Acasă Blog Pagina 295

Cifra de afaceri în industrie s-a majorat anul trecut

0

Cifra de afaceri în industrie, în termeni nominali, a crescut cu 12,4% în noiembrie 2017, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Această majorare a avut loc ca urmare a creșterilor din industria extractivă (+17,8%) și din industria prelucrătoare (+12,3%), potrivit Agerpres. Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria energetică (+21,7%), industria bunurilor de capital (+16,1%), industria bunurilor intermediare (+11,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,7%) și industria bunurilor de uz curent (+6,9%).

De asemenea, față de luna octombrie 2017, valoarea indicatorului a fost mai scăzută cu 0,7%, ca urmare a diminuării înregistrate în industria prelucrătoare (-0,9%). Industria extractivă a crescut cu 3,5%, conform sursei citate.

Totodată, scăderi au înregistrat: industria bunurilor intermediare (-2,3%), industria energetică (-1,3%) și industria bunurilor de uz curent (-0,3%).

Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (+21,2%), industria bunurilor de capital (+16,3%), industria bunurilor intermediare (+10,1%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+8,2%) și industria bunurilor de uz curent (+5,8%).

A scăzut numărul brazilor tăiaţi ilegal

0

Regia Național a Pădurilor – Romsilva anunţă că numărul brazilor tăiați ilegal a scăzut puternic în perioada Crăciunului 2017 faţă de perioada similară din 2016: „În perioada 15 noiembrie-31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun”. Reuşita în intervenţii se datorează intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului trecut de personalul RNP Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere: „La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei”. Pe judeţe, cei mai mulţi pomi de Crăciun au fost confiscaţi în Bihor (679), Alba (639), Arad (578), Suceava (563), Neamț (474), Timiș (427).

Marea Unire, în 100 de evenimente la Londra

0

Institutul Cultural Român la Londra marchează centenarul Marii Uniri prin 100 de evenimente dintr-o diversitate de domenii, care se vor desfăşura de-a lungul întregului an. Deschiderea are loc de Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie: ansamblul Imago Mundi „va reconstitui muzical Marea Unire, oferind publicului londonez o călătorie sonoră  prin toate provinciile românești care au dat naștere României Mari în miraculosul an 1918”, completată cu proiecțiile foto/ video de Florin Ghenade, „un performance vizual ce continuă proiectul său derulat în ultimii cinci ani și dedicat arborilor seculari din România, intitulat Arbori Bătrâni”. Ambasadorul României în Regatul Unit, Dan Mihalache, va prezenta cuvântul introductiv despre semnificația Marii Uniri și a Centenarului. Detalii: www.icr-london.co.uk.

Romsilva a prevenit trucarea unei licitaţii

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva face precizări pentru corecta informare a publicului asupra unei licitații organizate de Direcția Silvică Hunedoara, precizări determintate de informaţii difuzate pe cale mediatică:

„În 24 octombrie 2017, pe baza suspiciunilor că două firme participante la o licitație publică electronică ar putea denatura concurența, Direcția Silvică Hunedoara a sesizat Consiliul Concurenței asupra faptului că două din firmele participante aveau același administrator și că au depus propuneri tehnice asemănătoare.

Direcția Silvică Hunedoara a postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, în 12 septembrie 2017, un anunț privind licitația publică pentru servicii de pază a sediului administrativ. După analizarea documentelor depuse, specialiștii Direcției Silvice Hunedoara au constatat că două din firmele participante, respectiv Safety Security SRL și Spartan Pază și Protecție SRL, aveau propuneri tehnice asemănătoare, inclusiv erori de redactare comune, iar cele două companii aveau același administrator.

Direcția Silvică Hunedoara a sesizat imediat Consiliul Concurenței, oferind totodată și documentele care dovedeau intențiile celor două firme participante de a denatura concurența.

Așadar, nu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a trucat licitația respectivă, ci a prevenit o acțiune care ar fi condus la denaturarea concurenței.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva organizează licitații transparente, publice, având ca obiectiv achiziționarea de bunuri și servicii la cel mai bun raport între calitate și preț, în baza liberei concurențe a companiilor participante la aceste licitații”.

Ziua Culturii Naţionale la Stockholm

0

Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei celebrează Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie) în contextul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri printr-un eveniment organizat la sediul ICR Stockholm pe 15 ianuarie 2018, ora 18.00. Programul cuprinde recital susţinut de naista de origine română Dana Dragomir, acompaniată de pianistul suedez Mathias Hellberg, cu piese de inspirație folclorică românească, precum şi lecturi din scriitori români traduși în limba suedeză: Mihai Eminescu (traducere, Inger Johansson), Nina Cassian și Nichita Stănescu (traducere, Dan Shafran), I.L. Caragiale (“Situațiunea”, traducere, Inger Johansson), Zaharia Stancu (proză, traducere, Ingegard Granlund și Magda Ljungberg), Gabriela Melinescu (foto ICR), Gabriel Liiceanu (fragmente din „Apocalipsa după Cioran”, traducere, Dan Shafran și Åke Nylinder), Benjamin Fondane (eseu despre Constantin Brâncuși, traducere, Dan Shafran și Åke Nylinder); lectura textelor în limba suedeză, actorul Christian Fex.

Gest umanitar al unor branduri puternice

0

Procter&Gamble, Profi și Crucea Roșie Română au echipat 41 de maternități de stat din România cu peste 80 de pătuțuri noi și 7.600 de lenjerii de pat, ca parte a campaniei ,,Hai să dăruim un nou început pentru un nou-născut”. Cadrul pentru constituirea esenţei acestui demers l-au asigurat magazinele Profi. În perioada iunie-septembrie 2017, o parte din valoarea vânzărilor cumulate de produse Ariel, Lenor și Pampers, mărci de referinţă în portofoliul Procter&Gamble, a fost direcționată către această cauză, iar Crucea Roșie Română a identificat nevoile maternităților. Distribuirea materialelor a demarat în decembrie (foto). Ioan Silviu Lefter, director general al societăţii Crucea Roșie Română, subliniază: „Maternitatea este locul în care cei mici iau contact pentru prima dată cu mediul extern, fiind un spațiu esențial atât pentru starea lor de bine, cât și a mamelor. Astfel, într-un efort colectiv, ne-am propus ca prin aceasta inițiativă să transformăm mai multe secții de nou-născuți din țară într-un loc mai bine echipat, care răspunde nevoilor acestora. Ne bucurăm să fim  alături de o inițiativă atât de frumoasă, care ne-a invitat, pe fiecare din noi, la un exercițiu de solidaritate.”

Cresc facturile la gaze

0

Chiar înainte ca iarna să își intre pe deplin în drepturi, prețul gazelor naturale va crește. Scumpirea nu va fi mare, ca procent, dar românii vor simți cu siguranță majorarea în portofel, de luna viitoare, mai ales odată cu scăderea mai puternică a temperaturilor, când și consumul atinge cele mai ridicate niveluri, potrivit Adevarul.

Prețul gazelor naturale pentru populație a fost majorat, începând de miercuri, 10 ianuarie, fiind estimată o creștere medie de 5,6% a prețului final, potrivit Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Procentul diferă însă de la un furnizor la altul, iar impactul se va vedea încă de luna viitoare, când vor fi emise facturile ce conțin această majorare, susțin reprezentanții ANRE.

Decizia de creștere a prețului pentru consumatorii finali a venit din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a anunțat că furnizorii au solicitat acoperirea costurilor, după ce au crescut prețurile de achiziție a gazelor.

Potrivit ANRE, „impactul unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților casnici reglementați este de 0,68 bani/Kwh, ceea ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună/loc de consum”.

 

OTP Bank România a majorat capitalul cu aproape 30 milioane euro

0

Grupul financiar ungar OTP Bank a majorat capitalul sucursalei din România, cu echivalentul a aproape 30 milioane euro, conform datelor de la bursa din Budapesta, potrivit Profit.ro.

De asemenea, OTP Bank România face parte din grupul OTP, ce furnizează servicii financiare în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia. Totodată, Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care OTP Bank preia Banca Românească, precum și activele românești aferente sucursalei din Londra și ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG). Tranzacția prin care OTP cumpără Banca Românească este de 650 milioane euro, incluzând rambursarea anticipată de datorii de 550 milioane euro ale băncii preluate către grupul-mamă. Diferența de 100 milioane euro reprezintă, cel mai probabil, prețul plătit de OTP. Tranzacția a fost derulată prin intermediul OTP Bank România, potrivit raportului.

După finalizarea tranzacției, cota de piață a OTP Bank România a crescut la aproape 4%, de la 2,09%.

Banca ungară a urcat astfel pe locul 8 în topul băncilor din România. OTP Bank România a înregistrat un profit ajustat după impozitare de 30,8 milioane de lei (6,8 milioane de euro), în primele 9 luni ale anului 2017,în scădere cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Banca a revenit pe profit în trimestrul al treilea, cu o valoare de 18,3 milioane de lei (4 milione de euro), comparativ cu o pierdere de 6,6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) înregistrată la finele lunii iunie.

BM: România va crește cu 4,5% în 2018

0

Banca Mondială previzionează o creștere de 4,5% a economiei țării noastre în 2018, potrivit unui raport al instituției. Procentul anticipat pentru anul acesta este în scădere, însă, față de 2017, când avansul economiei noastre a fost estimat la 6,4%, potrivit Bursa.

Pentru 2019, Banca Mondială previzionează o creștere a economiei românești de 4,1%, iar pentru 2020 – de 3,5%. Raportul arată: „Încetinirea treptată a avansului economiilor din Uniunea Europeană (UE) va avea impact asupra creșterii exporturilor din regiune, în special în Europa Centrală, unde creșterea este estimată să încetinească de la 4,7% in 2017, la 3,2% in 2020, cu diminuarea creșterii în Ungaria, Polonia și România”. Banca Mondială estimează o expansiune de 3,1% a economiei mondiale în 2018, după o evoluție peste așteptări în 2017, conform sursei amintite.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, în Europa și Asia Centrală, creșterea economică a înregistrat o evoluție pozitivă în 2017, peste așteptări, de 3,7% comparativ cu nivelul de 1,7% înregistrat în anul precedent. Creșterea s-a consolidat atât în partea vestică a regiunii, care este importatoare de mărfuri, cât și în partea estică a regiunii, care este exportatoare de mărfuri, potrivit raportului.

Raportul Bancii Mondiale mai relevă că încetinirea preconizată a ritmului creșterii în Uniunea Europeană va afecta creșterea exporturilor în Europa Centrală, iar pentru Polonia, instituția anticipează o scădere la 4,0% comparativ cu nivelul de 4,5% înregistrat în anul recent încheiat. În Ungaria, este anticipată o creștere moderată de 3,8% față de 3,9%. Banca Mondială precizează: „Riscurile aferente perspectivei de mai sus au devenit mai echilibrate, însă sunt în continuare înclinate către o evoluție negativă”.

INACO a lansat Ghidul de finanțare pentru internaționalizarea companiilor românești

0

Ghidul poate fi accesat aici

În anul Marii Uniri, exportam cherestea, cereale, vin, miere și petrol. Astăzi vindem în străinătate mașini, produse electrotehnice și agroalimentare, textile și pielărie.

Oferta României pentru export s-a schimbat în ultimul secol, dar s-a mai schimbat ceva. În topul primelor 100 de companii exportatoare doar 7 au capital majoritar românesc și numai 5 companii au capital integral românesc.

Așadar, pe lângă dezechilibrul balanței comerciale, care după datele INS pe primele 11 luni din 2017 este de 11,35 de miliarde de Euro (în creștere cu 2,57 de miliarde de Euro față de 2016), există și un dezechilibru flagrant al ponderii afacerilor românești în exporturi.

Soluția nu este blamarea primitivă a multinaționalor sau a investitorilor străini, care sunt în fapt o necesitate pentru stadiu actual al dezvoltării României, nici protecționismul economic retrograd.

Credem că a venit timpul unei încercări a antreprenoriatului românesc de a ieși pe piețele externe. Se simte în mediul de afaceri această tendință, care este pe cale să devină o necesitate în contextul atingerii limitelor financiare ale afacerilor din România. Ar mai fi de luat în considerare și noile reglementări și prevederi fiscale care bulversează încă de la început de an companiile de la noi. În acest context, un număr semnificativ de firme românești din diferite domenii de activitate doresc să încerce „trecerea peste graniță” a produselor sau serviciilor lor, pentru a-și extinde business-ul și pentru a face acest lucru pe piețe reglementate stabil de decenii.

În acest sens, acțiunile statului român, care ar trebui să fie și el extrem de interesat de „importul de valută” de pe piețe externe care i-ar fi atât de folositor, ar trebui orientate spre susținerea și valorificarea de oportunităţi pentru extinderea afacerilor românești pe pieţele străine și spre stimularea investițiilor noastre în străinătate. Spre creşterea exporturilor de produse și servicii, spre dezvoltarea competitivității companiilor românești care doresc să iasă cu oferta în afara țării și vor trebui să reziste concurenței internaționale.

Ce credem că ar trebui făcut?

Foarte simplu. Lobby pentru România, programat inteligent strategic și tactic pentru perioade mari de timp, pe domenii economice strategice.

Lobby guvernamental și privat, politic și civic, făcut pentru afacerile românești capabile să se internaționalizeze, care vor trebui să fie sprijinite administrativ și fiscal, care vor trebui să fie susținute tehnic și financiar de toate instituțiile statului român, spre binele tuturor, al interesului național.

Etapele Programului de Promovare Economică a României ar trebui să fie:

1. Operaționalizarea celor 9 Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului prin introducerea obligatorie de indicatori de eficiență pentru activitatea celor peste 230 de posturi prevăzute a fi create în ordonanța de urgență de la mijlocul anului trecut, dar fără încă niciun „rezultat de urgență”.

2. Identificarea pieţelor de desfacere care corespund cel mai bine ofertei regionale de produse/servicii şi stimulării productivităţii companiilor locale.

3. Diversificarea serviciilor oferite exportatorilor şi potenţialilor exportatori, îndeosebi în sprijinul IMM.

4. Dinamizarea Parteneriatelor Public-Private locale și cu principalele entități de reprezentare a intereselor comunităților de afaceri din țările gazdă.

5. Creşterea vizibilității afacerilor și rezultatelor inventicii românești prin branding pragmatic și prin restructurarea integrală a rețelei de consilieri economici din ambasadele și consulatele României, inclusiv introducerea de indicatori de performanță în activitatea lor de promovare economică a României.

Think-tank-ul INACO contribuie cu primul pas, extrem de necesar în acest context, pentru antreprenorii și companiile care vor să înceapă să își internaționalizeze afacerile.

Începem cu lansarea acestui Ghid al Oportunităților de Finanțare pentru Internaționalizarea Companiilor Românești, aflat la prima sa ediție și care va fi actualizat lunar. Unele linii de finanțare deschise au dead-line-uri chiar în luna februarie, iar aceste oportunități merită valorificate.

Ford EcoSport produs la Craiova, comercializat în Europa

0

Mini-SUV-ul produs la Craiova se va vinde în Italia, Spania, Franța, Germania și Marea Britanie, începand cu partea a doua a lunii ianuarie, potrivit Curierul Național.

Prețul diferă de la o țară la alta. În România, Ford EcoSport va fi mai ieftin chiar și cu 2.000 de euro față de alte state europene. Ford a început anul cu o producție de circa 200 de vehicule EcoSport pe un singur schimb, conform unor surse din fabrică, ceea ce însemnă că, în cele două ture care lucrează pe linia de producție, fabrica de la Craiova produce aproximativ 400 de mașini pe zi. Un calcul matematic simplu ne arată că pe poarta fabricii iese o mașină la fiecare 2 minute și 40 de secunde. Dacă se menține ritmul actual de producție, într-o lună s-ar produce circa 8.800 de vehicule la Craiova, dublu față de cât se producea pe vremea cand B-Max se afla în fabricație la Craiova. Concurența pe segmentul de mini-SUV-uri din aceeași categorie cu EcoSport este destul de mare în Europa, cei mai mari competitori ai modelului fabricat la Craiova fiind Opel Mokka, Suzuki Vitara, Nissan Juke, Renault Capture și altele.

Ford a lansat producția noului model EcoSport la Craiova în luna octombrie a acestui an, dar abia din noiembrie s-a trecut la fabricarea în masă a vehiculului, începând inițial producția cu circa 50 de unități pe zi, potrivit sursei.

De asemenea, campania de lansare a vânzărilor EcoSport în România va avea loc săptămâna viitoare, cel mai probabil. Din lipsa autostrăzilor care să lege Craiova de alte mari orașe din Est sau din Vest, Ford a decis ca 90% din producția destinată exportului să fie transportată pe calea ferată până la Constanța, iar de acolo transportul devine maritim, până în marile porturi din Europa. Această modalitate de transport este cea mai ieftină și mai la îndemână pentru producătorul auto. Doar 10% din producția de autovehicule de la Craiova se transportă pe calea rutieră, respectiv vehiculele sunt încărcate pe trailere auto și sunt transportate, de regulă, către Pitești sau către granița de vest a țării.

Prețul imobiliarelor ar trebui recalculate, Guda (AAFBR)

0

Imobiliarele sunt supraevaluate cu 20-25%, în acest moment, iar programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda. „Acum văd imobiliarele supraevaluate undeva la 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe metrul pătrat, pe zece ani, cu un grad de ocupare de 90% al activului și reinvestirea chiriei la un randament anualizat real de 3% pe o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligațiuni, atunci ajungi la un preț pe metrul pătrat de 1 000 – 1.050 de euro. Astăzi este 1.250 euro. Pentru rezidențiale nișate într-o zona foarte bună ajunge la 2.000 de euro pe metrul pătrat. Îmi indică mai degrabă un maxim de 1.500 pe același calcul de chirie încasată pe zece ani și reinvestită la un randament de 3%”, a declarat Guda, într-o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB).

El este de parere că programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual. „«Prima casă», din punctul meu de vedere, ar trebui gradual oprit. Anul trecut a reprezentat 80% din totalul creditelor acordate pentru achiziționarea unei locuințe noi. S-au contractat credite cu «Prima casă» unde avansul», deși minimul e de 5%, a fost plătit la un nivel de 50-60%. Aceasta a făcut ca prețul pentru imobiliare rezidențiale, apartamente noi, să fie ușor supraapreciat printr-o falsă alimentare a cererii, un program cu condiții de acces facil speculat de pătura cu un venit peste medie. În trendul de reducere a importanței acestui program, cred că ar trebui orientat către pătura cu venituri scăzute care are nevoie de un asemenea produs cu un avans mai mic”, a subliniat președintele AAFBR.

„Noua strategie de alocare a plafoanelor se înscrie pe linia reducerii graduale a intervenției statului prin garantare, asumând că piața creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creșterea accesibilității populației la produsele standard ale băncilor”, se arată în documentul care citează un Ordin al ministrului Finanțelor Publice publicat în Monitorul Oficial. Conform FNGCIMM, această nouă procedură are ca scop utilizarea mai eficientă a plafoanelor alocate anual pentru programul «Prima Casă»”, prin elaborarea unor criterii care vor sta la baza evaluării activității finanțatorilor, potrivit Agerpres.

