centrale și instituțiile de reglementare și supraveghere.
Ambele măsuri odată adoptate, respectiv parlament cu 300 de membri și un guvern cu un număr redus de ministere care să răspundă nevoilor reale prezente și viitoare ale României, vor așeza managementul legislativ și guvernamental într-o poziție de eficiență ridicată, reducându-se, totodată și personalul administrativ-funcționăresc precum și creșterea eficienței acestuia. În numărul din decembrie 2023 al revistei ECONOMISTUL vom continua cu altă cerință majoră a prezentului și viitorului pentru modelul economic românesc în UE și nu numai în UE din perspectiva România-Orizont 2040, respectiv: Reorganizarea administrativ-teritorială a României.
Compania de cercetare de piață full-service Reveal Marketing Research, cu o experiență de 15 ani de activitate în domeniu, lansează hub-ul de date Reveal Market Resources, care cuprinde „peste 140 de studii gratuite date publicității în ultimii 3 ani de Reveal Marketing Research, o mică parte din colecția de rapoarte de cercetare realizate comercial, cu scopul de a susține piața de marketing și comunicare din România”.
Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: „Reveal Market Resources funcționează ca un centru generos de resurse date publicității, care oferă o gamă largă de analize de piață din peste 14 arii de interes.
Studiile pe care le puteți accesa gratuit în această secțiune includ rapoarte, infografice sau statistici în domenii precum comerț, sănătate, industria auto, lifestyle, educație, HR&cariere, construcții, media, domeniul financiar-bancar, animale de companie și multe altele.
Mare parte din studiile publicate sunt realizate în colaborare cu partenerii noștri cărora le mulțumim pentru susținerea acestui demers, de a veni în ajutorul pieței din România, oferind o mai bună înțelegere a comportamentului consumatorilor și a modului în care diferiți factori de natură socială, economică, culturală sau personală influențează percepțiile și deciziile acestora în viața de zi cu zi.
Acest hub de date este în continuă expansiune, fiind actualizat săptămânal cu studii noi pentru a furniza informații actuale și perspective relevante.”
Elementele cheie ale noului hub de date
Secțiunea a fost special concepută pentru a facilita accesul specialiștilor din publicitate și marketing, reprezentanților mediului academic și pasionaților la studii de piață asociate celor mai inedite subiecte, din numeroase domenii de activitate. Pentru o mai bună funcționalitate, secțiunea Reveal Market Resources oferă instrumente de căutare și filtrare avansate ce permit utilizatorilor să descopere rapid date relevante și de interes.
Studiile de piață disponibile pe site-ul reveal.ro, secțiunea Resources au fost realizate la inițiativa Reveal Marketing Research sau în parteneriate, naționale și internaționale, cu companii care au fost dispuse să facă publice analizele și interpretările datelor, în scopul de a ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine semnificațiile și implicațiile acestora. În lista partenerilor acestor studii Reveal Marketing Research regăsim brand-uri precum Revolut, Rockwool, Nordis, România Eficientă, OMV Petrom, Raiffeisen Bank și multe altele.
Pentru a evalua schimbările și tendințele pe termen lung, atât în mediul de afaceri, cât și în mediul academic, o parte dintre studii cuprind evoluții și comparații cu anii precedenți. Printre subiectele abordate în cadrul studiilor recurente se numără tematici precum comportamentul consumatorilor în preajma sărbătorilor, grija față de mediul înconjurător, tendințe în construcții și imobiliare, atitudini față de economisire și investiții, îngrijirea sănătății etc.
În prima parte a anului 2024, Reveal Marketing Research pregătește lansarea celei de-a treia ediții a barometrului național sindicalizat despre percepțiile și comportamentele românilor legate de sustenabilitate, edițiile anterioare fiind un instrument relevant de măsurare a evoluției atitudinilor pentru parteneri.
De ce să vizitați secțiunea Reveal Market Resources?
Reveal Market Resources vine în întâmpinarea celor care își doresc să rămână la curent cu peisajul de marketing în continuă schimbare, oferind publicului larg o varietate de resurse care să corespundă diferitelor interese de cercetare de piață.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a fost ales vicepreședinte al SMEunited, organizația care reprezintă 23 de milioane de IMM-uri la nivel european, partener social al instituțiilor europene, care, la Bruxelles, și-a ales conducerea pentru mandatul 2024-2026.
Este cea mai înaltă funcție deținută de un român la nivel european în cadrul organizațiilor partenerilor sociali. De asemenea, Europa de est va fi reprezentată de președintele CNIPMMR, acesta fiind singurul ales din estul Europei.
Florin Jianu: „Voi reprezenta la nivel european IMM-urile românești și ii asigur pe toți că mandatul meu va fi unul în care voi lupta pentru simplificare, pentru instrumente financiare dedicate IMM-urilor dar și pentru o legislație europeană inteligentă. România trebuie prin reprezentanții pe care ii trimite la Bruxelles să acționeze la un nivel profesional înalt și la un nivel care să ne reprezinte pe toți cu mândrie! Le mulțumesc colegilor pentru susținere, votul țărilor europene mă onorează. Voi reprezenta cu onoare România și pe românii mei!”
SMEunited, a fost înființată în 1979 și este asociația IMM-urilor din Europa cu aproximativ 70 de organizații membre din peste 30 de țări europene. SMEunited este o organizație care acționează în numele întreprinderilor mici si mijlocii în cadrul Dialogului Social European și în discuțiile cu instituțiile UE. De asemenea, reprezintă federații naționale intersectoriale de artizanat și IMM-uri, organizații europene ale IMM-urilor și membri asociați si este vocea a celor 23 milioane de IMM-uri din Europa.
SMEunited este operativ în diverse activități sectoriale, acordând o legătură directă cu nevoile și interesele specifice ramurilor de afaceri. De asemenea, consolidează capacitatea cu organizațiile membre SMEunited și antreprenorii din întreaga Europă, astfel încât IMM-urile să beneficieze de oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.
Compania de asigurări Groupama anunță că „introduce un nou produs în portofoliul companiei – Asigurarea de viață cu retur de primă.
Asigurarea de viață cu retur de primă le oferă clienților Grupama posibilitatea de a încasa un procent din primele achitate pe perioada derulării poliței de asigurare, atunci când contractul încheiat ajunge la maturitate. Persoana asigurată va primi 30% sau 50% din valoarea primelor plătite pentru asigurarea de bază, conform opțiunii alese la semnarea contractului”.
Alexandru Georgescu (foto), director național vânzări Groupama:„O asigurare de viață ar trebui să facă parte din lista de priorități a fiecăruia dintre noi. Probabil că multora ne este greu să vorbim despre acest subiect, însă trebuie să îl privim ca pe o formă de responsabilitate – față de noi înșine, dar mai ales față de familiile noastre și cei dragi nouă. Asigurarea de viață cu retur de primă oferă un dublu avantaj: o plasă de siguranță pentru apropiați, dar și o garanție pentru persoana asigurată, în cazul în care riscurile asigurate nu se produc până la încheierea valabilității contractului. Groupama are un portofoliu complex de asigurări de viață, de la cele cu economisire pentru copii, la asigurări mixte de viață sau asigurări care includ o componentă investițională, potrivite pentru nevoi diverse. Pentru că neprevăzutul este parte din viața noastră și este important să ne asigurăm că, indiferent de situație, le putem oferi continuitate celor dragi nouă.”
Avantajele oferite de Asigurarea de viață cu retur de primă
Asigurarea de viață cu retur de primă acoperă riscul de deces din orice cauză, la produsul de bază putând fi adăugate o serie de asigurări suplimentare, care să extindă acoperirile, în funcție de nevoile clientului. Printre acestea se numără spitalizarea și intervențiile chirurgicale din accident/orice cauză, invaliditatea permanentă parțială sau totală, incapacitatea temporară de muncă, fracturile, arsurile, bolile grave, precum și chat-ul medical ÎntreabăMedic, sănătate emoțională sau stomatologie. Totodată, acoperirile pot fi diversificate și prin alocarea unei sume de bani pentru investiție, în funcție de gradul de risc ales de client.
Noutatea vine din faptul că asiguratul are posibilitatea de a alege între două variante de primă returnată, 30% sau 50%, opțiune stabilită în momentul încheierii contractului și care devine aplicabilă în cazul în care riscul asigurat nu s-a produs până la sfârșitul perioadei de asigurare. Durata minimă necesară încheierii unei astfel de polițe este de 3 ani, iar prima minimă anuală este de 500 lei.
Groupama, liderul pieţei de asigurări din România, reamintește că „este astăzi recunoscut pentru calitatea serviciilor şi soluţiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1,5 milioane de clienţi individuali şi peste 110.000 de companii. Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, Groupama își orientează strategia în jurul creșterii sustenabile, urmărind să câștige preferința clienților. Misiunea companiei este de a-și ajuta clienții să-și trăiască viața cu optimism, zi de zi și în momentele definitorii, știind că mai important decât obstacolul din față este pe cine au alături. Parteneriatul este un element central al viziunii Groupama și stă sub semnul responsabilității și al solidarității, având la bază expertiza unui Grup internațional, alături de experiența și devotamentul unui asigurător local. Mai multe informații pe www.groupama.ro”.
Oameni de afaceri români și chinezi s-au întâlnit într-un eveniment economic prin esența profilului său, dar cu semnificații și deschideri mult mai largi, reconfirmând actualitatea și tradiția unor relații îndelungate, statornice – Ningbo Business Day in Romania. Evenimentul a fost organizat la București de municipalitatea marelui port și centru comercial și cultural chinez Ningbo, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, sub auspiciile Ambasadei Republicii Populare Chineze la București și sub egida organizației de cooperare China – Țările din Europa Centrală și de Est. Participarea s-a dovedit numeroasă, interesată, deschisă spre cunoaștere reciprocă: aproximativ 150 de persoane – oameni de afaceri din cele două țări, reprezentanți ai Parlamentului României, ai mediului diplomatic și ai mass-media. Prin nivelul participării, prin caracterul aplicat al abordărilor, prin substanța schimbului de idei în ansamblu, precum și prin oportunitatea dialogurilor de tip business to business (B2B), reuniunea s-a constituit într-un consistent forum de cooperare economică, orientat substanțial în direcția intensificării relațiilor comerciale bilaterale.
Relații ascendente pe multiple planuri
Participanții la forum au fost salutați de ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, Han Chunlin, care a evidențiat că „avem o istorie îndelungată a relațiilor dintre China și România” și că, în prezent, „România este o țară importantă pentru dezvoltarea cooperării între China și Europa Centrală și de Est”. Ca exemplu grăitor de cooperare, ambasadorul chinez a reamintit că, în ultimii doi ani, schimburile economice între România și China au depășit valoarea de 10 milioane de dolari. „Ambasada Chinei la București va îndeplini în continuare rolul de pod în conlucrarea dintre țările noastre”, a dat asigurări ambasadorul Han Chunlin.\
Ca fost ambasador al Republicii Populare Chineze la București, doamna Jiang Yu, actual reprezentant special al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei în relația cu țările din Europa Centrală și de Est, și-a reafirmat prețuirea pentru ascensiunea relațiilor pe multiple planuri între țările noastre, cu referire de actualitate la schimburile în domenii precum transporturi, IMM-uri, turism, tineret, universitar, administrație publică locală, cu manifestări inclusiv în marele centru economic și cultural care este orașul Ningbo. În sens cuprinzător, doamna Jiang Yu a vorbit despre „cooperarea deschisă dintre China și Uniunea Europeană, al cărei impuls manifestat pozitiv trebuie menținut”.
Un drum cât mai larg de cooperare
Secretarul Comitetului Municipal CPC Ningbo, Peng Jiaxue, membru al Comitetului Provincial CPC Zhejiang, a expus tradițiile milenare ale străvechiului oraș din sud-estul Chinei, accentuând evidențierea importanței acestuia în consolidarea Drumului Mătăsii. Astăzi, a spus, oaspetele chinez, orașul „a devenit o zonă model pentru cooperarea Chinei cu Europa Centrală și de Est”. Totodată, la împlinirea a zece ani de la deschiderea inițiativei Belt and Road, Peng Jiaxue a apreciat că zona poate reprezenta „un punct de inițiere și de cooperare pentru un nou drum, al fericirii”, urarea sa fiind ca drumul „să fie cât mai larg, să aducă prosperitate cât mai multă, prin crearea cât mai multor canale de conlucrare cu companii românești!”
Bune relații investiționale în România
La rândul său, Viorica Dăncilă, prim-ministru al României în perioada 2018-2019, s-a referit la tradițiile și complexitatea relațiilor româno-chineze, atât în plan economic și cultural, cât și la nivel personal, între oameni: „Schimburile comerciale dintre țările noastre au început în octombrie 1950, an în care s-au realizat primele acorduri guvernamentale între cele două state. Valoarea comerțului bilateral în acel an a fost de 270.000 de dolari, realizată aproape în totalitate prin exporturile de produse petroliere ale României în China. Peste zece ani, în 1960, valoarea schimburilor comerciale ajunsese la aproape 60 de milioane de dolari”. Actualmente, a subliniat fostul premier român, sunt deschise perspective de colaborare în domenii cum sunt infrastructura, energia, agricultura, tehnologia, educația, medicina, cultura.
Din partea mediului de afaceri chinez, pentru a oferi doar câteva ilustrări semnificative, referiri concrete la bunele relații investiționale și de cooperare a oferit, de asemenea, Wang Jiangfeng, președintele companiei Joyson Electronics, cu o fabrică deschisă la Brașov, care asigură o mie de locuri de muncă.
Compania NBHX, producătoare inclusiv în România de componente auto, a fost reprezentată la forum de Zhou Xiaofeng, care a reliefat preocuparea companiei pentru dezvoltarea cercetărilor vizând valorificarea resurselor de energie verde.
Acorduri economice cuprinzătoare
Forumul Ningbo Business Day in Romania s-a concretizat prin rezultate semnificative în consolidarea bunelor relații economice româno-chineze. Într-un cadru ilustrativ, cu o sugestie convingătoare asupra relațiilor reciproce trainice, companii chineze și române au semnat șase acorduri de business. 21 de firme din Ningbo și 120 de companii și instituții românești au derulat discuții de afaceri.
Particularizat, pe parcursul reuniunii, 22 de întreprinderi chineze au semnat acorduri economice și înțelegeri de cooperare cu parteneri români în domenii precum producție agricolă, industrie alimentară, surse noi de energie, producție metalurgică, design și arhitectură etc.
Companiile din orașul Ningbo au încheiat cu parteneri români participanți la forum 11 acorduri privind importuri de produse agricole și alimentare, investiții în producție, cooperare în producerea de energie eoliană, fotovoltaică și în derularea lanțului de aprovizionare.
Delegația economică a orașului Ningbo a vizitat și municipiul Cluj-Napoca. A fost semnat un acord privind stabilirea de relații de prietenie între cele două orașe. De asemenea, delegația chineză a fost prezentă la Brașov, pentru a cunoaște evoluția proiectelor de investiții dezvoltate în zonă de companiile din orașul Ningbo.
Un oraș deschis, internațional, favorabil mediului de afaceri Prin delegația numeroasă, complex și foarte activă prezentă în România cu ocazia evenimentului de cunoaște și cooperare economică, marele oraș chinez Ningbo s-a prezentat publicului și potențialilor parteneri din țara noastră într-un mod convingător. Recomandat de oaspeții chinezi și de partenerii români care i-au cunoscut specificul la fața locului, Ningbo se prezintă ca „un oraș deschis, internațional, favorabil mediului de afaceri”. Fără a intra în detaliile statisticii cu limitările ei inevitabile, sunt de reținut informațiile oferite, potrivit cărora în oraș lucrează în prezent aproximativ 10.000 de străini, iar numărul containerelor trecute prin portul Ningbo în 2022 a ajuns la 30 de milioane. Este cunoscut cu valoare de reper centrul expozițional destinat inclusiv promovării produselor europene. Consonant, parcul industrial China-Europa Centrală și de Est, cu servicii vamale corespunzătoare, se află în a doua lui fază de dezvoltare. Este funcțională din plin o platformă pentru inovare dedicată tinerilor. Perspectiva, conturată de oaspeții participanți la întâlnirea și la dialogul de la București, este ca în Ningbo să se deschidă și să se dezvolte câteva mari centre economice și de afaceri: un centru logistic maritim, un centru de inovare și cooperare în știință și tehnologie, un centru de schimburi culturale și în domeniul educației. În ansamblu, Ningbo a fost definit, și în contextul evenimentului de la București, ca „un hub important pentru relațiile comerciale ale Chinei cu Europa”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva plantează în campania de împăduriri din această toamnă circa 3,6 milioane de puieți forestieri și regenerează 2.506 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 1.452 hectare, prin regenerări naturale și 1.054 hectare, prin lucrări de împăduriri. De asemenea, în cursul campaniei de împăduriri de toamnă, efectuează completări curente pe 362 hectare fond forestier și lucrări de refaceri pe 330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului.
Șantierele de împăduriri din campania de toamnă sunt concentrate, în cea mai mare parte, în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării, unde au fost realizate anterior lucrări mecanizate de pregătirea terenului.
După cum explică Romsilva, „campania de împăduriri de toamnă a debutat mai târziu față de anii anteriori datorită condițiilor meteorologice, respectiv temperaturi ridicate și seceta prelungită, care au amânat începerea lucrărilor de împăduriri până în ultima decadă a lunii noiembrie. Astfel, în prima săptămână de la debutul campaniei de împăduriri de toamnă au fost realizate lucrări de împăduriri pe circa 100 de hectare”.
Romsilva reamintește „că în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 10.953 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 7.737 hectare prin regenerări naturale și 3.216 hectare prin lucrări de împăduriri, în cursul lucrărilor de împăduriri, completări și refaceri fiind plantați 21,45 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele silvice proprii.
Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.076 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.183 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantații pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază, de asemenea, că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Un influent politician român din Parlamentul European îmi mărturisea cu ceva timp în urmă, cu ton anecdotic, că nu există politică publică europeană care să nu fie „ambițioasă”. Numai că, adăuga cu tâlc europarlamentarul, „și boul e ambițios”.
Este drept că „ambiția” ce caracterizează o bună seamă dintre politicile UE se traduce, aproape ca în DEX, într-o dorință arzătoare de a realiza ceva înaintea altora, nu doar pentru a-i întrece pe alții, dar și pentru a le fi un far călăuzitor. Ideal este ca aceste ambiții să aibă la bază și multă rațiune, iar obiectivele propuse să fie realizabile și rezonabile pentru toți cei implicați, astfel încât să fie ferite a primi atribute de veleități cu iz bovin.
Politicile legate de schimbările climatice și de protejarea mediului sunt un bun exemplu în acest sens. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu 1990 și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Prin Legea europeană a climei, aceste obiective sunt obligatorii pentru întreaga Uniune și implicit pentru toate statele sale membre, iar țintele sunt foarte ambițioase și necesită schimbări profunde, unele chiar nepopulare.
Avem la orizontul apropiat cea de a 28-a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (30 noiembrie – 12 decembrie 2023, Dubai), denumită mai frecvent COP 28 și care va face un bilanț al progresului global în ceea ce privește Acordul de la Paris. Iar Uniunea Europeană vrea să demonstreze lumii că este un lider real în procesul de decarbonizare a sectorului său energetic. Dar, pe măsură ce UE se străduiește pentru un viitor mai curat, regulamentele sale trebuie să acorde prioritate strategiilor rentabile, care nu sugrumă creșterea economică și care nu impun sarcini nejustificate niciunui stat membru, mai ales celor al căror sector energetic are particularități istorice unice la nivel european.
Așadar, Uniunea Europeană are ambiția de a construi o economie neutră din punctul de vedere al carbonului până la jumătatea secolului, devenind un model în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Printre căile-cheie ale procesului de decarbonizare a UE se numără și atenuarea emisiilor de metan, iar modul de a realiza acest obiectiv trebuie să fie rezonabil din punct de vedere economic, orientat spre rezultate tangibile, dar și spre realitatea și particularitățile fiecărui stat membru.
Un exemplu concret: atenția deosebită dată de un regulament european monitorizării și raportării emisiilor de metan din puțurile de petrol și gaze inactive. În cei aproape 160 de ani de când a scris istoria petrolului la nivel european și mondial, România are peste 50.000 de sonde forate, dar doar o foarte mică parte din acestea mai sunt operaționale astăzi. Accentul ar trebui să se pună pe monitorizarea marilor contribuitori la emisiile de metan, fără a risipi resurse într-un proces de monitorizare a puțurilor inactive de-o veșnicie, proces ce ar fi astfel extrem, exagerat și cheltuitor de eforturi substanțiale ce ar putea fi orientate către preocupări de mediu mai presante.
România s-ar putea confrunta cu un uluitor cost de peste 1 miliard de euro în următorul deceniu, dacă regulamentul european nu găsește o formulare mai echilibrată. Acest cost transferat consumatorilor poate umfla prețurile la energie și subminează securitatea aprovizionării. Gazele naturale – și mai ales cele de la Marea Neagră – pot să joace un rol esențial în tranziția energetică a Europei, implicit a României. Pe măsură ce continentul se îndreaptă treptat către o economie decarbonizată, se așteaptă în mod natural să scadă emisiile de metan. Dar orice reglementare care umflă artificial costurile operaționale ar putea deraia această progresie și ar putea pune în pericol extinderea producției de energie regenerabilă în UE.
Este nevoie deci de o abordare echilibrată – una care nu numai că promovează obiectivele comune de mediu, ci care este și judicioasă din punct de vedere economic. E nevoie de o abordare ambițioasă, dar de o ambiție însoțită de multă rațiune. Este efortul european o adevărată făclie a speranței în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Atenuarea emisiilor de metan se numără cu certitudine printre ingredientele cheie ale procesului de decarbonizare a UE.
Dar calea pe care o alegem pentru a parcurge acest efort trebuie să fie pe cât de ambițioasă, pe atât de rezonabilă și practică pentru toate statele membre, precum și durabilă din punct de vedere economic și orientată spre rezultate economice și de mediu, nu doar politice.
Ne aflăm acum într-un moment critic al negocierilor privind regulamentul pentru reducerea emisiilor de metan. Necesitatea unei acțiuni imediate este clară: cum spuneam mai sus, COP 28 este după colț, iar UE ar trebui să poată demonstra că este un lider real în decarbonizarea unor părți semnificative din sectorul său energetic. Deliberările în plină desfășurare între instituțiile UE scot la iveală nevoia unei abordări echilibrate – una care nu numai că promovează obiectivele noastre comune de mediu, ci este și judicioasă din punct de vedere economic. Pe măsură ce Europa se străduiește pentru un viitor mai curat, noul cadru legal trebuie să acorde prioritate strategiilor rentabile pentru a asigura angajamentul părților interesate și a câștiga încrederea consumatorilor.
Deși esența acestor regulamente este reducerea emisiilor nocive, este la fel de esențial să ne asigurăm că nu înăbușim în mod neintenționat creșterea economică și nu impunem sarcini nejustificate statelor membre. Un exemplu concret este concentrarea actuală pe monitorizarea și raportarea emisiilor de metan din puțurile de petrol și gaze inactive. Deși acesta ar putea părea un pas logic, este important să punem la îndoială eficacitatea sa în lumea reală. Arătam mai sus că o majoritate semnificativă a emisiilor de metan, cel puțin în România, provine dintr-o mică parte din totalul instalațiilor sale de petrol și gaze. Cu peste 50.000 de sonde forate în ultimii aproape 160 de ani, doar o fracțiune rămâne operațională astăzi. Astfel, accentul pus pe puțurile inactive ar putea fi deplasat. Prin canalizarea capitalului financiar și uman substanțial către monitorizarea acestor puțuri latente, riscăm să eliminăm preocupările de mediu mai presante.
Ramificațiile economice ale unor astfel de politici nu pot fi trecute cu vederea. Estimările preliminare indică faptul că numai industria românească de petrol și gaze ar trebui să suporte peste un miliard de euro în următorul deceniu, dacă actualul regulament nu capătă o formă care să facă apel la pragmatism și practicitate. O politică care cere o sumă uluitoare de bani și care nu va aduce niciun beneficiu evident nu este niciodată o politică bună.
Gazele naturale sunt pe cale să joace un rol esențial în tranziția energetică a Europei. Prioritățile noastre ar trebui să se îndrepte către îmbunătățirea fluxurilor de energie transregionale, consolidarea infrastructurii existente pentru securitatea aprovizionării și, cel mai important, încurajarea creșterii combustibililor gazoși decarbonizați, în special hidrogenul. În acest moment critic al elaborării politicilor, Europa trebuie să se ferească de dezbaterile bazate pe ideologie care oferă soluții practice minime.
În concluzie, pe măsură ce mergem înainte, este esențial ca implementarea cu succes a regulamentului să servească drept un bun exemplu pentru națiunile din întreaga lume. Să susținem abordările care oferă rezultate tangibile în atenuarea schimbărilor climatice și să inaugurăm un viitor durabil. Ceasul planetei ticăie și fiecare moment pe care îl petrecem pentru politici ineficiente este un moment pierdut în lupta autentică împotriva schimbărilor climatice. Avem un deceniu pentru a face diferența. Alegerile pe care le facem astăzi vor avea ecou de-a lungul generațiilor.
Noile modificări în sistemul fiscal din România au adus creșteri de 10 ori (!) ale unor taxe pentru unele companii, în scopul de a aduce bani la bugetul de stat, dar fără o abordare unitară la nivelul acelorași tipuri de activități. În general saltul mare al unor taxe aduce destabilizări la nivelul financiar al companiilor, care se reflectă în general în reducerea volumului investițional.
Prin Ordonanța nr. 5 din 22 ianuarie 2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului naturale s-a instituit impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural aplicabil SNTGN Transgaz SA în calitate de operator de transport și de sistem al gazelor naturale, termenul inițial de aplicare a impozitului menționat fiind 31 decembrie 2014 și prorogat succesiv până la data de 31 decembrie 2025.
ANRE stabilește anual venitul reglementat și tarifele reglementate pentru activitatea de transport gaze naturale, în conformitate cu metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de transport al gazelor naturale.
Până în anul 2019 impozitul pe monopol reprezenta o cheltuială recunoscută în venitul reglementat și recuperată de Transgaz prin intermediul tarifelor de transport aprobate de ANRE (conform metodologiei aprobate de ANRE prin Ordinul 32/2014), iar începând cu anul 2019, prin Ordinul nr. 41/2019, ANRE aprobă o nouă metodologie de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de transport al gazelor naturale. Una dintre principalele modificări cuprinse în metodologia aprobată de ANRE prin Ordinul nr. 41/2019 se referă la interzicerea recuperării de către Transgaz a cheltuielii cu impozitul pe monopol prin venitul reglementat de transport gaze naturale, începând cu data de 1 octombrie 2019, contrar prevederilor metodologiei de tarifare precedente care permitea în mod corect recuperarea cheltuielii cu impozitul pe monopol prin venitul reglementat în cadrul costurilor ce nu pot fi controlate de conducerea societății și asupra cărora societatea nu poate acționa direct pentru creșterea eficienței activității de transport al gazelor naturale.
Această modificare este în contradicție cu prevederile aceleiași metodologii de tarifare aprobate prin Ordinul nr. 41/2019 care stabilește că în venitul reglementat se recunosc costurile aferente activității de transport al gazelor naturale, ce nu pot fi controlate de conducerea OTS și asupra cărora aceasta nu poate acționa direct pentru creșterea eficienței activității de transport al gazelor naturale, fiind recunoscute în venitul reglementat cheltuieli din categoria redevențelor, taxe și impozite stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, contribuții aferente fondului de salarii precum și alte categorii de cheltuieli.
Prin nerecunoașterea cheltuielii impozitului pe monopol în venitul reglementat nu se asigură respectarea principiului general din metodologia de tarifare care permite recunoașterea în venitul reglementat a cheltuielilor care nu sunt sub controlul conducerii OTS (taxe, impozite).
Conform precizărilor publicate pe site-ul ANRE, eliminarea cheltuielilor cu impozitul pe monopolul natural s-a efectuat pentru a asigura similitudine cu metodologia de stabilire a tarifelor de distribuție a gazelor naturale și având în vedere recomandările Curții de Conturi a României, precum și nota de fundamentare a actului normativ care instituie acest impozit.
Din informațiile prezentate de operatorul de transport al energiei electrice (Transelectrica) la fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023 și estimări pentru anii 2024 – 2025, impozitul pe monopol reprezintă un procent de 0,47% din venitul aferent serviciului de transport al energiei electrice (8.650 mii lei impozit monopol, 1.829.626 mii lei venituri din servicii prestate pe piața energiei electrice din activități care permit înregistrarea de profit).
În situația operatorului de transport al gazelor naturale – SNTGN Transgaz, impozitul pe monopol reprezintă un procent de 4,63% din venitul aferent serviciului de transport al gazelor naturale în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023 (impozit monopol 69.762 mii lei, venituri din servicii prestate 1.506.570 mii lei, ponderea impozitului pe monopol în cadrul activității de transport gaze naturale fiind de 10 ori mai mare decât cea aferentă activității de transport energie electrică).
În tabelul de mai jos o situație comparativă cu nivelul impozitului pe monopol, având la bază datele din bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul 2023 și estimări pentru anii 2024 – 2025 ale celor doi operatori de transport (gaze naturale și energie electrică) și respectiv proiectul BVC 2024:
BVC 2023 Transgaz Transelectrica Venituri estimate din activitatea de transport (mii lei) 1.506.570 1.829.626 Impozit pe monopol (mii lei) 69.762 8.650 Procent impozit pe monopol în veniturile din activitatea de transport (%) 4.63% 0.47%
BVC 2023
Transgaz
Transelectrica
Venituri estimate din activitatea de transport (mii lei)
1.506.570
1.829.626
Impozit pe monopol (mii lei)
69.762
8.650
Procent impozit pe monopol în veniturile din activitatea de transport (%)
4.63%
0.47%
Notă: Soluția nu este creșterea impozitului pe monopol la Transelectrica. Comparația are ca scop doar să demonstreze lipsa abordării unitare a unui concept
Nu este justificată asigurarea unei similitudini cu metodologia de stabilire a tarifelor de transport energie electrică, în condițiile în care impactul în venitul reglementat al operatorului de transport gaze naturale este de 10 ori mai mare decât impactul in venitul reglementat al operatorului de transport energie electrică. Totodată conform art. 18 din Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de transport al gazelor naturale, „CPD reprezintă cheltuieli de exploatare deductibile fiscal în limita prevederilor legale în vigoare, aferente activității de transport al gazelor naturale, ce nu pot fi controlate de conducerea OTS și asupra cărora aceasta nu poate acționa direct pentru creșterea eficienței activității de transport al gazelor naturale, recunoscute de ANRE într-un an al perioadei de reglementare”.
În cazul Transgaz nivelul estimat al cheltuielilor cu impozitul pe monopol pentru anul gazier 2023-2024 (01.09.2023 – 30.09.2024) este de 70,38 milioane lei, ceea ce reprezintă 4,27 % din venitul reglementat corectat aprobat pentru anul gazier 2023 – 2024 – 1.647 milioane lei. Conform OG 5/2013 nivelul impozitului pe monopol din sectorul gazelor naturale este 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport și 0,1 lei/MWh pentru cantitatea transportată către sistemele de distribuție.
Impozitul pe monopol pentru cantitatea transportată numai prin sistemul național de transport este de 0,85 lei/MWh, respectiv pentru fiecare megawatt-oră transportat prin sistemul național de transport Transgaz înregistrează o cheltuială nerecunoscută în venitul din transport de 0,85 lei (7,84% din tariful mediu de transport calculat pentru anul gazier 2023-2024) care conduce la reducerea EBITDA și implicit la reducerea capacității de a asigura surse necesare finanțării programului de investiții, ridicând serioase întrebări în asigurarea securității energetice a României.
Absurditatea nerecunoașterii venitului reglementat prin tariful de transport determină ca în situația dublării cantității de gaze naturale transportate, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, să aibă loc o dublare a cheltuielii cu impozitul pe monopol fără a determina o creștere a venitului din transport, deoarece acesta este un venit reglementat fix pentru un an de reglementare (octombrie 2023 – noiembrie 2024). Cu alte cuvinte, cu cât se transportă o cantitate de gaze naturale mai mare, cu atât activitatea de transport devine mai ineficientă financiar, din cauza cheltuielii cu impozitul pe monopol mai mare (venitul reglementat fiind fix).
