Acasă Blog Pagina 153

COFACE: Cum și-au revenit cele mai mari companii după pandemie?

0

• 2021 – un mediu favorabil pentru Europa Centrală și de Est cu o creștere de 5,7% a PIB după o recesiune de -3,7% în primul an de pandemie

• Top 500 de jucători: creșterea cifrei de afaceri, a profitului net și a ocupării forței de muncă, ca urmare a redresării după scăderea activității

• Sectoare: sectorul petrol și gaze ocupă primul loc în top 500, urmat de auto și transporturi și comerțul nespecializat

• Polonia găzduiește cele mai mari afaceri din regiune, cu o cifră de afaceri agregată în creștere cu 26% în 2021 față de anul anterior

Anul 2021 a fost marcat un mediu favorabil atât pentru economii, cât și pentru cele mai mari afaceri din Europa Centrală și de Est (CEE). Deși s-au confruntat cu provocări din cauza pandemiei de Covid-19, activitatea economică și-a revenit din scăderea declanșată în 2020. Drept urmare, cele mai mari 500 de afaceri din regiune au înregistrat venituri în creștere și profituri mai mari ca anul anterior.

Europa Centrală și de Est și-a revenit mai repede decât majoritatea partenerilor săi comerciali majori. În timp ce regiunea ECE a înregistrat o recesiune mai ușoară în 2020, cu o creștere medie a PIB-ului ajungând la -3,7% față de -5,5% în Europa de Vest, redresarea ECE a fost mai impresionantă în 2021, ajungând la 5,7% față de 4,7% în Europa de Vest. Grzegorz Sielewicz, economist regional Coface Europa Centrală și de Est, explică diferitele structuri ale regiunilor: „ECE este mai puțin dependentă de servicii, inclusiv de restaurante și sectorul ospitalității care au fost grav afectate în timpul pandemiei din cauza perioadelor de carantină, restricțiilor de călătorie și a încrederii scăzute din partea consumatorilor, cu impact semnificativ asupra diferitelor economii vest-europene”.

Coface lansează cel de-al 14-lea studiu anual privind cele mai mari 500 de companii din ECE. „Studiul Coface Top 500 ECE” clasifică întreprinderile în funcție de cifra de afaceri și analizează date suplimentare, cum ar fi numărul de angajați, cadrul, sectoarele și piețele în care operează companiile precum și evaluările de credit ale acestora realizate de Coface. Dezvoltarea economică a Top 500 ECE este reprezentativă pentru tendințele pieței din întreaga regiune.

Top 500 jucători din regiune: cifră de afaceri, profit net și angajări în creștere

„Rezultatele clasamentului 2021 al celor mai mari companii din regiune relevă faptul că întreprinderile au beneficiat rapid de revenirea economică”, explică Jarosław Jaworski, CEO Coface Europa Centrală și de Est. Cifra de afaceri totală a celor 500 de companii a crescut cu 26,9%, până la 842 de miliarde de euro. Profitul net agregat aproape s-a dublat comparativ cu 2020 la 41.428 milioane. În plus, cele 500 de companii au angajat 2,2 milioane de oameni (+1,3% față de 2020). „Pe plan intern, economiile ECE au beneficiat de o cerere internă solidă. Piața muncii în 2021 a fost din nou într-o situație favorabilă, cu rate scăzute ale șomajului și o creștere solidă a salariilor. Măsurile introduse ca răspuns la impactul Covid-19 au inclus un sprijin pentru piața muncii, ceea ce înseamnă că au fost evitate disponibilizări masive”, adaugă Jaworski.

Polonia și sectorul auto conduc topul

PKN Orlen rămâne  pe primul loc, întărindu-și poziția cu o cifră de afaceri care a crescut cu 52% în 2021, după ce scăzuse cu 23% în anul precedent. Clasamentul este completat de Skoda Auto din Cehia (a 2-a companie clasată), compania multinațională de petrol și gaze MOL din Ungaria (a 3-a), compania poloneză PGNiG, controlată de stat (a 4-a), retailerul Jeronimo Polska (a 5-a), compania poloneză de energie PGE (a 7-a) și Volkswagen Slovacia (a 8-a). Majoritatea au înregistrat o cifră de afaceri mai mare. Producătorii de automobile precum Skoda Auto și Volkswagen Slovacia au înregistrat doar o ușoară creștere a veniturilor cu 0,4% și 2,3% din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare.

Sectoare: poziție de lider pentru petrol și gaze, urmat de sectorul auto și transporturi

Trei sectoare cheie (auto și transporturi, petrol și gaze, comerț nespecializat), reprezentate de cele mai mari companii din regiune, continuă să dețină 53% din veniturile totale.

Anul acesta, toate sectoarele au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, ca urmare a unei cereri mai mari și a unui punct de plecare slab față de anul precedent. Acest lucru a avut un impact uriaș asupra finanțelor companiilor din cauza fazei inițiale a pandemiei și a blocajelor aferente. Cel mai frapant exemplu vine din sectorul textil-îmbrăcăminte, care a suferit o scădere a cererii, precum și o schimbare a preferințelor consumatorilor în anul pandemic 2020. În 2021, sectorul a înregistrat cea mai mare creștere a cifrei de afaceri cu 60,3%. În schimb, cea mai slabă creștere a cifrei de afaceri a fost înregistrată de construcții (+9,5%) și auto și transporturi (+9,6%), care totuși și-au menținut pozițiile solide. Majoritatea sectoarelor au reușit să genereze profituri nete mai mari, cel mai mare câștigător fiind metalele (+437%). La polul opus se află sectorul textile-îmbrăcăminte și sectorul agroalimentar care au avut o dinamică negativă din acest punct de vedere.

Cea mai bine cotată industrie din CEE Top 500 este una foarte restrânsă: sectorul de lemn și mobilă are doar cinci reprezentanți în clasament, dar a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 27,9% și o creștere peste 100% a profitului net.

Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic este din nou cel mai mare în clasamentul CEE Top 500. Sectorul s-a bucurat de una dintre cele mai mari creșteri ale profitului net (+331,5%). Pe parcursul anului 2021, prețurile petrolului au crescut cu 52%, beneficiind de redresarea industriilor și economiilor. Acest lucru a creat oportunități în generarea de profituri din marjele de rafinare, mai ales având în vedere creșterea cererii după perioadele de carantină și revigorarea comerțului global.

Deși industria auto și transporturi rămâne în top, sectorul s-a dezvoltat relativ slab în comparație cu altele. Industria rămâne dominantă în patru țări: Cehia, Ungaria, România și Slovacia.

Al treilea sector de pe podium este comerțul nespecializat. Întrucât ratele șomajului au crescut doar ușor în timpul pandemiei, iar piața muncii a oferit rate solide de creștere a salariilor, economia a fost ajutată de creșterea cheltuielilor gospodăriilor. Cifra de afaceri a celor mai mari companii din această industrie a crescut cu +19,3%, în timp ce firmele au înregistrat și profituri nete mai mari (+22,8%).

„Ca urmare a relansării comerțului mondial, exporturile din ECE au contribuit la accelerarea sectoarelor regionale de producție, care au cunoscut costuri de procesare mai mari. Aceste costuri au crescut considerabil de când a început revenirea din criza pandemică și afectează în continuare afacerile în prezent, mai ales acum în contextul creșterii costurilor cu energia și a inputurilor declanșate de războiul din Ucraina”, explică Grzegorz Sielewicz. „Într-adevăr, pe măsură ce Rusia a furnizat Europei produse energetice, aceste prețuri au crescut semnificativ în 2022, declanșând criza energetică. În același timp, întreruperile aprovizionării cu mărfuri agroalimentare au dus la creșterea inflației și a prețurilor alimentelor, datorită faptului că atât Rusia, cât și Ucraina ocupă o pondere considerabilă în exporturile agricole globale.”

Războiul din Ucraina a lovit puternic regiunea și a generat noi provocări și consecințe economice. „Se așteaptă ca economiile din ECE să fie cel mai afectate de războiul care a început în februarie 2022. Acest lucru se datorează proximității lor geografice față de ambele țări, dependenței de exporturi, dependenței de importurile de energie din Rusia, afluxului de refugiați din Ucraina și problemelor logistice determinate de război. Aceasta înseamnă că regiunea este vulnerabilă  pe mai multe paliere, iar următoarea ediție a topului ar putea prezenta o imagine diferită a companiilor”, adaugă Jarosław Jaworski.

Grup XTB: Peste 145.000 de clienți noi și profit de peste 152 de milioane Euro, după trei trimestre

0

Peste 145.000 de persoane au ales să investească alături de XTB, casă de brokeraj pe burse internaționale, în primele trei trimestre ale anului 2022. Numărul total al clienților XTB a depășit 567.000 de persoane la sfârșitul lunii septembrie. În plus, profitul grupului XTB a ajuns la peste 152 de milioane Euro, tot la sfârșitul lunii septembrie. XTB tocmai și-a prezentat rezultatele financiare preliminare pentru al treilea trimestru din 2022.

Factorii care au influențat nivelul rezultatelor XTB au fost volatilitatea încă ridicată pe piețele financiare și de mărfuri, precum și creșterea sistematică a bazei de clienți, la fel ca în trimestrele precedente.

„Situația de pe piața energiei, care influențează prețurile mărfurilor energetice, inflația ridicată și volatilitatea pe piața valutară sunt doar câțiva dintre factorii care au încurajat clienții să caute în mod activ oportunități de investiții pe piețele financiare. Acest lucru este confirmat de veniturile din diferite tipuri de active. În astfel de circumstanțe, putem observa efectele construirii sistematice a bazei clienților noștri, care realizează mai multe tranzacții în perioadele de volatilitate crescută. Efectul acestei situații, la fel ca în trimestrele anterioare, este și rentabilitatea mai mare”, declară Omar Arnaout, CEO XTB.

Peste jumătate de milion de investitori aleg XTB

În trimestrul al treilea din 2022, XTB a generat un profit net de circa 50  milioane Euro prin comparație cu aproximativ 23 milioane Euro, cât a generat în trimestrul III al anului 2021. 

În total, în primele trei trimestre din 2022, profitul net al XTB se ridică la 152,7 milioane Euro, de patru ori mai mare decât profitul generat în aceeași perioadă a anului precedent. 

Veniturile operaționale înregistrate în trimestrul III din 2022 au atins valoarea de aproape 82 milioane Euro, aproape de două ori mai mare decât în trimestrul III din 2021 

La rândul lor, costurile operaționale s-au ridicat la circa 28 milioane Euro după 9 luni.

În trimestrul trei al anului 2022, XTB a dobândit aproape 45.000 de clienți, rezultat care, cumulat cu rezultatele din trimestrele precedente ale aceluiași an, ajunge la o valoare de peste 145.000 de clienți noi la sfârșitul lunii septembrie. 

Prin urmare, în fiecare dintre cele trei trimestre, compania și-a îndeplinit angajamentul de a obține o medie minimă de 40.000 de clienți noi trimestrial. 

Numărul total de clienți, la sfârșitul trimestrului III, a depășit 567.000. 

Un indicator important care influențează rezultatul este media numărului de clienți activi, care în T3 a fost de aproximativ 152.000, față de o medie de 112.000 pe tot parcursul anului 2021.

„Datele de achiziție arată că numărul clienților noștri crește sistematic, acesta a și fost unul dintre obiectivele noastre principale pentru acest an. Dezvoltarea tehnologiei face investițiile să fie din ce în ce mai accesibile și mai simple. De aceea ne modificăm constant oferta și introducem modificări care au ca scop creșterea interesului față de serviciile noastre, atât pentru clienții noi, cât și pentru cei existenți. În plus, ne-am intensificat campaniile publicitare cu ambasadorii mărcii. Datorită acestui fapt, de la un trimestru la altul ne consolidăm constant poziția pe piața companiilor de investiții globale”, adaugă Omar Arnaout.

Investitorii preferă CFD-urile

Creșterea volumului trimestrial de tranzacționare cu instrumente CFD realizat de clienții XTB este de 52,7% a/a,  de la 1,044 milioane de loturi la 1,594 milioane. 

CFD-urile cu suport pe indici au fost printre cele mai căutate instrumente financiare.  

Ponderea lor în structura veniturilor din instrumente financiare a ajuns la 37,6%. Aceasta este o consecință a rentabilității ridicate a contractelor bazate pe indicii US 100, WIG20, DAX (DE30) și US 500. 

A doua cea mai căutată clasă de active e constituită din CFD-uri bazate pe valute, cu o cotă de 31% în structura veniturilor în al treilea trimestru al anului 2022. 

CFD-urile bazate pe mărfuri au reprezentat 27,7% din toate veniturile XTB, iar instrumentele din topul clasamentului acestei clase de active au fost contracte bazate pe prețul aurului, petrolului și al gazelor naturale.

Costuri operaționale mai mari

Costurile operaționale ale grupului XTB în trimestrul al treilea din 2022 s-au ridicat la circa 28 milioane Euro și au fost cu peste 9 milioane Euro mai mari decât în ​​perioada comparabilă din 2021.  

Cele mai importante elemente au fost costurile salariale și beneficiile angajaților, fiind rezultatul dezvoltării continue a companiei și, prin urmare, al creșterii locurilor de muncă, precum și costurile de marketing rezultate din activitățile de promovare. 

În septembrie, XTB a lansat o campanie globală de marketing, având ca nou ambasador al mărcii pe Conor McGregor, unul dintre cei mai de succes și mai recunoscuți luptători de arte marțiale din lume și unul dintre cei mai bine plătiți sportivi la nivel mondial. 

Peste 65 de instrumente noi

Compania fintech, în conformitate cu strategia sa, lucrează constant la îmbunătățirea ofertei. 

În trimestrul al treilea, XTB a introdus, printre altele, contracte de tip CFD pentru 30 de criptomonede noi și a adaptat oferta de acțiuni și ETF-uri cu deținere la cerințele clienților, extinzând-o cu peste 65 de instrumente. 

Pentru a facilita clienților posibilitatea de a construi și echilibra componentele portofoliilor lor de investiții, XTB a redus, de asemenea, valoarea minimă a ordinului pentru acțiuni și ETF-uri.

Activitatea de fuziuni și achiziții în România în primele nouă luni ale anului

0

 

Piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 169 de tranzacții (1) în primele nouă luni ale anului 2022, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului 2021. În pofida volumului mai mare de tranzacții, valoarea estimată a activității locale de fuziuni și achiziții a fost mai mică de la an la an, ajungând la 4 miliarde USD (2), față de 5,4 miliarde USD în septembrie 2021. 

Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, Strategie şi Tranzacţii, EY România: „Din punct de vedere al volumului de tranzacţii, România continuă să fie o piaţă dominantă a Europei Centrale și de Est şi una din puţinele în creştere comparativ cu 2021. Cu toate că ne aşteptam ca următorul ciclu M&A să fie diferit, volumul şi mixul de capital disponibil în piaţă au modelat capacitatea investitorilor de a face tranzacţii într-un mediu volatil, creând astfel premisele pentru ca M&A-ul să rămână activ, în special pentru jucătorii care au o perspectivă pe termen lung”.

La nivel trimestrial, activitatea de tranzacționare s-a intensificat, cu o creștere a volumului cu 3,6% și a valorii cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

În trimestrul al treilea, nu au fost anunțate tranzacții de peste 100 milioane USD. Cea mai mare tranzacție anunțată a fost achiziția Termocentralei Mintia de către Mass Group, pentru o sumă raportată de 90,7 milioane USD, urmată de achiziția de active de energie regenerabilă în România de către Enery Power Holding GMbH de la Jade Power Trust (71 milioane USD), în timp ce o altă tranzacție notabilă a fost vânzarea unei participații de 20% din Aqua Carpatica către Pepsi Co., pentru o sumă nedezvăluită.

Investitorii strategici continuă să fie actorii dominanți în piața de fuziuni și achiziții din România, reprezentând 88% din tranzacții. Tranzacțiile interne au înregistrat un avans de 27% în primele nouă luni din 2022 comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, numărând 84 de tranzacții, în timp ce jucătorii străini și-au crescut activitatea cu doar 6% (74 de tranzacții) în comparație cu aceeași perioadă. 

În ceea ce privește țara de origine, cei mai activi investitori au fost SUA (8 tranzacții), urmate de Belgia (6 tranzacții), Polonia și Germania (5 tranzacții). 

Cele mai active sectoare în primele nouă luni ale anului 2022 au fost: Tehnologie (36 de tranzacții), Imobiliare (29 de tranzacții), Sănătate (21 de tranzacții), Produse industriale diversificate (15 tranzacții) și Energie și utilități (13 tranzacții).

Notă: (1) Baza de date EY privind fuziunile și achizițiile din România exclude tranzacțiile cu participații achiziționate mai mici de 15% (2) include o estimare a valorii tranzacțiilor în cazul în care nu au fost divulgate anterior date de către părți sau nu sunt disponibile în bazele de date ale terților și/sau raportate de surse media. 

Cum pot beneficia ONG-urile de plafonarea prețului la energie electrică?

0

_________________

ELIZA BAIAS, partener Filip & Company
MONICA POPA, associate Filip & Company

Una dintre întrebările cele mai presante, odată cu apropierea sezonului rece este „cât vor fi facturile „la curent” și „la gaze”?” Aceasta nu este doar o întrebare pe care și-o adresează consumatorii casnici, ci și cei non-casnici. Și pe bună dreptate. Criza energetică generată de agresiunile Rusiei împotriva Ucrainei a mobilizat la toate nivelurile (național, UE, mondial) minți raționale pentru a găsi soluții care să țină într-un oarecare echilibru mai multe nevoi stringente și interese legitime. 

Cine beneficiază de plafonarea prețului la energie electrică?

În acest context, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei („OUG 27/2022”) și, cu efect din 1 septembrie 2022, Ordonanța de Urgență nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea OUG 27/2022 („OUG 119/2022”), prin care au fost stabilite, printre altele, plafoane ale prețului final facturat de către furnizorii de energie electrică și de gaze naturale, pentru anumiți beneficiari. 

În forma inițială a planului de măsuri, Guvernul propunea subvenționarea prețului la energie pentru aproape toți consumatorii (casnici și non-casnici), o măsură care s-a dovedit nesustenabilă. Prin OUG 119/2022 se încearcă o reașezare, o prioritizare a categoriilor de persoane care au nevoie de protecție împotriva creșterilor costurilor energiei electrice. 

Pe lângă consumatorii casnici, care beneficiază de prețuri plafonate, la valori diferite, în funcție de cantitatea de energie consumată, OUG 119/2022 propune restrângerea categoriilor de consumatori non-casnici cărora li se aplică protecția, în principal la IMM-uri și operatori din industrii de interes național major, precum industria alimentară. Astfel, lista actuală a beneficiarilor non-casnici include:

  1. întreprinderile mici și mijlocii („IMM”) (despre cum determinăm dacă o societate face parte din categoria IMM găsiți informații aici
  2. operatorii economici din domeniul industriei alimentare (prin introducerea unei categorii distincte se elimină nevoia de a verifica cifrele pentru încadrarea în IMM-uri dar se ridică problema de a determina cine anume este sau nu este activ în domeniul industriei alimentare, dacă doar producătorii sau și comercianții. În propunerea Senatului se indică clasa CAEN 10, doar partea de prelucrare din domeniul industriei alimentare precum si clasele 01 – agricultura si 03- pescuit. Așteptăm versiunea finală);
  3. spitalele publice și private; 
  4. unitățile de învățământ publice și private, precum și creșele;
  5. furnizorii publici și privați de servicii sociale;
  6. instituțiile publice, altele decât cele prevăzute mai sus.

OUG 119/2022 este în proces de adoptare de către Parlament, iar forma care a trecut de Senat extinde categoriile de beneficiari, fără să indice care sunt criteriile care stau la baza selecției unora dintre operatori în detrimentul altora. Nici expunerea de motive însoțind proiectul de lege de aprobare a OUG 119/2022, nu indică cum au fost alese categoriile de beneficiari. Expunerea de motive face referire la disfuncționalitățile de la nivelul piețelor de energie și gaze naturale care pot avea impact semnificativ negativ asupra bugetului de stat, concluzionând brusc că este necesară reglarea beneficiarilor schemei de plafonare.

În ce condiții pot beneficia ONG-urile de
plafonarea prețurilor la energie electrică

Organizațiile non-profit sunt o categorie vastă, cu multe ramificații și de multe ori sunt încadrate marginal în diversele măsuri de sprijin sau protecție. Sub OUG 119/2022, ONG-urile ar urma să beneficieze de plafonarea prețurilor în măsura în care acestea se încadrează (i) în categoria IMM-urilor, (ii) în categoria furnizorilor acreditați de servicii sociale, care se supun unor regulamente de funcționare specifice sau (iii) sunt unități de învățământ. 

ONG-urile ca IMM-uri

Pentru a beneficia de măsurile de sprijin sub umbrela IMM-urilor, ONG-urile trebuie să desfășoare activitate economică. Legea asimilează fundațiile și asociațiile care au activitate economică unor întreprinderi, cu privire la care apoi se face verificarea îndeplinirii criteriilor cumulative legate de numărul de angajați, respectiv cifra de afaceri/active totale nete.  

Ni se pare contraintuitiv să excluzi dintr-o măsură de protecție acele entități care își dedică activitatea, resursele și eforturile pentru acțiuni de dezvoltare socială pe planuri multiple, cum ar fi protecția mediului, dezvoltarea învățământului (altfel decât sub forma unor unități de învățământ), a științei, a inovației tehnologice și medicale, sprijinul persoanelor cu calități deosebite în sport sau educație, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților omului, sprijinul persoanelor vulnerabile (altfel decât în cadrul unor servicii sociale structurate și acreditate), protecția animalelor, etc. Toate aceste inițiative au în spate eforturi și costuri semnificative, iar veniturile nu sunt pentru toate ONG-urile din activități economice. 

Mai mult, activitatea ONG-urilor se realizează în conformitate cu scopurile înscrise principial în statute, și nu prin încadrarea în anumite coduri CAEN. De altfel, fundațiile și asociațiile nu sunt clasificate pe bază de CAEN-uri. 

Interesant este că Senatul a propus includerea lăcașurilor de cult printre beneficiarii plafonării. Dacă bunăstarea spirituală a poporului este suficient de importantă pentru a plafona costurile lăcașurilor de cult am vrea să înțelegem care sunt argumentele pentru care ONG-urile fără activități economice sunt excluse de la măsurile de sprijin. 

Poate e un moment bun pentru ca ONG-urile să reanalizeze modul în care își desfășoară activitatea și să introducă o componentă economică în activitatea lor, pentru a avea vocația de a fi IMM-uri. Analiza criteriilor pentru a fi IMM se face raportat la ultimele situații financiare aprobate de entitatea respectivă. Măsurile de sprijin conform OUG 119/2022 ar urma să se aplice până în luna august 2023. Verificarea încadrării în categoria beneficiarilor trebuie făcută dinamic, în funcție de evoluția situației de fapt, dar și a reglementărilor legale (foarte dinamice și ele). Mai mult, încadrarea în categoria IMM-urilor trebuie să aibă în vedere și relațiile de control cu alte entități și persoane, pentru a permite o viziune integrată asupra criteriilor.

ONG-urile furnizori de servicii sociale

În această categorie intră acele asociații sau fundații care operează, de exemplu, centre de îngrijire și asistență, cu sau fără cazare, pentru categorii vulnerabile de persoane (vârstnici, copii, gravide și mame în dificultate, persoane cu dizabilități, cu afecțiuni cronice, victime ale abuzurilor, persoane fără adăpost etc.), centre de recuperare/ reabilitare socială și dezintoxicare. 

Pentru a beneficia de această încadrare ONG-ul trebuie să fie acreditat, respectiv serviciile sociale trebuie să fie licențiate în conformitate cu legislația asistenței sociale și a asigurării calității serviciilor sociale. Furnizorii astfel acreditați sunt înscriși în Registrul electronic unic al serviciilor sociale. 

Cum se obține plafonarea 

Pentru a beneficia de prețul plafonat ONG-ul trebuie să adreseze o solicitare scrisă furnizorului de energie electrică, însoțită de o declarație pe proprie răspundere că se încadrează într-una din categoriile de beneficiari stabilite de OUG 119/2022. Dacă solicitarea nu a fost făcută până la finalul lunii septembrie, plafonarea se va aplica începând cu ziua de 1 a lunii următoare solicitării. Furnizorul de energie electrică se va baza pe declarația pe propria răspundere a potențialului beneficiar, însă se vor aplica dispozițiile din domeniul ajutoarelor de stat, astfel încât dacă sunt nereguli constatate de Ministerul Energiei sumele necuvenite vor trebui să fie restituite. Recomandăm, deci, o analiză riguroasă și de la caz la caz cu privire la încadrarea în categoriile de beneficiari ai plafonării. 

În contextul în care Consiliul Uniunii Europene a aprobat în 6 octombrie 2022 un regulament privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, cu recomandări specifice pentru statele membre, ne așteptăm ca OUG 119/2022 să mai sufere o serie de modificări, cu impact potențial și asupra ONG-urilor.

 

Acord scris al primului angajator la schimbarea locului de muncă al angajaților asiatici

0

Executivul a adoptat o serie de modificări legislative privind drepturile și obligațiile angajaților non-UE. Pentru companiile interesate de recrutare din țări terțe, cu precădere din Asia, noile prevederi sunt: 

  1. În primul an de contract, lucrătorul străin va putea schimba angajatorul doar în baza unui acord scris exprimat de angajatorul inițial. Cel de-al doilea angajator va trebui să urmeze toți pașii impuși de legislație, aceiași ca în cazul obținerii primului aviz de muncă și va trebui să prezinte autorităților acordul scris al angajatorului inițial, în vederea obținerii avizului de muncă la compania sa. 
  2. Dacă lucrătorul străin schimbă încadrarea la locul de muncă,  la același angajator care a obținut avizul de angajare inițial, atunci avizul de muncă se obține fără sa fie nevoie ca angajatorul sa fi plătit obligațiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru, anterior cererii pentru noul aviz și fără să mai fie nevoie să caute pentru acel post un angajat român.
  3. În cazul în care contractul individual de muncă încetează din inițiativa primului angajator, prin acordul părților ori prin demisia cetățeanului străin sau dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin CIM, nu este nevoie de acordul scris al angajatorului inițial. 

Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine, membru în consiliul director al Confederației Concordia: „Sunt modificări de bun augur, pe care le așteptam de mult, ținând cont de faptul că legea care reglementează încadrarea în muncă a cetățenilor străini este veche și concepută atunci când realitatea socio-economică era diferită. În acest moment, avem un contingent aprobat de patru ori mai mare decât cel care a fost aprobat la începutul anului 2021. Nu de puține ori am observat faptul că muncitorii asiatici plecau la alți angajatori pentru un salariu cu câteva zeci de lei mai mare, ceea ce nu este neapărat corect pentru angajatorul care a investit timp și bani în recrutarea și aducerea lor în România. Am expus aceste situații autorităților și apreciem deschiderea pe care o au față de subiect. Această industrie a recrutării de personal străin aduce milioane de euro anual la bugetul de stat, prin taxele pe care companiile le plătesc pentru actele necesare angajării străinilor. La fel ca muncitorii români, și angajații din statele terțe au drepturi și obligații.” 

Melania Pop, business developer la International Work Finder: „Anul acesta, am observat o cerere extrem de mare pentru manipulanți mărfuri, asamblare și montare piese, sau muncitori în construcții. Dacă în urmă cu câțiva ani, atunci când aveam un număr mic de muncitori stabilit de contingent, recrutam între 5 și 10 muncitori pentru un angajator, acum discutăm de 50-100  doar pentru o companie. Principalele țări din care se recrutează sunt Nepal, Sri Lanka, India sau Vietnam. Este necesară corelarea legislației cu realitatea din piață. Principala motivație a angajatorilor care investesc în recrutarea personalului din Asia este de a avea predictibilitate în business, pentru că cea mai arzătoare problemă este lipsa muncitorilor și a fluctuației de personal.” 

Contingentul aprobat pentru anul 2022, de 100.000 muncitori străini, este aproape epuizat. Până în acest moment, Inspectoratul pentru Imigrări a emis peste 90.000 de avize de muncă pentru cetățeni din state non-UE. 

Pentru anul 2023, potrivit unei hotărâri de guvern puse în transparență decizională, autoritățile vor să aprobe același număr de lucrători străini ce pot munci în companiile din România.  

eJobs: Efervescența din piața de imobiliare a dus media salarială la 4.000 de lei

0

Un agent de vânzări câștigă, în medie, 3.500 de lei pe lună, în timp ce salariul unui property manager poate ajunge la 24.000 de lei

Piața imobiliară a cunoscut un avânt spectaculos în ultimii doi ani, când au evoluat atât numărul de proiecte nou construite, cât și volumele de vânzări. Odată cu acești indicatori, a crescut și numărul de locuri de muncă disponibile în sector. Anul acesta (ianuarie – octombrie), peste 9.000 de joburi noi au fost postate pe eJobs.ro de companiile din imobiliare, cu 28% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe au multe au fost scoase de angajatorii din orașele cu activitate intensă pe segmentul de real estate: București, Cluj -Napoca, Timișoara, Iași și sectorul Ilfov.

„Dacă în acest moment asistăm la o perioadă de calm în piață, când cumpărătorii se gândesc de două ori înainte de a face o achiziție și sunt cu ochii pe ce se întâmplă în economie, până nu demult dinamica din acest sector a fost impresionantă, iar asta s-a văzut inclusiv în nevoia de candidați pentru real estate. Deși mult timp a fost un domeniu care oferea preponderent joburi de entry level și reprezenta o variantă foarte bună de angajare pentru tinerii fără experiență, acum numărul de locuri de muncă disponibile pentru candidații mid level (2 – 5 ani de experiență) și cei aflați la început de carieră este aproape egal. Iar asta nu poate însemna decât un singur lucru: piața a devenit mult mai matură, iar proiectele mai sofisticate”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu ale celor care lucrează în imobiliare este de 4.000 de lei pe lună. Agenții imobiliari, cei care compun, de altfel, și cea mai mare parte a angajaților din domeniu, câștigă, în medie, 3.500 de lei, iar evaluatorii imobiliari aproximativ 3.200 de lei. „Aici, trebuie avut în vedere faptul că vorbim despre business-uri cu o componentă foarte consistentă de vânzări, ceea ce înseamnă, implicit, și comisioane care se adaugă părții fixe din salariu. Astfel, în orașele mari, un agent imobiliar poate ajunge să câștige și de 3-4 ori mai mult decât salariul fix. În orașele mici, însă, se resimte la nivel de salarii faptul că volumul de tranzacții și proiecte imobiliare, atât rezidențiale, cât și comerciale, este considerabil mai scăzut”, mai spune Bogdan Badea.

Cel mai bine plătiți angajați din imobiliare sunt directorii de vânzări, care pot câștiga și 26.000 de lei lunar, managerii tehnici, pentru care au fost raportate salarii de 25.000 de lei sau property managerii (24.000 de lei, în medie). Totuși, doar 7,1% dintre cei care lucrează în real estate au salarii mai mari de 10.000 de lei pe lună și 11% câștigă între 7.000 și 10.000 de lei. 26,9% au salarii cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei, 19,6% între 3.000 și 4.000 de lei și 24,4% între 2.000 și 3.000 de lei. 11% încasează mai puțin de 2.000 de lei.

În ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate aproximativ 30.000 de aplicări pentru locurile de muncă din imobiliare, cei mai activi fiind candidații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, urmați de cei între 25 și 35 de ani și cei din categoria de vârstă 36-45. 

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din imobiliare sunt pentru joburile:

  • Secretară – 2.000 de lei
  • Operator introducere date – 2.600 de lei
  • Evaluator imobiliar – 3.200 de lei
  • Agent de vânzări  – 3.500 de lei
  • Contabil – 3.700 de lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din imobiliare sunt:

  • Piatra Neamț: 1.900 de lei
  • Galați: 2.000 de lei
  • Drobeta Turnu Severin: 2.300 de lei
  • Craiova: 2.500 de lei
  • Râmnicu Vâlcea: 2.600 de lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din imobiliare sunt:

  • București : 4.800 de lei
  • Cluj – Napoca: 3.900 de lei
  • Timișoara: 3.800 de lei
  • Sibiu: 3.800 de lei
  • Brașov: 3.500 de lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director de vânzări: salariul mediu net la nivel național – 12.285 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 26.000 lei 
  • Director tehnic: salariul mediu net la nivel național – 7.500 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei
  • Property manager: salariul mediu net la nivel național – 6.000 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 24.000 de lei 
  • Director economic: salariul mediu net la nivel național – 8.000 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei 
  • Director regional: salariul mediu net la nivel național – 6.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei 

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 32.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

Rezultate de cercetare ale ICPE-CA premiate la nivel internațional

0

Noi realizări științifice ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA au primit recunoaștere a valorii lor prin distincțiile și premiile obținute la Salonul Internațional al Cercetării, Inovării și Inventicii – PRO INVENT 2022, ediția a XX-a, desfășurat la Cluj-Napoca, în perioada 26-28 octombrie 2022. 

ICPE-CA a participat cu zece invenții și a obținut:

– Premiul Juriului Salonului PRO INVENT XX pentru invențiile prezentate la Salonul PRO INVENT 2022

– 7 diplome de excelență și medalii de aur pentru: Modul de electroliză de joasă temperatură cu separator pe bază de oxid solid, Membrană electrofilată multistrat și procedeu de obținere a acesteia, Model experimental pentru testarea potențialului de biometan al biomasei, Sistem de poziționare cu deplasare incrementală prin controlul a două sisteme pentru asigurarea/eliberarea poziției cu actuatori piezoelectrici și mecanism paralelogram, Modul de electroliză de joasă temperatură cu separator pe bază de oxid solid, Elastomer cu permeabilitate magnetică ultra înaltă cu aplicații în domeniul garniturilor de etanșare electromagnetică la frecvențe joase și al circuitelor magnetice flexibile, Procedeu de obținere a unui aliaj metalic biodegradabil pe bază de Mg pentru implanturi ortopedice

– 3 diplome de excelență și medalii PRO INVENT pentru: Sistem magnetostrictiv de actuație, Sistem de ecranare electromagnetică în gama 100 kHz-18 GHz a incintelor construite, Echipament pentru reglarea continuă a debitului lichidelor, cu acționare electrică directă a elementului care realizează modificarea secțiunii de curgere

ICPE-CA apreciază că prin distincțiile și premiile obținute îi este reconfirmată poziția de „factor motor în dezvoltarea economică a societății, prin dezvoltarea de soluții tehnologice în armonie cu mediul înconjurător”. 

Broker online de credite pentru IMM-uri și startup-uri

0

Brokerul Virgil Zahan (foto), directorul general al companiei Goldring, lansează platforma online Finants.ro, primul One Stop Shop al surselor de finanțare, deschis în sprijinul antreprenorilor români interesați de eficientizarea activității și de creditare pentru IMM-uri. 

Virgil Zahan: „Finants.ro va funcționa nu doar ca un broker online de credite pentru companii din zona IMM, inclusiv startup-uri, ci ca un veritabil One Stop Shop al surselor de finanțare de care au nevoie antreprenorii. Este soluția prin care ajutăm antreprenorii nu doar să primească cea mai potrivită finanțare, ci și să economisească timp, extrem de prețios pentru cei care conduc afaceri. Mai mult decât atât, platforma oferă, totodată, și un instrument de analiză financiară bazat pe date publice, un tool unde tu, antreprenor, poți să-ți compari indicatorii cu cei ai concurenților direcți și, mai relevant, cu benchmark-ul industriei în care activezi.

Un antreprenor intră în aplicație și lansează o cerere de ofertă. Cererea este trimisă ofertanților care au în portofoliu produsul solicitat. În condițiile în care nu există oferte pentru solicitare, aplicantul este îndrumat către un alt produs apropiat sau se reține solicitarea acestuia până apar produse de finanțare care să acopere nevoia lui. În condițiile în care clientul este potențial eligibil și există oferte pentru solicitarea sa, acesta va putea alege finanțatorul preferat.”