ACUE: se scumpesc gazele

0

Prețul plătit de populație pentru gazele naturale va crește cu aproximativ 5,6% în medie, începând de miercuri, 10 ianuarie, potrivit unui comunicat al Federației Companiilor de Utiliăți din Energie (ACUE), remis, marți, AGERPRES. „Ca urmare a creșterii costului de achiziție a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, ANRE a decis, în conformitate cu metodologia în vigoare, majorarea prețului final al gazelor naturale pentru populație în medie cu aproximativ 5,6%, începând cu data de 10 ianuarie.

Acest procent de creștere variază de la un furnizor la altul”, spun reprezentanții ACUE. Aceștia reamintesc că, începând cu 1 aprilie 2017, prețul cu care furnizorii cumpără gazul de la producătorii interni nu mai este stabilit de autorități, fiind rezultatul evoluției cererii și ofertei din piață. „ANRE analizează periodic evoluția prețului gazelor achiziționate de furnizori având obligația de a ajusta valoarea de transfer către consumatorii casnici, conform legislației în vigoare. Subliniem că această ajustare de preț a fost cauzată exclusiv de majorarea costurilor de achiziție a gazelor din producția internă, tariful de distribuție și marja de furnizare rămânând neschimbate”, se mai arată în comunicatul ACUE. Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobată în ședința Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017, potrivit comunicatului.

Ulterior, furnizorii au solicitat creșterea acestei valori datorată creșterii prețurilor cu achiziția gazelor naturale din producția internă, în conformitate cu prevederile art. 40 din Anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2015, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea CUG.

De asemenea, oficialii ANRE au susținut că impactul unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților casnici reglementați este de 0,68 bani/KWh, ceea ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 KWh/luna/loc de consum.

2018 poate aduce inasprirea condițiilor de creditare

0

Banca Națională a României nu a adoptat încă o decizie privind inasprirea condițiilor de creditare a persoanelor fizice, deși în banca centrală sunt discutate de mai bine de 1 an măsuri de limitare a gradului de îndatorare al populației, conform datelor Profit.ro.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că mulți dintre colegii săi din BNR se opun unor astfel de măsuri și că o decizie ar trebui așteptată în primăvară. Gradul de îndatorare al populației este în creștere, mai ales în rândul celor cu credite ipotecare, situația fiind îngrijorătoare în rândul populației cu venituri sub medie, arată ultimul Raport de Stabilitate al BNR, publicat la finele anului trecut. Direcția de Stabilitate din BNR a propus conducerii băncii mai multe măsuri prin care să fie limitat avansul rapid al îndatorării populației – atât în termeni de volum al creditării cât și al serviciului datoriei. Consiliul de Administrație n-a luat încă o decizie, spune Isărescu, care admite că au existat discuții. Guvernatorul așteaptă o recomandare de la Comitetul de Supraveghere Macroprudențiala. “Acelea (limitarea îndatorarii populației, n. red.) fac parte din pachetul de măsuri macroprudențiale pe care, eventual, le va hotarâ Comitetul Macroprudențial, le va recomanda Băncii Naționale și Banca Națională va reacționa”, spune Isărescu. Practic, Isărescu așteaptă să-și dea singur recomandări, în condițiile în care el este și președintele Comitetului și BNR mai este reprezentată și de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și viceguvernatorul Liviu Voinea, restul pânp la 9 membri fiind reprezentanții Ministerului de Finanțe și Autorității de Supraveghere Financiară.

De asemenea, estimările preliminare ale BNR arată că rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populației s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3% într-un orizont de 1 an în ipoteza unui șoc de 2 puncte procentuale pe rata dobânzii, potrivit ultimului Raport privind Stabilitatea Financiară, iar mare parte din acest șoc deja a și fost livrat, după creșterea ROBOR de la sub 1% la 2%. Oficialii BNR consideră creșterea dobânzilor drept principalul risc la adresa stabilității financiare, în condițiile în care inflația este în creștere și marile bănci centrale ale lumii renunță gradul la politicile monetare ultra-stimulative. Banca centrală a crescut, de altfel, dobânda cheie pentru prima dată în aproape 10 ani.

PwC preconizează o economie prosperă pentru 2018

0

Într-un comunicat de presă transmis de PwC, se arată caă, în 2018, se așteaptă o creștere a economiei globale de aproape 4%, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit Curierul Național. Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poaă conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Față de aceeași lună din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri și la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri, potrivit sursei.

Conform datelor oficiale, în intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).

2018, anul incertitudinilor. Economia crește, dezechilibrele se accentuează

0

Barometrul de opinie Keysfin: 2018, anul incertitudinilorEconomia continuă să crească, însă dezechilibrele se accentuează

Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat și chiar cu unele semne de îngrijorare evoluția economică reală a economiei în acest an. Inflația, deprecierea leului și incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business, în a opta ediție a barometrului semestrial privind perspectivele economiei.

Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie Keysfin, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ față de cel înregistrat în 2017.

54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4- 4,5%23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.

16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionați de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului.

Față de barometrul de opinie din luna iunie 2017, experții de la KeysFin remarcă creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele economiei și scăderea optimismului oamenilor de afaceri.

barometrul-provocari2018„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România, au explicat analiștii de la KeysFin.

Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.

Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.

 

COMERȚUL, PRINCIPALUL MOTOR AL ECONOMIEI

Evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. Întrebați care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menționat comerțul Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ acest segment însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți pe fondul deprecierii monedei naționale”, arată datele barometrului KeysFin.

În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se așteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care și-au exprimat opiniile au menționat agricultura, iar 31% au indicat construcțiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.

barometrul2018CE SE ÎNTÂMPLĂ CU LEUL ÎN 2018

 

Puseul inflaționist din 2018 va fi influențat, în mare măsură, de evoluția monedei naționale. Întrebați la ce cotație cred că va fi tranzacționat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7-4,75 lei.

După ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate, acum mai mult de 75% văd euro peste nivelul de 4,7 lei, începând din primăvara acestui an.

19% dintre investitorii chestionați de Keysfin văd euro în jurul pragul de 4,65 lei, iar 6% au evitat să se pronunțe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluția prea puțin predictibilă a cursului valutar.

Investitorii consideră, pe de altă parte, că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an.

Banca Națională a luat deja prima măsură. A crescut, zilele trecute, dobânda cheie la 2%.

„Dincolo de evoluția leului, accesul mai dificil la creditare, ca urmare a creșterii dobânzilor, ar putea influența semnificativ dinamica economiei, cu rezultate greu de anticipat în acest moment. Mulți investitori cred că deprecierea leului și dobânzilor în creștere vor scădea semnificativ apetitul investițional în 2018. Vom avea un an plin de incertitudini”, au mai spus cei de la Keysfin.

 

INVESTIȚIILE STRĂINE, ÎN PERICOL

O altă întrebare devenită standard în barometrul Keysfin a vizat măsurile pe care oamenii de afaceri le-ar considera importante pentru ca economia să-și continue evoluția pozitivă în 2018.

Cei mai mulți investitori au vorbit despre predictibilitate, insistând pe existența unui cadru fiscal stabil.

Oamenii de afaceri au indicat totodată, în cadrul răspunsurilor trimiste KeysFin, și necesitatea investițiilor în infrastructură văzute drept primordiale pentru dezvoltarea investițiilor, mai ales a celor greenfield.

Impulsionarea atragerii fondurilor europene, prin eliminarea birocrației, și acordarea unor facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală și care să creeze locuri de muncă s-au aflat, de asemenea, printre măsurile propuse de investitori.

„Amplificarea aversiunii investitorilor faţă de România din cauza incertitudinilor crescute privind politicile guvernamentale trebuie să se afle în prim-planul atenției autorităților”, spun cei de la KeysFin.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

INS: Deficitul comercial al României s-a accentuat în primele 11 luni din 2017

0

Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creștere cu 2,569 miliarde de euro în comparație cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creștere cu 12,3% față de intervalul de referință.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Fata de aceeasi luna din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica releva, totodata, ca valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri in primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri si la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, in perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) si de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri), potrivit sursei citate.

Totodată, in intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import), potrivit datelor oficiale.

Anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu”

0

La Ateneul Român s-a deschis anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu“ – 150, cu semnificaţii dincolo de cadrul artistic, spre valoare, societate, cultură, ajungând inclusiv la necesitate economică.

În 2018 se împlinesc 150 de ani de la înființarea filarmonicii bucureştene, una dintre cele mai vechi din Europa: „Societatea Filarmonică Română“, condusă de Eduard Wachmann. Prezentând reperele programului aniversar, director general al Filarmonicii „Geoge Enescu“, Andrei Dimitriu, a reliefat un complex de momente demne de celebrare pe aceleaşi coordonate: 130 de ani de la finalizarea construcţiei Ateneului Român (1888, foto Filarmonica „George Enescu”), 120 ani de când George Enescu a dirijat pentru prima oară la Ateneu „Poema Română” (1898), 80 de ani de la inaugurarea frescei Ateneului.

Concertele şi recitalurile din prima parte a anului va aduce sub cupola Ateneului nume de referinţă precum Christian Zacharias, Andrei Ioniță, Elisabeth Leonskaja, Christian Badea, Cristian Măcelaru, Horia Andreescu, Plamena Mangova, Elisabeth Sombart, Alon Goldstein, Jin Wang. Vor fi reluate Conferinţele Ateneului, inclusiv cu invitaţi laureaţi Nobel. Se va derula şi un festival de conferinţe de cultură generală susţinute de personalităţi ale vieţii publice autohtone, pe teme sociale majore. Vor fi reluate demersurile pentru reconstituirea Pinacotecii Ateneului Român.

Totodată, sub aspect economic, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” a semnalat că, în urma aplicării noilor reglementări fiscale, mai multe salarii vor fi diminuate faţă de nivelul de la 31 decembrie 2017; în această situaţie se vor regăsi îndeosebi şefi de partide ai orchestrei, muzicieni cu vechime, în total 85 de salariaţi, scăderea totală fiind de circa 47.000 lei pe lună.

Şcoala de bani pe roţi merge mai departe

0

Programul național de educație financiară pentru copii „Școala de bani pe roți” – componentă a programului național de educație financiară al BCR – „Școala de bani”, derulată în parteneriat cu BCR Leasing și cu Fundația Vodafone România – a străbătut anul trecut peste 1000 de km, s-a oprit în opt orașe (București, Constanța, Tulcea, Galați, Focșani, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț) şi a angrenat peste 6000 de elevi în 400 de ateliere de educație financiară. Anul acesta va merge la Iași (15 ianuarie-1 martie), Botoșani (2-20 martie), Suceava (21 martie-16 aprilie), Bistrița-Năsăud (17 aprilie-1 mai), Baia Mare (2-17 mai), Satu Mare (18-30 mai), Cluj-Napoca (1 iunie-15 iulie); detalii asupra traseului, pe https://www.scoaladebani.ro/.

Cadrul „şcolii” îl asigură camionul FLiP, a cărui remorcă modulară se transformă în spațiu de joacă și sală de curs. O lecţie durează 90 de minute, timp în care copiii (7-14 ani), pe grupe de câte 15, află cu sprijinul unor traineri specializați de ce este important să economisească și să învețe valoarea banilor.

Totodată, în 2017, proiectul „Școala de bani” a facilitat ore de educație financiară pentru adulți, îndrumate voluntar de peste 700 de angajați ai BCR, beneficiare fiind 10.000 de persoane

Finanţare pentru Universitatea de Vest prin programul ROSE

0

Universitatea de Vest din Timișoara a obţinut o finanțare de aproape 2,2 milioane lei pentru proiectul West Summer University, prin Schema de granturi competitive pentru universități din cadrul Proiectului privind Învăţământul Secundar/ Romania Secondary Education Project – ROSE.

West Summer University este un proiect de tradiție al universităţii timişorene, pentr „promovarea învățământului superior, în vederea prevenirii abandonului școlar în rândul elevilor de liceu. Se adresează în special celor de clasa a X-a și a XI-a care trăiesc în zone rurale sau alte zone în care nu există școli în proximitate”, elevilor „care provin din familii cu venituri mici, sunt istoric discriminați pe baza etniei, au unul sau ambii părinți care lucrează în străinătate sau au cerințe educaționale speciale”. Pe durata următorilor trei ani, 600 de elevi vor cunoaşte activitatea de cursuri, seminarii, laboratoare reprezentative pentru anul I de studiu, vor beneficia de consiliere privind orientarea în carieră, activități de socializare, discuții pe teme educaționale. Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea apreciază că „proiectul răspunde unui obiectiv major din planul managerial, promovarea șanselor egale, adică asigurarea unei mai mari cuprinderi în învățământul superior a elevilor proveniți din mediul rural, din familii cu nivel socio-educațional scăzut, a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Practic, vorbim de valorificarea rezervei de talent din rândul grupurilor de tineri mai slab cuprinse în învățământul superior. Experimentarea vieții de student în UVT permite elevilor să ia o decizie informată în ceea ce privește alegerea facultății, fapt ce conduce la scăderea abandonului”.

Proiectul ROSE (prezentat pe larg în Economistul la data lansării) „își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terţiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat”, este „finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare” şi este implementat de Ministerul Educației Naționale în perioada 2015-2022.

Premii pentru excelenţă academică în străinătate

0

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) acordă la începutul lui 2018, Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate în anul universitar 2016-2017. Este o competiţie care, ca în fiecare an, după cum o caracterizează organizatorii, „aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie”.

Anul acesta, în finală au concurat peste 80 de studenți, masteranzi şi doctoranzi români din mari universităţi ale lumii: Harvard University, Cambridge University, University of California at Berkeley, University College London, UMF „Carol Davila” din Bucureşti, Universitat of Stuttgart din Germania. Ei au concurat la categoriile Europa Universitar, Europa Post-Universitar, America de Nord, Alte Continente, România, Erasmus. Lista completă a finaliștilor este disponibilă pe site-ul Galei:  http://gala.lsrs.ro/finalisti-2018/.

Finaliștii fiecărei categorii au fost selectaţi, într-o primă etapă, de laureaţi ai ediţiilor precedente. Au rămas 80 de finalişti în total, iar dintre ei au fost desemnaţi laureaţii de către Marele Juriu, format anul acesta din: acad. prof. dr. Ionel Valentin Vlad, Alina Pavalache, Ştefan Popescu, Adina Dragomirescu, Sanda-Maria Ardeleanu, dr. Delia Dimitriu, dr. Roxana Bratu, Cristinel Popa Stoica. Câștigătorii vor fi anunțați la Gala Studenților Români din Străinătate, 4 ianuarie 2018, ora 17.30, Palatul Parlamentului, sala C.A. Rosetti. Vor participa studenți și tineri profesioniști, personalităţi din mediul academic, din sectorul public, din mediul de afaceri şi din cel neguvernamental, tineri artiști români de renume internațional. Vor fi premiaţi laureaţii, vor fi sărbătoriţi nouă ani de activitate a LSRS şi vor fi anunţate o nouă serie de proiecte şi noi beneficii dedicate de LSRS comunităţii studenţilor români din afara graniţelor ţării. Rezervarea unui loc în sală este gratuită și se face completând formularul disponibil la http://bit.ly/InscriereGalaLSRS. Accesul la eveniment se face exclusiv pe baza listelor de înscrieri.

Detalii: www.facebook.com/lsrs.romania, http://gala.lsrs.ro.

Bank Leumi România, finanțare pentru AFI Tech Park  

0

AFI Europe România anunţă că a semnat un acord de finanțare de 22 milioane euro cu Bank Leumi România pentru dezvoltarea primei faze a parcului de afaceri AFI Tech Park din București (foto).

După cum informează dezvoltatorii lui, AFI Tech Park se dezvoltă în trei faze şi „oferă 56.000 mp GLA pentru birouri Clasa A, care vizează companii din piețele de FMCG, Automotive, IT&C, BPO și piețe de servicii comune, care doresc să-și îmbunătățească facilitățile într-un nou birou de clasă A. Prima fază a proiectului va fi livrată în Q2 din 2018, oferind 20.000 mp GLA pentru birouri și 2.000 mp de spații comerciale, care includ clubul de fitness <<World Class>> și magazinul <<1 minute>>, care au semnat contracte de închiriere de curând. Proiectul este dezvoltat aproape de centrul orașului, în imediata apropiere a hotelului JW Marriott și a Parlamentului României și va cuprinde două clădiri de birouri P+8 și un turn de birouri de 14 etaje, având peste 5.000 mp de zone verzi”.

David Hay, CEO AFI Europe Romania, subliniază: „AFI Europe România are o relație strategică excelentă și de lungă durată cu băncile, pentru finanțarea proiectelor pe care le inițiem. Ne bucurăm încă o dată că Bank Leumi este partenerul nostru pentru faza 1 în AFI Tech Park, un proiect prin care intenționăm să deschidem o nouă zonă pentru dezvoltarea de birouri în București. Faptul că parcul de business este situat în centrul Bucureștiului și nu la periferiile orașului îi oferă avantajul unic căutat de companiile multinaționale din România”.

AFI Europe a dezvoltat şi gestionează “AFI Cotroceni”, unul din cele mai mari centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. A creat de asemenea AFI Ploiești, iar în prezent dezvoltă proiectul AFI Brașov. Proiectate pentru viitorul apropiat sunt un parc de retail la Arad, pe un teren de 80.000 de mp (ancoră, un hypermarket și un magazin tip „DYI”), precum şi un proiect rezidențial în București (sectorul 1, în Bucureștii Noi), AFI City, pe un teren de 148.000 mp.

Profi, cel mai extins retailer din România

0

Retailerul Profi a deschis în 2017 un număr de 195 de magazine: 57 în format City, 83 în format Loco, 55 în format Standard. De ultimă oră sunt inaugurările de la Bacău (foto), Dobroteşti (judeţul Teleorman), Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş), Târgu Frumos (judeţul Iaşi). În acest fel, Profi atinge performanţa prezenţei în 379 de localităţi în toate juţetele şi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. La Profi lucrează o echipă de aproape 13.000 de oameni.

Editura C.H. Beck, premiată de Uniunea Juriştilor din România

0

Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații”, coordonatori prof. univ. dr. Cristian Ionescu şi prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, autori Cristina Bălăceanu, Titus Corlățean, Cristian Jora, Laura Macarovschi, Bogdan Pătraşcu, Roxana Mariana Popescu, Agata Mihaela Popescu, Doina Maria Tilea, publicată de Editura C.H. Beck, a fost distinsă cu premiul științific „Anibal Teodorescu” acordat de Uniunea Juriștilor din România, condusă de profesorul Ioan Chelaru.

Premiile Uniuni Juriştilor din România sunt acordate anual celor mai valoroase apariţii editoriale în domeniul juridic.

Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații” constituie rezultatul unui proiect de cercetare comun al Facultății de Științe Juridice şi Administrative a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” și al Academiei de Științe Juridice din România şi este definită de editor ca având „menirea de a explica şi comenta, din perspectivă constituţională conceptele şi principiile generale ale Legii fundamentale. Principiile generale ale dreptului constituţional şi ale instituţiilor politice sunt examinate şi analizate în contextul tezelor şi dezbaterilor Adunării Constituante. Punctual, sunt semnalate deficienţele unor texte şi se propun soluţii din perspectiva revizuirii acestora, avându-se în vedere şi consideraţii de ordin istoric privind constituţiile anterioare ale României. Structura comentariului vizează intenţia legiuitorului constituant, interpretarea textului şi modul său de aplicare. Sunt realizate numeroase referiri la deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie, într-o abordare interdisciplinară cu implicaţii în sociologie şi ştiinţele politice”.