Înregistrarea și plata impozitului pe monopol, fără a avea posibilitatea recuperării acestei cheltuieli majore prin venitul din transportul gazelor naturale, au ca efect decapitalizarea societății, diminuarea indicatorilor financiari (EBITDA) cu impact direct în limitarea accesului la finanțare (societatea fiind limitată prin contractele de finanțare la un grad de îndatorare al împrumuturilor nete de maximum de 5,5 X EBITDA) și creșterea presiunii pe fluxurile de numerar ale societății, care are obligația achitării unei cheltuieli majore cu impozitul pe monopol, dar pe care nu o încasează prin tariful de transport.
Apreciez că în folosul asigurării siguranței și securității consumatorului român de gaze, dar și pentru evitarea creșterii prețului la gaze, regândirea fiscalității energetice, concomitent cu aplicarea corectă a unei metodologii de tarifare care să cuprindă cheltuielile reale este singura cale corectă.
dr. Nicolae Bud, Doctor în economie și doctor în inginerie, consilier al președintelui grupului de firme Astra, membru asociat al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), secția Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomiei dr. Teodor Brateș, Doctor în economie
Știința și cultura românească au suferit o grea pierdere prin trecerea în eternitate a prof. univ. dr. Marin Dinu. În plină forță creativă, cu o excepțională și nedezmințită capacitate de muncă, în condițiile în care multe proiecte erau în curs de finalizare, la vârsta de 73 de ani, a lăsat moștenire o operă consistentă din sfera științelor economice, operă care a deschis noi drumuri spre aprofundarea cunoașterii legităților din domeniile decisive ale existenței umane dintotdeauna, de la asigurarea bunurilor care definesc progresele individuale și la scară națională până la satisfacerea celor mai de seamă cerințe spirituale la nivel individual și societal.
Datele sale biobibliografice esențiale, carierele care l-au propulsat în miezul transformărilor social-economice din deceniile de la cumpăna secolelor XX-XXI sunt deosebit de elocvente. Fiul de țărani, născut pe meleagurile de pe malul drept al Oltului, în comuna Ghimpețeni, a parcurs, cu strălucire, treptele formării sale intelectuale, afirmându-se ca absolvent, în 1973, al Academiei de Studii Economice București, ca un cadru universitar de excepție, ca un cercetător pasionat și, deopotrivă, ca lider al studențimii din generația anilor ᾽70 din secolul trecut, ca deosebit de talentat ziarist, ca un om de știință cu vocație și convingeri puternice.
În paralel cu activitatea didactică și de cercetare științifică, s-a remarcat prin modul deschis, novator în care și-a exercitat atribuțiile de membru în conducerea unor publicații pentru tineret, în special la revistele „Viața studențească” și „Amfiteatru”.
Datele statistice reci și seci dau doar măsura cantitativă a unei opere vaste. A fost autorul a peste 50 de cărți, îndeosebi din sfera economiei, a peste 40 de cursuri universitare, postuniversitare și postdoctorale (inclusiv la Academia Română), a 131 de studii indexate ISI, coautor a 62 de comunicări publicate în baze de date internaționale, precum și a sute și sute de articole din presa cotidiană și săptămânală, dovedindu-se un fin receptor al realităților, un analist de marcă și un vizionar, ancorat deopotrivă în actualitate și antemergător în întâmpinarea viitorului. Participarea la realizarea a 22 de mari proiecte de cercetare și de pregătire universitară a consolidat puternic prestigiul său de teoretician de anvergură internațională și de practician inspirat, adversar al dogmelor, al închistării și promotor al ideilor curajoase, deseori „înotând împotriva curentului”.
A fost, indiscutabil, creator de Școală Economică în adevăratul sens al cuvântului, în domeniile de cel mai mare interes public, precum Economia României, Economia europeană, Economia tranziției, Epistemologia economică, Politicile economice și Globalizarea. Ca decan al Facultății de Economie și, apoi, de director al Departamentului de Economie și Politici Economice, membru al Senatului Universitar al ASE și-a înscris numele la loc de frunte în calitate de dascăl performant, de formator al tinerelor generații de economiști în maniera care îi era proprie, îmbinând erudiția cu exigența, respectul față de tradiții cu îndrăzneala celui care s-a „specializat” în construcția de drumuri pe căi nebătătorite.
De fapt, vocația constructivă a fost o caracteristică esențială a întregii sale vieți, de la fondarea publicației postdecembriste „Economistul”, a Editurii Economice și a revistei „Economie teoretică și aplicată” până la înființarea Asociației Facultăților de Economie din România (AFER).
N-a fost un „locatar” al „turnului de fildeș”, ci s-a implicat în viața cetății, cu toată energia generată de convingeri profunde, mărturie stând activitatea desfășurată în calitate de secretar general și de președinte al Comitetului Director al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), de senator și de vicepreședinte al Senatului României, ca membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.
Spațiul tipografic care ne-a fost pus la dispoziție nu ne îngăduie să intrăm în detalii, să nuanțăm – așa cum îi plăcea profesorului Dinu să-și prezinte ideile în cărți, în articole, de la catedră, de la tribuna unor mari reuniuni naționale și internaționale – modalitățile prin care a tratat teme de bază ale științelor economice, prin îmbinarea armonioasă a investigațiilor de profil, cu psihopedagogia, cu epistemologia și praxologia. Ne vom rezuma, deci, la un scurt demers pentru identificarea elementului comun în activitatea sa prodigioasă, pluridimensională. Avem în vedere spiritul academic care îi definea vastitatea operei, care îi devoala profunzimea, originalitatea și farmecul unor expuneri, unor discursuri caracterizate prin eleganță și receptivitate la opiniile altora, în dialoguri de tipul clasic al celor din antica grădină a lui Academos.
Prin urmare, nu ne propunem să abordăm exhaustiv conceptul de spirit academic, ci doar să relevăm ceea ce conține mai de seamă opera ilustrului economist Marin Dinu: cutezanța autenticului cercetător care nu ezită, nu ocolește oportunist, conjunctural, ci – dimpotrivă – se apleacă asupra temelor dificile, controversate și chiar „explozive”, rigoarea unui matematician și acribia unui grămătic, capacitatea de a investiga teritorii ideatice, presărate cu numeroase capcane, de a selecta esențialul din noianul de informații, de a sintetiza, astfel, date și fapte întregite cu interpretări originale, expunerea unor concluzii relevante prin sublinierea multitudinii de fațete ale realităților în mișcare, fără să facă rabat de ordin calitativ, menținându-se, fără excepție, pe linia clarității compatibilă integral cu știința autentică.
Pentru contribuția sa substanțială la progresul științelor economice, prof. univ. dr. Marin Dinu a primit peste 30 de premii și distincții, între care, din partea Academiei Române, premiul „P.S. Aurelian” pentru lucrarea „Economia României. Întreprinderile mici și mijlocii. Cum ne integrăm?”; premiul „Virgil Madgearu” pentru lucrarea elaborată împreună cu unul dintre autorii articolului de față „Răzbunarea trecutului. Capitalismul în primele cinci luni postdecembriste” și premiul „Eugen Carada” pentru economie; din partea Academiei de Studii Economice București, diploma „Virgil Madgearu cu medalia de aur”, din partea AGER, diploma de excelență, din partea AFER, diploma „Membru de Onoare cu medalia de aur pentru prețuire”, iar din partea Societății Române de Statistică diploma de excelență.
Noi, cei care i-am fost prieteni și colaboratori, cunoaștem bine „direct de la sursă” (cum se spune) preocupările, frământările, examenele de conștiință ale personalității celui afirmat ca ilustru economist al zilelor noastre, ceea ce ne conferă temeiuri pentru a susține, cu toată convingerea, cu toate „probele” pe masă și pe față, că aforismul antic potrivit căruia „nimic din ceea ce e omenesc nu i-a fost străin” se regăsește deosebit de expresiv în viața și opera profesorului Marin Dinu, un exemplu memorabil pentru generațiile actuale și viitoare. Îi datorăm acestui mare om, acestui mare economist, acestui mare român, acestui mare promotor al celor mai înalte valori ale umanității, prețuirea și recunoștința noastră, dar – mai cu seamă – ne simțim obligați, ca un act de credință și conștiință, să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a o duce mai departe prin fapte, prin instrumentele puse la dispoziție de știință, în spiritul academic nealterat. Demersurile profesorului Marin Dinu îndreptate spre o viață mai bună aici, pe pământul țării natale, pe care a iubit-o și a slujit-o fără preget, cu încrederea că lumea poate deveni mai bună, se înscriu, la loc de cinste, în tezaurul nostru cultural-științific. A dăruit mult mai mult decât a primit. Dacă în timpul vieții sale n-a avut parte de toată prețuirea care i se cuvenea, măcar în posteritate să-i păstrăm vie amintirea.
Bitcoin a surprins și a încântat în weekend, trecând pragul de 41.000 de dolari, continuându-și astfel evoluția puternică din ultima vreme.
Criptoactivul și-a depășit cel mai ridicat nivel din ultimele 19 luni (de la începutul lunii aprilie 2022), în timp ce investitorii au continuat să se pregătească pentru potențiala lansare a pieței ETF-urilor bitcoin.
Bitcoin a început săptămâna trecută la puțin peste 37.100 de dolari, înregistrând apoi creșteri importante de-a lungul ultimelor șapte zile, realizând o creștere totală de 10,5%.
Ether a avut o performanță la fel de solidă, cu o creștere de 9,2% pe parcursul săptămânii. Criptoactivul a început săptămâna sub 2.050 dolari, iar acum se tranzacționează pe eToro în jurul valorii de 2.231 dolari. Tot pe eToro, bitcoin cash a înregistrat o creștere de preț de aproape 9% în această dimineață.
Săptămâna aceasta
Speculațiile privind ETF-urile vor continua să influențeze comportamentul investitorilor pe piața cripto în această săptămână, pe măsură ce aceștia cred în impactul transformator pe care deschiderea pieței pentru investitorii instituționali îl va avea asupra ecosistemului.
În ceea ce privește evenimentele care ar putea afecta performanța pieței, această săptămână este în general liniștită. Cu toate acestea, vineri sunt raportate cifrele privind ocuparea forței de muncă din SUA, care în ultima vreme au avut tendința de a agita piețele datorită implicațiilor asupra nivelului ratelor dobânzilor.
Noutăți care ne-au atras atenția
Grayscale se pregătește pentru ETF-uri cu o nouă recrutare
Grayscale se pregătește să concureze în noul spațiu potențial BitcoinETF cu o nouă recrutare de la administratorul de active Invesco. Compania l-a angajat pe John Hoffman, un veteran de 17 ani al administratorului de fonduri, pentru a conduce echipa de distribuție și parteneriate a Grayscale.
MicroStrategy își mărește deținerile în Bitcoin
Compania tech MicroStrategy și-a mărit deținerile în bitcoin cu 593 de milioane de dolari, deoarece consideră că piața bull merge înainte. Astfel, compania a ajuns să dețină aproximativ 6,6 miliarde de dolari în criptoactive la prețurile actuale.
Tokenul cripto al JPMorgan este pregătit pentru tranzacții interbancare
Tokenul JPM Coin al JPMorgan a fost lansat pe Partoir, un sistem de decontare bancară bazat pe blockchain și ar putea fi folosit acum în transferurile instituționale între bănci. Compania spune că tokenul ar putea fi folosit pentru a deconta miliarde de tranzacții interbancare în viitor.
Liderii globali consideră provocările geopolitice (61%), tendințele inflaționiste (46%) și preocupările legate de capacitatea de a gestiona presiunea crescută (40%) cu privire la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) drept principalele riscuri care le afectează relațiile cu furnizorii, potrivit studiului Deloitte 2023 Global Third-Party Risk Management Survey, realizat în 40 de țări, inclusiv România.
Studiul evidențiază, de asemenea, măsurile pe care organizațiile le iau pentru a gestiona riscurile generate de relația cu furnizorii, acestea acordând prioritate înnoirii metodologiei, politicilor și standardelor generale utilizate (63%), necesității consolidării rolului echipei de conducere în gestionarea relațiilor cu colaboratorii (48%) și îmbunătățirii competențelor angajaților (47%). Pe lângă aceste trei zone, tehnologia și datele se mai află în topul priorităților, 45% dintre respondenți susținând că este încă nevoie de investiții în aceste domenii.
În ceea ce privește măsurile legate de sustenabilitate, mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți consideră au o cultură organizațională care ajută angajații să înțeleagă mai bine și să gestioneze riscurile și oportunitățile legate de ESG în relația cu furnizorii și, pentru a contracara lipsa datelor de calitate în acest domeniu, efectuează analize bazate pe indicatori cantitativi și evaluări. Cu toate acestea, companiile vor trebui să găsească moduri de a îmbunătăți trasabilitatea datelor în relațiile cu furnizorii, o treime dintre respondenți (31%) afirmând că datele generate intern sau extern pe teme legate de ESG au o calitate scăzută sau foarte scăzută.
De asemenea, studiul arată că, pentru a spori încrederea în partenerii ce fac parte din lanțul de aprovizionare și în alți terți, organizațiile își concentrează investițiile către anumite domenii. De exemplu, riscurile digitale sunt percepute ca fiind cele mai importante pentru asigurarea fiabilității furnizorilor, sunt de părere aproape două treimi dintre respondenți (62%).
„Nevoile organizațiilor și gradul lor de maturitate pot dicta melanjul de măsuri pe care acestea trebuie să le aibă în vedere pentru a gestiona cele mai presante riscuri legate de lanțul de aprovizionare. De exemplu, din punctul de vedere al securității, construirea unui lanț de aprovizionare rezilient necesită o abordare structurată, care începe cu evaluarea maturității digitale a partenerilor de afaceri. Următorul pas firesc este stabilirea unui plan de transformare care să permită implementarea unor puncte de control în domeniul securității cibernetice pe parcursul întregii perioade de colaborare cu partenerii externi”, a declarat Andrei Ionescu, partener coordonator, consultanță în managementul riscului, Deloitte România.
Adoptarea tehnologiei poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea relațiilor cu furnizorii, oferind organizațiilor posibilitatea de a realiza o segmentare și o monitorizare mai eficientă a acestora. Studiul evidențiază faptul că doar jumătate dintre respondenți segmentează oficial furnizorii în funcție de riscul pe care aceștia îl pot reprezenta. Mai mult, studiul denotă existența unui decalaj care necesită eforturi suplimentare, șase din zece organizații (62%) susținând faptul că utilizează tehnici de monitorizare digitală, dar pentru un sfert (25%) dintre furnizori. Cu toate acestea, puțin peste jumătate din participanții la studiu (51%) consideră că volumul activităților de audit al furnizorilor va crește pe măsură ce noile tehnologii vor fi mai utilizate.
„Printre altele, companiile ar trebui să facă apel la tehnologii emergente atunci când își propun să reducă riscurile, să sporească încrederea și să eficientizeze relația cu furnizorii. Cu toate acestea, tehnologia în sine poate genera riscuri în domenii precum securitatea cibernetică sau altele, unul dintre acestea fiind utilizarea acestor soluții și de către competitori, cu scopul de a perturba modelele de business”, a declarat Clarisa Bulai, director, consultanță în managementul riscului, Deloitte România.
Concluziile studiului Deloitte 2023 Global Third-Party Risk Management Survey reprezintă perspectivele a peste 1.300 de lideri din întreaga lume.
grupaj realizat de dr. Laurențiu Ciornei Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică/Academia Română
Google, în parteneriat cu NASA și Oak Ridge National Laboratory, a lansat în octombrie 2023 o mașină de calcul care are capacitatea de a prelucra în câteva secunde ceea ce ar dura mii de ani chiar și cele mai mari și mai avansate supercomputere, atingând o piatră de hotar cunoscută sub numele de supremație cuantică. Ultimul computer cuantic al Google operează în 6 secunde operații pe care cel mai puternic supercomputer de până acum, făcut în 2019, le executa în 47 de ani.
Doi cercetători francezi, în încercarea lor de a descoperi metan în subteranul bazinului minier din Lorena, au dat, tot în octombrie a.c., cu sonda într-un mare depozit de hidrogen alb (estimat a fi între 6 și 250 de milioane de tone metrice). Denumit și hidrogen „de aur” sau „geologic”, acesta este produs sau prezent în mod natural în scoarța terestră și a devenit un fel de Sfântul Graal al climei. Reprezintă cea mai curată și performantă sursă de energie, deoarece atunci când este ars produce, bineînțeles, energie, iar ca reziduu doar apă, fără emisii de gaze cu efect de seră sau alți poluanți atmosferici. De aceea, îl face foarte atractiv și o potențială sursă de energie curată pentru marile industrii, precum metalurgia sau transporturile, care au nevoie de foarte multă energie (produsă din combustibili convenționali), încât este aproape imposibil să o atingă prin surse regenerabile, cum ar fi cele solare și eoliene. Germania a pus pe șine un tren de călători care este propulsat cu ecomotoare silențioase alimentate cu, bineînțeles, hidrogen. Tot în octombrie 2023.
Chinezii, aflați în perpetuă concurență cu americanii, au anunțat că au depășit bariera termică hipersonică, folosind la construcția unui aparat de zbor un material care rezistă la 4.000 de grade Celsius. Astfel, se vor putea construi avioane care să ajungă în orice punct de pe glob în mai puțin de două ore (la viteze de Mach 10 sau chiar mai puțin dacă vorbim de Mach 15). Iar de aici până la teleportare (deja realizată, încă din 2019, prin intermediul internetului cuantic) nu ar mai fi prea mulți pași.
Japonezii, că nu puteau lipsi din această enumerare, au anunțat, tot în octombrie, descoperirea unei rășini epoxidice din care se vor construi ambalaje, în special cele pentru băuturi, care odată ajunse în ocean se vor descompune. Mai mult decât atât, noile PET-uri au capacitatea de a se transforma în hrană pentru planctonul marin. Exemple de acest gen sunt din ce în ce mai multe în ultima perioadă, rod al unor cercetări intense care nu sunt dedicate doar industriilor farmaceutice sau de armament.
Așadar, aducând oamenilor focul prometeic al cunoașterii, știința devine implicată în toate trăirile umane, sursă nesfârșită și generatoare de fericire și bunăstare. Să fii cercetător în aceste zile este, într-adevăr, o provocare, extrem de motivantă din prisma accesului nemărginit la informație, dar mai cu seamă din punctul de vedere al răspunsului (feedbackului) aproape instantaneu.
În plus, prin deja consacratul proces de industrializare a științei aceasta devine parte determinantă la progresul economic și, bineînțeles, social. Aportul științei, descoperirilor acesteia, la creșterea economică, de exemplu, tinde să devină tot mai pregnant, contribuind din plin la bunăstarea unei națiuni.
Să amintesc faptul că România are cel mai derizoriu buget destinat cercetării, sau că înalți oficiali ai statului nu fac diferența între cercetarea fundamentală și cea aplicativă ar însemna să răsucesc un cuțit cu tăiș dublu într-o rană imposibil de vindecat. Să amintesc totuși că, așa săraci cum suntem în comparație cu ceilalți, ne bucurăm că sunt excepții care confirmă regula. Da, avem cercetători care sunt bine apreciați pe plan internațional, aduc un aport semnificativ în multe dintre produsele enumerate în rândurile de mai sus. Dar despre acești remarcabili oameni de știință români care primesc recunoașteri mondiale veți descoperi citind și varianta electronică a revistei „Economistul”.
A mai fost dat în paginile „Economistul” mesajul-avertisment al fostului președinte american Barack Obama care anunța că „centrul lumii s-a mutat la Pacific”, menționând în special China, dar și pe ceilalți „tigri” din Asia de Est: Japonia, Coreea de Sud și Singapore. Am vizitat, la început de septembrie, aceste națiuni fabuloase pentru care cercetarea și educația, în general, au devenit principalele motoare atât economice, cât și sociale, dezvoltându-se într-o armonie perpetuă spre creșterea calității vieții și bunăstare.
La capătul lumii este o altă lume
JAPONIA
Țara Soarelui-Răsare este (re)cunoscută pentru performanțele sale remarcabile în cercetarea științifică și dezvoltarea economică. Această țară a avut o evoluție impresionantă în ceea ce privește inovația tehnologică și dezvoltarea economică, care a contribuit semnificativ la poziționarea ei ca una dintre cele mai puternice economii ale lumii.
Tradițiile nipone sunt respectate, dar legile și regulile de conviețuire – stabilite de pe vremea shogunilor – sunt adaptate mereu.
Cercetarea științifică din Japonia este sprijinită de o infrastructură solidă de cercetare, care include o rețea extinsă de universități de înaltă calitate, institute de cercetare și centre de inovare. Guvernul japonez investește semnificativ în cercetare și dezvoltare, concentrându-se pe domenii cheie precum tehnologia informației și comunicațiilor, robotică, biotehnologie, tehnologii energetice și inginerie.
Partea cea mai frumoasă a conservatorismului nipon.
Prin strategii precum Societatea 5.0 și Abenomics (politica economică adoptată de fostul prim-ministru regretatul Shinzo Abe), Japonia a încurajat inovația și a promovat colaborarea între sectorul public și cel privat, facilitând transferul de cunoștințe și tehnologii din mediul academic în sectorul industrial. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea unor industrii cheie, cum ar fi producția de automobile, electronică, robotică și producția de înaltă tehnologie.
De asemenea, Japonia este renumită pentru cultura sa corporatistă puternică, caracterizată prin accentul pe calitate, inovație și loialitate față de companie. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea unor branduri globale puternice și a susținut creșterea economică sustenabilă pe termen lung.
Panasonic ne-a prezentat conceptul de mașină a viitorului. Alimentată din surse de energie „verde” (hidrogen, electric), merge pe șosele, dar poate și zbura. Condusul și celelalte solicitări se fac numai prin comandă verbală.
Și totuși, în ciuda acestor succese, Japonia se confruntă cu provocări demografice majore, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea natalității, ceea ce pune presiune asupra pieței forței de muncă și a sistemului de asigurări sociale. Pentru a face față acestor provocări, Japonia a început să implementeze politici care promovează incluziunea socială, inovația în domeniul sănătății și încurajarea participării femeilor pe piața muncii. În ansamblu, Japonia continuă să fie un exemplu de succes în ceea ce privește integrarea cercetării științifice avansate cu dezvoltarea economică durabilă, iar eforturile sale în acest sens pot oferi lecții valoroase pentru alte economii globale.
COREEA DE SUD
Cercetarea și dezvoltarea durabilă reprezintă aspecte critice pentru orice țară care dorește să atingă obiectivele de dezvoltare economică și socială într-un mod responsabil și sustenabil. Guvernul coreean a investit masiv și a dezvoltat politici și programe de sprijin pentru a promova inovația și dezvoltarea tehnologică în sectoare cheie, cum ar fi tehnologia informației, biotehnologia și energiile regenerabile.
În Țara Dimineților Liniștite se remarcă un sistem educațional de înaltă calitate, care pune un accent deosebit pe știință și tehnologie. Universitățile și instituțiile de învățământ superior din țară au contribuit la formarea unei forțe de muncă bine pregătite în domeniul cercetării și dezvoltării.
Locurile care acum un an-doi erau destinate autovehiculelor, ca parcări supraetajate, devin, încet dar sigur, grădini.
Pentru a aborda provocările legate de schimbările climatice, Coreea de Sud a pus un accent tot mai mare pe dezvoltarea energiilor regenerabile și a tehnologiilor curate. Guvernul a stabilit obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea unui sector energetic sustenabil. Multe investiții merg, asemenea Japoniei, către tehnologiile care supun curenții maritimi pentru a produce ieftin energie curată. Colaborarea dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea este de asemenea un punct remarcabil, un succes major. Acesta a condus la dezvoltarea de parteneriate între companii, universități și instituții guvernamentale pentru a accelera inovația și transferul tehnologic.
Coreea de Sud este, probabil, statul cu cea mai sănătoasă creștere economică, cu un popor așezat (peste 60 % din populație este încadrată în clasa de mijloc, iar bogații au și ei o felie importantă: 27%). Plus predictibilitate în toate.
Administratorii din Seul, capitala Coreei de Sud, au ca obiectiv ca până în 2030 megapolisul de pe râul Han să devină verde atât pe orizontală, cât și pe verticală. Plus internet gratuit peste tot. Plus arterele care au un potențial mare de trafic să fie direcționate numai prin tuneluri de adâncime.
Toate acestea le-am aflat de la ES Chang Yoon Kim, președintele Camerei de Comerț Coreea de Sud – România. Cum au ajuns atât de repede și de departe pe calea performanței economice și sociale? Investiția în educație de nivel superior. Școala în Coreea este, de vreo 30 de ani, prioritatea nr. 1, iar guvernul (indiferent de ideologia politică) a respectat strategia fără niciun pas alături.
Prin amabilitatea ES Cezar Armeanu, ambasadorul României la Seul, am avut prilejul să aflu din tainele performanțelor economice ale sud-coreenilor de la ES Chang Yoon Kim, președintele Camerei de Comerț Coreea de Sud – România.
„Generații întregi de elevi au fost sprijinite să plece să învețe la cele mai importante și bune școli din lume. Statul sud-coreean a plătit toate cheltuielile de studii, pentru fiecare, cu condiția ca tânărul să revină în țară și să lucreze aici. Numai aici!” (Cam cum au făcut românii în secolul XIX, când cei mai buni dintre ei mergeau să studieze la Paris, Viena, Berlin, apoi reveneau în țară și construiau lucruri de care suntem mândri și astăzi.)
Până să ajungă la facultate, elevii sud-coreeni sunt pregătiți să învețe intens. Mulți liceeni coreeni se trezesc și pleacă de acasă la 5 dimineața, întorcându-se după ora 22. De asemenea, aceștia studiază și la sfârșit de săptămână. Programa școlară are cam 20 materii concentrate, în general, pe coreeană, engleză, matematică, memorare. Clasamente internaționale pun sistemul de educație sud-coreean pe primul loc (în termeni de rezultate ale învățării), poziția de lider fiind una care s-a menținut în termeni de ani (2013-2017).
La nivelul anului 2022, Coreea de Sud nu mai ocupă poziția de lider ca sistem educațional, dar rămâne pe podium. În clasamentul OECD raportat la rezultatele evaluării PISA (matematică și științe și citire/lectură), Coreea de Sud deține prima poziție la matematică, a patra poziție la științe și a doua poziție la lectură, după alte două țări asiatice, Singapore și Hong Kong. România ocupă locul 48 din 73.
SINGAPORE
De ce statul român eșuează mai mereu în respectarea contractului social? Unul dintre posibilele răspunsuri la această nefirească și neplăcută situație: cei mai mulți dintre funcționarii statului sunt incompetenți și neimplicați. Plus că politizarea excesivă a instituțiilor publice a scăzut mult calitatea resursei umane. În megapolisul asiatic, aflat la 137 de kilometri de Ecuator, corupția este la cel mai jos nivel.
Deși sunt adepții minimalismului, în Singapore am văzut vapoare în care intră lejer tot Teleormanul – cu case și oi –, iar în comunitățile de indieni – șobolani cât sifonul.
Aglomerare de relaxare.
Da, Singapore este adesea numit „Micul Tigru” al Asiei datorită economiei sale puternice și raportului său semnificativ cu PIB-ul global. Acest nume este o recunoaștere a faptului că Singapore a reușit să-și transforme economia dintr-o țară cu venituri mici într-una dintre cele mai dezvoltate economii din lume, într-un timp relativ scurt. Această transformare economică remarcabilă a fost susținută de politici guvernamentale eficiente, infrastructură de înaltă calitate, educație de nivel mondial, inovație tehnologică și o forță de muncă bine pregătită. Aici nu poți sta ca simplu cetățean străin decât ca turist la un hotel bun sau dacă faci dovada că ești angajat. Iar ca salariu, acesta trebuie să fie, lunar, de minimum 7.000 de dolari.
Cea mai respectabilă școală de Asia, Universitatea Națională din Singapore (NUS), deține cele mai multe brevete de invenție pentru tehnologii și produse care ajută la dezvoltarea durabilă.
Singapore este cunoscut pentru abordarea sa proactivă în promovarea afacerilor și investițiilor, menținând un mediu favorabil pentru comerț și întreprinderi. De asemenea, se remarcă prin infrastructura sa bine dezvoltată, hubul său financiar și poziția sa strategică în regiunea Asia-Pacific, care îl transformă într-un centru comercial și financiar vital.
Aici, ca de altfel și în Japonia sau Coreea, se insistă mult pe integrarea pe scară largă, în cât mai multe domenii, a inteligenței artificiale. „Este un bun și-un boom pe care trebuie să-l acceptăm și să-l folosim în beneficiul nostru. Nu trebuie să ne temem, cu siguranță ne va face mult mai bine decât rău. AI va lucra bine în educație, cercetare, comunicații, sistemul medical și, foarte important, în susținerea durabilității în majoritatea domeniilor”, spune profesorul Aaron Thiean, prorector al Universității Naționale din Singapore, prima instituție de învățământ superior din Asia și ocupanta locului 8 în topul mondial al universităților.
La NUS cercetătorii, cadrele didactice și studenții sunt evaluați doar prin valoarea proiectelor pe care le depun. Sunt aproximativ un milion de asemenea idei pe an și peste 3% dintre acestea devin unicorni în SUA. De reținut că în cercetarea din National University of Singapore nu se mai evaluează oamenii de știință în funcție de articole ISI.
Un fel de silogism
Educația și mentalitatea reprezintă, în primul rând, elementele care ne despart de acea lume mai mult decât o pot reprezenta cei peste 10.000 de kilometri, chiar și dacă i-ai face cu barca, nu cu avionul. Ca și noi, și ei trăiesc cu mâna pe fundul sacului, și la ei resursele naturale clasice se diminuează rapid, doar că au o altă viziune: se adaptează rapid, nu bocesc și caută alternative în orice le poate fi de folos.
Astăzi, de exemplu, agricultura-mâncarea. Nu mai pot face orez în cantitățile necesare (din pricina expansiunii imobiliare), caută energie și proteine din mare și din pădure. Alge, pești, alte viețuitoare pe care noi, mândri europeni, le dezavuăm, la ei pot deveni – peste noapte – delicatese. În Japonia, mi-am făcut curaj și am încercat toate mâncărurile speciale care mi-au fost puse în față. Am mâncat icre crude, viemi de mare, pești și crustacee nemaivăzute și, credeți-mă, cel de-al cincilea gust (umami) vine din fundul oceanului. În Coreea, la Seul, m-am răsfățat cu bucate alese crescute, marea majoritate, în ferme minimaliste dar intensive, iar pe stradă, seară de seară, cine dorește poate mânca delicatese făcute din vietăți marine sau din ce poate rămâne, cât de cât comestibil, dintr-o vietate după ce a fost gătită, așa ca pentru noi, europenii (exemplu: stroganoff aproape crud din stomac de porc). În Singapore, după feluritele experiențe am revenit la clasicul european. Indienii fac mâncare bună, cred, dar mie mi se strângea și inima, și stomacul.
Așadar, totul ține de educație, mentalitate, viziune și sustenabilitate. Europa cu o mentalitate învechită, cu o conducere dedicată suprareglementărilor nefolositoare, insistă pe o agricultură tradițională, mare consumatoare de resurse și ineficientă. Ca exemplu, la noi, în România, se dau bani de la stat pentru „programul tomata”. Subvenții naționale – doar pentru fermierii cu solarii pentru roșii – de peste 50 de milioane de euro. Și, în același timp, cele mai multe tomate de pe piața românească provin din Turcia și Spania, pe care plătim alte multe zeci de milioane de euro. O fi bine? La fel în cultura mare, unde insistăm primejdios pentru irigații costisitoare, iar mai bine de o treime din produse (din lipsa unor spații de depozitare adecvate și suficiente) se depreciază sau sunt mâncate de viețuitoare care în țări din Asia pot fi considerate delicatese.
Așa că ar trebui să ne punem, măcar din când în când, întrebarea: cât știm despre ce nu știm?
Economiștii îndrăgesc o zicală neatribuită cuiva, dar plină de realism: cifra de afaceri este vanitate, profitul este sănătos, însă fluxul de numerar este realitate. În acest moment în România impozităm vanitatea, iluzia succesului economic, dacă sănătosul profit fie nu există, fie pare prea mic, camuflat prin costuri. Evident rațiunea care a impus impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari și a băncilor este nevoia de a finanța cheltuielile în expansiune ale statului. Însă acest model de impozitare creează prejudicii fiscale companiilor, investitorilor, angajaților, poate frâna economia și are toate șansele să intensifice inflația. În plus, impozitarea cifrei de afaceri devine o povară fiscală greu de gestionat, iar în cazul farmaciilor, de pildă, este o soluție imorală. De altfel, nici statul nu are certitudinea că trage lozul câștigător atacând cifrele de afaceri cu impozite, deoarece poate da astfel startul unei încetiniri masive și nedorite a economiei și ar putea fi obligat să plătească mai scump împrumuturile de la băncile pe care le suprataxează. În esență, taxarea cifrei de afaceri este un impozit inadecvat.
