Acasă Blog Pagina 115

Financial Intelligence organizează, luni, 18 septembrie, a șasea ediție a FORUMULUI PIEȚEI DE CAPITAL

0

Financial Intelligence organizează, luni, 18 septembrie 2023, de la ora 10:30, a șasea ediție a FORUMULUI PIEȚEI DE CAPITAL, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence. 

Bursa de Valori București este la maxim istoric. Principalul indice, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a depășit recent 14.000 de puncte, cu o apreciere de peste 20% în 2023.

În plus, piața de capital din România a înregistrat o serie succesivă de recorduri la nivelul primelor șapte luni ale acestui an.

Numărul investitorilor de pe piața de capital din România a continuat să crească și a ajuns la finalul primului semestru din 2023 la aproape 160.000 de investitori, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Prin comparație, în 2019 erau aproape 54.000 de investitori. Acest lucru înseamnă o creștere de 200% realizată într-un ultimii cinci ani.

BVB a găzduit, recent, și cel mai mare IPO din istoria sa.

Hidroelectrica s-a listat în acest an la Bursa de Valori București, prima zi de tranzacționare a acțiunilor societății fiind 12 iulie 2023, după un IPO în care Fondul Proprietatea și-a vândut deținerea de 20% din companie, pentru 1,9 miliarde euro.

Listarea Hidroelectrica a creat premisele pentru o promovare a BVB la statutul de piață emergentă de către agenția MSCI.

 

Speakeri de renume vor dezbate cele mai importante subiecte din sectorul pieței de capital:

  • Dezvoltarea pieței de capital, după IPO-ul Hidroelectrica;
  • Perspectiva promovării Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă de către MSCI;
  • Perspective pentru noile IPO-uri ale companiilor private sau de stat;
  • Noi produse la BVB; Stadiul dezvoltării Contrapărții Centrale;
  • Emitenții BVB – focus pe sustenabilitate;
  • Educația financiară a publicului din România;
  • Reglementări pentru criptomonede și Forex.

Agenda aici

Speakerii evenimentului sunt: Sebastian BURDUJA, Ministrul Energiei; Mihai-Călin PRECUP, Secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului; Ștefan NANU, Director General, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, Ministerul Finanțelor Publice; Gabriel GRĂDINESCU, Vicepreședinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; George TUȚĂ, Deputat PNL, Chestor al Camerei Deputaţilor; Claudiu NĂSUI, Deputat USR, Membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților; Adrian TĂNASE, Director General, BVB; Cristian AGALOPOL, Securities Services Head pentru Europa Centrală, Citibank; Claudiu CERCEL, Director General Adjunct, Coordonatorul Polului Piete Financiare, BRD; Mihail ION, Vicepreședinte, Piețe de capital, Investiții și Planificare Financiară Personală, Raiffeisen Bank Romania; Aurel BERNAT, Director Executiv, Instituții Financiare și Investor Relations, Banca Transilvania; Marian NĂSTASE, Președintele Consiliului de Administrație, ALRO; Răzvan POPESCU, Director General, S.N.G.N. ROMGAZ; Alexandru CHIRIȚĂ, Director General, Electrica; Viorel PANAIT, Director General, Comvex; Gabriel ȚECHERĂ, Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii, TTS; Valentin BUDEŞ, CFO Sphera Franchise Group; Peter DE BOER, BoD Member & Investor Relations Manager/Membru CA & Manager IR, DN AGRAR; Ovidiu DUMITRESCU, D-CEO Investimental; Bogdan CEUCA, Șef Departament Tranzacționare, Transilvania Investments; Valentin ALBU, Chief Financial Officer, Roca Industry; Liviu TĂNASE, Director Dezvoltare, HVAC Systems; Alexandru BONEA, CEO Meta Estate Trust; Daniela ȘERBAN, Președinte ARIR; Horia GUSTĂ, Președinte AAF, Gabriela HÂRȚESCU, Decan și Chief Operating Officer, Envisia – Boards of Elite.

 

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef la Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct la Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

PARTENERI: ABIEC – Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie, ALRO, Comvex, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Lion Capital, TTS (Transport Trade Services), Raiffeisen Bank, Impact Developer & Contractor, Investimental, Sphera Francize Group, Evergent Investments, BRK Financial Group, Infinity Capital Investment, ROCA Industry, Meta Estate Trust, OMV Petrom, Electrica, Electrica Furnizare, Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, TeraPlast, HVAC Systems, Transilvania Investments, Romgaz, Bursa de Valori București, ATP Group, ATP Trucks, BRD Groupe Societe Generale, DN Agrar, Depozitarul Central, One United Properties, Aquila, SIF Muntenia, Anadolu Automobil Rom, OTP Asset Management, SourceLess, Aages, Goldring, Estinvest, Băiculescu și Asociații.

 

PARTENERI INSTITUȚIONALI: ARIR.ro – Asociația Română pentru Relația cu Investitorii, PWN Romania, Consiliul National al IMM-urilor din Romania, ADAA – Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, ICSS Ltd., British Romanian Chamber of Commerce (BRCC).

 

PARTENER EDUCAȚIONAL: Envisia – Boards of Elite

 

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, România Durabilă, Revista Economistul, ClubEconomic.ro, The Diplomat-Bucharest, Revista CARIERE, FinZoom.ro, New Money, Invest Club, BiziLive.tv.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Evoluții ale activității economice – Cererea și oferta

0

În trimestrul I 2023, ritmul anual al creșterii economice a decelerat la 2,4 la sută (de la
4,5 la sută în intervalul anterior), principala poziție responsabilă pentru această evoluție fiind însă variația stocurilor, componentă cu conținut economic limitat; cererea de consum și de investiții a înregistrat în continuare dinamici robuste, iar contribuția cererii externe nete a redevenit pozitivă (Grafic 2.1).

Consumul populației și-a intensificat rata anuală de creștere, până la 7 la sută, cu susținere din partea veniturilor reale, a căror dinamică a revenit ușor în teritoriul pozitiv, după contracții succesive pe parcursul anului 2022. Totodată, cererea de consum a beneficiat de interesul pronunțat pe care consumatorii continuă să îl manifeste pentru bunurile din categoria mărcilor private (downtrading) și pentru campaniile promoționale și ofertele magazinelor de tip discount. Parcursul solid al volumului achizițiilor de bunuri a fost susținut și de expansiunea din ultima perioadă a lanțurilor moderne de retail, caracterizate printr-o putere superioară de negociere în relația cu furnizorii și un plus de eficiență a procesului de distribuție, de natură a permite operatorilor de pe acest segment comercial practicarea, pentru produse de calitate similară, a unor prețuri mai atractive comparativ cu cele întâlnite în comerțul tradițional. În acest context, comerțul cu amănuntul (cu excepția carburanților) a marcat un important salt de dinamică în trimestrul I 2023, până la 6,5 la sută (Grafic 2.2).

În perioada imediat următoare, cererea de consum va cunoaște probabil o atenuare a ratei anuale de creștere, în condițiile menținerii unei conduite prudente a populației în administrarea bugetelor proprii (semnalele din economia globală sunt relativ pesimiste, afectând încrederea angajaților din companiile orientate către export, iar pe plan intern, agravarea situației fiscale impunând măsuri corective, în timp ce inflația este încă ridicată), precum și ale costului ridicat al împrumuturilor. Datele aferente perioadei aprilie-mai relevă o încetinire consistentă a dinamicii anuale a activității comerciale (cu excepția vânzărilor auto), până la 0,9 la sută, contribuții importante în sens descendent revenind comerțului cu alimente, cu îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și vânzărilor de articole de bricolaj și pentru amenajarea locuinței, în ultimul caz în asociere cu restrângerea activității din sectorul imobiliar.

O încetinire de ritm au înregistrat și serviciile de piață prestate populației (până la 6,9 la sută, în intervalul aprilie-mai), traiectorie care probabil se va prelungi și în lunile următoare, reducerea cheltuielilor cu activitățile recreative reprezentând o strategie frecvent utilizată pentru reechilibrarea bugetelor de familie. Acest parcurs este sugerat și de așteptările operatorilor din HoReCa cu privire la evoluția cererii în următoarele luni, soldul conjunctural reducându-se în medie cu 6 puncte procentuale în trimestrul II comparativ cu primele trei luni ale anului 2023 (potrivit sondajului DG ECFIN).

În trimestrul I 2023, execuția bugetului general consolidat a generat un deficit semnificativ mai mare față de cel din perioada similară a anului precedent, de 22,8 miliarde lei (echivalent cu 1,4 la sută din PIB), comparativ cu 15,7 miliarde lei în trimestrul I 2022 (reprezentând 1,1 la sută din PIB). Totodată, scăderea consemnată de deficitul bugetar față de ultimul trimestru al anului anterior – conform tiparului interanual al execuției bugetare – a fost vizibil mai modestă decât în 2022, și s-a datorat contracției mai ample suferite de veniturile bugetare în raport cu precedentele trei luni[1], cu precădere pe seama încasărilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii[2], precum și din impozitul pe profit[3] [4]. Influențe de sens opus, dar mai moderate, au venit din scăderea ușor mai pronunțată față de trimestrul I 2022 a cheltuielilor bugetare totale[5], în principal pe fondul reducerii mai consistente a cheltuielilor de capital și a celor cu subvențiile[6] [7], precum și al creșterii relativ mai temperate a cheltuielilor de asistență socială[8] [9].

În trimestrul II, execuția bugetară a cunoscut o deteriorare relativ similară ca magnitudine celei din trimestrul I, soldându-se cu un deficit de 14,5 miliarde lei (echivalent cu 0,9 la sută din PIB), față de 7,8 miliarde lei (0,6 la sută din PIB) în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Drept consecință, deficitul bugetar a atins în semestrul I 2023 nivelul de 37,2 miliarde lei (2,3 la sută din PIB), considerabil superior celui din prima jumătate a anului 2022 (23,5 miliarde lei, respectiv 1,7 la sută din PIB).

Formarea brută de capital fix și-a continuat parcursul solid, dinamica sa anuală atingând 10,4 la sută (în ușoară temperare față de trimestrul IV 2022). Factorul motor a rămas sectorul construcțiilor, dar o contribuție pozitivă a revenit și investițiilor în echipamente, care au marcat o revigorare în perioada curentă. Acumulări de capital fix în creștere se întrevăd și pe orizontul scurt de prognoză, un semnal în acest sens reprezentându-l panta ascendentă pe care s-au plasat în primele cinci luni ale acestui an fluxurile de capital de natura ISD – creștere anuală cu 27,6 la sută a profiturilor reinvestite, până la 3,8 miliarde euro (valoare estimată), majorare de peste 5 ori a participațiilor la capital (fără a fi atinse vârfurile înregistrate în perioadele similare din 2019 sau 2021). În ceea ce privește finanțarea din surse europene, semnalele sunt mixte, contextul favorabil asociat apropierii de final a perioadei de absorbție aferente CFM 2014-2020[10] fiind dublat de provocări privind valorificarea fondurilor alocate prin PNRR, România înregistrând restanțe în implementarea măsurilor care condiționează onorarea cererilor de plată.

Investițiile în construcții s-au extins cu 13,5 la sută în termeni anuali[11] (Grafic 2.3). Lucrările inginerești și-au menținut rata alertă de creștere (25,6 la sută) cu perspectiva prelungirii acestui parcurs, pe fondul derulării unor ample proiecte în infrastructura de transport (rutier și aerian), precum și al continuării lucrărilor pentru rețelele de termoficare, apă și canalizare. Segmentul construcțiilor nerezidențiale rămâne caracterizat printr-o cerere pronunțată (îndeosebi pentru spații comerciale moderne și depozitare aferente retailului clasic și comerțului online), însă dinamica lucrărilor se va tempera probabil după evoluția remarcabilă din anul 2022 (primele cinci luni au consemnat o scădere cu 2,8 la sută, iar suprafața autorizată pentru construire s-a plasat, în intervalul iunie 2022 – mai 2023, cu numai 1,3 la sută peste nivelul din precedentele 12 luni). În ceea ce privește segmentul rezidențial, intensificarea din trimestrul I a activității de construcții este puțin probabil să marcheze debutul unei reveniri, având în vedere menținerea condițiilor restrictive de creditare și reducerea accelerată a suprafeței autorizate pentru construire (-11 la sută în perioada iunie 2022 – mai 2023).

Investițiile în echipamente s-au extins cu 4 la sută[12] în termeni anuali (cu aproape 15 la sută, dacă excludem mijloacele de transport cumpărate de companii și instituții publice), Grafic 2.4.

Printre sectoarele economice care derulează proiecte de anvergură în acest an se numără metalurgia, transportul aerian, sectorul de apărare. Notabile sunt, de asemenea, investițiile din sectorul energetic, circumscrise obiectivelor strategice care vizează reducerea emisiilor de carbon, creșterea capacității de generare a energiei verzi și scăderea dependenței energetice a economiei. Ilustrative sunt intensificarea lucrărilor de extindere a rețelei de încărcare a autovehiculelor electrice, demararea, în această vară, a construirii celui mai mare parc fotovoltaic din Europa (în județul Arad) și, pe un orizont mai îndepărtat, dezvoltarea proiectului Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.

Creșterea economică a beneficiat de susținere și din partea cererii externe nete de bunuri și servicii, a cărei contribuție la dinamica anuală a PIB real a atins +0,8 puncte procentuale (comparativ cu valorile negative din cele două trimestre anterioare). La nivelul fluxurilor comerciale de bunuri, în trimestrul I a avut loc o reducere a volumului importurilor, în principal ca urmare a restrângerii producției ramurilor mari consumatoare de energie, cu efect de ajustare a achizițiilor de gaze naturale[13], lemn, bunuri chimice folosite ca materie primă în industria de profil, minereuri de fier și metale sub forme primare. Contracția importurilor s-a limitat însă la 0,3 la sută (variație anuală), influențe în sensul creșterii revenind unor factori conjuncturali – producția agricolă slabă din anul anterior și întreruperea activității celei mai mari rafinării locale pentru lucrări de mentenanță în trimestrul I 2022 generând majorări cu 65 la sută pentru importurile de materii prime agricole și respectiv cu 28,6 la sută pentru cele de țiței. Totodată, bunurile din import dețin un rol semnificativ în acomodarea plusurilor de cerere internă – pe segmentul bunurilor de capital (cu excepția autovehiculelor), importurile au crescut în medie cu 15 la sută pe parcursul ultimelor patru trimestre (variație anuală de volum[14]), în timp ce vânzările pe piața internă ale companiilor autohtone de profil s-au majorat cu 8 la sută; o situație similară este întâlnită și pe segmentul bunurilor de consum (avans de 9,3 la sută al importurilor față de numai 1,7 la sută în cazul livrărilor de proveniență locală), Grafic 2.5.

Exporturile de bunuri au avut o evoluție modestă (-2,3 la sută, variație anuală a volumului), pe fondul trenării activității industriale la nivel european, dar și al unui efect de bază asociat ameliorării funcționării lanțurilor internaționale de aprovizionare în primele luni din anul 2022
(Grafic 2.6). Pentru lunile următoare este posibilă o anumită revenire, după cum sugerează dinamica moderat pozitivă din intervalul ianuarie-mai a portofoliului de comenzi externe pentru industria prelucrătoare (+2,3 la sută față de media trimestrului IV 2022), atribuită în principal ramurilor producătoare de mijloace de transport și industriei ușoare, cu toate că situația la nivel internațional în sectorul prelucrător nu este, în general, favorabilă. Un impact pozitiv va avea probabil reluarea activității la o rafinărie importantă (după ample lucrări de revizie tehnică și modernizare derulate în trimestrul II) și previzibila creștere a producției agricole vegetale din acest an; în acest din urmă caz, retragerea Rusiei din acordul pentru transportul pe Marea Neagră al cerealelor din Ucraina este însă de natură a genera presiuni asupra infrastructurii (rutiere, portuare) folosite pentru exportarea producției locale.

Prelungirea pantei descrescătoare a volumului importurilor, indicată de seriile Eurostat privind comerțul internațional în primele patru luni ale anului curent (clasificarea „mari categorii economice”), concomitent cu evoluția moderat pozitivă a cantităților exportate au determinat ajustarea soldului balanței bunurilor. Un ecart favorabil de ritm s-a înregistrat și la nivelul valorilor unitare ale exporturilor și importurilor de bunuri (5,6 la sută față de 5,1 la sută, variații anuale în primele patru luni). Diferențialul de 0,5 puncte procentuale a fost însă insuficient pentru a imprima componentei de preț un aport la îmbunătățirea soldului balanței bunurilor[15], în condițiile în care dimensiunea exporturilor este sensibil inferioară celei aferente importurilor (în anul 2022, ponderile acestora în PIB au fost de 30 la sută, respectiv 41,3 la sută).

Fluxurile externe de servicii și-au menținut contribuția la creșterea economică, parcursul solid al încasărilor din transporturile de mărfuri (rutiere și maritime), din servicii IT&C și alte servicii pentru afaceri conjugându-se, în trimestrul I, cu o încetinire a dinamicii importurilor (inclusiv pe seama efectului de bază asociat amplificării călătoriilor în străinătate ale turiștilor români la începutul anului 2022).

Surplusul aferent balanței serviciilor s-a extins și în lunile ulterioare, avansul de 1,8 miliarde euro consemnat în perioada ianuarie-mai 2023 (variație anuală) regăsindu-se în restrângerea deficitului de cont curent (cu 16,7 la sută). În același interval, dezechilibrul la nivelul schimburilor comerciale de bunuri s-a restrâns cu aproape 1,2 miliarde euro (influența sa asupra soldului contului curent a fost însă contrabalansată, în linii mari, de accentuarea soldului negativ al balanței veniturilor primare, ca urmare a creșterii plăților de natura dobânzilor și a profiturilor reinvestite de firme ISD), Grafic 2.7.

 

Cauzele, evoluția şi perspectivele inflației

0

din Raportul asupra inflației realizat de BNR, august 2023

 

Rata anuală a inflației IPC și-a continuat traiectoria descendentă pe parcursul trimestrului II, coborând substanțial, până la 10,25 la sută în luna iunie (-4,28 puncte procentuale față de martie și -6,12 puncte procentuale față de luna decembrie 2022). În luna iunie, indicatorul a depășit doar marginal (cu 0,1 puncte procentuale) proiecția din precedentul raport asupra inflației. Aportul decisiv la dezinflația din trimestrul II a aparținut prețurilor bunurilor energetice, a căror dinamică a reflectat puternice efecte de bază, dar și o relativă stabilitate a cotației Brent (puseul de creștere din prima parte a lunii aprilie fiind depășit relativ rapid). O contribuție favorabilă, dar de mai mică amploare, a revenit și inflației CORE2 ajustat, care, după maximul atins în februarie (15 la sută), a decelerat până la 13,5 la sută în luna iunie, de la 14,6 la sută în luna martie.

Evoluțiile favorabile la nivelul inflației de bază au vizat exclusiv segmentul alimentar, pe fondul corecției principalelor cotații ale materiilor prime agricole (grâu, floarea-soarelui, porumb). În schimb, presiunile asupra costurilor salariale ale companiilor s-au amplificat semnificativ, astfel încât celelalte două segmente din structura CORE2 ajustat și-au menținut variațiile anuale ale prețurilor pe traiectorie crescătoare. În cazul serviciilor, care conțin în proporție de aproximativ 50 la sută componente cu senzitivitate ridicată la costurile cu forța de muncă ritmul anual a urcat în iunie la 10,4 la sută, nivel superior cu 1,3 puncte procentuale celui din martie). Presiuni în creștere, de amplitudine relativ asemănătoare (+1,4 puncte procentuale între martie și iunie), au fost vizibile și în cazul componentei nealimentare, tendința fiind imprimată preponderent de prețurile importurilor. Toate subcomponentele inflației de bază s-au aflat în perioada analizată sub incidența unui excedent al cererii agregate, deși acesta s-a plasat pe o pantă descendentă începând cu trimestrul I 2023, iar cuantumul său a fost revizuit în jos în primul semestru al anului 2023 față de ultimul raport. Totodată, traiectoria descendentă a anticipațiilor privind inflația, atât cele ale operatorilor economici, cât și cele formulate de analiștii bancari, a continuat să atenueze impactul șocurilor adverse de ofertă asupra dinamicii prețurilor finale ale bunurilor de consum.

Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a înregistrat un salt abrupt în ianuarie-martie 2023, ajungând la 12,6 la sută (+3,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior), pe fondul decuplării variației anuale a remunerării pe salariat (care a suferit o accelerare până la aproape 16,7 la sută, +2,8 puncte procentuale față de trimestrul IV 2022) de cea a productivității muncii (ce a înregistrat o valoare de 3,6 la sută, în reducere cu 0,9 puncte procentuale). Aceste evoluții sunt de natură a facilita acumularea unor presiuni inflaționiste.

În industrie, dinamica anuală a costurilor salariale unitare a rămas pe o traiectorie ascendentă în primele cinci luni ale anului 2023, accelerând în intervalul aprilie-mai 2023 la 25,2 la sută (față de 22,1 la sută în trimestrul I 2023, respectiv 21,5 la sută în trimestrul IV 2022). Deși presiunile asupra celorlalte costuri de producție s-au diminuat, pe fondul destinderii piețelor de materii prime, activitatea industrială a consemnat o evoluție modestă, reflectându-se tot mai mult influența negativă a încetinirii creșterii economiei globale.

Rata medie anuală a inflației IPC, indicator cu un grad inerent mai ridicat de persistență, și-a reluat traiectoria descendentă, indicele calculat conform metodologiei naționale coborând de la maximul de 15,3 la sută înregistrat în luna martie, până la 14,2 la sută în iunie. O evoluție calitativ similară a înregistrat și indicele calculat conform structurii armonizate (IAPC), acesta corectându-se până la 12,5 la sută în luna iunie, după ce atinsese un maxim de 13,2 la sută tot în luna martie. Astfel, România și-a redus ușor decalajul față de media europeană, situându-se în continuare pe o poziție mai favorabilă comparativ cu celelalte state din regiune în ceea ce privește variația medie anuală a IAPC.

Evoluția inflației

 

Mai mult de jumătate din decelerarea IPC a fost determinată de o evoluție benignă a prețurilor energetice. Astfel, un impact substanțial a revenit manifestării unui puternic efect de bază asociat modificării, în sens mai restrictiv, a schemei de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică și gaze naturale în aprilie 2022, în timp ce în perioada curentă s-au înregistrat doar variații lunare marginale ale tarifului mediu pentru electricitate, exclusiv ca urmare a migrației clienților casnici între tranșele de consum. Prețul petrolului a acționat, de asemenea, în sens dezinflaționist în trimestrul analizat. Puseul de creștere din prima parte a lunii aprilie[1]a fost depășit relativ rapid, cotația Brent oscilând în intervalul mai-iunie în jurul a 75 dolari SUA/baril[2], în contextu nunei oferte reziliente și a unei cereri mai degrabă rezervate. Astfel, prețurile de consum pentru benzină și motorină au continuat să scadă, împingând dinamica anuală pe segmentul combustibililor mai adânc în teritoriul negativ (-10,8 la sută în iunie, cu 8,0 puncte procentuale sub valoarea din luna martie) – Grafic 1.2.

Rata anuală a inflației de bază s-a menținut,de asemenea, pe o traiectorie descrescătoare, însă mai puțin pronunțată comparativ cu indicatorul headline, coborând până la 13,5 la sută în iunie (-1,2 puncte procentuale față de luna martie). Cotațiile materiilor prime și-au continuat corecția pe parcursul trimestrului II, până la valori inferioare celor prevalente anterior izbucnirii războiului din Ucraina, semnalând reducerea presiunii din partea costurilor asociate. În cazul produselor agroalimentare, un rol important în menținerea echilibrului pe piețele internaționale a revenit acordului privind coridorul de transport al cerealelor pe Marea Neagră, care a asigurat fluiditatea exporturilor ucrainene; în a doua jumătate a lunii iulie 2023, Rusia a anunțat însă retragerea sa din acest acord și a lansat atacuri asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și de la Dunăre, aceste acțiuni având potențialul de a inversa evoluțiile relativ benigne din ultimele 12 luni. O contribuție favorabilă la diminuarea ritmului anual de creștere a prețurilor alimentelor a avut, de asemenea, acordul procesatorilor și comercianților autohtoni de a reduce prețul de consum al laptelui de vacă începând din luna mai, pentru o perioadă de șase luni, care s-a concretizat într-o scădere medie lunară de circa 6 la sută. Sub influența factorilor menționați, variația anuală a prețurilor alimentelor procesate a scăzut cu 4,8 puncte procentuale pe parcursul trimestrului II, ajungând în iunie la 16,5 la sută. Această evoluție a compensat influențele de sens contrar exercitate asupra dinamicii anuale a CORE2 ajustat de celelalte două grupe din structura acestui subindice – mărfuri nealimentare și servicii de piață (Grafic 1.3). Astfel, dinamica anuală a prețurilor bunurilor nealimentare din inflația de bază a atins 11,5 la sută la finele trimestrului II, în creștere cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din martie, un prim factor explicativ fiind tendința ascendentă a prețurilor importurilor[3], a cărei influență este potențată de nivelul apreciabil al dependenței directe de importuri a consumului de produse nealimentare. În plus, gradul mai ridicat de complexitate a proceselor de fabricație a bunurilor din această categorie implică o propagare mai lentă a detensionării piețelor materiilor prime pe lanțul de producție.

În primele patru luni ale anului curent, dinamicile anuale ale IVU asociate importurilor principalelor categorii de bunuri nealimentare (confecții, încălțăminte, produse cosmetice, electronice) s-au plasat între 10 la sută și 40 la sută. 4 Detalii în Caseta 1. „Influențe externe asupra ratei inflației din România – câteva coordonate” din Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2022.

O tendință similară s-a observat și în cazul serviciilor de piață, pe acest segment ritmul anual al prețurilor accelerând de la 9,1 la sută în martie la 10,4 la sută în iunie, dinamica salarială alertă din trecutul recent având un rol proeminent în explicarea evoluției; pe de o parte, grupa este formată în proporție de aproximativ 50 la sută din servicii cu senzitivitate ridicată la costul cu forța de muncă, pe de altă parte, aceste activități sunt, în esență, non tradables, astfel încât înlocuirea cu importuri mai ieftine nu este o opțiune viabilă.

În cel de-al doilea trimestru din 2023, așteptările operatorilor economici privind evoluția prețurilor au continuat să se tempereze în toate sectoarele, cea mai mare reducere a soldului conjunctural față de media trimestrului anterior remarcându-se în cazul comerțului (Grafic 1.4). În atenuare sunt și anticipațiile analiștilor bancari privind rata inflației pe orizont de un an, în timp ce indicatorul vizând orizontul de doi ani s-a menținut la o valoare similară celei din runda anterioară, în apropierea limitei superioare a intervalului-țintă. Decelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum a plasat și rata medie anuală a inflației pe o traiectorie descendentă. Indicatorul calculat pe baza metodologiei naționale (IPC) a coborât în luna iunie la 14,2 la sută, iar cel calculat pe baza structurii armonizate (IAPC) la 12,5 la sută (-1,1 puncte procentuale, respectiv -0,7 puncte procentuale față de finele trimestrului precedent). România și-a redus ușor decalajul față de media europeană, situându-se în continuare pe o poziție mai favorabilă comparativ cu celelalte state din regiune în ceea ce privește variația medie anuală a IAPC (Grafic 1.5).

Rata anuală a inflației IPC consemnată în iunie 2023 a depășit doar marginal (cu 0,1 puncte procentuale) proiecția pentru sfârșitul trimestrului II 2023 din Raportul asupra inflației ediția din luna mai.

  

Perspectivele inflației

 

După publicarea Raportului asupra inflației din luna mai, contextul macroeconomic global a continuat să beneficieze de o serie de evoluții favorabile: noi ajustări descendente ale prețurilor unor materii prime, reconsolidări ale eficienței lanțurilor de valoare adăugată, o diminuare a incertitudinii resimțite de consumatori și companii. Cu toate acestea, situația de ansamblu rămâne fragilă și marcată de numeroase riscuri. Astfel, presiunile inflaționiste de pe plan extern au continuat să se dezamorseze, deși mai lent decât se anticipa în raportul precedent, în timp ce activitatea economică din Europa a încetinit semnificativ, sub impactul unui cumul de factori: consecințele remanente ale șocurilor adverse de ofertă din anii anteriori, efectele războiului din Ucraina sau cele ale majorărilor ample și într-un interval relativ scurt de timp ale ratelor dobânzilor de către principalele bănci centrale. În aceste condiții, este de așteptat ca la nivel global creșterea economică din acest an să încetinească semnificativ față de 2022. De asemenea, deși indicele de inflație headline s-a corectat semnificativ, anumite subcomponente se dovedesc a fi mai persistente decât s-a anticipat, ceea ce face ca evoluția viitoare a variabilei să rămână dominată de multe necunoscute. Într-o perioadă marcată de dezvoltări relativ atipice ultimelor decenii, principalele surse de riscuri și incertitudini de la nivel global rămân cantonate în sfera evoluțiilor geopolitice, cu impact potențial direct asupra piețelor materiilor prime, importante surse inflaționiste de natura ofertei. În plus, acutizarea unora dintre factorii de risc, de exemplu, cei asociați unui posibil derapaj al conduitei politicii fiscale pe plan intern, a căror soluționare a implicat, într-o serie de episoade istorice similare, consecințe nefavorabile asupra unui spectru larg de variabile macroeconomice, necesită prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile.

Ipotezele scenariului de bază continuă să reflecte desfășurarea, de o manieră persistentă atât în timp, cât și ca efecte adverse, a conflictului militar din Ucraina, însoțită de continuarea aplicării pe termen mediu a sancțiunilor economice impuse Rusiei. Decuplarea amplă și, totodată, ordonată a țărilor europene de importurile de resurse energetice din Rusia încă de pe parcursul anului trecut a facilitat detensionarea piețelor en gros de energie și, astfel, evitarea unor sincope la nivelul activității economice. În același timp, însă, prelungirea conflictului militar este de natură să împiedice o refacere completă a economiilor aflate încă, cel puțin parțial, în proces de recuperare a pierderilor din perioada pandemiei, cu posibile efecte de atenuare, în special pe termen mediu, a dinamicii PIB potențial.

În România, ulterior rezilienței sporite a activității economice de la sfârșitul anului 2022, datele statistice oficiale au indicat o cvasistagnare a economiei în trimestrul I 2023. Evoluțiile sectoriale cele mai recente indică reluarea avansului economic, însă ritmul acestuia se va consolida în special în a doua parte a anului. Evaluarea reflectă pe de o parte, temperarea concomitentă pe termen scurt a dinamicii economiilor partenerilor externi din Europa, influențată de performanța mult sub așteptări a economiei Germaniei, iar pe de altă parte, efectele adverse ale șocurilor anterioare de ofertă, pe cele asociate normalizării politicii monetare și, într-o mult mai mică măsură față de ultimul raport, pe cele ale continuării procesului de consolidare fiscală. În contextul evoluțiilor nefavorabile din debutul anului, marcat inclusiv de o încetinire a tracțiunii favorabile din partea cererii interne, pe ansamblul acestuia, dinamica PIB a fost revizuită până la valori inferioare celei de 3 la sută. În corelație cu aceste evoluții, deviația pozitivă a PIB a fost de asemenea revizuită în jos în intervalul T1-T3 2023, însă, similar rundei anterioare, sunt reconfirmate două dintre concluziile-cheie ale analizei: debutul comprimării deviației PIB încă din trimestrul I 2023 și, respectiv, eliminarea aproape în totalitate a cererii excedentare spre finele intervalului de proiecție. În contextul moderării peste așteptări a economiei din prima parte a anului, concomitent unor revizuiri în același sens ale seriei statistice a FBCF, dinamica pe termen mediu a PIB potențial a fost ușor revizuită în jos.

În pofida acestor revizuiri, pe termen mediu, avansul PIB potențial este anticipat a continua cu ritmuri anuale relativ robuste, progres strict condiționat de ipoteza atragerii unui volum relativ amplu, ca procent în PIB, de fonduri europene. Ca principal beneficiar al acestor fonduri, dinamica formării brute de capital fix ar urma să înregistreze încă de pe parcursul anului 2024 variații superioare celor ale consumului populației. Cu toate acestea, în următorii doi ani, principala contribuție la creșterea economică va continua să revină consumului populației (acesta având o pondere mult mai ridicată în PIB comparativ cu cea deținută de investiții). În perspectivă, în timp ce dinamica anuală a consumului va cunoaște o temperare, cea a FBCF va urma o traiectorie robustă. Pe lângă fondurile europene, alte surse de finanțare a aportului investițional vor fi investițiile străine directe, componentă cu o dinamică deja notabilă pe parcursul ultimilor doi ani și prezervată și în prima parte a celui curent. În ceea ce privește consumul, dominante rămân diminuarea persistentă a puterii de cumpărare a populației, precum și efectul advers al menținerii la cote încă ridicate a incertitudinii, inclusiv pe fondul necunoscutelor cu privire la configurația finală a pachetului de măsuri de consolidare fiscală care urmează a fi adoptat de autorități.

În plan extern, evoluția favorabilă a deficitului de cont curent din primele cinci luni ale anului sugerează că, în actualul ciclu economic, maximul variabilei a fost deja atins la sfârșitul anului trecut (9,3 la sută din PIB). Corecția recentă a fost favorizată de cea descendentă și semnificativă a cotațiilor materiilor prime, în special cele energetice. Pe acest fond, asistăm la o inversare a efectelor adverse de preț, care au marcat decisiv dinamica variabilei de pe parcursul ultimilor doi ani. În perspectivă, corecții suplimentare ale deficitului balanței bunurilor vor fi favorizate de reluarea dinamismului economiilor partenerilor din Europa, precum și de continuarea refacerii eficienței lanțurilor globale de producție. Pe termen mediu, principalele constrângeri la adresa unor corecții mai ample ale deficitului de cont curent sunt reprezentate de progresul, semnificativ mai lent decât cel programat, al consolidării fiscale, precum și de ritmul încă inferior celui dezirabil al implementării reformelor structurale din economie. Informații vehiculate recent în spațiul public par să sugereze faptul că autoritățile europene intenționează să coreleze într-o manieră mult mai strictă progresul în planul consolidării fiscale cu cel al volumului fondurilor europene alocate României. În consecință, o trenare a procesului de corecție fiscală ar fi de natură să greveze atât asupra surselor de finanțare a dezechilibrului extern, cât și asupra derulării de programe investiționale și de ajustare structurală finanțate din astfel de fonduri, ceea ce ar complica suplimentar procesul de reducere a deficitului bugetar.

Conform scenariului de bază, rata anuală a inflației IPC este prognozată să își continue traiectoria descendentă pe tot intervalul proiecției, menținându-se însă la valori superioare intervalului țintei centrale (7,5 la sută în decembrie 2023, 4,4 la sută în decembrie 2024 și 3,8 la sută în luna iunie 2025, orizontul proiecției). Față de raportul asupra inflației din mai, pentru sfârșitul acestui an, proiecția a fost revizuită în sus, cu 0,4 puncte procentuale. Diferențele provin în special din dinamica mai alertă a indicelui CORE2 ajustat, și, într-o măsură mai mică, din cea a indicelui LFO, componentă dependentă aproape în totalitate de evoluția condițiilor climaterice, care în ultima perioadă au devenit extrem de impredictibile. În schimb, în acest an se prevede o accentuare a contribuției deflaționiste (rate anuale negative) a componentei bunurilor energetice (pentru luna decembrie pe fondul aportului energiei electrice și al celui al gazelor naturale). Astfel, în decembrie 2023 comparativ cu finele anului 2022, grupa prețurilor bunurilor energetice își va diminua contribuția la rata anuală a inflației IPC cu aproximativ 4,7 puncte procentuale, în timp ce rata inflației IPC este preconizată să se reducă, în același interval, cu aproximativ 8,9 puncte procentuale.

Pe fondul deviației încă pozitive a PIB, companiile continuă să fie în situația de a putea să transfere o parte a majorărilor generalizate ale costurilor de producție din perioadele anterioare în prețurile finale la consumatori. Și în această rundă, persistența acestei transmisii a depășit așteptările formulate anterior. Astfel, dinamica anuală a indicelui CORE2 ajustat se va reduce de o manieră doar progresivă pe intervalul analizat, atingând 9,9 la sută în decembrie 2023, 5,0 la sută în decembrie 2024 și 4,0 la sută în iunie 2025. În perioadele recente, au surprins în special presiunile ample înregistrate de costurile unitare cu forța de muncă, care au consemnat, în sectorul privat, dinamici anuale consistente, de două cifre. Evoluții similare, dar cu intensități ceva mai atenuate, sunt de așteptat să persiste și în viitor, în principal ca urmare a dinamicii salariale ridicate din sectorul privat (indusă de penuria de forță de muncă calificată, coroborată rezilienței cererii de personal a companiilor, dar și ca urmare a unui efect de demonstrație al creșterilor salariale din sectorul public), dar și ca urmare a încetinirii dinamicii productivității în anul curent. Pe acest fond, prognoza ratei anuale a inflației CORE2 ajustat a fost revizuită în sus față de raportul din mai (+0,6 puncte procentuale în decembrie 2023, +0,2 puncte procentuale în decembrie 2024). Pentru anul 2024, pe lângă presiunile mai ample din partea costurilor salariale, se remarcă și ușoara revizuire în sus a deviației PIB, ce are în vedere informațiile disponibile și ipotezele formulate la momentul finalizării scenariului de bază referitoare la atenuarea în perspectivă a ritmului consolidării fiscale. În schimb, așteptările privind inflația ale analiștilor bancari, în special cele pe termen mai lung, au fost revizuite la valori ușor mai favorabile.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

De la precedentul raport asupra inflației, portofoliul riscurilor la adresa scenariului de bază pare să fi sporit numeric și, în același timp, să se fi diversificat. Balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri în sus ale inflației de la traiectoria acesteia din scenariul de bază. În timp ce evoluțiile atribuite efectelor economice ale războiului din Ucraina, dar și celor mai generale din sfera geopolitică își reconfirmă importanța ca sursă majoră de incertitudini, riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale s-au amplificat considerabil, fiind extrem de probabilă adoptarea de către autorități a unor măsuri de corecție cu impact direct asupra ratei anuale a inflației.

În ultima perioadă, în spațiul public au fost vehiculate o serie de măsuri posibile de corecție fiscală. Dintre acestea, cele care ar presupune majorări ale impozitelor indirecte (TVA, accize) ar fi de natură să genereze presiuni inflaționiste suplimentare încă din prima lună de aplicare a acestora, conducând la abateri de la traiectoria variabilei din scenariul de bază. În teorie, aceste majorări produc efecte pe o perioadă de timp limitată, de 12 luni, până la ieșirea din calculul ratei anuale a inflației. Însă, în măsura în care eventualele majorări ale impozitelor indirecte vor avea loc la momente diferite de timp (de exemplu, la 1 septembrie 2023 pentru anumite cote de TVA, la 1 ianuarie 2024, 1 iulie 2024 etc. pentru anumite majorări ale accizelor), efectele acestora se vor suprapune, implicând valori mai ridicate ale inflației pe perioade mai lungi de timp. În plus, operarea de majorări repetate ale impozitelor indirecte, la intervale relativ scurte de timp, ar putea genera o serie de efecte inflaționiste de runda a doua, pe fondul ajustării ascendente a așteptărilor privind inflația ale agenților economici. De asemenea, depinzând de compoziția, dozajul și momentul implementării de către autorități a măsurilor fiscale, nu ar fi exclus ca impactul cumulat al acestora asupra activității economice de pe plan intern să fie unul nefavorabil. Chiar și în această eventualitate, este probabil ca efectul dezinflaționist implicat de o corecție descendentă a cererii agregate să fie dominat de cel inflaționist, direct, determinat de implementarea acestor măsuri.

În condițiile în care România se află în continuare în procedură de deficit excesiv, o corecție insuficientă a soldului bugetar în raport cu țintele asumate ar putea determina autoritățile europene să impună o corelație mai strânsă între progresul consolidării fiscale și, respectiv, cuantumul fondurilor europene alocate României. Astfel, orice întârzieri, atât în perspectivă imediată, cât și pe termen mediu, în ceea ce privește realizarea corecției fiscale, ar implica atât persistența pe perioade mai lungi de timp a deficitelor gemene, cât și un nivel mai redus decât cel presupus în scenariul de bază al surselor de finanțare a deficitului de cont curent (fonduri europene). Într-o astfel de situație, s-ar concretiza o serie de efecte directe și nefavorabile asupra coordonatelor cadrului macroeconomic intern (primă de risc mai ridicată, monedă națională mai depreciată, inflație mai înaltă, creștere economică mai redusă).

Conform scenariului de bază, marjele de profit ale companiilor vor cunoaște o atenuare în următoarele opt trimestre. Comprimarea acestora va avea loc în tandem cu dinamici preconizate robuste ale costurilor salariale. De altfel, pe măsura diminuării graduale a impactului inflaționist exercitat de prețurile ridicate ale energiei și ale celorlalte materii prime, cheltuielile salariale sunt preconizate să devină unul dintre principalii determinanți ai costurilor companiilor. Nu sunt excluse nici o serie de creșteri salariale chiar mai ridicate decât cele presupuse în scenariul de bază, induse de particularitățile persistente ale pieței muncii: spor natural negativ, un proces de mobilitate transfrontalieră cu o balanță negativă, proporția ridicată a persoanelor inactive, lipsa acută în unele sectoare a forței de muncă adecvat calificate. În situația ipotetică în care cererea excedentară din economie ar persista la valori ridicate pentru mai mult timp, creșterea costurilor cu forța de muncă ar putea fi parțial absorbită printr-o diminuare a marjelor de profit ale firmelor și parțial prin noi majorări ale prețurilor finale la consumatori. Aceste potențiale puseuri inflaționiste ar afecta direct puterea de cumpărare a populației, caz în care lanțul cauzal prețuri ridicate – salarii reale reduse – revendicări salariale ar putea genera o spirală inflaționistă autoîntreținută.

Implicațiile pe multiple planuri, dar în principal cele de ordin economic, ale războiului din Ucraina rămân o sursă amplă de riscuri și incertitudini la adresa proiecției. Coroborat cu celelalte focare confirmate sau, după caz, nou-apărute pe harta riscurilor geopolitice, în special cele care vizează relațiile dintre China și SUA, se manifestă cel al unor amânări sau chiar inversări ale progreselor recente în materie de restructurare și eficientizare a lanțurilor de valoare adăugată, putând genera noi puseuri inflaționiste. În plus, amânarea unor proiecte investiționale pe fondul incertitudinii ridicate ori griparea fluxurilor comerciale de export și import ar putea propaga efecte adverse inclusiv asupra activității economice, cu riscul implicit al materializării unui episod de tip stagflație. Un asemenea risc ridică probleme din perspectiva calibrării optimale a mixului de politici macroeconomice, esențială în vederea realizării corecției absolut necesare și într-o manieră ordonată a dezechilibrelor intern și extern ale României.


[1]  Până la 87 dolari SUA/baril, în contextul unui anunț al OPEC+ de reducere a producției.

