Cele mai recente date arată că inflația și-ar fi atins deja vârful în unele țări din Uniunea Europeană, inclusiv în România, situația fiind similară în Statele Unite. Domolirea inflației e o veste bună pentru piețele financiare care se așteaptă la o încetinire a creșterii ratelor dobânzilor de către băncile centrale, în timp ce economiile sunt amenințate de o posibilă recesiune. 

În timp ce vedem că inflația a scăzut ușor de la 15,05% la 14,96%, în România producția industrială ajustată a scăzut cu 3,9% în iunie față de mai și arată o scădere de 3,7% față de aceeași lună din 2021. Principalele scăderi au fost în producția și distribuția de utilități de 4% și industria prelucrătoare de 2.8% în timp ce industria extractivă a crescut cu 1.6%. Iar cazul României nu este singular. 

Cele mai recente date venite din Statele Unite arată că indicele condițiilor generale de afaceri s-a prăbușit cu 42 de puncte până la -31,3, a doua cea mai mare scădere lunară înregistrată vreodată în cadrul Empire State Manufacturing Survey. Indicele comenzilor noi a scăzut cu treizeci și șase de puncte, până la -29,6, iar indicele livrărilor s-a prăbușit cu aproape cincizeci de puncte, până la -24,1, ceea ce indică o scădere puternică atât a comenzilor, cât și a livrărilor. Privind în perspectivă pentru următoarele șase luni, indicele pentru condițiile viitoare de afaceri a ajuns la 2,1, sugerând că firmele nu sunt optimiste. Indicii pentru viitoarele comenzi noi și livrări au fost pozitivi, dar au rămas la niveluri scăzute. 

Într-o mișcare surprinzătoare menită să sprijine o economie în încetinire, Banca Poporului din China – Banca Centrala Chineză – a scăzut cu 10 puncte de bază rata principală care oferă lichiditate băncilor la 2% și rata facilității de creditare pe un an la 2,75%. Acest lucru a fost un nou semnal pentru piețe că s-ar putea să ne confruntăm cu o încetinire economică globală în acest an. 

Scăderea ratei de către Banca Centrală Chineză vine după datele slabe privind vânzările cu amănuntul, care au crescut cu doar 2,7%, sub valoarea estimată de 4,9%. Producția industrială a crescut cu doar 3,8% față de 4,3% cât se aștepta. Dar cele mai mari scăderi sunt în sectorul imobiliar, unde vânzările de locuințe au scăzut cu aproape 29%, iar investițiile în proprietăți au scăzut cu 12,3%. Între timp, în China, rata șomajului a scăzut la 5,4%, puțin mai bine decât cea de 5,5% din iunie, dar șomajul în rândul tinerilor a crescut la aproape 20%, ceea ce reprezintă un nou record. Potrivit economiștilor, încetinirea redresării ar putea continua, influențată de politica „zero Covid” și de scăderea consumului.

Economiștii văd riscurile de recesiune în Europa la cele mai ridicate niveluri din noiembrie 2020. Conflictul dintre Rusia și Ucraina și temerile că rezervele de gaze naturale nu vor fi capabile să genereze suficientă energie electrică în această iarnă au dus prețul megawatului la 477 de euro, adică de aproape șase ori mai mult decât anul trecut. Contractele futures pentru gazele naturale olandeze au atins 234 de euro pe megawatt oră cu livrare in Septembrie. Toate aceste prețuri ridicate la energie vor crește riscurile de scădere a producției industriale în Europa, ceea ce se adaugă la potențialul de recesiune. Cel mai recent sondaj Bloomberg arată că riscul unei recesiuni în Europa a crescut la cel mai înalt nivel din noiembrie 2020. Probabilitatea ca producția să se diminueze timp de două trimestre consecutive a crescut la 60%, de la 45% într-un sondaj anterior, și de la 20% înainte de criza Ruso – Ucraineană.

Toate aceste date pesimiste readuc temerile legate de recesiune, ceea ce a dus la o scădere a prețului petrolului cu 5%. Aceasta a fost ajutată de speranțele privind un potențial progres al negocierilor privind acordul nuclear cu Iranul. Țițeiul West Texas Intermediate s-a ieftinit cu până la 5,7% coborând sub 87 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel din ultimele șase luni, iar petrolul Brent a ajuns la 95 de dolari pe baril. 

• Scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA. În schimb, în Europa energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare.
• În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie.
• În România, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară.
• Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%.
• În cazul în care orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă.
• „Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM.
• Dacă prețul agregat al produselor energetice va reveni într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Inflația, principala preocupare – din sfera economică – a cetățenilor și companiilor la nivel global, dă unele semne de moderare. 

Raportul din SUA arată că inflația a coborât la 8,5% anualizat în iulie, sub așteptări. 

E un pas în direcția dorită și oferă speranța de temperare mult-așteptată a presiunilor pe prețurile de consum. 

Componenta de bază, care exclude energia și alimentele, a crescut cu 5,9%, sub nivelul de 6,1% așteptat. 

E important de reținut, totuși, că alimentele s-au scumpit cu 10,9%, iar energia cu 32,9%. 

Achizițiile frecvente de alimente și energie sunt foarte vizibile și induc efecte negative disproporționate, în special pentru păturile vulnerabile ale populației. 

Dacă scăderea petrolului și a altor produse induce un posibil început de scădere a inflației în SUA (benzina s-a ieftinit cu 7,7% în iulie față de iunie), de partea cealaltă a Atlanticului energia electrică și prețul gazelor rămân motive de îngrijorare. 

În zona Euro, inflația a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie, dar datele arată un tablou diferit între țări.

În Italia, a scăzut cu 0,1 puncte la 7,9%, în Franța a crescut cu 0,3 puncte, la 6,1%. 

Germania a văzut o încetinire a avansului la 7,5% de la 7,6% anterior, dar acestea sunt cazuri fericite, ale unor țări situate sub media inflației zonei Euro. 

În Spania, de exemplu, inflația a sporit cu 0,6 puncte, la 10,8%, iar o accelerare și mai puternică s-a văzut în Olanda, de 1,7 puncte, urcând la 10,3%. 

Polonia a ajuns la 15,6% de la 15,5% anterior, iar Ungaria la 13,7%, cu 2 puncte peste valoarea din iunie.

La nivel european, în 2021, produsele agricole s-au scumpit cu 32%, însă doar o parte din această creștere a fost transmisă consumatorilor finali. 

Retailerii au absorbit o parte a scumpirilor în propriile marje, astfel încât nu prețurile nu au reflectat întreaga evoluție a costurilor la nivelul producătorilor. 

Ar putea exista un risc de a vedea, în trimestrele următoare, cum anumite acumulări se detensionează, aducând treptat presiuni ascendente vizibile „la raft”. 

Pe de altă parte, o speranță pentru consumatori vine din dinamica prețului grânelor. 

De la un vârf de peste 444 EUR/tonă în mai, grâul european (pentru septembrie, pe bursa futures din Paris) a ajuns la 332 EUR/tonă marți.  

De la 383 EUR/tonă, porumbul a ajuns la 327,75 EUR/tonă marți. Porumbul a avut o dinamică mai pronunțată, dar veștile pot fi văzute în feluri diferite. 

Dacă le comparăm cu momentele tensionate din primăvară, observăm scăderi de 10-20%, dacă însă ne uităm la media ultimilor 5 ani, prețul pentru grâu este, pentru această perioadă (referință marți 17 august) cu 71,5% mai sus, iar pentru porumb cu 81,6%. 

În toată Europa, efectul rarității uleiului și semințelor de floarea soarelui a fost important, ducând la produse alternative sau chiar la reconfigurări de rețete pentru produsele procesate.

Pentru România, inflația din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte față de luna anterioară. 

Inflație peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva țări, în jumătatea estică a continentului: în țările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% și Polonia 15,6%. 

În Ungaria, inflația e așteptată să accelereze. Componenta de bază a ajuns la 16,7%, chiar peste inflația totală, astfel încât, cu eliminarea unor plafonări la energie și carburanți, economia are în față o perioadă dificilă. 

Forintul, în depreciere accentuată, este în atenția băncii centrale, care ar putea majora dobânda spre 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent.

În Polonia, așteptările sunt ca, dincolo de un nou salt pe seama taxării și măsurilor pentru energie, la începutul anului, să urmeze apoi un trend susținut de scădere. 

Astfel, banca centrală, care a dus dobânda de referință la 6,5% majorând în fiecare din ultimele zece ședințe, ar urma să se oprească la 7,25%, posibil în septembrie. 

Gazele, plus 70,1%, au contribuit masiv la scumpirile generalizate, alături de combustibili, cu +35,6%. 

Uleiul comestibil a avansat cu 51,86%, în ultimul an. 

Serviciile au absorbit o parte din impulsul inflaționist, avansul fiind de 8,33% potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS) pentru iulie.

Așteptările sunt un factor important, având capacitatea de a influența modul în care se setează prețurile în economie. 

Pentru băncile centrale din regiune, unde ecouri ale unor niveluri dureros de înalte rezonează încă pentru generațiile născute înainte de anii ’90, atenția acordată așteptărilor cetățenilor și companiilor referitoare la prețuri este, pe bună dreptate, ridicată. Mai ales că misiunea lor e îngreunată de încetinirea economiilor, limitând spațiul de operare pentru instrumentul dobânzii.

În cadrul raportului asupra inflației din 9 august, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a vorbit despre pericolele inflației, menționând și că, în trecut, țara s-a confruntat cu niveluri mult mai ridicate ale acesteia. 

În mod concret, guvernatorul a încercat să limiteze așteptările pentru creșterea inflației, deși a oferit o prognoză revizuită la 13,9% pentru finalul anului, cu 1,4 puncte peste cea anterioară, și de 7,5% pentru finele anului 2023.

Prin remarca despre „săritul calului” de către bănci, guvernatorul Mugur Isărescu a atins cel puțin două obiective: a transmis un mesaj băncilor, aliniat cu alte aspecte din declarații, despre nevoia de a reduce diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite, și a transmis un mesaj românilor, angajați sau proprietari de firme, că dobânzile sunt în zona de platou înalt, de unde urmează, cel mai probabil, o scădere. 

Aceasta are sens pentru că, deși, într-adevăr, s-au adunat variate semne pentru temperarea prețurilor, de la dinamica mărfurilor industriale și agricole până la prețul petrolului, cu reperul Brent în scădere de peste 27% de la vârful din martie până miercuri dimineață, viitorul este incert. Iar ancorarea așteptărilor are un rol important în păstrarea inflației în teritoriu gestionabil, reducând efectiv costul utilizării sau eficientizând alte instrumente de politică monetară. 

Dacă orizontul așteptărilor devine favorabil, cu inflația ținută sub control, s-ar apropia momentul în care și BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă. 

Baza industrială europeană privește cu angoasă la prețul energiei, într-o perioadă în care debitele scăzute ale râurilor pun în pericol transporturile și producția de energie hidro sau nucleară. 

Înlocuirea transportului maritim eficient cu rute terestre înseamnă costuri și mai mari, pe lângă riscul de a afecta aprovizionarea cu subansamble sau chiar, izolat, cu resurse energetice. 

Ar fi nevoie ca prețurile materiilor prime să nu mai cunoască creșteri accentuate pentru a permite tendinței încă firave de scădere a inflației să continue. 

Dacă pentru piețele agricole deblocarea parțială a unor rute dinspre Ucraina și depășirea unor temeri asociate producției globale au ajutat la diminuarea prețurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei. 

Așteptările noastre vizează o tendință de decelerare a inflației în special începând cu anul viitor. 

Totuși, la adresa acestui scenariu de bază, riscurile sunt ridicate. 

Piețele urmăresc cu încordare apropierea lunii decembrie, când intervin sancțiuni suplimentare pentru petrolul importat din Rusia. 

Germania își consolidează rezervele din depozite, ajungând la 77%, cu două săptămâni în avans față de program, dar, cu toate acestea, chiar cu un nivel de 95%, ar acoperi aproximativ numai 2 luni și jumătate de încălzire și consum industrial, dacă gazul din Rusia va fi oprit în totalitate. 

Nevoia de energie a crescut în urma temperaturilor foarte ridicate care au făcut să „duduie” aparatele de aer condiționat. 

În aceste condiții, prețul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 EUR/MWh în hub-ul olandez marți, iar energia a ajuns în România la 2709 lei MWh pe OPCOM. 

În Germania, nivelul pentru energia peste 1 an a atins un record de 530,5 EUR/MWh, de peste 6 ori mai ridicat față de acum un an. Și, totuși, iarna nu a venit încă. 

Riscurile persistenței prețurilor foarte înalte nu sunt neglijabile, și suferința ce ar rezulta pentru cetățenii și industria europeană, de asemenea.

Dacă o combinație de factori controlabili sau necontrolabili precum vremea, ploile, reducerea optimizată a consumului și găsirea de noi fluxuri de alimentare readuc prețul agregat al produselor energetice într-o zonă ușor mai gestionabilă, tendința de scădere a inflației s-ar putea construi și împlini treptat. 

Ar fi, atunci, șanse pentru a porni în procesul de reparare și, apoi, de poziționare pentru o nouă perioadă favorabilă a economiilor contorsionate de provocările variate ale ultimilor doi ani.

