Acasă Blog Pagina 258

Producătorul de cosmetice Farmec a avansat pe plan financiar

0

Producătorul de cosmetice Farmec anunţă o creştere a cifrei de afaceri cu 9.12% în 2017, faţă de 2016, cifra de afaceri a companiei ajungând la peste 214 milioane lei (45,8 milioane euro), conform datelor oferite de Portalul globalmanager.

Pentru 2018, compania a stabilit un program investiţional de peste 11 milioane lei (2,4 milioane Euro), pentru retehnologizare şi modernizarea producţiei, dar şi pentru dezvoltarea reţelei magazinelor de brand, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. „Suntem primul şi singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand şi, după dublarea numărului de spaţii în 2017 (de la 11 la 21 de centre naţionale), ne propunem să deschidem alte 10 magazine în 2018, în toată ţara”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec.

Cu un total de peste 120.000 de vizitatori ai magazinelor de brand în 2017, valoarea medie a bonului de cumpărături s-a dublat anul trecut. În ceea ce priveşte platforma online, a fost înregistrată o medie de 5.000-6.500 de clienţi lunari, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 150 de lei (32 euro).

Compania Porcelanosa a deschis primul showroom din România

0

Grupul spaniol Porcelanosa a inaugurat un showroom în România, deschis în parteneriat cu Delta Studio, după o investiţie de peste jumătate de milion de euro. Noul showroom se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 mp, conform datelor oferite de Portalul globalmanager.

„Investiţia comună a celor două firme partenere, Porcelanosa Grupo şi Delta Studio, a depăşit o jumătate de milion de euro. Încă din primul an de la deschidere, mizăm pe vânzări de peste 2 milioane de euro”, a declarat Dragoş Bonea, director general Delta Studio.

„Piaţa internaţională a fost dintotdeauna scopul nostru, încă din 1974, anul în care bunicul meu a fondat compania. În România, avem o relaţie de peste 10 ani cu Delta Studio, relaţie ce a devenit acum şi mai specială”, a declarat José Măría Soriano, membru al familiei fondatoare Porcelanosa.

Porcelanosa Grupo activează în domeniul materialelor exclusiviste destinate designului de interior, deţinând opt fabrici în Spania şi o reţea de peste 150 de magazine în toată lumea, cel mai renumit fiind cel din Manhattan – New York. Grupul are o cifra de afaceri anuală de peste 1 miliard de euro şi este furnizor oficial al Casei Regale Britanice. Colecţiile Porcelanosa sunt semnate de nume celebre de arhitecţi şi designeri la nivel mondial: Zaha Hadid, Foster+Partners, Simone Micheli, Luis Vidal.

Vodafone sprijină companiile cu acces gratuit la internet pentru aplicații de business

0

Vodafone România lansează noi opțiuni dedicate companiilor care le permit clienților noi și celor existenți să folosească aplicații de business fără a consuma traficul de date inclus în abonament. Noua ofertă include trei categorii de aplicații de business care pot fi activate împreună sau individual, ce acoperă cele mai folosite aplicații de e-mail, stocare sau transfer de fișiere, precum și hărți online. Oferta este disponibilă pentru toate tipurile de abonamente de voce și date mobile și pentru toate companiile din România, indiferent de numărul de angajați și de industrie, conform datelor oferite de Portalul globalmanager.

„Noile soluții răspund nevoilor companiilor de a fi în permanență conectate și de a fi eficiente din punctul de vedere al costurilor. Companiile au libertatea de a alege aplicațiile care le ajută să fie pregătite pentru era digitală și de a se bucura de conexiunea Vodafone, cea mai bună rețea recunoscută de P3 Communications și de Ookla, cu zero consum de date din abonament”, a declarat Valeriu Nistor, Enterprise Business Unit Director, Vodafone România.

De asemenea, toate cele trei categorii de aplicații sunt disponibile gratuit la abonamente care pornesc de la 46 de euro/lună sau cu 0,8 euro/lună și trei luni gratuite pentru abonamente de la 12 euro/lună.

Serviciile de business Vodafone România se adresează atât firmelor mici și mijlocii, cât și corporațiilor, și includ soluții individuale de voce și date mobile, voce fixă și internet fix, precum și soluții integrate și servicii IoT.

Cornel Coca Constantinescu (ASF) – Noile prevederi din asigurări vor contribui semnificativ la protecția consumatorilor.

0

Prezent astăzi la evenimentul organizat de KPMG „Perspective pentru 2018 privind industria asigurărilor’’ vicepreședintele ASF Cornel Coca Constantinescu a declarat:

„După modificările de substanța aduse activității asiguratorilor ca urmare a aplicării prevederilor directivei Solvabilitate II, industria asigurărilor continuă reformarea și îmbunătățirea reglementărilor prin noua directivă IDD, cu scopul de protejare mai eficace a consumatorilor și de creare a unei piețe interne.

Efectul implementării directivei IDD se va concretiza în existența unor reguli noi cu privire la informarea clienților, la verificarea adecvării produselor, în special în cazul vânzării produselor de investiții bazate pe asigurări, cât și cu privire la modalitatea de remunerare, la conflictul de interese ș.a. Toate aceste prevederi noi vor contribui semnificativ la protecția consumatorilor, indiferent de canalul de vânzare a produselor de asigurare. În acest context, se va pune accentul de nivelul de competență profesională și de pregătire continuă a persoanelor implicate în activitatea de vânzare a polițelor.

Totodată, în perspectivă ar trebui să avem în vedere inovația tehnologică în asigurări, care ar putea transforma modelele de business ți totodată, competiția care ar putea veni din zona unor platforme tehnologice, care dețin informații despre comportamentul clienților, care vor facilita «personalizarea» asigurării pe baza unor informații detaliate cu privire la riscul indus de aceștia. Tehnologiile inovatoare vor impacta industria asigurărilor, prin potențiale reduceri de costuri pentru cei care le vor aplica și prin pierderi de business pentru aceea care vor demonstra reticență în utilizarea lor.

Provocările anului 2018 în industria asigurărilor vor fi generate și de  intrarea în vigoare a regulamentul GDPR, în considerarea faptului că asiguratorii și intermediarii sunt depozitari a unei cantități impresionante de date cu caracter personal, ceea ce va impune modificări consistente și costisitoare la nivel operațional pentru asiguratori și intermediari.”

ASE 105 ani: Conferinţa internaţională ICESS 2018

0

În contextul sărbătoririi a 105 ani de la fondare, Academia de Studii Economice din Bucureşti organizează în aceste zile (16-17 aprilie) Conferința Internațională de Economie și Științe Sociale – ICESS 2018, cu tema „Challenges and Trends in Economic and Social Sciences Research” (foto). La deschiderea evenimentului, participanţii au fost salutaţi de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.

Manifestările – academice, culturale, editoriale, sportive – se desfăşoară pe durata întregii săptămâni, având ca repere majore Senatul festiv reunit miercuri, 18 aprilie, ora 9.30, în Aula Magna şi adunarea festivă aniversară a comunităţii ASE, a partenerilor şi a invitaţilor, sub genericul „ASE – 105 ani de performanță academică”, joi, 19 aprilie, ora 9.30, Aula Magna.

 

CNIPMMR susţine crearea unui centru european de cunoștințe digitale

0

La impactul cu provocările şi oportunităţile pe care digitalizarea le deschide în faţa economiei la nivel european, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) îşi afirmă susţinerea pentru propunerile ueapme (European Association of Craft, Small and Medium-Sized Enterprises/ „Uniunea Europeană a Artizanatului și IMM-urilor”) privind digitalizarea. În acest sens, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR, reiterează necesitatea implementării măsurilor fără caracter legislativ lansate de UEAPME „în cinci domenii diferite: dezvoltarea abilităților, sprijinul financiar, consolidarea capacităților, infrastructura adecvată și standardizarea”, accentuând importanţa creării unui centru de cunoștințe digitale care „ar trebui să sprijine abordarea holistică”. Aprecierea de bază, din perspectiva CNIPMMR, este că „pentru a face față digitalizării, IMM-urile au nevoie de un cadru juridic care să fie suficient de flexibil, neutru și sigur pentru viitor, cadru care trebuie să asigure corectitudinea, transparența și condiții de concurență echitabile pentru toate companiile”.

PeliFilip, inclusă în Legal 500 EMEA

0

Echipa PeliFilip primeşte o recunoaştere internaţională de top odată cu includerea de către ghidul de referinţă în domeniul juridic la nivel global Legal 500 EMEA în primul eșalon al caselor de avocatură din România, în nouă arii de practică: drept financiar-bancar; piețe de capital; drept comercial, corporatist și fuziuni și achiziții; dreptul concurenței; rezolvarea disputelor; dreptul muncii; energie și resurse naturale; drept imobiliar; insolvență și restructurări. Profesioniştii în drept cărora li se datorează performanţa sunt: Alexandru Bîrsan – remarcat (leading individual) în piețe de capital, Cătălin Suliman – inclus în categoria leading individuals în practica de dreptul concurenței, avocații Alexandru Goșa (rezolvarea disputelor), Ioana Roman (drept imobiliar și construcții), Georgeta Gavriloiu (dreptul concurenței), Olga Niță (piețe de capital), Mirona Apostu (drept financiar-bancar) – menționați în categoria Next generation lawyers.

Cristina Filip (foto), managing partner PeliFilip, subliniază: „PeliFilip a crescut sănătos și susținut și a atins obiectivul de a ajunge între primele case de avocatură din România. Ne bucurăm că la aniversarea noastră de 10 ani performanțele au fost recunoscute și de către ghidul internațional Legal 500, care ne-a inclus în Tier 1 în nouă arii de practică. Avem în continuare un potențial foarte ridicat de dezvoltare, iar planurile strategice, proiectele și inițiativele clienților noștri ne oferă permanent oportunități și provocări complexe”.

 

Idei de schimbare a României prin educaţie

În apropierea centenarului existenţei ca stat unitar modern şi după un deceniu de aderare la spaţiul continental comun, dezbaterea „Schimbăm România prin educație. La centenar, pe drumul European”, organizată de Platforma România 100, a lansat o serie de idei, inclusiv de valorificat ca soluții pentru punerea educației și cercetării în folosul dezvoltării conomico-sociale.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) s-a pronunţat pentru punerea în valoare a actualelor creşteri salariale din domeniul educaţiei prin ierarhizarea salarizării după performanţele cadrelor didactice, „pentru că altfel, vor fi doar bani cheltuiţi care nu vor aduce niciun fel de valoare adăugată”.

Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu (Universitatea din București) s-a referit la disputa, de asemenea la zi, privind planurile-cadru, apreciind că „pulverizarea într-o mulţime de discipline nu este productivă, eficientă”, convenabil fiind un număr mai mic de discipline de bază, în al căror conţinut să se regăsească noţiuni, informaţii, teme care ar tenta la o tratare separată.

Monica Mocanu (deţinătoare a titlului Profesor Merito, Buzău) a apreciat că este necesară profesionalizarea „meseriei” de profesor.

Ana Moldovan (directoarea Şcolii Gimnaziale Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud) a oferit argumente din comunitate privind conlucrarea dinte şcoală şi administraţia publică-locală.

Dragoș Pîslaru, inclusiv pe baza experienţei în calitate de ministru al muncii, a subliniat că „educaţia este factorul-cheie de creştere a capitalului uman şi social”.

Liliana Romaniuc (președinta Asociației Române de Literație) a readus în atenţie rezultatele României la testele PISA şi implicaţiile acestora asupra integrării socio-economice a tinerilor.

Madlen Șerban, promotor al învăţământului tehnic-profesional (foto) şi director o perioadă al European Training Foundation, a semnalat mai multe nuanţări, ignorate la noi, ale formării în sistem dual.

Dacian Cioloş (fondatorul Platformei România 100) a apreciat că orice proiect de dezvoltare trebuie să pornească de la educaţia la care să contribuie familia, şcoala, societatea.

 

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, preşedinte al forului academic latino-american-caraibian-european

0

Prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a fost ales preşedinte al Forului Academic Permanent America Latină şi Caraibe-Uniunea Europeană, cu prilejul celui de-al treilea Summit academic America Latină şi Caraibe-Uniunea Europeană, desfăşurat în perioada 12-13 aprilie 2018 în Argentina, la Universitatea Națională din Córdoba.

Forul este o expresie a cooperării structurate dintre șefii de stat și guvern ai Uniunii Europene și ai ţărilor din America Latină și Caraibe (UE-CELAC). Summitul a reunit peste 1000 de participanţi din 24 de state: miniştri ai educaţiei, rectori, președinți de universități, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii regionale şi internaţionale (Uniunea Universităților din America Latină, Organizația Universitara Intraamericană, Asociația Internațională a Președinților Universităților, Asociația Internațională a Universităților, UNESCO etc.). Obiectivul îl reprezintă construirea unui „spațiu comun de învățământ superior, ştiință, tehnologie și inovare, în vederea consolidării parteneriatului strategic biregional”. Au transmis mesaje summitului Jean-Michel Blanquer, ministrul educaţiei din Franţa, Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe al României, Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, Ricardo Logos, fost preşedinte al Chile.

Prof. univ. dr. Remus Pricopie conduce Forul Academic Permanent America Latină și Caraibe-Uniunea Europeană împreună cu vicepreședinții Hector Casanueva, reprezentantul permanent al Chile la Organizaţia Mondiala a Comerţului şi Carlos Quenan, vicepreședinte al Institutului Americilor din Paris. Secretariatul executiv al Forului este asigurat de Institutul de Studii Latino-Americane al SNSPA, condus de prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (SNSPA), de Universitatea Guadalajara din Mexic, reprezentată de prof. Jocelyne Gacel, de Universitatea Miguel de Cervantes din Chile, prin prof. Patricio Leiva, de Universitatea Córdoba din Argentina, reprezentată de prof. Juan Marcelo Conrero.

Pe aceeaşi linie a internaţionalizării învăţământului superior românesc, din 2017, prof. univ. dr. Remus Pricopie este vicepreşedinte al Asociației Internaționale a Universităților (IAU), afiliate UNESCO.

Inovaţii în design prin parteneriatul Delta Studio-Porcelanosa Grupo

0

Porcelanosa Grupo, definit ca „lider mondial şi trendsetter în domeniul materialelor exclusiviste destinate designului de interior”, furnizor oficial al Casei Regale Britanice, şi-a deschis showroom la Bucureşti (Str. Progresului nr. 1-3), concretizare  a unui parteneriat de 10 ani cu Delta Studio, marcă de referinţă „pe piata amenajărilor interioare de lux din România”.

În contextul inaugural, Dragos Bonea, directorul general al companiei Delta Studio, a definit personalitatea colecţiilor Porcelanosa prin „inovaţie în design şi perfecţiune în produse”. Totodată, a remarcat actuala tendinţă a pieţei de profil de la noi, care merge spre prioritatea acordată calităţii, în întâmpinarea căreia pot veni cu creaţii ale lor designeri de top mondial cu care colaborează Porcelanosa, precum Zaha Hadid, Foster+Partners, Simone Micheli, Luis Vidal.

Din perspectiva familiei fondatoare Porcelanosa, José María Soriano, a apreciat perspectiva amplificată care se deschide acum relaţiei cu Delta Studio şi a adus în atenţie momentele de început ale companiei, din 1974, cu orientare de pe atunci spre piaţa internaţională. Astăzi Porcelanosa are peste 150 de magazine în toată lumea (reper, cel de la New York, din Manhattan) şi opt fabrici în Spania, depăşind anual 1 miliard de euro cifră de afaceri.

Delta Studio deţine o reţea de 11 showroomuri în mari oraşe din ţară, a acumulat o experienţă de peste 20 de ani şi reprezintă cele mai importante branduri de profil pe plan mondial.

Noul showroom acoperă aproximativ 1000 mp. Lansarea (foto) a reunit exponenţi ai Porcelanosa Grupo, reprezentanţi ai Ambasadei Spaniei la Bucureşti, arhitecţi şi dezvoltatori români, cu toţii, peste 300 de invitaţi, într-o ambianţă cu flamenco şi cu gastronomie iberică şi pe undeva cu sugestii autohtone, trimiţând spre creaţii cinematografice de Malvina Urşianu (în special, „Serata”).

Lansarea are şi o continuitate, promoţia specială pentru comenzi făcute până la 31 mai 2018: 10% discount la orice produs Porcelanosa Grupo; detalii, pe www.deltastudio.ro.

Grupul UZINSIDER atrage atenția Ministerului Economiei și a Ministerului Finanțelor Publice

0

POC(Programul operational competitivitate-pentru intreprinderi mari) 

In perioada 2007-2013 a functionat cu succes, Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice(POSCCE) derulat prin AMPOSCCE din Ministerul Economiei, care in aceasta perioada a fost ordonator de credite.

Axa 1.1 a acestui program se referea la  “Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile(licente, patente, software-ul, marcile comerciale,etc.), pentru intreprinderi mari” si a functionat eficient inregistrand o rata de absorbtie a fondurilor europene de 97,0%.

In anul 2014 au fost alocate ultimele fonduri ramase nefructificate pana la sfarsitul anului 2013, dupa care ordonator de credite pentru aceasta axa a devenit Ministerul Fondurilor Europene. Incepand cu anul 2015 si pana in prezent, nu au mai fost prevazute fonduri europene pe aceasta axa, decat pentru cercetare,inovare si TIC, ceea ce a dus la o stagnare a progresului tehnologic, in special in intreprinderile productive mari, cu repercursiuni majore in ceea ce priveste alinierea la performantele tehnice si tehnologice de ultima generatie ale concurentei.

Avand in vedere ca tehnologia productiva la nivel mondial se modernizeaza intr-un ritm deosebit de rapid, iar intreprinderile mari care sunt cei mai importanti vectori in contactul cu piata internationala, fac fata din ce in ce mai greu lipsei de fonduri de investitii pentru a raspunde exigentelor tehnologice actuale, va rugam sa analizati posibilitatea de a reactiva aceasta axa, indiferent cine va fi desemnat ordonator de credite pentru perioada 2018-2020.

Ajutor de STAT

Programul este in prezent inactiv.

Cerem insistent relansarea acestuia avand in vedere in special intreprinderile mari existente cu productie exportabila , cu luarea in considerare a unui plafon de 5,0 mil.Euro.Acest plafon ar fi mai realist in contextul lipsei acute de fonduri de investitii si al pierderii continui de forta de munca calificata.

 

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la bănci cu 280 milioane lei, la un randament de 4,18% pe an

0

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 280 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 72 de luni, la un randament mediu de 4,18% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au subscris oferta până la 435 milioane lei, conform datelor oferite de Economica.net.

În același timp, la sfârșitul săptămânii acesteia este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat, în aprilie 2018, împrumuturi de la băncile comerciale de aproximativ 3,82 miliarde de lei, din care 3,4 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 420 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

INS: Rata anuală a inflației s-a majorat în martie

0

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% și a serviciilor cu 2,9%, potrivit Agerpres.

O rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. În martie comparativ cu februarie, prețurile de consum au urcat cu 0,3%, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, cele nealimentare cu 0,15% și serviciile cu 0,30%. „Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) față de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, notează INS.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale cosului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

INS: Producția industrială a crescut cu 7% pe serie brută, în ianuarie-februarie 2018

0

Producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7%, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare (+9,6%) și a industriei extractive (+5,3%), se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, joi, AGERPRES.

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,5%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele două luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, a crescut cu 7,4%, datorită creșterilor industriei prelucrătoare (+9,9%) și industriei extractive (+5,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 4,2%. În februarie 2018, față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a crescut cu 5,8%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (+6,9%), industria extractivă (+5,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,4%).

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,2%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut față de luna precedentă cu 0,7%, din cauza scăderii înregistrate de industria prelucrătoare (-2,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au crescut cu 5,8%, respectiv cu 3,2%.

Auchan va deschide un nou magazin în cartierul rezidențial One Floreasca City

0

Auchan România va deschide împreuna cu One Properties un magazin în viitorul complex rezidențial One Floreasca City din București. One Floreasca City este un proiect imobiliar multifuncțional pe care Auchan Retail România și One United Properties îl dezvoltă împreună, potrivit Curierul Național.

One Floreasca City, ce va fi situat la intersecția dintre strada Mircea Eliade și Calea Floreasca, va cuprinde trei componente: fosta fabrică Ford, ce va fi restaurată, modernizată și transformată într-un magazin Auchan, o clădire de birouri clasa A – One Tower – și trei blocuri de apartament exclusive – One Mircea Eliade.

De asemenea, pentru a respecta patrimoniul clădirii, investitorul va folosi pentru designul interior mașini de epocă Ford, unele dintre ele fiind produse în perioada interbelică. Investiția necesară pentru dezvoltarea întregului complex imobiliar este de 100 de milioane de euro. Licitația pentru structura birourilor și a componentelor rezidențiale va fi finalizată în curând, lucrările urmând să înceapă în aprilie 2018. Toate cele trei componente ale proiectului vor fi livrate simultan în 2020.

Tot în București, retailerul francez anunțase și deschiderea unui magazin în Centrul Comercial Bucur Obor, o locație istorică, emblematică pentru comerțul bucureștean, magazin pe care Auchan nu l-a mai deschis la finalul anului, după cum anunțase în august 2017.

PWC se mută din sediul actual și a semnat contractul de închiriere pentru noua locație

0

Omul de afaceri George Copos a încheiat cu PricewaterhouseCoopers România, una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale, de consultanță și audit din lume, parte din grupul Big Four, un contract de închiriere a 8.000 de metri pătrați în proiectul Ana Tower, turnul de birouri de peste 100 de metri din București pentru care lucrările de construcție au fost lansate în noiembrie, cum a anunțat atunci în premieră Profit.ro.

De asemenea, PwC va ocupa astfel un sfert din proiect, a cărui construcție a început deja. Astăzi, PWC are birourile în clădirea The Lakeview din zona Barbu Văcărescu, deținută de compania NEPI Rockcastle, dar compania se va muta, urmare a semnării contractului, în Ana Tower, la sfârșitul anului viitor sau începutul anului 2020, în funcție de momentul finalizării turnului, potrivit sursei amintite.

Totodată, în primavara anului trecut, însă, Profit.ro a anunțat ca GTC a ieșit din proiect în 2017, iar Ana Holding, deținută de Copos a rămas singurul acționar. Construcția Ana Tower implică o investiție evaluată la circa 50 de milioane de euro, finanțată și printr-un credit de 38 milioane euro de la CEC, semnat pe 15 ani. Pentru această construcție, Copos l-a chemat pe Cătălin Homor, fost director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și director general interimar al Metrorex.

Bursa Locurilor de muncă în Ilfov

0

 

Agenţii economici din judeţul Ilfov îşi vor prezenta oferta la bursa generală a locurilor de muncă de vineri, 20 aprilie ora 9.00, la Colegiul Economic „Viilor” din Bucureşti, Sos. Viilor nr. 38, sector 5.