[2]  Nivel net inferior celui consemnat în perioada corespunzătoare a anului 2022.

[3]  În primele patru luni ale anului curent, dinamicile anuale ale IVU asociate importurilor principalelor categorii de bunuri nealimentare (confecții, încălțăminte, produse cosmetice, electronice) s-au plasat între 10 la sută și 40 la sută.

 

Noul Cod silvic al României în contextul Strategiei naționale pentru păduri 2030

0

Noul Cod silvic este „primul cod din 2008 încoace scris de la zero și născut într-un context firesc”, spune înainte de toate ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, și accentuează: „Pasul unu din acest context a fost elaborarea și aprobarea Strategiei naționale pentru păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului silvic în baza noii strategii”.

Noul Cod silvic a fost conceput de specialiști în domeniu, din mediul de universitar și de cercetare: Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Cu o asemenea sursă de concepere, apreciază ministrul Mircea Fechet, noul Cod silvic „e construit ținându-se cont de nevoile sectorului, de cum au evoluat așteptările societății față de pădure, de provocările actuale naționale și europene și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice”.

 

Cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic

 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor semnalează câteva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic:

– tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Până acum, erau interzise doar în parcurile naționale (896.758 ha). Se va extinde interdicția și în parcurile naturale (541.140 ha) și în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane ha, din care aproape jumătate sunt pădure)

– Codul silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar

– se stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii acestora

– apar noi infracțiuni silvice – falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare

– se dă dreptul proprietarului de pădure (stat sau privat) la soluții alternative de pază – de la firme specializate la pază organizată în regim propriu, în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege

– vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere

– se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn

– terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști

– apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic

– toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier

– se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare

– apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”, mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri

– orice român se va putea bucura de pădurile României, având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român, cât și celor deținute de persoane private, cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Ceea ce ne-a preocupat în mod special în procesul conceperii Codului silvic a fost să reușim să găsim un echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri și gestionarea durabilă a lor într-un nou context social în care oamenii, pe bună dreptate, își doresc din ce în ce mai multe de la pădure”.

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva
a aprobat strategia de dezvoltare

 

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30), proiect strategic demarat la finalul anului trecut în acord cu cerințele de implementare a Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1227/05.10.2022. Strategia vizează „consolidarea bunelor practici din organizație și, totodată, reformarea și remodelarea procedurilor și proceselor aplicabile astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să devină o entitate modernă, cu principii solide de lucru, transparentă și integră, capabilă să realizeze un management durabil al pădurilor de stat și să utilizeze rațional resursele forestiere, punând în valoare într-o manieră optimizată serviciile pe care pădurile le oferă populației, economiei și mediului înconjurător”.

Romsilva precizează că „elaborarea SDR30 s-a realizat sub forma unui proiect, în coordonarea unei echipe centrale desemnate de conducerea executivă a regiei, formată din angajați ai Romsilva ce au fost implicați într-un proces participativ alături de specialiști din cadrul organizației. Acest proces s-a derulat și prin consultarea mediului academic, a asociațiilor de profil și a organizațiilor nonguvernamentale”.

Direcții strategice de dezvoltare a Romsilva

 

Romsilva subliniază că Strategia de dezvoltare „prevede 13 direcții strategice de dezvoltare și acțiuni specifice, conducerea organizației asumându-și astfel termenele de implementare și sistemul de monitorizare a rezultatelor scontate. Direcțiile strategice se concentrează, pe de o parte, pe un set de măsuri în vederea creșterii eficacității gospodăririi pădurilor de stat în spiritul normativ al unei silviculturi apropiate de natură, iar pe de altă parte, pe aspecte ce vizează eficiența aparatului administrativ al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Prin acest document de planificare strategică, gospodărirea pădurilor de stat devine o activitate mai transparentă și participativă, ținând cont de nevoia de lemn ca resursă critică pentru unele comunități și pentru economia forestieră, accentuând însă necesitatea protejării unor păduri cu valoare ridicată de conservare sau gospodărirea adecvată a pădurilor pentru atingerea unor obiective socio-ecologice. Strategia pune un accent important pe îmbunătățirea infrastructurii de gospodărire silvică și dezvoltarea facilităților pentru exploatarea, depozitarea și sortarea superioară a lemnului fasonat, suplimentată de o nouă viziune pentru paza pădurilor. De asemenea, documentul strategic își propune menținerea dialogului cu factorii interesați pentru o gestionare echitabilă și echilibrată a resurselor forestiere de stat”.

Foto: Romsilva

 

Sondaj PwC: Companiile se așteaptă la simplificarea controalelor fiscale  după implementarea RO e-factura care devine obligatorie din 2024 în relațiile B2B

0

Majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj realizat de PwC România se așteaptă la simplificarea controalelor fiscale după ce va fi implementată facturarea electronică în relația dintre companii (B2B) care devine obligatorie din 2024.

Astfel, 85% dintre cei care au răspuns cred că RO e-Factura va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară al ANAF, respectiv a controalelor la distanță, de tip desk – audit, iar 56% spun că vor fi reduse solicitările echipelor de control în timpul inspecției fiscale.

În plus, companiile estimează că facturarea electronică va aduce și alte beneficii, cum ar fi reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene și va conduce la eficientizarea procesului de colectare a taxelor (54% dintre respondenți) sau la diminuarea vulnerabilităților vechiului sistem de facturare în cadrul companiilor: erori umane, volume și costuri mari de arhivare (35% dintre respondenți).

Obligativitatea facturării electronice este una dintre măsurile incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru creșterea gradului de conformare a contribuabililor, precum și descurajarea tentativelor de fraudă. Datele transmise de autoritățile române Comisiei Europene arată că extinderea obligației de e-facturare în relația dintre companii va reduce decalajul de TVA cu cel puțin 5 puncte procentuale până în 2026, față de nivelul înregistrat în 2019. Astfel, estimarea autorităților este că măsura va duce la o creștere a colectării TVA și a impozitelor directe de cel puțin 1,5 miliarde de euro. Având în vedere că bugetul de stat continuă să înregistreze dezechilibre mari și că guvernul caută soluții de consolidare fiscală, măsurile de digitalizare și reformă a ANAF sunt cele care vor aduce beneficii reale pe termen lung pentru contribuabilii corecți”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Liderul Departamentului de servicii fiscale și juridice al PwC România.

 

Cum decurge implementarea e-factura?

Conform sondajului, 58%, dintre companiile respondente au început pregătirea pentru implementarea RO e-Factura, dar dintre acestea 40% se află în stadiul de analiză generală a datelor obligatorii.

Până acum 17,5% au finalizat implementarea, instalarea și testarea unei soluții, iar 22% nu au făcut niciun demers.

„Companiile din România trebuie să-și adapteze sistemele interne pentru a emite facturile electronice și a le transmite prin RO e-Factura. Acest proces ar presupune o serie de analize interne, modificări de ordin tehnic, alocarea de resurse umane, dezvoltarea sau contractarea unor aplicații, precum și de resurse financiare suplimentare. Imposibilitatea emiterii facturilor electronice în conformitate cu noua obligație ar putea afecta procesele interne ale companiei, precum și relația comercială dintre parteneri, având în vedere că pot exista parteneri care ar putea refuza plata unei facturi dacă aceasta nu a fost emisă și transmisă prin RO e-Factura”, a explicat Inge Abdulcair, Director Taxe, PwC România.

Principalele motive care conduc la întârzierea finalizării procesului de implementare a e-Factura sunt, potrivit respondenților: timpul necesar pentru adaptarea sistemului ERP și stabilirea regulilor de transformare a datelor (66%) si lipsa unor explicații clare din partea autorităților privind obligativitatea RO e-Factura (43%).

Proiectul „E-factura – sistem obligatoriu de facturare electronică” a fost demarat în luna martie 2020 de către Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală și va fi implementat etapizat, fiind inițial obligatoriu pentru operatorii economici în relația cu autoritățile contractante ale statului, B2G (business to government), ulterior devenind obligatorie și în contractele încheiate în relația B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat.

De la 1 ianuarie 2024, este obligatorie raportarea facturilor electronice pentru toate tranzacțiile dintre companii, business to business (B2B).

Sondajul PwC România efectuat în septembrie 2023 a fost completat de 104 companii, marea majoritate fiind mari contribuabili la bugetul de stat.

Diminuarea cu până la 40% a costurilor unei companii cu asigurările

0

Compania Leader Team Broker, caracterizată ca „jucător cheie pe piața asigurărilor de nișă din Europa și lider în România pe zona de audit de asigurări”, anunță că „oferă programe unice de audit personalizate și adaptate la nevoile fiecărei companii în parte, ajutându-le astfel să reducă semnificativ costurile cu asigurările și să-și îmbunătățească protecția împotriva riscurilor cu care se confruntă.

Programul de audit al asigurărilor de la Leader Team Broker este un produs prin intermediul căruia compania de brokeraj face o analiză a tuturor polițelor pe care le are un client, analiză în baza căreia oferă, ulterior, consultanță, recomandări și soluții pentru îmbunătățirea protecției și pentru reducerea costurilor.

Orice companie, de orice dimensiune și din orice domeniu de activitate, care are un program stufos de asigurări, fie obligatorii, fie facultative, poate apela la Leader Team Broker pentru un audit, în urma căruia experții pot renegocia contractele de asigurare și pot obține franșize mai mici sau chiar zero”.

Răzvan Rusu (foto), fondatorul Leader Team Broker de asigurări: „Într-o economie tot mai imprevizibilă și într-un mediu de afaceri extrem de concurențial și de riscant, companiile au nevoie de o protecție suplimentară în activitatea lor, fie că vorbim despre asigurări de răspunderi profesionale, de asigurarea mărfurilor și transportului acestora sau de polițe care acoperă riscurile cibernetice. De aceea, de multe ori, firmele se găsesc în situația de a avea o serie de contracte de asigurări încheiate, cu costuri mari și care, uneori, nu acoperă toate necesitățile lor. Aici intervine programul nostru de audit, în cadrul căruia echipele de experți Leader Team vin cu o abordare personalizată pentru fiecare companie în parte, adaptată pentru industria în care activează. De aceea, programul nostru de audit în asigurări este unic și dezvoltat în mod special pentru a satisface nevoile companiilor și pentru a obține cele mai bune rezultate în reducerea costurilor și acoperirea adecvată a riscurilor.”

Alexandra Elena Durbacă, CEO Leader Team Broker de asigurări: „Companiile care aleg programul nostru de audit pot fi atât IMM-uri, cât și companii mari, cu sute de angajați și cu afaceri de milioane de euro, pentru că acest produs a fost conceput pentru a se adapta nevoilor și cerințelor tuturor tipurilor de clienți. În ultimii doi ani, am avut solicitări din sectoare și industrii variate și aș aminti aici industria manufacturieră, serviciile financiare, IT&C, comerțul cu amănuntul, industria farmaceutică și multe altele. Suntem mândri că am ajutat companii din domenii atât de diferite să-și recalibreze costurile cu asigurările și că am adus, totodată, soluții adaptate pentru fiecare sector în parte. Reducerea cheltuielilor cu asigurările este unul dintre cele mai importante beneficii ale programului nostru de audit, la care se adaugă și identificarea și acoperirea corespunzătoare a tuturor riscurilor. Deși procentul exact al reducerii costurilor variază în funcție de domeniu și de specificul fiecărei companii, putem spune că discountul obținut în urma auditului se situează constant undeva în jurul valorii de 30-40%.”

Leader Team Broker precizează că „are în portofoliu cele mai multe produse de asigurare din piață și lucrează cu peste 30 de asigurători locali și internaționali, oferind clienților săi peste 700 de soluții și produse de asigurare. Pentru că inovația este o caracteristică primordială a companiei, brokerul a adus pe piața din România produse unice, cum ar fi cele din sfera asigurărilor Cyber, asigurări de răspundere IT sau asigurări de sănătate privată. Astfel, companiile care optează pentru un program de audit realizat de experții Leader Team vor avea o varietate de produse din care pot alege pentru a-și îmbunătăți programul de asigurări.

Un alt avantaj al colaborării cu Leader Team Broker este acela că, prin intermediul departamentului de daune intern, firma oferă asistență la daună tuturor clienților, indiferent de asigurătorul și de produsul de asigurare ales”.

Leader Team Broker de asigurare este cunoscută ca „o companie de brokeraj în asigurări cu prezență la nivel european și cu peste 17 ani de experiență în managementul riscului și asigurări. Compania este recunoscută ca unul dintre cei mai inovatori jucători de brokeraj in asigurări cu produse unice de răspundere, sănătate, cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, marketing si HR.

Pentru doi ani consecutivi, 2021 și 2022, Leader Team Broker a primit, la Londra, distincția de Brokerul de asigurări al anului, în cadrul premiilor Corporate LiveWire, pentru gradul de creativitate și de inovare a produselor de asigurare, concepute pentru noile industrii aflate în dezvoltare și care acoperă noile provocări ale mediului de business. Juriul a apreciat felul în care Leader Team Broker sparge tipare și vine cu produse creative, pentru industrii aflate în plină expansiune și pentru riscuri dintre cele mai diverse.

În 2020, performanțele companiei au fost recompensate de publicația Piața Financiară cu titlul de Brokerul anului în asigurări și de Financial Intelligence cu distincția Asigurarea pentru securitate cibernetică a anului 2020.

Publicația londoneză Treat Technologies dedicată știrilor din domeniul securității cibernetice a inclus Leader Team Broker în top 20 companii la nivel mondial care oferă cele mai bune soluții și produse de asigurare în cyber insurance. În anul 2017, compania a primit premiul Cel mai creativ Broker de asigurare din România, oferit de Media XPrimm iar în 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Compania a fost premiată în 2020 de publicația Piața Financiară, la Gala e-finance, cu premiul e-Risk pentru cel mai bun produs destinat prevenirii și acoperirii riscului de atacuri cibernetice.

Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program integrat de servicii medicale naționale și internaționale, având la bază un program de asigurări personalizat.

Detalii pe https://leaderteam.ro/ Follow us on LinkedIn: Leader Team Insurance Broker https://www.linkedin.com/company/leader-team-insurance-broker/mycompany/?viewAsMember=true”.

 

Arctic Stream, 185% creștere a profitului în primul semestru din 2023

0

Integratorul de infrastructură și securitate IT Arctic Stream, emitent listat la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul AST, anunță că „a înregistrat, la finalul primelor șase luni din 2023, un profit net cu 185% mai mare decât în același semestru din 2022, odată cu realizarea de venituri totale mai ridicate cu 125% față de perioada similară a anului trecut.

Compania a înregistrat un profit net de 5,83 milioane de lei (1,17 milioane de euro), fiind de 2,8 ori mai mare decât cel din T1 2022 (2,04 milioane lei), respectiv de 6,3 ori mai mare decât cel din S1 2021 (0,92 milioane lei). În ceea ce privește profitul operațional (Earnings Before Interest and Taxes – EBIT), un indicator folosit adesea pentru a evalua capacitatea unei companii de a genera profit, creșterea este și mai substanțială: de 239%, respectiv până la 6,82 milioane de lei, față de la 2,01 milioane de lei (în S1 2022).

Profitul Arctic Stream a fost realizat în contextul creșterii cu 125% a veniturilor semestriale, care au atins suma de 62,70 milioane de lei (12,62 milioane de euro), față de 27,84 milioane de lei, realizate pe primele șase luni ale anului trecut. Comparativ cu primul semestru din 2021, anul listării la BVB a companiei, creșterea veniturilor este de peste cinci ori.

Performanțele financiare ale Arctic Stream au fost realizate în pofida creșterii totale cu 116% a cheltuielilor din exploatare, dintre care cele mai mari creșteri s-au înregistrat la cheltuielile cu mărfurile (162%) și cu personalul (101%), față de S1 2022.

De altfel, pentru a putea susține acest ritm de dezvoltare a business-ului, echipa Arctic Stream a urcat constant, în ultimii ani: de la finele S1 2022 la sfârșitul S1 2023, creșterea a fost de 33%, de la 18 la 24 de angajați permanenți, în timp ce extinderea echipei se preconizează și pentru cel de-al doilea semestru din 2023.

În prima jumătatea a anului, Arctic Stream a semnat două contracte semnificative, în valoare de 11,5 milioane de lei (cu un client din sectorul public), respectiv 1,55 milioane USD (cu un client din sectorul privat). Finalizarea acestor contracte, așteptată pentru finalul lunii septembrie 2023, creează premisele atingerii și depășirii bugetului de venituri și cheltuieli anunțat de companie la începutul anului. În plus, în ultimele două luni, a fost anunțată încheierea unor acorduri cadru în valoare totală de peste 450 milioane de RON, suma reprezentând valoarea maximă posibilă, contractele subsecvente urmând a fi încheiate în funcție de nevoile beneficiarului final”.

Dragos Octavian Diaconu

Dragoș Octavian Diaconu, fondator și director general al Arctic Stream: „Traiectoria ascendentă a rezultatelor noastre, atât la nivelul veniturilor, cât și al profitului net, reflectă implementarea cu succes a strategiei noastre de dezvoltare pe piața integratorilor de soluții IT, pe care ne propunem să devenim un brand de referință. Mă bucur să constat că echipa Arctic Stream crește, de la un trimestru la altul, dar nu doar numeric, ci și calitativ: deținem expertiza care ne permite să preluăm proiecte din ce în ce mai complexe și să le ducem la îndeplinire la cel mai înalt nivel de performanță, ceea ce se vede în aprecierea clienților. Deși nu putem face abstracție de menținerea inflației și de riscul de încetinire a creșterii economice, cred că în România se manifestă un interes ridicat pentru transformarea digitală, deopotrivă în rândul clienților din sectorul public și al celor din sectorul privat. Mai mult, vor exista și oportunități de finanțare a proiectelor legate de crearea de infrastructuri IT, așadar ne așteptăm să continuăm a semna contracte cu noi clienți și să ne îmbunătățim performanțele financiare.”

Arctic Stream adaugă că pe piața de capital, „are în desfășurare un program de răscumpărare a acțiunilor proprii, în limita a 100.000 de acțiuni (2.38% din capitalul social), cu termen limită octombrie 2023, dintre care răscumpărase aproape 59.000 de acțiuni până la finalul primei săptămâni a acestei luni. O parte dintre acțiunile răscumpărate fac obiectul unui program de tip Stock Options Plan, pentru recompensarea și motivarea angajaților actuali, precum și atragerea unor noi specialiști de înaltă calificare în echipă, iar restul acțiunilor răscumpărate vor fi anulate.

Pe 28 septembrie 2023, conducerea companiei invită acționarii să participe, fizic sau online, la cea de-a doua ediție a evenimentului Ziua Investitorului Arctic Stream”.

Raportul financiar integral al Arctic Stream, pentru primul semestru din 2023, poate fi consultat pe pagina emitentului, de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, și pe site-ul companiei.

Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) reamintește că „este o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Heimdal Security, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”. 

Cheltuieli ale angajatorilor cu angajații care călătoresc în interes de serviciu

0

Compania de consultanță Accace România prezintă o analiză de interes pentru pentru angajatori și angajați, asupra unor aspecte referitoare la diurnele salariaților care se deplasează în călătorii de afaceri:

Călătoriile de afaceri: Cât cheltuiesc angajatorii români pe diurne și ce trebuie să știe angajații care călătoresc în interes de serviciu

Într-un peisaj economic dinamic, călătoriile de afaceri au devenit un factor cheie în dezvoltarea companiilor și în consolidarea relațiilor comerciale. Astfel, aspectele referitoare la diurne devin importante, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați. Indemnizația de delegare zilnică neimpozabilă în România este setată la un plafon maxim de 57,5 lei pe zi și în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Conform Accace Romania, majoritatea angajatorilor din sectorul privat stabilesc nivelul diurnelor la limita superioară a plafonului neimpozabil. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, indemnizația de delegare zilnică este de 35 euro pe zi, cu un maxim neimpozabil de 87,5 euro pe zi, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Potrivit analiștilor Accace, companiile private pot decide care este suma pe care o vor aloca pentru delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. În lipsa unui contract colectiv de muncă, este recomandat ca indemnizația de delegare să fie stabilită prin contractul individual de muncă și prin regulamentul intern al companiei.

Durata maximă de delegare poate ajunge cel mult la 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, însă numai cu acordul salariatului. În Uniunea Europeană, în majoritatea statelor membre, diurna zilnică se ridică la 35 euro, cu un plafon fiscal de 87,5 euro pe zi, respectând limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Cum se stabilesc costurile acoperite de angajator în cazul deplasărilor de serviciu

În cazul deplasărilor în afara țării, indemnizația de delegare neimpozabilă pentru angajații români din domeniul privat este de 2,5 ori nivelul legal al diurnei reglementate pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Aceasta se acordă în funcție de suma stabilită prin lege în țara unde se realizează călătoria de afaceri. Perioada pentru care se acordă diurna zilnică în străinătate se poate determina în funcție de mijlocul de transport utilizat (de ex. tren, mașină și/sau avion), respectiv momentul trecerii frontierei sau decolării și aterizării avionului.

Pentru deplasările efectuate în interiorul țării, diurna neimpozabilă se stabilește la nivelul legal acordat de către instituțiile publice, indexată cu 2,5. Suma se acordă pe zi calendaristică, fiind calculată de la plecarea până la întoarcerea în localitatea în care salariatul își are locul permanent de muncă. În ceea ce privește cuantumul diurnei datorate pentru o zi de delegare, legislația din România nu impune vreo limitare angajatorilor privați, însă stabilește un plafon neimpozabil de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice. Acest cuantum se traduce în 57,5 lei pe zi, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Diferențe în cazul deplasărilor interne și a celor din afara țării: România vs. Polonia, Ungaria și Cehia

Pentru călătoriile de afaceri în interiorul României, condițiile de acordare a diurnelor și valoarea lor neimpozabilă sunt aceleași indiferent de localitatea unde este delegat salariatul. În schimb, pentru deplasările în străinătate, diurna poate diferi în funcție de țara unde este delegat salariatul.

Analizând modalitatea în care delegarea este reglementată în mai multe țări ECE, putem confirma că aceasta suportă reglementări similare, dar nu identice. De exemplu, în ceea ce privește cheltuielile de transport, în România, cheltuielile pentru vehiculele folosite exclusiv în scopuri profesionale sunt integral deductibile. Compania trebuie să mențină un jurnal al kilometrilor parcurși, iar angajatul să furnizeze bonuri pentru combustibil în vederea justificării kilometrilor. Costul combustibilului se bazează pe consumul mediu și pe documentele prezentate de angajat. În cazul în care combustibilul este achiziționat în străinătate, costul este convertit în moneda românească, având la bază cursul BNR la data alimentării autoturismului.

În Polonia, la începutul fiecărei călătorii, angajatul trebuie să înscrie în raportul de kilometraj numărul de kilometri parcurși afișat pe tabloul de bord al mașinii. La sfârșitul fiecărei călătorii, angajatul trebuie să introducă din nou numărul de kilometri efectuați. Diferența dintre aceste două numere reprezintă numărul de kilometri parcurși în timpul călătoriei. Pe baza acestor date, angajatul are dreptul la o compensație. Tarifele sunt stabilite prin lege, în funcție de tipul de vehicul și de mărimea motorului.

Ungaria are proceduri similare pentru a justifica utilizarea mașinii în scopuri de serviciu, inclusiv înregistrarea kilometrajului la început și sfârșitul călătoriilor. În plus, angajatul are dreptul la o compensație pentru kilometrii parcurși și pentru combustibil dacă mașina este proprietatea angajatului sau a unei rude directe.

În Cehia, angajatul poate utiliza propriul autovehicul în timpul delegației, astfel, are dreptul la o indemnizație de bază pentru fiecare 1 km parcurs, dar și pentru combustibilul consumat. Indemnizația este destinată să compenseze uzura autovehiculului, dar și service-ul acestuia.

Ce trebuie să știe angajații care se pregătesc de o călătorie în interes de serviciu

Potrivit specialiștilor Accace, indemnizația de delegare include, de exemplu, costul de masă și cheltuieli neprevăzute: taxe de oraș, autostradă și parcare, inclusiv taxe de internet. Cheltuielile de deplasare sau transport precum: bilet de avion, bilet de călătorie, combustibil, respectiv cheltuielile de cazare sunt și ele deductibile. Documentele necesare pentru justificarea acestor cheltuieli includ, de exemplu, decizia de delegare emisă de angajator, ordinul de deplasare, decontul de cheltuieli, facturile de cazare și transport, respectiv boarding pass-urile pentru deplasările cu avionul. Una din cele mai eficiente metode de coordonare a tuturor acestor documente sunt software-urile dedicate gestiunii și decontării cheltuielilor presupuse de călătoriile de afaceri, puse la dispoziție de companiile care asigură servicii de salarizare și administrare de personal.

Diurnele sunt considerate drepturi ale angajatului

Deși plata cheltuielilor de transport, cazare și indemnizația de delegare sunt drepturi garantate salariaților prin lege și/sau prin contractul colectiv de muncă, Codul Muncii nu stabilește explicit o sancțiune contravențională pentru situațiile în care aceste drepturi nu sunt respectate de către angajator. Însă, angajații care se consideră lezați în privința acestor drepturi au la dispoziție mijloace civile pentru a solicita respectarea lor, conform legii. Ca urmare, angajatorul ar putea fi supus unor costuri legale, inclusiv cheltuieli de judecată și executare, dobânzi și penalități pentru neplata sumelor datorate angajatului etc.


Prezentă pe piața locală începând cu anul 2007, Accace România a înțeles nevoia clienților de a avea toate procesele interne gestionate sub o singură umbrelă, devenind un partener proactiv de servicii complete de consultanță și externalizare, care face conexiunea între nevoi și soluții, combinând tehnologii inteligente cu o abordare holistică a business-ului fiecărui client. În prezent, Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat.

La nivel de grup, dispunem de experiența a peste 800 de specialiști în gestionarea proiectelor globale de externalizare a proceselor contabile și de salarizare la scară mică și mare, având un portofoliu cu peste 2.000 de clienți din diverse industrii. Accace operează, pe plan internațional, ca Accace Circle, o comunitate de business formată din furnizori de servicii BPO și consultanți, care asigură clienților săi o experiență unificată, personalizată și de înaltă calitate.

Acoperind peste 50 de locații prin intermediul celor aproape 2.500 de profesioniști, sprijinim peste 15.000 de clienți, în mare parte companii locale și internaționale din topul Fortune 500 și procesăm cel puțin 200.000 de fluturași de salariu pe lună la nivel global.

 

Locuri de muncă vacante

0

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunță că, potrivit datelor rezultate din declarațiile agenților economici privind locurile de muncă vacante, la 13.09.2023, erau înregistrate 4795 locuri de muncă vacante, din care: 47 – pentru studii superioare, 597 – pentru studii medii, 343 – pentru muncitori calificați, 3808 – pentru muncitori necalificați.

Oferta este pentru ocupațiile: director economic, manager resurse umane, șef serviciu comerț cu ridicata și cu amănuntul, inginer construcții civile, industriale și agricole, inginer mecanic, inginer chimist, expert achiziții publice, programator, asistent medical generalist, contabil, agent de vânzări, agent servicii clienți, asistent manager, operator introducere, validare si prelucrare date, recepționist, gestionar depozit, lucrător gestionar, bucătar, ospătar, maseur de întreținere și relaxare, lucrător comercial, casier, infirmier, agent de securitate, grădinar, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher, vopsitor auto, sudor, lăcătuș mecanic, mecanic auto, tinichigiu carosier, electrician de întreținere și reparații, confecționer articole din piele și înlocuitori, șofer de autoturisme și camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, îngrijitor spații hoteliere, spălător vehicule, muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecțiilor, manipulant mărfuri, lucrător bucătărie, curier, portar, paznic.

Toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

CFO Conference București. Pe 20 septembrie 2023, discutăm despre cum putem construi reziliența financiară în era schimbării

0

Pe 20 septembrie 2023, BusinessMark revine la București cu un nou eveniment dedicat directorilor financiari. În cadrul celei de-a IX-a ediții CFO Conference, discutăm cu specialiști din domeniu despre cum reușesc directorii financiari să crească reziliența companiilor și să gestioneze scenariile de risc, într-un mediu volatil, dominat de blocaje la nivel de supply chain, costuri ridicate, inflație, creștere a dobânzilor, instabilitate regională.

Vorbim, totodată, despre structura unui departament financiar modern și impactul pe care digitalizarea îl are asupra organizației, acordând, totodată, atenție provocărilor aduse de colectarea, prelucrarea și analiza unui volum de date tot mai ridicat. Cum transformă CFO-ul datele în insight valoros pentru organizație? Cum planificăm și luăm decizii în baza acestor date?

Nu în cele din urmă, privim spre viitor și ne întrebăm cum va arăta departamentul financiar și care va fi evoluția investițiilor în perioada următoare.

Pe parcursul sesiunilor de prezentări și panelului de dezbatere, îi vom avea alături pe:

  • Andrei Bica, CFO, Profi Rom Food
  • Alexandru Bordea, CFO, Flip Technologies (eMAG Group)
  • Maria Niță, Sr FP&A Director, Amber
  • Mihaela Nae, CFO, evoMAG
  • Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing
  • Claudiu Fuiorea, CFO, Hyperfy
  • Otilia Pețu, Founder & Managing Partner, NOA Group
  • Andreea Artenie, Managing Partner, Artenie, Secrieru & Partners
  • Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul Group

Moderatorul evenimentului va fi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Evenimentul se va desfășura la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și vizează o gamă largă de profesioniști și lideri din domeniul financiar, care joacă un rol crucial în gestionarea și orientarea afacerilor într-un mediu economic complex și în continuă schimbare: Directori financiari, Directori generali, Consultanți fiscali, Controlleri financiari, Directori economici, Directori contabili, Financial Business Partners, Contabili, Auditori, Analiști financiari, Antreprenori.

Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să vizitați site-ul nostru sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Grupurile beneficiază de reduceri: 10% la achiziția a 2 bilete, 15% la achiziția a 3 bilete și 20% reducere la achiziția a peste 4 bilete.

 


 

Un eveniment: BusinessMark

Parteneri: Cabot Transfer Pricing, NOA Group, Artenie, Secrieru & Partners, Hotspot Workhub

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media:  spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, Events Max, Revista Piața, Transilvania Business, TopBusiness News, BusinessVoice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Clubul Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Femei în Afaceri

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate  de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret.  Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.

Tehnologie premium în noua gamă de panouri fotovoltaice Allview Soleus

0

Compania românească Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW și deținătoarea brandului Allview, anunță că „integrează tehnologii premium în noua gamă de panouri fotovoltaice, Allview Soleus HJT. Aceste panouri generează o producție de energie cu o eficiență sporită, cu până la 22% mai multă putere liniară garantată, față de modulele type P existente pe piață.

Panourile fotovoltaice Allview Soleus completează portofoliul companiei, oferind șase module Monofaciale cu puteri cuprinse între 570 W și 595 W. Acestea integrează tehnologia HJT (Heterojunction Technology) care combină eficiența și durabilitatea într-un singur pachet. Această tehnologie inovatoare utilizează straturi multiple de materiale semiconductoare, pentru a maximiza absorbția luminii solare și pentru a genera mai multă energie electrică decât panourile fotovoltaice tradiționale.

Tehnologia HJT reușește să corecteze deficiențele găsite în modulele standard din siliciu cristalin (c-Si), reducând recombinația la suprafață. Acest lucru se traduce prin înregistrarea unei eficiențe superioare și prin extinderea duratei de viață a modulelor, garantând o performanță constantă în timp. Mai mult, panourile HJT au un coeficient de temperatură mai scăzut, ceea ce le face să performeze optim chiar și în condiții de temperaturi extreme”.

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Noile noastre panouri fotovoltaice Allview Soleus, reprezintă un pas semnificativ în evoluția tehnologiei solare. La Visual Fan, credem cu tărie că viitorul este verde și sustenabil, iar noua gamă cu tehnologie HJT demonstrează angajamentul nostru de a aduce soluții eficiente și durabile în domeniul energiei. Cu o eficiență sporită, o durată de viață extinsă și o rezistență excepțională, aceste panouri nu numai că vor contribui la reducerea amprentei de carbon, dar vor și revoluționa modul în care generăm și utilizăm energia solară.”

Visual Fan SA subliniază că, „printre avantajele oferite de noile modele Soleus se numără:

  • Garanție produs extinsă: 15 ani garanție, comparativ cu 12 ani pentru modulele standard.
  • Eficiență crescută: Tehnologia HJT oferă o eficiență mai mare decât celulele solare type P, asigurând o putere minimă de 90,3% în al 30-lea an de utilizare. Degradarea puterii în primul an este mai mică de 1%, iar în anii 2-30 de 0,3% / an.
  • Fiabilitate crescută: modulele HJT sunt mai fiabile decât modulele solare tradiționale, având o garanție de putere liniară de 30 de ani, în comparație cu cele standard care oferă doar 25 de ani. Aceasta se traduce printr-o creștere cu aproximativ 22% a producției de energie garantată.

Noile panouri fotovoltaice Allview Soleus HJT au o putere mare de ieșire și eficiență ridicată de conversie de 23,04%, rezistență excelentă la degradarea potențială indusă (PID) și la sarcini mecanice, fiind certificate pentru a rezista la sarcini puternice de vânt (2400 Pa) și încărcări de zăpadă (5400 Pa). Toate modulele dispun de suprafață anti-reflex și anti-murdărie, asigurând o producție maximă de energie. Dubla inspecție a acestora garantează că modulele nu prezintă defecte de fabricație.

Panourile fotovoltaice cu puteri mari și eficiențe de conversie mărite sunt utilizate în general în mediul industrial, unde nevoile de producție de energie sunt mari iar suprafețele limitate, dar pot fi utilizate și în proiectele rezidențiale. Compania Visual Fan oferă posibilitatea includerii noilor modele de panouri în proiectele pe care le va implementa în Programul AFM Casa Verde, în funcție de suprafețele disponibile pentru montarea sistemului fotovoltaic și astfel, clienții pot obține producții mai mari de energie.

Companiile și beneficiarii programului AFM Casa Verde 2023 care doresc să includă noile panouri fotovoltaice Soleus HJT în proiectele lor, pot contacta compania la solarenergy@allview.ro sau la 0368/403.130”.

Visual Fan S.A., deținătoarea brandului Allview (simbol bursier ALW), reamintește că „este o companie românească cu o vastă experiență în producția de dispozitive mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. Fondată în 2002 în Brașov, Visual Fan a devenit cunoscută drept un vizionar și pionier în domeniul tehnologic, lansând produse inovatoare care aduc tehnologia la îndemâna utilizatorilor. Compania este recunoscută pentru lansarea celui mai complex sistem Smart Home din România în 2016, pentru crearea primului asistent vocal în limba română – AVI, în 2017, și pentru încheierea unui parteneriat direct cu Google Android TV™ în 2019. Allview a fost, de asemenea, primul brand românesc care a adoptat tehnologia QLED în 2020. În continuarea eforturilor sale de inovare, în 2022, compania a lansat sistemul Era Health, dedicat promovării unui stil de viață sănătos, și a creat divizia Allview Industry, care dezvoltă produse pentru piața energiei verzi. În 2023, aplicația Allview AVI ChatGPT a primit un update important prin adăugarea unui model de limbaj natural antrenat de inteligența artificială (AI). Allview continuă să investească în cercetare și dezvoltare și își propune să creeze un robot inteligent – asistent personal în viitor”.

 

Listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București, punct de referință pentru piața de capital din România

0

Listarea companiei Hidroelectrica la Bursa de Valori București, dincolo de întrunirea unanimă a caracteristicii de cel mai important eveniment al pieței de capital românești din ultimii ani, deschide o serie de perspective promițătoare pentru perspectiva economică a țării, evidențiate ca atare de profesioniștii domeniului și de către decidenții la nivelul statului.

„Mesajul este că piața de capital poate finanța dezvoltarea
celor mai ambițioase planuri”

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București: „Listarea aceasta deschide noi oportunități, atât pentru cei 8 milioane de români care investesc indirect pe bursă prin intermediul fondurilor de pensii administrate privat, cât și pentru românii care doresc să investească în companiile strategice ale României tranzacționate la bursă, inclusiv pentru cei 500.000 de clienți ai Hidroelectrica. Suntem într-un context bogat în oportunități pentru companiile românești, iar piața locală de capital și cea bancară sunt pilonii care susțin finanțarea acestora. Noi, ca bursă, ne îndeplinim cu succes rolul de a asigura companiilor și statului acces la finanțare, dovadă fiind cele peste 160 de listări din ultimii cinci ani, a căror valoare se apropie de
10 miliarde euro, incluzând și această ofertă. Credem ca mesajul cel mai important pe care Hidroelectrica îl dă tuturor companiilor Made in Romania este că pot deveni lideri pe piața locală și chiar regională printr-un model solid de business și că piața de capital poate finanța dezvoltarea celor mai ambițioase planuri”.

Foto: Radu Badoiu pentru BVB

 

„Dezvoltare sănătoasă, concentrându-ne
exclusiv asupra energiei verzi, din surse regenerabile”

Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: „Am depus un efort considerabil pentru a ajunge aici, iar când vorbesc despre acest efort, mă refer la întreaga echipă a Hidroelectrica – acționari, autorități, consultanți și consorțiu de bănci. Am dedicat ani de pregătire, depășind diverse provocări, printre care menționez rezolvarea blocajelor decizionale privind investițiile istorice ale companiei și obținerea unei opinii fără rezerve din partea auditorilor. Am urmărit cu atenție dezvoltarea sănătoasă a afacerii noastre, concentrându-ne exclusiv pe zona energiei verzi, obținute din surse regenerabile. Am acționat cu responsabilitate și grijă, iar rezultatele obținute în ultimii ani confirmă abordarea noastră”.

„Listarea Hidroelectrica a pus România în centrul atenției unor investitori internaționali de calibru”

Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București: „Listarea Hidroelectrica a declanșat o energie nemaiîntâlnită pe bursă, pentru că a pus România în centrul atenției unor investitori internaționali de calibru și a mobilizat energii considerabile în rândul investitorilor români care au subscris ordine la un nivel record pentru un IPO local. Succesul listării Hidroelectrica a contribuit considerabil la intrarea de noi investitori în piață și împreună cu schimbarea sistemului de impozitare a câștigurilor pe piața de capital, continuarea programului de titluri de stat Fidelis și viitoarele listări anunțate creează premisele ca, pe termen scurt, să depășim pragul de 200.000 de investitori în piața de capital. Efectul Hidroelectrica trece, totodată, granițele României, pentru că o listare de asemenea anvergură are implicații semnificative pe mai multe planuri, upgrade-ul de piață fiind unul dintre ele. Decizia MSCI cu privire la promovarea României în rândul piețelor emergente depinde și de acest succes, dar și de îndeplinirea criteriilor calitative și cantitative ale furnizorului de indici. Suntem în dialog cu MSCI pentru ca o promovare la statutul de piață emergentă și din partea lor ar fi o recunoaștere suplimentară a tuturor eforturilor stakeholderilor pieței de capital”. 

 

„Statul român își păstrează integral participația de 80%”

 

Sebastian Burduja, ministrul energiei: „Fac un apel către toți românii să investească în piața de capital, în Bursa de Valori București și în Hidroelectrica. Am făcut un exercițiu foarte simplu – am luat ca referință anul 1998 și am spus că dacă un român ar fi investit 100 lei în indicele BET, deci, o investiție sigură, din 1998 până astăzi, ar fi avut undeva la 292.300 lei, ca urmare a acelei investiții. Dacă ar fi pus acei bani într-un cont bancar, cu tot respectul pentru toți prietenii din bănci, ar fi avut undeva la
70.000 lei. Dacă i-ar fi ținut la saltea sau în podul casei, ar fi avut undeva la 30.000 lei. Iată deci că piața de capital, Bursa de Valori București pot fi o modalitate foarte bună pentru români să-și înmulțească agoniseala”.

Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Senatului României: „Listarea Hidroelectrica la bursă este rezultatul unei viziuni a prosperității pentru România și pentru români, al unei abordări liberale, procapitaliste, a economiei românești. Succesul listării la bursă va fi, cu siguranță, doar începutul. Sunt convins că echipa Hidroelectrica va continua să dezvolte și să diversifice afacerile, să exploreze noi oportunități și să contribuie la creșterea durabilă a economiei românești”.

Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României: „Hidroelectrica este și va rămâne o companie a românilor! După listarea la bursă, statul român își păstrează integral participația de 80%. Deschidem posibilitatea ca și cetățenii români și alți investitori instituționali să devină acționari și să se bucure de succesul și creșterea unei companii de succes. Este un pas esențial pentru a democratiza și a aduce această perlă energetică a țării mai aproape de cetățeni. Prin participarea ca acționari, românii pot beneficia direct de potențialul de dezvoltare al acestui mare producător energetic. Listarea la bursă aduce beneficii și economiei românești în general. Atragerea de capital extern prin această listare va consolida poziția României și va susține dezvoltarea economică a țării”.

 

„Piața de capital a devenit un instrument de facilitare a investițiilor în diverse
sectoare ale economiei”

 

Klaus Iohannis, președintele României: „Listarea mult așteptată a acțiunilor societății Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și cea mai profitabilă companie de stat, are multiple valențe și va aduce avantaje de ordin economic, financiar și investițional pentru România.

Piața de capital a devenit astăzi o opțiune serioasă de finanțare, un instrument de facilitare a investițiilor în diverse sectoare ale economiei, dintre care sectorul energetic se remarcă atât prin numărul de companii listate, cât mai ales prin nivelul capitalizării bursiere.

România este deschisă investitorilor și își cunoaște interesele din punct de vedere strategic și economic, pentru a se impune ca jucător relevant la nivel regional, atât pe piața de capital, cât și în sectorul energetic.

Avantajele financiare, de vizibilitate, marketing și credibilitate a guvernanței corporative, de care se bucură în mod tradițional orice societate listată, vor genera pentru Hidroelectrica un important potențial de creștere, iar pentru acționari, o validare a deciziei lor de
investiții”.

 

Excelența în educația economică românească

0

de prof. Roxana Carmen Ionescu, director
prof. Mariana Georgeta Ciobanu,
Colegiul Economic Virgil Madgearu din București

Și în acest an, 15 elevi și 3 cadre didactice de la Colegiul Economic Virgil Madgearu din București au participat, în cadrul proiectului educațional „Din școală în viață, prin firma de exercițiu New York 2023”, coordonat de directorul unității școlare, prof. Roxana Carmen Ionescu, la prestigiosul eveniment Virtual Enterprise International Trade Show – Youth Business Summit 2023, Târgul Internațional al Firmelor de Exercițiu, competiții organizate în SUA, la New York. A XXVI-a ediție a Youth Business Summit 2023 s-a desfășurat sub titulatura „Future of Work New York 2023” și sloganul „Join future business leaders and entrepreneurs for a one-of-a-kind global business convention”, patronat de HSBC, Intuit, Deloitte, Viacom, Nielsen, Google, Amazon, Salesforce, New York City Departement of Education (DOE). Printre personalitățile marcante din lumea afacerilor care s-au alăturat organizatorilor menționăm: Kelly Fischer (Senior Vice President & Head of Corporate Sustainability HSBC Bank USA), David Zasada (Vice President, Education Intuit), Maureen Gillan-Myer (Head of Human Resources, HSBC USA, Executive Vice President, HSBC North America Holdings Inc. Board of Directors, Virtual Enterprises International) și 25 de sponsori precum HSBC, Deloitte, Viacom, Liu-Long Island University, Capital One, Microsoft, NYC Department of Education, Fed-Ex, Ted-Bank.