Putem afirma cu certitudine că dezvoltarea durabilă este un megatrend și o provocare pentru societatea contemporană, care se confruntă cu amenințarea din ce în ce mai mare a epuizării resurselor Pământului.

În acest context, Reveal Marketing Research a derulat un studiu la nivel național pentru a înțelege ce înseamnă și cât de importantă este pentru români dezvoltarea durabilă în construcții.

Dezvoltarea durabilă – ce este mai exact și de ce avem nevoie de ea?

Conceptul de dezvoltare durabilă cuprinde mai multe dimensiuni ce au la bază ideea că resursele naturale sunt limitate și că rolul omenirii este de a le ocroti, de a le folosi cu grijă pentru a-și satisface nevoile și de a se asigura că ele sunt suficiente și pentru generațiile viitoare. Ceea ce înseamnă că o societate durabilă știe să fie responsabilă, concentrată pe protejarea mediului  și menținerea echilibrului dintre diversele sale (eco)sisteme, în timp ce asigură creșterea și dezvoltarea economică.

• 66% dintre români au încredere în eficiența materialelor de construcții durabile și ecologice
• 75% dintre respondenți consideră că sustenabilitatea este la fel de importantă precum confortul în procesul de construcție și folosință a unei locuințe
• Pentru românii care își doresc o casă mai prietenoasă cu mediul, specialiștii din construcții recomandă utilizarea BCA (33%)

Sustenabilitatea definește calitatea materialelor de zidărie

Rezultatele studiului realizat de Reveal Marketing Research arată că în timpul procesului de informare asupra unei locuințe românii caută activ soluții funcționale, prețul (88%) și calitatea materialelor de zidărie folosite (83%) fiind cele mai importante aspecte evaluate.

Dacă ne referim la atributele materialelor de zidărie folosite, 2 din 3 români declară că ar avea multă și foarte multă încredere să construiască o casă cu cel mai durabil și ecologic material, mai ales cei tineri, cu vârsta între 18 și 24 ani (70%), dar și cei care în prezent locuiesc în locuințe din cărămidă (71%) sau BCA (68%).

Pentru 52% dintre respondenți se observă că este important ca materialele de zidărie să fie prietenoase cu mediul înconjurător. Mai mult decât atât, 40% dintre români declară că au ales un material de construcție cu caracter durabil și eficient energetic, ce ajută la reducerea emisiilor de carbon din atmosferă.

În viziunea românilor, casa ideală este construită
în armonie cu mediul înconjurător

75% dintre respondenți consideră că sustenabilitatea este la fel de importantă precum confortul când vine vorba de procesul de construcție a unei case sau a unui bloc de apartamente, procentul atingând pragul de 81% în cazul specialiștilor din domeniul construcțiilor.

În ceea ce privește viziunea românilor despre locuința ideală, o treime dintre aceștia consideră că aceasta ar trebui să fie prietenoasă cu mediul în procesul de construcție și de folosință (28%), un procent semnificativ mai mare înregistrându-se în cazul tinerilor sub 35 ani (35%) care, în general, manifestă un interes mai ridicat de a proteja mediul înconjurător.

Specialiștii încurajează inițiativele ecologice în construcții

În prezent, peste jumătate dintre specialiștii în domeniu sunt preocupați în mare măsură de problemele ecologice în construcții, spre exemplu de problema emisiilor de carbon (53%) sau de utilizarea unor surse de energie neregenerabile (52%).

Mai mult decât atât, în cazul acestora se remarcă tendința de a recomanda în mai mare măsură materialul BCA pentru românii care își doresc o locuință ușor de construit (62%) și sustenabilă (33%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-26.05.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1269 respondenți + 505 respondenti persoane care lucrează în domeniul construcţiilor, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

• Cererea pentru jocuri, console și alte kit-uri a fost atât de puternică în timpul pandemiei, încât piața s-a extins cu 26% între 2019 și 2021.
• Potrivit datelor Ampere Analysis, se estimează că piața globală de jocuri și servicii se va contracta cu 1,2% față de anul trecut, până la 188 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce ar reprezenta prima scădere anuală de peste un deceniu.
• Totuși, se prognozează ca anul acesta să se încheie cu o performanță mai bună decât valorile pre-pandemice, iar perspectivele pentru sector în ansamblu rămân pozitive. Astfel, pandemia pare să fi accelerat procesul de extindere a pieței, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
• Nvidia, care produce plăci video pentru industria jocurilor video, a raportat venituri mult sub previziunile sale anterioare, invocând „condițiile macroeconomice tulburi”, despre care crede că vor persista. 
• În al doilea trimestru încheiat în iunie, Microsoft, Sony și Nintendo au înregistrat rezultate dezamăgitoare în sectorul de jocuri.
• În cazul Microsoft, veniturile totale din jocuri video au scăzut cu 7% de la an la an. Vânzările consolelor Xbox au scăzut cu 11%, în timp ce veniturile din conținut și servicii de jocuri s-au depreciat cu 6%.
• Electronic Arts a fost una dintre rarele companii care a sfidat contracția din spațiul jocurilor video, înregistrând o creștere cu 50% a profiturilor și o creștere a veniturilor de 14%.
• Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a declarat săptămâna trecută că își ajustează previziunile aproape zilnic din cauza gradului ridicat de volatilitate geopolitică și a incertitudinii economice.

Sectorul de gaming a fost unul dintre cele mai câștigate în timpul pandemiei, restricțiile impuse ducând la adoptarea la scară largă a jocurilor. Totuși, pe măsură ce populația a revenit la vechile obiceiuri interesul pentru sectorul de gaming s-a temperat, oamenii reîntorcându-se la activitățile din aer liber și la cele care au lipsit în perioada lockdownului.

În perioada inițială a pandemiei, oamenii căutau modalități de a se distra și de a menține conexiunile sociale. În trecut, s-a creat un stereotip al faptului că jocurile video duc la izolare și au un caracter asocial. Cu toate acestea, pandemia a arătat că acest lucru este departe de adevăr.

Mulți jucători consideră că jocurile video i-au ajutat la menținerea sănătății      mintale în timpul restricțiilor pandemice. Un sondaj al jucătorilor europeni a sugerat că 16% sunt de această părere, iar cei care petrec timp în jocuri multiplayer denotă sentimente pozitive  față de această activitate.

Cererea pentru jocuri, console și alte kit-uri a fost atât de puternică în timpul pandemiei, încât piața s-a extins cu 26% între 2019 și 2021.

Pandemia a dus la generarea de milioane de noi jucători, dar adaptarea la lucrul de acasă (work from home – WFH) a creat provocări neașteptate pentru oamenii angajați în industria jocurilor video, potrivit Harvard Business Review.

Experții în tehnologie care se ocupă aproape în totalitate de crearea de software, erau de așteptat să facă ușor tranziția către munca de acasă. Dar, în unele cazuri, lipsa colaborării spontane a încetinit dezvoltarea produselor, iar jocurile noi foarte apreciate nu au respectat datele de lansare, având întârzieri de săptămâni sau luni. Acestea au dus la costuri suplimentare de milioane de dolari pentru anumite companii de jocuri.

Lucrul de acasă pare să fi creat un obstacol în factorul creativ, aspectul natural al discuțiilor sau brainstormingului dispărând, orice ședință fiind programată. 

Un potențial obstacol în dinamica de creștere a sectorului este reprezentat de majorarea prețurilor jocurilor. Având în vedere faptul că un procent tot mai mare al populației se confruntă cu provocări financiare, tendința de creștere a prețului jocurilor video afectează o proporție semnificativă de oameni care susțin sectorul jocurilor video.

Deși performanța pe termen lung a acestei piețe pare puternică, dinamica cheltuielilor observată în timpul pandemiei nu putea dura pentru totdeauna. Potrivit datelor Ampere Analysis, se estimează că piața globală de jocuri și servicii se va contracta cu 1,2% față de anul trecut, până la 188 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce ar reprezenta prima scădere anuală de peste un deceniu.

După doi ani de expansiune uriașă, piața jocurilor se află în proces de temperare. Totuși, se prognozează ca anul acesta să se încheie cu o performanță mai bună decât valorile pre-pandemice, iar perspectivele pentru sector în ansamblu rămân pozitive. Astfel, pandemia pare să fi accelerat procesul de extindere al pieței.

După o creștere a cheltuielilor consumatorilor și a orelor jucate în timpul pandemiei, industria întâmpină dificultăți în menținerea interesului jucătorilor, în special pe măsură ce prețurile cresc, problemele cu lanțurile de aprovizionare fac noile modele de console greu de găsit și noi titluri majore lipsesc. 

Nvidia, care produce plăci video pentru industria jocurilor video, a raportat venituri mult sub previziunile sale anterioare, invocând „condițiile macroeconomice”, despre care crede că vor persista. Cele mai multe dintre marile companii de jocuri au raportat o scădere a vânzărilor sau perspective mai slabe în acest an.

În al doilea trimestru încheiat în iunie, Microsoft, Sony și Nintendo au înregistrat rezultate dezamăgitoare în sectorul de jocuri.

Cifrele reflectă o scădere mai largă a cheltuielilor consumatorilor pentru jocuri video. Americanii au cheltuit 12,4 miliarde de dolari pe jocuri în al doilea trimestru, potrivit companiei de cercetare de piață NPD, în scădere cu 13% față de anul trecut.

Mai mulți factori sunt de vină. În primul rând, ne referim la relaxarea restricțiilor pandemice, oamenii renunțând la opțiunile de divertisment la domiciliu în favoarea activităților în aer liber.

În al doilea rând, penuria de semiconductori care a limitat capacitatea de producție a echipamentelor nu a ajutat.

Sony a raportat o scădere cu 2% a vânzărilor de la an la an pentru unitatea sa de jocuri în al doilea trimestru, în timp ce profiturile operaționale au scăzut cu aproape 37%. De asemenea, compania a emis o perspectivă sumbră, reducându-și prognoza de profit pentru întreg anul cu 16%.

Durata totală de joc în rândul bazei de jucători PlayStation a scăzut cu 15%, fiind mult mai jos decât nivelul estimat inițial de companie.

Totuși, pe măsură ce obiceiurile de cheltuieli ale consumatorilor s-au schimbat după izolare, iar inflația a crescut tot mai mult, industria a avut de suferit.

În cazul Microsoft, veniturile totale din jocuri video au scăzut cu 7% de la an la an. Vânzările consolelor Xbox au scăzut cu 11%, în timp ce veniturile din conținut și servicii de jocuri s-au depreciat cu 6%.

Activision Blizzard, producătorul de jocuri video ce se află în plin proces de achiziție de către Microsoft, a raportat o scădere cu 70% a profitului net și o reducere cu 29% a veniturilor.

Cifrele dezamăgitoare par a fi trendul general, iar acestea au fost în mare măsură cauzate de un efect de bază amplu ca urmare a „performanței excepționale” din urmă cu un an. Pe scurt, companiile nu au reușit să reproducă valorile extrem de ridicate raportate în 2021.

Electronic Arts a fost una dintre rarele companii care a sfidat contracția din spațiul jocurilor video, înregistrând o creștere cu 50% a profiturilor și o creștere a veniturilor de 14%.

Un factor major care împiedică performanța în lumea jocurilor sunt problemele cu piesele care duc la o disponibilitate redusă a consolelor de jocuri.

Nintendo a înregistrat o scădere cu 15% a profitului operațional în perioada aprilie-iunie. Compania a pus performanța slabă pe seama deficitului global de semiconductori, ceea ce a însemnat că nu a putut să producă și să vândă atât de multe console Switch câte și-a dorit.

Nintendo a vândut 3,43 milioane de unități ale consolei sale portabile în al doilea trimestru, în scădere cu 23% față de anul trecut, în timp ce vânzările de software au scăzut cu 8,6%, la 41,4 milioane de unități.

În comparație, Sony a vândut 2,4 milioane de console PlayStation 5 în al doilea trimestru, marcând o ușoară creștere față de nivelul de 2,3 milioane de unități vândute în aceeași perioadă cu un an în urmă. Firma speră că eliminarea restricțiilor în centrul de producție crucial din Shanghai și o creștere a vânzărilor în sezonul de vacanță vor ajuta la atingerea obiectivului de a livra 18 milioane de unități PS5 în 2022.

Lansarea lentă a produselor de hardware reprezintă una dintre cele mai serioase probleme. Cumpărătorii noi de hardware tind să achiziționeze o mulțime de produse software, iar vânzările PlayStation și Switch au fost limitate de problemele cu aprovizionarea. 

Tendința de lucru la distanță a cauzat, de asemenea, întârzieri pentru noile lansări de jocuri, limitând numărul de jocuri pe care oamenii doresc să le cumpere. 

Microsoft, de exemplu, a amânat lansarea unui joc SF foarte așteptat, Starfield, până la începutul anului 2023, în timp ce Ubisoft a amânat lansarea unui joc bazat pe franciza de film, Avatar.

Unele companii speră că o tranziție către o formă a afacerii bazată pe produse cu abonament va ajuta la contracararea efectului scăderii vânzărilor de jocuri.