În context, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că în acest ment are înregistrate  514 locuri de muncă vacante: 115 pentru studii superioare, 126 pentru studii medii, 98 pentru muncitori calificaţi, 175 pentru muncitori necalificaţi, în profesiile, meseriile sau ocupaţiile: operator vase plastice, operator la confecţionarea industrială a articolelor de sport şi protecţie din piele şi înlocuitor, polizator, fizician, controlor financiar, manager de zonă, analist creditor etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

Reconfirmare internaţională pentru directorul festivalului şi concursului „Enescu”

0

Directorul artistic al Concursului și Festivalului Internațional „George Enescu”, dirijorul Vladimir Jurowski (credit foto Matthias Creutziger), a fost distins cu titlul „Dirijorul Anului” pentru activitatea din 2017 în contextul premiilor „International Opera Awards”, dedicate excelenţei în domeniu, instituite în 2013 de omul de afaceri şi filantropul Harry Hyman şi de John Allison, editorul revistei „Opera Magazine”.

Anul acesta se va desfăşura Concursul Internațional „George Enescu” – Bucureşti, 1-23 septembrie. Înscrierile pentru participare în competiţie se încheie la 15 aprilie.

Festivalul Internaţional „George Enescu” se va desfăşura în septembrie 2019.

Performanţe şi nemulţumiri în Consorţiul Universitaria

Universităţi componente ale Consorţiului Universitaria primesc recunoaştere pe plan internaţional prin clasarea în ediţia la zi a topului Round University Ranking (RUR), iar pe plan intern, în acelaşi timp, aceleaşi universităţi se regăsesc între cele cărora le sunt diminuate numărul de locuri pentru admitere şi implicit finanţarea. Universităţile în cauză reacţionează. Ministerul Educaţiei Naţionale explică.

Universitatea din București (locul 581), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (locul 604) și Universitatea de Vest din Timişoara (locul 647, prezenţă în premieră din România) pătrund în Round University Ranking realizat de Agenția RUR Rankings din Moscova după criterii precum apariţii în publicaţii ştiinţifice clasate la nivel mondial, citări, cercetare, calitatea profesorilor, a studenţilor, internaționalizare, sustenabilitate financiară. La ediţia actuală au fost luate în considerare 783 de universități din 74 de țări. Pe primele locuri se situează Harvard University, University of Chicago, California Institute of Technology, Imperial College London, Stanford University, Massachusetts Institute of Technology, Columbia University etc.; numai trei universităţi (elveţiene) din primele 20 sunt din afara SUA şi Marii Britanii.

Universităţile clasate de la noi în RUR fac parte din Consorţiul Universitaria, împreună cu Academia de Studii Economice din Bucureşti şi cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Toate aceste universităţi (şi alte trei) sunt singurele cărora li s-a micşorat numărul de locuri pentru admitere în anul 2018-2019, în condiţiile în care celelalte universităţi (din totalul de 58) beneficiază de creşteri sau de menţinere faţă de anul trecut.

Universitate din București, prin rectorul ei, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi președintele Senatului, prof. univ. dr. Marian Preda, semnalează ci i-au fost repartizate cu 60 de locuri mai puțin pentru ciclul de licență, cu 335 de locuri mai puțin pentru master (diminuare cu 10%) şi 59 de locuri la doctorat, „adică 17% față de locurile din anul precedent”. În acest fel, impactul bugetar va fi de 5,4 milioane de lei la master și licență şi de peste 3,6 milioane de lei la doctorat. Universitatea din București anunță că va acționa Ministerul Educației Naţionale în contencios administrativ pentru a afla „prin ce miracol <<criteriile>> de alocare a cifrelor de școlarizare pentru toamna acestui an au penalizat universitățile din Consorțiu și le-au recompensat pe aproape toate celelalte”.

La rândul ei, conducerea Universității „Babeș-Bolyai”, reamintind creșterea „semnificativă a numărului de candidați” în ultimii cinci ani, subliniază: „Calitatea procesului educativ și a cercetării științifice din cadrul universității noastre ne situează în topul universităților din România. În ciuda acestui fapt, observăm că Ministerul Educației Naționale a alocat universității noastre pentru anul universitar 2018-2019 un număr de locuri bugetate mult mai mic față de anii anteriori. Astfel, a scăzut cu 29 numărul de locuri la licență, 200 numărul de locuri la masterat și cu 48 la doctorat față de anul universitar 2017-2018”.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, semnalează că numărul de locuri bugetate alocate acestei universități „este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat)” şi apreciază că „asistăm astfel pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/ 2011 la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat)”. O nouă distribuție a locurilor determină întrebarea „dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială” şi opinia rectorului că „o analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective”.

În replică, Ministerul Educației Naționale precizează că prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018 au fost aprobate cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul universitar 2018-2019 la licență62.000 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 2000 pentru absolvenții de licee situate în mediul rural, 5000 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; master – 35.600 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 4600 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; doctorat – 3000 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 300 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. „Domeniile prioritare de dezvoltare a României, definite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, respectiv în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, sunt: bioeconomia; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nanotehnologii și materiale avansate; sănătatea”. Ministerul Educaţiei Naţionale semnalează: „Numeroase studii și analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună, și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparțineau științelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licență și a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universitățile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o ușoară diminuare a locurilor repartizate”.

De asemenea, sunt prezentate exemple de „derapaje” de la buna guvernanță universitară, cum ar fi că Universitatea din București, în anul universitar 2017-2018, are  80 de programe de licență (din 106) cu 20-40 studenți bugetați/an de studiu, 65 de programe cu mai puţin de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, „în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 40 de studenți/an de studiu”. La master, 44 de programe „au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20-25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 25 de studenți/an de studiu”. La doctorat „din cei 1551 doctoranzi înmatriculați în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obținut până la această dată titlul de doctor”.

ASE – 105 ANI DE PERFORMANŢĂ ACADEMICĂ

0

Înfiinţată prin Decret Regal la 6 aprilie 1913, sub denumirea de Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), Academia de Studii Economice din Bucureşti, liderul învăţământului superior economic şi de administraţie publică din România, împlineşte anul acesta 105 ani de existenţă. În prezent, Academia de Studii Economice din Bucureşti are 12 facultăţi care oferă celor aproape 22 000 de studenţi posibilitatea de a urma în limbile română, engleză, franceză sau germană 24 de programe de licenţă, 86 de programe de masterat, studii doctorale în 10 domenii şi peste 145 de programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă.

ASE este astăzi o universitate de cercetare avansată şi educaţie, recunoscută şi la nivel internaţional, fapt atestat şi de pozițiile de top pe care le ocupă în clasamente de renume: ASE este pe locul 151-200 în Top Shanghai 2017 în domeniul Științe Economice şi, conform clasamentului QS World University Rankings 2018, ASE este universitatea cu cea mai bună reputație în rândul angajatorilor din România, peste 80% dintre absolvenţi fiind angajați în domeniul studiilor urmate încă din primul an de la terminarea studiilor. Evenimentele prin care Academia de Studii Economice din Bucureşti marchează 105 ani de la înfiinţare se desfăşoară în perioada 12 – 21 aprilie a.c. şi includ: Şedinţa festivă a Senatului Universitar din data de 18 aprilie cu participarea invitaţilor din mediul academic, diplomatic şi de afaceri naţional şi internaţional; Adunarea Festivă dedicată comunităţii ASE din data de 19 aprilie, care va cuprinde decernări de diplome şi evenimente editoriale; prima ediţie a Conferinţei universitare ASE: „Conferinţa Internaţională de Economie şi Ştiinţe Sociale – ICESS 2018” care va avea loc luni, 16 aprilie.

De asemenea, în zilele de 13 şi 16 aprilie a.c., Academia de Studii Economice din Bucureşti cinsteşte memoria înaintaşilor săi prin depunere de coroane la mormintele Regelui Carol I şi al Regelui Mihai I al României la Mănăstirea Curtea de Argeş, dar şi la Bucureşti la mormintele unor mari personalităţi din istoria ASE. Joi, 12 aprilie, la Centrul de Perfecţionare Complex Predeal ASE va avea loc dezvelirea bustului prof. univ. dr. Ion Gh. Roşca, Rector al ASE în perioada 2004 – 2012. Programul complet al manifestărilor aniversare poate fi consultat pe site-ul: „Aniversare ASE 105”- http://ase.ro/ase105/.

Vivat, crescat, floreat!

Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, ales președinte al Asociaţiei Universităţilor Balcanice

Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, a fost votat în unanimitate preşedinte al Balkan Universities Association (BUA)/  Asociaţia Universităţilor Balcanice, la adunarea generală din cadrul celei de-a IV-a conferinţe, care a avut loc la Tetovo, în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (foto InfoUB). Mandatul are durata de un an. Profesorul Mircea Dumitru face parte din consiliul director al BUA, alături de actualul preşedinte, profesorul Leonidas Mitkas, rectorul Universităţii “Aristotel” din Salonic, Grecia şi de profesorul Erhan Tabakoğlu, rectorul Universităţii „Trakia” din Edirne, Turcia.

BUA cuprinde peste 60 de universităţi din Grecia, Bulgaria, Turcia, Albania, FRI a Macedoniei, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi îşi propune „să contribuie la consolidarea procesului de pace şi de stabilitate în Balcani prin dezvoltarea relaţiilor bi- şi multilaterale de conlucrare şi de colaborare academică şi ştiinţifică dintre universităţile membre”.

La preluarea mandatului, profesorul Mircea Dumitru a subliniat: „Cultura, cercetarea ştiinţifică şi învăţarea, transmiterea tradiţiilor istorice noilor generaţii sunt instrumente puternice pentru cunoaşterea reciprocă, pentru acceptarea celuilalt şi pentru a clădi o reală toleranţă politică şi religioasă. Mai multă cunoaştere şi înţelegere înseamnă mai puţine confruntări şi războaie”. Între obiectivele președinției pe care o exercită de acum, rectorul Universităţii din Bucureşti a evidențiat „cooptarea altor universități prestigioase din zonă și o mai activă implicare socială, culturală și politică, mai ales în problemele geo-politice actuale, atât naționale, cât și regionale”.

Universitatea din Bucureşti subliniază că „îşi propune să susţină candidatura altor universităţi importante din România pentru a deveni membre ale BUA în speranţa că instituţiile de învăţământ superior din România pot să contribuie substanţial şi activ la dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a educaţiei de calitate în această zonă”. În context, este reamintit faptul că „Universitatea din București este membru activ în cadrul mai multor organizații academice internaționale: Balkan Universities Association, UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, Black Sea University Association, European University Association, Silk Road University Network”.

Formare profesională pe scenă

Formarea profesională în ciclurile de licență și master ale Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC)  „I.L.Caragiale” cuprinde în luna aprilie spectacolele producție:

– „Ani de pribegie”, de Aleksei Arbuzov – 12 aprilie, ora 19:00, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, Str. 11 Iunie, nr. 41, sector 4

– „Slugă la 5 stăpâni”, de Mihai Gruia Sandu – 13, 18 aprilie, ora 19:00, Sala “Ileana Berlogea” UNATC

– „Lecția”, de Eugène Ionesco – 14, 25, 30 aprilie, ora 19:00, Sala „Ileana Berlogea” UNATC

– „Aniversarea”, de Jeroen van den Berg – 14, 27 aprilie, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC, etaj 3

– „Cerere în căsătorie”, de A.P. Cehov – 14, 15 aprilie, ora 19:00, Pod A UNATC

– „Chicago”, adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse – 15, 20, 21, 24, 25 aprilie, ora 19:00, Sala Atelier UNATC

– „Raptus”, după o idee de Lynn Nottage – 18, 22 aprilie, ora 19:00, Sala Atelier UNATC

– „Caii la fereastră”, de Matei Vișniec – 18, 19 aprilie, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „A fi sau a nu fi Hamlet”, după un text de Aldo Nicolaj – 19 aprilie, ora 19:00, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, Str. 11 Iunie, nr. 41, sector 4

– „La Fantasia. Una storia dei zanni”, păpuși-marionete – 20 aprilie, ora 19:00, Sala Cinema UNATC

– „Absinth”, de Magda Fertacz, premieră – 21 aprilie, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Bădăranii”, de Carlo Goldoni – 21, 22 aprilie, ora 20:00, Sala Cinema UNATC

– „Acești îngeri triști”, de Dumitru Radu Popescu – 23 aprilie, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Orchestra Titanic”, de Hristo Boicev, premieră – 26 aprilie, ora 19:00, Platoul „Ion Sava” UNATC

– „Îngrijitorul”, de Harold Pinter, premieră — 28, 29 aprilie, ora 18:00, Sala Cinema UNATC.

Detalii despre spectacole, modalități de rezervare locuri și programul actualizat: http://unatc.ro/evenimente/.

Economistul este partener media al UNATC.

Complexul Energetic Hunedoara va furniza servicii de sistem la o putere de 400 de MW

0

Guvernul a aprobat miercuri o ordonanță de urgență prin care Complexul Energetic Hunedoara va asigura servicii de sistem la o putere de 400 de MW până în 2020, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, remis AGERPRES. „La propunerea Ministerului Energiei, Guvernul României a adoptat, astăzi, 05.04.2018, o Ordonanță de Urgență, necesară pentru asigurarea stabilității Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și siguranței alimentării cu energie a populației și consumatorilor industriali.

Potrivit Ordonanței, centralele din Complexul Energetic Hunedoara vor fi obligate să furnizeze servicii de sistem la o putere de 400 de MW în urmatorii doi ani (până în 2020). Actul normativ adoptat astăzi prevede că Transelectrica să stabilească lunar capacitatea necesară acestor servicii”, se arată în comunicat.

De asemenea, reprezentanții ministerului arată ca decizia are la baza rezultatele studiului operatorului de transport și sistem care a analizat regimurile de funcționare ale SEN în lipsa producției de energie din termocentralele Mintia și Paroseni.

În același timp, Transelectrica a recomandat menținerea grupului de la centrala termoelectrică Paroseni și cel puțin a unui grup în centrala termoelectrică Mintia până la finalizarea lucrărilor de trecere a axului ”Banat” (axul de 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Sacalaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, investiție estimată a se finaliza în anul 2024. Complexul Energetic Hunedoara asigură 5% din totalul producției naționale de energie, fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a țării.

BCR intenționează să acorde dividende de peste 228 milioane lei

0

Banca Comerciala Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, intenționează să acorde acționarilor dividende în valoare totală de 228,1 milioane lei, cu plata cel mai tărziu la finele lunii iunie, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, profitul net aferent exerctiului financiar 2017 al băncii este de 570,3 milioane lei, circa 121 milioane lei reprezentând o pierdere din 2014 rămasă de acoperit. Valoarea totală a activelor a crescut anul trecut cu 5,1%, până la 70,94 miliarde lei. BCR a acordat anul trecut clienților retail și corporate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei. Aceasta a condus la un avans al soldului creditelor nete acordate clienților de 3,7% an pe an. În activitatea bancară de retail, BCR a acordat credite noi în valoare totală de 5,5 miliarde lei.

Totodată, veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 1,3 % la 1,764 miliarde lei (386,2 milioane euro) de la 1,786 miliarde lei (397,9 milioane euro) în 2016. Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 1,2% la 700,7 milioane lei (153,4 milioane euro) de la 708,9 milioane lei (157,9 milioane euro) în 2016, pe seama reducerii veniturilor din comisioane aplicate tranzacțiilor bancare, parțial compensate de creșterea veniturilor din comisioane pentru intermedierea vânzărilor de produse ale subsidiarelor.

BCR are o rețea de 22 de centre de afaceri și 22 birouri mobile dedicate companiilor și 507 unități. Este cea mai mare bancă din România pe piața tranzacțiilor bancare, are peste 2.500 de bancomate/multifuncționale și POS – 17.800 de terminale pentru plata cu cardul la comercianți. Grupul BCR avea în decembrie 2017 un număr de 7.265 salariați proprii.

Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti, au cele mai scumpe locuințe

0

Preţul mediu solicitat pentru locuinţe, la nivel naţional, a crescut cu 0,3% în luna martie comparativ cu februarie, până la 1.200 de euro pe metru pătrat util, în topul scumpirilor fiind Capitala, Timişoara, Cluj-Napoca, conform unei analize realizate de portalulImobiliare.ro, conform Agerpres.

De asemenea, Timişoara ocupă, în luna martie, locul întâi în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 euro/mp (faţă de 1.167 euro/mp). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 euro/mp), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 euro/mp).

Totodată, Braşovul a avut luna trecută cea mai mică marjă de creştere a preţurilor, respectiv 0,3%, de la 1.013 la 1.016 euro/mp. Cele două segmente majore de piaţă au avut însă un comportament diferit. În vreme ce apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,1% (de la 1.019 la 1.030 euro/mp), cele noi s-au ieftinit cu 0,6% (de la 997 la 991 euro/mp).

În același timp, Iaşul este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au consemnat o scădere generalizată. Astfel, aşteptările proprietarilor s-au diminuat, per ansamblu, cu 1,8% (de la 990 la 972 euro/mp), tendinţa descendentă fiind resimţită pe ambele segmente de piaţă analizate. În vreme ce locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,6% (de la 967 la 961 euro/mp), cele noi s-au ieftinit cu 2,2% (de la 1.001 la 979 euro/mp), conform analizei Imobiliare.ro.

Cum schimbă digitalizarea tratamentul TVA pentru serviciile financiare?

0

Un text de Jean-Marc Cambien, Partener EY România (foto)

 

În mod tradiţional, activitatea bancară este scutită de TVA, fără drept de deducere. Astfel, ca regulă generală, băncile nu colectează TVA pentru activităţile realizate şi nici nu deduc TVA pentru achiziţiile efectuate. Însă, este această abordare cea mai benefică pentru bănci? Există soluţii de reducere a costurilor cu TVA? Dacă da, unde găsim aceste soluţii şi cum le putem implementa?

Singura direcţie în care ne putem îndrepta pentru a găsi răspunsuri la astfel de întrebări este jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În timp ce abordarea tradiţională poate fi sigură din perspectiva controalelor fiscale, costurile aferente pot fi semnificativ îmbunătăţite prin aplicarea principiilor jurisprudenţei europene. Aceste principii pot schimba perspectiva şi pot susţine aplicarea tratamentului de TVA dorit de bănci, în practică anumite principii fiind deja acceptate şi confirmate de autorităţile române în cadrul controalelor fiscale.

Însă, cum va arata mediul bancar pe termen lung? Ca în orice industrie, observăm o tendinţă ascendentă a digitalizării mediului bancar. Online banking, automatizarea proceselor interne (cum ar fi colectarea datelor de la clienţi, emiterea automatizată a unor documente bancare), externalizarea unor componente ale serviciilor bancare sunt câteva exemple de procese puternic tehnologizate. Schimbă această tehnologizare tratamentul de TVA al serviciilor bancare?

De reţinut este că serviciile de natură financiar-bancară nu ar trebui să fie afectate de modul în care sunt prestate – electronic sau nu. Pe de altă parte, locul prestării serviciilor către persoane neimpozabile, posibilitatea aplicării scutirii de TVA, deschiderea dreptului de deducere a TVA aferentă achiziţiilor sunt o parte dintre aspectele ce pot fi afectate semnificativ în contextul digitalizării, cu impact pozitiv sau negativ asupra băncilor.

Urmând aceeaşi direcţie, observăm că tot mai multe activităţi, în mod tradiţional nebancare, au potenţialul de a intra în sfera serviciilor financiare. Startup-urile fintech dezvoltă soluţii digitale foarte uşor de folosit, la îndemâna utilizatorilor de smartphone, prin care aceştia au acces mobil imediat la efectuarea de plăţi, la transferul de fonduri, verificarea soldului, încheierea asigurărilor etc. Este cunoscută concurenţa făcută băncilor de companiile fintech, însă ar putea impactul fiscal al acestor tehnologii să tempereze această concurenţă?

Fiind o industrie la început, aşteptăm cu interes să vedem în ce măsură pot beneficia aceste business-uri de scutire de TVA, astfel încât să ofere tarife competitive utilizatorilor sau, din contră, dacă pot taxa aceste activităţi pentru a beneficia de o deducere mai mare – pentru, spre exemplu, investiţii semnificative în tehnologie.

Jurisprudenţa europeană existentă ne poate da răspunsuri la întrebările ridicate. Toţi jucătorii din industria serviciilor finaciar-bancare aşteaptă în viitorul apropiat evoluţia acesteia, având în vedere creşterea digitalizării şi a nevoii de clarificare a tratamentului de TVA.

România la Târgul Internațional de Carte Londra 2018

România este prezentă la unul dintre reperele pieţei mondiale de carte, Târgul Internațional de Carte Londra 2018, găzduit de Centrul Expozițional Olympia în perioada 10-12 aprilie. Participarea este sub egida Institutului Cultural Român prin intermediul Centrului Național al Cărții și ICR Londra. Tema prezenţei româneşti la această ediţie (47) este „Writing and Making History: Remembering the Great War Generation”/ „A scrie și a face istorie: generația Marelui Război” şi evocă, după cum anunţă organizatorii, “în primul rând, participarea românilor în Primul Război Mondial și Marea Unire prin intermediul ecourilor literar-artistice ale acestor momente istorice cruciale”. Se regăsesc imagini, conexiuni etc. privitoare personalităţi care au transfigurat experienţa evenimentelor de atunci: Liviu Rebreanu, Regina Maria, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Octavian Goga, Martha Bibescu. Concomitent, este reliefată oferta actuală a României în piaţa traducerilor şi producţiei literare. Exponenţi sunt profesorii Marius Turda, Christian Moraru, Andrei Terian, Ion Bogdan Lefter; scriitorii Magda Cârneci, Arabella McIntyre Brown, Claudiu Komartin, Michael Astner, Andrei Dósa, Robert Gabriel Elekes, Matei Hutopila, Henriette Kemenes, Mihók Tamás, Aleksandar Stoicovici, Livia Ștefan, Victor Țvetov; violonistele Adriana Cristea, Ioana Forna; violoncelistul Nikolay Ginov. Concepția vizuală a standului aparține graficianului Radu Manelici.

Standul românesc și programul evenimentelor sunt concepute, organizate și finanțate de Institutul Cultural Român prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii și al ICR Londra și realizate cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Waterstones Piccadilly, al Muzeului Național al Literaturii Române, al LBF Literary Translation Centre, al Asociaţiei Editorilor din România.

Unii utilizatori pot renunța la contractul de telefonie internet sau TV la distanţă în 14 zile de la parafare

0

Contractul la distanţă pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune se consideră încheiat doar după ce utilizatorii şi-au exprimat consimţământul în scris, iar aceştia au dreptul de a se retrage dintr-un contract în termen de 14 zile de la încheiere, fără a invoca vreun motiv, menţionează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

De asemenea, contractul la distanţă este documentul încheiat între un furnizor şi un utilizator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii organizat fără prezenţa fizică simultană a celor două părţi, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă: telefon, scrisoare, e-mail, aplicaţii online etc, potrivit Agerpres.