Ne îndreptăm spre finalul unui an plin de provocări și incertitudini pentru mediul de afaceri românesc, care așteaptă schița bugetului de stat pentru 2024. Statul și-a construit deja un suport suplimentar pentru a-și finanța cheltuielile prin majorarea poverii fiscale a companiilor. Primele afectate au fost afacerile mici și mijlocii, apoi însă a urmat un val de măsuri excepționale, care presupun impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari și a băncilor. Ca atare companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă suma plătită prin impozitul de 16% pe profit este mai mică decât cea rezultată din taxarea globală a afacerii. Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri.
Scopul clar al acestor măsuri este alimentarea bugetului statului, afectat de cheltuieli mai mari pentru rambursarea împrumuturilor și tensionat de presiunea creșterii salariilor și a pensiilor într-un excepțional an electoral.
Va fi atins acest scop fără victime colaterale, sau fiscalitatea agresivă va deteriora afacerile țării și va afecta creșterea economică?
Context economic precar
Trebuie să spunem că România nu este singura țară în care guvernele încearcă să acopere deficitele mari provocate de ratele mărite ale dobânzilor și de cheltuielile mai mari, prin taxe excepționale aplicate companiilor și, pe alocuri, băncilor. Ungaria, de pildă, a taxat suplimentar băncile, companiile de asigurări și afacerile farmaceutice încă din 2022, cu scopul de a-și finanța cheltuielile bugetare. Nu putem ignora însă posibilul efect al acestei presiuni fiscale asupra evoluției economiei sale, care are toate șansele să marcheze o recesiune în acest an.
Impozitarea cifrei de afaceri este o măsură cu un probabil efect psihologic liniștitor exercitat asupra contribuabililor deja excesiv fiscalizați, însă a ignorat efectele distructive pe care le poate avea asupra unei economii care încetinește deja într-un ritm care depășește prognozele celor mai sceptici analiști.
Este de altfel vestea proastă recent afișată de institutul de statistică, care anunță o creștere globală a produsului intern brut (PIB) cu 1,1% după trei trimestre în 2023, în timp ce estimarea cea mai pesimistă, dată de analiștii de la ING Bank, a fost de 1,8%.
Pentru anul viitor estimările de creștere a economiei transmit și ele semnale de prudență. Analiștii de la ING prevăd o creștere cu numai 2,8% a economiei românești, cei de la Erste Bank de 3,3%, iar Comisia de Prognoză impune bugetului o estimare de 3,4%. În ecuația bugetară fiecare procent are costurile sale, ceea ce se poate observa deja în acest an, când încetinirea economiei amplifică deficitul.
Aritmetica bugetară, bazată pe fiscalitate extinsă, poate sugera o acoperire satisfăcătoare pentru cheltuielile statului, însă economia unei țări este mișcată în sus sau în jos de evoluția afacerilor sale.
Iar amplificarea presiunii fiscale asupra companiilor are ca efect inhibarea investițiilor (deși aparent acestea sunt protejate), menținerea unei presiuni inflaționiste și înghețarea salariilor, sau, pe alocuri în zonele cele mai afectate, reducerea personalului.
Victime colaterale
Una dintre dilemele economiștilor este răspunsul corect la întrebarea cine suportă povara economică a majorării impozitelor asupra afacerilor: acționarii, prin scăderea randamentelor, consumatorii, prin scumpirea produselor și serviciilor sau angajații, prin înghețarea salariilor și concedieri? Toți acești actori ai economiei vor suporta un adevărat prejudiciu fiscal, rezultat al impozitării excesive, însă cel mai vulnerabili sub povara oricărei taxe sunt angajații și consumatorii.
Capitalul este mobil și cel mai bun exemplu este eficiența cu care Irlanda a atras afaceri din toată lumea, deoarece acestea pot profita de cota de impozitare a companiilor de numai 12,5%. Firmele mari, care consideră că fiscalitatea românească își menține cu încăpățânare imprevizibilitatea, își pot vinde afacerile.
În acest sens avem deja primele semnale: Ahold Delhaize, care deține lanțul de magazine Mega Image, a anunțat că va cumpăra retailerul de produse alimentare Profi Rom Food SRL (Profi) de la MidEuropa. De notat că Profi a afișat pierderi în primele nouă luni ale anului. În acest caz dilema prejudiciului fiscal este destul de clară: retailerul care va fi înghițit de Mega Image are peste 13.700 de angajați și o reducere de personal este previzibilă. Multe magazine ale celor două lanțuri se concurau reciproc, fiind amplasate unele lângă altele, iar menținerea acestora în continuare nu are sens economic.
Dar suprataxarea companiilor prezintă riscuri majore de relocare a afacerilor din tehnologie, unde impozitul total urcă la 31%, avertizează analiștii de la Deloitte.
Și industria auto, principalul exportator al României, va fi intens afectată de impozitul pe cifra de afaceri, înregistrând o povară fiscală globală estimată de analiștii de la Deloitte la 30%. Interesant este că această industrie, stâlp al comerțului exterior, este deja afectată de blocajele de aprovizionare cu componente și, dacă ne uităm în datele Ministerului Finanțelor, observăm că afișează pierderi masive în primele nouă luni ale anului. În contextul recesiunii principalului partener comercial, Germania, și al încetinirii economiilor europene, care provoacă o scădere a cererii de importuri de la industria auto din România, ne putem aștepta la efecte negative multiple pentru economie. Pierderile se vor traduce într-un impuls scăzut al acestui domeniu asupra creșterii economice, iar reducerea exporturilor afectează direct deficitul de cont curent al României, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. Împreună cu deficitul bugetar, cel al contului curent pune o presiune pe ratingul țării și pe moneda ei.
Un parfum imoral
Noile măsuri fiscale vor crește rata efectivă de impozitare a farmaciilor până la 29%, potrivit calculelor analiștilor de la Deloitte. Impozitul pe cifra de afaceri a farmaciilor are însă un parfum imoral, deoarece acestea au deja dificultăți financiare din cauza amânării plății banilor pentru medicamente compensate sau gratuite. Uneori statul livrează banii cu întârziere mai mare de trei luni pentru aceste medicamente pe care farmaciile le cumpără la un preț și le vând cu 90% mai ieftin. De altfel la începutul anului fiscal 2023 statul avea o datorie de 1,4 miliarde de lei față de farmacii și este aproape imoral să taxezi suplimentar un partener social față de care nu-ți achiți la timp datoriile.
Taxarea băncilor are și un efect de bumerang
În sistemul bancar, băncile mici, care au o abilitate mai mică de a gestiona costurile presiunii fiscale, vor fi cel mai afectate de taxa suplimentară de 2% pe afaceri. De altfel două bănci au fost deja preluate. Alpha Bank a fuzionat cu UniCredit Bank, iar americanii de la fondul de investiții J.C. Flowers, au vândut First Bank România italienilor de la Intesa Sanpaolo.
Însă în cazul băncilor prejudiciul provocat de fiscalitate va fi interesant. La o primă vedere angajații ar putea fi victime colaterale, deoarece băncile vor încerca să reducă din costurile cu personalul. De asemenea, comisioanele asociate diverselor operațiuni bancare s-ar putea majora.
Însă taxa suplimentară ar putea avea un efect pervers asupra bugetului de stat, deoarece băncile sunt cel mai important finanțator. Este posibil ca băncile să fie dispuse să împrumute statul doar la costuri mai mari, ceea ce deja s-a întâmplat. Băncile și investitorii străini au arătat un interes scăzut pentru ultima licitație a Ministerului Finanțelor pentru titluri de stat scadente în 2038. Finanțele căutau să împrumute 400 milioane de lei, însă băncile și investitorii au licitat doar pentru obligațiuni în valoare de 195 de milioane de lei. În plus investitorii care s-au arătat interesați de plasamente în titlurile de stat respective au cerut randamente mai mari pe care Finanțele nu le-au acceptat.
Desigur, reticența finanțatorilor față de obligațiunile României ar putea izvorî și din incertitudinea privind bugetul de stat pentru anul viitor, care poate prezenta riscuri majore de derapaj al deficitului într-un an electoral în care presiunile de creșteri de salarii sunt mari și majorarea și recalcularea pensiilor poate depăși estimările optimiste ale guvernanților.
În esență pentru multe companii impozitarea afacerii poate face diferența între supraviețuire și eșec. Impozitarea vânzărilor poate inhiba investițiile, în ciuda portiței fiscale care nu le impozitează. De altfel companiile mici și mijlocii sunt deja dezavantajate de impozitarea afacerii. În special companiile noi, care au intrat recent în piață, sunt descurajate să facă investiții majore deoarece pot înregistra pierderi amplificate și de majorarea dobânzilor, reducerea cererii și reticența băncilor de a finanța afacerile noi.
În plus România demonstrează încă odată că fiscalitatea ei este impredictibilă, chiar dacă instituțiile financiare internaționale susțin luarea unor măsuri fiscale excepționale, cu argumentul stabilizării deficitului la o cotă suportabilă. Statele din jurul nostru sunt într-o competiție acerbă pentru investiții străine, mai ales pentru relocarea investițiilor din Asia către Europa. Anul trecut România a atras 69 de proiecte de relocare în 2022, un salt de 86% față de 2021, potrivit sondajului EY European Investment Attractiveness. Polonia rămâne însă destinația favorită, iar Ungaria are probleme rezultate din efervescența cu care a taxat suplimentar afacerile, ceea ce poate fi o lecție ignorată, deocamdată.
Din păcate impozitarea cifrei de afaceri a companiilor transmite și un mesaj investitorilor care observă piața de la distanță și cântăresc opțiunile de investiții. O companie listată la New York sau la bursa din Londra poate fi descurajată să investească într-o țară în care peisajul fiscal este imprevizibil și incomod, dezavantaj care poate fi fructificat de vecinii noștri cu politici economice mai coerente.
Este foarte adevărat că efectele măsurilor fiscale pot fi atenuate de speranța atragerii miliardelor de euro din fonduri europene, ceea ce ar relaxa nervozitatea companiilor mari.
În esență cifra de afaceri dă o imagine a amplitudinii unui business, iar dimensiunea poate da o impresie de forță, cu profilul vanității. Profitul descrie sănătatea unei afaceri, succesul ei. Fluxul de numerar face diferența între eșec și succes, mai ales în viitor. În logica economică, uneori supermarketurile care rulează miliarde pot fi considerate adevărate forțe ale unei economii. Și chiar sunt, pentru că amprenta lor fiscală depășește limitele unui impozit pe profit sau chiar pe vânzări, de vreme ce colectează și virează statului taxa pe valoare adăugată, principala sursă de alimentare a bugetului. Ele însă cheltuiesc mult și au pierderi constante din deteriorarea produselor. Companiile din tehnologia informației au un profil extrem de atractiv pentru piețele bursiere, deoarece în ultimii ani domină autoritar clasamentele dividendelor, și evoc aici doar Google sau Apple. Farmaciile din România au început anul 2023 cu un flux de numerar din care lipseau 1,4 miliarde de lei, deci realitatea dură a pieței le-a restrâns abilitatea de a afișa profituri pe măsura afacerilor derulate. Iată de ce numerarul e realitatea unei afaceri. Zicala Revenue is vanity, profit is sanity, cash flow is reality, sau cifra de afaceri e vanitate, profitul e sănătate și fluxul de numerar e realitate, sintetizează felul în care o afacere trebuie evaluată, analizată și taxată.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 19 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajați.
A doua Cortină de Fier se instalează chiar acum. Și ea va separa, mai abrupt decât s-a întâmplat în trecut, cu prima Cortină de Fier, statele cele mai relevante ale lumii. Începe un nou ciclu în istorie. El este marcat de cele două războaie, care sunt doar pretextul pentru ceea ce urmează să se întâmple – războiul din Ucraina și războiul declanșat de Hamas împotriva Israelului și de Israel împotriva Fâșiei Gaza. Sunt pretexte care pun pe jar și încing întreaga lume și care generează o ruptură de mari proporții și care va dura din nou, probabil, decenii la rând, între sisteme statale, între țări și chiar între continente.
Prima Cortină de Fier a apărut pentru că nu a funcționat Liga Națiunilor. Liga Națiunilor, întemeiată prin efortul multor state, inclusiv prin efortul personal al marelui român Titulescu, nu a funcționat pentru că nu a avut un mecanism de autoreglare a contradicțiilor, a problemelor care interveneau între state. A fost doar o tribună a unor discursuri și atâta tot. Nu a funcționat, nu a putut lua măsuri eficiente și atunci nu a putut preveni dezlănțuirea celui de-al Doilea Război Mondial. Cea de-a doua Cortină de Fier apare din aceleași motive. Nu avem o instituție internațională, o instituție recunoscută în plan mondial funcțională și eficientă, în stare să stingă cu promptitudine și cu energie incendiile care în mod inevitabil survin, conflictele care survin între state importante ale lumii și între coaliții de state. Un asemenea sistem trăim în acest moment și un asemenea eveniment survine: o a doua Cortină de Fier, care va separa de data asta nu statele să le zicem socialiste de statele capitaliste, ci va separa statele și în funcție de religia dominantă din ele, în funcție de tot ceea ce înseamnă sistemul statal, nu doar de raportarea la regulile democrației sau la regulile nondemocrației. Ceea ce urmează să se întâmple sau se întâmplă deja chiar sub ochii noștri este mult mai grav.
Nu a funcționat Organizația Națiunilor Unite. Ea trece printr-o disoluție evidentă de mai mult timp. Ea nu funcționează pentru că nu poate lua decizii. Nu poate lua decizii Organizația Națiunilor Unite pentru că are la vârf această pălărie care se cheamă Consiliul de Securitate, unde deciziile nu se pot lua decât prin consens, în unanimitate. Iar unanimitate nu mai există în niciuna dintre problemele cardinale ale lumii. Prin urmare, ONU nu poate lua decizii la vârf și nu poate lua nici decizii la bază, pentru că Adunările Generale, chiar dacă, așa cum s-a văzut zilele trecute, pot genera rezoluții de condamnare, cum s-a întâmplat acum, a războiului Israelului împotriva Fâșiei Gaza, cu o majoritate largă de voturi, nu au niciun fel de consecințe, dincolo de aspectul să-i spunem propagandistic. Pur și simplu Organizația Națiunilor Unite nu funcționează și nici nu va mai fi alimentată financiar, dacă stăm să ne gândim că până acum sponsorul financiar au fost Statele Unite. Nu mai au acum Statele Unite niciun interes să sponsorizeze ONU. Deci trebuie să ne așteptăm ca, așa cum s-a întâmplat cu Liga Națiunilor, ONU să dispară, pentru că ne aflăm în fața unei noi conflagrații, care nu înseamnă neapărat un război mondial, nu înseamnă neapărat un război atomic, dar înseamnă o înfruntare la vârf între sisteme statale ale lumii. Există încă două premise ale acestei noi Cortine de Fier.
Cea de-a doua Cortină de Fier este marcată și prin disoluția unei organizații care a funcționat decenii la rând, uneori chiar cu succes. Este vorba despre Uniunea Europeană. Uniunea Europeană s-a sclerozat la vârf, și-a creat o birocrație uriașă la Bruxelles de funcționari foarte mulți, foarte bine plătiți și extrem de ineficienți, care iau practic deciziile în locul reprezentanților statelor. Ei se erijează de fapt în reprezentanți ai statelor și iau decizii care uneori sunt aberante. Nu vreau să mă refer acum la sorosismul care marchează în mod real această birocrație a Uniunii Europene, dar aș vrea să mă refer în special la lipsa de eficiență a soluțiilor pe care le propune această combinație de funcționari europeni, zeci de mii de funcționari europeni care au ocupat Bruxelles-ul. În continuare, Uniunea Europeană, prin statut, este lovită de același cancer ca și Organizația Națiunilor Unite, în sensul că deciziile nu pot fi luate decât în unanimitate. Iar această unanimitate este din ce în ce mai greu de realizat, în condițiile în care numărul statelor UE a crescut și s-a diversificat foarte mult și profilul acestora și interesele acestora au devenit uneori divergente. Deci oricând pot fi blocate decizii ale Uniunii Europene, iar aceste blocaje sclerozează instituția ca atare. După opinia mea, în curând Uniunea Europeană își semnează decesul. Pașii sunt făcuți, sunt pregătiți în primul și în primul rând prin faptul că scopul principal al Uniunii Europene era libera circulație a persoanelor și mărfurilor, chestiune care crea eficiență la nivelul organizației europene, or așa ceva nu mai există în acest moment. Deci după părerea mea, după ce s-au luat niște decizii greșite, la început din interesul egoist al unor state de a-și asigura forța de muncă, apoi din motive fals morale și au fost acceptați atât de mulți migranți din foarte multe state noneuropene, Uniunea Europeană și-a pierdut în mare măsură identitatea – asta în special în ceea ce privește statele puternice din Uniunea Europeană, cele care până acum dictau regulile. S-a ajuns în această situație, lucrurile vor evolua în sens negativ, dar singurul remediu pe care l-au găsit liderii europeni a fost acela de a bloca libera circulație. Deci spațiul Schengen în acest moment nu mai există și atunci nu mai există nici rațiunea de a fi a Uniunii Europene. Dar nu numai din motive care țin de disoluția ONU și a Uniunii Europene cade cea de-a doua Cortină de Fier, ci și dintr-un alt motiv.
Dispare NATO. NATO ia de asemenea decizii prin consens, așa este gândită organizația, dar în acest moment consensul în NATO nu mai poate fi realizat pentru că a apărut o ruptură, o falie extrem de gravă, probabil iremediabilă, între majoritatea statelor NATO, nu chiar toate, că mai sunt și state NATO care oscilează, și Turcia. Turcia a depășit linia roșie prin acuzațiile de stat terorist pe care le-a adus Israelului. De ce? Pentru că Israelul este cel mai important aliat al Statelor Unite, iar Statele Unite a asigurat în mod repetat și insistent atât Israelul cât și opinia publică mondială că va susține războiul acestuia împotriva Hamas. Iar tocmai pentru acest război Recep Erdogan a condamnat Israelul, numindu-l stat terorist. Automat înțelegem că stat terorist sunt și Statele Unite, care de la cap până la coadă s-au angajat să ajute Israelul. În aceste condiții, nu se mai pot afla în aceeași barcă Turcia cu Statele Unite, principalul contribuitor la NATO și nici cu celelalte state NATO. Numai că, atenție, nu mai poate fi luată nicio decizie NATO, pentru că există acea regulă a consensului. Deci nici măcar nu poate fi dată afară Turcia din NATO, pentru că ea ar opune dreptul de veto. Și să luăm în calcul, când vorbim despre disoluția NATO, un lucru care nu este deloc insignifiant, și anume că pe teritoriul Turciei există una dintre cele mai importante baze militare atomice ale NATO. Ce se va întâmpla cu arsenalul de la Incirlik, numai Dumnezeu știe. Și iată cum și această organizație extrem de importantă, care contribuia la realizarea unui echilibru la nivel mondial, intră în disoluție.
În consecință, cade o nouă Cortină de Fier, care sigur va fi dispusă altfel decât prima Cortină de Fier. Prima Cortină de Fier a separat practic doar statele socialiste de lumea occidentală, cea de-a doua Cortină de Fier separă planeta, literalmente, în două părți. O parte sunt statele care trăiesc în baza unor mecanisme de acum clasice democratice, discutabile și ele din multe puncte de vedere, dar totuși funcționează în baza unor instituții democratice, în timp ce cealaltă parte a lumii este și ea funcțională, își asigură și ea necesitățile, dar în baza altor tipuri de mecanisme, care sunt autocratice sau chiar antidemocratice, adică dictatoriale. Această a doua Cortină de Fier va fi extrem de periculoasă, pentru că cele două lumi sunt extrem de echilibrate din punct de vedere militar, economic, al populației și al bogățiilor.
Richard Haass președinte emerit al Consiliului pentru Relații Externe
Adesea, istoria Israelului a fost o istorie a conflictelor. O listă incompletă include războiul arabo-israelian din 1948 care a urmat nașterii Israelului; încercarea israeliano-britanico-franceză din 1956 de a ocupa Canalul Suez și de a-l răsturna pe liderul naționalist arab al Egiptului; Războiul de Șase Zile din 1967; Războiul de Yom Kippur din 1973; și invadarea Libanului de către Israel în 1982. Au mai fost, de asemenea, cele două intifade palestiniene și numeroase alte conflicte mai mici.
La această listă trebuie adăugată acum invazia Hamasului în Israel din octombrie 2023. Mii de rachete cu rază scurtă de acțiune au fost lansate din Gaza controlată de Hamas împotriva orașelor din vestul Israelului. Sute, dacă nu mii de luptători Hamas au trecut în Israel, spărgând barierele defensive, zburând peste ele sau navigând în jurul lor.
Bilanțul uman al acestor atacuri este enorm și în creștere. Peste 900 de israelieni și-au pierdut viața. Câteva mii au fost răniți. Aproximativ două sute de israelieni care participau la un concert au fost uciși cu sânge rece. Aproape același număr au fost răpiți. A fost teroare – vătămarea intenționată a nevinovaților de către un actor nonstatal – pe scară largă.
A fost, de asemenea, un colosal eșec al serviciilor de informații israeliene. Cea mai probabilă explicație pentru faptul că Israelul a fost prins nepregătit este mai puțin lipsa de avertizare, cât lipsa de atenție. Așa cum a fost cazul în 1973, automulțumirea și subestimarea adversarului pot fi periculoase.
A fost și un eșec defensiv. Descurajarea a lovit. Au fost depășite scumpe bariere fizice. Pregătirea militară israeliană și nivelul trupelor au fost îngrozitor de inadecvate, probabil pentru că atenția a fost îndreptată mai ales către protejarea coloniștilor din Cisiordania ocupată. Cu siguranță vor urma anchete oficiale și investigații independente.
De ce a atacat Hamas rămâne un subiect de dezbatere. Cea mai probabilă explicație este că organizația Hamas a vrut să demonstreze că de una singură – nu Autoritatea Palestiniană care conduce Cisiordania și nu guvernele arabe – este capabilă și dispusă să protejeze și să promoveze interesele palestiniene. Momentul atacului este o altă problemă. Este posibil ca data să fi fost aleasă tocmai ca să coincidă cu ultimul atac surpriză de succes împotriva Israelului, efectuat de Egipt și Siria în urmă cu aproape 50 de ani. Dar planificarea și antrenamentul pentru atac au avut loc pe parcursul a luni de zile, ceea ce sugerează un scop strategic care nu este legat de un anumit eveniment. Este posibil ca momentul să fi fost motivat de dorința de a perturba ritmul tot mai intens al negocierilor pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Israel și Arabia Saudită, un rezultat la care se împotrivește cu tărie Iranul, principalul susținător al Hamas. Este posibil ca Hamas să fi căutat, de asemenea, să profite de fragmentările politice israeliene. Sau toate cele de mai sus.
Atacatorii Hamas au luat și dus ostatici înapoi în Gaza din două motive: pentru a limita libertatea de acțiune a Israelului, ca nu cumva acești indivizi să fie expuși unui risc și mai mare, și pentru a-i schimba cu agenți Hamas deținuți în închisorile israeliene. Israelul se confruntă acum cu o dilemă acută.
Vrea să dea o lovitură decisivă Hamasului, atât pentru a slăbi organizația din punct de vedere militar, cât și pentru a descuraja viitoarele atacuri și sprijinul iranian pentru acestea. Și vrea să realizeze acest lucru fără a aduce direct în conflict Hezbollah, care deține aproximativ 150.000 de rachete în Liban ce ar putea atinge o mare parte din Israel. De asemenea, nu vrea ca războiul să se extindă în Cisiordania. Restabilirea descurajării semnificative fără extinderea războiului va fi dificilă.
Există o considerație suplimentară că opțiunile militare ale Israelului sunt limitate. Ostaticii sunt un motiv. În plus, ocuparea – sau, mai precis, reocuparea – Gazei ar fi un coșmar. Există puține, dacă nu cumva nu există deloc, activități militare mai dificile decât războiul urban, iar Gaza este unul dintre mediile urbane cel mai dens populate din lume. Mulți soldați israelieni și-ar pierde viața sau ar fi capturați într-o astfel de operațiune. Atacurile masive din aer, concepute pentru a evita necesitatea unei invazii terestre, ar ucide sau răni în mod inevitabil un număr semnificativ de locuitori nevinovați din Gaza, scăzând astfel simpatia și sprijinul internațional pentru Israel. Eforturile de a opri aprovizionarea Gaza cu alimente, apă, combustibil și electricitate ar fi, de asemenea, contraproductive. Presiunea regională și internațională pentru o încetare a focului va crește cu siguranță.
Există, de asemenea, problema obiectivului strategic al operațiunii. Hamas nu poate fi eliminată, pentru că reprezintă o ideologie la fel de mult ca o organizație. Eforturile de distrugere riscă să-i construiască un sprijin suplimentar. Ceea ce îmi vine în minte este celebra replică a fostului secretar american al Apărării, Donald Rumsfeld, care s-a întrebat dacă au fost eficiente loviturile americane cu dronă asupra celor suspectați de a fi teroriști, care au lovit și ucis și oameni nevinovați. Întrebarea lui – „Creăm oare mai mulți teroriști decât ucidem?” – merită în continuare toată atenția.
Toate acestea înseamnă că, deși trebuie să existe o componentă militară a răspunsului Israelului la provocarea de securitate, inclusiv reconstituirea capacității Israelului de a se apăra de atacuri și lovituri direcționate împotriva teroriștilor în Gaza, nu există un răspuns exclusiv militar. Un element diplomatic va trebui introdus în ecuație, inclusiv un plan credibil israelian pentru realizarea unui stat palestinian viabil. Există o vorbă americană că nu poți învinge ceva fără nimic. Recompensarea acelor palestinieni dispuși să respingă violența și să ajungă la un acord cu Israelul este încă cea mai bună modalitate de a marginaliza organizația Hamas.
Richard Haass, președinte emerit al Consiliului pentru Relații Externe, este autorul cărții „The Bill of Obligations: The Ten Habits of Good Citizens (Penguin Press, 2023)”.
Orientarea profesională și încurajarea tinerelor să se îndrepte spre profesii din domeniul silviculturii constituie obiectivul proiectului intitulat „Fete în silvicultură”, lansat de organizația educațională Junior Achievement (JA) România și Ingka Investments Romania, divizia de investiții a Grupului Ingka, operator al magazinelor IKEA.
Educație și formare pentru integrare în corpul silvic
În anul școlar actual, 2023-2024, se desfășoară ediția pilot a proiectului, care include o componentă adresată în mod special elevelor. După cum precizează inițiatorii, această componentă „facilitează înțelegerea mai profundă a domeniului și explorarea opțiunilor de carieră, precum inginer silvic, tehnicieni silvici, pădurar sau oricare altă meserie care are în centru managementul pădurilor”. Totodată, proiectul vizează educația și formarea „cu adresare generală, care încurajează lucrul în echipă, exersarea abilităților în activități learning by doing și planificarea viitorului profesional în raport cu educația și competențele necesare”.
Ediția pilot a proiectului „Fete în silvicultură” se desfășoară în 16 școli gimnaziale și licee cu profil silvic:
– județul Iași – Școala Gimnazială Glodenii Gândului, Școala Gimnazială Mădârjac, Școala Gimnazială „Dimitrie Sturdza” Popești, Școala Gimnazială „Veniamin Costachi” Sinești
– județul Neamț – Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț, Școala Gimnazială „Regina Maria” Bicaz, Școala Gimnazială „Grigore Ungureanu” Ceahlău, Școala Gimnazială Dămuc, Școala Gimnazială Hangu, Școala Gimnazială „Iustin Pîrvu” Poiana Teiului, Școala Gimnazială Tămășeni, Școala Gimnazială „Iulia Hălăucescu” Tarcău
– județul Vrancea – Liceul „Simion Mehedinți” Vidra, Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu” Mărășești, Școala Gimnazială Câmpuri, Școala Gimnazială „Regina Maria” Vintileasca
Tinerii, în interacțiune cu profesioniști din domeniul silvic
Tinerii, în special fetele, beneficiază de sprijin în etapa de tranziție de la un ciclu de studii la altul, fiind ajutați „să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de educație și de cariera lor viitoare”.
Referitor la conținutul procesului de formare, organizatorii proiectului subliniază că, prin activitățile propuse, „tinerii descoperă în mod practic avantajele educației pe termen lung, identifică abilitățile, interesele și valorile personale, exersează luarea deciziilor ținând cont de opțiuni și cost de oportunitate. În plus, proiectul creează oportunitatea interacțiunii tinerilor cu voluntarii de la Ingka Investments Romania și, astfel, accesul la modele profesionale, studii de caz și activități tip job shadowcare le vor oferi o perspectivă autentică asupra diverselor profesii din domeniul silvic”.
În ansamblu, proiectul „Fete în silvicultură” este caracterizat ca „o oportunitate pentru ca tinerele să-și exploreze pasiunea pentru natură și să își dezvolte interesul și motivația pentru a urma profesii specifice domeniului silvicultură, care în mod tradițional sunt considerate preferate de băieți. În etapa pilot, peste 150 de tinere vor participa la activități la clasă alături de colegii lor, precum și la activități speciale în care vor interacționa cu profesioniști din domeniu”.
Romsilva, sprijin în educația pentru îngrijirea pădurii Educația pentru îngrijirea pădurii își găsește o concretizare în demersul de tradiție al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care, prin direcțiile silvice din subordine, a acordat, și în toamna acestui an, 600.000 de puieți forestieri sub formă de sponsorizare voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împăduriri în afara fondului forestier național. Romsilva informează că, între 2017 și 2022, a oferit, sub forma sponsorizării, 2.260.100 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împădurire a terenurilor aflate în afara fondului forestier, cu o valoare cumulată de peste 2 milioane de lei. Personalul silvic din cadrul Romsilva a asigurat voluntarilor, la cerere, și asistența tehnică necesară la aceste acțiuni de împăduriri efectuate în afara fondului forestier. Cu acești puieți forestieri, s-au putut împăduri circa 560 de hectare terenuri aflate în afara fondului forestier național. De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a valorificat, în același interval de timp, către persoane fizice sau juridice, 16,4 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele proprii, obținând venituri de 21,9 milioane de lei. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva produce anual în pepinierele silvice peste 30 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, precum și peste un milion de puieți ornamentali. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat.Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Transilvania Investments încheie primele 9 luni ale acestui an cu un profit net de 151,99 milioane de lei, cu 176% mai mare decât profitul înregistrat în trimestrul III al anului 2022. Rezultatele financiare pentru primele trei trimestre sunt direct influențate de creșterea performanței companiilor în care fondul de investiții este acționar majoritar.
La 30 septembrie a.c., veniturile nete ale Transilvania Investments cresc la 172,42 milioane lei, un salt pozitiv de aproape 136% comparativ cu aceeași dată a anului anterior. O pondere importantă în venituri o au dividendele încasate de la companiile din portofoliul Transilvania Investments, fiind remarcată creșterea dividendelor de la companiile în care fondul deține pachetul de majoritar.
Radu Rosca-Presedinte
„Schimbările aduse, în ultimii doi ani, în strategia de dezvoltare a companiilor în care suntem acționar majoritar încep să dea roade. Trecerea pe profit a THR Marea Neagră, al cărei model de business s-a schimbat radical, rezultatele foarte bune înregistrate de Aro Palace Brașov, dar și alte decizii implementate au influențat direct dividendele încasate de la companiile în care suntem acționar majoritar. Valoarea acestora a crescut semnificativ față de valoarea la 30.09.2022 demonstrând astfel capacitatea acestor companii de a deveni relevante în industriile lor, de a face investiții și de a-și crește veniturile operaționale. Dincolo de cifre, am setat o viziune comună pentru companiile din portofoliu, în care focusul este pe creșterea performanței pe care investitorii o așteaptă de la noi”, spune Radu Roșca, președintele executiv al Transilvania Investments.
Transilvania Investments a raportat la sfârșitul primelor 9 luni un activ net de 1.585,52 milioane de lei, în creștere cu 23,8% față de valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior. Valoarea activelor totale deținute de fond la 30 septembrie era de 1.675,62 milioane lei, în creștere cu 24,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.
