România are câteva milioane de ambasadori de țară, românii care au plecat din țară. Aceștia se mândresc cu ceea ce au lăsat acasă: 61% dintre românii aflați peste granițe recomandă prietenilor lor din străinătate produsele românești.
Chiar dacă se află peste hotare, românii rămân fideli produselor care le amintesc de țara lor. 91% dintre aceștia folosesc produse românești în țara de adopție, fie că le achiziționează de la magazine cu specific românesc (76% dintre cei ce le folosesc), fie că le aduc direct din România (43%). O parte dintre românii din diaspora procură produsele românești chiar de la hypermarket-urile din zonă (18%) sau din magazine online (14%), relevă studiul MKOR Consulting.
Întâlnirea unor mărci românești dincolo de granițe reprezintă pentru românii din diaspora prilej de mândrie (67%) și de bucurie (59%).
Cea mai mare parte (88%) a celor care au plecat peste hotare au întâlnit mărci de produse românești în țara în care se află, în special în magazinele cu specific românesc (75% dintre ei) și în hypermarketuri (48%) precum Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Real, Tesco și altele.
„Ne-am dorit să știm care este adevăratul brand de țară și ne-am dat seama că stă în puterea noastră, ca agenție de cercetare, să aflăm. Spre surprinderea și bucuria noastră, am descoperit că România are multe branduri de țară și milioane de ambasadori!”, declară Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Cele mai vizibile mărci românești peste granițele țării sunt:
• Dacia (Dacia Renault Group)
• Ciocolata ROM (Kandia Dulce)
• Pufuleții Gusto (Phoenixy SRL)
• Gerovital (Farmec)
• Cotnari (Cotnari)
• Borsec (Romaqua Group)
• Timișoreana (Ursus Breweries)
• Pate Bucegi și Salam de Sibiu (Scandia Food)
• Boromir (Boromir)
Cele mai vizibile branduri în afara țării au fost premiate în cadrul Galei Wall-Street de anul acesta.
Studiul „Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eșantion de peste 1,100 respondenți din diaspora românească din peste 60 de țări din întreaga lume.
61% dintre românii aflați peste granițe recomandă străinilor produsele românești
Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%
Specialiștii din sectorul forestier s-au întâlnit recent cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului.
Criza de resurse, o criză artificială
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.
Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. „Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea forței de muncă specializată și bulversarea completă a pieței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Lemnul de foc, mai scump decât cel pentru industrie
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia și Polonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Această evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se „toacă” masa lemnoasă de calitate superioară ca lemn de foc. În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocrația a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populație. Pe de altă parte, pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier. Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un milion de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe. „Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu.
Micii agenți economici sunt cei mai afectați
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă; practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor înceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.
În ansamblu, dezbaterea a pus accentul pe rezultatele economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face, atât din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategiei energetice.
Performanță la Romsilva: pădurea înnoită mai ales prin regenerări naturale
Ponderea regenerărilor naturale pe 2017 în pădurile statului este de 60-61%. Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, spune că „este un motiv de mândrie pentru silvicultori”, explicând: „Ținta este să realizăm cât mai multe regenerări naturale, pentru că acestea înseamnă proveniență locală și costuri reduse în reînnoirea pădurii. Este o performanță!” În ansamblu, subliniază directorul general, programul anual 2017 de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost „un program normal de activitate la fondul forestier de administrat”. Aceasta înseamnă împăduriri prevăzute pe 14.252 hectare, din care 8.721 hectare prin regenerări naturale și 5.531 hectare prin împăduriri, precum și completări curente în plantații pe 2.589 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. Deja, în campania de împăduriri de primăvară, Romsilva regenerase 12.100 hectare, adică 84,9% din programul anual: 7.629 hectare regenerate natural, 4.471 hectare împădurite. În toamnă au fost prevăzute regenerări pe 2.537 hectare fond forestier de stat, din care 1.340 hectare pe cale naturală și 1.233 hectare prin împăduriri.
O urmă din Codrii Vlăsiei
În contextul campaniei de împăduriri de toamnă, un exemplu este lucrarea de la Ocolul Silvic Brănești al Direcției Silvice Ilfov – o urmă din Codrii Vlăsiei. Acolo a fost tei, i-a trecut vremea, iar înlocuirea și pornirea la refacerea pădurii s-au făcut cu specii valoroase de stejar pedunculat și cu specii de ajutor, după formula 70 Stejar 10 Cireș 10 Păr 10 Sânger, precizează Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești.
Ing. Cezar Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, reliefează câteva caracteristici zonale: „Administrăm 19.426 hectare și asigurăm servicii silvice de pază pentru 2007 hectare, proprietate privată. Suprafața de administrat e mică, dar cu importanță mare, pentru că toate pădurile noastre sunt situate în jurul capitalei și au rol de protecție, recreere și agrement. Administrarea o facem prin ocoalele silvice Snagov – cel mai mare, Brănești, București – cuprinde pădurile din zonele Jilava, Măgurele, se întinde pe partea vestică până spre nord, la Balotești, Corbeanca”. Puieții pentru împăduriri provin din pepiniera proprie Cozieni, existentă din 1935, cu suprafața de 1.033 ari; produce puieți ornamentali de talie mare și puieți forestieri de talie mică.
Silvicultura, meserie de viitor
Tot în zonă, se vede clar că silvicultura e meserie de viitor, după conlucrarea cu Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Elevi și cadre didactice au lucrat și în campania de împăduriri din toamna 2017. Unul dintre elevi, Ion Tănăsescu, clasa a X-a, vine din comuna Balaci, județul Ialomița, a optat de la început pentru acest colegiu și spune că vrea să fie pădurar; în general, zice, „nu mi-e rușine de muncă!” Având o experiență de 40 de ani de școală, tehnicianul silvic Ion Tănăsescu (coincidență de nume) poate să aprecieze că înainte elevii erau mai interesați să învețe meserie și concurența la admitere era mare: opt-zece pe loc la liceu, patru-cinci la profesională.
Implementarea AI afectată de lipsa talentelor
Sondaj EY: Implementarea inteligenței artificiale este afectată de lipsa talentelor care să creeze seturile de reguli și algoritmi
- 56% dintre profesioniştii seniori din zona IA spun că lipsa talentelor reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării în operaţiunile de afaceri
- 41% consideră că lipsa diversității de gen din zona talentelor poate crea prejudecăți în învățarea automată
- 62% manifestă un sentiment pozitiv față de adoptarea IA
Companiile continuă să integreze inteligenţa artificială (IA) în operaţiunile de afaceri, în ciuda lipsei talentelor, conform unui sondaj efectuat de EY în rândul a 200 profesionişti seniori din zona IA privind gradul de adopţie şi de integrare a IA.
Talentul reprezintă principala preocupare pentru respondenţii din cadrul sondajului. 56% dintre aceştia declară că lipsa de experţi IA reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării IA în operaţiunile curente de afaceri. În același timp, organizaţiile sunt îngrijorate de lipsa de diversitate din rândul talentelor disponibile, 41% atrăgând atenția că diversitatea de gen poate influența prejudecățile pe care mașinile le vor asimila în procesul de învăţare (machine learning).
Carmen Adamescu, Partener EY România , spune: „În acest an, pe măsură ce au elaborat strategii de integrare a inteligenţei artificiale în operaţiunile curente, companiile s-au confruntat cu lipsa experţilor matematicieni și statisticieni care știu să creeze seturile de reguli și algoritmi care trebuie implementate în tehnologiile IA. Acest fapt demonstrează clar că o abordare IA de succes nu se referă doar la tehnologie, ci mai ales la oameni inteligenți. Privind înspre 2018, organizaţiile ar trebui să aibă ca prioritate atragerea şi cultivarea de talente – atât prin recrutarea de persoane cu o pregatire adecvată, cât şi prin investiţii în programe de instruire şi cultivare de talente.”
În ciuda obstacolelor, tendinţa de adoptare a IA continuă
Conform sondajulului, firmele sunt în etapa în care depășesc deja rezistenţa internă faţă de adoptarea acestei tehnologii. În prezent, 33% dintre respondenţi au menționat poziția stakeholderilor ca pe o barieră în calea implementării IA. Schimbarea pozitivă a acestui sentiment sugerează că stakeholderii încep să recunoască tot mai mult potenţialul inteligenţei artificiale.
De asemenea, rezultatele arată că, deşi companiile au progresat în procesul de integrare a IA, acestea se află în etape diferite de implementare. În timp ce 17% sunt de-abia în faza de evaluare a opţiunilor privind zonele de implementare a IA şi 26% sunt în etapa proiectelor pilot, 67% dispun de o persoană dedicată care gestionează acțiunile necesare adoptării IA în interiorul organizaţiei. Per ansamblu, 62% dintre angajaţi au un sentiment pozitiv față de integrarea inteligenței artificiale.
„Organizaţiile au parcurs mult din itinerariul IA și ne aşteptăm ca ritmul de adopţie să se accelereze în 2018. Obiectivul aspiraţional al inteligenţei artificiale este de a introduce inteligenţă în maşini, care se bazează pe un volum mare de date și informații care trebuie prelucrate. În Romania, mai apare o provocare datorită lipsei de organizare și de management al datelor.
În plus, liderii ar trebui să identifice o nevoie clară cu care se confruntă şi apoi să analizeze dacă tehnologia ar putea să rezolve problema respectivă. Acest lucru se poate realiza doar cu sprijinul specialiștilor, care pot identifica oportunităţile si beneficiile folosirii inteligenţei artificiale în afacerile lor”, conchide Carmen Adamescu.
UVTerra s-a lansat în Bucureşti
Universitatea de Vest din Timișoara a lansat UVTerra la București, comunitatea alumnilor care duc în lume spiritul performanței și al excelenței definitoriu pentru mediul academic în care s-au format. Evenimentul a reunit în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, exponenţi ai mediilor universitar, economic, ştiinţific, cultural şi diplomatic, ai Academiei Române, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Educaţiei Naţionale (foto UVT).
Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Noi la Timișoara suntem conștienți de un lucru: într-o globalizare a educației, miza este una internațională, nu una națională. Prezența noastră la București prin diverse proiecte dorim să reprezinte o injecție de forță, de parteneriate, de susținători care să ne fie aproape în drumul nostru spre vest, pentru că, dacă în jurul Clujului trasăm un cerc, suntem tot în România, ca bază de recrutare. Însă, în jurul Timișoarei putem trasa doar un semicerc pentru a rămâne în țară. Acest neajuns îl putem valorifica prin oportunitatea transcenderii acestui cerc dincolo de granițe. De aceea, ne dorim să fim pentru Balcanii de Vest o punte în domeniul educației. Ne dorim ca în următorii ani să devenim un pol de cyber security. Comprehensivitatea, complementaritatea Universității ne dă forță, pentru că în educație trebuie să existe cunoștințe interdisciplinare, nu doar foarte specializate”.
Parteneri, membri ai comunităţii academice timişorene distinşi cu titlul de doctor honoris causa, colaboratori au evidenţiat experienţe proprii, conexiuni, permanenţe intelectuale şi afective.
Ligia Deca, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială:. „Universitatea de Vest este deosebit de puternică științific, academic, din punctul de vedere al rețelelor de colaborarea pe care le-a construit, dar ceea ce ne uneşte pe toți cei care suntem aici este mai degrabă sentimentul de cultură, de apartenență la comunitatea academică”.
Laurențiu Ștefan, consilier prezidențial: „Societatea noastră are nevoie de o scară adevărată de valori. Am simțit că toate acele valori în care credeam le regăsesc la Timișoara și le regăsesc aici, pentru că Timișoara este în această seară aici. E vorba de deschidere, de competiție, performanță, merit, dialog, de acceptare a celuilalt, foarte multe lucruri care sunt prinse în același loc, de aceea am fost extrem de onorat că s-a materializat acest proiect al meu de a deveni titular cu acte în regulă al Universității”.
Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român: „Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră în calitate de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara. Este o onoare deosebită pentru mine să dețin acest titlu și am acceptat să fiu alături de Universitate pentru că în orice colaborare pe care am avut-o, responsabilii de la Timișoara au fost devotați și profesioniști în tot ceea ce fac. Sunt oameni responsabili. De asemenea, faptul că au acceptat o propunere venită din cadrul Universității de a acorda și o bursă de studii care să poarte numele meu în calitate de primul cosmonaut al României, și care este finanțată privat de o firmă puternică, constituie de asemenea un element în plus să colaborăm cu cei de la Timișoara”.
Acad. Nicolae-Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN – HH), manager al proiectului ELI-NP, a reliefat colaborarea de foarte înalt nivel ştiinţific pe care infrastructura celui mai puternic laser pus în operă până acum, în construcţie la Măgurele, o desfăşoară cu specialişti ai Facultăţii de Fizică de la UVT.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, a apreciat că termenii definitorii pentru UVT sunt „viziune şi consecvenţă”.
Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat, în calitate de doctor honoris causa al UVT, a elogiat spiritul universitar creativ, atmosfera de mare emoţie din spaţiul academic timişorean.
UVTerra este platforma online deschisă absolvenților indiferent din ce an ai Universităţii de Vest: www.uvterra.uvt.ro; alumni@e-uvt.ro. Aici sunt promovate afaceri lansate de absolvenţi, evenimente, informaţii de interes comun, oportunităţi de carieră, căutări şi posibilităţi de finanţări pentru proiecte din comunitate etc.
Premiile Senatului Universității din București
Premiile Senatului Universității din București (selecție făcută de cei 119 membri), la prima ediție, răsplătesc performanțe în cercetare și implicare civică ale membrilor comunității academice:
Profesorul anului – conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie;
Cel mai inovator program universitar/post-universitar – master ,,Dezvoltare teritorială inteligentă”, Facultatea de Geografie;
Alumnus-ul anului – Cristopher Teodor Uglea, Facultatea de Istorie;
Cea mai bună teză de licență – Andrei-Nicolae Popa, Facultatea de Științe Politice, ,,Controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații”, conducător științific prof. univ. dr. Marian Zulean;
Cea mai bună disertație de masterat – Anca-Maria Pănoiu, Facultatea de Litere, CESI, ,,Muzeul naiv: priviri asupra identității”, conducător științific lector univ. dr. Laura Marin;
Cea mai bună teză de doctorat – Roxana Marin, Facultatea de Științe Politice), ”A Descriptive Inquiry into the Local Political Elites of East-Central Europe. A Comparative Approach of Tecuci (Romania), Česká Lípa (The Czech Republic), Oleśnica (Poland), Gyula (Hungary), Levice (Slovakia), and Tarvovishte (Romania)”, conducător științific prof. univ. dr. Ioan Stanomir;
Autorul/proiectul/echipa de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate – Olimpiada de lingvistică, conf. univ. dr. Adina Dragomirescu, asist. dr. Roxana Magdalena Dincă, asist. dr. Valentina Cojocaru, Departamentul de lingvistică al Facultății de Litere și ”Development of the theory of the dynamic context by analyzing the role of the aridization in generating and amplifying the regressive phenomena from the territorial systems”, Daniel Peptenatu, Facultatea de Geografie;
Cel mai prestigios articol/cea mai prestigioasă publicație – Alexandru Babeș, „Photosensitization of TRPA1 and TRPV1 by 7 – dehydrocholesterol: implications for the Smith – Lemli – Opitz syndrome”, 3 autori din universitate – Alexandru Babeș, Cosmin I. Ciotu; Tal Hoffman, Tatjana I. Kichko; Tudor Selescu; Cristian Neacșu; Susanne K.Sauer; Peter W. Reeh; Michael J.M. Fischer, Facultatea de Biologie;
Angajatorul anului – compania Bitdefender.
Prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din București: ,,O universitate ca a noastră, o universitate de cercetare avansată, trebuie să își premieze valorile. Investiția în talente, în performeri, sursele cele mai bune de inovație, de creativitate, de progres științific și tehnologic, este cea mai rentabilă și este o condiție esențială a dezvoltării organizațiilor moderne. Îi premiem astăzi pe cei care au schimbat, schimbă și vor schimba în bine universitatea noastră, lumea academică și, prin ea, România”.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru (foto http://bit.ly/2kPnEzE), rectorul Universității din București: ,,Doar într-o instituție care funcționează bine poate să fie prezentă excelența și recunoașterea meritocrației. Noi toți, cei care lucrăm în învățământul superior, ne-am dori ca aceste mici insule de normalitate, de stabilitate și de recunoaștere corectă a meritelor să poate fi extinse într-un arhipelag mai mare și, de ce nu, ca întreaga societate românească să fie influențată de ceea ce este bine, de ceea ce este adevărat, corect și frumos”.
Premiile constau în granturi utilizabile pentru achiziție de echipamente de cercetare, cărți, soft-uri, mobilități academice etc.
INACO la Bruxelles: România este chemată să creeze consilii naționale pentru productivitate până la data de 20 martie 2018 alături de celelalte state membre
Echipa INACO s-a deplasat la Bruxelles, în perioada 21-23 noiembrie, într-o misiune economică, un adevărat tur de forță maraton în contactul cu instituțiile europene, pentru internaționalizarea companiilor românești, pentru creșterea competitivității publice și private prin contribuțiile noastre la viitorul Europei. Au avut loc întâlniri oficiale:
- la Comisia Europeană, cu comisarul Corina Crețu;
- la Parlamentul European, cu europarlamentarii Theodor Stolojan, Daniel Buda, cu Bogdan Ciobanu, policy adviser pe antreprenoriat și IMM-uri la DG Connect, cu Silviu Iubitu de la Asociația Municipiilor și cu Dick Rosche, fostul ministru al Irlandei pentru afaceri locale și mediu, dar și fost ministru al integrării europene;
- la Reprezentanța României la UE, cu ambasadoarea Luminița Odobescu și echipa sa tehnică;
- la Comitetul Economic și Social, cu ministrul pentru afaceri europene Victor Negrescu pentru lansarea Ghidului Președinției României a Consiliului European.
Una dintre temele cheie discutate ține de recomandarea UE pentru statele membre de a crea un sistem de autorități responsabile de monitorizarea evoluțiilor în materie de competitivitate, respectiv de creștere a productivității, până la data de 20 martie 2018. Inițial au fost denumite „consilii naționale de competitivitate”, acum „consilii naționale de productivitate/CNP”. În prima parte a anului 2019 urmează să fie publicat de către Comisia Europeană un raport intermediar privind progresele înregistrate în crearea acestor organisme.
