Acasă Blog Pagina 168

Politica regională a Uniunii Europene, așteptări majore ale României de la Politica de Coeziune – cadrul Financiar Multianual 2021-2027

_________________

prof. dr. Octav-Dan Paxino
ministru plenipotențiar, MAE
secretar de stat la MDRAPFE / MFE în perioada 2017-2019

Politica de Coeziune a Uniunii Europene reprezintă principalul pilon de susținere a investițiilor regionale și sectoriale în dezvoltarea economică, fiind un factor important pe parcursul ultimilor 20 de ani în sprijinirea regiunilor mai sărace de a concura pe piața europeană unică, având ca obiectiv să ajungă din urmă regiunile mai prospere.

Acest succes a atras atenția și a generat remarci favorabile, inclusiv din partea Organizației Națiunilor Unite și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Câștigătorul Premiului Nobel pentru economie Michael Spence a declarat la Bruxelles încă din anul 2006, la închiderea Zilelor Porților Deschise că, citez:

„Europa are obligația să-și împărtășească experiența în ceea ce privește dezvoltarea regională cu celelalte regiuni ale lumii. Într-adevăr, am fost contactați de mai multe țări pentru a iniția un dialog privind politica regională”, am încheiat citatul. Scopul este de a promova schimbul de experiență și informații. Așa s-a întâmplat și în cazul Chinei, Rusiei și Braziliei, unde deja este în desfășurare un program de întâlniri la nivel înalt, seminare și cursuri de instruire.

Totodată, în acest domeniu, comisarul pentru politică regională, a semnat un nou acord cu Ucraina. Actualmente, interesul din afara Europei este atât de puternic acum, încât Directoratul General pentru Politică Regională are, pentru prima dată, o echipă specială (chiar dacă e mică) care gestionează dialogul privind politica regională cu țările din afara UE.

Digitalizarea, nevoie stringentă a viitorului imediat al României

_________________

Sergiu Stelian Iliescu
prof. emerit dr.-ing. dr.h.c., membru de onoare al ASTR
membru corespondent al AOSR, Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Nu mai este un secret pentru nimeni că parcurgem o etapă în care dezvoltările tehnologice dar și elementele conceptuale se succed într-un ritm alert, cel puțin dacă ne referim la domeniul industrial, și nu numai la acesta.

Asistăm de exemplu în ultimii 15 ani la o creștere a interesului față de ceea ce se numește digitalizare, acest interes pornit de fapt din zona proceselor industriale dar având în acest moment reverberații în toate domeniile vieții economico-sociale. Deoarece există posibilitatea de folosire neadecvată a termenului de digitalizare dat fiind popularitatea de care se bucură acesta în acest moment este necesar să facem câteva precizări introductive, cu atât mai mult, cu cât unele aspecte prezentate acum câțiva zeci de ani le vom regăsi poate ușor nuanțate și acum. Noțiunea de digitalizare nu este ceva nou, dar ea a început să se impună odată cu construirea primelor calculatoare electronice în anii ’40 și aplicarea lor în economia reală.

Un moment important l-a constituit anul 1980 când lui Yoneji Masuda i s-a cerut să găsească o soluție în fața unor pericole ce se prefigurau în acea perioadă pe plan mondial: amplificarea șomajului, alienarea, amplificarea unor decalaje sociale și în special creșterea decalajelor economice între țările dezvoltate și cele sub dezvoltate.

În ceea ce privește aceste decalaje ele se manifestau sub trei aspecte: decalaj dublu: tehnologic și informațional; informatizarea nedemocratică; discontinuitate culturală.

Față de aceste pericole, Yoneji Masuda a propus o serie de soluții dintre care amintim:

  • promovarea simultană a industrializării și informatizării;
  • dezvoltarea industrială cu conservarea resurselor, a tehnologiilor nepoluante, dezvoltarea activităților intelectuale, dezvoltare durabilă;
  • sisteme informatice în domeniul socio-economic, educație, sănătate, cultură;
  • asistență internațională și cooperare;
  • dezvoltarea infrastructurii informaționale: rețele de comunicații de date, bănci de date, centre de prelucrare și servicii IT&C;
  • politici guvernamentale coerente.

Din acest moment consider că putem să ne raportăm la ceea ce s-a numit societatea informațională sau mai corect la societatea bazată pe informație (SoI).

În contextul în care UE își punea foarte serios problema de a se implica în implementarea conceptului de SoI în 1994 la Snagov sub auspiciile Președinției României toate forțele politice la care s-au aliat competențele academice au convenit asupra unei strategii unitare, coerente și clare de introducere a conceptului de SoI în țara noastră. Și această strategie a fost respectată și implementată de toate entitățile și organizațiile guvernamentale și neguvernamentale. Evident, această strategie a fost necesară să fie completată și adaptată în timp. Mai târziu conceptul de SoI a fost completat în 1995 de dna Edith Cresson și de dl Pasraig Flynn cu conceptul societății cunoașterii (SoC), pornindu-se de la ideea, că societatea viitorului va fi o societate care va investi în inteligență și învățare permanentă, unde fiecare individ își va construi propria calificare, deci o societate cognitivă.

România în Uniunea Europeană – integrare, dezvoltare, competitivitate

Procesul aderării României la Uniunea Europeană a determinat orientarea strategică și evoluția economico-socială a țării. După intrarea în faza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pe baza programului strategic elaborat de guvernul Isărescu (2000), s-a reluat dinamica creșterii economice, după un deceniu de stagnare și scădere. Prin pregătirea capitolelor de negociere dedicate pieței interne s-a demonstrat voința urmării căii europene în sectorul economiei românești și s-a înaintat decisiv către rezultate concrete ale reformelor structurale. Dar era nevoie de o transformare a întregii societăți românești!

Analizele economice atât pentru durate lungi (a se vedea Liviu Voinea, 2018) cât și pentru ultimele trei decenii („Piața Financiară”, dec. 2019) au constatat că aderarea României la Uniunea Europeană a fost un factor favorizant al procesului de creștere economică și de accelerare a recuperării decalajelor față de statele dezvoltate. Anul 2000 este considerat începutul unei etape de evoluție în care Uniunea Europeană a devenit pentru România catalizatorul principal în domeniul economic, dar și instituțional, politic, legislativ. Și sistemul fiscal a fost mai stabil, după 2000, odată cu elaborarea Codului fiscal (2004) în conformitate cu metodologia europeană. Un astfel de catalizator ar mai putea fi, în deceniul care urmează, aplicarea determinată a unei strategii realiste pentru intrarea țării în Zona Euro. Menționăm însă că, după 2004, doar fenomenul contagiunii cu piața internă a Uniunii Europene și mai puțin strategizarea și aplicarea unor politici economice proprii, a dus la o creștere a convergenței. PIB-ul pe locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) a crescut de la 23%, în 2000, la 36%, în 2006, pentru ca în primul deceniu
postaderare să ajungă la 59%, actualmente apropiindu-se de unele state central-europene care au avut evoluții pozitive și în întâiul deceniu post-1989.

Faptul că guvernele României post-2004, indiferent care partide politice le-au condus, au preferat să obțină o creștere economică rezultată predominant din orientarea spre prociclicitate și consum, evitând realizarea unor investiții substanțiale, îndeosebi în zona infrastructurii de transport, energetice, mediu, sănătate, educație, cercetare-inovare etc. și, împreună cu folosirea fiscalității doar pentru obținerea unor venituri imediate la buget, au dat economiei și pieței locale un grad sporit de impredictibilitate, au generat vulnerabilități și dezechilibre macroeconomice majore. Declinul populațional din România, după 1989, este considerat „cea mai gravă dintre toate schimbările negative pe care le-a cunoscut societatea românească după căderea vechiului regim” (Vasile Ghețău, în „Piața Financiară”, dec. 2019, p. 36). Iar motivația economică a fost cea mai importantă pentru amintita situație, acesteia adăugându-se și cauze social-politice, culturale etc. Inechitățile socio-economice sunt un alt element al sporitelor dezechilibre din sistemul economic al României, infuzând o dimensiune calitativă discutabilă creșterii economice din ultimele decenii. Faptul că peste 40% din săracii Uniunii Europene trăiesc în România arată că este încă mult de lucru pentru ridicarea convergenței reale și a competitivității societale în țara noastră. Aceste realități ne demonstrează că strategiile de dezvoltare sustenabilă elaborate din 2008, ca răspuns la Agenda 2030 a Uniunii Europene, au fost mai degrabă documente pentru birocrații din Bruxelles, neconstituind suport pentru elaborarea unor politici interne adecvate și pentru aplicarea lor integrală la nivelul societății românești. În plus, a fost mai mult decât evident că, după criza economică de acum un deceniu, modelul de dezvoltare adoptat de noile state membre nu mai aducea accelerația necesară pentru apropierea cât mai rapidă de stadiul de dezvoltare a statelor occidentale. Iar criza profundă declanșată în 2020 a găsit România și marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene cu multe lecții neînvățate de la precedenta criză financiar-economică globală, sporind gradul de impredictibilitate a evoluției social-economice din Spațiul Economic European, în deceniul următor.

Evaluările cetățenilor români privind antreprenoriatul, inovarea și modernizarea tehnologică

0

Prin Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, România și-a asumat, ca Obiectiv pentru Dezvoltare Durabilă nr. 8, promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți. În cadrul acestui obiectiv, reținem două ținte esențiale pentru 2030: 1) promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin startup, creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare; și 2) atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de muncă.

Această scurtă analiză – realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 – caută să aducă un plus de cunoaștere în legătură cu aceste două ținte prin investigarea determinanților antreprenoriatului, inovării și modernizării tehnologice. Abordarea aleasă va fi una comparativă, bazată atât pe date obiective, cât și subiective. Din perspectivă obiectivă, vom opera cu date proprii, dar și ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), pentru a surprinde evoluții legate de: numărul de firme înființate anual; numărul firmelor inovatoare. Sub aspect subiectiv, vom utiliza datele culese în cadrul proiectului România Durabilă. Mai exact, vom folosi datele barometrului RD13[1].

Datele obiective

O evaluare a spiritului antreprenorial din România poate fi făcută și prin prisma numărului de firme înființate anual. Pentru aceasta, am utilizat datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului[2]. Ținând cont de datele disponibile și de momentul în care a fost realizată analiza, distingem între două perioade, pentru fiecare an începând cu 2009 (primul pentru care avem date disponibile): ianuarie – aprilie și ianuarie – decembrie. Evoluția poate fi văzută în Figura 1. Atunci când ne referim doar la primele patru luni ale anului, distingem două concluzii importante:

Figura 1 – Număr de firme înființate anual

1) în 2010 și 2020, anii măsurilor de austeritate și pandemiei, numărul de firme înființate se reduce consistent;

2) în ciuda acestor puncte de minim, tendința în ultimul deceniu este una de creștere a numărului de firme înființate în fiecare an. Variațiile sunt mai consistente atunci când privim către întregul an; surprinde scăderea numărului de firme nou înființate între 2014 și 2016.

Pactul pentru Fiscalitate, reper într-o economie solidă și prosperă

Pactul pentru Fiscalitate, cu origini într-o inițiativă din 2014, relansat pe coordonatele 2022-2023 cu deschidere de perspectivă, este caracterizat ca „exercițiu de comunicare și platformă de dialog care să aducă împreună decidenții politici, mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă”. Ca inițiatori, Adrian Măniuțiu, Răzvan Orășanu, Daniel Apostol îi evidențiază principiile considerate fundamentale pentru o politică fiscală sănătoasă: „Eficientizarea legislației fiscale; restrângerea excepțiilor fiscale și transparentizarea procedurilor de aplicare si verificare; stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie; depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF; toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică”.

Adrian Măniuțiu, Managing Partner la EM360, explică sensul noii forme a pactului prin aceea că „trăim niște vremuri mai tulburi și mai anormale decât ne-am fi așteptat vreodată. Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de consens, e important ca mediul de business să înțeleagă care îi sunt principiile de care are nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze bine, e nevoie de un mediu politic ce trebuie să trateze transpartinic niște lucruri care pot să contribuie la dezvoltarea României și toate acestea sub o umbrelă a dialogului și a comunicării despre lucruri care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să trăim într-o Românie mai bună, mai stabile, chiar dacă suntem înconjurați de foarte multă incertitudine. Pentru toate acestea este, însă, nevoie de bani. Fără bani nu se va face niciodată nimic și pentru a avea bani ai nevoie de o economie funcțională și de o fiscalitate, care să știe, pe de-o parte, cum să extragă sumele potrivite din economie și cum să le redistribuie, iar, pe de altă parte, ai nevoie de o economie care să se ghideze după niște principii sănătoase, simple ale echilibrului și ale echității”.

Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360

Un instrument nu doar al politicii bugetare, ci și al dezvoltării

Supus unei prime analize la nivelul mediului academic, a mediului de business și a celui mediatic, în cadrul oferit de aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București, Pactul pentru Fiscalitate 2022-2023 a fost apreciat ca reper necesar pentru o economie solidă și prosperă.

Prof. univ. dr. Mircea Coșea, de asemenea, inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, subliniază că „fiscalitatea nu trebuie să fie doar un instrument al politicii bugetare, ci și un instrument al dezvoltării”. Aprecierea sa este că Pactul pentru Fiscalitate reprezintă „o garanție că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, și anume colectarea și distribuția și, bineînțeles, redistribuirea”. Observând că „într-o economie de piață, statul nu mai poate interveni cu niște măsuri arbitrare sau autoritare”, ci „prin stimulente sau prin inhibitori fiscali”, profesorul Coșea argumentează actualitatea pactului: „Cel mai important element de prioritate în dezvoltare este interesul național, pentru că lumea se schimbă rapid, lucrurile pe care le credeam veșnice nu mai există, și atunci fiscalitatea rămâne un instrument în mâna statului, al întreprinzătorilor care sunt și ei, pentru urmărirea acestui interes. Și ce este acest interes? Ceea ce vrea să facă economia: să dea omului cât mai mult din resursele lui, dar care deja încep să fie puține, așa că trebuie să facă o optimizare. De aceea, cei care au realizat acest proiect am convingerea că vor conduce lucrurile în această direcție, pentru a transforma Pactul Pentru Fiscalitate într-o adevărată reformă a economiei și a societății românești”. Condiția, întărește profesorul Coșea, este respectarea principiilor „care fac din Pactul pentru Fiscalitate o garanție că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, și anume colectarea, distribuția și redistribuirea, bineînțeles”.

Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Gabriel Biriș, Managing Partner Biris-Goran, Prof. Univ. Mircea Coșea

Principii pentru construirea unui sistem fiscal sănătos

Av. Gabriel Biriș, Managing Partner la Biriș-Goran SPARL, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate: „România trebuie să acționeze urgent în trei direcții – 1. creșterea veniturilor bugetare, dar fără creșteri de impozite pentru cei care deja le plătesc; 2. reducerea cheltuielilor prin eficientizarea statului; 3. o bază mai mare prin investiții publice. Trebuie să acționăm în sensul stabilității legislației fiscale și să înțelegem că stabilitatea se poate obține doar când ai baza mare și înălțimea mică. Cum ajungem să mărim baza? Renunțând la scutiri și evaziune. Constituția spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări. Acum avem prea mulți din ambele categorii”. În acest spirit, o întrebare lansată de Gabriel Biriș către susținătorii cotelor progressive de impozitare este „la ce vor să se aplice. Dacă vor să se aplice doar pentru cei care acum plătesc cota unică, o astfel de măsură n-are cum să ajute. Sarcina fiscală trebuie așezată proporțional cu cât câștigăm, fără să discriminăm diverse tipuri de venituri sau diverse categorii de persoane”.

La egalitatea legii ca efect asupra tuturor celor pe care-i vizează, odată cu indiscutabila cerință a respectării legislației, s-a referit conf. univ. dr. Lucian Țâțu, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București: „Pactul pentru Fiscalitate reprezintă o mare oportunitate, deoarece ia în calcul niște principii de la care să se plece în construirea unui sistem fiscal sănătos. Soluții pot fi multe, dar respectarea unor principii și neîncălcarea lor vor duce la predictibilitate pentru România. Aș vrea să ajungem din nou la momentul în care să mai citim și regulile din Codul fiscal, ceea ce acum nu facem, nimeni nu ține cont de ele. Legea ar trebui să fie egală pentru toți, pentru că altfel riscăm ca fiecare să ajungă să trăiască cu legea proprie”.

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Impozitare progresivă poți să-ți permiți după ce obții prosperitate

Prin raportare la temele majore ale actualității economice, acad. Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, inițiator la rândul său al Pactului pentru Fiscalitate, a oferit o proiecție a principiilor pactului asupra problematicii vizând impozitarea, apreciind că „nu putem să facem rabat de la sistemul de impozitare”. În opinia sa, la noi, „rațiunea pentru care a fost introdusă cota unică a fost tocmai de a atrage investițiile străine în România și de a permite unei clase mijlocii să apară, pentru că la noi e încă în faza de apariție” și abia „după ce obții prosperitate, poți să-ți permiți și o impozitare progresivă. Pentru impozitarea progresivă, argumentul este că alte țări îl practică, dar nu se vorbește despre nivelul dezvoltării la care au ajuns aceste state. La noi, momentan, nu își are rostul, mai ales că nu avem o clasă de mijloc”.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, consideră că „fiscalitatea a rămas singurul instrument la îndemână în diplomația economică, în special în atragerea de investiții în România. Mediul de afaceri e fragil și polarizat. Realitatea este că foarte puține societăți economice contează; este foarte dureros să spui asta. La nivel național, avem doar 3.845 de firme care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Ele reprezintă doar 0,5% din totalul celor care au depus bilanțul. Cred că ar trebui stabilizat acest Cod fiscal pe care îl avem, cu măsurile lui de colectare, care trebuie rediscutate, pentru că nu este normal să avem aproximativ 370.000 de companii care nu și-au depus bilanțul; și ce ți se întâmplă în România dacă nu depui bilanțul?! Iei o amendă de 1.500 de lei!”.

Radu Oprea, senator, Partidul Social Democrat (PSD): „Pactul pentru Fiscalitate trebuie să aducă echilibru în societate, ceea ce se traduce printr-un raport de 40%-60% între impozitarea capitalului și impozitarea muncii. În România este invers față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul că la noi 60% înseamnă impozitarea muncii și 40%, impozitarea capitalului. Toți recunoaștem că munca, în special salariile mici, este impozitată prea mult. De aceea, împreună, trebuie să ne uităm spre felul în care echilibrăm fiscalitatea, care poate să dea acel impuls necesar pentru a avea mai mult calm în societate”.

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Un pact pentru coerență și predictibilitate

Lorant Antal, senator Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), vede necesară și asumarea unui pact pentru coerență și predictibilitate, fără ele cosiderând că „fiscalitatea nu poate fi implementată corect și, până la urmă, nici vreo altă strategie, din niciun alt domeniu”. În ceea ce privește colectarea, senatorul spune că, „la nivelul statului, există informații suficiente în ceea ce privește evaziunea fiscală, dar de multe ori, suntem în acea situație în care Fiscul se concentrează tocmai asupra acelor companii care sunt corecte și plătesc la timp. Deci, în privința colectării ar trebui punctat mai bine, pentru că este loc de îmbunătățiri”.

În aceeași ordine de idei, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (ANAF), afirmă că „e necesar pentru societate să existe un sistem de colectare bine pus la punct”. Din perspectiva ANAF se pronunță ferm: „Ne dorim o stabilitate a sistemului fiscal la fel de mult ca și mediul de afaceri. Este la fel de dificil și pentru noi de aplicat un sistem fiscal în continuă schimbare. E la fel de dificil de aplicat când nu apuci să stăpânești bine modificările care intervin subit. Noi suntem sub firul ierbii, având în vedere că ne luptăm cu economia subterană și avem nevoie de legi simple, clare, la obiect. Nu vrem să impactăm mediul de afaceri. Vrem să mergem țintit, acolo unde avem indicii și cu ajutorul analizelor de risc, să identificăm clar mediul și zona de evaziune fiscală”.

În opinia lui Gabriel Sincu, Country Director, TMF România, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, „lipsa unui sistem de administrare fiscală suplu, eficient și ușor de înțeles conduce la lipsa conformării voluntare și la evaziune. Suntem de acord că și ANAF își dorește să fie alături de noi, însă are multe lucruri de rezolvat. Am văzut că ANAF are 24.000 de angajați, fiind cel mai mare angajator din România. Comparativ, Ministerul Sănătății are 17.000 de angajați. E un punct de reflecție. Trăim în țara care a dat liderul mondial în robotizarea și automatizarea proceselor de business, o companie românească listată pe Bursa de la New York și noi continuăm să facem inspecții fiscale pe hârtie”.

Politici publice făcute profesionist, în sprijinul dezvoltării României

Angela Roșca, Romanian Business Leaders (RBL), co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate: „Ca reprezentanți ai mediului de afaceri, suntem preocupați de propunerile de modificare a Codului fiscal, a cotelor, a sistemelor de impozitare. La noi, gap-ul de TVA este încă cel mai mare din Uniunea Europeană, încă nu s-a făcut ceea ce trebuia făcut de mulți ani. Apoi, vorbim de digitalizare, care, sigur, trebuie făcută cât mai repede, dar trebuie și să fie folosită cu adevărat în scopul luptei cu evaziunea. Datele trebuie analizate în timp real, însă pentru asta, trebuie să și pregătim funcționari ai ANAF care să le poată analiza și utiliza eficient. Apoi, ne trebuie niște beneficii reale pentru cei care varsă aceste date benevol”.

Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania

Remarcând cerința instaurării și a unei stabilități a politicului, Radu Burnete, director executiv, Confederația Patronală Concordia, co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate, face următoarea observație: „E clar că în mediu de afaceri vedem niște comportamente care nu sunt OK și suntem de acord că ele trebuie corectate, dar nici în partea instituțională nu stăm bine. Îmi vine greu să cred că acele miliarde de euro de care vorbim se scurg fără ca statul să știe unde se duc. Și dacă și statul știe, și politicienii știu și dacă banii continuă să se scurgă în fiecare an, înseamnă că cineva, undeva, dă din cap că e OK. Și atunci, dacă vorbim despre un pact, mi s-ar părea rezonabil ca mediul de business să înțeleagă că 26% colectare nu e suficient pentru o Românie normală, iar dacă dorim să ajungem la 31%, o parte trebuie să vină de aici și cealaltă parte trebuie să vină din oprirea furtului. Ăsta mi se pare un pact rezonabil: și noi plătim un pic mai mult, și statul oprește furtul și evaziunea fiscală”.

Răzvan Orășanu, președintele Asociației „Ține de Noi”, unul dintre inițiatorii Pactului pentru Fiscalitate, semnalează că, la un moment dat, a numărat „268 de modificări ale Codului fiscal, făcute în cascadă, unele lună de lună. Vorbim doar despre legislația primară, nu despre hotărârile de guvern și despre tot ce înseamnă legislația terțiară! Lucrurile acestea nu pot continua așa și de aceea avem nevoie de o ancoră de stabilitate, avem nevoie de un Pact pentru Fiscalitate, avem nevoie de politici publice făcute profesionist, așezat, în sprijinul dezvoltării economice a României”.

Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina

0

Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.

Dinu Bumbacea

„De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO Survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor – nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările la +2,2% pentru economia României (față de 4,8% anterior) și o inflație medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%. Ritmul de creștere anunțat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se așteaptă la un avans al PIB național de doar 1,9%.

Pădurea și lemnul, 10 ținte în orizontul 2030

0

„Cum ar putea arăta sectorul pădure-lemn, în orizont 2030, dacă ar fi susținut prin investiții” este întrebarea în jurul căreia a gravitat reuniunea științifică «Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030», organizată de Academia Română – Secția de științe agricole și silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Profesioniști în silvicultură au evidențiat stringența investițiilor în domeniu, punând în fața decidenților un program în acest sens: «Viziunea 2030 – 10 ținte pentru sectorul pădure-lemn»”.

1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.

Oportunitate imediată: creșterea suprafeței fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier.

 

2. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă conducând la o creștere a stocului fixat de CO2. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane m3 anual în orizont 2030.

3. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3,5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual. Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020.

Evoluția industriei de reciclare din România, departe de obiectivele europene

0

Cifra de afaceri a companiilor de reciclare din România a crescut cu 2,2% față de 2019 și a fost cu 43% peste nivelul din 2016, ajungând la valoarea de 12,7 miliarde de lei în 2020.

„Pentru 2021 estimăm continuarea tendinței de creștere începută în 2016 și depășirea nivelului de 13 miliarde de lei. Pe termen mediu ne așteptăm la o accentuare a tendinței de creștere în cazul accesării și implementării cu succes a Planului Național de Reziliență, în baza concentrării substanțiale a jaloanelor în jurul indicatorilor de mediu”, a declarat Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, în cadrul celei de-a VI-a ediții a Forumului de Mediu organizat de către Universul Juridic.

Din perspectivă județeană, Capitala conduce cu o cifră de afaceri de
2,7 miliarde de lei care reprezintă 21,6% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Ilfov (7,4% din total), Brașov (6,8% din total), Arad (6% din total) și Galați (5,1% din total). Împreună, primele 5 județe au generat 47% din cifra de afaceri a companiilor de reciclare locale în 2020.

Numărul companiilor de reciclare care și-au raportat rezultatele anuale a crescut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 2,6% mai mare decât în 2016, la 3,5 mii companii în 2020 (în baza datelor disponibile în aprilie 2022). Numărul insolvențelor a scăzut cu 7,8% față de 2019 și cu 34% față de 2016, la 59 în 2020.

RAPORT ASUPRA INFLAȚIEI

0

Banca Naţională a României  publică ultimul raport al inflaţiei.

Rata anuală a inflației IPC și-a continuat trendul puternic ascendent în trimestrul I 2022, avansând cu 1,96 puncte procentuale, până la 10,15 la sută în luna martie (de la 8,19 la sută în decembrie) într-un context de presiuni inflaționiste generalizate la nivel global. Principalul determinant al acestui avans a fost reprezentat de creșterea costurilor de producție, rezultat conjugat al crizei energetice declanșate la jumătatea anului precedent și al undei de șoc transmise de conflictul ruso-ucrainean pe piețele de materii prime, în special cele energetice și agroalimentare.

Pe acest fond, rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat s-a majorat în intervalul ianuarie-martie 2022 cu 2,4 puncte procentuale, până la 7,1 la sută. În schimb, în același interval, contribuția inflaționistă a componentelor exogene a fost modestă (0,5 puncte procentuale), impactul creșterii accelerate a cotațiilor materiilor prime fiind în bună măsură atenuat de extinderea, în luna februarie 2022, a schemei de compensare și plafonare a facturilor la utilități pentru consumatorii casnici. Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2022, rata anuală de creștere a prețurilor de consum în luna martie a fost semnificativ mai ridicată (10,2 la sută față de 8,0 la sută). La rândul său, rata medie anuală a inflației a crescut simțitor: indicatorul determinat pe baza metodologiei naționale a atins 6,5 la sută în martie (față de 5,1 la sută în decembrie 2021), iar cel calculat pe baza IAPC s-a plasat la 5,6 la sută (față de 4,1 la sută la finele anului 2021), valoare egală cu cea înregistrată în Letonia, dar inferioară totuși celor din Lituania, Estonia, Ungaria și Polonia.

Exacerbarea presiunii factorilor de pe latura ofertei și deteriorarea anticipațiilor inflaționiste, au implicat accelerarea ritmului de creștere a inflației de bază CORE2 ajustat în trimestrul I 2022, în timp ce condițiile de cerere din economie, reflectate de deviația scăzută a PIB față de nivelul potențial, au jucat un rol modic. Pe latura costurilor de producție s-a evidențiat majorarea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime, a celor cu transportul și cu utilitățile. Transmisia acestora în prețuri a fost cea mai rapidă în cazul produselor alimentare, dată fiind, pe de o parte, cererea mai puțin elastică de astfel de produse, iar pe de altă parte, expunerea ridicată a sectorului la evoluția cotațiilor materiilor prime. Având în vedere comportamentul de formare a prețurilor în economia românească, este de așteptat ca majorările acestora la bunurile alimentare să continue pe parcursul mai multor luni. În paralel, presiuni pot să apară și în cazul costurilor cu forța de muncă, majorarea salariului minim pe economie punându-și amprenta asupra dinamicii salariilor în prima parte a anului, alături de ascensiunea alertă a inflației, a cărei influență se manifestă în contextul renegocierii contractelor de muncă.

©BNR

Costurile unitare cu forța de muncă pe total economie au înregistrat o nouă atenuare a dinamicii anuale negative în trimestrul IV 2021, până la -6,2 la sută (de la -10,6 la sută în intervalul anterior). Traiectoria indicatorului continuă să fie însă afectată de schimbarea metodologică operată la începutul anului trecut la nivelul ocupării forței de muncă1. Dinamica indicatorului obținut prin ajustarea acestui efect2 a cunoscut o accelerare până la 4,3 la sută (față de -1,0 la sută în trimestrul III), fiind mai redusă însă față de valorile prepandemice. În intervalul ianuarie-februarie 2022, rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare în industrie s-a menținut la un nivel ridicat, similar celui consemnat în trimestrul IV 2021, respectiv la 9,5 la sută, pe fondul unei majorări a dinamicii salariilor.


1 În cazul României, cea mai importantă modificare o constituie excluderea din rândul populației ocupate a persoanelor care produc exclusiv sau majoritar pentru autoconsum, desfășurându-și activitatea în agricultură.

2 Indicator calculat pe baza datelor privind populația ocupată din Ancheta Forței de Muncă în Gospodării (AMIGO), seria fiind recalculată conform noii metodologii până în anul 2009.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 mai 2022

0

Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au remarcat că noul salt consemnat de rata anuală a inflației în martie 2022, la
10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, a fost cauzat de scumpirea mai accentuată a alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu impunerea sancțiunilor internaționale. Drept consecință, rata anuală a inflației a crescut substanțial și peste așteptări și în trimestrul I, de la 8,19 la sută în decembrie 2021, dar cu o contribuție mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe fondul schemelor de plafonare au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, urcând la 7,1 la sută în martie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021. Două treimi din avans a continuat însă să vină de pe segmentul alimentelor procesate, în condițiile accelerării mult peste așteptări a creșterilor generalizate de prețuri, sub impactul scumpirii drastice a materiilor prime, energiei și transportului, mai cu seamă ulterior declanșării războiului din Ucraina, dar și al gradului relativ mai ridicat de transferare a costurilor cu energia pe acest segment, au arătat mai mulți membri ai Consiliului. Contribuțiile vizibil mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost totuși în ușoară creștere față de trimestrul precedent, dată fiind mărirea sferei de cuprindere și a dinamicii scumpirilor, cel mai probabil în corelație cu majorarea mai puternică a prețurilor importurilor și a costurilor de producție pe plan intern, cuplată cu o cerere încă solidă pentru anumite servicii, inclusiv în condițiile ridicării restricțiilor de mobilitate în luna martie.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea ascensiunii ratei anuale a inflației de bază în trimestrul I este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. În acest context, s-a arătat că dinamicile înalte și în creștere ale inflației sunt un fenomen european și chiar global, iar accelerări substanțiale au avut loc recent în multe țări din Europa și în SUA, inclusiv la nivelul inflației de bază, în condițiile unei situații economice și geopolitice fără precedent în ultimele decenii.

Totodată, au fost evidențiate creșterile semnificative de ritm consemnate de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern ulterior declanșării conflictului militar – pe fondul majorării și mai pronunțate a costurilor cu energia și cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, și al accentuării problemelor în lanțuri globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera pe mai departe, în funcție și de condițiile cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului. Au fost, de asemenea, reliefate creșterile substanțiale ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din debutul trimestrului II, însoțite de o ajustare totuși minoră a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și măsurile guvernamentale implementate în acest an în vederea protejării puterii de cumpărare a consumatorilor, de natură să susțină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în primele luni ale anului curent.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu
0,1 la sută în trimestrul IV 2021 față de precedentele trei luni, ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii, evoluție ce implică menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, inclusiv ca efect al revizuirii recente a seriei de date privind evoluția PIB în cursul anilor 2020 și 2021.

Se reconfirmă, de asemenea, amplitudinea descreșterii dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2021, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul anterior, pe seama slăbirii substanțiale a ritmului variației stocurilor, în timp ce scăderile semnificative de dinamică consemnate de consumul gospodăriilor populației și de formarea brută de capital fix au fost contrabalansate ca impact de accelerarea puternică a creșterii în termeni anuali a consumului administrației publice. În același timp, exportul net și-a atenuat impactul contracționist în acest interval, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre variația prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. Deficitul de cont curent și-a mărit însă substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0 la sută pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la sută în 2020.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o reaccelerare a creșterii economice în trimestrul I 2022, urmată însă de o posibilă cvasistagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, și în diminuare în trimestrul II, mai ales față de previziunile precedente, precum și descreșterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază.

S-a observat că, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, decelerarea probabilă a creșterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I are ca principal determinant consumul privat, în timp ce influențe de sens opus sunt posibile din partea formării brute de capital fix, dar și a exportului net, în condițiile în care majorarea ceva mai pronunțată consemnată în primele două luni din an de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii față de cea a exporturilor reflectă cu precădere evoluția nefavorabilă a prețurilor externe. Aceasta a avut însă drept consecință o cvasidublare a dinamicii anuale a deficitului comercial față de trimestrul IV 2021, precum și accelerarea creșterii celei a deficitului de cont curent, tendințe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutățirii raportului de schimb.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul parțial divergent al evoluțiilor recente, reiterând necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor pieței. S-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a prelungit ascensiunea ușoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor mișcări neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata șomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemice și semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a salariului mediu brut și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au atins niveluri considerabile în primele două luni ale anului, dar, în bună măsură, pe seama unui efect de bază, respectiv, a unui avans redus al productivității muncii, în contextul blocajelor în lanțuri de producție și al costurilor crescute cu energia și materiile prime. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat însă să-și accelereze creșterea în debutul trimestrului II, rămânând totuși semnificativ sub vârful din anii prepandemie, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerț și servicii – probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie.