Finants.ro (www.finants.ro) se caracterizează prin aceea că „face matching-ul între solicitările clientului și ofertele de finanțare, un alt avantaj competitiv fiind dat de rapiditatea cu care solicitarea clientului ajunge la finanțatori și de modul transparent în care solicitantul poate alege varianta cea mai potrivită pentru el. 

Politica Finants.ro este zero comision pentru clienții care accesează serviciile de analiză financiară și partea de credite. Sursele de venit ale platformei sunt generate de lead-urile și comisionul încasat de la finanțatori, în momentul în care solicitarea de finanțare este onorată.

Finants.ro livrează finanțatorilor un sumar al rezultatelor financiare împreună cu un scoring de sănătate financiară, pentru a scurta timpul dintre analiza dosarului de finanțare și interesul manifestat pentru acordarea creditului. De asemenea, datele încărcate de antreprenori în platformă vor fi vizibile pentru acei ofertanți pe care i-a acceptat, nu va fi necesară trimiterea acelorași date la fiecare finanțatori potențiali”.

Finants.ro are ca scop „să ajute antreprenorii să găsească finanțările potrivite pentru ei cât mai simplu și rapid și să economisească timp. În platformă, pe partea finanțatorilor, vor figura bănci, IFN-uri, firme de brokeraj, platforme de crowdfunding sau alți parteneri care-și doresc clienți și care, la rândul lor obțin avantaje, ofertându-și serviciile prin Finants. De asemenea, vor fi listate și finanțările nerambursabile disponibile pentru companii”.

Echipa condusă de Virgil Zahan „a adunat peste 10.000 de ore de muncă pentru acest proiect, la care a lucrat aproape patru ani și care are mai multe etape de dezvoltare atât în ceea ce privește zona de produse de creditare, cât și în ceea ce privește aria de funcționalități de analiză și educație financiară”.

Virgil Zahan este „antreprenor cu o experiență de aproape 25 de ani și este acționarul majoritar al Goldring, societate de intermediere financiară, din care deține 65% din capitalul social. La finalul exercițiului financiar 2021, societatea a raportat o cifră de afaceri de 7,3 milioane de lei, profit net de 1,5 milioane de lei și 29 de angajați”. 

Goldring se caracterizează printr-o experiența de 24 de ani pe piața de capital și „a fost premiată ca Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB pe segmentul de acțiuni, în cadrul Galei Performerii anului 2020 organizate de Bursa de Valori București. În 2019, compania a primit Premiul pentru inovație în industria de brokeraj în cadrul Ceremoniei de premiere a performanțelor de pe piața de capital organizate tot de Bursa de Valori București și Premiul pentru Intermediarul companiilor antreprenoriale românești la BVB în 2018. Tot în anul 2018, Goldring a fost premiată de Asociația Brokerilor pentru contribuția la dezvoltarea activității de brokeraj”.

 

htss se asociază cu Tailent pentru a aduce soluții accesibile de automatizare în industria medicală

0

 

Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru democratizarea accesului la soluții de Robotic Process Automation (RPA), și htss, companie TIC (tehnologia informației și comunicațiilor) specializată în furnizarea de servicii software pentru afaceri, cu peste 1000 de clienți în 11 țări, au semnat un parteneriat pentru furnizarea de roboți software accesibili și la prețuri convenabile pentru companiile din domeniul sănătății, retail și logistică.

Instrumentele de transformare digitală există deja de câțiva ani, dar IMM-urile au fost descurajate de costurile ridicate ale licențelor pentru soluțiile tradiționale RPA, acesta fiind principalul factor care le-a împiedicat să adopte RPA. În același timp, marile corporații, care au adoptat masiv automatizarea, au început să analizeze alternativele pe care le au la dispoziție pentru a-și eficientiza eforturile.

htss este lider în furnizarea de soluții software pentru domeniul farmaceutic, cu o cotă de piață de peste 32% în România și expunere în 11 țări. htss ajută companiile în procesele lor de digitalizare printr-o varietate de soluții. În portofoliul htss, clienții vor găsi o gamă largă de soluții personalizate pentru fiecare tip de afacere, inclusiv o platformă pentru managementul farmaciilor, clinicilor și spitalelor, o aplicație automată de programare a turelor, o platformă de telemedicină, o platformă de e-learning și multe alte soluții personalizate pentru clienți.

„Tailent Automation Platform aduce mai aproape utilizatorii din mediul de afaceri de cei tehnici, combinând ușurința de utilizare cu scalabilitatea facilă. Ceea ce este și mai impresionant este modul în care Tailent schimbă paradigma, permițând clienților să treacă de la un model tradițional de licențiere pentru fiecare robot în parte la un abonament accesibil cu un număr nelimitat de roboți, oferind nu numai reduceri considerabile de costuri, ci și un mediu de lucru mai productiv, cu un timp de livrare mai scurt și un randament mai rapid al investiției. Avem acum o echipă de experți certificată în tehnologia Tailent și deja lucrăm împreună cu noii noștri parteneri la primele proiecte strategice”, a spus Adrian Staicu, Custom Software Division Manager, htss.

Tailent este o platformă RPA din a doua generație și prima din lume în care clienții nu mai plătesc pentru fiecare robot în parte, având în schimb acces la un abonament cu număr nelimitat de roboți, permițând companiilor să înceapă cu un nivel scăzut și să crească gradul de automatizare pe măsură ce nevoile de afaceri o impun.

„Ori de câte ori este nevoie de o muncă repetitivă și plictisitoare, roboții software pot interveni și o pot prelua. Acest lucru permite angajaților să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare, ceea ce îmbunătățește productivitatea și satisfacția. htss are deja o experiență vastă în furnizarea de soluții software personalizate, special adaptate oricărei afaceri, care țin cont de nevoile, așteptările, preferințele, procesele și provocările specifice ale industriilor medicale și farmaceutice și nu numai. Împreună suntem acum pregătiți să ajutăm și mai mulți medici și farmaciști, eliberându-i de sarcinile repetitive și redundante, lăsând roboții să facă munca banală și permițându-le experților din domeniul sănătății să aibă mai mult timp pentru pacienții lor. Este timpul ca RPA să devină accesibil companiilor din domeniul sănătății din întreaga Europă, iar htss este partenerul perfect pentru a face acest lucru posibil. Împreună putem ajuta companiile să înceapă să utilizeze RPA în mod eficient și chiar să migreze de la alți furnizori către o alternativă rentabilă și evoluată”, a spus Mario Popescu, Co-Founder & CEO Tailent.

Parteneriatul face parte din strategia globală a celor două companii de democratizare a accesului la tehnologiile de automatizare. În ultimii doi ani, Tailent a încheiat mai multe parteneriate strategice importante cu furnizori importanți de soluții și servicii, cum ar fi o parte a grupului ASEE (grupul Asseco), Romanian Business Consult, Powernet Consulting, Encorsa, Winsig, Wolters Kluwer, Visa, Aliant și ETA2U, ca parte a unui proces de expansiune accelerată.

România, în fruntea eforturilor europene de obținere a independenței energetice. Urmează construcția celui mai mare parc fotovoltaic din Europa

1

Monsson, cel mai mare dezvoltator de proiecte de energie verde din România, a semnat un acord cu Rezolv Energy pentru finalizarea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa până la finalul primului trimestru din 2023, ce va situat în județul Arad. Proiectul va avea o putere instalată de 1.044MW, având în plan să includă o soluție de ultimă generație de stocare a energiei. Producția anuală de energie a acestui parc fotovoltaic va acoperi necesarul de energie pentru peste 1 milion de gospodării și va genera peste 500 de noi locuri de muncă în următorii trei ani. Energia generată va fi vândută către consumatori comerciali și industriali prin Acorduri de Cumpărare de Energie pe termen lung.

Suntem mândri să facem parte din procesul de tranziție al României către energia regenerabilă. Credem că România poate fi un exemplu în vremuri așa de interesante ca cele pe care trăim acum. Energia verde este mai ieftină și mai curată și nu creează dependență față de alții. Noi ne bazăm pur și simplu pe soare și pe vânt”, a afirmat Sebastian Enache, Head of M&A, Monsson.

Jim Campion, Chief Executive, Rezolv, a spus: „Ne îndreptăm către o epocă nouă pentru energia regenerabilă din Europa. Asemenea proiecte ne vor permite să furnizăm energie curată, foarte competitivă, fără subvenții și la un preț stabil pentru consumatorii industriali și comerciali. De asemenea, proiecte de genul acesta vor avea o contribuție importantă și în atingerea celor două obiective pe care România și le-a asumat: creșterea independenței energetice și reducerea emisiilor nete la zero”. 

Parcul fotovoltaic se află în etapa finală de dezvoltare, urmând ca până în iunie 2023 să înceapă construcția. Rezolv Energy evaluează deja soluții tehnologice și opțiuni de finanțare prin împrumut. Monsson și Rezolv au planuri mari și în ceea ce privește reconversia profesională a oamenilor din zonă și implicarea cât mai mare a forței de muncă locale în lucrările de construcții și operarea parcului fotovoltaic.  

Parcul fotovoltaic va fi proiectat, construit și operat la cele mai mari standarde sociale, de mediu și de guvernanță (ESG), cu un accent deosebit pe integrarea activităților agricole din perimetru. Mare parte din terenul agricol de slabă calitate va fi transformat în pășune, fiind astfel controlată vegetația în exces. Cercetări recente din Statele Unite au demonstrat beneficiile acestei soluții, confirmând că randamentul general al pășunilor din cadrul parcurilor fotovoltaice este similar cu cel al pășunilor din câmp deschis. Proiectul va căuta, de asemenea, să încorporeze apicultura și alte măsuri pentru a crește biodiversitatea. 

Înființat la începutul acestui an, Rezolv Energy beneficiază de o echipă de conducere experimentată, care a mai dezvoltat și gestionat anterior un portofoliu important de proiecte de energie în Europa Centrală și de Sud Est, inclusiv parcul eolian de la Chirnogeni. Luna trecută compania a anunțat parteneriatul cu Low Carbon pentru livrarea parcului eolian ”Vis Viva”, cu o putere instalată de 450 MW, aflat la sud de Buzău.  

În această tranzacție, KPMG a fost consultantul principal pentru fuziune și achiziție (M&A), în colaborare cu echipa Berechet Rusu Hirit în calitate de consultant juridic principal, în timp ce  Biris Goran a fost consultantul juridic al Monsson, iar Clifford Chance consultantul juridic al Rezolv Energy.

 

Investitorii își pierd apetitul pentru acțiunile vegane: Acțiunile alternativelor la carne și la produse lactate se prăbușesc, în timp ce producătorii de carne își revin

0

 

  • eToro a întreprins o analiză pentru a crea coșuri vegane și de carne pentru acțiunile listate la bursă
  • Șase dintre acțiunile vegane din coș au fost recent lansate la bursă, cu o scădere medie a valorii de 77% de la listare
  • Pe parcursul a doi ani, acțiunile producătorilor de carne au avut un randament de 7% față de -36% pentru acțiunile vegane
  • Producătorul de băuturi vegane Celsius Holdings este liderul categoriei, datorită unei creșteri fenomenale

Investitorii și-au pierdut apetitul pentru așa-numitele „acțiuni vegane” în ultimele 12 luni, în timp ce acțiunile producătorilor de carne au avut o evoluție mult mai bună.

În timp ce lumea marchează Ziua Mondială a Veganilor (1 noiembrie), datele colectate de platforma socială de investiții eToro arată că un coș de 10 dintre cele mai mari acțiuni vegane și-ar fi văzut valoarea scăzând cu 51% în ultimele 12 luni și cu 36% în ultimii doi ani. Un coș echivalent de acțiuni ale celor mai renumite companii producătoare de carne ar fi pierdut pentru investitori doar 12% în ultimul an și ar fi câștigat 7% în ultimii doi ani, în dolari americani.

Aceasta este o inversare a tendinței observate în anii anteriori, când prețul acțiunilor vegane a crescut vertiginos. Pe o perioadă mai îndelungată, coșul vegan ar fi fost în continuare o investiție mai bună decât coșul de carne, cu un randament de 38% față de -10% pe o perioadă de trei ani și de 20% față de 5% pe o perioadă de cinci ani. Acest lucru se datorează însă exclusiv creșterii fenomenale a producătorului de băuturi vegane Celsius Holdings, al cărui preț al acțiunilor a înregistrat un salt de peste 1500% în cinci ani.

Pe o perioadă de cinci ani, niciunul dintre cele două coșuri nu ar eclipsa randamentele oferite de Nasdaq, care a crescut cu 67%, dar ambele au avut o performanță mult mai bună decât FTSE100 în acest interval de timp, în scădere cu 5%.

 

Timpul investiției Coș acțiuni carne Coș acțiuni vegane Nasdaq FTSE100 Carne vs vegan
1 an -12% -51% -28% -3% 39%
2 ani 7% -36% -4% 22% 44%
3 ani -10% 38% 35% -3% -47%
5 ani 5% 20% 67% -5% -15%


Datele privind prețul acțiunilor au fost obținute la închiderea pieței din 26/10/2022. Performanța indicelui a fost calculată în USD

Pe lângă Celsius Holdings, coșul acțiunilor vegane a inclus companii bine cunoscute de înlocuire a cărnii și a produselor lactate, precum Beyond Meat și Oatly, care și-au văzut prețul acțiunilor prăbușindu-se în 2022, la scurt timp după ce s-au listat pe Nasdaq. Coșul a fost compus și din mărci vegane din alte sectoare, de exemplu, compania de cosmetice ELF Beauty. Coșul cu acțiuni din industria cărnii a inclus producători de carne giganți, cum ar fi compania braziliană JBS, cea mai mare companie de procesare a cărnii din lume, și producătorul american de carne Tyson Foods.

Comentând, Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, a declarat:  „Multe dintre așa-numitele acțiuni vegane au crescut vertiginos în timpul boom-ului tehnologiei și al capitalului de risc din ultimii ani, dar acum se prăbușesc pe fondul condițiilor dificile de pe piață, al ratelor ridicate ale dobânzilor și al riscurilor de recesiune. Multe dintre aceste acțiuni au avut performanțe îngrozitoare după listări relativ recente, deși succese precum Celsius arată că există cu siguranță oportunități în acest spațiu.

În timp ce adoptarea acțiunilor vegane continuă să crească, ceea ce determină tendințele recente, există și operatori tradiționali din domeniul proteinelor și giganți alimentari consacrați care se extind, adăugând noi linii de produse non-carne, valorificându-și astfel avantajele de scară și de distribuție. Performanța acțiunilor tradiționale din industria cărnii a fost lentă și constantă și este probabil ca aceste companii să beneficieze acum de pe urma consumatorilor care se orientează către surse de proteine mai ieftine, în contextul crizei costului vieții, în timp ce investitorii se orientează mai mult către acțiunile de valoare de bază în contextul actual.

 

Acțiuni vegane Preț acțiuni în 2022 Performanța 5 ani Acțiuni carne Preț acțiuni în 2022 Performanțe în 5 ani
Beyond Meat -79% N/A Tyson -22% -5%
Oatly -73% N/A Hormel -6% 51%
Local bounti -54% N/A BRF* -40% -83%
Tattooed chef -73% N/A Pilgrims Pride -20% -27%
AppHarvest -57% N/A Archer Daniels 40% 115%
Ingredion -12% -31% JBS* -31% 88%
Olaplex Holdings -84% N/A WH Group* -16% -46%
ELF Beauty 35% 96% Marfrig* -50% 0%
Celsius Holdings 21% 1,561% Minerva* 34% -29%
National Beverage -4% -8% NH Foods* -32% -56%

*Toate datele privind prețul acțiunilor sunt exacte la închiderea pieței din 26/10/2022. *Performanța în dolari SUA.

Grupul BCR și Arval România finalizează procesul de preluare a flotei gestionate de BCR Fleet Management

0

Grupul BCR și Arval România au finalizat acordul pentru transferul unei părți din activitatea de leasing operațional a BCR Fleet Management.

Consiliul Concurenței a validat  tranzacția prin care Arval Romania preia de la 1 noiembrie 2022 controlul asupra flotei apreciind că această achiziție nu ridică obstacole în zona concurenței. 

Noul parteneriat creat între două branduri reper ale industriilor bancare și de leasing operațional va include activități viitoare comune de promovare a serviciilor de mobilitate sustenabilă, în linie cu strategiile și direcțiile de dezvoltare ale ambelor companii.  

Suntem foarte încântați de acest parteneriat și am toată convingerea că, împreună cu BCR, vom putea dezvolta noi produse și descoperi noi oportunități de dezvoltare la nivelul pieței locale.  Implicarea activă a echipelor BCR si Arval a accelerat întregul proces – de la tranzacție și până la integrarea clientelei în sistemele noastre, iar acest lucru ne-a permis să punem la dispoziția clienților, într-un timp record,  întreaga gamă de produse și servicii pentru a răspunde unei nevoi din ce in ce mai ridicate de mobilitate și tranziție energetică. 

Datorită eforturilor susținute ale unui partener de talia si cu expertiza BCR-ului, putem afirma cu mândrie că poziția obținută la începutul anului, aceea de lider în segmentul de Leasing Operațional Full service a fost reconsolidată”, a declarat Roxana Lupescu, General Manager Arval Romania.

“Într-o perioadă de continuă schimbare, parteneriatele reprezintă cheia pentru consolidarea business-ului și deschiderea către noi oportunități de piață. Pentru Grupul BCR, finalizarea cu succes a acestei tranzacții înseamnă ajustarea strategiei cu privire la produsul de leasing operațional și oferirea către clienți a unor soluții îmbunătățite în cooperare cu un partener cu o expertiză globală în zona de mobilitate și administrare a flotelor. Aș vrea să le mulțumesc tuturor echipelor implicate în concretizarea acestui parteneriat”, a declarat Bogdan Speteanu, Director Executiv Produse Corporate BCR.

Întregul proces a beneficiat de consultanță susținută din partea companiilor RTPR pentru Arval Romania și Filip & Company pentru BCR.

 

AUTOMOTIVE INDUSTRY FORUM & AWARDS FOR EXCELLENCE GALA | Editia a V-a | 10 Noiembrie, 2022 | Radisson Blu Hotel Bucharest

0

 

AUTOMOTIVE TODAY, un brand al THE DIPLOMAT – BUCHAREST  organizeaza pe 10 Noiembrie 2022, cea de-a 5-a Editie a AUTOMOTIVE FORUM AND INDUSTRY GALA AWARDS  2022, în cadrul Radisson Blu Hotel în Bucuresti. 

Forumul subliniaza actualizarile si evolutiile peisajului industriei auto din Romania, principalii vectori de inovatie, exemple de rezilienta in contextul actual al economiei locale si globale, alaturi de perspectivele de dezvoltare cu focus pe e-mobilitate si oamenii care fac posibila dezvoltarea acestei industrii.  

Cea de-a doua parte a evenimentului, AUTOMOTIVE INDUSTRY GALA AWARDS FOR EXCELLENCE 2022 are in vedere ceremonia de decernare a premiilor in industria auto, initiativa avand ca scop recunoasterea rezultatelor exceptionale, atat ale companiilor si organizatiilor, cat si ale persoanelor care au contribuit decisiv la dezvoltarea proiectelor si a climatului de afaceri din domeniul auto in Romania. Aceste premii reflecta entuziasmul pentru dezvoltare si inovatie în cadrul industriei, în timp ce dezvoltarea managerilor si tuturor resurselor umane este încurajata de creativitatea ideilor, adaptare si flexibilitate, planificare si noile modalitati de pionierat, gandurile si ideile noi. Ceremonia de premiere ofera oportunitatea de a conecta, a dezbate si a împartasi subiectele fierbinti din peisajul specific si, de a sarbatori realizarile celor mai bune proiecte si rezultate. 

Membrii comunitatii de afaceri din industria auto si sectoarele asociate isi pot nominaliza liderul sau compania in cadrul celor noua categorii ale caror criterii de jurizare le puteti accesa in sectiunea CATEGORII DE PREMII

AUTOMOTIVE FORUM AND INDUSTRY GALA AWARDS FOR EXCELLENCE 2022 reuneste delegatii din sectorul auto din Romania si reprezentantii Guvernului, într-un eveniment de o jumatate de zi, cu sesiuni dedicate discutiilor interactive in care sunt invitati la dialog liderii din industrie, urmate de Ceremonia de premiere si dineul de Gala.  

15:00-15:30: Inregistrarea Participantilor & Welcome coffee 

15:30 – 15:45  SERGIU ZAHARIA, Director Cyber Strategy Advisory, Deloitte Romania
Cyber-securing the automotive trends – a glance into the future with reality check! (prezentare)

15:45 – 17:15   CEO LEADERS DEBATE IN ROMANIAN AUTOMOTIVE INDUSTRY 

  • ACTUALIZARILE SECTORULUI AUTO SI VOCEA LIDERILOR DIN INDUSTRIE
  • TRANSFORMAREA SI EVOLUTIA SECTORULUI AUTO DIN ROMANIA
  • CONSUMATORII SUNT IN FOCUS
  • CERCETAREA SI DEZVOLTAREA DIN INDUSTRIE – MOTORUL DE CRESTERE
  • SIGURANTA SI SECURITATEA DATELOR MAI IMPORTANTE DECAT ORICAND

17:15 – 17:30    PHILIPP DUWALD, Principal – Automotive, Horváth
Uncertainty is the new normal – Levers for the Automotive supplier industry (prezentare)

17:30 – 17:45   PARTNER PRESENTATION  

17:10 – 18:30 Networking Cocktail & CINA DE GALA 

18:30 – 20:00 CEREMONIA DE DECERNARE A PREMIILOR PENTRU INDUSTRIA AUTO 


PARTENER DIAMOND: WIPRO
PARTENER STRATEGIC: ACAROM 
PARTENER PLATINUM: NXP SEMICONDUCTORS, BOSCH
PARTENERI GOLD: INFINEON TECHNOLOGIES, DELOITTE, , KLARWIN, HORVATH
PARTENERI: CONTINENTAL, DEKRA, VITESCO TECHNOLOGIES, LEONI
PARTENERI INSTITUTIONALI: INVEST ROMANIA, CAMERA DE COMERT ROMANO-GERMANA AHK ROMANIA, BRCC – CAMERA DE COMERT ROMANO-BRITANICA, CAMERA DE COMERT LUXEMBOURG ROMANIA MOLDOVA, CCIFER – CAMERA DE COMERT ROMANO-FRANCEZA, ADAA – ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI AUTOHTON, LOVERING & PARTNERS BUSINESS PERFORMANCE CONSULTANTS, HIM PUBLIC AFFAIRS, SCS, WAVE
PARTENERI MEDIA: OUTSOURCING TODAY, SUSTAINABILITY TODAY, FINANCIAL INTELLIGENCE, ECONOMISTUL, ROMANIA DURABILA, CLUB ECONOMIC, ZIARUL BURSA

Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România urcă o poziție până pe locul 43 în clasamentul mondial și nu mai e pe ultimul loc în rândul statele membre ale Uniunii Europene

0

 

România urcă o poziție, pentru al doilea an consecutiv, și ajunge pe locul 43 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială din 169 de țări, efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Anul acesta, țara noastră nu mai este pe ultimul loc din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ocupând penultima poziție, înaintea Bulgariei, care se clasează pe locul 44. România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor ușor mai scăzut față de anul precedent, dar care o plasează în rândul țărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre țările din a treia categorie), după Barbados, Argentina și Ungaria.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 169 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală –, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice și de turbulențe economice și politice, calitatea vieții și bunăstarea socială s-au îmbunătățit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenția că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social. Și avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuși să valorificăm punctele forte ale țării noastre, precum poziția geografică și resursele naturale, forța de muncă competitivă, competențele tehnice și infrastructura de date, politicile fiscale care susțin creșterea și fondurile europene semnificative, prin creșterea investițiilor în educație, sănătate, infrastructură și în cercetare și dezvoltare”, a spus Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

În toate cele trei categorii analizate, România înregistrează un ușor progres în clasamentul mondial comparativ cu anul trecut privind nevoile de bază (locul 40), urcând o poziție, și o scădere, coborând o poziție, pentru elemente care țin de oportunități (locul 46) și bunăstare (locul 51). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, printre scorurile cele mai bune menționate de Indicele de Progres Social 2022 se numără hrana și îngrijirea medicală de bază și locuința (ambele pe locul 34) , urmate de siguranța personală (locul 35), accesul la comunicații și informații (locul 36) și accesul la educație avansată (locul 44). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt sănătatea și bunăstarea (locul 81), apa și salubritatea (locul 70) și accesul la educația de bază (locul 65).

Norvegia se menține în poziția de lider, înregistrând un scor de 90,74

  • În 2022, Norvegia, Danemarca și Finlanda sunt pe primele locuri în clasament, iar pe ultimele se află Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.
  • Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial,  Danemarca (2), Finlanda (3), și Suedia (6) având un nivel ridicat al calității vieții.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croația (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) și Bulgaria (44). 

Imaginea de ansamblu a evoluției indicelui în perioada 2011-2022

Din 2011, indicele global a crescut cu 5,40 puncte, ajungând la 65,24 în 2022, deși creșterile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate. 

  • În perioada 2011-2022, 159 dintre țările analizate (94%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale, dintre care 79 de țări (47%) au înregistrat o creștere de cel puțin cinci puncte.
  • În ultimii 11 ani, zece coordonate s-au îmbunătățit la nivel global: accesul la informație și comunicații, locuința, apa și salubritatea, accesul la educație avansată, sănătatea și bunăstarea, nutriția și îngrijirea medicală de bază, accesul la educație de bază, calitatea mediului, siguranța personală și libertatea personală și de a alege. 
  • Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea a stagnat.

Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.

Eliminarea mașinilor cu combustie internă până în 2035 are deja efecte: Cota lor de piață pe primele 5 piețe europene aproape s-a înjumătățit în ultimii 3 ani

0

_________________

Daniel Anghel,
Partener și Lider pentru industria Auto, PwC România

Discuțiile privind eliminarea până în 2035 a înmatriculărilor noi de mașini cu combustie internă, în vederea reducerii emisiilor de CO2, concretizate zilele trecute prin acordul Parlamentului și Consiliului European, au început în urmă cu câțiva ani și au produs deja efecte. Consumatorii au început să evite achiziția mașinilor cu combustie internă și să să se orienteze către cele verzi, pentru a preveni eventuale repercusiuni ale interdicției de circulație/înmatriculare a acestora. Acordul mai sus amintit prevede ca etapă intermediară către emisii zero, faptul că noile standarde de CO2 vor impune, de asemenea, ca emisiile medii ale mașinilor noi să scadă cu 55% până în 2030, iar cele ale camionetelor noi cu 50% până în 2030.

Pe lângă obiectivele climatice, acest acord vine să întărească estimările privind accelerarea tendinței de trecere la maşini verzi, în special, cele full electric, dintr-un raport recent al strategy&, departamentul global de strategie al PwC, care arată că nouă din zece (93%) mașini vândute în 2035 vor fi electrice (BEV).

Deși înregistrează creșteri puternice de la trimestru la trimestru, vânzările de mașini verzi (electrice, hybrid și plug-in) din România au ajuns la o cotă de doar 20% din piața totală, față de nivelul de 46% din statele vest-europene, fiind încă departe de obiectivele ambițioase impuse de Uniunea Europeană până în 2035.

Totuși, atât consecințele unei eventuale interdicții pentru mașinile cu combustie, cât și stimulentele oferite în ultimii doi ani în statele europene au avut efectul scontat, iar numărul înmatriculărilor de mașini foarte poluate s-a redus semnificativ. 

Astfel, cota de piață a înmatriculărilor de mașini noi cu combustie internă (ICE- Internal combustion engine) a scăzut pe primele cinci piețe europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie) la 58,2% în 2021 de la 92% în 2019, potrivit datelor strategy&. A continuat coborârea până la 54% la finele primul semestru din 2022, rata de scădere fiind însă încetinită din cauza problemele producătorilor cu lipsa componentelor auto şi implicit cu întârzierile la livrare. Spre exemplu, în 2021, în Regatul Unit, înmatriculările de mașini cu combustie internă a scăzut de la 91% la 55%, iar în Germania, de la 92% la 58%. 

Campioana Europei este însă Norvegia, unde cota de piață a mașinilor cu combustie internă a fost în 2021 de doar 8%, cea mai mică din lume. De asemenea, în Suedia și în Țările de Jos, cota de piață ICE a fost depășită pentru prima dată în 2021, situându-se la 49% și, respectiv, 47%.

Ritmul de instalare a stațiilor de încărcare în Europa trebuie să țină pasul cu vânzările de mașini electrice

Disponibilitatea stațiilor de încărcare din Europa a fost considerată una dintre principalele piedici pentru creșterea vânzărilor de mașini electrice. Având în vedere estimările privind creșterea parcului de mașini electrice pe termen mediu și lung, masterplanul Uniunii Europene privind infrastructura de încărcare arată un necesar de 6,8 milioane stații publice de încărcare în 2030, față de peste 300.000 în prezent. România deține, în prezent, puțin peste 1.500 de puncte publice de încărcare și 17.000 de mașini electrice înmatriculate. Astfel că, deficitul de infrastructură semnificativ și popularitatea tot mai mare a serviciilor de mobilitate deschid o multitudine de oportunități de afaceri pentru companiile din domeniu.

Având în vedere estimările de creștere a vânzărilor de mașini electrice, Europa este deficitară nu numai la infrastructură, ci la producția de materii prime, precum bateriile, în prezent aceasta fiind subdimensionată în raport cu cererea.

Analiza „Gigafactories and raw materials”, realizată de strategy&, arată că producția de vehicule electrice din Europa, care a ajuns la 28% din cea globală, este de aproape trei ori mai mare decât producția sa de baterii, care reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială.

Astfel că, mulți producătorii de automobile îşi orienteze strategia nu numai pe lansarea de noi modele, dar şi în producţia de baterii şi noi tehnologii pentru vehiculele electrice.

ESTIMARE KEYSFIN: CONSOLIDAREA AGRICULTURII ÎN 2022 DUPĂ CEL MAI BUN AN DIN ISTORIE

0

Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani, de peste 30%, ajungând la maximul istoric de 58,1 miliarde de lei în 2021, fiind cu 35% peste cea din 2017, potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol din România”.

Pentru 2022, analiștii KeysFin estimează consolidarea sectorului până în apropierea sau chiar depășirea nivelului record atins în 2021, de 58 de miliarde de lei, în baza presiunilor inflaționiste și a subvențiilor acordate de autorități, factori care vor contrabalansa scăderea producției de cereale cu 12%, prognozată de Comisia Europeană în iulie 2022, fiind al doilea cel mai mare declin anual dintre statele membre, la 26 milioane de tone.

Cifra de afaceri a companiilor agricole din România a crescut cu o treime în anul post-pandemic, peste estimările inițiale, în baza majorării prețurilor la cereale și materii prime pe plan internațional și a subvențiilor alocate de autorități agricultorilor. Deși pentru anul 2022 estimăm consolidarea sectorului, punctăm nevoia prioritizării investițiilor în infrastructură și modernizarea acestui sector, astfel încât România să rămână un exportator net de produse agricole*, după ce în anul pandemiei a fost importator net pentru prima dată în ultimii 10 ani. Ca direcție strategică este de urmat exemplul Poloniei, respectiv să investim în procesare, ajungând ca pe termen lung să avem un sold pozitiv al comerțului internațional cu produse agro-alimentare, care are o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Taxe și investiții străine noi – o şansă serioasă dată de contextul geopolitic

0

_________________

Alex Milcev, Liderul departamentului
de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România

Se vorbește mult legat de deficitul bugetar, nevoia de bani pentru cheltuieli previzibile, dar şi cele neprevăzute (de ex. costurile pandemiei, subvenții pentru energie, creșterea importantă a cheltuielilor cu apărarea etc.) și, desigur, despre sursele de finanțare ale acestora. De multe ori, se discută despre necesitatea creșterii gradului de colectare, nevoia și oportunitatea unei creșteri de taxe și impozite, la fel pe partea de împrumuturi ale statului. Se vorbește mai puțin, însă, despre investițiile străine directe (ISD) ca sursă de venituri bugetare. Este cert că această temă trebuie și începe să devină o zonă de preocupare a tuturor responsabililor și decidenților din zona economică și politică.

Este un context special, chiar am putea spune unic, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, de la momentul începerii conflictului dintre Rusia şi Ucraina, din februarie 2022 încoace. Războiul de la granița de nord a României a schimbat foarte multe lucruri, în mod vizibil și imediat, având și efecte mai puțin evidente, deși cu impact major. Printre acestea este și fluxul ISD în regiunea Europei Centrale și de Est, inclusiv Rusia, Belarus și Ucraina, dar și alte ţări din CSI. Vorbim, în acest context, mai ales despre repoziționarea României pe harta destinațiilor acestor investiții.

Mai concret, în această nouă realitate geopolitică este de presupus că sunt miliarde de USD care își caută o destinație. De exemplu, în Rusia s-au investit peste 100 miliarde de USD în ultimele decenii, mare parte dintre acestea nemaiexistând acum, fiind pierdute sau retrase de către investitorii străini. 

În absenţa războiului, acestor investiţii li s-ar fi adăugat alte miliarde în perioada următoare, conform planurilor de dezvoltare anunțate înainte de război. Acum, brusc, acești bani – retrași sau deja alocați, trebuie să-și găsească o nouă destinație. Este puțin probabil ca aceasta să fie Estul îndepărtat, având în vedere existența anumitor divergențe geopolitice între europeni și China. De asemenea, și mai puțin probabil este ca acești bani să se întoarcă în țările de origine, precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franța. Ce se va întâmpla cu ei și cum se poziționează România ca potențială (atractivă) destinație pentru toate aceste fonduri?

În primăvară, am realizat un studiu, la nivel european, privind atractivitatea diferitelor țări europene pentru investitorii străini – EY Attractiveness Survey 2022. Studiul  a fost realizat după începutul războiului. Din acest punct de vedere, România este pe un onorabil loc patru, după Marea Britanie, Lituania și Portugalia. 

Mai mult, țara noastră este considerată ca fiind cea mai atractivă din Europa pe supply chain și logistică, după doi ani de pandemie și 10 luni de război în apropiere, pe fondul unor crize punctuale, sectoriale, cum ar fi cea a chip-urilor pentru industria auto, dar și altele. Cu alte cuvinte, suntem în top pe radarul investitorilor străini care vor să deschidă un business aici ori să extindă unul existent, chiar în condițiile actuale. Prin urmare, sunt create premisele de bază pentru a atrage și a asimila o parte importantă a acestui flux neașteptat de ISD.  

Ce impact poate avea acesta asupra situației finanțelor în România? Desigur, asemenea investiții străine directe vor crea locuri de muncă și vor contribui prin impozite directe și indirecte la creșterea veniturilor bugetare. 

Atragerea acestora reprezintă, în opinia mea, acea șansă unică pe care o avem ca țară în contextul descris. Este o măsură care poate face o mare diferență în următorii cinci ani, nu doar din punct de vedere al echilibrării bugetului, dar și în sensul accelerării dezvoltării economiei noastre. 

Timpul este critic: banii investitorilor nu vor sta în conturi, iar dacă în următoarele 12-18 luni nu vor fi atrași în România, aceste fonduri își vor face casă în altă parte.

Cum să facem ca investitorii străini să vină și să rămână la noi în țară? Este suficient să știm noi că avem aceste avantaje pentru a atrage investiții? Categoric, nu – trebuie să știe și investitorii străini! De aceea, avem nevoie urgent de o agenție de investiții străine modernă, proactivă și extrem de dinamică. Ceea ce există în acest moment nu este corespunzător cu ceea ce ar trebui să fie, ca rol dinamic în economia națională. Alte țări își promovează activ și eficient interesele prin intermediul unor asemenea agenții și deja au înregistrat succese notabile. 