Consiliile de competitivitate au ca principale obiective: - elaborarea de analize/expertize INDEPENDENTE, în special în ceea ce privește evaluarea performanțelor în productivitate și competitivitate, precum și a politicilor cu impact asupra acestora (ex.: politica de susținere a inovării, de reducere a rigidităților pe piețele forței de muncă și de produse, de creștere a nivelului de calificare/dezvoltare a competențelor etc);
- furnizarea de informații relevante și expertiză referitoare la mecanismul de stabilire a salariilor la nivel național;
- monitorizarea implementării politicilor de competitivitate și de productivitate;
- evaluarea principalelor provocări în materie de politici și formularea de recomandări de politică, inclusiv privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice de țară adresate statelor membre în contextul semestrului european.
Economia este supraturată
Ritmul galopant al inflației din ultimele luni ar putea determina Banca Națională a României să majoreze dobânda de politică monetară la 2% chiar la ședința din 8 ianuarie, potrivit Economica.net.
Din fericire, măsura de majorare a dobânzii nu va fi dublată de un deficit de lichiditate, fapt care va ajuta indicele ROBOR la 3 și 6 luni să se mențină ușor peste nivelul dobânzii de politică monetară. În privința cursului de schimb, analiștii se așteaptă ca fluctuațiile să nu depășească 4,7 lei pentru un euro anul viitor.
De asemenea, prețurile de consum s-au majorat cu 3,2% în noiembrie 2017 comparativ cu aceeași lună de anul trecut, iar inflația în creștere va afecta încă și mai pronunțat cursul de schimb și dobânzile. Inflația a înregistrat în noiembrie cel mai ridicat nivel din august 2013, când a fost 3,67%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În acest sens, primele „victime” ale creșterii inflației peste așteptări sunt dobânzile și cursul de schimb, potrivit sursei amintite. Creșterea economică la trei trimestre a fost de 8,8%, în timp ce consumul a crescut cu 13,3%. Ionuț Dumitru apreciază că deficitul de cont curent a depășit deja un miliard de euro pe luna, ceea ce înseamnă un nivel record în 2018, de 12 miliarde de euro. După cum explică economistul șef al Raiffeisen Bank, nivelul este îngrijorător deoarece finanțarea acestuia nu mai este atât de sănătoasa ca în trecut. Cu toate acestea, Dumitru vede fluctuația cursului de schimb în 2018 între 4,65 si 4,7 lei pentru un euro.
În aceeași măsură, Ciprian Dascălu are un interval similar: între 4,6 și 4,7 lei pentru un euro. Cu toate acestea, creșterea economică este anticipată de guvern pentru 2018 la 5,5%, mai mică decât cea de anul acesta și include componența de incertitudine legată de curs, dobânzi și inflație. Comisia Națională de Prognoză vede o inflație de 2,6% la sfârșitul anului 2018 și o medie anuală de 3,1% și un nivel al cursului de schimb mediu de 4,55 lei, mai precizează sursa citată. Rata inflației pentru finele lui 2017, de 2,2% a fost deja cu mult depășită.
INS anunță creșterea PIB în termeni reali cu 2,6% în trimestrul III 2017 față de trimestrul precedent
Institutul Național de Statistică anunță că în trimestrul III al anului în curs produsul intern brut a fost în termeni reali mai mare cu 2,6% față de trimestrul precedent. Creșterea este semnificativă comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2016: 8,8% pe seria brută, 8,6% pe seria ajustată sezonier.
Pe primele nouă luni ale acestui an, PIB a crescut cu 7,0% față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2016. Această creștere a PIB se datorează tuturor ramurilor economiei, dintre care aport mai important au avut industria (+1,8%, pondere 23,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 7,6%), comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (fiecare +1,6%, pondere 18,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 8,7%), agricultură, silvicultură, pescuit (+1,1%, pondere 4,9% la formarea PIB, volumul de activitate majorat 24,3%), activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative, activități de servicii suport (+0,7%, pondere de 7,1% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 9,8%). Aceeași creștere, sub aspectul utilizării PIB, a fost facilitată de cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populației (volum majorat cu 9,7%, contribuție +6,1% la creșterea PIB), formare brută de capital fix (volum majorat cu 3,8%, contribuție +0,8% la creșterea PIB). În sens negativ a acționat exportul net, al cărui volum comparativ a fost -0,6%, din cauza creșterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri și servicii, corelate cu creșterea mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (10,8%).
Laureaţii speranţei academice 2017
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în parteneriat cu ARCUB a acordat titlul de Laureat al speranţei academice 2017 unor studenți din universități bucureștene „care au demonstrat prin realizări remarcabile faptul că sunt creativi și inovatori atât în domeniul științelor umaniste, cât și în cel al științelor exacte”. Iniţiativa decernării acestui titlu a fost lansată cu ani în urmă de profesorul şi actorul Adrian Titieni, actualmente președinte onorific al UNATC, în ideea potrivit căreia creativitatea nu aparţine numai artiştilor, ci se poate manifesta în orice domeniu şi merită recunoaştere. Reafirmând această idee în deschiderea galei laureaţilor din acest an, conf. univ. dr. Nicolae Mandea, rectorul UNATC, a reiterat beneficiul pe care-l aduce societăţii creativitatea văzută ca un bun comun. În context, a salutat noua prevedere fiscală potrivit căreia, din 2018, universităţile pot primi sprijin financiar din partea administraţiei publice locale.
Laureaţii speranţei academice 2017 sunt:
– Dragoș Paul Mihai – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, doctorand al Facultății de Farmacie, pentru cercetare inovativă în domeniul biofarmaceutic, pentru „dezvoltarea de medicamente noi adresate diverselor patologii neurologice și neuropsihiatrice”;
– Irina Rădulescu – Universitatea Naţională de Muzică, masterandă la clasa de percuție a profesorului Alexandru Matei și la clasa de muzică de cameră a profesoarei Verona Maier, solist și membru al unor ansambluri de percuție sau orchestre din țară, colaborator al Filarmonicii „George Enescu” și al Operei Comice din București, membru al Orchestrei Naționale de Tineret conduse de Christian Mandeal;
– Ioana Corina Fugaru, Marina Aurelia Antonescu – Universitatea din București, masterande la Facultatea de Geografie, componente ale echipei proiectului EFdeN al Asociației Solar Decathlon București, realizatoarele studiului climatic pentru competiția internațională „Solar Decathlon Middle East 2018” din Dubai;
– Anca Florina Bonciu – Universitatea din Bucureşti, masterandă la Facultatea de Fizică în fizica materialelor avansate și nanostructuri, activează în cercetare la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației;
– Iulian Octavian Pîrvulescu – Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, masterand la Facultatea de Pompieri în managementul situațiilor de urgență”, autor al lucrării „Creșterea securității la incendiu a personalului de intervenție prin utilizarea sistemelor moderne de intervenție. Studiu în domeniul roboticii”;
– Mihai Nan – Universitatea Politehnica din București, masterand la Facultatea de Automatică și Calculatoare, programul Artificial Intelligence, autor al lucrării de licență „Algoritmi pentru implementarea jocurilor cu mai mulți utilizatori” considerată o lucrare de excepție;
– Daniel Oprea – Universitatea „Hyperion”, anul III Imagine de film și televiziune, interesat de estetica cinematografică și de noile formule în abordarea imaginii de film, are experiență profesională în scurt și lung-metraj și în film documentar;
– Andrei Popa – Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative, anul I la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate, locul I la competiția de design Nescafe Alegria 2017;
– Andrei Avădănei – Universitatea „Titu Maiorescu”, anul III la Facultatea de Informatică, președintele ONG-ului Centrul de Cercetare în Domeniul Securității Informatice din România, peste 10 ani de experiență în IT și Cyber Security, premiat la peste 60 de concursuri internaționale și naționale de dezvoltare web și software, algoritmi și securitate;
– Ovidiu Stoian – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, preocupări artistice, mai ales în domeniul muzicii;
– Andreea Ciocîrlan (foto UNATC) – UNATC, absolventă de Regie Teatru, numeroase premii la festivaluri naționale cu spectacolul „Ei, și?”, după „Improvizație la Alma” de Eugène Ionesco;
– Eugen Dediu – UNATC, anul III Regie Film, Premiul Președintelui Uniunii Cineaștilor din România la Festivalul Internațional de Film Studențesc „CineMAiubit”, pentru filmul „A Short Film About Voyeurism”, regizor al mai multor filme de ficține nominalizate la festivaluri de profil, autor de eseuri, recenzii cinematografice, proză scurtă.
„Dezvoltarea economică nu este un cadou”
„Dezvoltarea economică nu este un cadou”, spunea prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, subliniind faptul că deși avem un avans economic spectaculos, nu avem creștere a nivelului de trai pe măsură, dar nici o dezvoltare a economiei reale corespunzătoare ritmului de creștere economică. La originea acestei discrepanțe stau mai mulți factori: unii țin de modul în care sunt construite politicile economice, alții țin de modul în care mediul de afaceri răspunde acestor politici. Apa curge de sus în jos, așa că vă propun să facem o analiză economică plecând de la modul în care Guvernul își face planurile pe anul 2018.
Proiectul de buget pe 2018, așa cum a fost adoptat de către Guvern și înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, este construit pe o Fundație promițătoare, dar totuși purtătoare de un grad mare de incertitudine. Guvernul estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), ceea ce este un avans în scădere față de estimarea inițială de 6,1% realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP). „Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată”, susținea vicepremierul Marcel Ciolacu. Totodată, estimarea guvernului cu privire deficitul bugetar pare să alunge temerile de depășire a cotei de atenție: un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, un deficit ESA de 2,96% din PIB, cu încadrare astfel în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Potrivit proiectului de buget pentru 2018, inflația medie va fi de 3,1%, (BNR estimează o inflație de 3,2% pentru finalul anului 2018), iar cursul mediu de schimb pe care mizează guvernul este de 4,55 lei pentru un euro (în timp ce luna noiembrie 2017 aducea nivelul record de 4,6551 lei/euro). În anul 2018, cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Guvernul prognozează un număr al șomerilor de 351.000 de persoane și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3% din PIB”, se arată în proiect. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.
O decadă cu bune și rele
Experiența României pe parcursul celor zece ani de la aderarea la UE creează o reală oportunitate de a analiza și a trage unele concluzii.
Evit să mă situez la extremitățile analizei, adică fie la polul beatitudinii aniversare, fie la polul euroscepticismului exacerbat, deși aceste două situări par a fi preponderente în momentul actual.
Voi încerca să prezint un punct de vedere strict personal, punând accentul pe reliefarea unor aspecte mai puțin sau deloc discutate, dar pe care ar trebui să le conștientizăm eliminând orice tentă manipulatorie sau politicianist-electorală.
Analiza pleacă de la un adevăr de necontestat, acela al necesității vitale, concret istorice a României de a adera la UE, considerată a fi singurul pilon de sprijin în procesul de redesenare a arhitecturii economiei și societății românești în condițiile dificile ale ieșirii din comunism, dar și ca o garanție a păstrării integrității teritoriale în condițiile geopolitice și iredentiste actuale.
Rezultă că, în niciun caz, nu se pune problema apartenenței noastre la UE, ci doar cea a modului cum a evoluat și cum s-a valorificat această apartenență pe parcursul celor zece ani.
Dacă am cuantifica în plan economic rezultatele pozitive ale aderării de la 1 la 10, după părerea mea, România nu poate trece de 5. Consider că nu am valorificat mai mult de atât avantajele aderării și din motivele, pe care le structurez astfel:
Acad. Eugen Simion, doctor honoris causa al Universității „Titu Maiorescu”: „Viitorul criticii literare în societatea tehnologizată”
Universitatea „Titu Maiorescu” din București a acordat titlul de doctor honoris causa academicianului Eugen Simion, președintele Academiei Române în perioada 1998-2006, președintele în prezent al Secției de filologie și literatură a Academiei Române, directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Fără a-și estompa cadrul și forma, ceremonia a ieșit din rutina unei astfel de solemnități prin anvergura personalității și operei profesorului Eugen Simion, ca și prin interesul declanșat de evenimentul ca atare în lumea științifică și socio-economică, dovadă fiind prezența academică, universitară, ecleziastică și organizațională și mesajele din țară și din spațiul global.
Rectorul universității maioresciene, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, a adresat cuvântul de deschidere.
Esențial pentru laserul de la Măgurele: un parc științific deschis către industrie
Cel mai mare laser din lume – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) – care se construiește la Măgurele are nevoie de o zonă corespunzătoare dedicată cercetării, transferului unor rezultate către industrie, perfectării businessului high-tech. Cerința e stringentă și a reprezentat esența dezbaterii care a reunit Asociația „Măgurele Science Park”, Consiliul Județean Ilfov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Primăria Măgurele, precum și alte institute de cercetare, universități, Academia Română, companii economice, instituții bancare.
Acad. Nicolae-Victor Zamfir: „Cercetătorii și firmele de înaltă tehnologie au nevoie de dialog”
Acad. prof. dr. Nicolae-Victor Zamfir, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și manager al proiectului ELI-NP, ne oferă o caracterizare a ecosistemelor de tipul celui prefigurat în zona laserului de la Măgurele: „Peste tot în lumea civilizată, odată cu cercetarea, s-au dezvoltat aceste aglomerări de firme de înaltă tehnologie, pentru că și cercetătorii, și cei din industria de înaltă tehnologie au nevoie de dialog. Dialogul trebuie să fie permanent, de aceea se face o aglomerare, ca ei să se întâlnească la seminarii științifice, la work-shop-uri, or acest lucru se întâmplă numai dacă sunt localizați împreună”.
Prezentare de carte: „România în zodia Cocoșului de foc”
Autor : Mircea Coșea
Editură: Editura Fundației România de Mâine
Colecția Probleme economice fundamentale – Studii și Eseuri Economice
România are un stat autoritar mai mult decât trebuie, iar în unele momente și în unele domenii are un stat incompetent – îmi spunea recent, în dialogul ProfitLive, profesorul de economie Mircea Coșea. Îl provocasem pe profesor să prezentăm ultima sa apariție editorială, „România în zodia Cocoșului de foc”, eveniment petrecut în cadrul Târgului Gaudeamus. Dar discuția pe baza cărții domniei sale s-a transformat cătinel-cătinel într-o adevărată analiză economică a prezentului, pe baza dinamicii anului 2017.
Cartea este o colecție de judecăți de valoare ce merită cunoscute, dacă nu neapărat și îmbrățișate, dar esența analizei lui 2017 stă în ideea că „drumul României de la creștere economică la dezvoltare este barat de inegalitatea distribuirii veniturilor, dar nu prin politici sociale discriminatorii, ci pur și simplu prin fraudă și corupție, ca urmare a funcționării economiei noastre «de piață» pe baza relațiilor de clientelism politic”, așa cum chiar profesorul Coșea notează.
„ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST” ȘI „ZIUA ECONOMIȘTILOR”
Ca în fiecare an, și în 2017, la 23 noiembrie, s-a sărbătorit „ZIUA ECONOMIȘTILOR” și „ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST”.
Aula Magna a Academiei de Studii Economice București a fost gazda tradiționalei manifestări care a reunit reprezentanți ai Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), ai Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), ai Academiei de Studii Economice (ASE) , ai Societății Române de Statistică (SRS), precum și parlamentari, miniștri, oameni de afaceri din diferite sectoare de activitate și studenți.
Pentru marcarea și evidențierea rolului economiștilor în toate sectoarele de activitate au rostit alocuțiuni:
- Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, președinte AFER;
- Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN, președinte AGER;
- Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE, președintele Senatului universitar al ASE București;
- Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE, prim-vicepreședinte SRS.
Un moment deosebit în cadrul manifestării l-a constituit Festivitatea de acordare a distincțiilor:
- Excelență pentru întreaga activitate;
- Cea mai bună carte din domeniul economic;
- Cel mai bun articol publicat într-o revistă din domeniul economic;
- Membru de onoare al AFER.
O evidențiere distinctă a constat în prezentarea celui de al douăzecilea volum al seriei „România. Starea economică, autor Prof. univ. dr. Constantin Anghelache”
Ziua Economiștilor și Ziua Universitarului Economist s-a încheiat cu desfășurarea lucrărilor Forumului AFER pe tema: „Probleme majore actuale și de perspectivă ale sistemului economico-social al României”.
În cadrul Forumului AFER au fost abordate teme cum ar fi:
- Dezvoltarea economică și finanțarea investițiilor (sala Virgil Madgearu);
- Educație și cercetare (sala Rotunda);
- Mediu și agricultură, siguranță și securitate alimentară (sala de consiliu Rectorat);
- Demografie și sănătate (sala Constantin Bărbulescu).
Apariție editorială șoc – România 2017 – Starea economică la un deceniu de la aderare
Ciclul de lucrări România. Starea economică, lansat în anul 1998 își are geneza în dorința autorului de a așterne pe hârtie și a imortaliza gândirea proprie cu privire la evoluția social-economică a țării noastre. S-au scurs 19 ani, concretizați în 20 de volume în care, prin analiză bazată pe datele oficiale reale și capacitatea de interpretare, am așternut pe hârtie numai ceea ce am considerat că este semnificativ și relevant cu privire la evoluția social-economică a României. Drumul nu a fost ușor, de multe ori m-a bântuit gândul că ar fi bine să fie ultimul volum adus pe piață. Știu că lucrarea, în cei nouăsprezece ani de până acum, a fost primită pe piață cu interes. Mediul academic, de cercetare sau alte persoane cu înaltă pregătire economică mi-au transmis gânduri bune, acestea fiind încurajatoare și „vinovate” de faptul că nu am oprit munca, concretizată, an de an, într-un nou volum. Acum apare volumul cu numărul douăzeci, adus la zi, după multă trudă, ambiție și chibzuință.
Prin competența Bibliotecii Naționale a României, lucrările publicate până în prezent se află în biblioteci de renume mondial, majoritatea asociate marilor universități ale lumii. Volume ale lucrării au fost primite cu interes, printre altele, de: Bayerische Staatsbibliothek – München, Germania, Harvard College Library, SUA, Stanford University Library, SUA, Cornell University Library – Ithaca, USA, Indiana University – Bloomington, SUA, The British Library – London, Marea Britanie, University of Chicago Library – Chicago, SUA, University of Pittsburgh, SUA, HathiTrust Digital Library – Ann Arbor, SUA, Bibliothèque et Archives nationales du Québec – Montreal, Canada, Oxford University, Marea Britanie, University of Illinois, SUA, Library of Congress – Washington, SUA sau University of California – Los Angeles, SUA.
„Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”
În perioada 23-25 noiembrie 2017, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a organizat conferința internațională intitulată „Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”. Ediția din acest an, cea de-a VII-a din seria conferințelor dedicate lui Dimitrie Cantemir, a reprezentat un nou prilej de punere în valoare la cel mai înalt nivel a geniului marelui cărturar român Dimitrie Cantemir.
În plus, această manifestare științifică deschide șirul evenimentelor organizate de către Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918-2018). Până în decembrie 2018, în cadrul universității se vor organiza o serie conferințe științifice naționale și internaționale care vor celebra marele eveniment, punând în valoare contribuția operei și vieții lui Dimitrie Cantemir la înfăptuirea celui mai înalt deziderat al poporului român.
De-a lungul celor 27 de ani de existență, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și-a propus drept misiune recunoașterea europeană a marelui cărturar Dimitrie Cantemir. Pe lângă organizarea de manifestări științifice cu răsunet național, european și internațional, se evidențiază două remarcabile realizări ale fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, profesor universitar doctor Momcilo Luburici și profesor universitar doctor Corina Adriana Dumitrescu.
Prima realizare este așezarea în iulie 2014 a bustului lui Dimitrie Cantemir la sediul Academiei din Berlin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin, iar cea de-a doua, în octombrie 2012, inaugurarea Bibliotecii de carte românească „Dimitrie Cantemir”, în cadrul Centrului Spiritual Român din Bruxelles.
Prin tematica abordată, conferințele organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” evidențiază spiritul enciclopedic al lui Dimitrie Cantemir și influența majoră avută în epocă, dar și în posteritate, precum și relevanța actuală a acestei personalități, în calitate de punte între civilizații („Opera lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergenței civilizațiilor”, 2016; „Dimensiunea enciclopedică și universală a operei lui Dimitrie Cantemir”, 2012). Seria conferințelor Dimitrie Cantemir organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” ilustrează eforturile contemporane de cunoaștere și cercetare a operei marelui cărturar și a modului în care aceasta a fost valorificată în cultura românească din ultimele trei secole.
Surprizele lui 2018
Printre surprizele economice și fiscale pe care 2018 le va aduce, se află una importantă și relativ ignorată. Numele acesteia este GDPR, General Data Protection Regulation și se referă la Regulamentul 679/2016 emis de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, adoptat la 27 Aprilie 2016, publicat pe 4 Mai 2016 cu termen de aplicare 25 mai 2018, care înlocuiește și abrogă Directiva 95/46/CE și implicit Legea 677/2001.
Regulamentul impune un set unic de reguli care se referă la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Cresc drepturile persoanelor fizice și implicit cresc și obligațiile celor care operează cu aceste date. Printre noutățile pe care GDPR le aduce se numără: creșterea nivelului de transparență față de persoana vizată, responsabilizarea operatorului față de modul în care colectează și prelucrează date cu caracter personal, garanții specifice pentru a proteja viața privată a minorilor în special în mediul online, consolidează drepturile persoanelor vizate și introduce noi drepturi, introduce sancțiuni severe pentru operatorii care nu-l respectă.
Sunt câteva perspective din care eu privesc acest regulament. Prima este perspectiva mea personală de individ ale cărui date sunt colectate, stocate și prelucrate. Am văzut de curând povestea lui Edward Snowden. Filmul este bazat pe o poveste reală descrisă în documentarul Citizenfour din 2014. Bănuiam că astfel de lucruri se întâmplă, dar nu mă gândeam că la această scară și în teritorii în care NSA nu are teoretic nici un fel de jurisdicție. Sigur, un astfel de regulament, nu va împiedica acest gen de autorități să colecteze date despre orice persoană într-un mod justificat. Poate, cel mult, le va face ceva mai responsabile cu privire la scara la care fac acest lucru. După ce am văzut filmul, m-am gândit ceva mai atent la datele mele personale și am realizat ușurința cu care dădeam dreptul unor companii să le colecteze și să le folosească. De la Facebook la Mega Image, aproape toate companiile și uneori chiar și persoane fizice colectează și prelucrează date personale într-o varietate de moduri.
A doua perspectivă este cea de business. Orice afacere are nevoie de astfel de date pentru ca sa funcționeze. Câte date colectează, cum sunt acestea folosite, cum sunt acestea stocate, dacă și cum sunt transferate către alte companii, sunt câteva subiecte care nu sunt transparente în marea majoritate a cazurilor. Există uneori termeni și condiții, care sunt prea lungi pentru a fi citiți în totalitate și în multe situații consimțământul este aproape implicit, fie sub forma unei bife, fie un simplu reply sau continuarea unei activități. Din ce în ce mai multe companii folosesc datele pentru profilarea ta. Un client bine profilat este o mină de aur pentru un marketer. Auzim adesea de furturi de date de la companii mari. Ținând cont de toate acestea și privind dintr-o perspectivă strategică, cred că e nevoie de un grad mai mare de responsabilizare a afacerilor care colectează și folosesc date personale.
Omul potrivit la locul potrivit
În ultimele luni, a avut loc, în Federația Rusă, o avalanșă de schimbări ale guvernatorilor de regiuni, anticipând, în mod neobișnuit, alegerile de rutină, din septembrie 2018, care ar fi trebuit să le decidă soarta. Neobișnuita procedură de înlocuire masivă a guvernatorilor, precedată de demisii sau demiteri precipitate (în primele 14 zile au fost înlocuiți 11 guvernatori), suscită comentarii, dând naștere și unor versiuni neconcordante cu explicațiile date de către purtătorul de cuvânt al președinției, precum că motivul de bază al schimbării celor în cauză ar fi necesitatea accelerării procesului de modernizare a administrațiilor regionale.
Înlocuirea guvernatorilor în funcție cu cadre proaspete, în marea lor majoritate tinere (Aleksandr Țâbulski, noul guvernator al regiunii Nenețk, are 38 ani), este pusă de către unii comentatori în seama dorinței Kremlinului de a înnoi aparatul de stat anchilozat de prea mult conservatorism, iar de către alții în seama, mai ales, a dorinței personale a președintelui Vladimir Putin de a-și planta în teritoriu oameni siguri, devotați. În opinia unor observatori, „rotația” cadrelor are drept scop îndepărtarea din funcție a demnitarilor care, prin performanțe sau comportament, ar putea avea un rating public scăzut, de natură să compromită, în perspectiva alegerilor din primăvara anului 2018, imaginea președintelui ca protector (vezi Moskovskii Komsomoleț, din 28 septembrie 2017). Nu au lipsit nici încheierile mai exotice, cum au fost și cele ale guvernatorului demisionar Ramazan Abdulatipov, din Daghestan, precum că aceasta este o încercare „de a tunde iepurii în timp ce fug” sau că „decizia președintelui țării nu a fost luată fără voia atotputernicului Alah” (vezi Kommersant”, din 29 septembrie 2017).
O lume în căutarea paradigmei rezonabile
Bilanț 2017, perspective 2018
Un istoric american observa că, pentru multă lume, ultima jumătate de secol apare ca fiind cea mai interesantă din istoria omenirii. Interesantă neînsemnând neapărat și fastă. Dar o lume bogată în evenimente și schimbări, încărcată de probleme și sfidări, asaltată de întrebări și solicitată tot mai des să opteze între alternative. Universitarii francezi Bertrand Badie și Dominique Vidal, renumiți exegeți consacrați ai fenomenului internațional, și-au intitulat, de altfel, cea mai recentă carte a lor despre lumea „la zi” „În căutarea alternativelor. Starea lumii în 2017”.
Anul 2017 i-a pus în fierbere pe majoritatea observatorilor vieții politice din lumea dezvoltată, prin avalanșa de evenimente mai puțin previzibile prăvălită asupra lor: venirea la putere în SUA a lui Donald Trump și mai ales contextul deosebit al alegerii sale; creșterea influenței Frontului Național în Franța, contracarată de ascensiunea unui partid – Republica în marș și a unui om politic – Macron, la care nimeni nu se aștepta să vină; suita de crize politice și economice care include mai ales state emergente precum Venezuela sau Brazilia. Din enumerarea autorilor francezi lipsesc, după cum se poate vedea, Brexitul și în general marile probleme ale Europei din Catalonia pană în Ucraina, dar mai ales la nivelul viitorului Uniunii Europene, dar și problemele Orientului Mijlociu, zonei Asia-Pacific etc. Fapt este, constată autorii menționați, că „din ce în ce mai mult, sistemele și elitele de la putere sunt supuse discreditării sau chiar respingerii din partea cetățenilor pe care îi guvernează”. De aici, necesitatea imaginării de alternative la situație și posibilele evoluții cărora trebuie să li se aplice corective sau chiar traiectorii noi, pentru a nu deveni și mai preocupante. Căci „factorii de blocaj” devin tot mai influenți, și ei exprimă – între altele – triumful gândirii unice (care, multiplicată, este… „altele” decât cea comunistă de până mai ieri), conservatorismul claselor politice, avântul populismului (și practica ieșirii „în stradă” pentru „schimbare”), deprecierea marilor instituții multilaterale (începând cu ONU și componentele sistemului, continuând cu NATO și UE ș.a.m.d.), opoziția crescândă a lobby-urilor și multinaționalelor la reforme și, în sfârșit, desigur, căci altfel nu se putea: corupția.
Toate aceste sfidări, ca și altele, neamintite aici, au dus la apariția unor „prime experiențe fragile” de alternative (cum le numesc, mult prea eufemistic, autorii citați): „primăverile arabe”, politicile Chinei, experimentele din țări ale Americii Latine, apariția lui Trump, aventura Brexit, semnele de schimbare din Germania. Iar pe un plan mai larg, „neonaționalismul” – numit în fel și chip: nativism, suveranism, indigenism, identitarism etc., etc. – care se întâlnește din Nordul dezvoltat (începând cu SUA) și până în Sudul fost „lumea a treia” (pentru că nu mai este solidar). Asistăm însă, în continuare, și la ascensiunea dreptei radicale populiste în Europa, ba chiar la fenomene de „maree populistă” (precum alegerile din SUA și Franța).
„Societatea Coral Impex a dat, în ultimii 10 ani, peste cincisprezece milioane de euro la bugetul de stat”
CORAL IMPEX a câștigat licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București
Domnul Badea Alexandru (o mai veche cunoștință de-a noastră) este patronul societății Coral Impex SRL, Societatea care anul viitor împlinește 25 de ani de la înființare.
Din anul 1993 și până în prezent, Societatea Coral Impex a avut în general un parcurs constant progresiv.
În anul 2016, CREDIT INFO, în urma unor analize economice făcute pe o perioadă de 10 ani, a atribuit societății SC Coral Impex SRL, certificatul „STRONGEST ÎN ROMÂNIA”, situând-o în primele 4% cele mai puternice firme din România.
În anul 2016 Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Coface România a atribuit societății Coral Impex, calificativul „EXCELENT”.
În anii 2013, 2014, 2016, 2017 Camera de Comerț și Industrie a României a atribuit societății Coral Impex – Locul I, categoria Servicii, Activități de curățenie, Întreprinderi mijlocii; și Locul II, în anul 2015.
Societatea Coral Impex este certificată pe „Responsabilitate Socială” de către World Confederation of Businesses, din SUA.
R: Referitor la ultimele interviuri, acordate revistei „ECONOMISTUL” prin care ați făcut referire la mai multe nemulțumiri: s-a schimbat ceva în bine, s-a îmbunătățit ceva în mediul de afaceri, domnule Alexandru Badea?
A.B: În opinia mea, câtă vreme nu se va elabora o legislație clară pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, nu are cum să se schimbe ceva în bine.
CE AR TREBUI FĂCUT?
Din punctul meu de vedere, instituțiile statului abilitate în elaborarea actelor normative și legilor ar trebui să se consulte cu mediul de afaceri, prin organizarea de simpozioane pe teme diferite, astfel încât să afle direct de la cei implicați în dezvoltarea economică a țării, greutățile cu care ne confruntăm.
În urma cunoașterii realității, pot elabora legi și acte normative realiste care să conducă la o economie de piață reală, la crearea plus valorii, care în ultimă instanță ajută la dezvoltarea României.
Ce ar trebui îmbunătățit la ora actuală în sistemul legislativ, pentru ca treburile să meargă bine în România?
Sunt foarte multe de îmbunătățit. Din punctul meu de vedere, sunt trei probleme majore, dar pentru a le înțelege vă răspund un pic mai altfel… Adică, ce NU trebuie făcut.
Dacă vrei ca treburile într-o țară să meargă bine, trebuie avut grijă la trei lucruri majore:
1. Să NU creezi un cadru legislativ care să permită distrugerea mediului de afaceri și a valorilor țării;
2. Să NU distrugi învățământul pentru a nu avea absolvenți foarte slab pregătiți;
3. Să NU distrugi sistemul de sănătate, pentru a NU avea o populație bolnavă, inaptă de muncă sau fără forță fizică și intelectuală.
Dacă aceste „trei obiective NU” vor fi realizate, sută la sută economia unei țări nu va merge din rău în mai rău.
Din punctul de vedere al însănătoșirii mediului de afaceri, ce ar trebui făcut?
Multe, foarte multe lucruri ar trebui făcute și să fie bine gândite. Dezvoltarea României, va depinde foarte mult de dezvoltarea firmelor cu capital privat.
Dacă ai firme private puternice, ai stat dezvoltat; dacă nu ai firme private puternice, nu ai stat dezvoltat.
Uitați-vă la statele dezvoltate, cum ar fi SUA, Japonia, Germania, Franța, Anglia etc., și veți vedea că toate au firme private puternice cu care s-au impus pe plan mondial pe diverse domenii de activitate; de aceea s-au dezvoltat, și nu doar economic.
Priviți vă rog și spre alte state, cum ar fi Bulgaria, România, Moldova, Albania, Cuba. Nu au firme puternice care să poată ieși în afară, nu se dezvoltă; și nu doar economic.
De ce credeți că în România nu s-au dezvoltat, firmele, societățile autohtone?
Păi v-am spus de ce, pentru că nu avem legi care să promoveze și să propulseze valorile, nu mai avem modele de urmat.
Din punctul meu de vedere, statul trebuie să se îngrijească și să fie un prieten al valorilor românești și asta pentru toate domeniile de activitate, economice, culturale, sportive etc.
„Valorile României”, vor fi catalizatoare pentru întreaga economie și societate civilă din România, de aceea trebuie promovate. În acest fel, moștenirea socio-culturală și profesională lăsată generațiilor viitoare asigură dezvoltarea României.
Statul român va putea face acest lucru doar dacă ajută mediul privat să se dezvolte, pentru a avea o economie puternică. Puterea economică a unui stat generează puterea politică și culturală.
Domnule Badea, dumneavoastră până acum ați spus generalități, dar concret ce trebuie făcut?!
Personal, consider că Patronatele din România, în colaborare cu Sindicatele, ar trebui să elaboreze statutul investitorului, să nu aibă doar obligații față de stat, ci și drepturi conferite de lege.
Trebuie făcută o lege care să vină în sprijinul investitorului, astfel încât să-i faciliteze acțiunile legale întreprinse etc., etc., să-i rezolve problemele rapid, să-i asigure consiliere de specialitate prin diverse programe și întâlniri organizate, să-i asigure fonduri rambursabile pentru dezvoltare.
Aveți propuneri în acest sens?
Da, am, dar până acum nu am reușit să concretizez nimic.
Care este cauza pentru care nu s-au concretizat?
Este greu de spus… Dar pot să vă enumăr câteva propuneri. Poate că prestigioasa dumneavoastră revistă „ECONOMISTUL” ajunge și la persoane competente (adică la cine trebuie) și…. cine știe, poate vor iniția elaborarea legilor necesare economiei de piață autentice.
Dar pentru asta trebuie propuneri concrete cu care să se meargă la comisiile parlamentare.
Printre propuneri se numără eliminarea posibilității atribuirii lucrărilor „propriilor servicii” din următoarele motive:
A. Motive pentru care să nu se încredințeze în gestiune directă:
a) nu se vor face servicii de calitate deoarece, fiind instituții de stat, nu există riscul să se desfacă contractul;
b) calitatea serviciilor va fi redusă și se va duce tot în jos, deoarece nu există același interes de a presta servicii de calitate cum există la o firmă particulară, iar banii publici ai cetățenilor nu vor fi cheltuiți eficient;
c) se creează posibilitatea efectuării de lucrări neînregistrate în contabilitate („la negru”), deoarece supravegherea agenților DDD se face greu în sistemul de stat;
d) având în vedere că lucrările sunt sezoniere, personalul angajat pentru astfel de lucrări va genera cheltuieli de la buget, fără să-și justifice activitatea pe toată perioada anului;
e) nu generează profit și nu contribuie cu nimic pentru P.I.B.-ul României.
B. Motive pentru care să se scoată la licitație:
a) în urma licitației se selectează firma care are cea mai bună ofertă (preț-calitate), prin criteriul tehnico-economic;
b) se vor executa servicii calitative net superioare firmelor de stat, deoarece trebuie îndepliniți indicatorii de performanță, iar în caz contrar se desface contractul;
c) generează siguranța cetățenilor că banii publici sunt administrați bine de primărie;
d) generează profit și contribuie la bugetul de stat și la bugetul local cu sume considerabile.
Nu mai continui cu propunerile, mă opresc aici. Ce voi avea de spus, voi spune instituțiilor abilitate.
Și referitor la „STATUTUL INVESTITORULUI” ce aveți să ne spuneți?
Din punctul meu de vedere, ar trebui ca patronatele să inițieze o lege prin care INVESTITOR să fie numită persoana juridică ce a investit în România minim un milion de dolari.
Pentru că generează locuri de muncă, plus valoare prin aceste investiții, statul ar trebui să vină concret cu legi în care să fie stipulate nu doar obligațiile companiilor, ci și drepturile companiilor; dar drepturi realiste, concrete, nu doar niște fraze pe hârtie.
Ca de exemplu?
