Studiul „Percepția românilor și nivelul de cunoștințe despre cancerul de piele”, realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie, la solicitarea Fundației pentru Sănătatea Pielii, cu susținerea Eau Thermale Avene, subliniază o evoluție îngrijorătoare în ceea ce privește interesul românilor pentru sănătatea lor: deși sunt mai bine informați și, la nivel declarativ au devenit mai preocupați de sănătatea lor în contextul pandemiei, în practică lucrurile stau complet diferit.

Rezultatele primului studiu de percepție realizat de Fundația pentru Sănătatea Pielii în 2016 arătau că doar jumătate dintre români știau de existența mai multor forme de cancer de piele, iar foarte puțini reușeau să le și identifice. Campaniile de conștientizare asupra sănătății pielii din ultimii ani au făcut ca românii să fie mult mai bine informați astfel că, în iunie 2022, 92% spuneau că au auzit de cancerul de piele. Din păcate, însă, când vine vorba de pus în practică, toate informațiile asimilate nu sunt aplicate în viața de zi cu zi.

Rezultatele studiului arată că doar 43% dintre români obișnuiesc să meargă la medicul dermatolog, față de 80% în 2016. Astfel, constatăm că numerele s-au înjumătățit, în condițiile în care unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție periculoasă a incidenței, care ar urma să crească până în anul 2040 cu aproape 50%, ca urmare a expunerii la soare pe parcursul vieții.

Ne-am dorit reluarea acestui studiu de percepție pentru a afla dacă în ultimii ani s-a produs o creștere a nivelului de conștientizare a românilor legat de pericolul cancerului de piele. Rezultatele vin să confirme ceea ce din păcate vedem tot mai des în ultima perioadă: deși sunt mai bine informați, pacienții nu fac controale regulate și ajung târziu la medic, atunci când primele semne ale pielii au devenit deja leziuni în evoluție gravă. Acest lucru a fost amplificat și de perioada pandemiei, în care oamenii au avut acces restricționat la serviciile medicale, iar încrederea în personalul medical a scăzut”, a declarat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Atitudinea generală față de sănătate

Dacă în anul 2016, 87% dintre români auziseră de cancerul de piele, în 2022 procentul a crescut la 92%. Când vine vorba de sănătatea pielii, cei mai bine informați sunt maturii (98%), persoanele cu copii (96%), femeile și persoanele care locuiesc în mediul urban. De altfel, din rezultatele studiului, putem schița și profilul pacientului responsabil: acesta este o femeie matură din mediul urban, bine informată și care are grijă și de ceilalți membri ai familiei, atât în ceea ce privește informarea și recunoașterea semnelor, cât și atunci când este necesară vizita la medic.

În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani se observă un comportament atipic. 64% dintre aceștia nu pot numi tipuri de cancer de piele, iar puținele informații pe care le dețin nu sunt cele corecte. Astfel, 27% consideră în mod eronat că femeile sunt cele mai predispuse la cancer de piele, iar 29% dintre tineri consideră că persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani sunt mai expuse la cancerul de piele. Cu toate acestea, studiul arată că aceștia sunt mult mai responsabili când vine vorba de acțiuni de prevenție și sunt mai precauți decât restul populației atunci când vine vorba de expunerea la factori care pot crește riscul de cancer de piele în contextul pandemic.

De partea cealaltă, în rândul populației generale, se observă un nivel mai scăzut decât în 2016 al interesului pentru verificarea corpului și pentru efectuarea unui control la medicul de familie, generalist sau dermatolog. Astfel, 53% dintre respondenți afirmă că sunt la fel de preocupați de problemele de sănătate ca și înainte de pandemie, iar 42% din totalul eșantionului se declară mai preocupați de sănătate și problemele care ar putea apărea în contextul actual de pandemie, menționând faptul că au conștientizat pericolele la care suntem expuși – diverși virusuri și bacterii. Cu toate acestea, doar 4 din 10 respondenți afirmă că își verifică pielea de pe întregul corp (39%) și alunițele (36%) cel puțin odată pe lună.

Românii nu recunosc toate semnele cancerului de piele

Comparativ cu studiul precedent, în 2022, 65% dintre cei intervievați pot denumi tipurile de cancer, față de doar 45% în 2016, iar cea mai mare creștere este înregistrată în cazul notorietății melanomului. Astfel, 7 din 10 respondenți au auzit de melanom, iar 64% dintre cei care au auzit de melanom consideră că se poate vindeca dacă este depistat la timp – cu 6% mai puțin decât la evaluarea din 2016.

Față de studiul din 2016, numărul persoanelor care recunosc carcinomul ca fiind un cancer de piele a crescut cu 16%. Astfel, raportat la întreaga populație, 24.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 de ani știu ce este carcinomul, iar 21.3% știu ce este și îl consideră vindecabil, dacă este depistat la timp.

Carcinomul este în continuare alăturat cu imaginea unei alunițe nou apărute, aceasta fiind cel mai des menționată în descrierea manifestărilor. Doar 30% dintre români pot să recunoască și alte manifestări: „o leziune care nu se vindecă”, „o bubă/pată roșie fisurată” sau „o pată colorată aspră la atingere”.

41% dintre români consideră că persoanele cu pielea deschisă la culoare și culoarea ochilor deschisă care se ard și nu se bronzează sunt mai expuse la cancerul de piele. În realitate însă, melanomul, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, nu ține cont de culoarea pielii și nici de vârstă.

„Unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție accentuată a incidenței, care ar putea crește la aproape 50% până în anul 2040. Principala cauză o reprezintă expunerea necontrolată la soare pe parcursul vieții – doar 5 arsuri la vârsta copilăriei pot crește riscul de cancer cutanat cu 75%. Dacă pe piele sunt alunițe sau alte leziuni, ele trebuie să fie controlate de către medicul dermatolog, care poate identifica și trata rapid și corect orice afecțiune”, a completat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Rezultatele prezentate sunt bazate pe un studiu cantitativ la nivel național cu un eșantion de 1.216 persoane cu vârste între 18-65 ani, realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie 2022. Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (chestionare autoaplicate online), iar rezultatele au o eroare maximă de eșantionare de +/- 2,83%.

Parteneri: Dr. Leventer Centre, Eau Thermale Avene, MagnaPharm Marketing and Sales, MPR Agency

●   Profitul net, consolidat în prima jumătate a anului 2022, a fost de 103,4 milioane EUR, cu 623,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
●  Grupul XTB a avut și peste 100 de mii de clienți noi în primele 6 luni ale anului 2022.
● Rezultatele XTB au fost influențate, în această perioadă, de creșterea sistematică a bazei de clienți, dar și de volatilitatea ridicată de pe piețele financiare
●  Volumul de tranzacționare cu instrumente CFD a crescut cu 53,6%, de la 1,99 milioane la 3,05 milioane de loturi.

XTB tocmai a publicat rezultatele financiare preliminare pentru prima jumătate a anului 2022. 

În această perioadă, XTB a generat un profit net de 103,4 milioane EUR, care a fost cu 623,2% mai mare decât cel din prima jumătate a anului 2021, dar și cu 56,5% mai mare decât recordul înregistrat în istoria companiei, în prima jumătate a anului 2020, când a fost de 66,1 milioane EUR. 

Factorii semnificativi, care au influențat nivelul rezultatelor XTB, a fost volatilitatea ridicată, persistentă pe piețele financiare și de mărfuri, cauzată, printre altele, de situația geopolitică constant tensionată, și o bază de clienți în creștere sistematică.

Veniturile din operațiuni, înregistrate în prima jumătate a anului 2022, s-au ridicat la 180,1 milioane EUR, ceea ce înseamnă o creștere cu 238,4% față de prima jumătate a anului 2021. 

În schimb, costurile operaționale s-au ridicat la 57,6 milioane EUR (în prima jumătate a anului 2021- 35,9 milioane EUR).

În al doilea trimestru al anului 2022, XTB a înregistrat 45,7 mii de clienți și, cumulat cu 55,3 mii de clienți noi în primul trimestru, rezultă un total de peste 101 mii de clienți noi la sfârșitul lunii iunie. 

Astfel, în ambele trimestre, compania și-a îndeplinit țelul, de a achiziționa în medie cel puțin 40.000 de clienți noi trimestrial. 

În trimestrul II al anului 2022, numărul total de clienți a depășit jumătate de milion, ajungând la 525,3 mii la finalul lunii iunie. 

De remarcat este creșterea numărului mediu de clienți activi.

În prima jumătate a anului, a fost de 149,8 mii față de 105,0 mii cât a fost în prima jumătate a anului precedent și 112,0 mii, în medie, pe tot parcursul anului 2021. 

Aceasta s-a tradus într-o creștere a volumului tranzacționat cu instrumente CFD exprimat în loturi – în prima jumătate a anului a însumat 3,05 milioane de tranzacții față de 1,99 milioane în perioada corespunzătoare din 2021 (o creștere de 53,6%). 

De asemenea, valoarea depozitelor nete ale clienților a crescut cu 17,5% (de la 354,4 milioane EUR în prima jumătate a anului 2021, la 416,5 milioane EUR în prima jumătate a anului 2022).

„Rezultatele semestriale arată că menținem tendința de dezvoltare a afacerii noastre. Spunem constant că fundația strategiei noastre este construirea unei baze de clienți și faptul că le oferim acestora tehnologie și servicii de cea mai bună calitate. Extinderea sistematică a bazei de clienți înseamnă că înregistrăm o creștere a numărului de tranzacții și, astfel, o creștere a veniturilor. Volatilitatea continuă de pe piețe din al doilea trimestru s-a tradus într-o profitabilitate mai mare” – spune Omar Arnaout, CEO XTB.

Când vine vorba de veniturile XTB, în ceea ce privește clasele de instrumente responsabile de generarea sa, în prima jumătate a anului 2022, CFD-urile bazate pe indici au fost cele mai profitabile. 

Ponderea acestora în structura veniturilor din instrumente financiare a ajuns la 48,9%. 

Aceasta este o consecință a rentabilității ridicate a instrumentelor CFD, bazate pe indicele US 100, indicele bursier german DAX (DE30) sau indicele US 500. 

A doua cea mai profitabilă clasă de active a fost reprezentată de instrumentele CFD bazate pe mărfuri. 

Ponderea lor în structura veniturilor în prima jumătate a anului 2022 a fost de 34,8%. Cele mai profitabile instrumente din această clasă au fost CFD-urile bazate pe cotațiile resurselor energetice: gaze naturale, petrol și aur. 

Veniturile din instrumentele CFD bazate pe valute au reprezentat 13,4% din totalul veniturilor, iar cele mai profitabile instrumente financiare din această clasă s-au bazat pe perechea valutară EUR – USD.

Costurile operaționale în prima jumătate a anului 2022 s-au ridicat la 57,6 milioane EUR și au fost cu 21,7 milioane EUR mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului precedent (35,9 milioane EUR în prima jumătate a anului 2021). 

Cel mai important element a fost reprezentat de costurile de marketing, rezultate din campaniile de marketing începute în trimestrul I și continuate în trimestrul II. 

Dezvoltarea companiei este asociată și cu o creștere a numărului de angajați, care s-a tradus într-o creștere a costului salariilor și a beneficiilor angajaților cu 7,0 milioane EUR.

„Rezultatele noastre bune în dobândirea de noi clienți, împreună cu extinderea pe multe piețe, confirmă că XTB se află pe drumul cel bun către topul companiilor de investiții din lume.” – precizează Omar Arnaout, CEO XTB.

„Construirea unui brand global necesită însă activități intensive, nu doar din punct de vedere al produsului și al tehnologiei, ci și al promovării, pe toate piețele în care suntem prezenți. De aceea, ne vom continua campaniile de marketing promovând soluțiile de investiții pe care le oferim și instrumentele care facilitează intrarea în lumea investițiilor: de la dezvoltarea platformei în conformitate cu așteptările clienților, analize zilnice de piață, până la numeroase materiale educaționale. Activitățile noastre sunt completate de modificări ale ofertei, care sunt un răspuns la situația în schimbare a pieței și la așteptările clienților.” – adaugă Omar Arnaout.

Board-ul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a avut o întâlnire de lucru cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. După cum anunță CNIPMMR, „întâlnirea a avut ca scop analiza măsurilor fiscale adoptate în luna iulie și transmiterea de propuneri de îmbunătățire a mediului de afaceri.

Subiectele dezbătute în cadrul întâlnirii au fost: modificarea Codului fiscal, clarificarea regimului vizelor de muncă pentru muncitorii non-UE în cazul părăsirii locului de muncă, avansarea discuțiilor cu privire la Banca de Dezvoltare și Agenția de Atragere a Investițiilor și reducerea evaziunii fiscale și a muncii la negru”.

