Acasă Blog Pagina 296

Raport UNICEF despre internet

0

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi UNICEF în România au lansat raportului „Starea copiilor lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, analiză în premieră pentru UNICEF cu acest subiect, însoţită de recomandări pentru politici eficiente şi practici responsabile în beneficiul copiilor la nivel global. Lucian Şova, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a subliniat că „în România, apetitul pentru folosirea mijloacelor de acest fel este mai mare decât în alte ţări, dar în acelaşi timp, economia românească este între cele mai puţin digitalizate în Europa”.

La rândul său, Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a remarcat că „internetul a fost conceput pentru adulţi, însă este utilizat tot mai mult de copii şi de tineri, ale căror vieţi şi perspective sunt afectate tot mai mult de tehnologia digitală. Pentru a oferi şanse egale la un mediu digital lipsit de pericole şi mai accesibil pentru fiecare copil, este nevoie de eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, organizaţiilor de şi pentru copii, mediului academic, profesioniştilor, familiilor şi copiilor înşişi”.

În acest sens, Cătălin Aramă, directorul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), a prezentat ghidul pentru părinţi şi educatori „Primii paşi în siguranţă în viaţa digitală”.

Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a oferit detalii despre aplicarea practică a tehnologiei informatice în cunoaşterea, organizarea şi controlul asupra serviciilor sociale din judeţ.

Elocventă pentru prezenţa tehnologiei digitale în viaţa de fiecare zi a fost reacţia elevului Constantin Eugen Gheorghe, Şcoala Gimnazială „Ferdinand I” Bucureşti, care pur şi simplu nu a putut să-şi imagineze cum ar fi lumea fără internet, spunând că o asemenea situaţie ar fi imposibilă.

Potrivit raportului UNICEF, la nivel global, 71 % dintre tineri sunt în mediul online, în timp ce ponderea conectării la nivelul întregii populaţii este de 48 %. Unu din trei utilizatori de internet are sub 18 ani. O semnalare a raportului este că 92 % din totalul de URL (Uniform Resource Locator) identificate global de Internet Watch Foundation „ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci ţări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franţa şi Federaţia Rusă”.

În imaginea de la lansarea raportului, de la stânga, Cătălin Aramă, Pieter Bult, Lucian Şova, Constantin Eugen Gheorghe; credit foto @UNICEF în România

Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%

0

Specialiștii din sectorul forestier s-au intâlnit, recent, cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului

Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.

 

Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș.

„Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia șiPolonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Aceasta evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se “toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc.

În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier.

Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în padurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuințe.

“Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fări niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului șiindustria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.

Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care a avut loc la București pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe rezultatelor economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeala pe care România o face, atât din punctulde vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategieienergetice.

Dedeman crește cu aproape 100 de milioane de euro

0

Retailerul de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, deținut de frații Paval, și-a majorat capitalul social cu echivalentul a aproape 100 de milioane de euro, reprezentând aproape întregul profit nerepartizat la sfârșitul anului trecut. În urma operațiunii, capitalul companiei a ajuns la 1,25 miliarde lei. Dedeman a rămas liderul detașat al pieței de bricolaj autohtone anul trecut, cu o cifră de afaceri de peste 5,2 miliarde de lei (1,16 miliarde de euro – valoare calculată la cursul mediu anual din 2016), în creștere cu 20% comparativ cu 2015, conform Profit.ro.

De asemenea, profitul net raportat de compania fraților băcăuani a depășit anul trecut 713 milioane de lei (158 milioane euro), în creștere cu 26,6% față de nivelul din 2015. Compania este prezentă pe piață din 1992 și are, în prezent, o rețea de 48 de magazine, cu suprafețe cuprinse între 7.500 și 18.000 de metri pătrați, peste 45.000 de produse în fiecare unitate și peste 10.000 de angajați.

Scade numărul restanțelor la bănci

0

Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,53 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,99 miliarde în lei și 3,11 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,4 miliarde lei, potrivit raportului BNR. Rata creditelor neperformante a scăzut la 7,64% în octombrie, respectiv cu 0,32 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și cu 2,38 p.p. în raport cu luna similară din 2016, potrivit Agerpres. Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara, la începutul anului, că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an. „Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite. Din perspectiva bugetului, România nu ar trebui sa folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.

Bănci cu dublu standard?

0

Pe piața financiară din România a fost și este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbește că ar exista la produsele alimentare, susține Paul Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. „În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), citat de Agerpres. Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură, potrivit informațiilor citate de Agerpres.

Strategie de reabilitare a unei vechi zone industriale

0

Primăria Sectorului 3, în parteneriat cu Intratest S.A. și Asociația „Educ”, a finalizat coordonatele reabilitării zonei economice şi sociale Faur – Republica/ 23 August. S-a încheiat derularea proiectului „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, axat pe nevoile unei comunități de peste 80.000 de oameni. Proiectul, cofinanțat din fonduri europene, a cuprins „întâlniri publice în zonele marginalizate ale cartierului, discuții cu agenții economici despre prioritățile și viziunea lor referitoare la dezvoltarea zonei Faur-Republica/23 August (foto), focus grupuri cu toți actorii relevanți (instituții publice, ONG-uri, firme și simpli cetățeni) pentru conturarea unui viitor strategic, mai bun pentru comunitatea marginalizată”.

La baza strategiei se regesc probleme identificate precum: „șomajul crescut, numărul mare al persoanelor necalificate; starea deficitară de sănătate, determinată de costurile ridicate ale serviciilor medicale și absența unor centre în apropiere (dispensar, cabinet, medic de familie, spital); condiții improprii de locuit; lipsa actelor de proprietate; participarea redusă a elevilor la educație (absenteism, părăsirea timpurie a școlii, insuficiente materiale educaționale astfel încât mediul să devină atractiv); discriminarea și excluziunea socială; interesul redus pentru demararea de afaceri, raportat la potențialul zonei, pondererea crescută a muncii la negru (cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale)”.

Strategia prevede: „crearea de condiții mai bune de locuire (construire/reabilitarea/modernizarea de locuinţe); realizarea infrastructurii de educaţie (construire/reabilitare/modernizare de creşă/grădiniţă/afterschool); asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale); sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii socio-medicale în cadrul unui centru comunitar integrat; amenajarea spațiului urban degradat (construirea/reabilitarea/modernizarea de clădiri pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport etc.);

Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii; crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv racordarea la utilitățile publice); campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării (în special cele ce vizează desegregarea școlară și cea legată de locuire), precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă”.

Strategia a fost votată și asumată de membrii grupului de Acțiune Locală Sector 3 (GAL Sector 3), organizație neguvernamentală care a crescut, pe parcursul derulării proiectului, de la 4 la 11 membri (autorități publice, reprezentanți ai societății civile și sectorului privat, membri ai comunității marginalizate din Faur-Republica/23 August) și va intra în procesul de evaluare al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru ca obiectivele de investiții din zona Faur-Republica să fie finanțate din fonduri europene.

Strategia de Dezvoltare Locală este rezultat al proiectului GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, AP 5 „Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității, O.S. 5.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma), din orașe/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

De la 1 ianuarie 2018, companiile vor fi constrânse de finanțarea intra-grup să apeleze la împrumuturi bancare

0

Începând cu ianuarie 2018, multinaționalele vor fi impozitate în țara unde-și desfășoară activitatea, acest aspect aplicându-se și pentru sumele externalizate de acestea chiar dacă sunt împrumuturi intra-grup. Pentru că legea limitează deducerea dobânzilor, este foarte posibil ca marile companii să prefere împrumuturile bancare, în locul celor din cadrul aceluiași grup. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a spus în deschiderea forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare” că băncile trebuie să configureze pachete financiare pe termen lung având în vedere că finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare odată cu intrarea în vigoare a legii privind impozitarea multinaționalelor în țară unde-și desfășoară activitatea. „În condițiile în care finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atât interesul firmelor pentru împrumuturile bancare, cât și capacitatea acestora de a contracta credite bancare, în condițiile unui mai bun raport dintre datorii și capital (debt/equity), se vor majora”, a subliniat Florin Georgescu.

De asemenea, din ianuarie, doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate este deductibilă, Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018, conform notei de fundamentare a actului normativ. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit Adevarul.

Oficialii BNR au realizat teste în sistemul bancar, pe baza metodologiei europene

0

Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.

BERD și BCR subvenționează construirea fabricii de reciclare a uleiurilor minerale din Oltenița

0

BERD și BCR au aprobat un credit de tip club loan în valoare de 38,7 milioane de dolari companiei Green Oil & Lubes SRL pentru construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenița, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Investiția totală se ridică la 56 de milioane de dolari, iar facilitatea va avea o capacitate de procesare de 73.000 de tone pe an. Noua unitate de procesare abordează o problemă esențială a României, aceea a reciclării deșeurilor, în condițiile în care va atrage și crearea unei rețele naționale de colectare a uleiului utilizat, se arată în comunicat. Uzina va regenera uleiurile minerale uzate și le va transforma în uleiuri de bază pentru vânzare și reutilizare în industria auto și în alte sectoare industriale.

Grupul de companii va contribui la programul de investiții cu 26 de milioane de dolari, în timp ce restul de 30 de milioane de dolari vor fi asigurați printr-un credit de investiții cu participări egale acordat de BERD și BCR. În cadrul aceluiași acord financiar, BCR a aprobat, de asemenea, o linie de 8,7 milioane de dolari pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și a TVA aferentă dezvoltării proiectului. „Investiția abordează o problemă esențială a tranziției României către o economie durabilă și ecologică prin susținerea unei noi facilități de reciclare. Compania se așteaptă să colecteze majoritatea uleiurilor uzate reciclabile din țară și va crea aproximativ 70 de noi locuri de muncă. “Suntem încântați și onorați să colaborăm cu o companie puternică și dinamică, așa cum este Green Oil si Lubes, în acest interesant proiect, care reprezintă o investiție inovatoare în România, una care se concentrează pe economia circulară și pe mediul înconjurător”, au declarat reprezentanții companiei. Banca este cel mai mare investitor instituțional din România, investind până în prezent aproape 7,5 miliarde de euro în aproape 400 de proiecte. În 2017, Banca a semnat peste 20 de proiecte în valoare de peste 400 milioane de euro.

Florin Jianu, ales vicepreședinte al UEAPME

0

Cea mai importantă organizaţie a IMM-urilor din Europa, Adunarea Generală a Uniunii Europene a Artizanatului și IMM-urilor (UEAPME), a desfăşurat alegerile pentru funcțiile de vicepreședinţi pentru perioada 2018-2019. Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), singura organizație patronală din România membră UEAPME, a fost ales cu unanimitate de voturi între vicepreşedinţi. Reuniunea s-a desfăşurat în prezența prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

În context, Florin Jianu a declarat: „Mandatul primit pe cei doi ani vine în contextul în care pentru România, atât 2018, cât și 2019, vor fi doi ani cu o încărcătură specială, atât socială, cât și economică. Îmi propun ca România, prin organizația pe care o reprezint, să își aducă contribuția în cadrul temelor europene și să genereze pro-activ subiecte și politici noi menite să vină în sprijinul IMM-urilor. Voi lupta pentru impunerea unui mecanism comun de creare a unei companii europene, voi susține digitalizarea ca modalitate strategică și de securitate și voi continua să militez pentru conturarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării și funcționării întreprinderilor mici și mijlocii.”

Primul spital construit de un ONG

0

S-a deschis şantierul primului spital care va fi construit integral de un ONG: spital de oncologie și radioterapie pediatrică, premieră în sine pentru România, proiect (arh. Raluca Șoaită), construcţie şi efort de jos până sus ale asociației „Dăruiește Viață” (fondatoare, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu). Va fi în proximitatea actualului spital „Marie Curie” din Bucureşti. Eliberarea terenului este aproape gata, au fost obținute toate avizele pentru începerea construcției, care se estimează că se va încheia în noiembrie 2018, ca în martie 2019 spitalul să fie complet funcțional.

În linii generale, spitalul va avea suprafața de 8000 mp, 3 etaje, un compartiment de oncologie cu 97 de paturi (pentru oncologie internare continuă, pentru chirurgie oncologică, pentru părinți în saloanele unde sunt internați copiii), departament ambulator, 10 camere sterile (10 paturi), un compartiment de radioterapie, săli pentru activități educaționale și recreere, bibliotecă, cinema, sport, terasă în aer liber etc. Sub toate aspectele (funcționalități, dimensionare, circuite etc.), spitalul se va situa la standardele maxime în domeniu, proiectarea beneficiind de consultanţă de profil franceză. Funcţionalitatea spitalului va fi însoţită de simbolistica unei succesiuni de lumi ca de poveste, construite în jurul conceptului sugerat de „Copacul vieții”.

Companii din mediul economic susţin deja proiectul şi sunt bine-veniţi noi parteneri care pot face astfel proba angajării lor într-un proiect de responsabilitate socială de utilitate vitală şi anvergură considerabilă. Până la 31 decembrie 2017, companiile pot redirecționa 20% din impozitul pe profit către asociația „Dăruiește Viață”, cu sublinierea că după această dată, modificările aplicate Codului fiscal nu vor mai permite o astfel de contribuţie unui număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii. Totodată, persoanele fizice pot contribui cu 2 euro pe lună trimițând SMS cu mesajul SPITAL la 8844 și/sau pot investi online pe platforma „Bursa de fericire”: www.daruiesteviata.ro | www.bursadefericire.ro.

Sediul „luminii extreme” este la Măgurele

0

Primul sediu social al Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare (ERIC) care va opera în mod integrat infrastructura paneuropeană dedicată luminii extreme (ELI) va fi în România, pe platforma fizicii de la Măgurele în proximitatea a ceea ce pe cale de a reprezenta cel mai mare laser cunoscut până în prezent – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Atribuirea acestei responsabilităţi privitoare la ELI – ERIC a fost hotărâtă la reuniunea Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene (COMPET) desfăşurate la Bruxelles. La invitația comisarului european pentru cercetare Carlos Moedas, au participat delegații conduse de miniștrii cercetării din cele trei țări care construiesc și găzduiesc pilonii viitoarei infrastructuri: Republica Cehă – pilonul Beamlines (ELI-BL), Ungaria – pilonul Attoseconds (ELI-ALPS), România – pilonul Nuclear Physics (ELI-NP). România a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul cercetării și inovării Lucian Georgescu, formată din secretarul de stat Ciprian Preda, din Ministerul Cercetării și Inovării, Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) și acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al IFIN-HH, directorul ELI-NP.

Succesul este de apreciat inclusiv în condițiile competiției mai largi la nivelul UE pentru găzduirea instituțiilor europene.

Consumul este pionul principal în creșterea economiei; agricultura are și ea un rol important

0

Institutul National de Statistică (INS) a reconfirmat ieri creșterea solidă a economiei în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni, de 8,8 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale, ceea ce întărește ipoteza unui avans al PIB de peste 6% pe intreg 2017.

Consumul rămâne, pe partea de ultilizare a PIB, principalul motor al economiei, cu o creștere pe volum de 11,4% în T3 și 8,4% pe primele nouă luni, contribuția lui la creșterea economică fiind de 8,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și de 6,5 puncte procentuale pe primele nouă luni. „Consumul rămâne motorul economiei, iar acest fapt ne retrimite la discuțiile vechi pe marginea sustenabilității lui pe termen mediu. Este clar că în viitor stimulentele care au condus la majorarea consumului in Romania – care are cea mai mare creștere din UE – nu vor mai fi acordate și atunci creșterea economică bazată pe consum va avea de suferit”, a subliniat economistul Aurelian Dochia.

Pe partea de formare a PIB, industria și comerțul a dus greul. Industria, care pe volum a crescut cu 7,6% la nouă luni și cu 7,8% în trimestrul al treilea, a contribuit la creșterea economică la nouă luni cu 1,8 puncte procentuale, iar in T3 cu 2,6 puncte procentuale, potrivit Ziarului Financiar. O surpriză o reprezintă agricultura care a avut o creștere spectaculoasă în T3, plus 33,4% pe volum, avansul la nouă luni fiind de 24,3%. Astfel ramura a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea de 8,8 puncte procentuale din T3. La nouă luni, contribuția agriculturii la creșterea economică de 7 puncte procentuale a fost de 1,1 puncte procentuale.

 

Florin Jianu a declarat recent că bugetul pe 2018 ar trebui construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică

0

Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică a țării în următorii doi ani și nu încurajează mediul de afaceri, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de specialitate. „2018 și 2019 sunt doi ani foarte importanți pentru țară din punct de vedere simbolic, dar și din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare economică. Din punct de vedere al mediului de afaceri nu vedem măsuri de debirocratizare. Ba din contră. Veniturile din amenzi, penalități și alte fapte similare au prevăzute creșteri. Nu vedem elemente privind apărarea, educația sau investiții. Vorbind despre programul de internaționalizare al firmelor românești, inițiat de mine, bugetul se înjumâtățește. Bugetul la ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și expoziții, misiuni economice, scade și el aproape la jumătate”, a declarat Florin Jianu.

De asemenea, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, susține la rândul său că bugetul pe anul 2018 „este unul optimist care se bazează pe o creștere economică de 5,5%, dar este și fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%”. Ovidiu Nicolescu a mai spus că deși prin Programul de Guvernare 2017-2020 se recunoaște importanța prevenției care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări raportat la 2017, potrivit Agerpres.