Printre lucrările Editurii C.H. Beck nominalizate în acest an în cadrul Premiilor Uniunii Juriștilor din România se regăsesc și: „Fiducia şi Trust-ul”, Daniel Moreanu; „Dicționar de drept civil și proceduri civile”, ediția 2, Dumitru Rădescu, Georgeta Stoican, Elena Rădescu; „Contenciosul actelor administrative asimilate”, Emilia Lucia Catană; „Infracţiunile electorale”, Teodor Manea; „Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă”, Alexandru Țiclea; „Integritatea în spațiul public și privat. Prevenție și necesitate în asigurarea încrederii în raporturile sociale”, Mihai Popa, Cristian Ducu, Mihai Acsinte, Oana Bănăţeanu, Ştefan Deaconu, Bogdan Dima, Mihai-Adrian Hotca, Maria Maxim, Ianfred Silberstein; „Drept financiar-fiscal. Legislația Uniunii Europene”, Dan Drosu Șaguna, Daniela Iuliana Radu, Marius Eugen Radu; „Tratat de drept civil. Obligațiile. Volumul I Contractul”, Ioan Adam; „Teoria generală a dreptului”, ediția 2, Simona Cristea.

Cu o activitate depăşind 17 ani, Editura C.H. Beck a realizat o cifră de afaceri care o poziţionează între primele edituri din România, a publicat peste 2200 de titluri cu tematică juridică şi economică, într-un tiraj total de peste 3.500.000 de exemplare şi îşi distribuite produsele (cărţi, reviste, publicaţii electronice) în peste 200 de librării şi puncte de vânzare din întreaga ţară, deţinând librării proprii în Bucureşti, Craiova, Timişoara.

Ca noutate în literatura de specialitate, Editura C.H. Beck pune la dispoziţia practicienilor prima bibliotecă juridică exclusiv on-line – legalis.ro.

Detalii la telefon 021/410.08.47, fax 021/410.08.48, e-mail marketing@beck.ro.

Institut Confucius al Anului 2017, la Universitatea Bucureşti

0

Institutul Confucius al Universităţii din Bucureşti a fost distins cu titlul de Institut Confucius al Anului 2017. Ceremonia s-a desfășurat la Xi’an, sub egida Conferinţei Anuale a Institutelor Confucius, organizate de Hanban, Sediul General al Institutelor Confucius. Distincția a fost remisă din partea vicepremierului Republicii Populare Chineze, Liu Yandong, rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru și directorului român al Institutului Confucius al Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Luminița Bălan.

Titlul de Institut Confucius al Anului se acordă „în urma evaluării performanţelor fiecărui institut în plan academic, didactic și cultural”. Din 525 de astfel de institute existente actualmente în lume, 25 au primit distincţia anul acesta.

Institutul Confucius al Universității din București a fost înfiinţat în 2013 în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice şi Juridice din Beijing. În acest moment, deţine o reţea de cursuri de limbă şi cultură chineză în universitate şi în unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Giurgiu, inclusiv cu Clase Confucius la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din Bucureşti şi la Colegiul ,,Ferdinand I” din Bacău. De asemenea, organizează conferinţe ştiinţifice internaţionale, dezbateri lunare pe diverse teme, lansări de carte.

În 2016, la Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius, prof. univ. dr. Luminița Bălan a fost distinsă cu Premiului de Excelenţă pentru rezultate deosebite în promovarea limbii şi culturii chineze în România.

Creştere încetinită a industriei în noiembrie  

0

Barometrul industriei realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi de SNSPA Facultatea de Management (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că în noiembrie, „creşterea a rămas pe loc. Persistă îngrijorările legate de costurile de producţie. Preţurile la produsele firmelor par să scadă în loc să se alinieze la costuri. Pe de altă parte însă, exportatorii raportează o creştere a comenzilor pentru export”.

La nivel de indicatori, situaţia se prezintă astfel:

Producţia – „Volumul producţiei se menţine la 62 de puncte, faţă de 61 în octombrie şi 64 în septembrie. Stocurile sunt tot în faza de contracţie, deşi procesul de de-stocare pare să se fi oprit, iar indexul stocurilor a crescut uşor de la 41 la 45 de puncte. Avansul ar putea proveni de la o combinaţie de produse nevândute şi achiziţii prudenţiale de materii prime pentru perioada de iarnă”.

Cererea – „Comenzile noi au rămas şi ele pe loc: 61 în noiembrie faţă de 61 în octombrie şi 62 în septembrie. Comenzile pentru export au crescut însă de la 57 în octombrie la 65 în noiembrie. S-ar putea ca firmele exportatoare să aibă deja contracte pentru primele luni din 2018. Importurile de materii prime au stagnat la 60 de puncte versus 61 în octombrie şi 61 în septembrie, probabil pe seama plafonării comenzilor noi”.

Forţa de muncă – „Numărul de angajaţi nu creşte, dar nici nu scade. De circa 4 luni, indicatorul se menţine în jurul valorii de 50, la graniţa dintre expansiune şi contracţie. Înseamnă că ieşirile sunt compensate de intrări. Criza forţei de muncă invocată frecvent are, probabil, în industrie un caracter mai degrabă punctual decât sistemic”.

Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au ajuns la un index de 72 de puncte, cu 14 puncte mai mare decât în iulie a.c. Firmele se confruntă cu condiţii dintre cele mai dure din ultimii ani, în special datorită costurilor mari cu energia. Preţurile încasate au scăzut la 56 în noiembrie faţă de 60 în octombrie. Ieftinirea unor produse finite asociată cu costurile mari de producţie poate crea situaţii dramatice pentru firmele implicate”.

Aşteptările – „Indexul de optimism a crescut uşor de la 59 în septembrie şi octombrie la 63 de puncte în noiembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. De obicei, optimismul se înviorează spre sfârşitul anului şi atinge un vârf în ianuarie, după care începe să scadă. Cauzele sunt legate mai mult de euforia vacanţei şi de speranţele pe care le aduce schimbarea anilor, decât de semnale pozitive din piaţă”.

AHK World Business Outlook

0

AHK World Business Outlook este un chestionar realizat de Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK) prin care companii la nivel mondial sunt chestionate „referitor la situația companiei, la așteptări și evoluții conjuncturale în fiecare țară, la investiții și la cele mai importante riscuri pentru dezvoltareacompaniei”. La ediţia din toamna acestui an, din România au răspuns 52 de companii: 19 din industrie/construcții, 19 din comerț, 14 din domeniul serviciilor.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), realizatoarea chestionarului referitor la ţara noastră, apreciază, pe baza rezultatelor, că „situația actuală a companiilor germane din România este bună și așteptările pe termen scurt în ce privește evoluția propriei companii sunt optimiste. Dar, comparativ cu chestionarul din toamna anului 2016, procentul celor care văd o înrăutățire a situației conjuncturale pe termen mediu a crescut puternic (2017: 29% mai rău, 2016: 8%). Optimismul se menține doar pe termen scurt, ceea ce cel mai probabil are legătură cu evoluțiile politico-economice din ultimele luni. Condițiile-cadru politico-economice sunt considerate de departe cel mai mare risc pentru economie. Peste 69% din companiile care au participat la chestionar sunt nemulțumite de acest aspect, ceea ce constituie o înrăutățire semnificativă față de chestionarul din toamna anului trecut. Nici situația din învățământul românesc nu este deloc satisfăcătoare. Din chestionarul din toamnă reiese că lipsa personalului calificat constituie pentru dezvoltarea economică a companiilor un risc important (peste 57% din companii)”.

O apreciere desprinsă din rezultatele actuale este aceea că „față de chestionarul din toamna lui 2016 numărul celor care sunt îngrijorați de stabilitatea juridică a crescut. Acest lucru se datorează și faptului că în Parlament au fost adoptate mai multe legi controversate, care printre altele îngreunează lupta împotriva corupției”.

Concluzia este că „activitățile politico-economcie ale guvernului ar trebui să se axeze în principal pe măsuri care să crească încrederea mediului de afaceri. Și vorbim aici mai ales de stabilitate fiscală și măsuri economice sustenabile, dar și de continuarea luptei împotriva corupției. Situația conjuncturală bună în România, în Europa și în Germania, care este principalul partener economic al României, face posibilă realizarea de investiții necesare urgente în infrastructură, educație și cercetare & dezvoltare. Această șansă nu ar trebui ratată. Lipsa de personal, care devine tot mai acută, are efect negativ asupra dezvoltării economice. De aceea trebuie să aibă prioritate elaborarea și punerea în practică de soluții în acest sens”.

Despre business, cu sinceritate

0

Interviu Dragoș Anastasiu, fondator Eurolines și președintele Camerei de Comerț Germane din România

Profit de prezența ta, vom vorbi și despre proiectele personale din zona turismului, dar să discutăm un pic de la nivelul de reprezentare a mediului de afaceri. Ești implicat și în Romanian Business Leaders, ești implicat și în consiliul pentru IMM-uri, ești și președintele Camerei de Comerț Germane și în coaliția pentru dezvoltare. Ce se întâmplă?
Este o avalanșă în momentul de față. Cam așa ne simțim. O avalanșă de idei, de proiecte, de metode care mai de care mai inovative prin care se încearcă practic strângerea mai multor bani la buget pentru a pune în aplicare planul de guvernare ca să spun așa. Un plan de guvernare favorabil consumului prin mărire de salarii, de pensii ș.a.m.d. Și acum, stând de vorbă cu guvernul de foarte multe ori, am constatat că de fapt avem același obiectiv. Și noi vrem să se mărească pensiile, și noi vrem să se mărească salariile, și noi vrem să nu mai fie evaziune fiscală.Deci avem aceleași obiective. Numai că metodele sunt complet diferite și abordarea este diametral opusă pentru că noi suntem de părere că acest organism care se cheamă economia românească funcționează cumva. Și funcționează destul de bine, în sensul în care avem cea mai mare creștere din Europa. Sigur, bazată pe consum etc., etc., dar nu numai. Merge și industria, ar putea să fie și câteva alte domenii care să se dezvolte accelerat, cum ar fi turismul, cum ar fi industriile creative, cum ar fi agricultura, unde mai este mult spațiu. Deci noi zicem că o creștere de 10% în condiții sănătoase este posibilă. Ok, creștem și consumul, dar creștem în același timp și industria, producția, turismul ș.a.m.d. Deci, contextul este că pentru a avea mai mulți bani la buget trebuie făcute anumite chestiuni logice pe care noi, în economie, de obicei, le facem. Investiții, creștere sustenabilă, să găsim noi piețe, să mărim exporturile ș.a.m.d. Or, lucrul acesta nu se poate face peste noapte. Și spuneam de abordare diametral opusă în sensul în care ei vor repede, repede, pe repede înainte, și noi vrem același lucru, dar vrem pe termen mediu și lung, spunând hai să o facem cu cap. Și la noi în companii, dacă ne apucăm și mărim salariile peste puterea noastră de a produce nu facem altceva decât să ne dăm cu capul de pereți.

61% dintre românii aflați peste granițe recomandă străinilor produsele românești

0

Studiu infograficRomânia are câteva milioane de ambasadori de țară, românii care au plecat din țară. Aceștia se mândresc cu ceea ce au lăsat acasă: 61% dintre românii aflați peste granițe recomandă prietenilor lor din străinătate produsele românești.
Chiar dacă se află peste hotare, românii rămân fideli produselor care le amintesc de țara lor. 91% dintre aceștia folosesc produse românești în țara de adopție, fie că le achiziționează de la magazine cu specific românesc (76% dintre cei ce le folosesc), fie că le aduc direct din România (43%). O parte dintre românii din diaspora procură produsele românești chiar de la hypermarket-urile din zonă (18%) sau din magazine online (14%), relevă studiul MKOR Consulting.
Întâlnirea unor mărci românești dincolo de granițe reprezintă pentru românii din diaspora prilej de mândrie (67%) și de bucurie (59%).
Cea mai mare parte (88%) a celor care au plecat peste hotare au întâlnit mărci de produse românești în țara în care se află, în special în magazinele cu specific românesc (75% dintre ei) și în hypermarketuri (48%) precum Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Real, Tesco și altele.
„Ne-am dorit să știm care este adevăratul brand de țară și ne-am dat seama că stă în puterea noastră, ca agenție de cercetare, să aflăm. Spre surprinderea și bucuria noastră, am descoperit că România are multe branduri de țară și milioane de ambasadori!”, declară Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Cele mai vizibile mărci românești peste granițele țării sunt:
• Dacia (Dacia Renault Group)
• Ciocolata ROM (Kandia Dulce)
• Pufuleții Gusto (Phoenixy SRL)
• Gerovital (Farmec)
• Cotnari (Cotnari)
• Borsec (Romaqua Group)
• Timișoreana (Ursus Breweries)
• Pate Bucegi și Salam de Sibiu (Scandia Food)
• Boromir (Boromir)
Cele mai vizibile branduri în afara țării au fost premiate în cadrul Galei Wall-Street de anul acesta.
Studiul „Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eșantion de peste 1,100 respondenți din diaspora românească din peste 60 de țări din întreaga lume.

Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%

0

Specialiștii din sectorul forestier s-au întâlnit recent cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului.

Criza de resurse, o criză artificială

Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.
Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. „Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea forței de muncă specializată și bulversarea completă a pieței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

Lemnul de foc, mai scump decât cel pentru industrie

Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia și Polonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Această evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se „toacă” masa lemnoasă de calitate superioară ca lemn de foc. În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocrația a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populație. Pe de altă parte, pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier. Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un milion de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe. „Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu.

Micii agenți economici sunt cei mai afectați

Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă; practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor înceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.
În ansamblu, dezbaterea a pus accentul pe rezultatele economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face, atât din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategiei energetice.

Performanță la Romsilva: pădurea înnoită mai ales prin regenerări naturale

0

Ponderea regenerărilor naturale pe 2017 în pădurile statului este de 60-61%. Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, spune că „este un motiv de mândrie pentru silvicultori”, explicând: „Ținta este să realizăm cât mai multe regenerări naturale, pentru că acestea înseamnă proveniență locală și costuri reduse în reînnoirea pădurii. Este o performanță!” În ansamblu, subliniază directorul general, programul anual 2017 de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost „un program normal de activitate la fondul forestier de administrat”. Aceasta înseamnă împăduriri prevăzute pe 14.252 hectare, din care 8.721 hectare prin regenerări naturale și 5.531 hectare prin împăduriri, precum și completări curente în plantații pe 2.589 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. Deja, în campania de împăduriri de primăvară, Romsilva regenerase 12.100 hectare, adică 84,9% din programul anual: 7.629 hectare regenerate natural, 4.471 hectare împădurite. În toamnă au fost prevăzute regenerări pe 2.537 hectare fond forestier de stat, din care 1.340 hectare pe cale naturală și 1.233 hectare prin împăduriri.

O urmă din Codrii Vlăsiei

În contextul campaniei de împăduriri de toamnă, un exemplu este lucrarea de la Ocolul Silvic Brănești al Direcției Silvice Ilfov – o urmă din Codrii Vlăsiei. Acolo a fost tei, i-a trecut vremea, iar înlocuirea și pornirea la refacerea pădurii s-au făcut cu specii valoroase de stejar pedunculat și cu specii de ajutor, după formula 70 Stejar 10 Cireș 10 Păr 10 Sânger, precizează Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești.
Ing. Cezar Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, reliefează câteva caracteristici zonale: „Administrăm 19.426 hectare și asigurăm servicii silvice de pază pentru 2007 hectare, proprietate privată. Suprafața de administrat e mică, dar cu importanță mare, pentru că toate pădurile noastre sunt situate în jurul capitalei și au rol de protecție, recreere și agrement. Administrarea o facem prin ocoalele silvice Snagov – cel mai mare, Brănești, București – cuprinde pădurile din zonele Jilava, Măgurele, se întinde pe partea vestică până spre nord, la Balotești, Corbeanca”. Puieții pentru împăduriri provin din pepiniera proprie Cozieni, existentă din 1935, cu suprafața de 1.033 ari; produce puieți ornamentali de talie mare și puieți forestieri de talie mică.

Silvicultura, meserie de viitor

Tot în zonă, se vede clar că silvicultura e meserie de viitor, după conlucrarea cu Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Elevi și cadre didactice au lucrat și în campania de împăduriri din toamna 2017. Unul dintre elevi, Ion Tănăsescu, clasa a X-a, vine din comuna Balaci, județul Ialomița, a optat de la început pentru acest colegiu și spune că vrea să fie pădurar; în general, zice, „nu mi-e rușine de muncă!” Având o experiență de 40 de ani de școală, tehnicianul silvic Ion Tănăsescu (coincidență de nume) poate să aprecieze că înainte elevii erau mai interesați să învețe meserie și concurența la admitere era mare: opt-zece pe loc la liceu, patru-cinci la profesională.

Implementarea AI afectată de lipsa talentelor

0

Sondaj EY: Implementarea inteligenței artificiale este afectată de lipsa talentelor care să creeze seturile de reguli și algoritmi

 

  • 56% dintre profesioniştii seniori din zona IA spun că lipsa talentelor reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării în operaţiunile de afaceri
  • 41% consideră că lipsa diversității de gen din zona talentelor poate crea prejudecăți în învățarea automată
  • 62% manifestă un sentiment pozitiv față de adoptarea IA

 

Companiile continuă să integreze inteligenţa artificială (IA) în operaţiunile de afaceri, în ciuda lipsei talentelor, conform unui sondaj efectuat de EY în rândul a 200 profesionişti seniori din zona IA privind gradul de adopţie şi de integrare a IA.

Talentul reprezintă principala preocupare pentru respondenţii din cadrul sondajului. 56% dintre aceştia declară că lipsa de experţi IA reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării IA în operaţiunile curente de afaceri. În același timp, organizaţiile sunt îngrijorate de lipsa de diversitate din rândul talentelor disponibile, 41% atrăgând atenția că diversitatea de gen poate influența prejudecățile pe care mașinile le vor asimila în procesul de învăţare (machine learning).

Carmen Adamescu, Partener EY România , spune: „În acest an, pe măsură ce au elaborat strategii de integrare a inteligenţei artificiale în operaţiunile curente, companiile s-au confruntat cu lipsa experţilor matematicieni și statisticieni care știu să creeze seturile de reguli și algoritmi care trebuie implementate în tehnologiile IA. Acest fapt demonstrează clar că o abordare IA de succes nu se referă doar la tehnologie, ci mai ales la oameni inteligenți. Privind înspre 2018, organizaţiile ar trebui să aibă ca prioritate atragerea şi cultivarea de talente – atât prin recrutarea de persoane cu o pregatire adecvată, cât şi prin investiţii în programe de instruire şi cultivare de talente.”

În ciuda obstacolelor, tendinţa de adoptare a IA continuă

Conform sondajulului, firmele sunt în etapa în care depășesc deja rezistenţa internă faţă de adoptarea acestei tehnologii. În prezent, 33% dintre respondenţi au menționat poziția  stakeholderilor ca pe o barieră în calea implementării IA. Schimbarea pozitivă a acestui sentiment sugerează că stakeholderii încep să recunoască tot mai mult potenţialul inteligenţei artificiale.

De asemenea, rezultatele arată că, deşi companiile au progresat în procesul de integrare a IA,  acestea se află în etape diferite de implementare. În timp ce 17% sunt de-abia în faza de evaluare a opţiunilor privind zonele de implementare a IA şi 26% sunt în etapa proiectelor pilot, 67% dispun de o persoană dedicată care gestionează acțiunile necesare adoptării IA în interiorul organizaţiei. Per ansamblu, 62% dintre angajaţi au un sentiment pozitiv față de integrarea inteligenței artificiale.