Au participat 4.000 de tineri, elevi profesioniști în devenire și antreprenori în formare, educatori, directori de școli, reprezentând 160 de școli din 6 țări și 18 state americane, oameni de afaceri și profesioniști din industrie și media. Au participat 200 de firme de exercițiu, ceea ce denotă notorietatea și anvergura la care se desfășoară evenimentul an de an: Austria (1), Germania (1), România (3, Colegiul Economic Virgil Madgearu București, 2 firme, Școala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu, o firmă), Indonezia (4), Bulgaria (2), Brazilia (1), firme din statele New York (64), California (20), Tennessee (10), New Jersey (8), Virginia (2), Michigan (3), Illinois (4), Texas (2), Florida (4) și din North California (8), South California (6), Washington DC (6), Pasadena (5).

 

Obiectivele educaționale ale participării la Youth Business Summit 2023

 

– Dezvoltarea spiritului antreprenorial în concordanță cu cerințele și exigențele pieței internaționale

– Familiarizarea elevilor cu activitățile specifice derulării afacerilor cu partenerii firme de exercițiu străine în cadrul manifestărilor expoziționale internaționale

– Formarea de priceperi și deprinderi în domeniul afacerilor

– Cunoașterea documentației specifice și a uzanțelor comerțului internațional

– Perfecționarea limbajului de afaceri în limbi străine

– Stimularea creativității elevilor și recunoașterea ei la nivel internațional

– Responsabilizarea elevilor

– Motivarea elevilor cu rezultate deosebite în practica firmelor de exercițiu

Summitul a oferit elevilor multiple posibilități de a-și demonstra abilitățile, cunoștințele și talentul în antreprenoriat, comunicații, TIC și în exersarea unor componente cheie de management în domeniul afacerilor la nivel global. Cadrele didactice, coordonatori de firme de exercițiu, au avut un schimb de experiență și bune practici cu prilejul mesei rotunde inițiate de organizatori: Iris Blanc (Executive Director, fondator al Virtual Enterprises), Musa Ali Shama (President International SUA), Gina Pol (National Program Director), Tyler Fugazzie (Marketing and Communications Manager), Lily Thompson (National Program Coordinator).

Youth Business Summit New York 2023 a cuprins două secțiuni: Global Innovation Challenge 2023, cu două runde (runda preliminară, cu 28 echipe și runda finală, cu 6 echipe); International Trade Exhibition 2023, cu două competiții, Best Bouth Design și Best Sales Pich.

La a XV-a ediție a Global Innovation Challenge, susținută de sponsori precum HSBC și Intuit Education, au participat 297 de elevi din Austria (23), Bulgaria (11), Brazilia (25), Indonezia (46), România (15), SUA (117). Competiția a constat în analizarea cazului unei renumite companii internaționale. Fiecare din cele 28 de echipe multinaționale, alcătuite din 8 elevi din țări diferite, reprezentanți ai firmelor de exercițiu, a fost angajată în identificarea problemelor cu care se confruntă compania internațională Ikea, cel mai mare
retailer de mobilă din lume și găsirea de soluții realiste pentru practicile de afaceri, soluții care apoi să fie interconectate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Concursul a oferit fiecărui elev oportunitatea să lucreze într-o echipă multinațională, fapt ce a permis acumularea de experiență în analizarea economiei globale și să evalueze oportunitățile și riscurile unei afaceri la nivel global, cu șansa de a-și exersa și competențele și abilitățile de înțelegere a fenomenelor economice ce își pun amprenta asupra mediului de afaceri real. Colegiul Economic Virgil Madgearu din București a participat cu elevii Moldoveanu David Daniel, Perianu Șerban Cristian, Călinescu-Necula Mario-Andrei, Șușnea Sorin Ștefan, Constantinescu Sophia, Nichifor Andrei Daniel, Ivan Cristian Daniel, Cristea Alecsandra, Gavriloiu Ștefan, Oancea Maria-Teodora, Purice Elena Bianca, Stanciu Luca, Rudnițchii Luca-Alexandru, Miholcea Bogdan-Cristian, Paraschiv Radu Ionuț. Coordonatorii elevilor au fost prof. Roxana Carmen Ionescu, prof. Ciobanu Mariana Georgeta și prof. Florina Voicu. Rezultatele obținute: locul III, elevul Ștefan Gavriloiu și mențiune II, elevul Mario Andrei Călinescu-Necula.

Competiția International Trade Exhibition, desfășurată pe parcursul a două zile, a fost sponsorizată de companiile Fed Ex, New York Life Fundation și Capital One. Colegiului Economic Virgil Madgearu din București a participat cu două firme de exercițiu: FE Traveling Around the World SRL, cu obiect de activitate agenție de turism, a obținut premiul III la secțiunea Best Salles Pitch, elevi participanți fiind Șușnea Sorin Ștefan, Nichifor Andrei Daniel, Ivan Cristian Daniel, Cristea Alecsandra, Gavriloiu Ștefan, Oancea Maria-Teodora, Purice Elena Bianca, Stanciu Luca, Rudnițchii Luca-Alexandru, Miholcea Bogdan-Cristian, coordonatori prof. Ciobanu Mariana Georgeta, prof. Roxana Carmen Ionescu, prof. Ioana Adelina Necșuțu, prof. Nicoleta Valentina Băloi, prof. Voicu Florina; FE Bespoke Events Bucharest SA, cu obiect de activitate servicii evenimente, a obținut premiul I Gold la secțiunea Booth Design și premiul II Silver la secțiunea Best Sales Pitch, elevi participanți fiind Moldoveanu David Daniel, Perianu Șerban Cristian, Călinescu-Necula Mario-Andrei, Constantinescu Sofia, Paraschiv Radu Ionuț, coordonatori prof. Roxana Carmen Ionescu, prof. Ioana Adelina Necșuțu, prof. Voicu Florina, prof. Ciobanu Mariana Georgeta.

Activitățile practice ale elevilor Colegiului Economic Virgil Madgearu din București derulate în competiție au reflectat abilitățile și competențele dobândite în orele Firma de Exercițiu, prin valorificarea capacității de comunicare în mai multe limbi străine, aptitudini de negociere și realizarea tranzacțiilor comerciale. Spiritul antreprenorial, creativitatea și cunoașterea potențialului economic al unei zone sau al unui produs, reflectate prin promovarea unei idei sau a unui produs, sunt dovezi certe ale dimensiunii formative a învățământului economic românesc. Pe parcursul Youth Business Summit 2023, standurile noastre expoziționale au fost vizitate de oficialități ale Consulatului General al României la New York, care au avut discuții cu elevii și profesorii coordonatori și au apreciat modul în care promovează imaginea țării și a școlii românești. Urmare a rezultatelor deosebite înregistrate în competițiile evenimentului educațional Youth Business Summit 2023, delegația de elevi și profesori de la Colegiul Economic Virgil Madgearu din București a fost invitată la Consulatul General al României din New York, bucurându-se de o deosebită atenție din partea oficialităților.

Experiența acumulată de elevi și cadre didactice în competiție va fi prezentată învățământului economic bucureștean și național într-un amplu program de diseminare.

Foto: Colegiul Economic Virgil Madgearu din București

Inflația importată, cât de importantă?

0

din Raportul asupra inflației realizat de BNR, august 2023

Multiplele șocuri inflaționiste care au atins economia locală în ultimii ani s-au datorat, în bună măsură, unor evenimente transnaționale, însă impactul local a fost puternic, dat fiind caracterul de economie deschisă a României. În ce măsură aceste șocuri au alterat procesele de producție locale, ce influență inflaționistă a provenit pe filiera bunurilor din import, dar și cum s-a modificat preferința consumatorilor pentru bunurile locale și cele importate, reprezintă informații utile pentru decidenții de politică monetară, chiar dacă datele disponibile se opresc la 2021.

Prezenta analiză încearcă să deceleze proveniența bunurilor din coșul de consum, căutând să stabilească unele repere cu privire la inflația asociată importurilor în anii 2018-2021. Demersul nu poate fi unul exhaustiv, întrucât disponibilitatea limitată a datelor nu permite replicarea evoluției prețurilor de consum așa cum rezultă din IPC, însă este util pentru trasarea câtorva coordonate generale. Metodologia aplicată are la bază descompunerea utilizată de Carluccio, Gautier și Guilloux-Nefussi[1] pentru explicarea impactului dezinflaționist al importurilor Franței din țările în curs de dezvoltare.

Coșul pe baza căruia este compilat indicele prețurilor de consum este alcătuit din produsele achiziționate de gospodăriile rezidente din România pentru consumul lor final și conține bunuri, considerate, în general, a fi tranzacționabile între piața autohtonă și cele externe (tradables), și servicii, furnizate de obicei pe plan local, care nu pot fi importate sau exportate (non-tradables)[2]. În funcție de structura cheltuielilor gospodăriilor, fiecărui bun și serviciu inclus în coșul de consum îi este atribuită o pondere direct proporțională cu importanța relativă a elementului respectiv în consumul final. Indicele prețurilor de consum poate fi scris, simplificat.(Vezi cele 4 reprezentări mai jos.)

În această reprezentare, primele trei elemente reprezintă canalele de interes pentru prezenta analiză, prin care bunurile, importate sau nu, pot determina inflația din România:

  • canalul substituției cuantifică măsura în care o schimbare a preferințelor consumatorilor între bunuri autohtone și bunuri importate (modificare a coeficientului η) va avea impact asupra inflației;
  • canalul intern reflectă dinamica prețurilor bunurilor produse pe plan local; aceasta este însă rezultanta mai multor evoluții, inclusiv externe, de exemplu ca răspuns la presiunea competițională exercitată de importuri sau la fluctuația prețurilor unor inputuri provenite din import;
  • canalul importurilor reprezintă rezultanta modificării efective a prețurilor bunurilor de import, proporțională cu ponderea deținută de acestea în preferințele consumatorilor.

Celelalte două elemente din ecuația (4), care nu vor fi tratate în acest articol, încapsulează efectul modificării tarifelor serviciilor (componenta netranzacționabilă din IPC), respectiv al reorientării populației dinspre consumul de bunuri spre cel de servicii. Acest din urmă canal este cu atât mai important în cazul unei economii emergente, unde, în general, se manifestă o tendință de a consuma mai multe servicii în detrimentul bunurilor, pe măsură ce puterea de cumpărare crește.

(va continua)

 


 

[1]  Carluccio Juan, Gautier Erwan, Guilloux-Nefussi Sophie – „Impact des importations des pays à bas salaire sur l’inflation française”, Document de travail no. 672, Banque de France, aprilie 2018.

[2]  Pentru scopul prezentei analize, vom considera toate bunurile industriei prelucrătoare din coșul de consum ca fiind tranzacționabile, iar serviciile ca fiind netranzacționabile.

 

BCR lansează George Junior: orice copil poate avea gratuit de la 7 ani propriul cont bancar, acces la digital banking și card pe numele său

0

Banca Comercială Română (BCR) anunță lansarea George Junior, un pachet de servicii dedicat copiilor între între 7 și 13 ani, accesibil chiar și 100% online, ce oferă acces la un cont bancar, la platforma de banking George și la un card personalizat pe numele lor, cu un design special conceput de artistul Kitra, totul sub îndrumarea părinților.

„Prin George Junior, copiii pot învăța cum să devină independenți în gestionarea responsabilă a banilor. Procesul pentru deschiderea unui cont pentru copii este gândit să fie cât mai simplu pentru părinți. În plus, aceștia au control deplin asupra cheltuielilor realizate de copil, având posibilitatea de a monitoriza tranzacțiile, de a bloca cardul și de a seta limite personalizate pentru cardul copilului. Tot ca măsură de protecție pentru banii copiilor, ei pot opera tranzacții doar pe 3 canale: la bancomat, online și în magazine, cu reguli și limite clare stabilite de părinte. 

Ne propunem să aducem în ecosistemul George toți membrii familiei, oferind produsele și serviciile noastre bancare într-o experiență digitală, complet integrată. În plus, unul dintre aspectele esențiale pe care George Junior îl aduce este accesul la informații de educație financiară direct în aplicație. George le va oferi constant celor mici informații despre istoria și valoarea banilor, despre diferențele dintre nevoi și dorințe și despre cum pot face alegeri financiare inteligente.

Părinții pot folosi, în acest mod, ecosistemul George pentru a-i învăța pe copii ce înseamnă banii și economisirea, ceea ce va sprijini efortul educațional pe întreaga lor perioadă de dezvoltare”, declara Vlad Huțuleac, Director Executiv Adjunct Produse si Segmente Retail

Costurile pentru George Junior sunt de 0 lei pe toată linia de servicii: administrare cont, plăți la comercianți, retrageri de la orice bancomat din țară sau străinătate, precum și aplicația George. Livrarea cardului copilului este, de asemenea, gratuită până pe 30 noiembrie a.c., iar părintele poate avea acces gratuit la două carduri suplimentare atașate contului copilului.

 

Cum pot părinții să le deschidă George Junior celor mici?

  1. Părintele accesează aplicația George – Magazin – Conturi și Plăți – Cont pentru Copii și urmează pașii indicați, la finalul cărora copilul va avea cont curent în lei, card de debit și propria aplicație George;
  2. Copilul îsi descarcă aplicația George pe telefonul său (din App Store, Google Play sau App Gallery) si se loghează în aplicație cu datele de acces primite în prealabil pe adresa de email declarată la deschiderea contului;
  3. Copilul își ține banii de buzunar într-un loc sigur și învață ce să facă cu ei cu ajutorul lui George, sub îndrumarea părinților.

Părinții pot trăi astfel, alături de copii, experiența 100% digitală a lui George Junior, în cazul în care sunt deja clienți BCR, integrând astfel într-un singur ecosistem digital întreaga viață financiară a familiei.

Important de știut este că, prin regulile setate în George Junior, plățile la anumite tipuri de magazine, precum cele care vând tutun, alcool, conținut pentru adulți sau jocuri de noroc sunt restricționate.

George Junior se adaugă la portofoliul de produse și servicii financiare pentru tineri al BCR accesibile 100% digital și care include:

  • George Kids, pentru copii între 0 și 6 ani;
  • George Young, disponibil pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani;
  • George Students, pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 ani.

 

Mai multe informații despre George Junior și celelalte tipuri de conturi disponibile copiilor găsiți pe site-ul BCR.

DRUID atrage 30 de milioane de dolari ca parte a rundei de finanțare Seria B pentru a îmbunătăți productivitatea organizațiilor prin aplicații conversaționale și inteligență artificială generativă

0

DRUID, lider global în tehnologie de inteligență artificială conversațională, a anunțat astăzi atragerea rundei de finanțare Seria B de 30 de milioane de dolari condusă de TQ Ventures, cu participarea a noi investitori Smedvig Capital, Endeavour și Verve Ventures și a investitorilor existenți GapMinder, Hoxton Ventures și Karma Ventures.

Finanțarea va fi folosită pentru a continua accelerarea expansiunii internaționale a DRUID, în special pe piața din SUA, care reprezintă deja 60% din veniturile curente ale DRUID.

Platforma DRUID pune la dispoziția companiilor instrumentele necesare pentru a construi și proiecta aplicații de business conversaționale (CBA) pentru a oferi cea mai naturală experiență angajat-client. Clienții  existenți apreciază că suita DRUID poate fi integrată în orice mediu tehnologic existent fără a înlocui investițiile anterioare în sisteme de tip ERP, CRM, RPA sau alte instrumente digitale. Mai mult, odată cu integrarea recentă a DRUID cu ChatGPT, prin serviciul Microsoft Azure OpenAI,  AI generativă este pregătită și sigură pentru organizații.

În tumultul creat în jurul inteligenței artificiale conversaționale și generative, DRUID s-a remarcat pentru noi ca lider în acest segment. Am fost încântați să descoperim prin cercetările noastre cât de mult apreciază clienții actuali platforma și ce problemă mare rezolvă DRUID pentru aceștia. Suntem onorați să conducem această rundă și să construim acest parteneriat cu Liviu și echipa DRUID”, a declarat Schuster Tanger, co-managing partner al TQ Ventures.

În plus, aplicațiile de business conversaționale DRUID îmbunătățesc abilitățile tehnologice ale inteligenței artificiale conversaționale cu puterea de a înțelege contextul de business și de a genera acțiuni inteligente, oferind astfel un nivel conversațional ușor de utilizat, care aduce clienții mai aproape de utilizatorii lor și permite utilizarea pe mai multe canale pentru a eficientiza finalizarea cu succes a unei acțiuni.

Mai mulți lideri din industrie au implementat deja tehnologia DRUID cu rezultate excepționale. Kmart, Liberty Global, Spitalul de Copii din Texas, White Castle, NHS, Auchan, Georgia Southern University, Société Générale, Erste Group, BNP Paribas, Axa și mulți alții au integrat platforma de aplicații conversaționale a DRUID, înregistrând îmbunătățiri semnificative atât în ceea ce privește implicarea clienților, cât și eficiența angajaților.

Aceste organizații au raportat o satisfacție sporită a clienților, timpi mai mici de așteptare și rate crescute de rezolvare a problemelor. Eliberarea angajaților de sarcini repetitive le permite acestora să se concentreze pe responsabilități mai strategice și semnificative, având ca rezultat o eficiență și satisfacție sporite ale angajaților, precum și o stare de spirit generală mai bună a echipei.

DRUID valorifică progresele recente în AI generativă, care se integrează perfect în platforma noastră de aplicații conversaționale de business. Credem că platforma noastră va declanșa, pentru marile organizații internaționale, o nouă eră a productivității, cu rezultate tangibile pentru afaceri. Cu susținerea celei mai recente runde de investiții pe care am atras-o și pe fundalul acestei revoluții tehnologice, suntem bine poziționați și încântați să depunem eforturi susținute pentru a oferi soluții tehnologice care să permită clienților noștri să maximizeze valoarea”, a spus Liviu Drăgan, CEO  DRUID.

Noua rundă de finanțare vine în urma creșterii și dezvoltării continue a DRUID. În 2022, DRUID și-a crescut veniturile anuale recurente de 2,5 ori față de 2021 și preconizează o creștere de trei ori în acest an.

Validarea pe plan internațional a platformei revoluționare construită de DRUID ne-a convins  pentru a treia noastră investiție în companie, prima fiind la finalul anului 2020. Încă de atunci am vazut potențialul echipei conduse de Liviu Drăgan de a crea o tehnologie care să transforme domeniul soluțiilor de inteligență artificială conversațională pentru industrii complexe. Fiind alături de DRUID încă de la primii pași pe care i-a făcut la nivel global, ne bucurăm să vedem acum lista importantă de clienți internaționali ai companiei și planurile tot mai ambițioase ale membrilor echipei de a construi un hub AI care poate încorpora rapid cele mai noi tehnologii de inteligență artificială precum Generative AI”, a declarat Dan Mihăescu, Founding Partner, GapMinder.

Fondată în România, DRUID și-a crescut recent echipa globală cu 60% și a inclus câțiva foști executivi cheie UiPath în roluri strategice: în special, (a) Kedar Dani, fost VP global proiectare, pentru a contribui la strategia de lansare pe piață; (b) Vargha Moayed, fost director executiv de strategie, pentru a oferi consiliere strategică pentru CEO; și (c) Mihai Faur, CIO al UiPath, care a devenit membru independent în consiliul de administrație.

Universitatea din București obține o finanțare de 1,5 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru cercetarea avatarurilor pe bază de inteligență artificială

0

Competiția a avut o rată de succes de numai 15%, UB fiind singura instituție de învățământ din România care a obținut finanțare

Universitatea din București (UB) a câștigat o finanțare în valoare de 1,5 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru proiectul avataResponsibility al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) din cadrul Facultății de Filosofie.

Finanțarea este oferită pentru 60 de luni, în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2028, de Consiliul European de Cercetare (European Research Council – ERC), prin programul HORIZON-ERC, în urma unei competiții cu o rată de succes de 15%.

Proiectul câștigător, Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities (avataResponsibility), explorează influența utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale.

„Cele mai promițătoare avataruri sunt cele digitale, augmentate și robotice, cu potențiale utilizări în realitatea fizică, virtuală și augmentată. Toate aceste medii vor deveni convergente odată cu expansiunea metaversurilor, a lumilor virtuale imersive bazate pe simulare și/sau augmentare a experienței și a infrastructurii Internet of Things (IoT). Tot mai mulți experți estimează că separarea tradițională dintre spațiul fizic, virtual și augmentat se va estompa progresiv. Utilizarea avatarurilor digitale, augmentate și robotice va deveni tot mai comună în activitatea cotidiană, fie că avem în vedere profesii și socializare, sau educație și medicină”, se arată în descrierea proiectului.

„avataResponsibility evaluează în ce măsură utilizarea avatarurilor va amplifica sau diminua responsabilitatea morală individuală și colectivă, cu implicații la nivelul politicilor publice. Cercetarea exploratorie urmărește întrebări precum: «Suntem mai mult sau mai puțin responsabili moral atunci când acționăm prin intermediul avatarurilor?» sau «Ce criterii etice putem aplica pentru evaluarea efectelor produse de avataruri dotate cu inteligență artificială?»”, mai notează membrii echipei de cercetare.

Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea unui cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Echipa proiectului este coordonată de lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și are în compunere atât cercetători seniori, Constantin Vică (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Mihnea Dobre (Secțiunea de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București, cât și tineri cercetători, Cristina Voinea (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB), Radu Uszkai (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB și Academia de Studii Economice), Anda Zahiu (CCEA, Facultatea de Filosofie a UB)

„Se spune că acolo unde este voință, este și o cale, iar faptul că o echipă de filosofi români a reușit să câștige finanțarea în competiția ERC Starting Grant dovedește acest lucru. Nu a fost ușor să găsim calea potrivită pentru a scrie aplicația câștigătoare. O parte din succes se datorează faptului că am fost deschiși să colaborăm atât cu colegi din cadrul Universității din București, cât și din Oxford, Basel și Rotterdam”, a remarcat lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu.

Proiectul avataResponsibility continuă și extinde agenda de cercetare a proiectului Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O reevaluare a cadrului aristotelic (CoMoRe), derulat în perioada 2020-2022 și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în cadrul competiției de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE).

Analiză XTB: Debutul iPhone 15 – avânt în vânzările Apple sau un punct de inflexiune?

0

Au trecut aproape 16 ani de la lansarea legendară a primului iPhone, care a surprins lumea în iunie 2007 și a început o frenezie de cumpărare a produselor Apple. În tot acest timp, gigantul din Silicon Valley s-a bucurat de vânzări aproape exponențiale în creștere ale produselor sale emblematice, urmate de venituri record, marje și răscumpărări de acțiuni în valoare de sute de miliarde de dolari.

Lansarea noului iPhone 15 nu a însemnat însă o altă revoluție tehnologică. Schimbările față de versiunea anterioară a dispozitivului Apple par mai mult cosmetice decât inovatoare.

În ciuda câtorva caracteristici noi, nici noul Apple Watch nu a impresionat industria tech. Rămâne de văzut dacă funcția „snap your fingers” pentru a verifica pulsul a următoarei generații Apple Watch va alimenta vânzările.

Mai mult, lansarea noului iPhone a venit într-un moment în care economia globală evoluează ezitant, ferindu-se de recesiune, în era relațiilor tensionate Washington-Beijing.

Potrivit analiștilor XTB, casă de brokeraj pe burse internaţionale, după prezentarea iPhone 15, acțiunile Apple la Bursa Nasdaq au scăzut cu aproape 1,5%.

În acest context, analiștii evaluează dacă lansarea noului model se va dovedi a fi un alt „succes în afaceri” pentru companie sau poate un semnal de alarmă care va arăta un punct de inflexiune.

Valoarea fundamentală a mărcii Apple în ansamblu este subliniată de faptul că acțiunile sale reprezintă mai mult de jumătate din portofoliul vehiculului de investiții Berkshire Hathaway al lui Warren Buffett. O gamă largă de afaceri și o extindere constantă a cotei de piață (cu achiziționarea de clienți loiali pe parcurs) au făcut din Apple o afacere în creștere, chiar și în perioadele de inflație ridicată. În plus, producția „ieftină” din Asia i-a susținut marjele nete.

Pe măsură ce Apple a înregistrat o creștere continuă și impresionantă timp de mai bine de un deceniu, piața a fost plăcut surprinsă. Astfel, piața a dezvoltat așteptări că această expansiune va continua pe termen lung.

„Stabilirea unor standarde din ce în ce mai înalte pentru Apple, în urma unei creșteri atât de impresionante și a lansărilor de produse incitante implică riscul dezamăgirii investitorilor sau clienților. Este asemănător cu o cursă cu obstacole, în care un sportiv depășește obstacole unul câte unul, dar fiecare obstacol depășit poate implica o pierdere mică de energie, care devine din ce în ce mai vizibilă pe măsură ce traseul continuă”, subliniază analiștii XTB.

Potrivit analiștilor, vânzările de iPhone de la an la an au scăzut din 2021. Având în vedere ajustarea pentru sezonalitate și factorii de risc, specialiștii estimează ca numărul total de modele vândute în anul fiscal 2023 să ajungă la 221 de milioane de unități, ceea ce se apropie încet de nivelurile din 2018 și este mai scăzut decât rezultatul obținut, cel puțin în 2015. Totuși, iPhone-ul a fost cel mai puternic produs al companiei din ultimii ani. Scăderea vânzărilor sale ar putea fi asociată cu o scădere semnificativă a cererii pentru celelalte produse ale companiei.

Cu toate acestea, contextul macroeconomic se poate schimba în următoarele luni, pe măsură ce băncile centrale încep să reducă inflația, ceea ce ar putea afecta creșterea economică.

În eventualitatea în care dinamica vânzărilor de iPhone ar scădea semnificativ, mediul macroeconomic actual ar putea reprezenta o oportunitate critică pentru astfel de provocări. În prezent, situația financiară a gospodăriilor americane este într-un moment record, cu o avere netă apropiindu-se de 155 de trilioane de dolari, conform Rezervei Federale. Șomajul, în ciuda încetinirii economice din China, nu pare a fi o problemă semnificativă pentru companie, deoarece este redus în majoritatea economiilor majore. Cu toate acestea, întrebarea-cheie este dacă consumul la nivelul actual va continua în viitor.

Însă acestea nu sunt singurele provocări. Ratele dobânzilor ridicate conduc la costuri mai mari pentru credit și rate mai mari. Până acum, mulți clienți au achiziționat produse Apple prin diverse forme de creditare. În plus, o mai mare strictețe în acordarea creditelor de către bănci, cu standarde mai ridicate pentru debitori, și problemele cu gospodăriile puternic îndatorate care s-au împrumutat în mod agresiv când ratele dobânzilor erau aproape de zero ar putea, de asemenea, să afecteze vânzările. În plus, există factorii geopolitici care pot adăuga incertitudine la ecuație.

Fricțiunea puternică între SUA și China este încă evidentă, iar cele două părți încearcă într-un fel să rupă firul interdependenței, ceea ce poate permite tensiunilor să escaladeze în continuare. Apple suportă greul unei schimbări treptate a producției din China către țările vecine din Asia.

Autoritățile de reglementare chineze au interzis, chiar înainte de lansarea iPhone, ca telefoanele Apple să fie folosite de către oficialii guvernamentali. Morgan Stanley estimează că interdicția înseamnă venituri cu aproximativ 4% mai mici în acest an. China reprezintă aproximativ 20% din piața Apple. Războiul comercial este un alt motiv pentru care Apple se află la o răscruce. Acest risc nu a fost evident în ultimii zece ani de activitate a companiei.

Potrivit analiștilor XTB,  rezultatele pentru al doilea trimestru au indicat că cererea pentru produsele Apple nu mai este atât de puternică, în ciuda venitului net impresionant pe care compania l-a raportat.  S-au înregistrat în special vânzări mai scăzute de iPad-uri și Macbook-uri. „Serviciile cu marjă mare de la Apple (TV, Pay etc.) au performanțe foarte puternice, însă potențialul lor de creștere este oarecum limitat de vânzările de dispozitive – în principal iPhone-uri. Prin urmare, cererea pentru iPhone pare a fi un fel de bază pentru o creștere ulterioară. Dacă nu crește sau cifrele se dovedesc extrem de nesatisfăcătoare – piața ar putea începe să vadă Apple ca pe o companie care a depășit cea mai bună perioadă”, arată analiștii XTB.

În iulie, cel mai mare conglomerat de lux din lume, LVMH, a avertizat că cererea de produse de lux în SUA a început un declin abrupt. Apple nu se încadrează în categoria brandurilor de lux, dar în lumea tehnologiei este privit, fără îndoială, ca atare.

Din punct de vedere al sezonalității, T3 (T4 în funcție de metricile fiscale ale companiei) s-a dovedit adesea a fi cel mai slab. După lansarea iPhone-ului, prețul acțiunilor Apple la sfârșitul trimestrului s-a dovedit a fi mai mic în 75% din cazuri.

Potrivit Counterpoint Research, livrările de smartphone-uri pe piața globală în T2 au totalizat 294,5 milioane, comparativ cu 268 milioane în T1. Apple a rezistat cel mai puternic față de concurență. Livrările de iPhone-uri au totalizat 45,3 milioane față de 46,5 milioane anterior.

„În acest moment, Apple nu pare supraevaluat și compania este departe de a fi la o evaluare exagerată similară cu Nvidia sau alte companii de tehnologie. Cu toate acestea, este greu de spus că evaluarea de astăzi este o marjă de siguranță în cazul unei recesiuni, care ar putea aduce schimbări potențial dramatice în numărul de dispozitive vândute. Desigur, creșterea Apple nu poate fi anulată. Taurii așteaptă cu nerăbdare lansarea VR Vision Pro, care ar putea revigora piața realității virtuale. De asemenea, dezvoltarea ulterioară a inteligenței artificiale – dacă este tradusă în noi funcții de tipul Siri –  ar putea electriza piața”, sunt de părere analiștii XTB.

PRIORITĂȚI ȘI MODALITĂȚI DE ACȚIUNE PROFESIONISTE PE TERMEN LUNG, MEDIU ȘI SCURT

0

Deși titlul raportului de cercetare, elaborat sub auspiciile Societății Academice de Management din România (SAMRO), este „Starea de sănătate a managementului din România în 2022”, aceasta conține o consistentă parte de propuneri de priorități și modalități de acțiune structurate pe patru paliere:

- Managementul economiei naționale
- Managementul administrației publice
- Managementul companiilor
- Trainingul și consultanța managerială

Placa turnantă a priorităților și modalităților de acțiune o constituie elaborarea unei strategii naționale de construire a economiei bazate pe cunoștințe și transformări digitale. În lucrare sunt punctate reperele esențiale de fundamentare a strategiei și cele șase componente absolut necesare pentru ca strategia să fie implementabilă și performantă. Strategia este absolut necesar să cuprindă principalele elemente ale modelului economic românesc – Orizont 2040 – recent realizat sub auspiciile ASPES.

Pentru managementul economiei naționale este formulat un set de 17 priorități pe termen lung, între care menționăm următoarele:

Creșterea accelerată a productivității muncii;

Construirea unui mediu de afaceri favorizant dezvoltării firmelor;

Relansarea sustenabilă a economiei României, reflectată în amplificarea accelerată și „sănătoasă” a PIB-ului;

Creșterea gradului de ocupare a populației României în sectorul privat de la 13,76% la 16% în 2025 și 19% în 2030.

Pentru ca prioritățile să „prindă viață”, să transforme economia, sunt propuse mai multe modalități de acțiune. Dintre acestea enumerăm selectiv:

- Situarea în centrul managementului la nivel național, sectorial, regional și local a unor viziuni și abordări predominant prospective, concretizate în stabilirea de obiective realiste și mobilizatoare;
- Proiectarea și implementarea de sisteme manageriale riguroase și funcționale la toate nivelurile economiei;
- Crearea unui mediu de afaceri predictibil, funcțional și prietenos pentru companii, în special pentru IMM-uri;
- Conectarea planificării economico-sociale strategice la procesul bugetar național;
- Stimularea dezvoltării culturii și inițiativei antreprenoriale;
- Intensificarea transferului de know-how economic și managerial internațional, a celor mai bune practici din Uniunea Europeană în România.

În ceea ce privește managementul economiei naționale pe termen scurt și mediu (2023-2025), se precizează:

- 6 zone majore de acțiune
- 10 priorități
- 15 modalități de acțiune.

În mod similar sunt tratate și celelalte trei paliere menționate:

  1. a) Pentru administrația publică sunt formulate 9 priorități și 7 modalități de acțiune pe termen lung și, respectiv, 5 priorități și 7 modalități de acțiune pe termen mediu și scurt.
  2. b) Pentru companii sunt propuse 15 priorități și modalități de acțiune pe termen lung și, respectiv, 11 pe termen scurt și mediu.
  3. c) Pentru training și consultanță managerială sunt formulate 9 priorități și modalități de acțiune pe termen lung și 10 pe termen mediu și scurt.

Prioritățile și modalitățile au ca prim fundament cuprinzătoare și aprofundate analize ale economiei și managementului din România în anul 2022 în context european, încorporate în cele 204 pagini ale capitolului 1 al lucrării.

Al doilea pilon de fundamentare este furnizat de analizele privind evoluțiile și caracteristicile managementului pe cele 4 paliere în perioada 2009-2022, prezentate în cele 152 de pagini ale celui de-al doilea capitol al raportului de cercetare.

Analizele și proiecțiile cuprinse în această carte au în vedere în principal următoarele 5 categorii de beneficiari:

- Companiile din toate ramurile economiei;
- Universitățile, institutele și centrele de cercetare;
- Managerii și specialiștii în management din toate domeniile;
- Studenții care se specializează în management sau care își propun sa devină manageri și întreprinzători;
- Organismele și decidenții politici, administrativi și legislativi de la nivel național, sectorial și teritorial.

Având în vedere situația și perioada în care se află România, contextul geo-politic actual și viitoarele alegeri parlamentare, prezidențiale și locale, considerăm că analizele, prioritățile și modalitățile de acțiune cuprinse în acest raport de cercetare sunt deosebit de utile ultimei categorii de beneficiari enumerați – organismele și decidenții politici, administrativi și legislativi – la a căror profesionalizare managerială și eficiență pot să contribuie substanțial. Prioritățile și modalitățile de acțiune propuse, bazate pe studiile și analizele celor 270 de profesori și conferențiari universitari membri ai Societății Academice de Management din România și ale Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, sunt de natură să contribuie la reformarea și relansarea rezilientă a economiei și administrației publice din România, la creșterea mai rapidă a performanțelor sale economice, sociale și ecologice, în consens cu prioritățile și abordările Uniunii Europene.

PwC România a acordat asistență Alpha Bank în procesul de achiziție a operațiunilor de retail ale Orange Money România

0

O echipă integrată de consultanți specializați în tranzacții a PwC România a acordat servicii de asistență fiscală, contabilă și IT pentru Alpha Bank România, în procesul de achiziție a operațiunilor de retail – aplicația mobilă de plăți, produsele și portofoliul de clienți – ale Orange Money România.

„Ne bucurăm că am fost alături de Alpha Bank, una dintre cele mai importante instituții bancare din România, în această tranzacție care consolidează poziția băncii pe segmentul de servicii financiare digitale oferite clienților. Vom continua să asistăm clientul până la finalizarea întregului proces”, a declarat Andreea Mitiriță, Partener Servicii fiscale PwC România.

În cadrul acestei tranzacții, asistența fiscală a fost asigurată de echipa coordonată de Andreea Mitiriță, Partener și alcătuită din Ramona Curta, Senior Manager, Monica Ardelean, Senior Manager. Serviciile de consultanță contabilă au fost acordate de Kenneth Spiteri, Partener, și Oana Stoia, Manager.

Încheierea acestei tranzacții confirmă experiența specialiștilor PwC în asistarea unor tranzacții reglementate precum cele din sectorul financiar-bancar. Mulțumesc Alpha Bank pentru încrederea acordată și echipei PwC pentru implicare și profesionalism”, a spus Kenneth Spiteri, Partner PwC România.

Adițional, PwC a asistat echipa Alpha Bank România cu consultanță specializată pe zona de arhitectură software și o analiză din perspectiva celor mai bune practici pentru proiectarea, documentarea și specificațiile aferente interfețelor programatice aplicative. Echipa PwC a fost coordonată de Radu Bădiceanu, Partener.

„Avansul tehnologic și pandemia au influențat comportamentul consumatorilor în materie de servicii financiare și au impus băncilor să accelereze digitalizarea și să ofere servicii și produse într-un mod mai personalizat, simplu și digital. Și vedem că băncile din România fac pași importanți în această direcție”, a arătat Radu Bădiceanu, Partener PwC România.

Membră a grupului elen Alpha Bank Group, Alpha Bank România este prezentă de aproape 30 de ani pe piața românească și se află în primele zece bănci din țară

România are nevoie de măsuri urgente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere

0

 Accidentele grave înseamnă nu doar bunuri avariate, ci vieți pierdute, familii destrămate și un viitor întrerupt mult prea devreme. Din păcate, cu circa 400.000 de accidente rutiere în fiecare an, România conduce într-un clasament european al numărului de accidente rutiere și al victimelor acestora, în ciuda unor progrese făcute în ultimul timp. În 2022, au avut loc 28.010 de accidente rutiere în care au fost accidentate 36.218 persoane, reprezentând o creștere de 3% față de anul precedent.  În total, peste 1.600 de oameni au murit pe drumurile publice din țara noastră în 2022.

Lunile de vară dețin recordul de peste an în materie de accidente grave, în august înregistrându-se o creștere de peste 30% față de media anului, o cauză putând fi legată de vacanțele din această perioadă când se călătorește mai mult cu mașina și pe intervale mai lungi de timp.

Dincolo de statisticile care confirmă istoric aceeași tendință de creștere pe timp de vară, în contextul accidentelor grave din ultima perioadă, Coaliția pentru Siguranță Rutieră susține public adoptarea urgentă a unor măsuri concrete și ferme pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.

Totodată, Coaliția militează pentru ca, cel târziu până în 2030, România să nu mai figureze în topul clasamentului european al  accidentelor rutiere, și ca siguranța rutieră să fie recunoscută drept prioritate națională prin dezvoltarea unor politici publice sustenabile, care să ducă la scăderea numărului de accidente și, implicit, al numărului de victime.

În realizarea acestor obiective, Coaliția își propune, concret:

–  promovarea de politici publice pentru îmbunătățirea cadrului normativ cu privire la conduita în trafic;

– dezvoltarea unui document strategic prin contribuția membrilor Coaliției – Carta Albă a Siguranței Rutiere;

– derularea a cel puțin o campanie anuală de siguranța rutieră, adresată publicului larg, precum și a unui proiect specific de îmbunătățire a siguranței în trafic.

Coaliția pentru Siguranță Rutieră este un proiect care s-a constituit în luna iunie a acestui an, ca o nevoie de acțiune coalizată a peste 21 de autorități, instituții  și organizații nonguvernamentale care își propun să contribuie la reducerea semnificativă a numărului de accidente pe șoselele din România. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

CreditAmanet obține creșteri de peste 25% ale cifrei de afaceri și profitului în primul semestru din 2023

0

CreditAmanet, lider al pieței de profil, cu o experiență de peste 15 ani, a înregistrat în primul semestru din 2023 rezultate financiare consolidate cu peste 25% mai mari decât în anul precedent. Astfel, cifra de afaceri a holdingului cu 3 linii de business (amanet, schimb valutar și comerț cu bunuri mobile) a ajuns la 42,31 milioane de lei în primul semestru din 2023, o creștere de 26,22% față de 33,52 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Profitul companiei pentru prima jumătate a anului curent a atins valoarea de 4,44 milioane de lei, o apreciere procentuală de 24,11 comparativ cu 3,58 milioane de lei în primul semestru al anului trecut.

Rezultatele financiare consolidate obținute în primul semestru confirmă creșterile estimate pentru această perioadă și continuă trendul constant ascendent, în care compania cu capital românesc a raportat performanțe financiare impresionante.

Rezultatele din primul semestru, la nivelul holdingului se încadrează în proiecțiile bugetate. Aceasta demonstrează că am avut așteptări realiste, în pofida climatului economic cu multiple provocări. Ne-am urmărit cu perseverență strategia de business, care s-a dovedit a fi una perfect adaptată realităților sociale și economice actuale. Rezultatele financiare consolidate ale primului semestru reprezintă încă un pariu câștigat de întreaga echipă CreditAmanet”, spune CEO-ul companiei, Cosmin Popovici.

Prima jumătate a lui 2023 a fost o perioadă în care compania lider de piață a îndeplinit multe alte obiective de business, pe lângă cele financiare. CreditAmanet și-a consolidat rețeaua națională de agenții. Sibiul, „un centru important de business pentru CreditAmanet”, după cum consideră CEO-ul companiei, este orașul care găzduiește cea mai nouă agenție. Totodată, aceasta marchează implementarea unui nou concept de amenajare, care are în centru atât facilitarea interacțiunii clienţilor cu produsele şi serviciile CreditAmanet, cât și o experiență de shopping modernă și confortabilă.

Proiectele de digitalizare a căror valoare va depăși anul acesta suma de 1 milion de euro s-au concretizat în finalizarea introducerii tabletelor și semnăturii electronice în toate agențiile CreditAmanet, în intensificarea prezenței online și realizarea unor pași importanți pentru dezvoltarea de noi platforme de tranzacționare online.

În primul semestru din 2023, CreditAmanet și-a inaugurat birourile „verzi” din cea mai înaltă clădire din România, SkyTower. Necesară datorită dezvoltării accelerate a companiei și creșterii cu 15% a personalului raportat la anul anterior, relocarea sediului principal reprezintă, pe lângă atingerea unei etape superioare în dezvoltarea CreditAmanet, și o afirmare a principalelor sale valori: sustenabilitatea, inovația și profesionalismul.

Pentru cel de-al doilea semestru din 2023, compania românească își propune să mențină același ritm de creștere pe toate liniile de business, atât în ce privește cifra de afaceri, cât și profitul.

Suntem încrezători că vom îndeplini obiectivele propuse pentru exercițiul financiar actual. Digitalizarea și consolidarea rețelei nationale de agenții rămân prioritățile noastre, la fel și dezvoltarea practicilor sustenabile prin intermediul politicilor ESG. De la an la an am dezvoltat un business tot mai solid și rezilient împreună cu echipa noastră, dar și o afacere privită cu încredere de clienți. De altfel, aceștia sunt o parte dintre factorii care au generat performanțele financiare spectaculoase pe care CreditAmanet le-a obținut în ultimii ani”, mai spune Cosmin Popovici.

Mobile Industrial Robots: Automatizarea proceselor intralogistice influențează pozitiv viteza, siguranța și capacitatea de producție. 