Reprezentanții CNIPMMR cer revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018 — creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranță, inclusiv valorificarea creșterii alocărilor UE (pentru investiții în locuri de munca pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbției fondurilor Europene. Pentru România, bugetul aduce o șansă în plus privind absorbția fondurilor europene, spun reprezentanții CNIPMMR.

 

Avansul comerțului cu amănuntul din România a continuat și în luna octombrie

0

Volumul comerțului cu amănuntul în România a urcat cu 12,6% în luna octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, țara fiind lider în UE la acest capitol după ce a consemnat, pentru a treia lună consecutiv, cea mare creștere în ritm anual înregistrată de o țară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În octombrie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro și cu 0,9% în Uniunea Europeană. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 1,5%, în timp ce vânzările de combustibili au crescut cu 0,8% iar cele de alimente, băuturi și tutun au urcat cu 0,1%. Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (12,6%), Polonia (7,1%), Irlanda, Ungaria și Malta (6,3%), potrivit datelor Eurostat.

De asemenea, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,9%, în timp ce vânzările de combustibili și de produse non-alimentare s-au redus cu 0,8%. Produsul intern brut a crescut cu 7%, în termeni reali, în perioada ianuarie — septembrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, având o valoare de peste 696,7 miliarde lei, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană vrea să creeze Fondul Monetar European (EMF) Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles

0

Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că “Europa are nevoie să-și construiască propriul instrument în situația unei noi crize financiare și economice”. Rolul FMI se va păstra astfel la nivel global, dar rolul Fondului European Monetar va fi acela de a proteja Europa în fața unei noi crize.

Totodată, comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.

Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.

Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.

Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:

1    În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.

2    Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.

3    Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.

4    Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.

Comisia Europeană vrea un Fond Monetar European (EMF); Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles

0

Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.

Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.

Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.

Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:

1   În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.

2   Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.

3   Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.

4   Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.

Philippe Charles Lhotte s-a retras din funcția de administrator al BRD-Groupe Société Générale

0

BRD-Groupe Société Générale, a treia bancă din România după valoarea activelor, a anunțat luni că Philippe Charles Lhotte a renunțat la mandatul de membru in Consiliul de Administrație al băncii începând cu 1 decembrie, potrivit unui comunicat transmis BVB, citat de News.ro. Philippe Lhotte a fost numit director general al băncii și membru în CA în toamna anului 2012. Înaintea numirii pe postul din România, Lhotte a fost președinte – director general al SG Expressbank AD, filiala Societe Generale din Bulgaria. Banca a înregistrat în primele nouă luni din acest an un profit net de 1,066 miliarde lei (circa 230 milioane euro), în creștere cu 75,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, impulsionat de activitatea comercială dinamică precum și de profilul de risc îmbunâtâțit. BRD, a treia banca de pe piață după active, este controlată de grupul francez Société Générale, care deține circa 60,2% din capital. BRD este listata la Bursa de Valori București și are o valoare de piață de 9,01 miliarde lei. Anul trecut, BRD a pierdut locul al doilea în sistemul bancar românesc după valoarea activelor, fiind depășita de Banca Transilvania. BRD a ocupat poziția a doua a podiumului pieței bancare aproape doua decenii, din 1999, după prăbușirea Bancorex. Principalii competitori ai BRD in Romania sunt BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen, Unicredit și ING, potrivit Economica.net.`

 

Liviu Voinea: Creșterea economică peste potențial poate cauza un deficit structural mai mare decât deficitul cash

0

Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. „Când se înregistrează creștere economică peste potențial, așa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente în timp ce veniturile sunt temporare întrucât ele vor scădea ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal sau potențial”, a subliniat Liviu Voinea. Viceguvernatorul BNR a mai spus că în anul 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenți s-a transformat în deficit cash și a fost apoi nevoie de șase ani de consolidare fiscală, potrivit Agerpres.

Costul producției industriale din România a crescut în octombrie

0

Prețurile producției industriale au crescut în octombrie cu 0,4% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În octombrie, prețurile producției industriale au urcat în aproape toate statele membre ale UE, singurele excepții fiind înregistrate în Danemarca (minus 1,5%), Cipru și Letonia (ambele cu minus 0,5%) și Estonia (minus 0,4%). Cele mai semnificative creșteri au fost raportate în Belgia (2,4%), Irlanda (1,5%), România (1%) și Spania (0,8%), potrivit raportului Eurostat. De asemenea, prețurile producției industriale au crescut cu 2,5% în zona euro și cu 2,6% in UE, în octombrie comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Eurostat. În România, prețurile producției industriale au înregistrat un avans anual de 3,3% în octombrie, după o expansiune similară în septembrie, potrivit Agerpres.

Studiu EY: Organizațiile se confruntă cu riscuri mari generate de atacurile cibernetice; metodele obișnuite de atac au încă succes

0
  • 56% dintre organizațiile sondate sunt îngrijorate de creșterea atacurilor cibernetice și de impactul asupra planurilor lor de business
  • 87% declară că au nevoie de fonduri mai mari cu până la 50% pentru a se apăra de amenințările atacurilor cibernetice
  • Doar 12% declară ca sunt capabile să detecteze un atac cibernetic sofisticat

 Organizațiile globale consideră că amenințările din prezent legate de atacurile cibernetice constituie un risc ridicat pentru ele, conform celei de-a douăzecea ediții anuale a studiului EY Global Information Security Survey (GISS), la care au participat peste 1200 de lideri ai celor mai mari organizații din lume.

Rezultatele studiului arată că 56% dintre cei chestionați își modifică sau intenționează să schimbe strategia și planul de business în contextul creșterii amenințărilor cibernetice. Accelerarea rapidă a gradului de conectivitate din interiorul organizației globale – alimentată de creșterea explozivă a dispozitivelor inteligente conectate la internet (IoT) – a generat noi vulnerabilități pe care infractorii cibernetici, din ce în ce mai sofisticați, le pot exploata.

Raportul arată că atacurile obișnuite – atacuri informatice efectuate de actori individuali, nesofisticați – au exploatat cu succes aceste vulnerabilități de care organizațiile erau conștiente, iar acest fapt indică o lipsă de rigoare în implementarea procedurilor standard de securitate.

Carmen Adamescu (foto) Partener EY România, spune: „În ultimul timp, atacurile cibernetice cele mai eficiente au folosit metode obișnuite care au fructificat vulnerabilități cunoscute în organizații. De exemplu, prin campaniile recente de tip ransomware, hackerii au criptat sistemele informatice ale unor organizații și au solicitat recompense, exploatând  vulnerabilități cunoscute din sistemele de operare neactualizate la timp. De asemenea, hiper-conectivitatea și abundența noilor tehnologii, deși generează oportunități imense, introduc riscuri și noi vulnerabilități. Drept urmare, pe măsură ce se adaptează erei digitale, companiile trebuie să-și examineze întregul ecosistem digital ca să-și protejeze afacerea azi, mâine și în viitor.”

Rezultatele studiului arată că cele mai multe organizații continuă să-și crească cheltuielile legate de securitatea cibernetică, peste 90% din respondenți afirmând că se așteaptă la bugete mai mari în acest an. Cum intensificarea atacurilor cibernetice necesită un răspuns mai ferm, 87% dintre respondenți spun că au nevoie de o creștere a finanțării de până la 50%. Cu toate acestea, doar 12% se așteaptă să primească o creștere de peste 25% în acest an.

76% la sută dintre respondenți au declarat că una dintre cauzele care ar putea genera mărirea bugetelor alocate securității ar fi descoperirea unui atac care a provocat daune. Însă, 64% (față de 62% anul trecut) spun că un incident care nu provoacă daune nu are prea multe șanse să genereze o creștere a bugetului de securitate, în ciuda faptului că daunele generate de un atac cibernetic nu sunt vizibile imediat.

Mulți respondenți recunosc, totuși, că lipsa alocării unor resurse adecvate poate duce la creșterea riscurilor legate de securitatea cibernetică. 56% dintre companiile sondate au declarat că au schimbat sau iau în considerare revizuirea strategiilor şi planurilor de răspuns pentru astfel de situații. Însă, 20% dintre ele admit că nu dispun de o evaluare corectă a implicațiilor și vulnerabilităților legate de securitatea informațiilor, pentru a trece la implementarea acestor măsuri.

Amenințări în creștere legate de malware și de neglijența angajaților

Malware-ul (64% față de 52% în 2016) și phishing-ul (64% față de 51% anul trecut) sunt percepute drept amenințările care au crescut cel mai mult expunerea la risc a organizațiilor în ultimele 12 luni. Angajații neglijenți sau cei care nu conștientizează aceste amenințări sunt considerați drept vulnerabilitatea cu cea mai mare rată de creștere din zona securității organizației (60% față de 55% în 2016). „De exemplu, un memory stick introdus de către un angajat în PC-ul companiei are o probabilitate mai mare de a crea o breșă de securitate în sistem, decât un atac extern,” spune Carmen Adamescu.

În privința celei mai probabile surse de atac, 77% din respondenți menționează angajații neglijenți ai companiei, urmați de grupări infracționale (56%) și angajați rău intenționați (47%).

Când vine vorba de a riposta împotriva unui atac avansat – din partea unor grupări sofisticate şi bine organizate – multe organizații sunt serios îngrijorate de nivelul scăzut de sofisticare al sistemelor lor curente de protecție. 75% din respondenți evaluează maturitatea sistemelor de identificare a vulnerabilităților drept „foarte scăzută sau moderată”. Alți 12% spun că nu au instalat un program formal de detectare a pătrunderilor ilegale în sistem, în vreme ce 35% își descriu politicile de protecție date ca fiind ad-hoc sau inexistente. 38% fie nu au un program de identificare sau de acces, fie nu au convenit, în mod oficial, asupra unui asemenea program.

Studiul mai arată că bugetele de securitate cibernetică sunt mai mari în organizații care:

  • Creează roluri dedicate, cum ar fi ofițeri de securitate în punctele cheie ale afacerii
  • Întocmesc de cel puțin două ori pe an rapoarte de securitate cibernetică pentru consiliul de administrație și pentru comitetul de audit intern
  • Identifică cele mai importante active IT și le protejează în mod diferențiat.

Raportul subliniază faptul că organizațiile care au la baza abordării operaționale procese mature sunt capabile să implementeze sisteme de securitate încă din faza de proiectare – security by design – care pot răspunde la riscuri neașteptate și la pericole emergente.

„În cazul preocupării actuale a organizațiilor pentru a se pregăti să răspundă noilor reglementări ale Regulamentului UE – GDPR (General Data Protection Regulation), care intră în vigoare în mai 2018, în activitățile de proiectare a soluțiilor de securitate cibernetică, ar trebui să țină cont încă de la început și de principiile <<privacy by default>>și <<privacy by design>> impuse de GDPR. Cu alte cuvinte, protecția datelor personale ar trebui asigurată conform Regulamentului GDPR încă din etapa de design a sistemelor de securitate. De exemplu, în cazul în care un angajat neglijent sau rău intenționat încearcă să trimită în afara organizației fișiere care conțin date personale ale clienților sau furnizorilor, soluțiile de securitate ar trebui să îl poată atenționa că încalcă legea, și/sau să îl blocheze în cazuri specifice. Pe de altă parte, cea mai simplă modalitate de a asigura securitatea datelor cu caracter personal este stabilirea cu claritate a drepturilor de acces în aplicațiile care procesează acest tip de date,” detaliază Carmen Adamescu.

Rezultatele arată că mai sunt multe de făcut până când security by design va deveni o practică standard. În timp ce 50% dintre respondenți afirmă că raportează regulat consiliilor de administrație, 24% spun că persoana responsabilă de securitate cibernetică ocupă un loc în consiliul de administrație și doar 17% – că membrii consiliilor de administrație au suficiente cunoștințe privind securitatea informatică pentru a evalua corect eficiența măsurilor preventive.

„Este important ca organizațiile să depășească etapa în care consideră securitatea cibernetică doar o atribuție a funcției IT și să se concentreze pe guvernanța securității informatice și, în mod special, pe conceptul security-by-design,” concluzionează Carmen Adamescu.

La Romexpo începe TÂRGUL CADOURILOR DE CRĂCIUN

0

TÂRGUL CADOURILOR DE CRĂCIUN (www.expo-cadou.ro) are loc la  ROMEXPO (Pavilionul C1) între 6 si 10 decembrie.

Astfel, timp de cinci zile, cadourile prind viață sub formă de: produse vestimentare şi accesorii (bijuterii, genţi, încălţăminte), cosmetice, obiecte de artă decorativă, decoraţiuni specifice sărbătorilor, brazi, dulciuri şi delicatese tradiţionale de sezon.

Expozanții se întrec în oferte promoționale și reduceri între 10 și 50%, valabile pe toată perioada târgului.

Intrarea la Târgul Cadourilor de Crăciun este liberă, accesul vizitatorilor începând de miercuri, 6 decembrie, ora 10:00.

 Ce găsim la târg?

  • Deliciile gastronomice nu lipsesc din „cămara” lui Moș Crăciun

La Târgul Cadourilor de Crăciun, vizitatorii pot cumpăra atât produse culinare tradiţionale românești, cât și preparate care aparțin culturilor gastronomice ale altor țări. Nu vor lipsi sortimentele de ceai, cafea și ciocolată, care vin să completeze ofertele propuse de companiile prezente la eveniment.

  • Bijuterii de autor, articole vestimentare de sezon, accesorii și cosmetice

Vizitatorii târgului vor putea alege din game variate de produse vestimentare de iarnă: canadiene, jachete, veste, tricotaje, șaluri rusești, haine de blană, mantouri, in stiluri diferite, cu elemente moderne,  dar și clasice, produse de marochinărie. Se pot achiziționa, de asemenea, bijuterii cu pietre și metoale prețioase și semipretioase, perle de cultură, argint si/sau fire de calitate superioara, realizate prin tehnici diferite.

Bărbații nu sunt nici ei uitați, astfel că se pot cumpăra diferite produse destinate domnilor, pornind de la obiecte de vestimentație și până la diverse accesorii (portmonee, genți, cravate, papioane, curele etc).

  • Decorațiuni clasice dar și nonconformiste

Oferta companiilor care expun la Târgul Cadourilor de Crăciun cuprinde o gamă variată de ornamente de brad și decorațiuni de sărbătoare cu motive tradiționale și reinterpretări moderne ale acestora:

– obiecte tradiționale specifice diverselor zone ale țări

– brazi naturali și artificiali

– globuri de sticlă hand-made

IMG_7636

Serbare pentru Moș Crăciun

Târgul oferă copiilor prilejul de a se întâlni cu Moș Crăciun în cadrul unor ateliere de arte vizuale, dans și povești. Cei mici vor putea participa la diverse ateliere de pictură, desen şi modelaj, prin programul desfăşurat de asociația Young Gold Fish. Cei mici vor avea posibilitatea să confecționeze, cu ajutorul voluntarilor, cadouri pentru părinți, bunici, prieteni, dar și propriile jucării și decorațiuni pentru bradul de Crăciun.

Copiii se vor bucura de spectacole de dans internațional, contemporan și folcloric. Pasionaţii de dansuri pot asista şi participa la demonstraţii având coregrafii speciale pentru Crăciun.

 

Program de vizitare  – Târgul Cadourilor de Crăciun:

  • Miercuri – sâmbătă, 6-9 decembrie 2017, orele: 10.00-19.00
  • Duminică, 10 decembrie 2017, orele: 10.00-18.00

Loc de desfaşurare: Pavilionul C1 – Romexpo

Intrarea este liberă.

 

 Alte informatii despre evenimente pot fi obtinute prin intermediul:

Deficitul bugetar pentru 2018: 2,97% din PIB

0

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit cash estimat la 2,97% din PIB, deficitul ESA fiind preconizat la 2,96% din PIB, iar în sectorul bugetar vor fi menținute măsuri precum compensarea cu zile libere și nu în bani a muncii efectuate suplimentar, neacordarea de tichete cadou sau a indemnizațiilor de hrană și de vacanță, potrivit documentului publicat pe site-ul Blocului Național Sindical. De asemenea, pentru ocuparea prin concurs a posturilor vacante în sectorul bugetar se va aplica principiul „unu la doi”, respectiv la două posturi vacante se va ocupa unul, de la 1 ianuarie 2018. Totodată, ordonatorii de credite trebuie să reducă cu 10% cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției, se mai precizează în proiect. Totodată, din 2018 va scădea contribuția pentru fondurile de pensii administrate privat la 3,75%, de la 5,1% în prezent. Salariul minim brut garantat în plată crește la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, iar punctul de pensie se majorează la 1.100 lei de la 1 iulie 2018. În perioada 1 iulie — 31 decembrie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei, conform Agerpres.

 

 

 

Crește inflația în zona euro

0

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat la 1,5% în noiembrie, de la 1,4% luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat). Nivelul inflației și consolidarea creșterii economiei zonei euro explică de ce luna aceasta Banca Centrală Europeană a diminuat programul său de relaxare cantitativă (QE). Conform acestor estimări, inflația în zona euro se apropie de obiectivul țintă al Bancii Centrale Europene, care vrea să mențină creșterea prețurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. De asemenea, cifra furnizată de Eurostat este sub estimările analiștilor, care se așteptau ca rata anuală a inflației să rămână stabilă în noiembrie. Potrivit Eurostat, în noiembrie, cele mai semnificative majorări de prețuri s-au înregistrat la energie (cu o creștere anuală de 4,7%, după un avans de 3% în octombrie), urmate de prețurile la alimente, alcool și țigări (2,2%, comparativ cu 2,3% în octombrie), în timp ce creșterea prețurilor la servicii a fost de 1,2%, similară cu luna precedentă. La ședința de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, dar a anunțat că va înjumătăți volumul achizițiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, potrivit Agerpres.

