CompaniaArctic Stream, integrator de infrastructură și securitate IT și emitent listat la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul AST, anunță că „a intrat direct pe locul 460 în clasamentul FT 1.000 de companii cu cea mai rapidă creșterea din Europa. Topul, realizat de publicația de business globală, Financial Times (FT), alături de platforma online de procesare și vizualizare a datelor, Statista, a ajuns la cea de-a opta ediție.
Plasarea Arctic Stream între primele 500 de companii din clasament s-a datorat unei rate de creștere absolute de 354,5% a veniturilor, respectiv a atingerii unei rate de creștere anuale compuse (CAGR) de 65,6%, în numai trei ani. Între 2019 și 2022, cifra de afaceri a integratorului de soluții IT din România a urcat de la 3,76 milioane de euro până la 16,49 milioane de euro.
Pentru includerea în ediția din 2024, a fost necesar ca fiecare dintre cele 1.000 de companii să fi avut o CAGR minimă de 36,9% în perioada amintită. Or, în cazul Arctic Stream, această condiție minimă a fost depășită de aproape două ori.
Metodologia utilizată de FT și Statista a avut în vedere date financiare certificate și patru criterii principale pentru includerea în clasament: (1) Venituri minime de 100.000 euro în 2019; (2) Venituri de cel puțin 1,5 milioane de euro generate în 2022; (3) Compania să fie una independentă (nu o filială sau sucursală); și (4) Creșterea să fi fost organică, stimulată intern, nu prin achiziții și fuziuni”.
Dragoș Octavian Diaconu, fondator și director general al Arctic Stream: „Sunt onorat de includerea în acest prestigios top al Financial Times și Statista, alături de alte companii europene care au înregistrat o creștere substanțială a veniturilor între 2019 și 2022, o perioadă marcată de multe dificultăți economice. Am obținut, astfel, încă o atestare a performanțelor noastre, dintr-o sursă independentă, și mă bucur să împărtășim această veste tuturor acționarilor și altor părți interesate. Este o nouă ocazie de a le mulțumi colegilor din echipa Arctic Stream, alături de care sunt convins că vom obține rezultate excelente în continuare, câtă vreme valorificăm tot ce am acumulat împreună și ne menținem dedicarea, potrivit sloganului nostru: Going the Extra Mile. Sunt și alte companii bune în România, care au crescut frumos în ultimii ani și pe care le încurajez să se înscrie în edițiile viitoare ale acestui clasament.”
În afară de Arctic Stream, actuala ediție a „FT 1.000 de companii cu cea mai rapidă creșterea din Europa” mai include trei companii din România: AscentCore Technology (locul 185), RebelDot (locul 382), Mindit.io (locul 832), toate din domeniul IT. Polonia are 43 de firme în top, Ungaria, 12, iar Cehia, 11. Tot din Cehia, fiind și listată la Bursa din Praga, este compania situată pe primul loc: Raylyst Solar, un distribuitor de panouri solare și alte produse fotovoltaice, care a înregistrat o CAGR de 824,4% între 2019 și 2022. Pentru detalii suplimentare, puteți consulta clasamentul „FT 1000: the eighth annual ranking of Europe’s fastest-growing companies”.
Arctic Stream(listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este caracterizată ca „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC anunță că „organizează on-line pe 23 mai 2024 cea de-a XXV-a ediție a conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială, având ca temă Construcțiile și provocările schimbărilor climatice. Mai multe detalii despre acest eveniment găsiți în materialul disponibil AICI [C24_Invit_RO1.pdf].
Persoanele interesate să participe la eveniment, fie pentru a prezenta un poster virtual sau o comunicare orală, fie pentru a audia lucrările conferinței, sunt rugate să se înscrie on-line până la data de 10 mai 2024 la https://docs.google.com/forms/d/1x1lCG451S3kdmogbvdedulrClbelmQlJ2maeuEh2KFc/viewform Cei care doresc să-și publice rezumatele sau lucrările integrale sunt rugați „să trimită până la data de 3 mai 2024 rezumatul și lucrarea integrală la adresa de e-mail conferences@incd.ro; lucrările trimise pentru publicarea în revistele institutului vor putea fi trimise până la data de 17 mai 2024 la aceeași adresă sau direct către reviste. Pentru ca volumele de rezumate și lucrări să poată fi disponibile participanților, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deși participanții înscriși după 3 mai 2024 vor putea susține comunicările”.
De asemenea, organizatorii precizează: „Accesul la lucrările și documentele conferinței este limitat și doar persoanele care s-au înregistrat în timp util vor putea prezenta lucrări. Informații suplimentare privind programul și alte detalii organizatorice vor fi oferite doar celor care au confirmat participarea după data de 17 mai 2024, odată cu finalizarea programului, în funcție de interesul exprimat, și afișate pe pagina Internet a conferinței (http://conf.incd.ro/).
Vă rugăm ca, în măsura posibilităților, să diseminați acest mesaj colegilor sau membrilor din instituția sau organizația dvs., precum și colaboratorilor și altor persoane care ar putea fi interesate. De asemenea, vă rugăm ca eventualele întrebări să le adresați la adresele indicate.”
Era digitală este definită în special de rapiditatea cu care se derulează acțiunile și procesele specifice fiecărui business. Transformările impuse de evoluția tehnologică a oferit domeniului financiar oportunitatea de a reproiecta în mod fundamental o serie de proceduri de lucru și de a procesa datele mult mai rapid si mai precis.
Digitalizarea domeniului financiar contabil, cu toate că a fost privită cu teamă de unii specialiști, aduce domeniului foarte multe beneficii în special în relația cu clienții.
Iată cinci schimbări pozitive generate de procesul accelerat de digitalizare al domeniului financiar contabil:
Creșterea gradului de transparență în relația contabil – client
Contabilii au devenit mai receptivi la nevoile companiilor pe care le au în portofoliu. Clientul de azi este de multe ori în pas cu evoluția tehnologică, este capabil să verifice online soldurile bancare, să facă tranzacții utilizând aplicațiile de mobile banking, să folosească soluții digitale prin care să-și organizeze veniturile. Toate aceste lucruri cresc nivelul de așteptări pe care clienții îl au în sfera de business, în sensul că ei se așteaptă la același nivel de accesibilitate la datele companiei și de raportare în timp real. Vor să vadă toate tranzacțiilor lor, să primească tratament personalizat și servicii rapide. Digitalizarea contabilă a oferit experților contabili posibilitatea să răspundă acestei nevoi a clienților, prin instrumente care îi ajută să livreze servicii rapide și fără erori. Dezvoltarea software și cloud aduc noi inovații în fiecare an ceea ce va transforma în istorie dosarele cu șină, mormanul lunar de bonuri fiscale, registrele și facturile pe suport hârtie. Pentru a putea accesa, procesa si gestiona eficient datele contabile este necesar să se realizeze saltul de la metodele tradiționale de înregistrare a datelor la sistemele digitale. Folosirea unui portal de contabilitate reduce foarte mult riscul pierderii datelor. O astfel de platforma permite de la înregistrarea tranzacțiilor la generarea de rapoarte și analize financiare cu diverse niveluri de complexitate. Documentele contabile sunt tranformate în format electronic prin scanare sau fotografiere și sunt încărcate în platforma contabilă. Aici ele pot fi sortate, organizate și pot fi accesate în orice moment și din orice loc eliminând astfel dependența clientului de contabil pentru a avea acces la informații. Un astfel de instrument digital oferă clienților acces în timp real la documentele firmei, rapoarte financiare sau informații punctuale despre cheltuili sau încasări. În acest fel tot procesul contabil este transparent și mult mai rapid, este nevoie doar de un device, laptop/ telefon/ tabletă, și de o conexiune stabilă la internet.
Scăderea gradului de eroare
Greșelile de scriere sau de calcul, link-urile corupte, datele vechi stocate pe dispozitive nesigure sunt doar câteva dintre erorile care apar cu regularitate în activitatea financiar-contabilă. Transformarea digitală a acestui domeniu se realizează în direcția utilizării unei singure platforme pentru partea de management financiar. În acest fel, persoanele implicate vor avea parte de imaginea completă a datelor, rapoartelor și indicatorilor financiari, iar erorile devin mult mai ușor de detectat și pot fi corectate în timp util.
Valorificarea la maxim a acestui beneficiu presupune un efort de organizare crescut. Digitalizarea are rolul de a menține toate datele centralizate și organizate, reducând la maxim nivelul erorilor și sprijinid conformitatea datelor cu cerințele legislative și cu reglementările financiare.
Timp de lucru redus și performanță crescută pentru angajat
Prin implementarea soluțiilor digitale volumul de timp alocat operațiunilor administrative se reduce considerabil, ceea ce duce la creșterea nivelului de performanță în rândul angajaților. Sarcinile repetitive de natură administrativă ocupă mult timp și devin plictisitoare pentru angajatul care se simte ineficient, iar această realitate poate fi schimbată radical prin adoptarea unei soluții digitale potrivite operațiunilor derulate în cadrul departamentului financiar contabil. Transformarea digitală a acestui departament ușurează munca echipelor financiare prin eficientizarea operațiunilor și proceselor, de la prognozele fluxului de numerar la managementul furnizorilor.
Consolidarea protecției datelor
Creșterea gradului de digitalizare din domeniul financiar implică și asumarea responsabilității cu privire la protecția datelor stocate și gestionate. Utilizarea sistemelor de stocare online necesită implementarea măsurilor potrivite securitate a datelor contabile stocate. Securizarea avansată este necesară pentru a proteja datele clienților și pentru a gestiona eficient utilizatorii care le pot accesa. Fie că vorbim despre persoane din cadrul departamentului care procesează datele contabile, fie că vorbim despre clientul cu ale cărui date se lucrează, este esențial ca securitatea informațiilor să reprezinte un criteriu important în alegerea sistemului digital care se implementează în departament.
Realizarea de analize avansate
Procesarea datelor în timp real este un beneficiu foarte important pe care digitalizarea contabilității l-a adus în activitatea curentă a experților. Soluțiile software de contabilitate ajută la realizarea de analize financiare avansate, sprijining în acest fel monitorizarea financiară a afacerii și la luarea de decizii rapide bazate pe cunoașterea realității financiare din companie.
Instrumentele digitale create pentru domeniul financiar includ și funcții care automatizează realizarea analizelor financiare. Acestea pot fi adaptate astfel încât să servească scopurilor de management din anumite situații. Avantajul acestora este că pot fi realizate mult mai rapid decât prin metoda clasica de procesare a datelor, adică cea manuală.
În concluzie, acest proces de digitalizare a domeniului financiar contabil are scopul de a îmbunătăți metodele de lucru și nicidecum de a reduce locurile de muncă. Accelerarea procesului de tehnologizare va ajuta pe viitor instituțiile statului să integreze sistemele digitale cu sistemele lor fiscale, facilitând schimbul electronic de informații între contribuabili și autoritățile fiscale. Un bun exemplu în acest sens este introducerea facturilor electronice și a raportărilor fiscale online, schimbări care aduc un plus de fluiditate în activitatea financiară. Principiile contabilității rămân aceleași, însă, în relația cu clienții, valoarea adăugată este dată de instrumentele de lucru digitale pe care le utilizezi în practica curentă pentru a crește satisfacția acestora și pentru a le oferi servicii de specialitate calitative.
75.000 de joburi noi au fost postate de la începutul anului și până acum, cu aproape 10% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aproximativ o treime din numărul total de locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din retail, în timp ce serviciile au fost al doilea cel mai activ angajator al primului trimestru, cu 10.000 de joburi postate. Call-center / BPO s-a plasat pe locul al treilea, urmat de turism, industria alimentară și construcții.
„Turismul este un sector care a crescut vertiginos în clasament în ultima lună, de când au început recrutările pentru sezonul cald. Vedem aici nu doar mai multe joburi postate de angajatorii din România, ci și de cei din străinătate. Un indicator care a fost urmărit cu interes de toată lumea în primul trimestru a fost evoluția numărului de joburi din construcții și industria alimentară, după ce, la finalul anului trecut, au fost eliminate facilitățile pe care le aveau angajatorii din aceste sectoare. Existau, la acel moment, perspective de scădere a numărului de locuri de muncă noi, însă cifrele primelor trei luni ne arată că încă vorbim de două industrii care au volume mari de angajări. Împreună, au scos în piață peste 15.000 de locuri de muncă”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cea mai redusă nevoie de personal a existat în domenii precum sport / beauty / spa, media, farma și asigurări.
Distribuția joburilor arată că doar 8,7% dintre acestea mai sunt remote, iar 4,2% sunt pentru străinătate. 87,1% sunt locuri de muncă pentru care angajatorii cer prezență la birou. Capitala continuă să dețină cel mai mare bazin de oportunități pentru cei care vor să se angajeze, jumătate dintre joburile postate fiind pentru București și Ilfov. Clasamentul continuă cu Cluj (cu 13.000 de locuri de muncă), Iași (12.000), Timiș (9.000) și Brașov (8.500). Cel mai puțin au recrutat companiile din Neamț, Ialomița, Argeș și Brăila.
Dacă în ceea ce privește joburile a existat o scădere de aproape 10% față de Q1 2023, în cazul aplicărilor a fost înregistrată o creștere cu același procent, iar primele trei luni ale anului au adus peste 3 milioane de aplicări. „E o relație de proporționalitate care apare recurent pe piața muncii – atunci când se contractă oferta de joburi, crește numărul de aplicări. Când numărul de locuri de muncă se duce în sus, se plafonează nivelul aplicărilor”, explică Bogdan Badea.
Cei mai activi candidați au fost cei din categoria de vârstă 25-35, urmați de 18-24 de ani și 36-45 de ani. Cel mai puțin au aplicat candidații din segmentul 45+. Cu toate că angajatorii nu mai sunt la fel de dispuși ca în ultimii ani să aibă angajați care să lucreze remote, candidații continuă să fie atrași de acest mod de lucru care le permite mai multă flexibilitate. Astfel 13,2% din numărul total de aplicări au mers către joburile remote. Nu același lucru este valabil și pentru locurile de muncă din străinătate, către care s-au dus mai puțin de 2% din totalul aplicărilor.
Cei mai mulți dintre candidați au căutat să se angajeze în retail, call-center / BPO și servicii. IT / telecom, banking și construcții sunt următoarele trei domenii din topul preferințelor. De cealaltă parte, industria textilă, real estate, arte & entertainment și educație / training sunt zonele care au suscitat cel mai puțin interesul celor aflați în căutarea unui loc de muncă.
Asociația Energia Inteligentă organizează joi, 4 aprilie 2024, orele 11.00 – 12.30, evenimentul „Romanian Gas Market Conference”, ediția I – Securitatea aprovizionării cu gaze în etapa post plafonare a prețului. Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis pe pagina de Facebook Energia Inteligentă și ale partenerilor media.
Aducem în fata dvs. unii dintre cei mai reputați experți în domeniul piețelor gazelor naturale din Europa într-o discuție deschisă, sinceră și directă despre piața de gaze din România, prezent și viitor.
Așteptăm întrebările dvs, înainte de eveniment la adresa energie@asociatiaenergiainteligenta.ro sau în timpul evenimentului pe facebookul asociației https://www.facebook.com/energiainteligenta/ și vă invităm la o dezbatere fără mănuși și politețuri despre viitorul pieței de gaze și evoluția prețului pe piață.
Teme de discuție abordate în cadrul evenimentului:
Avantajele și dezavantajele pieței libere față de piața reglementată din punct de vedere economic, politic, social.
Când trebuie să intervină statul într-o piaţă?
Ce este securitatea energetică? (un concept supraabuzat care nu poate fi definit clar, dar pe care politicienii îl folosesc întotdeauna pentru a justifica măsuri care nu pot fi explicate economic sau care maschează obiective tendențioase din punct de vedere politic).
Prețul pieței – Cum se formează și de ce este important?
Educarea pieței energetice din România: Iși asumă factorii de decizie acest rol? Cum ar trebui să se comporte în acest sens?
Piața energiei ca ecosistem: intervenția într-un segment de piață, în scopul protejării acestuia, are cu siguranță un impact în celelalte segmente ale pieței. Cine analizează acest impact înainte și după? Cum sunt ajustate măsurile luate în raport cu efectul deja produs al măsurilor de intervenție? Este monitorizat impactul estimat și efectul realizat ca urmare a măsurilor de intervenție atât la nivel național, cât și regional?
Cât de reușite au avut politicile UE în abordarea crizei? Ce a funcționat? Ce nu a făcut-o?
Are România nevoie de mai multă interconectare cu alte piețe sau este suficientă infrastructura existentă?
Ce alte opțiuni există pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării?
Vor participa la dezbaterii:
Doug Wood, Board member and Chairman of the EFET Gas Committee
Levente Lukacs, Senior Expert Key Account, Central European Gas Hub AG
Aura Săbăduș, Expert prețuri gaze, ICSI Londra
Moderator: Marius Petrescu, expert în piețe de gaz și energie, Membru al Asociației Energia Inteligentă
ProCredit Bank România anunță acordarea unei finanțări în valoare totală de 3,4 milioane de Euro grupului de companii 3D Steel Design & Construct SRL și Hansarom Management & Consulting SRL. Prin această finanțare se facilitează construirea a două parcuri fotovoltaice, unul cu o capacitate de 5,6 MWp și celălalt cu o capacitate de 4,3 MWp, ambele echipate cu un sistem de stocare a energiei prin baterii de 1 MW. Astfel, ProCredit Bank își întărește rolul de partener de încredere pentru promovarea dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și mijlocii din România.
Investiția totală în cele două proiecte va fi de aproape 6 milioane de euro, din care ProCredit Bank va acorda o finanțare în valoare totală de 3,4 milioane de euro. Proiectele vor beneficia și de finanțare europeană cu fonduri nerambursabile prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.
„În drumul nostru către o economie mai sustenabilă, eficiența în gestionarea și utilizarea energiei solare devine crucială pentru o tranziție energetică de succes către surse regenerabile. Colaborarea dintre ProCredit Bank și grupul 3D Steel Design & Construct SRL și Hansarom Management & Consulting SRL exemplifică un model de finanțare de succes, bazat pe fonduri europene prin PNRR și sprijinul financiar oferit de Bancă. Suntem mândri să contribuim astfel la dezvoltarea unei infrastructuri energetice durabile la nivel național.” a declarat Ștefan Manole, Director General ProCredit Bank România.
Companiile 3D Steel Design & Construct SRL și Hansarom Management & Consulting SRL au în plan dezvoltarea a două proiecte de parcuri fotovoltaice, în județul Prahova. Investiția realizată de 3D Steel Design & Construct SRL în orașul Poenarii Burchii, constă într-o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 5,6 MWp. Aceasta va fi montată pe sol pe o structură fixă și va include 9 816 panouri fotovoltaice de 580 Wp. Proiectul din Bănești, dezvoltat și deținut de Hansarom Management & Consulting SRL, constă într-o centrală electrică fotovoltaică la sol cu o capacitate totală de 4,3 MWp. Ambele proiecte sunt prevăzute cu câte un sistem de stocare a energiei cu baterie de 1 MW, care va funcționa ca un mecanism de echilibrare și stabilizare a rețelei pentru centrala fotovoltaică.
În calitate de partener de încredere, Banca continuă să sprijine investițiile în energie regenerabilă ce contribuie la diversificarea mixului energetic și la reducerea emisiilor de carbon în România.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat lucrarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc, semestrul 1, 2024”, realizată de CNIPMMR, în parteneriat cu Banca Comercială Română, Pluxee Romania și Banca Transilvania.
Lucrarea este caracterizată ca reprezentând „cea mai complexă interpretare a datelor despre antreprenoriatul românesc și prezintă analiza indicelui mediului de afaceri, indicelui evoluţiei IMM-urilor şi indicelui care reflectă aprecierea antreprenorilor referitor la situația firmelor pe baza a 15 indicatori macro-economici,și anume: ritmul real de creștere al PIB-ului, rata șomajului, rata inflației, câștigul salarial mediu lunar net, dinamica fiscalității forței de muncă, dinamica impozitului pe profit și pe venit, dinamica impozitului pe dividende, respectarea principiului one in – one out, stabilitatea cursului de schimb, deficitul balanței comerciale, rata dobânzii raportat la rata inflației, dinamica investițiilor străine directe, rating-ul de țară, dinamica investițiilor străine directe, dinamica numărului de societăți comerciale, dinamica cifrei de afaceri medii a firmelor.
Scorul Indexului Antreprenoriatului Românesc este de 49 de puncte din 100 în semestrul I din 2024, corespunzator unui nivel moderat al sistemului antreprenorial. Cele patru categorii ale indexului sunt antreprenoriat critic sau slab, antreprenoriat moderat, antreprenoriat emergent şi antreprenoriat solid”.
Din prezentarea oferită de Florin Jianu, președintele CNIPMMR și din comentariile invitaților la evenimentul de lansare, reținem cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei pentru anul 2024:
– Rata inflației este în scădere în anul 2022 față de anul 2023 cu 10,40%;
– Rata șomajului în anul 2023 a fost de 2,93% într-o mică scădere față de anul 2022;
– Salariul mediu lunar net a întregistrat o creștere de 15,48% față de anul 2022;
– Percepția antreprenorilor cu privire la evoluţiile contextuale cu influenţă negativă asupra activității IMM-urilor: 79,56% birocrația și fiscalitatea, 28,93% nivelul investițiilor mediului de afaceri, 55,98% procesul de creditare a firmelor, 61,63% perspectiva calificărilor, competențelor și nivelul de profesionalism asupra forței de muncă;
– 38,61% din IMM-uri au estimat că evoluția economiei României va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor în 2024;
– 30,57% din IMM-uri au estimat o creștere a nivelului exporturilor în 2024 față de 2023.
Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „Antreprenoriatul a devenit o componentă cheie pentru economie. Antreprenoriatul înseamnă o stare de spirit, înseamnă educație, înseamnă curaj și înseamnă și un cadru adecvat. De aici ne-a venit ideea acestui index, de la faptul că trebuie să știm de unde plecăm și unde vrem să ajungem, unde vrem să poziționăm România pe harta națiunilor antreprenoriale. Pornim pe un drum complex, folosim 15 indicatori macro-economici și o analiză de percepție realizată semestrial. De la indicatorii globali care arată ritmul real de creștere al PIB-ului la percepția de moment al antreprenorilor, Indexul Antreprenoriatului românesc reprezintă cea mai complexă interpretare a datelor despre antreprenoriatul românesc. Indexul Antreprenoriatului Românesc nu înseamnă doar o simplă măsurătoare statistică, ci va însemna un barometru al evoluției noastre ca națiune antreprenorială în timp, va însemna calitatea muncii sutelor de mii de antreprenori români dar și a milioanelor de angajați. Politicile publice vor încuraja sau din contră antreprenoriatul, jumătate din indicatori fiind în directa responsabilitate a statului. Indexul Antreprenoriatului Românesc este doar un început, ne propunem ca el să poarte numele fiecărei țări europene și să putem realiza analize comparative și cu alte națiuni antreprenoriale. Le mulțumesc partenerilor noștri strategici și colegilor care au contribuit la aceasta cercetare și vom continua ca împreuna sa fim IMM.”
Florin Jianu, președinte CNIPMMR; Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română; Manuel Fernandez Amezaga, CEO Pluxee Romania&Bulgaria; Cristian-Nicolae Stănică, președinte Comisia Națională de Strategie și Prognoză; Andrei Tudorel, președinte Institutul Național de Statistică; prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR; moderator, Andreea Negru, președinte PEFA.
Partenerii evenimentului au fost: Banca Comercială Română (BCR), Pluxee Romania, Banca Transilavia (BT).
Compania Edenred anunță că „va lansa, în premieră, carduri virtuale pentru produsele Card de masă, Card de vacanță, Card cultural și Card cadou. Soluția pune la dispoziția utilizatorilor aceleași funcționalități ca un card tradițional, fără suportul din material plastic. Noile funcționalități digitale oferite de Edenred vor fi disponibile imediat ce legea privind posibilitatea emiterii de tichete pe card virtual va intra în vigoare”.
Görkem Oran (foto), director general Edenred România: „De la tichetul de masă pe hârtie, în ritm cu evoluția nevoilor consumatorilor și a tendințelor globale, Edenred și-a redefinit modelul de business prin auto-reinventare și inovare, devenind astăzi liderul pietei de beneficii extrasalariale din România. Introducerea cardurilor virtuale este următorul pas firesc, adaptat noilor modele de lucru ale companiilor și ale angajaților și aliniat la un imperativ major de mediu – eliminarea plasticului din procesele de producție. Prin această inițiativă, Edenred își consolidează angajamentul de a atinge zero emisii nete de carbon până în 2050.”
După cum precizează Edenred, „cardul virtual este reprezentat de un număr unic de card de 16 cifre, generat digital și atașat contului de utilizator din aplicația MyEdenred, ce va oferi aceleași funcționalități ca un card fizic, dar direct de pe smartphone. Odată activat, beneficiarii se vor putea bucura de întreaga experiență digitală oferită de ecosistemul Edenred. Prin intermediul cardurilor virtuale Edenred, angajații beneficiază de o soluție de plată simplă, rapidă, mereu la îndemână și de un nivel înalt de securitate. Datele cardului virtual vor fi disponibile doar în aplicația MyEdenred, ceea ce elimină și riscurile de a pierde sau deteriora cardul.
Carduri digitale și prietenoase cu mediul
În prezent, aproape 100% dintre soluțiile Edenred sunt digitale, ca urmare a strategiei pe termen lung de a deveni o companie axată pe tehnologie și un lider al inovației în industria beneficiilor extrasalariale. Introducerea cardurilor virtuale completează ecosistemul digital oferit de Edenred și contribuie, totodată, la procesul de eliminare a plasticului, anunțat la finalul anului 2021, când compania a lansat cardurile eco, realizate din PVC reciclat în proporție de 85,5% devenind la acel moment primul furnizor de beneficii extrasalariale din România care oferea carduri mai prietenoase cu mediul.
Edenred își propune, astfel, să protejeze mediul înconjurător prin reducerea amprentei de carbon, a consumului de resurse și a deșeurilor, cu obiectivul de a atinge zero emisii nete de carbon până în 2050”.
Edenred reamintește că „este lider de piață ca platformă digitală pentru servicii și plăți și este partenerul de zi cu zi la locul de muncă, conectând 60 de milioane de utilizatori și 2 milioane de comercianți parteneri prin intermediul a 1 milion de clienți corporativi în 45 de țări.
Edenred oferă soluţii de plată cu destinaţii specifice pentru alimentaţie (cardurile de masă), stimulente (carduri cadou, platforme dedicate angajaților), mobilitate (soluții multy-energy, mentenanță, taxe de drum, parcări și vouchere de transport) și plăți corporative (carduri de plată virtuale).
În concordanţă cu misiunea grupului, „Enrich connections. For good.”, aceste soluții sporesc bunăstarea și puterea de cumpărare a utilizatorilor. Îmbunătățesc atractivitatea și eficiența companiilor și animă piața muncii și economia locală. De asemenea, favorizează accesul la o alimentație mai sănătoasă, produse mai sustenabile și soluții de soft mobility.
Cei 12.000 de angajați ai Edenred se angajează să facă din lumea muncii un ecosistem conectat, mai sigur, mai eficient și mai responsabil în fiecare zi.
În 2022, datorită activelor sale tehnologice globale, Grupul a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 38 de miliarde de euro, efectuat, în principal, prin aplicații mobile, platforme online și carduri.
Edenred este cotată la bursa de valori Euronext Paris și inclusă în următorii indicatori: CAC 40, CAC 40 ESG, CAC Large 60, Euronext 100, Euronext Tech Leaders, FTSE4Good și MSCI Europe”.
La sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc întâlnirea președintelui Camerei București, Iuliu Stocklosa, cu președintele Camerei de Comerț și Industrie Benin, Arnauld Akakpo. La întrevedere au participat: Casimir Migan, prim-vicepreședinte și Raymond Adjakpa Abile, secretar general, din partea CCI Benin, Rѐgis Facia, prim-vicepreședinte al Patronatului din Benin, dr. Serge S. Rameau, consul onorific, Romain Swartz, prim consilier la Consulatul Onorific al Republicii Benin în România, iar din partea CCIB, Gabriela Iftene, director executiv.
CCIB anunță că, „în deschidere, președintele CCIB a vorbit despre importanța comunității de afaceri a Capitalei, subliniind locul și rolul Bucureștiului în viața economico-socială a ţării noastre, precum și despre strategia de relaţii externe a CCIB, axată pe dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu țările din afara Uniunii Europene.
La rândul său, Arnauld Akakpo a făcut o prezentare succintă a activității CCI Benin, punctând interesul pentru colaborarea reprezentanților mediului privat din această țără cu parteneri din România, atât în domeniul import-exportului, cât și pentru asigurarea transferului de tehnologie din România în țara sa, un exemplu fiind producția de băuturi alcoolice (vin obținut din fructe locale utilizând tehnologii similare celor folosite pentru vinul din struguri).
Cu acest prilej, Iuliu Stocklosa și Arnauld Akakpo au semnat Acordul de cooperare între CCIB, pe de o parte şi CCI Benin, pe de altă parte. Ca urmare a încheierii documentului amintit, părţile vor coopera în vederea unei mai bune cunoașteri reciproce a mediului de afaceri, a impulsionării creșterii schimburilor comerciale bilaterale, precum și a valorificării oportunităților de afaceri și investiționale locale și regionale, în contextul în care Beninul asigură deschidere către piața Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest, iar România, către țările din Europa Centrală și de Est.
Totodată, în cadrul întâlnirii au fost reliefate oportunitățile investiționale oferite de Benin, generate de strategia acestei țări, care are în vedere dezvoltarea sectorului productiv, cu scopul de a reduce volumul importurilor. În context, președintele CCIB a exprimat întreaga disponibilitate de a promova, prin canalele camerale specifice și în limita atribuțiilor ce-i revin aceste informații valoroase pentru comunitatea de afaceri bucureșteană și nu numai.
În final, oaspeții au vizitat Palatul CCIB primind informații complete privind posibilitatea organizării de evenimente în Centrul nostru de conferințe”.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, deschide în județul Brașov cel de-al treilea centru regional de colectare a ambalajelor SGR, situat în cadrul parcului logistic VGP.
Cu o suprafață de 3.300 de metri pătrați, centrul regional din Brașov este dotat cu echipamente avansate de procesare a ambalajelor, care includ mașini de numărat PET și doze de aluminiu, mașini de numărat ambalaje din sticlă, buncăre pentru depozitarea sticlei și prese de balotat. Capacitatea anuală de procesare a centrului de la Brașov este de peste 240 de milioane de ambalaje.
Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO: „După cum am anticipat de la începutul lansării sistemului, deschiderea graduală a centrelor regionale va fi coordonată cu creșterea numărului de ambalaje SGR pe piață. În prezent, avem trei centre RetuRO operaționale, care pot procesa cumulat peste 1,7 miliarde de ambalaje anual, de peste trei ori mai mult decât totalul ambalajelor SGR introduse pe piață până în prezent. Vom continua să ne concentrăm pe extinderea infrastructurii și în următoarele 3 luni, avem planificată deschiderea centrelor din județele Ilfov, Dolj, Bacău și Prahova.
SGR este o premieră, dar și o oportunitate uriașă de schimbare în bine a României, cu un mediu mai curat și încurajând un comportament responsabil la nivelul fiecăruia dintre noi.”
Centrul regional va deservi județele Brașov, Harghita, Covasna, Sibiu și zonele înconjurătoare. Aici vor fi transportate atât ambalajele de băuturi SGR colectate manual, cât și automat, prin echipamente de tip RVM. Operaționalizarea acestei unități de procesare a ambalajelor SGR creează noi de locuri de muncă ecologice, noul centru având aproximativ 40 de angajați.
Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant în primele luni de la lansare, un număr tot mai mare de ambalaje SGR fiind puse pe piață de către producători în această perioadă și returnate de către consumatori în centrele special amenajate. În primele 3 luni de funcționare a sistemului, consumatorii au returnant în total peste 23 de milioane de ambalaje SGR, numărul acestora crescând exponențial de la 31.000 de unități în decembrie 2023, la 21 de milioane în luna februarie, fiind estimate peste 60 de milioane de unități returnate în luna martie. Cea mai mare parte a acestor ambalaje a fost deja direcționată către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism, confirmând astfel funcționarea eficientă a SGR.
Sistemul de Garanție-Returnare din România a fost gândit pe baza celor mai bune practici la nivel internațional. În acest moment, un astfel de sistem este implementat în 41 de țări la nivel mondial și în 15 țări europene, printre care și România. Studiile de caz arată că în țările în care a fost implementat, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de doi, până la trei ani.
Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas semnificativ în direcția promovării unei economii circulare în România. SGR este un instrument util, transparent și accesibil, care contribuie la un mediu mai curat pentru un viitor sustenabil.
Lucrările de construcție la noul terminal Schengen al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara au fost realizate de o asociere de firme, Concelex Engineering – Concrete & Design Solutions – Metroul SA, având ca Antreprenor General compania Concelex, una din cele mai importante companii românești de construcții integrate.
Inaugurat oficial vineri, 29 martie, în prezența Premierului Marcel Ciolacu, președinților celor două camere ale Parlamentului, a ministrului Transportului, Sorin Grindeanu, ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și unui număr important de oficiali guvernamentali, noul terminal are o suprafață construită de 12.000 mp și beneficiază, între altele, de 6 filtre de securitate pentru pasageri, 18 ghișee check-in și opt porți deîmbarcare.
Terminalul este dimensionat să deservească un trafic de pasageri de 1.554 persoane (în același timp) pe cele 2 fluxuri, respectiv plecări externe și sosiri externe. Capacitatea de procesare a bagajelor este de 1600 bagaje/oră pe fluxul de plecări externe, în timp ce pe fluxul de sosiri externe facilitățile existente permit procesarea a trei curse concomitent, cu o durată de 15 minute pentru recuperarea bagajelor de pe benzile transportoare. Terminalul asigură cel mai înalt grad de securitate și siguranță a persoanelor și activităților din aeroport, în acord cu reglementările europene și naționale în domeniul transportului aerian, oferind totodată un grad sporit de confort pasagerilor.
„Ne bucurăm că am reușit să finalizăm cu succes și într-un timp destul de scurt – 655 de zile în total, din care 166 zile a durat proiectarea iar 489 de zile construcția propriu-zisă – unul din cele mai moderne obiective de infrastructură aeroportuară din România. Pe tot parcursul proiectului, ne-am bucurat de o colaborare foarte strânsă cu toate entitățile implicate în proiect, inclusiv cu cele care urmează să opereze în acest terminal, acestea fiind implicate direct atât în etapa de proiectare cât și în cea de execuție. Am reușit, astfel, să încorporăm toate cerințele în soluții tehnice de ultimă oră, ceea ce a contribuit la succesul implementării. Vreau să le mulțumesc tuturor partenerilor, angajaților și colaboratorilor noștri în acest proiect pentru întreg efortul depus și pentru implicare”, spune dl. Daniel Pițurlea, fondatorul și președintele Concelex, Antreprenorul General al lucrărilor de construcție la noul terminal.
Dat fiind că lucrările de construire au fost inițiate pe timp de iarnă, specific acestui proiect este faptul că s-a utilizat o tehnologie de ultimă oră pentru realizarea fundațiilor, folosind piloți din beton armat, turnați în sit până la 11 m adâncime.
Valoarea totală a contractului semnat cu compania de construcții Concelex, Antreprenorul General al lucrărilor, a fost de 115,13 milioane de lei (fără TVA).
Terminalul Schengen al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara în cifre:
Suprafața construită desfășurată = 12.000 mp
Înălțimea construcției = 13,50 m
Dimensiunile exterioare ale construcției = 170 m (lungime) x 72 m (lățime)
Dimensiunile pentru cea mai mare sală: cate 1.209 mp (sala check-in și sala așteptare îmbarcare)
Suprafața fațadelor = 10.853 mp
Greutatea structurii metalice = 740 t
Lungimea cablurilor instalate = 172.000 în total din care 102.000 m cabluri curenți tari, 40.000 m fibra optică, 30.000 m cabluri date
Număr zile proiectare = 166 zile (17.05.2022 – 30.10.2022)
Numărul zile de construcție = 489 zile (01.11.2022 – 04.03.2024)
Cu o experiență de peste 30 de ani, grupul Concelex deține în portofoliu numeroase proiecte de infrastructură în domeniul rutier, aeroportuar, energetic, spitalicesc etc fiind în prezent implicată în realizarea unor obiective mari de interes public precum: construirea unui corp nou care va găzdui Departamentul “Sănătatea mamei și copilului” la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” din Constranta”, proiectarea și execuția centurii Municipiului Bârlad („Varianta de ocolire a Municipiului Bârlad”), relocarea și modernizarea secției de oncologie, cu înființarea unui compartiment de cardiologie intervențională, la Spitalul județean de urgență Alba Iulia, construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a departamentelor urgență, ATI și chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru copii “Grigore Alexandrescu” din București.
În domeniul infrastructurii aeroportuare, cele mai importante proiecte ale companiei vizează: extinderea și modernizarea terminalului de pasageri la Aeroportul Internațional Maramureș, extinderea și modernizarea terminalului de pasageri, a platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare și construirea unei platforme dedicate activităților de degivrare/antidegivrare aeronave la aeroportul “Delta Dunării” din Tulcea. Aflate în prezent în derulare, ambele proiecte au Concelex drept Antreprenor General.
Compania face eforturi constante și continue în direcția protejării mediului înconjurător. Din 2016, Concelex evaluează în fiecare an, printr-un partener independent, impactul activității sale asupra mediului prin măsurarea emisiilor de carbon și compensează acest impact prin finanțarea direct proporțională a unui proiect verde.
Salamul de Sibiu AGRICOLA IGPa ajuns, în ultimele zile ale lunii martie, pe rafturile magazinelor din SUA.
Este o premieră absolută, deoarece salamul de Sibiu AGRICOLA IGP a devenit astfel primul aliment românesc de origine animală exportat pe piața americană, după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment.
Drumul pentru exportul peste Ocean al acestui produs românesc de excepție nu a fost unul tocmai simplu, însă la această dată se poate numi pe drept cuvânt O MARE REALIZARE, deoarece își extinde astfel parcursul său international.
„Această realizare dovedește încă o dată faptul că REUȘITA este întotdeauna posibilă doar dacă oamenii care o inițiază și o pun în operă sunt profesioniști, vizionari, temerari sau, cum se spune uneori prin regiunea Moldovei, suficient de încăpățânați pentru a face realitate din ce a fost odată vis– apreciază Cristian Călin, Managerul de comunicare al Grupului Agricola. Acesta este un rezultat de palmares, deocamdată, însă PRIMUL nu poate fi decât unul! Agricola este un «pionier» în piața cărnii de pasăre și a produselor din carne românești – în ultimii 20 de ani a inovat și a generat multe trenduri în care s-au înscris și alți producători. În acest caz, Salamul de Sibiu AGRICOLA, recunoscut la nivel european, a devenit un AMBASADOR autentic pentru piața SUA. Pot spune astfel că Salamul de Sibiu AGRICOLA IGP este primul care scrie istorie modernă, iar acesta este meritul întregii echipe de la SALBAC, companie a Grupului de firme Agricola, care de-a lungul anilor a fost un etalon pentru toți”.
În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare de Salam de Agricola IGP a trecut de depozitul vamal de intrare în SUA, iar astăzi este deja pe rafturile magazinelor.
„Experiența echipei noastre în producția acestui sortiment de excepție a contribuit substanțial la derularea întregului demers de acreditare a salamurilor crud-uscate în SUA, care a fost unul de lunga durată, date fiind procesele legislative complexe. Începand cu 2014, AGRICOLA a înaintat o cerere de solicitare pentru acreditare SUA și abia în septembrie 2021 am primit vizita oficială din partea Departamentului de Agricultura (USDA) – serviciul de inspecție și siguranță alimentară, unde am «trecut» etapa finală specifică procesatorilor.