0

Printre operațiunile care pot fi cel mai usor atribuite roboților mobili autonomi se numără ridicarea și transportul europaleților, ridicarea rafturilor și a cărucioarelor cu roți, colaborarea cu un braț robotic pentru operațiuni complexe, conform studiului “10 AMR applications that can help you automate your logistics processes” realizat de Mobile Industrial Robots (MIR), lider în producția de roboți mobili autonomi (AMR). 

De altfel, 97% dintre manageri consideră că automatizarea proceselor intralogistice are un impact pozitiv important sau foarte important asupra calității, 95% asupra vitezei de lucru și 86% în privința siguranței, potrivit “Global Industrial Robotics Survey”, un studiu lansat de compania de consultanță McKinsey&Company ]n 2022.

Paul Olariu, MiR

„Toate aceste câștiguri devin posibile deoarece în numeroase domenii – precum auto-moto, logistică, farmaceutică, FMCG –  subansamblele și alte consumabile sunt adesea transportate manual pe distanțe mari de la depozit la linia de asamblare sau între zonele de logistică. Această sarcină poate fi eficient gestionată de AMR-uri, eliberând astfel angajații pentru activități cu valoare adăugată mai mare. În plus, AMR-urile scutesc angajații de efortul de a împinge cărucioare grele și permit companiilor să-și mărească eficiența operațională prin asigurarea unui flux de transport fiabil și continuu”, afirmă Paul Olariu, Area Sales Manager pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Mobile Industrial Robots (MIR).

Roboții mobili autonomi pot să transporte sarcini de până la 1.350 de kg şi să parcurgă zilnic zeci de kilometri. Aceştia pot funcţiona 8-10 ore cu o singură încărcare, iar consumul mediu pentru o zi de muncă de opt ore este de 1.73 kWh ceea ce înseamnă un cost de maximum doi-trei lei.

„Avansul tehnologic în domeniu permite utilizarea tot mai frecventă a roboților mobili autonomi. Printre cele mai fezabile operațiuni care pot fi atribuite roboților mobili autonomi se numără ridicarea și transportul europaleților între depozite și linii de asamblare, tracțiunea oricărui tip de rafturi și cărucioare cu roți, integrarea cu sistemele gravitaționale «Karakuri» pentru automatizarea încărcării și descărcării materialelor, integrarea cu benzile transportoare și sistemele de depozitare pe verticală pentru preluarea automată a produselor transportate, combinația cu un cobot (braț robotic colaborativ) pentru realizarea unor operațiuni cu nivel ridicat de complexitate”, adaugă Paul Olariu.

Extinderea scenariilor de utilizare a roboților mobili autonomi conduce la o creștere accelerată a investițiilor în automatizare.

În următorii cinci ani, companiile din sectoarele industriale vor aloca până la 25% din cheltuielile lor de capital pentru investiții în sisteme de automatizare, potrivit aceluiași studiu McKinsey&Company. Deoarece beneficiile sunt mai ușor de cuantificat, în domeniile automobilistic și logistic, investițiile vor depăși 30%.

Bestjobs: Startup-urile și micile companii caută oameni care să le ajute să reziste pe o piață dură

0

 Companiile nou înființate caută să angajeze între 2 și 4 angajați în primul an de la înființare

 Zona micilor întreprinzători din România este, în mod tradițional, una extrem de dinamică, zeci de mii de SRL-uri fiind înființate în fiecare an. De la începutul anului și până în prezent peste 56.000 de SRL-uri noi au fost înregistrate, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în timp ce procentul firmelor nou înființate în 2023 care recrutează prin bestjobs a ajuns la 15%, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe companii mici care au recrutat în primele 8 luni ale acestui an prin bestjobs sunt din orașe precum: București, Cluj, Timișoara, Iași și Constanța.

În medie, un start-up caută să ocupe între două și patru poziții, cele mai multe angajări înregistrându-se în rândul startup-urilor din domenii precum servicii, transport, retail sau logistică.

”Aceste firme, care sunt la început de drum, au un buget limitat și sunt de cele mai multe ori presate de timp, astfel că sunt și cele care au nevoie cel mai rapid de oamenii potriviți. În același timp, ecosistemul românesc de startup-uri reprezintă unul dintre principalii catalizatori ai inovației, având un impact semnificativ asupra creșterii economice a României. De aceea noi, la bestjobs, vrem să încurajăm cât mai mult dezvoltarea startup-urilor din perspectiva resurselor umane. Astfel, firmele nou înființate care își creează un cont pe bestjobs primesc suport nostru la prima angajare, putând publica gratuit primul anunț”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia. Astfel, în primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 500.000 de aplicări la joburi/angajatori de tip startup, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

”Salariile și beneficiile oferite de startup-uri sunt la un nivel similar cu cele oferite de către companiile mari, deoarece cei mai mulți antreprenori caută să recruteze oameni bine pregătiți, cu experiență generoasă în domeniul lor de activitate, care să contribuie la ascensiunea companiei. Pentru că acești oameni vin, de obicei, din companiile mari, pentru a-și părăsi locul actual de muncă, un start-up trebuie să le ofere beneficii salariale și extrasalariale pe măsura pregătirii lor”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Domeniile cu cele mai multe companii nou înființate în primele 7 luni, potrivit ONRC, sunt Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul și Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16581), Transport şi depozitare (9225), Construcţii (8978), Agricultură, silvicultură şi pescuit (8315), și Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7917).

Sistemul integrat de protecție civilă al sectorului 4, complet operațional

0

Sistemul integrat pentru intervenții în situații de urgență care se dezvoltă în sectorul 4, investiție din care s-au realizat până acum Unitatea de Primiri Urgențe și Secția pentru tratarea marilor arși (cu 3 paturi) a Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, s-a întregit printr-o unitate de pompieri, prima de acest fel construită de comunitatea sectorului 4 și singura realizată în București în ultimii 32 de ani, care funcționează în subordinea Detașamentului de pompieri Pieptănari și deservește, în primul rând, zona de sud a Capitalei (sectoarele 4 și 5 și o zonă a județului Ilfov).

Inaugurarea a avut loc de Ziua Pompierilor (13 septembrie) în prezența primarului sectorului 4, Daniel Băluță, a prim-ministrului Marcel Ciolacu și a șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat.

Daniel Băluță, primarul sectorului 4: „Tot ceea ce facem aici, în comunitatea Sectorului 4, este legat de ideea de protejare a vieții. Această unitate de pompieri, construită în mijlocul unei comunități ignorate mulți ani, nu este o investiție singulară. Am început cu amenajarea secției de Mari Arși de la spitalul Bagdasar Arseni, am continuat ridicând de la zero Unitatea de Primiri Urgențe a aceluiași spital, iar acum, cu această unitate ISU, închidem un circuit integrat, menit să protejeze și să salveze vieți. Evident, nu ne oprim aici. Începem în curând construcția unei noi maternități, iar împreună cu spitalul de Pneumologie, realizăm o secție nouă, tot aici, în sectorul 4. În plus, urmează construcția unui pavilion de chirurgie pentru spitalul de stomatologie, ce va fi deschis în maximum 3 luni. Iar asta nu e totul, pentru că în scurt timp, vom avea o unitate de pompieri și în cartierul Tineretului, astfel încât gradul de siguranță al oamenilor din București să crească. La mulți ani și toate cele bune pompierilor salvatori, celor care salvează vieți, uneori cu prețul propriilor lor vieți”.

Marcel Ciolacu, prim-ministrul Guvernului României: „Mă întreba domnul Băluță dacă sunt emoționat. E normal să fiu! Sunt în fața dumneavoastră, a pompierilor și este o onoare să fiu astăzi aici. Este prima unitate de pompieri construită în ultimii 40 de ani, dar nu numai în București, în România. Acest lucru se datorează, cum este normal, domnului Daniel Băluță, primarul sectorului 4, dar și locuitorilor sectorului 4 care astăzi ne privesc. Și este pentru prima oară când o astfel de unitate are și o componentă educativă. Aici poate să vină tineri, copii, pe care dumneavoastră îi puteți învăța cum să se manifeste în situații de urgență. Întotdeauna prevenția și educația salvează vieți omenești. Mă bucur foarte mult că domnul primar are o viziune, pentru că această unitate nu va deservi doar sectorul 4, ci și sectorul 5. Are o viziune integrată și de la stația de pompieri la investițiile de la Spitalul Bagdasar și de la noua secție de UPU și la o viitoare stație de pompieri. Asta face diferența dintre primari cum este Daniel Băluță, despre care, n-am nicio reținere s-o spun, e unul dintre cei mai buni primari din România în momentul acesta și primari care intervin punctual și nu înțeleg că totuși au trecut foarte, foarte mulți ani de la Revoluție.”

Raed Arafat, secretar de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență: „Asistăm la un moment istoric. Și n-aș fi vrut să zic acest lucru. Aș fi vrut să spun că asistăm la un moment de normalitate. Asistăm, însă, la prima construcție de la zero în municipiul București. De la Revoluție încoace nu s-a mai făcut așa ceva. Vreau să-i mulțumesc domnului primar și Primăriei Sectorului 4 pentru această realizare, care vine în folosul populației.”

Administrația locală a sectorului 4 subliniază că noua investiție, unitatea de pompieri Perșani, „a fost construită de la zero de către comunitatea sectorului 4, are o suprafață desfășurată de 1.100 mp și un regim de înălțime de P+1. Clădirea are în componență o zonă dedicată echipamentelor/mașinilor de intervenție, precum și o zonă administrativă destinată angajaților ISUBIF, cu sală de sport, dormitoare, bucătărie, vestiare, birouri, spații tehnice.Totodată, unitatea are și o componentă educațională, sens în care, aici, copiii și tinerii vor putea fi instruiți de către personal calificat, cu privire la comportamentul necesar în cazul unor situații de urgență”.

Foto: PS 4

Apple lansează iPhone 15 pe fondul declinului pieței de telefoane mobile

0

Apple – compania cu cea mai mare capitalizare bursieră din lume, a lansat ieri noul iPhone 15, cu un nou port de încărcare USB-C, procesoare mai rapide, camere mai bune și culori noi, toate la aproape același preț ca anul trecut. Aceasta este o încercare semnificativă de a resuscita piața mondială a smartphone-urilor, aflată în scădere, dar și de a valida creșterea susținută a prețului acțiunilor Apple din acest an. Cheia acestui proces este limitarea prețului. Apple a menținut prețurile la nivelul modelelor de anul trecut, doar modelul Pro Max, cel mai performant, înregistrând o creștere, iar acesta venind la pachet cu un spațiu de stocare mai mare.

Piața globală de smartphone-uri a scăzut cu 9% de la an la an, ajungând la 268 de milioane de unități în T2 2023. Samsung și-a păstrat poziția de lider  în T2 2023 după numărul de unități vândute, în timp ce Apple a înregistrat un declin ciclic. Dintre primele cinci mărci de smartphone-uri – Samsung, Apple, Xiaomi, Oppo și Vivo – Apple a înregistrat cel mai mic declin al livrărilor de la un an la altul.

Apple vinde doar 20% din smartphone-urile globale, dar captează peste 80% din profiturile pieței cu ajutorul mărcii sale puternice și a prețurilor premium. Mulți alții mizează pe succesul Apple, de la lanțul său de aprovizionare format din 200 de companii la nivel mondial, precum Foxconn sau Qualcomm, până la acțiunile companiilor de telefonie mobilă care suferă de mult timp, de la AT&T la Vodafone, precum și oferta publică a ARM, compania de cipuri ce domină zona de procesoare pentru smartphone-uri. Lansarea iPhone 15 de aseară are astfel implicații importante mult dincolo de Apple, unde telefoanele reprezintă jumătate din vânzările companiei.

Apple se află pe locul al doilea în ceea ce privește livrările globale de smartphone-uri, cu o cotă de piață de 17%, între Samsung (SMSN.L) și Xiaomi (1810.HK). Dar prețul său mediu de aproximativ 1.000 de dolari pe unitate îi permite să domine industria în ceea ce privește profitabilitatea, cu 45% din vânzări și 85% din profit. Toate acestea sunt determinate de percepția publică a unei mărci și a unui statut premium pe care îl conferă iPhone și de mai multe opțiuni de finanțare disponibile. Chiar și în cadrul prezentării Apple a menționat că telefonul lor este cel care își pierde cel mai puțin din valoare în timp.

La nivel global există 5,6 miliarde de utilizatori de telefoane mobile, reprezentând 70% din populația mondială. În prezent, creșterea numărului de abonați va fi în special în rândul tinerilor și în mediul rural, jumătate dintre aceștia provenind din India și Africa. Piețele dezvoltate sunt saturate, creșterea fiind axată pe extinderea penetrării actuale de 20% a tehnologiei 5G, care determină adoptarea serviciilor mobile și creșterea volumului de date. Se estimează că traficul va crește de 3 ori în următorii cinci ani, pe măsură ce adoptarea 5G va stimula streamingul video și jocurile online. Însă toate acestea necesită investiții mari. Giganții americani din domeniul telefoniei mobile Verizon (VZ), AT&T (T) și T-Mobile (TMUS) au avut de suferit din cauza acestor nevoi mari de investiții și a scăderii creșterii subscrierilor, ceea ce a făcut ca aceste companii să fie cele mai ieftine din industria americană (8x P/E) și să aibă cele mai slabe performanțe bursiere în acest an.

Pentru investitori, Apple este una dintre acțiunile preferate. Este al patrulea cel mai deținut titlu de către investitorii români pe platforma eToro și al treilea la nivel global. Prețul acțiunilor a crescut cu aproape 41% de la începutul anului. Dar spectacolul de lansare a iPhone-ului de aseară nu i-a impresionat prea mult pe investitori, acțiunile scăzând ieri cu peste 2%.

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție Returnare în România, solicită o prelungire strategică pentru lansarea eficientă a sistemului

0

RetuRO a solicitat oficial, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR). Această decizie derivă din angajamentul RetuRO de a asigura o implementare reușită a unui proiect fără precedent în ambiție și amploare. Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

Gemma Webb, CEO & Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare SA a declarat: Viziunea ambițioasă a RetuRO pentru o Românie mai verde alimentează determinarea noastră de a implementa cel mai mare sistem integrat de garanție returnare din lume, deosebit datorită complexității sale ridicate. Drumul nostru a fost marcat de progrese remarcabile, dar, acum, ne aflăm într-un moment critic.

După o evaluare extensivă și detaliată a ceea ce mai trebuie făcut pentru a avea un sistem funcțional și a complexelor provocări întâlnite, suntem siguri că o lansare prematură ar putea pune în pericol încrederea consumatorilor, producătorilor și comercianților, subminând sistemul de la început.

Recunoaștem că aceste etape incipiente sunt extrem de dificile, dar credem că acești pași concreți pe care îi facem acum vor deschide calea pentru o implementare mai ușoară și eficientă în fazele următoare. Perioada optimă pentru implementare, bazată pe experiențele reușite ale altor țări, este de 18 luni, o durată pe care acționarii noștri au solicitat-o în mod informat în cererea noastră de acreditare. Dar, pentru că licența de proiect a fost acordată abia în august 2022, am avut o întârziere de trei luni. În plus, faptul că eu, ca prim membru al echipei noastre, am început activitatea în noiembrie 2022, a redus perioada de implementare completă la 12 luni.

În ciuda complexității și provocărilor cu care ne confruntăm, angajamentul nostru de pregătire a României pentru un viitor în care fiecare dintre noi să protejeze comunitatea în care trăiește rămâne neclintit. Dar nu putem face acest lucru singuri; implicarea tuturor este crucială pentru a asigura o funcționare eficientă a Sistemului Garanție Returnare pe termen lung.

Cererea noastră de prelungire a termenului nu este doar o decizie pragmatică, ci și o dovadă a angajamentului nostru puternic pentru încredere, calitate și beneficii pe termen lung. Împreună, vom modela o Românie verde și sustenabilă, lăsând moștenire o sursă de inspirație și un model de schimbare în bine.”

Echipa RetuRO a înregistrat progrese semnificative în ultimele luni, atingând obiective importante:

  • A creat o echipă puternică de 40 de profesioniști în doar câteva luni, care continuă să crească, recrutând specialiști din toate domeniile.
  • A dezvoltat în timp record o platformă IT ușor de utilizat, unde peste 80.000 de operatori economici au putut și încă pot să se înregistreze.
  • A lansat o campanie de marketing multimedia pentru a informa operatorii economici cu privire la înregistrare și pentru a  transmite mai departe inițiativa acestui proiect.
  • Peste 60.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție Returnare, în diferite etape.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor, într-o primă fază, și, apoi, prin obținerea unuia dintre cele mai mari împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro. Acest lucru a implicat negocieri cu cele mai importante bănci din România și cu echipe internaționale.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat, după o evaluare minuțioasă, necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • A stabilit procese de business eficiente și un cadru IT pentru a gestiona datele și operațiunile financiare. După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT perfect, care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contracte detaliate pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja
  • RetuRO a identificat cei mai buni furnizori de soluții tehnice pentru cele 17 centre, asigurând cea mai bună echipă și cele mai eficiente instalații.
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic printr-un proces de licitație transparent și integrat, pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului limită:

  • Complexitatea proiectului și provocările de implementare. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.
  • Constrângerile de timp. Termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.
  • Percepția publică și educația civică: Lipsa cunoștințelor esențiale în înțelegerea modului de funcționarea a sistemului. Prin urmare, RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu Sistemul Garanție Returnare.

Următoarele obiective importante pentru Sistemul Garanție-Returnare:

  • Dezvoltarea Sistemului IT: Dezvoltarea și implementarea sistemului IT au reprezentat puncte cheie pe agenda RetuRO și s-au făcut pași importanți în acest sens. Cu toate acestea, intervalul de timp limitat reprezintă o provocare semnificativă în asigurarea funcționării la standardele dorite. Programul strâns limitează testarea detaliată a componentelor de bază ale sistemului IT, atingerea standardelor de calitate necesare și nu lasă loc pentru ajustări în cazul apariției unor probleme neașteptate.
  • Contractele cu comercianții: RetuRO lucrează, în prezent, la pregătirea contractelor pentru comercianți, care vor trece, mai întâi, printr-o fază de consultare, iar, în cele din urmă, vor ajunge în proces de semnare.
  • Infrastructură și rețea logistică: Deși s-au făcut progrese semnificative în configurarea și implementarea rețelei logistice necesare, au existat unele dificultăți în asigurarea locațiilor potrivite.
  • Managementul producătorilor și retailerilor: RetuRO colaborează în mod constant cu producătorii și retailerii pentru a optimiza Sistemul Garanție Returnare, adunând toate informațiile relevante, asigurând îmbunătățiri continue și oferind suport producătorilor și retailerilor implicați în implementarea SGR.
  • Campanie informativă pentru consumatori: Pentru informarea, înțelegerea modului de funcționare și promovarea Sistemului Garanție Returnare, RetuRO va lansa, în curând, o campanie informativă pentru consumatori.

Aprobarea cererii de prelungire ar reduce semnificativ efectele provocărilor cu care se confruntă în prezent sistemul și va oferi RetuRO premisele implementării eficiente, precum și timpul esențial pentru testarea componentelor principale. De asemenea, va asigura o lansare sustenabilă, garantând în cele din urmă o adoptare rapidă a SGR în rândul a peste 19 milioane de români.

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) a fost creat de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

RetuRO, administratorul SGR, va asigura transparență asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.  

Zilele prevenirii dezastrelor. Cât de pregătiți suntem pentru a preîntâmpina efectele lor?

0

„Zilele Prevenirii Dezastrelor”, proiect marca Asociația Energia Inteligentă, are ca principal scop derularea de acțiuni de informare și responsabilizare a comunităților locale cu privire la diverse situații care ne pot pune viața în pericol și totodată de conștientizare a măsurilor care trebuie adoptate în aceste situații pentru a minimiza posibilul impact negativ al acestora. Proiectul este derulat în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și Clubul Câinilor Utilitari (CCU).

Ediția dedicată municipiului Făgăraș desfășurată la începutul acestei săptămâni a avut două componente: responsabilizarea comunității locale cu privire la măsurile care trebuie adoptate în situații ce pot pune în pericol vieți omenești și informare cu privire la utilizarea câinilor în activitățile de căutare și salvare.

Acțiunile de conștientizare a măsurilor care trebuie adoptate în cazul producerii unor situații care ne pot pune viața în pericol precum incendii, dezastre naturale, cutremure au fost derulate în Centrul Mobil de Instruire a Populației cu sprijunil Inspectoratului pentru Situații de Urgență Țara Bârsei al județului Brașov, care au pus la dispoziția organizatorului o echipa specializată ce a instruit participanții interesați cu privire la conduita pe care trebuie sa o adopte în caz de pericol și la manevrele de prim ajutor care pot salva vieți omenești. Clubul Câinilor Utilitari organizație non-guvernamentală ce are ca obiectiv principal pregătirea câinilor de utilitate socială a susținut prin echipele de voluntari om-câine pregătite în cadrul organizației, demonstrații de dresaj canin și sesiuni de informare în ceea ce privește utilizarea câinilor în activitățile de căutare-salvare. O acțiune simulată de căutare-salvare persoane dispărute în mediul natural, a fost organizată cu succes de CCU în colaborare cu ISU Brașov, în prima zi a evenimentului.

Dumitru Chisăliță, Președintele Asociația Energia Inteligentă: „Asociația Energia Inteligentă a desfășurat în cei peste 6 ani de activitate variate activități educative în ceea ce privește comportamentul responsabil sau prevenția situațiilor care pot ne pot pune viața în pericol. Acțiunile de informare și responsabilizare a comunităților locale sunt întotdeauna bine-venite și ne bucurăm să constatăm un interes crescut din partea populației față de comportamentul pe care trebuie sa îl adopte în caz de incendii sau cutremure și față de tehnicile de prim ajutor care, în situații de urgență pot face diferența între viață și moarte. În acest an am derulat 3 acțiuni în cadrul proiectului «Zilele Prevenirii Dezastrelor» în județele Sibiu, Alba și Brașov, iar în luna octombrie vom fi prezenți la Oradea. Parteneriatul cu Departamentul pentru Situații de Urgență și Clubul Câinilor utilitari s-a dovedit a fi unul de succes și speram să continuăm acest proiect și în anii următori. Totodată, evenimentul s-a bucurat de mare deschidere din partea Primăriei Municipiului Făgăraș care ne-a oferit un sprijin real în organizarea acțiunii și mulțumesc pe aceasta cale tuturor organizațiilor implicate în acest proiect.”

Locotenent colonel Marian Terciu, ISU Brașov: „Caravanele dedicate VIEȚII au fost prezente din nou în municipiul Făgăraș. Caravana SMURD «Fii pregătit» și Centrul Mobil pentru răspuns în situații de urgență furnizează participanților la instruiri informații și dezvoltă deprinderi care asigură creșterea capacității acestora de a reacționa corespunzător în situațiilor neprevăzute (accidente, inundații, incendii, cutremure etc). Trecându-ne pragul, veți fi instruiți în acordarea primului ajutor medical de bază, în tehnici de stingere a incendiilor în locuințe și veți afla multe despre modul de comportare în diferite alte situații de urgență. Așa cum spunea Giovanni Papini « lucrul cel mai mare pe care-l poate face cineva este să adauge viață vieții »”.

Ana Maria Ciopată, Vicepreședinte, Clubul Câinilor Utilitari (CCU): „Suntem deja la a patra acțiune în cadrul seriei de evenimente Zilele Prevenirii Dezastrelor. Pot spune că vedem beneficii în ceea ce privește constientizarea populației cu privire la prevenție și activitatea în caz de dezastru. În cele două zile petrecute la Făgăraș am organizat o simulare de disparitie persoane în mediu natural la care echipele CCU și ISU Brașov au lucrat împreuna și au atins obiectivele propuse. De asemenea, ne-am bucurat să avem ca public la demonstrația de dresaj canin elevii claselor I – IV din Făgăraș. Considerăm că interacțiunea câine-om este un subiect important și le mulțumim organizatorilor și profesorilor care au dat curs invitației de a participa la acest eveniment. Vă așteptăm cu placere la urmatoarele evenimente.”

Evenimentul s-a bucurat de sprijinul partenerilor instituționali: Departamentul pentru Situații de Urgență, Clubul Câinilor Utilitari, Primăria Municipiului Făgăraș și Muzeul Gazelor Naturale și de susținerea sponsorilor: Transgaz, Engie România, Alro SA și EM360 Studio.

Acțiunea „Zilele prevenirii dezastrelor” se desfășoară pe parcursul anului 2023 în patru locații din țară. Următorul eveniment va avea loc la Oradea, în luna octombrie a acestui an.

 

Analiză Storia.ro: prețurile solicitate în luna august pentru chirii au crescut cu 17%, în medie, comparativ cu anul trecut

0

În luna august a acestui an s-au înregistrat cu 33% mai multe interacțiuni între chiriași și cei care publică anunțuri de închiriere pe Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, date care marchează un record de contactări și care arată că vizitatorii Storia.ro închiriază apartamente cu și mai multă rapiditate decizională, comparativ cu luna iulie 2023. Totodată, în luna august a.c. românii au vizualizat cu 12% mai multe pagini cu anunțuri imobiliare de pe Storia.ro, comparativ cu luna iulie. De asemenea, față de aceeași perioadă a anului trecut, în luna august a anului curent contactările au crescut cu 19%. 

Prețurile solicitate pe platforma Storia.ro pentru chiriile din cele 10 orașe analizate au înregistrat o creștere de 17% de la un an la altul (august 2023 vs. august 2022), în timp ce prețurile solicitate de la o lună la alta (august 2023 vs. iulie 2023) au crescut, în medie, cu 2%.

„În această perioadă efervescentă a sectorului imobiliar, în care studenții se pregătesc pentru noul an universitar 2023-2024, Storia.ro a aflat și care este bugetul disponibil al studenților, în funcție de tipul apartamentelor pe care vor să le închirieze, dar și cu cine își doresc să locuiască și care este gradul lor de mulțumire față de ofertele găsite pentru închiriere. Astfel, conform celui mai recent sondaj desfășurat de noi, se observă că majoritatea studenților care își doresc să închirieze o garsonieră dispun de un buget cuprins între 201-300 de euro (53%), își doresc să locuiască singuri (64%) și sunt mulțumiți (40%) de ofertele pe care le găsesc și care se încadrează în bugetul lor” a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia.ro & OLX Imobiliare.

În același timp, majoritatea studenților care își doresc să închirieze un apartament cu două camere dispun de un buget cuprins între 301-400 de euro (44%), își doresc să locuiască împreună cu un prieten (48%) și sunt mulțumiți (46%) de ofertele pe care le găsesc în bugetul lor.

În cazul studenților care își doresc să se mute într-un apartament cu trei camere, majoritatea dispun de un buget cuprins între 301-400 de euro (45%), își doresc să locuiască împreună cu un prieten (46%)  și sunt mulțumiți (55%) de ofertele pe care le găsesc în bugetul lor.

Sondajul a fost publicat online, pe Storia.ro și OLX Imobiliare, în luna august 2023, iar răspunsurile au fost colectate de la 1009 respondenți, la nivel național.

Cum au evoluat prețurile chiriilor în București, conform datelor Storia.ro

Comparativ cu luna august 2022, în august a.c. prețurile medii pentru chirii au crescut cu 14% pentru apartamentele cu două sau trei camere și cu 8% în cazul garsonierelor. Analizând creșterile pe sectoare, se observă că prețurile medii pentru chirii au crescut la toate categoriile de locuințe, cu excepția prețurilor pentru apartamentele cu trei camere din sectorul 4, care au stagnat. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în cazul apartamentelor cu trei camere din sectorul 5, unde prețurile solicitate pentru închiriere sunt mai ridicate cu 33%, urmate de apartamentele cu trei camere din sectorul 3, care s-au scumpit în ultimul an cu 25%, dar și de apartamentele cu trei camere din sectorul 2 și de cele cu două camere din sectorul 6, care se închiriază la prețuri mai mari cu 18% față de anul trecut.

În luna august a.c., chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 280 de euro (în sectorul 5) și 400 de euro (sectorul 1). Prețurile medii ale apartamentelor cu două camere s-au aflat între 430 de euro (sectorul 4) și 600 de euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut prețuri medii cuprinse între 500 de euro (sectorul 4 și 6) și 775 de euro (sectorul 1).

Cum au evoluat chiriile în alte orașe mari din țară, conform datelor Storia.ro

Comparativ cu luna august a anului trecut, la nivelul țării s-au înregistrat preponderent creșteri ale prețului mediu solicitat pe toate categoriile de apartamente, cu o singură excepție în cazul garsonierelor din Oradea, al căror preț mediu de închiriere a rămas constant față de anul trecut. În același timp, Cluj-Napoca este singurul oraș în care prețurile au rămas constante la toate categoriile de apartamente în luna august 2023, comparativ cu luna iulie 2023. Tot în categoria excepțiilor se încadrează și orașul Sibiu, care este singurul în care s-au înregistrat scăderi ale prețurilor de închiriere în luna august 2023, la toate categoriile de apartamente, comparativ cu luna iulie 2023. Constanța este orașul cu cea mai mare creștere de la lună la lună (august 2023 vs. iulie 2023), la categoria garsonierelor (+8%).

CLUJ-NAPOCA

În luna august a.c., prețurile medii solicitate pentru apartamente s-au menținut aproape constante față de cele din luna anterioară. Prețul mediu de închiriere pentru apartamentele cu trei camere a rămas constant, de 700 de euro, în timp ce prețul apartamentelor cu două camere a avut o ușoară creștere de 1%, de la 549 euro la 550 de euro. În cazul garsonierelor, prețul de închiriere a scăzut cu 1%, de la 350 de euro in iulie 2023, la 349 de euro în luna august a aceluiași an.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prețurile medii ale chiriilor au crescut cu 20% în cazul apartamentelor cu două camere, cu 19% pentru apartamentele cu trei camere și cu 16% în categoria garsonierelor.

IAȘI

În Iași, prețurile medii solicitate au rămas relativ similare față de luna anterioară, singura modificare înregistrându-se la garsoniere (-6%). Comparativ cu luna august 2022, prețurile medii solicitate au crescut cu 13% pentru garsoniere, cu 11% pentru apartamentele cu trei camere și cu 8% pentru apartamentele cu două camere. În Iași, în luna august a.c., o garsonieră se închiriază, în medie, cu 283 de euro, un apartament cu două camere cu 400 de euro, în timp ce unul cu trei camere se închiriază cu 500 de euro.

BRAȘOV

În luna august a.c., prețurile medii solicitate pentru închiriere fluctuează ușor comparativ cu luna anterioară. Dacă în luna iulie a.c. o garsonieră se închiria cu 312 de euro, în luna august a.c. prețul a scăzut cu 4% și a ajuns la 300 de euro. Prețul de închiriere pentru apartamentele cu două camere a rămas la fel, de 450 de euro, în timp ce prețul pentru închirierea apartamentelor cu trei camere a scăzut cu 2%, de la 610 euro la 600 de euro.

Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, prețurile de închiriere au crescut, în medie, cu 17% pentru garsoniere, cu 15% pentru apartamentele cu două camere și cu 20% pentru apartamentele cu trei camere.

CONSTANȚA

În luna august a.c. s-a observat o creștere de 8% în cazul garsonierelor și de 1% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce prețurile medii pentru apartamentele cu trei camere au rămas constante față de luna iulie 2023. Comparativ cu anul trecut, prețul mediu al chiriilor a crescut semnificativ pe toate segmentele de apartamente, cea mai mare creștere fiind înregistrată la apartamentele cu trei camere (+44%), urmată de garsoniere (+40%) și apoi de apartamentele cu două camere (+32%).

TIMIȘOARA

Prețurile medii solicitate în luna august a.c. pentru închiriere au fost constante față de luna iulie a.c. în cazul garsonierelor și apartamentelor cu trei camere, în timp ce prețul de închiriere pentru apartamentele cu două camere a crescut cu 2%. Față de aceeași perioadă a anului trecut, chiriile medii sunt mai ridicate cu 14% în cazul garsonierelor și apartamentelor cu două camere și cu 13% în cazul apartamentelor cu trei camere.

SIBIU

În Sibiu, prețurile medii solicitate în luna august a.c. au înregistrat o scădere record comparativ cu luna anterioară: -7% în cazul apartamentelor cu două camere și -4% în cazul garsonierelor și apartamentelor cu trei camere. Față de luna august a anului trecut, prețurile medii solicitate au crescut pe toate categoriile de apartamente – cu 20% pentru apartamentele cu trei camere, cu 17% pentru apartamentele cu două camere și cu 14% pentru garsoniere.

ORADEA

Comparativ cu luna iulie a.c., prețurile medii solicitate în luna august a.c. pentru închiriere au scăzut cu 10% la garsoniere, dar au crescut cu 3% la apartamentele cu trei camere, în timp ce prețurile apartamentelor cu două camere au rămas constante. Comparativ cu luna august a anului trecut, prețurile medii solicitate au crescut cu 14% în cazul apartamentelor cu trei camere și cu 17% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce prețul garsonierelor a rămas constant.

CRAIOVA

În luna august a.c. prețurile medii au rămas relativ similare cu cele din luna iulie a.c., însă comparativ cu luna august 2022 s-au înregistrat creșteri ale prețului mediu la apartamente cu două camere (+17%), la garsoniere (+14%) și la apartamentele cu trei camere (+6%).

ARAD

În Arad, prețurile medii ale chiriilor sunt fluctuante, crescând cu 3% în cazul garsonierelor, în timp ce au scăzut cu 6% în cazul apartamentelor cu două camere și cu 11% în cazul apartamentelor cu trei camere. Față de luna august 2022, s-au observat creșteri de 14% la apartamentele cu trei camere și de 10% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce în cazul garsonierelor creșterea a fost de 9%.

Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare corecte, în cunoștință de cauză.


Storia.ro e platforma de imobiliare lansată de OLX, care poate fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

Eurodeputații susțin planurile de stimulare a utilizării energiei regenerabile

0

Parlamentul european a votat marți în favoarea unei intensificări a utilizării energiei din surse regenerabile, în conformitate cu Pactul verde și cu planurile REPowerEU.

Actualizarea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED), deja convenită între deputați și Consiliu, prevede o pondere mai mare de energie din surse regenerabile în consumul final al UE. Aceasta a fost stabilită la 42,5% până în 2030. Țările Uniunii ar trebui să depună eforturi pentru a ajunge la o pondere de 45%.

Legislația va accelera și procedurile de acordare a autorizațiilor pentru noile centrale electrice pe bază de energie din surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau morile eoliene, sau de adaptare a celor existente. Autorităților naționale nu ar trebui să le ia mai mult de 12 luni pentru a aproba instalații noi de energie din surse regenerabile dacă acestea sunt situate în așa-numitele „zone prioritare pentru energia din surse regenerabile”. Pentru restul zonelor, procesul nu trebuie să depășească 24 de luni.

În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să ducă la o reducere cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În acest sens, se poate introduce o pondere mai mare de biocombustibili avansați și o cotă mai ambițioasă pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

În plus, eurodeputații s-au asigurat că țările Uniunii stabilesc un obiectiv orientativ pentru tehnologiile inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile care să fie de cel puțin 5 % din capacitatea de energie din surse regenerabile nou instalată. Ele trebuie să definească și un cadru obligatoriu pentru proiectele energetice transfrontaliere. Eurodeputații au insistat să se stabilească criterii mai stricte privind utilizarea biomasei pentru a se asigura că Uniunea nu subvenționează practici nesustenabile. Recoltarea biomasei nu ar trebui să afecteze calitatea solului și biodiversitatea.

„În urmărirea unei mai mari independențe energetice și a reducerii emisiilor de CO2, ne-am ridicat obiectivele privind energia din surse regenerabile. Această directivă demonstrează că Bruxelles-ul poate fi nebirocratic și pragmatic. Am desemnat sursele regenerabile de energie drept un interes public major, eficientizând procesul de aprobare a acestora. Ne focalizăm asupra energiei eoliene, energiei fotovoltaice, energiei hidroelectrice, energiei geotermale și curențiilor de maree. Biomasa din lemn va rămâne clasificată drept energie regenerabilă. În conformitate cu principiul „tăcerii pozitive”, investițiile vor fi considerate aprobate în absența feedbackului administrativ. Acum avem nevoie urgentă de o organizare a pieței UE a energiei electrice și de o trecere imediată la hidrogen pentru o tranziție mai ecologică”, a declarat eurodeputatul Markus Pieper (PPE, Germania).

Legislația a fost adoptată cu 470 voturi pentru, 120 împotrivă și 40 abțineri. Apoi ea trebuie să fie aprobată în mod oficial de Consiliu pentru a intra în vigoare.


Revizuirea legislativă decurge din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” și adaptează legislația existentă privind clima și energia pentru a îndeplini noul obiectiv al Uniunii de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 (REDIII). Obiectivele propuse au fost mărite și mai mult în cadrul pachetului REpowerEU. Scopul urmărit este de a reduce dependența europeană de importurile de combustibili fosili din Rusia, în urma agresiunii acesteia împotriva Ucrainei. Legea introduce și noi măsuri menite să scurteze procedura de aprobare pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.

Prin adoptarea prezentului raport, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor exprimate în propunerile 3(1), 3(3), 3(4), 3(5) și 3(6) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei de a accelera tranziția verde a UE, în special prin: creșterea investițiilor în energia din surse regenerabile; reducerea dependenței de importurile de petrol și gaze prin proiecte de eficiență energetică și extinderea furnizării de energie curată și regenerabilă; îmbunătățirea calității și a interconectivității infrastructurii electrice pentru a permite tranziția către surse regenerabile de energie; investiții în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi producția și utilizarea eficientă a hidrogenului ecologic; și, investiții în explorarea de noi surse ecologice de energie și metode de stocare.

Primul terminal intermodal operat exclusiv de SLS Cargo, inaugurat în P3 Bucharest A1

0

Operatorul de logistică și transport SLS Cargo, deținut de FAN Courier, anunță că „inaugurează primul terminal intermodal pe care îl operează exclusiv, investiție realizată în incinta P3 Bucharest A1, unul dintre cele mai complexe parcuri industriale din România. SLS Cargo confirmă astfel strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung anunțată în 2020, imediat după intrarea în portofoliul FAN Courier.

Investiția realizată de SLS Cargo în parteneriat cu P3, în valoare de 1,9 milioane de euro, îi conferă statutul de operator exclusiv al terminalului construit în parcul industrial și crește semnificativ capacitatea de operare a companiei oferită până acum doar prin intermediul terminalului feroviar de la Buftea. În ultimii trei ani, SLS Cargo a acumulat o suprafață totală închiriată de peste 55.000 m2, devenind, astfel, al doilea cel mai important chiriaș al parcului deținut de P3 Logistic Parks de pe autostrada A1”.

Mihai Stoica, Managing Director SLS Cargo: „Noul terminal, SLS BUCHAREST INTERMODAL TERMINAL, vine în întâmpinarea nevoii de a identifica soluții pentru numărul mic de terminale feroviare raportat la optimul necesar pentru piața românească. Ne bucurăm că am găsit în P3 Logistic Parks un partener alături de care am putut realiza o investiție extrem de necesară atât pentru dezvoltarea noastră, cât și pentru dezvoltarea transportului de mărfuri în regim intermodal. Folosind noul terminal, SLS Cargo introduce conceptul de «o singură fereastră», deoarece combină serviciile de transport rutier, maritim și aerian cu oricare dintre serviciile de depozitare, distribuție și consultanță vamală aflate, de asemenea, în portofoliul nostru.” 

Cristina Pop, Head of Asset Management P3 Logistic Parks Romania: „Ne bucurăm de succesul clienților noștri și suntem tot timpul deschiși pentru a le oferi cele mai bune soluții logistice, alături de facilitățile complete ale unui parc logistic modern și de abordarea proactivă a echipei P3 România. Ritmul alert de creștere al SLS Cargo din ultimii ani și alegerea P3 ca partener logistic arată atât importanța domeniului transporturilor pentru celelalte industrii, cât și contextul de creștere pe care parcul logistic P3 Bucharest A1 îl pune la dispoziția chiriașilor. În cei trei ani de colaborare, am crescut împreună și am găsit soluții sustenabile și eficiente din punct de vedere operațional pentru nevoile constante de extindere. În acest context, și datorită ariei de expertiză, SLS Group devine operatorul oficial al terminalului feroviar din cadrul parcului P3.”

Realizatorii investiției subliniază că „transportul intermodal, considerat tot mai mult o opțiune strategică pentru livrarea de mărfuri la nivel global, presupune utilizarea în mod succesiv a cel puțin două soluții de transport rutier/feroviar/naval în care unitatea de transport intermodal nu se divizează la schimbarea acestora.

Până la finalul anului în curs, compania estimează că în cadrul SLS Bucharest Intermodal Terminal se va atinge o capacitate de operare de până la 750 de containere lunar, pentru care se vor efectua în medie 4 manevre/container. Lunar, noul terminal va fi tranzitat de 15 trenuri care vor circula tur-retur pe traseul Constanța Port – SLS Bucharest Intermodal Terminal. Principalii beneficiari ai mărfurilor transportate vor fi preponderent din zona marilor parcuri logistice din vestul capitalei. Containerele maritime vor transporta bunuri de larg consum, materiale de construcții sau alte materii prime. Noul terminal intermodal oferă un nivel mai ridicat de dinamică datorită scurtării timpilor de operare a trenurilor și de descărcare și livrare către clienți”.

SLS Bucharest Intermodal Terminal va dispune de echipamente KALMAR pentru manipularea containerelor și de o flotă de platforme specializate în transportul rutier containerizat.

De asemenea, SLS Bucharest Intermodal Terminal va dispune de un sistem de operare – TOS (terminal operating system) care va oferi: integrarea și automatizarea proceselor operaționale dintre departamentele interne, integrare cu partenerii asociați business-ului (clienți, transportatori, linii de shipping), predictibilitate internă și externă a evenimentelor de terminal.

Sistemul va dispune de module de GATE, RAIL, YARD și BILLING.

Printre beneficiile operării terminalului intermodal cu un sistem de operare implementat putem enumera: optimizarea operațiunilor și proceselor de terminal, comunicarea prin schimb de mesaje EDI, generarea de rapoarte, beneficiul fiind atât unul intern cât și pentru clienți, aceștia putând obține informații de interes prin accesarea sistemul de terminal.

Sistemul de operare va fi pus la dispoziție de NAVIS, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de software din acest domeniu”.

Compania de servicii logistice SLS CARGO reamintește că „a demarat operațiunile în anul 2014 prin deschiderea primului său birou operațional în București. În 2015, activitatea companiei se dezvoltă prin deschiderea a două locații noi în Rădăuți și în Constanța, urmate în anul 2016 de inaugurarea primului depozit SLS Cargo din București.

Odată cu formarea unei noi echipe, 2017 a însemnat și deschiderea primului terminal feroviar în București exclusiv operat de SLS Cargo. În 2018, dezvoltarea rapidă de pe piața locală a încurajat depășirea granițelor și deschiderea primelor birouri în Bulgaria și în Italia, precum și noi parteneriate globale.

Cu un portofoliu de clienți diversificat pe fiecare industrie și o echipă de peste 150 angajați, SLS Cargo a devenit una din cele mai dinamice companii din domeniu în România.