În urma discuțiilor, s-au convenit următoarele: 

• Realizarea în parteneriat cu mediul de afaceri a unui pachet legislativ și a unui sistem digital care să vizeze reducerea evaziunii fiscale, identificarea și sancționarea muncii la negru
• Modificarea prevederilor legale privind acordarea vizei de lucru a muncitorilor non-UE
• Identificarea codurilor CAEN în baza cărora se efectuează activitatea de consultanță fiscală și aplicarea aceleiași cotei de impozitare ca în cazul microîntreprinderilor
• Identificarea unor clauze contractuale aplicabile învățământului dual pentru garantarea sumelor investite de antreprenori în acest sistem

Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „ Apreciem dialogul și deschiderea Guvernului către dialogul cu mediul de afaceri. Constatăm că multe dintre propunerile noastre au fost preluate de ministere, precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și se regăsesc deja în programele derulate. 

Ultima analiză a CNIPMMR relevă faptul că 60% dintre IMM-uri preferă o abordare unitară, simplificată în ceea ce privește cota de impozitare a microîntreprinderilor fără a se mai ține cont de numărul de angajați. De asemenea, 70% dintre IMM-uri consideră că o împărțire echitabilă între toți actorii economici este extrem de importantă, IMM-urile susținând o taxă suplimentară aplicată unor domenii care au făcut profituri extraordinare generate de criza covid sau a combustibililor. CNIPMMR va participa în continuare activ la toate discuțiile inițiate de către guvern pe subiecte care vizează îmbunătățirea cadrului legal și susținerea mediului de afaceri.“

Foto: CNIPMMR

Majorarea prețului certificatelor de emisii de carbon în Europa va fi mai lentă în anii următori, fiind estimat să ajungă la circa 100 euro până în 2030, consideră cele 210 companii membre ale Asociației Internaționale de Tranzacționare a Emisiilor (IETA), respondente la un sondaj realizat de PwC Marea Britanie. Astfel, companiile se așteaptă la un preț de 85,45 euro/tCO2 între 2022-2025 și de 99,63 euro/tCO2 între 2026-2030. Previziunile sunt optimiste având în vedere evoluția din ultimul an a prețului certificatelor care a înregistrat o creștere de 64%, depășind pentru prima oară în istorie pragul de 90 euro/ tCO2 în februarie 2022.

”Politicile UE care vizează reducerea importurilor de gaze rusești și accelerarea implementării surselor regenerabile de energie sunt principalii factori care vor  influența evoluția prețului carbonului  până în 2030. În  același timp sondajul a constatat că războiul din Ucraina și preocupările privind securitatea energetică, în actualele condiții, ar putea determina Europa să adopte obiective climatice mai ambițioase. De altfel, anul 2022 este foarte important pentru piața certificatelor de carbon, având în vedere că se apropie  negocierile finale pentru pachetul „Fit for 55”, vor continua discuțiile privind modul de aplicare a angajamentelor privind acordul de la Paris luate în cadrul COP26 (Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice) și se așteaptă evoluții importante în materie de reglementare pe piața voluntară a carbonului”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Peste jumătate dintre respondenți s-au arătat pesimiști față de progresele înregistrate în transpunerea în acțiuni a angajamentelor de la COP26, declarând că nu s-au înregistrat progrese semnificative. Mai mult, ei consideră insuficient acest acord pentru atingerea obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Pe de altă parte, propunerea UE de înființare a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) este considerată o măsură  eficientă pentru protecția UE împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, respondenții au subliniat că riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea continua să apară pentru industriile orientate spre export, dacă nu se găsește o soluție de reglementare adecvată.

Participanții au manifestat un optimism prudent și în privința rolului pe care îl au noile organisme de guvernanță ale pieței voluntare a carbonului (VCM) pentru îmbunătățirea calității creditelor de carbon. Cererea de credite de carbon pe piața voluntară a înregistrat o creștere semnificativă în 2021, valoarea acestei piețe la nivel mondial depășind pentru prima dată un miliard de dolari. Promisiunile tot mai numeroase ale corporațiilor de asumare a obiectivelor net zero reprezintă un factor-cheie al acestei evoluții. Două treimi dintre respondenții la sondaj consideră că VMC va putea acomoda creșterea necesară pentru a satisface cererea rezultată din angajamentele de tip „net zero” și din promisiunile de reducere a emisiilor până în 2030.

În plus, majoritatea respondenților intenționează să utilizeze creditele ca parte a strategiei lor de creștere a pieței, cele mai alese tipuri de proiecte fiind soluțiile climatice naturale –  legate de păduri, sol, terenuri mlăștinoase.

Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027

România va primi în total 31,5 miliarde EUR din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export.

Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare

Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale.

În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

Un impuls pentru economia verde

Se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.

Dintre acestea, 2,3 miliarde EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic.

Alte 2,34 miliarde EUR vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare.

În fine, 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

Modernizarea sistemului de sănătate

Vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde EUR pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.

Transportul durabil

Se vor acorda 7,2 miliarde EUR din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei

Se vor aloca 7,3 miliarde EUR din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice.

De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde EUR pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii.

Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde EUR. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.

Pescuitul durabil

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură(FEAMPA) va investi 162,5 milioane EUR în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Declarațiile membrilor Colegiului:

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.”

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii.”

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor.”

Context 

Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA.

Acordul de parteneriat pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.

În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat, adică un document strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru, și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.

Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia, Italia

Comisia a adoptat, de asemenea, primul program de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare – FEDR între un stat membru și o țară candidată, și anume „Programul Interreg IPA România-Serbia”, în valoare de 74 de milioane EUR. Programul include trei județe din România (Mehedinți, Caraș-Severin și Timiș) și șase districte Serbia. Programul de cooperare va finanța, printre altele, investiții în măsuri de eficiență energetică legate de infrastructura publică, soluții pentru energia din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală), refacerea zonelor naturale (de exemplu, păduri, maluri ale râurilor) pentru a preveni inundațiile și alunecările de teren sau soluții informatice comune care vor facilita educația și formarea online.

Clienții Vodafone primesc premii, dar și reduceri la achiziționarea abonamentelor la festival și la produsele partenerilor din Vodafone Happy

UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume se conectează la Vodafone GigaNetwork 5G și FIBRĂ pentru derularea evenimentului organizat între 4 și 7 august la Cluj-Napoca. Vodafone este, astfel, partener de conectare al UNTOLD și asigură rețelele fixă și mobilă  pentru a oferi participanților la festival o experiență cât mai plăcută.

O conexiune bună și de încredere la internet ajută la evitarea aglomerației generate ca urmare a comunicării lente între sistemele utilizate în punctele de acces, pentru alimentarea cardurilor sau pentru efectuarea de plăți. Organizatorii UNTOLD contează pe rețelele Vodafone astfel încât participanții să se bucure de cât mai multe concerte și de experiențele inedite oferite în cadrul festivalului.

„Vodafone unește generațiile și dă tonul în materie de tehnologie și conectivitate la

UNTOLD. Alăturarea Vodafone la cel mai mare festival de muzică din România ne permite să arătăm atâtor generații că tehnologia în sine este o emoție pozitivă, indiferent de generația căreia îi aparții. Experiența oferită de Vodafone este o garanție că bucuria de la UNTOLD poate să fie împărțită și cu cei de acasă, indiferent că e vorba de social media, un apel video sau un telefon către cei dragi. Astăzi, mai mult ca niciodată, Vodafone unește oameni și comunități, dă puls orașului și dă tonul în materie de tehnologie. Suntem îndrăzneți și efervescenți, iar UNTOLD se bazează pe rețeaua mobilă certificată „Best in test” de către auditorul independent umlaut și pe rețeaua fixă care asigură cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România, conform evaluărilor aceluiași auditor”, a declarat Alexandra Olaru, director Legal and External Affairs la Vodafone România.

Pentru clienții Vodafone care își doresc să participe la UNTOLD, dar încă nu și-au achiziționat abonamente, Vodafone oferă discounturi speciale la achiziția lor, prin programul de loialitate Vodafone Happy, disponibil în aplicația mobilă My Vodafone. Totodată, clienții Vodafone prezenți la eveniment beneficiază de o serie de alte reduceri ce pot fi, de asemenea, accesate în Vodafone Happy. Nu în ultimul rând, clienții Vodafone aflați la UNTOLD care salvează în perioada festivalului unul dintre voucherele disponibile în Vodafone Happy, participă la tragerea la sorți pentru premiile oferite de Vodafone constând în gadget-uri.

Ce artiști vezi vara aceasta la UNTOLD?

UNTOLD este unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume și are loc, în 2022, între 4 și 7 august, la Cluj-Napoca. La UNTOLD 2022 îi vei putea vedea pe  J Balvin, Dimitri Vegas and Like Mike, Alok, David Guetta, ATB, Don Diablo, Hardwell, Alok, Morten, Kygo, Steve Aoki, Lost Frequences, Tujamo, Paul Kalkbrenner, Above and Beyond, Borgore, Dub Fx și Woodnote.

62% dintre români intenționează să plece anul acesta în vacanță, iar 68% dintre aceștia au intenția de a încheia și o asigurare de călătorie, conform celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Interesul acestora este, în principal, de a fi asigurați pentru riscuri precum îmbolnăvire / accident produs în afara țării (19%), riscul de anulare a călătoriei (12%) și riscul de îmbolnăvire / accident pe teritoriul României (5%). 

Interesul arătat față de acoperirea acestor riscuri este confirmat și de nivelul despăgubirilor achitate de către companiile de asigurări Membre UNSAR. Astfel, anul trecut, nivelul despăgubirilor plătite a fost de peste 17,6 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane euro), fără a lua în calcul și nivelul rezervelor de daună alocate în baza asigurărilor de călătorie, care pot fi semnificative ca valori, rezultă dintr-o analiză realizată la nivelul asociației.

Din totalul despăgubirilor, peste 90% (16,1 milioane lei) au reprezentat cheltuieli medicale de urgență pentru restabilirea stării de sănătate a asiguraților. În această categorie intră riscuri de bază precum consultații și tratamente medicale, intervenții chirurgicale în caz de urgență, spitalizare ca urmare a unei îmbolnăviri/accident, intervenții stomatologice, accidente ca urmare a practicării unor sporturi de sezon, infectare cu COVID-19, servicii de ambulanță, servicii de repatriere medicală (în cazul în care asiguratul nu poate beneficia de servicii medicale adecvate în zona în care se află) sau chiar repatriere în caz de deces etc. Diferența, de peste 1,5 milioane lei, a fost acordată pentru acoperirea unor riscuri precum anularea călătoriei din motive neimputabile persoanei asigurate (asigurarea storno, care poate acoperi contravaloarea pachetului turistic în cazul unor situații menționate în condițiile polițelor de asigurare, care pot conduce la imposibilitatea de a mai pleca în călătorie), pierdere / întârziere / furt bagaje, întreruperea / extinderea călătoriei, servicii de asistență rutieră, pierdere documente, răspundere civilă legală etc. 

„Aceste cifre ne arată importanța încheierii unei asigurări de călătorie, care poate oferi un sprijin important turiștilor în cazul apariției unor cheltuieli neplanificate. Aceste polițe pot fi încheiate indiferent dacă vorbim de călătorii în străinătate sau pe teritoriul României. Tot ceea ce avem de făcut este să ne informăm cu privire la cea mai bună soluție de asigurare, care să răspundă specificului călătoriei noastre”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Deși perioada pandemiei a produs anumite modificări în ceea ce privește interesul românilor pentru vacanțe, companiile de asigurări au adaptat polițele prin introducerea de noi acoperiri sau servicii. Un exemplu bun este extinderea acoperirilor și pentru vacanțele pe teritoriul României sau preluarea cheltuielilor generate ca urmare a infectării cu COVID-19.

„Am reînceput să călătorim și este important să avem și o plasă de siguranță pentru o vacanță liniștită: asigurarea de călătorie. Recomandăm tuturor celor interesați să beneficieze de consultanța oferită de distribuitorii de asigurări pentru a lua cele mai bune decizii cu privire la alegerea unei polițe”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

Piața de birouri din București a revenit la nivelurile de cerere de dinaintea pandemiei, spațiile industriale și logistice merg dintr-un record în altul, în timp ce piața de investiții ar putea atinge cel mai ridicat nivel de tranzacții din ultimii peste 10 ani, potrivit Raportului Colliers pentru prima jumătate a anului 2022. Cu toate acestea, contextul actual a devenit mult mai dificil, ceea ce a condus la temeri legate de o încetinire economică generalizată în rândul țărilor occidentale, fapt care ar afecta perspectivele pe termen scurt și mediu ale României și, prin urmare, perspectivele pieței imobiliare locale. Chiar și așa, Laurențiu Lazăr, Managing Partner al Colliers România, susține că rețeta României de creștere pe termen lung este încă validă, iar investitorii vor continua să ia în considerare acest lucru chiar și în cazul unui scenariu economic negativ în următoarea perioadă.