În acest fel, o strategie de atragere agresivă a investițiilor străine, care să includă reconfigurarea agenției investițiilor străine în România, trebuie să fie parte intrinsecă și obligatorie a procesului de dezvoltare economică.

Să nu uităm că majorarea stocului de ISD reprezintă, de fapt, un vot de încredere în perspectivele economice ale României pe termen lung, dar nu ultimul rând îi sporește și importanța geopolitică, contribuind astfel la siguranța națională.

One United Properties obține autorizația de construire pentru dezvoltarea rezidențială One Floreasca Towers

0

 

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, a obținut autorizația de construire pentru One Floreasca Towers, o dezvoltare premium situată în centrul zonei de business a Bucureștiului. Dezvoltarea care va include 208 unități rezidențiale are o valoare brută de dezvoltare de 61,8 milioane de euro. Livrarea este estimată pentru februarie 2025.

„One Floreasca Towers beneficiază de o poziționare unică, într-unul dintre cele mai exclusiviste și unice cartiere, în inima celui mai important centru de business al Bucureștiului, cu acces imediat la numeroase facilități, mall-uri, precum și la o linie de metrou. Succesul pe care l-am avut cu dezvoltări similare situate în zonele învecinate, precum One Verdi Park și One Herăstrău Towers, ne oferă premisele pentru încă o nouă dezvoltare rezidențială extrem de dorită”, a declarat Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division One United Properties.

One Floreasca Towers va include două turnuri înalte de 14 etaje fiecare, situate pe un teren de 5.600 mp pe strada Gara Herăstrău. Dezvoltarea are o suprafață construibilă totală de peste 35.000 mp. Pe lângă numeroasele facilități special concepute pentru această dezvoltare și cele patru spații comerciale, ansamblul rezidențial va beneficia și de două niveluri de parcare subterană, cu 254 de locuri de parcare.

La One Floreasca Towers, clienții au acces la o gamă largă de unități rezidențiale, de la studiouri de 50 mp, apartamente cu un dormitor de aproximativ 60 mp, apartamente cu două dormitoare cu suprafețe cuprinse între 87 și 107 mp, la apartamente cu trei dormitoare și suprafețe între 130 și 269 mp. Punctul de referință al dezvoltării va fi reprezentat de colecția limitată de penthouse-uri exclusiviste cu tavan înalt și ferestre din podea până în tavan, cu vederi panoramice superbe către Lacul Floreasca. Opțiunile de achiziționare pentru aceste apartamente includ cinci rate egale de 20% plătite pe durata construcției dezvoltării și o opțiune cu un preț de achiziție redus la plata integrală în avans.

One Floreasca Towers este situat vizavi de Promenada Mall, oferind acces rapid la Parcul Herăstrău, cartierele Floreasca și Dorobanți, centrul comercial One Gallery din cadrul One Floreasca City, precum și către multiple puncte de interes din oraș: servicii comerciale și activități de agrement, restaurante, cafenele, săli de sport. Mai mult, One Floreasca Towers va beneficia de acces la metrou în imediata apropiere.

TEDxYouth, proiect antreprenorial inițiat de elevi

0

O echipă de elevi de la școală internațională bilingvă Avenor College din București a câștigat franciza TEDxYouth și organizează prima ediție, cu tema „CTRL + ALT + DEL. Reset and Start over”, sâmbătă, 5 noiembrie, la Teatrul Țăndărică din București.

După cum anunță organizatorii, „opt personalități din sport, business și educație au acceptat invitația liceenilor și vor fi prezenți în cadrul evenimentului, vorbind despre eșec și greșeli, elemente care sunt parte din viața normală, și tehnicile personale pe care le folosesc pentru a învăța din fiecare experiență și a-și continua drumul personal sau profesional”.

Sandra Pitu, elevă în clasa a Xi-a, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului: „Tema din acest an a fost aleasă exclusiv de liceeni, fiind inspirați de comanda de repornire a unui computer. Când totul e blocat și toate tehnicile pe care le știm nu mai funcționează, apelăm la CTRL + ALT + DEL. Prin această ediție a TEDxYouth@AvenorCollege, încercăm să vedem dacă putem face același lucru cu viețile noastre atunci când nimic din ce știam nu mai funcționează. Pentru noi, ultimii 2-3 ani au fost marcați de astfel de încercări. Am terminat gimnaziul în perioada pandemiei și până să ajungem în clasa a 11-a de liceu, am trecut deja prin efectele unui război la graniță, colegi ucraineni pe care încercăm să-i integrăm, condiții economice dificile care îi preocupă zilnic pe părinții noștri. Totul se întâmplă extrem de repede și cred că e de datoria noastră să învățăm să ne adaptăm în fața unor situații noi și provocatoare.”  

Diana Segărceanu, fondatoarea școlii Avenor College: „Fiecare școală se mândrește cu rezultatele academice ale elevilor săi. Pentru noi, pe lângă rezultatele academice, atitudinea antreprenorială și agilitatea sunt elemente la fel de importante pe care încercăm să le insuflăm copiilor de la liceu pentru a putea naviga mai ușor prin viață. TEDxYouth este un astfel de proiect antreprenorial, inițiat și organizat de liceenii noștri și suntem extrem de mândri de modul în care au gestionat acest proiect: de la câștigarea francizei, până la asigurarea line-up-ului de speakeri și detaliile organizatorice riguroase.”   

Speakeri în cadrul evenimentului vor fi: Elisabeta Moraru, Country Manager Google România; Francisc Doboș, preot paroh al Bisericii Catolice Sacre Coeur Sacré-Coeur; Dana Papadima, director Educațional la Avenor College; Cristina Bâtlan, antreprenor, fondator Musette; Ionuț Budișteanu, antreprenor și inventator; Oana Gheorghiu, cofondatoare Asociația Dăruiește Viață; Ciprian Lupu, singurul pilot de raliu din România în scaun cu rotile; Christiana Budica, campioană mondială la kickboxing. Conform politicii TEDx, niciunul din speakerii evenimentului nu este remunerat pentru prezența lor. Suma obținută din vânzarea de bilete acoperă costurile de organizare.

Planificarea și organizarea evenimentului TEDxYouth@AvenorCollege a prilejuit munca în echipă a 19 liceeni, principalele departamente de organizare fiind: Speaker management; Executive production; Event management; Communications, editorial and marketing; Sponsorship and budgets management; Design; Website management. 

Biletele sunt disponibile în rețeaua Entertix: https://www.entertix.ro/evenimente/13419/tedxyouth-avenor-college-5-november-2022-teatrul-tandarica-bucuresti.html 

Pentru mai multe informații: 

Website oficial: https://tedxyouthavenorcollege.com 

Cont Instagram: https://www.instagram.com/tedxyouth_avenorcollege/ 

Cont Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=100085908562035

 

Finalizarea proiectului Pașaport de export

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a implementat proiectul „Pașaport de Export”, în perioada februarie 2020-noiembrie 2022. Obiectivul proiectului l-a reprezentat „îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini necesare derulării activităților de internaționalizare/export ale angajaților care își desfășoară activitatea în sectoarele economice/domeniile identificate conform SNC și SNCDI, din regiunile de dezvoltare Centru, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Sud și Vest, fiind finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020”.

Inițiatorii subliniază că „peste 350 de angajați au dobândit competențe suplimentare cu privire la activități de internaționalizare/export și peste 35 de IMM-uri au fost ajutate să introducă programe de invățare la locul de muncă pentru angajații proprii.

În cadrul proiectului a fost elaborat Ghidului Exportatorului, care creează premisele pentru creșterea competitivității prin inovare pe termen mediu și lung. Acest ghid este un instrument care descrie parcursul optim de urmat de o întreprindere pe termen lung pentru maxim de competitivitate în activitățile de export și permite celor peste 35 de întreprinderi care și l-au însușit să iși poată instrui personalul actual și viitor în vederea eficientizării la maximum a activităților de export.

Valoarea adăugată pe care proiectul a generat-o vizează trei componente principale:

  • Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor care își desfășoară activitatea în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, sau a angajatorilor care intenționează să-și adapteze activitatea la aceste domenii/specializări inteligente privind importanța și necesitatea participării angajaților la programe de formare continuă.
  • Formarea unui număr de peste 350 de persoane în domeniul exporturilor fiind derulate transferuri de informații cu privire la cele mai relevante arii tematice din domeniul comerțului exterior: încheierea și derularea contractelor; modalități, tehnici și instrumente bancare și valutare; operațiuni de vămuire; Convenția internațională privind regulile și uzanțele internaționale privind condițiile de livrare – INCOTERMS; transportul internațional de mărfuri, precum și politica de marketing și asigurarea calității. 
  • Susținerea a peste 35 de IMM-uri în vederea elaborării și introducerii unor programe de învățare la locul de muncă.

În plus, prin sustenabilitatea proiectului, aceste activități vor fi continuate și după finalizarea acestuia, permițând creșterea efectelor pozitive pe termen lung și multiplicarea rezultatelor. Totodată, statul beneficiază în mod indirect de implementarea proiectului, având în vedere că prin creșterea competitivității și adaptabilității firmelor și resurselor umane se va genera creștere economică”.

 

Halloween 2022: când economia face bau!

 

Astăzi este Halloween. Deși în România sărbătoarea nu este atât de răspândită oferă totuși oportunități pentru shopping, petreceri și ceva „trick or treating” în anumite zone. În Statele Unite, pe de altă parte, este o sărbătoare de amploare, care generează miliarde de dolari pentru retaileri și pentru industria de agrement. 

În timp ce, în mod normal, oamenii se „sperie” în glumă de schelete jucăușe, zombi sau mumii, anul acesta Halloweenul este de fapt mai înspăimântător ca niciodată din cauza evenimentelor economice îngrijorătoare și a incertitudinilor. 

Întregul an le-a provocat investitorilor spaimă după spaimă, oferind practic un Halloween continuu piețelor. De la peripețiile legate de pandemie și lanțurile de aprovizionare, până la războiul din Ucraina, care a declanșat o criză energetică și alimentară globală, un potop de evenimente a dus la rezultate negative ale burselor. Indicele bursei de la București BET a pierdut anul acesta 17%, în timp ce indicele german Dax a scăzut cu 17,3% iar indicele britanic FTSE cu 6%. În Statele Unite, S&P 500 a pierdut 18,7%, indicele industrial Dow Jones a scăzut cu 10%, iar Nasdaq, unde sunt listate cele mai multe companii de tehnologie, a pierdut 30%. 

Potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, la nivel global, investitorii se tem cel mai mult de inflație, urmată de perspectivele de recesiune pe piețele globale, cele de pe piețele locale și de conflictele internaționale. Pentru investitorii români, perspectivele de recesiune la nivel global sunt mai îngrijorătoare decât inflația, conflictele internaționale și potențialul de recesiune al economiei locale. Acest lucru arată că problemele economiei sunt chiar mai înfricoșătoare decât conflictul de la granițele noastre. Dar, dacă am învățat ceva de la Halloween, în fiecare an, este că după o „noapte de groază” începe o nouă zi. 

Pentru unii, Halloween-ul este și o strategie de investiții. Ei cumpără la 1 noiembrie și vând în ultima zi de tranzacționare din aprilie. „Vinde în mai și pleacă cu ce ai” pare să fie motto-ul. Indicele S&P 500 din 1985 până în 2021 a arătat că „strategia de Halloween” a avut 29 de perioade de creștere și 7 perioade de scădere, în timp ce perioada mai-octombrie a avut 26 de perioade de creștere și 10 perioade de scădere. Randamentele sunt mai mari pentru strategia de Halloween pe termen lung, cu un randament mediu de 7,7% pentru strategia de Halloween și 2,23% pentru celelalte 6 luni. De data aceasta, perioada noiembrie 2021 – aprilie 2022 a avut un randament de -10,4%, în timp ce perioada mai – 28 octombrie a avut o pierdere de doar 7,8%. 

 

Sărbătoarea de Halloween în cea mai mare parte a Europei și a Americii de Nord este majoritar  laică. În timp ce copiii costumați merg la colindat în speranța că vor primi bomboane sau „trucuri”, adulții costumați sărbătoresc la petreceri. În SUA, cele mai populare costume pentru copii în acest an sunt Spiderman, prințesele, vrăjitoarele, fantomele, Batman sau alți supereroi. Adulții au și ei preferințele lor: Costumele de vrăjitoare domină clasamentele, urmate de cele de vampir, fantomă, pirat, Batman sau Catwoman. Nici animalele de companie nu sunt scutite, primele trei costume pentru acestea fiind cele de dovleci, crenvurști sau lilieci. 

În țările care sărbătoresc Halloween-ul, sărbătoarea ajută economia. De acest Halloween, comercianții cu amănuntul din SUA se așteaptă la vânzări record de peste 10,6 miliarde de dolari, cu o cheltuială de aproximativ 100 de dolari pentru fiecare gospodărie. Principalele categorii de cheltuieli sunt costumele, unde familiile cheltuiesc în medie 33,75 de dolari, decorațiunile 31,89 de dolari, bomboanele 29,51 de dolari și, în mod surprinzător, în era e-mailurilor, a rețelelor sociale și a mesajelor text, felicitările cu 5,3 dolari în medie. Se estimează că bomboanele vor fi un deliciu mai scump în acest an. În septembrie, prețurile la bomboane au crescut cu 13,1% față de anul trecut, potrivit datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Această creștere este mai mare decât indicele prețurilor de consum pentru alimente, de 11,2%. Dar 69% din populația SUA participă la sărbătoare și achită prețurile crescute. În acest an, participarea la Halloween a revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei. 

CUM PRIVIM INFLAȚIA?

0

BNR ne-a anunțat că vremea banilor ieftini a apus. Dobânda percepută pentru banii împrumutați de la orice bancă este în creștere. Dar a apus și vremea prețurilor mici, la produse și servicii, la alimente și carburanți, la materiale de construcții și la energie. Inflația „se inflamează” văzând cu ochii, iar măsura băncilor centrale de a face și banii scumpi deocamdată nu reușește să țină prețurile pe loc. Banca Centrală invită – a câta oară, oare? – la prudență, la cumpătare, la economisire. Dar cursa cheltuielilor este încă în toi, cheltuim năvalnic deopotrivă stat și oameni simpli, adâncind deficitele deopotrivă din bugetul public și din finanțele personale.

Dar oamenii simpli se întreabă cât vor mai fi în stare să suporte creșterea inflației la niveluri nemaivăzute de zeci de ani. De unde și cu ce bani vor reuși să plătească pentru alimente, pentru medicamente, pentru utilități, pentru benzină și pentru alte produse de primă necesitate. Unii – poate cei mai îndrăzneți – se gândesc chiar că a venit momentul să ceară șefului o mărire de salariu care să le mai susțină cât de cât puterea de cumpărare. Dar mulți stau înghețați în fața unor decizii financiare personale importante: să cumpere acum centrală termică sau frigider sau să aștepte până mai târziu și să riște să vadă cum prețul lor crește și mai mult? Să cumpere acum o locuință cu un credit ipotecar – care devine din ce în ce mai dificil de obținut – sau să continue să scoată bani buni din buzunar care se duc pe chirie, în creștere și ea?

Potrivit unui expert al FMI, modul în care răspund oamenii la întrebările de genul acesta va afecta nu doar finanțele personale, ci economia în ansamblu, pentru că bancherii centrali și economiștii „văd inflația parțial ca pe o profeție care se împlinește”. Dacă consumatorii cred că prețurile vor crește într-un ritm mai rapid, aceștia se pot comporta în moduri – cumpărând un frigider nou, angajând un credit ipotecar sau cerând o majorare de salariu – care va alimenta și mai mult galopanta inflație.

Mai mulți bani destinați consumului vor determina pe producători să majoreze prețurile bunurilor pe care le vând, mai mulți bani plătiți pe salarii vor determina angajatorii să scumpească serviciile lor pentru a compensa costurile mai mari cu forța de muncă. Spirala salariu-preț este deja aici, chiar dacă președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, își exprima îngrijorarea că „nu putem permite să se întâmple o spirală salariu-preț”. Băncile centrale (FED, BCE, BoE și chiar și BNR, la noi) cresc rata dobânzii tocmai pentru a menține inflația sub control, făcând banii din piață mai scumpi și limitând lichiditatea „aruncată” în consum.

Dar spirala continuă pentru că așteptările bancherilor centrali sunt diferite de cele ale oamenilor simpli. Într-o recentă lucrare, economistul FMI Carlo Pizzinelli a realizat sondaje pentru a măsura convingerile oamenilor despre efectele șocurilor economice asupra șomajului și inflației. Principalele constatări sunt că gospodăriile au opinii foarte disparate asupra inflației și tind să o perceapă ca fiind mai mare și mai persistentă decât este de obicei. De asemenea, consumatorii tind să nu fie de acord cu privire la perspectivele inflației, își schimbă punctul de vedere mai rar decât o fac experții și „se bazează adesea pe câteva produse cheie pe care le consumă în mod regulat, cum ar fi cafeaua și benzina, pentru a extrapola schimbările în costul total al vieții”. Mai mult – susține Pizzinelli – așteptările individuale sunt strâns corelate cu caracteristicile demografice (inclusiv sexul, vârsta, educația și orientarea politică) și, în cele din urmă, experiențele din trecut – cum ar fi criza din 2008-2010 – pot influența puternic percepția oamenilor despre inflație pentru tot restul vieții.

Cât ne costă inflația? Cine câștigă și cine pierde

0

După mai bine de trei ani de crize și pandemie, se pare că anumite subiecte au devenit extrem comune și de bine cunoscute, chiar la un nivel de pregătire medie, prin intermediul efortului depus de diferite segmente ale mass-mediei.

Unul dintre aceste subiecte este inflația. S-a ajuns să se știe multe despre acest subiect, dar mai ales simțim cât ne costă inflația „la buzunar”. Prețurile cresc și puterea de cumpărare scade. Explicația pare simplă: atunci când cererea depășește oferta, prețurile cresc.

E simplu, nu-i așa? Da, este simplu, dar nu în întregime exact. Această „explicație” simplă, ca să nu spun simplistă, exclude o parte fundamentală a problemei: banii. Pentru ca cererea să răspundă ofertei și să se materializeze în achiziții, la un așa-numit preț de echilibru, este necesar ca la un moment să se realizeze tranzacția, adică, în termeni mai pragmatici, să se achite factura, ceea ce presupune existența unui anumit nivel de lichiditate, adică existența banilor.

Acest lucru a fost conceptualizat de Irving Fischer, profesor de economie la Universitatea Yale, în anii ’30. Fischer a creat această ecuație celebră: MV = PT, sau P = MV / T. În care M este oferta de bani, V este viteza de circulație a banilor, P este prețurile și T este volumul de tranzacții.

Cu alte cuvinte, nivelul prețului este o funcție a ofertei de bani și a vitezei de circulație a acesteia, aferentă tranzacțiilor (pe scurt: achiziții și vânzări de bunuri și servicii).

Eșecul politicii energetice europene

0

Anders Åslund
Stockholm Free World Forum

 

Efectele inflației se resimt pe piața apartamentelor noi din București: creșteri de prețuri între 10 și 22% în T2 2022 față de T2 2021

0


Prețurile solicitate pentru apartamentele noi din București au continuat evoluția crescătoare și în al doilea trimestru al acestui an, față de perioada similară a anului trecut, așa cum relevă analiza comună Premier Estate Management și Imobiliare.ro. Analiza ia în calcul prețurile solicitate pentru apartamentele construite în perioada 2019-2022 în baza a 7.831 de anunțuri de vânzare listate în Imobiliare.ro.

Media creșterilor pentru segmentele mass-market, mediu, mediu-ridicat, premium și lux se situează între
10 și 22%.



România ar putea atrage un volum de investiții de cel puțin 2 mld. euro până la finalul anului, ca urmare a contextului geopolitic

0

_________________

Analiză ONV LAW

• De la începutul anului, volumul investițiilor străine a crescut cu peste 50%, în comparație cu aceeași perioadă din 2021, potrivit analizei ONV LAW.
• Zonele de interes pentru investitori cu capital străin sunt cele din proximitatea Capitalei, cele din Banat și Crișana, datorită apropierii de vestul Europei, dar și cele din Moldova, din vecinătatea Ucrainei.
• Domeniile agribusiness, IT&C, retail, auto sau logistic sunt cele în care se prefigurează noi investiții.

Ca urmare a noului context geopolitic, România ar putea atrage noi investiții în volum de până la 2 mld. euro până la finalul anului, conform datelor publice și negocierilor existente în piață la jumătatea anului, analizate de ONV LAW.

Livrările de locuințe nu au ținut pasul cu cererea ridicată

0

Piața rezidențială din România se îndreaptă către un nou record de livrări și în acest an, însă ritmul dezvoltărilor nu a ținut pasul cu evoluția cererii din ultimii doi ani. În plus, și prețul locuințelor noi continuă să crească, pe măsură ce noile proiecte înglobează creșterea prețurilor materialelor de construcție, subliniază consultanții de la Colliers. În ultimii doi ani, locuințele au înregistrat scumpiri considerabile, principalul motiv din spatele evoluției fiind creșterea puternică a cererii, pe fondul unui cumul de factori precum accesibilitatea creditării, creșterea salariilor, dar și creșterea importanței spațiului de locuit.

Peste 3.500 de companii au intrat în insolvență în S1 2022, industria prelucrătoare și construcțiile fiind domeniile cel mai afectate

0

_________________

Analiză CITR

  • În prima jumătate a anului 2022 au intrat în insolvență un număr de 3.580 companii, aproximativ la același nivel cu semestrul I din 2021 când au fost înregistrate 3.033 insolvențe
  • În primele trei luni ale anului au intrat în insolvență 1.713 companii, iar în cel de-al doilea trimestru au intrat în insolvență 1867 companii
  • Însă din cele 6.654 companii de impact, cu active de peste 1 mil. EUR, identificate în studiul CITR de la finalul anului trecut ca aflându-se în stare de insolvență iminentă, doar 32 au intrat în procedură de insolvență în prima jumătate a anului 2022
  • Astăzi, România are o nouă legislație modernă (Legea nr. 216/2022 modificând și completând Legea nr. 85/2014), care oferă companiilor în dificultate posibilități de restructurare complexe, iar accesarea timpurie a acestor soluții ajută la evitarea insolvenței și la însănătoșirea afacerii.

Împăduriri contra schimbări climatice

0

Fenomenelor climatice extreme pădurea li se opune după rostul ei natural și în măsura în care e îngrijită, protejată, ajutată să se dezvolte. Oportunitatea la zi pentru așa ceva o deschide Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); în termenii formularisticii europene, măsura de investiții numită „Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri”, prevăzută cu un buget de 730 de milioane de euro, repartizat astfel: 500 de milioane de euro – „Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”; 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”; 5 milioane de euro – prin schema de ajutor de minimis „Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat”; 95 de milioane de euro – „Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr. 289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr. 100/2010”; 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane. Cu acești bani, trebuie împădurite 56.000 ha, până în 2026, în zone vulnerabile la schimbările climatice: în unele locuri, păduri cu totul noi, în altele, vegetație forestieră refăcută. Până la sfârșitul lui 2023, trebuie împădurite și reîmpădurite, după caz, 25.000 ha; în 2024-2026, alte 31.000 ha.

Fără a intra în detalii tehnice, e de subliniat prevederea încurajatoare că sunt finanțate „lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul minipădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție”.

Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Schimbările climatice pot fi prevenite. Acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acționăm pe cele două planuri – reducem emisiile și creștem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial. De aceea, lansarea celor două ghiduri pentru împăduriri și reîmpăduriri, vine în sprijinul luptei împotriva schimbărilor climatice și, totodată, în sprijinul celor care vor să înființeze suprafețe noi împădurite. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca județele care au suprafețe foarte mici de pădure, să beneficieze de aceste scheme de finanțare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele județe. Și celelalte județe care sunt la 10, 20, 30% suprafață forestieră pot fi beneficiare și astfel gama completă de beneficiari este asigurată: persoane fizice, persoane juridice, persoane juridice de drept privat sau de drept public.”

Google Cloud lansează serviciul de găzduire a nodurilor Ethereum

0

 

Google Cloud a anunțat prin intermediul unei postări pe blog că lansează un „Blockchain Node Engine”. Compania spune că va fi o găzduire de noduri complet gestionată pentru dezvoltarea web3. Deocamdată, proiectul se va concentra în principal pe blockchain-ul Ethereum.

Găzduirea nodurilor este un proces intensiv în ceea ce privește datele și energia. Este logic ca firme precum Google să treacă la adoptarea unei abordări de tip „târnăcoape și lopeți” față de această tehnologie emergentă, deoarece permite altor companii să dezvolte proiecte, folosind platforma sa doar pentru a ajunge acolo. 

În acest fel, compania poate evita procesul de inovare și dezvoltare, care necesită o muncă intensivă și costuri mari, și se poate concentra, în schimb, pe obținerea de profit din găzduirea acestui mediu. Este un quid pro quo și pentru companiile care aleg platforma sa, deoarece elimină o parte din stresul legat de construirea și găzduirea propriilor noduri, lăsându-le spațiul necesar pentru a construi dApps. 

Dogecoin are parte de evoluții amețitoare după ce Musk a cumpărat Twitter

0

 

Dogecoin a înregistrat o creștere enormă a prețului în weekend, pe fondul finalizării achiziției Twitter de către Elon Musk. Așteptările investitorilor au crescut vertiginos pentru acest token, deoarece Musk a declarat în mai multe rânduri că acesta ar putea fi folosit ca bază pentru tranzacțiile de pe site-ul de socializare. 

Dogecoin a oscilat în jurul valorii de 0,06 dolari de la jumătatea anului, după ce a coborât de la un maxim istoric de 0,5604 dolari pe platforma eToro în luna mai a anului trecut. Însă revenirea lui Musk a trimis prețul înapoi peste 0,125 pentru prima dată din luna mai a acestui an. 

Investitorii ar trebui să trateze cu precauție astfel de creșteri de preț. Recenta creștere a catapultat dogecoin pe locul șase în topul celor mai mari criptoactive după capitalizarea de piață, înaintea celor de la Cardano. Deși este perfect plauzibil ca mișcarea lui Musk să fi modificat cazul de utilizare al token-ului, dacă ne uităm la alte companii, cum ar fi Tesla, adoptarea a fost limitată.

Mai sunt corelate criptoactivele cu sectorul Tech?

0

O schimbare notabilă privind piața cripto ar putea fi în curs de desfășurare, deși este poate prea devreme pentru a ne da seama. Săptămâna trecută, sectorul tehnologic a fost marcat de scăderi masive de preț ca urmare a rezultatelor slabe, dar criptoactivele au rezistat. 

Acest lucru este contrar situației din lunile trecute, când s-au înregistrat deprecieri ale acțiunilor firmelor de tehnologie, care s-au corelat puternic cu cripto. Într-adevăr, reziliența prețurilor a devenit o poveste din ce în ce mai importantă pentru bitcoin și ether începând cu luna iunie, deoarece par să nu mai fie la fel de corelate cu sectorul tech.

Bitcoin a înregistrat o creștere la începutul săptămânii trecute, care a dus criptoactivele la peste 20.000 de dolari marți. Vineri, criptoactivul a cunoscut o scurtă scădere de preț care a dus valoarea sub 20.000 de dolari, dar de atunci a revenit la aproximativ 20.300 de dolari în această dimineață.

Ether a cunoscut inițial o evoluție similară a prețului, ajungând marți la peste 1.450 de dolari. Cu toate acestea, criptoactivul a crescut și mai mult, tranzacționându-se la peste 1.500 de dolari în ultima parte a săptămânii trecute, iar în prezent la peste 1.560 de dolari.

Peste o treime din fondurile speculative tradiționale investesc în cripto, aproape de două ori mai multe decât anul trecut

0

_________________

Raport PwC România

Chiar și cu volatilitatea extraordinară din acest sector, numărul fondurilor speculative tradiționale (hedging) care investesc în cripto aproape s-a dublat și apar tot mai multe fonduri specializate în criptomonede, pe măsură ce aceste active digitale sunt acceptate, arată raportul Global Crypto Hedge Fund Report 2022, realizat de PwC împreună cu Asociația pentru gestionarea investițiilor alternative (AIMA) și Elwood Asset Management, parte din CoinShares.

INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE, O POSIBILĂ BOMBĂ CU CEAS PENTRU STATUL ROMÂN

0

_________________

Marius-Bogdan Petre,
analist financiar

Vara anului 2022…

Război devastator în Ucraina…

Creșteri uriașe de prețuri la toate materiile prime și la energie…

Inflație…

Secetă catastrofală…

Europa fierbe… lumea la fel… TOȚI iau măsuri drastice și curajoase de preîntâmpinare a unor situații grave în iarna următoare pe fondul amenințării unei crize economice grave la nivel mondial, mai gravă decât criza din 2008!

România?!

Face recensământul populației (și a prelungit recenzarea, șocată că nu se „găsesc” vreo 4-5 milioane de cetățeni, cu repercusiuni majore asupra reprezentării în Parlamentul de la Bruxelles, din Parlamentul României, din diversele autorități locale, dar și din punctul de vedere al valorii fondurilor europene la care România va mai avea dreptul), angajează în continuare tot felul de clienți pe diverse sinecuri și nu ia măsuri de eliminare a cheltuielilor inutile și a numirilor politice, măsuri prin care putem obține o țară suplă și puternică + bani mulți pentru sănătate și relansare economică, fără creșteri de impozite sau modificări de taxe!

Marile agenții de rating țin România de foarte mulți ani pe ultima treaptă înainte de categoria „junk”, de aici rezultând costul împrumuturilor foarte ridicat – pe termen lung (10 ani), care este cel mai ridicat din UE. Rata de absorbție a fondurilor europene este cea mai mică din UE și mai mică decât cea de anul trecut în aceeași perioadă. Colapsul asigurărilor și garanțiilor pentru companiile românești se adâncește pe zi ce trece, presiunea pe statul român este din ce în ce mai mare pentru a găsi „o soluție salvatoare”.

PNRR-ul nu ne așteaptă, termenele acestuia vin implacabil peste noi, cu proiecte mari și foarte mari, la care noi, românii, ne dorim să participăm activ, nu să fim doar simpli executanți/subantreprenori – forță de muncă pentru alții.

Lipsa de reacție sau reacția neadecvată la provocări interne și externe conduc la apariția unui stat a cărui elită a eșuat, cu grave consecințe asupra stabilității interne, dar și regionale…

Război SUA-China?

0

În ultimele luni, lumea pare că nu mai urmează înțelegerile Est-Vest din 1972 (Shanghai), 1975 (Helsinki), 1985 (Geneva), 1986 (Reykjavik), 1988 (Moscova), 1991 (Soci), ci se îndreaptă spre scindare. „Propaganda de război” a colonizat deja o bună parte dintre conștiințe.

Istoria este recentă. După ce Hillary Clinton a luat act de ascensiunea Chinei, Barack Obama a dispus strategia „încercuirii (containment)” acesteia, China a procedat la retragerea depozitelor ei valutare din Statele Unite (în care mai deține în jur de 1.000 de miliarde de dolari), reclamând folosirea acelor bani împotriva ei. Au urmat acuzarea „virusului chinezesc” din 2020, apoi, din 2021, alte subiecte și, mai nou, Taiwanul.

Ca urmare, cooperarea de odinioară SUA-China nu mai conduce relația supraputerilor. Acum, în Taiwan și în jur se adună arme. Se agită apele Pacificului, încât un conflict este posibil, chiar și din eroare. Va fi război SUA-China?

Ce vom face în următorii 30 de ani?

0

Criza energetică are la bază lipsa de viziune, dar lucrurile pot să devină și mai periculoase

Conflictul din Ucraina a aruncat în aer aparenta stabilitate energetică a Europei. Aceasta este poza prezentată și foarte ușor acceptată în prezent.

Totuși o analiză la rece a situației în care se găsea Europa înainte de conflict arată adevăratele cauze ale situației care a determinat criza energetică:

Dependența Europei de energia de import și mai ales de energia dintr-o singură sursă de import era extrem de periculoasă, dar nu a fost corect abordată,

Societatea informațională din România

0

 

Discuțiile despre modelele de dezvoltare a României ating deseori problema felului în care sunt impozitați cetățenii și firmele. Dezbaterile despre cota unică de impozitare și despre impozitul progresiv apar frecvent în spațiul public și în mediul academic, iar opiniile pro sau contra ale oamenilor politici, ale economiștilor, jurnaliștilor sau ale altor persoane publice au ajuns să fie relativ bine cunoscute. Opiniile celor care sunt supuși impozitării – ale cetățenilor, ale publicului larg – sunt foarte puțin cunoscute. Tendința oamenilor politici, a jurnaliștilor și a managerilor de a refuza să finanțeze cercetările sociologice – accelerată după criza din 2008-2009 – are la bază ideea că publicul nu se pricepe la nimic și nu trebuie consultat atunci când se iau decizii strategice. Absența sondajelor a pervertit sfera publică, definită de specialiști ca locul de întâlnire al opiniilor guvernanților, experților și guvernaților.

Știința informației – știința Societății informaționale

1. Necesitatea unei științe a societății informaționale

Orice știință – ca „ansamblu structurat de cunoștințe umane” – are un anumit caracter social determinat de condițiile istorice și socio-economice existente în etapa de dezvoltare a acesteia. Astfel, de exemplu, dezvoltarea fizicii s-a petrecut simultan și independent cu/ de apariția și consolidarea societății industriale.

După ceva timp, din fizică – de fapt o știință a naturii ca altele – s-au desprins și dezvoltat considerabil alte domenii științifice: chimia, biologia, biochimia etc. Aceste evoluții au avut loc pentru că, în secolul al XIX-lea, societatea industrială avea nevoie de o știință care să studieze proprietățile fizice ale obiectelor naturale precum și modurile în care acționează forțele naturii astfel încât să permită acestei societăți o mai bună exploatare a resurselor naturale. Această știință a fost și este fizica!

În mod similar, societatea postindustrială denumită societate informațională – actualmente deja edificată (în unele state dezvoltate), în curs de edificare (în statele în curs de dezvoltare) sau aflată încă în stadiul de proiect (în alte state) – are nevoie de o știință care să studieze proprietățile informației și procesele de construire a informației, de comunicare a informației și de utilizare a informației, deci de știința informației.
Se poate afirma deci că știința informației este și va fi știința societății informaționale, așa cum fizica a fost și este știința societății industriale, precursoare a societății informaționale. [1.], [2.], [3.]

Starea de sănătate a managementului din România în 2021 – Ediția A XVII-A –

0

Recent, a fost publicată la Editura Prouniversitaria o nouă ediție a raportului de cercetare științifică anual asupra managementului din România, realizat sub auspiciile Societății Academice de Management din România (SAMRO). Raportul elaborat de profesorii universitari Ovidiu Nicolescu, Ion Popa, Ciprian Nicolescu și Cezar-Petre Simion încorporează atât o radiografie aprofundată a managementului din România, cât și proiectarea de priorități și modalități de acțiuni consistente pentru perfecționarea sa, structurate pe două paliere temporale: scurt și mediu și, respectiv, lung. Analizele și prioritățile manageriale au în vedere managementul național, administrația publică, managementul agenților economici și trainingul și consultanța managerială.

Următoarele patru categorii de informații ne oferă o prezentare sintetică asupra conținutului și utilității științifice și pragmatice a acestei lucrări.