“Indiferent de mijlocul de comunicare la distanţă utilizat pentru încheierea contractelor la distanţă, utilizatorii trebuie să primească, într-un mod adecvat mijlocului de comunicare la distanţă utilizat, o serie de informaţii cu privire la serviciile pe care urmează să le contracteze, înainte ca aceste contracte să producă efecte obligatorii pentru ei. Un astfel de contract intră în vigoare numai după ce utilizatorii şi-au exprimat consimţământul în scris, pe un suport durabil (e-mail, scrisoare, fax) în cazul în care serviciile au fost contractate prin telefon, fax ori e-mail sau după ce furnizorul a confirmat comanda, în cazul în care serviciile au fost contractate online (prin intermediul unui site sau printr-o aplicaţie). Utilizatorii au dreptul să se retragă din contract fără nicio justificare în termen de maximum 14 zile de la încheierea contractului”, se arată în comunicatul ANCOM.

ANCOM şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au elaborat un ghid care prin care este prezentată modalitatea de interpretare a legislaţiei naţionale referitoare la încheierea contractelor la distanţă, respectiv în afara spaţiilor comerciale. În cazul în care furnizorul nu şi-a respectat obligaţiile prin contractul la distanţă, clientul persoană fizică poate sesiza ANCOM sau ANPC, iar persoanele juridice pot apela la ajutorul ANCOM, potrivit sursei amintite.

ASF, premiu de excelență pentru stabilizarea pieței asigurărilor

0

Reușitele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în stabilizarea pieței asigurărilor în 2017 au fost recunoscute pe plan intern și internațional cu prilejul celei de a XVIII-a ediții a Galei „Premiile Pieței Asigurărilor”, organizată de revista „Primm” cu sprijinul oficial al International Insurance Society (IIS). ASF a primit, în cadrul acestui eveniment, trofeul „Primm” pentru consolidarea pieței asigurărilor și inițiativele privind interesele consumatorilor.

Prezent la Gala Premiilor Pieței Asigurărilor, Vicepreședintele ASF, domnul Cornel Coca Constantinescu, a subliniat contribuția esențială a Parlamentului României în procesul de definire a unui nou cadru legislativ în domeniul asigurărilor, precum și rolul important al actorilor din piață, care au susținut acest demers.

„ASF sprijină dezvoltarea sustenabilă a pieței asigurărilor, în condițiile administrării prudențiale a riscurilor și a creșterii gradului de satisfacție a asiguraților”, a declarat Vicepreședintele ASF, domnul Cornel Coca Constantinescu.

Autoritatea a avut ca obiectiv strategic, în anul precedent, stabilizarea și consolidarea pieței asigurărilor, în special a pieței RCA, contribuind la modernizarea cadrului legislativ primar și secundar.

„Ne bucură această recunoaștere, rolul ASF este acela de a promova măsurile ce se impun pentru a genera stabilitate și echilibrul pe piețele financiare supravegheate, creând totodată premisele valorificării potențialului acestora”, a declarat Președintele ASF, domnul Leonardo Badea.

Piața RCA este reglementată din anul 2017 de un cadru legislativ primar și secundar, care a introdus prevederi și instrumente noi, printre acestea numărându-se sistemul Bonus-Malus care răsplătește comportamentul corect în trafic, tariful de referință, noțiunea de client cu risc ridicat și decontarea directă.

 

***

ASF este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

 

 

Burse de până la 35 % din programul Executive MBA Bucharest

0

Participanţii la programul Executive MBA Bucharest pot beneficia de burse reprezentând până la 35% din costul cursurilor, adică o reducere de până la 12.000 de euro din valoarea totală de 35.000 de euro a şcolarizării, care va începe în noiembrie 2018. Organizatorul, WU Executive Academy, parte a Vienna University of Economics and Business – cea mai mare universitate de business din Europa – a lansat sesiunea pentru obţinerea acestei facilităţi. Bursele se acordă în ordinea aplicaţiilor şi pe baza dosarului de înscriere în program, care trebuie să conţină un set de documente în limba engleză (cerere de aplicare disponibilă pe www.executiveacademy.at, curriculum vitae, 2 scrisori de recomandare, scrisoare de motivaţie, copia tradusă şi legalizată a diplomei de licenţă, foaia matricolă cu notele obţinute în timpul studiilor universitare, o fotografie digitală recentă, copie a paşaportului). Aplicaţiile se depun până la mijlocul lunii septembrie. Pot să particpe manageri şi antreprenori cu experienţă în management de minimum 5 ani. Cursurile se desfăşoară în regim part-time, 18 luni şi sunt axate în proporţie de peste 80% pe practică, prin studii de caz internaţionale de actualitate. De asemenea studenţii pot interacţiona între ei şi cu alumni, prin organizarea de guest lectures.

WU Executive Academy deţine triplă acreditare: EQUIS, AMBA, AACSB.

 

Gazul s-a ieftinit pe piața liberă, după scumpirea de la 1 aprilie

0

Creșterea prețurilor reglementate la gaze pentru clienții casnici ai Engie, adică marea majoritate a tuturor clienților casnici din jumătatea de sud a țării, care a avut loc la 1 aprilie, face ca aceste prețuri să devină mai mari decât ale unor furnizori de pe piața liberă, conform Economica.net.

De asemenea, schimbarea furnizorului devine o opțiune din ce în ce mai atractivă. ANRE a anunțat, că, începând cu data de 1 aprilie, „pentru operatorul economic ENGIE România SA se va înregistra o creștere de preț pentru furnizarea reglementată aplicată clienților casnici, creștere datorată, în principal, corecțiilor aplicate pentru perioada trimestrului IV 2016 – trimestrului I 2018, când prețul practicat a fost mai mic decât costurile aferente furnizării, ceea ce însemnă o creștere de 1,2 bani/kWh, de la 11,8 la 13 bani/kWh”.

Teoretic, în regim reglementat, ANRE avizează cel mai mic cost posibil al gazului care ajunge în factura consumatorului final, dar acel cost are și el mai multe componente. De exemplu, la reglementat, furnizorul trebuie să asigure gaz și din înmagazinare, cu costul suplimentar aferent, dar furnizorul concurențial poate să vinaă cu oferte care nu au gaz din înmagazinare. De aceea, factura poate fi mai mică.

Rezervele în valută ale BNR au scăzut la 34,726 miliarde de euro

0

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut cu 0,98%, la 34,726 miliarde de euro, în martie comparativ cu nivelul de la finalul lunii februarie, se arată într-un comunicat de presă al instituției transmis, luni, AGERPRES.

De asemenea, în martie, au avut loc intrări de 485 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele.

Potrivit datelor BNR, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,583 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2018 au fost de 38,309 miliarde de euro, față de 38,673 miliarde de euro la 28 februarie 2018, potrivit sursei amintite. Plățile scadente în luna aprilie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 1,416 miliarde euro.

INSTITUTUL DE PROGNOZĂ ECONOMICĂ: Cercetare științifică academică de excelență

Institutul de Prognoză Economică (IPE), înființat prin Decretul 10/1990 și parte integrantă a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) este unul dintre institutele de prestigiu și cu importantă vizibilitate internațională ale Academiei Române. Principala misiune a Institutului de Prognoză Economică este amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice academice de excelenţă la rezolvarea unor probleme de interes economico-social, în contextul european al tendințelor actuale și al perspectivelor cercetării fundamentale și academice avansate în economie prin: realizarea de cercetare științifică fundamentală și aplicată și de analize riguroase și bazate pe metode moderne de cercetare, care contribuie atât la extinderea frontierelor cunoașterii, dar și la sprijinirea factorilor decidenți la nivel regional, național și european în luarea de decizii pertinente și fundamentate; creşterea vizibilităţii naționale și, mai ales, internaționale, a cercetărilor și cercetătorilor proprii; valorificarea rezultatelor cercetării naţionale şi integrarea acesteia în cercetarea internaţională, la nivel european și mondial.

Obiectivul fundamental și pe termen lung al Institutului de Prognoză Economică este de a asigura și sprijini creșterea competitivității și bunăstării din România prin intermediul cercetării fundamentale și aplicate de cel mai înalt nivel pe plan internațional și de a deveni astfel o interfaţă competitivă şi de înalt nivel ştiinţific între România şi restul Europei şi un nod de reţea potenţial atractiv în cadrul sistemului european de cercetare macroeconomică, de formulare şi analiză de politici economice. Pentru atingerea acestui obiectiv, ca prioritate a consolidării poziţiei şi a strategiei de dezvoltare viitoare a IPE, se urmărește stabilirea şi îmbunătăţirea continuă a legăturilor ştiinţifice cu instituţii partenere, de vârf, din spațiul european şi cel internațional al cercetării științifice.

Ideile directoare ale temelor de cercetare iau în considerare tendinţele actuale şi de perspectivă ale cercetării economice din ţările avansate şi oportunităţile de obţinere a unor rezultate deosebite, cu grad sporit de originalitate. În contextul aderării noilor state la Uniunea Europeană, problematica integrării suscită o atenție deosebită atât din perspectivă națională, cât și regională, în temele de cercetare investigate.

Programele de cercetare ale IPE se încadrează în domeniile strategice și direcțiile de acțiune ale Academiei Române și ale INCE, fiind orientate atât spre aprofundarea aspectelor de ordin teoretic, în sensul cercetării fundamentale de tip academic, cât şi în aceea a extinderii studiilor empirice şi aplicative, cu scopul de a consolida politicile economice şi programele de dezvoltare la nivel naţional şi regional, în contextul Spațiului European al Cercetării (ERA).

Principalele domenii în care IPE realizează proiecte de cercetare științifică sunt următoarele: Cercetare fundamentală – modelare macroeconomică și financiară, modelarea matematică a proceselor economice la nivel macro-, mezo- și microeconomic; Evaluarea politicilor – politici monetare şi politici fiscale, sustenabilitatea datoriei publice şi a deficitelor bugetare, politici de dezvoltare regională; Studii empirice şi sondaje – determinanţii comportamentului gospodăriilor populaţiei, estimarea economiei subterane şi a componentelor sale, distribuţia veniturilor şi indicatorii sărăciei, tendinţe în structura consumului populaţiei; Studii de impact în contextul extinderii Uniunii Europene și integrării viitoare în Zona Euro – raportul dintre criteriile convergenţei în termeni reali şi criteriile convergenței nominale, armonizarea legislativă cu normele UE şi reforma instituţională în vederea reducerii evaziunii fiscale, implementarea politicilor de dezvoltare în profil regional;
Prognoze pe termen lung şi prognoze pe termen scurt – estimarea evoluției viitoare a principalilor indicatori macroeconomici (PIB, inflaţie, şomaj, datorie publică, masă monetară, economiile populaţiei, producţia industrială, cursul de schimb, investiţii, balanţa de plăţi etc.), precum şi comparaţii internaţionale; Studii și cercetări referitoare la dezvoltarea sustenabilă și eco-bioeconomie – productivitate și inovare, mediu și energie, valorificarea resurselor naturale, politici și metode moderne de inovare, dezvoltarea și impactul biotehnologiilor.

De asemenea, prin activitatea sa științifică, IPE a acționat și acționează și ca un liant între mediul academic (reprezentat de Academia Română, alte institute de cercetare ale Academiei, universități, institute naționale de cercetare științifică, centre de cercetare), factorii de decizie (la nivel guvernamental și parlamentar, la nivelul autorităților regionale și locale, dar și la nivel european) și mediul de afaceri (reprezentat de firme și întreprinzători), susținând o colaborare strânsă între aceste elemente cheie ale noii economii și societăți ale cunoașterii.

Institutul de Prognoză Economică are o echipă valoroasă de cercetători, formată din 26 cercetători atestați, dintre care 25 dețin titlul de doctor în economie, iar 3 dețin și titluri de doctor în specialitățile matematică, fizică și drept. Cinci dintre cercetătorii din Institut sunt conducători de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale din Academia Română (SCOSAAR), Departamentului de științe economice, sociale și juridice ale Academiei Române. Alți trei cercetători sunt conducători de doctorat în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. Zece dintre cercetătorii din Institut sunt antrenați în activități didactice.

Performanță – Excelență – Vizibilitate

Programul de cercetare al IPE a fost și este permanent racordat la necesitățile vitale pentru dezvoltarea societății și economiei românești, reflectate în strategiile și programele fundamentale ale Academiei Române și Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.

Activitatea de cercetare fundamentală în domeniul științelor economice se desfășoară pe bază de programe și proiecte proprii de cercetare, circumscrise programelor prioritare ale Academiei Române și ale INCE, precum și pe bază de contracte cu partenerii publici și privați interesați în cercetarea științifică a unor fenomene și procese economico-sociale din sfera de cercetare a Institutului. IPE participă, împreună cu institute din componența INCE și cu alte institute/centre naționale/internaționale de cercetare, la elaborarea de studii cu caracter interdisciplinar. Structura organizatorică a institutului cuprinde patru departamente de cercetare: Modelare și prognoză macroeconomică, Analiza comportamentului agenților economici, Dezvoltare regională, Analize macroeconomice și comparații internaționale.

Activitatea institutului s-a materializat, în anii care au trecut de la înființare, într-un volum important de studii și cercetări economice, de la materiale cu caracter teoretic și pur academic până la studii privind strategiile de dezvoltare pe diferite orizonturi de timp, de multe ori cruciale pentru parcursul societății românești, pentru procesul economic decizional din România. Dintre acestea, amintim: Programul Național de Aderare al României la Uniunea Europeană, Strategia de Dezvoltare pe Termen Mediu a României 2000, Societatea informațională și noua economie, Strategia Dezvoltării Durabile-Orizont 2025, Evaluarea stării economiei naționale – ESEN I, II și III, Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani:

2018-2038. Participarea institutului a constat în realizarea de prognoze pe termen lung pentru România, elaborarea de modele econometrice, elemente de fundamentare a strategiilor de dezvoltare și ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană. În cadrul Strategiei de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, 2018-2038, Proiectul interdisciplinar 6 Economia și Calitatea Vieții a fost coordonat de acad. Albu Lucian Liviu, directorul IPE.

La nivelul Institutului, în anul 2012 a fost promovat și aprobat ca program fundamental al Academiei Române, programul „Teorii şi modele de analiză şi prognoză”. Programul cuprinde principalele clase tematice specifice activității științifice a Institutului, respectiv amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice academice de excelenţă în rezolvarea unor probleme de interes economico-social în context european prin creşterea vizibilităţii potenţialului de cercetare, valorificarea rezultatelor cercetării naţionale şi integrarea sa în cercetarea internaţională.

Din anul 2014, IPE coordonează, în cadrul domeniului strategic Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu) inclus în Strategia cercetării științifice în Academia Română 2014-2020 și în Planul de cercetare al INCE, direcția prioritară „Dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor de prognoză economică și socială. Modele, scenarii, analize numerice și calitative”.

În cadrul acestei direcții au fost realizate dezvoltări teoretice, modele comportamentale, metode computaţionale moderne pentru rezolvarea modelelor macroeconomice, metode de analiză a seriilor statistice prin modele matematice, modele şi tehnici econometrice spaţiale pentru analiza pieţei muncii la nivel regional, modelarea parametrilor potenţialului uman în contextul inovării şi dezvoltării durabile, modelarea de tip flow-fund a metabolismului socio-economic, analize privind evaluarea aderării la UE asupra modelelor de consum ale populaţiei, evaluarea efectelor integrării economice europene şi ale Brexit-ului asupra emigranţilor din ţările Europei Centrale şi de Est, precum şi problemele competitivităţii sectoriale şi dimensiunea regională a cooperării trans-sectoriale.

La studiile mai sus prezentate se adaugă două studii realizate în cadrul direcţiei dedicate Centenarului România 1918-2018, pe linia unor cercetări retrospective privind evaluarea experienţelor şi a gândirii economico-sociale şi politice, din perspectiva unor repere privind programele şi prognoza în economia României, dar şi problemele actuale ale convergenţei macroeconomice şi a convergenţei regionale a României în contextul UE. Începând din anul 2017 a fost iniţiat şi dezvoltat un sistem IT de management online al publicaţiilor IPE, sistem ce va fi îmbunătăţit şi continuat şi în anul 2018 de colectivul de specialitate din institut.

Studiile realizate în cadrul proiectelor/programelor de cercetare derulate prin Institut în intervalul 2010-2017 au fost finalizate prin elaborarea a 87 rapoarte/studii de cercetare, la care se adaugă 140 rapoarte/studii de cercetare din proiectele naționale și internaționale de interes naţional – livrabile în cadrul proiectelor respective – și 139 de rapoarte/studii realizate în cadrul altor colaborări științifice dezvoltate de IPE.

Institutul de Prognoză Economică a participat în peste 80 proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare (1990-2017) din care: (i) 27 proiecte internaţionale – PHARE-ACE Research Programme, Global Insight–Washington D.C., Center for Macroeconomic Analysis and Short-Term Forecasting (CMASF) Moscow, GDN/CERGE-EI Praga, World Bank-Washington, WIIW-Viena, UNDP, PC-7, FEDER (proiecte tip SEE 2007-2013, POSCCE), FSE (proiecte tip POSDRU, POCA), Programul „Fondul de burse” – Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, Programul Transnațional Interreg Danube 2017-2019; (ii) 60 proiecte naţionale dintre care: Granturi ale Academiei Române și ANSTI, Proiecte tip CERES, CEEX, MENER, PNCDI-II (Parteneriate, TI, IDEI), Planul Sectorial, Institutul European din România, dar și proiecte/contracte de prestări servicii încheiate cu agenți economici din diverse domenii de activitate, la nivel național și teritorial.

Participarea cercetătorilor, în parteneriat, în proiecte de interes național: Strengthening the capacity for analysis, macroeconomic forecast and elaboration of economic policies within The National Commission of Prognosis, the Ministry of Economy and Trade and the Prime Minister’s Cabinet, Grant UE, RCEP; EU Project, European Network of Experts on Employment and Gender Equality Issue; Proiect PODCA, cod SMIS-27153, Îmbunățirea capacității instituționale de evaluare și formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenței economice cu UE a Comisiei Naționale de Prognoză, Contractant CNP; POSDRU 2007-2013, ID:61755: Studii post-doctorale în economie: program de formare continuă a cercetătorilor de elită (SPODE) Contractor Academia Română; POSDRU/159/1.5/S/137926 ,,Rute de excelenţă academică în cercetarea doctorală şi post-doctorală – READ” Contractor Academia Română; POSDRU/159/1.5/S/140106, „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească”, Beneficiar: Institutul de Economie Mondială, Academia Română; ,,Dezvoltarea capacităţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de monitorizare şi prognoză a evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii”, cod SIPOCA 3; „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, cod SIPOCA 28.

Creșterea semnificativă a numărului de participări ale cercetătorilor din Institut la programele de cercetare prioritare ale Academiei Române, la programele naționale de cercetare și la programele internaționale a facilitat participarea numeroasă a acestora la conferințe, stagii de cercetare și vizite de lucru în țară și străinătate și organizarea de către Institut a unor manifestări științifice cu participare națională și internațională, invitarea unor colaboratori din străinătate în vizite de studiu și schimb de bune practici, în cadrul Institutului. În același timp, a existat posibilitatea creșterii numărului de cărți și articole publicate de cercetătorii din Institut în țară și în străinătate.
Colectivul de cercetători din Institut este preocupat în mod constant de valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetărilor desfășurate pe parcursul anilor, prin publicarea de cărți și capitole în cărți, realizarea unor volume colective de specialitate, prin publicarea unor articole ştiinţifice în reviste de specialitate indexate ISI, indexate în BDI sau neindexate BDI dar cu ISBN/ISSN.

Institutul publică propria revistă în limba engleză, Romanian Journal of Economic Forecasting (http:www.ipe.ro/rjef.htm, peer review), cu apariție trimestrială. RJEF este cotată ISI (prima revistă ISI din România în domeniul economic), începând cu Vol. 8 Issue 1/2007, partRLEF -revista IPE-copertae din „ISI-Thomson Scientific Master Journal List”. Publicația este indexată în: Social Sciences Citation Index, Social Scisearch Journal Citation Reports/ Social Sciences Edition, inclusiv în cea mai mare bază bibliografică din domeniul economic, RePEc (htpp:// ideas.repec.org/s/rjr/romjrf.html).

Personalități internaționale au acceptat să facă parte din staff-ul IPE și din board-ul revistei noastre: Lawrence R. KLEIN, laureat al Premiului Nobel în Economie, BAYAR Ali H (Belgia), CHANG Tsangyao (Taiwan), CHAREMZA Wojciech (U.K.), GIAMPIETRO Mario (Spania), HALL Stephen (U.K.), HARDLE Wolfgang Karl (Germania), LU Ralph Yang-Cheng (Taiwan), MAYUMI Kozo (Japonia), SOLOMON Sorin (Israel), ZIMMERMANN Klaus F. (Germania, SUA).

Institutul editează și publică Arhiva de studii a IPE – Working Papers of Institute for Economic Forecasting, Institute for Economic Forecasting Conference Proceedings și Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar, publicații indexate în baza de date RePec-IDEAS: http://ideas.repec.org/s/rjr/wpmems.html.

În afara diseminării rezultatelor cercetărilor în cadrul revistei IPE, valorificarea rezultatelor cercetărilor realizate în cadrul planului anual de cercetare şi în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare au fost publicate, în cursul intervalului 2010-2017, în 98 de cărți din care 18 au fost cărţi publicate în edituri consacrate din străinătate (de exemplu, Springer, Academic Press-Elsevier, Nova Science Publishers House, LAP LAMBERT Academic Publishing, InTech Publishing) și 80 de cărți la edituri recunoscute din țară (Editura Academiei Române, Editura Economica, Editura Expert, Editura Universitară-București, Editura Sitech-Craiova, Editura ASE București, Editura Prouniversitaria – București). În aceeași perioadă au fost publicate 39 de capitole în cărți editate în străinătate și 122 de capitole în volume publicate în edituri din țară. 40 de articole au fost publicate în reviste ISI din străinătate, iar 76 de articole în reviste ISI din ţară. În volume ISI Proceedings au fost publicate 39 de articole. Alte 843 de articole au fost publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate indexate în BDI.

Competitivitate -coperta-Pelinescu&all Carte Nova-Albu&Caraiani

Cercetătorii din Institut şi-au valorificat rezultatele cercetărilor elaborate în cadrul temelor de plan, a proiectelor derulate la nivelul institutului, prin participarea cu numeroase comunicări ştiinţifice, ca autori sau în colaborare, în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, peste 1100 de participări, din care mai mult de 600 în străinătate.