În 2019, în acționariatul companiei intră FAN Courier, liderul pieței de curierat din România, obiectivul parteneriatului semnat cu acționarul SLS Cargo fiind de a extinde serviciile oferite clienților din curierat”.

P3 este caracterizat ca „un investitor pe termen lung, manager și dezvoltator de proprietăți imobiliare logistice europene, cu peste 7,9 milioane de m² de active în administrare și o bancă de terenuri de 1,9 milioane de m² pentru dezvoltare ulterioară. P3 are activități comerciale în 12 țări și investește și dezvoltă în Europa de peste două decenii. P3 are peste 250 de angajați în 11 birouri din marile orașe europene. Sediul central este situat în Praga. P3 oferă servicii integrate de dezvoltare, de gestionare a activelor și a proprietăților. Pentru mai multe informații despre P3, vă rugăm să vizitați www.p3parks.com”. 

 

Băncile, considerate principala sursă de informație în privința drepturilor consumatorilor de servicii bancare

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prezintă a doua serie de rezultate ale sondajului național solicitat Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS), privitor la relația cu băncile la nivelul consumatorilor:

Sondaj CURS, la cererea CSALB: Consumatorii de servicii financiare se așteaptă să fie protejați chiar de instituțiile de credit

Peste jumătate (56%) dintre consumatorii de produse și servicii financiare consideră că băncile și IFN-urile însele ar trebui să le asigure protecția, prin intermediul unor oferte comerciale transparente, claritatea clauzelor din contract și prin explicațiile oferite consumatorilor,  potrivit unui sondaj CURS la nivel național realizat la cererea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). În schimb, două treimi (66%) dintre ei nu știu ce instituție trebuie să le asigure protecția drepturilor pe care le au sau nu se consideră protejați în prezent.

În perioada 12-25 iulie 2023, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a realizat o cercetare cantitativă, la cererea CSALB, pe un eșantion de 1.067 de respondenți care sunt decidenți sau co-decidenți în ceea ce privește relația cu banca în gospodăria lor. Metodologia utilizată se bazează pe un univers de eșantionare format din gospodării în care cel puțin un membru al familiei a avut o relație cu o bancă în ultimele 24 de luni. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de +/-3% la un nivel de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a realizat  prin interviu față-în-față, la domiciliul respondenților. Validarea eșantionului s-a realizat pe baza ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele colectate nu au fost ponderate.

Întrebați dacă beneficiază de „suficiente măsuri de protecție a drepturilor de consumator de servicii financiare?„, 41% dintre respondenți consideră că nu beneficiază de suficientă protecție, în timp ce 34% spun că drepturile lor ar fi protejate. O pondere importantă (25%) o au consumatorii care nu știu dacă drepturile lor sunt protejate și cine ar fi responsabil de acest lucru.

Băncile sunt văzute ca principala sursă de informație pentru 60% dintre consumatorii care au avut sau estimează că se vor confrunta cu probleme financiare. A doua sursă pentru informarea consumatorilor sunt apropiații (familie, prieteni și colegi), cu 37%, iar mass-media reprezintă prima opțiune pentru 13% dintre respondenții la sondajul realizat de CURS. Banca Națională a României este cea mai accesată instituție/autoritate în privința informațiilor din domeniul financiar-bancar.

56% dintre respondenți cred că cele mai calificate să asigure protecția consumatorilor în relația cu băncile și IFN-urile ar fi chiar băncile și IFN-urile, prin transparența ofertei comerciale. Practic, așteptarea consumatorilor de servicii financiare este ca protejarea drepturilor lor să se facă de către comerciantul care le-a oferit produsul sau serviciul financiar.

Pe locul doi se află ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului) cu 20%, urmată la doar trei puncte procentuale de BNR (Banca Națională a României) cu 17%, deși BNR nu are acest rol, potrivit legii. Doar 3% dintre respondenți cred că Justiția ar fi cea mai calificată, iar 1% cred că nimeni nu ar fi capabil să asigure protecția lor. CSALB nu a fost inclus în opțiunile de răspuns pentru că rolul său este de soluționare amiabilă a problemelor pe care consumatorii le au cu băncile/IFN-urile, dar nu poate avea rol de autoritate de protecție a consumatorilor.

În ceea ce privește modul în care respondenții s-au implicat activ în rezolvarea problemelor lor cu banca sau cu IFN-ul, sondajul relevă că 76% dintre ei s-au dus la instituția financiară să ceară mai multe informații. Astfel, partenerul contractual este prima opțiune a consumatorilor care întâmpină probleme în plata ratelor sau au o nemulțumire în relația cu creditorul. Mai puțini consumatori au ales alte variante de acțiune: 5% au trimis un e-mail către ANPC, 3% au trimis către CSALB o cerere de negociere cu banca, iar 1% au sesizat Banca Națională a României.

În cei 7 ani de activitate de conciliere a relației consumator-bancă/IFN, doar 26% dintre români au auzit de existența Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți (61%) spun că ar face o solicitare către CSALB pentru a-și soluționa problemele amiabil, gratuit și în afara instanțelor.

Alexandru Păunescu

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul  CSALB: „O concluzie relevantă a sondajului realizat de CURS în această vară este că majoritatea consumatorilor români caută și găsesc chiar la bancă soluții care să le asigură protecția drepturilor pe care le au. Oamenii merg către bănci atunci când se informează, precum și atunci când întâmpină probleme la plata ratelor și caută o soluție în acest sens. În cazurile în care nu primesc un răspuns favorabil au și alternativa abordării băncii prin intermediul CSALB. Chiar dacă activitatea CSALB nu este a unei autorități de protecție a drepturilor consumatorilor, ne bucurăm că această entitate, care deservește relația dintre consumatori și sistemul bancar, poate rezolva prompt și eficient problemele care pot apărea în derularea contractelor. Această atitudine a consumatorilor români arată un nivel crescut de încredere în sistemul bancar. Acesta nu mai este perceput doar ca un potențial generator de nemulțumiri, ci este văzut de consumatorii de servicii și produse financiare drept principala sursă de soluții în cazul dificultăților întâmpinate de aceștia“.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

 

0,45%, rata şomajului în județul Ilfov la 30 august 2023

0

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunță că, la finalul lunii august 2023, avea înregistrați în evidențele proprii 939 de șomeri (dintre care 546 femei), rezultând o rată a șomajului de 0,45%: „Din totalul șomerilor înregistrați în evidențele AJOFM Ilfov la data de 30 august 2023, 299 de persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj, iar 640 sunt înregistrate ca șomeri neindemnizați.

În funcție de grupa de vârstă din care fac parte, șomerii sunt repartizați astfel: 190 de persoane fac parte din grupa de vârstă sub 25 de ani, 58 de persoane din grupa de vârstă 25-29 de ani, 119 persoane din grupa de vârstă 30-39 de ani, 219 persoane din grupa de vârstă 40-49 de ani, 183 de persoane din grupa de vârstă 50-55 de ani și 170 de persoane din grupa de vârstă peste 55 de ani.

Clasificarea șomerilor în funcție de mediul de rezidenţă indică faptul că 185 de șomeri provin din mediul urban, iar 754 provin din mediul rural.

Din punctul de vedere al repartizării pe niveluri de instruire, ponderea cea mai mare o au șomerii cu studii primare, gimnaziale și profesionale (678 de persoane). Aceștia sunt urmați de cei cu studii liceale și postliceale (187 de persoane) și de cei cu studii superioare (74 de persoane)”.

 

Cele mai mari companii din Regiunea Nord-Vest, 34,2% creștere a cifrei de afaceri în 2022 față de 2021

0

Cele mai mari companii din Regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj) au generat în 2022 o cifră de afaceri de 22,564 miliarde de lei, mai mare cu 34,2% față de cea din 2021 (16,802 miliarde de lei), arată studiul ScaleOut 4×10, realizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și ING Bank România:

Top 10 companii antreprenoriale din județele Regiunii Nord-Vest

Cele mai mari 60 de companii din Regiunea Nord-Vest (primele 10 companii din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj) au generat o cifră de afaceri de 22,564 miliarde de lei, în creștere cu 34,2% față de anul 2021, când au înregistrat 16,802 miliarde de lei.
În total, 497 de companii antreprenoriale din regiunea Nord-Vest au activități de export, potrivit studiului ScaleOut 4×10, realizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și ING Bank România.

Județul Cluj se situează pe primul loc în ceea ce privește cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale, de 6,27 miliarde de lei în 2022.
În județul Cluj se regăsesc cele mai multe companii antreprenoriale cu cifra de afaceri peste 10 milioane de euro, mai exact 110, dar și cele mai multe firme care au activități de export, respectiv 145. Totodată, județul Cluj a înregistrat cea mai mare creștere a cifrei de afaceri totale în anul 2022 comparativ cu anul 2021, de 70%.

Județul Bihor
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Bihor a crescut cu 31% de la 3,07 miliarde de lei în 2021 la 4,03 miliarde de lei în anul 2022. Agricultura, transporturile și construcțiile sunt domeniile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Bihor.

În total, 90 de companii antreprenoriale din județul Bihor au înregistrat o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, potrivit studiului ScaleOut.

Județul Cluj
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Cluj a crescut cu 70%, de la 3,69 miliarde de lei în 2021 la 6,27 miliarde de lei în 2022. Energia, construcțiile, importul auto și agribusiness reprezintă domeniile din care provin cele mai mari companii antreprenoriale din județul Cluj.

În prezent, 110 firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.
Județul Satu Mare
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Satu Mare a crescut cu 18,5%, de la 4,3 miliarde de lei în 2021 la 5,1 miliarde de lei în 2022. Comerțul, industria alimentară și importul de piese auto domină ierarhia celor mai mari companii antreprenoriale din județul Satu Mare.
În total, 73 companii antreprenoriale din județul Satu Mare au venituri anuale de peste 10 milioane de euro.

Județul Sălaj
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Sălaj a crescut cu 19%, de la 843 milioane de lei înregistrată în 2021 la 1,03 miliarde de lei în 2022. Domeniul alimentar și al materialelor de construcții sunt industriile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Sălaj.
19 companii create de antreprenori locali au o cifră de afaceri de cel puțin 10 milioane de euro, potrivit analizei ScaleOut.

Județul Bistrița-Năsăud
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Bistrița-Năsăud a crescut cu 19%, de la 1,7 miliarde de lei în 2021 la 2,1 miliarde de lei în 2022. Domeniul utilajelor, construcțiile și energia sunt industriile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Bistrița-Năsăud.
În total, 46 de firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Județul Maramureș
Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Maramureș a crescut cu 30%, de la 3 miliarde de lei în 2021 la 3,9 miliarde de lei în 2022. Industria alimentară, energia, agribusiness, domeniul utilităților și al echipamentelor de automatizare și transporturile sunt sectoarele în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul  Maramureș.
În total, 49 de firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Câte companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Vest au activități de export

În total, 497 de companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Vest au activități de export, relevă analiza ScaleOut, în care sunt luate în calcul firmele cu capital românesc cu o cifră de afaceri totală de cel puțin 2 milioane de euro. De asemenea, 387 companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Vest au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.
În ceea ce privește activitatea de export, în județul Bihor sunt 139 de companii, în județul Cluj sunt 145, în timp ce în Satu Mare și Sălaj sunt câte 90, respectiv 38 de firme antreprenoriale care au activități de internaționalizare (nu au fost luate în calcul companiile multinaționale). În Bistrița-Năsăud, sunt 48, iar în județul Maramureș sunt 46 de companii antreprenoriale cu activități de export.
Studiul ScaleOut 4×10 își propune să identifice cele mai mari companii antreprenoriale din regiunea Nord-Vest, evoluția firmelor antreprenoriale, numărul de companii exportatoare și cele mai importante domenii în care se înregistrează creșteri la nivel local și național. Analiza a luat în calcul firmele din regiunea Nord-Vest cu capital românesc cu o cifră de afaceri totală de cel puțin 2 milioane de euro.

XTB lansează în România Planurile de Investiții

0

XTB, companie globală de investiții, anunță lansarea în premieră, în România, a unui nou produs financiar dedicat fondurilor tranzacționate la bursă (ETF): Planurile de Investiții. Acestea reprezintă o modalitate simplă și eficientă de alcătuire a unui portofoliu diversificat, aliniat la obiectivele individuale. Astfel, cu o investiție minimă de 75 de lei, se poate crea un plan cu până la nouă ETF-uri. Numărul maxim de planuri posibile pentru fiecare investitor este de zece, aceștia putând alege dintr-o gamă de peste 300 de fonduri tranzacționate la bursă, din sectoare și țări diverse.

Planurile de Investiții XTB reprezintă prima versiune a unui produs menit să evolueze alături de tendințele pieței și de cerințele utilizatorilor. Acesta este rezultatul unei dezvoltări minuțioase, care se bazează pe simplitate, diversitate, accesibilitate și transparență.

„După acțiunile fracționate am decis să lansăm noul produs de investiții pasive, în premieră în România, și să oferim clienților noștri acces exclusiv la Planurile de Investiții. Modelul de lansare eșalonată, care este adoptat pe scară largă în rândul companiilor fintech, permite echipelor noastre să pună la punct detaliile înainte de o lansare mai amplă, să reducă timpul de punere pe piață a produsului și, în final, să ne consolideze avantajul competitiv. Este posibil să aplicăm această abordare și pentru lansarea altor produse noi”, spune Omar Arnaout, CEO XTB.

România este țara unde mulți dintre clienții XTB încep să investească prin cumpărarea de ETF-uri. Procentul acestora este în continuă creștere: în 2021 a fost de 30%, la sfârșitul anului 2022 a crescut la 57%, iar în august 2023 a ajuns la 58%.

Într-un sondaj realizat de XTB România, investitorii în ETF-uri au evidențiat faptul că aceste instrumente oferă mai multe avantaje semnificative pe termen lung și foarte lung: costuri foarte mici, lichiditate foarte mare și diversificare. Un atu este și siguranța dată de administratorii fondurilor tranzacționate la bursă, cu un istoric dovedit. În același timp, au fost menționate și ușurința de a reproduce un indice bursier (prin ETF-urile bazate pe indici bursieri), dar și natura pasivă a investiției, care permite investitorilor ocupați să își lase portofoliul să lucreze singur.

Toate datele noastre dovedesc în mod clar că ETF-urile sunt populare în România. Întrucât Planurile de Investiții fac investițiile pasive și mai simple, și mai intuitive, acestea pot fi un impuls suplimentar pentru această clasă de active. Ne-am asumat să perfecționăm și să extindem acest produs. În curând, plățile recurente vor facilita investițiile pe termen lung, permițând clienților să lucreze fără efort pentru a-și atinge obiectivele în funcție de profilul lor de risc și de orizontul preferat. Pe măsură ce se vor implementa îmbunătățiri, clienții vor fi informați cu promptitudine”, transmite Irina Cristescu, director general al XTB România.

Investiția minimă per Plan de Investiții de doar 15 euro, 75 de lei sau 15 dolari permite strategii de investiții personalizate. Detaliile extinse despre ETF-uri, inclusiv ratingurile (bazate pe date de la Morningstar), performanța financiară și compoziția portofoliului, sunt la îndemâna clienților, care au acces ușor la informațiile necesare. În timp ce elaborează și modifică planurile, ei pot urmări performanța ETF-urilor din ultimii 5 ani, obținând date valoroase despre investițiile lor.

 

 

 

Planurile de investiții XTB adoptă o poziție îndrăzneață, cu un comision de 0%* pentru investițiile de până la 100.000 de euro (rulaj care se resetează lunar), și administrarea gratuită a planurilor. Acest lucru înseamnă că investiția crește fără a fi afectată de costuri inutile. Absența constrângerilor temporale permite clienților să își adapteze orizontul de investiții la obiectivele lor. Impozitarea este similară cu achiziționarea de ETF-uri și acțiuni.

Nu în ultimul rând, după ce au stabilit suma pe care doresc să o aloce pentru a-și construi Planul de Investiții, clienții vor putea stabili ce procent din această sumă să fie alocat fiecărui ETF din plan, fără să fie nevoiți să acorde atenție fiecărui instrument în parte.

Mai multe detalii se regăsesc pe site-ul XTB România.

 

Proiecte locale de circularitate dezvoltate de Nespresso  

0

Nespresso anunță „două lansări importante, atât în gama pentru consum acasă, cât și în gama Profesională. Pentru sistemele Vertuo și Original, Nespresso tocmai a lansat pe piața locală sortimente din gama Reviving Origins. Iubitorii de cafea pot degusta cafelele unice din Cuba, Columbia și Uganda începând cu această lună. Prin programul Reviving Origins, Nespresso rescrie povestea unor cafele deosebite din zone afectate de schimbări climatice sau sociale. Pentru gama Profesională, brandul a lansat în acest an gama Exclusive Selection. Sortimentele Exclusive Selection provin din terroir-uri necunoscute sau neexplorate din Nepal sau Galapagos, oferind o experiență memorabilă și o oportunitate unică de a spune povești despre metode foarte inedite de a culege și procesa planta de cafea”.

Nespresso își reafirmă grija „pentru mediul înconjurător, cu o amprentă de carbon neutră și cu accelerarea planurilor de sustenabilitate prin proiecte locale de circularitate, recondiționând espressoarele utilizate”.

Nespresso evidențiază „modelului său unic de business direct către consumator, fiind una dintre puținele cafele, dacă nu chiar singura, care se distribuie prin intermediul propriei rețele de magazine si pe propriile canale de ecommerce: website și aplicație”.

Ana-Maria Doxan, Business Executive Officer la Nespresso România, Nestlé România: „Acest model direct către consumator asigură o satisfacție ridicată clienților noștri, întrucât relațiile pe care le construim cu ei sunt deosebit de trainice și personalizate. De aproape opt ani ne mândrim în Romania cu unele dintre cele mai înalte scoruri în ceea ce privește intenția de recomandare a clienților noștri cu privire la produsele și serviciile Nespresso, acestea situându-se mereu între 83% și 86%, un scor excepțional pentru orice jucător din industria produselor sau a serviciilor de lux.” 

Totodată, Nespresso România oferă „cafele excepționale, abonamente de cafea și espressoare, sesiuni de masterclass și acompaniază cu mândrie experiențe de fine dining create de partenerii strategici și Chefi de top”.

Nespresso România subliniază că „una dintre cele mai importante realizări din acest an pe piața locală este extinderea lanțului de magazine Nespresso prin expansiunea punctului de vânzare din Timișoara într-un Boutique, oferind o experiență completă iubitorilor de cafea, deschiderea primului punct de vânzare din Iași, respectiv apropiata deschidere a primului punct de vânzare din Constanța”.

Ana-Maria Doxan: „În primul rând, am creat abonamente de cafea sau de espressoare pentru a răspunde cât mai bine nevoilor membrilor noștri: comenzi lunare automate, credit pentru produsele preferate – capsule, accesorii si espressoare, livrare gratuită și beneficii pentru senioritate. Consumatorii au nevoie de rapiditate, își doresc beneficii extra și recunoașterea loialității. O altă modalitate prin care completăm experiența memorabilă Nespresso este prin lansarea sesiunilor de Masterclass ținute de Coffee Ambassador Nespresso pentru membri, clienți și parteneri. Am început această inițiativă în acest an și am ținut deja peste 10 sesiuni despre arta cafelei și unicitatea sortimentelor noastre. Iar o altă modalitate prin care creăm momente cu adevărat unice și speciale este prin experiențe fine dining. Cafeaua Nespresso este integrată în aceste experiențe culinare de lux, prin pairing cu preparate extraordinare sau integrată în rețete unice create de Chefi de top, dezvăluind note și profiluri aromatice memorabile.” 

După cum accentuează Nespresso România, „aceste proiecte, care au în centru consumatorul, sunt dublate de inițiative menite să reducă impactul asupra mediului. Nespresso a lansat de curând raportul de sustenabilitate – The Positive Cup. În 2022 Nespresso și-a îndeplinit angajamentul comunicat în septembrie 2020 ca fiecare ceașcă de cafea Nespresso să aibă o amprentă de carbon neutră, iar în prezent, compania lucrează la îndeplinirea obiectivului Net Zero. Pașii urmați de Nespresso pentru atingerea obiectivului Net Zero sunt agricultura regenerativă, plantarea de 32 de milioane de arbori în perioada 2021-2030, inovații în produse și sisteme, precum și optimizarea energiei și logisticii.

Circularitatea are un rol esențial în strategia de sustenabilitate a companiei, iar pe lângă implementarea unei infrastructuri locale proprii de colectare și reciclare a capsulelor utilizate, compania a lansat în 2022 și progamul RELOVE, prin care recondiționează espressoare utilizate. Astfel, brandul vine în completarea eforturilor de circularitate a capsulelor, cu soluții pentru reutilizarea espressoarelor. De la lansarea programului RELOVE, în februarie 2022, aproximativ 300 de espressoare au fost recondiționate, găsindu-și noi utilizatori prin această inițiativă”.

Ana-Maria Doxan: „Recondiționând espressoarele și prelungindu-le astfel durata de viață, reducem producția de plastic și alte materii prime, precum și emisiile de CO2, deoarece acestea sunt recondiționate la un service local. Toate espressoarele sunt aduse la stadiul de conformitate funcțional și estetic, pentru a oferi aceeași experiență de consum și calitate inegalabilă a cafelei Nespresso.”

Grupul Nestlé reamintește căeste prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestle s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani companii a plantat 75.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050”.

Nestlé Nespresso SA este caracterizat ca „pionierul și referința pentru cafea porționată de cea mai înaltă calitate. Compania lucrează cu peste 140.000 de fermieri din 18 țări prin Programul său AAA Sustainable Quality™ pentru a integra practici de durabilitate în fermele și peisajele din jur. Lansat în 2003 în colaborare cu ONG-ul Rainforest Alliance, programul ajută la îmbunătățirea randamentului și a calității recoltelor, asigurând o aprovizionare durabilă cu cafea de înaltă calitate și îmbunătățind mijloacele de trai ale fermierilor și ale comunităților acestora.

În 2022, Nespresso a obținut certificarea B Corp™, alăturându-se unui grup internațional format din 4.900 de companii care îndeplinesc standardele înalte ale B Corp de responsabilitate socială și de mediu și transparență. În România Nespresso a introdus în premieră, în 2018, propria infrastructură de colectare şi reciclare a capsulelor de cafea utilizate, având capacitatea de a colecta şi recicla în totalitate capsulele de cafea pe care le comercializează. Iubitorii cafelei Nespresso pot aduce capsulele utilizate în magazinele Nespresso sau le pot trimite prin curier, de oriunde din ţară, atunci când primesc o nouă comandă de cafea”.

Balul Bucuriei 2023 pentru copii cu autism

0

Singurul bal caritabil pentru copiii și tinerii cu autism din România, Balul Bucuriei, își desfășoară a VIII-a ediție, la 12 octombrie, în București, la Le Chateau. Balul de anul acesta are tema „Humankind” și scopul de a strânge peste 40.000 de euro, bani ce vor susține programele de recuperare sociale ale asociației pentru circa 440 de copii și tineri cu tulburări până la finalului anului.

Inițiatorii subliniază că, „în opt ani, evenimentul caritabil a reușit să genereze fonduri importante pentru a oferi programe sociale gratuite și de recuperare pentru peste 4.500 de copii și tineri cu autism, beneficiari de-a lungul anilor ai Autism Voice, una din cele mai mari asociații de specialitate dedicată problemelor de sănătate mintală pediatrică. Pentru 65% dintre copiii și tinerii cu autism din România cea mai mare problemă pentru recuperarea lor este lipsa fondurilor necesare, conform celei mai recente cercetări în domeniu ale asociației.

Din cea mai recentă acțiune de cercetare a Autism Voice dedicată familiilor cu copii cu autism din țară, 65% dintre părinții sondați au afirmat că cea mai mare problemă pe care au întâmpinat-o după aflarea diagnosticului a fost lipsa fondurilor necesare pentru a începe recuperarea. Peste 60% dintre aceștia afirmă că o altă problemă a fost lipsa informațiilor clare cu privire la pașii de urmat după aflarea diagnosticului, iar 47% dintre aceștia au spus că lipsa terapeuților specializați este o altă mare problemă. În prezent, 1 din 54 de copii din țară suferă de autism, conform estimărilor OMS, astfel încât se estimează că sunt peste 50.000 de copii și tineri în nevoie de recuperare și integrare”.

Anca Dumitrescu, președintele Autism Voice, primul analist comportamental acreditat internațional din România: „De 15 ani derulăm programe de recuperare conform standardelor internaționale și formăm cei mai buni specialiști în terapie ABA, psihoterapie, programe de socializare, integrare școlară și prevenție-evaluare. An de an, facem eforturi considerabile pentru a oferi ore de terapie și resurse gratuite familiilor din țară. Deși recuperarea unui copil cu tulburări poate dura ani, șansele de recuperare și integrare socială sunt de 50% dacă există acces la intervenție de calitate zilnică.” 

Nicoleta Orlea, director de fundraising și comunicare al Autism Voice: „Ca o adăugire la programele și serviciile necesare copiilor și familiilor afectate de autism din centrele de recuperare de zi, în 2022 am deschis și Institutul Autism Voice, dedicat adolescenților și tinerilor adulți cu autism, pentru a continua procesul de acces la servicii și evoluție a celor afectați, chiar dacă au trecut de vârsta de 18 ani. Balul Bucuriei 2023 este organizat atât pentru a oferi resurse copiilor din centrele de zi ale Autism Voice, cât și programelor din cadrul Institutului.” 

Organizatorii anunță că, „pe 12 octombrie, la Le Chateau, peste 200 de oameni de business și susținători ai cauzei sunt așteptați să participe, unde vor fi ghidați de Eli Neicuț, creator de conținut și influencer de fapte bune, într-o ediție sub egida umanității, unde se va celebra perseverența și reziliența potențialului uman. Cunoscuta artistă MIRA va susține un concert extraordinar pentru a celebra ocazia, iar Ștefan Muțiu și Amelia Racea, foști gimnaști de performanță și campioni europeni, vor susține momente artistice de dans și acrobație. Pe scenă vor urca, de asemenea, și copii ai asociației, care au povești de succes, iar cei prezenți vor avea parte și de alte momente surpriză.

Mai multe detalii despre forme de a susține misiunea organizației sau de a fi parte din povestea Balului Bucuriei se pot găsi pe website-ul dedicat https://balulbucuriei.autismvoice.ro/”.

Indexul joburilor la stat: aproape 5.700 de joburi au fost scoase în piață pe timpul verii. Cu 826 de poziții publice deschise, luna iulie a fost cea mai slabă din acest an

0

Lunile de vară au adus aproximativ 5.700 de oportunități pentru cei care au fost în căutarea unui job în aparatul de stat. Mai mult de jumătate din acest număr, respectiv 3.036, au fost postate în luna iunie. În iulie, a urmat o scădere abruptă la nivelul angajărilor noi, în condițiile în care candidații au putut aplica la doar 826 de joburi. August, în schimb, marchează o ușoară revenire, cu 1.800 de posturi vacante în instituțiile de stat. Comparativ, sectorul privat a avut aproximativ 100.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro.

„Începem să vedem, de la o lună la alta, fluctuații în ceea ce privește angajările de la stat, în condițiile în care acesta era un sector destul de liniar. Ce rămâne neschimbată, în schimb, este nevoia de candidați aproape exclusiv din zona funcțiilor de execuție, de care este nevoie în special pentru instituțiile locale. Din cele 5.700 de joburi postate, 390 reprezintă funcții de conducere, iar restul sunt funcții de execuție”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Peste 2.000 de locuri de muncă au fost postate de instituțiile locale, instituțiile județene fiind al doilea cel mai mare angajator al acestei veri. Urmează primăriile, unitățile militare, consiliile județene și Guvernul. În funcție de distribuția geografică, cea mai mare nevoie de personal a fost în București și Ilfov (1.200 de poziții deschise), urmate de Cluj (cu 381 de poziții), Constanța (251), Timiș (221), Brașov (202) și Iași (200). În direcția opusă se află județe precum Mehedinți, Olt, Sălaj ori Satu Mare.

„De altfel, acestea sunt doar câteva exemple, însă privind lucrurile la scară largă, cu excepția Capitalei și județelor mari, precum Cluj, Timiș, Brașov, Constanța, Iași, pentru candidați este destul de complicat să își găsească un job la stat pentru că numărul de posturi vacante este în fiecare lună foarte mic. În iulie, spre exemplu, au fost județe care nu au avut nici 10 locuri de muncă nou postate. În aceste condiții, tot mediul privat, cu sectoare lui mari, precum retailul, serviciile sau transporturile, rămâne prima opțiune pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Și pentru că recrutează la volume mari, și pentru că au o acoperire națională care include și județele și orașele mai mici”, detaliază Bogdan Badea.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Peste 70% din posturi sunt full time, iar aproximativ 1.500 sunt sezoniere sau pe bază de proiect.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 30.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 800 de locuri de muncă la stat.

Crosspoint Real Estate, broker exclusiv în tranzacționarea unui teren între Biofarm și Iancu de Hunedoara Residence

0

Compania Crosspoint Real Estate, partener internațional al Savills în România, anunță că „a asistat producătorul de medicamente Biofarm într-o tranzacție semnificativă. Acordul în valoare de aproximativ 5 milioane euro a presupus vânzarea unei proprietăți strategice, situată în centrul Bucureștiului, către societatea Iancu de Hunedoara Residence SRL.

Tranzacția a fost intermediată în mod exclusiv, în totalitate, de echipa Crossspoint Real Estate, departamentul de terenuri consultând vânzătorul, iar departamentul rezidențial reprezentând cumpărătorul.

Terenul tranzacționat este situat într-o zonă centrală a capitalei, pe Bulevardul Iancu de Hunedoara 40-42, unde se află în prezent fosta fabrică Industria Chimico-farmaceutică Nr.2”.

Oana Popescu, Head of Residential Crosspoint Real Estate: „Suntem încântați pentru fiecare proiect care se finalizează cu succes, mai ales atunci când acestea se desfășoară în colaborare cu parteneri de care ne leagă o mulțime de proiecte reușite. Cumpărătorul este unul dintre clienții cu care ne aflăm constant în legătură, căutând mereu noi oportunități de investiții. Această tranzacție reprezintă totodată certitudinea continuării unei colaborări de durată, având deja setate premisele unui acord pentru promovarea viitorului ansamblu rezidențial dezvoltat aici, unde viitori locatari  vor avea posibilitatea de a locui într-un imobil ridicat la cele mai înalte standarde.”

Cătălin Gavrilă,  Partner, Crosspoint Real Estate: „Ne bucură să realizăm încă o tranzacție de referință pentru piața de terenuri din România, la un nou record de preț, și să asistăm în continuare cumpărătorul în dezvoltarea unui proiect unic până acum pe piața din București. Felicit implicarea departamentului de terenuri în livrarea unui nou mandat pentru clienții noștri – lideri în piața farma, care prin această tranzacție deblochează capital pentru investiții în extinderea businessului de producție și distribuție de medicamente. Am livrat un rezultat peste așteptări atât ca valoare obținută cât și ca timp de închidere al tranzacției. Mulțumiri și echipei de rezidențial care a asistat cumpărătorul în acest proces.”

Achiziția marchează „o etapă semnificativă în dezvoltarea unei zone centrale a Bucureștiului, pe suprafața de teren urmând a fi construit un ansamblu rezidențial cu o suprafață totală de 6,700 de metri pătrați construiți. Datorită poziției privilegiate, care oferă acces rapid la diverse puncte de interes ale orașului, viitorul ansamblu rezidențial are un potențial uriaș și va contribui activ la dezvoltarea zonei, aducând plusvaloare comunității locale și noi oportunități pentru bucureșteni.

Prin intermediul acestei tranzacții, Crosspoint Real Estate își subliniază angajamentul continuu față de partenerii săi și își consolidează poziția de lider de piață în furnizarea de soluții imobiliare personalizate de cea mai înaltă calitate”.

Crosspoint Real Estate este fondată în 2005 și „oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,29 mld GBP generate în 2022”.

Internship&Trainee Marathon: Recrutarea Tinerilor din România în Era Digitală

0

30.8% dintre tineri consideră luna septembrie una dintre cele mai bune perioade pentru începerea unui job

În lumea dinamică a carierei, intrarea pe piața muncii reprezintă o provocare pentru studenți, proaspăt absolvenți sau tineri profesioniști. Pentru a le ușura această etapă, Internship&Trainee Marathon, un proiect Hipo, a devenit primul și cel mai mare ”maraton de joburi” care înglobează și promovează programe de calitate de internship/trainee/management trainee/joburi entry-level/stagii de practică către 800.000 de tineri.

Desfășurându-se pe tot parcursul anului, Internship&Trainee Marathon eficientizează și îmbunătățește interacțiunea candidați-angajatori în special în perioadele ”de vârf” pentru candidați precum luna septembrie, considerată una dintre cele mai bune pentru inceperea unui job de către 30.8% din tineri. (Generation Z Behavior On The Romanian Labor Market In 2023)

”Pe lângă perioadele ideale în care Internship&Trainee Marathon reprezintă liantul dintre angajatori și candidați, proiectul atinge peste 70% din generația 2023 de studenți și absolvenți cu studii economice sau tehnice, folosind un mix de canale digitale. De asemenea, faptul că acesta se desfășoară în exclusivitate pe platforma online Hipo, oferă programelor o vizibilitate premium în fața candidaților, 77.5% din tineri folosind portaluri de joburi pentru a fi la curent cu noutățile și ofertele din piața muncii.” – Mădălina Vătafu, Project Manager

Internship&Trainee Marathon devine rapid destinația preferată pentru tinerii în căutarea primului lor pas în carieră. Astfel, proiectul aduce în același loc o varietate de angajatori, o diversitate de oportunități, o multitudine de resurse de carieră prin care candidații își pot crește nivelul de angajabilitate, dar și componenta de inovație prin următoarele inițiative:

  • Pe 23 mai 2023, pentru prima dată în România, am sărbătorit National Intern Day. Eforturile și importanța internilor, dar și programele de internship de calitate au fost aduse sub lumina reflectoarelor. Angajatorii și-au nominalizat programele de internship, iar  tinerii le-au votat. 860 de voturi mai tarziu, a fost lansat rankingul unic: 60 Best Internship Programs in 2023. Pregătirile pentru a ediția din 2024 au început.
  • Summer Career Fair a fost cel mai vizitat târg de carieră online din vara aceasta. Cu peste 90.000 de vizitatori pe microsite, milioane de impresii în campaniile digitale, 12 ONG-uri studențești partenere și 10.000 flyere distribuite, a fost evenimentul care a ajutat mii de tineri să se distreze vara aceasta, fără grija găsirii unui job.

Internship & Trainee Marathon este oportunitatea ideală de a descoperi universul de posibilități care se deschide pentru tinerii dornici să-și înceapă călătoria în lumea carierei, dar și pentru angajatorii care vor să recruteze acești viitori lideri: https://tinyurl.com/ty35p5vy

Gala Excelența în Business reflectă diversitatea și profunzimea performanței în lumea afacerilor

0

Gala Excelența în Business, organizată de Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, având ca partener oficial Academia de Studii Economice București, va avea loc pe data de 24 octombrie, începând cu ora 18.00 în Aula Magna ASE și reprezintă o oportunitate de a recunoaște și de a sărbători realizările și contribuțiile semnificative aduse de liderii și companiile din economie. 

„Gala Excelenței în Business nu este doar o simplă ceremonie de premiere, ci o reflectare a valorilor și a standardelor ridicate pe care le promovăm în comunitatea noastră de afaceri. De-a lungul timpului am văzut cum excelența a modelat și a influențat lumea noastră. Excelența continuă și astăzi să ne inspire și să ne ghideze. Este important să ne reamintim că excelența în business nu înseamnă doar cifre impresionante sau profituri uriașe. Ea se bazează și pe valorile noastre fundamentale. Liderii de business care au investit în dezvoltarea forței de muncă, au sprijinit comunitățile locale și au promovat practici sustenabile reprezintă pilonii fundamentali ai excelenței”, a declarat Andreea Negru, Președinte ADAA.

Premiile vor reflecta diversitatea și profunzimea performanței în lumea afacerilor. În spatele fiecărei nominalizări și premii se află povești incredibile de perseverență și eforturi susținute. Aceste povești nu sunt doar inspiraționale, ci și motivaționale.

„Indiferent de provocările cu care ne confruntăm, putem să ne ridicăm și să depășim orice obstacol. Mesajul Galei Excelența în Business este simplu: Să ne unim eforturile pentru a continua să ne ridicăm la standardele înalte ale excelenței în afaceri și să contribuim la un viitor mai bun și mai luminos pentru toți”, a concluzionat Andreea Negru, Președinta ADAA.

La eveniment și-au anuntat participarea : Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Guvernul României, reprezentanți ai Băncii Naționale a României, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, mediul academic, de business , societate civilă și mass-media. Gala Excelența în Business va fi moderată de Adrian Măniuțiu, antreprenor și realizator TV.

Parteneri ai evenimentului , până în prezent, sunt: CNIPMMR, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Constanța, PNFAIMM, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, ASEAC, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Cesarom, AutoBig, Exim Banca Românească, Transelectrica, Transgaz, International Alexander, Reciclad’Or, Depogaz, Dacris, Magnolia, Cramele Cotnari, Svetlana Karahan, Gerovital, Chocoland, Sweet Moments, Farmasi, Rosefir, DO Security, Innovus, Woman Rally, Zexe Herăstrău, Happy Forever by Andreea.

Partener Knowledge: Federația Patronală pentru Petrol și Gaze –FPPG

Partener media oficial: Antena 3 CNN

Parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, Club Economic, Economistul, EM360, Money.ro, Income Magazine, Transilvania Business, Ziarul Bursa, Newsweek, News One, InvesTenergy, The Diplomat, Clubantreprenor.ro, Focus Energetic, Energy Industry Review, Fotograf Stefan Ovidiu.

Partener monitorizare media: Media Trust

Alfa Software: venituri cu 44% mai mari în primul semestru, pe fondul creșterii generalizate a serviciilor de digitalizare, la nivelul întregii piețe 

0

Alfa Software, unul dintre furnizorii de sisteme informatice de business în ascensiune din Transilvania, a încheiat primul semestru al anului cu venituri de 8,4 milioane de lei, în creștere cu 44% față de perioada similară a anului trecut.

În plus, compania a înregistrat un profit net de 3,3 milioane de lei, în primele șase luni ale acestui an.

„Observăm, din nou, că toata industria are nevoie de digitalizare. Fie că traducem acest lucru prin digitalizarea contractelor, a relației cu clienții, investiția în portaluri proprii sau chiar digitalizarea rutelor de transport, pentru companiile din logistică, nevoia este generalizată, iar eficiența generată este tot mai bine înțeleasă și conștientizată, la nivelul întregii piețe. Mai nou, vedem acest lucru inclusiv în aria de agribusiness”, declară Cristian Gabriel Pavel (foto), CEO Alfa Software.

În prima jumătate a anului, Alfa Software a atras cu 15% mai mulți clienți noi decât în semestrul întâi din 2022.

„Un alt factor care ne ajută, ca poziție pe piață și atractivitate în rândul clienților, este că noi furnizăm un ERP românesc, care integrează partea de legislație românească și este foarte rapid actualizat cu orice modificări apărute. Prin această rapiditate și dinamicitate am reușit să atragem parteneri care au decis să își aducă afacerile în ecosistemul nostru, indiferent de programul pe care îl foloseau anterior”, adaugă reprezentantul Alfa Software.

Colliers: Primul semestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 168 milioane de euro în România

0

Colliers: Piața de investiții imobiliare din România a înregistrat un nivel scăzut de tranzacții  în prima jumătate a lui 2023, dar multe dintre cele cu valoare mare se află în diverse stadii și s-ar putea încheia în a doua parte a anului

12 septembrie 2023: Primul semestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 168 milioane de euro în România, aproape la jumătate comparativ cu nivelul anului trecut, tranzacțiile în segmentul industrial și logistic reprezentând aproximativ 36% din total, iar cele din segmentul birourilor circa 31%, potrivit raportului de piață Colliers pentru prima jumătate a anului. Acest rezultat slab nu este deloc surprinzător pentru consultanții Colliers, care au estimat încă de la începutul anului că portofoliul de tranzacții va încetini în comparație cu anii excepționali 2021 și 2022, având în vedere mediul deja dificil de finalizare a tranzacțiilor. Aceștia apreciază că perspectivele rămân mixte, explicând că, deși există mai multă claritate în ceea ce privește inflația, acest lucru nu înseamnă neapărat mai multă claritate și în ceea ce privește ratele dobânzilor de finanțare și percepția de risc.

Cea mai mare tranzacție a anului a fost tranzacția de tip sale-and-leaseback (vânzare și reînchiriere) a depozitelor FM Logistic, un operator 3PL, cu un portofoliu de aproximativ 100.000 de metri pătrați în mai multe orașe, cumpărat de către CTP, liderul pieței locale de spații industriale și logistice. Valoarea nu a fost făcută publică, însă a fost estimată în jurul nivelului de 60 de milioane de euro. Consultanții Colliers menționează faptul că, într-un oarecare contrast cu alte sectoare, încheierea de tranzacții cu spații industriale este îngreunată preponderent de lipsa activelor disponibile la vânzare, în condițiile în care majoritatea dezvoltatorilor tind să fie proprietari pe termen lung. În ceea ce privește nivelul tranzacțiilor, numai această tranzacție din categoria industrială a reprezentat aproximativ 36% din volumul total înregistrat în primul semestru. Birourile au rămas, de asemenea, o clasă importantă de active, atrăgând tranzacții care reprezintă 31% din volumul total în prima jumătate a lui 2023, în timp ce retailul a generat aproximativ 23% din rulaj, iar hotelurile – aproape 11%.

„Piața se află în faza de descoperire a prețurilor, astfel că nici cumpărătorii, nici vânzătorii nu își doresc să fie cei cărora tendințele pieței le vor demonstra peste câteva trimestre că s-au înșelat. Prin urmare, discrepanța dintre așteptările cumpărătorilor și cele ale vânzătorilor este, cu siguranță, mai mare decât a fost în trecutul recent. Principalele puncte sensibile în acest caz sunt, bineînțeles, ratele dobânzilor crescute semnificativ față de anii trecuți. La fel de importante sunt și incertitudinile legate de evoluția viitoare a ratelor dobânzilor. Într-o notă mai pozitivă, observăm în continuare un interes notabil pentru activele locale, inclusiv din partea unor potențiale nume noi, deși, poate spre deosebire de anii precedenți, mai puține dintre aceste solicitări ajung în etape mai avansate. Putem interpreta acest aspect ca fiind un semn de încredere în potențialul pe termen lung al țării, dar și unul de prudență în ceea ce privește contextul actual”, explică Anca Merdescu (foto), Director Investment & Debt Advisory la Colliers.

