AHK România – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și-a inaugurat noul birou în cadrul Hotspot Workhub, definit ca „un spațiu de coworking complet nou, generos și inovativ„, cu sublinierea că„Hotspot este o marcă a specialistului în domeniul imobiliar REC Partners GmbH și oferă în inima Bucureștiului, într-una din cele mai noi clădiri de birouri, pe o suprafață de 2000 mp, o combinație de calitate și flexibilitate pentru birouri open space, săli de conferințe high-tech și spații pentru evenimente”.Tudor Popp, cofondator al Hotspot, apreciază că „prin decizia de a se muta în Hotspot, AHK România dă un semnal clar în ce privește noua ei strategie, situându-se într-un mediu de coworking flexibil, care susține schimbul de idei și informații”.

Evenimentul inaugural (foto AHK) a reunit numeroși oaspeți din mediul economic și politic.În context, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a subliniat: „România oferă o scenă vie pentru start-up-uri și tocmai în acest domeniu există potențial imens pentru companiile germane. Noi concepte de muncă se dezvoltă, așa cum se întâmplă în spațiul de coworking Hotspot”.

Sebastian Metz, directorul general al AHK România: „Ne dorim să creăm un nou nivel de comunitate pentru angajații și membrii noștri. Vrem să devenim mai inovativi, mai moderni, dorim să dezvoltăm noi forme de networking și să deschidem mai mult comunitatea noastră. Toate acestea sunt posibile în noul spațiu de birouri”.

Aprecieri asupra funcționalității și deschiderilor creative asigurate de noul spațiu au exprimat și Freya Lemcke, reprezentanta Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie pe lângă UE de la Bruxelles și Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.

Printr-un un demers cu efect deopotrivă economic, social și de mediu, Primăria Sectorului 4 transformă un teren viran,focar de infecții pentru o zonă rezidențială care se dezvoltă în proximitate, într-un parc la standarde înalte (foto PS4). Primarul sectorului, Daniel Băluță, a oferit primele informații asupra investiției (31 milioane lei, din care 8,7 milioane lei exproprieri).Parcul va fi amenajat la intersecția bulevardului Metalurgiei cu strada Drumul Dealul Bisericii. Va avea 27.627 mp va fi suprafața totală, din care10.000 mp – spații verzi, 11.685 mp– spații pietonale,1.100 mp – locuri de joacă și de fitness,1.000 mp– skate-park. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 24 de luni de la ordinul de începere a acestora. De asemenea, va fi construită o parcare supraetajată (P+1+terasă) cu 108locuri.

În lucru se află un alt parc, „Central” (peste 10.000 mp),în zona strada Nițu Vasile– Șoseaua Olteniței – șoseaua Berceni – Big Berceni. Lucrările au început anul trecut și vor fi gata odată cu finalizarea construcției noului complex agroalimentar de la Piața Sudului.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Romanian Business Leaders–platformă de facilitarea accesului românilor din străinătate la oportunitățile din țară prin RePatriot– au semnat un protocol de colaborare și au lansat un program de susținere și îndrumare pentru sportivii români din alte țări, încât să se pregătească și să poată fi incluși în loturi reprezentative ale României.

Marius Bostan, inițiator al RePatriot, subliniază: „Conectarea românilor de pretutindeni cu Țara este misiunea noastră, asumată sub steagul RePatriot, pentru care lucrăm neîncetat. Ne dorim să revină acasă cât mai mulți români vrednici, campioni în domeniile lor. Astăzi, ne adresăm sportivilor de origine română pe care vrem să-i vedem la competiții purtând drapelul României și deopotrivă tuturor românilor din diaspora chemându-i să încurajeze din tribune sportivii României“.

Mihai Covaliu, președintele COSR:„Ne bucurăm că există această șansă pentru românii care s-au născut sau trăiesc în străinătate. Am exportat talent, știința sportului, e momentul să aducem acasă viitori campioni. Avem deja exemple de sportivi care au scris istorie pentru sportul românesc, cum e cazul ciclistului Vlad Dascălu, campion mondial U23 la mountain bike!” (implicit, calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyo).

Dragoș Anastasiu, antreprenor, Project Manager RePatriot Sport: „RePatriot Sport este o iniţiativă care oferă posibilitatea tinerilor sportivi, născuţi în familii de români din străinătate, de a concura sub culorile drapelului României. Prin acest protocol urmărim informarea sportivilor de origine română despre posibilitățile pe care le au și să îi sprijinim pe aceia care doresc să se întoarcă în România”.

Pe baza parteneriatului, prin comunicare, informații, susținere etc., va fi facilitată îndrumarea unor tineri din diaspora spre cluburi din țară, vor fi organizate tabere de selecție, vor fi oferite condiții de angajare în România în activități cu profil sportiv. Totodată, va fi popularizată în comunități românești din alte țări prezența sportivilor români în competiții pentru atragerea de suporteri care să- susțină pe viu.  

Concomitent, RePatriot lansează către mediul de business românesc apelul de a susține performanța sportive, sportivii români.

Evenimentul parafării colaborării între COSR și RePatriot a oferit și un exemplu concret de reușită: Annelise și Christina Drăgan (foto), născute în SUA, reprezintă România în concursuri internaționale de gimnastică ritmică.

Este de reamintit că deschiderea manifestată de RePatriot către potențiali performer sportivi români din lumea largă a început prin parteneriatul cu Federația Română de Atletism, în cadrul acesteia Laura Pazari constituind un exemplu de angajare profesională după repatriere, din Italia. Ca dovadă a interesului și susținerii pentru atragerea resursei sportive românești din afara țării, la evenimentul de stabilire a parteneriatului dintre RePatriot și COSR au participat mari performeri ai sportului românesc și decidenți la nivel de federații și de comitet olimpic, precum și din partea Executivului: Mihai Covaliu – președintele COSR, Alexandru Dedu– vicepreședinte al COSR, președintele Federației Române de Handbal, George Boroi – secretar general al COSR, Elisabeta Lipă – președintele Federației Române de Canotaj, Irina Deleanu – președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică, Alina Dumitru – membru al Comitetului Executiv al COSR, Marius Florea– președintele Federației Române de Scrimă, Florin Florea – președinteleFederației Române de Atletism, Cristina Robu– de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Educației și Cercetării au  lansat un demers complex de educație pentru protejarea apei și a mediului prin creație artistică, joc, tehnică digitală.