Potrivit Microsoft, creșterea planului de abonament Xbox Game Pass al companiei a ajutat la atenuarea impactului cererii mai slabe pentru console și jocuri. Deși Microsoft nu a oferit un număr actualizat privind abonații pentru serviciu, compania a avut peste 25 de milioane de abonați în ianuarie.

Sony și-a reînnoit recent serviciul de abonament PS Plus și speră că această mișcare va ajuta la combaterea problemelor recente din sectorul de jocuri. Abonații PS Plus s-au ridicat la 47,3 milioane, conform raportului trimestrial al Sony, în ușoară scădere față de trimestrul precedent.

Veniturile trimestriale ale Nvidia au ratat proiecțiile sale cu peste 1 miliard de dolari, surprinzând investitorii și acumulând mai multe dovezi că cererea de componente electronice se temperează rapid după un boom de doi ani.

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a declarat, săptămâna trecută, că își ajustează previziunile aproape zilnic din cauza gradului ridicat de volatilitate geopolitică și a incertitudinii economice. Acest fapt denotă numărul ridicat de necunoscute din piață și dificultatea întâmpinată de companii în a realiza o prognoză relativ exactă.  

Există o narațiune comună că industria jocurilor video este rezistentă la recesiune. Astfel, în contextul unei scăderi economice, companiile care produc software și hardware pentru jocuri video ar trebui să reziste problemelor și poate chiar să continue să crească.

De ce sunt jocurile video atât de speciale? Acestea sunt un hobby relativ ieftin, astăzi existând multe jocuri cunoscute ce sunt disponibile gratuit. De asemenea, este, în general, recunoscut că oamenii care își pierd locul de muncă tind să consume o mulțime de produse de divertisment.

Totuși, ne aflăm într-o situație diferită față de perioada 2008. De această dată, încetinirea economică a apărut în contextul unei piețe a muncii puternice. Șomajul este la minime istorice, motiv pentru care jocurile video ar putea să nu se numere printre beneficiari în urma scăderii activității economice. 

În plus, structura sectorului de jocuri video s-a schimbat major în ultima perioadă. Microsoft, Apple, Google și alte mari firme de tehnologie sunt acum administratori ai propriilor imperii de jocuri. 

Achiziția de 69 de miliarde de dolari de către Microsoft a Activision Blizzard nu face decât să evidențieze și mai mult strânsa corelație. Succesul industriei depinde acum de mult mai mult decât de succesul unui joc sau a unei console. Se bazează pe modul în care aceste companii performează și în cadrul celorlalte afaceri. 

Conform raportului Global Entertainment and Media Outlook 2022-26 realizat de PwC, se estimează că industria globală a jocurilor va atinge o valoare de 321 de miliarde de dolari până în 2026. Cu toate acestea, se așteaptă că veniturile din jocurile video să continue să crească, ca urmare a investițiilor mai mari în publicitate, potrivit analiștilor PwC.

Jocurile video au reprezentat doar 6,1% din cheltuielile globale în sectorul divertismentului și mass-media în 2017, dar până în 2026 se estimează că vor atinge o cotă de piață de 10,9%, pe măsură ce jocurile devin și mai populare, se arată în raportul PwC.

Prin urmare perspectiva acestui sector continuă să fie optimistă și se așteaptă o expansiune. Totuși, ar trebui să „ne resemnăm” cu ideea unei creșteri mai temperate și să conștientizăm că rezultatele obținute de anumite sectoare în contextul pandemiei au reprezentat un eveniment singular. Avansurile parabolice nu sunt sustenabile, nici „sănătoase” și de cele mai multe ori duc la corecții la fel de abrupte.

Disney (DIS) a produs o surpriză aseară, afișând rezultate foarte bune, vedetele fiind parcurile sale de distracție. Relaxarea măsurilor împotriva Covid a readus vizitatorii în parcurile Disney, cu excepția celor din China, ducând numărul de vizitatori aproape de nivelul din 2019. Serviciile sale de streaming, aflate în expansiune la nivel internațional (inclusiv în România) au înregistrat și ele o creștere surprinzătoare a numărului de abonați, contestând supremația Netflix pe acest segment. 

Veniturile Walt Disney Company (DIS) au crescut cu 26% în ultimul trimestru la 21,5 miliarde de dolari, depășind cu o jumătate de miliard de dolari așteptările pieței. 

Principalul motor al rezultatelor pozitive ale companiei a fost o creșterea adusă de divizia Parcurilor, Experiențelor și Produselor, ale cărei venituri au urcat cu 70%, până la 7,39 miliarde de dolari. Acest lucru este legat de întoarcerea publicului în parcuri și creșterea turismului după ridicarea restricțiilor Covid. 

Profiturile din operare au crescut de peste două ori, la 2,12 miliarde de dolari, iar profitul total din operare al segmentelor de business ale companiei a crescut cu 50%, la 3,57 miliarde de dolari, în trimestrul încheiat la 02 iulie 2022. Câștigul pe acțiune din activitatea curentă a sărit la 0,77 dolari pe acțiune, iar câștigul pe acțiune ajustat a ajuns la 1,09 dolari, față de așteptările pieței de 99 de cenți pe acțiune. În consecință, prețul acțiunii a crescut la 112,5 dolari.

Aceste rezultate s-au datorat în primul rând creșterii înregistrate în parcurile de distracție din SUA, mulțumită volumelor de business mai mari generate de un număr mai mare de vizitatori, ocuparea camerelor de hotel, a croazierelor și a creșterii cheltuielilor clienților, parțial compensate de costurile mai mari. Vedeta parcurilor internaționale a fost Disneyland Paris care a fost deschis pe tot trimestrul, față de doar 19 zile în trimestrul similar din 2021. Rezultatele bune au fost parțial contrabalansate de o scădere a veniturilor de la Shanghai Disney Resort din cauza faptului că parcul a fost deschis doar 3 zile în trimestrul curent.  În ciuda faptului că prezența în parcuri a fost ușor sub cea din 2019, Disney a reușit să obțină venituri și profituri operaționale semnificativ mai mari. 

Primul parc Disney a fost construit în Anaheim, California, iar construcția a început în 1954, pe un teren de 65 de hectare. Un an mai târziu, pe 17 iulie 1955 și după 17 milioane de dolari cheltuiți, parcul a fost deschis având 18 atracții. Inițial, parcul a fost numit „The Mickey Mouse Park”, apoi „Disneylandia”, dar înainte de deschidere numele său a fost schimbat în „Disneyland”. În primul an a fost vizitat de 5 milioane de persoane. În prezent, la nivel mondial, există 6 resorturi Disney în California, Florida, Tokyo, Paris, Hong Kong și China, cu un total de 12 parcuri care au fost vizitate în 2019 de peste 115 milioane de persoane.

Disney depășește Netflix la numărul de abonați

Un rezultat surprinzător a venit din partea serviciilor de streaming. Disney+ a adăugat 14,4 milioane de abonați, depășind în mare măsură așteptările analiștilor, de 10 milioane, o creștere de 31% față de anul anterior, ceea ce a dus serviciul la 152,1 milioane de utilizatori. O parte din acești abonați sunt și români, deoarece serviciul a fost deschis în România la mijlocul lunii iunie. Utilizatorii ESPN+ au crescut la 22,8 Milioane, o creștere de 53% de la an la an, iar abonații Hulu au crescut cu 8% la 46,2 milioane. Astfel, numărul total al abonaților Disney crește la 221,1 milioane, depășind cei 220,7 milioane de abonați ai Netflix (NFLX), aflat pe un trend descrescător. Cu toate acestea, acești abonați sunt pe mai multe platforme și este posibil ca Disney să-i numere de mai multe ori datorită ofertelor de pachete de servicii grupate sau separate. În ciuda măririi numărului de abonați, veniturile Disney Media and Entertainment Distribution au o creștere mai modestă, de 11%, ajungând la 14,11 miliarde de dolari. 

Bătălia pentru abonați se intensifică, iar serviciile de streaming schimbă structura abonamentelor. Disney și Netflix introduc abonamente mai ieftine, dar care conțin reclame. Există, de asemenea, informații potrivit cărora Paramount (PARA), Comcast (CMCSA) – proprietarul Peacock – și Disney discută cu Walmart (WMT) în încercarea de a include serviciile lor de streaming în oferta de abonament de 12,95 dolari pe lună a retailerului american. În acest fel, ei speră să atragă noi abonați care resimt acum povara creșterii prețurilor din cauza inflației. 

_________________

Ana Maria Butucaru,
Partener servicii financiare PwC România

Asigurătorii au trecut cu bine de provocările ridicate de pandemia COVID-19, inclusiv de întreruperile activității și transformarea digitală accelerată, și trebuie să profite de acest impuls pentru a face față incertitudinii macroeconomice, noilor forme de concurență, cerințelor crescute privind riscul climatic sau schimbărilor în așteptările consumatorilor și  raportările noi financiare și de contabilitate.

Toate aceste provocări vin într-un moment în care decalajul global de protecție (diferența dintre pierderile reale și cele asigurate), care a ajuns la 1,4 miliarde de dolari în 2020, va crește într-un ritm accelerat, arată raportul „Insurance 2025 and Beyond”, realizat de PwC la nivel global.

Având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de a găsi soluții pe termen lung pentru a aborda disparitățile sociale și economice și reziliența afacerilor, asigurătorii trebuie să depășească misiunea lor tradițională.

Constatările PwC evidențiază cinci tendințe care vor influența industria până în 2025 și cinci imperative pe care asigurătorii trebuie să le ia în considerare atunci când își regândesc strategiile. 

Un decalaj de încredere tot mai mare

Într-o lume în care încrederea în companii și în guverne este în scădere, încrederea în instituțiile financiare este aproape de un minim istoric. Potrivit Barometrului de încredere Edelman din 2022, doar 54% dintre respondenți au încredere în instituțiile din industria serviciilor financiare, cu 10 puncte procentuale mai puțin față de media pentru alte industrii din raport. Această erodare a încrederii, combinată cu lipsa de acces și o educație financiară precară, a făcut ca oamenii să fie mai puțin dispuși să cumpere asigurări și a dus la lacune mai mari în materie de protecție și la pierderi economice mai accentuate. Începând cu anul 2000, la nivel mondial decalajul de protecție s-a mărit drastic în toate sectoarele, ajungând la 1,4 miliarde de dolari în 2020. Analiza PwC arată că acest decalaj ar putea ajunge la 1,86 miliarde dolari până în 2025, iar Asia-Pacific ar reprezenta aproape jumătate din totalul riscurilor neasigurate. În Europa, acest decalaj ar putea ajunge la 334 milioane de dolari până în 2025.

Pentru a întări încrederea în asigurări, unii furnizori se concentrează pe atenuarea nedreptății sociale prin crearea unui mediu social și de afaceri mai favorabil incluziunii. Aceștia încearcă să  educe clienții, prin crearea de produse accesibile, cum ar fi micro asigurările, și distribuirea mai eficientă a acestora. De asemenea, unele dintre ele creează parteneriate public-private cu administrațiile locale, autoritățile de reglementare și cu persoanele responsabilă cu elaborarea politicilor. 

Evoluția rapidă a nevoilor și preferințelor clienților

În prezent, clienții nu caută doar protecție financiară, ei doresc soluții personalizate în contextul vieții lor de zi cu zi, fie că este vorba de cumpărarea unei mașini, de planificarea pensionării sau de inițierea unei afaceri. Clienții se așteaptă ca asigurătorii să meargă dincolo de obligațiile lor de transfer al riscurilor și să ofere soluții care să acopere predicția, prevenirea și intervenția în caz de risc, și să susțină aceste servicii prin canale digitale și prin informații detaliate.

Pentru a rămâne competitivi, asigurătorii trebuie să regândească modul în care își deservesc clienții, oferă consultanță și valorifică noile parteneriate inovatoare pentru a crea modele de afaceri durabile care să stimuleze creșterea și să îmbunătățească experiența clienților. 

O piață din ce în ce mai digitală și o lume
bazată pe Inteligență Artificială (IA) 

Automatizarea și IA schimbă deja modul în care asigurătorii interacționează cu consumatorii de-a lungul întregului lanț valoric – de la proiectarea produselor până la subscriere, tarifare și despăgubiri. Progresele recente în digitalizarea interacțiunilor cu clienții au inclus utilizarea tot mai frecventă a așa-numiților consilieri ”bionici”, care folosesc tehnologia pentru a personaliza produsele financiare în funcție de nevoile clienților săi. Datele și analiza datelor vor continua să deblocheze noi capacități, precum și stabilirea prețurilor și procesarea cererilor de despăgubire în timp real.

Riscul climatic și accentul pus pe sustenabilitate

Amenințarea tot mai mare a schimbărilor climatice reprezintă riscuri fizice și de tranziție sistemice, cu implicații directe pentru industria asigurărilor. Pentru a se proteja și pentru a preveni aceste riscuri, asigurătorii vor trebui să-și reconstruiască modelele de risc și ipotezele de stabilire a prețurilor, să creeze noi produse și servicii legate de climă și să colaboreze cu alte organizații pentru a le ajuta să atenueze riscurile climatice. Un sondaj realizat de o mare companie de asigurări arată că 44% dintre firmele de asigurări au o politică climatică pentru investiții, față de 30% care au o politică climatică pentru activitatea de subscriere. Cifrele sunt mai mici în ceea ce privește politicile de net-zero pentru activitățile de subscriere, cu doar 3% dintre respondenți care au o politică de net-zero.