Creșterea constantă a chiriilor, influențată în principal de rata inflației, dar, în cazul spațiilor industriale, și de tranziția către o piață a proprietarilor, a contribuit într-o anumită măsură la limitarea presiunilor de creștere a randamentelor. Cu un cost de finanțare all-in de peste 5,5% în regiunea ECE, determinat în mare parte de saltul ratelor de pe piața monetară (Euribor la 3 luni a crescut de la -0,6% la sfârșitul anului 2021 la peste 3,7% în august 2023), costul banilor este cel mai relevant aspect în contextul creșterii randamentelor. Asta deoarece băncile românești rămân deschise la finanțarea tranzacțiilor, în măsura în care cumpărătorul se simte confortabil cu aceste rate. În alta ordine de idei, consultanții Colliers observă o preferință clară pentru activele de o calitate superioară, care generează și care sunt aliniate la standardele ESG.

În continuare, mai multe tranzacții mari se află în diverse stadii și ar putea fi încheiate în a doua parte a anului, ceea ce ar duce volumul total al anului la 500-600 de milioane de euro, aproximativ jumătate din cele 1,2 miliarde de euro înregistrate anul trecut. Volumele generate de retail ar trebui să fie ceva mai mari decât în anii precedenți, având în vedere că în perioada următoare s-ar putea încheia tranzacții majore, estimează consultanții Colliers, care subliniază că, în contextul în care se vor încheia mai puține tranzacții de birouri, acesta ar fi un an mai echilibrat în general.

„Per ansamblu, 2023 pare mai degrabă un an în expectativă în care investitorii și proprietarii fac bilanțul a ceea ce se întâmplă pe piețele financiare. În urma ultimei perioade de majorări de rate, BCE, precum și Fed, par că nu mai anunță alte majorări pentru moment. Acest lucru înseamnă că, dacă scăderea așteptată a inflației se concretizează, iar noi vedem unele semne încurajatoare, ratele dobânzilor ar putea începe să scadă la sfârșitul lui 2023 sau la începutul lui 2024. Între timp, economia globală rămâne suficient de robustă, cu economiile avansate într-o formă decentă, inclusiv economiile europene, iar împreună cu scăderea inflației, semnele devin încurajatoare pentru sectorul imobiliar începând din acest an. În consecință, presupunând că nu apare niciun scenariu advers major, 2024 ar trebui să arate mai bine decât 2023 pentru piața de investiții din România”, conchide  Anca Merdescu. Asemenea așteptări trebuie calibrate constant, însă, afirmă expertul Colliers, care adaugă că băncile centrale majore lasă ușa deschisă unor noi majorări de dobândă dacă inflația va fi rezistentă.

La nivelul Europei Centrale și de Est (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), în prima jumătate a lui 2023, volumul total al investițiilor a scăzut de aproximativ trei ori, până la 2 miliarde de euro. În același timp, volumul total al investițiilor pentru întregul an este estimat la 5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai slabe rezultate din ultimii 10 ani și, de asemenea, mai puțin de jumătate din media ultimilor 5 ani, de aproximativ 12 miliarde de euro.

 

BCR oferă clienților, în premieră în România, aderarea 100% online la un fond pe pensii facultative (FPF BCR PLUS)

0

Banca Comercială Română (BCR) extinde funcționalitățile din platforma digitală George oferind clienților din portofoliul său posibilitatea de a solicita aderarea, 100% online, la Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS (Pilonul III), administrat de BCR Pensii, S.A.F.P.P. S.A. Noua funcționalitate este o premieră pentru piața platformelor de digital banking din România și asigură clienților BCR utilizatori de George o experiență complet digitală și accesibilă, prin care își pot construi, în timp, siguranța și independența financiară.

Durata procesului de aderare la FPF BCR PLUS variază, cu aproximație, între 5 și 7 minute și se poate realiza de pe orice dispozitiv electronic (telefon, tabletă sau PC) cu acces la internet, fără a presupune vreun cost suplimentar.

Serviciul poate fi deja accesat de către clienții BCR în platforma George, unde utilizatorii pot solicita aderarea la Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS, conform prospectului schemei de pensii, printr-un proces simplu și intuitiv, fără deplasare la bancă.

„BCR Pensii are vocația pionieratului în sectorul pensiilor private din România. Mă bucur să reconfirmăm acest lucru prin furnizarea, 100% online, a unui produs esențial pentru confortul financiar după retragerea din activitate. George oferea deja posibilitatea vizualizării valorii conturilor de pensie privată administrate de BCR Pensii, iar acum trecem la nivelul următor, oferind posibilitatea unei aderări la fondul de pensii facultative BCR PLUS, practic, din orice loc unde există acces la internet. Astfel, prin accesibilitate și informare contribuim la democratizarea accesului la instrumente financiare ce oferă beneficii pe termen mediu și lung”, a declarat Radu Crăciun, Director General BCR Pensii.

„Rolul nostru este să ne asigurăm că George rămâne conectat la nevoile în schimbare ale utilizatorilor și că extindem în permanență portofoliul prin produse și servicii care aduc valoare adaugată. De data aceasta, vorbim despre o premieră în zona de funcționalități ale platformelor de digital banking din România, dar, mai ales, vorbim despre perspectiva pe termen a lung a veniturilor și o mai bună planificare financiară. De aceea, ne bucurăm că împreună cu echipa BCR Pensii putem oferi clienților noștri posibilitatea de a accesa 100% digital, din platforma George, în mai puțin de 7 minute, pensia facultativă Pilon III”, a declarat Vlad Huțuleac, Director Executiv Produse și Segmente Retail, BCR.

Pentru a completa documentația de aderare în platforma George, clienții trebuie să aibă la îndemână doar actul de identitate, solicitarea de aderare fiind finalizată prin utilizarea semnăturii electronice calificate. Pe parcursul întregului proces, clienții pot beneficia gratuit de asistență din partea agenților de marketing autorizați ai BCR.

Pensia facultativă BCR PLUS asigură un sistem de economisire pentru viitor, după împlinirea vârstei de 60 de ani, și asigură următoarele beneficii:

 

  • Protecție financiară pentru viitor, sumele acumulate fiind proprietatea participantului.
  • Randamente competitive și o politică prudențială de plasare a activelor, cu scopul de a proteja economiile participantului.*
  • Flexibilitate. Nivelul contribuției poate fi modificat, în funcție de fluctuațiile venitului. De asemenea, plata poate fi suspendată și reluată în orice moment fără penalități.
  • Protectie la volatilitatea pietelor financiare. Suma totală cuvenită va reprezenta cel puțin suma contribuțiilor nete minus comisioanele de administrare.**
  • Avantaj fiscal. Contribuțiile la pensia facultativă de până la 400 euro/an se deduc din baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii, la plata făcută prin angajator.

Cu această nouă extindere a ecosistemului digital George, BCR consolidează rolul platformei de centru complet pentru servicii bancare, unde clienții pot monitoriza și gestiona toate aspectele vieții lor financiare într-un mod ușor și eficient, complet online: de la conturi bancare, carduri, linii de credit și împrumuturi, până la asigurări, pensii  facultative și investiții.


BCR Pensii este subsidiara grupului BCR, autorizată pentru administrarea fondurilor de pensii administrate privat si facultative, înființată în luna iunie 2007.

Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS este administrat de BCR Pensii S.A.F.P.P. S.A., telefon 021 9503. Banca Comercială Română S.A. este agent de marketing persoană juridică al FPF BCR PLUS, cod autorizare AMJ – RO – 374214
*Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare.

**În condițile prevăzute în prospectul schemei de pensii FPF BCR PLUS, disponibil pe www.pensiibcr.ro

 

România are la dispoziție fonduri europene de miliarde de euro pentru a reduce sărăcia energetică

0

Corina Murafa,
expert ORSE

 

România are la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent, de miliarde de euro, pentru tranziția către un sector energetic cu emisii scăzute. Dacă tranziția nu va fi ușor de înțeles și accesat de cetățenii simpli și de micile afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul demers al decarbonizării se va întoarce ca un bumerang în fața elitelor pro-europene. Cine se joacă cu acești bani, fără a avea în centrul preocupărilor milioanele de români aflați în sărăcie energetică, se joacă cu focul. 

În România anului 2023, aproape jumătate din populația țării utilizează încă lemnul pentru încălzire. În locuințele din mediul rural, procentul este de 80%, de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că 85% din energia calorică a lemnului se pierde. Totodată, în România de astăzi, rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, deși 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi și ineficiente energetic. Alte câteva zeci de mii de gospodării din România sunt într-o situație inimaginabilă: nu au acces nici măcar la electricitate, o nevoie minimală fără de care nu ne putem imagina astăzi viața.

România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziției verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale sărăciei energetice. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumină în casele fără electricitate, pentru refacerea sistemelor de încălzire și pentru reabilitarea clădirilor ineficiente, în special în mediul rural, unde înregistrăm cea mai ridicată rată a sărăciei energetice.

Energia este o nevoie de bază. Cei mai săraci consumatori preferă să pună mai puțină mâncare pe masă, dar să nu rămână în întuneric sau în frig. Sunt statistici care arată acest lucru. Din cauza valurilor de caniculă tot mai frecvente, energia devine o necesitate și pentru răcirea locuințelor. Așa cum Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a atras atenția, sărăcia energetică de vară este un fenomen în creștere, ce afectează în special vârstnicii, copiii și în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe slab izolate.

Toți acești factori complecși ce conduc la vulnerabilitate sau sărăcie energetică trebuie analizați cu responsabilitate de către instituțiile statului, pentru ca în situație de criză soluțiile să nu mai fie de tipul subvențiilor pentru toată lumea, un tratament mult prea scump. Sistemul de plafonare – compensare a prețurilor la energie a costat până în luna august 18,7 miliarde de lei. Aceasta în condițiile în care, la nivel macro, avem un deficit bugetar de 38,6 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Pentru acoperirea deficitului bugetar ne așteaptă acum noi majorări de taxe care se vor răsfrânge asupra cetățenilor, printre care sunt beneficiarii plafonării-compensării – un lanț vicios. Așadar, nu mai putem să acoperim în permanență niște facturi mari, fără să ne uităm la starea locuințelor și la nevoile reale ale consumatorilor, fără să vedem ce ar putea face locuința respectivă să își diminueze costurile cu energia, inclusiv să acceseze surse de energie nepoluante, cum sunt panourile fotovoltaice sau pompele de căldură.

Revizuirea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie este imperios necesară. Ne-ar oferi ocazia de a defini consumatorul vulnerabil așa cum trebuie, într-o manieră complexă, nu doar în funcție de niște praguri de venit stabilite arbitrar, ca acum. Faptul că nu avem o definiție corectă ne-a condus la situația din prezent în care toți consumatorii, indiferent de venituri, sunt protejați. Vulnerabilitatea energetică ține de venituri, dar și de starea locuinței și costurile cu energia, de vârstă și de starea de sănătate. În plus, sărăcia energetică trebuie evaluată într-o manieră dinamică, fiindcă poate fi o stare temporară. Să luăm cazul unei persoane în vârstă din București în timpul verii, când RADET nu a dat apă caldă și afară erau 40 de grade. Această persoană a trebuit să își încălzească apa la un boiler electric și să folosească aparatul de aer condiționat pentru a-și asigura o temperatură confortabilă în locuință, astfel încât să își protejeze sănătatea. Ea nu este în vulnerabilitate energetică, dacă aplicăm definiția din lege, însă poate intra temporar într-o astfel de situație, din cauza unor astfel de circumstanțe. Și în mod normal, dacă aplicăm definițiile europene, ar trebui să fie sprijinită.

Așadar, avem urgent nevoie de o strategie națională pentru combaterea sărăciei energetice, obligație prevăzută încă din 2012 în Legea Energiei. Suntem în 2023, 11 ani mai târziu, și strategia nu există. Acest plan național trebuie să conțină măsuri care să rezolve cauzele sărăciei energetice. Printre soluții putem apela la credite cu dobândă preferențială ca românii să își poată reabilita termic locuințele, să își înlocuiască sobele actuale vechi cu unele eficiente energetic, să își instaleze panouri solare, fotovoltaice și pompe de căldură. În condițiile în care doar 3% din locuințele din mediul rural au fost renovate până acum, e absolut necesar să avem un program de reabilitare termoenergetică care să se adreseze locuințelor individuale, mai ales celor din mediul rural. Acestea sunt măsuri sistemice, structurale și care pot face diferența nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung în sprijinul consumatorilor vulnerabili.

Nu în ultimul rând, trebuie să educăm consumatorul despre cum să își monitorizeze consumurile, cum să consume mai eficient energia și ce soluții de finanțare are la dispoziție. Prin ORSE, am început să colaborăm cu primării din România pentru crearea de ghișee unice, unde consumatorii, în special cei vulnerabili, pot prezenta facturi, date despre venituri, starea locuinței și pot primi sfaturi din partea funcționarilor publici despre cum să acceseze anumite programe de finanțare. Așadar, există o mulțime de soluții.

Criza nu s-a terminat. În față ne așteaptă noi ierni, iar la mijloc este viața oamenilor din jurul nostru, poate a bunicilor, părinților, vecinilor sau prietenilor noștri.


Corina Murafa este expertă în politici publice în domeniul climei, energiei și sustenabilității, având experiențe profesionale si de consultanță pentru instituții precum Frankfurt School of Management, Banca Mondială, OMV Petrom, Deloitte, Cancelaria Prim-Ministrului, etc. Cel mai recent a condus echipa internațională de consultanți care a asistat Guvernul României și Comisia Europeană în elaborarea Planurilor Teritoriale privind Tranziția Justă în România. Corina reprezintă în prezent societatea civilă în Consiliul Economic și Social al României. Ea deține un master în politici publice de la Hertie School of Governance, Berlin, și un doctorat în studii economice la Academia de Studii Economice din București, unde de altfel și predă în cadrul FABIZ. Corina a co-fondat și condus timp de cinci ani biroul din România al Ashoka, cea mai mare rețea globală de susținere a antreprenorilor sociali, inițiind și conducând totodată programul global al Ashoka privind planeta și clima. 

 

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

 

Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face față crizei energetice, pentru a promova durabilitatea și pentru a sprijini Ucraina

0

Sondajul Eurobarometru Flash publicat ieri, 11 septembrie, arată că există un sprijin covârșitor în rândul europenilor pentru măsurile luate în ultimul an pentru a proteja consumatorii și întreprinderile împotriva volatilității prețurilor la energie, precum și pentru acțiunile de promovare a securității energetice și a tranziției verzi. Acesta confirmă, de asemenea, un consens larg în rândul cetățenilor UE în favoarea stimulării industriei tehnologiilor curate pentru o mai mare competitivitate, precum și a acțiunilor întreprinse de UE ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Dintre respondenți, 86 % consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor anul trecut. Peste opt din 10 respondenți au exprimat această opinie cu privire la promovarea utilizării durabile a resurselor naturale (86 %), la facilitarea achiziționării în comun de gaze de către statele membre ale UE pentru a asigura securitatea aprovizionării (82 %), la construirea de parteneriate cu alți actori globali, cum ar fi Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81 %), la reducerea dependențelor comerciale excesive de țări precum Rusia sau China (80 %) și la sporirea competitivității industriei europene a tehnologiilor curate (80 %). Măsurile UE care vizează accelerarea transformării digitale în paralel cu protecția consumatorilor (77 %) și sporirea rezilienței economiei UE sunt percepute ca importante de către 77 % și, respectiv, 76 % dintre respondenți.

În ceea ce privește acțiunile viitoare, 86 % consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85 % sunt de părere că UE ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în statele membre și 79 % susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie. 75 % dintre respondenți consideră că UE ar trebui să finanțeze proiecte comune de apărare pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare.

În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică (85 %), precum și să intensifice cooperarea militară între statele membre (75 %), continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %).

Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei și a ucrainenilor. 86 % dintre respondenți sunt de acord să se acorde sprijin umanitar persoanelor afectate de război, 77 % acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71 % sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei. Aproape două treimi dintre europeni, 67 % și, respectiv, 65 %, consideră că UE ar trebui să sprijine demersul Ucrainei către integrarea europeană, precum și integrarea acesteia pe piața unică. În cele din urmă, 65 % sunt în favoarea acordării de sprijin financiar și economic Ucrainei, iar 57 % consideră că UE ar trebui să sprijine achiziționarea și furnizarea de echipamente militare și de instruire Ucrainei.

Cetățenii au fost întrebați, de asemenea, referitor la o serie de valori, dacă sunt cel mai bine reprezentate de UE, de alte țări din lume sau de ambele în egală măsură. Aproximativ jumătate dintre aceștia consideră că UE întruchipează cel mai bine „respectarea drepturilor și valorilor fundamentale” (53 %), „egalitatea și bunăstarea socială” (50 %), „toleranța și deschiderea către alții” (49 %) și „pacea” (48 %), urmată îndeaproape de „solidaritatea cu țările din interiorul și din afara UE” (46 %) și de „respectarea naturii și protecția climei și a mediului (45 %). Pentru fiecare dintre aceste valori, aproximativ un respondent din șase consideră că alte țări le întruchipează cel mai bine și aproximativ unul din patru afirmă că sunt reprezentate de UE și de alte țări în egală măsură.


Sondajul Eurobarometru Flash privind provocările și prioritățile UE în 2023 a fost realizat în cele 27 de state membre în perioada 24-31 august 2023. Au fost intervievați online 26 514 de cetățeni ai UE.

Daniel Apostol este noul Director General al Federației Patronale de Petrol și Gaze

0

FPPG își întărește echipa de conducere prin numirea domnului Daniel Apostol în funcția de Director General. Acesta a deținut poziția de Director Relații Externe în cadrul FPPG între 2019 și 2020 și preia acum acest nou mandat într-un moment crucial pentru Federație, când aceasta se implică activ în dialogul public-privat privind tehnologiile cu emisii reduse de carbon, având  ca scop facilitarea tranziției energetice a României și atingerea obiectivelor de mediu asumate de țară.

Domnul Daniel Apostol este un specialist renumit în domeniul comunicării, expert în Public Affairs, excelent cunoscător al mediului de business, cu precădere al pieței de energie, precum și al mediului public decident. Domnul Daniel Apostol va superviza întreaga activitate a Federației Patronale de Petrol și Gaze ce îndeplinește un rol de catalizator al cooperării între partenerii responsabili pentru strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Totodată, FPPG își întărește poziția de organizație reprezentativă sectorial prin numirea dlui Cătălin Niță ca Secretar General al organizației, misiunea lui fiind aceea de a dezvolta relațiile cu toți partenerii sociali din țară și străinătate și de a reprezenta Federația în acțiunile sale de dialog social. În același timp, dl. Cătălin Niță va coordona și dezvoltarea proiectelor FPPG finanțate cu fonduri europene.

În prezent, schimbările climatice afectează mediul și amenință modelele de afaceri și pe cele de consum. FPPG consideră că tranziția energetică trebuie să ia în considerare în mod echitabil și echilibrat toate tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Prin aceste noi soluții, ce nu concurează, ci completează tehnologiile existente, România își poate pune în valoare resursele energetice diversificate.

Echipa FPPG, acum și mai întărită, își va continua cu succes misiunea de reprezentare a sectorului energetic, contribuind la consolidarea statutului României de jucător responsabil, implicat și eficient în îndeplinirea țintelor Green Deal și Fit for 55, în condiții echitabile pentru companii și cetățeni, cu promovarea inovației și tehnologiei ca factori de prosperitate.


Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), înființată în baza Legii Dialogului Social nr. 62/2011, este reprezentativă la nivelul sectorului de activitate „Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. Companiile afiliate reprezintă peste 98% din producția internă de petrol și gaze naturale, sectorul de transport petrol și gaze naturale, furnizare gaze naturale, precum și o parte semnificativă din activitățile de rafinare, comercializare și distribuție de produse petroliere din România. Unul dintre obiectivele comune ale companiilor membre este decarbonarea sectorului energetic, prin adoptarea tehnologiilor inovatoare.

FPPG susține constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului.

FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura entitate din România afiliată la International Organisation of Employers – IOE și la Business Europe – BE.

 

Schimbarea generațională: Un nou sondaj global arată că minorități importante din rândul tinerilor nu au încredere că democrația le va îndeplini prioritățile

0

 

●               Unul dintre cele mai mari studii ale opiniei publice globale privind drepturile omului și democrația, realizat în 30 de țări și publicat astăzi de Fundațiile pentru o Societate Deschisă, a dezvăluit că majoritatea respondenților (58%) se tem de violența care ar putea fi generată în următorul an de tulburările politice, printre aceștia numărându-se două treimi dintre respondenții din SUA și Franța.

●               Democrația rămâne populară în fiecare regiune de pe glob, însă sondajul a descoperit existența unor niveluri mai scăzute de susținere în rândul tinerilor, pe măsură ce lumea se confruntă cu mai multe provocări („policriza”)de la sărăcie și inegalitate, la schimbările climaticeși cu dovezi neconcludente că democrațiile îmbunătățesc viețile cetățenilor.

●               Doar 57% dintre tineri (cu vârsta între 18 și 36 de ani) cred că democrația este preferabilă oricărei alte forme de guvernământ, comparativ cu 71% dintre respondenții mai în vârstă; în timp ce 42% dintre tineri susțin regimul militar, comparativ cu 20% dintre respondenții mai în vârstă (de peste 56 de ani).

●               Majorități covârșitoare susțin drepturile omului, în medie 72% dintre respondenți considerând că acestea sunt o „forță pentru binele din lume”. Totuși, o minoritate semnificativă (42%) crede că drepturile omului sunt folosite de țările occidentale pentru a pedepsi țările în curs de dezvoltare.

●               70% dintre respondenții din toată lumea se tem că schimbările climatice vor avea un impact negativ asupra lor și asupra mijloacelor lor de trai în următorul an.

 

Barometrul Societății Deschise, un sondaj global anual al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă care a fost lansat astăzi, a dezvăluit că tinerii din toată lumea (Generația Z și millennials) au o încredere mai mică în democrație comparativ cu alte grupe de vârstă, acest lucru reprezentând o amenințare serioasă pentru viitorul său. Peste o treime (35%) dintre respondenții din grupul de vârstă 18-35 ani susțin ideea unui lider puternic care renunță la parlament și la alegeri.

Raportul intitulat The Open Society Barometer: Can Democracy Deliver? a constatat că ideea de democrație continuă să rămână extrem de populară în fiecare regiune a globului, 86% dintre respondenți declarând că preferă să trăiască într-un stat democratic. De asemenea, există multă neîncredere în ideea că statele autoritare pot să îndeplinească mai eficient prioritățile naționale și globale decât democrațiile.

În ceea ce privește aceste priorități, oamenii sunt preocupați cel mai mult de sărăcie și inegalitate (20%), de schimbările climatice (20%) și de corupție (18%). Aproximativ o treime dintre respondenți nu au încredere că politicienii lucrează pentru binele lor, ceea ce indică o posibilă lipsă de încredere în capacitatea guvernelor de a rezolva astfel de probleme.

Sondajul a fost desfășurat în perioada mai-iulie 2023 de compania de sondare a opiniei publice Savanta, dar și de Gradus Research în Ucraina, utilizând o combinație de paneluri online și furnizori locali în 30 de țări. Rezultatele indică atitudinile, îngrijorările și speranțele oamenilor din state cu o populație totală de peste 5,5 miliarde, acesta fiind unul dintre cele mai mari studii ale opiniei publice globale asupra drepturilor omului și democrației care a fost desfășurat vreodată.

După primul sondaj de acest gen realizat anul trecut de Fundațiile pentru o Societate Deschisă, participanților li s-au adresat acum întrebări despre democrație și drepturile omului, despre principalele probleme cu care se confruntă lumea și țările lor și despre guvernarea internațională.

Comentând asupra rezultatelor sondajului, Mark Malloch-Brown, președintele Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, a declarat: „Constatările noastre sunt serioase și alarmante. Oamenii din toată lumea vor în continuare să creadă în democrație. Însă generație după generație, această încredere începe să dispară pe măsură ce cresc dubiile despre capacitatea democrației de a aduce îmbunătățiri concrete în viețile lor. Acest lucru trebuie să se schimbe.”

 

Concluziile includ:

●               Oamenii susțin democrația. Doar 20% consideră că țările autoritare sunt mai capabile decât democrațiile să îndeplinească „ceea ce vor cetățenii”. La nivel internațional, două treimi (66%) dintre respondenți cred că democrațiile contribuie mai mult la cooperarea globală.  De asemenea, respondenții cred cu tărie în drepturile omului, o proporție impresionantă de 95% dintre aceștia respingând ideea că guvernele pot să încalce drepturile celor care arată diferit de ei. Țările din fiecare regiune, nivel economic și tip curent de guvernare au menținut niveluri puternice de susținere.

 ●               Pe măsură ce oamenii se confruntă cu crize multiple, peste jumătate (53%) dintre respondenți cred că țara lor este îndreptată într-o direcție greșită. Tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani sunt cei mai sceptici cu privire la democrație, doar 57% considerând că este preferabilă altor tipuri de guvernare. 

 ●               O minoritate importantă din tinerii chestionați (42%) crede că regimul militar este o modalitate bună de a conduce o țară. Un procent similar (35%) consideră că existența unui lider puternic care nu organizează alegeri și care nu consultă parlamentul/congresul este o modalitate bună de a conduce o țară. Comparativ, 20% dintre persoanele de peste 56 de ani susțin regimul militar și 26% sunt în favoarea unui lider puternic.

 ●               Majoritatea respondenților din 21 de țări participante la sondaj se tem că tulburările politice ar putea duce la violență în următorul an. Cele mai mari temeri au fost înregistrate în Africa de Sud și Kenya (79%), Columbia (77%), Nigeria (75%), Senegal (74%) și în Argentina și Pakistan (ambele 73%). Majorități importante din unele țări cu un nivel economic ridicat împărtășesc această îngrijorare, inclusiv două treimi dintre respondenții din Statele Unite și Franța. 42% dintre respondenți cred că legile din țara lor nu protejează persoanele ca ei. Acest lucru a fost cel mai prevalent în America Latină, cu majorități importante în fiecare țară: Brazilia (74%), Argentina (73%), Columbia (65%) și Mexic (60%). 

 ●               Jumătate dintre respondenți (49%) spun că au avut dificultăți în procurarea hranei cel puțin o dată în ultimul an—un procent identic în țări deloc similare, cum ar fi Bangladesh și Statele Unite, ambele cu 52% dintre respondenți. Dar mai ales majorități importante din Sri Lanka (85%), Turcia și Kenya (ambele 73%) au înregistrat această situație.

 ●               Criza climatică este o prioritate pentru cetățenii din țările cu un nivel economic scăzut, mediu și ridicat. Schimbările climatice au fost considerate cea mai importantă problemă globală de către 32% dintre persoanele din India și Italia, urmate de Germania (28%), Egipt (27%), Mexic (27%), Franța (25%) și Bangladesh (25%). Anxietatea că schimbările climatice îi vor afecta în mod personal pe respondenți și pe mijloacele lor de trai în următorul an a fost resimțită de 70% dintre cei chestionați, fiind extrem de ridicată în Bangladesh (90%), Turcia (85%), Etiopia (83%), Kenya (83%) și India (82%), în același timp fiind cea mai scăzută în China (45%), Rusia (48%) și Regatul Unit (54%).

 ●               Pe glob, corupția este considerată principala preocupare a oamenilor la nivel național, în medie 23% dintre aceștia declarând că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă țara lor. Țări din Africa și America Latină, cum ar fi Ghana (45%), Africa de Sud și Nigeria (ambele 44%),  Columbia (37%) și Mexic (36%) contrastează puternic cu Europa de Vest. În Franța și în Regatul Unit, corupția este văzută ca fiind o preocupare principală doar de 7% dintre persoane; în Germania, doar de 6%.

●               Sărăcia și inegalitatea se situează pe primele locuri (21%) când vine vorba de problemele care au un impact direct și personal asupra oamenilor. Acest lucru este evident în Senegal (țara din sondaj cu cea mai mică economie), dar și în Statele Unite (țara cu cea mai mare economie). De asemenea, majoritatea respondenților (69%) cred că inegalitatea economică dintre țări este o provocare mai mare în acest an decât în anul precedent. Acest lucru este resimțit cel mai mult în Africa, America Latină și Orientul Mijlociu.

 ●               Migrația este extrem de vizibilă, dar nu prezintă multă îngrijorare. În ciuda faptului că este principala temă a campaniilor politice din mai multe țări, doar 7% dintre respondenți au spus că migrația este cea mai mare îngrijorare a lor la nivel global și național. Acest lucru sugerează faptul că importanța acestei probleme este în cea mai mare parte concentrată în rândul partidelor politice, nu în rândul publicului. Sondajul a dezvăluit că două treimi (66%) dintre respondenți vor să vadă rute mai sigure și legale pentru migranți.

 ●               O pluralitate de respondenți consideră că influența în creștere a Chinei va fi o forță benefică: aproape de două ori mai mulți respondenți cred că acest lucru va avea un impact pozitiv (45%) asupra țării lor, comparativ cu unul negativ (25%). Totuși, există o diferență clară între entuziasmul țărilor cu un nivel economic scăzut, cum ar fi Pakistan (76%), Etiopia (72%) și Egipt (71%), și negativismul copleșitor al democrațiilor cu un nivel economic ridicat, acolo unde doar minorități insignifiante au o atitudine pozitivă față de creșterea influenței Chinei, așa cum este cazul în Japonia (3%), Germania (14%), Ucraina (15%) și Regatul Unit (16%). Undeva la mijloc, un sfert dintre americani au răspuns pozitiv, în timp ce 48% au considerat că acest lucru ar fi unul negativ.

●               Oamenii cred că un sistem internațional mai echitabil ar fi mai eficient. 61% dintre cei chestionați cred că țările cu un nivel economic scăzut ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus în luarea deciziilor la nivel global, deși, în mod previzibil, regiunile cu un nivel economic scăzut au fost mai entuziaste decât Europa și Statele Unite din acest punct de vedere. 75% dintre respondenți cred că țările cu un nivel economic ridicat ar trebui să sporească ajutoarele internaționale, să doneze mai mulți bani Băncii Mondiale pentru a susține țările cu un nivel economic scăzut (68%) și să fie un exemplu în reducerea emisiilor (79%).

​​


Fundațiile pentru o Societate Deschisă (Open Society Foundations), fondate de George Soros, sunt cel mai mare finanțator privat din lume al grupurilor independente care lucrează pentru justiție, guvernare democratică și drepturile omului. Noi abordăm această misiune prin intermediul principiilor luminoase ale justiției, echității și exprimării—caracteristici definitorii ale oricărei societăți cu adevărat deschise.


Savantul și partenerul ucrainean Gradus Research au chestionat 36.344 de respondenți în perioada 18 mai – 21 iulie 2023. În fiecare dintre cele 30 de țări, am încercat să chestionăm un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 1.000 de persoane cu vârsta minimă de 18 ani. Am chestionat 2.000 de persoane în Brazilia, Franța, India, Africa de Sud și Statele Unite. Datele au fost ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național pe fiecare piață în parte, în funcție de vârstă, sex, regiune.

Sondajul a constat din 45 de întrebări, dintre care 43 au fost utilizate la nivel global, cu excepția Arabiei Saudite, Egiptului și Ucrainei, acolo unde unele întrebări au fost eliminate sau reformulate din cauza sensibilităților de natură politică.

 

Lista completă de țări participante la sondaj:

  • Argentina
  • Bangladesh
  • Brazilia
  • China
  • Columbia
  • Egipt
  • Etiopia
  • Franța
  • Germania
  • Ghana
  • India
  • Italia
  • Japonia
  • Kenya
  • Malaysia
  • Mexic
  • Nigeria
  • Pakistan
  • Polonia
  • Rusia
  • Arabia Saudită
  • Senegal
  • Africa de Sud
  • Sri Lanka
  • Tunisia
  • Turcia
  • Ucraina
  • Emiratele Arabe Unite
  • Regatul Unit

Studiu EY: Angajaţii au un sentiment de apartenență la locul de muncă, însă majoritatea nu se simt confortabil să împărtășească anumite aspecte ale identității lor

0
  • 75% dintre respondenți s-au simțit excluși la locul lor de muncă; socializarea cu colegii rămâne primordială
  • În cazul organizațiilor care permit flexibilitatea, respondenții au un sentiment sporit de apartenență la locul de muncă
  • 63% dintre respondenții din toate generațiile prioritizează în prezent diversitatea, echitatea și incluziunea (DE&I) în alegerea unei companii, iar acest lucru este și mai important pentru talentele Gen Z și mileniali

Aproape jumătate (41%) dintre angajaţii din companiile din întreaga lume spun că serviciul lor este locul în care au cel mai puternic sentiment de apartenență, după cel de acasă – arată rezultatele Barometrului EY Belonging 3.0. Totuși, 75% dintre respondenți spun că s-au simțit excluși la locul de muncă. În ciuda unui context general caracterizat de sentimente pozitive de apartenență la locul de muncă, 56% dintre respondenții la nivel global consideră că nu pot împărtăși sau sunt reticenți în a împărtăși anumite aspecte ale identității lor la locul de muncă, de teamă că acest lucru i-ar putea împiedica să se integreze. Această cifră este chiar mai mare în cazul respondenților LGBTQ+, 77% dintre aceștia simțindu-se inconfortabil să împărtășească detalii ale identității lor la locul de muncă.

Cea de-a treia ediție a EY Belonging Barometer sondează perspectivele angajaților din diverse industrii și organizații din întreaga lume. Într-o lume post-COVID-19, în care tipurile de flexibilitate la locul de muncă evoluează, iar incertitudinea economică accentuată continuă, la fel şi procesul de adaptare la schimbările forței de muncă, răspunsurile evidențiază o fractură în cazul apartenenței la locul de muncă.

Pentru a combate în mod eficient sentimentele de excludere la serviciu, verificarea modului în care se descurcă cineva, atât la locul de muncă, cât și în viața personală, rămâne un factor care contribuie, în primul rând, la crearea unui mai bun sentiment de apartenență pentru 32% dintre respondenți. Acest procent ajunge la 39% în cazul respondenților din SUA, confirmat și în edițiile anterioare ale Barometrului din 2018 (38%) și 2020 (37%).

Karyn Twaronite, vicepreședintele global al EY – Diversitate, echitate și incluziune, spune: „Deși este încurajator faptul că lucrătorii continuă să simtă un sentiment sporit de apartenență la locul de muncă, este clar că a apărut o fractură în cazul multora dintre ei la nivel global, din toate dimensiunile diversității, care se simt excluși, se autoeditează în mod activ sau ascund anumite aspecte din profilul lor la locul de muncă. Pentru liderii care caută să reducă acest decalaj pentru a maximiza angajamentul, bunăstarea și productivitatea și pentru a le permite angajaților lor să se simtă liberi să fie ei înșiși, verificările individuale continuă să conteze cel mai mult.

Permiterea flexibilității crește sentimentul de apartenență al angajaţilor

Deși mediul de lucru actual a ridicat multe provocări, este clar că o mai mare flexibilitate a contribuit la sporirea sentimentului de apartenență al angajaţilor. Respondenții spun că simt un sentiment de apartenență sporit, pentru că organizația lor a devenit mai flexibilă și pentru că au fost încurajați să fie deschiși cu privire la opiniile, nevoile, preferințele și personalitatea lor.

Un procent de 45% dintre respondenți au spus că munca flexibilă, inclusiv autonomia în alegerea orelor și a locației, a fost principalul factor de motivare pentru a deschide tema diversității, echității și incluziunii (DE&I) în cadrul echipelor lor. Acest fapt subliniază pentru cei care ocupă poziții de conducere cât de important este să se continue integrarea și oferirea de soluții flexibile la locul de muncă în prezent.

 

Salarizarea echitabilă poate fi cea mai rapidă cale de abordare a inechității; încrederea în oportunităţile de promovare poate fi în scădere

O majoritate covârșitoare a respondenților recunosc un anumit nivel de inechitate la locul de muncă,  doar 6% afirmând că nu au simțit deloc acest sentiment. Salariul echitabil este citat de 40% dintre respondenți ca fiind cel mai important factor care contribuie la sentimentul de echitate la locul de muncă, urmat de evaluarea echitabilă a performanțelor (34%) și repartizarea echitabilă a sarcinilor de lucru (30%).

De asemenea, angajaţii nu sunt pe deplin încrezători în faptul că organizaţiile lor oferă oportunități de progres în carieră. 66% dintre lucrători consideră că există bariere în calea avansării în cadrul companiei lor, lipsa resurselor adecvate (24%) fiind raportată ca fiind cel mai frecvent obstacol, urmată de lipsa unui salariu echitabil (23%) și de accesul inegal la oportunități (21%).

Viitorul bazin de talente depinde de companiile care acordă prioritate DE&I

Inițiativele DE&I continuă să joace un rol esențial în recrutarea și atragerea talentelor de top. 63% dintre respondenți ar alege o companie care acordă prioritate DE&I în locul uneia care nu o face, iar 74% spun că prioritatea acordată de compania lor DE&I este un factor care le influențează alegerea locului de muncă.

Această temă este mai pronunțată în rândul generației Z și al milenialilor, dintre care 73% și, respectiv, 68% au declarat că ar alege o companie care acordă prioritate DE&I în detrimentul uneia care nu o face, față de 53% din generația X și 46% din generația baby boomers.

Ana-Maria Voicu Domșa (foto), Partener, Global Compliance & Reporting, Diversity & Inclusion Lead, EY România, punctează: „Consider că este important ca organizațiile să depășească faza eforturilor de suprafață în privința diversității și să prioritizeze crearea de culturi incluzive, care hrănesc un sentiment autentic de apartenență. Procedând astfel, ei pot debloca întregul potențial al forței de muncă diverse, stimulând inovația, productivitatea și, în cele din urmă, succesul.
Întrebarea care trebuie pusă din ce în ce mai mult nu mai este «ce câștig eu prin dezvoltarea programelor DE&I și o cultură internă diversă și incluzivă», ci mai degrabă care vor fi consecințele și pierderile în cazul în care nu fac acest lucru.”

Dan Șanta,  reales  vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Radio și Televiziune (URTI)

0
Dan Șanta, Director Relații Internaționale Radio România, a fost reales prin vot într-un nou mandat de vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Radio și Televiziune (URTI), în cadrul celei de-a 75-a Adunări Generale, care s-a desfășurat pe 7 septembrie a.c. la Yaoundé, în Camerun.

Realegerea lui Dan Șanta în această funcție, pentru al șaselea mandat consecutiv, reafirmă rolul Radio România în cadrul celei mai vechi organizații de radio și televiziune din lume și reprezintă o confirmare a continuării proiectelor de cooperare cu URTI aflate în derulare.

Înființată în 1946, sub dublul patronaj al UNESCO și al Radiodifuziunii Franceze, URTI este prima alianță de media constituită imediat după cel de-al Doilea Război Mondial în speranța că o aducere împreună a posturilor publice de radio ar putea reprezenta un vector puternic în menținerea păcii și în promovarea cunoașterii reciproce prin cultură și educație. Astăzi, URTI numără peste 60 de posturi de radio și televiziune membre din întreaga lume, între care Radio France, RTBF (Belgia), TVP (Polonia), ERT (Grecia), MTV (Ungaria), RTP (Portugalia) și Radio România.

CEC Bank raportează un profit net de 369,4 milioane de lei  în prima jumătate a anului 2023

0

CEC Bank a înregistrat un profit net estimat, neauditat, de 369,4 milioane de lei în primul semestru din 2023. Banca a continuat să-și consolideze poziția pe piață și a înregistrat o creștere a activelor nete până la 69,08 miliarde de lei – plus 29,4% față de perioada similară a anului trecut.

Am continuat să finanțăm economia cu credite noi în valoare de circa 5 miliarde lei acordate în primul semestru și să ne consolidăm poziția pe piață prin creșterea activelor la o valoare nemaiatinsă până acum de CEC Bank – peste 69 miliarde de lei. Banca a continuat programul de transformare și modernizare și a investit în digitalizarea produselor și serviciilor oferite clienṭilor. În același timp, am jucat un rol activ la creșterea gradului de incluziune financiară din România, oferind consiliere și acces la servicii bancare prin intermediul rețelei teritoriale CEC Bank, cu peste 1.000 de unități bancare (cea mai extinsă din România). Am continuat să investim în echipamente moderne iar numărul de ATM/MFM de ultimă generație a crescut cu aproximativ 48%, ajungând la aproape 1.300. Vom continua planurile de creştere şi de atragere de resurse şi capital pentru a finanţa economia românească și vom încuraja clienții să facă economii. Într-un context de piaţă din care nu sunt deloc excluse incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, o provocare pentru CEC Bank este aceea de a se menţine şi în acest an ca o bancă atractivă pentru toţi românii, dar și o bancă profitabilă și orientată spre rezultate”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank.

Veniturile nete din dobânzi și comisioane au crescut cu 10,7% față de perioada similară a anului trecut, până la 912,7 milioane de lei, în condițiile în care ratele bonificate pentru depozite au crescut într-un ritm mai accelerat decât cele pentru credite.

Banca și-a îmbunătățit semnificativ eficiența operațională prin controlul strict al cheltuielilor de funcționare (depreciere alte active, amortizare, cheltuieli administrative, salarii etc.)  care au crescut cu doar 4% față de perioada similară a anului precedent, în timp ce rata de inflație în acest interval a fost de 10,3%.

Creditele în sold acordate clienților (valoare brută) se ridică la 32,25 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2022.

Depozitele atrase de la clienți nebancari au crescut cu circa 27% față de sfârșitul primului semestru al anului trecut, până la 59,8 miliarde de lei.

CEC Bank continuă să joace un rol important în economie, finanțând și sprijinind companiile și persoanele fizice în activitățile lor operaționale dar și prin proiectele lor individuale:

  • Peste 27.000 de credite noi în primul semestru din 2023, cu o valoare cumulată de aproximativ 5 miliarde de lei;
  • 4 miliarde de lei credite pentru companii, din care circa un miliard acordat în cadrul programului IMM Invest Plus și peste 550 milioane de lei finanțări pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene – ne-am concentrat pe susținerea proiectelor investiționale ale clienților existenți dar și pe diversificarea portofoliului. Principalele domenii de activitate finanțate, în corelație cu programele care vizează proiecte de interes național și regional au fost: construcțiile, agricultura și energia regenerabilă;
  • Peste 23.000 de români, persoane fizice, au beneficiat de finanțări în valoare de 0,9 miliarde de lei pentru a-și transforma proiectele și dorințele în realitate;
  • Numărul clienților care au accesat produse de creditare prin fluxurile online / rapide s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2022, la fel și numărul celor care au accesat pachete de produse și servicii online;
  • Agricultura a avut cea mai mare creștere în portofoliul CEC Bank, ajungând al doilea domeniu finanțat de către CEC Bank. Soldul creditelor a crescut până la 4,66 miliarde de lei, creștere de 40% față de jumătatea anului trecut;
  • Volumul schimburilor valutare efectuate de clienți a crescut cu 11,42% până la 10,14 miliarde de lei.

 

Digitalizarea operațiunilor clientelei

Volumele de tranzacționare prin card (emitere și acceptare carduri) au crescut în medie cu aproximativ 30%, iar valoarea cu circa 21%. Volumele de tranzacționare la comercianții băncii au crescut cu peste 40%.

Numărul de echipamente ATM/MFM de ultimă generație a crescut cu aproximativ 48%, ajungând la aproape 1.300 echipamente pe teritoriul României. Rețeaua de terminale fizice și virtuale POS, respectiv terminale softPOS (aplicația Smartphone POS) a crescut cu circa 42% iar terminalele softPOS instalate pe telefoane mobile cu Android au crescut cu 156% față de 30.06.2022.