Piața de birouri este considerată un barometru pentru sectorul imobiliar comercial și, prin urmare, faptul că rata de neocupare a scăzut spre 15% în București la mijlocul anului, de la 16,5% la sfârșitul anului 2021 (cu mișcări mai accentuate în unele părți ale țării), este reprezentativ pentru o redresare rapidă. De fapt, împreună cu un calendar de livrări mai puțin aglomerat în următorii 2 ani, piața se transformă într-una a proprietarilor de clădiri în anumite subpiețe, pe segmentul clădirilor de birouri de clasă A. Cererea nouă pentru spațiile de birouri din București aproape s-a dublat în primul semestru (la peste 70.000 mp), comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce ritmul anualizat al cererii noi se situează la niveluri pre-pandemice.

„În pofida rezultatelor atât de bune ca în ultimele trimestre, plus un portofoliu solid de tranzacții în toate sectoarele imobiliare importante, nu suntem totuși entuziasmați pentru evoluția activității pe termen apropiat. De fapt, înclinăm spre o abordare prudent optimistă, deoarece riscurile globale sunt mai mari decât au fost vreodată în ultimii ani, iar o economie mică și deschisă ca a României nu prea poate face altceva decât să se lase dusă de val, indiferent de direcția în care merge”, spune Laurențiu Lazăr.

În ceea ce privește sectorul de spații industriale și logistice, în urma unei creșteri de circa 7% a stocului închiriabil de depozite moderne, acesta s-a apropiat de nivelul de 6 milioane de metri pătrați la mijlocul anului 2022. Cererea este în continuare la nivelul recordurilor înregistrate în ultimii doi ani, în condițiile în care și stocul modern local rămâne mult mai mic față de cât ar trebui să fie într-o piață care a crescut atât de rapid ca România în ultimul deceniu, spune Laurențiu Lazăr. Zona spațiilor comerciale este într-o poziție similară, având în vedere că are un stoc mult mai mic decât în țări precum Cehia sau Polonia pentru niveluri similare de consum; mai mult, dezvoltarea accelerată a centrelor comerciale moderne alimentează la rândul ei și cererea de spații de depozitare. 

„În ceea ce privește investițiile, după tranzacții în valoare de 336 de milioane de euro în primul semestru suntem în creștere cu aproximativ 13% față de anul trecut, dar observăm și un calendar încărcat de tranzacții viitoare, care, dacă vor fi încheiate, ar duce la o valoare record de peste un miliard de euro. Acestea fiind spuse, este important să observăm provocările care ne așteaptă, deoarece temerile legate de creșterea globală și presiunile inflaționiste sunt o amenințare pentru viitorul multor economii și ar putea duce la presiuni negative asupra activelor imobiliare din economiile occidentale”, spune Laurențiu Lazăr.

Creșterea bruscă a dobânzilor va avea un efect mai tangibil și pe termen mai scurt asupra pieței rezidențiale locale, care se bazează destul de mult pe creditele ipotecare, spune Laurențiu Lazăr. Acest lucru ar putea duce, la rândul său, la o încetinire a activității pe piața locală de terenuri, unde dezvoltatorii rezidențiali generează circa două treimi din tranzacții, chiar mai mult în anumiți ani.

În general, balanța riscurilor pe termen scurt înclină spre vești proaste, în special pe fondul creșterii ratelor dobânzilor în piețele dezvoltate, al conflictului din Ucraina și al dezechilibrelor interne mari din România. Acestea sugerează că riscul unei aterizări dure a economiei românești, care să amintească de recesiunea din 2009-2010, este o posibilitate, deși nu constituie scenariul nostru de bază, spune Laurențiu Lazăr.

„Mai degrabă decât să ne concentrăm pe riscurile pe termen scurt, am dori să remarcăm faptul că, în ciuda recesiunii puternice la care am asistat în urmă cu mai bine de un deceniu, România a fost în continuare una dintre cele mai performante din lume în perioada 2000-2020. Iar dacă luăm în considerare rezervorul local de talente și intrările masive de fonduri UE, care ar putea reprezenta aproximativ echivalentul a 5-6% din PIB-ul țării pe an până în 2027, nu putem să nu rămânem foarte optimiști în ceea ce privește economia României și piața imobiliară locală pe termen lung.”

• eToro lansează un portofoliu de private equity care permite investitorilor individuali să se expună la piețele private care au fost în mod tradițional greu accesibile.
• Acțiunile companiilor de private equity și ale companiilor de investiții alternative au crescut vertiginos în ultimii cinci ani, în contextul unei frenezii a tranzacțiilor private.

Rețeaua socială de investiții eToro a anunțat astăzi lansarea Private Equity Smart Portfolio, cel mai recent portofoliu adăugat la suita sa de portofolii tematice, ce oferă investitorilor individuali acces la oportunitățile de pe piețele private.

Volatilitatea recentă a pieței a încurajat investitorii instituționali și persoanele fizice cu averi mari să își diversifice portofoliile prin creșterea expunerii la investiții alternative, inclusiv la capital privat. 

„În 2021, sectorul de private equity a depășit 1.000 de miliarde de dolari în valoare de tranzacții, în creștere de la 577 de miliarde de dolari în 2020 și depășind orice altă clasă de active”, a explicat Dani Brinker, Head of Investment Portfolios la eToro.

„Cu toate acestea, investițiile în private equity nu sunt ușor accesibile pentru investitorii individuali, deoarece necesită sume mari de bani pentru a participa. Scopul nostru este să deschidem piețele globale astfel încât toată lumea să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Cu acest portofoliu dorim să profităm de valul de listări de companii de private equity și să oferim utilizatorilor noștri o nouă soluție pentru a-și diversifica portofoliul și a se expune la veniturile generate pe piețele private.”

Prin intermediul Private Equity Smart Portfolio, utilizatorii eToro vor putea obține expunere la 14 companii de gestionare a activelor și de investiții, listate la bursă, care gestionează active alternative, precum Blackstone, The Carlyle Group, KKR și Apollo Global Management (lista completă aici). Investind pe termen lung, aceste firme se mândresc cu ROI-uri solide și își generează veniturile printr-un mix de comisioane de administrare pentru alocarea activelor și comisioane de performanță pe profiturile obținute. 

„Piața de private equity a crescut într-un ritm rapid, pe fondul cererii ridicate de investiții alternative. Acest lucru se reflectă în prețul acțiunilor multor companii din cadrul industriei, cu firme precum Blackstone și KKR înregistrând creșteri ale prețului acțiunilor de 170% și, respectiv, 150% în ultimii cinci ani”, a adăugat Ben Laidler, Global Markets Strategist la eToro.

„Capitalul privat a ajutat multe companii bine cunoscute, precum Airbnb, Hilton și Lululemon, să ajungă unde sunt astăzi, prin injectarea de capital și oferirea de expertiză pentru a extinde aceste afaceri. Firmele de private equity au reușit să se adapteze la condițiile economice și de piață în schimbare din ultimii ani, dezvoltându-se în afaceri uriașe, foarte diversificate de management al activelor globale. Cu aproximativ 3.6 de trilioane de dolari de fonduri «dry powder» de investit, ne putem aștepta ca această industrie să profite de recenta resetare a evaluărilor de piață”, a concluzionat Ben Laidler.

Portofoliile eToro oferă investitorilor expuneri gata pregătite și complet alocate, grupate pe diverse teme de investiții. Reunind mai multe active pe baza unei metodologii definite și utilizând o abordare pasivă a investițiilor, portofoliile eToro sunt soluții de investiții pe termen lung care oferă o expunere diversificată fără comisioane de administrare.

Investiția inițială începe de la 500 de dolari, iar investitorii pot accesa instrumente și grafice pentru a urmări performanța portofoliului, în timp ce feed-ul social al eToro îi va ține la curent cu evoluțiile din sector. Deocamdată, acest portofoliu nu este disponibil pentru utilizatorii din SUA.

Piața de birouri din București a revenit la nivelurile de cerere de dinaintea pandemiei, spațiile industriale și logistice merg dintr-un record în altul, în timp ce piața de investiții ar putea atinge cel mai ridicat nivel de tranzacții din ultimii peste 10 ani, potrivit Raportului Colliers pentru prima jumătate a anului 2022. Cu toate acestea, contextul actual a devenit mult mai dificil, ceea ce a condus la temeri legate de o încetinire economică generalizată în rândul țărilor occidentale, fapt care ar afecta perspectivele pe termen scurt și mediu ale României și, prin urmare, perspectivele pieței imobiliare locale. Chiar și așa, Laurențiu Lazăr, Managing Partner al Colliers România, susține că rețeta României de creștere pe termen lung este încă validă, iar investitorii vor continua să ia în considerare acest lucru chiar și în cazul unui scenariu economic negativ în următoarea perioadă.

Piața de birouri este considerată un barometru pentru sectorul imobiliar comercial și, prin urmare, faptul că rata de neocupare a scăzut spre 15% în București la mijlocul anului, de la 16,5% la sfârșitul anului 2021 (cu mișcări mai accentuate în unele părți ale țării), este reprezentativ pentru o redresare rapidă. De fapt, împreună cu un calendar de livrări mai puțin aglomerat în următorii 2 ani, piața se transformă într-una a proprietarilor de clădiri în anumite subpiețe, pe segmentul clădirilor de birouri de clasă A. Cererea nouă pentru spațiile de birouri din București aproape s-a dublat în primul semestru (la peste 70.000 mp), comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce ritmul anualizat al cererii noi se situează la niveluri pre-pandemice.

„În pofida rezultatelor atât de bune ca în ultimele trimestre, plus un portofoliu solid de tranzacții în toate sectoarele imobiliare importante, nu suntem totuși entuziasmați pentru evoluția activității pe termen apropiat. De fapt, înclinăm spre o abordare prudent optimistă, deoarece riscurile globale sunt mai mari decât au fost vreodată în ultimii ani, iar o economie mică și deschisă ca a României nu prea poate face altceva decât să se lase dusă de val, indiferent de direcția în care merge”, spune Laurențiu Lazăr.

În ceea ce privește sectorul de spații industriale și logistice, în urma unei creșteri de circa 7% a stocului închiriabil de depozite moderne, acesta s-a apropiat de nivelul de 6 milioane de metri pătrați la mijlocul anului 2022. Cererea este în continuare la nivelul recordurilor înregistrate în ultimii doi ani, în condițiile în care și stocul modern local rămâne mult mai mic față de cât ar trebui să fie într-o piață care a crescut atât de rapid ca România în ultimul deceniu, spune Laurențiu Lazăr. Zona spațiilor comerciale este într-o poziție similară, având în vedere că are un stoc mult mai mic decât în țări precum Cehia sau Polonia pentru niveluri similare de consum; mai mult, dezvoltarea accelerată a centrelor comerciale moderne alimentează la rândul ei și cererea de spații de depozitare. 

„În ceea ce privește investițiile, după tranzacții în valoare de 336 de milioane de euro în primul semestru suntem în creștere cu aproximativ 13% față de anul trecut, dar observăm și un calendar încărcat de tranzacții viitoare, care, dacă vor fi încheiate, ar duce la o valoare record de peste un miliard de euro. Acestea fiind spuse, este important să observăm provocările care ne așteaptă, deoarece temerile legate de creșterea globală și presiunile inflaționiste sunt o amenințare pentru viitorul multor economii și ar putea duce la presiuni negative asupra activelor imobiliare din economiile occidentale”, spune Laurențiu Lazăr.

Creșterea bruscă a dobânzilor va avea un efect mai tangibil și pe termen mai scurt asupra pieței rezidențiale locale, care se bazează destul de mult pe creditele ipotecare, spune Laurențiu Lazăr. Acest lucru ar putea duce, la rândul său, la o încetinire a activității pe piața locală de terenuri, unde dezvoltatorii rezidențiali generează circa două treimi din tranzacții, chiar mai mult în anumiți ani.

În general, balanța riscurilor pe termen scurt înclină spre vești proaste, în special pe fondul creșterii ratelor dobânzilor în piețele dezvoltate, al conflictului din Ucraina și al dezechilibrelor interne mari din România. Acestea sugerează că riscul unei aterizări dure a economiei românești, care să amintească de recesiunea din 2009-2010, este o posibilitate, deși nu constituie scenariul nostru de bază, spune Laurențiu Lazăr.

„Mai degrabă decât să ne concentrăm pe riscurile pe termen scurt, am dori să remarcăm faptul că, în ciuda recesiunii puternice la care am asistat în urmă cu mai bine de un deceniu, România a fost în continuare una dintre cele mai performante din lume în perioada 2000-2020. Iar dacă luăm în considerare rezervorul local de talente și intrările masive de fonduri UE, care ar putea reprezenta aproximativ echivalentul a 5-6% din PIB-ul țării pe an până în 2027, nu putem să nu rămânem foarte optimiști în ceea ce privește economia României și piața imobiliară locală pe termen lung.”

Industria de transport și logistică se află pe un trend ascendent în România, pe fondul exploziei cererii în eCommerce, în ciuda inflației și a contextului geopolitic, arată datele DSV Solutions, al treilea cel mai mare furnizor global de servicii de transport și logistică.