„Organizaţiile au parcurs mult din itinerariul IA și ne aşteptăm ca ritmul de adopţie să se accelereze în 2018. Obiectivul aspiraţional al inteligenţei artificiale este de a introduce inteligenţă în maşini, care se bazează pe un volum mare de date și informații care trebuie prelucrate. În Romania, mai apare o provocare datorită lipsei de organizare și de management al datelor.

În plus, liderii ar trebui să identifice o nevoie clară cu care se confruntă şi apoi să analizeze dacă tehnologia ar putea să rezolve  problema respectivă. Acest lucru se poate realiza doar cu sprijinul specialiștilor, care pot identifica oportunităţile si beneficiile folosirii inteligenţei artificiale în afacerile lor”, conchide Carmen Adamescu.

UVTerra s-a lansat în Bucureşti

0

Universitatea de Vest din Timișoara a lansat UVTerra la București, comunitatea alumnilor care duc în lume spiritul performanței și al excelenței  definitoriu pentru mediul academic în care s-au format. Evenimentul a reunit în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, exponenţi ai mediilor universitar, economic, ştiinţific, cultural şi diplomatic, ai Academiei Române, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Educaţiei Naţionale (foto UVT).

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Noi la Timișoara suntem conștienți de un lucru: într-o globalizare a educației, miza este una internațională, nu una națională. Prezența noastră la București prin diverse proiecte dorim să reprezinte o injecție de forță, de parteneriate, de susținători care să ne fie aproape în drumul nostru spre vest, pentru că, dacă în jurul Clujului trasăm un cerc, suntem tot în România, ca bază de recrutare. Însă, în jurul Timișoarei putem trasa doar un semicerc pentru a rămâne în țară. Acest neajuns îl putem valorifica prin oportunitatea transcenderii acestui cerc dincolo de granițe. De aceea, ne dorim să fim pentru Balcanii de Vest o punte în domeniul educației. Ne dorim ca în următorii ani să devenim un pol de cyber security. Comprehensivitatea, complementaritatea Universității ne dă forță, pentru că în educație trebuie să existe cunoștințe interdisciplinare, nu doar foarte specializate”.

Parteneri, membri ai comunităţii academice timişorene distinşi cu titlul de doctor honoris causa, colaboratori au evidenţiat experienţe proprii, conexiuni, permanenţe intelectuale şi afective.

Ligia Deca, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială:. „Universitatea de Vest este deosebit de puternică științific, academic, din punctul de vedere al rețelelor de colaborarea pe care le-a construit, dar ceea ce ne uneşte pe toți cei care suntem aici este mai degrabă sentimentul de cultură, de apartenență la comunitatea academică”.

Laurențiu Ștefan, consilier prezidențial: „Societatea noastră are nevoie de o scară adevărată de valori. Am simțit că toate acele valori în care credeam le regăsesc la Timișoara și le regăsesc aici, pentru că Timișoara este în această seară aici. E vorba de deschidere, de competiție, performanță, merit, dialog, de acceptare a celuilalt, foarte multe lucruri care sunt prinse în același loc, de aceea am fost extrem de onorat că s-a materializat acest proiect al meu de a deveni titular cu acte în regulă al Universității”.

Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român: „Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră în calitate de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara. Este o onoare deosebită pentru mine să dețin acest titlu și am acceptat să fiu alături de Universitate pentru că în orice colaborare pe care am avut-o, responsabilii de la Timișoara au fost devotați și profesioniști în tot ceea ce fac. Sunt oameni responsabili. De asemenea, faptul că au acceptat o propunere venită din cadrul Universității de a acorda și o bursă de studii care să poarte numele meu în calitate de primul cosmonaut al României, și care este finanțată privat de o firmă puternică, constituie de asemenea un element în plus să colaborăm cu cei de la Timișoara”.

Acad. Nicolae-Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN – HH), manager al proiectului ELI-NP, a reliefat colaborarea de foarte înalt nivel ştiinţific pe care infrastructura celui mai puternic laser pus în operă până acum, în construcţie la Măgurele, o desfăşoară cu specialişti ai Facultăţii de Fizică de la UVT.

Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, a apreciat că termenii definitorii pentru UVT sunt „viziune şi consecvenţă”.

Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat, în calitate de doctor honoris causa al UVT, a elogiat spiritul universitar creativ, atmosfera de mare emoţie din spaţiul academic timişorean.

UVTerra este platforma online deschisă absolvenților indiferent din ce an ai Universităţii de Vest: www.uvterra.uvt.ro; alumni@e-uvt.ro. Aici sunt promovate afaceri lansate de absolvenţi, evenimente, informaţii de interes comun, oportunităţi de carieră, căutări şi posibilităţi de finanţări pentru proiecte din comunitate etc.

Premiile Senatului Universității din București

0

Premiile Senatului Universității din București (selecție făcută de cei 119 membri), la prima ediție, răsplătesc performanțe în cercetare și implicare civică ale membrilor comunității academice:

Profesorul anului – conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie;

Cel mai inovator program universitar/post-universitar – master ,,Dezvoltare teritorială inteligentă”, Facultatea de Geografie;

Alumnus-ul anului – Cristopher Teodor Uglea, Facultatea de Istorie;

Cea mai bună teză de licență – Andrei-Nicolae Popa, Facultatea de Științe Politice, ,,Controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații”, conducător științific prof. univ. dr. Marian Zulean;

Cea mai bună disertație de masterat – Anca-Maria Pănoiu, Facultatea de Litere, CESI, ,,Muzeul naiv: priviri asupra identității”, conducător științific lector univ. dr. Laura Marin;

Cea mai bună teză de doctorat – Roxana Marin, Facultatea de Științe Politice), ”A Descriptive Inquiry into the Local Political Elites of East-Central Europe. A Comparative Approach of Tecuci (Romania), Česká Lípa (The Czech Republic), Oleśnica (Poland), Gyula (Hungary), Levice (Slovakia), and Tarvovishte (Romania)”, conducător științific prof. univ. dr. Ioan Stanomir;

Autorul/proiectul/echipa de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate – Olimpiada de lingvistică, conf. univ. dr. Adina Dragomirescu, asist. dr. Roxana Magdalena Dincă, asist. dr. Valentina Cojocaru, Departamentul de lingvistică al Facultății de Litere și ”Development of the theory of the dynamic context by analyzing the role of the aridization in generating and amplifying the regressive phenomena from the territorial systems”, Daniel Peptenatu, Facultatea de Geografie;

Cel mai prestigios articol/cea mai prestigioasă publicație – Alexandru Babeș, „Photosensitization of TRPA1 and TRPV1 by 7 – dehydrocholesterol: implications for the Smith – Lemli – Opitz syndrome”, 3 autori din universitate – Alexandru Babeș, Cosmin I. Ciotu; Tal Hoffman, Tatjana I. Kichko; Tudor Selescu; Cristian Neacșu; Susanne K.Sauer; Peter W. Reeh; Michael J.M. Fischer, Facultatea de Biologie;

Angajatorul anului – compania Bitdefender.

Prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din București: ,,O universitate ca a noastră, o universitate de cercetare avansată, trebuie să își premieze valorile. Investiția în talente, în performeri, sursele cele mai bune de inovație, de creativitate, de progres științific și tehnologic, este cea mai rentabilă și este o condiție esențială a dezvoltării organizațiilor moderne. Îi premiem astăzi pe cei care au schimbat, schimbă și vor schimba în bine universitatea noastră, lumea academică și, prin ea, România”.

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru (foto http://bit.ly/2kPnEzE), rectorul Universității din București: ,,Doar într-o instituție care funcționează bine poate să fie prezentă excelența și recunoașterea meritocrației. Noi toți, cei care lucrăm în învățământul superior, ne-am dori ca aceste mici insule de normalitate, de stabilitate și de recunoaștere corectă a meritelor să poate fi extinse într-un arhipelag mai mare și, de ce nu, ca întreaga societate românească să fie influențată de ceea ce este bine, de ceea ce este adevărat, corect și frumos”.

Premiile constau în granturi utilizabile pentru achiziție de echipamente de cercetare, cărți, soft-uri, mobilități academice etc.

INACO la Bruxelles: România este chemată să creeze consilii naționale pentru productivitate până la data de 20 martie 2018 alături de celelalte state membre

0

Echipa INACO s-a deplasat la Bruxelles, în perioada 21-23 noiembrie, într-o misiune economică, un adevărat tur de forță maraton în contactul cu instituțiile europene, pentru internaționalizarea companiilor românești, pentru creșterea competitivității publice și private prin contribuțiile noastre la viitorul Europei. Au avut loc întâlniri oficiale:

  •  la Comisia Europeană, cu comisarul Corina Crețu;
  •  la Parlamentul European, cu europarlamentarii Theodor Stolojan, Daniel Buda, cu Bogdan Ciobanu, policy adviser pe antreprenoriat și IMM-uri la DG Connect, cu Silviu Iubitu de la Asociația Municipiilor și cu Dick Rosche, fostul ministru al Irlandei pentru afaceri locale și mediu, dar și fost ministru al integrării europene;
  • la Reprezentanța României la UE, cu ambasadoarea Luminița Odobescu și echipa sa tehnică;
  • la Comitetul Economic și Social, cu ministrul pentru afaceri europene Victor Negrescu pentru lansarea Ghidului Președinției României a Consiliului European.
    Una dintre temele cheie discutate ține de recomandarea UE pentru statele membre de a crea un sistem de autorități responsabile de monitorizarea evoluțiilor în materie de competitivitate, respectiv de creștere a productivității, până la data de 20 martie 2018. Inițial au fost denumite „consilii naționale de competitivitate”, acum „consilii naționale de productivitate/CNP”. În prima parte a anului 2019 urmează să fie publicat de către Comisia Europeană un raport intermediar privind progresele înregistrate în crearea acestor organisme.
    Consiliile de competitivitate au ca principale obiective:
  • elaborarea de analize/expertize INDEPENDENTE, în special în ceea ce privește evaluarea performanțelor în productivitate și competitivitate, precum și a politicilor cu impact asupra acestora (ex.: politica de susținere a inovării, de reducere a rigidităților pe piețele forței de muncă și de produse, de creștere a nivelului de calificare/dezvoltare a competențelor etc);
  • furnizarea de informații relevante și expertiză referitoare la mecanismul de stabilire a salariilor la nivel național;
  • monitorizarea implementării politicilor de competitivitate și de productivitate;
  • evaluarea principalelor provocări în materie de politici și formularea de recomandări de politică, inclusiv privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice de țară adresate statelor membre în contextul semestrului european.inaco

Economia este supraturată

0

Ritmul galopant al inflației din ultimele luni ar putea determina Banca Națională a României să majoreze dobânda de politică monetară la 2% chiar la ședința din 8 ianuarie, potrivit Economica.net.

Din fericire, măsura de majorare a dobânzii nu va fi dublată de un deficit de lichiditate, fapt care va ajuta indicele ROBOR la 3 și 6 luni să se mențină ușor peste nivelul dobânzii de politică monetară. În privința cursului de schimb, analiștii se așteaptă ca fluctuațiile să nu depășească 4,7 lei pentru un euro anul viitor.

De asemenea, prețurile de consum s-au majorat cu 3,2% în noiembrie 2017 comparativ cu aceeași lună de anul trecut, iar inflația în creștere va afecta încă și mai pronunțat cursul de schimb și dobânzile. Inflația a înregistrat în noiembrie cel mai ridicat nivel din august 2013, când a fost 3,67%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În acest sens, primele „victime” ale creșterii inflației peste așteptări sunt dobânzile și cursul de schimb, potrivit sursei amintite. Creșterea economică la trei trimestre a fost de 8,8%, în timp ce consumul a crescut cu 13,3%. Ionuț Dumitru apreciază că deficitul de cont curent a depășit deja un miliard de euro pe luna, ceea ce înseamnă un nivel record în 2018, de 12 miliarde de euro. După cum explică economistul șef al Raiffeisen Bank, nivelul este îngrijorător deoarece finanțarea acestuia nu mai este atât de sănătoasa ca în trecut. Cu toate acestea, Dumitru vede fluctuația cursului de schimb în 2018 între 4,65 si 4,7 lei pentru un euro.

În aceeași măsură, Ciprian Dascălu are un interval similar: între 4,6 și 4,7 lei pentru un euro. Cu toate acestea, creșterea economică este anticipată de guvern pentru 2018 la 5,5%, mai mică decât cea de anul acesta și include componența de incertitudine legată de curs, dobânzi și inflație. Comisia Națională de Prognoză vede o inflație de 2,6% la sfârșitul anului 2018 și o medie anuală de 3,1% și un nivel al cursului de schimb mediu de 4,55 lei, mai precizează sursa citată. Rata inflației pentru finele lui 2017, de 2,2% a fost deja cu mult depășită.

INS anunță creșterea PIB în termeni reali cu 2,6% în trimestrul III 2017 față de trimestrul precedent

0

Institutul Național de Statistică anunță că în trimestrul III al anului în curs produsul intern brut a fost în termeni reali mai mare cu 2,6% față de trimestrul precedent. Creșterea este semnificativă comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2016: 8,8% pe seria brută, 8,6% pe seria ajustată sezonier.
Pe primele nouă luni ale acestui an, PIB a crescut cu 7,0% față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2016. Această creștere a PIB se datorează tuturor ramurilor economiei, dintre care aport mai important au avut industria (+1,8%, pondere 23,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 7,6%), comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (fiecare +1,6%, pondere 18,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 8,7%), agricultură, silvicultură, pescuit (+1,1%, pondere 4,9% la formarea PIB, volumul de activitate majorat 24,3%), activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative, activități de servicii suport (+0,7%, pondere de 7,1% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 9,8%). Aceeași creștere, sub aspectul utilizării PIB, a fost facilitată de cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populației (volum majorat cu 9,7%, contribuție +6,1% la creșterea PIB), formare brută de capital fix (volum majorat cu 3,8%, contribuție +0,8% la creșterea PIB). În sens negativ a acționat exportul net, al cărui volum comparativ a fost -0,6%, din cauza creșterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri și servicii, corelate cu creșterea mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (10,8%).PIB

Laureaţii speranţei academice 2017

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în parteneriat cu ARCUB a acordat titlul de Laureat al speranţei academice 2017 unor studenți din universități bucureștene „care au demonstrat prin realizări remarcabile faptul că sunt creativi și inovatori atât în domeniul științelor umaniste, cât și în cel al științelor exacte”. Iniţiativa decernării acestui titlu a fost lansată cu ani în urmă de profesorul şi actorul Adrian Titieni, actualmente președinte onorific al UNATC, în ideea potrivit căreia creativitatea nu aparţine numai artiştilor, ci se poate manifesta în orice domeniu şi merită recunoaştere. Reafirmând această idee în deschiderea galei laureaţilor din acest an, conf. univ. dr. Nicolae Mandea, rectorul UNATC, a reiterat beneficiul pe care-l aduce societăţii creativitatea văzută ca un bun comun. În context, a salutat noua prevedere fiscală potrivit căreia, din 2018, universităţile pot primi sprijin financiar din partea administraţiei publice locale.

Laureaţii speranţei academice 2017 sunt:

– Dragoș Paul Mihai – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, doctorand al Facultății de Farmacie, pentru cercetare inovativă în domeniul biofarmaceutic, pentru „dezvoltarea de medicamente noi adresate diverselor patologii neurologice și neuropsihiatrice”;

– Irina Rădulescu – Universitatea Naţională de Muzică, masterandă la clasa de percuție a profesorului Alexandru Matei și la clasa de muzică de cameră a profesoarei Verona Maier, solist și membru al unor ansambluri de percuție sau orchestre din țară, colaborator al Filarmonicii „George Enescu” și al Operei Comice din București, membru al Orchestrei Naționale de Tineret conduse de Christian Mandeal;

– Ioana Corina Fugaru, Marina Aurelia Antonescu – Universitatea din București, masterande la Facultatea de Geografie, componente ale echipei proiectului EFdeN al Asociației Solar Decathlon București, realizatoarele studiului climatic pentru competiția internațională „Solar Decathlon Middle East 2018” din Dubai;

– Anca Florina Bonciu – Universitatea din Bucureşti, masterandă la Facultatea de Fizică în fizica materialelor avansate și nanostructuri, activează în cercetare la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației;

– Iulian Octavian Pîrvulescu – Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”,  masterand la Facultatea de Pompieri în managementul situațiilor de urgență”, autor al lucrării „Creșterea securității la incendiu a personalului de intervenție prin utilizarea sistemelor moderne de intervenție. Studiu în domeniul roboticii”;

– Mihai Nan – Universitatea Politehnica din București, masterand la Facultatea de Automatică și Calculatoare, programul Artificial Intelligence, autor al lucrării de licență „Algoritmi pentru implementarea jocurilor cu mai mulți utilizatori” considerată o lucrare de excepție;

– Daniel Oprea – Universitatea „Hyperion”, anul III Imagine de film și televiziune, interesat de estetica cinematografică și de noile formule în abordarea imaginii de film, are experiență profesională în scurt și lung-metraj și în film documentar;

– Andrei Popa – Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative, anul I la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate, locul I la competiția de design Nescafe Alegria 2017;

– Andrei Avădănei – Universitatea „Titu Maiorescu”, anul III la Facultatea de Informatică, președintele ONG-ului Centrul de Cercetare în Domeniul Securității Informatice din România, peste 10 ani de experiență în IT și Cyber Security, premiat la peste 60 de concursuri internaționale și naționale de dezvoltare web și software, algoritmi și securitate;

– Ovidiu Stoian – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, preocupări artistice, mai ales în domeniul muzicii;

– Andreea Ciocîrlan (foto UNATC) – UNATC, absolventă de Regie Teatru, numeroase premii la festivaluri naționale cu spectacolul „Ei, și?”, după „Improvizație la Alma” de Eugène Ionesco;

– Eugen Dediu – UNATC, anul III Regie Film, Premiul Președintelui Uniunii Cineaștilor din România la Festivalul Internațional de Film Studențesc „CineMAiubit”, pentru filmul „A Short Film About Voyeurism”, regizor al mai multor filme de ficține nominalizate la festivaluri de profil, autor de eseuri, recenzii cinematografice, proză scurtă.

