Afacerile din sectorul de
tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente
automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de
lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010. Industria românească
se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre
robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la
nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și
Academia Industrială.
Economia mondială
face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de
transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă
evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, îșipropune să renunțe la
producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu
inteligență artificială.
ȘiRomânia face
pașiînainte, dovadăevoluțiasemnificativă a business-ului din
sectorultehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărulcompaniilorcare
activeazăînacestedomenii, de la fabricareaechipamentelorindustrialeșicercetare/dezvoltareîninginerie,
la realizarea software-ului, consultanță, managementulmijloacelor de calcul, comerțul
cu ridicata al componentelorșiechipamentelor de calcul, a
crescutsemnificativînultimii 10 ani, de la 13.876în 2010 la 32.205firmeîn 2018.
Pe fondul
dezvoltării economiei, afacerile din
sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1
miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință,
avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.
Potrivit
experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans
semnificativ, 2020 se anunță a fi cel
mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate
de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.
Din punct de
vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans
semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei
în 2018.
,,Evoluția
business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere
de la an la an.Soluțiiletehnologicepentruindustria
auto, pentrusectorul de prelucrare, agriculturășiconstrucții se aflăîn
prim-plan. Susținută de dinamicasectorului de software, care oferă tot
maimultesoluțiicostumizate, economiaromânească face pașisemnificativicătre
Industry 4.0, cătrerobotizareșidigitalizareaproceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia
Industrială.
VarujanPambuccian,
expert însectorul IT& TELECOM șipreședinte al ComisieipentruTehnologiaInformațieișiComunicații
din Camera Deputaților, spunecă, înceeacepriveșteadoptareanoilortehnologii,Româniatrebuiesăpună focus peagricultură.
,,Lumeaîn care trăim a intrat de anibuniîn era digitală, era
post IT, dominată, printrealtele, de roboticaindustrială,
inteligențaartificialășibiologiasintetică. Agriculturaînsăși
se aflăînpragulcelei de-aTreiaRevoluțiiAgrare care esteprobabilcelmaidisruptivfenomenpe
care îltrăim. Eaînseamnădelocalizareașiindustrializareaproducției de plante,
carne și derivate de naturaanimalășitrecerea de la
agriculturaconvenționalășicea bio la agriculturaseptică.Înacestproces se
regăsescmajoritateatehnologiilor de vârf ale ereidigitale.Sigur,
agriculturașizootehniaconvenționalăși bio vorcoexistauntimp cu cea a
ereidigitale, darșiaici, înceeace se numeșteagricultura
de precizie, inteligențaartificială, roboticașibiologiasinteticăîși pun
amprenta din plin. Este probabilceamaiprofundătransformareprin care
treceproducția de hranăși derivate înultimii 12.000 de ani. Șiaici,agriculturaromaneascăoridevine parte a
schimbării, ori nu vamai fi deloc’’, a declaratVarujanPambuccian.
CENTRELE TEHNOLOGICE DIN ROMÂNIA
După ce, înainte
de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare
și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul
tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a
celor cu centre universitare.
Bucureștiul se
află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul
Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433)
Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).
La polul opus se
află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).
Potrivit
statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai
aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de
cifra de afaceri.
Cifra de afaceri
medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar
media profitului net se ridica la 159.502 lei.
Analiza Frames
& Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau,
în total, un număr de 151.003 de salariați,
un număr dublu față de anul 2010 (75.156).
UE TRECE LA FACTORY
4.0
În esenţă, Factory
4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel
încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul
internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.
Potrivit
experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de
control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod
semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de
automatizare şi independenţă operaţională.
Potrivitexperților,
în următorii ani,competitivitateaeconomică a Românieivadepinde, în mare
măsură, de felulîn care companiile se voradapta la Industry 4.0, inclusiv de
modulîn care vordezvoltamecanismeeficiente de suport.
,,Aceasta a patrarevoluțieindustrialăvaaduceschimbărifundamentaleînmecanismeleeconomiceșiRomâniatrebuiesă
fie pregătită. Noiletehnologiivorajutacompaniilesă
fie mai productiveşisădezvolteproduseșiservicii de maibunăcalitate, într-un
mediu de lucrumaisigur. În plus, le vorpermitesă se dezvolteşisă fie mai
competitive pepiaţaglobală’’,
afirmă Adrian Negrescu,
managerul Frames.
Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe
aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea
producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări
într-un ritm fără precedent.
,,Progresulîninteligențaartificială, IoT, robotica,
automatizarea, biotehnologiașiimprimarea 3D
voraducetransformărisemnificativeîntoateindustriileeuropene. Economiava fi
maieterogenășimaidescentralizatădecâtînprezentși, prinurmare,
vaajutapiețelesăfuncționezeîntr-un mod
maieficientșimaidurabil’’, afirmăaceștia.