Ne-am aliniat în integralitate la toate condițiile impuse pentru obținerea certificării de export SUA, evident cu eforturi și costuri aferente, însă acest proiect de acreditare a produselor crud-uscate nu ajungea cu succes la final, dacă nu am fi fost monitorizați, sprijiniți și ajutați în armonizarea legislațiilor, pas cu pas, de către conducerea și echipele de specialitate ale Autorității Naționale și Județene Sanitar Veterinare, cărora le mulțumim!”, declară Angelica Șmil, Director general SALBAC SA.
Exportul Salamului de Sibiu AGRICOLA în piața SUA reprezintă o carte de vizită importantă pentru companie și brandul AGRICOLA, „o companie deschisă spre nou, care înțelege că lumea se schimbă și că noi trebuie să ne schimbăm odată cu ea, să învățăm, să inspirăm, să stimulăm creativitatea și să ne adaptăm în permanență. Considerăm, odată ajunși aici, că merităm pe deplin să fim pe mesele consumatorilor de peste Ocean. Este un vis devenit realitate, după mai mulți ani în care am investit resurse, efort și multă, multă consecvență. Felicit echipa SALBAC pentru toate acestea și am încredere că într-un interval de timp rezonabil, în care vom face investiții similare, vom trece de la o notorietate în creștere la rezultate pe măsură”, arată Grigore Horoi, Președintele Grupului de firme AGRICOLA.
WDP achiziționează Expo Market Doraly de la ARA Europe & Gheorghe Iaciu, cel care a fondat proiectul în 1993. Expo Market Doraly este cel mai vechi și cel mai de succes parc en-gros, cash & carry și logistic urban din România.
Amplasat în nord-estul Bucureștiului, Expo Market Doraly acoperă o suprafață de aproximativ 110.000 de metri pătrați și cuprinde un total de 37 de pavilioane, în care își desfășoară activitatea peste 400 de comercianți, având o istorie lungă de creștere continuă și durabilă. Locația are acces direct la drumul de centură existent și nou al Bucureștiului, făcându-l ideal pentru aprovizionarea eficientă a comercianților cu amănuntul din Capitală și din regiunea de sud-est a României.
Împreună cu WDP, care va efectua administrarea activelor, domnul Iaciu și echipa actuală de management a proprietății vor continua să gestioneze proiectul.
„Ne bucurăm că am achiziționat acest activ promițător, care completează portofoliul nostru existent din România. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm succesul Expo Market Doraly și să facem din aceasta o afacere și mai puternică, facilitând creșterea viitoare împreună cu domnul Iaciu și echipa sa de profesioniști experimentați. Aș dori să mulțumesc ambilor vânzători pentru procesul de tranzacționare extrem de profesionist și iO Partners pentru prezentarea oportunității către noi” – a declarat Jeroen Biermans, Country Manager WDP România.
Domnul Gheorghe Iaciu, reprezentând Vânzătorul, a spus: „În demersul nostru de a găsi cea mai bună soluție pentru evoluția DORALY, în concordanță cu așteptările chiriașilor și satisfacția clientului final, am identificat WDP ca fiind unic, pentru a maximiza potențialul proprietății.
EXPO MARKET DORALY este un activ rezilient, cu un portofoliu puternic de chiriași de producători, importatori și distribuitori, unde clienții pot găsi o gamă largă de produse la prețuri foarte competitive, un centru comercial în continuă evoluție și creștere.
Jeroen Biermans, cu experiența sa la nivel de Master Class în domeniul logisticii, și WDP, cu puterea sa financiară, reprezintă elementul de care DORALY avea nevoie pentru a evolua.
Suntem parteneri de încredere și întreaga echipă se angajează să creeze valoare pentru părțile interesate ale DORALY.
Vă mulțumim că ați acceptat DORALY în familia WDP!”
WDP a fost sprijinită în această tranzacție de Țucă Zbârcea (juridic), Mazars (financiar și fiscal), Brown Marinescu Consulting (tehnic) și CBRE (comercial).
Vânzătorii au fost susținuți de Reff & Associates (juridic), Deloitte (fiscal) și iO Partners (comercial).
O contribuție importantă la calitatea vieții pentru noi, dar mai ales pentru generațiile care urmează o are modul în care vom reuși să protejăm mediul prin dezvoltarea unor activități economice sustenabile, diminuarea poluării și implementarea principiilor economiei circulare.
În ultimii ani, deja creșterea încălzirii globale generează schimbări din ce în ce mai îngrijorătoare. Temperatura globală medie este în zilele noastre cu 0,95 – 1,20 grade Celsius mai mare decât cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea (conform US National Centers for Environmental Information – Annual 2022 Global Climate Report), iar o creștere a acesteia cu 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile înregistrate anterior Revoluției industriale este asociată cu riscul de apariție a unor schimbări cu impact negativ semnificativ asupra climei și a mediului, implicit asupra sănătății oamenilor.
Figura 1: Anomalii ale nivelului global al temperaturii medii anuale înregistrate de diferite organisme de cercetare și monitorizare a climei (comparativ cu perioada 1951 – 1980, grade Celsius)
Acordul de la Paris, adoptat în anul 2015 în temeiul Convenției cadru a ONU cu privire la schimbările climatice (UNFCCC) din anul 1992,a stabilit obiectivul privind limitarea creșterii temperaturii medii la nivel global sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și continuarea eforturilor de limitare, pe cât posibil, a acesteia la 1,5 grade Celsius, introducând totodată măsuri cadru de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, cărora li se atribuie în principal aceste efecte nocive.
Schimbările climatice constituie, fără doar și poate, o provocare majoră a vremurilor pe care le trăim, care afectează toate țările și regiunile lumii. Suntem așadar în fața unei probleme globale, care nu are granițe și care necesită un efort comun și acțiuni concrete corelate la nivel internațional. Pe de altă parte, urgența tot mai mare privind abordarea schimbărilor climatice și nevoia de coordonare a politicilor naționale reprezintă aspecte care contribuie din ce în ce mai mult la remodelarea economiei mondiale.
Tranziția verde este unul dintre factorii care generează probabil o nouă eră a politicii industriale și revoluții tehnologice cu implicații economice de anvergură. Politicile climatice vor modifica din ce în ce mai mult structura economiilor și vor avea efecte asupra fluxurilor comerciale și financiare la nivel global, necesitând un amplu proces de cooperare transfrontalieră.
Pentru a încerca să atenueze această presiune a încălzirii globale, majoritatea țărilor dezvoltă o serie de politici, cadre instituționale și demersuri legislative. Deși consacrate în convențiile internaționale de drept al mediului în conformitate cu principiul responsabilităților comune, politicile privind tranziția climatică sunt diferite de la o țară la alta. Acordul de la Paris se bazează pe contribuții stabilite la nivel național ale țărilor care au aderat la acest demers, dar care sunt circumstanțiate în funcție de specificul fiecărei economii în parte.
Deși eforturile s-au intensificat în ultimii ani și în pofida acordurilor menționate, încă nu există, din păcate, suficientă unitate reală la nivel global în ce privește viziunea asupra politicilor de tranziție. Abordările diferă de la inițiative precum tarifarea carbonului, la strategii bazate pe subvenții (de exemplu, pentru cercetare-dezvoltare și inovare) sau la îmbinarea unor astfel de mecanisme într-un mix de politici ecologice.
Este firesc ca opțiunile privind politicile climatice să fie influențate de condițiile macroeconomice ale fiecărei țări sau de contextul politic al acestora. Unele politici au în vedere, de exemplu, tarifele, sau măsurile vamale și de reglementare, în timp ce alte țări adoptă așa-numitele măsuri bazate pe cheltuieli, care vizează atât partea de ofertă, având ca scop diminuarea costurilor de producție (de ex. prin subvenții, granturi, stimulente fiscale ș.a.), cât și partea de cerere, cu impact în ceea ce privește consumul gospodăriilor pentru diferite bunuri sau servicii (de ex. facilități fiscale pentru achiziționarea vehiculelor electrice).
Totodată, diferențele privind țintele stabilite din perspectiva tranziției climatice sunt uneori accentuate de decalajele de implementare care decurg din faptul că eforturile propriu-zise ale țărilor nu sunt întotdeauna proporționale cu țintele stabilite și cu potențialul real al acestora. Diminuarea acestor decalaje s-ar putea realiza însă prin mecanisme de cooperare regională și chiar globală, bazate pe asigurarea surselor de finanțare și pe evoluțiile tehnologice.Ca întotdeauna, investițiile și inovarea joacă un rol esențial în realizarea obiectivelor economice, în cazul de față al celor legate de realizarea tranziției verzi.
Potrivit datelor din Atlasul global al carbonului, cea mai mare contribuție la emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial o au, desigur, economiile avansate (în principal China și SUA), în timp ce emisiile țărilor cu venituri medii și mici au crescut doar mai recent. Uniunea Europeană este considerată, de asemenea, un mare generator de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Figura 2: Emisii de dioxid de carbon rezultate din utilizarea combustibililor fosili
Sursa: Comisia Europeană, Joint Research Centre (JRC), EDGAR (Emissions Database for Global Atmospheric Research) Community GHG database
În acest context, este relevantă o analiză comparativă a principiilor politicilor referitoare la tranziția climatică în aceste trei economii (China, SUA și UE) și impactul acestora la nivel internațional, dupăcum urmează:
China emite circa o treime din cantitatea de dioxid de carbon la nivel global rezultată din combustibili fosili și are o pondere de aproximativ 30% în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră (GHG emissions of all world countries, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2023). Prin urmare, contribuția Chinei la reducerea riscurilor climatice este crucială. Fără o tranziție a Chinei la o economie cu emisii reduse de carbon, atingerea obiectivelor climatice la nivel global ar fi practic imposibilă.
Având un rol esențial în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, China s-a angajat să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 65% până în 2030 și intenționează să ajungă la neutralitatea climatică până în 2060 (China’s Policies and Actions for Addressing Climate Change, 2022 – Ministry of Ecology and Environment of the People’s Republic of China). O astfel de tranziție presupune creșterea eficienței energetice, dar și a productivității resurselor, ceea ce impune schimbări structurale la nivelul economiei (sistemele energetice, industriale, de transport ș.a.), al resurselor, inovației și capacităților tehnologice.
Echilibrarea obiectivelor climatice cu cele de dezvoltare ale Chinei implică reforme structurale și mecanisme ample de piață corelate cu acțiunile climatice. Raportul din 2022 privind clima și dezvoltarea al Grupului Băncii Mondiale pentru China prezintă o serie de opțiuni cu privire la politicile ce se impun pentru atingerea acestor obiective climatice și de dezvoltare ale Chinei. Acest raport analizează schimbările structurale în domenii cheie precum energia, industria, transporturile, agricultura ș.a., care ar permite Chinei să își respecte angajamentele naționale privind nivelul maxim al emisiilor de carbon înainte de 2030 și atingerea neutralității până în 2060.
Raportul Băncii Mondiale privind opțiunile de politică ale Chinei evidențiază un cadru orientat către sustenabilitate și combaterea schimbărilor climatice, concentrat pe tranziția susținută către o economie verde. Politicile propuse vizează o transformare profundă a sectorului energetic, prin majorarea capacității de producție a energiei regenerabile și reforme ale pieței energiei, decarbonizarea industriei și transporturilor, prin electrificare și promovarea mijloacelor de transport cu emisii reduse de carbon. Se pune un accent puternic pe dezvoltarea sustenabilă a zonelor urbane și rurale, încurajând reziliența la schimbările climatice și adoptarea practicilor agricole cu emisii reduse. Valorificarea piețelor pentru stimularea inovării și reducerea costurilor, gestionarea eficientă a riscurilor de tranziție pentru forța de muncă, suportul acordat comunităților vulnerabile, precum și promovarea acțiunilor globale și a finanțării verzi sunt, de asemenea, piloni cheie. Aceste strategii integrate punctează necesitatea unor reforme ambițioase și coordonate la nivelul întregii economii pentru a naviga tranziția către un viitor cu emisii reduse de carbon și o creștere sustenabilă.
Raportul Băncii Mondiale arată totodată faptul că, pentru a atinge emisiile nete zero până în 2060, numai în sectoarele de energie și transport China are nevoie de investiții suplimentare în cuantum de 14-17 trilioane de dolari SUA pentru tehnologie și infrastructura verde. Având în vedere aceste costuri imense, investițiile publice nu vor fi suficiente, astfel încât participarea sectorului privat este extrem de importantă în parcursul Chinei către neutralitatea carbonului. Din această perspectivă, facilitarea accesului la piețe și la finanțare, dar și un mediu de reglementare mai predictibil, ar permite sectorului privat să joace un rol important în ceea ce privește reducerea costurilor, creșterea productivității și stimularea inovării și a noilor tehnologii.
SUA, al doilea mare emitent de dioxid de carbon la nivel mondial, au fost un susținător al Acordului de la Paris, angajându-se inițial să reducă emisiile până în anul 2025 cu 26-28%, față de nivelul din 2005. După ieșirea temporară din Acordul de la Paris, SUA au revenit, cu angajamente ambițioase care vizează o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.
În anul 2022, a fost adoptat în SUA Actul pentru reducerea inflației (IRA), o componentă majoră a acestuia vizând problematica schimbărilor climatice. Pe lângă alte reglementări (de ex. cu privire la reducerea deficitului bugetar și a presiunilor inflaționiste asupra economiei, asigurarea echității și a solidarității la nivelul societății în ceea ce privește impozitarea și alocările bugetare ș.a.), din perspectivă climatică, IRA este considerat cel mai important pachet de măsuri din istoria SUA pentru reducerea poluării cu emisii de carbon, instituind o serie de mecanisme privind:
creditele fiscale și subvențiile directe;
premisele pentru realizarea de investiții majore în soluțiile de securitate energetică – de ex. investiții pentru creșterea eficienței energetice a amplasamentelor industriale, soluții pentru a produce energie curată și a facilita tranziția verde ș.a., considerate că ar putea reduce pe termen lung inclusiv cheltuielile consumatorilor;
reformele necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice, prin reducerea semnificativă a emisiilor de carbon până în 2030, reforme considerate ca putând avea pe termen lung o serie de alte efecte benefice, cum ar fi de exemplu prețul asigurărilor.
Această inițiativă legislativă promovată în SUA, cu referire inclusiv la problematica privind schimbările climatice, confirmă nevoia unor reforme structurale și a proiectelor de anvergură în sectoarele reprezentative, dar și necesitatea finanțării corespunzătoare și a promovării programelor de dezvoltare în numeroase domenii.
De remarcat faptul că acest program complex evidențiază ideea de acțiune concertată și sincronizată a mix-ului de politici în vederea atingerii unor obiective economice și sociale majore, aspecte despre care, de altfel, se discută de mult timp în multe alte țări, inclusiv în România.
Inițiatorii subliniază că politicile climatice propuse, orientate spre protecția mediului, pot stimula simultan creșterea economică, printr-o serie de efecte interconectate. Acestea includ atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, care, pe lângă beneficiile directe pentru climă, promit avantaje economice pe termen lung prin prevenirea costurilor asociate deteriorării mediului. Investițiile în adaptarea la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi consolidarea infrastructurii, se arată a fi mai puțin costisitoare comparativ cu consecințele neglijării acestora. De asemenea, reducerea poluării și a efectelor nocive ale acesteia asupra sănătății forței de muncă ar putea conduce la creșterea productivității, iar adoptarea energiei verzi poate reduce dependența economică de volatilitatea prețurilor combustibililor fosili. În plus, sprijinul guvernamental pentru cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul climatic este crucial pentru accelerarea progresului tehnologic, fără de care, investițiile private ar putea rămâne suboptime. Această abordare integrată sugerează o viziune în care politicile climatice nu doar protejează mediul, ci și impulsionează creșterea economică durabilă.
La nivel internațional au fost și voci care au susținut că inițiative precum Actul pentru reducerea inflației ar putea presupune o mai mare relocare a capacitaților de producție către SUA, sugerând chiar potențiale efecte de încetinire a tranziției ecologice la nivel global. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere și faptul că o reevaluare corespunzătoare a priorităților climatice în celelalte țări ar putea avea ca efect investiții globale mai mari în domeniul tehnologiilor verzi, implicit, o lărgire a bazei globale de producție în sectoarele verzi.
La finele anului trecut, SUA și China au reafirmat angajamentele asumate prin Declarațiile comune SUA-China din anul 2021 privind abordarea problemelor climatice și consolidarea acțiunilor ce se impun pentru implementarea efectivă a Acordului de la Paris, în lumina principiilor privind echitatea și responsabilitățile comune, dar diferențiate prin prisma circumstanțelor naționale specifice.
Mai mult, conștientizând rolul extrem de important pe care îl joacă la nivel mondial și pentru a răspunde de o manieră semnificativă la provocările generate de schimbările climatice, SUA și China au decis să operaționalizeze un Grup de lucru pentru îmbunătățirea acțiunii climatice, având în vedere necesitatea cooperării și a dialogului pentru accelerarea acțiunilor climatice în anii care urmează. Acest Grup de lucru pentru îmbunătățirea acțiunii climatice, constituit din oficiali ai ministerelor și ai agențiilor guvernamentale relevante din cele două țări, se va focusa pe implementarea proiectelor de cooperare în domeniile cheie stabilite prin Declarațiile comune din anul 2021, precum tranziția energetică, economia circulară, eficientizarea resurselor ș.a. și va realiza schimburi de bune practici și de informații referitoare la politicile, tehnologiile și alte măsuri relevante privind strategiile și politicile energetice (de ex. pentru monitorizarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea capacitaților de producere a energiei regenerabile, economia circulară ș.a.). Nu în ultimul rând, SUA și China s-au angajat să sprijine cooperarea în domeniul climatic între state, regiuni și orașe, în domenii relevante precum sectorul energetic, transporturile, clădirile, deșeurile, defrișările ș.a.
Uniunea Europeană – Pentru a împiedica încălzirea planetei cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, UE s-a angajat, prin Pactul Verde European și prin Legea europeană a climei, ca până în anul 2050 să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic.
Net Zero Industrial Act completează Legea europeană a climei și sprijină o tranziție socială echitabilă și competitivitatea UE prin fondurile Bugetului UE de coeziune, dar și prin fondurile NextGeneration EU.
De asemenea, criza energetică a determinat o altă inițiativă și anume Planul REPowerEU, care vizează o serie de aspecte relevante din această perspectivă, precum consolidarea securității energetice, diversificarea matricei de energie și extinderea utilizării surselor locale de energie regenerabilă.
Pentru realizarea dezideratului stabilit prin Pactul Verde European, Legea europeană a climei prevede anumite obiective intermediare, cum ar fi cel privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 la sută până în anul 2030 (comparativ cu nivelul din anul 1990) sau stabilirea de către CE a obiectivului intermediar la nivel european pentru orizontul 2040.
În acest context, la începutul lunii februarie a.c., CE a lansată în dezbatere publică o Comunicare privind obiectivul climatic al Europei pentru 2040 (Asigurarea viitorului nostru. Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 și calea către neutralitate climatică până în 2050, pentru o societate durabilă, justă și prosperă).
Astfel, în continuarea obiectivului propus pentru anul 2030 prin pachetul Fit for 55 de reducere cu 55 la sută a emisiilor poluante față de nivelul aferent anului 1990, și care se află în implementare la nivelul statelor membre ale UE, CE a avansat recent în dezbatere publică propunerea privind reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale UE cu 90 la sută până în 2040, comparativ cu anul 1990, și a inițiat dialogul cu autoritățile naționale ale statelor membre.
Propunerea privind obiectivul de reducere cu 90 la sută a emisiilor poluante a fost fundamentată pe analiza de ansamblu a CE privind emisiile de gaze cu efect de seră și dinamica acestora, pe impactul asupra mediului și pe studiile științifice disponibile la nivel internațional în materie de climă, dar și pe evaluarea costurilor asociate realizării acestui obiectiv, pentru determinarea necesarului de finanțare în următorii ani.
Este de așteptat ca, în noua componență și prin noul mandat pentru perioada 2024-2029, Comisia Europeană să transpună obiectivul climatic stabilit pentru orizontul 2040 într-un nou pachet de acțiuni și reglementări. Prin urmare, este foarte important ca în această etapă de dezbatere publică, statele membre, inclusiv România, să își identifice avantajele competitive proprii, sursele de finanțare, măsurile de optimizare și de eficientizare a costurilor, ținând cont de specificul și particularitățile fiecărei țări, în dialogul cu CE și cu investitorii internaționali. De asemenea, statele membre ar trebui să identifice dependențele considerate critice, sursele alternative de aprovizionare, dar și alte aspecte precum mecanismele necesare pentru ajustarea inegalităților sociale și măsurile de compensare pentru o tranziție socială justă.
Provocări și oportunități pentru dezvoltarea României
Pe parcursul ultimelor decenii, în România, s-au înregistrat reduceri semnificative de emisii de gaze cu efect de seră. Potrivit datelor publicate atât de Eurostat, cât și celor rezultate din baza de date EDGAR, România își redusese deja nivelul net al emisiilor de gaze cu efect de seră la aproape jumătate în anul 2000 față de nivelul din 1990, în mare parte și ca urmare a schimbărilor structurale ale economiei în perioada post-comunistă (de exemplu, reducerea semnificativă a activității industriei grele și a utilizării cărbunelui). În anul 2021, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale României reprezentau, conform Eurostat, doar 29 la sută comparativ cu nivelul din 1990. Cu toate acestea, îndeplinirea obiectivelor climatice vine la pachet o serie de provocări, cum ar fi decarbonizarea sistemului energetic, în ansamblul său. Principalii piloni ai procesului de decarbonizare sunt eficiența energetică, electrificarea industrială, combustibilii, materiile prime și sursele de energie cu emisii scăzute de carbon, captarea, utilizarea și stocarea carbonului.
Figura 3: Emisii de gaze cu efect de seră per PIB
Sursa: EDGAR (Emissions Database for Global Atmospheric Research) Community GHG database
Cu alte cuvinte, pentru a ne îndrepta către o economie mai ecologică și mai competitivă, cu emisii reduse de carbon, care să utilizeze eficient resursele și să fie cât mai rezistentă la riscurile pe care le presupun schimbările climatice, trebuie să crească eficiența energetică și sectoarele economice să reducă nivelurile emisiilor de gaze cu efect de seră.
Figura 4: Emisii de gaze cu efect de seră per capita
Sursa: EDGAR (Emissions Database for Global Atmospheric Research) Community GHG database
În luna martie a.c., Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat Studiul Economic pentru România, ediția 2024, care a fost lansat la București, în prezența Secretarului general al OCDE, domnul Mathias Cormann. Din perspectiva schimbărilor climatice, unul dintre principalele mesaje ale Studiului Economic al OCDE este acela că, deși sunt planificate sau în curs de desfășurare investiții semnificative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de activitățile de generare a energiei electrice sau de transporturi, România trebuie să facă mai mult pentru a atinge emisii de gaze cu efect de seră nete zero până în anul 2050. În acest sens, potrivit studiului, este necesar un pachet cuprinzător de politici pentru a accelera procesul de reducere a emisiilor de carbon de o manieră mai eficientă și mai echitabilă, cu reglementări mai stricte, printr-o bună guvernanță și mai mult sprijin public pentru investițiile ecologice. România trebuie, de asemenea, să își consolideze reziliența la impactul schimbărilor climatice.
Figura 5: Emisii de CO2 din utilizarea combustibililor fosili pe tipuri de activități în România
Sursa: EDGAR (Emissions Database for Global Atmospheric Research) Community GHG database
În cazul României, 82 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de activitatea economică, restul de 18 la sută fiind produse de gospodării. Prin urmare, tranziția verde va avea efecte atât asupra populației, cât și asupra economiei. Toate sectoarele economice vor intra sub incidența decarbonizării, însă în condițiile în care principalul generator de emisii de gaze cu efect de seră este sectorul energetic și al combustibililor, tranziția energetică joacă un rol major. Pe lângă sectorul energetic, alte domenii care generează niveluri semnificative de emisii de gaze cu efect de seră sunt agricultura, procesele industriale și tratarea apelor și a deșeurilor.
Pentru atingerea țintelor climatice, sunt necesare mecanisme care să contribuie la creșterea rezilienței și a capacității de adaptare la pericolele legate de schimbările climatice la nivelul întregii economii a României. Decarbonizarea sectoarelor economice este un proces complex care presupune investiții substanțiale și un set de acțiuni și instrumente de politică, ce trebuie să țină cont de specificul economiei (de exemplu, stimulente economice, investiții pe termen lung în tehnologii cu emisii scăzute de carbon, consolidarea rețelelor de transport și distribuție de energie electrică, implementarea și extinderea capacităților de stocare în baterii pentru a susține dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor, ș.a.). În plus, este importantă implementarea politicilor care să asigure infrastructura necesară pentru a menține dinamica activităților economice și a permite investițiile în decarbonizare, atât de utile în tranziția verde.
În plus, pe lângă eforturile susținute pe care le implică procesul de decarbonizare în vederea îndeplinirii angajamentelor în domeniul schimbărilor climatice, trebuie abordate concomitent și alte imperative concurente, precum revenirea din crizele multiple traversate recent, pregătirea pentru o lume a automatizării și a inteligenței artificiale, dezvoltarea pe piețe din ce în ce mai competitive, aspecte care vor genera inevitabil o serie de schimbări structurale la nivelul economiei.
Un exemplu în acest sens îl poate constitui reorientarea cererii privind locurile de muncă, dinspre sectoarele poluante, generatoare de emisii de gaze cu efect de seră, către sectoarele mai verzi. De asemenea, riscurile aferente investițiilor legate de decarbonizare, incluzând incertitudinile decurgând din modul de reglementare sau cu privire la apariția tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, pot fi uneori destul de mari.
Totodată, costurile de finanțare pot fi mai mari pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon, ținând cont de faptul că acestea necesită uneori mai mult capital decât cele cu emisii ridicate de carbon.
Tranziția energetică poate fi însă facilitată de un mediu de afaceri dinamic, care să permită o relocare a factorilor de producție de la firme mai puțin eficiente, către firme mai eficiente din perspectiva tranziției verzi (fie că vorbim de firme mari, de IMM-uri sau chiar de start-up-uri).
Încurajarea și atragerea investițiilor în România, prin dezvoltarea de activități noi, inovatoare, cu emisii scăzute de carbon reprezintă, așadar, elemente cheie în procesul de decarbonizare, dar și pentru susținerea dezvoltării economice, cu atât mai mult cu cât, la nivel european, procesul de tranziție către neutralitatea climatică reprezintă, alături de digitalizare, fundamentul planului pentru redresarea economică, ca urmare a efectelor pandemiei Covid.
Strategiile și alte instrumente de politică care angrenează angajamente pe termen lung ale guvernului, pot contribui semnificativ la atragerea investițiilor în tehnologii cu emisii scăzute de carbon. Un exemplu în acest sens este Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră sau Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, care facilitează îndeplinirea angajamentelor asumate la nivel european.
Pe termen scurt, trebuie avute în vedere creșterea eficienței energetice și extinderea implementării surselor regenerabile, în domenii precum transportul rutier sau industria ușoară. Reducerea emisiilor rezultate din generarea energiei se poate totuși baza pe tehnologii deja existente și relativ accesibile ca preț, însă o provocare majoră va fi reprezentată de necesitatea decarbonizării pe termen lung a unor sectoare precum industria grea, agricultura, managementul deșeurilor sau transportul mărfurilor, în cazul cărora procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este mult mai dificilă, depinzând în mare măsură de evoluțiile tehnologice (de exemplu, hidrogenul verde, captarea, stocarea și utilizarea carbonului ș.a.).
Pe de altă parte, pentru a sprijini procesul de tranziție verde a economiei, vor fi necesare investiții substanțiale. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală privind clima și dezvoltarea, în cazul României, investițiile necesare pentru tranziția verde în câteva sectoare economice cheie sunt estimate la aproximativ 3 la sută din PIB-ul cumulativ până în 2050. Altfel spus, investițiile necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice în domeniile cele mai relevante pentru decarbonizare (energie electrică, clădiri și transporturi) sunt estimate la 2,9 la sută din PIB-ul cumulativ până în 2050, pe lângă investițiile necesare în alte sectoare pentru adaptarea la schimbările climatice, care s-ar putea ridica la încă 1,3 la sută din PIB-ul cumulativ.
De exemplu, în cazul României, resursele de energie electrică sunt concentrate cu precădere în partea de est a țării, unde se află centrala nucleară de la Cernavodă și în apropierea Mării Negre, unde se așteaptă producția unor cantități importante de energie eoliană. Pentru a gestiona corespunzător cantitățile suplimentare de energie electrică produsă din surse regenerabile, vor fi necesare însă investiții semnificative în infrastructura care este asociată energiei electrice. Un exemplu în acest sens ar putea fi consolidarea sistemului de transport al energiei, pentru a conecta această regiune cu centrele de cerere din partea de vest a țării sau investiții în servicii auxiliare sau în capacitățile de rezervă, pentru a se asigura securitatea alimentării cu energie. În plus, pentru facilitarea și stimularea exportului de energie regenerabilă, sunt necesare investiții pentru asigurarea și consolidarea interconexiunilor la nivel internațional.
În acest context și în condițiile în care România se confruntă cu constrângeri bugetare semnificative, pe lângă finanțarea din fonduri publice, inclusiv din fonduri europene, un rol important va reveni investițiilor verzi adecvate din zona privată, care să conducă investitorii către tehnologii și domenii mai puțin poluante, prin implementarea unor stimulente și a unor cadre adecvate de guvernanță.
Măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea vor genera, ca în multe alte situații, câștigători și perdanți. De aceea, este foarte important ca România, în procesul de tranziție către neutralitatea climatică, să valorifice oportunitățile și potențialul pentru creșterea economică, pentru piețe și modele de afaceri noi, pentru dezvoltarea tehnologică și pentru crearea de locuri noi de muncă. Cât de mult se va reuși acest lucru, va depinde de numeroși factori, precum investițiile semnificative în atenuarea, adaptarea și reziliența la efectele schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, așa cum am detaliat mai sus, trebuie avut în vedere că politicile privind tranziția climatică se transmit peste granițe, iar o lipsă de coordonare ar putea accentua provocările generate de amploarea fenomenului de tranziție climatică și chiar decalajele economice existente între țări. De aceea, România ar putea avea în vedere dezvoltarea de parteneriate cu statele din zonă și chiar stabilirea de alianțe strategice la nivelul Europei Centrale și de Est, în domeniile considerate relevante pentru țara noastră din perspectiva schimbărilor climatice.
Este esențial să abordăm acum problema schimbărilor climatice, de dragul generațiilor viitoare. Consecințele lipsei de acțiune vor avea un impact profund asupra lumii viitoare. Creșterea nivelului mării, fenomenele meteorologice extreme, deficitul de alimente și de apă și distrugerea ecosistemelor sunt doar câteva dintre provocările cu care ne vom confrunta și care se vor acutiza dacă nu luăm măsuri imediate și decisive. Prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, trecerea la surse de energie regenerabilă și punerea în aplicare a unor practici durabile, putem atenua cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Protejarea mediului înconjurător prin dezvoltare ecologică și combaterea schimbărilor climatice nu este așadar o alegere, ci o responsabilitate față de generațiile viitoare.
Gazul natural este o sursă importantă de energie, cu utilizare pe scară largă în sectoarele electricității, industriei și sectorul rezidențial. Arderea gazelor naturale are ca rezultat emisii scăzute în comparație cu arderea altor surse de combustibili fosili (cărbune și produse petroliere). Funcționarea pe bază de gaze naturale a centralelor electrice, servesc ca o sursă de capacitate de energie electrică fermă, care poate fi deosebit de importantă pe măsură ce țările fac tranziția pentru a utiliza niveluri mai ridicate de surse regenerabile de energie electrică.
Comerțul cu gaze naturale este un contribuitor cheie la PIB în mai multe economii exportatoare, de exemplu, contribuind la 12 % din PIB în Qatar și 6% din PIB în Rusia și a fost important pentru satisfacerea cererii de energie în multe țări importatoare, în special în Asia și Europa. Cu toate acestea, dependența de importurile de gaze naturale, în special de importurile de gaze din conducte, prezintă riscuri de securitate energetică pentru țările importatoare deoarece comerțul cu gaze prin conducte presupune o sursă și o destinație fixă. Evenimentele geopolitice recente au evidențiat riscurile de securitate energetică în Europa, care depinde în mare măsură de importurile de gaze naturale prin conducte. Dorința de a reduce dependența de import a dus la creșterea prețurilor la gaze și îngrijorări cu privire la satisfacerea cererii de energie în Europa în anul 2021.
Mărfurile energetice precum petrolul și cărbunele, care pot fi expediate cu ușurință, sunt mai ușor comercializate la nivel global, în timp ce mărfurile precum electricitatea, care necesită o rețea de linii de transport, au comerț mult mai localizat. Gazul natural cade la mijloc. Din punct de vedere istoric, majoritatea comerțului cu gaze naturale a avut loc prin rețele de conducte, care sunt limitate fizic la scară regională. Cu toate acestea, comerțul cu gaze naturale lichefiate (GNL), care este mai întâi răcit pentru a fi adus în formă lichidă pentru transport și apoi regazeificat la destinație, a crescut rapid.
Exporturile de GNL s-au triplat din 2000 și au reprezentat puțin peste jumătate din comerțul internațional de gaze în 2021. Infrastructura emergentă de GNL, cum ar fi unitățile plutitoare de stocare și regazificare, oferă un potențial suplimentar pentru ca GNL să fie furnizat în mai multe regiuni la nivel global, dincolo de acele regiuni cu terminale de gaze pe uscat. Capacitatea de comerț cu gaze naturale va crește în continuare în următoarele decenii; Infrastructura comercială cu gaze în construcție și propusă corespunde unei creșteri de 85% și 28% a capacității terminalelor GNL (lichefiere, stocare și regazificare) și respectiv a conductelor. Comerțul cu gaze naturale este unic în rândul mărfurilor energetice prin faptul că cele două mijloace dominante de comerțul are caracteristici fizice și de piață foarte diferite și, ca urmare, au așteptări de creștere viitoare diferite.
Mai mulți factori ar putea afecta evoluția viitoare a comerțului cu gaze naturale. În ceea ce privește oferta, creșterea disponibilității resurselor ar putea schimba tiparele regionale de producție, comerț și consum. De exemplu, în Statele Unite, revoluția gazelor de șist a permis SUA să treacă de la a fi un importator net de GNL la un exportator net major de GNL.
Pe partea cererii, comerțul redus și cererile de servicii de transport din cauza COVID- 19 pandemia a redus temporar cererea de gaze. Tranzițiile regionale către o economie cu emisii scăzute de carbon și disponibilitatea tehnologiilor de energie regenerabilă și de stocare a energiei electrice ar putea, de asemenea, să scadă cererea de gaze naturale. Pe de altă parte, regiunile care trec de la combustibilii cu emisii mai mari, cum ar fi cărbunele, ar putea avea cereri mai mari de gaze naturale în termen scurt.
Factori legați de comerț, cum ar fi disponibilitatea și costul diferitelor infrastructuri comerciale sau bariere geopolitice în calea comerțului, ar putea afecta traiectoria producției generale, a consumului și a comerțului de gaze naturale, precum și creșterea relativă a GNL față de gazul din conducte comercializat în diferite regiuni. Prin urmare, este important să se ia în considerare interacțiunile dintre factorii multipli care afectează comerțul cu gaze naturale, precum și evoluția sectorului comerțului cu gaze naturale în contextul altor sectoare ale sistemului energetic și al economiei.
Gazele naturale vor juca un rol important în următorii minim 15 de ani în mixul energetic al Europei, dar el trebuie transpus în mijlocul Gazelor Viitorului, într-un complex de gaze care să reducă impactul asupra schimbărilor climatice. Gazele Viitorului sau Gazul Verde este un concept care presupune folosirea gazelor naturale în amestec cu biometanul (obținut din resturile menajere, agricole, industriale etc.), cu hidrogenul energetic (produs ca rezultat al extraproducției de resurse regenerabile) și reducerea emisiilor de CO2 (captarea, transportul, utilizarea și stocarea carbonului).
Sursa edgar.jrc.ec.europa.eu.report_2023
Practic dacă la nivel mondial în ultimii 30 de ani emisiile de de CO2 au crescut continuu la nivel mondial, la nivel European aceasta a scăzut în toate sectoarele mai puțin în transporturi.
Sursa: edgar.jrc.ec.europa.eu.report_2023
România are media consumului de emisii de CO2 per persoană al șaptelea cel mai mic din Europa, mai mică decât media mondială cu 20% și cu 58% față de media europeană. Această situație, conjuncturală datorată închiderii industriei românești în ultimii 34 de ani, dar mai ales a sărăciei energetice în care trăiește cca 40% din populația României.
Astfel, România are șansa istorică, la fel ca în urmă cu 115 ani în domeniul gazelor naturale, de a se plasa în topul țărilor europene și mondiale de Cea mai verde țară, prin dezvoltarea Gazelor Viitorului, a Gazelor Verzi. La fel ca și în urmă cu 115 ani când întâmplător s-au descoperit gazele naturale pe teritoriul actual al României, astăzi România se găsește în situația în care are cu doar 10% emisii de CO2 mai multe decât țara europeană cu cele mai mici emisii de CO2 pe persoană. Așa cum în urmă cu 100 de ani – a existat un vizionar – Constantin Ioan Motaș – cel care a lansat ideea de a gazeifica România anul 1919, a existat un Guvern – Guvernul I.C. Brătianu – care a sprijinit și promovat dezvoltarea României, ca țară a în care să se utilizeze gazele naturale, în premieră Europeană, și au existat investitori care au fost lăsați să desăvârșească această operă – astăzi avem nevoie de un Guvern și Investitori, care să facă aceleași lucruri cu Gazele Verzi.
Volumele IPO globale au scăzut cu 7% în primul trimestru 2024, dar valoarea tranzacțiilor a crescut cu 7% de la an la an
Piața din SUA a crescut, după cel mai mic nivel al valorii tranzacțiilor din ultimii 20 de ani, înregistrat în 2022
AI înregistrează o creștere semnificativă în rândul companiilor nelistate
Anul a debutat într-o notă de optimism prudent, pe fondul unei revigorări punctuale, după o perioadă de stagnare. Piețele IPO de pe continentul american și din regiunea EMEIA au înregistrat un start promițător în 2024, majorând valoarea tranzacțiilor la nivel global. Pe de altă parte, regiunea Asia-Pacific a început anul cu o evoluție mai slabă, trăgând în jos volumul total la nivel global. În primul trimestru al anului 2024, piața IPO globală a înregistrat 287 de tranzacții, care au atras capital în valoare de 23,7 miliarde de USD, cu 7% mai puține tranzacții, dar cu o valoare cu 7% mai mare față de perioada similară a anului trecut – se arată în raportul EY Global IPO Trends Q1 2024.
În primul trimestru 2024, s-a înregistrat un număr semnificativ de IPO-uri noi, în cadrul cărora prețul acțiunilor a depășit prețul de ofertă. Această tendință ar putea indica o ameliorare la nivelul cotațiilor și de stabilire a prețurilor, reflectând o creștere a gradului de încredere în rândul emitenților și investitorilor.
Lansarea unei oferte publice inițiale reprezintă în sine o reușită pentru o companie cu capital privat, fiind o demonstrație publică a potențialului său și un punct de referință definitoriu în traiectoria sa de creștere. În primul trimestru din 2024, au fost lansate aproximativ 10 IPO-uri de către companii nelistate la bursă, dintre care cinci au figurat printre principalele 10 IPO-uri la nivel global, o dovadă a importanței prezenței acestora pe piață.
Potențialul și anvergura pieței „verticale” a inteligenței artificiale înregistrează în prezent o creștere semnificativă în rândul companiilor nelistate, în contextul în care majoritatea întreprinderilor din domeniul AI și din domenii conexe se află încă în etapa inițială sau într-un stadiu incipient al rundelor de atragere de capital. Această situație sugerează că ar putea exista o creștere semnificativă a IPO-urilor în anii următori, pe măsură ce aceste companii se maturizează înainte de a se lista pe piețele de capital.