„Dezvoltarea economică nu este un cadou”

0

„Dezvoltarea economică nu este un cadou”, spunea prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, subliniind faptul că deși avem un avans economic spectaculos, nu avem creștere a nivelului de trai pe măsură, dar nici o dezvoltare a economiei reale corespunzătoare ritmului de creștere economică. La originea acestei discrepanțe stau mai mulți factori: unii țin de modul în care sunt construite politicile economice, alții țin de modul în care mediul de afaceri răspunde acestor politici. Apa curge de sus în jos, așa că vă propun să facem o analiză economică plecând de la modul în care Guvernul își face planurile pe anul 2018.
Proiectul de buget pe 2018, așa cum a fost adoptat de către Guvern și înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, este construit pe o Fundație promițătoare, dar totuși purtătoare de un grad mare de incertitudine. Guvernul estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), ceea ce este un avans în scădere față de estimarea inițială de 6,1% realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP). „Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată”, susținea vicepremierul Marcel Ciolacu. Totodată, estimarea guvernului cu privire deficitul bugetar pare să alunge temerile de depășire a cotei de atenție: un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, un deficit ESA de 2,96% din PIB, cu încadrare astfel în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Potrivit proiectului de buget pentru 2018, inflația medie va fi de 3,1%, (BNR estimează o inflație de 3,2% pentru finalul anului 2018), iar cursul mediu de schimb pe care mizează guvernul este de 4,55 lei pentru un euro (în timp ce luna noiembrie 2017 aducea nivelul record de 4,6551 lei/euro). În anul 2018, cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Guvernul prognozează un număr al șomerilor de 351.000 de persoane și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3% din PIB”, se arată în proiect. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

O decadă cu bune și rele

0

Experiența României pe parcursul celor zece ani de la aderarea la UE creează o reală oportunitate de a analiza și a trage unele concluzii.
Evit să mă situez la extremitățile analizei, adică fie la polul beatitudinii aniversare, fie la polul euroscepticismului exacerbat, deși aceste două situări par a fi preponderente în momentul actual.
Voi încerca să prezint un punct de vedere strict personal, punând accentul pe reliefarea unor aspecte mai puțin sau deloc discutate, dar pe care ar trebui să le conștientizăm eliminând orice tentă manipulatorie sau politicianist-electorală.
Analiza pleacă de la un adevăr de necontestat, acela al necesității vitale, concret istorice a României de a adera la UE, considerată a fi singurul pilon de sprijin în procesul de redesenare a arhitecturii economiei și societății românești în condițiile dificile ale ieșirii din comunism, dar și ca o garanție a păstrării integrității teritoriale în condițiile geopolitice și iredentiste actuale.
Rezultă că, în niciun caz, nu se pune problema apartenenței noastre la UE, ci doar cea a modului cum a evoluat și cum s-a valorificat această apartenență pe parcursul celor zece ani.
Dacă am cuantifica în plan economic rezultatele pozitive ale aderării de la 1 la 10, după părerea mea, România nu poate trece de 5. Consider că nu am valorificat mai mult de atât avantajele aderării și din motivele, pe care le structurez astfel:

Acad. Eugen Simion, doctor honoris causa al Universității „Titu Maiorescu”: „Viitorul criticii literare în societatea tehnologizată”

0

Universitatea „Titu Maiorescu” din București a acordat titlul de doctor honoris causa academicianului Eugen Simion, președintele Academiei Române în perioada 1998-2006, președintele în prezent al Secției de filologie și literatură a Academiei Române, directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Fără a-și estompa cadrul și forma, ceremonia a ieșit din rutina unei astfel de solemnități prin anvergura personalității și operei profesorului Eugen Simion, ca și prin interesul declanșat de evenimentul ca atare în lumea științifică și socio-economică, dovadă fiind prezența academică, universitară, ecleziastică și organizațională și mesajele din țară și din spațiul global.
Rectorul universității maioresciene, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, a adresat cuvântul de deschidere.DHC Eugen Simion

Esențial pentru laserul de la Măgurele: un parc științific deschis către industrie

Cel mai mare laser din lume – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) – care se construiește la Măgurele are nevoie de o zonă corespunzătoare dedicată cercetării, transferului unor rezultate către industrie, perfectării businessului high-tech. Cerința e stringentă și a reprezentat esența dezbaterii care a reunit Asociația „Măgurele Science Park”, Consiliul Județean Ilfov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Primăria Măgurele, precum și alte institute de cercetare, universități, Academia Română, companii economice, instituții bancare.

Nicolae-Victor Zamfir- taie ramane doar zamfirAcad. Nicolae-Victor Zamfir: „Cercetătorii și firmele de înaltă tehnologie au nevoie de dialog”

Acad. prof. dr. Nicolae-Victor Zamfir, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și manager al proiectului ELI-NP, ne oferă o caracterizare a ecosistemelor de tipul celui prefigurat în zona laserului de la Măgurele: „Peste tot în lumea civilizată, odată cu cercetarea, s-au dezvoltat aceste aglomerări de firme de înaltă tehnologie, pentru că și cercetătorii, și cei din industria de înaltă tehnologie au nevoie de dialog. Dialogul trebuie să fie permanent, de aceea se face o aglomerare, ca ei să se întâlnească la seminarii științifice, la work-shop-uri, or acest lucru se întâmplă numai dacă sunt localizați împreună”.

Prezentare de carte: „România în zodia Cocoșului de foc”

0

scan0002

Autor : Mircea Coșea
Editură: Editura Fundației România de Mâine
Colecția Probleme economice fundamentale – Studii și Eseuri Economice

România are un stat autoritar mai mult decât trebuie, iar în unele momente și în unele domenii are un stat incompetent – îmi spunea recent, în dialogul ProfitLive, profesorul de economie Mircea Coșea. Îl provocasem pe profesor să prezentăm ultima sa apariție editorială, „România în zodia Cocoșului de foc”, eveniment petrecut în cadrul Târgului Gaudeamus. Dar discuția pe baza cărții domniei sale s-a transformat cătinel-cătinel într-o adevărată analiză economică a prezentului, pe baza dinamicii anului 2017.
Cartea este o colecție de judecăți de valoare ce merită cunoscute, dacă nu neapărat și îmbrățișate, dar esența analizei lui 2017 stă în ideea că „drumul României de la creștere economică la dezvoltare este barat de inegalitatea distribuirii veniturilor, dar nu prin politici sociale discriminatorii, ci pur și simplu prin fraudă și corupție, ca urmare a funcționării economiei noastre «de piață» pe baza relațiilor de clientelism politic”, așa cum chiar profesorul Coșea notează.

Mircea Cosea _ Elena Chirita si Mircea Druc 1

„ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST” ȘI „ZIUA ECONOMIȘTILOR”

0

Ca în fiecare an, și în 2017, la 23 noiembrie, s-a sărbătorit „ZIUA ECONOMIȘTILOR” și „ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST”.
Aula Magna a Academiei de Studii Economice București a fost gazda tradiționalei manifestări care a reunit reprezentanți ai Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), ai Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), ai Academiei de Studii Economice (ASE) , ai Societății Române de Statistică (SRS), precum și parlamentari, miniștri, oameni de afaceri din diferite sectoare de activitate și studenți.
Pentru marcarea și evidențierea rolului economiștilor în toate sectoarele de activitate au rostit alocuțiuni:

  • Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, președinte AFER;
  •  Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN, președinte AGER;
  •  Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE, președintele Senatului universitar al ASE București;
  •  Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE, prim-vicepreședinte SRS.

IMG_5150 (1)Un moment deosebit în cadrul manifestării l-a constituit Festivitatea de acordare a distincțiilor:

  • Excelență pentru întreaga activitate;
  • Cea mai bună carte din domeniul economic;
  • Cel mai bun articol publicat într-o revistă din domeniul economic;
  • Membru de onoare al AFER.

O evidențiere distinctă a constat în prezentarea celui de al douăzecilea volum al seriei „România. Starea economică, autor Prof. univ. dr. Constantin Anghelache”
Ziua Economiștilor și Ziua Universitarului Economist s-a încheiat cu desfășurarea lucrărilor Forumului AFER pe tema: „Probleme majore actuale și de perspectivă ale sistemului economico-social al României”.
În cadrul Forumului AFER au fost abordate teme cum ar fi:

  • Dezvoltarea economică și finanțarea investițiilor (sala Virgil Madgearu);
  • Educație și cercetare (sala Rotunda);
  • Mediu și agricultură, siguranță și securitate alimentară (sala de consiliu Rectorat);
  •  Demografie și sănătate (sala Constantin Bărbulescu).

Apariție editorială șoc – România 2017 – Starea economică la un deceniu de la aderare

0

Ciclul de lucrări România. Starea economică, lansat în anul 1998 își are geneza în dorința autorului de a așterne pe hârtie și a imortaliza gândirea proprie cu privire la evoluția social-economică a țării noastre. S-au scurs 19 ani, concretizați în 20 de volume în care, prin analiză bazată pe datele oficiale reale și capacitatea de interpretare, am așternut pe hârtie numai ceea ce am considerat că este semnificativ și relevant cu privire la evoluția social-economică a României. Drumul nu a fost ușor, de multe ori m-a bântuit gândul că ar fi bine să fie ultimul volum adus pe piață. Știu că lucrarea, în cei nouăsprezece ani de până acum, a fost primită pe piață cu interes. Mediul academic, de cercetare sau alte persoane cu înaltă pregătire economică mi-au transmis gânduri bune, acestea fiind încurajatoare și „vinovate” de faptul că nu am oprit munca, concretizată, an de an, într-un nou volum. Acum apare volumul cu numărul douăzeci, adus la zi, după multă trudă, ambiție și chibzuință.

Prin competența Bibliotecii Naționale a României, lucrările publicate până în prezent se află în biblioteci de renume mondial, majoritatea asociate marilor universități ale lumii. Volume ale lucrării au fost primite cu interes, printre altele, de: Bayerische Staatsbibliothek – München, Germania, Harvard College Library, SUA, Stanford University Library, SUA, Cornell University Library – Ithaca, USA, Indiana University – Bloomington, SUA, The British Library – London, Marea Britanie, University of Chicago Library – Chicago, SUA, University of Pittsburgh, SUA, HathiTrust Digital Library – Ann Arbor, SUA, Bibliothèque et Archives nationales du Québec – Montreal, Canada, Oxford University, Marea Britanie, University of Illinois, SUA, Library of Congress – Washington, SUA sau University of California – Los Angeles, SUA.

„Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”

0

În perioada 23-25 noiembrie 2017, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a organizat conferința internațională intitulată „Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”. Ediția din acest an, cea de-a VII-a din seria conferințelor dedicate lui Dimitrie Cantemir, a reprezentat un nou prilej de punere în valoare la cel mai înalt nivel a geniului marelui cărturar român Dimitrie Cantemir.
În plus, această manifestare științifică deschide șirul evenimentelor organizate de către Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918-2018). Până în decembrie 2018, în cadrul universității se vor organiza o serie conferințe științifice naționale și internaționale care vor celebra marele eveniment, punând în valoare contribuția operei și vieții lui Dimitrie Cantemir la înfăptuirea celui mai înalt deziderat al poporului român.
De-a lungul celor 27 de ani de existență, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și-a propus drept misiune recunoașterea europeană a marelui cărturar Dimitrie Cantemir. Pe lângă organizarea de manifestări științifice cu răsunet național, european și internațional, se evidențiază două remarcabile realizări ale fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, profesor universitar doctor Momcilo Luburici și profesor universitar doctor Corina Adriana Dumitrescu.

IMG_4161
Prima realizare este așezarea în iulie 2014 a bustului lui Dimitrie Cantemir la sediul Academiei din Berlin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin, iar cea de-a doua, în octombrie 2012, inaugurarea Bibliotecii de carte românească „Dimitrie Cantemir”, în cadrul Centrului Spiritual Român din Bruxelles.
Prin tematica abordată, conferințele organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” evidențiază spiritul enciclopedic al lui Dimitrie Cantemir și influența majoră avută în epocă, dar și în posteritate, precum și relevanța actuală a acestei personalități, în calitate de punte între civilizații („Opera lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergenței civilizațiilor”, 2016; „Dimensiunea enciclopedică și universală a operei lui Dimitrie Cantemir”, 2012). Seria conferințelor Dimitrie Cantemir organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” ilustrează eforturile contemporane de cunoaștere și cercetare a operei marelui cărturar și a modului în care aceasta a fost valorificată în cultura românească din ultimele trei secole.

Surprizele lui 2018

0

Printre surprizele economice și fiscale pe care 2018 le va aduce, se află una importantă și relativ ignorată. Numele acesteia este GDPR, General Data Protection Regulation și se referă la Regulamentul 679/2016 emis de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, adoptat la 27 Aprilie 2016, publicat pe 4 Mai 2016 cu termen de aplicare 25 mai 2018, care înlocuiește și abrogă Directiva 95/46/CE și implicit Legea 677/2001.

Regulamentul impune un set unic de reguli care se referă la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Cresc drepturile persoanelor fizice și implicit cresc și obligațiile celor care operează cu aceste date. Printre noutățile pe care GDPR le aduce se numără: creșterea nivelului de transparență față de persoana vizată, responsabilizarea operatorului față de modul în care colectează și prelucrează date cu caracter personal, garanții specifice pentru a proteja viața privată a minorilor în special în mediul online, consolidează drepturile persoanelor vizate și introduce noi drepturi, introduce sancțiuni severe pentru operatorii care nu-l respectă.

Sunt câteva perspective din care eu privesc acest regulament. Prima este perspectiva mea personală de individ ale cărui date sunt colectate, stocate și prelucrate. Am văzut de curând povestea lui Edward Snowden. Filmul este bazat pe o poveste reală descrisă în documentarul Citizenfour din 2014. Bănuiam că astfel de lucruri se întâmplă, dar nu mă gândeam că la această scară și în teritorii în care NSA nu are teoretic nici un fel de jurisdicție. Sigur, un astfel de regulament, nu va împiedica acest gen de autorități să colecteze date despre orice persoană într-un mod justificat. Poate, cel mult, le va face ceva mai responsabile cu privire la scara la care fac acest lucru. După ce am văzut filmul, m-am gândit ceva mai atent la datele mele personale și am realizat ușurința cu care dădeam dreptul unor companii să le colecteze și să le folosească. De la Facebook la Mega Image, aproape toate companiile și uneori chiar și persoane fizice colectează și prelucrează date personale într-o varietate de moduri.
A doua perspectivă este cea de business. Orice afacere are nevoie de astfel de date pentru ca sa funcționeze. Câte date colectează, cum sunt acestea folosite, cum sunt acestea stocate, dacă și cum sunt transferate către alte companii, sunt câteva subiecte care nu sunt transparente în marea majoritate a cazurilor. Există uneori termeni și condiții, care sunt prea lungi pentru a fi citiți în totalitate și în multe situații consimțământul este aproape implicit, fie sub forma unei bife, fie un simplu reply sau continuarea unei activități. Din ce în ce mai multe companii folosesc datele pentru profilarea ta. Un client bine profilat este o mină de aur pentru un marketer. Auzim adesea de furturi de date de la companii mari. Ținând cont de toate acestea și privind dintr-o perspectivă strategică, cred că e nevoie de un grad mai mare de responsabilizare a afacerilor care colectează și folosesc date personale.

Omul potrivit la locul potrivit

0

În ultimele luni, a avut loc, în Federația Rusă, o avalanșă de schimbări ale guvernatorilor de regiuni, anticipând, în mod neobișnuit, alegerile de rutină, din septembrie 2018, care ar fi trebuit să le decidă soarta. Neobișnuita procedură de înlocuire masivă a guvernatorilor, precedată de demisii sau demiteri precipitate (în primele 14 zile au fost înlocuiți 11 guvernatori), suscită comentarii, dând naștere și unor versiuni neconcordante cu explicațiile date de către purtătorul de cuvânt al președinției, precum că motivul de bază al schimbării celor în cauză ar fi necesitatea accelerării procesului de modernizare a administrațiilor regionale.

Înlocuirea guvernatorilor în funcție cu cadre proaspete, în marea lor majoritate tinere (Aleksandr Țâbulski, noul guvernator al regiunii Nenețk, are 38 ani), este pusă de către unii comentatori în seama dorinței Kremlinului de a înnoi aparatul de stat anchilozat de prea mult conservatorism, iar de către alții în seama, mai ales, a dorinței personale a președintelui Vladimir Putin de a-și planta în teritoriu oameni siguri, devotați. În opinia unor observatori, „rotația” cadrelor are drept scop îndepărtarea din funcție a demnitarilor care, prin performanțe sau comportament, ar putea avea un rating public scăzut, de natură să compromită, în perspectiva alegerilor din primăvara anului 2018, imaginea președintelui ca protector (vezi Moskovskii Komsomoleț, din 28 septembrie 2017). Nu au lipsit nici încheierile mai exotice, cum au fost și cele ale guvernatorului demisionar Ramazan Abdulatipov, din Daghestan, precum că aceasta este o încercare „de a tunde iepurii în timp ce fug” sau că „decizia președintelui țării nu a fost luată fără voia atotputernicului Alah” (vezi Kommersant”, din 29 septembrie 2017).

O lume în căutarea paradigmei rezonabile

0

Bilanț 2017, perspective 2018

Un istoric american observa că, pentru multă lume, ultima jumătate de secol apare ca fiind cea mai interesantă din istoria omenirii. Interesantă neînsemnând neapărat și fastă. Dar o lume bogată în evenimente și schimbări, încărcată de probleme și sfidări, asaltată de întrebări și solicitată tot mai des să opteze între alternative. Universitarii francezi Bertrand Badie și Dominique Vidal, renumiți exegeți consacrați ai fenomenului internațional, și-au intitulat, de altfel, cea mai recentă carte a lor despre lumea „la zi” „În căutarea alternativelor. Starea lumii în 2017”.
Anul 2017 i-a pus în fierbere pe majoritatea observatorilor vieții politice din lumea dezvoltată, prin avalanșa de evenimente mai puțin previzibile prăvălită asupra lor: venirea la putere în SUA a lui Donald Trump și mai ales contextul deosebit al alegerii sale; creșterea influenței Frontului Național în Franța, contracarată de ascensiunea unui partid – Republica în marș și a unui om politic – Macron, la care nimeni nu se aștepta să vină; suita de crize politice și economice care include mai ales state emergente precum Venezuela sau Brazilia. Din enumerarea autorilor francezi lipsesc, după cum se poate vedea, Brexitul și în general marile probleme ale Europei din Catalonia pană în Ucraina, dar mai ales la nivelul viitorului Uniunii Europene, dar și problemele Orientului Mijlociu, zonei Asia-Pacific etc. Fapt este, constată autorii menționați, că „din ce în ce mai mult, sistemele și elitele de la putere sunt supuse discreditării sau chiar respingerii din partea cetățenilor pe care îi guvernează”. De aici, necesitatea imaginării de alternative la situație și posibilele evoluții cărora trebuie să li se aplice corective sau chiar traiectorii noi, pentru a nu deveni și mai preocupante. Căci „factorii de blocaj” devin tot mai influenți, și ei exprimă – între altele – triumful gândirii unice (care, multiplicată, este… „altele” decât cea comunistă de până mai ieri), conservatorismul claselor politice, avântul populismului (și practica ieșirii „în stradă” pentru „schimbare”), deprecierea marilor instituții multilaterale (începând cu ONU și componentele sistemului, continuând cu NATO și UE ș.a.m.d.), opoziția crescândă a lobby-urilor și multinaționalelor la reforme și, în sfârșit, desigur, căci altfel nu se putea: corupția.
Toate aceste sfidări, ca și altele, neamintite aici, au dus la apariția unor „prime experiențe fragile” de alternative (cum le numesc, mult prea eufemistic, autorii citați): „primăverile arabe”, politicile Chinei, experimentele din țări ale Americii Latine, apariția lui Trump, aventura Brexit, semnele de schimbare din Germania. Iar pe un plan mai larg, „neonaționalismul” – numit în fel și chip: nativism, suveranism, indigenism, identitarism etc., etc. – care se întâlnește din Nordul dezvoltat (începând cu SUA) și până în Sudul fost „lumea a treia” (pentru că nu mai este solidar). Asistăm însă, în continuare, și la ascensiunea dreptei radicale populiste în Europa, ba chiar la fenomene de „maree populistă” (precum alegerile din SUA și Franța).

