Acasă Blog Pagina 143

2022 a fost al doilea cel mai bun an din istoria Grupului TeraPlast

0
  • Cifra de afaceri a crescut cu 16% față de 2021, ajungând la 711 milioane de lei.
  • EBITDA la nivel de Grup s-a situat la 52,7 milioane de lei, în scădere cu 29% față de recordul din 2021.
  • Bugetul pentru 2023 țintește o cifră de afaceri de 848 milioane de lei și EBITDA de 75 milioane lei, în creștere cu 19%, respectiv 42%.
  • Grupul continuă investițiile majore în 2023, în sumă de 102 milioane de lei, în vederea creșterii pe termen lung a rezultatelor Grupului și a consolidării cotei de piață.

 

Anul 2022 a fost al doilea cel mai bun an din istoria Grupului TeraPlast, după nivelurile record din 2021. Grupul a finalizat, de asemenea, implementarea celui mai ambițios plan de investiții din istoria sa, ajungând cel mai mare procesator de polimeri din Centrul și Estul Europei. 

Grupul TeraPlast a reușit să-și consolideze cota de piață în anul 2022, iar poziția de lider îi va permite să fructifice oportunități de afaceri odată ce piețele în care activează își vor reveni în următorii ani. Investițiile majore finalizate în perioada 2021-2022, în sumă de 219 milioane de lei, se adaugă celor realizate în ultimii ani cu scopul de a diversifica domeniul de activitate, amprenta geografică a Grupului, de a crește independența energetică și pentru substituirea materiilor prime virgine cu material reciclat. 

Totodată, este firesc ca în primii ani de operaționalizare a investițiilor, a unor noi capacități de producție de ultimă generație, rezultatele financiare să nu strălucească pe fondul provocărilor enorme determinate de contextul economic mondial și regional fără precedent. Cu toate acestea, Grupul privește permanent un orizont lung de timp, de peste 5 ani, în scopul maximizării valorii adăugate pentru acționari. Așadar, reprezentanții Grupului rămân încrezători în potențialul pe termen lung al proiectelor investiționale demarate în ultimii ani.

Scăderea față de buget, dar și față de revizuirea de la 9 luni, a fost cauzată de schimbarea radicală a dinamicii piețelor materiilor prime ca efect colateral al războiului din Ucraina. Un alt impact l-au avut pornirea mai lentă a segmentului de Ambalaje flexibile și o performanță sub așteptări a segmentului Ferestre & Uși generată de întârzieri în transferarea costurilor de producție în piață. Provocările imediate, deși au erodat marjele din 2022, nu au afectat dezvoltarea pe termen mediu și lung a Grupului, o dezvoltare cu o componentă de sustenabilitate în creștere. 

Pentru anul în curs, Grupul TeraPlast țintește creșteri semnificative ale performanței financiare, estimând o accelerare a lucrărilor de infrastructură așteptată cel târziu la începutul T3/2023. 

Cifra de afaceri a Grupului TeraPlast a crescut în 2022 cu 16% comparativ cu 2021, ajungând la 711 milioane de lei.  EBITDA s-a situat la 52,7 milioane de lei, în scădere cu 29% față de rezultatul anului precedent, ca urmare a volatilității prețurilor la materiile prime și a unui nivel sub estimări a lucrărilor de apă – canal finanțate din fonduri europene și bugetare. Segmentul Instalații & Reciclare – „motorul Grupului” – în ciuda celui mai provocator an din ultimii 5 ani, a reușit să depășească EBITDA record înregistrată în anul 2021. Acesta a generat circa 97% din EBITDA consolidat la nivelul Grupului pe fondul necesității unui timp sporit de ajungere la „breakeven” a unor investiții noi, menite să diversifice portofoliul de business-uri al Grupului.

Marja EBITDA s-a erodat pe parcursul anului și a ajuns la 7,4% la finalul anului 2022. Rezultatul a fost marcat în principal de provocările întâmpinate de segmentele Ferestre & Uși și Ambalaje flexibile, unde s-au resimțit întârzierile la indexarea prețurilor de vânzare, respectiv costurile mari de pornire și de pătrundere pe piață. 

 

Rezultate 2022
mii lei
  Total Grup Instalatii & Reciclare Granule & Reciclare Ferestre & usi Ambalaje flexibile
Cifra de afaceri 711.126 488.214 126.073 56.500 40.340
% vs 2021 16% 20% -15% 30% 139%
           
EBITDA 52.718 50.948 12.681 346 -11.257
% vs 2021 -29% 1% -53% -65% n/a
Marja EBITDA 7,4% 10,4% 10,1% 0,6% -27,9%

 

Segmentul Instalații și Reciclare a păstrat un trend pozitiv comparativ cu rezultatul record din 2021: EBITDA  s-a îmbunătățit sensibil în sumă absolută și a ajuns la 51 milioane de lei. Marja EBITDA a rămas solidă, 10,4% pentru întreg anul 2022.

Cifra de afaceri a acestui segment s-a majorat cu 20% comparativ cu 2021, până la 488 milioane de lei. Deși cifra de afaceri a segmentului Instalații a crescut datorită inflației, volumele au stagnat raportat la 2021, ceea ce a generat presiuni pe marjă, respectiv transferul parțial al costurilor în piață. Obiectivul atins în anul 2022 a fost consolidarea cotei de piață, poziția de lider fiind esențială în vederea fructificării oportunităților de afaceri odată ce activitatea în domeniu își va reveni.

Segmentul Granule și Reciclare s-a confruntat cu o situație atipică în piață, cu apariția unor factori perturbatori, imposibil de anticipat. Pe fondul costurilor mărite cu energia din Uniunea Europeană au apărut diferențe semnificative de cotații între materiile prime din UE, inclusiv România, și cele din afara Uniunii Europene. Acest climat, a pus presiune pe marje, însă Grupul s-a concentrat pe conservarea cotei de piață și menținerea poziției de lider pe acest segment. Contextul a lăsat urme în evoluția cifrei de afaceri a segmentului Granule și a determinat o reducere a EBITDA cu 53% față de 2021. Marja s-a menținut la un nivel de 10,1%, peste media TeraPlast.

Linia de business Ferestre & Uși, gestionată de TeraGlass, a avut o cifră de afaceri în creștere cu 30%, venită inclusiv din creșterea volumelor de vânzări. Segmentul s-a confruntat cu prețuri ale materiilor prime aflate în creștere accelerată, cele mai mari influențe putându-se simți la profilele de PVC și la sticlă. Capacitatea Grupului de a transfera pe lanțul valoric aceste costuri a fost limitată în condițiile în care clienții sunt marile lanțuri de bricolaj ale Europei, cu o putere considerabilă de negociere. Ca urmare, marjele au avut de suferit, iar EBITDA pentru această linie de business a cunoscut o contracție de 65% față de 2021.

Segmentul de Ambalaje flexibile a fost puternic grevat de lipsa unei încărcări optime a liniilor. Cantitățile produse în 2022 sunt la jumătate față de capacitatea de producție. Costurile de omologare, traduse în șarje mici de producție, au contribuit de asemenea la ineficiența liniei de business. Rentabilizarea acestei noi divizii în cadrul Grupului necesită mai mult timp decât estimările inițiale. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului 2022 s-au omologat unele produse industriale și au intrat în vigoare contracte cu marile lanțuri de retail, inclusiv pe piețe externe, ceea ce indică un trend crescător. 

Profitul net al anului 2022 a fost de aproape 15,4 milioane de lei, în scădere cu 64% față de rezultatul excepțional din anul precedent. Evoluția a fost determinată pe de o parte de costurile cu amortizarea, pe fondul creșterii bazei de active a Grupului în urma investițiilor mari realizate și, pe de altă parte, de creșterea ratelor dobânzilor la lei, ceea ce pentru Grup a însemnat o cheltuială suplimentară de 8,3 milioane lei în 2022 față de 2021. 

„Tragem linie după un an dificil, plin de provocări care ne-au pus la încercare abilitățile de gestionare a situațiilor complexe. Deși unele segmente au performat la nivel record, rezultatul consolidat poartă amprenta perioadei pe care am parcurs-o. Am mers în continuare pe calea dezvoltării, în pofida contextului dificil, pentru a continua să livrăm creștere acționarilor noștri. Chiar dacă profitabilitatea a fost sub așteptări, avem baza pentru a livra rezultate odată cu începerea normalizării situației generale.” a declarat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast. „În acest moment considerăm că ce a fost mai greu a trecut, iar anul curent va aduce o revigorare, o reașezare, un context mai bun din perspectiva volatilității prețurilor, lucruri care pregătesc următoarea perioadă de creștere. Ne propunem creșteri pe toate segmentele și știm că efortul va fi susținut din partea echipei Grupului TeraPlast, așadar în condițiile actuale de predictibilitate suntem încrezători în atingerea bugetului.” a continuat dna Birta.

 

Buget 2023
mii lei Total Grup Instalatii & Reciclare Granule & Reciclare Ferestre & usi Ambalaje flexibile
Cifra de afaceri 847.759 543.279 148.421 68.721 87.338
% vs 2022 19% 11% 18% 22% 117%
           
EBITDA 75.006 54.470 13.493 3.487 3.556
% vs 2022 42% 7% 6% n/a n/a
Marja EBITDA 8,8% 10,0% 9,1% 5,1% 4,1%

„Am învățat din lecțiile anului 2022 cu privire la prognozarea în condiții de impredictibilitate economică, având permanent obiectivul de a excela în rezultate prin comparație cu anul 2021 care a reprezentat recordul absolut la nivel de Grup. Prin urmare, bugetul anului 2023 rămâne provocator și țintim ușoara depășire a recordului EBITDA înregistrat de Grup în 2021, bazându-ne și pe normalizarea segmentelor de business menite să diversifice afacerile noastre. Ne așteptăm la o îmbunătățire a domeniului nostru de activitate în a doua parte a anului 2023.” a concluzionat Ioana Birta.

Rezultatele consolidate în 2023 vor fi în ameliorare pe fondul reducerii volatilității prețurilor. Cifra de afaceri va crește din majorarea volumelor. 

Segmentul Instalații și Reciclare va beneficia, începând cu a doua jumătate a anului, de un efect pozitiv al intrării în faza de execuție a proiectelor din Programul Anghel Saligny și a celor rămase în cadrul POIM. Demararea lucrărilor de infrastructură va duce la depășirea volumelor record din 2021.

Pentru segmentul Granule și Reciclare este prognozată o normalizare a condițiilor de piață din perspectiva stabilității prețurilor și implicit a cererii pentru produse fabricate în UE.

TeraGlass, prin segmentul Ferestre și uși, are în vedere un impact pozitiv în urma demarării proiectelor din PNRR privind eficiența energetică a clădirilor, cu un potențial la nivelul întregii piețe de 2 miliarde de lei. Pe acest segment Grupul anticipează o scădere a prețului mediu și o creștere a volumelor. Profitabilitatea se va îmbunătăți pe fondul dispariției presiunilor de creștere a prețurilor materiilor prime. Pe de altă parte, va exista un impact nefavorabil din cauza creșterii salariului minim în construcții.

Segmentul de ambalaje flexibile va înregistra o creștere a volumelor ca urmare a depășirii fazei de ramp-up, a lărgirii bazei de clienți și a creșterii cererii. În 2023, EBITDA la nivel de segment va intra în teritoriul pozitiv. 

Grupul TeraPlast continuă investițiile în anul 2023. Este vorba despre suma totală de 102 milioane de lei, din care cele mai importante proiecte vizează o nouă fabrică pentru producția de folii stretch și o nouă centrală fotovoltaică. Astfel, Grupul își continuă diversificarea domeniilor de activitate și a regiunilor geografice în care dezvoltă afaceri, în paralel cu investiții verzi menite să îmbunătățească durabil independența energetică a Grupului și având la bază și programele guvernamentale de sprijin economic.

Sectorul construcțiilor în contextul eficienței energetice

0

În 2023, se va construi tot mai mult în contextul eficienței energetice, apreciază experți ai companiei Eaton, specializate în gestionarea inteligentă a energiei electrice, îmbunătățirea calității vieții și protejarea mediului. Eaton prezintă o analiză referitoare la principalele tendințe pentru construcții în acest an:

Ce urmează în 2023 în construcții – 5 trenduri pentru sectoarele industrial, comercial și rezidențial

Anul 2022 a fost unul tumultuos, însă acum este momentul să ne uităm spre 2023 și să vedem care sunt principalele tendințe ce vor modela sectoarele construcțiilor comerciale, industriale și rezidențiale. Deloc surprinzător, energia este tema principală.

Penuria de energie care a apărut în Europa, dar nu numai, urmare a cererii tot mai crescute după criza Covid, a fost accentuată de războiul din Ucraina. Această stare de fapt a provocat o reducere fără precedent a ofertei, având drept consecințe eforturile continue ale Uniunii Europene și cele naționale pentru a stimula securitatea energetică. Piețele s-au repoziționat, iar principalii actori și-au restabilit pozițiile în acord cu noile arii de interes.

Reducerea emisiilor de carbon rămâne o prioritate la fel de presantă, reuniunea COP27 a Națiunilor Unite din noiembrie oferind un memento urgent – dacă el mai era necesar – că, deși securitatea energetică este importantă, necesitatea de a atenua schimbările climatice este o prioritate. Sectorul construcțiilor din Europa are multe de luat în considerare, deoarece răspunde cerințelor din 2023.

Iată care sunt principalele trenduri ce vor influența segmentul construcțiilor în 2023, așa cum au fost ele identificate de specialiștii Eaton:

Management îmbunătățit al energiei

Guvernele fac tot posibilul pentru a reduce cererea de energie. Grupul de reflecție independent de la Bruegel, a pregătit un rezumat pentru fiecare țară cu o gamă de măsuri adoptate, care arată diversitatea abordării: răspunsurile politicii fiscale naționale la criza energetică. Pentru proprietarii de clădiri de pretutindeni, scopul comun este nevoia de a gestiona energia cu grijă și diferit.

Utilizarea strategică a sistemelor de stocare a energiei va fi o opțiune favorizată de mulți. Cu beneficiul stocării energiei, compania sau dezvoltatorul de locuințe poate înmagazina energie în afara intervalelor de vârf, plus cea pe care o generează din surse regenerabile, pentru a o folosi cum și când doresc. 

Această schimbare a modelelor de utilizare a energiei, care era deja în curs de dezvoltare, a fost accelerată de criza energetică și de prețurile asociate ridicate. Pe parcursul anului 2023, este de așteptat o cerere crescută pentru sistemele de stocare a energiei.

Termenele limită de reglementare

Acțiunile de reducere a consumului de energie sunt determinate de termenele limită de reglementare, iar eforturile de a respecta aceste termene se vor intensifica în 2023. Țările UE au fost însărcinate cu implementarea pachetului legislativ Fit-for-55, menit să conducă economii întregi către o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, iar unele cerințe au fost revizuite în creștere în 2022 pentru a sprijini inițiativa REPowerEU. 

REPowerEU va accelera progresul Europei către securitatea energetică prin niveluri sporite de generare distribuită de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor face din 2023 un an crucial, deoarece proprietarii de clădiri vor trebui să descopere cum să reducă atât consumul de energie, cât și emisiile.

Vehicule electrice și surse regenerabile

Proprietarii de clădiri sunt uneori surprinși când se discută despre încărcarea vehiculelor electrice și sursele regenerabile în aceeași conversație. Nu este imediat evident pentru ei modul în care infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice poate crește eficiența energetică a unei clădiri – dar exact asta se poate întâmpla datorită cuplării sectoarelor care implică legarea mai strânsă a producției de energie cu consumul de energie și utilizarea eficientă a energiei regenerabile.

Acest tip de abordare pe care Eaton l-a denumit „Clădiri de tip rețea”, pentru proprietatea comercială și industrială, sau „Casele tip rețea”, pentru proprietatea rezidențială, transformă o clădire într-un hub energetic, iar în momentul de față este accesibil pe scară largă. 

Așteptați-vă să vedeți mai mulți proprietari de clădiri care adoptă acest trend în 2023, pe măsură ce datele de eliminare treptată a vehiculelor pe benzină și diesel se apropie. Rețelele naționale vor deveni tot mai accesate, pentru a permite și încărcarea bidirecțională, deoarece proprietarii stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice au observat cum ar putea câștiga vânzând energie la rețea. Acest lucru se întâmplă deja și câștigă popularitate în Norvegia.

Renovare și modernizare

Accentul pe renovare va fi o caracteristică a anului 2023, deoarece proprietarii de clădiri și proprietarii de case încearcă să reducă impactul prețurilor ridicate la energie prin modernizarea izolației și a activelor precum panourile solare. Un stimulent suplimentar pentru modernizare va veni sub forma unor reglementări naționale care vor decurge din inițiative guvernamentale, cum ar fi Directiva revizuită a UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). 

Printre altele, EPBD dorește ca țările să impună încărcarea vehiculelor electrice atât în clădirile noi, cât și în cele renovate, pentru a accelera trecerea la electromobilitate. Majoritatea țărilor, din interiorul și din afara UE, trebuie să introducă reglementări similare dacă nu le au deja.

Renovarea are un rol vital de jucat în tranziția energetică, deoarece aproximativ 35% din clădirile UE au mai mult de 50 de ani vechime, aproape 75% din stocul de clădiri este considerat ineficient energetic și doar în jur de 1% din fondul de clădiri este renovat în fiecare an. Alte țări europene se confruntă cu probleme similare.

Combaterea deficitului de competențe

În Europa lipsesc abilități de specialitate în domeniul electricității, așa că pregătirea forței de muncă pentru a instala infrastructura necesară pentru tranziția energetică este o prioritate peste tot. Națiunile Europei vor trebui să se străduiască mai mult în 2023 pentru a se asigura că sectoarele clădirilor comerciale, industriale și rezidențiale beneficiază de forță de muncă calificată.

Pentru mai multe informații, vizitați https://www.eaton.com/ro/ro-ro.  

 

Programe de educație pentru viitori proprietari de saloane de înfrumusețare

0

Compania Stailer anunță lansarea programelor de educație „Beautyprenor și Mastery prin care 1.000 de specialiști, antreprenori, viitori proprietari de saloane de înfrumusețare, stiliști angajați și specialiști independenți vor avea acces la formare și acțiuni de învățare. Cele două programe oferă informații și instrumente validate pentru a-i ajuta pe antreprenori și specialiști să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele necesare dezvoltării unei afaceri sau cariere în domeniul saloanelor de înfrumusețare.

Platforma Stailer a generat în 2022 saloanelor partenere venituri de 5,5 milioane de euro prin programările online, în creștere de zece ori față de veniturile din 2021 (550.000 euro). Numărul de utilizatori ai aplicației Stailer a ajuns la 91.623 la finele anului 2022, în creștere cu 488% față de sfârșitul anului precedent (15.513)”.

Stailer subliniază că „lipsa personalului calificat din cauza muncii la negru, încasările reduse din extrasezon și accesul limitat la digitalizare sunt cele mai importante trei probleme ale antreprenorilor din industria beauty în anul 2023.

Spre exemplu, lipsa oamenilor specializați este mai acută în domeniul manichiurii și make-up, iar una dintre cauze este lipsa abilităților de recrutare. În acest context, antreprenorii trebuie să fie conștienți cât de importantă este abilitatea de a recruta și de a-și forma o echipă de profesioniști. Succesul sau eșecul este influențat în mare măsură de echipă, iar echipa de abilitățile de recrutare, management și leadership ale antreprenorului. 

O problemă a industriei de înfrumusețare este reprezentată și de încasările reduse, mai ales veniturile din extrasezon, perioada care poate însemna și 9 luni pe an. Practic, trebuie evitată conducerea afacerii fără un buget de venituri și cheltuieli și în lipsa planificării fluxului de numerar, și fără obiective clare pentru venituri, profit net sau cheltuieli operaționale”.

Andrei Ursachi (foto), CEO și cofondator Stailer: „De asemenea, în 2023 nu mai poți opera o afacere fără să folosești tehnologia, mai ales în cazul unui salon de înfrumusețare sau barbershop. Devine foarte greu să crești o afacere dacă încă îți gestionezi salonul cu pixul și foaia. Problemele antreprenorilor proprietari de saloane au la bază lipsa de educație antreprenorială.”

Stailer accentuează că „antreprenorii din industria de înfrumusețare investesc propriile resurse (capital, timp, efort) în lansarea și apoi dezvoltarea afacerii. Investiția medie pentru a deschide un salon de înfrumusețare este de 30.000 euro, însă în funcție de complexitatea salonului, investiția poate ajunge la peste 100.000 euro. Amortizarea investiției depinde de abilitățile antreprenorului de a-și gestiona afacerea, însă la o valoare a investiției de 30.000 euro, investiția trebuie acoperită în primele 12 luni. 

În țările din vest, profesioniștii din beauty știu să se vândă și proprietarii de saloane au abilități antreprenoriale dezvoltate. În schimb, profesioniștii români sunt foarte buni din punct de vedere tehnic, aceștia fiind deseori premiați la concursurile internaționale. Antreprenorii români sunt pasionați de frumusețe, de a fi efectiv in salon. Ceea ce se poate datora faptului că afacerea nu poate funcționa fără prezența lor fizică în salon. În realitate, salonul poate să funcționeze fără prezența lor fizică dacă investesc în educația lor și a profesioniștilor, implementează sisteme de digitalizare și își definesc obiective clare. 

În egală măsură, stiliștii au înțeles că au nevoie de educație continuă pentru a-și crește veniturile și pentru a-si construi cariere de succes. Foarte mulți dintre stiliști se bazau exclusiv pe traininguri orientate strict tehnic, spre exemplu, să învețe să vopsească, să tundă sau să machieze. În realitate, profesioniștii au nevoie să deprindă multe alte abilități, precum comunicare și relaționare cu clientul, educație financiară și chiar cum să-și construiască un brand personal.  

Specialiștii din industria de înfrumusețare se confruntă tot mai mult cu nevoia de a-și crește veniturile, mai ales în contextul economic actual, și cu dorința de a-și crește libertatea financiara. Nevoia de a-și construi un brand personal apare de cele mai multe ori la profesioniștii care au 4-5 ani de activitate în domeniu și vor să se simtă recunoscuți pentru munca lor, atât de către clienți, cat și de ceilalți colegi de breaslă. Pentru a obține un grad mai ridicat de libertate financiara, în special angajații și antreprenorii cu peste 10 ani de experiență caută metode noi prin care să genereze venituri suplimentare în mod pasiv, spre exemplu cursuri de formare profesională”.

 

Globalworth, portofoliul cu cele mai importante certificări ESG din România

0

Compania Globalworth, recunoscută drept „cel mai mare investitor în spații de birouri din Europa Centrală și de Est”, anunță că   a primit 47 de certificări ESG pentru portofoliul din România: 

  • Certificări LEED reînnoite pentru Globalworth Tower, Complexul Green Court (3 clădiri) și City Offices
  • Certificarea BREEAM New Construction pentru Globalworth Square
  • Certificări BREEAM In-use reînnoite pentru BOB, BOC, Globalworth Plaza, TCI, Unicredit, Gara Herastrau, TIP (o facilitate) și certificarea BREEAM In-use primită pentru prima dată pentru alte două facilități din complexul TIP
  • Access4you – Certificare de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități pentru 16 clădiri de birouri Globalworth
  • Certificarea WELL Health-Safety pentru toate spațiile noastre de birouri 

Marian Popa, director general al Globalworth România: „În cadrul Globalworth, viziunea noastră este de a construi un portofoliu mai verde și mai prietenos cu mediul, întrucât considerăm că aceasta este cea mai bună modalitate de a da înapoi comunitățile locale, investitorilor, chiriașilor, partenerilor noștri și persoanelor care lucrează sau locuiesc în apropierea clădirilor noastre. Obținerea acestor certificări a reprezentat un proces foarte riguros, iar succesul nostru indică faptul că suntem cu adevărat dedicați celor mai bune practici, calității înalte și dezvoltării permanente. În viitor, va trebui cu toții să regândim modul în care construim orașe pentru a permite o viață mai sustenabilă și mai inteligentă pentru toți, spații mai bune care oferă liniște sufletească. Suntem bucuroși să aducem viitorul mai aproape.”

Globalworth subliniază că „unul dintre cele mai importante aspecte în ceea ce privește sustenabilitatea a fost punctajul obținut pentru Globalworth Square, cea mai avansată clădire de birouri din punct de vedere tehnologic din portofoliul Globalworth: BREEAM Outstanding Accreditation, cu un scor de 99%, plasând clădirea pe locul 3 la nivel mondial la momentul certificării”.

Totodată, Globalworth accentuează: „Considerăm investiția în proprietăți eficiente din punct de vedere energetic un avantaj de business și o parte din acțiunile noastre preliminare mai ample pentru nZEB. 

  • Comunitățile locale beneficiază de reducerea emisiilor de carbon rezultate din utilizarea proprietății. 
  • Chiriașii noștri beneficiază de un consum de energie mai eficient, cu impact pozitiv asupra profitabilității activităților acestora.
  • Persoanele care lucrează sau vizitează clădirile noastre beneficiază de condiții îmbunătățite, datorită controlului temperaturii și a fluxului și a calității mai bune a aerului (ceea ce poate duce, de asemenea, la creșterea productivității).
  • Beneficiul partenerilor noștri rezultă din ajutorul pe care ni-l acordă pentru a ne dezvolta, menține și opera un portofoliu verde în conformitate cu specificațiile respective ale fiecărei proprietăți.” 

Globalworth este caracterizată ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală și de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM. A devenit principalul investitor pe piața imobiliară de birouri din CEE prin poziția sa de lider de piață atât în Polonia, cât și în România. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale de înaltă calitate, in locatii premium, care generează venituri din închirierea de spatii către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, la 30 iunie 2022. Aproximativ 96,3% din portofoliu este reprezentat de active producătoare de venit, predominant în sectorul de birouri și închiriate către aproximativ 660 de companii naționale și multinaționale. În Polonia, Globalworth este prezentă în Varșovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk si Katowice, în timp ce în România proprietățile se regăsesc în București, Timișoara, Târgu-Mureș, Constanta, Pitești, Arad și Oradea”.

 

eToro se asociază cu Bridgeweave pentru a lansa un portofoliu de inteligență artificială care oferă expunere la companii americane cu creștere puternică

0

 

  • Investitorii individuali vor beneficia de tehnologia unică de inteligență artificială „InvestorAI” a Bridgeweave, care va fi aplicată pentru a identifica acțiunile americane cu creștere puternică.
  • Portofoliul oferă o expunere lunară la 12 acțiuni cu o structură de capital robustă, cu o creștere consistentă a vânzărilor de la an la an și care au un preț cu o tendinta pozitiva.

eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat astăzi lansarea InvestorAI-US, un portofoliu care oferă expunere la companii americane cu creștere puternică, dezvoltat în parteneriat cu fintech-ul britanic Bridgeweave și care se bazează pe tehnologia unică AI a acestuia.

Tehnologia dezvoltata de Bridgeweave, „InvestorAI”, a adaptat tehnologia computerizată folosită pentru diagnosticarea cancerului la investiții și acum face peste 800 de milioane de calcule în fiecare zi pentru a identifica acțiunile cu creștere puternică și pentru a le analiza performanța istorică. 

Bruce Keith, CEO la Bridgeweave, a declarat: „Gestionarea averii este perturbată de schimbarea cererii din partea investitorilor digitali de generație următoare, care vor transforma o industrie insuficient pregătită. Prin parteneriatul cu eToro, intenționăm să fim în prima linie a acestei schimbări, oferind investitorilor acces la genul de tehnologie și soluții care până acum erau disponibile exclusiv pentru investitorii instituționali.”

Portofoliul va fi reechilibrat în fiecare lună cu acțiuni americane cu o structură de capital robustă, cu o creștere consistentă a vânzărilor de la an la an și care să manifeste un impuls pozitiv al prețurilor. Cu IA care se ocupă de procesul de selecție, utilizatorii vor obține expunere la o serie de companii mai puțin cunoscute, cu o creștere ridicată, care susțin o strategie de investiții diversificată. Cele 12 acțiuni care alcătuiesc portofoliul la început au o capitalizare medie ponderată de piața de peste 18 miliarde dolari (lista completă aici). 

Dani Brinker, șeful portofoliilor de investiții de la eToro, a concluzionat: „Digitalizarea a deschis piețele financiare unei noi generații de investitori. Pentru a le permite acestora să își gestioneze portofoliile în cel mai ușor mod posibil, este esențial să continuăm să oferim soluții end-to-end, automatizate și fără complicații. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Bridgeweave pentru a democratiza accesul la informații și analize financiare.”

Portofoliile eToro oferă investitorilor expuneri gata pregătite și complet alocate, grupate pe diverse teme de investiții. Reunind mai multe active pe baza unei metodologii definite și utilizând o abordare pasivă a investițiilor, portofoliile eToro sunt soluții de investiții pe termen lung care oferă o expunere diversificată fără comisioane de administrare.

Investiția inițială începe de la 500 de dolari, iar investitorii pot accesa instrumente și grafice pentru a urmări performanța portofoliului, în timp ce feed-ul social al eToro îi va ține la curent cu evoluțiile din sector. Deocamdată, acest portofoliu nu este disponibil pentru utilizatorii din SUA. 

Universul Olivetti. Comunitatea ca utopie concretă

0

Ambasada Italiei și Institutul Italian de Cultură din București, în colaborare cu Agenția ICE România, inaugurează sâmbătă, 4 februarie 2023, la ora 18.00, la Biblioteca Națională a României, în sala Symposium (Bd. Unirii 22, București), expoziția „Universul Olivetti. Comunitatea ca utopie concretă”.

La vernisaj vor participa: Laura Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București, Pippo Ciorra de la Fundația MAXXI și Beniamino de’ Liguori Carino, secretarul general al Fundației Olivetti.

Organizată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și al Cooperării Internaționale (MAECI), Fundația Olivetti și Fundația MAXXI (Muzeul Național al Artelor Secolului XXI) și curatoriată de Pippo Ciorra, Francesca Limana și Matilde Trevisani, expoziția relatează proiectul Olivetti sub toate aspectele și în toată complexitatea sa.

Între anii ‘30 și ‘60 ai secolului XX, Adriano Olivetti realizează, prin fabrica din Ivrea (oraș înscris recent pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO), idealul unui peisaj vizionar în care modernizarea industrială și tehnică se alătură unei reorganizări inovative a teritoriului și a spațiului social. Ivrea și regiunea Canavese devin astfel un laborator în care cultura, cercetarea tehnologică, design-ul, arhitectura și sustenabilitatea se integrează într-un model de relație unică și inovativă între companie și societate, considerat a fi, chiar și astăzi, unul exemplar.

Structurată în patru secțiuni tematice – Orașul și Politica, Fabrica, Cultura și Imaginea, Societatea – expoziția parcurge istoria unei companii italiene care a traversat aproape un secol, condensând marile teme ale secolului XX și devenind o expresie a celor mai bune produse made in Italy. Inovația, calitatea produselor și dezvoltarea companiei pe piețele internaționale se alătură excelenței arhitecturii și designului industrial.

În universul Olivetti, fabrica este motorul proiectului de reformă al lui Adriano Olivetti, care este în egală măsură unul de afaceri, politic, cultural și social. Adriano Olivetti strânge în jurul său cei mai capabili oameni din Italia de după război: arhitecți, filozofi, designeri, intelectuali și ingineri, care determină compania, chiar de la jumătatea anilor Cincizeci, să stabilească, pe de o parte, un “stil” olivettian, iar pe de altă parte să facă primii pași de pionierat spre dezvoltarea electronicii și apoi a informaticii cu primul personal computer. Printre primii care îi intuiesc potențialul se numără oamenii de știință de la NASA care îl folosesc pentru a completa hărțile Lunii și pentru a elabora traiectoria călătoriei misiunii Apollo 11, prin care, în 1969, omul a ajuns pe Lună.

Expoziția va rămâne expusă la Biblioteca Națională din București până la data de 8 martie 2023.

Statul pune la bătaie peste 347 milioane de euro, pentru digitalizare, prin PNRR. Ce trebuie să facă IMM-urile pentru a primi până la 100.000 euro

0

IMM-urile vor putea depune proiecte de finanțare pentru digitalizare de până la 100.000 de euro, prin PNRR, de la 1 februarie. Bugetul total al apelului de proiecte este de peste 347 milioane euro. Specialiștii de la Quartz Matrix explică ce ar trebui să includă proiectele depuse de companii pentru a beneficia la maxim de finanțare, dar și pentru a avea un punctaj cât mai bun. 

Pentru folosirea cât mai eficientă a fondurilor, companiile trebuie să decidă care sunt departamentele în care activitatea ar putea fi automatizată sau eficientizată cu ajutorul tehnologiei.

„Soluțiile pentru digitalizare îmbunătățesc procesul de luare a deciziilor și oferă contextul scalării cu ușurință a afacerii. De exemplu, în domeniul producției și în industrie, în general, sistemul de management energetic Enef – pentru eficiență energetică sau KMR –  sistemul de management al mentenanței, pot reprezenta investițiile ideale pentru reducerea costurilor și creșterea productivității.

Pentru zona office sau de retail poate fi necesar un refresh al echipamentelor, astfel încât să aibă certificări ecologice și companiile să devină, astfel, mai sustenabile. De asemenea, trebuie avute în vedere soluțiile de securitate cibernetică și achiziționarea de servere performante care să găzduiască în siguranță informațiile valoroase ale companiei și clienților săi. Ca un efect al pandemiei, multe business-uri au adoptat o modalitate de lucru hibridă – de la birou și de acasă – motiv pentru care aparatura performantă pentru conferințe – căști, microfoane, display-uri interactive, laptopuri, stații de calculator moderne – poate fi adăugată pe lista de echipamente achiziționate prin PNRR”, a exemplificat Mihai Suchar, directorul general Quartz Matrix, companie cu experiență în proiecte de digitalizare și în implementarea de proiecte IT&C.

Distribuția fondurilor pentru IMM-uri se va face astfel: ȋntre 20.000 și 30.000 euro pentru o microîntreprindere; ȋntre 20.000 și 50.000 euro pentru o întreprindere mică; ȋntre 20.000 și 100.000 euro pentru o întreprindere mijlocie.

10% din totalul cheltuielilor eligibile reprezintă cofinanțare și trebuie asigurată de beneficiari, din fonduri proprii, iar 90% este valoarea asistenței financiare nerambursabile.

Cum facem strategia ȋnainte de a depune proiectul? 

Companiile eligibile care doresc să depună un proiect pentru digitalizarea IMM-ului prin PNRR trebuie să analizeze care sunt nevoile actuale, sau pe termen mediu și lung legate de dezvoltarea business-ului. Pentru un punctaj cât mai bun, focusul trebuie să cadă pe tehnologiile ce vor ajuta compania să îndeplinească, la finalul implementării proiectului, cel puțin 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI). De exemplu, să utilizeze IoT, să utilizeze servicii de cloud computing, să realizeze vânzări din comerț electronic, sau să utilizeze una sau mai multe rețele de socializare.

„Dincolo de ghidul solicitantului, criterii de eligibilitate, punctaje și coduri CAEN, companiile trebuie să aibă o strategie proprie, astfel încât să beneficieze de întreg potențialul fondurilor accesate prin PNRR. De aceea, consultanții specializați în tehnologie fac diferența – pentru că soluțiile tehnologice sunt extrem de variate. Managerii trebuie să aibă în vedere aspecte legate de achiziționarea unor noi tehnologii adaptate obiectului de activitate, dar și de îmbunătățirea competențelor angajaților pentru utilizarea respectivelor tehnologii. Indiferent de mărimea și de domeniul afacerii, digitalizarea e astfel în strânsă relație cu eficientizarea costurilor și sustenabilitatea businessului. Cu alte cuvinte, ajută compania să devină mai competitivă și mai atragătoare pe piață. Cu o miză atât de importantă, recomandăm atenție sporită în alcătuirea listei echipamentelor și tehnologiilor necesare”, a completat Mihai Suchar.

Digitalizarea și sustenabilitatea companiilor. Cum scad costurile?

Digitalizarea are implicații directe în reducerea costurilor companiei. De exemplu, în ceea ce priveste productivitatea, prin tehnologii digitale este redus semnificativ timpul în executarea proceselor, sunt eliminate sau înlocuite sarcini. Găzduirea informațiilor în cloud determină reducerea la jumătate a costurilor, comparativ cu gestionarea tradițională a infrastructurii fizice. Prin automatizarea sarcinilor din fiecare departament, întregul proces poate deveni mai fluid și mai eficient. Digitalizarea contribuie favorabil și la gestionarea stocurilor sau la eficiența energetică prin soluții precum QLeap ce determină scăderea costurilor legate de utilități și mentenanță cu până la 11%. Fiecare soluție tehnologică are beneficii indiscutabile, mai ales dacă implementarea este realizată din timp și cu sprijinul specialiștilor.

Pericol de blocaj în  punerea pe piață  a masei  lemnoase

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează că „în ultimele patru luni ale anului 2022, volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 1 milion de mc mai mic decât volumul exploatat în 2021” și apreciază că prin proiectul unei hotărâri de guvern, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propune „o procedură de avizare de mediu a amenajamentelor silvice care va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din păduri, cu efecte imediate în amplificarea blocajelor pentru punerea pe piață a masei lemnoase”.

În susținerea afirmațiilor, Prolemn face următoarea analiză:

Ministerul preia într-un proiect de Hotărâre de guvern conținutul a 3 ordine suspendate de ÎCCJ, cu efect potențial de blocare a aplicării  amenajamentelor silvice pentru 50-70% din pădurile României

Deficitul de masă lemnoasă pe piață în toamna anului 2022 a fost rezultatul unui volum recoltat și transportat în ultimele 4 luni ale anului 2022 cu 1 milion de mc mai mic decât volumul recoltat în ultimele 4 luni ale anului 2021, situație  de criză transformată în haos de ordonanța privind plafonarea prețurilor lemnului de foc. În linie cu volumul mai mic de masă lemnoasă disponibilă în piață, indicii producției industriale pentru industria lemnului au înregistrat o scădere a activității la 77,9 % în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021. Nivelul speculativ al prețurilor lemnului atins în toamna anului 2022 continuă în 2023, conform rezultatelor licitațiilor principale organizate de RNP – Romsilva, care consemnează prețuri ale lemnului pe picior, nerecoltat și nesortat, mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros, sortat la drum auto forestier, din Europa. Scădedea volumului de masă lemnoasă recoltată  continuă în 2023, cu un volum transportat de la locul recoltării înregistrat în SUMAL în luna ianuarie 2023 care atinge un minim al ultimilor ani, respectiv 945.000 mc față de 1.244.000 mc în luna ianuarie din 2022.