Performanțele regionale generale: America și EMEIA își revin, în timp ce Asia-Pacific scade considerabil
Piața IPO globală a înregistrat modificări semnificative sub aspect geografic, influențată de dinamica macroeconomică și geopolitică actuală.
Regiunea America a continuat să prezinte performanțe solide în materie de activitate IPO comparativ atât cu trimestrul anterior, cât și cu primul trimestru din 2023, înregistrând 52 de tranzacții, cu o valoare totală de 8,4 miliarde de USD, crescând cu 21% și, respectiv, cu un uimitor procent de 178% față de perioada similară a anului trecut. Fiecare dintre primele șapte tranzacții din top din primul trimestru 2024 a atras capital de peste 500 milioane de USD, față de doar o singură astfel de tranzacție în primul trimestru din 2023. Piața din SUA, după cel mai mic nivel al valorii tranzacțiilor din ultimii 20 de ani înregistrat în 2022, a marcat un reviriment remarcabil în primul trimestru al acestui an, profitând de revenirea pieței de anul trecut.
Pe fondul unei atitudini blazate pe piața IPO la nivelul întregii regiuni Asia-Pacific, în primul trimestru s-au înregistrat 119 tranzacții, cu o valoare totală de 5,8 miliarde de USD, în scădere cu 34% și, respectiv, 56% față de intervalul similar din anul trecut. Acest declin a fost mai pronunțat în China continentală și Hong Kong, unde numărul tranzacțiilor s-a redus cu mai bine de jumătate și valoarea tranzacțiilor a scăzut cu aproape două treimi. Ambele piețe s-au confruntat cu un declin constant al activității IPO în ultimii câțiva ani. Au avut loc doar 10 IPO-uri în acest an în Hong Kong, două dintre ele depășind 100 milioane de USD în capitaluri atrase, marcând cel mai mic nivel de după 2010 atât din perspectiva numărului de tranzacții, cât și în privința valorii acestora. Japonia a fost singura piață din regiunea Asia-Pacific care a înregistrat o ușoară creștere a numărului de tranzacții în primul trimestru, indicele Nikkei atingând un nivel record în februarie 2024.
Piața IPO din regiunea EMEIA a înregistrat o creștere impresionantă la începutul anului, lansând 116 IPO-uri, cu o valoare totală de 9,5 miliarde de USD în primul trimestru 2024, în creștere cu 40% și, respectiv, 58% față de perioada similară a anului trecut. Această evoluție pozitivă a fost atribuită valorilor medii mai mari ale tranzacțiilor în cadrul IPO-urilor din Europa și India, care au făcut ca EMEIA să păstreze cea mai mare cotă de piață la nivel global în privința valorii tranzacțiilor IPO începând cu trimestrul al patrulea din 2023. India a crescut rapid în importanță începând cu 2019, în special din perspectiva numărului de IPO-uri, devenind în prezent un performer de excepție.
Perspectivele pentru al doilea trimestru al anului 2024: valorificarea ferestrelor de oportunitate efemere pe fondul amplificării incertitudinilor
George Chan, lider EY Global IPO, a declarat: „Pe măsură ce anul 2024 avansează, participanții la piața IPO intră într-un teritoriu necunoscut. Companiile care doresc să lanseze oferte publice inițiale sunt influențate de recenta pivotare a preferințelor investitorilor către certitudinea profitabilității pe fondul alterării ratelor dobânzii, confruntându-se în același timp cu dinamica complicată a unui climat geopolitic agitat și a emulației cu privire la inteligența artificială. Pentru a reuși în acest mediu schimbător, aspiranții la IPO-uri trebuie să rămână flexibili și pregătiți să profite de momentul potrivit pentru a își face debutul pe piețele bursiere”.
Până în prezent, în 2024, piața IPO a arătat semne de revigorare, în contextul unei ascensiuni a activității IPO. În pofida unei activități în general rezervate a pieței în anii anteriori, entuziasmul este în creștere atât în rândul emitenților, cât și în rândul investitorilor, ceea ce indică o modificare a dinamicii pieței și un mediu mai favorabil pentru listări.
Economia globală se va menține pe o traiectorie de ușoară creștere în 2024, în cadrul căreia piețele dezvoltate vor înregistra, probabil, o creștere modestă, iar piețele emergente vor continua să manifeste o tendință ascendentă mai pronunțată. Piețele de capital au luat deja în calcul în stabilirea cotațiilor previziunile referitoare la scăderea ratelor dobânzilor pe diferite piețe importante.
În aceeași măsură în care investitorii și aspiranții la IPO-uri se adaptează la noua normalitate a ratelor dobânzilor mai ridicate și a lichidității reduse, aceștia vor trebui, de asemenea, să navigheze printre nivelurile suplimentare de complexitate aduse pe piața IPO de contextul geopolitic și electoral mondial. Pe fondul amplificării incertitudinilor de către scrutinurile care vor avea loc în acest an, candidații la IPO-uri vor trebui să monitorizeze îndeaproape rezultatele alegerilor, să evalueze ce impact ar putea avea anumite politici asupra intereselor acționarilor și să își reevalueze strategiile IPO și momentul lansării ofertelor, în cazul în care este necesar.
DN AGRAR Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a încheiat anul 2023 cu un profit net de 23 milioane de lei, cu 63% mai mare. Marja profitului net a ajuns la 15%, față de 9% în 2022. Rezultatele înregistrate au fost susținute de creșterea producției de lapte și optimizarea costurilor operaționale fixe. Cantitatea de lapte livrată de fermele DN AGRAR a crescut cu 14%, până la aproximativ 55 milioane de litri de lapte, ca urmare a creșterii efectivului de animale. Compania și-a menținut constantă cifra de afaceri, la 151 milioane de lei, în contextul scăderii prețului laptelui la nivel european.
Jan de Boer – Presedinte, CEO, DN AGRAR Group
Jan Gijsbertus de Boer, Președinte al Consiliului de Administrație, CEO DN AGRAR Group: „În 2023 ne-am concentrat pe proiectele de investiții anunțate pentru modernizarea, digitalizarea și integrarea companiilor din grup. Am prioritizat tehnologia modernă de conservare a solului și am crescut numărul de bovine tinere, în pregătirea extinderii capacității de producție în cadrul noii ferme de la Straja. Toate acestea au contribuit la îmbunătățirea performanței operaționale în cursul anului 2023. Vom continua optimizările în 2024, an în care anticipăm o creștere a profitului net, odată ce tineretul bovin ajunge la maturitate și creștem producția. Ne-am asumat o strategie de dublare a afacerii până în 2027, iar inițiativele strategice anunțate, rezultatele operaționale și financiare solide au atras dublarea numărului de acționari. Începând cu luna martie 2024 acțiunile DN AGRAR au fost incluse în indicii MSCI.”
Elemente cheie ale situației și rezultatelor financiare în 2023 față de anul 2022:
Veniturile din exploatare au fost de 235 milioane lei, în creștere cu 14%;
Veniturile din producția vândută au fost de 149 milioane lei, un avans de 2%;
Cheltuielile de exploatare au fost de 200 milioane de lei, în creștere cu 10%, în contextul creșterii cheltuielilor cu materiile prime și materialele consumabile, în strânsă legătură cu creșterea numărului de tineret bovin, de animale direct productive în fermă, și a suprafețelor lucrate pentru asigurarea necesarului de furaje;
Activele totale au ajuns la aproximativ 308 milioane de lei, în creștere cu peste 31%;
Datoriile totale se ridică la 172 milioane de lei, un avans de 13%;
Datoriile pe termen lung au înregistrat o creștere ușoară de 3% față de finalul anului 2022, până la 96 milioane de lei, ca urmare a investițiilor în curs efectuate la ferma Apold pentru creșterea capacității de producție cu 50%.
Principalul proiect de investiții al DN AGRAR pentru perioada 2024-2027 este noua fermă Straja, situată în apropierea orașului Alba Iulia, unde a fost demarată construcția pentru o capacitate viitoare de 5.000 de animale. La capacitate maximă, această fermă va aduce o creștere de aproximativ 40% a efectivului total de bovine al grupului și va produce, în medie, 100.000 de litri de lapte, pe zi. Alte proiecte includ continuarea instalării de roboți în fermele deja existente, finalizarea fabricii de compost și diversificarea activității prin noi linii de afaceri.
Grupul DN AGRAR include 13 societăți, dintre care 4 ferme a căror activitate principală o reprezintă creșterea bovinelor de lapte (ferma Prodlact), producția de lapte de vacă (fermele Cut, Lacto Agrar și Apold), precum și producție agricolă vegetală. Grupul desfășoară o activitate integrată oferind inclusiv servicii de logistică și transport de lapte de vacă la nivel național și european. În domeniul cerealelor, grupul cultivă peste 7.000 de hectare, cu cereale și furaje, în principal pentru a asigura hrana celor peste 14.000 de animale existente în fermele DN AGRAR Group.
de Ioan Dumitrașcu, partener, Irina Oprea, associate – Filip & Company
În peisajul afacerilor în continuă schimbare de astăzi, sustenabilitatea a devenit un factor cheie al succesului. Pe măsură ce consumatorii își prioritizează tot mai mult practicile etice și prietenoase cu mediul, companiile din întreaga lume sunt chemate să îmbrățișeze sustenabilitatea ca aspect fundamental al operațiunilor lor. Pentru antreprenorii români, navigarea în această schimbare către sustenabilitate poate părea intimidantă, dar prezintă și o mulțime de oportunități pentru creștere și inovație.
Una dintre cele mai importante dezvoltări în domeniul sustenabilității este Directiva (UE) 2022/2464 în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD), menită să promoveze transparența și responsabilitatea în rândul companiilor. În cadrul CSRD, companiile mari și entitățile de interes public sunt obligate să raporteze în mod transparent și complet despre practicile lor de sustenabilitate, inclusiv impactul lor asupra mediului, social și economic. Aceasta include raportarea despre emisiile de carbon, gestionarea deșeurilor, bunăstarea angajaților, implicarea comunității și multe altele.
CSRD intră în vigoare în acest an, ceea ce înseamnă că unele entitati vizate trebuie să lucreze în cursul acestui an la raportul lor CSRD pentru a-l putea publica anul viitor, cu referire la anul 2024. Aceasta înseamnă că timpul este esențial și este important ca antreprenorii să se implice cât mai activ în acest proces.
Deci, ce înseamnă acest lucru pentru antreprenorii români? În esență, este un apel la acțiune pentru a prioritiza sustenabilitatea în cadrul operațiunilor de afaceri. Fie că este vorba despre o mică afacere la început de drum sau o corporație consolidată, îmbrățișarea sustenabilității poate aduce o multitudine de beneficii, atât pentru bugetul companiei, cât și pentru planetă.
Raportarea de sustenabilitate acoperă numeroase domenii, inclusiv impactul asupra mediului, social și economic. Este crucial ca toate aceste aspecte să fie abordate în mod corespunzător în raportul de sustenabilitate. De aceea, implicarea tuturor departamentelor dintr-o companie este esențială pentru asigurarea succesului în implementarea practicilor sustenabile.
Colaborarea cu auditorii de sustenabilitate și consultanții externi, cum ar fi avocați sau consultanți de mediu, poate oferi expertiză și sprijin în elaborarea și implementarea raportului CSRD. Acești profesioniști pot ajuta la evaluarea impactului actual al companiei și la identificarea oportunităților de îmbunătățire a sustenabilității.
Un alt aspect important este conștientizarea managementului despre noile implicații pe care le au vechile probleme. Litigii de muncă pierdute, cazuri de discriminare și amenzi din cauza încălcării unor obligații legale vor avea relevanță în contextul raportului de sustenabilitate. Acestea pot influența negativ scorurile ESG și pot duce la îngreunarea accesarii unor finanțări pentru companii.
CSRD vine însă si cu avantaje. Raportarea sustenabilității poate îmbunătăți reputația și credibilitatea companiei. Prin partajarea transparentă a informațiilor despre eforturile de sustenabilitate, compania demonstrează consumatorilor că este angajată în a avea un impact pozitiv asupra lumii. Într-o eră în care consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de implicatiile etice ale deciziilor lor de cumpărare, acest lucru poate fi un factor de diferențiere puternic care va evidenția afacerea în comparație cu concurența.
În plus, îmbrățișarea sustenabilității poate duce și la economii tangibile de costuri și eficiențe operaționale. Prin implementarea măsurilor de reducere a consumului de energie, minimizarea deșeurilor și optimizarea utilizării resurselor, companiile pot reduce costurile operaționale și pot îmbunătăți rentabilitatea generală. În multe cazuri, aceste inițiative de sustenabilitate se aliniază și cu cerințele reglementare și cu cele mai bune practici din industrie, sporindu-și astfel valoarea pentru afaceri.
Sustenabilitatea poate deschide noi oportunități de piață și poate stimula inovația în cadrul organizației. Pe măsură ce cererea consumatorilor pentru produse și servicii sustenabile continuă să crească, companiile care prioritizează sustenabilitatea sunt bine poziționate pe piață și sunt mai în măsură să atragă noi clienți. Procesul de dezvoltare și implementare a practicilor sustenabile poate stimula inovația în cadrul companiei, conducând la dezvoltarea de noi produse, servicii și modele de afaceri care să susțină creșterea și competitivitatea.
Desigur, îmbrățișarea sustenabilității nu este fără provocări. Pentru multe afaceri, perspectiva de a naviga în cerințele de reglementare complexe și de a implementa noi inițiative de sustenabilitate poate fi intimidantă. Cu toate acestea, este important să ne reamintim că sustenabilitatea nu este doar o necesitate morală – este și o necesitate strategică care poate susține succesul și reziliența pe termen lung.
În concluzie, CSRD – Directiva privind Raportarea Sustenabilității Corporative reprezintă o oportunitate semnificativă pentru antreprenori să îmbrățișeze sustenabilitatea ca factor de succes. Prin prioritizarea sustenabilității în cadrul operațiunilor de afaceri, se poate îmbunătăți reputația, se pot realiza economii de costuri, precum și debloca noi oportunități de piață.
Compania Töpfer, din portofoliul Alliance Helthcare, anunță că „a înregistrat o creștere impresionantă de 11% a numărului de unități vândute în ultimii cinci ani. Această performanță subliniază adaptabilitatea și reziliența brandului în fața tendințelor de piață dificile, precum și încrederea consumatorilor în calitatea și beneficiile produselor Töpfer”.
Iulian Trandafir, VP Regional Director Alliance Healthcare – România, Cehia și Lituania:„Anul acesta, Töpfer aniversează 20 de ani pe piața din România, iar acest moment este mai mult decât o bornă temporală. Este celebrarea a două decenii de creștere și îngrijire a generațiilor, de selecție meticuloasă a ingredientelor în armonie cu oamenii și natura. Această perioadă a fost martoră a angajamentului nostru constant pentru tradiție și calitate excelentă, un pilon al succesului nostru. Încrederea și fidelitatea consumatorilor noștri, alături de legătura profundă pe care am construit-o cu familiile din țară reafirmă acest lucru. Suntem mândri să spunem că produsele noastre sunt prezente în toate farmaciile din România, asigurând accesibilitate largă consumatorilor.”
Adrian Florea, director inovație Alliance Healthcare România: „Celebrând 20 de ani de prezență în România, ne amintim cu bucurie de drumul parcurs, de generațiile susținute prin produsele Töpfer. Această aniversare nu doar că marchează două decenii de realizări, ci reafirmă și dedicarea brandului de a merge mai departe în armonie cu natura, pentru binele generațiilor.”
Töpfer subliniază că, de la debutul în România în 2004, cu o gamă inițială de doar șase produse, „a crescut exponențial pentru a oferi astăzi un portofoliu larg de 32 de produse, incluzând hrană bio pentru sugari și copii, precum și produse cosmetice cu ingrediente ecologice, destinate igienei și îngrijirii mamei și copilului. Diversificarea portofoliului reflectă viziunea brandului de a răspunde nevoilor în evoluție ale familiilor, oferind produse sigure și sustenabile care promovează o viață sănătoasă încă de la început”.
Alliance Healthcare România a marcat două decenii de prezență a brandului Töpfer în România reunind profesioniști din domeniul sănătății și oferind participanților un spectacol unic, dedicat generațiilor și evoluției lor: „Prin discuții captivante și un moment artistic special, evenimentul a subliniat legătura profundă dintre generații, reflectând angajamentul continuu al Töpfer pentru o creștere și educație sănătoasă, atât pe plan medical și psihologic, cât și emoțional.
Istoria Töpfer, care își are originile în anul 1911, este marcată de inovații semnificative în domeniul nutriției și îngrijirii copiilor. De la dezvoltarea formulei de lapte proteic pentru sugarii cu tulburări gastro-intestinale, apoi a formulei Lactana B, prima care conținea culturi vii de Bifidobacterii – combinația unică de tulpini probiotice care se folosește și în prezent, la lansarea primelor formule de lapte ecologic pentru sugari.
În prezent, Töpfer se mândrește cu 20 de ani de prezență pe piața din România și cu o tradiție de peste un secol de producție sustenabilă, fie că este vorba de produse lactate ecologice sau de produse cosmetice naturale.
În spiritul inovației continue și a protejării mediului înconjurător, brandul a implementat soluții de ambalare ecologică în detrimentul autocolantelor de hârtie tipărite, folosind exclusiv hârtie 100% reciclată și chiar utilizând cerneluri ecologice, pe bază de ulei vegetal, pentru imprimarea cutiilor exterioare, astfel eliminând peste 6 tone de deșeuri anual.
Angajamentul Töpfer față de calitate este evidențiat de menținerea și îmbunătățirea continuă a standardelor de producție, conform IFS Food, standard specific internațional pentru auditul calității și siguranței produselor alimentare. În plus, obiectivele de sustenabilitate ale brandului includ reducerea semnificativă a emisiilor de CO₂ și promovarea unei agriculturi ecologice care respectă bunăstarea animalelor.
Produsele Töpfer sunt concepute nu doar pentru a satisface nevoile nutriționale ale copiilor, ci și pentru a promova un stil de viață sănătos și sustenabil. Folosirea ingredientelor bio și a practicilor ecologice înseamnă reducerea expunerii la pesticide, organisme modificate genetic, hormoni de creștere și antibiotice, oferind astfel o nutriție de înaltă calitate care susține dezvoltarea sănătoasă a a copiilor.
Celebrând două decenii de prezență în România, Töpfer își reafirmă dedicarea față de misiunea sa de a oferi produse care îmbină tradiția, calitatea și inovația, într-un angajament neclintit față de viitorul sustenabil al generațiilor”.
Alliance Healthcare reamintește că „face parte din Cencora, companie care oferă soluții farmaceutice globale, fiind axată pe îmbunătățirea vieților oamenilor și animalelor din întreaga lume. Colaborăm cu inovatorii din industria farmaceutică pe tot lanțul farmaceutic pentru a facilita și optimiza accesul pe piață la terapii. Furnizorii de servicii medicale depind de noi pentru livrarea sigură și fiabilă a produselor farmaceutice, produselor medicale și soluțiilor inovative.
Cei peste 46.000 de membri ai echipei noastre din întreaga lume contribuie la rezultatele pozitive în domeniul sănătății prin puterea scopului nostrum comun: Suntem uniți în responsabilitatea noastră de a crea un viitor mai sănătos.
Cencora ocupă locul 11 în clasamentul Fortune 500 și locul 24 în clasamentul Fortune Global 500, cu venituri anuale de peste 250 miliarde de dolari”.
Danone România anunță că „împreună cu partenerii săi a finalizat investiția de 7 milioane de euro în proiectul socio-economic O șansă pentru familia ta, din Zimnicea. Proiectul are ca scop principal stimularea antreprenoriatului local în domeniul laptelui, oferind sprijin micilor fermieri pentru a produce lapte de calitate la standarde europene și pentru adoptarea de practici agricole regenerative.
Prin proiectul socio-economic O șansă pentru familia ta, demarat în 2012, peste 220 de mici gospodari din orașul Zimnicea au devenit antreprenori, laptele produs în gospodăriile lor fiind livrat zilnic către fabrica de iaurt Danone din București. Danone achizițonează doar lapte românesc, iar 10% din necesarul anual provine din proiectul O șansă pentru familia ta”.
Danone România precizează că, „nul acesta, „împreună cu partenerul local Polaris Group care coordoneaza centrul de colectare din Zimnicea colaborează cu autoritățile locale în vederea deschiderii unei clase specializată în mecanică agricolă la Liceul Teoretic din Zimnicea. Clasa, va pregăti 12 elevi să devină specialiști în domeniul agricol atât de necesari sectorului zootehnic. Danone va oferi burse de performanță și sociale în valoare de 5.000 de euro anual”.
Cătălin Andreica, Milk Procurement & Project Manager, Danone România: „Suntem mândri să anunțăm că, de 12 ani, prin programul social O şansă pentru familia ta, Danone România a reușit să demonstreze nu doar angajamentul său ferm față de societate și consumatori, dar și dedicarea pentru dezvoltarea generațiilor cu care a crescut de 25 de ani de când produce iaurt în fabrica de lactate din București. Investiția de 7 milioane de euro și integrarea producției de lapte de la gospodarii din Zimnicea în lanțul nostru de aprovizionare și producție subliniază această dedicare. Mai mult, formarea clasei specializate în mecanică agricolă la Liceul Teoretic Zimnicea este un pas important în susținerea educației și pregătirii viitoarei generații pentru o industrie agricolă inovatoare și responsabilă. Ne bucură să fim parte a acestui efort comun și privim cu încredere și optimism către rezultatele pe care le vom obține împreună, consolidând astfel fundația pentru un viitor prosper și sustenabil.”
Asociația Polaris, care gestionează centrul de colectare din Zimnicea, este „un partener strategic pentru Danone de 25 de ani. Începând cu 1999, Danone a început să colecteze lapte din Zimnicea, marcând începutul unui parteneriat durabil. Din anul 2012 Danone și Polaris au lucrat împreună pentru dezvoltarea producției locale de lapte de calitate, conform standardelor europene. Acest efort a fost extins pentru a include susținerea agriculturii regenerative și a educației.
Iulian Branzoi, director general, Polaris Group: „Suntem încântați să facem parte din acest parteneriat valoros, care marchează un pas important spre îmbunătățirea accesului la educație specializată în domeniul mecanicii agricole pentru tinerii din comunitatea noastră. Contribuția companiei Polaris Group la dotarea noii clase cu echipamente esențiale și oferirea de burse școlare lunare celor 12 elevi înscriși reflectă angajamentul nostru ferm față de dezvoltarea educațională și profesională a viitoarelor talente.”
Pârvu Petre, primarul orașului Zimnicea: „Această inițiativă reprezintă o oportunitate extraordinară pentru elevi de a-și construi o carieră solidă într-un sector vital pentru economia noastră și suntem mândri să susținem acest demers inițiat de Danone și compania Polaris Group”
Danone subliniază că, prin activitatea sa, „a reușit să construiască un model de afaceri responsabil și sustenabil, care pune accent pe calitate și pe dezvoltarea economică regională, reafirmând angajamentul companiei de a lucra îndeaproape cu comunitățile locale pentru a asigura cele mai bune produse pentru consumatori. Centrul de colectare lapte Polaris este partener Danone de 25 de ani”.
Danone reamintește că „a achiziționat fabrica de lactate Miorița din București în anul 1996, iar până în acest moment au fost investiți aproximativ 90 milioane euro pentru modernizarea și retehnologizarea acesteia. În prezent, 1 milion de iaurturi sunt distribuite către consumatorii români, dar și către alte 13 piețe europene. Danone România procesează anual peste 60.000 tone de litri de lapte, din care aproximativ 100% este lapte românesc. Numai anul trecut, compania a colectat lapte proaspăt de la 23 de ferme mari și peste 220 de gospodari.
Danone este prezent pe piața românească cu produse lactate proaspete (Danone, Activia, Danonino, Actimel), produse pe bază de plante (Alpro), precum și cu produsele alimentare pentru bebeluși și nutriție specializată (Aptamil, Milupa, Forticare).
Danone România a obținut certificarea B Corp în cadrul grupului regional al Europei Centrale și de Est din care România face parte alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia. Danone România se alătură astfel mișcării sociale pentru sustenabilitate ce aduce împreună peste 6.000 de companii, în peste 80 de țări și 150 de industrii ce îndeplinesc standarde riguroase de performanță socială și de mediu, transparență și responsabilitate”.
Magazinul MAMBricolaj Ghencea,cel mai nou magazin al rețelei MAM Bricolaj, care comercializează materiale și accesorii pentru mobilă, brand creat de omul de afaceri Cristian Găvan, anunță că „și-a dublat ponderea în totalul vînzărilor companiei, în 2023, al treilea an de la inaugurare”.
MAMBricolaj anunță că, „lansat în 30 martie 2021, în urma unei investiții de 1,65 milioane de euro, MAM Ghencea a devenit rapid unul dintre magazinele preferate de bucureștenii interesați de bricolaj, renovări sau DYI, astfel că până acum peste 200.000 de clienți au făcut cel puțin o dată cumpărături aici. Bucureștenii care intră în MAM Ghencea se orientează spre produse de uz casnic, curățenie și decorațiuni interioare, de aceea, în ultimul an, compania și-a extins gama de produse cu 10% la, ajungând la 8.300 de produse, inclusiv corpuri de iluminat. În primii doi ani și jumătate de la deschidere venituri de 7,59 milioane lei, conform rezultatelor făcute publice la finalul lunii august 2023 de companie, contribuind cu o pondere de 18% în veniturile consolidate ale rețelei listată în prezent pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB).
În 2023, MAM Ghencea a înregistrat un număr de 54.585 tranzacții, în creștere cu aproximativ 6.000 de tranzacții față de anul anterior. Valoarea bonului mediu a fost de 131 lei/client, anul trecut, în creștere ușoară față de 2022, când media a fost de 126 de lei/client.
MAM Ghencea este și prima unitate a rețelei care a dobândit calitatea de prosumator, după ce compania a decis să-și crească independența energetică, prin montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul magazinului, ceea ce a permis reducerea facturii la energie electrică cu 10% comparativ cu anul anterior. Astfel, în urma unei investiții de 150.000 euro, finanțață prin Raiffeisen leasing în proporție de 70%, instalația fotovoltaică acoperă o cincime din consumul mediu anual de electricitate al magazinului”.
Cristian Găvan, fondator și acționar majoritar al rețelei MAMBricolaj:„Clienții noștri știu deja că pot găsi la MAM Ghencea toate produsele de care ce au nevoie pentru a-și spori, într-un mod practic, estetic și accesibil din punct de vedere financiar, standardul locuinței. MAM Ghencea continuă să fie preferat de clienții finali, spre deosebire de MAM Morarilor și MAM Luică, care sunt frecventate în mare parte de către meseriași. Această diferență este motivul pentru care, pe lângă gama noastră de accesorii pentru mobilier, care reprezintă și specialitatea noastră, s-a păstrat tendința în creștere a cererii pentru produse de uz casnic, curățenie și decorațiuni interioare. Prin urmare, și în anul 2023, ne-am adaptat pentru a satisface această cerere crescută prin diversificarea gamei noastre de produse și prin asigurarea disponibilității unui sortiment bogat de articole pentru casă, menaj și decor. La nivel de business, ne concentrăm în continuare pe a oferi valoare adăugată clienților noștri într-un moment în care aceștia au cea mai mare nevoie, accesibilitatea la produse de calitate, dar prețuri competitive pe game și servicii considerate ca investiții pe termen lung.”
MAM Ghencea este situat pe str. Prelungirea Ghencea nr. 301 şi are o suprafaţă totală de 1.500 de metri pătraţi, cu o suprafaţă de vânzare de 1.000 de metri pătraţi. Magazinul include spaţiu de depozitare şi birouri, care sunt situate la etajul 1. Investiţia pentru magazin a însemnat 1,3 milioane de euro pentru achiziţia spaţiului, iar 350.000 de euro au fost alocaţi pentru amenajare. În magazin lucrează în prezent 15 angajaţi și nu operează atelier propriu ca în cazul celorlalte două magazine.
Ioana Petre, director de marketing al rețelei MAMBricolaj: „Încă de la început, MAMBricolaj s-a angajat să ofere o experiență de cumpărături de neegalat și să construiască relații durabile cu clienții săi, luând în considerare preferințele și comportamentul lor de cumpărare. În acest scop, am lansat o nouă campanie de fidelizare care are drept obiectiv principal recompensarea și recunoașterea loialității clienților noștri pasionați de bricolaj și DIY. MAMBricolaj își dorește ca prin intermediul programelor sale de loializare să își exprime recunoștința față de clienții fideli, oferindu-le beneficii exclusive și o serie de avantaje pe măsură ce continuă să-și aleagă produsele și serviciile noastre.”
MAM Ghencea subliniază că, de la momentul lansării, când a propus clienților săi aproximativ 7.300 de produse, în prezent, „a ajuns la o ofertă care include aproximativ 8.300 de produse, care includ și categorii noi de produse, precum decoraţiuni şi corpuri de iluminat. Magazinul operează în sistem cash & carry, iar la interior clienţii au acces cu căruciorul de cumpărături. Aceştia pot apela ori de câte ori au nevoie la consilierii MAM Bricolaj pentru ajutor sau consultanţă specializată cu privire la produsele căutate.
Pentru accesibilitate, rafturile magazinului sunt dispuse pe categorii de produse şi anume: profile din aluminiu, sisteme de balamale sau de inchidere, sisteme de sertare, blaturi şi panouri, electrice, scule, organe de asamblare, vopsele, materiale pentru curăţenie, mobilier şi decoraţiuni.
MAM Ghencea dispune de o parcare cu capacitatea de 50 de maşini, dintre care 35 sunt pentru clienţi, iar 15 pentru angajaţi. Programul este săptămânal de luni până vineri în intervalul orar 8.00-20.00, iar sâmbăta şi duminica în intervalul 8.00-16.00”.
MAMBricolaj (https://mam-bricolaj.ro/) se prezintă astfel: „După ce a acumulat o experiență de 26 de ani în producția de mobilă, Cristian Găvan a venit, în 2011, cu un concept nou de magazin, situat la granița dintre bricolaj și fabricarea de mobilă, permițând publicului larg să participe la construcția propriei mobile, într-un mod similar procurării mobilei la comandă, dar la un preț mult mai avantajos. Astfel, cu ajutorul unui consultant MAMBricolaj, clienții au posibilitatea de a-și proiecta mobila pe care și-o doresc și de a participa efectiv la asamblarea ei, având la dispoziție în magazine o gamă largă de materiale, accesorii și culori.
Compania MAM Bricolaj are trei magazine în Bucureşti. Dintre ele, în primul semestru din 2023, MAM Ghencea a contribuit cu 3,35 mil. lei (12,48%), conform datelor publicate la BVB, unde este listată compania, cu o capitalizare de 26,9 milioane de lei.
Primul magazin MAMBricolaj din București, cu o suprafață de 800 mp, a fost deschis în aprilie 2011, pe Bld. Basarabia. Unitatea a fost mutată în 2019, pe Șos. Morarilor, iar suprafața a fost mărită la 3.500 mp. Al doilea magazin MAMBricolaj, cu o suprafață de 1.500 mp, a fost inaugurat, în 2014, în Str. Luică, iar cel de-al treilea a fost deschis în martie 2021, în Prelungirea Ghencea, pe o suprafață totală de 1.500 mp. Din 2014, MAMBricolaj are și magazin online”.
Academia de Studii Economice din București marchează în săptămâna 1 – 6 aprilie, printr-o serie de manifestări anunțate pe site-ul instituțional ase.ro și pagina oficiala de Facebook, 111 ani de excelență academică.
Liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România a fost înființat, prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, având denumirea inițială de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (AISCI).
Prima zi este dedicată, în fiecare an, omagierii memoriei marilor personalități din istoria Academiei de Studii Economice din București, prin depunere de coroane la mormintele acestora. Luni, 1 aprilie, are loc deschiderea Concursului interdisciplinar pe teme economice „Elevii de astăzi, profesioniștii de mâine”, organizat de ASE în parteneriat cu Colegiul Economic „A. D. Xenopol” și Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București. Festivitatea de deschidere și de premiere a acestui concurs, care se desfășoară pe parcursul întregii săptămâni, precum și manifestările din Aula Magna ale programului săptămânii, vor fi transmise live pe pagina oficială de Facebook ASE.
Marți, 2 aprilie, este ziua dedicată evenimentelor științifice, dezbaterilor, organizate pe facultăți, atelierelor de lucru, organizate de Alumni ASE și de Uniunea Studenților ASE.
Miercuri, 3 aprilie, va avea loc Adunarea festivă la nivelul universității, care are ca momente distincte marcarea a 100 de ani de la susținerea primei teze de doctorat în ASE, lansări de carte și acordarea de distincții: diploma „Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu” doamnei prof. univ. dr. Crenguța Leaua și titlul onorific de „Profesor emerit” unor cadre didactice ale ASE, care s-au distins prin excelență în activitatea didactică și de cercetare și care s-au pensionat.
În perioada 4-5 aprilie a.c., se desfășoară, ca în fiecare an cu prilejul Zilei universității, Sesiunea de comunicări științifice studențești, organizate pe facultăți.
Vineri, 5 aprilie, începând cu ora 10:00, are loc în Aula Magna a Palatului ASE, ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa domnului Alain Juppé, prim-ministru al Franței (1995- 1997, membru al Consiliului Constituțional francez, ca semn de recunoaștere față de meritele excepționale în construcția unei culturi a diplomației publice și a leadership-ului în Franța și Europa, dovedite în întreaga sa carieră profesională.
Cu o tradiție de 111 ani, Academia de Studii Economice din București este o universitate dinamică, într-o adaptare permanentă la cerințele economiei de piață, în strânsă legătură cu cerințele mediului de afaceri, oferind mereu noi oportunități studenților săi.
„111 ani de excelență academică reflectă eforturile meritorii, depuse de zecile de generații de cadre didactice și membrii ai comunității noastre universitare, care au slujit onest țara, dezvoltarea ei, dinamica progresului și a bunăstării oamenilor ei, prin formarea profilului uman și profesional a peste 320 000 de absolvenți ai Academiei de Studii Economice”, subliniază în mesajul său prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul ASE.
Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent în industria aviatică, a hotelurilor sau în cazul aplicațiilor de tip „ridesharing”. Însă atunci când un lanț de fast-food a adoptat metoda, publicul a descris mișcarea drept o încercare de a stimula prețul acțiunilor, arată într-o analiză financiară de piață, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.
În cazul companiilor de tip Uber sau Bolt, metoda variabilă de stabilire a prețurilor a generat proteste în mai multe țări și, recent, și în România, alăturându-se celorlalte motive de nemulțumire ale competitorilor.
De fapt, criteriul esențial este viteza de ajustare: aproape toate prețurile se schimbă dacă intervalul de timp este suficient de îndelungat. În realitate, pentru fiecare sector economic, viteza cu care furnizorii „mișcă” prețul tinde să se afle în interiorul unui spectru: de la prețuri care pot rămâne neschimbate vreme de câteva luni (sau ani întregi, așa cum se întâmplă în Japonia), la altele care se pot modifica în minute sau chiar secunde.
Pe de o parte, logica biletelor de avion mai scumpe atunci când se împuținează locurile disponibile poate fi înțeleasă (și acceptată) relativ ușor. Pe de altă parte, utilizarea algoritmilor care detectează interesul sporit pentru anumite rute și ajustează prețul în consecință poate fi mai puțin agreabilă pentru cumpărători – deși, în plan general, oglindește legea cererii și ofertei, explică Claudiu Cazacu.
Ceea ce înțeleg consumatorii, difuz și intuitiv, este că, strategiile acestea, gândite de furnizorii de servicii, nu caută doar să crească volumul vânzărilor, ci și să majoreze profitul companiilor.
Acționarii și consumatorii se întâlnesc în „arena economică”, însă unii sunt mai bine echipați cu instrumentele tehnologice avansate. Teoretic, prin menținerea prețurilor la nivelul adaptat interesului (și resurselor) de moment ale clienților, toată lumea ar avea, în mod agregat, de câștigat.
Tentația de a ridica încasările, optimizând prețul din perspectiva vânzătorilor, este, însă, foarte mare. Aceasta se poate traduce prin cote foarte înalte, cu un profil apropiat de cel al licitației în perioadele de concurență ridicată între clienți pentru oferta de servicii.
Clienții, revoltați că prețul cartofilor prăjiți se schimbă zilnic
Ce se întâmplă, însă, atunci când principiile prețurilor dinamice se aplică la mâncare? Un lanț fast-food din SUA, Wendy’s, a creat valuri prin propunerea de a croi noi drumuri în istorie (și în buzunarele consumatorilor) prin trecerea la setarea dinamică a prețurilor începând cu 2025.
Perspectiva unor prețuri variabile la burgeri și cartofi prăjiți i-a înspăimântat și revoltat pe clienții care au întrezărit riscul împovărător al unor costuri mari chiar la orele când foamea este mai neînduplecată, explică consultantul de strategie din cadrul XTB România.
După o perioadă de ani de inflație ridicată, vestea nu a căzut bine unora dintre clienți. Protestele consumatorilor s-au concentrat pe rețelele sociale, fiind creat hashtag-ul #BoycottWendys, care instiga la boicotarea lanțului și forța un răspuns oficial. În replică, această companie a transmis că tot ceea ce dorea era scăderea prețului când clienții ar fi fost puțini, și nu ridicarea prețului maxim. Pentru a domoli spiritele „inflamate”, Wendy’s a venit cu o ofertă de burgeri la 1 dolar, limitată la o lună de zile.
Experimentul, anunțat să înceapă în 2025, a fost perceput drept o gafă de comunicare publică, gândită pentru a stimula prețul acțiunii din piață. Acțiunile Wendy’s au pierdut 2,3% anul acesta și 10,2% în ultimele 12 luni. Lanțul este un faimos subiect de glume în cadrul forumurilor investitorilor de pe Reddit, comunitatea purtând o anume simpatie – dincolo de ironii – pentru restaurantele percepute a fi frecventate de persoanele cu venituri limitate.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, în trecut, au mai existat astfel de încercări. Aici poate fi menționat, de exemplu, un distribuitor de băuturi testat de Coca-Cola în 1999, care stabilea prețul în funcție de temperatura zilei.
În cazul vânzărilor online, situația căpătă alte dimensiuni. Amazon ajustează prețuri (per total ofertă) de milioane de ori pe zi, unele valori fiind schimbate cel puțin o dată la fiecare 10 minute. În timpul pandemiei, anumite produse esențiale au înregistrat creșteri temporare de preț de 400%, generând un cor de nemulțumiri. În același timp, consumatorii trecuți în categoria „achiziții numeroase” tind să observe prețuri diferite atunci când caută bilete de avion sau hoteluri.
Un ziar din Belgia, Derniere Heure, a publicat anul trecut un articol în care susținea că Uber afișează prețuri mai mari atunci când bateria telefonului unui utilizator este pe terminate.
În alte domenii, Tesla a schimbat regulile pentru sectorul auto, anunțând frecvent schimbări de prețuri pentru automobilele sale, uneori la o distanță de doar câteva săptămâni de la ajustarea precedentă. Modelul este mai transparent și mai dinamic decât cel al discounturilor variabile folosit de dealerii auto tradiționali, punctează Claudiu Cazacu.
„Uber-izarea” prețurilor ar putea depăși, cu ușurință, industria de ridesharing
Experimentul, deși nereușit, i-a învățat, totuși, pe operatorii economici care au luat în calcul practicile de prețuri dinamice, despre modalitățile de a aduce problema în discuție. Cu posibilitatea de a primi și procesa cantități uriașe de date, este probabil că „uber-izarea” prețurilor să treacă frontierele segmentului de ridesharing. Cu un volum imens de date disponibile, o putere de procesare în continuă creștere și tehnici noi de AI, devine posibilă setarea ultra-focalizată, „microscopică” a prețurilor bunurilor sau serviciilor.
