Acasă Blog Pagina 264

Programul trenurilor de metrou în perioada de minivacanță de 1 Decembrie

0

Compania Metrorex va pune la dispoziția călătorilor trenuri care vor circula în perioada minivacanței de Ziua Națională, 30 noiembrie – 3 decembrie, conform zilelor de weekend și sărbători legale, potrivit Metrorex,

De asemenea, reprezentanții companiei precizează că vor suplimenta garniturile de tren cu ocazia Zilei Naționale, dar și pentru a vizita târgurile sau evenimentele specifice sărbătorilor de iarnă.

„Trenurile vor circula în această perioadă conform graficelor pentru zilele de weekend și sărbători legale. Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să asiste la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Naționale, să viziteze târgurile sau evenimentele specifice Sărbătorilor de Iarnă dar și să meargă să admire decorațiunile care înfrumusețează capitala în această perioadă, Metrorex va introduce trenuri suplimentare”, potrivit News.ro

Guvernul adoptă hotărârea de majorare a salariului minim brut de la 1 ianuarie

0

Guvernul adoptă în şedinţa de miercuri hotărârea prin care salariul minim brut va atinge cota de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018.

”Avem astăzi pe ordinea de zi hotărârea de guvern pe care am prezentat-o într-o primă lectură în urmă cu o lună de zile, privitoare la creşterea salariului minim brut garantat în plată, fără adaosuri şi alte sporuri, la suma de 1.900 de lei, care este corespunzător salariului de 1.550 de lei pe care îl avem în programul de guvernare, plus întoarcerea sarcinii fiscale”, a precizat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.

Potrivit actului normativ ”începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”.

 

 

Şcolile particulare cer să nu fie discriminate

0

Patronatul Investitorilor Autohtoni – Piarom a organizat o nouă conferinţă cu tema „Educația privată preuniversitară – mai mult decât antreprenoriat”, cu obiectivul unui dialog între investitorii într-un domeniu vital pentru economia şi societatea viitorului şi autorităţi. Demersul a fost argumentat inclusiv prin furnizarea informaţiei că, la ora actuală, 35 % din învăţământul bucureştean este reprezentat de unităţi private, în care învaţă circa 20.000 de elevi şi preşcolari. Şi totuşi, a apreciat preşedintele Piarom, Cristian Pârvan, „sistemul de educaţie privat este considerat din perspectiva autorităţilor un pericol care tulbură apele”, ignorându-se că de fapt sistemul de stat este cel care a devenit „închistat, birocratic, orientat spre profit”.

Pe parcursul dezbaterii, profesori şi manageri din învăţământul privat au formulat observaţii şi propuneri pentru un tratament nediscriminatoriu pentru unităţile lor în raport cu cele de stat şi au avansat solicitări precum: finanţarea după principiul „banii urmează elevul” să fie aplicată și unităților autorizate, nu numai celor acreditate; norma de hrană și alocarea pentru rechizite și haine să fie acordate și copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din învățământul privat; clarificarea regimului juridic al înfiinţării, organizării şi funcţionării unităţilor de învăţământ privat; posibilitatea organizării unor activităţi extracrriculare și în unităţi de stat; conlucrarea cu autorităţile de resort pentru identificarea unor soluţii de autorizare a spaţiilor din punctul de vedere al securităţii la incendiu; susținerea de către autorități a unor proiecte pilot inovative lansate din mediul privat; dezvoltarea unor parteneriate public-private pentru programul Şcoala după școală; reglementarea posibilităţii ca unităţile de învăţământ private să poată fi în activitate şi pe timpul vacanţei de vară.

Indicele ROBOR a atins pragul de 2,20%, nou record istoric

0

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marţi până la nivelul de 2,20%, cel mai mare din 28 octombrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Cel mai mare nivel a fost atins în 4 noiembrie 2014, când a fost 2,32%.

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie 2017, când a atins nivelul de 1%.

De asemenea, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestuia va duce la o ascensiune a ratelor în cazul creditelor în lei.

Dobânzile interbancare au scăzut drastic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016.

De ce nu reușește România să pună in valoare resursele forestiere la adevăratul potential?

0

 

România nu reușeste să pună în valoare fondul forestier la întregul potențial, iar volumul de masă lemnoasă în păduri a crescut. Poate surprinzător pentru opinia publică din România, acestea sunt doar două dintre concluziile la care a ajuns Consiliul Concurenței, într-un studiu publicat recent. Studiul se referă la piața primară a lemnului și arată că stocul  de masa  lemnoasă raportat la suprafața impădurită,  este în cantitate mai mare decât înainte de anul 1989, atunci când s-a realizat ultimul inventar forestier. În cifre, un hectar  de pădure avea, în anul 2013, 322 metri cubi de masă lemnoasă, față de 217 mc, în anul 1984. Creșterea de masă lemnoasă la hectar nu se explică prin vârsta pădurii, intrucât, în acest moment, pădurile au în medie, o vârstă mai mare (63 de ani) față de momentul ultimului inventar forestier național. Datele arată că masa lemnoasă a crescut în ultimii 27 de ani, atât raportată la hectar (plus 105 mc pe hectar), ca volum total, cu un plus de 771 milioane de mc, iar ca suprafață împădurită a crescut cu 4%, adică cu 266.000 hectare. De remarcat că, în ultimii 27 de ani, la nivel european, cele mai mari creșteri ale suprafeței împădurite au avut loc în Franța (6,7%) și Polonia (6,2%), peste media europeană care a fost de 5%.

 

Așadar, în România, în pofida tăierilor ilegale, care și-au redus intensitatea în ultimii ani, fondul forestier a crescut. Tăierile ilegale trebuie combătute si eradicate, dar mitul că dispar pădurile României este fals,  iar studiile de specialitate demonstrează acest lucru.  Volumul exploatat in present- o medie de 17-18 miliaone mc annual, este mult mai mic decât  media volumului exploatat in perioada comunistă, cand volumul exploatat annual se situa la 24-26 miloane mc. Una dintre  cause o arată o  analiză realizată de compania de consultanță PWC România : “Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 ,în scădere de la 88% în 1990″.  Aceeași concluzie o regăsim in raportul Consiliului Concurenței.

 

În pofida faptului că  stocul masa lemnoasă a crescut, în ultimii 27 de ani, exploatarea lemnului nu este la nivelul potențialului. Studiul realizat de Consiliul Concurenței prezintă o interesantă comparație în ceea ce privește potențialul forestier și exploatarea efectivă, între câteva state europene, relativ apropiate din punctul de vedere al sectorului forestier. Este vorba despre Cehia, Germania, Franța, Polonia și România. Astfel, România are, dintre statele analizate, cea mai mică suprafață forestieră disponibilă pentru exploatare. Motivul? Lipsa investițiilor, respectiv lipsa dezvoltării și întreținerii drumurilor forestiere. De asemenea, sunt analizați indicatorii calitativi care arată nivelul exploatării masei lemnoase, precum producția de lemn din totalul suprafeței forestiere sau producția de lemn din totalul stocului de masă lemnoasă. Rezultatele sunt total în defavoarea României. Astfel, în Cehia, Germania sau Polonia, producția de masă lemnoasă raportată la hectar de fond forestier este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România; Cehia, cu o suprafață forestieră de trei ori mai mică decât a României, obține o producție de masă lemnoasă mai mare decât cea a țării noastre; Polonia, cu o suprafață forestieră mai mare cu 40% decât a României, are o producție dublă față de România.

 

Analizele profesioniste demonstrează că un nivel ridicat al producției de lemn nu este incompatibil cu un management dedicat principiilor de dezvoltare durabilă. În România, tăierile ilegale nu sunt un argument real  pentru a explica lipsa de mobilizare  a resurselor forestiere.

Cauzele care produc diferențele de punere în valoare economică a resurselor forestiere între România și statele europene sunt clar exprimate în studiile de specialitate. Este vorba despre: densitatea de drumuri forestiere, mult mai mică față de media europeană, ceea ce face accesul dificil la masa lemnoasă și duce la exploatarea intensivă a suprafețelor accesibile; tehnologia și utilajele folosite nu permit obținerea de randamente superioare. Marea majoritate a companiile din industrie sunt decapitalizate și nu își permit să investească; „pseudo” studiile care vorbesc despre 300 000 ha păduri virgine, cu notificarea acestor suprafețe către Garda forestieră au ca rezultat blocarea recoltării masei lemnoase de pe aceste suprafețe.

 

Trebuie precizat că, până în prezent, suprafața confirmată a pădurilor virgine și cvasivirgine este de aproximativ 15 000 ha. Finalizarea inventarierii și realizarea catalogului pădurilor virgine este un imperativ, pentru a se evita blocarea artificială a administrării pădurilor; vârsta arborilor exploatați este cu o treime mai mare decât media europeană, ceea ce reduce productivitatea sectorului și, nu în ultimul rând, legislația care privește recoltarea masei lemnoase este arhaică, neadaptată la piață, singura de acest gen din Uniunea Europeană și care se aplică de 50 de ani. De asemenea, sistemul de valorificare a masei lemnoase, atât pentru lemnul de foc pentru populație, cât și pentru industria de prelucrare a lemnului și a mobilei, este nefuncțional. Sunt probleme care dacă nu își vor gasi o rezolvare vor crea un blocaj, atât în ceea ce privește aprovizionarea cu lemne de foc a populației, cât și furnizarea de materie primă industriilor aflate pe orizontală.

Şapte medalii la Turneul Internaţional de Informatică Shumen

0

România a obţinut șapte medalii – patru de aur și trei de bronz. – la Turneul Internaţional de Informatică Shumen, Bulgaria, 2017:

Medaliile de aur au fost cucerite de lotul de seniori (foto) format din Costin-Andrei Oncescu (Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel), Andrei Popa (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui), Alex Tatomir (Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila), Ștefan Constantin-Buliga (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), pregătiți de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) și Adrian Panaete (Colegiul Național „August Treboniu Laurian” din Botoșani).

Medaliile de bronz au fost obținute de lotul de juniori: Daniel-Ștefan Boni (Liceul Internațional de Informatică din Constanța), Tudor-Gabriel Mocioi (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București) și Albert-Antoniu Greaca (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București); din echipă a făcut parte și Mircea Donciu, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București; echipa a fost pregătită de studenții Lucian Bicsi și Teodor Stelian Ionescu (Universitatea din București).

Barometrul Industrial IRSOP-SNSPA

0

Barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe baza unor parametri furnizaţi de un eşantion de manageri arată că „în luna octombrie industria s-a oprit din creştere, după trei luni de avans succesiv”, în timp ce „indicatorul costurilor de producţie actuale şi viitoare a continuat să urce puternic, iar aşteptările privind creşterea costurilor s-au amplificat la un nivel fără precedent în ultimii trei ani de când datează măsurătorile Barometrului”. În sinteză, datele şi aprecierile aferente spun că: volumul producţiei a coborât (61 de puncte) după trei luni de urcare la 53 în iulie la 64 în septembrie; stocurile s-au micşorat, cu observaţia că în 2017 indicatorul pentru stocuri nu a ieşit niciodată din zona de contracţie (sub 50 de puncte), aprecierea fiind că „persistenţa stocurilor mici înseamnă două lucruri: preocuparea managerilor de a avea cât mai puţine stocuri pentru a proteja lichidităţile companiei şi o cerere slabă care nu necesită stocuri mari pentru materiale sau pentru produse gata de livrare”; comenzile noi au stagnat la 61 de puncte, tot după 3 luni de creştere constantă; comenzile pentru export au regresat de la 59 de puncte la 57; importurile de materii prime au înregistrat o evoluţie similară, de la 56 în iulie, la 61 în septembrie şi tot 61 în octombrie; indicatorul forţă de muncă rămâne relativ neschimbat, 50 de puncte în octombrie faţă de 51 în septembrie, aprecierea fiind că „fluctuaţiile la nivelul comenzilor şi al producţiei explică parţial stabilitatea relativă a numărului de salariaţi”, fără să „ştim încă ce efecte va avea creşterea costurilor de producţie”; costurile de producţie au crescut de la 58 în iulie la 71 în octombrie, cu 6 puncte peste media indicatorului pentru perioada ianuarie-septembrie din acest an (65) şi cu 10 puncte peste indicatorul pentru volumul producţiei, încât „costurile reprezintă probabil în acest moment principala preocupare a managerilor din industrie”; preţurile încasate sunt uşor mai mari, 60 în octombrie, faţă de 58 în septembrie, observaţiile fiind că „reflectă probabil tendinţa companiilor de a compensa întrucâtva urcarea puternică a costurilor fixe şi variabile. Se păstrează însă discrepanţa mare între indicatorul costurilor (71) şi cel al preţurilor încasate (60)”; cheltuielile de capital au rămas pe loc; indexul de optimism (agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare) a rămas „blocat” la 59 de puncte, cu 3 puncte sub media lunilor ianuarie-septembrie 2017; costurile viitoare au atins scorul cel mai ridicat înregistrat până acum de Barometrul Industrial, concluzia fiind că dacă îngrijorările se menţin, costurile vor afecta cel mai puternic deciziile managerilor în toate domeniile de activitate”.

Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 2,3% în luna octombrie 2017

0

Restanțele creditelor în lei din luna octombrie ale populației și firmelor, se cifrează la 5,513 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de suma existentă în septembrie, în timp ce restanțele la creditele în valută au crescut cu 0,11%, la 6,909 miliarde de lei, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Suma creditelor în lei din luna octombrie era de 143,93 miliarde de lei (cu 0,6% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,76 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 78,29 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.

De asemenea, creditele în valută au ajuns la suma de 92,4 miliarde de lei în octombrie 2017 (cu 1,02% mai puțin față de septembrie 2017.

La finalul lunii octombrie, totalul creditelor în lei contractate de bucureșteni ajungea la 50,636 miliarde lei, iar cele în valută la 44,284 miliarde de lei.

 

Aeroporturi București a terminat lucrările de reabilitare la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă

0

Reprezentanții Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au anunţat luni că s-au finalizat lucrările de întreţinere şi reparaţii la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă.

CNAB a anunțat că lucrările de reparații la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă au început în septembrie 2017.

”Lucrările s-au încheiat în acest week-end şi au totalizat o suprafaţă de 67.228 mp, din care 39.483 mp la pista nr. 1 şi alţi 27.745 mp la platforme şi căi rulare a avioanelor”, potrivit comunicatului.

De asemenea, reparaţiile s-au desfăşurat în special noaptea pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor şi pentru reducerea disconfortului pasagerilor, potrivit CNAB.

În același timp, lucrările au fost destul de complexe și au depins de condiţiile meteo, potrivit companiei. CNAB a anunţat că finalizarea lucrărilor permite operarea pistei la capacitate maximă, chiar și în condiţii de vizibilitate redusă sau vreme nefavorabilă.

 

FNGCIMM simplifică procedurile de acordare a garanțiilor pentru solicitanții din cadrul Programului Start-Up Nation

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) aplică noi măsuri în vederea optimizării fluxului de garantare pentru proiectele din cadrul Programului Start-Up Nation.

Consiliul de Administratie al FNGCIMM a aprobat crearea unui mecanism aplicabil exclusiv garanțiilor necontragarantate acordate în cadrul Programului Start-Up Nation, de eliminare a transmiterii Certificatului de Atestare Fiscală, asigurând astfel o și mai mare fluidizare a procesului de avizare a garanțiilor pentru acest program.

Ca urmare, începând cu data de 28.11.2017, pentru solicitarile de garanții pentru care nu se solicită contragarantarea, Certificatul de Atestare Fiscală va trebui să fie în termenul de valabilitate la data aprobării finanțării de către bancă.

În acest fel, expirarea Certificatului de Atestare Fiscală pe parcursul procesului de analiză nu mai constituie un motiv de respingere a dosarelor solicitanților.

FNGCIMM continuă să ia măsuri de optimizare a procesului de garantare și în vederea scăderii intervalelor de timp în care dosarele beneficiarilor proiectelor se află în analiză la Fond.

Măsurile luate au ca scop dinamizarea acordării garanțiilor în cadrul Programului Start-Up Nation.

Editura ASE, Premiul Educaţia la Târgul Gaudeamus

0

Editura ASE este laureată cu Premiul Educaţia la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat de Radio România, ediţia 24, desfăşurat în Pavilionul Central Romexpo. Academia de Studii Economice primeşte astfel o nouă confirmare a valorii şi complexităţii producţiei editoriale a profesorilor, cercetătorilor şi colaboratorilor ei.

Prin votul publicului, câştigătoare ale Trofeelor Gaudeamus sunt editurile Humanitas, Rao, Nemira, Polirom.

Editura Crime Scene Press obţine Premiul de Excelenţă.

Cea mai râvnită carte a târgului, desemnată prin votul publicului, este „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, Editura Litera.

Ministerul Consultării Publice va iniţia o lege nouă pentru ONG-uri

0

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social a dat aviz negativ proiectului legislativ lansat din Parlament pentru modificarea OUG 26/2000 privind activitatea fundaţiilor şi asociaţiilor, a anunţat ministrul Gabriel Petrea (foto). Totodată, el a apreciat că „o modificare legislativă trebuie făcută, dar care să ducă la debirocratizare, la simplificare, nu să fie restrictivă, să îngrădească funcţionarea ONG-urilor”. Drept urmare, ministerul va iniţia propriul proiect de lege în acest sens şi-l va lansa în dezbatere publică. Fără a intra în detaliile preconizatului act normativ, Gabriel Petrea s-a referit, ca exemplu de modificare, la necesitatea unor prevederi clare referitoare la statutul de utilitate publică al unor organizaţii, având în vedere că la ora actuală este reglementată obţinerea acestui statut, dar nu şi eventuala pierdere în anumite condiţii, care nu ar mai justifica deţinerea lui.

Romsilva a deschis campania de împăduriri

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a deschis campania de împăduriri de toamnă printr-o acţiune în Ocolul Silvic Brăneşti, subunitate a Direcţiei Silvice Ilfov. Au participat ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, ing, Cezar Răduță, directorul DS Ilfov, silvicultori localnici, elevi și cadre didactice de la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești (foto).

Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu a subliniat că, la nivel naţional, în actuala campanie, Romsilva are planificată regenerarea a 2537 de hectare fond forestier de stat: 1340 de hectare, regenerări naturale și 1233 de hectare, împăduriri. Vor fi plantaţi 4,1 milioane de puieți forestieri. Completări curente în plantații sunt prevăzute pe 207 de hectare, iar lucrări de refacere a plantațiilor se vor efectua pe 141 de hectare. În total, rogramul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare (8721 de hectare prin regenerări naturale, 5531 de hectare prin împăduriri), completări curente în plantații pe 2589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, reprezentând 84,9% din programul anual.

Fonduri europene deblocate pentru cercetare

0

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană, a anunţat ridicarea condiţionalităţii ex-ante 1.2 privind infrastructurile de cercetare din România, constatând îndeplinirea acesteia. Ca urmare, România poate să finanţeze din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii infrastructurile publice de cercetare prezentate în Raportul Infrastructurilor de Cercetare şi Inovare din România, ceea ce poate să conducă la deblocarea a peste 260 milioane euro numai pentru zonele mai puţin dezvoltate.

Furnizând această informaţie, Ministerul Cercetării şi Inovării explică: „Prin proiectul Dezvoltarea Capacităţii Administrative a MCI de implementare a unor acţiuni stabilite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare tehnologică şi Inovare 2014-2020, Cod SIPOCA 27, coordonat de Ministerul Cercetării şi Inovării şi cu efortul susţinut a 84 de experţi naţionali independenţi, grupaţi în 7 paneluri pe domeniile de specializare inteligentă şi de interes naţional din SNCDI 2014-2020, au fost identificate şi evaluate noi propuneri de infrastructuri de cercetare, care au fost incluse în Roadmap-ul naţional. Pe baza acestor evaluări, Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare e elaborat Raportul final”. Acest raport reprezintă un document strategic elaborat la nivelul Ministerului Cercetării şi Inovării de Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare (CRIC), organism consultativ al ministerului. Documentul a fost asumat şi aprobat prin Ordinul Ministrului Cercetării şi Inovării Puiu-Lucian Georgescu. MCI precizează că „roadmap-ul infrastructurilor de cercetare conţine 60 de propuneri de proiecte prioritare pe cele 7 domenii de cercetare ale Strategiei Naţionale de Cercetare 2014-2020, a căror finanţare va fi asigurată din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), din fonduri naţionale şi din alte surse de finanţare naţionale şi internaţionale”.

Indicele Robor la 3 luni s-a majorat până la nivelul de 2,19%, cel mai mare nivel din octombrie 2014

0

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut vineri până la nivelul de 2,19%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

De asemenea, indicatorul a avut o creștere semnificativă începând cu data  de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%.

Indicele Robor la 6 luni a crescut vineri la 2,30%, cel mai mare nivel din 4 noiembrie 2014, când a fost tot 2,32%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

Totodată, dobânzile interbancare au scăzut anul trecut în contextul în care indicele Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

 

Flanco a avut vânzări în valoare de 200 de milioane de lei în cadrul Black Friday

0

Compania Flanco a înregistrat vânzări de 200 milioane de lei cu ocazia Black Friday (27 octombrie şi 19 noiembrie 2017), cu 30% mai mult faţă de anul trecut în cadrul aceluiași eveniment destinat reducerilor.

“O altă categorie de cumpărători a fost aceea a clienţilor deja informaţi, care au ştiut exact ce îşi doresc şi au ales să îşi achiziţioneze produsele din confortul propriei case. Aşa cum ne aşteptam, tendinţa ascendentă a cumpărăturilor făcute online s-a menţinut, iar vânzările pe flanco.ro au crescut cu 35% faţă de anul trecut”, a declarat Dragoş Sîrbu, director general Flanco.

De asemenea, numărul de produse tranzacționate de retailer în cadrul campaniei de Black Friday a ajuns la 480.000, în topul preferinţelor clienţilor aflându-se electrocasnicele mari (peste 60.000 de unităţi vândute), electrocasnicele de bucătărie (peste 50.000), televizoarele (peste 40.000), produsele de îngrijire personală (peste 35.000) şi smartphone-urile (peste 30.000).

Compania Flanco are contracte cu mai multe firme de curierat din ţară în vederea livrărilor de produse către clienți.

Flanco are peste 1.500 de angajaţi şi o reţea de 124 de magazine.

 

Drumul care face legătura între Neamț și Bacău va fi reabilitat cu aproximativ 185 de milioane de lei

0

Axa rutieră Neamț-Bacău va fi modernizată prin Programul Operațional Regional (POR), potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene (MDRAPFE), potrivit AGERPRES.

Contractul de finanțare și reabilitare a fost semnat de Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

“În ultimele săptămâni am semnat contracte de finanțare pentru investiții de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere din toate regiunile istorice ale țării. Acest demers va continua și în viitorul apropiat, fiindcă mă număr printre cei care cred cu tărie că infrastructura de transport este vitală pentru dezvoltare”, a subliniat Marius Nica.

De asemenea proiectul are ca obiectiv creșterea gradului de accesibilitate a localităților aferente comunelor Dămienești, Negri, Prăjesti, Traian, Secuieni, Izvoru Berheciului, Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești și Podu Turcului.

Proiectul include modernizarea a 94 de km de drum județean, care va scurta timpul de transport cu 30% a participanților la trafic.

 

ICPE-CA transferă cunoştinţe în energie către mediul privat

0

Dezideratul frecvent invocat al transferului rezultatelor cercetării în economie îşi găseşte concretizare la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE–CA prin derularea proiectului „Transfer de cunoștințe către mediul privat în domeniul energie având la bază experiența științifică a ICPE-CA (TRANSENERG)”. Într-o conferinţă de prezentare a disponibilităţilor în acest sens, dr. ing. Sergiu Nicolaie, directorul general al ICPE-CA şi managerul proiectului, împreună cu alţi specialişti ai institutului, a oferit potenţialilor parteneri din zona de business o expunere detaliată, cu deschidere spre aplicare practică.

Proiectul, cu derulare în perioada 2016-2021, este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în calitate de Organism Intermediar (OI), în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene (MFE) în calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC) în cadrul Axei prioritare 1 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) în sprijinul Competitivităţii Economice şi Dezvoltării Afacerilor, acţiunea 1.2.3. – Parteneriate pentru transfer. Valoarea totală a proiectului este de 17.049.512 lei.

Obiectivul general al proiectului este „creșterea gradului de transfer al competențelor CDI din Departamentul de Eficiență în Conversia și Consumul de Energie al ICPE-CA către mediul privat, în domeniul energie, mediu și schimbări climatice, având la bază parteneriatele dintre institute, universităţi şi actorii economici”. În esenţă, proiectul vizează „realizarea şi implementarea în perioada 2016-2021 a unui portofoliu de proiecte de colaborare al ICPE-CA (servicii, produse şi tehnologii) cu întreprinderile din domeniul energie, mediu şi schimbări climatice; creşterea competențelor angajaţilor ICPE-CA din departamentul de Eficiență în conversia şi consumul de energie în domeniul transferului de cunoştinţe; crearea şi completarea continuă a unei baze de date cu servicii, produse şi tehnologii pe care ICPE-CA le oferă mediului privat; valorificarea potențialului infrastructurilor de CD dobândite sau modernizate începând cu anul 2007 şi asigurarea accesului întreprinderilor colaboratoare la facilităţile, instalaţiile şi echipamentele de cercetare specifice”.
Sunt aşteptaţi parteneri din mediul privat (unele colaborări au şi început), interesaţi să-şi dezvolte producţia la standarde de top în domeniul energiei valorificând rezultate de cercetare avansată.

Un sat din Elveția acordă o primă în valoare de 70.000 de franci familiilor care doresc să se stabilească acolo

0

Locuitorii din orașul elvețian Albinen, își vor exprima opinia prin vot în data de 30 noiembrie în vederea propunerii privind acordarea unei prime familiilor care sunt dispuse să locuiască acolo timp de cel puțin un deceniu, informează publicația The Independent.

Această propunere a fost adusă în discuție din cauza faptului că în prezent, în acest sat mai trăiesc doar 240 de locuitori, dintre care doar opt copii, iar multe dintre casele din sat sunt folosite doar ca locuințe de vacanță.

Potrivit consensului, familiile care doresc să cumpere sau să construiască o casă în Albinen, vor putea beneficia de 25.000 de franci/adult și 10.000 de franci/copil. Aceasta ar însemna 70.000 de franci pentru o familie obișnuită compusă din doi adulți și doi copii.

De asemenea, potrivit înțelegerii, există și condiții impuse viitorilor rezidenți. Pentru a fi eligibil, trebuie să ai o vârstă de sub 45 de ani și să trăiești în Albinen timp de cel puțin zece ani.

Totodată, pentru a putea beneficia de suma respectivă, proprietatea pe care familia o va cumpăra trebuie să aibă o valoare de cel puțin 200.000 de franci și trebuie să fie o locuință permanentă. Banii nu trebuie rambursați, decât în cazul în care locuința va fi părăsită în mai puțin de 10 ani.

 

Software pentru Sănătatea business-ului medical

0

Interviu cu Marius Ciupercă, director general Setrio Soft

Setrio Soft este o soluție care pe de-o parte crește profitabilitatea unei afaceri din domeniul sănătății, pe de altă parte poate aduce niște beneficii publicului larg. Hai să vorbim întâi de zona de business. Despre ce este vorba?

În primul rând, Setrio Soft este numele firmei. Noi avem mai multe produse care vizează diverse domenii de activitate, de exemplu avem o aplicație pentru farmacii și lanțuri de farmacii, avem aplicații pentru cabinete și clinici medicale, o aplicație pentru depozite de medicamente, pentru producători. În primul rând aș vrea de la început să spun că interacțiunea cu pacientul presupune mai mult decât vânzarea de medicamente și prestarea de servicii medicale. În această interacțiune are loc o consiliere, are loc un act medical sau o discuție cu persoana specialistă în domeniul respectiv. Ca atare, business-urile în domeniile acesta medical și farmaceutic s-au dezvoltat în jurul specialiștilor, fie  că vorbim de medici sau farmacii.

Ce beneficii le aduce celor care folosesc astfel de aplicații?

Noi, ca și companie, ne uităm în primul rând la pacient. Pacientul care vine într-o farmacie sau într-un cabinet medical și care folosește soluțiile noastre trebuie să fie plăcut surprins de serviciile medicale și de produsele pe care le primește, iar noi ajutăm jucătorii din domeniu să fie mai aproape de pacienți să le ofere produse de calitate la prețuri convenabile. Putem să începem de exemplu cu clinicile medicale. Pentru o astfel de companie – până la urmă o clinică medicală este companie –, noi avem o aplicație care ajută partea de organizare a pacientului din momentul în care intră pe ușă până în momentul în care a părăsit clinica. Avem un modul foarte bun și performant de organizare a recepției: în momentul în care te programezi la medic știi exact momentul în care trebuie să ajungi, știi exact ce investigații îți vor fi realizate, cât ai de plată.

 Sunt cu site-ul în față și încerc să văd cam care ar fi pașii pe care trebuie să-i urmărească un posibil pacient, o persoană care are o afecțiune, are nevoie de un serviciu medical, trebuie să ajungă la o clinică și să vedem exact cam cum merge.

Site-ul companiei noastre este realizat pentru producătorii din domeniu, noi în principiu activăm în piața business to business.

Recomandă-mi tu. Pe care platformă ar trebui să mă duc ca să putem discuta beneficiile pentru pacienți?

Pe BizMedica de exemplu, este soluția pentru clinicile medicale.

 Am BizMedica în față. Solicit o prezentare, și de aici încolo ce se întâmplă?

Care sunt așteptările dumneavoastră de la medicul de familie? Din punct de vedere al punctualității, noi instalăm în cabinetul medical un modul de programări prin care dumneavoastră sunați la cabinetul sau la clinica respectivă. Vă spuneți numele, prenumele și stabiliți împreună cu persoana din recepție sau cu asistentul, în cazul unui cabinet individual de medicină de familie, când ați dori să veniți. Vă programați în data de, la ora de și aveți certitudinea că medicul vă așteaptă atunci. Având în vedere că discutăm de servicii medicale, nu întotdeauna timpul bugetat pentru o discuție cu pacientul este fix. Cu un pacient un medic poate să stea zece minute, cu altul poate sta douăzeci de minute, treizeci de minute, patruzeci, în funcție de gravitate și de ceea ce se întâmplă în momentul prestării serviciului medical, dar aveți certitudinea că nu întârziați sau că nu așteptați la o coadă, cum se întâmplă în spital de exemplu.

Un tablou economico-social văzut „din interior”

0

UNICEF România prezintă în aceste zile în centrul Capitalei, la „Arcub Gabroveni”, un tablou economico-social asupra unei lumi existente în ţara noastră, puţin cunoscute şi frecvent ocolite. Forma de prezentare este a unei expoziţii multimedia cu titlul „(Vei înţelege doar) DIN INTERIOR”. Conţine ceea ce formal se cheamă imagini foto, imagini video, „poveşti” de viaţă, obiecte cu o anume sugestie. Ce-i lipseşte este convenţionalul dat de morala făcută cu sila în destule alte contexte comparabile. E de văzut, nu de povestit, în strada Lipscani nr. 84-90, cu corespondent în strada Gabroveni nr. 50-53, până sâmbătă, 25 noiembrie, între orele 10 şi 22; intrarea e gratuită.

Bani europeni pentru universităţi

0

Se deschide calea fondurilor europene 2014-2020 pentru universităţile de stat – bani pentru reabilitare, modernizare, extindere, dotare cu obiecte de inventar/mijloace fixe necesare procesului educaţional. Pentru punerea în temă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a organizat un eveniment de informare Regio privind „Prioritatea de investiții 10.1 – Investitiile in educatie si formare, inclusiv in formare profesionala, pentru dobandirea de competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de educatie si formare, Obiectiv specific 10.3 – Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive”.

Sunt eligibile „instituţiile de învăţământ superior de stat cuprinse în Anexa nr. 2 Structura instituţiilor de învăţământ superior de stat, domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2017-2018 a Hotărârii de Guvern nr. 140/2017 din 16 martie 2017 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2017-2018”.

Prioritar vor beneficia de fonduri domeniile „cu potențial de creștere care contribuie la creșterea angajabilității absolvenților învățământului superior în sectoare competitive și cu specializări inteligente”.

Proiectele trebuie să se încadreze între minimum 100.000,00 euro şi maximum 6.700.000,00euro, cu condiţia sp nu depăşască echivalentul a 30.000.000,00 lei calculat la cursul euro din luna depunerii cererii.

Cererile de proiecte se depun de la 24.11.2017, ora 12.00 până la 24.04.2018, ora 12.00.

OTP Consulting anunță 3 programe de finanțare pentru antreprenori

0

OTP Consulting anunță 3 programe de finanțare dedicate antreprenorilor din țară și din Diaspora, în valoare de peste 10 mil. euro

Proiectul Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Centru, în valoare totală de cc. 5 mil. euro, din care peste 3 mil. euro sunt alocați dezvoltării a 89 de business-uri;

  • Proiectul SMART Start-UP – Antreprenoriat inovativ și sustenabil în Sud Muntenia, în valoare totală de peste 4 mil. euro, din care cca. 2,5 mil. euro sunt finanțări cu obiectiv de dezvoltare a 72 de start-up-uri;
  • Proiectul FIA – Fii Antreprenor Acasă. Investește în viitorul tău! în valoare de 1,7 mil. euro, din care peste 880.000 euro sunt fonduri alocate dezvoltării a 22 de start-up-uri;
  • Toate cele 3 proiecte însumează 10,7 milioane euro, cu 6,4 milioane euro alocați exclusiv înființării și dezvoltării de afaceri sustenabile.

București, 21 noiembrie 2017 – OTP Consulting, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) lansează trei proiecte cu finanțare din fonduri europene pentru peste 1.500 de antreprenori și 183 de noi business-uri, în valoare totală de 10,7 milioane euro.

Proiectul Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Centru (ID 105328), lansat în parteneriat cu CCIR, are ca scop susținerea inițiativelor antreprenoriale în vederea dezvoltării mediului economic și creșterii gradului de ocupare în regiunea Centru. Proiectul se adresează cetățenilor români cu vârsta de peste 18 ani, care au domiciliul în mediul rural sau urban din Harghita, Mureș, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba, și care își doresc să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban.

În valoare totală de 5 milioane euro, proiectul are o durată de 36 de luni și este împărțit în trei etape: programe de formare antreprenorială pentru 740 de tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 89 de planuri de afaceri. În a doua etapă (18 luni), cei 89 de antreprenori vor primi consiliere și suport pentru dezvoltarea afacerilor și finanțare nerambursabilă în valoare de până la 34.200 euro pentru fiecare nou business înființat. Totodată, partenerii proiectului oferă programe de monitorizare a funcționării și dezvoltării sustenabile a afacerilor finanțate.

Al doilea proiect lansat împreună cu CCIR este SMART Start-UP – Antreprenoriat inovativ și sustenabil în Sud Muntenia (ID 105848). Acesta are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial și generarea unui număr crescut de locuri de muncă și de afaceri cu profil non-agricol în regiunea Sud Muntenia. Proiectul este dedicat tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care au domiciliul în Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Călărași, Ialomița, respectiv Giurgiu și își doresc să își înființeze propria afacere.

În valoare totală de 4 milioane euro, proiectul are o durată de 36 de luni și este împărțit în trei etape: programe de formare antreprenorială pentru 570 de tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 72 de planuri afaceri. În a doua etapă (18 luni), cei 72 de antreprenori vor primi consiliere și suport pentru dezvoltarea afacerilor și finanțare nerambursabilă în valoare de până la 34.000 euro pentru fiecare nou business înființat, urmând ca afacerile să fie monitorizate pe o perioadă de 6 luni.

„Susținerea mediului antreprenorial a fost întotdeauna o prioritate pentru OTP Consulting, cu atât mai mult în ultima perioadă, când vedem tot mai mulți tineri întreprinzători interesați să dezvolte afaceri cu potențial în diferite zone din țară. Suntem mândri de faptul că, alături de partenerii noștri, reușim să facilităm accesul la investiții, cunoștințe și suport concret tinerilor hotărâți să dezvolte business-uri sustenabile în România”, a declarat Agoston Olti, Administrator OTP Consulting.

„Consecvența misiunii sale de promovare a antreprenoriatului și dinamizare a investițiilor în marja consolidării economiei românești, Camera de Comerț și Industrie a României a demarat o suită de proiecte pentru tinerii întreprinzători. Valorizăm în mod deosebit inovarea și spiritul antreprenorial și considerăm că prin oportunitățile deschise de Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 vom îmbunătăți climatul de afaceri național”, a declarat Ana Cristina Ionescu, Director, Direcția Strategii, Politici și programe.

Spre deosbire de celalte două proiecte, FIA – Fii Antreprenor Acasă. Investește în viitorul tău! (ID 107335), se adresează tinerilor români din Diaspora care își doresc să înființeze o afacere în România și are ca obiectiv principal încurajarea spiritului antreprenorial şi generarea unui număr crescut de afaceri în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate din țară.

Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu CCIR și Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), are o durată de 36 de luni, iar sesiunile de informare pentru 10.000 de tineri au demarat deja în mai multe țări din Europa. Trainingul celor 220 de persoane se va desfășura exclusiv online, începând cu luna februarie 2018. În urma cursurilor vor fi selectate pentru finanțare în valoare de max. 40.000 euro cele mai bune 22 planuri de afaceri, care vor fi implementate și monitorizate până la încheierea celor 36 de luni de proiect. FIA are o valoare totală de 1.7 milioane EUR, din care 880.000 EUR vor fi direcționate către noile afaceri înființate.

„Prin proiectul ‘FIA- Fii antreprenor acasă’, românii din diaspora se pot reîntoarce în România pentru a-și valorifica abilitățile profesionale și antreprenoriale dobândite în străinătate” a declarat Cristina Nicolae, Expert Grup Ținta în cadrul LSRS.

Proiecte cofinanțate din Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.

România pierde aproape 8 miliarde de euro din necolectarea TVA

0

Interviu Inge Abdulcair, Senior Tax Manager PwC

 

România rămâne statul membru care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA. Adică 37,2 procente. Acest deficit fiind practic diferența dintre sumele de TVA care ar trebui încasate și încasările efective raportate de autoritatea fiscală. Se traduce asta într-o sumă neîncasată de aproximativ, am rotunjit, 8 miliarde de euro. Ce ne spune asta?
Într-adevăr, recent, Comisia Europeană a emis acest raport cu privire la decalajul de încasare a TVA existent la nivelul Uniunii Europene. Acest raport practic se pregătește anual, a fost emis începând cu anul 2013, iar acest ultim studiu care a fost emis în acest an se referă la decalajul existent în 2015. Și practic, conform acestui studiu, așa cum a fost și în 2014, și în 2015 România rămâne pe ultimul loc, înregistrând cel mai mare decalaj de TVA din cadrul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii, dacă este să ne uităm global, decalajul ajunge undeva la 152 de miliarde de euro care este o sumă semnificativă.

Este aproape cât bugetul României. 150 de miliarde, 152, 170 produsul intern brut, PIB-ul României.
Exact. Este 152 de miliarde la nivelul Uniunii Europene, astfel încât atunci când ne raportăm la România acest decalaj ajunge la 37,2 procente. Într-adevăr, a scăzut puțin raportat la anul 2014, dar în continuare rămânem pe ultimul loc. Ca și valoare absolută, într-adevăr la nivelul României suntem undeva la 7,7 miliarde. Care înseamnă o pierdere enormă de bani care ar putea fi folosiți în sensul creșterii economice și în sensul creării de locuri de muncă.

Mă uit la această sumă necolectată de TVA de 7,7 miliarde de euro care înseamnă de fapt o sumă mai mare decât alocările bugetare ale României pentru educație, pentru sănătate sau pentru investiții în infrastructură.
Da. Pentru că la sănătate și educație suntem undeva la 4% sau 3% din PIB, pe când acest procent este undeva puțin peste 5% din PIB. Deci este o pierdere și o risipă enormă de resurse. Într-adevăr, în privința decalajului de TVA acesta măsoară ceea ce ar trebui să fie colectat la nivelul statelor membre, și la nivelul României implicit, versus ceea ce se colectează efectiv. Practic, este diferența între ceea ce ar trebui să colectăm ca și venit din TVA și ceea ce colectăm de fapt. Nu ar trebui confundată această diferență ca fiind doar evaziune fiscală. Această diferență are mai multe componente – odată frauda fiscală, dar și de exemplu firmele care intră în insolvență și faliment și sfârșesc prin a nu plăti obligațiile la bugetul de stat, sau sume care sunt raportate de către contribuabili, dar efectiv ele nu sunt plătite niciodată către bugetul de stat. Deci are mai multe componente.

Ceea ce înseamnă că sporirea gradului de colectare a TVA comportând două, să zicem, surse de colectare – sau mai curând surse de deficit de colectare – o dată evaziunea și o dată disfuncționalitățile și lipsa unor bune practici. Deci ar putea fi contracarată prin sisteme care să îmbunătățească gradul de colectare. Cum anume se poate face îmbunătățirea colectării?
Într-adevăr, pentru a îmbunătăți acest grad de colectare nu ar trebui să reinventăm roata. Pentru că în situația în care se află România acum au fost și alte state membre în trecut. Practic, rolul nostru acum ar trebui să fie să adoptăm din bunele practici, care au fost adoptate în trecut de către alte state membre, astfel încât să îmbunătățim acest grad de colectare și să nu ne mai însușim în viitor acest ultim loc.

Uber intentenționează să achiziționeze 24.000 de autovehicule de la Volvo

0

Compania Uber Technologies Inc. a anunţat un parteneriat cu producătorul de autoturisme Volvo, prin care producătorul suedez va livra către Uber 24.000 de maşini autonome.

În perioada 2019 – 2021, Uber va cumpăra de la Volvo aproximativ 24.000 de SUV-uri XC90, care vor forma flota de maşini autonome ce vor îndeplini serviciile clienților.

Prețul modelului XC90 pornește de la 45.750 de dolari.

De asemenea, Uber mai deţine o flotă de maşini autonome, model Ford Fusion.

Compania americana vrea s[ elimine treptat cel mai mare cost pentru serviciul de transport, respectiv șoferii.

CNAIR a încheiat contractele necesare deszăpezirii din următoarea iarnă

0

CNAIR a semnat toate cele 57 de acorduri-cadru și contractele subsecvente pentru iarna 2017-2018, informează, luni, Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

CNAIR are în componență pentru activitatea de deszăpezire peste 162.000 de tone de sare și 1.176 de tone de clorură de calciu, iar în bazele companiei sunt un număr de 2.013 utilaje funcționale, din care 506 sunt utilaje proprii, menite să acționeze conform condițiilor din următoarea iarnă.

Necesarul total de sare pentru iarna curentă este de 347.000 de tone.

„Precizăm că, în această săptămână, directorul general adjunct desemnat să coordoneze activitatea de deszăpezire la nivel național, Radu Munteanu, împreună cu echipa din subordine, efectuează verificări în teritoriu în cadrul cărora sunt evaluate stocurile și situația utilajelor pentru fiecare Direcție Regională de Drumuri și Poduri în parte”, conform raportului.

Alte detalii despre situația contractelor semnate pot fi văzute pe site-ul CNAIR.

 

Naționali, cu fața spre universalitate

0

Universitatea „Titu Maiorescu” a comemorat centenarul trecerii în eternitate a celui care îi este spirit tutelar, printr-o manifestare interdisciplinară și interinstituțională (Academia Română, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România), detașată de convențional, aplicată cultural, socio-economic și științific.

Tudorel Toader, Smaranda Angheni, Varlaam Ploieșteanul, Iosif R. Urs
Tudorel Toader, Smaranda Angheni, Varlaam Ploieșteanul, Iosif R. Urs

Prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu”, s-a referit la responsabilitatea profesională a generațiilor de absolvenți care au consolidat prestigul instituției. Universitatea are zece facultăți, fiecare cu centru de cercetare, precum și două institute de cercetare avansată sub egidă universitară și trei școli doctorale, a reamintit prof. univ. dr. Smaranda Angheni, rectorul universității maioresciene.
Ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a apreciat evenimentul ca „semnificativ nu numai pentru lumea universitară, pentru învățământul românesc, ci și pentru toată cultura română”, pentru că Maiorescu „este un model greu, dacă nu imposibil de egalat”.

Casa solară, din Pache Protopopescu la Dubai și înapoi

0

Casa solară eficientă energetic se pregătește de drum din bulevardul Pache Protopopescu la Dubai și înapoi, adică de la Universitatea Tehnică de Construcții din București la locul ediției 2018 a competiției Solar Decathlon. Va fi al treilea drum de acest fel, cu un al treilea prototip, după Madrid 2012 (casa Prispa) și Versailles 2014 (casa EFdeN). Actualul prototip se cheamă EFdeN Signature. E în proiectare. A fost previzualizat cu aplicații de realitate virtuală augmentată la Centrul de Cercetare a Condițiilor de Confort, funcția actuală a casei EFdeN. Competiția a și început, fiindcă sunt prevăzute 15 luni pentru proiectare, strângere de fonduri, construirea prototipului acasă. Urmează desfacerea și transportul. Asamblarea la locul competiției trebuie făcută în 10 zile. Evaluarea conține 10 probe referitoare la arhitectură, inginerie, comunicare, inovație, sustenabilitate. Urmează desfacerea, întoarcerea și montarea iar acasă. Condițiile și implicit cerințele sunt și mai și de data asta. Casa trebuie să răspundă inteligent și climei de la noi, și celei din Dubai (călduri, umiditate, furtuni de nisip), și transportului de 5000 de kilometri pe uscat și pe mare.

Casa1

MANAGEMENTUL PUBLIC – între centralismul democratic și democrația descentralizată (II)

0

Lipsa de autoritate a managerilor numiți politic

Autoritatea conducătorilor de instituții locale este subminată de intervenția conducătorilor de instituții centrale; de exemplu, la desfășurarea ședințelor de informare organizate la nivel UAT, reprezentanții ministerelor transmit managerilor indicații referitoare la unele obiective, de regulă politice, că trebuie realizate. În cazul ședintelor decizionale la care participă miniștri sau alți reprezentanți guvernamentali sunt „propuse” acele variante de decizie care satisfac interese politice, chiar dacă sunt în defavoarea intereselor instituției (serviciului) respectiv). În cazul așa numitelor ședințe de conciliere, miniștrii sau alți conducători ai organelor centrale, propun soluții „partinice” favorizând o anumita instituție, în detrimentul alteia.

Intervenția autorităților centrale în activitatea serviciilor deconcentrate se realizează legal prin instrucțiuni ale ministerului de resort, prin ordine ale miniștrilor, prefecților, prin circulare sau prin hotărâri ale organelor de control. Mai grav decât atât este faptul că ordinele prefectului nu sunt sancționate nici atunci când conțin dispoziții ilicite, singura codiție de management public fiind aceea de a respecta voința politică a celui care l-a numit în funcție [1]. Acest fenomen – cunoscut în dreptul civil sub numele de tutelă (Lat. tutela, ae = grijă, ocrotire) – se manifestă în formă mascată și în sfera managementului public din moment ce autoritățile ierarhic superioare supraveghează, controlează și reformează deciziile instituțiilor publice, ierarhic inferioare.

Controlul politic asupra managerilor afectează grav autoritatea acestora, din cauză că puterea lui de a comanda subordonaților se reduce; subordonații vor executa mai degrabă politica partidului din care fac parte, decât politica managerului. Eficiența actului de conducere este cu atât mai redusă, cu cât prestigiul managerului este mai afectat de deciziile exterioare și superioare instituției sau serviciului public. Se creează un cerc vicios; pe de o parte, crește puterea managerului susținut politic, deși legitimitatea lui nu se mai sprijină pe valori morale, culturale, profesionale, sociale etc. Dacă autoritatea legitimă este singurul criteriu social care permite exercitarea puterii executive, atunci nici un manager nu se poate bucura de apreciere, dacă nu are (sau nu pare a avea) autoritate legitimă. Trebuie să ținem seama de faptul că există o diferență fundamentală între legalitate și autoritate, deoarece în drept legalitatea conferă autoritate, spre deosebire de politică, unde autoritatea, nu creează doar aparența unei legalități [2].

Contrabanda, în ușoară scădere la nivel național. În vest, creșterea continuă

0

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna septembrie la 15%, cu 1 p.p. mai puțin decât în iulie, revenind la nivelul din vara anului 2016.

„Regiunea nord-est rămâne și în septembrie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,6%, în scădere cu sub 1 p.p. față de luna iulie. Regiunea vest continuă să aibă o cotă ridicată a comerțului ilicit, de 26,6%, iar trendul de creștere din iulie se menține (plus 2,1 p.p. față de iulie). În septembrie, cea mai substanțială majorare a pieței negre se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 4,7 p.p. comparativ cu iulie, până la 16,1%). O cotă ridicată se înregistrează și în sud-vest (19,2%), chiar dacă se află în scădere (minus 2,8 p.p.) Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere (57,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (25,7%, în creștere cu 0,5 p.p. față de iulie) și Ucraina (10,9%, în creștere cu 2,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„În ciuda faptului că autoritățile de control apasă puternic pedala anticontrabandă, pentru 1 din 6 țigări consumate în România în continuare nu se plătește nicio taxă. Cerere pentru produse mai ieftine, netaxate, va exista întotdeauna. Atât timp cât contrabandiștii vor considera că pot face bani ușor încălcând legea, atât timp cât sancțiunile prevăzute în lege pentru traficul ilicit vor continua să nu reflecte pe deplin gravitatea pericolului social al faptelor, toate eforturile forțelor de ordine vor rămâne fără un impact decisiv”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România.

„Autoritățile de aplicare a legii, Poliția, Poliția de Frontieră, Vama, DIICOT, au depus eforturi susținute pentru a ajunge la acest rezultat vremelnic. În fiecare zi citim în presă despre destructurări de rețele sau capturi notabile pe tot teritoriul țării, de la Halmeu în Vrancea și de la Otopeni la Giurgiu. În lipsa coordonării dintre cei chemați să facă legi și cei obligați să le aplice, asistăm însă la o muncă de Sisif, reluată iar și iar… Această constatare e valabilă nu doar în plan național, ci și la nivel european. La Bruxelles – unde, ca de obicei, reprezentanții României tac – sunt dezbătute intens propunerile Comisiei Europene privind trasabilitatea produselor din tutun (track & trace). Deși scopul declarat este reducerea contrabandei, sistemul propus este destinat în realitate controlului și urmăririi produselor legale în interiorul UE. Evident, cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii. În România, după cum arată studiile Novel, produsele „cheap whites” provenite din China, Emirate, Macedonia etc., dețin mai mult de jumătate din piața neagră, iar cele din Moldova și Ucraina, peste 35%. Așadar, sistemul sofisticat propus de CE nu va avea ca efect reducerea contrabandei, ci va determina creșterea birocrației și a costurilor pe tot lanțul de distribuție, inclusiv pentru autorități, care vor fi obligate să administreze și să controleze o infrastructură mamut, complet inutilă”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Un buget pentru zile mai bune

0

La finele lunii septembrie 2017, Guvernul Federației Ruse a prezentat Dumei de Stat (Parlamentului) proiectul de buget pentru anul 2018, completându-l, ca de fiecare dată, cu o proiecție suplimentară pe doi ani, respectiv pentru perioada 2019-2020. Luând în considerare starea economiei în prezent și prognozele de viitor, guvernanții iau drept repere orientative, pentru anul 2018, un nivel al PIB de 93.000 miliarde ruble, venituri la bugetul federal de 14.720 miliarde ruble și cheltuieli de 16.728 miliarde (18 la sută din PIB). Față de cifrele anului în curs, se estimează o sporire a veniturilor cu 41,5 miliarde ruble, în contul exporturilor de gaze naturale și țiței, dar și o creștere a cheltuielilor, cu 125,7 miliarde, ceea ce duce la un deficit de 2.008 miliarde, reprezentând 2,2 la sută din PIB (vezi „Kommersant”, din 6 octombrie 2017).
În perspectiva unor posibile dificultăți economice, în perioada 2018-2020, cum ar fi scăderea prețului internațional al țițeiului sau evoluția negativă a cursului valutar, se are în vedere și o reducere corespunzătoare a veniturilor. Astfel, plecând de la faptul că, pentru 2018, se prefigurează un preț mediu de 43 dolari/baril, pentru 2019-2020 de 41 dolari/baril și o depreciere a rublei, de la 59 ruble/dolar în 2017, la 64 ruble/dolar în 2018, la 66 ruble/dolar în 2019 și de 68 ruble/dolar în 2020, se prevede micșorarea cheltuielilor bugetare, de la 18 la sută din PIB în 2018, la 15 la sută la finele anului 2020, în așa fel încât deficitul bugetar să scadă de la 2,2 la sută la 0,8 la sută. Planificând reducerea acestuia, în continuare, guvernanții văd posibilă menținerea lui, în perioada 2025-2035, la nivelul de 0,7 la sută. Aceasta în condițiile în care, în paralel, urmează să se facă mari investiții în infrastructurile publice, învățământ și sănătate.
La Casa Albă din Moscova (sediul guvernului) se apreciază că deficitul de 2.008 miliarde ruble din 2018 va putea fi acoperit din alocări de la Fondul bunăstării naționale (1.000 miliarde ruble) și din împrumuturi interne. În încasările din privatizarea activelor statului nu se pun mari speranțe, ele urmând să fie relativ modeste (13 miliarde ruble în 2018, 12 miliarde în 2019 și 11 miliarde în 2020). La o adică, mai pot fi luate în calcul rezervele valutare și de aur aflate la dispoziția Băncii Centrale. La finele lunii septembrie 2017, acestea se ridicau la 424 miliarde dolari (vezi „Izvestia” din 8 octombrie 2017).

Importanța ecosistemului antreprenorial pentru economie

Prin misiunea asumată [1], CEC Bank și-a propus să finanțeze cu precădere IMM-urile, prin punerea la dispoziția acestora a unei oferte de produse și servicii diverse și de calitate, sustenabilă și competitivă, acordând o atenție sporită relației cu clienții prin aplicarea celor mai bune standarde de guvernanță. Suntem, astfel, încrezători că putem pune la dispoziția clienților IMM produse și servicii bancare adaptate fiecărui specific, atât pentru derularea operațiunilor curente, cât și pentru finanțarea desfășurării activității curente și pentru efectuarea unor investiții cu scopul dezvoltării afacerii.

Este indubitabil că societățile, întreprinderi mici și mijlocii, sunt importante și necesare pentru dezvoltarea economică a țării, iar susținerea și crearea unui mediu propice pentru desfășurarea activității acestora (din punct de vedere juridic, fiscal, administrativ), inclusiv prin asigurarea unor surse de finanțare și de garantare, trebuie să fie parte a unei strategii dedicate.

Conform raportului anual al Comisiei Europene pentru IMM-uri în 2016, companiile de tip IMM angajează 2 din fiecare 3 salariați la nivel european și contribuie cu 57% din valoarea adăugată în economie (în România, puțin sub 50%). Mai mult, 93% dintre IMM-uri sunt Microîntreprinderi (cu mai puțin de 10 salariați), care contribuie cu 21% din valoarea economică (în România, cu 5% mai puțin).  Astfel, modul în care susținem acest segment (antreprenorii aflați la început de drum și micile afaceri) are repercusiuni asupra întregii economii.

Știm că antreprenorii se confruntă cu multiple provocări: concurența din ce în ce mai accentuată pentru clienți și identificarea acestora, accesul la forța de muncă specializată și costul acesteia, reglementările legale, cât și accesul la finanțare (situația este similară la nivel european, cu o pondere mai mare în cazul identificării clienților în opinia antreprenorilor Români). De aceea, este vital să identificam acele căi de acțiune, prin care derularea afacerilor în România să fie un proces facil și orientat pe rezultate.

În ceea ce privește cadrul legislativ, în topul Ease of Doing Business 2018, realizat de experții Băncii Mondiale, România se situează pe locul 45 (din 190 de state), față de anul precedent, când deținea locul 36. În cea mai recentă ediție, înaintea țării noastre se poziționează Republica Moldova (44), Serbia (43) și chiar Belarus (38). În ceea ce privește deschiderea unei afaceri, ne situăm pe locul 64 în lume, cu 6 proceduri necesare pentru deschiderea unei companii, ce durează până la 12 zile, față de 5 zile în Moldova. Pentru obținerea unei autorizații de construcție sunt necesare 24 de proceduri, care pot dura 260 de zile, plasând România pe locul 150 din 190. Potențialul pentru simplificare este evident: în raportul regional dedicat Bulgariei, Ungariei și României, Banca Mondială, citând Registrele Comerțului din România și Bulgaria, evidențiază faptul că doar 1% din înregistrările de afaceri se fac electronic în România, comparativ cu aproape 75% în cazul vecinilor noștri. Însă chiar și la nivel național, există diferențe semnificative: Constanța, cu un procent de 24%, demonstrează că se pot face pași importanți pentru a simplifica experiența antreprenorului.

Grafic 1 - IovuEste importantă, de asemenea, existența unui cadru legislativ pentru acordarea unei „a doua șanse” acelor antreprenori de bună-credință aflați în insolvență, știut fiind faptul că cele mai afectate de insolvență sunt IMM-urile. La momentul actual, conform statisticilor europene, durata de finalizare a procedurilor de insolvență în cazul României (de 3,3 ani) este una dintre cele mai îndelungate în cadrul Uniunii Europene, împiedicând acei antreprenori onești să poată utiliza lecțiile învățate pentru a  demara un business de succes.

Un ecosistem antreprenorial stabil poate fi clădit doar pe baza unei educații financiare solide privind gestiunea finanțelor personale și a afacerii, începând cu educația antreprenorială furnizată în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și superior, continuând cu incubatoarele de afaceri lansate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și informațiile furnizate transparent și corect de către Bănci, în cadrul parteneriatului pe care îl au cu antreprenorii ce doresc finanțarea obiectivelor de consolidare și dezvoltare a afacerii.

Știm că în 2015 România înregistra cea mai mică pondere de companii la nivel european (EU-28): 2,2 IMM-uri la fiecare 100 de locuitori (comparativ cu media de 4,5 și recordul Cehiei de 9,4).

De aceea, pentru noi, a fost implicită dorința de a susține Programul Guvernamental „Start-Up Nation” și am lansat produse dedicate atât pentru susținerea activității operaționale, cât și pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Prin Pachetul Start-Up IMM le oferim acestora produsele și serviciile cheie pentru administrarea afacerii (Contul curent în lei, Cardul de debit Business Mastercard, Serviciul Internet Banking CEConline, Serviciul Info SMS) concentrate într-un pachet operațional simplu, accesibil, modern, oferit la cost 0 timp de 12 luni în cadrul Campaniei Promoționale, împreună cu comisioane 0 la încasări, la plăți intrabancare și abonamentul Mobile Banking în perioada Campaniei. Mai mult, Pachetul e disponibil nu doar celor selectați în cadrul Programului, ci tuturor companiilor start-up înființate de mai puțin de 12 luni de la data solicitării Pachetului. Bineînțeles, susținem clienții și prin Creditul Punte Start-Up Nation, care, accesat până la finalul anului 2017, are multiple avantaje (dobândă fixă: 3,25%/an; comision de acordare: 0,75% aplicat la valoarea creditului, perceput la scadența creditului, fără niciun comision de analiză, gestiune sau rambursare anticipată și cu un mix de garanții foarte flexibil constând în garanția FNGCIMM pentru maxim 80% din valoarea creditului garantat completată de bunurile achiziționate în cadrul Programului).Grafic 3 - Iovu

Grafic 2 - IovuMai mult, participăm, în calitate de parteneri, la o serie de work-shop-uri dedicate, alături de business angels, fonduri de investiții, start-up-uri, IMM-uri sau viitori antreprenori, în cadrul cărora avem oportunitatea să comunicam direct cu aceștia și să identificăm soluțiile financiare cele mai potrivite pentru aceștia. În plus, Banca noastră a fost selectată ca partener în cadrul Programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață și a Programului național multianual de microindustrializare, urmând să lansăm în perioada imediat următoare soluțiile de finanțare dezvoltate pentru susținerea clienților în accesarea programelor. Continuăm astfel tradiția CEC Bank de susținere a  dezvoltării tinerilor antreprenori prin implicarea Băncii și în Programele START și SRL-D din anii anteriori, derulate în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În plus, în 2017, am demarat și un proiect de educație în școli și licee rurale și avem în vedere lansarea unui program de educație antreprenorială cu următoarele segmente țintă: licee urbane, universități, mici antreprenori, startup-uri etc.

Parteneriatul nostru nu ia sfârșit odată cu punerea la dispoziție a unor produse ori pachete de servicii companiilor (fie că sunt sau nu nou înființate), ci, în ceea ce privește facilitarea accesului la finanțare, CEC Bank s-a poziționat strategic în ultimii 10 ani drept  un partener de încredere pentru mediul de afaceri, în special pentru clienții IMM. Gama de produse de finanțare pentru clienții persoane juridice este una deosebit de generoasă: credite pentru investiții (inclusiv Creditul de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian în condiții foarte avantajoase), linii de credit, credite pentru stocuri, Creditul special pentru finanțarea activității curente, plafoane pentru deschiderea și derularea acreditivelor, credite pentru activitatea de leasing, scrisori de garanție bancară etc. De asemenea, CEC Bank acordă și facilități de tip factoring pentru utilizarea flexibilă a fondurilor obținute în funcție de necesitățile IMM-urilor, cu economisirea timpului dedicat administrării facturilor și reducerea cheltuielilor administrative, ca urmare a preluării de către CEC BANK SA a evidenței creanțelor și punerea la dispoziția clientului de situații ale creanțelor derulate prin factoring.

Adițional, CEC Bank reprezintă un partener de încredere în relația cu Fondurile de garantare și împreună sprijinim clienții prin lansarea unor produse de finanțare cu componența de garantare din partea Fondurilor de Garantare pentru facilitarea accesului clienților la finanțare. Fidelă obiectivului strategic de promovare a absorbției fondurilor europene, CEC Bank continuă susținerea proiectelor cu finanțare europeană pe noua perioadă de programare 2014-2020 și se implică în Programe menite să susțină relansarea economică, creșterea competitivității, îmbunătățirea accesului la finanțare prin produse lansate de banca în cadrul unor Programe cu finanțare externă, precum: credite din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau credite de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian.

Un factor cheie în susținerea clienților noștri este consilierea în vederea identificării și structurării finanțării potrivite pentru fiecare client IMM. În cadrul rețelei teritoriale CEC Bank (cea mai extinsă din România cu peste 1000 de unități la nivel național), pentru consilierea adecvată a clienților, au fost înființate 42 de Birouri de consiliere IMM-uri și Fonduri Europene, unde, împreună cu îndrumarea personalului specializat, clienții își pot alege tipul de finanțare ce se potrivește nevoilor acestora și beneficiază de consiliere gratuită în vederea constituirii dosarului de credit, astfel încât acesta să fie cât mai complet în etapa de analiză.

Prin toate aceste demersuri, CEC Bank își consolidează constant atât rolul de susținător real al dezvoltării economice a României – prin programele de finanțare dedicate tinerilor antreprenori, dar și marilor companii –, cât și statutul de bancă comercială universală, singura de altfel aflată în proprietatea deplină a Statului Român.

1„CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere clienților produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se va implica în susținerea Programelor Guvernamentale. O atenție deosebită va fi acordată în continuare relației cu populația României”. (www.cec.ro)

***

De profesie jurist și cu o experiență profesională în sistemul bancar de 20 de ani, Mirela Iovu este din decembrie 2008, vicepreşedinte al CEC Bank. Deține o diplomă MBA în management financiară conferită de către City University of Seattle, SUA, o diplomă post-universitară de profesionist în guvernanță, risc și conformitate, obținută de  la Manchester Business School, UK și International Compliance Association iar în prezent, este doctorand al Școlii Doctorale a Facultăţii de Drept, Bucureşti.

Portul Galaţi – Cale de acces către Europa de Vest şi Asia

0

Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; ele trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt o activitate care se desfășoară la nivel mondial, de aceea este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. [1]
Ținând cont de „Cartea Albă – Foaia de parcurs către rețeaua europeană unică de transport” publicată în 2011, a devenit evident că transportul modal va juca un rol pivot în viitorul transport European și Pan European. Cartea albă este concepută ca o hartă rutieră pentru o rețea europeană de transport și are ca obiectiv să creeze soluții competitive și resurse eficiente de transport.
Intervalul de timp al Cărții albe este 2050 (cu o primă evaluare în 2030) și obiectivele-cheie care vor contribui la o reducere cu 60% a emisiilor de transport de la mijlocul secolului sunt:

  • Fără mașini alimentate cu combustibili fosili în orașe;
  •  Utilizare a 40% de combustibili durabili cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; cel puțin 40% a emisiilor de transport maritim;
  •  O schimbare de 50% a traficului de călători și de marfă, interurban, pe distanțe medii, de la transportul rutier la cel feroviar și transportul pe apă.

Platformele intermodale sunt noduri de infrastructură care trebuie să faciliteze transbordarea de unități de încărcare intermodale, cum ar fi ISO-containere, macarale mobile, semi-macarale capabile de transfer de la un mod de transport la altul, în scopul de a utiliza avantajele oferite de fiecare mod de transport și de a crea lanțuri de aprovizionare în transportul durabil.
În scopul de a fi eficiente din punct de vedere economic, noile platforme intermodale interioare, urmează să fie construite în conformitate cu cerințele pieței și ar trebui să respecte evoluția pieței intermodale, cum ar fi posibilitatea manevrării de trenuri (700 m lungime), de a dispune de macarale mari montate pe șină pentru o mai bună eficiență în transbordare și să acopere toate modurile de transport principale (pe căi navigabile, feroviare, rutiere).

 Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Conform dicționarului de logistică Gabler, transportul multimodal este transportul mărfurilor cu un singur contract/document de transport, dar efectuat cu cel puțin două moduri diferite de transport. Emitentul acestui document este răspunzător pentru întregul lanț de transport, deși el poate fi implicat activ doar în anumite părți ale lanțului de transport, în ceea ce privește transportul fizic.
Nevoia unei platforme intermodale în port, ca parte a unei infrastructuri compatibile, presupune dezvoltarea ei de-a lungul unei rețele centrale de dimensiuni europene. Regulamentul Parlamentului European Nr. 1315/2013 din anul 2013 oferă liniile directoare pentru dezvoltarea Coridoarelor trans europene ale rețelei de transport (Ghidul TEN-T).
În contextul acestui ghid, România face parte din două coridoare de transport: coridorul Orient/Est-Mediteranean precum și coridorul Rin-Dunăre, care este Coridorul de interes din zona Galați.
Coridorul Rin-Dunăre conectează țările continental europene, Franța, Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, porturile românești de la Constanța și Galați, precum și Bulgaria, de-a lungul râurilor Main și Dunăre până la Marea Neagră, prin îmbunătățirea rețelei de cale ferată și interconexiuni pe căi navigabile interioare. De asemenea, la Coridorul Rin-Alpine se poate ajunge trecând prin mai multe noduri din Coridorul Rin-Dunăre. Acesta conectează România la Europa centrală și de Sud.
În anexa I din Regulamentul (UE) Nr. 1316/2013 al Parlamentului European – proiectele identificate pentru coridorul Rin-Dunăre – menționează portul Galați ca astfel de proiect, cu un accent pe dezvoltarea de platforme multimodale.
Coridoarele TEN-T și de bază ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, baza pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), domeniul prioritar 1a, care este stabilit pentru a îmbunătăți mobilitatea și multimodalitatea pe căile navigabile interioare, axându-se pe Dunăre. Obiectivele prioritare ale Planului de Acțiune 1a a EUSDR pentru căile navigabile interioare sunt:

  • Creșterea transportului de marfă pe apă cu 20% până în 2020 în comparație cu 2010;
  •  Rezolvarea obstacolelor pentru navigație, luând în considerare caracteristicile specifice ale fiecărei secțiuni de Dunăre și afluenții săi navigabili și să stabilească managementul infrastructurii eficiente pentru căi navigabile până în 2020;
  •  Dezvoltarea eficientă a platformelor multimodale în porturile la Dunăre și porturile interioare, să conecteze căile navigabile interioare cu transportul feroviar și rutier până în 2020;
  • Punerea în aplicare a „River Information Services” (RIS) pe Dunăre și afluenții săi navigabili și asigurarea schimbului internațional de date RIS preferabil până în 2020;
    l Rezolvarea deficitului de personal calificat și armonizarea standardelor de educație pentru navigația interioară în regiunea Dunării până în 2020, luând în considerare dimensiunea socială a măsurilor respective.
    Relevant pentru platformele intermodale, Planul de acțiune pentru domeniul prioritar 1a EUDRS, în context cu strategia României pentru transportul intermodal (NAIADES II), implică „dezvoltarea porturilor din bazinul Dunării în centre de logistică multimodală” și „promovarea transportului durabil în regiunea Dunării”. O platformă multimodală în regiunea Galați abordează toate punctele de mai sus.
    Portul din Galați este un port trimodal – feroviar-rutier-naval – și este singurul port de pe coridorul Rin-Dunăre care dispune și de linii ferate cu ecartament larg, precum și de posibilități de transpunere/transbordare a vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj pentru derularea activității de transport intermodal, el putându-se defini ca un port pentamodal (asigurând acces rutier, feroviar pe 2 tipuri de cale ferată, fluvial și maritim).2 copyDin analiza de piață, rezultă că avantajul competitiv al portului Galați îl reprezintă:
    – Pe relația Europa de Vest – Europa de Est: conexiune directă în port a celor două sisteme feroviare (1425 mm și 1540 mm), unică în UE, facilitând traficul feroviar pe distanță lungă în conexiune cu navigația maritimă costieră în Marea Neagră (nave feeder);
    – Pe relația Orientul Mijlociu, Asia – Europa Centrală (țările fără acces maritim): pe transport fluvial portul poate fi accesat direct ;
    – Pe relația Marea Neagră-Marea Baltică (Katowice/Warsaw) – ruta prin Galați este mai scurtă cu cca 500 km decât cea prin Odesa și cu cca 200 km față de ruta prin Constanța.
    Portul Galați este competitiv cu portul Constanța doar pe segmentul de transport maritim cu nave cu pescaj de până la 7,3 m, care sunt nave feeder din bazinul Mării Negre. Portul Constanța deservește cu precădere nave mari (deep-sea shiping) limitat totuși și pentru acestea de strâmtoarea Bosfor. Principalii competitori ai portului Constanța sunt Burgas și Odessa
    Cele două porturi românești cooperează pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor pe segmentele de piață pe care fiecare prezintă avantaje competitive prin oferirea de servicii combinate maritim-fluvial-feroviar.
    În anul 2013 a fost constituit un grup de lucru care a reunit toate organizațiile relevante pe plan local (Consiliul Județului Galați, Municipiul Galați), de la nivel sectorial (Direcția Regională Vamală Galați, CFR Infrastructură), precum și actorii implicați direct: CN APDM Galați, operatori portuar. Grupul a identificat că locația optimă pentru realizarea platformei multimodale este Portul Bazinul Nou deoarece este amplasat în zona industrială a municipiului, se învecinează atât cu Zona Liberă, cât și cu Parcul Industrial unde vor putea fi dezvoltate servicii logistice pentru mărfurile care se vor tranzita în platformă și beneficiază de conexiune directă feroviară atât la rețeaua națională cu ecartament normal (1435 mm ), cât și la rețeaua din fostele state CSI, cu ecartament larg (1524 mm).
    4Ca urmare, în anul 2014 s-a constituit parteneriatul proiectului „Platforma multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rin – Dunăre/Alpi” din organizațiile care dețin în administrare, respectiv în proprietate, bunurile care vor fi afectate de lucrările de construcții: CN APDM SA, PORT BAZINUL NOU SA, la care s-a alăturat SC METALTRADE INTERNATIONAL, proprietar al terenului adiacent zonei portuare afectate platformei, teren a cărui includere în proiect a fost necesară pentru crearea zonei de intrare/ieșire și control în platformă, ca urmare a limitării suprafeței disponibile în incinta portuară.
    Partenerii au încheiat acordul de parteneriat determinat de complexitatea proiectului, de caracterul său integrat, astfel încât să fie clar stabilite contribuția fiecăruia, sarcinile asumate și obiectele de investiții ce revin fiecăruia în urma realizării lucrărilor.
    Proiectul urmărește dezvoltarea până în 2020 a unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Galați , care va acoperi cererea până în 2030, astfel cum aceasta a fost identificată în baza analizei traficului, cu mențiunea că terminalul va fi echipat pentru a gestiona diferite tipuri de unități intermodale de încărcare (ILU).
    Proiectul a fost finanțat doar parțial în cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte din cadrul Programului Mecanismul de Interconectare a Europei (Regulamentul UE 1316/2013 a instituit Mecanismul pentru Interconectarea Europei – MIE pentru finanțarea cu precădere a proiectelor prioritare identificate prin Regulamentul UE 1315/2013 ) și, pe cale de consecință, partenerii proiectului au decis să continue implementarea proiectului global în trei faze de dezvoltare, în funcție de sursa de finanțare identificată și de entitatea beneficiară a fondurilor, respectiv:
    – Etapa I – Modernizarea cheului – fază finanțată în cadrul contractului de grant INEA/CEF/TRAN/M2015/1130543, aflată în prezent în curs de implementare;
    – Etapa II – Reconfigurare infrastructură publică, respectiv o porțiune din drumul european E87 si E584;
    – Etapa III – Dezvoltarea platformei multimodale pentru operare și a zonei de acces intrare-ieșire.
    3Platforma Multimodală Galați se va întinde pe o suprafață de 145.585 mp; infrastructura portuară va fi modernizată, contribuind la: (1) creșterea eficienței manipulării navelor moderne cu capacități mai mari la cheu și sporirea condițiilor de siguranță și securitate și (2) facilitarea interconectării feroviare între Rusia și Uniunea Europeană prin Ucraina, prin integrarea a două tipuri de ecartament (1435 și 1520 mm) în operațiunile terminalului. Aceasta este de importanță strategică și poate iniția noi servicii multimodale între Europa și Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Reconfigurarea infrastructurii rutiere publice existente, în scopul de a fluidiza traficul public pe drumul european E87, va include reabilitarea unei părți din drumul E87 prin construcția unui pasaj rutier superior și a unui sens giratoriu. În al doilea rând, implementarea instalațiilor intermodale și de IT&C va spori capacitatea, eficiența, siguranța și securitatea operațiunilor portuare. Vor fi puse la dispoziție beneficiarilor două macarale pentru operațiunile de manipulare, dintre care una va fi utilizată pentru operațiunile navă-cheu (STS), rezolvând blocajul portului Galați din cauza lipsei infrastructurii pentru operațiunile directe navă-cheu, în timp ce cealaltă macara (RMG) se va ocupa de transbordarea unităților de încărcare între calea ferată și cea rutieră. Facilitățile preconizate sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, asigurând un zgomot redus și un consum redus de energie pentru operațiunile de manipulare a unităților de încărcare intermodală.

[1] COM(2011) 144 final/CARTE ALBĂ /Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor.

Momentul european al României

0

„Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim, în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său”.

– Jean-Claude Juncker –

Suntem la momentul încrucișării unei efervescențe negativiste privind drumul României către a fi cât mai aproape de Uniunea Europeană, poate chiar în miezul ei – Zona Euro – la masa deciziilor. Spunem aceasta după noile mesaje, degajate de evenimentul „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență”, organizat de reprezentanța Uniunii Europene la București. Ne aliniem noilor mesaje privind drumul european al României, care trece prin adoptarea euro. Sperăm ca efervescența din ultimii doi-trei ani, menționată anterior și bazată inclusiv pe „studierea aprofundată” a argumentării neputinței noastre, să intre total în umbră, în timp ce mesajele de încurajare spre a se ajunge la soluția politică, căci despre aceasta este vorba, să devină un catalizator al reînvierii proiectului național pentru o Europă a valorilor, mai puternică și mai democratică, așa cum s-a exprimat președintele UE, Jean-Claude Juncker, cu prilejul prezentării în Parlamentul European a Stării Uniunii (13 sept. 2017).

Considerăm că, în baza ofertelor prezentate de Comisia Europeană în documentele de reflecție privind viitorul UE, în Raportul celor cinci președinți și mai ales în documentul prezentat de Juncker, deja menționat, România se află în fața unei oportunități istorice de repoziționare în cadrul UE, cu condiția să spună ce vrea, cum o poate face și cu ce garanții vine pentru a întări credibilitatea în unele din realitățile sale, sintetizate în noțiunea de stabilitate. Am defini această oportunitate ca „Momentul European” al României, conștientizând cu toată tăria necesitatea reformării Uniunii și a riscurilor geopolitice de pe continentul european și nu numai. Am argumentat și noi în studiul „Efectele globalizării și impactul asupra României” (cuprins în planul de cercetare al Academiei Române, 2017) că fereastra de oportunitate există, dar este îngustă și valorificarea ei necesită rapiditate, urgență chiar.

Ca și în anii 1995 și 2000, primatul unui angajament și sprijin transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică este esențial pentru reușita în completarea instrumentelor prin care România să-și desăvârșească integrarea și să beneficieze de avantajele acesteia pe termen lung. UE este singura ipoteză de lucru în care se poate gândi viitorul României și a modului în care ea va reuși o mai rapidă convergență spre standardele europene, în interesul cetățenilor ei și al construcției europene viitoare în ansamblu. Oportunitatea prezentă poate soluționa susținerea unei Europe „în care toate statele membre să fie egale și să contribuie la obținerea rezultatelor concrete, benefice pentru toți cetățenii europeni” (președintele Klaus Iohannis, expunerea la evenimentul menționat). Pentru România, dezideratul convergenței în sensul cel mai larg al noțiunii – cel al unei autentice europenizări – nu poate fi realizat decât prin aderarea României la Zona Euro. Președintele Iohannis a precizat că aderarea la Zona Euro este un demers esențial, iar adoptarea monedei euro este un proiect politic, economic și instituțional posibil a fi transpus în viață. Completarea sau descifrarea făcută de președintele Iohannis, că „obiectivul de aderare la Zona Euro cât mai repede posibil este, în egală măsură, și o ancoră pentru predictibilitatea și stabilitatea de care economia României are atâta nevoie”, vine să sublinieze înțelegere noastră atunci când am pledat mereu pentru un studiu obiectiv al necesității utilizării monedei unice, ca un liant al tuturor statelor participante la piața unică. Circulația monedei unice nu poate fi mai restrânsă decât dimensiunea pieței unice. A rămas, din păcate, doar ideea de experiment inițial al introducerii monedei unice, idee ce trebuie depășită.

Conferința: „Canalul Navigabil Marea Baltică-Marea Neagră, Gdansk-Galați”, 20 octombrie 2017, Galați

Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), EKKOU VP și Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Regiunea S-E, au organizat în data de 20 octombrie 2017, la Galați, Conferința „CANALUL NAVIGABIL MAREA BALTICĂ – MAREA NEAGRĂ, GDANSK – GALAȚI“.
Programul Conferinței a cuprins prezentări din partea: Președintelui Consiliului Județean Galați, domnul Fotea Costel, a Primarului Municipiului Galați, domnul Pucheanu Ionuț, a Președintelui Federației Patronale a IMM-urilor Regiunea S-E, domnului Filimon Marian, a Președintelui EKKOU VP SRL, domnul Petru Schipor, a Președintelui ASPES , domnul Boștină Constantin.
Au luat parte și au vorbit despre importanța proiectului doamna Pârvănescu Paula – Secretar de Stat – Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, domnul Octav Dan Paxino, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, domnul Cristian Winzer, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.
Totodată, au participat la Conferință și au făcut intervenții reprezentanți ai societăților comerciale din domeniul transportului naval, fluvial și maritim, ai porturilor din Galați și din zona Dunării de Jos.
Una din investițiile majore demarate în zonă este Terminalul Port Bazinul Nou Galați, deocamdată parțial finanțat, dar care odată realizat va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea activității portuare din perspectiva Canalului Marea Baltică-Marea Neagră.
Toți participanții au relevat importanța realizării proiectului „Canalul Navigabil Marea Baltică-Marea Neagră, Gdansk-Galați” și au opinat pentru continuarea demersurilor în vederea realizării investiției, inclusiv din partea autorităților naționale, Guvernului României, ministerelor interesate, în colaborare cu guvernele țărilor implicate – Polonia, Ucraina și Republica Moldova.

NATO și ROMÂNIA

România trebuie să creeze valoare adăugată în cadrul NATO, asumându-și leadership-ul în două sau trei domenii de apărare. Lângă actualul scut de securitate, ce are o orientare militară, este utilă crearea unui „Scut al securității capitalului”.

Interviu acordat de Florin Luca, secretar general al Fundației Europene
Nicolae Titulescu, d-lui Nicolae MAREȘ

 

Nicolae Mareș: Departamentul de Diplomație Publică al Alianței Nord-Atlantice a organizat nu de mult, la Bruxelles, o întâlnire a unor înalți oficiali ai NATO cu reprezentanți ai principalelor grupuri de reflecții geopolitice și strategice din România. Domnia Voastră a reprezentat Fundația Europeană Titulescu la reuniunea respectivă. Ce concluzii ați desprins? Ce ne-a făcut dintr-o dată atât de importanți?

Florin Luca: În primul rând faptul că poziționarea NATO în Europa Centrală și de Est s-a schimbat radical începând cu prima parte a anului 2014, odată cu declanșarea crizei din Ucraina. România a știut să utilizeze acest moment de instabilitate din regiune și a devenit, în urma unor demersuri diplomatice și politice concertate, un actor important în dispozitivul Alianței Nord-Atlantice.

Având o orientare strategică spre toate azimuturile, NATO își păstrează obiectivul de a proiecta stabilitate și securitate la toate frontierele aliaților săi, dând dovadă de flexibilitate, fără a privilegia un anumit teritoriu sau o regiunePrioritățile Alianței au evoluat însă în ultima perioadă, ca urmare a crizei din Ucraina și a identificării Rusiei ca potențială sursă de amenințare în regiune. Acest lucru explică întărirea prezenței Nord-Atlantice în Europa Centrală și de Est prin crearea, printre altele, a unui dispozitiv multinațional de informații și asigurare a securității. Oficialii NATO consideră în același timp că dialogul cu Rusia există și trebuie menținut. Acest dialog este însă purtat în general de reprezentanții Statelor Unite. Subiectele discutate tratează în mod repetitiv cam aceleași teme: situația din Ucraina, reducerea riscurilor pe linie de securitate și transparența. Oficialii NATO consideră că Alianța a avut rezultate destul de eficiente de la izbucnirea crizei din Ucraina și a prevenit escaladarea unor potențiale conflicte la nivel regional.

 

Care este viziunea experților NATO, în condițiile date, despre Putin și Rusia?

În primul rând, experții NATO consideră că Vladimir Putin va câștiga viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia. Se estimează că acesta va aduna peste 60% din voturile rușilor, care ar opta mai mult pentru stabilitate și mai puțin pentru o schimbare radicală. Șansele ca Vladimir Putin să fie îndepărtat de la putere (inclusiv prin lovitură de stat) sunt foarte mici. Locurile câștigate de opoziție la ultimele alegeri locale îi fac totuși pe experți să spere că există premise pentru crearea unui val al schimbărilor politice în Rusia. Aceste schimbări nu presupun însă apariția unor forțe care să se constituie într-o alternativă la sistemul condus de Vladimir Putin, ci mai degrabă o zonă de „fierbere” influentă, pe care liderul de la Kremlin va trebui s-o ia în calcul. Mulți experți se întreabă după aceea și cine îl va înlocui pe Vladimir Putin atunci când acesta se va hotărî să părăsească puterea. Deocamdată nu este pe masă niciun scenariu credibil. Primul-ministru Medvedev este văzut mai degrabă ca un foarte bun „numărul 2”, fiind puțin probabil, conform analiștilor NATO, ca acesta să devină succesorul lui Vladimir Putin.

 

Cum poate fi lărgită agenda întâlnirilor NATO-Rusia în aceste condiții? Ce opinii ați mai identificat în legătură cu acest dialog?

În contextul dat, agenda de dialog NATO-Rusia se va extinde cu subiecte de actualitate, cum ar fi Orientul Mijlociu, dezinformarea, războiul hibrid… În paralel, din motive economice lesne de înțeles, cele mai influente țări din Uniunea Europeană (Franța, Germania, Italia și Spania) pledează, cu nuanțări și tonalități diferite, pentru o accelerare și o relaxare a dialogului cu „Marele Vecin de la Răsărit”, iar țările din Europa Centrală și de Est reclamă o întărire a dispozitivului Alianței în regiune. Toate aceste fenomene apar în contextul în care economia Rusiei, la scară planetară, are o forță de penetrare mult mai scăzută, dacă este să o comparăm cu Uniunea Europeană, SUA, China sau Japonia.

10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență

0

Discurs în deschiderea conferinței „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență” al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu 

„De un deceniu, de când România a devenit stat-membru al Uniunii Europene, parcurgem un drum nou de dezvoltare istorică. Este important să subliniem că între rezultatele remarcabile ale României obținute înainte de 2007 multe au fost catalizate de aspirațiile noastre de a deveni membri ai Uniunii Europene. Din 2000 și până în 2006, programele noastre de dezvoltare durabilă au fost structurate decisiv pe valorificarea șansei de integrare europeană și de admitere în NATO. În acest fel, societatea românească și-a asigurat scopul și mijloacele, incerte până atunci, în eforturile noastre de transformare spre democrație și economie de piață funcțională. O imagine relevantă a acestei evoluții pozitive este oferită de comparația PIB per capita, în termenii puterii de cumpărare, față de media EU/15 țări, care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004. În anul 2000, în România, acest indicator se situa la 22,4 la sută din media EU15; în Bulgaria se situa la 24,3 la sută, în Polonia la 40,6 la sută; iar în Ungaria la 45,2 la sută. În 2016 PIB per capita, calculat ca procent din media aceluiași indicator, era de 44,5 la sută în Bulgaria, 54,5 la sută în România, 63,6 la sută în Ungaria și 64,1 la sută în Polonia. (…) Experiența relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esențial, și anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei țări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului, în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice, nu ajută la recuperarea decalajelor. Vrem să creștem mai repede; este normal să grăbim ritmul pentru a reduce decalajele. Ca să urcăm mai repede trebuie să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Probleme majore, la noi, rezultă din faptul că în prezent avem dificultăți atât cu factorul capital, cât și cu factorul forță de muncă. Referitor la capital, sunt multe de discutat. Vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de infrastructură. Aceasta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și să precizez că aceasta nu înseamnă trecerea Carpaților doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi. Mă voi referi, pe scurt, și la factorul forță de muncă. Avem o rată de activitate mică, cam 66 la sută, față de o medie a Uniunii Europene de 73 la sută, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura, fapt ce nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. (…) Cererea pentru calificări înalte este în creștere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas însă mult în urmă. Este foarte sugestiv să menționez că aproape 21 la sută dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14 la sută. Eu personal sunt optimist că România va adopta în curând un program serios, coerent, sănătos de trecere la moneda unică, dar acesta să fie un catalizator al reformelor pe care trebuie să le facem și nu să fie văzut ca un panaceu al problemelor noastre”.

Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc

0

Care este contribuția agriculturii în PIB-ul României? Ușor de aflat, dacă ne uităm la datele statistice de care dispunem la nivel oficial. Dar care este însă potențialul real al agriculturii de creștere a PIB-ului? Cum anume trebuie privită, gândită și mai ales derulată activitatea economică în sectorul agricol și în industriile și sectoarele conexe astfel încât să putem discuta de o reală dezvoltare a acestuia, de o contribuție semnificativă în realizarea produsului intern național, de o reală creștere economică bazată (și) pe acest sector și de o semnificativă dezvoltare a spațiului rural românesc? Cum anume trebuie să se regăsească agricultura și sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta în ceea ce ar trebui să fie MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC AL URMĂTORILOR 10 ANI? Marea provocare a României este să găsească mijlocul prin care majoritatea locuitorilor din spațiul rural să treacă de la economia (agricultura) de subzistență la statutul de antreprenori rurali, de fermieri sau de patroni ai unor entități profitabile cu activitate în mediul rural.
Pe 7 noiembrie, ASPES, România Durabilă și Academia de Studii Economice din București au organizat și provocat o dezbatere publică în scopul construirii unui exemplu de gândire analitică și strategică cu privire la contribuția agriculturii românești la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale. În cadrul evenimentului au fost prezenți experți invitați de România Durabilă și de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES): ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alexandru Potor, Robert Rekkers – Director General Agricover Credit IFN, Veronica Toncea – Consilier în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Doina Topală – Director Direcția IMM-uri – CEC Bank, Dan Ilie – Președinte LAPAR Ilfov, Carmen Boteanu – Director Adjunct, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Gheorghe Vlad – Director Confederația Asociațiilor Țărănești din România. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți: fermieri, antreprenori, finanțatori din lumea agriculturii românești, cadre universitare și studenți.
Gazdă a dezbaterii, profesorul universitar doctor în economie economie agrară și rector al ASE Nicolae Istudor a deschis Forumul „AgriBusiness” exprimând un punct de vedere optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii românești. Nicolae Istudor nu doar că a trecut în revistă diversele probleme cu care se confruntă fermierii din România, dar a exprimat și câteva posibile soluții de rezolvare a acestora, punând accent pe convingerea că este nevoie de colaboare între mediul academic și cel de afaceri: „Noi credem că nu putem vorbi de unii singuri, ci trebuie să realizăm un parteneriat. Este drept că ar trebui să fim împreună, cei din educație cu cei din cercetare”. Potrivit lui Nicolae Istudor, la dezvoltarea rurală ar putea participa mai ales tinerii și studenții care aleg să urmeze studii în domeniul agriculturii. „Trebuie să fie încurajați să urmeze studii în domeniul agriculturii, dar și prin diferite proiecte, precum a fost programul SAPARD”, a subliniat Nicolae Istudor în cadrul conferinței amintite. Potrivit ministrului secretar de stat Alexandru Potor, „cel mai important lucru pentru Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care îl are agricultura românească cu toate ramurile ei. Asta cred că este cheia succesului pentru viitor.” La rândul lui, directorul Agricover Robert Rekkers a spus că agricultura română este foarte importantă pentru modelul de dezvoltare economică a României în următorii 10 ani și a subliniat necesitatea unor politici publice corecte față de mediul de afaceri rural: „merită să aveți un Minister al Agriculturii performant, legat și conectat cu fermierii.”
La rândul ei, doamna Veronica Toncea a precizat că micii fermieri trebuie finanțați și ajutați, pentru că „fără finanțare nu se poate”, dar s-a arătat dezamăgită de funcționalitatea micilor start-up-uri: „Micii fermieri și micile start-up-uri sunt, au fost și vor fi o problemă pentru agricultură. Trebuie să vedem că ne fură cifrele mari, ne fură aspectele generale.” Doamna Doina Topală a adus în discuție rolul pe care CEC Bank îl are în formarea IMM-urilor din agricultură: „Voiam să subliniez aici că pentru clienții cu activitate în agricultură oferim o linie de credit pe o perioadă de până la șase luni, atunci când nevoia de finanțare este identificată”. Doina Topală a mai precizat că principalul ajutor pe care CEC Bank îl poate oferi reprezentanților firmelor agricole este consultanța în finanțare.
Prezent în secțiunea de dezvoltare strategică a agriculturii și a sectorului rural, președintele LAPAR Ilfov, Dan Ilie a reamintit faptul că băncile din România trebuie să le acorde mai multă încredere agricultorilor prin intermediul finanțărilor: „Dumneavoastă, băncile, ar trebui să aveți mai multă încredere în noi”. Iar expertul Carmen Boteanu a adus în discuție acordul de parteneriat lansat de Comisia Europeană: „Fiecare stat membru își asumă în fața Comisiei Europene, la un nivel strategic și transpus în indicatorii asumați de fiecare stat membru, o serie de ținte care, de fapt, reflectă modul în care inclusiv România își poate rezolva nevoile pe anumite domenii, precum agricultura”.
Liderul CATAR și cunoscut legumicultor Gheorghe Vlad a trecut în revistă rolul pe care mediul rural îl are asupra dezvoltării României. Potrivit lui Gheorghe Vlad, peste 87% din România este reprezentat de mediul rural: „Mediul rural reprezintă astăzi majoritatea. Orașele mari s-au distrus. Agricultura a rămas singura vertebră de care se poate lega cineva. Fermierii sunt cei mai mari investitori”.
„România Durabilă” și „Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale” a organizat în data de 7 noiembrie 2017 o primă analiză sectorială în cadrul programului de dezbateri cu tema „Modelul Economic al României pentru 2020-2030”, prima platformă de dezbatere pe tema agriculturii intitulată „AgriBusiness”. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, sub coordonarea Directorului General al Grupului de presă Economistul și fondator al ASPES, Constantin Boștină. Seria de evenimente sectoriale continuă, având ca scop obținerea unui document programatic care să exprime modelul de dezvoltare economică pe care și-l poate asuma România pentru următoarea decadă.

Atributele care aduc profit unui liceu privat

0

Interviu Muchait Biner, manager ICHB

Despre educație, despre învățământ și despre unități de învățământ private, deci despre businessul acestor unități educaționale, împreună cu invitatul Muchait Biner, manager al Liceului teoretic internațional de informatică din București din Colentina. Aș vrea să plecăm de la un element istoric. 23 de ani de activitate. Și vă mândriți că ați devenit cea mai mare școală din România din domeniul privat. Aproape 4.000 de elevi din peste 40 de țări, 85% români, 14% străini, aproape 450 de cadre didactice și peste 1.800 de elevi absolvenți. Iată statistica într-o singură frază care arată în cifre istoricul celor 23 de ani de existență. Care este principalul atribut al liceului despre care vorbim?
În legătură cu începutul istoric, în 1994 s-a deschis Liceul Internațional de Informatică din Constanța cu 19 elevi, în urma căruia s-a alăturat și Liceul Internațional de Informatică din București (International School of Bucharest), în 2003 școlile Spectrum, în 2010 în afară de Constanța și București s-au deschis în Iași, Cluj, Ploiești. Anul acesta în Colentina am deschis un nou campus, în București, în Oradea s-a mai deschis o școală internațională. Deci în șase orașe. Motto-ul nostru este „Mai mult decât educația”. Când s-a deschis școala noastră, deși încă nici clădirea nu era gata făcută, s-a deschis în ideea de a participa în educația societății, de a colabora împreună cu toți cei care sunt implicați în învățământ pentru o creștere naturală a țării și împreună să facem un schimb de experiență cu oameni de afaceri din Turcia și cei din România.

Aveți investiția din București (Colentina), Liceul internațional de informatică. Ce a însemnat investiția aceasta?
În 2010 am intrat în clădire. Liceul Internațional de Informatică, campusul din Colentina, s-a deschis anul acesta. În clădire noi am făcut o investiție de peste 6 milioane de euro. O investiție imensă, cu toate dotările care sunt necesare pentru o școală de calitate. Toată aparatura, laboratoarele. Am luat clădirea când era la roșu și a trebuit să punem toate accesoriile. Deși clădirea nu avea, noi am atașat în structura principală o bibliotecă, am adăugat un amfiteatru mare de 300 de locuri, spații de sport nu aveau și atunci a trebuit să mai facem o clădire alături, cu o sală de gimnastică, sală de forță, sală de fitness. O sală de sport omologată pentru meciuri, care se folosește în diverse campionate.

Tot noi suntem de vină?

Zilele trecute mă aflăm într-un platou de televiziune, invitat acolo să-mi dau cu părerea asupra „revoluției fiscale” pe care guvernul o tot anunță. În fața mea, un ilustru profesor universitar, vedetă de televiziune și unanim recunoscut ca atotștiutor (pe indiferent ce temă), care explica la tablă cum stăm cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și ne povestea cum a vorbit el cu toți miniștrii României și a aflat de ce avem nevoie de acest tămbălău. Conducătorii României, spunea Domnia sa, îi întăriseră propria convingere că totul este necesar pentru că mediul de afaceri este, de fapt, borfaș. La intervenția mea indignată și rugămintea de a nu îi băga pe toți în aceeași oală, a venit și corectura : 50% dintre noi suntem evazioniști și nu ne pasă câtuși de puțin de angajați, pe care vrem să-i exploatăm până la sânge fără să-i plătim cât de cât rezonabil. Pe alte posturi și în același timp erau identificate multinaționalele ca fiind răul pe pământ, pentru că, vezi Doamne, fac profituri mari și le duc în străinătate, acolo de unde provin de altfel și investițiile cele mai multe. Iar alții au descoperit că băncile sunt răul pe pământ, pentru că, nu-i așa?, în ultimii 10 ani (aceia de după criza financiară mondială) au avut multe pierderi și așa ceva nu se poate (ca și cum la ei nu se poate, dar la Tarom sau SNCFR se poate – sic!). Mai auzim din alte surse că impozitarea cifrei de afaceri cu 1% versus impozit pe profit ar fi necesară.. de ce? Tot pentru că suntem borfași și punem tot felul de cheltuieli nejustificate pe firmă, care apoi necesită corecții din partea ANAF. Și, atunci, nu-i mai simplu să ia statul ceva din start și totul să fie bine ? Mi-am permis să opresc avântul  ilustrului profesor pentru faptul că Domnia sa, ca intelectual și profesor, contribuie la cel mai mare rău pe care îl trece acum România: POLARIZAREA și DIVIZAREA SOCIETĂȚII. De acum, suntem buni și răi, bugetari și privați, politicieni și mediu de afaceri, români și străini, antreprenori și multinaționale. Și nu știu cum se face, indiferent cu cine vorbești, el este în tabăra bună.

România are un potențial foarte mare de dezvoltare în sectorul IT, însă se clasează deocamdată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de digitalizare, arată o analiză PwC

0

Specialiștii PwC propun o serie de recomandări pentru creșterea gradului de digitalizare al României

România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele DESI – Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potențial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicității cu ocazia conferinței Digital Romania Forum.

„Nouă românilor ne place să ne mândrim cu vitezele excepționale ale serviciilor noaste de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiștilor IT, care sunt foarte căutați de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, și cu invențiile și aplicațiile IT lansate în România. Însă privită la nivel statistic, performanța țării noastre în ceea ce privește digitalizarea este mai degrabă modestă. Mai avem încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluție industrială, cea digitală, iar analiza PwC a venit cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potențialul țării”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România, coordonatorul acestui studiu.

Deși performanțele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în Uniunea Europeană) și cu privire la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), țara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre în ceea ce privește conectivitatea, având de recuperat în domeniul acoperirii serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile 4G.

„Agricultura inteligentă” – viitorul și salvarea României

0

Paradoxul României este că „țara este foarte bogată cu foarte mulți oameni săraci”.
„Evoluția involuției” este mult mai puternică decât „potențialul evolutiv” care și el scade odată cu trecerea timpului. Timpul, latura nemiloasă a existenței, cerne valorile României prin frontiere și le duce pe cele mai bune în afară, căci într-acolo sunt îndemnate de către cârmuitorii țării. Dacă la acest fenomen adăugăm descreșterea alarmantă a natalității, precum și ritmul dezarmant de „analfabetizare”, vom vedea că nu rămâne atât de multă materie cenușie cât „să ne ție”.
După perioada numită „comunistă” (alt paradox), conducătorii de atunci ai țării au afirmat că România poate crește foarte repede prin agricultură și turism. Despre turism îmi este greu să mă pronunț; diferențele majore se văd imediat ce trecem granița spre vest, chiar și spre sud. Prefer să mă refer la agricultură, domeniul meu de competență în care activez ca specialist de aproximativ 40 de ani.
Astăzi, privind la țara noastră, dar și la cei din jurul nostru, înțelegem și cât de adevărată era afirmația, și cât de puțin am evoluat noi în raport cu acest potențial. Fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole pe baza unei legislații incoerente și inconsecvente a dus la scăderea producției agricole a României pe o perioadă de circa 15 ani de la trecerea la economia de piață. Dacă astăzi producțiile medii agricole sunt peste cele din 1989, aceasta se datorează în principal celor care au trecut la „agricultura de performanță”, reprezentând 50-60% din suprafața agricolă a țării, din care mai mult de jumătate este exploatată sau se află în proprietatea firmelor/persoanelor străine.
Pe baza caracteristicilor solurilor de la noi și ale climatului (multianual), putem afirma că România are condiții propice pentru a dezvolta agricultura ca ramură foarte importantă a economiei.
Agricultura de astăzi trebuie văzută ca un domeniu economic extrem de tehnic, supus însă unor oscilații imprevizibile ale climatului, generate de schimbările climatice cu derivatele sale – încălzirea globală și tendința spre deșertificare. Totodată, trebuie înțeles că agricultura se practică pentru „existență”, și nu pentru „subzistență”. Agricultura de „existență” este aducătoare de producție, beneficii și profit, iar agricultura de „subzistență” este generatoare de incultură, prejudicii și pierderi. Când vorbim despre „agricultura de existență” vom avea în vedere ferme și fermieri care produc pentru piață, plătesc arende, taxe și impozite, cumpără terenuri și mijloace de producție, intră în competiție pentru obținerea unor producții profitabile.
Agricultura performantă este domeniul care consumă cea mai mare cantitate de dioxid de carbon eliminată de poluatorii Terrei.
Agricultura de „subzistență” este generatoare de sărăcie și mizerie din toate punctele de vedere, excepție făcând agricultura de „plăcere”, practicată în grădinile sau în alte locuri ale oamenilor „cu dare de mână”. Agricultura de subzistență este practicată de oamenii de la țară, cu un nivel cultural scăzut, care (de multe ori) nici nu-și trimit copiii la școală, folosindu-i la munci manuale ale câmpului. Neavând cunoștințe despre cum trebuie protejate culturile împotriva agenților de dăunare sau a altor factori de stres, de obicei acești oameni cheltuiesc mai mult decât valoarea producției obținute și, mai mult, cheltuiesc fără nicio noimă.
Culturile agricole stresate din diferite motive devin, din consumatoare de dioxid de carbon, producătoare de dioxid de carbon, fenomen întâlnit curent în țările cu agricultură subdezvoltată, de subzistență.
În România, 40-45% din suprafața agricolă este orientată în direcția agriculturii de subzistență, iar dacă ne referim la pășuni și fânețe, acest mod „de subzistență” acoperă peste 75% din suprafață. Și totuși, așa cum tractoarele și echipamentele care brăzdează câmpurile României pot fi coordonate prin GPS și prin alte metode/modele sofisticate caracteristice agriculturii de precizie, și pasul următor, acela al agriculturii inteligente, ne poate sta la îndemână.
Agricultura inteligentă presupune:

  • Evaluarea corectă a potențialului agricol din toate punctele de vedere plecând de la:
    – sol,
    – climă,
    – mediul politic și economic,
    – existența apelor pentru irigare,
    – posibile accidente climatice,
    – culturi și piețe de desfacere,
    – disponibil de forță de muncă ș.a.
  • Soluții tehnologice existente și în dezvoltare pentru:
    – fertilizare de performanță,
    – măsuri de sănătatea și protecția plantelor,
    – măsuri pentru diminuarea stresului abiotic, generat în principal de schimbările climatice.
  • Sisteme suport de decizie pentru anumite verigi tehnologice sau pentru direcții de producție.
    l Adaptarea dinamică a soluțiilor tehnologice la condițiile de cultură specifice unei zone/ferme și pentru situații nespecifice etc.
    Acestea sunt numai câteva aspecte ale agriculturii inteligente, care incumbă muncă profesionistă, abordată interdisciplinar, polifactorial și flexibil.
    Aceasta este „agricultura viitorului” și „salvarea poporului”.

Piața de mobilă, în expansiune

Interviu cu Cristian Găvan antreprenor Școala de Mobilă

Aș vrea să plecăm un pic de la peisajul mare și abia apoi să ne concentrăm atenția asupra proiectului Școala de Mobilă. Cum arată piața de bricolaj astăzi?
Piața de bricolaj arată extraordinar. Doar anul trecut, Dedeman, care este lider de piață în România, a făcut peste un miliard de euro și este într-o expansiune continuă. În mai am fost invitat la Milano. A fost o expoziție foarte frumoasă de bricolaj, iar Asociația Internațională a Bricolerilor a ținut o conferință și au spus că piața mondială la bricolaj a depășit 150 de miliarde de euro. Este o sumă excepțională. Europa stă mai puțin bine, foarte bine stă America; Americile și Australia dețin vreo 70% din această piață. Pe Europa toate companiile de bricolaj fac vreo 30 de miliarde de euro.

Piața de bricolaj este strâns legată de piața de construcții, din nefericire sezonieră. În ce măsură piața de bricolaj primește reculul sezonier din piața de construcții?
În momentul de față nu se întrevede nicio încetinire a ritmului pe piața de mobilă. Îți spun asta pentru că sunt foarte atent la ce se întâmplă pe piața de construcții. Locuințele sunt în lucru, dar nu se vând toate odată, nu în același ritm, și atunci, pe măsură ce se vând, proprietarii vin către magazinele de mobilă sau către Mam Bricolaj de unde achiziționează materiale pentru mobilier ca să-și echipeze locuințele.

Opțiunile internaționale ale României. UE și NATO, dar și larga deschidere spre lume

Turbulențele și marile schimbări ce se întrezăresc în Europa și în lume după așa-zisa încheiere a războiului rece obligă fiecare stat responsabil la opțiuni și acțiuni adecvate pentru reconfirmarea sau repoziționarea sa geopolitică, în interes național. România trebuie să iasă și ea, după un lung răstimp postdecembrist, din starea de apatie, șovăială, complexe și absențe care au pus pe acțiunea sa internațională pecetea, în mare măsură îndreptățită, de actor statal puțin semnificativ în dialogul cu continentul, cu lumea, și chiar cu vecinii sau alte state din imediata apropiere.
Marea reașezare în partea noastră de lume și la nivel planetar a început, lent și ezitant, odată cu prăbușirea regimurilor comuniste din Europa, însă în ultima vreme ritmul schimbărilor a început să se precipite. De un status quo aproape că nici nu mai putem vorbi, pentru că mari prefaceri se produc ori sunt iminente de la o zi la alta. Imprevizibilul și nesiguranța devin banalitate. Și este o situație care, spunea un comentator vest-european, amintește cumva de interbelic, când țările mai mici încercau cu febrilitate să se alieze între ele și să obțină sprijinul și protecția altora mai mari, când marile puteri erau tot mai nemulțumite de propria situație ori își doreau mai mult, când echilibrele de putere dintre ele și alianțele lor deveneau tot mai precare.

În oala cu presiune!

0

Performanța nedorită a actualei coaliții de guvernare este, fără nicio îndoială, aceea că a reușit de câteva ori anul acesta să unească națiunea în ansamblul ei împotriva deciziilor bâlbâite ale statului. Deopotrivă angajați și angajatori, patronate și sindicate, companii multinaționale și firme mici și mijlocii, analiști independenți sau militanți ai societății civile sar ca arși criticând politicile publice ale guvernului. Dacă 2017 a început cu mari convulsii și mișcări de stradă împotriva tentativei puterii de a schimba legislația justiției, iată că sfârșitul lui 2017 vine cu și mai mari amenințări de mișcări sociale și sindicale. De data asta, tensiunea este la cote maxime din cauza anunțatei „revoluții fiscale” pe care Guvernul o pune în practică prin Ordonanță de urgență, fără să existe o consultare reală a mediului de afaceri, a sediului sindical, a societății civile; fără să fie realizat un studiu real de impact care să explice necesitatea deciziilor anunțate dar mai ales care să arate și efectele comparative ale luării sau neluării acestor decizii. Mai mult, tensiunile generate de încăpățânarea guvernului de a nu asculta vocea mediului de afaceri (de fapt de a ignora toate vocile din jurul său) se traduc în pierderea brutală a încrederii în statul român, pierderea încrederii în economia românească, deși, paradoxal, aceasta înregistrează cele mai spectaculoase prognoze de creștere pe anul acesta (avansul PIB sare bine peste 8%). Valul de neîncredere a depășit deja granițele naționale, având împact și asupra ratingului României.
În fața neîncrederii crescânde, societatea este pusă în oala cu presiune. Avem o creștere economică, ce facem cu ea? O întrebare la care nimeni nu pare să știe răspunsul.

Un reper al Capitalei, revitalizat cu fonduri europene

0

Palatul Patriarhiei a intrat în circuitul public, odată cu finalizarea procesului de revitalizare căruia a fost supus prin proiectul cofinanţat din fonduri europene, ale Guvernului României şi Patriarhiei Române. Proiectul s-a desfăşurat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 sub egida Agenţiei pentru Dezvoltare Regională București Ilfov (ADRBI), având ca obiectiv lucrări de restaurare, consolidare şi protecţie „pentru creşterea importanţei culturii şi turismului, ca factori ce stimulează creşterea economică şi valorificarea patrimoniului cultural-religios”. Managerul de proiect preot Liviu Nechita precizează că Palatul Patriarhiei poate fi vizitat, gratuit, de luni până vineri (cu excepţia zilelor de sărbătoare), iar aula (foto) şi saloanele pot găzdui reuniuni academice, culturale, ştiinţifice, economice.

Practic, refăcut prin lucrări pretenţioase de inginerie, restaurare şi decorare, ansamblul se prezintă astăzi impecabil. Palatul Patriarhiei este prima construcţie de beton armat din ţara noastră, realizată în 1906-1908 ca sediu al Camerei Deputaţilor, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul sălii Adunării Deputaţilor în care a fost votată Unirea Principatelor prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor şi al Munteniei, după ce fusese ales domnitor în Moldova. Ca origine îndepărtată, locul unde se află Catedrala Patriarhală, reşedinţa patriarhală şi Palatul Patriarhiei a fost vatra mănăstirii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, ctitorie şi danie domnească făcută Mitropoliei Ţării Româneşti de domnitorul Constantin Şerban (1654-1658).

BNR emite pe piață o monedă cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în București

0

Banca Națională a României (BNR) pune în circulație de luni o monedă fabricată din tombac cuprat dedicată împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în București.

Tirajul acestei emisiuni este de 250 de monede. Prețul de vânzare, fără TVA, inclusiv broșura de prezentare, este de 100 lei.

Moneda va avea o valoare nominală de 1 leu și forma rotundă.

Aversul monedei prezintă o fotografie a Bucureștiului de epocă, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „1 Leu” și anul de emisiune „2017”.

Spatele acestei monede redă o imagine de epocă a gării Filaret, împreună cu inscripțiile „INTRODUCEREA ILUMINATULUI PUBLIC CU PETROL LAMPANT IN BUCURESTI” și „160ANI”.

Reprezentanții BNR susțin că monedele din tombac cuprat au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din tombac cuprat se realizează prin intermediul sucursalelor regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.

 

Euro continuă să crească în linie cu tendința regională

0

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4.6469 lei/euro. Cursul este în creștere cu 0,15% față de 4,6400 lei/euro, nivelul de vineri.

De asemenea, miercuri, euro s-a depreciat, ajungând până la 4,6306 lei, dar joi a crescut până la nivelul de 4,6387 lei.

În același timp, leul s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională.

Luni, pe 13 noiembrie 2017, euro a atins o valoare maximă istorică de 4.6495 lei.

Alte monede din regiune, precum forintul maghiar, coroana cehă şi dinarul sârbesc, s-au depreciat în faţa euro.

Cursul dolarul american s-a apreciat de la 3,9322 lei la 3,9414 lei, în timp ce francul elvețian a crescut de la 3,9662 lei la 3,9833 lei.

O somitate a fizicii, la Ateneul Român

0

Profesorul Emilian Dudaș (foto) de la École Polytechnique-Palaiseau, director de cercetare la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa și membru al Centrului de Fizică Teoretică, este invitatul ediţiei din acest an a Conferinţelor Ateneului Român (20 de noiembrie, ora 19.00), eveniment științific organizat de Filarmonica „George Enescu” în spiritul tradiției interbelice a renumitelor conferințe de la Ateneu. Tema conferinţei este „Dimensiunile ascunse ale Universului”. Va participa formaţia „Bucharest Singers“.

Profesorul Emilian Dudaș (n. 1965 la Lupeni, cetăţenie română şi franceză) a absolvit în 1988 Facultatea de Fizică a Universității din București, a urmat studii doctorale la Universitatea Paris-Sud, Orsay, unde și-a susţinut teza în 1994, cu profesorul Pierre Binétruy; este laureat al Premiului Gay-Lussac-Humboldt pentru Cercetare (2013) și Royal Society International Exchanges Award 2017-2018, membru al Comitetului Consultativ al „Southern European Network in Mathematical and Theoretical Physics” și al Science and Technology Facilities Council (STFC) al Marii Britanii.

Evenimentul de la Ateneul Român, aflat sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României, este organizat de Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Filarmonica „George Enescu”, Clubul Rotary București, Editura „Curtea Veche”, Institutul de Fizică Atomică şi este sprijinit de Academia Română, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), fiind realizat în colaborare cu Ambasada Marii Britanii în România, British Council, Ambasada Franței în România, Institutul Francez din București.

Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, defineşte Conferinţele Ateneului Român ca loc de consacrare „recunoscut de Europa academică drept un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru”, reuşind să atingă, după cinci ani, un nivel al temelor şi o valoare ştiinţifică a conferenţiarilor demne de cele mai înalte foruri academice mondiale.

„Invest in Romania”, la Bacău

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat la Bacău, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor din Bacău și cu sprijinul Ministerulul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a VI-a ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”, dedicate „promovării oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional şi stimulării exporturilor româneşti”.

S-au adresat participanţilor în calitate de speakeri: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Paula-Marinela Pîrvănescu – secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ioana Petrescu – fost ministul al finanțelor publice, Sorin Braşoveanu – preşedintele Consiliul Judeţean Bacău, Cosmin Necula – primarul municipiului Bacău, Liviu Rogojinaru – membru al Biroului Executiv al Consiliului Economic şi Social, dr. ing. Dan Paul Mălin Popa – preşedintele Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din județul Bacău.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Întrucât ne aflăm în cadrul ultimei ediții din acest an a evenimentului Invest in Romania, se cuvine să facem o retrospectivă a anterioarelor ediții. Astfel, cele cinci evenimente care au ajuns în Constanța, Galați, Prahova, Târgu Mureș, Arad și astăzi și Bacău au adus la masă, pe de-o parte, reprezentanții autorităților locale care au prezentat cele mai noi oportunități de dezvoltare pe plan local și, pe de alta, atașați economici și coordonatori din toate zonele lumii, care au împărtășit antreprenorilor modalitățile în care pot penetra noi piețe. Evenimentele au adunat peste 700 de participanți, au promovat șase proiecte de interes regional, au adus trei ambasadori și peste 25 de atașați economici și au favorizat stabilirea a peste 25 de parteneriate de către antreprenorii participanți. Datorită succesului înregistrat de acest eveniment, în 2018 îl vom aduce și în alte județe ale țării, deja având solicitări din partea Ialomiței și Buzăului.”

Sorin Mihai Cîmpeanu: „Toate şcolile doctorale vor fi evaluate”

0

Consiliul Naţional al Rectorilor s-a întrunit la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Subiectele dezbătute au vizat evaluarea școlilor doctorale, internaționalizarea universităţilor, probleme la zi ale învățământului superior medical, finanțarea.

Referitor la tema stringentă a evaluării şcolilor doctorale, preşedintele CNR, Sorin Mihai Cîmpeanu (foto), a precizat: „Toate cele 210 școli doctorale vor fi evaluate, conform legii, cu susținerea tuturor celor implicați în acest proces. Este vorba în primul rând de universități, de Ministerul Educației Naţionale, de ARACIS, de consultanți internaționali selectați de o structură a Băncii Mondiale”.

După cum a subliniat preşedintele CNR, la fiecare şcoală doctorală vor fi evaluate, în ordine: resursa umană – conducătorii de doctorat; calitatea infrastructurii de cercetare; impactul la nivel științific al finalizării fiecărei teze de doctorat – numărul articolelor științifice cu vizibilitate internațională publicate de fiecare doctorand pe parcursul stagiului, precum şi, la nivelul fiecărei şcoli, raportul dintre numărul de doctoranzi admiși şi numărul celor care au finalizat; procedurile de asigurare a calității – inclusive etica în cercetarea științifică şi eventualele cazuri de plagiat.

Dăruiește speranță și șanse la viață înainte de sărbători!

0

Donează sânge în campania „Picătura de Viaţă”, duminică, 19 noiembrie, la Sala Dalles

Actorul Gabriel Fătu, Silvia Stanciu alias Sylvie și îndrăgita Carmen Tănase sunt doar câteva dintre vedetele care susțin campania de donare de sânge „Picătura de Viaţă” care va avea loc pe 19 noiembrie 2017, în intervalul orar 8:00-14:00, la Sala Dalles din București.

„Picătura de Viaţă” este o campanie de donare de sânge aflată deja la a treia ediţie și organizată de către AMiCUS București cu sprijinul Centrului de Transfuzie Sanguină București si al Universitatii Populare “Ioan I. Dalles”- Bucuresti.

“Donează si tu! Si vom transforma picătura in infinit!” este solganul campaniei la care au aderat actorii Teatrului Principal, unii din solidaritate, alții datorită unor experiențe dure în care s-au lovit de criza de sânge din sistemul medical. “Îmi este puțin teamă de ace, recunosc, însă dacă mă gândesc la importanța donării de sânge atât pentru pacienți cât și pentru donatori, îmi trece și mă cuprinde curajul.” mărturistește Silvia Stanciu.

Gabriel Fătu are însă o poveste personală pentru care donează sânge constant. Actorul s-a lovit de criza de sânge din spitale în urmă cu doi ani, când un prieten drag de-al său a avut nevoie de sânge și plasmă și cu greu le-a obținut. “Cred că este foarte important să conștientizâm cu toții cât este de important să donăm sânge. Statistici recente arată că nici măcar 2% din populaţia României nu donează anual sânge, de aproape 4 ori mai puţin decât media europeană. Din această cauză, mii de pacienţi sunt în pericol fiindcă nu primesc cantitatea necesară de sânge. Și stiu asta fiindcă un prieten drag a fost în pericol de a-și pierde viața din cauza acestei crize de sânge din spitale” declara Gabriel Fătu. “Vă așteptăm la Dalles duminică 19 noiembrie să salvam vieți!” adaugă actorul și directorul Universității Populare Ioan I. Dalles care lansează un apel bucureștenilor de a se alătura donatorilor de sânge.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Transfuzii, în toată ţara se donează în fiecare zi aproximativ 1.500 de pungi de sânge, o cantitate extrem de mică în condiţiile în care numai în Bucureşti este nevoie de 1.000 de pungi zilnic.

O altă problemă care acutizează criza naţională de sânge este că majoritatea donatorilor sunt cei care vin pentru un pacient anume, însă în acest caz există riscul de a  nu putea fi procesate trombocitele, componente ale sângelui care se obţin doar printr-o donare constantă, de cel puţin 2-3 recoltări anual. Medicii spun că unul din trei oameni nu beneficiază de transfuzii atunci când au nevoie. Potrivit statisticilor furnizate de Spitalul Militar, în România, sub 2% din populaţie donează sânge, mult sub media europeană de 10 procente.

Pe lângă bveneficiul major al salvării unei vieti omenesti, avantajele donatorilor de sânge care doneaza în mod regulat sunt substanțiale pentru sănătate, aceștia prezentând un risc mai scăzut de a suferi de cancer şi de a face infarct, potrivit mai multor studii internaţionale.

Majoritatea beneficiilor pe care le aduce donarea de sânge sunt legate de scăderea cantităţii de fier din organism.  Un nivel ridicat de fier creşte activitatea dăunătoare a radicalilor liberi, favorizând dezvoltarea cancerului și poate accelera procesul de oxidare a colesterolului, provocând apariţia bolilor cardiovasculare. Medicii susţin că cei care donează sânge o dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de ani prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral. La o donare se recoltează 450 ml de sânge, cantitate care se reface ca volum în câteva ore, la nivel celular în 60 de zile, iar în ce priveşte cantitatea de celule roşii, în opt săptămâni.

Pentru a veni în ajutorul celor care vor dona, campania „Picătura de Viaţă” se va desfăşura în zona centrală a capitalei, la Universitatea Populară Ioan I. Dalles – Sala Dalles, instituție de prim rang în peisajul cultural bucureștean. (Bd. Bălcescu nr. 18, sector 1, Bucuresti, Tel: 021 314 66 37)

Afla mai multe despre condițiile de admisibilitate pentru donarea de sânge.

Robor la trei luni continuă să crească; vineri a ajuns la nivelul de 2,18%

0

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,29%, nivel similar atins pe data de 5 noiembrie 2014.

În ceea ce privește indicele ROBOR la trei luni, acesta a revenit aproape de valoarea de la finalul lunii octombrie 2014. Pe data de 28 octombrie 2014, indicele era cotat la 2,20% pe an.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era 0,87%, conform datelor BNR.

LUKOIL NAMED FIRST IN THE NATIONAL RANKING OF ROMANIAN COMPANIES

0

LUKOIL Romania S. R. L. (member of LUKOIL Group) was ranked 1st among the largest enterprises of Romania in the „National Top of the Romanian companies”. The competition, organized by the Chamber of Commerce of Romania, was won by LUKOIL for the second year in a row.

This time the Company has received “Retail trade of fuel for motor vehicles in specialized shops” nomination, thanks to the quality of the products and the high level of its service at filling stations. LUKOIL was judged by such parameters as economic results at the end of 2016, entrepreneurial spirit, investing in innovative technologies and ethical behavior in business.

 

 

For reference:

PJSC „LUKOIL” has been present in Romania since 1998. Today the Company is represented in all segments of the energy sector: geological exploration, oil refining, oil supply and oil products, petrol stations network, and renewable power generation. The company continually invests in the development of its business and the modernization of production facilities. That allows LUKOIL to establish new industries and to meet the highest European standards and also provide stable jobs and a positive social climate in the Tyumen region.

Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule noi a crescut în România cu 17% după zece luni, până la 88.805 unități

0

În România au fost înmatriculate 88.805 automobile noi în primele zece luni ale anului, cu 16,9% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor oferite joi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Autombile (ACEA).

De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în primele zece luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut și în Lituania (+23,7%, până la 21.473 unităţi), Croaţia (+21,7%, până la 44.880 unităţi), Bulgaria (20,5%, până la 25.098 unităţi), Ungaria (20,2%, până la 93.025 unităţi), Polonia (18,1%, până la 395.968 unităţi), Germania (2,88 milioane unităţi, +2,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016), Marea Britanie, Franţa (1,74 milioane unităţi, +4,8%), Italia (1,69 milioane unităţi, +8,9%) şi Spania (1,03 milioane unităţi, +7,3%).

Totodată, au existat și diminuări în Irlanda (-10,1%, până la 130.504 de unităţi), Marea Britanie (-4,6%, până la 2,22 milioane unităţi) şi Finlanda (-1%, până la 100.842 unităţi).

România se află pe locul 17 în UE în funcție de numărul de autovehicule noi comercializate.

Pe platforma autoturismelor second-hand, numărul înmatriculărilor s-a majorat în România cu 69,9% în perioada ianuarie-octombrie, până la 426.029 unităţi, potrivit datelor publicate recent de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

 

Se preconizează cel mai mare Black Friday. Majoritatea comercianților se așteaptă la încasări mai mari cu 50%

0

Comercianţii online se aşteaptă la vânzări record în cadrul eveni­men­tului destinat cumpărăturilor, cunoscut sub numele de Black Friday, mai mari cu 50% faţă de anul anterior, la aproape toate categoriile de produse.

De asemenea, vânzările ar putea depăși pragul de 920 mil. lei (200 mil. euro) doar în ziua de vineri.

“Sărbatoarea cumpărăturilor” este cunoscută, conform unei cercetări de piaţă realizate de compania Kantar Millward Brown România, de 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, iar peste 45% doresc să achizi­ţioneze ceva în cadrul Black Friday.

Doar cel mai mare magazin online local mizează pe vânzări de 350 mil. lei pe durata zilei de vineri.

„Ne aşteptăm la comenzi de 350 mil. lei. Anul trecut am avut comenzi de 300 mil. lei. Ne-am aşteptat la mai puţin şi am fost surprinşi de amploarea evenimentului. Ne aşteptăm la 1,3 milioane de produse vândute“, a declarat Iulian Stanciu, CEO al grupului eMAG, care administrează cel mai mare magazin online local.

Evenimentul Black Friday (Vinerea Neagră) a debutat pe plan local începând cu anul 2011, când au intrat şi unii dintre cei mai mari jucători din economie (Carrefour, Orange, Vodafone, Telekom, Digi), scrie Ziarul Financiar.

 

Investiţie românească în amenajări interioare inteligente

0

Compania românească specializată în amenajări interioare Delta Studio şi-a lansat campania de Black Friday pe www.deltastudio.ro. Oferta – până duminică, 19 noiembrie, ora 23:59 – cuprinde gresie, faianță, mozaic, obiecte sanitare, baterii sanitare, cabine de duș, căzi, accesorii, seturi pentru baie, mobilier de baie, mobilier de bucătărie etc. Reducerile pot ajunge până la 90%.

Firma – cu 11 showroom-uri în nouă orașe, precum şi un showroom virtual pe site-ul propriu – deţine inclusiv un portofoliu de idei, sub formă de soluții și concepte pentru amenajare completă, cu sloganul „amenajări inteligente”, odată cu servicii de proiectare, cu lucrări de execuție și montaj, cu garanție și service. În acest fel, investiţia este concretizată nu numai în produse materiale pentru finisaje (gresie și faianță, mozaic, parchet), mobilier (românesc și de import), uși, obiecte sanitare, radiatoare, textile, corpuri de iluminat, decorațiuni, ci şi în creativitatea unor profesionişti în design, arhitectură, consultanță (foto deltastudio.ro,  „Autum Light”, arhitect Andreea Baban).

Fondul Proprietatea a înregistrat în primele nouă luni din 2017 un profit net de peste 906 milioane de lei

0

Fondul Proprietatea a încheiat primele nouă luni din acest an cu un profit net de 906,4 milioane lei, în creștere cu aproximativ 59% spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oferite miercuri de Bursa de Valori București (BVB).

„Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2017 a fost venitul brut din dividende, care a crescut datorită deciziei OMV Petrom SA de a distribui dividende în 2017 (106,8 milioane lei) și datorită dividendelor mai mari distribuite de către Hidroelectrica SA (206,6 milioane lei), precum și datorită dividendelor speciale în sumă de 170,6 milioane lei distribuite în septembrie 2017 de companiile controlate de stat, în special Hidroelectrica SA și CN Aeroporturi București SA. O contribuție semnificativă la profitul înregistrat în perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2017 a avut, de asemenea, modificarea pozitivă a valorii juste aferente participațiilor la valoare justă prin contul de profit și pierdere, în special OMV Petrom SA, ca urmare a creșterii prețului acțiunii companiei în cursul perioadei (creștere cu 10,7%)”, conform raportului.

De asemenea, pe 30 septembrie 2017, capitalurile proprii totale au fost de 10,606 miliarde lei (la 30 iunie 2017 au fost de 10,520 miliarde lei) în scădere cu 6,85% comparativ cu valoarea de 11,386 miliarde lei de la 31 decembrie 2016.

În aceeași măsură, veniturile din activitatea operațională au însumat aproximativ 979,417 milioane, în timp ce cheltuielile operaționale 88,607 milioane lei.

Fondul Proprietatea SA a fost întemeiat la data de 28 decembrie 2005 ca societate de investiții de tip închis.

 

Indicele Robor la 3 luni s-a majorat până la pragul de 1,92%, record în ultimii trei ani

0

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri până la 1,92%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, Robor a urcat la 1,89%, nivel pe care l-a atins şi în 1 noiembrie 2017.

Nivelul atins marţi, de 1,92% este cel mai mare din 3 noiembrie 2014, când a atins pragul de 1,94%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută (în lei) între ele. Indicele se stabileşte zilnic de BNR, fiind calculat potrivit mediei arirmetice dintre cotaţiile practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

De asemenea, dobânzile interbancare au scăzut considerabil anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 cel mai mic nivel din istoria sa, respectiv 0,68%/an.

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul a crescut cu 5,5% în septembrie

0

Comerțul en gros a crescut în luna septembrie cu 5,5% pe serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comerţul cu ridicata a crescut în luna august 2017 cu 10,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ritm crescut faţă de luna iulie, când a înregistrat un avans de 7,6%.

De asemenea, cele mai mari creşteri din luna septembrie au avut loc la nivelul comerţului cu ridicata nespecializat (+25,9%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+9,6%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+8%), comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+6,5%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+5,8%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+4%).

Totodată, au existat și atenuări în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-16,8%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-9,4%).

Statisticile nu redau valorile comerţului dintre firme cu autovehicule şi motociclete.

În 2016, comerţul en gros a înregistrat un avans de 7,7% faţă de anul precedent, după o creştere de 4,1% în 2015.

 

Un fel de London Eye în Tei-Plumbuita

0

Una din primele roţi de agrement ca mărime din Europa, după London Eye şi roata panoramică de la Rimini (Italia) şi cam cât Riesenrad din Viena, se află în parcul Tei-Plumbuita. Are înălțimea de 63 de metri și 44 de cabine închise, ceea ce permite funcţionarea şi vara, și iarna. Face parte din parcul de agrement dezvoltat de Primăria Sectorului 2 cu fonduri europene. Parcul are funcţie complexă economică, turistică, socială şi culturală. Tematica organizării şi amenajării este de inspiraţie folclorică, sub forma unui spaţiu care sugerează „Tărâmul fermecat”, cu zonele „Pădurea de argint”, „Pădurea de aramă”, „Tărâmul lui Verde-mpărat”. O asemenea lume nu este neapărat de descris, ci de vizitat. Eventual, pot fi enumerate dintre atracţii lanțurile care te prind în „Hora Ielelor”, „Herghelia Ilenei Cosânzeana”, maşinuţele cu personaje precum Balaurul, Zmeul, Gheonoaia, Ştima apelor, Căpcăunul etc., Casa groazei, roller coaster unic în România, cu o înălțime de 15 metri.

Sub aspect economic, parcul asigură 40 locuri de muncă directe permanente, se preconizează venirea a 810.232 de turiști în primii cinci ani de la finalizare, în 2016 şi creşterea implicit a numărului de înnoptări în Bucureşti cu 57,29% față de numărul înnoptărilor socotite până să existe acest parc.

ISMB a lansat programul Centenarul României Mari

0

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a lansat programul de activităţi privind sărbătorirea Centenarului României Mari. „Prin acest program vrem să ne întoarcem la valorile cetăţeniei active, să dăm putere noţiunii de patriotism”, a subliniat prof. Diana Melnic, inspector şcolar general adjunct, cu ocazia evenimentului inaugural care a reunit în Aula Magna a Universităţii „Titu Maiorescu” directori de unităţi ale învăţământului preuniversitar, profesori universitari, reprezentanţi ai Executivului, ai administraţiei publice locale, ai federaţiilor sindicale.

Programul, care se derulează până la 20 decembrie 2018, are ca scop „conştientizarea rolului reprezentat de Marea Unire în dezvoltarea României moderne”.

Obiectivele proiectului sunt „reactualizarea memoriei colective privind locurile, evenimentele, personalităţile Marii Uniri; cultivarea valorilor cetăţeniei active; revitalizarea sentimentului patriotic şi a identităţii naţionale în rândul elevilor”.

Grupul ţintă îl constituie „elevii, personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, părinţii din municipiul Bucureşti”.

Dintre evenimentele şi activităţile programului semnalăm: concursul de istorie cu tema „Centenarul României Mari”, expoziţia de portrete „Personalităţi care au contribuit la făurirea României Mari”, concursul de eseuri „Marea Unire în literatură”, promovarea tinerilor profesori bucureşteni, festivalul naţional de teatru pentru elevi, festivalul naţional de creaţie şi interpretare a muzicii folk „Toamna baladelor”, conferinţa „Primul Război Mondial şi Marea Unire” etc.

Economistul este unul dintre partenerii media ai programului Centenarul Marii Uniri.

Bucureștiul își atinge limitele de creştere în absenţa unei strategii de tip smart city

0

Cea mai mare parte a populației globale locuiește și lucrează în prezent în orașe. Conform previziunilor ONU, până în 2050, aproximativ 70% din populaţia lumii va locui în zone urbane, faţă de 54% în prezent. Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de ţări dezvoltate care alcătuiesc Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Oraşul s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.

Creșterea economică este așteptată să rămână mare și în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va clasa înaintea majorității oraşelor europene. Rata de ocupare a forței de muncă este estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.

Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acestă expansiune.

Services in a smart cityDatele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.

Carmen AdamescuCarmen Adamescu (foto), Partner EY România, comentează:

„Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare.

 Acestea sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate oraşele în creştere. Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.

 Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul oraşului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.

 Singura modalitate prin care Bucureştiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă.

 Capitala României ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor orașe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor„, a conchis Carmen Adamescu, Partner EY România.

Profitul înregistrat de Transgaz s-a majorat cu 21% în primele nouă luni ale acestui an, la 433,5 milioane de lei

0

Compania Transgaz a înscris în primele nouă luni din acest an un profit net de 433,5 milioane lei, în creștere cu 21% faţă de rezultatul net din aceeași perioadă a anului trecut, de 358,46 milioane lei, potrivit datelor oferite luni de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

De asemenea, cantitatea de gaze transportată a crescut cu aproape 14%, la 9,21 milioane metri cubi.

La 30 septembrie, volumul creanţelor restante a fost de 306,9 milioane lei, cu 56,49 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului precedent, respectiv 250,41 milioane lei.

Transgaz a raportat în primele nouă luni ale acestui an suma de 536,7 milioane lei (TVA, redevenţa petrolieră, impozit pe profit, impozit pe monopolul natural, impozit pe venituri din salarii).

Totodată, transportatorul naţional de gaze a achitat bugetelor locale, fondurilor speciale şi asigurărilor sociale suma de 102,18 milioane lei.

Acţionarul majoritar al Transgaz este Ministerul Economiei, care controlează 58,5% din acţiuni.

 

Protecţie socială cu fonduri europene în sectorul 2

0

În beneficiul comunității locale, Primăria Sectorului 2 a realizat cu fonduri europene Centrul de Servicii de Asistență Socială pentru Persoane Vârstnice „Ion Creangă”. Dezvoltat prin Programul Operaţional Regional (POR), sub egida Agenției pentru Dezvoltare Regională București Ilfov (ADRBI), centrul se află deja în ultima parte a perioadei de sustenabilitate după implementarea proiectului de Direcţia Generală de Asistenţă Social şi Protecţia Copilului Sectorul 2 şi se prezintă excelent. Şefa centrului, dr. Ioana Boşman, ne prezintă serviciile oferite, toate gratuite: socializare şi petrecere a timpului liber (bibliotecă, sală de festivităţi, sală pentru jocuri de societate), recuperare medicală (cabinet de fizioterapie, de kinetoterapie, sală de gimnastică medicală, cabinet de medicină generală), consiliere psihologică, juridică, socială. Capacitatea este de 100 de persoane, în regim de zi, cu sublinierea, ca argument al utilităţii sociale şi al satisfacţiei personale, că sunt oameni care, de la deschidere, de cinci ani trecuţi până acum, vin aici zi de zi.

Creditele ING pentru IMM-uri, 31% creştere faţă de 2016

0

Împrumuturile oferite de ING România IMM-urilor au marcat la sfârşitul lui septembrie 2017 o creștere de 31% comparativ cu aceeași perioadă trecută de la începutul anului în 2016, se precizează în raportul de ansamblu al băncii. Dintre informaţiile furnizate în acelaşi context, reţinem: creșterea veniturilor de 22%, „cumulând 1059 milioane lei, generată în principal de creșterea numărului de clienți și a volumelor de credite oferite prin toate liniile de business. Costurile operaționale au crescut la 535 milioane lei, cu 14% mai mari față de aceeași perioadă din 2016, influențate de investițiile în infrastructura IT și cheltuielile cu angajații”;  profitul brut pe nouă luni ale anului în curs este de 459 milioane lei, „în urma creșterii portofoliului, ajustarea nivelului de risc și creșterea numărului de clienți”; în trimestrul III 2017 cota de piață a băncii pe creditare a crescut la 8,9%, „ceea ce înseamnă volume de 21,1 miliarde de lei, o creștere de 24% de la un an la altul, cu o contribuție echilibrată din partea celor trei divizii ale băncii. Comparativ cu aceeași perioadă din 2016, volumul noilor credite de nevoi personale a crescut cu 20% în ultimele 12 luni, în special datorită procesului de creditare Instant, ce permite clienților să aibă acces la bani în câteva minute. Creditul de nevoi personale Instant a fost digitalizată în luna septembrie, fiind acum disponibilă și în Home’Bank, de unde clienții o pot accesa oriunde și oricând, un împrumut în doar 15 minute printr-un proces complet online”. ING anunţă că „ terminat luna septembrie cu mai mult de 750.000 de utilizatori activi în Home’ Bank”.

Declinul demografic s-a diminuat în luna septembrie datorită creșterii natalității

0

Declinul demografic din România a scăzut în septembrie, când s-au pierdut 482 de locuitori, mult mai mai puţini decât în luna similară a anului trecut (1147 de pierderi), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, rata natalității a scăzut în septembrie 2017, astfel încât s-au născut 18.156 de copii, cu 1956 mai puţini copii decât în luna august 2017.

În aceeași măsură, s-au înregistrat 18.638 de decese în august 2017, cu 1817 mai puţine decât în luna precedentă.

Mortalitatea infantilă din România a crescut în septembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate 122 de decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 23 mai multe decât anul trecut.

Pe parcursul anului trecut, în România au decedat 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015.

Totodată, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, (7,6 decese / 1.000 născuţi-vii în 2016), faţă de o medie de 3,6 decese / 1.000 născuţi-vii în restul UE, potrivit INS.

În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

 

Cifra de afaceri din industrie s-a majorat cu 10,9% în primele nouă luni din 2017

0

Afacerile din industrie au crescut cu aproximativ 10,9% în primele nouă luni din acest an, spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, datorită creșterii cifrelor de afaceri din industria extractivă (+15,3%) și industria prelucrătoare (+10,8%), conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșteri semnificative ale cifrei de afaceri s-au înregistrat și în: industria energetică (+19,9%), industria bunurilor de capital (+15,8%), industria bunurilor intermediare (+9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,9%), industria bunurilor de uz curent (+5,2%).

În aceeași măsură, s-au înregistrat scăderi la nivelul industriei energetice (-6,8%) și industriei bunurilor de uz curent (-0,4%).

De asemenea, în luna septembrie 2017, cifra de afaceri din industrie (internă și externă) s-a majorat față de luna august cu 9,4%.

Comparativ cu luna septembrie 2016, afacerile din industrie au crescut cu 11,8%, datorită industriei extractive (+28,5%) și industriei prelucrătoare (+11,5%). Pe marile grupe industriale au fost înregistrate creșteri în industria energetică (+62,4%), industria bunurilor de capital (+12,1%), industria bunurilor intermediare (+11,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,6%) și industria bunurilor de uz curent (+3,0%), potrivit INS.

Valoarea cifrei de afaceri semnifică veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada aferentă, provenite atât din activitatea principală, cât și din activități secundare susținute de întreprindere. Cifra de afaceri nu include TVA și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.

 

Operatorii economici pot solicita locuri în invăţământul dual

0

Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că „operatorii economici interesați pot solicita şcolarizarea în învăţământul dual şi în învăţământul profesional pentru anul școlar 2018-2019, până vineri, 17 noiembrie 2017, inclusiv”.

Solicitările pentru învăţământul dual se transmit la Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), vet@tvet.ro. CNDIPT va înainta inspectoratelor școlare judeţene/Inspectoratului Școlar al Municipiului Bucureşti solicitările primite şi se vor face analize pentru identificarea soluţiilor de a răspunde acestor cereri.

Solicitările pentru învăţământul profesional pot fi transmise direct inspectoratelor școlare judeţene/ISMB.

Propunerile privind numărul de locuri în învățământul dual şi în învăţământul profesional vor fi definitivate la nivelul inspectoratelor până în data de 29 noiembrie.

În Monitorul Oficial nr. 859/31.10.2017 sunt disponibile Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5360/16.10.2017 privind aprobarea calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional pentru anul școlar 2018-2019 și modelele pentru avizarea de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și unitatea administrativ-teritorială a proiectului cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional.

Detalii despre organizarea şi funcţionarea învăţământului dual şi profesional, pe platforma de consiliere şi orientare profesională a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: http://www.alegetidrumul.ro.