În loc să adreseze cauzele blocajelor, Ministerul Mediului propune măsuri care  continuă să amplifice blocajele. Astfel, Ministerul propune o revizuire retroactivă, pe 10 ani, a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Sute, chiar mii de amenajamente silvice vor  fi revizuite, conform unei declarații d-lui Ministru Barna Tánczos făcută în 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment la  Harghita. Procedura va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din fondul forestier național, în evaluarea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, care solicită Ministerului să nu promoveze acest act normativ în actuala formă și să adopte modele europene aplicabile.

Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Barna Tánczos. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.”

La nici o săptămână, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe un proiect de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.

Federația Proprietarilor de Păduri atrage atenția în comunicat: promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”.

În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement și de adâncire a blocajelor din sector.

Prezent la o dezbatere la Miercurea-Ciuc, la o conferință organizată de Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, dl Ministru Barna Tánczos a declarat: „Anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerințelor europene în ceea ce privește procedurile de aprobare la agențiile de mediu.”

Într-o analiză extinsă, portalul Fordaq – Comunitatea Forestierilor arată că promovarea în forma propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern a revizuirii retroactive a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice ar conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier național, cu amplificarea deficitului de resursă de lemn atât pentru aprovizionarea populației cu lemn de foc cât și a industriei lemnului cu resursă. 

Pe fond, se arată în analiza Fordaq, după 3 ani de tergiversare a adoptării unei soluții aplicabile, HG-ul propune o procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care durează 1-2 ani, extrem de birocratică și redundantă practic cu elaborarea amenajamentelor silvice conform normelor tehnice reglementate de către stat, cu ignorarea modelelor europene care unifică și integrează procedura de elaborare a amenajamentelor silvice cu cea de evaluare de mediu.

În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn arată că, în loc să adreseze cauzele blocajelor din sectorul forestier, sensul evoluțiilor este de continuare și amplificare a blocajelor:

  • În toamna anului 2022, în contextul deficitului de resursă de lemn din piață și a exploziei prețurilor lemnului, Guvernul a adoptat măsura artificială a plafonării prețurilor lemnului de foc. Măsura a creat haos, penurie și creșterea prețurilor lemnului de foc pentru populație către nivele speculative, contrar a ceea ce s-a dorit. De remarcat că ordonanța de urgență este în vigoare și în prezent și continuă să producă aceleași efecte contrare celor dorite!
  • Pe fondul haosului de pe piața lemnului creat în toamna anului 2022 și a unei oferte reduse la jumătate față de anii anteriori, prețurile de adjudecare la licitațiile de lemn pe picior ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au continuat să crească, atingând o medie națională de 410 lei/mc. Acest preț mediu este de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020 și de aproape 2 ori și jumătate față de 2021. În România, prețul lemnului pe picior (în pădure, neexploatat!) a ajuns să fie mai mare decât prețul bușteanului de gater, lemn industrial de calitate superioară, sortat la drum forestier, în Europa!
  • Regia Națională a Pădurilor nu a reușit să pună în piață decât 3,1 milioane mc lemn fasonat, din volumul de 4,75 milioane mc la care s-a angajat la începutul anului 2022. Rezultatul a fost creșterea deficitului de lemn în piață, care se va amplifica în 2023, ca rezultat al obligației de a pune 50% din volum în piață sub formă fasonată, tranziție  puțin pregătită.

Ca rezultat al tuturor acestor evoluții, Institutul Național de Statistică consemnează un rezultat care  nu lasă  loc  de interpretări  privind  dimensiunea crizei: conform comunicatului INS privind indicii producției industriale, producția în industria lemnului a înregistrat în luna noiembrie 2022 un nivel de 77,9 % față de noiembrie 2021!

Cătălin Tobescu, Președintele AIL – Prolemn: „În final, populația României plătește costul crizei în care se afundă sectorul forestier, prin prețurile exorbitante ale lemnului de foc și peleților, dar și ale mobilei, cherestelei pentru construcții, ambalajelor, produselor din industria celulozei și hârtiei. În loc să avem o dezvoltare bazată pe resursa regenerabilă de lemn, aceste evoluții fac din România o piață de desfacere pentru produse din import. Drept dovadă, în 2022 importurile de mobilă au depășit 1 miliard de Euro.”

În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să nu promoveze actuala formă a proiectului de Hotărâre de Guvern privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. În schimb, Ministerul să ia în considerare modelele și soluțiile europene, identificate și propuse inclusiv prin mecanismele de asistența tehnică din partea Comisiei Europene.

AIL – Prolemn solicită de asemenea, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să își asume și să prezinte o evaluare de impact a proiectului legislativ propus în actuala formă: număr de amenajamente silvice care vor intra în revizuire, durata procedurii de evaluare de mediu, impact asupra resursei de lemn care va fi disponibilă în piață.

În același timp, pentru detensionarea situației precare a resursei de lemn din piață, RNP – Romsilva trebuie să pună în piață un volum de masă lemnoasă la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, iar prețurile de pornire la licitație să fie stabilite corect, în baza prețurilor de referință, pe fundamente economice.

 

AIL – Prolemn prezintă o analiză făcută de Fordaq – Comunitatea  Forestierilor:

Industria protejării pădurilor prosperă cu 628 milioane de Euro absorbite, economia forestieră se sufocă în procedurile de mediu

Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Tánczos Barna. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice.”

În paralel, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe proiectul de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.

Așa cum atrage atenția Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.”

În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement. Efectul? Adâncirea blocajelor din sector.

Pe fond, sunt mai bine de 3 ani de când a fost declanșată procedura de infringement iar Ministerul nu a promovat o soluție aplicabilă pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. 

În tot acest timp au fost multe runde de dezbateri, dar toate soluțiile propuse au fost ignorate, inclusiv cele inspirate din modele funcționale în alte țări europene.

Între modelele propuse:

Modelul finlandez: Ministerul elaborează o hartă națională a habitatelor și speciilor protejate și a măsurilor de conservare. La începerea procedurii de elaborare a amenajamentului silvic proprietarul notifică APM-ul, agenția îi comunică prin suprapunerea hărții proprietății cu harta națională măsurile de conservare pe care trebuie să le implementeze, se stabilesc măsurile de compensare pentru proprietar pentru restricțiile asumate care sunt asumate prin angajament. La elaborarea amenajamentului, proprietarul include măsurile de conservare în amenajament. După finalizarea acestuia APM-ul constată preluarea măsurilor de conservare în amenajament iar evaluarea de mediu se finalizează rapid în etapa deciziei de încadrare (pre-assessment).

Modelul croat: Măsurile de conservare sunt stabilite unitar pe nivel național, pentru fiecare specie și habitat, împreună cu valoarea compensațiilor pentru asumarea restricțiilor. La elaborarea amenajamentului silvic sunt incluse măsurile de conservare. Nu există plan de management al siturilor Natura 2000, evaluarea de mediu se finalizează rapid in etapa de încadrare, amenajamentul silvic este unificat cu planul de management al sitului.

Modelul slovac și austriac: impactul de mediu al lucrărilor silvice este evaluat la scară regională, cu propunerea de măsuri de conservare pentru speciile și habitatele protejate. La elaborarea amenajamentelor silvice individuale, se preiau măsurile de conservare agreate la nivel regional, iar evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice se finalizează în cvasitotalitatea cazurilor în etapa de încadrare – procedura simplificată.

Toate aceste modele au fost prezentate repetat în dezbaterile publice, modelul slovac fiind prezentat chiar în cadrul unei sesiuni de asistență tehnică din partea Comisiei Europene solicitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

La dezbaterea din 18 ianuarie 2023, dl Secretar de Stat Ionuț Sorin Banciu a arătat ca evoluția către astfel de modele este de dorit, dar România este într-o altă realitate: planuri de management pentru fiecare sit Natura 2000, fără măsuri unitare de conservare, cu obligații de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor Natura 2000 în amenajamente. Și de aici toată complicația – cu procedură de studiu de evaluare adecvată și raport de mediu pentru fiecare amenajament.

Bine, dar de ce stăm de trei ani în această realitate?

În comunicatul Nostra Silva se arată: „Rezultatul este un fel de neo-iobăgie, o situație în care este golit de conținut dreptul de proprietate, proprietarul de pădure fiind la discreția absolută a Ministerului, a diferitor agenții naționale și a unui consorțiu de ONG-uri “de mediu” pentru care “protecția” pădurilor este extrem de profitabilă: așa cum am arătat mai sus au “absorbit” în ultimii 16 ani peste 628.000.000 Euro din fonduri europene și de la bugetul de stat. S-a creat o adevărată industrie a protejării pădurilor.” 

Sumele cheltuite de statul român pentru elaborarea planurilor de management ale siturilor Natura 2000 sunt colosale, în condițiile în care abia 50% din situri au planuri de management. 

Urmează alte alocări financiare din PNRR și apoi planurile de management ale siturilor trebuie revizuite, căci nu sunt valabile decât 10 ani. Cele mai multe au fost aprobate în 2016-2017, deci în curând trebuie revizuite și apoi trebuie revizuite în termen de 1 an și amenajamentele silvice, care trebuie să preia prevederile noilor planuri de management. O continuă revizuire!

În mod evident, există interese financiare uriașe pentru a se menține acest haos al elaborării planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și ale revizuirii acestora. Amenajamentele silvice sunt doar o victimă colaterală prin obligația de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor și procedura de mediu subsecventă complicată.

În fapt, măsurile de conservare propuse de planurile de management ale siturilor sunt foarte simple și unitare pe nivel național. Un studiu realizat de INCDS Marin Drăcea pentru evaluarea compensațiilor a identificat următoarele măsuri de conservare:

  • Sub protecție integrală – suprafețe foarte reduse.
  • Gospodărirea pădurilor prin lucrări speciale de conservare.
  • Revenirea la tipuri natural-fundamentale de pădure prin substituirea arboretelor. Interzicerea utilizării speciilor non-native.
  • Menținerea unei cantități de lemn mort pe hectar.
  • limitarea folosirii mijloacelor de combatere chimică.
  • declararea de zone de liniște și interzicerea lucrărilor de exploatare în timpul cuibăritului.
  • menținerea unei structuri forestiere mozaicate, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni – peste 80 ani.
  • interzicerea construirii de noi drumuri forestiere și de noi drumuri de exploatare în sit sau părți ale acestuia.

Practic, măsurile de conservare sunt unitare pe nivel național, ușor de standardizat pe specii și habitate și ușor de transpus pe o hartă națională a acestor restricții. Iar impunerea acestora ar trebui să vină doar după acordarea de compensații.

Ceea ce șochează în poziția Ministerului este lipsa oricărei preocupări pentru efectele economice și sociale ale HG-ului privind revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. În dezbaterea de miercuri s-a arătat cu multe argumente tehnice că se solicită foarte multe informații din partea proprietarului, transferându-se obligații ale autorității, ceea ce face ca pe parcursul procedurii să apară solicitări de clarificări, cu foarte multe instituții implicate, ceea ce conduce la o procedură foarte lungă. 

În mod evident, această procedură extrem de lungă conduce la limitări în recoltarea masei lemnoase, cu reducerea volumului disponibil pe piață:

  • minim 70% din amenajamente vor intra în revizuirea evaluării de mediu, dintre care cea mai mare parte vor intra pe procedura lungă, cu studiu de evaluare adecvată și raport de mediu.
  • pentru restul de 30% din fondul forestier, cu peste 3.000 de amenajamente care se aplică fără evaluare de mediu, doar cu aviz CTAS, situația este foarte neclară: temeiul juridic din Codul Silvic al aplicării acestora în baza avizului CTAS a fost abrogat.
  • nu există în proiectul de HG nici măcar o clarificare privind continuarea partizilor contractate sau autorizate la exploatare în momentul începerii procedurii de revizuire a evaluării de mediu.
  • nu mai menționăm lipsa capacității APM-urilor și a evaluatorilor de mediu care să preia volumul atât de mare de lucrări care vor trebui făcute.

Ministerul Mediului este unicul responsabil pentru neimplementarea timp de 3 ani de zile, de când există această problemă în dezbatere, a unei proceduri de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice aplicabile, care să nu producă blocaje în continuitatea recoltării masei lemnoase. Iar în fapt, haosul creat este profitabil pentru „industria protejării pădurilor”. Cu costuri economice și sociale uriașe.

 

Economiști și politicieni

Cea mai mare parte a precedentelor patru decenii a făcut loc desfășurării gândirii neoliberale, potrivit căreia capitalul, bunurile și forța de muncă se vor îngemăna acolo unde este cel mai profitabil pentru toți: companiile au creat locuri de muncă peste hotare, unde s-a dovedit mai ieftin, pierderea locurilor de muncă de pe plan intern fiind depășită de beneficiile pentru consumatori, iar prin desființarea barierelor comerciale și liberalizarea piețelor de capital banii s-au îndreptat repede și în număr mare acolo unde era nevoie de ei. Într-o mare măsură, forța invizibilă a pieței a făcut ca politicienii să-și reducă la minim grija pentru geo-politică, locul de formare a profitului nemaifiind un element al geo strategiilor. Mai toată lumea a avut de câștigat: exportatorii de capital și locuri de muncă au câștigat de pe urma scăderii prețurilor, iar cei din țările receptoare au făcut saltul de la foamete la siguranță. Economiile emergente s-au alăturat pieței libere, contribuind la reducerea inegalităților pe plan global și la formarea unei clase de mijloc globale. Banii i-au condus pe toți, chiar cu prețul închiderii ochilor la abaterile de la calea democrației, și inegalitățile dintre state s-au mutat între regiuni ale acelorași state, producând nemulțumiri interne.

Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei zgâlțâie serios încrederea în instituțiile post Bretton Woods, despre care ne plăcea să credem că autoritatea lor supra-națională ne ferește de altă cădere în anarhie și netezește muchiile ideologiilor opuse. Câștigătorii politicilor neoliberale se dovedesc, de la începutul mileniului, China și corporațiile multinaționale, fapt ce conduce la o dorință în creștere de repunere a câștigurilor din economia globală în serviciul nevoilor naționale. Este axiomatic că după îngenuncherea pandemiei și încheierea războiului ruso-ucrainian, economia globală și echilibrele ei nu vor reveni la starea dinainte. Calea de început aleasă este a regionalismului și localului. Lumea post-neoliberală va fi una a încercărilor și oportunităților. Deja de-globalizarea este însoțită de scăderea ritmurilor de creștere economică (cu spectrul recesiunii în față) și de recrudescența inflației: gazul ieftin a devenit amintire, obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon este însoțită de creșterea impozitelor asupra combustibililor fosili, iar  reașezarea lanțurilor de producție și aprovizionare începe cu creșterea costurilor. Regionalizarea va împiedica mult producția, investițiile și inovația necesară pentru a reduce procesele de producție bazate pe emisii de carbon și a le înlocui cu unele prietenoase cu clima (cazul cel mai des evocat fiind cel al bateriilor electrice, unde drumul până la independența producătorilor occidentali se măsoară și în mulți bani și în mulți ani). Stăpânirea schimbărilor climatice nu poate fi de succes cu măsuri luate doar la nivelul unor regiuni (ex. UE), această bătălie putând fi câștigată doar la nivel global. 

Tentativele de îndepărtare a pericolelor încălzirii globale, secetei, dezastrelor naturale provocate de inundații, alunecări de teren sau incendii de pădure sunt de peste 30 de ani un dialog al surzilor între economiști și oamenii de știință: primii abordează subiectul prin prisma prețului, iar ceilalți prin cea a cantităților. Războiul în desfășurare, care are un puternic efect asupra energiei, a invalidat argumentul prețurilor, căci consumul industrial și privat de energie, combustibili și alimente s-a dovedit rezistent la majorarea prețurilor. Economiștii au invocat pentru a „n”-a oară teoria inelasticității cererii, dar constatarea rămâne cea a eficacității îndoielnice a politicilor de reducere a consumului, iar creșterea cererii de mașini second-hand cu combustie internă a șters dintr-un foc pretenția guvernelor  de a ne încuraja să devenim prietenoși cu mediul. Ideea că prețul reflectă raritatea unui produs este perfectă pentru o unică resursă, dar nicidecum în contextul unui ansamblu de constrângeri care survin concomitent: încălzirea globală, rărirea biodiversității, lipsa de apă dulce și degradarea stratului de ozon. Dacă Europa a redus în trei decenii emisiile de gaz de seră cu 30% (Parlamentul European – Schimbările climatice în Europa: cifre și date, 31.03.2022), fără îndoială acesta este un lucru meritoriu, dar pe plan global evoluția a fost inversă: de creștere cu 41% (Climate Watch GHG – World Resources Institute, Washington DC, 2022). 

Democrațiile liberale au un rol major în revenirea la stabilitate economică, iar acest obiectiv nu poate fi atins doar prin intervenții de natură bugetară și monetară, similare măsurilor adoptate în pandemie (un refugiu al dezorientării și disperării), care au mărit datoriile publice și au pus temelia revenirii la inflație. Această „soluție” este negată acum prin cursa de mărire a dobânzilor, care îndepărtează companiile de punerea în aplicare a planurilor de investiții și le amenință cu falimentul. Nevoia regăsirii echilibrelor și stabilității așază politicienii și economiștii pe poziții deseori diferite, în primul rând din punct de vedere al orizontului de timp. În vreme ce economiștii știu că revenirea la echilibru este un proces de termen lung, politicienii își suprapun opțiunile de acțiuni politice pe durata ciclului electoral. Pe de altă parte, în timp ce economiștii trag concluzii după analiza seriilor de date statistice și economice, politicienii preferă să se refere în discursul lor la fapte (atracție pentru clientela electorală), ascunzând eșecurile și neîmplinirile.

Pe de altă parte, politicile „optimale” propuse de economiști nu s-au dovedit prea eficace în confruntarea cu realitatea de pe teren, astfel încât ar fi o eroare să pretindem că economiștii au răspunsuri, dar politicienii nu le iau în considerare. În Advice and Dissent (Basic Books, 2018), Alan S. Blinder (profesor la Princeton University) afirmă că economiștii și politicienii vorbesc și acționează adesea în scopuri antagonice: politicienii caută de obicei „sfatul” economiștilor doar pentru a susține noțiunile preconcepute, nu pentru a afla ce știu sau cred de fapt economiștii. Politicienii se îngrijorează în mod natural să-i țină fericiți pe alegători și să câștige alegerile. Economiștii trec uneori cu vederea costurile umane reale a ceea ce poate părea a fi cea mai bună politică (rezultată din iterații pe calculator). În discursul rostit în 1926 la Manchester Reform Club (Liberalism and Labour), John Maynard Keynes spunea: „Problema politică a umanității stă în combinarea a trei deziderate – eficiența economică, justiția socială și libertatea individuală”. Din perspectiva acestor aspirații este onest să recunoaștem că, de regulă, economiștii le lasă deoparte pe ultimele două, în vreme ce politicienii sacrifică adesea cerințele primului deziderat pentru pacea socială. În pofida încercărilor de a concilia economiștii și politicienii prin instituționalizarea legăturilor (diverse forme de consilii consultative), încercările nu au dat rezultate mai nicăieri. 

Democrațiile europene sunt devotate aspirațiilor evocate de Keynes într-un moment în care lumea se reclădea după o conflagrație care afectase toate națiunile, înțelegând că universul dinainte nu va mai reveni. A urmat a doua mare conflagrație mondială și relațiile economice internaționale s-au reașezat încă odată, de o parte și alta a cortinei de fier. La un secol distanță ne aflăm din nou la răscruce de drumuri și alianțe. Piața, cea creatoare de bunăstare pentru toți, este din nou supusă fragmentării și odată cu ea opțiunile politicii. Evitarea unei prăbușiri (Nouriel Roubini – MegaThreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, And How to Survive Them, 2022) și mai ales restabilirea stabilității sunt în mâinile politicienilor și economiștilor, care trebuie să facă efortul de a se respecta și  dialoga. Pretutindeni, a crescut neîncrederea în democrația liberală și economiștii care o susțin. De aici și reținerea politicienilor de apropiere de ei, fapt care dovedește deficiențele de concepție în politica alegerii opțiunii cu cel mai mic cost social. Nevoia de dialog înaintea celor mai elaborate analize și rapoarte scrise decurge din recunoașterea faptului că atât politicienii, cât și economiștii își vor supune opțiunile mediului social și antreprenorial, față de care și unii și ceilalți nu au fost, de-a lungul timpului, fără greșeală. Așadar, înainte de declinarea funcțiilor sunt mai importante responsabilitatea și răspunderea.

Parteneriat între Politehnica București și Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri

0

Universitatea Politehnica din București și Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) au încheiat un parteneriat pentru patru ani, prin care „își propun să exploreze și susțină inițiative, obiective și acțiuni de interes comun, prioritatea fiind creșterea calității și relevanței educației și formării studenților și absolvenților pe piața muncii”.

Cristian Gheorghe, președintele APPCR: „Parteneriatul dintre o organizație puternică, cu jucători importanți din cadrul industriei, și o instituție cu influență majoră asupra formării viitorilor specialiști din domeniu este o asigurare pentru un viitor profesionist, capabil să genereze soluții adaptate unei societăți moderne, în pas cu evoluția tehnologică mondială. Avem mare încredere în potențialul studenților formați în cadrul Universității Politehnica din București, căreia îi mulțumim pentru deschiderea de a construi proiecte comune.”

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Acordul de colaborare cu APPCR pune o temelie importantă la dezvoltarea forței de muncă din domeniile tehnice și la asigurarea continuității unei industrii competitive, cu o evoluție semnificativă în România. Prin parteneriatul cu APPCR ne propunem mai multe obiective majore, precum dezvoltarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare prin care să încurajăm inovarea, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, în domenii de interes pentru societate. Credem că sprijinirea studenților în vederea obținerii unor stagii de practică, internship-uri și vizite de studiu în cadrul societăților membre APPCR joacă un rol important în calitatea activității profesionale pe care o vor avea imediat după absolvire.”

Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) este definită ca „singura asociație de profil din industrie, reunind principalii producători de cabluri la nivel național, din care fac parte companii precum Prysmian Cabluri și Sisteme, ICME Ecab, Electroplast, RCB Electro 97, Iproeb, Teraplast și PGA Electric.

Calitatea de membru al APPCR poate fi atribuită oricărei persoane fizice sau juridice române care a dat dovadă de etică și bune practici în afaceri și care recunoaște și se obligă să respecte Statutul și Codul de conduită al Asociației, precum și orice alte proceduri, politici sau documente interne ce le vor fi aduse la cunoștință, cu respectarea cerințelor legale in vigoare. Acesta trebuie să facă parte din categoria producătorilor de cabluri sau din industriile conexe acesteia și se angajează sa sprijine obiectivele și activitatea Asociației”.

 

 

Agenție românească distinsă cu Marele trofeu Health & Pharma pentru cea mai bună campanie de PR din Europa

0

Agenția de marketing și PR MPR Agency a câștigat trofeul Gold la categoria Health & Pharma, în competiția internațională The European Excellence Awards, deschisă celor mai bune campanii de PR ale anului. 

Marele trofeu a fost câștigat pentru campania „De departe, cea mai frumoasă!”, care promovează importanța prevenției în lupta cu cancerul de sân. Evaluarea de către juriu a avut în vedere inovația, implementarea, strategia și impactul celor mai bune campanii de comunicare și PR ale anului.

Andreea Cristea, MPR Agency

Andreea Cristea, CEO MPR Agency: „Conceptul creativ din spatele campaniei «De departe, cea mai frumoasă», a fost, fără doar și poate, unul puternic. Mai departe, implementarea întregului proiect, discuțiile cu pacientele protagoniste în campanie, testimonialele acestora, au generat o încărcătură emoțională uriașă și mă bucur că am reușit să o transpunem atât în scris cât și în materialele video ale campaniei. Mai departe însă, adevărata victorie a fost că emoția pe care am generat-o nu s-a risipit ci s-a transformat în acțiune. Iar în sănătate, acțiunea se traduce simplu, prin vieți salvate. În urma campaniei, în cadrul Medisprof Cancer Center din Cluj programările pentru efectuarea controalelor de rutină au crescut cu 148% în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. O victorie imensă, având în vedere că acest interval de vârstă are cea mai scăzută rată de interes în ceea ce înseamnă prevenția în sănătate.”

Într-o țară în care principala cauză de deces a femeilor este cancerul de sân, creșterea interesului pentru prevenție înseamnă familii care rămân întregi, înseamnă copii care au șansa să fie crescuți în continuare de mamele lor și înseamnă părinți care nu trebuie să își îngroape copiii. Ne-am dorit ca cei care vor lua contact cu campania „De departe, cea mai frumoasă”, să fie impulsionați să acționeze. Să se intereseze care sunt analizele necesare pentru categoria lor de vârstă, pentru categoria copiilor, părinților, fraților și prietenilor. Să dea acel telefon doctorului, să facă acea programare pentru ei sau cei dragi lor. Pentru că, în final, este una dintre cele mai puternice dovezi de iubire pe care le pot arăta.”

Carolina Udrea, director general și cofondator Medisprof Cancer Center: „Pacienții noștri sunt cu toții foarte frumoși. Am avut ocazia să vedem, gratie campaniei, femei frumoase, luptătoare, învingătoare, curajoase. Sunt doar unele din sutele de pacienți pe care îi întâlnim zilnic. În momentele bolii frumusețea lor interioara se dezvăluie celor din jur, strălucitoare și plina de speranță. Sunt cu toții oameni speciali, încărcați cu povești de viață, cu bunătate, cu căldură. Oameni pentru care trebuie să luptăm, în locul cărora trebuie să ne transpunem, pe care trebuie să-i îndrăgim și să-i ajutăm. Aceasta campanie trebuie să fie doar începutul luptei pentru viața lor. Deschidem ochii pentru fratele, vecinul, prietenul nostru bolnav cu cancer.”

Campania a fost lansată pe 8 martie 2022, de Ziua Internațională a Femeii și este caracterizată prin faptul că „aduce în prim plan șase paciente oncologice ale Medisprof Cancer Center care vorbesc despre momentele dificile prin care au trecut și își arată cu mândrie cicatricile într-un pictorial impresionant semnat de Mihaela Noroc, autoarea Atlasului frumuseții, ca un semn a ceea ce sunt cu adevărat: dovada că au învins cancerul! 

Toate cele șase paciente au acceptat să-și spună poveștile într-o serie de interviuri emoționante ca un sprijin emoțional pentru toate persoanele care luptă împotriva cancerului. Ca o reamintire pentru toate femeile să-și facă timp pentru examenul anual de depistare a cancerului de sân și ovarian. Ca un semnal de alarmă pentru mass-media că împreună putem învinge cancerul prin creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea supraviețuitorilor de cancer. 

Mesajul lor a atins peste 1.000.000 de persoane într-o lună prin intermediul afișărilor media, a fost preluat în zeci de articole din presă și a deschis discuția și pe rețelele de socializare, astfel că și alte paciente s-au simțit încurajate să-și împărtășească propriile povești și fotografii. 

Mesajul campaniei a fost susținut de Farmec și dus mai departe voluntar de Media Pro, cel mai mare trust media din România, și revista Biz”.

Echipa MPR Agency este formată din Andreea Cristea – CEO, Ionela Mândruță – Account Manager, Cristina Ersen – Head of PR, Marius Vlad – Creative Director, Alexandru Popa – Graphic Designer, Liliana Maier – Head of SEO, Mihai Dorobanțu – Head of Digital, Diana Constanța – Copywriter, Vlad Țîrcomnicu – Developer.

MPR Agency are o experiență de zece ani în domeniul comunicării în sănătate și „este de cinci ani partener exclusiv Global Health Marketing & Communications, cel mai mare grup independent de agenții specializate în marketing în sănătate la nivel mondial, cu prezență în peste 60 de țări.  

Cu o integrare profundă de know how în promovarea online, MPR Agency dezvoltă campanii și concepte inovatoare atât pentru clinici și spitale din România, cât și pentru companii farmaceutice, companii de healthtech, biotehnologie sau startupuri medicale. Echipa MPR Agency reuneşte specialişti din toate ariile de marketing și comunicare, cu o experienţă vastă dobândită atât în cadrul unor agenţii de relaţii publice, cât şi în cadrul unor companii importante. Punând prevenția medicală pe primul loc, anual, MPR Agency alocă pro bono 10% din timpul de producție al agenției unui ONG din domeniul sănătății.

Portofoliul de clienți al agenției include exclusiv companii din sfera medicală și medtech: Leventer Group, Neuroaxis, Spitalul Zetta, Ovidius Clinical Hospital, htss, Clinicile Trident, Digestmed, Biofarm”.  

 

Retrospectiva anului 2022 în materie de concurență și la ce să ne așteptăm în 2023

0

de Cătălin Suliman, Silviu Vasile – Filip & Company (foto)

În 2022 autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații importante, a înregistrat cel mai mare număr de concentrări economice autorizate din istoria recentă și a stabilit cadrul legislativ pentru noi direcții de acțiune și analiză. 

În anul 2023 suntem într-un punct de cotitură. Schimbările la nivelul autorității de concurență vor determina direcția de acțiune a autorității în următorii ani. Consiliul Concurenței poate rămâne un organ redutabil de supraveghere și control al piețelor, ceea ce va presupune o creștere a numărului de investigații și analize noi, precum și un control riguros al faptelor anticoncurențiale. Acest scenariu va presupune o implicare și mai activă în promovarea regulilor de concurență, va necesita menținerea expertizei instituționale și atragerea resursei umane specializate.

Așteptările pentru anul 2023 privesc și asigurarea unei coerențe pe aplicarea noilor atribuții ale autorității de concurență, în special în domeniul digital, în domeniul retailului alimentar și în materie de concurență neloială. De asemenea, este vital ca autoritatea să asigure claritate mediului de afaceri în ceea ce privește controlul concentrărilor economice și rolul său în materia de analizei investițiilor străine directe.  

În materie de oportunități, autoritatea de concurență ar putea identifica modalități prin care să atragă agenții economici să colaboreze în stoparea anumitor comportamente ilegale, fie prin dezvoltarea programului de clemență, fie prin aplicarea unor reduceri semnificative ale sancțiunilor pentru acele entități care cooperează cu autoritatea de concurență și contribuie la îmbunătățirea mediului concurențial.  

În final, anticipăm că autoritatea de concurență va continua analizele sectoriale în sectoare cheie ale economiei.

Investigații de încălcare a legislației de concurență.
Noile atribuții ale Consiliului Concurenței

În 2022, autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații a căror analiză s-a întins pe mai mulți ani, valoarea totală a amenzilor aplicate indicând o reducere a activității de sancționare. Accentul a fost pus, în special, pe cazuri în care au existat recunoașteri.  

Deși din raportul de activitate al autorității de concurență reiese că a fost declanșat un număr ridicat de investigații noi (16), în realitate, numărul de investigații în curs este la un nivel mai redus decât în perioada anterioară pandemiei. 

Există de așteptat ca în 2023 să avem un dublu fenomen: i) o serie de investigații importante, mai vechi, să fie finalizate (zonele ce ar putea fi vizate fiind IT&C, materiale de construcții, bunuri de larg consum, licitații) și ii) declanșarea unor investigații noi în domenii esențiale pentru economie (spre exemplu, în domeniul energiei, farmaceutic, retail alimentar, servicii de interes pentru consumatori, domeniul industrial). 

Din perspectiva temporală, autoritatea de concurență ar putea folosi prima perioadă a anului pentru finalizarea unor analize existente, urmând ca ulterior să intensifice eforturile pe zona analizelor noi. Un factor important în acest moment este și resursa umană, autoritatea fiind într-un punct în care are nevoie să atragă expertiză (juridică, tehnică și economică) care să susțină un număr mai mare de analize realizate în același timp. Pentru asigurarea acesteia, autoritatea de concurență va trebui să identifice modalitățile cele mai eficiente pentru a atrage resursa umană, inclusiv din sectorul privat. 

În plus, succesul autorității va fi dat de modalitatea în care va reuși să răspundă sesizărilor și plângerilor venite din piață. Este de așteptat ca în perioadele de insecuritate economică (în special ca urmare a creșterilor tarifare, inflație, apariției anumitor probleme de solvabilitate și plată etc.) să crească numărul de dispute comerciale, iar plângerile și sesizările adresate autorității să crească. 

În privința investigațiilor și analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activității economice care vor fi vizate, vor fi, în special, domeniul energiei (acoperind diversele ramuri ale acestuia), domeniul farmaceutic, segmentul alimentar, serviciile cheie, dar și zona de licitații publice privind noile proiecte de dezvoltare (mai ales ca urmare a intensificării aplicării PNRR). 

Anticipăm o intensificare a prezenței Consiliului Concurenței în privința noilor prerogative de control. Astfel, în zona de concurență neloială, pot fi previzionate unele analize privind posibile abuzuri ale puterii superioare de negociere. De asemenea, în zona comerțului alimentar, sunt așteptate analize ale implementării noilor reguli, inclusiv analize punctuale privind raporturile dintre marile lanțuri de magazine alimentare și furnizorii care au o putere de negociere redusă. 

Investigații sectoriale

Anul 2022 a fost unul foarte activ în zona investigațiilor sectoriale. Aproape 40% din investigațiile sectoriale curente au fost declanșate în 2022, acest mecanism ajutând autoritatea de concurență să identifice posibile zone de risc și să declanșeze acțiuni punctuale de sancționare. Principale sectoare vizate au fost sectorul farmaceutic (comercializarea și promovarea medicamentelor fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare), domeniul auto, inclusiv transportul alternativ, industria de construcții (în special aspectele ce țin de lucrări de întreține și reparații) sau zone privind serviciile financiare. 

În 2023, ne așteptăm ca aceste analize de cunoaștere a pieței să continue, fiind posibil ca acestea să privească elemente de natură pur locală sau chiar să fie inspirate din analizele realizate de alte autorități de concurență din regiune sau de către Comisia Europeană. 

Sectoarele cu impact asupra populației (energie electrică, gaze naturale, carburanți, medicamente și servicii medicale, domeniul bancar, comerțul online, serviciile de transport) vor rămâne sub lupa autorității și în 2023. Creșterile de costuri anticipate în aceste segmente de piață vor determina o analiză atentă din partea autorității de concurență, în special pentru a putea verifica și preveni apariția unor coordonări comportamentale dincolo de limitele permise de lege. 

Sancțiuni

Sistemul sancționator aplicabil în România în materie de concurență permite aplicarea de sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul anterior sancțiunii. Se poate observa un fenomen de creștere a amenzilor de bază propuse, ceea ce a generat o creștere a numărului de recunoașteri din ultima perioadă. Este foarte important să existe un echilibru în procesul de determinare a amenzilor, pentru a evita ca acestea să devină o formă indirectă de presiune asupra mediului de afaceri și, implicit, un mecanism de limitare a accesului la instanță. 

Dacă analizăm situația amenzilor aplicate în 2022, observăm că acestea se plasează la un nivel relativ redus față de alți ani (deși suma totală a amenzilor rămâne importantă, fiind situată peste valoarea de 36 de milioane de euro). 

În măsura în care abordarea de majorare a amenzilor va continua, anticipăm ca numărul litigiilor de concurență să crească, mai ales în situația în care probatoriul prezentat nu va fi suficient pentru a susține o sancțiune semnificativă. O creștere disproporționată a procentului de amendă aplicat societăților investigate, mai ales în cazurile în care acuzațiile nu sunt clare sau probatoriul este nesatisfăcător, este un proces periculos și ireversibil, acest lucru afectând serios piețele unde vor fi aplicate astfel de sancțiuni (de exemplu, unele societăți vor fi eliminate de pe piață sau vor întâmpina dificultăți serioase ca urmare a aplicării sancțiunilor). 

Deși în anul 2021 au existat pași mici în privința identificării unor modalități de soluționare a situațiilor investigate fără aplicarea unor amenzi (spre exemplu, prin acceptarea de angajamente sau măsuri), în anul 2022 acest proces nu a fost continuat. În contextul economic actual, autoritatea de concurență ar trebui să analizeze și astfel de mecanisme alternative unor amenzi deoarece, în multe situații, sancțiunile semnificative ce ar fi aplicate anumitor societăți vor ajunge să fie suportate de clientul final, fiind recuperate prin majorări ale prețurilor. 

Concentrările economice

Anul 2022 a fost unul intens din perspectiva operațiunilor de concentrare economică, fiind analizate un număr de 94 de astfel de operațiuni, cel mai mare din ultimii 16 ani. Este de așteptat ca numărul de operațiuni analizate de către Consiliul Concurenței să înregistreze o scădere în anul 2023, piața de fuziuni și achiziții fiind influențată de factori externi, precum tendința de recesiune la nivel global, creșterea inflației și a prețurilor în domeniul energiei sau conflictul din Ucraina. 

Autoritatea de concurență a arătat deschidere pentru dialog cu părțile implicate și sperăm ca aceasta să continue și în 2023. O zona foarte importantă în care expertiza autorității de concurență joacă un rol esențial este cea a analizei investițiilor străine. Aceasta, deși controlul investițiilor străine are o importanță strategică, acesta nu trebuie să genereze un blocaj la nivelul procesului de autorizare al concentrărilor economice. 