În ultimele 9 luni, Transilvania Investments a finalizat o serie de proiecte cheie în acord cu strategia de dezvoltare a activelor din portofoliu. Turism Felix a încheiat prima fază din dezvoltare a Aqua Park Venus, o investiție de 14 milioane de euro. Aro Palace Brașov va finaliza, la începutul anului viitor, selecția furnizorilor care vor gestiona amplul proiect de modernizare a hotelului Capitol, care urmează să fie redeschis, în 2025, sub denumirea Mercure Brașov Center, în urma asocierii cu grupul Accor.
EVERGENT Investments, companie de investiții listată sub simbolul EVER, raportează un rezultat net de 136,4 milioane lei la 30 septembrie 2023, în creștere cu 34,5% față de 30 septembrie 2022. Rezultatul net este indicatorul de performanță al companiei, compus din 84,5 milioane lei profit net și 51,9 milioane lei câștig net din vânzarea activelor financiare reflectat în rezultatul reportat, tratament contabil conform IFRS 9.
Valoarea totală a activelor companiei a fost de 2.800 milioane lei la 30 septembrie 2023, în creștere cu 27,7% față de 30 septembrie anul anterior, și se menține peste pragul de jumătate de miliard de euro printr-o selecție riguroasă a acțiunilor și o construcție diversificată a portofoliului.
„La 30 septembrie 2023 am încheiat un nou trimestru cu rezultate solide. Suntem poziționați pe un trend de creștere, nivelul investițiilor a ajuns la 194,7 milioane de lei. Într-o perioadă cu tensiuni geopolitice în creștere și aversiune mărită la risc, investițiile noastre au fost adaptate contextului economic cu inflație ridicată și rate crescute ale dobânzilor. În timpul fluctuațiilor pe termen mai scurt ale ciclului economic, am acționat rapid pentru a beneficia de oportunități și am marcat o creștere cu 34,5% a rezultatului net la 30 septembrie 2023 față de aceeași dată a anului precedent. Economia globală și piețele de capital, inclusiv cea locală, se mișcă rapid, prin urmare și modul în care vedem procesul investițional. Identificarea acestor tendințe ne oferă puncte de referință care ne ghidează deciziile”, a declarat domnul Claudiu Doroș, președinte-director general al EVERGENT Investments.
EVERGENT Investments continuă să returneze valoare acționarilor săi, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, aspect susținut de ratele anuale de distribuire a dividendelor din ultimii 15 ani și programele de buy-back. În 28 iunie 2023, compania a început plata dividendelor aferente anului 2022, în valoare totală de peste 82,7 milioane lei.
Din valoarea totală a activelor administrate, 71,9% reprezintă portofoliul de acțiuni cotate, iar 19,7% este portofoliul de acțiuni necotate. În linie cu strategia investițională, compania a recalibrat portofoliul de active și a continuat să acorde o atenție deosebită companiilor din sectoarele energie-industrial, cu 24,3% din valoarea totală a activelor și financiar-bancar, cu 43,9%. EVERGENT Investments continuă dezvoltarea portofoliului de private equity. Peste 50% din portofoliul de active este deținut în emitenți care integrează factorii ESG, astfel că EVERGENT se aliniază tendințelor ESG pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
Darius Georgiu, vice-președinte al Camerei de Comerț și Industrie Timiș
Darius Georgiu, co-moderator al panelului și vice-președinte al Camerei de Comerț și Industrie Timiș, susține că este nevoie de adaptare la noile tehnologii. Vor dispărea acele job-uri care nu vor mai fi cerute de piață dar, în același timp, se vor cere mai multe. Cum s-a întâmplat și în trecut.
Marius Poșa, Subsecretar de Stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Marius Poșa, Subsecretar de Stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării transmite și poziția ministerului care consideră că este nevoie urgent de reglementarea IA. Sunt necesare politici coerente și reglementări inteligent concepute. Știm cu toții de crypto monede și cum oamenii au investit cu frenezie și au pierdut bani mulți.
Își pune întrebarea: ce se întâmplă dacă într-o mașina de IA se introduc, voit sau din greșeală, date corupte. Ce consecințe pot fi? Și cum pot fi corectate?
Discuțiile s-au concentrat apoi asupra tehnologiilor blockchain care ar putea asigura un grad mare de securitate a datelor dar până la un punct, după cum susține și Ștefan Vanea de la VBR Labs.
Faptul că Chat GTP este accesibil tuturor reprezintă o problemă pe care Marius Poșa o recunoaște și de aceea susține nevoia unor politici și reglementări coerente. Totul trebuie făcut și evaluat pas cu pas.
Florin Drăgan – Rectorul Universității Politehnice Timișoara
Florin Drăgan – Rectorul Universității Politehnice Timișoara remarcă că este nevoie de oameni capabili să lucreze cu IA. Consecințe au fost întotdeauna la introducerea de noi tehnologii. Tot așa și acum. Poate că, cu IA e un pic mai dificil.
Politehnica are deja de 4 ani un Masterat în IA, pregătind cam 60 de masteranzi pe an. Acest lucru arată că deja există cerere de locuri de munca pentru specialiști în IA.
Cei prezenți consideră IA ca ceva foarte bun. Bazele de date sunt astăzi cele mai valoroase valute. IA va revoluționa multe sectoare. Viitorul pare bun. Trebuie însă spus că orice tehnologie poate fi utilizată în scopuri bune sau rele. Vezi industria nucleară. La fel si IA.
Exista un consens al celor prezenți că IA trebuie reglementată și ținută sub control. Cel mai la îndemână exemplu sunt softurile de conducere auto autonomă. Lucrurile pot fi făcute mai bine prin inteligența cognitivă. Practic IA este la început. Suntem aproape și totuși departe.
Ca latură negativă pot fi enunțate tehnologiile de social engineering. Cineva spunea: când datele devin invizibile se uită de siguranță/securitate. Ștefan Vanea evidențiază acest aspect negativ.
Arthur Habicht – CTO, Sedimentum, Elveția
Pentru ca discuțiile să atingă și latura practică, de aplicabilitate în viața curentă, Arthur Habicht, Chief Tehnology Officer la firma Sedimentum din Elveția prezintă o aplicație practică a IA: un dispozitiv care poate monitoriza persoanele în vârstă, când sunt în locuință, dar singure. Practic fără imagini foto sau video, păstrând intimitatea celor supravegheați, folosindu-se IA. Aceasta analizează undele din încăpere, identifică dacă persoana este căzută, sau are probleme de sănătate și apelează imediat numărul de urgența. Dispozitivul este rezultatul a ani de cercetări cu IA și este deja vândut în Elveția.
Se poate concluziona că da, Inteligența Artificială este aici și va rămâne. Depinde de noi să o reglementăm și să o controlăm. Și să o valorificăm la maximum.
TimișoaraFoodSummit 2023, desfășurat între 22-24 noiembrie, pune în discuție o temă extrem de actuală: Inteligența Artificială (IA)
Toată lumea a auzit și a citit păreri extrem de diverse, de la cele mai favorabile la cele mai alarmiste. Ca întotdeauna realitatea este undeva la mijloc, iar apeluri, ca cel al lui Elon Musk, care a solicitat public reglementarea Inteligenței Artificiale (IA) au pus pe jar lumea.
La dezbaterile de la Timișoara sunt prezenți: Marius Moise – Director General la FastBit, Cătălin Pavel – Director IT la Profi România, Ștefan Vanea – antreprenor VBR Labs, Florin Drăgan – Rectorul Universității Politehnice Timișoara, Marius Poșa – Sub-secretar de Stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Arthur Habicht – Chief Technology Officer la Sedimentum (Elveția).
Dezbaterile pornesc de la scandalul petrecut zilele acestea la Compania “Open AI”. Vineri seara, 17 noiembrie, fără nici o avertizare prealabilă, Sam Altman, CEO-ul Open AI, compania care a lansat Chat GPT, a fost eliberat din funcție printr-o decizie a Bord-ului Directorilor. In comunicat a fost făcută o afirmație foarte ciudată: “Bord-ul nu mai are încredere în capacitatea lui de a continua să conducă Open AI”. Imediat după excluderea lui Altman, Greg Brockman, Președintele Open AI și co-fondator al companiei alături de Altman a anunțat că își dă demisia “datorită știrilor de azi”. “Și eu și Sam suntem șocați și întristați de ceea ce a făcut Board-ul directorilor azi” a mai spus el.
Ce a urmat a fost o telenovelă. Luni 20 noiembrie aproape 800 de angajați ai Open AI trimit o scrisoare în care amenință că vor părăsi compania și vor merge la Microsoft (care a finanțat OpenAI cu 10 miliarde dolari numai anul acesta), iar marți seara Sam Altman este re-instalat în poziția de CEO la Open AI.
Sunt multe speculații despre ceea ce s-a întâmplat. Conform mai multor surse se pare că la Open AI există o echipa Q* ( adică Q-Star) care a făcut progrese remarcabile în anumite zone (cognitive AI) despre care Altman nu ar fi spus Board-ului prea multe.
Încă nu se știe exact adevărul dar, toate evenimentele acestea au re-adus în prim plan discuțiile despre IA.
Conform estimărilor PricewaterhouseCoopers (PwC), în anul 2030, IA va avea o contribuție la economia globală de cca. 15,7 mii de miliarde de dolari SUA. O sumă mai mult decât considerabilă. Ritmul anual de creștere urmând să fie de aprox. 17,5%.
Să vedem ce spun experții despre cum ne va influența afacerile și viața IA.
Marius Moise – Director General la FastBit
Marius Moise de la FastBit, consideră că sunt trei direcții către care companiile vor trebui să se îndrepte: inserarea unor programe (co-piloți), cum este ChatGTP, pentru a asigura creșterea eficienței, a productivității; a doua ar fi introducerea IA adaptată la specificul companiei – respectiv folosirea de către IA a bazelor de date de la nivelul companiei – asigurând astfel creșterea productivității și a eficienței la nivelul companiei iar a treia direcție ar fi utilizarea IA pentru marketing, cunoașterea consumatorilor, relațiile cu clienții.
Marius recomandă companiilor să înceapă cât mai devreme să lucreze cu IA, cel mai bine, în parteneriat cu firme specializate în IA. Să experimenteze, să vadă ce rezultă și să-și adapteze strategiile în mod corespunzător.
Una din “sperietorile” frecvent întâlnite este că IA va duce la pierderea de locuri de muncă. Din toate experiențele anterioare, începând cu revoluția industrială și până în prezent, noile tehnologii au fost întotdeauna privite cu scepticism dar, de fiecare dată, acestea au creat mai multe locuri decât au fost pierdute. IA nu reprezintă o amenințare ea promite să îmbunătățească productivitatea.
Cătalin Pavel, Director IT la Profi România
Cătalin Pavel, Director IT la Profi România, susține că IA a început de mult, și că este de fapt “smart technology”. Alte companii – Deep Mind, Google, Amazon ș.a.m.d., au făcut IA de mai de mult. Open AI a preluat o parte din rezultatele acestor cercetări, au făcut o fundație și au lansat ChatGTP. Cătălin consideră că debarcarea lui Altman s-ar fi datorat faptului că, la o conferință cu o săptămână înainte de eveniment, ar fi fost întrebat dacă se poate avea încredere în el iar răspunsul ar fi fost că nu.
Profi, spune Cătălin, folosește machine learning nu IA. Profi rulează, în fiecare noapte, 45 de milioane de scenarii pentru a-si eficientiza activitatea. Nu crede că se vor pierde job-uri. Le spune managerilor de echipe că echipele lor vor crește ca număr de oameni reprezentând o oportunitate mare de a gândi și acționa strategic.
Mai mult, Profi lucrează cu stat-up-uri. ProfiApp a fost realizată cu un start-up din Danemarca, ceea ce asigură o eficiența maximă comparativ cu utilizarea unor companii mari cu costuri corespunzătoare. El menționează și că avem companii foarte bune în România care lucrează cu IA cum ar fi FoodPrint4 cu care se fac predicții privind comportamentul consumatorilor bazat pe vârstă, sex, venituri ș.a.m.d.. Pentru o mai buna deservire a acestora.
Actualitatea și perspectivele producției și pieței gazelor, cu evidențierea oportunităților de valorificare a potențialului românesc, au constituit esența ediției a VI-a a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC, organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei din România, cu tema „Redefinirea securității aprovizionării. Potențialul noilor tehnologii pentru o tranziție energetică durabilă”. Reuniunea a avut ca obiectiv promovarea dialogului în zona Europei Centrale și de Sud-Est, cu perspectiva conturării la noi a unui centru regional pentru cooperare și proiecte viitoare. Intervențiile participanților în acest sens au generat un schimb de idei promițătoare.
„România are cel puțin zece premiere europene în sectorul gazelor naturale”
Franck Neel, președintele FPPG: „2022 a fost un an plin de provocări pentru consumator și pentru industrie. Am avut criza gazului, creșterea prețului gazelor, a electricității și au existat toate dezbaterile din Europa cu privire la securitatea aprovizionării, sustenabilitate și altele. Cum putem gestiona situația pentru industrie și pentru Uniunea Europeană? Analizând ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, trebuie să spunem că sunt niște vești bune în România în ceea ce privește securitatea aprovizionării. În Marea Neagră, există potențial ca România să devină cel mai mare producător din Europa și să aibă o contribuție foarte mare la securitatea aprovizionării, dacă analizăm partea de stocare a carbonului, având în vedere istoricul sectorului din România, competențele pe care le avem în țară, inginerii, rezervorul de captare, de stocare a gazului. Având în vedere toate acestea, există și ideea de a dezvolta un nou model de afaceri, pentru ca industria să fie la înălțimea provocărilor, deoarece este foarte greu în anumite sectoare să se reducă emisiile, cum ar fi sectorul cimentului”.
Sebastian Burduja, ministrul energiei: „România are cel puțin zece premiere europene în sectorul gazelor naturale. Suntem a treia piață a gazelor din lume. Suntem țara care a avut prima stație de comprimare de gaze, primul zăcământ de înmagazinare de gaze, prima stație de reglare și măsurare a gazelor, prima țară care a exploatat gazele din Marea Neagră, proiectul companiei Black Sea Oil & Gas. Suntem pe punctul de a deveni, din 2027, primul producător de gaze din Europa. Proiectul Neptun Deep este proiectul fanion al sectorului de gaze din România, dar nu numai din România, pentru că, atunci când vorbim de un potențial de peste 100 de miliarde de metri cubi, vorbim despre un potențial pentru Europa de a-și asigura o securitate cum n-a mai avut până acum”.
Antal Istvan-Lorant, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României: „Neptun Deep are potențial de producție la 200 miliarde mc de gaze naturale. România consumă 10-11 miliarde mc de gaze natural. Ungaria are un consum anual între 9 și 10 miliarde mc de gaze natural; o țară mult mai mică, plus că nici nu prea are resurse din acest punct de vedere. Are capacități mari de stocare, dar nu capacități de producție. România este independentă în proporție mai mare de 90% în ceea ce privește consumul de gaze naturale, dar pentru viitorul României este important să vorbim și despre consum; consumul industrial, pentru că marea majoritate a consumului pentru companii de furnizare nu vine neapărat din partea gospodăriilor, ci din partea consumatorilor industriali. E nevoie de investiții și programe de susținere pentru investiții în platforme industriale, să creștem consumul de gaz industrial, pentru că așa o să putem să creștem și economia țării”.
„Gazele naturale, combustibilul de tranziție cel mai important până în 2050”
Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Este important ca proiectul Neptun Deep să fie susținut de toată lumea, de toate părțile și să se înțeleagă cât de important este, având în vedere calea noastră către emisii de carbon zero. Este vorba despre un proces lung de transformare. Gazele naturale vor rămâne combustibilul de tranziție cel mai important până în 2050. Este important să avem surse de gaze naturale interne și o aprovizionare internă într-o perioadă de volatilitate a prețurilor și să asigurăm căile, rețelele de transport către emisii de carbon zero. Noi, companie de gaze naturale, avem explorare și exploatare a gazelor și ne dorim să investim în procesul de decarbonizare, dar și să ne gândim la sustenabilitatea întregului model de afaceri, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte precauți în abordare”.
Ion Sterian, director general al Transgaz: „La ora actuală, România este o țară foarte importantă în ceea ce privește infrastructura de transport de gaze, în vederea asigurării securității energetice a României și a țărilor din centrul Europei (Ungaria, Slovacia) și, pe partea cealaltă, Republica Moldova și Ucraina. Am investit și investim în continuare. Avem una dintre cele mai moderne infrastructuri de transport din Europa”.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Neptun Deep nu înseamnă doar securitate energetică și creștere economică, ci și tranziția energetică, pentru că gazele naturale au cea mai mică amprentă de carbon dintre toți combustibilii fosili și Neptun Deep are o amprentă foarte mică. Gazele naturale au un rol esențial de jucat și pot ajuta România să își asume o poziție de lider regional. Apropo de electrificare, oferim combustibil și soluții de transport pentru clienții români, iar în ce privește mobilitatea vrem să fim primul jucător de pe piață la mobilitate electrică din regiune”.
„Tranziția energetică se întâmplă azi, deja”
Raffel Volker, CEO E.ON: „Avem nevoie de gaze natural, chiar dacă folosim biometanul, chiar dacă folosim hidrogenul. Dacă vrem să reducem emisiile la nivel european, dacă vrem să fim mai puțin dependenți, trebuie să reducem importurile, dar nu trebuie să reducem producția de gaze naturale în Uniunea Europeană. Avem nevoie să investim și în rețelele de gaze naturale. Investim mult mai mult decât am investit în anii trecuți, pentru că tranziția energetică se întâmplă azi, deja. Nu mai putem să așteptăm”.
George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE): „Tranziția energetică este un proces ireversibil. Odată început, nu mai putem să dăm înapoi. Suntem în mijlocul tranziției energetice. Ministerul Energiei actualizează Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, un plan ambițios. Ținem cont de toate țintele impuse de Comisia Europeană, dar trebuie să ținem cont și de profilul pe care îl are România, de zăcămintele de gaze naturale pe care le avem, acest combustibil de tranziție pe care îl vom folosi pentru a finanța tranziția energetică. Cred eu că merg mână în mână toate demersurile României de a-și atinge țintele cu privire la proiectele din regenerabil, o bază solidă în ceea ce privește producția de gaze naturale”.
Cel mai probabil, Gideon Rachman, comentatorul-șef de politică externă al Financial Times, are dreptate: niciuna dintre puterile din Orientul Mijlociu sau SUA nu își dorește un război generalizat în regiune. Problemele pe care le-ar aduce și resursele pe care le-ar consuma ar fi mult prea mari într-un moment în care războiul din Ucraina deja consumă visteria SUA, economia Iranului suferă din cauza sancțiunilor economice, iar economia Israelului e deja lovită de mobilizarea masivă a angajaților și costurile campaniilor militare.
Și totuși, posibilitatea unui război generalizat în Orientul Mijlociu nu poate fi exclusă cu desăvârșire. Pentru că, așa cum afirma un insider de la Washington citat de domnul Rachman: „Toate țările implicate au o câte o linie roșie care, odată depășită, le va face să creadă că trebuie să intervină. Dar nimeni nu știe care este linia roșie a celuilalt”. În aceste condiții, riscul declanșării unor operațiuni pe scară largă nu este de neglijat. Mai ales că, așa cum remarca editorialistul de la FT, nici primul război mondial nu a fost dorit de mai nimeni dar, în final, lucrurile au scăpat de sub control. Din acest motiv, cred că merită să facem un exercițiu de imaginație și să ne întrebăm: ce impact ar avea asupra României un război în Orientul Mijlociu?
O reacție imediată ar avea-o prețul petrolului, care a suferit majorări semnificative de-a lungul zbuciumatei istorii a regiunii, atunci când conflicte importante au izbucnit. Majorările au atins 20% cu ocazia războiului dintre Iran și Irak, 50% cu ocazia revoluției din Iran sau 100% în contextul invaziei Kuweitului. În egală măsură, și prețul gazului ar putea avea de suferit având în vedere GPL-ul exportat din regiune. Punctul culminant al unui astfel de conflict ar fi încercarea Iranului de a bloca strâmtoarea Hormuz, împiedicând astfel transportul a o cincime din producția mondială de petrol. În paranteză fie spus, într-o astfel de situație, importanța Rusiei ca furnizor de gaze și petrol ar crește exponențial și, ca urmare, și puterea ei de negociere la masa geopolitcă.
Fără doar și poate, o explozie a prețului petrolului și gazului s-ar propaga în economia României pe mai multe direcții. Pe de o parte, ar avea un impact inflaționist, având în vedere multitudinea de produse și servicii pentru care prețul hidrocarburilor are o importanță majoră, începând cu încălzirea locuințelor și terminând cu costurile de transport. Tradițional, BNR nu a fost tentat să reacționeze imediat la puseurile inflaționiste pe parte de ofertă (de ex. creștere de TVA sau creșterea prețului gazelor) preferând să aștepte să vadă în ce măsură inflația are tendința de a rămâne chiar și după consumarea cauzei. Pe de altă parte, orice plan de scădere a dobânzii de referință în 2024 ar fi cu siguranță amânat până când contextul inflaționist va dispărea.
Un puseu inflaționist va avea însă în mod inevitabil un impact negativ asupra consumului și investițiilor în economie, ceea ce ar putea încetini creșterea până la limita stagnării economice și chiar a recesiunii. O astfel de tendință ar putea fi amplificată de intrarea în recesiune a principalilor parteneri comerciali ai României din Europa, mai ales că, chiar și astăzi, aceștia se află la limita inferioară a creșterii economice.
Paradoxal, reaprinderea inflației ar avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, așa cum anul 2022 a arătat. Asta însă nu va fi suficient pentru a compensa impactul negativ al evoluțiilor economice și, mai ales, al creșterii costurilor de finanțare. Pentru că, pe lângă șocul venit pe canalele comerciale, un șoc cel puțin la fel de puternic va veni prin canalele piețelor financiare.
O astfel de criză, de data aceasta geopolitică, ar surprinde România, din nou, într-o situație de vulnerabilitate financiară cauzată de deficitul bugetar excesiv. Un déjà vu în anul 2008. Un război în Orientul Mijlociu ar speria investitorii peste tot în lume, făcându-i să se retragă în active sigure. Iar activele românești, din păcate, nu se află printre acestea. Dacă privim la dobânzile relativ ridicate pe care investitorii le cer astăzi pentru a finanța statul român, ele par să reflecte deja anumite temeri. Un conflict regional nu ar face decât să le exacerbeze și să facă finanțarea deficitului bugetar prohibitivă.
Mai merită amintit aici și faptul că ratingul României este o bombă cu ceas. El este deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții (investment grade), iar creșterea costurilor de finanțare a bugetului împreună cu deficitul ridicat ar putea duce România în categoria nerecomandată investițiilor (junk) în lipsa unor măsuri ferme de corecție.
Tentația activelor sigure va face ca o bună parte din investitorii instituționali străini să se retragă din România, vânzând titluri de stat sau acțiuni, ceea ce va duce la scăderea prețurilor acestora. În același timp, ieșirile nete de valută vor pune presiune pe cursul de schimb, obligând BNR ca, după rețeta deja testată în trecut, prin politica de lichiditate a pieței monetare să stimuleze o creștere a dobânzilor pe piața interbancară.
Asta înseamnă că, chiar dacă dobânda oficială a BNR va rămâne neschimbată, dobânzile pe termen scurt practicate de facto pe piața interbancară vor fi semnificativ mai mari, total decuplate de cea care ar trebui să fie „dobânda de referință”. O astfel de situație ar putea duce la creșterea dobânzilor la depozite, dar, mai ales la creșterea dobânzilor variabile la credite, chiar dacă doar pentru o perioadă limitată.
În aceste condiții, nu este exclus să ne vedem obligați, iarăși după un scenariu copy-paste 2008, să ne întoarcem la finanțatori de urgență precum FMI și UE. Bineînțeles însă că „prânzul” nu va fi gratis, el venind la pachet cu măsuri de austeritate menite să aducă sub control deficitul bugetar excesiv. Măsurile ar include creșteri de taxe și impozite pentru majorarea veniturilor și înghețări sau reduceri ale anumitor cheltuieli publice. Și nu doar ale exceselor deja cunoscute. Astfel de măsuri nu vor face decât să ducă în recesiune economia deja confruntată cu un context internațional dificil.
Pentru decidenți, tentația apelării la instituții terțe va fi cu atât mai mare cu cât responsabilitatea unor măsuri nepopulare ar putea fi astfel pasată într-un an electoral către instituțiile internaționale. Chiar și așa însă, consecințele politice nu sunt de neglijat, existând riscul ca măsurile de austeritate să dea apă la moară curentelor populiste și extremiste din România, care vor alimentate de valul tensiunilor sociale.
Concluzia nu este decât una singură. Din păcate, România nu este pregătită pentru a absorbi șocul economic produs de un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, accesul la finanțările externe ale UE și, în extremis, FMI fiind esențiale. Însă acestea nu vor putea evita intrarea în recesiune și puseul inflaționist.
Curtea de Conturi a României a operaționalizat adresa de e-mail propuneri.program2024@rcc.ro, la care cetățenii și societatea civilă pot trimite, în următoarele două săptămâni, propuneri de teme de audit în vederea pregătirii Programului de activitate al instituției pentru anul următor. Astfel, în perioada 30.11-15.12.2023, cetățenii interesați de auditul public extern realizat de Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor publice pot recomanda teme de audit pe adresa de e-mail dedicată.
Propunerile primite de la cetățeni vor fi analizate de către Direcția generală de metodologie, pregătire profesională, control al calității, programare, raportare, sinteze, tehnologia informației și digitalizare și vor fi transmise structurilor de audit care au în competența de verificare domeniile sau entitățile vizate, pentru includerea în proiectul programului de activitate al Curții de Conturi pe anul următor.
Potrivit normelor de organizare și funcționare, Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate. Activitatea specifică a Curții de Conturi se desfășoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de Plenul Curții de Conturi. Misiunile de audit public extern se aduc la cunoștința entităților ce urmează a fi verificate. Elaborarea, modificarea și urmărirea realizării programului anual de activitate a Curții de Conturi se efectuează conform metodologiei aprobate de Plenul Curții.
La Adunarea Generală a Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României, a fost ales în funcția de președinte al acestei entități, una dintre cele mai influente organizații cu activitate în zona de sustenabilitate la nivelul Spațiului Economic European și Uniunii Europene.
„Sunt onorat să dețin această poziție care aduce noi oportunități pentru România în domeniul dezvoltării durabile. Alături de premiul Organizației Națiunilor Unite și a altor distincții acordate Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în ultimii ani, poziția de președinte al ESDN este o nouă confirmare a faptului că România este activă și este un hub regional în ceea ce privește implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Am reușit să ajungem aici printr-o atitudine pro-activă, prin viziune, prin dorința de mobilizare și prin profesionalism. Cadrul instituțional pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare durabilă și instrumentele pe care le-am dezvoltat au cântărit mult în acest proces. Această poziție întărește rolul României pe plan extern în zona dezvoltării durabile și ne dă încredere că suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește implementarea Agendei 2030”, a declarat László Borbély.
Cu o activitate de 20 de ani, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Durabilă reunește mai mult de 400 de membri și parteneri din peste 40 de țări. Asociația ESDN, ca platformă de învățare și schimb de bune practici, se ocupă în principal de probleme legate de pregătirea și implementarea strategiilor și proceselor naționale care servesc implementării angajamentelor internaționale legate de dezvoltarea durabilă.
ESDN încurajează, de asemenea, dialogul paneuropean pentru a promova dezvoltarea durabil, consiliază și furnizează expertiză pentru factorii de decizie politică la nivel european, național și subnațional. Mai multe detalii aici: https://www.esdn.eu/
Pentru a menține competitivitatea industriei din România într-o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, este nevoie, printre altele, de captarea și stocarea carbonului (CCS). Anumite industrii, precum producția de ciment, nu au alte soluții viabile economic pentru reducerea emisiilor și pentru evitarea unor costuri semnificative determinate de prețul carbonului. Aceste industrii trebuie să își capteze majoritatea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și să le stocheze permanent în formațiuni geologice subterane.
România are un potențial semnificativ de stocare subterană în zăcămintele epuizate de hidrocarburi, gestionate de producătorii de petrol și gaze (aproximativ 500 de milioane de tone), dar și în alte formațiuni geologice. În plus, producătorii români de petrol și gaze naturale, precum OMV Petrom și Romgaz, și-au exprimat un interes crescând pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Cu toate acestea, proiectele de stocare lipsesc în România, iar o tentativă recentă de explorare a unui potențial sit de stocare a generat o reacție preponderent negativă în mass media. Această lipsă a capacității de stocare va antrena pierderi financiare și de competitivitate pentru industriile care trebuie să își capteze emisiile.
Impasul privind capacitățile de stocare de carbon nu este unic pentru România. Uniunea Europeană, prin Regulamentul privind Industria Net-Zero (NZIA), încearcă să pună capăt acestui blocaj, prin introducerea unor obligații pentru producătorii de petrol și gaze naturale. Conform articolului 18 din propunerea de Regulament, ei trebuie să disponibilizeze 50 de milioane de tone (Mt) de capacitate anuală de stocare de carbon până în 2030. Obligația este partajată între statele membre în funcție de volumul actual de producție de petrol și gaze, producătorilor din România revenindu-le aproximativ 10 Mt. Regulamentul este momentan în stadiul de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE.
Poziția României, mai ales a industriei de petrol și gaze, pare să fie una reticentă față de obligațiile propuse în NZIA, urmărind reducerea țintelor, condiționarea obligațiilor și repartizarea lor mai largă, nu doar pe producătorii de petrol și gaze. Aceste propuneri riscă să diminueze capacitatea Regulamentului de a depăși impasul privind proiectele CCS, creând confuzie și menținând stagnarea proiectelor CCS. În fapt, obligațiile prevăzute în Regulament ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru autoritățile din România să dezvolte un cadru de reglementare și finanțare adecvat, și pentru producătorii de petrol și gaze să demareze proiecte de stocare într-un mod transparent și echitabil.
Faptul că acest semnal nu a fost suficient de ferm până acum nu înseamnă că el trebuie redus sau diluat. Există câteva motive principale în spatele poziției reticente a României, pentru care există o explicație și o perspectivă alternativă.
„România nu și-a dezvoltat condițiile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de stocare pe teritoriul țării, ca atare acestea trebuie condiționate sau diluate.”
În primul rând, România are un potențial semnificativ pentru stocarea CO2 în formațiuni geologice. Doar în zăcămintele epuizate onshore este disponibilă o capacitate de stocare estimată la 514 Mt, suficient pentru a stoca tot dioxidul de carbon emis de producătorii de ciment și chimicale din România în următorii 55 de ani, la nivelul actual de producție. Pe lângă aceste zăcăminte depletate, este posibil să existe un potențial și mai mare de stocare în alte formațiuni geologice (salinele acvifere) și sub Marea Neagră (zăcămintele de gaze din perimetrul Neptun Deep, care la finalul vieții vor putea servi drept situri de stocare).
În al doilea rând, istoria îndelungată de producție de petrol și gaze naturale din România arată că țara dispune și de cunoaștere cu privire la mediul subteran, chiar privind proiectele pilot de injectare de dioxid de carbon în zăcămintele epuizate. Există și competențele necesare pentru a reduce riscurile legate de stocare, spre exemplu prin etanșarea sondelor vechi. Mai mult, institutele de cercetare geologică realizează studii de simulare și de teren pentru dezvoltarea capacităților de stocare.
Există anumite cerințe care, într-adevăr, vor îngreuna dezvoltarea de proiecte CCS în România, mai precis actualizarea cadrului de reglementare. După transpunerea directivei europene privind stocarea geologică a dioxidului de carbon (Directiva CCS), în România nu s-a luat nici o măsură pentru dezvoltarea legislației secundare și a procedurilor pentru transportul și stocarea de CO2. Această lipsă trebuie rezolvată la nivel național, nu printr-un regulament european, iar soluția nu este atenuarea obligației de stocare.
Perspectiva alternativă motivului „România nu poate” este că, pentru a putea, trebuie eliminate anumite lipsuri. Dacă acestea nu sunt adresate, România va trebui să plătească pentru dezvoltarea capacităților de stocare în alte țări pentru a-și atinge obligațiile din NZIA, în beneficiul operatorilor de stocare de peste hotare, producătorii autohtoni de petrol și gaze vor pierde oportunitatea de a-și dezvolta noi linii de afaceri, cu aport economic și social, iar emițătorii forțați să-și exporte emisiile vor suferi costuri mai mari. Toate acestea riscă să lase România și mai în urmă din punct de vedere al competitivității industriale – chiar și în urma altor state din regiune care dezvoltă proiecte CCS (de exemplu Croația și Bulgaria).