Consumatorii, însă, opun o rezistență vivace atunci când strategia este vizibilă, iar protestele lor concentrate au dus la amânări, rescrieri sau anulări de strategii de setare a prețurilor.
Tentația de a optimiza profitul prin setarea dinamică a prețurilor este suficient de ridicată astfel încât să fie foarte probabile noi încercări de utilizare a strategiei, în diferite segmente economice. Pentru moment, căutările industriei fast-food continuă, conchide consultantul de strategie din cadrul XTB România.
În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară desfășurată în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, ieri 28,03,2024 au participat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară Alexandru Petrescu, președintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice Iuliana Feclistov, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, Daniel Surdu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, lucrărilor Publice și Administrației și Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice din București.
Invitaţii au dezbătut provocările actuale cu care se confruntă piața asigurărilor, piața de capital, piața pensiilor private, legătura dintre piața asigurărilor și contextul general al licitațiilor publice din România, necesitatea simplificării și clarificării cerințelor legate de asigurările pentru licitațiile publice, problemele cu care se confruntă antreprenorii români în momentul în care doresc să acceseze instrumentele financiare pentru a participa la licitațiile publice organizate de către instituții publice ale Statului Român și prezentarea unor exemple de bune practici din experiența altor țări.
În cadrul intervenției sale președintele Autorității de Supraveghere Financiară din România, Alexandru Petrescu, s-a declarat un susţinător al îmbunătățirii legislative în această zonă sensibilă, precum și în atragerea de noi companii pe piața de asigurări din România.
Prin această dezbatere s-au urmărit identificarea soluţiilor şi a direcţiilor strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei asigurărilor din România şi un sprijin mai puternic acordat antreprenorilor români, care ar trebui să primeze în acest moment.
La finalul conferinţei moderatorul Bogdan Petre, membru al Asociației pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a declarat: „Concluzia principală din dezbaterile în cadrul Conferinței cu factorii implicați în reglementarea și supravegherea pieței asigurărilor a fost aceea că situația actuală a economiei românești cere o reconsiderare și adaptare a legislației în piața asiguratorilor, astfel ca societățile de asigurări implicate să aibă stabilitate și să răspundă mai bine nevoilor antreprenoriatului românesc”.
România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, ceea ce va crea o oportunitate semnificativă de a reduce rata sărăciei energetice la nivel național. Astfel, România va primi 9,25% (6 miliarde de euro) din pachetul de finanțare în valoare de 65 miliarde euro al Fondului Social pentru Climă, disponibil în perioada 2026-2032. Instrumentul de finanțare este menit să atenueze potențialele efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2. Acest nou mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027. Fondurile vor trebui utilizate pentru investiții care să sprijine grupurile vulnerabile, cetățenii aflați în sărăcie energetică sau de transport, semnalează Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-un raport privind efectele aplicării ETS 2 asupra țărilor din regiune, publicat astăzi.
Raportul „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea Europei Centrale și de Est pe baza exemplului României și Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat de CSD împreună cu organizații non-guvernamentale din Polonia (WiseEuropa) și Germania (adelphi, Berlin).
Potrivit raportului, statele membre din Europa Centrală și de Est au nevoie de o atenție specială în contextul aplicării ETS 2 și a Fondului Social pentru Climă. Acestea au propriile tipare de vulnerabilități energetice și de transport. Venituri mai mici decât media UE, un stoc mare de clădiri vechi și ineficiente energetic și dependența de combustibili poluanți pentru încălzire sunt toate caracteristici comune în întreaga regiune. Mai mult, în aceste țări, o mare parte a populației încă locuiește în zonele rurale, în case ineficiente din punct de vedere termic, fără resurse financiare pentru a le izola și prinse în utilizarea combustibililor ineficienți pentru încălzire. Toate acestea conduc la niveluri ridicate de sărăcie energetică.
„În România, gospodăriile care utilizează dispozitive pe bază de gaz pentru încălzirea locuințelor și sunt deja sărace energetic vor fi cele mai vulnerabile în fața ETS 2. Însă și alte tipuri de gospodării vor fi impactate indirect de către sistemul ETS 2. Prin urmare, o mare miză este de a dezvolta programe adaptate nevoilor energetice ale gospodăriilor cu venituri mici și medii care sunt vulnerabile în fața oricăror majorări de prețuri. Aceste gospodării sunt deja în precariat sau în risc mare de sărăcie energetică, dacă nu vor beneficia de intervenții pe termen lung. Una dintre cele mai importante sarcini ce revine autorităților în perioada următoare este de a identifica și profila gospodăriile care vor fi cel mai mult afectate. Această finanțare de 6 miliarde de euro de care va beneficia România va crea o oportunitate majoră de a reduce rata ridicată de sărăcie energetică înregistrată la nivel național, dacă vor fi identificate corect categoriile vulnerabile de consumatori”,a declarat Andreea Vornicu, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației și co-autoare a studiului.
Pentru accesarea banilor disponibili prin Fondul Social pentru Climă, statele beneficiare trebuie să elaboreze, până la jumătatea anului 2025, planuri de acțiune clare și cuprinzătoare, care să identifice gospodăriile vulnerabile la creșterea facturilor la energie, precum și utilizatorii vulnerabili de transport.
Investițiile vor viza:
decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire a clădirilor sau reducerea energiei utilizate de clădiri, inclusiv integrarea surselor regenerabile;
accelerarea adoptării mobilității cu emisii zero, inclusiv infrastructura de realimentare și reîncărcare, trecerea la utilizarea transportului public și dezvoltarea unor mijloace multiple de transport;
măsuri pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor cu venituri mici din clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice și pentru a aborda impactul social al prețului carbonului ETS 2 asupra utilizatorilor de transport cu venituri mici și medii.
Impactul ETS 2 asupra consumatorilor din România
În România, 37% dintre gospodării s-au aflat în sărăcie energetică în 2022, după ce și-au cheltuit peste 10% din venituri pe facturile de energie (electricitate și încălzire), potrivit modelărilor CSD bazate pe datele cuprinse în Ancheta bugetelor de familie realizată de Institutul Național de Statistică. Prin urmare, orice creștere suplimentară a prețurilor la gaze naturale, precum cea generată de ETS 2, ar aduce un cost suplimentar care se va reflecta în facturile la energie. Astfel, la un cost de 70 de euro / tona de CO2, cheltuielile totale ale unei gospodării se vor majora cu până la 5%, conform estimărilor cuprinse în raportul publicat astăzi de CSD. Pentru cei cu venituri medii, cheltuielile suplimentare vor fi în mare măsură legate de încălzire.
Gospodăriile aflate în primele două decile (praguri) de venit sunt cel mai puțin afectate, deoarece aceste gospodării folosesc în principal lemn pentru încălzire, un combustibil care nu este inclus în ETS 2. Cu toate acestea, aceste gospodării vor fi afectate indirect, deoarece orice creștere a prețului gazelor va conduce la majorarea cererii și, prin urmare, la creșterea prețurilor pentru combustibili alternativi, inclusiv lemn. Acest efect a fost înregistrat în România în iarna anului 2021/2022, când prețurile lemnului au crescut și încercările guvernamentale de a atenua efectele au rămas ineficiente (prețul plafon al lemnului legal a dus la o creștere a prețurilor de pe piața nereglementată).
Gospodăriile cu venituri medii vor fi în mare parte afectate direct de ETS 2, deoarece acestea sunt gospodăriile care nu au prea multă pârghie economică și fiecare modificare a prețurilor le afectează direct veniturile. În plus, aceste gospodării nu își pot permite investiții mari și au nevoie de sprijin guvernamental pentru trecerea la opțiuni de încălzire cu emisii scăzute de carbon, modernizarea clădirilor și alte măsuri pe termen lung.
În ceea ce privește transportul, cel mai mare impact, în jur de 4% asupra cheltuielilor totale, ar fi resimțit de gospodăriile aflate în decilele de venit cele mai mari, conform raportului publicat de CSD. Acest rezultat este în concordanță cu faptul că gospodăriile cu venituri mari tind să folosească mașinile personale pentru naveta zilnică mai mult decât gospodăriile cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, o atenție specială ar trebui acordată mobilității consumatorilor din primele decile de venit, unde impactul redus poate ascunde o mobilitate limitată și nevoia de infrastructură și servicii de transport public mai bune.
Recomandările experților
Prin urmare, raportul cuprinde o serie de recomandări pentru o bună implementare a reformelor la nivel național:
Identificarea gospodăriilor vulnerabile care vor fi afectate direct și indirect de ETS2;
Elaborarea de politici personalizate, cu accent pe programe de reabilitare termică, inclusiv pentru populația rurală și gospodăriile cu venituri medii;
Dezvoltarea unei structuri de lucru la nivel guvernamental care să poată coordona procesul de proiectare și implementare a planului social pentru climă;
Consolidarea capacității administrative a autorităților naționale și locale relevante;
Organizarea cât mai curând a consultărilor privind planurile sociale pentru climă, care să implice o gamă largă de părți interesate, pentru a crește gradul de conștientizare social și angajamentul de a folosi cât mai bine fondurile;
Asigurarea transparenței plății fondurilor și un mecanism eficient de monitorizare a utilizării acestora.
Raportul „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea Europei Centrale și de Est pe baza exemplului României și Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitating Socially Just Carbon Pricing in Central and Eastern Europe”, parte a Inițiativei Europene pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK). Documentul poate fi consultat pe website-ul Centrului pentru Studiul Democrației.
Soluția ce rulează prin platforma ASiS ERP preia automat, din primul pas, peste 90% din datele necesare completării Bilanțului din baza sa de date
Timpul câștigat prin automatizarea Bilanțului variază, de la ore chiar la zile, în funcție de mărimea companiei ce folosește serviciile ASiS ERP
2024 va aduce un volum lunar de 1.000.000 de facturi electronice pentru clienții ASiS
Alfa Software, unul dintre furnizorii de sisteme informatice de business în ascensiune din Transilvania, anuntă că peste 120 de companii folosesc deja funcționalitatea software-ului ASiS ERP ce automatizează realizarea Bilanțului. Mai mult, numărul firmelor care folosesc E-Factura integrată în ASiS a ajuns la 500.
„Soluția ce rulează prin platforma noastră ASiS ERP preia automat, din primul pas, peste 90% din datele necesare completării Bilanțului din baza sa de date. Timpul câștigat de fiecare firmă prin automatizarea Bilanțului variază, de la ore chiar la zile, în funcție de mărimea societății ce folosește sistemul ASiS ERP. Dezvoltarea, lansată anul trecut, nu doar că reduce semnificativ timpul necesar alocat, dar și, prin programul de validări, indică în scurt timp fiecare element ce necesită corelare”, declară Cristian Gabriel Pavel, CEO Alfa Software.
Bilanțul este un document contabil care prezintă situația financiară a unei companii, la un moment determinat în timp. Acesta reprezintă o imagine de ansamblu a bunurilor, datoriilor și capitalului propriu al entității, la data respectivă. În conformitate cu legislația românească, societățile comerciale sunt obligate să depună bilanțurile lor anuale la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Software-ul ASiS ERP permite atât automatizarea declarațiilor, precum bilanțul, dar și, încă din 2023, integrarea completă și automatizată a E-Facturii, pentru și mai mult timp economisit în activitatea de conformare fiscală.
În context, la nivelul integrării E-Factura în software-ul ASiS ERP, Alfa Software estimează că, la nivel cumulat, clienții care utilizează sistemul integrat vor ajunge să emită o medie de 1.000.000 de facturi electronice lunar, pe parcursul acestui an.
În plus, ASiS ERP integrează și etapa de primire a E-Facturii. Procesul are loc automat, facturile primite prin sistem fiind importate automat în ASiS și interpretate de ERP.
E-Factura este un fisier XML care conţine informaţii codificate standardizate, generat odată cu factura fiscală. Aceasta conține informații electronice suplimentare celor prezente în formatul tipic al facturii.
Ford Otosan România, unul dintre cei mai mari producători de vehicule din țara noastră, a semnat o facilitate de credit sindicalizat în valoarea totală de 435 de milioane de euro, pentru extinderea investițiilor în curs, în zona de utilaje, instalații și inginerie ale fabricii de la Craiova. Finanțarea va fi utilizată pentru a susține producția noului Ford Puma, a modelelor Ford Transit Courier și Ford Turneo Courier, dar și pentru producția versiunilor lor complet electrice.
În cadrul creditului sindicalizat pentru Ford Otosan România, BCR participă cu 84 milioane euro, sumă care reprezintă 19,3% din finanțarea totală.
Sindicatul de bănci este compus din Banca Comercială Română S.A. și Banca Transilvania S.A., care au acționat în calitate de Aranjori Principali Mandatați, împreună cu Garantibank International NV și Garanti Bank S.A, în calitate de Aranjori Principali, BNP Paribas S.A. Paris Sucursala București în calitate de Aranjor Senior și Citibank Europe Plc Dublic, Sucursala România împreună cu UniCredit Bank S.A. în calitate de Aranjori. Société Générale, alături de BRD, filiala sa din România, au acționat în calitate de Coordonatori, Aranjori Principali Mandați, Bookrunners și Agenți de Documentație.
„Prin participarea în această structură de finanțare sindicalizată, BCR își arată susținerea față de Ford Otosan România și încrederea în progresul tehnologic și industrial local. Suntem dedicați facilitării accesului la capitalul necesar pentru finanțarea investițiilor strategice în România, care promovează creșterea sustenabilă și expansiunea în sectoarele manufacturiere, dezvoltarea competențelor umane și accelerarea tranziției către o economie digitală și verde”, a declarat Eleonora Bacale (foto), Head of Industrials & TMT, Corporate Banking BCR.
Gül Ertuğ, CFO al Ford Otosan, a subliniat rolul crucial al uzinei de la Craiova atât în operațiunile Ford Otosan, cât și în poziționarea României în producția de vehicule electrice în Europa. Ea a descris finanțarea sindicalizată ca o ancoră strategică care subliniază importanța fabricii de la Craiova în strategia companiei și a apreciat contribuția tuturor băncilor care au participat în sindicat, mulțumind pentru încredere și colaborare.
Grupul Agricover, lider în piața de agribusiness din România, a înregistrat la finalul anului 2023, o valoare brută de 2,91 miliarde lei credite și avansuri acordate clienților în sold și 1,85 miliarde lei venituri din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili).
În 2023, Agricover a depășit pragul de 10.000 de clienți deserviți de Grup, la sfârșitul lunii decembrie numărul acestora fiind mai mare cu 5,3% față de decembrie 2022.
Grupul a continuat investițiile în compania de tehnologie specializată, lansând la finalul anului o nouă versiune a aplicației proprii, CROP360, dedicată administrării digitale a fermelor și a început distribuirea și comercializarea de soluții tech destinate agriculturii de precizie, pentru a susține pe toate planurile transformările accelerate necesare în administrarea fermelor.
„Am reușit să obținem rezultate solide, în condițiile unui an complicat. 2023 a fost unul dintre cei mai dificili ani din istoria recentă și a fost dominat de incertitudini. Fermierii s-au confruntat cu un declin al productivității din cauza secetei, cu creșterea costurilor pentru înființarea culturilor și scăderea prețurilor de vânzare. Strategia noastră, centrată pe nevoile fermierilor, a constat în adaptarea soluțiilor financiare la noile condiții ale pieței și în asigurarea accesibilității inputurilor necesare ciclului agricol” – a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.
Agricover Credit IFN a înregistrat o valoare brută a creditelor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2023 de 2,91 miliarde lei, cu 2,35% mai mare decât la 31 decembrie 2022. Agricover Credit IFN a generat o marjă netă a dobânzii de 8,17% în 2023, cu aproape 125 de puncte de bază mai mare decât marja netă a dobânzii generată în 2022, iar rata creditelor neperformante a fost de 3,87% la data de 31 decembrie 2023, sub media pieței locale pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor (4,09% la 30 septembrie 2023, pe baza Raportului privind stabilitatea financiară din decembrie 2023, publicat de BNR). Profitul înainte de impozit a fost de 91,1 milioane lei, în creștere cu 20,17% față de 2022.
Agricover Distribution a continuat să-și consolideze baza de clienți, numărul de fermieri deserviți pe parcursul anului ajungând la 9.100, cu aproape 4% mai mult decât în 2022. Veniturile din vânzarea de inputuri agricole au fost de 1,85 miliarde lei, în scădere cu 27,3% față de 2022, în concordanță cu scăderea prețurilor la produsele de tip „hard commodity” (îngrășăminte și combustibil), dar și ca urmare a reducerii cantităților achiziționate de fermieri în condițiile dificile ale anului.
În contextul unui an 2022 marcat de instabilitate și de perturbări majore ale lanțurilor de logistică la nivel mondial, Agricover Distribution a operat cu un nivel mai ridicat al stocurilor, pentru a asigura fermierilor acces la tratamentele de care au avut nevoie. Ajustarea rapidă a prețurilor pe piețele mondiale, din prima jumătate a lui 2023, a avut un impact asupra rezultatelor societății, o parte a stocurilor achiziționate în 2022 fiind vândute în 2023 la noul preț al pieței. Societatea și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele în a doua jumătate a anului, când a obținut un EBITDA de 37,6 milioane lei, față de un EBITDA negativ de 31,2 milioane lei înregistrat în prima jumătate a aceluiași an.
În ansamblu, în perioada 2021-2023, afectată de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și/sau instabilitate geopolitică, când societatea a operat niveluri de stocuri mai mari decât anterior, Agricover Distribution a obținut un EBITDA cumulat de 127,3 milioane lei și un profit net cumulat de 56,6 milioane lei, incluzând aici și rezultatul anului 2023.
La nivel de Grup, Agricover și-a consolidat pozițiile de piață, atât în piața de finanțare pentru agricultură, cât și în cea de distribuție de inputuri agricole, profitul brut la nivel de Grup a fost de 61,1 milioane lei, rezultatele Agricover Distribution fiind parțial compensate de performanța excelentă a Agricover Credit IFN.
Grupul a investit anul trecut 2,3 milioane lei în proiecte de educație, dedicate fermierilor și tinerilor fermieri, consecvent misiunii asumate de a sprijini procesul de conectare cu agricultura viitorului. Garantarea siguranței alimentare pe termen lung presupune o atenție sporită la presiunile la care sunt supuși fermierii, inclusiv la nevoia imperativă de tehnologizare continuă sau schimbul de generații, având în vedere faptul că vârsta medie a fermierilor români este de peste 58 de ani.
Pentru anul 2024, Grupul și-a planificat o creștere profitabilă, urmărind să ofere unui număr cât mai mare de fermieri combinații sinergetice de produse pentru agricultură sustenabilă, soluții digitale și soluții de finanțare pentru a accelera adoptarea progresului tehnologic în vederea maximizării randamentelor și a îmbunătățirii profitabilității fermelor.
Având în vedere performanța financiară robustă, susținută încă de la înființarea sa în anul 2000, începând cu anul 2024 Agricover intenționează să-și modifice politica de a nu distribui dividende, vizând adoptarea unei rate de distribuire („dividend payout ratio”) de 30% din profitul operațiunilor consolidate după asigurarea necesarului de finanțare a creșterii operațiunilor Grupului și respectarea angajamentelor asumate față de finanțatori, la propunerea Consiliului de Administrație.
7 din 10 angajați cred că numărul șomerilor va crește în 2024
Volumul de muncă a crescut pentru aproape 50% dintre angajați
7 din 10 tineri Gen Z preferă să lucreze remote
40% dintre angajați au beneficiat de creșteri salariale în 2023
2 din 10 angajați și-ar schimba locul de muncă în următoarele 6 luni
3 din 10 persoane consideră că situația organizației se va înrăutăți în 2024
20% dintre angajații din categoriile Millennials, liber profesioniști sau persoanele cu venituri mici consideră că siguranța locului de muncă a scăzut în 2023, conform studiului MKOR Employee Sentiment 2024.
Studiul a urmărit analiza comparativă între anii 2022 și 2023, împreună cu perspectivele pe care le au angajații români pentru 2024. Angajații din România se confruntă cu o serie de provocări cu privire la condițiile de muncă și la evoluția carierei lor, pe măsură ce mediul profesional evoluează și se adaptează la schimbările socio-economice și tehnologice.
Incertitudinea în cadrul pieței muncii a înregistrat o creștere de 8% față de 2022, dar și volumul de muncă a crescut cu 8% pentru 49% dintre angajați, în special pentru Millennials și persoanele cu venituri mari.
Raportat la creșterile salariale și ale beneficiilor, 4 din 10 angajați au primit măriri în 2023, fiind în creștere cu 7% față de 2022, mai ales pentru Millennials și angajații full-time.
În ceea ce privește evoluția profesională, 24% au beneficiat de oportunități de dezvoltare (traininguri, promovare etc) în special femeile, angajații part-time și cei din Gen Z.
2 din 10 angajați și-ar schimba locul de muncă în următoarele 6 luni
Factorii principali care le influențează angajaților decizia de schimbare a locului de muncă sunt: venituri mai mari 80%, mai multe beneficii extrasalariale (37%) și siguranța jobului (33%), conform studiului MKOR.
8 din 10 tineri și-ar schimba jobul pentru un venit mai mare, mai ales bărbații, cei peste 26 ani și părinții cu copii minori.
„Ne-am dorit să aflăm ce planuri și așteptări au angajații, dar și îngrijorările lor în plan personal. În cadrul acestui studiu, analizăm retrospectiv anul 2023 din perspectiva angajaților, prin prisma unor indicatori cheie: siguranță, aspecte financiare, oportunități de creștere, volum de muncă, flexibilitate și dinamica echipei.
Conform datelor analizate, piața muncii a fost marcată de o serie de tendințe contrastante care au afectat direct experiența angajaților în 2023”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Gen Z: 7 din 10 tineri preferă să lucreze de acasă sau remote
Flexibilitatea este mai importantă pentru Gen Z, iar tinerii nu sunt dispuși să negocieze acest aspect. 7 din 10 tineri preferă să lucreze de acasă sau remote, iar
2 din 10 vor să aibă posibilitatea de a munci de acasă cel puțin trei zile pe săptămână.
8 din 10 tineri spun că principala motivație pentru a-și schimba locul de muncă este o propunere financiară mai competitivă. Programul de muncă flexibil (37%) și oportunitățile de avansare în carieră (27%) sunt următoarele cele mai importante criterii.
În medie, tinerii se așteaptă să rămână în aceeași poziție un an până să fie promovați.
Așteptări pesimiste privind evoluția pieței muncii din România
7 din 10 persoane consideră că numărul șomerilor va crește în 2024, iar 3 din 10 persoane cred că situația organizației unde lucrează se va înrăutăți în 2024.
În același timp, 54% spun că au o echipa stabilă și au rămas alături de același număr de colegi.
Pentru 1 din 2 români cheltuielile de bază sunt principala preocupare când vine vorba de situația personală.
Printre cele mai mari îngrijorări pentru tinerii din România sunt nivelul salariilor (40%) și sănătatea fizică (38%).
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de4524 persoane.
Datele sunt extrase din studiile MKOR Employee Sentiment și Consumer Sentiment.
Informațiile despre Gen Z au fost preluate din studiul PulseZ – Portretul Gen Z, derulat în parteneriat cu VSFA (Vreau să fiu Antreprenor), un proiect al organizației Romanian Business Leaders.
Eșantion:
N respondenți Employee Sentiment=1000
N respondenți Consumer Sentiment=2486
N respondenți PulseZ=1038
Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după gen, vârstă și distribuție geografică
Target: Populația generală a României cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, respectiv 18-24
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) face o radiografie a sistemului bancar „prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu in ultimii 15 ani”, prezentând un prim episod din #PodcasturileCSALB. Subiectele supuse atenției sunt „Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatorilor cu băncile? Cum s-a ajuns în doar câțiva ani de la conflict la negociere între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?”
De la zeci de mii de procese, la negociere și rezolvare amiabilă
Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu și Alexandru Păunescu, într-o discuție moderată de Cornel Dinu. Cine are responsabilitatea creditelor care nu mai pot fi plătite? Cum pot fi rezolvate amiabil procesele consumatori-bănci? Cum s-a ajuns de la conflict, la negociere, între consumatori și bănci? Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României ar putea prelua protecția consumatorilor de servicii și produse financiare?
| PODCAST CSALB |
Este al 4-lea sezon de interviuri la care participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. În 2023 și în acest an, jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). În 2024analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit, dar și cu finanțele personale, într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.
Alexandru Păunescu,Directorul juridic al BNR, președintele Colegiului CSALB: „Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimțite și astăzi. Creditele care au fost acordate când economia duduia, și care au creat probleme ulterior, au avut două cauze principale: lipsa de experiență a populației cu produsele și serviciile bancare (diferită de educația financiară) și dorința băncilor de a se dezvolta și a câștiga o cotă de piață cât mai mare, proporțională cu apetitul de creditare de atunci. Acea perioadă a fost marcată de creditul cu buletinul, în care nu verifica nimeni dacă debitorul are măcar venituri cu care să ramburseze împrumutul. Totul a fost accentuat de lipsa de previziune a tuturor față de evoluția CHF sau felul în care cardurile de credit ajungeau în cutia poștală, după ce oamenii luau împrumuturile doar pe baza unui act de identitate. Este adevărat că băncile ar fi avut posibilitatea, cu informațiile pe care le aveau la dispoziție, să fie un pic mai diligente.
A urmat apoi criza financiară din 2009-2010 care a fost exploatată populist, iar vina exclusivă a problemelor cu care se confrunta populația a fost atribuită băncilor. De fapt, nu despre vină vorbim, ci despre o împărțire a responsabilității între consumatori și bănci.
Între 2015-2016 aveam, pe de o parte, zeci de mii de procese în instanță între consumatori și bănci, iar pe de altă parte Banca Națională a României se implica în înființarea CSALB și în promovarea unei viziuni diferite pentru statu-quo-ul de atunci: negocierea și compromisul într-o perioadă de conflict maxim, lucruri care păreau cel puțin exotice. În primii trei ani de la înființare, CSALB a trebuit să câștige atât încrederea consumatorilor care se considerau nedreptățiți de bănci, cât și a băncilor care erau sceptice că o nouă formă de mediere chiar va funcționa.
În timp ce în cadrul CSALB negocierile se purtau caz cu caz, instanțele erau asaltate de procese colective. Noi am spus acest lucru mereu: fiecare caz este unic și trebuie tratat ca atare, nu pot funcționa măsurile administrative pentru toți, în același fel. Avem împrumuturi cu condiții de rambursare diferite, viețile noastre sunt diferite și câștigăm diferit. De aceea, fiecare problemă trebuie discutată și negociată individual. CSALB propunea acest tip de dialog într-un moment încărcat de tensiune.
De aceea, la început consumatorii abordau concilierea cu o atitudine războinică și căutau pedepsirea băncilor pentru ce li se întâmpla. În momentul acesta vin să negocieze cu băncile ca să-și continue relația contractuală în condiții mai bune, adaptate situației lor. Principalul câștig este că o parte dintre instituțiile financiar-bancare au înțeles cum să reacționeze atunci când clienții lor au o nevoie. Băncile și-au personalizat relația cu consumatorii, iar abordarea de tip personal banking prinde tot mai mult.
După opt ani (n.n. în care au avut loc peste 4.200 de negocieri între consumatori și bănci, încheiate cu împăcarea părților în 90% dintre cazuri), rolul CSALB este determinant în rezolvarea conflictului dintre cele două părți. Totodată, peste 500 de procese în instanță s-au rezolvat amiabil în cadrul Centrului.”
Cornel Dinu,Fondator Banking News: „Doi parlamentari au depus un proiect de lege la Senat prin care Banca Națională a României ar trebui să preia atribuțiile de protecție a consumatorilor, devenind astfel autoritatea națională competentă cu protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare. De ce este important ca BNR să preia aceste responsabilități și ce justifică acest demers?”
Alexandru Păunescu,Directorul juridic al BNR, președintele Colegiului CSALB:„E o chestiune care ține, în primul rând de o abordare la nivel european.Din 17 bănci centrale din UE care au în statut supravegherea prudențială, 10 au și protecția consumatorilor.După 2008-2009 a fost foarte clar că problemele legate de protecția consumatorului pot să afecteze stabilitatea financiară. Și atunci, această chestiune intră pe teritoriul băncilor centrale. Iar Banca Centrală Europeană a spus de fiecare dată când a emis un aviz, că este un avantaj, din perspectiva protecției consumatorului și asigurării stabilității financiare, ca o bancă centrală să aibă și atribuții de supraveghere prudențială. Este important de menționat că niciodată BNR nu a avut atribuții de protecție a consumatorului. Circulau în spațiul public opinii că am avut aceste atribuții și le-am transferat către ANPC după 2008. Actualul statut al Băncii Centrale este din 2004 și nu prevede acest lucru. Au fost mereu consumatori care s-au adresat BNR să le rezolve diferite probleme, iar de la Banca Centrală au fost așteptări să se implice în protecția consumatorilor, fiind chiar blamată că nu o face. Motivul a fost că nu avem capacitatea legală să ne implicăm. Banca Națională a României e pregătită să preia atribuțiile privind protecția consumatorilor de produse financiar-bancare dacă Parlamentul va decide acest lucru și va legifera.”
Cornel Dinu,Fondator Banking News: „Aș vrea să vorbim și despre cum se raportează consumatorii la bănci și la negocierea cu băncile, în cadrul CSALB.”
Alina Radu,conciliator CSALB, avocat partener: „Cunoștințele financiare pe care le au consumatorii și informațiile la care au acces sunt încă foarte diferite. Modul în care își organizează situația financiară personală este extrem de divers, în continuare. Un motiv în plus ca abordarea pe care o avem să fie una personalizată. Cu toate acestea, multora încă le lipsește înțelegerea practică a dialogului cu banca. Au citit despre bănci, despre cazuri rezolvate în cadrul CSALB, au discutat cu alți consumatori, dar le lipsește interacțiunea cu banca.
Am observat o reducere a numărului solicitărilor pentru creditele în CHF. De-a lungul timpului consumatorii au văzut că inclusiv în instanță judecătorii au pronunțat soluții diverse, iar problema nu putea fi tranșată în alb sau negru.
La fel este situația multor oameni care, dacăar da băncile în judecată nu ar avea câștig de cauză, deoarece contractele lor respectă legislația. De fapt, acești consumatori au nevoie de un sprijin din partea băncilor în ajustarea contractului de credit, nu de un proces costisitor, care să dureze câțiva ani. Iar acest sprijin l-au obținut de-a lungul anilor prin negociere, în cadrul CSALB. Din fericire, în multe cazuri băncile au fost deschise în a găsi soluții și au dorit rezolvarea problemelor apărute în derularea acestor credite.
Odată cu disponibilitatea unor bănci de a negocia, a crescut și exigența consumatorilor față de băncile care au rămas mai inflexibile. În ultima vreme am avut discuții cu consumatori care spuneau: dacă nu sunt ascultat de creditor, îmi refinanțez împrumutul și mă duc la altă bancă.”
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut, în data de 28 martie a.c., o întâlnire oficială cu președintele Camerei de Comerț, Industrie și Servicii Geneva, dl Vincent Subilia. Întâlnirea a a avut loc în marja Forumului de Afaceri al Francofoniei, eveniment organizat de Guvernul României, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și CCIR.
„Întâlnirea de azi a avut ca teme de discuție două subiecte foarte importante atât pentru antreprenorii din cele două state, cât și pentru poziționarea României și Elveției la nivel internațional, în cadrul organizațiilor comerciale din care fac parte. Astfel, chiar dacă valoarea totală a schimburilor comerciale dintre România și Elveția este una apreciabilă și, totodată, în creștere de la an la an, împreună cu președintele Vincent Subilia am reușit să identificăm noi oportunități de afaceri pentru mediile de business pentru ca acest trend să se păstreze și în viitor. În ceea ce privește cooperarea internaţională, am stabilit ca implicarea celor două camere în activitatea World Chamber Federation (WCF) și Eurochambers trebuie să fie axată pe o uniformizare a modului de funcționare a camerelor europene pentru a deveni mai compatibile și, în același timp, mai adaptate noilor provocări exprimate în actualul context geopolitic. Este absolut necesară o directivă minimală a Comisiei Europene care să reglementeze activitatea camerelor de comerț”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
„Camerele de Comerț joacă un rol crucial în promovarea creșterii și dezvoltării economice în diferite comunități din întreaga lume, iar cooperarea este extrem de importantă pentru depășirea provocărilor majore la nivel global. Trebuie să lucrăm ca o comunitate de afaceri unită pentru a putea promova incluziunea economică, colaborarea internațională și sustenabilitatea. Iată de ce, întâlnirea de azi cu președintele CCIR a reprezentat o ocazie unică pentru mine de a înțelege cu claritate punctul de vedere al camerelor de comerț din Estul Europei. În calitate de membru al Consiliului General al WCF și al Consiliului Director Eurochambres, mă declar, de azi, un susținător al inițiativelor CCIR”, a declarat președintele Camerei de Comerț, Industrie și Servicii Geneva, dl Vincent Subilia.
Profesioniștii din departamentul financiar sunt așteptați, pe 4 aprilie 2024, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde va avea loc o nouă ediție a evenimentului „CFO Conference”. Conferința organizată de BusinessMark va reuni 28 de lideri din domeniu, ce vor aduce în discuție provocările cu care se confruntă un director financiar în contextul actual și strategiile prin care poate conduce cu succes organizația în perioade de instabilitate.
Traversăm o perioadă cu provocări generate de contextul macroeconomic și de volatilitate, în care dinamica anuală a economiei a încetinit, ratele inflației sunt ridicate, costurile de finanțare și ratele dobânzilor sunt în continuare crescute. În tot acest peisaj, un CFO trebuie să se adapteze rapid, fără să piardă din vedere obiectivele de dezvoltare ale organizației, nevoile business-ului, evoluția pieței, schimbarea așteptărilor clienților și angajaților.
Care sunt practicile prin care liderii financiari pot promova o cultură a adaptabilității, strategii și structuri organizaționale flexibile care să ajute companiile să facă față complexității aduse de volatilitate și schimbare? Care sunt obiectivele de creștere și cum își propun liderii financiari să le atingă? Care este structura unui departament financiar modern și ce rol joacă automatizarea, digitalizarea și inteligența artificială în procesul de transformare al acestui departament esențial?
Conferința va fi moderată de Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și include trei sesiuni de prezentări și două paneluri panelurilor, în cadrul cărora profesioniștii invitați vor privi spre și viitorul departamentului financiar și vor dezbate importanța data analytics în contextul amenințărilor externe și al securității cibernetice.
INVITAȚII EDIȚIEI DIN 2024:
Ion Sclifos, Chief Financial Officer, Orange România Communications
Alina Bogdanescu, CFO, Hervis Sports and Fashion Romania
Evie Filissiadi, Head of Finance, Aktor STA Romania – member of Intrakat Group
Lavinia Monoranu, Transfer Pricing Partner, TaxWise
Otilia Pețu, Founder & Managing Partner, NOA Group
Mihail Dan Stan, ACCA, Expert EXEC-EDU
Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT
Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing
Roberto Pătrășcoiu, CEO, Habitat for Humanity România
Evenimentul va avea loc la sala Constanța, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, în intervalul 08:00 – 16:00 și vizează: directori financiari, Financial Business Partners, directori generali, Controlling and Budgeting Managers, Reporting Managers, directori economici, directori contabili, consultanți fiscali, controlleri financiari, contabili, auditori, analiști financiari, antreprenoriț
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Ultimele bilete sunt disponibile la prețul standard de 600 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
Pe parcursul acestui an, BusinessMark va organiza noi evenimente dedicate profesioniștilor din departamentul financiar. Astfel, proiectul „CFO Conference” ajunge la Cluj-Napoca (13 mai), Iași (10 iunie), Timișoara (13 noiembrie). Tot în luna noiembrie va avea loc și „Tax & Finance Forum” (6 noiembrie), iar în luna decembrie organizăm o nouă ediție a conferinței „Financial Outcome”.
Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Revista Piața, Transilvania Business, Revista Cariere, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, Global HR Manager, EventsMax, Digital Business, Ziarul21, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, spatiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, Top Business News, MATEK, Femei în Afaceri, BusinesVoice
Platforma Repatriot, care conectează românii din afara granițelor cu țara, anunță că „a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele Baleare. Această inițiativă a descoperit noi puncte de sprijin pentru expansiunea afacerilor românești în regiune, a facilitat accesul românilor din Diaspora la oportunitățile din țară și a accelerat cooperarea economică între antreprenori români și spanioli”.
Referitor la misiune, Repatriot informează că, „în cadrul delegației, 27 de antreprenori români din București, Constanța, Oradea, Iași și Cluj-Napoca s-au întâlnit cu peste 40 de antreprenori spanioli, precum și cu peste 100 de profesioniști și antreprenori români din Spania. În plus, prin Repatriot au fost prezenți și oameni de afaceri din Marea Britanie, Elveția și Franța. S-a creat astfel cadrul propice pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și a unor oportunități de colaborare și investiții în diferite sectoare cheie. Totodată, au fost organizate întâlniri cu autoritățile din Spania, Camere de Comerț și Industrie, vizite la hub-uri de tech și incubatoare de business.
În această acțiune au fost organizate două conferințe pentru antreprenori și profesioniști din Diaspora și reprezentanții Repatriot s-au văzut cu peste 500 de români care trăiesc și muncesc în Spania, au fost vizitate 4 comunități religioase care unesc comunitatea de români locală”.
Marius Bostan, antreprenor în serie şi iniţiator Repatriot:„Pe lângă cercul de prieteni Repatriot și proiectele de afaceri am descoperit români remarcabili și am avut astfel ocazia să le mulțumim pentru tot ce fac pentru România! Ei sunt ambasadorii noștri, țin cu țara, trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă și nu-și pierd încrederea în România. Vă asigur că nu este o experiență simplă să simțiți emoția care vă cuprinde atunci când priviți în ochii a peste 100 de copii români din Baleare, adunați în comunitățile religioase românești într-o duminică. Rămâi fără cuvinte când asculți povestea părinților, adevărați exploratori, care au ajuns aici cu mâinile goale și apoi și-au făcut un viitor!”
Proiecte de afaceri între spanioli, românii din Diaspora și cei din România
Repatriot constată că „antreprenorii români și spanioli au multe puncte comune și există un potențial major de dezvoltare a relațiilor comerciale dintre aceștia. Peste un milion de români trăiesc și muncesc în Spania și multe companii fondate de români creează valoare în Spania. Totodată, mulți spanioli au investit în România, iar relațiile comerciale, diplomatice și culturale sunt într-o continuă creștere. Cele peste 100 de ore de discuții și întâlniri directe, din cadrul misiunii economice Repatriot, au contribuit la inițierea unor proiecte de afaceri și la clădirea unor punți solide de încredere între spanioli, românii din Diaspora și cei din România.
Repatriot cucerește Barcelona și Baleare printr-o misiune economică de multe milioane de euro
Principalele industrii abordate în cadrul misiunii economice au fost energia regenerabilă, sectorul HoReCa și tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C). Aceste domenii au fost identificate ca fiind deosebit de promițătoare și au generat interes în rândul antreprenorilor români și spanioli”.
Alexandru George Lazăr, consulul onorific al României în Insulele Baleare: „Din primul moment în care i-am explicat domnului Bostan despre acest demers, răspunsul a fost da, contează pe Repatriot și pe RBL. Astfel, această delegație se definește prin cuvinte precum proactivitate, acțiune și spirit de echipă, elemente esențiale pentru orice antreprenor și lider. Fără Repatriot, acest demers nu ar fi putut fi un real succes. Acesta este doar o piatră de temelie la construcția punții între cele două zone, punte pe care doar împreună o putem întări.“
Repatriot precizează că „misiunea economică din Spania s-a desfășurat în perioada 21-27 martie și a fost organizată cu sprijinul Consulatului General al României la Barcelona condus de doamna Sandra Liliana Gătejeanu Gheorghe, al domnului Ministru Consilier Economic în Regatul Spaniei, Bogdan Bădescu și cu sprijinul domnului consul onorific al României în Insulele Baleare, avocat Alexandru George Lazăr”.