Inspecții inopinate

Creșterea numărului de inspecții inopinate va avea loc în contextul în care autoritatea de concurență va decide declanșarea de noi investigații. Deși este dificil de estimat numărul inspecțiilor inopinate, cu siguranță acesta va crește față de cele din 2022, fiind de așteptat ca inspecțiile să rămână principalul mijloc de colectare de informații de către autoritatea de concurență. Totodată, este de așteptat ca autoritatea de concurență să continue să dezvolte instrumentele pe care le are la dispoziție în materia inspecțiilor inopinate, precum procedurile forensic sau inspectarea echipamentelor personale. 

Contestarea deciziilor Consiliului Concurenței

Este important de menționat faptul că există unele tendințe de anulare de către instanțele de judecată a unor decizii ale autorității de concurență, ceea ce este un fenomen de normalitate care va aduce beneficii reale analizelor de concurență și, totodată, mai multă predictibilitate în această zonă – autoritatea de concurență fiind obligată să dedice mai mult timp asigurării îndeplinirii standardului de probă impus în materie de concurență.

Având în vedere că o parte importantă a investigațiilor din anul 2022 au fost finalizate ca urmare a unor recunoașteri, anticipăm, pe termen scurt, o scădere a numărului de dosare în instanță. Pe de altă parte, sunt așteptate unele decizii-cheie privind (i) modalitatea în care instanțele analizează stabilirea cuantumului amenzilor prin raportare la principiul proporționalității și (ii) analiza standardului de probă în anumite cazuri finalizate de Consiliul Concurenței în urmă cu câțiva ani. 

Analiză asupra unei noi calificări de nivel universitar (licență) în educație timpurie

0

Organizația profesional-științifică Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE) reafirmă necesitatea studiilor de nivel universitar pentru urmarea carierei didactice și argumentează cerința introducerii calificării de nivel universitar (licență) în educație timpurie, însoțită de ocupația profesor pentru educația timpurie:

„Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE), organizație profesional-științifică afiliată European Educational Research Association. (EERA), reunește profesori și cercetători în domeniul științelor educației din întreaga țară. Misiunea sa principală este aceea de a sprijini și de a crește rolul și statutul cercetării educaționale în mediul academic românesc și de a contribui la fundamentarea pe evidenţe a politicilor şi practicilor educaţionale din România. 

Din această perspectivă, în contextul diverselor dezbateri despre formarea profesorilor, generate de noile proiecte ale legilor educației, Consiliul ARCE exprimă următoarele poziții, fundamentate pe analiză și documentare științifică:

    1. Cariera didactică și, implicit, calificarea pentru aceasta, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar. Aceasta este atât recomandarea Comisiei Europene (vezi, de exemplu, Council conclusions on European teachers and trainers for the future (2020/C 193/04), cât și concluzia numeroaselor studii și cercetări despre profesia didactică. Începând cu educația timpurie și terminând cu învățământul superior, responsabilitatea profesorilor este una imensă, cerințele și exigențele sunt tot mai complexe și, pentru a putea face față cu succes tuturor acestor provocări, este nevoie de un nivel cât mai înalt de educație și formare. Echitatea în sistemul național de educație nu poate fi asigurată dacă una și aceiași profesie este practicată de absolvenți cu niveluri educaționale diferite și, deci, cu statut și drepturi diferite. 
  • Având în vedere importanța crucială a achizițiilor în învățare și dezvoltare din copilăria timpurie, cât și intențiile autorităților de a consolida instituțiile de educație pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, considerăm absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel universitar (licență) în Educație timpurie, însoțită de ocupația Profesor pentru educația timpurie. Acest nou program de licență, cu standarde deja aprobate la nivelul ARACIS, poate oferi absolvenților deschidere către profesia didactică pentru nivelurile ante-preșcolar și preșcolar, fiind complementar și simetric cu actuala licență în Pedagogia învățământului preșcolar și primar, care oferă calificarea pentru nivelurile preșcolar și primar. 
  • Științele educației/pedagogia, alături de didactica domeniilor și de pregătirea științifică în diverse discipline, sunt esențiale, atât pentru formarea inițială, cât și pentru formarea continuă a profesorilor. Formarea continuă și promovarea în cariera didactică (gradele didactice) sunt procese care nu își pot îndeplini funcțiile fără prezența explicită a pedagogiei în structura programelor de învățare continuă și a examenelor de promovare în profesie. Expertiza în științele educației/pedagogie se regăsește în instituțiile de învățământ superior care au programe de studiu în acest domeniu (inclusiv programele de formare a profesorilor). 

 

ARCE, asumând responsabil poziția de asociație profesional-științifică, invită decidenții și ceilalți stakeholderi implicați în definitivarea celor două proiecte ale legilor educației, să își întemeieze opțiunile pe dovezi științifice, pe evidențe clare, în beneficiul bunei funcționări a sistemului, dar mai ales în beneficiul creșterii calității învățării în instituțiile de învățământ din România. 

ARCE își exprimă, ca de fiecare dată, întreaga disponibilitate de a oferi puncte de vedere/soluții/opțiuni de politică educațională fundamentate pe date de cercetare și analiză științifică”. 

Semnează președintele Consiliul Director al ARCE, prof.dr. Lucian Ciolan (Universitatea din București) și membrii ARCE, prof.dr. Romiță Iucu (Universitatea din București), prof.dr. Anca Nedelcu (Universitatea din București), prof.dr. Carmen Crețu (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), prof.dr. Nicoleta Laura Popa (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), prof.dr. Ion Albulescu (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), conf.dr. Cătălin Glava (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), prof.dr. Bocoș Mușata Dacia (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), conf.dr. Marian Ilie (Universitatea de Vest, Timișoara), conf.dr. Claudia Borca (Universitatea de Vest, Timișoara), prof.dr. Ciprian Ceobanu, secretar general (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), lect.dr. Mihaela Stîngu, trezorier (Universitatea din București), drd. Daniel Iancu, reprezentantul cercetătorilor emergenți (Universitatea de Vest, Timișoara)

 

Bergenbier, noul sponsor oficial al echipei naționale de fotbal a României

0

Bergenbier SA revine ca sponsor al echipei naționale de fotbal a României, pe baza unui nou contract de sponsorizare încheiat cu Federația Română de Fotbal, valabil până la finalul anului 2026.

Bergenbier reamintește că „este unul dintre sponsorii echipei naționale care a stat până acum cel mai mult alături de tricolori, fiind aproape de echipă timp de 14 ani, între 1998 și 2008, reluând apoi sponsorizarea în perioada 2015-2019”. Bergenbier anunță că „va susține tricolorii în campaniile de calificare la Campionatul European din 2024 și la Cupa Mondială din 2026”. 

Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal: „Salut revenirea brandului Bergenbier în familia echipei naționale, un brand care a fost și va rămâne un prieten apropiat al fotbalui românesc. Acest nou contract este o dovadă a faptului că prieteniile adevărate rezistă în timp. Sunt sigur că, la fel ca și în anii trecuți, împreună putem realiza lucruri importante pentru dezvoltarea celui mai iubit sport din țara noastră. Alături de acest partener de încredere, echipa națională s-a calificat la Euro 2016 după aproape un deceniu de absență de la turneele finale. Sperăm și avem încredere că anul acesta Echipa Națională va reveni în elita fotbalului european.”

Mihai Voicu, General Manager Bergenbier SA: „Avem o istorie bogată cu sportul-rege din țara noastră și ne bucurăm să fim din nou sponsori oficiali ai Echipei Naționale de fotbal a României. Tricoul Naționalei a fost mulți ani asociat cu Bergenbier, timp în care am trăit victorii importante, am cântat imnul României alături de suporteri, am fost promoteri ai comportamentelor responsabile. Prietenii știu să se susțină reciproc, iar Bergenbier este un partener de tradiție al tricolorilor. Vom fi în tribune toți în galben, toți pentru România!” 

 

Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online identificate în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

0

Astăzi, 30 ianuarie, Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul.

Această verificare a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile la produse electronice. Verificarea s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare despre care se constată deseori că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, așa-numitele „interfețe înșelătoare” (dark patterns). Printre acestea se numără: numărătoarele inverse false; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse. Ancheta a arătat că 148 de site-uri conțineau cel puțin una dintre aceste trei interfețe înșelătoare.

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Conform verificării noastre, aproape 40 % din site-urile web de cumpărături online se bazează pe practici manipulatoare menite să exploateze vulnerabilitățile consumatorilor sau să îi înșele. Acest comportament este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale îndemnându-le să recurgă la capacitățile lor de asigurare a respectării legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici. În paralel, Comisia revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este adecvată pentru era digitală, inclusiv pentru a evalua dacă interfețele înșelătoare fac obiectul unor supravegheri adecvate.  ”

  • 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;
  • 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;
  • S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;
  •  Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

Autoritățile naționale vor contacta acum comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.

Pe lângă această acțiune de verificare și ca parte a eforturilor sale mai ample de a aborda interfețele înșelătoare pentru a completa activitatea rețelei CPC, Comisia va contacta, de asemenea, comercianții online care au fost identificați într-un studiu  din 2022 privind practicile comerciale neloiale în mediul digital pentru a le cere să remedieze problemele identificate aici.

În plus, Comisia colectează feedback cu privire la trei directive referitoare la protecția consumatorilor, pentru a stabili dacă acestea asigură un nivel ridicat de protecție în mediul digital: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind clauzele contractuale abuzive. O consultare publică este deschisă până la 20 februarie 2023.

Cooperarea în materie de protecție a consumatorilor este o rețea de autorități responsabile cu asigurarea respectării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Pentru a aborda aspectele transfrontaliere, acțiunile acestei rețele sunt coordonate la nivelul UE.

Autoritățile naționale sunt responsabile de asigurarea respectării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Datorită Regulamentului actualizat privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului, autoritățile naționale dispun acum de competențe mai puternice pentru a detecta neregulile și a lua măsuri rapide împotriva comercianților necinstiți.

Noul act legislativ privind serviciile digitale  va interzice interfețele înșelătoare pe platformele online. Acesta va completa normele existente precum Directiva privind practicile comerciale neloiale  sau Regulamentul general privind protecția datelor, asigurându-se că nu există nicio lacună în materie de reglementare prin care platformele să îi poată manipula pe utilizatori.

În plus, noua Directivă privind o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme a modificat instrumentele existente ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor prin creșterea sporită a transparenței pentru consumatori atunci când cumpără de pe piețele online.

Acțiunile de verificare sunt efectuate de rețea utilizând un set de criterii comune elaborate de Comisia Europeană. Informații privind acțiunile de verificare anterioare pot fi găsite aici .

Materiile prime legate de energia verde necesită investiții masive pentru a acoperi cererea  

0

Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, la nivel global, ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie. Temperatura medie din Europa crește de două ori mai repede decât media globală. Pe măsură ce tendința de încălzire continuă, provocând caniculă, incendii de vegetație, inundații și alte efecte datorate schimbărilor climatice, tranziția către energia curată accelerează, influențată și de conflictul din Ucraina.

Investițiile în energia curată au atins 1.400 de miliarde de dolari în 2022, în creștere cu 10% față de 2021 și reprezentând 70% din creșterea investițiilor totale în sectorul energetic, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). În ciuda acestor progrese importante, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din mixul de energie primară.

Cel mai recent raport al AIE arată că implementarea tehnologiilor energetice curate trebuie să accelereze și mai mult pentru a îndeplini obiectivele climatice conform scenariului „Zero emisii nete până în 2050” (ZEN). Producția mondială de automobile electrice ar trebui să crească de șase ori până în 2030, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte peste 60% din producția de energie, față de 30% în prezent.

Tranziția energetică curată necesită materii prime critice precum litiul, cobaltul, nichelul, cuprul și neodimul. Se estimează că cererea pentru fiecare dintre aceste minerale va crește de 1,5 până la 7 ori până în 2030. Pentru a acoperi cererea, ar trebui să crească și capacitatea de exploatare minieră. AIE consideră că cel mai mare decalaj se înregistrează în cazul litiului, cu proiecte anticipate care acoperă doar două treimi din necesarul pentru 2030. Termenele de execuție pentru noile mine sunt lungi și nesigure, ceea ce înseamnă că, pentru a acoperi acest decalaj, ar fi nevoie de investiții de aproximativ 360-450 de miliarde dolari, în principal în următorii trei ani. Însă, pentru a putea fi utilizat, minereul trebuie să fie și prelucrat. Proiectele anticipate în prezent arată decalaje mari. AIE anticipează deficite de 60% pentru sulfatul de nichel și de 35% pentru litiu, în raport cu necesarul din scenariul NZE până în 2030.

În prezent, producția de minerale critice este foarte concentrată din punct de vedere geografic, ceea ce ridică probleme legate de securitatea aprovizionării, potrivit AIE. Republica Democrată Congo furnizează în prezent 70% din cobalt, China furnizează 60% din elementele de pământuri rare (REE), iar Indonezia 40% din nichel. Australia reprezintă 55% din mineritul de litiu, iar Chile 25%. Prelucrarea acestor minerale este, de asemenea, foarte concentrată, China fiind responsabilă de rafinarea a 90% din REE și a 60-70% din litiu și cobalt.

Pentru investitori, creșterea cererii de materii prime legate de tranziția energetică verde înseamnă că prețurile vor fi sub presiune dacă nu se vor accelera investițiile în minerit și procesare, umplând astfel golul. Cobaltul a înregistrat creșteri de preț de peste 300% de la minim la maxim în ultimii 7 ani, prețul litiului a crescut de 11 ori din 2021, iar prețul nichelului a avut parte de un roller coaster, dar a crescut de 6 ori din 2001. Iar cererea ar putea crește și mai mult dacă se va încheia conflictul din Ucraina și va începe reconstrucția acesteia. Acest lucru va pune presiune pe materialele de construcție precum betonul, fierul dar și pe cele folosite în rețeaua electrică puternic bombardată de Rusia. Prin urmare, în toate scenariile, prețurile materiilor prime legate de tranziția energetică verde vor fi sub presiune.

Energia curată este o temă de investiție preferată de 32% dintre investitorii români, relevă sondajul eToro Retail Investor Beat. De asemenea, 45% dintre investitori au în portofolii mărfuri fungibile, iar procentul va crește la 48% în următoarele trei luni.

Amazon lansează servicii de active digitale, NFT-uri

0

 

Gigantul comerțului electronic Amazon ar putea fi pe cale să își lanseze propria companie de active digitale, inclusiv proiecte NFT, potrivit unui raport publicat în Blockworks. Conform raportului, eforturile Amazon ar putea include blockchains layer-1, jocuri bazate pe blockchain, schimburi de active digitale și aplicații NFT.

În timp ce Amazon nu a întârziat la petrecere în sine, aceste evoluții au fost pionierate în ultimii doi ani de piața cripto. Dar gigantul din domeniul comerțului online cu amănuntul ar putea fi bine poziționat pentru a capitaliza ideile deja în joc care au avut de suferit în timpul unui an de piețe volatile ce au împiedicat eforturile de dezvoltare.

O companie precum Amazon dispune de resursele necesare pentru a intra într-un domeniu în care vede profitabilitatea viitoare. Oamenii asociază în mod obișnuit firma cu comerțul online, dar una dintre cele mai profitabile părți ale afacerii este platforma de găzduire web Amazon Web Services (AWS). Din acest punct de vedere, trecerea în spațiul Web3 este absolut logică și va permite companiei să exploreze noi domenii și să-și păstreze o parte din piață pe măsură ce se dezvoltă în următorii ani.

Activitatea Ethereum în rețea trimite semnale pozitive

0

 

Pe fondul creșterilor masive ale prețului ether din 2023, Ethereum trimite alte semnale că rețeaua este într-o stare de sănătate solidă, potrivit unui raport al Beincrypto. Metrici precum numărul de adrese din rețea au atins niveluri record, în timp ce numărul de token-uri tranzacționate zilnic a crescut constant, revenind la niveluri văzute ultima dată în iulie 2021.

Deci, ce urmează pentru ether? Anul trecut, mult anticipatul Merge a mers înainte fără probleme majore, dar, cu piața într-o etapă deosebit de volatilă, beneficiile actualizării rețelei nu s-au văzut clar în prețul ETH. Dar în 2023, acest lucru a început să se schimbe, iar indicatorii esențiali, cum ar fi faptul că tokenul a devenit deflaționist, au început acum să se vadă.

Potrivit Ultra Sound Money, creșterea ofertei de ether este în prezent deflaționistă, numărul de token-uri în circulație scăzând lent. Acest lucru susține prețul, mai ales atunci când statisticile de utilizare menționate mai sus sunt toate în creștere. Pe scurt, mai puține token-uri înseamnă mai multă activitate în rețea, iar acest lucru duce la creșterea cererii (și, prin urmare, a prețului).

Bitcoin atinge maximul ultimelor cinci luni

0

 

Bitcoin a atins maximul ultimelor cinci luni, revenind la niveluri de preț înregistrate pentru ultima dată în august 2022, în timp ce evoluția bună a pieței criptoactivelor din 2023 continuă.

Bitcoin a început săptămâna trecută tranzacționându-se în jurul valorii de 22.500 de dolari și a crescut constant, atingând un maxim de peste 23.500 de dolari în weekend pe platforma eToro. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 23.400 de dolari.

Între timp, Ether a avut o evoluție oscilantă săptămâna trecută, prețul începând săptămâna în jurul valorii de 1.625 de dolari, înainte de a coborî sub 1.525 de dolari la mijlocul săptămânii. Cu toate acestea, a recuperat aceste pierderi per parcursul unor zile cu volatilitate crescută și se tranzacționează acum în jurul valorii de 1.610 dolari.

Goldman Sachs este optimistă în privința bitcoin

Una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, Goldman Sachs, a publicat o notă pozitivă cu privire la bitcoin, clasificându-l drept unul dintre activele cu cele mai bune performanțe de la începutul anului 2023 până în prezent.

Fișa de randament a pieței, publicată pe Twitter, arată că bitcoin a depășit toate celelalte clase de active majore, precum aurul, imobiliarele, piețele emergente și altele. La rândul său, Goldman Sachs nu a spus însă dacă își mărește expunerea la criptoactive.

Bitcoin a avut o performanță extrem de bună până acum în 2023, crescând cu aproape 43% de la 1 ianuarie pe platforma eToro. De la cel mai scăzut nivel din ultimul an – 15.523 dolari – atins pe 9 noiembrie, bitcoin a crescut cu puțin peste 50%.

Așadar, care este cauza acestei performanțe superioare față de alte clase de active? Este greu de spus și, cu siguranță, suntem departe de a ne afla într-o piață de creștere complet nouă. Dar, având în vedere că așteptările privind inflația și ratele dobânzilor s-au schimbat acum,  scăderile înregistrate în 2022 s-au oprit pentru majoritatea claselor de active, pe măsură ce investitorii încep să se gândească „încotro?” în ceea ce privește portofoliile lor după prăbușirea datorată creșterii dobânzilor din 2022.

Platforma de investiții SeedBlink și Goldring, unul dintre cei mai activi brokeri de listări la BVB, încheie un parteneriat prin care start-upurile tech au acces la comunitatea de investitori la Bursă

0

SeedBlink, platforma de co-investiții în start-upuri europene de tehnologie, și Goldring, unul dintre cei mai activi brokeri din România în termeni de listări de la Bursa de Valori Bucureşti, au încheiat un parteneriat pentru dezvoltarea serviciilor de investiții financiare din România, diversificarea ofertelor de investiții și facilitarea accesului companiilor la capital.

Parteneriatul își propune ca start-upurile tech promițătoare și cu ambiții de expansiune internațională, care ridică runde de finanțare prin intermediul SeedBlink, să primească un plus de vizibilitate în cadrul comunității de investitori Goldring.

Astfel, parteneriatul va da acces companiilor la un număr mai mare de potențial susținători și va înlesni accesul investorilor către o nouă clasă de active pentru construirea unui portofoliu diversificat.

Am remarcat în ultimii ani o creștere semnificativă a interesului companiilor mici și mijlocii pentru finanțare prin piața de capital. Avem deja un parteneriat cu BVB, iar prin colaborarea dintre Goldring și SeedBlink ne dorim să contribuim în continuare la dezvoltarea infrastructurii pentru inovatori. Parteneriatul îl considerăm benefic atât pentru antreprenorii cu nevoie de finanțare, cât și pentru investitori, care vor avea astfel acces la oferte publice sau plasamente private. RecunoaștemeExperiența și reputația Goldring în piața de capital și credem că se completează foarte bine cu pipeline-ul nostru dinamic de companii tehnologice cu ambiții globale”, a declarat Andrei Dudoiu, co-fondator și managing partner al SeedBlink.

Goldring susține investitorii și companiile din România, iar deschiderea către diferite rute de finanțare este un semn al maturizării ecosistemului. Considerăm că SeedBlink este un sprijin major pentru creșterea sectorului IT/Tech românesc. Acest parteneriat este aliniat inițiativelor noastre precum Finants.ro în cadrul căreia facem matching-ul între solicitările clientului și ofertele de finanțare”, a declarat Virgil Zahan, directorul general al Goldring.

Ambele companii sunt autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România, SeedBlink ca societate de servicii de finanțare participativă, iar Goldring ca societate de servicii de investiții financiare.

Parteneriatul dintre SeedBlink și Goldring marchează încă un pas important către modernizarea și dezvoltarea pieței de capital din Romania, prin eficientizarea accesului companiilor la multiple surse de finanțare și prin creșterea bazei de investitori din piața de capital.

Mastercard, Edenred, Sodexo Benefits and Rewards Services (BRS) și Up România susțin Dăruiește Viață cu o nouă investiție în echipamente de anatomo-patologie

0

Diagnostic mai rapid și acuratețe mai mare cu echipamente de ultimă generație pentru laboratorul de anatomo-patologie de la Spitalul „Marie Curie”.

 

Mastercard, alături de Edenred, Sodexo BRS și Up România, sprijină Dăruiește Viață pentru dotarea cu o parte dintre echipamentele de ultimă generație a laboratorului de anatomo-patologie care va deservi întreg Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria S. Curie” din București. Noile echipamente achiziționate vor reduce timpul de prelucrare a probelor și, astfel, de stabilire a diagnosticului, aspect crucial în cazul tratării bolilor, în special a celor oncologice.

 

„Suntem onorați să aniversăm intrarea în al 4-lea an de sprijin al cauzei #NoiFacemUnSpital printr-un nou anunț. Alături de partenerii noștri Edenred, Sodexo BRS și Up România, dotăm laboratorul de anatomo-patologie care va deservi multiple secții din Spitalul Marie S. Curie. Noile echipamente vor permite o diagnosticare mai rapidă a copiilor, deci o șansă mai bună la viață și la vindecare”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

 

„Parteneriatul cu Mastercard înseamnă inovație și totodată investiție pe termen lung pentru a le oferi copiilor din România cele mai bune condiții de tratament. Ne bucurăm să îi avem alături de noi și de peste 350.000 de oameni pentru #NoiFacemUnSpital. Cu acest proiect Dăruiește Viață continuă să asigure echipamente și infrastructură de ultimă generație pentru sistemul medical din România”, a declarat Oana Gheorghiu, fondatoare Dăruiește Viață.

„#NoiFacemUnSpital înseamnă o abordare integrată în tratarea copiilor cu patologie oncologică și nu numai. Începând de la diagnostic, tratament și până la paliație, acolo unde este cazul. Acest prim pas pentru dotarea laboratorului de anatomo-patologie cu echipamente de ultimă generație înseamnă acces mai rapid la tratament și șanse în plus pentru fiecare copil tratat aici”, a declarat Carmen Uscatu, fondatoare Dăruiește Viață.

 

Laboratorul de anatomo-patologie are un rol esențial în procesul de diagnosticare și deservește toate secțiile spitalului, precum oncopediatrie, chirurgie, neurochirurgie, care se vor muta în cadrul #NoiFacemUnSpital, dar și ORL, pediatrie, oftalmologie și multe altele.

 

În prezent, în laborator sunt prelucrate anual aproximativ 4,000 de probe de la pacienți cu vârste între

0-18 ani, însă numărul acesta va crește odată cu deschiderea noului spital. Noile facilități vin cu o serie de beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale. Pentru pacienți, acesta înseamnă stabilirea unui diagnostic mai rapid, acuratețe mai mare a rezultatelor, un număr mai mic de zile de spitalizare și acces mai rapid la tratament adecvat, în timp ce, pentru cadrele medicale, noile echipamente asigură o eficiență crescută în prelucrarea probelor și acces la tehnologie modernă, ceea ce determină creșterea calității muncii, posibilitatea de subspecializare (un bun exemplu este nefropatologia) și reducerea expunerii la substanțe toxice.

 

Inițiativa de dotare a laboratorului de anatomo-patalogie se subscrie activităților Mastercard în domeniul sănătății. În 2019, compania a devenit partenerul de inovație al Dăruiește Viață, în inițiativa #NoiFacemunSpital, spitalul finanțat în totalitate din donații individuale și sponsorizări. Ca urmare, toate eforturile locale ale Mastercard, materializate prin produsele, serviciile și parteneriatele companiei, au fost direcționate pentru îndeplinirea obiectivului de a dona 1,1 mil. euro, sumă care a fost investită în dotarea spitalului cu echipamente medicale și echipament tehnologic de ultimă generație.

 

În vara aceluiași an, Mastercard a donat 250.000 euro, alături de BCR și trupa legendară Metallica, imediat după concertul lor de la București, iar în 2020 a fost prima companie care s-a alăturat eforturilor echipei Dăruieşte Viaţă în lupta pentru combaterea epidemiei de COVID-19 în România, printr-o donație de 100.000 de euro, anunțată la numai câteva zile după instalarea stării de urgență. Prin intermediul Asociației, fondurile au fost folosite pentru a dota cu echipamente de protecție și echipamente medicale unități medicale care gestionau criza, consolidând astfel capacitatea sistemului medical românesc.

 

În perioada 2021 – 2022, Mastercard, cu sprijinul Edenred, Sodexo BRS și Up România, a facilitat și finanțat colaborarea cu o echipă internațională de experți de la Institutul Armstrong pentru Calitate și Siguranța Pacientului din cadrul Johns Hopkins Medicine. Aceștia au oferit sesiuni de training pentru cadrele medicale din România, pe teme precum creșterea calității actului medical, cercetare, comunicare în interiorul echipei, siguranța pacientului etc.

BCR Leasing lansează asistentul virtual LEA, chatbot inteligent care oferă informații despre finanțări și învață din interacțiunile cu clienții

0

BCR Leasing lansează chatbot-ul Lea, asistentul virtual care interacționează oricând și oriunde cu clienții companiei.

În prima etapă a proiectului, LEA, asistentul virtual conversațional dezvoltat pe platforma DRUID, va fi implementat pe site-ul BCR Leasing și va servi drept punct de intrare digital atât pentru clienții existenți, cât și pentru cei potențiali.

LEA va oferi asistență generală, dar și informații detaliate despre soluțiile de finanțare BCR Leasing. Chatbot-ul conversațional servește, în același timp, la atragerea de potențiali clienți și ghidează toți utilizatorii interesați de finanțare în leasing să își lase informațiile de contact, pentru a avansa în procesul de ofertare. LEA este într-un proces constant de învațare și se perfecționează cu fiecare interacțiune cu clienții companiei din mediul online.

 

BCR Leasing îsi propune să accelereze transformarea digitală a experienței clienților săi, chatbot-ul LEA reprezentând  încă un pas în această direcție. Un proiect similar bazat pe inteligență artificială va fi implementat și în platforma Self Service BCR Leasing, pentru a simplifica experiența de utilizare a clienților.

 

LEA este parte din strategia BCR Leasing de a utiliza inteligența artificială în procesul  de consiliere și finanțare  a clienților noștri. Tot ceea ce facem vine din dorința de a-i deservi mai rapid și de a fi cât mai receptivi la nevoile acestora. Vedem în jurul nostru așteptări tot mai mari atunci când vine vorba de ușurința, simplitatea și viteza prin care oamenii pot accesa servicii și soluții de finanțare. De aceea, cu fiecare proiect nou implementat în BCR Leasing, accelerăm eforturile de digitalizare a experienței clienților noștri. LEA ne permite să construim un nou canal de interacțiune cu aceștia, accesibil oricând și oriunde, pentru un dialog financiar cât mai personal, în mediul online”, a declarat Vlad Vitcu(foto), CEO BCR Leasing. 

 

Într-o lume în care, tot mai des, timpul înseamnă bani, consumatorii devin nerăbdători și așteaptă răspunsuri și reacții imediate în tot ceea ce fac, inclusiv în interacțiunile lor cu instituțiile financiare. Soluțiile de AI conversațional pot ajuta la gestionarea acestor așteptări. Proiectul dezvoltat în parteneriat cu BCR Leasing va permite companiei să ofere clienților un serviciu de suport scalabil, mai rapid, eficient și convenabil. Automatizarea conversațională este un element vital în orice proces digital ce își propune să îmbunătățească satisfacția clienților”, a adăugat Liviu Drăgan, CEO DRUID.

 

Piața tranzacțiilor imobiliare din Europa Centrală și de Est a revenit pe creștere în 2022, evoluție susținută în principal de România și Slovacia

0

Volumul tranzacțiilor cu active imobiliare generatoare de venituri – birouri, spații de retail, logistice și industriale și hoteluri – din Europa Centrală și de Est a revenit pe creștere anul trecut, evoluție susținută mai ales de performanțele înregistrate de România și Slovacia. România a avut o creștere de aproape 40% a volumului investițional, trecând astfel pe poziția a treia în regiune, după Polonia și Cehia, din punct de vedere al valorii tranzacționate în 2022, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

La nivel regional, volumul tranzacționat a totalizat aproape 10,7 miliarde de euro, în creștere cu 6,6% comparativ cu anul anterior, în condițiile în care în 2021 piața s-a contractat cu 4,3%. Creșteri ale volumelor au fost raportate în toate piețele din regiune, cu excepția Cehiei, care a înregistrat al doilea an consecutiv de scădere.

Astfel, Polonia a avut o creștere de 2,2%, Slovacia de 45,9%, în timp ce în Ungaria avansul a fost marginal, de 0,4%.

Distribuția pe țări a volumul investițional din ECE

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

În România, deși a fost tranzacționat un număr ușor mai redus de proprietăți comparativ cu 2021 (51 față de 54), volumul total investit în 2022 a atins un record istoric, de aproape 1,3 miliarde de euro, din care două treimi (944 milioane de euro) a fost parafat în a doua jumătate a anului. Un număr de 12 proprietăți au făcut obiectul a două tranzacții de portofoliu, de birouri și de retail.

Cele mai multe active tranzacționate au fost clădiri de birouri, aproape 43% din total (22), în timp ce din sectorul de retail au fost vândute 12 proprietăți. În ceea ce privește segmentul industrial și logistic, 7 active și-au schimbat proprietarul.

Valoarea medie a proprietăților tranzacționate a crescut de asemenea în 2022, ajungând la 25 milioane de euro față de 17 milioane de euro în 2021. În plus, prețul mediu la care au fost vândute clădirile de birouri a crescut cu 4,6%, la 2.266 euro/mp, în timp ce proiectele de retail s-au tranzacționat la un pret mediu de 1.310 euro/mp vs 973 euro/mp în 2021, în condițiile în care au fost vândute mai multe proprietăți cu profil distressed. Pe de altă parte, clădirile industriale au înregistrat o scădere a prețului pe metrul pătrat, respectiv 405 euro/mp comparativ cu 503 euro/mp în 2021, fapt cauzat în principal de lipsa tranzacționării unor proprietăți prime.

Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox:Într-un context cu numeroase incertitudini, piețele imobiliare din Europa Centrală și de Est au continuat să reprezinte o alternativă atractivă de investiții în special pe segmentele principale – birouri, spații comerciale și industriale. În timp ce în Polonia investitorii străini din piețe mature, precum Statele Unite, Germania sau Suedia, au continuat să domine piața, semnând marile tranzacții, în celelalte piețe am remarcat o pondere în creștere a capitalului local, care întelege mai bine particularitățile pieței și are un apetit mai ridicat pentru risc. Astfel, aproape 40% din volumul tranzacționat în 2022 reprezintă plasamente ale investitorilor locali, cei mai activi fiind grupurile Pavăl Holding din România (cu achiziții de peste 450 de milioane de euro pe piața locală) și Adventum din Ungaria (cu achiziții de peste 350 de milioane de euro pe piețele din Ungaria, Cehia și Polonia).”

Cele mai mari tranzacții consemnate în România au presupus vânzarea de către CA Immo a întregului portofoliul de birouri din România (6 proprietăti) către Paval Holding (Dedeman), respectiv achiziția de catre MAS Real Estate a unei participații de 60% din 6 parcuri de retail de la Prime Kapital. O a treia tranzacție care a depășit pragul valoric de 100 de milioane de euro a fost preluarea de către S Immo a proiectului de birouri Expo Business Park de la Portland Trust. Aceste trei tranzacții cumulează mai mult de jumătate din volumul total înregistrat în 2022.

 

Proprietate Tip Cumpărător Vânzător Suprafață (mp) Preț (mil. €) Oraș
Portofoliu de birouri CA Immo Office Paval Holding (Dedeman) CA Immo 165.000 377 București
Prime Kapital 60% din 6 parcuri de retail Retail MAS Real Estate Prime Kapital 132.000* 192 București, Targoviște, Ploiești, Zalău, Sfântu Gheorghe, Bârlad
Expo Business Park Office S Immo Portland Trust 41.500 110 – 115 București
U-Center Phase I Office Paval Holding (Dedeman) Forte Partners 32.000 85 – 90 București
50% Ploiesti Shopping City Retail NEPI Rockcastle Carrefour 23.000* 55 Ploiești
75% Miro Offices Office Hili Properties Speedwell 17.250* 45 București

*suprafetele corespund participatiei achiționate

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Randamentele de referință au înregistrat o creștere în cea de-a doua jumătate a anului pe toate segmentele de piață, pe fondul creșterii costurilor de finanțare, în linie cu evoluția din întreaga Europa Centrală și de Est. Astfel, în piața de birouri si în cea de retail randamentele au crescut cu 25 puncte procentuale, în timp ce în segmentul industrial avansul a fost de 15 puncte procentuale. Chiar dacă scumpirea finanțării va continua să pună presiune pe yieldurile de vânzare, diferența dintre piața locală și țările din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia sau Ungaria, se menține relativ ridicată pe toate segmentele imobiliare (100 – 250 puncte procentuale).

Evoluția volumului tranzacționat în ECE

Țară Volum tranzacții 2022

(mil. EUR)

Volum tranzacții 2021

(mil. EUR)

2022 vs 2021 (%)      
Romania 1.278 916 +39,5
Cehia 1.539 1.721 -10,6
Ungaria 994 990 +0,4
Slovacia 1.129 774 +45,9
Polonia 5.723 5.602 +2,2
Total 10.663 10.003 +6,6

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Studiu Deloitte Legal: Numărul, complexitatea şi valoarea litigiilor au crescut, la nivel global, de la începutul pandemiei, susțin peste 50% din companii. În schimb, încrederea în instanțele de judecată s-a îmbunătățit

0

Activitatea de litigii s-a intensificat, începând din 2020, având în vedere că două treimi dintre companii (64%) susțin că au fost implicate într-un număr mai mare de cazuri decât înainte de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte Legal „New Roads to Dispute Resolution”, realizat cu sprijinul publicației internaționale de business Euromoney la nivel global, inclusiv în România. În plus, majoritatea participanților sunt de părere că spețele sunt mai complexe și mai costisitoare (55% și, respectiv, 59%), soluționarea lor durează mai mult (57%) și implică sume mai mari de bani (59%).

Conform studiului, pandemia de COVID-19 a avut un impact direct asupra litigiilor comerciale, de muncă sau fiscale, mai mult de jumătate din companii raportând creșterea numărului de cazuri de acest gen începând din 2020. Cu toate acestea, cele mai multe companii au mai multă încredere în instanțele naționale și regionale decât în urmă cu cinci ani, susțin realizatorii studiului.

În prezent, ariile cu cel mai mare potențial de litigii sunt protecția consumatorilor, securitatea cibernetică, precum și tranzacțiile de fuziuni și achiziții şi de pe piața de capital. Pentru următorii trei ani, participanții la studiu se așteaptă la intensificarea cazurilor în special în aceste domenii, dar și în altele, printre care se numără criteriile ESG (Environment, Social, Governance), fiscalitatea sau falimentele.

Din aceste considerente, mai mult de jumătate dintre companii (51%) și-au extins departamentul juridic, iar 54% apelează mai des la consultanți externi pentru soluționarea litigiilor, aceștia din urmă fiind selectați, în principal, în funcție de serviciile suplimentare pe care le oferă în domenii non-juridice, de la consiliere specifică industriei până la consiliere fiscală și asistență tehnică. În plus, marea majoritate a companiilor investesc deja în diverse mecanisme de digitalizare în acest domeniu, precum soluții software şi bazate pe inteligență artificială de management al litigiilor, precum şi de identificare a riscurilor şi luare a deciziilor care le vizează.

„Suntem mândri că am putut contribui, prin realizarea unui studiu de o asemenea anvergură, la identificarea şi cristalizarea tendinţelor, preocupărilor şi abordărilor la nivel global în ceea ce priveşte soluţionarea disputelor de business. Pentru noi şi pentru clienţii noştri, principala prioritate constă în prevenirea litigiilor, dar experiența arată că acestea nu pot fi întotdeauna evitate. Prin urmare, companiile trebuie să aibă o strategie cât mai clară cu privire la gestionarea controverselor juridice. Studiul confirmă că aceste strategii au devenit din ce în ce mai complexe, la nivelul corporațiilor, implicând procese sofisticate de identificare, analiză și management al disputelor, precum și o coordonare strânsă între specialiștii şi decidenții din zona juridică și non-juridică”, a declarat Mihnea Galgoțiu-Săraru (foto), Partener Reff & Asociații |Deloitte Legal, Liderul practicii de soluţionare a disputelor.

Studiul Deloitte Legal „New Roads to Dispute Resolution” a fost realizat în rândul a peste 550 de directori responsabili cu coordonarea activităților financiare, fiscale sau juridice, din companii din întreaga lume. Cei mai mulți respondenți sunt din Europa, respectiv 79%.