S-a apreciat că, în acest context, presiuni sporite de creștere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflației, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, în timp ce pe ansamblul sectorului privat este de așteptat o creștere relativ moderată, pe fondul efectului de demonstrație al politicii salariale prezumate a fi menținută în sectorul public în acest an, dar, mai ales, al constrângerilor venite din majorarea deosebit de amplă a costurilor companiilor cu energia, transportul și cu materiile prime.

Importante din această perspectivă au fost considerate și incertitudinile și riscurile mari generate, cel puțin în viitorul apropiat, de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, de natură să agraveze criza energetică și perturbările în lanțuri de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare. Impactul acestora asupra parametrilor pieței muncii va fi totuși atenuat probabil de măsurile guvernamentale configurate în scopul păstrării relațiilor de muncă și al sprijinirii companiilor în actualul context, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini rămân însă asociate capacității unor firme de a se menține viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, precum și în condițiile costurilor ridicate cu energia și cu alte materii prime, dar și ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Importante din perspectiva situației viitoare a pieței muncii sunt și implicațiile tendințelor de extindere a automatizării și digitalizării, precum și ale creșterii recursului la muncitori extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea alertă din perioada recentă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, impulsionată de majorarea ratei dobânzii de politică monetară din aprilie și de înăsprirea condițiilor lichidității în contextul controlului ferm al băncii centrale, precum și de așteptările privind traiectoria imediată a dobânzii-cheie. Au fost punctate și creșterile mai pronunțate consemnate de randamentele titlurilor de stat, inclusiv sub influențele venite dintr-o nouă deteriorare a sentimentului investitorilor financiari față de piețele din regiune, pe fondul războiului din Ucraina, dar și din expectații privind relativa accelerare a majorării ratei dobânzii de către Fed și de către alte bănci centrale majore.

Totodată, a fost subliniată relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb leu/euro și în luna aprilie, cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa comportamentului acestuia sunt însă în creștere și cu potențiale consecințe adverse inclusiv asupra indicatorilor de vulnerabilitate externă, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, cât și perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.

S-au făcut, de asemenea, referiri la rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen, care și-a accelerat considerabil ascensiunea în martie și mult mai pronunțat decât ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi. Au fost reliefate și nivelurile reale semnificativ negative ale acestora, care se înscriu însă într-o evoluție generalizată, cel puțin pe plan european, în condițiile unor dinamici deosebit de înalte ale inflației, antrenate de șocuri pe partea ofertei. În același timp, s-a sesizat că activitatea de creditare s-a intensificat puternic în ultima lună din trimestrul I, fluxuri record fiind consemnate în cazul creditelor în lei acordate societăților nefinanciare și în cel al împrumuturilor pentru locuințe, inclusiv cu o susținere sporită, dar relativ modestă, din partea programelor guvernamentale. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7 la sută, iar ponderea în total a componentei în lei s-a mărit la 72,7 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2 la sută în iunie, față de 11,2 la sută în proiecția precedentă –, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5 la sută în decembrie 2022 și la 12,4 la sută în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5,0 la sută prognozate anterior. Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este așteptată să se reducă treptat și să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2 la sută, semnificativ deasupra intervalului țintei, precum și a valorii previzionate în februarie, de 3,2 la sută.

Responsabile de deteriorare continuă să fie șocurile globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile alimentelor procesate și combustibililor, precum și de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, cu precădere sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice.

În același timp, s-a observat că efectele inflaționiste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din probabile corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor energetice. Pe acest fond, descreșterea ratei anuale a inflației este așteptată să se întrerupă și să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi și să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului. Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaționiste adiționale ale șocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflației, inclusiv în condițiile ponderii ridicate deținute în coșul acesteia de alimentele procesate.

În același timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor mărfurilor energetice și nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susținut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creștere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe și indirecte, deosebit de ample, ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste modice și în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creșterea ușor sub așteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 și perspectiva încetinirii mai pronunțate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasinule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflației de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaționiste ample ale șocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potențate în continuare de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a importurilor în coșul inflației de bază. Asemenea efecte sunt așteptate să decurgă îndeosebi din creșteri mult mai ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și din scumpirea drastică a energiei și din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la finele acestui an, deși într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9 la sută în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunțată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecției la 4,2 la sută, față de valoarea de 3,2 la sută prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar ușor inferioară celei anticipate, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 și semnificativ mai pronunțat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, și va fi doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potențial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creșterii dinamicii inflației și a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, dar și al influențelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricțiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariați și din afluxul de refugiați ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-și stopeze însă creșterea în 2022, și să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creșterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanțuri de producție și înăsprirea condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuției acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenți, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condițiile unei scăderi relativ mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent este însă așteptat să se mărească și în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar ușor, evoluție considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potențialelor implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare. Incertitudini și riscuri decurg și din evoluțiile economice din China, în contextul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor severe instituite, ce ar putea slăbi și mai mult economia globală și comerțul internațional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanțuri de producție-aprovizionare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Totodată, au fost reiterate preocupările membrilor Consiliului legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin în parte, a impactului economic al războiului din Ucraina, precum și al consolidării fiscale.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor rămâne însă și conduita politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele luni ale anului și cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută, de la 3,00 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută, de la 4,00 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Repoziționări economice fortuite

Sub povara numeroaselor sancțiuni occidentale, datorate confruntării geostrategice Est-Vest, cu precădere intervenției armate rusești în Ucraina, economia Rusiei gâfâie, făcând eforturi de Sisif pentru a-și păstra echilibrul și a compensa, prin mijloacele disponibile, pierderile provocate de perturbarea schimburilor comerciale și a cooperării cu agenții economici europeni și americani. Blocarea conturilor și activelor rusești din Occident, obstrucționarea exporturilor rusești de purtători energetici și a importurilor de tehnologie occidentală au creat o adevărată calamitate pentru ea. Numai de pe urma exporturilor de țiței, companiile rusești încasau, zilnic, aproape un miliard de euro. Scăderea exporturilor și sporirea importurilor determină o modificare sensibilă a balanței comerciale a Rusiei, putându-se ajunge, până la finele anului 2022, la o reducere de 15-20 la sută a excedentului existent în ianuarie a.c. Măsurile precipitate adoptate de guvernanții moscoviți fac față cu greu avalanșei de provocări intempestive în domeniul comercial, financiar, industrial, agricol și altele.

Una din cele mai îngrijorătoare probleme pentru autoritățile ruse este inflația galopantă, care, în contrast cu veniturile în scădere, afectează majoritatea covârșitoare a locuitorilor țării. Cu scopul de a reduce presiunea inflației și de a stimula importurile pentru investiții, autoritățile bancare centrale au permis întărirea rublei, al cărei curs a început să crească în urma scăderii cererii de valută pentru importuri. De la 85 ruble/dolar, în luna ianuarie 2022 s-a ajuns, în luna mai, la 50 ruble/dolar, respectiv de la 95 ruble/euro la 60 ruble/euro. Dacă, în prezent, cotația dolarului a coborât la nivelul de acum patru ani, cea a euro a scăzut la nivelul de acum cinci ani („Kommersant”, din 22 mai 2022). Experții cred, însă, că, în a doua parte a anului curent, în urma echilibrării schimburilor comerciale cu exteriorul și a scăderii prețului țițeiului, rubla s-ar putea deprecia din nou, revenind la nivelul de la finele anului 2021. Neplăcut pentru Moscova este și faptul că, potrivit prognozelor, spre sfârșitul anului 2022, în urma răcirii economiei mondiale, prețul țițeiului Brent ar putea scădea, de la 110 dolari/barilul, cât era în ianuarie, la 70 dolari/barilul, iar al țițeiului Urals la 50 dolari/barilul, sporind și mai mult deficitul balanței comerciale a Rusiei.

Odată cu decizia de a reduce, treptat, importurile de cărbune, gaze naturale și produse petroliere rusești, Uniunea Europeană a recomandat să renunțe și la importul de energie electrică din Rusia. Conformându-se recomandării, în luna mai 2022, Finlanda, Estonia, Lituania și Letonia au sistat în totalitate importurile de electricitate rusească. Pentru compania Inter RAO, care, în anul trecut, a furnizat acestor clienți 13 miliarde kWt/oră de electricitate, pierderea lor constituie o pagubă notabilă, dar pentru economia națională a Rusiei este o pierdere minoră, reprezentând doar 1 la sută din valoarea consumului său intern. Totuși, se caută alte piețe apropiate pentru a o compensa. Unul din posibilii clienți ar fi Kazahstanul. Mai duce lipsă de electricitate și China, căreia, în 2021, Rusia i-a exportat 4 miliarde kWt/ore de energie. Deocamdată, însă, infrastructura tehnică existentă nu permite sporirea livrărilor către această țară.

Despre mass media de azi

0

Foarte probabil, mass media formează comportamentele oamenilor mai mult decât oricând în vremuri recente. Mai ales în țări cu educație în criză, ele influențează cel mai mult cetățenii.

Explicația este, între altele, că mass media au ajuns la o dezvoltare fără precedent. Personalul, aria tematicii, paleta tehnicilor și versatilitățile lor au sporit enorm.

Grecii au fost cei care au creat, știm bine, sfera vieții publice, distinctă de viața privată, pe de o parte, și de stat, pe de altă parte. Media este parte apărută târziu a sferei publice – acea parte consacrată dezbaterii dintre cetățeni și autorități și dintre cetățeni.

În epoca modernă, mass media au însemnat acțiuni ale publicului care raționează în raport cu excesele decidenților. Trecute prin schimbări structurale ca urmare a privatizărilor, politizării și tehnologizării, componentele media au ieșit însă din rolul de mijlocitor în societate și au ajuns să formeze societatea. Modernitatea târzie a făcut din mediatizare chiar condiție de existență. Ești mediatizat, deci exiști! În plus, azi, la o perceptibilă „refeudalizare” a domeniului, s-a adăugat asumpția că am asista la „sfârșitul istoriei”.

Ca fenomen de mare impact, mass media sunt totuși condiționate. Observația mea este aceea că, și în trecut, mass media au întreținut relații cu propaganda și ideologia și, desigur, cu gândirea liberă, dar, mai nou, gândirea este sufocată de primele două. Mass media au ajuns parte a propagandei – ieșită și aceasta din urmă de sub canonul respectului pentru cetățenie și intrată vizibil în epoca postadevărului – și urmează ideologii ale timpului. Sunt, firește, și jurnaliști care și-au păstrat autonomia de evaluare și integritatea, dar mass media ca ansamblu se lasă azi controlate mai mult decât se recunoaște.

Pe scena vieții publice și-au făcut loc, desigur, și proiecte majore de afirmare națională ale multor țări, care sunt cu totul altceva. În plus, mai există, har Domnului!, personalități reale care-și spun, cu profesionalism și verticalitate, părerile. Dar propaganda și ideologia au avansat.

Să detaliem. Am trăit ani cu o redusă pondere a ideologiilor – înțelegând prin ideologie un ansamblu de teze, teorii, noțiuni ce vrea să justifice accesul la decizie sau păstrarea deciziei de către un grup. Au fost anii înțelegerilor internaționale – cu Shanghai (1972), Helsinki (1975), Geneva (1985), Reykjavyk (1986), Moscova (1988), Stavropol (1990), ca stațiuni ale drumului. Prin ele s-a pus capăt urmărilor războiului mondial, „războiului rece” și ostilității ideologice și s-a putut deschide calea democratizării, pe care am urmat-o după 1990.

eJobs: aproape un sfert dintre angajații din Farma câștigă peste 4.000 de lei pe lună

0

Industria farmaceutică din România a crescut constant în ultimii ani, iar evoluția s-a văzut și în nevoia companiilor de a-și extinde echipele. Cu aproximativ 6.000 de joburi postate în prima jumătate a anului, numărul de poziții deschise pentru cei care vor să lucreze în domeniu a fost cu 60% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru acestea au fost înregistrate mai mult de 170.000 de aplicări în ultimele șase luni. Farma este, însă, un domeniu atrăgător pentru candidați nu doar din punctul de vedere al angajărilor, ci și al salariilor oferite de angajatori. Astfel, potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, aproape un sfert dintre angajații din această industrie câștigă lunar peste media netă la nivel național, respectiv peste 4.000 de lei. 

Cei mai mulți dintre cei care lucrează în Farma (31,8%) au salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, 25,3% câștigă între 3.000 și 4.000 de lei, iar 24,6% între 4.000 și 7.000 de lei. Procentul celor care ajung să depășească suma de 7.000 de lei este de doar 4,2% și mai puțin de 2% declară că au un salariu lunar de peste 10.000 de lei.

„Deși vorbim despre un procent marginal din totalul celor care lucrează în Farma, acest prag, de 10.000 de lei, este depășit semnificativ, până la peste 30.000 de lei, după cum arată datele Salario. Este vorba nu doar de salariile celor care conduc companiile din poziția de CEO, ci și ale directorilor financiari, de vânzări sau de logistică”, spune Roxana Drăghici(foto), Head of Sales la eJobs, liderul pieței de recrutare din România.

Cu o medie de 3.500 de lei, angajatorii din Farma oferă salarii similare cu cei din Financiar / Contabilitate, Transport / Distribuție, Asigurări sau Producție. Se află, în schimb, la distanță mare față de IT Software, unde media salarială ajunge la 5.850 de lei sau de Inginerie, Auto / Echipamente, Telecomunicații, Petrol / Gaze sau Audit / Consultanță (toate cu medii de 4.000 de lei).

Farma este de ani buni unul dintre marii angajatori ai economiei, nu doar prin numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și prin salariile peste media din alte industrii. În fiecare lună, peste 1.000 de joburi în acest domeniu sunt disponibile pe eJobs.ro. Cele mai multe se adresează candidaților din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța. Peste 26.000 de aplicări sunt înregistrate lunar pentru pozițiile deschise în farma”, adaugă Roxana Drăghici.

În ceea ce privește angajații din farmacii, un farmacist câștigă, în medie, 3.050 de lei, un diriginte de farmacie 4.000 de lei, iar un asistent farmacist 2.200 de lei. Media salarială pentru reprezentanții de vânzări medicale este de 3.600 de lei, în timp ce specialiștii în farmacovigilență sau în studii clinice au salarii lunare de 4.000 de lei, după cum arată datele Salario. 

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Farma, sunt pentru joburile:

  • Farmacist – 3.050 lei
  • Tehnician laborator chimie – 2.800 lei
  • Operator producție – 2.600 lei 
  • Asistent farmacist – 2.200 lei
  • Lucrător depozit – 1.900 lei 

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Farma sunt:

  • Mediaș: 2.000 lei
  • Buftea: 2.350 lei
  • Slobozia: 2.500 lei
  • Brăila: 2.600 lei
  • Sighetu Marmației: 2.800 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Farma sunt:

  • București : 4.000 lei
  • Ploiești: 3.500 lei
  • Brașov: 3.400 lei
  • Cluj-Napoca: 3.200 lei
  • Timișoara: 3.000 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
  • Director Financiar: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Director de vânzări: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
  • Director de logistică: salariul mediu net la nivel național – 6.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 7.500 lei 
  • Manager de produs: salariul mediu net la nivel național – 5.400 lei, salariul maxim introdus în Salario – 6.400 lei 

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

 

Studiu Reveal Marketing Research și FERRO: 61% dintre români sunt interesați de reducerea consumului de apă

0
  • 6 din 10 români interesați în a-și reduce consumul de apă optează pentru duș în locul băii în cadă
  • Peste jumătate dintre români consideră că ar trebui să reducă volumul de apă folosit la spălarea vaselor

Schimbările climatice din ce în ce mai evidente în societatea modernă aduc în prim plan nevoia unui consum sustenabil pe fondul amenințării epuizării rapide a resurselor naturale ale planetei.

În acest context, Reveal Marketing Research  împreună cu FERRO au desfășurat un studiu care vizează percepțiile românilor vis-a-vis de modul în care se raportează la consumul de apă din gospodăriile lor.

Românii sunt interesați de a reduce consumul de apă, în special prin alegerea dușului în locul băii în cadă

6 din 10 români sunt interesați în a reduce consumul de apă din gospodăria lor, în special femeile (66%) și persoanele peste 55 de ani (74%). Pentru a reduce consumul de apă, aceștia apelează la verificarea periodică a bateriilor de la baie și bucătărie (59%), optarea pentru dușuri în locul băilor în cadă (58%) și la închiderea robinetului între etapele spălării (57%).

Peste jumătate dintre români și-au verificat în ultimele 3 luni robinetele, pentru a se asigura că nu există pierderi de apă

52% dintre respondenți au declarat că au luat măsuri în ultimele 3 luni pentru a se asigura ca nu există scurgeri de apă, aspect ce ar dăuna valorii facturilor, dar mai ales ar determina deteriorarea podelei sau a bunurilor din locuință.

Românii doresc să reducă volumul de apă
utilizat în spălatul vaselor și rufelor

52% dintre români consideră că ar trebui să diminueze consumul de apă pentru spălatul vaselor, iar 46% pentru spălatul rufelor. La polul opus, doar 3 din 10 români menționează că ar trebui să consume mai puțină apă pentru activitățile ce țin de igienă personală.

Utilizarea aparatelor pentru reducerea
consumului de apă sunt utile în gospodărie

Verificarea și repararea robinetelor și a țevilor sunt metode eficiente și populare care îi ajută pe 85% dintre români să diminueze consumul de apă.

De asemenea, 74% dintre români consideră că folosirea unor echipamente care reduc consumul de apă este o activitate foarte utilă.

Doar 12% dintre români dețin echipamente care reduc
consumul de apă, însă 40% intenționează să achiziționeze
astfel de echipamente pe viitor

Deși peste 60% dintre români sunt interesați de a reduce consumul de apă, doar 12 procente declară că dețin în prezent echipamente care i-ar ajuta în acest demers. Principalele echipamente deținute în acest sens sunt limitatoarele de debit, bateriile eco sau aeratoarele.


Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 23-26 mai 2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1058 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

*** Aceste date au fost colectate de către Reveal Marketing Research la cererea companiei FERRO, în vederea măsurării atitudinilor și comportamentelor de consum din gospodărie.

Barometrul UNSAR – IRES: Evoluția inflației a afectat unul din doi

0

76% dintre români sunt îngrijorați de o eventuală criză economică care le-ar putea influența situația financiară, reiese din rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România (2022). Inflația galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenți, urmată de război (64%), incendii și accidente auto (61%) și pandemie / îmbolnăviri (57%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, proporția celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare față de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite crește. Totodată, cei care locuiesc în mediul urban și cei cu venituri medii sunt mai curând îngrijorați de aceste aspecte.

Barometrul relevă și faptul că evoluția inflației i-a afectat pe unul din doi români, în contextul în care puțin peste jumătate dintre respondenți spun că în ultimul an veniturile le-au rămas la fel.

În ciuda evoluției economice, aproape 4 din 10 intervievați cred că vor economisi mai mult în următorul an, față de doar 2 din 10 respondenți care declarau acest lucru în 2021. Similar cu anul trecut, depozitele bancare ar fi principalul loc unde și-ar plasa disponibilitățile financiare, 4 din 10 alegând această metodă. De asemenea, un sfert dintre intervievați spun că ar investi în imobiliare.

„Acum, mai mult ca niciodată, este important pentru oameni să știe că există metode de economisire sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecție financiară oferite de asigurările de viață. Asigurările pot reprezenta o soluție eficientă de a conferi sustenabilitate întregului patrimoniu și finanțelor unei familii”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

Barometrul poate fi consultat aici.


Barometrul UNSAR-IRES a fost realizat pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

România Tradițională cu Energie Curată

0

Asociația Energia Inteligentă lansează proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” prin care își propune păstrarea tradițiilor românești concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată. Sub sloganul „Energia Curată care ne unește”, Asociația Energia Inteligentă își propune ca anul acesta să realizeze un prim proiect care să aducă o schimbare în bine în viața celor care trăiesc și își desfășoară activitatea în sălașurile montane de păstorit din zona Vâlcea, prin refacerea căilor de acces către stânele din Munții Căpățânii și instalarea de surse curate de energie, pentru ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea. Astfel proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată.

„Păstrarea tradițiilor înseamnă și conservarea identității naționale și pentru aceasta este nevoie de un proiect național, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în aceste sălașuri și la reabilitarea drumurilor de acces. Doar prin astfel de inițiative vor putea fi puse în valoare produsele tradiționale și vor continua aceste activități emblematice pentru poporul roman”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

Păstoritul Carpatic a permis de-a lungul timpului crearea de comunități umane care au în centrul lor această ocupație și formarea unor puternice legături sociale între practicanți, devenind un factor care a generat identitate locală, regională și națională. Pajiștile din munții României, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul secolelor. Însă ceea ce s-a obținut cu efort de-a lungul timpului, poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează „resălbăticirea” pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire.

Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca peste 60% din sălașele de pe culmile munților să fie părăsite și astfel să fie pus în pericol păstoritul, probabil cea mai definitorie tradiție a poporului român.   

În același timp, având ținte ambițioase de decarbonare până la nivelul anilor 2030, de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, comparativ cu nivelul lor din 2005, România s-a înscris pe un drum al înlocuirii combustibililor clasici (cărbune, lemn, benzină, etc.) cu energie curată. Astfel, România are ca țintă scoaterea din uz a  4.59 Gwe capacitate pe cărbune până în anul 2032, conform Planului Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României. 

Cea mai viabilă soluție energetică pentru viitorul României este de a reducere și a eficientiza  consumul actual de energie și de a iniția dezvoltarea unor tehnologii și proiecte majore, capabile să genereze suficientă energie care să acopere cererea din viitor, luând în calcul și creșterea constantă a necesarului de energie națională. „Este important ca astfel de proiecte majore să fie demarate în domeniul energiei nucleare, energiei regenerabile, hidrogen, energiei deșeurilor –  pentru ca rezervele de petrol și gaz să reziste suficient de mult timp încât să asigure trecerea naturală către noi forme energetice, mai eficiente și curate”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Schimbarea se face prin oameni și cu oameni. Dacă ei nu înțeleg ce li se întâmplă se vor opune vehement oricărei schimbări, pentru că teama de necunoscut este în firea umană. Schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oameni, cu programe de informare și de creștere a gradului de conștientizare asupra importanței păstrării tradițiilor și a adaptării la schimbările pe care viitorul ni le va aduce. Astfel vor putea fi înțelese și acceptate noile forme de energie, care pot asigura securitatea energetică a României și în același timp contribuie la protejarea climatică”, a adăugat Dumitru Chisăliță.

Astfel, asociat proiectului derulat în Munții Căpățânii,  proiectul România Tradițională cu Energie Curată, își propune să deruleze si o campanie puternică de informare în diferite zone din România, asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. 

Donații pentru reîmpăduriri în Munții Făgăraș

0

ING Bank și Fundația Conservation Carpathia au lansat o campanie de strângere de donații, contribuiție la reconstrucție ecologică în zone din Munții Făgăraș afectate de tăieri neconforme legislației silvice sau de calamități.

Inițiatorii subliniază că, „deși România deține cele mai mari suprafețe de păduri virgine din Europa, țara a pierdut 10% din acestea în ultimul secol, dintre care 4,9% doar în anii 2000-2021[1]. Fenomenul despăduririlor este cu atât mai îngrijorător cu cât suprafața regenerată este în scădere. Ca exemplu, conform celor mai recente date[2], în 2019 s-au reîmpădurit 24.459 de hectare, mai puțin decât în 2015, atunci când suprafața reîmpădurită a fost de 28.750 de hectare. Mai mult decât atât, în prezent doar 29% din suprafața României este acoperită de păduri, sub media europeană estimată la 38%[3]”.

Mihai Zotta, director conservare, Fundația Conservation Carpathia: „Schimbările climatice sunt o realitate pe care o trăim cu toții astăzi și pe care o vor trăi mult mai intens copiii noștri dacă nu depunem eforturi pentru a încetini acest ritm. Restaurarea ecosistemelor naturale prin împăduriri cu puieți de arbori din speciile care au existat și au evoluat natural acolo de mii de ani  produce o schimbare benefică atât pentru noi oamenii, cei care am crezut în mod eronat că suntem mai buni ingineri decât natura cât și pentru natura însăși. Trebuie să înțelegem și să respectăm complexitatea extraordinară, interdependența sistemelor naturale și perfecțiunea acestora măcar alum cât nu e prea târziu. Refacerea ecologică a zonelor afectate de tăierile la ras este unul dintre pilonii Fundației Conservation Carpathia, iar procesul este unul complex, se desfășoară pe parcursul mai multor ani și necesită extrem de multe resurse. Numai în această primăvară, Conservation Carpathia a replantat peste 110 hectare cu 435.250 de puieți de molid, brad, fag și anin, în Munții Făgăraș, un record pentru echipa noastră. Ne bucurăm că ING România este în continuare alături de noi și sperăm ca mesajele noastre să ajungă la un număr cât mai mare de oameni care să ni se alăture.”

Alexandra Maier, Sustainability Manager, ING Bank România: „Abordarea noastră ca bancă pentru sustenabilitate presupune să derulăm în primul rând inițiativele prin care avem cel mai mare impact ca instituție financiară. Acestea sunt completate de parteneriate pe termen lung în care urmăm aceeași abordare: unde putem să limităm considerabil efectele schimbărilor climatice sau ale intervenției abuzive asupra mediului prin susținerea noastră? Astfel, ne bucurăm să continuăm parteneriatul pentru protejarea pădurilor din Făgăraș alături de Fundația Conservation Carpathia, care creează cu adevărat o zonă protejată, cu natură sălbatică, cea mai extinsă din Europa. Stă în puterea noastră să fim alături pentru Parcul Național Făgăraș, atât prin contribuția bancii, cât și prin implicarea clienților noștri, care se alătură de fiecare dată cauzelor, indiferent dacă sunt de mediu sau sociale, prin donații în Home’Bank.”

După cum anunță ING Bank România, „campania de donații are scopul de a susține proiectele de reconstrucție ecologică derulate de Fundația Conservation Carpathia în Munții Făgăraș iar fondurile obținute vor fi folosite la recrearea de ecosisteme naturale mai rezistente la impactul schimbărilor climatice. Persoanele care doresc să se implice pot dona direct din aplicația Home’Bank (în cazul cliențillor ING) sau prin transfer bancar către Fundația Conservation Carpathia, IBAN: RO16RNCB0061114278450048. Fiecare sumă donată contează: 

  • Cu 10 lei sunt încolțite 100 de semințe de brad
  • 25 lei asigură îngrijirea a 10 semințe de fag, arin și scoruș, plantate în pepiniera proprie, timp de o lună
  • Cu 50 de lei sunt nivelați 10 de metri pătrați de teren alunecat
  • Cu 100 de lei sunt transportați puieții sus pe munte
  • Iar la 150 de lei este asigurată plata unui muncitor pentru o zi de plantare la altitudine înaltă
  • Orice sumă: banii sunt folosiți pentru nivelarea, însămânțarea, replantarea și îngrijirea pădurii

Campania realizată de ING Bank România în colaborare cu Fundația Conservation Carpathia își propune să atragă atenția asupra importanței pădurilor în menținerea echilibrului biosferei și să încurajeze oamenii să doneze pentru a sprijini demersul de reîmpădurire a zonei Făgăraș. Încă din anul 2009, Fundația Conservation Carpathia se implică activ în conservarea și reconstrucția ecologică a pădurilor din Munții Carpați, cu gândul la generațiile viitoare. Campania se va desfășura în mediul online, pe o perioadă de 7 săptămâni, în care pădurile sunt aduse în centrul atenției prin poveștile oamenilor. De asemenea, cei interesați pot afla informații noi despre modul de funcționare a acestora ca ecosistem din 6 documentare scurte, narate de actorul Marius Manole.

Privitorii sunt încurajați să își reamintească acele povești în care pădurea a jucat un rol important în viața lor, iar acum să joace un rol activ în viața pădurii, donând pentru viitorul Parc Național Făgăraș”. 


[1]Anuarul statistic al României (1922); Raportul Statistica Activităților din Silvicultură în anul 2020 realizat de Institutul Național de Statistică; Date furnizate de Global Forest Watch;

[2] Date furnizate de ONG-ul Mai Mult Verde;

[3]Raport Eurostat despre situația pădurilor în 2020.

„Finanțele mele”, curs de educație financiară pentru elevi

0

Organizația Junior Achievement România și Raiffeisen Bank au dezvoltat cursul digital „Finanțele mele”, pentru „formarea de abilități și comportamente responsabile necesare gestionării banilor prin economisire, investiții sau utilizarea instrumentelor financiare”. Cursul este inclus în a cincea ediție a inițiativei „Susțin educația financiară în comunitatea mea”, care „oferă liceelor soluții integrate pentru învățare hibridă: acces la platforma internațională de e-learning JA Inspire™, cursul digital de educație financiară Finanțele mele și oportunitatea de a beneficia de sprijin financiar”.

În anul școlar 2021-2022, la curs au participat 29.654 de elevi din 300 de licee. 16 licee din București și alte 12 localități au avut cea mai activă participare și beneficiază de sprijin financiar în valoare totală de 60.000 de lei pentru dotarea și modernizarea spațiilor de învățare.

Prin intermediul platformei JA Inspire, elevii au parcurs informații, exerciții și quiz-uri despre buget, tranzacții sau piața de capital, cumulând astfel peste 103.000 de ore alocate învățării și sarcinilor aplicative de educație financiară. 

Corina Vasile, director de comunicare și sustenabilitate Raiffeisen Bank România: „Educația financiară este parte esențială din educația tinerilor, iar faptul că avem anual de 12 ani între 30.000 și 50.000 de elevi în programul de educație financiară ne responsabilizează și ne motivează să îmbunătățim constant modul în care ducem educația financiară în școli: pe de o parte, informația să fie atractivă și ușor de asimilat, iar pe de altă parte să poată să fie testată într-un mod practic, să ne asigurăm că e aplicabilă în viața de zi cu zi. Le mulțumim partenerilor de la Junior Achievement că au găsit o modalitate prin care să unească cele două elemente esentiale într-un singur program.” 

Organizatorii ne informează de asemenea că „experiențele de educație financiară au fost completate de o serie de sesiuni online desfășurate în perioada martie-iunie, la care au participat peste 20 de voluntari Raiffeisen Bank și 2.200 de elevi și profesori.

În decursul celor cinci ediții Susțin educația financiară în comunitatea mea, peste 110.000 de liceeni au urmat cursul de educație financiară în format digital interactiv, iar 37 de licee teoretice și tehnologice au beneficiat de sprijin financiar pentru echipamente tehnice și alte dotări.

Cu o continuitate de doisprezece ani, parteneriatul dintre JA România și Raiffeisen Bank include resurse, kit-uri educaționale și activități pentru educația financiară la clasă, adaptate pentru școala primară și liceu, dar și un program de formare și certificare a competențelor financiare și antreprenoriale adresat profesorilor”. 

 

 

 

 

Schema de ajutor de stat pentru împăduriri din PNRR, aprobată de Comisia Europeană

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru România, în valoare de 500 de milioane de euro, pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafețe împădurite. Măsura face parte din strategia țării noastre de asigurare a protecției pădurilor și a biodiversității.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, subliniază: „La sfârșitul lunii mai CE a aprobat prima din cele două scheme de ajutor de stat ale României, în valoare de 100 de milioane de euro, scopul acesteia fiind sprijinirea regenerării suprafețelor de fond forestier afectate de calamități naturale din România. Schema aprobată astăzi, care se va desfășura până la 30 iunie 2026, are o valoare mult mai mare, respectiv 500 de milioane de euro, și urmărește să sprijine deținătorii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafețe de pădure. Acest lucru va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung, efecte de care se vor bucura și generațiile viitoare.”

MMAP precizează că „în cadrul schemei se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe deținătorilor publici și privați de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităților, precum și asociațiilor acestora. 

Pentru a beneficia de ajutor, deținătorii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puțin 0,5 ha, sau perdele forestiere de protecție (adică rânduri de arbori și arbuști pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene și a secetei) cu o suprafață de cel puțin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. De asemenea, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră, în care sunt detaliate speciile de arbori și arbuști care urmează să fie plantați, precum și densitatea plantațiilor. Sprijinul public nerambursabil acordat în baza schemei acoperă integral costurile standard prevăzute”.

Financial Intelligence organizează, mâine, a patra ediție a FORUMULUI ROMÂNIA DIGITALĂ

0

Financial Intelligence organizează, mâine, 21 iunie 2022, de la ora 11:00, a patra ediție a FORUMULUI ROMÂNIA DIGITALĂ.

Evenimentul se va desfășura în format hibrid și va putea fi urmărit și online, LIVE, pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

În deschiderea evenimentului, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, va transmite mesajul său privind tematica evenimentului.

„Digitalizarea trebuie să fie o prioritate națională”, spune Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Digitalizarea administrației publice este unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului, prin PNRR fiind alocate fonduri de 1,81 miliarde euro. Avem nevoie de o infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice din România. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui, la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice, contribuind, de asemenea, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • Cum digitalizăm România?
  • Digitalizarea României prin investiții PNRR
  • Tehnologia 5G și impactul social al acesteia
  • Cum ne va schimba viața tehnologia 5G?
  • 5G și securitatea cibernetică
  • Abordarea globală, europeană și națională a problemei securității cibernetice, în contextul războiului din Ucraina 
  • Legea interoperabilității – cum eliminăm dosarul cu șină
  • Digitalizarea serviciilor din energie
  • Implicațiile transformării digitale în sectorul financiar-bancar
  • Inovare și AI în industrie

Speakerii evenimentului sunt:
Sebastian BURDUJA – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (mesaj video);
Sabin SĂRMAȘ – Președinte, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Camera Deputaților;
Vlad STOICA – Președinte ANCOM;
Dragoș TOHĂNEAN –  Vicepreședinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României;
Florin PANĂ – Expert, Centrul Național Cyberint- SRI;
Daniel APOSTOL – Director Direcția Comunicare și Educație Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF);
Octavian POPA – Manager al Direcției Generale Parteneriate Instituționale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC);
Dragoș PREDA – Director General, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A.;
Mihaela TOADER – Administrator Public la Consiliul Județean Ilfov, Președintele Asociației Magurele Science Park;
Bogdan PĂTRU – Head of Public Policy, Mastercard România și Croația;
Ionuț ROȘCA – Data Protection Solutions Specialist, Dell Technologies;
Ciprian ZAMFIRESCU – Digital Transformation & Innovation Manager, Vodafone România;
Liviu FENOGHEN – Director CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar;
Adina CĂLIN – Director Produse și Servicii, CEC Bank;
Raul STADLER – Chief Digital Transformation Officer, Raiffeisen Bank Romania;
Iulia RUSU – Business Strategy Lead, ING Bank România;
Alex BĂLAN – Chief Information Security Officer (CISO) al grupului Superbet;
Gabriela MINESCU – Corporate Affairs Manager, Huawei România;
Adrian BADEA – Cybersecurity Business Development Manager, S&T România;
Cătălin CÂMPEANU – Director Adjunct, Institutul de Studii Financiare și
Andreea PAUL – Președinte, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. 