Convergență, colaborare și concurență

O economie digitală, bogată în date, permite organizațiilor să partajeze și să colaboreze în interiorul și dincolo de granițele industriei în moduri noi și să creeze noi valori, noi propuneri de valoare pentru nevoile companiilor mici și mijlocii. Multe investiții converg în jurul platformelor digitale, cum ar fi ecosistemele și piețele pentru clienți. Fie că este vorba despre mobilitate, bunăstare financiară, sănătate sau de întreprinderile mici și mijlocii, multe investiții merg către platformele digitale de tipul ecosistemelor sau marketplace.

Pe măsură ce așteptările stakeholder-ilor evoluează și industria se transformă, asigurătorii vor trebui să își aleagă propriul drum pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale clienților și pentru a dezvolta o organizație agilă, având la bază cinci imperative: tehnologia, clientul, obiectivele ESG, talentele și execuția.

_________________

Izabela Stoicescu, Senior Manager PwC România
Cristina Florea, Senior Consultant PwC România

O serie de noutăți legislative în domeniul TVA vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 ca urmare a modificării Codului Fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, cel mai mare impact urmând să fie în sectoarele alimentar, turism și real estate.

Creșterea cotei de TVA pentru anumite băuturi

Pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA va crește de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023. Textul de lege face referire la anumite coduri tarifare care vor fi subiectul acestei majorări, și anume codurile 2202 10 10 și 2202 99. 

Astfel, producătorii, distribuitorii și retailerii care comercializează băuturi nealcoolice trebuie să efectueze o revizie a încadrării tarifare a produselor din portofoliu, pentru a evita surprize ulterioare în ceea ce privește cota de TVA aplicată pentru vânzările pe teritoriul României (cotă redusă versus cotă standard).

Analiza încadrării tarifare a băuturilor comercializate este de interes și în contextul introducerii sistemelor RO e-factura și RO e-transport, ambele sisteme acoperind și produsele cu codul NC 2202.

Totodată, marii contribuabili care au obligația raportării SAF-T vor trebui să aibă în vedere o reactualizare a mapării de TVA dacă sunt vizați de majorarea cotelor aplicate, în sensul utilizării unui alt cod de taxă pentru declarația SAF-T începând cu prima lună a anului viitor.

Creșterea cotei de TVA în sectorul turism și HORECA

În ceea ce privește serviciile de cazare, restaurant și catering, a fost majorată cota de TVA de la nivelul actual de 5% la 9% începând cu 1 ianuarie 2023.

Conform Notei de fundamentare a OG 16/2022, prin majorarea cotei de TVA, s-ar urmări facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, indiferent de natura operațiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri.

În timp ce există argumentul potrivit căruia această creștere a TVA este o aliniere firească la nivelul aplicabil pentru produsele alimentare (9%), rămân întrebările separate legate de impactul macroeconomic, într-un context inflaționist cu maxime istorice. În timp ce bugetul de stat e revigorat pe termen scurt, e de așteptat ca nota de plată să apară ulterior, ca efect al acestor măsuri de majorare a cotelor de TVA.

Creșterea cotei de TVA pentru livrările de locuințe

Plafonul pentru livrarea locuințelor către populație pentru care se aplică TVA în cotă redusă de 5% va fi diminuat de la 700.000 RON la 600.000 RON (echivalentul a 120.000 euro) pentru o locuință de cel mult 120 metri pătrați. 

Drept măsură tranzitorie, pentru livrările de locuințe către populație pentru care sunt încheiate până la 1 ianuarie 2023 antecontracte, se aplică TVA 5% potrivit regulilor actuale (e.g. în limita sumei de 700.000 lei).

Totodată, dacă în prezent pot fi achiziționate mai multe imobile cu cota redusă de TVA de 5% în limita a 450.000 RON (fără TVA), începând cu 1 ianuarie 2023, doar o singură locuință a cărei valoare nu depășește 600.000 RON va putea fi achiziționată în regim de TVA 5%, în mod individual sau în comun. Vor fi excluse de la numărătoare ante contractele încheiate anterior 1 ianuarie 2023. Similar cu mecanismul anual, se va organiza un nou Registru al achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023, în format electronic, pe baza informațiilor furnizate de notarii publici.

Noua măsură fiscală este menită să atragă un volum mai mare de TVA colectată la bugetul de stat, cu prețul unui anti stimul pe piața real estate, confruntată deja cu întreaga paletă de dificultăți generate de criza actuală (prețurile în creștere la materii prime, dobânzi crescute, creșterea costului cu forța de muncă, etc).

Ultimele date pozitive privind forța de muncă din Statele Unite întăresc teoria că în septembrie va urma o nouă creștere agresivă a ratei dobânzii cheie de către Rezerva Federală americană. Banca Centrală Europeană a început și ea să majoreze ratele dobânzilor, iar țările din Europa Centrală și de Est sunt fruntașe, având primele patru cele mai mari rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană. 

Banca Națională a României a majorat și ea dobânda cu încă 0,75%, până la 5,5%, menționând în hotărârea de săptămâna trecută a Consiliului de Administrație că datele și analizele indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul al doilea, cât și pentru trimestrul al treilea din acest an, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. 

Recenta decizie privind dobânda menține România pe locul patru în UE, după Ungaria, cu o dobândă de 10,75%, Cehia, cu 7% și Polonia, cu 6,5%. Creșterea agresivă a ratei dobânzii în Ungaria o plasează la mai puțin de 1% din rata inflației, în încercarea de a opri deprecierea forintului și de a face Ungaria mai atractivă pentru capitalul străin. Urmează Polonia, cu un diferențial față de inflație de 9%, urmată de România cu 9,55% și Cehia cu 10,2%.  

Cu toate acestea, consumatorii resimt impactul acestor majorări ale dobânzilor, ROBOR la 3 luni depășind 8% și crescând ratele lunare ale persoanelor împrumutate. Acest nivel ridicat al ratei dobânzii a fost văzut ultima dată în februarie 2010.  

Economia românească începe să arate o scădere a consumului semnalând și o posibilă stagnare a inflației. Cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică arată că în luna iunie vânzările cu amănuntul au înregistrat prima scădere de la lună la lună din 2022, cu 2,1%. Această scădere se manifestă la produsele alimentare și nealimentare, singura categorie care prezintă o creștere față de mai 2022 fiind cea a carburanților. Totuși, vânzările cu amănuntul arată o creștere de 3,2% față de luna iunie a anului trecut, menționată și de BNR în raportul său. Însă, potrivit BNR, producția industrială și-a reluat contracția anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcții noi aproape că a încetat să mai crească în termeni anuali. 

În pofida perspectivelor de încetinire a economiei, piața muncii din România a rămas puternică, BNR menționând că numărul de salariați din economie a continuat să crească în ritm susținut în perioada aprilie-mai, aproape exclusiv pe fondul angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului a continuat să scadă, până la 5,3% în iunie, rămânând ușor peste nivelul de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă și-a stopat creșterea neîntreruptă de aproape doi ani, iar intențiile de angajare la trei luni s-au atenuat ușor, pe fondul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile în vigoare.

În Statele Unite, după două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului și după ce analiștii au dezbătut dacă este sau nu recesiune, ultimele date privind forța de muncă au venit cu o surpriză. În iulie, au fost create 528.000 de noi locuri de muncă, mai mult decât creșterea medie lunară din ultimele 4 luni de 388.000 și de două ori mai multe decât așteptările analiștilor. Datele puternice privind forța de muncă au întărit, de asemenea, dolarul, au împins în sus randamentele obligațiunilor și întăresc poziția Fed cu privire la înăsprirea politicii monetare. Piața ia în considerare o continuare a majorărilor agresive ale dobânzii Fed de încă 0,75% în septembrie. Dar datele privind inflația, care vor fi publicate în această săptămână, ne-ar putea arăta dacă este sau nu cazul pentru o nouă creștere. 

Peste 90% dintre companiile din România spun că o creștere a incidenței atacurilor informatice le poate perturba serios activitatea. Un procent de 72% dintre acestea au un departament intern specializat sau un partener extern care să prevină exploatarea rețelelor lor în urma unui atac informatic. Aproape jumătate dintre companii (46%) spun, însă, că au arii care nu sunt acoperite sau nu sunt suficient protejate de atacurile hackerilor. 

Acestea sunt principalele concluzii rezultate în urma unui sondaj Tax & Cyber, derulat recent de EY pe piața locală, care arată direcţia în care marile companii din România au în vedere să se orienteze în perioada următoare în privința măsurilor de securitate cibernetică. Companiile respondente la acest sondaj au peste 100 de angajaţi, iar 77% dintre ele au cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro, domeniile de activitate din care provin incluzând 16 zone, între care industria producătoare, agricultură, industria petrolieră, construcţii, bunuri de larg consum, transport, servicii financiare etc. Din punct de vedere al organizării funcţiei fiscale, 67% dintre respondenți au menţionat că este organizată intern (ca departament sau echipă specializată).În mod continuu şi chiar mai accentuat în ultima perioadă, organizaţiile globale redefinesc funcţia fiscală pentru a beneficia de avantajele tehnologiei digitale şi cloud, fiind concentrate pe managementul datelor ca un factor cheie. Desigur, un semn de întrebare rămâne în ce priveşte impactul atacurilor informatice asupra acurateţii datelor fiscale. Este normal să existe această întrebare la nivelul contribuabililor deoarece, odată cu digitalizarea accelerata post-pandemică,  a crescut semnificativ şi numărul atacurilor informatice. Aşadar, iată că o concluzie la care contribuabilii au ajuns (nu benevol, din păcate) este că domeniul fiscal poate fi o sursă de date interesante, vulnerabil la atacurile informatice. 

Rezultatele sondajului arată de asemenea că, mai ales în această perioadă în care atacurile cibernetice s-au înmulțit semnificativ, firmele trebuie să acorde atenție și acestei zone și să deblocheze resursele financiare necesare realizării investițiilor pentru consolidarea propriei securități cibernetice. 57% dintre respondenţii la sondaj au declarat că urmăresc creşterea investiţiilor pentru îmbunătățirea protecției împotriva atacurilor informatice, iar 28% doresc să îmbunătăţească măsurile existente. Pe de altă parte, însă, restul respondenţilor declară fie că nu au resursele financiare necesare, fie consideră că au implementat deja suficiente măsuri sau că le vor avea în vedere în cazul unui atac informatic.

Clarisa Tesu, Partener, Forensic & Integrity Services, EY România: „Odată cu digitalizarea informaţiilor fiscale, vine şi o creştere semnificativă a expunerii acestor informaţii la potenţiale atacuri, care pot atrage sancțiuni de la anumite autorități sau procese lungi şi costisitoare. Implementarea unor soluții de Data Loss Prevention – de prevenire și oprire a exfiltrării de date informatice – şi definirea unui plan de răspuns la incidente informatice sunt esenţiale pentru a identifica, stopa şi răspunde prompt unui astfel de atac, dar şi pentru a proteja datele sensibile şi confidențiale ale companiei.”

Doar 38% dintre cei care au răspuns sondajului consideră că toate datele sunt vulnerabile în cazul unui atac informatic, restul respondenţilor fiind preocupaţi cel mai mult de datele financiare (inclusiv cele fiscale), urmate de cele comerciale şi, într-o mai mică măsură, de cele care ţin de resurse umane şi de juridic.

„Atacurile informatice sunt foarte frecvente, puține sunt companiile care să nu se fi confruntat cu vreun incident informatic în ultimele 12 luni. De cele mai multe ori, aşa cum s-a văzut în practică, acestea au și un impact asupra business-ului. Le recomandăm contribuabililor să își protejeze calitatea datelor fiscale, nu doar să se asigure că departamentul specializat sau partenerul extern cu care colaborează efectuează nişte sarcini de rutină”, declară Andra Cașu, Partener, Liderul Departamentului de Impozite Directe, EY România.

Sunt încă multe companii (de dimensiuni mari sau mici) care ignoră riscurile fiscale care pot apărea odată cu modificarea unor date fiscale printr-un atac informatic. Spre exemplu, se pot petrece modificări în contul de profit și pierdere, ceea ce înseamnă un rezultat fiscal denaturat, adică plata unei sume complet diferite. Cu alte cuvinte, orice intervenție asupra datelor poate veni la pachet cu un risc profesional și reputațional deloc de neglijat. 

De asemenea, ar trebui acordată o atenție sporită lizibilității datelor, pentru că pot apărea denaturări importante, care pot afecta contribuabilii. Aici marea majoritate a respondenților (80%) la sondajul EY România consideră că deţine toate documentele şi informaţiile într-un format lizibil, ceea ce este un semnal pozitiv în ceea ce priveşte calitatea datelor fiscale.

Nu în ultimul rând, e de avut în vedere faptul că orice inspecție fiscală presupune examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului. Astfel, în cadrul sondajului, 40% din respondenţi au declarat că au fost subiectul unei inspecţii fiscale generale, în timp ce 24% au avut o inspecţie parţială sau un control inopinat. Cu toate acestea, rămâne un segment de 36% dintre contribuabilii respondenţi, care încă nu au făcut obiectul unei inspecţii fiscale.