Analiză REI: Aproximativ 5 miliarde euro fonduri nerambursabile au la dispoziție companiile și autoritățile locale pentru investiții în panouri fotovoltaice, digitalizare, reciclare sau producție, în prima jumătate a anului. Ce proiecte pot fi implementate?

0

Nu mai puțin de 12 programe de finanțare, ce totalizează aproximativ 5 miliarde de euro, au la dispoziție companiile și autoritățile publice locale în următoarele luni, în cea mai generoasă perioadă de finanțări nerambursabile din istoria țării noastre, potrivit unei analize REI, grup de companii specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, cu o echipă de peste 80 de specialiști, în 13 birouri la nivel național, situată în top 3 companii de profil din România.

Potrivit datelor REI, un număr de șapte scheme de finanțare din prima jumătate a acestui an sunt dedicate atât companiilor nou-înființate (start-up), IMM, cât și întreprinderilor mari, care pot aplica pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor de producție, digitalizare, creșterea eficienței energetice sau reciclare, cu alocări totale ce depășesc 2 miliarde de euro.

De cealaltă parte, sectorul public beneficiază de un număr de cinci măsuri de sprijin pentru modernizarea și digitalizarea unităților de învățământ, îmbunătățirea rețelei de apă și canalizare din localități sau investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, prin instalarea de panouri fotovoltaice, cu alocări totale de circa 3 miliarde de euro.

Roxana Mircea, REI
Roxana Mircea, REI

„2023 este anul în care începem să vedem rezultatele proiectelor depuse în ultimii doi ani și este și momentul în care vom vedea lansate pe piață schemele cu alocări mari și foarte mari în domenii cheie, unde banii europeni sunt vitali pentru dezvoltare. Ne așteptăm la un interes uriaș în proiectele de investiții în instalarea de soluții pentru creșterea eficienței energetice – unde avem alocate peste 1,5 miliarde de euro – atât pentru sectorul public, cât și cel privat, în digitalizare – sesiune care se deschide la 15 februarie sau alocările masive destinate sectorului educațional ori intrastructurii de apă și canalizare. Anul 2022 a fost un exercițiu fantastic și un test care ne-a arătat că suntem pregătiți să facem față valului de finanțări din anii următori, iar începutul acestui an ne prinde mai pregătiți ca niciodată, cu o echipă de profesioniști și specialiști în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile – atât pentru companii, cât și pentru autorități publice”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup.

Ce apeluri sunt deschise sau se vor deschide în perioada următoare

SECTORUL PRIVAT

Apel PNRR – C6 – I.4. – Producție/asamblare/reciclare baterii sau celule solare – panouri fotovoltaice
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Energiei[1]
Beneficiari eligibili Start-up / micro / IMM / întreprinderi mari
Status apel Deschis
Obiectiv specific Schemă de ajutor de stat având ca obiectiv Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al bateriilor (producție și/sau asamblare și reciclare) și Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice (producție și/sau asamblare și reciclare)
Buget 259 mil. EUR (multianual)

~86 mil. EUR / an

Condiții eligibilitate ·         nu se încadrează în categoria „întreprinderilor aflate în dificultate”;

·         nu se află în proceduri de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității;

·         fac dovada că dețin cel puțin 25 % din cheltuielile eligibile ale proiectului;

·         să aibă o rentabilitate a cifrei de afaceri mai mare de zero într-unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate;

Cheltuieli neeligibile ·         cheltuieli pentru construcția imobilelor (altele decât cele aferente derulării procesului de producție – asamblare – reciclare);

·         cheltuielile aferente achiziției terenurilor;

·         TVA;

·         achiziția de echipamente second-hand;

·         cheltuieli cu închirierea mijloacelor fixe de producție;

·         cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport;

Sprijin financiar ·         max. 100 mil. EUR / GW capacitate anuală de producție pentru producția de electrozi și/sau componente ale electrozilor si bateriilor;

·         max. 100 mil. EUR / GW capacitate anuală de producție pentru asamblarea electrozilor în baterii și testarea/condiționarea bateriilor;

·         max. 200 mil. EUR pe capacitate anuală de producție GW pentru producția de baterii;

·         max. 400.000 EUR / MW capacitate anuală de producție de silicon și plachete;

·         max. 400.000 EUR / MW capacitate anuală de asamblare a celulelor și a modulelor fotovoltaice;

·         max. 800.000 EUR / MW capacitate anuală de producție a elementelor fotovoltaice.

Sesiune 16.01 – 16.03.2023

 

Apel PNRR – C6 – I.5. – Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Energiei[2]
Beneficiari eligibili Micro / IMM / întreprinderi mari
Status apel Deschis
Obiectiv specific Realizarea de economii în consumul anual de energie primară pentru entitățile care beneficiază de sprijin prin această măsură
Buget 80,6 mil. EUR
Condiții eligibilitate ·         solicitantul nu trebuie să se afle în stare de insolvență sau faliment sau obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară;

·         să nu fie în dificultate;

·         să nu fi beneficiat, până la data solicitării ajutorului de stat din prezenta măsură, de alte ajutoare de stat sau de minimis pentru aceleași cheltuieli eligibile în prezenta măsură, în domeniul eficienței energetice;

·         toți indicatorii de proiect, incluși în auditul energetic inițial, vor respecta criteriul diferenței dintre anul de referință 2021 și reducerea cu cel puțin 30% la sfârșitul perioadei de monitorizare a indicatorilor de rezultat, raportat la conturul energetic al proiectului prin raportul de audit energetic inițial, din anul în care proiectul devine operațional și vor fi conexați cu informațiile din studiul de fezabilitate.

Cheltuieli neeligibile ·         sistemele de producere a energiei din surse regenerabile;

·         echipamentele care nu demonstrează prin audit energetic condiția de economisire de energie în raport cu cea consumată în anul anterior finanțării, la nivelul proiectului întreprinderii;

·         cheltuielile privind informarea, publicitatea și auditul financiar;

·         costurile care nu sunt direct legate de obținerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică;

·         orice alte cheltuieli care nu fac obiectul proiectului;

·         achizițiile cu activele corporale „second-hand”;

·         TVA.

Sprijin financiar Max. 1,2 mil. EUR/proiect, reprezentând maxim 65% din costurile eligibile
Sesiune 14.12.2022 – 15.02.2023

(a fost solicitată prelungirea cu 3 luni a apelului)

 

Apel PNRR – C9 – I.3. – M.1.  Digitalizarea IMM
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene[3]
Beneficiari eligibili IMM
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Sprijinirea digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), ceea ce ar putea contribui ulterior la creșterea competitivității, favorizând inovarea acestor întreprinderi și facilitând noi formule de lucru.
Buget 347,5 mil. EUR
Condiții eligibilitate Solicitanții eligibili îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

·         au calitatea de întreprinderi mici, mijlocii sau microîntreprinderi (IMM);

·         au fost înființate cel târziu la 31.12.2021;

·         nu au avut activitatea suspendată în 2022;

·         au înregistrat profit în anul fiscal 2021;

·         nu sunt întreprinderi considerate „în dificultate”;

·         nu desfășoară activități de jocuri de noroc, nu au legătură cu industria de tutun, nu desfășoară activități de dezvoltare imobiliară sau financiară, nu desfășoară activități în domeniul extracției sau prelucrării de petrol sau gaze;

·         activitatea pentru care se solicită finanțare trebuie să fie aferentă unui cod CAEN autorizat la data de 31 decembrie 2021. Proiectul se poate implementa în una sau mai multe locații de implementare, aflate în aceeași regiune de dezvoltare.

 

Cheltuieli neeligibile ·         achiziția de echipmente second-hand;

·         cheltuielile de personal;

·         cheltuieli privind costuri administrative;

·         achiziția de terenuri;

·         achiziții în regim de leasing.

Sprijin financiar Între 20.000 – 30.000 EUR (microîntreprindere)

Între 20.000 – 50.000 EUR (întreprindere mică)

Între 20.000 – 100.000 EUR (întreprindere mijlocie)

Sesiune 15.02 – 18.04.2023
Apel PNRR – C6 – I.1. – Managementul deșeurilor
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor[4]
Beneficiari eligibili IMM
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economia circulară.
Buget 286 mil. EUR
Condiții eligibilitate Beneficiarul este autorizat să desfășoare activitate în cel puțin două dintre domeniile de mai jos:

ü  3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;

ü  3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;

ü  3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;

ü  3831 – demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;

ü  3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;

ü  3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

În plus:

·         solicitantul nu trebuie să se afle în stare de insolvență sau faliment sau obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară;

·         să nu fie în dificultate;

·         să fi efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția inițială pentru care se solicită finanțarea, în cei doi ani anteriori depunerii cererii de finanțare;

·         să nu fie autorizat să desfășoare cel puțin una din activitățile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase; 3822- tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase; 3832- recuperarea materialelor reciclabile sortate; 3831- demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor; 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase; 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

 

Cheltuieli neeligibile ·         cheltuielile cu achiziția de cap tractor sau mijloace de transport nespecializate aferente activităților prevăzute la CAEN 3811 și CAEN 3812;

·         orice alte cheltuieli care nu fac obiectul proiectului;

·         achizițiile cu activele corporale „second-hand”;

·         TVA.

Sprijin financiar Între 500.000 EUR și max. 8,4 mil. EUR / proiect
Sesiune T1 2023

 

Apel Investiții în producție – HG 959/2022 (sesiunea 2)
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Economiei[5]
Beneficiari eligibili Micro, IMM, întreprinderi mari
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare.
Buget 150 mil. EUR
Condiții eligibilitate ·         nu sunt considerate întreprinderi în dificultate;

·         asigură o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanţare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public;

·         au rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate;

·         investițiile realizate au o valoare, în echivalent lei, de minimum 3 milioane euro;

Lista sectoarelor de activitate eligibile CAEN din clasele 11, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 38
Sprijin financiar Max. 45 mil. EUR / proiect

Până la 60% sprijin nerambursabil sau chiar 80%, în cazul întreprinderilor mici

Sesiune T1 2023 (martie – est.)

 

Apel FOND DE MODERNIZARE: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Energiei
Beneficiari eligibili Start-up / micro / IMM / întreprinderi mari
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile
Buget 550 mil. EUR (multianual)
Condiții eligibilitate ·         să aibă ca activitate înscrisă în Statutul societății, între altele, activitatea privind producerea de energie electrică (corespunzătoare Diviziunii 35 – „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat”, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică;

·         solicitantul NU este întreprindere în dificultate;

·         investiția nu a mai beneficiat de sprijin nerambursabil;

·         proiectul are avizul tehnic de racordare (ATR) pentru locul de producere.

Activități eligibile Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse eoliene, din surse solare, din biomasă, biogaz, din energie geotermală sau din surse hidro.
Sprijin financiar Max. 20 mil. EUR / aplicant – 100% nerambursabil din costurile eligibile
Sesiune T1 2023

 

Apel FOND DE MODERNIZARE: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum
Destinație Sectorul privat
Administrare Ministerul Energiei
Beneficiari eligibili Start-up / micro / IMM / întreprinderi mari
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile
Buget 525 mil. EUR (multianual)
Condiții eligibilitate ·         să aibă ca activitate înscrisă în Statutul societății, între altele, activitatea privind producerea de energie electrică (corespunzătoare Diviziunii 35 – „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat”, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică, până la momentul contractării;

·         activitățile proiectului nu vor fi începute înainte de data depunerii ofertei pentru finanțare la Ministerul Energiei, cu excepția obținerii terenurilor și lucrărilor pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor și autorizațiilor și realizarea studiilor de fezabilitate;

·         solicitantul NU este întreprindere în dificultate;

·         ajutoarele pentru investiții se acordă numai instalațiilor noi, fără finanțarea capacităților de stocare a energiei;

·         investiția nu a mai beneficiat de sprijin nerambursabil;

Activități eligibile Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse eoliene, din surse solare, din biomasă, biogaz, din energie geotermală sau din surse hidro.
Sprijin financiar Max. 20 mil. EUR / aplicant – 100% nerambursabil din costurile eligibile
Sesiune T1 2023

 

 

 

SECTORUL PUBLIC

Apel PNRR – Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe
Destinație Sectorul public
Administrare Ministerul Educației[6]
Beneficiari eligibili UAT (consilii județene, autorități publice locale)
Status apel Deschis
Detalii apel Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ, Asigurarea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor/atelierelor școlare din sistemul preuniversitar, Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (IPT) și Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic, inclusiv al unităților de formare duală, cu excepția celor cu profil agricol, în funcție de specializarea lor și de nevoile lor concrete precum și cu echipamente digitale (simulatoare).
Buget 1,068 mld. EUR
Sesiune până la 19.03.2023

 

Apel PNRR – Componenta 1 – Managementul Apei – Investiția 1 (I1)
Destinație Sectorul public
Administrare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor[7]
Beneficiari eligibili UAT (consilii județene, autorități publice locale)
Status apel Deschis
Obiectiv specific Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene
Buget 780 mil. EUR
Sprijin financiar max. 15 mil. EUR / proiect

·         146.250 EUR/km – pentru extinderea retelelor de distribuție a apei;

·         218.400 EUR/km – pentru extinderea rețelelor de apă uzată.

Sesiune până la 21.02.2023
Apel PNRR – Componenta 1 – Managementul Apei – Investiția 2 (I2)
Destinație Sectorul public
Administrare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Beneficiari eligibili UAT (consilii județene, autorități publice locale)
Status apel Deschis
Obiectiv specific Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2.000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate
Buget 156 mil. EUR
Sprijin financiar ·         2.190 EUR / SIA pentru sistemele individuale adecvate de colectare și epurare a apelor uzate;

·          26.280 EUR / SPIA pentru sistemele publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate;

·         218.400 EUR / km – pentru investiții în rețele de apă uzată;

·         146.250 EUR / km – pentru investiții în rețele de alimentare cu apă.

Sesiune până la 15.02.2023

 

Apel FOND DE MODERNIZARE: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum
Destinație Sectorul public
Administrare Ministerul Energiei
Beneficiari eligibili UAT, Unitățile din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Autorități publice
Status apel În curs de deschidere
Obiectiv specific Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile
Buget 500 mil. EUR (multianual)
Condiții eligibilitate ·         demonstrează capacitatea financiară pentru implementarea proiectului prin indicatorii de solvabilitate, respectiv dacă raportul dintre Datorii totale și Capitaluri proprii trebuie să fie mai mic 7,5, în ultimul an financiar;

·         ajutoarele pentru investiții se acordă numai instalațiilor noi, fără finanțarea capacităților de stocare a energiei;

·          investiția/investițiile nu a/au mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, cu excepția studiilor preliminare – studiul de prefezabilitate, analiza geotopografică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție;

·         solicitantul nu este în dificultate.

Activități eligibile Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse eoliene, din surse solare, din biomasă, biogaz, din energie geotermală sau din surse hidro.
Sprijin financiar max. 20 mil. EUR / aplicant – 100% nerambursabil din costurile eligibile
Sesiune T1 2023

 

Apel PNRR – Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior, a palatelor și a cluburilor copiilor
Destinație Sectorul public
Administrare Ministerul Educației[8]
Beneficiari eligibili UAT (consilii județene, autorități publice locale)
Status apel Deschis
Detalii apel Dotarea cu echipamente TIC de tip „smart lab” și materiale educaționale specifice pentru dezvoltarea unui laborator digital inteligent în fiecare liceu, colegiu, școală profesională, precum și în palatele și cluburile copiilor, cu scopul de a cel puțin 1100 Smart lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ secundar și liceu.
Buget 118 mil. EUR
Sesiune 9.01 – 1.03.2023

 

 


[1] https://energie.gov.ro/lansare-procedura-necompetitiva-schema-de-ajutor-de-stat-avand-ca-obiectiv-sprijinirea-investitiilor-in-intregul-lant-valoric-al-bateriilor-productie-si-sau-asamblare-si-reciclare-si-sprijinirea/

[2] https://energie.gov.ro/schema-de-ajutor-de-stat-avand-ca-obiectiv-sprijinirea-investitiilor-in-modernizare-monitorizarea-si-eficientizarea-consumului-de-energie-la-nivelul-operatorilor-economici-in-vederea-asigurarii-efic-3/

[3] https://mfe.gov.ro/ghidul-specific-conditii-de-accesare-a-fondurilor-europene-aferente-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-in-cadrul-apelului-de-proiecte-digitalizarea-imm-urilor-grant-de-pana-la-100-000-e/

[4] https://pnrr.mmap.ro/managementul-deseurilor/apeluri-proiecte/

[5] http://economie.gov.ro/anunt-privind-ajutorul-de-stat-privind-acordarea-de-granturi-pentru-investitii-destinate-industriei-prelucratoare

[6] https://www.edu.ro/etichete/pnrr

[7] https://pnrr.mmap.ro/managementul-apei/

[8] https://www.edu.ro/comunicat_presa_117_2022_lansare_apel_competitiv_proiecte_apel_dotare_SmartLab_iss

Românii au realizat 203 milioane de tranzacții către comercianți, iar o plată din patru a fost la supermarket 

0

 

  • Utilizatorii Revolut din România au realizat 203 milioane tranzacții anul trecut, din care cele mai multe (27%) pentru cumpărături din supermarket și magazine alimentare 
  • În general, cumpărăturile clienților Revolut din România au fost pe un trend ascendent în 2022, indiferent de categoria de bunuri și servicii achiziționate, dar cele mai mari ponderi au fost deținute de cumpărături (18%) și divertisment (18%) 
  • Un utilizator român mediu al super-aplicației financiare a cheltuit, anul trecut, 749 de euro pentru divertisment, 530 de euro pentru călătorii și 500 de euro la shopping și la fiecare trei zile a realizat o achiziție cu Revolut

 

În 2022, clienții români au stabilit un nou record privind numărul de tranzacții realizate cu Revolut în scopul achizițiilor de bunuri și servicii – 203 milioane de tranzacții, cu 90% mai multe decât în 2021, în condițiile în care baza de clienți a progresat cu 67% în aceeași perioadă. Revolut, super-aplicația financiară britanică, are peste 25 de milioane de clienți la nivel global, din care 2,5 milioane în România, a doua piață după Regatul Unit.

Potrivit studiului realizat de Revolut, toate categoriile de cheltuieli au fost pe un trend ascendent, atât ca sumă totală, cât și ca număr de tranzacții, dar în topul creșterilor după numărul de tranzacții, în 2022 față de 2021, s-au aflat categoriile de bugete: divertisment (+37%), cumpărături/ shopping (+34%), restaurante (+33%). Valoarea medie a cheltuielilor realizate cu Revolut, pe parcursul anului 2022, de un utilizator mediu al super-aplicației financiare a fost de 2.181 de euro, iar valoarea medie a unei tranzacții a fost de 18,3 euro.

În 2022, Revolut și-a consolidat poziționarea ca fintech-ul preferat de tot mai mulți români pentru a-și gestiona bugetul personal și pe cel al familiei, pentru a face achiziții utile în casă, pentru a călători sau a petrece timpul liber într-un mod plăcut. Practic, în 2022, la fiecare trei zile, un utilizator mediu al Revolut a făcut o plată către un comerciant local sau din străinătate, cu cardul (fizic sau virtual), cu un device mobil sau direct din aplicație.

 

Mai bine de o treime din cheltuieli,
pentru alimente și produse de larg consum

 

Din datele agregate de super-aplicația financiară se poate vedea că, anul trecut, clienții Revolut din România au cheltuit cel mai mult la shopping (18% din suma totală a plăților către comercianți), procent inferior, totuși, celui înregistrat în 2021 de aceeași categorie de cheltuieli, care a reprezentat o cincime (20%) din suma totală a plăților către comercianți. Următoarele categorii de cheltuieli după ponderea deținută în volumul total al plăților au fost divertismentul (18%) și supermarketurile și magazinele alimentare (14%).

Un utilizator mediu din România a apelat cel mai des la Revolut pentru a plăti cumpărăturile obișnuite de alimente și produse de larg consum (39 de tranzacții pe an). Bugetul anual de cheltuieli al unui client mediu Revolut a arătat astfel: divertisment – 749 de euro/an, turism – 530 de euro/ an, shopping – 500 euro/ an, alimente și produse de larg consum – 375 euro/ an, restaurante, baruri, cafenele – 338 euro/ an, transport – 298 euro/ an și utilități – 246 euro/ an. Cel mai mic buget de cheltuieli a mers către sănătate – în medie, 191 de euro/ an/ client.

 

De la călătoria cu autobuzul la taxa de studii în străinătate,
Revolut este tot mai prezent în viețile românilor

 

În ceea ce privește repartizarea cheltuielilor pe categorii de comercianți, românii au lăsat cei mai mulți bani în magazinele alimentare și în supermarketuri și tot acolo au efectuat și cele mai multe tranzacții pe parcursul anului. Valoarea medie a unei plăți realizate către acești comercianți a fost 10 euro/ client/ tranzacție. De asemenea, un client român a plătit, în medie, 40 de euro/ tranzacție pentru achizițiile din magazinele de articole vestimentare, 19 euro/ tranzacție în benzinării, 16 euro/ tranzacție în restaurante, baruri, cafenele, 15 euro/ tranzacție pentru servicii de telecomunicații, 14 euro/ tranzacție în farmacii, 10 euro/ tranzacție în fast-food-uri.

Faptul că Revolut este una dintre băncile digitale preferate de români transpare și din numărul important al plăților făcute pentru achiziții de servicii și produse diverse. Acestea sunt legate atât de nevoile cotidiene ale consumatorilor, dar și de un stil de viață care a redevenit activ, cu mai multă mobilitate. De la plata călătoriei cu mijloacele de transport în comun, la taxa de studii către facultăți din străinătate sau achiziția de bunuri de folosință îndelungată, datele analizate de Revolut arată că super-aplicația își dovedește utilitatea și versatilitatea ca instrument de plată sigur, rapid, ușor de utilizat.

Românii au mai folosit Revolut ca să achite servicii de taximetrie și car-sharing (12 milioane de tranzacții), bilete pentru servicii de transport în comun (autobuz, metrou, ferry, 9,4 milioane de tranzacții), servicii de livrare mâncare (5,3 milioane tranzacții), produse de panificație și brutărie (3,2 milioane tranzacții), telecomunicații (3 milioane de tranzacții), produse digitale de divertisment – cărți, muzică, filme, conținuturi media (2,4 milioane de tranzacții).

O altă tendință importantă este aceea că românii apelează la Revolut atât pentru achiziții online sau pe platforme de e-commerce, cât și pentru achizițiile offline. Astfel, în top 10 după sumele plătite de către utilizatorii români de Revolut către diverși comercianți se află, pe primul loc, la fel ca în anii trecuți, Emag, urmat de Carrefour, Tazz, Dedeman, Bolt, Digi RCS-RDS, Uber, Vodafone, Engie, Enel Energie.

În topul comercianților după numărul de tranzacții realizate cu Revolut, pe primul loc se află Bolt (peste 3,3 milioane tranzacții), urmat de Uber (3,3 milioane tranzacții), Apple (3,1 milioane tranzacții), Carrefour (3 milioane tranzacții), Tazz (1,6 milioane tranzacții), Compania de transport local Cluj-Napoca (1,1 milioane tranzacții), Emag (1,1 milioane tranzacții), Google (1 milion tranzacții), McDonalds (960.000 tranzacții).

 

Pentru mărirea salariului, schimbarea locului de muncă nu este unica soluție

0

 

de Ioana Petrea, Managing Partner – RightFIT Romania (foto)

Piața muncii în România se arată foarte dinamică, încă de la început de an. După doi ani marcați de pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina și în contextul economic incert legat de acest eveniment, în acest moment, piața muncii este într-un context nou și foarte complex. Angajatorii au pus pe piață un număr de locuri de muncă în creștere în ultimii doi ani: în 2022, cu 14% mai multe locuri de muncă vs 2021, iar pentru 2023 trendul ascendent se păstrează.

Studiul Consumer Sentiment publicat la începutul anului de MKOR Consulting aduce în discuție în primul rând intenția angajaților de a-și schimba locul de muncă în lunile următoare din motive precum creșterea venitului, a beneficiilor extrasalariale sau o mai mare siguranță a locului de muncă. Factorul cel mai important este creșterea salarială. Conform acestui studiu, peste 7 din 10 angajați sunt dispuși să își schimbe locul de muncă pentru a obține un venit lunar mai mare.

Dar pentru mărirea salariului schimbarea locului de muncă nu este unica soluție. Dimpotrivă, eu recomand această opțiune abia după ce angajatul și-a evaluat toate celelalte posibilități pe care le are. Cu siguranță că există industrii în care salariul minim este foarte mare comparativ cu alte activități, iar aici mă refer în special la industria de IT. Dar din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, astfel de schimbare nu este benefică. Adaptarea la o nouă piață, la o nouă activitate și la o nouă cultură organizațională într-un timp relativ scurt, astfel încât un angajat să livreze rezultate bune, poate fi dificilă pentru mulți candidați. Este posibil ca noul angajat să nu se adapteze, iar investiția făcută atât de acesta, cât și de organizație să nu fie rentabilă, colaborarea încheindu-se la finalul perioadei de probă. Referindu-mă strict la creșterea venitului pe care angajatul a avut-o în vedere, în acest scenariu ea se produce doar pentru o scurtă perioadă, urmată de o instabilitate financiară până la găsirea unui nou loc de muncă.

Recomandarea mea pentru angajați este de a iniția o discuție cu angajatorul și a negocia o creștere salarială nu doar în funcție de nevoile sale. Este mai sustenabilă această alegere, în condițiile în care angajatul simte că în compania în care deja lucrează poate aduce un plus de valoare, iar organizația are în continuare perspective de dezvoltare pe piața pe care activează. Această negociere, pentru că angajatul și angajatorul se află într-o relație de colaborare, de parteneriat, trebuie să fie pregătită cu argumente privind valoarea contribuției angajatului la îndeplinirea obiectivelor generale ale firmei și performanța individuală. În esență, pentru ca negocierea să fie eficientă, trebuie să se ia în considerare contextul economic actual, performanța companiei, dar mai ales rezultatele angajatului. O monitorizare eficientă a nevoilor și a rezultatelor se face dacă există discuții periodice între angajat și angajator. Recomandarea mea este ca frecvența acestora să fie de două ori pe an. La fel de important este ca, pe lângă evaluarea activității și a rezultatelor individuale, și stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță să fie făcute tot în cadrul unei discuții, pentru a avea așteptări previzibile și aceeași unitate de măsură atunci când se vor discuta livrabilele și rezultatele. Un astfel de proces implementat construiește o relație de încredere pe termen lung, aduce o stabilitate a relațiilor de muncă și o bună cunoaștere a nevoilor angajaților, astfel încât, atunci când este posibil, să se poată implementa soluțiile cele mai avantajoase pentru ambele părți.

Contextul creșterilor salariale are impact și asupra candidaților care nu au avut un loc de muncă anterior, este vorba de absolvenții de studii liceale sau universitare. Transparența salariilor, adoptată din ce în ce mai mult de companii, poate direcționa candidații către domenii sau activități pentru care aceștia nu au nici pregătire și nici abilități, dar sunt atractive financiar. Pentru tinerii la început de drum, recomand o analiză atentă a pieței, precum și a nevoilor lor de dezvoltare profesională pe termen lung. Pentru o alegere cât mai potrivită, ei pot apela în primul rând la servicii de orientare în carieră. Acestea sunt oferite, de cele mai multe ori, gratuit, în cadrul școlilor sau facultăților și la webinare gratuite organizate de diferite companii. În această etapă, este important să culeagă cât mai multe informații și să-și contureze un plan de carieră pe termen mediu, să nu ia o decizie determinată doar de contextul actual. Pe lângă informațiile teoretice, recomand tinerilor să experimenteze diferite activități încă din timpul facultății. Acestea pot fi în cadrul asociațiilor studențești, voluntariat, stagii de practică sau chiar internship. Experiența dobândită astfel îi va poziționa mai bine pe piața muncii la momentul absolvirii, având deja o înțelegere a relației cu un angajator și a modului în care ei pot desfășura anumite activități. La fel ca în cazul angajaților cu vechime, este recomandat ca tinerii absolvenți să își facă mai întâi o evaluare a nevoilor și posibilităților de a livra rezultate pentru a negocia în mod onest salariul cu viitorul angajator.

În concluzie, consider că în acest context dinamic și destul de solicitant, atât pentru angajat, cât și pentru angajator, se poate ajunge la o stare de echilibru doar printr-o colaborare între părți, o argumentare a cererii și a ofertei bazată pe rezultate, prin deschidere și transparență din partea angajatorului și onestitate din partea angajatului sau a viitorului angajat.

eJobs: 3.500 de lei este salariul mediu net al celor care lucrează în transport și distribuție

0

Conform  indexului salarial realizat de eJobs, 3.500 de lei este salariul mediu net al celor care lucrează în transport și distribuție. Două treimi din angajați câștigă însă maximum 4.000 de lei net, pe lună. Un curier are, în medie, un salariu de 2.800 de lei, un dispecer auto 4.000 de lei, iar un șofer 2.700 de lei.

 Peste 2.600 de joburi în transport și distribuție au fost postate de angajatori de la începutul anului și până acum pe eJobs.ro, acesta fiind unul dintre domeniile care recrutează masiv, dar și care atrage, lunar, un număr mare de aplicări – peste 60.000 înregistrate doar în luna ianuarie. Cele mai multe dintre aceste joburi se adresează candidaților entry level și fără experiență, urmați de cei mid level (care au între doi și cinci ani de experiență în domeniu). Mult mai puțin sunt căutați, la acest început de an, seniorii și managerii.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs.ro

„Asta se întâmplă pentru că vorbim despre un domeniu cu fluctuație mare de personal pe aceste segmente – entry și mid level. În plus, volumele de business ale angajatorilor din sector au crescut considerabil în ultimii doi ani, astfel încât și de aici a venit nevoia unor extinderi firești ale echipelor. Spre exemplu, numai pentru curieri, unul dintre cele mai căutate profile de candidați din transport și distribuție, avem în acest moment peste 700 de joburi deschise în platformă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu al celor care lucrează în transport și distribuție este de 3.500 de lei pe lună. Un promoter câștigă 2.800 de lei, în timp ce media pentru un dispecer auto ajunge la 4.000 de lei. Șoferii au salarii medii de 2.700 de lei, însă acest plafon este aplicabil doar celor a căror activitate nu implică deplasări în alte orașe sau în afara țării. „În ceea ce-i privește pe șoferi, plaja salarială este foarte largă și depinde de program, de timpul de autovehicul condus și, desigur, de distanțele pe care trebuie să le parcurgă. Astfel, salariul unui șofer de camion urcă la o medie de aproape 3.800 de lei pe lună, iar cel a unui șofer de tir pe curse internaționale poate depăși 13.000 – 14.000 de lei”, completează Roxana Drăghici.

Deși media salarială din acest domeniu este de 3.500 de lei și mai mult de jumătate dintre pozițiile deschise vizează candidați entry level, pentru joburile de specialiști sau manageri, salariile oferite pot ajunge să depășească media generală pieței pentru poziții similare. Astfel, au fost introduse și salarii de 20.000 de lei pentru funcția de director economic, 18.000 de lei pentru Chief Technological Officer, 16.000 de lei pentru project manager sau 13.000 de lei pentru un director administrativ.

În ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate 61.000 de aplicări pentru locurile de muncă din transport & distribuție. 90% dintre aplicări sunt pentru joburile din țară și 5,3% pentru cele din străinătate. Pentru locurile de muncă entry level, diferența de salarizare dintre România și țări din vestul Europei poate fi și de 1 la 5. 4,7% din aplicări sunt pentru joburile remote.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din transport și distribuție sunt pentru:

  • Operator calculator – 2.300 de lei
  • Curier – 2.500 de lei
  • Gestionar depozit – 2.700 de lei
  • Tehnician  – 2.700 de lei
  • Contabil junior – 2.800 de lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din transport & distribuție sunt:

  • Galați: 1.800 de lei
  • Vaslui: 2.300 de lei
  • Buzău: 2.500 de lei
  • Brăila: 2.500 de lei
  • Zalău: 2.700 de lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din transport & distribuție sunt:

  • București : 4.000 de lei
  • Cluj – Napoca: 3.800 de lei
  • Timișoara: 3.500 de lei
  • Sibiu: 3.300 de lei
  • Arad: 3.000 de lei

 

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director economic: salariul mediu net la nivel național – 6.500 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei
  • Project manager: salariul mediu net la nivel național – 6.000 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 16.000 lei
  • Director transporturi: salariul mediu net la nivel național – 6.000 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 15.000 de lei
  • Dispecer transport: salariul mediu net la nivel național – 4.000 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 13.000 lei
  • Specialist recrutare: salariul mediu net la nivel național – 3.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 12.000 lei

 

Training pe teme de educație economică și financiară

0

Organizația Junior Achievement (JA) România și Asirom derulează în parteneriat proiectul JA Sensul Banilor, început în 2021. Proiectul se adresează profesorilor și elevilor, prin training și materiale educaționale pe teme de educație economică și financiară, pe o platformă interactivă de învățare.

Cristian Ionescu, președinte al Directoratului Asirom: „Unul dintre obiectivele noastre este susținerea educației și sprijinirea comunităților în care ne desfășurăm activitatea, construind împreună un viitor mai simplu și mai sigur pentru tinerele generații. Credem cu tărie că educația financiară, înțelegerea nevoii de prevenție și gestionarea resurselor sunt elemente importante în dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor, reprezentând bazele pentru o societate modernă și un viitor prosper.”

Beneficiari în acest an școlar, până în iunie, sunt 3.000 de elevi din toată țara, din medii defavorizate economic. Lucrând în echipă cu colegi ai lor și cu membri ai familiei, vor fi provocați, după cum anunță inițiatorii proiectului, „să analizeze diferiți factori care pot influența din punct de vedere financiar și să descopere care sunt răspunsurile potrivite la întrebările:Ei „își vor îmbunătăți, cu sprijinul profesorilor, cunoștințele financiare, de la noțiuni economice simple legate de bani, bugetul familiei, resurse, la consum și economii, și vor fi motivați, prin exerciții atractive și simulări, pentru a putea lua în viitor decizii raționale legate de finanțele proprii în diferite situații”.

Elevii vor învăța să răspundă unor întrebări de felul „Cum ne putem administra corect banii? Cum luăm cele mai bune decizii financiare? Cum putem economisi inteligent? Cum putem gestiona riscurile apărute?”

La ediția precedentă a proiectului au participat 3.000 de elevi, coordonați de profesori din 42 de unități de învățământ, din 27 de localități, din mediul urban și din cel rural.

 

InfoCons: 80% din consumatorii români permit utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare!

0

Cât de dispuși sunt cetățenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online?

Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

Mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal.

În mod similar, 40% a limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE.

Cele mai mari ponderi au fost observate în

–          Olanda (73%);

–           Finlanda (70%);

–           Danemarca și Germania (ambele 63%) ;

–           Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în

–           Bulgaria (10%);

–           România (20%);

–           Grecia (29%);

–           Slovacia (30%) ;

–           Letonia (32%).

Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informatiile rezultate in studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate au relevat faptul ca:

–          – 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.

–          – 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reiesit faptul  ca cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

–          Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reiesit a fi:

–           phishing-ul (57%);

–          spam(57.5%);

–           furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai putin cunoscuta de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fara a fi distruse si care contin date personale si bancare – trashing (25,8%).

–          Intervievatii au declarat ca au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate dupa cum urmeaza:

–          45.3%, prin solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet;

–           42.9%, prin phishing- furt de date via e-mail;

–           38,5%, spam;

–           38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat in cadrul Proiectul  European – SYstem for Prevention and Combat Identity Theft – SYPCIT – Directorate General Home Affaire desfasurat de Asociatia InfoCons, in parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT si UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI ROMA TOR VERGATA

EY România: Anul 2023 va marca o nouă etapă în abordarea digitală a raportărilor și controalelor fiscale

0

Transparența și schimbul de informații la nivel internaţional vor avea un impact important asupra contribuabililor români

 

Creșterea conformării fiscale va fi obiectiv prioritar pentru ANAF  

 

Transformarea și automatizarea funcției fiscale în România, reformarea sistemului fiscal național, aspecte privind impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, provocările privind inspecțiile fiscale pe TVA, taxele de mediu, noutățile din domeniul vamal sau impactul schimbului transfrontalier de informații fiscale au fost printre cele mai importante linii ale dezbaterilor din cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate EY 2023, ediția a 17-a. Seria de expuneri, dezbateri și clarificări ale unor subiecte de interes național a acoperit întreg spectrul, atât de complex, al fiscalității românești.

Invitații din partea autorităților, Lucian Heiuş, președintele ANAF, și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, au vorbit în deschiderea lucrărilor conferinței, despre noua eră digitală pentru raportările și controalele fiscale, dar și despre transformarea și automatizarea funcției fiscale în România, aspecte cu impact major asupra contribuabililor, persoane fizice și juridice deopotrivă, și a relației lor cu autoritățile ficale.

 

„Suntem conștienți de probleme, de dorința de a se face cât mai repede modernizarea și digitalizarea ANAF, iar dialogul permanent cu mediul de afaceri ne ajută să vedem unde greșim și care sunt nevoile, astfel încât să mergem accelerat către modernizarea instituției”, a subliniat președintele ANAF, Lucian Heiuş. Acesta a explicat cele doua mari proiecte ale instituției, aflate în plină dezvoltare, a căror finalizare ar trebui să aibă loc în 2025: Big Data – platforma care va permite realizarea unor analize complexe ale situațiilor contribuabililor, astfel încât controalele fiscale să se realizeze mult mai eficient. Pe de altă parte, este vorba despre implementarea declarației SAF-T, e-factura și ro-e-transport, mecanisme structural-funcționale al căror obiectiv final este de a descuraja și a diminua fenomenul evazionist.