A. Obiectivele raportului de cercetare științifică pot fi rezumate astfel:

  • Evaluarea nivelului de dezvoltare al teoriei și practicii manageriale din România la nivelul anului 2021, în sine și comparativ cu alte țări;
  • Identificarea principalelor puncte forte și slabe ale managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate în contextul crizei generate de pandemia de
    COVID-19;
  • Evaluarea evoluției în dinamică a managementului din România în perioada 2009-2021;
  • Formularea de concluzii, priorități și modalități privind relansarea economiei după criza economică actuală și dezvoltarea managementului și economiei autohtone în următorii ani, în vederea dezvoltării sustenabile a economiei în toate componentele sale majore și a modernizării societății, valorificând oportunitățile oferite de „smart economy” și digitalizare.

B. Sursele informaționale pe care se fundamentează cercetarea științifică sunt deosebit de bogate și variate. Între acestea menționăm, dată fiind recența și consistența lor, următoarele:

  • 411 chestionare completate de manageri-întreprinzători din IMM-urile din România, în lunile iulie-septembrie 2021, pe bază de intervievare directă cu subiecții, folosite și la realizarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România 2021”. Eșantionul este reprezentativ național pentru întreprinzătorii-manageri din România, marja de eroare fiind ±3,5%;
  • 169 chestionare completate în lunile ianuarie – februarie 2022 de cadre didactice, traineri și consultanți în management. Precizăm că eșantionul rezultat este reprezentativ național, marja de eroare fiind ±3,1%;
  • Documentele strategice ale Uniunii Europene prin care marchează decisiv eoluția sa – Facilitatea europeană de relansare și reziliență, Cadrul financiar multianual 2021-2027, Small Business Act, studii și analize realizate la nivelul Uniunii Europene de către Comisia Uniunii Europene, Eurostat, SMEs United, Business Europe, CESE ș.a.;
  • Programele de guvernare adoptate în 2020 și 2021;
  • Planul național de relansare și reziliență;
  • Cercetări științifice, analize, studii de caz etc. realizate de o parte din cei peste 260 de profesori și conferențiari universitari în management, care alcătuiesc Societatea Academică de Management din România (SAMRO);
  • Analize, proiecte naționale și internaționale și studii de caz realizate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR);
  • Rezultatele altor cercetări publicate în străinătate și în
    România în ultimii ani, inclusiv de organizații recunoscute pentru potențialul de analiză – Boston Consulting Group,
    Ernst & Young, PriceWaterhousecooper, KPMG, Consiliul
    Investitorilor Străini etc.

C. Specificitatea volumului „Starea de Sănătate a Managementului din România în 2021” prezintă trei componente majore:

a. Metodologia utilizată, de acum standardizată, care asigură comparabilitatea și continuitatea ansamblurilor de analize ce se elaborează anual. Aceasta reprezintă o componentă constantă a raportului de cercetare, care este inserată în fiecare ediție, pentru a facilita persoanelor ce utilizează lucrarea și în special celor care vin în contact pentru prima dată cu aceasta – manageri, întreprinzători, studenți și alte persoane interesate de managementul practicat în România și de performanțele generate – să înțeleagă conținutul și semnificațiile elementelor cuprinse în raport. În plus, elementele metodologice au și un impact educațional major asupra managerilor și studenților ce folosesc lucrarea.

b. Ansamblul de analize diagnostic, pentru anul precedent și în dinamică, structurate pe mai multe nivele:

  • Național economic;
  • Administrație publică, centrală și locală;
  • Agenți economici – IMM-URI, firme mari și multinaționale;
  • Învățământ și consultanța managerială.

Aceste analize diagnostic sunt profesioniste, având la bază identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale activităților analizate, cu indicarea principalelor cauze care le generează și cu evidențierea efectelor majore, îndeosebi în plan managerial și economic.

c. Seturi de direcții și măsuri de perfecționare a managementului, focalizate pe patru zone esențiale:

  • Management național;
  • Administrație publică;
  • Managementul agenților economici;
  • Trainingul și consultanța managerială.

Având în vedere strânsa interdependență dintre management pe de o parte și funcționalitatea și performanțele sistemelor implicate pe de altă parte, numeroase direcții și măsuri de perfecționare vizează și conținutul activităților economice, administrative, educaționale etc. derulate.

A. Grupurile țintă de organizații și specialiști avute în vedere în conceperea și realizarea cercetării sunt următoarele:

a) Companiile din România care doresc să-și perfecționeze managementul, în special pentru stabilirea priorităților, strategiilor și politicilor manageriale, cu scopul accelerării ieșirii din criză, amplificării funcționalității și competitivității acestora;

b) Universitățile, instituțiile și centrele de cercetare, în conceperea și modernizarea planurilor de învățământ, programelor analitice, tematicilor de cercetare, sesiunilor și seminariilor de training, cercetărilor științifice, în vederea luării în considerare mai pregnante a stadiului și necesităților managementului, amplificând eficacitatea serviciilor educaționale și de cercetare științifică furnizate;

c) Organismele care alcătuiesc administrația publică centrală și locală în adoptarea și aplicarea deciziilor care să le apropie de standardele și cerințele administrațiilor publice din Uniunea Europeană, contribuind substanțial la realizarea unui mediu de afaceri funcțional și predictibil, favorizant dezvoltării economico-sociale accelerate;

d) Companiile de training și consultanță, în general, și de management în special, în reproiectarea și modernizarea produselor de pregătire și consultanță pe care le oferă agenților economici, agențiilor și instituțiilor statului și populației;

e) Managerii și specialiștii în management din toate domeniile și entitățile care doresc să-și amplifice competențele și cunoașterea evoluțiilor manageriale și economice naționale și europene;

f) Studenții care se specializează în management sau care își propun să devină manageri sau întreprinzători după terminarea studiilor.

Cu titlu exemplificativ, punctăm principalele puncte forte și, respectiv, puncte slabe ale managementului național,așa cum sunt prezentate de cei 580 de manageri și specialiști în management consultați.

Figura nr. 1 – Principalele puncte forte ale managementului național practicat în România în 2021

Din examinarea acestei liste decurg câteva constatări semnificative:

  • Primele cinci puncte forte înregistrează o mare varietate din punct de vedere al naturii lor, referindu-se la performanțele obținute, exercitarea funcțiilor manageriale, resursele utilizate, abordări și instrumente manageriale folosite cu prioritate;
  • Centrarea pe obținerea de performanțe este situat pe primul loc, cu aproape 40% dintre respondenți, la distanță apreciabilă de punctul forte de pe locul doi.
  • Pe următoarele trei poziții, cu procente peste 30%, se situează organizarea eficace a activităților, elaborarea de strategie și politici bine fundamentate și dezvoltarea unui sistem informatic performant reprezentând două modalități esențiale pentru obținerea de performanțe.

Figura nr. 2 – Cele mai frecvente cinci puncte slabe manifestate în exercitarea managementului la nivel național în România în 2021

Studierea listei cu cele mai frecvente cinci puncte slabe permite formularea următoarelor elemente semnificative:

  • Intensitatea celor mai frecvente cinci puncte slabe este sensibil mai mare decât în anii precedenți, în medie cu peste 30%. Aceasta constituie, în principal, o reflectare a deteriorării contextului economico-social datorită pandemiei de
    COVID-19, care a afectat profund conținutul și modalitățile de manifestare ale managementului la toate eșaloanele societății și economiei din România.
  • Nefocalizarea pe priorități, cu 55,08% – situată pe poziția întâi – este un punct slab deosebit de grav, întrucât calitatea și eficiența managementului din România sunt condiționate decisiv de stabilirea de priorități care să reflecte realist și mobilizator situația și evoluțiile din cadrul economiei României și din mediul internațional în care își desfășoară activitățile.
  • Strategiile și politicile deficitare sau inexistente „de facto”
    sunt indicate de peste două cincimi dintre respondenți ca fiind un punct slab. Neanticiparea și nepregătirea viitorului pe termen lung și mediu – imposibile în absența strategiilor și politicilor – îngreunează și întârzie semnificativ relansarea eficientă și sustenabilă a economiei și valorificarea oportunităților oferite de tranziția la economia bazată pe cunoștințe.

Seturile de priorități și modalități de acțiune cuprinse în lucrare pe parcursul a peste 140 de pagini, au în vedere menținerea și amplificarea punctelor forte și, respectiv, diminuarea punctelor slabe, fiind focalizate asupra cauzelor care le generează.

prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte al Societății Academice de Management din România (SAMRO)

Curtea de Conturi, instituție cheie a statului de drept

0

Curtea de Conturi a României a celebrat 30 de ani de la înființare prezentându-și evoluția în această perioadă și nivelul actual, concomitent cu invocarea originilor instituționale din 1864, prin Înalta Curte de Compturi și cu deschiderea unei perspective în ritmul vremurilor, sugerate prin conferința internațională Curtea de Conturi a României – 30 de ani de progres spre digitalizare. Au participat oficialități ale statului, în frunte cu prim-ministrul guvernului și cu președinții camerelor parlamentare, președinți ai Curții de Conturi succedați în cele trei decenii împlinite, exponenți ai mediului academic de profil, ai mediului de afaceri și ai celui instituțional, ai unor instituții omoloage din alte țări.

O veche tradiţie în materie de control şi audit public extern

Deschiderea ca „partener cât mai respectat, de încredere”, în relația cu toți partenerii noștri a fost reiterată în contextul aniversar de președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc. Printr-un scurt excurs istoric, el a definit Curtea de Conturi ca „una dintre instituţiile cheie ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o veche tradiţie în materie de control şi audit public extern. Înalta Curte de Compturi, aşa cum era numită instituţia în decretul de înfiinţare, a luat naştere practic odată cu constituirea statului român, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, la 24 ianuarie, o zi cu mare însemnătate în istoria ţării noastre. Înfiinţarea Curţii de Conturi, în urmă cu 158 de ani, a reprezentat un punct de referinţă şi un moment fundamental al intrării României pe drumul modernizării şi al creării bazelor pentru construcţia statului modern. De-a lungul parcursului său, Curtea de Conturi a cunoscut mai multe schimbări de structură, de activitate sau de atribuţii, până şi-a regăsit pe deplin rolul, odată cu reînfiinţarea sa în 1992, când a devenit o autoritate constituţională, cu rol de auditor public extern”.

BASF: Doar 20% din suprafața cultivată cu viță de vie din România este exploatată la standarde europene

0

 

Potrivit BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, doar cca. 20% din suprafața totală cultivată cu viță de vie din România este exploatată la standarde europene. Procentul va crește treptat, de la an la an, datorită investițiilor continue realizate de fermieri, dar și a importului de bune practici din alte regiuni cu tradiție pe acest segment, a dezvoltării oenoturismului și a schimbărilor în comportamentul de consum al vinurilor în rândul românilor.  

Robert Baicoianu, BASF

„Estimăm că, în acest moment, suprafața cultivată cu viță de vie la nivel local este de cca. 180.000 de ha, din care doar cca. 30.000 de ha sunt exploatate la standarde europene, cultura obținută fiind apoi integrată într-un ciclu de producție coordonat. Restul, de aprox. 150.000 de ha, este cultivat încă în regim tradițional”, a declarat Robert Băicoianu, Director de Vânzări Culturi Horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, ultimii ani au adus schimbări în piața de profil, începând cu programele de reconversie a culturilor de viță de vie și a celor derulate prin PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală). De asemenea, un impact pozitiv au avut și investițiile masive în capacitățile de vinificație, dezvoltându-se noi unități de producție de vin, cu volume cuprinse între 2-3 mii de hectolitri și câteva zeci de mii de hectolitri. Aceste aspecte au transformat domeniul viticulturii într-unul dintre cele mai performante și dezvoltate segmente din ramurile agriculturii la nivel autohton, conform companiei. 

România, locul 5 în Europa în ceea ce privește
suprafața cultivată cu viță de vie

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul sectorului vitivinicol european, România se află pe locul 5 în topul țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate cu viță de vie, reprezentând 6% din suprafața totală cultivată cu viță de vie din Europa*. Datele Eurostat, la nivelul anului 2020, mai arată că România deține cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană, peste 30% din totalul acestora (mai mult de 800.000), la nivel european. Totuși, cea mai mare suprafață medie a unei podgorii se poate găsi în Franța (cca 10,5 hectare). Din acest punct de vedere România este la polul opus, cu o suprafață medie a podgoriei de doar 0,2 hectare. Acest lucru confirmă, o dată în plus, faptul că mare parte din suprafața cultivată este exploatată în regim tradițional. 

Un alt aspect interesant cu privire la plantațiile de viță de vie din România este că aproximativ 66% dintre acestea au peste 30 de ani vechime, țara noastră fiind surclasată din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde procentul ajunge la aproape 69%. 

Totodată, potrivit Eurostat, 27,9% din suprafața totală ocupată de podgoriile autohtone este dedicată producerii de vinuri de calitate superioară, restul de 72,1% din suprafața totală locală revine producției de vin de masă. 

Vinurile de calitate superioară câștigă teren în România

Toate aceste aspecte arată potențialul major de creștere pe care îl are segmentul vitivinicol în România. Chiar dacă suprafețele cultivate nu vor crește în următorii ani, exploatarea acestora la standarde europene va propulsa vinul românesc pe o poziție favorabilă, atât în ceea ce privește consumul local, cât și la export. Pe plan național, deja se poate observa o educare a gustului consumatorilor, mulți dintre aceștia trecând, treptat, de la vinurile de consum curent (vinurile de masă) la vinurile DOC (de calitate superioară).

Conform BASF, vinificatorii au investit, în ultimii ani, în echipamente și linii tehnologice noi, dar și în diverse produse oenologice de foarte bună calitate. De asemenea, au colaborat cu vinificatori cu experiență din alte țări pentru a crește nivelul de calitate al vinurilor produse. Piața de vinuri locală a ajuns, astfel, la un volum de cca. 4-5 milioane de hectolitri anual. 

„Potențialul acestui segment este subliniat și de faptul că, în ultimul timp, viticultorii au investit constant în produse de protecție a plantelor, au aplicat tehnologii noi, în așa fel încât să obțină struguri de bună calitate, care să permită producerea unor vinuri superioare. Mai mult de atât, au înțeles beneficiile aplicării unor tratamente eficiente și utilizării de produse de ultimă generație. De altfel, estimăm că piața de produse de protecție a plantelor a crescut, în ultimii 5 ani, cu aprox. 8%”, a mai spus Robert Băicoianu. 

Ce poate determina creșterea pieței de vin 

Pe o piață cu un potențial de creștere major, atât restructurarea și reconversia plantațiilor vitivinicole, cât și realizarea de investiții constante pe tot lanțul de producție – de la cultivare și până la producerea vinului, sunt aspecte ce pot avea un impact pozitiv în viitor. Mai mult de atât, automatizarea și digitalizarea mijloacelor de producție, mai ales în cadrul cramelor, reprezintă un alt pas important ce va duce la dezvoltarea segmentului.  

„Este fundamental ca toate procesele să poată fi urmărite și reglate conform ultimelor tehnologii: menținerea fermentării la temperatură controlată, monitorizarea acesteia din punct de vedere al duratei, momentul aplicării drojdiilor selecționate, etc. BASF este promotorul digitalizării în zona de producție a strugurilor și a vinului, oferind o serie de aplicații destinate urmăririi proceselor tehnologice și a costurilor aferente, în vederea eficientizării activității producătorilor”, susține Băicoianu. 

Potrivit afirmațiilor sale, rata de utilizare a aplicațiilor digitale în segmentul de vitivinificație a crescut de la an la an, ceea ce arată un interes din ce în ce mai mare al fermierilor și o deschidere spre noi tehnologii menite să asigure producții mai mari și de o calitate superioară. 

Dezvoltarea oenoturismului și promovarea producătorilor locali sunt alte aspecte cu impact în creșterea pieței de profil. Pentru a sprijini producătorii locali, BASF a inițiat, acum mai bine de 7 ani, un concurs național de vinuri, Povești cu Vinuri Românești. Organizat în parteneriat cu ADAR, acesta se adresează tocmai micilor producători, cu suprafețe mai mici de 100 de ha, care au nevoie de susținere și promovare. 

*https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Vineyards_in_the_EU_-_statistics&oldid=566726#Over_half_of_the_area_under_vines_for_main_vine_varieties_for_red_wine

Luna Educației Financiare: peste 10.000 de copii și adulți au învățat noțiuni financiare la atelierele gratuite Școala de Bani

0

 

BCR – prin Școala de Bani –, și Asociația Școala de Valori au organizat în luna octombrie peste 400 de ateliere de educație financiară cu copii, adolescenți și adulți din toată România, pentru a marca Luna Educației Financiare. Inițiativa a ajutat peste 10.000 de români să învețe cum să ia decizii financiare inteligente și să își construiască o relație mai bună cu banii.

Deciziile financiare pe care le luăm zi de zi au impact direct asupra calității vieții noastre. Tocmai de aceea, educația financiară este esențială pentru fiecare dintre noi, deoarece ne ajută să ne îndeplinim visurile și să avem perspective mai bune pentru viitor. Prin cursurile și resursele educaționale oferite de Școala de Bani, BCR a ajutat până acum peste jumătate de milion de români să aibă acces la educație financiară, și ne dorim să ducem acest lucru mai departe, pentru a aduce o schimbare în bine în viețile cât mai multor oameni”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare BCR.

Atelierele din Luna Educației Financiare au fost organizate gratuit în școli, licee, universități și companii din întreaga țară cu sprijinul a 60 de profesori voluntari de educație financiară din BCR și al echipei de proiect, formată din specialiști educaționali și traineri, din Asociația Școala de Valori, parteneri în programul de educație financiară pentru tineri FLiP – Școala de Bani pe Roți. 

„A experimenta educația financiară, prin a câștiga mici sume de bani, încă de timpuriu, oferă copiilor o înțelegere mai practică a faptului că munca și banii sunt elemente interdependente. În familie, copiii sunt puși de părinți să îndeplinească anumite sarcini în gospodărie. De aceea, tinerii ar putea fi încurajați să-și ia sarcini suplimentare pentru a câștiga bani pentru bugetul propriu. Este esențial ca ei să conștientizeze, încă de mici, diferența dintre responsabilitățile comune ca membri ai familiei și responsabilitățile generatoare de bani. La FLiP Școala de Bani pe Roți sprijinim tinerii să învețe cum să-și seteze și să-și atingă obiectivele financiare viitoare”, a declarat Silvia Bogdan, Președintele Școala de Valori, creator de conținut educațional.

În cadrul atelierelor din luna octombrie, participanții au învățat noțiuni de educație financiară care să-i ajute să ia decizii financiare chibzuite:

  •  Copiii de 7-14 ani au învățat prin jocuri interactive despre cum se împart cheltuielile în familie, despre importanța planificării bugetului personal, valoarea unui obiect și despre felul în care toate procesele economice sunt conectate la nivel global; 
  • Adolescenții au învățat despre istoria banilor, diferența dintre nevoi și dorințe, despre obiective financiare realiste, planificare pe termen scurt sau lung și economisire; 
  • Adulții care au participat la ateliere au putut afla ce înseamnă independența financiară, ce este regula 50/30/20 pentru decizii financiare mai bune, de ce este important un fond de rezervă, cum pot începe planificarea financiară și cum își pot optimiza cheltuielile, precum și care este diferența dintre depozite și investiții. 

Luna Educației Financiare este o inițiativă BCR prin care, în fiecare an, pe parcursul lunii octombrie, compania aduce educația financiară mai aproape de români prin ateliere gratuite organizate online și offline în toată țara. Inițiativa a pornit în 2019, după ce, în anul anterior, lecția de educație financiară organizată de BCR și Școala de Bani cu ocazia Zilei Internaționale a Economisirii, pe 31 octombrie, a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai mare lecție de educație financiară din lume. 

Școala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.500 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către mai mult de jumătate de milion de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro sau printr-un email la scoaladebani@bcr.ro 

Modele pozitive de acțiuni antidiscriminare în comunitate

0

Creșterea conștientizării asupra antidiscriminării beneficiază de o campanie organizat de Fundația Health Action Overseas Romania (HAO), cu sprijinul Asociației Curcubeul Cunoașterii, campanie inclusă în proiectul „Servicii integrate pentru incluziunea romilor”, deschisă la Medgidia, în parcul IMUM, cu o „vânătoare de comori”. Au participat peste 45 de copii și adulți de etnie romă din Barăci, precum și membri ai populației majoritare.

Nicolae Dobrescu, director executiv HAO, managerul proiectului: „Prin derularea acestei campanii la Medgidia (județul Constanța) și Gălbinași (județul Călărași), localități în care intervenim în cadrul proiectului nostru, urmărim îmbunățirea imaginii etnicilor romi, a relațiilor acestora cu populația majoritară și promovarea unor modele pozitive de acțiuni civice în comunitate. Pentru a atinge aceste obiective, pe lângă evenimentele de tipul vânătoarea de comori, vom organiza patru expoziții de fotografii care surprind scene din viața etnicilor romi (obiceiuri, meșteșuguri), dar și activități realizate împreună cu membri ai populației majoritare. Aceste manifestări vor fi completate cu acțiuni de voluntariat, menite să-i stimuleze pe participanți să lucreze împreună pentru realizarea unui proiect util întregii comunități.” 

Oana Paraschiv, administratorul Asociaţiei Curcubeul Cunoaşterii: „Grupați în trei echipe, participanții au lucrat împreună, și-au împărțit sarcinile, s-au străduit să descopere indiciile și să rezolve ghicitorile care să-i conducă la comoară. Timp de câteva ore, vânătorii s-au simțit stimulați și implicați, s-au amuzat, au interacționat cu persoanele din parc și s-au familiarizat cu mediul inconjurator. Cu acest prilej, au aflat lucruri noi despre ei și despre ceilalți, și-au dezvoltat capacitatea de a lucra în echipă și de a interacționa cu alte persoane.”

Inițiatorii subliniază că „prin organizarea acestor manifestări, axate pe comunicare și conlucrare inter-etnică, echipa proiectului Servicii integrate pentru incluziunea romilor își dorește să contribuie activ la diminuarea prejudecăților și stereotipurilor legate de etnia romă. Proiectul este implementat în perioada februarie 2022-ianuarie 2024 de Fundația Health Action Overseas România (HAO), în calitate de Promotor de Proiect, în parteneriat cu Asociația Curcubeul Cunoașterii (Medgidia), Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS) şi Primăria Gălbinași. La buna derulare a acestuia colaborează, de asemenea, Primăria Municipiului Medgidia şi Şcoala Gimnazială nr. 1 din Gălbinaşi.

Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 822.018 euro oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală şi vizează creşterea gradului de incluziune al populaţiei de etnie romă din Barăci – Medgidia şi comuna Gălbinaşi prin măsuri integrate, activităţi de abilitare şi prin acţiuni de combatere a discriminării.

De serviciile oferite de echipa de proiect populaţiei de etnie romă din comunităţile amintite vor beneficia, în principal, 800 de persoane şi familii aflate în situaţii de vulnerabilitate, risc şi care se confruntă cu diverse forme de excluziune socială, 220 de persoane (adulţi, tineri, copii), în special femei şi tinere cu niveluri scăzute de conştientizare a drepturilor pe care le au, precum şi 80 de experţi şi lideri de etnie romă.

Informaţii suplimentare despre Granturile SEE şi despre Programul Dezvoltare locală se pot obţine accesând: www.eeagrants.ro și www.frds.ro”.

Studiu Revolut: ce mai cred românii despre bani, salarii, bugetul familial și educația financiară

0

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut, super-aplicația financiară cu peste 20 de milioane de clienți la nivel mondial, a întrebat 10.000 de europeni, din care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară și cum se raportează la finanțele personale sau ale familiei. Cât de ușor le este românilor să vorbească despre banii câștigați, despre salarii, economii, situația financiară în cuplu, copiii și lecțiile despre bani, mai ales în perioade cu inflație mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022[1].

Bunăstarea financiară este influențată de vârstă sau gen?

Wellbeing-ul sau starea de bine” este strâns legată de echilibru și cumpătare, de curajul de a face lucruri noi și de a acționa pe deplin conștient de faptele tale și consecințele lor. Nu este doar o modă, ci un fel de a privi lumea și viața cu aplicabilitate în tot mai multe domenii. Mai nou, și în ceea ce ține de bani. Bunăstarea este un cuvânt aflat pe buzele multora în aceste vremuri.

Pentru cei mai mulți dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să dețină controlul asupra propriilor bani și să știe mereu exact pe câți bani contează. 24% dintre respondenții participanți la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-și ține sub control bugetul și doar 8% apreciază că s-ar simți mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulți bani.

Mai ales generațiile tinere – generația Z – leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji față de bani. Pentru 22% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 – 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reușesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

În timp ce inflația crește, oamenii reacționează diferit la veștile legate de creșterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alții sunt speriați. Atitudinile diferă și în funcție de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflației asupra situației lor financiare, în timp ce procentul de bărbați care împărtășesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbații români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-și ține sub control cheltuielile și de a-și spori veniturile chiar și în vremuri de stagnare sau recesiune economică. Lucrurile se echilibrează în privința capacității de a gestiona cheltuielile gospodăriilor și atât femeile, cât și bărbați declară că sunt în căutarea de soluții pentru a-și îmbunătăți situația financiară (51% dintre femei și 50% dintre bărbați).

Această constatare este interesantă, dacă o corelăm cu răspunsurile la întrebarea legată de influența genului asupra nivelului de cunoștințe financiare. Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puțin educate financiar decât bărbații – 61% au răspuns că educația financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbații, cât și femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferență de educație financiară între femei și bărbați (peste 63% dintre femei și 59% dintre bărbați). Cel mai mic procent de confirmări – 15% – a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale și socio-economice, femeile ar avea mai puține cunoștințe financiare decât bărbații. Mai degrabă, românii tind să spună că, dimpotrivă, bărbații au mai puține cunoștințe despre finanțele personale decât femeile pentru simplu fapt că acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodărie (18% din respondenți au ales acest răspuns).

Dacă ne raportăm la segmentarea pe vârste, putem constata că tinerii (25-34 de ani) au o percepție mai puțin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre acești respondenți au indicat ca adevărată afirmația că femeile au o educație financiară mai limitată decât bărbații, din cauze socio-economice și culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârșitoare percepția conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influențată de diferențele de gen (67%).

Cu cine se sfătuiesc românii, în problemele legate de bani?

Studiul comandat de Revolut mai arată că, pentru a-și ține finanțele sub control în perioadele de criză și pentru a atinge bunăstarea financiară, 50% dintre respondenți se documentează din articole și cărți despre managementul banilor și finanțele personale – ambele subiecte fiind dezbătute pe larg în ultima perioadă. 46% dintre români preferă sfatul experților și 20% se consultă cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua în calcul să urmeze cursuri sau să obțină o diplomă în finanțe și economie.

Fiecare vârstă are preferința ei în materie de consultanță financiară”. Respondenții cu vârste cuprinse între 35-44 de ani au o preferință evidentă pentru cărțile și articolele de educație financiară (57%), în timp ce românii de 45-54 de ani ar apela mai degrabă la tehnologie sau la o aplicație financiară – 34%. Seniorii contează mai mult pe sfaturile membrilor mai tineri ai familiei sau pe recomandările prietenilor (30%).

De asemenea, digitalizarea ia (în sfârșit) avânt: 29% dintre românii participanți la studiu spun se bazează acum pe soluții digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobăncile precum Revolut, și platformele digitale pentru a obține o abordare mai sănătoasă a banilor. Femeile sunt mai deschise (31%) decât bărbații (26%) la a utiliza tehnologia ca să obțină un control mai bun asupra bugetelor lor.

Această tendință este confirmată și de numărul tot mai mare de clienți Revolut care au creat Seifuri Vault, în perioada ianuarie – septembrie 2022. Clienții români au economisit peste 67 de milioane de euro în Seifuri Vault în această perioadă, în aplicație, în timp ce numărul conturilor de economisire a crescut cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru vacanțe, renovarea casei, cadouri, mașini, studii, plata chiriei sau vremuri grele, românii au diverse motivații pentru a pune bani deoparte și folosesc pușculițele digitale Revolut pentru a economisi. Majoritatea Seifurilor Vault create de la începutul anului până la sfârșitul lunii septembrie – 34% – au avut ca destinație fie pur și simplu o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători și vacanțe, 3% pentru rezerva pentru „zile negre” și 2,4% pentru cadouri sau doar bani în „pușculița digitală”.

Gabriela Simion, Director General al subsidiarei Revolut din România

„Seifurile Vault reprezintă unul dintre produsele din ce în ce mai apreciate de clienții români, în special în această perioadă în care costul vieții și inflația continuă să crească. În primele nouă luni ale anului, euro a fost moneda preferată de clienții români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din  sumele totale depozitate în Seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) și francul elvețian (2%). Suma medie dintr-un Seif Vault a fost de aproximativ 283 euro/ client român, în primele nouă luni ale anului, iar orașele cu cele mai multe economii în aplicația Revolut au fost, în ordinea descrescătoare a sumelor deținute în Seifurile Vault: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța. Le mulțumim clienților din România pentru că văd în Revolut atât un partener preferat pentru plăți și transferuri instant de bani, dar și o aplicație de încredere pentru a-și ține economiile și a-și îmbunătăți managementul fondurilor personale”, a declarat Gabriela Simion, director general al subsidiarei Revolut România și Head of Lending.

Românii încă se jenează să își negocieze majorările salariale individuale

Mult timp, discuțiile despre bani au fost considerate un tabu. Dar, mai nou, o altă tendință se remarcă printre români: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general. Această atitudine care indică încrederea în sine crește odată cu vârsta: 37% dintre respondenții cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte ușor despre bani, față de doar 13% dintre reprezentanții generației Z.

Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% și 28% dintre respondenți recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte. Acestea, urmate de răspunsurile referitoare la cererea de majorări salariale (27%) sunt cele mai mari procente înregistrate la întrebarea: În ce situații găsești că e dificil să vorbești despre bani?

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci și negocierile comerciale. 18% dintre participanți sunt reticenți în a cere o reducere de preț pentru bunurile sau serviciile achiziționate.  Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creștere salarială (41%) față de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenții aflați în vârful carierei (45-55) au mai puține dificultăți în a vorbi despre bani (24%).

Banii nu ar trebui să mai fie un subiect tabu azi pentru nimeni. Și cu atât mai puțin într-o relație sau în familie. Chiar dacă oamenii au diferite abordări ale finanțelor personale, discuțiile despre bani în cuplu ar trebui să fie deschise, indiferent că inflația crește sau stagnează. O abordare sănătoasă a discuțiilor despre bani este considerată de majoritatea respondenților (57%) ca fiind unul dintre cei mai importanți factori pentru o relație bună. Cu toate acestea, există și alte opinii. Pentru 8% dintre participanți, banii nu au fost niciodată un subiect relevant de discutat cu partenerii lor: doar în perioade de criză ar putea juca un rol. 4% cred chiar că discuțiile despre bani, într-o relație, ar trebui să aibă loc doar dacă la mijloc se află și bunuri comune.

Copiii trebuie să învețe din școală despre finanțele personale

Și cum rămâne cu educația financiară a copiilor? Românii sunt de acord cu acest lucru, indiferent de generația din care fac parte: cunoștințele financiare ar trebui să fie o materie școlară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici.

71% dintre respondenții români și-ar fi dorit să fi învățat mai multe despre administrarea banilor personali încă din școală, astfel încât acum să poată trece prin viață cu mai multă încredere. Doar 7% cred că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii și apreciază că este timp pentru asta, pentru că ei învață să se descurce sănătos cu banii doar ca adulți, din momentul în care încep să primească salariu, iar educația financiară timpurie ar adânci diferențele economice și sociale dintre tineri. În același timp, cei mai mulți români – 31% dintre respondenți – cred că lecțiile și cunoștințele financiare din școală joacă un rol social important în reducerea diferențelor de gen și sociale.

Astfel se poate explica și popularitatea conturilor și cardurilor pentru juniori și adolescenți, cum este și produsul Revolut <18. La nivel global peste 1,8 milioane de clienți folosesc contul Revolut <18, iar peste 170.000 sunt utilizatori din România. Contul pentru copii este o extensie a contului părintelui, iar adultul are deplin control asupra modului în care resursele financiare din acesta sunt utilizate de către beneficiarul final, copilul. Tinerii deținători de conturi Revolut își pot urmări în siguranță activitatea de pe smartphone și pot primi alerte instantanee de cheltuieli pentru a respecta bugetul. De asemenea, aplicația încurajează tinerii să își formeze obiceiuri financiare sănătoase, cum ar fi să-și seteze obiective de economisire. Toate tranzacțiile se realizează cu înștiințarea adultului, care primește o notificare instantanee pe telefon atunci când este utilizat cardul Revolut <18.


[1] Pentru acest studiu, Dynata a utilizat un eșantion reprezentativ de 1.000 de respondenți români. La studiu au participat  10.000 de respondenți din 10 țări, la nivel global. Cercetarea s-a realizat în octombrie 2022, iar rezultatele au fost structurate după gen, vârstă, țară și regiune.

One United Properties distribuie dividende pe 3 noiembrie și acțiuni gratuite pe 4 noiembrie

0

 

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, va plăti, pe 3 noiembrie, dividendele aferente primului semestru al anului, în valoare de 0,013 lei per acțiune, iar pe 4 noiembrie, Compania va distribui acționarilor acțiuni gratuite în proporție de o acțiune gratuită pentru fiecare trei acțiuni deținute. Data participării garantate, respectiv ultima zi în care investitorii pot cumpăra acțiuni ONE pentru a beneficia de acțiuni gratuite, este 1 noiembrie 2022. 

„Într-un context agitat pentru piețele globale, suntem mândri că One United Properties continuă să ofere rezultate constante acționarilor noștri. Pe de o parte, ne menținem obiectivul de a păstra lichiditatea și o volatilitate redusă a acțiunilor – în condițiile în care principalii indici care includ emitenți din sectorul de real estate din Europa au scăzut de la începutul anului cu 40-50%, acțiunile ONE au înregistrat o scădere de 4%, ceea ce dovedește că acționarii au încredere în strategia noastră de dezvoltare pe termen lung. Pe de altă parte, ne continuăm politica de dividende, care include plăți semestriale, oferind acționarilor noștri plata stabilă de dividende de două ori pe an, în timp ce reinvestim marea majoritate a profitului, astfel încât să genereze în viitor randamente pentru acționarii noștri”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO United Properties. 

Politica de dividende a One United Properties include plata semestrială a dividendelor, prima tranșă fiind aprobată în cadrul Adunării Generale a Acționarilor organizată în luna septembrie a fiecărui an, pe baza rezultatelor semestriale auditate, în timp ce a doua tranșă este aprobată în luna aprilie a anului următor, împreună cu raportul anual auditat.

În cazul acțiunilor gratuite, valoarea totală a majorării capitalului social este de 185.140.929,20 lei, întrucât compania va emite un număr total de 925.704.646 de noi acțiuni ordinare, cu o valoare nominală de 0,20 lei per acțiune. Capitalul utilizat pentru această operațiune provine din încorporarea a aproximativ 87% din primele de emisiune rezultate în urma majorării de capital social pe care One United Properties a derulat-o în perioada 27 iunie – 3 august 2022. Ca urmare a operațiunii de majorare a capitalului social cu acțiuni gratuite, capitalul social al One United Properties va fi de 740.563.717,2 lei, împărțit în 3.702.818.586 de acțiuni.

În cazul în care numărul de acțiuni la care are dreptul acționarul nu este un număr natural, numărul de acțiuni atribuite va fi rotunjit la cel mai apropiat număr natural inferior. Pentru fracțiunile de acțiuni, One United Properties va plăti un preț de decontare rezultat din algoritmul stabilit conform prevederilor legale aplicabile, care este egal cu 1,27 lei. Decontarea fracțiunilor de acțiuni va fi plătită în data de 11 noiembrie 2022.

