Acasă Blog Pagina 170

Evoluția spre o economie performantă, miza conferinței „Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital”

0

Este noua legislație o garanție că bursa de la București își va atinge potențialul? Cum poate economia românească să treacă mai ușor peste crizele generate de pandemie sau de războiul din Ucraina? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar și la multe alte teme de pe agenda publică, au fost oferite de către miniștrii ai Guvernului României, de reprezentanți de marcă ai instituțiilor publice și de personalități ale mediului de afaceri în cadrul conferinței „Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital”, organizată de Institutul de Studii Financiare și DC News Media Group.

Președintele ASF Nicu Marcu a transmis un mesaj prin care a reamintit că unul dintre obiectivele majore ale Autorității de Supraveghere Financiară este dezvoltarea durabilă a pieței de capital din țara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți.

Nicu Marcu a subliniat că ASF are în lucru „Strategia Națională pentru piața de capital, proiect care beneficiază de sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în calitate de consultant. Proiectul are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale care să includă principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital si facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori.

Ministru Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că evoluția pieței de capital din România este una lentă, iar acest lucru trebuie schimbat mai ales dacă ne raportăm la actualul context internațional.

„Piața de capital din România s-a dezvoltat încet. A avut rezultate în 2021 foarte bune. Este o piață care, din punctul meu de vedere, are o serie de ancore foarte puternice. Evident, ca orice piață de capital, într-o situație ca cea pe care o trăim acum, este supusă unor provocări majore, având în vedere incertitudinile de pe piețele globale. Dar ceea ce văd în zona de capitalizare a Bursei de Valori București nu poate decât să ne încurajeze să muncim în continuare. Discutăm cu domnul președinte Nicu Marcu, dar discutăm și cu președintele BVB, domnul Radu Hanga- sunt anumite elemente pe care să le accelerăm- strategia pentru piețele de capital, care, în două săptămâni, va fi stabilită ca proiect de act normativ, astfel încât să avem o predictibilitate pe zona de dezvoltare a pieței de capital. Sunt o serie de elemente prin care încercăm să diversificăm oferta sau ofertele, dar și o întreagă susținere din perspectiva statului și a instituțiilor care pot să ajute la atragerea de investitori”, a declarat Adrian Câciu.

Un exemplu este adoptarea Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital.

Despre efectul benefic al Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital a vorbit și inițiatoruul acestui proiect legislativ, actualul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

„Este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pieței de capital din România în ultimii foarte mulți ani. Proiectul acesta de lege este un proiect al pieței, un proiect solicitat de ani și ani de zile cam de toată lumea și ceea ce am reușit până la depunerea lui a fost să așezăm în jurul mesei toți actorii relevanți și să generăm o viziune comună și un text normativ asumat de toată lumea: Vorbim de BVB, de Asociația Română a Băncilor, de ASF, de Ministerul de Finanțe, unde am avut cele mai lungi și mai complexe discuții, vorbim de toți actorii din această piață, care au solicitat o modalitate de a stimula investițiile de tip retail, investițiile persoanelor fizice în piața de capital românească. Am spus-o, o repet, este un proiect legislativ win-win-win, câștigă pe de o parte românii de rând, investitorii retail în piața de capital pentru că au  acolo un randament mult mai bun decât dacă și-ar ține banii într-un cont bancar în contextul unei inflații destul de ridicate sau, mai rău, acasă sub saltea. De asemenea, câștigă aceste companii românești care, iată, se pot finanța prin intermediul pieței de capital la un cost mult mai bun decât dacă ar apela la instrumentele financiar-bancare tradiționale și, de asemenea, câștigă bugetul de stat pentru că din toate aceste mecanisme pe de o parte generăm investiții, locuri de muncă, prosperitate, și, sigur că da, o colectare mai bună la buget”, a declarat Sebastian Burduja.

Președintele ISF, Valentin Ionescu, a oferit noi perspective asupra evoluției pieței de capital. Acesta a introdus în ecuație educația financiară, arătând că este un element fundamental în construcția unei economii performante.

Încă o dată, Institutul de Studii Financiare reușește să pună laolaltă oameni importanți din mediul economic din România. Mulțumesc domnului Nicu Marcu pentru că de mai bine de un an de zile, ISF și-a schimbat strategia, are mai multe întâlniri de genul acesta, are un focus mult mai mare pe partea de educație financiară și pe partea de cercetare, și am văzut feedback-uri foarte importante de la toți stakeholderii noștri. Oferim în mod gratuit multe seminarii de educație financiară și avem multe acțiuni pe care le oferim în mod voluntar tuturor cetățenilor României, de la elevi, studenți, angajați, până la cei din piața financiară”, a spus Valentin Ionescu.

Președintele ISF a mai vorbit despre provocările externe și despre tendințele în ceea ce privește apetitul pentru investiții din următoarea perioadă. Astfel, acesta consideră că lumea se va uita la variante care implică puține riscuri. În această direcție, chiar a recomandat tuturor titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe, care oferă niște randamente extrem de atractive.