La rândul său, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, s-a referit la trendul de aliniere a sistemului fiscal românesc la cel european, inclusiv la posibile creșteri de taxe în viitor, dar nu în 2023. Pe de altă parte, a amintit despre faptul că actualul Cod Fiscal ar trebui mult îmbunătățit și modificat, acțiune complexă și de durată. „Vom cere un mandat din partea guvernului pentru rescrierea Codului Fiscal. Pentru că sunt foarte multe modificări de făcut, ar trebui să avem măcar un an la dispoziție. Vom avea alături de noi și Banca Mondială și FMI, întrucât resursele necesare pentru o reformă sunt foarte costisitoare, înseamnă și pregătirea celor care lucrează în sistem, dar și educația financiară a contribuabililor”, a explicat acesta.

La începutul acestui an au intrat în vigoare o serie de modificări legislative și de proceduri, cu impact asupra contribuabililor, atât persoane fizice, cât și juridice, care vor fi nevoiți să se conformeze noilor reguli. Creșterea conformării fiscale privind impozitul pe venit și impozitul pe profit este un obiectiv prioritar pentru autorități, prin care se vor putea asigura veniturile bugetului de stat și îndeplinirea obiectivului de creștere a ponderii taxelor colectate în PIB, de la 27% (2022) la 30% (2023). Nu mai puțin importantă, alături de implementarea declarațiilor electronice – SAF-T, e-factura și ro-e-transport – este Directiva de raportare publică a informațiilor privind impozitul pe profit, ca noutate a anului în curs.

„În economia românească am constatat în 2022 efectele crizei energetice, ale pandemiei și ale nesiguranței de la granițe. Inflația a atins maxime de mai multe decenii în multe economii OCDE și s-a dovedit a fi mai persistentă decât se aștepta inițial, ducând la o criză a costului vieții. Multe economii sunt pe cale să se contracte, dar recesiunea vă fi probabil scurtă și superficială. Cum economia noastră este încă vulnerabilă la evoluția preţurilor la energie, trebuie să ne adaptăm, ca mediu de afaceri și guvern, și să colaboram pentru a face faţă acestor provocări, mai ales în domeniul fiscal. În plus, accesul inegal la rețelele digitale și la tehnologie ar putea adânci inegalitatea între noi și alte ţări, și ne-ar putea afecta capacitatea de dezvoltare”, a menționat Miruna Enache – Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții EY.

În ceea ce privește relația dintre contribuabili și autorități, s-a discutat despre Spațiul Virtual Privat (SPV) și necesitatea îmbunătățirii acestuia, ca unic vector de relaționare cu autoritatea, astfel încât să poată fi descurajata intenția de evaziune fiscală.

Un alt subiect intens discutat în cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate EY 2023 a fost cel privind modificările importante din zona impozitelor directe, impozitarea microîntreprinderilor, tendințe și perspective în privința statutului de angajat versus colaborator, noi raportări în 2023, dar și despre facilitați fiscale pentru domeniul IT sau al energiei.

„Ultimii ani, dar mai ales anul 2022, au venit cu schimbări semnificative în relația dintre ANAF și contribuabili. Fie că discutăm despre șocul pandemiei în 2020 ori despre provocările regionale ce au debutat anul trecut, nu putem contesta faptul că ansamblul acestor nedorite evenimente a condus la accelerarea digitalizării și, poate mai repede decât ne așteptam, la schimbarea paradigmei interacțiunilor contribuabililor cu organele fiscale. Așteptăm cu interes evoluțiile anului 2023 și sperăm la o aplicare unitară și eficientă a tuturor modificărilor legislative aduse la final de 2022″, a menționat Călin Stan, Avocat, Director, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL.

În privința inspecțiilor și controalelor fiscale, semnalul autorităților, pe fondul modificărilor legislative aplicabile din acest an, a fost unul foarte clar: se vor intensifica, atât ca număr, cât și ca structură și tematică.

„Vedem că și în anii care urmează, maratonul digitalizării fiscale continua: SAF-T,  sistemul Ro-transport pentru produsele cu grad de risc, e-factura pentru produse cu risc și canalul B2G sunt operaționale și aduc multiple provocări pentru agenții economici. Companiile trebuie să ţină pasul cu proiectele de modernizare din strategia ANAF, care vor transforma inspecțiile fiscale și vor duce cât mai mult în direcția unor controale fiscale digitale. E-factura generalizată devine urgența anului 2023. România depinde de o aprobare din partea Consiliului UE, care, mai devreme sau mai târziu se va obține – această certitudine este susținută de mobilizarea la nivelul UE prin adoptarea pachetului Vida – VAT in the digital age, în care unul dintre cei trei piloni îl reprezintă tocmai facturarea electronică. În contextul în care unul dintre obiectivele majore ale statului român în domeniul fiscal este acela de diminuare a decalajului de TVA, deși ianuarie 2024 ar putea părea un termen îndepărtat pentru autoritățile fiscale și suficient pentru ca agenții economici să se conformeze, cu siguranță un astfel de termen va fi unul foarte strâns pentru majoritatea companiilor mari și mijlocii”, a explicat Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală.

Pe de altă parte, „am reținut din strategia ANAF faptul că inspecțiile fiscale în 2023 vor avea ca zonă de focus TVA-ul, alături de prețurile de transfer și sectoarele cu risc fiscal ridicat.  Așadar, planificarea și pregătirea unei inspecții fiscale sunt esențiale pentru a preveni viitoare dispute fiscale”, a adăugat aceasta.

„În cadrul celei de-a 17-a ediții a Conferinței Anuale de Fiscalitate EY am abordat o serie de subiecte de maxim interes pentru mediul de afaceri, dar și pentru contribuabilii persoane fizice – am dezbătut noutățile legislative în domeniul fiscalității, necesitatea creșterii gradului de conformare a contribuabililor, dar am vorbit și despre cum putem contribui, individual și colectiv, la reformarea sistemului fiscal din România”, a concluzionat Claudia Sofianu, Partener, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.

 

Google sub lupa autorităților antitrust în SUA. Ar putea fi divizat gigantul?

0

Este oare posibil ca „era Google” să se apropie de sfârșit? Gigantul se confruntă cu provocări multiple, de la dominația sa în domeniul căutărilor pe internet, amenințată de chatboții ce folosesc  inteligența artificială, cum ar fi recent lansatul ChatGPT, până la divizia sa de publicitate, extrem de profitabilă, aflată însă sub lupa autorităților antitrust americane care acuză compania de practici concurențiale neloiale.

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a intentat un proces împotriva Alphabet Inc., compania-mamă a Google, pentru încălcări ale Legii Sherman și a cerut o separare a diviziei de business de publicitate de cea de tehnologie. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi cea mai mare „dezmembrare” corporatistă din ultimele decenii. 80% din veniturile Google depind de business-ul  de publicitate.

La nivel global, Google este lider în ce privește utilizarea motoarelor de căutare și consumul de date. Piața motoarelor de căutare este dominată de Google cu 92,42%, urmat de Microsoft Bing cu 3,45%, Yahoo cu 1,32% și de chinezii de la Baidu cu mai puțin de 1%. De asemenea, 71,55% din consumul global de date mobile provine de pe dispozitivele Google Android, 27,8% de pe dispozitivele Apple IOS și restul de 0,65% de pe alte sisteme de operare. Traficul de internet în funcție de browser este dominat de Google Chrome cu peste 65%, urmat de Safari de la Apple cu aproape 19%, lăsând browserul Microsoft Edge cu 4%.

Conform sondajului eToro Retail Investor Beat, și investitorii români folosesc google.com ca principală sursă de căutare de informații, urmată de social media. Acest lucru se observă și în rândul publicului larg, unde cele mai vizualizate site-uri web sunt în ordine google.com, youtube.com și facebook.com.

Procurorul general adjunct Jonathan Kanter a menționat că, la sfârșitul anului 2016, un director de publicitate digitală de la Google a pus următoarea întrebare într-un schimb intern de e-mailuri: „Este o problemă mai profundă faptul că deținem platforma, platforma de comerț și o rețea uriașă? Analogia ar fi dacă Goldman sau Citibank ar deține Bursa de Valori din New York?”. Pornind de aici, DoJ afirmă că Google a avut un comportament constant timp de 15 ani care a avut – și continuă să aibă – ca efect: eliminarea competitorilor, diminuarea concurenței, umflarea costurilor de publicitate, reducerea veniturilor creatorilor de site-uri web, împiedicarea inovației și uniformizarea pieței publice a ideilor.

Google a declarat miercuri că este de părere că plângerea Departamentului de Justiție al SUA, care acuză compania de abuz de poziție dominantă în domeniul publicității digitale, este „neîntemeiată” și că se va apăra cu fermitate. Procesul intentat lui Google este o bătălie pe termen lung și nu este singulară în zona companiilor mari din domeniul tehnologiei. Există acțiuni similare deschise, în apel sau soluționate împotriva Meta, Apple și Amazon. Alphabet are și alte procese antitrust începute în timpul administrației Trump, inclusiv unul privind dominația sa ca motor de căutare pe internet.

Chiar și înainte de acțiunea antitrust, acțiunile Alphabet au suferit scăderi pe piețele financiare în ultimul an, alături de întregul sector tehnologic. Acțiunile au pierdut 34% în 2022, în condițiile în care creșterea veniturilor a încetinit, iar investitorii s-au îngrijorat de tendințele mai slabe din zona publicității online.

Alphabet este a 10-a cea mai deținută acțiune de către investitorii români pe platforma eToro. Investitorii au reacționat la știrile legate de proces, iar acțiunile companiei s-au depreciat cu 2% după aflarea veștii și cu încă 2,5% miercuri, influențate și de estimările Microsoft privind o scădere a afacerilor în cloud. Cu toate acestea, ieri prețul acțiunilor a recuperat scăderea de miercuri și se află în creștere cu 10.55% de la începutul anului. Procesul, care se află la început, cel mai probabil nu va influența prețul acțiunilor pe termen scurt.

Legea Sherman emisă în 1890, pe care se bazează procesul antitrust, interzice în linii mari acordurile anticoncurențiale și comportamentul unilateral care monopolizează sau încearcă să monopolizeze piața relevantă. Există precedente în trecut, când Departamentul de Justiție a reușit să restructureze companii monopoliste precum Standard Oil și American Tobacco în 1911 și Bell System/AT&T în 1982. În cazul Bell/AT&T, procesul a durat opt ani și s-a încheiat cu un acord negociat care a separat Bell de AT&T și a împărțit-o în unități mai mici. În toate cazurile de divizare, pentru investitori rezultatul a fost bun, în cazul AT&T acțiunile apreciindu-se cu peste 200%.

Peste 58% din români vor să își schimbe jobul în 2023, în timp ce 55,4% vor să facă o reconversie profesională în următorii 5 ani!

0

Criză, scumpiri, război, sărăcie – cuvintele-cheie care ne guvernează viețile și pe care le auzim tot mai des în jurul nostru în ultima perioadă. Într-un context care ne demonstrează cât de repede se pot schimba lucrurile pentru fiecare dintre noi, cât de important este să învățăm să ne facem strategia de viață și de carieră pentru următorii 5-10 ani?

Semne bune anul are! Peste 58% din români vor să își schimbe jobul în 2023, în timp ce 55.4% vor să facă o reconversie profesionala în următorii 5 ani.

Sunt datele unui sondaj realizat de Centrul de Carieră și care ne ajută pe fiecare dintre noi să (ne) descoperim noi valențe, oportunități și strategii, în tot ceea ce cântărește și reprezintă traseul nostru profesional.

 2049 respondenți au fost chestionați în cadrul sondajului

 

Peste 26% dintre cei intervievați lucrează în domeniul IT, 13,8% în alte domenii, în timp ce pe al treilea loc îi regăsim pe cei din domeniul Finanțe/Bănci, în proporție de 10,6%.

Cum simți că va fi 2023 pentru tine? Ce îți dorești cel mai mult, din punct de vedere profesional, la acest început de an? În acest moment al vieții tale, munca îți afectează viața personală? În 2023 ai în plan să investești în tine și să faci cursuri de dezvoltare personală sau profesională? – Sunt doar câteva dintre întrebările din cadrul acestui sondaj care te pot lămuri ce trebuie să adaugi/ să schimbi/ să îmbunătățești în relația ta cu zona profesională, una care pe termen lung îți poate afecta și calitatea vieții personale.

Observam și dinamici diferite în planurile de cariera pe judete!

În următorii 5 ani, în Bucuresti par a fi cele mai multe planuri de reconversie profesională: 60% din respondentii din Bucuresti declara ca schimba direcția carierei în 5 ani, preferand în ordine:  Antreprenoriatul – IT – MKT – HR.

În Iasi 58% din respondenti declara ca vor face o reconversie în următorii 5 ani, în timp ce Clujenii sunt mai rezervati: doar 48% din respondentii din Cluj au planuri de reinventari profesionale.

Românii, dispuși să investească în cursuri
de dezvoltare personală sau profesională

 

Peste 38% dintre respondenți consideră că anul 2023 va fi unul al provocărilor, în timp ce peste 23% susțin că va fi deopotrivă și unul al schimbărilor.

Când vine vorba de investiții în cursurile de dezvoltare personală aproape 90% dintre respondenți au declarat că au în plan să investească în cursuri de formare și dezvoltare personală sau profesională. 

În ceea ce privește banii pe care sunt dispuși să-i aloce acestor cursuri de pregătire, bugetul se ridică undeva la 300+ pentru 37,9% dintre cei intervievați.

 

 ANDRA PINTICAN, Fondatoare Centrul
de Carieră și Școala de HR:
„O situație inedită pentru mine rămâne
reconversia de la fotbalist la …IT-ist.”

 

„De aproximativ doi ani observăm un apetit ridicat al angajaților și al candidaților din piața muncii în a-și crește valoarea profesională. Anul trecut, la Centrul de Carieră, am avut mii de cursanți din toată țara, cu profile diferite, care și-au propus să învețe să își facă design de carieră. De când lucrez în HR și Consiliere de Carieră nu am simțit atât de mult interes din partea candidaților în a-și crește valoarea profesională.

Planurile de carieră dezvoltate în interiorul companiilor nu mai sunt suficiente pentru angajați care își doresc planuri de carieră în concordanță cu viziunea lor de viață, nu planuri aliniate la viziunea organizației și atât.

Prin metodologia Career Reframing, am consiliat și asistat reinventări profesionale foarte ambițioase de la secretară la Project Manager, de la preot la profesionist HR. Dar, mărturisesc că o situație inedită pentru mine rămâne reconversia de la fotbalist la …IT-ist.

Modul în care muncim se află  într-o schimbare fără precedent, iar oamenii au nevoie de ajutor profesionist pentru a naviga cu succes printre aceste schimbări”, mărturisește Andra Pintican, Fondatoare Centrul de Carieră și Școala de HR.

 

România în proceduri de infringement și în domeniul energiei și climei

0

Comisia Europeană solicită CROAȚIEI, UNGARIEI și ROMÂNIEI să prezinte rapoarte referitoare la obiectivele lor naționale pentru 2020 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică

Comisia Europeană a decis pe 26 ianuarie, să trimită o scrisoare de punere în întârziere Croației [INFR(2022)2164] pentru că nu a prezentat, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2020 privind eficiența energetică și ponderea energiei din surse regenerabile. De asemenea, Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei [INFR(2022)2165] și României [INFR(2022)2166] pentru că nu au prezentat un raport complet, în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor climatice, cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice stabilește cerința ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020, stabilite în Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică. Regulamentul privind guvernanța mai prevede ca, până la același termen, statele membre să raporteze despre obiectivele lor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, astfel cum se prevede în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Cele trei state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Eficiență energetică: Comisia solicită POLONIEI și ROMÂNIEI
să notifice evaluările lor cuprinzătoare
privind cogenerarea de înaltă eficiență

Comisia a decis astăzi, 26 ianuarie, să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei [INFR(2022)2163] și României [INFR(2022)2161], prin care solicită statelor membre să respecte Directiva privind eficiența energetică [Directiva 2012/27/UE]. În special, statele membre ar trebui să dezvolte o infrastructură eficientă de încălzire și răcire și/sau să permită dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea încălzirii și răcirii din căldura reziduală și din surse regenerabile de energie. Statele membre trebuie să efectueze și să prezinte Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii centralizate eficiente. Evaluarea cuprinzătoare trebuie actualizată o dată la cinci ani și notificată Comisiei. Până în prezent, Polonia și România nu au comunicat o evaluare actualizată până la termenul de 31 decembrie 2020. Cele două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Transelectrica – întâlnire bilaterală cu oficialii Guvernului Republicii Moldova pentru  proiectele de cooperare în domeniul interconectării energetice 

0

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice  Transelectrica SA a primit joi, 26 ianuarie 2023, delegația oficială din Republica  Moldova, condusă de Andrei Spînu, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și  Dezvoltării Regionale, într-o vizită pe tema consolidării colaborării în domeniul  energetic. 

În cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței  de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a CNTEE Transelectrica SA, pe  piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca  OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova. La discuții au luat  parte Gabriel Andronache, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Bogdan  Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM.

Vizita de la sediul CNTEE Transelectrica SA vine în continuarea discuțiilor găzduite miercuri,  25 ianuarie 2023, de Ministerul Energiei, privind dezvoltarea cooperării energetice dintre  România și Republica Moldova prin proiecte concrete.

Președintele Directoratului Gabriel Andronache a participat la întâlnirea de la Ministerul  Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități  bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice. Pe masa discuțiilor cu partenerii  moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de  interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi  interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a  Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova  privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice).

Totodată, printre subiectele tratate s-a numărat și stadiul demersurilor de integrare a ÎS  Moldelectrica în cadrul ENTSO-E, proces pentru care Transelectrica și-a reafirmat sprijinul prin  punerea la dispoziția operatorului de transport și sistem din Moldova expertiza necesară îndeplinirii pașilor de conformitate.

Vizita delegației de nivel înalt din Republica Moldova reconfirmă parteneriatul puternic și  sprijinul pe care Transelectrica este pregătită să-l acorde statului vecin în eforturile de  asigurare a securității energetice.

Alături de vicepremierul Spînu, din delegația Moldovei au făcut parte Constantin Borosan,  Secretar de Stat, Eliza Postolachi, Șef de Cabinet Viceprim-ministru, Carolina Novac, Consilier  Prim-ministru, Victor Bînzari, Director General interimar SA Energocom, Sergiu Aparatu,  Administrator interimar Î.S. Moldelectrica, Alexandru Săndulescu, Înalt Consilier UE în  domeniul energetic, Mihaela Manoli, Ministru-consilier, și Roxana Samson, Secretar I.

Studiu Deloitte: Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, energia „curată” care ar putea transforma până în 2030 industria grea și prelucrătoare, aviația și transporturile

0

Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, cu o pondere de 30% din capacitatea mondială de producție, datorită resurselor regenerabile vaste și ieftine de care dispune, în cursa către decarbonizare care își propune să transforme până în 2030 sectoare cu amprentă mare de carbon precum industria grea și prelucrătoare, aviația și transporturile rutiere și maritime, indică studiul Deloitte „Hydrogen. Making it happen”, în timp ce Orientul Mijlociu și Australia au, la rândul lor, capacități importante de producție, cu cote estimate la aproximativ 20% fiecare. Însă, pentru materializarea scenariului „emisii zero până în 2050”, volumul de hidrogen „curat” produs la nivel mondial ar trebui triplat, mai arată studiul.

Ca una dintre foarte puținele opțiuni viabile pentru reducerea emisiilor de carbon, pe lângă electrificare, precum și pe fondul accesului diminuat la combustibilii clasici, hidrogenul se bucură de cerere în creștere în piață, UE estimând că, până în 2030, fiecare miliard de euro investit în proiecte pe bază de hidrogen va produce 10.000 de noi locuri de muncă directe și indirecte. Dintre cele 600 de proiecte pe hidrogen anunțate sau operaționale la nivel mondial în 2022, cele mai mari 25 cumulează aproximativ 70% din capacitatea totală actuală, ceea ce indică o piață deja diversă, cu multe proiecte locale, de mică amploare, care pot acoperi cereri punctuale, și câteva proiecte majore, cu valențe regionale, concentrate în Europa, Orientul Mijlociu, SUA și Australia.

Hidrogenul este optim în procese industriale care au loc la temperaturi înalte, aduce o densitate energetică mai mare decât cea a bateriilor, deci oferă putere mai mare pentru mașini și utilaje grele, și are capacitatea de a stoca energie obținută din surse regenerabile intermitente, precum cea solară și eoliană, arată studiul. State precum Japonia, Coreea de Sud și SUA iau în calcul folosirea hidrogenului pentru generarea de energie electrică sau producerea de combustibili sintetici.

Dintre toate variantele de hidrogen – verde, obținut din apă, prin electroliză, fără emisii de carbon; gri, pe bază fosilă, cu emisii de carbon; albastru, tot fosil, însă fără emisii; roz, pe bază nucleară, aflat încă în faza de cercetare –, hidrogenul verde este cel mai „curat”, iar potențialul și interesul de a-l adopta diferă de la o industrie la alta, arată studiul. De exemplu, industria chimică și petrochimia utilizează deja hidrogen gri, astfel că ar avea nevoie de investiții minimale pentru a converti o parte din infrastructuri și a obține curat și mai ieftin unele produse. Industria grea, aviația și transporturile rutiere de mare tonaj sunt încurajate prin reglementări specifice să apeleze la hidrogen verde, având ca orizont 2030, în timp ce pentru celelalte categorii de transport planurile de decarbonizare rămân incerte și este de așteptat să se materializeze post-2030. În ceea ce privește automobilele și imobilele (încălzire), acestea beneficiază de alternativa electrică, deci sunt mai puțin predispuse tranziției către hidrogen.

„Studiul propune cinci direcții de acțiune pentru o tranziție funcțională către energia pe bază de hidrogen. În primul rând, crearea unei cereri naturale în piață, prin coalizarea actorilor economici convinși de beneficiile tehnologiilor pe hidrogen. În al doilea rând, este nevoie de reglementări aplicate domeniului, de exemplu, stabilirea unui index privind gradul de poluare a diverselor tehnologii pe bază de hidrogen și deci încurajarea hidrogenului verde între opțiunile existente. Pașii următori se referă la cuplarea potențialului de producție cu cel de stocare și transport, prin convertirea infrastructurilor care există deja. Nu în ultimul rând, este nevoie de colaborare: inovația nu vine sub presiunea reglementărilor, ci prin voința comună și demersuri sistemice. Soluția de a integra aceste măsuri sunt așa-zisele «hub-uri de hidrogen», adică zone geografice care au resurse accesibile de producție, potențial investițional și reglementări care stimulează piața de profil, iar studiul arată că Europa se bucură de cele mai bune premise pentru a materializa până în 2030 astfel de proiecte. Prin potențialul său semnificativ din zona energiilor regenerabile, și România poate juca un rol important și sper ca viitoarea strategie națională a hidrogenului să reflecte un nivel de ambiție corespunzător acestui potențial”, a declarat Sorin Elisei (foto), Director Consultanță, Deloitte România, și Liderul practicilor de sustenabilitate și energie.

Cheltuielile companiilor legate de infrastructură pot scădea cu până la 95% în scenariul „hub-urilor de hidrogen” în comparație cu scenariul investiției individuale, indică studiul Deloitte. Pe lângă optimizarea costurilor, această soluție aduce și beneficii precum sistematizarea tranziției verzi, diversificarea pieței muncii și dezvoltarea de noi modele de business, de exemplu lanțuri sinergice de producere a cimentului, metanolului și oțelului.

Studiul Deloitte „Hydrogen. Making it happen” evaluează bunele practici și variante optime pentru a avansa spre atingerea obiectivului „emisii zero până în 2050”, precum și măsura în care hidrogenul poate răspunde provocărilor actuale din piața energetică.

InfoCons lansează Programul Unic de Certificare „Global Carbon Point” – „ Punctul de Carbon ”

0

Cu ocazia Zilei Internaționale de Reducere a Emisiilor de CO2 sărbătorită pe 28 ianuarie, InfoCons lansează Programul Unic de Certificare „Global Carbon Point” – „Punctul Global de Carbon ” .

În contextul unei dezvoltări continue atât la nivel național, cât și la nivel internațional a problematicii privind amprenta de carbon, precum și în contextul unei agravări a efectelor  globale aduse de schimbările climatice, consumatorii trebuie să fie apărați, informați și educați  privind amprenta de carbon atât a  produselor și serviciilor, cât și a  tot ceea ce ne înconjoară (clădiri , birouri , locuințe, autostrăzi, străzi etc). În acest sens, certificarea amprentei de carbon a produselor,  serviciilor și a tot ceea ce ne înconjoară va respecta criteriile existente în standarde internaționale, fiind calculată folosind factori de emisie cât mai preciși.

Inițiativa InfoCons vine în spiritul Pactului Verde European (European Green Deal) și în întâmpinarea principiilor și strategiei Uniunii Europene privind atât Protecția Mediului, cât și economia circulară și ecodesign. Această inițiativă este în conformitate cu seria de propuneri ale Comisiei Europeane prin care se adaptează politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, pentru a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 și pentru ca Europa să devină primul continent neutru climatic până în 2050.

Ce este amprenta de carbon?

Amprenta de carbon este reprezentată de cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de-a lungul lanțului valoric. Amprenta de carbon nu se calculează doar la nivel de entitate, ci poate fi calculată și la nivel de produs. Anume, am putea ști exact cât a poluat fiecare produs finit în parte, de la extracția materiei prime, până la reciclarea acestuia, inclusiv.

Pentru a beneficia de certificarea privind amprenta de carbon prin Programul Unic „Global Carbon Point” – „ Punctul Global de Carbon” pot  fi consultate mai multe informații pe https://infocons.ro/programe/

Care este amprenta de carbon pentru diverse alimente?

  1. Pentru bucățile de pui tip Crispy Strips, conform rețetei, a cantităților și a factorilor de emisie  specifici fiecărui ingredient, producerea unui singur Crispy este echivalent cu 0,43 kg CO2e, față de cele 0,68 kg CO2e ale unui Crispy fără carne de pui, făcut dintr-un amestec de năut, legume și soia.
  2. O felie de pizza cu Pepperoni emite 0,51 kg CO2e pe când o felie de  pizza Margherita, 0,49 kg CO2e.
  3. Pentru a produce o singură sarma , avem o amprentă de carbon de 3,9 kg , de 8 ori mai mare decât cea a unei samale vegetale , în care carnea este înlocuită cu 1 kg de ciuperci .
  4. Pentru salata Boeuf ,  amprenta de carbon urcă de la 0,43 kg CO2e (a variantei vegane) la 4,8 kg CO2e pentru varianta cu carne.
Sorin Mierlea

„Protecția Consumatorilor de Mediu este noul concept european, dar și internațional din perspectiva «o singură  sănătate, o singură planetă». Doar împreună, cu o9atitudine putem să decidem din lucrurile mici până la cele mai complexe, să avem mai multă grijă de viața și de casa noastră, cumpărând produse cu un impact mai mic pentru mediu și un impact mai mare pentru sănătatea noastră. Tot ce este bun pentru natură, pentru planetă este bun și sănătos și pentru noi. Protecția Consumatorilor de Mediu ne ajută pe fiecare dintre noi să ne ajutăm mai mult, cumpărând produse cu o amprentă de carbon mai mică, cumpărând produse mai puțin procesate, cumpărând produse mai aproape de ceea ce cu adevărat ne dorim pentru copiii noștri, pentru părinții noștri, pentru bunicii noștri și pentru noi. Proiectul «Global Carbon Point» – «Punctul de Carbon» se desfășoară la nivel global și începând de astăzi și în România aduce în atenția consumatorilor, a instituțiilor publice, a agenților economice posibilitatea de a alege fiecare ce, cât și cum își dorește! De la un frigider cu o amprentă de carbon mai mică, ceea ce înseamnă un consum de energie mai scăzut, adică o economisire din bugetul familiei fiecăruia dintre noi, până la un pachet de unt cu o amprentă de carbon mai mică, o pereche de pantaloni sau o fustă cu o amprentă de carbon mai mică! Toate acestea, nu fac decât să aducă pentru fiecare dintre noi o economisire din bugetul familiei și o creștere a sănătății fiecăruia dintre noi, în contextul unei Planete mai curate și a unei vieți mai sănătoase. Certificarea «Global Carbon Point» – «Punctul de Carbon»aduce decizia la îndemâna fiecăruia dintre noi și face ca produsele și serviciile care se regăsesc în piață să poată fi comparate simplu, eficient, iar deciziile să poată fi luate în cunoștință de cauză” –  Președinte InfoCons  – Sorin Mierlea.

România în proceduri de infringement în domeniul mediului și pescuitului privind aerul curat și protecția naturii

0

Comisia Europeană solicită unui număr de 14 state membre să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici.

Comisia solicită unui număr de 14 state membre [Bulgaria [INFR(2022)2068], Danemarca [INFR(2022)2070], Irlanda [INFR(2022)2073], Spania [INFR(2022)2071], Cipru [INFR(2022)2069], Letonia [INFR(2022)2076], Lituania [INFR(2022)2074], Luxemburg [INFR(2022)2075], Ungaria [INFR(2022)2072], Austria [INFR(2022)2067], Polonia [INFR(2022)2077], Portugalia [INFR(2022)2078], România [INFR(2022)2079] și Suedia [INFR(2022)2080]] să își respecte angajamentele de reducere pentru mai mulți poluanți atmosferici, astfel cum impune Directiva (UE) 2016/2284privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva privind plafoanele naționale de emisie” sau „Directiva NEC”). Directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030. Se solicită statelor membre să instituie programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere. Pactul verde european, care vizează reducerea la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează în mod negativ sănătatea umană. Comisia europeană a analizat inventarele naționale de emisii pentru mai mulți poluanți prezentate de statele membre în 2022 (care reflectă emisiile din 2020). Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au îndeplinit angajamentele privind unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNCPA ale majorității acestor state membre nu au asigurat îndeplinirea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale generate de om, astfel cum se prevede în directivă. Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Protecția naturii: Comisia solicită ROMÂNIEI să își pună la punct rețeaua Natura 2000

Comisia Europeană solicită României [INFR(2019)2138] să asigure o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000, astfel cum se prevede în Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Statele membre s-au angajat să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă. Directiva Habitate impune statelor membre să propună Comisiei situri adecvate de importanță comunitară (SIC) și obligă țările UE să protejeze și să readucă la un stadiu corespunzător de conservare habitatele care joacă un rol vital pentru biodiversitate. De asemenea, atât Pactul verde european, cât și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 indică faptul că este crucial ca UE să oprească pierderea biodiversității. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2019, cu privire la neîndeplinirea obligației sale de a asigura o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000. România nu a propus încă toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. În consecință, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, în dialog cu biroul permanent al Consiliului IMM

0

Prima ședință din acest an a Biroului Permanent al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) l-a avut invitat pe ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, împreună cu secretarul de stat Carmen Moraru, cu directorul general AMPOCU, Vladimir Rovințescu și cu o echipa din cadrul MIPE.

Din partea CNIPMMR, au participat membrii Biroului Permanent și președinții structurilor teritoriale care au reliefat cele mai importante subiecte din domeniul fondurilor europene și au evidențiat lecțiile învățate și propunerile de îmbunătățire a mecanismelor pentru perioada de programare 2021-2027.

CNIPMMR subliniază că „printre problemele ridicate de către antreptrenorii prezenți s-au numărat: continuarea de finanțări dedicate start-up-urilor, includerea Horeca 2 în apelurile următoare de finanțare, rolul Băncii de Dezvoltare a României, înființarea depozitelor regionale de colectare și finanțarea formării profesionale continue”.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a supus atenției următoarele subiecte:

– lansarea cât mai multor apeluri de finanțare în primul trimestru din acest an alături de un calendar care să indice cu exactitate termenele. Astfel, vor fi evitate perioadele de tranziție dăunătoare, atât pentru organizații cât și profesioniști, între programele operaționale și diversele perioade de finanțare

–  dezvoltarea  capacității administrative a partenerilor sociali astfel încât dialogul să poată fi susținut la un nivel profesionist

–  dezoltarea de AM-uri private sau alte tipuri de concepte care să poată fi implementate și în sfera privată (bănci, parteneri sociali, FNGCIMM și alte tipuri de instituții care au capacitatea de a multiplica efortul venit din partea statului)

Ministrul Marcel Boloș a evidențiat următoarele aspecte:

–  în data de 15 februarie va fi publicat calendarul lansărilor apelurilor pentru anul 2023 pentru noile programe din perioada 2021-2027

– continuarea implicării CNIPMMR în comitetele de monitorizare și oferirea de feedback cu privire la criteriile de eligibilitate și pachetul de măsuri la nivelul programelor naționale pentru sprijinirea mediului de afaceri

– fundamentarea parteneriatului cu instituțiile financiare pentru a putea pune bazele unui mecanism inovativ atât din punct de vedere al fluxurilor financiare cât și a celor instituționale

– crearea de mecanisme mai vii, proactive și atractive precum AM-urile private și dezvoltarea intrumentelor de investiții teritoriale integrate

CNIPMMR reafirmă că „își exprimă susținerea pentru continuarea și dezvoltarea dialogului cu reprezentanții MIPE în vederea sprijinirii antreprenorilor cu privire la simplificarea accesării fondurilor europene”.

Foto: CNIPMMR

Un renumit brand beneficiază de susținerea lui Robbie Williams

0

Brandul Felix the Cat de mâncare pentru pisici beneficiază de asocierea marelui cântăreț Robbie Williams cu compania Nestlé. Produsul face parte din portofoliul Purina.

Nestlé anunță că pentru acest proiect, Robbie a înregistrat un nou cântec, intitulat „It’s Great To Be a Cat!”, care este și coloana sonoră a spotului video lansat, în premieră  exclusivă pe YouTube, aici.

Vorbind despre proiectul împreună cu Purina/Nestlé, Robbie Williams a spus: „(…) Sunt noua voce a lui Felix. Am fost un fan de multă vreme al pisicilor, am avut mulți prieteni feline de-a lungul anilor și, după ce le-am studiat comportamentul fascinant, pot spune cu încredere: Este grozav să fii o pisică.”

Nestlé precizează că „mai multe povești de culise și imagini despre acest proiect puteți găsi aici.

Brandul Felix oferă o gamă de rețete delicioase care arată și miros extrem de bine pentru pisici. Preparată special cu bucăți cărnoase fragede într-un aspic suculent, pisica ta o va găsi irezistibilă la orice moment al mesei. Toate rețetele din gama Felix sunt realizate cu ingrediente delicioase, de cea mai bună calitate. Mai multe detalii despre Felix și Purina găsiți aici”.

Analiză iBanFirst asupra evoluțiilor valutare imediate

iBanFirst, definit ca „unul dintre cei mai mari furnizori de schimb valutar și plăți internaționale din Europa”, face o analiză asupra evoluțiilor monetare pefigurate în legătură cu euro și cu dolarul American, văzute în interdependență:

Perechea EUR/USD va trece probabil de
pragul de 1,10 în următoarele săptămâni

Euro a atins cel mai înalt nivel din aprilie 2022, înregistrând o creștere de aproximativ 10% față de dolar în ultimele trei luni. Analiștii iBanFirst, unul dintre cei mai mari furnizori de schimb valutar și plăți internaționale din Europa, au explicat această situație și au oferit o serie de previziuni pentru perioada următoare.

  • Poziționarea la extreme este foarte frecventă pe piețele financiare, inclusiv pe piața valutară. Acest lucru s-a întâmplat cu perechea EUR/USD începând cu primăvara anului trecut. Inițial, comercianții au avut lichidități reduse în euro, în contextul în care se aștepta ca zona euro să intre într-o recesiune profundă, cauzată atât de războiul din Ucraina, cât și de criza energetică. Din fericire, prognoza a fost una greșită.
  • În realitate, zona euro este mai rezistentă decât s-a preconizat. UE a reușit cu succes să își diversifice sursele de energie – mizând în special pe importul de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, Australia și Qatar. În majoritatea țărilor, activitatea economică înregistrează o încetinire. Piața se așteaptă ca PIB-ul zonei euro în 2023 să se situeze la 0%. În schimb, specialiștii iBanFirst estimează că PIB-ul va fi de cel puțin 0,6 % în acest an. Veștile economice mai pozitive decât cele prognozate i-au determinat pe comercianți să își asigure un nivel considerabil de lichidități în euro.
  • Acest lucru explică de ce perechea EUR/USD a atins, la începutul acestei săptămâni, cel mai ridicat nivel din aprilie 2022. Mai mult, având în vedere scăderea generalizată a dolarului american și așteptările că BCE va înăspri politica monetară mai mult decât FED, putem preconiza că perechea EUR/USD va depăși pragul de 1,10 în următoarele săptămâni.
  • „Regiunea Europei Centrale și de Est este foarte dependentă de cursul EUR/USD pentru comerțul din afara UE, deoarece, în ciuda monedelor locale, multe dintre produse și servicii sunt denominate în euro. Asistăm la circumstanțe economice fără precedent, cu un impact ridicat asupra pieței și anticipăm că acestea vor rămâne unul dintre principalii factori determinanți pentru evoluția perechii valutare în următoarele săptămâni”, afirmă Johan Gabriels (foto), director regional, Europa de Sud-Est, în cadrul iBanFirst.
  • Deocamdată, perechea EUR/USD se menține în jurul maximelor ciclului, aproape de 1,09. Însă tendința este în mod clar în favoarea euro. Poziția monetară dură a BCE, împreună cu rezistența relativă a zonei euro, pledează în mod evident în avantajul euro.

 

24 ianuarie 1859: O privire asupra Unirii Principatelor Române

0

Un articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanţei permanente a României pe lângă Consiliul Europei, trimis Umbrela Strategică (foto)

În urmă cu 164 de ani, la 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești reunită la București îl alegea ca Domnitor, cu unanimitate de voturi, pe Alexandru Ioan Cuza. Cu puțin timp înainte, la 5 ianuarie, Adunarea Electivă de la Iași îl desemnase, tot în unanimitate, Domnitor al Moldovei. Se realiza, astfel, unirea efectivă a celor două Principate Române. În proclamația adresată națiunii, Alexandru Ioan Cuza spunea: „Unirea este îndeplinită. Naționalitatea română este întemeiată. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.” 