Concursul național de desen „SuperEroii lui Picurici” – se desfășoară în contextul campaniei naționale de conștientizare și informare publică „Apa noastră” (apanoastra.ro), derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în perioada 2019-2021 ca parte a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Participă peste 900 de elevi din 170 de școli. Lucrările sunt expuse online, la https://apanoastra.ro/concurs-supereroii-lui-picuriciși pot fi votate folosind butonul „Vot” până la22 martie(Ziua Internațională a Apei), orele 22.00.Lucrările preferate pot fi distribuite pe facebook, utilizând butonul „Distribuie” disponibil pentru fiecare desen. Pe 26 martie, orele 15.00, vor fi afișate clasamentele pe categorii de vârstă,fiind anunțați cei 40 de concurenți calificați în etapa națională.

Jocul online Droplex – disponibil pe https://apanoastra.ro/droplex, pentru educație în spiritul bunelor practici agricole de prevenire a poluării apelor cu nutrienţi. Înscrierea este gratuită. Competitorii pot să parcurgă cele 20 de niveluri ale jocului. Primii 20 clasaţi (top players) vor fi premiaţi cu câte o tabletă.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat la Muzeul Național al Literaturii Româneamfitrion, directorul general conf. univ. dr. Ioan Cristescu, în cadrul oferit de expoziția „Glass fish. Glass world” a artiștilor Mirela Trăistaru și Cristi Farcaș (foto Dan Vatamaniuc).

Secretarul de stat Leonard Achiriloaiei, din Ministerul Apelor și protecției Mediului, a subliniat: „Tot mai mulți tineri sunt preocupați să protejeze mediul și vocile lor se fac auzite de către cei care încă nu au înțeles importanța acestui demers. Aceste rezultate ne încurajează să ne intensificăm eforturile, începând de la cele mai fragede vârste ale tinerilor. Copiii de astăzi sunt uimitori, prin deschiderea, sensibilitatea și creativitatea pe care o demonstrează, atunci când sunt implicați în teme de educație de mediu”.

La rândul său, prof. Rodica Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a accentuat: „Concursul Supereroii lui Piciurici asigură complementaritatea educațională formală – nonformală, oferind tuturor un spațiu dedicat de aplicare a teoriei în practică, de formare și exersare a competențelor, dar și de manifestare a capacității creative, integrate cum ar fi educația prin artă și educația prin joc. Ministerul Educației și Cercetării încurajează și susține demersurile educaționale, în parteneriat cu instituții guvernamentale și nonguvernamentale specializate și centrate pe tematica protejării mediului, cu speranță că, în acest mod, poate pregăti tânăra generație pentru a face față provocărilor viitoare”.

Inițiatorii campaniei „Apa noastră” semnalează că „proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice”.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a anunțat că pe site-ul MMAP au fost publicate limitele ariilor naturale protejate din România, în format Inspire: „Aceste suprafețe sunt cu gradul cel mai restrictiv de intervenție. Aici nu sunt permise nici măcar lucrările silvice de conservare. Practic, cu noile limite, suprafața rezervațiilor și monumentelor naturale din România crește de la 1,22% la 1,37%”. Suprafața desfășurată a ariilor naturale protejate crește cu 65.000 ha.De asemenea, suprafața desfășurată a parcurilor naturale din România crește cu 26.287 ha, iarsuprafața parcurilor naționale crește cu 1.713 ha.

În contextul preocupărilor pentru protejarea potențialului național natural, ministrul mediului, apelor și pădurilor a oferit informații privind consecințele tăierilor ilegale de păduri din Maramureș, județul cu cele mai multe astfel de tăieri. Pe raza Ocolului Silvic Sighet, Garda Forestieră Cluj a constatat cea mai mare tăiere ilegală din ultimii 5 ani: 340 hasuprafață, peste 100.000 mccantitate de lemn,peste 12 milioane lei prejudiciu adus statului român. Potrivit primelor informații, „se pare că în anul 2005, la momentul întocmirii amenajamentului silvic pentru această suprafață, în mod absolut inexplicabil, sute de hectare de pădure au fost scoase din proprietatea statului și încadrate la categoria terenuri aflate în litigii. Nu există niciun document care să ateste aceste litigii! În continuare, atâta  vreme cât aceste terenuri nu mai erau în gestiunea sa conform amenajamentului, Ocolul Silvic Sighet nu a mai asigurat serviciile silvice, nici măcar cele de pază. Ceea ce a lăsat totul la îndemâna hoților. Timp de 10 ani, s-a tăiat tot ce se putea tăia, fără ca să se sesizeze cineva. Schema infracțională a mers mai departe: în amenajamentul din 2015,  suprafețele de pădure au fost reintroduse în proprietatea statului, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Statul avea din nou pădurile în gestiune, însă nu mai rămăsese niciun arbore în picioare”. Suprafețele de fond forestier au fost recuperateîn proprietatea publică a statului român prin demersuri întreprinse de Ocolul Silvic Sighet, Direcția Silvică Maramureș, fostul ITRSV Cluj-Napoca. Raportul Gărzii Forestiere Cluj arată că pădurea rasă de hoți s-a regenerat pe calenaturală:„(…)cu ocazia deplasărilor în teren a angajaților G.F. Cluj, în toate parcelele și subparcelele analizate și parcurse în teren s-a constatat existența regenerării naturale, aceasta având vârste cuprinse între  5 și 10 ani, aspect care vine să confirme că tăierile ilegale au fost efectuate în urma cu cel puțin 5 ani de zile în urmă”.

Față de această situație, ministrul Costel Alexe se pronunță ferm: „Vreau să îi văd cu cătușe la mâini pe toți hoții de lemne din România! Fie că vorbim de cei de la Sighetu Marmației, făptașii din speța despre care v-am vorbit și toți complicii lor de prin instituții, fie de ceilalți care au adus Maramureșul în topul tăierilor ilegale sau de toți hoții din restul țării. Această metodă foarte laborioasă a fost îndelung plănuită și suntem convinși că ea nu putea fi pusă în practică fără complicitatea unor angajați din instituțiile statului. Și mai cred ceva: cred că este o metodă pe care, dacă ne uităm cu atenție, o vom mai întâlni și prin alte părți”.Dosarul controlului de la Ocolul Silvic Sighet a fost transmis către unitatea de parchet competentă.