„Producătorii de petrol și gaze naturale sunt singurii care suportă costurile de dezvoltare a capacităților de stocare, ca atare vor suferi financiar și trebuie supuși unor ținte mai reduse.”
În primul rând, NZIA nu impune că doar producătorii de petrol și gaze naturale trebuie să suporte costurile dezvoltării de capacități de stocare din fonduri proprii. Există deja fonduri europene precum Fondul de Inovare, din care în ultima rundă de finanțare Holcim Croația a primit finanțare pentru o instalație de captare, asigurând astfel un flux de CO2 pentru operatorii siturilor de stocare din Marea Mediterană. Fondul pentru Modernizare, din care România dispune certificate de carbon în valoare curentă de peste 20 de miliarde de euro până în 2030 și în cadrul căruia Ministerul Energiei a stabilit o axă de finanțare pentru CCS, trebuie operaționalizat rapid pentru susținerea întregului lanț valoric de captare, transport și stocare a carbonului.
Finanțarea privată trebuie să se adauge celei publice, însă sunt necesare un cadru de reglementare și planuri clare de afaceri din partea viitorilor operatori ai siturilor de stocare, lucru care va fi înlesnit de o țintă clară de stocare. Este important de notat că orice susținere financiară publică sau privată în acest sens trebuie direcționată către proiecte credibile de captare și stocare a carbonului, dezvoltate de producătorii de petrol și gaze.
În al doilea rând, costurile unui sit de stocare de CO2 vor fi acoperite și de veniturile rezultate din proiectele de stocare, mai precis din vinderea capacității de stocare emițătorilor care doresc să o folosească. Trebuie menționat că injectarea de CO2 captat pentru a extrage volume adiționale de hidrocarburi (Enhanced Hydrocarbon Recovery, sau EHR) nu este echivalentă cu stocarea permanentă a acestor emisii, ca atare proiectele de EHR trebuie clar delimitate de cele de stocare permanentă a dioxidului de carbon în scopul acțiunii climatice.
„România nu are suficiente emisii pentru a asigura fiabilitatea stocării de dioxid de carbon la nivelul propus prin obligația NZIA.”
Obligația de stocare care îi revine României sub NZIA este într-adevăr una semnificativă, iar siturile de stocare nu pot fi dezvoltate fără un plan clar de a le asigura un flux de emisii captate, cu veniturile aferente. În 2021, emisiile din producția minereurilor nemetalice și produselor chimice în România s-au ridicat la peste 12 Mt CO21. Dacă anumiți producători industriali, precum Azomureș, ar reveni la volumele de producție din 2019, cifra emisiilor ar fi și mai ridicată. Teoretic, România generează suficiente emisii din aceste sectoare industriale cheie pentru a-și acoperi o mare parte din obligația de stocare. Bineînțeles, pentru unii operatori din aceste sectoare captarea carbonului nu este cea mai eficientă soluție de reducere a emisiilor.2
Unii operatori care trebuie să își capteze emisiile vor avea provocări să se conecteze la situri de stocare domestice, din cauza poziționării geografice. Deși pentru acești emițători va costa mai mult disponibilizarea siturilor de stocare domestice, cu infrastructura de transport aferentă, alternativa este una deavantajoasă: semnarea de acorduri bilaterale pentru exportul emisiilor lor spre stocare în țări vecine și găsirea altor opțiuni pentru a acoperi eventualul deficit de capacitate de stocare din România, conform obligațiilor NZIA. Această alternativă nu numai că este extrem de costisitoare, dar ar duce și la pierderea unei oportunități economice la nivel regional.
România ar trebui să-și asume un rol de lider regional care va pune capacități de stocare atât la dispoziția producătorilor industrialli români, cât și statelor vecine cu potențial geologic mai redus. Astfel de modele de business sunt deja dezvoltate de țări precum Norvegia și Danemarca, însă presupun depășirea mentalității că importul de CO2 este echivalent cu importul de deșeuri. 3Dioxidul de carbon importat este supus acelorași reguli de siguranță ca și cel captat domestic, iar România poate stabili criterii de calitate sau origine a dioxidului de carbon la punctul de import.
Volumul semnificativ de emisii captabile în România, precum și posibilitățile de import de CO2 din alte țări, înseamnă că ar fi puține șanse ca cele 10 Mt de capacitate de stocare să rămână nefolosite. Faptul că încă nu există acorduri comerciale între emițători și potențiali operatori ai siturilor de stocare este un simptom al reticenței reciproce – exact problema pe care NZIA încearcă să o rezolve – nu al incertitudinii că vor exista emisii care să necesite stocare. Este adevărat, termenul de 2030 este extrem de ambițios și poate chiar nerealist pentru stocarea acestor 10 Mt de CO2, însă soluția nu este relaxarea țintei în sine, ci mai degrabă un termen mai realist. De exemplu, pentru ținta pentru 2030 ar putea fi luate în calcul proiectele CCS în stadiu avansat, chiar dacă încă nelansate comercial.
„Publicul român se va opune stocării de dioxid de carbon în subteran.”
Istoricul recent al proiectelor CCS în România include opoziția unei părți a comunității locale față de un potențial sit de stocare onshore. Demararea exploatării unui zăcământ epuizat din zona comunei Boțești, jud. Argeș, a fost întâmpinată de rezistență din partea unor localnici. Această opoziție a fost preluată de și amplificată în unele mass media, unde stocarea CO2 a fost portretizată ca fiind un lucru periculos, neimplementat în alte țări. Atât elementul de opoziție socială, cât și narativa adoptată în respectivele media nu sunt unice României. De fapt, percepția publicului asupra stocării carbonului reprezintă un aspect esențial al proiectelor de CCS și necesită mult mai multă atenție.
Există exemple de succes privind abordarea riscurilor de acceptabilitate socială: Danemarca, unde până recent exista reticență împotriva stocării carbonului, este astăzi fruntașă în dezvoltarea proiectelor CCS, inclusiv cu stocare onshore. Acest lucru a fost posibil doar pentru că agențiile guvernamentale s-au implicat din timp într-un proces de dialog constructiv cu comunitățile locale și publicul larg. Și în România sunt exemple de succes: în cadrul studiului de fezabilitate pentru proiectul demonstrator de CCS Getica (regiunea Oltenia), dezvoltatorii proiectului au avut un program de dialog concertat cu publicul și comunitățile locale proiectului.
Experiența de la Boțești nu reprezintă un motiv pentru a îngropa orice viitoare tentativă de stocare a dioxidului de carbon onshore în România. Este, de fapt, un semnal serios că este necesară mai multă implicare și coordonare din partea dezvoltatorilor de proiecte, a autorităților locale și naționale, precum și a altor părți interesate pentru a crea un mediu de dialog. Publicul, mai ales comunitățile vecine siturilor de stocare, trebuie să aibă acces în mod transparent la informații relevante, cu abordarea timpurie a preocupărilor cetățenilor despre CCS. Dacă proiectele CCS continuă să avanseze fără dialog autentic, într-adevăr, nu se va putea face stocare de CO2 în România – dar nu atât din cauza rezistenței sociale, cât a apatiei părților implicate.
Concluzie
Aceste patru motive, care stau la baza reticenței României privind obligația de stocare de CO2, pot fi privite dintr-o perspectivă alternativă, care tratează CCS ca pe o necesitate pentru industria autohtonă și o oportunitate pentru dezvoltarea de noi activități economice. România trebuie să se asigure că obligațiile sunt realizabile și juste – pentru angajații producătorilor de ciment și chimicale ale căror locuri de muncă depind de reducerea emisiilor de carbon, pentru comunitățile vecine siturilor de stocare, și pentru oamenii care ar putea beneficia de noile locuri de muncă create prin operaționalizarea proiectelor CCS, mai ales în zonele de Tranziție Justă.
Această perspectivă nu presupune diluarea sau eschivarea obligațiilor de stocare, din contră. Pe plan național, atât statul cât și industria de petrol și gaze trebuie să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Pe plan internațional, România trebuie să arate că recunoaște beneficiile CCS și că este interesată să profite de potențialul său semnificativ de stocare și să devină un lider regional pe măsură.
Cu siguranță, anumite aspecte ale NZIA trebuie discutate – spre exemplul, calendarul propus pentru atingerea țintei europene de 50 Mt capacitate de stocare va crea mari dificultăți pentru România. Energia decidenților ar putea fi direcționată către a negocia un mod de implementare justă a obligației, inclusiv un calendar realist, și nu către opoziția față de obligația în sine, ceea ce ar însemna pierderea unei șanse importante pentru România.
Aceste emisii includ emisiile din arderea de combustibili, precum și cele din procesul industrial de producție, din producția de substanțe chimice și de minereuri nemetalice (ciment, var, sticlă, etc.). Sursa: Eurostat. ↩︎
Pentru producția de amoniac, o variantă mai eficace din punct de vedere al emisiilor este înlocuirea producției de hidrogen prin reformarea metanului cu hidrogen produs prin electroliză utilizând energie electrică curată. ↩︎
Această echivalență este respinsă la nivel internațional prin amendamentul Protocolului de la Londra, cel mai important acord internațional privind transportul transfrontalier de deșeuri. ↩︎
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit, în data de 29 noiembrie a.c., vizita noului Consilier Economic, din cadrul Ambasadei Austriei în România, dl. Christoph Grabmayr, aflat prima oară în vizită la Camera Națională.
În cadrul acestei întâlniri, au fost dezbătute mijloacele prin care pot fi continuate eforturile comune de dezvoltare a relațiilor economice bilaterale, prin dinamizarea dialogului între firmele austriece și cele românești. Totodată agenda de lucru a cuprins și chestiuni legate de aderarea României la spațiul Schengen și efectele care rezultă în urma amânării aderării țării noastre la spațiul european de liberă circulație.
Președintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a declarat: „Cel mai consistent obstacol, prin întârzierea aderării României la spațiul Schengen, îl constituie blocajul transporturilor de mărfuri în frontiere, care aduce cu sine pierderi uriașe. CCIR vine cu propunerea, către clasa politică, ca aderarea României la Schengen să se facă în doi pași: mai întâi, și cel mai urgent, să fie o liberă trecere pentru transportul de mărfuri, pasul doi, tranzitul de persoane.”
Dl. consilier Christoph Grabmayr, a declarat: „Sunt impresionat de implicarea CCIR în rezolvarea problemelor comunității de business din România. Totodată, vă asigur că voi transmite autorităților de la Viena mesajul președintelui CCIR”.
La finalul lunii decembrie 2023, ar urma să supună la vot o posibilă aderare a României și Bulgariei, în etape, mai întâi cu granițele aeriene, din luna martie anul viitor, și apoi cu granițele rutiere și maritime, în etapa a doua.
Hidroelectrica a semnat astăzi – 29 Noiembrie 2023, un act adițional prin care se prelungește cu un an acordul cadru cu Hidroserv, subsidiara dedicată lucrărilor de mentenanță și dezvoltare. Documentul ia în calcul condițiile actuale de piață în ceea ce privește costurile cu lucrările și serviciile prestate în domeniu, astfel încât să permită stimularea corespunzătoare a muncii și retenția personalului Societății de Servicii Hidroenergetice. În plus, acest parteneriat strategic reprezintă un pas decisiv pentru asigurarea volumului necesar de lucrări esențiale, contribuind astfel la consolidarea poziției Hidroserv și la eforturile companiei îndreptate către ieșirea din insolvență.
„Hidroserv, în calitate de partener tradițional și de încredere, joacă un rol vital în asigurarea funcționării optime a instalațiilor Hidroelectrica. Semnarea actului adițional la acordul cadru confirmă importanța acestei colaborări și permite totodată capitalizarea Hidroserv și îmbunătățirea capacității acesteia de a furniza servicii de mentenanță la cele mai înalte standarde, contribuind astfel la eficiența operațională a Hidroelectrica” – consideră Directoratul companiei Hidroelectrica.
Trăim un moment istoric pentru că ne aflăm în plină procedură de achiziție a UCM Reșița, cel mai vechi producător de echipamente pentru industria energetică și furnizorul a peste 90% din aparatura instalată în obiectivele Hidroelectrica. Ne dorim ca în termen de un an să finalizăm integrarea acestei unități în Hidroserv, activitățile actuale ale celor două societăți fiind în totală congruență și având potențialul să aducă plus-valoare semnificativă atunci când sunt puse împreună.
Ne aflăm într-o perioadă în care ne concentrăm pe maximizarea potențialului companiilor din portofoliu și dorim să subliniem angajamentul nostru ferm în sprijinirea dezvoltării acestora astfel încât să asigurăm materializarea planurilor de dezvoltare ale Hidro asumate în fața acționarilor.”
Hidroelectrica respinge ferm tentativele sindicale de a exercita presiuni asupra conducerii Hidroelectrica în scopul forțării unor decizii, speculând perioade de incertitudine sau vulnerabilitate. Aceste tactici – specifice mai degrabă unei perioade a „băieților deștepți” din industria energetică, sunt contrare statutului actual de companie listată al Hidroelectrica, societate care si-a asumat că luarea deciziilor trebuie să fie transparentă, fundamentată și orientată către interesul pe termen lung.
Hidroelectrica rămâne angajată în consolidarea parteneriatelor strategice și în asigurarea unei dezvoltări durabile pentru întreaga sa rețea de subsidiare, inclusiv Hidroserv. Vom continua să investim în eficiență operațională și inovații tehnologice pentru a ne menține statutul de lider și pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic în România.
Numărul de tranzacții imobiliare a crescut în luna octombrie la nivel național cu aproape 13% comparativ cu septembrie 2023 și cu aproape 9% față de luna octombrie a anului trecut. Octombrie a fost de departe cea mai bună lună din acest an pentru piața imobiliară din România din punctul de vedere al numărului de tranzacții, potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), interpretate de jurnalistul Daniel Popescu, în parteneriat cu Storia.
Analiza face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care Storia își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză. Sinteza aduce în prim-plan evoluția pieței imobiliare pe baza cifrelor publicate de ANCPI și INS.
Astfel, la nivel național s-au înregistrat în octombrie 16.441 de tranzacții imobiliare, în creștere cu 12,8% comparativ cu luna septembrie și cu 8,7% față de datele raportate în luna octombrie a anului trecut.
București a raportat 4.885 de tranzacții, în creștere cu 8,5% față de septembrie, însă în scădere cu 13,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Capitala a ajuns la a patra lună consecutivă în care tranzacțiile sunt în creștere, un aspect important în contextul în care aici se înregistrează în mod obișnuit aproape o treime dintre tranzacțiile totale din România.
Între timp, Brașov continuă să înregistreze creșteri semnificative la acest parametru, după ce a înregistrat a patra lună consecutivă de creșteri. Cele 1.151 tranzacții din octombrie echivalează cu o creștere cu 26,3% comparativ cu septembrie 2023 și cu 28,5% față de octombrie 2022. Acestea sunt, de altfel, și cele mai mari creșteri procentuale în rândul principalelor județe din România.
Cu 1.111 tranzacții, județul Timiș este în continuare în top 3 și a raportat de asemenea creșteri pe linie, cu 12,5% față de luna anterioară și cu 21,7% comparativ cu luna similară a anului trecut. Interesant este că județul Cluj a raportat o creștere semnificativ mai mică între septembrie și octombrie 2023, de 3,8%, la 976 de tranzacții. Totuși, comparativ cu octombrie 2022, creșterea este mai consistentă: 26,4%.
Un record lunar de tranzacții pentru acest an s-a înregistrat și în județul Constanța, care a raportat 976 de tranzacții, în creștere cu 8,8% comparativ cu luna anterioară și cu 16,9% față de octombrie 2023.
În total, doar șapte județe au raportat o scădere a numărului de tranzacții în octombrie 2023 vs. septembrie 2023, însă această tendință s-a remarcat doar în județele cu un număr scăzut de tranzacții, astfel că datele nu au influențat semnificativ evoluția general pozitivă a pieței.
Piața imobiliară în primele 10 luni ale anului
Creșterile constante ale numărului de tranzacții din ultimele luni au condus la o atenuare a scăderii generale de pe parcursul acestui an. Datele publicate de ANCPI arată că în perioada ianuarie – octombrie 2023 au avut loc 125.165 de tranzacții, în scădere cu 13,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut. De exemplu, după primele șase luni ale anului, piața înregistra o scădere cu 22% a numărului de tranzacții.
La fel ca și până acum, București înregistrează o scădere mai mare decât media națională, întrucât numărul de tranzacții a scăzut cu 20%. Scăderi mai apropiate de media națională s-au înregistrat în județe mari precum Timiș (-15,6%), Iași (-14,4%) sau Constanța (-13,2%). Între timp, județul Cluj a raportat o scădere cu 10%, mai mică decât media națională, iar dintre județele mari cel mai bine la acest capitol stă Brașov: scăderea pe primele 10 luni ale anului a fost de 5%.
În total, 11 județe au raportat o creștere a numărului de tranzacții în primele 10 luni ale anului raportat la perioada similară din 2022, însă această evoluție pozitivă are loc în județele cu un număr redus de tranzacții, care nu influențează semnificativ media națională.
Numărul ipotecilor active, în continuă creștere
Creșterea numărului de tranzacții imobiliare din luna octombrie se reflectă și în numărul de ipoteci active. De altfel, numărul ipotecilor active a crescut constant începând din luna iulie, iar octombrie a adus 7.617 ipoteci active, în creștere cu 17,7% comparativ cu septembrie 2023 și cu 28,1% comparativ cu luna similară a anului trecut. De altfel, în octombrie s-a înregistrat cel mai mare număr lunar de ipoteci active de pe parcursul anului 2023.
Cu 2.753 de ipoteci active, București a fost de departe lider la acest parametru, iar creșterile sunt asemănătoare cu cele de la nivel național: +16,5% comparativ cu septembrie 2023 și +12,6% față de octombrie 2023.
Dintre orașele mari, Brașov a raportat o creștere cu 34,5% comparativ cu luna septembrie și cu 52% față de octombrie 2022, în timp ce Clujul a înregistrat creșteri de 31,3% și, respectiv, 43,8%, iar Timiș de 27,6% și, respectiv, 30,5%. De altfel, toate marile județe au înregistrat creșteri.
Pe de altă parte, numărul ipotecilor active la nivelul primelor 10 luni ale anului este de 53.159, cu 16,9% mai puține decât în perioada ianuarie-octombrie 2022, pe fondul scăderilor înregistrate în prima parte a anului. Prahova și Sălaj sunt singurele județe care au raportat creșteri.
Este important de precizat că numărul de ipoteci active pe care îl raportează ANCPI în fiecare lună include și creditele ipotecare de refinanțare. ANCPI nu oferă o statistică separată pentru acestea din urmă, însă în acest an numeroase persoane au ales să-și refinanțeze creditele ipotecare pentru a trece de la ratele calculate pe baza indicelui ROBOR la ratele calculate pe baza indicelui IRCC.
Pe parcursul ultimei luni, dobânzile au rămas în general stabile. Conform metodologiei de calcul, indicele IRCC are o valoare de 5,96% începând din 1 octombrie și până în 31 decembrie, în creștere ușoară de la valoarea de 5,94% înregistrată anterior. Între timp, indicele ROBOR utilizat pentru creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019 este de 6,3%, în scădere ușoară de la valoarea de 6,4% înregistrată în cea mai mare parte a lunii octombrie.
Mai multe autorizații în mediul rural
Între timp, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele cu privire la numărul autorizațiilor de construire acordate la nivel național în primele nouă luni ale anului. Cu excepția unor semnale pozitive din partea mediului rural, toate datele indică scăderi la acest capitol.
Astfel, pe teritoriul României au fost emise în luna septembrie 872 de autorizații de construire în mediul urban, în scădere cu 12,2% comparativ cu august 2023 și cu 21,6% comparativ cu septembrie 2022. Mediul rural a înregistrat însă 2.768 de autorizații de construire, în creștere cu 4,2% față de august 2023 și în scădere cu 20,1% față de septembrie 2022. În total, la nivel național au fost acordate 3.880 de autorizații de construire, în scădere cu 1% față de august 2023 și cu 20,5% față de septembrie 2022.
La nivelul primelor nouă luni, INS a calculat 34.500 de autorizații la nivel național, în scădere cu 23,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, 10.692 de autorizații de construire au fost acordate în mediul urban (-25,2%) și alte 23.808 în mediul rural (-22,7%).
O tendință asemănătoare este vizibilă și în cazul suprafeței totale autorizate. De exemplu, în mediul urban au fost autorizați în septembrie 2023 circa 677.900 de metri pătrați utili, în scădere cu 31,28% față de august 2023 și cu 62,4% comparativ cu septembrie 2022, ceea ce în ansamblu a condus la o scădere cu 26,3% la nivelul primelor nouă luni ale anului, la 4,66 milioane de metri pătrați utili.
Între timp, în mediul rural au fost autorizați în septembrie 2023 circa 454.600 metri pătrați utili, în creștere cu 3,2% comparativ cu august 2023, dar în scădere cu 18,2% față de septembrie 2022. La nivelul primelor nouă luni ale anului, suprafața totală autorizată în mediul rural a fost de aproape 4,08 milioane de metri pătrați utili, în scădere cu 23,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Cumulat, la nivelul național au fost acordate în septembrie 2023 autorizații pentru 1,13 milioane de metri pătrați utili, în scădere cu 14,3% comparativ cu august 2023 și cu 44,7% față de septembrie 2022. În total, dezvoltatorii au obținut autorizații pentru suprafețe de 8,74 milioane de metri pătrați utili în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 25% față de ianuarie-septembrie 2022.
Potrivit datelor raportate de Banca Națională a României (BNR), moneda euro, folosită ca reper în aproape orice tranzacție imobiliară, a avut în luna octombrie o valoare medie de 4,9682 lei, în creștere cu 0,05% comparativ cu luna septembrie 2023 și cu 0,84% comparativ cu valoarea medie din octombrie 2022.
Polarizarea socială, creșterea fenomenului fake news și pierderea încrederii în autoritate formează topul celor mai mari amenințări pentru companiile europene în 2024, inclusiv din perspectiva comunicării de criză. Atacurile cibernetice ocupă un loc special în clasament, rămânând cel mai mare risc pentru organizații, estimându-se că infracțiunile cibernetice vor costa economia globală 10,5 trilioane de dolari anual până în 2025. Aceasta este concluzia desprinsă la finalul reuniunii anuale a Crisis Communication Network Europe (CCNE), care a avut loc la Munchen.
Pentru companiile din Vestul și cele din Estul Europei există mai multe riscuri comune, dar și câteva diferențe, generate în special de nivelul de dezvoltare economică, dar și de specificul cultural și trendurile regionale. Pe lângă primele patru amenințări din topul clasamentului, scrutinele electorale de anul viitor și intensificarea discursului extremist sunt îngrijorări împărtășite de organizații indiferent din ce regiune a UE provin. În plus, companiile cu activitate în Europa de Vest semnalează ascensiunea mult prea rapidă a inteligenței artificiale în raport cu cadrul de reglementare rămas în urmă. Din această perspectivă, integrarea gestionării riscurilor și a crizelor cu transformarea digitală este considerată crucială, necesitând coordonarea între diferite departamente și înțelegerea complexității tehnologiei, a datelor și a mediilor de operare.
În contextul în care amenințările atacurilor cibernetice cresc, în rândul companiilor globale s-a creat tendința de a îmbina politicile GRC (Guvernanță, Risc și Conformitate) cu ESG (Mediu, Social și Guvernanță), promovând planificarea scenariilor de criză și capacitățile de testare a ipotezelor care iau în considerare atât factorii de risc, cât și aspectele de sustenabilitate.
Un specific al companiilor est-europene este impredictibilitatea fiscală și riscurile mai mari de contagiune în urma războiului din Ucraina.
Ana Maria Gardiner, Managing Partner, LIGHTHOUSE PR
„În privința previziunilor pentru România, de remarcat este faptul că anul viitor va fi unul extrem de dinamic din perspectivă politică, fiind primul an în care România are alegeri pe toate fronturile. În acest context, mesajele populiste și intoxicările mediatice, cu efect inclusiv în ceea ce ține de predictibilitatea fiscală, vor pune companiile în situații problematice, putând genera ușor crize de comunicare”, arată Ana Maria Gardiner, Managing Partner Lighthouse PR.
CCNE este o asociație europeană de companii independente de consultanță, cu experiență dovedită în prevenirea, gestionarea și comunicarea crizelor. Prin intermediul rețelei, membrii acesteia își pot sprijini mai bine clienții în situația unor crize transnaționale. În România, agenția de PR și comunicare strategică Lighthouse PR este unicul membru al grupului și singurul din Europa Centrală și de Est.
800.000 de angajați din România au de la 1 noiembrie opțiunea de a renunța la Pilonul II de pensii, ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin Legea 296/2023.
IT-iștii, constructorii, agricultorii și angajații din industria alimentară cu salarii brute de până în 10.000 RON plătesc CAS redus cu 3,7%, procent care va crește la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. Reducerea cotei reprezintă practic renunțarea la plata contribuției către Pilonul II de pensii, care devine opțională pentru categoriile amintite.
Scutirea de la plata contribuției la Pilonul II se aplică exclusiv angajaților care îndeplinesc condițiile legale și doar în limita a 10.000 RON. Noua reglementare lasă, însă, opțiunea deschisă celor care doresc să-și păstreze contribuția la o pensie privată pentru a-și asigura venituri mai mari după retragerea din activitate. Pentru a putea continua plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat, salariații trebuie sa aibă calitatea de participant la Pilonul II, informație pe care o pot verifica accesând link -ul https://data.asfromania.ro/scr/adeziuniFP.
Românii care lucrează în aceste sectoare trebuie să ia în calcul trei posibile scenarii:
„Ceea ce aș sublinia referitor la această diminuare a CAS este că în niciunul dintre scenarii punctajul lunar în sistemul public de pensii nu va fi diferit de cel calculat în perioada anterioară modificării legislative. Atât pentru participanții la fondul de pensii administrat privat care optează pentru plata contribuției la fondul de pensii, cât și pentru cei care nu optează pentru această plată, punctajul este corectat cu raportul dintre cota de contribuție la sistemul public de stat (Pilonul I) și cota integrală de contribuție (Pilonul I și Pilonul II), similar cu perioada precedentă. Pentru cea de-a treia categorie de salariați, cei care nu participă la fondul de pensii administrat privat, punctajul lunar este stabilit prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner în cadrul Soter & Partners.
Românii care lucrează în sectoarele vizate de noile prevederi legislative trebuie să ia în calcul trei posibile scenarii.
Astfel, în cazul salariaților participanți la fondul de pensii administrat privat(Pilonul II) care NU optează pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat,contribuția de asigurări sociale calculată și reținută va fi cea redusă, respectiv 21,25% din venitul lunar asigurat, pentru lunile noiembrie și decembrie 2023, și 20,25% din venitul lunar asigurat, începând cu luna ianuarie 2024.
În sistemul privat de pensii, salariatul va avea o contribuție mai mică, având în vedere că acesta nu participă la Pilonul II decât pentru veniturile ce depășesc plafonul de 10.000 RON.
Salariații participanți la Pilonul II, care optează pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat vor plăti cota integrală de contribuție de asigurări sociale la întregul venit lunar asigurat.
În sistemul privat de pensii, salariatul va contribui la întregul venit lunar asigurat.
Salariații care nu participă la fondul de pensii administrat privat(Pilonul II) vor plăti contribuția de asigurări sociale redusă, respectiv 21,25% din venitul lunar asigurat, pentru lunile noiembrie și decembrie 2023 și 20,25% din venitul lunar asigurat, începând cu luna ianuarie 2024.
Salariatul nu are posibilitatea de a opta pentru plata contribuției la Pilonul II în limita plafonului de venit de 10.000 RON.
Spre deosebire de salariații care sunt participanți la sistemul de pensii privat (pentru care punctajul de pensii este corectat cu raportul dintre cota de contribuție la sistemul public de stat, adică Pilonul I, și cota integrală de contribuție, adică Pilonul I și Pilonul II, salariații care nu sunt participanți la un fond de pensii administrat privat vor beneficia de punctajul de pensii integral (necorectat).
Modul concret în care se reflectă noile prevederi asupra punctajului lunar în sistemul public de pensii pentru fiecare dintre cele trei scenarii este detaliat în exemplele de calcul realizate de Soter & Partners.
Companiile de asigurări Membre UNSAR au achitat anul trecut despăgubiri de aproape 4 milioane lei doar pentru bunurile afectate de scurt-circuite sau fluctuații de tensiune, în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, conform unei analize la nivelul asociației – cu toate că doar 1 locuință din 5 este și asigurată.
Astfel, în fiecare zi calendaristică, din 73 de dosare de daună despăgubite în baza asigurărilor facultative de locuințe, 5 sunt pentru pagube provocate bunurilor de fenomenele electrice.
Totodată, potrivit celei mai noi cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR, 2 din 5 români știu și că daunele cauzate bunurilor din locuință de un scurt-circuit sau de o fluctuație de tensiune pot fi acoperite de o asigurare facultativă pentru locuință.
„O locuință asigurată înseamnă mai mult decât protejarea bunurilor fixe. Vorbim despre asigurarea unui nivel de trai care să ne ofere momente fericite alături de cei dragi, în siguranță”, declară Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
Asigurările facultative, în funcție de acoperirile dedicate alese, sunt esențiale pentru a face față unei game largi de evenimente nedorite. Fie că vorbim despre simple reparații, înlocuiri ale bunurilor afectate după un eveniment nefericit, de acoperirea unor despăgubiri ca urmare a unor incidente de care suntem răspunzători sau chiar de reconstrucția sau de achiziția unei noi locuințe (în cazul în care vorbim despre o catastrofă) – asigurarea facultativă este soluția potrivită pentru orice român care își dorește să fie #sigurACASĂ.
„Asigurându-ne locuința, ne asigurăm un viitor fără griji alături de cei dragi”, adaugă Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăţi în cadrul UNSAR.
Start-up-ul românesc Peelhy a câștigat faza regională a competiției BASF Innovation Hub pentru un viitor sustenabil, organizată pentru Europa Centrală și de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pașculea, dezvoltă o idee de decontaminare a fructelor și legumelor proaspete cu coajă comestibilă, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolvă prin spălare.
Soluția câștigătoare a Marii Finale și a ediției din acest an BASF Innovation Hub este SpeedPox, un start-up care reinventează procesul în care sunt create rășini epoxidice, o clasă importantă de materiale plastice, făcându-l mai accesibil pentru industriile auto, de sport, de agrement și multe altele. Fondatorii vor folosi marele premiu câștigat, în valoare de 5.000 euro brut, pentru a-și dezvolta în continuare ideea.
Andreas Lier, Managing Director BASF pentru România, Bulgaria și Macedonia de Nord, reamintește că BASF Innovation Hub are loc pentru al treilea an la rând, iar interesul de participare al start-up-urilor a fost unul ridicat. „Anul acesta am primit peste 120 de înscrieri din 11 țări europene, mai mult decât în edițiile precedente. Europa are obiectivul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru înseamnă că guvernul, industria și indivizii trebuie să lucreze împreună, iar start-up-urile joacă un rol foarte important în acest context”.
„Vom fi întotdeauna bucuroși să răsplătim inovația, mai ales când vizează sustenabilitatea și economia circulară”, a adăugat, la rândul său, Sebastian Metz, director general al AHK România. „Este o veste foarte bună că atât de multe start-up-uri s-au înscris în competiția BASF, deoarece arată că tot mai mulți actori din societățile noastre, nu doar marile companii, au îmbrățișat ideea unui viitor verde. La fel ca în fiecare an, au fost multe proiecte bune pe hârtie. Consider că toate aceste tinere companii inovatoare care ne-au trimis planuri și schițe aplicabile, care pot fi implementate la costuri rezonabile, merită tot sprijinul nostru.”
BASF Innovation Hub este o competiție destinată ideilor care se ocupă de soluții de tehnologie curată (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork), care fac parte integrantă din Pactul Verde European. Este organizat pentru 11 țări europene, inclusiv România. Anul acesta s-a desfășurat din mai până în noiembrie și au fost primite peste 120 de înscrieri.