Cunoașterea istoriei reprezintă o cheie pentru înțelegerea prezentului și anticiparea viitorului, deoarece în evoluția fiecărei națiuni sunt momente cruciale ce îi marchează destinul și rămân ca repere pentru generațiile ce vor veni. În istoria României, 24 ianuarie 1859 reprezintă un astfel de moment.

Câțiva ani mai devreme, în iulie 1853, armata rusă invadase Principatele Române Moldova și Țara Românească (Principatele Dunărene), care se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ca răspuns la agresiune, în octombrie 1853 Turcia a declarat război Rusiei. Era începutul Războiului Crimeii. În martie 1854 Franța și Marea Britanie declarau, la rândul lor, război Rusiei, urmare refuzului acesteia de a se retrage din Principatele Române. Conflictul s-a încheiat în februarie 1856 prin înfrângerea Rusiei.

Românii au folosit momentul pentru a declanșa o campanie intensă pe lângă marile cancelarii europene în favoarea unirii celor două principate. Mișcarea unionistă s-a bucurat de susținerea Franței, unde numeroși patrioți români pașoptiști își găsiseră refugiul după înfrângerea Revoluției de la 1848. În martie 1856, Congresul de la Paris a hotărât că cele două principate pot lua numele de „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”, dar urmau să aibă domnitori, guverne și adunări legislative separate.

Acest compromis nu satisfăcea, însă, aspirațiile unioniștilor români, care au găsit soluția ingenioasă de a alege aceeași persoană – colonelul Alexandru Ioan Cuza, candidatul Partidei Naționale – ca Domnitor al ambelor țări, creând astfel, de factoPrincipatele Române Unite. Marile puteri europene s-au înclinat în fața faptului împlinit și au acceptat unirea.

Împăratul Napoleon al III-lea, unul dintre cei mai importanți aliați ai cauzei românilor, spunea în 1860: „Dacă aș fi fost întrebat ce interes a avut Franța în acele ținuturi îndepărtate scăldate de Dunăre, aș fi răspuns că interesul Franței este oriunde există o cauză dreaptă și civilizatoare ce merită susținută”. 

Ca o notă personală, am privilegiul de a număra printre prietenii mei membri ai familiei Bonaparte-Wyse, pe care i-am însoțit la ceremonii de comemorare desfășurate la Abația Saint Michael din Farnborough, Marea Britanie, unde se odihnește împăratul Napoleon al III-lea.

Dat fiind sprijinul primit din partea Franței, nu a fost o surpriză că legislatorii români s-au inspirat din sistemul politic francez, în eforturile lor de consolidare a noului stat. Unirea din 1859 a constituit începutul unui extraordinar proces de modernizare și reforme întreprinse de Alexandru Ioan Cuza. A fost refăcut sistemul de justiție și cel fiscal, reforma agrară a împroprietărit peste 400.000 familii de țărani, s-a introdus sistemul metric de măsuri și greutăți, a fost adoptat Codul Civil după modelul celui francez, s-a făcut o nouă organizare administrativă, au fost create tribunale, curți de apel și Curtea de Casație. Legea electorală din 1864 a extins numărul persoanelor cu drept de vot, asigurând o participare mai largă a țăranilor și clasei mijlocii. În 1860 a fost înființată Universitatea Iași, iar în 1864 Universitatea București. Noua lege a instrucției publice stipula că educația primară este obligatorie și gratuită, programa de învățământ fiind unică pentru toate școlile.

În 1866 Alexandru Ioan Cuza a fost forțat să abdice, dar drumul României spre dezvoltare a continuat sub domnia Regelui Carol I, când a fost adoptată una dintre cele mai moderne constituții din Europa. La 9 mai 1877, în contextul unui nou război ruso-turc, Parlamentul de la București a declarat independența Țării iar, după câteva victorii de răsunet ale armatei române la sud de Dunăre, puterile europene i-au recunoscut independența prin Tratatul de la Berlin, din 1878. La sfârșitul Primului Război Mondial, Romania devenea un actor de prim rang în Europa Centrală și de Est.

Unirea Moldovei și Țării Românești a însemnat un pas important spre consolidarea conștiinței naționale, a cărei scânteie fusese aprinsă de unirea celor trei principate române – Valahia, Transilvania și Moldova – înfăptuită de Mihai Viteazul în 1600 si a culminat cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Faptul că românii au fost întotdeauna atât de mândri de Unirea Principatelor realizată în 1859 se datorează, fără îndoială, sentimentului de „proprietate” asupra acestui act și extraordinarului spirit de solidaritate ce a făcut posibilă unirea acum 164 de ani. Maniera în care a fost împlinit acest deziderat prefigura cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: „Poporul român este așezat la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac și vor bate întotdeauna în aceste locuri de ispititor belșug și de trecere a oștilor. Oricare alții s-ar fi risipit în lume. Noi am rămas. Cu sabia în mână, de strajă la toate zările, iar, când s-a frânt o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oțelul, am întins brutalității arma subțire a inteligenței noastre. Și, iată, suntem tot acasă!”  

Atunci și acum, istoria inspiră.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.

Energia nucleară, parte din mixul de energie curată al României

0

Asociația Energia Inteligentă organizează dezbaterea online „Energia nucleară, parte din mixul de energie curată al României”, ce va avea loc luni, 30 ianuarie 2023, orele 10.00 – 12.00.

Parte din proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, evenimentul își propune sa aducă în dezbatere noile forme de energie și rolul pe care îl poate juca energia nucleară în mixul energetic național. Într-o perioadă plină de provocări în ceea ce privește securitatea energetică și atingerea țintei ambițioase de emisii de carbon net-zero până în 2050, România s-a înscris pe un drum al înlocuirii combustibililor clasici cu energie curată, extrem de eficientă și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit.

Evenimentul va aborda următoarele teme de discuție:

  • Strategia națională de dezvoltare în domeniul energiei nucleare
  • Potențialul de dezvoltare a capacității de producere a energiei nucleare în România
  • Provocările momentului privind deschiderea de noi unități de producere a energiei nucleare la nivel național
  • Rolul energiei nucleare în mixul energetic național
  • Energia nucleară – sursă de energie curată și sigură

Evenimentul se va desfășura pe platforma zoom și va fi transmis live pe pagina de Facebook Energia Inteligentă și ale partenerilor media.

Lansat de Asociația Energia Inteligentă în luna iunie a acestui an, „România Tradițională cu Energie Curată” promovează păstrarea tradițiilor românești concomitent cu susținerea tehnologiilor moderne care să permită producerea de energie curată. Prin proiectul pilot derulat în Munții Căpățânii, 10 stâne au fost dotate cu panouri fotovoltaice după refacerea cailor de acces, pentru a facilita păstrarea îndeletnicirii păstoritului si, totodată, ne propunem derularea de campanii de informare asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. Astfel proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată.

 

Rezultate record pentru Tesla, Musk se concentrează pe volume în detrimentul marjelor

0

Josh Gilbert, analist Toro

Tesla a raportat rezultate trimestriale record, în una dintre cele mai importante raportări din ultimii ani pentru producătorul de vehicule electrice. După un an plin de drame, precum achiziția Twitter, blocaje în China, o piață bear dură și semne de întrebare privind cererea, Tesla restabilește încrederea investitorilor că producția va continua să crească, stabilind un obiectiv de 1,8 milioane de vehicule livrate în 2023.

Marjele brute, unul dintre cele mai impresionante elemente fundamentale ale Tesla, au început să scadă și ar putea să scadă în continuare. Presiunile inflaționiste, costurile ridicate ale materiilor prime și reducerile recente de prețuri vor avea un impact, dar, pentru context, marjele brute sunt încă extrem de ridicate în comparație cu piața auto mai generală. Cu toate acestea, se pare că Musk se concentrează mai degrabă pe volume decât pe marjele de profit pentru a câștiga cotă de piață

Musk și-a flexat mușchii financiari, menționând că Tesla are 20 de miliarde de dolari americani în numerar, o sumă destul de sănătoasă pentru a supraviețui indiferent de ceea ce acest context economic tulbure îi aruncă în față.

Wall Street va aprecia acest raport cu cifre realiste de livrare și o cerere puternică în urma reducerilor sale de preț din ianuarie, atenuând îngrijorările. Ceea ce este clar este că vremurile comode pentru Tesla s-au terminat. Musk trebuie acum să navigheze Tesla prin ceea ce el numește un mediu economic incert și cu cele mai intense provocări de când Tesla a ajuns cel mai mare producător auto din lume.

Perspective Tesla 2023: Lupta împotriva declinului vânzărilor de mașini la nivel global. Europa, o piața de urmărit

Acțiunile vehiculelor electrice au fost supuse presiunilor în ultimul an, iar Tesla, copilul minune al vehiculelor electrice, a resimțit din plin efectul. Acest lucru a fost determinat de triplul impact al îngrijorărilor legate de cerere, de problemele legate de lanțul de producție/ aprovizionare și de normalizarea evaluărilor. Toate aceste elemente s-au reflectat în prețul acțiunilor Tesla, care a scăzut cu 65% în 2022.

În ciuda faptului că a înregistrat un record de livrări în T4, creșterea a încetinit la o rată anuală de livrare de 40%, iar cifrele trimestriale au ratat așteptările pieței, situandu-se la 405.000 unități față de 431.000 preconizate. Elon Musk și-a menținut obiectivul de creștere anuală de 50% pe tot parcursul anului, rezultatele dezamăgind investitorii, în ciuda cifrelor record. Acest lucru indică standardele înalte pe care Tesla și le-a impus de-a lungul anilor și cât de mult așteaptă Wall Street și investitorii.

Începe astfel să se creeze o oportunitate pentru investitorii pe termen lung, mai ales că cererea este încă puternică, lanțurile de aprovizionare sunt mai bune, iar evaluările au reintrat în normalizare, raportul P/E al Tesla scăzând de la 130x la 22x într-un an, înainte de a reveni în jurul valorii de 32x după recenta sa revenire.

Decelerarea globală, nu doar vânzările de vehicule electrice sunt afectate

Îngrijorarea investitorilor cu privire la scăderea ritmului de creștere a vânzărilor de vehicule electrice este justificată, dar are nevoie de un context. Scăderea se referă la toate mașinile, nu doar la cele electrice. O mașină este a doua cea mai mare achiziție pe care o vor face majoritatea oamenilor iar piața se confruntă cu scăderea încrederii consumatorilor, creșterea costurilor de finanțare și creșterea prețurilor automobilelor. S&P Global estimează că vânzările de vehicule noi la nivel global vor ajunge la 83,6 milioane în 2023, iar vânzările de vehicule electrice vor depăși 10 milioane, ceea ce înseamnă că penetrarea vehiculelor electrice va atinge 13,3% din piața auto globală. Deși acest lucru ar reprezenta o încetinire a creșterii globale a VE față de 2022, ar însemna totuși o creștere a gradului de pătrundere a VE în vânzările globale de vehicule.

Vânzările totale de vehicule pentru 2023 ar urma să înregistreze o creștere de doar 5,6% de la an la an, ceea ce indică o scădere mai mare a cererii globale de vehicule, pe măsură ce consumatorii părăsesc segmentul vehiculelor noi, în timp ce inflația, ratele dobânzilor și prețurile record ale vehiculelor lovesc piața. În ciuda vânturilor potrivnice, previziunile pe termen lung rămân neschimbate, vânzările de vehicule electrice în China, Europa și SUA urmând să depășească toate celelalte vânzări de mașini motorizate până în 2030, ceea ce va continua să avantajeze Tesla, care domină piața vehiculelor electrice la nivel mondial.

Piețe cheie: Europa, o piață în creștere

 

China este esențială pentru evoluția Tesla, dar Europa va juca probabil un rol important în povestea Tesla începând cu 2023, fiind stimulată de condiții favorabile, în special în contextul în care Model 3 este cel mai bine vândut VE în Europa și în condițiile unei tranziții către renunțarea la combustibilii fosili pe fondul crizei energetice care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina. China retrage subvențiile pentru vehiculele electrice, punând capăt la peste un deceniu de sprijin fiscal pentru vânzările de vehicule electrice noi, ceea ce ar putea duce la o scădere a livrărilor de vehicule electrice prin China în 2023, după ani de hipercreștere.

Pe măsură ce din ce în ce mai multe țări își stabilesc obiective ambițioase pentru tranziția la vehiculele electrice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cererea de VE nu va face decât să crească. Acest lucru ar putea oferi oportunități de creștere semnificative pentru Tesla, atât în ceea ce privește vânzările de vehicule, cât și în ceea ce privește activitățile sale de stocare a energiei și de energie solară. Dar cheia pentru Tesla este dacă cererea se menține puternică în 2023, cu profitabilitate și marje ferme, împreună cu un Musk rentors la cârmă.

 

FNGCIMM și ADAA – protocol de colaborare pentru susținerea IMM-urilor

0

Fondul Național de Garantare a Crediteor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a semnat împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton- ADAA un protocol de colaborare prin care convin să promoveze reciproc programele și proiectele pe care le derulează în sprijinul IMM-urilor, al antreprenorilor și al întreg mediului de afaceri, cu scopul informării și dezvoltării competențelor și aptitudinilor necesare pentru acces la finantare în vederea dezvoltării afacerilor.

De asemenea, cele două entități anunță public parteneriatul în cadrul proiectului național „Educație financiară pentru dezvoltarea economică și creșterea afacerilor” care va debuta, în luna martie, la Banca Națională a României.

Proiectului constă în implicarea părților interesate în educația financiară cu scopul creșterii economice, dezvoltării afacerilor și îmbunătățirea educației financiare în rândul mediului de afaceri, cu ajutorul unei analize mai bune a datelor și a unei viziuni prospective. Astfel, FNGCIMM și ADAA, alături de ceilalți parteneri din proiect vor participa la acțiuni comune de promovare, atât la nivel local, cât și național, cu scopul informării și promovării în rândul IMM-urilor, a antreprneorilor si a întreg mediului de afacerii, a facilităților instrumentulor si programelor menite sa contribuie la creșterea economică.

Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM , a declarat: „Protocolul dintre FNGCIMM și ADAA reprezintă un semnal pozitiv pentru ceea ce poate însemna sinergia obiectivelor dintre o instituție financiară nebancară cu capital integral de stat  și o asociație care susține în mod proactiv cultura antreprenorială, ca principal factor favorizant pentru dezvoltarea economică durabilă și sustenabilă a României. Suntem convinși că educația financiară oferă o bază solidă pentru generarea unor noi modele de afaceri, capabile să răspundă noilor realități economice.

În acest sens, FNGCIMM a intensificat comunicarea cu clienții și potențialii beneficiari ai programelor guvernamentale de garantare, pentru a-i ajuta să ia decizii financiare inteligente și să își asigure o cât mai mare stabilitate financiară, iar prin poziția de vicepreședinte al Asociației Europene a Fondurilor de Garantare voi depune toate eforturile pentru promovarea și creșterea vizibilității IMM-urilor românești în plan european și pentru internaționalizarea afacerilor. Sperăm că prin acest parteneriat semnat cu Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, vom sprijini într-o măsură mai mare antreprenorii să identifice și să acceseze finanțare pentru a crește viabilitatea companiilor și a performanțelor financiare ale acestora.”

La rândul său, Andreea Negru, fondatoare ADAA, consideră : „Parteneriatul dintre FGCIMM și ADAA este un exemplu de conlucrare a mediului asociativ cu instituții de prestigiu din România în scopul susținerii și promovării reciproce și asocierii în proiecte de interes național.  Am constatat, de-a lungul timpului , că lipsa de implicare aduce, după sine, efecte negative.  De exemplu, în sfera educației financiare dacă nu vom realiza rapid demersurile necesare pentru a crește gradul de educație financiară, România riscă să rămână și pe viitor pe primele locuri în topurile de analfabetism financiar din Europa și din lume.

Așadar, parteneriatul cu FGCIMM vine în beneficiul sectorului IMM, iar acțiunile comune ne permit diseminarea informațiilor despre oportunități de finanțare în beneficiul antreprenorilor autohtoni pentru sporirea accesului la educație financiară, creșterea economică și dezvoltarea afacerilor”.

ADAA adresează o invitație publică de implicare  destinată tuturor factorilor și organizațiilor care pot face front comun în ameliorarea situației privind educația financiară din România.

 

Colliers: Piața imobiliară rămâne solidă, în ciuda semnelor de încetinire economică, în timp ce politica monetară globală ar putea crea posibile obstacole

0

 Piața imobiliară din România are suficiente resurse pentru a continua să se dezvolte și în 2023. Acest lucru se datorează faptului că o dinamică de 3-4% pentru economia locală este realizabilă chiar și în contextul actual, în care conflictul din Ucraina și adevăratul impact al înăspririi politicii monetare din zona euro și SUA nu a fost încă resimțit pe deplin, previzionează consultanții Colliers. În timp ce anul de excepție 2022 va fi probabil urmat de un an de reechilibrare pe segmentul investițiilor imobiliare din perspectiva activității, piața spațiilor logistice și industriale rămâne unul dintre cele mai dinamice sectoare imobiliare. Cu toate acestea, consultanții Colliers atrag atenția că 2023 ar putea fi dominat și de mult zgomot politic, având în vedere alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare din 2024, care ar putea opri sau încetini reformele semnificative de care economia românească are nevoie pentru a rămâne competitivă pe termen lung.

Deși există loc pentru noi surprize negative, economia României pare să fie poziționată decent la începutul anului 2023 și nu se întrevede nicio recesiune în clipa de față. Având în vedere că numărul de angajați se află la un nivel maxim de mai bine de două decenii, iar companiile continuă să se extindă, cheltuielile de consum ar trebui să rămână stabile, întrucât o piață a forței de muncă cu o ofertă limitată ar trebui să stimuleze creșterea salariilor. Ajută și o majorare substanțială a salariului minim.

Pe măsură ce sferele globale de influență se remodelează, regiunea Europei Centrale și de Est a devenit una dintre cele mai importante la nivel global. Acest lucru ar trebui să deschidă posibilitatea unei creșteri puternice pe termen lung pentru România, care este membră a NATO și a UE, dar are și alte avantaje economice, cum ar fi decalajul mare dintre costurile forței de muncă și nivelul producției pe cap de locuitor.

Politica va fi în centrul atenției în acest an

Anul 2024 va fi destul de plin de evenimente pentru România, deoarece țara noastră va avea patru tipuri de alegeri diferite, iar consultanții Colliers se așteaptă ca impulsul de a continua reformele semnificative, în special cele pe partea fiscală, să scadă, politicienii urmând să încerce mai degrabă să ademenească alegătorii cu promisiuni și potențiale măsuri populiste. Acest lucru este deosebit de relevant pe termen mediu, deoarece ajutorul financiar al UE post-pandemie este semnificativ, dar este condiționat de adoptarea anumitor reforme.

În timp ce European Green Deal din 2020 a accelerat adoptarea criteriilor ESG (environment, social, governance/criterii de mediu, sociale și de guvernanță), creșterea bruscă a prețurilor la energie, înregistrată în 2022, a adus un nou impuls. În consecință, consultanții Colliers anticipează că vom asista la o diferențiere și mai mare a chiriei/valorii clădirilor în funcție de cât de ecologice/eficiente sunt aceste proprietăți. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor imobiliare, dar în special zonei de birouri și sectorului industrial.

Cu excepția cazului în care perspectivele economice generale se deteriorează semnificativ, cererea de spații de birouri ar trebui să rămână relativ decentă. În contextul unor livrări destul de reduse – doar 3 clădiri de birouri de dimensiuni mai considerabile sunt planificate pentru 2023 în București, iar calendarul de livrări de asemenea proiecte pentru 2024 este în prezent gol -, la care se adaugă o rată mică de neocupare  pentru clădirile de birouri bune/moderne, am putea începe să vedem în 2023 semne concrete ale unei piețe a proprietarilor, aspect care poate aduce și o creștere mai amplă a chiriilor. Pe de altă parte, există chiriași mari care nu au luat încă nicio decizie cu privire la spațiile de birouri, și în caz că renunță la suprafețe importante, ar putea atenua parțial unele dintre problemele legate de ofertă.

Reechilibrarea este cuvântul de ordine pentru piața de investiții imobiliare din România

Mai mult, calendarul limitat de livrări de noi birouri are o relevanță deosebită pentru scena investițională, care s-a bazat pe astfel de proiecte. Astfel, în 2023 am putea asista la o înjumătățire a volumului tranzacționat față de cele peste 1,2 miliarde de euro din 2022. Perspectivele pe termen scurt par provocatoare, inclusiv dacă luăm în considerare că ne aflăm într-o perioadă de redescoperire a prețurilor.

Piața industrială rămâne în prim-plan

Creșterea consumului a rămas puternică în ultimii ani, datorită unei piețe solide a forței de muncă, în timp ce retailerii și-au extins prezența în întreaga țară. Acest lucru înseamnă că oferta de depozite moderne, deja destul de limitată, a rămas și mai mult în urma nivelului pe care l-ar sugera cererea potențială pe termen lung, fără a lua în considerare activitatea sporită pe partea de producție. Altfel, costurile de construcție au făcut ca extinderea rețelelor de depozite să fie o provocare fără o creștere reală a chiriei, care a început să se simtă din 2022, tendință care va continua și în 2023.

Retailul clasic și cel online coexistă


Anul trecut, românii au revenit la obiceiuri mai vechi, inclusiv prin a-și face cumpărăturile mai des în centre comerciale. Acest lucru a însemnat că proprietarii deja încasează chirii procentuale din cifra de afaceri comparabile sau peste valorile dinaintea pandemiei, în ciuda faptului că e-commerce-ul a rămas la niveluri mult mai ridicate decât în 2019. Pentru că România are o oferă de retail în mare parte insuficientă în comparație cu țările din Europa de Vest, această coexistență dintre magazinele online și cele fizice va rămâne în picioare. În rest, dezvoltatorii rămân în mare măsură concentrați pe orașele medii/ mici, unde deschid parcuri de retail, deși în 2023 se va inaugura la Craiova și unul dintre cele mai mari centre comerciale din ultimul deceniu, urmând ca în următorii câțiva ani să apară la orizont alte câteva mall-uri mari.

Doar în cazul în care condițiile economice vor deveni deosebit de dificile, consultanții Colliers se așteaptă ca prețurile rezidențiale din România să scadă posibil spre nivelurile din 2018 sau 2019. În rest, prețurile rămân mult mai aproape de valoarea lor corectă decât au fost în alți ani, în special în comparație cu perioada 2007-2008. Între timp, cererea ar putea, de asemenea, să scadă, deoarece incertitudinile mari și creșterea ratelor la creditele  ipotecare fac din achiziția de apartamente o alternativă mai puțin atractivă. Volumul de livrări ar trebui, de asemenea, să se reducă și el puțin, pe fondul costurilor de construcție mai mari, mai ales după anul 2022, care a fost probabil un maxim al ultimelor decenii în ceea ce privește livrările de apartamente.

După câțiva ani foarte buni urmează o perioadă cu un calendar mai sărac de proiecte imobiliare, pe fondul unor costuri de construcție mai mari și având în vedere incertitudinile semnificative. Astfel, dezvoltatorii vor deveni probabil din ce în ce mai prudenți în ceea ce privește viitorul. Ca urmare, achizițiile de terenuri vor deveni mult mai oportuniste, ceea ce înseamnă că investitorii se vor concentra din ce în ce mai mult pe tranzacții care implică terenuri excepționale sau pe cele cu un preț atractiv. În plus, problemele din București legate de urbanism înseamnă că potențialii cumpărători vor prefera să evite în continuare terenurile fără autorizație pentru a nu rămâne blocați pe termen lung. Toate acestea creează un context pentru unele presiuni de scădere pentru prețuri, dar consultanții Colliers consideră că acest lucru nu se va aplica în cazul celor mai bune terenuri, întrucât acestea vor înregistra probabil în continuare o cerere susținută.

Mai multe detalii în raport: Top 10 Predictions Romania 2023

Inițiativă pentru educație financiară în comunitate

0

Inițiativa „Susțin educația financiară în comunitatea mea”, lansată de organizația Junior Achievement (JA) România cu sprijinul Raiffeisen Bank, își deschide a șasea ediție. Obiectivul îl constituie „încurajarea educației financiare la liceu, cu resurse în format hibrid: acces gratuit la platforma internațională de e-learning JA Inspire™, cursul digital Finanțele mele și oportunitatea de a beneficia de sprijin financiar pentru dotarea cu echipamente și resurse educaționale.

Organizatorii anunță că „până pe 30 aprilie, prin intermediul aceste inițiative, liceele pot facilita pentru elevii lor accesul gratuit la cursul Finanțele mele și oportunitatea unei experiențe digital-interactive, de învățare a principiilor de bază pentru organizarea și gestionarea bugetului personal și pentru documentarea deciziilor de cheltuire sau investire a banilor. Cursul este disponibil pe platforma internațională de e-learning JA Inspire™, iar în cadrul acestuia elevii regăsesc exerciții cu feedback imediat, conținut video, teste de verificare și teme de documentare.

Prin accesul la cursul de educație financiară, inițiativa Susțin educația financiară în comunitatea mea creează oportunitatea ca fiecare licean să contribuie la obținerea de resurse financiare pentru școala sa, pentru dotarea cu echipamente sau resurse necesare învățării. Liceele cele mai active în cadrul acestei inițiative vor beneficia de sprijin financiar în valoare totală de 55.000 de lei și vor fi premiate la Gala JA Investește în educație.

La ediția 2022, mai mult de 29.600 de elevi din 300 de instituții de învățământ au urmat cursul Finanțele mele, iar 16 licee au beneficiat de finanțări pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare.

Mai multe detalii despre calendar și procesul de înscriere sunt disponibile la https://jar.ro/finantele-mele.

Inițiativa Susțin educația financiară în comunitatea mea este parte a parteneriatului dintre JA România și Raiffeisen Bank, prin intermediul căruia mai mult de 207.300 de elevi și profesori din învățământul liceal și primar au beneficiat de activități, resurse și kit-uri gratuite de educație financiară”.

 

Claudiu Cazacu, XTB: Prețul aurului și argintului a crescut semnificativ pe final de 2022. Va continua trendul ascendent în 2023?

0
  • Aurul a recuperat 20,1% în ultimul trimestru al anului 2022.
  • China a importat 1345 tone de aur în 2022, iar nivelul exporturilor totale de aur ale Elveției, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1700 tone anul trecut.
  • Argintul a avut un randament chiar mai ridicat, de 35,4%,  având o utilizare industrială mai pronunțată și fiind în legătură mai strânsă cu dinamica economiei.
  • Potrivit estimărilor Silver Institute, panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cererea argintului în 2022, în creștere de la 10,84% în 2021, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaționale.

Aurul s-a „trezit la viață” în Q4 2022. De la minimul de 1614 dolari din 28 septembrie 2022, până la 1940 dolari, pe 25 ianuarie 2023, (ora 20:00), aurul a recuperat 20,1%.

Motivele creșterii par a fi atât tendința de depreciere a dolarului american (indicele dolarului a pierdut 11,5% în aceeași perioadă), cât și dorința de acumulare de rezerve de către participanți importanți la piață.

Unele bănci centrale și-au majorat, de asemenea, semnificativ achizițiile de aur.

 

Elveția: exporturile de aur spre China și Turcia, principalele destinații, cresc în 2022

China a importat anul trecut 1345 tone de aur, în creștere vizibilă față de 821 de tone în 2021. Este anul cu cea mai mare ,,sete” de importuri de după 2018, când au fost aduse 1506 de tone.

Nivelul exporturilor totale de aur ale Elveției, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1700 tone anul trecut, cel mai înalt nivel de după 2016, China fiind un factor esențial în creșterea volumelor.

În ultima lună a anului care tocmai s-a încheiat, China și Turcia au condus în topul exporturilor elvețiene. Turcia a importat 188 de tone, un record pentru seria de date care începe în 2012.

Banca centrală a Chinei a acumulat 62 de tone în noiembrie și decembrie, aducând nivelul total al deținerilor la 2010 tone. Achizițiile sunt primele raportate oficial după 2019.

În toamna anului trecut, prima de tranzacționare a aurului în Shanghai față de Londra a depășit frecvent 30 de dolari/uncie, ajungând chiar și la peste 50 de dolari/uncie.

Deși cotele impuse de banca centrală pentru importuri și deficitul acumulat în pandemie – când importurile s-au redus drastic, adăugând volumul ridicat al importurilor și acțiunile băncii centrale, semnalul venit dinspre a doua economie a lumii sugerează un apetit în creștere pentru metalul prețios.

În mod tradițional, India și China sunt cei mari consumatori mondiali de aur. Aprovizionarea tinde să fie mai ridicată, de asemenea, înaintea sărbătorii noului an.

Speranța domolirii inflației, și, implicit, a ratelor de dobândă, a ajutat, de asemenea, aurul. Spre deosebire de depozitele bancare, aurul nu oferă dobândă, și chiar implică costuri de stocare în siguranță.

Nivelul general al incertitudinii a jucat de asemenea un rol, însă metalele prețioase par să-și fi schimbat comportamentul, fiind mai puțin sensibile la factori geopolitici decât în trecut.

Pe termen scurt, o retragere chiar și de scurtă durată de la cumpărare, de așteptat din Asia după Anul Nou Lunar, sau a unor cumpărători precum băncile centrale ar putea permite corecții consistente.

În perspectivă, în special pe un orizont multi-anual, trendul ascendent ar putea fi susținut de fragmentarea est-vest, acumulările în rezervele băncilor centrale, temperarea dobânzilor și costurile de extracție și procesare în creștere.

Un randament încă și mai ridicat a oferit în ultimele luni un alt metal prețios: argintul.

Piața a adus, față de minimele din septembrie, un randament de 35,4% pentru argint (din 1 septembrie anul trecut până pe 25 ianuarie 2023, la ora 20:00).

Argintul, având o utilizare industrială mai pronunțată, este în mai strânsă legătură cu dinamica economiei.

Pe de altă parte, chiar dacă regiuni întregi se confruntă cu încetinire sau risc de recesiune, argintul este un element utilizat pe scară largă în industria energiei regenerabile, iar creșterile de preț ale energiei au accelerat migrarea spre soluții alternative. Într-un automobil electric, spre exemplu, cantitatea de argint utilizată e de 25-50 de grame, aproape dublă față de cea dintr-un motor cu combustie internă.

Potrivit estimărilor Silver Institute (organizație internațională nonprofit cu membrii din întreaga industrie a argintului), panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cerere în anul trecut, în creștere de la 10,84% în 2021.

Potrivit sursei menționate, deficitul pieței, dat de oferta totală din mine, reciclare și vânzări ale sectorului public, minus cererea totală inclusiv industrie, lingouri și monede, ar fi estimat la 71,5 milioane de uncii, de la 51,8 milioane de uncii anul trecut.

Aceste valori sunt calculate chiar înaintea investițiilor financiare, în produse listate pe burse. Cu acestea, deficitul este estimat la 96,5 milioane de uncii anul acesta, în scădere de la 116,7 milioane de uncii în 2021.

Deși unele prognoze ale observatorilor pieței sunt foarte optimiste, precum cea de 30 de dolari/uncie a ABC Bullion, care ar duce la un vârf al ultimilor 10 ani, este de reținut că argintul este cunoscut pentru volatilitatea sa foarte ridicată.

În privința producătorilor, marjele de profit ale industriei permit absorbirea unor șocuri de preț.

Pe de altă parte, e adevărat că producția din mine e cu aproximativ 57 milioane de uncii sub nivelul de 900 milioane din 2016, iar argintul, obținut ca produs secundar din mine aurifere, de cupru sau de plumb-zinc, nu răspunde foarte repede la fluctuațiile cererii. În plus, perioadele de inflație ridicată tind să ofere argintului o performanță mai ridicată decât a aurului.

 

Asemenea aurului, argintul are o perspectivă relativ limitată pe termen scurt, însă și elemente favorabile pe termen mai lung. 

Un factor important este tendința de electrificare a transportului și mișcarea spre resurse de energie regenerabilă. În plus, pentru ambele metale prețioase, Rusia e un producător important, aflat pe locul 3 mondial pentru aur și 4 pentru argint.

Producția de argint a Rusiei este pe un trend de scădere pronunțat, fiind în 2021 la 55% din nivelul din 2014. În cazul aurului, declinul de 3% din 2018 până în 2021 pare neglijabil.

Cu toate acestea, în cazul prelungirii sau amplificării conflictului din Ucraina, se pot înregistra presiuni suplimentare, de sensuri diferite, pe ofertă și cerere, care ar putea acționa suplimentar în sens favorabil prețurilor metalelor prețioase.

MAMBricolaj redeschide Școala de Mobilă

0

Lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAMBricolaj, listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), anunță lansarea din 26 ianuarie 2023 a unei noi ediții cu prezență fizică a proiectului „Școala de Mobilă”, dedicat pasionaților de construcția mobilierului pentru uz personal și meseriașilor care vor să se perfecționeze.

Cristian Găvan (foto), fondator și acționar majoritar al rețelei MAMBricolaj: „Tot mai mulți români vor să-și realizeze singuri un proiect de mobilier, din pasiune sau pentru a scuti cheltuielile cu un meseriaș. Școala de Mobilă este locul care le oferă oportunitatea să învețe și să aplice ceea ce au învățat. În cele 12 săptămâni de curs, împărtășim secretele construcției de mobilier, vorbim despre materiale, calități ale acestora, scule și instrumente utile, cele mai noi accesorii, metode de construire. Și mai important este însă faptul că îmbinăm teoria cu practica, astfel că la finalul cursului, orice participant să își poată construi singur tot ceea ce își dorește. Avem participanți pasionați de bricolaj, care activează în domenii precum IT, medical sau economic, dar și persoane care au deja o bază și doresc să învețe mai mult și să afle ultimele noutăți privind produsele și tehnicile.”

Școala de Mobilă este caracterizată ca „un program exclusiv MAMBricolaj, în cadrul căruia, timp de 12 săptămâni, cursanții vor trece, teoretic și practic, prin toate etapele necesare realizării unui proiect de mobilier, învățând despre materiale și accesorii mobilier, scule și unelte, cât și despre diverse mecanisme. Sesiunile de teorie și practică din cadrul proiectului vor fi organizate în perioada 26 ianuarie-13 aprilie 2023, în sesiuni săptămânale, organizate în fiecare zi de joi, de la 18.00 la 20.00.

Cei care doresc să participe la Școala de Mobilă vor achita suma de 600 de lei, sumă ce le va fi restituită sub forma unui voucher, cu care participanții beneficiază de servicii de debitare și cantuire. La finalul cursului, voucherul este acordat sub forma unui card de client MAMBricolaj.

Cursurile vor fi susținute de Cristian Găvan, fondator MAMBricolaj, președinte al Consiliului de Administrație și Mihai Șeitan, director magazin MAM Morarilor, iar la două dintre cursuri vor susține prezentări scurte și reprezentanți ai Blum și Hafele, furnizori de accesorii pentru mobilier”.

Școala de Mobilă reamintește că „a început în anul 2013, numărul celor care au absolvit până acum cursul fiind de 600 de persoane, pasionați sau meseriași, interesați nu doar să învețe cum să construiască o piesă de mobilier, ci și care sunt avantajele și dezavantajele utilizării diverselor tipuri de materiale și accesorii în proiectele de mobilier. De asemenea, Școala de Mobilă și-a propus să îi învețe pe clienți cum să monteze diverse sisteme de accesorii – sertare, uși glisante etc.

Majoritatea cursanților sunt bărbați, dar la fiecare ediție a participat cel puțin o femeie. La ediția din septembrie 2022 au participat 5 femei. Doamnele sunt pasionate de bricolaj și le place să facă schimbări în casă, de aici și dorința de a învăța. Pentru siguranță, la curs pot participa doar persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

După absolvirea cursului, MAMBricolaj le rămâne alături participanților pentru eventuale întrebări și îi așteaptă în magazine ca și clienți”.

Atenție! Atacuri cibernetice pe bază de inteligență artificială

0

ING Bank și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică se adresează deținătorilor de carduri, atrăgându-le atenția că tentativele de fraudă din mediul online „vor fi mai elaborate și mai greu de detectat, întrucât atacatorii cibernetici au început să folosească instrumente de inteligență artificială.

Printre cele mai utilizate metode de fraudare pentru accesarea datelor personale ale utilizatorilor se numără e-mail-urile de tip phishing prin care se solicită actualizarea datelor, anunțurile privind false investiții sau contractarea unor credite internaționale, dar și «ofertele de nerefuzat». Totodată, multe mesaje înșelătoare sunt promovate și pe platformele de social media și motoarele de căutare”.

Bogdan Costea, Head Of Information Security în cadrul ING Bank România: „Inteligența artificială s-a bucurat de o evoluție accelerată în ultimii ani, cu beneficii evidente în multe domenii. Există, însă, și riscuri: aplicațiile de inteligență artificială curente pot genera un mesaj de phishing care pare autentic, similar cu mesajele uzuale trimise de bancă sau de către un furnizor de servicii, fără greșeli gramaticale, inclusiv în limba română. De asemenea, remarcăm tendința în creștere de a folosi reclame false de către fraudatori, promovate pe motoarele de căutare și în social media, prin care încearcă să convingă utilizatorii să acceseze site-uri malițioase.
La ING depunem în permanență eforturi pentru a depista tentativele de fraudă și punem accent pe informarea corectă a tuturor utilizatorilor de carduri. Așadar, îi sfătuim pe toți aceștia să fie vigilenți la mesajele primite, să verifice expeditorul și site-urile accesate și să nu își introducă niciodată datele cardului pe link-uri primite.”