Repatriot reamintește că „este o comunitate de români cu inițiativă, care crește permanent în toată lumea, printr-un proiect bazat pe voluntariat al Romanian Business Leaders, inițiat în 2015 pentru a conecta românii de pretutindeni la oportunitățile de Acasă. Antreprenorii din comunitatea Romanian Business Leaders și Repatriot contribuie la crearea a peste 15% din PIB-ul României cu o cifră de afaceri cumulată de peste 45 miliarde de Euro. Repatriot rămâne dedicat promovării oportunităților de afaceri din țară pentru românii din afara granițelor, sprijinind totodată antreprenorii români în extinderea activităților lor pe plan internațional.
Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor și Institutul Bancar Român, organizează ediția a VI-a a finalei naționale a concursului European Money Quiz. S-au înscris peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13 și 15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național.
European Money Quiz este caracterizată ca „o competiție europeană care s-a desfășurat în cadrul Global Money Week și European Money Week, în luna martie 2024, acestea fiind programe internaționale de conștientizare privind creșterea nivelului de educație financiară și digitală.
În urma celor trei sesiuni organizate anul acesta în cadrul concursului național European Money Quiz, locul I a fost câștigat de elevi din București, respectiv de la Colegiul Național Spiru Haret București, Școala Gimnazială Nicolae Labiș București și de la Școala Gimnazială Nr. 41 Șucurești.
În cadrul fiecărei sesiuni, câștigătorii locului I primesc un premiu în valoare de 3.000 lei net, câștigătorii premiului II beneficiază de 2.000 lei, iar ocupanții locului III primesc un premiu în valoare de 1.000 lei.
Dintre câștigătorii locurilor I, doi elevi cu cel mai bun punctaj, de la Colegiul Național Spiru Haret București și Școala Gimnazială „Nicolae Labiș” București, vor reprezenta România și vor concura la finala europeană a concursului de educație financiară European Money Quiz care se desfășoară la data de 19 aprilie 2024 la Bruxelles.
La competiție participă peste 30 de state europene, iar câștigătorii vor primi titlul de campioni europeni ai banilor în 2024 și premii în bani.
Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Băncilor realizează programe comune de educație financiară și au elaborat proiectul Strategiei Naționale de Educație Financiară ce urmează să fie aprobat până la sfârșitul trimestrului doi al acestui an. Creșterea nivelului de educație financiară contribuie la îmbunătățirea rezilienței financiare a cetățenilor, a gradului de bunăstare economică individuală și la dezvoltarea economică”.
Acționarii TeraPlast au aprobat achiziția Grupului austriac Wolfgang Freiler, în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 11 martie.
Pentru tranzacție s-a plătit un preț de 16,53 milioane de euro, la care se adaugă un mecanism de „earn-out” în funcție de rezultatele anului 2024.
Consolidarea Grupului Wolfgang Freiler în rezultatele Grupului TeraPlast se va face începând cu trimestrul 2.
Cifra de afaceri a Grupului Wolfgang Freiler în 2022 a fost de 31 milioane de euro, iar marja EBITDA a fost de 12%.
Companiile achiziționate dețin poziții solide pe piețele din Ungaria, Cehia, Austria, Germania și Franța.
Grupul TeraPlast a încheiat achiziția Grupului Wolfgang Freiler, intrând de astăzi în proprietatea pachetului de 100% din capitalul social al companiilor WF Kunststoff Handels GmbH, Wolfgang Freiler GmbH & Co KG, Itraco GmbH, Polytech Industrie Kft, Sorgyari Ipari Park Kft și Pro-Moulding Kft. Pentru aceste acțiuni, Grupul TeraPlast a plătit suma de 16,53 milioane de euro către familia Uhl.
„Deși conform contractului semnat la începutul lunii februarie aveam termen până la finalul lunii aprilie pentru a realiza finalizarea tranzacției, am preferat să o implementăm mai repede pentru a putea consolida rezultatele Grupului Freiler pentru întregul trimestru al doilea al acestui an” a declarat Alexandru Stânean, directorul general al Grupului TeraPlast.
Pentru finanțarea tranzacției, Grupul TeraPlast a contractat un credit de investiții de la Banca Transilvania, în valoare de 13 milioane de euro.
Acționarii TeraPlast au aprobat achiziția Grupului austriac Wolfgang Freiler, în cadrul Adunării Generale Extraordinare din data de 11 martie 2024, marcând o etapă esențială în integrarea și consolidarea afacerilor la nivel de Grup. Transferul de proprietate a avut loc în 28 martie 2024.
Tranzacția include și un mecanism de „earn-out” în funcție de EBITDA realizată de Grupul Freiler în 2024. Eventualele plăți pentru earn-out-ul agreat se vor efectua în 2025, după încheierea situațiilor financiare ale anului 2024 pentru companiile din Grupul Freiler.
Grupul Freiler va fi consolidat în cadrul Grupului TeraPlast, iar efectele se vor vedea din trimestrul II în rezultatele financiare consolidate la nivel de Grup.
Grupul Wolfgang Freiler aduce în cadrul TeraPlast active de valoare, cu un potențial valoros de dezvoltare, reprezentând, totodată, oportunități atractive de extindere a amprentei geografice în centrul și vestul Europei din perspectiva mixului din portofoliul de produse și a schimbului de expertiză. În 2022 Freiler a înregistrat o cifră de afaceri de 31 milioane de euro și o EBITDA de aproape 4 milioane de euro.
Operațiunile M&A sunt parte integrată a strategiei TeraPlast de a livra investitorilor perspective de creștere pe termen lung și de a oferi acționarilor valoare adăugată prin extinderea către noi piețe valoroase, care să crească reziliența Grupului și capacitatea de a fructifica noi oportunități. Integrarea Grupului Freiler oferă o serie extinsă de sinergii, printre care se evidențiază optimizarea costurilor și îmbunătățirea lanțurilor logistice, care se vor reflecta ulterior inclusiv în rezultatele financiare.
„Dincolo de business-ul central care a fost, evident, criteriul principal de selecție, am descoperit că ceea ce ne unește sunt valorile comune, o cultură organizațională similară, integritatea, grija față de comunitate și o viziune orientată spre dezvoltare. A fost o tranzacție muncită, care s-a întins pe un interval de peste doi ani, dar care la final ne aduce exact ceea ce ne doream: acele ingrediente necesare pentru a aduce plus valoare acționarilor noștri” a afirmat dl Alexandru Stânean, CEO TeraPlast.
Activele preluate sunt cuprinse în cadrul a șase entități economice, dar ele sunt structurate în trei segmente esențiale: o companie de trading, localizată în Austria, și două unități de producție aflate în vestul Ungariei. Fabricile din Ungaria, Pro-Moulding și Polytech au o producție cumulată de peste 18.800 de tone/an, iar structura portofoliului oferă posibilitatea multor sinergii cu facilitățile din cadrul Teraplast. Polytech utilizează în procesul de producție peste 80% material reciclat în fabricarea țevilor, o structură și un model care se înscriu perfect în viziunea privind dezvoltarea durabilă a Grupului TeraPlast, fiind parte integrantă din efortul major de a contribui la tranziția către o economie circulară.
Grupul Freiler are 144 de angajați care se vor alătura echipei TeraPlast, astfel că în total echipa Grupului TeraPlast va fi de peste 1.100 de angajați. Laszlo Vajda, Directorul de Dezvoltare al Grupului TeraPlast este cel care preia funcția de supervizare și dezvoltare a Grupului Wolfgang Freiler.
de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice din București
Sectorul petrolului și gazelor naturale are o importanță fundamentală pentru economia României, având un impact semnificativ asupra PIB-ului, veniturilor fiscale ale statului, creării de locuri de muncă, investițiilor în infrastructură și securității energetice.
În România, sectorul petrolului și gazelor naturale se confruntă cu o serie de provocări fiscale, în special prin impozitul suplimentar aplicat persoanelor juridice active în aceste domenii. Acest impozit se aplică contribuabililor stabiliți printr-un ordin al ministrului finanțelor, care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro în anul precedent. Aceștia datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri (ICAS) de 0,5%, care se aplică unei baze de impozitare calculată după formula stabilită de lege. La fel ca în cazul impozitului minim pe cifra de afaceri, acest impozit nu se aplică de fapt pe cifra de afaceri în sine, ci pe venitul obținut. Astfel, impozitul specific pe cifra de afaceri este mai degrabă un impozit pe venit decât pe cifra de afaceri în sine.
O altă problemă este decapitalizarea companiilor de stat, prin trecerea la bugetului de stat a peste 80% din profit. Companiile mari de stat, în loc să își folosească profiturile pentru a face investiții, sunt obligate să ia credite, la dobânzi mari în aceasta perioadă. Acest lucru duce la o îndatorare rapidă a lor și implicit la scăderea competitivității. În contextul în care este vital să aibă resurse pentru a finaliza proiectul de la Marea Neagră, ar fi înțelept pentru statul român, ca o perioadă să lase profiturile companiilor implicate în acest proiect strategic, astfel încât să își poată finanța mai ușor lucrările de investiții.
Principalii producători de petrol și gaze se confruntă cu o multitudine de taxe și impozite impuse în ultimii ani, tendință accentuată în special după 2020, odată cu izbucnirea crizei pandemice și a crizei energetice, iar apoi cu escaladarea conflictului din Ucraina. Această creștere a ratei efective de impozitare ridică îngrijorări cu privire la competitivitatea sectorului petrolului și gazelor naturale din România, în special în contextul concurenței regionale.
Turcia, care este un competitor direct în domeniu, a început deja să exploateze resursele de gaze din Marea Neagră, ceea ce subliniază necesitatea ca România să rămână competitivă și să atragă investiții în acest sector vital al economiei. O rată ridicată de impozitare poate descuraja investițiile și poate afecta perspectivele de dezvoltare a industriei petrolului și gazelor naturale din România. Această situație poate avea consecințe negative asupra capacității țării de a-și exploata resursele naturale și de a-și diversifica economia. În plus, poate afecta și veniturile guvernamentale pe termen lung, deoarece o industrie energică sănătoasă contribuie semnificativ la bugetul statului prin taxe și impozite.
Astfel, este important să se înțeleagă impactul acestor măsuri fiscale asupra sectorului petrolului și gazelor naturale din România și să se analizeze posibilele consecințe pentru economie și pentru bugetul de stat.
Tănase Stamule este conferențiar universitar doctor și decanul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Predă cursurile de Managementul Afacerilor și Management Intercultural, în limba germană și franceză.
Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile din 2019. Însă această prognoză rămâne condiționată de ritmul de redresare din Asia și de evoluția riscurilor economice și geopolitice existente, potrivit Barometrului turismului realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO). În timp ce pentru turiști ar putea însemna prețuri mai mari și călătorii cu avioane aglomerate spre destinații turistice populare și plaje pline, pentru investitori este o veste excelentă.
Am creat două coșuri de 15 acțiuni, denumite BEACH, cu o pondere egală pentru a vedea cum s-au comportat acestea în ultimele 12 luni în comparație cu acțiunile globale. BEACH este un acronim în engleză al site-urilor de rezervări (cum ar fi Booking, Expedia, Airbnb), divertisment (Disney, Live Nation Entertainment, Las Vegas Sands), companii aeriene (Delta Airlines, Ryanair, American Airlines), linii de croazieră (Carnival Cruises, Royal Caribbean, Norwegian Cruise Line) și acțiuni hoteliere (Marriott, Hilton, Intercontinental). Unul din coșuri a fost destinat investitorilor globali axați pe SUA, cei descriși mai sus, iar celălalt pentru acțiuni mai mult axate pe Europa (de la Amadeus IT la Accor). Compoziția exactă se regăsește în graficul de mai jos. Ambele au depășit performanța medie a acțiunilor globale în acest an (+25%), coșul global BEACH câștigând aproape 56%, iar cel european 50%, depășind chiar și NASDAQ 100, care a crescut cu aproape 39% în ultimele 12 luni.
Succesul acțiunilor BEACH este legat de redresarea continuă a turismului după sfârșitul pandemiei. Anul 2023 a fost unul de redresare puternică, încasările din turismul internațional ajungând la 1,4 trilioane de dolari, conform estimărilor preliminare, un nivel de aproximativ 93% față de cele 1,5 trilioane de dolari obținute de diversele destinații turistice în 2019.
Tendința de a pleca în vacanțe de „răzbunare” după un 2020 claustrofobic și un 2021 cu restricții de călătorie se estompează, dar continuă să fie activă, potrivit unui studiu Deloitte. În 2021, aproape jumătate dintre turiștii din vară au declarat că au fost motivați de nevoia de „evadare după izolare”. Dar efectul de „răzbunare” a scăzut constant, iar până în sezonul de vacanță 2023, doar 11% au spus că recuperează călătoriile ratate. Cel mai probabil, această tendință de normalizare va continua și în 2024, dar profesioniștii din turism prognozează un an bun, potrivit celui mai recent sondaj UNWTO Tourism Confidence Index. Marea majoritate (67%) dintre profesioniștii din turism au indicat perspective mai bune sau mult mai bune pentru 2024 comparativ cu 2023, iar aproximativ 28% se așteaptă la performanțe similare. Se așteaptă ca Europa să fie din nou motorul rezultatelor pozitive în 2024, odată cu găzduirea de către Paris a Jocurilor Olimpice de vară din 2024, arată barometrul UNWTO. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație pentru aeroporturi și porturi va putea aduce și ea un număr crescut de turiști în țara noastră..
Pentru investitorii individuali români, perspectivele bune de creștere ale sectorului sunt importante, 36% dintre aceștia declarând că dețin acțiuni în sectorul de consum discreționar, unde se află și companiile legate de turism, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. De asemenea, 5% dintre investitori se pregătesc să aloce mai mulți bani pentru acțiunile din acest sector în 2024.
În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova, județul Neamț, s-a produs un cutremur cu intensitatea de 3,2 ml, înregistrat la orele 8:36 de către instalația de monitorizare seismică din Barajul Izvorul Muntelui, obiectiv aparținând Hidroelectrica.
În urma verificărilor efectuate de către personalul responsabil cu urmărirea comportării construcțiilor împreună cu personalul de exploatare, nu s-au constatat pagube la instalațiile, echipamentele sau construcțiile aferente barajului. Personalul de specialitate al Hidroelectrica desfășoară activități de urmărire, măsurare și interpretare a datelor, nefiind constatate abateri și modificări peste limitele normale.
Precizăm că instalația de măsurare a seismelor proprie Hidroelectrica face parte din rețeaua națională în administrarea INFP, contribuind astfel la creșterea preciziei de înregistrare a cutremurelor.
Barajul Izvorul Muntelui, având înălțimea de 127 de metri, o lungime de 435 de metri și o lățime maximă la bază de 119 de metri, este cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României și al treilea dintre cele mai înalte baraje din țară. De asemenea, este al nouălea baraj de greutate ca înălțime din Europa. În anul finalizării sale, respectiv 1961, era al patrulea baraj de greutate ca înălțime din Europa.
Hidroelectrica reiterează angajamentul său ferm față de siguranța și stabilitatea infrastructurii hidroenergetice a României și continuă să monitorizeze și să întrețină în mod regulat barajele și instalațiile sale în vederea prevenirii și gestionării oricăror situații de urgență.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania, esențială pentru un sector strategic, cu implicații în siguranța națională, operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. De asemenea, compania deține o cotă de 13,09% din piața de furnizare.
de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate Forensics, Deloitte România
Prevenirea fraudei în mediul corporativ nu este neapărat o chestiune de politici și proceduri, ci ține de crearea unei culturi a integrității și vigilenței în rândul angajaților. Conform unui sondaj realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), 42% din cazurile dovedite de fraudă au fost descoperite cu ajutorul sistemelor interne de raportare din cadrul organizațiilor, ceea ce evidențiază rolul-cheie pe care îl au angajații în detectarea fraudelor, precum și importanța oferirii acestora unei pregătiri adecvate prin intermediul programelor de formare și awareness.
Integritatea în organizație se poate manifesta în multiple feluri, de la furnizarea de informații corecte și complete în interacțiunea cu clienții, inclusiv atunci când apar provocări sau greșeli, până la diverse evenimente de networking sau întâlniri de afaceri, unde aceasta se traduce prin reprezentarea corectă a valorilor și obiectivelor companiei, prin onorarea angajamentelor asumate și evitarea oricărei forme de manipulare sau promovare care induce în eroare interlocutorul. În mod similar, integritatea se reflectă în modul în care un manager deleagă sarcini și responsabilități echipei sale; un manager integru acționează echitabil, luând în considerare abilitățile și contribuția fiecărui membru al echipei, evitând favoritismul sau discriminarea.
Ce mituri comune despre fraudă și integritate pot afecta gestionarea riscurilor și reputația?
Dezvoltarea unei culturi organizaționale care promovează comportamentul etic stă la baza prevenirii fraudei. Astfel, abordarea miturilor legate de fraudă este crucială pentru înțelegerea modului în care acestea pot afecta capacitatea unei organizații de a gestiona riscurile și de a-și proteja cele mai valoroase active: integritatea și reputația.
Mitul încrederii. Unul dintre miturile predominante gravitează în jurul încrederii și al concepției că „așa ceva nu se va întâmpla în compania noastră” sau, la un nivel mai personal, că „mie nu mi se va întâmpla”. O astfel de abordare poate fi rezultatul unui nivel scăzut de conștientizare a riscurilor și metodelor de fraudă existente, ceea ce duce la o încredere excesivă în nivelul de protecție a companiei împotriva fraudelor interne sau externe.
Mitul reacției. O altă preconcepție, legată de reacție de această dată, este aceea că „dacă se întâmplă ceva, ne vom da seama rapid”. Într-adevăr, schemele de fraudă se întind adesea pe perioade mari de timp, generând indicii care permit identificarea lor; cu toate acestea, uneori schemele de fraudă evoluează în timp sau sunt abandonate în favoarea altora, ceea ce le face mult mai greu de identificat.
Mitul pierderilor. În cele din urmă, un mit comun se leagă de ideea că „pierderile nu vor fi oricum atât de mari”. În realitate, potrivit raportului ACFE din 2022, durata medie pe care se întinde un caz înainte de detectare este de 12 luni, provocând pierderi lunare de aproximativ 8.300 de dolari. Este, deci, important ca nu numai daunele directe să fie luate în calcul, ci și alte costuri asociate schemelor de fraudă, care pot include întreruperea activității, pierderea unor clienți, costurile asociate consultanților și avocaților care participă la remedierea situației sau costurile pe care le implică punerea în aplicare a procedurilor post-factum pentru a reduce riscurile, precum și impactul asupra reputației.
Impactul trainingurilor specializate în prevenirea fraudei
Programele de instruire sunt esențiale în a ajuta organizațiile să prevină frauda, prin crearea unei culturi a onestității și a vigilenței în organizație. Potrivit raportului Asociației Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE) din 2022, efectul programelor de awareness în rândul angajaților și managerilor crește probabilitatea detectării prin avertizări de integritate. Mai precis, raportul menționează că situațiile detectate pornind de la dezvăluiri ale unui angajat care participase anterior la un training au fost mai multe (45%) decât cele detectate similar, dar fără ca angajatul să fi urmat o instruire prealabilă (37%). În plus, este mai probabil ca raportarea unor fraude să fie făcută prin intermediul liniilor telefonice dedicate dacă angajatul a participat la o instruire – 58% dintre cazuri –, comparativ cu 42%, în care raportările au fost făcute de persoane care nu urmaseră anterior un training.
Aceste programe sunt adesea disponibile online, facilitând învățarea de oriunde, în ritmul și timpul fiecărui angajat. Acestea includ activități interactive care implică direct participanții, ajutându-i să înțeleagă și să asimileze conduita și practicile antifraudă.
Prevenția ca investiție strategică
Organizațiile au de gestionat complexitatea peisajului de afaceri contemporan, iar a investi într-o cultură a integrității și în încurajarearea angajaților să fie vigilenți la fraudă devine nu doar o strategie, ci o necesitate pentrusuccesul pe termen lung și protejarea reputației. Prin demontarea miturilor comune, companiile pot confrunta realitatea riscurilor legate de fraudă și pot apela la măsuri proactive pentru a le anticipa. Prin programe de instruire accesibile, interactive și actualizate, fiecare angajat devine un apărător de primă linie împotriva fraudei, contribuind astfel la o strategie robustă de prevenție.
OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ 157.000 de dosare de daună deschise în baza polițelor de asigurare de sănătate din portofoliu aproximativ 47 milioane de lei în cursul anului 2023.
Media de vârstă a persoanelor care au folosit serviciile medicale incluse în asigurarea OMNI+ în 2023 estede 38 de ani, iar specializările accesate cel mai frecvent de către aceștia au fost medicina de laborator, imagistica, ginecologia, recuperarea medicală și ORL.
OMNIASIG a acoperit peste260.000 de servicii medicale pentru cei aproximativ 40.000 de asigurați prin intermediul asigurării de sănătate OMNI+.
Orașele în care cei mai mulți asigurați OMNIASIG au accesat beneficiile asigurării de sănătate sunt București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov.
Femeile au apelat mai des decât bărbații la serviciile incluse în asigurarea de sănătate. Media accesărilor pentru femei a fost de 5,4, respectiv 4,5 pentru bărbați. Totodată, în 2023 s-a observat o frecvență mai mare de utilizare a beneficiilor asigurării OMNI+ în rândul membrilor de familie, față de accesările angajaților asigurați. Media accesărilor pentru membrii de familie a fost de 5,5, comparativ cu media angajaților asigurați de 4,9. De asemenea, beneficiile asigurării de sănătate au fost accesate preponderent de angajați din domeniile IT, industria financiară și comerț.
În 2023, OMNIASIG a oferit clienților săi acces la peste 1.350 de clinicipartenere din țară pe baza asigurării de sănătate OMNI+. Accesarea serviciilor medicale in aceste clinici a fost in procent de 76%. Sistemul de accesare a clinicilor partenere permite decontarea directă a serviciilor medicale, proces prin care plata se face direct între OMNIASIG și furnizorul medical, fără a implica financiar persoana asigurată. 24% dintre asigurații OMNIASIG au optat pentru sistemul de rambursare a serviciilor medicale. Acesta le permite asiguraților accesul la serviciile oricărei clinici din țară, valoarea serviciilor medicale fiind ulterior decontată de către OMNIASIG conform planului de acoperiri din polița de asigurare. Pentru efectuarea plăților, timpul mediu de rambursare a fost de 6 zile lucrătoare de la avizarea inițială.
OMNIASIG lucrează constant la îmbunătățirea serviciilor oferite clienților săi. Astfel, în 2023 peste 740 de clinici partenere au implementat cu succes portalul digital OMNIdoc, sistem care le permite asiguraților OMNI+ să beneficieze de autorizarea directă a serviciilor medicale între clinică și OMNIASIG, fără a fi nevoiți să contacteze Call-Center-ul OMNIASIG pentru pre-autorizarea serviciilor. Digitalizarea procesului de autorizare a serviciilor medicale va continua și în 2024 pentru a cuprinde întreaga rețea națională de clinici partenere.
Verificarea clinicilor partenere înrolate în platforma OMNdoc se poate face pe website-ul OMNIASIG, aici.
In call center-ul OMNIASIG, 021.9669, timpul mediu de răspuns în 2023 a fost de doar 17 secunde.
OMNIASIG urmărește în mod constant să ofere clienților săi servicii prompte și de înaltă calitate, astfel că rezultatul Net Promoter Score (NPS), acordat conform evaluării asiguraților, pe durata derulării dosarului de daună, a fost de 95.
Asigurarea de sănătate OMNI+ reprezintă un atu în portofoliul de beneficii al oricărui angajator pentru protecția și retenția angajaților. OMNI+ permite angajaților accesul la o gamă largă de servicii medicale și include un sistem eficient de utilizare, adaptabil în funcție de necesitățile și preferințele fiecărui utilizator. Asigurații pot alege orice clinică sau spital privat de pe teritoriul țării, atât pentru consultații simple (în regim normal sau telemedicină), cât și controale, analize de laborator și investigații (inclusiv cele complexe de tip CT, RMN), până la urgențe medicale, spitalizare, tratamente și intervenții chirurgicale, sau acoperiri pentru cazurile medicale complexe.
XTB, compania fintech globală care oferă o platformă de investiții online pe piețele de capital, anunță că România este pe locul patru în lume, în topul cu cea mai rapidă creștere a numărului de clienți noi. Compania a depășit, totodată, pragul de un milion de investitori la nivel global. Această realizare importantă vine la trei ani după ce XTB și-a extins oferta de produse financiare, prin adăugarea de acțiuni și ETF-uri cu deținere.
XTB a cunoscut o creștere exponențială, numărul de clienți dublându-se de la sfârșitul anului 2021, până astăzi. Această evoluție reflectă tendința observată la nivel internațional de a accesibiliza planurile de investiții, în contextul în care oamenii sunt interesați să dețină un control mai bun al finanțelor personale.
„XTB este într-o continuă dezvoltare, iar atingerea acestui prag într-un timp atât de scurt ne confirmă faptul că beneficiem de încrederea clienților noștri. Ne bucură faptul că investitorii din România au contribuit la această realizare importantă. Țara noastră este pe locul patru în topul cu cea mai rapidă creștere în privința numărului de clienți noi, majoritatea dintre aceștia alegând investițiile în acțiuni și în ETF-uri. De asemenea, dacă ne referim la importanța și mărimea piețelor din grupul XTB, România se află pe locul șase, la nivel global”, a explicat Irina Cristescu, General Manager XTB România.
Cifrele demonstrează, de asemenea, faptul că investitorii preferă platformele bine puse la punct, care le oferă, într-un singur loc, toate instrumentele financiare de care au nevoie. Numai anul trecut, 312.000 de clienți noi au folosit aplicația și platforma de investiții XTB pentru a-și investi fondurile pe piețele financiare globale.
Creșterea dinamică a bazei de clienți și volatilitatea sporită pe piețele financiare globale au dus la rezultate record pentru companie în 2023. Profitul net consolidat s-a ridicat la 175 milioane Euro, iar veniturile consolidate au atins 351 milioane Euro.
„Fiind o companie fintech bine capitalizată și profitabilă, suntem cel mai bine plasați pentru o creștere ulterioară în ceea ce privește performanța financiară, baza de clienți și oferta de produse. Ne propunem să devenim cea mai importantă aplicație de investiții din Europa, oferind clienților noștri un spectru larg de produse financiare ușor de utilizat pentru a tranzacționa, investi și economisi. În 2024, pe măsură ce vom adăuga obligațiuni, produse de pensionare și portofel electronic cu un card pentru mai multe valute, ne așteptăm la 65-90.000 de clienți noi pe trimestru”, a declarat Omar Arnaout, CEO al XTB.
Planuri ambițioase pentru 2024
În trimestrele următoare, XTB va continua să extindă portofoliul de produse și să introducă noi servicii și soluții atractive pentru o bază mai largă de clienți. Se așteaptă ca această strategie să accelereze transformarea în curs a XTB dintr-un broker CFD, într-o aplicație universală de investiții.
Al doilea trimestru al anului 2024 marchează adăugarea planificată a obligațiunilor ca o nouă clasă de active în portofoliul pasiv al XTB. Oferta va include obligațiuni guvernamentale și corporative, emise de corporații globale de renume cu un rating relativ sigur (de la AAA la BBB-).
În prima jumătate a anului, XTB intenționează să introducă și componenta de Social. Acest nou serviciu, care va fi lansat în premieră în Polonia, le va permite clienților să urmărească activitatea investitorilor cu cele mai bune randamente din portofoliul XTB, dar și pe cea a prietenilor sau familiei. Componenta de Social va oferi informații despre compoziția portofoliului, apetitul pentru risc și tranzacțiile curente prin notificări push după fiecare tranzacție.
XTB identifică un potențial de creștere pe segmentul investițiilor pe termen lung, de aceea, în trimestrul al treilea din 2024 intenționează să lanseze, în Polonia, un produs dedicat pensiilor. Posibilitatea implementării unor programe similare va fi cercetată și pe alte piețe, inclusiv în România.
Până la sfârșitul anului, XTB își propune să introducă un produs care să le permită clienților să își gestioneze finanțele „din mers”. Este vorba despre un portofel virtual integrat cu un card multi-valutar, ce le va permite clienților să efectueze plăți, transferuri, schimburi valutare și investiții.
EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, în procesul de achiziție a unor linii de business selectate ale UCM Reșița. Tranzacția, structurată ca un transfer de afaceri, include platformele ABC și Calnicel și se adaugă la eforturile Hidroelectrica de a-și consolida capacitățile interne de întreținere și modernizare.
Transferul de afaceri a avut loc prin intermediul unui SPV (Vehicul cu Scop Special) creat de Hidroelectrica – UCMH (Uzina de Constructii Mașini Hidroenergetice S.R.L).
Tranzacția a fost semnată pe 8 decembrie 2023, iar încheierea a avut loc pe 11 martie 2024.
Echipele multidisciplinare ale EY au oferit consultanță în materie de fuziuni și achiziții, asistență financiară și fiscală, precum și servicii de evaluare și modelare a afacerii.
Agenția de marketing KLAIN anunță rezultatele studiului „Importanța mediului online pentru dezvoltarea companiilor din România”, desfășurat în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe), BT Mic și susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Deși marketingul online este prezent în planurile de promovare ale firmelor din România, 57% dintre acestea având o strategie de marketing, afacerile întâmpină probleme în aplicarea sa. Astfel, doar 23% dintre ele reușesc să implementeze cel puțin jumătate din acțiunile anuale digitale.
Importanța mediului online pentru dezvoltarea companiilor din România
Conform Eurostat, doar 33% dintre companiile din România folosesc aceste metode de promovare, prin platformele digitale, comparativ cu o medie UE de 50%. Această rată scăzută de utilizare a platformelor digitale este confirmată de rezultatele studiului de față. Deși 68% dintre firmele respondente dețin un website, doar un sfert dintre acestea au o pagină de Facebook. Mai mult, doar 16% dețin o pagină de Instagram și 10% o pagină de LinkedIn.
Studiul a avut loc în perioada august-decembrie 2023, la acesta participând 1.285 de antreprenori și manageri din toate județele României. În funcție de nivelul cifrei de afaceri, participanții au fost împărțiți astfel: 46% dintre aceștia se situează sub pragul anual de 300.000 lei, 23% între 300.000 lei și 1.000.000 lei, 13% între 1.000.001 și 3.000.000 lei, în timp ce restul, adică 18%, înregistrează o cifră de afaceri anuală ce depășește 3.000.000 lei.
Obiectivul studiului a fost identificarea percepției antreprenorilor despre mediul online și de a obține o imagine detaliată cu privire la impactul digitalului asupra activității companiilor din țara noastră. Astfel, s-a urmărit determinarea modului de utilizare a platformelor online în procesele de business și în comunicarea cu clienții, precum și valoarea pe care o au acestea în dezvoltarea afacerilor.
Rezultatele obținute pot fi folosite atât de către antreprenori în planificarea acțiunilor viitoare de marketing online, cât și de către specialiștii din acest domeniu pentru a înțelege nevoile și așteptările oamenilor de afaceri. Acestea intervin în contextul unei creșteri semnificative în ultimii ani a utilizării internetului și a platformelor digitale, dar și în urma unor rapoarte realizate la nivel european care arată că țara noastră se află pe ultimul loc în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale și a instrumentelor de marketing online în scopuri de business.
„Acest studiu a însemnat o muncă susținută de cei care s-au alăturat inițiativei noastre, dar și de comunitatea de afaceri din România, care ne-a ajutat să distribuim chestionarul în diferite sectoare de business. Rezultatele relevă percepția antreprenorilor din segmentul vizat despre mediul online și impactul pe care acesta îl aduce în cadrul companiilor lor. Astfel, am cules informații cheie despre modul în care sunt percepute canalele digitale de comunicare, dar și care sunt așteptările cu privire la acestea. Una dintre concluziile principale ale studiului este că antreprenorii au nevoie de suport din partea specialiștilor din domeniu pentru a beneficia de oportunitățile pe care le oferă online-ul”, spune Valentin Bolboacă, managerul agenției KLAIN.
Cu toate acestea, marketingul online rămâne o parte importantă a strategiei de business, aspect demonstrat și de investițiile pe care afacerile autohtone le realizează în acest domeniu. Un procent de aproape 40% dintre ele au ales să își crească bugetul de marketing în anul 2023, comparativ cu bugetul alocat în 2022. Această decizie este influențată și de impactul pe care online-ul îl are asupra cifrei de afaceri a companiilor, 38% dintre ele obținând cel puțin 16% din cifra lor de afaceri din acest mediu.
„Studiul a urmărit să combine două elemente esențiale privind rolului universității în comunitate: cercetarea academică și transferul de cunoștințe către studenți și mediul de afaceri. Studiul realizat în cadrul Centrului de Cercetare în Comunicare (CORE) surprinde teme și preocupări actuale din zona digitalizării și marketingului, teme de interes major atât pentru toți partenerii care au susținut acest demers de cercetare”, a declarat Prof. Univ. Ioan Hosu, Director de departament Comunicare, Relaţii Publice și Publicitate, cadru UBB.
Marketingul digital constituie astfel o parte importantă a activității firmelor din România, însă aplicarea acestuia se arată în unele cazuri dificilă. Companiile respondente vor putea să utilizeze toate rezultatele studiului în direcționarea acțiunilor online. Ele vor obține o imagine amplă asupra celor mai eficiente modalități de utilizare a instrumentelor disponibile în acest domeniu și a contextului concurențial din cadrul său.
Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător autohton, anunță o nouă investiție în cea mai mare fabrică de pavaje și dale din beton din zona de Sud-Est a Europei, în valoare de 48 de milioane de euro.
„Situată în Bolintin Vale – Ilfov, noua noastră fabrică de prefabricate va fi un simbol al excelenței și al progresului tehnologic. Cu o suprafață impresionantă și capacități de producție extinse, această unitate reprezintă un pilon esențial în sprijinirea creșterii și dezvoltării regionale și înglobează tehnologii noi pentru piața românească”, a declarat Sebastian Bobu (foto), Director Executiv al companiei.
Potrivit afirmațiilor sale, noua unitate de producție este amplasată pe un teren de peste 120.000 mp și va avea o suprafață construită de 18.000 de metri pătrați. De asemenea, aceasta va dispune de două parcuri fotovoltaice amplasate pe un teren de 20.000 mp. Acestea vor asigura cca. 60% din totalul energiei necesare pentru funcționarea unității. Această inițiativă reflectă angajamentul ferm al companiei față de sustenabilitate și responsabilitate ecologică. Prin adoptarea energiei solare, Symmetrica își propune să reducă amprenta de carbon și să promoveze utilizarea surselor de energie regenerabilă.
„Fabrica din Bolintin Vale va fi inaugurată în această toamnă. Fiind amplasată în apropierea unității pe care deja o deținem, încă din 2011, în proximitatea Capitalei, am decis migrarea activității din aceasta către noua locație, optimizând astfel întreaga producție”, a mai spus Sebastian Bobu.
Investiția necesară, în valoare de 48 de milioane de euro, a fost asigurată atât din fonduri proprii, cât și prin credite bancare. În acest sens, Symmetrica a contractat un credit în valoare de cca. 35 de milioane de euro de la Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România.
„Suntem un partener solid pentru Symmetrica, una dintre afacerile locale de succes și cel mai mare producător român de pavele și borduri. Ne bucurăm să susținem extinderea companiei și impunerea ca lider regional, printr-o nouă unitate de producție care prioritizează dezvoltarea durabilă și sustenabilă. Colaborarea noastră, pe termen lung, confirmă expertiza pe care BCR o are pe proiecte de industrializare, retehnologizare și modernizare a infrastructurii, dar și faptul că împreună putem să dezvoltăm afaceri sănătoase și puternice pentru o Românie inteligentă financiar”,a declarat Romeo Antoche, Director Executiv Centru de Afaceri Corporate BCR.
Dispunând de 4 linii de fabricație în prima fază, fabrica din Bolintin Vale va mai avea linii de prelucrare suprafețe și tratamente speciale cât și de splitare blocuri de beton. Una dintre cele mai notabile caracteristici ale acestei fabrici este integrarea celei mai moderne tehnologii de producție a pavelelor și dalelor din beton. Dotată cu echipamente de ultimă generație și procese de fabricație inovatoare, fabrica Symmetrica este pregătită să ofere produse de cea mai înaltă calitate, adaptate cerințelor și necesităților pieței actuale.
„Noile tehnologii înglobate în această unitate de producție ne vor da posibilitatea de a ne extinde portofoliul de produse și de a lansa game noi, cu specificații unice pe piața locală, atât din punct de vedere al design-ului, cât și al proprietăților. Cele 4 linii ce vor fi puse în funcțiune în prima fază vor fi folosite pentru producția de pavele, dale, borduri, rigole”, a subliniat reprezentantul Symmetrica.
De asemenea, fabrica ce va fi inaugurată în această toamnă va contribui la majorarea producției totale a Symmetrica cu 30%, având o capacitate de 15.000 mp pe zi. Privind retrospectiv, odată cu această noua fabrică, în cei 30 de ani de la înființare Symmetrica a realizat investiții care, în total, depășesc 110 milioane de euro.
Groupama, liderul pieței de asigurări din România, a achitat anul trecut peste 1,4 miliarde de lei pentru daune Auto (CASCO, RCA) și Non-Auto (Bunuri, Locuință, Răspundere Civilă, Transport, Agro). În top se regăsesc două daune achitate pentru Asigurări de Clădiri și Bunuri în valoare de 4,7 milioane lei (936.000 euro), respectiv 3,3 milioane lei (peste 680.000 euro), dar și o daună auto în valoare de 2,7 milioane lei (540.000 euro). Incendiul rămâne așadar principala cauză a celor mai mari despăgubiri plătite de companie în 2023, urmat de accidentele rutiere.
“Orice eveniment neprevăzut, fie că vorbim despre un accident auto, un incendiu sau un fenomen meteo extrem, înseamnă nu doar pagube materiale, ci și o provocare extrem de greu de depășit, în lipsa unui sprijin prompt. Aici intervine misiunea noastră, aceea de a le oferi clienților și partenerilor noștri continuitatea în momentele dificile, de a-i ajuta să privească viitorul cu optimism, știind că le suntem alături în faţa provocărilor. Pentru noi este foarte important nu doar să avem un răspuns rapid în cazul unei daune, ci și să ne implicăm activ în creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și în promovarea prevenției. Proximitatea, solidaritatea, responsabilitatea sunt valori intrinseci pentru compania noastră, care ne ghidează în tot ceea ce facem, iar rezultatele anului trecut, inclusiv în termeni de despăgubiri plătite, confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun, o companie stabilă și puternică, care merită încrederea clienților și partenerilor”, a declarat Călin Matei, CEO Groupama.
TOP daune plătite de Groupama în 2023
Cea mai mare despăgubire, achitată de Groupama în baza unei Asigurări de Clădiri și Bunuri, a fost de 4,7 milioane lei (936.000 euro), după ce o hală a luat foc în noaptea de 11 spre 12 august 2023, în localitatea Crevedia, județul Dâmbovița. Clientul a avizat paguba online, iar după doar câteva zile compania a plătit un avans în valoare de 2 milioane lei. A doua cea mai mare daună, 3,3 milioane lei (peste 680.000 euro), a fost tot pentru o asigurare de clădiri și bunuri, cauza fiind un incendiu produs în octombrie 2023 la un adăpost de animale. Anul trecut, valoarea totală a despăgubirilor achitate de Groupama pe această linie de business a crescut cu 37% față de 2022, ajungând la 41,5 milioane lei.
Topul este completat de două daune auto, pe linia Asigurărilor RCA: 2,7 milioane lei, despăgubire achitată în urma unui accident rutier provocat în Italia, soldat cu deces și vătămări corporale, respectiv 2,6 milioane lei pentru un accident rutier ce a avut loc în Belgia.
A cincea cea mai mai mare daună achitată a fost de 2,3 milioane lei, după ce apa folosită pentru stingerea unui incendiu la mansarada unui hotel a distrus restul clădirii.