În primele șase luni ale anului 2022, One United Properties a înregistrat venituri consolidate de 675,9 milioane de lei, în creștere cu 56% față de aceeași perioadă a anului 2021. Profitul brut a crescut mai mult decât dublu față de S1 2021, ajungând la 389,8 milioane de lei, în timp ce profitul net a crescut cu 136%, ajungând la 347,8 milioane de lei. Chiar dacă a continuat să investească, Grupul și-a menținut o poziție de numerar puternică, de 467,5 milioane de lei (la 30 iunie 2022, deci înainte de majorarea capitalului social, care a fost finalizată în august 2022 și care a adus 253,7 milioane de lei) și un indicator loan-to-value de 25%.

One United Properties va raporta rezultatele financiare pentru T3 2022 pe 11 noiembrie, la ora locală 8:00, în timp ce conferințele pentru prezentarea rezultatelor vor avea loc pe 14 noiembrie. 

EY a asistat PepsiCo Inc. în achiziția a 20% din acțiunile AQUA Carpatica

0

Echipele de Strategie şi Tranzacţii ale EY România și EY Statele Unite ale Americii au oferit PepsiCo servicii de due diligence financiar și fiscal.

Pe 2 august 2022, PepsiCo a anunțat că a încheiat un acord strategic cu AQUA Carpatica, prin care PepsiCo va deține 20% din acțiunile AQUA Carpatica, o marcă premium de apă minerală naturală îmbuteliată la sursă în Munții Carpați. Conform acordului, PepsiCo va avea drepturi de a distribui apa minerală naturală în România și în Polonia, cu oportunități de extindere pe alte piețe, inclusiv în Statele Unite. AQUA Carpatica va completa portofoliul existent de băuturi premium al PepsiCo în Europa, cu planuri de extindere la nivel global.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. 

Cu un gust excelent și o poziționare premium, AQUA Carpatica completează perfect portofoliul de produse premium PepsiCo”, a declarat Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe. „Avem încredere deplină că AQUA Carpatica, prin capitalul puternic de brand, va rezona în totalitate cu așteptările consumatorilor noștri atât pe plan local, cât și internațional”.

„Suntem onorați că am asistat PepsiCo în extinderea sa în industria europeană a apei minerale naturale. Această tranzacție cu un brand românesc premium este una de referință și a adus o mare satisfacție echipei. Mulțumim PepsiCo pentru încrederea acordată EY”, a declarat Peter Latos, liderul departamentului de Consultanță, Strategie și Tranzacții, EY România.

EY a asistat PepsiCo pe întreg parcursul tranzacției cu servicii de due diligence financiar și fiscal și negocierea contractului de vânzare-cumpărare. Echipa care a acordat consultanţă din partea EY România a fost coordonată de Peter Latos și Alina Arărău, pentru asistență financiară și de către Andra Cașu și Cristina Clujescu pentru asistență fiscală. Echipa EY din Statele Unite ale Americii a fost coordonată de Philippe Leroy și Pierre Bonneau.

Investiție privată într-o salina senzorială în București

0

Afecțiunile pulmonare se pot trata cu aer salin și în București, odată cu deschiderea salinei „Flori de sare”, amenajate de Asociația „Zi de Bine”, împreună cu Asociația KinetoBebe, printr-o investiție de 40.000 de euro, buget oferit de partenerii strategici ai Asociației „Zi de Bine”, companiileLidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank.

Realizatorii subliniază că „ședințele de salinoterapie se vor face cu ajutorul unui aparat numit halogenerator care macină sarea și dispersează în aer microparticule uscate de aerosoli, care pătrund foarte adânc în bronhiolele terminale și în alveolele pulmonare. Datorită acestui aparat, în cele două camere ale salinei se va respira un aer puternic salinizat. O ședință de 45 de minute echivalează cu 4-6 ore petrecute într-o salină de mare adâncime și este, de asemenea, o variantă sigură și pentru copiii cu vârste sub 3 ani dar și pentru femeile însărcinate.

La ședințele de salinoterapie pot participa atât copiii cât și adulții cu probleme respiratorii. Salina are o suprafață de 80 mp și s-au folosit aproape 2 tone de sare, transportată din Ucraina.

Mobilierul din sala mare a fost împărțit pe centre de activități: dezvoltare motorie, dezvoltare abilități independente și imaginație, un colț de lectură și activități de scris.

Totodată, mobilierul din sala de terapie senzorială a fost conceput pentru activități de terapie ocupațională și dezvoltarea motricității fine, ce combină perfect lumina, culoarea și muzica.

În interiorul salinei au fost amenajate locuri de joacă pentru cei mici, inspirate din educația Montessori. În plus, se vor desfășura activități gândite special pentru copiii cu diverse afecțiuni medicale, care au nevoie de terapie, iar adulții vor avea spații de studiu individual și vor putea participa la clase de yoga. 

În sala mică a salinei, ședințele de salinoterapie se vor desfășura în lumini colorate, într-un spațiu dedicat terapiei senzoriale, cu efecte benefice în special pentru copiii cu probleme neurologice, ce s-a dovedit a avea rezultate vizibile pentru o echilibrare psihică sau recreere. 

Prin lumini, mișcare și sunet, camera senzorială are capacitatea de a induce o stare de bine, de relaxare musculară și psihică, de scădere a stresului și anxietății. Astfel, copiii devin mai receptivi la informațiile oferite în cadrul celorlalte terapii desfășurate de către Asociația KinetoBebe, îi stimulează să facă mișcare, să comunice, să își însușească limbajul și să își dezvolte inteligența emoțională”.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației „Zi de Bine”: „După o lună plină, iată că am ajuns la momentul inaugurării salinei Flori de sare. Toți cei implicați în acest proiect au lucrat neobosit pentru ca micuții, dar și adulții cu probleme respiratorii, să beneficieze cât mai rapid de ședințele de salinoterapie, care le vor îmbunătăți considerabil starea de sănătate. Salina este deja funcțională, așa că vă invităm să o descoperiți și să vă bucurați de aerul curat și salinizat.” 

Raluca Chișu, fondator, Asociația „KinetoBebe”: „Sănătatea copiilor este prioritatea noastră, toate proiectele pe care le desfășurăm la KinetoBebe fiind cu atenție pe starea de bine a copiilor și pe susținerea familiei, în a lua cele mai bune decizii pentru cei mici. Investiția în acest moment într-un spațiu sigur și inovator pentru o nouă terapie, salinoterapia, a venit ca răspuns la cererea părinților, a terapeuților KinetoBebe și a personalului medical cu care colaborăm. Proiectul Flori de sare demarat cu sprijinul Asociației Zi de Bine este cea mai mare bucurie din ultima perioadă, un demers cu mult suflet și implicare. Să avem lângă noi oameni care înțeleg că binele copiilor este strâns legat de starea de sănătatea a lor și a familiei, și care să fie fascinați de BINE, este o adevarată minune! Mulțumesc echipei Zi de Bine pentru că inima lor bate o dată cu a copiilor din Centrele KinetoBebe.”

Proiectele realizate de Asociația „Zi de Bine” pot fi susținute printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.

Asociația „Zi de Bine” reamintește că are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. 

Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”. 

Panouri publicitare reutilizate creativ

0

ING Bank își transformă materialele publicitare în produse promoționale, printr-o reutilizare creativă a materialelor realizată de Remesh, o unitate protejată, dedicată angajării și integrării persoanelor cu dizabilități.

Acțiunea reprezintă o concretizare a angajamentelor ING Bank pentru mediu, cu sublinierea băncii că „vizează în primul rând finanțările și sprijinul clienților în tranziția către economia verde, fiind însă completate de diminuarea impactului negativ din operațiuni, alături de eforturile pentru sănătate financiară”.

Între măsurile în acest sens se numără:

  • tranziția portofoliului de carduri, începând cu luna mai, către o alternativă mai prietenoasă cu mediul, din plastic reciclat. Datorită acestei decizii, banca va reduce amprenta de carbon a cardurilor nou-emise cu 75%
  • participarea, în calitate de coordonator de sustenabilitate, la acordarea unui credit sindicalizat în valoare de 127 milioane euro pentru Green Group, lider de piață în sectorul reciclării deșeurilor
  • elaborarea unui ghid pentru identificarea și procesarea facilă a tranzacțiilor sustenabile în segmentul companiilor medii și mici și acordarea primului credit sustenabil pentru antreprenorii IMM, urmat deja și de alte finanțări, în valoare totală de 18 milioane Euro, în zonele de energie regenerabilă și economie circulară (ex. împrumut de 6 milioane Euro acordat grupului român Promateris, lider pe segmentul de ambalaje compostabile în Europa Centrală și de Est, pentru dezvoltarea capacității de producție, dar și un credit de 2 milioane de euro pentru Simtel Team, companie românească de inginerie şi tehnologie, pentru achiziția de panouri solare și instalarea acestora)

Alexandra Maier, manager sustenabilitate ING Bank: „În ING Bank, dezvoltăm permanent produse și servicii pentru clienții noștri (corporate și persoane fizice deopotrivă), dar și programe sociale care să sprijine sănătatea financiară și tranziția către o economie sustenabilă. Avem ambiția de a deveni banca pentru sustenabilitate, iar anul acesta am continuat să facem pași concreți în această direcție și să fim atenți la efectele asupra mediului pe care le au acțiunile noastre. Dincolo de inițiativele dezvoltate exclusiv pentru aceste obiective, încercăm să adaptăm modul de a face business, așa încât să ne unim forțele atât pentru inovație și o experiență superioară a clientului, cât și pentru un impact negativ mai mic asupra mediului. Un astfel de exemplu este  aplicația SoftPOS, aplicația care permite oricărui comerciant să renunțe la POS și să folosească telefonul. 

Ne propunem să mai facem un pas, iar începând cu anul viitor, toate materialele de publicitate pe suport outdoor (mesh, bannere, prisma print) pe care le producem în cadrul campaniilor noastre de marketing vor fi reutilizate, prelungind astfel ciclul de viață al produsului.”

Aegon România a înregistrat o creștere de 8,2% în primul semestru din 2022

0

 

  • Aegon România a încheiat S1 2022 cu o creștere de 8,2% a primelor brute subscrise, comparativ cu S1 2021
  • Compania se menține în top 7 companii de asigurări de viață, cu o cotă de piață de 4,3%
  • Creșterea este datorată preocupării tot mai mari a românilor pentru sănătatea lor, precum și pentru soluții de protecție în caz de neprevăzut
  • Rezervele financiare în caz de neprevăzut sunt principalul motiv pentru care românii aleg să se asigure

Primul semestru al acestui an a venit cu o creștere de 8,2% a primelor brute subscrise (PBS) înregistrate de compania de asigurări de viață Aegon România, comparativ cu primul semestru al anului trecut. Cu un volum de 76,7 milioane de lei al PBS în S1 2022 (vs. 70,4 milioane de lei în S1 2021), compania se menține în top 7 companii de asigurări de viață, cu o cotă de piață de 4,3%.


Această creștere este în linie cu evoluția pieței locale de asigurări și vine să confirme că românii sunt tot mai prevăzători și caută soluții de asigurare pentru a-și proteja familiile. Rezultatele pozitive sunt determinate și de perioada complicată prin care trecem, marcată de două crize care s-au suprapus (n.r. pandemia și războiul din Ucraina), context care i-a făcut pe români să devină mai preocupați pentru siguranța și sănătatea lor, precum și pentru soluții de protecție în caz de neprevăzut.


Chiar dacă nu mai este atât de prezentă, pandemia și urmările ei încă se resimt și se reflectă în interesul manifestat pentru asigurările cu componentă de sănătate, care au avut creșteri semnificative în prima jumătate a acestui an, comparativ cu anul trecut. Clienții Aegon au căutat în special soluții de a doua opinie medicală pentru a avea siguranța unui diagnostic corect, dar și planuri de protecție în caz de boli grave sau sprijin financiar în caz de spitalizare din accident sau boală. Aceste soluții au ajuns aproape de oameni prin influența brokerilor, care le pot oferi și consultanța necesară în alegerea celor mai potrivite planuri de siguranță.


Tot pe partea de trenduri, conform unui studiu intern care a vizat motivele principale pentru care oamenii aleg să încheie o asigurare de viață, compania a observat un focus mai mare îndreptat spre protecția financiară în caz de neprevăzut, acesta fiind răspunsul oferit de peste 50% dintre clienți. În același timp însă, aproape la fel de importante sunt și evenimentele pe care le pot planifica, 37% dintre clienți declarând că au ales să încheie o asigurare pentru viitorul copiilor, pentru a-i susține financiar în perioada studiilor sau pentru a le oferi un start mai bun în viață.

Este îmbucurător să vedem că oamenii sunt mai prevăzători, caută soluții și vor să aibă un scut de protecție în caz de neprevăzut pentru că, nu-i așa, trecem prin momente complicate. Chiar dacă pandemia nu mai este atât de prezentă, preocuparea pentru sănătate rămâne ridicată, lucru care s-a reflectat și în rezultatele noastre din prima jumătate a acestui an. Pe de altă parte, observăm că nu sunt puțini nici cei care se uită cu optimism spre ziua de mâine și aleg să se asigure pentru evenimentele planificate din viața lor precum studiile și viitorul copiilor. Le mulțumim tuturor celor care au ales să aibă încredere în noi, dar și partenerilor noștri, fără de care nu am reuși să aducem aceste soluții atât de aproape de români”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

Atitudini și valori față de sistemul de fiscalitate

0

Studiu realizat Biroul de Cercetări Sociale
coordonator Bruno Ștefan

Discuțiile despre modelele de dezvoltare a României ating deseori problema felului în care sunt impozitați cetățenii și firmele. Dezbaterile despre cota unică de impozitare și despre impozitul progresiv apar frecvent în spațiul public și în mediul academic, iar opiniile pro sau contra ale oamenilor politici, ale economiștilor, jurnaliștilor sau ale altor persoane publice au ajuns să fie relativ bine cunoscute. Opiniile celor care sunt supuși impozitării – ale cetățenilor, ale publicului larg – sunt foarte puțin cunoscute. Tendința oamenilor politici, a jurnaliștilor și a managerilor de a refuza să finanțeze cercetările sociologice – accelerată după criza din 2008-2009 – are la bază ideea că publicul nu se pricepe la nimic și nu trebuie consultat atunci când se iau decizii strategice. Absența sondajelor a pervertit sfera publică, definită de specialiști ca locul de întâlnire a opiniilor guvernanților, experților și guvernaților.

Pentru echilibrarea sferei publice în ceea ce privește impozitarea, am întreprins în cadrul Biroului de Cercetări Sociale un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația adultă ce locuiește în România. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți, selectați din 242 localități urbane și rurale din toate județe țării. Eșantionul a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi rezultate din intersecția a 8 regiuni de dezvoltare cu 5 tipuri de localități (orașe cu peste 200.000 locuitori, orașe cu 100.000 – 200.000 locuitori, orașe cu 30.000 – 100.000 locuitori, orașe cu mai puțin de 30.000 locuitori și comune). Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Altfel spus, din 100 de cercetări construite după același tipar, 95 dintre ele vor avea aceleași cifre cu o eroare de +/- 3%, iar 5 cercetări ar putea avea erori mai mari. Un număr de 33 operatori de interviu au sunat oamenii utilizând baze de date ale Biroului de Cercetări Sociale rezultate din anchete desfășurate în ultimii doi ani pe teren la domiciliul subiecților, care au fost selectați prin pas statistic: oameni care domiciliază doar la apartamente sau case cu număr impar. În acest fel s-a asigurat principiul probabilist care permite extrapolarea rezultatelor la nivelul întregii populații adulte a țării, căci e improbabil ca oamenii care locuiesc la apartamente cu numere impare să aibă opinii semnificativ diferite de cei care domiciliază la apartamente cu numere pare. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate.

Prima temă abordată a fost legată de modificarea sau stabilitatea unui cod fiscal, iar rezultatele arată că dorința unei stabilități fiscale este doar cu 7 procente mai mare decât dorința unor modificări fiscale în funcție de nevoile statului și de evoluția piețelor:

Preferințele pentru un cod fiscal stabil sunt mai numeroase în rândul celor domiciliați în București-Ilfov și regiunea Centru (peste 49%), în orașele foarte mici (sub 30.000 locuitori) și mari (cu 100.000 – 200.000 locuitori) – peste 50%, în rândul celor de 50-60 ani (54%), al absolvenților de facultate și al celor care își declară orientări economice, sociale sau politice de dreapta (61%) și de centru (55%).

Preferințele pentru un cod fiscal modificat în funcție de nevoi sunt mai accentuate la oamenii care domiciliază în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (peste 43%), la tinerii sub  30 ani (43%) și de 40-50 ani (40%), la cei cu studii medii (39%) și la cei cu orientări de stânga (41%).

Cei care susțin un cod fiscal stabil preferă cel mai mult cota unică de impozitare, pe când cei care susțin modificarea codului fiscal preferă impozitul progresiv sau sunt indiferenți:

 

Dvs. susțineți mai degrabă:

Cota unică de impozitare

Impozitul progresiv

Îmi e indiferent

Dvs.
considerați că România are nevoie mai degrabă de:

Un cod fiscal stabil, neschimbat

43%

29%

28%

Un cod fiscal
modificat în funcție de nevoi

29%

35%

36%

Nu știu

29%

21%

50%

Total

35%

30%

35%

 

 

Dorința unui cod fiscal stabil este întâlnită așadar la alegătorii de dreapta, care își asumă valori liberale, pe când dorința modificării codului fiscal este exprimată de alegătorii de stânga, cu valori socialiste. Bărbații preferă mai mult decât femeile un cod fiscal stabil (46% versus 42%); față de acest subiect femeile sunt mai indiferente.

În același registru, întrebarea despre comasarea taxelor și impozitelor a accentuat tendințele liberale ale populației:

Cu o majoritate de peste 80% bucureștenii susțin simplificarea legislației fiscale; această susținere scade la jumătate în rândul oltenilor. Repartiția opiniilor pe regiuni de dezvoltare arată foarte clar că tema comasării taxelor este una care îi preocupă mai ales pe locuitorii Capitalei; cu cât trăiesc mai departe de București, cu atât interesul față de ea se diluează:

Regiunea Simplificării legislației fiscale și comasării taxelor și impozitelor Modificării legislației în funcție de programe Nu știu
București-Ilfov 81% 8% 11%
Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 57% 20% 23%
Nord-Est (BC, BT, IS, NT, SV, VS) 61% 27% 12%
Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SJ, SM) 58% 23% 19%
Sud-Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 50% 36% 14%
Sud-Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 61% 20% 19%
Sud-Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 40% 32% 28%
Vest (AR, CS, HD, TM) 46% 32% 22%

 

Tema comasării taxelor este atractivă pentru persoanele cu studii superioare (68%), cu orientări economice și politice de dreapta (73%), domiciliate în orașe (peste 60%), care susțin cota unică de impozitare (67%). În București, Buzău, Giurgiu, Iași, Ilfov, Maramureș, Olt, Sălaj, Sibiu și Vaslui comasarea taxelor este susținută în procente de peste 70%.

Modificarea legislației în funcție de proiectele propuse alegătorilor de către liderii politici este susținută cel mai des de către locuitorii orașelor foarte mici și ai celor din mediul rural, de către cei cu studii medii (liceale și postliceale), cu valori asumate de stânga. Preferința pentru modificarea legislației fiscale corelează puternic cu susținerea impozitului progresiv (29%). Există câteva județe în care s-a observat o dorință mai puternică de modificare a legislației fiscale, printre care Bacău, Botoșani, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Hunedoara, Teleorman, Timiș și Tulcea (peste 40%).

Chiar dacă își doresc un cod fiscal stabil, cei mai mulți cred că acesta trebuie stabilizat după efectuarea unor corecții care să ducă la scăderea taxelor. Pentru două treimi dintre cetățeni taxele sunt prea mari și dacă ar avea putere de decizie le-ar scădea.

Mărirea taxelor a fost cel mai des exprimată de către locuitorii din regiunea Sud-Muntenia (6%), din orașele foarte mici (5%), de către tinerii sub 30 ani (7%), cu educație elementară, preliceală (6%), care se declară cu orientare de dreapta (10%), domiciliați în județele Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Galați, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Neamț, Tulcea (procente peste 6%).

Scăderea taxelor este dorită în special de cetățenii domiciliați în regiunile Nord-Vest (78%) și Vest (75%), în orașele mijlocii (71%) și în mediul rural (70%), de către femei (71%), de cei cu vârste de 30-60 ani (peste 70%) – adică de majoritatea salariaților plătitori de taxe, de cei cu studii liceale (70%), care nu au o orientare politică anume (73%).

Menținerea taxelor la același nivel este solicitată în special de locuitorii din regiunea Sud-Vest Oltenia (31%), din orașele mari (31%), de populația vârstnică (30%), cu orientări de centru și de stânga (33%).

Deși declară în proporții covârșitoare că ar scădea taxele dacă ar avea putere de decizie, oamenii susțin măsurile guvernului de introducere a unor noi taxe: 60% din cei care solicită reducerea taxelor sunt de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate care să fie plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei și de cei cu pensii speciale; 45% dintre cei care ar reduce taxele dacă ar ajunge la putere apreciază ca fiind bună majorarea accizelor la tutun; 28% dintre cei care susțin categoric reducerea taxelor sunt de acord cu mărirea TVA de la 9% la 19% pentru produsele care conțin zahăr (taxa pe dulce). Nu este vorba de o contradicție a publicului ori de opinii lipsite de logică, de neînțelegere a temelor puse în discuție sau de greșeli de măsurare – cei mai mulți oameni consideră necesară o reajustare a sistemului de impozitare, care să taxeze suplimentar anumite venituri și proprietăți și în același timp să reducă povara fiscală de pe umerii celor mai mulți cetățeni. Cercetarea a arătat că oamenii înțeleg că statul are cheltuieli din ce în ce mai mari și este nevoit să-și suplimenteze veniturile la bugetul public. Puși în fața diverselor măsuri de sporire a încasărilor, cetățenii au făcut alegeri care arată preocuparea lor față de tema fiscalității; doar în cazul înlocuirii impozitului de cifra de afaceri de 1% și 3% cu impozitul pe profit de 16% pentru microîntreprinderi nu s-au pronunțat 43% dintre ei – lucru explicabil pentru că problemele antreprenoriale sunt străine unor categorii largi de cetățeni (pensionari, angajați la stat, studenți, etc.).

Cei mai categorici susținători ai sporirii controalelor fiscale în zonele cu risc ridicat de evaziune sunt cei din regiunile Nord-Vest (89%) și Vest (86%), din orașele mari și foarte mari (peste 80%), cu vârste de 40-60 ani (80%), absolvenți de studii superioare (86%), cu valori de centru și stânga (81%). Împotriva sporirii controalelor fiscale sunt mai mulți cei din regiunile Sud-Est (35%) și Nord-Est (18%), din mediul rural (17%), bărbații mai mult decât femeile (17% versus 9%), tinerii sub 30 ani (16%), absolvenții de studii elementare (17%) și cei cu orientări de dreapta (17%).

Susțin verificarea fiscală a tuturor contribuabililor în special cei din regiunile Centru (88%), Vest (87%) și Nord-Vest (85%), din orașele mijlocii (87%) și mari (80%), absolvenții de studii superioare (85%) și cei fără orientări politice (83%). Și sunt împotriva verificării tuturor contribuabililor mai ales cei din regiunile Sud-Est (30%) și Nord-Est (21%), din orașele foarte mici (12%) și din mediul rural (15%). Împotrivirea scade odată cu vârsta – de la 14% la tinerii sub 29 ani la 9% la cei de peste 70 ani. Și scade odată cu creșterea numărului anilor de școlarizare – de la 15% la cei cu 10 clase la 8% la cei cu facultate. Cei cu valori de dreapta se împotrivesc cel mai mult acestor controale (17%).

Sunt de acord cu impozitarea celor cu mai multe proprietăți și averi în special cei din regiunile Nord-Vest (72%) și Nord-Est (71%), din orașele mici (acordul crește invers proporțional cu dimensiunea localităților – de la 54% la cei din orașele foarte mari la 67% la cei din orașele foarte mici). Pe măsura înaintării în vârstă crește și acordul impozitării celor cu multe averi – de la 53% la cei sub 30 ani la 63% la cei de peste 60 ani. Cei cu valori de stânga sunt cei mai categorici susținători ai impozitării proprietăților numeroase: 75%. Sunt împotriva impozitării suplimentare a celor cu multe averi cu precădere cei din regiunile Sud-Est (36%), Centru (36%), Vest (33%), București-Ilfov (32%) și Sud-Muntenia (30%), din orașele foarte mari (34%), bărbații (30%), tinerii sub 30 ani (31%) dar și vârstnicii trecuți de 70 ani (32%), precum și cei fără orientări politice.

Sunt de acord cu plata impozitului pe salariu de către toți angajații și cu anularea reducerilor de impozit la IT-iști, constructori, măcelari etc. în special cei din regiunile Nord-Vest (71%) și Vest (60%), cei din orașele foarte mici (64%), cu vârste între 50 și 59 ani (63%), absolvenți de facultate (61%) și cei cu orientări de stânga (70%). Se declară împotriva anulării reducerilor de impozit pe salarii la unele categorii de angajați mai ales cei din regiunea Sud-Est (31%), cei din orașele foarte mari (23%) și din mediul rural (23%), cei de 18-40 ani (26%), cu studii medii (23%), cu orientări de centru sau care nu-și cunosc valorile economice sau politice (24-26%).

Susțin impozitul pe profit de 16% pentru microîntreprinderi cu precădere cei domiciliați în regiunea Nord-Est (42%). Acordul crește proporțional cu scăderea dimensiunii localităților – de la 26% la cei din orașele foarte mari la 34% la cei din comune. Ca și împotrivirea, acordul crește odată cu numărul anilor de studii – de la 27% la cei cu
10 clase la 33% la cei cu studii superioare. Scade indiferența față de temă odată cu creșterea anilor de studii. Sunt împotriva înlocuirii impozitului pe cifra de afaceri cu impozitul pe profit în mod deosebit locuitorii din regiunile București-Ilfov (38%) și Centru (34%). Împotrivirea scade odată cu reducerea numărului de locuitori – de la 35% la cei din orașele foarte mari la 22% la cei din mediul rural. Sunt împotrivă mai mult cei de 30-50 ani (30%), absolvenții de studii superioare (31%) și cei cu orientări de dreapta (30%).

Aceste corelații scot în evidență câteva tipare socio-demografice legate de preferințele pentru reforma fiscală în România: pe de o parte populația din vestul țării, absolvenții de studii superioare, tinerii, locuitorii marilor orașe și cei care-și declară orientări economice și politice de dreapta susțin măsuri egalitariste, care să nu favorizeze pe unii (puțini) în detrimentul celor mai mulți cetățeni; pe de altă parte populația din estul țării, din orașele mici și din mediul rural, mai îmbătrânită, cu studii medii, care își declară orientări economice și politice de stânga susține diferențierile fiscale și sprijinirea unor grupuri sociale ca modalități de sporire a încasărilor la bugetul statului. Chiar dacă ideologiile de stânga sau dreapta și-au redus aderența în rândul opiniei publice, faliile tradiționale vest versus est, urban mare versus urban mic și rural, educați versus slab educați se mențin pe mai departe și lor li se adaugă, așa cum se va evidenția mai departe, cea dintre bărbați și femei. Puțin mai clară în ceea ce privește sporirea controalelor în zonele cu risc ridicat de evaziune și impozitarea suplimentară a celor cu mai multe proprietăți, teme la care bărbații se opun mai mult decât femeile, cercetarea scoate la iveală o problemă de gen ce va fundamenta curând ideologiile conservatoare și pe cele progresiste din spațiul public românesc: în structurile statului fiind mai multe femei angajate decât bărbați (în administrație, sănătate, educație, justiție, etc.), femeile tind să susțină politicile etatiste, iar bărbații tind să le conteste tot mai mult.

Puși să aleagă unde ar trebui pusă povara cea mai mare a fiscalității pentru cetățeni, ce consideră că ar trebui să fie impozitat mai mult între proprietățile deținute, capitalul sau banii câștigați și munca realizată, cetățenii au respins covârșitor suplimentarea impozitelor pe muncă: doar 8,5% le susțin, în timp ce 44,2% preferă impozitarea mai mare a capitalului și a câștigurilor, iar 30% vorbesc despre taxarea mai mare a proprietăților deținute.

Sunt pentru impozitarea proprietăților deținute mai ales locuitorii din regiunile București-Ilfov (38%) și Sud-Vest Oltenia (37%), bărbații mai mult decât femeile, cei cu vârste de 40-49 ani (36%), absolvenții de facultăți (34%) și cei cu orientări economice și politice de centru (39%). Susțin impozitarea mai mare a capitalului și a banilor câștigați cu precădere locuitorii din regiunile Nord-Vest (64%) și Vest (60%), persoanele trecute de
50 ani (peste 45%) și absolvenții de studii liceale. Și sunt de acord cu impozitarea mai mare a muncii locuitorii din regiunea Nord-Est (20%), din orașele mici și din mediul rural (11-12%), persoanele de 60-69 ani (12%), cu studii elementare (12%) și cu valori de stânga (16%).

Cât privește impozitarea firmelor și instituțiilor, populația își dorește sporirea taxelor pe cifra de afaceri (37,2%), pe dividendele și profitul obținut (24,4%), pe proprietățile deținute: clădiri, terenuri, mașini, utilaje (20,8%) și pe veniturile salariaților (5,1%).

Impozitarea mai mare a cifrei de afaceri este susținută cu precădere de oamenii din regiunile Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia (45%), din orașele foarte mari (43%) și de cei cu vârste între 30-39 ani (43%). Impozitarea suplimentară a dividendelor și a profitului obținut de firme este dorită în special de cei din regiunile Sud-Est (34%), Nord-Vest (30%) și București-Ilfov (29%), de cei din orașele mari (34%) și de cei care se declară cu orientări economice de centru (34%). Impozitarea mai mare a proprietăților firmelor este dorită de oamenii din regiunile Sud-Est (30%) și Nord-Est (27%), de cei cu studii elementare și cu orientări de dreapta (23%). Impozitarea în plus a veniturilor salariaților este menționată de locuitorii din regiunea Sud-Est (13%), de cei din orașele foarte mici (9%) și din comune (7%), de cei trecuți de 60 ani (8%), cu studii elementare (8%) și fără valori economice clare (10%).

Cetățenii români afirmă categoric (78%) că impozitele și taxele pe muncă sunt prea mari, iar procentele sar de 85% la cei care locuiesc în regiunile Nord-Vest, București-Ilfov, Vest și Centru, la cei din orașele foarte mare, care au vârsta de angajare (25-65 ani) și care nu au vreo orientare economică sau politică anume. Doar cei care se consideră de stânga sau de centru consideră mai des (peste 25%) că taxele pe muncă sunt stabilite la un nivel corect.

Credeți că taxele și impozitele pe muncă sunt în România:

Prea mari 78,3%
Prea mici 2,7%
Atât cât trebuie 15,9%
Nu știu 3,2%

Revenirea la tema impozitării diferențiate a veniturilor arată mai clar dorința populației de a exista un regim fiscal unitar, egal pentru toți cetățenii:

Susțin un tratament fiscal egal pentru toți mai ales cei din regiunile Centru (76%), București (67%), Sud-Vest Oltenia (64%) și Nord-Vest (62%), iar simpatia pentru eliminarea ratelor de impozitare crește invers proporțional cu dimensiunea orașelor și direct proporțional cu numărul anilor de școlarizare. Cei cu orientări declarate de dreapta susțin în proporție de două treimi un tratament fiscal egal. Scutirea de impozite pentru anumite categorii de cetățeni este dorită cu precădere de către cei din regiunile Sud-Est (44%) și Nord-Vest (41%), de către cei din orașele foarte mari (32%) și din mediul rural (36%), cu valori de centru (46%).

Din alte 10 măsuri fiscale propuse de diverși specialiști pentru redresarea economică a țării, publicul și-a declarat susținerea cu toată convingerea doar pentru 4 dintre ele, iar graficul de pe pagina următoare arată că sunt foarte puțini cei care se împotrivesc lor (între 6,6% și 8,5%):

Reducerea accizelor la energie și combustibil cu 10% stârnește puțin mai mult împotrivirea celor cu studii elementare și a celor din partea de est a țării, dar e susținută de peste 95% din locuitorii din vestul și centrul României. Anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici. Acordarea de facilități fiscale întreprinzătorilor e o idee bună tot pentru cei din vest, cu studii superioare, dar criticată îndeosebi în est, în mediul rural și de cei cu educație elementară. Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga.

Aceste patru propuneri, susținute de mai bine de trei sferturi dintre cetățeni, îi lasă indiferenți în special pe cei cu studii elementare, din mediul rural, din regiunea Sud-Est și pe cei vârstnici. În aceste grupuri social-demografice s-a constatat cel mai mare grad de apatie, de indiferență față de tema fiscalității.

Alte patru posibile măsuri fiscale întrunesc susținerea majorității populației, dar o împotrivire ceva mai mare, de 14-28%, și o indiferență de 20-33%.

Reducerea numărului de angajați din aparatul de stat cu 10% e o idee bună cu precădere pentru cei din regiunile Nord-Est (72%), Nord-Vest (67%) și București-Ilfov (65%), pentru cei din orașele mijlocii și mari (69%), pentru bărbați (65%), pentru cei cu vârste de 30-39 ani (67%) și 60-69 ani (63%), pentru cei cu studii superioare (66%), care au opinii atât de stânga (69%) cât și de dreapta (67%). Și e o idee proastă în special pentru cei din regiunea Sud-Est (24%), pentru femei (22%), pentru cei de 40-60 ani (26%), pentru cei cu studii elementare și medii (20-22%), pentru cei cu orientări de centru sau care nu-și cunosc orientările economice sau politice (27%).

Ideea reducerii sporurilor funcționarilor publici este apreciată îndeosebi de oamenii domiciliați în regiunile Nord-Est (71%), Nord-Vest (68%) și Sud-Vest Oltenia (65%), de cei din orașele mijlocii și mici (67%), de vârstnici (66%), de absolvenții de studii superioare (64%) și de cei care se declară de stânga (67%). Ea e criticată cel mai mult de cei din regiunile Sud-Muntenia (33%), București-Ilfov (23%) și Centru (20%), de cei domiciliați în orașele foarte mari (25%), de tinerii sub 30 ani (26%) și ce cei cu orientări de centru (23%) și dreapta (20%).

Plafonarea veniturilor obținute din bani publici la 6.000 euro lunar e susținută puternic de cei din regiunile Nord-Vest (74%) și București-Ilfov (64%), din orașele mari (61%), cu vârste între 50-60 ani (60%), absolvenți de facultate (58%), cu orientări economice și politice de dreapta (72%). Și e criticată mai mult de cei din regiunile Nord-Est (25%) și Sud-Muntenia (23%) și de cei cu orientări economice de centru (20%).

Generalizarea sistemelor de plăți electronice este o idee bună în special pentru cei domiciliați în regiunile Nord-Vest (64%) și Nord-Est (61%), pentru tinerii până în 40 ani (63%), dar susținerea ei scade odată cu vârsta la 27% la cei trecuți de 70 ani. Oamenii cu valori de dreapta (55%) și cei fără o orientare anume (57%) vor mai mult decât cei de stânga (40%) să fie generalizat sistemul plăților electronice. Limitarea plăților în numerar e o idee proastă mai ales pentru locuitorii din regiunile Sud-Est (34%), Sud-Vest Oltenia (34%) și Nord-Est (32%). Percepția acestei idei ca fiind proastă crește odată cu înaintarea în vârstă – de la 19% la tinerii sub 29 ani la 50% la cei trecuți de 70 ani. Și scade odată cu sporirea anilor de studii școlare: de la 41% la absolvenții de 10 clase la 23% la absolvenții de facultate. 47% din alegătorii de stânga resping ideea generalizării plăților electronice.