O analiză realizată de platforma online de consultații juridice video avocatura.com arată că în lunafebruarie a acestui an, în medie 1.940 de persoane au căutat avocat prin intermendiul platformei, făcând în medie 2.934 de căutări. În ultimele 12 luni,peste 95% dintre cei care au accesat platforma online au discutat cu avocatul prin intermediul serviciului video, iar 5% au recurs la consultanță juridică în scris. Durata unei consultații video s-a constatat că a fost de regulă de 30 de minute. Costul pentru o asemenea durată este între 100 și 300 de lei, în funcție de avocatul selectat.Cele mai accesate servicii din portofoliul platformei sunt „Consultanță live” (video),  secțiunea „Caută un avocat”, serviciul „Consultanță scrisă” și secțiunea „Urmărește un dosar”. Media calificativelor acordate de clienții platformei pentru consultanța juridică primită de la avocații parteneri este 9,69.

Romeo Cosma (foto), fondatorul platformei, subliniază: „Profilul preponderent al clienților noștri este reprezentat de persoane ocupate, active social, salariați și antreprenori, care-și fundamentează deciziile pe baza sfaturilor primite de la avocați profesioniști. Aceștia apreciază faptul că prin intermediul platformei noastre își eficientizează timpul – nu mai sunt nevoiți să se mai deplaseze la birourile avocaților și își pot alege un avocat profesionist care să le ofere consultanță la cele mai înalte standarde ale profesiei, în funcție de problema pe care o au de rezolvat. Cei mai mulți dintre clienții platformei provin sau își desfășoară activitatea în București și în marile orașe, centre de business sau centre universitare. Foarte important de reținut este și faptul că platforma pe care am creat-o devine interesantă și pentru românii din diaspora. Tot mai mulți cetățeni plecați în străinătate – fie că vorbim de cei din statele membre ale Uniunii Europene (precum Italia sau Regatul Unit al Marii Britanii), fie că ne referim la românii care trăiesc acum în Statele Unite ale Americii sau în Canada – folosesc serviciul nostru de consultații juridice video”.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat proiectul Social Entrepreneurs Network, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020. Proiectul se adresează celor care doresc să inițieze activități în domeniul economiei sociale din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Grupul țintă este format din 120 de persoanecare vor participa la cursuri dedicate dezvoltării competențelor antreprenoriale în domeniu, la cursuri de management strategic și de marketing digital/online. Cele mai bune 30 de planuri de afaceri vor beneficia de finanțare între 55.000 euro și 100.000 euro (echivalent în lei), în funcție de numărul de locuri de muncă asumate: ajutor de minimis de 55.000 euro – minimum 2 locuri de muncă create; ajutor de minimis de minimum 55.000 euro și maximum 70.000 euro – minimum 3 locuri de muncă create; ajutor de minimis de minimum 70.000 euro și maximum 85.000 euro – minimum 4 locuri de muncă create; ajutor de minimis de minimum 85.000 euro și maximum 100.000 euro – minimum 5 locuri de muncă create.Proiectul este implementat în perioada februarie 2020-ianuarie 2023.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a inaugurat, în cadrul Facultății de Medicină Veterinară, Spitalul Universitar de Urgență „Prof. univ. dr. Alin Bîrțoiu” și Centrul Universitar de Medicină Experimentală. Ambele sunt premiere pentru medicina și cercetarea veterinară din România, la standardele de profil cele mai înalte în acest moment la nivel mondial. Importanța le este accentuată de starea și evoluția fenomenelor medicale din lumea de azi. 

Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară, prof. univ. dr. Gabriel Predoi, subliniază că „este primul spital de urgenţă veterinar din România care integrează toate specializările într-o componență unică”. Spitalul este destinat activităţii de pregătire clinică a studenţilor. Cuprinde patru blocuri operatorii, conectate cu zona adiacentă din care subgrupe de studenţi asistă direct la actul operator, preiau informaţia în sistem video și în sistem audio. Instrumentarul parcurge un circuit care asigură sterilizarea sigură. Totodată, fiecare bloc operator beneficiază de un sistem de sterilizare prin raze ultraviolete la grad zero de contaminare. Spitalul este dotat cu computer tomograf şi, unic în țară de profil, RMN. Există de asemnea izolator pentru cazuri de boli contagioase.

Centrul experimental asigură condiții de cercetare „conform tuturor standardelor integrate legislației naționale și europene în domeniu și care dispune de facilități specifice pentru cabaline, rumegătoare, suine, păsări, carnivore cât și pentru cele de laborator: rozătoare (leporide, cobai, șobolani, șoareci etc) și animale acvatice”.

Investiţia, deschisă în 2008, este de 21 milioane de lei, din care 85% reprezintă contribuția Ministerului Educaţiei și Cercetării și 15%, a USAMVB. Spitalul poartă numele unei personalități a medicinei veterinare, profesorul Alin Bîrțoiu (1963-2017).

La evenimentul inaugural (foto www.gov.ro) au participat prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul educaţiei și cercetării, Monica Anisie, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, rectori ai universităților de profil din Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, alți profesori și cercetători, studenți.

Prof. univ. dr. ing. Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, a apreciat  momentul ca important pentru tot învățământul superior românesc, sub aspectul creșterii nivelului de pregătire, de cercetare științifică și al deschiderilor spre internaționalizare.

Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, a reliefat modul în care Facultatea de Medicină Veterinară a USAMVB răspunde, și prin noua investiție, conceptului de actualitate „one health”, de abordare integrată a sănătății umane, a celei animale și a mediului.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citând date ale Băncii Naționale a României (BNR), informează că „transportul rutier a fost și în 2019 principalul contributor la exportul de servicii al României, cu un total de 6,12 miliarde euro, în creștere cu 10% față de 2018, din care 5,95 miliarde euro reprezintă transport rutier de mărfuri, restul fiind generat de transportul rutier de pasageri (52 milioane euro) și alte tipuri de transport rutier (112 milioane euro)”.