În cazul producerii unor pagube, clienții Groupama au deja la dispoziție un serviciu introdus în premieră pe piața locală a asigurărilor – VIDEO ASIST. Instalată pe telefonul mobil, aplicația este o modalitate simplă și rapidă de constatare a pagubelor, procesul fiind astfel mult mai scurt și mai eficient. În același timp, clienții au posibilitatea de a opta pentru procesul clasic, în care un inspector de daune se deplasează la locație, avizarea putând fi realizată online de către client.
În 2023, 44% din avizările de dosare de daună CASCO au fost realizate online. Pe linia RCA, 34% dintre dosare au fost avizate online, în timp ce pentru Asigurarea Locuinței cu Extra Acoperiri, 30% dintre avizări au fost realizate online.
Indiferent de tipul daunei, Groupama acordă o atenție importantă calității serviciilor oferite. Conform sondajelor realizate de companie, toți indicatorii de calitate au înregistrat creșteri raportat la anul anterior, în linie cu preocuparea constantă a companiei de a oferi servicii de calitate, la un preț corect. Astfel, în 2023, media scorului net de satisfacție a fost de 80%.
Unii o au, alții aleg să o cultive în interesul personal și al afacerii. Este vorba despre inteligența emoțională, cheia care ajută liderii să scadă cheltuielile unei companii prin reducerea concediilor medicale, retenție mai mare de personal și clienți, și, per total, să aibă o productivitate și profitabilitate crescute. Un atu cu atât mai important, mai ales în perioade de criză și instabilitate în afaceri.
În contextul socio-politic mai larg al recesiunii și al conflictelor armate, managerii se confruntă cu o schimbare a dinamicii influențată de introducerea AI în fluxurile de lucru, dar și de provocări iminente precum solicitările de creșteri salariale, scăderea profitului, nevoia de a accesa credite, pierderea clienților, acumularea de datorii sau concedieri. „Elementul cheie într-un astfel de context ține de maturitatea emoțională și profesională tradusă în reziliență și capacitatea de a-i impulsiona pe ceilalți. Managerii trebuie să se adapteze rapid și abil schimbărilor, deci să fie flexibili în identificarea soluțiilor, reușind să transmită echipei: «Putem face asta!»”, e de părere Angi Ionescu, CEO și fondator al clinicii The Mind.
Inteligența emoțională este cea care îi ajută pe lideri să își folosească abilitățile pentru a-și motiva oamenii din echipă în momentele cheie, pentru a-i sprijini și a-i ajuta să colaboreze, pentru a rezolva conflictele și tensiunile inevitabile. Acele organizații în care inteligența emoțională joacă un rol important au angajați mai implicați și mai aliniați valorilor culturii companiei, explică Angi Ionescu. Sunt organizații în care liderii își folosesc abilitățile pentru a-și motiva oamenii din echipă în momentele cheie, pentru a-i sprijini și a-i ajuta să colaboreze, pentru a rezolva conflictele și tensiunile inevitabile. În plus, astfel de companii au profitabilitate crescută și clienți mai loiali, tocmai pentru că reușesc să comunice într-un mod cu care oamenii rezonează la nivel emoțional.
Persoanele cu o inteligență emoțională mai ridicată au și venituri mai mari
„Angajatorii obțin un ROI de 4 dolari pentru fiecare dolar cheltuit pe servicii de sănătate mentală la locul de muncă, potrivit World Economic Forum. Eficiența se datorează faptului că programele de sănătate emoțională a angajaților ating implicit și latura de motivație, mindset și reziliență. Rezultatul se traduce în performanțe îmbunătățite prin retenția și implicarea reală a oamenilor cheie. Aceste intervenții ajută la formarea unor lideri cu o inteligență emoțională bine dezvoltată, pregătiți să facă față schimbărilor și să răspundă rapid și eficient sub presiune. Statisticile arată că implementarea programelor integrate de sănătate emoțională la locul de muncă aduce beneficii semnificative în organizații: reducerea cu 125% a nivelului de burnout, scăderea ratei de turnover cu 51%, creșterea productivității cu 46%, diminuarea concediilor medicale cu 66%, și o creștere de 300% a inovației. În plus, datele arată că persoanele cu o inteligență emoțională mai ridicată au și venituri mai mari”, explică fondatorul The Mind.
Prin programele dezvoltate pentru companii de top din diferite domenii, de la tehnologie până la retail și producție din România, specialiștii de la The Mind au implementat strategii care aduc echilibru emoțional, motivație crescută și angajați mai rezilienți. E un tip de experiență care duce la soluții personalizate și adaptate profilului local. Din experiența clinică se poate schița un profil al managerului român, care în prezent, în comparație cu cei străini, este mai puțin înclinat să reflecteze asupra propriului comportament pentru a-și înțelege mai bine reacțiile, deciziile și slăbiciunile.
Profilul managerului român – stres accentuat de modelul cultural local în care greșelile sunt privite cu mare severitate
„Managerul român este concentrat pe rezultate și leadership eficient și își definește competența în funcție de succesul obținut și de relațiile pozitive cu angajații. Asta înseamnă că există acolo o implicare mai activă în relațiile cu colegii, inclusiv interacțiuni informale în afara jobului, dar și tendința de a avea un grad mai mare de control și decizie unică – deci mai puțin participativ ca stil de leadership, plătind costurile aduse de micro-management sau de supra-responsabilizare. Un alt rol trăit cu dificultate este cel de manager coach, care să poată să-și motiveze angajații neimplicați sau pe cei care au rezistență la schimbare. În astfel de situații, managerul român poate adopta o abordare autoritară, cu un nivel de transparență redus, ceea duce la o încredere scăzută și reticență din partea echipelor pe care le conduce. În esență, în România, managerul se confruntă cu stres și presiune crescută, accentuată de modelul cultural local în care greșelile sunt privite cu mare severitate”, arată Angi Ionescu.
Un lider își poate îmbunătăți inteligența emoțională și impactul asupra echipei, învățând cum să-și analizeze și calibreze propriul comportament și modelul de comunicare. Dacă liderul este dispus să asculte și să ofere suport și nu conduce izolat dintr-un „turn de fildeș”, va fi perceput de către membrii echipei ca un adevărat coechipier. Astfel se creează o cultură organizațională de siguranță psihologică.
Finanțări de 360.000 de euro: 12 businessuri early-stage de tehnologie din România și Europa de Sud-Est pot câștiga până la 30.000 de euro
12 business-uri early-stage de tehnologie din România și Europa de Sud-Est pot câștiga până la 30.000 de euro participând la Startup Reaktor, un program dedicat startup-urilor early-stage și tech din regiune care vor să se lanseze pe piețe noi. Startup Reaktor este reprezentantul în România al EIT Digital Venture Incubation Programdezvoltat deEIT Digital, parte a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). Aceasta este cea de a treia etapă de înscrieri din ediția de primăvară a programului Startup Reaktor 2024.
EIT Digital Venture Incubation Program, ediția a treia, se desfășoară în România prin platforma de incubare Startup Reaktor, în parteneriat cu Romanian Tech Startups Association (ROTSA) și Techcelerator. Startup Reaktor este un program “internationalization first” dedicat startup-urilor tech din Europa de Sud-Est aflate în faza early-stage și very early-stage, cu focus pe validarea și lansarea în piețe noi.
Echipele de fondatori din România și Europa de Sud-Est pot aplica pe platforma F6S până la 28 aprilie accesând acest link.
„Rezultatele foarte bune pe care le-am înregistrat la primele două ediții ale EIT Digital Venture Incubation Program desfășurate prin Startup Reaktor au determinat ca managementul EIT Digital să aloce finanțări de 360.000 de euro, comparativ cu 125.000 de euro în 2023 și 2022. Astfel, numărul startup-urilor early stage care se pot înscrie în program a crescut de 2,4 ori și totodată s-a majorat și valoarea finanțărilor care pot fi accesate. Acest program este o oportunitate pentru pentru echipele tinere care își doresc să obțină rapid o finanțare și care vor să se extindă internațional”, a declarat Cristina Țoncu, director regional Romanian Tech Startups Association (ROTSA).
Startup Reaktor se adresează produselor din domenii precum: data automation, inteligență artificială, enterprise software, servicii financiare, eHealth, proptech, cleantech, edutech & future of work, market places, SaaS, transport și mobilitate, aerospace & defence, smart-city, securitate cibernetică, gaming, data & analytics și agritech.
Pentru această etapă de înscrieri sunt acceptate la finanțare echipe care încă nu au entitate juridică și companiile nou-înființate după 1 ianuarie 2024. De asemenea, se pot înscrie echipele formate din cel puțin doi membri și care au o idee inovatoare de business, care au construit un prototip sau au deja un proof of concept în unul dintre domeniile menționate.
Startup-urile care aplică vor fi evaluate în funcție de criterii precum: componența și expertiza echipei, modelul de business, impactul vizat de către produsul propus, potențialul de scalare internațională, dimensiunea pieței vizate, competiția identificată, acțiunile de validare realizate până în prezent.
Programul include patru bootcamp-uri intensive care vor aborda teme precum adaptarea modelului de business pentru dezvoltare internațională, tehnici de validare – împreună cu partenerul Linnify, analiza și identificarea pieței internaționale potrivite pentru lansare, accesarea pieței.
De asemenea, 100 de experți din zece țări din Europa de Vest și zona scandinavă vor face mentorat. Programul este sprijinit de peste 30 de parteneri din ecosistemul european de startup-uri de tehnologie.
EIT Digital Venture Incubation Program (numit anterior EIT Digital Venture Program) a fost lansat în 2018 pentru a sprijini antreprenorii aflați la început de drum din Țările Baltice și Europa de Sud-Est. Începând cu această ediție, programul se desfășoară în 24 de țări europene. Pe parcursul primelor șase ediții, EIT Digital a sprijinit peste 200 de antreprenori și a lansat 124 de startup-uri, dintre care o parte au strâns rapid investiții și au semnat contracte cu clienți.
Creșterea performanței energetice a clădirilor, responsabile pentru 40% din consumul de energie și 36% din cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă, este esențială pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică extrem de ambițioase ale Uniunii Europene. În condițiile în care rata de renovare rămâne foarte redusă, revizuirea Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) va introduce noi măsuri pentru accelerarea tranziției verzi până în 2030, pentru decarbonizarea completă a sectorului clădirilor până în anul 2050. Implicațiile acestora pentru România și la nivel regional vor fi dezbătute în cadrul celei de-a cincea ediții a Forumului România Eficientă, cu tema: „EPBD Recast. Policy, challenges, and implementation”.
Noile reglementări incluse în propunerile de revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) vor presupune schimbări consistente pentru sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european. Adoptarea acestora are rolul de a asigura un traseu mai clar al tranziției energetice juste și echitabile spre neutralitatea climatică, care va aduce beneficii sociale și economice considerabile și va consolida securitatea energetică la nivel european.
Revizuirea EPBDsusține îndeplinirea obiectivului principal de atingere a standardului ZEB la nivelul întregului parc imobiliar al Uniunii Europene, până în anul 2050. Astfel, până în anul 2028, toate clădirile publice noi vor respecta standardul ZEB (consum zero de energie), urmate de toate celelalte tipuri de clădiri noi, până în anul 2030; termenul limită pentru renovarea aprofundată la standard ZEB a fondului de clădiri existente este anul 2050.
În acest scop, strategiile naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre UE vor fi înlocuite de Planuri naționale de renovare a clădirilor, cu obiective prestabilite pentru anii 2030, 2040 și 2050, care vor include și rate anuale de renovare.
Standardele minime de performanță energetică (MEPS)pentru clădirile nerezidențiale impun renovarea aprofundată a minim 16% clădiri cu cele mai slabe performanțe energetice până în anul 2030, și minim 26% până în 2033.
În stabilirea obiectivului național de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre vor urmări reducerea consumului mediu de energie cu 16% în 2030 și cu până la 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului va trebui să fie realizată prin renovarea stocului de clădiri rezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice.
Statele membre UE vor beneficia de flexibilitate în dezvoltarea sistemului certificatelor de performanță energetică la nivel național, urmând să asigure folosirea exclusivă a literelor de la A la G pentru desemnarea claselor energetice în care vor fi încadrate clădirile. În ceea ce privește pașapoartele de renovare, introduse ca instrument voluntar de facilitare a renovărilor aprofundate, acestea vor face obiectul unei anexe separate a EPBD, care va detalia cerințele care trebuie respectate.
Scăderea consumului energetic și decarbonizarea clădirilor vor fi susținute și prin introducerea de politici și măsuri pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili folosiți pentru încălzire și răcire, cu termenul limită în anul 2040.
De asemenea, implementarea tehnologiei solare, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și economic și fezabil din punct de vedere funcțional, va fi subiectul unor cerințe și termene limită diferențiate pentru clădirile noi, clădirile publice, clădirile rezidențiale și nerezidențiale. Instalarea tehnologiilor solare pentru clădirile publice existente va fi realizată progresiv, din decembrie 2027, începând cu clădirile cu cea mai mare suprafață, procesul urmând să se încheie cu echiparea celor mai mici clădiri, până în decembrie 2030. Tot din decembrie 2027, toate clădirile nerezidențiale existente, care trec printr-un proces de renovare majoră, trebuie să încorporeze tehnologia solară.
Nu în ultimul rând, clădirile vor contribui la promovarea mobilității ecologice, prin asigurarea infrastructurii electrice necesare, prevederile fiind diferențiate pentru clădirile nerezidențiale noi și existente, respectiv pentru clădirile rezidențiale noi.
Experții prezenți la cea de-a cincea ediție a Forumului România Eficientă vor discuta pe marginea acestor subiecte, explorând oportunitățile și provocările creșterii eficienței energetice a clădirilor și soluțiile care pot contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică asumate de România, în calitate de țară membră a Uniunii Europene.
Conferința „EPBD Recast. Policy, challenges, and implementation” va avea loc pe data de 16 aprilie 2024 și va fi transmisă live pe website-ul programului România Eficientă.
Consiliul director al Grupului Lavazza a aprobat declarațiile financiare consolidate la 31 decembrie 2023 și a anunțat principalii indicatori financiari.
„În 2023, scenariul macroeconomic pentru industria noastră a fost foarte complex din cauza creșterii abrupte a costurilor cu materiile prime, cu prețuri la niveluri record pentru cafeaua verde și îndeosebi pentru Robusta. Cu toate acestea, am ales să ținem sub control creșterile de prețuri pentru a ne proteja consumatorii prin menținerea volumelor și sacrificarea profitabilității. Cu toate acestea, sănătatea financiară robustă a Grupului Lavazza ne-a permis să profităm de oportunități majore de piață și să livrăm creștere datorită achizițiilor cum a fost cea a companiei franceze MaxiCoffee, obținând astfel venituri record de peste 3 miliarde DE EURO”,a spus Antonio Baravalle, CEO-ul Grupului Lavazza.
„Unul dintre punctele forte pe care le avem este abilitatea noastră de a ne diversifica activitatea, urmărind o strategie de creștere care să ne permită o prezență semnificativă în zone geografice și în piețe dintre cele mai diferite. Vom continua să monitorizăm piața internațională și să ne uităm la investiții strategice și sinergii care să contribuie la dezvoltarea noastră pe termen lung, implementând capacitatea competitivă și consolidând prezența noastră pe piața globală.”
În 2023, Grupul Lavazza s-a întâlnit cu câteva provocări majore: ca și anul anterior, 2023 a fost încă un an de creștere a costurilor cu cafeaua crudă, în particular cu Robusta, costuri care au atins un plafon superior de aproape 3200 USD/tonă și care continuă la același nivel extrem de ridicat.
Conform așteptărilor, nivelul inflației în toate piețele a erodat și continuă să afecteze puterea de cumpărare a consumatorilor. Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra volumelor globale, piața cafelei raportând o contracție de aproximativ 3% în perioada ianuarie-decembrie 2023. În ciuda dificultăților, grupul a vrut să își protejeze consumatorii, în timp ce a continuat să investească pentru a asigura creșterea business-ului pe termen lung. Acest lucru a rezultat, pe de o parte, în marje reduse, iar pe de altă parte pe o îmbunătățire a performanței grupului atât în valoare, cât și în volum comparativ cu piața în general, reflectată într-o creștere a cotei de piață de +0,3%.
În 2023, grupul a raportat venituri de 3,1 miliarde de euro, o creștere de 13% față de 2022. La acest rezultat a contribuit achiziția MaxiCoffee, care a întărit prezența internațională a Grupului Lavazza.
Cifra de afaceri a înregistrat o creștere stabilă și continuă atât pe canalele de Home, cât și și Out-of-Home, și mai ales comerțul electronic, zonă care a avut o creștere de 28% comparativ cu 2022.
Segmentul de cafea boabe continuă să crească și a fost și anul acesta cel mai dinamic din piață: luând în considerare cele 15 regiuni geografice principale în care operează grupul, segmentul a crescut cu 6,6% față de 2022, cota de piață a Grupului Lavazza crescând cu 9,1% față de 2022.
Pe segmentul Single Serve (capsule), în principal datorită finalizării lansării gamei îmbunătățite de capsule de aluminiu NCC, grupul a cunoscut o creștere în valoare de 15,3% față de 2022, comparativ cu o creștere de doar 3% a pieței globale, evoluție care a rezultat într-o creștere a cotei de piață.
Din punct de vedere geografic, Grupul Lavazza a raportat o creștere în valoare a vânzărilor pe canalul de retail în toate piețele și mai ales în Statele Unite ale Americii (+9,8%), Polonia (+21%) și UK (+8,6%); Italia și Franța (piețele cele mai importante pe care activează grupul) au înregistrat și ele creșteri de 6,3% și respectiv 5,8%.
EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) grupului a fost de 263 milioane de de euroo, în scădere față de 309 milioane DE EURO în 2022, cu o marjă de 8,6% față de 11,4% – marja obținută în 2022. Strategia grupului a fost aceea de a limita creșterile de preț la consumator într-un mediu inflaționist, absorbind o parte din creșterea costurilor în cadrul marjelor sale.
EBIT (profitul înainte de dobânzi și taxe) a fost de 97 milioane de euro, în scădere de la 160 milioane de euro în 2022.
Profitul net a totalizat 68 milioane de euro, față de 95 milioane de de euroo obținute anul trecut.
Poziția financiară netă la finalul anului 2023 a fost o valoare negativă de 292 milioane de de euroo, ce reflectă operațiuni extraordinare, în particular achiziția MaxiCoffee, finalizată în 2023.
GrupulLavazza a investit și va continua să investească pentru a-și asigura creșterea business-ului pe termen lung. Un exemplu tangibil a fost achiziția MaxiCoffe din Franța, finalizată pe 31 martie 2023, care a contribuit la creșterea prezenței companiei la nivel internațional. Compania franceză țintește atât consumatorii individuali, cât și companiile prin intermediul platformei sale de e-ecommerce, o rețea de 60 de agenții comerciale de pe tot teritoriul Franței, propriile Écoles du Café și magazine-concept. Platforma oferă o selecție de 8000 de produse din peste 350 de mărci diferite de cafea (boabe, măcinată și capsule), plus o gamă largă de mașini de cafea, cafetiere, râșnițe de cafea și accesorii. Achiziția MaxiCoffee a fost un reper important pentru Grupul Lavazza, care își propune să se dezvolte prin intermediul investițiilor strategice.
„În 2024 ne propunem să trecem peste dificultățile ctuale, în același timp anticipând o întoarcere la condiții economice mai bune și având ca obiectiv principal recuperarea marjei operaționale brute. Acest proces va fi susținut de sacrificiile făcute în anii anteriori, baza noastră solidă de consumatori și clienți și o concentrare constantă asupra managementului financiar și operațional”, a adăugat Antonio Baravalle, CEO al Grupului Lavazza.
Lavazza consideră capitalul uman drept resursa cea mai importantă pentru dezvoltarea sustenabilă și pe termen lung a grupului care se extinde din ce în ce mai mult la nivel global, și va continua să investească în oameni pentru un mediu de lucru pozitiv, productiv și incluziv. În 2023, grupul a atins un număr de 5500 de angajați în toată lumea, peste 70% dintre aceștia activând în cadrul subsidiarelor din afara Italiei.
„Având, ca întotdeauna, privirea îndreptată către viitor, am decis încă o dată să acordăm atenția cuvenită oamenilor, printr-o revizuire semnificativă a salariilor în 2023 ca răspuns la inflație, și plata unui bonus de producție bazat pe performanță de peste 3000 de euro angajaților din fabricile italiene. De asemenea, rămânem dedicați promovării diversității, echității și incluziunii prin intermediul programului Gap Free: o cale către transformare culturală, care promovează valorile diversității și egalității de șanse pentru toți. Credem în importanța certificărilor obținute în acest domeniu, pentru că ne determină să facem aceste lucruri din ce în ce mai bine”, a comentat Antonio Baravalle, CEO al Grupului Lavazza.
Sistemul de recompensă pentru performanțe în producție are ca scop nu numai recunoașterea dedicării profesionale, ci și, prin stabilirea unor obiective definite pe baza indicatorilor financiari și organizaționali, crearea unui mod prin care oamenii să fie implicați direct și conștient în strategia companiei pe termen mediu și lung, lucru pe care îl comunicăm pentru a genera un sentiment al implicării în atingerea obiectivelor pe care ni le propunem.
În ceea ce privește DE&I (Diversity, Equity and Inclusion – în română, Diversitate, Echitate și Incluziune), în 2023 grupul a obținut primul nivel al Certificării EDGE (Edge Assess) în Italia. Această certificare este fundamentală în primul rând pentru a susține o analiză internă obiectivă și comparabilă a egalității de gen în sediile din Italia, dar și pentru adoptarea unor măsuri de eliminare a diferențelor de gen în salarizare care sunt recunoscute, corecte și replicabile în subsidiarele companiei și, nu în ultimul rând, pentru a identifica zonele specifice de intervenție care au funcționat ca puncte de plecare pentru dezvoltarea unui plan de acțiune pe termen scurt și mediu pe care se bazează multe dintre inițiativele implementate în 2023 și planificate pentru 2024. La începutul anului 2024, acesteia i s-a adăugat Certificarea privind Egalitatea de Gen conform UNI/PdR 125:2022.
Grupul Lavazza integrează principii ESG în modelul său de business. În iunie 2024, ca și în anii anteriori, Grupul Lavazza va publica cea de-a zecea ediție a Raportului de Sustenabilitate pe care îl elaborează voluntar, conform cu alinierea la standardele Inițiativei Globale de Raportare care stabilește criteriile internaționale principale privind raportarea performanței în sustenabilitate și care este auditat de un furnizor extern.
2023 a fost și anul deschiderii oficiale a primului ”Centru pentru Economie Circulară a Cafelei” în Torino, un hub sprijinit de Fundația Lavazza împreună cu o rețea globală de parteneri al cărui scop este acela de a susține și promova principiile cele mai importante ale economiei circulare, accelerând astfel tranziția sustenabilă și susținând inovația în lumea cafelei.
Hidroelectrica propune acționarilor repartizarea a 100% din profitul net realizat pe parcursul anului 2023, conform prevederilor legale și a politicii companiei. Propunerea vine în contextul unei performanțe financiare remarcabile și a unei creșteri semnificative a profitabilității.
Reamintim că profitul net înregistrat în anul precedent a fost de 6,3 miliarde lei, iar performanța financiară a fost dublată de realizarea uneia dintre celei mai de mai de succes listări din lume în 2023.
Karoly Borbely, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat importanța acestui moment pentru companie și pentru investitori: „Propunerea de dividend reflectă angajamentul de performanță asumat de noua echipă de la conducerea companiei în față acționarilor. Faptul că reușim să repartizăm integral profitul realizat în anul 2023, în condițiile în care ne continuăm fără dificultăți proiectele de investiții și programele de modernizare și mentenanță este o dovadă clară a stabilității financiare a Hidroelectrica, precum și a perspectivelor extrem de bune pentru viitor. Ne-am propus creșterea valorii companiei, precum și transparență și onestitate în relația cu investitorii. Accelerarea investițiilor în modernizări și proiecte noi rămâne în continuare prioritatea noastră zero.”
Aprobarea repartizării profitului net al exercițiului financiar 2023 va fi supusă aprobării AGA, în ședința din data de 29 aprilie 2024, în conformitate cu prevederile legale, incluzând Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare. Valoarea totală a dividendului brut propus este de 6.292.900.952 RON, iar valoarea dividendului brut pe acțiune este de 13,99 RON.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania, esențială pentru un sector strategic, cu implicații în siguranța națională, operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. De asemenea, compania deține o cotă de 13.09% din piața de furnizare.
Cometex, companie dezvoltatoare de parcuri comerciale deschide pe 28 martie un nou centru comercial modern. Noua destinație de shopping aduce în atenția cumpărătorilor retaileri renumiți, atât la nivel național, cât și internațional, printre care Altex, KiK, Sinsay și Zoocenter. Cu o suprafață de 5.000 de metri pătrați, Cometex Retail Park Hunedoara reprezintă rezultatul unei investiții de peste 4 milioane de euro. Rețeaua companiei de parcuri comerciale ajunge astfel la 11 locații în toată țara.
Cel mai nou centru comercial din municipiul Hunedoara, situat pe B-dul Traian nr.7B lângă magazinul Dedeman, se adresează tuturor locuitorilor din oraș și din imprejurimi. Mixul de chiriași oferă o nouă experiență de cumpărături hunedorenilor in domeniul electro-it, fashion si produse destinate animalelor de companie. Deschiderea acestui parc retail face parte din strategia de dezvoltare Cometex de a aduce clienții mai aproape de branduri importante, atât românești, cât și internaționale, din mai multe domenii creând astfel destinații referință pentru cumpărători.
“Ne extindem în orașul Hundoara cu un nou parc de retail care va face parte din rețeaua națională Cometex, sustenabil din punct de vedere energetic, cu accent pe protectia mediului inconjurator. Hhunedorenii vor găsi exclusiv în noul Cometex Retail Park branduri precum KiK, Sinsay și ZooCenter iar Altex, partenerul nostru de cursă lungă, va fi prezent cu unul dintre cele mai mari magazine din regiune. Suntem încrezători că noul parc de retail va contribui la dezvoltarea economică locală.” a declarat Vicențiu Spătaru, Directorul General Cometex.
Noul proiect de retail are panouri fotovoltaice, stații de încărcare pentru mașini electrice și sisteme de iluminat inteligent cu consum redus de energie, soluții tehnologice adoptate pentru o eficiența energetică sporită și centrate pe protejarea mediului.
Cometex are acum în portofoliu 11 parcuri de retail operaționale aflate în orașele: Brașov, Dej, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Satu Mare, Turnu Magurele, Huși și Vatra Dornei, și în cursul acestui an Cometex își propune să deschidă încă 5 proiecte de tip retail park. Toate proiectele marca Cometex susțin și promovează practici sustenabile în domeniul retailului, astfel se încurajează utilizarea energiei verzi.
În următorii doi ani, planurile de extindere ale Cometex includ peste 20 de proiecte de retail.
Industria de asigurări a luat nota cu profunda îngrijorări de dorința autorităților de a prelungi pentru a 3-a oara perioada de plafonare a primelor RCA, cu încă 3 luni, pana la 30 iunie 2024, fără a lua in calcul nici măcar efectele inflației.
Reamintim ca, incepand cu luna aprilie 2023, tarifele RCA au fost plafonate. Initial, masura a fost luata pentru 6 luni, prelungita cu inca 3 luni, pentru ca, mai apoi, la finalul anului trecut, Guvernul sa o prelungeasca inca o data cu o ajustare de 6,8%, care nici macar nu acoperea inflatia din 2023 (10,4% cf. INSSE). Cel mai important insa, dauna medie RCA a crescut la trimestrul trei al anului trecut chiar mai mult decat inflatia, cu circa 12%, caci despagubirile nu au fost si ele plafonate.
Pe langa faptul ca plafonarea primelor RCA reprezinta o incalcare flagranta a normelor Uniunii Europene, din care si Romania face parte, se omite mereu faptul ca pretul politelor RCA este influentat de numarul mare de accidente, de despagubirile platite si de costurile in crestere. Spre exemplu, asiguratorii platesc taxe si contributii majorate pentru RCA, de la 6,6% in 2021, la circa 13% in 2023. Asiguratorii care nu au tinut seama de aceste principii economice fundamentale sunt, de altfel, si cei care au dat faliment in trecut.
Cu toate acestea, in mod paradoxal, pentru inghetarea tarifelor de prima, s-a invocat aproape de fiecare data situatia exceptionala a falimentelor anterioare si nevoia de preluare de catre celelalte companii de asigurari, care au respectat regulile de functionare prudentiala, a unui portofoliu semnificativ de clienti. Printr-un efort financiar important, acestea au reusit insa sa absoarba acest soc.
Acum, se justifica continuarea plafonarii pe „reticenta in ceea ce priveste apetitul la risc al asiguratorilor RCA pentru anumite categorii de asigurati”. Astfel, sunt ignorate din nou principiile de functionare ale industriei de asigurari, pe baza carora fiecare asigurator trebuie sa fie liber sa decida individual profilul de risc al propriilor clienti, respectiv sa isi ajusteze politica comerciala la frecventa si gravitatea daunelor, precum si la mutualizarea corespunzatoare a riscurilor.
Spre exemplu, in cazul vehiculelor folosite pentru transport, frecventa accidentelor este de 3 ori mai mare decat media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6,6%). Astfel, in medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masa maxima autorizata de peste 16 tone, cel putin 19 produc accidente in trafic soldate cu pagube materiale sau cu vatamari corporale si decese. Aceste accidente sunt, de regula, de o gravitate semnificativ mai mare decat in cazul altor categorii de autovehicule.
In plus fata de toate acestea, masura de prelungire a plafonarii se suprapune pe discutiile privind modificarea Legii 132/2017 privind RCA, unde propunerile industriei de asigurari pentru asigurarea sustenabilitatii pietei de profil nu au fost luate in considerare. Practic, anumite principii de functionare si aspecte de ordin tehnic menite sa repare macar in parte o serie din dezechilibrele pietei, pe care industria le-a semnalat in mod constant in ultimii 5 ani, nu sunt incluse intre modificarile la Legea RCA, in ciuda faptului ca sunt dorite inclusiv de catre soferii din România.
Asa cum am spus atat la momentul primei prelungiri a inghetarii tarifelor politelor RCA, in luna martie a anului trecut, cat si cu ocazia celorlalte prelungiri, aceste masuri “temporare”, pe langa faptul ca sunt contrare legislatiei comunitare, sunt departe de a fi un „medicament minune”. Din contra, ar putea duce din nou la rezultatele la care am fost martori in urma plafonarii din 2016.
Nu stim ce alta industrie se mai afla intr-o situatie similara.
de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon, Senior Consultant, Impozitare Indirectă, Deloitte România
Procesul de digitalizare a raportărilor fiscale a intrat, de la 1 ianuarie 2024, într-o nouă etapă, ca urmare a noilor reglementări publicate în luna decembrie a anului trecut. Prin acestea, autoritățile fiscale au adus schimbări importante în sistemele RO e-Factura și RO e-Transport. De asemenea, apar noutăți cu privire la fișierul standard de control fiscal (SAF-T) și despre lansarea unui nou sistem de raportare, respectiv e-TVA.
Care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont contribuabilii?
Schimbările aduse RO e-Factura
Obligația de a transmite facturile emise în sistemul național privind factura electronică, RO e-Factura, a fost extinsă, de la 1 ianuarie 2024, pentru toate operațiunile taxabile în România, derulate de persoanele impozabile stabilite în țara noastră, în relațiile B2B (business-to-business) și B2G (business-to-government), dar și de cele care nu sunt stabilite în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA, în relația B2B. Anterior, această obligativitatea viza doar operațiunile cu produse cu risc fiscal ridicat.
Anumite categorii de tranzacții sunt exceptate de la această obligație, respectiv exporturile, livrările intracomunitare de bunuri, livrările către companii care nu sunt stabilite și înregistrate în scop de TVA în România.
Însă, imediat după implementarea în practică, contribuabilii au constatat și raportat numeroase erori sau dificultăți de utilizare, astfel că autoritățile au operat îmbunătățiri și au introdus funcționalități noi în sistem. În consecință, ANAF a pus la dispoziția contribuabililor o aplicație gratuită în acest scop, care a fost între timp actualizată. După varianta extinsă a aplicației, a fost introdusă la începutul lunii martie și o variantă simplificată, ce conține doar 50 de câmpuri (față de cele 160 ale variantei extinse), destinată în special contribuabililor mici sau facturilor cu un număr scăzut de detalii / linii (spre exemplu, facturile aferente prestărilor de servicii). În același timp, au fost introduse funcționalități noi, precum transmiterea auto-facturilor sau o serie de restricții ce împiedică trimiterea unei facturi de mai multe ori (dublare), dar și anumite funcții ce permit transformarea și descărcarea facturilor din format .xml, în format .pdf.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, contribuabilii sunt obligați să transmită facturile în sistemul electronic în cinci zile lucrătoare, în caz contrar, riscând amenzi cuprinse între 1.000 lei și 10.000 de lei (în funcție de categoria în care este încadrat contribuabilul). Însă legislația prevede o perioadă de grație în care nu se aplică amenzi, pentru a oferi timp de adaptare atât contribuabililor, din perspectiva raportării, cât și autorităților, pentru eliminarea potențialelor erori și îmbunătățirea sistemului. Inițial, perioada de grație urma să expire la 31 martie, dar autoritățile intenționează să o prelungească până la 31 mai, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, având în vedere că încă există foarte mulți contribuabili care nu au utilizat deloc sistemul. Pentru aceștia (aproximativ 100.000 de contribuabili, conform declarațiilor recente ale ministrului de finanțe, Marcel Boloș), se transmit notificări de conformare, începând din 15 martie.
De asemenea, în proiect este abordată și aplicarea efectivă a sancțiunilor. În mod specific, nerespectarea prevederilor legale pentru una sau mai multe facturi al căror termen-limită de transmitere în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura intervine în cursul unei luni calendaristice, constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Pe cale de consecință, înțelegem că se intenționează aplicarea unei singure amenzi pe lună, indiferent de numărul de facturi pentru care se constată nereguli de raportare.
Cu toate acestea, contribuabilii care nu au avansat cu implementarea e-Factura trebuie să parcurgă rapid procedura și să înceapă demersurile pentru conformare. În practică, în funcție de complexitatea tranzacțiilor și, prin urmare, a facturilor ce trebuie raportate, procesul de implementare a sistemului se poate dovedi anevoios și de durată, de la câteva săptămâni până la câteva luni.
Transporturile internaționale, incluse în RO e-Transport
Și sistemul RO e-Transport a fost modificat la finalul anului trecut. Începând din 15 decembrie 2023, a fost extinsă obligația de raportare în acest sistem pentru transportul rutier internațional de bunuri. Sunt vizate operațiunile de import, export, precum și livrările și achizițiile intracomunitare pentru toate tipurile de bunuri, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în categoria celor cu risc fiscal ridicat. Pentru nerespectarea acestor obligații, contribuabilii riscă amenzi cuprinse între 20.000 lei și 100.000 lei, dar și confiscarea contravalorii mărfurilor nedeclarate, în cazul persoanelor juridice, începând cu 1 iulie 2024.
Însă extinderea obligației de raportare pentru transporturile internaționale prezintă dificultăți semnificative de interpretare. Spre exemplu, dispozițiile referitoare la categoriile de vehicule ce fac obiectul monitorizării (de exemplu, cu o masă de minimum 2,5 tone), dar și cele referitoare la masa totală (de exemplu, peste 500 de kg) sau valoarea bunurilor (de exemplu, mai mare de 10.000 de lei) sunt aplicabile pentru bunurile cu risc fiscal ridicat și nu există încă o prevedere care să confirme că aceleași criterii sunt valabile și pentru transportul internațional de bunuri ce nu se încadrează la risc fiscal ridicat.
De asemenea, remarcăm lipsa unei proceduri pentru raportarea acestor tranzacții (similară cu cea pentru tranzacțiile privind bunurile cu risc fiscal ridicat). Reprezentanții autorităților au declarat, însă, că se lucrează și urmează să fie publicată procedura aferentă acestor noi obligații. Momentan nu este clar cât de curând va fi aceasta publicată.
Totodată, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, autoritățile au anunțat schimbări și în privința transporturilor naționale, prin publicarea unui proiect de ordin care vizează introducerea unor noi categorii de bunuri cu risc fiscal ridicat, precum: carne, pește, ouă, lactate, miere, dar și tutun. Deși aceste modificări sunt momentan în stadiul de proiect, contribuabilii ce au ca obiect de activitate comerțul cu astfel de bunuri ar trebui să acorde o atenție sporită implicațiilor ce pot apărea la nivelul activității lor.
Stadiul conformării la raportarea SAF-T
În legătură cu raportarea SAF-T, în curs de implementare din 1 ianuarie 2022, ANAF a transmis deja două serii de notificări contribuabililor pentru nedepunerea declarației SAF-T (în a doua parte a anului 2022, respectiv în primele luni ale anului trecut). Mai mult, având în vedere că am intrat în al treilea an calendaristic de când există obligația depunerii acestei declarații, este de așteptat ca autoritățile să înceapă să aplice sancțiuni celor care nu s-au conformat și să verifice datele transmise de cei diligenți. Aceste așteptări sunt legitime în contextul publicării, de către ANAF, a unor teste de consistență (încă din martie 2023), ceea ce indică faptul că există de aproape un an anumite criterii luate în calcul de autorități pentru a stabili corectitudinea și modalitatea în care trebuie raportate informațiile.
Sistemul informatic național RO e-TVA
Nu în ultimul rând, contribuabilii trebuie să se pregătească pentru cel mai recent sistem informatic din proiectul de digitalizare, și anume RO e-TVA, reglementat prin OUG nr. 116/2023, care ar urma să fie utilizat începând cu data de 1 august 2024. Acest sistem are ca scop completarea prealabilă a informațiilor privind operațiunile impozabile în deconturile de TVA, în special pe baza datelor colectate prin intermediul sistemelor e-Factura și e-Case de marcat (registrul caselor de marcat).
Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor primi, în spațiul privat virtual, decontul de TVA pre-completat, până la data de 20 a fiecărei luni următoare încheierii perioadei fiscale. Ei vor fi obligați să verifice, să modifice și să completeze informațiile în decont, în conformitate cu situația fiscală reală, înainte de a semna și a depune electronic decontul.
Acest sistem poate facilita completarea și depunerea deconturilor, însă lipsa datelor privind tranzacțiile B2C (business-to-consumer), dar și numeroasele modificări pe care contribuabilii cu un număr semnificativ de tranzacții le realizează de regulă, vor genera multiple intervenții manuale, necesare pentru depunerea corectă și completă a deconturilor.
Așadar, contribuabilii au în față un an plin de provocări legate de raportările digitale și trebuie să se pregătească temeinic pentru o implementare de succes a noilor sisteme.
de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România
Anul 2025 pare atât de îndepărtat acum, când abia a început 2024, dar contribuabilii, persoane fizice și juridice deopotrivă, trebuie să știe că, pe lângă creșterile de impozite din acest an, peste numai 9 luni îi așteaptă noi majorări, de data aceasta pe segmentul taxelor locale pe proprietate.
Este vorba despre prevederi care schimbă esențial modul de calcul al acestora, stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 16/2022, care ar fi urmat să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2023. Ulterior, autoritățile au revenit și au decis amânarea intrării în vigoare, pentru data de 1 ianuarie 2025. Anul în curs a venit deja cu majorări ale altor taxe și modificări legislative pe baza cărora povara fiscală crește în 2024, astfel că amânarea aplicării noilor reguli de calcul a taxelor locale a fost binevenită. Este important de știut însă că, în urma aplicării noilor reglementări, de anul viitor, creșterea taxelor și impozitelor pe proprietăți (imobile și terenuri), colectate și utilizate de către autoritățile locale, este inevitabilă.