După doi ani de creștere lentă, pe durata pandemiei, piața locală de transport și logistică înregistrează în 2022 o creștere accelerată a cererii atât pentru servicii pe toate tipurile de transport (rutier, aerian, maritim și feroviar), cât și pentru servicii de depozitare în centre logistice.

“După scăderile din pandemie, piața de transport și logistică își revine cu cea mai mare viteză și crește în ritm accelerat, creștere care este susținută de evoluția spectaculoasă din eCommerce, dar și din Automotive, și de eliminarea restricțiilor, ceea ce a impulsionat vânzările de produse în magazinele fizice și online. În plus, o tendință tot mai vizibilă pe piața locală este interesul crescut pentru servicii de transport verde, ca parte din strategia companiilor de a îndeplini propriile obiective de sustenabilitate”, declară Sergiu Iordache, Managing Director la DSV Solutions.

Totodată, la nivel de business, a fost înregistrată creștere pe toate gamele de servicii de transport și logistică, cele mai cerute fiind serviciile de transport în regim grupaj, în care mai multe companii pot împărți același mijloc de transport pentru transportarea mărfurilor. Cerere mare din partea companiilor este și pentru serviciile de depozitare în centre logistice și serviciile de fulfilment, care reprezintă depozitarea și livrarea produselor către clienții finali direct din centrele DSV Solutions din România, dar și pentru servicii de depozitare speciale.

Astfel, după creșteri pe toate gamele de servicii oferite, DSV Solutions estimează o creștere a cifrei de afaceri cu 20% până la finalul anului, comparativ cu 2021, când a ajuns la afaceri de 100 milioane de euro.

Pentru a combate efectele inflației și ale contextului geopolitic, companiile de transport și logistică se adaptează noilor schimbări prin soluții precum nearshoring, care presupune externalizarea serviciilor sau mutarea parțială a activității în țări vecine, dar și friendshoring, care implică mutarea capacităților de producție în țări prietene. De asemenea, au apărut rute noi de transport și soluții multimodale sau intermodale, precum container sau remorcă tren-rutier.

Pe lângă noile schimbările la nivel de mod de transportare, o tendință importantă pe piață este adaptarea continuă la cerințele clienților, care implică investiții în digitalizarea operațiunilor de business, o nevoie esențială pentru toți operatorii în condițiile în care piața crește continuu.

“Noi am investit ani la rând constant în automatizări care optimizează activitățile logistice, fiind pregătiți din toate punctele de vedere pentru a gestiona eficient volume și mai mari de mărfuri. Inevitabil, creșterea accelerată din industrie atrage după sine investiții în tehnologie pentru automatizare, mecanizare avansată sau robotizare a proceselor de lucru din logistică cu scopul de a eficientiza gestionarea și distribuția mărfurilor. În lipsa automatizărilor, operatorii din domeniu nu vor putea rămâne competitivi, pentru că așteptările clienților nu vor putea fi îndeplinite corespunzător. Prin urmare, o tendință tot mai vizibilă la nivel de piață este automatizarea proceselor logistice, alături de orientarea către sustenabilitate și soluții de reducere a cantității emisiilor de carbon”, adaugă Sergiu Iordache, Managing Director la DSV Solutions.

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în mai 2022 la 7,1% din totalul consumului, cel mai mic procent înregistrat din 2008, când Novel a demarat cercetarea comerțului ilegal cu produse din tutun.

„În luna mai, piața neagră a scăzut la nivel național cu 0,8 p.p. Cu toate acestea, constatăm o intensificare a comerțului ilicit în partea de nord-est a țării, cu 7,5 p.p. avans față de martie, până la 26,7%, regiunea fiind în continuare cea mai afectată de contrabandă. Pe de altă parte, în regiunea sud piața neagră a scăzut cu 7,4 p.p. până la 2,1%, iar în sud-est cu 5 p.p. până la 3,3%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, cu toate că se află în scădere cu 15,7 p.p., până la 44,8%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„Sperăm că acest nivel minim istoric al pieței negre va putea fi menținut pe termen lung, mai ales în condițiile îmbunătățirii cadrului legislativ prin OUG 85/2022, care pune în acord Codul Vamal cu Decizia CCR 176/2022. Ordonanța stabilește un singur criteriu, cantitatea de 10.000 de țigarete pentru infracțiunea de contrabandă, indiferent de locul săvârșirii acesteia. Se elimină astfel criteriul valorii în vamă, dificil spre imposibil de calculat, mai ales pentru țigaretele ”cheap whites”. De asemenea, Poliția și Jandarmeria au primit atribuții de control al contravenienților din piețe, oboare, stații de metrou, zone unde se desfășoară nestingherit comerțul ilegal. Decizia CCR de neconstituționalitate a prevederii privind contrabanda asimilată a constituit un bun prilej pentru aceste modificări legislative cerute de mai mulți ani de producătorii de țigarete. Cu cât scade mai mult contrabanda, cu atât cresc vânzările legale și contribuția la bugetul de stat. JTI România a virat în 2021 la buget circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult comparativ cu 2020”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

”Recentele modificări legislative aduse Codului Vamal în domeniul combaterii traficului ilicit de produse din tutun reprezintă un pas înainte necesar și binevenit în sprijinul eforturilor depuse de autorități în acest sens. Aceste modificări legislative trebuie susținute de acțiuni intensificate de aplicare a lor din partea autorităților, precum și de campanii de informare asupra efectelor severe ale contrabandei asupra dezvoltării economice a comunităților și a siguranței consumatorilor, iar BAT derulează constant astfel de proiecte prin intermediul platformei StopContrabanda.ro și al parteneriatelor solide cu autoritățile în domeniu. Nivelul minim istoric înregistrat în mai 2022 de 7,1% al pieței negre din totalul pieței țigaretelor este un rezultat al acestor eforturi comune, reflectat și de contribuțiile semnificative ale industriei tutunului la bugetul de stat: în 2021, BAT a fost cel mai mare contribuabil la bugetul de stat cu circa 11 miliarde de lei plătiți sub formă de taxe și accize, o creștere de 10% față de anul precedent. Un nivel scăzut al pieței ilicite, un cadru fiscal predictibil și echilibrat și un mediu economic sustenabil reprezintă condiții esențiale pentru continuarea investițiilor noastre în economia românească”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa Centrală și de Sud în cadrul BAT.

„Investițiile Philip Morris din România contribuie semnificativ la dezvoltarea socio-economică a țării. Dacă ne raportăm doar la anul 2020, vânzările de produse Philip Morris în România au generat accize în valoare de 1,9 miliarde lei și TVA în cuantum de 0,6 miliarde lei. Accizele plătite de PMI în România reprezintă 13% din veniturile bugetare provenite din accizele pe tutun în 2020. Impactul economic total al companiei este estimat la 4,4 miliarde lei, iar investițiile de aproape 500 de milioane de dolari realizate în perioada 2017-2021 au făcut posibile aceste rezultate. Pe parcursul acestor ani, am transformat fabrica din Otopeni într-o unitate de producție de ultimă generație. Astăzi, peste 90% din producția fabricii PMI din Otopeni este exportată în peste 50 de țări de pe cinci continente. Investim încă 100 de milioane de dolari până la finalul anului 2023. Continuarea investițiilor și a eforturilor oamenilor noștri pe piața locală depinde însă de un cadru de reglementare corect și de stabilitatea politicilor fiscale”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Incertitudinile majore cu care ne confruntăm la nivel regional și global nu par să se soluționeze într-un viitor previzibil. Ca urmare, România are nevoie în acest context de stabilitate bugetară, a indicatorilor macro-economici, precum și de securitatea frontierelor și de combaterea crimei organizate. După cum arată studiul Novel, în nord-est contrabanda continuă să crească. Așadar, sunt necesare în continuare eforturi susținute din partea autorităților cu atribuții în combaterea contrabandei. De asemenea, este nevoie de o politică fiscală coerentă și predictibilă. Așteptăm punerea în practică a calendarului de majorare a accizelor pentru următorii 5 ani discutat în cadrul consultărilor industriei cu Ministerul Finanțelor”, a declarat  Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„Este îmbucurător că, după cum arată datele Novel de la începutul anului, reușim în continuare să ne îndeplinim obiectivul de a contribui la menținerea pieței negre a țigaretelor la nivelul de sub 10%. Vom continua acțiunile de combatere a traficului ilegal cu produse din tutun, în colaborare cu instituțiile abilitate pe plan intern și internațional, precum și cu companiile de profil care își desfășoară activitatea onest, fiind contribuabili importanți la bugetul statului. Monitorizarea minuțioasă, supravegherea și controlul vamal eficient sunt activitati esențiale care contribuie la siguranța frontierelor de stat și securizarea veniturilor bugetare”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

„Datele consemnate de Novel demonstrează că acțiunile Poliției de Frontieră au continuat să aibă efecte pozitive. Astfel, în primele cinci luni ale anului în curs, am reușit să înregistrăm rezultate foarte bune. În perioada ianuarie – mai au fost reținute în vederea confiscării, aproximativ 400.000 de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi 3.400 kg de tutun şi 23.800 kg tutun de narghilea. Fenomenul contrabandei duce la proliferarea crimei organizate și reprezintă o vulnerabilizare a frontierelor de stat. Așadar, vom continua să derulăm acțiuni de combatere ale traficului ilegal, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și ale statului cu competențe în domeniu”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, comisar şef de poliţie Ivaşcu Victor-Ştefan.

„Poliţia Română acţionează permanent pentru prevenirea și combaterea contrabandei. Scopul eforturilor noastre este de a micșora impactul negativ asupra bugetului general consolidat al statului, de a continua trendul descendent al infracțiunilor săvârșite în domeniul traficului, prelucrării și comerțului ilegal cu țigarete sau cu alte produse din tutun, de a elimina concurența neloială și de a proteja sănătatea populației.” a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. 

România are nevoie stringentă de angajați specializați în industrie, mai ales în domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things). Fără specializarea forței de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziției către Industry 4.0, a patra revoluție industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România.

8 din 10 manageri sunt în căutarea de angajați specializați, cu certificare în domeniile economice de nouă generație, arată barometrul realizat  în perioada 4-8 iulie pe un număr de 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere din firmele din România.

72% dintre cei intervievați spun că le este dificil, în prezent, să găsească angajați specializați în piața forței de muncă. 

57% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia la 6-9 luni de la anunțul de recrutare. 23% își găsesc angajații de care au nevoie după 3-6 luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la 3 luni.

Care sunt motivele? Toții ochii sunt ațintiți în primul rând asupra învățământului tehnic care, în opinia a 52% dintre cei intervievați, întârzie să se adapteze cerințelor de pe piața forței de muncă. În esență, avem prea puțini absolvenți de cursuri specializate în noile tehnologii din Industry 4.0.

38% reclamă, pe de altă parte, absența de pe piață a unor cursuri de calificare/recalificare în meseriile cerute de piață, precum  “Sales Force Automation”, “Comunicare/colaborare online”, “Digital Customer service”,“Securitate cibernetică”, “Managementul calității în Industry 4.0”, “Management energetic cu platforme IoT (Internet of Things)”, “Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” “Programarea mașinilor automate de producție CNC”, “Programarea roboților industriali”.

Un alt motiv, identificat de respondenți, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparație cu alte domenii.

Pe lista cauzelor se mai află migrația forței de muncă către Occident, menționată de 12% și nivelul salarial considerat nesatisfăcător (8%).

„România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producția digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forță de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii”, afirmă Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.

„Potrivit datelor European Sector Skills Council, creșterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată și de situația demografică. În prezent, 23% dintre angajații din acest sector au între 50 și 64 de  ani și urmează să iasă la pensie.”

Această situație este prezentă și alte domenii din industrie, mai ales în sectorul de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice și metalurgice, în fabricile de produse tehnologice, dar și în domenii precum agricultura și transporturile.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare este în jurul nivelului de 55 ani.

Vânătoarea de creiere, de pe băncile școlii

Potrivit datelor Barometrului ACAROM & Frames, 66% dintre managerii intervievați spun că au ajuns să își recruteze viitorii angajați de pe băncile școlii, din universitățile tehnice și școlile profesionale.

Le monitorizează evoluția, le oferă practică specializată și apoi contracte  de muncă cu diverse beneficii.

38% dintre investitori spun că au dezvoltat sisteme de burse specializate, iar 82% au dezvoltat pachete de angajare care premiază fidelitatea – cu cât rămâi mai mult în jobul contractat, cu atât salariul și beneficiile conexe cresc de la an la an.

„Dincolo de salarii, de siguranța locului de muncă, tot mai multe firme oferă gratuit angajaților accesul la diverse cursuri de specializare, în țară și străinătate, în domeniile ce țin de noile tehnologii. În condițiile în care inovația, digitalizarea și serviciile asociate Industry 4.0 cunosc o viteză tot mai mare, să ai angajați care să fie tot timpul conectați la schimbările din industrie a devenit vital pentru competitivitatea companiilor, forța de muncă specializată devenind un asset extrem de important în contextul globalizării ofertei industriale”, a declarat Ligia Neacșu, manager Best Smart Consulting.