„Societatea Coral Impex a dat, în ultimii 10 ani, peste cincisprezece milioane de euro la bugetul de stat”

0

CORAL IMPEX a câștigat licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București

Domnul Badea Alexandru (o mai veche cunoștință de-a noastră) este patronul societății Coral Impex SRL, Societatea care anul viitor împlinește 25 de ani de la înființare.
Din anul 1993 și până în prezent, Societatea Coral Impex a avut în general un parcurs constant progresiv.
În anul 2016, CREDIT INFO, în urma unor analize economice făcute pe o perioadă de 10 ani, a atribuit societății SC Coral Impex SRL, certificatul „STRONGEST ÎN ROMÂNIA”, situând-o în primele 4% cele mai puternice firme din România.
În anul 2016 Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Coface România a atribuit societății Coral Impex, calificativul „EXCELENT”.
În anii 2013, 2014, 2016, 2017 Camera de Comerț și Industrie a României a atribuit societății Coral Impex – Locul I, categoria Servicii, Activități de curățenie, Întreprinderi mijlocii; și Locul II, în anul 2015.
Societatea Coral Impex este certificată pe „Responsabilitate Socială” de către World Confederation of Businesses, din SUA.

R: Referitor la ultimele interviuri, acordate revistei „ECONOMISTUL” prin care ați făcut referire la mai multe nemulțumiri: s-a schimbat ceva în bine, s-a îmbunătățit ceva în mediul de afaceri, domnule Alexandru Badea?
A.B: În opinia mea, câtă vreme nu se va elabora o legislație clară pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, nu are cum să se schimbe ceva în bine.

CE AR TREBUI FĂCUT?

Din punctul meu de vedere, instituțiile statului abilitate în elaborarea actelor normative și legilor ar trebui să se consulte cu mediul de afaceri, prin organizarea de simpozioane pe teme diferite, astfel încât să afle direct de la cei implicați în dezvoltarea economică a țării, greutățile cu care ne confruntăm.
În urma cunoașterii realității, pot elabora legi și acte normative realiste care să conducă la o economie de piață reală, la crearea plus valorii, care în ultimă instanță ajută la dezvoltarea României.

Ce ar trebui îmbunătățit la ora actuală în sistemul legislativ, pentru ca treburile să meargă bine în România?
Sunt foarte multe de îmbunătățit. Din punctul meu de vedere, sunt trei probleme majore, dar pentru a le înțelege vă răspund un pic mai altfel… Adică, ce NU trebuie făcut.
Dacă vrei ca treburile într-o țară să meargă bine, trebuie avut grijă la trei lucruri majore:
1. Să NU creezi un cadru legislativ care să permită distrugerea mediului de afaceri și a valorilor țării;
2. Să NU distrugi învățământul pentru a nu avea absolvenți foarte slab pregătiți;
3. Să NU distrugi sistemul de sănătate, pentru a NU avea o populație bolnavă, inaptă de muncă sau fără forță fizică și intelectuală.
Dacă aceste „trei obiective NU” vor fi realizate, sută la sută economia unei țări nu va merge din rău în mai rău.

11146481_828020203942231_7964802220732801141_nDin punctul de vedere al însănătoșirii mediului de afaceri, ce ar trebui făcut?
Multe, foarte multe lucruri ar trebui făcute și să fie bine gândite. Dezvoltarea României, va depinde foarte mult de dezvoltarea firmelor cu capital privat.
Dacă ai firme private puternice, ai stat dezvoltat; dacă nu ai firme private puternice, nu ai stat dezvoltat.
Uitați-vă la statele dezvoltate, cum ar fi SUA, Japonia, Germania, Franța, Anglia etc., și veți vedea că toate au firme private puternice cu care s-au impus pe plan mondial pe diverse domenii de activitate; de aceea s-au dezvoltat, și nu doar economic.
Priviți vă rog și spre alte state, cum ar fi Bulgaria, România, Moldova, Albania, Cuba. Nu au firme puternice care să poată ieși în afară, nu se dezvoltă; și nu doar economic.

De ce credeți că în România nu s-au dezvoltat, firmele, societățile autohtone?
Păi v-am spus de ce, pentru că nu avem legi care să promoveze și să propulseze valorile, nu mai avem modele de urmat.
Din punctul meu de vedere, statul trebuie să se îngrijească și să fie un prieten al valorilor românești și asta pentru toate domeniile de activitate, economice, culturale, sportive etc.
„Valorile României”, vor fi catalizatoare pentru întreaga economie și societate civilă din România, de aceea trebuie promovate. În acest fel, moștenirea socio-culturală și profesională lăsată generațiilor viitoare asigură dezvoltarea României.
Statul român va putea face acest lucru doar dacă ajută mediul privat să se dezvolte, pentru a avea o economie puternică. Puterea economică a unui stat generează puterea politică și culturală.

Domnule Badea, dumneavoastră până acum ați spus generalități, dar concret ce trebuie făcut?!
Personal, consider că Patronatele din România, în colaborare cu Sindicatele, ar trebui să elaboreze statutul investitorului, să nu aibă doar obligații față de stat, ci și drepturi conferite de lege.
Trebuie făcută o lege care să vină în sprijinul investitorului, astfel încât să-i faciliteze acțiunile legale întreprinse etc., etc., să-i rezolve problemele rapid, să-i asigure consiliere de specialitate prin diverse programe și întâlniri organizate, să-i asigure fonduri rambursabile pentru dezvoltare.

Aveți propuneri în acest sens?
Da, am, dar până acum nu am reușit să concretizez nimic.

Care este cauza pentru care nu s-au concretizat?
Este greu de spus… Dar pot să vă enumăr câteva propuneri. Poate că prestigioasa dumneavoastră revistă „ECONOMISTUL” ajunge și la persoane competente (adică la cine trebuie) și…. cine știe, poate vor iniția elaborarea legilor necesare economiei de piață autentice.
Dar pentru asta trebuie propuneri concrete cu care să se meargă la comisiile parlamentare.
Printre propuneri se numără eliminarea posibilității atribuirii lucrărilor „propriilor servicii” din următoarele motive:
A. Motive pentru care să nu se încredințeze în gestiune directă:
a) nu se vor face servicii de calitate deoarece, fiind instituții de stat, nu există riscul să se desfacă contractul;
b) calitatea serviciilor va fi redusă și se va duce tot în jos, deoarece nu există același interes de a presta servicii de calitate cum există la o firmă particulară, iar banii publici ai cetățenilor nu vor fi cheltuiți eficient;
c) se creează posibilitatea efectuării de lucrări neînregistrate în contabilitate („la negru”), deoarece supravegherea agenților DDD se face greu în sistemul de stat;
d) având în vedere că lucrările sunt sezoniere, personalul angajat pentru astfel de lucrări va genera cheltuieli de la buget, fără să-și justifice activitatea pe toată perioada anului;
e) nu generează profit și nu contribuie cu nimic pentru P.I.B.-ul României.

B. Motive pentru care să se scoată la licitație:
a) în urma licitației se selectează firma care are cea mai bună ofertă (preț-calitate), prin criteriul tehnico-economic;
b) se vor executa servicii calitative net superioare firmelor de stat, deoarece trebuie îndepliniți indicatorii de performanță, iar în caz contrar se desface contractul;
c) generează siguranța cetățenilor că banii publici sunt administrați bine de primărie;
d) generează profit și contribuie la bugetul de stat și la bugetul local cu sume considerabile.
Nu mai continui cu propunerile, mă opresc aici. Ce voi avea de spus, voi spune instituțiilor abilitate.

 IMG_0086Și referitor la „STATUTUL INVESTITORULUI” ce aveți să ne spuneți?
Din punctul meu de vedere, ar trebui ca patronatele să inițieze o lege prin care INVESTITOR să fie numită persoana juridică ce a investit în România minim un milion de dolari.
Pentru că generează locuri de muncă, plus valoare prin aceste investiții, statul ar trebui să vină concret cu legi în care să fie stipulate nu doar obligațiile companiilor, ci și drepturile companiilor; dar drepturi realiste, concrete, nu doar niște fraze pe hârtie.

Ca de exemplu?
Vă dau un caz concret: o companie prestează către stat anumite servicii sau lucrări, statul nu plătește banii la termen, iar când vine scadența compania respectivă este obligată să plătească impozitele pe salarii, chiar dacă nu are bani (altfel, orice leuț cheltuit în plus, se consideră infracțiune), TVA-ul și, când este cazul, la trei luni impozitul pe profit.

Și care este „ dreptul cerut”?
Păi corect și logic este ca INVESTITOR să ai dreptul să nu plătești taxe și impozite și TVA până când statul nu achită contravaloarea serviciilor sau lucrărilor.

Și dacă prestația sau lucrarea va fi făcută de către un alt agent economic privat?
Atunci „INVESTITORUL” să fie obligat să plătească toate obligațiile către stat, la scadență.
Dar și aici ar putea fi făcută o reglementare.

Adică?
Adică statul să confere prin lege dreptul investitorului care se consideră păgubit ca în maxim 90 de zile de la acțiunea judecătorească tribunalul să se pronunțe.

Iar în litigiile cu statul, atunci când nu se face decontarea prestației la timp?
Să fie același lucru, adică în 90 de zile să fie soluționat cazul; diferența aici este că cel care se consideră păgubit în relația cu statul nu trebuie să plătească taxele, TVA-ul și impozitul pe profit.

Domnule Badea, anul trecut ați câștigat cea mai importantă licitație din țară, și anume licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București.
Da, am câștigat. Din păcate pentru bucureșteni licitația s-a ținut pe 11 august 2016 și a fost atribuită abia în 17 octombrie 2017.
Care au fost motivele!?
Este prea complicat să intrăm în detalii. Licitația a fost atribuită în urma deciziei CNSC și a Curții de Apel, care au dat câștig de cauză societății noastre.

Să înțeleg că a fost contestată?
Comisia de evaluare a anulat licitația după mai bine de șapte luni.

Pe ce motiv?
A.B: Vă rog să mă scuzați, dar nu vreau să intrăm în amănunte.

Bun, am înțeles că ați demarat serviciile pe 17 octombrie 2017. Cum merge treaba?
Din păcate nu la nivelul care noi dorim, deoarece, fiind contractul atribuit târziu, nu ni s-au mai dat toate obiectivele de deratizat și acest lucru nu este bine din punct de vedere calitativ.

Dar, exceptând acest lucru, se vede o îmbunătățire privind diminuarea vectorilor.
Categoric. În a doua jumătate a lunii decembrie 2017 vom prezenta noul program pentru combaterea vectorilor, respectând toate metodologiile de lucru, fără a depăși valoarea estimată. Am convingerea că anul viitor, din punct de vedere al infestării cu țânțari sau șobolani, bucureștenii nu vor mai suferi. Vom face lucrări de înaltă calitate, la standarde înalte. Societatea Coral Impex este una din cele mai mari firme din Europa pe acest domeniu de activitate, dar am convingerea că din punct de vedere al calității serviciilor este în primele trei locuri.
Pe ce perioadă este atribuit contractul?
Pe un an și patru luni.

Dar noi am înțeles că poate fi reziliat în anumite condiții.
Este dreptul nostru legal să terminăm acest contract în condițiile conferite de caietul de sarcini. Acest drept l-am câștigat în urma unei licitații care s-a ținut în baza unei documentații aprobate de Consiliul Local.
Vom face totul ca să demonstrăm că merităm să gestionăm acest contract, astfel încât Municipiul București să nu mai aibă probleme cu infestarea și am convingerea că, la sfârșitul contractului, Primăria Municipiului București, prin reprezentanții săi, ne vor felicita pentru seriozitatea cu care am abordat problemele și eficiența serviciilor de combatere a vectorilor.
De asemenea, societatea Coral Impex va pune la dispoziția locuitorilor din București o gamă variată de combatere și a altor vectori.

Acum, la sfârșit de an, doriți să le transmiteți ceva colaboratorilor dumneavoastră?
Da. O fac cu toată deschiderea sufletească. Multă sănătate, sărbători fericite, un AN NOU fericit și un călduros „LA MULȚI ANI”! Doresc să adresez tuturor angajaților prestigioasei reviste „ECONOMISTUL”, pe lângă urările făcute mai sus, mult, mult succes!

FSDI, între teorie și practică

0

Interviu cu Adrian Mitroi, analist financiar

Ce e bun înainte de toate?
Conceptul este sănătos și bun și merită toate laudele. Este un concept nou. Nu-l comparați cu alte Fonduri Suverane, care sunt fonduri de avere și de plasamente în alte piețe, speculative, bursiere, de plasamente transnaționale. Nu, este altă Mărie cu altă pălărie.
Lumea, și inclusiv cea a finanțelor publice, se profesionalizează. Astăzi conduci după principii sănătoase, de guvernanță, de măsurare a performanței, acesta era al doilea comentariu important, standarde clare pentru managementul entității ș.a.m.d. Standardul privat cu care suntem obișnuiți în managementul privat al activelor trebuie implementat cu rigurozitate cred eu și în standardul managementului public al activelor publice. Deci, din punctul acesta de vedere el va fi obligat, odată ce vei avea o entitate. Care va fi, atenție, sub privirile tuturor. Vă dați seama cum o să tocăm noi acest Fond de la guvernanță corporativă până la oameni, de la decizii investiționale, politică de dividende ș.a.m.d. Părerea mea e că va fi obligat să fie prizonierul propriei reușite. Va fi obligat să fie condus și va fi condus, cred eu, cu optimism, după un minim de standard obligatoriu din următorul motiv: pentru că performanța unei entități de asemenea anvergură, performanța operațională, performanța entității operaționale trebuie să fie clar cuantificabilă. Te uiți la o entitate din asta și cum măsori performanța? La un Fond privat de investiții știi foarte bine: randamentul îi asociezi de exemplu cu riscul, Pilonul I, Pilonul II. Știi clar cum este randamentul anual ș.a.m.d. Cum o să măsurăm performanța acestui Fond? Foarte interesant. Pentru că – și acesta era argumentul meu cheie – succesul i se va măsura în capacitatea lui de a aduce capital extern capitalului disponibil pe care îl are. Atenție, capitalul merge acolo unde îi este cel mai bine. Și atunci trebuie să aduci capital extern, fie că este capital propriu, fie că este împrumutat. Iar acel capital extern cum vine el într-o asemenea afacere? Bazat pe performanță.

Presiunea pe Fondul Suveran de Investiții nu este să colecteze bani din economia românească, ci să producă bani pentru economia românească. Adică să deruleze proiecte de investiții care să dea naștere la bani pe termen lung în economia românească.
În regulă. Asta este pentru proiectele ca să spun așa comerciale. Ce părere aveți de cele de natură socială? Care au o componentă greu cuantificabilă, pe termen lung: spitalele, infrastructura rutieră, alte lucruri care sunt mai greu de cuantificat într-un randament al unui Fond de Investiții.Statul are interese care sunt fundamentale. Și acest Fond este – și eu aș folosi și cuvântul strategic – este un stabilopod al economiei românești. Avem perlele acestea; nu toate sunt în cea mai bună formă economică. Dar noi avem interese strategice aici; nu vom privatiza niciodată integral, că nu este un fond de privatizare, ci doar niște părți care să-i permită menținerea a 50+1. Deci ai și interese strategice. Ați văzut că statul care nu-și păstrează și nu are grijă de interesele lui strategice se află într-o poziție fragilă la un moment dat. Sistemul bancar, financiar de exemplu.

Insolvență și Fiscalitate – Istorie și Actualitate

0

Insolvența în forma ei actuală este îndeobște cunoscută. O societate aflată în dificultate financiară devine insolvabilă, iar apoi intră în procedura insolvenței fie pentru a se reorganiza, fie pentru a fi lichidată.

Meseria de practician în insolvență este, în același timp, și ingrată și necesară. Ingrată deoarece își atrage oprobriul altor oameni de afaceri, lichidând o societate, dar necesară pentru că fără ei creditorii nu și-ar recupera nimic din insolvențe.
Ce este mai puțin cunoscut este faptul că insolvența și profesia practicianului în insolvență nu este recentă. Și mai ales conceptul de capital și modul de administrare al acestuia nu au început să fie înțelese decât odată cu lucrarea lui Adam Smith „Wealth of Nations” (Bogăția Națiunilor).

Ele sunt de fapt cu mult mai vechi, încă din perioada Imperiului Roman. Mai exact, au fost inițiate de principalul motiv pentru care Imperiul Roman a căzut. Nu migrațiile barbare, așa cum din păcate se crede, ci rațiunile de ordin economic sau ceea ce este acum numită Criza Secolului al 3-lea. Istoria acestei crize începe la începutul secolului al III-lea, în urma unui război civil început după moartea împăratului Commodus (fiul lui Marcus Aurelius, ultimul mare împărat al Imperiul Roman aflat la apogeu). Războiul civil era alimentat de legiunile de graniță care aveau comandanții cei mai experimentați și care frecvent îl alegeau pe unul dintre comandanți ca împărat în schimbul promisiunii de bani (denari). În cele din urmă, Septimius Severus a reușit să devină împărat. Temându-se de un nou război civil și pentru a putea să acopere promisiunile făcute legiunilor, Severus a devalorizat moneda romană, denar-ul, banii produși de el având un gramaj de argint cu aproape 50% mai mic decât înainte. Aceasta a condus pe termen scurt la o finanțare excesivă a economiei imperiului. Evident, pe termen lung a dus la o inflație galopantă, ce a afectat Imperiul Roman, acesta intrând într-o criză financiară fără precedent.

Care au fost consecințele acestei crize? În primul rând, în cursul domniilor următorilor împărați, precum Caracalla, finanțele deveneau dezastruoase. Imperiul nu mai ducea războaie de cucerire, iar economia imperiului se destabiliza. Pe deasupra, Septimiu Severus dizolvase senatul, care nu mai avea dreptul de a administra direct provinciile imperiului, locul lor fiind luat de o birocrație excesivă care era interesată în auto-susținere.

S-a ajuns astfel la finanțarea economiei imperiului prin intermediul bancherilor. Bancherii erau de fapt comercianți care aveau relații de comerț cu alte imperii, precum Imperiul Sassanid (Persan), India și chiar China. Aurul obținut de aceștia putea, la nevoie, să servească drept capital pentru Imperiu. Denumirea de bancher provine de la băncile din forumuri unde aceștia își desfășurau activitățile. Nu a durat mult până când aparatul birocratic a început să îi taxeze pe acești bancheri. În momentul în care un bancher devenea incapabil să își mai achite impozitele, averea lui era vândută la licitație, iar banca sa era ruptă. De aici a provenit pentru prima dată cuvântul Bankruptcy (Bancus ruptus).

Problema esențială a aparatului birocratic era taxarea. Pentru aceasta a fost creată o profesie, decurionii, care aveau ca sarcină nu doar colectarea taxelor, dar și urmărirea tuturor debitorilor și vânzarea bunurilor acestora la licitație. Decurionii sunt deci strămoșii lichidatorilor.

Și totuși, decurionii nu reușeau întotdeauna să acopere pierderile financiare. S-a luat deci decizia de impunere a unei legi care îi obliga pe decurioni să acopere toate pierderile financiare cu propria avere în cazul în care nu reușeau să vândă la licitație bunurile debitorilor.
Paradoxal, această lege a condus într-un timp foarte scurt la o masivă criză de decurioni. Chiar și decurionii existenți preferau să fugă în alte municipalități, iar o nouă lege a impus ca în cazul în care un decurion își părăsea profesia, putea fi arestat în orice altă municipalitate, luat ca sclav și adus înapoi în municipalitatea de unde fugise pentru a fi restabilit în poziția de decurion.