Vă dau un caz concret: o companie prestează către stat anumite servicii sau lucrări, statul nu plătește banii la termen, iar când vine scadența compania respectivă este obligată să plătească impozitele pe salarii, chiar dacă nu are bani (altfel, orice leuț cheltuit în plus, se consideră infracțiune), TVA-ul și, când este cazul, la trei luni impozitul pe profit.
Și care este „ dreptul cerut”?
Păi corect și logic este ca INVESTITOR să ai dreptul să nu plătești taxe și impozite și TVA până când statul nu achită contravaloarea serviciilor sau lucrărilor.
Și dacă prestația sau lucrarea va fi făcută de către un alt agent economic privat?
Atunci „INVESTITORUL” să fie obligat să plătească toate obligațiile către stat, la scadență.
Dar și aici ar putea fi făcută o reglementare.
Adică?
Adică statul să confere prin lege dreptul investitorului care se consideră păgubit ca în maxim 90 de zile de la acțiunea judecătorească tribunalul să se pronunțe.
Iar în litigiile cu statul, atunci când nu se face decontarea prestației la timp?
Să fie același lucru, adică în 90 de zile să fie soluționat cazul; diferența aici este că cel care se consideră păgubit în relația cu statul nu trebuie să plătească taxele, TVA-ul și impozitul pe profit.
Domnule Badea, anul trecut ați câștigat cea mai importantă licitație din țară, și anume licitația de deratizare și combatere țânțari pe Municipiul București, organizată de Primăria Municipiului București.
Da, am câștigat. Din păcate pentru bucureșteni licitația s-a ținut pe 11 august 2016 și a fost atribuită abia în 17 octombrie 2017.
Care au fost motivele!?
Este prea complicat să intrăm în detalii. Licitația a fost atribuită în urma deciziei CNSC și a Curții de Apel, care au dat câștig de cauză societății noastre.
Să înțeleg că a fost contestată?
Comisia de evaluare a anulat licitația după mai bine de șapte luni.
Pe ce motiv?
A.B: Vă rog să mă scuzați, dar nu vreau să intrăm în amănunte.
Bun, am înțeles că ați demarat serviciile pe 17 octombrie 2017. Cum merge treaba?
Din păcate nu la nivelul care noi dorim, deoarece, fiind contractul atribuit târziu, nu ni s-au mai dat toate obiectivele de deratizat și acest lucru nu este bine din punct de vedere calitativ.
Dar, exceptând acest lucru, se vede o îmbunătățire privind diminuarea vectorilor.
Categoric. În a doua jumătate a lunii decembrie 2017 vom prezenta noul program pentru combaterea vectorilor, respectând toate metodologiile de lucru, fără a depăși valoarea estimată. Am convingerea că anul viitor, din punct de vedere al infestării cu țânțari sau șobolani, bucureștenii nu vor mai suferi. Vom face lucrări de înaltă calitate, la standarde înalte. Societatea Coral Impex este una din cele mai mari firme din Europa pe acest domeniu de activitate, dar am convingerea că din punct de vedere al calității serviciilor este în primele trei locuri.
Pe ce perioadă este atribuit contractul?
Pe un an și patru luni.
Dar noi am înțeles că poate fi reziliat în anumite condiții.
Este dreptul nostru legal să terminăm acest contract în condițiile conferite de caietul de sarcini. Acest drept l-am câștigat în urma unei licitații care s-a ținut în baza unei documentații aprobate de Consiliul Local.
Vom face totul ca să demonstrăm că merităm să gestionăm acest contract, astfel încât Municipiul București să nu mai aibă probleme cu infestarea și am convingerea că, la sfârșitul contractului, Primăria Municipiului București, prin reprezentanții săi, ne vor felicita pentru seriozitatea cu care am abordat problemele și eficiența serviciilor de combatere a vectorilor.
De asemenea, societatea Coral Impex va pune la dispoziția locuitorilor din București o gamă variată de combatere și a altor vectori.
Acum, la sfârșit de an, doriți să le transmiteți ceva colaboratorilor dumneavoastră?
Da. O fac cu toată deschiderea sufletească. Multă sănătate, sărbători fericite, un AN NOU fericit și un călduros „LA MULȚI ANI”! Doresc să adresez tuturor angajaților prestigioasei reviste „ECONOMISTUL”, pe lângă urările făcute mai sus, mult, mult succes!
FSDI, între teorie și practică
Interviu cu Adrian Mitroi, analist financiar
Ce e bun înainte de toate?
Conceptul este sănătos și bun și merită toate laudele. Este un concept nou. Nu-l comparați cu alte Fonduri Suverane, care sunt fonduri de avere și de plasamente în alte piețe, speculative, bursiere, de plasamente transnaționale. Nu, este altă Mărie cu altă pălărie.
Lumea, și inclusiv cea a finanțelor publice, se profesionalizează. Astăzi conduci după principii sănătoase, de guvernanță, de măsurare a performanței, acesta era al doilea comentariu important, standarde clare pentru managementul entității ș.a.m.d. Standardul privat cu care suntem obișnuiți în managementul privat al activelor trebuie implementat cu rigurozitate cred eu și în standardul managementului public al activelor publice. Deci, din punctul acesta de vedere el va fi obligat, odată ce vei avea o entitate. Care va fi, atenție, sub privirile tuturor. Vă dați seama cum o să tocăm noi acest Fond de la guvernanță corporativă până la oameni, de la decizii investiționale, politică de dividende ș.a.m.d. Părerea mea e că va fi obligat să fie prizonierul propriei reușite. Va fi obligat să fie condus și va fi condus, cred eu, cu optimism, după un minim de standard obligatoriu din următorul motiv: pentru că performanța unei entități de asemenea anvergură, performanța operațională, performanța entității operaționale trebuie să fie clar cuantificabilă. Te uiți la o entitate din asta și cum măsori performanța? La un Fond privat de investiții știi foarte bine: randamentul îi asociezi de exemplu cu riscul, Pilonul I, Pilonul II. Știi clar cum este randamentul anual ș.a.m.d. Cum o să măsurăm performanța acestui Fond? Foarte interesant. Pentru că – și acesta era argumentul meu cheie – succesul i se va măsura în capacitatea lui de a aduce capital extern capitalului disponibil pe care îl are. Atenție, capitalul merge acolo unde îi este cel mai bine. Și atunci trebuie să aduci capital extern, fie că este capital propriu, fie că este împrumutat. Iar acel capital extern cum vine el într-o asemenea afacere? Bazat pe performanță.
Presiunea pe Fondul Suveran de Investiții nu este să colecteze bani din economia românească, ci să producă bani pentru economia românească. Adică să deruleze proiecte de investiții care să dea naștere la bani pe termen lung în economia românească.
În regulă. Asta este pentru proiectele ca să spun așa comerciale. Ce părere aveți de cele de natură socială? Care au o componentă greu cuantificabilă, pe termen lung: spitalele, infrastructura rutieră, alte lucruri care sunt mai greu de cuantificat într-un randament al unui Fond de Investiții.Statul are interese care sunt fundamentale. Și acest Fond este – și eu aș folosi și cuvântul strategic – este un stabilopod al economiei românești. Avem perlele acestea; nu toate sunt în cea mai bună formă economică. Dar noi avem interese strategice aici; nu vom privatiza niciodată integral, că nu este un fond de privatizare, ci doar niște părți care să-i permită menținerea a 50+1. Deci ai și interese strategice. Ați văzut că statul care nu-și păstrează și nu are grijă de interesele lui strategice se află într-o poziție fragilă la un moment dat. Sistemul bancar, financiar de exemplu.
Insolvență și Fiscalitate – Istorie și Actualitate
Insolvența în forma ei actuală este îndeobște cunoscută. O societate aflată în dificultate financiară devine insolvabilă, iar apoi intră în procedura insolvenței fie pentru a se reorganiza, fie pentru a fi lichidată.
Meseria de practician în insolvență este, în același timp, și ingrată și necesară. Ingrată deoarece își atrage oprobriul altor oameni de afaceri, lichidând o societate, dar necesară pentru că fără ei creditorii nu și-ar recupera nimic din insolvențe.
Ce este mai puțin cunoscut este faptul că insolvența și profesia practicianului în insolvență nu este recentă. Și mai ales conceptul de capital și modul de administrare al acestuia nu au început să fie înțelese decât odată cu lucrarea lui Adam Smith „Wealth of Nations” (Bogăția Națiunilor).
Ele sunt de fapt cu mult mai vechi, încă din perioada Imperiului Roman. Mai exact, au fost inițiate de principalul motiv pentru care Imperiul Roman a căzut. Nu migrațiile barbare, așa cum din păcate se crede, ci rațiunile de ordin economic sau ceea ce este acum numită Criza Secolului al 3-lea. Istoria acestei crize începe la începutul secolului al III-lea, în urma unui război civil început după moartea împăratului Commodus (fiul lui Marcus Aurelius, ultimul mare împărat al Imperiul Roman aflat la apogeu). Războiul civil era alimentat de legiunile de graniță care aveau comandanții cei mai experimentați și care frecvent îl alegeau pe unul dintre comandanți ca împărat în schimbul promisiunii de bani (denari). În cele din urmă, Septimius Severus a reușit să devină împărat. Temându-se de un nou război civil și pentru a putea să acopere promisiunile făcute legiunilor, Severus a devalorizat moneda romană, denar-ul, banii produși de el având un gramaj de argint cu aproape 50% mai mic decât înainte. Aceasta a condus pe termen scurt la o finanțare excesivă a economiei imperiului. Evident, pe termen lung a dus la o inflație galopantă, ce a afectat Imperiul Roman, acesta intrând într-o criză financiară fără precedent.
Care au fost consecințele acestei crize? În primul rând, în cursul domniilor următorilor împărați, precum Caracalla, finanțele deveneau dezastruoase. Imperiul nu mai ducea războaie de cucerire, iar economia imperiului se destabiliza. Pe deasupra, Septimiu Severus dizolvase senatul, care nu mai avea dreptul de a administra direct provinciile imperiului, locul lor fiind luat de o birocrație excesivă care era interesată în auto-susținere.
S-a ajuns astfel la finanțarea economiei imperiului prin intermediul bancherilor. Bancherii erau de fapt comercianți care aveau relații de comerț cu alte imperii, precum Imperiul Sassanid (Persan), India și chiar China. Aurul obținut de aceștia putea, la nevoie, să servească drept capital pentru Imperiu. Denumirea de bancher provine de la băncile din forumuri unde aceștia își desfășurau activitățile. Nu a durat mult până când aparatul birocratic a început să îi taxeze pe acești bancheri. În momentul în care un bancher devenea incapabil să își mai achite impozitele, averea lui era vândută la licitație, iar banca sa era ruptă. De aici a provenit pentru prima dată cuvântul Bankruptcy (Bancus ruptus).
Problema esențială a aparatului birocratic era taxarea. Pentru aceasta a fost creată o profesie, decurionii, care aveau ca sarcină nu doar colectarea taxelor, dar și urmărirea tuturor debitorilor și vânzarea bunurilor acestora la licitație. Decurionii sunt deci strămoșii lichidatorilor.
Și totuși, decurionii nu reușeau întotdeauna să acopere pierderile financiare. S-a luat deci decizia de impunere a unei legi care îi obliga pe decurioni să acopere toate pierderile financiare cu propria avere în cazul în care nu reușeau să vândă la licitație bunurile debitorilor.
Paradoxal, această lege a condus într-un timp foarte scurt la o masivă criză de decurioni. Chiar și decurionii existenți preferau să fugă în alte municipalități, iar o nouă lege a impus ca în cazul în care un decurion își părăsea profesia, putea fi arestat în orice altă municipalitate, luat ca sclav și adus înapoi în municipalitatea de unde fugise pentru a fi restabilit în poziția de decurion.
Demn de menționat este și faptul că secolul 3 este și cunoscut pentru persecuțiile desfășurate împotriva creștinilor. Evident, în Imperiul Roman persecuțiile aveau de cele mai multe ori și un caracter practic, așa că nu puține au fost cazurile în care în loc să sfârșească în arenă luptând cu lei, creștinilor li se oferea posibilitatea grațierii în schimbul dobândirii calității de decurion…
Cu toate acestea, pe măsură ce criza financiară se adâncea, birocrația imperiului era în continuare incapabilă să acopere pierderile. La începutul secolului 4, s-a încercat în mod dezastruos să se mărească masa de impozitare prin mărirea numărului de persoane impozabile. Până atunci, armata fusese scutită de la plata impozitelor, dar ulterior s-a luat decizia demobilizării armatelor pentru ca cetățenii romani să fie pasibili de plată de taxe, iar în locul armatelor au fost angajați mercenari. Dar mercenarii nu puteau să fie loiali decât atâta vreme cât erau plătiți. În momentul în care fodeorati, așa cum erau numiți și-au dat seama de reala putere pe care o aveau în imperiu, pretențiile lor au început să crească, în primul rând solicitând să dobândească cetățenia romană. Dar cu cetățenia romană, dobândeau și obligația de a plăti taxe.
În același timp, Biserica Creștină era scutită de taxe. Devenise religia oficială, sub influența Sfântului Ambrozie din Mediolanium (Milan), iar Sfântul Ambrozie obținuse din partea împăratului Grațian scutirea perpetuă a bisericii de la plata de taxe.
Acesta este momentul în care barbarii au tras cu adevărat cortina peste Imperiul Roman de Apus. La acel moment, nimeni nu își mai dorea supraviețuirea imperiului. Cetățenii, comercianții și armata își pierduseră încrederea în statul de drept, în aparatul birocratic și mai ales vroiau doar o încheiere a fiscalității excesive. Regatele barbare, succesoare ale imperiului Roman de Apus, deși la origine fondate de fodeorati, au sfârșit prin a da naștere națiunilor de astăzi. Edward Gibbon, în a sa Declinul și Căderea Imperiului Roman, spunea că este de mirare nu că Imperiul Roman s-a prăbușit, ci că i-a luat atât de mult să o facă. Motivul este acela al statului de drept, care a rezistat cu mult peste realitățile economice ale Imperiului. Iar în momentul în care statul de drept a fost abolit, căderea nu a mai putut fi oprită.
Iar dreptul roman, însușit de societatea modernă, a preluat din păcate și tarele Imperiului Roman. Iar lecțiile, lecțiile sunt aceleași.
E soare afară, dar reparăm acoperișul
Când l-am întrebat recent pe vice-președintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis dacă Europa se pregătește pentru un nou șoc economico-financiar, mi-a răspuns că „nu vedem nicio criză la orizont, dar e bine să repari acoperișul când e soare afară. Datele macroeconomice arată bine, suntem în vremuri economice bune. Dar trebuie să ne gândim la slăbiciunile pe care le avem”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele CE, argumentând oportunitatea și necesitatea creării Fondului Monetar European.
Dombrovskis susține totodată că acest instrument financiar european va putea fi un sprijin real – de asistență tehnică și financiară – pentru statele membre care fac eforturi de aderare la Zona Euro (la moneda unică europeană). Un astfel de stat membru este România, iar discuția despre aderarea la moneda unică este o temă recurentă la București. La București, soarele pare că începe să pălească: optimistul ultra-exagerat al celor de la putere s-ar putea să nu fie susținut de structura economiei reale. 2018 ar putea aduce mult mai multă îngrijorare cu privire la trăinicia creșterii economice decât par guvernanții a fi dispuși să accepte. Cât privește moneda unică și proiectul Uniunii Monetare și Economice, România trebuie să se lupte serios să nu rămână în afara zonei de interes, deși comisarul european Pierre Moscovici afirma că „moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”. Totul sună bine la Bruxelles. Dar ce poate face și ce e dispus să facă Bucureștiul?
Perspective pentru susţinerea mediului de afaceri
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR) și cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a organizat o reuniune dedicată partenerilor, la care au fost reprezentate toate cele 108 structuri teritoriale ale CNIPMMR. Reuniunea (foto) a avut obiectivul „de a creiona la sfârșit de an pașii de urmat pentru anul 2018, având în centrul atenției susținerea mediului de afaceri”. Au fost prezentate proiectele CNIPMMR pentru 2018, proiectele și a portofoliile de produse și servicii BCR și FNGCIMM dedicate IMM-urilor.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Anul 2017 a fost un an plin de provocări pentru CNIPMMR, cu activități intense în ceea ce privește măsurile guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri, cu 261 de modificari ale Codului Fiscal și peste 100 de luări de poziție cu propuneri de recomandări concrete de îmbunătățire. Cele trei obiective principale ale acestei reuniuni sunt generarea de modalități concrete pentru sprijinirea întreprinzatorilor și internaționalizarea acestora, găsirea de instrumente integrate pentru dezvoltarea de noi companii precum și crearea/identificare de noi piețe.”
Ionuț Stanimir, director de comunicare al BCR: „Este deosebit de important să reunim know-how-ul pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România prin încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, dezvoltarea de clustere împreună cu universitățile și creșterea abilităților de scale-up. În plus, venim în sprijinul mediului de afaceri prin credite de valori mici pentru accesare imediată sau acordarea de consultanță în proiecte finanțate din fonduri europene, în prezent BCR având în portofoliu proiecte în valoare de 7 miliarde de lei.”
Simona Mureșan, director executiv al FNGCIMM: „Este nevoie de o mai mare disciplină a jucătorilor din piață, pentru sprijinirea cărora trebuie să colaboreaze atât organizațiile mediului de afaceri, cât și reprezentanții băncilor și ai organismelor de creditare, cu ajutorul instrumentelor dedicate. FNGCIMM constituie un lanț în mecanismul de sprijin al mediului de afaceri, pentru anul 2018 având o serie de 3 produse noi pentru IMM-uri: Optim IMM, Start-up Nation și Focus IMM Invest. Consider că astfel de întâlniri reprezintă un prilej extraordinar de a schimba opinii, pentru a pune bazele unor viitoare proiecte.”