UNTRR subliniază că „transportul rutier generează un sfert din exportul total de servicii al României, de 26,3 miliarde de euro,fiind urmat de alte servicii pentru afaceri (consultanță, servicii juridice, inginerie, servicii tehnice etc.) – 5,47 miliarde euro, servicii telecom și IT – 5,37 miliarde euro și servicii turistice – 3,18 miliarde euro. Transportul rutier a realizat în 2019 un excedent (exporturi minus importuri) de 4,63 miliarde de euro, reprezentând peste jumătate din soldul total al comerțului internațional cu servicii, de 8,55 miliarde euro”.

În aceste condiții, UNTRR atrage atenția „că transportul rutier va fi cea mai afectată ramură economică din România de măsurile protecționiste propuse în cadrul Pachetului Mobiliate 1. Firmele de transport rutier românești vor fi excluse din piața europeană de transport, iar efectele economice negative vor afecta principalii indicatori macroeconomici ai României. Principalul pilon de consolidare al exportului de servicii al României va fi eliminat în avantajul economiilor vest europene. Deficitul de cont curent va crește cu 50%, de la de la 10 miliarde euro, la peste 15 miliarde euro (cca 7% din PIB). Moneda națională se va deprecia și va crește inflația. Dacă cursul de schimb leu/euro este astăzi 4,8 lei/euro la un deficit de cont curent de 10 miliarde euro, la un deficit de 15 miliarde de euro, cursul se va deprecia masiv, iar economia României va intra într-o gravă recesiune.

Ca urmare, UNTRR solicită „Guvernului, Parlamentului României și Președinției implicarea activă pentru apărarea intereselor transportatorilor rutieri români în UE, afectate grav de Acordul privind Pachetul Mobilitate 1”. Totodată, transportatorii rutieri precizează „că cele 3 dosare cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al Statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și est-europeni vor fi cei mai afectați de măsurile propuse, care vor conduce la o creștere semnificativă a costurilor lor de operare și la restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul UE. Măsurile extrem de restrictive, precum obligația întoarcerii camionului acasă la 8 săptămâni, care limitează libera circulație a serviciilor și crește poluarea, întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni, care limitează drepturile omului și nu oferă posibilitatea șoferului de a alege unde să-și petreacă timpul liber, introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului (cooling-off) de 4 zile și aplicarea forțată a regulilor detașării și a Regulamentului Roma I firmelor de transport rutier, vor elimina transportatorii rutieri români din piața europeană de transport rutier și vor împinge firmele și șoferii să migreze în vest”.

În concluzie, „UNTRR solicită autorităților române contestarea cât mai urgentă a acordului privind Pachetul Mobilitatea 1 la Curtea Europeană de Justiție”.

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor a fost ales pentru un nou mandat de rector al Academiei de Studii Economice din București, pentru perioada 2020-2024. Alegerea a fost făcută cu 90% voturi favorabile dintr-o participare  de 89,7% din membrii comunității academice a ASE cu drept de vot (757 de personae prezente din totalul de 844). Rezultatul urmează a fi validat de Senatul Universitar al ASE în ședința din 2 martie, după care va fi înaintat Ministerului Educației și Cercetării pentru emiterea ordinului de ministru pentru confirmare în funcție.

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor este rectorul în exercițiu al ASE, la primul său mandat, după alți 12 ani de prezență activă în top managementul Academiei de Studii Economice din București.

Piața ofertelor educaționale are ca reper în această perioadă o nouă ediție a evenimentului World Education Fair (WEF), organizat de IntegralEdu, cel mai important consultant educaţional pentru studii în străinătate. Programul este următorul:

Timișoara, 28 februarie – hotel Timișoara, orele 11.00-17.00

București, 29 februarie – hotel Radisson Blu, orele 1000-17.00

Constanța, 2 martie – hotel ibis, orele 11.00-17.00

Galați, 4 martie – hotel Vega, orele 11.00-17.00

Participarea este gratuită, cu înscriere online pe www.worldeducation.ro sau direct la birourile de înregistrare din cadrul evenimentului.

Informații în avanpremieră ne-au fost oferite de Ana Mria Papp – manager de dezvoltare la IntegralEdu, Raluca Niculae – coordonator al Departamentului învățământ liceal la IntegralEdu, Nigel Bellingham, director al British Council, partener în organizarea târgului. Participă peste 80 de instituţii de învăţământ din Marea Britanie, Olanda, Belgia, Germania, Elveţia, Portugalia, Polonia, Canada. Nivelul de interes din partea candidaților, condițiile de acces și de susținere pentru studiile în Marea Britanie se menţin. Ana Maria Papp subliniază că „în 2019, datele oficiale înregistrau 2800 de aplicanţi în aceeaşi perioadă. Chiar dacă există o uşoară scădere, o considerăm nerelevantă, având în vedere că în 2018 s-au înregistrat 2540 de aplicanţi. În acelaşi timp, cel puţin pentru anul în curs, semnalele mediului academic sunt pozitive, iar statul britanic menţine împrumuturile de studii acordate studenţilor români şi din restul Uniunii Europene, atât pentru programele de licenţă, cât şi pentru cele de master. Mai mult, ediţia WEF din această primăvară continuă parteneriatul cu British Council, reprezentanţii instituţiei oferind participanţilor informaţii suplimentare în ceea ce priveşte evoluţia educaţiei în Marea Britanie, în actualul context politic şi economic”. România are în prezent 9980 de studenţi înscrişi la studii în Marea Britanie.

În spațiul Uniunii Europene, ca noutate în perspectiva viitorului an academic, Olanda (locul al doilea ca pondere a opțiunilor de studii în străinătate din România) anunță reducerea la jumătate a taxei de şcolarizare pentru ciclul de licenţă: în medie 1072 euro.

Oferte educaționale prezintă și licee britanice, îndeosebi Oxford International College, Kings Education etc., precum și o diversitate de tabere.

Domeniile de studii vizate cu precădere în ultima vreme de către tinerii români doritori să învețe în alte țări sunt STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), ecologie, Waste Management, IT, turism etc.„Oricare ar fi destinaţiile preferate sau domeniul de studiu ales, îi sfătuim pe toţi tinerii şi familiile acestora ca în acest proces să îşi aleagă un consultant educaţional care să le ghideze traseul. Consultanţii educaţionali sunt profesionişti conectaţi cu zeci de universităţi şi profesori din străinătate şi sunt antrenaţi să ofere soluţiile cele mai potrivite pentru cineva care îşi doreşte să studieze în afară. În plus, consultanţa are în vedere şi alegerea unui domeniu de studiu potrivit pentru fiecare, dar şi un sprijin în alegerea soluţiilor de finanţare a studiilor”, conchide Ana Maria Papp.