Există două măsuri fiscale care stârnesc controverse: cea despre revenirea la cota unică de TVA de 19% (susținută doar cu 7% mai mult decât sistemul unui TVA diferit pentru anumite bunuri, servicii sau produse) și creșterea impozitului pe moșteniri (împotriva căreia sunt 53% din cetățeni). Dacă anularea tuturor reducerilor de TVA e o măsură susținută previzibil de cei din vestul țării și de cei cu orientări economice și politice de stânga, mărirea valorii impozitului pe moștenire stârnește nemulțumiri îndeosebi în rândul locuitorilor din orașele foarte mari (61%); nemulțumirea scade direct proporțional cu dimensiunea localităților de rezidență și ajunge la 48% la cei din mediul rural. Oamenii de peste 70 de ani critică cel mai mult această posibilă măsură (62%), la fel ca cei care nu-și cunosc orientarea economică sau politică. Creșterea impozitului pe moștenire este o idee bună mai ales pentru cei din regiunile Nord-Vest (34%) și Nord-Est (33%) și pentru cei cu valori economice de dreapta (33%) și centru (31%).

Soluțiile fiscale propuse spre dezbatere în sondajul Biroului de Cercetări Sociale i-au ajutat pe cetățeni să-și cristalizeze opiniile față de dilema cota unică versul impozitul progresiv. Puși să aleagă între cele două variante, rezultatele au arătat o susținere foarte strânsă a fiecărei opțiuni:

Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile Nord-Est (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai mult de jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%).

Regiunea Susțin cota unică de impozitare Susțin impozitul progresiv Îmi e indiferent, nu știu
București-Ilfov 48% 34% 18%
Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 27% 20% 53%
Nord-Est (BC, BT, IS, NT, SV, VS) 29% 39% 32%
Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SJ, SM) 49% 27% 25%
Sud-Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 33% 31% 36%
Sud-Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 34% 36% 30%
Sud-Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 22% 23% 55%
Vest (AR, CS, HD, TM) 46% 28% 26%

Cota unică de impozitare este preferată în orașele foarte mari (40%) și foarte mici (41%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în orașele de 100.000 – 200.000 locuitori (41%).

Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare.

Cota unică este o idee îmbrățișată puternic de cei care își declară orientări de dreapta (48%) și centru (43%), pe când impozitul progresiv este dorit de 43% din cei care se declară de stânga. 57% din cei care nu știu ce orientări economice și politice au sunt indiferenți față de sistemul de impozitare.

Aceleași diferențieri între opinii apar atunci când întrebarea este reformulată. Ceea ce se observă din graficul de mai jos, prin comparație cu cel anterior, este că numărul celor indiferenți a scăzut, ei redistribuindu-se în ponderi relativ egale între cele două soluții:

Impozitarea progresivă în funcție de câștiguri este susținută îndeosebi de cei din regiunile Nord-Vest (52%), Sud-Muntenia (51%) și Nord-Est (49%), de cei din orașele mici (49%), de tineri (51%) și de cei cu valori de stânga (59%).

Impozitarea cu același procent din câștiguri este preferată de oamenii care locuiesc în regiunile Vest (58%), Sud-Est (55%) și în orașele foarte mari (53%), de adulții de 40-50 ani (51%), dar în general de toți cei cu vârste de angajare (25-65 ani), de oamenii cu studii superioare (50%), cu valori de centru (57%) și dreapta (50%).

Există un segment de populație de 35% care susține cota unică pe baza unor valori de dreapta, capitaliste, așezate în conștiința lor de-a lungul anilor și acestuia i se adaugă alți 10-11% din cetățeni care înclină ușor spre ideea cotei unice, dar care trece în absenteism și indiferență atunci când subiectul este contestat sau când susținătorii lui îi contestă pe ceilalți. Aceștia din urmă sunt cei mai numeroși în orașele mijlocii și mari, au studii medii, sunt preponderent bărbați și nu știu ce orientare economică și politică au. Și există un segment de populație de 30% care susține impozitul progresiv pe baza unor valori de stânga, socialiste, cu vechi rădăcini ideologice, iar lor li se adaugă alți 13-14% care înclină spre impozitul progresiv, dar fără o convingere puternică, ci mai degrabă datorită apartenenței unor medii sociale în care acesta este valorizat: comune și orașe mici, oameni cu studii elementare și medii, sunt preponderent femei fără vreun atașament pentru o ideologie economică și politică.

Atunci când oamenii au fost întrebați dacă sunt de acord cu ideea că impozitul progresiv stimulează lenea și prostia, ei au revenit la aceleași opțiuni ca atunci când au fost puși să aleagă între cota unică și impozitul progresiv: da – 35,5%, nu – 29,5%:

Sunt de acord cu ideea că impozitul progresiv stimulează lenea și prostia cel mai mult oamenii din București-Ilfov (46%), din orașele mari (46%) și foarte mici (41%), absolvenții de studii superioare (43%) și cei cu valori de centru și dreapta (47%).

Sunt împotriva ideii că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici cu precădere locuitorii din regiunile Nord-Est (48%) și Sud-Muntenia (40%), cei din mediul rural (31%), cei trecuți de 70 ani (35%), cu valori asumate de stânga (47%). Cei care nu își cunosc orientările economice și politice sunt indiferenți la această problemă în proporție de 44%.

Primele măsuri fiscale propuse de guvern au apucat să fie măsurate în sondaj, iar răspunsurile arată o susținere variată a acestora:

Instituirea unei taxe de solidaritate e cel mai apreciată de locuitorii din regiunile Nord-Vest (74%) și Sud-Muntenia (62%), de cei din orașele mijlocii și mici, sub 100.000 locuitori (68%) și de cei care se declară atât de dreapta (68%) cât și de stânga (64%). Taxa de solidaritate e o idee proastă mai ales în regiunile Nord-Est (18%) și București-Ilfov (17%), dar lasă indiferenți pe cei din zona Centru (44%), Sud-Vest Oltenia (38%) și Vest (37%). Ea e criticată mai des în orașele foarte mari și în mediul rural (13%) și de cei cu orientări de centru (27%).

Majorarea accizei la tutun e o măsură lăudată mai ales de cei din regiunile Nord-Vest (62%) și Vest (58%), de cei din orașele foarte mari (încrederea în eficacitatea acestei măsuri scade proporțional cu dimensiunea localităților), e lăudată mai mult de bărbați (femeile sunt mai indiferente la această idee, nu critice), aprecierea ei crește direct cu numărul anilor de studii, ajungând să întrunească majoritatea (51%) în rândul absolvenților de studii superioare și e văzută bine de cei care se declară de centru (50%) și de stânga (51%). Ideea majorării accizei la tutun e proastă în special pentru cei din zona Centru (46%) și Nord-Est (42%), din orașele foarte mici (44%), pentru tineri (38%), cu studii elementare și medii (35%), care se consideră de dreapta (38%).

Taxa pe dulciuri este apreciată mai ales în regiunile Nord-Vest (45%) și Nord-Est (32%), în orașele mijlocii (37%), de către bărbați mai mult decât de femei (30% versus 26%), de cei de 30-60 ani (33%), cu studii superioare (37%). Ea e contestată cel mai puternic de cei din regiunile Vest (63%), Sud-Muntenia (62%) și Centru (57%), de cei din orașele foarte mari (56%), de cei foarte tineri sau foarte în vârstă (58%), cu studii medii, liceale (52%), care nu știu ce orientări economice și politice au (62%).

Toate aceste date despre sistemul de fiscalitate din România și mai ales corelațiile pe sexe, vârste, regiuni de dezvoltare, tipuri de localități, niveluri de educație sau orientări economice, politice sau sociale scot în evidență preferința populației pentru un model fiscal mai degrabă conservator decât progresist, egalitarist și mai puțin preferențial pentru anumite grupuri sociale, capitalist și mai puțin socialist. Diferențele nu sunt mari; mai mare este indiferența față de ele, diluarea importanței valorilor economice, sociale și politice.

Se observă diferențele dintre cei din vest și cei din est, iar cei din București tind să semene mai mult cu cei din est. Oamenii din orașele mici și din mediul rural au o înclinație mai mare spre ideile care susțin impozitul progresiv și măsurile socialiste, iar din orașele foarte mari lor li se adaugă tinerii sub 29 ani și femeile. Femeile înclină mai mult spre măsurile socialiste decât bărbații, iar diferențele de gen se vor reflecta curând și în opțiunile de vot și în alte măsuri economice, politice sau sociale. Odată cu creșterea vechimii în muncă crește și atașamentul la valorile capitaliste, liberale, dar apropierea pensiei duce la renunțarea la aceste principii și îmbrățișarea celor socialiste; nu în aceleași ponderi ca în deceniile trecute, dar totuși semnificative – statutul social influențează mult opiniile și valorile oamenilor.

Percepția administrației fiscale

Atitudinile și valorile față de fiscalitate au fost construite și pe baza percepției administrației fiscale, iar interacțiunea cu reprezentanții ANAF și informațiile aflate despre aceștia au cristalizat opinii mai degrabă critice. Imaginea angajaților de la fisc este negativă: îi fac pe oameni să aștepte mult timp la ghișeu, le rezolvă foarte încet problemele, nu le oferă consilierea necesară, sunt aroganți și puțin amabili, iar profesionalismul lor lasă de dorit. Doar 11-13% din cetățeni sunt foarte mulțumiți de serviciile pe care le primesc de la funcționarii administrațiilor fiscale, iar alți 19-24% sunt oarecum mulțumiți. Sondajul a măsurat gradul de mulțumire privind interacțiunea cu administrația fiscală pe 6 trepte, dar pentru simplificarea prezentării ele au fost comasate în 3 trepte:

Neprofesionalismul personalului din administrațiile fiscale e criticat cel mai frecvent de cei domiciliați în București-Ilfov (46%) și Centru (45%), în orașele foarte mari și mijlocii (38%), de bărbați (37%), de cei cu studii superioare (39%) și de cei cu orientări de centru (37%). Profesionalismul personalului ANAF e apreciat de aproape jumătate dintre locuitorii din regiunile Nord-Vest (49%), Nord-Est (46%), Sud-Vest Oltenia (44%) și Sud-Est (43%), de oamenii domiciliați în mediul rural și în orașele foarte mici (44%), de femei (43%), iar aprecierea crește odată cu înaintarea în vârstă, de la 30% la cei tineri sub 29 ani la 58% la cei trecuți de 70 ani. Mulțumirea față de profesionalismul funcționarilor scade pe măsură ce cresc anii de studii ai cetățenilor și crește odată cu asumarea unei ideologii economice și politice: e mai mare la cei cu studii elementare și la cei care sunt de dreapta sau de stânga.

De lipsa amabilității personalului din ANAF se plâng cel mai mult cei din București-Ilfov (53%), din orașele foarte mari (42%), bărbații (40%), cei de
30-40 ani (46%), cu studii superioare (42%), cu orientări de centru (41%). Sunt mulțumiți de amabilitatea funcționarilor administrației fiscale îndeosebi cei din regiunile Nord-Vest (53%), Nord-Est (44%) și Sud-Est (40%), din orașele foarte mici (50%), femeile (42%), iar mulțumirea crește odată cu vârsta, de la 32% la tinerii sub 29 ani la 57% la cei trecuți de 70 ani. Mulțumirea e mai mare la cei cu studii elementare (49%) și la cei care nu își declară vreo orientare politică anume (43%).

Nemulțumirile față de platforma www.ghiseul.ro sunt cele mai multe la cei din București-Ilfov (34%), din orașele mari și foarte mari (23%), la persoanele de 30-39 ani (22%) și de 60-69 ani (21%), la cei cu studii superioare (24%) și cu valori economice și politice de centru (23%). Satisfacția față de facilitățile oferite de platforma de plăți www.ghiseul.ro e semnificativ mai mare la oamenii care locuiesc în regiunile Nord-Vest (54%), Vest (49%) și Centru (44%), în orașele foarte mari și mici (44%), la persoanele cu studii superioare (43%) și la cei fără o orientare economică sau politică anume (42%). Pe măsura înaintării în vârstă platforma de plăți online lasă indiferenți tot mai mulți cetățeni – de la 36% la cei de 30-39 ani la 53% la cei de peste 70 ani. La fel de distanți față de ea sunt și cei care se consideră de stânga – 63%.

Slaba consilierea acordată de către funcționarii administrației fiscale îi nemulțumește în primul rând pe oamenii din regiunile Centru (47%) și București-Ilfov (47%), pe cei domiciliați în orașele foarte mari (42%), pe bărbați (39%), pe cei de 30-39 ani (42%), pe absolvenții de studii superioare (41%) și pe cei care au orientări economice și politice de centru (40%). Consilierea primită de la personalul ANAF oferă satisfacție cel mai mult locuitorilor din regiunile Nord-Vest (49%) și Nord-Est (44%), din orașele foarte mici (41%) și din mediul rural (41%), femeilor (41%), persoanelor vârstnice (satisfacția față de consilierea primită crește odată cu înaintarea în vârstă, de la 28% la cei de 30-39 ani la 57% la cei trecuți de 70 ani). Mulțumirea pentru sfaturile oferite de funcționarii administrației fiscale scade odată cu creșterea anilor de educație școlară, de la 47% la cei cu studii elementare pre-liceale la 28% la cei cu studii superioare.

Încetineala cu care le sunt rezolvate problemele de către funcționarii ANAF îi nemulțumește cel mai mult pe cei din regiunile Centru (59%) și București-Ilfov (53%), din orașele foarte mari (49%), pe bărbați (45%), pe cei de 30-40 ani (47%), pe absolvenții de studii superioare (47%) și pe cei care se consideră cu orientări de dreapta (47%) sau centru (46%). Sunt mulțumiți de rapiditatea rezolvării problemelor de către personalul din administrația fiscală în special cei din regiunea Nord-Vest (43%), din mediul rural (37%) și din orașele foarte mici (34%), femeile (36%). Mulțumirea crește odată cu înaintarea în vârstă (de la 24% la tinerii sub 29 ani la 53% la cei trecuți de 70 ani) și scade odată cu numărul anilor de școlarizare, de la 42% la cei cu studii elementare la 23% la cei cu studii superioare.

Timpul petrecut la ghișeu îi nemulțumește cel mai mult pe locuitorii din regiunile Centru (59%) și București-Ilfov (57%), din orașele foarte mari (54% – nemulțumirea scade treptat odată cu reducerea dimensiunii localităților la 40% în orașele foarte mici), îi nemulțumește mai mult pe bărbați (50%) decât pe femei (41%), pe tineri mai mult decât pe vârstnici (de la 49% la cei sub 29 ani la 31% la cei trecuți de 70 ani), ea crește odată cu numărul anilor de studii, ajungând la 50% la cei cu studii superioare și la cei care se consideră de dreapta. Timpul petrecut la ghișeu e perceput ca agreabil de către cei din regiunea Nord-Vest (40%, din orașele foarte mici sau din mediul rural (35%), de către femei (33%), vârstnici (47%), cu studii elementare (40%).

Percepția negativă a administrației statului e dată și de proasta imagine pe care o au angajații acesteia. Pentru cei mai mulți oameni există convingerea că la stat sunt prea mulți angajați, prea bine plătiți, slab pregătiți profesional, ineficienți și lacomi. Imaginea pozitivă a fost constatată doar la 10-12% din cetățeni, iar aceștia sunt aceiași care apreciază buna funcționare a aparatului statului. Cercetarea arată că statul cu birocrația lui este apreciat doar de 1 din 10 cetățeni, acceptabil pentru alți 2, indiferent pentru încă 2 și urât de jumătate din populație. Datele din graficul de mai jos, dar mai ales corelațiile care urmează, scot în evidență nu doar faliile tradiționale (vest versus est, urban mare versus urban mic și rural, angajați versus inactiv, educați versus slab educați), ci și pe cea dintre femei și bărbați. Iar această diferență de gen devine tot mai clară acum, când se conturează imaginea unui stat feminin obez, rapace, necalificat, ce consumă resurse peste măsură și care tinde să devină nociv pentru populație.

Apreciază că sunt prea numeroase persoanele angajate în aparatul de stat cel mai mult locuitorii din regiunile Nord-Vest (74%), București-Ilfov (63%) și Centru (62%), din orașele mici și foarte mici (62%), bărbații (61%), cei de 30-39 ani și 60-69 ani (60%), absolvenții de studii superioare (64%) și cei care se consideră de dreapta (69%) și de stânga (64%). Consideră că sunt puțini oameni angajați în aparatul administrativ al statului cel mai mult locuitorii din regiunea Sud-Est (31%), din localitățile foarte mici (15%), cei trecuți de 70 ani (19%), cu studii elementare (16%) și care nu-și cunosc ideologiile economice sau politice (25%). Spun că statul are un personal suficient, atât cât trebuie, cu precădere cei domiciliați în regiunile Nord-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (30%), în orașele mijlocii și mari (26%), femeile (25%) și cei cu studii elementare (25%).

Declară că angajații din administrație sunt bine plătiți îndeosebi cei din regiunile Nord-Vest (745%) și Sud-Muntenia (65%), din orașele mari (64%), cei de 30-39 ani (63%), cu facultăți absolvite (61%), care își declară orientările de dreapta (63%). Consideră că funcționarii statului sunt prost plătiți cu precădere locuitorii din regiunea Sud-Est (22%), din orașele foarte mici (14%), femeile (13%), tinerii sub 29 ani (17%), cei cu studii elementare (13%) și cei de stânga (18%). Apreciază că personalul din administrație este plătit atât cât trebuie mai ales locuitorii din regiunile Sud-Est (30%), Centru (27%) și Vest (23%), din mediul rural (24%), cei trecuți de 70 ani (28%), cu studii elementare (24%) și cei care se declară de centru (29%).

Buna pregătire profesională a angajaților din administrația statului este apreciată cel mai mult de locuitorii din Nord-Est (22%) și din orașele foarte mici (21%). În schimb, criticile legate de slaba pregătire profesională au fost cele mai numeroase la locuitorii din regiunile București-Ilfov (44%) și Centru (44%) și din orașele foarte mari (43%). Bărbații sunt mai criticiști decât femeile (38% versus 31%) când vine vorba de slaba calificare a funcționarilor, iar cei de 30-39 ani se află în vârful acuzelor (41%). Pregătirea medie a slujbașilor de la stat este evidențiată cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), Sud-Est (48%), Centru (43%), Sud-Vest (43%), din mediul rural (41%), de către femei (44%) și oameni cu vârste de 40-49 ani (50%), cu studii elementare (45%) și cu orientări de centru (47%).

Eficiența persoanelor angajate la stat este cel mai des menționată de cei din regiunile Sud-Vest Oltenia (22%) și Nord-Est (21%), din orașele foarte mici și din comune (15%), de cei de 40-49 ani (15%), cu studii medii (14%), care se consideră de dreapta (15%). Ineficiența funcționarilor publici este criticată cel mai mult de locuitorii din regiunile București-Ilfov (48%) și Nord-Vest (41%), din orașele foarte mari (44%), de bărbați mai mult decât de femei (40% versus 33%), de cei de 30-39 ani (46%), cu studii superioare absolvite (41%). Le apreciază eficiența ca fiind mediocră mai ales cei din regiunile Sud-Est (48%) și Nord-Vest (46%), din orașele mici (48%), femeile (45%), cei de 40-49 ani (49%) cu studii elementare (46%).

Declară că funcționarii statului consumă mai multe resurse decât produc în special cei din București-Ilfov (62%), Sud-Muntenia (58%) și Nord-Vest (52%), din orașe mai mult decât cei din mediul rural, bărbații mai mult decât femeile (49% versus 43%), cei cu studii superioare finalizate (51%) și care se consideră de dreapta (56%). Deși sunt foarte puțini (sub 10%) cei care consideră că funcționarii produc mai multe resurse decât consumă, totuși ponderea lor a fost mai mare în regiunea Vest (21%), în orașele foarte mici (16%) și în rândul persoanelor trecute de 60 ani (13%). Apreciază că persoanele angajate în aparatul administrativ al statului consumă doar resursele pe care le produc îndeosebi cei din regiunile Nord-Est (33%) și Centru (26%), din mediul rural (21%), femeile (22%), tinerii (24%), cei cu studii medii (21%) și care se consideră cu orientări de centru (24%).

Ideea unor lideri politici care declară că angajații de la stat sunt o resursă valoroasă care trebuie stimulată este apreciată doar de un sfert dintre cetățeni, dar contestată de aproape jumătate din populație.

Susțin stimularea angajaților de la stat în special cei din regiunea Nord-Est (45%), din orașele foarte mici (38%), care se consideră de stânga (35%).

Pe de altă parte, cei care consideră că mediul privat trebuie susținut sunt cei mai mulți în regiunile Nord-Vest (63%), București-Ilfov (59%) și Vest (57%), în orașele mijlocii (55%), bărbații mai mult decât femeile (51% versus 40%), cei cu studii superioare mai mult decât cei cu studii elementare (50% versus 31%) și cei care se consideră de dreapta (63%) și de centru (61%) mai mult decât cei care se consideră de stânga (42%).

Percepția negativă la adresa administrației statului este dată de evaziunea și furturile care se produc în instituțiile publice ori se tolerează de către acestea în instituțiile private pe care trebuie să le controleze. Angajații statului vorbesc deseori amploarea furturilor din firmele private, dar această idee este susținută doar de 1 din 6-7 oameni. Acuzele reciproce au creat impresia că în ambele medii – privat și public – se fură la fel, iar neîncrederea generalizată slăbește coeziunea socială și e responsabilă de exodul masiv al oamenilor în alte țări în care oamenii au încredere mai mare în instituțiile statului și în firmele private.

Acuză furturile din mediul privat mai mult decât pe cele din mediul public de stat îndeosebi oamenii din regiunile Sud-Vest Oltenia (23%), Nord-Vest (22%) și Nord-Est (21%) și cei de 40-50 ani (19%).

Despre furturile din instituțiile publice s-au plâns cel mai frecvent cei din regiunile Sud-Muntenia (38%), Nord-Est (36%) și București-Ilfov (35%), cei din orașele mari (40%), bărbații mai mult decât femeile (32% versus 25%), cei de 30-39 ani (33%) și cei care se consideră de centru (47%) și de dreapta (44%).

Spun că în ambele medii – privat și public – se fură la fel mai ales cei din regiunile Centru (66%) și Sud-Est (54%), cei trecuți de 70 ani (53%), cu studii elementare (52%), care se consideră de stânga (51%) sau care nu-și cunosc orientările ideologice (55%).

Predominanța furturilor de la stat este dată de convingerea a mai bine de jumătate dintre cetățeni că cea mai mare evaziune fiscală se produce în lumea politică, în primării, guvern, administrația centrală, locală și regională. Corupția din politică este urmată de cea din industrii, lumea medicală și din piețele agro-alimentare.

Cei care acuză evaziunea fiscală din lumea politică sunt mai numeroși în regiunile Nord-Vest (72%), Vest (68%) și Nord-Est (63%), în orașele mici (65%), în rândul celor trecuți de 70 ani (63%) și a celor care se consideră de stânga (63%) și de centru (61%).

Vorbesc de evaziunea fiscală în industrii cu precădere cei din București-Ilfov (32%) și din Nord-Est (30%), cei trecuți de
60 ani (28%) și cei care se consideră de stânga (40%).

Evaziunea fiscală din lumea medicală este cel mai des menționată de cei din regiunile Sud-Muntenia (27%), Sud-Est (25%), București-Ilfov (21%) și Sud-Vest Oltenia (21%), din orașele mari și foarte mari (18%), de cei trecuți de 70 ani (24%) și de 40-50 ani (20%), cu studii medii (18%) și de cei care se consideră de centru (23%).

Despre evaziunea din piețele agro-alimentare au vorbit cel mai frecvent cei din regiunile Nord-Vest (17%), Vest (17%), Sud-Muntenia (16%) și București-Ilfov (16%), cei din orașele mijlocii (13%), cu vârste de 30-50 ani (13%), cei cu studii superioare (14%) și cei care se consideră de dreapta (20%).

Evaziunea din magazinele alimentare (de pâine, carne, brânzeturi) este cel mai frecvent menționată în regiunile Sud-Vest Oltenia (21%), Nord-Est (13%) și Nord-Vest (12%), din orașele mari (14%), bărbații (12%), cei de 30-40 ani (13%), cei cu studii medii (12%) și cei care nu-și cunosc orientarea economică și politică (13%).

Cetățenii au menționat o serie de probleme sau soluții la temele abordate, din care cele mai multe s-au referit la:

  • Adaptarea economiei la piața reală
  • Angajatorii din mediul industrial să fie susținuți prin politici fiscale pentru a reuși menținerea numărului de angajați în fața crizei care vine
  • Ar trebui adoptată o taxă unică de impozitare pentru firme și instituții
  • Ar trebui scăzute salariile și sporurile demnitarilor
  • Avem fiscalitate ce variază în funcție de interesele politice
  • Avem prevederi fiscale cu predictibilitate redusă pentru agenții economici
  • Avem o colectare deficitară a taxelor și impozitelor, iar banii ajung unde nu trebuie
  • Confiscarea averilor ilicite
  • Digitalizarea fiscală generalizată poate reduce numărul de personal bugetar și cheltuielile statului
  • La firmele cu facilități fiscale (cum sunt cele din construcții) evaziunea depășește cu mult media, se merge pe salarii minime pe economie în cartea de muncă și pe plăți la negru.
  • Fiscalitatea din România este gândită să ajute foarte mult evaziunea fiscală, să fie favorabilă pentru oamenii bogați și să mărească sărăcia
  • Domeniul agricol să fie inclus într-o zonă cu fiscalitate și taxe reduse
  • Să fie supraimpozitate multinaționalele
  • Trebuie redusă sau eliminată evaziunea fiscală în porțile de intrare în țară, gen Agigea, Constanța, pe unde intră în țară țigări, băuturi și alte produse, ce ar aduce sume semnificative la bugetul statului
  • Controalele fiscale să fie la firmele cu capital mare și la oamenii cu averi și proprietăți multe

Ideologii și orientări economice și politice

Guvernul PSD-PNL de stânga-dreapta a produs o bulversare a orientărilor economice, politice și sociale ale populației. Doar 12% se mai declară ca fiind de dreapta și 9% ca fiind de stânga. Altfel spus, 8 din 10 cetățeni nu știu cum să se poziționeze pe această scală tradițională de măsurare a valorilor:

Această dezorientare valorică a avut loc nu doar în rândul oamenilor puțin educați, ci și în rândul celor cu studii superioare:

Ultima școală absolvită De dreapta De centru De stânga Nu am o orientare anume Nu știu
Elementară (școala generală, profesională) 9% 4% 13% 59% 15%
Medie (liceu, școală postliceală) 11% 5% 9% 65% 10%
Superioară (facultate, masterat, doctorat) 17% 9% 7% 59% 8%

 

În ciuda faptului că oamenii nu mai știu ce valori au sau cred că nu mai au nici una, cercetarea arată că mulți au rămas înclinați spre stânga sau spre dreapta și datele de mai sus au evidențiat că cele două axe atrag în continuare fiecare câte o treime din cetățeni, că orientarea de dreapta este cu 5 procente mai mare decât orientarea de stânga, că vechile dezbateri ideologice capitalism versus socialism au lăsat urme, au prins rădăcini în sistemul axiologic al populației. Ruperea acestei polarități s-a creat prin redefinirea ei ca fiind una între conservatorism și progresism. În acest proces de redefinire conceptele nu s-au suprapus în totalitate pe vechile structuri socio-demografice. Au rămas câteva falii majore: între cei din vestul țării și cei din est, între cei cu educație școlară mai multă și cei cu educație mai puțină, între cei din orașele mari și cei din orașele mici și din comune. Dar s-au produs câteva mari schimbări, pe care cercetarea BCS le-a identificat și care vor avea consecințe importante pe viitor:

Prima este legată de tinerii sub 29 ani. La ei se constată o puternică dezideologizare pe axa stânga-dreapta și în același timp un accentuat progresism. În deceniile anterioare ei erau bazinul din care se împrospăta dreapta la fiecare ciclu electoral. Deși resping pe mai departe stânga tradițională și se declară mai mulți ca fiind de dreapta, în realitate ei au aderat la ideologii etatiste, așteaptă ca statul să intervină, să le ofere facilități, să se lupte cu multinaționalele și cu evaziunea din mediul privat care slăbește statul. Tinerii își doresc un stat puternic, un stat care să se întindă și asupra unor aspecte private; își doresc un exces de reglementare și control. Tema corupției a contribuit cel mai mult la această schimbare.

A doua schimbare e legată de femei. Opiniile lor justifică din ce în ce mai mult expansiunea birocratică a statului, angajarea cât mai multor persoane la stat, scăderea standardelor de acces în funcții publice, toleranța față de imobilismul unui aparat administrativ greoi și tot mai îndepărtat de cetățeni. Etatismul feminin e vizibil și din faptul că de dreapta se declară de două ori mai mulți bărbați decât femei. Deși sunt mai atașate de stânga decât tinerii, ele resping mai mult decât bărbații vechile ideologii de stânga sau de dreapta și sunt adeptele unui progresism fiscal. Temele identității de gen s-au întins și asupra aparatului statului și ele sunt responsabile de această schimbare majoră.

A treia schimbare e legată de cei trecuți de 60 ani. Ei rămân cei mai ancorați în vechile orientări valorice, iar apropierea pensiei sau intrarea în statutul social de pensionar îi îndreaptă spre stânga, în ciuda faptului că în trecut au susținut ideologii de dreapta. Dependența tot mai mare de stat îi face să nu aștepte decât de la militanții ideologiilor etatiste soluții pentru problemele lor și afirmă tot mai des că trebuie să primească mai multe drepturi și beneficii, pe care ideologiile de dreapta i le refuză. De aceea în rândul lor se observă o mai mare susținere a impozitului progresiv.

A patra schimbare este legată de oamenii din localitățile mici (orașe sub 30.000 locuitori și comune sau sate). Din rândul lor răzbate un puternic resentiment legat de faptul că localitățile lor au rămas în urma orașelor mici, că le scade accelerat calitatea vieții. Ei se agață de stat pentru a opri expansiunea orașelor mari în defavoarea celor mici sau a comunelor, din care se constată un mare exod de populație, de specialiști, de resurse și de bani. Nu au încredere în stat, dar de la el așteaptă soluții care să le ridice standardul de viață și să ancoreze mediile lor defavorizate într-o strategie de dezvoltare sustenabilă.

Vechea ruptură dintre vest și est se menține pe mai departe, cu o modificare ce se va accentua în anii următori: cea a populației din regiunea Sud-Vest Oltenia, aflată tradițional în sfera de influență a estului socialist, din care vrea să se rupă. Cercetarea a identificat în acea zonă cea mai puternică abandonare a ideologiilor stânga – dreapta (de care mai rămân atașați doar 13,5% din cetățeni) și o apropiere de regiunea Centru, considerată o locomotivă a dezvoltării opusă sau alternativă la centralismul dat de regiunea București-Ilfov.

Temele abordate în cercetarea BCS – cota unică versus impozitul progresiv, percepția administrației statului și reforma fiscală – pătrund în conștiința oamenilor într-un mod mediat, nu direct. Nu ca urmare a atenției și analizei individuale, ci ca urmare a interacțiunii cu cei din grupurile sociale cărora le aparțin. Forța structurilor socio-demografice e puternică și modelează opiniile individuale, căci oferă o interpretare a subiectelor în forme care le diminuează sau accentuează influența. Temele despre fiscalitate și birocrație au pătruns în conștiința publicului, care s-a hrănit cu ele pentru a modela comunitățile. Datele statistice arată că a avut loc un proces de interpretare a lor, care a provocat comunicarea între oameni și i-a făcut să creadă că sunt actuali, moderni, racordați la ceea ce este la modă pe plan european.

Cercetarea arată că a avut loc o schimbare în opinia publică produsă după modelul dezvoltat în urmă cu un secol de Kurt Lewin: dezghețare – modificare – înghețare. Opinii cristalizate vreme de decenii pe axa stânga – dreapta au fost diluate, dezghețate; în acest proces de lichefiere ideologică s-a operat o schimbare, introducându-se o nouă axă conservatorism – progresism, care a rupt segmente sociale din partea dreaptă și le-a transferat spre stânga; apoi a început procesul de înghețare, de recristalizare a noii axe valorice. Schimbările s-au produs relativ repede pe de o parte pentru că statul a forțat modificările câmpurilor de forțe locale prin alianța guvernamentală PSD-PNL și pentru că schimbări similare s-au produs și în alte țări europene, iar pe de altă parte pentru că apropierea războiului și a crizei economice mondiale i-a făcut pe oameni să creadă că vremea confruntărilor ideologice ar trebui să treacă în fața unui pericol extern. Pe acest fond măsurile fiscale propuse de guvern au fost acceptate în ciuda diversității lor ideologice.

Studiul a identificat forțele care au acționat pentru producerea și consolidarea schimbărilor (femei, tineri etc.), dar și mecanismele de inhibare a rezistenței, nu atât prin oferirea de compensații acelora care acționau ca agenți ai vechii axe valorice, cât prin scoaterea lor din câmpurile de putere. Feminizarea aparatului statului, întinerirea corpului managerial, accesul în funcții al celor cu studii precare și diplome dubioase au fost posibile datorită circumstanțelor externe extraordinare în care se află statul. Îngrijorările legate de criza economică și de război tind să anuleze vechile compensații oferite celor care au fost înlăturați din structurile statului (bărbați, medici, IT-iști, juriști, profesori) și care au beneficiat o vreme de deduceri fiscale și diverse sporuri. Tema dispenselor și favorurilor financiare pentru anumite categorii de cetățeni care reprezintă motorul creșterii economice (cum e cazul IT-iștilor) sau care mențin sănătatea (cum e cazul medicilor) este contestată în numele unui egalitarism fiscal. Din aceste confruntări va rezulta o reașezare nu doar a sistemului fiscal, ci și a celui de salarizare și o modificare a structurilor statului (o reorganizare administrativ-teritorială, o comasare a unor instituții etc.)

Dezbaterile fiscale pe aceste teme trezesc un mare interes în rândul cetățenilor pentru că ele abordează probleme fundamentale legate de stat și societate, dreptate și credință, viitor și trecut. Chestionarul a abordat doar aspecte de suprafață, de generalitate, dar rezultatele tot au scos în evidență modificările de profunzime produse în diversele straturi ale societății. Atitudinile față de fiscalitate și față de administrația statului trebuie studiate în cercetări ulterioare într-un mod mai detaliat și cu un aparat statistic mai sofisticat, dar pentru acest lucru e necesar ca experții în fiscalitate și în politici publice să lucreze la elaborarea chestionarului și a raportului împreună cu cei în sociologie și statistică. Altfel spus, fiecare temă trebuie structurată pe indicatori și indici, pe factori care frânează sau accelerează schimbările, iar explicațiile rezultatelor obținute trebuie însoțite de teorii și comparații cu studii similare din alte țări.

 


Studiu realizat Biroul de Cercetări Sociale
coordonator Bruno Ștefan


eToro achiziționează furnizorul de management de portofoliu Bullsheet

0

 

eToro, rețeaua socială de investiții, a achiziționat Bullsheet, un furnizor de instrumente de gestionare a portofoliilor concepute exclusiv pentru utilizatorii eToro.

Portughezii Filipe Sommer și João Ramalho Carlos, care sunt veri, s-au alăturat platformei eToro ca utilizatori în 2020 și au intrat apoi în programul Popular Investor al eToro. Un an mai târziu, cei doi au lansat Bullsheet exclusiv pentru utilizatorii eToro. Bullsheet oferă instrumente de gestionare a portofoliului care le permit utilizatorilor eToro să analizeze diversificarea portofoliului lor, pe lângă o suită de alte instrumente concepute special pentru utilizatorii eToro. 