Cheltuieli bugetare pentru 2018, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de 2017

0

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în suma de 314,5 miliarde lei, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de anul în curs, și urmează să ajungă în anul 2021 la 372,8 miliarde lei, respectiv 33,1% din produsul intern brut, conform raportului privind situația macroeconomica și proiecția acesteia pe anii 2019 – 2021 publicat de Ministerul Finantelor Publice și citat de agenția Agerpres. Potrivit documentului, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate in 2018 la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB, în creștere cu 30,7 miliarde de lei față de 2017. La capitolul cheltuieli bugetare, cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistență socială, datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie și a majorării indemnizației sociale pentru pensionari. Cheltuielile de personal înregistrează o majorare în anul 2018 pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă, potrivit Agerpres. De asemenea, bunurile și serviciile consemnează o tendință de reducere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează o stabilizare pe perioada 2019-2021. Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indica un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.

Descoperire arheologică în centrul Capitalei

0

La doi paşi (în sens propriu) de drumurile zilnice ale multora dintre noi, în curtea interioară a clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta a Universității din București, au fost descoperite ziduri vechi de peste 300 de ani aparţinând Academiei Domnești de la Sfântul Sava (înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694). De asemenea, au fost descoperite ziduri ale Universității din București înființate de Alexandru Ioan Cuza la 1864, clădire construită sub îndrumarea arhitectului Alexandru Orăscu, afectată de bombardament în Al Doilea Război Mondial, ceea ce a necesitat demolare parțială în anii ’50 ai secolului trecut.

Descoperirile au fost făcute de arheologi de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, asistați de cadre didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Şantierul arheologic se înscrie în activitatea de cercetare începută în 2011 în zona actualei parcări subterane de la Universitate.

Deschiderea programului Centenarul României Mari

0

Inspectoratul Școlar al Municipiului București a deschis programul de activităţi dedicate Centenarului României Mari prin evenimentul cultural-științific „Onor Casei Regale! Rolul Monarhiei în făurirea statului modern prin Marea Unire de la 1918” organizat în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Casa Corpului Didactic București (foto). A participat şi s-a adresat reuniunii principele Radu. O perspectivă actuală asupra evenimentelor şi personalităţilor istorice din urmă cu un secol a oferit prof. Mihai Manea. A fost prezentată o expoziţie cu o largă ofertă de materiale didactice (hărţi, planşe etc.) pe teme de istorie, produse de „Eurodidactica”. În calitate de inspector şcolar general adjunct, prof. Diana Melnic a prezentat coordonatele abordărilor educaţionale referitoare la Unirea din 1918.

Scoala 178Gânduri pentru Marea Unire

 O primă concretizare a programului cu tema Centenarul Marii Uniri a derulat Şcoala Gimnazială Nr 178 din sectorul 1 – director, prof. Daniela  Paizan. Activitatea „Gânduri pentru Marea Unire” a angrenat elevi şi cadre didactice (foto) într-un demers creativ, pornit din prezent, de la tabloul socio-economic al României de azi, aşa cum este perceput de pe poziţia celei mai tinere generaţii.

Economistul este unul dintre partenerii programului Centenarul României Mari.

Rata anuală a inflației în zona euro s-a majorat în luna noiembrie

0

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat în noiembrie până la 1,5%, de la 1,4% luna precedentă, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Inflația în zona euro se apropie de pragul dorit al Băncii Centrale Europene, care vrea să mențină majorarea prețurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.

De asemenea, inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile precum energia și alimentele, s-a menținut la 0,9% în noiembrie.

Potrivit estimărilor realizate de Eurostat, în noiembrie, cele mai semnificative majorări de prețuri s-au înregistrat la energie (cu o creștere anuală de 4,7%, după un avans de 3% în octombrie), alimente, alcool și țigări (2,2%, comparativ cu 2,3% în octombrie).

La ședința de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, dar a anunțat că va înjumătăți volumul achizițiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, diminuând programul său de relaxare cantitativă (QE) în așteptarea creșterii inflației, potrivit Agerpres.

 

Guvernul se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 5,5%, până la 907,85% miliarde de lei în 2018

0

Guvernul estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), potrivit sintezei proiectului de buget pentru anul viitor, realizată de Ministerul Finanţelor.

În aceeași măsură, Guvernul estimează în 2018 un deficit bugetar la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA va fi de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În plus, pentru anul viitor, Guvernul estimează o inflaţie medie de 3,1%, în condiţiile în care BNR estimează o inflaţie de 3,2% pentru finalul anului 2018, potrivit News.ro.

Guvernul prognozează un număr al şomerilor de 351.000 de persoane , în timp ce un câştig salarial mediu net lunar va fi de 2.614 lei.

În anul 2018 cheltuielile destinate investiţiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei.

De asemenea, veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

Totodată, cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.

 

Programul trenurilor de metrou în perioada de minivacanță de 1 Decembrie

0

Compania Metrorex va pune la dispoziția călătorilor trenuri care vor circula în perioada minivacanței de Ziua Națională, 30 noiembrie – 3 decembrie, conform zilelor de weekend și sărbători legale, potrivit Metrorex,

De asemenea, reprezentanții companiei precizează că vor suplimenta garniturile de tren cu ocazia Zilei Naționale, dar și pentru a vizita târgurile sau evenimentele specifice sărbătorilor de iarnă.

„Trenurile vor circula în această perioadă conform graficelor pentru zilele de weekend și sărbători legale. Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să asiste la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Naționale, să viziteze târgurile sau evenimentele specifice Sărbătorilor de Iarnă dar și să meargă să admire decorațiunile care înfrumusețează capitala în această perioadă, Metrorex va introduce trenuri suplimentare”, potrivit News.ro

Guvernul adoptă hotărârea de majorare a salariului minim brut de la 1 ianuarie

0

Guvernul adoptă în şedinţa de miercuri hotărârea prin care salariul minim brut va atinge cota de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018.

”Avem astăzi pe ordinea de zi hotărârea de guvern pe care am prezentat-o într-o primă lectură în urmă cu o lună de zile, privitoare la creşterea salariului minim brut garantat în plată, fără adaosuri şi alte sporuri, la suma de 1.900 de lei, care este corespunzător salariului de 1.550 de lei pe care îl avem în programul de guvernare, plus întoarcerea sarcinii fiscale”, a precizat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.

Potrivit actului normativ ”începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”.

 

 

Şcolile particulare cer să nu fie discriminate

0

Patronatul Investitorilor Autohtoni – Piarom a organizat o nouă conferinţă cu tema „Educația privată preuniversitară – mai mult decât antreprenoriat”, cu obiectivul unui dialog între investitorii într-un domeniu vital pentru economia şi societatea viitorului şi autorităţi. Demersul a fost argumentat inclusiv prin furnizarea informaţiei că, la ora actuală, 35 % din învăţământul bucureştean este reprezentat de unităţi private, în care învaţă circa 20.000 de elevi şi preşcolari. Şi totuşi, a apreciat preşedintele Piarom, Cristian Pârvan, „sistemul de educaţie privat este considerat din perspectiva autorităţilor un pericol care tulbură apele”, ignorându-se că de fapt sistemul de stat este cel care a devenit „închistat, birocratic, orientat spre profit”.

Pe parcursul dezbaterii, profesori şi manageri din învăţământul privat au formulat observaţii şi propuneri pentru un tratament nediscriminatoriu pentru unităţile lor în raport cu cele de stat şi au avansat solicitări precum: finanţarea după principiul „banii urmează elevul” să fie aplicată și unităților autorizate, nu numai celor acreditate; norma de hrană și alocarea pentru rechizite și haine să fie acordate și copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din învățământul privat; clarificarea regimului juridic al înfiinţării, organizării şi funcţionării unităţilor de învăţământ privat; posibilitatea organizării unor activităţi extracrriculare și în unităţi de stat; conlucrarea cu autorităţile de resort pentru identificarea unor soluţii de autorizare a spaţiilor din punctul de vedere al securităţii la incendiu; susținerea de către autorități a unor proiecte pilot inovative lansate din mediul privat; dezvoltarea unor parteneriate public-private pentru programul Şcoala după școală; reglementarea posibilităţii ca unităţile de învăţământ private să poată fi în activitate şi pe timpul vacanţei de vară.

Indicele ROBOR a atins pragul de 2,20%, nou record istoric

0

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marţi până la nivelul de 2,20%, cel mai mare din 28 octombrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Cel mai mare nivel a fost atins în 4 noiembrie 2014, când a fost 2,32%.

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie 2017, când a atins nivelul de 1%.

De asemenea, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestuia va duce la o ascensiune a ratelor în cazul creditelor în lei.

Dobânzile interbancare au scăzut drastic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016.

De ce nu reușește România să pună in valoare resursele forestiere la adevăratul potential?

0

 

România nu reușeste să pună în valoare fondul forestier la întregul potențial, iar volumul de masă lemnoasă în păduri a crescut. Poate surprinzător pentru opinia publică din România, acestea sunt doar două dintre concluziile la care a ajuns Consiliul Concurenței, într-un studiu publicat recent. Studiul se referă la piața primară a lemnului și arată că stocul  de masa  lemnoasă raportat la suprafața impădurită,  este în cantitate mai mare decât înainte de anul 1989, atunci când s-a realizat ultimul inventar forestier. În cifre, un hectar  de pădure avea, în anul 2013, 322 metri cubi de masă lemnoasă, față de 217 mc, în anul 1984. Creșterea de masă lemnoasă la hectar nu se explică prin vârsta pădurii, intrucât, în acest moment, pădurile au în medie, o vârstă mai mare (63 de ani) față de momentul ultimului inventar forestier național. Datele arată că masa lemnoasă a crescut în ultimii 27 de ani, atât raportată la hectar (plus 105 mc pe hectar), ca volum total, cu un plus de 771 milioane de mc, iar ca suprafață împădurită a crescut cu 4%, adică cu 266.000 hectare. De remarcat că, în ultimii 27 de ani, la nivel european, cele mai mari creșteri ale suprafeței împădurite au avut loc în Franța (6,7%) și Polonia (6,2%), peste media europeană care a fost de 5%.

 

Așadar, în România, în pofida tăierilor ilegale, care și-au redus intensitatea în ultimii ani, fondul forestier a crescut. Tăierile ilegale trebuie combătute si eradicate, dar mitul că dispar pădurile României este fals,  iar studiile de specialitate demonstrează acest lucru.  Volumul exploatat in present- o medie de 17-18 miliaone mc annual, este mult mai mic decât  media volumului exploatat in perioada comunistă, cand volumul exploatat annual se situa la 24-26 miloane mc. Una dintre  cause o arată o  analiză realizată de compania de consultanță PWC România : “Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 ,în scădere de la 88% în 1990″.  Aceeași concluzie o regăsim in raportul Consiliului Concurenței.

 

În pofida faptului că  stocul masa lemnoasă a crescut, în ultimii 27 de ani, exploatarea lemnului nu este la nivelul potențialului. Studiul realizat de Consiliul Concurenței prezintă o interesantă comparație în ceea ce privește potențialul forestier și exploatarea efectivă, între câteva state europene, relativ apropiate din punctul de vedere al sectorului forestier. Este vorba despre Cehia, Germania, Franța, Polonia și România. Astfel, România are, dintre statele analizate, cea mai mică suprafață forestieră disponibilă pentru exploatare. Motivul? Lipsa investițiilor, respectiv lipsa dezvoltării și întreținerii drumurilor forestiere. De asemenea, sunt analizați indicatorii calitativi care arată nivelul exploatării masei lemnoase, precum producția de lemn din totalul suprafeței forestiere sau producția de lemn din totalul stocului de masă lemnoasă. Rezultatele sunt total în defavoarea României. Astfel, în Cehia, Germania sau Polonia, producția de masă lemnoasă raportată la hectar de fond forestier este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România; Cehia, cu o suprafață forestieră de trei ori mai mică decât a României, obține o producție de masă lemnoasă mai mare decât cea a țării noastre; Polonia, cu o suprafață forestieră mai mare cu 40% decât a României, are o producție dublă față de România.

 

Analizele profesioniste demonstrează că un nivel ridicat al producției de lemn nu este incompatibil cu un management dedicat principiilor de dezvoltare durabilă. În România, tăierile ilegale nu sunt un argument real  pentru a explica lipsa de mobilizare  a resurselor forestiere.

Cauzele care produc diferențele de punere în valoare economică a resurselor forestiere între România și statele europene sunt clar exprimate în studiile de specialitate. Este vorba despre: densitatea de drumuri forestiere, mult mai mică față de media europeană, ceea ce face accesul dificil la masa lemnoasă și duce la exploatarea intensivă a suprafețelor accesibile; tehnologia și utilajele folosite nu permit obținerea de randamente superioare. Marea majoritate a companiile din industrie sunt decapitalizate și nu își permit să investească; „pseudo” studiile care vorbesc despre 300 000 ha păduri virgine, cu notificarea acestor suprafețe către Garda forestieră au ca rezultat blocarea recoltării masei lemnoase de pe aceste suprafețe.

 

Trebuie precizat că, până în prezent, suprafața confirmată a pădurilor virgine și cvasivirgine este de aproximativ 15 000 ha. Finalizarea inventarierii și realizarea catalogului pădurilor virgine este un imperativ, pentru a se evita blocarea artificială a administrării pădurilor; vârsta arborilor exploatați este cu o treime mai mare decât media europeană, ceea ce reduce productivitatea sectorului și, nu în ultimul rând, legislația care privește recoltarea masei lemnoase este arhaică, neadaptată la piață, singura de acest gen din Uniunea Europeană și care se aplică de 50 de ani. De asemenea, sistemul de valorificare a masei lemnoase, atât pentru lemnul de foc pentru populație, cât și pentru industria de prelucrare a lemnului și a mobilei, este nefuncțional. Sunt probleme care dacă nu își vor gasi o rezolvare vor crea un blocaj, atât în ceea ce privește aprovizionarea cu lemne de foc a populației, cât și furnizarea de materie primă industriilor aflate pe orizontală.

Şapte medalii la Turneul Internaţional de Informatică Shumen

0

România a obţinut șapte medalii – patru de aur și trei de bronz. – la Turneul Internaţional de Informatică Shumen, Bulgaria, 2017:

Medaliile de aur au fost cucerite de lotul de seniori (foto) format din Costin-Andrei Oncescu (Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel), Andrei Popa (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui), Alex Tatomir (Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila), Ștefan Constantin-Buliga (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), pregătiți de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) și Adrian Panaete (Colegiul Național „August Treboniu Laurian” din Botoșani).

Medaliile de bronz au fost obținute de lotul de juniori: Daniel-Ștefan Boni (Liceul Internațional de Informatică din Constanța), Tudor-Gabriel Mocioi (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București) și Albert-Antoniu Greaca (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București); din echipă a făcut parte și Mircea Donciu, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București; echipa a fost pregătită de studenții Lucian Bicsi și Teodor Stelian Ionescu (Universitatea din București).

Barometrul Industrial IRSOP-SNSPA

0

Barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe baza unor parametri furnizaţi de un eşantion de manageri arată că „în luna octombrie industria s-a oprit din creştere, după trei luni de avans succesiv”, în timp ce „indicatorul costurilor de producţie actuale şi viitoare a continuat să urce puternic, iar aşteptările privind creşterea costurilor s-au amplificat la un nivel fără precedent în ultimii trei ani de când datează măsurătorile Barometrului”. În sinteză, datele şi aprecierile aferente spun că: volumul producţiei a coborât (61 de puncte) după trei luni de urcare la 53 în iulie la 64 în septembrie; stocurile s-au micşorat, cu observaţia că în 2017 indicatorul pentru stocuri nu a ieşit niciodată din zona de contracţie (sub 50 de puncte), aprecierea fiind că „persistenţa stocurilor mici înseamnă două lucruri: preocuparea managerilor de a avea cât mai puţine stocuri pentru a proteja lichidităţile companiei şi o cerere slabă care nu necesită stocuri mari pentru materiale sau pentru produse gata de livrare”; comenzile noi au stagnat la 61 de puncte, tot după 3 luni de creştere constantă; comenzile pentru export au regresat de la 59 de puncte la 57; importurile de materii prime au înregistrat o evoluţie similară, de la 56 în iulie, la 61 în septembrie şi tot 61 în octombrie; indicatorul forţă de muncă rămâne relativ neschimbat, 50 de puncte în octombrie faţă de 51 în septembrie, aprecierea fiind că „fluctuaţiile la nivelul comenzilor şi al producţiei explică parţial stabilitatea relativă a numărului de salariaţi”, fără să „ştim încă ce efecte va avea creşterea costurilor de producţie”; costurile de producţie au crescut de la 58 în iulie la 71 în octombrie, cu 6 puncte peste media indicatorului pentru perioada ianuarie-septembrie din acest an (65) şi cu 10 puncte peste indicatorul pentru volumul producţiei, încât „costurile reprezintă probabil în acest moment principala preocupare a managerilor din industrie”; preţurile încasate sunt uşor mai mari, 60 în octombrie, faţă de 58 în septembrie, observaţiile fiind că „reflectă probabil tendinţa companiilor de a compensa întrucâtva urcarea puternică a costurilor fixe şi variabile. Se păstrează însă discrepanţa mare între indicatorul costurilor (71) şi cel al preţurilor încasate (60)”; cheltuielile de capital au rămas pe loc; indexul de optimism (agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare) a rămas „blocat” la 59 de puncte, cu 3 puncte sub media lunilor ianuarie-septembrie 2017; costurile viitoare au atins scorul cel mai ridicat înregistrat până acum de Barometrul Industrial, concluzia fiind că dacă îngrijorările se menţin, costurile vor afecta cel mai puternic deciziile managerilor în toate domeniile de activitate”.

Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 2,3% în luna octombrie 2017

0

Restanțele creditelor în lei din luna octombrie ale populației și firmelor, se cifrează la 5,513 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de suma existentă în septembrie, în timp ce restanțele la creditele în valută au crescut cu 0,11%, la 6,909 miliarde de lei, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Suma creditelor în lei din luna octombrie era de 143,93 miliarde de lei (cu 0,6% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,76 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 78,29 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.

De asemenea, creditele în valută au ajuns la suma de 92,4 miliarde de lei în octombrie 2017 (cu 1,02% mai puțin față de septembrie 2017.

La finalul lunii octombrie, totalul creditelor în lei contractate de bucureșteni ajungea la 50,636 miliarde lei, iar cele în valută la 44,284 miliarde de lei.

 

Aeroporturi București a terminat lucrările de reabilitare la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă

0

Reprezentanții Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au anunţat luni că s-au finalizat lucrările de întreţinere şi reparaţii la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă.

CNAB a anunțat că lucrările de reparații la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă au început în septembrie 2017.

”Lucrările s-au încheiat în acest week-end şi au totalizat o suprafaţă de 67.228 mp, din care 39.483 mp la pista nr. 1 şi alţi 27.745 mp la platforme şi căi rulare a avioanelor”, potrivit comunicatului.

De asemenea, reparaţiile s-au desfăşurat în special noaptea pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor şi pentru reducerea disconfortului pasagerilor, potrivit CNAB.

În același timp, lucrările au fost destul de complexe și au depins de condiţiile meteo, potrivit companiei. CNAB a anunţat că finalizarea lucrărilor permite operarea pistei la capacitate maximă, chiar și în condiţii de vizibilitate redusă sau vreme nefavorabilă.

 

FNGCIMM simplifică procedurile de acordare a garanțiilor pentru solicitanții din cadrul Programului Start-Up Nation

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) aplică noi măsuri în vederea optimizării fluxului de garantare pentru proiectele din cadrul Programului Start-Up Nation.

Consiliul de Administratie al FNGCIMM a aprobat crearea unui mecanism aplicabil exclusiv garanțiilor necontragarantate acordate în cadrul Programului Start-Up Nation, de eliminare a transmiterii Certificatului de Atestare Fiscală, asigurând astfel o și mai mare fluidizare a procesului de avizare a garanțiilor pentru acest program.

Ca urmare, începând cu data de 28.11.2017, pentru solicitarile de garanții pentru care nu se solicită contragarantarea, Certificatul de Atestare Fiscală va trebui să fie în termenul de valabilitate la data aprobării finanțării de către bancă.

În acest fel, expirarea Certificatului de Atestare Fiscală pe parcursul procesului de analiză nu mai constituie un motiv de respingere a dosarelor solicitanților.

FNGCIMM continuă să ia măsuri de optimizare a procesului de garantare și în vederea scăderii intervalelor de timp în care dosarele beneficiarilor proiectelor se află în analiză la Fond.

Măsurile luate au ca scop dinamizarea acordării garanțiilor în cadrul Programului Start-Up Nation.

Editura ASE, Premiul Educaţia la Târgul Gaudeamus

0

Editura ASE este laureată cu Premiul Educaţia la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat de Radio România, ediţia 24, desfăşurat în Pavilionul Central Romexpo. Academia de Studii Economice primeşte astfel o nouă confirmare a valorii şi complexităţii producţiei editoriale a profesorilor, cercetătorilor şi colaboratorilor ei.

Prin votul publicului, câştigătoare ale Trofeelor Gaudeamus sunt editurile Humanitas, Rao, Nemira, Polirom.

Editura Crime Scene Press obţine Premiul de Excelenţă.

Cea mai râvnită carte a târgului, desemnată prin votul publicului, este „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, Editura Litera.

Ministerul Consultării Publice va iniţia o lege nouă pentru ONG-uri

0

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social a dat aviz negativ proiectului legislativ lansat din Parlament pentru modificarea OUG 26/2000 privind activitatea fundaţiilor şi asociaţiilor, a anunţat ministrul Gabriel Petrea (foto). Totodată, el a apreciat că „o modificare legislativă trebuie făcută, dar care să ducă la debirocratizare, la simplificare, nu să fie restrictivă, să îngrădească funcţionarea ONG-urilor”. Drept urmare, ministerul va iniţia propriul proiect de lege în acest sens şi-l va lansa în dezbatere publică. Fără a intra în detaliile preconizatului act normativ, Gabriel Petrea s-a referit, ca exemplu de modificare, la necesitatea unor prevederi clare referitoare la statutul de utilitate publică al unor organizaţii, având în vedere că la ora actuală este reglementată obţinerea acestui statut, dar nu şi eventuala pierdere în anumite condiţii, care nu ar mai justifica deţinerea lui.

Romsilva a deschis campania de împăduriri

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a deschis campania de împăduriri de toamnă printr-o acţiune în Ocolul Silvic Brăneşti, subunitate a Direcţiei Silvice Ilfov. Au participat ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, ing, Cezar Răduță, directorul DS Ilfov, silvicultori localnici, elevi și cadre didactice de la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești (foto).

Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu a subliniat că, la nivel naţional, în actuala campanie, Romsilva are planificată regenerarea a 2537 de hectare fond forestier de stat: 1340 de hectare, regenerări naturale și 1233 de hectare, împăduriri. Vor fi plantaţi 4,1 milioane de puieți forestieri. Completări curente în plantații sunt prevăzute pe 207 de hectare, iar lucrări de refacere a plantațiilor se vor efectua pe 141 de hectare. În total, rogramul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare (8721 de hectare prin regenerări naturale, 5531 de hectare prin împăduriri), completări curente în plantații pe 2589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, reprezentând 84,9% din programul anual.

Fonduri europene deblocate pentru cercetare

0

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană, a anunţat ridicarea condiţionalităţii ex-ante 1.2 privind infrastructurile de cercetare din România, constatând îndeplinirea acesteia. Ca urmare, România poate să finanţeze din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii infrastructurile publice de cercetare prezentate în Raportul Infrastructurilor de Cercetare şi Inovare din România, ceea ce poate să conducă la deblocarea a peste 260 milioane euro numai pentru zonele mai puţin dezvoltate.

Furnizând această informaţie, Ministerul Cercetării şi Inovării explică: „Prin proiectul Dezvoltarea Capacităţii Administrative a MCI de implementare a unor acţiuni stabilite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare tehnologică şi Inovare 2014-2020, Cod SIPOCA 27, coordonat de Ministerul Cercetării şi Inovării şi cu efortul susţinut a 84 de experţi naţionali independenţi, grupaţi în 7 paneluri pe domeniile de specializare inteligentă şi de interes naţional din SNCDI 2014-2020, au fost identificate şi evaluate noi propuneri de infrastructuri de cercetare, care au fost incluse în Roadmap-ul naţional. Pe baza acestor evaluări, Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare e elaborat Raportul final”. Acest raport reprezintă un document strategic elaborat la nivelul Ministerului Cercetării şi Inovării de Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare (CRIC), organism consultativ al ministerului. Documentul a fost asumat şi aprobat prin Ordinul Ministrului Cercetării şi Inovării Puiu-Lucian Georgescu. MCI precizează că „roadmap-ul infrastructurilor de cercetare conţine 60 de propuneri de proiecte prioritare pe cele 7 domenii de cercetare ale Strategiei Naţionale de Cercetare 2014-2020, a căror finanţare va fi asigurată din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), din fonduri naţionale şi din alte surse de finanţare naţionale şi internaţionale”.

Indicele Robor la 3 luni s-a majorat până la nivelul de 2,19%, cel mai mare nivel din octombrie 2014

0

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut vineri până la nivelul de 2,19%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

De asemenea, indicatorul a avut o creștere semnificativă începând cu data  de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%.

Indicele Robor la 6 luni a crescut vineri la 2,30%, cel mai mare nivel din 4 noiembrie 2014, când a fost tot 2,32%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

Totodată, dobânzile interbancare au scăzut anul trecut în contextul în care indicele Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

 

Flanco a avut vânzări în valoare de 200 de milioane de lei în cadrul Black Friday

0

Compania Flanco a înregistrat vânzări de 200 milioane de lei cu ocazia Black Friday (27 octombrie şi 19 noiembrie 2017), cu 30% mai mult faţă de anul trecut în cadrul aceluiași eveniment destinat reducerilor.

“O altă categorie de cumpărători a fost aceea a clienţilor deja informaţi, care au ştiut exact ce îşi doresc şi au ales să îşi achiziţioneze produsele din confortul propriei case. Aşa cum ne aşteptam, tendinţa ascendentă a cumpărăturilor făcute online s-a menţinut, iar vânzările pe flanco.ro au crescut cu 35% faţă de anul trecut”, a declarat Dragoş Sîrbu, director general Flanco.

De asemenea, numărul de produse tranzacționate de retailer în cadrul campaniei de Black Friday a ajuns la 480.000, în topul preferinţelor clienţilor aflându-se electrocasnicele mari (peste 60.000 de unităţi vândute), electrocasnicele de bucătărie (peste 50.000), televizoarele (peste 40.000), produsele de îngrijire personală (peste 35.000) şi smartphone-urile (peste 30.000).

Compania Flanco are contracte cu mai multe firme de curierat din ţară în vederea livrărilor de produse către clienți.

Flanco are peste 1.500 de angajaţi şi o reţea de 124 de magazine.

 

Drumul care face legătura între Neamț și Bacău va fi reabilitat cu aproximativ 185 de milioane de lei

0

Axa rutieră Neamț-Bacău va fi modernizată prin Programul Operațional Regional (POR), potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene (MDRAPFE), potrivit AGERPRES.

Contractul de finanțare și reabilitare a fost semnat de Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

“În ultimele săptămâni am semnat contracte de finanțare pentru investiții de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere din toate regiunile istorice ale țării. Acest demers va continua și în viitorul apropiat, fiindcă mă număr printre cei care cred cu tărie că infrastructura de transport este vitală pentru dezvoltare”, a subliniat Marius Nica.

De asemenea proiectul are ca obiectiv creșterea gradului de accesibilitate a localităților aferente comunelor Dămienești, Negri, Prăjesti, Traian, Secuieni, Izvoru Berheciului, Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești și Podu Turcului.

Proiectul include modernizarea a 94 de km de drum județean, care va scurta timpul de transport cu 30% a participanților la trafic.

 

ICPE-CA transferă cunoştinţe în energie către mediul privat

0

Dezideratul frecvent invocat al transferului rezultatelor cercetării în economie îşi găseşte concretizare la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE–CA prin derularea proiectului „Transfer de cunoștințe către mediul privat în domeniul energie având la bază experiența științifică a ICPE-CA (TRANSENERG)”. Într-o conferinţă de prezentare a disponibilităţilor în acest sens, dr. ing. Sergiu Nicolaie, directorul general al ICPE-CA şi managerul proiectului, împreună cu alţi specialişti ai institutului, a oferit potenţialilor parteneri din zona de business o expunere detaliată, cu deschidere spre aplicare practică.

Proiectul, cu derulare în perioada 2016-2021, este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în calitate de Organism Intermediar (OI), în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene (MFE) în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC) în cadrul Axei prioritare 1 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) în sprijinul Competitivităţii Economice şi Dezvoltării Afacerilor, acţiunea 1.2.3. – Parteneriate pentru transfer. Valoarea totală a proiectului este de 17.049.512 lei.

Obiectivul general al proiectului este „creșterea gradului de transfer al competențelor CDI din Departamentul de Eficiență în Conversia și Consumul de Energie al ICPE-CA către mediul privat, în domeniul energie, mediu și schimbări climatice, având la bază parteneriatele dintre institute, universităţi şi actorii economici”. În esenţă, proiectul vizează „realizarea şi implementarea în perioada 2016-2021 a unui portofoliu de proiecte de colaborare al ICPE-CA (servicii, produse şi tehnologii) cu întreprinderile din domeniul energie, mediu şi schimbări climatice; creşterea competențelor angajaţilor ICPE-CA din departamentul de Eficiență în conversia şi consumul de energie în domeniul transferului de cunoştinţe; crearea şi completarea continuă a unei baze de date cu servicii, produse şi tehnologii pe care ICPE-CA le oferă mediului privat; valorificarea potențialului infrastructurilor de CD dobândite sau modernizate începând cu anul 2007 şi asigurarea accesului întreprinderilor colaboratoare la facilităţile, instalaţiile şi echipamentele de cercetare specifice”.
Sunt aşteptaţi parteneri din mediul privat (unele colaborări au şi început), interesaţi să-şi dezvolte producţia la standarde de top în domeniul energiei valorificând rezultate de cercetare avansată.

Un sat din Elveția acordă o primă în valoare de 70.000 de franci familiilor care doresc să se stabilească acolo

0

Locuitorii din orașul elvețian Albinen, își vor exprima opinia prin vot în data de 30 noiembrie în vederea propunerii privind acordarea unei prime familiilor care sunt dispuse să locuiască acolo timp de cel puțin un deceniu, informează publicația The Independent.

Această propunere a fost adusă în discuție din cauza faptului că în prezent, în acest sat mai trăiesc doar 240 de locuitori, dintre care doar opt copii, iar multe dintre casele din sat sunt folosite doar ca locuințe de vacanță.

Potrivit consensului, familiile care doresc să cumpere sau să construiască o casă în Albinen, vor putea beneficia de 25.000 de franci/adult și 10.000 de franci/copil. Aceasta ar însemna 70.000 de franci pentru o familie obișnuită compusă din doi adulți și doi copii.

De asemenea, potrivit înțelegerii, există și condiții impuse viitorilor rezidenți. Pentru a fi eligibil, trebuie să ai o vârstă de sub 45 de ani și să trăiești în Albinen timp de cel puțin zece ani.

Totodată, pentru a putea beneficia de suma respectivă, proprietatea pe care familia o va cumpăra trebuie să aibă o valoare de cel puțin 200.000 de franci și trebuie să fie o locuință permanentă. Banii nu trebuie rambursați, decât în cazul în care locuința va fi părăsită în mai puțin de 10 ani.

 

Software pentru Sănătatea business-ului medical

0

Interviu cu Marius Ciupercă, director general Setrio Soft

Setrio Soft este o soluție care pe de-o parte crește profitabilitatea unei afaceri din domeniul sănătății, pe de altă parte poate aduce niște beneficii publicului larg. Hai să vorbim întâi de zona de business. Despre ce este vorba?

În primul rând, Setrio Soft este numele firmei. Noi avem mai multe produse care vizează diverse domenii de activitate, de exemplu avem o aplicație pentru farmacii și lanțuri de farmacii, avem aplicații pentru cabinete și clinici medicale, o aplicație pentru depozite de medicamente, pentru producători. În primul rând aș vrea de la început să spun că interacțiunea cu pacientul presupune mai mult decât vânzarea de medicamente și prestarea de servicii medicale. În această interacțiune are loc o consiliere, are loc un act medical sau o discuție cu persoana specialistă în domeniul respectiv. Ca atare, business-urile în domeniile acesta medical și farmaceutic s-au dezvoltat în jurul specialiștilor, fie  că vorbim de medici sau farmacii.

Ce beneficii le aduce celor care folosesc astfel de aplicații?

Noi, ca și companie, ne uităm în primul rând la pacient. Pacientul care vine într-o farmacie sau într-un cabinet medical și care folosește soluțiile noastre trebuie să fie plăcut surprins de serviciile medicale și de produsele pe care le primește, iar noi ajutăm jucătorii din domeniu să fie mai aproape de pacienți să le ofere produse de calitate la prețuri convenabile. Putem să începem de exemplu cu clinicile medicale. Pentru o astfel de companie – până la urmă o clinică medicală este companie –, noi avem o aplicație care ajută partea de organizare a pacientului din momentul în care intră pe ușă până în momentul în care a părăsit clinica. Avem un modul foarte bun și performant de organizare a recepției: în momentul în care te programezi la medic știi exact momentul în care trebuie să ajungi, știi exact ce investigații îți vor fi realizate, cât ai de plată.

 Sunt cu site-ul în față și încerc să văd cam care ar fi pașii pe care trebuie să-i urmărească un posibil pacient, o persoană care are o afecțiune, are nevoie de un serviciu medical, trebuie să ajungă la o clinică și să vedem exact cam cum merge.

Site-ul companiei noastre este realizat pentru producătorii din domeniu, noi în principiu activăm în piața business to business.

Recomandă-mi tu. Pe care platformă ar trebui să mă duc ca să putem discuta beneficiile pentru pacienți?