Decathlon a deschis încă un magazin în Piatra Neamț
Retailerul de articole sportive Decathlon a inaugurat primul magazin din Piatra Neamț, investiție de 650.000 euro, ajungând acum la 22 de spații comerciale la nivel național. Magazinul, cu o suprafață de aproape 800 metri pătrați, are în ofertă peste 5.000 de articole și echipamente destinate practicării a peste 50 de sporturi. De la începutul anului, retailerul sportiv a deschis patru noi spații: trei magazine la Botoșani, Buzău și Piatra Neamț, sediul logistic din Ștefănesti ce va deservi 3 țări europene și a extins spațiul din centrul comercial Pallady din Capitală. Decathlon este deținut de familia franceză Mulliez, care mai controlează hipermarketurile Auchan și rețeaua de bricolaj Leroy Merlin. Afacerile Decathlon în România au ajuns în 2015 la circa 500 milioane lei, iar anul trecut au totalizat 613,2 milioane lei, profitul net fiind dublat de la 14,8 milioane lei la 31,5 milioane lei, potrivit Profit.ro. Compania avea anul trecut 698 de angajați în România. Decathlon este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața mondială a echipamentelor sportive.
Complexul Energetic Oltenia va beneficia de 6,2 milioane de lei
Ministerul Energiei a autorizat plata primei cereri de rambursare prin Planul Național de Investiții (PNI), de la înființarea acestuia, în 2013, potrivit unui comunicat al instituției. Suma, în valoare de 6,2 milioane de lei, va fi plătita către Complexul Energetic Oltenia în calitate de beneficiar, scrie Bursa. Această plată va fi făcută în baza unui contract de finanțare încheiat între cele două entități în luna august 2016. Contractul vizează acordarea unei finanțări nerambursabile pentru un proiect în valoare totală de 381,5 milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea blocului 4 de 330 MW de la Sucursala Electrocentrale Rovinari din cadrul CE Oltenia. „Este prima plată prin PNI de la înființarea acestuia în 2013. Cred că este un moment important și un semnal puternic în ceea ce privește angajamentele pe care ni le-am asumat față de producătorii de energie electrică din România și, până la urmă, față de consumatorii de electricitate. La preluarea mandatului, PNI era blocat, așa cum, din păcate, a fost încă de la înființarea sa. Iată că eforturile noastre din acest an au dat rezultate, astfel că astăzi putem anunța efectuarea primei plăți către CE Oltenia, una dintre companiile vitale pentru sectorul energetic românesc. Este adevărat că producătorul de energie CE Oltenia a depus mai multe cereri de rambursare, dar, așa cum am anunțat la sfârșitul lunii noiembrie, CE Oltenia va primi aceste fonduri în tranșe. În funcție de analiza documentelor transmise de CE Oltenia, vor urma și alte plăți către companie”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, citat în comunicat.
FGA a înregistrat plati de 358 milioane lei, pana la 1 decembrie 2017
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a avizat în total, până la data de 29 noiembrie 2017, 67.100 cereri de plată pentru petenții celor trei societăți de asigurare, în faliment: Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig, iar valoarea aprobată la plata pentru aceste cereri se ridică la 368,9 milioane lei, a declarat joi Cristian Rosu, directorul general al Fondului. În total, FGA a recepționat pentru cei trei asiguratori falimentari, 95.434 cereri de plată. Dintre acestea, 63.220 au fost depuse de către potențialii creditori de asigurare ai societății Astra Asigurări, 30.909 cereri de plată au fost transmise de către petenții Carpatica Asig si 1.305, de către petenții societății Forte Asigurări, scrie Agerpres. Pentru anul viitor instituția estimează că va efectua plăți în valoare de 240 de milioane de lei, în mare parte către păgubiții Carpatica Asig. În 2017, până la 1 decembrie, FGA a efectuat plăți în valoare de 149,3 milioane de lei în contul creditorilor de asigurare ai Astra Asigurări, 59,1 milioane lei pentru petenții Carpatica Asig și 5,8 milioane de lei pentru creditorii Forte Asigurări. Despăgubirile achitate de FGA au crescut ca valoare în 2017, cu peste 50 de milioane de lei, față de anul trecut, conform datelor Profit.ro.
Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice
Lucrarea „Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice”, de Ion Barbu, Marius Curcă, Cătălina Barbu, Viorica Ichim, a fost distinsă cu Diploma de Excelenţă (foto) şi premiul I de Societatea „Progresul Silvic” a inginerilor silvici din România, organizaţie care a împlinit 130 de ani de activitate în 2016. Este recunoscută astfel valoarea unei realizări ştiinţifice de referinţă într-un domeniu de maximă actualitate, cu implicaţii economico-sociale complexe.
Lucrarea poate fi comandată (preţ 30 lei) pe email : ionbarbu51@gmail.com sau la telefon : 0741022357.
Fonduri europene pentru învăţământ preuniversitar
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a lansat, printr-un eveniment de informare Regio, apelurile de proiecte pentru Prioritatea de investiții 10.1 – Investiţiile în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiective specifice 10.1a – Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, 10.1b – Învăţământ primar şi gimnazial, 10.2 – Învăţământ profesional şi tehnic.
În ansamblu, pot fi depuse proiecte pentru reabilitări, modernizări, extinderi, construcţii, dotări, dar nu exclusiv pentru dotări. Solicitanţi pot fi unităţi administrative-teritoriale, instituţii ale administraţiei publice locale desprinse din aparatul primăriei, forme asociative. Este necesar avizul Ministerului educaţiei naţionale înainte de depunerea proiectului, chiar dacă instituţia solicitantă nu este de învăţământ.
Perioada pentru depunerea proiectelor este 04.01.2018 ora 12.00-04.05.2018 ora 12.00, prin aplicaţia electronică MySMIS.
Fondurile nerambursabile disponibile sunt: pentru nivel antepreşcolar şi preşcolar – 18.991.407,75 euro; pentru nivel primar şi gimnazial – 12.250.000 euro; pentru nivel profesional şi tehnic – 5.573.750 euro.
România Durabilă a venit cu noi expertize dedicate firmelor mici și mijlocii
Soluții pentru IMM: Finanțări; Fiscalitate
Platforma de dezbateri România Durabilă a chemat în luna Decembrie 2017 reprezentanții firmelor mici la o nouă sesiune de lucru în care s-au întâlnit cu experți în materie de finanțarea afacerii și consultanți fiscali. Întreprinzătorii au putut astfel să ia pulsul ultimelor interpretări cu privire la modificările fiscale curente, dar și să afle soluții utile de finanțare și dezvoltare a afacerii. Directorul CEC Bank pentru IMM, Doina Topală a prezentat cele mai interesante variante de finanțare destinate firmelor mici si mijlocii, atât în domeniul de producție industrială și servicii, cât și în agricultură. Doina Topala a subliniat creditele de investiții, precum creditul pentru achiziție de teren pentru productie agricolă, cu perioada extinsă la 240 de luni, cu valoare maximă de 85% din valoar investiției, cu marje începând de la 3,25%. Potrivit doamnei Topală, CEC Bank a câștigat cota de piață și prin parteneriate specifice, precum programul româno-elvețian de acordare de credite de investiții cu “dobânda imbatabilă la acest moment în România”. Un alt parteneriat exemplificat este și cel realizat de CEC Bank cu BEI, prin care se acordă facilități pentru investiții pe o perioadă de maxim 12 ani, cu perioada de grație de maxim 4 ani, cu valoare maximă de 12,5 milioane de euro/ solicitant, cu marje foarte bune la acordarea creditului în moneda naționala. Prezentă la dezbatere, directorul BERD pentru programe destinate IMM, Daniela Marin a subliniat existența unor programe de credite nerambursabile oferite de instituțiile financiare europene către IMM în scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor acestora. Domeniul exemplificat de Daniela Marin a fost cel al consultantei de business pe care o firmă mică poate să o acceseze cu fonduri nerambursabile puse la dispoziție de programul Advice for Small Business.
Tot la România Durabilă, expertul Telekom România pe segmentul Marketing B2B, Laura Sachelarie anunță o soluție menită să îmbunătățească viața de antreprenoriat din România: “Ne-am propus să ne schimbăm. Suntem primul operator care încearcă această schimbare în zona de persoane juridice. Am lansat încă de la începutul lunii noiembrie, ceva ce noi am numit “Declarația de independeță a antreprenorilor”. Potrivit Laurei Sachelarie, pentru business, internetul este la fel de relevant precum electricitatea, motiv pentru care Telekom oferă firmelor soluții foarte flexibile de transfer de date.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNCGIMM) a fost reprezentat în cadrul conferinței aminte de Simona Tărtăcuță, care a reamintit faptul că marea majoritate a IMM-urilor din România aleg varianta autofinanțării. FNGCIMM vine cu soluții noi de evaluare și acordare a scrisorilor de garantare, astfel încât mai mulți antreprenori să aleagă surse de finanțare prin credite bancare.
Prezent în secțiunea de fiscalitate, expertul fiscal Sorin Biban de la casa de avocatură BirișGoran, a trecut în revistă impactul fiscal al principalelor metode de finanțare. “Anul 2018 va fi un an dificil din punct de vedere al legislației fiscale”, consideră Sorin Biban. Iar consultantul fiscal Dan Schwartz a adus în discuție noile perspective de modificare a regimului fiscal. De asemenea, Schartz a subliniat că “în cazul în care nu se va schimba nimic din punct de vedere al metodei “Split TVA”, întreaga economie românească se va bloca în următoarele șase luni. În anul 2018 va fi extrem de dificilă o conformare fiscală. Această legislație fiscală este instabilă”.
“România durabilă” a organizat în data de 12 decembrie 2017 o nouă dezbatere intitulată “Soluții pentru IMM-uri: Finanțări; Fiscalitate”, dar și ultima din acest an. La eveniment au fost invitați peste 50 de reprezentanți ai firmelor mici și mijlocii din București și județul Ilfov. La dezbatere au fost prezenți experții invitați de proiectul România Durabilă: Doina Topală-Director Direcția IMM, CEC Bank, Daniela Marin-Director Programe, BERD, Sorin Biban-expert fiscal al firmei de avocatură BirișGoran și Dan Schwartz, Managing Partner&Tax Adviser. Evenimentul s-a desfășurat la Hotel Marshal Garden Dorobanți, în sala Ametist, avându-l ca moderator pe jurnalistul Daniel Apostol, fondator al proiectului. România Durabilă continuă și anul următor seria de evenimente și dezbateri care oferă consultanță și expertiză diversă reprezentanților firmelor mici și mijlocii din România.
Prețul energiei se va scumpi de la 1 ianuarie cu 13%
Prețul energiei pentru consumatorii care sunt alimentați în regim de serviciu universal va crește de la 1 ianuarie, energia în perioada de vârf de consum, între orele 18:00 – 22:00, urmând să fie mai scumpă cu 13%, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM. Licitațiile pentru trimestrul I din anul 2018 de pe Piața Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) s-au finalizat marți, iar OPCOM a publicat prețurile de închidere. Astfel, pentru energia livrată în bandă, între orele 1:00 — 24:00, prețul va fi de 245 de lei pe MWh, cu 6,5% mai mare decât în trimestrul patru din acest an. Prețul pentru intervalul orar 8:00 — 24:00 va fi de 272 lei pe MWh, cu 7% mai mare, iar pentru vârf de consum, adică între orele 18:00 si 22:00, prețul va fi de 302 lei pe MWh, în creștere cu 13%. De la 1 ianuarie, piața de energie va fi complet liberalizată, iar populația care până acum era în regim reglementat va primi energie la prețurile la care se închid licitațiile pe PCSU, potrivit Agerpres.
Piața de retail din România: + 12% în 2016
Piața românească de retail este estimată, în prezent, la 40 miliarde euro, 85% din produsele vândute în lanțul de comerț fiind de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale, conform unui studiu de specialitate, remis marți AGERPRES. Conform studiului, în ceea ce privește piața de retail din România, aceasta a avut o creștere de 12% în anul 2016. Acest lucru s-a datorat creșterii salariului minim brut (în prezent 1.450 lei), reducerii TVA de la 24% la 19% și ocupării mai mari a forței de muncă cu 0,16% față de 2015. Creșterea consumului a amplificat dinamica pieței comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livrați 230.000 mp de spații comerciale noi, în creștere cu 40% față de 2015. Și sectorul comerțului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost Profi (134 de magazine), Mega Image (60), Lidl (11) și Kaufland (6). În România, 85% din produsele vândute în lanțul de comerț sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. România este după Turcia, Rusia, Franța și Italia, în topul țărilor cu creștere de spații comerciale — de la 50 la 100 metri pătrați la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană, potrivit Agerpres. Pentru 2017 au fost anunțați peste 43.000 mp de spații comerciale în România. Statisticile arată că retailul prin lanțurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) față de 90% în țările dezvoltate. În acest context, retailul are șanse de creștere cu o concentrare în orașele mai mici (cu mai puțin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerțul este reprezentat de magazinele stradale.
INS: Cresc prețurile de consum
Prețurile de consum au continuat să crească în luna noiembrie a acestui an, rata anuală a inflației urcând la 3,23%, de la 2,6% în octombrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,88% și a celor nealimentare cu 4,12%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți. Față de luna noiembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,10%. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 — noiembrie 2017) față de precedentele 12 luni (decembrie 2015 — noiembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,9%”, precizează INS. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rata a inflatiei de 3,1%, potrivit datelor Agerpres. De asemenea, calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.
Mirjana Krolo: Noul Director al Direcţiei Operaţiuni (COO)
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Mirjana Krolo va fi noul Director al Direcţiei Operaţiuni Allianz-Ţiriac, funcţie ocupată anterior de Cristian Ionescu.
De origine croată, Mirjana Krolo în vârstă de 42 ani conduce de peste 5 ani Divizia IT din cadrul Allianz-Ţiriac după ce a ocupat aceeaşi funcţie în cadrul Allianz Zagreb (Croaţia).
Cu o experienţă consolidată în domeniul tehnologiei informaţiei dar şi în vânzări, Mirjana este implicată direct în numeroase proiecte care vizează dezvoltarea operaţională şi tehnologică a companiei.
Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări: “Aducerea Mirjanei în echipa de Board a companiei reprezintă avantaje din cel puţin 2 motive: profilul său tehnic şi calităţile sale personale ne vor ajuta foarte mult să accelerăm indeplinirea obiectivelor de digitalizare a businessului, în contextul în care Allianz-Ţiriac îşi propune să devină nu doar o companie de asigurări cu procese digitalizate, ci o companie de înaltă tehnologie cu licenţă de asigurări. În egală măsură, prin numirea sa în calitate de COO, echilibrăm balanţa în echipa de Board, asigurând astfel o diversitate de gen care, cu siguranţă va uşura şi mai mult procesul decizional. Am încredere că Mirjana va aduce un plus de energie şi competenţă.”
Mirjana Krolo, COO Allianz-Ţiriac: “Sunt foarte recunoscătoare pentru încrederea acordată şi îmi doresc, prin noua poziţie, să continuăm îmbunătăţirea serviciilor şi a performanţelor operaţionale atât pentru clienţii noştri, cât şi pentru reţeaua noastră de distibuţie prin încurajarea implicării în procesele de dezvoltare tehnologică dar şi în cele privind simplificarea la toate nivelurile.”
Allianz-Tiriac Asigurari SA
Departamentul Comunicare
Bucuresti 12 decembrie 2017
Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati:
Ideall.ro încheie anul cu o cifră de afaceri estimată la 20 de milioane de euro
Anul 2017 a fost prolific pentru Ideall.ro, unul dintre principalii retaileri de electronice și electrocasnice din România. Cifra de afaceri pe 2017 este estimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.
Cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de vânzarea pe Ideall.ro a peste 20.000 de mașini de spălat, 15.000 de aparate frigorifice și 20.000 de cuptoare incorporate. Clienții Ideall.ro au apreciat cel mai mult brandurile Arctic, Beko, Bosch și Gorenje.
Cele mai bune perioade de vânzări au fost august și noiembrie-decembrie. Numai de Black Friday au fost înregistrate vânzări de peste trei milioane de euro. În prezent, magazinul online desfășoară campania de Crăciun, care vine cu reduceri de până la 50% la electronice și electrocasnice.
În ceea ce privește distribuția vânzărilor din acest an, aproximativ 30% au fost plasate telefonic. Plățile cu cardul au crescut cu 22%, iar comenzile făcute de pe dispozitivele mobile și traficul venit de pe smarphone-uri au crescut cu peste 90%. Tocmai de aceea, strategia pentru anul 2018 include și o investiție suplimentară pentru optimizarea platformei, astfel încât aceasta să devină și mai mobile friendly.
În 2018, compania își dorește o creștere de minimum 40% a cifrei de afaceri, precum și introducerea de categorii și branduri noi în portofoliu. În 2017 și-a dublat personalul, iar planul pentru 2018 este de a continua mărirea echipei:
„Vrem să investim mai mult și în personal, în special în departamentele de suport clienți și vânzări. Având în vedere că peste 30% din comenzi au fost înregistrate telefonic, ne vom orienta către persoane care să poată oferi recomandări de încredere pentru achiziționarea electrocasnicelor mari”, a declarat Cătălin Ciolpan, General Manager Ideall.ro.
Ideall.ro deține un depozit de 4.000 de metri pătrați în județul Ilfov, cu o suprafață dublă față de anul trecut. În București și în Ilfov, livrările sunt realizate cu personal propriu. Investiția în flota de mașini s-a ridicat la suma de un milion de euro. Datorită acestui fapt, în București și Ilfov livrările se fac în 24-48 de ore. Echipa intenționează să extindă zonele de livrare prin flotă proprie în anul următor.
Despre Ideall
Ideall.ro este unul dintre principalele magazine online de electronice și electrocasnice și activează pe piață din 2009. În anul 2016, retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru 2017 este stimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.
Mai multe informații și noutăți despre companie puteți afla pe site-ul Ideall.ro și pe pagina oficială de Facebook.
Grupul Electrica lansează primul său raport de sustenabilitate
BUCUREȘTI, 13 Decembrie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, lansează raportul de sustenabilitate pentru anul 2016, realizând astfel prima raportare non-financiară a companiei, cu un an ȋnainte de termenul legal. Raportul a fost dezvoltat în conformitate cu Ghidul Inițiativei Globale de Raportare (GRI), cel mai folosit standard de raportare, utilizat de peste 90% dintre cele mai mari corporații la nivel global.
Elaborat în urma consultării părților interesate, care au identificat drept subiecte de interes major eficiența energetică în rețelele de distribuție, implicarea în proiecte de responsabilitate socială și impactul în economie, documentul poate fi consultat, într-un format interactiv, aici: https://www.electrica.ro/category/raportare-nonfinanciara/
Raportul de sustenabilitate arată că, ȋn 2016, Grupul Electrica a distribuit 40% din energia electrică la nivel național și a furnizat energie către 3,6 milioane de consumatori, peste 55% din energia electrică furnizată de companie clienților de pe piața concurențială provenind din surse regenerabile.