Evenimentul va fi moderat de: Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Evenimentul este organizat cu sprijinul Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), al Centrului Național Cyberint și al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).


Partenerii evenimentului sunt: Mastercard, Dell Technologies, Intel, Vodafone, CEC Bank, Raiffeisen Bank, Superbet, Huawei, Telekom, Radiocom, S&T, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Institutul de Studii Financiare (ISF), Nuclearelectrica, Alpha Bank, Magurele Science Park, ING Bank, Inform Lykos.

Parteneri instituționali: ANSSI – Asociatia Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică, Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), PWN România.

Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat -Bucharest, FinZoom, CARIERE, Revista Patronatului Roman, NewMoney, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi pe pagina evenimentului: https://financialintelligence.ro/forumul-romania-digitala-2022/.

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare a României de 500 de milioane de euro pentru crearea de noi suprafețe împădurite

0

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane EUR pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență („MRR”) pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafețe împădurite. Măsura face parte din strategia României de asigurare a protecției pădurilor și a biodiversității. Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția verde.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Schema în valoare de 500 de milioane EUR aprobată astăzi va permite României să creeze noi suprafețe împădurite. Aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunii și a inundațiilor, la curățarea aerului și la combaterea schimbărilor climatice. Măsura va contribui nu numai la obiectivele Pactului verde al UE, ci va sprijini, totodată, dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.”

Măsura adoptată de România

Măsura notificată de România, care va avea un buget de 500 de milioane EUR, va fi finanțată integral prin Mecanismul de redresare și reziliență, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Schema, care se va desfășura până la 30 iunie 2026, urmărește să sprijine proprietarii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafețe împădurite, ceea ce va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung.

În cadrul schemei, se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici și privați de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităților, precum și asociațiilor acestora. Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puțin 0,5 ha sau cordoane forestiere (adică rânduri de arbori și arbuști pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene și a secetei) cu o suprafață de cel puțin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. În sfârșit, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori și arbuști care urmează să fie plantați, precum și densitatea plantațiilor.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale și al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții.

Comisia a constatat că schema:

  • facilitează dezvoltarea anumitor activități economice, în special împădurirea terenurilor agricole. În plus, aceasta are un „efect stimulativ”, deoarece beneficiarii nu ar desfășura activitățile de împădurire în aceeași măsură în absența ajutorului;
  • are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special:
    • măsura este necesară și adecvată pentru a încuraja dezvoltarea pădurilor și pentru a corecta o disfuncționalitate a pieței, deoarece piața nu asigură îndeplinirea obiectivelor preconizate în ceea ce privește împădurirea;
    • măsura este, de asemenea, proporțională. Deși valoarea maximă a ajutorului este de până la 100 % din costurile eligibile, valoarea finală va fi calculată în mod nediscriminatoriu. Costurile eligibile vor fi susținute de documente justificative clare și contemporane și se vor baza pe costuri standard;
  • promovează asigurarea unei creșteri inteligente și durabile a suprafețelor împădurite. În plus, măsura este în concordanță cu obiectivele de dezvoltare rurală și cu obiectivele strategice ale UE legate de tranziția verde.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Toate investițiile și reformele care implică ajutoare de stat, inclusiv cele incluse în planurile naționale de reziliență și redresare prezentate în contextul MRR, trebuie notificate Comisiei spre aprobare prealabilă, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre normele de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat.

Comisia evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutor de stat cuprinse în planurile naționale de redresare prezentate în contextul MRR și a oferit orientări și sprijin statelor membre în etapele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita implementarea rapidă a MRR. În același timp, Comisia se asigură, în decizia sa, că sunt respectate normele aplicabile privind ajutoarele de stat, pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică și pentru a se asigura că fondurile MRR sunt utilizate în așa fel încât să reducă la minimum denaturarea concurenței și să nu se excludă investițiile private.

 

Bitcoin si Ethereum scad sub pragurile lor de suport

0

Atât Bitcoin, cât și Ethereum au alunecat săptămâna trecută sub pragurile lor cheie de suport, în timp ce piețele cripto continuă să resimtă o adversitate semnificativă datorată creșterii inflației și a ratelor dobânzilor.

BTC s-a prăbușit săptămâna trecută, coborând sub 20.000 de dolari până la sfârșitul săptămânii, în timp ce ETH și-a văzut prețul coborând sub 1.000 de dolari sâmbătă. În această dimineață, Bitcoin se tranzacționează puțin peste 20.000 de dolari pe platforma eToro, în timp ce Ethereum se mișcă puțin peste 1.000 de dolari.

Condițiile actuale ale pieței nu oferă prea mult loc pentru optimism. Evaluările sunt foarte deprimate după o evoluție foarte bună în ultimele 18 luni. Ne-am întors acum în zona evaluărilor din 2020, dar prețurile se deplasează în continuare peste nivelurile pe care le-am văzut în urmă cu doar 18 luni.

În ceea ce privește scăderile, piața cripto s-a mai confruntat cu astfel de situații – în termeni relativi. Bitcoin a înregistrat o cădere de aproximativ 84% de la maximele din decembrie 2017 până la minimul din decembrie 2018. Așa cum stau lucrurile în prezent, de la un vârf record de aproximativ 69.000 de dolari până acum, când se tranzacționează în jur de 20.000 de dolari, reprezintă o scădere de 71%.

Deși evidențierea perspectivei pe termen lung a oricărui activ nu este întotdeauna o lectură ușoară pentru investitorii care au cumpărat la niveluri mai ridicate, ceea ce este esențial aici este că orice caz de investiție pe termen lung făcut pentru criptoactive ar trebui să rămână valabil atunci când sunt luate în considerare ideile de bază și sunt luate în considerare tendințele istorice ale prețurilor. 

Actualizări Cardano așteptate

Fondatorul Cardano, Charles Hoskinson, a anunțat mai multe actualizări ale blockchain-ului Cardano, care vor intra în vigoare înainte de sfârșitul lunii iunie. Denumite hard fork „Vasil”, actualizările vor îmbunătăți capacitatea rețelei, viteza de tranzacționare și, teoretic, vor scădea costurile. De asemenea, blockchain-ul va primi noi funcționalități de contracte inteligente și alte actualizări. 

Actualizările au loc într-un moment dificil pentru piețe, dar sunt încurajatoare pentru investitorii care privesc dincolo de zgomotul pe termen scurt al adversității prețurilor, spre viitor și posibilitățile rețelei de a-și consolida argumentele pentru investiții. 

În ultimii câțiva ani, Cardano a apărut ca un concurent important pentru companii precum Ethereum. Prețurile nu reflectă întotdeauna munca subiacentă care se depune în astfel de proiecte – utilizarea rețelei Cardano a crescut vertiginos din septembrie anul trecut, în ciuda faptului că prețul token-ului are o evoluție dificilă din cauza competiției și a pieței în general. 

BRI lansează o platformă de informații cripto

Banca Reglementelor Internaționale (BRI, numita si Banca Decontărilor Internaționale) lansează o nouă platformă de informații pentru cripto. Hub-ul de inovație al instituției internaționale lansează platforma pentru a furniza date atent verificate cu privire la proiectele cripto.

Lansarea este o inovație binevenită într-un moment dificil pentru piețele cripto. Transparența este un element esențial pentru crearea încrederii în acest sector, astfel încât furnizarea de informații atent evaluate utilizatorilor și investitorilor este un pas important. 

Proiectul BRI va analiza, de asemenea, emiterea de CBDC prin intermediari. Criptomonedele reprezintă un spectru larg de inovații, idei și proiecte, așa că este foarte important ca instituții precum BRI să asigure supravegherea și, în esență, să urmărească modul în care se dezvoltă diverse domenii. Acest lucru asigură o mai mare supraveghere și protejează utilizatorii de riscurile cheie. 

Israel și Hong Kong testează moneda digitală

Banca Israelului (BoI) și Autoritatea Monetară din Hong Kong (HKMA) colaborează pentru a testa o monedă digitală a băncii centrale (CBDC). Potrivit BoI, testul va analiza principalele riscuri de securitate cibernetică pentru CBDC.

Proiectul urmează să înceapă testarea în trimestrul al treilea, BoI urmând să emită CBDC pentru instituții financiare precum băncile. Multe regiuni explorează în mod activ posibilitățile oferite de CBDC, astfel încât acest test ne-ar putea oferi informații neprețuite despre modul în care instituții precum băncile interacționează cu activele digitale. 

Israelul a renunțat inițial la CBDC-uri în 2018, însă este clar că potențialul tehnologic nu poate fi ignorat. Dar concurența internațională în această sferă este, de asemenea, un motor important. China, de exemplu, efectuează deja teste CBDC care implică milioane de participanți, iar țări precum Regatul Unit explorează și ele în mod activ ceea ce este posibil.

A început sezonul creșterilor agresive ale dobânzilor

0

Fed-ul american a majorat dobânda de politică monetară cu 0.75%, cea mai mare creștere din 1994 încoace, semnalând și majorări viitoare ale dobânzii, pentru a reduce inflația. După această majorare, rata dobânzii se situează la 1,75%, dar Jerome Powell, președintele Fed, o vede în intervalul 3-3,5% până la sfârșitul anului, numindu-l „un nivel restrictiv modest”.

Creșterea dobânzii peste nivelul așteptat de piață a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte bănci centrale că este timpul să acționeze. Printr-o mișcare surprinzătoare, Banca Națională a Elveției a majorat rata dobânzii cu 0,5%, până la -0,25%, prima majorare în peste 15 ani. Banca Angliei a operat a cincea majorare, de la 0,25% la 1,25%, crescând în același timp la 11% estimarea privind inflația maximă. 

Rata dobânzii de referință din România, de 3,75%, este încă scăzută în comparație cu economiile vecine, dar guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a reiterat că nu își poate permite ca decalajul să se mărească fără riscul de a vedea cum capitalurile se îndreaptă spre alte piețe. În Polonia, dobânda este de 6% cu o inflație de 13,9%, în Ungaria de 5,9% cu o inflație de 10,7%, iar în Cehia de 5,75% cu o rată a inflației de 16%.  Rata inflației din România este de 14,49% și este foarte probabil ca în următoarea ședință a BNR din iulie să asistăm la o creștere mai agresivă a dobânzii, peste nivelul de 0,5% estimat în prezent de analiști.

În timp ce Fed folosește acum un furtun mai mare pentru a stinge focul inflației, Banca Centrală Europeană (BCE) încă se gândește la posibilitatea de a majora ratele. Factorii de decizie s-au angajat să oprească achizițiile de obligațiuni până la 1 iulie și să înceapă creșteri ale ratelor dobânzilor în septembrie. Însă în Italia, randamentele obligațiunilor au crescut rapid, depășind la un moment dat 4%, încercând să se apropie de inflația estimată la 7,3%, ceea ce a declanșat îngrijorări cu privire la o nouă criză a datoriilor suverane. Răspunsul inițial al BCE rămâne utilizarea cu mai multă versatilitate a reinvestirilor din programul său de achiziții pandemice. Rata inflației în zona euro este de 8,1%, prețurile energiei fiind principalul motor de creștere. 

Inflația ridicată obligă băncile centrale să adopte o atitudine din ce în ce mai agresivă în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor. Scopul este de a încetini cererea, creșterea economică și, prin urmare, inflația. Ratele mai mari ale dobânzilor și ale randamentelor obligațiunilor fac ca împrumuturile să fie mai scumpe și reduc evaluările companiilor. Acest lucru a dus la scăderea preturilor acțiuni de pe burse din ultima perioadă. Unii dintre investitori și-au rotit, de asemenea, portofoliile către acțiuni ce oferă dividende și acțiuni din zona de valoare, lăsând în urmă sectorul tehnologic și cel de companii de creștere care necesită finanțare externă pentru a funcționa. O încetinire economică mai rapidă sau o potențială recesiune crește riscul și pentru profiturile companiilor. Acestea nu au fost afectate până acum, dar într-o recesiune ar putea scădea cu 20-25%. 

Analiștii întrevăd la orizont o posibilă recesiune. Un sondaj recent al Financial Times și al Universității din Chicago arată că aproape 70% dintre economiștii intervievați prevăd că economia SUA va intra în recesiune în 2023. Factorii determinanți sunt tensiunile geopolitice, creșterea costurilor energiei, creșterea așteptărilor inflaționiste și presiunile salariale induse de piața limitată a forței de muncă. 

Însă recesiunea nu este inevitabilă. Economia mondială este încă prognozată să crească aproape de 3% în acest an, ceea ce reprezintă un obstacol semnificativ în fața unei încetiniri. Consumatorii sunt într-o formă bună, mulți au încă economii din perioada de pandemie, iar companiile continuă să se descurce bine, având profituri în creștere. Vânzările de pe burse creează oportunități de investiții. Din punct de vedere statistic, în medie o piață bull – una de creștere – este de peste 4 ori mai mare și durează de patru ori mai mult decât o piață bear – de scădere. Încetinirea economiei va reduce în cele din urmă inflația și va crea premizele unei creșteri mai durabile a PIB-ului și a profiturilor în viitor. Valorile mai scăzute ale piețelor bursiere din prezent, pregătesc creșterile din viitor.

POLITICI EUROPENE ȘI BUSINESS ÎN NOUA ECONOMIE

0

Noua Economie se rescrie la nivelul Uniunii Europene într-un context dificil: urmările pandemiei, ale crizei creșterii brutale a prețurilor la energie și alimente precum și șocul economico-financiar adus de Războiul din Ucraina cer o nouă paradigmă de dezvoltare și ridică întrebări serioase cu privire la noul model de globalizare.

EM360 Group și România Durabilă organizează miercuri, 22 iunie 2022, orele 10.30 – 12.30, evenimentul online „Politici Europene și Business în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Noua Economie are nevoie de câteva direcții guvernate de certitudine, de stabilitate politică, de securitate energetică și de coerență a politicilor publice europene și autohtone. Pentru o corectă redresare economică și pentru o eficientă reorientare a direcțiilor de dezvoltare economică, Uniunea Europeană nu poate să nu țină cont de prioritățile și contextul regional în care se regăsesc diversele state membre. 

Condiția esențială este ca, deopotrivă, factorii decidenți și simplii cetățeni să înțeleagă rolul major pe care îl vor juca politicile europene orientate către schimbare creativă, către restructurarea economiei capitaliste către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijlocele de producție.

Tematica evenimentului va aborda subiecte precum:

  • Prioritățile strategice pentru dezvoltarea durabilă în Noua Economie
  • Green Deal – cum se va reorienta în contextul prezent
  • Predictibilitatea pachetelor de politici europene și impactul acestora asupra economiei
  • Căi de susținere a dezvoltării businessului și de redresare a mediului de afaceri
  • Noua Economie ESG
  • Digitalizarea, finanțare specifică pentru noua economie

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. 

Evenimentul se bucură de sprijinul Federației Patronale Petrol și Gaze în calitate de partener strategic și al partenerilor instituționali – ASPES și RomEficiența. Parteneri media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, Money, The Diplomat, Bugetul, Lumea Justitiei și Lumea Banilor. Partener monitorizare media: Klarmedia.

Evenimentul va fi transmis pe paginile de Facebook ale organizatorilor EM360 Studio și România Durabilă

Studiul EY Global: Family Offices obligate la adaptare pentru a se pune la adăpost de „furtuna perfectă”

0

 

Birourile unifamiliale, acele organizații private care gestionează activele unui business de familie și se ocupă de continuitatea lui, vor fi obligate să își accelereze eforturile de adaptare și de transformare a strategiei și operațiunilor, pentru a putea interveni cât mai rapid și a soluționa problemele ce pot apărea din zona legislativă sau economică, geopolitică sau a schimbărilor tehnologice – se arată în cel mai recent studiu global EY – Single Family Office. Studiul menționează trei puncte de atenție pentru acest tip de organizații: măsurarea performanței non-financiare, asigurarea unui plan pentru gestionarea atacurilor cibernetice și anticiparea problemelor fiscale ale muncii de la distanță. 

 „Peisajul fiscal global se transformă, dincolo de tot ceea ce știam până acum. Guvernele din întreaga lume, constrânse de evoluțiile economice din ultimii doi ani, s-au văzut și mai presate să caute noi surse de venituri. Dincolo de implicațiile uriașe care decurg din reforma fiscală globală ce se află în curs, birourile unifamililale trebuie, de asemenea, să țină pasul cu mișcările tot mai rapide ale autorităților fiscale către digitalizare, problemele de sustenabilitate fiscală și consecințele fiscale ale lucrului la distanță”, spune Corina Mîndoiu (foto), Partener Asociat, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

„Cum, în România, multe business-uri de familie fac trecerea către generația următoare, existența unor organizații ca Family Office ar putea să ajute afacerile de familie să navigheze prin aceste momente impredictibile. Suntem în fața furtunii perfecte – o combinație de perturbări strategice, tehnologice, de reglementare și operaționale fără precedent. De aceea, orice mână de ajutor este binevenită pentru afacerile de familie”, a mai precizat Mîndoiu.

Noi indicatori de performanță

Un subiect fierbinte în rândul multor familii și al Family Office, arată studiul EY Global, provine din greutatea practică a extinderii definiției valorii și a scopului business-ului dincolo de indicatorii tradiționali de performanță, incluzând criteriile de mediu, cele sociale și de guvernanță (ESG) și măsurând impactul asupra capitalului uman, comunităților, clienților și părților interesate. Astfel, deși 83% dintre respondenți sunt de părere că urmărirea valorilor non-financiare contează, doar 30% dintre respondenți chiar măsoară performanța pe alte criterii decât cele financiare obișnuite. 

Sondajul mai arată că Single Family Office se confruntă cu o presiune în creștere pentru îmbunătățirea acestei performanțe: 5% dintre respondenți invocă presiunea din partea consumatorilor, 34% arată către influența tot mai mare a generației Z, 32% evidențiază acțiunile întreprinse de concurenți și 28% spun că au fost stimulați de apariția unei noi reglementări privind declararea non-financiară și climatică. Dar, mai arată studiul, extinderea dincolo de măsurile financiare tradiționale aduce beneficii: 58% dintre respondenții birouri unifamiliale care monitorizează valorile non-financiare într-o măsură semnificativă au rezultate peste așteptări – o proporție mult mai mare decât a celor care nu le măsoară.

În general, respondenții SFO iau măsuri pentru a urmări strategii mai diverse și cadre de guvernanță robuste pentru a se asigura că ambițiile lor sunt îndeplinite. În domeniul responsabilității sociale, 44% dintre respondenții birouri unifamiliale spun că acum exclud în mod activ investițiile care intră în conflict cu etica și valorile lor. Același număr de respondenți intenționează să facă investiții sociale sau de mediu în următoarele 12 luni.

Creșterea transparenței – motiv de preocupare

Studiul arată că birourile unifamiliale sunt preocupate de numărul în creștere al raportărilor și de viteza introducerii noilor modificări. Astfel, 53% dintre respondenți sunt îngrijorați de creșterea cerințelor privind transparența globală și schimbul de informații, în timp ce 48% spun că sunt afectați de complexitatea tot mai mare a conformității fiscale transfrontaliere, iar 46% notează îngrijorarea cu privire la creșterea incertitudinii de reglementare ca urmare a pandemiei Covid19. În special, având în vedere că mulți membri ai business-ului de familiei călătoresc în mod regulat peste granițe, 72% dintre birourile unifamiliale sunt îngrijorate de potențialele implicații fiscale ale muncii la distanță.

Întrucât jurisdicțiile din întreaga lume folosesc din ce în ce mai mult politica fiscală și inițiativele de transparență pentru a aborda probleme mai ample de politică economică și socială, studiul examinează măsura în care birourile unifamiliale sunt pregătite să se transforme. Studiul dezvăluie că 64% dintre respondenți nu sunt încrezători că operațiunile lor fiscale sunt performante, respondenții indicând probleme legate de procese, oameni, tehnologie, managementul costurilor și monitorizarea riscurilor.

Îmbunătățirea securității cibernetice și
planificarea incidentelor – o urgență

Examinând abordarea birourilor unifamiliale cu privire la digitalizare și securitate, studiul arată că 74% dintre respondenți s-au confruntat cu o încălcare cibernetică în ultimii ani, totuși 72% nu au un plan pentru incidente cibernetice, iar 61% nu au procese în vigoare pentru a detecta încălcările, lăsându-i expuşi unor viitoare atacuri. Privind în perspectivă, însă, 81% dintre respondenți intenționează să ia măsuri, indicând că vor investi în trei sau mai multe tehnologii digitale în următorii doi ani. Întrebați despre managementul mai larg al riscurilor, doar 49% dintre respondenții SFO spun că sunt încrezători că au în vigoare procesele necesare pentru a identifica riscurile la orizont, în timp ce 31% recunosc că deciziile cu privire la riscurile cu care se confruntă organizațiile lor nu sunt luate la cele mai înalte niveluri. 

BCR Leasing oferă antreprenorilor acces la soluții de finanțare în leasing financiar pentru auto și echipamente prin ecosistemul digital George

0

BCR Leasing, compania de leasing din grupul BCR, oferă acces la soluții de finanțare în leasing financiar pentru autovehicule și echipamente prin ecosistemul digital George. Soluțiile se adresează atât clienților corporate, cât și microantreprenorilor și clienților PFA, iar accesul se face din magazinul George pentru Afaceri.

Oferta BCR Leasing facilitează utilizatorilor George accesarea soluțiilor de finanțare în leasing și a fost dezvoltată pentru a susține antreprenorii români în achiziția de autoturisme, vehicule comerciale ușoare și grele, precum și a altor echipamente necesare asigurarii mobilității și  eficienței operaționale. 

„Pentru cei care sunt mereu în mișcare, mobilitatea și eficiența sunt două concepte cheie, care stau la baza evoluției individuale, dar și de business. BCR Leasing răspunde necesităților de dezvoltare a economiei și susține tranziția către viitorul mobilității, prin instrumente moderne de finanțare a investițiilor antreprenoriale. Facem pași hotărâți spre viitor, către digitalizarea ofertei noastre de leasing, prin platforma George, facilitând astfel accesul la finanțare pentru clienții noștri” , a declarat Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing . 

Soluțiile de finanțare în leasing ale autovehiculelor și echipamentelor au fost dezvoltate pentru a încuraja investițiile sustenabile și oferă antreprenorilor numeroase avantaje, de la o perioadă de finanțare de până la 5 ani, cu avans începând de la 10% din prețul bunului finantat și o dobândă variabilă în euro pe an de la 2,5% + indicele EURIBOR la 3 luni. Suplimentar, clienții pot beneficia de capital de lucru prin vânzarea către BCR Leasing a activelor aflate în proprietatea acestora, prin operațiuni de tip sale & lease back.

BCR Leasing își continuă misiunea din ultimii 21 de ani de a contribui la dezvoltarea și susținerea mediului antreprenorial din România.  Din 2019 până în prezent, portofoliul de finanțări acordate s-a majorat cu 60% astfel încât, la finalul lunii iunie va depăși valoarea de 600 de milioane de euro (3 mld. lei). 

Cristian Gheorghe, Președinte APPCR: Rețelele de foarte mare capacitate sunt vitale pentru a alimenta o Europă mai ecologică, digitală și mai sustenabilă

0

 

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de 1990 până în 2030, o etapă cheie în atingerea neutralității climatice în 2050, a semnalat recent Cristian Gheorghe, Președintele Asociației Profesionale a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR), în cadrul evenimentului Innowave Summit 2022, desfășurat la Cluj (una dintre conferințele semnificative din Europa de Sud-Est, dedicate high-tech). Potrivit scenariilor prezentate de Comisia Europeană, aceste transformări necesită o creștere a consumului până la 6800 TWh de la mai puțin de 3000 TWh în prezent, din care energia eoliană va reprezenta 50% din acest mix cu total energii regenerabile de aproximativ 81%.

„Rețelele de foarte mare capacitate sunt vitale pentru a alimenta o Europă mai ecologică, digitală și mai sustenabilă. Acest lucru necesită o infrastructură de fibră de înaltă calitate, fiabilă, eficientă din punct de vedere energetic, care utilizează materiale ecologice și reduce emisiile de-a lungul lanțului de aprovizionare. Rețelele de telecomunicații cu fibră optică sigure, fiabile, robuste, durabile și de înaltă calitate vor pune bazele activităților din ce în ce mai digitalizate, în conformitate atât cu Pactul ecologic european, cât și cu strategia digitală. În acest context, companiile membre ale asociației oferă întreaga gamă de cabluri de alimentare necesare pentru a permite trecerea către neutralitatea carbonului”, a declarat domnul Cristian Gheorghe.

Președintele APPCR a subliniat angajamentul companiilor membre ale Asociației de a acționa într-un mod responsabil din punct de vedere ecologic și social, având în vedere două direcții strategice: aplicarea legislației privind sănătatea și mediu și asigurarea unei producții de cabluri durabile, ecologice și sigure, respectiv reducerea amprentei produselor și a fabricilor lor asupra mediului.

„Industria cablurilor este pregătită să furnizeze soluții inovatoare cu emisii scăzute de carbon pentru a implementa rețele de electricitate și comunicații bazate pe surse regenerabile, eficiente din punct de vedere energetic, mai inteligente, mai sigure și durabile, care sunt esențiale pentru atingerea emisiilor de carbon”, a adăugat domnul Cristian Gheorghe.

OLX: Creșteri importante ale cererilor pentru biciclete, triciclete și rulote, în rândul consumatorilor români

0

Tot mai mulți români preferă să își petreacă timpul în aer liber, alături de cei dragi, vara fiind ocazia perfectă pentru a se bucura de soare și de natură. Datele OLX, lider al pieței locale de anunțuri generaliste, arată că, după perioada de pandemie, consumatorii aleg să profite la maximum de sezonul cald, pregătirile începând încă de luna trecută.

În sub-categoriile „Trotine – Role – Skateboard”, „Biciclete – Fitness – Suplimente” și „Camioane – Rulote – Remorci” din platforma OLX, luna mai a acestui an a adus câteva creșteri importante care demonstrează interesul sporit al consumatorilor pentru activitățile sportive, dar și pentru călătorii. 

Astfel, cererea pentru trotinete și trotinete electrice a crescut cu până la 32%, iar oferta a fost, de asemenea, pe măsură – cu 25% mai mare în luna mai, spre deosebire de aprilie 2022. Valorile mărite se mențin și pentru biciclete și biciclete electrice – un plus de 14% atât pentru cererile, cât și pentru ofertele disponibile pe OLX.

Mai mult, o altă noutate o constituie oferta mare pentru rulote și autorulote – 20% creștere în mai, față de luna anterioară, raportată la o creștere de 4% a cererilor pentru acest tip de vehicule.

Pe parcursul lunii mai, topul celor mai căutate articole din aceste sub-categorii include (în funcție de numărul total al căutărilor/produs): biciclete, cu aproape 215.000 de căutări; trotinete electrice, cu 58.800 de căutări în platformă, urmate îndeaproape de trotinete, cu peste 57.000 de căutări. Consumatorii români au mai încercat să găsească și rulote (peste 41.000 de căutări), biciclete electrice (25.000 de căutări) și autorulote (10.500 de căutări).

Prețul mediu pentru o autorulotă ajunge pe OLX la 9.600 lei, iar cel pentru o rulotă la peste 6.500 lei; bicicletele și trotinetele sunt puse spre vânzare, în medie, cu 700 – 800 lei, iar cele electrice au un cost situat în jurul a 2.000 lei.

În ceea ce privește repartizarea cererilor pentru aceste articole pe teritoriul țării, luând în considerare perioada ianuarie-mai 2022, capitala conduce detașat topul cererilor pentru biciclete (64.100), triciclete (23.300), rulote (8.300) și autorulote (1.200). Următoarele locuri, cu indicatori asemănători, sunt ocupate de Timișoara – 14.830 de cereri pentru biciclete, 2.890 pentru trotinete și Cluj-Napoca – 14.820 de cereri pentru biciclete, 2.810 pentru trotinete. Pentru rulote și autorulote, topul este completat de Ilfov și Cluj-Napoca, cu o cerere care variază între 2.500-2.900, respectiv 500-600.

Serviciul de Livrare prin OLX permite tuturor consumatorilor să primească și să expedieze colete pe întreg teritoriul României, în condiții de siguranță, să câștige timp și să economisească bani cu ajutorul costurilor preferențiale. Pentru lunile aprilie și mai ale acestui an, în sub-categoriile „Trotine – Role – Skateboard” și „Biciclete – Fitness – Suplimente” s-au înregistrat peste 1.700 de livrări prin OLX.

Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027, la Craiova

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest, cu sprijinul BCR, a organizat la Craiova, al șaselea eveniment „Fonduri europene pentru IMM-URI 2021-2027”, înscris în seria „Invest in”, program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional.

Peste 200 de antreprenori au dezbătut principalele oportunități de finantare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Sud-Vest. Au fost prezentate programele PNRR, IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP, precum și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniile digitalizării, transformării digitale, specializării inteligente, internationalizării.

Speakerii reunii au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Ioan Marcel Boloș – ministrul investițiilor și proiectelor europene (online), Dorin-Cosmin Vasile – președinte Consiliul Județean Dolj, Mariana-Venera Popescu – subprefect, Instituția Prefectului Județul Dolj, Ștefan Cătălin Catană – director general interimar al ADR Sud-Vest, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Gabriel Vlăduț – director al IPA CIFATT Craiova, Daniel-Cristian Anuța – director Eexecutiv al AIMMAIPE Craiova, Valentin Cristea – preşedintele Asociației Federația Patronatelor din Regiunea Oltenia (moderator).

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Suntem la al șaselea eveniment din seria Invest In în care vorbim despre fondurile europene și exact cum s-a întâmplat și la celelalte evenimente, interesul antreprenorilor pentru acest subiect este ridicat. Pentru finanțări este o perioadă dificilă pe care noi, la CNIPMMR o tratăm cu responsabilitate și profesionalism. Am trei vești pentru antreprenorii prezenți astăzi: 1) S-a lansat oficial măsura 4.1.1 o măsură extrem de așteptată de mediul de afaceri ce va avea 2 compenente, una care se referă la sectorul educației, sănătății și asistenței sociale și una ce va acoperi domenii vaste de activitate de la industrie, comerț sau turism; 2) Pentru a exista un echilibru în regiune, va fi înființată o reprezentanță FNGCIMM și în Slatina; 3) Programele de garantare pe care antreprenorii le cunosc deja, vor avea continuitate și vor trece pe cadrul Ucraina.“

Foto: CNIPMMR 

Fond de investiții cu componentă de asigurare pentru profesioniști din grupa de risc 1

0

A fost lansat primul fond de investiții din România cu componentă de asigurare, FIA Nova Protect Fond, adresat profesioniștilor activi și celor pensionari până în 55 de ani din aria Ministerului Afacerilor Interne: pompieri, jandarmi, polițiști etc. Are două componente:

  • Componenta investițională, cu plasamente în instrumente financiare care în mod individual sunt accesibile investitorilor cu venituri medii
  • Componenta de asigurare, prin intermediul căreia investitorii devin și beneficiari ai unei polițe de asigurare de viață de grup, care acoperă decesul din accident sau boală, spitalizarea, intervențiile chirurgicale, invaliditatea totală permanentă, fracturile precum și arsurile produse ca urmare a unui accident 

 Fondul este administrat de Nova Vision Investments AFIA, este autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a devenit operațional din luna mai. În prima lună de funcționare, peste o sută de potențiali beneficiari s-au arătat interesați de oferta fondului.

Dana Jeaninne Lazăr, președinte-director general al Nova Vision Investments AFIA: „Numărul mare al celor care ne-au contactat, telefonic sau pe email,  începând din 24 mai, confirmă faptul că FIA Nova Protect Fond, primul fond de investiții cu componentă de asigurare din România, este un produs de care era mare nevoie pe piață. FIA Nova Protect Fond oferă posibilitatea profesioniștilor încadrați în grupa de risc 1 să devină investitori, adică să transforme economiile în investiții și să beneficieze totodată de avantaajele unei polițe de asigurare, 24 de ore din 24, 7 zile din săptămână. Cele două componente ale produsului sunt cumulative, nu poți avea calitatea de asigurat fara sa fii investitor. În această poliță de asigurare, beneficiarii poliței sunt investitorii FIA Nova Protect Fond. Nu poți beneficia de asigurare, dacă nu ai calitatea de investitor în Nova Protect Fond.”

Marius Bucur, CEO Insurer Broker de Asigurare și Reasigurare: „Nova Protect Fond este un produs dedicat celor din prima linie a apărării noastre. Ne bucurăm că suntem parte din acest proiect și am avut oportunitatea de a negocia polița de asigurare pentru o categorie de profesioniști inclusă în grupa 1 de risc profesional.” 

Paul Lazia, Founder & Managing Partner Risk Management Network 360: „Dorim ca prin parteneriatul nostru cu administratorul fondului să oferim veriga lipsă în lanțul produselor care asigură protecția pe teren și în misiuni acestor oameni. Polița de asigurare dedicată lor poate fi un factor de sprijin moral și material.”

Inițiatorii anunță că „procedura prin care profesioniștii devin investitori și asigurați este complet digitalizată și este accesibilă la adresa www.mynova.ro/Login?returnurl=%2f

Subscrierile se fac doar în intervalul 16-30 al fiecărei luni, iar răscumpărările în perioada 16-31 august. 

Suma minimă prin care o persoană aflată în categoria vizată poate deveni investitor și asigurat este de 50 de lei. Chiar dacă nivelul investiției poate fi diferit de la o persoană la alta și de la o lună la alta, suma alocată componentei de asigurare este constantă: 25 de lei. Polița de asigurare inclusă în produs de investiții acoperă spitalizarea, intervențiile chirurgicale, fracturile și arsurile, invaliditatea totală permanentă ca urmare a unui accident, precum și decesul din accident și din boală. 