Vizibilitatea şi recunoaşterea internaţională este susţinută de locul deținut de IPE în topul instituțiilor și autorilor din RePEc (cea mai mare bază bibliografică pentru economie), dar și de prezența cercetătorilor în statisticile ISI, RePEc și Scopus.
În februarie 2018, în topul instituțiilor și autorilor din RePEc, Institutul ocupă următoarele poziții:

  • Top 8%, instituții Economice din lume (publicațiile din ultimii 10 ani), https://ideas.repec.org/top/top.inst.all10.html;
  • Locul 346 în Topul 12.5%, instituții din Europa (autori, publicații), https://ideas.repec.org/top/top.europe.html;
  • Top 25%, instituții și economiști din România (la egalitate cu INCE) pe toată perioada, http://ideas.repec.org/top/top.romania.html

În statisticile RePEc figurează 23 de autori din institut, cu 738 articole și cu 621 de citări. Statisticile ISI evidențiază prezența a 21 de autori din institut cu 309 articole publicate și 614 citări. În ceea ce privește statisticile Scopus, 21 de autori cu 254 de articole înregistrează 601 citări. Din punctul de vedere al numărului de publicații și al citărilor, institutul se plasează pe primul loc în cadrul INCE.

Imaginea IPE este susținută și prin distincțiile, premiile acordate Institutului și cercetătorilor din Institut:

  • Diploma Meritul Academic – conferit de Academia Română Institutului de Prognoză Economică pentru 45 de ani de Cercetare Științifică Academică în Domeniul Prognozei Economice, 22 aprilie 2015, București; Medalia „Centenar Pierre Werner” conferită Institutului de Prognoză Economică de către Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, în semn de prețuire a contribuțiilor remarcabile la dezvoltarea cercetării științifico-economice, în spiritual wernerian al consensului, al respectării și armonizării valorilor românești în spațiul European și mondial, 3 decembrie 2015; Diplomă de excelenţă acordată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică cu ocazia participării la Salonul Cercetării – 2011; Diploma de excelență conferită de AGER „Romanian Journal of Economic Forecasting (RJEF)”, pentru contribuția la diseminarea rezultatelor cercetării economice, decembrie, 2012.
  • Premii ale Academiei Române: Albu Lucian-Liviu – Premiul Academiei Române pentru ştiinţe economice „Petre S. Aurelian” 2000, pentru cartea Tranziţia economiei sau tranziţia ştiinţei economice?, Editura Expert, 1998; Scutaru Ungureanu Cornelia – Premiul Academiei Române „Virgil Madgearu” 2000, pentru cartea Analiza de competitivitate a economiei româneşti. Orizont 2000-2005-2010. Soluţii strategice alternative, Editura Academiei Române, Bucureşti 1998; Desmireanu Ionel – Premiul Academiei Române „Ion Ionescu de la Brad” și Premiul Academiei Române „Petre S. Aurelian”; Ionuţ Purica – Premiul „Virgil Madgearu” 2010, pentru cartea Optimizarea schimbării în piaţa de energie, Editura Expert, Bucureşti, 2008; Elena Pelinescu, Marioara Iordan, Mihaela-Nona Chilian, Mihaela Simionescu, Premiul Academiei Române „Nicolas Georgescu Roegen” 2017, pentru cartea „Competitivitate-Competitivitatea regională în România”, Editura Universitară, Bucureşti, 2015.

Diploma excelenta RJEF-IPEIPE-Diploma merit

 

 

 

 

medalia Wernwr IPE

 

Colectivul de cercetători ai Institutului este preocupat de promovarea și dezvoltarea continuă a relațiilor de colaborare cu institutele de cercetare și universitățile din țară, colaborări deja tradiționale, dar și de continuarea colaborării cu partenerii din străinătate. IPE a dezvoltat și dezvoltă parteneriate și colaborări științifice cu instituții prestigioase din străinătate atât pe linia schimburilor interacademice, cât și a colaborării în cadrul unor programe și proiecte de cercetare științifică: GLOBAL INSIGHT (DRI-WEFA) (SUA), GDN/CERGE-EI,WIIW, Foundation Turku School of Economics Finland, Futures Research Center Finland, REGION OF VENETO Italy, UNIVERSITA DEGLI STUDI DI VERONA Italy, The Second University of Naples Italy, University of Leicester, U.K., Universita Autonoma de Barcelona, ICTA, Spania, ECONOMICS AND MANAGEMENT SCHOOL WUHAN UNIVERSITY, R. P. China, „School of Economics, Ocean University of China, Qingdao, Shandong, China”, INSTITUTE OF EUROPEAN STUDIES, CHINESE ACADEMY OF SOCIAL SCIENCES, University of Iceland – IPAP, Reykjavik, Iceland etc.

ClusterPoliSEE_IPECLusters_Bio_Book_IPE IPE este membru fondator şi membru plin în cadrul Asociaţiei Naţionale a Clusterelor din România-CLUSTERO; IPE este membru al Consiliului Naţional Român din cadrul Consiliului Mondial al Energiei; Institutul de Prognoză Economică este afiliat, din 2017, la Global Labor Organization (GLO) şi este parte a GLO Network alături de alte 29 de organizaţii din 95 de ţări; din 2017 Institutul de Prognoză Economică face parte din grupul de iniţiativă ce are drept scop constituirea Centrului Român de Productivitate (CRP), acţiune iniţiată la nivel guvernamental prin implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

Taleb își pune din nou pielea în joc: De ce e riscul cea mai înaltă virtute?

Autorul cărților „Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului” și „Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii”, Nassim Nicholas Taleb, a lansat pe 27 februarie „Skin in the Game: Hidden Asymmetries in Daily Life”. La ce să ne așteptăm de la SITG? Taleb povestește cum s-a întâlnit odată cu ilustra scriitoare Susan Sontag, iar aceasta a ținut să-i spună cu aroganță că-i „împotriva sistemului de piaţă” când a auzit că Taleb e broker. Amuzat, Taleb precizează că, după moartea lui Sontag, a aflat că oamenii din industria editorială se plângeau de rapacitatea ei și că scriitoarea împărţea cu o prietenă o vilă în New York care a fost vândută ulterior cu 28 de milioane de dolari.
„Sontag simţea probabil că insultând oamenii cu bani obţine un soi de sfinţenie de neatins, care o scuteşte de a pune ceva la bătaie. Este imoral să te opui sistemului de piaţă şi să nu trăieşti izolat de el, într-o colibă”, comentează Taleb.

Dar adaugă că se poate și mai rău. Este chiar mai imoral, mult mai imoral să te lauzi cu virtutea fără a trăi cu toate consecinţele ei directe.
„Aşa cum am văzut la intervenţionişti, o anumită categorie de teoreticieni poate dispreţui detaliile realităţii, chiar complet. Dacă crezi că teoria ta e corectă, poţi ignora complet lumea reală – şi viceversa. Şi chiar nu-ţi pasă cum îi afectează ideile tale pe ceilalţi, deoarece ideile te includ într-un fel de stare virtuoasă, imună la modul în care îi afectează pe alţii. De asemenea, dacă crezi că „îi ajuţi pe săraci” cheltuind bani pe prezentări în PowerPoint şi reuniuni internaţionale de genul celor care duc la alte reuniuni (şi alte prezentări în PowerPoint), poţi ignora complet indivizii – săracul este un concept abstract concretizat pe care nu îl întâlneşti în viaţa reală. Efortul tău la reuniuni îţi permite să îi umileşti personal. Mi s-a spus recent că un ecologist socialist celebru, care participa la aceeaşi serie de conferinţe, jignea chelnerii în restaurante, între prelegerile despre echitate şi corectitudine. Dacă viaţa ta privată este în conflict cu opiniile tale intelectuale, cele anulate sunt ideile intelectuale, nu viaţa privată”, scrie Taleb.

De la Idei inovative la proiecte de business profitabile

0

Interviu cu Răzvan Rughiniș cofondator Innovation Labs

Care este esența programului Innovation Labs?
În primul rând, scopul este să le transmitem tinerilor că este posibil să inovezi, să îți faci propriul tău produs digital, pentru că la sfârșitul zilei de multe ori suntem confruntați cu atâtea mesaje negative despre faptul că nu poți, că n-are sens să încerci, – că cine ești tu la 20 de ani, să vii cu o nouă aplicație cu un nou produs care ar putea să ajungă în piață. Deși poate că așteptările erau mai mici la început, în fiecare an am demonstrat că există tineri suficient de ambițioși, suficient de talentați încât peste un an de zile de la momentul debutului să poată ajunge în piață cu produse care să aibă sens pentru clienți, să aibă sens pentru întreaga economie.

Din ce am văzut anul acesta, s-au prezentat la debutul programului la București idei pentru concepții inovatoare în șapte direcții de dezvoltare: Agricultură, Cyber-Security, Fintech, Health & Lifestyle, Retail, Smart Cities și Smart Mobility. Cui se adresează programul?
Avem două direcții. O primă direcție este cea pe care noi o numim start-up, în care invităm echipe formate din studenți sau elevi. Dacă ești încă student – chiar la master – sau elev de liceu și formezi o astfel de echipă, echipa aceea va avea un track separat. Însă am reușit de-a lungul anilor să atragem și absolvenți care, reîntorși în universitate, adesea în echipe mixte consolidate cu studenți, să vină cu produse valoroase. Aceștia sunt pe o traiectorie separată, pe care o denumim growth. Fără îndoială, nevoile lor sunt adesea diferite pentru că ei înțeleg destul de bine piața în care vor să intre, responsabilitatea acestor produse și aleg o altă cale. Pentru că, să spunem, în cazul unei persoane la treizeci de ani, care, fără îndoială, are o rețea de contacte, are o înțelegere mai bună a pieței, calea tradițională este de a găsi întâi finanțare, după care își caută primii angajați. Noi oferim o cale de prototipare în care costurile bineînțeles sunt extraordinar de mici. În primul rând costurile de timp personal. Și după trei luni de zile fiecare dintre acești antreprenori să poată trage concluzia dacă ideea este într-adevăr valoroasă, dacă trebuie să obțină o finanțare ca să meargă mai departe sau poate că au fost mai optimiști decât le-a demonstrat piața.Razvan Rughinis prodecan Politehnica 2018

Idee de un milion de euro nu îți apare dacă stai singur acasă și te gândești intens. Îți apare în momentul în care ieși din casă, te duci la întâlniri.

 

Taxarea efectivă din România în sectorul upstream a crescut la 17,4%, în timp ce media din statele europene a scăzut la 8,8%

 Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) aduce în atenţia presei şi a opiniei publice rezultatele unui studiu care analizează evoluţia taxării efective aplicate industriei de petrol şi gaze din România.

Studiul, realizat de Deloitte România, relevă faptul că nivelul redevențelor și al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în intervalul 2014 – 2016 de la 15% la 17,4%. Începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcții speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%. Evoluţia este în contradicţie cu cele identificate în cele mai multe state europene, unde rata medie efectivă a scăzut, ca răspuns la puternicul declin al prețurilor petrolului și gazelor naturale care afectează industria în ultimii ani.

„Acest studiu contribuie la o informare corectă și la o clarificare cu privire la regimul redevențelor la nivel european, într-un moment în care în spațiul public circulă informații false, incorecte, potrivnice derulării de proiecte majore de investiții in industria de țiței si gaze, în beneficiul economiei romanești”, afirmă Harald Kraft, Președintele ROPEPCA.

Analiza Deloitte a fost realizată pe baza datelor din surse publice și arată că rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a fost în scădere în 2016 comparativ cu 2015 în 9 state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Germania, Spania, Italia și Albania.

O altă concluzie a studiului este că rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activității de explorare și producție de petrol, diferența rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv.

ROPEPCA: De la înființarea sa în anul 2012, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră (“ROPEPCA”) şi-a propus să fie un promotor al industriei onshore, pentru sprijinirea dezvoltării, diversificării și competitivităţii industriei. ROPEPCA beneficiază de adeziunea membrilor celor mai activi în industria onshore şi cuprinde acum 16 membri: ADX Energy, Amromco, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Mazarine Energy, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Repsol, Sand Hill Petroleum Romania, Stratum Energy, Vermilion Energy, Serinius Energy, Zeta Petroleum.

 

În prezent, membrii ROPEPCA dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiții cumulate de 650 milioane de Euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de Euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de Euro, precum și crearea si mentinerea a 14.800 locuri de muncă.

 

Inadmisibilitatea contestației la raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului

0

Indiferent că avem în vedere dispozițiile Legii nr. 85/2006 [1] sau cele ale Legii nr. 85/2014, procedura reglementată de acestea, așa cum a fost definită în doctrina recentă, reprezintă un ansamblu de norme juridice prin care se urmărește obținerea fondurilor bănești pentru plata datoriilor debitorului aflat în insolvență față de creditorii săi în condițiile stabilite diferențiat pe categorii de debitori, prin reorganizare judiciară bazată pe plan de reorganizare sau prin faliment [2].

Fie că avem în vedere obținerea fondurilor menționate prin reorganizare judiciară bazată pe plan de reorganizare sau prin faliment, procedura insolvenței instituie două instrumente principale pentru corectarea dezechilibrului patrimonial al debitorului ajuns într-o asemenea situație. Pe lângă anularea actelor încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor anterior deschiderii procedurii, mijloc care permite lipsirea de efecte a operațiunilor frauduloase și readucerea în averea debitorului a unor sume de bani sau a altor bunuri, legea instituie o formă specială de răspundere în sarcina persoanelor care au contribuit la starea de insolvență a debitorului.

La baza formulării cererilor de anulare a actelor frauduloase sau a celor de angajare a răspunderii persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitorului poate să se afle raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, dar acesta nu are valoare probatorie autonomă, nereprezentând decât un act prin care administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar face anumite constatări al căror rol este de a aduce la cunoștința creditorilor o anumită stare de fapt. În măsura în care se formulează acțiuni întemeiate pe dispozițiile legale menționate, acestea trebuie dovedite distinct și exhaustiv [3].

Invenţii ale ICPE-CA, premiate la Pro Invent 2018

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a obţinut noi recunoaşteri de top în domeniu, la Salonul Internaţional al Cercetării Ştiinţifice, Inovării şi Inventicii Pro Invent 2018, desfăşurat la Cluj-Napoca:

– diplome de excelenţă şi medalii de aur cu menţiune specială – brevetele „Sistem de aerare a apei pentru turbine hidraulice” şi „Transformator planar cu nanofluid magnetic”

– diplomă de excelenţă – brevetul “Ansamblu magnetic supraconductor pentru măsurarea momentelor magnetice”.

Cărbunele și oțelul ne-au unit; Acum aluminiul și oțelul riscă declanșarea unui război comercial global

0

Anunțul recent al administrației americane cu privire la creșterea tarifelor la oțel și aluminiu, cu argumentul justificativ de protecție a securității naționale, reprezintă o amenințare reală a unui război dăunător în comerțul internațional. Tot din argumente de securitate europeană, acum șapte decenii s-a creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, fundamentul pentru piața internă unică, complet liberalizată, și pentru viitorul proiect al Uniunii Europene. Comerțul internațional și-a definit în paralel propriile reguli de joc, guvernate de către OMC – în jurul celor mai mari două blocuri comerciale, european și american –, astăzi greu încercate de decizia SUA.
Suntem în fața a două scenarii, ambele complicate pentru Organizația Mondială a Comerțului (OMC):
Pe de o parte, dacă majorarea tarifelor pe baza argumentului invocat este contestată la OMC, decizia activării Articolului al XXI-lea al GATT (General Agreement on Tariffs and Trade) privind „excepțiile de securitate” ar deschide supapa pentru ceilalți parteneri comerciali internaționali. Orice stat membru al OMC ar putea invoca argumente similare, de natura intereselor de securitate esențiale, pe baza precedentului creat de SUA.
Pe de altă parte, o decizie sancționatorie a OMC împotriva SUA ar cauza nemulțumiri puternice la Washington și riscă chiar să se ajungă la retragerea SUA din OMC.
Tranșeele săpate în sistemul de comerț internațional din ce în ce mai protecționist ar putea avea consecințe extrem de dăunătoare pentru economia globală. Din acest motiv, creșterea tarifelor a fost descrisă de unii comentatori ca fiind o „opțiune nucleară”.
În pofida deciziilor G20 de liberalizare a economiei globale din ultimele decenii, sentimentele și atitudinile protecționiste escaladează. Această tendință de auto-apărare este, cu siguranță, detestată de susținătorii cooperării economice internaționale și de sistemul de comerț liber bazat pe reguli pe care îl reprezintă OMC. Dar este asta o amenințare existențială pentru OMC? Se întreabă Stuart Harbinson, Senior Fellow la ECIPE – Centrul European de Economie Politică Internațională.

coal-1626368

Eliminarea decalajului de gen – o problemă de interes global

0

Discursul ambasadorului Hans Klemm
la Conferința „Women of Romania Press for Progress”

 

„Mulțumesc pentru ocazia de a fi aici în această dimineață. Este al doilea an când «Women of Romania» și Impact Hub au generozitatea să ne invite pe mine și pe soția mea Mari să fim alături de dumneavoastră.

Permiteți-mi vă să explic de ce este acest eveniment important pentru Ambasada Statelor Unite ale Americii. De ce mă aflu eu aici? De ce suntem noi prezenți? De mulți, mulți ani, Guvernul Statelor Unite ale Americii este profund interesat de egalitatea de gen, valoare importantă pentru America. Este o valoare pe care nu am aplicat-o încă în întregime nici în Statele Unite; există multe cazuri de inegalitate de gen în Statele Unite, inclusiv din punct de vedere al situației economice, există încă o semnificativă discrepanță între salariile bărbaților și femeilor care lucrează în economia americană. Cu toate acestea, îmbrățișăm ferm această valoare și ne dedicăm ca societate, inclusiv în ce privește statul de drept, să asigurăm aceleași rezultate socio-economice și juridice pentru toți cetățenii, indiferent că sunt bărbați sau femei. Facem eforturi și în plan internațional. Repet, înțelegem importanța acestei valori, dar și a rolului pe care femeile pot și trebuie să îl aibă în economie și societate în țările din întreaga lume. Aceasta este de mulți ani una dintre liniile directoare ale politicii Guvernului Statelor Unite. A fost extrem de susținută și promovată, așa cum vă puteți imagina, în perioada în care Hillary Clinton a fost Secretar de Stat al SUA. În perioada mandatului său, am avut onoarea să fiu coordonatorul american pentru forumul APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific), și în acel cadru am făcut eforturi susținute, doamna secretar de stat Clinton, echipa sa și eu, să aducem subiectul rolului femeilor în economie în atenția APEC. Continuăm și în prezent, de aceea mă aflu astăzi aici, de aceea suntem norocosul co-sponsor al conferinței de astăzi.

Am un discurs pregătit și vă rog să îmi acordați atenția dumneavoastră. Însă doresc să contribui la discuția de astăzi menționând că acest subiect este important nu doar pentru Statele Unite sau pentru România; rolul femeilor în economie, rolul femeilor în societate este cu adevărat o problemă globală. Atât în Statele Unite, cât și în România, femeile încă se confruntă cu provocări și, în încercarea de a explica de ce emanciparea economică a femeilor trebuie să fie o prioritate atât pentru guvernele, cât și pentru societățile noastre, evenimente precum cel de astăzi sunt foarte importante pentru a ne asigura că aceste eforturi continuă.

Ceea ce doresc este să ofer câteva sugestii cu privire la modul în care ne putem organiza și concentra activitatea în special în două direcții.
Emanciparea economică a femeilor și eliminarea decalajului de gen sunt importante nu doar pentru Statele Unite, ele sunt chestiuni de interes global. Creșterea participării femeilor în economie mărește perspectivele de creștere economică și aduce beneficii pentru familii, comunități și țări. Rezultatele cercetărilor sunt clare: femeile antreprenor propulsează creșterea și dezvoltarea economică, în special în economii în dezvoltare și emergente precum cea a României.

De exemplu, în 2016, conform estimărilor, 163 de milioane de femei au pus bazele unei noi companii sau conduceau una în 74 de țări din întreaga lume. În plus, circa 111 milioane de femei conduceau companii cu experiență. Femeile antreprenor asigură venituri pentru familiile lor, locuri de muncă pentru comunitățile lor și produse și servicii cu valoare adăugată pentru lumea din jurul lor.

Există însă și obstacole în calea progresului. La nivel global, există patru factori cheie care afectează capacitatea femeilor de a pune bazele propriilor afaceri, de a începe o activitate antreprenorială și de a-și dezvolta afacerea. Probabil acestea nu vă vor surprinde: accesul pe piețe, capacitatea de a intra pe piață; accesul la capital, la finanțe; dezvoltarea abilităților și capacităților necesare pentru a-și dezvolta companiile; lipsa independenței și lipsa unei voci puternice în politică și în societate. Din cauza acestor bariere care le limitează capacitatea de a obține succesul, la nivel global, numărul femeilor care se dedică activităților antreprenoriale este cu 31% mai mic decât numărul bărbaților.

Conform OCDE, în medie, companiile deținute de femei înregistrează profituri mai mici și o productivitate a muncii mai scăzută decât companiile deținute de bărbați, ca urmare a condițiilor adverse cu care se confruntă – repet, în principal capacitatea de a intra pe piețe sau capacitatea de a-și dezvolta și extinde afacerile. Dintre cei patru factori, accesul limitat la finanțare este probabil cel mai semnificativ obstacol. Banca Mondială a calculat că 70% dintre femeile antreprenor din economiile emergente au întâmpinat dificultăți în obținerea de finanțare corespunzătoare, ceea ce a dus la un deficit de 300 de miliarde de dolari pentru întreprinderile mici și mijlocii deținute de femei; cu alte cuvinte, în aceleași condiții, femeile nu au acces la finanțare în valoare de 300 de miliarde de dolari comparativ cu antreprenorii bărbați.

Datele arată și că firmele conduse de femei au rezultate mai bune. Conform unui studiu, companiile în care cel puțin 30% dintre membrii echipei de conducere sunt femei înregistrează o creștere estimată a profitabilității de 15%. Cu toate acestea, numărul de femei în posturi de conducere este în continuare foarte mic; în Statele Unite, țara mea, deși femeile reprezintă 47% din forța de muncă, doar 6% dintre ele ocupă funcția de președinte sau alte funcții executive în cadrul corporațiilor.

OCDE estimează că eliminarea decalajului de gen în cazul prezenței pe piața muncii ar putea conduce la o creștere de 10% a PIB-ului SUA în următorii 10-12 ani. Rămân atât de multe lucruri de făcut în Statele Unite, însă, așa cum știți din experiență directă, și în România, pentru o mai mare paritate de gen și emancipare economică a femeilor. Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) al Uniunii Europene acordă punctaje tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene și a elaborat un indice al egalității de gen, în funcție de activitatea profesională, banii, cunoștințele, timpul, puterea și sănătatea. Conform indicelui egalității de gen în 2017, România se clasa pe locul 25 din 28. Este un punctaj scăzut, însă el indică faptul că există și un foarte mare potențial de îmbunătățire.