Având în vedere cele de mai sus, este clar că pericolele cibernetice pot avea impact semnificativ din punct de vedere financiar-fiscal. De aceea, companiile trebuie să acorde o atenţie deosebită acestui aspect, pentru a identifica în timp util potenţialele consecinţe negative. Poate fi vorba, pe de o parte, de o revizuire internă a proceselor şi a gradului intern de pregătire a personalului în domeniul riscurilor cibernetice, dar şi de specializarea zonelor de automatizare în domeniul financiar-fiscal, pentru a evita orice expuneri ulterioare generate de afectarea datelor.

• Vizita Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a determinat mișcări pe bursele din Asia de Est.
• Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi.
• Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată.
• „Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.  

Anunțul privind o posibilă vizită a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile și a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii. 

În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar și mișcări pe bursele din Asia de Est. 

De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obișnuit a creat atâta agitație? 

Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relațiilor istorice dintre Taiwan, China și SUA. 

Controversa cu privire la rapoartele privind potențiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziția diplomatică în baza căreia SUA recunoaște China și  dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică  a guvernat relațiile dintre SUA și  Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaștere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoașterea către guvernul de pe continent.

Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relațiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanților din acel moment, Newt Gingrich. 

La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul. 

Dar, atunci, a fost mai ușor pentru Casa Albă să se distanțeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voință și, în mod clar, nu în numele președintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

În cazul de față, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiași partid ca și  președintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potențiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

Marți, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni și-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge și în Coreea de Sud și Japonia, dar nu a menționat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenția de a oferi cât mai puține detalii privind itinerariul în statul asiatic.

O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la președinția SUA și un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. 

O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susținerii americane pentru independența Taiwanului.

Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuși a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

Acele declarații au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menține o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

Drept răspuns, China a făcut mai multe mișcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni. 

În orașul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan și găzduiește o mare prezență militară, locuitorii au raportat marți observarea unor vehicule blindate în mișcare.

China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susținută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independență din insulă. 

Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relațiile dintre SUA și China. 

Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

Președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe președintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” și „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”. 

Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârșitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu. 

În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen și și-a exprimat sprijinul pentru insula democratică. 

„Delegația noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi. 

După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiți, grepfrut și macrou congelat. 

Ministerul de Comerț al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata țării a început, de asemenea, să efectueze exerciții în aer și pe mare în jurul Taiwanului.

Instituția Vamală din China a susținut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” și „reziduurilor excesive de pesticide” și a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare. 

Cu toate acestea, interdicțiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

China a folosit adesea impunerea unor restricții comerciale asupra unor aliați ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii. 

Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulțumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice și a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce privește asigurarea securității în strâmtoarea Taiwan și în regiunea Indo-Pacifică.

China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Reacțiile față de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând inițiativa americană. 

Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greșeală. Acesta a afirmat că evenimentul crește tensiunile dintre China și SUA într-un mod inutil.

Pe de altă parte, Eurasia Group se așteaptă ca reacția Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”. 

Cu toate acestea, exercițiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorință de a transmite un mesaj. 

În prezent, nu este o criză și șansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exercițiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA și reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

Între timp, erodarea democrației din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei față de ideea „o națiune, două sisteme”. 

Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-și mențină sistemele economice, politice și sociale în timp ce revenea în administrația Chinei după sfârșitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul. 

Partidul Comunist Chinez intenționează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalități politice americane de mare profil, precum Pelosi.

Xi Jinping este așteptat să caute obținerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez. 

Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferințe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârșitoare a taiwanezilor sprijină menținerea status quo-ului, o poziție împărtășită de președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o țară independentă.” 

Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populației pentru că oferă stabilitate, „mulțumind” ambele tabere, SUA și China, dar asigurând și un grad de independență. 

Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenției rolul critic al insulei în lanțul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu președintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanței critice a semiconductorilor pentru securitatea națională a SUA și al rolului esențial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

Din punct de vedere istoric, piețele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip și se poate vedea că, astăzi, piețele au început deja să revină destul de puternic.

Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan. 

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

Totuși, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciții militare în șase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american. 

La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exercițiile au început și se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor și în spațiul aerian din jurul Taiwanului.

Oficialii din Taiwan au spus că exercițiile încalcă regulile Națiunilor Unite, invadează spațiul teritorial al Taiwanului și reprezintă o provocare directă pentru navigația aeriană și maritimă liberă.

În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe și Biroului prezidențial au fost ținta unor atacuri cibernetice. 

Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate. 

O mare parte din aceste mesaje intenționează să creeze agitație, teamă și să sugereze că orice efort de a face mișcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri și riscuri substanțiale.

_________________

Sorin Petre,
partener PwC România (foto)

Listările de acțiuni la bursele din Europa au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, înregistrând o scădere considerabilă în al doilea trimestru din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, de aproximativ 80% în ceea ce privește numărul de oferte publice inițiale (IPO), de la 142 în T2 2021 la 29 în T2 2022, și o contracție de cca. 91% în ceea ce privește totalul veniturilor brute din IPO de la 23,1 miliarde euro în T2 2021 la 2,1 miliarde euro în T2 2022. Această scădere dramatică este strâns corelată cu deteriorarea condițiilor de piață, iar o revenire este de așteptată abia anul viitor, arată raportul PwC IPO Watch Europe Q2 2022.

În al doilea trimestru al acestui an, au avut loc vânzări semnificative de acțiuni pe fondul condițiilor de piață care s-au deteriorat rapid, dar și ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, a inflației și a încetinirii creșterii economice, exacerbate de conflictul militar din Ucraina și de blocajele din China. În contextul volatilității observate pe piață dar și al așteptărior privind o recesiune, piețele  de capital au fost puternic afectate iar indicii principali ai acestora aproape că au anulat, în prima jumătate a anului 2022, câștigurile obținute din ultimul an, cu excepția FTSE 100, un indice puternic din domeniul energiei și al materiilor prime. 

Multe IPO-uri au fost amânate sau anulate iar așteptările pentru perioada următoare sunt marcate de o doză de incertitudine până când se va reduce decalajul dintre opiniile investitorilor și cele ale emitenților cu privire la evaluările de pe piața de capital. Astfel, mulți participanți de pe piață consideră acest context ca o resetare necesară a (re)evaluării acțiunilor.

Raportul realizat de PwC arată că, cel mai probabil, o revenire pe acest segment de piață va avea loc abia anul viitor, deși sunt companii care se pregătesc pentru listări publice și este de așteaptat să existe unele încercări limitate de a accesa acest segment în al doilea semestru al anului 2022. 

Cel mai mare IPO din Europa în T2 2022 a fost cel al companiei Industrie de Nora (listare la 474 milioane euro), un producător italian de hidrogen verde care a propulsat Borsa Italiana pe prima poziție în topul burselor europene, în funcție de valoarea IPO-urilor. Pe bursa Nasdaq Nordic Stockholm au fost înregistrate 5 IPO-uri (total 322 milioane euro) în urma cărora această bursa a ocupat poziția a doua, fiind apoi urmată de Euronext Paris tot cu 5 IPO-uri (total 305 milioane de euro). 

Și la nivel global, apetitul de investiție pe piața de IPO-uri a rămas fragil în al doilea trimestru 2022, numărul de listări atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Mai mult, scăderea dramatică a IPO-urilor este foarte vizibilă în T2 2022 când au fost închise cu succes doar 232 de listări (valoare totală din IPO-uri de 36,6 miliarde dolari) față de aceeași perioada a anului trecut când au fost înregistrate 631 de listări (valoarea cumulată de 133,1 miliarde dolari).

Cel mai mare IPO la nivel global în acest trimestru a fost cel de 6,1 miliarde de dolari al companiei Dubai Electricity and Water Authority (DWEA), al cărei preț a fost stabilit pe piața financiară din Dubai.

IPO Watch Europe analizează toate IPO-urile noi de pe piața primară de pe principalele piețe bursiere și segmente de piață din Europa (inclusiv bursele din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia și Regatul Unit) trimestrial.

Rezultatele Meta Platforms (aka Facebook) nu au îndeplinit așteptările analiștilor. În anii precedenți, compania a înregistrat o creștere constantă a veniturilor, iar mulți investitori se așteptau ca această tendință să continue și în trimestrul al doilea.

De aceea, Wall Street a fost surprins când Meta a anunțat o scădere a veniturilor de la an la an pentru prima dată în istorie. Având în vedere deteriorarea economiei SUA, acesta este primul cui din sicriu sau este doar o scădere singulară a veniturilor?

Tunete pe cerul întunecat

Mark Zuckerberg a menționat într-o conferință recentă citată de Reuters că se aștepta la o încetinire semnificativă a performanței Meta Platforms. Prin urmare, s-ar putea părea că toate știrile potențiale negative au fost „deja incluse”, așa că investitorii ar trebui să acționeze într-o manieră calmă în urma rezultatelor trimestriale slabe așteptate. Cu toate acestea, după publicare, calmul și încrederea speculatorilor au fost puse sub semnul întrebării, deoarece acțiunile au scăzut cu peste 5,0%. Așa cum se întâmplă de obicei, investitorii „au votat cu picioarele” și au decis să părăsească consiliul de administrație al USS Zuckerberg.

A fost o decizie prematură, sau investitorii au simțit că firma are probleme serioase?

Prima victimă

Prognozele unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului și scăderea EPS cu 36% YoY s-au dovedit a fi deosebit de dureroase pentru investitori. Mai mult, compania a raportat o scădere a veniturilor cu 0,9% YoY. Deși este încă departe de rezultatele nesatisfăcătoare ale Snap, acest incident nu trebuie luat în considerare doar în chestiuni cantitative. Prima scădere anuală a veniturilor ar putea crea un precedent periculos – o zicală binecunoscută spune că „dacă vrei să detronezi o zeitate, arată mulțimii că și ea poate sângera”. Și fie că este doar o zgârietură sau o tăietură, acest aspect este de o importanță secundară.

Realitatea ireală

Compania încearcă să treacă printr-o transformare profundă și costisitoare din liderul platformelor sociale într-o companie axată pe tehnologia VR/AR în cadrul tendinței Metaverse. Monetizarea tehnologiilor VR și AR este o provocare pentru companie ca parte a tendinței Metaverse care necesită o investiție financiară uriașă în care Meta se implică din ce în ce mai mult. Compania intenționează să introducă modificări semnificative VR în platforma Horizon Worlds, iar în august va crește prețul căștilor AR ‘Quest 2’. Meta a anunțat o premieră semnificativă prin noul set AR „Project Cambria” la sfârșitul acestui an.

Publicitatea stimulează comerțul… pe Wall Street

Rezultatele companiei au confirmat că sectorul de publicitate digitală se confruntă cu o încetinire semnificativă. Creșterea ratelor dobânzilor și inflația obligă companiile să reducă cheltuielile, motiv pentru care modelul de afaceri Meta Platforms are de suferit. Compania a anunțat că prețul mediu pe anunț a scăzut cu 14% pe parcursul anului. Dar asta nu este singura problemă.

Confidențialitatea în primul rând

Cea mai mare provocare pentru Meta Platforms este încă ocolirea blocajelor de confidențialitate și actualizarea modelului de venituri din reclame. Aplicațiile de blocare introduse de Apple pe iOS le oferă utilizatorilor posibilitatea de a renunța la publicitatea personalizată, ceea ce afectează profitabilitatea Meta și a altor companii al căror model se bazează în mare parte pe publicitate (inclusiv Snap care a primit recent o lovitură masivă din acest motiv). Analiștii vor acorda o atenție deosebită veniturilor din această sursă, care poate fi un factor de risc deosebit în fața încetinirii economice așteptate.

O surpriză așteptată

Cu toate acestea, se pare că articolele, scrise pe un ton apocaliptic, care anunță sfârșitul iminent al Meta Platforms sunt mult exagerate. Compania se concentrează pe diversificarea surselor de venit și este conștientă de potențialele probleme care pot afecta piața de publicitate în trimestrele următoare. Probabil vom afla în curând dacă Meta va reuși să facă față problemelor actuale.

Acțiunile META (META.US) se tranzacționează cu aproximativ 55,0% sub maximul istoric din septembrie 2021. Cumpărătorii reușesc să apere suportul situat în jurul valorii de 154,00 USD, nivel care coincide cu limita inferioară a triunghiului. Cu toate acestea, doar depășirea rezistenței de la 189,70 USD, care este marcată cu retragerea Fibonacci de 78,6% a mișcării ascendente lansate în martie 2020, poate duce la o schimbare a sentimentului.

• România traversează cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile din istorie;
• Un număr de 7 axe de finanțare cheie, ce totalizează peste 2,5 mld. EUR, se deschid în următoarele luni;
• În prezent este deschisă sesiunea pe Start-up Nation, iar în 23 august debutează POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM.

Peste 2,5 miliarde euro vor avea companiile la dispoziție în următoarele luni pentru investiții în dezvoltare, retehnologizare, digitalizare sau investiții în creșterea eficienței energetice, arată o analiză REI, unul dintre cele mai mari grupuri de companii specializat în atragerea de finanțări nerambursabile din fonduri europene și ajutoare de stat pentru companiile din România.

Potrivit analizei REI, este cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile pe care a văzut-o vreodată România, atât prin fonduri europene, ajutoare de stat, proiecte prin PNRR și multe altele.