Pe BizMedica de exemplu, este soluția pentru clinicile medicale.

 Am BizMedica în față. Solicit o prezentare, și de aici încolo ce se întâmplă?

Care sunt așteptările dumneavoastră de la medicul de familie? Din punct de vedere al punctualității, noi instalăm în cabinetul medical un modul de programări prin care dumneavoastră sunați la cabinetul sau la clinica respectivă. Vă spuneți numele, prenumele și stabiliți împreună cu persoana din recepție sau cu asistentul, în cazul unui cabinet individual de medicină de familie, când ați dori să veniți. Vă programați în data de, la ora de și aveți certitudinea că medicul vă așteaptă atunci. Având în vedere că discutăm de servicii medicale, nu întotdeauna timpul bugetat pentru o discuție cu pacientul este fix. Cu un pacient un medic poate să stea zece minute, cu altul poate sta douăzeci de minute, treizeci de minute, patruzeci, în funcție de gravitate și de ceea ce se întâmplă în momentul prestării serviciului medical, dar aveți certitudinea că nu întârziați sau că nu așteptați la o coadă, cum se întâmplă în spital de exemplu.

Un tablou economico-social văzut „din interior”

0

UNICEF România prezintă în aceste zile în centrul Capitalei, la „Arcub Gabroveni”, un tablou economico-social asupra unei lumi existente în ţara noastră, puţin cunoscute şi frecvent ocolite. Forma de prezentare este a unei expoziţii multimedia cu titlul „(Vei înţelege doar) DIN INTERIOR”. Conţine ceea ce formal se cheamă imagini foto, imagini video, „poveşti” de viaţă, obiecte cu o anume sugestie. Ce-i lipseşte este convenţionalul dat de morala făcută cu sila în destule alte contexte comparabile. E de văzut, nu de povestit, în strada Lipscani nr. 84-90, cu corespondent în strada Gabroveni nr. 50-53, până sâmbătă, 25 noiembrie, între orele 10 şi 22; intrarea e gratuită.

Bani europeni pentru universităţi

0

Se deschide calea fondurilor europene 2014-2020 pentru universităţile de stat – bani pentru reabilitare, modernizare, extindere, dotare cu obiecte de inventar/mijloace fixe necesare procesului educaţional. Pentru punerea în temă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a organizat un eveniment de informare Regio privind „Prioritatea de investiții 10.1 – Investitiile in educatie si formare, inclusiv in formare profesionala, pentru dobandirea de competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de educatie si formare, Obiectiv specific 10.3 – Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive”.

Sunt eligibile „instituţiile de învăţământ superior de stat cuprinse în Anexa nr. 2 Structura instituţiilor de învăţământ superior de stat, domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2017-2018 a Hotărârii de Guvern nr. 140/2017 din 16 martie 2017 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2017-2018”.

Prioritar vor beneficia de fonduri domeniile „cu potențial de creștere care contribuie la creșterea angajabilității absolvenților învățământului superior în sectoare competitive și cu specializări inteligente”.

Proiectele trebuie să se încadreze între minimum 100.000,00 euro şi maximum 6.700.000,00euro, cu condiţia sp nu depăşască echivalentul a 30.000.000,00 lei calculat la cursul euro din luna depunerii cererii.

Cererile de proiecte se depun de la 24.11.2017, ora 12.00 până la 24.04.2018, ora 12.00.

OTP Consulting anunță 3 programe de finanțare pentru antreprenori

0

OTP Consulting anunță 3 programe de finanțare dedicate antreprenorilor din țară și din Diaspora, în valoare de peste 10 mil. euro

Proiectul Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Centru, în valoare totală de cc. 5 mil. euro, din care peste 3 mil. euro sunt alocați dezvoltării a 89 de business-uri;

  • Proiectul SMART Start-UP – Antreprenoriat inovativ și sustenabil în Sud Muntenia, în valoare totală de peste 4 mil. euro, din care cca. 2,5 mil. euro sunt finanțări cu obiectiv de dezvoltare a 72 de start-up-uri;
  • Proiectul FIA – Fii Antreprenor Acasă. Investește în viitorul tău! în valoare de 1,7 mil. euro, din care peste 880.000 euro sunt fonduri alocate dezvoltării a 22 de start-up-uri;
  • Toate cele 3 proiecte însumează 10,7 milioane euro, cu 6,4 milioane euro alocați exclusiv înființării și dezvoltării de afaceri sustenabile.

București, 21 noiembrie 2017 – OTP Consulting, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) lansează trei proiecte cu finanțare din fonduri europene pentru peste 1.500 de antreprenori și 183 de noi business-uri, în valoare totală de 10,7 milioane euro.

Proiectul Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Centru (ID 105328), lansat în parteneriat cu CCIR, are ca scop susținerea inițiativelor antreprenoriale în vederea dezvoltării mediului economic și creșterii gradului de ocupare în regiunea Centru. Proiectul se adresează cetățenilor români cu vârsta de peste 18 ani, care au domiciliul în mediul rural sau urban din Harghita, Mureș, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba, și care își doresc să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban.

În valoare totală de 5 milioane euro, proiectul are o durată de 36 de luni și este împărțit în trei etape: programe de formare antreprenorială pentru 740 de tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 89 de planuri de afaceri. În a doua etapă (18 luni), cei 89 de antreprenori vor primi consiliere și suport pentru dezvoltarea afacerilor și finanțare nerambursabilă în valoare de până la 34.200 euro pentru fiecare nou business înființat. Totodată, partenerii proiectului oferă programe de monitorizare a funcționării și dezvoltării sustenabile a afacerilor finanțate.

Al doilea proiect lansat împreună cu CCIR este SMART Start-UP – Antreprenoriat inovativ și sustenabil în Sud Muntenia (ID 105848). Acesta are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial și generarea unui număr crescut de locuri de muncă și de afaceri cu profil non-agricol în regiunea Sud Muntenia. Proiectul este dedicat tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care au domiciliul în Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Călărași, Ialomița, respectiv Giurgiu și își doresc să își înființeze propria afacere.

În valoare totală de 4 milioane euro, proiectul are o durată de 36 de luni și este împărțit în trei etape: programe de formare antreprenorială pentru 570 de tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 72 de planuri afaceri. În a doua etapă (18 luni), cei 72 de antreprenori vor primi consiliere și suport pentru dezvoltarea afacerilor și finanțare nerambursabilă în valoare de până la 34.000 euro pentru fiecare nou business înființat, urmând ca afacerile să fie monitorizate pe o perioadă de 6 luni.

„Susținerea mediului antreprenorial a fost întotdeauna o prioritate pentru OTP Consulting, cu atât mai mult în ultima perioadă, când vedem tot mai mulți tineri întreprinzători interesați să dezvolte afaceri cu potențial în diferite zone din țară. Suntem mândri de faptul că, alături de partenerii noștri, reușim să facilităm accesul la investiții, cunoștințe și suport concret tinerilor hotărâți să dezvolte business-uri sustenabile în România”, a declarat Agoston Olti, Administrator OTP Consulting.

„Consecvența misiunii sale de promovare a antreprenoriatului și dinamizare a investițiilor în marja consolidării economiei românești, Camera de Comerț și Industrie a României a demarat o suită de proiecte pentru tinerii întreprinzători. Valorizăm în mod deosebit inovarea și spiritul antreprenorial și considerăm că prin oportunitățile deschise de Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 vom îmbunătăți climatul de afaceri național”, a declarat Ana Cristina Ionescu, Director, Direcția Strategii, Politici și programe.

Spre deosbire de celalte două proiecte, FIA – Fii Antreprenor Acasă. Investește în viitorul tău! (ID 107335), se adresează tinerilor români din Diaspora care își doresc să înființeze o afacere în România și are ca obiectiv principal încurajarea spiritului antreprenorial şi generarea unui număr crescut de afaceri în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate din țară.

Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu CCIR și Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), are o durată de 36 de luni, iar sesiunile de informare pentru 10.000 de tineri au demarat deja în mai multe țări din Europa. Trainingul celor 220 de persoane se va desfășura exclusiv online, începând cu luna februarie 2018. În urma cursurilor vor fi selectate pentru finanțare în valoare de max. 40.000 euro cele mai bune 22 planuri de afaceri, care vor fi implementate și monitorizate până la încheierea celor 36 de luni de proiect. FIA are o valoare totală de 1.7 milioane EUR, din care 880.000 EUR vor fi direcționate către noile afaceri înființate.

„Prin proiectul ‘FIA- Fii antreprenor acasă’, românii din diaspora se pot reîntoarce în România pentru a-și valorifica abilitățile profesionale și antreprenoriale dobândite în străinătate” a declarat Cristina Nicolae, Expert Grup Ținta în cadrul LSRS.

Proiecte cofinanțate din Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.

România pierde aproape 8 miliarde de euro din necolectarea TVA

0

Interviu Inge Abdulcair, Senior Tax Manager PwC

 

România rămâne statul membru care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA. Adică 37,2 procente. Acest deficit fiind practic diferența dintre sumele de TVA care ar trebui încasate și încasările efective raportate de autoritatea fiscală. Se traduce asta într-o sumă neîncasată de aproximativ, am rotunjit, 8 miliarde de euro. Ce ne spune asta?
Într-adevăr, recent, Comisia Europeană a emis acest raport cu privire la decalajul de încasare a TVA existent la nivelul Uniunii Europene. Acest raport practic se pregătește anual, a fost emis începând cu anul 2013, iar acest ultim studiu care a fost emis în acest an se referă la decalajul existent în 2015. Și practic, conform acestui studiu, așa cum a fost și în 2014, și în 2015 România rămâne pe ultimul loc, înregistrând cel mai mare decalaj de TVA din cadrul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii, dacă este să ne uităm global, decalajul ajunge undeva la 152 de miliarde de euro care este o sumă semnificativă.

Este aproape cât bugetul României. 150 de miliarde, 152, 170 produsul intern brut, PIB-ul României.
Exact. Este 152 de miliarde la nivelul Uniunii Europene, astfel încât atunci când ne raportăm la România acest decalaj ajunge la 37,2 procente. Într-adevăr, a scăzut puțin raportat la anul 2014, dar în continuare rămânem pe ultimul loc. Ca și valoare absolută, într-adevăr la nivelul României suntem undeva la 7,7 miliarde. Care înseamnă o pierdere enormă de bani care ar putea fi folosiți în sensul creșterii economice și în sensul creării de locuri de muncă.

Mă uit la această sumă necolectată de TVA de 7,7 miliarde de euro care înseamnă de fapt o sumă mai mare decât alocările bugetare ale României pentru educație, pentru sănătate sau pentru investiții în infrastructură.
Da. Pentru că la sănătate și educație suntem undeva la 4% sau 3% din PIB, pe când acest procent este undeva puțin peste 5% din PIB. Deci este o pierdere și o risipă enormă de resurse. Într-adevăr, în privința decalajului de TVA acesta măsoară ceea ce ar trebui să fie colectat la nivelul statelor membre, și la nivelul României implicit, versus ceea ce se colectează efectiv. Practic, este diferența între ceea ce ar trebui să colectăm ca și venit din TVA și ceea ce colectăm de fapt. Nu ar trebui confundată această diferență ca fiind doar evaziune fiscală. Această diferență are mai multe componente – odată frauda fiscală, dar și de exemplu firmele care intră în insolvență și faliment și sfârșesc prin a nu plăti obligațiile la bugetul de stat, sau sume care sunt raportate de către contribuabili, dar efectiv ele nu sunt plătite niciodată către bugetul de stat. Deci are mai multe componente.

Ceea ce înseamnă că sporirea gradului de colectare a TVA comportând două, să zicem, surse de colectare – sau mai curând surse de deficit de colectare – o dată evaziunea și o dată disfuncționalitățile și lipsa unor bune practici. Deci ar putea fi contracarată prin sisteme care să îmbunătățească gradul de colectare. Cum anume se poate face îmbunătățirea colectării?
Într-adevăr, pentru a îmbunătăți acest grad de colectare nu ar trebui să reinventăm roata. Pentru că în situația în care se află România acum au fost și alte state membre în trecut. Practic, rolul nostru acum ar trebui să fie să adoptăm din bunele practici, care au fost adoptate în trecut de către alte state membre, astfel încât să îmbunătățim acest grad de colectare și să nu ne mai însușim în viitor acest ultim loc.

Uber intentenționează să achiziționeze 24.000 de autovehicule de la Volvo

0

Compania Uber Technologies Inc. a anunţat un parteneriat cu producătorul de autoturisme Volvo, prin care producătorul suedez va livra către Uber 24.000 de maşini autonome.

În perioada 2019 – 2021, Uber va cumpăra de la Volvo aproximativ 24.000 de SUV-uri XC90, care vor forma flota de maşini autonome ce vor îndeplini serviciile clienților.

Prețul modelului XC90 pornește de la 45.750 de dolari.

De asemenea, Uber mai deţine o flotă de maşini autonome, model Ford Fusion.

Compania americana vrea s[ elimine treptat cel mai mare cost pentru serviciul de transport, respectiv șoferii.

CNAIR a încheiat contractele necesare deszăpezirii din următoarea iarnă

0

CNAIR a semnat toate cele 57 de acorduri-cadru și contractele subsecvente pentru iarna 2017-2018, informează, luni, Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

CNAIR are în componență pentru activitatea de deszăpezire peste 162.000 de tone de sare și 1.176 de tone de clorură de calciu, iar în bazele companiei sunt un număr de 2.013 utilaje funcționale, din care 506 sunt utilaje proprii, menite să acționeze conform condițiilor din următoarea iarnă.

Necesarul total de sare pentru iarna curentă este de 347.000 de tone.

„Precizăm că, în această săptămână, directorul general adjunct desemnat să coordoneze activitatea de deszăpezire la nivel național, Radu Munteanu, împreună cu echipa din subordine, efectuează verificări în teritoriu în cadrul cărora sunt evaluate stocurile și situația utilajelor pentru fiecare Direcție Regională de Drumuri și Poduri în parte”, conform raportului.

Alte detalii despre situația contractelor semnate pot fi văzute pe site-ul CNAIR.

 

Naționali, cu fața spre universalitate

0

Universitatea „Titu Maiorescu” a comemorat centenarul trecerii în eternitate a celui care îi este spirit tutelar, printr-o manifestare interdisciplinară și interinstituțională (Academia Română, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România), detașată de convențional, aplicată cultural, socio-economic și științific.

Tudorel Toader, Smaranda Angheni, Varlaam Ploieșteanul, Iosif R. Urs
Tudorel Toader, Smaranda Angheni, Varlaam Ploieșteanul, Iosif R. Urs

Prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu”, s-a referit la responsabilitatea profesională a generațiilor de absolvenți care au consolidat prestigul instituției. Universitatea are zece facultăți, fiecare cu centru de cercetare, precum și două institute de cercetare avansată sub egidă universitară și trei școli doctorale, a reamintit prof. univ. dr. Smaranda Angheni, rectorul universității maioresciene.
Ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a apreciat evenimentul ca „semnificativ nu numai pentru lumea universitară, pentru învățământul românesc, ci și pentru toată cultura română”, pentru că Maiorescu „este un model greu, dacă nu imposibil de egalat”.

Casa solară, din Pache Protopopescu la Dubai și înapoi

0

Casa solară eficientă energetic se pregătește de drum din bulevardul Pache Protopopescu la Dubai și înapoi, adică de la Universitatea Tehnică de Construcții din București la locul ediției 2018 a competiției Solar Decathlon. Va fi al treilea drum de acest fel, cu un al treilea prototip, după Madrid 2012 (casa Prispa) și Versailles 2014 (casa EFdeN). Actualul prototip se cheamă EFdeN Signature. E în proiectare. A fost previzualizat cu aplicații de realitate virtuală augmentată la Centrul de Cercetare a Condițiilor de Confort, funcția actuală a casei EFdeN. Competiția a și început, fiindcă sunt prevăzute 15 luni pentru proiectare, strângere de fonduri, construirea prototipului acasă. Urmează desfacerea și transportul. Asamblarea la locul competiției trebuie făcută în 10 zile. Evaluarea conține 10 probe referitoare la arhitectură, inginerie, comunicare, inovație, sustenabilitate. Urmează desfacerea, întoarcerea și montarea iar acasă. Condițiile și implicit cerințele sunt și mai și de data asta. Casa trebuie să răspundă inteligent și climei de la noi, și celei din Dubai (călduri, umiditate, furtuni de nisip), și transportului de 5000 de kilometri pe uscat și pe mare.

Casa1

MANAGEMENTUL PUBLIC – între centralismul democratic și democrația descentralizată (II)

0

Lipsa de autoritate a managerilor numiți politic

Autoritatea conducătorilor de instituții locale este subminată de intervenția conducătorilor de instituții centrale; de exemplu, la desfășurarea ședințelor de informare organizate la nivel UAT, reprezentanții ministerelor transmit managerilor indicații referitoare la unele obiective, de regulă politice, că trebuie realizate. În cazul ședintelor decizionale la care participă miniștri sau alți reprezentanți guvernamentali sunt „propuse” acele variante de decizie care satisfac interese politice, chiar dacă sunt în defavoarea intereselor instituției (serviciului) respectiv). În cazul așa numitelor ședințe de conciliere, miniștrii sau alți conducători ai organelor centrale, propun soluții „partinice” favorizând o anumita instituție, în detrimentul alteia.