Cum am putea îmbunătăți așadar egalitatea de gen în România? Permiteți-mi să discut două posibile modalități, conform unui studiu publicat în 2015 în Journal of Small Business Management, care a analizat efectul emancipării politice a femeilor și efectul statului de drept asupra antreprenoriatului feminin în 53 de țări.

Emanciparea politică a fost menționată drept procentul de locuri ocupate de femei în Parlament. Statul de drept s-a măsurat prin forța aplicării legilor și reglementărilor cu impact asupra sectorului privat, inclusiv a activității de înființare a afacerilor. Acest lucru include și gradul de încredere în instanțe și poliție și în aplicarea prevederilor contractelor și a drepturilor de proprietate. Rezultatele acestui studiu din 2015 au arătat că există o legătură pozitivă între activitatea de începere a unei afaceri de către femei și emanciparea politică și statul de drept. Așadar, atunci când femeile au un cuvânt de spus în politică și când cadrul juridic a fost egal pentru bărbați și femei, a existat mai mult antreprenoriat feminin.

Studiul a explicat că femeile care ocupă funcții politice, de la nivel local până la nivel național, pot elimina barierele culturale și instituționale aflate în calea antreprenoriatului și pot avansa politici care promovează participarea și realizările femeilor în economie. În același timp, statul de drept oferă o structură juridică și de reglementări pentru a proteja activitățile de afaceri ale femeilor, lucru cu atât mai important atunci când cultura informală – nu cadrul legal, ci cultura informală – poate afecta negativ aceste activități, dorința femeilor de a se implica în activități antreprenoriale. Statul de drept le oferă totodată femeilor curajul de a deveni antreprenoare și de a avea încredere că activitățile lor de afaceri vor fi promovate.

Ne-ați auzit pe mine și pe predecesorii mei vorbind adesea despre susținerea luptei anticorupție a României și despre consolidarea statului de drept în România. Acest studiu indică faptul că efectele pozitive ale unui stat de drept puternic nu se limitează la asigurarea că aceia care fură din banii publici ajung la închisoare, ci sprijină și protejarea drepturilor și oportunităților egale de a începe o afacere, asigurarea că prevederile contractelor se aplică și că în momentul încheierii unei afaceri sunt protejați. Statul de drept și aplicarea prevederilor contractelor sunt foarte importante inclusiv pentru femei care doresc să devină antreprenoare sau să își dezvolte afacerea.

Recent, am avut prima întâlnire cu doamna Viorica Dăncilă, noul prim-ministru al României. Au existat relatări de presă despre acea întâlnire, despre ce am discutat și ce nu am discutat eu și doamna premier. Un subiect pe care vi-l pot împărtăși, care s-a discutat și pe care l-a adus în discuție doamna premier, deloc surprinzător, este rolul femeilor în politica din România, în societatea și economia românească. Dumneaei m-a întrebat: domnule ambasador, ce putem face împreună pentru a promova aceste obiective, pentru a asigura un mai mare acces al femeilor în economie, un mai mare rol al femeilor în societate, un mai mare rol al femeilor în politică. Am fost foarte încântat că a menționat acest subiect. La Ambasadă avem un grup de lucru special dedicat acestui subiect. De aceea mă aflu astăzi aici, de aceea sponsorizează Ambasada SUA conferința de astăzi. M-aș bucura foarte mult ca data viitoare când mă voi întâlni cu doamna premier să îi pot propune câteva idei și o posibilă agendă a modalităților în care, în cadrul Parteneriatului Strategic, România și Statele Unite pot găsi soluții la chestiuni care vă interesează profund: asigurarea accesului deplin și egal la toate oportunitățile economice existente în România.

Permiteți-mi să închei încurajându-vă ca pe măsură ce vă dezvoltați companiile, pe măsură ce ajungeți în posturi de conducere, să fiți cele mai bune modele cu putință pentru tinerele care v-ar putea urma; alegeți-le pentru posturi de conducere, fiți-le mentori și încurajați-le. Vă doresc o zi și o conferință plină de succes, și dacă la sfârșitul ei aveți idei referitoare la modul în care pot contura discuția mea cu doamna premier, la modul în care putem aborda aceste chestiuni, m-aș bucura să ni le transmiteți. Permiteți-mi de asemenea ca în final să vă încurajez să fiți ambițioase. Fiți ambițioase, alegeți-vă cel mai înalt obiectiv posibil și mult succes!
Vă mulțumesc pentru atenție”.

Discurs din data de 3 martie 2018

Vreți doar o pensie publică? Iată cine v-o va plăti…

Primim din nou vești despre viitorul pensiilor private ale românilor. Conform ultimelor declarații ale oficialilor, planul care pare să se contureze acum este acela conform căruia românii vor avea posibilitatea să opteze între a continua să își direcționeze contribuțiile la asigurări sociale atât către pilonul 1 (de stat), cât și către pilonul 2 (administrat privat) sau să își direcționeze toate contribuțiile doar către pilonul de stat.

Un investitor profesionist v-ar spune: „nu puneți niciodată toate ouăle în același coș, diversificați-vă sursele de venit”. Și asta ar sugera o contribuție la ambii piloni. De altfel, vreau să reamintesc faptul că sistemul de pensii bazat pe trei piloni a fost gândit de la bun început, prin consens politic (NB), ca un sistem complementar, în care pensiile private reprezintă o completare a pensiei de stat. Din acest motiv, prezentarea lor acum în opoziție contrazice principiul fundamental de la care au plecat fondatorii actualului sistem. Ca să nu mai vorbim de faptul că o comparație este imposibilă atâta vreme cât pilonul public și cel privat au modalități de funcționare fundamental diferite.

Cea mai mare diferență este legată de faptul că pilonul public nu presupune o acumulare de fonduri, ci doar un transfer al banilor de la plătitorii de impozite către cei care în acel moment sunt pensionari. Ceea ce mă duce cu gândul la o consecință poate nu atât de evidentă. Presupunând că începând de mâine cresc CAS-urile pentru toată lumea în activitate, pensiile publice viitoare ale acestor persoane nu vor crește mai deloc. Vor putea eventual crește doar pensiile plătite astăzi.

Un singur obiectiv s-a realizat din cele 27 pe care le propune Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 la jumătatea perioadei de implementare

Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 (SNC) este un proiect important, macroeconomic de importanță strategică, așa cum îi spune și titlul, la care s-au angajat guvernanții României acum trei ani. SNC este un reper pentru îmbunătățirea punctelor slabe ale economiei românești, pentru rezolvarea unor probleme cronice de sistem, pentru conectarea țării noastre la economia internațională.

Trecută fiind mai mult de jumătate din perioada angajată, credem că este momentul pentru un bilanț necesar al realizărilor indicatorilor semnificativi care ne descriu competitivitatea de țară din SNC, realizată independent de către think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

O monitorizare a celor 27 de obiective din strategie realizată de INACO nu arată însă deloc bine prin ochiul rece al rezultatelor.
Un singur obiectiv este realizat: infrastructura digitală. 7 obiective sunt parțial realizate. 19 obiective sunt nerealizate.
Procentual, așadar, SNC 2015-2020 este până acum 4% realizată, 26% parțial realizată și 70% nerealizată.

Relicva barbară care ferește țările de relaxarea cantitativă

Statele Unite – 8.134 tone de aur, Germania – 3.374, Fondul Monetar Internațional – 2.814… oare de ce nu renunță cei mari la această relicvă barbară, după cum a definit-o John Maynard Keynes?!
Nu abandonează ceea ce a fost un răstimp îndelungat baza sistemului monetar internațional, o perioadă alături de argint, apoi singur, ba mai mult, SUA îi găsește chiar utilitate pentru a ieși din criză. Mai ia o cantitate de metal galben în leasing și emite în contrapartidă monedă, ceea ce se numește quantitative easing (QE). Până se ajunge la aberația ca aurul să fie mai scump decât platina, un metal mai nobil și mai rar!
Da, numai că relaxarea cantitativă se face cu aur, nu cu fostul coleg de bimetalism, nici cu platină ori platinice  (paladiu, rodiu, iridiu, ruteniu, osmiu şi reniu) și de aceea el se scumpește împotriva „fundamentelor” legate de economia reală.

Continuând să ne uităm la cantitatea de relicvă barbară deținută de instituțiile financiare internaționale și regionale, vedem că Banca Centrală Europeană (BCE) are 504 tone, iar 103 apar trecute în dreptul Băncii Reglementelor Internaționale (Bank for International Settlements – BIS). 103 tone la BIS? Păi atât are și România, ba chiar un pic mai mult: 103,7 t. Nu sunt 242 de tone ca în 1944, chiar și fără tezaurul de 93,5 pe care au uitat să ni-l înapoieze rușii, dar nici 45,8 precum în 1955 după plata daunelor de război, ori 42,4 ca în 1987 după achitarea datoriei externe.

În România există două state paralele

Am petrecut ceva timp oscilând îndelung între două variante de titluri. Cealaltă variantă ar fi putut întreba „Este România un stat sfâșiat?”. Noțiunea de „stat sfâșiat” a fost introdusă de Samuel P. Huntington în faimoasa sa carte „Ciocnirea civilizațiilor”, volum în care explica faptul că, odată cu dispariția liniilor de demarcație ideologică ce au alimentat războiul rece, conflictele vor fi alimentate de liniile de demarcație ale marilor civilizații, printre ele fiind amintite cea vestică, cea ortodoxă, cea islamică sau cea sinică (chineză), pentru a mă limita la câteva.

Chiar dacă a curs multă cerneală cu privire la faptul ca Huntigton vedea linia de separație dintre civilizația vestică și cea ortodoxă pe arcul carpatic, cred că problema de identitate cu care pare să se confrunte România nu are legătură cu granițe interne geografice sau istorice. Asta pentru că liniile de demarcație există mai degrabă în interiorul statului român, între diferite instituții românești. Înseamnă aceasta că România este un „stat sfâșiat”?

Huntington ajunsese la concluzia că tabloul civilizațional nu poate fi zugrăvit doar în nuanțe de alb și negru, el identificând și așa numitele „țări sfâșiate”. Țări identificate de autor ca având o omogenitate culturală rezonabilă, dar divizate în ce privește apartenența lor la o civilizație sau alta. El considera că, pentru a se încadra în această categorie, o țară trebuie să îndeplinească următoarele condiții: liderii, elitele lor să încerce să integreze propriile țări într-o civilizație care nu le este proprie, în care cea mai mare parte a populației să nu se recunoască și pe care să nu și-o dorească. Încercarea de integrare a Turciei în civilizația occidentală începând cu mijlocul secolului XX a fost un exemplu tipic în acest sens.

Cred că e important să remarcăm faptul că, într-un „stat sfâșiat”, liniile de demarcație, de divergență a societății sunt mai degrabă orizontale în interiorul piramidei sociale: elite versus marea masă a populației. Nu este cazul României. Analiza societății românești nu ne arată linii de separație orizontală. Nu vedem o elită politică și intelectuală care, în marea ei majoritate, să vrea să ducă masele într-o direcție căreia acestea să se opună.

Cred că vedem mai degrabă forțe divergente, relativ egale, însă structurate pe liniile de separație mai degrabă verticale. Structuri ale statului care se bucură de sprijinul unei părți semnificative a populației, dar care promovează modele de societate diferite. Din acest motiv, nu cred că România este o „țară sfâșiată”, ci este mai degrabă, da, o țară cu două state paralele, state cu orientări diametral opuse.

Un prim stat care promovează civilizația pe care Huntington a numit-o „ortodoxă”, dar pe care eu prefer să o numesc post-sovietică. Adică modele economice, sociale și politice care pot fi întâlnite în țări precum Belarus, Ucraina, Rusia, Kazahstan și alte republici foste sovietice. Modele mai degrabă autocratice, în care separația puterilor în stat nu există, în care polarizarea socială este extremă, avuția fiind concentrată în mâinile un grup restrâns de oameni. Țări în care clasa de mijloc este puțin numeroasă, iar granițele dintre economic și politic sunt extrem de difuze. Țări care au discursuri și politici mai degrabă naționaliste, în care liderii politici încearcă să strângă masele în jurul lor perorând pe tema unei veșnice amenințări externe. Și da, există o parte din români care încă își doresc lider-ul forte, „tătucul” pe care îl creează astfel de societăți. După cum există și instituții locale dornice să ofere așa ceva.

Al doilea stat este cel care se simte atras și dorește să fie integrat în civilizația vestică. Este un stat care a înflorit prin aderarea la UE și la NATO, dar care acum pare să fie într-o pierdere de viteză. Este și el susținut de o parte a populației care percepe integrarea în civilizația vestică ca oferind șansa unei modernizări mai rapide a României, care să aducă mai multă prosperitate. State care cultivă meritocrația, separația puterilor în stat, diversitatea politică și mediatică, concurența în economie. State care, în ultimă instanță, îi avantajează în primul rând pe cei mai educați, pe cei cu spirit antreprenorial, pe cei mai calificați, pentru că se bazează în primul rând pe o clasă de mijloc puternică. De aici și o clasă de perdanți. Țări în care, ce e drept, lipsește liniștea și predictibilitatea politică din țările post-sovietice, spațiul public fiind mult mai animat, mai zgomotos și mai impredictibil. Nu toți românii agreează asta, dar mulți consideră că beneficiile exced dezavantajele.

Care sunt instituțiile care fac parte din cele două state? Nu am de gând să le numesc. Dar ele sunt relativ ușor de identificat de către oricine. Este suficient să urmărim declarațiile conducătorilor lor, care sunt politicienii străini pe care îi au ca model, care sunt conducătorii de instituții pe care îi frecventează sau de care sunt frecventați sau pe cine etichetează ca „neprieteni”.
Evident că cele două state sunt incompatibile unul cu altul și, coincidență sau nu, creșterea tensiunilor geopolitice din regiune a dus și la exacerbarea tensiunilor dintre cele două state paralele românești. Până la urmă miza nu este una mică, iar alegerea românilor extrem de importantă pentru foarte multă lume.

Este România singura țară în această situație? Nu. Clivaje similare pot fi văzut și în Ungaria și chiar în Polonia, unde modelele mai degrabă autocrate, amintind de regimuri post-sovietice, par să se fi instaurat la putere. Ceea ce ne spune că, în ziua de azi, liniile de demarcație ale lui Huntigton dintre civilizația vestică și cea ortodoxă par caduce. Eșecul parțial al elitelor pro-occidentale pare să fie ridicat o minge la fileu politicienilor de altă orientare, de care profită din plin, potentați fiind de revoluția din spațiul informațional. Și nu doar în România.

Este unul dintre cele două state mai legitim decât celălalt? La o absență de vot atât de mare precum cea de la ultimele alegeri, cu greu cred că cineva poate clama legitimitate sau reprezentativitate. Absența la vot facilitează, dar nu legitimează…
Din acest motiv, doar alegerile următoare vor legitima sau nu, post factum, una dintre cele două direcții cu care cele două state încearcă să ni le propună acum. Să sperăm că nu va fi prea târziu…

Mutații radicale pe piața asigurărilor

0

Interviu cu Călin Rangu, director Supraveghere Intermediari și Reguli de Conduită în cadrul ASF

Sursa foto: Transylvania Insurance Days
Sursa foto: Transylvania Insurance Days

Vă propunem o întâlnire cu Călin Rangu, director Supraveghere Intermediari și Reguli de Conduită în cadrul ASF. Pornim de la sintagma conduită, pentru că îți revine domeniul acesta de reglementare, reguli de conduită la nivelul intermediarilor, adică la nivelul brokerilor din asigurări.
Regulile de conduită de aplică la nivelul întregii piețe de fapt. Noua legislație europeană se referă foarte mult la distribuție și a apărut directiva de distribuție în asigurări care acoperă în primul rând brokerii, dar și asiguratorii, iar conduita se referă la tot ce poate fi în detrimentul consumatorului. Acesta este conceptul nou cu care vine directiva europeană. Trebuie să prevenim orice fenomen, orice practică incorectă care ar afecta consumatorul. Deci regulile de conduită business-contact în engleză, de fapt este o versiune superioară a protecției consumatorului. Dacă înainte protecția consumatorului se făcea punctual, în momentul acesta trebuie să se facă structurat plecând de la cum sunt organizate firmele de asigurări, cum sunt organizați brokerii, cum se evită conflictele de interese, cum sunt create produsele.

Ai făcut trimitere la protecția consumatorului unde există o autoritate publică de resort. Nu există o diminuare a rolului acesteia? Unde vă completați și unde vine ASF să ridice problema la un nivel superior?
ASF-ul întotdeauna a avut atribuții în protecția consumatorilor, protecția asiguraților, a păgubiților, a celor din piața de capital, a investitorilor sau a beneficiarilor de pensii private. Cooperarea cu ANPC-ul este foarte bună, avem un protocol de colaborare. Orice se întâmplă pe domeniul pieței financiare nebancare automat este în sarcina ASF-ului să rezolve aceste probleme. Noi aplicăm și principiile generale și legislația generală la nivelul României privind protecția consumatorului, legea consumului, practicile incorecte, publicitatea înșelătoare. Deci, într-o analiză pe care o facem pe conduită inclusiv analizăm aceste elemente, dar mai ales intrăm pe zona specifică sectorului financiar nebancar. De exemplu, în zona asigurărilor, în momentul în care un constatator constată în trei zile sau în mai multe zile este o problemă de conformitate a legii, dar modul, calitatea cum se realizează această constatare. Dacă drepturile consumatorului sunt respectate prin coroborarea legislației generale cu cea specifică, aici intră ASF-ul pe zona de conduită în mod anume.

Care este obligația ASF în momentul în care constată un anume comportament, o anumită conduită în businessul pe care-l reglementează?
Practic legislația română se înlocuiește cu legislația europeană. Deci directiva aceasta de distribuție în asigurări urmează acum să ajungă la Parlament pentru a fi votată. Din fericire, într-un fel, aplicarea s-a amânat pentru octombrie 2018, deci avem timp să treacă prin Parlament, să fie aprobată, astfel încât din octombrie 2018 să fie în vigoare. Legea de bază a asigurărilor în România nr. 237/2015 transpune o altă directivă europeană, Directiva Solvency 2 – solvabilitate 2 –, care stabilește cadrul general de reglementare. În momentul în care, de exemplu, Legea IDD va fi aprobată de către Parlament, se va anula legea privind brokerajul în România. Legea 32/2000, care este o lege veche, a fost bună, dar este înlocuită. Au apărut niște regulamente delegate în aplicarea IDD-ului care se aplică automat, practic nu se mai transpun. Deci noi acum suntem în faza de migrare de la legislația națională la legislația europeană, cu provocările aferente. De exemplu, conceptul de freedom of services, freedom of establishment în care toată lumea poate circula în Europa, se pot cumpăra asigurări vândute din altă țară, brokerii accesează și distribuie pe teritoriul României produse ale altor asiguratori sau asiguratorii români se duc în străinătate, brokerii români se duc în străinătate. Ridică un alt nivel de competență al autorităților pentru a putea să prevină până la urmă iarăși acest consumer detriment, problemele la nivelul consumatorilor.

În ce măsură această migrație legislativă, de la cadrul de reglementare autohton la cadrul de reglementare european, va produce mutații și impact semnificativ în piața autohtonă?
Mutațiile vor fi radicale pentru că vor putea să intre noi jucători, inclusiv jucători inovativi. În cadrul autorității europene în care activez, în două grupuri noile produse vor fi lansate de către cei care se vor denumi manufacturieri în viitor. IDD-ul vine cu acest concept în care nu mai este neapărat asiguratorul sau brokerul, ci fiecare dintre ei pot să se suplinească și să vină cu produse noi inovative. Un broker care vine cu un produs, normal trebuie să aibă un asigurator în spate pentru a gestiona riscurile aferente, riscurile mai mari peste anumite limite. Dar piața se schimbă. Cum și în domeniul bancar lucrurile tranzitează către centre de servicii, la fel și asigurările. Tendința este să se treacă din ce în ce mai mult de la asigurarea ca produs la asigurarea ca un serviciu și acest serviciu să fie apelat de cetățeni în momente de viață când au nevoie de asigurări. Nu-ți mai iei un CASCO un an de zile chiar dacă mergi, chiar dacă nu mergi cu mașina. Poate îți iei un CASCO numai două-trei ore cât ești cu mașina în oraș la un anumit moment. Deci acesta este un exemplu de adaptare la tendințele internaționale.

În ce măsură consideri că această migrare către legislația europeană, cu mutațiile radicale pe care ai anunțat că le va suferi piața românească de asigurări, va aduce cu sine o transformare și din altă perspectivă? Cum se vor împăca aceste mutații și această migrare cu nivelul de educație al consumatorului, generic vorbind?
Educația este un proces continuu care trebuie să se realizeze la toate vârstele. Din acest motiv, ASF-ul a demarat încă de acum trei ani campanii efective de amploare pe zona de educație financiară. Dar este un mix de factori. Nu numai educația în sine poate să rezolve problemele sistemului. Trebuie să vină și toți participanții sistemului, dinspre consumatori, companii, brokeri. Până la urmă, conform ultimelor rapoarte și a tendințelor, brokerii sunt cei care vor face jocul într-un fel pe piața asigurărilor, pentru că ei sunt interfața cu consumatorul. Ei nu vor mai vinde doar RCA, ci îi vor face pe oameni să înțeleagă de fapt care este rolul asigurării, faptul că pot să-și protejeze binele familial până la urmă luând o asigurare de casă, de sănătate, de viață. Educația generală are rolul ei, dar practic nu poate să înlocuiască interacțiunea între om și client. Mașina, calculatorul vor înlocui această interacțiune într-o proporție mare pentru produsele de bază. Este foarte clar, RCA-ul poate să-l vândă oricine, poate să-l cumpere oricine, nu trebuie să ai o interfață. Este până la urmă un produs pe care trebuie să-l iei, are un caracter social, este obligatoriu, poți să-l iei de pe internet fără nici o problemă. Nu-ți trebuie un dialog prea elaborat cu o persoană, dar restul asigurărilor au nevoie de consultanță. Și legislația aceasta europeană pune accent foarte mult pe zona de calitate a consultanței, ca aceasta să fie eficientă. În Occident, legislația a fost generată de statele din vestul Europei datorită produselor de asigurări cu componentă investițională în care lumea a pierdut bani într-un moment sau altul al existenței ciclului de viață al acelui produs, tocmai pentru că nu porneau bine de la început. Va veni și momentul în care și România se va dezvolta. Din fericire se va dezvolta deja pe o legislație care-i va proteja pe oameni, iar vânzătorii nu vor mai fi doar vânzători, vor fi mai mult consultanți.