„Fie că vorbim de start-up, IMM, fie că sunt companii mari sau chiar multinaționale cu prezență la nivel local, în următoarele luni se anunță deschiderea a cel puțin 10 apeluri de sprijin pentru companii din diferite domenii de activitate. Recomandăm tuturor potențialilor beneficiari interesați de investiții în tehnologie, dezvoltare, care urmăresc să achiziționeze echipamente software și hardware sau care caută să își sporească eficiența energetică prin montarea de panouri fotovoltaice să urmărească cu atenție comunicările din spațiul public și sa înceapă de pe acum pregătirea documentației, cu specialiști sau cu o echipă de consultanți profesioniști, cu istoric și care pot oferi garanții contractuale pentru proiectele în care sunt implicați”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.

Ce apeluri se deschid în următoarea perioadă:

POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM

Alocare: 238 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 23 – 29 august 

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

• Clasa C – Industria prelucrătoare (fără codurile 11 – fabricare băuturi, 12 – fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției); 
• Clasa F – Construcții; 
• Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; 
• Clasa H – Transport și depozitare;
• Clasa I – Hoteluri și restaurante (doar pentru activitatea de serviicii de cazare și echipamente și mobilier specific de alimentație publică).

Criterii de eligibilitate: 

• Societatea a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare, în anul 2019;
• Societatea a fost înființată până la data de 31.12.2018 inclusiv;
• Societatea nu se afla în dificultate la 31 decembrie 2019;
• Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani;
• Se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutorul de stat;
• Minim 20% din valoarea proiectului sunt investiții care atestă caracterul verde – solicitanții au obligația să depună la cererea de finanțare analiza de mediu (DNSH).

Cheltuieli eligibile:

• Achiziția de utilaje, echipamentele tehnologice, inclusiv IT&C, software, mobilier, echipamente informatice, birotică;
• Achiziția de automobile, transport și distribuție;
• Echipamente pentru creșterea eficienței energetice;
• Cheltuieli cu achiziția de brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice.

Observație: Pentru justificarea bugetului proiectului, beneficiarul trebuie să prezinte minimum 2 oferte de preț pentru fiecare achiziție de bunuri/servicii/lucrări, documente care vor fi atașate cererii de finanțare.

„POC 4.1.1 este o axă complexă, pe bază de punctaj, unde este stabilită o grilă specifică, iar cu cât o companie aplicantă are un punctaj mai mare, cu atât va avea o prioritate în obținerea finanțării dorite. Sunt punctate scăderea rulajului în 2020 vs. 2019, scăderea ratei profitului operațional 2020 vs. 2019, rata rentabilității activității operaționale, dacă investiția este sau nu realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, precum și dacă se bifează o creștere a productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate. Beneficiarii trebuie să selecteze foarte atent consultantul cu care aleg să lucreze pentru a nu risca corecții financiare sau chiar să returneze intergral ajutorul primit”, a mai precizat Roxana Mircea.

Ghidul solicitantului este disponibil aici: https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-solicitantului-aferent-investitiilor-destinate-capacitatilor-de-prestare-de-servicii-si-retehnologizarii-in-vederea-refacerii-capacitatii-de-rezilienta-actiunea-4-1-1-investiti/ 

POC 4.1.1 BIS – Investiții pentru companiile din construcții și industria panificației 

Alocare: 179 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 20 – 26 septembrie

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

• industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
• construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Criterii de eligibilitate:

• au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în exercițiul financiar 2021;
• sunt înființate până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv;
• se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
• nu sunt considerate întreprinderi în dificultate în anul 2021;
• nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași activități.

Cheltuieli eligibile:

• cheltuieli pentru renovarea/modernizarea spațiilor de producție;
• cheltuieli pentru investiția de bază, printre care:
  • dotări – utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu și fără montaj, inclusiv IT&C, tehnologii software, dotări independente;
  • cheltuieli cu achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe;
  • cheltuieli cu achiziționarea de mijloace de transport auto care sunt necesare activității de producție/servicii, transport și distribuție;
  • cheltuieli cu achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie.
• cheltuieli cu transformarea digitală;
• taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă.

RePowerEU  – Măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM

Alocare: 411 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Obiectiv: Sprijinirea mediul de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor industriale/prestărilor de servicii și construcțiilor anexe, precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde pentru consum propriu din resurse regenerabile; 

Finanțare: minim 50.000 euro – maxim 500.000 euro

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari

Criterii de eligibilitate:                        

• a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din anii 2019, 2020, respectiv 2021;
• a fost înființat până la data de 31.12.2021 inclusiv;               
• se angajează să asigure desfășurarea activității operaționale/curente și să mențină parametrii energetici specifici la care s-a angajat pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
• dispune de cofinanțare proprie;
• nu este întreprindere în dificultate în anul 2021;                   
• nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, pentru aceleași activități;
• a avut minimum 1 angajat în anul fiscal 2021;                   
• deține cel puțin un contract de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale, obligatoriu, sau a energiei termice după caz.

Investiții eligibile:

• Investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducere a consumurilor specifice energetice la clădiri și construcțiile anexe;           
• Investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile;
• Investiții în măsuri de eficiență energetică la nivelul unităților de cogenerare/trigenerare existente sau noi;                   
• Investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Măsurile de sprijin destinate creșterii eficienței energetice vor deveni tot mai populare în perioada următoare. Dacă în primăvara acestui an Componenta 6 – Energie din PNRR a fost vedeta cererilor de finanțare, cu peste 600 de proiecte depuse, RePowerEU este  o continuare a Măsurii prin PNRR, pentru care interesul a fost uriaș. Companiile care nu au reușit să depună în timp util prin PNRR – Schema de autoconsum, au la dispoziție această nouă Măsură de sprijin care va debuta la începutul lunii Septembrie. Schemele pentru instalarea de panouri fotovoltaice necesită un studiu de fezabilitate și o documentație foarte stufoasă, de aceea încurajăm companiile care doresc finanțare pe aceasta Schemă să înceapă pregătirea proiectelor pe baza Ghidului disponibil”, a punctat Roxana Mircea.

Reciclare (PNRR)

Alocare: 286 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Obiectiv: Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune;

Finanțare: Maximum 8,4 mil. euro/proiect, pe baza intensităților de finanțare din cadrul Schemei de ajutor de stat regional;

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

Operatori economici care sunt autorizați să desfășoare cel puțin una dintre activitățile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

• 3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
• 3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
• 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
• 3831 – demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
• 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
• 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

Criterii de eligibilitate:    

• Cheltuieli cu realizare construcțiilor necesare amplasării și montării utilajelor, instalațiilor și echipamentelor achiziționate, cu dotările aferente – instalații electrice, alimentare cu gaze naturale, instalații de încălzire, ventilare, climatizare (aferente doar incintei construcțiilor);
• Cheltuieli cu echipamente mobile, conexe activității pentru care se solicită finanțare, în cuantum de maxim 20% din valoarea cheltuielilor eligibile, care vor fi utilizate doar pentru activitățile specifice proiectului, desfășurate exclusiv în incintă;
• Cheltuieli cu achiziția și montajul utilajelor, instalațiilor și echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului;
• Cheltuieli cu achiziționarea activelor necorporale.

„Companiile care desfășoară activități de reciclare beneficiază de un buget de aproximativ 300 milioane euro, prin PNRR, pentru investiții în achiziția de echipamente necesare dezvoltării și tehnologizării unităților de procesare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, iar vizate sunt atât companiile care gestionează reciclarea deșeurilor din plastic, metal, sticlă sau hârtie, dar și cei care se ocupă de reciclarea de baterii sau alte produse considerate cu risc ridicat. Domeniul reciclării a câștigat tot mai mult teren în România în ultimii ani, dar și un apetit pentru investiții, iar noi am securizat zeci de proiecte de investiții în acest sector cu companii importante din industria de profil. În fața provocărilor la nivel european, domeniul reciclării este un pilon important pentru dezvoltare în anii următori, care va beneficia de tot mai mult sprijin nerambursabil”, a mai precizat Roxana Mircea.

Schema de ajutor de stat pentru investiții în industria prelucrătoare (producție)

Alocare: 300 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: start-up, microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

• Clasa C – Industria prelucratoare
• Clasa F – Construcții

Criterii de eligibilitate: 

• Societatea nu are datorii la bugetul de stat;
• Nu este considerată întreprindere în dificultate;
• Nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment ori reorganizare judiciară;
• Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași categorii de activități;
• Minimum 10% din valoarea proiectului reprezintă investiții care atestă caracterul verde.

Cheltuieli eligibile:

1. Costurile investițiilor în active corporale și necorporale;
2. Costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; SAU
3. O combinație între 1) și 2) care să nu depășească suma de la cifra (1) sau (2), în funcție de care dintre acestea este mai mare.

„Schema de ajutor de stat de la Ministerul Economiei este așteptată cu mare interes de mediul de afaceri, întrucât este văzută ca o continuare a binecunoscutei Scheme reglementate de HG 807/2014, pe care s-au derulat proiecte de sute de milioane de euro. HG 807/2014 a avut o ultima alocare, de circa 150 milioane euro, pe o sesiune deschisă timp de 45 de zile, între 15 iunie și 26 iulie, unde doar noi am depus 24 proiecte în cuantumul valorii disponibile, de peste 200 milioane euro. Proiectele care nu vor trece de HG 807 vor fi pregătite și depuse pe noua schemă de la Ministerul Economiei, unde ne așteptăm ca zeci de companii să apeleze la finanțare pentru dezvoltarea business-ului în perioada următoare”, a punctat Roxana Mircea.

Digitalizarea companiilor (PNRR)

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

Finanțare: între 30.000 și 100.000 EUR / companie

Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Cheltuieli eligibile:

• Achizitionarea de echipamente hardware TIC (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune);
• Achizitionarea și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării aplicației de proiect, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;
• Achiziționarea/realizarea unui website de prezentare a companiei;
• Cheltuieli aferente achiziționării soluțiilor IT pentru comerțul electronic.

„Digitalizarea este cheia dezvoltării business-ului românesc, iar o serie de măsuri cum sunt cele prevăzute în viitoarea finanțare prin PNRR sunt o gură de oxigen pentru microîntreprinderi și IMM. Tehnologia aduce o simplificare a activităților într-o companie, o eficientizare a costurilor și un mai bun management al timpilor și echipelor, precum și crearea unui focus pe activitățile cu adevărat importante. Credem că această Măsură de sprijin va fi de mare interes pentru companii, iar cereri primim constant în această direcție. Așteptăm cu interes Ghidul consultativ care va fi publicat în perioada următoare, pentru a identifica principalele condiții ale aplicanților și demararea pregătirii dosarelor”, a mai precizat specialistul REI.

Modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare și balneoclimatice

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Finanțare: Maximum 50% sprijin nerambursabil pentru cel mult 200.000 EUR/proiect;

Solicitanți eligibili: IMM care activează în stațiuni balneare și balneoclimatice

Deschidere sesiune: Septembrie – Octombrie 2022

Criterii de eligibilitate: 

• Nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor pentru lichidare, insolvență, faliment, dizolvare, reorganizare judiciară, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii; 

• Nu au datorii la bugetul general consolidat;
• Au înregistrat profit operațional din activitatea curentă/operațională respectiv din activitatea de exploatare, în unul din ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare 
• Mențin pe toată perioada contractuală activitatea pentru care au primit finanțare și un număr mediu anual de angajați cel puțin egal cu cel de la depunerea cererii de finanțare;
• Deţin un drept asupra imobilului/terenului, respectiv proprietate, concesiune sau închiriere pe termen lung, valabilă pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data depunerii cererii de finanţare. 

Cheltuieli și activități eligibile:

• Extinderea și reabilitarea de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear; 
• Construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale (amfiteatre în aer liber, trasee educative), sportive (terenuri de sport) și de agrement (piscine cu factori naturali de cură, tobogan acvatic, sanie de vară, tir cu arcul, sală bowling, parc aventură copii și adulți, centre echitație, centre închiriere biciclete, trotinete, patinoar, teren minigolf, pistă carting, tubing de vară/iarnă, parcuri tematice) din stațiunile balneare și balneoclimatice; 
• Cheltuieli cu racordarea la utilităţi – asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
• Dotări, utilaje, echipamente tehnologice, inclusiv IT&C, tehnologii software şi funcţionale cu și fără montaj necesare funcţionării obiectivului investițional; 
• Cheltuieli cu achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile. 

Ce alte apeluri s-au deschis sau se vor deschide în perioada următoare

Pe lângă cele 7 axe majore de sprijin din domeniile cheie, ce totalizează sprijin de circa 2,5 miliarde euro pentru companii, alte Scheme de mai mici dimensiuni, ce totalizează alte sute de milioane de euro în sprijin nerambursabil se vor deschide pe parcursul lunilor următoare. Printre acestea:

• Investiții în sectorul vinicol (realizarea de investiții destinate îmbunătățirii performanței generale a întreprinderii vinicole creșterea competitivității prin producerea sau comercializarea produselor viticole, alocare 47,7 mil. EUR, destinat microîntreprinderi și IMM);
• Microindustrializarea (promovarea producției interne și a conceptului „Fabricat în România, alocare 50 mil. RON, destinat IMM);
• Comerț și servicii (îmbunătățirea performanțelor economice și tehnice ale IMM, alocare 50 mil. RON);
• Start-up Nation (pentru care este deja deschisă sesiunea, se acordă finanțări cuprinse între 20-40.000 euro companiilor la început de drum).