În prezent, potrivit datelor barometrului, cei mai mulți dintre angajatori (48%) spun că își mențin forța de muncă între 3-5 ani. Numai 23% reușesc să-și fidelizeze angajații în așa fel încât să stea peste 5 ani, iar 8% sunt nevoiți să își updateze personalul între 1-3 ani.

În actualul context al crizei de pe piața muncii și mai ales al evoluției inflației, 54% dintre manageri spun că sunt dispuși să ofere o creștere salarială pentru a-și fideliza angajații. 

Ce meserii se caută în industrie?

Analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D și în programarea roboților industriali și a mașinilor automate de producție CNC, specialiști Big Data, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. 

Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale,  acestea sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic  pentru care există o cerere semnificativă pe piața forței de muncă.

Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile românești și internaționale le oferă și pentru care, din păcate, nu găsesc mulți candidați.

Se întâmplă acest lucru pentru că, din păcate, pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor, arată concluziile barometrului.

Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).  În comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Reorientarea profesională, o prioritate națională

Potrivit experților, reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condițiile în care mare parte din forța de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor.

Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării și robotizării.

„Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are șansa uriașă de a arde etapele și de a construi un nou contingent de forță de muncă bine specializată, capabilă să susțină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

ACAROM, împreună cu partenerii Best Smart Digital, Factory 4.0 și Digital Twin au lansat un nou program de pregătire în domeniul industrial, intitulat Fabrica 4.0.

Programul, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (COD SMIS 142950), vizează analiza potențialului de digitalizare și formare pentru 32 de întreprinderi și organizarea unor cursuri gratuite de formare profesională și competențe digitale, din fonduri europene, pentru 301 angajați în domenii precum “Sales Force Automation”, “Comunicare/colaborare online”, “Digital Customer service”, “Securitate cibernetică”, “Managementul calității în Industry 4.0”, „Management energetic cu platforme IoT(Internet of Things)”, “Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” “Programarea mașinilor automate de producție CNC”, „Simularea proceselor automatizate și programarea roboților industriali”, precum și prin organizarea a 10 campanii de informare și conștientizare cu privire la importanța formării profesionale pentru digitalizarea afacerilor.

Un prim eveniment Fabrica 4.0 va avea loc pe 26 iulie, la ora 13.00, online, la care accesul este gratuit, prin intermediul platformei zoom, pe Fabrica40.ro

Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Asociației Constructorilor de Automobile din România și a partenerilor Fabrica 4.0, a fost realizat în perioada 4-8 iulie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de persoane, manageri și angajaţi cu funcții de răspundere, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.Focusul grupul a fost reprezentat de persoane active, din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, auto, energie, confecţii, IT etc.

Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

CEC Bank în parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural lansează finanțările pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani. Astfel, fermierii vor putea obține de 2,7 ori subvenția anuală APIA pentru cultivarea suprafețelor, în baza adeverinței APIA aferentă primului an și cu garanția FGCR.

„Agricultura este un domeniu esențial pentru economia României și provocările din perioada recentă au pus în centrul atenției importanța securității aprovizionării în domeniul alimentar. Prin acest program, CEC Bank sprijină accesul la finanțare al fermierilor, care vor putea accesa credite extinse, în baza subvențiilor APIA pe trei ani– aferente anului în curs și anilor următori, cu costuri avantajoase și cu un mecanism de garantare de stat. Accesul la finanțări este facilitat de garanțiile acordate de Fondul de Garantare a Creditului Rural”, declară Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.

„Având în vedere dificultățile cu care se confruntă în prezent fermierii, respectiv seceta pedologică precum și creșterea prețurilor la inputuri, la solicitarea ministrului agriculturii și cu sprijinul susținut al domniei sale, s-a reușit într-un timp record, respectiv 3 zile, identificarea și operaționalizarea unui nou produs de garantare ce vine în sprijinul fermierilor, respectiv «DE TREI ORI SUBVENȚIA», sprijin ce le va putea garanta asigurarea lichidităților financiare pentru a putea efectua lucrările agricole necesare înființării culturilor din toamna acestui an”, declara Alina Toma, Director General F.G.C.R. 

Prin creditele în baza subvențiilor APIA pe 3 ani pentru cultivarea superfețelor se pot obține sume de 2,7 ori subvenția anuală APIA (90% din subvenția pe fiecare an). Finanțările au o dobândă avantajoasă: ROBOR 6M + 2%, la care se adaugă comisionul de acordare de 0,75% din suma finanțată, perceput o singură dată și comisionul aferent garanției FGCR. Banca nu percepe comision de administrare. Garanțiile FGCR pot acoperi până la 80% din valoarea finanțărilor. 

În cazul fermierilor care au accesat deja finanțări în baza adeverințelor APIA pe 2022, se pot obține credite pentru următorii doi ani.

CEC Bank acordă creditele pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani fermierilor care cultivă suprafețe agricole mari (minim 50 de hectare) și au un istoric de cel puțin 2 ani (încasare subvenții/finanțări APIA). Mai multe detalii despre creditele pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani sunt disponibile aici.

Pentru beneficiarii care nu se încadrează în criteriile de mai sus, respectiv pentru  fermieri care cultivă suprafețe agricole mai mici de 50 de hectare și nu au un istoric de creditare de cel puțin 2 ani, FGCR le recomanda să solicite credite pentru finanțarea capitalului de lucru ce poate ajunge până la 500 mii lei creditul pentru capital de lucru și 1 milion de lei pentru investiții.

Mai multe detalii despre acest produs sunt disponibile pe site-ul FGCR GARANTII PENTRU CREDITE DE VALORI REDUSE (DE MAXIM 500.000 LEI), CU GRAD DE ACOPERIRE CU GARANTII MAI MIC DE 100 % – FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL (fgcr.ro)

Conform unui studiu realizat de platforma de recrutare BestJobs, 2 candidați români din 3 aplică online când vor un job nou. 60% își actualizează CV-ul doar când se hotărăsc să-și schimbe jobul, deși și-ar dori să primească oferte de la angajatori și când nu aplică.

În prima vară după ridicarea restricțiilor, atât angajații, cât și angajatorii rămân activi în căutări. Cel mai recent sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs arată faptul că 65% dintre angajații români apelează la online pentru a identifica noi oportunități profesionale. Dintre respondenți, 33% au declarat că se preocupă constant să-și mențină CV-ul la zi pentru a-și crește șansele de a fi contactați și când nu caută activ.

Cei mai mulți dintre candidați (60%) au declarat că își actualizează CV-ul doar atunci când încep să aplice pentru un nou loc de muncă, deși specialiștii în recrutare îi sfătuiesc să aibă întotdeauna CV-ul la zi, mai ales că procesul de găsire a unui job nou durează, în medie, între 3 și 6 luni, potrivit unui studiu BestJobs.

„Pentru a nu-și limita șansele de a primi oferte de la angajatori și pentru a fi cât mai conectați la piața muncii, candidații ar trebui să își mențină la zi datele din CV, în special secțiunea legată de experiența profesională pentru că aceea le poate aduce și cele mai relevante interacțiuni.  În plus, aproape jumătate dintre ei au mărturisit că și-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă salarială mai mare decât au în prezent, deci actualizarea CV-ului ar fi primul și cel mai simplu pas în această direcție, mai ales că pe BestJobs, ei pot fi contactați și atunci când nu își caută activ job”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Înainte de a merge la interviu pentru un nou job, aplicanții se interesează, în principal, dacă nivelul salarial este în acord cu piața (65%) și unde este locația biroului atunci când activitatea se desfășoară de la sediu (53%). În cadrul interviului, 75% din angajați și-ar dori să afle mai multe informații despre rolul lor în echipă, în eventualitatea angajării, în timp ce alții vor să știe salariul (71%) sau ce conține pachetul de beneficii extra-salariale (51%). 

62% din participanții la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs apreciază anunțurile care conțin informații privind salariul deoarece consideră că eficientizează procesul de recrutare, pentru că vor aplica preponderent candidații dispuși să accepte salariul respectiv. Alte avantaje ale publicării salariului în anunțul de angajare sunt normalizarea discuțiilor despre salariu și despre bani (48%) și evaluarea mai clară a pieței în momentul în care este necesară o schimbare de job – tot 48%. 

Sondajul a fost efectuat în perioada iunie – iulie pe un eșantion de 1.392 utilizatori de internet din România.

BCR susține programul Start-up Nation 2022 și oferă antreprenorilor un pachet complet pentru dezvoltarea inteligentă a unei afaceri.

Banca Comercială Română a semnat, la finele săptămânii trecute, cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, convenția de colaborare pentru implementarea ediției din anul 2022 a programului Start-up Nation.

BCR rămâne astfel implicată în mod direct în susținerea antreprenoriatului din România și a oamenilor cu inițiativă, care vor putea beneficia de o finanțare nerambursabilă de maximum 200.000 lei pentru dezvoltarea ideii lor de afaceri.

“Ne bucurăm că putem fi parte, din nou, din Start-up Nation, un program deja reper pentru antreprenorii aflați la început de drum. Parterneriatele sunt, cu adevărat, cheia pentru încurajarea și susținerea inițiativei private, aflată în continuare într-o efervescență admirabilă în România. Împreună cu soluțiile noastre digitale, așa cum este platforma George, care oferă acces la o gamă largă de servicii pentru un business inteligent – începând cu deschiderea unui cont 100% online, până la instrumente de control al afacerii de la distanță –, punem astfel la dispoziția antreprenorilor un pachet complet, ce poate stimula demararea și dezvoltarea unei afaceri de succes”, a declarat Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking, BCR.

Prin programul Start-up Nation, antreprenorii pot obține de la BCR două tipuri de credite:

• Creditul de prefinanțare Start-up Nation, care poate acoperi 100% din valoarea asistenței financiare nerambursabile obținută prin program și care îi poate ajuta să înceapă afacerea până la încasarea efectivă a grantului;
• Creditul pentru co-finanțarea proiectelor selectate în cadrul Start-up Nation, într-un procent de maximum 100% din valoarea asumată a co-finanțării. Contribuția proprie aferentă proiectului va fi de minimum 10%.

Ambele tipuri de credite pot fi acordate în următoarele condiții:

• Dobândă: ROBOR 6M + maximum 2,5%/an;
• Total comisioane credit: cel mult 2,5% din valoarea creditului;
• Garanții: fonduri de garantare și, în completare, garantare cu bunurile achiziționate în cadrul programului, ipotecă mobiliară asupra conturilor curente deschise la BCR, fidejusiune etc;
• ZERO costuri verificare certificare cheltuieli în teren.
• Perioada de analiză și soluționare a creditului-punte: maximum 20 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete de solicitare a creditului.

De asemenea, antreprenorii pot beneficia de pachetul cont curent BCR Start-up Nation, cu următoarele avantaje:

• ZERO lei la deschiderea și administrarea lunară a contului;
• ZERO lei pentru administrarea cardului de debit;
• ZERO lei pentru administrarea serviciului de Internet Banking;
• ZERO lei pentru tranzacțiile efectuate prin Internet Banking – se vor plăti doar comisioanele TransFond / BNR;
• ZERO lei pentru încasările prin ordine de plată în sistem intrabancar și interbancar;
• 23% reducere la Pachetul de semnătură electronică.

În plus, pentru că BCR susține educația antreprenorială, banca oferă un ghid actualizat pentru aplicanții la Start-up Nation 2022, care poate fi folosit de orice antreprenor în demersul de obținere a unui grant. 

Ghidul și informațiile complete despre program sunt disponibile aici: www.bcr.ro/ro/business/fonduri-nerambursabile/startup-nation-2022. Întrebări pot fi adresate și pe adresa fonduri.europene@bcr.ro.

Dezvoltatorul și proprietarul pe termen lung de proprietăți logistice P3 Logistic Parks a preluat fostele magazii Großauheim din Hanau de la Institutul pentru Imobiliare Federale (Bundesanstalt für Immobilienaufgaben), în locul cărora va dezvolta un campus de centre de date la scară largă, P3 Datacenter Hanau, pe o suprafață de 250.000 m². Investtitorul anunță că „protecția climatică și eficiența energetică joacă un rol central în proiectarea noului amplasament. Campusul va fi construit și operat în mod durabil și va fi alimentat cu energie electrică 100% verde.

Construcția campusului va avea loc în mai multe etape, cel puțin opt module de centre de date urmând a fi ridicate în următorii zece ani pe o suprafață construită de aproximativ 200.000 de metri pătrați. Proiectul reprezintă o dezvoltare de tip brownfield, ceea ce înseamnă că P3 va decontamina spațiul, care a fost abandonat din anul 2008, va efectua procesul de dezmembrare totală a construcției, va recicla stocul existent și va folosi materialele pentru lucrări la fundație.