Platforma SaaS de management automatizat și centralizare a activităților de eCommerce easySales anunță că valoarea medie a comenzilor de Black Friday realizată prin magazinele din platformă a fost de 265 de lei, în creștere față de cei 190 de lei din 2022, iar două treimi dintre cumpărători au optat pentru plata online a achizițiilor.
Cea mai mare comandă de Black Friday realizată prin magazinele din platformă a depășit 23.000 de lei și a constat în preamplificatoare și convertor audio.
Cele mai mari creșteri ale volumelor de comenzi au fost înregistrate de categoriile:
Electronice, +124%
Casă și bucătărie, +106%
Frumusețe și îngrijire personală, +81%
Comparativ cu anul 2022, volumul de comenzi s-a dublat, iar datele sunt influențate și de creșterea numărului de comercianți din platforma easySales si de cele 13 noi marketplace-uri integrate în acest an.
Cele mai mari vânzari sunt înregistrate în cele mai mari județe din România: București, Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Brașov, Constanța, Prahova, Dolj, Sibiu, unde conceptul de Black Friday este deja popular și puterea de cumpărare este mai mare.
Surpriza a provenit din vânzările înregistrate în alte țări – 2% din totalul vânzărilor înregistrate în easySales sunt din SUA, Ungaria, Bulgaria, Germania, și Anglia.
Magazinele care folosesc platforma easySales au generat automat, până în prezent, 4,38 milioane de facturi, 4,37 milioane de AWB-uri, iar numărul produselor listate pe marketplace-uri se apropie de 14 milioane.
ARENA URȘILOR powered by ProAfaceri Romania este un pre-accelerator de afaceri independent. Ne dorim să încurajam antreprenoriatul, sa motivam antreprenorii sa își expună proiectele de afaceri și să găsească sprijin pentru dezvoltarea lor, dar si sa conectam mediul de afaceri cu resurse, oportunitati, mentori, piete.
Arena Ursilor a fost organizata prima oara la Brasov în anul 2010 de catre JCI Brasov si continua sa susțină antreprenorii ai azi, sa fie apolitic și echidistant Este un eveniment de public pitching cu finantari de tip seed și early-stage pentru proiecte antreprenoriale aflate la început.
Ai un start-up? sau o idee de afaceri valida? sau poate ai un model de produs MVP -Minimum Viable Product? cauți investitori pentru afacerea ta?
Inscrie-te la Arena Ursilor și susține afacerea ta în fata „ursilor” – un juriu profesionist care îți validează afacerea în fata audientei.
Folosește acest formular: https://forms.gle/YXqjCzxhx8vUAZmo6 și inscrie-te cu planul tău de afaceri pana la data de 12 decembrie, ora 23,59!
Avem în vedere 3 domenii:
IT, Tehnologie si Mediu
Juriul (ursii) este format din profesioniști în antreprenoriat:
1. Sergiu Nichiforov – director agenție BCR
2. Bogdan Micu – antreprenor global în energie verde
3. Petrica Mureșan– antreprenor servicii online de resurse umane și SSM
4. Sorin Bâscă – expert contabil
Agenda evenimentului – 14 decembrie 2023:
Ora 17.00 – 17.30 – Primirea invitaților, participanților, „urșilor”
20.40 – 21.15 Networking liber și degustare de vinuri marca Vinul Dragonului (o marca de vinuri noua aparținând unui antreprenor brasovean)
În zona de acces in sala va avea loc o expoziție de tehnologie (robotica) susținută de catre tinerii de la Learnex Brasov sub conducerea Silviei Pohrib https://learnex.ro/.
Alegem 3 proiecte pe care le vom premia cu sprijinul sponsorului principal – BCR
– Premiul 1 – 2000 euro
– Premiul 2 – 1000 euro
– Premiul 3 – 500 euro
În plus, invitam sponsori interesați de implicarea iîntr-un astfel de mecanism antreprenorial sa fie alături cu beneficii financiare și non-financiare pentru participanți și organizatori. De asemenea, invitam toate organizațiile de afaceri, cluburile de afaceri clustere, camere de comerț și proiecte care susțin tehnologia și prosperitatea în comunitate sa se implice în aceasta inițiativa.
Participarea la eveniment și înscrierea la concurs sunt gratuite!
Recomandam tuturor participanților, dar si altor persoane interesate sa își protejeze ideile de afaceri folosind serviciul OSIM denumit „PLICUL cu Idei”, un serviciu rapid și ieftin care le asigura preemțiune asupra ideii de afaceri. Detalii aici: https://www.osim.ro/plicul-cu-idei.
Organizator: Asociatia ProAfaceri
Parteneri Gold: BCR și Angelou Economics USA
Parteneri Silver: Alpin Holding LLC, Kronstadt Media, Coson Media
Un brad din cetină de Nobilis realizat pe o structură metalică de 8 metri înălțime este una dintre atracțiile evenimentului „1 Decembrie la the villa – O Experiență Unică și Magică”, la Casa Dimitrie Bolintineanu, monument istoric situat în București, pe Strada Negustori Nr. 16, casă evaluată în 2023 la 6 milioane de euro, grație lucrărilor de renovare realizate.
Evenimentul, dedicat zilei naționale și marcând începutul pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă, are loc pe 1 decembrie, în intervalul orar 14.00-20.00. Din recomandările oferite de organizatori reținem: „Evenimentul se va bucura de prezența lui Chef Iulian Olaru și a rețetei sale speciale de fasole tradițională. Este vorba despre o rețetă unică de fasole cu ciolan. Această delicatesă va aduce în prim-plan gusturile autentice ale României, într-o oală gigantică, în timp ce un show live și grătarul vor completa atmosfera festivă.
Distracția va fi întreținută de Târgul Micilor Antreprenori. Copiii antreprenorilor din Romanian Business Club vor învăța în mod practic ce înseamnă să ai o afacere. Ei își vor scoate propriile creații la vânzare alături de obiecte proprii, învățând astfel valoarea și importanța folosirii banilor din pușculiță într-o metodă eficientă.
Atmosfera de sărbătoare va fi completată de Florist Club România, care va realiza prin cei 20 de floriști prezenți ateliere de coronițe și mini brazi. Participanții vor putea realiza propria coroniță de sărbători pe care o vor putea pune apoi la ușa casei.
the villa, Negustori 16 – Casa Dimitrie Bolintineanu, devine astfel mai mult decât o casă, devine o comunitate. În această locație istorică, veți descoperi o comunitate caldă și primitoare, potrivită pentru a sărbători împreună Ziua României și pentru a întâmpina iarnă într-un cadru plin de farmec”.
A început plantarea primei păduri din nisipurile Olteniei, în valoare de 2,3 milioane de euro din fonduri PNRR, pe 70 de ha, pe raza localității Apele Vii, județul Dolj, plantare făcută de Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii”, care are programată pentru această toamnă și plantarea unui perimetru de 100 de ha pe raza localității Mârșani. Sunt plantați peste 350.000 de puieți de salcâm, dud și ulm de Turkestan, care vor stabiliza cele 70 de ha de soluri nisipoase din zonă.
Prezent la acțiunea de plantare la care au participat peste 200 de reprezentanți silvici, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat:„Ne-am adunat astăzi aici să spunem start împăduririi nisipurilor Olteniei prin PNRR. Astăzi vom planta prima pădure în Sahara Olteniei, așa cum o numim noi. O pădure de 70 de hectare în valoare de 2,3 milioane de euro. Tot ce vedeți în spatele meu este nisip. Nisip care vara poate atinge și 80 de grade Celsius la sol. Nu mai vrem nisipuri în Oltenia! Vrem pădure! Dacă lăsăm nisipurile să ne cucerească solurile fertile, înseamnă că ne-am resemnat. Deocamdată, fenomenul deșertificării este unul destul de agresiv, nisipurile de aici înghit anual 1.000 de ha de soluri fertile. Apoi, meteorologii ne spun că, în lipsa intervenției, în mai puțin de 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi acoperite integral de nisip. Dar suntem dedicați să reușim! Suntem dedicați să încetinim și să împiedicăm viteza de înaintare a nisipurilor. O să spuneți că o pădure de 70 de ha nu are cum să împiedice fenomenul deșertificării! Însă toate planurile noastre prin PNRR pentru această zonă a țării o pot face! Doar în această toamnă și în primăvara anului 2024 vor fi plantate în nisipurile din Oltenia păduri pe circa 2.400 de ha în valoare de 95 milioane de euro. Aceste păduri sunt în diferite stadii de acceptare prin PNRR și vor planta în nisipurile din județele Dolj, Mehedinți și Olt circa 12 milioane de puieți. Pe lângă cele 2.400 de ha suntem hotărâți ca până la finalul acestui an să contractăm în zonă alte 600 de ha. Se lucrează deja la măsurători, documentație și tot ceea ce este necesar pentru a transforma și aceste soluri în păduri. Cele mai multe dintre pădurile despre care vă vorbesc vor fi în județul Dolj, peste 2000 de ha. Asta înseamnă că, suprafața împădurită a județului Dolj va crește până la sfârșitul sezonului de primăvară 2024 cu circa 2,6%.”
MMAP anunță că în săptămânile următoare vor fi plantate: pădurea de 70 de ha de pe raza localității Apele Vii și pădurea de 100 de ha de la Mârșani. Cele două păduri vor fi înființate cu peste 850.000 de puieți. Alte păduri, care vor fi plantate până la finalul sezonului de primăvară 2024, sunt: pădurea de la Daneți, cea mai mare pădure din Oltenia finanțată prin PNRR (700 ha), alte trei noi păduri în Apele Vii (două de peste 50 de ha și una de aproape 40 ha), o pădure de 24 de ha în Celaru, o altă pădure de aproape 40 de ha în Mârșani, două păduri la Poiana Mare, precum și altele.
Ministrul Mircea Fechet accentuează: „Dar planul nostru este cu mult mai îndrăzneț de atât! După toate calculele, avem toate șansele să extindem suprafața împădurită a județului Dolj cu 12% până la finalul PNRR – 2026. Extinderea trebuie susținută cu împădurirea a 10.000 de ha. Dacă astăzi vorbim deja de circa 2.000 de ha de păduri noi în acest județ, targetul de 10.000 poate fi atins. Viața va deveni tot mai grea acolo unde nu este pădure! PNRR dă un mare impuls României să-și extindă suprafața împădurită. Gândiți-vă că în ultimii 15 ani, aici, în Oltenia, au fost împădurite doar 7.000 de ha. Noi, acum, vom reuși ca în mai puțin de 6 luni să plantăm aproape 50% din cât s-a reușit în ultimii 15 ani. De acest ritm al împăduririlor are nevoie România.”
Secretarul de stat Sorin-Ionut Banciu: „Vom avea pădure într-un loc în care am fi putut avea doar nisip. Am prioritizat de la început genul acesta de suprafețe afectate de deșertificare, de efectele schimbărilor climatice pentru a fi împădurite. Trebuie să facem păduri atractive pentru oameni, pentru deținătorii de pădure. Genul acesta de investiții îmbunătățește productivitatea terenurilor agricole. Împădurirea într-o zonă ca aceasta aduce locuri de muncă, dar și investiții, precum cele în pepiniere. Aș avea un ultim lucru de adăugat: referitor la speciile plantate, salcâmul își are rolul lui în România și este aproape singura soluție pentru a pansa, a trata aceste soluri infertile, aceste nisipuri.”
Contingentul de muncitori străini care vor putea veni la muncă în România în 2024 va crește la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru acest an, respectiv 100.000. Cei mai mulțise angajează în retail, horeca, servicii, construcții, transport / logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry level, care necesită maximum doi ani de experiență.
„Cu toate că nu mai vedem un număr atât de mare de români care să aplice pentru joburile din străinătate, sunt domenii în care angajatorii au în continuare probleme în a acoperi necesarul de personal cu forța de muncă existentă în România. În plus, toate sunt domenii afectate și de o fluctuație mare de personal. Pentru aceste industrii, importul de forță de muncă din străinătate, mai ales din afara Europei, a reprezentat o soluție utilă, în special pentru a rezolva problema stabilității angajaților. Sunt, totodată, sectoare care au, anual, volume mari de angajări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, liderul pieței de recrutare online din România.
Astfel, din cele aproape 350.000 de joburi postate de la începutul lui ianuarie și până la sfârșitul lunii noiembrie, 86.000 au fost postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de cele din industria alimentară, 37.000 de cele din turism, 32.000 de angajatorii din transport / logistică și 28.000 de cei din construcții.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei, după cum urmează: de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.
„Muncitorii care vin din afara spațiului european au aceleași drepturi cu muncitorii români. La acestea se adaugă, însă, obligativitatea angajatorului de a le asigura cazare și de a le oferi un salariu minim echivalent salariului minim pe economie din România. Chiar dacă recrutarea lor presupune o perioadă mai îndelungată de timp și costuri suplimentare și deși angajatorii sunt conștienți că, în unele cazuri, România reprezintă pentru cei care vin din Asia o punte de acces spre piețe mai mari din Europa, recurg la această soluție, pe fondul unui deficit adânc de candidați la nivel local”, explică Roxana Drăghici.
2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajați veniți din afara Uniunii Europene.
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă. Aproape 6.500 aparțin angajatorilor din retail, 2.000 celor din construcții, 3.300 din servicii, 2.600 din transport / logistică și 2.200 din turism / horeca.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit, în data de 28 noiembrie a.c., vizita E.S. domnul Ricardo Guerra de Araújo, ambasadorul Republicii Federative Brazilia în România, care a manifestat un interes deosebit pentru identificarea mijloacelor comune menite a accelera schimburile comerciale dintre țările noastre.
Președintele CCIR, dl. Mihai Daraban a exprimat totala disponibilitate pentru a continua sprijinirea demersurilor ambasadei Braziliei la București, ținta fiind implicarea companiilor din România şi Brazilia în proiecte de impact în plan economic, care să producă valoare adăugată ridicată, prin investiții reciproce și transfer de tehnologie, în domenii strategice.
„Brazilia se află înaintea semnării acordului MERCOSUR cu Uniunea Europeană, iar CCIR va sprijini efortul general pentru finalizarea ratificării acestui acord, comunitatea de business din România fiind interesată de avantajele și facilitățile viitoare, de acces pe cea mai mare piață a Americii Latine. Avem în vedere ca în noile condiții să accelerăm cooperarea cu Brazilia, în domeniile cu potențial în ambele țări, adică agricultură, industria automobilelor, industria din domeniul petrol şi gaze şi industria de apărare şi aeronautică” a declarat președintele Daraban.
E.S. domnul Ricardo Guerra de Araújo, ambasadorul Republicii Federative Brazilia a declarat: „Ca prim demers al mandatului meu, voi lucra la sincronizarea efortului părților, pentru organizarea în marja începutului de an 2024, a Comisiei mixte România Brazilia, în marja căreia să fie organizat un forum de afaceri, excelent prilej de materializare a ideilor expuse azi în dialogul meu cu președintele Daraban.”
Statele MERCOSUR (Argentina, Paraguay, Uruguay și Brazilia) au ajuns încă din 2019 la un acord politic cu UE cu privire la crearea unui acord de liber schimb, având ca scop principal creșterea comerțului și a investițiilor între UE și statele MERCOSUR prin eliminarea sau reducerea taxelor vamale în schimbul de mărfuri.
În schimburile bilaterale de mărfuri cu statele MERCOSUR, România poate juca în continuare un rol cheie.
Fenomenul Black Friday este important nu doar pentru veniturile companiilor, ci și pentru investitori. Studiate din perspectivă bursieră și pe datele din ultimii 20 de ani, titlurile din domeniul retail tind să aibă o performanță bună înainte de momentul-cheie, respectiv ziua de vineri, dar și în sesiunea de luni, numită și lunea cibernetică sau Cyber Monday. Însă aceste evoluții sunt urmate deseori de o corecție în sesiunea de marți. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, datele de anul acesta aduc o serie de semnale importante pentru investitori, ridicând totodată și câteva întrebări cu privire la evoluția ulterioară a puterii cumpărătorilor.
„În cele 16 zile sau sesiuni de tranzacționare de dinaintea Black Friday, Abercrombie&Fitch a înregistrat un randament de 7,66%, urmată de Macy’s, cu aproape 5% și de Nordstrom, cu 4,37%. Față de avansul S&P500, de 0,7%, pe date istorice în ultimele două decenii, diferența este semnificativă”, arată Claudiu Cazacu. Companii precum Capri Holdings, cu 3,11%, Ralph Lauren, cu 3,03% și Kohl‘s, cu 2,62%, încheie topul performerilor în retail din perspectivă istorică. Ele se plasează mult peste dinamica indicelui S&P500. Însă la 15 zile după Black Friday, tendința este de temperare a câștigurilor, Abercrombie scăzând cu 0,49%, Macy’s cu 1,29% și Nordstrom cu 0,8%. În medie, în ultimii 20 de ani, Capri și Ralph Lauren au avut scăderi minore, de 0,02% și 0,01%, dar Kohl’s a pierdut 1,71% la 15 zile după Black Friday.
„Trendul este valabil și pentru sectorul de retail al bursei americane, care tinde să atingă un vârf în lunea următoare Cyber Monday. Astfel, în următoarele 9 zile ajunge aproape de nivelul de la închiderea Black Friday, deși indicele bursier acumulează, de regulă, câștiguri suplimentare. Dincolo de aceste diferențe din interiorul perioadei, pe parcursul a 30 de zile, începând cu 16 zile înainte de Black Friday, S&P500 a înregistrat, pe date istorice, un avans de 1,61%, față de 2,54% pentru media sectorului de retail”, explică consultantul XTB România.
Potrivit Adobe Analytics, cheltuielile online au crescut vineri, în SUA, cu 7,5% față de anul anterior, atingând 9,8 miliarde de dolari. E un ritm rapid, după un salt de 5,5%, la 5,6 miliarde de dolari în ziua Recunoștinței, joi, sărbătoare importantă în SUA, potrivit estimărilor Adobe. În estimarea Salesforce, care analizează un alt set de date, avansul a fost de 9% vineri față de anul anterior. Potrivit acelorași estimări Adobe, sâmbătă și duminică, alte 10,3 miliarde de dolari au fost cheltuite online, cu un avans de 7,7% față de anul anterior.
Datele referitoare la ziua de luni, când firmele își văd deseori angajații antrenați mai degrabă în urmărirea celor mai bune oferte online decât în sarcini de birou, de unde și denumirea Cyber Monday, sunt estimări care pot fi revizuite, indicând un salt până la 12,4 miliarde de dolari. Între 1 și 26 noiembrie, cumpărăturile folosind sistemul de credit pe termen scurt (buy now, pay later) au avansat cu 14%, la 7,3 miliarde de dolari.
Anul acesta, Abercrombie a crescut cu 18% de la 1 noiembrie până vineri, 24 noiembrie, iar luni a continuat avansul, ajungând la o creștere totală de aproape 23% în această perioadă. Pentru Macy’s, cifrele sunt de 18,9% și 20%, iar pentru Nordstrom, 6,9% și 7,7%. În cazul Capri Holdings, deținătoarea brandului Michael Kors, perioada 1 – 24 noiembrie a dus la o scădere de 2,7%, accentuată la 2,9% la finele zilei de luni. Ralph Lauren a crescut cu 11,8% până vineri și cu 12,8% până luni, iar Kohl’s a înregistrat un avans de 3,5%, diminuat luni la 3%.
Segmentul de lux confirmă parțial
Amazon, gigantul care domină piața vânzărilor online, dar are și un segment de infrastructură și tehnologie important, a crescut cu 7,1% între 1 și 24 noiembrie, și cu 7,8% din 1 până la 27 noiembrie. Potrivit lui Claudiu Cazacu, efervescența din segmentul de lux pare a ține de o altă epocă, cu excepția Hermes, cu un avans de 8,8% între 1 și 28 noiembrie. În cazul Kering, cu o creștere de 3,35%, de LVMH cu 0,8% sau Prada – 1,44%, reiese un sentiment mai rezervat al investitorilor. ”E relevant apetitul pentru acțiuni ale retailerului orientat spre segmentul de mijloc, respectiv Macy’s, aliniat la tendința consumatorilor de a căuta oferte pentru a contracara inflația. Ar putea fi un semnal că rezervele sunt tot mai limitate, sugerând o temperare în dinamica economiei”, completează Cazacu.
În România, comportamentul a fost modificat de extinderea perioadei promoțiilor la o săptămână, ducând la dispersarea achizițiilor pentru o serie de retaileri. Potrivit estimărilor MerchantPro, în perioada 7 – 13 noiembrie, vânzările au crescut cu 13,5%, iar cea mai bună zi a fost sâmbătă, 11 noiembrie, cu un salt de 36%. Interesant este că nu ziua de vineri, ci joi, weekend-ul și luni au fost mai puternice din perspectiva veniturilor retailerilor. Emag, pe de altă parte, a anunțat vânzări de 731 milioane de lei vineri (oferta a fost concentrată atunci), cu o creștere de 13,5% față de anul anterior. Acțiunile Prosus, proprietarul Emag, listate în Amsterdam, au avansat cu 14,2% între 1 și 24 noiembrie și au cedat din avans, ajungând la 12%, până marți dimineață. Potrivit consultantului XTB România, corecțiile de marți sunt aliniate datelor istorice din segmentul de retail din SUA, dar orice este posibil până la închiderea sesiunii bursiere.
„Sezonul cumpărăturilor de iarnă a început cu vânzări în creștere, dar dincolo de valorile absolute, atunci când datele sunt ajustate cu inflația, se poate detecta o presiune pe bugetul consumatorilor. Aceștia devin mai calculați și mai atenți la oferte, de ambele părți ale Oceanului Atlantic. Chiar și așa, cifrele sunt suficient de bune pentru a descrie, în prezent, o economie în creștere, dar și o posibilă temperare a dinamicii în trimestrele viitoare”, subliniază consultantul XTB România.
SPARK, serviciul de car-sharing cu cea mai mare flotă de mașini exclusiv electrice din România, oferă bucureștenilor posibilitatea de a începe sau de a finaliza curse eco-friendly și în centrele comerciale Promenada, AFI Cotroceni, Unirea Shopping Center și în complexul rezidențial Cosmopolis. Peste 46.000 de clienți folosesc în prezent serviciul de car-sharing electric, media de utilizare fiind de 3.500 de curse pe săptămână, cu o distanță medie de aproximativ 15 kilometri per cursă.
Închirierea unei mașini electrice pentru deplasări pe distanțe scurte în oraș a devenit din ce în ce mai populară și în România. Cu o flotă de aproximativ 350 mașini 100% electrice, cu cinci modele diferite – Dacia Spring, Skoda Citigo-e iV, Renault ZOE, Nissan LEAF și BMW i3, SPARK oferă utilizatorilor libertatea de a alege întotdeauna cea mai apropiată mașină, de a o folosi pentru călătoria lor prin oraș și de a o lăsa oricând, aproape oriunde în București.
„Mașinile din flota SPARK sunt prietenoase cu mediul și contribuie astfel la combaterea problemelor majore din mediul urban, precum poluarea atmosferică și fonică, traficul intens și lipsa spațiilor de parcare. Și în cele patru noi locații în care au fost amenajate zone dedicate, accesul pentru vehiculele SPARK este gratuit, indiferent de timpul petrecut acolo. În centrele comerciale, barierele se ridică automat la citirea numerelor SPARK, nu este nevoie de tichet pentru acces. Serviciul nostru oferă utilizatorilor oportunitatea de a avea o mașină în apropiere de fiecare dată când au nevoie, pe care o pot utiliza pentru câteva minute, o zi sau o perioadă mai lungă. De altfel, observăm o creștere exponențială a curselor pe termen lung, de peste 2 zile, care reprezintă deja 15% din totalul curselor efectuate în prezent”, subliniază Cristian Prichea, Country Manager SPARK România.
În parcarea AFI Cotroceni, cel mai mare mall din Capitală, la etajul 2, sunt 9 locuri special amenajate pentru mașinile electrice SPARK, în Promenada, la ambele niveluri, -2 și -3, sunt 12 locuri dedicate, iar la Unirea Shopping Center, la etajul 3, sunt 10 locuri disponibile pentru mașinile de car-sharing SPARK. De asemenea, SPARK propune o alternativă de transport cu emisii zero, ușor accesibilă și la prețuri convenabile și celor care locuiesc în cartierele rezidențiale moderne, situate în afara Bucureștiului. Astfel, în complexul Cosmopolis, în fața centrelor comerciale, sunt 8 locuri de parcare speciale pentru a prelua o mașină SPARK și a călători către orice destinație din țară. În plus, în toate cele patru noi zone deschise din noiembrie, utilizatorii SPARK au la dispoziție și stații de încărcare.
SPARK devine o opțiune importantă și pentru companiile care doresc să deconteze transportul în siguranță al angajaților pentru deplasările din timpul zilei, în interes de serviciu. În prezent, peste 250 de companii au conturi Business active pe care le folosesc pentru a-și susține angajații care lucrează într-un sistem de lucru hibrid, cu prezență parțială la birou, sau au diverse drumuri de făcut în oraș, în interes de serviciu. SPARK se concentrează pe comunitatea de business și derulează o campanie de oferte dedicată companiilor care își creează cont în această perioadă.
SPARK este un brand internațional care oferă servicii de car-sharing electric în Europa de Sud-Est și în țările baltice și care face car-sharing-ul accesibil tuturor categoriilor de persoane active care doresc să se deplaseze fără griji în oraș. Lansat în București, în 2019, cu 50 de mașini complet electrice, SPARK și-a extins flota auto de 7 ori și a devenit cel mai mare operator de car-sharing 100% electric, din România. Aplicația SPARK România este disponibilă în Google Play și în App Store și are deja peste 46.000 de utilizatori activi.
Dezvoltatorul imobiliar SPEEDWELL anunță că „a semnat noi contracte de închiriere pe segmentul industrial-logistic cu patru companii de renume: Soler & Palau, Le Bazar, Garage Bavaria și Alexandris România. Noii chiriași SPACEPLUS West vor ocupa o suprafață totală de 1.900de metri pătrați. Pe lângă spațiul de depozitare, Soler & Palau a închiriat 200 de metri pătrați de spații de birouri și în clădirea MIRO”.
Didier Balcaen, CEO și cofondator SPEEDWELL: „Îmi face plăcere să urez bun venit noilor noștri chiriași din comunitatea SPACEPLUS West. Mă bucur să văd că noul concept logistic pentru IMM-uri este recunoscut în industrie pentru calitatea pe care o oferă și sunt încântat să văd că tot mai multe companii aleg să investească în spații moderne de depozitare.
Faptul că aceste companii au ales să își dezvolte afacerile în proiectul nostru logistic reafirmă convingerea că SpacePlus este preferat atât de branduri deja cunoscute, cât și de antreprenori aflați la început de drum. Pe lângă locația sa strategică, care asigură un acces facil la șoseaua de centură, chiriașii SpacePlus Bucharest West beneficiază de flexibilitate în configurarea spațiilor cu un design modern, care acordă prioritate securității, confortului, siguranței și sustenabilității.”
Soler & Palau este „producător și distribuitor global de sisteme de ventilație de înaltă calitate, destinate spațiilor comerciale, industriale sau rezidențiale. Cu patru unități de producție în Spania (Ripoll, Sils, Torelló și Madrid), două în China (Shanghai și Guangzhou) și fabrici în Franța, Marea Britanie, Norvegia, Mexic, Brazilia, USA, Singapore, Thailanda, Malaysia și India, Soler & Palau a dezvoltat o linie de produse cu peste 10.000 de modele pentru a satisface toate nevoile pieței. Recent, compania a închiriat 430 de metri pătrați de spații de depozitare în SPACEPLUS West și 200 de metri pătrați de spații de birouri în clădirea MIRO”.
Distribuitorul de preparate ready-to-eat Le Bazar, prezent pe piața din România prin brandul Legurme, comercializat prin intermediul marilor retaileri cunoscuți, „a închiriat în SPACEPLUS West 480 de metri pătrați de spații de depozitare pe o perioadă de trei ani. Astfel, compania își consolidează prezența pe piața din România, urmărind, în același timp, extinderea către celelalte țări europene.
Totodată, Garage Bavaria, distribuitor de piese auto și automobile, a semnat un contract de închiriere de 440 de metri pătrați de spații logistice în depozitul SPACEPLUS West.
Alexandris își desfășoară activitatea din anul 1925 în 5 locații din Grecia, iar din anul 1999 s-a extins în Bulgaria și România, producând sisteme de transport și componente de îmbuteliere. Cu aproape 100 de ani de activitate și experiență în afaceri, Alexandris oferă o mare varietate de articole și o specializare în ceea ce privește nevoile sectoarelor Industriale și de Producție. În cazul în care produsele nu sunt fabricate în cadrul companiei, acestea sunt importate de la cei mai de încredere producători de pe piața europeană și internațională. Clienții Alexandris pot obține toate articolele aferente de la un singur furnizor, toate magazinele lor din Europa având depozite care mențin toate produsele în stoc”.
Jan Demeyere, arhitect și cofondator SPEEDWELL: „Suntem încântați că am putut identifica o nișă pe piața logistică din România, adresându-ne nevoilor de depozitare ale IMM-urilor. Am dezvoltat SPACEPLUS West pentru a putea oferi partenerilor noștri cele mai eficiente soluții, conform standardelor de calitate ale momentului. Astfel, am găsit noi metode care să acopere toate cerințele chiriașilor aflați în căutare de spații flexibile, opțiuni suplimentare și facilități moderne. Încrederea în proiectele noastre crește cu fiecare nou chiriaș, mai ales atunci când aceștia găsesc în portofoliul nostru soluții pentru nevoile lor diverse de creștere, atât cele ce țin de spațiul office, cât și nevoile mai ample de ordin logistic, implementate la cele mai înalte standarde europene. Le urăm bun venit în comunitatea noastră noilor parteneri și îi asigurăm că vor beneficia de cel mai bun mediu de muncă pentru angajații acestora.”
SPACEPLUS „beneficiază de cele mai înalte măsuri de siguranță, cu supraveghere 24/7 și acces controlat. Mai mult, spațiile sunt dotate cu sprinklere și alte servicii suplimentare, precum încălzire sau posibilitatea de a amenaja birourile la cerere.
În prezent, portofoliul SPACEPLUS West include chiriași precum: Arhivatorul, HAK, Project1, Soler & Palau, Le Bazar, Garage Bavaria și Alexandris România, gradul de ocupare fiind de peste 50%”.
Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, lansează campania „Produse Românești”: „Demarată odată cu Ziua Națională a României, atât în mediul online, cât și în magazinele fizice din întreaga țară, această inițiativă își propune să evidențieze produsele fabricate pe plan local din portofoliul companiei. Cu peste 4500 de articole produse în România și o colaborare consolidată cu mai bine de 300 de furnizori autohtoni, Leroy Merlin joacă un rol semnificativ în sprijinirea economiei locale.
Prin această campanie, Leroy Merlin își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea durabilă și economia circulară, principii după care își ghidează întreaga activitate. Inițiativa are ca obiectiv promovarea produselor locale și sprijinirea comunității, aducând în prim-plan autenticitatea și conexiunea pe care retailerul o are cu clienții români.
Campania este lansată la nivel național, iar mesajul său va fi diseminat pe principalele canale media: online, pe website-ul Leroy Merlin, în email-uri dedicate, dar și pe rețelele sociale. Totodată, produsele locale vor fi distinct marcate și semnalizate la raft, în toate magazinele Leroy Merlin din țară, încurajând clienții să facă alegeri responsabile și să sprijine producția local”.
Prin campanie, Leroy Merlin „aduce în prim-plan peste 4500 de articole fabricate în România, evidențiind astfel diversitatea și calitatea produselor oferite de producătorii locali. Totodată, peste 300 de furnizori cu care lucrează retailer-ul sunt business-uri românești, atât producători, cât și distribuitori”.
Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin: „La Leroy Merlin, credem într-o Românie autentică și durabilă, unde fiecare alegere contează. Prin campania «Produse Românești», ne angajăm să sprijinim producătorii locali, să promovăm economia circulară și să construim împreună o comunitate mai puternică. Autenticitatea și sustenabilitatea nu reprezintă doar principii în cadrul Leroy Merlin, ci sunt valori pe care le îmbrățișăm și le aducem la viață în fiecare proiect pe care îl derulăm și în fiecare casă, prin intermediul produselor noastre. Prin această acțiune, ne propunem să transformăm fiecare achiziție într-o contribuție la o comunitate mai puternică și suntem mândri să fim alături de clienții noștri români în această călătorie spre un viitor mai bun pentru toți.”