ING Bank și DNSC fac observația că „în trecut, greșelile gramaticale și exprimările neadecvate reprezentau semnale de alarmă care dădeau în vileag mesajele frauduloase. Odată cu apariția platformelor de inteligență artificială ce traduc sau pregătesc texte pe baza unor cerințe, tentativele de fraudă devin mai greu de detectat”.
Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC: „Cu timpul, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, observăm că infractorii cibernetici devin din ce în ce mai pricepuți în a-și perfecționa tehnicile și scenariile de atac. Ei se pot folosi deja de inteligența artificială cu scopul de a obține, prin automatizare și adaptare la context, o rată de succes a atacurilor mult mai bună. Astfel, vedem cum textele mesajelor frauduloase sunt din ce în ce mai bine scrise și adaptate în limba română, până la un nivel la care utilizatorul obișnuit nu mai poate folosi acest indiciu pentru a identifica o potențială capcană. Cu toate acestea, dacă respectăm o igienă de securitate cibernetică esențială, încă putem evita peste 90% dintre amenințările existente în mediul online.”

ING și DNSC oferă mai multe sfaturi „pentru prevenirea fraudelor din mediul online:

  1. Nu accesați niciodată link-uri sau atașamente provenite din surse necunoscute și fiți vigilenți la mesajele sau e-mail-urile care încearcă să vă convingă să executați o acțiune în grabă. Rețineți că organizațiile din zona financiar-bancară nu vă vor trimite niciodată mail-uri care conțin link-uri pentru actualizarea sau verificarea datelor de autentificare sau cu caracter personal.
  2. Nu vă autentificați niciodată în aplicația de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail și nu accesați link-uri promovate de tip advertising. Folosiți doar aplicația instalată pe mobil sau tastați adresa URL într-o nouă pagina web.
  3. Aveți grijă ca, din neatenție, să nu ajungeți pe site-uri clonă, care arată similar cu cele originale, dar care folosesc un nume de domeniu diferit, sau unul scris greșit în mod deliberat, tocmai pentru a induce in eroare. Asigurați-vă că adresa URL a site-ului este corectă.
  4. Verificați întotdeauna sursa reală a mesajelor recepționate (dând click pe expeditor), înainte de a acționa. Atunci când ceva pare suspect, verificați transmiterea mesajului cu expeditorul pe un canal de comunicare diferit.
  5. Fiți atenți la ofertele întâlnite în mediul online care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Verificați existența lor pe canalele de comunicare oficiale ale companiei în numele căruia a fost lansată promoția.
  6. Nu finalizați o operațiune până nu vă asigurați că este ceea ce vă doriți. Citiți cu atenție SMS-urile primite de la bancă și asigurați-vă că validați operațiunea dorită.

Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, informați-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC și secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank”.

Un nou produs de cercetare în domeniul nutriției și sănătății copiilor

0

Nestlé anunță crearea unui nou produs pe bază de lapte, NAN® OPTIPRO® 5, „un lapte destinat copiilor de peste 3 ani, ca parte lichidă a alimentației, dezvoltat pe baza cercetărilor Nestlé în domeniul nutriției și sănătății copiilor”.

Mihaela Bușu, Business Executive Officer Nestlé Infant Nutrition: „Copiii noștri pot beneficia de acum încolo de un lapte ca parte a unei alimentații complete și echilibrate pentru o dezvoltare fizică și mentală armonioasă, alături de o alimentație sănătoasă. Părinții români se pot baza pe NAN® OPTIPRO® 5 în efortul de a le asigura micuților mai multă vitalitate și imunitate în fața bolilor, fără a neglija însă toate celelalte componente ale unei diete și vieți sănătoase. De la 1 la 5 ani, copiii trec printr-o perioadă de creștere accelerată, când dezvoltarea lor ia o traiectorie decisivă, punând bazele viitoarei sale stări de sănătate, când este nevoie de cel mai bun posibil suport nutrițional.”

Nestlé subliniază că „NAN® OPTIPRO® 5 conține o combinație unică de ingrediente, susținând o bună dezvoltare fizică și mentală a copiilor în această etapă, ajutând astfel la oferirea unei baze puternice pentru viitorul lor, adică o cantitate adecvată de proteine, dar și un aport de Vitamina D, precum și calciu și fier.

Vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar al copiilor și, alături de Calciu, este necesară pentru creșterea și dezvoltarea normală a oaselor la copii. Fierul contribuie la dezvoltarea cognitivă, iar iodul contribuie la creșterea normală a copiilor.

Începând cu vârsta de 3 ani, copiii devin tot mai activi, merg la grădiniță, se joacă, învață și continuă să aibă nevoi nutriționale specifice. Chiar dacă au un ritm de creștere accelerat, aceasta nu înseamnă că pot avea aceeași alimentație precum un adult, deoarece copiii încă au nevoie de o nutriție adecvată vârstei lor.

Dacă se neglijează acest aspect, poate exista riscul unor deficiențe și consecințe pe termen lung. O nutriție în cantitatea optimă va susține creșterea și le va asigura copiilor o bază solidă pentru un start puternic în viață. Deoarece laptele joacă un rol important în alimentația copiilor, este foarte important ca părinții să le ofere chiar și după vârsta de 3 ani, un lapte adaptat vârstei și nevoilor lor nutriționale.

Nestlé continuă să se dedice științei, pentru un viitor mai bun, contribuind în plus cu acțiuni pentru susținerea și regenerarea planetei, pentru generațiile viitoare. Astfel, NAN® OPTIPRO® 5 este produs cu lapte de înaltă calitate, de la fermele care s-au angajat să reducă emisiile de carbon, folosește energie electrică din surse regenerabile în fabrica în care este produs, conține capac și linguriță care sunt realizate din resurse regenerabile pe bază de plante.

Nestlé NAN® OPTIPRO®  este un brand internațional, brandul cel mai recomandat de către medicii specialiști din lume*. Nestlé NAN® OPTIPRO® face parte din portofoliul Nestlé Infant Nutrition alături de gamele de produse NAN SUPREME, NAN COMFORTIS, NANCARE®, GERBER® Organic for Baby, NESTLÉ (cereale pentru sugari și copii mici).

Nestlé a agreat să urmeze principiile și reglementările Codului Internațional de Marketing privind substituenții de lapte matern elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, încă de la adoptarea sa în 1981”.

*Conform cercetărilor de piață realizate de către AC NIELSEN, privind prezența globală a brandurilor de lapte pentru sugari. Cercetările de piață au fost realizate de către mai multe agenții externe, precum IPSOS, IQVIA, în rândul personalului medical care au fost vizitați de către reprezentanții Nestlé pe o perioadă de 3 luni, dar și de concurență, pentru un grup de 16 țări definite de Nestlé (reprezentând 74,7% din vânzările de formule de lapte din lume, pe baza datelor Nestlé), în perioada 2017-2021.

 

Centru de resurse pentru recuperarea persoanelor afectate de TSA

0

Asociația Autism Voice anunță că, în 2022, a oferit terapie gratuită sau decontată parțial pentru 400 de familii ai căror copii suferă de tulburări din spectrul autist și a sprijinit 350 de familii prin proiecte specifice.

Asociația Autism Voice, fondată în 2008, este cunoscută ca „prima asociație specializată în recuperarea copiilor cu autism, care a introdus în România posibilitatea formării specializate ABA a terapeuților. De peste 14 ani, Autism Voice oferă programe complexe de recuperare a copiilor cu autism, în centre sau la domiciliu, iar 87% dintre copiii aflați în recuperare sunt incluși în programe sociale și școlare. Asociația dispune de două centre de terapie, unde 400 de copii cu tulburări beneficiază anual de servicii de recuperare și ajutor spe cializat”.

Cele mai importante programe derulate în 2022 de Asociația Autism Voice:

Autism Voice Line Ucraina și Casa Autism Voice pentru mame și copii cu autism ucraineni refugiați în România  https://autismvoice.ro/autism-voice-line-ucraina/

În noiembrie 2022, a fost creat Institutul Autism Voice, „din dorința de a ajuta toate persoanele afectate de tulburările din spectrul autist din România. Peste 40 de tineri sunt deja înscriși în programele de terapie dezvoltate de Institut – Life Autism, Social Skills Training și ABA Next Step”.

Anca Dumitrescu, președinte Autism Voice: „17% dintre beneficiarii Autism Voice sunt copii cu vârste între 2 și 4 ani. Același procent este pentru copii de 4-6 ani, 23% au între 6 și 8 ani, iar cel mai mare procent este la copiii de peste 8 ani. Cu cei mai mulți dintre ei, noi am început terapia încă de la vârste fragede, când comportamentul lor poate fi modelat, iar rezultatele sunt vizibile. Intervenția timpurie în aceste cazuri este urgentă. 50% dintre copiii cu autism netratat devin adulți care vor avea nevoie pe tot parcursul vieții de sprijin. Din fericire, în ultimii ani am observat o mai mare preocupare și cunoaștere din partea părinților, care fac tot posibilul să înceapă terapia din timp cu cei mici.  

Dacă pentru copii există soluții de recuperare, pentru cei care nu au făcut terapie la vârste fragede iar acum sunt adulți este tardiv să vorbim despre recuperarea completă. Însă, pot avea o viață ușoară, cu susținerea specialiștilor și a societății. În condițiile actuale din România, majoritatea adulților cu TSA nu pot avea joburi sau termina studiile. Pentru ei, am creat Institutul Autism Voice, sub umbrela caruia am pus bazele primelor programe de recuperare 3600, adaptate pentru această categorie de tineri și adolescenți.”

Nicoleta Mariana Orlea, director de fundraising Autism Voice: „Institutul Autism Voice este un centru multidisciplinar de recuperare și cercetare a autismului, ce reunește într-un singur loc toate resursele necesare pentru recuperarea persoanelor afectate de TSA. Astfel, putem ajuta direct mai multe familii, dar și să facem cercetarea și strângerea datelor necesare pentru dezvoltarea unor politici și strategii naționale pe termen lung. Pentru anul 2023, ne dorim să ajutăm cel puțin 100 de adolescenți și adulți cu TSA. Pentru ei nu existau programe specializate, mulți stau acasă lângă părintele care le oferă îngrijire zilnică, fiind uitați de sistemul terapeutic și social. Abia îi vedem pe stradă, la un restaurant, sau făcând lucrurile simple care se cuvin oricărui adolescent sau adult, care aduc normalitate și bucurie în viață. Atât prin intermediul asociației, cât și al Institutului, putem susține terapia copiilor fie în proporție de 100%, fie 50%, alături de parteneri companii, sponsori și donatori, care cred, alături de noi, că orice copil are dreptul la viață funcțională și la o voce proprie, puternică.”

Autism Voice accentuează că „studiile internaționale arată că dacă de la vârsta de 2 ani sau chiar mai devreme, copiii cu autism încep un program intensiv de terapie ABA, de 20-30 de ore săptămânal, timp de doi ani fără întrerupere, se pot obține rezultate semnificative. 50% dintre copiii cu autism pot fi recuperați dacă beneficiază de terapie intensivă în primii ani de viață.  Până la 30% dintre copii vor fi complet independenți, iar simptomele autismului dispar, 20% vor fi independenți și vor avea o viață normală, dar vor necesita îndrumare și consiliere deoarece vor avea oarecare dificultăți de adaptare la diferite situații sociale, comportamente ciudate, dificultăți de comunicare și menținere a relațiilor cu ceilalți. Dar restul de aproximativ 50% dintre copiii cu autism vor deveni adulți care au nevoie de suport din partea familiei”.

 

Analiză Deloitte: sectorul imobiliar a fost cel mai activ de pe piața locală de fuziuni și achiziții din 2022. Investitorii strategici continuă să domine piața

0

Sectorul imobiliar a fost cel mai activ de pe piața locală de fuziuni și achiziții (mergers and acquisitions – M&A) din 2022, cu aproape 60 din cele 157 de tranzacții cu valori de peste 5 milioane de euro înregistrate (36%) și cu o valoare de peste 1,7 miliarde de euro din totalul estimat al pieței de 6,5-7,5 miliarde (26%), conform unei analize efectuate de Deloitte România. Următoarele sectoare notabile din punctul de vedere al numărului de tranzacții sunt energia (11%), produsele de consum, tehnologia și sănătatea (câte 10%). Din punctul de vedere al valorii, însă, topul sectoarelor este ușor diferit, pe locul al doilea situându-se tot energia (22%), urmată de industrie (12%), automobile și comerț cu amănuntul și distribuție (câte 7%).

Dintre tipurile de investitori care au fost activi pe piața de fuziuni și achiziții în România în 2022, cei strategici au continuat să domine, cu 83% din numărul total de tranzacții, în creștere semnificativă față de anul 2021, când ponderea lor a fost de 63%. Aceștia au fost urmați anul trecut de firmele de private equity (15%) și de investitorii instituționali și privați, a căror pondere a scăzut la 2% (față de 20%, în 2021), cel mai mic nivel din 2018 încoace.

În ceea ce privește țara de proveniență, investitorii români au fost implicați în 2022 în 30% din numărul total al tranzacțiilor, care au avut o valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Dintre investitorii străini activi, cei care provin din SUA au investit cele mai mari sume (1,4 miliarde de euro – 37% din valoarea pieței), urmați de francezi (peste 500 de milioane de euro), belgieni (275 de milioane de euro), italieni și austrieci (peste 180 de milioane de euro fiecare). Și investitorii din Israel, Germania și Ungaria au fost activi pe piața locală din 2022, deși în tranzacții de valori mai mici.

„Anul 2022 a marcat creșterea valorii medii a tranzacțiilor la 34 de milioane de euro, după o scădere la 27 de milioane, în 2021, ceea ce menține România în categoria piețelor de dimensiune medie. Ne bucură să vedem faptul că tot mai mulți investitori locali au planuri de creștere prin achiziții și că unii investitori deja prezenți în România își continuă planurile de dezvoltare prin achiziții, aceștia fiind implicați în aproape o treime din tranzacțiile analizate. Ne așteptăm ca și în 2023 să avem tranzacții de valori semnificative, în special în zona de energie, poate chiar o creștere în zona investițiilor realizate de către investitori locali, atât strategici, cât și instituționali sau fonduri de investiții locale care se formează în acest moment. Cred că există în continuare lichiditate în zona investitorilor financiari și că acesta este un moment oportun pentru ca investitorii strategici să își consolideze prezența în România pentru creșteri sustenabile viitoare”, a declarat Radu Dumitrescu (foto), Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Piața de M&A din România a atins în 2022 niveluri record, cu o valoare totală estimată de aproximativ 6,5-7,5 miliarde de euro (incluzând tranzacțiile cu valori nedivulgate), pentru cele 157 de tranzacții cu valori de peste 5 milioane de euro analizate de Deloitte România.

 

8 din 10 angajați români și-ar schimba jobul pentru venituri mai mari și oportunități mai bune de dezvoltare

0

Piața muncii plasează candidații în centru și atragerea de talente rămâne o provocare pentru companii și în 2023. În acest sens, studiul „Future of recruitment” efectuat de Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanți de business din lume, și The Network, susținut în România de BestJobs, partener The Network de 12 ani, conturează profilul candidatului român în raport cu alte naționalități și evidențiază încrederea acestuia în găsirea de noi oportunități profesionale, raportate la nevoile și dorințe actuale. Astfel, 8 din 10 sunt deschiși să-și schimbe jobul, procentul lor fiind egal cu media globală. Un salariu mai mare, beneficii extrasalariale mai bune (80%), oportunități mai bune de a progresa în carieră (37%) sau o poziție mai interesantă, ce presupune un anumit nivel de experiență (36%) sunt printre cele mai importante beneficii la care candidații se așteaptă în ofertă. Totodată, 60% ar refuza o ofertă bună dacă, în timpul procesului de recrutare, au o experiență negativă.

Românii își doresc mai mult un echilibru între job și viața privată și aprecierea meritelor la locul de muncă, comparativ cu media globală, potrivit studiului realizat în perioada august-septembrie 2022 de către BestJobs și Boston Consulting Group. Astfel, în ceea ce privește mediul de lucru și cultura organizațională, aprecierea din partea șefilor pentru munca depusă este mai mult un factor determinant în căutarea unui job pentru români, decât pentru candidații din alte state (33% față de 14%), în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important pentru 41% dintre români față de 19% dintre candidați la nivel global.

Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs

„În contextul socio-politico-economic actual, românii au învățat să fie mai prudenți. Așadar, preocuparea mai mare pentru planificarea pe termen lung a carierei și nevoia de stabilitate și siguranță financiară este o tendință observată tot mai mult la nivel național”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Studiul evaluează viitorul recrutării din 160 de țări, printre care și România. Printre descoperiri se mai numără faptul că salariul și bonusurile reprezintă un „deal breaker” pentru 53% dintre români și 21% dintre candidații din alte țări, în timp ce pentru 48% dintre români versus 14% dintre candidații din alte țări un factor determinant este timpul liber plătit. Salariul, bonusurile și echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt mai presus de siguranța locului de muncă, care este un deal breaker pentru 35% dintre români și 15% dintre candidați la nivel global.

Cu toate acestea, persoanele din diferite categorii țintă apreciază în mod diferit flexibilitatea locului de muncă și/sau a programului de lucru. Spre exemplu, persoanele care lucrează în IT pun preț mai mare pe flexibilitate, spre deosebire de persoanele care nu își desfășoară activitatea profesională la un birou (45% versus 22%).

La fel ca alte state, românii preferă modelul de muncă hibrid, urmat fiind în topul preferințelor de munca exclusiv de la birou. În plus, 73% dintre români și-ar dori un loc de muncă stabil și un echilibru între viața profesională și cea privată, astfel încât să aibă timp pentru familie, prieteni și hobby-uri, față de 69% dintre candidații din alte state.

Spre deosebire de media globală, românii sunt mai motivați să se alăture unei companii și ulterior să avanseze într-o poziție de conducere (41% versus 36%). Așadar, românii sunt mai reticenți la a renunța la timpul liber în detrimentul muncii, pentru a promova. Deschiderea către nou îi definește pe angajații români, astfel că 34% au afirmat că își doresc să lucreze cu tehnologii interesante.

De asemenea, spiritul antreprenorial nu este atât de dezvoltat la nivel național (11%), comparativ cu media globală (16%) și românii preferă un loc muncă cu normă întreagă în detrimentul unui job cu jumătate de normă, care le-ar permite să își desfășoare propriile proiecte în paralel.

Cities of Tomorrow #11 revine pe 21-28 martie 2023!

0

Un nou an, un nou Cities of Tomorrow – Camera de Comerț și Industrie Romano-Germană organizează ediția a 11-a a evenimentului pentru dezvoltarea sustenabila a orașelor și regiunilor din România. De peste un deceniu conferința de top oferă o platforma pentru schimbul de idei și know-how, reunind sectorul public si pe cel privat, cu scopul de a stimula colaborarea între toți actorii relevanți si de a spori astfel competitivitatea țării. Tema din acest an este calitatea vieții, iar evenimentul va avea loc în perioada 21-28 martie 2023 la Bucuresti, în format hibrid.

Așadar, începe o noua serie de dezbateri și posibile colaborări, programul evenimentului fiind foarte interactiv și variat:

  • În cadrul conferinței (28 martie) speakeri experimentați din domenii relevante si profesioniști renumiți vor prezenta exemple internaționale de bune practici si concepte de viitor
  • Cele 9 mese rotunde organizate online (21-23 martie) vor aborda teme punctuale, cu scopul de a îndemna toți participanții sa găsească împreună soluții la provocările cu care se confrunta:
    • Eficienta Energetica & Managementul Energetic
    • Finanțare & Fonduri UE
    • Digitalizare & Guvernanța Orașelor
    • Siguranța Orașelor
    • Mobilitate
    • Dreptul Construcțiilor
    • Reconversie & Revitalizare
    • Economie Circulară
    • Turism, Lifestyle & Cultură
  • Vor exista nenumărate ocazii de networking și discuții interesante cu toti participanții și invitații în cadrul marketplace-ului organizat la eveniment (28 martie)
  • De asemenea, va fi din nou posibilă participarea cu un proiect de dezvoltare durabilă pentru comunități in cadrul concursului de proiecte, ale cărui finală si premiere vor avea loc la conferința (28 martie)

Pentru mai multe detalii despre eveniment si procedura de înregistrare, va rugam sa vizitați pagina web https://www.citiesoftomorrow.ro/.

Înregistrările pentru Cities of Tomorrow #11, evenimentul pentru dezvoltare durabila al AHK Romania au început! Profitati de reducerea early-bird de 20% pana la 15 februarie! Înregistrați-vă folosiți codul „Economistul 10” și beneficiați de reducerea suplimentara de 10%!

Formular engleza:

https://crm.ahkrumaenien.ro/EventOnline/Event.aspx?contextId=8A8A3B068D1B5A4A5B46F494BD618A11&event=0x08AD6E7CE98E441788FB621808823A8F

Formular romana:

https://crm.ahkrumaenien.ro/EventOnline/Event.aspx?contextId=8A8A3B068D1B5A4A5B46F494BD618A11&event=0x726345E76E4E4F93846B7842E23EE3C1

 

Sub presiunea inflaționistă, piața de birouri a stagnat

0

În 2022, piața de birouri a traversat o perioadă de stagnare. Valorile cererii s-au menținut la același nivel din 2021, în timp ce livrările de spații noi s-au redus la jumătate față de 2021.

 

Cererea totală pentru spații de birouri din București a stagnat comparativ cu anul precedent, ajungând la 286.100 m², nivel comparabil cu 2021. În același timp, cererea netă a crescut doar ușor, cu 3%, până la 140.500 m².

În ultimul trimestru din 2022, cererea total de spatii de birouri a însumat aproape 85.000 m² în trimestrul 4 din 2022, valoare similară cu T4 2021. Cererea netă s-a ridicat la 34.800 m², de asemenea o valoare foarte apropiată de T4 2021.

Puțin peste 25% din cererea totală de spații de birouri din București din 2022 a venit dinspre sectorul de IT, urmat de sectorul de servicii profesionale (12%) și sectorul financiar – bancar (aproape 9%).

În 2022, au fost livrate în București clădiri de birouri însumând o suprafață închiriabilă de 124.500 m², reprezentând doar jumătate din livrările anului precedent (245.800 m²).

În trimestrul 4 a fost livrată o singură clădire de birouri, Equilibrium 2, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 19.500 m².

Chiriașii se confruntă cu o nevoie tot mai mare de transformare, precum și cu un echilibru dificil al presiunilor asupra costurilor. Obiectivele ESG/amprenta ecologică și nevoia de spații de mai bună calitate vor susține creșterea numărului de renovări de spații de birouri, o tendință care este accentuată atât de constrângerile legate de oferta de noi construcții, cât și de scăderea cererii pentru spațiile mai vechi. Acest lucru va duce la o încetinire a cererii de expansiune, la intensificarea activității de subînchiriere și la o concentrare pe reînnoiri. În același timp, va fi nevoie de spații de birouri renovate pentru ca piața să poată satisface cererea de clădiri cu emisii de carbon nete zero”, a declarat Mădălina Iconaru, Consultant Office Agency JLL Romania.

Livrările de clădiri de birouri se vor menține la un nivel redus și în 2023, respectiv în jur de 104.000 m². Cele mai importante proiecte așteptate sunt faza a doua din One Cotroceni Park (34.500 m²), faza a doua din U-Center (33.200 m²) și clădirea A1 a ansamblului @Expo.

Așa cum era de anticipat, rata de neocupare a început să scadă în ultimul trimestru din 2022, de la 13% în T3, la 12,54%. Cel mai probabil, rata de neocupare va continua să scadă ușor pe parcursul anului 2023.

Chiriile s-au menținut în trimestrul 4 la același nivel cu trimestrul precedent, chiria prime (pentru cele mai bune spații), rămânând la 19 Euro pe m² pe lună. Sunt posibile noi creșteri de chirii în prima parte a anului 2023, pe fondul indexării cu rata inflației.

Se lansează Creditul Solar, produsul Libra Internet Bank pentru achiziționarea panourilor solare

0

Libra Internet Bank anunță lansarea Creditului Solar, produsul bancar prin care persoanele fizice pot primi până la 70 mii de lei finanțare pentru a-și achiziționa panouri solare. Acțiunea se înscrie în strategia băncii de susținere activă a producției de energie regenerabilă din România și pune accent pe dezvoltarea locală a pieței prosumatorilor, în scopul creșterii sustenabilității consumului național de energie.

Finanțarea poate fi accesată în sucursalele băncii (până la 70 mii de lei) sau 100% online (până la 30 mii de lei), fiind destinată acoperirii cheltuielilor aferente achiziției și montajului panourilor solare. Procesul de aplicare online este unul simplu și rapid, cu semnare electronică și fără drumuri la bancă.

 „Producția de energie verde este mai importantă ca oricând. Creditul Solar este soluția practică prin care sprijinim oamenii să investească în eficientizarea costurilor la energie, prin achiziția de panouri solare. Pe lângă numeroasele argumente de mediu, aceste investiții vin la pachet cu două mari avantaje: se amortizează singure și reduc semnificativ valoarea facturilor de electricitate”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al Libra Internet Bank.

Principalele documente necesare sunt contractul de proprietate și contractul de achiziție panouri solare semnat cu furnizor specializat. Perioada de acordare a finanțării este de până la 5 ani. Primul partener al băncii în acest proiect este Ener.ro, site specializat în panouri solare.

Cercetările savantului român Sergiu Pașca, incluse în primele 10 realizări științifice mondiale ale anului 2022

0

Articol preluat de pe adevarul.ro

Cercetările realizate de savantul Sergiu Pașca s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, la nivel mondial, într-un clasament al revistei „The Week”.

Injectarea de celule umane în creierul șobolanilor pentru a studia tulburările psihice, realizată de echipa de cercetători de la Universitatea Stanford din SUA, coordonată de Sergiu Pașca, se află pe locul 9 în acest top.

Înainte au fost plasate fuziunea nucleară care a produs pentru prima dată mai multă energie decât a consumat, telescopul James Webb, realizarea unui vaccin universal sau schimbarea traiectoriei unui asteroid. Descoperirea realizată de Sergiu Pașca se află înainte de o altă realizare importantă: obținerea de embrioni în laborator fără a utiliza ouă sau spermă.

Într-o lucrare pe care a publicat-o în octombrie 2022, echipa sa din Stanford a transformat celulele pielii umane în celule stem și apoi în neuroni. Apoi au transplantat acești neuroni în creierul șobolanilor nou-născuți, unde aceștia au prosperat cu succes în noul lor mediu. Acestea au format conexiuni cu propriile celule ale creierului animalelor, ghidându-le comportamentul.

Continuarea articolului poate fi citita pe  Adevarul.ro

Cât ne costă să ne încălzim în diverse orașe din România?

0

Obținerea celui mai mic preț la energia necesară încălzirii locuințelor, dar și mai important perspectiva reducerii în viitor a prețurilor la încălzire, se poate face doar prin investirea în sisteme care determină scăderea costurilor unitare cu energia.

Chiar dacă până acum am avut o iarnă blândă, costurile cu încălzire rămân unele din cele mai mari cheltuieli ale unei familii. Acestă situație se va accentua în viitor, iar rezolvarea lor nu sunt subvențiile la infinit. În primul rând subvenții mari în energie înseamnă mai puține spitale, școli, drumuri etc. Subvențiile infinite la energie însemană în fapt accentuarea sărăciei energetice. Și totuși asta facem, ne săpăm singuri groapa în care vom cădea cu siguranță. Alternativa este construirea unor sisteme eficiente care să se autosusțină în viitor și să se dezvolte cu reducerea costurilor pe unitatea de energie produsă și distribuită.

Nu este o teorie, nu este o poză din vestul europei, este normalitatea, iar aceasta se poate vedea și la noi în țară la Oradea.

Clasamentul costurilor cu energia achitată (fără costul instalatiilor) în două orașe din România pentru diverse forme de încălzire a locuințelor: Oradea și București.

Oradea lei/Gcal cu TVA si subventii la energie
Lemn de foc 349
Gaze naturale 360
Termoficare 373
Bricheti de lemn 523
Palet de lemn 953
Energie electrica 988

Sursa: https://www.oradea.ro/

Oradea lei/Gcal, cu TVA inclus nesubventionat
Termoficare 441
Gaze naturale 476
Bricheti de lemn 523
Lemn de foc 524
Palet de lemn 953
Energie electrica 1511

Sursa: AEI

Se poate observa că în situația în care există subvenții la energie electrică, gaze naturale, lemne de foc și energie termică, a determinat următorul clasament:

  1. lemne de foc – cu precizarea că urmare a plafonării prețului pentru acestea ele au dispărut de pe piață, determinând tăieri de arbori  la întâmplare, o exploatare ineficientă a masei lemnoase, folosirea lemnelor umede, cu randamente energetice reduse, cu emisii mari de CO2 si alte substante poluante
  2. gaze naturale – care au ajuns să fie folosite aproape exclsuiv pentru a fi arse și nu în petrochimie acolo unde valoarea adăugată este mult mai mare
  3. termoficare – un sistem regandit in utimii ani, pe principii corecte de dimensionare si grad de utilizare a rețelei, cu reducerea la maxima risipei, cu randamente energetice și economice performante și care se bazează pe cogenerare de înată eficiență

În situația în care nu ar exista subvenții la energie, în Oradea sistemul de termoficare ar fi sistemul cu cel mai mic preț la energie pentru încălzire. Iar în situația în care acest system se va dezvolta prin creșterea numărului de consumatori și a gradului de utilizare, este singurul system din cele prezentate care în viitor poate să aibă prețuri mai mici, toate celelalte venind în viitor cu prețuri mai mari.

  Bucuresti lei/Gcal cu TVA si subventii la energie
Termoficare 347
Lemn de foc 349
Gaze naturale 360
Bricheti de lemn 523
Palet de lemn 953
Energie electrica 988

Sursa: https://www.oradea.ro/

Bucuresti lei/Gcal, cu TVA inclus nesubventionat
Gaze naturale 476
Bricheti de lemn 523
Lemn de foc 524
Palet de lemn 953
Termoficare 964
Energie electrica 1511

Sursa: AEI

În opoziție cu Oradea, în București, în cazul păstrării subvențiilor, cel mai ieftin system este sistemul de termoficare (cu o subvenție de 64% !), iar în cazul eliminării subvențiilor acceași termoficare s-ar găsi pe penultimul loc.

Ceea ce este sigur este că în București viitorul nu poate să aducă decât creșteri de preț pentru oricare din modurile de încălzire, iar păstrarea actualului system de subvenții în termoficare bazat pe creșterea subvenției proportional cu creșterea ineficienței nu va duce decât probleme și mai mari în încălzirea locuințelor și în final frig în locuințele odată cu la colapsul sistemului (acest scenariu a fost trăit de sute de mii de oameni în cele 250 de orașe în sistemul de termoficare a intrat în colaps în ultimii 25 de ani).

Secretul de la Oradea este piața, numărul mare de consumatori, 75% din consumatori fiind racordați la sistemul de termoficare. Oradea având cel mai mare procent de consumatori racordați la termoficare ceea ce face ca să scadă costurile unitare și să avem cele mai mici prețuri nesubvenționate, dar cel mai important să avem perspectiva reducerii în viitor a prețurilor la încălzire.

Sursa: https://www.oradea.ro/

În graficul de mai jos se poate vedea că situația în unele orașe din România este chiar mai rea decât în București, spre exemplul în Bacău dacă s-ar elimina subvențiile ar fi mai ieftin să te încălzești cu energie electrică decât cu sistemul de termoficare, cee ace este de a dreptul absurd

ChatGPT – între instrument valoros și nebuloasă juridică

0

 

MONICA STĂTESCU, partener,
MARIUS GHELDIU associate, Filip & Company (foto)

Implicațiile juridice pe care le presupune utilizarea ChatGPT

  • Introducere privind ChatGPT

Au fost scrise multe cărți și create la fel de multe filme care au încercat să prezinte cum va arata viitorul, însă suntem mult mai aproape de a îl cunoaște, odată cu apariția inteligenței artificiale și, mai precis, a inteligenței artificiale generative. Inteligența artificială generativă reprezintă un tip de inteligență artificială care poate genera conținut nou, spre deosebire de sistemele care doar analizează sau acționează în mod static pe baza unui set de date existent.

Un astfel de sistem de inteligență artificială generativă este ChatGPT care, încă de la lansare, a captat atenția întregii lumi, rețelele de socializare și spațiul online fiind inundate cu capturi de ecran, opinii, clipuri video despre cele mai interesante, ciudate ori amuzante conversații ale oamenilor cu ChatGPT.

Ne-am propus să analizăm mai jos, pe scurt, implicațiile juridice pe care le presupune utilizarea ChatGPT, însă nu înainte de a prezenta ce este și cum funcționează acesta.

  •  Ce este și cum poate fi utilizat ChatGPT?

ChatGPT reprezintă un chatbot, respectiv o interfață de comunicare, dezvoltat de laboratorul de cercetare a inteligenței artificiale OpenAI si care este capabil să răspundă solicitărilor utilizatorilor într-un mod conversațional, având capacitatea de a genera un text asemănător cu cel generat de oameni pe baza contextului conversației. Spre deosebire de alte programe software de tip chatbot, care sunt limitate la o serie de răspunsuri predeterminate, ChatGPT poate genera răspunsuri în mod spontan, permițându-i angajarea în conversații dinamice și variate. Astfel, ChatGPT poate fi utilizat pentru o multitudine de scopuri, de la redactarea rezumatului unei cărți sau compunerea unei melodii (pe baza unei serii de cuvinte indicate de utilizator), până la conversia unui fragment de cod sursă dintr-un limbaj de programare în altul.

  • Poate fi conținutul generat de ChatGPT utilizat?

Luând în considerare scopurile diverse și capacitatea de a genera de cele mai multe ori un text asemănător cu cel uman, utilitatea ChatGPT, chiar și la nivel de prototip pentru o astfel de tehnologie, este de necontestat. Cu toate acestea, se pune întrebarea în ce măsură conținutul generat de ChatGPT poate fi utilizat în mod legal, dat fiind faptul că acesta folosește pentru generarea răspunsurilor și informații și documente cu privire la care anumite persoane dețin drepturi de proprietate intelectuală.

  • Implicații juridice în planul drepturilor de proprietate intelectuală asupra conținutului utilizat de ChatGPT 

 Riscul încălcării drepturilor de autor

O parte din informațiile și documentele stocate în baza de date a ChatGPT și utilizate pentru „antrenarea” și mai departe generarea răspunsurilor la solicitările adresate de utilizatori fac obiectul drepturilor de autor, fiind protejate, cel puțin din perspectiva legislației aplicabile la nivel european, împotriva oricărei utilizări neautorizate, cum ar fi reproducerea operei sau realizarea de opere derivate pe baza operei protejate.

Mai mult, având în vedere informațiile și documentele utilizate de ChatGPT, răspunsul generat va conține, de la caz la caz, proporții diferite de material protejat prin drepturi de autor, astfel că orice utilizare a răspunsului generat ar putea fi calificată drept o încălcare a drepturilor titularului informațiilor și documentelor utilizate în acest proces.

Limitele exercitării drepturilor de autor si doctrina fair use

Referitor la utilizarea informațiilor și documentelor de către ChatGPT, la nivel european, printre altele, sunt relevante prevederile Directivei privind Dreptul de Autor pe Piața Unică Digitală, care reglementează cu titlu general o limitare privind exercitarea drepturilor de autor pentru „reproducerile şi extragerile din opere şi din alte obiecte protejate accesibile în mod legal în scopul extragerii textului si a datelor”. Cu alte cuvinte, titularii drepturilor de autor nu se pot opune utilizării informațiilor sau documentelor ce sunt accesibile ChatGPT în mod legal în scopul extragerii textului și a datelor. Cu toate acestea, excepția este aplicabilă doar atât timp cât utilizarea operelor şi a altor obiecte protejate nu a fost rezervată în mod expres de către titularii de drepturi de autor. Astfel, titularii drepturilor pot interzice într-un mod eficient reproducerile și extragerile datelor prin diverse modalități, cum ar fi reglementarea acestui aspect în termenii și condițiile unui website ori utilizarea unui protocol de excludere a roboților de la utilizare.

Similar pentru ipoteza conținutului generat de ChatGPT, în lipsa aplicării unei excepții sau limitări a exercitării drepturilor de autor, utilizatorul se poate expune consecințelor încălcării drepturilor de autor.

  • Regimul juridic al conținutului generat de ChatGPT

-Poate fi conținutul generat de un sistem de inteligență artificială subiectul drepturilor de autor?

În Europa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reținut în mod constant faptul că dreptul de autor „nu se poate aplica decât în cazul unui obiect care este original, fiind o creație intelectuală proprie a autorului său” ( a se vedea în special decizia CJUE în cauza de referință Infopaq”).

Astfel, în mod constant a fost considerat faptul că o operă poate fi apreciată ca fiind originală doar în măsura în care aceasta reflectă personalitatea autorului său, rezultând astfel că pentru a putea beneficia de protecția conferită de drepturile de autor opera trebuie să reprezinte creația unui autor uman.

De asemenea, în SUA, Oficiul privind Drepturile de Autor precum și instanțele din Australia au declarat expres că o opera poate fi protejată prin drepturi de autor doar dacă este creată de o ființă umană.

Într-o altă abordare, astfel cum a fost prezentat în cadrul articolului „Artificial intelligence and copyright” – publicat în cadrul WIPO Magazine, există o serie de state precum India, Irlanda sau Marea Britanie care recunosc și atribuie drepturi de autor asupra operelor generate cu ajutorul computerelor programatorilor ori persoanelor care au efectuat aranjamentele necesare creării operei.

-Cine deține drepturile de autor asupra conținutului generat de un sistem de inteligență artificială?

La nivelul Uniunii Europene, având în vedere cadrul legal aplicabil și deciziile CJUE, în lipsa recunoașterii drepturilor de autor asupra conținutului generat de un sistem de inteligență artificială, subiectul privind titularul acestor drepturi este lipsit de interes.

Luând în considerare avansul tehnologic și evoluția sistemelor de inteligență artificială, rămâne de văzut dacă va fi schimbată paradigma în ceea ce privește operele create cu o intervenție umană minimă ori chiar fără o astfel de intervenție.