Când vom trăi acest moment?
Momentele acestea sunt disruptive în general. Deci trebuie să se întâmple un click, să se întâmple ceva care să ducă piața într-o direcție sau alta. Un fenomen economic, un manifest care să fie lansat și să fie pe limbajul oamenilor. De exemplu, noi avem acum reacții favorabile de câteva luni de zile. Vorbim de asigurările acestea la cerere în momentul în care omul nu ar mai trebui să-și ia o asigurare, inclusiv de RCA, într-un fel la aceeași valoare, indiferent dacă merge mult sau puțin cu mașina. Teoretic, se individualizează riscul și se individualizează pe profilul omului. Iar reacția este foarte pozitivă. Oamenii își dau seama că în momentul acela asigurarea este în beneficiul lor. Trebuie să mutăm într-un fel focusul de la asigurare ca ceva de care ai nevoie – dar dacă nu te împinge cineva nu o iei – la a avea nevoie și a simți nevoia asigurării. Și aici intervin oamenii și intervin brokerii foarte mult.

Africa – un adevărat „magnet” pentru investiții străine de capital

Pentru un observator neavizat, care se limitează la a judeca lucrurile la suprafață, faptul că Africa – în ciuda nivelului redus de dezvoltare, a sărăciei endemice și a instabilității politice din majoritatea statelor care o alcătuiesc – a devenit în ultimii ani terenul unei acerbe competiții între importanți investitori internaționali poate apărea drept un paradox. În fapt, însă, tocmai gradul redus de industrializare, nivelul scăzut de calificare a forței de muncă (și, deci, costurile joase ale acesteia), precum și „foamea” de capitaluri – care fac ca imensele resurse de materii prime existente în țările africane (de la diamante, aur și argint, țiței, diverse metale neferoase rare, până la cărbune și lemn tropical) să fie practic foarte slab exploatate – constituie principalii factori de atracție a investițiilor străine directe (ISD).
În condițiile în care resursele proprii de materii prime ale statelor și grupărilor de state industrializate se vădesc a fi tot mai insuficiente în raport cu necesitățile, abundența acestor resurse constituie stimulentul esențial pentru cursa ISD din Africa. Acest stimulent compensează de departe riscurile derivând din instabilitatea politică și socială din numeroase țări africane.

Cifre edificatoare

Pe parcursul ultimului deceniu Africa s-a dovedit a fi regiunea care a înregistrat cel mai înalt ritm de creștere a ISD. Astfel, de exemplu, într-un an – 2014 – când ISD globale la nivel mondial abia au afișat un ușor spor, de 1%, continentul african a cunoscut o creștere fulminantă, de 65%, a influxurilor de capital străin, care s-au cifrat la circa 87 miliarde USD! Este de remarcat și faptul că, în timp ce ISD în nordul Africii s-au cifrat în anul respectiv la 26 miliarde USD, nivelul ISD în Africa sub-sahariană a atins 61 miliarde USD[1].

Chiar dacă în ultimii 2-3 ani, drept urmare a incertitudinilor privitoare la creșterea economică din unele state africane în condițiile unei instabilități politice semnificative, ISD au stagnat sau au scăzut (-3% în 2016), macro-tendința pe termen lung a ISD în Africa se menține accentuat pozitivă. Ceea ce însă trebuie semnalat este distribuția dezechilibrată a ISD. Astfel, cinci state (Egipt, Angola, Nigeria, Ghana și Etiopia) concentrează circa 80% din totalul influxurilor de capital în Africa (vezi tabelul 1 de mai jos).

Economia României 2017 în grafice: performanțe, riscuri, provocări

România a înregistrat în anul 2017 o creștere economică record, care s-a bazat, însă, cu precădere pe consum. Contribuția investițiilor a devenit pozitivă, însă factorul investițional este încă redus, ceea ce ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung. Contextul macroeconomic actual este unul al contrastelor, împletite în spirala creștere economică record – deficite bugetare înalte, în condițiile în care deficitul bugetar s-a încadrat totuși în ținta de 3% din PIB, prin sacrificarea programului de investiții publice și prin măsuri corective. Creșterea economică suplimentară realizată în anul 2017 nu s-a reflectat, în mod corespunzător, și în creșterea veniturilor fiscale, fapt ce indică, totuși, performanțe reduse în planul colectării și administrării fiscale.

Economia României 2017 în grafice performanțe, riscuri, provocări - Cosmin Marinescu Cosmin Marinescu0182Economia României 2017 în grafice performanțe, riscuri, provocări - Cosmin Marinescu Cosmin Marinescu0364Economia României 2017 în grafice performanțe, riscuri, provocări - Cosmin Marinescu Cosmin Marinescu0546Economia României 2017 în grafice performanțe, riscuri, provocări - Cosmin Marinescu Cosmin Marinescu0730Economia României 2017 în grafice performanțe, riscuri, provocări - Cosmin Marinescu Cosmin Marinescu0911  

Firul roșu într-o poveste de succes antreprenorial

Interviu cu Marius Ștefan – fondator Autonom Rent à Car

Care este coloana vertebrală a culturii de companie pe care Marius Ștefan a reușit s-o construiască împreună cu colegii?
Mulțumesc mult pentru invitație. Ai dreptate, când ne-am văzut am povestit un pic despre cum am început compania și sunt câteva amănunte acolo foarte interesante. Dar, ca să îți răspund întrebării tale, noi îi spunem un fir roșu în tot ceea ce facem. Și firul roșu – și cumva este pornit de la mine și de la fratele meu – este o afacere de familie autonomă, suntem amândoi asociați în acest business. Ca să îți explici cumva de unde a venit lucrul acesta este o poveste destul de personală. A venit din familie, de la mama noastră. Mama noastră opera la vremea respectivă singurul anticariat din județul Neamț. Pe vremea respectivă nu erau bone – sau nu aveam noi – nu aveam bunici care să stea cu noi, și atunci după școală sau după liceu cumva ne petreceam după-amiezile în anticariatul mamei și eram înconjurați de cărți, de oameni pasionați de cărți. Ne-am creat în timp un obicei de a citi zilnic destul de mult și obiceiul acesta nu ne-a părăsit până în prezent. Cred că îl vom avea toată viața atât eu, cât și Dan. Ne-a ajutat foarte mult în viață cititul; și cumva o consecință a cititului a fost curiozitatea. Curiozitatea te face să înțelegi cum funcționează lucrurile pe lumea aceasta.

Dincolo de pasiunea pentru carte, dincolo de cititul ca ocupație a timpului liber, ca ocupație chiar și profesională, cum regăsim cititul și cartea în mecanismul unui business de închiriere de autoturisme?
Când vorbesc cu colegii mei de subiectul acesta le spun că noi am plecat ca orice business și noi am ajuns accidental în businessul de mașini. Noi credem că este mult mai important cum facem lucrurile decât ce facem. Și asta este legat cumva și de obiectivele noastre personale în business. Businessul a crescut în fiecare an de când l-am înființat cu două cifre; și cumva acestea sunt planurile și pe următorii ani. Dar creșterea este o consecință a cum facem lucrurile. Ca să îți răspund întrebării, noi credem că preocuparea de a învăța, de a afla mai mult te duce și la preocuparea de a înțelege ceea ce faci, de a iniția proiecte care să dezvolte ceea ce faci și fundamental noi încercăm să insuflăm și să încurajăm toți colegii noștri să ajute. Noi avem destul de mulți clienți. Avem câteva zeci de mii de clienți. În momentul în care chiar îți pasă și chiar încerci să îl ajuți pe clientul tău, discuți cu el ce ai putea să faci mai mult fără nici o foarte mare filozofie, pur și simplu asta duce la o relație foarte bună și la o dezvoltare a businessului cu clientul respectiv.

Îmi destăinuiai că există chiar un regulament intern: fiecare coleg, fiecare angajat al companiei are obligația prin contract să citească în fiecare lună o carte nouă. Nu doar să o citească, ci și să vină să împărtășească valorile descoperite în cartea respectivă.
Da. Aceasta a fost o inițiativă de-a noastră. Nu știam dacă o să reușim să insuflăm lucrul acesta și acum 8-9 ani am vorbit cu colegii. Eram o echipă mult mai mică atunci. Am zis: „cum ar fi dacă fiecare dintre noi am citi o carte de afaceri, căci din zona asta ne interesează, în fiecare lună?” Și am zis hai să testăm, pentru că unul din avantajele sau din privilegiile de a fi antreprenor este că dacă ai o idee poți destul de repede să o încerci. Și tot la fel de repede poți să o și oprești. Și, spre surpriza mea – asta este o chestie picantă din interior – cea mai mare rezistență internă nu am avut-o de la colegii care de abia veniseră în firmă – pentru că ei au venit, au zis că poate așa se întâmplă lucrurile pe aici și nu este nici o problemă. În schimb, de unde am avut-o? De la manageri. De la cei mai vechi care mi-au spus foarte onest – onestitatea este una din valorile noastre: „Marius, eu cred că știu tot ce am nevoie ca să pot să îmi desfășor activitatea, așa că nu mai am nevoie să mai aflu lucruri noi și în stilul acesta.” Adică așa de mult. O carte pe lună. Și am zis că măcar să încercăm câțiva ani și să vedem ce se întâmplă.

Privind la cancanurile interne, nu mai vedem pericolele externe

0

Între discuțiile despre congresul lui Liviu Dragnea și presupusa poză a Codruței Koveși din interviurile lui Sebastian Ghiță, pare că nici nu observăm câteva evenimente majore internaționale care pot afecta economia României. Voi aminti trei dintre ele și cele mai îngrijorătoare.

Donald Trump a decis să înceapă un război comercial

Mai exact, președintele american dorește să impună tarife de 10 la sută pe aluminiu și de 25 la sută la oțel. În cazul în care UE nu va fi exceptată de la aceste tarife, Bruxelles s-a pregătit deja să răspundă cu o listă de 200 posibile produse pe care le importă din SUA și la care ar dori, la rândul ei, să aplice tarife. Din acel moment, ne putem imagina cum SUA va impune tarife pe alte bunuri pe care le importă din UE, iar războiul comercial va fi în plin toi.

Situația e destul de gravă. Robert Shiller, laureatul Premiului Nobel pentru economie și profesor la Universitatea Yale, spune că tarifele lui Trump reprezintă abia o primă lovitură într-un război comercial și că efectele disruptive se vor resimți imediat la nivel mondial. Acesta compară situația de azi cu începuturile marii depresiuni economice din 1930, când companiile străine au amânat investițiile în SUA exact din cauza impunerii unor tarife de 25 la sută pe oțel și 10 la sută pe aluminiu.

Și noi putem fi afectați de aceste eventuale măsuri internaționale dacă pe lista de produse pe care se vor impune tarife vor intra și cele pe care le exportăm în SUA sau dacă această listă va cuprinde și componentele produse în România pentru bunuri care sunt destinate exportului în SUA. În primele 11 luni ale anului 2017, conform ultimelor cifre publicate de INS, din totalul exporturilor românești, 28,5% reprezintă mașini și dispozitive mecanice, 18% mijloace de transport și 12,5% sunt materiale de construcții și mobilier.

Așadar, ar cam fi motive de îngrijorare. De exemplu, dacă SUA va impune tarife pentru mașinile germane pentru care noi producem piese, indirect România va fi afectată prin scăderea exporturilor către Germania și, implicit, prin scăderea numărului de locuri de muncă.

Sau dacă SUA, de exemplu, vor impune tarife mai mari pentru mobilierul importat din UE, România va fi afectată de data asta în mod direct pentru că avem firme românești care exportă mobilă în SUA. Rămâne de văzut câte victime va face acest război comercial, dar efectele nu pot fi decât negative pentru exporturile românești, pentru numărul locurilor de muncă de la noi și pentru sumele colectate la bugetul de stat de la firmele românești care, în aceste condiții, vor plăti mai puține taxe pe profit și mai puține asigurări sociale pentru angajați.

Posibila taxare a companiilor IT pe teritoriul UE

O altă inițiativă neinspirată care ar putea afecta și România este intenția autorităților de la Bruxelles de a impune o taxă de 3 la sută pe veniturile companiilor digitale precum Google, Apple și Facebook. Mai exact, nu se va taxa profitul, ci cât încasează aceste companii din publicitate, taxele plătite de abonați pentru anumite servicii digitale sau din venituri obținute din vânzarea datelor personale unor terți. O astfel de taxă ar afecta în jur de 100 de companii digitale, conform oficialilor europeni. E adevărat că aceste companii se folosesc de prețurile de transfer și plătesc puține taxe. Comisia Europeană estimează impozitele plătite în UE de aceste companii sunt doar pentru aproximativ 9 la sută din profit. Însă introducerea unei taxe pe cifra de afaceri nu e o soluție. Din păcate, în acest fel Bruxelles omoară exact gâsca de unde își procură ouăle. UE nu va mai fi atractivă pentru aceste companii și atunci Europa nu va mai beneficia nici de know-how-ul american, nici de angajările în cadrul acestor companii și nici de taxele pe care le plăteau până acum. Cu siguranță, UE nu va beneficia de taxe în plus pentru că aceste companii se pot reloca în alte parți ale lumii, unde nu există această taxă de 3 la sută!

Evident, și România poate fi afectată indirect de această măsură. Industria de IT de la noi, din păcate, se bazează mai puțin pe companiile românești și mai mult pe cele străine. Conform studiului „Capitalul privat romanesc” publicat de Ziarul Financiar, 62% dintre firmele care fac activități de servicii în tehnologia informației în România sunt străine. Dacă aceste mari companii digitale internaționale decid că țările din UE nu mai sunt atractive din cauza taxării impuse pe cifra de afaceri și vor decide să plece, profesioniștii români din IT care lucrează acum pentru ei vor fi afectați. Să nu uităm că sectorul de IT și comunicații este unul dintre motoarele importante ale creșterii economice din România, care a contribuit anul trecut cu 0,6 la sută la avansul PIB-ului de 7 la sută, conform INS. Cum, din păcate, sunt puține firme românești mari în domeniul IT, dacă marile companii internaționale pleacă, firmele românești nu vor putea absorbi toți lucrătorii de IT rămași pe dinafară. De aici ne putem aștepta la șomaj și la o scădere a colectărilor la buget, atât pe impozitele pe profit, cât și pe asigurările sociale ale personalului care va rămâne fără locuri de muncă.

Posibilele efecte economice după alegerile din Italia

Ultima amenințare, dar nu cea mai puțin importantă, e generată de rezultatele alegerilor din Italia. Deocamdată nu există o alianță câștigătoare. Două partide au luat scoruri mai bune: Cinci Stele a luat 32 la sută și Liga Nord 18 la sută. Cele două nu au prea multe în comun ca ideologie, cu excepția unui naționalism economic și dispreț profund pentru regulile UE. Incapacitatea de a face un guvern poate duce la o instabilitate politică pe care o vom resimți și noi în mod indirect, prin fluctuații ale cursului euro.
Mai problematică este economia Italiei. Dacă cele două partide își pun în aplicare promisiunile extravagante din campanie, Italia va avea mari probleme economice pe fondul unor dificultăți financiare existente: sustenabilitatea sistemului bancar italian și datoria publică uriașă de 134% din PIB. De exemplu, numai reforma impozitului pe venit propusă de 5 Stele în campanie ar costa în jur de 20 miliarde de euro, conform analiștilor de la FxStreet. De ce ar trebui să fie România îngrijorată pentru asta? În primul rând, o cădere a economiei Italiei va trage în jos întreaga UE. Dacă criza din Grecia a provocat valuri în UE, Italia va provoca un tsunami pentru că Italia este a treia cea mai mare economie din UE.
În al doilea rând, problemele economice create de instabilitate și posibile măsuri naționaliste pot afecta românii care muncesc în Italia și nu numai. Legăturile noastre economice cu Italia sunt puternice: Italia este partenerul numărul 2 de export, reprezentând 11,2% din toate exporturile României și al doilea partener al țării noastre la import, reprezentând 10,1% din toate importurile, conform INS. Este, de asemenea, a șasea țară ca investiții străine directe în România în 2016, cu 4,4 miliarde de euro investite la noi. O destabilizare a Italiei se va propaga și în România și va fi resimțită prin afectarea relațiilor comerciale și reducerea investițiilor.

Nu este cazul să ne panicăm, însă nu trebuie nici să ignorăm aceste posibile probleme. Ce putem face?

România își poate exprima ferm poziția prin care se opune intențiilor de se a introduce tarife. Ar trebui să declare o poziție identică și față de taxa de 3 la sută pentru companiile IT. Chiar dacă nu este clar că avem o voce atât de importantă în UE, putem însă influența decizia finală legată de taxa de 3 la sută, pentru că toate 28 de țări membre trebuie să fie de acord ca această propunere să devină lege. Autoritățile române au datoria să-și exprime poziția în interesul cetățenilor lor. Pe termen mediu, ar fi bine să adoptăm politici de încurajare a companiilor românești de IT, astfel încât să nu ne mai bazăm în așa de mare măsură pe cele străine, mai ales pentru că este vorba de un sector important pentru economia românească. Pentru al treilea pericol care poate fi generat de o eventuală destabilizare a Italiei, singurul lucru pe care îl putem face acum este să avem grija ca economia noastră să fie robustă, să ținem la cote cât mai mici atât deficitul, cât și datoria publică, astfel încât, în cazul unei crize economice, să ne putem finanța cheltuielile la care ne-am antamat în perioada de creștere economică.

2017 anul în care ne-am condamnat economia

Deciziile economice ale anului 2017 sunt un exemplu de manual despre ce înseamnă politici economice nechibzuite și cu priorități strict pe termen scurt. De la haos fiscal, la redistribuție, trecând prin intervenționism politic, în 2017, România a avut parte de toate.
Guvernanții ne-au repetat obsesiv că totul merge bine pentru că a fost creștere economică.

Dar ce nu ne-au spus este că suntem într-o perioadă de creștere economică globală. De asemenea, nu ne-au spus că suntem pe parte crescătoare a ciclului economic. Nu ne-au spus că au moștenit din 2016 o economie care nu doar că era pe creștere economică sănătoasă, de 4.8%, dar avea și o inflație bine ținută sub control, fiind chiar negativă la -0.5%. Nu ne-au spus că, în 2017, chiar dacă creșterea a fost mai mare (de 7%), inflația a explodat la 3.3%. Nu ne-au spus că toate deciziile economice pe care le-au luat au vizat doparea pe termen scurt a creșterii economice prin încurajarea consumului, iar asta s-a întâmplat prin sacrificarea potențialului economiei pe termen lung. Politicienii care conduc România nu ne-au spus multe, dar oamenii din economia reală au văzut fără nici o statistică evoluția nivelului de trai și creșterea prețurilor. Contribuabilul român nu trebuie să se uite la cifrele INS ca să-și dea seama că plătește din ce în ce mai mult la supermarket când își face cumpărăturile sau că facturile la utilități sunt din ce în ce mai mari, sau chiar că prețul unui plin de carburant a crescut.

Explozia inflației s-a datorat în mare măsură redistribuției cinice de resurse pe care a operat-o statul în 2017. Statul și-a crescut impozitele (a desființat plafonarea bazei de calcul pentru contribuții, a mărit accizele pe carburanți cu ~20% în două luni, a introdus supra-impozitarea muncii part-time etc.) și a mărit concomitent cheltuieli structurale (mai ales salarii și asistență socială). Astfel, guvernul a operat o imensă redistribuție a avuției naționale luând de la mediul privat, plătitor de taxe și impozite, și dând înspre categoriile de bugetari apropiate de putere.

Problema este dezechilibrul masiv pe care l-a creat astfel și care ne va afecta pe termen lung. Veniturile fiscale ale statului vor varia în funcție de climatul economic, cheltuielile curente, însă, nu. Atunci când economia va încetini – și aici nu e o problemă de „dacă”, ci de „când” – statul român nu va mai putea face față cheltuielilor fixe și va trebui să ia o decizie: fie crește taxele, fie scade cheltuielile.

Sunt semne că problema e chiar mai gravă de atât. Se profilează scenariul în care nici măcar veniturile din perioada asta de creștere economică să nu fie suficiente încât să poată susține creșterea atât de mare a cheltuielilor curente. Astfel, dacă ne uităm la execuția bugetară pe prima lună a anului 2018, vedem cheltuielile curente crescând cu 26%, dar veniturile fiscale cu 6%. Este lesne de văzut direcția total greșită în care mergem.

Între alegerea de a crește taxele sau de a scădea cheltuielile, presiunea politică va fi către creșterea taxelor. Și atunci se pune problema de unde va mai lua statul bani în viitor? Din declarațiile politice făcute până acum, cele mai mari șanse sunt ca statul să preia în întregime fondurile românilor care până acum se economiseau în pilonul 2 de pensii. Doar de aici statul ar putea să mai ia 7,3 miliarde de lei din banii românilor (cât se preconizează în bugetul 2018). Banii care merg către pilonul 2 sunt banii românilor, dar pe care românii nu îi văd decât peste câteva zeci de ani, când ies la pensie. Prin urmare, costul politic va fi unul comparativ mai mic decât o creștere de impozite directe. Așa cum zicea și Jean-Baptiste Colbert încă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, fiscalitatea este arta de a jupui gâsca fără să țipe. Din păcate, PSD-ul a perfecționat această artă.

La Valletta, Capitală Culturală Europeană 2018

La Valletta, capitala Maltei, este unul dintre cele două oraşe desemnate Capitală Culturală Europeană pentru anul 2018; celălalt oraş cu acest titlu este Leeuwarden din Olanda.

Localizarea geografică a Maltei – insulă mediteraneană între Europa și Africa de Nord – şi ecourile rolului ei geostrategic în decursul istoriei extind aria sugestiilor pe care le generează îndeplinirea statutului onorific din acest an. Programul cuprinde peste 400 de evenimente incluse în 140 de proiecte. Manifestările se încadrează în trei teme principale: „Istorii Island”, „Baroc viitor”, „Călătorii”. Fără a intra în detaliile programului, este de semnalat că în noaptea de 20-22 aprilie se desfăşoară festivalul „Rock the South”. La 30 aprilie se produce o dezlănţuire a focurilor de artificii: „International Fireworks Festival în The Grand Harbour Valletta”. Sărbătoarea florilor „Valletta Green Festival” va fi între 4 şi 6 mai. „Valletta Film Festival”, eveniment de referinţă pentru Malta, este programat pentru 8-17 iunie. Din 29 iunie până în 14 iulie, în tot oraşul se derulează „Malta International Arts Festival”.