Strategia UE 2030 îșipropune, totodată,
regândireamanagementuluiresurselornaturaleșireorganizarelanțurilorindustrialecătreoeconomie
circular care ,,vaface maimult cu
maipuțin”.
Înprezent, dincolo de dinamica
business-uluiînsectorultehnologic, România
se află la
coadaclasamentuluieuropeanprivinddigitalizareașirobotizareaindustriei.
DateleComisieiEuropenesitueazăRomâniapelocul 27 din cele 28 de state membre ale UE încadrulIndiceluieconomieișisocietățiidigitale
(DESI) pentru 2019. Indicelemonitorizeazăperformanțadigitalăglobală din Europa
șiurmăreșteprogreseleînregistrate de țările UE
înceeacepriveștecompetitivitateadigitală.
În general, celemaiperformantețări din UE
înacestdomeniusuntIrlanda, Țările de Jos, BelgiașiDanemarca, întimpceUngaria,
România, Bulgaria șiPoloniatrebuiesărecuperezedecalajul.
Unnumăr tot mai mare de întreprinderiutilizeazăservicii de
cloud (18 % încomparație cu 11 % în 2014) șiplatforme de
comunicaresocialăpentru a interacționa cu cliențiilorși cu altepărțiinteresate
(21 % încomparație cu 15 % în 2013).Cu toateacestea, numărul
IMM-urilor care îșivândbunurileșiserviciileînmediul online a stagnat, menținându-se
înultimiiani la 17 %.
StatisticileFederaţieiInternaţionalepentruRoboticăarată, pe
de altă parte,căRomânia are, înprezent, 11 roboţi la 10.000 de
lucrătoriindustriali, șiarmaiaveanevoie de celpuțin 10.000 de
roboțiindustriali.
Sprecomparație, înPoloniasunt 28 roboți/10.000 angajați,
înUngariasunt 57 de roboţi, iarCehia are 100 de roboţila 10.000 de muncitori.
În SUA, industriaamericană a incorporat, înultimii 10 ani, peste 130.000 de
roboți.
,,Pefondulevoluțieieconomicemondialeși, încontextulcrizei acute de personal calificat cu
care se confruntăindustria, soluțiaviabilăpentrucompaniileromânești, indiferent
de mărime, o reprezintăadoptareanoilortehnologii. Modernizareatuturorsectoarelor,
inclusive a celortradiționale, în special a producției, șicrearea de
noioportunitățipentruîntreagaeconomievorpermitetuturorîntreprinderilor, în
special IMM-urilor, săaccesezenoitehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.
FACTORY 4.0 BUCUREȘTI
De la transformareaindustriei, la
digitalizareșidezvoltareacompetențelordigitale ale angajaților,
toateacestetemevor fi abordateîncadrulconferinței Factory 4.0 care se
vadesfășurape 12 mai, la Face Convention Center din București.
Încadrulconferințeiși workshop-urilor dedicate, vor fi
abordatetemeprecum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„,
,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’,
,,Realizareapotențialuluiprindigitalizareaproducției’’, ,,The new EU industrial
strategy’’, ,,Antreprenoriatși Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’,
,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni,
proceseșitehnologii’’.
Printrespeakerii de la Factory 4.0 se
voraflacelebrulfuturologGerd Leonhard,
CEO-ul The Futures Agencyșiunuldintreceimaicunoscuțișiinfluențiautorișispeakeri
din sectoareletehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al ComisieiEuropeneși
cunoscutulinventatorșiantreprenorromân
Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI)
dreptunuldintreceimairemarcabili 10 tineri din lumeșiinclus de revista Forbes
din SUA în top 10 – ceimaiinfluențitineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.
Analizaprivinddinamica business-ului din sectorultehnologic
din România a fostrealizată de compania de consultanță Frames
pebazadatelorfinanciare ale companiile active din sectorulanalizat, cu codurileCAEN
6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software
orientat client), CAEN 6202- Activități
de consultanțăîntehnologiainformației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiuneșiexploatare)
a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alteactivități de serviciiprivindtehnologiainformației, CAEN 721
Cercetare-dezvoltareînștiințenaturaleșiinginerie, CAEN 7112 – Activități de
inginerieșiconsultanțătehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata
de componenteșiechipamenteelectroniceși de telecomunicațiși CAEN 4651 – Comerț
cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelorperifericeși software- ului. Dateleprelucratesuntobținute
de la RegistrulComerțuluișiMinisterulFinanțelorpebazainformațiilorpublicedeclarate
de companii.