Până atunci, este interesant de observat că ChatGPT a fost deja creditat drept co-autor în legătură cu o serie de articole de factură științifică, deși pare că editorii sunt în general de acord că ChatGPT nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerat autor dar consideră ca necesară evidențierea faptului că inteligența artificială a contribuit la redactarea articolelor.

-Dar ce spune ChatGPT despre utilizarea propriului conținut?

Potrivit articolului „ChatGPT – legal challenges, legal opportunities” scris de avocații de la Fieldfisher, întrebat dacă conținutul său poate fi utilizat în mod legal în scopuri comerciale, ChatGPT a răspuns destul de evaziv în sensul în care „în general este legală folosirea conținutului produs de ChatGPT în scopuri comerciale, cu condiția de a avea acordurile si licențele corespunzătoare. […]. Dacă vreți să folosiți conținutul generat de ChatGPT în scopuri comerciale este posibil să fie necesar să obțineți o licență de la  OpenAI sau de la titularii de drepturi relevanți, în funcție de circumstanțele specifice ale utilizării.”

Răspunsul ChatGPT pune deci întreaga răspundere privind stabilirea condițiilor în care conținutul generat poate fi utilizat în mod legal de utilizatori pe umerii acestora din urmă.

L-am fi întrebat și noi același lucru, ca să verificăm răspunsul, dar la momentul scrierii acestui articol ChatGPT este prea popular ca să ne răspundă…

Potrivit termenilor și condițiilor de utilizare a produselor și serviciilor OpenAI, în măsura permisă de lege, drepturile deținute de OpenAI asupra conținutului generat folosind, printre altele, ChatGPT, sunt cedate în mod integral utilizatorilor, însă OpenAI își rezerva dreptul de a utiliza în continuare atât conținutul generat cât și conținutul introdus de utilizator, printre altele pentru a își menține și furniza serviciile.  Aceiași termeni și condiții prevăd, de asemenea, în mod expres faptul că utilizatorul este responsabil atât pentru conținutul generat de ChatGPT cât și pentru conținutul introdus de utilizator, inclusiv în ceea ce privește asigurarea faptului că aceste conținuturi nu încalcă nicio lege aplicabilă.

Concluzii

ChatGPT reprezintă dovada clară a evoluției inteligenței artificiale și, în ciuda limitărilor și preocupărilor formulate în legătură cu acesta, reprezintă fără doar și poate viitorul în domeniul tehnologiei.

Având în vedere rapiditatea cu care aceste sisteme se dezvoltă și faptul că modalitatea în care inteligența artificială este abordată va defini modul în care vom trai și ne vom desfășura activitatea, este crucial ca organismele competente și autoritățile legislative să adreseze acest subiect într-un mod responsabil și care să ofere în timp util măsuri de protecție adecvate și claritate în ce privește regimul juridic aplicabil.

Germania – pas major pentru adopția vehiculelor electrice cu pile de combustie (FCEV)

0

Germania este lider la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de înmatriculări de vehicule electrice cu pile de combustie (FCEV). Programul KsNI, prin care statul German sprijină achiziția de vehicule alimentate cu combustibili alternativi a făcut ca Germania să fie deja în topul țărilor ca număr de înmatriculări al acestor tipuri de vehicule, cu 34 de înmatriculări în 2022. Germania este urmată în clasament de Polonia, cu 22 de vehicule înmatriculate și, la mare distanță, de Țările de Jos, cu 4 înmatriculări, Suedia și Marea Britanie, cu doar 2 FCEV înmatriculate și Spania, Franța și Norvegia, cu doar câte un vehicul FCEV înmatriculat în anul precedent. România nu figurează în statistica realizată de Fuel Cells and Hydrogen Observatory, al Uniunii Europene.

În acest context, Germania face un nou pas către poziționarea ca lider în adopția energiei regenerabile ca sursă de alimentare a vehiculelor comerciale.  Nikola Corporation și IVECO au transmis astăzi o scrisoare de intenție care anunță o comandă de 100 de noi vehicule electrice cu pile de combustie cu hidrogen Nikola Tre clasa 8 (FCEV) către GP JOULE, un furnizor de sisteme pentru soluții energetice integrate, din Reussenkoege, Germania. Vehiculele Nikola Tre FCEV din varianta europeană 6×2 vor fi fabricate în unitatea de producție mixtă Nikola – Iveco Group din Ulm, Germania.

Primele 30 de vehicule Nikola Tre FCEV dintre cele 100 curpinse în comandă sunt așteptate să fie livrate către GP JOULE în 2024. Celelalte 70 de vehicule urmează a fi livrate în 2025. Comanda face obiectul cererii GP JOULE pentru finanțare KsNI, programul Germaniei de sprijinire a achiziției de vehicule comerciale prietenoase cu mediul.

În plus, începând cu 2026, GP JOULE și Iveco Group au convenit să comercializeze FCEV-uri suplimentare pentru clienții din Europa. GP JOULE va asigura infrastructura de încărcare prin rețeaua sa de stații de alimentare cu hydrogen 100% verde.

Michael Lohscheller, Președinte și CEO, Nikola Corporation, a declarat: „Comanda de la GP JOULE va fi un exemplu al modului în care Nikola Tre FCEV poate sprijini în continuare clienții din Germania în tranziția lor către zero emisii, cu câțiva ani înaintea altor OEM (Original Equipment Manufacturer), care ajută la atingerea obiectivului de decarbonizare a sectorului transporturilor.”

Andre Steinau, Managing Director la GP JOULE HYDROGEN, a declarat: „Misiunea noastră este reprezentată de oferirea de energie 100% regenerabilă pentru toată lumea, obiectiv în jurul căruia ne ghidăm întreaga noastră activitate.  Împreună cu Nikola și IVECO, oferim clienților noștri toate componentele pentru transporturi grele neutre din punct de vedere climatic dintr-o singură sursă: de la producția și achiziționarea de hidrogen verde, la stațiile de alimentare cu hidrogen, până la camioanele cu pile de combustie și servicii care satisfac nevoile acestora. Aceasta este, în viziunea noastră, calea cea mai facilă către transportul de marfă fără emisii.”

Simone Olivati, Președinte, Servicii Financiare, Iveco Group a comentat: „Suntem foarte încântați de alegerea GP JOULE și că prin acest acord, vom aduce mobilitatea bazată pe hidrogen clienților din Germania și vom progresa în ceea ce privește decarbonizarea transportului rutier de marfă.”

Soluții și parteneriate pentru creșterea calității vieții în Capitală

0

Organizația Ateliere Fără Frontiere, în parteneriat cu Primăria Municipiului București și Primăria Sectorului 3, au lansat desfășurarea a 16 Ateliere de Lucru, incluse în proiectul „Noul București, O capitală a tuturor”. Atelierele sunt planificate pentru perioada ianuarie-septembrie 2023 și urmăresc „îmbunătățirea colaborării și a parteneriatului dintre APL și ONG-uri și încurajarea unei mai bune transparențe decizionale. Totodată, aceste dezbateri vor contribui activ la identificarea soluțiilor și parteneriatelor care să favorizeze creșterea calității vieții cetățenilor Capitalei”.

Beatrice Manole, coordonator advocacy, Ateliere Fără Frontiere: „Aceste Ateliere de Lucru, în care reprezentanții autorităților publice locale vor discuta cu ONG-urile din București problematica deșeurilor și a economiei sociale și a inserției socio-profesionale a grupurilor vulnerabile, sunt o oportunitate pentru găsirea de soluții comune și de creștere a transparenței decizionale. Aceste dezbateri propuse de Ateliere Fără Frontiere sunt și un bun prilej de identificare a parteneriatelor comune, prin care cetățenii sectorului 3 și ai Capitalei să fie mai bine serviți, într-un Nou București – O capitală a tuturor.”

Organizatorii ne informează că „pe pilonul de economie socială și incluziune, startul Atelierelor de Lucru a fost dat de dezbaterea din 19 ianuarie 2023, cu reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, pe tema Serviciile sociale dedicate grupurilor vulnerabile. Integrarea pentru viață independentă. Parteneriatul public-privat, care va fi urmată de cea din data de 09 februarie 2023, cu reprezentanții  DGASPC Sector 3, pe tema Economia socială și potențialul pentru inserția socio-profesională a grupurilor vulnerabile.

Pe axa de economie circulară și dezvoltare durabilă, primele dezbateri, pe tema  Unde ne aflăm cu problematica deșeurilor? sunt planificate pentru data de 26 ianuarie 2023, cu reprezentanții Primăriei Municipiului București și, respectiv pentru data de 02 februarie 2023, cu reprezentanții Primăriei Sectorului 3 și ai Direcției Generale de Salubritate Sector 3.

Proiectate pentru a crește capacitatea ONG-urilor de a se implica în promovarea dezvoltării incluzive și durabile a Capitalei și a sectorului 3, Atelierele de Lucru fac parte din proiectul Noul București – O capitală a tuturor, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

În cadrul proiectului Noul București, O capitală a tuturor, Ateliere Fără Frontiere și partenerii săi, Primăria Municipiului București și Primăria Sector 3, intenționează să contribuie la îmbunătățirea colaborării și a parteneriatului dintre administrația publică locală și ONG-uri. Astfel, cu cele două instituții vor fi organizate câte 8 ateliere de lucru, desfășurate până în perioada ianuarie-septembrie a anului 2023. Temele de dezbatere se vor concentra pe domenii precum: servicii sociale, economie socială, ocupare și inserție socio-profesională a grupurilor dezavantajate, educație de mediu și managementul inteligent al deșeurilor, economie circulară”.

De asemenea, inițiatorii precizează că „proiectul Noul București – O capitală a tuturor (cod proiect MySMIS131435, cod SIPOCA 1085, în valoare de 375.870,46 lei, din care 294.682,45 lei cofinanțare UE) este implementat de către Asociația Ateliere Fără Frontiere în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 și Primăria Municipiului București și este finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, Componenta 1 CP14/2021 pentru regiunea mai dezvoltată – Consolidarea capacității ONG-urilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local”.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

 

 

Poziții cheie de conducere la Aro Palace Brașov, deschise candidaților cu experiență în turism

0

Compania Aro Palace Brașov, deținută de Transilvania Investments, acționar majoritar cu 85% din acțiuni, se adresează candidaților cu experiență în domeniul turismului printr-o ofertă constând în două poziții cheie în structura de conducere: CEO și General Manager, pentru hotelul Aro Palace.

Prezentând oferta, Transilvania Investments subliniază că „principala misiune a acestora va fi de a implementa strategia de transformare a companiei într-o entitate agilă, adaptată cerințelor tot mai exigente pe care clienții le au în domeniul turismului.

Cu 1.300 de locuri de cazare în administrare, la care se adaugă 3 restaurante și un centru de wellness, Aro Palace este una dintre cele mai importante companii din turism din zona centrală a țării. Viitorul CEO va coordona întreaga activitate a companiei, având în subordine o echipă aflată în extindere. Printre proiectele în curs se află renovarea hotelului Capitol și includerea acestuia într-un lanț internațional. Experiența de minimum 3 ani într-o poziție similară este absolut necesară, toate detaliile legate de responsabilitățile acestui post fiind detailate aici talent.winsed.swiss/en/job/7015

Un simbol al Brașovului, Aro Palace reprezintă, de mai bine de 8 decenii, cel mai important hotel al orașului. Planurile de viitor prevăd intrarea într-un proces de modernizare care să readucă hotelul Aro Palace în topul preferințelor turiștilor care vizitează zona. Redeschiderea barului de noapte și a renumitului restaurant rooftop, precum și reamenajarea camerelor sunt printre primele măsuri planificate pentru perioada următoarePoziția de director general al hotelului include printre responsabilități coordonarea acestor investiții și crearea unei culturi organizaționale moderne, care să susțină politica de fidelizare a celor peste 70.000 de clienți ce se cazează, anual, în hotel. Cerințele și responsabilitățile postului sunt prezentate aici talent.winsed.swiss/en/job/7016

Recrutarea este coordonată de o companie elvețiană specializată în domeniul ospitalității, care va asigura selecția transparentă a celor mai buni candidați. Data limită pentru trimiterea CV-urilor este 10 februarie a.c., aplicațiile putând fi trimise pe adresa jobsro@winsed.swiss”.

 

 

Bilete individuale la Festivalul Internaţional George Enescu, în vânzare online de la 1 februarie 

0

Biletele individuale pentru ediţia 2023 a Festivalul Internaţional George Enescu (27 august-24 septembrie) se pun în vânzare la 1 februarie, începând cu 12.00 pe site-ul Eventim, www.eventim.ro. Preţurile unui bilet variază între 250 de lei şi 35 de lei, în funcţie de categorie.

Sala Palatului – Seria Mari orchestre ale lumii

VIP 250 lei
Categoria 1 200 lei
Categoria 2 170 lei
Categoria 3 120 lei
Categoria 4 100 lei
Categoria 4 reducere 70 lei

Ateneul Român – Seria Concertele de la Ateneu

Categoria 1 250 lei
Categoria 2 200 lei

Ateneul Român – Seria Concertele de la miezul nopții

Categoria 1 230 lei
Categoria 2 180 lei

Muzeul Național de Artă al României/Sala Auditorium – Seria Enescu și contemporanii

Categoria 1 120 lei
Categoria 2 90 lei
Categoria 2 reducere 45 lei

Sala Radio – Seria Orchestrelor românești

Categoria 1 90 lei
Categoria 2 70 lei
Categoria 2 reducere 35 lei

Biletele pentru seria de concerte educative dedicate copiilor și pentru concertul susținut de ansamblul Musica Ricercata dirijat de Gabriel Bebeșelea din 10 septembrie, realizate în parteneriat cu Teatrul Odeon, vor fi puse în vânzare de către teatru.

Organizatorii anunță că la festival vor participa, în total, peste 3.500 de artişti invitaţi, 150 de solişti, 40 de dirijori, 41 de orchestre din 16 ţări şi 9 orchestre româneşti. Revin la București celebrități precum dirijorii Sir Simon Rattle, Zubin Mehta, Manfred Honeck, Paavo Järvi, pianistele Martha Argerich şi Yuja Wang, violoncelistul Gautier Capuçon, violoniştii Renaud Capuçon şi Janine Jansen. În premieră, vor fi prezenți marii artişti Alexander Krichel, Alena Baeva, Avi Avital, Aida Garifullina, Igor Levit, Kent Nagano, Hannu Lintu, Philippe Herreweghe, Augustin Hadelich şi Klaus Mäkelä, precum și prestigioasele ansambluri Gewandhaus Leipzig, Liszt Chamber Orchestra, Gothenborg Symphony, Collegium Vocale Gent, Berlin Academy of American Music, Manchester Camerata.

Programul complet al ediţiei poate fi consultat pe www.festivalenescu.ro.

Festivalul Internaţional George Enescu din acest an se desfășoară sub sloganul „Generozitate prin Muzică”, beneficiază de Înaltul Patronaj al Președintelui României și este finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

Organizator al festivalului este Artexim; co-organizator, Fundația ArtProduction.

Creșterea comerțului global va rămâne în urma PIB-ului pentru prima dată în 25 de ani, în timp ce modelele comerciale tradiționale vor cunoaște schimbări semnificative

0
  • Comerțul mondial va crește cu 2,3% anual până în 2030, arată o nouă analiză a BCG — mai puțin decât previziunile de creștere de 2,5% pentru creșterea economică globală
  • Zona Asiei de Sud-Est va cunoaște o creștere a comerțului de peste 1 trilion de dolari în aceeași perioadă
  • Companiile ar trebui să continue să-și diversifice rețelele de afaceri și să devină mai reziliente pentru a se putea adapta la evoluțiile economice globale.

Conflictul din Ucraina a înlocuit pandemia ca principală sursă de tensiune asupra comerțului global. Pentru prima dată în 25 de ani, comerțul global în următorul deceniu va crește într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), iar modelele comerciale cunoscute se vor schimba, potrivit unui nou raport publicat recent de Boston Consulting Group (BCG).

Raportul, intitulat „Protecționism, pandemie, război și viitorul comerțului”, prognozează o creștere medie a comerțului mondial de doar 2,3% pe an până în 2031 – mai puțin decât creșterea media anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală. Prin comparație, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de creștere a comerțului pe punct procentual de creștere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.

În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alți factori, inclusiv scăderea dependenței statelor occidentale de comerțul cu China și creșterea altor blocurilor economice, cum ar fi Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerțul global.

„Comerțul global a fost perturbat semnificativ în ultimii trei ani, mai întâi de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina și de tensiunile geopolitice în creștere”, a declarat Nikolaus Lang, Managing Director și Senior Partner, lider global al practicii Global Advantage a BCG și coautor al raportului.

„După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusă de SUA și UE și una condusă de China-Rusia, împreună cu potențiala apariție a unei a treia grupări, respectiv a națiunilor nealiniate. Pe măsură ce companiile, industriile și țările deopotrivă se adaptează la această dinamica geopolitică și economică în schimbare, noua realitate rezultată va produce oportunități pentru unii și provocări pentru alții”, a declarat Marc Gilbert, Managing Director și Senior Partner la BCG, lider pe teme ce țin de geopolitică și comerț și coautor al raportului. „Schimbările anticipate vor continua să încetinească globalizarea economică și deschiderea comercială care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Război Rece, rezultând o hartă comercială redesenată, mult diferită de cea din 2021.”, a adăugat el.

Conflictul din Ucraina a determinat UE și Rusia să își modifice relațiile comerciale. Drept urmare, în următorii nouă ani, UE își va crește comerțul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat în mare parte de creșterea exporturilor de energie ale SUA către Europa și, de asemenea, își va extinde comerțul combinat cu țările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu și India. Între timp, comerțul dintre SUA și China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031. Dinamica comerțul între UE și China va cunoaște o temperare, creșterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparație cu anii precedenți. Între timp, comerțul Rusiei cu China și India va crește cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China.

Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărții comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la 1 trilion de dolari – datorat, în mare parte, noului comerț cu China, Japonia, SUA și UE – până în 2031. Comerțul ASEAN cu China va crește cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creștere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031.

„Noul comerț global acordă prioritate rezilienței lanțului de aprovizionare și diversificării globale. Companiile ar trebui să acorde prioritate aspectelor legate de creșterea rezilienței, cum ar fi crearea de stocuri de rezervă de mărfuri și componente esențiale și precalificarea furnizorilor alternativi”, a declarat Michael McAdoo, Partener BCG și director pentru comerț și investiții globale și coautor al raportului. „Mediul comercial relativ sigur care a permis companiilor să dezvolte rețele mondiale extinse de aprovizionare a făcut loc unui peisaj mai incert, care cere un echilibru între obiectivele de eficiență și costuri mai mici și o conștientizare sporită a riscurilor globale.”

Raportul întreg poate fi descărcat aici.

ESRI, un nou chiriaș al Globalworth România

0

Compania ESRI România, caracterizată ca „lider global de piață în domeniul software-ului pentru sisteme informaționale geografice (GIS), al inteligenței locațiilor și al cartografierii”, a închiriat un spațiu de birouri de 540 mp GLA în Globalworth Campus A, pentru o perioadă de cinci ani și jumătate.

Alexandru Vasile, director general al ESRI România: „Spațiul oferit de Global Worth este locul perfect pentru a ne extinde operațiunile și a servi mai bine utilizatorii noștri, atât aici, în România, cât și în întreaga Europă. Așteptăm cu nerăbdare o colaborare fructuoasă și îndelungată.”

Ema Iftimie, Head of Leasing & Customer Care, Globalworth România

Ema Iftimie, Head of Leasing & Customer Care, Globalworth România: „Suntem încântați că ESRI a ales Globalworth Campus pentru a fi noul său sediu în București. Combinația unei locații compacte, de înaltă calitate, cu zone de relaxare, restaurante, toate contribuie la a face din ESRI România un loc de muncă unic și vibrant. Mulțumim echipei ESRI pentru încrederea acordată și le urăm tot ce este mai bun în noile lor demersuri.”

Ileana Mitrache, Senior Consultant Advisory & Transaction Services | Office, CBRE România: „Ne bucurăm că am identificat spațiul de birou optim pentru ESRI, o companie a cărei tehnologie o folosim și în instrumentul nostru digital Location Intelligence. Mixul ideal oferit de clădirea de birouri Globalworth Campus A a facilitat alegerea și decizia și sunt convinsă că va contribui foarte mult la succesul ESRI în România.”

Globalworth Campus este situat în Globalworth District, cea mai mare comunitate de afaceri din București, fiind caracterizat ca „o dezvoltare de vârf, cu birouri echilibrate, spații comerciale și alte facilități suport, este cel mai extins complex de birouri Clasa A din România, oferind cea mai înaltă experiență de lucru. În plus, în 2022, proprietarul a lansat cel mai tehnologizat și complex centru de conferințe din București: Nord Events Center by Globalworth. Cu o arhitectură impresionantă, centrul face parte din complexul Globalworth Campus pentru a servi comunitatea de afaceri Globalworth. Cu o suprafață totală de 1.850 de metri pătrați, locația găzduiește aproximativ 1.200 de persoane și deține cel mai mare ecran LED de interior cu instalare fixă din România”.

Globalworth este „o companie imobiliară activă în Europa Centrala și de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM. A devenit principalul investitor pe piața imobiliară de birouri din CEE prin poziția sa de lider de piață atât în Polonia, cât și în România. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale, in locatii premium, care generează venituri din închirierea de spatii către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, la 30 iunie 2022. Aproximativ 96,3% din portofoliu este reprezentat de active producătoare de venit, predominant în sectorul de birouri și închiriate către aproximativ 660 de companii naționale și multinaționale. În Polonia, Globalworth este prezentă în Varșovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk si Katowice, în timp ce în România proprietățile se regăsesc în București, Timișoara, Târgu Mureș, Constanta, Pitești, Arad și Oradea”.

 

Un brand de referință la nivel european în dermatocosmetice intră pe piața românească

0

Compania MagnaPharm Marketing & Sales România a lansat pe piața de la noi Cantabria Labs, caracterizat ca „un brand născut din pasiunea pentru inovație și dorința de a îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții oamenilor”.

Iris Matei, Regional Director Romania, Hungary and Serbia MagnaPharm: „Unii dintre factorii care ne-au atras în acest parteneriat strategic sunt tehnologiile pe care le dezvoltă constant laboratoarele Cantabria Labs, dar și expertiza pe care MagnaPharm o are în distribuția și reprezentarea companiilor farmaceutice de renume pe piața din România. De asemenea, standardele de producție, dar și adaptare la noile tendințe ale pieței au contribuit la decizia de a introduce portofoliul Cantabria Labs pe piața farmaceutică din România.”

În noiembrie 2022, piața de produse dermatocosmetice din România a ajuns la 98 milioane euro, cu o creștere de 5,6% în unități și aproximativ 14,4% în valoare față de primele 11 luni ale anului 2021*. Este un sector dominat în principal de 3 mari jucători care dețin mai mult de 50% din piață, dar cu un mare potențial pentru brandurile internaționale cu knowhow puternic și relevanță la nivel global.

MagnaPharm Marketing and Sales are o experiență în industria farmaceutică de peste 25 de ani, cu sublinierea că „oferă servicii integrate de marketing, promovare medicală și în farmacii, comercializare/distribuție, reglementare și acces pe piața din România pentru un portofoliu de parteneri de renume din industria farmaceutică.

Cu o tradiție de peste 30 ani și o prezență extinsă la nivel international, în peste 80 de țări, brandul spaniol Cantabria Labs este lider în prescripțiile dermatologilor din țări precum Spania, Italia și Portugalia**.

Portofoliul de produse Cantabria Labs este diversificat, adresându-se femeilor, bărbaților, dar și copiilor și reunind 6 game:

  • Heliocare – gama de protecție solară pentru întreaga familie, ce are grijă de pielea tuturor cu ajutorul tehnologiei inovatoare Fernblock®, tehnologie ce protejează împotriva radiațiilor solare (UVB-UVA-Lumină vizibilă-Infraroșu).
  • Biretix – gamă special concepută pentru a ajuta la prevenirea și reducerea acneei la adolescenți și adulți, ce combină tehnologia Retinsphere® (două molecule de acid retinoic) și BIOPEP-15 ce are efect antibacterian.
  • Endocare – gama ce previne și reduce îmbătrânirea pielii, dar ajută și la regenerarea ei prin intermediul  tehnologiilor patentate și a ingredientelor active inovatoare ce acționează chiar și în cele mai profunde straturi ale pielii.
  • Elancyl – gama de produse ce luptă împotriva aspectului inestetic al pielii: celulită, vergeturi și depozitele adipoase. Folosite în combinație cu tehnici de masaj medical ajută la combaterea imperfecțiunilor pielii.
  • Neoretin – gama concepută pentru a preveni și reduce îmbătrânirea pielii, luptă împotriva efectelor poluării și ajută la corectarea pigmentului. Formula inovatoare combină ingredientele active de regenerare a pielii cu efectul iluminator pentru a combate tenul neuniform și petele pigmentare.
  • Iraltone – gama pentru îngrijirea părului și a scalpului. Formula are acțiune antioxidantă, purificatoare și ajută la eliminarea impurităților.

Produsele sunt distribuite exclusiv în România de către MagnaPharm Marketing & Sales și sunt disponibile în lanțurile de farmacii din toată țara, precum și online, pe site-urile farmaciilor”.

Cu o experiență în industria farmaceutică de peste 25 de ani, MagnaPharm Marketing and Sales subliniază că „oferă servicii integrate de marketing, promovare medicală și în farmacii, comercializare/distribuție, reglementare și acces pe piața din România pentru un portofoliu de parteneri de renume din industria farmaceutică. Cu o echipă de peste 260 de angajați, MagnaPharm susține inovația și lucrează zi de zi pentru ca fiecare pacient și consumator să beneficieze de soluții medicale de înaltă calitate. MagnaPharm – One Team. One Solution. https://www.magnapharm.eu/”. 

Cantabria Labs este „lider de piață pe nișa dermatocosmeticelor în Spania, Italia și Portugalia. Cu o prezență în peste 80 de țări și filiale precum Mexic, Maroc și China, Cantabria Labs a devenit o companie de renume internațional. Cu produse inovatoare și un spirit întreprinzător, Cantabria Labs este astăzi un brand de referință în materie de prescripție dermatologică în Europa și este dedicat îmbunătățirii sănătății și calității vieții oamenilor. Instagram: https://www.instagram.com/cantabrialabsromania/. Facebook: https://www.facebook.com/cantabrialabsromania”.

*Sursă date: Analiză internă MAGNAPHARM folosind datele din sursa IQVIA SELL OUT DATA în România pentru perioada ianuarie-noiembrie 2022; unități și valoare în Euro conform definiției utilizate de MagnaPharm pentru piața de dermatocosmetice

**Sursă date: https://www.cantabrialabs.com/

 

Lemn pe picior scos la licitaţie de Romsilva, adjudecat, practic, în totalitate de agenţi economici

0

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva anunță că în cadrul licitaţiei principale pentru vânzarea lemnului pe picior, pentru anul de producţie 2023, „a oferit agenţilor economici atestaţi un volum de 2.515.000 metri cubi de lemn, fiind adjudecaţi 2.266.000 metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 90%.
Faţă de licitaţia principală organizată în anul 2022, procentul de adjudecare raportat la volumul oferit a fost cu 6% mai mare.
Licitaţia principală s-a derulat în lunile noiembrie şi decembrie, la nivelul direcţiilor silvice, prin intermediul platformei electronice de licitaţii, care asigură transparenţă totală, reducerea birocraţiei, echidistanţă, acces nelimitat ca număr de participanţi, precum şi condiţii sporite de concurenţialitate.
Preţul mediu de pornire în cadrul licitaţiei principale, pentru lemnul oferit pe picior, a fost de 269,91 lei/metru cub, iar preţul mediu de adjudecare a fost de 410,22 lei/metru cub, cu 5% mai mare decât preţul mediu obţinut anul trecut”.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva ne informează că „va pune pe piaţă în acest an un volum de 10 milioane de metri cubi recoltaţi din pădurile proprietatea publică a statului, din care 50% va fi valorificat ca lemn fasonat, exploatat prin forţe proprii sau contracte de prestări servicii de exploatare forestieră, şi 50% prin licitaţii de vânzare a lemnului pe picior, urmând ca acesta să fie exploatat şi valorificat de către agenţii economici atestaţi”.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard international”.

Foto: Romsilva

Raport Ericsson ConsumerLab privind cele mai noi 10 trenduri de consum, în contextul impactului schimbărilor climatice

0

 

  • Aproximativ 83% dintre respondenți sunt de părere că, până la sfârșitul anului 2030, lumea va atinge sau chiar va depăși pragul de încălzire globală de 1,5°C
  • Aproape 59% dintre ei spun că inovația și tehnologia vor fi esențiale pentru a face față provocărilor de zi cu zi cauzate de schimbările climatice
  • Schimbările comportamentale determinate de impactul climatic ar putea influența în mare măsură modul de lucru și orarul de la serviciu

Aproape 99% din cei peste 15.000 de utilizatori de tehnologie consultați de Ericsson (NASDAQ: ERIC) la nivel global anticipează că până în 2030 vor folosi soluțiile bazate pe internet și conectivitate pentru a reduce impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale. Statistica este inclusă în cel mai recent studiu anual realizat de Ericsson ConsumerLab privind cele mai noi zece trenduri de consum – ediția de anul acesta este cea cu numărul 12, iar raportul se intitulează „10 Hot Consumer Trends: Life in a Climate-Impacted Future”.

Aproximativ 83% dintre respondenți sunt de părere că lumea va fi atins sau chiar va fi depășit pragul de încălzire globală de 1,5°C (peste nivelurile preindustriale) – se consideră că depășirea acestei limite ar putea favoriza apariția unui număr mai mare de evenimente meteorologice extreme și fenomene climatice negative.

În același timp, aproximativ 55% dintre respondenți cred că schimbările climatice vor avea un impact negativ asupra vieții lor și intenționează să inițieze contramăsurile necesare, folosind soluții de conectivitate.

Principalele preocupări ale consumatorilor vizează: costurile de trai, accesul la energie și resurse materiale și nevoia de conectivitate sigură și fiabilă, în vremuri tulburi și condiții meteorologice haotice. Aproximativ 59% dintre respondenți consideră că inovația și tehnologia vor fi esențiale în abordarea provocărilor de zi cu zi cauzate de schimbările climatice în anii 2030.

Peste 15.000 de utilizatori din 30 de orașe din lume, care se numără printre primii care au adoptat soluții de AR, VR și asistenți digitali, au fost rugați să evalueze 120 de idei de servicii digitale din 15 domenii, de la eforturile de adaptare la condițiile climatice din viața de zi cu zi, la modurile de gestionare a fenomenelor meteorologice severe. Grupând răspunsurile consumatorilor, experții Ericsson ConsumerLab au evidențiat 10 noi tendințe.

Magnus Frodigh, director al Ericsson Research, a declarat: „Consumatorii sunt convinși că o conexiune la internet solidă și sigură va fi esențială, inclusiv în ceea ce privește propriile lor eforturi de combatere a schimbărilor climatice și se așteaptă ca fenomenele meteorologice extreme și efectele negative asupra mediului înconjurător să fie tot mai prezente. Consumatorii sunt de părere că soluțiile de conectivitate necesare vor fi implementate la scară globală în cel mai scurt timp”.  

Majoritatea respondenților văd efectele schimbărilor climatice și cred că impactul acestora asupra vieții lor va fi mai mare în 2030 decât în prezent. În timp ce situația economică și stilul de viață vor fi principalii factori care vor influența adopția acestor servicii în anii 2030, noile comportamente colective la scară largă pot genera schimbări majore în viața de zi cu zi, afectând modul în care vom lucra și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

De exemplu, eliminarea programului tradițional de lucru de la 09:00 la 17:00 ar putea influența major extinderea trendului Mobilitate fără grabă. Astfel, o societate organizată pe baza fluctuațiilor consumului de energie și nu pe ore, ar putea deveni ceva obișnuit.

Respondenții estimează, totodată, că rolul inteligenței artificiale va crește și va influența și comportamentele consumatorilor, după cum subliniază și trendul Mai puțin înseamnă mai digital, pentru a-i ajuta pe cumpărători să reducă impactul consumului de materiale prin utilizarea alternativelor digitale la produsele fizice.

Sara Thorson, director Concept Development, Ericsson ConsumerLab și coautoare a raportului,  vorbește despre un alt trend – Utilizarea inteligentă a apei: „Și utilizarea apei s-ar putea schimba radical, dacă raționalizarea va deveni o metodă mult mai răspândită decât în prezent. Aproximativ 64% dintre primii utilizatori de tehnologie se așteaptă ca până în anii 2030 să existe rații de apă lunare reglementate cu ajutorul soluțiilor digitale pentru toți cetățenii”.

Dr. Michael Björn, director Research Agenda, Ericsson Consumer și IndustryLab, și coordonator al raportului încă de la prima ediție, din 2011, susține că respondenții nu exclud riscul utilizării greșite a soluțiilor menite să reducă impactul schimbărilor climatice.

„Trendul referitor la Trișorii climatici evidențiază o analiză nefericită, dar foarte reală, a respectării oricăror acțiuni climatice specifice. S-ar putea încerca evitarea îndeplinirii obligațiilor de conformitate legate de reglementările privind impactul asupra climei, cum ar fi plata unei facturi sau înregistrarea datelor. În contextul schimbărilor climatice, aproximativ 72% dintre respondenți prevăd utilizarea tehnologiei digitale pentru evitarea restricțiilor de mediu, cu câștig personal pe termen scurt. Acesta este un avertisment important referitor la importanța continuă a atenției acordate fiabilității serviciilor”.

* Noile trenduri identificate în raportul Ericsson ConsumerLab 

  1. Costuri reduse – serviciile digitale îi vor ajuta pe consumatori să controleze cheltuielile pentru alimente, energie și călătorii în situații climatice instabile. Peste 60% dintre cei care se numără printre primii utilizatori de tehnologie din zonele urbane sunt îngrijorați de creșterea acestor costuri în viitor.
  2. Conexiuni neîntrerupte – calitatea și securitatea conexiunilor la internet va deveni tot mai importantă dacă și / sau pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme se vor înmulți. Aproximativ 80% dintre respondenți cred că în anii 2030 vor exista dispozitive inteligente de detecție a semnalului, care vor indica zonele unde nivelul de acoperire este unul optim, în cazul unor dezastre naturale.
  3. Mobilitate fără grabă – orarele stricte ar putea fi desființate, de vreme ce reglementările climatice și cerințele de eficiență energetică schimbă sensul flexibilității. Aproximativ 68% dintre respondenți ar urma să-și planifice activitățile folosind orare care să eficientizeze costurile cu energia, și nu timpul alocat.
  4. Siguranță cu ajutorul Inteligenței Artificiale – se preconizează că inteligența artificială va alimenta serviciile care protejează consumatorii în condiții meteorologice din ce în ce mai imprevizibile și instabile. Aproape jumătate dintre respondenți spun că vor folosi sisteme de avertizare meteo personalizate pentru propria lor siguranță.
  5. Un nou climat de lucru – restricțiile privind amprentele de carbon generate de companii, costurile în creștere și digitalizarea accelerată vor schimba rutina de lucru pe viitor. 7 din 10 respondenți anticipează că asistenții AI implementați de angajatorii lor vor planifica naveta, sarcinile și resursele, pentru a reduce amprentele de carbon generate de activitățile lor.
  6. Utilizarea inteligentă a apei – apa potabilă ar putea fi o resursă tot mai redusă în anii 2030, iar consumatorii cred că vor apărea servicii inteligente care să conserve și să reutilizeze apa. Aproape jumătate respondenți spun că plănuiesc să își instaleze pe acoperișuri, în balcoane sau la ferestre dispozitive inteligente care să capteze și să purifice apa de ploaie.
  7. Economie de energie – serviciile digitale de partajare a energiei pot atenua neplăcerile create de creșterea costurilor energiei în 2030. Energia ar putea deveni o monedă de schimb, iar 65% dintre primii utilizatori ai noilor tehnologii din mediul urban cred că, în 2030, consumatorii vor putea plăti pentru bunuri și servicii în kWh, folosind aplicații mobile.
  8. Mai puțin înseamnă mai digital – dematerializarea obiceiurilor de consum s-ar putea accelera, întrucât o treime dintre respondenți anticipează că vor folosi aplicații de cumpărături care sugerează alternative digitale la produsele fizice.
  9. Natureverse – călătoriile în natură, dar fără a părăsi zonele urbane, ar putea deveni ceva obișnuit până în 2030, în contextul schimbărilor climatice continue și a potențialelor limitări de călătorie. 4 din 10 respondenți își doresc să utilizeze servicii care să le permită să călătorească virtual și să se bucure de rezervații naturale și trasee montane în timp real, ca și cum s-ar afla în acele locuri.
  10. Trișori climatici – respondenții sunt de părere că vor exista și consumatori care vor găsi modalități de a evita restricțiile de mediu, pe fondul creșterii prețurilor și a raționalizării cantității de energie și apă. Peste jumătate dintre aceștia anticipează că aplicațiile de hacking online le vor permite să acceseze ilegal resursele de apă sau electricitate ale vecinilor.

Citiți integral raportul 10 Hot Consumer Trends: Life in a Climate-Impacted Future.


Datele raportului se bazează pe activitatea de cercetare pe care Ericsson ConsumerLab o derulează la nivel global, de peste un sfert de secol. Raportul are la bază și datele dintr-un sondaj online, realizat în luna noiembrie a anului 2022, în rândul primilor utilizatori de soluții de AR, VR și asistenți digitali din 30 de orașe ale lumii: Bangkok, Berlin, Bruxelles, Cairo, Dallas Fort Worth, Delhi, Jakarta, Johannesburg, Kuala Lumpur, Lisabona, Londra, Madrid, Mexico City, Miami, Milano, Munchen, New York, Oslo, Roma, San Francisco, São Paulo, Shanghai, Singapore, Stockholm, Sydney, Taipei, Tokyo, Toronto, Vancouver și Zürich.