Intervenția autorităților centrale în activitatea serviciilor deconcentrate se realizează legal prin instrucțiuni ale ministerului de resort, prin ordine ale miniștrilor, prefecților, prin circulare sau prin hotărâri ale organelor de control. Mai grav decât atât este faptul că ordinele prefectului nu sunt sancționate nici atunci când conțin dispoziții ilicite, singura codiție de management public fiind aceea de a respecta voința politică a celui care l-a numit în funcție [1]. Acest fenomen – cunoscut în dreptul civil sub numele de tutelă (Lat. tutela, ae = grijă, ocrotire) – se manifestă în formă mascată și în sfera managementului public din moment ce autoritățile ierarhic superioare supraveghează, controlează și reformează deciziile instituțiilor publice, ierarhic inferioare.

Controlul politic asupra managerilor afectează grav autoritatea acestora, din cauză că puterea lui de a comanda subordonaților se reduce; subordonații vor executa mai degrabă politica partidului din care fac parte, decât politica managerului. Eficiența actului de conducere este cu atât mai redusă, cu cât prestigiul managerului este mai afectat de deciziile exterioare și superioare instituției sau serviciului public. Se creează un cerc vicios; pe de o parte, crește puterea managerului susținut politic, deși legitimitatea lui nu se mai sprijină pe valori morale, culturale, profesionale, sociale etc. Dacă autoritatea legitimă este singurul criteriu social care permite exercitarea puterii executive, atunci nici un manager nu se poate bucura de apreciere, dacă nu are (sau nu pare a avea) autoritate legitimă. Trebuie să ținem seama de faptul că există o diferență fundamentală între legalitate și autoritate, deoarece în drept legalitatea conferă autoritate, spre deosebire de politică, unde autoritatea, nu creează doar aparența unei legalități [2].

Contrabanda, în ușoară scădere la nivel național. În vest, creșterea continuă

0

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna septembrie la 15%, cu 1 p.p. mai puțin decât în iulie, revenind la nivelul din vara anului 2016.

„Regiunea nord-est rămâne și în septembrie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,6%, în scădere cu sub 1 p.p. față de luna iulie. Regiunea vest continuă să aibă o cotă ridicată a comerțului ilicit, de 26,6%, iar trendul de creștere din iulie se menține (plus 2,1 p.p. față de iulie). În septembrie, cea mai substanțială majorare a pieței negre se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 4,7 p.p. comparativ cu iulie, până la 16,1%). O cotă ridicată se înregistrează și în sud-vest (19,2%), chiar dacă se află în scădere (minus 2,8 p.p.) Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere (57,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (25,7%, în creștere cu 0,5 p.p. față de iulie) și Ucraina (10,9%, în creștere cu 2,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„În ciuda faptului că autoritățile de control apasă puternic pedala anticontrabandă, pentru 1 din 6 țigări consumate în România în continuare nu se plătește nicio taxă. Cerere pentru produse mai ieftine, netaxate, va exista întotdeauna. Atât timp cât contrabandiștii vor considera că pot face bani ușor încălcând legea, atât timp cât sancțiunile prevăzute în lege pentru traficul ilicit vor continua să nu reflecte pe deplin gravitatea pericolului social al faptelor, toate eforturile forțelor de ordine vor rămâne fără un impact decisiv”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România.

„Autoritățile de aplicare a legii, Poliția, Poliția de Frontieră, Vama, DIICOT, au depus eforturi susținute pentru a ajunge la acest rezultat vremelnic. În fiecare zi citim în presă despre destructurări de rețele sau capturi notabile pe tot teritoriul țării, de la Halmeu în Vrancea și de la Otopeni la Giurgiu. În lipsa coordonării dintre cei chemați să facă legi și cei obligați să le aplice, asistăm însă la o muncă de Sisif, reluată iar și iar… Această constatare e valabilă nu doar în plan național, ci și la nivel european. La Bruxelles – unde, ca de obicei, reprezentanții României tac – sunt dezbătute intens propunerile Comisiei Europene privind trasabilitatea produselor din tutun (track & trace). Deși scopul declarat este reducerea contrabandei, sistemul propus este destinat în realitate controlului și urmăririi produselor legale în interiorul UE. Evident, cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii. În România, după cum arată studiile Novel, produsele „cheap whites” provenite din China, Emirate, Macedonia etc., dețin mai mult de jumătate din piața neagră, iar cele din Moldova și Ucraina, peste 35%. Așadar, sistemul sofisticat propus de CE nu va avea ca efect reducerea contrabandei, ci va determina creșterea birocrației și a costurilor pe tot lanțul de distribuție, inclusiv pentru autorități, care vor fi obligate să administreze și să controleze o infrastructură mamut, complet inutilă”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Un buget pentru zile mai bune

0

La finele lunii septembrie 2017, Guvernul Federației Ruse a prezentat Dumei de Stat (Parlamentului) proiectul de buget pentru anul 2018, completându-l, ca de fiecare dată, cu o proiecție suplimentară pe doi ani, respectiv pentru perioada 2019-2020. Luând în considerare starea economiei în prezent și prognozele de viitor, guvernanții iau drept repere orientative, pentru anul 2018, un nivel al PIB de 93.000 miliarde ruble, venituri la bugetul federal de 14.720 miliarde ruble și cheltuieli de 16.728 miliarde (18 la sută din PIB). Față de cifrele anului în curs, se estimează o sporire a veniturilor cu 41,5 miliarde ruble, în contul exporturilor de gaze naturale și țiței, dar și o creștere a cheltuielilor, cu 125,7 miliarde, ceea ce duce la un deficit de 2.008 miliarde, reprezentând 2,2 la sută din PIB (vezi „Kommersant”, din 6 octombrie 2017).
În perspectiva unor posibile dificultăți economice, în perioada 2018-2020, cum ar fi scăderea prețului internațional al țițeiului sau evoluția negativă a cursului valutar, se are în vedere și o reducere corespunzătoare a veniturilor. Astfel, plecând de la faptul că, pentru 2018, se prefigurează un preț mediu de 43 dolari/baril, pentru 2019-2020 de 41 dolari/baril și o depreciere a rublei, de la 59 ruble/dolar în 2017, la 64 ruble/dolar în 2018, la 66 ruble/dolar în 2019 și de 68 ruble/dolar în 2020, se prevede micșorarea cheltuielilor bugetare, de la 18 la sută din PIB în 2018, la 15 la sută la finele anului 2020, în așa fel încât deficitul bugetar să scadă de la 2,2 la sută la 0,8 la sută. Planificând reducerea acestuia, în continuare, guvernanții văd posibilă menținerea lui, în perioada 2025-2035, la nivelul de 0,7 la sută. Aceasta în condițiile în care, în paralel, urmează să se facă mari investiții în infrastructurile publice, învățământ și sănătate.
La Casa Albă din Moscova (sediul guvernului) se apreciază că deficitul de 2.008 miliarde ruble din 2018 va putea fi acoperit din alocări de la Fondul bunăstării naționale (1.000 miliarde ruble) și din împrumuturi interne. În încasările din privatizarea activelor statului nu se pun mari speranțe, ele urmând să fie relativ modeste (13 miliarde ruble în 2018, 12 miliarde în 2019 și 11 miliarde în 2020). La o adică, mai pot fi luate în calcul rezervele valutare și de aur aflate la dispoziția Băncii Centrale. La finele lunii septembrie 2017, acestea se ridicau la 424 miliarde dolari (vezi „Izvestia” din 8 octombrie 2017).

Importanța ecosistemului antreprenorial pentru economie

Prin misiunea asumată [1], CEC Bank și-a propus să finanțeze cu precădere IMM-urile, prin punerea la dispoziția acestora a unei oferte de produse și servicii diverse și de calitate, sustenabilă și competitivă, acordând o atenție sporită relației cu clienții prin aplicarea celor mai bune standarde de guvernanță. Suntem, astfel, încrezători că putem pune la dispoziția clienților IMM produse și servicii bancare adaptate fiecărui specific, atât pentru derularea operațiunilor curente, cât și pentru finanțarea desfășurării activității curente și pentru efectuarea unor investiții cu scopul dezvoltării afacerii.

Este indubitabil că societățile, întreprinderi mici și mijlocii, sunt importante și necesare pentru dezvoltarea economică a țării, iar susținerea și crearea unui mediu propice pentru desfășurarea activității acestora (din punct de vedere juridic, fiscal, administrativ), inclusiv prin asigurarea unor surse de finanțare și de garantare, trebuie să fie parte a unei strategii dedicate.

Conform raportului anual al Comisiei Europene pentru IMM-uri în 2016, companiile de tip IMM angajează 2 din fiecare 3 salariați la nivel european și contribuie cu 57% din valoarea adăugată în economie (în România, puțin sub 50%). Mai mult, 93% dintre IMM-uri sunt Microîntreprinderi (cu mai puțin de 10 salariați), care contribuie cu 21% din valoarea economică (în România, cu 5% mai puțin).  Astfel, modul în care susținem acest segment (antreprenorii aflați la început de drum și micile afaceri) are repercusiuni asupra întregii economii.

Știm că antreprenorii se confruntă cu multiple provocări: concurența din ce în ce mai accentuată pentru clienți și identificarea acestora, accesul la forța de muncă specializată și costul acesteia, reglementările legale, cât și accesul la finanțare (situația este similară la nivel european, cu o pondere mai mare în cazul identificării clienților în opinia antreprenorilor Români). De aceea, este vital să identificam acele căi de acțiune, prin care derularea afacerilor în România să fie un proces facil și orientat pe rezultate.

În ceea ce privește cadrul legislativ, în topul Ease of Doing Business 2018, realizat de experții Băncii Mondiale, România se situează pe locul 45 (din 190 de state), față de anul precedent, când deținea locul 36. În cea mai recentă ediție, înaintea țării noastre se poziționează Republica Moldova (44), Serbia (43) și chiar Belarus (38). În ceea ce privește deschiderea unei afaceri, ne situăm pe locul 64 în lume, cu 6 proceduri necesare pentru deschiderea unei companii, ce durează până la 12 zile, față de 5 zile în Moldova. Pentru obținerea unei autorizații de construcție sunt necesare 24 de proceduri, care pot dura 260 de zile, plasând România pe locul 150 din 190. Potențialul pentru simplificare este evident: în raportul regional dedicat Bulgariei, Ungariei și României, Banca Mondială, citând Registrele Comerțului din România și Bulgaria, evidențiază faptul că doar 1% din înregistrările de afaceri se fac electronic în România, comparativ cu aproape 75% în cazul vecinilor noștri. Însă chiar și la nivel național, există diferențe semnificative: Constanța, cu un procent de 24%, demonstrează că se pot face pași importanți pentru a simplifica experiența antreprenorului.

Grafic 1 - IovuEste importantă, de asemenea, existența unui cadru legislativ pentru acordarea unei „a doua șanse” acelor antreprenori de bună-credință aflați în insolvență, știut fiind faptul că cele mai afectate de insolvență sunt IMM-urile. La momentul actual, conform statisticilor europene, durata de finalizare a procedurilor de insolvență în cazul României (de 3,3 ani) este una dintre cele mai îndelungate în cadrul Uniunii Europene, împiedicând acei antreprenori onești să poată utiliza lecțiile învățate pentru a  demara un business de succes.

Un ecosistem antreprenorial stabil poate fi clădit doar pe baza unei educații financiare solide privind gestiunea finanțelor personale și a afacerii, începând cu educația antreprenorială furnizată în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și superior, continuând cu incubatoarele de afaceri lansate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și informațiile furnizate transparent și corect de către Bănci, în cadrul parteneriatului pe care îl au cu antreprenorii ce doresc finanțarea obiectivelor de consolidare și dezvoltare a afacerii.

Știm că în 2015 România înregistra cea mai mică pondere de companii la nivel european (EU-28): 2,2 IMM-uri la fiecare 100 de locuitori (comparativ cu media de 4,5 și recordul Cehiei de 9,4).

De aceea, pentru noi, a fost implicită dorința de a susține Programul Guvernamental „Start-Up Nation” și am lansat produse dedicate atât pentru susținerea activității operaționale, cât și pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Prin Pachetul Start-Up IMM le oferim acestora produsele și serviciile cheie pentru administrarea afacerii (Contul curent în lei, Cardul de debit Business Mastercard, Serviciul Internet Banking CEConline, Serviciul Info SMS) concentrate într-un pachet operațional simplu, accesibil, modern, oferit la cost 0 timp de 12 luni în cadrul Campaniei Promoționale, împreună cu comisioane 0 la încasări, la plăți intrabancare și abonamentul Mobile Banking în perioada Campaniei. Mai mult, Pachetul e disponibil nu doar celor selectați în cadrul Programului, ci tuturor companiilor start-up înființate de mai puțin de 12 luni de la data solicitării Pachetului. Bineînțeles, susținem clienții și prin Creditul Punte Start-Up Nation, care, accesat până la finalul anului 2017, are multiple avantaje (dobândă fixă: 3,25%/an; comision de acordare: 0,75% aplicat la valoarea creditului, perceput la scadența creditului, fără niciun comision de analiză, gestiune sau rambursare anticipată și cu un mix de garanții foarte flexibil constând în garanția FNGCIMM pentru maxim 80% din valoarea creditului garantat completată de bunurile achiziționate în cadrul Programului).Grafic 3 - Iovu

Grafic 2 - IovuMai mult, participăm, în calitate de parteneri, la o serie de work-shop-uri dedicate, alături de business angels, fonduri de investiții, start-up-uri, IMM-uri sau viitori antreprenori, în cadrul cărora avem oportunitatea să comunicam direct cu aceștia și să identificăm soluțiile financiare cele mai potrivite pentru aceștia. În plus, Banca noastră a fost selectată ca partener în cadrul Programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață și a Programului național multianual de microindustrializare, urmând să lansăm în perioada imediat următoare soluțiile de finanțare dezvoltate pentru susținerea clienților în accesarea programelor. Continuăm astfel tradiția CEC Bank de susținere a  dezvoltării tinerilor antreprenori prin implicarea Băncii și în Programele START și SRL-D din anii anteriori, derulate în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În plus, în 2017, am demarat și un proiect de educație în școli și licee rurale și avem în vedere lansarea unui program de educație antreprenorială cu următoarele segmente țintă: licee urbane, universități, mici antreprenori, startup-uri etc.

Parteneriatul nostru nu ia sfârșit odată cu punerea la dispoziție a unor produse ori pachete de servicii companiilor (fie că sunt sau nu nou înființate), ci, în ceea ce privește facilitarea accesului la finanțare, CEC Bank s-a poziționat strategic în ultimii 10 ani drept  un partener de încredere pentru mediul de afaceri, în special pentru clienții IMM. Gama de produse de finanțare pentru clienții persoane juridice este una deosebit de generoasă: credite pentru investiții (inclusiv Creditul de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian în condiții foarte avantajoase), linii de credit, credite pentru stocuri, Creditul special pentru finanțarea activității curente, plafoane pentru deschiderea și derularea acreditivelor, credite pentru activitatea de leasing, scrisori de garanție bancară etc. De asemenea, CEC Bank acordă și facilități de tip factoring pentru utilizarea flexibilă a fondurilor obținute în funcție de necesitățile IMM-urilor, cu economisirea timpului dedicat administrării facturilor și reducerea cheltuielilor administrative, ca urmare a preluării de către CEC BANK SA a evidenței creanțelor și punerea la dispoziția clientului de situații ale creanțelor derulate prin factoring.

Adițional, CEC Bank reprezintă un partener de încredere în relația cu Fondurile de garantare și împreună sprijinim clienții prin lansarea unor produse de finanțare cu componența de garantare din partea Fondurilor de Garantare pentru facilitarea accesului clienților la finanțare. Fidelă obiectivului strategic de promovare a absorbției fondurilor europene, CEC Bank continuă susținerea proiectelor cu finanțare europeană pe noua perioadă de programare 2014-2020 și se implică în Programe menite să susțină relansarea economică, creșterea competitivității, îmbunătățirea accesului la finanțare prin produse lansate de banca în cadrul unor Programe cu finanțare externă, precum: credite din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau credite de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian.

Un factor cheie în susținerea clienților noștri este consilierea în vederea identificării și structurării finanțării potrivite pentru fiecare client IMM. În cadrul rețelei teritoriale CEC Bank (cea mai extinsă din România cu peste 1000 de unități la nivel național), pentru consilierea adecvată a clienților, au fost înființate 42 de Birouri de consiliere IMM-uri și Fonduri Europene, unde, împreună cu îndrumarea personalului specializat, clienții își pot alege tipul de finanțare ce se potrivește nevoilor acestora și beneficiază de consiliere gratuită în vederea constituirii dosarului de credit, astfel încât acesta să fie cât mai complet în etapa de analiză.

Prin toate aceste demersuri, CEC Bank își consolidează constant atât rolul de susținător real al dezvoltării economice a României – prin programele de finanțare dedicate tinerilor antreprenori, dar și marilor companii –, cât și statutul de bancă comercială universală, singura de altfel aflată în proprietatea deplină a Statului Român.