Primul factor care a stat la baza deciziilor de schimbare a modului de calcul al acestor taxe ține strict de contextul intern, național, unde ne confruntăm cu situația în care bugetele locale nu colectează suficiente venituri din taxe și impozite care să acopere cheltuielile locale, astfel încât să lase loc investițiilor. De aceea, primăriile solicită constant completări din bugetul de stat, astfel că acestea concurează, de fapt, cu îndeplinirea unor obiective și investiții macroeconomice, strategice și de interes național. Bugetul național suferă deja de „necolectare”, știut fiind faptul că România se situează la coada clasamentului european, ca grad de colectare a taxelor în PIB (27% versus 42% media europeană). În cele mai multe țări din UE, autoritățile locale se finanțează masiv din taxele locale și mai puțin de la bugetul central.
Al doilea factor, intrinsec legat de primul, sunt recomandările forurilor internaționale, cum este Fondul Monetar Internațional (FMI), OCDE și desigur Comisia Europeană. De exemplu, foarte recent, FMI a reiterat necesitatea ca România să ia măsuri pentru a elimina presiunile pe bugetul de stat, care vin inclusiv dinspre autoritățile locale. Experții FMI consideră că veniturile
fiscale ale României, fiind sub nivelul celor din alte ţări europene, nu pot susţine dezvoltarea serviciilor publice la nivelul statelor UE. De aceea, se impune o reformă profundă a politicilor fiscale: reforma impozitului pe venit, reforma TVA, taxe ecologice, reforma pensiilor, dar și a sistemului de impozitare a proprietăților.
De notat faptul că nu este vorba doar despre problema realocării între bugete, ci și despre faptul că actualele taxe locale pe proprietate sunt mult mai mici față de media europeană, atât în valori absolute, cât și relative. Astfel, conform statisticilor oficiale, taxele de proprietate la nivelul UE, în 2022, au reprezentat în jur de 2,7% din total taxe colectate, când în România acest procent este de numai 0,4%, chiar și acest nivel fiind în scădere față de procentul de 0,9% colectat între 2013- 2015!
În acest context, paradigma taxelor locale se va schimba radical: din dependente de centru, autoritățile locale vor trebui să devină din ce în ce mai autonome. Soluția este o combinație între un mod de calcul diferit de cel actual pentru impunerea proprietăților, care va duce la creșteri de taxe, și o mai bună administrare a banului public, prin cheltuieli echilibrate și investiții în folosul comunității.
Practic, vorbim despre două elemente importante în această schimbare. În primul rând, la clădiri (unde se colectează sumele cele mai mari) se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, care va fi de minimum 0,1% pentru rezidențiale (azi se situează între 0,08% și 0,2%) și minimum 0,5% la nerezidențiale (azi e între 0,2% – 1,3%). Deci, autoritățile locale vor putea ajusta taxa flexibil, în funcție de propriile nevoi și desigur în funcție de „cerere” și „ofertă”, adică atractivitatea localității pentru rezidenți și investitori.
În al doilea rând, taxele pe proprietate pentru persoane fizice se calculează acum pe baza unor cifre neadaptate la valoarea de piață a momentului. Prin noile reglementări, baza de impozitare se va stabili în funcție de valorea clădirilor și a terenurilor pe care sunt amplasate, ce va fi cuprinsă în studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNR). Este adevărat, aici există o dezbatere separată referitoare la cât de potrivită este această abordare, dar lucrurile se vor lămuri probabil în a doua jumătate a acestui an.
Așadar, pare că anul în curs este ultimul în care se mai aplică calculul pe baza actualelor grile, realizate în funcție de zona localității și poziția în localitate a proprietății (centru, periferie etc.).
Ce va însemna acest lucru pentru fiecare dintre noi? Dacă vorbim despre persoane fizice, să ne aducem aminte că România e pe locul 1 din UE la procentul de populație proprietară de imobile – peste 90% dintre români stau într-o locuință proprietate proprie. Toate aceste persoane vor avea un cost sporit în mod semnificativ față de cel actual, începând din 2025, care va reflecta și va fi mai aproape de valoarea adevărată a proprietății, iar acest aspect ar putea să producă consecințe pe termen lung. Dacă ar fi să dăm un singur exemplu, previzibil, este migrarea înspre zone mai ieftine a celor care nu își vor permite aceste taxe mai mari pentru proprietățile lor.
Dacă vorbim despre persoane juridice, deciziile de a construi o fabrică, un parc industrial sau un depozit vor fi influențate în mai mare masură de nivelul taxelor locale comparativ cu perioadele anterioare, întrucât EBITDA și randamentul investițional se vor afla sub o presiune mai mare decât au fost până acum.
În februarie 2024 Comisia Europeană a recomandat statelor membre să continue să reducă folosirea gazelor cu 15%, comparativ cu consumul mediu din 2017-2022. Totuși, a fost înlăturată obligativitatea, stabilită în 2022, a reducerii cu 15% în cazul unei crize de aprovizionare.
În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18 % (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică și de a redistribui clienților finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % și cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre.
Urmare a obligativității UE privind reducerea voluntară de energie stabilită în anul 2022 consumul de gaz a scăzut cu peste 18% în 2022 și 2023, comparativ cu ultimii cinci ani, peste ținta de 15% stabilită.
Comisia Europeană consideră că dacă reducerile de consum nu sunt realizate conform planificării, acest lucru ar putea afectează negativ umplerea depozitelor subterane și crește nivelul și volatilitatea prețurilor la gaze.
Țările au implementat măsuri de reducere a consumului de energie prin:
diseminarea în mass-media din întreaga UE a măsurilor de economisire de energie a cetățenilor
sprijinirea dezvoltării rapide a instrumentelor de management al cererii pentru gaze și electricitate. Această a constatat într-un sistem care recompensa flexibilitatea consumatoriilor (inclusiv micii consumatori, prin agregatori) pentru întreruperea consumului de energie.
au accelerat montarea de contoare inteligente, permițând o monitorizare a energiei consumate în timp real
au introdus norme echitabile și armonizate la nivelul UE privind măsurile de suficiență energetică astfel încât toți cetățenii UE au fost încurajați să adopte aceleași practici de economisire a energiei.
Reducerea voluntară a cererii de gaze din Europa s-a bazat pe următoarele măsuri:
• Reducerea temperaturii termostatului cu 1°C sau mai mult
• Reducere cu o oră a funcționării zilnice a sistemului de încălzire
• Scurtarea sezonului de încălzire în clădiri
• Reducerea utilizării aerului condiționat
• Revizuirea standardelor de eficienței energetice a clădirilor
• Oprirea sau diminuarea luminii publice pe timp de noapte
• Înlocuirea becurilor cu iluminare LED
• Oprirea computerelor în afara programului de lucru
• Dezactivarea panourilor publicitare
• Închiderea vitrinelor pe timp de noapte
• Echiparea spaţiilor comerciale cu sisteme automate de închidere a uşilor când aerul sau încălzirea sunt pornite
• Explicarea acțiunilor întreprinse pe afișe informative și instalarea acestora termometre care fac vizibilă temperatura internă
• Interzicerea încălzirii piscinelor de agrement cu energie din rețea
• Fără încălzire pentru coridoarele clădirilor publice
• Trecerea la apă rece în toate clădirile publice
• Închiderea fântânilor publice
• Oprirea folosirii aparatelor portabile de aer condiționat, încălzitoare și radiatoare
• Utilizarea mașiniilor de spălat vase și a mașiniilor de spălat rufe doar cu sarcini complete.
• Deconectarea ștecherului de la mașina de spălat rufe când nu este în priză
• Oprirea sau activarea funcției de consum redus a frigiderului in timpul sarbatorilor
• Creșterea temperaturii frigiderului cu 1 grad
• Eliminarea Standby TV, decodor, DVD
• Reducerea orelor de aprindere a becurilor
• O mai bună izolare a locuinței
• Reguli obligatorii de economisire a gazelor pentru companii
• Promovarea lucrului la distanță, atât în administrațiile publice, cât și în cele private companiilor
• Modificarea legii achizițiilor publice în vederea eficientizării acestora contracte legate de economisirea energiei
• Recomandări pentru industrie și IMM-urile în vederea promovării eficienței energetice
• Numirea unui „ambasador al eficienței energetice” în companie, cu scopul de a prezenta în interiorul instituției a proiectelor de reducere a consumului de energie electrică
• Licitații de gaze care oferă stimulente pentru consumatorii industriali care fac dovada că reduc consumul lor de gaz
• Campanii de conștientizare destinate cetățenilor care sugerează cele menționate mai sus
Cererea de gaze la nivelul UE, cererea de GNL si proiectele noi de export GNL din SUA
Sursa Saving Energy for Europe, European Enviromental Bureau
În perioada 2022 – 2023 am regăsit 4 grupe de țări sub aspectul modului în care au abordat reducerea voluntară a cererii de energie.
Țări cu măsuri stricte de economisire a energiei
Germania, Italia, Franța, Portugalia și Spania au cele mai robuste măsuri de eficiență energetică la consumatorii casnici. Numai aceste 5 țări au acoperit peste 60% (echivalent cu 254,12 bcm) din
Cererea de gaze a UE în 2021. Aceasta înseamnă o reducere de 3% a gazului total consumat de aceste țări care corespunde cu gazul consumat în 2021 de Finlanda, Lituania, Suedia, Estonia și Letonia la un loc (7,71 bcm).
Măsuri obligatorii de reducere a consumului introduse de aceste țări au fost pentru următoarele sectoare:
Germania și Italia pentru toate sectoarele: public, cetățeni privați și întreprinderi. În Franța și Spania pentru public și întreprinderi mici și mari. Unele dintre aceste măsuri erau deja în vigoare în vara anului 2022 în Franța, Germania și Spania.
În Franța, întreprinderile au numit un „ambasador al sobrietății energetice” în septembrie 2022 și a existat obligația de a prezenta guvernului planuri pentru reducerea consumului de energie electrică până în octombrie 2022.
Transparența și monitorizarea rezultatelor este o componentă importantă a reducerii energiei. Un raport de progres publicat de Portugalia (15/03/23) prezintă constatări privind nivelurile de implementare a măsurilor și energia economisită. Este singurul raport de progres efectuat de o țară membră a UE
Cele mai importante măsuri adoptate de țările cu măsuri stricte de economisire a energiei
Mandate care limitează încălzirea și condiționarea aerului.
Franța (08.03.22) și Spania (08.01.22) atât pentru actori publici cât și pentru societăți comerciale, în timp ce Germania (24.08.22) și Italia (6.09.22) au vizat suplimentar și gospodăriile private.
Mandate de limitare a consumului de energie pentru iluminat
Germania (24.08.22) a introdus limite ample, dar temporare acolo unde iluminatul nu este esențial pentru siguranță, Franța (08.03.22) și Spania (08.02.22) au cerut companiilor să stingă iluminatul pentru publicitate și luminile magazinului pe timp de noapte. Portugalia (8.09.22) a solictat iluminat limitat în sediul central al guvernului și a emis recomandări pentru gospodării private și întreprinderi.
Alte măsuri de economisire a energiei
Franta si Germania (09.06.22), Portugalia (10.5.22): reducerea temperaturii apei din piscinele publice. În Franța (5.09.22), companiile au fost obligate să-și reducă consumul de energie cu 10 la sută sau să se confrunte cu raționalizarea forțată a energiei electrice și a gazelor.
Campanii de informare publică
În fiecare țară din acest grup, au existat campanii de informare publică care încurajează cetățenii să facă mici schimbări de comportament pentru a-și limita consumul de energie. În Franța, cetățenii au fost îndemnați inclusiv prin mijloace electronice, pentru a minimiza în mod specific consumul de energie la orele de consum maxim (18.10.22).
Măsuri ale autorităților subnaționale
Franța: La Paris, iluminatul public al Turnului Eiffel și cel stradal a fost redus prin becuri înlocuirea becurilor existente cu LED-uri mai eficiente (13.09.22). Orașul Thouars iluminarea stradală a fost limitată de la ora 22:00. la 6 a.m. din iunie 2022. Unele mari școli din Bretania și-au coborât nivelul temperaturilor din termostate (5.09.22).
Germania: Hanovra (28.07.22), Berlin (27.07.2022) și Bavaria (2/08/2022) a implementat diverse măsuri de economisire a energiei.
Italia: În Florența, o ordonanță interzice clădirilor publice, comerciale și ale unităților administrative să-și țină ușile deschise atunci când sistemele de condiționare funcționează (28.07.22).
Spania: Municipalitatea Pedreguer a transformat aproape tot iluminatul municipal pe LED și a promovat formarea comunității energetice (1.12.22). Spania sprijină activ eforturile de eficiență energetică ale regiunilor și orașelor, oferind subvenții pentru o varietate de îmbunătățiri ale clădirilor în materie de eficiență energetică, care au avut ca rezultat reducerea consumului final de energie cu 10% (1.08.22).
Portugalia: 103 municipalități au redus iluminatul interior și exterior (15.04.23).
Țări cu măsuri de economisire a energiei ușoare
Este grupa în care țările au introdus măsuri obligatorii pentru a reduce consumul de gaze și energie electrică doar într-un singur sector, aproape întotdeauna cel public, împreună cu măsuri voluntare pentru întreprinderi și cetățeni.
În Olanda măsurile obligatorii sunt aplicate numai sectorului privat.
Țările de Jos, Belgia, Grecia, Irlanda, Cipru și Slovenia au introdus unele măsuri deja în vara anului 2022. În Ungaria și Lituania măsurile au fost introduse în septembrie și în Polonia abia în decembrie 2022.
În Țările de Jos, guvernul a introdus obligații mai stricte pentru marile companii și organizații (3.10.22), cărora li sa cerut să le implementeze pe toate posibile măsuri de economisire a energiei cu impact imediat sau în termen de cinci ani (07.04.22).
Guvernul polonez a respins obiectivele obligatorii stabilite de CE (18.08.22) și a favorizat inițial măsuri voluntare de economisire a energiei. O obligație legală pentru sectorul public a fost însă introdusă ulterior (01.12.22).
Merită subliniat faptul că atât Ungaria, cât și Polonia au votat împotriva extinderii măsurii reducerii voluntare a consumului de energie, coordonată a UE cu 15% până în martie 2024 (29.03.23).
Mandate care limitează încălzirea și aerul condiționat
Belgia (31.08.22), Grecia (06.09.22), Irlanda (09.07.22), Cipru (12.08.22), Lituania (09.08.22), Ungaria (09.08.22) și Slovenia (07.08.22).
Mandate de limitare a consumului de energie pentru iluminat
Cipru (8.12.22), Grecia (13.09.22), Irlanda (7.09.22) și Belgia (31.08.22).
Campanie de informare publică
Grecia (21.09.22), Irlanda (28.04.22), Țările de Jos (2.04.22), Slovenia (07.08.22) și Belgia (04.07.22).
Măsuri ale autorităților subnaționale
Atena a anunțat un plan pentru clădirile guvernamentale pentru a reduce energia consumată cu încălzirea și condiționarea aerului prin montarea de ferestre noi. Ofițeri de energie au fost desemnați să monitorizeze realizările. Dincolo de Atena, orașul de Kamena Vourla a modernizat iluminatul public stradal, rezultând o 10% economii de energie (26.04.23). Orașul Wrocław din Polonia a ales să nu găzduiască un nou Petrecerea de Ajun, reduceți luminile de Crăciun și limitați iluminatul pe podurile publice (22.09.22).
Țările care doar au recomandat măsura de reducere voluntară a energiei
Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Malta, Slovacia, Suedia și Estonia s-au concentrat doar pe măsurile voluntare realizate prin campanii de informare publică care s-au desfășurat parțial în vara lui 2022 (Croația, Cehia, Finlanda și Malta) și parțial doar la începutul toamnei 2022 (Austria, Danemarca, Luxemburg) sau chiar mai târziu (Estonia, Suedia și Slovacia).
Mai multe campanii s-au concentrat în principal pe încălzire (Slovenia 9.07.22) și utilizarea apei calde (Finlanda 25.08.22, Slovacia 4.12.22), unele țări adăugând la aceste transporturi (Austria 13.09.22) și utilizarea iluminatului (Croația 4.08.22).
Iluminatul străzilor, piețelor și monumentelor este și destinatarul apelurilor pentru economii de energie, precum și pentru controlul temperaturii în clădiri (Malta 28.08.22, Austria (25.07.22), Luxemburg (8.09.2022) și Danemarca (2.09.22)
Măsurile Luxemburgului includ oferirea de consultări pentru companii cu privire la acțiuni pentru reducerea consumului de gaze naturale și energie electrică (8.09.2022). În Malta (28.08.22) o campanie specifică încurajează întreprinderile să adopte practici eficiente energetic și tehnologii (10/01/23).
Cehia oferă un manual de economisire a energiei și consultații gratuite pentru eficiență energetică
renovari (20.07.22). Campania de economisire a energiei din Slovacia a creat centre în orașele regionale care să ofere consiliere gratuită în domeniul energiei. Guvernul a sporit și finanțarea pentru Proiectul Caselor Verzi (27.06.22) care oferă vouchere pentru pompe de căldură, solare instalatii si alte echipamente de energie regenerabila (27.06.22).
Țările care nu au luat nici o măsură de reducere voluntară a energiei
Bulgaria, Letonia și România nu au implementat nici o măsură de reducere voluntară a energiei.
Este posibil ca Letonia să nu fi simțit nevoia să adopte măsuri de economisire a gazelor deoarece
consumul de gaze în Letonia scade de 10 ani: o scădere crescută în 2022 a fost determinată de prețurile ridicate (dar care se face concomitent cu reducerea confortului ambiental), precum și de economiile de energie realizate prin reducerea orelor de lucru și a creșterii muncii de acasă. Economii suplimentare au fost atribuite reducerii temperaturi interioare ale clădirii.
În absența măsurilor naționale de economisire a energiei, unele municipalități din Letonia au luat
acțiuni la nivel local, concentrându-se în primul rând pe eficiența iluminării (23.02.08).
În mod similar, în Bulgaria reducerea consumului de energie este atribuit exclusiv temperaturiilor mai blânde de iarnă și prețurilor mari la gaze.
România nu a luat nici o măsură de reducere voluntară a consumului de energie, justificând că nivelul consumului de energie electrică este deja printre cele mai scăzut per persoană din Europa, aspect complet greșit deoarece în fapt nivelul scăzut al consumului se datorează sărăciei energetice din România și a condițiilor ambientale improprii în care stau cca 39% dintre români.
Președintele Curții de Conturi Mihai Busuioc și doamna Ștefania Gabriella Ferencz – consilier de conturi, au participat, în perioada 25-26 martie a.c., la lansarea inițiativei ClimateScanner Global Call: implicarea Instituțiilor Supreme de Audit (SAI) în evaluarea acțiunilor naționale privind schimbările climatice, eveniment desfășurat la sediul Organizației Națiunilor Unite (ONU) din New York.
La reuniunea organizată în comun de Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite (UNDESA) și Curtea Federală de Conturi – Brazilia (TCU) au luat parte reprezentanți ai SAI-urilor din peste 60 de țări și experți în schimbările climatice.
ClimateScanner este o inițiativă globală, condusă de SAI Brazilia în colaborare cu Grupul de Lucru INTOSAI1 pentru Auditul de Mediu (WGEA) și are ca scop evaluarea acțiunilor guvernamentale legate de schimbările climatice. Evaluările pilot derulate în cadrul ClimateScanner vor fi executate simultan de Instituțiile Supreme de Audit (SAI) pe parcursul anului 2024, declanșând o mișcare globală a comunității de audit pentru consolidarea responsabilității privind acțiunile climatice din întreaga lume.
Întâlnirea de la sediul ONU a marcat, practic, debutul etapei de colectare a datelor pentru diagnosticarea globală prin intermediul ClimateScanner, care va arăta modul în care diferite guverne se confruntă cu schimbările climatice. În cadrul sesiunilor tehnice au fost analizate modalitățile prin care se pot spori contribuția și impactul SAI-urilor în îmbunătățirea guvernanței climatice, a finanțării și a politicilor publice. Pe baza acestor trei piloni, auditorii vor evalua 19 componente ale domeniului schimbărilor climatice în fiecare țară: zece legate de guvernanță, patru de finanțare și cinci de politici publice. Datele colectate în cadrul auditurilor derulate de SAI-uri și rezultatele acțiunilor vor fi prezentate la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP29), care va avea loc la sfârșitul acestui an.
Pe parcursul întâlnirilor de la sediul ONU, participanții au discutat despre finanțarea acțiunilor specifice domeniului schimbărilor climatice, mobilizarea resurselor la nivel național, precum și despre extinderea dialogului între SAI-uri și alți actori care se confruntă cu provocări și oportunități legate de schimbările climatice.
INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit ↩︎
Valoarea investiției în prima fază a proiectului a fost de 15 milioane de euro, din care 11 milioane de euro a reprezentat finanțarea AA POIM
JT Grup Oil S.A., una dintre cele mai importante companii de pe piața distribuției de carburanți, anunță finalizarea primei etape de dezvoltare a proiectului JT Terminal, singurul terminal privat de produse petroliere din România. Odată cu finalizarea lucrărilor de infrastructură a fost închis și contractul de finanțare obținut din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) prin care compania a beneficiat de 11 milioane de euro.
Cu o investiție totală de 25 milioane de euro, obținută din trei surse de finanțare – capital propriu, credit de investiție acordat de UniCredit Bank Romania și finanțare prin Programul Operațional de Infrastructură Mare – la finalizare, JT Terminal va fi primul terminal privat de produse petroliere din România construit în ultimii 50 de ani.
Amplasat în incinta Portului Constanța Nord, zona fluvio-maritimă, terminalul va dispune de opt rezervoare cu o capacitate totală de stocare de 31,500 de tone. Conectat pe calea ferată și rutieră la infrastructura portuară și națională, noul terminal multi-modal și complet automatizat, va permite încărcarea și descărcarea simultană a navelor, vagoanelor și cisternelor, reducând timpii de așteptare în port pentru încărcarea sau descărcarea carburanților.
Capacitatea de încărcare și descărcare a terminalului este între 700 și maxim 1,000 de tone pe oră pentru nave, între minim 300 și maxim 700 de tone pe oră pentru trenuri și între minim 40 și maxim 80 de tone pe oră pentru cisterne. În plus, terminalul poate încărca și descărca barje de la 3.000 la 9.000 de tone, 16 vagoane simultan, pe două linii ferate paralele și 20 de cisterne.
În plus, JT Grup Oil S.A. își propune să devină un pionier în crearea unei rețele de distribuție eficiente și sustenabile, prin oferirea unor soluții inovatoare care promovează parteneriatele strategice. Compania își reafirmă angajamentul față de mediul înconjurător, prin utilizarea consumului de energie verde produs de o centrală fotovoltaică de 250 kW.
„JT Terminal va fi cel mai modern terminal de produse petroliere lichide de la Marea Neagră care oferă spații de stocare și manipulare pentru produse specifice precum motorină, biodiesel, bitum și alte produse lichide cu scopul final de a le distribui pe piața internă sau externă de carburanți. Este un proiect amplu, dezvoltat în două etape. Prima etapă, ce presupune dezvoltarea infrastructurii, a fost finalizată și, odată cu aceasta, a fost închis și proiectul de finanțare obținut din fonduri europene nerambursabile. A doua etapă, pe care o vom desfășura în perioada martie-decembrie constă în dezvoltarea suprastructurii necesare pentru a susține implementarea proiectului în întregime. JT Terminal este prima și singura companie privată românească care a obținut finanțare pe AA POIM, iar încrederea acordată de Guvernul României prin Ministerul Transporturilor și al Infrastructurii subliniază valoarea și importanța acestui proiect.”, punctează Jean Paul Tucan, acționarul majoritar al JT Grup Oil SA.
De asemenea, după ce va fi 100% operațional și datorită capacităților de stocare, JT Terminal va crește cantitatea de carburanți importată, dar și capacitatea de stocare și distribuție a carburanților, acoperind până la un milion de tone pe an din deficitul anual de două milioane și jumătate de tone.
„JT Grup Oil este un jucător important pe piața combustibililor și dezvoltator al primului terminal privat de produse petroliere din România. Avem o echipă de management care a demonstrat în timp profesionalism și reziliență, două atribute care ne-au ajutat să creștem natural în ultimii zece ani și să devenim o companie echilibrată financiar care a câștigat încrederea a peste 500 de clienți din sectoare diverse de activitate. Dezvoltarea primului terminal privat din România este o evoluție firească a companiei, ce a venit ca urmare a unui deficit de 20-30% a capacității de stocare și distribuție a carburanților pe piața din România. Ne bucurăm să vedem că, acum, aproape de finalizarea construcției, semnalele din piață vizavi de JT Terminal sunt pozitive. Iar acest lucru este confirmat de interesul partenerilor noștri din Bulgaria, Ucraina sau Ungaria care cer capacități de depozitare și încărcare-descărcare a produselor”,declară Bogdan Aldea, Președinte al Consiliului de Administrație și Director General al JT Grup Oil S.A.
JT Terminal este o investiție strategică atât pentru întreaga regiune cât și pentru zona de Est a Europei. Cu o capacitate de un milion de tone pe an, acesta va deservi România, Ungaria, Serbia, Austria și Ucraina, o piață enormă, care astăzi are nevoie acută de creșterea capacităților de stocare și distribuție.
Un act de impunere prin care au fost stabilite obligații fiscale suplimentare ca urmare a refuzului dreptului de deducere a unor cheltuieli de către ANAF, a fost anulat de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor (DGSC) din cadrul Ministerului Finanțelor. Această soluție, emisă pentru soluționarea unei contestații fiscale susținute de o echipă formată din avocați D&B David și Baias și consultanți PwC România, prezintă o importanță aparte întrucât credem că va putea fi invocată cu succes de companii în procedurile de refacere a inspecției fiscale pentru a sublinia nevoia derulării acestora plecând de la cele stabilite de organul de soluționare.
În speță, contribuabilul a făcut obiectul unei inspecții fiscale în privința impozitului pe profit. Cu această ocazie, organele de inspecție fiscală au refuzat dreptul de deducere a unor cheltuieli cu o serie de servicii achiziționate intra-grup, precum și a unor cheltuieli cu amortizarea unor mijloace fixe, stabilind în sarcina companiei diferențe de obligații fiscale suplimentare de peste 12 milioane lei.
Constatările echipei de inspecție fiscală erau întemeiate, pe de o parte, pe pretinsa lipsă a unui material documentar suficient pentru dovedirea prestării serviciilor în discuție și, pe de altă parte, pe negarea deductibilității unor cheltuieli cu amortizarea, deși compania a prezentat hotărâri judecătorești definitive pronunțate în spețe similare dezlegate în privința altor entități din grup cu activitate economică identică, care validau tratamentul fiscal aplicat de contribuabil.
Contribuabilul a formulat contestație fiscală împotriva impunerii suplimentare, pe care DGSC a admis-o și a dispus refacerea inspecției fiscale trasând în considerentele deciziei de soluționare o serie de direcții foarte clare pentru noua echipă de inspecție fiscală atât în privința necesității unei analize mai aplecate a documentației suport, cât și a verificării relevanței și incidenței dezlegărilor instanțelor de judecată în tranzacțiile analizate.
Refacerea inspecției fiscale a fost realizată, însă, fără ca noua echipă de inspecție fiscală să urmeze decizia de soluționare. Practic, noua impunere realizată de echipa de inspecție fiscală era fundamentată pe baza acelorași constatări incluse în primul act de control și care au fost, astfel, invalidate de DGSC cu ocazia soluționării primei contestații fiscale.
Astfel, critica principală susținută în calea administrativă de atac în al doilea ciclu administrativ a fost întemeiată pe abordarea nelegală a noii echipe de inspecție fiscală care a ignorat constatările și dezlegările obligatorii ale organului de soluționare trasate prin actul de soluționare în privința necesității efectuării unei analize calitative a tuturor documentelor suport puse la dispoziție de contribuabil, respectiv a incidenței în cauză a unor hotărâri judecătorești invocate de contribuabil.
Noua contestație fiscală promovată de companie a avut în vedere emiterea actului de impunere cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 129 și art. 279 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare, fapt pentru care, în temeiul prevederilor art. 49 alin. (1) lit. e) din același act normativ, se impunea anularea impunerii efectuate cu nesocotirea actului de soluționare.
DGSC a validat poziția companiei și a anulat decizia de impunere emisă ca urmare a refacerii inspecției aplicând sancțiunea prevăzută de aceste dispoziții legale, conchizând într-o manieră corectă și legală că echipa de control nu a avut în vedere constatările din actul de soluționare și nici nu a arătat, în concret, de ce acestea nu ar fi relevante pentru derularea procedurii de refacere. Astfel, organul de soluționare a concluzionat că o asemenea abordare încalcă voința legiuitorului, așa cum aceasta a fost expres stipulată la art. 129 și art. 279 Cod procedură fiscală, și justifică anularea integrală a unei asemenea impuneri.
Apreciem că soluția DGSC este una riguroasă și justă, fiind în linie cu spiritul și litera legislației procedurale fiscale care a instituit sancțiunea nulității tocmai pentru a preîntâmpina situația în care un contribuabil ajunge să fie impus de două ori în baza unor constatări cenzurate deja ca fiind nelegale. Avem credința că pe această cale s-ar putea produce o revigorare a instituției refacerii inspecției și o transformare a acesteia, dintr-o procedură mai degrabă rudimentară și sumară ce se limitează la o copiere a unor constatări anterioare, la o veritabilă formă de verificare a elementelor cheie aflate în dispută între organele fiscale și contribuabili în privința a faptelor în discuție și a legislației fiscale aplicabile.
Echipa D&B David și Baias și PwC România implicată în obținerea acestei soluții a fost formată din Mihail Boian, Avocat Partener, Cristina Fuioagă, Director, Ana Maria Vasile, Avocat Senior și Gabriel Gheorghe, consultant senior.
Buy Now Pay Later (BNPL/Cumperi acum, Plătești mai târziu) a avut o creștere spectaculoasă în ultimii ani. Doar în 2024 valoarea estimată a pieței globale BNPL depășește 633 miliarde de dolari, iar valoarea previzionată până în 2029 ajunge la peste 1.088 miliarde de dolari, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 11,4%, în perioada 2024-2029, conform unui raport al ResearchAndMarkets.com. Chiar dacă specialiștii observă în prezent o temperare a creșterii, BNPL are o ascensiune robustă, organică și continuă să reprezinte pentru o largă categorie de consumatori o alternativă de plată viabilă și ușor de utilizat. Acest sistem de plată are avantajul de a putea fi accesat simplu, printr-o aplicație pe smartphone, este flexibil – ratele pot fi personalizate în funcție de preferințe – și, față de sistemele tradiționale de finanțare, este considerat mai rapid, cu rată mai mare de aprobare și avantajos.
Un studiu realizat de PYMNTS.com pe piața americană de BNPL evidenția că această opțiune de plată a modificat comportamentul de consum al cumpărătorilor. Mulți dintre aceștia își schimbă modul obișnuit de a realiza achizițiile dacă BNPL nu este disponibil. În special Milenialii (cei născuți între 1981 și 1996), într-un procent impresionant, tind să cumpere mai puțin sau mai ieftin dacă acest tip de plată alternativă nu e disponibil. Studiul PYMNTS.com concluzionează că 1 din 4 clienți din generația Millennials optează pentru produse de o valoare mai mică sau își reduc cantitatea de obiecte achiziționate dacă retailerii nu le oferă opțiunea Buy Now Pay Later.
„Rezultatul acestui studiu nu este o surpriză”, comentează Alexandru Balaci, CEO Mokka România, liderul în furnizarea de servicii BNPL din Europa Centrală și de Est și primul provider de plată amânată de acest tip din România. „Mokka a realizat studii interne care ajung la aceeași concluzie: utilizatorii tind să cumpere mai multe produse și mai scumpe când recurg la serviciul de plată amânată, stimulând astfel valoarea coșului mediu și rata de conversie”, spune CEO-ul Mokka.
Studiul realizat de PYMNTS.com arată că dacă BNPL nu este disponibil ca opțiune de plată, 28,2% dintre Mileniali și 27,5% din GenZ (persoanele născute între 1997 și 2012) renunță la achiziție. În aceleași condiții, 25,3% dintre Mileniali optează pentru un produs mai ieftin, în comparație cu 7,7% dintre Baby Boomers (1946 și 1964) sau 13% din Generația X (1965 și 1980).
Procentul celor din GenZ care renunță la coșul de cumpărături sau achiziționează produse cu o valoare mai mică când nu este disponibil BNPL este sensibil mai mic decât al Milenialilor. De altfel, aceste două categorii dinamice de cumpărători constituie „nucleul dur” al clienților BNPL.
Potrivit opiniei lui Alexandru Balaci, în 2024 „BNPL se va afla tot mai mult pe radarul consumatorilor, o opțiune de plată pe care o așteaptă de la retaileri și care este utilizată pentru a finanța atât necesitățile de bază ale vieții, cât și alte categorii mai mult sau mai puțin opționale, precum beauty sau travel”.
CEO-ul Mokka subliniază că pe piețele din Europa Centrală și de Est unde este prezentă Mokka, aceasta s-a dovedit un instrument puternic de creștere a vânzărilor în magazinele fizice și online, pentru că elimină principala obiecție care stă în calea achizițiilor, lipsa finanțării.
Pentru retaileri, Mokka BNPL aduce beneficiul scăderii ratei de abandon a coșului de cumpărături și totodată crește substanțial valoarea comenzilor și rata de conversie. „Studiile interne pe care le-am realizat au concluzionat că Mokka ajută la creșterea valorilor vânzărilor cu procente cuprinse între 70% și 300%. Acesta este unul dintre principalele avantaje ale Mokka BNPL”, mai spune Alexandru Balaci.
Prioritizarea momentelor care contează: Nouă din zece persoane se pregătesc să cheltuiască la fel sau mai mult pe experiențe în 2024 față de 2023, potrivit unei noi cercetări Mastercard[1].
Într-un an în care în Europa vor avea loc o serie de evenimente sportive globale, turnee ale artiștilor muzicali și festivaluri internaționale, Mastercard lansează un nou studiu care analizează ce îi determină pe oameni să acorde prioritate cheltuielilor pentru experiențe în acest centru global al turismului.
În fruntea clasamentelor la nivel mondial ca regiune cu cel mai mare număr de sosiri ale turiștilor internaționali, Europa a atras 700 de milioane de turiști în 2023[2]. Conform noului sondaj Mastercard realizat pe un eșantion de peste 16.000 de consumatori, anul acesta, atât europenii, cât și turiștii internaționali vor prioritiza cheltuielile legate de experiențe. Aproape 9 din 10 persoane (88%) au declarat că intenționează să cheltuiască la fel sau mai mult pe experiențe în 2024, comparativ cu 2023.
„Nu este de mirare că europenii acordă importanță experiențelor mai mult ca niciodată. Regiunea găzduiește o moștenire culturală vibrantă, evenimente sportive și muzicale de neegalat și locuri incredibile unde turiștii își pot crea amintiri pentru toată viața. Prin platforma Priceless, scopul nostru este să îi ajutăm pe oameni să se conecteze la pasiunile lor, dar și unii cu alții, în fiecare zi și de oriunde. Acest studiu ne ajută să înțelegem ce prioritizează oamenii în 2024 și ce putem face pentru a aduce bucurie în viețile lor. Astăzi, oferim nenumărate experiențe Priceless în peste 30 de destinații la nivel global. Pe măsură ce ne pregătim pentru o vară de neuitat în Europa, experiențele Mastercard vor include acces la unele dintre cele mai captivante evenimente din lume, inclusiv finala UEFA Champions League, Festivalul de Film de la Cannes, The Open, sute de concerte Live Nation și multe altele”, a declarat Raja Rajamannar, Chief Marketing & Communications Officer, Mastercard.
Tendința de a pune pe primul loc cheltuielile pentru experiențe în detrimentul celor pentru obiecte este susținută de datele Institutului Mastercard Economics, care arată că ponderea cheltuielilor pentru experiențe precum călătoriile sau ieșirile la masă în Europa a crescut în 2023 la 22% din totalul cheltuielilor, față de 19% în 2019. În comparație, ponderea cheltuielilor pe bunuri materiale a rămas stabilă.
„În ultimii ani, consumatorii s-au confruntat, fără îndoială, cu alegeri dificile în ceea ce privește stabilirea priorităților în materie de cheltuieli. În ciuda acestui fapt, dorința de a trăi experiențe cu sens rămâne o prioritate. Pe măsură ce consecințele inflației și ale dobânzilor ridicate se ameliorează gradual, cel mai probabil consumatorii își vor direcționa puterea de cumpărare către cheltuieli discreționare. Entuziasmul generat de evenimente faimoase, cum ar fi competițiile sportive globale, turneele artiștilor muzicali și festivalurile internaționale de film care vor avea loc în Europa în acest an, va contribui la menținerea unui grad ridicat al cheltuielilor pentru experiențe”, a declarat Natalia Lechmanova, Chief Economist Europe, Institutul MastercardEconomics.
Sondajul dezvăluie că în topul experiențelor așteptate cel mai mult de oameni în acest an sunt cele legate de călătorii, urmate de evenimente cu muzică live, experiențe în aer liber, excursii culinare și experiențe de wellness[3].
Motivul cel mai des menționat pentru care are oamenii pun pe primul loc cheltuielile pentru experiențe este beneficiul „intangibil”, de neprețuit de care au parte. Aproape 4 din 5 (78%) au declarat că merită de obicei sau întotdeauna să cheltuiască pentru experiențe, în contrast puternic cu cei 4% care consideră că investiția merită rareori sau niciodată. Totodată, 29%dintre consumatori acordă prioritate economisirii pentru experiențe în felul în care își planifică bugetul general.
40% dintre respondenți au declarat că experiențele sunt cele care le aduc cele mai frumoase amintiri, peste o treime (35%) afirmând că experiențele i-au ajutat să vadă lumea într-o lumină nouă. 33% sunt de părere experiențele pe care le trăiesc alături de alte persoanele îmbogățesc viața, fie că este vorba despre explorarea unei noi destinații, participarea la un eveniment cultural sau bucuria unei mese împreună. Peste 4 din 10 (41%) au spus că gradul de unicitate al unei experiențe poate fi un factor determinant în ceea ce privește alocarea unui buget, alături de nevoia de a-și crea amintiri de neuitat.
Această dorință de a se bucura de noi experiențe reprezintă un bun motor pentru călătorii – 26% dintre oameni au declarat că acesta este motivul principal pentru care călătoresc și peste 4 din 10 (41%) spun că ar călători în altă țară sau continent doar pentru a se bucura de o experiență de care sunt pasionați.
Mastercard a efectuat un sondaj împreună cu partenerul său de cercetare Vitreous Worldwide, pentru a înțelege schimbarea preferințelor consumatorilor în ceea ce privește prioritizarea experiențelor. Lucrările de teren au avut loc în perioada 2-9 ianuarie 2024.Sondajul s-a realizat pe un eșantion de 16.141 de respondenți, incluzând 14.125 de respondenți din 20 de piețe din Europa (Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România, Serbia, Suedia, Elveția) și 2.016 respondenți din Australia, Brazilia, China și SUA.
[1]Mastercard a realizat un sondaj cu 16.141 de consumatori din 20 de țări din Europa, plus alte patru piețe precum SUA și China, pentru a dezvălui tendințele cheie care conturează „Economia Experiențelor” europene în 2024. Consultați secțiunea „Metodologie” pentru mai multe informații.
[3] Întrebare: Care dintre următoarele experiențe ați dori să le încercați mai mult în 2024? Răspuns: Călătorii și turism (60%); Experiențe legate de alimentație 35%; Experiențe în aer liber 35%; Evenimente muzicale live 35%; Wellness și experiențe legate de sănătate 34%; Experiențe orientate spre familie, cum ar fi parcuri de distracție 33%; Experiențe legate de film 29%; Spectacole de teatru 26%; Experiențe legate de artă 25%; Experiențe istorice sau de patrimoniu 25%.