Profesioniștii care doresc să devină investitori FIA Nova Protect Fond nu sunt nevoiți să completeze formulare și să depună documente în format fizic. Procedura de subscriere implică modalități de confirmare online a identității persoanei care se înregistrează în platformă, de exemplu, cu ajutorul unui selfie alături de cartea de identitate. Companiile care administrează produsul nu solicită semnătură digitală, investitorii putând semna documentele cu mouse-ul, în cazul utilizării unui computer, sau cu degetul, pe mobil. 

Persoanele interesate de produs au la dispoziție și un Call Center unde pot cere detalii suplimentare: 0374.429.619.

Plățile sunt efectuate online, prin PayU, iar platforma MyNova oferă posibilitatea setării plăților recurente.

Securitatea datelor personale este asigurată de Nova Vision Investments AFIA, care deține drepturile de autor pentru aplicație, și echipa Plant an App România, cea care a creat platforma MyNova și asigură mentenanța acesteia”.

Polița de asigurare a fost negociată de Insurer Broker de Asigurare – Reasigurare, în parteneriat cu Risk Management Network 360 (RMN360), ambele „cu o experiență profesională de peste 20de ani în domeniul asigurărilor, produselor de mass market, corporate si retail. Acestea gestionează produsul de asigurare contractat de către Nova Vision investment AFIA pentru FIA Nova Protect Fond”.

Nova Vision Investments AFIA precizează că analiza de piață „indică un număr total de aproximativ 245.000 de potențiali investitori, cât însumează categoriile profesionale cărora li se adresează Fondul, iar planul de business elaborat de administratorul de fond mizează pe un număr între 3.000 și 10.000 de investitori la lansarea FIA Nova Protect Fond, cu o creștere treptată până la 42.000 de investitori, la finalul anului 2022. Ținta fixată pentru 31 decembrie 2023 este de 60.000 de investitori FIA Nova Protect Fond.

Asigurătorul FIA Nova Protect Fond este Allianz-Țiriac Asigurări S.A., depozitarul și custodele FIA Nova Protect Fond este BRD Groupe Societe Generale, iar Brokerul de asigurare este compania Insurer Broker de Asigurare și Reasigurare împreună cu RMN 360. 

FIA Nova Protect Fond este autorizat în calitate de Fond de Investiții Alternative destinat investitorilor de retail (FIAIR), specializat în investiții în valori mobiliare, depozite bancare, instrumente ale pieței monetare și în alte active lichide, conform prevederilor legale în vigoare”.

Nova Vision Investments AFIA SA a fost înființată în 1994 și se caracterizează ca „o societate autorizată de ASF în calitate de administrator de fonduri de investiții alternative, care funcționează cu o echipă de profesioniști cu o vastă experiență pe piața de capital. Nova Vision Investments AFIA SA administrează fonduri de investiții alternative de tip deschis, destinate investitorilor de retail”.

China încrezătoare să-și mențină comerțul exterior într-o sferă rezonabilă pentru anul 2022

0

China este convinsă că își va menține comerțul exterior într-o sferă rezonabilă pentru întregul an, aducând mai multe contribuții pentru stabilitatea economiei naționale, relatează Ministerul Comerțului al Chinei la data de 16 iunie.

Volumul total al exportului și importului a înregistrat o creștere de 9,6% în luna mai în comparație cu perioada asemănătoare a anului trecut, în timp ce în luna aprilie creșterea a fost doar 0.1%, realizând astfel un impuls de redresare.

Această redresare se realizează în măsură ce reluarea activității a firmelor de comerț exterior se desfășoară în mod coordonat iar măsurile pentru susținerea creșterii economice încep să-și iau efectul, spune Shu Jieting, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului într-o conferință de presă.

Remarcând că incertitudinile precum redresarea economică mondială fragilă și problemele legate de costuri, lanțurile de aprovizionare și logistică încă există, Shu spune că coordonarea eficientă a controlului epidemiei, a dezvoltării economice și sociale și a măsurilor de sprijin vor ajuta la propulsarea creșterii comerțului exterior.

Reducerea impozitelor și facilitarea comerțului aduse de acordurile de liber schimb vor juca un rol și mai important în promovarea comerțului exterior, spune Shu, menționând că China are un număr tot mai mare de parteneri cu acorduri de liber schimb.

Articol preluat de pe Xinhua: https://english.news.cn/20220616/d508d9b25098498999dfb1f8c6792707/c.html

PwC Top 100 companii listate din lume: Valoarea de piață a crescut la un nou nivel record de 35,2 trilioane dolari

0

 Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii listate din lume a crescut cu peste 3 trilioane de dolari (11%) în perioada aprilie 2021 – martie 2022, atingând un nou nivel record de 35,2 trilioane dolari, reiese din analiza globală PwC ”Top 100 companii conform capitalizării de piață”. În intervalul aprilie 2020 – martie 2021, valoarea de piață se situa la 31,7 miliarde dolari.

În perioada menționată, 20 de companii din domeniul tehnologiei au ajuns să reprezinte peste o treime (34%) din capitalizarea totală a companiilor din Top 100 mondial, cu un total de 12 trilioane dolari. În urmă cu cinci ani, tehnologia era reprezentată de doar 12 companii, care dețineau 21% din totalul capitalizării Top 100. Capitalizarea companiilor de tehnologie a crescut în perioada analizată cu 17%.

Un sector cu o performanță peste medie a fost cel al sănătății, valoarea celor 16 companii prezente în Top 100 crescând cu 23%, la 4 trilioane dolari. Companiile din sectorul energetic au înregistrat, de asemenea, un avans de 30%, la 3,5 trilioane dolari.

După ce a scăzut din 2018 până în 2020, capitalizarea bursieră a companiilor din sectorul financiar din Top 100 a trecut pe creștere, de 7%, până la 3,9 trilioane dolari. Continuarea acestei tendințe în 2023 va depinde de evoluția incertitudinilor macroeconomice actuale, arată analiza.

Alte sectoare prezente în top sunt cele de materii prime, bunuri de consum, industrie, telecomunicații și utilități. În 2022, aceste sectoare au reprezentat 33% din totalul capitalizării de piață.

Statele Unite continuă să domine Top 100 global, cu 63 de companii și o valoare a capitalizării de 20,8 trilioane dolari, cu 19% mai mare față de raportul anterior.

În 2022, valoarea companiilor din China și din regiunile sale a scăzut cu 23%, la 3,2 trilioane dolari, în timp ce capitalizarea de piață a firmelor europene a urcat cu doar 2%, la 3,3 trilioane dolari.

Companiile care compun restul lumii („RoW”) au depășit atât Europa, cât și China, cu o capitalizare de piață totală de 3,9 miliarde de dolari și o creștere de 12%.

Câștigători versus pierzători

În ultimii 10 ani, companiile de tehnologie au dominat top cinci, patru fiind din acest sector: Apple, Microsoft, Alphabet și Amazon. De altfel, Apple a deținut aproape tot timpul poziția de cea mai valoroasă companie publică din lume, cu două excepții când capitalizarea sa a fost depășită pentru scurt timp de cea a companiei petroliere Saudi Aramco

Astfel, Apple se situa pe prima poziție în top la finalul lui martie 2022, cu o capitalizare bursieră de 2,8 trilioane dolari, poziție pierdută însă la finalul lunii mai în favoarea companiei petroliere Saudi Aramco, care a urcat de pe poziția a treia.

La 31 martie 2022, topul primelor zece companii era completat de Microsoft, Alphabet (Google), Amazon, Tesla, Berkshire Hathaway, Nvidia, Meta Platforms și TSMC.

Cele mai mari creșteri ale capitalizării de piață au fost înregistrate de Shell (161%), Nvidia (107%) și Tesla (74%), iar cele mai mari scăderi au fost raportate de Paypal Holdings (-53%), Alibaba (-52%) și Tencent (-39%).

 


Raportul integral poate fi găsit aici. Clasamentul cuprinde primele 100 de companii la nivel mondial în funcție de valoarea de piață la 31 martie 2022.

BestJobs: Piața muncii caută candidați tineri. 43% dintre ofertele de job disponibile pot fi accesate de cei din Generația Z

0

Pe măsură ce vacanța de vară se apropie, segmentul tinerilor din noua generație devine tot mai activ și populează platforma de recrutare BestJobs, în căutare de internship-uri, joburi part-time sau sezoniere, care să îi ajute în a căpăta experiență sau, cel puțin, în a-și asigura o sursă de venit pe timpul verii. Astfel, peste 4.000 de noi CV-uri au fost completate în ultima lună pe BestJobs de către candidați cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. În plus, tot în ultimele 30 de zile s-au înregistrat în platformă de două ori mai multe aplicări din partea acestor candidați față de media ultimelor 6 luni. 

Și ofertele de muncă destinate celor fără experiență sau de nivel începător au crescut, companiile dorind să recruteze noua forță de muncă și să formeze viitori angajați pentru posturile disponibile. În prezent, 43% dintre ofertele de muncă disponibile pe platforma de recrutare BestJobs se adresează candidaților fără experiență sau entry-level.

„După perioada pandemiei, în care posibilitățile de a face practică sau de a lucra au fost limitate, tinerii s-au confruntat cu dificultatea de a identifica ce li se potrivește. În acest sens, programele de orientare în carieră sunt foarte importante, la fel ca și expunerea la diferite experiențe de muncă, prin care tânărul candidat își poate forma o idee despre piața muncii, despre activitatea în cadrul unei companii sau despre domeniul de interes. Ne bucurăm să vedem un asemenea interes din partea celor tineri, dar și din partea companiilor, dispuse să investească în formarea de talente. În plus, BestJobs susține, printre altele, și proiecte de orientare în carieră prin campania «Donează cu CV-ul tău!»”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Tinerii fără experiență aplică la joburi part-time sau la internshipuri

„În ultima lună, expresia «part-time» a fost printre primele cinci cele mai căutate pe platforma BestJobs. Acest lucru se explică prin faptul că mulți dintre tinerii fără experiență, care sunt interesați de a găsi un loc de muncă în timpul vacanței de vară, sunt mai înclinați spre un loc de muncă part-time, care să le permită să petreacă în continuare timpul liber cu prietenii și familia, având în același timp un venit sigur”, continuă Ana Vișian.

Potrivit datelor de pe platformă, majoritatea tinerilor fără experiență aplică pentru joburi part-time precum curieri, livratori de mâncare, ambalatori de colete în Logistică, ospătari, barista, personal în restaurant sau în hotel, în HoReCa, lucrători comerciali sau reprezentanți în Vânzări sau pe poziții de relații cu clienții în BPO. Printre domeniile de interes pentru tineri se mai numără și IT-ul, industria de gaming fiind foarte atractivă pentru tinerii din noua generație. 

Nu în ultimul rând, există și un număr mare de oportunități de internship în domenii precum Retail, Banking, Producție auto, Logistică și IT, pentru tinerii care nu sunt încă hotărâți să se angajeze cu normă întreagă, însă vor să prindă experiență și să se familiarizeze cu domeniul în care vor să activeze pe viitor. 

 

Claudiu Cazacu, XTB: Se apropie o furtună economică pe mai multe continente? În SUA, riscul recesiunii, în Europa, o posibilă criză a datoriilor suverane

0

 

  • Banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, cel mai rapid pas de după 1994.
  • Inflația din SUA a ajuns la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii.
  • Prețul materiilor prime ar putea lua din mâinile Rezervei Federale șansa de a evita o recesiune, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România. Banca Centrală Europeană va opri injecțiile de lichiditate, în curând, și se așteaptă să înceapă un șir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.
  • Banca Angliei a hotărât deja să ridice costul creditului, majorând rata de referință cu 0,25 puncte, la 1,25%.
  • Autoritățile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând ușurința cu care se obține creditul în economie pentru a încetini inflația, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Miercuri, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994. 

Decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acțiune devenise deosebit de puternică. 

Vineri, inflația din SUA a fost anunțată la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii și cu 0,3 puncte peste nivelul așteptat. 

Speranțele de a fi văzut deja un vârf al inflației, enunțate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.

În șirul posibilităților, e drept, marginal, apăruse și varianta unei creșteri de 1 punct procentual. A cântărit, însă, mai greu necesitatea de a nu crea valuri și mai mari în piețe, deja destul de speriate de condițiile curente.

VIX, indice al volatilității considerat și un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mică distanță de vârful anului. 

Indicele S&P500 al bursei din SUA a coborât cu 9,2% în iunie până pe 16 iunie, ora 16, aproape toate scăderile petrecându-se joi, vineri și luni.

Contrapartidă la vânzare zilele acestea a fost greu de găsit, și în birourile băncilor și instituțiilor de market-making a fost mai dificilă misiunea de a afla cumpărători doritori de a acumula atât acțiuni, cât mai ales titluri de datorie, obligațiuni corporative și suverane.

Cererea mai redusă pentru titluri de stat a dus la o scădere accentuată a prețurilor acestora, și, astfel, la o creștere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească statele atunci când se împrumută cu noi emisiuni de pe piețe. Pentru cele vechi, variațiile prețului afectează doar deținătorii actuali, și nu statul, care continuă să plătească în contul lor dobânzile mai mici agreate anterior.

Pentru cei care au urmărit criza datoriei suverane din Europa, în 2011 și 2012, și dificultățile întâmpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei în câteva etape, dar au reverberat în piața de datorie publică a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de creștere a dobânzilor trezește amintiri puternice.

De data aceasta, Banca Centrală Europeană (BCE) a reacționat rapid, anunțând un instrument pentru a evita „fragmentarea” la nivel european, un mod de a spune că va interveni pentru a încerca să limiteze disparitățile în creștere și nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dobânzilor pentru state ca Italia, cu o povară mare a datoriei publice în raport cu PIB-ul.

Este o veste bună, dar reinvestirea flexibilă a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scadență) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supusă testului piețelor, pentru că trendul major de scumpire a creditului nu va fi ușor de contracarat.

O nouă criză a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, în lupta cu prețurile mai mari la energie, alimente și nu numai, și supusă în plus consecințelor conflictului din Ucraina.

BCE va opri injecțiile de lichiditate, în curând, și se așteaptă să înceapă un șir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.

Revenind la SUA, unde încrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universității din Michigan, un minim record, și cu vânzările cu amănuntul în scădere lunară de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu „toți cilindrii”.

La conferința de presă de miercuri, Jerome Powell a spus că Fed nu dorește să inducă o recesiune, dar o aterizare lină a devenit mai dificil de obținut.

Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum prețul materiilor prime, care ar putea lua din mâinile Rezervei Federale șansa de a evita o recesiune.

Pentru piețe, ipoteza recesiunii în 2023 a prins și mai mult contur. Nu mai sunt mulți cei care văd spațiu de evitare a contracției economiei americane.

Potrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economiștii intervievați așteaptă o recesiune în SUA anul viitor.

Dobânzile sunt văzute la peste 3% anul acesta de jumătate din membrii comitetului Fed, și la cel puțin 3,375% de o altă jumătate dintre ei.

Traderii de la Chicago sunt și mai pesimiști, observând o probabilitate de peste 77% pentru dobânzi, la 3,5% sau mai sus în decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.

În Marea Britanie, Banca Angliei a hotărât să ridice costul creditului, majorând rata de referință cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, după un vot strâns în care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.

Scăderea economiei de 0,3% în aprilie, după 0,1% în martie, i-a convins, cel mai probabil, să nu ia în seamă doar inflația, care a atins 9% în aprilie.

Băncile centrale din mai toată lumea sunt puse în fața unor decizii foarte grele. 

De la riscul recesiunii, în SUA și Marea Britanie (și multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, în Europa, autoritățile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând ușurința cu care se obține creditul în economie pentru a încetini inflația, sperând că vor alege amestecul optim și își vor atinge obiectivul fără daune colaterale mari.

Investitorii, pe burse și piețele de datorie publică, au ales să lichidizeze o parte din dețineri, preferând relativa siguranță a cash-ului speranței de a obține randamente mai bune.

Deși, pe termen relativ scurt, de ordinul săptămânilor, după un pesimism accentuat pot apărea pe burse și reacții pozitive, e nevoie de o rapidă îmbunătățire a datelor macro și de o calmare a prețurilor materiilor prime, în special în zona de energie, pentru a evita riscul unor ajustări pronunțate ale dinamicii PIB-ului global.

Easy Print Services, 30.000 de facturi procesate pentru Hidroelectrica

0

Easy Print Services, furnizor de servicii de management al relației cu clienții și transformare digitală, anunță că, începând cu luna mai, asigură procesarea a 30.000 de facturi emise de Hidroelectrica, în urma câștigării unei licitații pe platforma SICAP: „Din 7 companii interesate, trei au depus oferte finale, iar oferta Easy Print Services a fost desemnată câștigătoare în fața celor înaintate de către Zipper Services și de către furnizorul național de servicii poștale, Poșta Română. 

Contractul, în valoare de 88.990 de lei (circa 18.000 euro) + TVA, acoperă procesarea facturilor în format fizic, trimise de Hidroelectrica clienților săi persoane fizice și juridice. Operațiunile desfășurate constau în preluarea, în condiții de maximă siguranță, a fluxului de informații de către furnizor, așa cum se regăsesc în sistemele Hidroelectrica, procesarea datelor (sortare corespondență, adăugare de coduri poștale etc), transmiterea de emailuri, dar și tipărirea a mii de facturi. 

După tipărire, documentele sunt împlicuite automat și distribuite către destinatari și fiecare plic este trasabil, de când iese de pe poarta centrului de producție al Easy Print Services până în cutia poștală a fiecărui client al Hidroelectrica. Procesul se închide complet numai după analizarea trimiterilor care nu au putut fi livrate și corectarea datelor aferente acelor clienți.

Bugetul stabilit prin contractul actual permite gestionarea fluxului de facturi fizice emise de Hidroelectrica, pe parcursul câtorva luni, dar numărul de clienți ai celei mai profitabile companii energetice românești este în continuă creștere. În primul trimestru din 2022, numărul de clienți casnici ai Hidroelectrica a ajuns la aproape 111.000, în creștere de 15,5 ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Câtă vreme compania oferă cea mai ieftină electricitate, potrivit Agenției Naționale de Reglementare în Energie, este de așteptat ca numărul clienților Hidroelectrica să crească, așadar și cel al facturilor emise.

Capacitatea totală de producție Easy Print Services depășește semnificativ volumul de facturi gestionate pentru Hidroelectrica în prezent. Furnizorul poate procesa, zilnic, peste 500.000 de documente personalizate, indiferent de tipul acestora (facturi, extrase de cont, notificări, scrisori de marketing direct și altele). Odată setate fluxul de lucru și interfețele cu sistemele informatice ale clientului, Easy Print Services poate mări, fără probleme, volumul de documente procesate.”

Silvius Neagu, fondator și Managing Director al Easy Print Services SRL: „Ne bucurăm că, în condiții de deplină transparență pe care le oferă o licitație publică, am devenit furnizorul Hidroelectrica, sprijinind compania în generarea și transmiterea de facturi pentru zeci de mii de clienți, persoane fizice și juridice. Am oferit, pe de o parte, cea mai bună platformă de management al documentelor, ce poate fi interconectată cu multiple surse externe și poate oferi o soluție completă de gestiune a emiterii și transmiterii facturilor. Pe de altă parte, oferta noastră a fost completată de flexibilitatea și expertiza echipei, alături de prețul competitiv al serviciilor. Din perspectiva capabilităților noastre tehnice nu există niciun impediment în a procesa un număr de facturi mult mai mare, astfel că dorim mult succes Hidroelectrica în achiziția de noi clienți pe piața furnizării de electricitate.”

În pofida climatului economic incert, Easy Print Services estimează că „cererea de servicii în domeniul managementului relației cu clienții, optimizarea proceselor de lucru cu documentele și transformării digitale se va menține ridicat în perioada următoare. Obiectivul companiei este să ajungă la o cifră de afaceri de un milion de euro, până la finele acestui an”.

Easy Print Services, fondată în 2017, anunță căoferă servicii profesionale de management al relației cu clienții, transformare digitală, printing & inserting, direct mail & fulfilment, digitalizare organizațională precum și optimizarea proceselor bazate pe documente. Compania furnizează și servicii de Enhanced Customer Experience (Cx) sau Customer Communication Management (CCM), ca partener al Quadrient, lider de piață global. Prin consolidarea echipei și investiții, din surse proprii și finanțări nerambursabile, Easy Print Services a sporit, an de an, calitatea serviciilor sale, obținând cele mai înalte certificări în domeniu (ISO 9001, 14001 și 27001) și fiind autorizată de ANCOM pentru prestarea de servicii poștale. Între clienții se numără companii multinaționale din domeniile financiar-bancar, asigurări, telecom și energie, precum și instituții din administrația publică centrală și locală”.

Kids in Business, primul hub de educație antreprenorială pentru copii din România

0

Organizația Kids in Business anunță că „a lansat primul hub de educație antreprenorială din România adresat copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani. Conceput ca un centru educațional de excelență, hubul Kids in Business este un spațiu fizic și virtual în care elevii își pot dezvolta abilitățile antreprenoriale prin cursuri interactive, susținute de mentori din antreprenoriatul autohton. 

Situat în sectorul 2 al capitalei (Str. Erou Ion Călin nr. 33), cu o suprafață de aproximativ 80 mp, hubul Kids in Business este amenajat sub forma unui spațiu flexibil și distractiv pentru activități non – formale, în care urbanul se îmbină cu natura. Astfel, configurația clasică de sală de clasă este înlocuită cu cea a unei săli de teatru, care oferă copiilor un sentiment de libertate și le permite să se manifeste neîngrădiți. Punctul principal de atracție este creat de copacul amplasat în mijlocul hubului, care îi conectează pe cei mici la energia naturii.

Hubul educațional este dotat cu cele mai noi tool-uri digitale (ecran interactiv, roboți, VR etc.), menite să transforme procesul de învățare într-o experiență cât mai atractivă și eficientă pentru copii. Spre exemplu, aceștia pot învăța noțiuni despre bani și afaceri în timp ce sunt transpuși virtual în lumea fascinantă a Wall Street-ului. 

Totodată, din dorința de a facilita accesul cât mai multor copii la educația antreprenorială, pe lângă hubul fizic a fost dezvoltat hubul virtual Kids in Business. Acesta oferă un mediu de învățare virtual, în care elevii pot colabora în mod direct cu mentorii și colegii de curs, ceea ce le îmbogățește experiența de învățare și schimbul de cunoștințe”.

Nicoleta Munteanu (foto), fondatoarea Kids in Business: „Hubul educațional Kids in Business este un centru de cunoaștere și inovare, înființat ca răspuns la nevoia în creștere de a dezvolta cultura antreprenorială în rândul copiilor și tinerilor. Este un spațiu în care abordarea educațională este centrată pe copii,  iar învățarea are loc prin joacă și activități practice, care sunt incitante și plăcute pentru aceștia. Ne dorim să construim aici o comunitate de mici antreprenori, cu spirit de inițiativă, dornici să își descopere și să își valorifice talentele și pasiunile. Totodată, prin proiectele de educație antreprenorială Kids in Business urmărim să contribuim la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare economică și socială, precum crearea unei forțe de muncă pregătite, creșterea competitivității economice și tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.” 

Inițiatorii subliniază că „programul de educație antreprenorială cuprinde în total 15 module, a câte două cursuri fiecare. La cursurile fizice poate participa și însoțitorul copilului, astfel având ocazia să vadă cum decurge o sesiune sau să învețe chiar el noțiuni de antreprenoriat. Prețurile variază de la 100 de lei pentru un curs online la 145 de lei pentru un curs fizic. Primul modul va începe pe 20 iunie cu prima lecție, cea de-a doua desfășurându-se pe 2 iulie. Mai multe informații și înscrieri pot fi accesate aici: https://kib.ro/produs/despre-antreprenori-si-antreprenoriat/?date=2022-06-20

Profesorii Kids in Business sunt antreprenori reali, modele de succes și surse de inspirație pentru copii, care îi vor învăța într-o manieră interactivă despre concepte de afaceri precum: bani, buget, cum se înființează o mini-companie virtuală, care sunt tipurile de afaceri, ce este și cum se realizează un plan de afaceri, comunicarea în afaceri, marketing, leadership și echipă, dar și importanța echilibrului, filantropiei și a networking-ului.

Participanții la cursuri devin membri activi ai comunității KIB, având astfel posibilitatea de a participa la diverse evenimente și târguri dedicate copiilor antreprenori și de a crea legături cu ceilalți copii din comunitate și cu mentori din antreprenoriatul autohton”.

Kids in Business este definit ca „un proiect care vizează iniţierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani în conceptele de afaceri, având ca obiectiv pe termen mediu și lung crearea unui ecosistem național de educație antreprenorială. Kids in Business este locul unde copiii învață în mod practic de la antreprenori reali fiecare etapă ce trebuie parcursă pentru a transforma visul, pasiunea, talentul sau o simplă idee într-o afacere. Procesul de predare – învăţare se realizează prin metode interactive, majoritatea non – formale, precum proiecte, simulări virtuale ale unor situații antreprenoriale, jocuri interactive şi valorificarea ideilor de afaceri în cadrul târgurilor Kids in Business şi pe platforma KIB. Scopul programului este de a dezvolta copiilor un set de abilități și aptitudini antreprenoriale precum creativitatea, spiritul de inițiativă, creșterea încrederii în sine, abilitatea de a lucra în echipă, precum și de a antrena capacitatea de a accepta un potențial eșec, de a înțelege unde s-a produs vreo eroare și de a o lua de la capăt, cu lecția învățată și încredere”. 

Twispay obține licența de membru principal Visa

0

Instituția financiară Capital Financial Services S.A., care operează sub brandul Twispay, anunță că „a fost acceptată drept membru principal al schemei de plată Visa, o recunoaștere extrem de importantă, care îi va permite să își dezvolte activitatea atât pe zona de emitere carduri, cât și pe zona de acceptare la plată a cardurilor Visa. Astfel, Twispay își întărește poziția pe piața internațională, oferindu-le clienților săi servicii complete ce includ acum atât emiterea de carduri Visa în Spațiul Economic European, cât și acceptarea la plată a operațiunilor cu carduri Visa”.

Augustin Dobre

Augustin Dobre, CEO Twispay: „În prezent, Twispay beneficiază de toate licențele Visa, atât pe partea de emitere cât și pe partea de acceptare, valabile în întreg Spațiul Economic European, ceea ce confirmă că suntem o instituție financiară de încredere, recunoscută internațional. Noile capabilități ne asigură un nivel ridicat de autonomie, întrucât ne putem servi clienții direct, ceea ce se traduce într-un proces de înrolare rapid și eficient și un timp de răspuns semnificativ mai bun. În acest fel, reușim să ne raportăm cu succes la o piață dinamică, dezvoltând constant produse noi, inovatoare. La Twispay, obiectivul nostru este să aducem împreună soluțiile financiare tradiționale și cele digitale, iar întărirea parteneriatului cu Visa, unul dintre liderii mondiali în plăți digitale, ne permite să oferim servicii eficiente, atât pentru comercianți, cât și pentru utilizatorii finali.”

Twispay subliniază că „extinderea parteneriatului cu Visa vine și cu o serie de alte avantaje pentru Capital Financial Services. Statutul de membru principal face ca instituția financiară cu sediul în România să nu mai depindă de instituții financiare sponsor intermediare, ceea ce îi oferă controlul asupra infrastructurii și, implicit, asupra serviciilor și gradului de satisfacție al clienților. 

Procesul de dezvoltare a parteneriatului a fost unul complex, care a inclus o componentă importantă de AML / KYC (Anti-money laundering / Know Your Customer). Așa cum prevăd standardele și reglementările Visa, Capital Financial Services a parcurs un proces de audit ce a avut în vedere, politicile, sistemele și procedurile sale operaționale și de combatere a fraudelor, spălării banilor și a finanțării terorismului și planurile de business ale companiei. Întreaga procedură s-a încheiat în anul 2022”. 

Capital Financial Services este parte a grupului Elrond, operează prin brandul Twispay și este definite ca „o instituție emitentă de monedă electronică, prima de acest fel licențiată în 2013 de către Banca Națională a României. Compania este autorizată să ofere servicii de emitere de monedă electronică și servicii de plată, incluzând emitere de carduri și procesare de plăți pentru tranzacții online efectuate cu carduri emise sub sigla Visa, MasterCard sau prin alte metode de plată alternative.

Printre clienții Twispay se numără BlueAir (cea mai mare linie aeriană din România), Fit4You Delivery, AvStore, Colete Online, Ritter Broker”. 

Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027, la Sibiu

0

Seria evenimentelor „Invest in”, de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional, cu genericul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027”, organizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a continuat la Sibiu, cu ediția a V-a, derulată în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și cu sprijinul BCR.

Au participat peste 150 de antreprenori, speaker fiind: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Adrian Rada – președinte Patronatul Județean al IMM-urilor Sibiu, George Căpușor – director general în MIPE, Daniela Cîmpean – președinte al Consiliului Județean Sibiu, Moșin Daniel – subprefect la Instituția Prefectului Județul Sibiu, Ioan Levițchi – șef al Serviciului Specializare Inteligentă ADR Centru, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Florin Luca – director executiv al AIMMAIPE Brașov, Florin Iuonaș – președintele PTIR Sibiu (moderator).

Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și national, precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP, precum și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul digitalizării, transformării digitale, specializării inteligente, internationalizării.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „După cum știți, cadrul partenerial al României a fost transmis către Bruxelles iar ieri am primit o invitație de lucru cu privire la fiecare program operational, rolul nostru fiind acela de a pune presiune în spațiul public pentru ca politicile publice să aibă o cu totul altă viteză, iar astăzi la Sibiu continuăm această serie în care discutăm nu numai de fonduri europene, dar și de fondurile naționale, fondurile puse la dispoziție de finanțatori precum FNGCIMM sau bugetul național. Eu imi doresc să vă aduc câteva vești bune: CNIPMMR și Patronatul Județean al IMM-urilor Sibiu, dar în parteneriat strâns cu Consiliul Județean vor dezvolta în Sibiu o agenție de atragere de investiții și promovare a exporturilor, numită Sibiu Business Agency care pe modelul Viena Business Agency, va pune un punct de ordine în ceea ce înseamnă atragerea de investiții, respective promovarea la export a IMM-urilor din județtul Sibiu și de ce nu, din regiune. Al dolilea lucru și a doua veste bună pe care vreau să o dau astăzi în Sibiu este că la nivelul Consiliului Administrativ a FNGCIMM am luat decizia de a deschide o reprezentanță în Sibiu.” 

Foto: CNIPMMR

 

Camere video pentru prevenirea tăierilor ilegale în pădurile Romsilva

0

Direcțiile silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au instalat până în prezent 177 de camere video de monitorizare, pe drumurile forestiere administrate. Obiectivul îl constituie preveni tăierilor ilegale în fondul forestier de stat și transporturile ilegale de masă lemnoasă. Cele mai multe sisteme video au fost instalate la direcțiile silvice Caraș-Severin, Botoșani, Mureș, Bacău, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Maramureș, Suceava și Vâlcea.

Romsilva ne informează că „o parte din aceste camere video sunt de tipul Licence Plate Recognition (LPR), care identifică și verifică automat numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care circulă pe drumurile forestiere din pădurile de stat, permițând verificarea transporturilor de masă lemnoasă, precum și trasabilitatea lemnului exploatat din pădurile proprietatea publică a statului. Accesul la aceste sisteme video au și organele de poliție, în unele cazuri, în baza unor protocoale de colaborare. 

Procesul de implementare a acestor sisteme video este în desfășurare, la nivelul tuturor direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva fiind identificat un necesar de 1.603 sisteme de monitorizare video în fondul forestier de stat și pe drumurile forestiere. Amplasarea lor se va face în zonele cu risc la sustragerea de material lemnos, identificate de specialiștii Romsilva.

Se intenționează ca, pe viitor, aceste sisteme video să fie conectate la sistemul informatic SUMAL 2.0, printr-o investiție prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea putând astfel să monitorizeze în timp real transporturile de lemn recoltat din pădurile de stat și să emită alerte dacă aceste transporturi de masă lemnoasă nu dețin avizele legale”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: RNP Romsilva

Un nou traseu de vizitare în Parcul Natural Văcărești

0

Asociația Parcul Natural Văcărești și Fundația Globalworth anunță lansarea traseului de vizitare „Poteca Fluturilor”, în Parcul Natural Văcărești, „parte din proiectul de educare și conștientizare a importanței fluturilor și ai altor polenizatori urbani”.

Inițiatorii subliniază că „noul traseu tematic promovează natura urbană și serviciile ecosistemice oferite de Parcul Natural Văcărești pentru un număr de aproximativ 30.000 de vizitatori anual. 

Amenajarea traseului lung de aproximativ un kilometru a fost realizată prin activități de igienizare, reconstrucție ecologică și restaurare a vegetației și include amplasarea unor panouri de informare și elemente de signalistică, precum și refugii sau hoteluri de insecte destinate polenizatorilor.

În cadrul proiectului va fi promovat și rolul educațional al ariei protejate pentru comunitate, punându-se în valoare capacitatea acesteia de a conserva biodiversitatea. Parcul va avea șansa de a deveni o școală vie în ceea ce privește importanța fluturilor în ecosistemele actuale, servind totodată ca un veritabil rezervor de polenizatori pentru alte zone verzi ale orașului”.

Vlad Cioflec, biolog la Asociația Parcul Natural Văcărești: „Fluturii sunt animale delicate și frumoase, cu vieți fascinante și complexe. Văzuți cu ușurință de copii și iubiți de toți, ei sunt ambasadorii perfecți ai biodiversității urbane care ne înconjoară. Prin urmare, alocarea câtorva ore pentru a ne bucura de fluturi în habitatul lor natural face minuni pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Proiectul «Poteca Fluturilor» își propune să tragă un semnal de alarmă despre declinul cu care se confruntă fluturii în întreaga lume și să promoveze ideea că supraviețuirea lor, precum și starea mediului de care depindem și noi, oamenii, sunt în mâinile noastre. Făcând pași mici pentru a ajuta speciile polenizatoare aflate în pericol ne va aduce, în cele din urmă, beneficii tuturor.”