Numărul de utilizatori de internet banking a crescut cu peste 24% iar valoarea tranzacțiilor cu aproape 30%; numărul de utilizatori de mobile banking a crescut cu circa 60% iar valoarea tranzacțiilor cu peste 92%.

 

Proiecte în primul semestru din 2023

CEC Bank a început implementarea, în premieră, un unui nou concept de unitate dedicată exclusiv acordării de finanțări agricultorilor – AGRI CEC, concept pe care banca îl va implementa și în alte zone cu potențial agricol din țară. AGRI CEC va avea un rol de integrator în ecosistemul clientului CEC Bank, oferind zone și fluxuri dedicate pentru dezvoltarea dar și atragerea cliențiilor din agricultură. Vom crea un marketplace pentru clienții noștri unde vom aduce laolaltă partenerii CEC Bank care pot furniza tot ceea ce au nevoie fermierii: consultanță, îngrășăminte, semințe, sisteme de irigații, silozuri, utilaje agricole, etc.

Totodată, în linie cu strategia de a dezvolta un model de afaceri omni-channel, CEC Bank a continuat să implementeze noul concept de design al unităților sale.

În zona de digitalizare a serviciilor bancare, a fost extinsă oferta de servicii disponibile online fără drumuri la Bancă, precum rambursarea anticipată a unui credit 100% online, pe un flux rapid, simplificat, în funcție de disponibilitatea clientului, direct din platformele de Mobile Banking/Internet Banking și din marketplace-ul CEC_IN pentru persoanele fizice, dar și posibilitatea diminuării limitei de sumă acordată la cardurile de credit și overdraft direct din aplicația Internet Banking pentru persoanele fizice. Pe parcursul anului 2023 s-a finalizat și adopția tuturor fluxurilor rapide de creditare online de către întreaga rețea a băncii, inclusiv de către agențiile de tip B (urban și rural). Totodată, au fost lansate fluxurile rapide de actualizare date clienți și refinanțare credite de consum.

CEC Bank a continuat într-un ritm accelerat programul de modernizare și transformare. Valoarea investițiilor realizate în primele șase luni ale anului se ridică la 84,3 milioane de lei, din care peste 70% vizează investiții în sisteme IT (238% versus valoarea investițiilor din semestrul 1 din 2022).

Prin Programul de Transformare ne propunem modernizarea CEC Bank, punând accent pe diversificarea serviciilor pentru clienți, creșterea productivității utilizatorilor prin adoptarea de metode și tehnologii moderne.

Printre principalele proiecte ale Programului de Transformare, următoarele vor oferi funcționalități noi/adăugate, pe măsură ce acestea devin parțial operaționale până la sfârșitul anului:

  • CRM – îmbunătățirea relațiilor de afaceri cu clienții, îmbunătățirea performanțelor prin creșterea vânzărilor și fidelizarea clienților;
  • FIS Quantum și Pluridio – platformă modernă de trezorerie pentru activitățile de trezorerie și gestionarea bilanțului, permițând, de asemenea, noi funcții pentru clienți;
  • ERP (platforma SAP) – în platforma financiar-contabilă actualizată.

Banca și-a propus să facă din activitățile de trezorerie o linie de business iar acest lucru este susținut de finalizarea implementării unui sistem informatic modern pentru activitățile de Trezorerie și management de bilanț, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți.

CEC Bank a preluat pachetul de 99,993% din capitalul social al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), tranzacție demarată în prima jumătate a anului și finalizată în luna iulie. Impactul achiziției asupra indicatorilor de capital și de lichiditate ai Băncii este marginal, CEC Bank încadrându-se în continuare în limitele de prudențialitate impuse de cadrul de reglementare. De asemenea, banca continuă eforturile pentru a intra pe piața asigurărilor generale.

 

    Poziție financiară solidă

Rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de 22,81%, la sfârșitul primului semestru din 2023, în creștere față de iunie 2022 (22,07%). De asemenea, banca înregistrează o poziție confortabilă din punct de vedere al lichidității, indicatorul LCR fiind 262,83%, în creștere semnificativă față de valoarea înregistrată la 30 iunie 2022 (184,73%).

Banca a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor și avansurilor acordate clientelei (inclusiv cheltuiala cu ajustările pentru creanțe depreciate) în cursul primului semestru din anul 2023 în valoare de 57,9 milioane de lei, în scădere semnificativă față de cheltuielile nete din aceeași perioadă a anului trecut (226,7 milioane de lei).

Portofoliul de credite se menține în continuare sănătos, în pofida contextului de piață în care inflația și creșterea ratelor dobânzilor au afectat veniturile gospodăriilor – situație care a condus la o rată a creditelor neperformante de 5,41%.

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 17,56%, marcând o creștere semnificativă față de rata de rentabilitate înregistrată în anul 2022 (10,95%), datorită creșterii veniturilor operaționale, scăderii costului riscului și controlului cheltuielilor operaționale.

Banca va continua programul de emitere de obligațiuni MREL, care a fost demarat la finalul anului 2022.

România, în top 3 piețe din punctul de vedere al adoptării serviciilor fintech de către companii  

0

România se situează între primele trei piețe europene ale companiei iBanFirst din punctul de vedere al veniturilor, aflându-se în faza de early majority, în care peste 50% dintre IMM-uri colaborează cu fintech-uri, ca alternativă la băncile tradiționale. Rezultatul se înregistrează la împlinirea a doi ani de activitate în regiunea centra și est-europeană a iBan First, furnizor internațional de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii.

Cu birouri deschise mai întâi în București, apoi la Sofia și la Budapesta, iBan First subliniază că „a reușit să atragă peste 1.000 de companii din regiunea CEE pe platforma proprie, unde pot realiza tranzacții transfrontaliere în peste 30 valute. Luând în calcul economiile realizate de companii cu comisioanele care ar fi fost plătite pentru astfel de servicii în mod tradițional, iBanFirst estimează că serviciile financiare digitale generează economii de până la 1 miliard de euro anual pentru IMM-urile românești.

În cei doi ani de operare, biroul iBanFirst din București a intermediat plăți internaționale în valoare de peste 1 miliard de euro pentru clienții români, având o creștere medie anuală peste media europeană. În plus, în contextul crizei geopolitice, a incertitudinilor economice și a volatilității valutare ridicate, companiile românești de comerț au apelat la instrumentele de hedging oferite de fintech pentru a-și proteja marja de profit și a-și crește activitățile comerciale în regiune. Pentru anul 2023, compania anticipează o dublare a volumului tranzacțiilor în România comparativ cu anul 2022, depășind pragul de 1 miliard de euro”.

Johan Gabriels (foto), director regional pentru Europa de Sud & Est la iBanFirst: „Succesul iBanFirst în regiunea CEE și în România se datorează în primul rând oamenilor de aici, care sunt mult mai receptivi la noile tehnologii și soluții digitale, în comparație cu piețele occidentale, unde adaptarea la schimbare în ceea ce privește serviciile bancare este mai lentă. De asemenea, mediul de afaceri din această regiune se dezvoltă rapid, generând astfel o cerere în creștere pentru soluții de plăți transfrontaliere în diferite cursuri de schimb și strategii personalizate de gestionare a riscului valutar.” 

Alin Latu (foto), Country Manager iBanFirst România: „România se bucură de o creștere exponențială a companiilor care își extind operațiunile în regiune. Suntem încântați să susținem această tendință și să ajutăm antreprenori din domenii din ce în ce mai diverse să își dezvolte afacerile dincolo de granițele țării. Echipa noastră de specialiști este pregătită să ofere companiilor locale tot sprijinul necesar pentru a-și atinge obiectivele de creștere internațională și a depăși provocările pe care le pot întâmpina în acest proces.” 

iBanFirst anunță că „echipa biroului din București a ajuns la un număr de 20 de consultanți, care deservesc în prezent 400 de clienți. În fiecare lună, aproximativ 30 de IMM-uri românești își deschid cont pe platforma iBanFirst, care le permite sa efectueze plăți și schimburi valutare rapide, transparente și rentabile în peste 30 de valute. În plus, fiecare client beneficiază de un manager de cont dedicat, care îi oferă suport în utilizarea platformei și dezvoltarea afacerii cu ajutorul produselor IBanFirst, personalizate în funcție de nevoile specifice de business.

Portofoliul de clienți din România cuprinde companii de import – export care activează în sectoare variate, de la industria auto, agricultură, energie, IT și telecomunicații până la construcții și retail. Valoarea tranzacțiilor efectuate prin intermediul platformei pote varia de la sume de câteva mii de euro, până la tranzacții de milioane de euro. Principalii parteneri comerciali externi ai companiilor românești sunt din UE, China și Turcia.

De asemenea, platforma răspunde nevoilor companiilor mari, care colaborează cu mai mulți parteneri bancari, integrând capabilitățile open banking. Aceste companii au posibilitatea de a-și centraliza toate operațiunile financiare într-o singură interfață (vizualizarea conturilor bancare, inițierea de plăți, schimb valutar, decontarea facturilor de la furnizori), lucru care le simplifică și mai mult operațiunile financiare zilnice. Perspectivele sunt foarte optimiste în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii open banking, estimându-se că valoarea globală a plăților facilitate prin această tehnologie va înregistra o creștere de 2.800% până în 2026[1].

În prezent iBanFirst are 13 birouri operaționale în 10 țări europene (Franța, Belgia, Olanda, Germania, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania și Marea Britanie), fiind inclusă pentru al 5-lea an consecutiv în topul 1.000 Europe Fastest Growing Companies realizat de Financial Times. iBanFirst procesează tranzacții în valoare de peste 1.4 miliarde de euro lunar în toate operațiunile la nivel de grup.

În luna august a acestui an, iBanFirst l-a numit pe Julien Molez în funcția de Chief Operations Officer și membru al Comitetului Executiv (EXCO) al companiei. Julien Molez are aproape 20 de ani de experiență în consultanță, tehnologie și inteligență artificială în cadrul unor instituții financiare de top. Pe măsură ce își va asuma responsabilitatea pentru toate operațiunile de la iBanFirst (procesele de cunoaștere a clientului, monitorizarea tranzacțiilor, back-office-ul pentru plăți și schimb valutar, relațiile bancare și furnizorii de lichidități), Julien își va valorifica experiența pentru a contura un model operațional tot mai eficient și mai automatizat, menit să simplifice experiența clienților, sprijinind în același timp creșterea iBanFirst pe numeroasele sale piețe”.

Fintechul iBanFirst reamintește că, înființat în 2016, „furnizează companiilor de comerț servicii de plăți transfrontaliere, schimb valutar și management al riscului, combinând capacitățile unei platforme de ultimă generație cu expertiza specialiștilor în domeniul forex. În mai puțin de 10 ani, fintechul a devenit un partener de încredere pentru IMM-urile din întreaga lume, ajutându-le să-și extindă afacerile dincolo de granițe. Cu peste 350 de angajați în 10 țări europene și un volum de tranzacții de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa.

Fintechul este susținut financiar de banca franceză de investiții Bpifrance, de liderii europeni în investiții de capital de risc Elaia și Xavier Niel, precum și de fondul de investiții american Marlin Equity Partners. Ca instituție de plată reglementată de Banca Națională a Belgiei, iBanFirst are autorizația de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.


[1]https://linas.substack.com/p/fintechpredictions2023

VOLA și Saatchi & Saatchi România lansează primul data tool de prognoză a intensității polenului de ambrozie din București

0

Agenția de turism online VOLA, împreună cu agenția de comunicare Saatchi & Saatchi România, lansează primul data tool de prognoză a intensității polenului de ambrozie din București: www.ambrozie.vola.ro. Astfel, în plin sezon al ambroziei, inițiativa își propune să evalueze și să ofere date utile privind o problemă ce afectează viețile a sute de mii de români – alergiile sezoniere cauzate de această plantă.

În prezent, peste jumătate de milion de români sunt diagnosticați cu alergie la ambrozie – o plantă toxică și hiper-alergenică, ce are, timp de cel puțin două luni pe an, între mijlocul lunii august și mijlocul lunii octombrie, un impact negativ asupra calitățea vieții celor afectați. În ultimii ani, din cauza încălzirii globale, au fost situații când alergiile au început să se manifeste chiar din luna iulie și până la sfârșitul lunii octombrie.

Prin inițiativa AMBROSIA FLY AWAY, oricine poate accesa pe www.ambrozie.vola.ro prognoza detaliată pe zile, pentru următoarele două săptămâni, aflând astfel date importante despre nivelul de polen de ambrozie prezent în aer, în funcție de zona de interes din București.

Cum este calculată prognoza? În câțiva pași simpli, dar extrem de eficienți:

  1. Sunt identificate în timp real focarele de ambrozie prezente pe harta ambroziei din București;
  2. Sunt integrați parametrii meteo care afectează intensitatea și răspândirea polenului de ambrozie (temperatura, vântul și precipitațiile);
  3. Combinând câmpurile de ambrozie din București și factorii meteo, este calculată în timp real prognoza pentru următoarele două săptămâni a nivelului de polen de ambrozie din zona selectată din București.

„Știm că intensitatea polenului de ambrozie variază în funcție parametrii meteo. Așa că am creat un algoritm care combină harta ambroziei cu temperatura, mișcarea vântului și precipitațiile din București, și astfel calculăm prognoza ambroziei pentru următoarele două săptămâni, cum va fi ea resimțită, ca să știi când e cel mai bine să evadezi într-una dintre destinațiile Vola, cu nivel de ambrozie scăzut”, a explicat Bogdan Costin, Creative Director Saatchi & Saatchi.

Zboară departe de ambrozie cu Vola.ro

Tratamentul alergiei la ambrozie este pur simptomatic. Există numeroase grupuri pe Facebook, în care oameni cu alergie la ambrozie își împărtășesc suferința, recomandări de la medici alergologi și sfaturi despre cum să supraviețuiască în această perioadă dificilă. Și alte țări din Europa au ambrozie, însă o curăță în mod regulat și aplică amenzi celor care nu sunt atenți la această problemă de sănătate publică. Până când problema expansiunii necontrolate a ambroziei va fi reglementată în vederea diminuării și a ținerii sub control, așa cum se întâmplă în majoritatea Europei, singura soluție eficientă pentru cei care suferă de această afecțiune este să plece cât mai departe de ambrozie.

În acest context, Vola.ro vine în ajutorul celor afectați de alergiile cauzate de ambrozie, punând la dispoziție și recomandând pe harta ambroziei o serie de destinații unde aceștia pot evada: topul destinațiilor unde nivelul de polen de ambrozie este cel mai mic, calculat în timp real cu ajutorul unui API.

„Unele călătorii nu se fac întotdeauna de plăcere, așa cum ne-am dori mereu să se întâmple, uneori se fac de nevoie. Iar pentru că atenția pentru nevoile comunității noastre este prezentă în ADN-ul Vola.ro, venim în sprijinul celor afectați de alergia la ambrozie, această plantă care afectează bunăstarea a peste 500.000 dintre români. Prin intermediul acestei campanii, oferim informații utile despre gradul de răspândire a polenului de ambrozie, zone vulnerabile, dar și sfaturi și destinații în care se poate călători pentru a evada, măcar pentru câteva zile, din acest coșmar sezonier, dar cu nume poetic, ambrozie”, a adăugat Claudia Tocilă, Head of Marketing Vola.ro.

„Ne dorim ca această campanie să fie primul pas al călătoriei noastre anti-ambrozie. Pe lângă faptul că aducem în atenția publică problema cu care se confruntă an de an sute de mii de români, oferim și o soluție relaxată la această problemă. Analizând cu ajutorul DATA prognoza pe următoarele zile și destinațiile unde poți evada, fie în vacanță, fie să lucrezi remote de la vreo rudă sau prieten care locuiește acolo. Pentru o persoană afectată de alergii, sunt opt săptămâni de coșmar. Chiar și câteva zile departe de ambrozie înseamnă mult. Înseamnă că poate respira cum trebuie”, a declarat Teodora Ionică, Group Creative Director Saatchi & Saatchi.

 

Echipa care a lucrat la implementarea proiectului este formată din:

 

Vola.ro:

Claudia Tocilă – Head of Marketing
Alexandra Anghel-Mărculescu – Senior Marketing Specialist
Alexandru Năftănăilă –  Senior Graphic Designer
Elena Marin – Social Media Specialist
George Stoica – Project Manager & Copywriter

Saatchi & Saatchi România:

Vlad Petre – Managing Director
Bogdan Costin – Creative Director
Teodora Ionică – Group Creative Director
Cezara Lazăr – UI/ UX designer
Cristina Choleva – Art Director
Miruna Antonescu – Head of Strategy
Alexandra Pascu – Sr. Strategic Planner
Mirabela Manea – Digital & Data Account Director
Liviu Baciu – Sr. Account Manager
Paul Foltache – Sr. Web Developer
Georgiana Feriu – Digital Strategist

Curs IT pentru refugiați ucraineni care vor să învețe programare

0

Furnizorul de soluții IT SoftServe, împreună cu Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), lansează un curs HTML gratuit dedicat refugiaților ucraineni din România, destinat persoanelor care nu au cunoștințe în domeniul IT. Cursul face parte din programul global EmpowerU al SoftServe, dedicat educației grupurilor vulnerabile. SoftServe a lansat EmpowerU anul acesta în 7 țări: Bulgaria, Chile, Columbia, Mexic, Ucraina, Polonia și România, sprijinind grupuri diverse: de la veterani de război și refugiați la persoane cu dizabilități și mame adolescente.

Inițiatorii precizează că, „în România, acest curs IT dedicat refugiaților ucraineni marchează lansarea EmpowerU.

Cursul, creat de SoftServe Academy, se va derula pe parcursul a șapte săptămâni și este format din 10 module. La finalizarea cu succes a programului, cursanții vor ști să creeze pagini web utilizând HTML5 (Hyper Text Markup Language) sau CSS3 (Cascading Style Sheets)”.

Dorina Itu, Country Learning Partner, SoftServe România: „SoftServe se remarcă prin faptul că 40% din întreaga echipă de dezvoltatori sunt absolvenții programelor academiei noastre. Mentorii și experții SoftServe își vor lua și de data aceasta angajamentul de a dezvolta o nouă serie de cursanți și a le transforma visul de a învăța IT într-un nou început.”

Organizatorii anunță că, „pentru a putea participa la acest program, există câteva criterii pe care participanții trebuie să le îndeplinească. Participanții trebuie să fie cetățeni ucraineni refugiați în România, să fi absolvit cel puțin învățământul liceal și să aibă o înțelegere de bază a limbii engleze. Un alt criteriu important este disponibilitatea de a aloca timp, minimum 6 ore săptămânal, atât pentru cursuri, cât și pentru studiu individual.

Cursul dispune de 20 de locuri și va fi susținut în limba ucraineană. Cursanții vor fi selectați de către experții SoftServe Academy în funcție de criteriile prezentate și pe baza scrisorii de motivație trimise de participanți, prin intermediul formularului de înscriere.

Persoanele interesate de acest curs trebuie să dețină un computer sau laptop și să aibă conexiune la internet pentru a participa la sesiunile online. Pentru a veni în întâmpinarea refugiaților care nu îndeplinesc aceste condiții, CNRR va pune la dispoziție în București un spațiu educațional pentru cei care nu au acasă conexiune internet sau computer/laptop.

Pentru a se înscrie în program, candidații trebuie să completeze un formular de înscriere și să trimită o scrisoare de motivație.

Candidații selectați vor primi un e-mail de confirmare până cel târziu în data de 29 septembrie, cu o săptămână înainte de începerea cursului”.

SoftServe este caracterizată ca „una dintre cele mai mari companii IT din Europa Centrală și de Est, cu peste 10.000 de angajați. Înființată în 1993, la Lviv, Ucraina, s-a extins în Polonia și Bulgaria în 2014 și a deschis recent centre de dezvoltare în Mexic, Columbia, Chile și România.

Compania are deja o echipă de peste 100 de persoane în România. În prezent, SoftServe are câteva zeci de poziții deschise pe plan local, căutând, printre altele, Big Data, DevOps și WebUI Engineers.

Compania oferă expertiză aprofundată în inginerie software, Cloud și DevOps, Big Data, AI și Machine Learning, Internetul Lucrurilor, realitate extinsă (XR) și robotică. Printre clienții companiei se numără giganți precum IBM, Cisco, Panasonic, Cloudera și alții. SoftServe este partener Google Cloud Platform, Amazon Web Services, Microsoft Azure, dar și al altor companii de tehnologie bine cunoscute”.

Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) este „o organizație non-guvernamentală înființată în anul 1998 și care a obținut statut de utilitate publică din anul 2003. Misiunea CNRR este dedicată apărării și promovării drepturilor refugiaților și solicitanților de azil din România. Ca urmare a conflictului din Ucraina, CNRR și-a extins activitatea pentru a sprijini persoanele care au nevoie de protecție în România. În cadrul departamentelor sale specializate, CNRR oferă consiliere juridică, asistență specializată și desfășoară activități de advocacy și cercetare.

CNRR își desfășoară activitatea în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova și Ucraina, în Centrele Regionale de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil, dar și în punctele de lucru ale organizației din București, Brașov, Constanța, Galați, Iași, Suceava, și nu numai”.

 

eToro: Brandurile lux au depășit performanța celor obișnuite în ultimii cinci ani, în timp ce costul vieții afectează consumatorii de masă

0

 În ultimii cinci ani, brandurile de lux din industria modei (+90%) au înregistrat performanțe mult mai bune decât cele din marilor retaileri de modă de masă (+23%).,

  • Mărcile de îmbrăcăminte fast fashion au recuperat teren în ultimul an, pe fondul creșterii salariilor și al încetinirii inflației.
  • Mărcile de lux au depășit Stoxx600 cu un raport de 4:1 în ultimii cinci ani

Cu doar câteva zile înainte ca sezonul european al prezentărilor de modă să debuteze cu Săptămâna Modei de la Londra, o nouă cercetare de la eToro arată că acțiunile din domeniul hainelor de lux au generat în ultimii cinci ani randamente de peste patru ori mai mari decât cele ale omologilor lor din domeniul modei de masă.

eToro Fashion Week Index a analizat performanța celor mai mari zece mărci britanice și europene de modă de lux și retaileri de haine care se adresează maselor, în funcție de capitalizarea de piață, și a constatat că mărcile de modă de lux au depășit semnificativ performanțele celor produse în masă în ultimii ani. Primele 10 acțiuni din domeniul modei de lux au înregistrat o creștere de 90% în ultimii cinci ani, în comparație cu o creștere modestă de 23% înregistrată de companiile de fast fashion (tabelul 1). În fruntea clasamentului mărcilor de lux se află titanii din domeniul modei LVMH și Hermes, care au cules roadele  identităților de marcă puternice, ale puterii de stabilire a prețurilor și ale loialității clienților. În ultimii cinci ani, LVMH a înregistrat o creștere uluitoare de 163% a valorii sale de piață, în timp ce Hermes se mândrește cu o rată de creștere uimitoare de 241%.

 

Tabelul 1: Primele 10 mărci în funcție de capitalizarea de piață

Index mărci de lux: Performanța acțiunilor celor mai bune 10 mărci de modă de lux Index mărcimodă de masă: Top 10 branduri de modă de masă, performanțe ale acțiunilor
  YTD 1an 5ani YTD 1an 5ani
1 LVMH 16% 16% 163% Inditex 39% 43% 21%
2 Hermes 31% 37% 241% H&M 46% 33% 26%
3 Richemont 3% 13% 45% Next 17% 13% 25%
4 Kering 5% -7% 9% JD Sport 12% 18% 47%
5 Christian Dior 9% 13% 101% Zalando -21% 6% -42%
6 Moncler 27% 35% 65% LPP 20% 34% 43%
7 Prada 21% 19% 46% Asos -27% -50% -94%
8 Burberry 5% 19% -5% Mavi 61% 199% 1725%
9 Brunello Cucinelli 3% 29% 74% SMCP -5% 3% -75%
10 Hugo Boss 30% 25% 1% OVS 6% 45% -8%

Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare.

 

În contrast puternic față de omologii lor de lux, retailerii europeni de fast fashion au înregistrat o creștere mai modestă. Inditex din Spania, compania-mamă a gigantului modei Zara, a înregistrat o creștere de 21% în ultimii cinci ani, după H&M din Suedia, cu o creștere de 26%, și Next din Marea Britanie, cu o creștere de 25%. ASOS a avut cea mai slabă performanță, înregistrând un recul major, cu o scădere de 94%. În acest scenariu, remarcabili sunt jucătorii mai mici din industrie. Retailerul online MAVI din Turcia, o marcă de denim, a înregistrat o creștere de 1.725% în valoare.

Ascensiunea meteorică a LVMH, care a ajuns să fie cea mai mare acțiune cu capitalizare bursieră din Europa, arată farmecul durabil al mărcilor de lux, chiar și în fața incertitudinilor economice și a crizei costului vieții, care i-a făcut pe cumpărătorii obișnuiți să strângă cureaua”, a explicat Ben Laidler, strateg pentru piețele globale la eToro.Mărcile principale de masă  merită încrederea noastră pentru că au navigat bine în acest mediu economic dificil, prețurile colective ale acțiunilor lor depășind media acțiunilor europene mai mari. Cu toate acestea, prăbușirea prețului acțiunilor ASOS, de exemplu, ne amintește de cât de neiertătoare și de competitivă poate fi această industrie. Acest lucru subliniază importanța adaptabilității și a inovației în industria modei în continuă schimbare. Pe măsură ce sectorul continuă să evolueze, ne putem aștepta să asistăm la noi schimbări în ceea ce privește soarta acestor mărci tradiționale.”

 

Moda depășește piața europeană în general

În pofida provocărilor pe termen lung cu care se confruntă mărcile de îmbrăcăminte produse în masă, atât retailerii de modă de lux, cât și cei de fast fashion din Marea Britanie și din Europa au avut în mod constant o performanță superioară celei a pieței bursiere europene în general. În ultimii cinci ani, primele 10 acțiuni din domeniul modei de lux au depășit Stoxx600 cu un raport impresionant de 4:1. Între timp, coșul eToro al primelor 10 mărci de masă au înregistrat recent o revenire modestă, dar încurajatoare, în ultimul an, înregistrând o creștere de 25% față de 4,3% pentru Stoxx500.

 

Tabelul 2: Performanțele mărcilor de lux și de masă în raport cu Stoxx600

  Mărci lux Mărci de masă Stoxx 600
YTD 17% 14% 6%
1an 21% 25% 4%
2ani 28% -12% -4%
3ani 124% 29% 24%
5ani 90% 23% 18%

Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare.

 

Ben Laidler a concluzionat: „Creșterile salariale și reducerea presiunilor inflaționiste s-au combinat pentru a da consumatorilor un sentiment reînnoit de încredere și putere de cumpărare în ultima vreme, demonstrând echilibrul delicat dintre condițiile macroeconomice și industria modei orientată spre consumator. În condițiile în care creșterea economică încetinește acum în Europa, atât comercianții cu amănuntul din industria de lux, cât și retailerii mari de fast fashion ar putea fi forțați să se adapteze din nou.”

 

Dan Armeanu (ASF): Sistemul de Pensii Private reprezintă principala sursă de finanțare internă a României alături de sectorul bancar, deține aproximativ 8% din datoria publică a statului și 22% din datoria publică internă  

0

Sistemul de pensii private reprezintă o alternativă de finanțare a statului și a companiilor prin investițiile realizate în titluri de stat, obligațiuni corporative și acțiuni pe piața de capital, asigurând astfel finanțarea economiei reale și a proiectelor de infrastructură.

Prin intermediul investițiilor în titluri de stat, fondurile de pensii private contribuie la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor creștere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deținută de investitori instituționali locali, cu un comportament predictibil și cu strategii pe termen lung, care pot acționa ca un buffer, în condiții de volatilitate ridicată a piețelor financiare.

Fondurile de pensii private sunt principalii investitori instituționali din România cu investiții de peste 92% din activul total în instrumente financiare din România. Cu active de peste 23,9 mld. EUR ce reprezintă 7,4% din PIB, fondurile de pensii private au investit în titluri de stat emise de statul român în valoare totală de 15,8 mld. EUR, ce reprezintă 4,9% din PIB și 7,8% din datoria publică totală. 

Potrivit raportului Ministerului Finanțelor privind datoria publică, băncile comerciale dețin în portofoliu la sfârșitul lunii mai 2023, aproximativ 44% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piața internă, în scădere față de luna mai 2022 (50,21%).

Alături de băncile comerciale, fondurile de pensii au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, acestea înregistrând o deținere semnificativă de titluri de stat emise pe piața internă de 21,65% în mai 2023. Astfel, sistemul pensiilor private cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 8% asigură finanțarea internă a României în proporție de 22%, iar sectorul bancar cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 50% finanțează datoria internă în proporție de 44%. Mai mult, sistemul pensiilor private împreună cu sectorul bancar asigură finanțarea a aproximativ două treimi din datoria publică internă. În cadrul segmentului de investitori instituționali, fondurile de pensii private au un rol stabilizator în procesul de finanțare la nivel guvernamental, contribuind la diminuarea riscului de refinanțare a statului. Creșterea ponderii fondurilor de pensii private în totalul datoriei publice interne limitează vulnerabilitatea pieței interne la perioadele de volatilitate, când investitorii au tendința de a-și lichida sau reduce expunerile pe țările emergente.

Activele fondurilor private de pensii au fost investite în proporție majoritară în titluri de stat pe toată durata de funcționare a acestora. Pentru a se asigura menținerea unui risc redus al portofoliului fondurilor de pensii în contextul economic general, marcat de criza sanitară, de impactul generat de reducerea activității economice, s-a realizat modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investițiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. Astfel, s-a prelungit până în anul 2024 perioada până la care se permite administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private pe care le administrează în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, într-un procent care poate depăși limita de 70% stabilită prin reglementări, condițiile și exonerările stabilite prin Norma nr. 22/2020 rămânând valabile.

Prin politica de investiții a administratorilor, fondurile de pensii private au dovedit reziliență într-un context volatil, prin optimizarea și diversificarea echilibrată a portofoliilor. Așa cum rezultă și din Modelul CML (Capital Market Line), prin introducerea activelor fără risc, respectiv a titlurilor de stat, într-un portofoliu, se îmbunătățește optimizarea acestuia, asigurându-se reducerea riscului la același nivel de rentabilitate.

În prezent, ponderea valorii titlurilor de stat emise de statul român în totalul activelor sistemului de pensii private este de 63,8%, în creștere față de finalul lunii iunie 2022 când se înregistra o pondere de 59,04%.

Fondurile de pensii private au investit în titluri de stat cu scadențe cuprinse între 2023 și 2053, cu ponderi cuprinse între 1% și 20,7% din emisiune în funcție de scadențe, fiind prezente la toate emisiunile Ministerului Finanțelor. Fondurile de pensii private au înregistrat la iunie 2023 o maturitate reziduală a portofoliului de instrumente cu venit fix de 5,67 ani.

După cum se poate observa evoluția valorii medii ponderate a unității de fond (Pilon II) este strâns corelată cu evoluția indicelui prețurilor titlurilor de stat emise de statul român, corelația depășind valoarea de 97%. Având în vedere faptul că în ultimul an fondurile de pensii private au achiziționat titluri de stat cu randamente ridicate și ținând cont de faptul că inflația a intrat pe un trend descrescător care va determina scăderea ratelor dobânzilor, participanții vor beneficia atât de creșterea prețurilor titlurilor de stat din portofoliu cât și de randamente ridicate.

Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii sunt investite pe perioade lungi, predictibile, ceea ce reprezintă o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. Prin participarea cu regularitate la subscrierile publice de titluri de stat, fondurile de pensii contribuie la internalizarea datoriei publice, statul putându-se baza în permanență pe resursele financiare ale fondurilor de pensii. 

De asemenea, fondurile de pensii au influență pozitivă asupra pieței interne, cu rol stabilizator asupra volatilității datoriei publice prin investirea constantă și previzibilă a resurselor. Astfel, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate și echilibru pe piața titlurilor de stat deoarece acestea generează fluxuri financiare ce compensează eventualele retrageri de capital speculativ în perioadele de criză.

Stagnarea pieței cripto persistă

0

În ciuda faptului că ne aflăm în prima săptămână a lunii septembrie, piața cripto se află încă în impas, fără o direcție clară.

Prețul Bitcoin a fost în general plat în ultimele șapte zile, cu o scădere de doar 0,43% de la o săptămână la alta. Criptoactivul a început săptămâna trecută la peste 25.600 de dolari și s-a tranzacționat în mare parte a stagnat.

A existat totuși o mică revenire la sfârșitul săptămânii, care a dus criptoactivele la peste 26.000 de dolari, dar aceasta a fost de scurtă durată. În această dimineață, Bitcoin se tranzacționează în jurul valorii de 25.540 dolari pe eToro.

Între timp, Ether a înregistrat un declin de 1,3% săptămâna trecută, prețul scăzând de la peste 1.615 dolari la putin sub 1.600 de dolari.

G20 insistă asupra cadrului de reglementare a criptoactivelor

În cadrul reuniunilor G20 din India, țările participante și-au afirmat sprijinul pentru punerea în aplicare a Cadrului de raportare a criptoactivelor (Cryptoasset Reporting Framework – CARF) al OCDE.

CARF a fost introdus de OCDE în octombrie 2022 ca un cadru provizoriu pentru schimbul de informații între țări în vederea creșterii vizibilității tranzacțiilor internaționale cu criptomonede. Acest lucru ar oferi țărilor o mai bună supraveghere a pieței și ar îmbunătăți capacitățile de colectare a impozitelor și de prevenire a fraudei.

Deși CARF rămâne în continuare relevant pentru sector, mai multe țări au început propriile procese de reglementare, cum ar fi MiCa în UE și Legea Serviciilor Financiare și a Piețelor propusă în Marea Britanie. Reglementarea pieței cripto este un pas important în garantarea protecției participanților pe piață, permițând în același timp dezvoltarea continuă a sectorului.

Texas plătește un miner de bitcoin pentru a nu mai mina

Datorită unui val de căldură puternic în statul american Texas, un miner de bitcoin a fost plătit cu aproape 32 de milioane de dolari pentru a renunța la minat. Riot Platforms a declarat că a fost plătită cu 31,7 milioane de dolari de către rețeaua de energie texană pentru a înceta operațiunile, în scopul de a reduce cererea de energie electrică – care a crescut brusc datorită nivelului ridicat de căldură.

De ceva timp, bitcoin a fost prezentat ca o supapă eficientă de eliberare a energiei, în special pentru sursele de energie regenerabilă care ar putea avea o producție intermitentă. De exemplu, exploatarea minieră a bitcoin poate absorbi excesul de energie solară sau eoliană atunci când volumele sunt mari, dar cererea este redusă, ceea ce contribuie la viabilitatea financiară a acestor operațiuni.

Într-adevăr, săptămâna trecută, în Regatul Unit, am asistat la eșecul unei licitații pentru energie eoliană din cauza costurilor nerentabile asociate. Deși există o multitudine de probleme de guvernanță și de reglementare, exemplul minerului texan ar putea reprezenta o oportunitate pentru sectorul energetic de a schimba aspectele economice ale producției de energie din surse regenerabile.

Un utilizator plătește 500.000 de dolari pentru o tranzacție bitcoin

Un singur comision de tranzacție tocmai a depășit 500.000 de dolari – sau aproximativ 19 bitcoin – potrivit Whale Alert. Nivelul taxei este extrem de neobișnuit, dar pare să fi fost acceptat de către cel care a efectuat tranzacția.

Comisioanele tipice pentru tranzacțiile cu bitcoin costă în jur de 2,1 dolari astăzi, dar acestea fluctuează în funcție de cererea din rețea și de alte variabile. În luna mai, comisioanele au ajuns până la 30 de dolari, de exemplu, datorită episodului privind ordianals, în care volumele de tranzacții au îngreunat serios funcționarea rețelei.

Taxa de 500.000 de dolari este extrem de neobișnuită, deoarece nu mărimea tranzacției este cea care dictează costul. Este potențial probabil ca această taxă să fi fost plătită din eroare. În esență, comisionul se plătește pentru puterea de calcul a calculatoarelor pentru efectuarea tranzacției, deci depinde în mare măsură de ceea ce este disponibil la un moment dat. În acest caz, taxa a fost de peste trei ori mai mare decât recompensa obișnuită pentru extragerea unui bloc.

Deși este important ca utilizatorii de bitcoin să fie atenți la costurile comisioanelor, este puțin probabil ca aceștia să primească o factură atât de mare pentru orice tranzacție bitcoin!

Norofert: marja brută crește la 26% în semestrul I din 2023

0

Norofert, principalul producător de inputuri organice pentru agricultură din România, listat la Bursa de Valori București în piața AeRO (simbol BVB: NRF),  anunță rezultatele financiare aferente primului semestru din 2023. Pentru prima dată compania a publicat situațiile financiare atât conform RAS, cât și în conformitate cu IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară), ca parte a planurilor de viitor privind transferul în Piața Principală a Bursei de Valori București.

Conform RAS, compania a încheiat primele 6 luni din 2023 cu o marjă brută din vânzări de 26%, o creștere de 3 puncte procentuale, ca urmare a optimizărilor costurilor de producție. Cifra de afaceri înregistrată de companie este de 20,2 milioane de lei, o scădere cu 32,5% comparativ cu perioada similară din 2022, influențată în principal de lipsa de lichiditate din piața de agribusiness din prima jumătate a anului 2023, toate culturile fiind influențate de secetă. Comerțul cu cereale a fost redus din cauza volatilității fără precedent a prețului cerealelor.

Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație, Norofert: „Norofert își consolidează poziția în piața agribusinessului, în ciuda provocărilor întâmpinate în acest an dificil. Anunțăm o îmbunătățire a marjei brute din vânzări, rezultat al eforturilor noastre de eficientizare a costurilor de producție. Rămânem ferm angajați în investiții strategice pentru dezvoltarea companiei pe termen lung. Publicarea situațiilor financiare conform IFRS și planurile noastre de listare pe piața principală a BVB reprezintă pași în acest sens. Ne bucurăm să anunțăm investiții semnificative în îmbunătățirea producției, cercetare și dezvoltare, precum și eficientizarea resurselor noastre, pentru a întări poziția noastră de lider în producția de inputuri organice pentru agricultură în România, și a pregăti direcția internaționalizării.”

Profitul net înregistrat de companie este de 3,1 milioane de lei, în scădere cu 45,6% față de perioada similară din 2022, ca urmare a creșterii costurilor de finanțare, precum și a decalării perioadei de recoltare a cerealelor și, respectiv, întârzierea înregistrării veniturilor din activitatea de farming. Acestea vor fi reflectate în situațiile financiare din semestrul doi.

foto ©NRF, linie solide

Investițiile planificate au continuat și au fost canalizate în 3 direcții principale: pentru fabrica din Filipeștii de Pădure, unde vor fi aduse îmbunătățiri ale fluxului de producție lichide, prin automatizări suplimentare și măriri ale capacităților de producție pentru produsele speciale, pe bază de microorganisme. O a doua direcție este finalizarea laboratorului de cercetare și multiplicare bacterii, pe o suprafață de aproximativ 400 mp, cu utilaje și instrumente de ultimă generație pentru multiplicarea comercială și cercetarea tulpinilor de bacterii în vederea dezvoltării de noi produse și o a treia direcție, pentru implementarea unui sistem de irigații pentru aproximativ 260 ha la ferma din Zimnicea.

Investițiile vor continua și în a doua jumătate a anului la fabrica din Filipeștii de Pădure, iar la ferma Zimnicea va începe implementarea unui sistem de irigații. Costul total al investițiilor se ridică la 850.000 de euro. De asemenea, s-a redus nivelul de îndatorare al Norofert prin rambursarea a peste 15 milioane de lei din datoriile bancare, fără a afecta fluxurile de numerar și activitățile curente ale Grupului.

La nivel de Grup, cheltuielile totale au scăzut cu 17,5%, până la suma de 22,8 milioane de lei. Cheltuielile cu materialele s-au diminuat cu 25,1% față de perioada similară din 2022, până la 11,8 milioane lei, influențate de reducerea costurilor de producție pentru gama de produse organice bazată pe microorganisme, ca urmare a punerii în funcțiune a laboratorului din Filipeștii de Pădure. Laboratorul acoperă integral nevoia de materie primă pentru producția curentă.

Rezultatele consolidate ale grupului includ atât performanțele companiei mamă, Norofert S.A., cât și ale filialei Agroprod CEV SRL, deținută în proporție de 100%. Agroprod CEV cultivă în regim ecologic un teren agricol de 1.000 de hectare în Zimnicea, județul Teleorman.

Raportul detaliat privind rezultatele financiare aferente semestrului 1 din 2023 poate fi consultat aici.

 


Norofert este principalul producător de inputuri organice pentru agricultură din România, fondat în anul 2000 de familia Popescu.  Norofert a evoluat constant, de la importator și distribuitor de îngrășăminte pentru agricultură, la cel mai important producător român de inputuri și produse fitosanitare pentru agricultura ecologică

Binance: creștere de 100% a tentativelor de fraudă tip Pig Butchering 

0

Platforma globală de schimb de criptomonede Binance avertizează că tentativele de fraudă tip „Pig Butchering” au crescut cu 100,5% din 2022 până în prezent și prezintă un set de măsuri de siguranță pentru utilizatori.

O înșelătorie de acest tip este o fraudă de investiții care vizează utilizatori neexperimentați sau precipitați. În acest sens, victimele sunt atrase cu promisiuni de randamente mari și un stil de viață luxos.

Manipulatorii intră în grațiile victimelor construind în timp un sentiment de încredere, studiindu-le îndeaproape și arătându-le profiturile inițiale ale investiției lor. Odată ce încrederea victimelor este câștigată și investesc sume mai mari de bani pe platforma frauduloasă, escrocii dispar brusc cu fondurile victimelor.

Frauda poartă numele de „Pig Butchering”, deoarece escrocii „îngrașă victimele” cu câștiguri false înainte de a le „sacrifica” pentru restul banilor lor. Este important de reținut că tehnici similare au fost folosite de ani de zile în diverse tipuri de fraudă, iar consumatorii trebuie să fie conștienți că aceste escrocherii nu se limitează la spațiul cripto.

Cum poate fi prevenită frauda

Atenție la ofertele care par prea bune ca să fie adevărate: Randamentele mari cu risc scăzut sau nul sunt, adesea, un semn de alarmă. Este necesară o verificare din cu surse de informații de încredere.

Cercetare amănunțită: este necesar să fie investigate oportunitatea de investiție, compania, persoanele implicate și segmentul de piață specific. Sunt utile recenziile online, forumurile și rețelele de socializare pentru experiențele și feedback-ul altora.

Verificarea credibilității: este necesară verificarea că platforma de investiții sau persoana are licențe, înregistrări corespunzătoare și este autorizată să opereze într-o anume jurisdicție. Investițiile au loc doar prin canale oficiale și nu prin platforme de social media sau persoane fizice.