Demn de menționat este și faptul că secolul 3 este și cunoscut pentru persecuțiile desfășurate împotriva creștinilor. Evident, în Imperiul Roman persecuțiile aveau de cele mai multe ori și un caracter practic, așa că nu puține au fost cazurile în care în loc să sfârșească în arenă luptând cu lei, creștinilor li se oferea posibilitatea grațierii în schimbul dobândirii calității de decurion…

Cu toate acestea, pe măsură ce criza financiară se adâncea, birocrația imperiului era în continuare incapabilă să acopere pierderile. La începutul secolului 4, s-a încercat în mod dezastruos să se mărească masa de impozitare prin mărirea numărului de persoane impozabile. Până atunci, armata fusese scutită de la plata impozitelor, dar ulterior s-a luat decizia demobilizării armatelor pentru ca cetățenii romani să fie pasibili de plată de taxe, iar în locul armatelor au fost angajați mercenari. Dar mercenarii nu puteau să fie loiali decât atâta vreme cât erau plătiți. În momentul în care fodeorati, așa cum erau numiți și-au dat seama de reala putere pe care o aveau în imperiu, pretențiile lor au început să crească, în primul rând solicitând să dobândească cetățenia romană. Dar cu cetățenia romană, dobândeau și obligația de a plăti taxe.

În același timp, Biserica Creștină era scutită de taxe. Devenise religia oficială, sub influența Sfântului Ambrozie din Mediolanium (Milan), iar Sfântul Ambrozie obținuse din partea împăratului Grațian scutirea perpetuă a bisericii de la plata de taxe.

Acesta este momentul în care barbarii au tras cu adevărat cortina peste Imperiul Roman de Apus. La acel moment, nimeni nu își mai dorea supraviețuirea imperiului. Cetățenii, comercianții și armata își pierduseră încrederea în statul de drept, în aparatul birocratic și mai ales vroiau doar o încheiere a fiscalității excesive. Regatele barbare, succesoare ale imperiului Roman de Apus, deși la origine fondate de fodeorati, au sfârșit prin a da naștere națiunilor de astăzi. Edward Gibbon, în a sa Declinul și Căderea Imperiului Roman, spunea că este de mirare nu că Imperiul Roman s-a prăbușit, ci că i-a luat atât de mult să o facă. Motivul este acela al statului de drept, care a rezistat cu mult peste realitățile economice ale Imperiului. Iar în momentul în care statul de drept a fost abolit, căderea nu a mai putut fi oprită.
Iar dreptul roman, însușit de societatea modernă, a preluat din păcate și tarele Imperiului Roman. Iar lecțiile, lecțiile sunt aceleași.

E soare afară, dar reparăm acoperișul

0

Când l-am întrebat recent pe vice-președintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis dacă Europa se pregătește pentru un nou șoc economico-financiar, mi-a răspuns că „nu vedem nicio criză la orizont, dar e bine să repari acoperișul când e soare afară. Datele macroeconomice arată bine, suntem în vremuri economice bune. Dar trebuie să ne gândim la slăbiciunile pe care le avem”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele CE, argumentând oportunitatea și necesitatea creării Fondului Monetar European.

Dombrovskis susține totodată că acest instrument financiar european va putea fi un sprijin real – de asistență tehnică și financiară – pentru statele membre care fac eforturi de aderare la Zona Euro (la moneda unică europeană). Un astfel de stat membru este România, iar discuția despre aderarea la moneda unică este o temă recurentă la București. La București, soarele pare că începe să pălească: optimistul ultra-exagerat al celor de la putere s-ar putea să nu fie susținut de structura economiei reale. 2018 ar putea aduce mult mai multă îngrijorare cu privire la trăinicia creșterii economice decât par guvernanții a fi dispuși să accepte. Cât privește moneda unică și proiectul Uniunii Monetare și Economice, România trebuie să se lupte serios să nu rămână în afara zonei de interes, deși comisarul european Pierre Moscovici afirma că „moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”. Totul sună bine la Bruxelles. Dar ce poate face și ce e dispus să facă Bucureștiul?

Perspective pentru susţinerea mediului de afaceri

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR) și cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a organizat o reuniune dedicată partenerilor, la care au fost reprezentate toate cele 108 structuri teritoriale ale CNIPMMR. Reuniunea (foto) a avut obiectivul „de a creiona la sfârșit de an pașii de urmat pentru anul 2018, având în centrul atenției susținerea mediului de afaceri”. Au fost prezentate proiectele CNIPMMR pentru 2018, proiectele și a portofoliile de produse și servicii BCR și FNGCIMM dedicate IMM-urilor.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Anul 2017 a fost un an plin de provocări pentru CNIPMMR, cu activități intense în ceea ce privește măsurile guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri, cu 261 de modificari ale Codului Fiscal și peste 100 de luări de poziție cu propuneri de recomandări concrete de îmbunătățire. Cele trei obiective principale ale acestei reuniuni sunt generarea de modalități concrete pentru sprijinirea întreprinzatorilor și internaționalizarea acestora, găsirea de instrumente integrate pentru dezvoltarea de noi companii precum și crearea/identificare de noi piețe.”

Ionuț Stanimir, director de comunicare al BCR: „Este deosebit de important să reunim know-how-ul pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România prin încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, dezvoltarea de clustere împreună cu universitățile și creșterea abilităților de scale-up. În plus, venim în sprijinul mediului de afaceri prin credite de valori mici pentru accesare imediată sau acordarea de consultanță în proiecte finanțate din fonduri europene, în prezent BCR având în portofoliu proiecte în valoare de 7 miliarde de lei.”

Simona Mureșan, director executiv al FNGCIMM: „Este nevoie de o mai mare disciplină a jucătorilor din piață, pentru sprijinirea cărora trebuie să colaboreaze atât organizațiile mediului de afaceri, cât și reprezentanții băncilor și ai organismelor de creditare, cu ajutorul instrumentelor dedicate. FNGCIMM constituie un lanț în mecanismul de sprijin al mediului de afaceri, pentru anul 2018 având o serie de 3 produse noi pentru IMM-uri: Optim IMM, Start-up Nation și Focus IMM Invest. Consider că astfel de întâlniri reprezintă un prilej extraordinar de a schimba opinii, pentru a pune bazele unor viitoare proiecte.”

Decathlon a deschis încă un magazin în Piatra Neamț

0

Retailerul de articole sportive Decathlon a inaugurat primul magazin din Piatra Neamț, investiție de 650.000 euro, ajungând acum la 22 de spații comerciale la nivel național. Magazinul, cu o suprafață de aproape 800 metri pătrați, are în ofertă peste 5.000 de articole și echipamente destinate practicării a peste 50 de sporturi. De la începutul anului, retailerul sportiv a deschis patru noi spații: trei magazine la Botoșani, Buzău și Piatra Neamț, sediul logistic din Ștefănesti ce va deservi 3 țări europene și a extins spațiul din centrul comercial Pallady din Capitală. Decathlon este deținut de familia franceză Mulliez, care mai controlează hipermarketurile Auchan și rețeaua de bricolaj Leroy Merlin. Afacerile Decathlon în România au ajuns în 2015 la circa 500 milioane lei, iar anul trecut au totalizat 613,2 milioane lei, profitul net fiind dublat de la 14,8 milioane lei la 31,5 milioane lei, potrivit Profit.ro. Compania avea anul trecut 698 de angajați în România. Decathlon este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața mondială a echipamentelor sportive.

Complexul Energetic Oltenia va beneficia de 6,2 milioane de lei

0

Ministerul Energiei a autorizat plata primei cereri de rambursare prin Planul Național de Investiții (PNI), de la înființarea acestuia, în 2013, potrivit unui comunicat al instituției. Suma, în valoare de 6,2 milioane de lei, va fi plătita către Complexul Energetic Oltenia în calitate de beneficiar, scrie Bursa. Această plată va fi făcută în baza unui contract de finanțare încheiat între cele două entități în luna august 2016. Contractul vizează acordarea unei finanțări nerambursabile pentru un proiect în valoare totală de 381,5 milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea blocului 4 de 330 MW de la Sucursala Electrocentrale Rovinari din cadrul CE Oltenia. „Este prima plată prin PNI de la înființarea acestuia în 2013. Cred că este un moment important și un semnal puternic în ceea ce privește angajamentele pe care ni le-am asumat față de producătorii de energie electrică din România și, până la urmă, față de consumatorii de electricitate. La preluarea mandatului, PNI era blocat, așa cum, din păcate, a fost încă de la înființarea sa. Iată că eforturile noastre din acest an au dat rezultate, astfel că astăzi putem anunța efectuarea primei plăți către CE Oltenia, una dintre companiile vitale pentru sectorul energetic românesc. Este adevărat că producătorul de energie CE Oltenia a depus mai multe cereri de rambursare, dar, așa cum am anunțat la sfârșitul lunii noiembrie, CE Oltenia va primi aceste fonduri în tranșe. În funcție de analiza documentelor transmise de CE Oltenia, vor urma și alte plăți către companie”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, citat în comunicat.

FGA a înregistrat plati de 358 milioane lei, pana la 1 decembrie 2017

0

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a avizat în total, până la data de 29 noiembrie 2017, 67.100 cereri de plată pentru petenții celor trei societăți de asigurare, în faliment: Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig, iar valoarea aprobată la plata pentru aceste cereri se ridică la 368,9 milioane lei, a declarat joi Cristian Rosu, directorul general al Fondului. În total, FGA a recepționat pentru cei trei asiguratori falimentari, 95.434 cereri de plată. Dintre acestea, 63.220 au fost depuse de către potențialii creditori de asigurare ai societății Astra Asigurări, 30.909 cereri de plată au fost transmise de către petenții Carpatica Asig si 1.305, de către petenții societății Forte Asigurări, scrie Agerpres. Pentru anul viitor instituția estimează că va efectua plăți în valoare de 240 de milioane de lei, în mare parte către păgubiții Carpatica Asig. În 2017, până la 1 decembrie, FGA a efectuat plăți în valoare de 149,3 milioane de lei în contul creditorilor de asigurare ai Astra Asigurări, 59,1 milioane lei pentru petenții Carpatica Asig și 5,8 milioane de lei pentru creditorii Forte Asigurări. Despăgubirile achitate de FGA au crescut ca valoare în 2017, cu peste 50 de milioane de lei, față de anul trecut, conform datelor Profit.ro.

Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice

0

Lucrarea „Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice”, de Ion Barbu, Marius Curcă, Cătălina Barbu, Viorica Ichim, a fost distinsă cu Diploma de Excelenţă (foto) şi premiul I de Societatea „Progresul Silvic” a inginerilor silvici din România, organizaţie care a împlinit 130 de ani de activitate în 2016. Este recunoscută astfel valoarea unei realizări ştiinţifice de referinţă într-un domeniu de maximă actualitate, cu implicaţii economico-sociale complexe.

Lucrarea poate fi comandată (preţ 30 lei) pe email : ionbarbu51@gmail.com sau la telefon : 0741022357.

Fonduri europene pentru învăţământ preuniversitar

0

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a lansat, printr-un eveniment de informare Regio, apelurile de proiecte pentru Prioritatea de investiții 10.1 – Investiţiile în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiective specifice 10.1a – Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, 10.1b – Învăţământ primar şi gimnazial, 10.2 – Învăţământ profesional şi tehnic.

În ansamblu, pot fi depuse proiecte pentru reabilitări, modernizări, extinderi, construcţii, dotări, dar nu exclusiv pentru dotări. Solicitanţi pot fi unităţi administrative-teritoriale, instituţii ale administraţiei publice locale desprinse din aparatul primăriei, forme asociative. Este necesar avizul Ministerului educaţiei naţionale înainte de depunerea proiectului, chiar dacă instituţia solicitantă nu este de învăţământ.

Perioada pentru depunerea proiectelor este 04.01.2018 ora 12.00-04.05.2018 ora 12.00, prin aplicaţia electronică MySMIS.

Fondurile nerambursabile disponibile sunt: pentru nivel antepreşcolar şi preşcolar – 18.991.407,75 euro; pentru nivel primar şi gimnazial – 12.250.000 euro; pentru nivel profesional şi tehnic – 5.573.750 euro.

România Durabilă a venit cu noi expertize dedicate firmelor mici și mijlocii

0

Soluții pentru IMM: Finanțări; Fiscalitate

Platforma de dezbateri România Durabilă a chemat în luna Decembrie 2017 reprezentanții firmelor mici la o nouă sesiune de lucru în care s-au întâlnit cu experți în materie de finanțarea afacerii și consultanți fiscali. Întreprinzătorii au putut astfel să ia pulsul ultimelor interpretări cu privire la modificările fiscale curente, dar și să afle soluții utile de finanțare și dezvoltare a afacerii. Directorul CEC Bank pentru IMM, Doina Topală a prezentat cele mai interesante variante de finanțare destinate firmelor mici si mijlocii, atât în domeniul de producție industrială și servicii, cât și în agricultură. Doina Topala a subliniat creditele de investiții, precum creditul pentru achiziție de  teren pentru productie agricolă, cu perioada extinsă la 240 de luni, cu valoare maximă de 85% din valoar investiției, cu marje începând de la 3,25%. Potrivit doamnei Topală, CEC Bank a câștigat cota de piață și prin parteneriate specifice, precum programul româno-elvețian de acordare de credite de investiții cu “dobânda imbatabilă la acest moment în România”. Un alt parteneriat exemplificat este și cel realizat de CEC Bank cu  BEI, prin care se acordă facilități pentru investiții pe o perioadă de maxim 12 ani, cu perioada de grație de maxim 4 ani, cu valoare maximă de 12,5 milioane de euro/ solicitant, cu marje foarte bune la acordarea creditului în moneda naționala. Prezentă la dezbatere, directorul BERD pentru programe destinate IMM, Daniela Marin a subliniat existența unor programe de credite nerambursabile oferite de instituțiile financiare europene către IMM în scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor acestora. Domeniul exemplificat de Daniela Marin a fost cel al consultantei de business pe care o firmă mică poate să o acceseze cu fonduri nerambursabile puse la dispoziție de programul Advice for Small Business.

Tot la România Durabilă, expertul Telekom România pe segmentul Marketing B2B, Laura Sachelarie anunță o soluție menită să îmbunătățească viața de antreprenoriat din România: “Ne-am propus să ne schimbăm. Suntem primul operator care încearcă această schimbare în zona de persoane juridice. Am lansat încă de la începutul lunii noiembrie, ceva ce noi am numit “Declarația de independeță a antreprenorilor”. Potrivit Laurei Sachelarie,  pentru business, internetul este la fel de relevant precum electricitatea, motiv pentru care Telekom oferă firmelor soluții foarte flexibile de transfer de date.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNCGIMM) a fost reprezentat în cadrul conferinței aminte de Simona Tărtăcuță, care a reamintit faptul că marea majoritate a IMM-urilor din România aleg varianta autofinanțării. FNGCIMM vine cu soluții noi de evaluare și acordare a scrisorilor de garantare, astfel încât mai mulți antreprenori să aleagă surse de finanțare prin credite bancare.

Prezent în secțiunea de fiscalitate, expertul fiscal Sorin Biban de la casa de avocatură BirișGoran, a trecut în revistă impactul fiscal al principalelor metode de finanțare. “Anul 2018 va fi un an dificil din punct de vedere al legislației fiscale”, consideră Sorin Biban. Iar consultantul fiscal Dan Schwartz a adus în discuție noile perspective de modificare  a regimului fiscal. De asemenea, Schartz a subliniat că “în cazul în care nu se va schimba nimic din punct de vedere al metodei “Split TVA”, întreaga economie românească se va bloca în următoarele șase luni. În anul 2018 va fi extrem de dificilă o conformare fiscală. Această legislație fiscală este instabilă”.

“România durabilă” a organizat în data de 12 decembrie 2017 o nouă dezbatere intitulată “Soluții pentru IMM-uri: Finanțări; Fiscalitate”, dar și ultima din acest an. La eveniment au fost invitați peste 50 de reprezentanți ai firmelor mici și mijlocii din București și județul Ilfov. La dezbatere au fost prezenți experții invitați de proiectul România Durabilă: Doina Topală-Director Direcția IMM, CEC Bank, Daniela Marin-Director Programe, BERD, Sorin Biban-expert fiscal al firmei de avocatură BirișGoran și Dan Schwartz, Managing Partner&Tax Adviser. Evenimentul s-a desfășurat la Hotel Marshal Garden Dorobanți, în sala Ametist, avându-l ca moderator pe jurnalistul Daniel Apostol, fondator al proiectului. România Durabilă continuă și anul următor seria de evenimente și dezbateri care oferă consultanță și expertiză diversă reprezentanților firmelor mici și mijlocii din România.DSC05294

Prețul energiei se va scumpi de la 1 ianuarie cu 13%

0

Prețul energiei pentru consumatorii care sunt alimentați în regim de serviciu universal va crește de la 1 ianuarie, energia în perioada de vârf de consum, între orele 18:00 – 22:00, urmând să fie mai scumpă cu 13%, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM. Licitațiile pentru trimestrul I din anul 2018 de pe Piața Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) s-au finalizat marți, iar OPCOM a publicat prețurile de închidere. Astfel, pentru energia livrată în bandă, între orele 1:00 — 24:00, prețul va fi de 245 de lei pe MWh, cu 6,5% mai mare decât în trimestrul patru din acest an. Prețul pentru intervalul orar 8:00 — 24:00 va fi de 272 lei pe MWh, cu 7% mai mare, iar pentru vârf de consum, adică între orele 18:00 si 22:00, prețul va fi de 302 lei pe MWh, în creștere cu 13%. De la 1 ianuarie, piața de energie va fi complet liberalizată, iar populația care până acum era în regim reglementat va primi energie la prețurile la care se închid licitațiile pe PCSU, potrivit Agerpres.

Piața de retail din România: + 12% în 2016

0

Piața românească de retail este estimată, în prezent, la 40 miliarde euro, 85% din produsele vândute în lanțul de comerț fiind de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale, conform unui studiu de specialitate, remis marți AGERPRES. Conform studiului, în ceea ce privește piața de retail din România, aceasta a avut o creștere de 12% în anul 2016. Acest lucru s-a datorat creșterii salariului minim brut (în prezent 1.450 lei), reducerii TVA de la 24% la 19% și ocupării mai mari a forței de muncă cu 0,16% față de 2015. Creșterea consumului a amplificat dinamica pieței comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livrați 230.000 mp de spații comerciale noi, în creștere cu 40% față de 2015. Și sectorul comerțului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost Profi (134 de magazine), Mega Image (60), Lidl (11) și Kaufland (6). În România, 85% din produsele vândute în lanțul de comerț sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. România este după Turcia, Rusia, Franța și Italia, în topul țărilor cu creștere de spații comerciale — de la 50 la 100 metri pătrați la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană, potrivit Agerpres. Pentru 2017 au fost anunțați peste 43.000 mp de spații comerciale în România. Statisticile arată că retailul prin lanțurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) față de 90% în țările dezvoltate. În acest context, retailul are șanse de creștere cu o concentrare în orașele mai mici (cu mai puțin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerțul este reprezentat de magazinele stradale.

INS: Cresc prețurile de consum

0

Prețurile de consum au continuat să crească în luna noiembrie a acestui an, rata anuală a inflației urcând la 3,23%, de la 2,6% în octombrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,88% și a celor nealimentare cu 4,12%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți. Față de luna noiembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,10%. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 — noiembrie 2017) față de precedentele 12 luni (decembrie 2015 — noiembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,9%”, precizează INS. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rata a inflatiei de 3,1%, potrivit datelor Agerpres. De asemenea, calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.