Alexandra Coviltir, Project Manager la Fundația Globalworth: „Infrastructura verde-albastră reprezintă infrastructura ecologică a orașelor și o prioritate în contextul orașelor viitorului. Acest lucru se poate realiza în primul rând prin valorificarea inteligentă a ecosistemelor existente. Cu această idee în minte a fost creată Poteca Fluturilor. Aici, vizitatorii se vor convinge că locul polenizatorilor este printre flori și că spațiile verzi sunt ecosisteme foarte valoroase, ce trebuie protejate și nu transformate. Și își vor aminti cât este de benefică pentru corp și minte o incursiune de câteva ore în mijlocul naturii.”

Pe noul traseu, „copiii au posibilitatea să afle de ce fluturii sunt indicatori ai calității mediului și să învețe despre cauzele declinului polenizatorilor la nivel mondial, despre poluare sau încălzirea globală, dar și care sunt soluțiile practice pe plan local pentru a limita degradarea habitatelor sau efectele schimbărilor climatice. Vor învăța să construiască un hotel pentru insecte în curtea casei sau a școlii și vor afla mai multe despre importanța crucială a florilor de câmp. Iar cu multă răbdare și cu puțin noroc, vor avea chiar șansa de a descoperi o specie nouă de fluture pentru lista Parcului Natural Văcărești.

Specialiștii Asociației Parcului Natural Văcărești au identificat până în prezent peste douăzeci de specii de fluturi în parc, iar biologii și naturaliștii asociației vor prezenta publicului diversitatea lor, ciclul complex de viață și serviciile ecosistemice pe care le oferă prin intermediul unor tururi organizate, ateliere și materiale informative”. 

Creștere cu 80% a rezervărilor pe Litoral față de 2021

0

Luând ca reper mijlocul lunii iunie, rezervările pentru vacanță pe Litoral înregistrează o creștere cu 80% față de anul trecut, anunță agenția IRI Travel, principalul touroperator specializat pe litoralul românesc și pe cel bulgăresc. În calitate de CEO al companiei, Lucian Bădîrcea remarcă o creștere deosebită a cererii pentru litoralul românesc și, în ansamblu, pentru litoralul Mării Negre (România și Bulgaria). Totodată, estimează o dublare a cererilor pentru Grecia continentală și pentru cea insulară.

Până în prezent, pentru acest an, cele mai solicitate locuri, din perspectiva touroperatorului IRI Travel, sunt: pe litoralul românesc – Mamaia, urmată de Eforie Nord, apoi de Saturn, Venus; pe litoralul bulgăresc – Nisipurile de Aur, apoi Albena; Grecia – insula Thassos, urmată de Riviera Olimpului; Turcia – Kușadasi.

Nivelul de rezervare pe litoralul românesc este în prezent de aproximativ 70%. Estimarea este că în acest an va fi atins nivelul de ocupare din 2019. 

Majorările tarifelor sunt estimate la 10%-15% pe litoralul românesc, la 15%-25% în Bulgaria, Grecia, Turcia.

Cunoscători ai situației obiective din piață, profesioniștii touroperatorului IRI Travel dau asigurări că nu se vor resimți efectele unor probleme de ordin economic, precum cele legate de resursa umană, ca și de ordin geopolitic, de felul celor care influențează regularitatea curselor aeriene.  

Startup-ul românesc Coingrig lansează primul portofel digital din lume ce reunește atât active bancare cât și crypto

0

Start-up-ul local Coingrig anunță lansarea unei noi versiuni și a unei funcționalități unice pe piața internațională: vizualizarea într-o singură aplicație a activelor crypto împreună cu cele bancare și a instrumentelor tradiționale de investiție precum acțiuni sau ETF-uri.

Coingrig este unica aplicație mobilă financiară care oferă utilizatorilor o viziune de ansamblu a întregului portofoliu financiar, înlocuind, în medie, până la șase aplicații financiare de asset-uri crypto, banking si investiții tradiționale.

Prin aplicația mobilă gratuită, utilizatorii se pot conecta atat la diverse CEX-uri sau DEX-uri (platforme pe care poți cumpăra,vinde sau schimba criptomonede), cât și la majoritatea instituțiilor bancare. În acest moment, Coingrig este conectat la peste 2.300 de bănci din Europa, iar în curând platforma va oferi suport și pentru 11.000 de bănci din SUA și Canada.

Astfel, cu o singură aplicație mobilă, utilizatorii pot vedea balanța din conturile bancare și pot monitoriza & gestiona portofoliul de acțiuni, ETF-uri, criptomonede, NFT-uri și alte asset-uri financiare.

Conform unui studiu independent, 38% dintre români au sau au avut criptomonede până în prezent și peste 84% dintre aceștia plănuiesc să investească în acest tip de asset, niște procente mult peste piața internațională, unde proporția este de doar 10%. 

„Cu un interes atât de crescut, este nevoie de un hub complex, care să răspundă nevoii de a reuni toate asset-urile financiare ale investitorilor sub o singură umbrelă, sigură și ușor de folosit. Ne dorim ca Aplicația Coingrig să devină asistentul financiar inteligent care răspunde acestei cereri”, a spus Radu Vulpescu, co-fondator Coingrig.

Planurile companiei pe termen scurt vizează atragerea mai multor utilizatori activi în aplicație și dezvoltarea de noi servicii și integrări prin parteneriate strategice cu companii locale și internaționale. De asemenea, echipa Coingrig a fost recent selectată în acceleratorul Filecoin din Portugalia, securizând o rundă de investiție pre-seed și se află deja în discuții cu potențiali investitori pentru următoarea rundă de finanțare.

Spre deosebire de majoritatea aplicațiilor financiare din piața românească prin care pot fi achizitionate criptomonede, Coingrig oferă un portofel digital non custodial, utilizatorii acestuia fiind în deplin control asupra activelor crypto deținute. Serviciul Coingrig este unul total securizat, cheile private și datele financiare ale utilizatorului fiind păstrate doar pe telefonul acestuia, nefiind partajate nici cu Coingrig și nici cu oricare dintre furnizorii de servicii financiare integrați în aplicație. 

Coingrig oferă transparență totală, fiind unul dintre puținele portofele digitale care își pune la dispoziția comunității către inspecție codul sursă, pentru a demonstra că datele confidențiale ale utilizatorului și cheile private nu pleacă niciodată de pe telefon. 

Prin funcția swap, utilizatorii Coingrig pot tranzacționa peste un milion de active crypto sau monede token la cel mai bun preț din piața descentralizată prin interogarea automată a până la 30 de platforme de schimb. Coingrig are comision 0 la aceste operațiuni de swap.


Prin conectarea multiplelor servicii într-o singură aplicație, Coingrig reduce semnificativ timpul pe care utilizatorii îl petrec în administrarea activelor financiare. De asemenea reduce semnificativ și șansele de eroare în operațiunile crypto.

Start-up-urile Synaptiq.io, Prime Dash şi Quick Legal sunt câștigătoarele InnovX-BCR Demo Day Startup Alliance, un eveniment cu premii totale de peste 100.000 de euro

  • Start-up-ul Synaptiq.io, care reduce timpul de analiză a imaginilor medicale în tratamentul cancerului, marele câştigător al evenimentului InnovX-BCR Demo Day, „STARTUP ALLIANCE – Article 5”. Locurile doi şi trei: Prime Dash şi Quick Legal; 
  • InnovX-BCR, acceleratorul dedicat start-up-urilor din tehnologie, a organizat miercuri, 15 iunie, o nouă ediție Demo Day în cadrul căreia 10 start-up-uri au putut să își prezinte afacerile în fața unui juriu format din investitori și experți de la companii de top;
  • La eveniment a participat și Mircea Geoană (Secretar General Adjunct & Președinte al board-ului pentru Inovație NATO), care a prezentat planurile de creare a unui accelerator dedicat Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic (DIANA) și crearea unui fond de investiții de 1 miliard de euro, susținut de NATO.

10 start-up-uri cu o cifră de afaceri sau finanțare atrasă cuprinsă între 50.000 de euro și 500.000 de euro și-au prezentat afacerile inovatoare în fața unui juriu format investitori și experți de la companii de top, în cadrul celei cea de-a 10-a ediție InnovX-BCR Demo Day, sub umbrela conceptului „Startup Alliance – Article 5”. Valoarea totală a premiilor oferite în cadrul evenimentului a fost de peste 100.000 de euro, fiind oferite de InnovX-BCR și partenerii programului – Microsoft, DLA Piper, Mindspace, IBM, Veranda Mall, Colliers și Fortech

Cele trei businessuri care i-au impresionat cel mai mult pe jurați au fost: Synaptiq.io, un start-up care reduce timpul de analiză al imaginilor medicale în tratamentul cancerului, Prime Dash, o platformă ce oferă companiilor şi instituţiilor soluţii financiare inovative bazate pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, şi Quick Legal, un start-up de tip marketplace ce aduce în acelaşi loc cererea şi oferta de consultanţă în domeniul legislativ. 

Cei trei câștigători au primit premii formate din pachete Platinum, Gold și Silver, care le permit participarea la Startup Grind Global Conference 2023, din Silicon Valley, stand de prezentare și acoperirea costurilor pentru cazare și bilete de avion. 

„Un sfat pe care îl dau des antreprenorilor este să  îmbrățișeze diferențele dintre ei și corporațiile cu care vor să lucreze, în loc să vadă în diferențe un motiv de frustrare, este mai productiv să le înțeleagă și să le accepte procesele, care uneori pot fi mai lente. În final, companiile mari pot fi un catalizator extraordinar pentru start-up-uri. Prin InnovX-BCR, pe lângă oportunitățile de dezvoltare pe care le accelerăm, punem bazele unei legături între start-up-uri, mentori, parteneri și investitori, iar colaborarea dintre aceste părți este elementul cheie pentru succesul proiectelor. Agilitatea și inovația aduse de start-up-uri, alături de expertiza corporațiilor și fondurilor de investiții, creează premisele pentru dezvoltarea unor parteneriate de durată, care vor crește aria de aplicabilitate a tehnologiei”, a declarat Thomas Kolarik, COO BCR.

„În ultimii trei ani, InnovX-BCR a accelerat peste 110 companii inovatoare, pregătindu-le pentru a dezvolta afaceri de succes în domeniul tehnologiei, pentru a atrage investiții și pentru a scala afacerile la nivel global. Aseară, la cea de-a 10-a ediție Demo Day, am asistat la zece prezentări ale unor antreprenori care au dat dovadă de curaj, viziune și dorința de a îmbunătăți lumea cu ajutorul tehnologiei. Fiecare dintre ei și-a prezentat afacerea, planurile de viitor și a primit întrebări din partea juraților și posibililor investitori. Astfel de experiențe, dar și premiile obținute, îi vor ajuta să crească și să dezvolte companii de succes, care vor scala într-un mod sustenabil”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Printe câștigătorii premiilor speciale se numără:

KIM 4 INDUSTRY (România), o platformă ce integrează mai multe module menite să colecteze și să automatizeze date de teren legate de: starea activelor, mișcările inventarului, eficiența angajaților, fluxul de lucru în producție, alocarea resurselor, este câștigătorul premiului DLA Piper care va beneficia de un atelier exclusiv, personalizat, cu tema „Pre-Investment Due Dilligence”;

Quick Legal (România) este câștigătorul premiului Mindspace, care va beneficia de o campanie de marketing de 1 lună, pe paginile de socializare ale Mindspace Business District, în cadrul comunității;

Quarks Interactive (România), o platformă de învățare ce face înțelegerea fizicii cuantice sau a algoritmilor ușor de înțeles, inclusiv pentru persoanele fără cunoștințe matematice, este câștigătorul premiului oferit de IBM, care va primi credite Cloud Credits în valoare de 12.000 de dolari pentru un an sau în valoare de 18.000 de dolari, timp de 6 luni;

KIM 4 INDUSTRY (România) a câștigat și premiul oferit de Microsoft și va primi consultanță personalizată și conexiuni cu clienții din portofoliul Microsoft, pentru implementarea unui Proof of Concept. în valoare de 15.000 de dolari;

Qpick.App (Lituania), o soluție end-to-end de tip eWallet ce aduce mai aproape consumatorii și magazinele fizice din proximitatea lor, au plecat acasă cu premiul Veranda Mall Proof of Concept, ce își propune să sprijine startup-ul în comercializarea tehnologiei dezvoltate prin validare într-un mediu de afaceri real;

KIM 4 INDUSTRY (România) a primit din partea Colliers Proof of Concept, scopul premiului fiind de a accelera comercializarea tehnologiei dezvoltate de start-up.

Synaptiq.io (România), câștigătorii locului I, care oferă o soluție software bazată pe AI ce urmărește îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor medicale, au primit din partea Fortech Romania, constând într-o prima rundă de investiție bazată pe încheierea cu succes a proceselor de due diligence. 

Dintre membri juriului au făcut parte: Ioana Anca Dobre (Strategy Consultant BCR), Sorin Vișan (Executive Director, IT Solutions BCR), Alex Burciu, (Tech Venture Partner Fortech Investments), Antonela Dragomir (Investment Manager, Catalyst Romania), Nikola Yanev (Marketing Manager Eleven Ventures), Liviu Munteanu (Partner Founders Bridge), Kamilla Rácz (Investment Analyst at Impact Ventures), Katerina Manley (Investment Manager Seed Starter ČS), Carmen Sebe (Chief Executive Officer Seedblink), Alexandru Bogdan (Chief Executive Officer RocaX) și Petar Tsachev, (Investment Analyst at LAUNCHub Ventures).

Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Oracle, IBM, Startup Grind, Mindspace, DLA Piper, EY, MIT CEE Forum și multe alte companii deschise inovării. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

SeedBlink deschide în Grecia a doua filială din afara României

0

 

SeedBlink, platforma europeană de investiții pentru start-upuri din domeniul tehnologiei, a deschis un birou în Atena, Grecia, pentru a completa planurile de extindere ale companiei și pentru a-și continua creșterea accelerată.

Filiala deschisă recent la Atena va oferi o gamă de instrumente de investiții (precum equity, împrumuturi convertibile, SAFE, ASA), oportunități pentru start-upuri tehnologice și soluții de acces pe piață pentru investitorii locali, start-upuri și parteneri.

„Căutăm să exploatăm sectoarele în plină dezvoltare ale Greciei axate pe inovație, o economie care nu numai că și-a dovedit rezistența, dar oferă acum și oportunități de creștere foarte interesante”, spune Andrei Dudoiu, Managing Partner și cofondator la SeedBlink. 

Biroul din Grecia este condus de George Platanas, din funcția de country manager. Acesta are peste 25 de ani de experiență în afaceri internaționale. Și-a început cariera ca manager financiar și de active, domeniu în care a lucrat peste 17 ani. Ulterior, a condus o serie de proiecte antreprenoriale, de la dezvoltarea conceptului la scalare, atragerea de fonduri și exit. Înainte de a se alătura SeedBlink, George a fost Head of Incubation și, ulterior, director regional la Demium Grecia, funcții din care a reușit să transforme Demium în principalul 

incubator/accelerator din regiune. Managerul a contribuit, de asemenea, la obținerea de către Demium SL a unei finanțări de 24,5 milioane de euro de la Hellenic Development Bank of Investments.

„Biroul nostru din Atena a fost conceput pentru a accelera investițiile în Grecia și pentru a beneficia de mediul inovator și antreprenorial tot mai activ într-o serie de domenii tehnologice. De asemenea, oferă oportunitatea de a colabora în continuare cu VC-uri locale și grupuri de business angels pentru a valorifica dinamismul economiei grecești și reziliența acesteia în fața provocărilor și incertitudinilor globale”, declară Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer la SeedBlink.

SeedBlink a finanțat deja două companii originare din Grecia și are parteneriate cu VC-uri locale. 

Biroul din Grecia reprezintă o etapă importantă în strategia de creștere a SeedBlink. Împreună ne vom asigura că start-upurile tehnologice din Grecia pot obține mai ușor capital, se pot extinde, inova și crea locuri de muncă în anii următori, în timp ce investitorii locali pot avea acces la start-upuri europene validate și își pot diversifica portofoliile cu tranzacții de tip VC”, a declarat George Platanas, country manager pentru SeedBlink Grecia. 

„SeedBlink este o platformă excelentă pentru că democratizează investițiile de tip angel și introduce publicul larg în domeniul activelor start-upurilor, oferindu-le acces la oportunități de investiții conduse de investitori instituționali. Credem că lansarea biroului din Grecia va sprijini și va alimenta ecosistemul tehnologic local”, a spus Pavlos Pavlakis, manager în cadrul Venture Friends. 

SeedBlink este o platformă specializată exclusiv în start-upuri europene din domeniul tehnologiei, de la etapa de pre-seed până la seria B. Până în prezent, a atras 11.000 de investitori din 60 de țări. Platforma a fost lansată la începutul anului 2020 ca o soluție de equity crowd investing, iar în prezent reunește investițiile private și strângerea de capital prin utilizarea tehnologiei, a expertizei și prin crearea unor comunități puternice.

Peste 1.700 de start-up-uri au fost evaluate, iar 60 dintre acestea, din opt țări, au derulat runde de finanțare pe SeedBlink. Printre cele mai mari finanțări se numără FlowX, cu 1,6 milioane de euro obținuți pe SeedBlink dintr-o rundă finală de 7,3 milioane de euro, 

Dronamics – cu 950.000 de euro dintr-o rundă de 3 milioane de euro și SeedBlink – care s-a autolistat cu 1,1 milioane de euro dintr-o rundă de 3 milioane de euro.

Sondaj ECFR: Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului din Ucraina

0

●      Un nou sondaj ECFR dezvăluie decalajul în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma războiului din Ucraina, prima tabără fiind îngrijorată că guvernele naționale prioritizează măsurile împotriva Rusiei în detrimentul altor aspecte importante, cum ar fi creșterea inflației și criza nivelului de trai.
●      Majoritățile din toată Europa învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului și o consideră obstacolul principal în calea unui acord de pace. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR și-au exprimat această opinie.
●      Sondajul a descoperit o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și amenințarea unei escaladări nucleare. Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului.
●      Dacă situația nu se schimbă dramatic, europenii se vor opune unui război de durată. Doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda există o susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare. În ciuda apropierii geografice de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu este nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare națională.
●      Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar dacă asta va afecta obiectivele climatice ale blocului comunitar. Majoritatea românilor, mai precis 54%, au acest punct de vedere.
●      Mulți se tem că războiul din Ucraina va afecta UE și cred că China și Statele Unite vor evita orice consecințe majore ale conflictului.
●      Această reorientare a opiniei publice de la ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă riscă să fisureze unitatea poziției Europei asupra conflictului, potrivit coautorilor raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev.

Europenii l-au surprins pe Vladimir Putin și s-au surprins pe ei înșiși prin unitatea și fermitatea răspunsului la invazia Rusiei din Ucraina, însă se tem de repercusiunile economice ale unui conflict prelungit, potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Sondajul ECFR din nouă state membre UE (Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), plus Marea Britanie, a dezvăluit că deși Ucraina continuă să se bucure de susținere, preocupările europene s-au reorientat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impacturile pe scară largă ale conflictului, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțului de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației. Acest lucru indică faptul că mulți europeni vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina, și cred că UE o „va duce mai rău” în urma conflictului, spre deosebire de SUA sau China.

În raportul alcătuit pe baza sondajului, Peace vs. Justice: The coming European split over the war in Ukraine”, ECFR a constatat că în ciuda existenței unei susțineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, începe să se formeze un decalaj între pozițiile adoptate de multe guverne naționale și starea de spirit a populației din țările respective. Sondajul, care a fost realizat de Datapraxis și YouGov între 28 aprilie și 11 mai 2022, arată că deși europenii sunt în marea majoritate de acord cu privire la cine este de vină pentru conflictul din Ucraina (73% spunând Rusia, în țările chestionate), există un decalaj între cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului (tabăra Păcii) și cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită și să răspundă pentru încălcările legilor internaționale (tabăra Dreptății).

Deși există o susținere aproape universală pentru Ucraina în acest conflict, sondajul arată că europenii sunt împărțiți cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Coautorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, îi avertizează pe liderii UE să nu adopte „poziții maximaliste” cu privire la conflict și propun ca liderii europeni să-și mențină poziția strictă în raport cu Rusia, însă să fie precauți referitor la pericolele escaladării.

Raportul ECFR identifică trei grupuri diferite de cetățeni în ceea ce privește Ucraina: cei care vor „pace” cât mai repede posibil; cei care vor „dreptate” prin refacerea integrității teritoriale a Ucrainei și pedepsirea Rusiei pentru invazia sa ilegală a unui stat suveran; și, în cele din urmă, cei care împărtășesc sentimentele anti-rusești ale grupului „dreptății” și temerile de escaladare ale taberei „păcii”.

Rusia este învinuită în mod universal pentru începerea conflictului și este văzută ca cel mai mare obstacol în calea păcii.

Peste 80% dintre respondenții din Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) și Marea Britanie (83%) consideră că Rusia este partea responsabilă pentru acest război, o părere împărtășită de majorități puternice din Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%). O imagine comparabilă este, de asemenea, evidentă atunci când respondenții au fost întrebați despre principalul impediment al unui posibil acord de pace. În fiecare țară, o majoritate sau o pluralitate de cetățeni văd Rusia ca fiind principalul obstacol, acest punct de vedere fiind cel mai evident în Finlanda (87% dintre respondenți), Suedia (82%), Marea Britanie (76%), Polonia (74%) și Spania (69%). Această poziție a fost mai puțin întâlnită în România (42%) și Italia (39%), însă este în continuare opinia dominantă în ambele țări.

Există o susținere puternică în Europa pentru detașarea de Rusia

Majoritatea respondenților cred că guvernele naționale ar trebui să rupă relațiile economice și culturale cu Moscova, iar o opinie predominantă este că țara lor ar trebui să rupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Acest sentiment referitor la ruperea legăturilor diplomatice a fost deosebit de pronunțat în Polonia, țară care a primit peste jumătate dintre refugiații care au fugit din Ucraina. 64% dintre respondenții din România susțin eforturile guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%.

Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar

Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din țările participante la sondaj și din toate taberele de respondenți, fiind cea mai pronunțată în Finlanda (77%), țară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susținere publică pentru a șasea rundă de sancțiuni a Consiliului European anunțată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parțial asupra petrolului rusesc și o investiție considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionați susțin eforturile de reducere a dependenței țării lor de energia rusească.

Europenii sunt împărțiți în două tabere: cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma conflictului

În cele 10 țări participante la sondaj, 35% dintre respondenți se află în tabăra „Păcii”, iar 22% se află în tabăra „Dreptății”. Alți 20% pot fi considerați „Oscilanți”, în această categorie fiind incluși cei care nu pot să aleagă între imperativele de pace și dreptate, dar care susțin în continuare în linii mari acțiunea de răspuns a UE la războiul început de Rusia în Ucraina. Tabăra Păcii este susținută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceștia alegând această opțiune, în timp ce respondenții polonezi sunt cei care susțin cel mai mult tabăra Dreptății, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei și restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei. În ciuda graniței terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obținută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42%, o pluralitate de respondenți, se aliniază cu tabăra „Păcii” în România.

Majoritatea europenilor vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina

Deși europenii sunt solidari cu Ucraina, Polonia este singura țară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.

Respondenții care vor „pace” tind să creadă că Ucraina se va găsi într-o situație mai proastă decât Rusia la sfârșitul conflictului

Asta indică faptul că, deși este diversă din punct de vedere demografic, tabăra Păcii este unită și motivată de preocupări referitoare la impactul războiului.

Părerile despre politica de răspuns a UE variază în funcție de căutarea „păcii” sau a „dreptății”

În timp ce respondenții din tabăra Dreptății și Oscilanții susțin ruperea legăturilor economice, diplomatice și culturale cu Rusia, cei care vor „pace” se opun în principal ruperii ultimelor două. Aceeași diviziune se menține în ceea ce privește apărarea: tabăra „păcii” se opune ideii unei zone de interdicție aeriană și dislocării de trupe în Ucraina, în timp ce celelalte grupuri ar susține în cea mai mare parte o astfel de mișcare.

Mulți cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană și că China și Statele Unite vor evita orice consecințe serioase ale conflictului

Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situație „ușor mai rea” sau „mult mai rea” în urma conflictului.

Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetățenii

42% dintre respondenți cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulțumiți de atenția devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia și România au fost singurele țări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenți au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenție războiului din Ucraina.

Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impacturile asupra nivelului de trai și amenințarea de escaladare nucleară

Deși anxietatea este prezentă în toate țările, acestea își prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenții din Germania, Italia și Franța sunt cei mai îngrijorați de impactul războiului asupra nivelului de trai și prețurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii și românii sunt mai îngrijorați de amenințarea unui război nuclear. Țările situate cel mai departe de Rusia – Portugalia și Spania – sunt îngrijorate de ambele amenințări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acțiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.

Există diferențe semnificative de opinie între țările care împart o graniță terestră cu Ucraina

În Polonia, 83% dintre cei chestionați învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii și românii diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul solidarității cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenții din Polonia și 54% dintre respondenții din România susțin acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei. Trimiterea de arme suplimentare în Ucraina este susținută de 78% dintre respondenții din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două țări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polonia este una dintre puținele țări în care susținerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în același timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Așa că geografia nu este cel mai important factor care definește atitudinile cetățenilor față de război.

În analiza desfășurată asupra datelor, Mark Leonard și Ivan Krastev susțin că opinia publică europeană se schimbă și că este posibil ca „cele mai dificile zile” ale UE să nu fi venit încă. „Reziliența democrațiilor europene”, scriu aceștia, va „depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susține sprijinul cetățenilor pentru politici potențial dăunătoare”, cum ar fi un embargou asupra petrolului rusesc care ar împinge în sus prețurile deja crescute la energie și care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.

Comentând la sondaj, coautorul raportului și directorul ECFR, Mark Leonard, a spus: „Europenii l-au surprins pe Putin și s-au surprins pe ei înșiși cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferențe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiați și escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil și cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat așa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» și «tabăra dreptății» în ceea ce privește Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori și debitori în timpul crizei euro.”


Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Opinia publică europeană a fost cea care a adus unitate în UE după invazia Rusiei în Ucraina, iar acum liderii europeni trebuie să susțină această armonie.”


Acest nou sondaj și raportul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al ECFR pentru înțelegerea opiniilor și cerințelor europenilor în ceea ce privește politica externă. Publicările anterioare bazate pe sondaje includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa; și cercetări pe bază de sondaj despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.


Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China și politicile și instituțiile UE. Cartea sa recentă, The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. El este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. Este autorul cărții Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic.


Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie efectuat în zece țări europene, dintre care nouă sunt state membre ale Uniunii Europene. Sondajele au fost realizate pentru ECFR de Datapraxis și YouGov în Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Sondajul a fost realizat între 28 aprilie și 11 mai 2022, cu un eșantion total de 8.172 de respondenți. Acesta a fost un sondaj online desfășurat în Finlanda (n = 500), Franța (n = 1,000), Germania (n = 1,000), Marea Britanie (n = 1,103), Italia (n = 1,009), Polonia (n = 1,002), Portugalia (n = 506), România (n = 501), Spania (n = 1,050) și Suedia (n = 501). Rezultatele sunt reprezentative la nivel național pentru demografia de bază și voturile anterioare din fiecare țară. Marja generală de eroare este de ±3 la sută pentru un eșantion de 1.000 și de ±4 la sută pentru un eșantion de 500. Datele exacte ale sondajului au fost: Finlanda (29 aprilie – 5 mai), Franța (28 aprilie – 5 mai), Germania (28 aprilie – 5 mai), Marea Britanie (10-11 mai), Italia (28 aprilie – 6 mai), Polonia (29 aprilie – 5 mai), Portugalia (29 aprilie – 6 mai), România (29 aprilie – 5 mai), Spania (29 aprilie – 5 mai) și Suedia (28 aprilie – 5 mai)

Deloitte România dă startul înscrierilor pentru cea de-a 23-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală

0

 

Deloitte România dă startul înscrierilor pentru cea de-a 23-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală, adresată tuturor companiilor locale din domeniul tehnologiei, din sectorul public sau privat, indiferent de dimensiune, care înregistrează o creștere accelerată. Competiția se desfășoară simultan în 17 țări din Europa Centrală, respectiv Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Montenegro, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia, și oferă atât companiilor mature, cât și celor emergente, o platformă prin care să își evidențieze poziția de lider în domeniul lor de activitate.

Competiția Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală este un program care evidențiază cele mai dinamice 50 de companii din regiune în domeniul tehnologiei, în funcție de creșterea procentuală a veniturilor din ultimii patru ani și include companii din toate sectoarele conexe – comunicații, tehnologii pentru mediu, fintech, hardware, sănătate și științe medicale, media și divertisment, software.

Câștigătorii din acest an vor fi desemnați în funcție de creșterea veniturilor înregistrată în intervalul 2018-2021. Pentru a fi considerate eligibile în topul Fast 50 Europa Centrală, companiile trebuie să îndeplinească mai multe criterii financiare. Astfel, trebuie să aibă venituri operaționale anuale de minimum 50.000 de euro în primii trei ani (2018-2020) și de cel puțin 100.000 de euro în 2021, să aibă sediul central într-o țară din Europa Centrală și să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să dețină drepturile de proprietate intelectuală asupra acestora. 

„Economia românească și cea europeană se confruntă cu tot mai multe provocări în ultimul timp, dar sunt convins că toate aceste evenimente neprevăzute au impulsionat companiile locale să inoveze și să dezvolte tehnologii digitale menite să ajute mediul de afaceri să depășească dificultățile de ordin economic. Pentru aceste companii, programul Deloitte Central Europe Technology Fast 50 va reprezenta o recunoaștere a implicării lor în dezvoltarea continuă a unor soluții moderne, adaptate la provocările prezente și pregătite pentru cele viitoare”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Din 2008, mai mult de 35 de entități locale au fost incluse în clasamentul Fast 50, printre companiile care au înregistrat cea mai mare creștere din Europa Centrală, sau clasate în categorii speciale, precum „Most disruptive innovation” sau „Impact Star”. Printre acestea se numără UiPath, lider global în automatizarea robotizată a proceselor, companie recunoscută în 2017 cu premiul „Most disruptive innovation”, și agenția de voiaj Vola.ro, premiată pentru „Cea mai mare creștere din Europa Centrală” în 2011 și deținătoarea poziției de lider pentru următorii doi ani consecutivi. În 2021, două companii românești au fost clasate printre startup-urile cu cea mai rapidă creștere din regiune: Druid,  pe primul loc în rândul celor 25 de startup-uri incluse în categoria „Growth Stars”, cu o creștere de 6.753% înregistrată între 2018 și 2020, și FintechOS, pe locul 16 la aceeași categorie, cu o rată de creștere de 715%. În plus, trei companii românești– Gama IT, Tapptitude Apps și Wave Studio – au fost recunoscute în cadrul competiției Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală la categoria „Impact Stars”

Pe lângă categoria „Fast 50”, competiția include categoria, „Companies to watch”, care prezintă companiile recent înființate și care încă nu îndeplinesc criteriile pentru clasamentul principal Fast 50. Acestea trebuie să fie active de cel puțin trei ani (înființate la sau înainte de 31 decembrie 2018) și să înregistreze  venituri operaționale de cel puțin 10.000 de euro în primul an de activitate (2019) și de cel puțin 30.000 de euro în anul recent încheiat (2021). Competiția include și o recunoaștere specială – „Impact Stars” -, care premiază companii ale căror produse sau servicii au un impact pozitiv asupra societății, mediului, diversității sau zonei de inovație.  

Înregistrarea online și alte informații privind criteriile de eligibilitate sunt disponibile pe site-ul regional Technology Fast 50, aici, și pe site-ul local Deloitte, aici. Anul acesta, Citi, instituția bancară cu cea mai extinsă prezență globală, este partenerul local al programului. 

Perioada de înregistrare se încheie la 31 august 2022. Rezultatul competiției va fi anunțat în noiembrie 2022.

ENEL VINDE ÎNTREAGA PARTICIPAȚIE DE 56,43% LA PJSC ENEL RUSIA

0

 

  • Enel a semnat acorduri cu PJSC Lukoil și cu fondul privat Gazprombank-Frezia pentru a vinde întreaga sa participație în Enel Rusia
  • Tranzacția reprezintă finalizarea procesului de vânzare a activelor de producție de electricitate ale Enel în Rusia, care a început în 2019 cu vânzarea unităților de producție pe bază de cărbune

Enel S.p.A. („Enel”) informează că a semnat acordurile de vânzare a întregii sale participații la PJSC Enel Rusia (“Enel Rusia”). Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil (“Lukoil”) și, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiții “Gazprombank-Frezia” (“Fondul”) pentru vânzarea întregii sale dețineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacției.

Prin această tranzacție, Enel vinde toate unitățile sale de producție de energie electrică din Rusia, care include centrale convenționale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW și proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activității pentru clienti și angajați. Tranzacția este în conformitate cu politica Grupului de a-și concentra activitățile în special în țările în care deținerea unei poziții integrate pe tot lanțul valoric poate genera creștere și obținerea de valoare adăugată din oportunitățile oferite de tranziția energetică.

Este important de menționat că Enel a adoptat și promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităților de management și coordonare în relația cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenți, de naționalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naționalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situațiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaționale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcțiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel.

Tranzacția, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de așteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a Grupului și un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente.

Finalizarea tranzacției, așteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiții, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investițiilor străine și a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Studiu EY: Consumatorii îşi regândesc nevoile de conectivitate și de conținut

 

  • 45% sunt îngrijorați că plătesc prea mult pentru conținuturi pe care nu le urmăresc.
  • 27% intenționează să reducă numărul de platforme de streaming pe care le utilizează.

După un boom al gospodăriilor digitale stabilit în timpul blocajelor pandemice COVID-19, consumatorii dau prioritate bunăstării financiare și mentale. Acest lucru reiese din cel mai recent studiu EY Decoding the digital home, care a intervievat peste 20.000 de gospodării pentru a analiza atitudinile consumatorilor față de tehnologia, mass-media și telecomunicațiile experimentate în casă în opt țări: Canada, Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie și SUA.