1„CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere clienților produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se va implica în susținerea Programelor Guvernamentale. O atenție deosebită va fi acordată în continuare relației cu populația României”. (www.cec.ro)

***

De profesie jurist și cu o experiență profesională în sistemul bancar de 20 de ani, Mirela Iovu este din decembrie 2008, vicepreşedinte al CEC Bank. Deține o diplomă MBA în management financiară conferită de către City University of Seattle, SUA, o diplomă post-universitară de profesionist în guvernanță, risc și conformitate, obținută de  la Manchester Business School, UK și International Compliance Association iar în prezent, este doctorand al Școlii Doctorale a Facultăţii de Drept, Bucureşti.

Portul Galaţi – Cale de acces către Europa de Vest şi Asia

0

Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; ele trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt o activitate care se desfășoară la nivel mondial, de aceea este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. [1]
Ținând cont de „Cartea Albă – Foaia de parcurs către rețeaua europeană unică de transport” publicată în 2011, a devenit evident că transportul modal va juca un rol pivot în viitorul transport European și Pan European. Cartea albă este concepută ca o hartă rutieră pentru o rețea europeană de transport și are ca obiectiv să creeze soluții competitive și resurse eficiente de transport.
Intervalul de timp al Cărții albe este 2050 (cu o primă evaluare în 2030) și obiectivele-cheie care vor contribui la o reducere cu 60% a emisiilor de transport de la mijlocul secolului sunt:

  • Fără mașini alimentate cu combustibili fosili în orașe;
  •  Utilizare a 40% de combustibili durabili cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; cel puțin 40% a emisiilor de transport maritim;
  •  O schimbare de 50% a traficului de călători și de marfă, interurban, pe distanțe medii, de la transportul rutier la cel feroviar și transportul pe apă.

Platformele intermodale sunt noduri de infrastructură care trebuie să faciliteze transbordarea de unități de încărcare intermodale, cum ar fi ISO-containere, macarale mobile, semi-macarale capabile de transfer de la un mod de transport la altul, în scopul de a utiliza avantajele oferite de fiecare mod de transport și de a crea lanțuri de aprovizionare în transportul durabil.
În scopul de a fi eficiente din punct de vedere economic, noile platforme intermodale interioare, urmează să fie construite în conformitate cu cerințele pieței și ar trebui să respecte evoluția pieței intermodale, cum ar fi posibilitatea manevrării de trenuri (700 m lungime), de a dispune de macarale mari montate pe șină pentru o mai bună eficiență în transbordare și să acopere toate modurile de transport principale (pe căi navigabile, feroviare, rutiere).

 Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Conform dicționarului de logistică Gabler, transportul multimodal este transportul mărfurilor cu un singur contract/document de transport, dar efectuat cu cel puțin două moduri diferite de transport. Emitentul acestui document este răspunzător pentru întregul lanț de transport, deși el poate fi implicat activ doar în anumite părți ale lanțului de transport, în ceea ce privește transportul fizic.
Nevoia unei platforme intermodale în port, ca parte a unei infrastructuri compatibile, presupune dezvoltarea ei de-a lungul unei rețele centrale de dimensiuni europene. Regulamentul Parlamentului European Nr. 1315/2013 din anul 2013 oferă liniile directoare pentru dezvoltarea Coridoarelor trans europene ale rețelei de transport (Ghidul TEN-T).
În contextul acestui ghid, România face parte din două coridoare de transport: coridorul Orient/Est-Mediteranean precum și coridorul Rin-Dunăre, care este Coridorul de interes din zona Galați.
Coridorul Rin-Dunăre conectează țările continental europene, Franța, Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, porturile românești de la Constanța și Galați, precum și Bulgaria, de-a lungul râurilor Main și Dunăre până la Marea Neagră, prin îmbunătățirea rețelei de cale ferată și interconexiuni pe căi navigabile interioare. De asemenea, la Coridorul Rin-Alpine se poate ajunge trecând prin mai multe noduri din Coridorul Rin-Dunăre. Acesta conectează România la Europa centrală și de Sud.
În anexa I din Regulamentul (UE) Nr. 1316/2013 al Parlamentului European – proiectele identificate pentru coridorul Rin-Dunăre – menționează portul Galați ca astfel de proiect, cu un accent pe dezvoltarea de platforme multimodale.
Coridoarele TEN-T și de bază ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, baza pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), domeniul prioritar 1a, care este stabilit pentru a îmbunătăți mobilitatea și multimodalitatea pe căile navigabile interioare, axându-se pe Dunăre. Obiectivele prioritare ale Planului de Acțiune 1a a EUSDR pentru căile navigabile interioare sunt:

  • Creșterea transportului de marfă pe apă cu 20% până în 2020 în comparație cu 2010;
  •  Rezolvarea obstacolelor pentru navigație, luând în considerare caracteristicile specifice ale fiecărei secțiuni de Dunăre și afluenții săi navigabili și să stabilească managementul infrastructurii eficiente pentru căi navigabile până în 2020;
  •  Dezvoltarea eficientă a platformelor multimodale în porturile la Dunăre și porturile interioare, să conecteze căile navigabile interioare cu transportul feroviar și rutier până în 2020;
  • Punerea în aplicare a „River Information Services” (RIS) pe Dunăre și afluenții săi navigabili și asigurarea schimbului internațional de date RIS preferabil până în 2020;
    l Rezolvarea deficitului de personal calificat și armonizarea standardelor de educație pentru navigația interioară în regiunea Dunării până în 2020, luând în considerare dimensiunea socială a măsurilor respective.
    Relevant pentru platformele intermodale, Planul de acțiune pentru domeniul prioritar 1a EUDRS, în context cu strategia României pentru transportul intermodal (NAIADES II), implică „dezvoltarea porturilor din bazinul Dunării în centre de logistică multimodală” și „promovarea transportului durabil în regiunea Dunării”. O platformă multimodală în regiunea Galați abordează toate punctele de mai sus.
    Portul din Galați este un port trimodal – feroviar-rutier-naval – și este singurul port de pe coridorul Rin-Dunăre care dispune și de linii ferate cu ecartament larg, precum și de posibilități de transpunere/transbordare a vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj pentru derularea activității de transport intermodal, el putându-se defini ca un port pentamodal (asigurând acces rutier, feroviar pe 2 tipuri de cale ferată, fluvial și maritim).2 copyDin analiza de piață, rezultă că avantajul competitiv al portului Galați îl reprezintă:
    – Pe relația Europa de Vest – Europa de Est: conexiune directă în port a celor două sisteme feroviare (1425 mm și 1540 mm), unică în UE, facilitând traficul feroviar pe distanță lungă în conexiune cu navigația maritimă costieră în Marea Neagră (nave feeder);
    – Pe relația Orientul Mijlociu, Asia – Europa Centrală (țările fără acces maritim): pe transport fluvial portul poate fi accesat direct ;
    – Pe relația Marea Neagră-Marea Baltică (Katowice/Warsaw) – ruta prin Galați este mai scurtă cu cca 500 km decât cea prin Odesa și cu cca 200 km față de ruta prin Constanța.
    Portul Galați este competitiv cu portul Constanța doar pe segmentul de transport maritim cu nave cu pescaj de până la 7,3 m, care sunt nave feeder din bazinul Mării Negre. Portul Constanța deservește cu precădere nave mari (deep-sea shiping) limitat totuși și pentru acestea de strâmtoarea Bosfor. Principalii competitori ai portului Constanța sunt Burgas și Odessa
    Cele două porturi românești cooperează pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor pe segmentele de piață pe care fiecare prezintă avantaje competitive prin oferirea de servicii combinate maritim-fluvial-feroviar.
    În anul 2013 a fost constituit un grup de lucru care a reunit toate organizațiile relevante pe plan local (Consiliul Județului Galați, Municipiul Galați), de la nivel sectorial (Direcția Regională Vamală Galați, CFR Infrastructură), precum și actorii implicați direct: CN APDM Galați, operatori portuar. Grupul a identificat că locația optimă pentru realizarea platformei multimodale este Portul Bazinul Nou deoarece este amplasat în zona industrială a municipiului, se învecinează atât cu Zona Liberă, cât și cu Parcul Industrial unde vor putea fi dezvoltate servicii logistice pentru mărfurile care se vor tranzita în platformă și beneficiază de conexiune directă feroviară atât la rețeaua națională cu ecartament normal (1435 mm ), cât și la rețeaua din fostele state CSI, cu ecartament larg (1524 mm).
    4Ca urmare, în anul 2014 s-a constituit parteneriatul proiectului „Platforma multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rin – Dunăre/Alpi” din organizațiile care dețin în administrare, respectiv în proprietate, bunurile care vor fi afectate de lucrările de construcții: CN APDM SA, PORT BAZINUL NOU SA, la care s-a alăturat SC METALTRADE INTERNATIONAL, proprietar al terenului adiacent zonei portuare afectate platformei, teren a cărui includere în proiect a fost necesară pentru crearea zonei de intrare/ieșire și control în platformă, ca urmare a limitării suprafeței disponibile în incinta portuară.
    Partenerii au încheiat acordul de parteneriat determinat de complexitatea proiectului, de caracterul său integrat, astfel încât să fie clar stabilite contribuția fiecăruia, sarcinile asumate și obiectele de investiții ce revin fiecăruia în urma realizării lucrărilor.
    Proiectul urmărește dezvoltarea până în 2020 a unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Galați , care va acoperi cererea până în 2030, astfel cum aceasta a fost identificată în baza analizei traficului, cu mențiunea că terminalul va fi echipat pentru a gestiona diferite tipuri de unități intermodale de încărcare (ILU).
    Proiectul a fost finanțat doar parțial în cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte din cadrul Programului Mecanismul de Interconectare a Europei (Regulamentul UE 1316/2013 a instituit Mecanismul pentru Interconectarea Europei – MIE pentru finanțarea cu precădere a proiectelor prioritare identificate prin Regulamentul UE 1315/2013 ) și, pe cale de consecință, partenerii proiectului au decis să continue implementarea proiectului global în trei faze de dezvoltare, în funcție de sursa de finanțare identificată și de entitatea beneficiară a fondurilor, respectiv:
    – Etapa I – Modernizarea cheului – fază finanțată în cadrul contractului de grant INEA/CEF/TRAN/M2015/1130543, aflată în prezent în curs de implementare;
    – Etapa II – Reconfigurare infrastructură publică, respectiv o porțiune din drumul european E87 si E584;
    – Etapa III – Dezvoltarea platformei multimodale pentru operare și a zonei de acces intrare-ieșire.
    3Platforma Multimodală Galați se va întinde pe o suprafață de 145.585 mp; infrastructura portuară va fi modernizată, contribuind la: (1) creșterea eficienței manipulării navelor moderne cu capacități mai mari la cheu și sporirea condițiilor de siguranță și securitate și (2) facilitarea interconectării feroviare între Rusia și Uniunea Europeană prin Ucraina, prin integrarea a două tipuri de ecartament (1435 și 1520 mm) în operațiunile terminalului. Aceasta este de importanță strategică și poate iniția noi servicii multimodale între Europa și Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Reconfigurarea infrastructurii rutiere publice existente, în scopul de a fluidiza traficul public pe drumul european E87, va include reabilitarea unei părți din drumul E87 prin construcția unui pasaj rutier superior și a unui sens giratoriu. În al doilea rând, implementarea instalațiilor intermodale și de IT&C va spori capacitatea, eficiența, siguranța și securitatea operațiunilor portuare. Vor fi puse la dispoziție beneficiarilor două macarale pentru operațiunile de manipulare, dintre care una va fi utilizată pentru operațiunile navă-cheu (STS), rezolvând blocajul portului Galați din cauza lipsei infrastructurii pentru operațiunile directe navă-cheu, în timp ce cealaltă macara (RMG) se va ocupa de transbordarea unităților de încărcare între calea ferată și cea rutieră. Facilitățile preconizate sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, asigurând un zgomot redus și un consum redus de energie pentru operațiunile de manipulare a unităților de încărcare intermodală.

[1] COM(2011) 144 final/CARTE ALBĂ /Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor.

Momentul european al României

0

„Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim, în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său”.

– Jean-Claude Juncker –

Suntem la momentul încrucișării unei efervescențe negativiste privind drumul României către a fi cât mai aproape de Uniunea Europeană, poate chiar în miezul ei – Zona Euro – la masa deciziilor. Spunem aceasta după noile mesaje, degajate de evenimentul „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență”, organizat de reprezentanța Uniunii Europene la București. Ne aliniem noilor mesaje privind drumul european al României, care trece prin adoptarea euro. Sperăm ca efervescența din ultimii doi-trei ani, menționată anterior și bazată inclusiv pe „studierea aprofundată” a argumentării neputinței noastre, să intre total în umbră, în timp ce mesajele de încurajare spre a se ajunge la soluția politică, căci despre aceasta este vorba, să devină un catalizator al reînvierii proiectului național pentru o Europă a valorilor, mai puternică și mai democratică, așa cum s-a exprimat președintele UE, Jean-Claude Juncker, cu prilejul prezentării în Parlamentul European a Stării Uniunii (13 sept. 2017).

Considerăm că, în baza ofertelor prezentate de Comisia Europeană în documentele de reflecție privind viitorul UE, în Raportul celor cinci președinți și mai ales în documentul prezentat de Juncker, deja menționat, România se află în fața unei oportunități istorice de repoziționare în cadrul UE, cu condiția să spună ce vrea, cum o poate face și cu ce garanții vine pentru a întări credibilitatea în unele din realitățile sale, sintetizate în noțiunea de stabilitate. Am defini această oportunitate ca „Momentul European” al României, conștientizând cu toată tăria necesitatea reformării Uniunii și a riscurilor geopolitice de pe continentul european și nu numai. Am argumentat și noi în studiul „Efectele globalizării și impactul asupra României” (cuprins în planul de cercetare al Academiei Române, 2017) că fereastra de oportunitate există, dar este îngustă și valorificarea ei necesită rapiditate, urgență chiar.

Ca și în anii 1995 și 2000, primatul unui angajament și sprijin transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică este esențial pentru reușita în completarea instrumentelor prin care România să-și desăvârșească integrarea și să beneficieze de avantajele acesteia pe termen lung. UE este singura ipoteză de lucru în care se poate gândi viitorul României și a modului în care ea va reuși o mai rapidă convergență spre standardele europene, în interesul cetățenilor ei și al construcției europene viitoare în ansamblu. Oportunitatea prezentă poate soluționa susținerea unei Europe „în care toate statele membre să fie egale și să contribuie la obținerea rezultatelor concrete, benefice pentru toți cetățenii europeni” (președintele Klaus Iohannis, expunerea la evenimentul menționat). Pentru România, dezideratul convergenței în sensul cel mai larg al noțiunii – cel al unei autentice europenizări – nu poate fi realizat decât prin aderarea României la Zona Euro. Președintele Iohannis a precizat că aderarea la Zona Euro este un demers esențial, iar adoptarea monedei euro este un proiect politic, economic și instituțional posibil a fi transpus în viață. Completarea sau descifrarea făcută de președintele Iohannis, că „obiectivul de aderare la Zona Euro cât mai repede posibil este, în egală măsură, și o ancoră pentru predictibilitatea și stabilitatea de care economia României are atâta nevoie”, vine să sublinieze înțelegere noastră atunci când am pledat mereu pentru un studiu obiectiv al necesității utilizării monedei unice, ca un liant al tuturor statelor participante la piața unică. Circulația monedei unice nu poate fi mai restrânsă decât dimensiunea pieței unice. A rămas, din păcate, doar ideea de experiment inițial al introducerii monedei unice, idee ce trebuie depășită.

Conferința: „Canalul Navigabil Marea Baltică-Marea Neagră, Gdansk-Galați”, 20 octombrie 2017, Galați

Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), EKKOU VP și Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Regiunea S-E, au organizat în data de 20 octombrie 2017, la Galați, Conferința „CANALUL NAVIGABIL MAREA BALTICĂ – MAREA NEAGRĂ, GDANSK – GALAȚI“.
Programul Conferinței a cuprins prezentări din partea: Președintelui Consiliului Județean Galați, domnul Fotea Costel, a Primarului Municipiului Galați, domnul Pucheanu Ionuț, a Președintelui Federației Patronale a IMM-urilor Regiunea S-E, domnului Filimon Marian, a Președintelui EKKOU VP SRL, domnul Petru Schipor, a Președintelui ASPES , domnul Boștină Constantin.
Au luat parte și au vorbit despre importanța proiectului doamna Pârvănescu Paula – Secretar de Stat – Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, domnul Octav Dan Paxino, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, domnul Cristian Winzer, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.
Totodată, au participat la Conferință și au făcut intervenții reprezentanți ai societăților comerciale din domeniul transportului naval, fluvial și maritim, ai porturilor din Galați și din zona Dunării de Jos.
Una din investițiile majore demarate în zonă este Terminalul Port Bazinul Nou Galați, deocamdată parțial finanțat, dar care odată realizat va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea activității portuare din perspectiva Canalului Marea Baltică-Marea Neagră.
Toți participanții au relevat importanța realizării proiectului „Canalul Navigabil Marea Baltică-Marea Neagră, Gdansk-Galați” și au opinat pentru continuarea demersurilor în vederea realizării investiției, inclusiv din partea autorităților naționale, Guvernului României, ministerelor interesate, în colaborare cu guvernele țărilor implicate – Polonia, Ucraina și Republica Moldova.

NATO și ROMÂNIA

România trebuie să creeze valoare adăugată în cadrul NATO, asumându-și leadership-ul în două sau trei domenii de apărare. Lângă actualul scut de securitate, ce are o orientare militară, este utilă crearea unui „Scut al securității capitalului”.