Impactul activității companiei în economie este unul semnificativ: valoarea taxelor și impozitelor plătite de Electrica ȋn 2016 a fost de 1,23 miliarde lei. Printre cei mai mari angajatori din România, Grupul a susținut, direct și indirect, peste 21.000 de familii ale angajaților și contractorilor și s-a implicat activ în sprijinirea comunităților în care își desfășoară activitatea, lansând și prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”.
Preocupată de dezvoltarea durabilă, Electrica a alocat, în 2016, pentru eficiența energetică, peste 145 de milioane de lei, reprezentând mai mult de 25% din planul de investiții, cel mai ambițios din sectorul energetic.
Societățile de distribuție din cadrul Grupului Electrica au avut, în 2016, cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.
„Cu acest prim exercițiu de raportare, Electrica reiterează angajamentul față de părțile interesate de a construi o relație bazată pe transparență și încredere. În același timp, ne bucurăm să beneficiem de implicarea activă a părților interesate, ca element esențial pentru un parteneriat solid. Acest angajament este susținut și de strategia noastră de guvernanță corporativă, menită să asigure un climat de etică și responsabilitate în cadrul companiilor Grupului”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUȚIE
Pe parcursul anului 2016, Electrica Furnizare a derulat o gamă largă de proiecte de eficientizare a sistemelor și proceselor interne și a continuat să depună eforturi pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor, în special în mediul online, prin lansarea aplicației MyElectrica – o platformă ce permite achitarea facturilor, gestionarea informațiilor clienților și vizualizarea consumului. Astfel, în 2016, din 1000 de clienți, aproximativ 2 au transmis o petiție către Electrica Furnizare. Totodată, a fost redusă, cu 25%, durata medie de rezolvare a contestațiilor, precum și timpul de emitere a ofertelor, cu 21%.
În domeniile cercetării, dezvoltării și inovării, Grupul Electrica a derulat o serie de proiecte cu impact semnificativ pentru apariția unor noi tehnologii în sectorul energetic. Acestea s-au desfășurat atât la nivel local, cum este cazul parteneriatului cu OMV Petrom, în zona de E-Mobility, pentru dezvoltarea primei stații de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, cât şi internaţional, Grupul fiind implicat ȋn proiecte ample pan-europene.
PREOCUPAREA PENTRU ANGAJAȚI
Cu peste 9.600 de angajaţi, Grupul Electrica este unul dintre cei mai mari angajatori din România, aproximativ 22% dintre angajații Grupului fiind femei, procent specific industriei și ȋn linie cu media la nivel național în sectorul energetic. În același timp, în cadrul societății Electrica Furnizare, ponderea femeilor angajate atinge aproape 60%.
De asemenea, Grupul Electrica este un angajator responsabil, care dialoghează constant cu angajaţii și îmbunătățeşte permanent condițiile de lucru. În 2016, angajații companiei au participat la peste 400.000 de ore de instruire, în principal în domeniul securității și sănătății în muncă, dar și în ceea ce privește prevenirea şi stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor sau perfecționare. În medie, un angajat a participat la 42 de ore de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă.
SUSTENABILITATE ȘI SUPORT PENTRU COMUNITĂŢI
În calitate de lider al pieței de energie, Electrica își asumă responsabilitatea faţă mediu şi faţă de comunitățile în care își desfășoară activitatea. Implicarea în activităţi de responsabilitate socială este constantă, iar în 2016, alături de organizaţii precum „Salvaţi Copiii”, „Hospice Casa Speranţei”, „Help Autism”, „Fundația Sera” sau „Let’s do it Romania!”, Electrica a încercat să vină în întâmpinarea nevoilor societății românești şi, ori de câte ori a fost posibil, angajații companiei s-au implicat în activităţi de voluntariat.
Tot în 2016, a fost lansată prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, prin care a fost oferită finanțare unor proiecte cu impact social local. În acelaşi timp, Grupul susţine proiecte ce promovează valorile românești, parteneriatul cu Festivalul Internaţional „George Enescu” fiind un exemplu.
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
Cu sprijinul Transparency International Romania, Grupul Electrica a conturat o abordare transparentă și sustenabilă, concretizată în 2016 printr-un nou Cod de etică și conduită profesională. În același timp, compania a integrat clauze dedicate codului de etică și politicilor anticorupție în 93% din contractele cu partenerii de afaceri.
DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și poziționarea ca jucător important pe piața tehnologiilor noi, constituie unul dintre principalele obiective ale Grupului. Îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor electrice de distribuție reprezintă o prioritate, astfel că, la nivelul anului 2016, aproape 20% din totalul investițiilor, respectiv 110 milioane lei, au fost direcţionate către modernizarea rețelelor electrice în concept smart grid.
Reducerea duratei și a numărului de întreruperi reprezintă o altă preocupare importantă pentru Grupul Electrica. Astfel, pe parcursul anului 2016, Electrica a investit 47 milioane lei în instalarea sistemelor SCADA*, pentru îmbunătățirea serviciilor de distribuție, iar până în 2018 își propune o creștere cu peste 20% a gradului de integrare a stațiilor de transformare în platforma SCADA. În aceste condiții, societățile de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica au avut cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.
*Sistemul SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este o tehnologie care oferă operatorului posibilitate de a primi informaţii de la echipamente situate la distanţă şi de a transmite un set de instrucţiuni către acestea.
Raportul de Sustenabilitate 2016 este primul raport al Grupului Electrica cu referire la informații non-financiare și cuprinde perioada de raportare 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016. Partenerul în dezvoltarea raportului este Deloitte Consultanță SRL. Pentru pregătirea raportului s-au aplicat indicatorii definiți de Global Reporting Initiative (GRI), respectând principiile de definire a conținutului și a calității. Temele materiale abordate în acest raport au fost analizate cu ajutorul indicatorilor generali și specifici ai Standardului GRI, precum și ai standardului Specific GRI G4 pentru sectorul energetic, aplicând opțiunea Core al Standardului. Începând cu acest raport, Grupul Electrica intenționează să raporteze anual informațiile non-financiare.
_________________________________________________________________________________
Grupul Electrica este lider pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice. Poziţia de top este susţinută atât de rezultatele economice, cât şi de o experienţă în domeniu ce se întinde pe aproape 120 ani.
Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,6 milioane de clienți și are o arie de cuprindere naţională – cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru funizarea energiei electrice și pentru întreţinere şi servicii energetice.
Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România. _________________________________________________________________________________
Mai multe informații despre grupul Electrica pot fi găsite pe site-ul companiei www.electrica.ro
Bursa Română de Mărfuri (BRM) a împlinit 25 de ani de existență!
Mesajul Primului Ministru al Guvernului României Mihai Tudose
Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Există în peisajul economic al unei țări moderne instituții fără de care statul nu s-ar putea identifica, iar Bursa este una dintre acestea. Progresul Români de jucători și din piață, fie că vorbim de Bursa de Valori sau cea de Mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri, care astăzi aniversează 25 de ani de existență, i-a consolidat poziția atât în țară cât și în regiune, având o misiune clară în ceea ce privește promovarea valorilor comune precum transparența, corectitudinea și egalitatea de șanse în economie. În același timp, Bursa Română de Mărfuri se află la jumătatea drumului în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. Cu siguranță, acest potențial va fi exploatat corespunzător, iar în ceea ce privește guvernul pe care-l conduc vă asigur că va sprijini dezvoltarea tuturor instituțiilor din economia de piață.
Mai mult, Guvernul României este atent la funcționarea piețelor din tară și este preocupat ca mecanismele specifice acestora să funcționeze eficient și transparent. Credem că mai ales comerțul corect cu active reale este esențial bunăstării unei țări.
La mulți ani Bursei Române de Mărfuri și mult succes în activitățile viitoare!
În anul 1992, în Sala de Marmură de la Casa Presei Libere, lua ființă prima platformă de tranzacționare pe piețele dublu-licitate de mărfuri. Dorința noastră a fost să le punem la dispoziție participanților soluții corecte și ieftine de comerț și de acoperire a riscurilor.
Transparența, integritatea, eficiența și competitivitatea au fost și sunt principalii piloni de sprijin ai activității noastre.
La 25 de ani sărbătorim acest moment special alături de partenerii noștri pe care vrem să îi asigurăm că în fiecare zi a existenței noastre ne-am luptat să menținem corectitudinea și transparența piețelor la cele mai înalte standarde. De 25 de ani cei 100 de specialiști ai BRM oferă soluții practice într-un mod obiectiv, eficient și profesional.
Suntem o instituție într-o constantă creștere. Suntem prezenți în 19 puncte de lucru și în 18 terminale răspândite în toată țara. Ne adaptăm mereu la noile condiții de piață și urmărim să integrăm noile tehnologii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de tranzacționare a celor peste 1300 de clienți, inclusiv atunci când au nevoie de un instrument de management al riscului comercial și financiar.
În cei 25 de ani de existență am ocupat o poziție de top pe piața de tranzacționare a bunurilor, a serviciilor și a lucrărilor prin organizarea de licitații și oferim consultanță pentru aplicarea corectă a procedurilor de achiziții publice. Deoarece credem în profesionalism, inovație și integritate, venim în sprijinul clienților oferindu-le și instruire financiară și de management, management de proiecte, organizare evenimente, consiliere generală în afaceri și servicii de consultanță bursieră.
Rămânem fideli devizei inițiale: grija pentru calitatea serviciilor, capacitatea de a anticipa și inova succesul nostru prin succesul clienților, membrilor și acționarilor.
Orientare profesională îndrumată de companii multinaţionale
Mai multe companii multinaţionale cu activitate în România derulează un program pentru susţinerea unor fete din medii defavorizate în orientarea profesională şi dezvoltare proprie: „Capital Filles” (iniţiat în 2011 în Franţa de Orange şi implementat în România în 2014), program a cărui continuare în 2018 la noi a fost semnată de ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, de ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, de reprezentanţi ai Camerei de Comerț și Industrie a Franţei în România (CCIFER), ai companiilor, colegiilor şi liceelor angajate (foto MEN).
Companiile participante cu tutori voluntari dintre salariaţi sunt Atos, Carrefour, Engie, Expur, Nokia, L’Oréal, Orange, Sodexo (toate, fondatoare), BRD, Helpline, Manpower, Pet Star (asociate).
Unităţile de învăţământ beneficiare sunt: în Bucureşti – Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”, Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”; în judeţul Ialomiţa – Liceul Tehnic Căzăneşti, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Slobozia, Liceul de Industrie Alimentară Feteşti; la Timişoara – Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”.
Prin acest program, 810 fete beneficiază de orientare profesională, prezentarea specificului unor profesii, vizite la companii etc.
Ministrul Liviu Marian Pop a subliniat că „mentoratul asigurat de companiile participante răspunde nevoilor de sprijin ale tinerelor fete în alegerea unei cariere și le deschide calea către dezvoltarea personală și profesională”.
Doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România, a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de ambasadă, de Institutul Francez din Bucureşti.
În calitate de preşedinte al programului Capital Filles în România, Sabin Totorean, director general al companiei Nokia România, a reliefat importanţa susţinerii unei bune inserţii profesionale.
Cu un exemplu concret, prof. ec. Roxana Carmen Ionescu, directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, a apreciat utilitatea programului pentru această unitate de învăţământ, al cărei efectiv este format în proporţie de 80 % din fete, multe dintre ele, „cu dorinţa de a urca în ierarhia socială un pic mai mult decât părea posibil”.
Prof. ing. Elena Radu, inspector pentru domeniul tehnologic la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa, a semnalat interesul în creştere al fetelor pentru orientare profesională către acest domeniu, important pentru opţiunea şi formarea lor observând că este „transferul de experienţă dinspre generaţiile mai mari”.
Ştiinţă şi legislaţie în beneficiul patrimoniului naţional
Muzeul Naţional de Istorie a României, prin director general, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a prezentat elemente referitoare la recuperarea unei piese de valoare deosebită, o brățară dacică din aur, contextul prezentării oferind şi cadrul unei discuţii mai largi pe teme patrimoniale, juridice, ştiinţifice. Brăţara este de maximă importantă pentru patrimoniul național pentru că este singura de acest tip descoperită (în judeţul Olt) până în prezent. Cercetarea efectuată asupra ei la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) de la Măgurele, de către dr. Bogdan Constantinescu, a permis determinarea unor caracteristici precum: greutate 108 g (ceea ce există în prezent), aliaj 86% aur, 1 % cupru, restul argint. Este „structură tipică pentru aurul nativ nerafinat”, precizează directorul general al MNIR, observând că “suprafaţa este lucrată prin şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările de la Sarmisegetuza, prelucrată cu dăltiţa. Pare să aibă urme de utilizare. O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, policice şi religioase importante în zonă, în sensul că un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit acolo şi a fost posesorul acestei piese”.
Meritul recuperării iniţiale aparţine agentului şef principal de poliţie Alexandru Nistor, din comuna Optaşi-Măgura, judeţul Olt, obiectul aflându-se în posesia unui localnic care avea intenţia să-l vândă. Chestorul Marius Voicu, inspector general adjunct al Poliţiei Române, a precizat că persoana în cauză deţinea piesa din 2015. Actualmente, este incompletă, cu semne ale unor încercări de tăiere.
În sens cuprinzător, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a făcut trimitere la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi la Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Sublinierea sa a fost că folosirea detectoarelor de metale în siturile arheologice este o infracţiune, pronunţându-se împotriva intenţiilor de dezincriminare vehiculate în ultima vreme.
Raport UNICEF despre internet
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi UNICEF în România au lansat raportului „Starea copiilor lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, analiză în premieră pentru UNICEF cu acest subiect, însoţită de recomandări pentru politici eficiente şi practici responsabile în beneficiul copiilor la nivel global. Lucian Şova, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a subliniat că „în România, apetitul pentru folosirea mijloacelor de acest fel este mai mare decât în alte ţări, dar în acelaşi timp, economia românească este între cele mai puţin digitalizate în Europa”.
La rândul său, Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a remarcat că „internetul a fost conceput pentru adulţi, însă este utilizat tot mai mult de copii şi de tineri, ale căror vieţi şi perspective sunt afectate tot mai mult de tehnologia digitală. Pentru a oferi şanse egale la un mediu digital lipsit de pericole şi mai accesibil pentru fiecare copil, este nevoie de eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, organizaţiilor de şi pentru copii, mediului academic, profesioniştilor, familiilor şi copiilor înşişi”.
În acest sens, Cătălin Aramă, directorul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), a prezentat ghidul pentru părinţi şi educatori „Primii paşi în siguranţă în viaţa digitală”.
Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a oferit detalii despre aplicarea practică a tehnologiei informatice în cunoaşterea, organizarea şi controlul asupra serviciilor sociale din judeţ.
Elocventă pentru prezenţa tehnologiei digitale în viaţa de fiecare zi a fost reacţia elevului Constantin Eugen Gheorghe, Şcoala Gimnazială „Ferdinand I” Bucureşti, care pur şi simplu nu a putut să-şi imagineze cum ar fi lumea fără internet, spunând că o asemenea situaţie ar fi imposibilă.
Potrivit raportului UNICEF, la nivel global, 71 % dintre tineri sunt în mediul online, în timp ce ponderea conectării la nivelul întregii populaţii este de 48 %. Unu din trei utilizatori de internet are sub 18 ani. O semnalare a raportului este că 92 % din totalul de URL (Uniform Resource Locator) identificate global de Internet Watch Foundation „ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci ţări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franţa şi Federaţia Rusă”.
În imaginea de la lansarea raportului, de la stânga, Cătălin Aramă, Pieter Bult, Lucian Şova, Constantin Eugen Gheorghe; credit foto @UNICEF în România
Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%
Specialiștii din sectorul forestier s-au intâlnit, recent, cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.
Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș.
„Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia șiPolonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Aceasta evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se “toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc.
În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier.
Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în padurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuințe.
“Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fări niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului șiindustria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.
Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care a avut loc la București pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe rezultatelor economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeala pe care România o face, atât din punctulde vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategieienergetice.
Dedeman crește cu aproape 100 de milioane de euro
Retailerul de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, deținut de frații Paval, și-a majorat capitalul social cu echivalentul a aproape 100 de milioane de euro, reprezentând aproape întregul profit nerepartizat la sfârșitul anului trecut. În urma operațiunii, capitalul companiei a ajuns la 1,25 miliarde lei. Dedeman a rămas liderul detașat al pieței de bricolaj autohtone anul trecut, cu o cifră de afaceri de peste 5,2 miliarde de lei (1,16 miliarde de euro – valoare calculată la cursul mediu anual din 2016), în creștere cu 20% comparativ cu 2015, conform Profit.ro.
De asemenea, profitul net raportat de compania fraților băcăuani a depășit anul trecut 713 milioane de lei (158 milioane euro), în creștere cu 26,6% față de nivelul din 2015. Compania este prezentă pe piață din 1992 și are, în prezent, o rețea de 48 de magazine, cu suprafețe cuprinse între 7.500 și 18.000 de metri pătrați, peste 45.000 de produse în fiecare unitate și peste 10.000 de angajați.
Scade numărul restanțelor la bănci
Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,53 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,99 miliarde în lei și 3,11 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,4 miliarde lei, potrivit raportului BNR. Rata creditelor neperformante a scăzut la 7,64% în octombrie, respectiv cu 0,32 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și cu 2,38 p.p. în raport cu luna similară din 2016, potrivit Agerpres. Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara, la începutul anului, că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an. „Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite. Din perspectiva bugetului, România nu ar trebui sa folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.
Bănci cu dublu standard?
Pe piața financiară din România a fost și este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbește că ar exista la produsele alimentare, susține Paul Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. „În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), citat de Agerpres. Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură, potrivit informațiilor citate de Agerpres.
Strategie de reabilitare a unei vechi zone industriale
Primăria Sectorului 3, în parteneriat cu Intratest S.A. și Asociația „Educ”, a finalizat coordonatele reabilitării zonei economice şi sociale Faur – Republica/ 23 August. S-a încheiat derularea proiectului „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, axat pe nevoile unei comunități de peste 80.000 de oameni. Proiectul, cofinanțat din fonduri europene, a cuprins „întâlniri publice în zonele marginalizate ale cartierului, discuții cu agenții economici despre prioritățile și viziunea lor referitoare la dezvoltarea zonei Faur-Republica/23 August (foto), focus grupuri cu toți actorii relevanți (instituții publice, ONG-uri, firme și simpli cetățeni) pentru conturarea unui viitor strategic, mai bun pentru comunitatea marginalizată”.