Inițiatorii subliniază că, sub sloganul „La Leroy Merlin, fericirile mari se construiesc din mii de produse românești”, campania „reflectă angajamentul retailerului de a oferi tuturor produse și servicii locale, accesibile pentru îmbunătățirea locuinței, la cel mai bun preț. Mai mult, în cadrul Leroy Merlin există un departament dedicat ce monitorizează zilnic prețurile și acolo unde este cazul, acestea sunt ajustate pentru a le asigura clienților produse la prețuri mici pentru toate proiectele lor de reamenajare”.
Leroy Merlin, membră a Grupului Francez ADEO, este „lider european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit.
Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate în 20 de țări ce deservesc 500 de milioane de locuitori și profesioniști. Suntem 150.000 de colegi, lideri dezvoltați într-o cultură a intraprenoriatului, animați de un scop comun: să fim utili nouă, celorlalți, comunităților și întregii lumi, să oferim soluții eficiente și responsabile de îmbunătățire a locuințelor.
În România funcționează 21 de magazine Leroy Merlin, cu aproape 3500 de angajați în 15 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea, Târgoviște și Arad”.
Compania DOUGLAS România anunță continuarea misiunii „de susținere a brandurilor românești și a producătorilor locali în cadrul proiectului ROBrands, singura platformă premium de frumusețe dedicată producătorilor locali”.
Lavinia Ivas – CEO Douglas Romania
Lavinia Ivas, CEO DOUGLAS România: „Pentru DOUGLAS, ROBrands este un proiect de suflet, născut din dragoste pentru frumusețea autohtonă și brandurile locale, din încrederea în antreprenorii români și din convingerea că împreună putem face lucruri formidabile. Încă de la inceput, ne-am propus să creăm o platformă unde producătorii locali să poată oferi clienților produse excelente, pe care aceștia și le doresc, oferind susținerea și expunerea pe care acestea o merită. Astfel, împreună putem face ca ROBrands să devină destinația preferată a celor care își doresc să susțină producătorii locali, promovând excelența pe piața produselor cosmetice românești. Pentru anul următor ne propunem să extindem portofoliul cu cinci branduri noi. ROBrands este declarația noastră de dragoste pentru frumusețea românească!”
Inițiatorii subliniază că proiectul ROBrands, creat în 2020, cu scopul de a susține antreprenorii și producătorii locali, „s-a transformat în misiunea DOUGLAS de a promova mărcile românești, devenind un pilon important al strategiei de dezvoltare a companiei în România.
ROBrands oferă românilor peste 1600 produse de la 37 de branduri și își propune să susțină dezvoltarea industriei cosmetice românești, oferind în același timp clienților produsele locale pe care aceștia și le doresc. Pe platforma ROBrands românii pot găsi produsele lor preferate de îngrijire a corpului și a feței, igienă personală, machiaj, accesorii și parfumuri. Proiectul s-a extins semnificativ, prin dezvoltarea categoriei home & lifestyle care include accesorii pentru casă și lumânări. Încă de la lansare, un procent semnificativ din brandurile adăugate în categoria ROBrands a venit în urma nominalizărilor făcute de consumatori”.
DOUGLAS este cunoscută drept „cea mai importantă destinație premium de frumusețe omnichannel, din Europa. Inspirăm clienții să trăiască propriul fel de frumusețe, oferind un sortiment unic în magazinele online, printr-un program de parteneriat și în aproximativ 1.840 de magazine. Consolidarea poziționării noastre omnichannel de succes în timp ce dezvoltăm constant experiența clienților se află în centrul strategiei noastre. În anul fiscal 2021/22, DOUGLAS a generat vânzări de 3,65 miliarde de euro, cu accent pe parfumuri, machiaj, îngrijirea pielii, îngrijirea părului, îngrijirea sănătății și accesorii”.
Patria Bank anunță că „a lansat cea de-a doua ediție a webinarilor gratuite din cadrul programului de educație financiară Academia Patria, dedicat antreprenorilor. Ediția de anul acesta s-a concentrat pe Agricultură și Microeconomie și și-a propus să pună la dispoziția oamenilor de afaceri din România informații și idei relevante, care îi pot ajuta să facă față cu succes provocărilor economice actuale.
La fel ca la ediția precedentă, atelierele au fost susținute exclusiv online de experți specializați și s-au adresat clienților Patria Bank și Patria Credit.
Anul acesta, workshop-urile au fost susținute de Adrian Negrescu, manager al firmei de consultanță Frames, Andreea Stroe, producător și prezentator Agrojurnal, Andrei Perianu, co-fondator și COO al Bankata și Tereza Tranakas, CEO și fondator al agenției de comunicare integrată Oxygen. În plus, o echipă de specialiști Patria Bank le-a prezentat antreprenorilor soluțiile și ideile de afaceri disponibile la Patria Bank și Patria Credit, pentru a-i ajuta să aibă succes”.
Burak Yildiran, CEO al Patria Bank
Burak Yildiran, CEO al Patria Bank: „Suntem mândri să anunțăm că în această toamnă am găzduit cea de-a doua ediție a programului Academia Patria, o inițiativă care reafirmă angajamentul nostru de neclintit de a promova antreprenoriatul în România, un obiectiv central al organizației noastre. În acest an, am avut alături de noi speakeri de renume, care au luat parte la webinariile noastre dedicate mediului de afaceri. Expertiza și cunoștințele acestor specialiști au îmbogățit know-how-ul participanților, încurajând inițiativa și creșterea durabilă a afacerilor lor. Cred cu tărie că antreprenorii sunt arhitecții progresului, dând viață ideilor inovatoare și creând oportunități care permit societății să evolueze. Ne bucurăm că putem să îi sprijinim.”
Organizatorii precizează că „workshopurile online s-au desfășurat pe durata a patru săptămâni și au acoperit o serie de subiecte de impact, printre care:
– Radiografia economiei;
– Furtuna perfectă pentru agricultura României. Oportunități și provocări;
– Adu-ți afacerea online. Importanța mixului de marketing;
– Decizii financiare în vremuri dificile;
– Soluții și idei pentru a vă susține afacerea folosind produsele și serviciile personalizate Patria Bank.
Această serie de webinarii a fost susținută de Centrul de Dezvoltare al Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), un fond de investiții de impact care se concentrează pe promovarea prosperității economice în Europa de Sud-Est și în Regiunea Vecinătate de Est. Patria Bank a accesat un împrumut subordonat de fonduri proprii de nivel 2 conform Basel III, în valoare de 7 milioane EUR de la EFSE în 2022”.
DN AGRAR Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, continuă să își consolideze poziția de lider, înregistrând în primele nouă luni ale anului 2023 o cifră de afaceri de 115,9 milioane de lei, o creștere de 12,4% și un profit net de 22,3 milioane de lei, un avans de 110,8%, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Rezultatul operațional al grupului a crescut cu 79,3%, până la 33,2 milioane de lei, într-un context în care prețul laptelui și cerealelor a scăzut. Compania a obținut venituri mai mari susținute de creșterea efectivului de animale și a producției de lapte, optimizarea costurilor de producție și noile investiții în automatizare.
Jan G. de Boer, DN AGRAR
Jan Gijsbertus de Boer, Președinte al Consiliului de Administrație, CEO, DN AGRAR Group:„Prin adoptarea practicilor durabile și a tehnologiilor moderne ne-am asigurat atât calitatea, cât și sustenabilitatea dezvoltării afacerii. Ne-am concentrat în direcția investițiilor operaționale asumate, atât în ceea ce privește extinderea capacității de producție în fermele curente, cât și privind pregătirea șeptelului de bovine tinere pentru proiectul Straja pe care îl vom lansa anul următor. Ne pregătim proiectele pentru 2024, inclusiv continuarea instalării de roboți în ferme, a panourilor fotovoltaice și dezvoltarea fabricii de compost, conform planului de investiții.”
În primele nouă luni ale anului 2023, șeptelul de animale deținut de DN AGRAR, compus din vaci de muls și tineret bovin, a ajuns la aproape 13.000 de capete, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cantitatea de lapte livrată a fost de 41 milioane de litri, un avans de 15,8% față de perioada similară din anul precedent.
Principalele elemente ale contului de profit și pierdere și bilanțului în primele 9 luni din 2023:
Veniturile din exploatare au crescut cu 21,6%, până la 180,9 milioane de lei.
Veniturile din producția vândută au fost în sumă de 115,4 milioane de lei, înregistrând un avans de 13,9% față de aceeași perioadă din 2022.
Veniturile din subvenții de exploatare au crescut cu 115,9%, până la valoarea de 18,5 milioane de lei. Subvențiile primite prin APIA sunt pentru teren agricol și producția de lapte crud și se acordă în funcție de numărul de animale deținute și de suprafața de teren folosită, în baza cererilor formulate de organizație.
Creșterea numărului de animale direct productive în fermă și a suprafețelor lucrate pentru asigurarea necesarului de furaje au dus la creșterea cu peste 13,4% a cheltuielilor din exploatare, până la 147,7 milioane de lei.
Activele totale ale grupului au crescut cu 10%, ajungând la 258 milioane de lei.
Datoriile pe termen scurt sunt la același nivel cu sfârșitul anului 2022.
Soldul datoriilor pe termen lung este de 94,2 milioane de lei.
DN AGRAR Group, formată din 15 societăți, din care 4 ferme specializate în creșterea bovinelor de lapte și producția de lapte de vacă, desfășoară o activitate integrată oferind inclusiv servicii de logistică și transport de lapte de vacă la nivel național și european. În domeniul cerealelor, grupul cultivă peste 7.000 de hectare, cu cereale și furaje, în principal pentru a asigura hrana animalelor din ferme. Obiectivul este de a ajunge la 10.000 de hectare prin achiziția altor ferme.
La data de 30 septembrie 2023, DN AGRAR Group SA avea 273 de angajați.
Compania Nestlé România, în parteneriat cu Asociația Mai Mult Verde și cu Primăria Comunei Mârșa, județul Giurgiu, a plantat 15.000 de puieți de salcâm în Pădurea de Miere din comuna Mârșa (la aproximativ 50 de km vest de București), pe 3 hectare, în completarea celor 20.000 de puieți plantați în 2022 pe 4 hectare. În acest fel, suprafața Pădurii de Miere aproape s-a dublat, printr-un proiect care reunește toate programele de împădurire și biodiversitate din România.
La acțiunea de plantare au participat voluntar peste 100 de persoane, angajați și parteneri Nestlé, precum și voluntari Mai Mult Verde, contribuind astfel la una din cele mai mari campanii de reîmpădurire în zona de câmpie a Munteniei sub umbrela pilonului de sustenabilitate „Nestlé for a Waste Free World”.
Pădurea de Miere este definită ca „un concept inovator, combinând atât regenerarea forestieră pentru o mai bună absorbție a dioxidului de carbon (CO₂) din atmosferă, dar și crearea unui ecosistem atractiv apicultorii din țara noastră, pentru că salcâmul este principala specie forestieră meliferă din România (sursa)”.
Nestlé România subliniază că, „la o scurtă evaluare, cei 35.000 de salcâmi plantați de voluntarii în apropiere de București vor absorbi la maturitate cel puțin 850 de tone de CO₂ pe an – echivalentul emisiilor unui număr de 350 de autoturisme de mic litraj (120 gr CO₂ per km) care parcurg anual 20.000 de kilometri. Pe de altă parte, în condiții optime, producția de miere la un hectar de pădure compactă de salcâmi este de 300-700 kg, potrivit mediului academic de specialitate (sursa), iar Pădurea de Miere are acum 7 hectare. Producția de miere poate ajunge însă chiar și la aproape o tonă per hectar când salcâmii ajung la maturitate (sursa).
Prin acest efort, Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, a confirmat angajamentul în direcția dezvoltării durabile, care include atingerea pragului de zero emisii nete până în 2050, tranziția la energie regenerabilă în proporție de 100%, dezvoltarea de ambalaje alternative, respectiv creșterea gradului de biodiversitate și reducerea cantității de CO₂ prin plantări de copaci.
Din cei 15.000 de puieți plantați anul acesta, 5.000 au reprezentat contribuția directă a NESCAFÉ®, care a lansat în octombrie o campanie inedită în care pentru fiecare cumpărător înscris în campanie a fost plantat un puiet de salcâm. NESCAFÉ® are în ADN-ul său de brand global sustenabilitatea, iar campania a avut ca obiectiv să genereze impact în România, pentru că proiectul Pădurea de Miere este cel mai potrivit pentru a-și aduce contribuția la strategia locală de sustenabilitate a Nestlé România”.
Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestlé România: „Echipa Nestlé a făcut un lucru concret pentru un aer mai curat în țara noastră și pentru una dintre poate cele mai delicate arii din agricultură și anume apicultura: am pus mâna pe lopată și am plantat 15.000 de puieți de salcâm, sub îndrumarea specialiștilor de la Asociația Mai Mult Verde. Am demonstrat cum putem contribuim direct la regenerarea patrimoniului forestier al României și la crearea unui areal propice albinelor și comunității apicultorilor din țara noastră. Plantarea salcâmilor de la Mârșa susține angajamentul Nestlé de a planta la nivel global 20 de milioane de copaci pe an și suntem pe cale să reducem la jumătate amprenta noastră de carbon în acest deceniu.”
Nestlé adaugă că „acțiunea de împădurire este continuarea firească a celei din 2022, precum și a acțiunilor de ecologizare din 2019, plantarea de puieți de salcâm și de molid din 2020 și 2021.
Pădurea de Miere face parte din planul global al Nestlé de a accelera transformarea către sisteme alimentare cu zero emisii nete și sisteme alimentare echitabile și regenerative, plan susținut cu o investiție de 1,2 miliarde CHF până în 2025 în practici agricole regenerative. Pe de altă parte, Nestlé depune eforturi ca până în 2030 să se aprovizionăm cu 50% din ingredientele cheie din surse regenerative, pentru a a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și de a ajunge la zero net până în 2050”.
Pădurea de Miere „face parte din planul global al Nestlé de a accelera transformarea către sisteme alimentare cu zero emisii nete și sisteme alimentare echitabile și regenerative, plan susținut cu o investiție de 1,2 miliarde CHF până în 2025 în practici agricole regenerative. Pe de altă parte, Nestlé depune eforturi ca până în 2030 să se aprovizionăm cu 50% din ingredientele cheie din surse regenerative, pentru a a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și de a ajunge la zero net până în 2050.
Grupul Nestléreamintește că„este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestlé s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani compania a plantat 75.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.
Inițiativele globale Nestlé:
În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului Nestlé for Healthier Kids, extinderea inițiativei Nestlé needs YOUth și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.
Nestlé for Healthier Kids
Programul „Nestlé for Healthier Kids” a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului Și eu trăiesc sănătos – SETS, inițiat de Fundația PRAIS.
Nestlé needs YOUth
Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret Nestlé needs YOUth este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.
Nestlé for a Waste Free World
Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.
Grupul francez de real estate Catinvest anunță consolidarea ElectroPutere Parc ca principal centru de inovație și tehnologie din Oltenia, odată cu extinderea cu 1.300 de metri pătrați a spațiului de birouri al Hella, furnizor german de componente auto renumit pe plan mondial, parte din grupul global Forvia, până la o suprafață de aproximativ 8.000 de metri pătrați. Odată cu semnarea celei mai mari tranzacții din industria de închirieri de birouri din sudul țării, gradul de ocupare a clădirii A din complexul ElectroPutere Parc ajunge la 100%, Catinvest investind continuu în crearea unor medii de lucru productive și colaborative pentru angajați, oferind facilități la standarde înalte, cu accent pe siguranță și flexibilitate.
În centrul de proiectare și dezvoltare al Hella din Craiova se lucrează la crearea unor soluții pentru a spori siguranța și confortul mașinilor, cu tehnologii de ultimă oră. Circa 600 de angajați contribuie la conceperea mașinii viitorului, cu toții formând o echipă dedicată de ingineri, programatori și experți în securitate cibernetică și calitate.
„Pe cea mai mare parte a suprafeței de extindere a spațiului de birouri din ElectroPutere Parc se va construi un nou laborator de testare, al treilea din locație. Este urmarea faptului că în portofoliul Hella Technical Center Craiova intră un nou proiect, cu o nouă generație de produse ce va înlocui vechea cutie de siguranțe din mașină cu o soluție complet electronică. Aceasta va fi folosită la mașinile electrice”, spune Nicolae Neagu, director al Hella Technical Center Craiova.
Prezentă în România din 2005, Hella a ajuns în prezent la peste 5.000 de angajaţi în cele cinci centre de proiectare și dezvoltare din țară, un centru administrativ și trei unități de producție în Timișoara, Arad, Lugoj, Craiova, Oradea și Iași. În calitate de furnizor de top la nivel mondial, Hella dezvoltă tehnologii inovatoare pentru produse electronice și de iluminat, contribuind la creșterea a trei tendințe majore din industrie: electrificarea și managementul energiei, conducerea autonomă în siguranță, precum și experiența unui habitaclu digitalizat și sustenabil. Multe din produsele dezvoltate în centrele de proiectare românești, precum componente și sisteme electronice, sunt apoi fabricate în unitățile proprii din țară și din rețeaua globală.
Craiova a devenit un centru din ce în ce mai important pentru proiectele de dezvoltare IT, principalul atu al Capitalei Olteniei fiind forța de muncă bine pregătită în domeniul IT, la care se adaugă prezența unui mediu de afaceri competitiv și stabil și existența unui aeroport internațional. Pe lângă Hella, și companii precum Endava, Ubisoft, Continental sau Operative au semnat contracte de închiriere cu grupul imobiliar francez Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc.
Mai departe, planurile de dezvoltare ale Catinvest includ spații de retail, birouri și alte servicii precum spații de co-working sau de tip apart-hotel, cu un buget total de investiții de peste 60 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, contribuind la dezvoltarea regiunii.
„La Catinvest, obiectivul nostru este să dezvoltăm permanent ElectroPutere Parc, oferind locuitorilor din zonă și business-urilor locale un hub extrem de bine poziționat și foarte accesibil pentru activități profesionale și de shopping, restaurante și agrement. Suntem foarte mândri că firme internaționale de IT, precum Hella, au ales ElectroPutere Parc pentru a-și amplasa centre de dezvoltare în Craiova. Sunt convins că potențialul ElectroPutere Parc ca principal hub IT al regiunii Oltenia va crește în viitorul apropiat și de aceea lucrăm deja la o nouă clădire mixtă. Până la sfârșitul lui 2025, ElectroPutere Parc va avea în jur de 99.000 de metri pătraţi destinaţi activităţii de retail, 25.000 de metri pătraţi vor fi destinaţi birourilor clasa A și un apart-hotel de lux cu 60 de apartamente. Obiectivul nostru este să dezvoltăm permanent ElectroPutere Parc, consolidându-ne poziția de lider în regiune”, a declarat Bertrand Catteau, CEO al Catinvest Group.
Grupul francez de real estate Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc, are în portofoliu alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea și Cora Pantelimon din București și Carrefour TOM din Constanța – precum și din Europa de Est – Auchan Savoya Park din Budapesta și Tesco Borska Pole din Plzen. Catinvest activează, totodată, pe piața rezidențială și comercială din Franța. În total, Catinvest deține și administrează peste 525.000 de metri pătrați de spații în Franța și în Europa de Est.
Suntem la Timișoara, la București și peste tot în țară unde se face business de top. Pe 22 noiembrie am dat startul TimișoaraFoodSummit 2023, ediția a II-a, unde sunt prezenți cei mai importanți jucători din agribusiness, producția alimentară, de băuturi, retail și HoReCa.
Alături de ei sunt politicieni, reprezentanți ai sectorului financiar și academic care s-au reunit în Capitala Culturală Europeană pentru a celebra business-ul din România timp de trei zile, dar și pe marele Constantin Brâncuși, creatorul celebrei Coloane a Infinitului, ale cărui lucrări geniale au poposit vremelnic la Timișoara.
Am dat startul în seara de 22 noiembrie la Sky Rooftop Restaurant, cu un invitat special – Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, un județ campion la absorbția de fonduri europene în sectorul agroalimentar și care contribuie semnificativ la exporturile României. Iar ambiția lui Nica nu se oprește aici, vrea ca peste patru-cinci ani Timișul să devină regiune gastronomică europeană și să ajungă în topul destinațiilor turistice.
„Bănățenii tac și fac. Nu ne mulțumim numai cu titlul de capitala europeană a culturii, ci dorim să mai creăm un eveniment de succes care să atragă atenția tuturor actorilor din zona aceasta de food și turism. Dorim să fim regiune gastronomică europeană în 2027. E o competiție acolo și lucrăm la dosarul de candidatură”, afirmă Nica.
Călin Costinaș, Deputy CEO – Profi
Până atunci, însă, ar trebui să profităm de orice oportunitate care apare, inclusiv de războiul din Ucraina sau de situația din Orientul Mijlociu. Aceste crize până la urmă pot fi aducătoare de progres și maturizare economică, dacă știm să exploatăm momentul. Și nu este decât începutul.
„Chiar dacă acum nu vedem ce trebuie să schimbăm, cred că vom fi loviți ca de un tsunami de ce s-ar putea să vină din Ucraina în zona de industrie alimentară și retailer. Trebuie să ieșim din zona confortului”, mărturisește Călin Costinaș, deputy CEO Profi, Sponsor Silver al evenimentului.
Dimitrie Muscă, Fermier, CAI Curtici și Călin Muscă, Antreprenor, PorkProd
Dimitrie Muscă, fondatorul CAI Curtici, modelul de business integrat pentru toți fermierii români, atrage atenția asupra marilor provocări ale momentului care până și pe el l-au afectat. Cum este posibil să fii nerentabil cu 7 tone de grâu la hectar, se întreabă agricultorul care n-a luat în viața lui nici măcar un credit, dar care acum recunoaște că explozia prețurilor la inputuri, dar și altele l-au afectat. Chiar și așa, reușește să se echilibreze pe total, pentru că nu-i așa, dacă n-ai profit, de ce te-ai mai agita să faci afaceri??
Business-ul trece la alt nivel
Cum business fără comunicare nu se poate, trebuie să recunoaștem că a cam venit timpul schimbărilor majore: s-a dus vremea marketing-ului și comunicării clasice, „guerilla communication” fiind acum marea necunoscută. Și de la cine să afli ce se întâmplă în piață dacă nu de la cei mai buni specialiști în domeniu: Gabriela Sîrbu – Director Sustenabilitate, Profi, Valentina Vesler – Director Comunicare, Aqua Carpatica sau Linda Willy – Director de Marketing Transavia într-o reuniune moderată cu tact de Lia Epure – Director la Ziua de Vest. Concluzia: mai avem ceva de așteptat până când România va avea un brand de țară și specialiști capabili să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor.
Nu în ultimul rând, nu putem face abstracție de inteligența artificială și surprizele pe care ea ni le oferă. Discutăm despre business și profit intre două inteligențe artificiale împreună cu specialiști de marcă precum Andrei Gheoca – Automation Analyst, IB, Cătălin Pavel – Director IT al Profi și un oaspete de peste hotare – Arthur Habicht, Chief Technology Officer, Sedimentum. Sunt alături de noi Marius Poșa – Subsecretar de Stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Florin Drăgan, Rector la Universitatea Politehnică Timișoara, gazda generoasă a acestei discuții de mare intensitate.
Să vorbești de afaceri de succes, fără să deguști un vin de la Crama Aramic fondată de Adam Crăciunescu chiar nu se poate, ca să nu mai spunem de toate bunătățile aduse de partenerii noștri: Mirdatod Ibănești, Gold Juice, ItalProd, Dorvena, Dealul Dorului, Crama Dradara și Profi, prezent cu expoziția Colț de Suflet, dedicată producătorilor tradiționali români. Alături de ei mai sunt prezenți distribuitorul de inputuri Verdon și Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Caransebeș. Zile de intensitate maximă alături de oameni minunați, dedicați în tot ceea ce fac.
Sponsorii TimișoaraFoodSummit Ediția a II-a
• Smart Home Development – SponsorPlatinum
• Profi – Sponsor Silver
• Aqua Carpatica – Sponsor Bronze
• Auchan – Sponsor Sustenabilitate
• Crama Aramic si CAI Curtici –Sponsor Integrare de Succes
• Mirdatod Ibănești – Sponsorii Degustare Delicii
Parteneri:
Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Biriș Goran Legal&Tax, HORA, LAPAR, A.S.A.S., ASPES
Parteneri Media:
FoodBiz, Agrostandard, Revista Economistul, Lumea Banilor, Money.ro, Opinia Timișoarei, Ziua de Vest, Radio România Timișoara, #RomaniaFunctioneaza
Piața asigurărilor și garanțiilor primite de stat la derularea contractelor de infrastructură se dovedește a fi unul dintre tărâmurile făgăduinței pentru cei care vor să se îmbogățească rapid, chiar și pe spatele statului. Garanții fără nicio acoperire, scrise pe coli de hârtie fără nicio valoare, aduc în continuare profituri uriașe, inclusiv după ce Banca Națională a modificat drastic cerințele în domeniu. Pe această temă, Club Feroviar l-a intervievat pe Bogdan Petre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), unul dintre experții care cunoaște nu doar teoretic, ci și practic această piață. Este o realitate a hoției instituționalizate în detrimentul statului român, un dezastru în așteptare, spune el. Reînvierea Euroins este un nou pericol pentru contractele statului de infrastructură, explică specialistul.
Care sunt, în viziunea dumneavoastră, principalele probleme ale pieței de asigurări și garanții din România?
Bogdan Petre: Pentru a vă răspunde la această întrebare în primul rând trebuie să identificăm actorii acestei piețe: avem statul român, cel care scoate lucrările la licitație prin sistemul public naţional de achiziții;antreprenorii ce doresc să participe la licitațiile publice;companiile de asigurări, instituțiile de credit (băncile), instituțiile financiare nebancare (IFN-uri);brokerii (intermediarii dintre antreprenori și bănci, asigurători și celebrele de acum IFN-uri).
În ultimii ani s-a dezvoltat o piață necontrolată, nesupravegheată și nereglementată corect de către Banca Națională a României. Această instituție a scapăt de sub control total această zonă și a permis IFN-urilor să elibereze aceste angajamente de plată de ordinul miliardelor de euro în favoarea statului român fară niciun fel de valoare, fară acoperire financiară, fară solvabilitate, fară lichiditate. În spatele acestor coli A4 frumos colorate sunt adevărate bombe aruncate în bugetul statului român. Bineînţeles, totul a fost posibil cu ajutorul celor care au intermediat pe teritoriul ţării acest tip de „ţeapă” pentru statul român. Printre marii vinovați ai situației create se numără și angajații statului român care , dacă nu am ști faptul că sunt foarte slab pregătiți și că habar nu au să verifice garanțiile, am crede că au fost „ajutați” să accepte acest tip de garanții. Cât despre antreprenori… în disperare de cauză apelezi și la așa ceva neavând efectiv altă soluție de a ajunge la banul public. Și-au asumat un risc enorm pe care mulți nu l-au cunoscut inițial, dar l-au aflat ulterior pe pielea lor.
Am înțeles că mai există o problemă foarte gravă în zona garanțiilor, cea a garanțiilor false.
BP: Aici lucrurile sunt foarte grave și este o problemă reală. Statul român, din păcate, este total depășit de băieții șmecheri care se ocupă cu așa ceva, profitând de lipsa de cultură și mai ales de naivitatea unor antreprenori români care cred că așa ceva este posibil. Imaginați-vă că firma respectivă este respinsă de către companiile de asigurări din România, de către băncile din România, care îți analizează situațiile financiare și care au toate datele posibile să poată face acest lucru și care în final te refuză. Trebuie să fii complet naiv să poți crede că este posibil să primești garanția de la o entitate din afara României, care ar fi motivele pentru care s-ar întâmpla acest lucru? Românii sunt naivi și te refuză și ăia sunt mai deștepți și te acceptă cu brațele deschise? De parcă la noi companiile de asigurări sunt ONG-uri și refuză bani! Sunt foarte multe cazuri de acest gen, pentru doritorii de astfel de instrumente financiare personajele se găsesc în zonele Herăstrău, Floreasca, Aviatorilor, Casa Presei, aici vorbim de profesioniști, amatorii sunt în zona Unirii.
Unde există posibilitatea să găsim aceste garanții emise de IFN-uri și aceste falsuri?
BP: Sunt împrăștiate în toată ţara, de la structurile centrale până la cea mai mică Primărie din colţul ţării. Unde a existat o licitație publică, acolo veți găsi acest tip de garanție. Faceți o adresă către AFM, AFIR, CNI să vă pună la dispoziție informații referitoare la emitenții garanțiilor emise pentru contracte și valoarea acestora, garanțiile de retur avans, bună execuție, mentenanță a lucrării, să vă faceți o idee și apoi vizualizați restul… Consilii județene, Primării.
Cine credeți că este vinovat pentru cele două falimente din ultimii doi ani?
BP: În primul rând aș vrea să vorbim despre responsabilitate, aici este foarte clar că ASF-ul a tolerat comportamentul celor două societăți de asigurări încălcându-şi regulamentul de funcționare, precum și propriile norme și proceduri în totalitate pentru o perioadă foarte lungă de timp, permițând acestor companii să se joace în piață la un nivel nesustenabil financiar. Nu vorbim despre ilegalitățile făcute, nu suntem organ de anchetă, vorbim doar de responsabilitate, iar ceea ce s-a întâmplat este inadmisibil. Într-un stat normal, așa ceva nu se poate tolera, iar cei din conducerea ASF-ului erau dați afară în secunda doi, dar la noi… lasă că merge și așa! Cum se zice, câinii latră, caravana trece. Relaxare totală, RCA-ul a explodat, actualul Guvern prelungește valabilitatea polițelor Euroins la nesfârșit dintr-o inconștiență vecină cu reaua credință și ignoranța, lăsând active, fară acoperire reală, polițe de miliarde de euro emise pentru marile proiecte de infrastructură rutieră, căi ferate, rețele de apă, canal, drumuri naționale, drumuri județene. În caz de executare a poliței, din varii motive, statul român va lua o mare ţeapă de la propriul Guvern, iar acum realizați motivul lucrărilor făcute la mișto… FGA-ul garantând 100.000 euro pe fiecare contract.
Care credeți că este valoarea totală a polițelor cu probleme la această oră?
BP: Este foarte simplu, să facem un calcul pe ultimii trei ani:
a) Să presupunem că sunt 2.500 de polițe emise de IFN-uri active astăzi cu o valoare de 3.000.000 euro/ contract, rezultă 7,5 miliarde euro… valori ale contractelor.
b) Să presupunem că sunt 1000 de polițe false active astăzi cu o valoare de 4.000.000 euro/contract, rezultă 4 miliarde euro… valori ale contractelor.
c) Cu siguranță că mai sunt și polițe emise de City ce nu au fost înlocuite și sunt ascunse în sertarele prăfuite ale multor autorități din ţară, sperând să nu fie găsite la un eventual control.
d) Euroins să presupunem că sunt 5.000 de polițe emise cu o medie de 3,5 milioane euro/contract, rezultând alte 17,5 miliarde euro… valori ale contractelor. Fără comentarii. Întrebați-l pe actualul ministru de Finanțe dacă are habar de așa ceva…
Care este impactul asupra statului român ca beneficiar al acestor garanții?
BP: Să se roage actualii guvernanți să nu le explodeze aceste bombe în față, în plină criză, iar noi contribuabilii să ne rugăm ca cei care au câştigat licitațiile să respecte contractele semnate și să execute lucrările conform cerințelor și standardelor. Din păcate, vedem în realitate că tot ce se face anul ăsta, la anul se repară… inconștiență mare și ignoranță crasă.
Care ar fi principalii vinovați pentru această situație?