„La finalul anului, cel târziu începând cu luna ianuarie a anului viitor, companiile vor avea la dispoziție și finanțări prin Programul Operational Regional (POR), cu alocare de peste 1,5 miliarde euro, fonduri nerambursabile ce vor putea fi folosite în producție, servicii (HoReCa, IT), reciclare, organizare evenimente etc.”, a conchis Roxana Mircea.

În pofida presiunii induse de temerile privind o eventuală recesiune sau încetinire a economiei globale, precum și de îngrijorările legate de tensiunile geopolitice, bursele europene și americane s-au redresat în iulie. DAX – indicele german – a câștigat 6,5%, CAC40 – indicele francez – a crescut cu 8,65%, iar S&P 500 cu 10% în ultimele 30 de zile. Dar piețele se află încă într-o zonă negativă, după scăderile care au afectat piețele începând cu sfârșitul anului 2021. 

Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, în timpul scăderilor de pe burse, doar 5,7% dintre investitorii români și-au vândut investițiile, 34% majorându-și portofoliile, iar 60% nu au făcut nicio schimbare în investițiile lor. Aproape de noi se află investitorii cehi, din care doar 6,8% și-au vândut investițiile, in timp ce 17,8% dintre investitorii polonezi și-au lichidat portofoliile. Una dintre cauzele acestui comportament poate fi explicată pornind de la motivele pentru care oamenii investesc, iar majoritatea sunt legate de obiectivele pe termen lung. 

Peste 50% dintre respondenții români au declarat că motivul numărul unu pentru care investesc este securitatea financiară pe termen lung, urmat de dorința de a obține independența financiară. În cazul investitorilor polonezi și francezi, principalul motiv este același, dar al doilea este acela de a-și îmbunătății stilul de viață. Pentru cehi, principalul motiv este de a contribui la finanțarea unei fond suplimentar alături de o pensie de stat, urmat de dorința de a depăși randamentul economiilor. Germanii caută în investiții un ajutor pentru pensie și securitate financiară pe termen lung. Italienii privesc investițiile ca pe o modalitate de a-și depăși randamentele economiilor și de a avea siguranță financiară pe termen lung, în timp ce motivul principal al spaniolilor este siguranța pe termen lung urmată de depășirea randamentului economiilor. 

De cealaltă parte a Oceanului Atlantic, sondajul eToro Retail Investor Beat arată că investitorii americani caută prin investiții siguranța financiară pe termen lung și o modalitate de a câștiga bani în plus pe lângă pensie. Un sondaj recent realizat de Gallup a arătat că 58% dintre familiile din SUA au investiții în acțiuni. Acest procent se schimbă în funcție de nivelul de educație. Cu cât acesta este mai ridicat, cu atât procentul este mai mare. 79% dintre persoanele cu studii postuniversitare dețin portofolii de investiții, în timp ce doar 39% dintre persoanele cu studii medii sau persoanele mai puțin educate investesc în acțiuni. Venitul este, de asemenea, un factor relevant pentru investiții. 89% dintre familiile care câștigă 100.000 de dolari sau mai mult și 61% dintre cele care câștigă între 40.000 și 100.000 de dolari deținând investiții în acțiuni. Doar 25% dintre familiile cu venituri sub 40.000 de dolari fac astfel de investiții. 

În ceea ce privește sumele investite, sondajul eToro Retail Investors Beat arată că în timp ce în SUA 52% dintre investitori au portofolii de investiții de peste 69.000 de dolari, în România doar 6,1% se află în această categorie. Majoritatea investitorilor români (71%) au în portofolii mai puțin de 58.000 de lei, echivalentul a aproape 12.000 de euro. În aceeași situație se află aproape 57% dintre investitorii polonezi și cehi. Dacă ne uităm la țările  cu venituri mai mari, doar 38% dintre investitorii germani și 36% dintre cei francezi au în portofolii sub 10.000 de euro, restul având portofolii mai mari.  

În ciuda valorilor scăzute ale portofoliilor, investitorii români au o strategie de investiții, 32,5% din ei cumpărând sau vânzând active lunar, 18% săptămânal, 5,3% zilnic și 13,5% trimestrial. Aproape de comportamentul nostru sunt cehii, 34% dintre investitorii din Cehia tranzacționând și investind lunar, dar doar 8,8% din ei tranzacționează trimestrial. Investitorii polonezi sunt diferiți, respectiv 22,2% din ei tranzacționează lunar și 20,4% trimestrial. În schimb, 21,9% dintre investitorii americani tranzacționează lunar, iar aproape 30% dintre ei tranzacționează mai rar decât anual. 

Sondajul Retail Investor Beat a fost realizat de Appinio în perioada 7-17 iunie 2022. Sondajele anterioare au fost realizate trimestrial împreună cu Opinium. Cercetarea a fost realizată pe eșantion de 10.000 de investitori individuali din 14 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia și Spania  și 500 de investitori individuali în Italia, Olanda, Danemarca, Suedia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro.

• Lipsa standardizării, a reglementărilor și a unui scop comun amenință încrederea în mișcarea de sustenabilitate în creștere 
• Cincirecomandări pentru a consolida încrederea și utilitatea informațiilor despre sustenabilitate

Investițiile în raportările  de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) și implementarea efectivă a acestora sunt puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de standardizare, de reglementare și de scop comun, se arată în The emerging sustainability information ecosystem, ultimul raport publicat de EY și Oxford Analytica. Inflația în creștere și războiul din Ucraina agravează aceste provocări.  

Potrivit raportului, acuzațiile tot mai numeroase de „greenwashing”[1] au devenit una dintre provocările majore pentru credibilitatea și succesul ESG. Abordarea acestor provocări și consolidarea încrederii în sistem este responsabilitatea numeroșilor actori care modelează ecosistemul sustenabilității, astfel încât ESG să ajungă să fie văzută de toate părțile co-interesate la egalitate cu ecosistemul general acceptat de raportare financiară.  

Raportul susține că nu s-a ajuns la un acord cu privire la ceea ce ar trebui să includă ESG, la modul de aplicare a parametrilor conveniți și la cea mai bună utilizare a datelor disponibile. Pentru a spori încrederea în ESG, „The emerging sustainability information ecosystem” (Ecosistemul emergent al informațiilor privind sustenabilitatea) punctează cinci domenii de bază care trebuie abordate:   

1.  Creșterea transparenței ratingurilor ESG  

2.  O mai bună înțelegere a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea  

3.  Audit independent, alături de standarde și rigurozitate sporită în materie de raportare, cum se face în cazul raportării financiare     

4.  Elaborarea unor taxonomii general acceptate în materie de finanțare durabilă, pentru a contribui la eliminarea confuziei cu privire la ceea ce este considerat sustenabil și ceea ce nu este  

5.  Reducerea barierelor de intrare pentru cei din economiile emergente.  

Massimo Bettanin (foto), Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Raportul oferă câteva recomandări utile care abordează aspecte precum materialitatea, transparența, metodologia de rating, fiabilitatea datelor etc., care pot submina credibilitatea sistemului de informații privind sustenabilitatea. Interesant este faptul că subliniază, de asemenea, necesitatea de a extinde domeniul de aplicare al raportării nefinanciare pentru a furniza informații relevante cu privire la impactul pe care activitățile legate de sustenabilitate, serviciile și produsele organizației îl au sau îl pot avea asupra mediului și societății în general, pe lângă riscurile mai consolidate legate de ESG care afectează întreprinderea”. 

După cum se menționează în raport, aceste două utilizări primare ale informațiilor legate de durabilitate „nu se exclud reciproc, dar sunt adesea confundate”, cele din urmă fiind destinate în primul rând să sprijine părțile interesate financiare în luarea unor decizii de investiții „în cunoștință de cauză”, în timp ce primele sunt mai importante pentru o gamă mai largă de părți interesate, cum ar fi comunitățile locale, clienții, angajații, autoritățile de reglementare etc.

„Cu toate acestea, un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că impactul negativ sau pozitiv semnificativ asupra mediului și societății poate afecta adesea, negativ sau pozitiv, performanța financiară a unei organizații în materie de costuri – de exemplu, creșterea costurilor datorate cheltuielilor de curățare, amenzi, despăgubiri, întârzieri în obținerea unor autorizații, față de costurile reduse rezultate în urma programelor de eficiență energetică și a resurselor, a proceselor de evitare și minimizare a deșeurilor etc. – veniturile  – de ex. venituri mai mici ca urmare a închiderii activității, a pierderii licenței de funcționare, a boicotării produselor de către clienți, față de venituri mai mari ca urmare a exploatării de noi piețe și/sau a extinderii celor existente sau a influențării preferințelor consumatorilor etc. – și alocarea de capital –de exemplu, riscul activelor blocate, care ar putea să nu mai genereze randamentele așteptate pe termen lung din cauza unor probleme sociale – confirmând legătura dintre aceste două perspective, aparent diferite. 

Acest concept a fost preluat atât de standardul «Material Topic» al GRI din 2021, cât și de noua Directivă a UE despre raportarea privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor (CSRD), prin conceptul de «dublă materialitate» și sunt convins că o comunicare mai cuprinzătoare și mai transparentă a impactului organizațiilor, atât pozitiv cât și negativ, va contribui la îmbunătățirea credibilității și a încrederii în sistemul de raportare nefinanciară, atât de către părțile interesate financiare, cât și de cele nefinanciare” –  a completat Massimo Bettanin.

Raportul evidențiază necesitatea unei mai bune înțelegeri a ratingurilor ESG, a relevanței – inclusiv a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea, precum și a condițiilor necesare pentru a permite auditul. Deși există legături tot mai strânse între ESG și raportarea financiară, raportul identifică vocile și perspectivele suplimentare care modelează ecosistemul ESG, inclusiv societatea civilă și persoanele angajate. Raportul face apel la o mai mare implicare a acestor grupuri pentru elaborarea unor standarde de raportare și de publicare, a unor taxonomii de finanțare durabilă și a unor ratinguri ESG care să servească investitorilor, inclusiv celor care se concentrează pe riscul financiar și pe impactul social. 

[1]  Expresia de „Greenwashing” se folosește când o organizație cheltuiește mai mult timp și bani cu marketingul informației că este prietenoasă cu mediul, decât pentru minimizarea efectivă a impactului său asupra mediului. Este considerat un truc de marketing înșelător, menit să inducă în eroare consumatorii care preferă să cumpere bunuri și servicii de la mărci cu grijă față de mediu.

• Creșterea pieței globale a semiconductorilor a încetinit față de anul trecut, ajungând la 13,3% în T2. Și vânzările au scăzut în toate regiunile, în iunie: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.
• Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”. Și aceasta deoarece procesoarele produse de TSMC, gigant al industriei localizat în Taiwan, se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.
• China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale.
• În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm (nanometri) și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.
• Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 
• Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

În primele zile ale anului curent, companiile din domeniul semiconductorilor se aflau, din perspectiva evaluării acțiunilor, pe vârfuri de talia unor zgârie-nori.

Doar în 2021, indicele Philadelphia Semiconductor (PHLX) a câștigat 41,16%, mai mult decât o dată și jumătate față de randamentul de 26,61% al indicelui S&P500. 

Sentimentul investitorilor era optimist, în ciuda norilor, pe atunci asociați mai ales cu criza logistică sau cu inflația. 

Titlurile din domeniu tind să aibă o volatilitate mult mai ridicată față de media pieței. Acesta este rezultatul unor fluctuații foarte mari ale condițiilor de afaceri, de la lupta pentru supraviețuire în anii grei cu cerere redusă și supraofertă, la profituri excepționale, când cererea se afla în revenire rapidă, și consumatorii doreau rapid produse necesare dezvoltărilor noi sau chiar apariției unor noi sub-ramuri industriale. 

Și acești ultimi ani au oferit cel puțin o jumătate strălucitoare a ciclului deja cunoscut. 

Acțiunile AMD, câștigând cotă de piață de la rivalul său Intel, sau Nvidia, profitând de pe urma super-trendurilor inteligenței artificiale și criptomonedelor sunt printre cei mai vizibili câștigători. 

Între membrii industriei se află atât faimoși producători de microprocesoare precum Intel, NVidia sau AMD, cât și firme precum Broadcom, KLA, NXP, Qualcomm sau Texas Instruments, producătoare de game de componente electronice utilizate în industrii foarte diverse.

Vremurile sunt în schimbare, iar piața a luat notă. 

De la 1 ianuarie până pe 2 august, PHLX a coborât cu peste un sfert (25,15%). 

În 2021, valoarea vânzărilor la nivel global a ajuns la 556 mld. de dolari, din care companiile americane au avut 258 mld. de dolari, sau o cotă de 46%, potrivit asociației de profil SIA. 

De la acest nivel foarte înalt, o nouă rundă ascendentă ar fi avut nevoie de o economie globală puternică. 