Conform statisticilor realizate de către Comisia Europeană, România înregistrează o performanță a inovării sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce o plasează în categoria țărilor cu un nivel modest de inovare [1]. Cu toate acestea, România ocupă o poziție competitivă în ceea ce privește exportul de produse tehnologice avansate [1], fiind totodată recunoscută la nivel internațional pentru calitatea resursei umane ce activează în domeniul IT&C [2]. În plus, studiile arată că 69% dintre studenții români resimt necesitatea unor programe care să îi ajute la dezvoltarea competențelor antreprenoriale într-o economie bazată pe inovație. Procentul este cu 20% mai mare decât cel regăsit în rândul studenților altor țări ale Uniunii Europene [3]. În același timp, nevoia formării unor competențe antreprenoriale este cu atât mai pregnantă în cazul studenților din domenii inginerești (75% în România, față de 51% în Uniunea Europeană) [3].

Într-un astfel de context, o serie de inițiative au prins contur cu scopul de a forma un catalizator al inovației tehnologice în societatea românească. Printre aceste inițiative se numără și InnovationLabs, un program de învățare antreprenorială adresat studenților și tinerilor aflați la început de carieră, devenit cu timpul cel mai mare și mai matur pre-accelerator la nivel național. În ultimii opt ani, InnovationLabs a susținut formarea a peste 300 de startup-uri prin sesiuni de mentorat la care au contribuit mai mult de 200 de mentori în cinci orașe din țară: București, Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara, angrenând peste 1800 de participanți.

Cultura inovării în rândul tinerilor

InnovationLabs urmărește să aducă tinerii aflați la început de carieră mai aproape de oportunitățile de finanțare a propriului startup, dezvoltând totodată în rândul studenților un mod de a gândi antreprenorial și introducând în vocabularul lor termeni sau concepte de business.

În acest sens, datele colectate despre produsele ajunse în finala programului InnovationLabs, în perioada 2015-2019, pot schița o imagine asupra modului în care inovația este prezentă la nivelul mediului antreprenorial emergent din România [4]. Analiza arată că din cele 175 de produse finaliste în ultimii 5 ani, 46% și-au propus să inoveze o practică prin soluții ce afectează semnificativ modul în care oamenii acționează sau se comportă zilnic („practice innovation”). Tot în acest sens, 29% dintre produsele dezvoltate în cadrul programului pornesc de la rațiunea transformării unei experiențe negative într-o experiență pozitivă („experienceinnovation”). Componenta de inovare socială apare în rândul a 25% dintre produse care, dincolo de componenta comercială, își asumă rezolvarea unor probleme regăsite în societate („social innovation”). În ceea ce privește formele mai puternice de inovare, se observă că22% dintre produse sunt inovative prin integrarea unor tehnologii noi în contexte care nu au fost explorate („product innovation”), iar 14% dintre produse sunt asimilate unei inovații de proces, intervenind asupra parcursului pe care un produs îl urmează de la stadiul de idee la stadiul de lansare pe piață și utilizare („processinnovation”). Nu în ultimul rând, pot fi supuse atenției cele 5% dintre produse care reprezintă soluțiile cu potențial de a aduce schimbări structurale majore la nivel social, economic sau politic („disruptive innovation”). În interpretarea datelor trebuie să se țină cont de faptul că un singur produs poate integra simultan mai multe tipuri de inovație.

Comunitatea de antreprenori InnovationLabs

Din 2013 până în prezent, InnovationLabs participă activ la consolidarea punților de legătură între mediul studențesc, mediul de cercetare și mediul privat, reușind să coaguleze o comunitate de absolvenți ai programului. Păstrând colaborări constructive cu universitățile și conservând parteneriate strategice cu corporațiile inovative, programul InnovationLabs oferă tinerilor toate instrumentele necesare pentru ca ideea lor să ajungă la stadiul de MVP (Minimum Viable Product). Fie că vorbim despre susținerea participării la alte acceleratoare din țară sau din străinătate, de oportunități de expunere media, de networking sau acces la know-how, pentru participanții la InnovationLabs parcursul antreprenorial nu se termină odată cu evenimentul final – DemoDay, astfel încât absolvirea programului le deschide drumul către o mulțime de noi oportunități.      

InnovationLabs este pentru tineri un prim pas în dezvoltarea propriei afaceri bazate pe crearea unor produse high-tech. Importanța programului este reflectată, pe de-o parte, prin prisma faptului că pentru mulți dintre tineri identitatea antreprenorială ajunge să prindă contur pe parcursul implicării în evenimentele pe care InnovationLabs le organizează: dacă la înscriere doar 16% dintre participanți se descriu ca antreprenori, la absolvire o identitate antreprenorială este asumată de 35% dintre participanți [4]. Aceste date susțin faptul că InnovationLabs reușește să coaguleze o comunitate de tineri pasionați și entuziaști, fructificându-le interesul antreprenorial în domeniul tehnologic. În concordanță, la absolvirea InnovationLabs, 95% dintre participanți afirmă că vor să  continue să lucreze la proiectul pe care l-au dezvoltat în program. Mai mult, intenția lor este confirmată de faptul că 1 din 3 finaliști ai Hackathon-ului din 2013 până în 2018 ocupă în prezent poziții antreprenoriale, iar 1 din 5 absolvenți ai InnovationLabs ocupă o poziție de leadership în propria firmă sau în alte firme cu capital românesc sau străin [4].

Inovația la timpul viitor

InnovationLabs nu este un program izolat, ci s-a integrat în ecosistemul antreprenorial existent, iar de acum crește împreună cu el. În următoarea perioadă, InnovationLabs își propune să acorde o atenție mai mare comunității sale prin oportunități de networking, oferind totodată servicii personalizate în raport cu nevoile de dezvoltare profesională a absolvenților programului. Menținând un nivel ridicat de implicare și fructificând dinamica economică și culturală, InnovationLabs își propune să îmbunătățească experiența participanților de la an la an.

Anul acesta, InnovationLabs invită din nou tinerii să dea formă ideilor pe care la au cu ajutorul programului de pre-accelerare. Înscrierile au fost oficial deschise pe www.innovationlabs.ro/register.