Mai mult de jumătate dintre gospodării sunt îngrijorate de faptul că furnizorul lor de bandă largă (60%) și furnizorul de televiziune (55%) vor crește tarifele de abonament, iar 45% consideră că plătesc prea mult pentru conținut, pe care nu îl consumă. Pe măsură ce ieșim din pandemie, studiul indică, de asemenea, că utilizarea digitală se normalizează, mulți dintre ei căutând să își reducă expunerea online. 34% dintre ei intenționează să petreacă mai puțin timp online, 27% vor să reducă numărul de platforme de streaming pe care le folosesc și 21% sunt dispuși să reducă numărul de dispozitive conectate din casele lor.

Este surprinzător faptul că țările care s-au confruntat cu cea mai mare creștere a cererii de la pandemie încoace – Canada, Italia, Regatul Unit și SUA – prezintă cele mai mari riscuri de reducere.

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, Consulting EY România: „Creșterea consumului digital în perioadele de blocaj este urmată acum de o scădere firească a cheltuielilor discreționare din cauza incertitudinii perspectivelor economiei. În condițiile în care consumatorii caută să limiteze cheltuielile casnice, cu mai puțin timp disponibil pentru petrecerea timpului liber și cu diferențieri mai mici între furnizori, presiunea se mută asupra furnizorilor pentru a-și păstra clienții actuali – programele de fidelizare, ofertele personalizate, ofertele mai bune de segmentare a clienților și parteneriatele ar putea fi esențiale pentru păstrarea profitabilității.”

Gospodăriile acordă din ce în ce mai multă
prioritate securității și bunăstării online 

Tendința de retragere din lumea online este agravată de o atenție sporită acordată securității și bunăstării. Constatările arată că pandemia COVID-19 a exacerbat temerile preexistente legate de divulgarea datelor, 40% dintre gospodării declarând că sunt mai îngrijorate de confidențialitatea datelor personale decât erau înainte de pandemie.

Preocupările legate de sănătatea mintală asociate expunerii online sunt, de asemenea, pe primul loc, în special în rândul consumatorilor mai tineri. 47% dintre respondenții cu vârsta sub 25 de ani se gândesc adesea la impactul negativ al utilizării internetului asupra bunăstării, iar același număr de respondenți cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani sunt foarte îngrijorați de ceea ce ar putea întâlni online. În general, 59% din toate gospodăriile consideră că guvernele și autoritățile de reglementare ar trebui să facă mai mult pentru a combate conținutul online dăunător.

Presiuni pentru a oferi consumatorilor o mai mare claritate

Conform studiului, consumatorii consideră că ofertele de servicii sunt prea complexe. 33%  consideră că este dificil să înțeleagă pachetele de servicii digitale oferite, iar 38% văd foarte puține diferențe între furnizorii concurenți. În mod similar, în timp ce mai mult de jumătate (54%) dintre consumatorii respondenți spun că ofertele introductive joacă un rol în alegerea furnizorului, 49% indică faptul că acestea îngreunează determinarea celui care oferă cel mai bun raport calitate-preț.

Oferta Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”

0

Înscriindu-se în tradițiile învățământului universitar european, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București contribuie la formarea științifică, profesională și civică a tinerilor și la integrarea lor în viața economico-socială, la educația permanentă a absolvenților din învățământul superior.

Facultatea de Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București, deține un loc important pe piața educațională și urmărește permanent să își consolideze poziția obținută în cadrul învățământului economic superior, cu orientare în special spre afacerile din comerț, turism și servicii, în spiritul centrării acțiunilor pe calitate și excelență în școală.

În 1990, anul de înființare a Facultății de Management Management Turistic și Hotelier s-au înscris 331 de studenți.

Redenumirea facultății în Facultatea de Management Turistic și Comercial a avut loc în 1992.

De la înființare, au absolvit peste 11.000 studenți, din care mai mult de 8.000 provin de la programul de licență, diplomele absolvenților MTC fiind recunoscute și apreciate pe piața muncii.

Pentru anul universitar 2022-2023, ADMITEREA la ciclul de studii universitare de LICENŢĂ are criteriu de concurs MEDIA OBŢINUTĂ la examenul de bacalaureat.

OFERTA DE STUDII 2022-2023

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

  1. Economia, comerțului, turismului și serviciilor – cursuri cu frecvență (200 locuri) și cursuri cu frecvență redusă (300 locuri, program acreditat);
  2. Administrarea afacerilor cu predare în limba engleză cursuri cu frecvență (90 locuri, program autorizat).

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER

  1. Administrarea și negocierea afacerilor – 75 locuri, cursuri cu frecvență;
  2. Managementul afacerilor în turism – 75 locuri, cursuri cu frecvență;
  3. Managementul afacerilor în comerț – 75 locuri, curs cu frecvență și 75 locuri, cursuri cu frecvență redusă.

Facultatea de Management Turistic și Comercial:

  • asigură absolvenților competenţe şi abilităţi necesare economiștilor, precum și accesul la resurse necesare pentru specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor cât și pentru Administarea afacerilor;
  • oferă programe educaţionale acreditate și autorizate ARACIS;
  • are relații de colaborare cu facultăți cu același profil din țară și străinătate iar studenții beneficiază de mobilități în cadrul programului „ERASMUS”;
  • pentru formarea abilităților practice, studenții beneficiază de stagii de practică asigurate în organizații cu activități din domeniul administrării afacerilor.

Procesul de învăţământ este asigurat de cadre didactice universitare cu prestigiu profesional în domeniul de predare.

Absolvenții facultății se pot încadra în activități specifice domeniului administrării afacerilor, sau/și pot continua studiile la un program de master: Administrarea și negocierea afacerilor, Managementul afacerilor în turism sau Managementul afacerilor în comerț – singurul masterat care are și cursuri cu frecvență redusă, venind astfel în sprijinul candidaților angajați.

Informaţii suplimentare la Secretariatul Facultăţii de Management Turistic și Comercial
Program: L – V – 08:00 – 18:00; S – D – 08:00-12:00
Adresă: Splaiul Unirii nr. 176, sector 4, Corp D2, etaj 2, Tel: 021.330.95.90  Website: http://management.ucdc.ro/

Raport global: 45% dintre oameni nu au simțit fericirea de mai mult de doi ani

0

 

  • Studiul global indică faptul că 88% din oameni caută noi experienţe care să îi facă să zâmbească şi să râdă
  • 91% dintre oameni preferă ca brandurile să fie amuzante şi 72% ar alege un brand care foloseşte umorul în detrimentul concurenţei
  • 95% dintre liderii de business se tem să utilizeze umorul în interacţiunile cu clienţii

Oamenii doresc ca brandurile să-i facă să zâmbească şi să râdă, dar liderii de business se tem să utilizeze umorul în interacţiunile cu clienţii, potrivit unui nou raport de cercetare realizat de Oracle Fusion Cloud Customer Experience (CX) și Gretchen Rubin, autoare de bestseller nominalizată de cinci ori de către New York Times și podcaster. Raportul Happiness Report include informații de la peste 12.000 de consumatori și lideri de afaceri din 14 țări și a constatat că oamenii caută noi experiențe care să îi facă să zâmbească și să râdă, recompensând brandurile care adoptă umorul cu loialitate, susținere și achiziții repetate, și se vor îndepărta de cele care nu o fac.

Oamenii caută fericirea în moduri noi
şi sunt dispuşi să plătească o sumă considerabilă

Au trecut mai mult de doi ani de când mulţi oameni s-au simţit ultima oară fericiţi şi caută modalităţi de a fi fericiţi din nou, indiferent de preţ. 

  • 45% dintre respondenți nu au simţit fericirea adevărată timp de peste doi ani şi 25% nu ştiu sau au uitat ce înseamnă să se simtă cu adevărat fericiţi.
  • 88% caută noi experienţe care să îi facă să zâmbească şi să râdă. Oamenii prioritizează sănătatea (80%), conexiunile personale (79%) şi experienţele (53%) pentru a obţine fericirea.
  • Mai mult de jumătate (53%) şi-ar dori ca banii să poată cumpăra fericirea, 78% fiind dispuşi să plătească o sumă considerabilă pentru fericirea adevărată.
  • 89% au încercat să își găsească fericirea în cumpărăturile online în timpul pandemiei şi, în timp ce 47% au spus că primirea pachetelor i-a făcut fericiţi, 12% s-au chinuit să-şi amintească achiziţiile pe care le-au făcut online. 

Interacţiunile în materie de publicitate, marketing,
vânzări şi servicii pentru clienţi trebuie să se schimbe 

Oamenii doresc ca brandurile să îi facă să zâmbească şi să râdă, dar liderii de business evită să folosească umorul în interacţiunile cu clienţii.

  • 78% dintre repondenți cred că brandurile pot face mai mult pentru a le oferi fericire clienţilor, iar 91% au spus că preferă ca brandurile să fie amuzante; acest număr a crescut pentru generaţia Z (94%) şi mileniali (94%).
  • Este mai probabil ca 90% să-şi amintească anunţuri amuzante, însă liderii de business au declarat că doar 20% din reclamele offline ale brandurilor lor (TV, panouri publicitare) şi 18% din reclamele lor online utilizează în mod activ umorul.
  • 77% dintre persoane sunt mai dispuşi să cumpere de la o persoană de vânzări amuzantă, însă doar 16% dintre liderii de business au declarat că brandurile lor folosesc umorul pentru a vinde.
  • 75% dintre persoane ar urmări un brand pe rețelele sale de socializare dacă acesta este amuzant, însă doar 15% dintre liderii de business au declarat că brandul lor este amuzant pe social media.
  • 69% dintre persoane ar deschide un e-mail de la un brand dacă linia de subiect ar fi mai amuzantă, dar numai 24% dintre liderii de business au declarat că utilizează în mod activ umorul în campaniile de marketing prin e-mail.
  • 68% ar prefera să interacţioneze cu un robot de chat/un asistent digital amuzant, însă numai 27% dintre liderii din business au spus că brandurile lor integrează activ umorul în comunicaţiile cu roboţii de chat.

Zâmbetele şi râsul plătesc dividende,
dar liderii de business se tem să glumească

Oamenii vor răsplăti brandurile care îmbrăţişează umorul cu loialitate, promovare şi repetarea achiziţiilor şi se vor îndepărta de cele care nu o fac. 

  • 48% dintre respondenți nu cred că au o relaţie cu un brand decât dacă îi face să zâmbească sau să râdă şi 41% s-ar îndepărta de brand dacă nu i-ar face să râdă sau să zâmbească în mod regulat.
  • Dacă un brand utilizează umorul, oamenii sunt mai predispuşi să cumpere din nou de la acel brand (80%), să recomande brandul familiei şi prietenilor (80%), să aleagă brandul în detrimentul concurenţei (72%) şi să cheltuiască mai mult cu un brand (63%).
  • 89% dintre liderii de business văd oportunitatea de a folosi umorul pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi cred că brandul lor poate face mai mult pentru a-i face pe clienţi să râdă sau să zâmbească.
  • 95% dintre liderii de business se tem să utilizeze umorul în interacţiunile cu clienţii. 
  • 85% dintre liderii de business spun că nu au date, informaţii sau instrumente pentru a oferi cu succes umor. Liderii de business ar avea mai multă încredere în utilizarea umorului atunci când interacţionează cu clienţii, dacă ar avea o mai bună vizibilitate a clienţilor (55%) şi acces la tehnologii avansate cum ar fi inteligenţa artificială (32%). 

 

„Cu toţii am trecut prin câţiva ani foarte grei, iar fericirea lipseşte din întreaga lume. Avem mare nevoie de experienţe care să ne facă să râdem şi să zâmbim, iar brandurile pot ajuta”, a declarat Gretchen Rubin, autoare de bestseller nominalizată de cinci ori de către New York Times şi realizatoare de podcast. „Pentru brandurile care doresc să contribuie la fericirea publicului ţintă, totul începe cu datele şi cunoaşterea clienţilor. Doar atunci puteţi aduce combinaţia potrivită de umor, personalitate şi experienţă de brand, care va stimula loialitatea şi promovarea brandului.”

„Experienţa clienţilor continuă să evolueze, dar, până la urmă, totul se rezumă la un singur lucru: «Să facem clientul fericit»”, a declarat Rob Tarkoff, vicepreşedinte executiv şi manager general, Oracle Advertising and Customer Experience (CX). „Există mulţi factori diferiţi care contribuie la efortul de a face clienţii fericiţi, iar în această cercetare, am decis să examinăm umorul, deoarece este unul dintre cei mai nuanţaţi. După cum arată rezultatele, majoritatea liderilor de afaceri doresc să-i facă pe consumatori să râdă mai mult şi să înţeleagă că este o parte esenţială a stabilirii unei relaţii adevărate. Pentru a avea succes, brandurile trebuie să pună datele în centrul strategiei lor privind experienţa clienţilor.

Aflaţi mai multe despre acest raport global aici.


Rezultatele cercetărilor se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. în Statele Unite, Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia, China, Singapore, India, Australia, Mexic, Brazilia şi Columbia în perioada 3-27 ianuarie 2022. Pentru acest sondaj, 12.183 de consumatori, inclusiv 3.125 de lideri în domeniul marketingului, vânzărilor şi serviciilor pentru clienţi, au primit întrebări generale cu privire la impactul pandemiei asupra fericirii şi deschiderii de a vedea o emoţie precum umorul introdus în activităţi de publicitate, marketing, vânzări şi servicii pentru clienţi ca parte a experienţei generale a clienţilor. Studiul a vizat consumatorii şi liderii de business cu normă întreagă în vârstă de 21 ani sau mai mult. Respondenţii au fost recrutaţi printr-o serie de mecanisme diferite, prin diferite surse pentru a se alătura panelurilor şi pentru a participa la sondaje de cercetare de piaţă.

FORUMUL ROMÂNIA DIGITALĂ

0

ediția a 4-a, 21 iunie 2022, 11:00 – 14:00

LIVE pe Financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

AGENDA 

Cum digitalizăm România? 
Digitalizarea României prin investiții PNRR 
Tehnologia 5G și impactul social al acesteia 
Cum ne va schimba viața tehnologia 5G? 
5G și securitatea cibernetică 
Abordarea globală, europeană și națională a problemei securității cibernetice, în contextul  războiului din Ucraina  
Legea interoperabilității – cum eliminăm dosarul cu șină 
Digitalizarea serviciilor din energie 
Implicațiile transformării digitale în sectorul financiar-bancar 
Inovare și AI în industrie 

11:00 – 14:00 DESFĂȘURARE EVENIMENT 

Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (tbc) 
Sabin SĂRMAȘ, Președinte, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor,  Camera Deputaților (tbc) 
Vlad STOICA, Președinte ANCOM (confirmat) 
George-Cristian TUŢĂ, Membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi  privatizare, Camera Deputaților (tbc) 
Dragoș Cristian VLAD, Președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României (tbc)
Anton ROG, Director General, Centrul Național Cyberint (confirmat) 
Dragos PREDA, Director General, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A.  (confirmat) 
Bogdan PĂTRU, Head of Public Policy, Mastercard România și Croația (confirmat)
Ciprian ZAMFIRESCU, Digital Transformation & Innovation Manager, Vodafone România (confirmat) 
Iulia RUSU, Business Strategy Lead, ING Bank România (confirmat) 
Alex BĂLAN, Chief Information Security Officer (CISO) al grupului Superbet (confirmat)
Andreea PAUL, Președinte, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate (confirmat) 

Moderator: Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence

 

Leonardo Badea (BNR): Priorități pentru dezvoltarea economică a României în condițiile crizelor suprapuse

 

Drumul de urmat pentru dezvoltarea economică a țărilor Central și Est Europene în condițiile actuale de incertitudine ridicată este greu de definit. Este adevărat faptul că actualele crize suprapuse au determinat presiune pe echilibrele macroeconomice și bugetare, la nivel global. Devine evident faptul că nu există doar soluții unice generale la aceste provocări, deși aceste soluții izvorâte din solidaritate la nivel internațional și european au un rol important. Prin urmare, este necesar ca țările emergente să-și analizeze și soluțiile particulare, diferențiate, care se pot aplica la nivel local.

În contextul noilor realități economice și sociale, o astfel de abordare devine tot mai necesară din perspectiva planificării strategice. Identificarea sectoarelor prioritare din punct de vedere al dezvoltării competitive, concentrarea eforturilor asupra acelor opțiuni care au potențialul de a genera cele mai bune rezultate, elaborarea și implementarea unor strategii eficiente și coerente la nivel național trebuie, prin urmare, să răspundă provocărilor ce decurg din necesitatea unei mai bune valorificări a resurselor existente.

Astfel, cazul României poate fi analizat pentru a se identifica principalele priorități care ar trebui avute în vedere pentru dezvoltarea economică a țării noastre în actualul context marcat, din păcate, de suprapunerea mai multor crize de anvergură peste problemele vechi, de natură structurală, care trebuie gestionate cât mai bine pe termen mediu și lung, precum: deficitele duble deja persistente, nivelul crescut al inegalității și, nu în ultimul rând, fundamentele care stau la baza creșterii economice.

În astfel de circumstanțe, în opinia mea, nu este suficientă doar identificarea principalelor direcții la nivel strategic, ci și o prioritizare riguroasă a domeniilor de intervenție, ținând cont nu doar de constrângerile inerente unui astfel de context, ci și de oportunitățile indiscutabile pe care le are țara noastră.

Ca parte a marii familii europene, România poate reprezenta o oportunitate de piață semnificativă și un reper în regiune, dacă luăm în considerare dimensiunea (a 8-a în UE 27) și populația (a 6-a în UE 27), fiind a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est. Pe lângă statutul de membră a Uniunii Europene, țara noastră beneficiază totodată și de o afiliere semnificativă pe plan internațional, apartenența sa la NATO reprezentând un pilon deosebit de important pentru menținerea securității și a stabilității în regiune, aspect care, după cum putem vedea cu toții, capătă o relevanță crescândă în vremurile pe care le trăim.

Bogată în resurse naturale și zăcăminte minerale (gaze naturale, petrol, sare ș.a.), cu soluri fertile (de exemplu, cernoziomul din sudul și din estul țării, foarte bun pentru cultivarea cerealelor), România reprezintă și principala cale de acces la Marea Neagră, prin Portul Constanța, ca să enumerăm doar câteva avantaje extrem de importante, dacă sunt valorificate corespunzător din perspectiva competitivității.

Dacă încercăm să fim cât mai sintetici în abordare, putem spune că prioritățile economice ar trebui să vizeze două direcții principale de acțiune, respectiv:

  1. Diminuarea vulnerabilităților care pot afecta siguranța națională;
  2. Dezvoltarea sectoarelor în careRomânia deține avantaje competitive față de alte țări.

A. Priorități pentru diminuarea vulnerabilităților economice care pot afecta siguranța națională

Aceste vulnerabilități care pot afecta siguranța națională în actual context economic și geopolitic se împart, la rândul lor, în trei categorii:

A1. Vulnerabilități care pot afecta siguranța alimentară;

A2. Vulnerabilități care pot afecta siguranța energetică;

A3. Vulnerabilități care pot afecta siguranța cibernetică.

Odată cu declanșarea pandemiei COVID și, ulterior, a războiului din Ucraina, atenuarea acestor vulnerabilități ar trebui să devină priorități la nivel național.

A1. Posibile măsuri pentru asigurarea siguranței alimentare

Schimbările structurale care au loc la nivel global, precum presiunea din ce în ce mai mare asupra resurselor naturale, creșterea populației și, implicit, a cererii de alimente la nivel mondial, sporirea gradului de urbanizare, creșterea prețurilor input-urilor pentru agricultură, sau încălzirea globală ce determină, între altele, o mai mare vulnerabilitate a culturilor la schimbările climatice ce generează fenomene meteorologice extreme, au implicații majore în ceea ce privește agricultura și sunt de natură a spori insecuritatea alimentară.

Toate transformările la care am făcut referire mai sus reprezintă, fără doar și poate, provocări semnificative dar și posibile oportunități, în special în contextul unor discrepanțe semnificative între potențialul agricol al țării noastre și contribuția efectivă a acestui sector la dezvoltarea economiei. În perioada dificilă și complexă pe care o traversăm, trebuie adoptată o poziție strategică față de aceste provocări și oportunități, prin valorificarea la maximum, atât a tendințelor favorabile la nivel european și global, dar și a specificului și a potențialului agriculturii românești.

În condițiile în care cererea pentru produse alimentare este în creștere la nivel global, nu trebuie pierdut din vedere că România are un acces facil la piețele mondiale prin Portul Constanța, iar statutul de țară membră a Uniunii Europene îi conferă atât accesul la piața europeană, cât și la fondurile europene. Aceste avantaje trebuie valorificate inteligent pentru atingerea unui nivel mai ridicat de coerență între agricultură și dezvoltarea economiei.

Deși, așa cum am menționat anterior, potențialul agricol al României este semnificativ, randamentele din agricultură sunt mici, ceea ce evidențiază o utilizare insuficientă a factorilor de producție. De asemenea, industria alimentară este insuficient dezvoltată.

În domeniul agro-alimentar, România este printre principalii producători de cereale și oleaginoase din UE (25 la sută din producția de porumb a UE, 34 la sută la floarea soarelui, 14 la sută la soia), iar aproximativ 50 la sută din producție este vândută la extern. România exportă materie primă (având valoare adăugată redusă) și importă produse alimentare prelucrate (care au valoare adăugată mai ridicată), astfel că țara noastră înregistrează un deficit comercial cu produse alimentare ridicat și în creștere.

O soluție o constituie sprijinirea industriei alimentare astfel încât să se prelucreze în țară, într-o proporție mai mare, produsele agricole care stau la baza bunurilor finite importate de România. Ca în orice alt domeniu, un astfel de demers presupune investiții, implementarea celor mai bune practici, cercetare și inovare, dar și politici publice eficiente. Într-o primă fază, având în vedere constrângerile fiscal-bugetare, sprijinul ar trebui să fie țintit către sub-sectoarele industriei alimentare, a căror dezvoltare poate conferi României avantaje competitive, astfel încât domeniile care beneficiază de sprijin să poată produce rapid valoare adăugată, inclusiv pentru export.

Este foarte important să nu se mai privească spre trecut, încercându-se să se rezolve probleme structurale cu soluții din anii ’80 sau ’90. Trebuie să privim spre viitor! O astfel de abordare conferă, între altele, și avantajul fructificării resurselor financiare europene, care sunt gratuite sau mult mai ieftine decât împrumuturile pe care le angajează statul român. Luând în considerare spațiul fiscal limitat de care dispune România, pentru o redresare durabilă, inclusiv din această perspectivă, este esențială o absorbție cât mai ridicată a fondurilor europene care pot fi accesate prin intermediul Next Generation EU sau al Cadrului Financiar Multianual al Uniunii Europene.

Față de celelalte state membre ale UE, România are una dintre cele mai accentuate diviziuni a terenurilor agricole. Comasarea acestora presupune demersuri complexe și de durată, dacă avem în vedere doar câteva aspecte, precum: multitudinea terenurilor cu suprafețe mici, dificultățile majore privind identificarea sau chiar contactarea unora dintre proprietarii acestora, incertitudinea raporturilor juridice sau a statutului terenurilor din punct de vedere al dreptului de proprietate, rezervele unor proprietari privind asocierea etc. De aceea, este important, de exemplu, să se încurajeze asocierea producătorilor agricoli, care poate facilita accesul acestora la piețe, obținerea de finanțare pentru producție, investițiile în echipamente și utilaje agricole ce pot fi folosite în comun, eficientizarea cheltuielilor sau chiar reducerea costurilor, creșterea capacității de negociere etc.

Dezavantajele semnificative ce decurg din fragmentarea terenurilor agricole din România (de departe, cea mai ridicată din UE) ar putea fi, în parte, atenuate, și prin digitalizarea agriculturii, spațiul de îmbunătățire fiind semnificativ (în sectorul agroalimentar, doar 1 la sută din firme declară că folosesc roboți industriali, la cealaltă extremă situându-se Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). În aceeași ordine de idei, se impune și o gestionare corespunzătoare de către producătorii agricoli, cu sprijinul autorităților, a tranziției către sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Un alt exemplu se referă la suprafața agricolă ecologică din România, care are o pondere semnificativ mai mică decât media UE (2,4 la sută față de 7,5 la sută, anul 2018), fiind astfel loc de creștere a calității produselor alimentare și a valorii adăugate produse în agricultură.

Este, de asemenea, important ca măsurile să nu mai vizeze cu preponderență cantitatea, ci calitatea. Diversitatea și calitatea produselor agricole și alimentare românești ar putea constitui avantaje concurențiale pentru producători, atât la nivel național, dar și european, și ar putea, de asemenea, contribui semnificativ atât la menținerea și îmbunătățirea sănătății populației, dar și la creșterea economiei. De exemplu, este necesară crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. Certificarea produselor agro-alimentare conform unor scheme de calitate naționale sau chiar europene presupune o serie de potențiale beneficii, precum posibilitatea de a accesa nu doar piața europeană, sau alte piețe externe, ci și fondurile europene, sau oportunitatea de a participa la programe de promovare a calității produselor, derulate la nivel european. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile ar trebui să promoveze cu precădere respectivele bunuri, putând astfel contribui la o mai bună poziționare a producătorilor români în raport cu ceilalți competitori, la eliminarea multor obstacole pentru a pătrunde pe piețele externe și, implicit, la creșterea schimburilor comerciale în domeniul agro-alimentar. O altă soluție vizează îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, dar și bugetarea corespunzătoare a unor astfel de programe. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că avem la dispoziție 9,4 mld euro pentru implementarea strategieiUniunii Europene ”De la Fermă la Furculiță”, ceea ce ar atenua și vulnerabilitatea legată de lanțurile lungi de producție, cu beneficiu direct și imediat asupra producătorilor și procesatorilor locali.

Nu în ultimul rând, o atenție deosebită trebuie acordată diminuării risipei alimentare, fenomen care adâncește și mai mult insecuritatea alimentară. Panica generată de pandemia de Covid-19 a accentuat această problemă, inducând un anumit tip de comportament la nivelul populației, manifestat prin tendința de a se aproviziona excesiv cu alimente care, ulterior, nu au mai putut fi consumate, ca urmare a expirării datei durabilității minimale. Deși în ultimii ani, în România s-au făcut anumiți pași în direcția diminuării risipei alimentare, prin adoptarea unui cadru legislativ care stabilește acțiunile ce trebuie întreprinse de operatorii din industria alimentară și prin instituirea unor facilități fiscale, trebuie continuate eforturile pentru identificarea de soluții concrete și eficiente în acest sens (de exemplu, programe educative pentru responsabilizarea populației, chiar cu implicarea școlilor, acordarea de stimulente pentru recompensarea celor mai bune practici etc.).

A2. Posibile măsuri pentru asigurarea siguranței energetice

Ca obiectiv strategic, siguranța energetică la nivel național presupune, în esență, asigurarea resurselor energetice pentru funcționarea normală a societății și a economiei, gestionarea eficientă a acestora și predictibilitatea evoluțiilor în domeniu.

Dacă luăm în considerare poziția geografică și resursele pe care le deține, și pe plan energetic România poate avea o poziție relevantă în regiune. Marea Neagră reprezintă, după cum știm cu toții, o zonă de real interes având în vedere hidrocarburile din zona off-shore, putând oferi o serie de oportunități de producție și de export de energie pe piața europeană, în special în contextul generat de războiul din Ucraina.

România are printre cele mai mici niveluri de dependență de resursele energetice importate din Rusia și deține un potențial ridicat pentru a fi exportator net. Cu toate acestea, este necesară accelerarea investițiilor pentru capabilități energetice cu emisii de carbon reduse, sporirea eficienței energetice, dezvoltarea interconexiunilor la nivel european și diversificarea în continuare a surselor de aprovizionare cu energie pentru a reduce și mai mult dependența de importurile din Rusia.

Un rol important poate reveni și canalului energiei verzi, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld euro până în anul 2030, care ar putea fi implementate, atât de către sectorul public, cât și de către cel privat. Acest lucru ar genera o structură și mai diversificată a surselor de energie, diminuând dependența de conjunctura favorabilă sau nu a uneia dintre resursele energetice.

De asemenea, este necesară regândirea lanțurilor de producție și încercarea de relocare în România a unora dintre acestea, pentru care România ar putea avea avantaje competitive. Altfel, cu o mare probabilitate se va materializa riscul ca atât sectorul public, cât și cel privat să se împrumute zeci de miliarde de euro în următorul deceniu, pentru a da de lucru firmelor din China (în România se produc doar marginal bunuri legate de industria energiei regenerabile). În prezent, în contextul războiului din Ucraina, este un moment propice pentru a se încerca respectivele relocări.

Deși la nivelul sectorului privat (în special cu capital străin) există un interes amplu pentru extinderea producției de energie regenerabilă, statul a rămas în urmă cu investițiile necesare pentru de a prelua această producție suplimentară de energie. O soluție este ca Transelectrica să fie mai ambițioasă în ceea ce privește planurile de investiții (societatea are o bancabilitate ridicată, astfel încât aceste investiții pot fi realizate și cu credite de la băncile autohtone, dacă resursele proprii nu sunt suficiente).

A3. Posibile măsuri pentru asigurarea siguranței cibernetice

Accesul la comunicații și la tehnologia informației constituie o condiție esențială pentru funcționarea societății actuale. Dincolo de beneficiile indiscutabile ale progreselor în domeniul digitalizării, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceste evoluții vin la pachet și cu numeroase vulnerabilități. Altfel spus, o societate, cu cât este mai digitalizată, cu atât devine mai vulnerabilă.

Observăm cu toții că România, ca și alte țări din Europa, se confruntă în ultima perioadă cu o serie de amenințări de natură cibernetică atât în sectorul public, cât și în cel privat, care pot viza: accesul neautorizat al unor infrastructuri, atacuri cibernetice asupra infrastructurilor care susțin funcționarea unor autorități publice și a căror afectare ar putea aduce atingere siguranței naționale, accesarea sau chiar modificarea neautorizate a unor informații în format electronic și chiar spionajul de natură cibernetică.

Prin urmare, se impune o gestionare eficientă a acestor amenințări și riscuri privind securitatea cibernetică a țării noastre și identificarea de soluții pentru contracararea acestora, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Spațiul informatic nu are granițe, iar securitatea acestuia trebuie să reprezinte o preocupare constantă a tuturor entităților implicate. Eforturile la nivel național trebuie coordonate cu orientările pe plan european și internațional. Având în vedere dinamica rapidă a acestui domeniu în continuă schimbare și, implicit, necesitatea gestionării provocărilor și a valorificării oportunităților ce decurg din aceste evoluții, se impune elaborarea și implementarea de urgență a unui plan național care să instituie măsuri eficiente pentru contracararea atacurilor sau a altor incidente de natură cibernetică, utilizând expertiza tuturor instituțiilor care au responsabilități în acest domeniu. Astfel de măsuri ar trebui să vizeze aspecte precum: reglementarea unui cadru legislativ în acest domeniu, schimbul de informații cu privire la posibile riscuri, amenințări, incidente sau alte vulnerabilități de natură cibernetică, sprijinirea cercetării-dezvoltării și inovării privind securitatea cibernetică, sporirea gradului de reziliență a infrastructurilor digitale și, nu în ultimul rând, dezvoltarea unor programe educaționale.

B. Priorități pentru dezvoltarea sectoarelor în care România deține avantaje competitive față de alte țări

Uniunea Europeană înseamnă solidaritate, coeziune, dar și competitivitate. România are, fără doar și poate, potențialul pentru a contribui la eforturile de creștere a competitivității economiei europene.

Competitivitatea economică este influențată de o multitudine de factori, care vizează, fără a se limita la acestea, aspecte precum: valorificarea, într-o manieră inovativă și creativă, a potențialului regional; consolidarea legăturilor industriale; punerea în valoare a patrimoniului natural, dar și a celui cultural; asigurarea accesibilității și dezvoltarea conectivității;  stimularea proceselor de cercetare și inovare ș.a. Deși productivitatea muncii a înregistrat creșteri în ultimii ani, chiar mai mari decât în alte state ale Uniunii Europene, România este în urmă încă la nivel european (de exemplu, productivitatea medie a IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei, este de trei ori mai mică decât media UE).

România întâmpină încă dificultăți și în ceea ce privește inovarea și potențialul întreprinderilor de a se adapta la noile tehnologii (de exemplu, la nivelul întreprinderilor, cuantumul cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea este mult mai mic decât media din restul Uniunii Europene). Deși se poate constata o creștere în ceea ce privește dinamica nivelului de inovare, aceasta se concentrează însă doar în anumite regiuni.

Prin urmare, pentru a recupera decalajul față alte state europene, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru consolidarea competitivității și pentru sporirea capacității de inovare. În acest sens, poate fi avută în vedere o mai bună integrare a componentelor sistemului de producție, stimularea interacțiunii între societățile cu capital străin și cele cu capital românesc și, nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare.

Planul de redresare și reziliență al României cuprinde o serie de măsuri menite a aborda probleme structurale ale economiei printr-o serie de reforme privind: producția de energie din surse regenerabile, promovarea transportului cu emisii reduse, modernizarea infrastructurii feroviare, sprijinirea transportului public, digitalizarea administrației publice, creșterea nivelului de colectare a taxelor și impozitelor și eficientizarea cheltuielilor publice ș.a.

Pe lângă reformele și investițiile prevăzute în planul de redresare și reziliență, România ar putea obține beneficii și de pe urma unor măsuri care să aibă în vedere o piață mai deschisă, dar și mai competitivă, printr-o mai bună valorificare a resurselor de care dispune.

În context, menționăm cu titlu de exemplu, câteva sectoare economice în care România ar putea aduce o contribuție semnificativă la nivel european: turismul, energia, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, lemnul și mobila, textilele și pielăria, bioeconomia- agricultura, silvicultura, acvacultura.

 Sectoarele industriale generatoare de valoare adăugată ridicată, deși au înregistrat volume importante de creștere, au în continuare un rol modest în structura economiei. De exemplu, sectoarele clasificate de taxonomia europeană ca fiind medium high-tech și high-tech aveau o pondere în valoare adăugată a economiei de aproape 7 la sută în anul 2006 (anul dinaintea intrării României în UE). După aproape 15 ani, respectiva pondere a rămas aproape aceeași.