Mirjana Krolo: Noul Director al Direcţiei Operaţiuni (COO)

0

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Mirjana Krolo va fi noul Director al Direcţiei Operaţiuni Allianz-Ţiriac, funcţie ocupată anterior de Cristian Ionescu.

De origine croată, Mirjana Krolo în vârstă de 42 ani conduce de peste 5 ani Divizia IT din cadrul Allianz-Ţiriac după ce a ocupat aceeaşi funcţie în cadrul Allianz Zagreb (Croaţia).

Cu o experienţă consolidată în domeniul tehnologiei informaţiei dar şi în vânzări, Mirjana este implicată direct în numeroase proiecte care vizează dezvoltarea operaţională şi tehnologică a companiei.

Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări: “Aducerea Mirjanei în echipa de Board a companiei reprezintă avantaje din cel puţin 2 motive: profilul său tehnic şi calităţile sale personale ne vor ajuta foarte mult să accelerăm indeplinirea obiectivelor de digitalizare a businessului, în contextul în care Allianz-Ţiriac îşi propune să devină nu doar o companie de asigurări cu procese digitalizate, ci o companie de înaltă tehnologie cu licenţă de asigurări. În egală măsură, prin numirea sa în calitate de COO, echilibrăm balanţa în echipa de Board, asigurând astfel o diversitate de gen care, cu siguranţă va uşura şi mai mult procesul decizional. Am încredere că Mirjana va aduce un plus de energie şi competenţă.”

Mirjana Krolo, COO Allianz-Ţiriac: “Sunt foarte recunoscătoare pentru încrederea acordată şi îmi doresc, prin noua poziţie, să continuăm îmbunătăţirea serviciilor şi a performanţelor operaţionale atât pentru clienţii noştri, cât şi pentru reţeaua noastră de distibuţie prin încurajarea implicării în procesele de dezvoltare tehnologică dar şi în cele privind simplificarea la toate nivelurile.

 

 

Allianz-Tiriac Asigurari SA

Departamentul Comunicare

Bucuresti 12 decembrie 2017

Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati:

contact.presa@allianztiriac.ro

Ideall.ro încheie anul cu o cifră de afaceri estimată la 20 de milioane de euro

0

Anul 2017 a fost prolific pentru Ideall.ro, unul dintre principalii retaileri de electronice și electrocasnice din România. Cifra de afaceri pe 2017 este estimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.

Cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de vânzarea pe Ideall.ro a peste 20.000 de mașini de spălat, 15.000 de aparate frigorifice și 20.000 de cuptoare incorporate. Clienții Ideall.ro au apreciat cel mai mult brandurile Arctic, Beko, Bosch și Gorenje.

Cele mai bune perioade de vânzări au fost august și noiembrie-decembrie. Numai de Black Friday au fost înregistrate vânzări de peste trei milioane de euro. În prezent, magazinul online desfășoară campania de Crăciun, care vine cu reduceri de până la 50% la electronice și electrocasnice.

În ceea ce privește distribuția vânzărilor din acest an, aproximativ 30% au fost plasate telefonic.  Plățile cu cardul au crescut cu 22%, iar comenzile făcute de pe dispozitivele mobile și traficul venit de pe smarphone-uri au crescut cu peste 90%. Tocmai de aceea, strategia pentru anul 2018 include și o investiție suplimentară pentru optimizarea platformei, astfel încât aceasta să devină și mai mobile friendly.

În 2018, compania își dorește o creștere de minimum 40% a cifrei de afaceri, precum și introducerea de categorii și branduri noi în portofoliu. În 2017 și-a dublat personalul, iar planul pentru 2018 este de a continua mărirea echipei:

„Vrem să investim mai mult și în personal, în special în departamentele de suport clienți și vânzări. Având în vedere că peste 30% din comenzi au fost înregistrate telefonic, ne vom orienta către persoane care să poată oferi recomandări de încredere pentru achiziționarea electrocasnicelor mari”, a declarat Cătălin Ciolpan, General Manager Ideall.ro.

Ideall.ro deține un depozit de 4.000 de metri pătrați în județul Ilfov, cu o suprafață dublă față de anul trecut. În București și în Ilfov, livrările sunt realizate cu personal propriu. Investiția în flota de mașini s-a ridicat la suma de un milion de euro. Datorită acestui fapt, în București și Ilfov livrările se fac în 24-48 de ore. Echipa intenționează să extindă zonele de livrare prin flotă proprie în anul următor.

Despre Ideall

Ideall.ro este unul dintre principalele magazine online de electronice și electrocasnice și activează pe piață din 2009. În anul 2016, retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru 2017 este stimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.

Mai multe informații și noutăți despre companie puteți afla pe site-ul Ideall.ro și pe pagina oficială de Facebook.

Ideall.ro - foto-2

Grupul Electrica lansează primul său raport de sustenabilitate

0

BUCUREȘTI, 13 Decembrie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, lansează raportul de sustenabilitate pentru anul 2016, realizând astfel prima raportare non-financiară a companiei, cu un an ȋnainte de termenul legal. Raportul a fost dezvoltat în conformitate cu Ghidul Inițiativei Globale de Raportare (GRI), cel mai folosit standard de raportare, utilizat de peste 90% dintre cele mai mari corporații la nivel global.

Elaborat în urma consultării părților interesate, care au identificat drept subiecte de interes major eficiența energetică în rețelele de distribuție, implicarea în proiecte de responsabilitate socială și impactul în economie, documentul poate fi consultat, într-un format interactiv, aici: https://www.electrica.ro/category/raportare-nonfinanciara/

Raportul de sustenabilitate arată că, ȋn 2016, Grupul Electrica a distribuit 40% din energia electrică la nivel național și a furnizat energie către 3,6 milioane de consumatori, peste 55% din energia electrică furnizată de companie clienților de pe piața concurențială provenind din surse regenerabile.

Impactul activității companiei în economie este unul semnificativ: valoarea taxelor și impozitelor plătite de Electrica ȋn 2016 a fost de 1,23 miliarde lei. Printre cei mai mari angajatori din România, Grupul a susținut, direct și indirect, peste 21.000 de familii ale angajaților și contractorilor și s-a implicat activ în sprijinirea comunităților în care își desfășoară activitatea, lansând și prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”.

Preocupată de dezvoltarea durabilă, Electrica a alocat, în 2016, pentru eficiența energetică, peste 145 de milioane de lei, reprezentând mai mult de 25% din planul de investiții, cel mai ambițios din sectorul energetic.

Societățile de distribuție din cadrul Grupului Electrica au avut, în 2016, cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.

„Cu acest prim exercițiu de raportare, Electrica reiterează angajamentul față de părțile interesate de a construi o relație bazată pe transparență și încredere. În același timp, ne bucurăm să beneficiem de implicarea activă a părților interesate, ca element esențial pentru un parteneriat solid. Acest angajament este susținut și de strategia noastră de guvernanță corporativă, menită să asigure un climat de etică și responsabilitate în cadrul companiilor Grupului”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.

 

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUȚIE

Pe parcursul anului 2016, Electrica Furnizare a derulat o gamă largă de proiecte de eficientizare a sistemelor și proceselor interne și a continuat să depună eforturi pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor, în special în mediul online, prin lansarea aplicației MyElectrica – o platformă ce permite achitarea facturilor, gestionarea informațiilor clienților și vizualizarea consumului. Astfel, în 2016, din 1000 de clienți, aproximativ 2 au transmis o petiție către Electrica Furnizare. Totodată, a fost redusă, cu 25%, durata medie de rezolvare a contestațiilor, precum și timpul de emitere a ofertelor, cu 21%.

În domeniile cercetării, dezvoltării și inovării, Grupul Electrica a derulat o serie de proiecte cu impact semnificativ pentru apariția unor noi tehnologii în sectorul energetic. Acestea s-au desfășurat atât la nivel local, cum este cazul parteneriatului cu OMV Petrom, în zona de E-Mobility, pentru dezvoltarea primei stații de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, cât şi internaţional, Grupul fiind implicat ȋn proiecte ample pan-europene.

 

PREOCUPAREA PENTRU ANGAJAȚI

Cu peste 9.600 de angajaţi, Grupul Electrica este unul dintre cei mai mari angajatori din România, aproximativ 22% dintre angajații Grupului fiind femei, procent specific industriei și ȋn linie cu media la nivel național în sectorul energetic. În același timp, în cadrul societății Electrica Furnizare, ponderea femeilor angajate atinge aproape 60%.

De asemenea, Grupul Electrica este un angajator responsabil, care dialoghează constant cu angajaţii și îmbunătățeşte permanent condițiile de lucru. În 2016, angajații companiei au participat la peste 400.000 de ore de instruire, în principal în domeniul securității și sănătății în muncă, dar și în ceea ce privește prevenirea şi stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor sau perfecționare. În medie, un angajat a participat la 42 de ore de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă.

SUSTENABILITATE ȘI SUPORT PENTRU COMUNITĂŢI

În calitate de lider al pieței de energie, Electrica își asumă responsabilitatea faţă mediu şi faţă de comunitățile în care își desfășoară activitatea. Implicarea în activităţi de responsabilitate socială este constantă, iar în 2016, alături de organizaţii precum „Salvaţi Copiii”, „Hospice Casa Speranţei”, „Help Autism”, „Fundația Sera” sau „Let’s do it Romania!”, Electrica a încercat să vină în întâmpinarea nevoilor societății românești şi, ori de câte ori a fost posibil, angajații companiei s-au implicat în activităţi de voluntariat.

Tot în 2016, a fost lansată prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, prin care a fost oferită finanțare unor proiecte cu impact social local. În acelaşi timp, Grupul susţine proiecte ce promovează valorile românești, parteneriatul cu Festivalul Internaţional „George Enescu” fiind un exemplu.

ETICĂ ȘI INTEGRITATE

Cu sprijinul Transparency International Romania, Grupul Electrica a conturat o abordare transparentă și sustenabilă, concretizată în 2016 printr-un nou Cod de etică și conduită profesională. În același timp, compania a integrat clauze dedicate codului de etică și politicilor anticorupție în 93% din contractele cu partenerii de afaceri.

DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și poziționarea ca jucător important pe piața tehnologiilor noi, constituie unul dintre principalele obiective ale Grupului. Îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor electrice de distribuție reprezintă o prioritate, astfel că, la nivelul anului 2016, aproape 20% din totalul investițiilor, respectiv 110 milioane lei, au fost direcţionate către modernizarea rețelelor electrice în concept smart grid.

Reducerea duratei și a numărului de întreruperi reprezintă o altă preocupare importantă pentru Grupul Electrica. Astfel, pe parcursul anului 2016, Electrica a investit 47 milioane lei în instalarea sistemelor SCADA*, pentru îmbunătățirea serviciilor de distribuție, iar până în 2018 își propune o creștere cu peste 20% a gradului de integrare a stațiilor de transformare în platforma SCADA. În aceste condiții, societățile de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica au avut cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.

*Sistemul SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este o tehnologie care oferă operatorului posibilitate de a primi informaţii de la echipamente situate la distanţă şi de a transmite un set de instrucţiuni către acestea.

 

Raportul de Sustenabilitate 2016 este primul raport al Grupului Electrica cu referire la informații non-financiare și cuprinde perioada de raportare 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016. Partenerul în dezvoltarea raportului este Deloitte Consultanță SRL. Pentru pregătirea raportului s-au aplicat indicatorii definiți de Global Reporting Initiative (GRI), respectând principiile de definire a conținutului și a calității. Temele materiale abordate în acest raport au fost analizate cu ajutorul indicatorilor generali și specifici ai Standardului GRI, precum și ai standardului Specific GRI G4 pentru sectorul energetic, aplicând opțiunea Core al Standardului. Începând cu acest raport, Grupul Electrica intenționează să raporteze anual informațiile non-financiare.

_________________________________________________________________________________

Grupul Electrica este lider pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice. Poziţia de top este susţinută atât de rezultatele economice, cât şi de o experienţă în domeniu ce se întinde pe aproape 120 ani.

Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,6 milioane de clienți și are o arie de cuprindere naţională – cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru funizarea energiei electrice și pentru întreţinere şi servicii energetice.

Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România. _________________________________________________________________________________

Mai multe informații despre grupul Electrica pot fi găsite pe site-ul companiei www.electrica.ro 

Web

Bursa Română de Mărfuri (BRM) a împlinit 25 de ani de existență!

0

Mesajul Primului Ministru al Guvernului României Mihai Tudose

Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Există în peisajul economic al unei țări moderne instituții fără de care statul nu s-ar putea identifica, iar Bursa este una dintre acestea. Progresul Români de jucători și din piață, fie că vorbim de Bursa de Valori sau cea de Mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri, care astăzi aniversează 25 de ani de existență, i-a consolidat poziția atât în țară cât și în regiune, având o misiune clară în ceea ce privește promovarea valorilor comune precum transparența, corectitudinea și egalitatea de șanse în economie. În același timp, Bursa Română de Mărfuri se află la jumătatea drumului în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. Cu siguranță, acest potențial va fi exploatat corespunzător, iar în ceea ce privește guvernul pe care-l conduc vă asigur că va sprijini dezvoltarea tuturor instituțiilor din economia de piață.
Mai mult, Guvernul României este atent la funcționarea piețelor din tară și este preocupat ca mecanismele specifice acestora să funcționeze eficient și transparent. Credem că mai ales comerțul corect cu active reale este esențial bunăstării unei țări.
La mulți ani Bursei Române de Mărfuri și mult succes în activitățile viitoare!

În anul 1992, în Sala de Marmură de la Casa Presei Libere, lua ființă prima platformă de tranzacționare pe piețele dublu-licitate de mărfuri. Dorința noastră a fost să le punem la dispoziție participanților soluții corecte și ieftine de comerț și de acoperire a riscurilor.
Transparența, integritatea, eficiența și competitivitatea au fost și sunt principalii piloni de sprijin ai activității noastre.
La 25 de ani sărbătorim acest moment special alături de partenerii noștri pe care vrem să îi asigurăm că în fiecare zi a existenței noastre ne-am luptat să menținem corectitudinea și transparența  piețelor la cele mai înalte standarde. De 25 de ani cei 100 de specialiști ai BRM oferă soluții practice într-un mod obiectiv, eficient și profesional.
Suntem o instituție într-o constantă creștere. Suntem prezenți în 19 puncte de lucru și în 18 terminale răspândite în toată țara. Ne adaptăm mereu la noile condiții de piață și urmărim să integrăm noile tehnologii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de tranzacționare a celor peste 1300 de clienți, inclusiv atunci când au nevoie de un instrument de management al riscului comercial și financiar.
În cei 25 de ani de existență am ocupat o poziție de top pe piața de tranzacționare a bunurilor, a serviciilor și a lucrărilor prin organizarea de licitații și oferim consultanță pentru aplicarea corectă a procedurilor de achiziții publice. Deoarece credem în profesionalism, inovație și integritate, venim în sprijinul clienților oferindu-le și instruire financiară și de management, management de proiecte, organizare evenimente, consiliere generală în afaceri și servicii de consultanță bursieră.
Rămânem fideli devizei inițiale: grija pentru calitatea serviciilor, capacitatea de a anticipa și inova succesul nostru prin succesul clienților, membrilor și acționarilor.

Orientare profesională îndrumată de companii multinaţionale

0

Mai multe companii multinaţionale cu activitate în România derulează un program pentru susţinerea unor fete din medii defavorizate în orientarea profesională şi dezvoltare proprie: „Capital Filles” (iniţiat în 2011 în Franţa de Orange şi implementat în România în 2014), program a cărui continuare în 2018 la noi a fost semnată de ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, de ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, de reprezentanţi ai Camerei de Comerț și Industrie a Franţei în România (CCIFER), ai companiilor, colegiilor şi liceelor angajate (foto MEN).

Companiile participante cu tutori voluntari dintre salariaţi sunt Atos, Carrefour, Engie, Expur, Nokia, L’Oréal, Orange, Sodexo (toate, fondatoare), BRD, Helpline, Manpower, Pet Star (asociate).

Unităţile de învăţământ beneficiare sunt: în Bucureşti – Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”, Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”; în judeţul Ialomiţa – Liceul Tehnic Căzăneşti, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Slobozia, Liceul de Industrie Alimentară Feteşti; la Timişoara – Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”.

Prin acest program, 810 fete beneficiază de orientare profesională, prezentarea specificului unor profesii, vizite la companii etc.

Ministrul Liviu Marian Pop a subliniat că „mentoratul asigurat de companiile participante răspunde nevoilor de sprijin ale tinerelor fete în alegerea unei cariere și le deschide calea către dezvoltarea personală și profesională”.

Doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România, a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de ambasadă, de Institutul Francez din Bucureşti.

În calitate de preşedinte al programului Capital Filles în România, Sabin Totorean, director general al companiei Nokia România, a reliefat importanţa susţinerii unei bune inserţii profesionale.

Cu un exemplu concret, prof. ec. Roxana Carmen Ionescu, directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, a apreciat utilitatea programului pentru această unitate de învăţământ, al cărei efectiv este format în proporţie de 80 % din fete, multe dintre ele, „cu dorinţa de a urca în ierarhia socială un pic mai mult decât părea posibil”.

Prof. ing. Elena Radu, inspector pentru domeniul tehnologic la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa, a semnalat interesul în creştere al fetelor pentru orientare profesională către acest domeniu, important pentru opţiunea şi formarea lor observând că este „transferul de experienţă dinspre generaţiile mai mari”.

Ştiinţă şi legislaţie în beneficiul patrimoniului naţional

0

Muzeul Naţional de Istorie a României, prin director general, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a prezentat elemente referitoare la recuperarea unei piese de valoare deosebită, o brățară dacică din aur, contextul prezentării oferind şi cadrul unei discuţii mai largi pe teme patrimoniale, juridice, ştiinţifice. Brăţara este de maximă importantă pentru patrimoniul național pentru că este singura de acest tip descoperită (în judeţul Olt) până în prezent. Cercetarea efectuată asupra ei la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) de la Măgurele, de către dr. Bogdan Constantinescu, a permis determinarea unor caracteristici precum: greutate 108 g (ceea ce există în prezent), aliaj 86% aur, 1 % cupru, restul argint. Este „structură tipică pentru aurul nativ nerafinat”, precizează directorul general al MNIR, observând că “suprafaţa este lucrată prin şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările de la Sarmisegetuza, prelucrată cu dăltiţa. Pare să aibă urme de utilizare. O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, policice şi religioase importante în zonă, în sensul că un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit acolo şi a fost posesorul acestei piese”.

Meritul recuperării iniţiale aparţine agentului şef principal de poliţie Alexandru Nistor, din comuna Optaşi-Măgura, judeţul Olt, obiectul aflându-se în posesia unui localnic care avea intenţia să-l vândă. Chestorul Marius Voicu, inspector general adjunct al Poliţiei Române, a precizat că persoana în cauză deţinea piesa din 2015. Actualmente, este incompletă, cu semne ale unor încercări de tăiere.

În sens cuprinzător, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a făcut trimitere la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi la Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Sublinierea sa a fost că folosirea detectoarelor de metale în siturile arheologice este o infracţiune, pronunţându-se împotriva intenţiilor de dezincriminare vehiculate în ultima vreme.