REFERINTE:

[1]        European Commission, „European InnovationScoreboard,” 2019. [Online]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards_en. [Accesat 16 07 2019].

[2]        Raluca Abrihann, „Topul țărilor cu cei mai buni programatori IT. Pe ce loc se clasează Romania,” 2016. [Online]. Disponibil: https://www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-21261610-topul-tarilor-cei-mai-buni-programatori-loc-claseaza-romania.htm. [Accesat 23 02 2020].

[3]        EU Open Data Portal, „Flash Eurobarometer 260: StudentsandHigherEducationReform,” 2015. [Online]. Disponibil: https://data.europa.eu/euodp/en/data/dataset/S658_260. [Accesat 16 07 2019].

[4]        Ștefania Matei, Cosima Rughiniș și Gabriel-Alexandru Toma, „A SociologicalAnalysis of the Professional Status, EmployabilityandEntrepreneurialIdentity of InnovationLabsParticipantsandGraduates,” TechLounge, Bucharest, 2019.

Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), Radu Hanga, a anunțat că se retrage din funcție, ca urmare a alegerii în funcția de președinte al Bursei de Valori București, deși nu se află într-o situație de incompatibilitate: „Am decis să fac un pas în spate dar voi rămâne aproape de echipa Consiliului Director. Împreună cu colegii mei din board-ul AAF ne dorim să păstrăm actuala componență a Consiliului Director, pentru a ne continua mandatul încredințat. Astfel, am mers cu o propunere de realocare a funcțiilor în interiorul board-ului. Propunerea noastră este ca Horia Gustă, director general Certinvest, actual vicepreședinte al AAF, să preia mandatul de președinte iar Cristian Pascu, membru în board să devină vicepreședinte. Dacă propunerea de a rămâne membru în board va avea susținerea membrilor Asociației, voi rămâne în Consiliul Director. Avem aceleași interese și aceleași obiective, și la Bursă, și la AAF”.

AAF a anunțat că membrii organizației administrau la finalul anului trecut active de 48,4 miliarde de lei, context în care industria de asset management a atins cel mai înalt nivel al activelor din ultimii zece ani. Radu Hanga: „Performanța excelentă a pieței de capital în 2019, atât în ceea ce privește nivelul activelor, cât și evoluția numărului de investitori, este un semnal extrem de încurajator într-un context deopotrivă favorabil și provocator în care este necesară mai mult ca oricând înțelegerea de către un număr cât mai mare de persoane a beneficiilor transformării economiilor în investiții. Anul acesta, mai mult decât în trecut, rolul nostru este de a fi un liant între nevoia investitorilor de a-și spori inteligent economiile și oferta pieței, de a răspunde într-o manieră personalizată acestor nevoi”. 

Jan Pricop, directorul executiv al AAF: „De-a lungul deceniilor, economia europeană s-a bazat pe forme tradiționale de împrumut pentru a finanța întreprinderile și pe conturile de economii pentru a remunera persoanele care economisesc. Dar vremurile se schimbă. Evoluțiile demografice ne arată în mod clar că pensiile asigurate prin sistemul pay-as-you-go vor trebui să fie completate din ce în ce mai mult de economisirea și investiția inteligentă de-a lungul vieții. Dacă ratele de dobândă scăzute persistă pe termen lung, conturile de economii nu vor mai fi un mecanism pentru a crește valoarea economiilor oamenilor. Acest lucru va mai putea fi realizat doar printr-o migrare pe scară largă către investiții în acțiuni”.

Aurel Bernat, membru în boardul AAF, director general al BT Asset Management: „Fondurile de investiții reprezintă o alternativă pentru lichiditate, economisire sau investiții de lungă durată. Gama este variată, utilizarea simplă și transparentă”. 

Horia Gustă, vicepreședintele AAF, director general al Certinvest: „Saltul de la consumator la investitor nu este o cădere în gol, dar trebuie sa faci un prim pas sau măcar să îți iei avânt. În acest an, ne dorim ca prin eforturile pe care le facem în direcția educației financiare, să reușim să explicăm cât mai eficient investitorului de retail valoarea pe care o pot crea economiile personale, prin investiții diversificate. După un an frenetic cu performanțe peste media europeană, Bursa de Valori București așteptă o participare mai activă a jucătorilor de talie mică sau mijlocie, a căror listare ar aduce reale beneficii industriei fondurilor de investiții. Provocările din 2020 vor fi cele din fiecare an și anume cele legate de cadrul legislativ și de stabilitatea contextului socio-politic, care influențează mișcările pieței financiare”.

Dan Popovici, membru în board-ul AAF, director general al OTP Asset Management: „Dacă vrem să trăim diferit, trebuie să schimbăm ceva în comportamentul nostru, ca indivizi. Ne uităm la viața bună pe care o au mulți din vestul Europei și vedem că și-o permit, chiar și după pensionare și ne gândim, de ce nu și noi? Unul din factorii cheie ai prosperității acestora este disciplina de a economisi eficient, pe termen lung și prin intermediul fondurilor de investiții. Cred că de aici trebuie să începem. Chiar de azi”, a spus la rândul său De altfel, o analiză efectuată de compania pe care o reprezintă, atrage atenția că deși economiile populației cresc (în 2019, economiile românilor în bănci au crescut cu 11,9%) inflația le erodează, acționând ca o frână”. 

Cristian Pascu, membru al AAF, director executiv adjunct al BCR: „După succesul programului de educație financiară Școala de bani, lansăm în acest an un nou program educațional la nivel național – BCR Școala de business. Este destinat antreprenorilor iar  scopul este să îi ajutăm să fie mai bine pregătiți pentru situațiile care le pot impacta afacerea. Programul are o platformă dedicată – www.scoaladebusiness.ro –  dar oferă și posibilitatea unor întâlniri directe cu o parte din colegii pregătiți special pe conținut educational. Am pregătit o serie de sfaturi și recomandări utile și usor de implementat pentru business –uri inteligente”.