În data de 26 martie 2024, reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici Mijlocii (FNGCIMM) au avut o întîlnire cu conducerea Asociației Băncilor din Republica Moldova (ABRM). Reuniunea, care a avut caracterul unei întîlniri de lucru, a prilejuit discuții constructive privind utilizarea de produse și programe de garantare destinate IMM-urilor, cu efect în stimularea intermedierii financiare și adoptarea de soluții digitale de către sectorul financiar din Republica Moldova.
„Am început demersul de consolidare a parteneriatului cu instituțiile de creditare și garantare din Republica Moldova, încă din 2016, când am răspuns solicitării de a împărtăși din experiența noastră privind facilitatea accesului persoanelor fizice la creditarea ipotecară, oferind modelul Programului Prima Casă. Am continuat prin semnarea unui parteneriat de colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova pentru a identifica cele mai eficiente soluții de garantare și finanțare pentru sprijinirea sectorului IMM. Întâlnirea de astăzi cu reprezentanții Asociației Băncilor din Republica Moldova, reprezintă un pas în plus, în sensul creșterii intermedierii financiare și impulsionarea creditării sectorului IMM moldovean, și, într-un cadru mai larg, se înscrie în seria eforturilor comune de a sprijini și crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea relațiilor de afaceri între antreprenorii din țările noastre”, a declarat directorul general al FNGCIMM, domnul Dumitru Nancu.
Delegația bancherilor din Republica Moldova, a subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile financiare și autoritățile guvernamentale din România și Republica Moldova pentru a da un imbold creditării IMM-urilor și a susține dezvoltarea unui mediu de afaceri dinamic și competitiv în această regiune.
Domnul Dorel Noroc, președinte ABRM, a declarat „Suntem foarte interesați să creștem intermedierea financiară în Moldova și ne bucurăm să preluăm de la colegii de la FNGCIMM expertiză și informații direct de la sursă, cu privire la implementarea celor mai eficiente produse și programe de garantare dedicate IMM-urilor. Colaborarea cu partenerii noștri români este esențială pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova.”
Reprezentanții FNGCIMM au prezentat mecanismele de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, subliniind avantajele și oportunitățile pe care le oferă aceste instrumente în susținerea antreprenoriatului, a disciplinei financiare și a impactului benefic, pe care aceste instrumente financiare îl antrenează în economie.
Directorul FNGCIMM, domnul Dumitru Nancu, a subliniat angajamentul ferm al fondului de garantare de a contribui la dezvoltarea IMM-urilor și finanțarea acestora în Republica Moldova, în acest sens, s-a agreat inițierea unui Protocol de colaborare între cele două instituții, în vederea transferului de expertiză și schimb de bune practici, precum și identificarea de către parteneri a unor noi programe și produse de finanțare garantată care să valorifice potențialul imens al sistemelor financiar-bancare din ambele state, pentru a stimula schimburile comerciale și colaborarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Moldova.
Ambele părți au exprimat determinarea lor de a continua dialogul și de a colabora activ în vederea implementării unor soluții concrete pentru dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor antreprenoriale din cele două țări.
Turismul și HoReCa se numără printre domeniile cu cele mai multe joburi noi scoase în piață în această perioadă, în condițiile în care angajatorii, atât cei din România, cât și cei din străinătate, au început să se pregătească pentru vârful de activitate din sezonul cald. Astfel, 4.000 de joburi noi au fost postate pentru aceste domenii în ultima lună.
Cu toate acestea, interesul candidaților se menține temperat, la acest lucru contribuind și salariile mici pe care cele două domenii le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 70% dintre angajații din domeniu câștigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna ianuarie, a fost de 4.859 de lei. În funcție de numărul de aplicări, turismul se află pe locul al șaptelea în topul celor mai atrăgătoare domenii pentru candidați, în ultima lună adunând peste 80.000 de aplicări.
Cei mai mulți angajați din turism și HoReCa (36,9%) câștigă salarii cuprinse între 1.900 de lei și 3.000 de lei, iar 33,3% între 3.000 și 4.500 de lei, mai arată datele Salario. În același timp, 22,1% obțin venituri cuprinse între 4.500 și 7.000 de lei, 5,6% între 7.000 și 10.000 de lei pe lună și doar 2%, ajung să depășească suma de 10.000 de lei lunar. Cu o medie salarială de 3.700, respectiv 3.800 de lei net, turismul și HoReCa se plasează în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, alături de call-center / BPO, confecții, saloane de înfrumusețare și sport / wellness.
„Argumentul câștigurilor, dar și faptul că au la dispoziție un număr mare de oportunități similare în afara țării, pe salarii de trei, patru sau chiar cinci ori mai mari au adâncit deficitul de candidați cu care se confruntă angajatorii din turism și HoReCa. În plus, sunt două sectoare afectate și de un nivel ridicat de fluctuație a personalului. În acest context, au fost printre primii care au apelat la soluția importului de candidați, în special din țările asiatice”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.ro, liderul pieței de recrutare din România.
Un agent de turism câștigă în medie 3.300 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario de către specialiștii care activează în domeniu. Totuși, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanță. În perioada estivală, când și activitatea este mai intensă, aceștia pot chiar să-și dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziționarea unor pachete de vacanță. „De altfel, aceeași regulă se aplică pentru multe dintre pozițiile specific acestor domenii, în condițiile în care, la salariul de bază, se adaugă bacșișul sau comisioanele de vânzări”, mai spune Roxana Drăghici.
Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din turism și HoReCa, sunt pentru joburile:
Cameristă – 2.600 de lei
Barman – 2.800 de lei
Ospătar – 2.900 de lei
Ajutor de bucătar – 3.100 de lei
Brutar / patiser / cofetar – 3.100 de lei
Județele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Turism și HoReCa sunt:
Bistrița – 2.500 de lei
Gorj – 2.700 de lei
Prahova – 2.900 de lei
Călărași – 3.000 de lei
Caraș-Severin – 3.000 lei
Pe de altă parte, chiar și în județele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:
București – 4.400 de lei
Timiș – 4.100 de lei
Cluj – 3.700 lei
Brașov – 3.700 de lei
Constanța – 3.600 lei
În ceea ce privește joburile postate de angajatorii din străinătate pentru aceste domenii, media netă salarială este de 8.000 de lei pe lună.
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 25.000 de locuri de muncă. Peste 750.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.
Ediția din această primăvară a evenimentului de carieră Angajatori de TOP București, ce se va desfășura pe 29-30 martie, la Sala Palatului, va aduce în premieră în fața candidaților 3 instituții de stat: Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), RASIROM și Departamentul pentru Situații de Urgență. Pentru prima dată la Angajatori de TOP, Dr. Raed ARAFAT, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, va fi prezent la eveniment pentru a susține o prezentare cu tema Inovație în sistemul public. Studiu de caz, Departamentul pentru Situații de Urgență.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va fi prezent în premieră la această ediție de Angajatori de TOP București. STS este instituția care asigură suportul tehnic pentru autoritățile statului român. Aceasta dispune de o infrastructură complexă de comunicații și oferă soluții IT&C care implică echipamente și tehnologii avansate. Din echipa STS fac parte ingineri de comunicații, programatori, administratori de sisteme IT, specialiști în Data Center și Cloud Computing, experți în securitate cibernetică, rețele securizate voce-video-date și în alte domenii care sprijină și dezvoltă serviciile puse la dispoziția instituțiilor din România. Mihai Mihalecea, STS specialist, și Octavian Petre, STS specialist, vor susține în cadrul conferinței I LOVE Tech o prezentare intitulată Cloud native stories from the Special Telecommunications Service.
La această ediție de Angajatori de TOP București se alătură și Regia Autonomă RASIROM. Integrator de soluții tehnologice avansate deţinut de statul român, RASIROM are ca scop principal protejarea infrastructurilor critice și a instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranţă națională. În continuă expansiune și dezvoltare, echipa RASIROM înglobează specialiști și experți cu motivație puternică și orientare spre a cerceta, inova și dezvolta produse și soluții de tehnologie avansată.
În cadrul evenimentului, va fi prezent și Departamentul pentru Situații de Urgență, cu site-ul Fii Pregătit – www.fiipregatit.ro, platforma națională de pregătire a populației pentru situații de urgență. Noul Fii Pregătit vine cu o interfață mult mai prietenoasă, cu mai multe ghiduri oficiale, realizate de către specialiști, pentru diverse situații de urgență și, mai ales, cu un Asistent Virtual pe bază de Inteligență Artificială, pregătit să răspundă întrebărilor cetățenilor despre dezastre și alte situații de urgență. În cadrul Angajatori de Top, la standul Fii Pregătit, vizitatorii vor putea interacționa cu site-ul, vor afla mai multe despre ce înseamnă pregătirea pentru situații de urgență, despre prevenire, despre comportamentul corect în caz de dezastre și multe altele. Tot aici, vizitatorii pot deveni ambasadori Fii Pregătit, ambasadori ai prevenției și educației care salvează vieți, cu invitația să transmită mai departe în comunitățile lor informațiile vitale de pe fiipregatit.ro. La stand vor fi prezenți reprezentanți ai Departamentului pentru Situații de Urgență, care le vor spune vizitatorilor ce înseamnă să lucrezi într-un astfel de departament, despre cum se poate inova în sistemul public și despre cât de importantă este pregătirea oamenilor care lucrează în astfel de structuri.
Dr. Raed ARAFAT, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, va susține vineri, 29 martie, între 14:30-15:00, în cadrul Academiei de Carieră, o prezentare cu tema Inovație în sistemul public. Studiu de caz, Departamentul pentru Situații de Urgență. El va povesti atât despre ce poate construi o echipă cu expertiză, spirit de inovare și profesionalism, cât și despre ce înseamnă să crești profesional și personal în sistemul public, atunci când munca ta are impact și aduce schimbare sistemică.
Pe lângă insituțiile care vor fi prezente la Angajatori de TOP București, la eveniment vor participa 90 de companii care vor oferi peste 7.000 de joburi, câteva dintre aceste companii fiind BAT Romania, Amazon, Ford Business Solutions, EY România, IBM, Nestle, BCR, TELUS International, Renault Group Romania și Vodafone Romania. Conform studiului Piața forței de muncă realizat de Hipo.ro, cele mai importante 5 soft skill-uri urmărite de aceste companii în procesul de recrutare al candidaților sunt următoarele: flexibilitatea/adaptabilitatea, proactivitatea/implicarea, abilitățile de comunicare, orientarea către rezultate și învățarea continuă.
Cei care vor să participe la Angajatori de TOP București sunt așteptați pe 29 martie, între 10:00 – 18:00, și pe 30 martie, între 10:00 – 17:00. Mai sunt doar câteva zile disponibile pentru înscriere, așa că persoanele interesate trebuie să își creeze un CV în mod gratuit pe Hipo.ro, să descarce versiunea CV Barcode a acestuia și să o prezinte la standurile companiilor.
Catalyst Solutions este o companie de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 17 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:
DevTalks Romania, cea mai așteptată conferință IT, care reunește 6000 de profesioniști pasionați de web, online, cloud computing, big data și alte tehnologii sau trenduri IT. DevTalks are două ediții, în Bucuresti, între 29-30 mai, și în Cluj-Napoca, pe 26 septembrie.
DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 5 și 6 noiembrie vor avea loc 6 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.
www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare.
Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce impreuna 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție.
Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 250 de tineri români.
Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzător instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.
Primul promoter digital din România este Tappy, caracterizat drept „una dintre cele mai noi soluții tehnologice dedicate promoțiilor”. În parteneriat cu compania de cercetare de piață full-service Reveal Marketing Research, Tappy „revoluționează conexiunea brand-client printr-o nouă abordare în colectarea și analiza datelor de marketing de la locul de achiziție”.
Reveal Marketing Research subliniază că, în domeniul cercetării de piață, „se poziționează ca promotor al digitalizarii și tehnologizarii, compania deținând în prezent un panel propriu cu peste 25.000 respondenți care permite atingerea eșantionului în 6-7 ore de la lansarea unui studiu, servicii de streaming live pentru studiile calitative sau testarile în locații centrale (CLT), hub-ul de date Reveal Market Resources ce cuprinde peste 140 studii gratuite oferite publicității sau metodologia de cercetare Eye Tracking”.
Tappy este caracterizat ca „un tonomat inteligent mobil ce poate fi amplasat în retail-ul modern din România, cu design personalizat pe fiecare brand in parte, conectat la internet ce propune brand-urilor un proces automatizat, o mecanică sigură și costuri mai mici comparativ cu promoțiile clasice.
Dincolo de aceste funcționalități, Tappy nu se limitează doar la distribuire de mostre sau premii în campanii cu instant win, ci include și colectare de date conform normelor GDPR de la participanții la promoții sau alte tipuri de activări. Aceste date colectate prin intermediul unor chestionare completate de clienți pe un ecran tactil sunt analizate și raportate de Reveal Marketing Research cu scopul de a identifica tendințe și modele de consum care pot ghida dezvoltarea strategiilor de marketing ulterioare.
Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research:„Prin integrarea tehnologiei acest nou instrument de marketing, realizează practic o reconfigurare a cercetării etnografice la locul de achiziție. Ne propunem să aflăm de la participanții la promoții mai multe despre profilarea consumatorilor, motivațiile și deciziile de achiziție, satisfacția față de produsele incluse în campanii. Acestea sunt câteva exemple de tipuri de date care pot fi culese în timpul promoțiilor, iar selectarea acestora depinde de obiectivele specifice ale campaniilor și de tipul de informații necesare pentru a lua decizii eficiente în cadrul strategiilor de marketing sau activărilor de brand.”
Creatorii lui Tappy spun că „principala utilitate a acestui instrument de cercetare constă în faptul că brand-urile pot beneficia de reacțiile spontane ale consumatorilor, direct de la locul de achiziție. Mai mult decât atât, mulți oameni percep că feedback-ul lor este mai confidențial în fața unui ecran, întrucât nu se simt expuși reacțiilor imediate ale unei alte persoane”.
Misha Popescu, Brand Manager Tappy: „Tappy, promoterul digital aspiră să transforme complet modul în care brandurile interacționează cu clienții în mediul retail. Prin colaborarea stransă cu experții de la Reveal Marketing Research, ne propunem să oferim brandurilor feedback direct și analize profunde, deschizând astfel noi perspective pentru strategiile de marketing. Invităm cu entuziasm consumatorii să se bucure de o experiență de cumpărare personalizată, iar brandurile să exploreze împreună cu noi avantajele acestui serviciu revoluționar în retail-ul românesc.”
Reveal Marketing Research este definite ca „o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa”.
Tappy reprezintă „un proiect revoluționar, conceput în timpul pandemiei, care a transformat radical peisajul de retail. În această eră a schimbărilor rapide, Tappy este emblema creativității, a adaptabilității și a digitalizarii accelerate.
Dezvoltat în cadrul agenției Godmother, agenție de publicitate cu peste 20 ani de experiență, Tappy a devenit cea mai avansată soluție tehnologică dedicată promoțiilor cu scanare de bon și instant win. De la lansarea pe piața din România, Tappy a captat deja atenția, acumulând peste 400.000 1st party data. Cu o flotă de peste 30 de dispozitive mobile, Tappy a desfășurat campanii atât în țară, cât și în alte piețe europene, oferind suport atât departamentelor de marketing, cât și celor de vânzări”.
Odată cu finalul pandemiei și mai ales în 2023, au demarat o serie de strategii în scopul întoarcerii la birou a angajaților și asigurării unui mediu de lucru prietenos pentru aceștia. Astfel, departamentele de HR au început să organizeze și alte Între evenimentele inedite, prin care companiile caută să îi motiveze și să-i relaxeze pe angajați, pe lângă teambuildinguri și team dinners, își fac apariția „și cele de tip choco-bufete, organizate periodic, timp de o oră sau două, în zonele de recepție ale companiilor sau în cele de servire a mesei”.
Compania Chocolissimo prezintă o serie de constatări în urma „unor evaluări făcute în 2023 a crescut numărul unor astfel de evenimente cu circa 200% față de 2022, iar pentru 2024 se prevede organizarea lunară a unor activități de acest tip.
Ziua ciocolatei la birou, remediu pentru combaterea stresului angajaților
Conceptele creative privind organizarea de evenimente dulci vin de obicei din partea organizatorului și furnizorului de ciocolată.
Aura Oprea, Local Business Owner, Chocolissimo România: „Zilele trecute, am organizat Choco Flowers Day @the office, eveniment în cadrul căruia am amenajat choco-bufete cu specialități din ciocolată cu motive și gusturi florale.
De asemenea, am lansat și conceptul Choco loves Coffee Day @the office, unde vedete sunt pralinele din ciocolată cu gust de cafea, servite alături de cafea de specialitate.
Avem cereri diverse pentru realizarea de cadouri personalizate, pentru momente speciale ce au loc în companii ca: întoarcerea unui angajat din concediul de creștere copil, aniversarea unui număr de ani în companie, bun-venit pentru noii angajați, atingerea anumitor obiective de către un angajat sau echipe. De asemenea, companiile au început să ceară cadouri cu ciocolată premium pentru marcarea momentelor când cei care ies la pensie își iau la revedere de la colegi”.
Evenimentele cu ciocolată sunt preferate de companii din domenii ca: banking, construcții, farma și beauty. Centrele comerciale mari apelează și ele la producătorii și furnizorii de produse din ciocolată premium personalizate, cu ocazia organizării de campanii punctuale de activare pentru brand-urile de lux din incintele lor. La astfel de activări, se organizează preponderant bufete de ciocolată tematice, în acord cu conceptul și campania de brand respectivă.
Cadouri cu ciocolată pentru cei ce se pensionează
Pe lângă evenimentele cu ciocolată organizate de companii pentru angajați, în sediile corporate sau în locații de evenimente, fidelizarea și motivarea personalului se face și prin cadouri dulci ce conțin diverse produse din ciocolată premium. Astfel de cadouri sunt dăruite de sărbători ca 1 și 8 martie, Paște și Crăciun, dar și cu alte ocazii celebrate în companii.
Companiile își fac abonamente pentru livrarea de ciocolată premium
Gusturile celor ce se ocupă în companii de beneficiile oferite angajaților s-au diversificat și rafinat în ultimii ani și în privința cadourilor personalizate. Astfel, câștigă tot mai mult teren beneficiile oferite sub formă de abonamente cu ciocolată premium. Unele companii își fac abonamente la furnizorii de ciocolată, care le asigură periodic pentru angajați diverse sortimente de praline cu mix-uri și gusturi speciale, care nu se găsesc în comerțul de masă.
Aura Oprea: „De asemenea, în sezonul rece avem multe solicitări pentru Hot Chocolate Day @the office, fie cu prezența echipei noastre, fie în sistem self-service. Companiile își fac abonament pentru livrarea de ciocolată caldă și comandă regulat pentru angajați.”
Chocolissimo reamintește că „a luat ființă în anul 2004 în Polonia, aparținând grupului MM Brown. Astăzi compania deține două fabrici, una în Polonia și una în Belgia și operează în mai multe țări europene că producător și distribuitor de produse din ciocolată de nișă. Produsele Chocolissimo sunt create in ciocolaterii tradiționale din Franța, Belgia, Germania, Țările de Jos, Elveția și chiar Madagascar și Australia, de maeștri ciocolatieri cu experiență, după rețete traditonale bine păstrate.
Chocolissimo înseamnă pasiunea pentru ciocolată prin explorarea tradițiilor vechi de secole, de producție a ciocolatei veritabile. Chocolissimo propune pieței corporate din România produse de o calitate superioară, cu gust desăvârșit și într-o prezentare impecabilă. Colecțiile companiei au la baza ciocolata premium, cele mai bune și cele mai aromate ingrediente naturale și o deosebită atenție la detalii, pentru crearea și furnizarea unor cadouri personalizate unice.
Chocolissimooferă peste 300 de produse din ciocolată, produsă manual în ateliere tradiționale: praline, ciocolată de băut, fondue de ciocolată, tablete turnate manual și aromate cu ingrediente inedite, trufe și fructe în ciocolată. Fiecare produs Chocolissimo este plăcere pură, servită cu emoții sincere și senzații puternice.
Detalii despre produsele premium Chocolissimo, la:
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și TradeX – Transfer Afaceri vă invită să participați la cursul Brokeraj de afaceri, care se va desfășura în perioada 16 – 19 aprilie 2024, online, prin platforma zoom.
Cursul organizat de către CCIR și TradeX este oferit în exclusivitate în România, modulele fiind acreditate de către International Business Brokers Association. TradeX creează o nouă nișă pe piața de business din România – prin diversificarea strategiilor de ieșire actuale (insolvență si faliment), bazată pe parteneriate puternice cu organizații vest-europene, specializate în realizarea transferurilor de afaceri. Vânzarea și cumpărarea de afaceri sunt strategii populare în Europa – anual, peste 300.000 de companii și peste 2 milioane de angajați sunt transferați odată cu acestea.
Cursanții vor dobândi noi abilități și beneficii pe zone precum:
specializarea în vânzarea, cumpărarea și transferul de afaceri;
analizarea unei afaceri de către un investitor;
pregătirea unei afaceri pentru vânzare, cu un preț corect;
promovarea afacerii în mod eficient, folosind tehnicile și canalele potrivite;
pașii legali pentru a vinde sau cumpăra o afacere;
acces la instrumente digitale pentru promovarea și evaluarea afacerilor;
acces la o comunitate europeană și globală de experți și antreprenori activi în domeniul brokerajului de afaceri.
Acest curs este potrivit pentru orice antreprenor/CEO/CFO care dorește să își consolideze cunoștințele de afaceri, mai cu seamă celor care doresc să profite de oportunitatea pe care intermedierea vânzărilor și cumpărărilor de afaceri o reprezintă în acest moment pe piața din România.
Cursul propus aduce plusvaloare și companiilor care doresc să acceadă spre grupuri internaționale de afaceri sau care doresc să aprofundeze modalitățile de dezvoltare a propriei afaceri, prin vânzarea acesteia sau cumpărarea unei alte afaceri.
Cursul va fi susținut de către experți în domeniu și este coordonat de către Dan Crivăț, fondator și COO TradeX – Transfer Afaceri, membru al International Business Brokers Association, având o experiență de afaceri relevantă de peste 25 de ani, atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii.
Perioada de desfășurare este 16 – 19 aprilie 2024, orele 09.00-16.00.
Condiții de acces la curs: absolvirea cursului depinde de promovarea examenelor aferente fiecărui modul în parte. Diploma obținută este eliberată sub egida International Business Brokers Association, fiind astfel recunoscută în comunitățile de afaceri din Europa și America.
Tariful de participare la curs este de 890 lei + TVA. Toți cei care se înscriu la curs în perioada 1 – 12 aprilie 2024 inclusiv, beneficiază de o reducere de 20%.
Anul 2024 a debutat într-o lumină plină de optimism, majoritatea indicilor bursieri importanți crescând și atingând noi maxime istorice. Optimismul a fost debordant, fiind alimentat de așteptări pozitive față de evoluțiile viitoare ale economiei și de o relaxare mult așteptată a politicii monetare pe plan extins, explică, într-o analiză recentă, Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.
Ultimii ani au fost caracterizați de numeroase obstacole, care au „forțat” piețele să navigheze, însă, de fiecare dată, gândul la un viitor mai luminos i-a încurajat pe investitori – rezultatul a fost depășirea a record după record la nivelul indicilor bursieri.
Anul trecut, economia mondială a sfidat așteptările într-un mod impresionant. Într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de conflicte militare, de inflație galopantă și de cea mai mare creștere a ratelor dobânzii din ultimii 40 de ani – economia mondială nu a traversat o recesiune accentuată.
Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), creșterea PIB-ului global în acest an este prognozată să încetinească la 2,9% YoY, de la 3,1% în 2023, pentru ca apoi să revină la 3% în 2025, pe măsură ce condițiile financiare se vor îmbunătăți. În cazul Chinei, se prognozează un nivel de 4,5%, ceea ce ar presupune cel mai lent ritm de avans economic din 1990. O încetinire economică a Chinei poate avea urmări asupra unui număr mare de economii avansate și în curs de dezvoltare care depind de comerțul cu acest stat, arată Radu Puiu.
Se estimează că în 2024-2025, la fel ca anul trecut, cea mai mare parte a creșterii globale va proveni din Asia. Prognoza privind creșterea PIB pentru Zona Euro în acest an a fost revizuită la 0,6% YoY, iar în 2025 – la 1,3% YoY (de la 0,9% și 1,5% în revizuirea din noiembrie 2023). În ceea ce privește economia României, se previzionează un avans cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% anul viitor.
OCDE se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,1% în 2024 și cu 1,7% în 2025. Acest lucru va fi facilitat de continuarea cheltuirii economiilor acumulate de consumatori în timpul pandemiei și de relaxarea condițiilor financiare. Un factor pozitiv al anului trecut a fost economia americană, care a dat dovadă de forță, în comparație cu Europa, unde țările continuă să se confrunte cu urmările unei politici monetare restrictive și cu șocurile cauzate de creșterea prețurilor la energie din ultimii ani.
Numărul de măsuri politice care restricționează comerțul a crescut puternic anul trecut. Constrângerile comerciale ar putea părea răspunsuri politice rapide la preocupările legate de securitatea națională. Totuși, astfel de măsuri ar putea amâna redresarea atât de necesară a comerțului mondial. În 2023, creșterea comerțului mondial s-a situat la 0,2%, fiind cea mai slabă performanță din ultimii 50 de ani, dacă eliminăm perioadele în care ne-am aflat într-o recesiune economică, arată analistul financiar în cadrul XTB România.
În ceea ce privește perspectivele, fragmentarea geoeconomică este un efect al tensiunilor geopolitice continue. SUA și UE au în vedere tot mai multe taxe vamale și măsuri care vizează, direct sau indirect, produsele provenite din China. Deciziile sunt argumentate prin existența unor subvenții și ajutoare de partea statului chinez, care încalcă principiul competiției loiale. Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internațional care a constatat că numărul restricțiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China.
Potrivit FMI, pierderea potențială a producției economice mondiale ca urmare a creșterii restricțiilor comerciale ar putea ajunge până la 7% iar economiile cu venituri mici ar putea suporta un cost semnificativ mai mare. Inflația de bază s-ar putea dovedi mai persistentă.
Piețele, excesiv de optimiste în privința scăderii ratelor
Prețul bunurilor rămâne ridicat din punct de vedere istoric, în raport cu cel al serviciilor. Ajustarea ar putea lua forma unei inflații mai persistente a serviciilor – și a inflației globale. Evoluția salariilor, în special în Zona Euro, unde salariile negociate sunt în continuare în creștere, ar putea contribui la presiunile asupra prețurilor.
Piețele par excesiv de optimiste în ceea ce privește perspectivele unor reduceri rapide ale ratelor. Dar incertitudinile persistă, iar băncile centrale se confruntă acum cu riscuri cu două „tăișuri”. Potrivit analistului financiar Radu Puiu, acestea trebuie să evite o relaxare prematură, care ar anula multe dintre câștigurile de credibilitate obținute cu greu și ar duce la o revenire a inflației.
Dar semnele de tensiune sunt tot mai frecvente și mai multe în sectoarele sensibile la ratele dobânzilor (cum ar fi construcțiile), iar activitatea de creditare a scăzut în mod semnificativ. Va fi la fel de important să identifice momentul oportun pentru a pivota spre relaxarea politicii monetare. Dacă nu se procedează astfel, s-ar pune în pericol creșterea și s-ar risca ca inflația să coboare sub ținta stabilită.
Inflația din România, fără semne de încetinire
La nivelul României, după un avans notabil în luna ianuarie la 7,4%, rata anuală a inflației a scăzut ușor în luna februarie la 7,2%, dar presiunile inflaționiste rămân totuși ample. Procesul dezinflaționist probabil va continua, însă relativ lent. Cu toate acestea, presiunile inflației de bază persistă, susținute în principal de prețurile serviciilor.
Inflația în sectorul serviciilor se menține în jurul valorii de 11% de mai multe luni, fără să dea semne de încetinire. În spatele acestei evoluții stă o piață a muncii tensionată și costurile salariale în creștere ce duc la dinamici anuale ridicate ale prețurilor serviciilor. Ultima parte a luptei pare a fi cea mai dificilă, motiv pentru care optimismul trebuie să fie temperat.
Este nevoie de mai mult progres în viitorul apropiat pentru ca BNR să ia în considerare o relaxare a politicii monetare. Comparativ cu situația din SUA și Zona Euro, în prezent, ratele reale din România sunt în continuare negative, fapt ce sugerează că este nevoie de răbdare, arată analistul financiar din cadrul XTB România.
Deși anul 2023 a livrat rezultate solide din partea companiilor, continuarea acestei dinamici pozitive va fi condiționată de materializarea câtorva prezumții care au fost considerate drept o certitudine în viitorul apropiat și pe baza cărora au fost atinse rezultatele record ale indicilor bursieri. Tranziția către un mediu monetar mai relaxat, o continuare a revenirii economice și o scădere a inflației către nivelul țintă de 2% ar crea un scenariu favorabil pentru accelerarea motoarelor economice, explică Radu Puiu.
De asemenea, planul geopolitic este un factor de risc important, care fie va facilita comerțul și revenirea economiei, fie va crea obstacole în calea consumului care se vor transpune în costuri mai ridicate de producție pentru companii, dar și în prețuri finale mai mari pentru consumatori.
27% dintre investitorii individuali spun că își vor retrage profiturile sau ca își vor reduce investițiile viitoare în șapte mari acțiuni de tehnologie
Majoritatea (53%) intenționează să-și reechilibreze portofoliile în acest an, anticipând reducerile de dobânzi care se preconizează
Cele mai frecvente modificări ale activelor vor fi creșterea alocării în acțiuni și reducerea numerarului.
Investitorii tineri sunt cei mai predispuși să își adapteze strategiile – 71% își vor reechilibra portofoliul față de 37% dintre cei cu vârsta de peste 55 de ani
Mai mult de unul din patru investitori individuali (27%) intenționează să-și reducă investițiile în așa-numiții „7 magnifici” – giganții din sectorul tehnologic – în 2024, potrivit datelor din cel mai recent studiu Retail Investor Beat (RIB) al platformei de tranzacționare și investiții sociale eToro.
În cadrul studiului realizat pe 10.000 de investitori de retail din 13 țări, la nivel global, 11% au declarat că intenționează să vândă o parte din deținerile lor în cei „7 magnifici” în acest an (care includ Amazon, Apple, Microsoft, Meta, Tesla, Nvidia și Alphabet) iar 12% dintre investitorii români spun că își vor retrage profiturile și vor reduce alocarea către aceste acțiuni care domină piața. Alți 16% (20% dintre investitorii români) au declarat că vor reduce volumul de capital nou pe care îl investesc în aceste companii în lunile următoare.
Rezultatele sondajului RIB vin după 14 luni de succes pentru aceste șapte companii, cu o creștere colectivă a prețului acțiunilor lor de 90% începând din ianuarie 2023. Constatările vin, de asemenea, înaintea mai multor reduceri de rate de dobânzi preconizate pentru 2024 de către băncile centrale, care ar trebui să susțină o revenire a altor sectoare mai ciclice de pe piața de acțiuni.
Comentând aceste date, Ben Laidler, strategul eToro Global Markets, spune: „Reducerile mult așteptate ale ratelor dobânzilor la nivel mondial vor trece de la speranță la realitate în timpul verii, pe măsură ce Fed, BCE și Banca Angliei vor lua măsuri. Acest lucru va contribui la susținerea economiilor, a creșterii profiturilor și a evaluărilor bursiere, conducând în același timp la o rotație majoră dinspre SUA și marile acțiuni din zona de tehnologie către zone mai sensibile din punct de vedere economic și mai ieftine, cum ar fi sectorul imobiliar, companii cu capitalizare de piață mică (small cap), către Europa și piețele emergente.
„După cum arată cele mai recente date ale noastre din sondajul Retail Investor Beat, un număr semnificativ de investitori individuali doresc să devanseze această tendință, adaptându-și portofoliile în mod corespunzător și, în același timp, să marcheze unele profituri de pe urma companiilor ce formează cei 7 magnifici.”
Potrivit datelor RIB, majoritatea investitorilor individuali de la nivel mondial își vor adapta strategia în funcție de contextul economic în schimbare, 53% dintre aceștia plănuind să își reechilibreze portofoliile înainte de reducerile de rate preconizate și de o potențială rotație a pieței. Românii sunt și mai dornici să facă acest lucru, 65% dintre respondenții din țara noastră declarând fie că și-au reechilibrat deja portofoliile, fie se pregătesc să facă acest lucru.
Investitorii mai tineri sunt cei care conduc în această privință, 71% dintre investitorii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani declarând că și-au reechilibrat deja sau își vor reechilibra portofoliul înainte de reducerea ratelor, față de doar 37% dintre cei cu vârste de peste 55 de ani. Investitorii români prezintă aceleași caracteristici, 76% dintre cei tineri având această intenție, însă diferențele, pe măsură ce crește vârsta, sunt mai mici decât în cazul mediilor globale. Peste 50% dintre investitorii de peste 55 de ani fac, de asemenea, rebalansări, demonstrând o mai mare flexibilitate în lucrul cu portofoliile lor decât media globală pentru aceasta categorie de vârstă.
Dintre cei care plănuiesc să-și reechilibreze portofoliile, cea mai frecventă modificare a alocării activelor o reprezintă creșterea investițiilor în acțiuni (48%), urmată de o reducere a fondurilor în numerar (36%), investitorii români manifestând același comportament.
Comentând aceste date, analistul de piață eToro pentru România, Bogdan Maioreanu, notează: „Generația Millenials și cea Z au trebuit să treacă prin câteva experiențe turbulente în primii lor ani ca adulți, cum ar fi repercusiunile crizei financiare globale și o pandemie globală. Acest lucru ar putea explica de ce investitorii mai tineri sunt cei mai flexibili, demonstrând un nivel sporit de sofisticare în setul lor de abilități de investiții prin identificarea momentelor de oportunitate și luarea de măsuri din timp. Dar într-o țară cu o populație mică de investitori, gradul de sofisticare se întinde pe mai multe generații, ceea ce face ca diferențele dintre ele să fie mai puțin evidente decât în țările mai dezvoltate.”
În timp ce unul din patru investitori plănuiește să reducă investițiile în big tech în 2024, datele arată, de asemenea, că mulți rămân ferm ancorati în acest sector, 23% dintre ei declarând că vor investi mai mult în cei “7 magnifici” decât au făcut-o anul trecut, iar 34% plănuiesc să își mențină alocarea actuală pentru aceste acțiuni. În plus, întrebați ce sector vor prioritiza în 2024, investitorii de retail la nivel mondial au răspuns cel mai probabil că va fi cel de tehnologie (18%), urmat de serviciile financiare (12%), în timp ce numărul investitorilor care dețin acțiuni legate de inteligența artificială continuă să crească, urcând de la 27% la 31% în primul trimestru din 2024.
Sondajul arată, de asemenea, că investitorii români sunt mai atrași de tehnologie, 22% dintre ei considerând acest sector ca fiind prioritar pentru acest an, urmat de serviciile financiare și energie (14%). În ceea ce privește inteligența artificială, numărul investitorilor care investesc sau plănuiesc să investească a crescut de la 26% la sfârșitul anului 2023 la 35% în primul trimestru al anului 2024.
Săptămâna trecută, prețul bitcoin a fost afectat de unele dintre cele mai mari mișcări zilnice de până acum din această piață bull.
La începutul săptămânii, prețul bitcoin a scăzut cu 9%, de la 67.600 dolari la 61.800 dolari, din cauza lichidărilor efectuate de investitorii care folosesc efect de levier, precum și a unei retrageri zilnice record din ETF-ul GBTC bitcoin de tip spot al Grayscale (643 de milioane de dolari).
Miercuri, apoi, prețul bitcoin a anulat complet pierderile din zilele precedente și a urcat din nou la nivelul de 68.000 de dolari, în urma conferinței de presă a președintelui Fed, Powell, care a menținut estimările Fed cu privire la trei reduceri ale ratei dobânzii în acest an. Acest lucru a fost primit pozitiv de piețe, atât cele tradiționale, cât și cele cripto.
În prezent, Bitcoin se tranzacționează la 71.000 de dolari, la doar 4% distanță de maximul său istoric de 73.800 de dolari, ceea ce, având în vedere retragerile negative din ETF-urile de tip spot din ultimele zile, este un lucru bun.
Atenția se îndreaptă acum către înjumătățirea recompensei pe blocuri de Bitcoin, care este acum așteptată să aibă loc pe 20 aprilie.
EVOLUȚIILE DE SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ
FTM (Fantom) a crescut cu 30% săptămâna trecută pe fondul veștilor despre iminenta actualizare a Sonic
FTM, cripto-ul nativ al rețelei Fantom, a fost unul dintre cele mai performante săptămâna trecută, cu o creștere de 30%. FTM se tranzacționează în prezent la 1,1285 dolari, cel mai mare preț din aprilie 2022.
După cum a raportat Coindesk, viitoarea actualizare Sonic a rețelei ar putea fi catalizatorul acestei creșteri. Rețeaua principală Sonic va înlocui actuala rețea principală Opera cândva în primăvara acestui an și se așteaptă să crească fluxul de tranzacții în rețea, precum și să introducă o nouă mașină virtuală (FVM Fantom Virtual Machine) pentru a executa mai eficient contractele inteligente.
ONDO atinge un nou maxim istoric în urma știrii privind tokenizarea Blackrock
ONDO a câștigat 80% săptămâna trecută și se află în prezent la un maxim istoric de 0,9950 dolari.
Demarat în 2021, Ondo Finance este un protocol DeFi care își propune să democratizeze accesul la produse financiare de nivel instituțional prin tokenizarea activelor din lumea reală.
Deși nu este o legătură directă, mișcarea prețului tokenului ONDO vine ca urmare a anunțului că Blackrock va lansa un fond tokenizat pe blockchain-ul Ethereum.
Având în vedere că Blackrock a făcut un pas înainte ân direcția tokenizării, în viitorul apropiat ar putea exista o creștere a investițiilor instituționale în tokenizarea activelor din lumea reală, la care ONDO ar putea fi un beneficiar important. Mai multe despre anunțul Blackrock mai jos.
NOUTĂȚI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA Blackrock se asociază cu Securitize pentru a lansa un fond de private equity tokenizat
Blackrock, cel mai mare manager de active din lume, împreună cu Securitize, face pași importanți în spațiul cripto prin lansarea unui nou fond tokenizat pe blockchain-ul Ethereum, respectiv BlackRock USD Institutional Digital Liquidity Fund (BUIDL).
Detaliile fondului au fost anunțate într-un comunicat de presă de către Securitize. BUIDL va investi 100% din activele sale totale în numerar, bonuri de trezorerie americane și acorduri de răscumpărare, permițând investitorilor să obțină randament în timp ce dețin token-ul pe blockchain. Investitorii vor putea să își transfere token-urile oricând, 24/7/365, către alți investitori preaprobați. Participanții la fond vor avea, de asemenea, opțiuni flexibile de custodie, ceea ce le va permite să aleagă modul în care să își păstreze token-urile.
În urma lansării ETF-ului său IBIT bitcoin spot, directorul general al Blackrock, Larry Fink, a pledat în favoarea tokenizării activelor din lumea reală, iar anunțul acestui nou fond reprezintă un pas înainte spre această realizare.
Coinbase (Institutional) a anunțat, de asemenea, miercuri, pe platforma de socializare „X”, că a fost selectată pentru a furniza infrastructura-cheie pentru noul fond. Anchorage Digital Bank, BitGo și Fireblocks au fost, de asemenea, menționate în comunicatul de presă al Securitize ca participanți la „ecosistemul inițial”.
CryptoPunks NFT se vinde pentru $16.42 milioane (4,850 ETH)
Suma record pentru un CryptoPunk a fost de 8.000 ETH (23,7 milioane de dolari) pentru un alt Alien Punk #5822, în 2022.
Achiziția punkului #7804 se clasează acum ca fiind a cincea cea mai scumpă vânzare NFT din toate timpurile. Recordul pentru o vânzare NFT este încă deținut de Beeple’s Everydays: The First 5000 Days, când a fost vândut pentru 69,3 milioane de dolari în martie 2021.