Capacitatea planificată la nivelul întregului campus este de 180 de megawați. Pentru o funcționare durabilă, P3 a stabilit o serie de obiective de sustenabilitate cu autoritățile orașului Hanau și s-a angajat să le implementeze. Acestea includ faptul că P3 Datacenter va fi complet alimentat cu energie electrică din surse regenerabile, odată cu punerea în funcțiune a primului modul. În plus, o atenție deosebită va fi acordată eficienței energetice, echilibrării și reducerii emisiilor de CO₂. În acest sens, datele corespunzătoare vor fi comunicate anual către oraș și consumul tuturor resurselor va fi monitorizat printr-un sistem de management al energiei.

Pentru a proteja flora și fauna locală, P3 va implementa măsuri de protecție a speciilor. Acestea includ stabilirea unor zone de compensare și de relocare a animalelor care au nevoie de protecție. În plus, va crea alte habitate adecvate, cum ar fi turnuri pentru păsări și adăposturi pentru lilieci și va ecologiza zona în care va fi dezvoltat proiectul.

Campusul prevede și construcția unei centrale termice și electrice de către Gemeinschaftskraftwerk Hanau GmbH und Co. KG. Acest lucru va asigura furnizarea de încălzire în mod ecologic pentru orașul Hanau începând cu anul 2024, după expirarea contractului cu centrala electrică Staudinger. Proiectul va cuprinde și construcția unei stații de transformare de către operatorul local de rețea Hanau Netz GmbH”.

Soenke Kewitz, Managing Director P3 Logistic Parks Germania: „Boom-ul comerțului electronic și adoptarea modului de lucru de la distanță sunt o dovadă a importanței tot mai mari a centrelor de date pentru noi toți. Fără acestea, digitalizarea avansată nu este posibilă, iar necesitatea de a răspunde acestei cerințe printr-o alternativă ecologică este enormă. Suntem foarte încântați să putem dezvolta o astfel de soluție de viitor printr-o cooperare între P3 Datacenter Hanau și autoritățile locale.”

Claus Kaminsky, primarul orașului Hanau: „Transformarea fostelor magazii Großauheim într-un campus de centre de date foarte mare raportat la standardele internaționale, reprezintă pentru noi elementul esențial în implementarea strategiei noastre privind centrele de date. Dezvoltarea în comun și asumarea obligatorie a unor obiective de sustenabilitate, dincolo de nivelul general acceptat – de exemplu, jumătate din energie va fi alimentată din surse regenerabile locale – a fost deosebit de importantă pentru noi, având în vedere amploarea finală a construcției.”

Semir Selcukoglu, manager al P3 Logistic Parks Datacenter: „Proiectul nostru din Hanau va reprezenta unul dintre cele mai mari campusuri de centre de date din Europa. Întrebarea pe care ne-am adresat-o în acest timp a fost: cum putem alinia nevoile unui centru de date la scară largă cu provocările schimbărilor climatice? Sunt deosebit de mândru că în dialogul nostru cu autoritățile locale din orașul Hanau am găsit o soluție inovatoare. Aștept în continuare, cu nerăbdare, dezvoltarea proiectului, care echivalează cu suprafața a 35 de terenuri de fotbal, ce va fi alimentat în întregime cu energie electrică verde. În plus, proiectul nu va avea un impact negativ asupra echilibrului funciar al zonei Rin-Main, fiind o zonă deja exploatată, folosită anterior în scopuri militare.” 

Claus Niebelschuetz, manager de vânzări la Institutul pentru Imobiliare Federale: „Construirea centrului de date P3 Hanau pe locul fostelor magazii Großauheim este rezultatul unei colaborări dintre P3 Logistic Parks, Institutul pentru Imobiliare Federale și orașul Hanau și, în același timp, reprezintă un alt pas important în procesul de conversie din oraș, în care fostele proprietăți americane sunt folosite ulterior în scopuri civile, cu utilitate în viitor.”  

Dezvoltatorul subliniază că „dezvoltarea campusului centrului de date este speculativă. Conceptul este proiectat pentru a fi utilizat de operatorii de centre de date în calitate de chiriași. Orașul Hanau este o locație deosebit de atractivă datorită proximității cu hub-ul DE-CIX din Frankfurt.

P3 a fost sprijinit în procesul de intermediere a proprietății de către consultantul internațional imobiliar CBRE, divizia A&T Industrial & Logistics, condusă de Rainer Koepke, și a fost consiliat juridic cu privire la achiziție de către firma de avocatură Noerr, condusă de dr. Alexander Jänecke și dr. Tim Behrens”. 

Bitcoin și-a recâștigat titlul de cel mai deținut criptoactiv pe platforma eToro la nivel global, detronând pentru prima dată în 2022 token-ul Cardano. Între timp, investitorii români au continuat în al doilea trimestru al anului să prefere Cardano în detrimentul Bitcoin. 

În pofida adversității pieței în 2022, numărul utilizatorilor eToro care dețin cel mai mare criptoactiv din lume a crescut cu 9% în al doilea trimestru, ceea ce sugerează că investitorii individuali rămân dedicați token-ului pe termen lung. Deținerile de Cardano au scăzut foarte puțin, cu mai puțin de un procent, lăsându-l pe locul al doilea în top 10 cele mai deținute criptoactive la nivel global. 

În România, Cardano rămâne cel mai deținut criptoactiv, în timp ce numărul de utilizatori care dețin Bitcoin a crescut cu 11% față de sfârșitul primului trimestru din 2022, depășind Ether, care este pe locul al doilea în top.

O mișcare notabilă în lista globală a fost Decentraland (MANA), care a înregistrat un salt de pe locul 21 în topul celor mai deținute criptoactive în T2 2021 pe locul 10 în T2 2022. Decentraland este o platformă blockchain de realitate virtuală care își propune să permită utilizatorilor să achiziționeze, să construiască și să monetizeze aplicații în metavers.

Simon Peters (foto), analist în domeniul criptoactivelor al eToro, a comentat: „Ambele sunt în creștere: Nu se poate ascunde faptul că piața cripto a avut o perioadă dificilă în ultimul trimestru. Cu toate acestea, investitorii de pe platforma eToro dau dovadă de răbdare, păstrându-și în același timp încrederea în criptoactive cu cel mai mare patrimoniu și cea mai mare capitalizare de piață, cum ar fi bitcoin și ether. Ascensiunea Decentraland demonstrează, de asemenea, că investitorii încă mai văd valoarea pe termen lung a altor proiecte, mai orientate spre viitor, în special când vine vorba de metavers.”

Cele mai deținute criptoactive pe eToro la nivel global la sfârșit T2 2022

Sursă: Date eToro , 30 Iunie 2022

Cele mai deținute criptoactive pe eToro în România la sfârșit T2 2022

Sursă: Date eToro , 30 Iunie 2022

Dacă ne uităm la criptoactivele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de deținători în al doilea trimestru, lista este dominată de proiecte mai noi, cum ar fi Hedera Hashgraph și Storj, precum și de noii intrați pe piață, cum ar fi Avalanche și ApeCoin. Platforma blockchain DeFi Fantom a înregistrat o creștere de 153% (285% în România) a pozițiilor deschise, iar Avalanche a crescut cu 87% (114% în România), în timp ce Gala a crescut cu 109% la nivel global, iar Theta a avut o creștere de 152% în România. Toate cele 10 poziții deschise cu cea mai rapidă creștere de pe platforma eToro au fost nou intrate în T1 2022 la nivel global.

La celălalt capăt al spectrului, printre cele mai mari scăderi la nivel global s-au numărat Chiliz, în scădere cu 4%, TRON, în scădere cu 3% și EOS, în scădere cu 3%. În general însă, investitorii sunt încă net favorabili față de piața cripto. Numărul de criptoactive care au înregistrat o creștere a pozițiilor deschise a fost de 34 față de 24 care au înregistrat o scădere. 

Criptoactive pe eToro – cele mai mari creșteri la nivel global la sfârșit T2 2022

Sursa: date eToro, 30 iunie 2022. Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare. 

Criptoactive pe eToro – cele mai mari creșteri în România la sfârșit T2 2022

Sursa: date eToro, 30 iunie 2022. Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare.  

Peters a adăugat: „Evaluările cripto sunt cu siguranță scăzute și este imposibil de spus când se va termina această criză. Prețurile criptoactivelor au evoluat în pas cu cele ale acțiunilor, care au luat din ce în ce mai mult în considerare creșterile de dobânzi și o posibilă recesiune. Cu toate acestea, există încă investitori noi care cumpără o gamă largă de criptoactive și mulți alții care continuă să le păstreze, ceea ce indică faptul că piața are încă un viitor solid în ochii investitorilor individuali.”

Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător autohton cu opt fabrici proprii, a raportat în primul semestru al acestui an un avans cu 20% al business-ului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda contextului economic și geopolitic impredictibil. 

„Începutul acestui an a fost unul îngrijorător și mai ales impredictibil, pe fondul creșterilor semnificative de prețuri ale materiilor prime și energiei raportate încă din 2021. În cazul materiilor prime, în primele șase luni din acest an ne-am confruntat cu majorări de până la 30% pentru agregatele minerale și cca. 30% pentru ciment. De asemenea, în ceea ce privește tarifele la electricitate, acestea s-au majorat cu cca. 250% vs. primele șase luni din 2021. Acest context ne-a ridicat provocări, însă gama largă de produse, investițiile parmenente în retehnologizare și în extindere au avut un impact pozitiv în business. În plus, am fost nevoiți să ne repliem și să aliniem prețurile produselor noastre aplicând o majorare care să acopere cel puțin parțial creșterile tarifelor pentru utilități și materii prime”, a declarat Sebastian Bobu (foto), Director Executiv al Symmetrica. 

Potrivit afirmațiilor sale, contextual geopolitic generat de conflictul din Ucraina a adus cu sine efecte la nivel macro acutizate de inflația în creștere, efecte care se vor răsfrânge automat în multe sectoare și industrii, printre care și cel al construcțiilor –  vulnerabile la evoluţia preţului energiei şi a necesarului de materii prime. 

„Anul 2022 va rămâne sub efectul reacțiilor în lanț provocate de creșterile prețurilor energiei și materiilor prime, pe de o parte, și de inflație și contextul politic din regiune. Cu toate acestea estimăm că business-ul Symmetrica va raporta, în acest an, un avans cu 20% al cifrei de afaceri”, a mai spus Sebastian Bobu. 

Astfel, compania își va continuă trendul de creștere după ce, anul trecut, a atins o valoare a cifrei de afaceri de 182 milioane de lei (37 milioane de euro), în creștere cu 11% comparativ cu 2020 când s-a situat la 162 milioane de lei (33,5 milioane de euro).

Unul dintre principalele atuuri ale companiei pe piața locală de profil este reprezentat de prezența geografică extinsă, cu opt fabrici distribuite geografic în toate regiunile țării. De asemenea, Symmetrica investește constant nu doar în extinderea cu noi unități de fabricație, ci și în retehnologizarea celor existente pentru a crește gradul de productivitate și calitate. 

Doar în primele luni din acest an, Symmetrica a investit 11,5 milioane de euro în inaugurarea fabricii din Solca (Suceava) și în retehnologizarea celei din Verești (Suceava). De asemenea, în această vară, compania va pune în funcțiune cea de-a noua unitate de producție din portofoliu, la Ovidiu, Constanța. 

„În total, până la finalul acestui an, estimăm că vom aloca un buget important de investiții și vom crește capacitatea de producție cu cca. 30%, de la 5 milioane de metri în 2021, la 6,5 milioane de metri”, a subliniat Sebastian Bobu.  

În ceea ce privește piața de profil, reprezentantul companiei estimează că, din punct de vedere al volumelor, aceasta va stagna, plasându-se la nivelul anului trecut. 

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în mai 2022 la 7,1% din totalul consumului, cel mai mic procent înregistrat din 2008, când Novel a demarat cercetarea comerțului ilegal cu produse din tutun. 