După dinamica exporturilor de bunuri, România ar avea în prezent avantaje competitive la producerea de autovehicule și componente ale acestora. Pe de altă parte, acest domeniu ar putea suferi schimbări majore pe măsură ce vehiculele electrice capătă importanță, ceea ce va face ca o bună parte din producția actuală de componente să nu mai fie necesară. Accentul va fi pus pe alte componente (cum ar fi bateriile electrice), context în care alte țări din regiune au demarat de mai mulți ani măsuri pentru a le putea produce (exemplu, Ungaria pentru baterii electrice).

O analiză realizată de Banca Mondială cu privire la avantajele competitive ale României (pe baza datelor anterioare pandemiei COVID-19) arată că:

  • cel mai mare potențial nerealizat de export al României este pentru următoarele produse:
    • mașini, aparate și echipamente electrice – valoarea adițională a exporturilor este estimată la 14,3 miliarde dolari
    • vehicule cu motor și părți ale acestora – valoarea estimată în acest caz este de 11,4 miliarde dolari
    • materiale plastice și cauciuc și articole din materiale plastice și cauciuc – valoarea exporturilor suplimentare este estimată la 3,2 miliarde dolari, deși România și-a crescut capacitățile de export în acest sector în ultimii ani
  • România este prezentă pe piețele globale din lanțul de ofertă al produselor verzi
    • în perioada pre-pandemică, România a câștigat cotă de piață pentru unele produse:
      • pentru energie solară: construcții din fier și oțel, motoare
      • pentru energie eoliană: generatoare de curent alternativ, contoare
      • vehicule electrice: carbonați de litiu, oxid si hidroxid de litiu
    • România are avantaj competitiv pentru 39 de produse din lanțul de producție al produselor verzi, în special pentru energie eoliană, valoarea exportului fiind estimată la 5 miliarde dolari (date 2019)
    • modelul de export este însă orientat către produse cu grad mai redus de complexitate, iar oportunitățile de exportcu grad mai mare de fezabilitate pe termen scurt sunt tot în sectoarele producătoare de produse cu un grad mai redus de complexitate. Autoritățile trebuie să găsească soluții pentru remedierea acestor dezvoltări structurale, care consolidează și riscul capcanei venitului mediu (middle income trap)

Trebuie, de asemenea, avut în vedere și palierul fiscal, context în care România a instituit deja  o serie de facilități, cu relevanță din perspectiva unor avantaje competitive la nivel regional. Provocările actuale sunt mai accentuate din cauza situației generale de incertitudine. Devine evident că este necesară o gândire strategică însoțită de alegeri simple. Cred că în ciuda situației complicate există pentru România o fereastră de oportunitate pentru o repoziționare pe harta economică a Europei. Așa cum se spune – Nu putem direcționa vântul, dar putem ajusta pânzele – este de altfel singura alegere înțeleaptă când navighezi în ape tulburi.

Condiții fiscale pentru angajare transfrontalieră

0

Compania Accace România, de consultanță de afaceri și externalizare de servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă o analiză asupra condițiilor fiscale pentru angajare transfrontalieră în Bulgaria, Ungaria și România. 

Accace România subliniază că „este reponsabilitatea angajatorilor dar și a angajaților să țină cont de orice activitate transfrontalieră sau de șederea în străinătate, care pot declanșa schimbări în obligațiile administrative față de țările în care se desfășoară activitatea. 

Acest lucru poate implica în mod specific raportarea șederii și a muncii în țara respectivă, schimbarea reședinței fiscale, diferite obligații fiscale ale salariatului și angajatorului în acea țară, precum și modificări ale obligațiilor de securitate socială”. 

Laura Ștefan (foto), Managing Director Accace România: „Globalizarea, libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume au sporit furnizarea transfrontalieră de servicii și angajarea de persoane nerezidente mai mult ca oricând. Niciodată în istorie nu a fost atât de ușor să lucrezi pentru companii din alte țări, să faci afaceri sau să participi la proiecte din străinătate. Prin urmare, realizarea eventualelor obligații de raportare precum și implicații fiscale și de securitate socială legate de implicarea unui angajat care lucrează activ în străinătate sau angajarea unei persoane din altă țară, necesită o planificare strategică. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să ia în considerare rezidența fiscală a salariatului, locul de muncă, timpul petrecut și condițiile de muncă în străinătate.”

În studiul de față, Accace România precizează:

În Bulgaria, rezidenții fiscali sunt impozitați pe venitul lor internațional, iar nerezidenții numai pe venitul lor din țară, care cuprinde o gamă largă de definiții legale. În general, acestea includ toate veniturile obținute ca urmare a activității economice pe întreg teritoriul Bulgariei. Astfel, cota de impozitare pe venitul personal în Bulgaria este de 10%.  

Contribuțiile la asigurările sociale în Bulgaria se plătesc atât de angajator (cotă de 14,12%), dar și de angajat (rată de 10,58%). Cota agreată a contribuțiilor la asigurări de sănătate este de 8%, din care 4,8% este plătită de angajator și 3,2% este plătită de angajat. Aceste rate sunt aplicabile atât cetățenilor bulgari, cât și celor din UE și Sud-Estul Europei supuși contribuțiilor bulgare de asigurări sociale. 

Pentru plata contribuțiilor, străinii au nevoie de un Număr Personal de Străin emis de către Agenția Națională de Venituri. Contribuțiile la asigurările de sănătate se calculează și se plătesc separat de impozitul datorat, iar raportarea și depunerea întregii plăți se face de către angajator. Dacă o persoană este angajată de mai mulți angajatori, toți sunt obligați să raporteze și să plătească contribuții de asigurări de sănătate, cu excepția cazului în care întregul venit al salariatului este mai mare decât baza maximă de calcul (3400 BGN). În cazul în care persoana străină nu este rezidentă a Bulgariei, primește venituri numai dintr-un contract de muncă, fără alte venituri și nu folosește avantaje fiscale, atunci nu este obligată să depună o declarație fiscală anuală. 

Care sunt condițiile fiscale pentru lansarea unui start-up în Bulgaria 

O prevedere cu totul nouă din  Legea pentru modificarea și completarea actului privind străinii în Bulgaria introduce Startup Visa. Prin aceasta, antreprenorii care vin din țări din afara UE pentru a începe o afacere în Bulgaria vor avea o posibilitate mai rapidă de a locui în țară. Ministerul Economiei stabilește dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru un astfel de program. 

Astfel, pentru a primi Startup Visa, o persoană trebuie să dețină un certificat de proiect high-tech sau inovator eliberat de Ministerul Economiei, a devenit partener sau acționar la o companie bulgară după eliberarea unei vize de ședere pe termen lung sau deține cel puțin 50% din capitalul companiei. 

Ce impozit pe venit plătesc angajatorii în Ungaria 

În ceea ce privește Ungaria, impozitul pe venitul personal este de 15% aplicabil fără prag. Baza de impozitare se calculează din toate veniturile diminuate cu părțile neimpozabile ale venitului, dacă este cazul, cum ar fi alocațiile de bază de impozitare în funcție de starea familiei. Contribuțiile la asigurările sociale în Ungaria sunt împărțite în 18,5% cotă pentru angajat (împreună cu contribuția la pensie și la sănătate) și 13% pentru angajator. Înregistrarea salariului, inclusiv orice alte modificări ulterioare și plățile contribuțiilor angajatului și a părții angajatorului, se face de către angajator. Acest lucru este valabil și pentru angajatorii străini. 

Contribuțiile de asigurări sociale din Ungaria nu sunt acoperite de impozitul datorat, prin urmare sunt calculate și plătite separat lunar. În cazul în care salariatul este angajat la doi sai mai mulți angajatori, toți aceștia sunt obligați să raporteze și să plătească contribuțiile. 

Rezidentul fiscal maghiar care lucrează în altă țară sau mai multe alte țări este obligat să depună declarația fiscală până pe 20 mai. În cazul rezidentului fiscal al unei țări care lucrează în Ungaria, angajatorul este considerat plătitor și este obligat să raporteze și să rețină impozitul personal pe venitul lunar. 

În România, reședința fiscală împărțită
între mai multe țări, nu este recunoscută

Impozitul pe venitul persoanelor fizice din țară este de 10%. Baza de impozitare se calculează din venitul brut impozabil, diminuat din contribuțiile la asigurările sociale plătite de salariat, diminuat în continuare cu părțile neimpozabile din venit, dacă este cazul (exemplu: pensii facultative, training-uri, cadouri cu limita de buget). 

O persoană care lucrează în România și primește salarii de la angajatorii care nu au sediul social în țară are obligația de a declara impozit pe venit, în timp ce angajatorul nerezident este supus contribuțiilor la asigurările sociale în numele acestuia din urmă. Persoanele fizice nerezidente care lucrează în România pentru angajatori locali vor fi supuse impozitării locale conform legislației aplicabile. Astfel, acestea vor fi supuse impozitului pe venit lunar care va fi calculat, reținut și plătit de către angajator. 

Ghidul general al taxelor pentru mobilitatea globală poate fi consultat aici

85% dintre europeni apreciază impactul pozitiv al economiei circulare asupra mediului

0

87% dintre europeni consideră că prețurile au crescut în ultimul an, pondere cu 17 puncte procentuale mai mare decât în 2021; 1 din 2 europeni e de părere că este o creștere semnificativă. Rezultatele se regăsesc în ediția din 2022 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”. 

O semnalare a autorilor studiului este că, deși procentul europenilor care consideră că puterea lor de cumpărare este mai mare cu patru puncte procentuale față de anul trecut (de la 17% în 2021, la 21% în 2022), în continuare 34% consideră că aceasta a scăzut în 2021, iar 45% că a rămas stabilă în ultimul an. Cu o diferență semnificativă față de media europeană, 46% dintre români și unguri sunt de părere că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimele 12 luni.  

Studiul mai arată o schimbare în ceea ce privește percepția europenilor cu privire la situația generală din țara lor, scorul mediu pe care oamenii îl acordă fiind de 5,4, exact același ca înainte de criza sanitară, și cea mai mare valoare din ultimii 15 ani. Deși se situează în continuare în partea de jos a clasamentului când vine vorba de punctajul pe care l-ar acorda țării lor, românii și-au îmbunătățit percepția față de anul trecut, de la 4,3 la 4,5 puncte”.  

Studiul a fost realizat la finalul lui 2021 în 17 țări europene, printre care și România, pe un număr de 15.800 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, pe baza unor interviuri online, în eșantioane naționale reprezentative pentru fiecare țară: „Pe lângă analiza atitudinii și a comportamentelor europenilor, cercetarea a analizat apariția și rolul consumatorului-vânzător, care adoptă o abordare antreprenorială a consumului său, ce îl poate transforma într-un actor economic cheie. Acești indivizi sunt pregătiți să declanșeze schimbări semnificative în ceea ce privește consumul și dezvoltarea la scară largă a conceptului de economie circulară”. 

Miruna Senciuc (foto), CEO BNP Paribas Personal Finance Sucursala București: „Una dintre concluziile cheie din acest raport este noul rol pe care europenii îl joacă în calitate de antreprenori ai propriului consum, rol pe care 28% dintre respondenți îl consideră sinonim cu viitorul. Această transformare va modifica obiceiurile brandurilor și ale comercianților, mai ales având în vedere diviziunea generațională clară care s-a format, tinerii preluând cu mai multă ușurință rolul de consumatori vânzători decât cei în vârstă. În mod evident, economia circulară reprezintă o abordare promițătoare și o viziune nouă despre restructurarea consumului. Clienții noștri doresc să consume mai responsabil. De aceea, în calitate de lider în domeniul creditării de consum, considerăm că jucăm un rol esențial în susținerea alegerilor și planificarea responsabilă și eficientă a bugetului lor, indiferent de schimbările sau provocările pe care le întâmpină.” 

Economia circulară și transformarea consumatorului în vânzător 

Deși ar putea fi definită în mai multe moduri, economia circulară poate fi simbolizată cel mai evident prin cei „3 R”: Reciclare, Reducere, Reutilizare. Studiul L’Observatoire a luat ca punct de reper definiția dată de Agenția Franceză de Mediu și Management al Energiei (ADEME): „economia circulară este un sistem economic în care, în fiecare etapă a ciclului lor de viață, produsele (bunurile și serviciile) sunt fabricate și comercializate în așa fel încât să crească eficiența cu care sunt utilizate resursele și să reducă impactul acestora asupra mediului, sporind, în același timp, bunăstarea oamenilor”. 

Europenii tind să se raporteze la conceptul de economie circulară într-o lumină pozitivă și nu doar într-o manieră temporară. Deși 6 din 10 se consideră bine informați sau foarte bine informați cu privire la subiect, doar un sfert înțeleg exact ce înseamnă. Percepția pozitivă asupra economiei circulare se reflectă în opiniile celor care o asociază cu valori la fel de pozitive. Din punctul lor de vedere, o percep ca având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător și a resurselor naturale (85%). A doua calitate asociată economiei circulare este capacitatea de inovare, așa cum au subliniat 82% dintre europeni. Crearea de locuri de muncă este al treilea cel mai important atribut, valorizat de 75% dintre europeni.  

Deși manifestă o atitudine pozitivă față de participarea la economia circulară, europenii intenționează să-și intensifice și mai mult acest angajament în viitor. Sortarea deșeurilor și reciclarea sunt practicile în care europenii sunt cel mai probabil să se implice: 65% o fac deja în mod regulat. 1 din 2 europeni declară că a reciclat mai mult și și-a redus deșeurile în ultimii trei ani, italienii, polonezii, danezii și românii situându-se în fruntea clasamentului.  

De altfel, 6 din 10 europeni declară că achiziționează aceeași cantitate de bunuri, dar își reduc deșeurile deoarece vând, donează sau păstrează produsele mai mult timp în loc să le arunce. Această atitudine reflectă responsabilitatea colectivă și dorința de a evita supraconsumul. 

Totodată, un procent de 80% o văd ca pe o modalitate de a-și asigura un venit suplimentar, vânzarea produselor devenind, astfel, o practică obișnuită. Peste 6 din 10 europeni declară că au vândut bunuri second-hand în ultimul an, cifră care urcă la 8 din 10 (77%) în rândul persoanelor sub 35 de ani. Câștigul mediu lunar din aceste practici se ridică la 77 de euro, de altfel o creștere a veniturilor departe de a fi neglijabilă. 

27% dintre români declară că achiziționează în mod regulat produse second-hand (cel puțin o dată pe lună), cu două puncte procentuale peste media europeană, iar veniturile suplimentare pe care le obțin din astfel de tranzacții sunt chiar mai mari decât media europeană și ajung până la 83 de euro. Diferențele între țări sunt semnificative: în timp ce maghiarii, cehii și slovacii câștigă mai puțin de 40 de euro venituri suplimentare, suma este aproape triplă în Germania și, mai ales, în Marea Britanie, unde vânzătorii câștigă în medie 115 euro.

Europenii se declară la fel de deschiși să cumpere bunuri second-hand de la un comerciant sau magazin, precum și de la o platformă cu anunțuri private (41% și 39%). Prima variantă este preferată mai ales de români, bulgari și britanici, în timp ce germanii și austriecii o preferă pe cea de-a doua. Deși economia circulară pune accent pe achiziții de tip second-hand și pe reciclare, 3 din 4 europeni declară că sunt foarte atașați de ideea de a deține posesiuni. Și în acest caz se observă diferențe între generații, respondenții mai în vârstă acordând o valoare mai mare proprietății decât cei tineri. Ungurii, bulgarii, italienii și românii se remarcă drept cei mai entuziasmați de noțiunea de proprietate, în timp ce suedezii, norvegienii și mai ales slovacii, se situează la capătul opus al balanței.

Acest demers privind asigurarea durabilității produselor poate avea de multe ori consecințe asupra prețului cu care acestea sunt vândute pe piață de către producători. Însă europenii sunt conștienți de faptul că acest angajament al brandurilor de a fi mai responsabile poate avea un cost, dar sunt dispuși să-l accepte. 7 din 10 europeni spun că sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele care sunt etichetate în acest fel. Românii, bulgarii și maghiarii sunt clar în favoarea acestui lucru (84%, 83% și 80%), în timp ce francezii și belgienii sunt puțin mai reticenți (61% și 63%). Din perspectivă generațională, 8 din 10 tineri sub 35 de ani spun că sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru produsele pe care se vor putea baza mai mult timp.

Percepțiile consumatorilor asupra gradului de implicare a mărcilor variază. 82% consideră faptul că prin introducerea unor produse sustenabile acestea își arată angajamentul față de mediu. Într-o proporție similară, cred că este o modalitate de a ieși în evidență pe piața în care activează (78%), dar și o oportunitate de a genera și mai mult profit (77%). 

Compania de transport Bipmobile țintește creșterea afacerilor cu 25% față de 2021

0

Compania de transport internațional de mărfuri Bipmobile, înființată în 2002, la Timișoara, de antreprenorul Adrian Minea, anunță că „țintește în acest an o creștere a cifrei de afaceri cu cel puțin 25%, depășind 17 milioane de euro, după ce în 2021 a înregistrat un avans de 16,5%, până la 13,4 milioane euro. Creșterea este posibilă ca urmare a oprimizării structurii businessului și a dezvoltării departamentului de transporturi intracomunitare. Strategia de dezvoltare pentru acest an prevede investiții între 2 și 4 milioane de euro în flota auto, atragerea de noi clienți globali și extinderea pe noi piețe din interiorul Uniunii Europene. Noul departament de expediții intracomunitare, înființat anul trecut, după ce Bipmobile a lucrat în anii anteriori cu precădere cu țări terțe, face parte din strategia de consolidare a businessului pe termen lung”.

Adrian Minea (foto), fondator și CEO Bipmobile: „În ultimii ani, am demarat un proces amplu de optimizare a structurii businessului, am schimbat strategia de vânzări și ne-am concentrat pe clienți mari, care ne permit o marjă mai mare de profit. Încercăm să reducem ponderea pe industria automotive și să mărim procentul de transporturi de mărfuri generale, ceea ce ne permite o diversificare a activității și a portofoliului de clienți. Înființarea departamentului de expediții intracomunitare a fost un pariu câștigător, pentru că, dacă înainte activam cu precădere în țări din Europa Centrală și de Est non-membre UE, acum ponderea pe Europa de Vest a crescut cu 40% și ne dezvoltăm masiv activitatea în Germania, Franța Italia și Benelux. Am crescut mult și pe Marea Britanie, odată cu ieșirea țării din UE, în Franța avem contracte cu doi clienți foarte mari și suntem în discuții cu alți trei noi clienți, cu anvergură globală. În consecință, în 2022 deja fructificăm la maximum schimbările pe care le-am făcut în 2020 și 2021, prin regândirea strategică a businessului, iar creșterea cu 25% credem că va veni firesc, în concordanță cu schimbările implementate odată cu reorganizarea afacerii.”

Ca urmare a noii strategii de dezvoltare, Bipmobile anunță că „intenționează să investească în acest an patru milioane de euro în achiziția de camioane, ceea ce ar reprezenta o creștere cu 50% a flotei auto de care dispune. Directorul general al companiei consideră, însă, că va putea cumpăra doar jumătate din numărul de mașini planificat, din cauza crizei de pe piața componentelor auto, care a provocat diminuarea producției de autocamioane la nivel mondial. 

Un alt proiect major pe care compania îl are pe agenda acestui an este finalizarea centrului logistic de la granița Germaniei cu Franța.

Bipmobile a creat o rețea de transporturi LTL (grupaj) ce operează pe întreg teritoriul Franței și prin care zilnic se colectează mărfuri de la aproape orice locație industrială franceză, după care acestea sunt transportate în depozitul din Saarlouis, de unde sunt ulterior distribuite la nivel global”.

Adrian Minea: „Am demarat acest proiect în martie anul trecut și a fost un mare act de curaj, având în vedere pandemia și blocarea activității în industria automotive. După un an, putem spune că funcționează perfect. Este o rețea pe care Bipmobile a construit-o de la zero, în depozit intrând zilnic în jur de 400 de tone de componente pentru industria automotive, produse ce ulterior sunt transportate în restul Europei. Strategia pe care ne-am propus-o în acest an este să ne extindem, să dezvoltăm relația cu clienții existenți și să atragem clienți noi, obiectivul fiind o dublare a veniturilor din acest centru logistic, în 2023.”

Bipmobile subliniază că, „în ceea ce privește demersurile de extinderea a operațiunilor internaționale trebuie menționat că în ultima săptămână din luna iunie se reiau discuțiile pentru proiectul din Maroc, unde compania și-a propus deschiderea unui centru logistic, la Tanger, a mai menționat CEO-ul companiei. 

În România, Bipmobile are două centre logistice. Unul dintre acestea se află la Timișoara și are un spațiu de aproximativ de 1.000 de mp. Depozitul din Timișoara, prin intermediul căruia operează 80% din businessul din zona Timiș, deservește rețeaua Pall-Ex, companie în franciză de transport de mărfuri pe paleți, rețea în care Bipmobile este membru fondator. 

Prin centrul logistic de la București, cu o suprafață de 3.000 mp, Bipmobile oferă în principal servicii pentru clienți din zona de business automotive, mare parte din transporturi făcându-se pentru clienți japonezi, beneficiarul final fiind fabricile Toyota din Turcia. Centrul de București este axat în mare măsură și pe logistică, fulfillment și distribuție pentru e-commerce.

În prezent, transportul rutier pentru industria automotive este cel mai solicitat dintre serviciile oferite de Bipmobile și reprezintă aproximativ 70% din business, însă compania intenționează să scadă treptat această pondere și să se dezvolte și pe alte servicii, cum ar fi fullfilment și logistică, warehousing și servicii conexe”. 

Compania de transport Bipmobile reamintește că „a fost înființată în 2002, la Timișoara, de antreprenorul Adrian Minea, și a activat în primă instanță ca distribuitor de servicii pentru domeniul HoReCa. Începând cu 2007, compania s-a reprofilat pe servicii de transport internațional de mărfuri, iar în primii ani și-a dublat afacerile de la an la an. În prezent, 70% din businessul companiei este orientat către transporturi pentru industria automotive. 

Bipmobile este și unul dintre membrii fondatori Pall-Ex, rețea internațională de distribuție paletizată a mărfurilor. De asemenea, în 2019, Adrian Minea a adus pe piața din România franciza Mail Boxes Etc, companie ce furnizează soluții integrate de ambalare, curierat, logistică, fullfilment, graphic design și print. Înființată în California, în 1980, Mail Boxes Etc este prezentă în 53 de țări și a avut afaceri de 1,2 mld. dolari în 2021”.

BCR lansează o nouă emisiune de obligațiuni verzi senior nepreferențiale în lei, în valoare totală de 702 milioane de lei

0

Banca Comercială Română (BCR) lansează cu succes o noua emisiune de obligațiuni verzi senior nepreferențiale, în valoare de 702 milioane de lei, continuându-și astfel strategia de diversificare a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România. 

Noua emisiune de obligațiuni verzi se înscrie în demersurile companiei de aliniere la criteriile ESG (Environmental, Social and Governance), cu scopul de a genera dezvoltare economică durabilă, de a încuraja comportamentele responsabile față de mediu și de a reduce inegalitățile sociale. 

În ultimii trei ani, banca a emis obligațiuni în valoare de 3,75 miliarde de lei, fiind unul dintre principalii emitenți activi de la Bursa de Valori București. 

Emisiunea constă în obligațiuni senior nepreferențiale cu o maturitate de 5 ani și reprezintă a doua tranzacție cu obligațiuni verzi a BCR, urmând să fie listată la Bursa de Valori București. Obligațiunile au primit un rating pe termen lung de BBB+ din partea Fitch. 

Procesul de book building a evidențiat un interes puternic din partea investitorilor, astfel încât valoarea emisiunii a fost majorată de la minimum 350 milioane de lei la 702 milioane de lei, în timp ce randamentul de 95 bps peste randamentul titlurilor de stat, care se translatează la o rată dobânzii de 9,079%, reflectă performanța solidă a băncii. 

Distribuția a fost echilibrată între fonduri de pensii, administratori de fonduri, companii de asigurări și instituții de credit, beneficiind de asemenea de participarea notabilă a International Finance Corporation (IFC) si Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

©BCR/ By Mihnea Ratte www.instagram.com/mihnearatte/

„Rămânem consecvenți și extindem angajamentul nostru de a emite obligațiuni verzi, ca parte din viziunea noastră de transformare sustenabilă și pe termen lung a economiei românești. Investitorii sunt din ce în ce mai atenți la resursele pe care aleg să le susțină și ne bucură să vedem această preocupare tot mai prezentă în România. Este un semn de responsabilitate și totodată, de încredere în piața de capital, chiar și într-un context internațional dificil”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Emisiunea de obligațiuni s-a dovedit una de succes încă de la început, în condițiile în care la finalul primei zile de subscriere registrul de ordine era acoperit la peste 500 milioane lei, cu mult peste suma minima vizată de 350 de milioane de lei. În cea de a doua zi, registrul de ordine a fost supra-subscris semnificativ, ceea ce a dus la decizia închiderii mai devreme a ofertei și la creșterea valorii emisiunii la 702 milioane lei. Volumul final reflectă angajamentul nostru față de piață în ceea ce privește planurile de emisiuni viitoare, precum și intenția ferma de a dezvolta o relație bazată pe încredere cu investitorii noștri.

Prin această emisiune, BCR a mai făcut un pas înainte în procesul de conformare cu reglementările Uniunii Europene privind capacitatea minimă pe care trebuie să o dețină băncile pentru a absorbi pierderile, cerințele minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) și ghidurile MREL, în conformitate cu strategia de rezoluție. 

Black Sea Oil & Gas a început producţia de gaze din Proiectul MGD

0

Platforma de producție Ana instalată la aprox.
120 km de ţărmul României, în largul Mării Negre

Black Sea Oil & Gas SA („BSOG”) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus Dacia SRL („Gas Plus”), anunță începerea ȋn această după-amiază a producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport („SNT”). 

Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.

Proiectul MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect ȋn dezvoltare aflat în derulare astăzi. Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în SNT la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG. 

Mark Beacom, Directorul General al BSOG, a declarat: „A fost un drum lung și plin de provocări pentru a ajunge, în sfârșit, în acest moment important pentru țară. Proiectul MGD a marcat o serie de premiere pentru România, toate realizate în timpul unei pandemii și, mai recent, a unui conflict în Ucraina care amenința să afecteze operațiunile din Marea Neagră.

Rezultatul tuturor acestor eforturi este că Proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și deschide calea, poate chiar utilizând infrastructura proiectului nostru, altor proiecte de dezvoltare din platoul continental al Mării Negre aparţinând României. De asemenea, acest proiect lansează o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, ceea ce face ca MGD să devină o infrastructură integrată de tranziție energetică.”

Despre BSOG si partenerii săi de concesiune

BSOG, deținută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de energie cu sediul în România care desfășoară operațiuni de dezvoltare a resurselor de gaze naturale. În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din Proiectul MGD și două licențe de producţie gaze naturale, zăcămintele Ana și Doina din perimetrul XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime în care BSOG deține o participație de 70%. BSOG este compania operatoare în numele parteneriatului cu Petro Ventures Resources SRL (20% participaţie) şi Gas Plus Dacia SRL (10% participaţie).

Gas Plus este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2021, grupul avea 43 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.800 de kilometri de rețea de distribuție în 40 de municipalități, deservind peste 60.000 de utilizatori finali, şi un număr de 159 de angajați. Gas Plus deține o participație de 10% în Proiectul MGD și două licențe de producţie gaze naturale, zăcămintele Ana și Doina din perimetrul XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime 

Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în Proiectul MGD și două licențe de producţie gaze naturale, zăcămintele Ana și Doina din perimetrul XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime.

Accace România: Ce taxe și impozite plătesc companiile care angajează expați din Bulgaria, Ungaria sau România

0

 

Pe măsură ce companiile au ca obiectiv extinderea globală, angajarea transfrontalieră devine o parte esențială a agendei interne pentru majoritatea afacerilor. Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă un studiu asupra condițiilor fiscale pentru angajare transfrontalieră în țări precum Bulgaria, Ungaria și România. 

Potrivit reprezentanților Accace România, este reponsabilitatea angajatorilor dar și a angajaților să țină cont de orice activitate transfrontalieră sau de șederea în străinătate, care pot declanșa schimbări în obligațiile administrative față de țările în care se desfășoară activitatea. 

Acest lucru poate implica în mod specific raportarea șederii și a muncii în țara respectivă, schimbarea reședinței fiscale, diferite obligații fiscale ale salariatului și angajatorului în acea țară, precum și modificări ale obligațiilor de securitate socială

„Globalizarea, libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume au sporit furnizarea transfrontalieră de servicii și angajarea de persoane nerezidente mai mult ca oricând. Niciodată în istorie nu a fost atât de ușor să lucrezi pentru companii din alte țări, să faci afaceri sau să participi la proiecte din străinătate. Prin urmare, realizarea eventualelor obligații de raportare precum și implicații fiscale și de securitate socială legate de implicarea unui angajat care lucrează activ în străinătate sau angajarea unei persoane din altă țară, necesită o planificare strategică. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să ia în considerare rezidența fiscală a salariatului, locul de muncă, timpul petrecut și condițiile de muncă în străinătate”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

În Bulgaria, rezidenții fiscali sunt impozitați pe venitul lor internațional, iar nerezidenții numai pe venitul lor din țară, care cuprinde o gamă largă de definiții legale. În general, acestea includ toate veniturile obținute ca urmare a activității economice pe întreg teritoriul Bulgariei. Astfel, cota de impozitare pe venitul personal în Bulgaria este de 10%.  

Contribuțiile la asigurările sociale în Bulgaria se plătesc atât de angajator (cotă de 14,12%), dar și de angajat (rată de 10,58%). Cota agreată a contribuțiilor la asigurări de sănătate este de 8%, din care 4,8% este plătită de angajator și 3,2% este plătită de angajat. Aceste rate sunt aplicabile atât cetățenilor bulgari, cât și celor din UE și Sud-Estul Europei supuși contribuțiilor bulgare de asigurări sociale. 

Pentru plata contribuțiilor, străinii au nevoie de un Număr Personal de Străin emis de către Agenția Națională de Venituri. Contribuțiile la asigurările de sănătate se calculează și se plătesc separat de impozitul datorat, iar raportarea și depunerea întregii plăți se face de către angajator. Dacă o persoană este angajată de mai mulți angajatori, toți sunt obligați să raporteze și să plătească contribuții de asigurări de sănătate, cu excepția cazului în care întregul venit al salariatului este mai mare decât baza maximă de calcul (3400 BGN). În cazul în care persoana străină nu este rezidentă a Bulgariei, primește venituri numai dintr-un contract de muncă, fără alte venituri și nu folosește avantaje fiscale, atunci nu este obligată să depună o declarație fiscală anuală. 

Care sunt condițiile fiscale pentru lansarea unui start-up în Bulgaria 

O prevedere cu totul nouă din  Legea pentru modificarea și completarea actului privind străinii în Bulgaria introduce „Startup Visa”. Prin aceasta, antreprenorii care vin din țări din afara UE pentru a începe o afacere în Bulgaria vor avea o posibilitate mai rapidă de a locui în țară. Ministerul Economiei stabilește dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru un astfel de program. 

Astfel, pentru a primi „Startup Visa”, o persoană trebuie să dețină un certificat de proiect high-tech sau inovator eliberat de Ministerul Economiei, a devenit partener sau acționar la o companie bulgară după eliberarea unei vize de ședere pe termen lung sau deține cel puțin 50% din capitalul companiei. 

Ce impozit pe venit plătesc angajatorii în Ungaria 

În ceea ce privește Ungaria, impozitul pe venitul personal este de 15% aplicabil fără prag. Baza de impozitare se calculează din toate veniturile diminuate cu părțile neimpozabile ale venitului, dacă este cazul, cum ar fi alocațiile de bază de impozitare în funcție de starea familiei. Contribuțiile la asigurările sociale în Ungaria sunt împărțite în 18,5% cotă pentru angajat (împreună cu contribuția la pensie și la sănătate) și 13% pentru angajator. Înregistrarea salariului, inclusiv orice alte modificări ulterioare și plățile contribuțiilor angajatului și a părții angajatorului, se face de către angajator. Acest lucru este valabil și pentru angajatorii străini. 

Contribuțiile de asigurări sociale din Ungaria nu sunt acoperite de impozitul datorat, prin urmare sunt calculate și plătite separat lunar. În cazul în care salariatul este angajat la doi sai mai mulți angajatori, toți aceștia sunt obligați să raporteze și să plătească contribuțiile. 

Rezidentul fiscal maghiar care lucrează în altă țară sau mai multe alte țări este obligat să depună declarația fiscală până pe 20 mai. În cazul rezidentului fiscal al unei țări care lucrează în Ungaria, angajatorul este considerat plătitor și este obligat să raporteze și să rețină impozitul personal pe venitul lunar. 

În România, reședința fiscală împărțită
între mai multe țări, nu este recunoscută

Impozitul pe venitul persoanelor fizice din țară este de 10%. Baza de impozitare se calculează din venitul brut impozabil, diminuat din contribuțiile la asigurările sociale plătite de salariat, diminuat în continuare cu părțile neimpozabile din venit, dacă este cazul (exemplu: pensii facultative, training-uri, cadouri cu limita de buget). 

O persoană care lucrează în România și primește salarii de la angajatorii care nu au sediul social în țară are obligația de a declara impozit pe venit, în timp ce angajatorul nerezident este supus contribuțiilor la asigurările sociale în numele acestuia din urmă. Persoanele fizice nerezidente care lucrează în România pentru angajatori locali vor fi supuse impozitării locale conform legislației aplicabile. Astfel, acestea vor fi supuse impozitului pe venit lunar care va fi calculat, reținut și plătit de către angajator. 

Ghidul general al taxelor pentru mobilitatea globală poate fi consultat aici

XTB Polonia: Bitcoin va ajunge la 10.000 de USD? Provocările actuale de pe piața monedelor digitale

0
  • Sentimentul investitorilor și inflația crescută din SUA – printre cauzele scăderilor drastice ale monedelor virtuale.
  • Industria se mai confruntă cu o scădere a încrederii față de activele digitale și de serviciile financiare descentralizate, independente de sistemul bancar, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB Polonia.
  • Vânzările provocate de sentimentul de panică din trecut au generat uneori oportunități pe piața monedelor virtuale.
  • Prețul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar putea însemna o scădere a prețului în apropiere de 10.000 USD.

Ce a alimentat scăderea de pe piața activelor digitale?