România săracă, dar încă atractivă

0

Interviu cu Bogdan Hossu, fondator Wise Finance Solutions

Cum s-au derulat ultimii ani din punct de vedere economic?
Și cu bune și cu rele. Ca să începem cu cele bune, cred că au apărut strict pe partea noastră niște investiții interesante în România în ultimii doi ani de zile care o să se vadă cât de mult impactează și cât de trainice sunt. …Și cu rele, pentru că acum doi ani de zile când am discutat unul din punctele discutate a fost stabilitatea, și aici cred că avem o mare problemă. Unul din lucrurile la care toți investitorii se uită este stabilitatea și oamenii cu care pot să poarte un dialog. Lipsa stabilității se traduce în lipsa credibilității la nivel de stat.

Într-o discuție de acum 2 ani anunțai un volum masiv de investiții străine care ținteau la vremea respectivă economia românească. Ce s-a întâmplat între timp?
Față de volumul anticipat de la vremea respectivă, aș putea spune că undeva la 50-60% s-au realizat, restul nu. Cred că statul nu a fost pregătit pentru aceste investiții. De fel sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine, și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.

De ce este România atractivă pentru investiții majore?
Suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară din spațiul intracomunitar, după Bulgaria, la majoritatea capitolelor, suntem o țară vorbitoare de limbă engleză. De asemenea, încă mai avem vorbitori de limbă franceză și germană care contează foarte mult pe partea de comunicare cu străinii și pe anumite zone, din ce în ce mai puține zone, din țară încă avem forță de muncă. Este o criză în România pe partea de forță de muncă, dar pot să vă spun că merg destul de des și prin Polonia, și prin Ungaria, la ei este mai rău. Pot să vă spun că anul trecut am avut o discuție cu o companie străină din Ungaria, vor să se extindă și nu pot pentru că efectiv nu mai găsesc 300 de persoane și vor să se mute. O variantă ar fi România.

Spuneai că în continuare România este a doua cea mai ieftină țară la toate capitolele.
La majoritatea capitolelor. Impozitul pe profit, TVA, costul forței de muncă în principal, cam acolo. La costul energiei, costul gazului suntem în medie a doua. Deci cineva care își face calcule matematice cu privire la o posibilă aterizare la investiții în spațiul românesc se uită la suma acestor costuri și constată că suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară.

Bogdan Hossu, Wise Finance Solutions_photo1

Sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine. Și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.

Care sunt punctele slabe? Avem unul deja enunțat – instabilitatea politică.
Un alt punct slab foarte important este infrastructura. Dacă vă uitați pe Google Maps să vă afișeze infrastructura în vestul Europei o să vedeți un păienjeniș de drumuri și la granița cu România totul se oprește, avem trei linii pe harta României și asta este tot. Am văzut în programul de guvernare. Sunt foarte optimiști că vor să facă investiții și pe parte de drumuri, dar asta nu este prima oară când am auzit lucrul acesta. Trebuie să vedem efectiv și rezultatele.

Despre liberalizarea pieței de energie

0

Dialog realizat cu Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energy și Carla Parnica – Head of Corporate Communication & CSR, TINMAR ENERGY

Care sunt principalele beneficii pe care le aduce liberalizarea pieței de energie către consumatorii finali, casnici mai ales?

Carla Parnica: Începând cu acest an putem afirma că prețul pentru consumatorii casnici este liber și ofertele sunt competitive.

Furnizorii de energie electrică și-au adaptat ofertele, în sensul de a crea pachete de energie electrică avantajoase și adaptate profilului consumatorului casnic.
La Tinmar Energy am gândit oferte de energie verde, cu beneficii incluse, construite pe nivelul de consum și stilul de viață al clienților noștri.

Ne-am propus să aducem o experiență premium în viața consumatorilor casnici, oferindu-le acestora energie electrică și gaze naturale, protecție la plata facturii, despăgubiri în caz de fluctuații de tensiune, dar și intervenții la instalații electrice și de gaze naturale în caz de urgență.
Cu alte cuvinte, aducem în viața consumatorului casnic ceea ce noi numim „Servicii moderne de utilități de calitate, eficiente și ușor de administrat”, a declarat Carla Parnica – Head of corporate communication & CSR Tinmar Energy.

carla
Liberalizarea pieței de energie electrică se traduce într-un mare avantaj pentru client întrucât acesta poate să-și aleagă singur furnizorul de energie electrică și gaze naturale, cât și oferta potrivită consumului și nevoilor sale.
Schimbarea se face GRATUIT și nu presupune întreruperea furnizării energiei electrice sau de gaze naturale, iar ulterior schimbării noul furnizor va putea să îl reprezinte în mod direct pe client în relația cu distribuitorul.

Dacă alege Tinmar Energy în plus față de beneficiile oferite, clientul nu trebuie să se deplaseze din confortul casei și/sau biroului, întrucât Tinmar este un furnizor modern la care poți avea acces prin site/prin mail sau prin telefon.
De la 1 ianuarie 2018, toate prețurile, respectiv contractele reglementate au dispărut, iar la acest moment cei care nu au optat pentru schimbarea la piața liberă au fost transferați la Furnizorul de Ultima Instanță, beneficiind de prețuri la energia electrică cu cel puțin 30% mai mari decât cele oferite în această piață.

Care sunt principalele soluții de energie oferite către consumatori? Vorbiți de pachete special construite pentru diferite stiluri de viață?
Așa este, la Tinmar Energy am construit pachete pentru stilul de viață al clienților noștri, le-am atribuit o serie de servicii conexe tocmai pentru a-i ajuta să-și eficientizeze timpul și sumele alocate pentru aceste servicii.
Suntem un integrator de servicii, cum spuneam, le oferim clienților din segmentul rezidențial și cel industrial o relaționare diferită, fără griji și prietenoasă.
Valoarea serviciilor Tinmar Energy este dată de beneficiile ofertelor de energie electrică și gaze natural.

Menționăm aici :
– despăgubiri pentru daunele provocate aparatelor electrocasnice ca urmare a fluctuațiilor de tensiune;
– intervenții de urgență în caz de avarii la instalația electrică, de gaze naturale, sanitară, de încălzire, canalizare și lăcătușerie din locuința sa;
– scutire la plata facturii de energie electrică în cazul unor situații neprevăzute la locul de muncă;
– discount de 30% la orice lucrare de reparații programată și comandată prin Contact Center, cât și prețuri preferențiale pentru reviziile, verificările și acordarea vizei ISCIR
– energie 100% verde, a declarat Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energyadrian pavelescu

Ce argumente aduceți împotriva declarațiilor că liberalizarea pieței aduce de la sine și scumpirea energiei.

Adrian Pavelescu: Consumatorii rezidențiali au fost, până acum, lipsiți de opțiuni pe piața furnizării de energie electrică și gaze naturale, fiind consumatori captivi ce nu și-au putut schimba în nici un fel opțiunea și nici nu au putut primi oferte în conformitate cu nevoile sale.
Odată cu liberalizarea pieței, Tinmar Energy a construit oferte, bazate pe un studiu de piață pe care l-am realizat încercând să aflăm care sunt dorințele și neajunsurile consumatorului casnic.
Astfel, putem să venim astăzi cu o ofertă completă și complexă, care acoperă majoritatea nevoilor și dorințelor consumatorului.

Aducem în piața de energie servicii moderne de utilități, transparente și foarte sigure.
„Liberalizarea pieței înseamnă o aliniere la condițiile existente de piață cu prețurile cele mai mici din Europa la energia electrică. Acest trend descendent de prețuri se datorează investițiilor din ultimii ani în unități de producție, precum și capacităților energetice existente ale României, făcând astfel din România unul dintre marii exportatori. Consumatorii industriali au avut acces la aceste prețuri scăzute în ultimii ani, iar acum a venit și rândul consumatorilor casnici să acceadă o piață liberă și competitivă”.

Cine este publicul-țintă pentru Tinmar Energy, în urma repoziționării pe piață? Și cum comunicați aceasta?

Publicul-țintă îl reprezintă absolut toate gospodăriile și toate categoriile de consumatori casnici din România, din mediul rural și urban. Avem pachete de energie electrică și gaze naturale, cu beneficii incluse, pentru care clientul rezidențial nu trebuie să plătească nimic, pachete personalizate, care să răspundă exact nevoilor și dorințelor consumatorilor. Comunicarea cu aceștia se face pe toate canalele de informare – în persoană, prin partener, pe mail, pe telefon – prin serviciul Call Center și prin site. Oferim consultanță pe toate palierele și mizăm pe faptul că pentru a lua cele mai bune decizii oamenii trebuie să fie în primul rând informați.
Ne-am asumat acest rol de a informa și educa publicul, ceea ce se mulează perfect pe misiunea noastră, aceea de a oferi servicii moderne de utilități, a declarat Carla Parnică – Head of Corporate Communication & CSR Tinmar Energy

Ce planuri de dezvoltare are Tinmar Energy pentru următorii ani?

Anul acesta, obiectivul Tinmar Energy pentru România este consolidarea ca cel mai mare furnizor privat de energie din România atât în domeniul energiei electrice, cât și cel al gazelor naturale. De asemenea, o deosebită atenție o acordăm consumatorilor casnici și informării acestora privind oportunitatea de schimbare în piața liberă și beneficiile acestei schimbări. Ne dorim ca, așa cum și consumatorii industriali ne percep ca un lider în piața energiei electrice și gaze naturale, așa să fim percepuți și de către consumatorii casnici. Dorim să aducem expertiză și valorile noastre în casa acestora.

Pentru a îndeplini acest obiectiv ambițios am lansat de curând campania „Energie pe bune”, împreună cu agenția McCann. Această campanie își propune să informeze consumatorul casnic privind oportunitatea care există la acest moment pentru acesta. Este vorba de un nou tip de energie: unul în care nu există metafore, ci beneficii reale, care le sunt cu adevărat de ajutor în viața de zi cu zi.

„Pe piața externă Tinmar Energy este prezent în 85% din țările din Uniunea Europeană, iar pentru acest an urmărim să deschidem încă 5 birouri în Europa Centrală și Est, continuând astfel expansiunea companiei, prin replicarea succesului realizat pe piața românească în segmentul furnizării de energie electrică și gaze naturale.

Un alt aspect important pentru Tinmar este și evoluția ascendentă în piața de produse petroliere, unde, în ultimii 10 ani, am fost unii dintre cei mai mari și activi furnizori pentru segmentul industrial”, a declarat Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energy.

 

Vorbim de „aterizare forțată”. Dar „zborul” cât de forțat este?

0

Rezumatul Raportului de țară al Comisiei Europene, publicat în martie 2018:

În lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare, creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei „aterizări forțate”

Actuala relansare economică a fost generată în principal de consum, iar investițiile s-au menținut la un nivel modest. Expansiunea economică puternică reprezintă o oportunitate de a reface rezervele bugetare și de a pregăti economia pentru perioade mai dificile. Ratele inegalității și sărăciei rămân ridicate, în ciuda creșterii economice importante. Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate în 2017, în timp ce alte astfel de reforme au stagnat. Progresele realizate în ceea ce privește lupta împotriva corupției au fost din nou periclitate. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini tranziția României către o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți reziliența economiei în eventualitatea unei încetiniri a creșterii economice. În prezentul raport se evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la data de 22 noiembrie 2017. În analiza menționată, Comisia solicită statelor membre să pună în aplicare reforme în urma cărora economia europeană să devină mai productivă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii. Procedând astfel, statele membre ar trebui să își concentreze eforturile asupra celor trei laturi ale triunghiului virtuos al politicii economice – impulsionarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscalbugetare responsabile.

Relansarea ciclică a economiei a continuat în 2017, însă în 2018 se așteaptă o diminuare a acesteia

Creșterea PIB-ului real s-a accelerat în 2017, atingând cea mai ridicată valoare de după criză, pe fondul consumului privat aflat în plină expansiune, acesta fiind stimulat de creșterile salariale din sectorul public și din cel privat și de reducerile de impozite indirecte. Se preconizează o încetinire a creșterii, însă aceasta se va menține peste valoarea potențială. În pofida unor cote de piață ale exporturilor mai mari, creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor, mărindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflația a ajuns la o valoare pozitivă în 2017 și se estimează că aceasta se va accentua.

Concurs de planuri de afaceri

0

Începe concursul de planuri de afaceri organizat în cadrul proiectul #Antreprenorium, implementat de Asociația „Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject” (CCMP Europroject), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), finanțat prin Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul România Start Up Plus. Pot să concureze persoane cu domiciliul sau reședința în Regiunea Sud – județele Prahova, Ialomița, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Călărași, interesate de inițierea și dezvoltarea unei afaceri non-agricole în mediul urban. Vor fi selectate cele mai bune 55 de planuri de afaceri, care vor primi finanțare de până la 160.000 lei fiecare. Selecţia se face până la 2 noiembrie 2018. Detalii, la antreprenorium@europroject.org.ro. Câştigătorii vor beneficia de stagii de practică în întreprinderi reale, de consiliere, consultanţă și mentorat. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate vor fi monitorizate permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimaliza riscul de eșec.

De asemenea, prin proiectul #Antreprenorium se desfăşoară un program de formare a competențelor antreprenoriale pentru 400 de persoane din Regiunea Sud, în perioada 3 ianuarie 2018-3 ianuarie 2019.

Guvernul Merkel IV la inceput de drum 

E o situație nouă pentru Germania, apreciază, într-un comentariu, redactorul-șef al DW, Ines Pohl. De la înființarea Republicii Federale în 1949, unul din cele două mari partide – creștin-democrat sau social-democrat – își căuta, după alegeri, un partener, atunci când nu avea din start suficiente mandate pentru a guverna singur. Iar în ultimii doisprezece ani situația se arată și mai previzibilă, căci Angela Merkel părea – și de fapt era – de neclintit în fotoliul de cancelar. Însă, odată cu intrarea formațiunii populiste de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) în parlament, vechiul tip, convenabil, de echilibru politic s-a spulberat peste noapte, marile partide au pierdut din anvergura de altădată, cele mici au crescut, iar alcătuirea majorităților guvernamentale a devenit tot mai complicată.

Conciliabulele pentru alcătuirea noii echipe guvernamentale, guvernul Merkel IV (și ultimul) – au fost purtate de creștini-democrați într-o primă fază cu liberali și ecologiști, dar fără a se putea finaliza cu succes, după care s-a revenit la vechiul partener social-democrat, cu care creștin-democrații au guvernat multă vreme Germania postbelică prin deja faimoasa Mare Coaliție. Este drept că, pentru a putea obține acceptul PSD, UCD a trebuit să facă o serie de semnificative concesii. Cancelarul a obținut, în sfârșit, acordul de coaliție cu PSD, dar și ea, și partidul pe care-l conduce plătesc un preț mare, apreciază analistul Katharina Kroll. În noul guvern, social-democrații dispun de tot atâtea ministere cât creștin-democrații – șase (e drept că UCD mai are și cele trei portofolii ce revin aripii bavareze a creștin-socialilor). Mai mult, social-democrații și-au adjudecat câteva ministere foarte „avantajoase” în jocul politic, cu toate că la alegerile pentru Bundestag, din septembrie, au înregistrat cel mai slab rezultat din istoria partidului (20,5 la sută). Social-democrații își asigură așadar „ministerele cheie” ale Finanțelor, de Externe și Muncii. „Cheie”, explică presa germană, pentru că acela care stă cu mâna pe robinetul de bani din Ministerul Finanțelor dictează întreaga politică a guvernului federal, iar cine conduce resortul Externelor devine jucător pe scena mondială și primește, pentru succese, aplauze acasă. În sfârșit, social-democraților nu le strică un plus de popularitate în actuala situație, iar prin deținerea portofoliului Muncii au o șansă: SPD își poate pune amprenta în domeniul atât de important pentru propriul electorat care este echitatea socială.

Nu este mai puțin adevărat că UCD este cel care deține șefia guvernului, dar în echipa Merkel IV nu are titular la nici unul din ministerele considerate cu adevărat importante. Nu trebuie uitat, însă, că nu numai PSD, dar nici UCD n-a strălucit la recentele alegeri, și creștin-democrații au obținut cel mai dezavantajos rezultat din istoria de după război a Germaniei. Apoi, este drept că Angela Merkel a reușit să ducă la bun sfârșit negocierile prin încheierea acordului de coaliție, dar pe plan intern nu a prea a lăsat impresia de învingătoare, căci a fost nevoită să negocieze de pe o poziție strategic nefavorabilă. Pe plan internațional, Germania a fost timp de o jumătate de an limitată în decizii, iar germanii începuseră să-și piardă răbdarea să mai aștepte formarea unui nou guvern. S-au mai adăugat atacuri și critici din propriile rânduri la adresa ei și chiar speculații cu privire la o posibilă formulă de succesiune la funcția de lider al UCD. Și totuși, într-un final, Angela Merkel și-a asigurat al patrulea mandat și ultimul din carieră. Merkel a reușit să-și asigure în continuare puterea, pe care va trebui să o folosească și pentru a căuta un succesor pe măsură, scrie ziaristul Jens Thurau. Și, într-adevăr, încă din „rotația de cadre” implicată de alegeri și noul guvern se constată preocuparea atentă a omului politic aflat timp de 12 ani în fruntea guvernului german de a asigura un transfer al puterii „ca la carte”. „Rebelilor” din partid li s-a dat satisfacție, joburi pe măsură și șanse de afirmare.

Tânărul și neliniștitul creștin-democrat, Jens Spahn, care pledează pentru o politică de migrație mai restrictivă și e deranjat că în cartierele berlineze îndrăgite de tineri se vorbește prea multă engleză, primește portofoliul de ministru al sănătății, unde va gestiona relațiile dificile cu lobbyiștii spitalelor și va încerca să-i convingă pe medicii tineri să opteze pentru zonele rurale. O altă tânără speranță a conservatorilor, Julia Klöckner, care s-a remarcat prin critica deschisă a politicii de migrație a cancelarului și prin pledoaria pentru o politică mai restrictivă față de refugiați, primește ministerul agriculturii, de unde va trata cu agricultorii recalcitranți și ecologiștii supărați.

Ministrul apărării Ursula von der Leyen își păstreaza funcția, dar nu pentru că ar fi prea agreată de militari, ci pentru că de aici are șanse sporite de a ajunge peste doi ani la conducerea NATO (ca secretar general al Organizației). În sfârșit, un fidel al cancelarului, Peter Altmaier, a devenit ministru al Economiei, după ce a sprijinit-o constant pe Angela Merkel în ultimii ani, inclusiv în politica privind refugiații. Acum – remarcă observatorii politici de la Berlin – îi revine sarcina de a obține sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii pentru UCD, întrucât ele sunt baza pentru exporturile germane.

Cu găuri în parașută

0

Parașuta de siguranță a fost în ultimii ani ritmul susținut de creștere economică. Avansul considerabil al PIB înregistrat până în prezent poate fi de data asta o „moștenire” valoroasă care să stea la baza unei dezvoltări durabile, Problema este că în această parașută de siguranță încep să se ițească găuri amenințătoare pentru „zborul” economiei românești. După 2 ani de scădere a prețurilor de consum, se înregistrează o creștere a inflației, puternic influențată de reducerile succesive ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse, dar atenuată de nivelurile constant scăzute ale prețurilor petrolului pe plan mondial. Se preconizează că inflația totală va continua să crească și în 2018, pe fondul intensificării presiunilor exercitate de cerere și al estompării efectului produs de reducerile fiscale dezinflaționiste – sau, în cazul accizelor, reducerile însele sunt inversate.

Apoi, deși rata șomajului a scăzut constant – și se estimează că a atins 4,9% în trimestrul al treilea din 2017, cel mai scăzut nivel de mai mult de 20 de ani, deși creșterea ocupării forței de muncă a fost solidă, iar rata ocupării forței de muncă a crescut la 69% în trimestrul al treilea din 2017 –, România vede cum pierde zi-de-zi forța de muncă, atât din cauza migrației acesteia, cât și din cauza îmbătrânirii constante a populației, iar oferta de forță de muncă nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Sărăcia rămâne la un nivel ridicat, iar riscul ridicat de sărăcie este cauzat în principal de nivelurile mari de inactivitate. Creșterea economică puternică este însoțită de un nivel ridicat de inegalitate.

Cum spuneam, dincolo de orientarea pe consum a creșterii economice din ultimii ani, încep să se vadă din ce în ce mai acut problemele structurale. Apar găurile din parașuta de siguranță, ceea ce ne-ar putea face să ne trezim cu o „aterizare forțată”.

Cel mai puternic laser din lume, la baza unui nou concept de inovare și business

Laserul de la Măgurele, ELI-NP (care se impune deja drept cel mai puternic laser realizat până acum), împreună cu ceilalți piloni ai suprastructurii europene ELI – Extreme Light Infrastructure, ELI-ALPS din Ungaria și ELI-BEAM din Cehia, formează baza activităților din proiectul D-STIR – Cadrul dunărean pentru cercetare și inovare responsabilă prin integrarea socio-tehnică. Proiectul este implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN HH)/ Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), prin Programul INTERREG Transnațional Dunărea. Conlucrează la derularea efectivă un consorțiu de 15 parteneri din România, Slovacia, Ungaria, Cehia, Germania, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina. Liderul proiectului este Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est, România.

Perdeaua care opreşte viscolul la marginea autostrăzii

0

Perdea3Regia Națională a Pădurilor– Romsilva şi Ministerul Apelor și Pădurilor au reluat acțiunile de înființare a perdelelor forestiere de protecție, salvatoare pentru autostrăzi şi pentru şosele în faţa viscolului. Începutul fusese făcut în urmă cu câţiva ani pe A2, în judeţul Ialomiţa, dar s-a limitat la 26,3 ha din cauza procedurilor complicate legate de exproprieri, care au blocat investiţiile. Situaţia a fost deblocată inclusiv prin soluţii la care au contribuit specialişti ai Romsilva şi care au dus la adoptarea Ordonanţei de urgenţă 50/2016. Drept urmare, în acest moment Ministerul Apelor şi Pădurilor are înaintate către Romsilva 33 de studii de fezabilitate şi 33 de proiecte tehnice pentru suprafaţa totală 594,543 ha de terenuri agricole pentru care sunt prevăzute exproprieri. Aşadar, pe această suprafaţă vor fi create perdele forestiere. Lungimea totală va fi de 198,3 km, repartizaţi astfel: 120,6 km în lungul unor autostrăzi (A1 – 7,7 km, A2 – 96,0 km, A4 – 16,9 km); 77,7 km pentru protejarea unor drumuri naţionale (DN1 – 3,5 km, DN2 – 31,5 km, DN2B – 26,3 km, DN3 – 9,8 km, DN4 – 1,3 km, DN7 – 0,1 km,DN21 – 1,4 km, DNCB – 3,8 km). Investiția este de 34,99 milioane de lei şi se va vedea în judeţele Argeş, Dâmboviţa, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Buzău, Vrancea.Perdea

Uponor împlineşte 100 de ani pe piaţa construcţiilor

Compania finlandeză Uponor, furnizor de referinţă în industria construcțiilor pe sectorul sistemelor de încălzire, răcire și alimentare cu apă, celebrează 100 de ani de fondare de către Uponor Aukusti Asko-Avonius, în 1918. Momentul aniversar a fost marcat prin evenimentul exclusivist Uponor 100 Years “Look into the future”. Împreună cu parteneri din industrie, cu experți locali și internaționali, a fost expusă o retrospectivă a evoluţiei companiei şi au fost dezbătute aspecte economice şi de cercetare în perspectivă (foto), precum: tendințe și provocări din industrie, clădirile viitorului, certificările de mediu pentru clădiri – BREEAM, digitalizarea si tehnologia BIM, soluţii de eficientizare și reducere a costurilor, dezvoltare durabilă.