Interviu acordat de Florin Luca, secretar general al Fundației Europene
Nicolae Titulescu, d-lui Nicolae MAREȘ

 

Nicolae Mareș: Departamentul de Diplomație Publică al Alianței Nord-Atlantice a organizat nu de mult, la Bruxelles, o întâlnire a unor înalți oficiali ai NATO cu reprezentanți ai principalelor grupuri de reflecții geopolitice și strategice din România. Domnia Voastră a reprezentat Fundația Europeană Titulescu la reuniunea respectivă. Ce concluzii ați desprins? Ce ne-a făcut dintr-o dată atât de importanți?

Florin Luca: În primul rând faptul că poziționarea NATO în Europa Centrală și de Est s-a schimbat radical începând cu prima parte a anului 2014, odată cu declanșarea crizei din Ucraina. România a știut să utilizeze acest moment de instabilitate din regiune și a devenit, în urma unor demersuri diplomatice și politice concertate, un actor important în dispozitivul Alianței Nord-Atlantice.

Având o orientare strategică spre toate azimuturile, NATO își păstrează obiectivul de a proiecta stabilitate și securitate la toate frontierele aliaților săi, dând dovadă de flexibilitate, fără a privilegia un anumit teritoriu sau o regiunePrioritățile Alianței au evoluat însă în ultima perioadă, ca urmare a crizei din Ucraina și a identificării Rusiei ca potențială sursă de amenințare în regiune. Acest lucru explică întărirea prezenței Nord-Atlantice în Europa Centrală și de Est prin crearea, printre altele, a unui dispozitiv multinațional de informații și asigurare a securității. Oficialii NATO consideră în același timp că dialogul cu Rusia există și trebuie menținut. Acest dialog este însă purtat în general de reprezentanții Statelor Unite. Subiectele discutate tratează în mod repetitiv cam aceleași teme: situația din Ucraina, reducerea riscurilor pe linie de securitate și transparența. Oficialii NATO consideră că Alianța a avut rezultate destul de eficiente de la izbucnirea crizei din Ucraina și a prevenit escaladarea unor potențiale conflicte la nivel regional.

 

Care este viziunea experților NATO, în condițiile date, despre Putin și Rusia?

În primul rând, experții NATO consideră că Vladimir Putin va câștiga viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia. Se estimează că acesta va aduna peste 60% din voturile rușilor, care ar opta mai mult pentru stabilitate și mai puțin pentru o schimbare radicală. Șansele ca Vladimir Putin să fie îndepărtat de la putere (inclusiv prin lovitură de stat) sunt foarte mici. Locurile câștigate de opoziție la ultimele alegeri locale îi fac totuși pe experți să spere că există premise pentru crearea unui val al schimbărilor politice în Rusia. Aceste schimbări nu presupun însă apariția unor forțe care să se constituie într-o alternativă la sistemul condus de Vladimir Putin, ci mai degrabă o zonă de „fierbere” influentă, pe care liderul de la Kremlin va trebui s-o ia în calcul. Mulți experți se întreabă după aceea și cine îl va înlocui pe Vladimir Putin atunci când acesta se va hotărî să părăsească puterea. Deocamdată nu este pe masă niciun scenariu credibil. Primul-ministru Medvedev este văzut mai degrabă ca un foarte bun „numărul 2”, fiind puțin probabil, conform analiștilor NATO, ca acesta să devină succesorul lui Vladimir Putin.

 

Cum poate fi lărgită agenda întâlnirilor NATO-Rusia în aceste condiții? Ce opinii ați mai identificat în legătură cu acest dialog?

În contextul dat, agenda de dialog NATO-Rusia se va extinde cu subiecte de actualitate, cum ar fi Orientul Mijlociu, dezinformarea, războiul hibrid… În paralel, din motive economice lesne de înțeles, cele mai influente țări din Uniunea Europeană (Franța, Germania, Italia și Spania) pledează, cu nuanțări și tonalități diferite, pentru o accelerare și o relaxare a dialogului cu „Marele Vecin de la Răsărit”, iar țările din Europa Centrală și de Est reclamă o întărire a dispozitivului Alianței în regiune. Toate aceste fenomene apar în contextul în care economia Rusiei, la scară planetară, are o forță de penetrare mult mai scăzută, dacă este să o comparăm cu Uniunea Europeană, SUA, China sau Japonia.

10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență

0

Discurs în deschiderea conferinței „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență” al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu 

„De un deceniu, de când România a devenit stat-membru al Uniunii Europene, parcurgem un drum nou de dezvoltare istorică. Este important să subliniem că între rezultatele remarcabile ale României obținute înainte de 2007 multe au fost catalizate de aspirațiile noastre de a deveni membri ai Uniunii Europene. Din 2000 și până în 2006, programele noastre de dezvoltare durabilă au fost structurate decisiv pe valorificarea șansei de integrare europeană și de admitere în NATO. În acest fel, societatea românească și-a asigurat scopul și mijloacele, incerte până atunci, în eforturile noastre de transformare spre democrație și economie de piață funcțională. O imagine relevantă a acestei evoluții pozitive este oferită de comparația PIB per capita, în termenii puterii de cumpărare, față de media EU/15 țări, care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004. În anul 2000, în România, acest indicator se situa la 22,4 la sută din media EU15; în Bulgaria se situa la 24,3 la sută, în Polonia la 40,6 la sută; iar în Ungaria la 45,2 la sută. În 2016 PIB per capita, calculat ca procent din media aceluiași indicator, era de 44,5 la sută în Bulgaria, 54,5 la sută în România, 63,6 la sută în Ungaria și 64,1 la sută în Polonia. (…) Experiența relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esențial, și anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei țări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului, în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice, nu ajută la recuperarea decalajelor. Vrem să creștem mai repede; este normal să grăbim ritmul pentru a reduce decalajele. Ca să urcăm mai repede trebuie să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Probleme majore, la noi, rezultă din faptul că în prezent avem dificultăți atât cu factorul capital, cât și cu factorul forță de muncă. Referitor la capital, sunt multe de discutat. Vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de infrastructură. Aceasta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și să precizez că aceasta nu înseamnă trecerea Carpaților doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi. Mă voi referi, pe scurt, și la factorul forță de muncă. Avem o rată de activitate mică, cam 66 la sută, față de o medie a Uniunii Europene de 73 la sută, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura, fapt ce nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. (…) Cererea pentru calificări înalte este în creștere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas însă mult în urmă. Este foarte sugestiv să menționez că aproape 21 la sută dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14 la sută. Eu personal sunt optimist că România va adopta în curând un program serios, coerent, sănătos de trecere la moneda unică, dar acesta să fie un catalizator al reformelor pe care trebuie să le facem și nu să fie văzut ca un panaceu al problemelor noastre”.

Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc

0

Care este contribuția agriculturii în PIB-ul României? Ușor de aflat, dacă ne uităm la datele statistice de care dispunem la nivel oficial. Dar care este însă potențialul real al agriculturii de creștere a PIB-ului? Cum anume trebuie privită, gândită și mai ales derulată activitatea economică în sectorul agricol și în industriile și sectoarele conexe astfel încât să putem discuta de o reală dezvoltare a acestuia, de o contribuție semnificativă în realizarea produsului intern național, de o reală creștere economică bazată (și) pe acest sector și de o semnificativă dezvoltare a spațiului rural românesc? Cum anume trebuie să se regăsească agricultura și sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta în ceea ce ar trebui să fie MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC AL URMĂTORILOR 10 ANI? Marea provocare a României este să găsească mijlocul prin care majoritatea locuitorilor din spațiul rural să treacă de la economia (agricultura) de subzistență la statutul de antreprenori rurali, de fermieri sau de patroni ai unor entități profitabile cu activitate în mediul rural.
Pe 7 noiembrie, ASPES, România Durabilă și Academia de Studii Economice din București au organizat și provocat o dezbatere publică în scopul construirii unui exemplu de gândire analitică și strategică cu privire la contribuția agriculturii românești la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale. În cadrul evenimentului au fost prezenți experți invitați de România Durabilă și de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES): ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alexandru Potor, Robert Rekkers – Director General Agricover Credit IFN, Veronica Toncea – Consilier în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Doina Topală – Director Direcția IMM-uri – CEC Bank, Dan Ilie – Președinte LAPAR Ilfov, Carmen Boteanu – Director Adjunct, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Gheorghe Vlad – Director Confederația Asociațiilor Țărănești din România. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți: fermieri, antreprenori, finanțatori din lumea agriculturii românești, cadre universitare și studenți.
Gazdă a dezbaterii, profesorul universitar doctor în economie economie agrară și rector al ASE Nicolae Istudor a deschis Forumul „AgriBusiness” exprimând un punct de vedere optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii românești. Nicolae Istudor nu doar că a trecut în revistă diversele probleme cu care se confruntă fermierii din România, dar a exprimat și câteva posibile soluții de rezolvare a acestora, punând accent pe convingerea că este nevoie de colaboare între mediul academic și cel de afaceri: „Noi credem că nu putem vorbi de unii singuri, ci trebuie să realizăm un parteneriat. Este drept că ar trebui să fim împreună, cei din educație cu cei din cercetare”. Potrivit lui Nicolae Istudor, la dezvoltarea rurală ar putea participa mai ales tinerii și studenții care aleg să urmeze studii în domeniul agriculturii. „Trebuie să fie încurajați să urmeze studii în domeniul agriculturii, dar și prin diferite proiecte, precum a fost programul SAPARD”, a subliniat Nicolae Istudor în cadrul conferinței amintite. Potrivit ministrului secretar de stat Alexandru Potor, „cel mai important lucru pentru Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care îl are agricultura românească cu toate ramurile ei. Asta cred că este cheia succesului pentru viitor.” La rândul lui, directorul Agricover Robert Rekkers a spus că agricultura română este foarte importantă pentru modelul de dezvoltare economică a României în următorii 10 ani și a subliniat necesitatea unor politici publice corecte față de mediul de afaceri rural: „merită să aveți un Minister al Agriculturii performant, legat și conectat cu fermierii.”
La rândul ei, doamna Veronica Toncea a precizat că micii fermieri trebuie finanțați și ajutați, pentru că „fără finanțare nu se poate”, dar s-a arătat dezamăgită de funcționalitatea micilor start-up-uri: „Micii fermieri și micile start-up-uri sunt, au fost și vor fi o problemă pentru agricultură. Trebuie să vedem că ne fură cifrele mari, ne fură aspectele generale.” Doamna Doina Topală a adus în discuție rolul pe care CEC Bank îl are în formarea IMM-urilor din agricultură: „Voiam să subliniez aici că pentru clienții cu activitate în agricultură oferim o linie de credit pe o perioadă de până la șase luni, atunci când nevoia de finanțare este identificată”. Doina Topală a mai precizat că principalul ajutor pe care CEC Bank îl poate oferi reprezentanților firmelor agricole este consultanța în finanțare.
Prezent în secțiunea de dezvoltare strategică a agriculturii și a sectorului rural, președintele LAPAR Ilfov, Dan Ilie a reamintit faptul că băncile din România trebuie să le acorde mai multă încredere agricultorilor prin intermediul finanțărilor: „Dumneavoastă, băncile, ar trebui să aveți mai multă încredere în noi”. Iar expertul Carmen Boteanu a adus în discuție acordul de parteneriat lansat de Comisia Europeană: „Fiecare stat membru își asumă în fața Comisiei Europene, la un nivel strategic și transpus în indicatorii asumați de fiecare stat membru, o serie de ținte care, de fapt, reflectă modul în care inclusiv România își poate rezolva nevoile pe anumite domenii, precum agricultura”.
Liderul CATAR și cunoscut legumicultor Gheorghe Vlad a trecut în revistă rolul pe care mediul rural îl are asupra dezvoltării României. Potrivit lui Gheorghe Vlad, peste 87% din România este reprezentat de mediul rural: „Mediul rural reprezintă astăzi majoritatea. Orașele mari s-au distrus. Agricultura a rămas singura vertebră de care se poate lega cineva. Fermierii sunt cei mai mari investitori”.
„România Durabilă” și „Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale” a organizat în data de 7 noiembrie 2017 o primă analiză sectorială în cadrul programului de dezbateri cu tema „Modelul Economic al României pentru 2020-2030”, prima platformă de dezbatere pe tema agriculturii intitulată „AgriBusiness”. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, sub coordonarea Directorului General al Grupului de presă Economistul și fondator al ASPES, Constantin Boștină. Seria de evenimente sectoriale continuă, având ca scop obținerea unui document programatic care să exprime modelul de dezvoltare economică pe care și-l poate asuma România pentru următoarea decadă.

Atributele care aduc profit unui liceu privat

0

Interviu Muchait Biner, manager ICHB

Despre educație, despre învățământ și despre unități de învățământ private, deci despre businessul acestor unități educaționale, împreună cu invitatul Muchait Biner, manager al Liceului teoretic internațional de informatică din București din Colentina. Aș vrea să plecăm de la un element istoric. 23 de ani de activitate. Și vă mândriți că ați devenit cea mai mare școală din România din domeniul privat. Aproape 4.000 de elevi din peste 40 de țări, 85% români, 14% străini, aproape 450 de cadre didactice și peste 1.800 de elevi absolvenți. Iată statistica într-o singură frază care arată în cifre istoricul celor 23 de ani de existență. Care este principalul atribut al liceului despre care vorbim?
În legătură cu începutul istoric, în 1994 s-a deschis Liceul Internațional de Informatică din Constanța cu 19 elevi, în urma căruia s-a alăturat și Liceul Internațional de Informatică din București (International School of Bucharest), în 2003 școlile Spectrum, în 2010 în afară de Constanța și București s-au deschis în Iași, Cluj, Ploiești. Anul acesta în Colentina am deschis un nou campus, în București, în Oradea s-a mai deschis o școală internațională. Deci în șase orașe. Motto-ul nostru este „Mai mult decât educația”. Când s-a deschis școala noastră, deși încă nici clădirea nu era gata făcută, s-a deschis în ideea de a participa în educația societății, de a colabora împreună cu toți cei care sunt implicați în învățământ pentru o creștere naturală a țării și împreună să facem un schimb de experiență cu oameni de afaceri din Turcia și cei din România.

Aveți investiția din București (Colentina), Liceul internațional de informatică. Ce a însemnat investiția aceasta?
În 2010 am intrat în clădire. Liceul Internațional de Informatică, campusul din Colentina, s-a deschis anul acesta. În clădire noi am făcut o investiție de peste 6 milioane de euro. O investiție imensă, cu toate dotările care sunt necesare pentru o școală de calitate. Toată aparatura, laboratoarele. Am luat clădirea când era la roșu și a trebuit să punem toate accesoriile. Deși clădirea nu avea, noi am atașat în structura principală o bibliotecă, am adăugat un amfiteatru mare de 300 de locuri, spații de sport nu aveau și atunci a trebuit să mai facem o clădire alături, cu o sală de gimnastică, sală de forță, sală de fitness. O sală de sport omologată pentru meciuri, care se folosește în diverse campionate.

Tot noi suntem de vină?

Zilele trecute mă aflăm într-un platou de televiziune, invitat acolo să-mi dau cu părerea asupra „revoluției fiscale” pe care guvernul o tot anunță. În fața mea, un ilustru profesor universitar, vedetă de televiziune și unanim recunoscut ca atotștiutor (pe indiferent ce temă), care explica la tablă cum stăm cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și ne povestea cum a vorbit el cu toți miniștrii României și a aflat de ce avem nevoie de acest tămbălău. Conducătorii României, spunea Domnia sa, îi întăriseră propria convingere că totul este necesar pentru că mediul de afaceri este, de fapt, borfaș. La intervenția mea indignată și rugămintea de a nu îi băga pe toți în aceeași oală, a venit și corectura : 50% dintre noi suntem evazioniști și nu ne pasă câtuși de puțin de angajați, pe care vrem să-i exploatăm până la sânge fără să-i plătim cât de cât rezonabil. Pe alte posturi și în același timp erau identificate multinaționalele ca fiind răul pe pământ, pentru că, vezi Doamne, fac profituri mari și le duc în străinătate, acolo de unde provin de altfel și investițiile cele mai multe. Iar alții au descoperit că băncile sunt răul pe pământ, pentru că, nu-i așa?, în ultimii 10 ani (aceia de după criza financiară mondială) au avut multe pierderi și așa ceva nu se poate (ca și cum la ei nu se poate, dar la Tarom sau SNCFR se poate – sic!). Mai auzim din alte surse că impozitarea cifrei de afaceri cu 1% versus impozit pe profit ar fi necesară.. de ce? Tot pentru că suntem borfași și punem tot felul de cheltuieli nejustificate pe firmă, care apoi necesită corecții din partea ANAF. Și, atunci, nu-i mai simplu să ia statul ceva din start și totul să fie bine ? Mi-am permis să opresc avântul  ilustrului profesor pentru faptul că Domnia sa, ca intelectual și profesor, contribuie la cel mai mare rău pe care îl trece acum România: POLARIZAREA și DIVIZAREA SOCIETĂȚII. De acum, suntem buni și răi, bugetari și privați, politicieni și mediu de afaceri, români și străini, antreprenori și multinaționale. Și nu știu cum se face, indiferent cu cine vorbești, el este în tabăra bună.