„În luna mai, piața neagră a scăzut la nivel național cu 0,8 p.p. Cu toate acestea, constatăm o intensificare a comerțului ilicit în partea de nord-est a țării, cu 7,5 p.p. avans față de martie, până la 26,7%, regiunea fiind în continuare cea mai afectată de contrabandă. Pe de altă parte, în regiunea sud piața neagră a scăzut cu 7,4 p.p. până la 2,1%, iar în sud-est cu 5 p.p. până la 3,3%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, cu toate că se află în scădere cu 15,7 p.p., până la 44,8%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„Sperăm că acest nivel minim istoric al pieței negre va putea fi menținut pe termen lung, mai ales în condițiile îmbunătățirii cadrului legislativ prin OUG 85/2022, care pune în acord Codul Vamal cu Decizia CCR 176/2022. Ordonanța stabilește un singur criteriu, cantitatea de 10.000 de țigarete pentru infracțiunea de contrabandă, indiferent de locul săvârșirii acesteia. Se elimină astfel criteriul valorii în vamă, dificil spre imposibil de calculat, mai ales pentru țigaretele ”cheap whites”. De asemenea, Poliția și Jandarmeria au primit atribuții de control al contravenienților din piețe, oboare, stații de metrou, zone unde se desfășoară nestingherit comerțul ilegal. Decizia CCR de neconstituționalitate a prevederii privind contrabanda asimilată a constituit un bun prilej pentru aceste modificări legislative cerute de mai mulți ani de producătorii de țigarete. Cu cât scade mai mult contrabanda, cu atât cresc vânzările legale și contribuția la bugetul de stat. JTI România a virat în 2021 la buget circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult comparativ cu 2020”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Recentele modificări legislative aduse Codului Vamal în domeniul combaterii traficului ilicit de produse din tutun reprezintă un pas înainte necesar și binevenit în sprijinul eforturilor depuse de autorități în acest sens. Aceste modificări legislative trebuie susținute de acțiuni intensificate de aplicare a lor din partea autorităților, precum și de campanii de informare asupra efectelor severe ale contrabandei asupra dezvoltării economice a comunităților și a siguranței consumatorilor, iar BAT derulează constant astfel de proiecte prin intermediul platformei StopContrabanda.ro și al parteneriatelor solide cu autoritățile în domeniu. Nivelul minim istoric înregistrat în mai 2022 de 7,1% al pieței negre din totalul pieței țigaretelor este un rezultat al acestor eforturi comune, reflectat și de contribuțiile semnificative ale industriei tutunului la bugetul de stat: în 2021, BAT a fost cel mai mare contribuabil la bugetul de stat cu circa 11 miliarde de lei plătiți sub formă de taxe și accize, o creștere de 10% față de anul precedent. Un nivel scăzut al pieței ilicite, un cadru fiscal predictibil și echilibrat și un mediu economic sustenabil reprezintă condiții esențiale pentru continuarea investițiilor noastre în economia românească”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa Centrală și de Sud în cadrul BAT.

„Investițiile Philip Morris din România contribuie semnificativ la dezvoltarea socio-economică a țării. Dacă ne raportăm doar la anul 2020, vânzările de produse Philip Morris în România au generat accize în valoare de 1,9 miliarde lei și TVA în cuantum de 0,6 miliarde lei. Accizele plătite de PMI în România reprezintă 13% din veniturile bugetare provenite din accizele pe tutun în 2020. Impactul economic total al companiei este estimat la 4,4 miliarde lei, iar investițiile de aproape 500 de milioane de dolari realizate în perioada 2017-2021 au făcut posibile aceste rezultate. Pe parcursul acestor ani, am transformat fabrica din Otopeni într-o unitate de producție de ultimă generație. Astăzi, peste 90% din producția fabricii PMI din Otopeni este exportată în peste 50 de țări de pe cinci continente. Investim încă 100 de milioane de dolari până la finalul anului 2023. Continuarea investițiilor și a eforturilor oamenilor noștri pe piața locală depinde însă de un cadru de reglementare corect și de stabilitatea politicilor fiscale”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Incertitudinile majore cu care ne confruntăm la nivel regional și global nu par să se soluționeze într-un viitor previzibil. Ca urmare, România are nevoie în acest context de stabilitate bugetară, a indicatorilor macro-economici, precum și de securitatea frontierelor și de combaterea crimei organizate. După cum arată studiul Novel, în nord-est contrabanda continuă să crească. Așadar, sunt necesare în continuare eforturi susținute din partea autorităților cu atribuții în combaterea contrabandei. De asemenea, este nevoie de o politică fiscală coerentă și predictibilă. Așteptăm punerea în practică a calendarului de majorare a accizelor pentru următorii 5 ani discutat în cadrul consultărilor industriei cu Ministerul Finanțelor”, a declarat  Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„Este îmbucurător că, după cum arată datele Novel de la începutul anului, reușim în continuare să ne îndeplinim obiectivul de a contribui la menținerea pieței negre a țigaretelor la nivelul de sub 10%. Vom continua acțiunile de combatere a traficului ilegal cu produse din tutun, în colaborare cu instituțiile abilitate pe plan intern și internațional, precum și cu companiile de profil care își desfășoară activitatea onest, fiind contribuabili importanți la bugetul statului. Monitorizarea minuțioasă, supravegherea și controlul vamal eficient sunt activitati esențiale care contribuie la siguranța frontierelor de stat și securizarea veniturilor bugetare”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

„Datele consemnate de Novel demonstrează că acțiunile Poliției de Frontieră au continuat să aibă efecte pozitive. Astfel, în primele cinci luni ale anului în curs, am reușit să înregistrăm rezultate foarte bune. În perioada ianuarie – mai au fost reținute în vederea confiscării, aproximativ 400.000 de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi 3.400 kg de tutun şi 23.800 kg tutun de narghilea. Fenomenul contrabandei duce la proliferarea crimei organizate și reprezintă o vulnerabilizare a frontierelor de stat. Așadar, vom continua să derulăm acțiuni de combatere ale traficului ilegal, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și ale statului cu competențe în domeniu”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, comisar şef de poliţie Ivaşcu Victor-Ştefan.

„Poliţia Română acţionează permanent pentru prevenirea și combaterea contrabandei. Scopul eforturilor noastre este de a micșora impactul negativ asupra bugetului general consolidat al statului, de a continua trendul descendent al infracțiunilor săvârșite în domeniul traficului, prelucrării și comerțului ilegal cu țigarete sau cu alte produse din tutun, de a elimina concurența neloială și de a proteja sănătatea populației.” a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. 

Un salariu mai bun, disponibilizările sau volumul prea mare de muncă au fost principalele motive invocate de cei care și-au căutat un alt loc de muncă. O treime au plecat pe fondul concedierilor.

40% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că nu și-au mai schimbat jobul dinainte de 2019, decizie motivată de o nevoie crescută de stabilitate în contextul tulbure creat de pandemie și de implicațiile economice care i-au urmat. 2020 și 2021 au fost ani de mutări profesionale pentru 30% dintre angajați, iar 2022 a adus curajul de a încerca un nou job pentru 20% dintre participanții la sondaj. ”Pe o piață destul de fierbinte pentru candidați, în care migrarea de la un loc de muncă la altul se poate face foarte ușor, o astfel de decizie vine doar dacă este însoțită de argumente solide care țin de salariu, program mai bun de lucru, o oportunitate de avansare în carieră sau dacă este impusă, cum este cazul disponibilizărilor. Altfel, este destul de greu să atragi candidați noi pentru că sunt puțini cei care vor să plece într-un loc nou dacă nu au pe masă o ofertă foarte atrăgătoare din toate punctele de vedere”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Rezultatele sondajului arată că 40% dintre cei care și-au schimbat jobul în ultimii doi ani au fost motivați de un salariu mai mare, 14% spun că nivelul de încărcare la job îi depășea, iar 12% au vrut să un alt domeniu de activitate pentru că nu le mai plăcea ce făceau. 27% au fost nevoiți să plece din companie pe fondul unui val de disponibilizări. Pentru 3% motivul a fost legat de refuzul primit de la angajator de a lucra de acasă. ”Interesant este și faptul că jumătate dintre cei care și-au schimbat jobul au optat și pentru un nou domeniu de activitate. O bună parte dintre ei sunt cei care au fost disponibilizați și și-au pierdut încrederea în stabilitatea sectorului respectiv. Contextul economic și nevoia de stabilitate reapar ca elemente recurente în decizia de a face o astfel de mișcare în carieră pentru că rar se întâmplă să vedem un număr atât de mare de oameni care să dorească să lucreze într-o industrie complet nouă atunci când caută un alt loc de muncă”, mai spune Raluca Dumitra.

41% dintre respondenți declară că noul job a presupus și o promovare, 49% lucrează pe aceeași poziție, iar pentru 11% mutarea a însemnat o retrogradare la nivel profesional. Cu toate acestea, 7 din 10 au acum un salariu mai mare decât la jobul anterior.

Rezultatele sondajului trasează premisele unei perioade care ar putea aduce un val semnificativ de fluctuație a personalului, în condițiile în care 35% dintre respondenți își caută în mod activ un nou loc de muncă și aplică la joburile nou apărute în piață, 44% urmăresc ce poziții scot angajatorii pe platformele de recrutare, însă nu aplică deocamdată și doar 21% sunt complet mulțumiți de locul de muncă actual și, prin urmare, nici nu aplică, nici nu urmăresc oportunități de angajare.

Principalele criterii pe care le au în vedere cei care iau în calcul acest pas sunt obținerea unui salariu mai mare (menționat de 47% dintre participanții la sondaj), să poată lucra de acasă (21%), să intre într-un domeniu mai stabil decât cel în care lucrează în prezent (11%), să aibă mai multe beneficii extrasalariale (8%), să aibă o poziție mai bună decât cea curentă (7%) sau să le ofere ocazia de a se reloca în afara țării (2%).

Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eșantion de 2.964 de respondenți.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

Compania Nordis Group, singurul dezvoltator de ansambluri hoteliere și rezidențiale de 5 stele din România, anunță vânzări de 123,7 milioane de Ron în primele 6 luni ale anului 2022. Această sumă reprezintă valoarea precontractelor de vânzare de apartamente în cadrul celor 4 proiecte pe care le are în dezvoltare Nordis Group. Semnarea contractelor de vânzare-cumpărare de la Nordis Mamaia, care a început pe 15 iulie și se desfășoară până la finalul anului, va majora considerabil totalul încasărilor anuale. 

În piața imobiliară, anul 2022 a urmat trendul ascendent al anului trecut, o dată cu relaxarea situației pandemice, dar mai ales cu mărirea pragului de TVA de 5% până la suma de aproximativ 140.000 de Euro. Acest aspect, coroborat cu tendința de creștere a inflației, a reprezentat un imbold pentru investitorii care doresc un randament anual mai bun pentru economiile lor. Cumpărătorii pot beneficia de avantajul TVA-ului de 5% pentru unitățile de până la 140.000 de Euro doar până la finalul acestui an. Pentru 2023 au fost deja anunțate modificări în legislația fiscală.

Războiul din Ucraina a cauzat o perioadă de analiză cu privire la a achiziții, însă acest moment a fost depășit, paradoxal, tocmai pentru că inflația a crescut, de la 8,4% în ianuarie până la 15% în luna iunie. În acest context, oamenii au dorit să își protejeze economiile și să facă investiții sigure. Astfel, Nordis Group a semnat promisiuni de vânzare, în primele 6 luni ale anului, pentru 255 de unități din proiectele sale: Nordis Mamaia, Nordis Sinaia, Nordis Brașov și Nordis View din București. 

Nordis Group dezvoltă, în cele mai atractive stațiuni din România, un concept complex, respectiv ansambluri hoteliere și rezidențiale de 5 stele, cu mix de facilități inclus: SPA de 3.200 mp, sală de fitness, piscine interioare și exterioare, restaurante și cafenele, sală polivalentă pentru evenimente, loc de joacă, Cinema VIP, clinică de recuperare medicală, plajă privată de 26.000 mp.  

Cumpărătorii au optat pentru o investiție într-un apartament rezidențial – casă de vacanță, în care vor experimenta calitatea vieții prin prisma confortului și serviciilor de 5 stele, într-un cadru natural de poveste, atât la munte (Brașov, Sinaia) cât și la mare (Mamaia Nord). 

Acest tip de produs imobiliar se apreciază în timp cu aproximativ 40% și aduce un randament de 10% anual, cumpărătorii având posibilitatea de a alege servicii de property management din partea Nordis. 

Investitorii interesați de o opțiune sigură, mai bună decât depozitele bancare, acțiunile la bursă sau criptomonede, au ales să investească în cel mai atractiv concept imobiliar: o cameră de hotel în cadrul ansamblurilor Nordis. Această variantă este un bun imobiliar ce are caracteristicile unui produs financiar. 

Pe o perioadă de 30 de ani, fiecare investitor primește un venit pasiv lunar, cu un randament anual de 7% garantat contractual, dar și o vacanță gratuită de 7 zile pe an, estimată la 2.000 de Euro/an. 

Bunul imobiliar beneficiază de apreciere în timp de 40% și este ușor de înstrăinat în caz de nevoie, prin prisma venitului generat de închiriere, de care va beneficia următorul proprietar. 

„Am început predarea apartamentelor finalizate din etapa I Nordis Mamaia, ceea ce devine cel mai important factor de credibilitate pentru publicul nostru. Faptul că mai avem disponibile numai 11% din volumul unităților gata de predare din Nordis Mamaia sporește interesul. Pentru partea a doua a anului 2022 ne așteptăm la rezultate superioare comparativ cu prima parte a anului. Gradul de recomandare a clienților existenți, pe care îl avem la nivelul tuturor proiectelor noastre se apropie de 40%, aspect ce validează nivelul de încredere și satisfacție a cumpărătorilor, dar și faptul că investitorii vor, în comunitățile nou create, persoane similare lor”, declară Florin Poștoacă, Sales Manager Nordis Group. 