În context, Roxana Buzaeanu, Marketing Coordinator, Uponor România, subliniază: „Aniversarea a 100 de ani este momentul perfect în care să privim în urmă cu mândrie la evoluția companiei noastre, să trecem în revistă cele mai importante realizări ale colegilor din generațiile anterioare și să ne uităm cu încredere spre viitor, analizând cu multă atenție orizonturi spre care generația noastră își dorește să meargă. Luând în considerare tendința de creștere a ponderii urbane în țările industriale (estimarea pentru 2030 este de 81,5%), identificăm necesitatea de a ne adapta produsele către acest stil de viață dinamic, în vederea asigurării calității vieții atât la serviciu, cât și în timpul liber”.

Premieră naţională: toate plăţile unei primării (sectorul 3) postate online

0

Toate activităţile Primăriei Sectorului 3, ale instituțiilor subordonate (inclusiv unităţi de învăţământ), ale întreprinderilor publice având ca autoritate tutelară sectorul 3 devin transparente prin adoptarea de către Consiliul Local al Sectorului 3 a Hotărârii privind aprobarea unor măsuri de îmbunătățire a actului de transparență instituțională.

Primarul Robert Negoiță (foto), inițiatorul hotărârii, subliniază că este „o premieră la nivelul instituțiilor publice din România” şi precizează că „toate plățile vor fi făcute după publicarea în prealabil pe site a documentației aferente acestora. Hotărârea va intra în vigoare începând cu data de 1 mai, termen care ne permite să punem la punct toate aspectele, așa încât, postarea documentelor să se realizeze cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal. Ne dorim astfel să ajungem la un nivel de normalitate, ceea ce pentru țările dezvoltate este o obișnuință”. Scurt spus, conchide primarul, „orice leuţ va fi postat”, iar altfel, „orice plată care nu este pe site e ilegală”.

Primăria Sectorului 3 anunţă că, potrivi noii hotărâri, toate contractele, parteneriatele, protocoalele, acordurile, facturile vor fi afișate pe site-urile Primăriei Sectorului 3, ale instituțiilor subordonate și întreprinderilor publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3. Pe pagina web a fiecărei instituții va fi creat un meniu denumit „Transparență instituțională”, unde vor fi publicate documente din domeniile financiar, achiziții, investiții sau contracte, precum: proiectul de buget, conform calendarului bugetar; bugetul aprobat și rectificările de buget; contul de închidere a execuției bugetare – bilanțul; calculul indicatorilor bugetului – trimestrial; gradul de îndatorare; facturile; programul anual al achizițiilor publice; strategia în domeniul investițiilor; contractele de achiziții publice/acordurile-cadru încheiate; protocoalele, acordurile/parteneriatele încheiate cu instituții publice, persoane juridice sau organizații neguvernamentale.

PoliFest 2018, ofertă educaţională şi de cercetare

La Universitatea Politehnica din Bucureşti se desfăşoară PoliFest 2018, eveniment de etalare a ofertei educaţionale şi de cercetare deschise atât către aspiranţii la studenţie, cât şi către potenţiali parteneri din mediul economic.
Participă peste 50 de companii din întreaga lume, sunt expuse echipamente şi tehnologii noi, se desfăşoară conferinţe şi workshopuri, prezentare de oferte educaţionale şi de angajare, concursuri, manifestări inedite.

Rectorul Universitatii Politehnica din Bucuresti, Mihnea Costoiu, a reliefat cu ocazia deschiderii puternica legătură cu mediul economic a manifestărilor de acest fel. De asemenea, a apreciat interesul pentru eveniment al multor ambasade la Bucureşti şi institute culturale, ca modalitate de accentuare a internaţionalizării programelor de studii oferite. PoliFest 2018 se înscrie în seria manifestărilor care marchează împlinirea a 200 de ani de învăţământ superior românesc în domeniul ingineriei. Totodată, reprezintă o formă specifică de celebrare a centenarului Marii Uniri.

La rândul său, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a semnalat că „România are nevoie de oameni cât mai mulţi formaţi în Politehnică”, în condiţiile în care economia noastră este necesar „să treacă la lucruri cu valoare adăugată mare”.

Din perspectiva Ministerului Educaţiei Naţionale, secretarul de stat Gigel Paraschiv a anunţat că potrivit cifrelor de şcolarizare pentru anul 2018-2019, vor fi alocate 5000 de locuri pentru admitere în domenii prioritare ale economiei şi că vor fi disponibile 2000 de locuri pentru absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat obţinută la licee din mediul rural, precum şi 1000 de locuri pentru formarea unor viitori profesori.

Universitatea din București, premiată la cel mai prestigios concurs de drept privat din lume

Echipa Facultății de Drept a Universității din București (foto) s-a clasat pe locul 3 la concursul Willem Vis de la Viena, cel mai mare și cel mai prestigios concurs anual internațional de drept privat din lume. Întrecerea constă într-o competiție de procese simulate în domeniul arbitrajului comercial internațional. Anul acesta au participat 362 de echipe. Reprezentanţii Universității din București au obţinut rezultatele: la faza orală, în care participanții pledează într-un proces simulat – Maria Alexandra Avram (anul III) și Andrei Gabriel Greceanu (anul III) au obținut locul 3 la categoria “Eric Bergsten”, cea mai prestigioasă categorie a concursului; la faza scrisă – mențiune (locul 4) pentru cel mai bun memoriu al reclamantului. La faza orală au concurat echipe de la universități prestigioase: School of Law Christ University, Bangalore (India), Georgia State University (Statele Unite ale Americii), University of Düsseldorf (Germania), Deakin University (Australia), Freie Universität Berlin (Germania), Queen Mary University (Marea Britanie), University of the State of Rio de Janeiro (Brazilia), Australian Catholic University (Australia) și National Research University Higher School of Economics Moscow (Rusia).

Competiţia are şi o fază care se desfăşoară la Hong Kong. La aceasta, echipa Facultăţii de Drept a Universității din București – Răzvan-Nicolae Banța (anul III), Alexandru Buligai-Vrânceanu (anul III), Teodora Alexandra Gogu (anul III), Ana-Maria Karina Negrea (anul III) și Daria-Ana Pătrășcoiu (anul III) – a obținut o mențiune la categoria “Eric Bergsten” (cea mai bună echipă la faza orală) pe echipe (din 128 de echipe participante), calificându-se în rundele eliminatorii la faza orală a competiției.

Echipa este pregătită de av. dr. Raluca Papadima, cadru didactic asociat la Universitatea din București și la Collège Juridique d’Etudes Européennes. Echipa se bucură de sprijin și din partea unor practicieni, printre care David Oprea, partener în cadrul societății de avocatură Markó & Udrea, Mihaela Gherghe, avocat în cadrul societății de avocatură Rizoiu & Poenaru, Ștefan Dinu, avocat în cadrul societății de avocatură Clifford Chance, Cristina Badea, avocat în cadrul societății de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, și Cătălina Bîzîc, fost participant în echipa Facultății de Drept a Universității din București.

Participarea echipei la concurs este susținută de Universitatea din București și de instituții și societăți de avocatură, printre care: BIAC – Curtea de Arbitraj Internațional București, Clifford Chance, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, PeliFilip, Bohâlțeanu și Asociații, Markó & Udrea, Rizoiu & Poenaru, TAMC (Doru Trăilă, Adriana Almășan, Alexandru Moise, Eugen Chivu), Tănăsescu & Gavrilă și Ţuca Zbârcea & Asociaţii, precum și de persoane fizice.

Aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România utilizează contoare de măsurare a electricității

0

Aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un numar de 443.000, dețin în acest moment contoare inteligente de măsurare a energiei, iar companiile și-au propus îîn acest an extinderea acestor tehnologii pentru încă 270.000 de clienți, a declarat, ieri, Maria Ispas, director al Direcției de Analiză-Investiții din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE). „În perioada 2015 – 2016, au fost integrați 443.000 de clienți, ceea ce reprezintă 4,8% din numărul total de 9,3 milioane de consumatori alimentați la joasa tensiune. Costul total a fost de 164,8 milioane de lei, iar costul unitar a fost de 370 de lei pe client”, a spus Ispas, într-o conferință privind contorizarea inteligentă, organizată de Banca Mondială, potrivit Agerpres.

De asemenea, beneficiile acestor proiecte-pilot au inclus reducerea costurilor, cum ar fi cel de citire a contoarelor, conform datelor oferite de Bursa. Operatorii au raportat că, față de costul inițial de 2 – 15 lei pe client, s-a obținut o reducere între 20% și 95%, potrivit datelor ANRE.

Totodată, în ceea ce privește reducerea consumului comercial în rețea, acesta s-a redus cu 1 – 15%, iar cel tehnic, până la 5 procente.

Fondurile de pensii facultative aveau active de 1,84 miliarde de lei, luna trecută

0

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de aproximativ 1,846 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, în creștere cu 17,18% față de nivelul de la 28 februarie 2017, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.

Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 1,059 miliarde de lei, respectiv 57,4%, potrivit Bursa. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 414,98 milioane de lei (22,48%).

De asemena, obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 116,387 milioane de lei, respectiv 6,3% din totalul activelor.

În același timp, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul III era de 1,846 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, iar valoarea activului net era de 1,843 miliarde de lei, potrivit datelor ASF.  Fondurile de pensii facultative aveau 450.657 de participanți la 28 februarie 2018. Pe pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.

3 ACȚIUNI de urmărit pe Bursele Internaționale acum de Paște. Ce spun specialiștii?”

0

Deși bursa a avut un început lent în 2018, unele acțiuni au încă o șansă mare de a străluci anul acesta. Aceste companii au potențial să depășească perspectivele normale de creștere. În căutarea unor astfel de randamente, am decis să obținem o părere de la specialiștii din piața de capital externă.
„Indentificăm o cerere din ce în ce mai mare către invesțiile pe bursă. O reală componentă a acestui trend este legată și de diversificarea economiilor pe care le deține clientul. În Londra, majoritatea clientilor investitionali au tendinta sa tranzactioneze cel mai frecvent actiuni, instrumente cu venit fix, indici bursieri sau derivative. Acesti investitori sunt tot mai educați din punctul de vedere financiar, iar asta e bine, pentru că au tendinta să caute un profesionist, cu care să se consulte atunci când iau decizia de a-și investi economiile, și apreciază faptul că cineva le acordă timp, know-how, expertiză și analize tehnice sau fundamentale” – declara Călin Nechifor, Senior Partner la Clear Capital Markets, Londra.

Calin Nechifor, Senior Partner la Clear Capital Markets, Londra
Calin Nechifor, Senior Partner la Clear Capital Markets, Londra

Clear Capital Markets, cu sediul in Londra, Marea Britanie și specializată în consultanța pe bursă și piața de capital, a deschis recent o sucursală în Romăâia. Compania oferă servicii de „advisory portfolio” și „discretionary portfolio”pentru persoane fizice și companiile care sunt în căutarea unui randament mai bun la plasamentele ăi economiile deținute; bineînțeles împreună cu acceptarea unui risc asumat pentru asfel de investiții.
„România reprezintă o piață cheie pentru Clear Capital Markets în strategia noastră de expansiune internațională. Tehnologia de ultimă generație și implementarea strategiilor noastre, împreună cu experienta vastă din Londra în piața de capital și bursă, a unei echipe de oameni pasionați, pot oferi o alternativă perfectă pentru companii sau persoane fizice care cautaă idei și strategii alternative pentru investițiile bursiere”, declara Călin Nechifor.
Mergem mai departe și încercăm să aflăm care sunt diferențele și avantajele cu care vine Clear Capital Markets pentru clienții din România.

„Din analiza noastră, în România, expunerea serviciilor de acest gen este cu preponderență bazată pe tranzacții de tip „execution only”. Respectiv, clientul este cel care dă instrucțiune către trader/broker să cumpere un instrument sau activ în numele său. Odată cu noile reglementări apărute în cadrul MiFID II, în acest model de tranzacție, traderul sau brokerul nu are libertatea să ofere consultanță („advice”) pentru tranzacția respectivă. Trebuie sa prezinte imparțial opinia sa vis a vis de decizia pe care o ia clientul, fără să influențeze deloc decizia acestuia sub o formă sau alta. Clear Capital Markets vine în România cu celelalte 2 modele de servicii reprezentative pentru piața de capital și bursa din Londra: „Advisory” și „Discretionary”. Modelul „Advisory” se caracterizează prin faptul că fiecare tranzacție trebuie confirmată împreună cu clientul pe linie înregistrată sau email. Modelul „Discretionary” pe de altă parte reprezintă produsul de top din portofoliul oricărei companii de acest profil. Respectiv la acest model discretionar, clientul oferă traderului încredere totală în deciziile luate și nu necesită confirmarea cu clientul a fiecărei trazacții. La acest ultim model discreționar există bineînteles și un „performance fee” (bonus de performanță) alocat trader-ului. În mod normal acesta variază între 20%-30% din randamentul obținut pe portofoliu. În ambele modele/servicii oferite, clientul primește consultanță, analize și exepertiză specializată din partea trader-ului alocat.”

Așadar, cum analizăm o companie? La ce ne uităm înainte de a lua o decizie de investiție? Are compania respectivă potenșial de creștere în viitorul apropiat? Sunt întrebări la care încercăm să aflăm răspunsuri împreună cu Călin Nechifor.

„Indiferent dacă sunteți un investitor pe termen scurt, mediu sau lung, înțelegerea modului în care puteți menține performanța portofoliului, poate reprezenta diferența dintre câștigurile potentiale sau diminuarea valorii investiției initiale. Este destul de greu de anticipat performanța pieței bursiere, dar împreună putem lua decizii educate care determină modul în care acestea afectează randamentul portofoliului deținut pe bursă.
Când vine vorba de analiza companiilor pe bursă, există două direcții principale: Analiza fundamentală și analiza tehnică.

Analiza fundamentală se referă la utilizarea informațiilor concrete despre cifrele unei companii pentru a încerca să se identifice valoarea reală a actiunii, în timp ce analiza tehnică evită toate acestea în favoarea examinării modului în care anumiti factorii externi de piață pot afecta pretul pe bursa al acelui activ.
Analiza fundamentală a unei companii este deseori văzută ca fiind piatra de temelie în decizia de investiție. Sunt frecvent analizați factorii cantitativi și calitativi. Trebuie să înțelegem compania și tot ce este în spatele ei. Care sunt principalele sale produse sau servicii? Dacă veniturile companiei sunt în creștere? Compania este pe profit sau nu? Cine sunt clienții săi? Ce avantaj are compania față de concurenții săi? Cu cât înțelegem mai bine o companie, cu atât mai bine putem să luam decizii de investiții sănătoase și să respectăm corecțiile normale ale pieței.

Analiza tehnică nu încearcă să măsoare valoarea intrinsecă a unei acțiuni, ci să identifice modele și tendințe din care putem recunoaște un potențial trend. După alegerea celor mai bune companii folosind metoda fundamentală, încercam să determinam momentul optim pentru a cumpăra acțiuni la companiile identificate în procesul anterior. „Timing-ul” (componenta din analiza tehnică) este la fel de importat în această decizie de cumpărare. Din experiența noastră, cea mai bună modalitate de a observa cele mai bune puncte de cumpărare este utilizarea graficelor („stock charts”). Platforma de tranzacționare folosită de noi la Clear Capital Markets deține toate informațiile necesare pentru a lua o decizie analizată atât fundamental cât și tehnic” – declara Calin Nechifor.

Totuși în ce acțiuni investim in 2018? Dupa un an 2017 destul de bun din punct de vedere al randamentelor din investiții, ne putem întreba dacă nu cumva ne apropiem de vârful perioadei de creștere. Sau, alternativ, în ce acțiuni putem aloca câștigurile din 2017 în speranța unei eventuale creșteri și în anul curent? Așadar, ce companii sunt în vizorul analiștilor de la Clear Capital Markets?

Unilever (ULVR)

Preț la data de 23/03/2018: 3742p
Pret țintă: 4600p
P/E: 20.13
Dividend Yield: 3.23%
Potențial de creștere: 22%
Descriere: Unilever PLC produce mărfuri de marcă și ambalate, inclusiv produse alimentare, detergenți, parfumuri, produse de uz casnic și de îngrijire personală. Este o companie „dual-listed” cu UNA NA.
Analiza fundamentală: Ca și multe alte acțiuni din același sector, prețul acțiunilor Unilever a scăzut, în timp ce Marea Britanie începe politica de creștere a ratelor dobânzilor. Între timp, compania continuă să câștige încredere pe bursă oferind investitorilor randamente foarte atractive. Un raport preț/profit (P/E ratio) de 20 cuplat cu dividende în creștere este o propunere foarte atractivă pentru investitorii pe termen mediu si lung. Creșterea cu două cifre a EPS (rezultatul pe acțiune) este prevăzută în următorii câțiva ani pentru Unilever, așadar, poate să ofere atât atributele unei strategii defensive, cât și un real potențialul de creștere.
Analiza tehnică: Unilever s-a poziționat destul de bine pe linia de susținere pe termen lung și a închis prima săptămâna din martie cu un “bullish candle” (așa cum se observă pe grafic). Aceasta indică un interes puternic pentru cumpărare. Așteptăm să vedem dacă aceast trend de cumpărare se va mentine si în săptămânile urmaăoare, pe baza faptului că investitorii consideră că investițiile în acțiuni sunt ieftine datorită recentelor lor valori istorice. Acțiunile au scăzut cu aproape 20% față de prețurile ridicate stabilite în octombrie 2017.

Unilever

Ferguson (FERG)

Preț la data de 23/03/2018: 5200p
Preț țintă: 5800p
P/E: 16.7
Dividend Yield: 2.06%
Potențial de creștere: 11.5%
Descriere: Ferguson Plc, fostă Wolseley plc, este o companie locată în Elveția. Compania se ocupă cu distribuția de produse sanitare și de încălzire, precum și cu materiale de construcție. Activitatea companiei se desfășoară în SUA, Marea Britanie, Țările Nordice, Canada și Europa Centrală.
Analiza fundamentală: Ferguson este puternic expusă piețelor americane, iar vânzările sunt în creștere, amplificate și de un trend pozitiv în domeniul construcțiilor din SUA. Distribuția instalațiilor sanitare și de încălzire din SUA a înregistrat o creștere de 8% în Q1, determinată de cererea pe segmentul rezidențial. Așadar cele mai recente cifre publicate au fost în concordanță cu așteptările analiștilor.
Analiza tehnică: Ferguson se tranzacționează pe un trend ascendent pe termen lung și continuă să trezească interes de cumpărare în momentul în care se observă o scădere a prețului pe bursă. Acțiunile au înregistrat o consolidare în ultimele luni, atingând valori mari în octombrie 2017. Rezistența anterioară la 5090p acționează în prezent ca suport și ar trebui să ofere o bază pentru o mai bună creștere. Acțiunile înregistrează noi maxime pe o bază relativă în comparatie cu indicele FTSE100, ceea ce evidențiază performanța superioară a companiei. Se așteaptă o creștere reflectată și în prețul acțiunii pe bursă.

Ferguson

Diageo (DGE)

Preț la data de 23/03/2018: 2371p
Preț țintă: 2800p
P/E: 19.04
Dividend Yield: 2.60%
Potențial de creștere: 19%
Descriere: Diageo plc produce, distilează și comercializează băuturi alcoolice. Compania oferă o gamă largă de băuturi de marcă, inclusiv vodcă, whisky, tequila, gin și bere. Printre brandurile deținute amintim: Guinness, Baileys, Johnnie Walker și multe altele.
Analiza fundamentală: Diageo a investit masiv pe piețele emergente și acest lucru ar trebui să ducă la o potențială creștere în următoarele luni și ani. Se asteaptă ca veniturile companiei să crească cu 18% în anul fiscal 2018. Societatea plătește, de asemenea, un dividend care are un randament momentan de 2,6%. Goldman Sachs a ridicat recent calificativul actiunii de la „Sell” la „Neutral” cu un preț țintă de 2550p.
Analiza tehnică: Diageo este cu aproximativ 13% mai ieftină în comparație cu prețul ridicat stabilit în ianuarie 2018. Diagrama descrie în mod clar un canal „bullish” care include prețul din iulie 2016 până în prezent. Corecția de la capătul inferior al canalului oferă oportunitate în a cumpăra acțiunea. Ne așteptăm să vedem că tendința pe termen lung persistă și vizează o revenire la valorile maxime precedente.

Diageo

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active in valoare de 41,71 miliarde de lei luna trecută

0

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,71 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, în creștere cu 25,73% față de nivelul de la 28 februarie 2017, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Astfel, titlurile de stat dețin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 24,72 miliarde de lei, respectiv 59,27%. Pe locul doi se află acțiunile, cu 8,48 miliarde de lei (20,33%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,26 miliarde de lei, respectiv 10,22% din totalul activelor. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul II era de 41,714 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, iar valoarea activului net era de 41,694 miliarde de lei. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem, au fost virate contribuții pentru 6,95 milioane participanți.

De asemenea, datele ASF arată că există 124.784 de participanți fără contribuții. Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.

Idea Leasing împrumută 3,2 milioane de euro de la Idea Bank

0

Idea Leasing, companie controlată de grupul polonez Getin Holding, se va împrumuta de la Idea Bank cu 3,2 milioane de euro, pe o perioadă de 6 ani și 3 luni și la o dobândă stabilită în funcție de Euribor 3 luni plus o marjă de 3,9%, potrivit Agerpres.

De asemenea, în primele nouă luni ale anului 2017, Idea Leasing a finanțat bunuri în valoare de peste 400 milioane de lei, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit informațiilor publicate de grup.

În același timp, compania a înregistrat un profit net de 4 milioane de lei în perioada ianuarie-septembrie a anului trecut, un rezultat de șapte ori mai mare decât câștigul raportat în aceeași perioadă din 2016. Idea Leasing s-a situat în 2016 în topul celor mai mari zece companii de leasing din piața locală, cu o cotă de piață de aproximativ 6%. Idea Bank este controlată de miliardarul Leszek Czarnecki, prin Getin Holding.