Monedele digitale s-au aflat într-o tendință descendentă din noiembrie 2021, dar ultimele săptămâni au fost deosebit de dificile pentru activele virtuale. 

Pesimismul persistă nu numai în rândul investitorilor axați pe piața monedelor digitale, ci și în rândul celor orientați pe indicii bursieri, indici care, în ultimele șase luni, au avut una dintre cele mai slabe evoluții din istoria pieței de valori.

Ce se află în spatele declinului?

Datele îngrijorătoare de vineri din economia SUA, combinate cu sentimentul deja afectat al pieței, au provocat o scădere amplă a indicilor, fapt care a pus presiune și asupra monedelor digitale. 

Sentimentul consumatorilor ajuns la minime istorice și datele privind inflația surprinzător de ridicată din economia SUA reprezintă motive de îngrijorare cu privire la un ciclu de înăsprire monetară agresivă din partea Rezervei Federale.

Aprecierea monedelor virtuale a coincis cu o perioadă de politică monetară relaxată fără precedent și acest lucru nu este o coincidență. 

Beneficiarii acestui mediu economic au inclus Bitcoin și alte criptomonede mai mici, care pierd teren puternic astăzi pe fondul unei schimbări în politica băncii centrale și a accentuării aversiunii față de risc în rândul investitorilor.

Teoria conform căreia Bitcoin reprezintă o modalitate de protecție a valorii împotriva inflației, pe care fanii activelor digitale au încercat să o promoveze, se dovedește până acum a fi nefondată, iar oferta limitată de Bitcoin s-a dovedit a fi un argument insuficient pentru apreciere

Monedele digitale, ca active riscante similare cu acțiunile tehnologice, tind să se afle în primul rând al scăderilor atunci când sentimentul investitorilor se deteriorează. 

În același timp, ei pot obține câștiguri puternice atunci când apetitul pentru risc se accentuează și sentimentul se îmbunătățește. 

Ca și în cazul acțiunilor, evaluările activelor digitale sunt determinate în principal de lichiditatea pieței și de prețul banilor. 

Din vara lui 2020, primul factor era din abundență, în timp ce prețul capitalului era extrem de scăzut. Acum se inversează lucrurile într-un ritm accelerat.

Odată cu creșterea inflației și a incertitudinii, oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail se diminuează. Instituțiile financiare sunt conștiente de acest lucru și pot renunța la achizițiile majore de monede digitale, până când se asigură că economia globală se îmbunătățește. 

Vânzările  provocate de sentimentul de panică din trecut au generat uneori oportunități pe piața monedelor virtuale. 

Cu toate acestea, nu există evenimente la orizont care ar putea determina marii investitori să revină pe această piață în viitorul apropiat.

Care sunt principalele probleme de pe piața monedelor digitale?

Inflația și prețul banilor nu sunt totul. Zilele recente au fost, de asemenea, pline de evenimente relevante pentru această piață. 

Industria se confruntă cu o scădere a încrederii față de activele digitale și de serviciile financiare descentralizate promovate în 2021, independente de sistemul bancar.

Prăbușirea Luna a „semănat” incertitudine în rândul investitorilor, iar acest sentiment a fost alimentat recent de probleme cu rețeaua Ethereum, suspendarea retragerilor de la cea mai mare bursă de active digitale, Binance, și blocarea retragerilor și transferurilor la platforma financiară descentralizată Celsius.

Platforma a oferit forme avansate de așa-numitul „DeFi”, adică, printre altele, împrumuturi în criptomonede sau alte forme de credit. 

În acest moment, se pare că proiectul este în insolvență, iar asta înseamnă pierderi care se ridică la miliarde de dolari. 

Piața activelor digitale se teme de intervenții și de un audit mai larg din partea autorităților de reglementare, care ar putea expune fraude și scheme piramidale financiare în spațiul „DeFi”.

Îngrijorările investitorilor s-au accentuat și în jurul celei de-a doua criptomonede ca mărime, Ethereum, a cărei transformare în versiunea foarte anticipată 2.0 a fost din nou amânată de dezvoltatori. 

Toate acestea, combinate cu datele deloc îmbucurătoare din economie și corecțiile ample ale indicilor bursieri, au majorat nivelul ofertei pe piața monedelor digitale, provocând vânzări masive.

Când să ne așteptăm la o revenire a prețului Bitcoin?

Bitcoin este un activ extrem de volatil, dar în ultimii 12 ani a oferit investitorilor profituri mult mai mari decât indicele S&P 500 sau acțiunile marilor companii de tehnologie.

Piața monedelor virtuale este caracterizată  prin „reacții exagerate”, iar fluctuațiile prețurilor de câteva zeci de procente nu sunt neobișnuite pentru participanții săi.

Prezicerea unui minim pare acum extrem de dificilă, deoarece piața și circumstanțele macroeconomice sunt incomparabile cu anii precedenți.

Bitcoin a scăzut sub media sa mobilă pe 200 de săptămâni aproape de pragul de 22.000 de dolari, ceea ce a dus la scăderi suplimentare de preț cu zeci de procente în ciclurile precedente. 

Prețul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar însemna o scădere a prețului în apropiere de 10.000 USD

Catalizatorul unei astfel de mișcări ar putea fi posibilul colaps al monedei stabile Tether, a cărei capitalizare este de șapte ori mai mare decât Celsius și ale cărei fundamente sunt la fel de discutabile.

În același timp, situația nu este obligatoriu să se repete. În ciclurile anterioare, implicarea instituțiilor pe piața activelor digitale și gradul de conștientizare generală a participanților pe piața monedelor digitale au fost reduse în comparație cu situația de astăzi. 

Cu toate acestea, dacă băncile centrale semnalează o abordare mai agresivă a politicii monetare și incertitudinea de pe piața largă nu reușește să găsească un catalizator pentru stabilizare, contextul ar putea declanșa perturbări suplimentare pe piața activelor digitale.

Bitcoin a spart în jos suportul multianual stabilit de media mobilă pe 200 de săptămâni (SMA 200). Grafic pe o scară logaritmică. 

Sursa: xStation 5

Studiu Deloitte: majorarea costurilor de construcție, cea mai mare provocare a anului 2022 pentru companiile active în piața imobiliară din România și alte țări din regiune

0

 

Majorarea costurilor de construcție reprezintă cea mai mare provocare a anului 2022 pentru 90% dintre companiile imobiliare din România și din alte țări din această regiune a Europei, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2022, derulat în al doilea trimestru din acest an în România, Polonia, Cehia și Ungaria. În același timp, mai mult de 50% dintre respondenți se așteaptă ca finanțarea să fie mai puțin accesibilă în lunile care urmează. 

Participanții la studiu consideră că războiul din Ucraina a generat sincope pe lanțurile de aprovizionare, accelerând scumpirea materialelor de construcții și a energiei. Această preocupare, împreună cu cea legată de inflația generalizată, dificultatea de a găsi terenuri și incertitudinea generală din piață, se reflectă în percepția dezvoltatorilor cu privire la evoluția marjelor de profit, 90% din aceștia așteptându-se la o deteriorare. 

Pentru al doilea an consecutiv, dezvoltatorii susțin că sectoarele rezidențial și industrial rămân cele mai competitive (33% fiecare), cu accent pe proiectele rezidențiale destinate închirierii, care devin tot mai atractive. Și investitorii preferă aceleași sectoare (peste 40% rezidențial și 36% industrial). Totodată, a crescut numărul dezvoltatorilor și investitorilor interesați de sectorul de retail, pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, depășind chiar și așteptările din perioada anterioară crizei sanitare, ceea ce indică faptul că investitorii și lanțurile comerciale și-au recâștigat optimismul și că piața este pregătită să absoarbă noi spații de retail. În schimb, studiul mai arată că nu există apetit pentru investiții imobiliare în turism (hoteluri, alte unități de cazare sau facilități de relaxare) în perioada imediat următoare, iar interesul pentru zona de birouri este încă cu mult sub nivelul anterior pandemiei. 

„Piața imobiliară din această regiune a Europei a demonstrat că are o capacitate ridicată de redresare în urma unor evenimente neprevăzute, precum pandemia de COVID-19. Totuși, creșterea costului de construcție este îngrijorătoare și rămâne de văzut cine o va absorbi și în ce măsură. Pe de altă parte, este încurajator faptul că, într-o perioadă dominată de numeroase incertitudini, dezvoltatorii și investitorii continuă să își facă planuri de extindere (de exemplu în sectorul de retail) sau să urmărească pătrunderea pe noi piețe. Vedem că România urmează trendul regional, cu dezvoltări în sectoarele rezidențial și industrial, care pot reprezenta și o formă de protecție împotriva inflației – activele imobiliare își pot păstra sau chiar crește valoarea în timp, spre deosebire de alte investiții care sunt mai afectate de inflație”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România,  Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul imobiliar. 

Raport PwC: Consumatorii din întreaga lume se așteaptă la cheltuieli mai mari pentru alimente în următoarele șase luni și intenționează să-și reducă bugetul pentru bunuri de lux sau mese în oraș

0

Consumatorii din întreaga lume se confruntă cu creșterea prețurilor, peste 75% dintre respondenții la sondajul Global Consumer Insights Pulse 2022 realizat de PwC așteptându-se, în următoarele șase luni, la cheltuieli similare sau mai mari față de nivelul actual pentru majoritatea categoriilor. De remarcat că aproape jumătate dintre consumatori (47%) estimează costuri mai mari pentru alimente, iar mulți au în vedere reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux/premium (37% dintre respondenți), mese în oraș (34%), artă, cultură și sport (30%) și modă (25%).

„Reziliența consumatorilor a fost pusă la încercare în ultimii doi ani din cauza  întreruperilor în lanțului de aprovizionare și restricțiilor. Deși entuziasmul pentru consum revenise după ridicarea acestora, creșterea inflației și a dobânzilor pun noi presiuni pe cheltuieli și comportamentul de consum, care nu credem că se vor atenua prea curând. Sondajul arată că oamenii se așteaptă la noi creșteri de prețuri și caută modalități să-și adapteze preferințele de cumpărare pentru a face față noului context, fără însă a renunța la factori precum cea mai bună experiență de cumpărare sau mărcile preferate. În același timp, retailerii și producătorii trebuie să facă față atât cerințelor din partea consumatorilor, cât și propriilor presiuni legate de inflație și de lanțul de aprovizionare. Companiile care pot gestiona multiplele perturbări, menținându-și focusul pe clienți, vor fi în cea mai bună poziție pentru a ieși câștigătoare din acest context dificil”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener și Lider pentru Retail în cadrul PwC România.

Creșterea prețurilor și lipsa anumitor produse din stoc,
afectează experiența de cumpărare

Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost cea mai răspândită problemă legată de experiența de cumpărare, menționată atât de consumatorii care fac cumpărături în magazine (65%), cât și de cei care cumpără online (56%). Mai mult de jumătate dintre consumatorii intervievați, 57%, au declarat că se confruntă aproape întotdeauna sau frecvent cu creșterea prețurilor la alimente. 

Problemele legate de lanțul de aprovizionare au fost, de asemenea, considerate ca afectând experiența de cumpărare, în special imposibilitatea de a cumpăra un produs din cauza lipsei de stoc (43% – online, 37% – în magazin). Consumatorii menționează, de asemenea, termene de livrare mai lungi pentru cumpărăturile online (42%) și cozi mai lungi sau magazine mai aglomerate (36%).

În cazul consumatorilor care se confruntă cu probleme legate de lanțul de aprovizionare, cum ar fi lipsa de disponibilitate a produselor sau o livrare mai târzie decât se așteptau, mulți spun că nu ezită să facă o schimbare. Mai mult de o treime, 37%, spun că ar merge la alți comercianți pentru a-și satisface nevoile sau, dacă sunt cumpărători în magazin, ar trece la comerțul online.  Aproape o treime  dintre cumpărătorii online spun că ar da o șansă magazinelor offline pentru a răspunde mai bine nevoilor lor, iar 40% ar folosi site-uri de comparație pentru a verifica disponibilitatea produselor. 

Incertitudinile la nivel mondial și problemele legate de lanțul de aprovizionare îi determină, de asemenea, pe mulți consumatori să se orienteze mai mult către piețele lor naționale.  Opt din zece respondenți și-au exprimat dorința de a plăti un preț mai mare decât media pentru produse fabricate la nivel local sau național. 

Tendințele de consum din timpul pandemiei au devenit obiceiuri

Consumatorii și-au schimbat stilul de viață și obiceiurile de cumpărare ca urmare a pandemiei COVID-19 și se pare că multe dintre aceste obiceiuri s-au înrădăcinat și chiar se vor consolida în următoarele șase luni.

Din cauza pandemiei, 63% dintre consumatorii chestionați au declarat că au crescut deja numărul de cumpărături online, în timp ce 42% au redus cumpărăturile în magazinele fizice. Jumătate dintre respondenți gătesc mai mult acasă și 50% au crescut activitățile de recreere acasă.

Privind în viitor, acești consumatori se așteaptă să facă și mai mult din același lucru: 

  • 50% se așteaptă să facă mai multe cumpărături online – acest procent este mai ridicat în rândul milenialilor (58%) și al Generației Z (57%) și mai scăzut în rândul baby boomerilor (32%) și al Generației X (42%). 
  • 46% intenționează să gătească mai mult acasă.
  • 41% vor face mai multe activități de recreere acasă.
  • 41% vor cumpăra mai mult de la comercianții cu amănuntul care oferă livrare/colectare eficientă.
  • 22% vor face mai puține cumpărături în magazinele fizice; doar 33% vor crește cumpărăturile în magazine.

Sustenabilitatea (ESG), alături de securitatea datelor, influențează puternic încrederea în marcă

Pentru aproximativ jumătate dintre consumatorii intervievați, acțiunile unei companii legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) influențează adesea sau întotdeauna încrederea lor în marcă sau probabilitatea de a o recomanda altora.  În ceea ce privește influențarea deciziei de cumpărare, factorii de guvernanță (41%) și sociali (40%) depășesc angajamentul de mediu al unei companii (30%).  Sustenabilitatea are o pondere mai mare pentru generația Z și tinerii mileniali intervievați, și mai mică pentru generația X și baby-boomeri.

Cei mai importanți factori identificați pentru stimularea încrederii în marcă sunt cei legați de securitatea datelor și ai experienței clienților. Protejarea datelor personale se află pe primul loc în ceea ce privește impactul asupra încrederii în marcă, fiind menționată de 58% dintre respondenți, în creștere de 11 puncte în ultimele șase luni.  „Îmi satisface întotdeauna așteptările” și „oferă servicii excepționale pentru clienți” au fost, de asemenea, foarte bine cotate de peste jumătate dintre respondenți (53% și, respectiv, 52%).

În cadrul sondajul Global Consumer Insights Survey 2022 au fost intervievați 9.069 de consumatori din 25 de state la nivel mondial. 

Despăgubiri de peste 34 milioane lei în ultimii trei ani ca urmare a furtunilor

0

Furtunile puternice, care produc pagube importante, au devenit un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România. Conform datelor colectate la nivelul Membrilor UNSAR, în ultimii 3 ani s-au achitat peste 34 milioane lei cu titlu de despăgubiri doar ca urmare a producerii acestui risc – în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Din analiza acestor date reiese că asistăm la o amplificare a acestui fenomen, atât din punct de vedere al valorilor despăgubite, cât și al numărului de daune avizate asigurătorilor, cu precădere în perioada verii.  Astfel, despăgubirile achitate doar în acești ultimi 3 ani pentru riscul de furtună reprezintă mai mult de jumătate (52%) din totalul despăgubirilor efectuate în întreaga perioadă 2014-2021 ca urmare a producerii acestui fenomen. 

Furtunile au devenit o realitate tot mai prezentă în viața noastră, fiind amplificate de schimbările climatice, iar urmările acestora se regăsesc și în profilul despăgubirilor. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat ieri în toată țara este un exemplu elocvent în acest sens. Ne așteptăm să rezulte un număr semnificativ de dosare de daună”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.


Riscul de furtună și, în general, fenomenele naturale extreme cauzate de schimbările climatice ocupă un loc important în clasamentul amenințărilor de care românii se tem cel mai mult. Astfel, conform unui studiu sociologic realizat de către UNSAR anul trecut, schimbările climatice care se referă la manifestarea unor furtuni violente ocupă prima poziție din clasament, urmate de valurile de căldură. 

Deși frecvența daunelor cauzate de furtunile violente crește, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuințelor care beneficiază de o poliță de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Așadar, vom continua prin noi campanii de educație financiară, și nu numai, să fim alături de oamenii care doresc să-și protejeze cele mai importante bunuri pe care le au: locuințele”, a subliniat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru locuințele care sunt deja protejate de o poliță obligatorie PAD. Polița PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.

În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor polițe li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistență tehnică la locuință, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceți vecinilor).

Încurajarea potențialului de dezvoltare profesională a tinerelor

0

Organizația Junior Achievement (JA) Romania și compania de servicii financiare Metropolitan Life au organizat două sesiuni interactive „IDay pentru educație”, în care peste 100 de eleve de liceu din București și din alte 12 localități au fost încurajate „să își dezvolte viziunea proprie asupra măsurilor necesare pentru susținerea tinerelor în procesul de integrare profesională, de adaptare la specificul și dinamica job-urilor, dar și pentru tranziția către carierele viitorului”.

Organizatorii anunță că, „utilizându-și abilitățile de comunicare, de leadership și gândire creativă, elevele au lucrat în echipe, alături de 11 voluntari Metropolitan Life, pentru a elabora proiecte ce vizează creșterea procentului de tinere absolvente angajate pentru poziții entry level. În elaboarea proiectelor, elevele au avut în vedere soluții pentru modalitățile de recrutare și training, oportunități de învățare continuă și dezvoltarea de abilități, acțiuni pentru integrarea în echipă și oportunități de evoluție în carieră.

Câteva dintre soluțiile care au atras atenția prin modalitățile de integrare și fezabilitate sunt: susținerea tinerelor din medii defavorizate, cursuri de dezvoltare personală și sesiuni de coaching ca sistem de motivare și recunoaștere a performanței.

Totodată, aceste soluții exprimă nevoile de formare și suport în integrarea profesională, așa cum sunt ele percepute de tineri.

Cele două activități fac parte din inițiativa globală a Fundației MetLife de acțiune conform principiilor diversității, echității și incluziunii pentru încurajarea și dezvoltarea potențialului de carieră al femeilor”.

Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life, overseeing CZ, SK, HU, BU and UA: „Ne bucurăm să fim din nou alături de Junior Achievement ca parteneri în atingerea unui obiectiv comun: sprijinirea dezvoltării continue a educației. Acest proiect oferă tinerelor la început de drum ocazia să pășească cu încredere în direcția oportunităților profesionale la care visează. Le mulțumesc voluntarilor Metropolitan Life care s-au implicat activ în proiectul IDay pentru educație, contribuind astfel la evoluția elevelor și la dezvoltarea de abilități esențiale pentru viitorul acestora.”

Eliza Dinu, unul dintre voluntarii Metropolitan Life implicați în proiect: „Mi-a plăcut interacțiunea cu tinerele, cu precădere mi-a plăcut deschiderea și naturalețea cu care au abordat tema dată.” 

Junior Achievement reamintește că „a dezvoltat anterior în România, cu susținerea Metropolitan Life și a Fundației MetLife, proiectul internațional Life Changer (Schimbăm vieți) dedicat incluziunii financiare a tinerilor prin dezvoltarea abilităților economico-financiare, antreprenoriale și facilitarea accesului pe piața muncii”.

eJobs: ridicarea restricțiilor a reactivat sectoarele puternic afectate de pandemie

0

Conform unui studiu realizat de eJobs asupra pieței muncii la 3 luni de la ridicarea restricțiilor, au apărut aproape 130.000 de joburi noi și avut loc creșteri fulminante în domeniile cele mai lovite de pandemie – turism, horeca, evenimente. Contrar așteptărilor, numărul de locuri de muncă remote este de 3 ori mai mare vs 2021.

Ridicarea restricțiilor, la începutul lunii martie, a reactivat sectoarele puternic afectate de pandemie, dar și pe candidații care așteptau această revenire. Cu aproape 130.000 de joburi nou apărute în piață din martie și până acum, ultimele trei luni au adus o creștere cu peste 30% a numărului de oportunități pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă comparativ cu anteriorul trimestru.

Retailul, campionul istoric al celor mai activi angajatori din România, a continuat să domine topul sectoarelor cu cele mai multe poziții noi, însă pe locurile următoare din clasament se situează domenii care au înregistrat creșteri spectaculoase în numărul de joburi noi pe fondul eliminării restricțiilor.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs

Dacă ne uităm în lista industriilor cu cele mai multe joburi postate în ultimele trei luni, vedem, imediat după retail, zona de servicii, industria alimentară, turismul și transporturile. Toate, cu excepția retailului, sunt zone care au fost afectate, într-o măsură considerabilă, de măsurile impuse în ultimii doi ani de pandemie. Pentru fiecare dintre aceste domenii vorbim despre creșteri de două cifre, însă cele mai semnificative sunt cele din turism, unde numărul de noi locuri de muncă aproape că s-a dublat. Organizatorii de evenimente reprezintă o altă categorie de angajatori pentru care nevoia de personal a crescut cu 60% pentru aceeași perioadă de timp”, spune Roxana Drăghici, head of sales, eJobs România.

Astfel, din martie până în iunie, au fost postate aproape 20.000 de locuri de muncă în servicii, 17.600 în industria alimentară, 15.000 în turism și 14.000 în transporturi / logistică / import-export. Cei care au căutat să se angajeze în sectorul evenimentelor au avut la dispoziție aproape 4.000 de opțiuni. Angajatorii se pregătesc cu toate forțele și pentru sezonul cald și, prin urmare, au scos la bătaie de două ori mai multe joburi sezoniere decât în aceeași perioadă a anului trecut, majoritatea pentru cei care vor să lucreze în turism și horeca.

În ceea ce privește interesul candidaților pentru aceste domenii, cele mai multe aplicări au fost înregistrate pentru joburile din turism (193.000 de aplicări pentru perioada martie-iunie 2022), industria alimentară (184.000 de aplicări), transport / logistică / import-export (183.000) și evenimente (63.000 de aplicări). Aproximativ 38.000 de aplicări au fost înregistrate pentru locurile de muncă sezoniere.

O schimbare interesantă și oarecum neașteptată pentru aceste trei luni a fost reprezentată de creșterea numărului de joburi remote. Cifrele eJobs.ro arată un total de 11.500 de joburi în perioada martie-iunie 2022, de aproape trei ori mai multe decât în același interval de timp din 2021 și cu 60% peste nivelul înregistrat în trimestrul anterior. Și interesul candidaților pentru munca de acasă a rămas crescut – 318.000 de aplicări din martie până în iunie”, a mai spus Roxana Drăghici.

De altfel, numărul de locuri de muncă este așteptat să crească și în lunile următoare, atât pentru pozițiile care vizează candidații din zona blue collar, cât și pentru specialiști.

Trenduri și tehnologii în easybox

0

Reprezentați ai magazinelor online, integratori și dezvoltatori, parteneri și cei mai importanți jucători din ecosistemul e-commerce și curierat s-au reunit în evenimentul „Efectul easybox – soluția viitorului în curierat”, context în care au fost prezentate trendurile din domeniu, așteptările clienților, experiențe din last-mile. Compania Sameday a anunțat instalarea lockerului 3000, în Sibiu, strada Autogarii, numărul 8. De asemenea, Sameday a anunțat că în strategia de susținere a industriei, începând cu 15 iunie, le va pune clienților la dispoziție un calendar de workshopuri prin care aceștia vor învăța cum să integreze noile soluții digitale în magazinele online. 

Speakeri la eveniment au fost: Lucian Baltaru – CEO și fondator Sameday, Andrei Radu – CEO & fondator GPeC, Tudor Manea – CEO eMag, Dragoș Bărbulescu CTO Sameday, Elena Gheorghe – Country Manager PayU România, Arthur Rădulescu – CEO & Fondator MerchantPro, Cristi Movilă – Eastern Europe General Manager & EMEA Sales VP Vtex, Alex Domșa – Director Cercetare – Dezvoltare Decathlon și  Marek Rozycki – expert internațional în soluții logistice pentru e-commerce. 

Lucian Baltaru CEO și fondator Sameday: „Ne propunem să devenim un facilitator pentru creșterea ecommerce-ului în România dar și în regiune cu ajutorul easybox, care este un serviciu de livrare revoluționar din multe puncte de vedere. Vorbim despre  eficiență din punct de vedere costuri și mai multe comenzi pentru magazinele online, dar și despre beneficiile pe care le are pentru consumatorul final, fiind un serviciu flexibil. Clientul își poate ridica coletele în orice moment din zi, reprezentând o alternativă eficientă la livrarea clasică door-to-door. În plus, lockerele easybox sunt sustenabile, ajută la scădera ratei de emisii de carbon determinată de flotele de mașini de curierat.”

Participanții au apreciat că „easybox este metoda de livrare care are cea mai mare creștere în preferințele consumatorilor online din România. Livrarea la lockerele easybox a schimbat paradigma în domeniul de curierat, în last mile-ul european, dar și global. 

Serviciul easybox a devenit un nou standard de livrare în România pentru magazinele online, iar gradul de adopție a acestui serviciu se reflectă în creșterea semnificativă a volumelor la easybox. Peste 60% dintre consumatori preferă magazinele cu livrare la easybox, iar un procent de peste 81% dintre consumatori au testat și preferă acest serviciu datorită flexibilității (comenzile pot fi ridicate oricând, în termen de 36 până la 72 de ore, iar peste 35% dintre consumatori preferă să ridice comenzile noaptea)”.

Au fost evidențiate trendurile din e-commerce, precum:

  • Adopția serviciului easybox a ajuns la 50% pentru anumite verticale din ecommerce și reprezintă noul standard de livrare în România
  • Ponderea consumatorilor online din totalul de utilizatori de internet ar putea crește de la 45% la 55% anul acesta
  • Comerțul online din totalul înregistrat la nivelul întregului sector de retail ar putea crește spre valori de 12-13%, față de ~9%
  • Sub conceptul „easybox for everyone”, Sameday anunță noi soluții de acomodare easybox în platformele de online shopping și plugin-uri de integrare facilă a serviciului pentru platforme ca Magento, Opencart, Weecommerce, Presta dar și pentru platforme custom
  • În țări ca Suedia și Finlanda adopția serviciilor de livrare la punct fix a ajuns la 90%, iar în Polonia la 45%

Sameday, cu peste 14 ani de experiență pe piața din România, este „compania de curierat care a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere în ultimii ani, numărându-se, în prezent, printre principalii jucători din segmentul său de piață. Cu o echipă de peste 4.500 de angajați și parteneri, compania este prezentă în România și în Ungaria, oferind atât servicii de livrare door-to-door, cât și livrare în peste 3.500 de lockere easybox. Astfel, Sameday operează cea mai extinsă rețea de lockere din România și Ungaria, propunându-și să reinventeze experiența de livrare zi de zi. Pentru mai multe informații, accesați https://sameday.ro sau conectați-vă cu Sameday România pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/sameday-romania”.

 

Intensificarea negocierilor dintre consumatori și bănci

0

Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) apreciază că „există soluții pentru situația de incertitudine din prezent și dificultățile financiare prin care trec consumatorii”, semnalând că până la mijlocul lunii iunie, „numărul negocierilor dintre consumatori și bănci este cu 40% mai mare decât în perioada similară a anului trecut”. Pe această temă, CSALB ne oferă următoarea analiză:

Ce roluri au băncile, consumatorii și judecătorii în depășirea prin negociere a dificultăților financiare din prezent

Într-o perioadă impredictibilă din punct de vedere economic și social, soluțiile pentru rezolvarea problemelor financiare nu pot fi generale, ci sunt la îndemâna băncilor și consumatorilor, prin negociere, spun mai mulți specialiști, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Judecătorii ar putea avea și ei un rol important în rezolvarea disputelor dintre consumatori și bănci, pe cale amiabilă, spune Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției.

Crește apetitul băncilor pentru rezolvarea problemelor consumatorilor

Până la jumătatea lunii iunie, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci este cu 40% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Peste 300 de cereri au fost acceptate de bănci pentru negociere, față de 213 în aceeași perioadă din 2021. În 225 de cazuri anul acesta negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, față de 187 în 2021, o creștere cu 20% a cazurilor finalizate cu succes.

Video-reportaj:

Podcasturile CSALB sunt un proiect de educație financiară disponibil pe canalul de Youtube CSALB și în secțiunea de educație financiară a site-ului www.csalb.ro. CSALB a intervievat consumatori, conciliatori, reprezentanți ai băncilor comerciale, ai Băncii Centrale și ai Asociației Române a Băncilor pentru a oferi soluții practice consumatorilor care se confruntă cu dificultăți financiare în această perioadă. Mesajele campaniei de informare sunt legate de rapiditatea, gratuitatea și eficiența concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.

„Băncile trebuie să renunțe la
reglementările standardizate, fără suflet”

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Rolul CSALB este posibil să crească în perioada următoare, pe fondul dificultăților pe care le vor întâmpina consumatorii în plata ratelor către bancă. Dacă în 2020 pandemia a dus la creșterea șomajului, iar mulți oameni nu aveau bani să plătească ratele, în 2022, chiar dacă oamenii au economisit bani, aceștia nu mai sunt suficienți. Noi, la Banca Națională a României, am spus întotdeauna că este necesar ca băncile să se aplece asupra fiecărui dosar, caz cu caz, și să fie limitate pe cât se poate variantele „la grămadă”, standardizate, într-o reglementare fără suflet. Pe de altă parte, este nevoie de mai multă empatie și grijă pentru client. De pildă, fiecare bancă, fiecare IFN are pe site un număr de telefon pentru relația cu consumatorii. De foarte multe ori, ca să intri în legătură cu un operator de la banca respectivă trebuie să ai o răbdare de fier. Când se adresează CSALB, mulți dintre consumatori au nevoie și să ventileze aceste nemulțumiri, să spună care e problema lor, ce anume li s-a întâmplat, iar în cadrul Centrului au parte de o interfață umană. Din acest motiv această modalitate de soluționare alternativă a unui litigiu între un consumator și o instituție financiar bancară creează punți, creează încredere.” 

„Oamenii nu trebuie să fie pesimiști, ci precauți”

Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor: „Noi, băncile, venim după o perioadă în societatea românească în care abordarea legislativă a fost extrem de densă și nu de puține ori adversă economiei de piață. Asta a făcut ca băncile să se închisteze, să aibă o abordare instinctivă de protecție. Perioada aceasta dificilă poate fi abordată în primul rând printr-o informare riguroasă din partea consumatorilor. Informația stă la dispoziția noastră, fiecare trebuie să o procurăm și să o înțelegem. În situația inflației, a războiului de lângă noi, oamenii trebuie să fie precauți, nu pesimiști. Să se gândească la faptul că veniturile lor ar putea să scadă, prețurile să crească foarte mult, iar ratele vor diminua și mai mult veniturile viitoare. În acest context dificil, băncile trebuie să ofere siguranță nu doar celor care iau credite, ci și celor care au depozite și fac economii. 90% din resursele băncilor sunt atrase de la deponenți. În România avem 10 milioane de deponenți cărora le oferim siguranță, iar în privința depozitelor din bănci nu au fost emoții și nici nu vor fi. Pe partea cealaltă avem 1,2 milioane de debitori care cer și ei siguranță într-un viitor total impredictibil.”

„Judecătorii să întrebe părțile dacă au apelat mai întâi la CSALB” 

Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB: Poate că primul lucru pe care trebuie să îl facă judecătorul în cazul unui proces între un consumator și o bancă este să întrebe părțile dacă au căutat soluționarea amiabilă, prin intermediul CSALB. Ar fi suficient ca judecătorii să aplice un principiu general: să găsească mai întâi posibilitatea unei soluții negociate, ceea ce e și în avantajul judecătorului pentru că se scurtează procesul și scapă de administrare de probe, audiere de martori, analiză de probe, evaluare de probe. Iar la sfârșit părțile ar putea să fie supărate că judecătorul nu a înțeles bine faptele, nu a aplicat bine legea. Prin înțelegere, oamenii economisesc resurse: resurse psihice, pentru că pe măsură ce escaladează conflictul, iar tensiunile devin mai mari, consumul psihic crește. După aceea este economia de resurse financiare și, nu în ultimul rând, există un cost în timp care, până la urmă, înseamnă și un cost în bani.”

Mircea Stroe, conciliator CSALB: „Multe din spețele care ajung în instanță în disputele consumatori-bănci, nu ar trebui să fie acolo pentru că mulți consumatori nu au o problemă juridică cu băncile, ci una financiară. Iar astfel de probleme financiare pot fi rezolvate doar prin intermediul CSALB. Probleme care pleacă de la detalii precum: un comision, moneda, cursul de schimb, creșterea ratelor nu sunt aspecte juridice. Ele nu fac decât să îngreuneze actul de justiție per ansamblu.”



Septimiu Stoica, conciliator CSALB: „Sunt premise bune pentru un suport mai mare al băncilor față de consumatori, în această perioadă. Băncile au depășit crisparea legalistă, a corectitudinii contractelor, în care spuneau că tot ce au făcut este legal. Au înțeles că miza este alta: o bună relație cu clienții lor, o optimizare a acestor contracte. Concilierea, CSALB, încearcă să introducă o paradigmă nouă în societatea românească prin care să fie depășită situația războiului tuturor împotriva tuturor. A avea neînțelegeri este absolut uman, firesc, problema este să nu le transformi în războaie. Și concilierea, prin mijloacele acestea de negociere reprezintă un efort în care trebuie să ne angrenăm în mod conștient.”

Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB: „Multe bănci au început să copieze mecanismul CSALB la nivel intern. Asta arată că au înțeles că dacă au deschidere către consumatori și comunică cu cei care au nemulțumiri sau probleme, ambele părți au de câștigat. Nu pierd nimic, nu le cad galoanele dacă stau și vorbesc cu omul să vadă despre ce este vorba. Am avut și cazuri de concilieri în care consumatorul a venit la CSALB pentru că voiau să afle niște informații. Banca a oferit acele informații pe care inițial nu le oferise când consumatorul a făcut cererea direct la bancă, pentru că nu înțelesese de ce trebuie să le ofere.


Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).