„Povestea Bullsheet este un exemplu excelent al talentului și pasiunii din cadrul comunității globale eToro. Este înțelepciunea mulțimii în acțiune”, a declarat Yoni Assia, co-fondator și CEO al eToro. „Credem că puterea rezidă în împărtășirea cunoașterii, și că procesul de transformare a modului de a investi într-un efort de grup va genera rezultate mai bune și vom avea mai mult succes lucrând împreună. João și Filipe împărtășesc acest etos. Ei au creat Bullsheet pentru a împărtăși cu alți utilizatori instrumentele pe care le-au dezvoltat în calitate de utilizatori eToro. Suntem încântați să le urăm bun venit în echipa eToro, unde vor avea o contribuție puternică la eforturile noastre continue de dezvoltare a produselor.”

Fidelă misiunii sale de îmbunătăți experiența utilizatorilor, eToro acționează în vederea integrării ofertei Bullsheet în platforma sa, iar João și Filipe s-au alăturat echipei de dezvoltare a produselor eToro. Ei vor sprijini obiectivul eToro de a integra feedback-ul și solicitările utilizatorilor în oferta sa de produse. Instrumentul lor de calendar este deja activ pe platformă, iar cea mai populară funcție – posibilitatea de a monitoriza portofoliul eToro în afara orelor de piață – va fi lansată în curând. Un instrument îmbunătățit de „Știri”, care creează un flux de știri personalizat pe baza activelor din portofoliul dumneavoastră eToro, va fi, de asemenea, lansat în curând.   

Filipe Sommer, co-fondator al Bullsheet, a declarat: „João și cu mine ne-am alăturat eToro pentru a face parte dintr-o comunitate. Mentalitatea colaborativă a eToro, inclusiv capacitatea de a copia alți investitori, a fost cea care ne-a atras cu adevărat la platformă. eToro ne-a oferit posibilitatea de a interacționa cu milioane de investitori din întreaga lume. Cu toții împărtășim același obiectiv – vrem să învățăm despre piețele financiare și să devenim împreună investitori mai buni.”

João Ramalho Carlos, co-fondator al Bullsheet, a adăugat: Suntem încântați să devenim angajații eToro, după ce am fost utilizatori eToro. Misiunea eToro este de a oferi utilizatorilor instrumentele de care au nevoie pentru a-și spori cunoștințele și averea ca parte a unei comunități globale. Suntem încântați să ne aducem contribuția pentru ca eToro să își mențină reputația de a oferi instrumente inovatoare care să ajute investitorii individuali.

Întocmirea declarației nefinanciare la final de an: cum pot determina companiile măsura în care activitatea desfășurată se aliniază la taxonomia europeană? Exemplu pentru industria auto

0

_________________

Material de opinie de Mihnea Jurca, Project Manager Audit & Assurance, și
Florina Ion, Senior Manager Audit & Assurance, Deloitte România (foto)

Regulamentul 852/2020, numit și taxonomia europeană, definește o listă a activităților prietenoase cu mediul înconjurător care îndeplinesc anumite obiective de mediu și stabilește criteriile tehnice de performanță pe care o anumită activitate trebuie să le îndeplinească pentru a atinge aceste obiective de mediu. Lista conține trei tipuri de activități: cele primare, care contribuie direct la atingerea obiectivelor, cele de tranziție, pentru care nu există o alternativă viabilă cu nivel scăzut de emisii de CO2 din punct de vedere tehnologic și economic, dar care sprijină tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 prin stabilirea unor praguri pentru determinarea celor mai performante companii din industrie, și cele suport, care facilitează indirect activitățile primare. 

Regulamentul stabilește și un set de șase obiective de mediu, precum atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, folosirea durabilă a apelor, protecția acestora și a resurselor marine, tranziția către o economie circulară, prevenția și controlul poluării și protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor. Regulamentul mai definește și o serie de activități eligibile care contribuie semnificativ la atingerea fiecărui obiectiv în parte prin conformarea cu criteriile tehnice de examinare. Momentan, Regulamentul Delegat UE 2021/2139 definește listele de activități pentru primele două obiective, dar în perioada următoare vor fi adăugate activități și pentru celelalte patru obiective.

Dacă, până în 2021, companiile care, conform Directivei 2014/95/EU, transpusă local prin OMFP 1802/2014, 1938/2016 și 2844/2016, completau în declarația nefinanciară informații cu privire la modul și măsura în care activitățile lor sunt asociate cu activități economice sustenabile din punctul de vedere al mediului, începând cu 2022, ele trebuie să demonstreze în ce măsură aceste activități sunt aliniate la taxonomia europeană. Așadar, în urma unui amplu proces de analiză, companiile trebuie să calculeze gradul de aliniere la taxonomie a indicatorilor lor de performanță – cifra de afaceri, cheltuielile de investiții și cele operaționale -, aspecte care pot arăta părților interesate, precum investitori, bănci, parteneri de afaceri, legiuitori sau ONG-uri, nivelul de sustenabilitate a unei activități economice.

Ce implică procesul de aliniere la taxonomia europeană? 

Organizațiile trebuie să îndeplinească patru condiții obligatorii pentru a se califica drept sustenabile: activitatea lor trebuie să contribuie semnificativ la cel puțin unul din cele șase obiective climatice, nu trebuie să prejudicieze celelalte cinci obiective, să îndeplinească condițiile minime de responsabilitate socială și să se conformeze cu criteriile tehnice de examinare. Aceste patru condiții se aplică atât cifrei de afaceri, cât și cheltuielilor de investiții și operaționale.

Dacă una dintre cele patru condiții nu este îndeplinită, activitatea supusă evaluării este considerată eligibilă, dar nu aliniată. Rezultatul evaluării trebuie publicat în declarația nefinanciară sau într-un raport de sustenabilitate.

Exemplu de aliniere pentru industria auto

Într-o abordare practică, pentru alinierea cifrei de afaceri a unui producător de autoturisme care are în portofoliu o gamă hibridă, primul pas este analiza comparativă a codului CAEN 2910, sub care producătorul își desfășoară activitatea, cu codurile din Regulamentul Delegat UE 2021/2139, secțiunea 3.3, „Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi”. Alinierea este abordată din perspectiva contribuției semnificative a producătorului de autoturisme la obiectivul „atenuarea schimbărilor climatice”, întrucât, prin comercializarea autoturismelor puțin poluante, se reduce impactul global asupra mediului înconjurător prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ținând cont de faptul că acest cod analizat se regăsește în secțiunea mai sus menționată, urmează identificarea criteriilor tehnice de examinare pe care trebuie să le îndeplinească producătorul. Potrivit legislației, criteriile iau în calcul vehicule din categoriile M 1 și N 1, clasificate drept vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero, în cazul cărora, până la 31 decembrie 2025, emisiile specifice de CO2 definite de Regulamentul UE 2019/631 sunt mai mici de 50 g CO2/km, și vehiculele pentru care, începând cu 1 ianuarie 2026, emisiile specifice de CO2 definite de același regulament sunt egale cu zero.

Pentru acest exemplu, poate fi luat în calcul faptul că producătorul în discuție are în gamă autoturisme care se încadrează în criteriile tehnice de examinare, de exemplu, produce automobile plug-in hibrid cu emisii mai mici de 50 g CO2/km. Astfel, prima condiție obligatorie, adică contribuția semnificativă la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice prin respectarea criteriilor tehnice de examinare impuse de regulament, este îndeplinită.

În continuare, va fi evaluat principiul de a nu aduce prejudicii semnificative celorlalte cinci obiective climatice, printre care adaptarea la schimbările climatice (activitatea îndeplinește criteriile stabilite în regulament) și folosirea durabilă a apelor, protecția acestora și a resurselor marine (activitatea îndeplinește criteriile din regulament). 

Dacă activitatea îndeplinește toate criteriile tehnice de examinare și în ceea ce privește celelalte cinci obiective, atunci aceasta îndeplinește a doua condiție obligatorie, adică nu prejudiciază celelalte cinci obiective climatice. 

În ultimul rând, trebuie analizată activitatea din perspectiva responsabilității sociale, etapă în care companiile trebuie să țină cont de orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, de principiile directoare ale ONU, cele din Declarația Organizației Internaționale a Muncii și din Carta internațională a drepturilor omului.

Dacă toate condițiile obligatorii sunt îndeplinite, veniturile din vânzarea autoturismelor care se conformează cu criteriile tehnice de examinare pot fi considerate aliniate la taxonomie. Procentul acestora din totalul cifrei de afaceri evidențiază ponderea veniturilor aliniate la taxonomie din totalul cifrei de afaceri.

În concluzie, pentru realizarea unei raportări complete la 31 decembrie 2022, societățile comerciale cărora li se aplică cerințele Directivei 95, precum și cele ale Regulamentului 852, trebuie să includă în declarația nefinanciară indicatori precum cifra de afaceri, cheltuieli de investiții și cheltuieli operaționale, și să specifice în ce măsură activitățile desfășurate sunt aliniate la taxonomia europeană. 

Acest demers este dificil, de aceea companiile trebuie să analizeze atent aceste aspecte, raportările privind taxonomia necesitând analize detaliate, desfășurate pe perioade lungi. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că aceste informații vor face subiectul verificării auditorului în viitor.

BestJobs: 4 din 10 angajați își doresc jobul doar pentru bani, iar alți 20% nu invocă numele fostului angajator de teamă să nu își dea de gol sentimentele

0

Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai. Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou. Dintre aceștia, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor. 

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%). 

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.


Sondajul a fost efectuat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.386 de utilizatori de internet din România. 

Siemens Energy își reînnoiește angajamentul față de România, anunțând investiții, oportunități noi în lanțul de aprovizionare și locuri de muncă

0
  • 450 de noi locuri de muncă au fost deja create la Siemens Energy în România, care se adaugă la cele 200 de joburi existente și cu o creștere suplimentară planificată pentru perioada următoare
  • Ministrul Energiei speră că decizia va ajuta „tinerii ingineri să arăte lumii de ce sunt capabili românii”
  • Siemens Energy închiriază spațiu de birouri într-o clădire 100% sustenabilă la One Cotroceni Park, în București, pentru următorii zece ani

Siemens Energy, una dintre cele mai importante companii de tehnologie în domeniul energiei din lume, și-a reînnoit angajamentul față de România, anunțând investiții, oportunități în lanțul de aprovizionare și crearea de noi locuri de muncă.

Siemens Energy are o istorie de lungă durată cu România, care a început în 1905, când a fost fondată prima companie de energie electrică din București sub umbrela Siemens.

În 2020, Siemens Energy s-a separat de Siemens AG pentru a deveni o companie independentă de tehnologie în domeniul energiei, cu scopul de a conduce tranziția energetică. Astăzi, această companie investește în România prin crearea de noi locuri de muncă și prin angajamentul, pe termen lung, de a contribui la accelerarea procesului de tranziție energetică.

Petru Rușeț, Managing Director pe România în cadrul Siemens Energy, spune:  „Suntem o companie energetică independentă, concentrată pe transformarea securității energetice și pe a conduce eforturile de tranziție energetică. Cu un portofoliu larg de produse, soluții și servicii, Siemens Energy acoperă întreg lanțul valoric în domeniul energiei – de la generarea și transportul de energie până la stocarea acesteia. Este important să atragem oameni alături de noi în această călătorie și asta include crearea și protejarea locurilor de muncă pe termen lung. Suntem foarte mândri că Siemens Energy dezvoltă un hub de competențe aici, în România, cu 450 de noi locuri de muncă create deja până în prezent”. 

„Obiectivul nostru nostru este să devenim un centru de competențe lider la nivel mondial pentru Siemens Energy și să creăm un mediu de lucru modern, incluziv, divers și sănătos. Avem misiunea de a susține clienții din întreaga lume să satisfacă cererea globală de energie aflată în creștere, în timp ce facem tranziția către o lume mai sustenabilă, asigurându-ne că climatul nostru este protejat. Știm că nu putem face acest lucru singuri și trebuie să continuăm să colaborăm cu partenerii noștri, în timp ce depunem eforturi pentru sustenabilitate în călătoria noastră către decarbonizare”.

Pentru aceasta, compania s-a angajat să închirieze 7.500 mp pentru următorii 10 ani într-o clădire 100% durabilă la One Cotroceni Park, din București, pentru noile birouri ale companiei din România.

Ministrul Energiei Virgil Popescu a participat la inaugurarea noilor birouri ale Siemens Energy din România și a declarat:

O colaborare fructuoasă există și continuă să existe între Ministerul Energiei și Siemens Energy din România. Deschiderea centrului de competențe care acoperă Europa, Orientul Mijlociu și Africa reprezintă o nouă etapă pentru dezvoltarea continuă a relației noastre. Am încredere că tinerii ingineri proaspăt recrutați vor arăta lumii de ce sunt capabili românii atunci când își propun ceva. Și sper că în viitorul apropiat vor fi create noi oportunități de dezvoltare și colaborare.”

Industriile din FMCG, cea mai mare cerere de etichete prietenoase cu mediul în 2022

0

Industria FMCG (branduri și retaileri) a formulat anul acesta cele mai multe solicitări de etichete prietenoase cu mediul, arată compania Rottaprint, „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România”, care subliniază că „opțiunile ecofriendly care se pot implementa cel mai ușor oferă posibilitatea de reciclare a recipientului după ce este aruncat, în contextul în care reprezintă peste 90% din materialul ambalajului. Pentru ca acest lucru să fie posibil, eticheta trebuie să fie ușor de îndepărtatfie de către consumator, fie de către operatorul de deșeuri, fapt pentru care se solicită adeziv detașabil (removable) la etichete autoadezive sau etichete de tip shrink sleeve (etichetă termocontractibilă) cu perfor sau realizate din materiale care permit colectarea recipientului împreună cu eticheta sleeve.

De altfel, din ce în ce mai mulți clienți optează pentru materiale mai subțiri sau facil de îndepărtat de pe recipient, precum etichetele termocontractibile mai subțiri sau cele perforate, care permit ruperea facilă de pe ambalaj. De asemenea, se observă tendința producătorilor  din Vest de a se îndrepta către materiale compostabile în mediu controlat sau soluții care să susțină economia circulară. În plus, și companiile din România au început să fie mai atente la taxele de mediu care li se impun”.

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint:„Deși anul acesta accentul s-a pus foarte mult pe disponibilitatea materialelor și pe optimizarea costurilor în contextul în care în industrie au fost creșteri repetate de prețuri la toate componentele pentru etichete și ambalaje flexibile, una dintre direcțiile strategice ale Rottaprint rămâne sustenabilitatea. Ne dorim să reducem la maximum impactul producției asupra mediului înconjurător. Prin urmare, vom continua să ne susținem clienții în a găsi alternative sustenabile potrivite pentru produsele lor, pe care să le promovăm și să le implementăm ca repere în industria noastră. Credem cu tărie că aceasta este direcția pentru toată lumea, nu doar pentru România: produse și soluții sustenabile care să respecte principiile economiei circulare.”

Rottaprint estimează „o creștere a cererii pentru soluțiile prietenoase cu mediul, astfel încât tot amabalajul produsului să îndeplinească cerințele legislative din țara în care urmează să fie distribuit. Printre motivele care susțin această creștere se află reglementările la nivelul Uniunii Europene și faptul că Europa și-a propus să fie primul continent neutru climatic până în 2050[1], având o economie sustenabilă.

Unul dintre mijloacele prin care Europa își propune să îndeplinească acest obiectiv este crearea de produse sustenabile punând accentul pe colectarea produsului la sfârșitul ciclului de viață încă din faza de proiectare, în contextul în care 80% din impactul produsului asupra mediului este determinat în faza de proiectare, conform Directivei privind proiectarea ecologică. Alte mijloace sunt reprezentate de responsabilizarea consumatorilor, dar și de circularitatea în procesele de producție[2]

Mai mult, sunt țări europene care și-au asumat anumite ținte de sustenabilitate ale căror termen se apropie. De exemplu, Germania[3] își propune creșterea ratei de reciclare a ambalajelor din plastic de la 58,5% la 63% în 2022, în timp ce Franța[4] are în plan să utilizeze 100% plastic reciclat la nivel național din ianuarie 2025, iar Marea Britanie[5] își propune să ajungă la zero deșeuri de plastic care pot fi evitate până în 2042 și să impoziteze ambalajele din plastic cu un conținut reciclat mai mic de 30% începând cu aprilie 2022.  

Din datele oferite de companie, printre tendințele principale în domeniul ambalajelor sustenabile se numără cererea tot mai mare din partea brandurilor în conformitate cu măsurile UE de a avea cel puțin 25% conținut reciclat în sticlele de PET până în 2025 și 30% până în 2030, trecerea globală de la flexibilitatea multimaterială la cea monomaterailă pentru a aborda reciclabilitatea, potrivit Euromonitor; 100% din ambalajele din plastic să fie reutilizabile, reciclabile sau compostabile până în 2025 sau mai devreme. De asemenea, se observă interesul global pentru utilizarea unor materiale mai subțiri, ceea ce înseamnă mai puține materiale, mai puține resurse, mai puține deșeuri, mai puțin transport și mai puțină depozitare decât în cazul produselor convenționale, dar și un cost mai mic.

Țările vestice, mai interesate de soluții
de etichetare prietenoase cu mediul

În ceea ce privește diferențele între clienții locali și cei din străinătate, compania înregistrează un procent mai mare de solicitări pentru soluții prietenoase cu mediul în țările din Vest comparativ cu România. De altfel, țările vestice au un avans natural, având în vedere istoricul mult mai înaintat față de cel al României în practicile sustenabile și de reciclare.  

În luna iunie a acestui an, compania a anunțat finalizarea implementării proiectului Dezvoltarea de etichete inovative și prietenoase cu mediul în cadrul căruia s-au investit în ultimii trei ani peste 3,7 milioane de euro în tehnologii și utilaje pentru producția sustenabilă a produselor din portofoliu. Acesta a fost finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismele financiare SEE și Norvegian 2014-2021 în cadrul programului Creșterea IMM-urilor din România!

Obiectivul general al proiectului a fost creșterea competitivității companiei și reducerea impactului asupra mediului a produselor realizate în prezent de companie, cât și introducerea în producție de noi tipuri de etichete inovative, prin intermediul unor tehnologii eficiente și aliniate principiilor sustenabilității”.

Rottaprint este caracterizată drept „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 13 țări din Europa și Asia”.


[1]European Green Deal

[2]New Circular Economy Action Plan

[3]Germany’s Packaging Act 2019

[4]France’s Circular Economy Law 2020

[5]UK 25-year Environment Plan, UK Plastic Packaging Tax

Prima companie imobiliară cu capital româno-ucrainean

0

A fost lansată prima agenție imobiliară româno-ucraineană pe piața din România: New City Romania. Noua agenție colaborează cu ansambluri rezidențiale precum Cosmopolis, Greenfield, Aqua City, City Point, Luxuria Residence, Nusco City, Win Herăstrău, Up-Site, City Gardens, Confort Nord, Herăstrău Boutique, My Corbeanca, New Point, Onix Park, Elements by the Lake, Avangarde Forest.

Compania a fost fondată de Denys Sedakov și Dumitru Mocanu, care s-au cunoscut în perioada în care comunitățile din România ajutau refugiații de război. Partenerul ucrainean are 27 de ani de experiență în vânzarea de bunuri imobiliare, dintre care ultimii 8 ani au fost în vânzarea de complexe rezidențiale noi și spații comerciale (site-ul companiei ucrainene este ncd.com.ua). Volumul vânzărilor în Ucraina, pentru 2021, este de peste 42 de milioane de euro. Partenerul român are 15 ani de experiență în marketing și vânzări pe piețele locale și internaționale, consultanță și management.

Denys Sedakov, partener New City Romania: „În această vară, văzând că războiul este departe de a se încheia, am luat decizia de a intra pe piața imobiliară din România datorită cererii din partea investitorilor ucraineni care au vrut să își securizeze capitalul deținut. Ucrainenii care investesc în România sunt de trei tipuri. În primul rând, sunt cei care caută apartamente pentru că își doresc să rămână aici, dispun de un buget de 60-70 mii euro din care cumpără studiouri sau apartamente cu un dormitor. Pe de altă parte, îi avem pe cei care au bani economisiți și caută să genereze venituri pasive din cumpărarea și închirierea unor apartamente cu 2 sau 3 camere. În plus, al treilea tip de investitori caută apartamente între 90 și 140 mii euro pentru care plătesc un TVA de 5% anul acesta și pe care să le revândă în viitor, pentru că, odată cu modificarea TVA-ului, va crește și prețul apartamentului.”

Dumitru Mocanu, partener New City Romania: „Sunt multe situații complicate pe care le-am întâlnit. Multe femei vor să rămână împreună cu familiile lor în Ucraina, nu vor să se mute, însă bărbații insistă să plece într-un loc sigur, adică în România. Alți ucraineni ne sună din alte state europene spunând că vor să se stabilească în România pentru că este mai aproape de casa lor, condițiile de vânzare sunt mult mai bune și, chiar în ideea că se va termina războiul, perioada reconstrucției țării va fi oricum una de durată și preferă să fie aproape. În general, actele de vânzare-cumpărare le fac soțiile, care sunt deja aici.”

Inițiatorii companiei caracterizează cumpărătorii ucraineni ca având „între 30 și 70 de ani. Cei mai mulți au deja copiii sau nepoții în România și își doresc să le asigure stabilitate. De asemenea, unii dintre ei lucrează remote ori și-au găsit deja job-uri aici și nu vor să mai trăiască în chirie. 

Principalele motive care atrag investitorii ucraineni sunt prețurile asemănătoare cu cele din Ucraina, din perioada pre-război; condițiile ușoare pentru ucraineni în ceea ce privește obținerea unui permis de ședere temporară și deschiderea conturilor bancare; fiabilitatea ridicată a investițiilor spre deosebire de cea ucraineană, la cumpărarea unei proprietăți în rate; distanța de la Kiev la București este de aproximativ 1.000 km”. 

Educație financiară în anul școlar 2022-2023

0

Organizația Junior Achievement (JA) România, cu susținerea oferită de Raiffeisen Bank, anunță lansarea ediției 2022-2023 a programului gratuit de educație financiară în școli și licee din toată țara. 

Ana Nilă, specialist senior sustenabilitate, Raiffeisen Bank România: „Sunt 13 ani de când predăm împreună cu Junior Achievement educație financiară în școlile din România și vom continua să facem toate eforturile pentru ca generații întregi de elevi să fie mai bine pregătite, iar atunci când devin adulți să facă alegeri financiare responsabile. Avem nevoie de educație financiară mai mult ca oricând – și în rândul copiilor, și în rândul adulților – iar cu cât bazele unui comportament financiar sănătos se formează de la o vârstă mai mică, cu atât deciziile financiare potrivite vor fi mai ușor de luat.”

Organizatorii subliniază că „programul include trei direcții: dezvoltarea personală și a comportamentului chibzuit în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani, curs digital-interactiv pentru elevii de liceu și oportunități pentru profesori de formare și certificare a competențelor de predare a educației financiare printr-un program acreditat de Ministerul Educației.  

Activitățile propuse în cadrul programului sunt dezvoltate pe principiul learning by doing și includ exemple, studii de caz și exerciții de lucru în echipă, precum și kit-uri educaționale cu resurse adaptate pentru hybrid learning, disponibile prin intermediul platformei internaționale JA Inspire™.

Pentru susținerea învățării practice, pe perioada anului școlar se vor alătura și voluntari Raiffeisen Bank, care vor împărtăși exemple inspirate de experiența profesională pentru a explica, pe înțelesul elevilor, ce înseamnă utilizarea rațională a resurselor financiare și care sunt principiile digital banking, viitoarele meserii care pot asigura venituri sau circuitul banilor în economia unei comunități”.

În prima lună a anului școlar, mai mult de 1.900 de profesori din 410 localități rurale și urbane și-au manifestat opțiunea de a participa la activitățile din acest an și de a forma, pentru 50.880 de elevi, noțiuni și abilități necesare gestionării banilor prin economisire, investiții sau utilizarea instrumentelor financiare digitale.

Program suport pentru pacienţii cu psoriasis

0

De Ziua Mondială a Psoriazisului, 29 octombrie, anul acesta mesajul este nu numai optimist, ci și bazat pe rezultate de cercetare și cunoaștere în domeniu, desprinzând momentul din rutina unor astfel de zile dedicate: „Putem controla psoriazisul”, spune ferm dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie.

Un argument, cu beneficiul lui, îl constituie programul Partner, program suport pentru pacienţii cu psoriazis, formele severe. Interlocutorul nostrum ne oferă detalii: „Avem un call center la care pacienţii pot obţine informaţii legate de boală, de logistică, de programări la medici, de terapii pe care nu le găsesc. Nu trebuie decât să se înscrie, să sune, este gratis, nu costă absolut nimic. Ne puteţi contacta oricând, de luni până vineri, între orele 9.00 și 17.00, la 021 527 7977 si pe site https://partener.srd.ro .”

Totodată, dr. Alin Nicolescu subliniază: „În acest moment, pacienţii cu psoriazis moderat și sever din România beneficiază în mod gratuit de terapiile biologice disponibile la nivel mondial. De asemenea, este foarte important să transmitem oamenilor că psoriazisul nu este o boală contagioasă și cei care sunt afectați de ea nu trebuie stigmatizaţi si izolaţi. Fiecare dintre noi este în perfectă siguranţă atingând, îmbrăţisând sau folosind obiecte în comun cu o persoană afectată de psoriazis.”

Rozalina Lăpădatu, pacientă cu psoriasis, președinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune: „Caracterul imprevizibil al psoriazisului, precum si faptul că este o boală cronică, transformă această afecţiune într-o suferinţă greu de suportat atât fizic, cât si psihic, prin prisma stigmei cu care se confruntă pacienţii. Tocmai pentru că nu există vindecare în această boală, este foarte important să existe o comunicare constantă între medic si pacient. Rolul nostru ca asociaţie este să fim alături de pacienţi prin programe educaţionale și campanii de popularizare a manifestărilor psoriazisului, astfel încât pacienţii să fie diagnosticaţi corect și rapid și să aibă acces la aceleași terapii care sunt disponibile la nivel european.”

Dezbatem cele mai importante noutăți fiscale și rolul CFO-ului în contextul provocărilor actuale, la noua ediție „Tax & Finance Forum Cluj-Napoca” – eveniment hibrid, 1 noiembrie 2022

0

 

 

BusinessMark invită directorii financiari, consultanții fiscali, directorii economici, analiștii financiari, directorii contabili și auditorii la noua ediție Tax & Finance Forum” ce va avea loc pe 1 noiembrie 2022 la Cluj-Napoca.

Evenimentul se va desfășura atât în format fizic, la Grand Hotel Italia, cât și virtual, și este adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public. În cadrul sesiunilor de prezentări și panelului „CFO Roundtable”, vom aborda cele mai importante aspecte și noutăți legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi. 

Vom prezenta și analiza, alături de experți din cele importante companii: tendințe legislative și fiscale la nivel internațional, noutăți privind politicile fiscale în Uniunea Europeană post-pandemie, strategia fiscală a României si armonizarea legislației românești cu cea globală, reforma fiscală în contextul Planului National de Redresare și Reziliență, aspecte privind taxarea în economia digitală, principalele modificări și reglementări ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, cele mai importante noutăți fiscale, la ce să ne așteptăm din 2023, aspecte privind digitalizarea administrației fiscale din România – SAF-T, e-factura și RO e-transport, prețurile de transfer  la nivel internațional și local.

Totodată, vorbim despre inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; exemple și bune practici, TVA, modificări privind impozitul pe profit, perspective și tendințe în inspecțiile fiscale, noutăți privind impozitele și taxele locale, noutăți legislative în domeniul contabilității și raportării financiare internaționale.

Vor fi alături de noi în calitate de speakeri:

  • Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY România
  • Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group
  • Alcora Coman, Director Economic, Emerson
  • Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava
  • Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing
  • Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR
  • Andreea Florian, Senior Tax Manager, Deloitte Romania

Cea de-a doua parte a conferinței va fi dedicată panelului „CFO Roundtable”, în cadrul căruia vom discuta despre rolul directorilor financiari în creșterea gradului de adaptare a soluțiilor digitale și evoluția acestui rol. Vom discuta și despre care este rolul CFO-ului la nivel de asigurarea business continuity în vremuri de schimbare și care sunt riscurile strategice pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare, dar și despre management financiar strategic, ca rol de catalizator pentru creșterea performanței organizației.

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro. Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali.

Un proiect: BusinessMark
Parteneri: EY România, Cabot Transfer Pricing
Eveniment susținut de: CCF, BEROCC
Suport tehnic asigurat de: SCS
Parteneri media:  spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, All About Jobs

Ce pot face organizațiile pentru a ieși câștigătoare în lupta pentru atragerea talentelor?

0

Aflăm la prima ediție „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ce se va desfășura la Cluj-Napoca,

 

BusinessMark invită specialiștii de resurse umane și Employer Branding la prima ediție a „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ce va avea loc la Cluj-Napoca. Pe 2 noiembrie 2022, eveniment în cadrul căruia vom discuta la Grand Hotel Italia, cât și online, despre strategiile prin care o companie reușește să atragă candidații cei mai potriviți, cât și despre elementele ce determină talentele să rămână loiale organizației.

La prima ediție Magnetico Cluj-Napoca vom avea alături specialiști români și internaționali, alături de care vom încerca să înțelegem ce nevoi au angajații de astăzi și cum s-au schimbat prioritățile lor post-pandemie, dar și ceea ce primează pentru candidații ce vor intra în curând pe piața muncii, atunci când decid să aplice la un job într-o companie. În același timp, vom analiza aceste aspecte și din perspectiva companiilor, pentru a înțelege cum se poziționează ele la solicitările candidaților și ce soluții găsesc pentru a veni în întâmpinarea noilor provocări din recrutare, punând totodată accent pe elemente cheie precum „încredere”, „flexibilitate” și „transparență”, ca trăsături pentru atragerea de talente.

Vom acorda o atenție sporită și importanței tehnologiei în creșterea brandului de angajator, dar și impactului digitalizării asupra transformării departamentului de resurse umane. 

Evenimentul va include sesiuni de prezentări și panelul ”How to Build a Magnetic Employer Brand”, la care vor participa:

  • SPECIAL GUEST: Patricia Ruiz Mena, Global Talent Management and Employee Experience Manager, Bunge
  • SPECIAL GUEST: Victoria Bacon, Senior Global Talent & Culture Manager, SilverRail Technologies
  • SPECIAL GUEST: Eva Baluchova, Employer Branding Strategist, Wearebridge.io | Peoplefinders
  • Gina Cruceru, Group HR Director, Rompetrol – KMG International
  • Flavia Bucerzan, Employer Branding Manager, Bosch Romania
  • Daniel Adumitrachioaiei, Director Resurse Umane, TeraPlast Grup
  • Gabriel Chirvase, Human Resources Manager, Cemacon
  • Gyöngyi Hunyadi, HR Manager, VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION Alba Iulia
  • Cezar Cârligeanu, Head of Sales, OLX România, Bulgaria și Portugalia
  • Mihaela Șerban, Learning Designer, Evozon
  • Luminița Popa, HR Manager, Plexus Oradea
  • Beatrice Alexandrescu, Director general, Fundația LEADERS
  • Mirela Tănase, Senior Partner – Enterprise & Strategic Accounts, Exploratist
  • Monica Petruț, Key Account Manager, UCMS by AROBS
  • Delia Diaconu, VP of Global Talent Aquisition, Yopeso

Moderatorul evenimentului va fi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro

În această toamnă, proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ajunge în această toamnă și în Iași, Timișoara și București și vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent & Acquisition Managers, Employer Branding Managers, HR & PR Specialists, Recruitment Managers, Hiring Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders.

 

Un proiect: BusinessMark
Parteneri:  Rompetrol – KMG International, OLX – Locuri de Muncă, SanoPass, UCMS by AROBS, Exploratist, 7card 
Eveniment susținut de:  DWNT, Fundația Leaders, BEROCC
Suport tehnic asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Parteneri media:  spotmedia.ro, IQads, SMARK, Portal HR, Arad24.net, Express de Banat, Social Media România, Revista de HR, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Dezbizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administrație.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, spațiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, All About Jobs, AngajatorulMeu.ro, Business Voice

NextGenerationEU: Comisia face prima plată în valoare de 2,6 miliarde EUR către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

0

Suma plătită, în valoare de 2,6 miliarde EUR (1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare) a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranșei.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și reforme în domeniile mobilității sustenabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etapele preliminare ale reformei fiscale și ale reformei pensiilor.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării. La fel ca în cazul tuturor statelor membre, plățile efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) – instrumentul-cheie al NextGenerationEU – au la bază performanțele și depind de implementarea de către România a investițiilor și a reformelor prezentate în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 14 obiective de etapă stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a pregătit terenul pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor.

Planul general de redresare și reziliență al României va fi finanțat cu 12,1 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Cuantumurile plăților efectuate către statele membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care prezintă progresele înregistrate în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Mai multe informații cu privire la procesul de solicitare a plății prin Mecanismul de redresare și reziliență sunt disponibile în prezentul document de întrebări și răspunsuri.

Mai multe informații cu privire la Planul de redresare și reziliență al României sunt disponibile aici

Sectorul tehnologic trage piața în jos

Într-o economie caracterizată de inflație ridicată și de creșterea ratelor dobânzilor, sectorul tehnologic nu mai reușește să producă rezultate financiare bune. Însă nu toate industriile au aceleași probleme. Săptămâna aceasta, companiile din sectorul bunurilor de consum de bază au depășit așteptările, arătând că acest sector poate fi un refugiu pentru investitori.  

Cele mai recente raportări financiare ale Coca Cola Company (KO) susțin teza investițională conform căreia, într-un mediu cu inflație ridicată și dobânzi mari, industria produselor de consum de bază poate acționa ca o zonă de refugiu, protejând investitorii de volatilitate. Raportul financiar a arătat o creștere de 11% a veniturilor. Vânzările organice au crescut cu 16% pe parcursul trimestrului, față de previziunile analiștilor de 9,8%, datorită unui salt de 20% în Europa, Orientul Mijlociu și Africa și de 18% în America Latină. Vânzările organice au crescut cu 14% în America de Nord. Compania a arătat o ușoară scădere de 0,5% a marjei operaționale care se situează acum la 29,5%. Estimările pentru perioada următoare sunt solide, Coca Cola așteptându-se să obțină o creștere organică a veniturilor de 14 până la 15%. Aceste rezultate vin după ce rivalul său PepsiCo Inc. (PEP) a înregistrat rezultate bune similare, cu o creștere de aproape 9% a veniturilor și o revizuire a previziunilor de creștere a veniturilor organice la 12% față de 10% anterior.  

În sectorul tehnologic situația continuă să fie dificilă. Acțiunile Meta Platforms (META) au pierdut 19% aseară, după închiderea pieței, în urma unui amestec de vești bune și rele privind rezultatele financiare din trimestrul al treilea. Deși compania a depășit așteptările privind veniturile, le-a ratat pe cele privind profiturile. Veniturile din trimestrul al treilea au scăzut cu 4%, ajungând la 27,71 miliarde de dolari, dar costurile și cheltuielile au crescut cu 19%, astfel că venitul operațional a scăzut cu 46%, la 5,66 miliarde de dolari. Marja operațională a scăzut drastic la 20% față de 36% în urmă cu un an. Mark Zuckerberg a avertizat asupra provocărilor pe termen scurt în ceea ce privește veniturile Meta, dar este încrezător că firma are „fundamente solide” pentru a reveni la creștere. Numărul de utilizatori a crescut cu 3% la 1,98 miliarde pentru Facebook și cu 4% la 2,93 miliarde pentru celelalte aplicații, inclusiv Instagram și WhatsApp.