BP: Să-i luăm pe rând: Guvernul României, care anul trecut a modificat legea achizițiilor publice introducând IFN-urile în mod legal, permiţându-le să emită garanții începând cu 1 septembrie 2022, în timp ce ANAP-ul reușise să scoată de pe piață IFN-urile, emițând o recomandare la începutul anului 2022 în care autorităților statului li se specifică foarte clar să nu mai accepte garanțiile emise de IFN-uri… realizând ulterior gafa imensă făcută, au plafonat valoarea garanțiilor emise de către IFN-uri la 40 de milioane de lei fară TVA pentru fiecare contract… adică au micșorat țepele în bugetul statului… Tot Guvernul României se face vinovat de faptul că niciodată înainte de această procedură nu a purtat niciun fel de dialog cu Banca Națională a României, punându-i în faţa faptului împlinit, ceea ce este inadmisibil într-un stat din UE, în care cel care legiferează colaborează cu cel care reglementează și supraveghează pentru a găsi cele mai bune soluții. Aceasta mai ales pentru că situația în care ne aflam la acel moment nu era chiar așa sumbră cum este astăzi.Banca Națională a României pentru că a autorizat, reglementat, supravegheat aceste entități cu capital social de 200.000 euro numai în actele contabile, să emită garanții de miliarde de euro, fară să fie verificate dacă îndeplinesc condițiile de bonitate și solvabilitate pentru emiterea acestor garanții. E ok că a radiat toate aceste entități din registrele Băncii naționale, dar a fost complet depășită în această situație, a reacționat cu mare întârziere în luarea deciziilor. Aici trebuie specificat că nu există nici o garanție din partea statului în caz de faliment al IFN-ului. Foarte important!!! Trebuie specificat că BNR-ul a modificat începând cu data de 1 septembrie 2023 Regulamentul 20/2009, făcând imposibilă emiterea garanțiilor de către IFN-uri în condiții legale.Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru că a acționat cu întârziere, iresponsabil în cazul celor două falimente răsunătoare. Mi s-ar părea corect ca cei care au luat aceste decizii și au fost factori decidenţi să nu mai aibă dreptul de a ocupa funcții de conducere măcar cinci ani. Nu de alta, dar ei sunt principalii vinovați de miliardele plătite din bugetul de stat… din banii noștri, ai simplului contribuabil… nu are niciun rost să vorbim de răspundere personală, pierdem vremea.
Pericol pentru contractele statului de infrastructură
Alt aspect hilar este faptul că în ultima secundă a mandatului lui Nicu Marcu acesta a autorizat compania de asigurări Euroins (incredibil!) să emită garanții pe teritoriul României, „Freedom of Services”, adică pe baza dreptului la liberă practică pe teritoriul UE. Cel mai amuzant este că acum nici măcar nu va mai răspunde în faţa autorităților din România, în caz de orice problemă statul român se va adresa Autorității de supraveghere din Bulgaria pentru a rezolva eventualele probleme… ce mai este de comentat??? Euroins I ne lasă cu găuri la buget de miliarde și ASF-ul acceptă Euroins II pe piața din România! Unde sunt instituțiile statului acum?
De ce nu a intervenit Guvernul până acum? Care credeți că sunt factorii politici vinovați?
BP: Sper ca foarte curând să înțeleagă toată lumea că actualul Guvern a inventat o politică nouă pe numele ei habarnism/heirupism pe care nu o mai putem duce în spate noi, românii, mult timp. Nu noi am inventat șmecheria și hoția, noi suntem lăsați dezlegați să ne jucăm aici în curte la noi, căci ei, cei care ne dau banii ştiu tot ce se întâmplă. Noi îi luăm de proşti. Apoi ei au inventat hoția și șmecheria și au pus-o în acte elegant cu dobânzi negociate în spatele ușilor închise și contracte pe care nu le înțelegem garantate de statul român pe mulți ani… și când au chef ne cheamă la raport cu ordine clare și precise… să nu mai vorbim de independență și de suveranitate… sunt vândute de mult, acceptați asta și închideți subiectul, iar alte valori nu mai avem… vânzători de neam și ţară.
După falimentul Euroins s-a spus că CEC-ul își va face și companie de asigurări?
BP: Și dumneavoastră ați crezut? O minciună gogonată servită de specialiștii în comunicare și citită de pe hârtie de prim-ministru și de ministrul de Finanțe. Să vă răspund la întrebare? niciodată!
Care credeți că sunt soluțiile pentru a redresa situația?
BP: Să întrebe specialiștii care sunt plătiți cu milioane de euro din banii contribuabililor, este sfârșit de an, acum îi găsim pe la diferite evenimente unde își dau singuri premii pentru activitatea lor… pentru început suntem obligați să creăm o Comisie pentru a centraliza toate garanțiile, să vedem cum stăm, să verificăm stadiul lucrărilor, ce au în spate aceste garanții… știu, este mult de muncă… și la anul avem patru pomeni electorale. Vrem a fi rezolvate problemele, dar cine are chef de muncă când acum se negociază și se împart viitoare poziții și funcții? Pentru a avea acces la banul public, ai nevoie de garanții de tipul ăsta, altfel, adio bani de campanie.
COP 28, cea mai mare conferință mondială pe tema climei, începe pe 30 noiembrie oferind un nou impuls pentru a accelera investițiile în tranziția de la carbon, ceea ce ar putea ajuta la redresarea acțiunilor companiilor din sectorul energiei regenerabile. La această ediție, președintele României, Klaus Iohannis, va ține un discurs pe 4 decembrie.
Conferința din Dubai, care are loc pe fondul unor tensiuni globale sporite, începe cu așteptări reduse, dar cu o nevoie uriașă de rezultate clare. Accentul va fi pus pe evaluarea progreselor înregistrate la nivel mondial (GST), care se face la fiecare cinci ani. Bilanțul global este un proces prin care țările și părțile interesate pot vedea în ce domenii se fac progrese colective în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice – și în ce domenii nu au rezultate.
În cadrul reuniunii se va discuta, de asemenea, despre finanțarea fondului de „pierderi și daune” pentru piețele emergente și se vor aborda pozițiile ambivalente ale Chinei și a Indiei – primul și cel al treilea contributor la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Un efort sporit este esențial, având în vedere că lumea este în întârziere față de majoritatea obiectivelor, temperaturile din 2023 fiind cele mai ridicate înregistrate vreodată, iar necesarul de investiții în domeniul climei este de 3-6 ori mai mari decât nivelurile curente.
COP se concentrează pe realizarea celor trei obiective ale Acordului de la Paris din 2015: limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelul preindustrial, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și încurajarea fluxurilor financiare pentru tranziția de la economia bazată pe carbon.
În pofida semnelor clare de accelerare a riscurilor schimbărilor climatice la nivel mondial și a impactului acestora, deficitul de finanțare pentru adaptare se adâncește și se situează în prezent între 194 și 366 de miliarde de dolari SUA pe an. Nevoile de finanțare a adaptării la schimbările climatice sunt de 10-18 ori mai mari decât fluxurile actuale de finanțare publică internațională – cu cel puțin 50 % mai mari decât se estima anterior, se menționează în raportul ONU privind decalajul de adaptare la schimbările climatice pe 2023.
Acesta este motivul pentru care am putea asista la COP 28 la creșterea semnificativă a țintelor de adoptare a energiei solare și eoliene și la dublarea obiectivului anual de îmbunătățire a eficienței energetice. Investițiile în energie curată la nivel global se ridică la 1.800 de miliarde de dolari în acest an, în creștere cu 40% în ultimii doi ani. Însă acestea trebuie să se dubleze, ajungând la 4,3 trilioane de dolari până în 2030, pentru ca lumea să fie pe drumul cel bun pentru a ajunge la un nivel net zero. În schimb, investițiile în combustibilii fosili stagnează la un nivel mai mic de 1.100 de miliarde de dolari și se preconizează că vor scădea la 400 de miliarde de dolari până în 2030.
Reacția burselor la sursele regenerabile de energie a fost inversă în ultimii 3 ani. Războiul din Ucraina a dus la prețuri ridicate ale petrolului, iar acțiunile companiilor din zona energiei regenerabile au scăzut din cauza evaluărilor lor ridicate. Această resetare este, sperăm, aproape de final. Evaluările companiilor din zona regenerabilelor la nivel mondial au scăzut cu 70% față de maxime, fiind acum mai ieftine decât piața, pe măsură ce ratele dobânzilor ating un nivel maxim și perspectivele de creștere pe termen lung se consolidează. Schimbarea climatică reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări pentru unul din cinci respondenți (19%) și se situează pe locul al șaptelea din 18 îngrijorări la nivel global într-un sondaj IPSOS recent.
De asemenea, energia regenerabilă rămâne în continuare principala țintă tematică de investiții a investitorilor de retail, în ciuda performanțelor slabe pe piețele financiare înregistrate recent de acest sector. Peste 40% dintre investitorii români iau în considerare „tehnologia curată”, inclusiv vehiculele electrice, bateriile, energia regenerabilă ca parte a portofoliilor lor de investiții pe termen lung, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.
Bitcoin nu a reușit să înregistreze vreo creștere de la o săptămână la alta, după o oarecare volatilitate pe parcursul ultimelor șapte zile. Cel mai mare criptoactiv din lume a început săptămâna trecută tranzacționându-se în jurul valorii de 36.800 de dolari și a înregistrat pierderi la mijlocul săptămânii, coborând la aproximativ 35.300 de dolari. Apoi și-a revenit, revenind la poziția de la începutul săptămânii, iar acum se tranzacționează din nou în jurul valorii de 36.800 de dolari.
ther a avut o săptămână mai bună, crescând cu aproximativ 1,8%. Acesta a început tranzacționarea saptamâna trecută la puțin peste 1.980 de dolari și a înregistrat, de asemenea, pierderi la începutul săptămânii, coborând până la aproximativ 1.910 dolari, dar și-a revenit puternic pentru a se tranzacționa în această dimineață la puțin sub 2.020 dolari.
În ce privește alte criptoactive de pe piața cripto, Axie Infinity a înregistrat o săptămână de câștiguri puternice, cu o creștere de aproximativ 11,2%. Tokenul pentru jocuri și-a văzut prețul revenit la viață după ce s-a raportat că numărul de utilizatori activi pe platformă a crescut din nou.
Săptămâna aceasta
Săptămâna aceasta pare mai liniștită în ceea ce privește evenimentele de pe agendă. Bitcoin a continuat să fie în centrul atenției pentru mulți investitori, în timp ce speculațiile și zvonurile privind ETF-urile continuă să fie în centrul atenției.
Miercuri vom vedea cele mai recente perspective economice ale OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), care pot oferi o perspectivă asupra sănătății economiei globale. Deși este puțin probabil să miște considerabil cadranul pentru piețe, datele OCDE pot fi un barometru util pentru investitorii care au în vedere o perspectivă macro.
Speculațiile cu privire la ETF-uri guvernează în continuare mișcările unor piețe precum cea a bitcoin în acest moment, existând zvonuri potrivit cărora instituții importante continuă să se întâlnească cu autoritățile de reglementare înaintea unui potențial start pentru o nouă piață de tranzacționare a criptoactivului. Ca atare, Bitcoin continuă să se mențină la același nivel , după câteva săptămâni de creștere semnificativă a prețului.
Noutăți care ne-au atras atenția
Dificultatea mineritului de Bitcoin atinge un nou maxim istoricDificultatea mineritului de Bitcoin a atins un nou maxim istoric, potrivit datelor BTC.com. Aceasta a crescut constant în 2023, deoarece puterea de calcul a rețelei a crescut odată cu numărul de mineri și deținători.
Un expeditor de Bitcoin plătește o taxă recordUn expeditor de bitcoin a plătit o taxă care stabilește un nou record pe blockchain, achitând 3,1 milioane de dolari în comisioane de tranzacție. Portofelul expeditorului a fost creat cu doar câteva minute înainte de tranzacție, destinatarul primind doar 55,78 din cei 139,42 bitcoin trimiși inițial.
Mark Cuban vede valoarea blockchain pentru piața imobiliară Omul de afaceri miliardar Mark Cuban a declarat că blockchain ar putea revoluționa piața imobiliară. Antreprenorul a declarat că tehnologia blockchain ar putea fi folosită pentru a automatiza și securiza tranzacțiile imobiliare și pentru a gestiona proiecte.
Schneider Electric a anunțat o colaborare tehnologică cu Hailo Technologies, un producător de cipuri de inteligență artificială (AI), pentru a integra procesoarele avansate Hailo în cadrul soluțiilor Schneider Electric.
AI oferă beneficii semnificative în îmbunătățirea performanței, eficienței și capabilităților sistemelor de automatizare industrială, permițând industriilor din toate segmentele să se poziționeze mai bine pentru viitor.
Prin integrarea procesorului Hailo-8 AI în soluțiile sale de automatizare industrială, Schneider Electric va avea acces la noi informații edge și va dezvolta noi inovații pentru clienții săi, cu îmbunătățiri semnificative și imediate în cadrul mai multor sarcini comune ce țin de producție, inclusiv:
Alege și plasează: procesul de rezolvarea a sarcinilor de detectare a obiectelor de șase ori mai rapid decât unitățile centrale de procesare (CPU)
Controlul calității: rulează procesele de clasificare de 20 de ori mai rapid decât un procesor
Optimizarea randamentului: îmbunătățirea proceselor output și throughput, reducerea deșeurilor cu 15% în medie
Hailo Technologies este lider în industria cipurilor AI pentru dispozitive edge, cu o tehnologie care permite noi posibilități de calcul pentru sectoare precum auto, securitate, retail și producție. Hailo-8 este un procesor AI eficient și compact, cu un consum redus de energie, permițând analiza datelor cu o precizie remarcabilă, în timp real, la nivelul edge.
Pentru tot mai mulți români, plata facturilor la energie a devenit o povară ridicată, în contextul creșterii prețurilor energiei și erodării puterii de cumpărare cauzate de inflație. Mai mult, sărăcia energetică afectează nu doar populația cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut alarmant și în rândul populației cu venituri medii. Rata sărăciei energetice măsurate prin indicatorul LIHC („Low Income, High Cost”) arată că aproximativ jumătate dintre gospodăriile din decilele 3 și 4 de venit au căzut anul trecut în sărăcie după plata facturilor la energie, acestea fiind cele mai afectate categorii. De asemenea, rata sărăciei energetice în rândul gospodăriilor din decilele 4 și 5 de venit a crescut de circa cinci ori în 2022 față de 2021, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică.
Indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folosiți pentru măsurarea sărăciei energetice în rândul populației. Acest indicator nu reflectă neapărat incapacitatea acestor gospodării de a se încălzi, ci arată că facturile la energie au un impact foarte ridicat în bugetul acestora. Practic, după ce își plătesc facturile la energie, a căror valoare este peste nivelul median național, aceste gospodării cad sub pragul de sărăcie monetară.
Cetățeni care renunță la alte nevoi pentru a avea confort termic în casă
Ca medie la nivel național, indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în această situație în 2022, dublu față de nivelul din 2021 de 10,5%.
„În mod evident, prin acest indicator vedem că facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodăriei. Este ceea ce britanicii numesc «căldură sau mâncare». Adică acești cetățeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru sunt nevoiți să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodărie.Pentru noi acest indicator este grăitor. Datele arată că problema sărăciei energetice este în creștere și nu mai poate fi ignorată. Este nevoie să ne punem cu seriozitate la masa de discuții actori care cunosc problema și să luăm măsuri coerente, integrate și la timp, pentru că timpul se scurge. E important să avem la masa de discuții instituții ale statului, pentru că ele produc și implementează politici, companii de energie (furnizori și distribuitori), pentru că ei sunt în contact cu consumatorii în fiecare zi și percep piața altfel. E nevoie să stăm la masă și cu consumatorii și să înțelegem modul în care fenomenul se răsfrânge asupra lor în fiecare context, la nivel local. Așadar, trebuie să analizăm foarte punctual cauzele și să producem soluții specifice”, declară Anca Sinea, vicepreședinte Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), coordonator ORSE.
Analizând situația în rândul gospodăriilor clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), în care decila 1 cuprinde populația cea mai săracă, iar decila 10 – populația cu cele mai ridicate venituri, datele ORSE arată că 20,8% dintre gospodăriile situate în decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (17,9%). În rândul gospodăriilor din decila 2, rata sărăciei energetice asociată cu plata facturilor a fost decirca 34% dintre gospodării, procent similar cu cel din 2021.
De asemenea, peste 45% dintre gospodăriile din decila 3 au căzut sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie în 2022, față de circa 30% în anul precedent. Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce și-au plătit facturile la energie anul trecut, o rată de aproape cinci ori mai mare față de 2021, când a fost de 10,5%.
Rata sărăciei energetice măsurată prin indicatorul LIHC în rândul gospodăriilor aflate în decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% în 2021 la 34% dintre aceste gospodării, în 2022. Totodată, rata de sărăcie energetică a crescut de circa patru ori în rândul gospodăriilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) și s-a triplat în rândul gospodăriilor din decila 7 de venit, de la 1,9% în 2021 ajungând la 5,9% în 2022. Sărăcia energetică asociată cu plata facturilor la energie în rândul gospodăriilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 oriîn intervalul menționat, de la 0,5% la 3,1%.
„Pandemia și criza energetică au afectat foarte tare nivelul de trai al populației. Sărăcia energetică nu este un fenomen care să mai fie localizat doar într-o anumită zonă a societății. Problema a ajuns să fie cu diferite manifestări – subconsum, supraconsum etc., având cauze care țin de comportamentul de consum, de eficiența clădirilor, venituri joase, lipsa diversificării combustibililor pentru încălzire la care o gospodărie poate să aibă acces în funcție de contextul local. Toate acestea se suprapun și fac ca manifestările șidimensiunea fenomenului de sărăcie energetică să fie mult mai vaste și mult mai greu de identificat foarte specific pe hartă într-o anumită zonă a țării, a unui oraș sau a unei comunități locale. Și foarte importat de reținut este că sărăcia energetică nu este egală cu sărăcia, nu mai înseamnă doar sărăcie monetară. Vorbim despre un fenomen care, după cum arată analiza pe decile, are un impact foarte puternic în medii care cel puțin până la creșterea prețurilor nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-și permite energie sau de a-și permite și alte lucruri după ce prioritizează energia”, declară George Jiglău, președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul ORSE.
Dată fiind complexitatea fenomenului sărăciei energetice, soluțiile necesare pentru a veni în sprijinul cetățenilor sunt variate. „Nu există o soluție care să se potrivească pentru toți. Pentru cei cu venituri foarte mici, cu siguranță că ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare foarte necesare. Însă e clar că vorbim despre o problemă structurală în ceea ce privește calitatea fondului de locuințe. În mediul rural, vorbim de multe ori nu de sărăcie, ci de subdezvoltare – 80% din populația din mediul rural încă se încălzește cu lemne, în contextul în care avem un fond de locuințe extrem de slab pregătit în ansamblu pentru a asigura confort sau măcar nevoi minimale de bunăstare. În mediul urban, vorbim de un fond de locuințe care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime și în care în cea mai mare parte s-a investit foarte puțin sau nu s-a investit deloc. De la ineficiența scăzută a clădirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodăriilor.O zonă care ar trebui tratată cu prioritate o reprezintă investițiile în eficiență energetică, fără să minimalizăm importanța unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai puțin bani”, a adăugat reprezentantul ORSE.
Este cunoscut faptul că apropierea unei clădiri de birouri de o stație de metrou este percepută ca un avantaj semnificativ pentru ocupanții acesteia, deoarece permite angajaților să își reducă semnificativ timpul de naveta în Capitală.
„În era muncii hibride, unde flexibilitatea devine cuvântul de ordine, stațiile de metrou devin ancora cheie în mediul urban și în generarea cererii de spații de birouri. Nevoile chiriașilor devin mult mai complexe si sunt într-o continuă schimbare, în timp ce eficiența, accesibilitatea si sustenabilitatea rămân în fruntea priorităților. Ne așteptăm ca rata spațiilor vacante sa continue să crească în prima jumătate a anului viitor pe măsură ce companiile mari își regândesc întregul mod de operare. Reînnoirile și renegocierile rămân cu un aport majoritar in cererea înregistrată din acest an. În contextul relocărilor care au avut loc, se observa o tendința spre alegerea de locatii centrale sau semi-centrale, caracterizate prin accesibilitate foarte buna. Aceasta direcție are ca scop maximizarea prezenței la birou și furnizarea angajatilor cu toate parghiile necesare in acest sens”, a declarat Laura Ene (foto), Consultant Business Development in cadrul i O Partners.
Pentru a evidenția impactul accesului la metrou asupra atractivității clădirilor de birouri, iO Partners a efectuat în cursul lunii octombrie o analiză asupra ratei de neocupare a clădirilor de birouri din București în raport cu distanța lor față de metrou.
Aproape două treimi din stocul modern de birouri din București, respectiv aproape 2,1 mil. m² închiriabili, se poziționează la o distanță de până în 500 m față de o stație de metrou sau aproximativ 5 minute de mers pe jos. Rata de neocupare medie în aceste clădiri este cu aproximativ 18% sub media Bucureștiului, respectiv 10,76% (față de media pe oraș de 13,13% în luna octombrie).
Pe de altă parte, clădirile situate la o distanță cuprinsa între 500 și 1.000 m de o stație de metrou, totalizând circa 520.000 m² închiriabili (peste 15% din stocul modern), prezintă o rată de neocupare medie de 12,57%, deci mai mare cu aproape 15% față de clădirile din prima categorie. Acestea beneficiază în continuare de metrou, chiar dacă nu mai sunt poziționate în imediată vecinătate, iar potențialii chiriași sunt puțin mai ezitanți în alegerea lor.
La polul opus se află clădirile situate la o distanță mai mare de 1 km de metrou. Acestea însumează circa 741.000 m² în stocul total (aproape 22%). Rata medie de neocupare se ridică în cazul lor la 20,44%, fiind cu aproape 100% mai mare comparativ cu a clădirilor situate la distanță mai mica de 500 m de metrou și cu aproximativ 62% peste media clădirilor poziționate la 500 – 1.000 m de metrou. Ele pot fi în continuare atractive, dacă reușesc să compenseze absența metroului prin alte avantaje sau facilități.
În primele 3 trimestre din 2023 pe piața din București au fost închiriate spații de birouri totalizând 292.600 m², 46% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Însă, cererea netă s-a ridicat la doar 76.000 m², cu 28% sub nivelul din 2022. Contractele de reînnoire au avut de departe cea mai mare pondere în volumul total de tranzacții din această perioadă, cu 55%.
PayPoint continuă dezvoltarea zonei de plăți digitale și anunță un nou parteneriat cu Meridian Taxi, una dintre cele mai importante companii de taximetrie din București. Proiectul presupune în primă fază instalarea POS-urilor PayPoint în peste 1.000 de autovehicule ale firmei de taximetrie, pentru ca utilizatorii care își doresc o modalitate modernă de plată sau care nu au la îndemână numerar, să poată achita călătoriile cu cardul direct în mașină, simplu și rapid.
Parteneriatul este în linie cu direcția strategică a companiei, aceea de a simplifica plățile și de a-și diversifica gama de produse și servicii adresate consumatorilor finali. Astfel, prin extinderea rețelei de POS-uri în afara mediului de retail, compania își dorește să fie mai aproape de consumatori și să le ofere metode de plată la îndemână pentru activităţile şi nevoile zilnice. PayPoint are în plan dezvoltarea de noi servicii de acest tip în viitorul apropiat.
Prima etapă a proiectului este în derulare și presupune instalarea POS-urilor PayPoint în 1.000 de autovehicule ce aparțin companiei Meridian. Taxiurile care vor avea POS-uri PayPoint instalate vor fi semnalizate cu branding dedicat, prin stickere care afișează disponibilitatea noului serviciu. Această nouă funcționalitate este disponibilă pentru locuitorii din București și împrejurimi. Plățile cu cardul intermediate de PayPoint nu presupun niciun comision pentru clienți.
„PayPoint este deja un nume de referință pentru serviciile de plăți disponibile consumatorilor în punctele de retail, indiferent că vorbim despre plata în numerar a serviciilor PayPoint consacrate sau plata cu cardul a contravalorii bunurilor şi serviciilor din locaţii. Continuăm cu extinderea rețelei de POS-uri și în afara mediului de retail, deoarece ne dorim să oferim consumatorilor cât mai multe servicii simplificate de plată în activitățile lor de zi cu zi. Anul trecut, odată cu înlocuirea vechilor terminale de plată cu POS-uri în cele peste 20.000 locaţii partenere, am venit cu promisiunea unui «POS pentru toate plăţile», iar colaborarea cu Meridian este în linie cu această direcţie strategică. Le mulțumim cu această ocazie noilor noştri parteneri pentru deschidere şi avem toată încrederea în succesul acestui parteneriat”, a declarat Utku Ogrendil, CEO PayPoint România
„La Meridian am pus un accent deosebit pe transformarea companiei noastre într-una care nu doar răspunde, dar și anticipează nevoile clienților noștri. Suntem încântați să anunțăm parteneriatul cu PayPoint, un pas semnificativ în modernizarea serviciilor noastre de taximetrie. Această colaborare marchează un moment important pentru Meridian Taxi, oferind clienților noștri o metodă de plată convenabilă și sigură direct în autovehiculele noastre. Integrarea POS-urilor PayPoint în flota noastră subliniază angajamentul nostru de a îmbunătăți experiența clienților, facilitând accesul la plăți digitale rapide și eficiente. Această inițiativă reprezintă un pas înainte în adaptarea la nevoile în continuă schimbare ale consumatorilor și în susținerea digitalizării în domeniul transportului urban. Așteptăm cu nerăbdare să vedem impactul pozitiv pe care această colaborare îl va avea asupra serviciilor noastre și asupra experienței clienților noștri.”, a declarat Dan Boabeș, owner Meridian Taxi.
Primele trei trimestre ale lui 2023 arată bine pentru sectorul imobiliar industrial și logistic (I&L). Cererea totală de închiriere de 550.000 de metri pătrați în această perioadă a fost în mare parte comparabilă cu nivelul de anul trecut, potrivit datelor Colliers, cu mențiunea că acest rezultat include doar tranzacțiile de închiriere publice, adică cele din forumul imobiliar local sau cele comunicate public de companii în rapoarte financiare sau în comunicate de presă. Consultanții Colliers estimează că tranzacțiile directe între proprietari și chiriași, dar care nu sunt raportate, sunt considerabile și, probabil, contribuie cu cel puțin 30% la volumul total al închirierilor. Ei pun evoluția solidă a pieței din perioada recentă și pe seama faptului că România este văzută tot mai des ca un centru regional de distribuție de către companiile care vizează partea de sud-est a Europei, dar nu se limitează la această regiune.
București (36%), Timișoara (26%), Brașov (12%) și Slatina (10%) concentrează cea mai mare parte a tranzacțiilor de leasing industrial și logistic (I&L) din România încheiate în 2023 în primele trei trimestre, consolidând o tendință anticipată de Colliers, și anume aceea că tranzacțiile din afara Capitalei le vor depăși pe cele din București, având în vedere că în trecut cea mai mare pondere (mult peste 50%) provenea de aici. În alte țări din estul Europei, cu o economie regională dezvoltată și unde distanțele geografice sunt mai mari, ponderea Capitalei este deja mai mică încă de acum mai mulți ani. De exemplu, Varșovia deține mai puțin de un sfert din stocul total de depozite moderne din Polonia, în timp ce Praga reprezintă o treime din stocul din Cehia. Ambele procente se apropie de ponderea relativă a capitalelor în PIB-ul țării, în timp ce Bucureștiul reprezintă aproximativ un sfert din PIB-ul țării, cu mai mult de jumătate din stocul I&L.
Oferta totală ar trebui să se apropie de 7 milioane de metri pătrați în acest an, în creștere de la 6,2 milioane de metri pătrați la sfârșitul anului trecut. Cu încă o jumătate de milion de metri pătrați care ar trebui să se adauge în trimestrele următoare în diferite regiuni ale țării, este evident că accentul se mută dinspre Capitală spre alte orașe.
„Această schimbare de focus are în mare parte o explicație legată de mai mulți factori, dintre care putem aminti extinderea mai puternică a retailerilor în diverse regiuni ale țării în care anterior aveau o expunere limitată, o tendință de creștere a operațiunilor industriale, parțial datorită mișcării de re-shoring/friend-shoring, disponibilitatea și costul forței de muncă și îmbunătățirile recente sau așteptate în ceea ce privește infrastructura. O altă tendință destul de relevantă, despre care de asemenea am mai amintit în trecut, este faptul că România a devenit un centru de distribuție regional mai vizibil. Inițial, interesul pentru astfel de locații viza în primul rând Bucureștiul, dar am observat numeroase companii care se uită și la alte orașe pentru astfel de hub-uri, inclusiv în partea de sud a țării. În plus, pe fondul angajaților mai scumpi din Polonia, Cehia și Ungaria, România devine o propunere și mai atractivă ca centru regional mai extins, ceea ce ar putea explica interesul recent în creștere din jurul țării. În plus, România oferă costuri cu forța de muncă comparabile cu cele din China pentru operațiunile industriale”, explică Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
Pe sectoare, o treime din totalul contractelor de leasing din acest an au fost semnate de companii de logistică, cu aproximativ 160.000 de metri pătrați, urmate de sectorul auto, cu aproximativ 120.000 de metri pătrați închiriați. La fel ca în trecut, considerând majoritatea tranzacțiilor încheiate de operatorii 3PL și de companiile care au legătură, în linii mari, cu sectorul de retail, rămâne probabil ca sectorul bunurilor de larg consum să fie responsabil pentru cea mai mare parte a cererii.
Rata de neocupare a spațiilor de depozitare de top a rămas un nivel de o singură cifră, de cele mai multe ori sub 5%, în majoritatea subpiețelor din România, inclusiv în București, ceea ce arată că pentru chiriașii care depășesc o anumită dimensiune ar putea fi dificil să găsească spațiul pe care și-l doresc din punct de vedere al costurilor și al locației. În consecință, consultanții Colliers consideră că piața îi favorizează pe proprietari în acest moment în multe părți ale țării. Cu alte cuvinte, creșterile de chirii înregistrate în ultimul an și jumătate sunt mai mari decât ar sugera simpla indexare cu rata inflației.
„Până în urmă cu un an și jumătate, vedeam chirii de aproximativ 3,7-3,8 euro pe metru pătrat pentru proprietățile prime din jurul Bucureștiului, dar anul trecut a avut loc o creștere treptată spre 4-4,5 euro pe metru pătrat. Până la jumătatea lui 2023, pragul minim începea deja să se situeze în jurul valorii de 4,5 euro pe metru pătrat, dezvoltatorii estimând chirii spre 5 euro pe metru pătrat în zonele din țară cu o ofertă foarte limitată. Desigur, aceste cifre sunt pentru suprafețe mai mici și o durată de închiriere obișnuită, deoarece chiriașii mai mari, care caută unități BTS și contracte mai mari de 7-10 ani, vor avea costuri de închiriere substanțial mai mici”, subliniază Victor Coșconel.
Perspectivele rămân optimiste pentru piața locală industrială și logistică și există încă un spațiu semnificativ de creștere în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est. În timp ce România are niveluri de consum privat similare (pe indici de volum) cu cele din Polonia sau Cehia, stocul de depozite pe cap de locuitor este de 2-3 ori mai mic decât în aceste țări. Acest lucru înseamnă că este de așteptat ca atât cererea de spații logistice, cât și expansiunea să rămână solide în viitor, chiar și dacă se ia în considerare faptul că atât Polonia, cât și Cehia acționează ca centre de distribuție regionale într-o măsură mult mai mare decât România.
„În ansamblu, 2023 se conturează drept cel mai bun an pe care România l-a văzut vreodată în ceea ce privește cât de vibrant este domeniul I&L. Mai mult, ne așteptăm să vedem noi recorduri în ceea ce privește activitatea de închiriere în anii următori, mai ales că stocul poate depăși cu ușurință nivelul de 10 milioane de metri pătrați până la sfârșitul acestui deceniu și, în același timp, să mai rămână spațiu de creștere. Piața locală este încă relativ neexploatată după standardele europene (un stoc de 7 milioane de metri pătrați este inferior unor țări din regiune precum Polonia – 30 de milioane de metri pătrați sau Cehia – 11 milioane de metri pătrați) și oferă o perspectivă interesantă, având în vedere salariile destul de mici și forța de muncă de calitate. Pe de altă parte, considerăm că schimbările geopolitice care au loc în prezent la nivel global favorizează ideea că multe operațiuni logistice și de producție vor încerca să se mute din Asia aproape de casă, ceea ce înseamnă că producătorii vest-europeni ar putea prefera să-și aducă cel puțin o parte din operațiuni aproape, iar România se anunță a fi o destinație principală”, conchide Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
În concluzie, România poate găzdui un stoc mult mai mare de spații I&L, depășind 10 milioane de metri pătrați până la sfârșitul acestui deceniu. O altă schimbare pozitivă în România este perspectiva unei infrastructuri mult îmbunătățite. Unele dintre noile drumuri vor deschide noi piețe pentru operațiunile I&L. De exemplu, noua șosea de centură din jurul Bucureștiului generează deja un interes sporit pentru zona de sud a Capitalei, în timp ce autostrada către Moldova va crea o punte către această parte a țării, ceea ce va duce probabil la mai multe operațiuni de logistică și producție în această zonă.