La baza strategiei se regesc probleme identificate precum: „șomajul crescut, numărul mare al persoanelor necalificate; starea deficitară de sănătate, determinată de costurile ridicate ale serviciilor medicale și absența unor centre în apropiere (dispensar, cabinet, medic de familie, spital); condiții improprii de locuit; lipsa actelor de proprietate; participarea redusă a elevilor la educație (absenteism, părăsirea timpurie a școlii, insuficiente materiale educaționale astfel încât mediul să devină atractiv); discriminarea și excluziunea socială; interesul redus pentru demararea de afaceri, raportat la potențialul zonei, pondererea crescută a muncii la negru (cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale)”.
Strategia prevede: „crearea de condiții mai bune de locuire (construire/reabilitarea/modernizarea de locuinţe); realizarea infrastructurii de educaţie (construire/reabilitare/modernizare de creşă/grădiniţă/afterschool); asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale); sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii socio-medicale în cadrul unui centru comunitar integrat; amenajarea spațiului urban degradat (construirea/reabilitarea/modernizarea de clădiri pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport etc.);
Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii; crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv racordarea la utilitățile publice); campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării (în special cele ce vizează desegregarea școlară și cea legată de locuire), precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă”.
Strategia a fost votată și asumată de membrii grupului de Acțiune Locală Sector 3 (GAL Sector 3), organizație neguvernamentală care a crescut, pe parcursul derulării proiectului, de la 4 la 11 membri (autorități publice, reprezentanți ai societății civile și sectorului privat, membri ai comunității marginalizate din Faur-Republica/23 August) și va intra în procesul de evaluare al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru ca obiectivele de investiții din zona Faur-Republica să fie finanțate din fonduri europene.
Strategia de Dezvoltare Locală este rezultat al proiectului GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, AP 5 „Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității, O.S. 5.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma), din orașe/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.
De la 1 ianuarie 2018, companiile vor fi constrânse de finanțarea intra-grup să apeleze la împrumuturi bancare
Începând cu ianuarie 2018, multinaționalele vor fi impozitate în țara unde-și desfășoară activitatea, acest aspect aplicându-se și pentru sumele externalizate de acestea chiar dacă sunt împrumuturi intra-grup. Pentru că legea limitează deducerea dobânzilor, este foarte posibil ca marile companii să prefere împrumuturile bancare, în locul celor din cadrul aceluiași grup. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a spus în deschiderea forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare” că băncile trebuie să configureze pachete financiare pe termen lung având în vedere că finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare odată cu intrarea în vigoare a legii privind impozitarea multinaționalelor în țară unde-și desfășoară activitatea. „În condițiile în care finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atât interesul firmelor pentru împrumuturile bancare, cât și capacitatea acestora de a contracta credite bancare, în condițiile unui mai bun raport dintre datorii și capital (debt/equity), se vor majora”, a subliniat Florin Georgescu.
De asemenea, din ianuarie, doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate este deductibilă, Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018, conform notei de fundamentare a actului normativ. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit Adevarul.
Oficialii BNR au realizat teste în sistemul bancar, pe baza metodologiei europene
Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.
BERD și BCR subvenționează construirea fabricii de reciclare a uleiurilor minerale din Oltenița
BERD și BCR au aprobat un credit de tip club loan în valoare de 38,7 milioane de dolari companiei Green Oil & Lubes SRL pentru construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenița, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Investiția totală se ridică la 56 de milioane de dolari, iar facilitatea va avea o capacitate de procesare de 73.000 de tone pe an. Noua unitate de procesare abordează o problemă esențială a României, aceea a reciclării deșeurilor, în condițiile în care va atrage și crearea unei rețele naționale de colectare a uleiului utilizat, se arată în comunicat. Uzina va regenera uleiurile minerale uzate și le va transforma în uleiuri de bază pentru vânzare și reutilizare în industria auto și în alte sectoare industriale.
Grupul de companii va contribui la programul de investiții cu 26 de milioane de dolari, în timp ce restul de 30 de milioane de dolari vor fi asigurați printr-un credit de investiții cu participări egale acordat de BERD și BCR. În cadrul aceluiași acord financiar, BCR a aprobat, de asemenea, o linie de 8,7 milioane de dolari pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și a TVA aferentă dezvoltării proiectului. „Investiția abordează o problemă esențială a tranziției României către o economie durabilă și ecologică prin susținerea unei noi facilități de reciclare. Compania se așteaptă să colecteze majoritatea uleiurilor uzate reciclabile din țară și va crea aproximativ 70 de noi locuri de muncă. “Suntem încântați și onorați să colaborăm cu o companie puternică și dinamică, așa cum este Green Oil si Lubes, în acest interesant proiect, care reprezintă o investiție inovatoare în România, una care se concentrează pe economia circulară și pe mediul înconjurător”, au declarat reprezentanții companiei. Banca este cel mai mare investitor instituțional din România, investind până în prezent aproape 7,5 miliarde de euro în aproape 400 de proiecte. În 2017, Banca a semnat peste 20 de proiecte în valoare de peste 400 milioane de euro.
Florin Jianu, ales vicepreședinte al UEAPME
Cea mai importantă organizaţie a IMM-urilor din Europa, Adunarea Generală a Uniunii Europene a Artizanatului și IMM-urilor (UEAPME), a desfăşurat alegerile pentru funcțiile de vicepreședinţi pentru perioada 2018-2019. Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), singura organizație patronală din România membră UEAPME, a fost ales cu unanimitate de voturi între vicepreşedinţi. Reuniunea s-a desfăşurat în prezența prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
În context, Florin Jianu a declarat: „Mandatul primit pe cei doi ani vine în contextul în care pentru România, atât 2018, cât și 2019, vor fi doi ani cu o încărcătură specială, atât socială, cât și economică. Îmi propun ca România, prin organizația pe care o reprezint, să își aducă contribuția în cadrul temelor europene și să genereze pro-activ subiecte și politici noi menite să vină în sprijinul IMM-urilor. Voi lupta pentru impunerea unui mecanism comun de creare a unei companii europene, voi susține digitalizarea ca modalitate strategică și de securitate și voi continua să militez pentru conturarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării și funcționării întreprinderilor mici și mijlocii.”
Primul spital construit de un ONG
S-a deschis şantierul primului spital care va fi construit integral de un ONG: spital de oncologie și radioterapie pediatrică, premieră în sine pentru România, proiect (arh. Raluca Șoaită), construcţie şi efort de jos până sus ale asociației „Dăruiește Viață” (fondatoare, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu). Va fi în proximitatea actualului spital „Marie Curie” din Bucureşti. Eliberarea terenului este aproape gata, au fost obținute toate avizele pentru începerea construcției, care se estimează că se va încheia în noiembrie 2018, ca în martie 2019 spitalul să fie complet funcțional.
În linii generale, spitalul va avea suprafața de 8000 mp, 3 etaje, un compartiment de oncologie cu 97 de paturi (pentru oncologie internare continuă, pentru chirurgie oncologică, pentru părinți în saloanele unde sunt internați copiii), departament ambulator, 10 camere sterile (10 paturi), un compartiment de radioterapie, săli pentru activități educaționale și recreere, bibliotecă, cinema, sport, terasă în aer liber etc. Sub toate aspectele (funcționalități, dimensionare, circuite etc.), spitalul se va situa la standardele maxime în domeniu, proiectarea beneficiind de consultanţă de profil franceză. Funcţionalitatea spitalului va fi însoţită de simbolistica unei succesiuni de lumi ca de poveste, construite în jurul conceptului sugerat de „Copacul vieții”.
Companii din mediul economic susţin deja proiectul şi sunt bine-veniţi noi parteneri care pot face astfel proba angajării lor într-un proiect de responsabilitate socială de utilitate vitală şi anvergură considerabilă. Până la 31 decembrie 2017, companiile pot redirecționa 20% din impozitul pe profit către asociația „Dăruiește Viață”, cu sublinierea că după această dată, modificările aplicate Codului fiscal nu vor mai permite o astfel de contribuţie unui număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii. Totodată, persoanele fizice pot contribui cu 2 euro pe lună trimițând SMS cu mesajul SPITAL la 8844 și/sau pot investi online pe platforma „Bursa de fericire”: www.daruiesteviata.ro | www.bursadefericire.ro.
Sediul „luminii extreme” este la Măgurele
Primul sediu social al Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare (ERIC) care va opera în mod integrat infrastructura paneuropeană dedicată luminii extreme (ELI) va fi în România, pe platforma fizicii de la Măgurele în proximitatea a ceea ce pe cale de a reprezenta cel mai mare laser cunoscut până în prezent – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Atribuirea acestei responsabilităţi privitoare la ELI – ERIC a fost hotărâtă la reuniunea Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene (COMPET) desfăşurate la Bruxelles. La invitația comisarului european pentru cercetare Carlos Moedas, au participat delegații conduse de miniștrii cercetării din cele trei țări care construiesc și găzduiesc pilonii viitoarei infrastructuri: Republica Cehă – pilonul Beamlines (ELI-BL), Ungaria – pilonul Attoseconds (ELI-ALPS), România – pilonul Nuclear Physics (ELI-NP). România a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul cercetării și inovării Lucian Georgescu, formată din secretarul de stat Ciprian Preda, din Ministerul Cercetării și Inovării, Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA) și acad. Nicolae Victor Zamfir, directorul general al IFIN-HH, directorul ELI-NP.
Succesul este de apreciat inclusiv în condițiile competiției mai largi la nivelul UE pentru găzduirea instituțiilor europene.
Consumul este pionul principal în creșterea economiei; agricultura are și ea un rol important
Institutul National de Statistică (INS) a reconfirmat ieri creșterea solidă a economiei în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni, de 8,8 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale, ceea ce întărește ipoteza unui avans al PIB de peste 6% pe intreg 2017.
Consumul rămâne, pe partea de ultilizare a PIB, principalul motor al economiei, cu o creștere pe volum de 11,4% în T3 și 8,4% pe primele nouă luni, contribuția lui la creșterea economică fiind de 8,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și de 6,5 puncte procentuale pe primele nouă luni. „Consumul rămâne motorul economiei, iar acest fapt ne retrimite la discuțiile vechi pe marginea sustenabilității lui pe termen mediu. Este clar că în viitor stimulentele care au condus la majorarea consumului in Romania – care are cea mai mare creștere din UE – nu vor mai fi acordate și atunci creșterea economică bazată pe consum va avea de suferit”, a subliniat economistul Aurelian Dochia.
Pe partea de formare a PIB, industria și comerțul a dus greul. Industria, care pe volum a crescut cu 7,6% la nouă luni și cu 7,8% în trimestrul al treilea, a contribuit la creșterea economică la nouă luni cu 1,8 puncte procentuale, iar in T3 cu 2,6 puncte procentuale, potrivit Ziarului Financiar. O surpriză o reprezintă agricultura care a avut o creștere spectaculoasă în T3, plus 33,4% pe volum, avansul la nouă luni fiind de 24,3%. Astfel ramura a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea de 8,8 puncte procentuale din T3. La nouă luni, contribuția agriculturii la creșterea economică de 7 puncte procentuale a fost de 1,1 puncte procentuale.
Florin Jianu a declarat recent că bugetul pe 2018 ar trebui construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică
Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economică a țării în următorii doi ani și nu încurajează mediul de afaceri, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de specialitate. „2018 și 2019 sunt doi ani foarte importanți pentru țară din punct de vedere simbolic, dar și din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare economică. Din punct de vedere al mediului de afaceri nu vedem măsuri de debirocratizare. Ba din contră. Veniturile din amenzi, penalități și alte fapte similare au prevăzute creșteri. Nu vedem elemente privind apărarea, educația sau investiții. Vorbind despre programul de internaționalizare al firmelor românești, inițiat de mine, bugetul se înjumâtățește. Bugetul la ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și expoziții, misiuni economice, scade și el aproape la jumătate”, a declarat Florin Jianu.
De asemenea, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, susține la rândul său că bugetul pe anul 2018 „este unul optimist care se bazează pe o creștere economică de 5,5%, dar este și fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%”. Ovidiu Nicolescu a mai spus că deși prin Programul de Guvernare 2017-2020 se recunoaște importanța prevenției care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări raportat la 2017, potrivit Agerpres.
Reprezentanții CNIPMMR cer revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018 — creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranță, inclusiv valorificarea creșterii alocărilor UE (pentru investiții în locuri de munca pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbției fondurilor Europene. Pentru România, bugetul aduce o șansă în plus privind absorbția fondurilor europene, spun reprezentanții CNIPMMR.
Avansul comerțului cu amănuntul din România a continuat și în luna octombrie
Volumul comerțului cu amănuntul în România a urcat cu 12,6% în luna octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, țara fiind lider în UE la acest capitol după ce a consemnat, pentru a treia lună consecutiv, cea mare creștere în ritm anual înregistrată de o țară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În octombrie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro și cu 0,9% în Uniunea Europeană. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 1,5%, în timp ce vânzările de combustibili au crescut cu 0,8% iar cele de alimente, băuturi și tutun au urcat cu 0,1%. Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (12,6%), Polonia (7,1%), Irlanda, Ungaria și Malta (6,3%), potrivit datelor Eurostat.
De asemenea, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,9%, în timp ce vânzările de combustibili și de produse non-alimentare s-au redus cu 0,8%. Produsul intern brut a crescut cu 7%, în termeni reali, în perioada ianuarie — septembrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, având o valoare de peste 696,7 miliarde lei, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană vrea să creeze Fondul Monetar European (EMF) Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles
Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că “Europa are nevoie să-și construiască propriul instrument în situația unei noi crize financiare și economice”. Rolul FMI se va păstra astfel la nivel global, dar rolul Fondului European Monetar va fi acela de a proteja Europa în fața unei noi crize.
Totodată, comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.
Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.
Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.
Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:
1 În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.
2 Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.
3 Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.
4 Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.
Comisia Europeană vrea un Fond Monetar European (EMF); Daniel Apostol, Corespondență de la Bruxelles
Comisarul european Pierre Moscovici afirmă că moneda unică Euro nu trebuie să dividă continentul ci să-l unească. “Viitorul pentru Europa este euro, iar Euro reprezintă Europa. Este vital, dacă vrem să asigurăm viitorul Europei, să implementăm planul de convergență, să reducem inegalitățile dintre statele din eurozonă și Non-euro”, susține Moscovici. Potrivit comisarului european, pachetul de măsuri curent este dedicat sa întărească unitatea monetară și să crească unitatea economică pentru toate cele 27 state.
Comisia Europeană propune înființarea Fondului Monetar European (EMF), ca principal instrument financiar care să contribuie la întărirea Uniunii Economice și Monetare. EMF ar veni în continuarea și în completarea Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM), înființat în 2012, care a jucat, potrivit Comisiei, “un rol decisiv în asistarea statelor membre în recâștigarea sau menținerea accesului pe piețele suverane de obligațiuni. Aceasta a ajutat la asigurarea stabilității zonei Euro ca întreg”.
Potrivit proiectului Comisiei Europene, EMF va furniza sprijin financiar către statele membre “în nevoie”, va strânge fonduri prin instrumente în piața de capital, va contribui la tranzacții financiare, asemeni rolului de până astăzi al ESM (mecanismului de stabilitate europeană). Totodată, EMF va fi clădit pe structurile financiare și instituționale ale ESM așa cum sunte ele astăzi, ceea ce înseamnă că puterea de reacție a Fondului la crize economice și financiare va fi asemeni celei de care dispune astăzi mecanismul de Stabilitate Economică, cu o capacitate totală de acordare de fonduri de 500 de miliarde de euro.
Dar propunerea făcută astăzi de Comisia Europeană aduce și câteva funcțiuni noi:
1 În cazul improbabil în care SRF (Single Resolution Fund) nu ar avea destule resurse să acopere riscul adus de o bancă cu stres crescut, ar interveni ca ultim factor de împrumut/de finanțare protejând astfel plătitorii de taxe.
2 Propunerea include posibilitatea de a lua decizii și mai rapide în situții de urgență, cu o majoritate de 85% de voturi, în timp ce unanimitatea voturilor va fi păstrată pentru toate deciziile majore cu impact financiar.
3 Propunerea prevede o implicare mai puternică a Fondului – împreună cu Comisia Europeană, în managementul programelor de asistență financiară.
4 Proiectul propus de Comisia Europeană aduce posibilitatea ca Fondul să dezvolte noi instrumente financiare, ce ar putea fi utilizate în viitor ca funcții de stabilizare.
Philippe Charles Lhotte s-a retras din funcția de administrator al BRD-Groupe Société Générale
BRD-Groupe Société Générale, a treia bancă din România după valoarea activelor, a anunțat luni că Philippe Charles Lhotte a renunțat la mandatul de membru in Consiliul de Administrație al băncii începând cu 1 decembrie, potrivit unui comunicat transmis BVB, citat de News.ro. Philippe Lhotte a fost numit director general al băncii și membru în CA în toamna anului 2012. Înaintea numirii pe postul din România, Lhotte a fost președinte – director general al SG Expressbank AD, filiala Societe Generale din Bulgaria. Banca a înregistrat în primele nouă luni din acest an un profit net de 1,066 miliarde lei (circa 230 milioane euro), în creștere cu 75,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, impulsionat de activitatea comercială dinamică precum și de profilul de risc îmbunâtâțit. BRD, a treia banca de pe piață după active, este controlată de grupul francez Société Générale, care deține circa 60,2% din capital. BRD este listata la Bursa de Valori București și are o valoare de piață de 9,01 miliarde lei. Anul trecut, BRD a pierdut locul al doilea în sistemul bancar românesc după valoarea activelor, fiind depășita de Banca Transilvania. BRD a ocupat poziția a doua a podiumului pieței bancare aproape doua decenii, din 1999, după prăbușirea Bancorex. Principalii competitori ai BRD in Romania sunt BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen, Unicredit și ING, potrivit Economica.net.`
Liviu Voinea: Creșterea economică peste potențial poate cauza un deficit structural mai mare decât deficitul cash
Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. „Când se înregistrează creștere economică peste potențial, așa cum se înregistrează astăzi în România, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente în timp ce veniturile sunt temporare întrucât ele vor scădea ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal sau potențial”, a subliniat Liviu Voinea. Viceguvernatorul BNR a mai spus că în anul 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenți s-a transformat în deficit cash și a fost apoi nevoie de șase ani de consolidare fiscală, potrivit Agerpres.
Costul producției industriale din România a crescut în octombrie
Prețurile producției industriale au crescut în octombrie cu 0,4% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În octombrie, prețurile producției industriale au urcat în aproape toate statele membre ale UE, singurele excepții fiind înregistrate în Danemarca (minus 1,5%), Cipru și Letonia (ambele cu minus 0,5%) și Estonia (minus 0,4%). Cele mai semnificative creșteri au fost raportate în Belgia (2,4%), Irlanda (1,5%), România (1%) și Spania (0,8%), potrivit raportului Eurostat. De asemenea, prețurile producției industriale au crescut cu 2,5% în zona euro și cu 2,6% in UE, în octombrie comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Eurostat. În România, prețurile producției industriale au înregistrat un avans anual de 3,3% în octombrie, după o expansiune similară în septembrie, potrivit Agerpres.
Studiu EY: Organizațiile se confruntă cu riscuri mari generate de atacurile cibernetice; metodele obișnuite de atac au încă succes
- 56% dintre organizațiile sondate sunt îngrijorate de creșterea atacurilor cibernetice și de impactul asupra planurilor lor de business
- 87% declară că au nevoie de fonduri mai mari cu până la 50% pentru a se apăra de amenințările atacurilor cibernetice
- Doar 12% declară ca sunt capabile să detecteze un atac cibernetic sofisticat
Organizațiile globale consideră că amenințările din prezent legate de atacurile cibernetice constituie un risc ridicat pentru ele, conform celei de-a douăzecea ediții anuale a studiului EY Global Information Security Survey (GISS), la care au participat peste 1200 de lideri ai celor mai mari organizații din lume.
Rezultatele studiului arată că 56% dintre cei chestionați își modifică sau intenționează să schimbe strategia și planul de business în contextul creșterii amenințărilor cibernetice. Accelerarea rapidă a gradului de conectivitate din interiorul organizației globale – alimentată de creșterea explozivă a dispozitivelor inteligente conectate la internet (IoT) – a generat noi vulnerabilități pe care infractorii cibernetici, din ce în ce mai sofisticați, le pot exploata.
Raportul arată că atacurile obișnuite – atacuri informatice efectuate de actori individuali, nesofisticați – au exploatat cu succes aceste vulnerabilități de care organizațiile erau conștiente, iar acest fapt indică o lipsă de rigoare în implementarea procedurilor standard de securitate.
Carmen Adamescu (foto) Partener EY România, spune: „În ultimul timp, atacurile cibernetice cele mai eficiente au folosit metode obișnuite care au fructificat vulnerabilități cunoscute în organizații. De exemplu, prin campaniile recente de tip ransomware, hackerii au criptat sistemele informatice ale unor organizații și au solicitat recompense, exploatând vulnerabilități cunoscute din sistemele de operare neactualizate la timp. De asemenea, hiper-conectivitatea și abundența noilor tehnologii, deși generează oportunități imense, introduc riscuri și noi vulnerabilități. Drept urmare, pe măsură ce se adaptează erei digitale, companiile trebuie să-și examineze întregul ecosistem digital ca să-și protejeze afacerea azi, mâine și în viitor.”
Rezultatele studiului arată că cele mai multe organizații continuă să-și crească cheltuielile legate de securitatea cibernetică, peste 90% din respondenți afirmând că se așteaptă la bugete mai mari în acest an. Cum intensificarea atacurilor cibernetice necesită un răspuns mai ferm, 87% dintre respondenți spun că au nevoie de o creștere a finanțării de până la 50%. Cu toate acestea, doar 12% se așteaptă să primească o creștere de peste 25% în acest an.
76% la sută dintre respondenți au declarat că una dintre cauzele care ar putea genera mărirea bugetelor alocate securității ar fi descoperirea unui atac care a provocat daune. Însă, 64% (față de 62% anul trecut) spun că un incident care nu provoacă daune nu are prea multe șanse să genereze o creștere a bugetului de securitate, în ciuda faptului că daunele generate de un atac cibernetic nu sunt vizibile imediat.
Mulți respondenți recunosc, totuși, că lipsa alocării unor resurse adecvate poate duce la creșterea riscurilor legate de securitatea cibernetică. 56% dintre companiile sondate au declarat că au schimbat sau iau în considerare revizuirea strategiilor şi planurilor de răspuns pentru astfel de situații. Însă, 20% dintre ele admit că nu dispun de o evaluare corectă a implicațiilor și vulnerabilităților legate de securitatea informațiilor, pentru a trece la implementarea acestor măsuri.
Amenințări în creștere legate de malware și de neglijența angajaților
Malware-ul (64% față de 52% în 2016) și phishing-ul (64% față de 51% anul trecut) sunt percepute drept amenințările care au crescut cel mai mult expunerea la risc a organizațiilor în ultimele 12 luni. Angajații neglijenți sau cei care nu conștientizează aceste amenințări sunt considerați drept vulnerabilitatea cu cea mai mare rată de creștere din zona securității organizației (60% față de 55% în 2016). „De exemplu, un memory stick introdus de către un angajat în PC-ul companiei are o probabilitate mai mare de a crea o breșă de securitate în sistem, decât un atac extern,” spune Carmen Adamescu.
În privința celei mai probabile surse de atac, 77% din respondenți menționează angajații neglijenți ai companiei, urmați de grupări infracționale (56%) și angajați rău intenționați (47%).
Când vine vorba de a riposta împotriva unui atac avansat – din partea unor grupări sofisticate şi bine organizate – multe organizații sunt serios îngrijorate de nivelul scăzut de sofisticare al sistemelor lor curente de protecție. 75% din respondenți evaluează maturitatea sistemelor de identificare a vulnerabilităților drept „foarte scăzută sau moderată”. Alți 12% spun că nu au instalat un program formal de detectare a pătrunderilor ilegale în sistem, în vreme ce 35% își descriu politicile de protecție date ca fiind ad-hoc sau inexistente. 38% fie nu au un program de identificare sau de acces, fie nu au convenit, în mod oficial, asupra unui asemenea program.
Studiul mai arată că bugetele de securitate cibernetică sunt mai mari în organizații care:
- Creează roluri dedicate, cum ar fi ofițeri de securitate în punctele cheie ale afacerii
- Întocmesc de cel puțin două ori pe an rapoarte de securitate cibernetică pentru consiliul de administrație și pentru comitetul de audit intern
- Identifică cele mai importante active IT și le protejează în mod diferențiat.
Raportul subliniază faptul că organizațiile care au la baza abordării operaționale procese mature sunt capabile să implementeze sisteme de securitate încă din faza de proiectare – security by design – care pot răspunde la riscuri neașteptate și la pericole emergente.
„În cazul preocupării actuale a organizațiilor pentru a se pregăti să răspundă noilor reglementări ale Regulamentului UE – GDPR (General Data Protection Regulation), care intră în vigoare în mai 2018, în activitățile de proiectare a soluțiilor de securitate cibernetică, ar trebui să țină cont încă de la început și de principiile <<privacy by default>>și <<privacy by design>> impuse de GDPR. Cu alte cuvinte, protecția datelor personale ar trebui asigurată conform Regulamentului GDPR încă din etapa de design a sistemelor de securitate. De exemplu, în cazul în care un angajat neglijent sau rău intenționat încearcă să trimită în afara organizației fișiere care conțin date personale ale clienților sau furnizorilor, soluțiile de securitate ar trebui să îl poată atenționa că încalcă legea, și/sau să îl blocheze în cazuri specifice. Pe de altă parte, cea mai simplă modalitate de a asigura securitatea datelor cu caracter personal este stabilirea cu claritate a drepturilor de acces în aplicațiile care procesează acest tip de date,” detaliază Carmen Adamescu.
Rezultatele arată că mai sunt multe de făcut până când security by design va deveni o practică standard. În timp ce 50% dintre respondenți afirmă că raportează regulat consiliilor de administrație, 24% spun că persoana responsabilă de securitate cibernetică ocupă un loc în consiliul de administrație și doar 17% – că membrii consiliilor de administrație au suficiente cunoștințe privind securitatea informatică pentru a evalua corect eficiența măsurilor preventive.
„Este important ca organizațiile să depășească etapa în care consideră securitatea cibernetică doar o atribuție a funcției IT și să se concentreze pe guvernanța securității informatice și, în mod special, pe conceptul security-by-design,” concluzionează Carmen Adamescu.
La Romexpo începe TÂRGUL CADOURILOR DE CRĂCIUN
TÂRGUL CADOURILOR DE CRĂCIUN (www.expo-cadou.ro) are loc la ROMEXPO (Pavilionul C1) între 6 si 10 decembrie.
Astfel, timp de cinci zile, cadourile prind viață sub formă de: produse vestimentare şi accesorii (bijuterii, genţi, încălţăminte), cosmetice, obiecte de artă decorativă, decoraţiuni specifice sărbătorilor, brazi, dulciuri şi delicatese tradiţionale de sezon.
Expozanții se întrec în oferte promoționale și reduceri între 10 și 50%, valabile pe toată perioada târgului.
Intrarea la Târgul Cadourilor de Crăciun este liberă, accesul vizitatorilor începând de miercuri, 6 decembrie, ora 10:00.
Ce găsim la târg?
- Deliciile gastronomice nu lipsesc din „cămara” lui Moș Crăciun
La Târgul Cadourilor de Crăciun, vizitatorii pot cumpăra atât produse culinare tradiţionale românești, cât și preparate care aparțin culturilor gastronomice ale altor țări. Nu vor lipsi sortimentele de ceai, cafea și ciocolată, care vin să completeze ofertele propuse de companiile prezente la eveniment.
- Bijuterii de autor, articole vestimentare de sezon, accesorii și cosmetice
Vizitatorii târgului vor putea alege din game variate de produse vestimentare de iarnă: canadiene, jachete, veste, tricotaje, șaluri rusești, haine de blană, mantouri, in stiluri diferite, cu elemente moderne, dar și clasice, produse de marochinărie. Se pot achiziționa, de asemenea, bijuterii cu pietre și metoale prețioase și semipretioase, perle de cultură, argint si/sau fire de calitate superioara, realizate prin tehnici diferite.
Bărbații nu sunt nici ei uitați, astfel că se pot cumpăra diferite produse destinate domnilor, pornind de la obiecte de vestimentație și până la diverse accesorii (portmonee, genți, cravate, papioane, curele etc).
- Decorațiuni clasice dar și nonconformiste
Oferta companiilor care expun la Târgul Cadourilor de Crăciun cuprinde o gamă variată de ornamente de brad și decorațiuni de sărbătoare cu motive tradiționale și reinterpretări moderne ale acestora:
– obiecte tradiționale specifice diverselor zone ale țări
– brazi naturali și artificiali
– globuri de sticlă hand-made
Serbare pentru Moș Crăciun
Târgul oferă copiilor prilejul de a se întâlni cu Moș Crăciun în cadrul unor ateliere de arte vizuale, dans și povești. Cei mici vor putea participa la diverse ateliere de pictură, desen şi modelaj, prin programul desfăşurat de asociația Young Gold Fish. Cei mici vor avea posibilitatea să confecționeze, cu ajutorul voluntarilor, cadouri pentru părinți, bunici, prieteni, dar și propriile jucării și decorațiuni pentru bradul de Crăciun.
Copiii se vor bucura de spectacole de dans internațional, contemporan și folcloric. Pasionaţii de dansuri pot asista şi participa la demonstraţii având coregrafii speciale pentru Crăciun.
Program de vizitare – Târgul Cadourilor de Crăciun:
- Miercuri – sâmbătă, 6-9 decembrie 2017, orele: 10.00-19.00
- Duminică, 10 decembrie 2017, orele: 10.00-18.00
Loc de desfaşurare: Pavilionul C1 – Romexpo
Intrarea este liberă.
Alte informatii despre evenimente pot fi obtinute prin intermediul:
Deficitul bugetar pentru 2018: 2,97% din PIB
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit cash estimat la 2,97% din PIB, deficitul ESA fiind preconizat la 2,96% din PIB, iar în sectorul bugetar vor fi menținute măsuri precum compensarea cu zile libere și nu în bani a muncii efectuate suplimentar, neacordarea de tichete cadou sau a indemnizațiilor de hrană și de vacanță, potrivit documentului publicat pe site-ul Blocului Național Sindical. De asemenea, pentru ocuparea prin concurs a posturilor vacante în sectorul bugetar se va aplica principiul „unu la doi”, respectiv la două posturi vacante se va ocupa unul, de la 1 ianuarie 2018. Totodată, ordonatorii de credite trebuie să reducă cu 10% cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției, se mai precizează în proiect. Totodată, din 2018 va scădea contribuția pentru fondurile de pensii administrate privat la 3,75%, de la 5,1% în prezent. Salariul minim brut garantat în plată crește la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, iar punctul de pensie se majorează la 1.100 lei de la 1 iulie 2018. În perioada 1 iulie — 31 decembrie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei, conform Agerpres.
Crește inflația în zona euro
Rata anuală a inflației în zona euro a urcat la 1,5% în noiembrie, de la 1,4% luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat). Nivelul inflației și consolidarea creșterii economiei zonei euro explică de ce luna aceasta Banca Centrală Europeană a diminuat programul său de relaxare cantitativă (QE). Conform acestor estimări, inflația în zona euro se apropie de obiectivul țintă al Bancii Centrale Europene, care vrea să mențină creșterea prețurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. De asemenea, cifra furnizată de Eurostat este sub estimările analiștilor, care se așteptau ca rata anuală a inflației să rămână stabilă în noiembrie. Potrivit Eurostat, în noiembrie, cele mai semnificative majorări de prețuri s-au înregistrat la energie (cu o creștere anuală de 4,7%, după un avans de 3% în octombrie), urmate de prețurile la alimente, alcool și țigări (2,2%, comparativ cu 2,3% în octombrie), în timp ce creșterea prețurilor la servicii a fost de 1,2%, similară cu luna precedentă. La ședința de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, dar a anunțat că va înjumătăți volumul achizițiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, potrivit Agerpres.
Cheltuieli bugetare pentru 2018, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de 2017
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în suma de 314,5 miliarde lei, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de anul în curs, și urmează să ajungă în anul 2021 la 372,8 miliarde lei, respectiv 33,1% din produsul intern brut, conform raportului privind situația macroeconomica și proiecția acesteia pe anii 2019 – 2021 publicat de Ministerul Finantelor Publice și citat de agenția Agerpres. Potrivit documentului, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate in 2018 la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB, în creștere cu 30,7 miliarde de lei față de 2017. La capitolul cheltuieli bugetare, cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistență socială, datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie și a majorării indemnizației sociale pentru pensionari. Cheltuielile de personal înregistrează o majorare în anul 2018 pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă, potrivit Agerpres. De asemenea, bunurile și serviciile consemnează o tendință de reducere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează o stabilizare pe perioada 2019-2021. Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indica un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.
Descoperire arheologică în centrul Capitalei
La doi paşi (în sens propriu) de drumurile zilnice ale multora dintre noi, în curtea interioară a clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta a Universității din București, au fost descoperite ziduri vechi de peste 300 de ani aparţinând Academiei Domnești de la Sfântul Sava (înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694). De asemenea, au fost descoperite ziduri ale Universității din București înființate de Alexandru Ioan Cuza la 1864, clădire construită sub îndrumarea arhitectului Alexandru Orăscu, afectată de bombardament în Al Doilea Război Mondial, ceea ce a necesitat demolare parțială în anii ’50 ai secolului trecut.
Descoperirile au fost făcute de arheologi de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, asistați de cadre didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Şantierul arheologic se înscrie în activitatea de cercetare începută în 2011 în zona actualei parcări subterane de la Universitate.
Deschiderea programului Centenarul României Mari
Inspectoratul Școlar al Municipiului București a deschis programul de activităţi dedicate Centenarului României Mari prin evenimentul cultural-științific „Onor Casei Regale! Rolul Monarhiei în făurirea statului modern prin Marea Unire de la 1918” organizat în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Casa Corpului Didactic București (foto). A participat şi s-a adresat reuniunii principele Radu. O perspectivă actuală asupra evenimentelor şi personalităţilor istorice din urmă cu un secol a oferit prof. Mihai Manea. A fost prezentată o expoziţie cu o largă ofertă de materiale didactice (hărţi, planşe etc.) pe teme de istorie, produse de „Eurodidactica”. În calitate de inspector şcolar general adjunct, prof. Diana Melnic a prezentat coordonatele abordărilor educaţionale referitoare la Unirea din 1918.
Gânduri pentru Marea Unire
O primă concretizare a programului cu tema Centenarul Marii Uniri a derulat Şcoala Gimnazială Nr 178 din sectorul 1 – director, prof. Daniela Paizan. Activitatea „Gânduri pentru Marea Unire” a angrenat elevi şi cadre didactice (foto) într-un demers creativ, pornit din prezent, de la tabloul socio-economic al României de azi, aşa cum este perceput de pe poziţia celei mai tinere generaţii.
Economistul este unul dintre partenerii programului Centenarul României Mari.
Rata anuală a inflației în zona euro s-a majorat în luna noiembrie
Rata anuală a inflației în zona euro a urcat în noiembrie până la 1,5%, de la 1,4% luna precedentă, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Inflația în zona euro se apropie de pragul dorit al Băncii Centrale Europene, care vrea să mențină majorarea prețurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.
De asemenea, inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile precum energia și alimentele, s-a menținut la 0,9% în noiembrie.
Potrivit estimărilor realizate de Eurostat, în noiembrie, cele mai semnificative majorări de prețuri s-au înregistrat la energie (cu o creștere anuală de 4,7%, după un avans de 3% în octombrie), alimente, alcool și țigări (2,2%, comparativ cu 2,3% în octombrie).
La ședința de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, dar a anunțat că va înjumătăți volumul achizițiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, diminuând programul său de relaxare cantitativă (QE) în așteptarea creșterii inflației, potrivit Agerpres.