Meta, împreună cu Microsoft (MSFT) și Alphabet (GOOG) – compania mamă a Google – au făcut ca Nasdaq și S&P 500 să scadă în urma unor raportări mixte privind rezultatele și a unor estimări mai mici legate de rezultatele viitoare. Sectorul tehnologic a terminat cu peste 2% mai jos și a întrerupt cele trei zile de creștere a S&P 500. Pe lângă rezultatele Meta, unii dintre factorii care au determinat această mișcare s-au datorat îngrijorărilor exprimate de Google, care a înregistrat în trimestrul al doilea o scădere a cheltuielilor cu reclamele pe Youtube și a menționat că această tendință s-a accentuat în trimestrul al treilea. De asemenea, Microsoft a înregistrat și ea cea mai slabă creștere trimestrială a vânzărilor din ultimii cinci ani și estimează că, pe termen scurt, cererea de PC-uri va scădea, ceea ce va duce la încetinirea vânzărilor de software. 

Sectorul tehnologic se va confrunta cu multe obstacole în perioada următoare, unele provenind din prețurile ridicate ale energiei, care duc la creșterea costurilor pentru centrele de date, altele din scăderea activității economice, ceea ce duce la încetinirea vânzărilor de software și de reclame. Dolarul puternic face ca produsele să fie mai scumpe pentru cumpărătorii de peste hotare și afectează, de asemenea, vânzările. 

Conform ultimul sondaj eToro Retail Investor Beat privind preferințele investitorilor individuali, aproape 69% dintre investitorii români au în portofoliu acțiuni din domeniul tehnologiei, iar acest număr este așteptat să crească la 71% în următoarele trei luni. Tehnologia este a doua cea mai deținută industrie de către investitori, după sectorul financiar. În partea inferioară a topului preferințelor investitorilor găsim bunurile de consum discreționar – 31%, cele industriale – 32%, comunicațiile – 41% și bunurile de consum de bază – 41%. Deși se află în coada preferințelor investitorilor, acțiunile din zona bunurilor de consum de bază au avut o performanță mai bună în acest an, pierzând doar 7,39% din valoare, comparativ cu o scădere de 20,14% pentru indicele S&P 500. 

 

Accace: Ce trebuie să știe companiile care vor să se extindă în regiune când vine vorba de timpul de înființare, taxe de înregistrare, impozit sau TVA

0

Lumea devine din ce în ce mai interconectată, iar acest lucru aduce o serie de oportunități nu numai pentru corporațiile mari, dar și pentru afacerile mici și mijlocii care își pot extinde operațiunile la nivel global. Accace, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, își propune să prezinte câteva aspecte ale mediului de afaceri din Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Ungaria sau Slovacia, comparativ cu România. 

Potrivit consultanților Accace, atunci când este planificată cu atenție, intrarea pe noi piețe nu doar că poate majora profiturile, dar poate și reduce riscurile, facilitând creșterea companiei la scară globală. 

Astfel, cea mai frecventă formă juridică atunci când este înființată compania este Societatea cu răspundere limitată (SRL), în toate cele șase țări analizate. Timpul necesar pentru înființarea companiei diferă de la o zi până la 15 zile în Ungaria, de la o zi până la două luni în Bulgaria, trei zile lucrătoare în România, maximum două săptămâni în Slovacia și între două și trei săptămâni în Republica Cehă și Polonia. 

În topul  țărilor cu cea mai mică valoare a taxei de înregistrare a companiei  se află pe primul loc Ungaria, care nu înregistrează nicio taxă, însă acest lucru depinde de natura formei juridice a societății, urmată de România cu un capital minimum de 1 RON (0,20 euro), Bulgaria cu 51 euro, Polonia cu 123,5 euro, Slovacia cu 150 euro și Republica Cehă cu 800 euro.

Din datele prezentate de Accace, cel mai mic impozit pe profit se aplică în Ungaria (9%), urmată de Bulgaria (10%), România (16%), Polonia și Republica Cehă (19%) și Slovacia (21%). Totodată, Republica Cehă aplică un impozit redus de 9% pentru contribuabilii mici, iar Slovacia un impozit de 15% pe venituri anuale impozabile mai mici de 49,790 euro. 

În ceea ce privește cotele de TVA, România înregistrează cel mai mic TVA din regiune – 19%, cu o reducere de până la 9% sau 5% pentru anumite categorii, urmată de Bulgaria cu 20% (9% taxă de TVA redusă și 0% pentru exportul de bunuri și servicii) și Slovacia tot cu 20% (10% taxă de TVA redusă și 0% pentru exportul de bunuri și servicii) , Republica Cehă cu 21% (reducere de 15%, respectiv 10%), Polonia cu 23% TVA (reducere de 8% și 5%) și Ungaria cu 27% TVA (reducere de 18%, respectiv 5%). 

Care sunt industriile cu cea mai puternică
forță de muncă în țările analizate

Potrivit analizei făcute de specialiștii Accace, industriile cu cea mai puternică forță de muncă în Bulgaria sunt telecomunicațiile, sectorul logistic, retail, industria prelucrătoare, dar și creația și distribuția de informații și produse creative. În Republica Cehă se remarcă industria construcțiilor, automotive, nanotehnologiile și bunurile de consum. 

În ceea ce privește Ungaria, 63% dintre lucrători sunt angajați în sectorul serviciilor și 22% în industria prelucrătoare. De asemenea, se evidențiază sectorul de business, industria automotive, produsele farmaceutice și medicale, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, industria alimentară, logistica și transport. 

În Polonia, industriile cu cea mai mare forță de muncă sunt: comerțul cu ridicata și amănuntul, industria prelucrătoare, agricultura, logistică și transport, dar și industria IT. Slovacia se remarcă prin industria automotive și logistică, în timp ce România se evidențiază prin industria farmaceutică și medicală, inginerie și IT. 

Ce stimulente pentru investiții oferă țările din regiune
și care sunt industriile favorizate 

Printre industriile favorizate de investițiile stimulente în Bulgaria se numără retailul, imobiliarele, producția și distribuția de energie electrică, termică și combustibili gazoși, dar și producția de cauciuc, materiale plastice și alte materii prime minerale nemetalice. 

În cazul industriei prelucrătoare și a producției de produse speciale consumabile medicale din Republica Cehă, se acordă o subvenție pentru crearea de locuri de muncă de maximum 200,000 CZK, respectiv 300,000CZK, o subvenție pentru formarea personalului de până la 70% din costurile necesare formării, precum și o subvenție în numerar pentru capital investiție de până la 20% din costurile eligibile.

Ungaria acordă o serie de stimulente fiscale precum deduceri și scutiri fiscale pentru cercetare și dezvoltare, câștiguri de capital din acțiuni și din drepturi intelectuale, precum și proprietate intelectuală. Totodată, Ungaria acordă deducere fiscală de 50% pentru veniturile din redevențe și nu reține impozit pe dividendele, dobânzile și redevențele plătite de către o societate străină. În plus, în Ungaria există un sistem de subvenții în numerar postfinanțare pentru promovarea cercetării și a dezvoltării. 

În ceea ce privește Polonia, aceasta acordă o serie de stimulente pentru investiții precum: scutiri de taxe, impozite, împrumuturi pentru investiții în condiții preferențiale sau impozitare preferențială pentru dezvoltarea afacerii. Industriile favorizate pentru astfel de stimulente sunt: IT, energie regenerabilă, automotive, producție și logistică. 

Categoriile de proiecte care pot fi sprijinite de investiții stimulente în Slovacia sunt producția industrială, centrele tehnologice, serviciile partajate sau turismul. Astfel,  autoritățile slovace pot acorda subvenții pentru achiziționarea de active materiale și imateriale, scutiri de impozit pe venit, transfer sau schimb de bunuri imobile la un preț mai mic decât cel general. De asemenea, statul slovac acordă subvenții între 15,000 și 50,000 euro pentru începerea unei activități comerciale în sectorul agricol sau subvenții de 100,000 până la 3,000,000 euro pentru soluții de transport durabil. 

Statul român acordă 0% impozit pe profit pentru angajații care lucrează în companii IT&C în conformitate cu prevederile legislației românești în vigoare. Totodată, investitorii care înființează unități de producție sau birouri într-o zonă industrială, parc industrial, științific sau tehnologic beneficiază de unele scutiri de taxe locale. În plus, autoritățile române acordă stimulente fiscale pentru angajații care câștigă venituri salariale în domeniul agricol și în industria alimentară.   

Klarmedia și Media Image Group fuzionează și își consolidează poziția de furnizor principal de monitorizare media pe piața din România și Republica Moldova

0

 

Klarmedia, agenția de monitorizare și analiză media, anunță preluarea și integrarea Media Image Group. În urma tranzacției, Klarmedia își consolidează poziția de principal furnizor de monitorizare media în România și Republica Moldova, cu un portofoliu de peste 500 de clienți și o echipă de 65 de analiști.

Cele două companii vor avea aceeași echipă de management și vor oferi întregului portofoliu de clienți acces la cele mai moderne soluții de monitorizare media disponibile la nivel internațional.

„Încă de la lansarea Klarmedia, am căutat să oferim clienților nu doar acces la surse de informații, ci date esențiale pentru decizii de business, prezentate într-un format ușor de parcurs, actualizate în timp real și completate de analize calitative. În scurt timp de la înființare, am reușit să devenim principala alegere a utilizatorilor de monitorizare media din România și acest lucru ne-a motivat sa investim constant în tehnologii, oameni și know-how analitic pentru a ne susține clienții într-o perioadă de schimbări accelerate. Ne bucurăm să putem extinde paleta de clienți și acoperirea geografică, alături de un partener cu expertiză vastă în industrie”, a declarat Octavian Petrescu, co-fondator Klarmedia.

Astăzi facem un pas important pe piața de monitorizare din România, grație experienței celor două echipe și resurselor comune dezvoltate. Împreună, cunoaștem nevoile clienților, dinamica industriilor și putem oferi acces la un serviciu integrat menit să devină un sprijin mai puternic pentru companii în activitatea lor”, spune Miron Mateescu, partener și director de marketing la Media Image Group. 

Media Image Group este prima companie din România specializată în monitorizare media, fiind lider de piață pentru o perioadă de peste 15 ani. Klarmedia a fost lansată în 2015 de Ionuț Anastase, Ramona Pîrvulescu și Octavian Petrescu și a devenit în scurt timp partener cheie pentru multiple companii și organizații publice.

Platforma online modernă Klarmedia integrează soluții tehnice inovatoare, menite să sprijine experții de comunicare și marketing în identificarea facilă a informațiilor relevante, înțelegerea peisajului media tot mai dinamic, anticiparea principalelor tendințe de comunicare, luarea de decizii rapide, care să demonstreze valoarea și aportul activităților de comunicare și marketing în dezvoltarea organizațiilor. Platforma oferă posibilitatea de a urmări subiectele de interes din toate canalele media: presa scrisă centrală și regională, radio, TV, online, social media. Totodată, clienții au acces la instrumente de măsurare și evaluare a impactului media, alerte în timp real și asistență pentru situații de criză, management reputațional, monitorizare reclame, analize și statistici aferente acoperirii media.

Portofoliul Klarmedia include companii și organizații precum: Comisia Europeană, Camera Deputaților, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României, Curtea Veche Publishing, Carrefour România, Gebruder Weiss, Heineken România, HS Timber, KMG International – Rompetrol, NN România, Transelectrica, BestJobs Recrutare, Crosspoint, Axios PR&Public Affairs, Chapter 4 Communications, DC Communication, Difine PR, Goya PR, GMP PR, GOLIN, Grayling, GRF+, McCann PR, MSL The Practice, Oxygen PR, Porter Novelli, Smartpoint. 

Klarmedia este membru ARMA (Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor), BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia) și AMEC (Asociația Internațională pentru Măsurarea și Evaluarea Comunicării).

Top Talents Romania 2.0 le poate aduce tinerilor joburi și abonamente la unul dintre cele mai mari festivaluri

0

 

150 de tineri cu potențial se întâlnesc la Hotel Novotel pentru oportunități de carieră

Catalyst Solutions revine în această toamnă cu cea mai cunoscută conferință de carieră dedicată tinerilor, Top Talents 2.0! Între 25 și 26 noiembrie, exclusiv în format fizic, la Hotel Novotel din București, se vor întâlni cei mai buni 150 studenți și proaspăt absolvenți din țară! De 15 ediții, organizatorii evenimentului îi selectează din peste 1000 de înscriși pe acei tineri care dovedesc cel mai mult potențial. Îi așteaptă keynotes, masterclasses, study-cases, un start-up competition, o mulțime de oportunități de angajare, dar și ocazia de a câștiga unul dintre cele 4 abonamente la Electric Castle 2023 oferite de Lidl.

După 2 ani de lucru în sistem remote și hybrid, tinerii candidați și angajatorii au șansa să se reîntâlnească în format fizic. Top Talents 2.0 se va desfășura exclusiv în format offline, oferindu-le participanților ocazia să interacționeze și să le adreseze întrebări direct reprezentanților celor mai mari companii din România!  Printre companiile care și-au confirmat prezența la eveniment, se numără: Lidl – Partener principal, JTI Romania, Vodafone Romania si L’Oréal Romania. 

Criteriile de selecție a tinerilor înscriși la Top Talents 2.0 se bazează pe abilitățile și experiențele căpătate de aceștia în decursul proiectelor și programelor în care s-au implicat. Evenimentul se dedică studenților și proaspăt aboslvenților activi și dorinici să se dezvolte prin participarea la activitățile din ONG-uri, asociații studențești, proiecte Erasmus, programe de tip Work and Travel, AIESEC Exchange, concursuri, volunatariate sau stagii de practică. Din 1200 de tineri, 150 vor fi selecționați. Companiile vin cu oportunități de angajare, precum: internshipuri, stagii de practică, trainee și joburi entry-level din domenii diverse: marketing, finanțe, resurse umane, IT, logistică sau chiar drept.

Printre speakerii care vor fi prezenți, se remarcă: Pamela Cherry, speaker internațional și coach de carieră, Vanya Panayotova, Manager General @ L’Oréal Romania și Cristina Stroe, Brand Equity Manager @JTI. Invitatul special al acestei ediții este Cristiana Oprea, singura româncă pilot, participantă la Campionatul Mondial de Raliuri. 

În foaierul de comunicare și networking, Andreea Tudor, trainer de public speaking și recruiter IT îi va ajuta pe tineri să își facă un CV remarcabil, să se pregătească pentru un interviu și să creeze o impresie memorabilă în întâlnirea cu angajatorii. Agenda completă a evenimentului poate fi accesată aici. 

     În plus, nu doar că se vor întâlni cu manageri de top și speakeri profesioniști în HR, dar vor intra și în comunitatea de tineri remarcabili din întreaga țară. Pentru a le aduce prilejul să interacționeze și să facă schimb de insights și tehnici valoroase, la Top Talents 2.0 se va derula un Start-Up Competition. Participanții pot fi remarcați de angajatori la acest concurs, având ocazia să-și arate abilitățile și competențele.

Surprizele nu se opresc aici. Studenții sau proaspăt absolvenții selectați, venind la la eveniment, intră automat în tombola spre câștigarea unuia dintre cele 4 abonamente la Electric Castle 2023,  oferite de Lidl. Tinerii câștigători pot intra în posesia premiilor doar prin prezența la eveniment.  Tot ce au de făcut pentru a intra în tombolă este să completeze quizul „La ce nivel Top Talents esti acum?”, și să se înscrie la conferința de carieră Top Talents 2.0. În plus, cei care vor participa în ambele zile de eveniment vor obține și diploma Top Talents, prin care se atestă cei mai buni tineri din țară.  

Interesații se pot înscrie pe www.hipo.ro/toptalents până pe 18 noiembrie 2022. 

Companiile de top la nivel mondial au progresat cu raportarea privind schimbările climatice, însă este nevoie de mai mult efort și în alte domenii cheie ale sustenabilității & ESG

0

 

  • Cel mai recent studiu KPMG indică o creștere a raportării de sustenabilitate. 79% dintre companiile de top analizate publică astfel de rapoarte;
  • Au fost înregistrate îmbunătățiri evidente în ceea ce privește stabilirea și raportarea țintelor de reducere a emisiilor de carbon, dar progrese nesemnificative în domenii cheie conexe. Mai puțin de jumătate dintre companiile analizate recunosc pierderea biodiversității ca fiind un risc;
  • Dintre miile de rapoarte analizate, mai putin de jumătate dintre cele mai mari companii la nivel global raportează referitor la componentele ”social” și ”guvernanță” ale ESG;
  • KPMG recomandă o serie de măsuri care se referă inclusiv la schimbarea modelului de raportare narativ și utilizarea datelor multianuale pentru a dinamiza raportările și a oferi rezultatele acțiunilor implementate.

Publicat pentru prima dată în 1993, Studiul KPMG privind Raportarea de Sustenabilitate este elaborat la fiecare doi ani. Pentru ediția din acest an au fost analizate rapoartele de sustenabilitate & ESG a 5.800 companii din 58 de țări și jurisdicții, inclusiv România. Constatările publicate recent indică faptul că încă există o decuplare între urgența de a aborda schimbările climatice și echitatea socială și rezultatele financiare oferite de mediul de afaceri.

Se evidențiază o creștere în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate. Aproape toate (96%) cele mai mari 250 companii din lume – cunoscute sub denumirea G250 – publică o formă de raportare de sustenabilitate.

De-a lungul timpului, s-a înregistrat o creștere constantă și consecventă în ceea ce privește raportarea la nivelul așa numitelor N100 (cele mai mari 100 de companii din fiecare țară și jurisdicție analizată). Dacă acum 10 ani doar două treimi din cadrul companiilor din N100 publicau rapoarte de sustenabilitate, acum procentul a crescut la 79%.

Aspectele climatice continuă să domine

Se poate observa un trend ascendent de recunoaștere de către mediul de afaceri a faptului că au un rol în ceea ce privește atingerea țintelor climatice globale. Astfel, 71% dintre N100 și 80% dintre G250 și-au stabilit ținte de reducere a emisiilor de carbon. Un aspect pozitiv este acela că cele mai multe companii recunosc că trebuie mai degrabă să îți reducă emisiile proprii pentru a-și îndeplini țintele decât să se bazeze exclusiv pe compensarea emisiilor de carbon. Numărul companiilor ce raportează conform indicațiilor Grupului Operativ pentru Raportarea Informațiilor Financiare referitoare la Schimbările Climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures -TCFD) aproape s-a dublat. 

Totuși, studiul evidențiază și unele domenii cheie în care este necesar un progres mai rapid. Numai 64% din companiile G250 recunosc formal că schimbările climatice reprezintă un risc pentru afacerea lor și mai puțin de jumătate din totalul companiilor analizate recunosc în prezent pierderea biodiversității ca fiind un risc.

Raportarea de sustenabilitate din perspectiva ESG 

Raportul de anul acesta evidențiază mai multe provocări pe care le întâmpină cele mai mari companii din lume în ceea ce privește raportarea ESG. De exemplu, în pofida nivelului tot mai ridicat de conștientizare a legăturii dintre criza climatică și inegalitatea socială, dintre miile de rapoarte analizate, în mai puțin de jumătate s-au regăsit informații privind componentele ”sociale” (ex. sclavie modernă, diversitate, incluziune și echitate, implicarea în comunitate, și aspecte referitoare la muncă). În același timp, mai puțin de jumătate dintre companii și-au comunicat riscurile de guvernanță (ex. corupție, mită și anticorupție, practici anti-competitive sau contibuții politice). În plus, numai o treime dintre companiile N100 au un membru al echipei lor de conducere alocat ca responsabil de sustenabilitate și mai puțin de un sfert dintre aceste companii recompensează managerii în funcție de atingerea țintelor de sustenabilitate. 

Rapoartele ESG, în număr foarte mare, continuă mai degrabă să fie descriptive și mai puțin bazate pe date cantitative sau financiare asociate cu impactul. Evident, aceasta este o zonă de îmbunătățire pentru companiile din toată lumea. 

Într-o notă pozitivă, aproximativ trei sferturi dintre companiile ce raportează au realizat o analiză de materialitate și comunică aspectele materiale. 

John McCalla-Leacy, Liderul ESG al KPMG la nivel global a declarat: „Oamenii de știință din cadrul IPCC au atenționat anul trecut că lumea se află în «cod roșu» din cauza încălzirii globale provocate de oameni. Au urmat o serie de angajamente din partea liderilor politici la COP26. Pe măsură ce ne îndreptăm către COP27, este nevoie imediată de acțiune pe o scară tot mai largă pentru a evita tragedii umane și de mediu.
Studiul KPMG privind Raportarea de Sustenabilitate 2022 relevă că reglementarea are un impact real. În opinia mea, este crucial să îndrumi companiile și să susții schimbarea de paradigmă. Liderii de afaceri au acceptat că au o responsabilitate și rolul de a sprijini eforturile de diminuare a impactului și, potențial, de evitare a crizei spre care ne îndreptăm. Este necesar mai mult ca oricând să avem din partea guvernelor standarde armonizate la nivel global. Totodată este nevoie de un efort colectiv din partea celor mai mari companii din lume de a raporta referitor la toate aspectele ESG, recunoscând legăturile evidente dintre mediu și aspectele ample de egalitate socială.” 

Jennifer Shulman, co-autor al raportului și Lider al Centrului Global de Excelență ESG al KPMG a comunicat: Summitul COP26 a dat lumii o latură umană a tragediei climatice cu care planeta se confruntă. Reprezentanții unora dintre cele mai izolate și puternic afectate națiuni și teritorii au fost prezenți pentru a-și împărtăși povestea. Însă, indiferent de recunoașterea tot mai largă a laturii umane a ESG, ultimul nostru studiu continuă să evidențieze o provocare reală a liderilor din Consiliile de Administrație – care se referă la cum demonstrează și cum reflectă impactul extins al companiei lor asupra societății.
Ar trebui să începem să observăm un progres în anii următori pe măsură ce organizații precum Consiliul pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (International Sustainability Standards Board – ISSB) emit noi standarde globale de raportare. Dar, companiile nu ar trebui să aștepte să le fie impus. Implicarea activă a liderilor ca un factor catalizator este esențial. Pandemia globală și COP26 au pus în lumina reflectoarelor inegalitățile tot mai mari din societate. Multe organizații mari răspund prin măsuri proactive ce ar trebui apreciate. Observăm acțiuni mult mai ample privind egalitatea de gen, remunerație echitabilă și evaluarea impactului în comunitate. Este momentul ca organizațiile să fie transparente și să raporteze pentru a evidenția ce au realizat și pentru a se responsabiliza referitor la zonele în care este necesar un progres suplimentar.”

Perspective la nivel global

Comparativ cu anul 2020 a fost înregistrată o creștere semnificativă în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate la nivelul a trei țări: Islanda (+ 39 puncte procentuale), Emiratele Arabe Unite (+ 22 puncte procentuale) și Coreea de Sud (+22 puncte procentuale).

Regiunea Asia Pacific conduce în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate (89% dintre companii raportează). Aceasta este urmată de Europa (82%), continentele americane (74%) și Orientul Mijlociu și Africa (56%).

Raportul din acest an evidențiază variații la nivelul regiunilor în ceea ce privește conținutul raportării de sustenabilitate, generate în mare parte de prioritățile regionale și diferențele de reglementare. America de Nord (97%) și Europa de Vest (85%) ies în evidență cu cele mai ridicate rate generale de raportare. Orientul Mijlociu (55%) și regiunea Asia Pacific (30%) se evidențiază prin raportarea integrată. America Latină (50%) se evidențiază prin raportarea aspectelor de biodiversitate și Africa se remarcă în ceea ce privește raportarea elementelor sociale și de guvernanță (51%, respectiv 49%). 

Apel pentru acțiune

Noile cerințe ESG determină o schimbare de paradigmă și provoacă un set nou de conversații în  consiliile de administrare, impulsionând liderii de afaceri să aibă o gândire aprofundată, iar deciziile strategice de sus în jos pe care le iau să țină cont de aspectele climatice și alte elemente ESG. 

Raportul KPMG evidențiază direcțiile tangibile pe care companiile le pot urma în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate:

  • Înțelegerea așteptărilor părților interesate
  • Integrarea analizelor de materialitate în procesul de reportare
  • Alinierea procesului de raportare la cadre obligatorii sau voluntare de raportare
  • Realizarea de investiții în instrumente de gestionare a datelor non-financiare de calitate
  • Înțelegerea impactului schimbărilor climatice și a problemelor sociale asupra afacerii 

Deoarece cadrele de reglementare se dezvoltă continuu, cu siguranță afacerile vor fi presate să raporteze date non-financiare. Acționând acum, companiile pot face alegeri informate pentru a produce schimbarea atât de necesară pentru a fi un bun cetățean corporativ în contextul actual. 

Perspective la nivel național, România

Analiza primelor 100 de companii din România ierarhizate în funcție de cifra de afaceri (N100) evidențiază o creștere a numărului companiilor ce raportează informații privind sustenabilitatea sau ESG (+ 8 puncte procentuale comparativ cu ediția anterioară).

Din totalul companiilor analizate, 74 au publicat informații privind performanța de sustenabilitate fie în cadrul unui raport local fie prin intermediul rapoartelor elaborate la nivel de Grup, ce au inclus și date privind operațiunile din România. Pentru elaborarea Studiului KPMG din acest an, au fost luate în considerare rapoartele publicate în perioada 2020-2022. S-a constatat că din totalul companiilor care au publicat informații non-financiare în această perioadă, 47 au raportat datele locale în cadrul raportului emis de compania mamă sau a grupului din care fac parte, 21 de companii au realizat și publicat rapoarte locale și doar 6 firme cu capital românesc privat sau de stat au publicat informații consistente privind aspecte ESG sau de sustenabilitate.

Studiul din acest an evidențiază următoarele tendințe la nivelul companiilor ce au publicat un raport local de sustenabilitate:

  • Companiile care raportează au o preferință evidentă pentru comunicarea informațiilor ESG prin intermediul unui raport separat în detrimentul includerii acestor date în rapoartele lor financiare anuale. Astfel, doar 12 companii din N100 au comunicat la nivel național aspecte de sustenabilitate și ESG în raportul anual disponibil.
  • Constatăm un interes tot mai mare pentru folosirea unor standarde de raportare recunoscute. 25 din cele 27 rapoarte locale analizate au menționat utilizarea Standardului Inițiativei Globale de Raportare (GRI) în procesul de elaborare a rapoartelor, mai mult decât o dublare a rezultalelor din studiul anterior. 
  • Verificarea datelor raportate de către o terță parte este o practică aflată încă în stadiu incipient, analiza din acest an evidențiind doar 8 rapoarte pentru care a fost emisă o opinie de către un verificator independent. În majoritatea cazurilor, opinia este de asigurare limitată și se referă la un set restrâns de indicatori.
  • Preocupările referitoare la schimbările climatice au un caracter pronunțat și la nivel local, 18 companii dintre cele ce publică un raport local având stabilite ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, doar 4 dintre companiile incluse în analiză raportează la nivel local riscurile asociate schimbărilor climatice conform recomandărilor TCFD, iar conectarea remuneraței membrilor consiliilor de administrație de atingerea unor indicatori de performanță de sustenabilitate a fost identificată la nivelul a doar 3 organizații ce raportează local.
Ovidiu Popescu, Director Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice al KPMG în România

Ovidiu Popescu, Director Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice al KPMG în România menționează: „Ne aflăm într-un punct de inflexiune în ceea ce privește efectele în lanț provocate de schimbările climatice. Astfel, este nevoie acută de acțiuni coordonate și cooperare la nivelul tuturor palierelor societății. Din perspectiva rezultatelor acestui studiu, dincolo de progresul aparent înregistrat la nivel local, se evidențiază un decalaj semnificativ al stadiului și maturității nivelului de raportare comparativ cu media regională. Astfel, este momentul pentru companii să analizeze mai profund în ce măsură afacerea lor poate fi rezilientă pe termen lung și care este impactul real pe care îl au la nivelul lanțului valoric. Cerințele mai stricte de raportare și solicitarea de date privind performanța ESG de către diverse grupuri de părți interesate sunt un factor important. Însă, pentru o schimbare reală, companiile trebuie să fie pregătite pentru un proces transformațional care să rezulte într-o definire mai clară și o aliniere mai bună a obiectivelor de afaceri cu cele de sustenabilitate. Raportarea trebuie văzută ca un instrument de monitorizare și comunicare a progresului ca urmare a implementării unei strategii coerente de sustenabilitate, și nu un scop în sine. 
Astfel, în funcție de nivelul de maturitate curent în ceea ce privește gestionarea aspectelor ESG, tranziția va avea un alt ritm. Iar organizațiile ce vor avea cât mai rapid o imagine cuprinzătoare a interdependențelor și ramificațiilor dintre procesele de afaceri și aspectele ESG vor putea capitaliza noi oportunități. 
Ca să dau un ton pozitiv, închei prin a spune ca este o cursă contra cronometru pe care nu o putem evita, însă partea bună este că la linia de final putem avea o organizație pregătită pentru viitor.”

Aurelia Pătulea – Manager, Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice, KPMG în România

Aurelia Pătulea – Manager, Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice, KPMG în România, încheie: „Este de așteptat ca în următorii ani să vedem o evoluție pozitivă a tendințelor la nivel european evidențiate de Studiul KPMG pentru că ne apropiem tot mai mult de momentul adoptării Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD). Consider că este definitoriu să avem o schimbare de optică în sensul de a percepe cum poate fi folosit tot contextul CSRD ca și cadru de orientare pentru incorporarea oportunităților și riscurilor ESG în strategia corporativă și în procesul de raportare, și nu ca un simplu instrument de conformare. Companiile ce intră sub incidența acestei Directive și nu numai ar trebui să își canalizeze tot mai mult eforturile pe analiza de dublă materialitate deoarece acesta este un pilon central și punctul de pornire pentru identificarea aspectelor relevante la nivelul fiecărei organizații și a cărei valoare nu ar trebui subevaluată. În plus, un alt element ce nu ar trebui neglijat este acela al valorii și credibilității pe care o poate aduce verificarea independentă a datelor raportate.
Dacă ne gândim că finalmente un raport de sustenabilitate sau ESG este elaborat și publicat pentru a oferi mai multă transparență, iar publicul țintă devine tot mai pregătit să analizeze cu un ochi critic o astfel de publicație, este cu atât mai important ca informația comunicată să fie relevantă, ancorată în contextul sustenabilității la nivel global și local, dar, mai ales, comparabilă”. 

Rezultatele sondajului pot fi consultate aici.

Creșterea puternică a modelelor de tip „as-a-service” va genera o creștere puternică a veniturilor dincolo de sectorul tehnologic

0

 

  • 66% dintre companiile intervievate consideră că evaluarea lor va crește cu 50%, dacă vor trece la anything-as-a-service (XaaS)
  • 54% spun că sunt acum pregătite să adopte modele XaaS
  • Aproape un sfert (21%) se așteaptă să genereze venituri mai mari de 1 miliard de dolari până în 2027

Disponibilitatea companiilor de a adopta modele de tip „as-a-service”1 (XaaS) a crescut dramatic de la debutul pandemiei COVID-19, cu precădere în sectorul tehnologic, dar luând avânt şi în alte sectoare. În timp ce, în prezent, doar 9% dintre companiile intervievate au finalizat transformările XaaS, majoritatea (85%) se află în stadiul de progres – fie că pilotează, fie că operează la scară largă. Acest lucru este conform raportului „EY, As-a-Service Business Operations & Transformation: When customers change the way they buy, should not you change the way you sell?”, care a intervievat 1.200 de organizații pentru a evalua tendințele de adoptare a XaaS în toate industriile, actualizând cercetarea EY realizată în 2019.

Cristian Cârstoiu, Chief Innovation Officer, EY România: „Digitalizarea forţată de COVID-19 a determinat consumatorii nu doar să migreze către modelul online, dar şi să îşi regândească priorităţile şi modul de interacţiune cu serviciile publice şi private. Vedem inclusiv în România o accelerare a mentalităţii consumatorilor către modele de business care îmbină necesitatea cu sustenabilitatea, altele care nu vând doar un produs, ci un ecosistem de servicii şi produse integrate sau modele care şi-au schimbat modul de abordare a clienţilor fiind gata să investească alături de ei pentru un succes comun. Ceea ce înainte era doar tranzacţional va migra către un schimb continuu de informaţie, în care ambele părţi vor primi şi da informaţii pentru a se putea îmbunătăţi şi oferi servicii mai performante şi mai precise clienţilor sau furnizorilor. Având în vedere deficitul major al pieţei de muncă din România în zona de vânzare şi marketing, sfătuim firmele din România să îşi regândească fluxul interacţiunii cu clienţii pentru îmbunătăţirea experienţei online şi offline şi înţelegerea nevoilor lor, cât şi a furnizorilor pentru a investi rapid şi adapta organizaţia către modelul de business optim.”

Mai mult de jumătate (54%) dintre companiile respondente sunt pregătite să adopte XaaS în prezent, în timp ce numărul companiilor care nu sunt încă pregătite a scăzut puternic – de la 13% în 2019 la doar 2%. Acest lucru este susținut de un optimism copleșitor în ceea ce privește impactul financiar al XaaS: 67% dintre respondenți spun că, în următorii trei ani, creșterea va genera 100 de milioane de dolari, iar 21% se așteaptă să genereze mai mult de 1 miliard de dolari. Mai mult, 66% consideră că evaluarea lor va crește cu 50%, dacă vor trece la XaaS. În general, se așteaptă ca proporția companiilor care generează peste 80% din venituri din XaaS să crească, de la 3% în prezent la 19% în trei până la cinci ani.

Schimbarea seismică către XaaS este condusă de trei sectoare tehnologice: furnizorii de software, furnizorii de platforme și serviciile digitale. În aceste sectoare de bază, 16% dintre respondenți spun că sunt „extrem de pregătiți” pentru trecerea la XaaS, în timp ce acest procent scade la 5% pentru celelalte sectoare. Dincolo de întreprinderile tehnologice mai tradiționale, există o serie de sectoare care sunt pregătite să definească un al doilea val de migrare XaaS: printre acestea, științele vieții/îngrijirea sănătății (poziția a treia) și producătorii de automobile (poziția a patra) se numără printre primele cinci sectoare în care companiile și-au finalizat transformarea XaaS.

Migrarea către modelele de consum și tarifarea rezultatelor

Având în vedere că piața se maturizează într-un ritm atât de rapid, întreprinderile migrează din ce în ce mai mult de la abonamentele de bază la modele bazate pe consum și la prețuri bazate pe rezultate. În timp ce 60% din toate organizațiile intervievate folosesc în prezent modele de abonament pentru a factura ofertele XaaS, 52% intenționează să treacă la modele de consum în următorii trei până la cinci ani – determinate în mare parte de atractivitatea unui flux de venituri mai previzibil.

Această evoluție a dus la o schimbare a priorităților pentru companiile din toate industriile. În 2019, principalele provocări pentru transformarea XaaS au fost comunicarea propunerii de valoare și definirea soluțiilor. Astăzi, cele mai mari obstacole se referă la construirea unor strategii integrate de produs și la lansarea pe piață a ofertelor XaaS – inclusiv definirea traseului către piață, formarea și stimularea echipelor de vânzări și comercializarea ofertelor XaaS către diferite segmente.

Anticiparea schimbărilor de comportament ale consumatorilor

Pe măsură ce companiile trec de la prețurile tradiționale de abonament la modele bazate pe utilizare (69% dintre respondenți), acestea caută să se alinieze mai bine la comportamentele moderne de cumpărare și la valoarea oferită de produsele lor.

Pentru a reuși să opereze cu succes modelele XaaS, sondajul constată că abilitatea de a intra pe piață (46%), facturarea și plățile (44%) și finanțele și contabilitatea (42%) sunt primele trei procese care necesită o transformare semnificativă sau mare. Alte măsuri luate pentru a se pregăti pentru XaaS includ înființarea unor roluri dedicate succesului clienților (customer success functions) pentru a stimula adoptarea și extinderea modelelor XaaS (întreprinse de 86% dintre organizațiile intervievate), în timp ce 35% au înființat o nouă entitate juridică sau structuri fiscale pentru a-și susține programele de transformare.