Creșterea pieței globale a semiconductorilor, față de anul anterior a încetinit, însă, la 13,3% în T2, iar față de T1 la 0,5%. 

Ritmul lunar a încetinit în ultimele 3 luni, iar în iunie vânzările au scăzut în toate regiunile: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.

AMD a raportat profituri și venituri peste așteptări (1,05 dolari/acțiune profit la vânzări de 6,55 mld. dolari), dar ghidajul oferit pentru trimestrul al treilea a fost sub așteptări. 

Titlurile se aflau în scădere de 5,3% în pre-sesiune, cu 5 ore înaintea deschiderii sesiunii oficiale. 

O bună parte din câștigul cotei de piață a AMD a venit din pierderile Intel, așa că nu ar fi o surpriză diferența de raportări.  

Totuși, Intel a reușit să surprindă, cu un profit de doar 29 cenți/acțiune față de 70 așteptați, și venituri de 15,32 mld. de dolari, cu 2,6 mld. de dolari sub estimări. 

Acțiunile au fost „pedepsite” cu scăderi de peste 10% după veștile aduse, în ciuda directorului financiar care estima că firma se află „la minime” și că ar urma o revenire a marjei de profit brute. 

Chiar înainte de anunț, acțiunile pierduseră 23% de la începutul anului.

Nvidia urmează să raporteze rezultatele pe 24 august și va fi foarte atent urmărită, pentru a vedea mai ales așteptările pentru industrie.

A doua jumătate a lunii iulie a adus o redresare parțială a cotațiilor, și la schimbarea de ton a contribuit și legislația de susținere a investițiilor în industria americană de cipuri. 

SUA, care și-a văzut erodată ponderea capacităților locale de producție de la 37% din industria globală în 1990 la 12% anul acesta, intenționează să stimuleze investițiile autohtone. 

Pachetul de 52 mld. de dolari este un stimulent major. Intel anunțase deja o fabrică de 20 de mld. de dolari. 

TSMC, cu baza în Taiwan, gigant al industriei, care produce cele mai avansate cipuri din lume, are deja în construcție în SUA o fabrică de înaltă tehnologie, dar procesul se dovedește, potrivit companiei, mai scump decât anticipase, și e afectat de lipsa forței de muncă, astfel încât deschiderea a fost amânată pentru 2023. 

De altfel, viteza pare a fi un aspect esențial, având în vedere tensiunile din jurul Taiwan-ului. 

Președintele Consiliului de Administrație al TSMC, Mark Liu, a declarat într-un interviu că, dacă forțele chineze ar invada insula, cea mai avansată facilitate de producție de cipuri din lume ar deveni nefuncțională. 

Fabrica nu poate fi preluată cu forța, a adăugat Liu, fiindcă este o unitate sofisticată, care depinde de legături în timp real cu Europa, Japonia, SUA pentru materiale, produse chimice, piese de schimb, software. Firma produce procesoare pentru Apple, seria A și M, și Qualcomm, printre altele.

Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”, deoarece procesoarele produse de TSMC se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice. 

În același timp, electronica avansată este absolut necesară echipamentelor militare, iar nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice focalizează suplimentar atenția asupra regiunii. 

Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.

China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale, intenția fiind de a câștiga „cursa AI”, ceea ce poate însemna câștigarea „războiului viitorului”. 

În ciuda sancțiunilor SUA, SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China, a reușit să avanseze cu două generații și să producă cipuri în tehnologia de 7nm (nanometri). 

Samsung deja produce cipuri în tehnologia 3nm, spunând că sunt cu 23% mai performante și cu 45% mai eficiente din perspectiva consumului decât generația de 5 nm. În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe pentru lunile următoare 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries. 

Este de așteptat ca în anii următori investițiile în domeniu să accelereze, cu beneficii pentru progresul tehnologic. 

Costurile dezvoltării de noi facilități sunt, însă, mari, iar în actualul mediu cu inflație ridicată, și mai ample, iar durata de punere în funcțiune tinde să se măsoare în ani, nu luni. 

Pe termen scurt, piața poate reacționa la tensiunile geopolitice, aducând interes pentru titlurile din domeniul semiconductorilor, dar cu riscuri și volatilitate mai potrivite speculatorilor decât investitorilor. 

Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 

Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse. 

Nivelul de încredere este la un al doilea minim istoric, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale

Condițiile economice se vor deteriora în lunile următoare, sunt de părere 86% dintre participanții la studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey, în contextul în care COVID-19, războiul din Ucraina și inflația au efecte negative puternice asupra achizițiilor, lanțurilor de aprovizionare și ratelor dobânzilor. Pesimismul este chiar mai puternic decât la izbucnirea pandemiei și niciunul dintre participanții la sondaj nu se așteaptă la o îmbunătățire a climatului economic general. Indicele de încredere, care de obicei evoluează în tandem cu așteptările privind evoluția economică, a scăzut puternic, de la 149, în vara anului 2021, la 58, în vara anului 2022, acesta fiind al doilea cel mai scăzut nivel istoric după octombrie 2008, în timpul crizei financiare globale (când a ajuns la 48). O diferență crucială față de 2008 este că piața de private equity din regiune este acum foarte experimentată, atât în ceea ce privește membrii echipei, cât și instituțiile, subliniază studiul.

În ciuda incertitudinii în creștere, firmele de capital privat încă au apetit pentru tranzacționare, aproximativ jumătate dintre acestea spunând că se vor concentra pe noi investiții (în scădere de la 61%, în iarnă). Explicația pentru aceste planuri ține de așteptările privind scăderea indicilor de evaluare, 14% dintre respondenți spunând că vânzătorii au cerut prețuri mai mici în ultimele șase luni, iar 65% cred că această tendință va continua. Această evoluție marchează o schimbare în privința prețurilor, care au fost ridicate atât în Europa, cât și la nivel global, subliniază studiul – înainte de pandemie, acestea au crescut, apoi au stagnat și apoi au crescut din nou abrupt. Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere (53%), în timp ce start-up-urile au atras atenția a doar 8% dintre acestea.

„Ne aflăm într-o fază dominată de cumpărători, arată studiul nostru. Faptul că multiplii de evaluare sunt în scădere face ca această perioadă să fie propice achizițiilor. Cu toate acestea, firmele de capital privat rămân prudente, după cum deducem din creșterea ponderii celor care se vor concentra pe gestionarea portofoliului (43%), ceea ce sugerează o atitudine defensivă, în anticiparea unor dificultăți. În prezent, inflația și costul finanțării sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă piața din Europa Centrală. În România, nu ne așteptăm să vedem diferențe față de restul regiunii, deși cred cu tărie că țara noastră este o destinație ideală pentru investițiile pe care multe țări din Vestul Europei sau chiar de pe alte continente intenționează să le facă în viitorul apropiat”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Firmele de private equity din Europa Centrală se așteaptă la dificultăți în ceea ce privește finanțarea tranzacțiilor în lunile următoare, în condițiile în care peste două treimi dintre acestea (71%) anticipează o reducere a accesului la finanțare, în creștere semnificativă de la 30%, în iarnă. În contextul în care băncile acordă credite mai puține sau la costuri foarte mari, în Europa Centrală încep să apară fondurile de finanțare a datoriilor (debt funds), care sunt populare în SUA și au început să apară în Europa în jurul anului 2010.

În ultimul an, importanța aspectelor legate de sustenabilitate (ESG – environment, social, governance) a crescut atât pentru companii, cât și pentru fondurile de capital privat. Peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, comparativ cu 30%, în timpul iernii. Pe de altă parte, companiile încep să-și dea seama că accentul pus pe sustenabilitate poate fi o sursă puternică de creștere, la fel ca și digitalizarea, și poate duce la creșterea evaluării unui business pentru cumpărătorii internaționali.

În ceea ce privește mărimea tranzacției, Europa Centrală este, de obicei, o piață de dimensiune medie, iar peste două treimi dintre firmele de private equity (69%) nu se așteaptă la schimbări în acest sens în lunile următoare, în ciuda degradării contextului general.

Avertizam în urma cu o lună că „Prețul gazelor naturale în iarnă va atinge cele mai mari valori din istoria utilizării gazelor naturale. Consumatorii industriali mari se vor închide singuri, fără să fie raționalizați.”. Din păcate nu a venit iarna, dar pe fondul creșterii cererii de gaze pentru înmagazinare, prețul a sărit de 200 euro/MWh pe bursa din Olanda.

În ultimul an prețul gazelor naturale tranzacționate pe bursa din Olanda a crescut de cca 9 ori și așteptările traderilor sunt de creștere a prețului pentru iarna 2022/2023.

Statistic, anual, prețul gazelor naturale începe să crească începând cu luna august, atunci când se încheie contractele de achiziție gaze pentru iarna/anul viitor. Astfel, trebuie să ne așteptăm ca prețurile gazelor să crească în această perioadă și să atingă valori care nu au mai existat în istoria tranzacțiilor cu gaze.

Dar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor, și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări, vor fi determinați să ofere „oricât” pe gaze, doar pentru a le avea. O situație care va aduce companii și țări din Europa în situația de a beneficia de unele câștiguri imense în această iarnă prin politicile și programele pe care le vor întreprinde. 

Din păcate România, chiar dacă este al doilea producător de gaze din UE, nu se va găsi în lista acestor țări. 

Pesimismul legat de perspectivele economice începe să se manifeste în Europa. Ultimele date Eurostat arată că încrederea în evoluția pozitivă a economiei este în scădere atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro. Românii sunt însă mai optimiști în ceea ce privește viitorul economic imediat. 

În iulie 2022, indicatorul legat de sentiment economic (ESI) s-a prăbușit atât în Uniunea Europeană (-4,2 puncte, până la 97,6), cât și în zona euro (-4,5 puncte, până la 99,0), coborând sub media sa pe termen lung. ESI a scăzut semnificativ în patru dintre cele mai mari șase economii ale UE, Spania (-5,0), Germania (-4,9), Italia (-3,4) și Polonia (-3,2), în timp ce a rămas în general stabil în Franța (-0,1) și în Țările de Jos (+0,2). România a înregistrat o creștere ușoară de 0,3. 

Indicatorul sentimentului economic (ESI) este un indicator compozit calculat prin răspunsurile la sondaje efectuate în industrie (pondere 40 %), servicii (30 %), consumatori (20 %), comerț cu amănuntul (5 %) și în construcții (5 %). Valorile peste 100 indică un sentiment economic pozitiv peste medie și invers. România este mai pozitivă decât media UE, cea mai recentă valoare fiind de 101,2. 

În UE, scăderea ESI în iulie s-a datorat pierderilor semnificative din industrie, servicii, comerțul cu amănuntul și scăderii încrederii consumatorilor, în timp ce încrederea în sectorul construcțiilor a scăzut ușor. În ceea ce privește România, încrederea în sectorul construcțiilor se situează sub media UE. Asistăm, de asemenea, la o scădere a încrederii în sectorul industrial, România aflându-se în zona negativă alături de Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și Slovenia. Încrederea generală în sectorul industrial din UE este în scădere, managerii intervievați evaluând nivelul actual al portofoliilor de comenzi generale și așteptările lor de producție la un minim al ultimelor 20 de luni. Evaluările privind stocurile de produse finite au crescut semnificativ, indicând o încetinire a vânzărilor. Românii, potrivit Institutului Național de Statistică, se așteaptă ca în următoarele trei luni producția industrială să rămână stabilă. 

În timp ce încrederea UE în sectorul comerțului cu amănuntul este în scădere (-1,8), România dă dovadă de optimism, indicele fiind pozitiv și înregistrând o creștere de 0,7. Acest lucru este în concordanță cu așteptările retailerilor români pentru următoarele trei luni, potrivit Institutului Național de Statistică. Volumul comenzilor unităților comerciale către furnizorii de bunuri va crește, dar managerii din sectorul comerțului cu amănuntul din România se așteaptă și la o creștere puternică a prețurilor. 

Angajatorii români din retail prognozează pentru următoarele trei luni o creștere a numărului de angajați, ceea ce s-ar putea dovedi o provocare. Datele privind șomajul pentru luna iunie, publicate astăzi, arată 5,3%, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimul an. La nivel european, prognoza legată de ocuparea forței de muncă se deteriorează, dar rămâne în continuare optimistă, România fiind peste media UE. 

Totodată inflația și temerile legate de recesiune încep să scadă consumul, ultimele date din UE arătând în primul trimestru din 2022 o scădere cu 0.8% a consumului real pe cap de locuitor, după o scădere de aceeași amploare în trimestrul anterior. În același timp, venitul real al gospodăriilor pe cap de locuitor a scăzut cu 0,6% în primul trimestru din 2022, după o altă scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea din 2021. 

Pesimismul privind perspectivele economice nu se limitează însă numai la Europa. O informație surprinzătoare a venit în weekend din China, unde indicele oficial NBS Manufacturing PMI a scăzut la 49,0 în iulie 2022, de la 50,2 în luna precedentă, ceea ce arată pesimism legat de creșterea producției industriale. Scăderea a venit pe fondul unor închideri sporadice în urma reapariției cazurilor de COVID-19 în mai multe orașe chineze și a îngrijorărilor tot mai mari legate de deteriorarea perspectivelor economice globale din cauza înăspririi rapide a politicilor monetare ale băncilor centrale.