Asociația „Zi de Bine”, a lansat un proiect de susținere a unor cauze sociale. Proiectul se numește de asemenea „Zi de Bine”: persoane, companii, firme etc. sunt invitate în luna în care e ziua lor să doneze o sumă oarecare în beneficiul câte unei cauze sociale pe care o susține câte o organizație neguvernamentală. Dureză 12 luni, pentru 12 cauze, semnalate de 12 ONG-uri. „Cauzele pot fi susținute financiar prin: SMS unic cu mesajul SUS la 8862 pentru 4 euro, donații individuale, parteneriate cu companiile care-și serbează ziua de înființare în luna respectivă și prin parteneriat cu companiile care vor să-și încurajeze angajații să se implice în cauze sociale”, anunță inițiatorii și precizează: „În cele 12 luni, Asociația Zi de bine își dorește să atingă 300.000 de donatori și fiecare om care-și aniversează ziua de naștere să devină un generos susținător al uneia dintre cele 12 cauze. Printre cauzele care vor fi susținute se află copii internați în spitale, copii instituționalizați, adulți cu problmee de sănătate mintală, doliu, educație, sărăcie, violența domestică etc. Pentru a păstra suspansul pentru donatori, fiecare cauză va fi dezvăluită treptat”.

Din perspectiva asociației „Zi de bine”, Melania Medeleanu, co-fondator al Asociației MagiCAMP, accentuează: „Am ales cauze pentru care se strâng bani greu – copiii abandonați în spitale, sănătatea mintală, doliu, sărăcia – cauze importante, de la care de multe ori întoarcem privirea. Noi nu am vrut să ne mai ferim privirea, am vrut să îi aducem în lumina reflectoarelor, să-i facem să se simtă importanți, să le arătăm că și ei contează. E greu să estimez în acest moment câți beneficiari vom avea, dar dacă vorbim de violența domestică, sunt zeci, dacă vorbim de doliu, sunt mii, anul acesta vom atinge cel puțin 3.000 de oameni. Avem nevoie de susținerea fiecărui sărbătorit care-și caută SENSUL, de ajutorul fiecărei persoane care nu are timp dar își dorește să se implice, al fiecărui donator care vrea să știe repede ce s-a întâmplat cu donația sa. Și companiile sunt invitate să deschidă șampania în luna în care-și sărbătoresc înființarea – și ce DAR mai potrivit pot primi dacă nu pe acela de a fi de folos comunității?”.

Prima cauză susținută este a unor copii abandonați în spitale pentru care există acordul DGASPC (sau al părinților, acolo unde este cazul) de a fi mutați în centrul de recuperare. Este implementată cu ajutorul Asociației Blondie – Centrul de recuperare „Acasă pentru copiii uitați în spitale”. Centrul de recuperare este Casa Blondie. Inițiatorii anunță că „valoarea proiectului este de 50.000 de euro și campania de strângere de fonduri se va derula între 1 și 31 martie 2020, când va fi inagurată Casa Blondie”.

Adelina Toncean, Asociația Blondie: „În secția de terapie intensivă, 1 copil din 5 nu e vizitat de părinți deloc sau e vizitat doar foarte rar. Deși suportă operații complicate, iar vindecarea lor vine cu eforturi uriașe, odată cu plecarea acasă, lipsa îngrijirii din partea unei familii nepregătite pentru nevoile lor speciale face ca starea copiilor să se acutizeze și, de foarte multe ori, să îi ducă la moarte”.  

Ambasada Franței și Institutul Francez din România propun o cofinanțare de până la 5.000 de euro pentru organizații neguvernamentale care susțin proiecte legate de protecția şi refacerea biodiversității forestiere. Atribuirea se face prin concurs. Proiectele inovatoare pe tema protecției florei și faunei forestiere se depun până vineri, 28 februarie 2020 la adresele: olimpia.buhai@diplomatie.gouv.fr şi clement.fabreguettes@diplomatie.gouv.fr.

Mai multe informații şi formularul de candidatură aici  .

Rezultatele vor fi comunicate direct candidaților la începutul lunii martie 2020.

Ca o continuare a concursului de proiecte,Ambasada Franței și Institutul Francez organizează o conferință pe tema biodiversității forestiere în 23 și 24 martie 2020, la Suceava, semnalată de organizatori prin aceea că„va acorda mai multă vizibilitate marilor preocupări și bunelor practici întreprinse la nivel teritorial pentru protecția și conservarea florei și faunei forestiere”.

Acțiunile se înscriu în contextul conferinței COP15 pe tema climatului, de la Kunming (China, octombrie 2020) și al congresului mondial al naturii, de la Marsilia (iunie 2020).

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un forum de afaceri româno-turc în domeniul maşinilor şi echipamentelor agricole (foto CCIB). Reuniunea, desfășuratăîn sala Miron Vlasto a Palatului CCIB Business Center, a avut loc în contextul vizitei în România a unei misiuni economice organizate de Agenţia de Dezvoltare Trakya (ADT), care asigură politica guvernamentală de dezvoltare în provinciile Tekirdag, Edine, Kırklareli, din zona turcă cea mai apropiată de România pentru transport terestru.

Forumul, la care a participatconsilierul comercial al Ambasadei Republicii Turcia în România, Sude Gürcan, a abordat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante.

Delegaţia turcă a fost condusă de Ahmet Taner Aydin (ADT) și a cuprins reprezentanţi ai unor firme care activează în domeniul producţiei şi distribuţiei de pluguri, discuri, tractoare, maşini de semănat, maşini de fertilizat, maşini de recoltat, jante, roţi, anvelope, piese de schimb pentru maşini agricole, instalații și servicii pentri irigații.

Președintele CCIB, dr. ing. Costică T. Mustaţă, a prezentatstructura şi dinamicaeconomiei româneşti, potenţialul economic al Capitalei, activitatea CCIB, cu sublinierea importanței acordate promovării contactelor economice cu oamenii de afaceri din Republica Turcia, principalul partener economic din zona extracomunitară al ţării noastre:„Interesul pentru colaborare manifestat de comunitățile de afaceri din România și Turcia, tradiția cooperării bilaterale și complementaritatea celor două economii sunt motive care mă fac să cred că împreună putem dezvolta afaceri profitabile. România are o nevoie uriaşă de tractoare, semănători, maşini pentru fertilizat, sisteme de irigații, aşa că avem întreaga disponibilitate de a promova oferta dumneavoastră pe piaţa românească. Se impune însă să lucrăm împreună și pentru echilibrarea balanței comerciale, nefavorabilă țării noastre”.