Decizii fără grabă: escrocii creează adesea un sentiment de urgență pentru a presa victimele să ia decizii pripite. Utilizatorii trebuie să ia în considerare dacă persoana cu care comunică presează în vreun fel anumite acțiuni sau inoculează sentimentul unei pierderi, în lipsa acțiunii imediate.

Atenție la schemele secrete sau complexe: Escrocii pot prezenta investițiile lor ca oportunități exclusive sau pot folosi jargon complex, pentru a le face să pară legitime. Este necesară claritatea în orice oportunitate de investiție.

Informațiile personale: Utilizatorii nu trebuie să distribuie niciodată informații personale sau financiare sensibile, cum ar fi parole sau chei private, cu nimeni, chiar dacă pretind că reprezintă o entitate de încredere.

Scepticism cu privire la ofertele nesolicitate: Fiecare e-mail, mesaj sau apel nesolicitat oferind o oportunitate de investiție trebuie abordat cu prudență și scepticism, chiar dacă pretind că vin din recomandări cunoscute.

Investiții monitorizate: Este necesară păstrarea evidenței investițiilor și o comunicare deschisă cu platforma de investiții. Modificările frecvente neexplicate sau dificultățile în obținerea de informații pot fi semne de alarmă.

Ericsson Mobility Report: Numărul abonamentelor 5G de la nivel global a ajuns, în al doilea trimestru al anului 2023, la aproape 1,3 miliarde 

0

Numărul total al abonamentelor de servicii mobile a atins pragul de 8,3 miliarde, în T2 2023

Numărul abonamentelor de servicii mobile 5G de la nivel global a crescut, în cel de-al doilea trimestru al anului 2023, cu 175 de milioane până la aproape 1,3 miliarde, arată o actualizare a ediției din iunie a Ericsson (NASDAQ: ERIC) Mobility Report. Cele mai multe abonamente mobile 5G noi au fost înregistrate în India (+7 milioane în T2 din 2023), China (+5 milioane în T2 din 2023) și SUA (+3 milioane în T2 din 2023).

În plus, conform raportului citat, aproximativ 260 de furnizori de servicii de comunicații (CSP) au lansat servicii comerciale 5G și aproximativ 35 dintre aceștia au lansat rețele 5G Standalone (SA).

De asemenea, în cel de-al doilea trimestru din 2023, numărul abonamentelor mobile înregistrate la nivel global a crescut cu 40 de milioane și a totalizat 8,3 miliarde, în timp ce ponderea abonamentelor mobile (tot la nivel global) a fost de 105%.

Totodată, numărul abonamentelor de date mobile ce includ servicii de broadband a crescut cu aproximativ 100 de milioane în Q2 din 2023, totalizând 7,4 milioane și înregistrând, așadar, o creștere anuală de 5%. Abonamentele de date mobile ce includ servicii de broadband reprezintă în prezent 88% din totalul abonamentelor de servicii mobile.

În același timp, potrivit raportului, numărul de abonamente 4G a crescut cu 11 milioane, până la aproximativ 5,2 miliarde; acestea reprezintă 62% din totalul abonamentelor mobile. Abonamentele WCDMA/HSPA au scăzut cu 85 de milioane, iar abonamentele GSM/EDGE au scăzut, de asemenea, cu 59 de milioane în al doilea trimestru al anului 2023.

Traficul de date în rețelele mobile a înregistrat o creștere
de 33% între T2 2022 și T2 2023, ajungând la 134 EB/lună

Conform raportului Ericsson, în perioada cuprinsă între trimestrul 2 din 2022 și trimestrul 2 din 2023, traficul de date înregistrat în rețelele mobile a înregistrat o creștere de 33%, până la 134 Exabytes (EB) lunar. De asemenea, creșterea trimestrială a traficului de date în rețelele mobile (între T1 2023 și T2 2023) a fost de aproximativ 6%.

Creșterea traficului este estimată luând în calcul atât creșterea numărului de abonamente pentru smartphone-uri, cât și creșterea volumului mediu de date/abonament, alimentată în principal de o creștere în ceea ce privește vizionarea de conținut video (cu mențiunea că există diferențe mari în ceea ce privește valorile/nivelurile de trafic de date între piețe, regiuni și furnizorii de servicii).

Graficul de mai jos arată valorile traficului de date înregistrat în rețelele de la nivel global, începând din trimestrul 2 al anului 2016 și până în trimestrul 2 al anului 2023.

Citiți raportul aici.

Tranziția verde trebuie accelerată aproape de trei ori, comparativ cu tranzițiile energetice anterioare, pentru a putea menține condiții prielnice de viață pe planetă

0
  • Există un deficit de finanțare de 18 trilioane de dolari pentru asigurarea tranziției verzi până în 2030
  • Investițiile în energie cu emisii scăzute de carbon pot îmbunătăți sustenabilitatea, accesibilitatea și securitatea energetică

 

Sursele regenerabile și alte soluții cu emisii scăzute de carbon trebuie să crească de la 12% din aprovizionarea cu energie în 2021 la 50% sau chiar 70% până în 2050, conform modelelor standard din industrie, pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Creșterea este de aproximativ trei ori mai rapidă decât tranzițiile anterioare, de exemplu la cărbune și la hidrocarburi. Acestea sunt concluziile raportului The Energy Transition Blueprint, lansat de curând de Centrul pentru Impactul Energetic al Boston Consulting Group (BCG).

În timp ce consumul total de energie electrică la nivel mondial este estimat să se dubleze până în 2050, în timp ce peste 775 de milioane de oameni la nivel global nu au încă acces la electricitate. De asemenea, societățile au nevoie de mai mult de 20 MWh de energie primară pe cap de locuitor pentru a atinge niveluri ridicate de prosperitate. Pentru a răspunde acestor provocări, înlocuirea și reducerea utilizării combustibililor fosili trebuie să fie accelerată semnificativ. Cinci pârghii tehnologice ne pot permite să ne atingem obiectivele de tranziție: creșterea eficienței energetice; electrificarea utilizărilor finale, de exemplu prin utilizarea vehicule electrice sau pompelor de căldură; decarbonizarea sursei de alimentare; utilizarea combustibililor cu emisii mai reduse de carbon acolo unde nu poate fi înlocuiți imediat; și captarea carbonului.

„Majoritatea instrumentelor de care avem nevoie pentru a aduce sistemul nostru energetic la zero net sunt deja disponibile”, a spus Zsofia Beck, Managing Director și Partner BCG. „Ceea ce avem nevoie, urgent, sunt politici publice, cazuri de bune practici și capacitățile pentru a realiza cea mai mare și mai critică transformare pe timp de pace din istoria noastră economică.”

Un decalaj semnificativ de investiții

Pentru a finaliza tranziția energetică sunt necesare investiții de 37 de trilioane de dolari până în 2030. Dintre acestea, cel mult 19 trilioane de dolari sunt reprezintă fonduri deja angajate, rezultând un decalaj de investiții de 18 trilioane de dolari. Este nevoie de investiții atât în rețeaua electrică, cât și în noi capacități solare și eoliane, pentru a evita generarea de energie cu emisii scăzute de carbon. Petrolul și gazele trebuie eliminate rapid, dar investițiile selective vor fi în continuare necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie pentru societățile noastre.

O schimbare tectonică în sistemul energetic

Economia sistemelor noastre energetice se va schimba fundamental ca urmare a tranziției. Energia va trece de la o resursă extrasă la o resursă fabricată, necesitând investiții inițiale mult mai mari, dar costuri de operare mai mici. Se așteaptă o creștere semnificativă a volatilității prețurilor, iar stocarea energiei rămâne o provocare, deoarece mixul energetic se schimbă de la combustibili fosili la electricitate și hidrogen. Astăzi, în Europa, dar și în SUA, există capacitatea de a stoca una până la două ore de consum mediu de energie electrică. Noua piață de energie electrică va necesita o revizuire semnificativă și va trebui să adreseze provocări precum ciclicitatea, creșterea volatilității și incertitudinea de pe piețele de energie. De asemenea, costurile de transport al energiei vor crește semnificativ din cauza schimbării mixului energetic, care este probabil să conducă la relocarea centrelor de producție ale industriei globale în locurile unde energia este mai puțin costisitoare.

„O accelerare semnificativă a tranziției la energia verde este esențială pentru menținerea unei planete viabile pentru astăzi și pentru generațiile viitoare”, a adăugat Zsofia Beck „Provocările și perturbările care vin cu această transformare vine nu trebuie subestimate. Cu toate acestea, vor fi și oportunități extraordinare. Pe termen lung, un sistem energetic în mare parte verde poate rezolva trilema energetică de astăzi în jurul durabilității energetice, accesibilității și securității.”

Raportul poate fi accesat pe acest link.

Filip & Company, asistență pentru AROBS Transilvania Software la transferul acţiunilor pe Piaţa Principală a BVB

0

Casa de avocatură Filip & Company anunță acordarea de consultanță juridică pentru AROBS Transilvania Software, „un furnizor global de soluții software personalizate, bazate pe cele mai noi tehnologii, cu privire la transferul acțiunilor sale pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti”.

Olga Niță (foto), partener în cadrul departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „AROBS este unul dintre cei mai dinamici emitenți de pe piața noastră. Transferul pe piața principală reflectă angajamentul lor pentru creștere și inovație și contribuie la dezvoltarea pieței noastre de capital, respectiv la consolidarea sa pe plan internațional. Ne bucurăm că am avut ocazia să fim alături de ei și le mulțumim pentru încrederea acordată în acest proiect important, precum și pentru colaborarea excelentă.” 

Echipa Filip & Company care a asistat AROBS Transilvania Software în acest proiect a fost coordonată de către Olga Niță (partener) și Alexandru Bîrsan (partener și coordonator al departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company).

Filip & Company subliniază că, în ultimii ani, „s-a implicat cu succes în multe dintre tranzacțiile de referință pe piața de capital din România, atât oferte de acțiuni, cât și obligațiuni, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital atât la nivel de echipă cât și individual, iar Alexandru Bîrsan este clasat în Hall of fame în această arie de practică de către Legal 500”.

Filip & Company este cunoscută ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.

România Eficientă: Renovarea energetică aprofundată a școlilor trebuie să devină o prioritate națională 

0

În România, renovarea energetică aprofundată a școlilor trebuie să devină o prioritate, în contextul în care doar 15% din suprafața construită ocupată de clădirile unităților de învățământ a fost renovată până în 2020, potrivit datelor oficiale. Cele mai multe clădiri școlare sunt vechi și ineficiente, însă, în ciuda consumului ridicat de energie, nu pot asigura un mediu optim pentru învățare. Renovările reprezintă o oportunitate pentru reducerea semnificativă a consumului de energie, precum și de a crea condiții mai bune pentru performanța școlară și sănătatea elevilor și a profesorilor, semnalează experții România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom. 

Școlile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăți și avem o nevoie uriașă de investiții în acest sector. Este esențial să asigurăm în unitățile de învățământ cele mai bune condiții pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condițiile din școli asupra performanței de învățare a elevilor și chiar asupra sănătății acestora. Despre «sindromul școlilor bolnave» nu se vorbește suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înțelege importanța acestui subiect și a face o prioritate națională din renovarea clădirilor școlare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate și subfinanțate decât cele din orașe. Școlile eficiente energetic sunt școli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel național”, declară Radu Dudău, președinte EPG și coordonator al programului România Eficientă.

La nivel național, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparțin instituțiilor de învățământ, ocupând o suprafață totală construită de peste 16,6 milioane metri pătrați, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea și ineficiența acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).

Ineficiența energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic și calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot și iluminatul, aceștia sunt parametri care influențează semnificativ performanța, atenția și capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile școlare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii și alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, amețeli, greață etc.).

În România, pe fondul deficitului de investiții, unele școli se confruntă cu probleme grave precum igrasie și mucegai, condiții improprii ce au un impact direct asupra sănătății elevilor expuși pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educației, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 unități școlare nu aveau apă curentă în niciuna dintre clădirile aparținând unităților respective.

Pașii pentru obținerea unor școli eficiente energetic și sănătoase

Stimularea renovării aprofundate a clădirilor va conduce atât la îmbunătățirea mediului de învățare pentru elevi și profesori, cât și la reducerea majoră, cu peste 60%, a consumului anual de energie în unitățile școlare. Acest nivel înalt de performanță energetică a fost atins prin renovările la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) realizate până acum prin programul România Eficientă la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești (2022) și Școala Gimnazială Liliești Băicoi (2023). Cel de-al treilea proiect de renovare nZEB se află în plin proces de implementare la Grădinița „Zig-Zag” din localitatea Ovidiu (Constanța), unde clădirea veche de circa 70 de ani va fi, de asemenea, consolidată și extinsă.

Așa cum arată modelele de investiții realizate prin programul România Eficientă, renovarea aprofundată se realizează printr-o abordare integrată, urmărindu-se reducerea consumului de energie și acoperirea necesarului de energie al clădirii din surse regenerabile.

Un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanță energetică a clădirilor școlare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, deci consumul de energie necesar pentru încălzire și emisiile de carbon aferente. Aceste intervenții trebuie combinate cu instalarea unor sisteme de încălzire eficiente și a unor soluții de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, măsură ce conduce totodată la îmbunătățirea calității aerului interior. Sălile de clasă sunt spații mai aglomerate decât alte locuri de muncă, precum clădirile de birouri, de aceea o ventilație adecvată este esențială, inclusiv pentru a împiedica răspândirea virusurilor.

Un alt pas prin care se obține atât diminuarea necesarului de energie pentru răcire, cât și un confort termic sporit în zilele cu temperaturi ridicate, este instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile. Pentru eficientizarea cheltuielilor cu electricitatea și asigurarea unui iluminat de calitate, soluția implementată la cele două școli și recomandată ca model este instalarea unui sistem modern de iluminat cu LED-uri, ce au un consum redus de energie.

Următoarea etapă este instalarea unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. La Liceul „Elie Radu”, au fost montate panouri fotovoltaice și solare termice, iar Școala Gimnazială Liliești a fost dotată cu panouri fotovoltaice și pompe de încălzire geotermale. Nu în ultimul rând, prin astfel de investiții, școlile devin mai sustenabile și adaptate efectelor schimbărilor climatice.

Mai multe informații despre aceste modele de renovare aprofundată a școlilor pot fi consultate aici: https://www.romania-eficienta.ro/category/renovare-scoli/

Problema urșilor, dezbătută la Ziua Vânătorilor Români

0

Ziua Vânătorilor Români, ediția a doua, este celebrată în perioada 16-17 septembrie 2023, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, fiind recomandat ca „un eveniment de excepție dedicat publicului larg, copiilor și familiilor. În cadrul evenimentului, cei mici și cei mari vor putea admira rase de căței de vânătoare, diferite păsări de pradă, inclusiv acvile maiestuoase, și vor putea participa la manifestări precum Concursul Național de tir cu arcul dedicat femeilor vânător și realizarea celui mai mare gulaș vânătoresc din țară.

La fel ca anul trecut, și în 2023 vizitatorii vor putea admira o parte din colecția Muzeului Cinegetic din Posada, o expoziție de autoturisme off-road sau momente muzicale și vor putea participa la activități interactive precum tir cu arcul, pictură și cooking show”.

Marius Diaconu, președinte al Federației Asociațiilor Vânătorești din România: „Anul acesta, un aspect remarcabil al evenimentului este faptul că ne dorim să evidențiem contribuția semnificativă a femeilor vânător, aducând în prim-plan poveștile lor captivante și abilitățile lor admirabile. Poate nu mulți știu că activitatea de vânătoare nu este una pe care o pot practica doar bărbații. Doamnele și domnișoarele vânător au abilități incredibile și credem că este important să le punem mai mult în valoare. Ziua Vânătorilor Români va găzdui anul acesta unicul și cel mai mare concurs de tras cu arcul din țară dedicat exclusiv femeilor vânător. Participantele vor avea oportunitatea să își demonstreze precizia și concentrarea într-o competiție plină de provocări și să învingă o parte dintre stereotipurile de gen din societatea cotidiană.”

O conferință extraordinară va avea ca temă „Problema ursului în România”, cu invitați relevanți din administrația publică centrală și locală, precum și jurnaliști și sociologi care, anunță organizatorii, „vor aborda această temă de dezbatere din ce în ce mai prezentă în peisajul mediatic românesc. Invitații vor aborda teme precum numărul urșilor din România, motivele care îi determină să apară tot mai des în zonele populate și care sunt soluțiile pentru a avea o populație de urși sănătoasă și calibrată pe spațiul pe care îl are la dispoziție țara noastră”.

Sâmbătă, 17 septembrie, „în incinta muzeului, va avea loc slujba de tedeum, dat fiind faptul că Sfântul Mucenic Eustaţiu este protectorul familiei şi al vânătorilor în Biserica Ortodoxă.

Federația Asociațiilor Vânătorești din România subliniază că „Ziua Vânătorilor Români s-a remarcat încă de la prima ediție din anul 2022 ca o sărbătoare a tradiției și aventurii, fiind un tribut adus tradițiilor vânătorești autentice, pasiunii pentru natură și aventură. Organizat la Muzeul Satului din București, ne dorim ca evenimentul să fie un prilej perfect în cadrul căruia toată familia să se bucure de un weekend de neuitat, plin de activități interesante și educative și, bineînțeles, de experiențe gastronomice record așa cum va fi cel mai mare gulaș de căprioară”. 

Accesul în cele două zile de eveniment se face în baza achiziționării tichetului de acces în cadrul Muzeului Satului din București, iar participarea la activități este gratuită.

Ce trebuie să ofere G20

0

De Azali Assoumani, Emmanuel Macron și Bola Tinubu

 

PARIS – La sfârșitul lunii iunie, un summit istoric privind solidaritatea internațională a încheiat Agenda de la Paris pentru oameni și planetă. Cu câteva zile în urmă, liderii africani au făcut ecou și au amplificat această dinamică, adoptând „Declarația de la Nairobi” în timpul primului Summit Africa privind Clima din Kenya. Summitul G20, care a avut loc la New Delhi în perioada 9-10 septembrie, este următoarea piatră de hotar majoră pentru a promova această agendă, înaintea summitului pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din 2023 din 18-19 septembrie, a Summit-ului Viitorului din septembrie 2024 și a patra Conferință privind finanțarea dezvoltării din 2025.

Summitul de la Paris a demonstrat scopul nostru: o lume în care sărăcia este eliminată, sănătatea planetei noastre este păstrată, iar țările vulnerabile sunt mai bine echipate pentru a face față crizelor care decurg din schimbările climatice și conflicte. Pentru a îndeplini aceste obiective, trebuie să folosim toate sursele de finanțare, inclusiv asistența oficială pentru dezvoltare, resursele interne și investițiile private. Mai mult, trebuie să rămânem uniți. Pentru a preveni fragmentarea, guvernanța arhitecturii financiare internaționale trebuie transformată pentru a o face mai eficientă, mai incluzivă, mai echitabilă și mai potrivită pentru lumea de astăzi.

Așteptările noastre pentru Summitul G20 de la Delhi sunt mari, fiind alături în special de aspirațiile partenerilor noștri africani care s-au întâlnit la Nairobi în perioada 4-6 septembrie pentru a se reuni în abordarea provocării climatice globale. Recunoașterea de către G20 că Uniunea Africană ar trebui să fie un membru cu drepturi depline ar fi istorică și facem apel la toți partenerii noștri să ni se alăture pentru a susține această decizie. Suntem hotărâți să ne asigurăm că de schimbările transformatoare pe care le propunem beneficiază toate țările vulnerabile în curs de dezvoltare din toate regiunile, inclusiv din America Latină și Caraibe.

În acest scop, am identificat patru principii care vor ajuta la ghidarea drumului de urmat:

Nicio țară nu ar trebui să aleagă între lupta împotriva sărăciei și lupta pentru protejarea și conservarea planetei. 

Confruntându-se cu nevoi diferite, țările ar putea avea nevoie să urmeze diverse căi de tranziție, în timp ce se unesc pentru a îndeplini obiectivele Acordului climatic de la Paris din 2015. (De aceea accelerăm parteneriatele pentru o tranziție energetică justă și pachetele de țară pentru pădure, climă și natură.)

Sunt necesare mai multe resurse financiare pentru a sprijini economiile vulnerabile să-și scoată populațiile din sărăcie, protejând în același timp planeta.

Pentru a face față  provocărilor globale de astăzi, de la atingerea emisiilor zero nete de gaze cu efect de seră la reducerea inegalității, un factor dependent va fi extinderea utilizării fluxurilor de capital privat către economiile emergente și în curs de dezvoltare.

Pentru a sprijini măsurile concrete care au fost convenite sau avansate la Paris în luna iunie și la Nairobi luna aceasta, lumea va avea nevoie de un stimul financiar puternic. Din fericire, am atins deja obiectivul de 100 de miliarde de dolari în drepturi speciale de tragere (DST, unitatea de cont a Fondului Monetar Internațional) sau în contribuții echivalente care urmează să fie canalizate către cele mai vulnerabile țări ale lumii, în special în Africa. Solicităm acum angajamente suplimentare. Guvernele capabile să ofere mecanisme suplimentare de redirecționare a DST ar trebui să facă acest lucru și să își respecte rapid angajamentele.

Există acum o mare probabilitate ca și anul acesta să ne atingem obiectivul de 100 de miliarde de dolari din finanțarea climatică. Vom monitoriza îndeaproape această țintă și vom căuta să ne asigurăm că țările cele mai vulnerabile își asigură accesul la cota echitabilă.

Dar trebuie să fim mai eficienți în utilizarea acestui capital. Fiecare dolar de împrumut acordat de băncile multilaterale de dezvoltare (BMD) ar trebui completat în oglindă cu cel puțin un dolar din finanțare privată. Pe această bază, ne așteptăm ca astfel să se atragă cel puțin o sumă suplimentară de 100 de miliarde de dolari de bani privați în fiecare an în economiile în curs de dezvoltare și emergente.

De asemenea, ne așteptăm la o creștere generală de 200 de miliarde de dolari a capacității de creditare a BMD în următorii zece ani, prin optimizarea bilanțurilor lor și permițându-le să își asume mai multe riscuri. Dacă reformele aflate în discuție în sistemul BMD vor fi implementate, aceste instituții ar putea avea nevoie de mai mult capital. Reafirmăm importanța realizării unor proiecte majore de infrastructură în Africa și dorim să continuăm colaborarea în acest domeniu.

Trebuie să îmbunătățim oportunitatea și predictibilitatea mecanismului de coordonare a restructurării datoriilor pentru țările cu venituri mici (Cadrul comun G20 pentru tratarea datoriilor) și să discutăm extinderea acestuia la țările cu venituri medii-jos. De asemenea, trebuie să accelerăm suspendarea datoriilor atunci când este necesar, inclusiv pentru a mări spațiul fiscal pentru țările aflate în dificultate de îndatorare.

Cadrul comun a dat deja rezultate pentru Ciad și Zambia și poate fi și trebuie să fie utilizat și în altă parte. Adevărul este că țările trebuie să se sprijine reciproc atunci când cineva este lovit de un dezastru. Acest lucru necesită instrumente specifice pentru a le consolida rezistența, inclusiv o clauză privind criza climatică în contractele de plată a datoriilor.

Aceasta este, fără îndoială, o agendă ambițioasă. Toate instituțiile financiare și toți „actorii” vor trebui să lucreze împreună pentru a o îndeplini. O parte din acest efort de cooperare trebuie să implice coordonarea BMD și a băncilor publice de dezvoltare în rețeaua globală de bănci de dezvoltare „Finance in Common”. Cooperarea în tranziția energetică poate fi realizată prin Clubul Climatic, pe care G7 l-a înființat pentru a îndeplini Acordul de la Paris privind clima.

Totuși, vor trebui găsite noi căi pentru impozitarea internațională, având în frunte G20, pentru a ne îndeplini angajamentele privind clima. Aici, guvernele vor trebui să restrângă fluxurile financiare care scapă de sistemele fiscale legitime.

Dincolo de o mai bună aplicare a impozitelor, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de parteneriate echitabile care să le permită să genereze valoare adăugată prin prelucrarea materiilor prime și a mineralelor esențiale la nivel local și care să ne întărească angajamentul de a consolida infrastructura alimentară și de sănătate.

O reaprovizionare financiară ambițioasă a Asociației Internaționale de Dezvoltare, o aprofundare a Facilității FMI pentru Reducerea Sărăciei și Creștere și o finanțare sporită pentru Banca Mondială și alte facilități concesionale ale FMI pot juca, de asemenea, un rol important în sprijinirea celor mai sărace țări din lume. Aici, este clar că includerea vulnerabilității climatice în misiunea Băncii Mondiale/FMI va permite mai multe investiții în proiecte care ajută țările sărace în combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, trebuie să creăm o nouă facilitate internațională de finanțare pentru păduri pentru a plăti pentru serviciile ecosistemice. De asemenea, va fi necesar să se diminueze sau să se reducă riscurile, în special riscurile de schimb valutar, ale unor astfel de investiții.

Pentru a ne asigura că angajamentele se traduc în realizări concrete, am înființat un comitet de lucru comun care include organizații internaționale și regionale, țări și societăți civile pentru a urma această foaie de parcurs.

Reuniunea G20 trebuie să demonstreze că liderii lumii sunt pregătiți și serioși în ceea ce privește îndeplinirea Agendei de la Paris pentru a realiza „Un pământ, o familie, un viitor”.

 


Azali Assoumani este președintele Comorelor și președintele Uniunii Africane.
Emmanuel Macron este președintele Franței.
Bola Tinubu este președintele Nigeriei.

Acest comentariu mai este semnat și de: Prim-ministrul Pedro Sánchez (Spania și Președinția UE); președintele Hakainde Hichilema (Zambia); președintele William Ruto (Kenia); președintele Macky Sall (Senegal); premierul Abiy Ahmed (Etiopia); președintele Abdel Fattah al-Sisi (Egipt); președintele Patrice Talon (Benin); și prim-ministrul Mia Mottley (Barbados).

Traducerea, adaptarea, editarea: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate 2023.

Concurs de Mare Putere azi

 

De Simon Johnson

 

WASHINGTON, DC – Recentul summit BRICS din Africa de Sud marchează începutul unei noi etape a competiției Marea Putere. La îndemnul aparent al Chinei, grupul BRICS (care include și Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud) a invitat alte șase țări să se alăture: Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Prin unele măsuri, producția economică a acestui grup extins va rivaliza cu cea a G7 (marele țări dezvoltate: Statele Unite, Canada, Japonia, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia).

Potrivit declarațiilor publice ale președintelui rus Vladimir Putin și, mai important, ale președintelui chinez Xi Jinping, obiectivul este de a construi un grup care să poată rezista influenței occidentale și să creeze fundația unei ordini internaționale alternative, cu mai puțină dependență de dolarul SUA.

Acest efort va câștiga, fără îndoială, o atenție sporită în anul viitor, mai ales când grupul extins se va întruni pentru prima dată în octombrie 2024 (la Kazan, Rusia). Dar este puțin probabil ca BRICS+ să remodeleze lumea, din trei motive.

În primul rând, gradul de interes comun dintre membrii săi nu trebuie exagerat. India are o mulțime de motive (bazate pe o mare parte din istoria recentă) pentru a nu-și dori o China care să devină prea puternică. Și orice grup care include producători de petrol și gaze (Brazilia, Rusia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite) și importatori de energie are o linie de falie fundamentală. De exemplu, Africa de Sud, unde penuria de energie (și întreruperile curente) au efecte negative grave asupra economiei, nu are niciun interes să plătească mai mult pentru energie; dar vânzarea petrolului lumii este ceea ce menține pe linia de plutire finanțele publice ale producătorilor de petrol și gaze.

În al doilea rând, ideea de a înlocui dolarul cu alte monede pentru comerț și tranzacții financiare există de zeci de ani. Problema este că nu poți înlocui ceva cu nimic. Dacă alternativa implică renminbi chinezesc, va fi nevoie de multă încredere în economia chineză, care în prezent arată mai mult decât puțin șocantă. Când situația devine grea, autoritățile chineze le-ar permite într-adevăr străinilor să-și vândă deținerile în renminbi fără restricții?

În al treilea rând, orice alianță cu Rusia este în mod evident plină de pericole în acest moment. Conducerea Rusiei pare instabilă și imprevizibilă. În loc să dea înapoi din războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, Putin pare hotărât să continue să perturbe piețele globale de energie (rău pentru importatorii de energie) și piețele cerealelor (foarte rău pentru țări precum Egiptul). Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost un dezastru pentru ambele țări, dar Putin este genul de dictator care nu poate admite o greșeală. Actuala cascadă de lovituri de stat din Africa ne amintește nouă (și lui) cum se termină astfel de regimuri.

Timp de secole, competiția Marii Puteri s-a bazat pe imperiul formal (conducerea altor țări) și exercitarea controlului de facto prin mijloace militare, mită și relații comerciale inegale. De la începutul anilor 1700 până în anii 1940, Imperiul Britanic a condus lumea cu ambele tipuri de mașinațiuni, dar și alte țări europene au avut și sferele lor de influență.

Sistemul global s-a schimbat după cel de-al Doilea Război Mondial, deoarece Statele Unite au preluat puterea industrială occidentală de conducere, hotărâte să înlocuiască imperiul formal cu relații comerciale mult mai egale. Cu siguranță, continuă să existe o mulțime de plângeri cu privire la corectitudinea acelui sistem. Dar Europa de Vest s-a descurcat bine, iar țări precum Japonia, Singapore, Coreea de Sud și (în ultimele decenii) China au prosperat în cadrul unui sistem comercial internațional relativ deschis, care a încurajat exporturile de produse manufacturate din țările cu salarii mai mici către piețele cu venituri mari. Blocul alternativ de după război al Uniunii Sovietice, bazat pe controlul militar asupra Europei de Est, s-a prăbușit în 1989, cu doi ani înainte de dispariția Uniunii Sovietice însăși.

Cea mai recentă fază a competiției Marii Puteri, totuși, este mult mai mult despre tehnologie decât despre comerț. Privind retrospectiv, această schimbare a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când britanicii au împărtășit realizări-cheie (în special radarul și gândirea timpurie despre armele atomice), iar Proiectul Manhattan al americanilor a mers mai departe și mai repede decât și-ar fi putut imagina oricine. Calculatoarele digitale, cipurile cu semiconductori, avioanele cu reacție, medicamentele și vaccinurile care salvează vieți și internetul au venit toate din Occident (promovate semnificativ de investițiile guvernului SUA).

În octombrie 1957, Uniunea Sovietică a șocat lumea lansând primul satelit artificial, Sputnik. Însă sistemul său rigid și represiv nu putea susține suficientă creativitate sau nu putea transforma ideile bune în produse pe care oamenii și le doreau (altele decât armele).

Acum, China vrea să înfrunte Occidentul pentru preluarea conducerii în noile tehnologii, cu scopul de a întări controlul social printr-o combinație de inteligență artificială și supraveghere. Aceasta, nu BRICS extins, este amenințarea potențială reală pentru Occident. Există acum o discuție bipartizană activă la Washington, condusă de Liderul majorității din Senatul SUA, Chuck Schumer, despre cât de multă Inteligență Artificială dorim să dezvoltăm și cu ce garanții. Acest lucru este sănătos și va duce probabil la rezultate mai bune (deși, fără îndoială, cu imperfecțiuni în ceea ce privește protecția consumatorilor, alături de preocupările continue cu privire la pierderea locurilor de muncă).

În contrast, o discuție deschisă despre tehnologiile pe care China vrea să le dezvolte și despre modul în care direcționează inovația nu este permisă în acea țară. Așa cum a fost adevărat în timpul Războiului Rece, un sistem rigid și represiv dorește să conducă lumea în crearea, aplicarea și diseminarea cunoștințelor.

Va reuși China acolo unde a eșuat Uniunea Sovietică? Atâta timp cât Occidentul continuă să cultive inovația – și o gestionează în mod responsabil – este puțin probabil să câștige China. În acest sens, Occidentul își controlează propriul destin.

 


Simon Johnson, fost economist-șef la Fondul Monetar Internațional, este profesor la Sloan School of Management a MIT și coautor (împreună cu Daron Acemoglu) al cărții “Power and Progress: Our Thousand-Year Struggle Over Technology and Prosperity”.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Copyright Project Syndicate 2023

 

Sondaj Xiaomi în România: 44% dintre respondenți sunt pasionați de activitățile în aer liber, preferă ceasurile smart și trotinetele electrice

0

44% dintre respondenții unui sondaj realizat de Xiaomi în România, în rândul a 821 de respondenți, sunt pasionați de activitățile în aer liber și preferă ceasurile smart, precum Xiaomi Watch S1 Active sau Redmi Watch 3, alături de trotinetele electrice, precum Xiaomi Electric Scooter 4.

Următoarea categorie de respondenți, cu peste un sfert din total (25,2%), are un stil de viață activ, atent la calitatea vieții, cu înclinare către produse de tipul Xiaomi Robot Vacuum S10+, pentru o curățenie eficientă a casei, sau Xiaomi Smart Air Purifier 4 Compact, pentru o mai bună calitate a aerului respirat.

Românii care preferă confortul canapelei și activitățile de recreere în casă ocupă a treia poziție a podiumului, cu 16,9%. Aceștia consideră potrivite produse ce asigură divertisment de calitate, precum căștile performante, true wireless, Redmi Buds 4 Lite sau sistemul care asigură conectivitate eficientă în întreaga casă – Xiaomi Mesh System AX3000.

Cea de-a patra categorie este reprezentată de pasionații de tehnologie, cu un total de 14% din răspunsuri, care doresc echipamente smart care să le fie alături sau pe care se pot baza în orice activitate, fie ea interioară sau în aer liber. Pentru aceștia, produsele preferate sunt Xiaomi Router AX3200, pentru conectivitate stabilă, căștile de top Redmi Buds 4 Pro sau același performant Xiaomi Electric Scooter 4.

Sondajul a fost realizat de Xiaomi pe durata acestei veri, pe site-ul propriu, iar în România, numărul participanților a fost de 821 de persoane. Sondajul a fost desfășurat, simultan, în mai multe țări europene.

 

UiPath își îmbunătățește rezultatele financiare, dar se confruntă cu litigii 

0

Rezultatele financiare ale UiPath (PATH) au depășit așteptările Wall Street, iar acțiunile au crescut cu 11,47%, la peste 18 dolari. Veștile bune au fost umbrite însă de litigii de tip acțiune colectivă intentate în ultimele zile în SUA, în care compania este acuzată că ar fi indus în eroare investitorii cu privire la perspectivele de creștere ale afacerilor sale. 

Rezultatele financiare ale UiPath pentru al doilea trimestru fiscal 2024, încheiat la 31 iulie 2023, arată că veniturile au crescut la 287,3 milioane de dolari, în urcare cu 19% față de anul precedent. UiPath a raportat o pierdere în al doilea trimestru de 77,6 milioane de dolari, în scadere cu 35% față de pierderea de 120,4 milioane de dolari din perioada similară a anului trecut. Privind în perspectivă, UiPath a anunțat că se așteaptă la venituri pentru al treilea trimestru fiscal cuprinse între 313 și 318 milioane de dolari. Compania și-a mărit ușor estimările privind veniturile pentru întregul an, care se situează acum la 1,28 miliarde de dolari în medie. Consiliul de administrație al UiPath a autorizat, de asemenea, răscumpărarea de acțiuni în valoare de 500 de milioane de dolari. 

UiPath furnizează o platformă de automatizare end-to-end care oferă o gamă de procese robotizate (RPA), inclusiv utilizarea inteligenței artificiale prin intermediul unei suite de programe interconectate. Compania a început într-un apartament din București și a crescut până a devenit primul „unicorn” (un startup cu o valoare de peste 1 miliard de dolari) născut în România de pe bursa de la New York. Este foarte populară printre investitorii români, fiind a treia cea mai deținută acțiune de către românii care au conturi pe platforma socială de investiții eToro. 

Însă veștile bune din raportările financiare au fost umbrite de anunțuri privind deschiderea unor litigii colective împotriva companiei.  UiPath a fost dată în judecată de mai multe firme de avocatură din SUA, care afirmă că aceasta ar fi indus în eroare investitorii cu privire la perspectivele sale de crestere, ceea ce ar fi dus la pierderi pentru investitori, se menționează în plângeri. UiPath nu a răspuns la acuzațiile firmelor de avocatură până la momentul redactării acestui articol.

Potrivit companiei de consultanță Gartner, UiPath este plasată pe cea mai înaltă poziție în secțiunea Lideri a Cadranului Magic al RPA. Alte companii de acolo sunt Automation Anywhere, Blue Prism și, foarte aproape de UiPath, Microsoft. Gigantul american Microsoft a avut cea mai spectaculoasă ascensiune în domeniul RPA, deoarece în 2020 nu se afla nici măcar în acest cadran, ci mult mai jos, în cadranul Vizionarilor. 

Pentru investitori, raportul financiar al UiPath este o veste bună. Dar impactul acestor litigii colective este dificil de evaluat în acest stadiu foarte timpuriu. Datele financiare ale UiPath arată o scădere a pierderilor și, de asemenea, o poziție de numerar foarte puternică. Compania a menționat că răscumpărarea de acțiuni în valoare de 500 de milioane de dolari arată încrederea pe care o au în afacere, generarea continuă de fluxuri de numerar, soliditatea bilanțului și în viitorul acesteia.

O lovitură fiscală dată afacerilor mici poate ricoșa în recesiune

0

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că proiectul Ordonanței de Urgență privind măsurile pentru finanțarea deficitului bugetar este o lovitură fiscală dată afacerilor mici și mijlocii, cu efecte negative asupra investițiilor, locurilor de muncă și economiei, dar stimulative pentru inflație. 

„Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situația economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflației persistente și al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul țării, deoarece ar stimula inflația, șomajul, falimentele și ar putea încetini creșterea economiei. Statul ar putea încasa mai mult dacă legislaţia fiscală ar fi simplă şi clară. Mulţi posibili antreprenori renunţă să înceapă o afacere din cauza impredictibilităţii legislaţiei fiscale şi a complexităţii normelor aferente”, a observat Cristina Chiriac, doctor în economie, președintă CONAF.

 

Mihaela Mitroi

Impozitarea microîntreprinderilor ar trebui să susțină activitatea acestora, esențială pentru echilibrarea unei economii moderne de piață, dar ultimele modificări fiscale deja aplicate au sensibilizat puternic afacerile mici, iar propunerile aflate pe agenda guvernului le-ar putea tripla povara fiscală, avertizează Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal, președintă Sucursala CONAF București. 

De la 1 ianuarie a anului 2023 plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro față de 1 milion euro) și cu condiții mai restrictive. Asistăm acum la condiții și mai aspre, respectiv creșterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obțin venituri de peste 300.000 lei. Indiferent de acest plafon pentru microîntreprinderile care desfășoară activități în zona IT (editare și realizare de software, etc.), hoteluri, restaurante, activități juridice, asistență medicală generală sau stomatologică, vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro”, a avertizat Mihaela Mitroi. 

Inflația va fi o consecință colaterală a acestei creșteri puternice a presiunii fiscale, deoarece pentru a rezista în piață antreprenorii vor scumpi serviciile

Sub presiunea creșterii poverii fiscale IMM-urile profitabile își vor reduce sau chiar amâna investițiile, a observat Mihaela Mitroi. 

„Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei și care au o rată a rentabilitatii de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Cu alte cuvinte sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiții”, a spus Mitroi. 

Pe agenda guvernului se găsesc și măsuri care descurajează investițiile individuale multiple în mai multe afaceri mici, într-o schemă de impozitare care sfidează logica fiscală, a mai observat Mitroi. 

„Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă dețin mai mult de 25% în capitalul social – până acum fiind permisă deținerea în cel mult 3 microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În același timp, aceiași antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deținute depășesc acest plafon și dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situația în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie”, a spus Mitroi.   

Nu în ultimul rând antreprenorii ar putea fi obligați să plătească impozitele în avans, până la închiderea anului financiar, pentru ultimul trimestru, în condițiile în care de curând fusese aliniată plata impozitului pentru microîntreprinderi cu data pentru plata impozitului pentru celelalte companii, respectiv 25 iunie a anului următor, măsură care riscă să înglodeze în datorii afacerile mici și chiar să le arunce în faliment, mai avertizează Mihaela Mitroi. 

„O alta sarcină suplimentară pentru antreprenorii care își desfășoară activitatea în regim de microîntreprinderi este plata de avans a impozitului aferent ultimului trimestru al anului, respectiv până pe 25 decembrie, prin estimarea lunii decembrie la nivelul celei precedente”, a observat Mihaela Mitroi.   

„Toate aceste măsuri afectează posibilitatea microîntreprinderilor de a-și continua derularea afacerilor, pentru ca extragerea bruscă de disponibilități bănești prin impozite, conduce la o eventuală imposibilitate a acestora de a se dezvolta prin investiții, având în vedere posibilitățile limitate a unor surse de finanțare pentru acestea.  Putem asista astfel la o reducere a numărului microîntreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața românească cu efecte asupra sustenabilității mediului economic din România, a conchis Mihaela Mitroi.

Intensificarea presiunii fiscale asupra afacerilor mici și mijlocii are, deja, un impact negativ în piața forței de muncă: oportunitățile de angajare sunt reduse, iar numărul angajaților s-a micșorat, deoarece companiile și-au redus investițiile și, în plus, și-au ajustat necesarul de personal, a observat Cristina Chiriac. 

„România este singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat, la finalul celui de-al doilea trimestru, o scădere a numărului de persoane ocupate față de aceeași perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. Trebuie să observăm că această scădere a populației ocupate cu 1,9% nu poate fi efectul unei reduceri a personalului bugetar, care, deși anticipată, nu a avut încă loc. O eventuală înăsprire a fiscalității IMM-urilor și microîntreprinderilor, în contextul dificil al încetinirii economiei, al inflației persistente, al intensificării presiunilor de creșteri salariale și al creditării scumpe și limitate descurajează crearea de noi locuri de muncă și afectează creșterea economică. Atunci când afacerile mici și mijlocii se luptă să-și gestioneze povara fiscală, concedierile fac parte din strategia de supraviețuire a afacerii”, a mai observat Cristina Chiriac, președintă CONAF. 

„În esență”, avertizează Cristina Chiriac, România nu-și poate asigura o creștere economică viguroasă cu majorări de impozite și taxe pentru a susține cheltuieli bugetare uriașe, în timpuri dominate de crize multiple și simultane. Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici și mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit și peste 160.000 de oameni s-au retras din piața muncii. Mai mult, sub presiunea fiscalității excesive abilitatea antreprenorilor de a accesa banii europeni se reduce drastic. Și atunci, o măsură impusă de nevoia de a consuma banii europeni se dovedește a fi de fapt doar o nouă barieră ridicată în calea accesării fondurilor europene. Un efect de ricoșeu probabil neluat în calcul. Un deficit excesiv nu poate fi rezolvat printr-o fiscalitate excesivă, deoarece apare riscul alunecării economiei în recesiune. Winston Churchill a descris cât se poate de clar capcana fiscalității excesive și inoportune: «Ideea că o națiune poate ajunge la prosperitate cu ajutorul taxelor este una dintre cele mai rudimentare iluzii care a încurcat vreodată mintea umană».”


Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional.