Acasă Blog Pagina 265

Autorităţile române au capturat în primele nouă luni ţigarete în valoare de 56 milioane lei

0

În primele nouă luni ale anului, autorităţile române au capturat peste 110 de milioane de ţigarete de contrabandă, cu aproape 60% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor centralizate pe stopcontrabanda.ro, iar valoarea totală pe piaţa neagră a ţigaretelor confiscate în primele nouă luni ale anului de către autorităţile române se ridică la peste 56 de milioane de lei.

De asemenea, România are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu ţigarete din Europa de Est. România are 2.000 de km de graniţă cu ţări non-UE, în care preţul tutunului poate fi de până la şase ori mai mic, potrivit News.ro.

Traficul ilicit de ţigări prejudiciază anual statul român cu peste 650 milioane de euro (aproximativ 3 miliarde de lei).

Fiecare container de ţigări ilegale înseamnă 1 milion de euro profit pentru reţelele de contrabandă. Date ale Interpol arată că traficul ilicit de ţigări este un catalizator pentru traficul de droguri, arme, persoane şi chiar activităţi teroriste.

România se află pe prima poziție din UE în topul prețurilor de consum

0

România a avut, și în septembrie, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, deși rata anuală a inflației a scăzut la 3,5%, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

În august, rata anuală a inflației în România a fost de 4,1%. Rata inflației din România este urmată de cea din Slovacia (3%) și cea din Ungaria (2,9%), conform datelor Profit.ro.

La polul opus, în Cipru și Portugalia prețurile de consum s-au redus cu 0,5%, respectiv 0,3%. Septembrie reprezintă a noua lună consecutivă în care România ocupă prima poziție în topul scumpirilor din UE.

Și anul trecut România a dominat topul european al scumpirilor. În septembrie anul trecut a cedat pentru prima dată în 9 luni locul 1 în clasamentul creșterilor de preț, însă începutul anului 2019 a readus țara pe prima poziție în funcție de rata anaulă a inflației. La nivelul zonei euro, inflația a fost de 0,8% luna trecută, în scădere luna precedentă (când s-a situat la 1%) și mult sub ținta Băncii Centrale Europene, de aproape 2%. Inflația CORE, care exclude prețurile la energie, alimente, alcool și tutun, considerate puternic volatile, a fost de tot de 0,8%, în scădere de la 0,9% în luna august. Totodată, banca a anunțat relansarea programului de achiziții lunare de active din zona euro.

România a avut, cea mai mare creștere anuală din UE a lucrărilor de construcții

0

România a avut, în august, pentru a treia lună consecutiv, cea mai mare creștere în ritm anual a lucrărilor de construcții din Uniuniea Europeană, relevă datele publicate joi de Eurostat.
Astfel, lucrările de construcții din România au avansat cu 34,2% în august față de perioada echivalentă a anului precedent, ritmul de creștere fiind însă mai lent decât cel din iulie, de 39%, scrie Profit.ro.

De asemenea, România este urmată, în funcție de evoluția anuală a lucrărilor de construcții, de Suedia (6,8%) și Ungaria (5,9%). Și în iulie și  iunie, sectorul construcțiilor din România a avut cea mai bună evoluție anuală din UE. 

Totodată, în primul trimestru, România avusese cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din UE, comparativ cu trimestrul precedent, și a șaptea mare creștere în ritm anual. În ritm lunar, evoluția lucrărilor de construcții a stagnat în august.

În zona euro, lucrările de construcții au scăzut cu 0,5% în august, raportat la luna precedentă. În UE, declinul a fost de 0,2%. În ritm anual, sectorul construcțiilor din zona euro a crescut cu 1,2% în august. La nivelul UE, creșterea față de august 2018 a fost de 1,9%. 

Granturi multianuale pentru cercetare

Ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc (foto), a prezentat o sinteză a activităţii în domeniu pentru perioada 2017-2019, cu precădere în ultimul an, căt s-a aflat la conducerea ministerială. Un aspect de interes larg este crearea cadrului pentru acordarea de granturi multianuale (pe patru ani) pentru programele nucleu, „care susţin parţial cercetarea din institutele naţionale de cercetare-dezvoltare”. De asemenea, s-a redeschis competiţia de proiecte în cercetare după o întrerupere de trei ani. Întreruperile, discontinuitatea în finanţare, a apreciat ministrul, constituie motive de descurajare pentru tinerii cercetători.

În privinţa fondurilor europene, profesorul Nicolae Hurduc a precizat că Ministerul Cercetării şi Inovării a atins un grad de absorbţie de 65% din totalul alocării pentru 2014-2020, în condiţiile în care media naţională de absorbţie este de 37%.

Referitor la cel mai valoros proiect în derulare, laserul de la Măgurele (ELI-NP), Ministerul Cercetării şi Inovării informează că „pentru susţinerea activităţilor în perioada 2017-2019 a fost prevăzut un buget de circa 1 miliard lei (pentru anul 2019 a fost alocat un buget de cca. 200.000.000 lei). A fost prelungită perioada de implementare a activităţilor necesare realizării/finalizării infrastructurii până în 2023”.

Cei mai importanți lideri ai business-ului românesc prezenți la Masterclass-ul de Leadership organizat de Bucharest Food Summit (partea I)

0

Jean Valvis – președinte al Valvis Holding, Sergiu Oprescu – președinte Alpha Bank și Dan Pascariu – presedintele Consiliului de Administratie al băncii Unicredit Bank au fost speakerii primei ediții a Masterclass-ul de Leadership organizat de EventSpace, revista FoodBiz, Bucharest Food Summit și Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR). Moderatorii evenimentului au fost Călin Ile, președinte FIHR și Leontin Dinulescu, președinte EventSpace.

A fost o oportunitate extraordinară să ai trei oameni de valoarea și experiența domniilor lor în acelaşi loc. Pledoaria domnului preşedinte Sergiu Oprescu și modul în care a detaliat câte ceva din felul în care își alege oamenii în companie, cele trei întrebări pe care cred că o să le folosesc și eu şi ceea ce rezultă din ele cu privire la reţelele formale şi informale în organizaţii (<<Când ai o problemă personală, la cine apelezi?>>, <<Când ai o problemă profesională, la cine apelezi?>> și <<Dacă ai o problemă de carieră, vrei să avansezi, să vezi care sunt opțiunile tale, la cine apelezi?>>), chestiunile legate de aspectele de familie, emoţie şi iubire pe care pune accent în dezvoltarea afacerii CEO, Jean Valvis și teoriile de leadership, care se bazează pe experienţa bogată a domnului preşedinte Dan Pascariu, au fost în opinia mea unele dintre cele mai interesante idei din cadrul masterclass-ului

a declarat Cristina Leorenț, director TVR Internațional, prezentă la eveniment.

Expunerea lui Dan Pascariu despre problema leadershipului a fost „persuasivă, argumentată și completă”, consideră managerul Jurindex Media, Răzvan Savaliuc.

Masterclass-ul a fost foarte interesant și instructiv. Dar cred că ar trebui mediatizat insistent la nivel național, pentru că s-au discutat lucruri pe care toți românii ar trebui să le știe. Din acest motiv, ar trebui organizat periodic și într-un cadru mai larg. Trebuie însă să mai menționez că și Jean Valvis a adus în discuție o idee foarte bună cum că României ar trebui să i se aloce un brand național. Dar pentru implementarea acestuia ar trebui să conlucreze și guvernanții și alte firme independente

, a mai adăugat Răzvan Savaliuc.

Evenimentul a avut loc în data de 8 octombrie la Hotel Sheraton, cu sprijinul Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR) și a companiei Computerland România.

Discuțiile din cadrul Masterclass-ul de leadership s-au centrat pe problema fundamentală a României prezentă atât în sectorul public, cât și în mediul privat, și anume lipsa de educație și formare a tinerilor în direcția asumării rolurilor de conducere în toate domeniile (afaceri, politică, societate etc.).

Audiența selecționată a masterclass-ului a fost formată din lideri în principal sub 40 de ani, din business și alte domenii conexe. Participarea a fost una interactivă, cu răspunsuri și soluții concrete de business, atât din partea speakerilor, cât și a audienței.

Mi-au plăcut prezentările speakerilor, adică nivelul de informații și aportul de insight-uri, nu doar pe partea de experiență de business, cât și personală. Asta mi s-a părut important și e genul de informație pe care oamenii o caută la un astfel de eveniment, să poți să relaționezi mai ușor, să te raportezi mai ușor la cineva, dând și ceva informații din viața de zi cu zi. O să fiu subiectivă, mi-a plăcut discursul domnului Jean Valvis pentru că rezonez cu dorința dânsului de a face mai mult și mai bine pentru țară și cu încrederea într-un potențial pe care îl avem” 

a spus Alexandra Ungurelu, antreprenoare participantă la Masterclass.

Aceasta a mai adăugat că s-ar bucura să fie și o femeie lider prezentă ca speaker, dacă nu chiar mai multe pentru că, spune ea, sunt perspective diferite din partea unei femei într-un post de leadership versus un bărbat.

Curățenie națională cu 138.258 de voluntari

0

Asociația „Let`s Do It, Romania!” a făcut bilanţul Zilei de Curățenie Națională în România (21 septembrie) pe care a organizat-o în parteneriat cu Ministerul Apelor și Pădurilor, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, Garda Națională de Mediu, Ministerul Educației Naționale și Asociația Comunelor din România şi a constatat „cea mai mare mobilizare de voluntari din ţară, cu scopul de a strânge deşeurile din arealele naturale”. Au participat 138.258 de voluntari din 27 de județe: Cluj, Giurgiu, Ilfov, Bihor, Botoșani, Vâlcea, Mehedinți, Constanța, Timiș, Satu Mare, Hunedoara, Ialomița, Tulcea, Mureș, Olt, Argeș, Neamț, Dolj, Suceava, Brașov, , Maramureș, Harghita, Bacău, Bistrița Năsăud, Teleorman, Sibiu, Gorj, precum şi din judeţe în care acţiunea nu a fost organizată în mod oficial: Călărași, Dâmbovița, Prahova, Vaslui, Buzău. Toţi au strâns 172.300 de saci cu deșeuri.

Ștefan Buciuc, președintele Asociației Let`s Do It, Romania!, subliniază: „Aceste rezultate ne bucură, ne motivează și ne dau speranțe reale că România se poate schimba și că românii își doresc să contribuie la curățarea țării de deșeuri, dar și să transmită mai departe un mesaj de sustenabilitate și de protejare a naturii”.

„Let`s Do It, Romania!“ este definit drept „cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 și până în prezent, Let`s Do It, Romania! a implicat aproape 2.000.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională și peste 50 000 de elevi și părinți în proiecte de educație ecologică”.  

Acţiunea este de nivel mondial, anul acesta participând peste 18.7 milioane de voluntari din 180 de țări. 

Tăierile de arbori fără autorizaţie s-au diminuat

0

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva reiterează că „în urma verificărilor efectuate în ultimii ani în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de subunitățile Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, s-a constatat o diminuare a volumelor arborilor recoltați fără autorizație: 2015 – 57.080 metri cubi; 2016 – 47.788 metri cubi; 2017 – 47.713 metri cubi; 2018 – 31.706 metri cubi”.

În context, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu (foto), „invită organizațiile de mediu și persoanele interesate de tăierile neautorizate în fondul forestier să participe, în această toamnă, la verificările efectuate în cadrul ocoalelor silvice de stat care administrează fondul forestier proprietatea publică a statului român. Invitația publică a fost făcută în mod repetat după ce organizațiile de mediu au prezentat permanent informații în spațiul public conform cărora în fondul forestier de stat ar exista un volum mare al tăierilor neautorizate, cifră care nu are niciun fundament și care nu are la bază niciun element măsurat sau calculat.

Conform Codului Muncii, Codului Silvic și Codului Civil, răspunderea patrimonială a salariatului poate fi atrasă doar dacă există prejudiciu cert, lichid și exigibil. Conform prevederilor legale, nu se poate lua măsura răspunderii patrimoniale a salariaților fără un fundament temeinic”.

În susţinerea invitaţiei adresate de către directorul general, Romsilva subliniază: „De două ori pe an, primăvara și toamna, toate cele peste 6.000 de cantoane silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva sunt verificate prin controalele de fond, în timpul cărora sunt inventariați arborii tăiați fără autorizație, precum și modul în care pădurarul titular de canton și-a îndeplinit atribuțiile privind paza pădurii și prevenirea acțiunilor ilegale. Toate controalele de fond sunt efectuate în baza Regulamentului de pază a fondului forestier, aprobat prin H.G. 1076/2009. În spiritul transparentei pe care ne-am angajat să o manifestăm și pentru o mai bună cunoaștere a activităților noastre, precum și pentru a lua contact direct cu realitățile din administrația silvică pe care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este investită prin lege să o practice, invităm organizațiile non-guvernamentale și persoanele interesate să participe la toate subunitățile noastre teritoriale, ca asistenți la controalele de fond efectuate de personalul silvic împuternicit în acest sens. Astfel, toți cei pe care i-am invitat pot lua contact direct cu realitățile de pe teren, pot solicita specialiștilor din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să li se explice cum se evaluează pagubele constatate, ce înseamnă pagube justificate sau nejustificate, ce măsuri se iau în cazul în care se constată un anumit cuantum al acestor pagube și pot pune orice alte întrebări legate de activitatea pe care personalul silvic o desfășoară zi de zi”.

Romsilva reaminteşte că „administrează aproximativ 48% din totalul pădurilor din România, adică 3,13 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului, dintr-un total de 6,41 milioane hectare de păduri. În plus, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură, pe bază de contract, servicii silvice pentru 1,12 milioane hectare de păduri private. Diferența de 2.16 milioane hectare este reprezentantă de păduri proprietate privată reconstituite în urma aplicării legii fondului funciar pentru persoane fizice, juridice, unități administrativ-teritoriale, unități de cult sau de învățământ, etc. Aceste păduri sunt administrate de ocoale silvice de regim al căror control este efectuat de Gărzile Forestiere care sunt instituţii publice teritoriale ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este o instituție deschisă dialogului cu organizațiile de mediu și furnizează persoanelor interesate toate informațiile publice referitoare la administrarea pădurilor proprietatea publică a statului”.

Argumentele IMM-urilor pentru un minister al antreprenoriatului

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră necesară pentru economia naţională existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologiei Informației şi „solicită partidelor politice care urmează să constituie noua structură a guvernului, să țină seama de nevoile întreprinzătorilor, să adere la principiile cuprinse în Small Business Act (SBA) și să valorifice în cadrul noii structuri guvernamentale măsurile formulate privind susţinerea IMM-urilor, prin înfiinţarea unui minister dedicat problemelor antreprenorilor”.

Argumentele CNIPMMR în acest sens sunt următoarele:

„Existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologiei Informației este necesară pentru

1. Implementarea principalelor priorități ale SBA:

– Promovarea antreprenoriatului

– Reducerea birocraţiei

– Acces la finanțe

– Acces la piețe și internaționalizare.

2.Respectarea principiilor din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Gândiţi mai întâi la scară mică şi al numărului constant,şi implementarea Declarației de la București cu ocazia Forumului antreprenorial european,din 10 aprilie 2019, desfăşurat sub patronajul preşedintelui Românie, dl. Klaus Werner Iohannis, în care s-a menţionat că este necesară o etapă nouă și decisivă în recunoașterea politică a IMM-urilor – trecerea de la Gândiți mai întâi la mic la Acțiune în primul rând mic. Totodată, au fost solicitate politici care să permită și să încurajeze IMM-urile, creativitatea, inovația, învățarea continuă, agilitatea și spiritul antreprenorial în întreaga societate, încurajând în special tinerii și femeile să-și înceapă propria afacere.

3. Realizarea Testului IMM, care constă în evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative asupra IMM-urilor, şi care se desfăşoară într-o modalitate greoaie şi în prezent, în lipsa unui minister dedicat va fi practic anulată, practica demostrând că celelelate ministere nu au capacitatae de a efectua acest tip de analiză.

4. Implementarea programelor dedicate IMM-urilorşi stimularea dezvoltării întreprinderilor, în special al start-up-urilor.

România trebuie să se plaseze în primele 20 de tari la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017).

Florin Jianu (foto), președintele CNIPMMR, accentuează: „Viitorul guvern trebuie să aibă un Minister al Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologiei Informației. O națiune antreprenorială și digitală se contruiește cu o asumare clară de susținere a acestor domenii cheie pentru dezvoltarea și modernizarea României. Un partid de dreapta cu atât mai mult trebuie să dea un semnal puternic de susținere a mediului de afaceri și a celor care crează valoare adăugată în această țară. Dacă o guvernare de stanga a creat un astfel de minister, guvernul de centru dreapta nu numai că trebuie să pastreze ministerul ci trebuie să îi îmbunătățească structura adaugând componenta de tehnologie a informației și afirmând astfel un angajament ferm pentru antreprenori și transformarea digitală a României. Construcția guvernamentală pe care noi am propus-o are 15 ministere și merge în 2 directii clare – o coordonare economică și una socială.”

ASF demarează campania PAID

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A. (PAID) organizează, în perioada 14 – 18 octombrie 2019, cea de-a treia ediție a Caravanei PAD, o campanie de conștientizare a importanței asigurării obligatorii a locuințelor.

Caravana va fi prezentă în 12 localități din sudul țării (Drăgășani, Râmnicu Vâlcea, Băile Govora, Horezu, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Băile Herculane, Drobeta Turnu Severin, Băilești, Craiova, Roșiorii de Vede și Alexandria) și va presupune întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor de proprietari, precum și cu cei ai autorităților locale. În cadrul discuțiilor, specialiştii ASF și PAID vor oferi toate informațiile necesare, astfel încât participanții la dezbateri să poată înțelege cum îi poate ajuta la nevoie o asigurare obligatorie de locuinţă.

Având în vedere faptul că, în prezent, aproximativ 1,7 milioane de locuințe (aproximativ 19% din total) sunt asigurate obligatoriu împotriva dezastrelor naturale, există o nevoie acută de informare cu privire la responsabilitățile care îi revin fiecărui proprietar de locuință, dar și cu privire la beneficiile pe care asigurarea obligatorie PAD (Poliță de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) le poate aduce acestora.

“Cred că numai prin intermediul unor campanii masive de informare, riguros organizate, vom putea crește în mod semnificativ gradul de cuprindere a asigurărilor obligatorii a locuințelor. ASF va fi, ca până acum, aproape de cetățeni și le va explica beneficiile acestui tip de asigurare, dar și riscurile la care se expun dacă nu-și încheie o astfel de poliță, a declarat vicepreședintele ASF, domnul Cristian Roșu.

Asigurarea obligatorie a locuinței îi protejează pe proprietari împotriva efectelor dezastrelor naturale (cutremure, indundații și alunecări de teren). Statul nu poate să ofere întotdeauna sprijin proprietarilor ale căror locuințe au fost avariate în urma unor dezastre naturale și care nu aveau încheiate PAD, astfel că fiecărui român îi revine responsabilitatea pentru proprietatea sa.

Concursul Cel mai bun pădurar

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva au organizat, ca în fiecare an, concursul profesional ,,Cel mai bun pădurar”, care „urmărește cultivarea dragostei şi a respectului pentru meseria de pădurar și creşterea răspunderii în muncă pentru realizarea sarcinilor profesionale, motivând personalul de teren la îmbunătățirea permanentă a competențelor pentru a deveni mai buni profesioniști”. Finala națională a actualei ediţii a fost găzduită de Direcția Silvică Argeș, la Vidraru.Au concurat 48 de pădurari: câștigătorii etapelor județene organizate de cele 41 de direcții silvice din subordinea Romsilva, 3 pădurari de la Agenția ,,Moldsilva” din Republica Moldova, 3 pădurari de la Asociația Administratorilor de Păduri și 1 pădurar de la  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Câștigătorul titlului de Cel mai bun pădurar în 2019 este Nicolae Ilie, de la Direcția Silvică Prahova, urmat pe locul II de Ilie Stan, de la Direcția Silvică Harghita şi pe locul III, de Cătălin Laurențiu Chirilă, de la Direcția Silvică Galați.

Laureaţii, toţi participanţii, au fost felicitaţi de directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu (foto Romsilva).

Concursul, inclus în programul de formare profesională a salariaților în domeniu, a cuprins probele: proba teoretică – test grilă cu 30 de întrebări din principalele domenii de activitate specifice meseriei de pădurar; recunoașterea speciilor de arbori şi arbuşti forestieri după seminţe, frunze și puieți, a speciilor de vânat, precum şi a principalelor specii de dăunători ai pădurilor; sortarea şi determinarea volumului buștenilor prin măsurători și calcule matematice specifice; întocmirea unui act de contravenţie/infracţiune şi a unui proces verbal de reținere, în vederea confiscării, a materialului lemnos, cu proveniență ilegală; utilizarea aplicației SUMAL prin simularea introducerii datelor ȋn sistemul integrat de urmărire a trasabilității lemnului.

Salonul Auto Bucureşti 2019

0

Salonul Auto Bucureşti şi Accesorii 2019 (ediţia a XVII-a), deschis la Romexpo până la 20 octombrie, este definit „printr-un concept inovativ, îmbinând experienţa ediţiilor organizate până în prezent cu dinamica contextului inovativ şi economic actual”. Între argumente, se remarcă prezentarea de către Ţiriac Collection a două exponate istorice: un Jaguar Mark V lansat la Salonul Auto Londra 1948, cu structura şasiului clasic al Jaguarului din 1938 şi un Mercedes-Benz 220S, fabricat în 1957.

În context, este de subliniat că vizitatorii Salonului Auto Bucureşti şi Accesorii 2019 pot beneficia de promoţii speciale oferite de Ţiriac Leasing: 4 plinuri de combustibil gratuite, in limita a 250 euro cu TVA inclus, la aplicarea dosarelor de leasing pentru orice marcă de autovehicul, cu condiţia ca dosarul să intre în analiză până la 20 noiembrie şi să fie încheiat în baza unei oferte primite în cadrul Salonului Auto Bucuresti şi Accesorii 2019, precum şi oferte speciale pentru mărcile Hyundai (cu dobândă preferenţială, 3 revizii cadou, asigurare CASCO gratuită 6 luni la o perioadă de finanţare de minimum 36 de luni), Mercedes-Benz (cu dobândă preferenţială şi asigurare CASCO gratuită 6 luni la accesarea finanţării de minimum 36 de luni), Land Rover şi Jaguar (cu 0,99% dobândă şi asigurare CASCO gratuită 6 luni la finanţările pe un an).

Deficitul bugetar, din nou în discuție

0

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de -2,13% din PIB la 8 luni), a fost istoric unul aproape echilibrat, cu creşteri sau scăderi minore de sold ale rezultatelor consemnate (de la 0,27% din PIB în 2015 şi până la -0,19% din PIB în 2018), scrie Curs de guvernare.

Dat fiind că datele operative din rapoartele lunare apar cu decalaj de aproximativ 30 de zile de la finalul perioadei, rezultă că de-abia în jur de 1 noiembrie vom afla dacă s-a păstrat uzanţa de a avea un trimestru trei relativ echilibrat şi dacă deficitul bugetar deja acumulat nu s-a înrăutăţit semnificativ.

Este o primă condiţie, necesară dar nu şi suficientă pentru a intra în linia dreaptă a ultimului trimestru cu şanse reale în a ţine sub control rezultatul final al execuţiei bugetare.

A doua condiţie ar fi să se reediteze, şi încă la superlativ, reducerea spectaculoasă din 2018 a deficitului în execuţia pe T4. Adică undeva la jumătate în raport cu experienţa celor trei ani anteriori.

Majorarea pensiilor cu 40% în toamna viitoare se anunţă a fi factorul decisiv.

Dacă privim cu atenţie evoluţiile din ultimii ani, se poate vedea cum, din motive de dispunere a plăţilor către stat, rezultatele din execuţie s-au îmbunătăţit uşor pe luna octombrie, în perioada 2015 – 2017, pentru ca în 2018 să nu se mai repete istoria.

Transgaz a prelungit contractul de transport gaze naturale, încheiat cu Gazprom Export

0

Transportatorul naţional de gaze Transgaz a anunţat prelungirea până la data de 31 decembrie 2019 a duratei contractului de transport gaze naturale pe teritoriul României,încheiat cu societatea OOO „Gazprom Export” din Rusia, potrivit News.ro

Transgaz deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.

„Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz şi societatea cu răspundere limitată OOO ‘Gazprom Export’ din Federaţia Rusă au convenit prelungirea contractului de transport gaze naturale pe teritoriul României cu încă trei luni de zile, până la data de 31 decembrie 2019. Această prelungire a duratei contractului permite asigurarea continuităţii serviciilor de transport al gazelor naturale din Federaţia Rusă spre Turcia, Grecia şi alte state din sud-estul Europei”, informează Transgaz.

Transgaz a înregistrat în primul semestru un profit net mai mic cu 30%, de 195,5 milioane lei, de la 280,27 milioane lei în prima parte a anului trecut, şi o cifră de afaceri mai mare cu 6%, de 938,8 milioane lei.

Compania este controlată de Ministerul Economiei şi are o capitalizare de 4,3 miliarde lei.

Preţurile petrolului s-au majorat cu peste 2% din cauza atacului împotriva unei nave petroliere a Iranului

0

Preţurile petrolului a crescut vineri cu peste 2% după ce presa iraniană a relatat că o navă petrolieră a fost atacată în Marea Roşie, în apropiere de Arabia Saudită, în timp ce optimismul legat de o eventuală încheiere a războiului comercial dintre Statele Unite şi China asusţinut încrederea, transmite News.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent, de referinţă la bursa din Londra, au crescut cu 1,41 dolari, respectiv cu 2,4%, pentru a închide la 60,51 dolari pe baril.

De asemenea, creşterile au fost temperate de o estimare a Agenţiei Internaţionale pentru Energie privind o atenuare a cererii în 2020. Cu toate acestea, preţurile petrolului Brent şi petrolului WTI au consemnat primele creşteri săptămânale din ultimele trei săptămâni, de 3,7%, respectiv de 3,6%, potrivit sursei citate.

Petrolierul iranian Suezmax a fost lovit vineri, în Marea Roşie, în apropiere de coasta Arabiei Saudite, potrivit presei iraniene, existând diferite variante referitoare la pagube.

Statele Unite vor trimite mai multe trupe, de ordinul miilor, în Araba Saudită, în urma atacurilor de luna trecută împotriva instalaţiilor petroliere ale regatului, care au înjumătăţit temporar producţia, atribuite de Washington şi de Riad Iranului.

Afacerile din industrie au scăzut

0

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a scăzut în luna august cu 1,2%, față de aceeași lună a anului trecut, după o creștere în iulie, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În iulie, afacerile din industrie au crescut cu 7,1% față de aceeași a anului trecut și cu 13,5% față de luna precedentă, scrie Profit.ro. Cifra de afaceri din industrie, în luna august 2019, față de luna august 2018, a crescut pe ansamblu cu 1,2%, ca urmare a creșterii înregistrate în industria extractivă (+13,2%) și în industria prelucrătoare (+0,9%), potrivit sursei citate.

 Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+4,7%), industria bunurilor intermediare (+2,7%), industria bunurilor de capital (+1,8%) și industria bunurilor de uz curent (+0,1%). Industria energetică a scăzut cu 4,2%. În perioada ianuarie-august, afacerile din industrie au înregistrat un avans de 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2018, cifra de afaceri din industrie, comparativ cu 2017, a crescut pe ansamblu cu 11,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (+12%) și industriei extractive (+6%).


Erste: Inflația va reveni peste ținta BNR de 3,5%

0

Inflația anuală se va situa peste limita superioară a intervalului țintit de BNR în următoarele luni, în pofida unei încetiniri sub estimări în septembrie, potrivit analiștilor Erste, care apreciază că presiunile inflaționiste sunt încă prezente în economie.

Rata anuală a inflației a decelerat la 3,49% în septembrie, de la 3,89% în august, evoluție explicată de analiștii de la Erste Group Research printr-un efect statistic legat de rata lunară ridicată din septembrie anul trecut, scrie Profit.ro.

În același timp, datele publicate de INS s-au situat sub estimările analiștilor Erste și Reuters, care au prognozat o inflație anuală de 3,7% în septembrie. Prețurile de consum au crescut cu 0,9% luna trecută față de august.

 “Prețurile alimentelor au scăzut cu 0,1% în septembrie raportat la luna anterioară, în principal datorită ieftinirii legumelor proaspete. Amploarea scăderii prețurilor în categoria volatilă a legumelor a fost în special surprinzătoare, în condițiile în care această categorie de produse a diminuat de una singură rata inflației lunare cu 0,1 puncte procentuale”, arată grupul bancar austriac într-o notă. Potrivit Erste, BNR va menține neschimbată rata dobânzii cheie cel puțin până la finele anului viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că, în fapt, menținerea ratei la acest nivel reprezintă o întărire relativă a politicii monetare, în condițiile în care marile bănci centrale ale lumii au anunțat noi tăieri de dobânzi.


INACO: România urcă încă o poziție în clasamentul competitivității digitale, pe locul 46 în lume, în acest an

0

România se află astăzi pe locul 46 în lume în Raportul global al Competitivității Digitale. Tehnologiile digitale joacă un rol cheie în performanțele companiilor, ale instituțiilor publice, dar și în rezultatele educaționale ale tinerelor generații. Cei care înțeleg mai repede și investesc în economia digitală prosperă în națiunile lumii. Nu suntem în prima jumătate a clasamentului mondial realizat de IMD World Competitiveness Center care a analizat competitivitatea digitală în 63 de țări, dar am reușit să urcăm o poziție în raportul recent lansat în 2019 față de anul trecut, respectiv 8 poziții față de anul 2017. Dezavatanjele noastre competitive sunt fundamental publice, iar cetățenii, mediul privat și organizațiile neguvernamentale compensează prin capacitățile proprii de adaptare la viitor.

Raportul competitivității digitale măsoară capacitatea indivizilor, a industriilor și a guvernelor de a adopta noile tehnologii, capacitatea țărilor de a stimula și asimila inovarea digitală, prin raportarea la trei factori principali (sursa: IMD World Competitiveness Center, The IMD World Digital Competitiveness Ranking 2019, https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-digital-competitiveness-rankings-2019/):

  • Cunoaștere – pentru a descoperi, a înțelege și a construi noi tehnologii, cu sub-factorii: Talent, Training și Educație, Densitate științifică – unde România se află pe locul 47 în lume,
  • Tehnologie – ca și context general digital, având sub-factorii: Cadrul de reglementare, Capital, Cadrul tehnologic – unde România se află pe locul 45 în lume;
  • Ușurința de adaptare la viitor – prin transformare digitală, cu următorii sub-factori: Atitudini adaptive, Agilitatea afacerilor, Integrarea IT – unde România se află pe locul 51 în lume.

Atuurile competitive digitale ale României rămân, așa cum era de așteptat, viteza internetului în broadband – locul 6 în lume, ponderea absolvenților în științe – locul 12 în lume, ponderea femeilor în cercetare științifică – locul 13 în lume.

Dezavantajele acute competitive digitale ale României sunt fundamental publice și țin cu prisosință de absența parteneriatelor public – private – locul 60 în lume, managementul orașelor – locul 59 în lume, investițiile publice în educație – tot locul 59 în lume, disponibilitatea capitalului și a finanțării bancare – locul 55 în lume, dar nu numai. Semnalele de alarmă cu privire la cât de adaptabile sunt instituțiile publice românești la schimbările tehnologice justifică demersul recent prezidențial ”România TechNation”, care necesită un plan de acțiune pragmatic indiferent de cromatica politică guvernamentală sau partlamentară și susținători în tot mediul politic și civic, central și local, mai ales în afara campaniilor electorale.

Printre inițiativele civice și private care susțin prin fapte alfabetizarea digitală și tehnologică în România amintim Digitaliada – inițiativa Fundației Orange și primele laboratoare digitale educaționale inteligente – Smart Lab 4.0 – create de către INACO – Inițiativa pentru Competitivitate în școlile publice din România.

Sursa: IMD World Competitiveness Center, The IMD World Digital Competitiveness Ranking 2019, https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-digital-competitiveness-rankings-2019/, p. 135

În topul ultimului clasament al competitivității digitale se află SUA, urmată de Suedia, Singapore, Danemarca și Elveția, acestea fiind printre țările cu cele mai avansate reglementări de profil, care reușesc să atragă talentele umane, care sprijină cercetarea științifică și generează inovații tehnologice, care reușesc să asimileze în propriile națiuni, la nivel general, acest avans tehnologic digital.

Andreea Paul (INACO): România este pe locul 31 în lume la competițiile de eSport. Cel mai bun jucător profesionist român a câștigat peste 2 milioane de dolari

0

În “Ghidul Meseriilor Viitorului”, aflat la a doua sa ediție anul acesta, think-tank-ul INACO descrie “profesionistul în jocuri electronice” ca o nouă meserie îmbrățișată de unii tineri, dar care sperie părinții și profesorii. Detalii aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/09/Ghidul-meseriilor-viitorului_Editia-a-IIa_INACO_30-Sep-2019.pdf. Ca în orice sport, mulți încearcă, puțini reușesc. Cu toții însă înțelegem că eSportul este pe val în acest moment, ajungându-se de la competiții locale (LAN) și turnee internaționale, până la adevărate și provocatoare competiții mondiale. 

În ultimele clasamente globale, americanii, chinezii și coreenii sunt cei mai competitivi și câștigă cele mai mari premii din lume. Suedezii și danezii sunt jucătorii europeni de top, pe locurile 4 și 5 în lume. 

România, cu 328 de jucători profesioniști înregistrați, este pe locul 31 în lume, cu câștiguri care depășesc 3,3 milioane de dolari. Bulgaria, cu un număr ceva mai mic de jucători, este pe locul 20 în lume și a înregistrat câștiguri de peste două ori mai mari decât România. Polonia este pe locul 15 în lume, cu aproape de 5 ori mai mulți jucători profesioniști decât România și cu premii de aproape 4 ori mai mari decât noi. Detalii aici: https://www.esportsearnings.com/countries

România are un singur reprezentant în TOP 100 mondial. Aliwi Omar (24 de ani), este jucător de Dota 2, clasat pe locul 23 în lume și locul 1 pe țară. A reușit să câștige pe parcursul carierei sale de jucător profesionist 2,1 milioane de dolari din competiții naționale și internaționale, cu participări la 48 de turnee, conform clasamentului mondial: https://www.esportsearnings.com/players/highest-overall

Pe al doilea loc în România este Pittner Armand (după Aliwi), tot un jucător de Dota 2, clasat pe locul 343 în lume. De-a lungul carierei sale a reușit să câștige premii în valoare de 327 de mii de dolari, participând la 57 de turnee. 

Al treilea loc în România este ocupat de Dima Radu, jucător de Hearthstone, clasat pe locul 762 în lume. Totalul premiilor sale câștigate se ridică la 156 de mii de dolari în 60 de competiții.

La fete, nu avem nicio româncă în TOP 100 mondial. Mădălina Gherman este pe locul 143 în lume în topul mondial al gamerilor de gen feminin, jucătoare profesionistă de Counter-Strike, cu câștiguri de peste 4000 de dolari. Detalii aici: https://www.esportsearnings.com/players/female-players-x100 Mădălina este pe locul 36 în clasamentul general al României. 

România în competiția economică globală

0

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) continuă proiectul amplu de analiză și dezbateri „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Cea mai nouă dezbatere a avut ca temă „Competitivitatea economică a României. Zona UE și Zona Non-UE”.

„Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate”

Constantin Boștină

În deschiderea reuniunii, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reliefat, din nou, susținerea științifică și logistică de care inițiatorii acestui demers au beneficiat de la început din partea Academiei Române, prin Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice, și a reiterat că obiectivul seriei de dezbateri, care se va finaliza în ianuarie 2020 printr-un forum național în Aula Academiei Române, este acela de a se realiza „o sinteză care să evalueze cât mai bine prezentul, pe care să ni-l asumăm fără a rămâne în stadiul de asumare, ci să încercăm o abordare superioară, în perspectiva orizontului 2040, încât România să nu rămână un asistent la ce se întâmplă în lume, ci să intre în rândul jucătorilor. România are potențial pentru așa ceva. Problema este să folosim oportunitățile de o manieră cât mai profesionistă, cât mai bine analizată, corelată cu ce se întâmplă pe plan internațional, fără a neglija interesul național. Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate, egalitatea șanselor și punerea în valoare a tot ce are mai bun fiecare”.

ConstantinBoştină

„Viziunea pentru orizontul 2040 trebuie îmbinată cu obiectivul de intrare în Zona Euro”

Mugur Isărescu

Academician Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că la baza credibilității acordate de Academia Română demersului inițiat de ASPES se află obiectivul de a elabora un document de sinteză, „nu o strategie”, având în vedere că, în deceniile actualei perioade istorice, ca țară, „ne-am remarcat printr-o multiplicare exagerată a numărului de strategii”. Din diversitatea și mulțimea acestor strategii, a continuat guvernatorul BNR, este necesar „să luăm ce este bun, solid și mai ales să luăm spiritul de consens al dezbaterilor. Țara are nevoie de un minimum de consens”. În opinia sa, orizontul vizat de actualele dezbateri, anul 2040, „pare să fie mult, pare să fie puțin”, dar, în orice caz, raportarea trebuie să fie orientată spre sondarea viitorului, cu desprindere fermă de invocarea unor stări rămase în urmă: „Noi trebuie să adaptăm ce gândim acum la lumea viitorului, nu la lumea trecutului. Dacă ne uităm la 2040, nu mai putem să plângem după ce a fost”. În orizontul 2040, a spus acad. Mugur Isărescu, „primul lucru pe care va trebui să-l facem este să îmbinăm viziunea pe termen mai îndelungat cu obiectivul de intrare în Zona Euro.

Că intrarea aceasta va fi în 2024, că va fi în 2026, în orice caz, îmbinarea trebuie făcută”. În mod aplicat, expunerea a cuprins referiri la situații similare, ca și la particularități de context, din alte țări europene. De asemenea, a făcut referiri la teorii privind rolul băncilor centrale într-o lume aflată în schimbare, la modul de tratare a războaielor comerciale, la specificul producției industriale în economia actuală.

Pentru caracterizarea stării echivalente de la care pornește astăzi țara noastră, acad. Mugur Isărescu a recurs la o comparație: „România seamănă cu o blană de leopard, cu Bucureștiul foarte dezvoltat, o zonă bogată împreună cu Ilfov, cu vreo 15 orașe dezvoltate, apoi cu o zonă mijlocie și cu o zonă rurală care va mai dura până să atingă un anumit nivel”. Dintre vulnerabilități, cu precădere a semnalat „dezvoltarea deocamdată îngrijorătoare, mai ales pentru echilibrul social, a infrastructurii”.

De asemenea, s-a referit la migrația forței de muncă. Totodată, a menționat ca „surpriză neplăcută” agricultura și industria alimentară, chiar în condițiile măsurilor fiscale din ultimii ani: „O bună parte a importurilor României este de produse agroalimentare – fructe, carne.” O cauză identificată de un studiu al BNR, se regăsește în aceea că „au crescut prea mult veniturile, mult mai repede decât a putut să crească producția, și atunci s-a rupt un echilibru, în sensul că producția nu a mai putut să țină ritmul și s-a recurs la importuri”. Insistând, ca relevanță a disponibilităților pe care România le deține pentru o evoluție de nivel ridicat, acad. Mugur Isărescu a accentuat: „Țara are potențial agricol. De ce să importăm în continuare?!”. În ansamblu, pentru abordarea obiectivelor de perspectivă, a subliniat acad. Mugur Isărescu, „trebuie intuiție, îndrăzneală câteodată, dar cu limite, trebuie cunoștințe”.

Mugur Isărescu

„Șansa unei Românii antreprenoriale este felul în care tinerii inovează”

Florin Jianu

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a apreciat că „dacă vorbim de un orizont 2040, ca și despre orice orizont, trebuie să pornim de la oameni, de la calitățile lor și de la calitatea politicilor publice”.

Ca exponent al patronatelor și ca deținător într-o perioadă a responsabilității ministeriale în domeniul mediului de afaceri, Florin Jianu și-a reafirmat veritabila „obsesie a unei Românii antreprenoriale”, motivația fiind că, „dacă ne uităm la modalitatea în care tinerii inovează, avem o șansă în acest sens”. Cu obiectivul contribuției la perspectivă în spiritul competitivității, președintele CNIPMMR a afirmat că „modelul antreprenorial pornește de la două nevoi ale IMM-urilor identificate în acest an – una legată de personal și cealaltă, de birocrație”. În susținerea argumentelor sale, Florin Jianu a oferit spre cunoaștere „Concluziile raportului de cercetare Carta albă a IMM-urilor din România 2019”.

Ca răspuns direct la tema actualei dezbateri, secțiunea raportului privind
„Avantajele competitive ale IMM-urilor” scoate în evidență, în ordinea ponderii identificate prin cercetare, „Raportul preț-calitate” (rezultat a fi cel mai important pentru competitivitate, în proporție de 54,31%), „Calitatea produselor/serviciilor oferite” (47,30%), „Prețul scăzut al produselor/serviciilor oferite” (35,85%) etc.

„Buna guvernare, sistemul instituțional, investiția în cercetare sunt vitale pentru competitivitate”

Vasile Pușcaș

Negociator-șef al aderării României la Uniunea Europeană, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a afirmat la peste un deceniu de la momentul aderării că „România este la locul ei, dar din păcate nu are dinamică în sensul evoluției din perspectiva competitivității”, în condițiile în care „astăzi, competitivitatea este multidimensională, indexul global nu se mai bazează doar pe măsurarea competitivității economice, ci și a competitivității societale – cum se comportă statul, societatea, regiunea din perspectiva competitivității”.

Pornind de aici, opțiunea țării noastre, sintetizată de profesorul Vasile Pușcaș, ar trebui să fie clară: „Noi nu mai putem merge în procesul de dezvoltare fără competitivitate. Asta înseamnă și productivitatea din perspectivă economică, dar și, în primul rând, dezvoltare durabilă – aspectul calitativ al societății. În acest cadru, buna guvernare se dovedește un element esențial al competitivității. Sistemul instituțional și investiția în cercetare-dezvoltare-inovare sunt vitale pentru competitivitate”. Insistând asupra necesarei competitivități economice, profesorul Vasile Pușcaș a făcut observația că ea este legată de competitivitatea tehnologică. „Aspectul competitivității trebuie să-l avem în vedere alături de obiectivul convergenței reale”, a continuat profesorul Pușcaș, care a conchis: „Îmbinând competitivitatea societală și convergența reală, așa vom intra în Zona Euro. Pentru asta trebuie să fie pregătite companiile, industriile, statul, națiunea”.

Etape spre un document de politici economico-sociale

Până în prezent, s-au desfășurat 11 dezbateri din proiectul inițiat de ASPES privind elaborarea unui model economic românesc în orizontul anului 2040. „Va fi un document de politici economico-sociale, care să ofere o sursă de referință forțelor politice, de care acestea să țină seama ca România să ajungă acolo unde o vrem cu toții”, caracterizează dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, documentul științific ce va rezulta în urma reuniunilor de profesioniști din mediul academic, de cercetare, de business.
De la abordările de ansamblu asupra cadrului economic, social și cultural de evoluție a țării, din primele runde ale dezbaterilor, trecerea a fost spre analize aplicate și fundamentări de perspectivă în domenii majore precum resursele României, industria, agricultura, cercetarea, sursele de finanțare, încadrarea în concertul european și global. În cele ce urmează, prezentăm câteva dintre ideile și sugestiile formulate de participanți la dezbaterile desfășurate până acum.

Începuturile diplomației culturale române în SUA, celebrate la New York

0

Institutului Cultural Român din New York lansează programul permanent „Conferințele Leon Feraru”, dedicate celebrării unei întemeietorului diplomației culturale române în Statele Unite. Evenimentul inaugural are loc vineri, 11 octombrie, seria conferințelor (în limba engleză, realizate împreună cu Centrul de Studii Central-Est Europene al Universității Columbia) desfăşurându-se ulterior alternativ la sediul ICR New York și la Universitatea Columbia.

Leon Feraru (1887-1960), poet, cercetător, profesor universitar, jurnalist și diplomat, a predat limba și literatura română la această mare universitate şi a fost co-director al primului Institut al Culturii Române de pe teritoriul SUA, fondat de asemenea la Universitatea Columbia, în 1925.

Conferinţa de deschidere este susţinută de profesor Mona Momescu, istoric literar, titulara Catedrei „Nicolae Iorga” de la Universitatea Columbia și de profesor Christopher J. Caes, directorul Centrului de Studii Central-Est Europene. La sediul ICR New York este prezentată expoziția „Leon Feraru and the Invention of Cultural Diplomacy in the United States/ Leon Feraru și inventarea diplomației culturale românești în Statele Unite”, cu fotografii și documente originale puse la dispoziție de familia Feraru. Detalii: https://www.rciusa.info și https://www.facebook.com/RCINY/ 

Expertiza independentă infirmă acuzațiile privind Ocolul Silvic Vama

0

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva anunţă că „acuzațiile lansate în lunile iunie și august de o organizație de mediu referitoare la lucrări efectuate într-o parcelă de pe raza Ocolului Silvic Vama din cadrul Direcției Silvice Suceava sunt infirmate de o expertiză tehnică extrajudiciară, realizată de către un expert tehnic independent”. Pe marginea acestei expertize, Romsilva precizează: „Din analiza amenajamentului silvic, precum și în urma verificărilor și a măsurătorilor din teren, a rezultat că lucrările efectuate în u.a. 44A, U.P. I Deia de pe raza Ocolului Silvic Vama respectă prevederile amenajamentului silvic și ale legislației în vigoare, nefiind o tăiere ilegală. Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară poate fi consultat de publicul interesat la sediul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pentru clarificarea tuturor aspectelor semnalate de organizația de mediu. În urma constituirii partizii 895, în anul 2016 s-au efectuat lucrări legale de exploatare a masei lemnoase din u.a. 44A, U.P. I Deia, iar în primăvara anului 2018 s-au efectuat lucrări de împăduriri, în completarea regenerării naturale, urmărindu-se realizarea unei compoziții diversificate, stabilă la fenomenele climatice nefavorabile. În cadrul acestor lucrări de împăduriri s-au utilizat 4.500 puieți forestieri, iar în primăvara acestui an regenerările au fost parcurse cu lucrări de întreținere și îngrijire. Conform rezultatului controlului anual al regenerărilor, reușita acestora este de 87%”.

Romsilva reamintieşte că „o organizație de mediu a lansat la sfârșitul lunii iunie o serie de acuzații în spațiul public referitoare la lucrările din cadrul Ocolului Silvic Vama, în parcela 53A. În urma acestor acuzații, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a invitat organizația de mediu la o verificare comună, în teren, a aspectelor semnalate. Acțiunea comună a avut loc în 6 august a.c., conform unui program prestabilit și agreat de ambele părți, la Ocolul Silvic Vama, fiind verificată zona prezentată în spațiul public de organizația de mediu, respectiv parcela 53A, unde ar fi fost descoperite presupuse tăieri ilegale. La acțiunea respectivă au participat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, reprezentanți ai organizației de mediu, precum și reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și ai autorităților locale. În urma verificării comune în teren, acuzațiile prezentate în spațiul public referitoare la parcela 53A nu s-au confirmat, dar organizația de mediu a prezentat, în timpul întâlnirii, noi sesizări privind presupuse tăieri ilegale în alte parcele de pe raza Ocolului Silvic Vama, printre care parcela 44A. Conducerea executivă a promis în cadrul acțiunii comune din 6 august că va verifica noile acuzații, prin intermediul unei expertize independente, realizată de un expert autorizat”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reafirmă şi în acest context că „este o instituție deschisă dialogului cu organizațiile de mediu și promovează transparența, comunicând toate informațiile publice persoanelor interesate de administrarea pădurilor proprietatea publică a statului” şi accentuează: „Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem un apel la organizațiile de mediu și la jurnaliști să solicite informații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva înainte de a lansa în spațiul public acuzații referitoare la activitatea Regiei”.

Un ghid prin labirintul software

0

Noutate pe piaţa românească: sprijin şi consiliere prin expertiză independentă pentru companii ca să nu ajungă să plătească software cât nu face, ba să aibă şi probleme cu achiziționarea și managementul licențelor. Asta face IPR-Insights, înființată în 2002 în Ungaria, care și-a lansat filiala din România (foto). Sándor Zsoldos, CEO al IPR-Insights, semnalează „reducerile semnificative de costuri care pot fi obținute prin gestionarea eficientă a software-ului la nivel de companie” şi atrage atenţia că „sublicențierea sau licențierea excesivă afectează companiile”. Peste toate, vin auditurile în continuă creștere ale marilor producători de software.

Country Manager al IPR-Insights Romania este Octavian Filip, care subliniază: „Necesitatea reducerii costurilor este primul lucru pe care îl aud în discuțiile cu orice companie. Pentru acestea, rezultatul unui proiect de gestiunea a activelor software (SAM) depășește orice așteptare. Sunt extrem de încântat să putem oferi astfel de servicii din poziția de consultant independent a IPR-Insights Romania.

Contractele cu companiile vor fi perfectate în funcţie de nevoile clienţilor, care în principiu pot reprezenta orice tip de întreprindere.

A fost lansată transformarea României prin tehnologie

A fost lansată inițiativa Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) „Romania Tech Nation”, care îşi propune să impulsioneze transformarea României prin tehnologie. Evenimentul inaugural s-a desfăşurat în Aula Universității Politehnica din București, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. (foto CNIPMMR)

În discursul susţinut cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că demersul „ţinteşte către o naţiune de secol XXI, ancorată în tehnologie digitală, inovare şi spirit antreprenorial”. Preşedintele a subliniat că realitatea actuală arată că „în sectorul digital, România este astăzi o ţară a paradoxurilor. În ultimul deceniu, industria IT&C a ajuns la 6% din PIB. Valoarea actuală a pieţei autohtone de profil este de circa 4,5 miliarde de euro, iar capitalul uman include peste 140 de mii de profesionişti angajaţi în domeniu. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime are competenţe digitale elementare, iar între zonele urbane şi cele rurale decalajele digitale se adâncesc de la an la an. Avem, din păcate, cea mai scăzută performanţă din Uniunea Europeană în privinţa serviciilor publice digitale, deşi au trecut două decenii de când informatizarea administraţiei a fost declarată prioritate guvernamentală”. Pe această bază, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea „ca liderii comunităţii de afaceri să devină un exemplu, un punct de sprijin pentru tinerii întreprinzători” şi a accentuat că „parteneriatele strategice dintre companii şi mediul universitar, bursele private acordate pentru proiecte de tehnologie digitală, facilitarea accesului la finanţări şi promovare, învăţare prin puterea exemplului, toate acestea sunt poveşti de succes despre care auzim din ce în ce mai mult în ultimul timp”.
Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a subliniat că Romania Tech Nation este „un demers eminamente al domeniului privat”, însă cerinţa pentru viabilitatea lui este de a avea un sistem care să angreneze guvernul, mediul privat, educația în tehnologie, educația în antreprenoriat. „Sunt și alte instrumente pe care noi le propunem, instrumente privind finanțarea, cum e România Digitală, instrument care se va regăsi în viitoarea perioadă programatică 2021-2027 și va finanța domenii precum inteligența artificială, cyber security, competențe digitale avansate sau transformarea digitală. Avem un al treilea proiect, o a treia propunere la care eu țin personal și pe care am intitulat-o generic Destination România, un proiect prin care să atragem alături nu numai cercetătorii și oamenii valoroși din această țară, dar și talentele din alte țări. De ce nu, să ne poziționăm ca un hub de atragere pentru talente antreprenoriale în tehnologie sau în cercetare-dezvoltare-inovare”, a conchis Florin Jianu.

Sergiu Manea, CEO al BCR, a pledat pentru „investiție în oameni prin educație tehnologică și digitală”, afirmând susţinerea concretă pe care BCR o asigură demersului acum lansat: „Vom deschide centre de educație alternativă în tehnologie în sucursalele noastre regionale. Dacă am făcut cursuri de educație financiară pentru 300.000 de români în doar trei ani de zile, suntem siguri că împreună putem replica acest model. Vom oferi umbrelă spațiilor noastre ți finantare acelor idei despre cum putem educa împreună în tehnologie 1.000.000 de români”.

Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a evidenţiat cerinţa stringentă de îmbinare a educaţiei cu ştiinţa şi cu antreprenoriatul, cerinţă pe care întregul program Romania Tech Nation o poate realiza în mod concret.

Delta Studio, performanţă internaţională în amenajări interioare

0

Performanţă internaţională deosebită a companiei româneşti Delta Studio, lider de piaţă în amenajări interioare: cinci premii la toate cele cinci secțiuni la care a participat în concursul International Property Awards – regiunea Europa, competiţie de referinţă în domeniu, definită ca „reper în recunoașterea excelenței în domeniul proiectelor rezidenţiale la nivel global”, fondată în urmă cu 25 ani în Marea Britanie, adresată profesioniștilor în dezvoltarea și implementarea proiectelor publice sau rezidențiale.

Laureaţii reprezentanţi ai României sunt arhitecți proprii ai companiei Delta Studio și arhitecți colaboratori, autori ai unor creaţii realizate cu produse oferite de Delta Studio de la branduri internaționale de top:

– Secţiunea Kitchen Design – creaţia Moss Island (foto Delta Studio), arh. Cristina Golban, Delta Studio, 25.000 euro (mobilier, accesorii, lumini, tapet, mușchi), „un ambient minimalist de bucătărie ce îmbină elemente naturale și industriale și tehnologie pentru gătit de top”

Moss Island

– Secţiunea Bathroom Design – creaţia Italian Vibes, arh. Cristina Golban & arh. Oana Deacu, Delta Studio, 50.000 euro (tot conceptul), „dezvoltat de Delta Studio în colaborare cu brandul exclusivist Agape”

– Secţiunea Retail Design – Răzoare Showroom, arh. Cristina Golban & arh. Oana Deacu, Delta Studio, 250.000 euro, showroom-ul principal Delta Studio Răzoare, din Bucureşti, str. Progresului nr.1-3, una dintre cele 11 sucursale ale companiei din România  

– Secţiunea Hotel Interior – Hilton Garden Inn Lipscani, arh. Alin Dobrescu, colaborator Delta Studio, 3.500.000 euro, devenit prin obţinerea acestei distincții „cartea de vizită a companiei pentru proiecte în domeniul HoReCa”

– Secţiunea Architecture Single Residence – Casa Moltenia (foto Delta Studio), arh. Anca Constantin & arh. Ionut Constantin, colaboratori Delta Studio, 35.000 euro, „exprimă calitatea produselor oferite de către Delta Studio pentru proiecte rezidențiale”.

Casa Moltenia

Criteriile de evaluare a lucrărilor de către juriul de experți internaționali au fost design-ul, managementul de proiect, componenta de marketing.

Delta Studio activează de 22 ani în segmentele rezidențial și public, impunându-se „ca furnizor de top în soluții complete de amenajare, adaptate nevoilor fiecărui client și partener”, cu sublinierea că „integrarea serviciilor de consultanță și proiectare este un aspect-cheie al companiei”, care „poate derula proiectele de amenajare din stadiul de idee până la detalii de execuție, oferind o gamă completă de produse”.

Receptivitate faţă de criptomonede în România

0

România se situează pe locul doi la nivel european în ceea ce priveşte atitudinea pozitivă faţă de criptomonede, rezultă dintr-un sondaj internațional ING efectuat de Ipsos pe bază de chestionare online, cu 14,824 de respondenți din Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie, Australia, SUA.

44% dintre participanţii români la sondaj „manifestă o atitudine pozitivă față de criptomonede”, ţara noastră fiind a doua sub acest aspect, după Turcia (62%), urmată de Polonia (43%). Cele mai mari reticenţe rezultă a fi în Austria (13%), Luxemburg (15%), Olanda (15%). România iese în evidenţă şi prin aceea că „a înregistrat cea mai mare pondere privind informarea din social media cu privire la criptomonede (23%), cu 10 procente mai mult decât media europeană”.

La nivel european, 22% dintre cei chestionaţi declară că „ar prefera criptomonedele în cazul în care nu ar mai exista banii fizici”, 27% „sunt deschiși să primească oferte de la instituțiile financiare în care au încredere și sunt de părere, în același timp, că băncile ar trebui să ofere posibilitatea deschiderii unui cont curent în criptomonede”. În ansamblu, 32% dintre respondenţi exprimă o atitudine pozitivă faţă de criptomonede, 33%, o atitudine negativă și 35% se declară neutri.

Sondajul semnalează că „persoanele deschise la adoptarea monedelor virtuale sunt și cele receptive la noile tehnologii precum autentificarea facială, vocală sau cu amprentă și care utilizează multiple platforme sau aplicații pentru gestionarea banilor”.

Teunis Brosens, economist șef pentru servicii financiare digitale și reglementări, ING, apreciază că„dacă monedele virtuale vor deveni populare, vor fi necesare îmbunătățiri tehnice. Pentru a câștiga încredere și acceptare în rândului publicului larg, nu doar în rândul unui grup de entuziaști, asocierea cu brand-uri cu notorietate ar putea ajuta. Criptomonedele trebuie să fie prezentate potențialilor utilizatori din cadrul financiar existent, în loc să se plaseze în exteriorul acestuia.”

DE CE UN „MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ?” DE CE „ROMÂNIA – ORIZONT 2040”?

La finalul anului 2019 se împlinesc 30 de ani de când România a optat politic pentru abandonarea economiei socialiste planificate și reîntoarcerea la economia de tip capitalist, dar evident în formele sale actuale de economie de piață concurențială. A fost de fapt o reîntoarcere la tipul de societate și de economie cunoscute de România înainte de anul 1945, desigur însă într-un context politic și condiții istorice total schimbate față de finalul deceniului al cincilea al secolului XX.


Dacă a fost bine sau nu, rămâne ca istoria să se pronunțe. Dar un prim răspuns se poate contura dacă analizăm cum se prezintă România după aproape cei 30 de ani de reconstrucție economică și socială de după 1990.
Societatea românească este la timpul prezent oarecum „reformată, dar sărăcită și dezorganizată: dezindustrializare, agricultură care abia acum trebuie pusă pe un drum normal de dezvoltare, instituții publice cu importante carențe, un stat capturat de grupurile de interese, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției. Costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația șocantă în Occident, o sărăcie explozivă, dar și grupuri restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată, neîncredere în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată”.


Am citat din raportul social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Romane: „Starea socială a României. Calitatea Vieții: situația actuală și perspective pentru 2038”.


Această concluzie a unei instituții prestigioase de cercetare academică a stării sociale a României creează un puternic suport indubitabil și justifică inițiativa Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice (ASE) – București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) privind necesitatea unui „MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE”.


Așezarea sub egida Academiei Române, Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, a tuturor dezbaterilor și concluziilor din cadrul demersului „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” îi dă acestuia forța științifică, dar și posibilitatea și justificarea de a putea fi un punct de referință în politicile economice și sociale pentru forțele politice care vor guverna România în următorii 20 de ani, respectiv la orizontul anilor 2040.


Modelul economic românesc în UE nu poate fi nici franțuzesc, nici german, nici suedez, nici polonez. El trebuie să fie un model economic românesc concordant cu realitățile din România, membră a UE, și, evident cu interesul național românesc bine ancorat în politicile de integrare în UE.
Dacă modelul economic românesc nu se potrivește cu realitățile din România și cu politicile de convergență în UE, atunci el riscă să fie un model greșit.


Cea mai înțeleaptă și eficientă modalitate de a construi un model economic românesc este de a pune în valoare potențialul de resurse naturale, minerale, umane și financiare de care România încă mai dispune în primul rând în interes național, interes național care poate fi protejat și valorificat prin promovarea unei cooperări europene și internaționale în condiții de avantaj reciproc.


Obiectivul principal al modelului economic românesc va fi țintirea unei creșteri care să ducă la dezvoltare și progres economic, la creșterea potențialului competitiv al economiei.
Activitățile economice prezente și viitoare trebuie să fie concordante cu schimbările fundamentale care se întâmplă în lume, cu mutațiile esențiale produse de tehnologiile viitorului: robotizare, IT, IA, nanotehnologii etc., astfel ca România să intre în cercurile virtuoase de dezvoltare economică și socială din Europa și din lume.


Și atunci vom concluziona că a gândi pentru România la orizontul anilor 2040 nu este prea departe, ba chiar, dacă nu reacționăm mai repede și hotărât, poate fi chiar târziu, cu consecințe iremediabile.
România poate fi și trebuie să fie un jucător activ în economia europeană și mondială.


Aceasta este gândirea pe care se va elabora și construi, în urma dezbaterilor FORULUI ECONOMIC NAȚIONAL, un document strategic de politici economice, educative și sociale din cadrul „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.

200 kg de deşeuri strânse din Pădurea Băneasa

0

Comunitate Greenfield Residence, împreună cu Băneasa Forest Run, în parteneriat cu organizaţia Let’s Do It, Romania! şi Radio ZU, cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi Romprest, a organizat în Pădurea Băneasa cea mai mare iniţiativă de plogging din România, „Clean&Run”: cursă necompetitivă de alergare, în timpul căreia au fost strânse deşeuri din pădure.

Au participat 85 de voluntari, cu vârste între 3 și 70 ani. Pe un traseu de 25 km de alei și poteci din pădure, împărţiţi în 4 echipe care au parcurs fiecare câte 7-8 km, ei au adunat peste 200 kg de deşeuri.

Cu sublinierea că ploggingul „este un concept apărut în Suedia, în anul 2016, care presupune îmbinarea activităţii de alergare (jogging) cu strângerea deșeurilor ca activitate civică”, organizatorii îl recomandă pentru impactul „benefic nu doar asupra mediului înconjurător, ci și asupra sănătății fizice și psihice a practicanților: alergi, ceea ce este un exercițiu de cardio eficient; tonifiezi musculatura întregului corp, pentru că antrenamentul implică și aplecări repetate, lucru cu brațele; respiri aer curat, cu mai mult oxigen; devii mai responsabil față de mediu; faci o faptă bună; oferi un exemplu societății”.

În calitate de director de marketing la Impact Developer & Contractor (dezvoltatorul Greenfield Residence), Răzvan Ionescu anunţă intenţia organizării unor „noi campanii de ecologizare și în alte zone din București, pentru toți cei care se simt responsabili față de natură și vor să arate că schimbarea vine din inițiativa fiecăruia dintre noi”.

Istoria electrotehnicii româneşti, prezentată la ICPE-CA

0

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a organizat a IX-a ediţie a Seminarului de Istoria Electrotehnicii Româneşti (foto ICPE-CA), în parteneriat cu Comitetul Electrotehnic Român, cu sprijinul Ministerului Cercetării şi Inovării. După cum îl caracterizează organizatorii, „seminarul a reprezentat un bun prilej pentru diseminarea şi promovarea cercetărilor ştiinţifice, cunoaşterea realizărilor din domeniul tematic abordat şi, nu în ultimul rând, identificarea unor soluţii la problemele actuale cu care se confruntă societatea”. Au fost abordate „priorităţi ştiinţifice, tehnologice şi industriale, naţionale şi internaţionale în dezvoltarea servomotoarelor fără perii; centenarul electronicii româneşti; istoria echipamentelor de acţionare a motoarelor electrice din structura instalaţiilor de foraj realizate în România; istoria industriei de acumulatoare din România; echipamente de tracţiune electrică urbană”. Au fost prezentate contribuţii româneşti în domeniu, exemple de materiale magnetice cercetate în ICPE/ ICPE-CA impuse în dezvoltarea produselor din industria electrotehnică, precum şi repere din istoria ideii de geometrie variabilă în aeronautică şi din istoria primelor xerografe româneşti. În acelaşi context s-a desfăşurat masa rotundă „Personalităţi ale ingineriei electrice între cele două războaie mondiale”.

Campanie de prevenire a traficului de persoane

0

Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a lansat campania de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării prin cerşetorie „Dă-i libertate! Nu-i plăti exploatarea!”, subintitulată „Banii tăi ajung din mâna cerşetorului… în buzunarul traficantului”, campanie cu derulare în perioada octombrie 2019-mai 2020. Este a treia campanie din cadrul proiectului „Reducerea amplitudinii traficului de persoane printr-o mai bună informare a cetăţenilor”, cofinanţat de Comisia Europeană prin Fondul pentru Securitate Internă, componenta Cooperare Poliţienească. Spre deosebire de precedentele campanii, având ca obiect exploatarea prin muncă, respectiv exploatarea sexuală, aceasta vizează o componentă socială accentuată, după cum s-a subliniat în conferinţa de lansare. Parteneri în actuala campanie sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom, Asociaţia eLiberare şi Fundaţia World Vision România. Imaginea campaniei este cântăreţul Alex Velea.

Campania are ca obiective „ccreşterea gradului de conştientizare în rândul persoanelor vulnerabile cu privire la traficul de fiinţe umane; informarea şi sensibilizarea populaţiei privind implicaţiile traficului de persoane, în vederea reducerii cererii din perspectiva exploatării prin cerșetorie; creşterea gradului de implicare a misiunilor diplomatice ale României în informarea cetăţenilor români cu privire la riscurile asociate traficului de persoane

informarea instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane privind dimensiunea şi formele de manifestare ale acestui fenomen; creşterea implicării în activităţile de prevenire a multiplicatorilor de opinie, în vederea reducerii numărului de informaţii inexacte şi ambigue referitoare la unele aspecte ale traficului de persoane transmise publicului”.

Publicul ţintă îl reprezintă minori (8-18 ani) aflaţi în situaţie de risc, persoane dispuse să ofere bani cerşetorilor, reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea şi combaterea traficului de persoane, multiplicatori de opinie (inclusiv mass-media), publicul larg.

Pe parcursul campaniei au loc întâlniri directe ale specialiştilor din instituţiile şi organizaţiile partenere cu reprezentanţi ai grupului ţintă, sunt produse materiale promoţionale de susţinere a mesajului antitrafic al campaniei, panouri publicitare stradale, precum şi fimul documentar privind problematica traficului de persoane în scopul exploatării prin cerşetorie, se organizează mese rotunde la care participă instituţii guvernamentale, ONG-uri, autorităţi locale, presă.

Alături de Alpenside Education, studenții din China pot începe marele drum al cunoașterii Și al perfecționării

0

Într-o lume axată pe dezvoltarea tehnologiilor și a inteligenței artificiale, factorul uman face în continuare diferența. Tehnologia și dezvoltarea fiecărui stat au la bază resursa umană și educația acesteia. O dezvoltare socială, economică și culturală de durată nu se poate înfăptui fără un sistem de învățământ la nivel înalt, bine structurat și cu o fundație solidă. Educația reprezintă impulsul cel mai răsunător în ceea ce privește dezvoltarea continuă a nivelului de trai, a sănătății și a bunăstării societății, în general, iar acesta este cel mai de preț dar pe care îl putem oferi generațiilor tinere.
În România, valorile pe care se construiește educația sunt încrederea, echitatea, solidaritatea și eficiența. În sensul lărgirii continue a orizontului învățământului, România a dezvoltat de-a lungul anilor relații de parteneriat cu multe state, între care China ocupă un loc cu totul special.
Așa cum spunea recent ambasadorul Chinei în Romania, Jiang Yu, „distanța nu poate separa prietenii adevărați care se simt atât de aproape chiar și atunci când sunt la mii de kilometri depărtare”, aceasta fiind interpretarea perfectă a prieteniei tradiționale care nu a încetat niciodată în cei 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice oficiale dintre China și România.
China și România au înființat reciproc, încă din 1950, catedre de limbă chineză, respectiv română, în cadrul propriilor universități.


Anul 2019 marchează nu doar aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România, dar și cea de-a 15-a aniversare a creării unui amplu Parteneriat de prietenie și cooperare.
Schimburile culturale și educaționale dintre China și România au promovat în mod eficient întărirea comunicărilor între civilizații, de ambele părți, au consolidat baza de opinie socială și publică a relațiilor dintre cele două țări și au impulsionat dezvoltarea rapidă a cooperării bilaterale pragmatice în diferite domenii.
„Trebuie să continuăm să îmbogățim conotația și forma schimburilor dintre tinerii studenți din cele două țări, să îmbunătățim înțelegerea reciprocă, să aducem oamenii noștri mai aproape unii de alții, să susținem legătura destinului poporului chinez cu cel al poporului român și să lucrăm împreună pentru a deschide un nou capitol în cooperarea prietenoasă dintre China și România și a promova dezvoltarea cuprinzătoare, durabilă și profundă a relațiilor bilaterale.”


Și la nivel economic relațiile dintre cele două țări sunt din ce în ce mai strânse, China fiind principalul partener comercial al României din zona asiatică, atât în ceea ce privește importurile cât și exporturile, aceasta reprezentând totodată si unul dintre principalii exportatori de capital în investiții străine la nivel mondial. De asemenea, China este unul dintre marii investitori în România în materie de tehnologie și de smart city. Alte domenii în care există un mare interes de cooperare, al ambelor țări, sunt cel energetic și de infrastructură.
În acest context, al dezvoltării relațiilor economice, culturale si sociale, s-a născut ideea oferirii unui sprijin real pentru studenții chinezi care doresc să studieze în universitățile din România. Anul acesta, trei universități din România au fost declarate câștigătoare în competiția pentru crearea Universităților Europene.


Astfel, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Universitatea din București, și Universitatea de Construcții, au fost declarate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 universități-pilot europene.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) va fi prima dintre universitățile românești care vor participa la crearea unei universități europene în consorțiul „CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Va urma Universitatea din București – cu consorțiul „CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul „CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”. Astfel, învățământul românesc devine din ce în ce mai atractiv pentru studenții din întreaga lume.


Conceptul Alpenside Education a apărut din necesitatea oferirii unor informații pertinente si mereu actualizate despre ofertele universităților românești, adresate studenților din străinătate. Este o platformă online care integrează atât date despre unitățile de învățământ, cât și informații utile despre accesul la studii, oferind totodată și îndrumarea necesară înscrierii la una dintre universitățile din România.
Alpenside Education sprijină astfel nu doar formarea unor specialiști, ci, mai ales, a unor performeri în toate domeniile importante ale vieții economice și sociale, capabili să contribuie, la rândul lor, la creșterea companiilor, a instituțiilor și a comunităților în care trăiesc și activează.
Alpenside Education contribuie la bunul renume și la promovarea valorilor învățământului românesc prin sprijinul acordat celor mai prestigioase universități – partenere din România în selectarea și pregătirea de specialiști care să performeze la nivel național și internațional.
Un proverb chinezesc spune ca un drum de 1.000 de li începe cu primul pas. Alături de Alpenside Education, studenții din China pot începe marele drum al cunoașterii si al perfecționării.

Big Data e aici!

0

Epoca big data a început!
A reconfirmat-o conferința științifică internațională „Guvernanța în statele membre ale UE în era Big Data”/„Gouvernance dans les etats membres de l’UE a l’ere Big Data”/„Gouvernance in the EU member states in the era of Big Data”, reprezentând reuniunea cu numărul 25 a Rețelei PGV – Pays du Groupe Visegrad/Țările Grupului Vișegrad, eveniment organizat de Universitatea Artifex din București.

Cercetarea este motorul economiei

Actualitatea temei este relevată de prof. univ. dr. Constantin Anghelache, de la Universitatea Artifex, președintele comitetului de organizare a conferinței, membru al boardului PGV, prim-vicepreședinte al Societății Române de Statistică: „Big data este de o actualitate extraordinară! Cercetători de la Cambridge, Oxford, de la universități din Statele Unite se ocupă atent de această temă. Big data are aplicații și în investiții, și în comerț, și în învățământ, și în sănătate, și oriunde. Big data presupune că datele nu mai sunt furnizate de ici, de colo, ci se acumulează imediat. Managerul ca să ia decizia, sigur că are el nevoie de gândire rapidă, însă are nevoie și de acces rapid la big data. Blockchain este un lanț de transfer al informațiilor și de concretizare, încât de aici până nu știu unde o tranzacție se încheie în câteva secunde. Să ne imaginăm că un om de afaceri din Thailanda voia să încheie un contract cu un partener din România acum
20 de ani. Asta presupunea deplasări, avioane, vizite și așa mai departe. Acum, fiecare apasă pe baza de date specifică domeniului la care se gândește și încheie contractul sau îl respinge în cinci minute ori dă alternativele în două minute. Noi vorbim în perspectivă despre o revoluție industrială. Nu! Va fi o revoluție tehnologică industrială! De asemenea, big data înseamnă o altă organizare a sistemului statistic național. Anul trecut, la București, congresul direcțiilor statistice din toată Europa a abordat această temă. PGV confirmă prin actuala reuniune că se situează în câmpul cercetării profunde și al exigenței. Cercetarea este motorul economiei și aceasta nu poate s-o facă cineva care nu înțelege corelațiile, proporțiile care tot din big data provin”.

Dimensiune culturală dincolo de cooperarea științifică

În calitate de președinte al Rețelei PGV, Ghislaine Pellat, cercetător la Universitatea Grenoble Alpes din Franța, face o caracterizare esențializată a organizației: „Conferința actuală marchează 25 de ani de activitate. Avem 130 de membri, reprezentând 31 de universități din 11 țări. Obiectivul nostru este să participăm la construcția Europei. De la începutul activității în acest sens, am constatat că profesorii, cercetătorii, studenții Universității din Grenoble s-au dovedit foarte sensibili față de colegii lor din țări ale Europei Centrale și de Est, care nu avuseseră posibilitatea să-și prezinte rezultatele cercetărilor. Treptat,
cercetătorii din aceste țări s-au obișnuit cu stilul de cercetare occidental. În același timp, dincolo de cooperarea științifică, s-a dezvoltat și o dimensiune culturală, s-a format o rețea de prieteni. Dacă în urmă cu 15-20 de ani era suficient să ne prezentăm lucrările de cercetare la conferință și ulterior să le publicăm în volum, acum așa ceva nu mai este suficient, ci cooperăm pentru a crește calitatea cercetării și a da o dimensiune europeană proiectelor noastre”.

Patru universități românești în Rețeaua PGV

Contribuția românească la Rețeaua PGV este reliefată de secretarul general al acesteia, Jana Marasova, cercetător la Universitatea Matej Bel din Banska-Bystrica, Slovacia: „România este reprezentată de Universitatea Artifex din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Transilvania din Brașov. Prin tema pe care o abordăm anul acesta în mediul academic românesc, ne încadrăm într-o tematică foarte nouă pe plan european. Păstrăm perspectiva de cercetare spre dezvoltarea europeană, bazată pe dimensiunea de prietenie și cooperare. În acest moment, un scop al nostru este de a atrage tineri doctoranzi pentru deschiderea de noi direcții de cercetare”.

Cooperația meșteșugărească, deschisă spre cercetare

La concretizarea activității de cercetare în Universitatea Artifex din București se referă prof. univ. dr. Sevastița Grigorescu, președintele UCECOM, președintele Consiliului de Administrație al Universității Artifex: „Cooperația meșteșugărească are o istorie îndelungată. Anvergura activității ei este foarte largă – producție, prestări servicii, comerț. De aceea, politica educațională a cooperației a fost mereu de a-și forma resursa umană, de a le asigura tinerilor condiții pentru pregătirea unei cariere profesionale solide. UCECOM, organizația de reprezentare a cooperației meșteșugărești din România, este unicul fondator al Fundației Artifex, care la rândul ei a înființat Universitatea Artifex din București, unde se pregătesc studenți în cinci facultăți, toate acreditate. Angajarea în activitatea de cercetare privind unele teme de mare perspectivă cum este cea de față ilustrează faptul că întotdeauna suntem interesați de viitor, reprezentăm o parte a economiei naționale și ne concentrăm asupra rezultatelor cercetării științifice”.

Conferința pe tema big data organizată de Universitatea Artifex a beneficiat de participarea din mediul academic a prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, prorector al Academiei de Studii Economice din București (ASE), secretar general al Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), prof. univ. dr. Constantin Mitruț, Academia de Studii Economice din București, președintele Societății Române de Statistică, prof. univ. dr. Bogdan Oancea, Universitatea din București, directorul Institutului Național de Statistică. Lucrările conferinței s-au desfășurat în workshopurile „Big Data și întreprinderile” și „Indivizii, grupurile sociale și Big Data”.

Constantin Anghelache

Foto Laurenţiu Teodorescu

Europenizare și democratizare

1

Articolul poate fi accesat numai pe baza de abonament

Răgaz salvator pentru datornicii la credite ipotecare

0

Odată cu libertățile democratice și descătușarea inițiativei private, trecerea la economia de piață în Rusia a adus majorității locuitorilor numeroase privațiuni, dintre care cele mai dureroase sunt lipsa locurilor de muncă, nesiguranța locuinței, scumpirea asistenței medicale, a accesului la învățământ superior și alte nevoi de primă necesitate. Contrar proiectelor guvernamentale, privind ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, mare parte a acestora se descurcă tot mai greu, fiind afectați de escaladarea prețurilor la locuințe și produsele de larg consum, a tarifelor la serviciile comunale, precum și a impozitelor.


Un factor care contribuie la înrăutățirea situației multora ar fi, în opinia profesorului Igor Nikolaev, da la Școala Superioară de Economie din Moscova, și sporirea obligațiilor sociale de plată ale salariaților, ceea ce face ca ele să reprezinte procente tot mai mari din veniturile acestora, depășindu-le chiar și pe cele din perioada sovietică. Din anul 2000, cotizațiile sociale au ajuns la nivelul de 19,5 la sută. Este anormal, consideră el, ca, în timp ce veniturile companiilor, corporațiilor și ale statului cresc, în timp ce bugetul federal pe 2018 s-a soldat cu un excedent de 2.000 miliarde ruble, veniturile cetățenilor să bată pasul pe loc sau chiar să scadă (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 1 august 2019).


O problemă preocupantă pentru guvernanți o reprezintă sporirea numărului de persoane nevoite să recurgă la împrumuturi bancare ipotecare pentru a-și putea cumpăra o locuință. Dintre acestea, multe nu pot face față, cu regularitate, obligațiilor de plată a ratelor bancare și ajung în mare dificultate. În 2018, peste 400.000 de persoane s-au aflat într-o asemenea situație. Datornicii tentați să recurgă la soluții de refinanțare pe piața neagră cad din lac în puț, deoarece aceasta practică dobânzi înrobitoare, de până la 200-300 la sută. Nu puțini sunt cei care, ajungând în insolvabilitate, își pierd locuința ipotecată.


Mai afectați de lipsa resurselor pentru acoperirea creditelor sunt salariații și pensionarii cu venituri mici. Salariul minim este de 11.630 ruble (192 dolari), iar pensia minimă – 4.982 ruble (85 dolari). Situația diferă în funcție de regiune. Pe scară națională, salariul mediu este de 30-40.000 ruble, iar pensia medie – 14.168 ruble. Dar în marile orașe salariile sunt mai consistente și, în consecință, și pensiile. La Moscova, de pildă, salariul mediu lunar, incluzând pe cel al miniștrilor, funcționarilor superiori, directorilor de companii sau al funcționarilor bancari, se ridică la 50.000 ruble (1.200 dolari). Marea majoritate a salariaților, însă, au venituri modeste, iar 21 milioane de cetățeni ai Rusiei, respectiv 14,3 la sută din populație, sunt considerați săraci, cu venituri sub nivelul minimumului existențial de 10.750 ruble.


Potrivit unui buletin al băncii Sberbank, în trimestrul II al anului 2019 cota parte a cheltuielilor pentru alimente, din plățile totale ale populației, a fost de 38,9 la sută, cea a cheltuielilor pentru serviciile comunale – 15,4 la sută, pentru îmbrăcăminte – 10 la sută, pentru îngrijirea sănătății – 7,1 la sută iar pentru acoperirea creditelor – 6,6 la sută, restul de 22 la sută reprezentând diverse alte cheltuieli necesare dar nu întotdeauna posibil de satisfăcut. Potrivit calculelor unor economiști, familiile care sunt nevoite să facă economii la alimente, îmbrăcăminte, îngrijire medicală sau studii trebuie considerate ca fiind „sărace” și, ca atare, în această categorie ar intra nu doar 14,3 la sută din populație, ci 30 la sută.


O categorie restrânsă a locuitorilor Rusiei nu sărăcește, ci își sporește prosperitatea, se îmbogățește. Capitalul privat se concentrează în mâinile unor persoane cu avere de peste 60 milioane ruble (1 milion de dolari), cărora le revin 55 la sută din acumulările de capital. Aproximativ 40 la sută din acumulările de capital sunt realizate de persoane a căror avere depășește 6 miliarde ruble. În această privință, Rusia se află la o înălțime a ștachetei de trei ori mai mare decât media mondială.


Îngrijorat de sporirea creditelor imobiliare, ministrul dezvoltării economice, Maksim Oreșkin, a atras atenția asupra pericolului apariției unui „balon ipotecar”, care poate exploda oricând, provocând o nouă criză economică asemănătoarei celei din 2008, și a sugerat necesitatea temperării ritmului de acordare a acestor credite. În replică, Elvira Nabiulina, ministrul finanțelor, a declarat că nu vede nici un motiv de relaxare și că, prin creditarea ipotecară se stimulează dezvoltarea sectorului construcțiilor de locuințe. Dar, din păcate, trei sferturi din creditele acordate în trimestrul IV al anului 2018 au fost utilizate nu pentru noi construcții, ci pentru refinanțarea unor credite anterioare, ale căror rate nu au putut fi acoperite de către debitori. An de an, nivelul de îndatorare crește, media pentru 2019 fiind de 260.000 ruble, cu
10 la sută mai mult față de anul trecut. Prin noi împrumuturi, subliniază
Maksim Oreșkin, volumul datoriilor populației sporește, umflând „balonul” care, după părerea sa, ar putea exploda în 2021 vezi („Moskovskii Komsomoleț”, din 30 iulie 2019).
Concomitent cu creșterea numărului datornicilor, o anumită parte a locuitorilor Rusiei reușește să-și sporească economiile. În prima jumătate a anului 2019, depunerile bancare au sporit cu 4,1 la sută, ajungând la 28.900 miliarde ruble. Din această sumă, 36,8 la sută o reprezintă depunerile de 100.000-1.000.000 ruble (vezi „Vedomosti”, din 31 iulie 2019). În schimb, 43 la sută din locuitorii Rusiei nu au făcut nicio economie.


În luna august a.c., președintele Vladimir Putin a semnat un decret potrivit căruia băncilor și altor organizații financiare le este interzis să acorde microcredite, pentru așa-zise nevoi personale, în condițiile garantării acestora cu locuința. Totodată, luând în considerare numeroasele defecțiuni din activitatea sistemului bancar, precum și regimul mult prea permisiv de funcționare al lor, decretul stipulează obligația ca, pentru a funcționa, ele trebuie să prezinte dovezi solide de calificare și ca, de la 1 iulie 2020, să aibă un capital social de minimum 1.000.000 ruble, urmând să-l majoreze, anual, cu 1.000.000 ruble, astfel ca, până în 2024, acesta să ajungă la 5.000.000 ruble. Până la noua reglementare, mărimea minimă a capitalului social cerut de lege unei bănci era de doar 1.000 ruble (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 2 august 2019).


La 1 august 2019 a intrat în vigoare legea creditului ipotecar, care prevede dreptul datornicilor ca, în momentul când ajung în insolvabilitate sau dificultate de asigurare a ratelor datorate pentru împrumutul luat, să-și poată lua un răgaz de maximum 6 luni, în intervalul căruia să fie scutiți de plată sau în care să plătească rate mai mici. În lege sunt menționate situațiile speciale în care se acordă acest drept, ca, de pildă, pierderea locului de muncă, recunoașterea gradului de invaliditate permanentă sau temporară (gr. 1 și 2), diminuarea veniturilor cu mai mult de 30 la sută, astfel încât nivelul ratelor lunare depășește jumătate din veniturile lunare, sporirea persoanelor aflate în întreținerea titularului (copii, părinți, rude). Datornicii pot beneficia de avantajul acordat prin lege doar o singură dată pe perioada stingerii datoriei și numai cu condiția ca locuința pentru care s-a făcut împrumutul să fie singura aflată în posesia lor și ca împrumutul să nu fie mai mare de 15 milioane de ruble (63 ruble = 1 dolar). Efectele legii se răsfrâng și asupra creditelor contractate anterior intrării ei în vigoare.
Numeroase voci incriminează sistemul bancar din Rusia pentru rapacitatea cu care își sporește veniturile pe seama celor care recurg la serviciile sale. Printre exemplele invocate, în acest sens, este profitul obținut de renumita bancă Sberbank, în trimestrul II al anului în curs, și anume 250 miliarde ruble. Suma reprezintă o creștere procentuală de
16,3 la sută față de anul 2018, permițând băncii să poată realiza, în 2019, un profit de 1.000 miliarde ruble. Pe primele 6 luni a obținut, deja, 476,9 miliarde ruble. O importantă sursă de îmbogățire rapidă a băncii o constituie finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și modalitățile electronice de servire a clienților. Dobânda trimestrială practicată pentru împrumuturi este de 4,6 la sută, iar comisionul trimestrial – 13,4 la sută.


Unele bănci au început să slăbească strânsoarea creditelor ipotecare. Față de media dobânzii pe sistem, de 16,79 la sută, din 2018, s-a ajuns la 12,79 la sută (vezi „Kommersant” nr.137, din 5 august 2019). În urma unui sondaj întreprins de către Universitatea Financiară de pe lângă Guvernul Federal, reiese că, în urma majorărilor salariale din ultimul timp, dar și din cauza surprizelor pe care le aduce ipoteca, apetitul rușilor pentru credite de acest fel a început să scadă. Situația este diferită în funcție de zona geografică. Tentația pentru credite scade doar acolo unde situația economică este mai bună. La 20 iunie a.c., președintele Vladimir Putin, plecând de la faptul că băncile acordă credite cu garanții reprezentând, practic, 40 la sută din salariul celor împrumutați, a atras atenția că pragul ar trebui coborât, deoarece este foarte riscant.


Comentatorii consideră de neacceptat faptul că, într-o țară generos dotată cu bogății naturale, minerale și vegetale, populația nu beneficiază de ele în mod satisfăcător și susțin că responsabili pentru această situație sunt, în primul rând, guvernanții. Li se impută acestora faptul că nu au acționat adecvat pentru ca, din 2018 până în 2019, veniturile marii majorități a populației să nu scadă cu 2,3 la sută, impozitele să nu crească cu 10 la sută și plățile pentru creditele primite să nu ajungă la 29 la sută. Reiese, sunt de părere unii comentatori, că, în Rusia, statul și economia sunt două entități care trag în direcții opuse, „cea și hăis”, populația zbătându-se între ciocanul și nicovala impozitelor și a inflației, respectiv în strânsoarea capitalismului de stat și a oligarhiei liberale.


Desigur, spre a îndepărta pericolul unei nedorite explozii sociale, guvernanții adoptă măsuri de protecție socială, indexări de pensii și ajutoare, facilități pentru o categorie socială sau alta. Dar, la o inflație anuală reală de 10 la sută, indexarea pensiilor cu numai 5 la sută, la 1 ianuarie 2019, nu pare a da rezultate. După o pauză de trei ani, la 1 august a.c. s-a produs și o modestă indexare a pensiilor celor 14.000.000 persoane care mai lucrează în continuare. Și aceasta, reprezentând, în medie, un adaos lunar de doar 262 ruble, în medie, în funcție de mărimea pensiei, constituie un sprijin infim. Nici cele 4,3 miliarde ruble alocate, recent, din bugetul federal pentru indexarea suplimentară a pensiilor în 13 regiuni defavorizate ale Rusiei nu pot face mare lucru. Odată cu rateurile din economie, afirmă economistul
Nikita Maslennikov, scad veniturile populației, iar în condițiile unui spor anual al PIB de doar 1 la sută nu se poate ajunge la bunăstare ci, mai degrabă, la o nouă criză, care ar putea surveni în 2020-2021 (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 29 iulie 2019).


Opinia unor observatori de stânga este că măsurile de protecție socială adoptate de către guvernanții ruși nu sunt decât paliative, insuficiente pentru eradicarea unei boli determinate de evoluția nesănătoasă a economiei, de carențele modelului de relații sociale, la care s-a trecut în urmă cu trei decenii. Ele nu pot înlătura polarizarea excesivă a societății, care concentrează, la un pol, un pumn de oligarhi multimiliardari (în dolari) și afaceriști îmbogățiți peste noapte iar, la celălalt pol, marea majoritate a unei populații sărăcite. Sfidând programul federal de reducere a sărăciei la jumătate, desfășurat în ultimii doi ani, acest flagel crește (cu 500.000 de noi cazuri, în primul trimestru al anului 2019, datorită inflației de 5,2 la sută). În ce privește dimensiunile „clasei de mijloc”, părerile sunt împărțite, dar se pare că, în realitate, ele sunt nesemnificative.
În eventualitatea unei intempestive crize economice, pentru care, în Rusia, se acumulează tot mai multe premise, situația păturilor defavorizate, în principal a pensionarilor și angajaților cu salarii mici, este de natură să devină critică.

R. P. Chineză la 70 de ani: Reformă și deschidere

0

Pentru China de azi, simbolicului Zid Chinezesc, cu valoare istorică, i se adaugă la începutul secolului XXI Visul Chinez, metaforă emblematică lansată la 29 noiembrie 2012 de către noul lider al Partidului Comunist și statului chinez, președintele Xi Jinping. La 17 martie 2013, liderul chinez sublinia că visul chinez înseamnă „realizarea obiectivului de edificare a unei societăți a bunăstării medii și a unei țări socialiste moderne, prospere, democratice, civilizate și armonioase”. În același timp, liderul de la Beijing ținea să precizeze că visul chinez este unul „de dezvoltare națională și nu un vis de hegemonie”.


La împlinirea a 70 de ani de la proclamarea Republicii populare Chineze, la 1 octombrie 1949, de către liderul istoric Mao Zedong, afirmația vizionară atribuită lui Napoleon – „Când China se va trezi, lumea se va cutremura” – dobândește semnificații contemporane și de perspectivă imprevizibile în urmă cu două secole, când a fost rostită (în 1816, după ce împăratul ar fi citit impresiile de călătorie ale unui ambasador englez).
Cu cei 1,4 miliarde locuitori ai săi, adică circa o șesime din omenire, China este cea mai populată țară de pe glob, iar cu cei 9,6 milioane kmp se află, ca mărime a teritoriului, pe locul al treilea sau al patrulea în lume. Astăzi China este a doua putere economică a lumii, primul exportator mondial, are cea mai numeroasă armată de pe glob și arme nucleare și este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.


Beijingul a ținut să marcheze acest an aniversar încă din primele zile ale lui 2019. Săptămânalul francez „Le Point” consemna: „Trimițând cu succes, la 3 ianuarie, un robot de explorare pe față ascunsă a Lunii, China a dovedit că se află în elita tehnologică mondială. Avertizând Taiwanul că va recurge la constrângere pentru reunificarea țării, a manifestat nerăbdare față de voința insulei de a rămâne independentă. Testând o bombă convențională antibunker sau experimentând o nouă rachetă nucleară intercontinentală, ea arată că dispune, în caz de necesitate, de mijloacele necesare obiectivelor sale”.
Din 1978, când a fost lansat programul de deschidere și reformă, dezvoltarea economică a Chinei Populare a fost vertiginoasă. „Trebuie să preluăm elementele pozitive ale capitalismului pentru a edifica socialismul în varianta chineză”, declara în 1992 liderul Partidului Comunist Deng Xiaoping.


Astăzi, Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei este de peste 200 de ori mai mare decât cel din 1960, iar ponderea țării în PIB-ul mondial a crescut de la 2 la sută în 1979 la 15 la sută în 2017. Dacă în anii 1970, era, încă, una dintre cele mai sărace țări de pe glob, în ultimele trei decenii China a devenit a doua economie mondială, al doilea investitor în străinătate, primul deținător de rezerve de schimb, primul producător mondial de oțel, cărbune, ciment. China deține peste 70 la sută din producția mondială de pământuri rare.


Creșterea realizată într-un răstimp istoricește scurt este nu numai cantitativă, ci și calitativă. „Dacă ieri era atelierul lumii, China a știut să-și descopere noi vocații, mai ales tehnologice” – scrie cotidianul canadian „Le Journal du Montreal”. Performanțele tehnologice ale acestor decenii sunt ilustrate sugestiv de grupul de coloși ai tehnologiei și numericului BATHX (Baidu, Alibaba, Tencent, Huawei și Xiaomi) care tind să rivalizeze cu consacratul omolog american GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple, Microsoft). Apariția acestor titani tehnologici chinezi este explicabilă prin imensa piață internă, de 1,4 miliarde beneficiari, care recurg în exclusivitate la companiile naționale. China nu s-a branșat la webul mondial, ci și-a construit un uriaș intranet național. În fiecare an, statul chinez alocă circa 4 la sută din PIB, adică o subvenție în valoare de aproape 500 miliarde de euro, pentru sprijinirea propriilor ramuri industriale.
O atenție specială este acordată ramurilor de vârf cum sunt inteligența artificială și automobilul electric (cu 2 miliarde de vehicule înmatriculate și 28 milioane exportate în 2018). Preocupare constantă, formarea de profesioniști și specialiști beneficiază de investiții considerabile din partea statului. Așa se face că anual sunt formați de patru ori mai mulți ingineri decât în toate cele 28 de state membre ale UE. După un clasament din 2018 al revistei britanice „Nature”, China este a doua țară din lume ca productivitate în domeniul științei (după Statele Unite). Academia de Științe de la Beijing se află în clasamentul amintit pe primul loc, înaintea Universității Harvard.


Este însă la fel de adevărat că deși China este înalt performantă în numeroase sectoare, inclusiv de vârf, ea rămâne în urmă în multe altele. În plus, creșterea economică susținută riscă să ducă la supraproducție și la excedente de stocuri (mai ales la vehiculele electrice, panourile solare). Iar pe fondul dificultăților crescânde din economia mondială, dar și al “războiului comercial” cu Statele Unite, ritmul de creștere economică al Chinei manifestă tendințe de încetinire. Fondul Monetar Internațional previzionează pentru acest an un ritm de creștere de 6,2 la sută, iar pentru 2020 de 6 la sută – cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, dar – în același timp – unul dintre cele mai ridicate la nivel mondial, pe o perioadă de mai mulți ani.


O sfidare majoră este și poluarea, căci după datele Agenției Internaționale pentru Energie, China „contribuie” cu 28 la sută la emisiile de CO2 ale planetei (față de 4,9 la sută – SUA). În anul 2014, premierul Li Keqiang a declarat oficial „războiul împotriva poluării”, iar în 2015, în cadrul Acordului de la Paris asupra climei, China s-a angajat să reducă considerabil, până în 2030, emisiile de carbon. Societatea Bloomberg New Energy Finance apreciază că în 2017 China a investit 118 miliarde euro în energii curate, adică 40 la sută din investițiile mondiale în acest domeniu. Preocuparea pentru ecologie a intrat ca o componentă firească în cotidian. În 2017, agenția chineză pentru protecția mediului a determinat aproape 4 milioane de cămine să abandoneze încălzirea cu cărbune și să recurgă la electricitate și gaze naturale. Shenzen, megalopolisul de 12 milioane de locuitori apărut pe țărmul Pacificului, a abolit motoarele cu ardere internă de pe arterele de circulație, unde și-au făcut apariția, deocamdată, 16.000 de autobuze și 12.000 de taxiuri electrice. „Conversiunea verde” se desfășoară în ritm alert și în industrii.


La jumătatea acestui an aniversar, Biroul național de statistică al Chinei a publicat un amplu bilanț al evoluțiilor economice și sociale ale țării în cei 70 de ani ai noii sale istorii. Progresele sunt considerabile, uneori de-a dreptul spectaculoase, în sectoare esențiale. Dacă la proclamarea Republicii, baza economică a Chinei era extrem de slabă (în 1952, PIB-ul era de 67,9 miliarde yuani), după reforma și deschiderea din 1978, economia chineză s-a dezvoltat rapid, producția economică totală depășind în 1986 1.000 miliarde yuani. În 2000 era depășit pragul de 10.000 yuani, în 2010, cu 41,212 miliarde yuani, China devansa Japonia pentru a urca pe locul al doilea în lume, iar în 2018 atingea un PIB de peste 90.000 miliarde yuani.
Concomitent a crescut și nivelul de urbanizare a țării. În 1949 populația urbană reprezenta doar 10,6 la sută din total, iar în 1978 17,9 la sută. Ca urmare a reformei și deschiderii, procesul de urbanizare s-a accelerat și populația urbană s-a ridicat în 2018 la 51,6 la sută din total.
Și comerțul exterior a consemnat creșteri impresionante. În 1950 volumul total al importurilor-exporturilor era de 1,13 miliarde dolari, iar după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, în 2001, comerțul exterior al țării s-a dezvoltat rapid – 4.600 miliarde dolari în 2018, adică de 223 de ori mai mare față de 1978 și primul loc mondial.
În paralel au crescut și veniturile, și nivelul de consum ale populației. De la un venit mediu pe locuitor de 98 yuani și cheltuieli de consum de 88 yuani în 1956 s-a ajuns în 2018 la cifre corespunzătoare de 28.228 yuani și 19.853 yuani, respectiv creșteri de 24,3 ori și 19,2 ori, în 40 de ani.


Pe fundamental acestor ample transformări economice și sociale, prezența și acțiunea Chinei în lume au devenit tot mai evidente și mai influente, iar prestigiul și autoritatea internațională a țării au sporit considerabil. „Dacă până în urmă cu câteva decenii China impresiona prin ponderea sa demografică și preocupa prin puterea sa militară, remarca o publicație universitară vesteuropeană cu câtva timp în urmă, astăzi China atrage atenția prin puterea sa economică”. Autorul francez Yann Meus se întreba, într-un titlu, în publicația „Alternatives Economiques”: „Va deveni China stăpânul lumii?” și răspundea: „China vizează primul loc în lume în 2050. Pentru a ajunge aici, ea investește mai mult în prezent pe terenul economiei și al tehnologiilor decât pe cel al puterii militare”.
În 2013, președintele Xi Jinping anunță lansarea proiectului „Noilor Drumuri ale Mătăsii”, în ideea de a potența căile terestre, maritime dar și numerice care leagă China de restul lumii. Acest „proiect al secolului”, cum este el numit la Beijing sau „O Centură, Un Drum”, cum este cunoscut și consacrat pe plan internațional, se întemeiază pe un vast plan de investiții, de noi infrastructuri, precum și pe multiplicarea acordurilor politice și comerciale ale Chinei cu alte state ale lumii.


În 2015, Beijingul a lansat programul „Made in China 2025”, care urmărește să asigure leadershipul țării în zece sectoare cheie de viitor, între care cele privind „vehiculele curate”, biotehnologiile și aeronautica. Potrivit datelor oficiale, China ar putea consacra echivalentul a până la 199 miliarde euro acestui program prin care se are în vedere ca industria chineză să se substituie celor străine în cele zece sectoare de vârf.
În anul 2017, la congresul partidului, președintele Xi Jinping declara că pentru 2050, China și-a stabilit ca obiectiv să ajungă „în primul rând pe plan mondial în materie de putere globală și că influență internațională”. Președintele R.P. Chineze a fixat obiectivul ca în 2049, anul centenar al creării Republicii Populare, această să devină „o țară socialistă modernă”, care să-și afle locul „de prim rang în lume”, cu „deosebită mândrie” în concertul națiunilor.


Obiectivul creării unei „societăți a bunăstării medii pe toate planurile”, fixat pentru anul 2021, când este celebrat centenarul P. C. Chinez, presupune ca economia țării să devină cu 40 la sută mai importantă decât cea a SUA, evaluată în termenii puterii de cumpărare, potrivit estimației FMI. Potrivit FMI, dacă China atinge obiectivele stabilite pentru 2019, economia sa va fi de trei ori mai mare decât aceea a SUA. Publicația „China Magazine” scrie că astăzi economia chineză contribuie cu peste 30 la sută la creșterea economică mondială.


Noile turbulențe din economia mondială și din ansamblul vieții internaționale, marcate de „războiul comercial” chino-american și de iminența unei noi crize economice mondiale au un impact negativ evident și asupra ritmului de dezvoltare a Chinei. Dar, așa cum afirma într-un comunicat din august a.c. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reforma și Ministerul de Finanțe, „în ciuda vânturilor potrivnice și a presiunii de descreștere, China și-a menținut elanul de dezvoltare economică de înaltă calitate de la începutul lui 2019”. Cu o creștere a PIB-ului de 6,3 la sută, China a creat 7,37 milioane de noi locuri de muncă în mediul urban în primul semestru al anului, șomajul a fost menținut la 5 la sută, prețurile de consum au crescut cu 2,2 la sută, iar rezervele de devize străine continuă să fie superioare nivelului de 3.000 miliarde dolari.


În același timp, autoritățile chineze subliniază că „în ciuda avântului economic prodigios și a progresului tehnologic remarcabil, inegalitățile economice și sociale se mențin. Disparitățile sunt considerabile, determinând guvernul să reformeze sistemul, dar amploarea acestei sarcini riscă să pună numeroase probleme politice, economice și sociale. Numeroase sfidări economice și sociale așteaptă China”, scria în iulie a.c. „China Magazine”. În această situație, continuă publicația, „guvernul de la Beijing se străduiește de câțiva ani să soluționeze principalele probleme: corupția, imigrația, sistemul de sănătate, creșterea salariilor, reforma pensiilor, protecția socială”. Într-o viziune optimistă, Beijingul este încrezător în înfăptuirea „noii renașteri a națiunii chineze”. Viceministrul de externe, Zhai Jun declara că „dezvoltarea economică realizată de China în ultimele trei decenii arată că suntem pe calea cea bună. Urmăm cu convingere această cale, în ciuda hărțuielilor, dificultăților și criticilor”.
La summitul G20 de la Osaka, președintele Xi Jinping enunța cinci inițiative majore pentru extinderea deschiderii Chinei spre lume: „accentuarea deschiderii pieței chineze, creșterea activă a importurilor, continuarea ameliorării mediului de afaceri, realizarea integrală a egalității de tratament și promovarea viguroasă a negocierilor economice și comerciale”. „Ziarul Poporului” din 7 august 2019 aprecia dezvoltarea la o înaltă calitate a economiei chineze ca o contribuție importantă la creșterea economiei mondiale de calitate și „China nu poate să se dezvolte fără lume, iar lumea nu poate prospera fără China”.

 

Economia omniprezentă: Fundamentul inițiativei Belt and Road (BRI)

0

Cuvinte cheie:
Inițiativa Belt and Road (BRI),
economie omniprezentă,
interconectare,
destinul comun al umanității,
internet mobil și plată

Abstract: În această lucrare, vom discuta pe larg un fundament teoretic bazat pe Inițiativa Belt and Road (BRI) pe care l-am numit „economie omniprezentă”. Vom discuta, de asemenea, modul în care o astfel de economie ar putea permite Chinei să lucreze cu Statele Unite, cu națiunile europene, cu țări emergente, precum și cu țări în curs de dezvoltare. De asemenea, discutăm despre tendința recentă de plată mobilă, în care China este acum lider, și prezicem cum poate permite națiunilor să înflorească într-un astfel de sistem. În cele din urmă, vom discuta modul în care această economie ar putea determina stabilitate în economia globală.

Inițiativa Belt and Road[1], sau BRI, este o inițiativă chineză a secolului XXI care prebeneficiază în prezent de atenție și examinare minuțioasă. Deși s-ar putea spune că intenția de bază a BRI este de a revitaliza drumurile antice de mătase, deși bazate pe transport pe uscat sau maritim, există un aspect care îl face fundamental diferit de cele antice și anume că nu este „organic”. Ca atare, BRI solicită, fără precedent, Chinei și poporului chinez să-și asume o mai mare responsabilitate globală. În acest sens, BRI este foarte oportună, deoarece lumea se confruntă în prezent cu provocări economice grave. Se speră și se anticipează că, prin executarea sa corectă, BRI poate ridica lumea din această amorțire.
În data de 14 mai 2017, la Beijing, a avut loc Forumul Global de Colaborare pe tema BRI. La forum nu numai că au participat cu entuziasm 30 de lideri naționali și aproximativ 130 de înalți funcționari naționali, dar au participat și lideri din sectoarele antreprenoriale și economice. La forum, comunitățile academice globale s-au angajat în două arii majore de discuții și dezbateri. Unul este sensul „adevărat” al BRI, iar celălalt este reprezentat de plănuirea unei viitoare hărți rutiere. În mod firesc, au fost puse pe tapet diverse modele teoretice pentru efectuarea analizelor respective.
În această lucrare, vom propune un fundament teoretic pentru BRI cunoscut drept „economie omniprezentă”. Pe scurt, ECONOMIA OMNIPREZENTĂ se bazează pe puterea normativă a BRI-ului chinez, care include cunoștințe reciproce, beneficii reciproce, colaborări pașnice, deschidere și incluziune. Acesta profită de valorile culturale chineze și de modul de lucru chinezesc în colaborarea cu țările occidentale pentru a îmbunătăți înțelegerea și promovarea reciprocă. Mai mult, economia omniprezentă este fundamentul fuziunii și inovației interculturale și poate genera așa-numita colaborare cu țările occidentale aparținând „pieței terților”. În cele din urmă, va fi, de asemenea, economia pentru noile și inovatoarele industrii globale ale produselor culturale, internet mobil și de fabricație inteligentă.

Teoriile actuale au dificultăți în analizarea BRI

Din start, BRI nu este și nu trebuie să fie doar o implementare economică și nici nu se limitează la tehnologii, geopolitică sau interacțiuni culturale. Este, într-un anumit sens, o combinație a tuturor celor de mai sus. Într-adevăr, numai atunci când încorporăm toate ariile diverse în discuții, putem înțelege sensul profund inerent al BRI. A dezvolta un model teoretic pentru BRI înseamnă a amalgama palpabil modalitățile și mijloacele tuturor națiunilor implicate.
Să rezumăm în acest moment câteva dintre diferitele modele teoretice propuse de către experți chinezi și străini pentru a analiza BRI.
În primul rând, un număr semnificativ de experți au folosit relațiile internaționale ca model teoretic pentru studierea BRI. Punctul lor de pornire este că pentru a concura cu lumea occidentală, în special cu Statele Unite, BRI ar trebui considerată strategia Chinei de avansare spre vest. Cu toate acestea, întrucât una dintre propunerile de bază ale BRI este de a îmbunătăți comerțul și integrarea financiară fără obstacole, utilizarea relațiilor internaționale ca mijloc va devia cu siguranță de la intenția sa de bază.

Un alt grup de experți a utilizat teorii geopolitice pentru a analiza BRI. După cum se știe, abordarea provocărilor economice nu ar fi incompletă fără a include în mod serios provocările politice conexe. Aceasta din urmă este adesea legată într-un mod întortocheat de prima. Cu toate acestea, la fel ca starea în care „toate politicile sunt locale”, nu este, prin urmare, surprinzător faptul că prioritățile ale aproape tuturor națiunilor, dacă nu ale tuturor, sunt că „localitățile” ar trebui și trebuie să fie modul în care beneficiile pot fi obținute prin dezvoltarea economică și colaborări internaționale. Întrucât BRI va ajuta națiunile să-și îmbunătățească „localitățile”, folosind pur și simplu geopolitica pentru a studia acest lucru ar fi, în cel mai bun caz, nepotrivit.
Unii au utilizat teorii economice regionale pentru a analiza BRI. Desigur, întrucât BRI intenționează să ofere servicii publice, produse publice și să împărtășească experiențele și modelele chineze de dezvoltare pentru o analiză economică globală, acest lucru este în mod natural în afara domeniului teoriilor economice regionale.


Un alt domeniu pe care experții l-au folosit pentru a analiza BRI este reprezentat de așa-numitele teorii economice culturale. Este binecunoscut faptul că o apreciere culturală profundă poate îmbunătăți, cu siguranță, conectivitatea între oameni, și poate crea și de multe ori creează produse culturale. Astfel de produse vor crește integrarea comercială și financiară fără obstacole. Cu toate acestea, este sub semnul întrebării dacă cultura și economia împreună pot netezi buclele din comunicările politicilor și dacă pot reduce dificultățile conectivității infrastructurilor. Mai mult, aspecte precum modul în care să se asigure că națiunile BRI pot accepta și recunoaște cultura și produsele chineze, precum și crearea unui viitor comun pentru națiuni, sunt toate provocări fundamentale. În aceste privințe, doar teoriile economice culturale par de departe posibile pentru a ajuta BRI să atingă obiective atât de înalte.
Ar trebui să menționăm, de asemenea, că există experți care folosesc dezvoltarea teoriilor economice ca fundament pentru BRI. În timp ce astfel de teorii sunt mai aplicabile națiunilor în curs de dezvoltare și nou emergente, acestea nu sunt potrivite nici pentru țările dezvoltate, nici pentru ariile financiare și de comunicare.


Unii experți au utilizat conceptul de globalizare pentru a explica BRI. Trebuie menționat că, deși multe dintre provocările umaniste, cum ar fi cele economice, politice și de mediu, au o structură natural-globală și tind astfel să diminueze suzeranitățile naționale locale. În acest sens, este important să subliniem că BRI nu este o inițiativă prin care China, în abordarea unor astfel de provocări, intenționează să interfereze sau va interfera cu suveranitatea și chestiunile interne ale altor țări!
Există încă alții care și-au bazat analizele BRI pe un exces de teorii, precum istoria și geografia; conservarea mediului; sănătate; educație și cultură; regionalism; etnie și religii; diplomație publică; diplomația cetățenească; diplomație regională; lanț valoric global; rețele de producție globală; rețele globale de aprovizionare; guvernare globală; bunuri publice; imagine națională; opinii publice; politici publice și trusturi; etc. Din păcate, într-un fel sau altul, toate ating parte a arealului BRI, dar nu în întregime.

Insuficiențele teoriilor fondatoare ale BRI

Cu deficiențele menționate mai sus și urmând înțelesul inerent al BRI, unii experți au introdus următoarele teorii fondatoare: teoria „circulației duale a valorii globale”, teoria „conectivității globale” și teoria „modernizării comune”.
În cadrul teoriei „circulației duale a valorii globale”, BRI servește ca platformă condusă de China care leagă țările asiatice, europene și africane, facilitând o guvernanță economică și socială echilibrată, îmbunătățind în același timp capacitățile de producție internă. Toate cu scopul final de a promova o dezvoltare pașnică a unui sistem de guvernare globală.
Există un defect grav, dacă nu fatal, al guvernării globale, și anume acela este că BRI nu este și nu poate cuprinde doar Asia, Europa și Africa. Orice națiune sau națiuni care intenționează și pot colabora în cadrul misiunii definite a BRI este / sunt binevenite să participe proactiv. Prin urmare, fără participarea SUA, a Japoniei și a țărilor importante ale UE, BRI raportat la guvernanța globală, ar fi foarte dificilă, dacă nu foarte deficitară.


Orice proces de flux între națiuni, fie el uman, comercial sau tehnologic, poate fi simplificat și unitar. În acest sens, astfel de rețele de conectivitate trebuie să se bazeze pe fundamentul egalității. Odată ce acest lucru este stabilit, acestea pot reduce multe zone anterior „neconectate” între națiuni de-a lungul rutei BRI și anume că astfel de națiuni prin intermediul lor pot stabili sisteme care să beneficieze de câștig reciproc și viitor comun. Acest lucru va fi în conformitate cu BRI și anume că nu ar trebui și nu poate fi un act solo, ci un cor.
Fără îndoială, toate teoriile de mai sus ar trebui și trebuie să se bazeze pe o înțelegere profundă a modurilor și mijloacelor altor națiuni. La urma urmei, dacă BRI ar exista doar pentru „conectare”, cum s-ar putea cineva aștepta că BRI ar putea, pe de o parte, să găsească o cale eficientă pentru dezvoltarea economică globală, iar, pe de altă parte, să sublinieze înțelepciunea chineză și modul de lucru chinez pentru a revitaliza și stabiliza economia globală?


Punctul de bază încorporat în modernizarea comună înseamnă că BRI trebuie să fie condusă de o comunitate internațională, o comunitate care să reflecte o paletă diversă între țările membre ale BRI. Prin aceasta, poate și va atinge obiectivul interesului comun pe diferite niveluri. Misiunea centrală este să obțină un rezultat bazat pe câștig mutual, prin sprijinirea cooperării internaționale, iar în urmărirea dezvoltării durabile, să acorde o atenție inseparabilă factorilor ce țin de populație și de mediu.
Principala dificultate a acestei teorii este că îi lipsește complexitatea necesară pentru a răspunde nevoilor actuale. De exemplu, dacă se concentrează doar pe dezvoltare, atunci lipsește comunicarea interculturală. Mai mult, suntem conștienți că pe ruta BRI, unele regiuni sau națiuni au atins deja platoul de modernizare. Prin urmare, ar trebui și trebuie, de asemenea, luate în considerare diferitele nevoi ale acestor regiuni și națiuni.

BRI este o economie omniprezentă

Având în vedere deficiențele menționate mai sus ale diferitelor teorii, am propus un alt „model de fundamentare”, pe care îl vom numi teoria „economiei omniprezente”.
Definiția generală a „economiei omniprezente” a fost prezentată la începutul acestei lucrări. Aici dorim să subliniem în continuare că economia omniprezentei este și o descriere a Chinei care își asumă un rol proactiv pentru a înțelege istoria, cultura, căile și mijloacele și aspirațiile țărilor emergente și în curs de dezvoltare. Aceasta folosește dezvoltarea infrastructurii și capacitatea comunității internaționale ca „nuclee duale”. Prin aceasta, se vor consolida colaborările în multe domenii, cum ar fi cultura, finanțele, conservarea mediului și altele. Acest lucru va permite națiunilor emergente și în curs de dezvoltare să-și încorporeze creșterea economică și progresul societal, folosind înțelepciunea Chinei și soluții pentru creșterea economică și progres societal.


Geneza economiei omniprezente este următoarea: în 2008, a existat o criză financiară globală profundă. De atunci, economia globală se confruntă cu mari obstacole pentru a se recupera din acea criză. Era evident că întreaga lume occidentală a depus un mare efort să se recupereze, cu toate acestea, criza a continuat să persiste. În fața unei astfel de dileme, China, ca a doua cea mai mare economie, trebuie să suporte această responsabilitate. Trebuie să înțeleagă și să aprecieze proactiv tendința de dezvoltare globală și să sporească fuziunea economică a națiunilor și colaborările interculturale. De asemenea, trebuie să găsească modalități de stabilizare și îmbunătățire a sistemului financiar internațional. Credem că numai prin această manieră China poate înțelege nevoile globale de dezvoltare și poate depune eforturile necesare în beneficiul umanității. Într-adevăr, așa poate umanitatea beneficia de pe urma noului statut al Chinei de putere economică nou dezvoltată.


Economia omniprezentă se manifestă în cinci domenii. Acestea sunt (a) colaborarea cu Statele Unite, (b) colaborarea cu Europa, (c) colaborarea cu țările nou emergente și în curs de dezvoltare, (d) nevoile Chinei de autodezvoltare și (e) stabilizarea și îmbunătățirea sistemului financiar internațional.
Fără îndoială, în secolul trecut Statele Unite au furnizat lumii, prin internet, produse și servicii publice. A făcut acest lucru prin introducerea așa-numitelor „trei cipsuri”: „cipsuri de cartofi”, „cipsuri de film” și, respectiv, „cipuri de silicon”. În China, astfel de produse și servicii au fost larg acceptate de public. De exemplu, fie că este vorba despre McDonald’s sau KFC, semnificația primului chips este cultura care stă la baza culturii americane de fast-food. Al doilea reprezintă, desigur, valorile culturale americane descrise de industriile cinematografice de la Hollywood. Al treilea din înșiruire este cultura inovatoare a SUA, reprezentată de internet, computere și dispozitive inteligente. Nu există nicio îndoială că, prin promovarea acestor trei cipsuri la nivel global, Statele Unite nu numai că au promovat în mod semnificativ bunăstarea economică occidentală, dar au împins înainte și bunăstarea economică și socială globală.

Cu toate acestea, există acum o transformare majoră și profundă, care a avut loc în secolul XXI. Este vorba de prezența „economiei omniprezente”, o economie care este propulsată de internetul mobil, precum și de dispozitivele inteligente. În această scenă, Statele Unite nu mai sunt astăzi un lider. China este. În ceea ce privește sectoarele de plată prin internet și rețea, în 2015, plățile în China au ajuns la o sumă de 334 miliarde de dolari, care este de trei ori mai mare decât cea a Statelor Unite. Mai mult, dimensiunea pieței acestei afaceri în China cunoaște o creștere cu două cifre. Chiar și în țările de-a lungul rutei BRI, dintre cei 600 de milioane de oameni care sunt parte la națiunile ASEAN, aproximativ 250 de milioane de persoane sunt acum utilizatori de dispozitive inteligente, ceea ce reprezintă 41% din totalul populației. Există o expansiune semnificativă a pieței de dispozitive inteligente și internet mobil în ASEAN. Anual, acesta cheltuie câteva zeci de miliarde de dolari americani. Dacă Statele Unite și China și-ar putea îmbunătăți colaborarea, căutând noi oportunități ca motoare economice comune, ele pot ține cu siguranță de toate oportunitățile care vor fi prezentate de „economia omniprezentă!”


Există un exemplu clar în care SUA și China pot colabora eficient și acesta este diviziunea culturală a muncii în crearea de oportunități economice inovatoare. De exemplu, în platforma Screens Without Borders, este bine știut că, în timp ce China are kung fu și ursul panda, Hollywoodul are „Kung Fu Panda”. Cerul este limita pentru această scenă. În 2020 și nu numai, piața de filme chinezești pentru cei 1,4 miliarde de oameni va ajunge la 500 de miliarde de RMB anual. Aceasta înseamnă că, dacă SUA și China își pot aprofunda colaborările în acest domeniu, creând mai multe produse asemănătoare cu „Kung Fu Panda”, familiarizare culturală pe care populația din China va putea să o accepte cu ușurință, poate atrage cu ușurință piața robustă chineză. Mai mult, astfel de filme pot, de asemenea, fi exportate către țări de-a lungul rutei BRI și pot primi oportunități profitabile suplimentare pentru SUA și China[2].


Chiar dacă cultura chineză și cea americană se diferențiază foarte mult, în opinia noastră ele pot fi totuși combinate, coabitate și coinovate. Având exemplul „Kung Fu Panda” ca ghid, suntem convinși că, pentru a dezvolta o cultură amalgamată care nu este nici chineză, nici americană, este o condiție necesară să avem o mentalitate a răbdării, a înțelegerii punctelor forte și punctelor slabe ale celuilalt și disponibilitatea de a asigura o „stradă cu două sensuri”. Corporațiile din SUA și China angajate în colaborare trebuie să înțeleagă „separarea forței de muncă” necesară în spatele scenei pentru a dezvolta un „nou sens cultural”. Cu acest mod de lucru în colaborare, companiile americane și chineze pot crea împreună produse noi pentru a oferi beneficii economice palpabile oamenilor din ambele țări și națiuni de-a lungul rutei BRI.


Conform acestei mentalități, oportunitățile economice create de diviziunea culturală a muncii din SUA și China pot constitui foarte bine un studiu de caz de succes. Un astfel de studiu ar putea deveni un model pentru toate țările de-a lungul rutei BRI. În acest fel, poate îmbunătăți înțelegerea și conectivitatea interculturală și reciprocă între China și astfel de națiuni și ar putea constitui baza pentru a crea produse culturale suplimentare în evoluțiile economice ale fiecărei națiuni.
Pe măsură ce China și SUA își adâncesc colaborarea și creează o nouă generație de produse „trei X” dincolo de trei cipsuri, aceasta va stimula națiunile de pe ruta BRI să inoveze și să creeze noi produse și servicii publice. Acest lucru va spori evoluțiile economice și sociale ale acestor națiuni. În cele din urmă, astfel de evoluții vor fi recunoscute de către națiunile din toate colțurile lumii și vor aduce beneficii umanității.
În ceea ce privește colaborările cu țările europene, este important să recunoaștem că BRI trebuie să reprezinte un efort comun global și nu performanța individuală a Chinei. Lumea manifestă acum oboseală economică și un semn palpabil de regres. În acest context, China propune așa-numita „cooperare de piață terță”, al cărei obiectiv principal este de a ajuta lumea să iasă din starea de stagnare. În această propunere, China intenționează să se asocieze cu națiuni europene în licitarea comună, producția comună și investiție comună într-o terță parte, care este de obicei o țară în curs de dezvoltare. Prin acest proces, China intenționează să dezvolte un rezultat de câștig mutual în rândul celor trei componente.
În cadrul BRI, „cooperarea de piață terță” dintre China și țările europene are mai mult un caracter de obstacol decât confruntativ. Acest lucru se datorează faptului că, din motive istorice, principalele națiuni europene, în comparație cu China, au, în general, o legătură mai profundă și istorică cu o mare parte dintre națiunile care se află de-a lungul rutei BRI. Prin urmare, astfel de națiuni europene au o înțelegere mai profundă, o conectivitate umană puternică și o funcționare și gestionare mai dezvoltate în aceste țări. În plus, prin introducerea „cooperării de piață terță”, China și țările europene pot răspândi riscurile pe care le implică investițiile lor. Este de subliniat faptul că, spre deosebire de investițiile separate, care vor ajunge în mod inevitabil în confruntări, această colaborare poate îmbunătăți acoperirea și spațiul de colaborare și poate localiza și dezvolta noi posibilități economice.


Desigur, „piața terță” nu este lipsită de nevoile sale proprii. Pentru a-și dezvolta economia, atât modernizarea, cât și transformarea, va necesita urgent de la China produse mai ieftine, capacități de producție medii și de înaltă calitate, și tehnologii de ultimă generație ale națiunilor europene, precum și un concept avansat. Având aceste aspecte ca preambul, atragerea unei investiții de colaborare din China și Europa este cea mai bună alegere. Astfel, în acest scenariu, China a inițiat deja colaborări comune pe trei căi cu națiuni europene, precum Franța, Anglia, Spania, Germania și așa mai departe, și cu țări din Pacificul Asiei, precum Coreea de Sud și Australia. Fără îndoială, odată cu trecerea timpului, vor exista tot mai multe națiuni europene și alte țări dezvoltate care se vor alătura.
Prin urmare, folosirea modelului de „cooperare de piață terță” între China și națiunile europene nu va fi doar un progres al modelului de colaborare, dar este și o nouă metodă de colaborare internațională. Fără îndoială, acesta va fi benefic pentru evoluțiile BRI.
În cele din urmă, există un scenariu complet diferit conform căruia China ar colabora cu națiuni nou emergente și în curs de dezvoltare. În general, întrucât majoritatea acestor națiuni sunt încă fără experiență din punct de vedere economic, structurile lor sunt, în general, mai degrabă simpliste. Structurile lor industriale ar fi la fel de înapoiate. Din toate aceste motive, pentru aceste țări, există o nădejde palpabilă în investiții externe. Cu toate acestea și adăugând o multitudine de conflicte politice interne și încurcate, nu numai că pot și vor avea impact asupra operațiunilor economice normale ale unor astfel de națiuni, dar, de asemenea, vor prezenta semne de crize în curs de dezvoltare.


Prin urmare, ținând cont de acest context că națiunile occidentale vor asigura autoconservarea, nu este surprinzător faptul că majoritatea practică doctrina „a-și lua banii și a se întoarce acasă”. Pe măsură ce națiunile occidentale se îndepărtează de scena, într-un anumit sens, China, susținută de BRI umple golul, aducând acestor națiuni emergente investițiile lor atât de necesare, precum și oportunități comerciale și conexe. În această privință, nu numai China poate să ajute și va ajuta astfel de națiuni în dezvoltarea lor economică, dar poate, de asemenea, colabora cu acestea pentru a construi și a crea un nou sistem economic internațional. Într-adevăr, acest lucru va permite atât Chinei, cât și națiunilor nou-emergente să-și facă auzită vocea globală.
Desigur, în timp ce națiunile nou-emergente trebuie să se confrunte cu provocările lor respective, la nivel colectiv au devenit deja unele dintre cele mai influente la nivel global. În viitor, dacă pe platforma BRI își pot îmbunătăți tranzacțiile, finanțele și domeniile de colaborare aferente, consolidând calitatea oamenilor lor, cultivând diversități ideologice și continuând și aprofundând construcția democratică, pot deveni într-o zi liderii economici mondiali ai viitorului, precum și puteri sociale și civile dominante.


Pentru țările în curs de dezvoltare, se înțelege că industrializarea acestora este în mod necesar scăzută, iar rezultatul lor din producție este în mare parte doar o mică pondere din PIB. Lucrând cu aceste țări și aflându-se pe platforma BRI, China poate, prin interconectare, să întărească cinci sectoare ale acestor națiuni. Acestea sunt (1) politici, (2) finanțe, (3) comerț, (4) infrastructură și (5) înțelegere umană. Odată consolidate aceste cinci sectoare, tehnologiile lor de fabricație, precum și nivelurile de industrializare vor fi, de asemenea consolidate. Pentru a continua colaborarea, China poate conlucra cu aceste națiuni prin crearea unor zone colective de liber schimb (TLC) și parcuri industriale. Astfel de unități vor aprofunda cooperarea internațională și capacitățile de construcție a infrastructurii. Acestea vor îmbunătăți și economia, culturala și societatea în general.
Este bine cunoscut faptul că, pentru o țară în curs de dezvoltare, pe măsură ce investiția directă către țările străine crește treptat, la un moment dat, va depăși investițiile inverse. Tocmai acest lucru s-a întâmplat cu China în ultimii ani, când economia sa a crescut, iar investițiile străine au depășit investițiile domestice. Introducerea BRI se potrivește unei astfel de tendințe. În acest moment pentru China, BRI poate și va stimula și va oferi oportunități fără precedent pentru industriile chineze de a „ieși”. Pe scurt, China are acum nevoile de a-și exporta fondurile, talentele și tehnologiile și a ales BRI ca mijloc de a face acest lucru.


Pe măsură ce creșterea industriilor chineze a atins un anumit nivel, poate și va deveni un „pol de creștere” sau centru economic global. Cu toate acestea, din cauza diminuării rentabilității marginale a multor factori de producție, aceasta va provoca o creștere a costului total. În mod ironic, întrucât China intenționează să crească amploarea producțiilor sale, există aparența că „avansarea devine neeconomică!” În acest scenariu, China are nevoie să își direcționeze industriile precum și factorii de producție către regiunile și națiunile învecinate mai puțin avantajate. Efectul acestui flux ar putea iniția difuzarea și radierea producției. Aceasta poate, pe de o parte, să pună în mișcare dezvoltarea economică a acestor regiuni și națiuni, iar pe de altă parte, poate îmbunătăți și economia chineză. Remarcabil, acesta va deveni un fenomen ascendent, atât pentru China, cât și pentru regiunile și țările vecine.


Pe scurt, misiunea BRI este de a încerca să stabilească un destin al prosperității comune pentru umanitate. Pentru a realiza acest lucru, va folosi puterea normativă a Chinei, de a lucra împreună cu națiuni înstărite pentru a ajuta națiunile care nu au prea multe opțiuni pentru a-și spori averea. Când se va realiza acest lucru, aceste națiuni cu bogăția lor recent dobândită se pot întoarce și pot lucra cu națiuni cu „veche bogăție” pentru a-și aprofunda evoluțiile. Prin adoptarea acestei direcții, toate națiunile ar putea realiza în final un front comun și prosperitate comună.
Pentru a dezvolta un plan sănătos cu toate națiunile de-a lungul rutei BRI și pentru a stabili „o comunitate având un viitor comun pentru umanitate”, China va implementa sub rubrica BRI o strategie de asistență externă pe termen scurt și lung. Prin această strategie, China poate realiza cu toate națiunile „o soartă comună pentru umanitate!” Pentru
țările în curs de dezvoltare, „soarta comună” dintre China și acestea este în conformitate cu vechea înțelepciune chineză, „prietenia veritabilă se manifestă în timp de adversitate”. De asemenea, rezonează cu un vechi proverb arab și anume „nu există o virtute mai mare decât să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie”.

Dezvoltarea sistemului mobil de plată și a orașelor inteligente

După cum am menționat, mergând pe curba de dezvoltare abruptă a internetului, China a devenit un lider global în sistemul mobil de plată. În ultimul deceniu, China a acumulat experiențe vaste și profund umane și comerciale în ceea ce privește un astfel de sistem. Se poate afirma în siguranță că un astfel de sistem poate transforma și va transforma profund și fundamental modelul de afaceri și modelul de consum. Astfel, ar trebui să fie și este foarte natural pentru China, în paradigma BRI, să exporte tehnologia sa de plată mobilă și să ajute națiunile pe ruta BRI să se angajeze într-o nouă metodă de plată. Din vasta experiență chineză, s-a constatat că plata prin sistemul mobil a modificat comportamentul consumatorului prin reducerea costurilor de tranziție. De asemenea, poate aduce mai multe obiecte de confort şi utilitate practică și necunoscute până în prezent și poate furniza date privind consumul pentru ca întreprinderile să caute noi oportunități și să permită națiunilor de pe ruta BRI să localizeze oportunități economice omniprezente. Nu în ultimul rând, plata prin sistem mobil poate înfrâna evaziunea fiscală și poate reduce nedreptatea socială și corupția. De asemenea, poate struni terorismul, traficul de persoane și activitățile dictatoriale!


În secolul XXI, economia mobilă a devenit un nou punct de creștere. La fel de adevărat este că procesul de „informatizare” este reprezentat de promovarea și modernizarea funcționării de bază a industriilor tradiționale. Prin urmare, nu este de mirare că din ce în ce mai multe națiuni de-a lungul rutei BRI au realizat astfel de fundamentări, ca alegere a lor în evoluțiile acestora. Până la sfârșitul anului 2016, odată cu creșterea rapidă a internetului mobil și a tehnologiilor informaționale, 277 de orașe din China ar putea fi denumite „inteligente”, cu alte trei în plus care funcționează ca pilot. Aceasta înseamnă că în acest domeniu, în timp ce China conduce lumea în ierarhie și cantitate, s-a transformat, de asemenea, din „ucenic” în „lider”.
Credem că a sosit momentul ca industriile chineze, înarmate cu resursele, experiențele, tehnologiile și modelele sale de explorare inerente să lucreze cu națiunile de pe ruta BRI pentru codezvoltarea orașelor inteligente. Aceste colaborări nu numai că pot spori capacitatea de transport integrată a acestor națiuni, dar pot ridica, de asemenea, standardul și calitatea infrastructurilor, comerțului, educației, serviciilor medicale, precum și a tuturor celorlalte rețele de securitate socială pe care ar trebui să le aibă națiuni prospere. La sfârșitul zilei acestei colaborări, astfel de națiuni se pot îndrepta pe calea modernizării și pot permite cetățenilor acestor națiuni să simtă cu adevărat și să se bucure de beneficiile BRI[3].

Stabilizarea și perfecționarea sistemului financiar global

Pentru a se dezvolta, precum și pentru a stabiliza sistemul financiar internațional, China a lansat Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură în 2016[4] ca instituție financiară multilaterală și multinațională. Membrii AIIB sunt țări, mari sau mici, din Asia, Europa, Africa și America Latină. Misiunea principală a AIIB este de a rezolva lacuna de finanțare, precum și de a crea prosperități economice pentru toate națiunile implicate. În termeni practici, misiunea este de a pompa finanțare pentru sistemul financiar internațional și de a depăși lacunele de finanțare, dar ale dezvoltării infrastructurii. Ca atare, AIIB poate fi privit ca un factor care îmbunătățește, dar care nu subminează sistemul financiar internațional actual.


În secolul XXI, este inevitabil să existe o colaborare internațională a sistemului financiar. Motivul este evident. Unul dintre cele mai remarcabile rezultate ale existenței internetului este dezvoltarea de produse financiare, care includ finanțarea prin internet, plata prin sisteme mobile și finanțele ecologice. Față de această nouă paradigmă, cu siguranță vor exista noi moduri de tranzacționare și reguli de joc ale pieței. Din păcate, deoarece actualul management financiar global este încă legat de piețele și produsele tradiționale financiare, ritmul avansului este lent.


Ceea ce este interesant este faptul că exact aici China poate juca un rol. În prezent, la nivel mondial, China este în avans în domeniul finanțelor pe internet, plăților prin sisteme mobile, tehnologiilor financiare și finanțelor ecologice. Prin urmare, în colaborare cu națiuni la nivel mondial, China, cu experiența sa uriașă, poate ajuta pro activ la întărirea sistemului modern de reglementare financiară, a cadrului de reglementare și a cadrului legal. Poate supraveghea și ghida tehnologiile financiare și finanțele ecologice pentru a răspunde nevoilor lor globale.
În cadrul BRI, China a inițiat Asociația de cooperare financiară din Asia (AFCA)[5]. Motivul pentru a stabili AFCA este următorul. Deoarece economia asiatică continuă să crească rapid, aceasta este însoțită de o creștere la fel de rapidă a numărului de bănci regionale asiatice, precum și de activități financiare regionale. Nu există doar o mare nevoie ca AFCA să îmbunătățească afacerile financiare, împrumuturile sindicalizate transfrontaliere și educația și formarea de ultimă generație în afaceri financiare, dar există, de asemenea, cereri noi și solide pentru reintegrarea tehnologiilor emergente, a industriilor inovatoare și a finanțării prin internet.


În noua platformă financiară asiatică, China poate și, în colaborare cu toate națiunile din Asia, va promova colaborări interculturale și management financiar. În acest fel, poate partaja și crea stocare de date financiare pentru națiunile asiatice, îmbunătățește fluxurile de tranzacții și posibilitățile de inovare.
Mai simplu spus, așa cum a anunțat președintele Xi Jinping la Forumul de Colaborare Internațional BRI, întrucât China este cel de-al doilea organism economic din lume ca mărime, intenționează să înțeleagă pe deplin și pro activ tendințele de dezvoltare globală. China intenționează, de asemenea, să aprofundeze și să extindă fuziunea economică și interacțiunile culturale cu națiunile lumii. Se preconizează că, cu ajutorul BRI, China poate aprecia și înțelege aspirațiile oamenilor din toate națiunile, precum și nevoile economiei globale. În acest fel, China poate și își va asuma responsabilitățile pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor oamenilor. În cele din urmă, se speră că, prin astfel de acțiuni, va apărea o economie globală și un sistem de management financiar echitabile, juste și rezonabile.


Credința noastră fermă este că atâta timp cât națiunile de-a lungul rutei BRI pot participa pe baza cunoștințelor reciproce, a beneficiului reciproc și a respectului reciproc, împreună cu modelul de dezvoltare și înțelepciunea chineză, precum și pe înțelepciunea și munca destoinică a oamenilor din toate națiunile, nu există niciun motiv să ne îndoim că cooperarea bazată pe economie omniprezentă pe care am prezentat-o aici nu pot aduce lumii un viitor mai bun și mai luminos.

AUTORI: Feng Da Hsuan, președintele Consiliului Internațional Consultativ al Universității Hainan
Liang Hai Ming, decanul Institutului
de Cercetare Belt and Road al Universității Hainan,
președintele institutului de cercetare din China Silk Road iValley

1Discursurile președintelui Xi Jinping au avut loc la data de 7 septembrie 2013 la Universitatea Nazarbayev din Kazahstan, http://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/topics_665678/xjpfwzysiesgjtfhshzzfh_665686/t1076334.shtml, și în Parlamentul Indoneziei în data de 3 octombrie 2013
2http://www.asean-china-center.org/english/2013-10/03/c_133062675.htm
3Haiming Liang, „One Belt One Road Economics”, Editura Universității Southwestern de Finanțe și Economie, ianuarie 2016, pag.178
4Da Hsuan Feng și Haiming Liang, „How the US can work with China on Belt-and-Road”, Straits Times, Singapore, May 12, 2017
5Da Hsuan Feng și Haiming Liang, „Thailand can be the smart-city flagship for Belt and Road”, The Nation, Bangkok, September 28, 2017

Relația specială a României cu R.P. Chineză

0

România a fost a treia țară care a recunoscut R.P. Chineză. Relațiile diplomatice au fost stabilite la
5 octombrie 1949, la rang de ambasadă. Relațiile României cu China sunt jalonate de o Declarație politică comună, intitulată pe scurt „Parteneriatul amplu de prietenie și cooperare”. Dezvoltarea și aprofundarea dialogului politic bilateral, pornesc de la dimensiunea capitalului acumulat în cei 70 de ani de la recunoașterea R.P. Chineze și stabilirea relațiilor diplomatice.
În seara de 19 septembrie 2019, Ambasada Chinei în România a fost împodobită cu lanterne și ghirlande colorate, unde a predominat o atmosferă de sărbătoare solemnă și caldă. Ambasadorul Jiang Yu, împreună cu întregul corp diplomatic din cadrul Ambasadei, au organizat o recepție pentru a sărbători cei 70 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Peste 600 de persoane au participat la eveniment.


În discursul său, Ambasadorul Jiang Yu a spus că în ultimii 70 de ani, poporul chinez a explorat și a muncit cu perseverență și abnegație și a înregistrat realizări remarcabile de renume mondial, efectuând un salt important de la „a se ridica în picioare” spre a deveni un popor bogat și puternic și a creat un mare miracol în istoria dezvoltării umane. După 70 de ani de dezvoltare, China a devenit a doua cea mai mare economie din lume, cel mai mare producător industrial și cel mai mare comerciant de mărfuri. Volumul economiei Chinei este de aproape 13 mii de miliarde dolari SUA, cu o creștere de circa 1.325 de ori față de cel din momentul proclamării Republicii Populare Chineze, iar PIB-ul pe cap de locuitor este aproape de 10 mii de dolari SUA, cu o creștere de aproximativ 542 de ori. În ultimii 40 de ani de reformă și deschidere, PIB-ul Chinei a crescut cu o rată medie anuală de 9,5%, situându-se pe primul loc în lume în ceea ce privește rata de creștere. Peste 700 de milioane de oameni au învins sărăcia, reprezentând peste 70% din populația globală care a depășit pragul sărăciei. Lungimea căilor ferate de mare viteză puse în funcțiune a atins 30.000 de kilometri, reprezentând două treimi din totalul căilor ferate de mare viteză din întreaga lume, iar lungimea autostrăzilor a ajuns la 140.000 de kilometri. Motivul pentru care China a realizat succese atât de mari în dezvoltarea sa, este că a explorat o cale de dezvoltare adecvată condițiilor naționale ale Chinei, a aplicat politica corectă de a se concentra pe dezvoltarea economică și de a profita de oportunitățile globalizării, întrebuințând reforma și deschiderea ca forță motrice, s-a bazat pe munca grea și spiritul antreprenorial al poporului chinez. Privind spre viitor, în conformitate cu planul de dezvoltare „în două etape” propus la cel de-al
19-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, China se va strădui să realizeze în esență modernizarea socialismului până în 2035 și să transforme China într-o țară socialistă puternică, modernă, prosperă, democratică, avansată cultural, armonioasă și frumoasă, până la jumătatea acestui secol.


Ambasadorul Jiang a subliniat că dezvoltarea Chinei nu poate fi separată de lume, iar dezvoltarea lumii are nevoie și de China. În ultimii ani, China a contribuit cu peste 30% la creșterea economică mondială, devenind o ancoră a stabilității și o forță motrice pentru creșterea globală a economiei. China este, de asemenea, al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul regulat al ONU și al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul ONU de menținere a păcii, fiind și țara cu cel mai mare număr de menținători de pace dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Confruntându-se cu cele mai mari schimbări mondiale care au avut loc în ultimii 100 de ani, China va continua să urmeze calea dezvoltării pașnice, va urmări o politică externă independentă de pace și o strategie deschisă de beneficiu reciproc și de tip câștig-câștig, nu va căuta niciodată hegemonie și nu se va implica niciodată în expansiune. China respectă dreptul popoarelor din toate țările de a-și alege propria cale de dezvoltare și va fi întotdeauna un constructor al păcii mondiale, un contribuitor la dezvoltarea globală și un apărător al ordinii internaționale. China va colabora cu toate țările din lume pentru a promova inițiativa Belt and Road și alte inițiative majore, va crea oportunități de cooperare, va împărtăși roadele dezvoltării, va construi un nou tip de relații internaționale, bazate pe respect reciproc, corectitudine, dreptate și cooperare reciproc avantajoasă, va construi o comunitate umană cu un destin comun pentru o lume deschisă și tolerantă, curată și frumoasă, care să se bucure de o pace durabilă, de siguranță generală și de prosperitate comună.


Ambasadorul Jiang a menționat că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România. În cei 70 de ani, relațiile chino-române au menținut întotdeauna „melodia principală” a cooperării prietenoase, cooperarea economică și comercială s-a dezvoltat continuu, iar schimburile interumane s-au aprofundat necontenit. De la începutul acestui an, cooperarea bilaterală a fost promovată susținut în atmosfera entuziastă a celebrării a 70 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre cele două țări. Cei doi prim-miniștri au avut o întâlnire bilaterală la Dubrovnik, iar cooperarea în domeniile finanțelor, comerțului, agriculturii, tineretului, editurii, științei, tehnologiei și culturii a obținut rezultate ample și fructuoase. Experiența istorică a dezvoltării solide a relațiilor chino-române este că cele două țări întotdeauna s-au respectat reciproc, s-au bucurat de beneficii comune și ajutor reciproc și liderii celor două țări au acordat întotdeauna o importanță deosebită relațiilor chino-române și au cultivat activ prietenia bilaterală. Prietenia dintre China și România reprezintă un tezaur comun, împărtășit de cele două popoare, care merită a fi prețuit și îngrijit. Cele două părți au responsabilitatea istorică de a moșteni și a dezvolta prietenia tradițională. Este în interesul fundamental al ambelor țări să continue consolidarea Parteneriatului amplu de prietenie și cooperare dintre China și România. Aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România marchează un punct de reper pentru relațiile chino-române și un nou punct de plecare pentru viitor. China este dispusă să lucreze cu România pentru a poziționa relațiile chino-române în situația mondială generală, să prețuiască prietenia tradițională, să sporească consensul politic și aprofundarea cooperării pragmatice, prin utilizarea celor trei platforme – inițiativa Belt and Road, relațiile China-UE și formatul de cooperare 17+1, să-și facă drum înainte pe baza moștenirii trecutului pentru a aduce relațiile chino-române la un nou nivel, jucând un rol și mai important în menținerea multilateralismului, a regulilor de comerț liber și în promovarea stabilității și prosperității mondiale.

 

Volumul schimburilor comerciale bilaterale (milioane USD)

În anul 2018, schimburile comerciale româno – chineze au totalizat 6,09 miliarde USD, din care 883,554 milioane USD exporturi românești (în creștere cu 6,84% față de anul 2017) și 5,21 miliarde USD importuri (în creștere cu 22,52% față de anul 2017). Deficitul comercial al României în relația bilaterală este de 4,32 miliarde USD.
În primele trei luni ale anului 2019 schimburile comerciale româno – chineze au totalizat 1,5 miliarde USD, din care 198,91 milioane USD exporturi românești (spre deosebire de anul 2018, la trei luni, când au totalizat 228,55 milioane USD) și 1,3 miliarde USD importuri (spre deosebire de anul 2018, la trei luni, când au totalizat 1,25 miliarde USD).
Principalele produse exportate de România pe piața chineză în primele 10 luni ale anului 2018 au fost (în ordine descendentă ca valoare): mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (boilere, mașini și dispozitive mecanice, aparate și materiale electrice și părți ale acestora); lemn, cărbune de lemn și articole din lemn, plută și articole din plută, produse din împletituri de fibre vegetale sau nuiele; instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, ceasornicărie, instrumente muzicale, părți și accesorii; materiale plastice, articole din acestea, cauciuc și articole din cauciuc; metale comune și articole din metale comune (fontă, fier, hotel, cupru, aluminiu și articole din aceasta); vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (vehicule și echipamente pentru căile ferate, automobile, tractoare, biciclete); produse ale industriei chimice și conexe (produse chimice anorganice/organice, produse farmaceutice, îngrășăminte, etc)
Principalele produse importate de România de pe piața chineză în primele 10 luni ale anului 2018 au fost (în ordine descendentă ca valoare): mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (boilere, mașini și dispozitive mecanice, aparate și materiale electrice și părți ale acestora); metale comune și articole din metale comune (fontă, fier ,hotel ,cupru, nichel, aluminiu, zinc și articole din aceasta); materiale textile și articole din aceste materiale (mătase, lână, bumbac, filamente și fibre sintetice, pâslă, fibre speciale, etc); mărfuri și produse diverse (mobilă, mobilier medico-chirurgical, jucării, jocuri, art. de divertisment, art. diverse); instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, control (instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, ceasornicărie, instrumente muzicale; părți, accesorii pentru instrumente muzicale); vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (automobile, tractoare, biciclete, navigație maritimă sau fluvială).
La 31 ianuarie 2019 erau înregistrate în România 12.615 societăți comerciale cu participare chineză la capitalul social, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de
406,2 milioane USD, reprezentând 0,66% din totalul investițiilor străine în România (locul 21 în clasamentul investitorilor străini).

Alpha Bank: de 25 de ani în România

0

Economia Greciei: revenire economică accelerată

  • Anul 2019 marchează un nou început pentru economia elenă, pe măsură ce recuperarea activității economice se accelerează, PIB-ul real crescând cu 1,9% anual pe parcursul celui de-al doilea trimestru, în ciuda unui mediu internațional mai puțin favorabil. Mesajul primit din zona de business și indicatorii care măsoară încrederea consumatorilor s-au îmbunătățit semnificativ în Grecia, pe fondul întăririi stabilități politice în urma alegerilor și a așteptărilor setate de agenda politică procreștere a noului guvern. Prioritățile cheie ale acestei agende includ o reducere semnificativă a impozitelor, o accelerare a programului de privatizare și un angajament de reducere a birocrației.
  • Condițiile economice îmbunătățite s-au reflectat în ridicarea restricțiilor de capital, în continua scădere a ratei șomajului, precum și în redresarea pieței imobiliare rezidențiale și comerciale după un deceniu de declin continuu. Consolidarea încrederii din piață este, de asemenea, reflectată în scăderea dobânzii obligațiunilor guvernamentale grecești, dobânda la obligațiunile pe 10 ani atingând nivelul minim de 1,57%, ceea ce reflectă o scădere semnificativă a riscului de țară. În plus, lichiditatea sistemului bancar se îmbunătățește pe măsură ce depozitele continuă să crească, iar băncile au rambursat integral finanțările de urgență acordate de banca centrală și sunt capabile să atragă lichiditate de pe piețele monetare internaționale, prin urmare, să-și diversifice sursele de finanțare.

Grupul Alpha Bank: Mediul îmbunătățit sprijină restabilirea rentabilității

  • Îmbunătățirea mediului macroeconomic intern oferă baza pentru restabilirea profitabilității Grupului.
  • În trimestrul al doilea al anului 2019, Alpha Bank și-a sporit profitabilitatea (profitul după taxe fiind de 86,8 milioane euro față de 12,7 milioane în primul semestru 2018) și nivelurile de capital și a continuat implementarea planului de reducere a expunerilor neperformante, lansând două tranzacții considerabile.
  • Alpha Bank a continuat să extindă creditarea către sectorul privat, acordând noi împrumuturi în Grecia de 1,5 miliarde de euro, în primul semestru al anului 2019. Sunt așteptate noi finanțări în a doua jumătate a anului 2019.
  • În ceea ce privește adecvarea capitalului, Alpha Bank are cea mai mare bază de capital dintre băncile grecești, cu un raport total de adecvare a capitalului (CET1) de 17,8% la sfârșitul lunii iunie 2019, peste cerința stabilită de autoritatea de reglementare pentru 2019, de 13,75%.
  • La sfârșitul lunii iunie 2019, creditele totale ale Grupului s-au situat la 51,3 miliarde de euro, din care 86% sau 44,1 miliarde euro în Grecia, însemnând o cotă de piață de aproximativ 24% din împrumuturile din Grecia, ceea ce plasează Alpha Bank ca al doilea cel mai mare creditor din țară.
  • Depozitele Grupului s-au ridicat la 39,3 miliarde euro, din care 33,3 miliarde euro în Grecia, ceea ce înseamnă o cotă de piață de aproximativ 22%.
  • Pe baza îmbunătățirii condițiilor economice, Alpha Bank va comunica un plan strategic ambițios în ultimul trimestru al anului.

Alpha Bank Romania: subsidiara strategică a Grupului Alpha Bank

  • 25 de ani de creștere organică au propulsat Alpha Bank România între primele 10 bănci din țară, contribuind constant la creșterea economiei românești. Banca are o foarte bună capitalizare, la sfârșitul anului 2018 rata de solvabilitate fiind de 24,3%. În aceeași perioadă valoarea activelor băncii era de 3,63 milioane euro. La sfârșitul anului 2018, Banca avea o rețea teritorială formată din 130 de unități, iar personalul acesteia se ridica la 1.976 de angajați.
  • Începând din anul 2001, Alpha Bank România a acordat împrumuturi ipotecare care depășesc 1,1 miliarde de euro. Banca continuă să răspundă cererii pieței cu oferte interesante, cele mai recente fiind împrumuturile pentru construcții și cele pentru locuințe verzi. Pe parcursul acestui an, banca și-a îmbunătățit semnificativ baza de depozite prin atragerea de economii atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă. La mijlocul anului 2019, depozitele se situau la 2,44 miliarde de euro, crescând cu mult peste ritmul pieței. Alpha Bank România și-a întărit semnificativ poziția pe segmentul plăților și e-commerce în prima jumătate a anului. Cele mai recente inițiative includ: parteneriatul cu UnionPay International (Alpha Bank este prima bancă din România ce acceptă începând din luna mai cardurile UnionPay în rețeaua proprie de terminale ATM), parteneriatul cu fintech-ul Symphopay pentru implementarea unei soluții de tip POS sharing și parteneriatul cu fintech-ul PayU ce a dus la implementarea cu succes a noii soluții instant money back / fast refund pe platforma online eMAG. Tipul de tranzacție certificat de Alpha Bank România este o premieră în Europa și folosește cele mai recente tehnologii Visa și Mastercard.
  • În ceea ce privește segmentul corporate, Alpha Bank România a excelat prin finanțări de pionierat ale unor noi zone de business, promovând inovația și abordarea sustenabilă; o echipă experimentată în relațiile cu clienții și analiști financiari specializați pe diverse domenii economice – de la energie, real estate, retail, servicii financiare – creează parteneriate de afaceri solide și oferă povești de succes remarcabile. Cele mai recente proiecte includ finanțarea dezvoltării clădirii de birouri UBC3, parte a iconicului Iulius Town din Timișoara, agribusiness, achiziții logistice, proiecte de ospitalitate etc., alături de sprijinul continuu acordat bazei de clienți existenți.
  • Alpha Bank România a lansat cu succes în mai 2019 prima emisiune de obligațiuni ipotecare, în valoare de 200 de milioane de euro, parte a unui program în valoare de 1 miliard de euro. Aceasta este prima emisiune de obligațiuni ipotecare din România, constituind un punct de reper atât pentru Alpha Bank, cât și pentru piețele de capital din România. Alpha Bank România deschide un nou capitol pe piața bancară locală cu acest nou instrument de finanțare, demonstrând încă o dată capacitățile sale de pionierat. Obligațiunile emise pe o perioadă de 5 ani, cu dobândă variabilă, sunt garantate cu credite ipotecare de foarte bună calitate și au ratingul Baa2 din partea Moody’s. Tranzacția a beneficiat de un interes puternic, atât din partea investitorilor instituționali locali, cât și internaționali, inclusiv IFC și BERD. Emisiunea a fost listată la Bursa de Valori din Luxemburg și la Bursa de Valori din București.
Sergiu Oprescu, președinte executiv Alpha Bank România și director al Rețelei Internaționale Alpha Bank Group:


„Alpha Bank România a îmbinat tradiția și inovația încă de la începutul activității sale. Am avut șansa să beneficiem de suportul unui grup financiar cu o istorie consistentă și o valoroasă expertiză în banking, iar în același timp am avut această permanentă dorință de a deschide noi drumuri, de a inova, ceea ce cred că definește ADN-ul nostru. De la înființarea Alpha Bank în România, strategia Grupului s-a bazat pe prudență, viziune pe termen lung, o atitudine de alergător de cursă lungă, acționând cu încredere și viziune. Alpha Bank România este astăzi o bancă robustă, matură, cu o poziție de top în sistemul bancar local, care a contribuit constant la creșterea economiei românești.”

Aceasta este moneda de la care a pornit povestea logo-ului băncii în anul 1972, aflată în Colecția Numismatică Alpha Bank.
Primele monede grecești au fost bătute în Aegina, în secolul al VI-lea î.Hr. Pe față, moneda are inscripționată o broască țestoasă, simbolul insulei. Pe verso, este încrustat un pătrat împărțit în mai multe forme triunghiulare și dreptunghiulare. Reversul acestor prime monede grecești a devenit în anul 1972 logo-ul Alpha Bank.

Băncile centrale cumpără sute de tone de aur. Noi ce facem?

Bloomberg semnalează faptul că, în primele șase luni ale acestui an, țările lumii au cumpărat peste 370 de tone de aur, ducând cererea pentru metalul prețios la maximul ultimilor trei ani. În acest context, prețul aurului a ajuns la maximul ultimilor șase ani.
Se remarcă în mod special creșterea continuă a rezervelor de aur ale băncilor centrale din Rusia și China, dar și cumpărările masive ale Băncii Centrale a Poloniei. Este o tendință la nivel global, care nu pare să dea semne de oprire. Conform Bloomberg, un sondaj recent în rândul băncilor centrale arată că 54% dintre respondenți se așteaptă ca această tendință să continue în următoarele 12 luni.


Dacă e să ne referim doar la China și Rusia, una dintre principalele cauze este, în mod evident, planul de a de-dolariza rezervele băncilor centrale din țările respective. Tensiunile geopolitice dintre aceste țări și SUA, precum și apetitul celei din urmă pentru utilizarea armei sancțiunilor economice încurajează unele dintre țări să găsească modalități de a fi mult mai puțin dependente de moneda americană și de sistemul de plăți bazat pe dolarul american.


Dar aceasta este doar una dintre explicații. Banca Națională a Poloniei a cumpărat 100 de tone de aur doar în al doilea trimestru al acestui an și nu poate fi suspectată de intenția de se proteja de sancțiunile americane. Mai mult, în ultimii 10 ani, deținerile de aur ale națiunilor au crescut cu 14%.


Aceste evoluții sugerează și o altă cauză. Cred că o motivație importantă, chiar dacă nerostită, este activarea tiparnițelor de bani de către principalele bănci centrale al lumii, emitente ale monedelor ce se regăsesc în rezervele băncilor centrale. Fără doar și poate, este o preocupare din ce în ce mai justificată. Prin astfel de politici de generare de monedă, cele mai importante bănci centrale au intrat într-un teritoriu necunoscut, iar consecința acestor demersuri sunt momentan doar parțial reflectate de piețele financiare prin „bulele” create pe piața obligațiunilor și chiar pe piața acțiunilor. În acest context, merită remarcată una dintre consecințe, comportamentul aberant al burselor care salută cu noi maxime politica monetară a Fed de a micșora ratele de dobândă în anticiparea… recesiunii.
Iar în lipsa unor alte instrumente, și cum dobânzile sunt deja mici, marile bănci centrale par din nou pregătite se reia relaxarea cantitativă (quantitative easing) prin cumpărarea obligațiunilor din propriul stat. Cu alte cuvinte, să tipărească și mai multă monedă. În acest condiții, chiar e de preferat să deții astfel de monede pentru conservarea avuției proprii sau mai bine te muți pe un alt activ, precum aurul, care nu are cum să fie înmulțit din pix? Cantitatea de aur existentă la nivel mondial nu poate crește decât prin ceea ce se scoate din pământ. Comparați creșterea incredibilă a bilanțurilor băncilor centrale, cu creșterea de 1,3% pe an a cantității de aur aflată la lumina zilei.


În aceste condiții, ar trebui să cumpărăm și noi aur pentru a ne proteja de tiparnița băncilor centrale? E o decizie mai complicată decât pare la prima vedere.
În primul rând, este foarte important de reținut faptul că aurul trebuie să fie parte a unui portofoliu de economii sau investițional. În niciun caz nu este recomandat ca toate economiile să fie investite în aur, fiind un activ care, de-a lungul timpului, s-a dovedit a fi volatil. Într-un protofoliu, aurul are rolul unei „polițe de asigurare” pentru evenimente extreme. Atunci când, în contextul unei crize, toate activele se prăbușesc, există câteva active de refugiu care performează bine și evoluează în sens opus. Aurul este unul dintre ele.


Este o strategie pe care o aplicăm și în cazul celor două fonduri de pensii private pe care le administrăm la BCR Pensii SAFPP și care, conform celor mai recente statistici ale ASF, sunt singurele fonduri de pensii din România cu expunere la aur. Dar expunerea nu o realizăm prin deținerea fizică a lingourilor într-un seif. Ceea ce mă duce la următorul comentariu.
Înainte de a decide adăugarea unei investiții în aur la portofoliul dumneavoastră trebuie să estimați în mod corect costul acestui demers. Cumpărarea și deținerea de aur fizic este cea mai costisitoare. În primul rând din cauza diferențelor mari dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare, chiar și dacă păstrați aurul în custodia băncii de la care cumpărați. Păstrare care presupune și ea un cost. În cazul în care nu îl păstrați în custodia băncii, prețul de răscumpărare va fi și mai penalizator.
În aceste condiții, o variantă mai interesantă ar putea fi utilizarea unor instrumente listate la burse și al căror preț urmărește îndeaproape evoluția prețului aurului și care se tranzacționează cu o diferență relativ mică între prețul de cumpărare și vânzare. Această evoluție în paralel a prețurilor instrumentului financiar și aurului este asigurată fie prin faptul că fiecare instrument are în spate o cantitate fizică de aur, fie prin faptul că are în spate tranzacții derivate care urmăresc prețul aurului.


Mie mi se par mai atractive cele care au în spate aurul fizic deținut la o bancă depozitară terță de renume deoarece, în felul acesta, riscul de contrapartidă este minimizat. Există o serie de astfel de ETF/ETC-uri care au în spate cantități fizice de aur și care, mai mult, la solicitarea deținătorului hârtiei de valoare, sunt perfect fungibile cu aurul din spate. Cu alte cuvinte, ETC-urile pot fi preschimbate în aur care să fie livrat fizic, bineînțeles după asumarea costurilor de transport și securitate aferente.
Investirea în ETF/ETC-uri care au în spate aur fizic cunoaște în mod clar un avânt în ultima perioadă, tendința prezentată și de Bloomberg în graficul de mai jos.

Rămâne în final la latitudinea fiecăruia să decidă dacă investiția în aur, un active nepurtător de randament, dar un activ de refugiu în vremuri de criză, reprezintă soluția pentru o perioadă prelungită de dobânzi real și chiar nominal negative, însoțită de o reluare a creșterii masei monetare până la niveluri de neconceput acum un deceniu.
Va fi interesant de urmărit și ce strategie va avea BNR pentru rezervele sale în acest context.

Provocări pentru politicile forestiere

0

Ştiința şi sportul s-au îmbinat în ediţia din acest an a Manifestărilor Internaționale ale Silvicultorilor, eveniment organizat la Băile Felix, în județul Bihor, de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, în parteneriat cu Confederația Consilva și Sindicatul Silvicultorilor Oradea. Au participat specialiști din România, Bosnia și Herțegovina, Polonia, Republica Moldova, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.


Reperul ştiinţific al reuniunii l-a constituit simpozionul internațional cu tema „Necesitarea adaptării politicilor forestiere la provocările actuale și viitoare în vederea restabilirii echilibrului între cele trei funcții principale ale pădurii – funcția ecologică, funcția socială și funcția economică”. A avut loc o întâlnire de lucru între conducerile Ministerului Apelor și Pădurilor, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Federației Silva şi reprezentanții delegațiilor participante.
Latura sportivă a fost ilustrată prin competiția internațională Cupa Federația Silva, cu întreceri la fotbal, șah, tenis de masă, tenis de câmp, darts, whist, table.


Şi la actuala ediţie a Manifestărilor Internaționale ale Silvicultorilor a participat ministrul apelor şi contextul evenimentului, s-a desfăşurat şedința Consiliului de Conducere al Federației Pădurilor. Adresându-se specialiştilor domeniului silvic, Ioan Deneș a evidenţiat importanța profesiei lor, apreciind-o a fi „din ce în ce mai evidentă, mai ales în acest context, în care schimbările climatice provocate de încălzirea globală ne pun în fața unor provocări nemaiîntâlnite”. În acest cadru general, a subliniat ministrul, „silvicultura, ca știință și silvicutorii, ca profesioniști, trebuie să găsească echilibrul cvasiperfect între nevoia de a exploata pădurea ca resursă, în folosul dezvoltării societății, dar, în același timp, cu grija ca aceasta să nu fie afectată, spre folosul Omului. De aceea, întâlnirile silvicultorilor care își desfășoară activitatea în aceeași regiune cu omologii lor care practică profesia în alte zone ale continentului, dar nu numai, creează oportunitatea de a împărtăși unii altora experiențele pozitive, noutățile din domeniu, previziuni, precum și moduri de acțiune în situații de criză”. Ioan Deneş a accentuat că unul dintre obiectivele prioritare ale mandatului său ministerial îl constituie, creșterea suprafețelor împădurite: „Când spun aceasta, mă refer atât la refacerea terenurilor forestiere afectate uneori chiar de nesăbuința și lăcomia oamenilor, cât și la împădurirea zonelor aride, deșertice, pe care nu mai crește nici măcar iarba. În actualul context climatic, fiecare arbore, fiecare arboret care se dezvoltă pe un teren afectat reprezintă tot atâtea victorii pe care omul le are în lupta cu deșertificarea. În acest demers, noi, ca autoritate a statului și dumneavoastră, ca profesioniști chemați să înfăptuiască acest demers, trebuie să luăm alături cetățenii, iar aceasta este posibil prin conștientizare și educație”.

Foto MAP

Un titlu mondial pentru Romsilva

0

Performanţă sportivă deosebită pentru Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva: armăsarul Neapolitano XXXI-42 de la Herghelia Beclean a Regiei este noul campion mondial la categoria Cai de 5 ani, prin victoria obţinută la Campionatul Mondial de Cai Tineri pentru Atelaje desfăşurat în Ungaria. Echipajul laureat cu titlul suprem reprezintă Clubul Hipic Romsilva şi este format din sportivul principal Roland Istvan Varga și secundul Leon Onișor.
Competiţia, organizată de Federația Ecvestră Internațională, a avut loc în localitatea Mezohegyes din Ungaria şi s-a situat la un nivel valoric foarte ridicat în domeniu. Au participat concurenţi redutabili, reprezentanți ai unor crescătorii faimoase: Herghelia de Stat Kladrub și crescătoria Tlumačov din Cehia, Herghelia de Stat Mezohegyes din Ungaria, gazdele evenimentului, crescătoria Zarodowa w Kamieńcu Zabkowickim Sp. din Polonia, Herghelia Federală Piber din Austria.


La Herghelia Beclean, din judeţul Bistriţa-Năsăud, preocuparea pentru performanţa ştiinţifică şi pentru cea sportivă este constantă. Victoria actuală reconfirmă aprecierea profesioniştilor în domeniu, că „specialiștii Romsilva de la Herghelia Beclean desfășoară un proiect amplu de perfecționare genetică și de punere în valoare a nucleului de rasă lipițană, iar victoria armăsarului Neapolitano XXXI-42 este o performanță unică pentru sportul românesc și o încununare a profesionalismului de care aceștia dau dovadă”. Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, subliniază că Herghelia Beclean este „singurul loc din lume unde este crescut în mod sistematic lipițanul colorat cu roba neagră și murgă” şi îndeamnă publicul să viziteze Herghelia Beclean, să-i cunoască realizările şi performerii.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, administrează 12 herghelii și 4 depozite de armăsari, unde sunt conservate și ameliorate genetic 13 rase de cai.
Detalii referitoare la caii de rasă din hergheliile administrate de Romsilva se găsesc pe pagina de internet www.hergheliidestat.ro.

,,Transmit felicitările mele sportivilor și colegilor mei implicați în creșterea cailor de rasă pentru această performanță deosebită, obținerea titlului de campion mondial pentru România. Este o premieră pentru țara noastră și o confirmare a anilor de muncă în care determinarea, pasiunea, răbdarea, respectul și încrederea reciprocă au fost calități esențiale pentru obținerea acestui rezultat și pentru stabilirea legăturii emoționale între cal și om”.
Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva

De ce nu investesc companiile?

0

În articolele anterioare am ridicat un semnal de alarmă serios referitor la nivelul foarte scăzut al investițiilor din sectorul privat (practic, nivelul cumulat din 2017 și 2018 reprezintă jumătate din investițiile realizate doar în 2016) și public (investițiile raportate la PIB fiind sub 2%, nivelul minim din ultimul deceniu). Un aspect important este legat și de supraconcentrarea investițiilor în sectoarele de consum cu amănuntul și ridicata, precum și industria alimentară și de băuturi, acestea concentrând aproape 45% din totalul investițiilor noi realizate pe parcursul anului 2018. Desigur, fenomenul este explicabil: consumul a contribuit aproape cu 70% la creșterea economică din ultimii doi ani. Acolo sunt banii, deci acolo se duc și investițiile. Probabil nerespectarea acestei reguli de aur în finanțe (randamentul necesar care să acopere costul investițiilor) explică ritmul foarte modest al dezvoltării investițiilor din celelalte sectoare. Dacă efortul (costul de finanțare al investițiilor) este superior efectului (randamentul acestora), cum să mai faci investiții? Haideți să vedem.


Orice companie atrage resursele financiare (pasivele contabile, respectiv datorii și capitaluri proprii) pentru a finanța investițiile în activele pe termen lung (terenuri, clădiri, utilaje, licențe, vad comercial, soft-
ware, active financiare etc.) și termen scurt (creanțe, stocuri, investiții pe termen scurt sau cheltuieli în avans). Activele respective sunt utilizate pentru generarea de venituri, care, la finalul anului, înregistrează o anumită profitabilitate. Prin raportarea profitului obținut la nivelul contabil al activelor obținem randamentul acestora (ROA, engl. Return On Assets). Practic, o companie solvabilă (cu un risc scăzut de insolvență) va obține întotdeauna un randament al activelor (efectul investițiilor) superior costului de finanțare pentru atragerea capitalului! Această logică simplă este sintetizată în schema de mai jos.


Mulți asimilează costul de finanțare cu nivelul dobânzii anuale efective pentru creditele contractate de la bănci. Foarte greșit! Practic, această gândire este valabilă doar pentru acele companii care se finanțează în exclusivitate doar de la instituții de credit și al căror grad de îndatorare este de 100%. Companiile se finanțează și prin capitaluri proprii (deși, în România, destul de puțin…), care implică un cost pentru acestea! Aici intervin, de cele mai multe ori, așteptările distorsionate ale acționarilor, deoarece acestea nu sunt ancorate în riscul de țara, de sector și specific companiei respective! Spre deosebire de nivelul dobânzii anuale efective, care este o variabilă calculabilă în baza declarațiilor financiare ale companiei, costul capitalurilor atrase de la acționari nu este direct observabil. Astfel, acționarii investesc în companie având diferite așteptări de randamente viitoare. Deseori, am observat foarte mulți acționari ale căror așteptări sunt stabilite în mod subiectiv, pe fondul unor circumstanțe personale.


Diferiți acționari vor avea așteptări diferite de la aceeași companie, în funcție de foarte mulți factori: percepția de risc (a companiei, a sectorului din care face parte compania, a țării în care activează compania respectivă, a contextului economic și geopolitic pe plan extern), contextul personal (educație, constrângeri, costuri de oportunitate, vârstă și modalitatea de acumulare a averii), obiectivele propuse (randament și toleranța la risc) sau limitări emoționale (ex.: lăcomia, supraîncrederea, frica de regret) / cognitive (ex.: iluzia de control, conservatism, comoditate în procesarea informației). Atunci, cum stabilim costul capitalului, având în vedere că, de cele mai multe ori, nu ajungem să cunoaștem atât de bine acționarii firmei subiect?
Așteptările obiective ale acționarilor ar trebui stabilite în funcție de trei prime: riscul de țară (în care este localizată compania), riscul sectorial (în care activează compania) și riscul fundamental al companiei respective. Aceste trei elemente de risc ar trebui să determine costul capitalurilor proprii, respectiv costul de oportunitate al acționarilor, și, implicit, așteptările obiective ale acestora. Pentru a înțelege conceptul, vom exemplifica cele două extreme, evident greșite, ale așteptărilor acționarilor:

  • Un acționar care își dorește un randament foarte mare atunci când investește într-o țară cu risc foarte mic (ex.: Germania), într-un sector cu risc scăzut (ex.: industria de mașini și echipamente) și o companie matură și foarte sigură (ex.: liderul de piață din acel sector);
  • Un acționar care își dorește un randament mic atunci când investește într-o țară cu risc foarte mare (ex.: Egipt), într-un sector riscant (ex.: agricultura) și o companie cu risc mare (ex.: start-up);
    În cele ce urmează o să prezint unul dintre cele mai simple modele de estimare a costului capitalurilor proprii: Modelul Build-Up. Acest model propune estimarea costului capitalurilor proprii plecând de la rata dobânzii fără risc, la care se adaugă prima de risc. Acest model este utilizat cu precădere pentru estimarea costului capitalului pentru companiile private (care nu sunt cotate la bursă). Astfel:
  • Rata dobânzii fără risc: reprezintă randamentul titlurilor de stat emise pe un orizont similar duratei de viață a proiectului de investiții pentru care dorim să calculăm costul capitalului. De exemplu, dacă o companie dorește să calculeze costul capitalului pentru a finanța un proiect de investiții pe o durată de cinci ani, pentru componenta ratei fără risc din cadrul costului capitalurilor proprii va considera randamentul titlurilor denominate în Lei emise de către statul roman, cu o durată de cinci ani (aceste informații sunt publice, și pot fi obținute gratuit de pe site-ul Băncii Naționale a României sau al Ministerului Finanțelor Publice);
  • Prima de risc, constituită progresiv din următoarele componente: riscul de piață de capital: se estimează ca diferență dintre rentabilitatea generală a pieței de capital (variația relativă a indicelui bursier reprezentativ) și rata de dobândă fără risc; Riscul de sector: se estimează ca diferență între rentabilitatea medie a sectorului respectiv (în care activează compania subiect) și rentabilitatea generală a pieței de capital;
  • Riscul de mărime a firmei: remunerează investitorul pentru riscul care poate fi cauzat de mărimea companiei. Această primă de risc se determină în funcție de ratingul companiei, și variază între 1% (companii foarte mari și cu un grad redus de risc) și 5% (companii mici sau în perioada embrionară, respectiv sub 3 ani de la înființare, și care au o situație financiară mai fragilă);

Pentru a evalua dacă această regulă se respectă în cazul firmelor active în România, am analizat datele financiare aferente acestora pentru ultimii zece ani. Deși mediul de afaceri românesc înregistrează o ușoară îmbunătățire a indicatorilor de profitabilitate în ultimii ani (randamentul activelor s-a dublat în ultimul deceniu), creșterea acestora este insuficientă, având în vedere costul capitalului (WACC), alternativele de investiții, precum și riscurile implicate în mediul de afaceri din România. Astfel, conform cifrelor ilustrate în tabelul următor, firmele active în România nu au fost capabile să genereze un randament al investițiilor în active (ROA) superior costului finanțării (WACC) în niciunul dintre ultimii zece ani!

Desigur, randamentul economic calculat la nivel sectorial este subdimensionat din cauza valorilor negative (companii care înregistrează pierdere) și pozitive (companii care înregistrează profit) în același eșantion. De asemenea, evaziunea fiscală foarte ridicată din România determină subevaluarea profiturilor declarate în mod oficial pentru reducerea costurilor fiscale, amplificând astfel această problemă observată empiric. Altfel, nu-mi explic cum acționarii acestor companii își pot păstra motivația de a continua businessul respectiv…


Aceste cifre reflectă o realitate incontestabilă: majoritatea firmelor românești atrag capitaluri mai scumpe decât randamentele obținute prin investițiile finanțe cu aceste capitaluri. Deci, in medie, efortul este mai mare decât efectul, pentru aproape fiecare an din perioada 2008–2018.
Oare care sunt soluțiile de supraviețuire la care pot apela companiile care se regăsesc în această situație? Literatura de specialitate oferă câteva direcții, pe care le voi sumariza și prezenta în articolul următor. Pe curând!

Mișcări și inovații pe piața transportului comercial internațional

0

Pe o piață dinamică, activă, dependentă în foarte mare măsură de sănătatea economică a țărilor europene, furnizorii de soluții de plată fac demersuri să inoveze și să vină în întâmpinarea clienților lor.
Printre aceștia, Eurowag este firma cu cea mai accelerată dezvoltare, având o creștere brută de 32% față de 2018 și un venit previzionat de peste 2 miliarde de euro la nivel de grup în 2019.
Prin urmare, la nivel de inovație, Eurowag a identificat câteva direcții și mișcări strategice în domeniul transportului comercial internațional.

1.Dezvoltarea serviciilor integrate de mobilitate

Serviciile integrate înseamnă interconectarea mai multor componente pentru a crea un sistem armonios care să preia informații de la un serviciu la altul, astfel încât munca operatorului să fie cât mai redusă, simplificată și cu grad de risc cât mai scăzut în ce privește posibilele greșeli.
În cadrul portofoliului de servicii al Eurowag, acest lucru înseamnă, de exemplu, aplicarea automată pentru rambursarea de TVA pe baza istoricului de alimentare al companiei sau înregistrarea în varii noi sisteme de taxe de drum pe baza documentelor deja existente în arhivă.
Toate componentele mari care operează în această industrie – carburantul, taxele de drum, rambursarea de TVA, varii obligații legislative, alături de salariile șoferilor, se ridică la peste 50% din cheltuielile unei firme de transport internațional, de aceea automatizarea și optimizarea acestora vor aduce beneficii notabile unei firme de transport internațional.

2.Parteneriatul Eurowag – Sygic

În 2019, Eurowag a anunțat parteneriatul cu Sygic, unul dintre liderii pieței de navigație bazate pe GPS pentru iPhone și Android, cu peste 200 de milioane de utilizatori înregistrați în lume. Această mișcare vine la numai 2 ani de la achiziționarea de către Eurowag a liderului de piață în domeniul managementului de flotă din Cehia și Slovacia.
Noul parteneriat presupune lansarea unei aplicații de navigare special concepute pentru transportul rutier internațional, optimizată pentru autovehiculele cu remorcă. O astfel de aplicație ar aduce beneficii majore acestor companii, care vor putea planifica rutele mai bine și evita ambuteiajele și situațiile dificile de pe drum. Totul se bazează pe hărțile offline oferite de Sygic, astfel încât șoferul să consume cât mai puține date mobile în roaming.
Această aplicație ar oferi atât șoferului, cât și persoanei care planifică rutele informații despre traseu, precum și notificări legale de care aceștia trebuie să țină cont.

3.Parteneriatul dintre furnizor și transportator

Eurowag s-a îndepărtat de simplul statut de furnizor de carduri de carburant, oferind consultanță clienților săi legat de opțiunile de rută, cadru legal, restricții și alte elemente.
Prin parteneriatele pe care le are, compania adună și interpretează variile informații din piață, oferindu-le clienților săi în timp util, alături de soluții.
Una dintre cele mai recente astfel de situații sunt restricțiile de pe drumurile europene.
În câteva țări, autoritățile nemulțumite de faptul că șoferii de camioane părăsesc autostrăzile pentru a alimenta mai ieftin în orașele de pe lângă autostrăzi au introdus amenzi și restricții pentru acest gen de practici. Recent, Austria a introdus restricții pe valea Inntal în dreptul orașului Innsbruck și la ieșirea Wattens/Fritzens pe o perioadă determinată, care s-ar putea extinde pe termen lung. Pentru a contracara impactul acestei restricții, Eurowag a pus la dispoziție șoferilor afectați alternative avantajoase, pentru ca aceștia să poată menține profitabilitatea pe rutele respective.


O altă noutate este reprezentată de o reglementare adoptată de câteva țări, cum ar fi Franța, Italia, Germania și Austria, care obligă transportatorii să ofere un salariu minim determinat șoferilor care tranzitează aceste țări cu vehicule de transport.
Aceste legi naționale prevăd completarea și înregistrarea obligatorie a unui certificat înainte de intrarea în țară a conducătorului auto și respectarea salariului minim prevăzut în acea țară. Certificatele au o valabilitate de 6 luni și trebuie obținute pentru fiecare șofer în parte.
De asemenea, începând cu 4 iunie 2019, Franța a crescut sancțiunile pentru încălcarea normelor privind detașarea șoferilor în această țară și a scurtat termenul necesar de răspuns pentru companiile cărora le sunt solicitate documente doveditoare. Astfel, agenții de control pot solicita societății străine să prezinte actele doveditoare în termen de 3 zile de la data notificării și, în cazuri grave, chiar de pe o zi pe alta. După acest termen, agentul de control poate suspenda temporar prestarea de servicii a companiei în cauză până la 2 luni.


Aceste legi, denumite Legea Macron în Franța (Decretul nr. 2016-418 din 07.04.2016), Legea MILOG
(Mindestlohngesetz – MiLoG) în Germania, Legea LSDB (LSDB-G-Lohn-und Sozialdumping-Bekämpfungsgesetz) în Austria, respectiv Legea DISTACCO (Decret 136/2016) în Italia, pot fi respectate cu ușurință cu ajutorul unei companii specializate, care cunoaște și monitorizează cadrul legislativ din aceste țări.
Și schimbarea furnizorului de taxe de drum din Cehia este un subiect de interes în această perioadă, dat fiind faptul că transportatorii trebuie să se înregistreze din nou în noul sistem cu fiecare vehicul de peste 3,5 tone care tranzitează Republica Cehă, fiind necesară de asemenea înlocuirea unității de bord cu una nouă. Pentru a veni în întâmpinarea clienților săi, Eurowag va prelua responsabilitățile administrative de înregistrare și va susține transportatorii, prefinanțând garanția care trebuie achitată pentru noile unități de bord.

4.Consultanță specializată

Eurowag oferă inclusiv servicii specializate de consultanță, precum cele pentru rambursarea de TVA și accize.
Ratele de rambursare TVA și acciză diferă de la țară la țară, precum și condițiile de rambursare. Și există situații în care transportatorul nu realizează potențialul de rambursare din anumite țări, pentru care există puține cereri tocmai din cauza lipsei de claritate. Astfel, în timp ce unele țări precum Ungaria, Belgia și Franța primesc cele mai multe cereri de rambursare TVA și accize din partea transportatorilor români, țări precum Slovenia, care permit rambursarea accizei, rămân cu un potențial neexploatat, unde Eurowag își încurajează și consiliază clienții să intervină.
Eurowag, prin echipa dedicată, consiliază transportatorii, maximizând rata de succes a aplicației și suma restituită prin depistarea și corectarea facturilor greșite, asigurarea comunicării cu instituțiile solicitante și stricta urmare a procedurii.

QUO Vadis turismul românesc

0

Potrivit experților, turismul mondial va crește anul acesta cu 4% față de cifra de afaceri realizată anul trecut. Europa a încasat în 2018 circa 540 miliarde de dolari: pe primele locuri în turismul european s-au situat Spania (74 mld. USD), Franța (67 mld. USD) și Marea Britanie (52 mld. USD). La coada clasamentului european se află Bulgaria – cu 5 mld. dolari – și ultima, din păcate, România, cu doar 3 miliarde de dolari încasări din turism. Dacă aruncăm o privire asupra structurii turiștilor din România, aflăm că majoritatea celor care „caută” țara noastră este dată de turiștii autohtoni: 76% turiști români, doar 24% străini. România a fost vizitată de aproximativ 2,7 milioane de străini, dintre care circa 1,2 milioane au sosit în scop turistic, restul venind în România pentru afaceri. Acesta este nivelul României de azi, iar comparația cu Bulgaria este dureroasă: bulgarii au avut cca 8,5 milioane de turiști în 2018, în mare majoritate străini.
Principala problemă a României, cred eu, este absența „culturii incomingului” (incoming = turiști care vin în România, aduc valută, astfel incomingul fiind asimilat exportului de servicii – n.red). Aproape nimeni nu înțelege ce enorm avantaj îl reprezintă turiștii străini pentru economia unei țări! Aceștia aduc bani „proaspeți” în țară, plătesc pentru cazare, masă, cumpărături de toate felurile, alimente, haine, suveniruri, chiar și combustibil. România nu a fost niciodată o țară turistică, iar cei care au condus turismul românesc dupa 1990 nu au avut o viziune despre ceea ce înseamnă aducerea de turiști străini. Din nefericire, nici măcar proprietarii de hoteluri din România nu înțeleg acest lucru. Există o meteahnă: dacă turiștii români le umplu buzunarele, la tarife mari, de ce să își mai bată capul cu oferte pentru străini?


Principalul efort al Federației Patronale din Turism a fost acela de a face lobby nu pentru incoming, ci pentru vouchere de vacanță – adică bani plătiți de la bugetul de stat, către românii bugetari, care se pot cheltui doar în țară. Simplu, ușor, de ce să ne mai batem capul pentru turism? Nu trebuie promovare, românul este obligat să își consume voucherul într-un an. În astfel de condiții, cu cererea asigurată (chiar impusă, prin vouchere), nu mai e nicio mirare că hotelierii români au crescut tarifele.
În 2019 se estimează că se vor aloca 300 milioane de  euro de la bugetul de stat pentru aceste vouchere. Din nou, trai, neneacă, pe banii publici! O soluție simplă, pe perioadă scurtă, nicidecum muncă grea, pe termen lung, de atragere de turiști străini. Ca să nu mai vorbim de faptul că Victor Ponta a scăzut TVA la hoteluri de la 19% la 9%, iar Mircea Dobre la 5%: astăzi, hotelurile din România plătesc TVA la cazare și masă de numai 5%! Credeți că s-a văzut această scădere în tarife? Nicidecum! Statul și-a făcut datoria, dar, evident, în capitalism, fiecare caută varianta cea mai ușoară de a face profit. Formula „TVA redus – vouchere de vacanță” este astfel câștigătoare! Pentru unii, nu și pentru economie. Ce ne facem însă când va veni dreapta la putere, după risipa PSD? Va tăia, evident, voucherele, iar hotelierul român se va vedea cu o problemă nouă în brațe! Deja turiștii români umplu avioanele spre Turcia, Grecia, Spania. De ce ar cheltui banii în țară?
Din punctul meu de vedere, România (ne)turistică are următoarele patru probleme:

1.Absența hotelurilor, lipsa investițiilor

Chiar să vrem să creștem turismul din România, nu prea mai avem unde. De ani de zile discutăm despre facilități pentru construcția de hoteluri, noi discutăm, nimeni nu pricepe! Se construiesc hoteluri noi în orașe, unde turiștii sunt relativ siguri, dar la mare, munte, în sectorul balneo, mai deloc. Pentru circuitele cu străini avem nevoie de hoteluri bune, decente, de 3 și mai ales de 4 stele. Investitorul român, ca orice investitor, se uită de unde poate să obțină un profit mai rapid și mai ales mai facil de realizat. Este mult mai greu să construiești un hotel, să îl exploatezi 15-20 ani până recuperezi investiția. Dar este mai ușor să construiești și să vinzi! Spre exemplu, în Mamaia Nord-Năvodari, vor fi finalizate câteva mii de apartamente anul viitor (probabil peste 5.000). Dintre acestea, 20% au destinație de uz personal, iar 80% merg către vânzare și închiriere. La rândul lor, investitorii străini vin doar dacă li se acordă facilități și dacă ei consideră că România atrage turiști. Ei văd turismul în general ca turism de incoming, adică pentru străini, nicidecum pentru autohtoni. Adică, dacă ar construi un hotel de 250 camere, s-ar aștepta să îl umple peste 50% cu străini… care nu prea vin. Investitorii străini vin numai în marile orașe, unde au traficul (clientela) asigurată. Nu există facilități de niciun fel. Avem nevoie de hoteluri în Brașov și mai ales în Sibiu, pentru circuite, în Bucovina. Avem multe pensiuni, e bine că ele există, dar nu prea intră în sfera turismului organizat. În general, își vând singure marfa. Agențiile evită pensiunile, pentru că nu respectă în general regulile, tarifele, atrag turiștii direct etc.

2.Turism de agrement

În Constanța nu găsești mai nimic, nu sunt organizate tururi zilnice cu vaporașele pe mare, nu prea există bărci de închiriat. Nu li se permite hotelurilor să facă pontoane… numai Apele Române Dobrogea știu de ce. La munte, perioada când putem conta pe zăpadă este scurtă, avem din ce în ce mai des iarnă cu temperaturi pozitive. Ce să faci în Predeal în decembrie, dacă sunt plus 10 grade? A început construcția unui aqua park, dar din păcate nu s-a terminat. Ce să mai spun dacă mergi la Călimănești-Căciulata? Nu poți să faci altceva decât să te plimbi, să te plimbi și iar să te plimbi.

3.Promovarea României

Ce să mai comentăm… Fiecare ministru are viziunea lui, nu există o continuitate… ba o frunză, ba o iarbă. Sumele alocate sunt mici, legislația de achiziții este „imposibilă” și nimeni nu vrea să o schimbe, de frica DNA. În ultimii ani, s-au reportat sume la bugetul de stat pentru că nu au putut să le consume din cauza legislației stupide.

4,Agenția de turism

Nimeni, dar absolut nimeni, nu înțelege rolul agențiilor de turism în aducerea turiștilor străini în România! S-a redus TVA la hoteluri și restaurante la 5%, dar la agenții a rămas 19%! Interesează pe cineva? Pe nimeni! Am făcut memorii la prim-miniștri, la miniștri de finanțe, nimănui nu îi pasă! Rezultatul? Circa 50 de agenții aduc străini în România,
2.500 „cară” români în străinătate! Și probabil așa va fi și în continuare. Acum se vorbește de „prima de incoming”, de
50 euro/turist, dacă acesta va sta minimum 5 nopți în România! O măsură extraordinară, dar încă extrem de puțin.
Acestea cred eu că sunt cele patru puncte slabe ale României „turistice” de astăzi. Asupra lor trebuie să ne îndreptăm atenția, dacă înțelegem care este rolul „incomingului”. Dacă nu, ne dăm vouchere între noi să ne foim singuri prin stațiuni.

Memorandum of Understanding Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”-Universitatea din Shanghai

0

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a conferit înaltul titlu de doctor honoris causa profesorului doctor Xiaotian Zhang, vicepreşedinte al Universităţii din Shanghai. De asemenea, profesor doctor Corina Adriana Dumitrescu, preşedintele Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi profesor doctor Xiaotian Zhang au semnat un memorandum de înţelegere (Memorandum of Understanding) între cele două universităţi. În acest cadru, profesorul Xiaotian Zhang ne-a acordat un interviu.

Domnule profesor, care este semnificaţia memorandumului încheiat între Universitatea din Shanghai şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” în ansamblul relaţiilor academice româno-chineze?

– Internaţionalizarea este una dintre componentele cheie ale strategiei Universităţii din Shanghai. Universitatea noastră s-a dezvoltat în ultimele decenii şi în prezent este situată în Top 100 mondial în primul rând pentru că avem programe internaţionale de nivel înalt. Programele nu sunt destinate numai studenţilor chinezi, ci sunt deschise şi pentru studenţi internaţionali. De aceea am semnat acest memorandum de înţelegere. De asemenea, a fost semnat un contract între Şcoala de Studii Economice şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”.

– Ce perspective deschide memorandumul pe linia colaborării dintre cele două universităţi?

– Vom avea un program de studii cu diplomă dublă (Double Degree). Studenţii vor urma un an în România, la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi un an în China, la Universitatea din Shanghai. Candidaţii care vor aplica pentru acest program vor trebui să treacă examenul de admitere la Universitatea din Shanghai, conform regulilor acesteia.

– Cum apreciaţi dumneavoastră, domnule profesor, rolul universităţii în societatea actuală şi în perspectivă?

– Universităţile au avut întotdeauna o poziţie centrală în cercul format de educaţie, inovare şi cunoaştere. Universităţi cum sunt Bologna, Oxford, Cambridge s-au dezvoltat din vremuri îndepărtate ca adevărate centre de educaţie şi cultură. De-a lungul timpului, mari universităţi s-au dovedit esenţiale în domenii importante pentru dezvoltarea societăţii. Aşa sunt, de exemplu, Stanford din California, în special cu studiile în electronică din Silicon Valley, sunt studiile şi cercetările economice de pe Wall Street din New York. Astfel de universităţi duc mai departe lumea.

– Care sunt limitele în disponibilităţile de impunere a vocii academice în problematica lumii?

– Una dintre limite provine din faptul că, din păcate, universităţile sunt de multe ori izolate, nu colaborează cu entităţi din societate. Universităţile ar trebui să aibă parteneriate cu societatea, precum şi între ele, să facă schimburi de studenţi, de profesori. Universităţile trebuie să-şi folosească tot potenţialul de educaţie şi de ştiinţă pe care-l pot oferi. De asemenea, universităţile este necesar să fie în conexiue cu guvernele, cu mediul economic, cu bursa.

– Ce împiedică să se întâmple aşa?

– Limitările din punct de vedere politic, limitările economice. Fără colaborare economică, şi colaborările în educaţie sunt puţine. Limitări apar şi din cauză că fiecare universitate are autonomia ei. Relaţiile sunt influenţate de asemenea de starea economică a fiecărei universităţi, de condiţiile de admitere, de politica managementului din instituţie. Într-un cuvânt, sunt foarte mulţi factori care determină colaborarea între universităţi şi societate, economie.

În acceaşi ordine de idei, profesor doctor Marja-Liisa Tenhunen, fost preşedinte al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Kokkola, Finlanda şi colaborator permanent al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, accentuează:

Întreprinderile mici şi mijlocii nu au aproape deloc colaborări cu universităţile şi acest lucru ridică mari probleme în dezvoltare. Întreprinderile mici şi mijlocii nu prea sunt interesate să conlucreze cu universităţi din punctul de vedere al educaţiei şi al valorificării cunoştinţelor care se transmit într-o universitate, ci fac apel la alte companii în rezolvarea unor diverse probleme.        

La Constanța s-a înființat ASPES – Filiala Dobrogea

0

Interviu cu conf. univ. dr. ec. Ion-Dănuț Jugănaru,
preşedintele ASPES Dobrogea

Dle președinte Ion-Dănuț Jugănaru, vă rugăm să ne faceți o prezentare a nou înființatei ASPES Dobrogea.
Prima filială a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) s-a înființat, în regiunea istorică Dobrogea, la Constanța, în prima jumătate a anului 2019. Având un număr de 19 membri fondatori, cu profesii și preocupări diverse (economiști, ingineri, juriști, socio-pedagogi, cadre didactice de la trei universități constănțene, antreprenori etc.), filiala Dobrogea a ASPES își propune să acționeze, potrivit statutului său, „în scopul promovării interesului general al dezvoltării tehnico-economice, sociale, geopolitice, ecologice, durabile, a României, în particular în regiunea Dobrogea”. Evident, filiala Dobrogea a ASPES va colabora, în desfășurarea activităților sale, în primul rând cu ASPES, organizația-mamă, cu sediul în București. În data de 27 ianuarie 2019, la Casa de Cultură din Constanța, în cadrul zilei a doua a unei întâlniri publice anuale deschise, organizate de comunitatea locală constănțeană, eveniment care a atras numeroși participanți din medii profesionale, administrative, universitare și asociative, dedicat, în anul 2019, declanșării unui „Proiect de țară” (promovat ca idee la ediția din 2018), a participat și dnul dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES. Atunci s-a luat decizia înființării ASPES Filiala Dobrogea. A fost o inițiativă aprobată de conducerea ASPES.


Care sunt principalele obiective pe care și le propune ASPES Dobrogea până la sfârșitul acestui an, dar și pentru anul 2020?

În contextul scopului și obiectivelor statutare ale ASPES Dobrogea, ne propunem o serie de obiective realizabile, pe termen scurt și mediu. Pentru realizarea acestor obiective, ASPES Dobrogea va corela capabilitățile sale interne cu nevoile pieței. Astfel, avem două abordări convergente:

  • una bazată pe cerințele „pieței”. Suntem în perioada de identificare a segmentelor de „clienți” (publici și privați) cu care putem lucra. Evident, începând cu sectorul public, care este un client important, în orice țară. Exemplu de segment: primăriile și consiliile județene. Dar ne vom adresa, totodată, și companiilor, private sau publice. Lucrăm la identificarea nevoilor acelor segmente şi la elaborarea de propuneri de valoare atractive; acestea includ produsele și serviciile pe care le putem oferi, precum și caracteristicile acestora. Exemplu: nevoia unităților administrativ-teritoriale (UAT) de studii de fezabilitate pentru anumite proiecte sau de strategii de dezvoltare economico-socială, eventual de strategii sectoriale. Serviciile oferite de noi ar fi deci realizarea de astfel studii de fezabilitate sau strategii, la calitatea și cerințele UAT-urilor.
  • alta bazată pe capabilitățile membrilor ASPES Dobrogea-competențe (în special) și resurse. Mulți dintre membrii asociației noastre au, deja, pregătirea și experiența necesară în elaborarea de studii și analize economico-sociale, în cadrul instituțiilor sau organizațiilor în cadrul cărora își desfășoară activitatea (de ex. Camera de Comerț, cele trei universități etc.). Încercăm să colaborăm în cadrul asociației, pentru a face, împreună, mai bine, ceea ce am făcut, până acum, fiecare dintre noi și să realizam lucrări mai diversificate, mai complexe, de mai mare amploare.

Deocamdată, încercăm să identificăm capabilitățile interne necesare pentru livrarea produselor și serviciilor. Aceste capabilități includ competențele (construim o matrice a competențelor, bazată pe CV-urile membrilor, pe competențele și experiența profesională a acestora). Vom recurge și la colaboratori externi. Concret, am identificat că putem realiza lucrări precum:

  • strategii de dezvoltare (locale și regionale): Realizarea auditului inițial; Analiza SWOT; Analiza PESTLE, PORTER; Identificarea direcțiilor prioritare; Identificarea surselor de finanțare; propuneri de dezvoltare prin accesarea de fonduri; Consultanță pentru accesarea de fonduri și implementarea proiectelor.
  • diagnoze și profiluri economice. Aceste servicii răspund următoarelor nevoi organizaționale: Analiza dezvoltării și a ciclului de viață al organizației și competitivitatea serviciilor și produselor; Studiu economic privind poziția companiei pe piața locală, regională și națională; Analiza și furnizarea de soluții de creștere și dezvoltare economică durabilă; Analiza PEST, PORTER etc.; Analiza și personalizarea culturii organizaționale la specificul companiei; Prognoze şi strategii pentru dezvoltare.
  • studii și cercetări sociologice: Identificarea și analiza gradului de accesibilitate a unui produs/serviciu pe piața românească; Studii privind percepția populației privind calitatea serviciilor și produselor achiziționate; Studii privind necesitatea și oportunitatea lansării unor servicii/produse noi; Analiza dinamicii comportamentului populației în funcție de calitatea serviciilor și produselor de pe piața românească; Cercetări de marketing privind comportamentul consumatorilor; Cercetări de marketing privind investigarea pieței bunurilor de consum și a serviciilor; Cercetări de marketing privind comportamentul organizațiilor; Cercetări de marketing privind evoluția structurală a pieței la nivel local, regional și național.

Lucrăm și la identificarea parteneriatelor cheie. Vom realiza parteneriate cu acele organizații cu care ASPES Dobrogea poate colabora, ca partener, în întocmirea de studii de fezabilitate, pentru ca noi să putem să dovedim ulterior îndeplinirea criteriilor minime (experiența organizațională). Suntem conștienți că începutul va fi dificil, pentru a câștiga licitații organizate de UAT-uri, în realizarea de studii, strategii sau alte lucrări, deoarece, așa cum este legislația în vigoare în țara noastră, se cere experiență anterioară, în domeniu, a persoanelor juridice participante la astfel de licitații, iar noi, ca asociație nou înființată, neavând experiență anterioară, nu vom putea fi acceptați de către unii beneficiari. O soluție, pentru depășirea acestui impediment, ar fi preluarea, ca subcontractor, de către ASPES Dobrogea, a unor lucrări licitate de alte organizații. Ne gândim, în primul rând, la Camera de Comerț din Constanța, la universități, care au deja experiențe bune în acest domeniu.

ASPES – Filiala Dobrogea își propune să organizeze, la Constanța, o conferință-dezbatere publică având ca temă investițiile în profil teritorial, la sfârșitul lunii octombrie a.c. (vom stabili, în zilele următoare, data exactă a evenimentului). În scopul pregătirii acestui eveniment, în data de 13 august a.c., a avut loc o întâlnire a unui grup de inițiativă, format din membri ai ASPES – Filiala Dobrogea, dar și din câțiva invitați, cu un accent deosebit al dezbaterilor pe ideile inovare și aplicabilitatea lor în economie. Acest subiect va fi dezbătut mai pe larg la conferința din această toamnă.
Oferirea de servicii, efectiv, se va putea realiza, începând cu 2020. Ne gândim că, până la sfârșitul anului 2019, să inițiem câteva grupuri de lucru, care să creioneze 2-3 seturi de modele de business pentru câteva servicii și categorii de clienți, urmând ca în anul viitor să începem să oferim efectiv serviciile respective. Am folosit cuvintele „servicii” și „clienți”, deși nu excludem acele servicii cu beneficii intangibile, adresate comunității; depinde de ceea ce își vor dori membrii asociației.


Dacă, în urma evaluării feedbackului din partea comunității, oferirea de servicii către terți nu va prezenta interes, atunci putem explora și funcționarea asociației noastre ca un think tank, care să propună teme de discuție comunității, să elaboreze studii (sociologice și de piață), pe care mai apoi să le ofere (contra cost sau nu) membrilor și nonmembrilor asociației. Studiile pot servi ca analiză de nevoi pentru inițierea unor programe finanțate la nivel local, sau al unor proiecte finanțabile în cadrul programelor naționale și europene existente.
Unul dintre fondatorii asociației susține, creșterea capacității și a rolului profesiilor în definirea legislativ-procedurală și eficientizarea unor domenii de funcționare ale societății, propunând înființarea unei camere a profesiilor în țara noastră.


Mai mulți membri ai asociației noastre și-au exprimat dorința de a realiza o strategie de dezvoltare economico-socială a județului Constanța, dar și a municipiului, pornind de la o radiografie a situației actuale. Și cu identificarea de soluții privind re-industrializarea economiei județului, pe alte baze decât cele din perioada de dinainte de anul 1989, cu o mai mare orientare către export a produselor și serviciilor oferite și cu soluții pentru depășirea situației actuale, de deficit acut al forței de muncă disponibile pentru a fi angajată, cu calificările cerute în prezent.

Ce sugestii aveți pentru activitatea ASPES la nivel național?
Noi considerăm că, după exemplul înființării filialei Dobrogea, ar trebui încurajată și sprijinită înființarea și a altor filiale ale ASPES, în toate regiunile țării. Iar filialele să conlucreze strâns cu ASPES Național, dar și între ele. Ar fi de dorit ca fiecare dintre filiale să contribuie la realizarea de strategii de dezvoltare economico-socială pe județe și regiuni ale țării, iar ASPES Național să încerce realizarea unei convergente a acestor strategii, la nivelul întregii țări.
În urma dezbaterilor, a schimbului de idei cu filialele, ASPES ar putea să propună guvernului, partidelor politice, obiective și direcții de dezvoltare economică prioritare, realiste, chiar dacă acestea sunt, uneori, altele decât cele avute în vedere de clasa politică.
În acest context, ASPES Dobrogea poate funcționa ca un punct de legătură între ASPES-mamă și comunitățile din Dobrogea (culturale, de business etc.).
Considerăm că activitățile la nivel național ale ASPES relevante pentru noi sunt acelea pentru care este îndeplinită condiția de convergentă strategică între cele două organizații (ASPES și ASPES Dobrogea). Iată câteva sugestii ce ar putea fi avute în vedere:

  • funcționarea ASPES ca un think tank de inițiere și promovare a soluțiilor pentru acele nevoi, prin propuneri de politici, strategii, obiective, ținte, mecanisme, colaborări și alte inițiative la nivel local, regional și național. Considerăm că este necesar ca ASPES să realizeze cercetări economico-sociale regionale, care să poată fi utilizate pentru benchmarking la nivel național.
  • de asemenea, ne-am dori participarea membrilor ASPES Dobrogea la întâlnirile și evenimentele ASPES-mamă, ca invitați, precum și participarea ASPES-mamă la activitățile noastre (ASPES Dobrogea).

Barometru Academia Industrială & Frames: Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma țărilor din regiunE

0

Într-o economie globală, în care noile tehnologii fac tot mai mult diferența, este absolut necesar ca România să treacă la noile modele economice, la roboți, digitalizare și automatizare. Fără investiții semnificative în tehnologie, vom rata a patra revoluție industrială, Industry 4.0, iar economia românească va pierde semnificativ la capitolul competitivitate, arată rezultatele unui sondaj în rândul investitorilor, realizat de Frames la comanda Academia Industrială.
Oamenii de afaceri și managerii chestionați de compania de consultanță Frames în cadrul Barometrului Factory 4.0. Cum influențează noile tehnologii economia românească realizat la începutul lunii septembrie, sunt conștienți de impactul tot mai mare pe care inovația și tehnologia îl au în economie.
92% dintre ei consideră că noile tehnologii (roboți, IoT, 5G, RPA etc.) vor influența semnificativ economia românească.


Robotizarea se află în prim-plan, menționată de 80% dintre respondenți, urmată de RPA (folosirea software-ului și inteligenței artificiale pentru automatizarea proceselor) și IOT (Internet of Things – gadgeturile conectate la internet) (52%) și tehnologia 5G, menționată de 36% dintre respondenți.
,,Implementarea robotizării, automatizarea proceselor, optimizarea fluxurilor de producție cu ajutorul software-urilor dedicate și al AI sunt elemente care vor face tot mai mult diferența la capitolul competitivitate. Un bun exemplu îl constituie industria auto, acolo unde marii jucători, focusați încă pe motoarele cu combustie internă, pe procesele clasice de producție, încep să piardă din relevanță în fața companiilor care lansează, cu succes, automobile electrice construite aproape integral de roboți. Economia românească, investitorii trebuie să se focuseze pe noile tehnologii, pentru a nu rata cursa globală pentru competitivitate’’, a declarat Marius Hărătău, manager la Academia Industrială.
Întrebați care sunt domeniile din economie în care noua revoluție industrială își va găsi locul, 80% au indicat agricultura și IT, sectoare urmate de industria prelucrătoare, servicii și comerț.


,,Dincolo de boomul din sectorul IT, agricultura este considerată ca având cel mai mare potențial de dezvoltare economică în România. Adoptarea inovației în acest sector este de natură să optimizeze fluxurile de producție și să scoată agricultura din zona meteosensibilă. De la semințe adaptate schimbărilor climatice la instalații de irigații inteligente, tractoare și semănători autonome și culturi monitorizate cu drone, multe dintre tehnologii au început, deja, să fie implementate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei Frames.
Potrivit respondenților, implementarea noilor tehnologii reprezintă și o soluție pentru acoperirea necesarului forței de muncă.
,,Peste 90 la sută dintre respondenți consideră că, în actualele condiții de criză de pe piața forței de muncă, automatizarea și robotizarea reprezintă o soluție optimă, menită să susțină dezvoltarea businessului”, arată datele barometrului Factory 4.0.

OAMENII, ÎN PRIM-PLAN

Automatizarea, robotizarea, software-ul, inteligența artificială nu își vor găsi un loc optim în economie până ce angajații români nu vor fi pregătiți pentru implementarea acestor soluții.
62,5% dintre respondenți au afirmat că, în prezent, angajații din România nu dispun de competențele digitale necesare proceselor de producție de tip Industry 4.0, bazate pe operarea platformelor software, decizii bazate pe analiza datelor, interacțiunea cu sistemele virtuale etc.
Potrivit rezultatelor barometrului, cea mai mare nevoie de instruire este în domeniul planificării producției, menționată de 87,5% dintre intervievați, în sectorul eficienței energetice (85%), cel al mentenanței (75,2%), sectoare urmate de logistica producției (62,5%), financiar (57,6%), resurse umane (52%), calitate (37,5%), și achiziție și negocieri (25,2%).
87% dintre investitori afirmă că serviciile de consultanță în digitalizare pot reprezenta un sprijin pentru echipele manageriale în drumul companiei către fabrica digitală.
,,Fără angajați pregătiți, instruiți să ofere suportul necesar implementării noilor tehnologii, firmelor le va fi dificil să treacă la noul nivel de dezvoltare. Într-o economie în care forța de muncă bine calificată este tot mai rară, fidelizarea angajaților prin programele de perfecționare continuă trebuie să fie în prim-plan”, arată concluziile barometrului.

ROMÂNII NU SE TEM DE ROBOȚI

Sondajul Factory 4.0 mai arată un lucru interesant. 63,6% dintre respondenți au declarat că nu se tem pentru locul de muncă chiar dacă, urmare a implementarii soluțiilor Industry 4.0, multe dintre businessuri vor înlocui forța de muncă clasică cu cea automatizată, realizată de roboți și programe de operare.
36,3% dintre respondenți se află în cealaltă tabără, a celor care cred că noile tehnologii vor duce la dispariția locurilor de muncă.
,,Răspunsurile arată un progres semnificativ în ceea ce privește percepția românilor legată de robotizare. Dacă, în trecut, teama de tehnologie era preponderentă, accesul la informație, noua realitate economică i-a făcut pe mulți să vadă schimbarea, să înțeleagă că dispariția unor locuri de muncă, urmare a implementării tehnologiei, determină înființarea altor joburi, chiar mai bine plătite”, a declarat Marius Hărătău, manager la Academia Industrială.

ROMÂNIA ARE O ȘANSĂ NESPERATĂ

Noua revoluție industrială surprinde economia românească într-un moment de răscruce. Chiar dacă, în statistici, se află pe un trend de creștere, dezechilibrele macroeconomice tind să se accentueze.
,,Importăm prea mult, producem prea puțin, vindem încă prea multe resurse cu un nivel de prelucrare redus, deficitele se acumulează. De la agricultură la industria auto, de la siderurgie la construcții, economia românească întârzie, cu mici excepții, să adopte soluțiile de ultimă generație. Este o problemă de capital, în primul rând, finanțarea businessului românesc fiind grevată de ratingurile scăzute, generate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate. Cu un cadru fiscal optimizat și bine ancorat, cu un aparat administrativ care să susțină investițiile strategice, de viitor, și cu o politică de promovare eficientă, România are șanse semnificative să ardă etapele. Plecăm de la zero în multe domenii, costurile de implementare sunt mai reduse. România are, astfel, o șansă nesperată, să treacă la o economie inovativă, adaptată noilor realități. Un lucru este sigur. Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma țărilor din regiune”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Concluziile Barometrului au fost analizate și dezbătute în cadrul evenimentului ,,Industry 4.0. Oameni, procese și tehnologii’’, organizat de Academia Industrială, carea avut loc pe 30 septembrie la hotelul Marriott din Capitală.


Barometrul ,,Factory 4.0. Cum influențează noile tehnologii economia românească” a fost realizat de Frames în perioada 2-15 septembrie 2019, prin chestionare online și telefonic, pe un eșantion de 180 de respondenți, oameni de afaceri, manageri și angajați cu funcții de răspundere din companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerț, servicii și industria prelucrătoare la construcții, IT și turism.

Venitul de bază universal – Visul gol al paradisului

0

Acest articol face parte din forumul Venitul de bază universal: Promisiune vs practică.
Unul dintre argumentele esențiale aduse de promotorii venitului de bază universal (UBI) este acela că va asigura demnitatea și autodeterminarea. Va putea fi alocat mai mult timp implicării sociale dacă va fi nevoie de mai puțin timp pentru asigurarea propriilor mijloace de trai.[1] Pe scurt, un venit de bază universal ne-ar face nu doar mai bogați, ci și mai fericiți.

Promisiuni false de fericire

Pentru a ne putea imagina, mai întâi ar trebui să nu ne mai întrebăm cum s-ar putea finanța acest lucru. De asemenea, ar trebui să presupunem că nu vor exista reacții de adaptare – reacția prețurilor, evaziune fiscală sau imigrație în masă – care ar putea spulbera acest vis.
Ar fi ușor dacă ne-am imagina că venitul de bază universal este precum câștigul la loterie, care este chiar analogia făcută de unii dintre promotori.[2] Totuși, a trage concluzia că un venit de bază universal ar avea aceleași efecte pentru toată lumea reprezintă același tip de eroare din cauza căreia oamenii cad pradă fraudelor de tip piramidal. Perspectiva de câștig pare să blocheze gândirea analitică dacă am încerca să ne imaginăm cum ar putea funcționa o loterie în care toată lumea are o probabilitate de câștig de 100%.[3] Dacă iluzia de scalabilitate arbitrară a câștigurilor individuale împiedică o parte semnificativă a populației, din toate categoriile, să recunoască faptul că aceasta este o înșelătorie cauzată de deficitul de finanțare, nu ar trebui să surprindă faptul că oamenii sunt la fel de receptivi la promisiunile de câștig ale venitului de bază universal. Cel puțin, nu există motiv de a presupune că există intenții frauduloase. Astfel se explică simpatia larg răspândită pentru conceptul venitului de bază universal. De exemplu, la un referendum din iunie 2016, o cincime din electoratul elvețian a votat în favoarea introducerii unui venit de bază universal, deși probabil doar o mică parte a acestor susținători ar fi putut să ofere un răspuns coerent la problema finanțării.


De asemenea, este discutabil dacă un câștig la loterie i-ar face pe oameni atât de fericiți pe cât se așteaptă. Numeroase studii arată că bucuria câștigului este de scurtă durată.[4] Pe termen lung, bucuria de a trăi a celor ce câștigă la loterie este ușor mai mare decât înainte de câștig, dar mult mai mică decât își imaginau înainte de a câștiga.[5] Ceea ce este cunoscut sub denumirea de „bucuria anticipării” este, de asemenea, menționat ca prejudecată de impact în psihologia socială și constituie una dintre numeroasele distorsiuni cognitive ale percepției umane.[6] Același lucru este valabil și pentru venitul de bază universal.


Promisiuni false de venituri

Fără îndoială, cea mai importantă întrebare este cum se va finanța venitul de bază universal. Răspunsul depinde în mare măsură de modul în care acesta va fi furnizat. Cu toate acestea, promotorii săi preferă, de cele mai multe ori, să păstreze tăcerea asupra acestor aspecte. Referendumul din Elveția reprezintă una din puținele excepții. Acesta întreba dacă fiecare adult ar trebui să primească o contribuție lunară de 2.500 de franci elvețieni (2.300 de euro) și fiecare minor 625 de franci elvețieni (575 de euro).[7] Chiar și pentru o țară bogată ca Elveția, finanțarea unui asemenea program ar fi o provocare ce ar putea fi îndeplinită numai prin creșteri drastice ale impozitelor. Prin urmare, promotorii au recurs la o stratagemă eufemistică. Aceștia au calculat că cei mai mulți cetățeni elvețieni se aflau deja la acest nivel al venitului, sau chiar mai mare. În loc să crească impozitul pe venit și, în schimb, să ofere contribuabililor un venit de bază universal, au decis ca o parte din câștigurile fiecărei persoane să fie reclasificată ca venit de bază universal.[8]Veniturile ce făceau obiectul condițiilor solicitante ale muncii efective ar fi devenit așadar UBI prin declarație. Prin urmare, cei afectați pot spera la o creștere a bunăstării lor subiective, prin simpla schimbare a etichetei veniturilor.


De asemenea, s-ar putea spune că s-a pretins creșterea averii individuale pentru introducerea unui impozit pe venit negativ. Pentru marea majoritate a populației, nu ar produce niciun câștig net, deoarece povara fiscală crescută ar anula, mai mult sau mai puțin, venitul de bază. Cei cu câștiguri mari ar observa o scădere drastică a veniturilor nete, deoarece impozitele plătite de ei ar fi mai mari decât dreptul lor la venitul de bază. Singurii beneficiari ar fi salariații cu câștiguri reduse și beneficiarii de ajutor social. Veniturile acestora ar crește automat la nivelul venitului de bază. Beneficiarii ajutorului social care sunt apți de muncă nu vor mai trebui să dovedească faptul că încearcă să-și găsească un loc de muncă pentru a beneficia de asistența socială.

 Figura 1
Situația inițială a orelor lucrate și a venitului
Sursa: ilustrația autorului.

Stimulente false

Următoarele grafice ilustrează, în mod stilizat, efectele unui ipotetic venit de bază lunar de 1.000 de euro. Figura 1 arată situația inițială. Venitul net disponibil crește cu numărul de ore de lucru lunare, luând în considerare un tarif de 15 dolari pe oră și un impozit și o rată de contribuție de 30%. Fiecare combinație a venitului și orelor de lucru are o utilitate specifică, deși trebuie luate în considerare compromisurile. În timp ce venitul suplimentar, adus de orele suplimentare lucrate, produce beneficii pozitive, pierderea timpului liber este o consecință negativă. Condițiile optime sunt îndeplinite când beneficiile aduse de venitul suplimentar sunt în perfect echilibru cu efectele pierderii timpului liber. În Figura 1, asta se întâmplă la 40 de ore lucrate pe săptămână. Linia curbă este o curbă de indiferență, care include toate punctele ce creează aceeași utilitate pentru combinația de venit și timp liber ca și timpul optim de lucru.


Figura 2 demonstrează efectele introducerii unui venit de bază universal de 1.000 de euro pe lună. Liniile care reprezintă venitul brut și net se deplasează ascendent în paralel, adică nevoile de finanțare nu sunt incluse. Beneficiile cresc foarte mult în comparație cu situația inițială. Totuși, timpul optim de lucru se deplasează spre stânga, adică devine benefic să se lucreze mai puțin decât înainte. Acest lucru este reprezentat în imagine de curba de indiferență pentru timpul optim de lucru (24 de ore pe săptămână, în exemplul respectiv), situată deasupra curbei de indiferență pentru lucrul cu normă întreagă. Acest lucru se datorează așa-numitului efect al veniturilor, care rezultă din scăderea utilității adăugate de fiecare euro suplimentar, pe măsură ce crește venitul. Cu alte cuvinte, cu cât este mai mare venitul pe care o persoană îl are, cu atât mai mici sunt beneficiile unui venit suplimentar.

Figura 2 
Promisiunile de venit pe care le oferă venitul de bază universal
Sursa: ilustrația autorului.
 


Dar dacă luăm în considerare nevoile de finanțare ale venitului de bază universal – de exemplu, prin majorarea impozitelor pe venit – curba venitului net se aplatizează dramatic. Figura 3 arată un caz ce are ca rezultat același venit net pentru un angajat cu normă întreagă, ca și în situația inițială, adică taxele suplimentare sunt la fel de mari pentru un contract de muncă cu normă întreagă ca și pentru venitul de bază universal. Modificările venitului ar interveni oricum, din cauza schimbărilor de comportament. Acest lucru se datorează faptului că aplatizarea curbei venitului net reduce atât de mult beneficiile venitului suplimentar, în raport cu orele lucrate, încât munca cu normă întreagă nu mai este avantajoasă. Numărul optim de ore lucrate este acum aproape de zero pentru un venit ușor mai mare decât nivelul venitului de bază universal. Nevoile de finanțare ar crește în aceeași măsură în care s-ar petrece astfel de schimbări de comportament, deoarece oamenii care nu muncesc nu plătesc nici taxe.


 Promotorii venitului de bază universal iau acest argument în serios. De aceea se fac „experimente” care ar trebui să demonstreze, în mod empiric, că oamenii nu și-ar reduce orele de lucru, sau ar face acest lucru într-o măsură nesemnificativă, după introducerea venitului de bază universal. Cu toate acestea, experimentele respective nu reflectă situația din Figura 3, ci, în cel mai bun caz, situația din Figura 2. Aceste experimente sunt finanțate „extern” și, ca atare, stimulentele de a câștiga mai mult decât venitul de bază universal rămân atractive, deoarece nu este necesară finanțarea internă. Mai mult decât atât, aceste experimente acoperă întotdeauna perioade temporare. Așadar, poate că oamenii nu vor renunța la slujbele lor doar pentru că temporar primesc venituri mai mari, deoarece ar risca un șomaj mai îndelungat după terminarea experimentului.
Pentru a evita necesitatea unei redistribuiri contraproductive, unii susținători ai venitului de bază universal propun un impozit pe venit negativ. Acest lucru ar trebui să reducă necesitatea de finanțare pentru cei nevoiași și, prin urmare, să genereze doar creșteri moderate ale costurilor comparativ cu situația inițială. Curbele veniturilor rezultate sunt prezentate în Figura 4, care, pentru simplificare, ia în considerare aceleași impozite și rate de contribuție ca și în situația inițială. Cu toate acestea, și acest scenariu are ca rezultat un puternic stimulent pentru a nu mai munci. Ca și în exemplul precedent, beneficiile muncii cu normă întreagă sunt mult mai mici decât beneficiile în cazul în care nu se muncește. Această alternativă ar crea, așadar, nevoi uriașe de finanțare, din cauza veniturilor de stat care se pierd în urma unor astfel de schimbări de comportament.


 În plus, un impozit pe venit negativ ar putea să nu se dovedească foarte eficient în ceea ce privește vizarea celor nevoiași. Nu toți cei fără venituri, sau cu venituri reduse, sunt cu adevărat nevoiași, conform considerentelor de bunăstare, care în general se bazează pe gospodării. De exemplu, din punctul de vedere al unei gospodării, dacă unul dintre soți nu lucrează sau există în familie elevi sau stagiari, iar veniturile gospodăriei sunt peste minimul social, aceștia nu trebuie priviți ca nevoiași. Totuși, din punct de vedere conceptual, venitul de bază universal se referă la persoane, nu la gospodării. Un impozit pe venit negativ care urmează logica venitului de bază universal ar determina, de asemenea, eligibilitatea cu privire la venitul individual și ar avea ca rezultat o nevoie suplimentară de finanțare. Împreună cu scăderea veniturilor, cauzate de diminuarea timpului de lucru, acest lucru ar forța și curba lunară a venitului net către partea dreaptă a punctului de intersecție din Figura 4 să se aplatizeze, lucru care ar face efectele comportamentale negative mult mai probabile decât sunt ilustrate aici.


Simulările confirmă relevanța deficiențelor privind finanțarea și demotivarea. Acesta este și argumentul cheie împotriva venitului de bază universal înaintat de Colombino.[9] Consiliul German al Experților în Economie a abordat acest subiect în raportul său anual 2007-2008 și a estimat un deficit financiar de 227 miliarde de dolari pentru așa-numitul model Althaus,[10] deși acest model propune doar un nivel moderat al venitului de bază.[11] Estimări similare au fost prezentate de Bonin și Schneider și Fuest et al.[12] O parte a deficitului financiar rezultă din faptul că modelul Althaus prevede, de asemenea, o reducere drastică a impozitelor, pe lângă introducerea unui venit de bază. Cu toate acestea, potrivit estimărilor efectuate de Bonin și Schneider, aproape jumătate din impactul total se datorează efectelor comportamentale.[13]
În afară de problema motivării descrisă aici, mai sunt și altele care pot să apară, dincolo de cele luate în considerare în simularea de mai sus. De exemplu, este posibilă apariția reacției prețurilor, dacă nu va fi nimeni dispus să muncească pentru un salariu mic. Salariile pentru o astfel de muncă va trebui să fie mai mari decât în situația inițială. Deși susținătorii venitului de bază universal văd această evoluție într-o lumină pozitivă, ar duce de fapt la o înrăutățire a situației reale a veniturilor gospodăriilor, deoarece creșterile salariale respective s-ar reflecta în creșterea prețurilor de consum.


În schimb, dacă dintr-un motiv anume salariile pentru acest tip de muncă nu au crescut, venitul de bază universal i-ar descuraja pe lucrători să o mai efectueze. În consecință, familiile ar fi nevoite să-și petreacă timp cu sarcini pentru care, în caz contrar, ar plăti alte persoane, cum ar fi lucrări de întreținere a locuințelor sau prepararea hranei. În ambele cazuri, respectivelor gospodării le-ar fi mai rău decât înainte, pentru că ar trebui să cheltuie fie bani în plus, fie timp pentru a obține ceea ce aveau înainte.
Ca urmare a creșterii sarcinii fiscale, venitul de bază universal ar duce la creșterea angajărilor fără forme legale și ar crea o nevoie de finanțare mai mare. Mai mult, un venit de bază universal ar desființa motivația de a investi în educația unei persoane. Efectul ar fi nu doar creșterea șomajului în rândul lucrătorilor necalificați, ci și creșterea numărului de lucrători cu slabe calificări.
Într-un final, un venit de bază universal ar reprezenta un uriaș factor de atracție pentru imigrație, ceea ce, în consecință, ar crește și mai mult nevoia de finanțare.

Figura 3
Evoluția veniturilor în raport cu nevoile de finanțare
Sursa: ilustrația autorului.
Figura 4
Venitul de bază universal sub forma unui impozit pe venit negativ
Sursa: ilustrația autorului. 

Argumente false

Principalii susținători ai venitului de bază universal, cum este și președintele companiei Siemens, susțin că digitalizarea nu va oferi suficiente locuri de muncă pentru toată lumea, în viitor.[14] Un număr important de reprezentanți ai mediului de afaceri, la Forumul Economic Mondial din 2016 de la Davos, de asemenea, au susținut acest punct de vedere.[15]
Cu toate acestea, nu există nicio bază empirică pentru acest argument. Schimbările tehnologice au însoțit omenirea cu mult timp înainte de apariția computerelor și a internetului. Deși este adevărat că progresul tehnologic a dus la pierderea de locuri de muncă, nu a dus niciodată la o scădere generală a locurilor de muncă, ci doar la schimbări structurale în ocuparea forței de muncă. De ce ar trebui să fie diferit în procesul de digitalizare nu a fost încă explicat în mod convingător. Pe termen lung, orice lucrare ce poate fi înregistrată prin senzori și care urmează anumite reguli de prelucrare poate fi efectuată de mașini. Totuși, asta nu înseamnă că oamenii vor deveni inutili. Înseamnă doar că oamenii se vor concentra asupra a ceea ce mașinile nu pot face, în viitorul apropiat. Este vorba, în special, de activități care implică creativitate sau interacțiune socială. Deși răspândirea termenilor „inteligență artificială” și „învățare automatizată” sugerează că, în curând, nu va mai fi nevoie de abilitățile umane, este doar pentru că termenii aceștia nu sunt folosiți corect. Inteligență, în sensul acesta, nu înseamnă altceva decât capacitate crescută de stocare. Iar învățarea automatizată nu este, de asemenea, nimic mai mult decât o etichetă pentru aplicații euristice, pur și simplu legate de sintaxă. Nu are nicio legătură cu inteligența sau înțelegerea aprofundată.
Concentrarea eronat unilaterală asupra locurilor de muncă ce se vor pierde din cauza tehnologiei se bazează pe o percepție asimetrică. În timp ce activitățile care vor deveni inutile din cauza progreselor tehnologice pot fi specificate cu exactitate, imaginația umană dă greș atunci când vine vorba să își imagineze activitățile și nevoile care ar putea fi create prin eliberarea de resurse. Faptul că adolescenții de azi nu își pot imagina viața fără internet este doar un exemplu al acestor evoluții. Înainte de apariția internetului, nici măcar experții nu au putut să prevadă schimbările revoluționare pe care le-ar aduce comportamentului de consum și de comunicare. De exemplu, aprecierea lui Bill Gates, din 1995, conform căreia internetul era „doar un capriciu trecător” este legendară (deși posibil apocrifă).

Concluzie

În concluzie, se poate spune că nici logica internă, nici cea externă pentru venitul de bază universal nu se dovedesc a fi convingătoare. Imprevizibilitatea și efectele secundare nedorite fac din venitul de bază universal un imens risc pentru societate, care poate fi gestionat numai în cazul în care costurile unei asemenea redistribuiri rămân mici. Și totuși, acest lucru ar combate o cerință esențială a promotorilor lui. Dacă venitul de bază universal nu este suficient de mare pentru a înlocui bunăstarea existentă, nu ar produce suficiente beneficii, cum ar fi cele care ar putea fi obținute prin eliminarea instituțiilor de securitate socială existente, de exemplu asigurarea de pensie, asigurarea de șomaj și asistența socială locală. Dacă introducerea unui venit de bază universal ar înrăutăți situația unui număr semnificativ de adresanți, ar fi nevoie de crearea unor structuri suplimentare care să îl gestioneze, fără a se elimina actualele instituții de protecție socială.


Provocările asociate progresului tehnologic constau în sprijinirea oamenilor în realizarea acestor schimbări, nu în a-i obliga să rămână pasivi. Bunăstarea unei societăți se creează lăsând oamenii să facă ceea ce știu cel mai bine. Realizarea unei alocări optime a resurselor este una dintre cele mai mari provocări ale fiecărei societăți. Un venit de bază universal oferă, așadar, stimulente greșite și tinde să promoveze sărăcia colectivă, nu numai material, ci și subiectiv.

***

1 A recent overview of the arguments in favour of a universal basic income and the related empirical evidence can be found in R. Osterkamp: Fünf Streitfragen um das bedingungslose Grundeinkommen – unaufgeregt betrachtet, in: ifo Schnelldienst, Vol. 69, No. 21, 2016, pp. 26-35.
2 See, for example, www.mein-grundeinkommen.de.
3 These are not isolated instances, and such thinking can essentially trigger mass movements. In 1997 scammers in Albania were able to convince a significant portion of the population to trust them with their money by promising incredible returns. When the bubble burst, massive unrest followed; see Zinsen aus der Kristallkugel, in: Der Spiegel, No. 6, 3 February 1997. The case of investment fraudster Bernie Madoff, whose false promises lured in over 50,000 investors, is also legendary; see e.g. Madoff köderte überwiegend Deutsche und US-Bürger, 14 May 2014, available at http://www.spiegel.de/wirtschaft/service/bernard-madoff-betrueger-koederte-viele-deutsche-mit-schneeballsystem-a-969268.html. The popularity of gifting clubs is also interesting to note in this respect; see e.g. C. Grotepass: Kettenbrief und Schenkkreis, available at http://www.sekten-info-essen.de/texte/schenkkreis.htm.
4 B.S. Frey, A. Stutzer: The Economics of Happiness – How the Economy and Institutions Affect Well-Being, Princeton 2010, Princeton University Press; and C. Lau, L. Kramer: Die Relativitätstheorie des Glücks: Über das Leben von Lottomillionären, Herbolzheim 2010, Centaurus Verlag und Media.
5 J. Gardner, A.J. Oswald: Money and Mental Wellbeing: A Longitudinal Study of Medium-Sized Lottery Wins, IZA DP No. 2233, July 2006.
6 T.D. Wilson, D. Gilbert: Affective Forecasting – Knowing What to Want, in: Current Directions in Psychological Science, Vol. 14, No. 3, 2005, pp. 131-134.
7 Basic Income Earth Network – Switzerland: Eidgenössische Volksinitiative «Für ein bedingungsloses Grundeinkommen», 10 December 2014, available at http://bien.ch/sites/bien/files/pdf/eidgenoessische_volksinitiative_fuer_ein_bedingungsloses_grundeinkommen_BIENch2014.pdf.
8 Ibid., p. 19: „128 billion – transfer from value-creation equal to the basic income of work-related income.” (Author’s translation) 128 billion Swiss francs make up approximately 2/3 of the entire financing need, and the description „transfer from value-creation equal to the basic income of work-related income” means nothing other than relabeling work-related income as universal basic income.
9 U. Colombino: Is unconditional basic income a viable alternative to other social welfare measures?, IZA World of Labor, No. 128, 2015, available at https://wol.iza.org/articles/is-unconditional-basic-income-viable-alternative-to-other-social-welfare-measures/long.
10 Sachverständigenrat zur Begutachtung der gesamtwirtschaftlichen Entwicklung: Das Erreichte nicht verspielen – Jahresgutachten 2007/08, Wiesbaden 2007.

11 D. Althaus: Das Solidarische Bürgergeld, in: M. Borchard (ed.): Das Solidarische Bürgergeld − Analysen einer Reformidee, Stuttgart 2007, Lucius&Lucius, pp. 2-12.
12 H. Bonin, H. Schneider: Beschäftigungswirkungen und fiskalische Effekte einer Einführung des Solidarischen Bürgergeldes, Institute of Labor Economics (IZA), 2007, available at www.iza.org/files/IZA-Berechnungen_Althaus-Modell.pdf; and C. Fuest, A. Peichl, T. Schäfer: Beschäftigungs- und Finanzierungswirkungen des Bürgergeldkonzepts von Dieter Althaus, in: ifo Schnelldienst, Vol. 60, No. 10, 2007, pp. 36-40.
13 H. Bonin, H. Schneider, op. cit.
14 M. Hägler: Siemens-Chef plädiert für ein Grundeinkommen, Süddeutsche Zeitung, 20 November 2016, available at http://www.sueddeutsche.de/wirtschaft/sz-wirtschaftsgipfel-siemens-chef-plaediert-fuer-ein-grundeinkommen-1.3257958.
15 P. Krohn: Auf einmal reden alle vom Grundeinkommen, Frankfurter Allgemeine Zeitung, 6 February 2016, available at http://www.faz.net/aktuell/wirtschaft/wirtschaftspolitik/nach-davos-diskutieren-wieder-alle-ein-bedingungsloses-grundeinkommen-14052661.html.

Cine se teme de venitul universal garantat?

0

Milioane de locuri de muncă sunt amenințate cu dispariția din cauza automatizării. În România, procentul joburilor care ar putea să dispară din cauza automatizării e de 60%. O mare parte a omenirii riscă să se transforme în ceea ce Yuval Harari numește „clasa inutilă” – indivizi care vor avea nici un rol în economie, care vor rămâne pe dinafara sistemului de producție capitalism și nu vor avea o sursă de venit. Dar cine, atunci, va mai cumpăra bunurile și serviciile produse de minoritatea celor utili?
Puterea de negociere a lucrătorilor din întreaga lume este în scădere – contractul de muncă clasic tinde să fie înlocuit cu munca pe platforme digitale, în care formele colective de revendicare a drepturilor sunt cvasiimposibile. Drept urmare, în majoritatea statelor lumii, cota parte din Produsul Intern Brut care le revine celor ce muncesc e în scădere, ceea ce face ca raportul de forțe dintre deținătorii de capital și cei care își vând forța de muncă să fie tot mai disproporționat, atrăgând după sine alte riscuri, cum ar fi populismul sau instabilitatea socială și politică.
Criza climatică devine o realitate care se face resimțită în viețile noastre tot mai mult. În fața pădurilor care ard din Siberia până în Amazon, a creșterii nivelului de aciditate a oceanelor și a temperaturilor anuale, nu putem să nu ne întrebăm dacă cu cumva imperativul unei creșteri infinite este incompatibil cu viața pe o planetă ale cărei resurse sunt finite. Putem concepe o societate în care ne bucurăm de bunăstare, dar în care ne oprim din cursa nebună a creșterii economice?


Vă întrebați probabil ce e cu înșiruirea aceasta de probleme. Răspunsul este – toate au ceva în comun, și anume soluția. Soluția adesea propusă pentru a depăși aceste probleme, dar și multe altele, este venitul universal garantat, respectiv acea sumă de bani necesară traiului care ar urma să se acorde necondiționat și automat, indiferent de cât de bogat sau sărac e un individ, indiferent dacă muncește sau nu, dacă se află în căutarea unui loc de muncă sau ba. Venitul universal garantat ar rezolva, de exemplu, problema „clasei inutile”, oferindu-le celor care ar rămâne pe dinafara relațiilor de producție mijloacele necesare traiului, dar și banii necesari pentru a procura bunurile și serviciile produse de „cetățenii utili”, permițând astfel ca sistemul economic să nu intre în colaps. Totodată, dacă fiecare cetățean ar primi o sumă de bani necesară traiului, puterea de negociere a lucrătorilor în fața posesorilor de capital ar crește, pentru că primii ar avea supraviețuirea asigurată și nu ar accepta orice condiții, recalibrând balanța dintre cele două tabere.


Lansată inițial cu secole în urmă ca o utopie, reluată apoi timid de diverși filosofi sau oameni politici, ideea venitului universal garantat e azi departe de fi una marginală sau exotică, ajungând în centrul dezbaterilor politice actuale. State precum Finlanda au demarat proiecte pilot pentru a testa funcționarea ideii, tema e recurentă pe agenda Parlamentului European și apare constant, ca subiect de controversă, în dezbaterile electorale, făcând chiar subiectul unui referendum în Elveția. Faptul că, cel mai probabil, marea majoritate a politicienilor sau decidenților din România nici nu au auzit de așa ceva și dezbaterile pe subiect din spațiul public de la noi sunt inexistente e încă o dovadă a provincialismului nostru. Susținut de oameni de la afaceri celebri, de la Elon Musk și Mark Zuckerberg și până la socialiști democrați ca Bernie Sanders, venitul universal garantat naște tot atâtea polemici nu doar între stânga și dreapta, ci și în interiorul fiecărei tabere ideologice. Este venitul universal garantat un panaceu sau, din contra, creează probleme mai mari decât cele pe care le rezolvă?


Să ne imaginăm o lume în care nimeni nu este nevoit să muncească, pentru că primește necondiționat o sumă de bani care îi acoperă nevoile fundamentale. Într-o asemenea lume, nimeni nu ar suferi de foame, de frig și nu ar fi nevoit să accepte un loc de muncă prost plătit sau dificil doar pentru a putea supraviețui. Într-o asemenea lume, oamenii ar munci doar pentru a-și suplimenta venitul și pentru a/și acoperi un consum care poate fi considerat un lux – o vacanță exotică, o mașină mai scumpă sau o casă mai mare. Alții, care s-ar mulțumi cu mai puțin, ar avea posibilitatea să nu muncească deloc – ar putea să se dedice creșterii copiilor, și-ar putea urma pasiunile artistice sau hobby-urile sau pur și simplu s-ar bucura de viață. Munca ar înceta să mai fie un blestem biblic și o constrângere – ar deveni voluntară și opțională. La urma urmei, omul nu e tractor, iar viața nu ar trebui să însemne doar muncă.


Puțini sunt cei care s-ar împotrivi unei asemenea vieți idilice, dar diavolul se ascunde în detalii. Cum ar trebui să arate în practică implementarea unor scheme de venit universal, care ar fi suma acordată, cum ar fi compatibil cu actualul model social? De exemplu, ce s-ar întâmpla cu restul plăților sociale, de la indemnizația de șomaj la ajutoarele sociale sau la pensii? Cea mai mare parte a avocaților venitului universal susțin că acestea ar trebui să dispară, fiind toate înlocuite cu o singură plată, universală și necondiționată. Avantajul ar fi o simplificare fantastică a birocrației aferente plății prestațiilor sociale și o reducere a costurilor legate de administrarea lor. Susținătorii de sorginte libertariană ai venitului universal garantat merg și mai departe – în viziunea lor, statul nu ar trebui să mai ofere alte bunuri publice gratuite, cum e sănătatea sau educația. Practic, oferind o sumă de bani lunară fiecărui cetățean, statul s-ar spăla pe mâini de orice altă obligație, iar sănătatea și educația ar urma, în această logică, să fie privatizate.


Dacă lucrurile ar sta așa, oare chiar ne-am mai dori să trăim într-o asemenea societate? Oare nu cumva venitul universal ar accentua de fapt sărăcia și decalajele sociale, în loc să le atenueze? În orice societate, costurile sănătății și educației sunt imense, astfel încât venitul universal ar fi fie insuficient pentru a acoperi, pe lângă nevoile de bază, și pe cele educaționale și de sănătate, fie ar trebui să aibă o valoare foarte mare, ceea ce ridică alte problemele, legate de costuri. O valoare foarte mare a venitului universal este nesustenabilă, realist vorbind, iar una prea mică riscă să adâncească problemele pe care pretinde că le rezolvă.


Benoit Hamon, candidatul Partidului Socialist la alegerile prezidențiale din Franța, estima costurile introducerii unui venit universal în valoare de
750 euro lunar pentru fiecare cetățean major la 300 miliarde de euro (aproximativ 12% din PIB-ul țării). În propunerea susținută de Hamon, suma ar urma să fie finanțată din creșterea impozitului pe avere și pe capital și introducerea unei taxe speciale pe roboți. Totuși, 750 de euro nu sunt o sumă care să îți asigure un trai foarte îndestulător în Franța – un venit anual de 13.246 de euro (deci în jur de 1.100 euro lunar) te situa, în 2017, sub pragul sărăciei. 750 de euro sunt, așadar, o sumă departe de a te scoate din sărăcie, iar 12% reprezintă o cheltuială serioasă. Proiectul pilot implementat începând cu ianuarie 2017 în Finlanda acordă o sumă lunară de 560 euro participanților, în condițiile în care un venit sub 1.200 de euro lunar te situează sub pragul sărăciei. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu ar fi suficient pentru a combate sărăcia, venitul universal nu ar elimina nici inegalitatea – efectul unui venit universal nu e unul redistributiv, din contră, ar perpetua inegalitățile existente.


Ajungem astfel să ne punem problema eficienței cheltuirii acestor bani. Cât de rațional este să acorzi această sumă unui milionar sau cuiva care nu are nevoie de ea? Oare nu e mai rezonabil să aloci mai mulți bani celor care au realmente nevoie de ei? Dacă acceptăm că e ineficient să alocăm bani celor care deja au și că asta reprezintă o risipă, renunțăm la ideea venitului universal, al cărui principiu central stipulează că orice cetățean, indiferent de venituri, ocupație sau alte criterii, beneficiază de o sumă necondiționată de bani. Revenim, cu alte cuvinte, la sistemele actuale de protecție socială.
Și totuși, provocările lumii actuale sunt prea mari pentru a renunța pur și simplu la ideea unui venit universal. Dacă în prezent avem instrumentele necesare pentru a le face față, nu e deloc sigur că vom reuși și pe viitor, când pericolul digitalizării va deveni realitate, iar configurația raporturilor de putere din societate va arăta cu totul altfel. Mai degrabă decât a dezbate cât de bună sau rea e ideea unui venit universal, discuția ar trebui să se mute pe arhitectura modelului social și economic al viitorului și relația dintre venitul universal și alte componente, cum ar fi politicile fiscale sau redistributive. Problemele complexe nu au niciodată o singură soluție, iar venitul universal garantat este un element dintr-o multitudine de răspunsuri la problemele viitorului.

Vrem salarii mai mari, dar nu suntem pregătiți să le și plătim

0

În timp ce firmele caută cu disperare angajați, angajații caută cu asiduitate salariile cele mai mari. De ceva vreme piața muncii este o “piață a angajaților”: condițiile prevalente pentru realizarea unei înțelegeri de muncă sunt impuse de către angajați angajatorilor și nu invers. Capitalul uman este o resursă în scădere, iar firmele trebuie să satisfacă pretențiile angajaților, după ani mulți în care au beneficiat de angajați ieftini. Investitorii s-au bucurat trei decade la rând de plata în România a celor mai mici salarii europene, dar astăzi au loc corecții pe piață. Mediul de afaceri este forțat să alinieze din ce în ce mai mult la nivelul Uniunii Europene salariile plătite angajaților, iar aceștia sunt din ce în ce mai motivați să pretindă venituri mai mari.


Un factor de influență este guvernul, care a plusat prin decizii administrative (necorelate cu productivitatea muncii) atât salariul minim pe economie, cât și salariile angajaților din sectorul bugetar, forțând astfel economia reală să țină pasul cu majorările operate de stat. Astăzi, peste jumătate dintre angajați au în plan să ceară o mărire salarială sau să își caute un nou loc de muncă până la finele acestui an, nivelul insuficient al veniturilor fiind principala nemulțumire a acestora, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Șase din zece respondenți au declarat că vizează alt loc de muncă. Chiar dacă nu vor reuși să își găsească alt job, 55% dintre respondenți vor o mărire salarială de cel puțin 20%.


Nevoia angajaților români de a obține venituri sporite este firească, dacă ținem cont de sărăcia acută a majorității populației, de economia axată pe consum expusă riscului inflaționist și de nivelul salarial mult mai ridicat din celelalte țări europene. Problema este cum anume vor reuși angajații să obțină venituri mai mari pe termen lung. Pe termen scurt (an electoral), statul va susține majorările de venituri (salarii și pensii) deja operate și cele promise în viitor, pentru că se va împrumuta de la generațiile viitoare pentru a plăti generațiile curente. Dar mediul de afaceri nu are de unde să se împrumute și s-ar putea să nu poată să țină piept ritmului dat de stat. Dacă economia globală va intra în recesiune (sunt multe semnale în acest sens), banii vor deveni o resursă mai prețioasă și mai rară decât forța de muncă. Și atunci se va întoarce roata: pentru conservarea businessului angajatorii vor forța fie salarii mai mici, fie un număr mai mic de angajați. Economia României nu pare pregătită nici pentru o variantă, nici pentru cealaltă.

Alocație de hrană majorată pentru copiii cu nevoi speciale din sectorul 4

0

Primăria Sectorului 4 majorează cu 50% valoarea normei de hrană pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), ca urmare a solicitării înaintate de Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ (DAUI) a sectorului la Ministerul Finanțelor Publice. Majorarea este cuvenită conform legii, iar autoritățile locale din sectorul 4 precizează că sunt singurele care au cerută până acum acordarea majoării. Astfel au fost obţinute fonduri suplimentare de 800.000 lei, pentru plata integrală a drepturilor legale cuvenite copiilor în anul 2019 (ianuarie-decembrie). În învățământul special din sectorul 4 sunt înregistrați 514 elevi cu CES (483 în școlile speciale și 31 școlarizați la domiciliu), iar în învățământul de masă sunt înscrişi 377 de elevi în această situaţie: 37 în grădinițe, 174 în învățământul primar, 152 în învățământul gimnazial, 14 în licee.

Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, subliniază: „Sunt convins că această suplimentare de fonduri obținută de Primăria Sectorului 4 se traduce în mai puține griji materiale pentru familiile care trebuie să se concentreze pe terapii de suport pentru acești copii. Este important și este de datoria noastră ca împreună, administrația locală și comunitatea, să punem în valoare resursele care deja există la nivel guvernamental. Și asta am făcut prin solicitarea de a fi suplimentatate și sumele alocate pentru hrana copiilor cu nevoi speciale, școlarizați în unitățile de învățământ speciale. Pentru că acești copii primesc deja hrană la școală, diferența care reprezintă majorarea prevăzută de lege va fi virată în conturile părinților. Ministerul Finanțelor a răspuns cererii noastre redistribuind banii alocați și necheltuiți de alte administrații bucureștene, iar aceasta este nu doar o confirmare, ci si o garanție a faptului că proiectele noastre pentru comunitate au ecou. Pentru noi este important ca toți copiii noștri, familiile lor să se bucure de toate drepturile pe care le conferă legea. Indiferent de școala la care studiază, indiferent de forma de învățământ pe care o urmează, copiii noștri trebuie stimulați și sprijiniți”.

Barometrul industriei în august

0

Barometrul lunar asupra industriei româneşti, realizat de de IRSOP şi SNSPA prin Facultatea de Management, „pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie”, arată că „august a fost o lună neagră. Industria a căzut în zona de contracţie la toţi indicatorii de creştere, la fel ca în august 2018, numai că în acest an, căderea a fost mult mai dură”. Indicatorii arată astfel:

Producţia – Volumul producţiei a căzut de la 52 de puncte în iulie la 48 în august. Alunecarea în zona de contracţie, sub 50 de puncte, s-a produs de două ori în primele 8 luni ale anului, în ianuarie şi acum în august. Căderea din ianuarie a arătat că în urma şocului, creşterea rămâne modestă şi instabilă. Stocurile au rămas în zona de contracţie la 45 de puncte faţă de 46 în iulie.

Cererea – Comenzile noi s-au contractat puternic la 45 de puncte. Comenzile pentru export s-au contractat mai mult ajungând la 43 de puncte. Importurile de materii prime s-au redus inevitabil pe fondul scăderii exportului şi a reducerii cererii interne. E a doua oară în acest an că importurile se contractă din cauza perspectivelor nefavorabile ale activităţii viitoare.

Forţa de muncă – Numărul de salariaţi se află în contracţie din luna aprilie, iar contracţia se prelungeşte şi se accentuează. Indicele a ajuns în august la 44 de puncte.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie cresc, chiar dacă activitatea încetineşte. În august indicatorul arăta 66 de puncte, în expansiune cu 4 puncte faţă de luna trecută. Creşterea costurilor ar putea fi cauzată de creşterea autonomă a preţurilor la import şi de creşterea salariilor reale în industrie. Preţurile se află şi ele în zona de creştere la 55 de puncte staţionare faţă de luna iulie.

Aşteptările – Indicatorul global de încredere a managerilor a crescut puţin, la 55 de puncte faţă de 52 în luna iulie, dar se află departe de cele 70 de puncte pe care le avea în ianuarie 2019. Optimismul creşte în general pe baza aşa-numitelor aşteptări adaptative. Managerii cunosc ciclurile economice şi dinamica sezonieră. După o vară «secetoasă» în materie de activitate se aşteaptă la o revenire sănătoasă în lunile următoare. Uneori predicţia se confirmă, alteori nu. Dacă exporturile nu îşi revin, probabil că industria nu va reuşi să iasă din contracţie prea curând”.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din judeţul Ilfov anunţă prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov că deţin 326 de locuri de muncă vacante: 37 – pentru studii superioare, 75 – pentru studii medii, 72 – pentru muncitori calificaţi, 142 – pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile, ocupaţiile sunt: agent transporturi, recepţionist, proiectant arhitect, specialist resurse umane, analist, programator, declarant vamal etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei, informaţii despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Danemarca si alte 10 tari intenționeaza sa interzica vanzarea de masini cu motoare diesel sau pe benzina in UE

0

Danemarca, sprijinita de alte 10 state membre UE, a cerut o strategie privind retragerea masinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzina, inclusiv interzicerea vanzarilor la nivelul tarilor din blocul comunitar pana in 2030, in vederea reducerii poluarii, transmit Euronews si Reuters.

Obiectivul noului presedinte al Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, este crearea unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei pana in 2050, potrivit Wall-Street.

Copenhaga sustine ca pentru indeplinirea acestei tinte sectorul transporturilor trebuie sa-si reduca emisiile, fiind singurul sector unde in prezent cresc emisiile.

In octombrie 2018, Danemarca a anuntat ca va interzice vanzarea masinilor noi echipate cu motoare diesel sau pe benzina pana in 2030, dar apoi a renuntat la idee deoarece ar fi incalcat reglementarile UE, potrivit sursei amintite.

În același timp, Lituania, Letonia, Slovenia, Bulgaria si alte state membre UE au sugerat ca trebuie facut mai mult pentru a opri vanzarea autoturismelor diesel second hand din Europa Occidentala catre Europa de Est.

Autoritatile din intreaga lume iau in considerare noi restrictii la vanzarea de automobile echipate cu motoare diesel, pentru a indeplini reglementarilor mai stricte de mediu.

Totodată, Marea Britanie si Franta intentioneaza sa interzica vanzarile de autoturisme pe benzina si motorina din 2040, cand se vor comercializa doar vehicule electrice, ca parte a planului de reducere a poluarii.

Electrica şi-a majorat capitalul social cu 6,04 milioane lei

0

Consiliul de Administraţie al furnizorului şi distribuitorului de energie Electrica a decis majorarea capitalului social al societăţii cu 6,04 milioane lei, până la 3,465 miliarde lei, arată un anunţ al companiei.

 “CA a aprobat următoarele: majorarea capitalului social al societăţii Electrica SA, prin aport în natură şi în numerar, cu suma maximă de 6.049.830 lei, de la suma de 3.459.399.290 lei până la suma maximă de 3.465.449.120 lei, prin emisiunea unui număr maxim de 604.983 acţiuni noi, nominative şi dematerializate, cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune”, arată anunţul.

Grupul Electrica a înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, un profit net consolidat de 109 milioane lei, în scădere cu 48,1% faţă de prima parte a anului trecut, acoperind pierderea din primul trimestru, de 41 milioane lei, printr-un profit net înregistrat în trimestrul 2 de 150 milioane lei, potrivit Adevărul.ro.

Totodată, veniturile au crescut cu aproape 17%, la 3,1 miliarde lei. Grupul Electrica este unul din cei mai mari distribuitori şi furnizori de energie electrică din România şi activează şi în sectorul serviciilor energetice. Grupul Electrica oferă servicii la circa 3,8 milioane de utilizatori în Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, şi pe cuprinsul întregii ţări pe piaţa de funizare a energiei electrice şi pentru întreţinere şi servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat.

O treime dintre absolvenţii de studii superioare din România se află în București

0

Cei mai mulți absolvenți de studii superioare sunt în București (33% din totalul absolvenților din România), Cluj – Napoca (11%), Iași (10%), Timișoara (7%) și Craiova (6%), potrivit ultimelor date furnizate de INSSE.  

De asemenea, în cele cinci centre universitare cu cei mai mulți absolvenți de studii superioare, master și doctorat se dau în folosință în acest an cele mai multe clădiri de birouri și se tranzacționează cele mai multe spații, scrie Economica.net.

În total, 126.271 de studenți și-au luat licența, masterul sau doctoratul, în 36 orașe universitare, la nivelul întregii țări, în 2017. Din aceștia, 66% au absolvit studii superioare într-unul din cele cinci centre universitare principale București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova. În acest an, încep anul universitar 377.000 studenți români.

Bucureștiul este cel mai mare centru universitar, care are o treime din absolvenții de facultate și un volum de 370.000 mp de spații de birouri prevăzute pentru livrare în acest an, aflându-se pe primul loc în țară, atât la numărul de studenți cât si la stocul de spatii de birouri si la volumul de livrări planificate pentru 2019. Printre companiile mari care au încheiat contracte de pre-închiriere și s-au mutat sau se vor muta în spații noi dându-le de lucru acestor absolvenți se numără ING Tech, Microsoft, Sparkware, Thales, London Stock Exchange etc. Majoritatea și-au poziționat birourile chiar lângă Universitatea Politehnică București.

România se află printre statele UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent

0

România, împreună cu alte 13 state membre ale Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul doi din 2019 deficite de cont curent, cele mai mari fiind în Marea Britanie (minus 27 miliarde euro), Irlanda (minus 26,5 miliarde euro), Franța (minus 3,9 miliarde euro), Finlanda (minus 3,6 miliarde euro) și România (minus 3,4 miliarde euro), potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Pe ansamblu, UE 28 a înregistrat în perioada aprilie-iunie 2019 un excedent de cont curent de 40,9 miliarde euro (1% din PIB), mai puțin decât un surplus de 47,4 miliarde euro (1,2% din PIB) în precedentele trei luni și un surplus de 67,6 miliarde euro (1,7% din PIB) în trimestrul doi din 2018, scrie Profit.ro.

Compania eMAG organizează Black Friday pe 15 noiembrie

0

eMAG a anunțat că va organiza anul acesta Black Friday pe 15 noiembrie, ca să fie cât mai departe de vacanța de 1 decembrie și să evite week-end-urile alegerilor prezidențiale, potrivit Hotnews.ro.

Compania a mai anunțat și că totalul investițiilor Naspers în companie a ajuns la 235 milioane dolari.

Anul trecut eMAG a vândut de Black Friday de peste 450 milioane lei, dintre care de 100 milioane lei în primele 37 de minute.

De asemenea, eMAG are în prezent aproximativ 5.000 de angajați, incluzând toate piețele în care este prezentă. Compania este evaluată la peste un miliard de dolari.

Pentru anul acesta estimarea este de 210 milioane colete livrate, ponderea e-commerce-ului fiind de 55% (anul trecut a fost de 48%). Spre comparație, în 2015 au fost livrate în total 110 milioane colete, ponderea comerțului online fiind de 30%.

Samsung va închide ultima fabrică de telefoane din China

0

Grupul sud-coreean Samsung Electronics a anunţat miercuri că va renunţa la producţia de telefoane mobile în China, ca urmare a scăderii vânzărilor, pe fondul concurenţei din partea producătorilor locali, Huawei şi Xiaomi, transmite Reuters.

China este cea mai mare piaţă din lume după numărul de utilizatori de smartphone-uri, iar Samsung este cel mai mare producător mondial de telefoane inteligente, scrie Economica.net.

Închiderea ultimei fabrici de telefoane deţinute de Samsung în statul chinez vine după ce în iunie a fost redusă producţia la uzina din Huizhou, iar anul trecut a fost suspendată producţia la o altă unitate.

În primul trimestru din 2019, cota de piaţă a Samsung în China a scăzut la 1%, de la aproximativ 15% în 2013, pe fondul concurenţei din partea producătorilor locali, arată datele firmei de cercetare de piaţă Counterpoint.

Fabrica Samsung din Huizhou a fost construită în 1992, şi, conform presei sud-coreene, are 6.000 de angajaţi şi a produs 63 de milioane de telefoane în 2017.

Ministerul Transporturilor, Metrorex şi Primăria Sectorului 4 au semnat un protocol pentru o staţie de metrou

0

Ministerul Transporturilor, Metrorex şi Primăria Sectorului 4 au semnat, marţi, un protocol cu privire la construirea unei staţii de metrou la nivel suprateran, situată între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 146 de milioane de lei (30,7 milioane euro), fără TVA, potrivit News.ro.

În septembrie, Primăria Sectorului 4 a anunţat că va continua investiţiile strategice în infrastructură, fiind publicat, în noul sistem de achiziţii publice – SICAP, anunţul privind elaborarea ”proiectului tehnic şi execuţie lucrări pentru edificarea unei statii de metrou la nivel suprateran situată între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură”.

Proiectul se va realiza în continuarea Magistralei 2 de metrou, Pipera – Berceni, utilizând şi terenul aferent liniei de probă şi legătura reţelei de metrou cu staţia CF Popeşti.

În plus, Primăria va asigura şi toate operaţiunile care derivă din gestionarea surselor de finanţare, proiectarea şi construirea staţiei, împreună cu toată infrastructura necesară acesteia.

Investițiile străine directe în România au crescut în 2018

0

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut, față de anul precedent, cu 9,8%, la 5,266 miliarde euro, potrivit datelor transmise, luni, de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, BNR, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), a realizat cercetarea statistică pentru determinarea investițiilor străine directe (ISD), scrie Profit.ro. În 2017, fluxul net de investiții străine directe a înregistrat valoarea de 4,8 miliarde euro.

În același timp, valoarea creditelor nete primite de la investitorii străini a fost mai mică decât valoarea creditelor nete acordate acestora cu 280 milioane euro. Soldul investițiilor străine directe la 31 decembrie 2018 a atins nivelul de 81,124 miliarde euro, din care 57,479 miliarde euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (70,85%), și 23,645 miliarde euro credit net primit de la investitorii străini (29,15%).

Prețurile producătorilor din industrie s-au majorat

0

Prețurile producției industriale pe total – piața internă și piața externă – au crescut cu 3,3% în august, față de aceeași lună a anului trecut, ritm scăzut față de cel înregistrat în luna precedentă, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În iulie, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 4,2%, față de aceeași lună a anului trecut, scrie News.ro. În luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 3,3%. Față de luna precedentă, prețurile producției industriale a scăzut cu 0,3%.

Pe marile grupe industriale, cel mai mare avans s-a înregistrat în industria energetică (+4,89%). Prețurile producției industriale reprezintă o măsură a prețurilor solicitate de către producători pentru produsele sau serviciile livrate în primul stadiu de comercializare.

Festival gastronomic în Capitala Europeană a Culturii, Timişoara 2021

0

Asociaţia Timişoara 2021 – Capitala Europeană a Culturii şi Asociaţia CRIES – Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare desfăşoară un festivalul de gastronomie artizanală „La pas” în Parcul Rozelor, în perioada 4-6 octombrie 2019. De fapt, anunţă organizatorii, „Ceci n`est pas un festival/ Acesta nu este un festival”, ci un demers care „promovează valori precum multiculturalitate, comunitate, responsabilitate şi le transpune practic prin acţiuni de promovare a unor mici producători, artizani, meşteşugari şi prin evenimente de educaţie precum ateliere, dezbateri, spectacole şi lansări de carte”, cu sublinierea că „La pas slowing down” este „un program inclus in dosarul de candidatura al Asociatiei Timisoara 2021, implementat in parteneriat cu Asociatia CRIES”.

Programul festivalului, pe event Facebook https://www.facebook.com/events/418833192075560/ şi http://la-pas.cries.ro/.

Tehnologia în sprijinul educaţiei antialcool

0

Asociația Berarii României, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, Poliția Română și Consiliul Național al Audiovizualului, derulează ediția 2019 a campaniei educaționale „Alcoolul nu te face mare” prin apel la influenţa benefică pe care o poate avea tehnologia asupra tinerilor. Organizaţia E-Civis oferă alternativa unor activităţi atrăgătoare în domeniul roboţilor. Lansarea a avut loc la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Bucureşti, o unitate de elită în educaţie şi, deopotrivă, în lansarea unor sportivi de mare performanţă. Prof. Diana Florentina Basalic, director al Colegiului, a reliefat îmbinarea permanent în această şcoală a formării teoretice cu dezvoltarea fizică armonioasă.

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, a prezentat date privind consumul de alcool în rândul minorilor din România, conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Health Behaviour in School-aged Childran (HBSC)”, capitolul despre România (2010-2016). Studiul arată că abstinenţa tinerilor români la alcool la nivelul a 12 luni este în creştere şi a depăşit media europeană: în 2016 – 59,2% la fete şi 31,3% la băieţi de 15-19 ani, faţă de 50,1%, respectiv 23,9% în 2010, în timp ce media la scara Uniunii Europene este de 52% la fete şi 25,9% la băieţi. Consumul de alcool la tineri a scăzut în România din 2010 cu 3,7 litri la 15-19 ani şi cu 4,8 litri la 20-24 de ani. La fete de 15-19 ani scăderea este la nivelul mediei europene (3,4 litri). Au scăzut episoadele de consum abuziv de alcool. Julia Leferman a subliniat că „Berarii României sprijină demersurile IARD – International Alliance for Responsible Drinking,o alianță înființată în 2016, ca simbol al determinării companiilor multinaționale producătoare de băuturi alcoolice de a promova consumul responsabil de alcool pe toate piețele unde sunt prezente”.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale prof. Ionel-Florian Lixandru a reamintit originile campaniei, în 2007 şi urmarea, şi în acest an, a rețetei dovedite de succes: „Materiale interesante pentru elevi și părinți, un psiholog specializat în lucrul cu adolescenții, întâlniri nonformale cu tinerii. Deși prevenirea consumului de alcool în rândul tinerilor presupune un efort constant, considerăm această campanie una dintre cele mai reușite inițiative din acest domeniu, atât datorită parteneriatului de succes public-privat, cât mai ales datorită materialelor foarte moderne, în spiritul generației actuale. Rămâne de acum datoria noastră și a dumneavoastră, să le facem cunoscute, să ajungă pe toate canalele la grupul-țintă și să atingem astfel scopul pentru care au fost create: conștientizarea tinerilor și a părinților referitor la consecințele consumului de alcool la vârste sub 18 ani și luarea unor decizii de viață sănătoase”.

Comisar de Poliţie Sorin Stănică, directorul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a accentuat: „Suntem preocupaţi permanent de transmiterea către adolescenţi a reperelor necesare asigurării unor atitudini dezirabile social în rândul acestora. Apreciem ca binevenită reluarea colaborării cu Asociaţia „Berarii României”, întrucât se crează premisele unor acţiuni de succes, susţinute de echipe multidisciplinare, în cadrul cărora se vor disemina, către grupul ţintă vizat, date corecte şi pertinente, de natură să reducă riscul de victimizare ori de implicare a minorilor în comiterea de fapte penale. Astfel, poliţiştii structurilor de analiză şi prevenire a criminalităţii vor asigura suportul informaţional privind infracţionalitatea juvenilă, prin prisma legislaţiei în vigoare, dar şi a modalităţilor de diminuare a vulnerabilităţii”.

Rolul educaţiei din familie a fost reliefat de Eugen Ilea, preşedintele la nivelul Capitalei al Federaţiei Naţionale a Asociciaţiilor de Părinţi, Învăţământ Preuniversitar. În acelaşi timp, el a semnalat cerinţa stringentă a respectării legii în ceea ce priveşte accesul minorilor la băuturile alcoolice.

S-a dovedit de mare succes demonstraţia în utilizarea roboţilor umanoizi prezentată de fondatoarea asociaţiei E-Civis, Ana Maria Stancu, sublinierea ei fiind că adolescenţii sunt atraşi nu numai în folosirea tehnologiei, ci şi în programare.

Un dialog viu cu elevii a purtat psihologul Sorin Ioniţă, mental coach al echipei naţionale de fotbal U21.

La nivelul Capitalei, un sprijin consecvent în derularea campaniei este asigurat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – inspector şcolar general, prof. Ioana Mihaela Neacşu.

După Bucureşti, întâlniri similare cu elevi se desfăşoară la Târgoviște (18 octombrie), Focșani (25 octombrie), Pitești (1 noiembrie), Brașov (8 noiembrie). Concomitent, materiale de lucru (Ghidul adolescentului, Ghidul pentru părinți, Ghidul profesorului) sunt disponibile pe platforma online www.alcoolulnutefacemare.ro.

Leader Team Broker și CFC lansează prima poliță de asigurare pentru IT&C care include amenzi GDPR

0

BUCUREȘTI, 2 OCTOMBRIE 2019 – Leader Team Broker, jucător cheie pe piața asigurărilor din România, în parteneriat cu CFC, asigurator britanic și pionier în riscuri speciale, a creat primul produs de cyber security pentru companiile din domeniul tehnologiei, care acoperă și amenzile GDPR.

“Companiile românești sunt vulnerabile în fața riscurilor nou apărute. Prin parteneriatul cu CFC am creat un produs complex și foarte accesibil, care sprijină companiile din domeniul IT&C în fața riscurilor financiare și de ordin reputațional, care rezultă din atacuri cibernetice sau din răspundere profesională. Pentru acest produs de cyber security Leader Team Broker are autoritatea de a analiza și subscrie riscuri, adică de a încheia polițe în numele asiguratorului, pentru companii cu cifra de afaceri anuală de până la 2 mil eur. Suntem singura companie românească cu o astfel de autoritate pe piața londoneză”, declară Răzvan Rusu, Director General și fondator Leader Team Broker.

“Tehnologiile emergente marchează intersecția dintre asigurările tradiționale, cum este răspunderea publică, și produsele specializate, cum sunt asigurările profesionale pentru companiile din IT&C. Multe dintre tehnologiile noi precum IoT (Internet of Things), platformele online și rețelele sociale expun clienții la situații de vătămare corporală, daune morale și la daune materiale, în procesul de furnizare al serviciilor lor. Este esențială rezolvarea decalajului dintre tehnologii printr-un produs complex capabil să acopere aceste riscuri. Având această poliță, companiile nu vor mai fi puse în situația de a evita răspunderea, iar clienții lor vor putea beneficia de cele mai bune soluții atunci când are loc riscul asigurabil”, declară Charlie Murray – International Tech & Media Team Leader, CFC Underwriting.

Această poliță de asigurare este cea mai premiată la nivel mondial fiind concepută special pentru companiile din domeniul tehnologiei și acoperă riscurile unui atac cibernetic, inclusiv amenzile GDPR care decurg din expunerea datelor clienților în afara companiei, răspunderea profesională, respectiv toate costurile privind erorile și omisiunile din activitatea unei companii, încălcarea confidențialității informațiilor pe care le gestionează, daune provocate de acțiunea neloială a angajaților, riscuri reputaționale, inclusiv furtul banilor din companie prin diverse metode (Phishing etc.).

Polița acoperă și alte riscuri cibernetice cum sunt:

  • Furtul din conturi bancare sau carduri
  • Întreruperea activității comerciale ca rezultat al unui atac cibernetic
  • Costurile de recuperare a datelor în urma atacurilor cibernetice
  • Șantaj cibernetic și recompensele solicitate de infractori
  • Defăimare
  • Furt de proprietate intelectuală
  • Transmiterea neintenționată de virsuri informatice
  • Încălcarea neintenționată a informațiilor legate de terțe părți

“Până acum companiile românești din domeniul IT&C erau nevoite să achiziționeze trei polițe distincte, de la furnizori diferiți – una de răspundere profesională, una de răspundere față de terți, iar alta de securitate cibernetică. Acum, pentru că aceste riscuri sunt acoperite de aceeași poliță, aceste companii salvează aproximativ 50% din prețul cumulat plătit”, explică Alexandra Durbacă, Director Executiv al Leader Team Broker.

Polița include și acces la o echipă de top, specializată pe intervenții în cazul pierderii de informații rezultate din atacuri cibernetice și restaurarea sistemelor informatice. Adițional, asiguratorul oferă preventiv o serie de servicii după achizițioarea poliței precum: monitorizare și alertă a breșelor de securitate din cadrul companiei, crearea unui plan de risc în cazul unui atac cibernetic, crearea unui raport de rating privind vulnerbilitatea companiei și traininguri pentru creșterea securității în cadrul organizației.

“Suntem încântați să ne unim forțele cu Leader Team Broker pentru a oferi o soluție complexă de asigurare pentru industria IT&C din România. Aceasta joacă un rol cheie în economia României, start-up-urile și companiile devenite globale deja aduc aproximativ 6% din PIB. Suntem conștienți că inovația vine la pachet cu anumite pericole și de aceea am creat un produs care acoperă atât riscurile tradiționale cât și pe cele speciale. De la încălcarea contractuală, la riscurile indirecte și amenzile reglementate, până la accesul imediat la echipe de top care știu să intervină în incidente legate de atacuri cibernetice. Acest produs este o soluție completă pentru companiile IT&C”, declară Aura Radu, International Technology Underwriter, CFC Underwriting.

Conform unor surse publice, în acest an, patru companii românești au primt amendă pentru încălcarea reglementărilor GDPR, și au fost depuse peste 6000 de plângeri legate de potențiale încălcări ale informațiilor personale, din momentul în care GDPR a intrat în practică.

Noul produs acoperă riscuri de până la 10 milioane de euro.

Polița lansată de Leader Team Broker acoperă într-un singur produs și un unic punct de contact toate riscurile specifice pentru companiile IT&C.

***

DESPRE LEADER TEAM BROKER DE ASIGURARE

Fondată în anul 2007 de antreprenorul Răzvan Rusu, Leader Team Broker este o companie românească cu o echipă formată din 40 de angajați și parteneri, și are birouri în București, Brașov, Deva, Oradea, Satu Mare, Bacău. Leader Team este recunoscută ca una dintre cele mai inovatoare companii de brokeraj de asigurari din România, cu produse unice de cyber security, produse pentru aviație, industria navală, energie, sănătate și proiecte speciale cum sunt UEFA Champions League Romania (2012), White Sensation Romania (2012), The Human Body (2013). În anul 2017 compania a primit premiul ‘Cel mai creativ Broker de asigurare din România’, oferit de Media XPrimm, iar în anul 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj din România care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. La finalul anului 2018, Leader Team Broker a raportat prime subscrise în valoare de 5 milioane de euro. Detalii pe  https://leaderteam.ro/it si https://www.linkedin.com/company/leader-team-insurance-broker/?viewAsMember=true

DESPRE CFC Underwriting

CFC Underwriting este un asigurator specializat și un pionier în riscuri speciale. Cu o experiență solidă în piețe dezvoltare, CFC folosește tehnologii brevetate pentru a livra produse de top care le permit brokerilor să câștige cotă de piață și își crească portofoliul de clienți. Gama larga de produse de asigurare este creată pentru a acoperi riscurile speciale, iar obiectivul CFC este să le ofere clienților tot ce au nevoie într-o poliță unică și simplu de utilizat. Cu sediul central la Londra, CFC Underwriting deservește peste 70,000 de companii din peste 80 de țări. Detalii pe cfcunderwriting.com și LinkedIn.   

PACTUL PENTRU MUNCĂ – Consens general pentru evitarea crizei grave de forță de muncă din România

0

Antreprenorii au ajuns să fie singurul partid de opoziție din România

Unitate, acesta este cuvântul care poate duce la evitarea unei crize generale a forţei de muncă în România şi nu numai! Modificarea legislaţiei în domeniul fiscalităţii pentru a putea crește câștigul salarial, luarea unor măsuri fiscal-bugetare care să stimuleze investiţiile, implementarea pe scară largă a unui sistem dual de învătământ calibrat pe nevoile antreprenorilor, atragerea de forţă de muncă din străinatate, dar şi alocarea unui buget mai mare pentru educaţie se numără, de asemenea, printre concluziile şi măsurile propuse şi agreate de reprezentanţi ai guvernului, administraţiei locale, patronate, antreprenori, multinaționale, directori de companii şi reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul conferințelor PACTUL PENTRU MUNCĂ organizate de CONAF şi FPPG, la Cluj-Napoca, Iaşi și prezentate de Adrian Măniuțiu, fondator EM360

Studiile şi sondajele prezentate în cadrul dezbaterilor au fost realizate, la solicitarea CONAF şi FPPG, de Asociația de Analiză Decizională şi Strategică  (Ocuparea forței de muncă din România în contextul Uniunii Europene) şi de Novel Research (Mediul antreprenorial în România) și au reprezentat punctul de pornire pentru concluziile prezentate în cadrul GALEI ANTREPRENOR ÎN ROMÂNIA, care a avut loc la Bucureşti, la Palatul Regal, în prezența a peste 300 de persoane,  urmând a se concretiza  într-un  Memorandum of Understanding agreat şi susţinut de toţi participanţii la dezbateri. Documentul reprezintă punctul de plecare în negocierea cu factorii de decizie de la cel mai înalt nivel pentru a stabili modalităţile de îmbunataţire a legislaţiei şi, implicit, a condiţiilor de pe piaţa muncii din România.

Cristina Chiriac, presedintele CONAF iniţiatoarea proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ apreciază că mediul antreprenorial şi patronal a conştientizat că altă cale nu există decât aceea de unitate.

Cristina Chiriac, presedintele CONAF iniţiatoarea proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ

Problematica deficitului forței de muncă a unit antreprenorii într-o singură voce și a condus la identificarea celor mai bune soluții pentru a stopa declinul de pe piața muncii. În ultimii 30 de ani, indiferent de coloratura politică a guvernelor care ne-au condus,  problema unui trai decent în România nu a fost rezolvată și iată-ne acum puși în fața unei realități economice care nu mai poate fi ascunsă! Așadar, mediul antreprenorial ia atitutidine și acționează! Căutăm împreună soluții, le dezbatem în spațiul public și împreună cu reprezentanții statului dorim să le implementăm pentru a crea valoare adăugată în economie. În viziunea mea,  acesta este “Pactul pentru muncă la care lucrăm și suntem conștienți noi, antreprenorii, că suntem singurul partid de opoziție din această țară! a spus Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, coorganizator al conferinţelor PACTUL PENTRU MUNCĂ.

Franck Neel, preşedintele FPPG, readuce în atenţia opiniei publice importanţa educaţiei şi a pregătirii angajaţilor.

Franck Neel, preşedintele FPPG

Fiind proactivi, împreună cu părţile interesate din sfera politică, putem realiza strategii adecvate. Cred cu tărie că cei care reprezintă diferite industrii vor trebui să gasească soluţii şi să se implice mai mult în procesul de căutare şi definire a acestora. Pregatire. Educaţie. Schimb de experientă. Programe de specializare. Planificarea unor programe atractive în sfera profesională”, a susţinut Franck Neel, preşedintele FPPG, coorganizator al conferinţelor PACTUL PENTRU MUNCĂ.

Reprezentanţii guvernului prezenţi la acestă întâlnire sunt de acord că e nevoie de unitate şi, mai ales, de dialog.

“Este o problemă grea a României,  mă bucur enorm să văd din ce în ce mai multe patronate care vor să colaboreze cu Ministerul Muncii.  Sunt alături de Dvs și susțin inițiative private, îmi doresc un dialog coerent care să conducă la soluții imediate. Aveți în mine și in ministerul pe care îl conduc un partener viabil pentru a creiona modificări legislative care să confere pieței muncii atractivitate și flexibilitate.  Felicit CONAF și FPPG pentru inițiativă și vă asigur, în calitate de ministru al muncii, că suntem extrem de interesaţi să colaborăm şi în afara acestui pact, să lucrăm împreună pentru a găsi măsurile legislative necesare.”, a declarat Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii și Justiţiei Sociale.

Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene

Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, resort important în susținerea economiei naţionale, susţine şi recunoaşte importanţa PACTULUI PENTRU MUNCĂ, document ce poate scoate România din criza forţei de muncă.

“Nu cred că României îi lipsesc în mod special banii, ci tocmai acest spirit colaborativ şi capacitatea de a vorbi cu statul român pe o singura voce, hai două, dar nu o sută. Până la urmă, statul are nevoie să aibă parteneri puternici cu voci coagulate care să transmită mesaje clare despre ceea ce necesită”, a spus Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene.

În condiţiile în care la 9 milioane de angajaţi în diverse sectoare ale economiei, România are aproape 400.000 de şomeri, este necesară mai mult ca oricand luarea unor decizii cât mai urgente pentru rezolvarea situaţiei crizei forţei de muncă.

Dragoș Anastasiu, Coaliţia pentru Dezvoltarea României

“Cu Coaliţia pentru dezvoltarea României am lansat ideea unei strategii naţionale pentru forța de muncă pe termen mediu și lung. Cristina, CONAF e binevenită în această idee de strategie, cu forţa voastră şi cu energia ta şi a tuturor doamnelor, pentru care nu numai că mă bucur că sunt prezente şi active în antreprenoriat, dar cred că de aici vor veni soluţiile pentru România”, a precizat Dragoș Anastasiu, Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Ana Birchall, ministrul Justiţiei

Ana Birchall, ministrul Justiţiei, a transmis femeilor antreprenor mesaje de apreciere şi încurajare.

“Faptul că în acesată seară participăm la un eveniment dedicat antreprenorilor şi îndeosebi femeilor antreprenor este o dovadă că în ultimii ani femeile din România au reuşit să înlăture din barierele aflate în calea succesului lor,  iar competenţa, dedicarea şi munca le-au fost recunoscute şi apreciate în societate şi de societate”, a declarat Ana Birchall, ministrul Justiţiei.

Clara Topliceanu

GALA ANTREPRENOR ÎN ROMÂNIA a fost deschisă cu un recital extraordinar susţinut de soprana Clara Topliceanu în faţa unor invitaţi de seamă, nume importante, antreprenori, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii naţionale, susţinători ai proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ.  Dna. Paula Marilena Pârvănescu – secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; E.S. Dna. Michele Ramis – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România; E.S. Dna. Isabel Rauscher – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Austria în România; Dl. Dragoş Petrescu – secretar general HORA şi-au prezentat punctele de vedere  în faţa auditoriului. 

Dragoş Petrescu – secretar general HORA

Evenimentul s-a încheiat pe acorduri de pian, într-un recital de excepţie  susţinut de pianista Mădălina Pașol.

Mădălina Pașol

                                                                           ###

Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este singura confederație care susșine și promovează antreprenoriatul feminin și are ca are ca obiectiv apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice si culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autoritatile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.

                                                                        

Federaţia Patronală Petrol si Gaze (FPPG) este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederaţie patronala românească afiliată la International Organization of Employers şi Business Europe şi militează pentru responsabilitatea companiilor  în ceea ce priveste siguranţa, sănatatea şi securitatea operaţiunilor și a personalului.     

                                                                                    ###

ORGANIZATORI : CONAF şi FPPG

SPONSORI PRINCIPALI : OMV Petrom ; Nuclearelectrica

SPONSORI : Conpet; Sissi, Maestro; The Iconic Estate; Alexandrion Group; CEZ Group; Romgaz; Eventstuff.ro; Hidroelectrica; Lady Prosecco; Vitamina Aqua; Neos; Angelo; Bio Oil; Gorgone Cafea; The european Development Platform; Diamond by Adesgo; Color Box

PARTENERI STRATEGICI : SDAA, Novel Reserch

PARTENERI : Pleiada Hotel; MNAR; Asociatia Nationala a Atreprenorilor; ADAA

PARTENERI MEDIA : Digi 24; Agerpres; Adevarul Holding; Radio Romania; Profit.ro; Bursa; Business Review; Energy; Cariere; TVR Cluj; Iasi TV; ASPES; Economistul; Busines Magazine; Radio Romania Cluj; Radio Romania Iasi; Radio Romania Actualitati; Romania Durabila; Creative events; Em360; Money; Vreau loc de munca; Club economic; Anonima

Federaţia Patronală Petrol si Gaze (FPPG) este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederaţie patronala românească afiliată la International Organization of Employers şi Business Europe şi militează pentru responsabilitatea companiilor  în ceea ce priveste siguranţa, sănatatea şi securitatea operaţiunilor și a personalului.     

Mucuri de ţigări, transformate în resursă energetică

0

British American Tobacco, împreună cu Primăria Sectorului 3 şi Asociaţia Green Academy, a lansat un program deopotrivă economic şi educativ: campania „Alege asumat un oraş curat”, care constă în invitarea fumătorilor să arunce mucurile de ţigări în nişte scrumiere de exterior, cutii amplasate pe stâlpi, în locuri mult frecventate şi ulterior strângerea mucurilor şi predarea pentru valorificare ca resursă energetică. Sunt 300 de astfel de scrumiere, de folosit numai pentru mucuri de ţigări, cu o formă de atragere sub convenţia unui joc: un fel de „vot” pentru activităţi, gesturi, activităţi cotidiene, cu ar fi „pizza sau hamburger?”, „mare sau munte” etc. De fapt, este „un vot pentru un oraş curat, o componentă a ceea ce înseamnă smart city”, apreciază primarul sectorului 3 Robert Negoiţă. Direcţia  de salubritate a sectorului 3 (singurul cu o astfel de structură) „va aduna mucurile de ţigară în cantităţi suficient de mari încât să se justifice economic un transport către incinerator”. Acolo, vor fi supuse unor tratamente şi vor fi folosite în industria cimentului, valorificate şi energetic, şi pentru producţia efectivă, încât nu va rămâne nimic de dus la groapa de gunoi.

Tehnologia este aplicată cu succes în SUA, Canada, Franţa, Germania, subliniază Ileana Dumitru (British American Tobacco), anunţând extinderea demersului şi în alte oraşe din ţară.

Andrei Dinescu (Asociaţia Green Academy) precizează că instalaţiile de valorificare energetică pe această cale există la fabricile de ciment din Romania şi sunt autorizate de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului.

Testul IMM la propunerea legislativă privind evaziunea fiscală

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a aplicatTestul IMM, definit ca„modalitate de evaluare a impactului economic, social şi de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor” la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Propunerea vizează reintroducerea art. 6 în Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale: „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadent prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege, precum şi modificarea limitelor pedepselor pentru unele fapte de evaziune fiscală.

CNIPMMR precizează că „Testul IMM a fost derulat în perioada 20-30 septembrie 2019, pe site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, și a vizat evaluarea impactului reintroducerii răspunderii penale pentru reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau contribuţiilor”. Au răspuns 1987 de antreprenori, cei mai mulţi fiind din microîntreprinderi (68,7%).

71,1% din subiecţi au răspuns că nu susțin modificarea legislativă în discuţie. Dintre cei care au apreciat că modificarea ar avea impact asupra companiei pe care o conduc, 79,5% „au menționat că măsura reintroducerii răspunderii penale pentru reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau contribuţii va avea un impact negativ asupra societății lor”.

CNIPMMR declară că „nu susține reintroducerea răspunderii penalepentru reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau contribuţiilor, deoarece este deja reglementată răspunderea contravențională pentru această faptă, cu amenzi ridicate, de cele mai multe ori existând situații de blocaj financiar, generate de plățile întârziate, neplata la timp a facturilor în contractele de achiziție public și întârzieri mari în plata în relația cu instituțiile publice, lipsa lichidităților, acces foarte limitat la credite bancare și la finanțări”.

Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, semnalează că proiectatele modificări legislative nu i-ar viza numai pe antreprenori, ci şi categorii largi de cetăţeni, între care, deţinători de drepturi de proprietate intelectuală, pensionari, persoane care fac transfer de proprietăţi între rude, sportivi premianţi, persoane nerezidente în România care obţin premii în bani la competiţii desfăşurate în ţara noastră etc. 

Societate pe acțiuni deținute de agenți imobiliari

0

În premieră la nivel mondial, antreprenorul Octavian Bădescu (foto), fondatorul companiei de consultanță, asistență, reprezentare și intermediere imobiliară Freedom Group” (www.freedomgroup.ro), lansează modelul de funcționare a companiei ca societate pe acțiuni deținute de agenți imobiliari. Între caracteristicile inovatoare ale creaţiei de business se află „maniera în care sunt concepute serviciile recomandate clienților, oferta de servicii pentru agenți, care are la bază principiul ca agentul să beneficieze de 100% din comisionul obținut, modul de organizare a companiei care oferă oportunitatea ca agenții să fie și acționari, precum și faptul că respectă brandul personal sau de agenție al acționarilor, oferind libertate inclusiv din această perspectivă. La toate acestea se vor adăuga serviciile suport pentru cei care vor să tranzacționeze singuri, prin intermediul proiectului faracomision.ro, o platformă care va funcționa complementar cu Freedom Group și care ar putea eventual genera, în paralel, posibili clienți pentru aceasta”.

Ca beneficii, se remarcă „potențialul mare de creștere a calității serviciilor furnizate către clienți, posibilitatea de creștere a productivității agenților imobiliari, care vor fi cointeresați în dezvoltarea cât mai rapidă inclusiv a companiei, potențialul de investiție pentru agenți și majorarea ratei de retenție a agenților, precum și oportunitatea de extindere a rețelei”.

Octavian Bădescu explică: „Prin noua direcție strategică pe care o abordăm ne propunem să ne adresăm întregii piețe potențiale și tuturor consultanților imobiliari care au atât experiență, cât și abilități și rezultate la un nivel superior mediei. Astfel, în diferite formule, proiectele noastre vizează să pună la dispoziția consumatorului serviciile de care acesta are nevoie în tranzacționarea imobiliară eficientă și de succes, cu sau fără suport uman. De asemenea, agenții imobiliari, care prestează la rândul lor servicii către clienții finali, vor beneficia de instrumente de sprijin, menite să crească productivitatea și nivelul de satisfacție. Prin transformarea formei de organizare a companiei în societate pe acțiuni, punem bazele acestui nou model, diferit de cel de franciză sau agenție clasică, în care se spune vino la mine, și bazat pe oportunitatea deschiderii acționariatului companiei către toți consultanții imobiliari, care se află la un nivel profesional ridicat, printr-o propunere de tipul «vino la tine!»“.