Consilierul comercial Sude Gürcan a subliniat că piața românească este atractivă pentru firmele din țara sa și a exprimat întreaga susținere pentru firmele din Turcia care vor să dezvolte afaceri în România sau care vor să exporte în țara noastră.

Ahmet Taner Aydin a făcut o prezentare a regiunii pe care o reprezintă și a potenţialului economic al acesteia: 11% din producţia de grâu a Turciei, 44% din producţia de floarea soarelui şi 47% din cea de orez. De asemenea, a subliniat dezvoltarea puternică în regiune a industriei de maşini agricole, domeniu care oferă oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări.

Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, a propus organizarea la Bucureşti a unei expoziţii de maşini agricole produse în Turcia.

Președintele CCIB a invitat oaspeții să ia în considerare „livrarea de piese de schimb în țara noastră și deschiderea unor fabrici în România, beneficiind de avantajele ce decurg din calitatea de stat membru al UE pe care o are țara noastră, eventualele investiții în România putând fi generatoare de export, atât în UE cât și în terțe state”.

Evenimentul a cuprins totodată un dialog al delegației turce cu reprezentanţii firmelor româneşti care au răspuns invitaţiei CCIB.

CCIB reamintește că „la 31 decembrie 2019, în România erau înregistrate 15.832 firme cu capital turcesc, reprezentând 7% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră (locul 3, după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 812 mil. USD, care plasează Turcia pe locul 16 între statele investitoare în țara noastră”.

A fost lansatăprima companie de management hotelier din România: Transilvania Trek. Conceptul vizează proprietarii și investitorii șieste definit astfel de inițiatori: „Compania acoperă toate direcțiile de afaceri ale unui hotel, de la stabilirea și implementarea strategiei comerciale la planul de mentenanță a clădirii și facilităților și managementul financiar. Prin semnarea unui contract de management, proprietarul hotelului mandatează compania să gestioneze activitatea din cadrul hotelului şi să-şi asume răspunderea asupra rezultatelor comerciale şi asupra normelor legale de funcţionare a proprietăţii. De cealaltă parte, proprietarul este informat ȋn mod regulat despre strategia de dezvoltare şi rezultatele înregistrate de hotelul aflat în administrare”.Contractul de management se încheie pentru o perioadă de minimum zece ani, cu două opțiuni de extindere de câte cinci ani fiecare.

Andreea Bălaj (foto), General Manager al Transilvania Trek, absolventă a London Business School și a școlii hoteliere de la Lausanne,apreciază că„pe termen mediu și lung, există un potențial semnificativ în industria hotelieră, pentru că România începe să prezinte interes pentru investitorii instituționali prezenți în Europa. Semnarea unui contract de management cu o firmă cu experiență în domeniu, care acoperă toate zonele operaționale ale unui hotel și al cărei obiectiv principal este să aducă rezultate măsurabile pe baza unor direcții atent trasate anterior, va prezenta un avantaj semnificativ într-o potențială tranzacție. În plus, dacă facem o comparație cu piața investițiilor în clădiri de birouri, observăm că acolo se semnează contracte de management al spațiului dinainte de deschidere. De aceea, considerăm că este normal ca și investițiile hoteliere să se îndrepte în aceeași direcție”.

Transilvania Trek deține în portofoliu hotelul Double Tree by Hilton – City Plaza din Cluj-Napoca. Pentru 2020, are în plan preluarea gestionării unui proiect hotelier în Cluj-Napoca aflat în stadiu de construcție, precum și semnarea a cel puțin două contracte de management. Principalele criterii de selecție a hotelurilor pentru a intra în portofoliul Transilvania Trek sunt destinația în care se află acestea, cu potențial de cerere pe tot parcursul anului, poziționarea în cadrul destinației și un minimum de 40-50 de camere de cazare.

Începând cu 15 februarie 2020, odată cu marcarea finalizării unei etape importante în aplicarea Legii nr. 236/2018 care transpune Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului privind distribuția de asigurări, în piața asigurărilor există 37.748 de distribuitori de produse de asigurare și/sau reasigurare, care au devenit, după îndeplinirea cerințelor de formare profesională, specialiști în intermedierea asigurărilor, în consultanță pentru clienții lor. Astfel, clienții vor putea avea parte de servicii de o calitate mai ridicată, personalizate nevoilor lor.

”Institutul de Studii Financiare s-a implicat alături de membrii săi la construirea unui sistem european de formare profesională, sincronizat cu rețeaua europeană de certificare financiară EFICERT, a contribuit la formarea a zeci de mii de oameni care pot deservi consumatorii în calitate de consultanți, de specialiști în gestionarea riscurilor clienților. Distribuitorii sunt punctul central al sistemului nervos al asigurărilor, activitatea lor dând încredere în sistem, realizând educație financiară, servind nevoilor de siguranță financiară, de bunăstare ale clienților”, este de părere Călin Rangu, președintele Institutului de Studii Financiare.”

În evidențele ISF sunt înregistrați 33.374 intermediari în asigurări persoane fizice, 2.514 angajați societate, 1.533 conducători ai intermediarilor secundari persoane juridice, 327 conducători executivi ai intermediarilor principali, care ating standardele solicitate de directiva europeană.

”Certificarea și formarea profesională continuă a distribuitorilor de produse de asigurare este și o modalitate de a crește gradul de educație financiară, acesta fiind unul din obiectivele principale ale ISF. Este nevoie de ceva mai mult decât simpli vânzători, avem nevoie de consultanți, avem nevoie de persoane care să aibă competențele necesare de a oferi consumatorului produsele de asigurare potrivite și care să ofere asistență inclusiv post-vanzare”, a declarat Cătălin Câmpeanu, Director General adjunct al ISF .

„Obiectivul principal al legislației de distribuție este protecția consumatorilor pe durata de viață a produsului, de la conceperea, testarea și lansarea lui, trecând prin consultanță și vânzare, până la o soluționare corectă a eventualelor cereri de despăgubire. Noua legislație pune accentul pe asigurarea unei conduite corecte a distribuitorilor, care trebuie să aibă competențe, cunoștințe și aptitudini dovedite, transparență, limitarea conflictelor de interese, informare, deservire corectă a clienților. Legea nr. 236/2018 menționează expres că distribuitorii de asigurări (asigurători și intermediari) trebuie să acționeze întotdeauna onest, corect și profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienților”, a explicat Călin Rangu.