Din data de 15 iulie, Nordis Group a demarat procesul de predare a unităților finalizate de la Nordis Mamaia. Semnarea contractelor de vânzare-cumpărare va avea loc etapizat, până la finalul anului urmând să fie predate proprietarilor până la 1.000 de unități. 

În primele 6 luni ale anului, în cadrul Nordis Mamaia au fost vândute 135 de unități din etapa II și 57 unități din etapa I. Cele mai bine vândute unități au fost apartamentele rezidențiale de tip studio din etapa a II-a de dezvoltare a Nordis Mamaia. 

Astfel de unități aduc prin închiriere un randament anual de aproximativ 10%. Apartamentele oferă vedere spre Marea Neagră sau Lacul Siutghiol, având avantajul poziționării în cea mai dorită arie a litoralului românesc. 

La finalul anului este planificată inaugurarea Nordis Hotel Mamaia, moment în care întreg conceptul financiar devine nu doar activ, ci și viabil pentru modelul de business administrat de Nordis Group. 

Primii cumpărători din ansamblul Nordis Mamaia, care au rezervat o unitate încă din 2019, la lansarea proiectului, beneficiază în prezent de o apreciere a investiției de 125%, influențată de dezvoltarea conceptului la standardul unui resort de 5 stele, etapa de maturitate a ansamblului, activitatea de marketing a produsului și evoluția pieței.  

Chimcomplex, inaugurează astăzi la Rm. Vâlcea cea mai nouă instalație de producție polioli speciali din Europa, după o investiție de 40 milioane de euro, parte dintr-un proiect de 101 milioane de euro. Instalația mărește capacitatea de producție de polioli la peste 187.000 de tone pe an. Adică în România se va produce aproape 9% din producția europeană de polioli, ceea ce va aduce compania pe locul 6 în topul producătorilor din Europa.

Noua instalație de polioli speciali, care este parte integrantă a platformei Oltchim, este proiectată să aibă caracteristici performante din punct de vedere al eficienței energetice, digitalizării și eliminării deșeurilor de fabricație. 

Capacitatea sa de producție anuală este echivalentă cu 3.500 km liniari de noi saltele flexibile de 2mx2m. Dacă ar fi puse cap la cap, saltelele ar străbate Uniunea Europeană de la cel mai estic punct al ei, orașul Sulina, până la cel mai vestic, în Portugalia. Poliolii produși la Rm. Vâlcea vor fi utilizați atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

„Instalația noastră este una dintre cele mai moderne din Europa și din întreaga lume. 400 de specialiști au lucrat la acest proiect în diferite etape ale sale, le mulțumesc tuturor, știu că a fost un proiect greu. Conceptul instalației integrează producția poliolilor, cu proiectarea, pe care o facem împreună cu clienții, adaptând formula în funcție de nevoile acestora, cu ingineria de produs, cu asistența tehnică pentru clienți, și chiar și colectarea deșeurilor în vederea reciclării. Aici vor fi produși și polioli speciali, cum ar fi biopoliolii 100% vegetali, din ulei de ricin, sau poliolii ignifugați, care vor fi folosiți în spumele rigide pentru construcții, utilizat de exemplu la renovarea saloanelor de spital. Prin implementarea acestei investiții, vom putea obține, pe lângă o structură de producție mai modernă și o creștere a produselor cu cerere și valoare mare” a declarat Victor Avram, CEO Chimcomplex.

Noua instalație, cea mai mare investiție realizată cu capital autohton în România, se întinde pe o suprafață de 5.6Ha și are o capacitate de 4 ori mai mare decât cea a fabricii de polioli speciali existente. Instalația permite funcționarea cu o eficiență tehnologică și energetică cu 30% mai mare decât instalațiile actuale, întrucât utiliajele și echipamentele de ultimă generație au fost proiectate pe baza celor mai moderne tehnologii specifice.

Cei mai mari producători și furnizori de echipamente de automatizare și control din lume au venit cu expertiza lor pentru finalizarea investiției, totodată implementându-se și cele mai noi variante de hard și soft pentru controlul proceselor chimice. Astfel că tehnologii de ultimă generaţie pentru industria chimică sunt acum disponibile şi în România pe platforma de la Rm. Vâlcea.

Instalația are 12 reactoare de sinteză eficiente energetic, în care se vor produce și poliolii verzi care utilizează ca materie primă CO2, reducând astfel amprenta de dioxid de carbon a României. 

„Suntem mândri că munca noastră, a tuturor, pune România la un loc de cinste pe harta producției chimice mondiale! Au trecut 51 de ani de la realizarea primului poliol în România și 15 ani de când ultima instalație de polioli a fost dată în folosință în țara noastră. În 3 ani de la achiziția activelor Oltchim am scos din conservare această investiție, stagnată de 14 ani, am reproiectat-o și am investit în ea ca să o transformăm într-o fabrică de referință pentru Europa. Chimcomplex, singurul producător de polioli pentru poliuretani din România și-a orientat strategia de dezvoltare spre eficiența tehnologică, eficiența energetică și spre chimia verde și sustenabilă, aceasta este direcția noastră și mergem cu pași repezi înainte” a declarat Ștefan Vuza, Președinte Chimcomplex.

Instalația de polioli speciali va beneficia și de experiența Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Avansată a Poliolilor deja existent pe platformă, care operează de peste 40 de ani și cooperează cu clienții din toată lumea şi cu laboratoarele universităţilor şi instituţiilor de cercetare românești și internaționale. 

Proiectele de inovație și flexibilitatea echipelor de dezvoltare sunt atuurile companiei, de aceea produsele Chimcomplex sunt exportate și utilizate în peste 50 țări din Europa, Asia și Africa.

Principalele utilizări ale poliolilor produși aici sunt spumele flexibile și semiflexibile, spumele rigide, agenții de etanșare, cernelurile, elastomerii și adezivii. Cea mai mare parte a producției de polioli devine ulterior componente ale automobilelor, ale panourilor termoizolante sau piele ecologică, mobilier, saltele, izolații, etc

Investiţia în noua unitate de producţie a fost susţinută din fonduri proprii şi va fi amortizată în maxim patru ani.

Saint-Gobain Glass devine pionierul unei inovații tehnice de referință, reușind să ofere pieței construcțiilor de fațade un nou tip de sticlă cu cel mai scăzut nivel de carbon încorporat din lume. Această premieră industrială, obținută printr-un proces de producție care combină un conținut ridicat de sticlă reciclată (aproximativ 70% cioburi de sticlă) cu energia regenerabilă, se datorează efortului susținut al echipei de Cercetare & Dezvoltare și a excelenței echipelor industriale ale Saint-Gobain.

Având în vedere că fațadele reprezintă până la 20% din amprenta de carbon a unei clădiri, această inovație va reduce semnificativ amprenta de carbon a construcțiilor și va accelera dezvoltarea economiei circulare.

Inovația Saint-Gobain Glass succede primei producții zero emisii de carbon finalizată în mai 2022 la fabrica din Aniche, Franța, o producție pilot care a permis companiei să își perfecționeze considerabil procesele de producție și know-how-ul.

Saint-Gobain Glass integrează acum în portofoliul său de soluții pentru fațade produse cu conținut redus de carbon, începând cu gama COOL-LITE® XTREME cu control solar, fără a compromite performanțele tehnice sau estetice.

Noile produse vor utiliza o sticlă cu o amprentă de carbon estimată la numai 7 kg CO₂ eq/m² (pentru un substrat cu grosime de 4 mm). Acest nou tip de sticlă cu conținut redus de carbon este folosit ca substrat pentru depunerile de control solar din gama existentă COOL-LITE® XTREME, care reduce deja considerabil emisiile de carbon generate de consumul de energie necesar pe durata de viață a clădirii, grație performanțelor sale ridicate în ceea ce privește aportul de lumină naturală, controlul solar și izolarea termică.   

Astfel, noua gamă va avea cea mai redusă amprentă de carbon de pe piață, cu aproximativ 40% mai mică față de produsul nostru european de bază. Informațiile referitoare la mediu, verificate de o terță parte, vor fi detaliate în Declarațiile de Mediu ale Produselor (EPD). În prezent, acestea sunt în curs de elaborare și vor fi disponibile la începutul anului 2023.

Ca o primă confirmare a interesului crescut manifestat de piață, trei parteneri importanți din domeniul imobiliar – Bouygues Immobilier, Icade Santé și Nexity – au decis deja să utilizeze sticla COOL-LITE® XTREME cu conținut redus de carbon în proiectele lor. Bouygues Immobilier o va integra în cadrul proiectului său de clădiri de birouri Kalifornia (Hauts-de-Seine, Franța). Icade Santé o va instala la Polyclinique du Parc, administrată de grupul Elsan în Caen (Calvados, Franța), în timp ce Nexity o va utiliza în cadrul proiectului de reabilitare Carré Invalides (Paris, Franța) – trei proiecte ambițioase din punct de vedere ecologic.

Această inițiativă de pionierat este un prim pas către o ofertă extinsă de produse cu conținut redus de carbon pe diferitele piețe ale Saint-Gobain Glass, fiind pe deplin aliniată cu planul strategic „Grow & Impact” și în special cu ambiția noastră de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. 

Un studiu realizat cu sprijinul Ericsson arată o corelație semnificativă între viteza serviciilor mobile în bandă largă și productivitatea muncii.

Încetinirea semnificativă a creșterii economice globale, pe care o vedem astăzi, ne amintește să nu pierdem din vedere importanța productivității. Dificultățile economice în creștere afectează majoritatea oamenilor de la nivel global, însă au un impact chiar și mai mare asupra populațiilor vulnerabile din țările cu venituri mici. Potrivit FMI, dificultățile de la nivelul lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor mărfurilor (fenomen influențat și de contextul socio-economic și politic, generat de conflictul din Ucraina) ar putea duce la o inflație de 5,7% în economiile dezvoltate și de 8,7% în cazul piețelor emergente și în curs de dezvoltare, în anul 2022 (sau poate chiar la valori mai mari, un exemplu în acest sens fiind chiar România, unde rata inflației în luna iunie a anului curent, comparativ cu iunie 2021, este de 15,1%). 

Prin definiție, productivitatea vizează utilizarea eficientă a resurselor în producerea de bunuri și furnizarea de servicii. O creștere a nivelului de productivitate ne permite, așadar, fie să producem mai mult cu aceleași resurse, fie să menținem nivelul producției, utilizând mai puține resurse. Astfel, în viitor, va deveni tot mai important ca statele să își îndrepte atenția spre politicile de creștere incluzivă, creând oportunități la toate nivelurile societății, pentru întreaga populație. Însă, în lipsa unor câștiguri în materie de productivitate, acestea (oportunitățile care pot determina creșterea nivelului de trai) vor fi limitate. 

Un studiu recent, realizat cu sprijinul Ericsson, la nivelul a 116 țări de la nivel global, analizează asocierea istorică dintre productivitatea muncii și viteza serviciilor mobile în bandă largă. Rezultatele, publicate în lucrarea intitulată „Impactul economic serviciilor mobile în bandă largă mai rapide”, arată o creștere puternică a productivității în economia națională a fiecărui stat analizat, datorită implementării rețelelor mobile în bandă largă mai rapide. Odată cuantificată, o creștere de 10% a vitezei serviciilor mobile în bandă largă s-ar corela cu o creștere de 0,2% a productivității muncii. 

Statele incluse în cercetare au niveluri diferite de dezvoltare economică, iar eșantionul a fost împărțit în 2 categorii – țări cu venituri mari și țări cu venituri mici – pe baza clasificărilor Băncii Mondiale. Acestea sunt clasificate în funcție de venitul național brut (Gross National Income – GNI): statele cu venituri mici au un venit național brut de 4.095 USD sau mai mic, în timp ce statele cu venituri mari înregistrează o valoare de 4.096 USD sau mai mult. De asemenea, cercetătorii au avut în vedere și apartenența la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a țărilor analizate. Ca urmare a acestei divizări s-a dovedit faptul că țările care nu fac parte din OECD și statele care au venituri mici beneficiază mai mult de investițiile în serviciile mobile în bandă largă deoarece anterior nu au putut aloca investiții majore în dezvoltarea infrastructurii de servicii fixe.

Studiul arată, așadar, că serviciile mobile în bandă largă de mare viteză sunt strâns legate de creșterea nivelului de productivitate. Astfel de investiții pot impulsiona creșterea continuă a productivității în multe dintre statele de la nivel global aflate în curs de dezvoltare. Mai mult, odată cu implementarea la nivel global a tehnologiei 5G, atât viteza de downlink, cât și cea de uplink în rețelele mobile vor crește considerabil. Alături de alte beneficii – precum rezistența și capacitatea sporite sau eficiența energetică îmbunătățită – acestea alcătuiesc o nouă platformă pentru inovare care să susțină creșterea economică la nivel global. 

Studiul include și se bazează pe datele furnizate de platforma Speedtest Intelligence, realizată de compania Ookla, acestea fiind, mai apoi, procesate de Ericsson.