„Putem asculta ce se întâmplă pe plan intern, dar nu trebuie uitat ce se întâmplă pe plan european și pe plan global. România este parte a Uniunii Europene, este parte a acestor circuite financiare și nu numai, și am văzut că, după această pandemie au apărut și alte crize. Suntem în fața unor crize care se manifestă simultan, toate acestea au dus la o volatilitate foarte pe piețele de capital mare la nivel global, european și, implicit, în România. Investitorii au căutat active mai sigure, cum este și normal, s-au orientat către obligațiuni. Acum, mai nou, eu sunt unul dintre investitorii care își doresc să cumpere titluri de stat, emise de Ministerul de Finanțe. Nu vreau să fac reclamă, dar recomand oricui. 7,2% la un an și 7,8% la trei ani este o dobândă foarte bună. Nicio bancă nu oferă o dobândă la fel de bună, la niciun tip de depozit. Plecând de la ideea că investitorii caută active mai sigure, încercăm să găsim soluții. Dar, foarte important este că aceste crize care s-au suprapus ne fac căutarea să fie foarte limitată, soluțiile sunt foarte limitate în a te proteja la toată volatilitatea dată pe mai multe clase de active. Când vorbim despre piața de capital trebuie să ne gândim și de implicarea în alte piețe financiare, cum ar fi piața asigurărilor sau piața pensiilor private. Turbulențele de pe piețele financiare au făcut cumva ca majoritatea investitorilor să-și regândească strategia de investiții și modul în care ei vor investi pe viitor, deși este foarte greu ca pe termen mediu și lung să ai o estimare cât mai aproape de ceea ce se va întâmpla. Nu în ultimul rând, războiul reprezintă un risc greu de asigurat, prin urmare este de așteptat în continuare cât timp acest conflict se va desfășura ca investitorii să continue să se retragă în active mai sigure, bineînțeles provocând o creștere a volatilității pe alte clase de active”, a mai spus Valentin Ionescu.

Marian Siminică, directorul executiv al ISF, a prezentat un sondaj referitor la comportamentul financiar al românilor.

„Am inițiat un proiect de cercetare la nivelul institutului, bazat pe un sondaj de opinie, realizat cu sprijinul Inscop Research, având un eșantion de 1.303 de persoane, cu acoperire națională, vizând toate persoanele cu vârsta peste 18 ani. Am selectat o serie de rezultate interesante (…) și sunt niște concluzii care cred că ne vor ajuta ca să ne calibrăm proiectele de educație financiară. Îngrijorător este că doar două treimi dintre participanții la studiu au spus că au cunoștințe și că au auzit despre acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. Vă dați seama câtă piață avem pentru educație financiară dacă o treime nu au auzit de astfel de instrumente financiare? Nu mai vorbim de faptul că ei nu sunt nici măcar ”eligibili” pentru a investi pe piața de capital, atâta vreme cât nu au auzit de astfel de instrumente. Paradoxal este că pe categorii socio-demografice, mai multe cunoștințe au persoanele în vârstă – 73% din persoanele peste 60 de ani au declarat că au astfel de cunoștințe, iar la tinerii între 18 și 29 de ani, ponderea este undeva la 63%”, a declarat Marian Siminică.

Gabriel Grădinescu, vicepreşedintele SIIF din cadrul ASF, a discutat despre reuşitele autorităţii în domeniul reglementării pieţei de capital. Acesta a prezentat, printre altele, condiţiile necesare pentru o reuşită pe termen lung. 

„Şi în debutul acestui an, autoritatea (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) s-a implicat activ în domeniul reglementării zonei de investiţii, în spiritul dezvoltării pieţei locale de capital. Suntem într-un plin proces de inventariere şi reconfigurare a normelor cu impact real asupra dimensiunii şi complexităţii industriei locale. Prin urmare, ne consultăm în permanenţă cu reprezentanţii industriei noastre, în toate ariile prioritate de dezvoltare. Vreau să se ştie că nu reglementăm dintr-un turn de fildeş, ci suntem mereu cu ochii pe piaţă şi reglementăm pentru piaţa de capital. Am continuat procesul de autorizare rapidă a fondurilor locale, mai ales prin noile pachete legislative pe care le promovăm sau le avem în lucru. Personalul autorităţii din cadrul pieţei de capital a elaborat în cursul anului trecut regulamentul numărul 11, un cadru mai suplu de organizare şi funcţionare pentru administratorii înregistraţi de F.I.A. În baza acestui nou pachet legislativ, au fost deja autorizaţi trei noi A.F.I.A (administrator fond de investiţii alternative n.r.) şi suntem convinşi că şi alţi administratori vor urma exemplul şi vor fi martori la crearea unui alt segment al pieţei de capital”, a declarat Gabriel Grădinescu.

Ovidiu Petru, director al Direcției Generale SIIF din cadrul ASF a vorbit despre proiectele de acte normative și reglementările pe care instituția le pregătește pentru următorii ani.

„Avem un dialog permanent cu piața și autoritatea europeană de supraveghere pe anumite proiecte pe care le lucrăm în România. Printre proiectele principale sunt cele de armonizare, perfecționare, standardizare a legislației secundare și primare. Am avut foarte multe regulamente în consultare publică. De asemenea lucrăm la foarte multe legi, unele din ele o să le vedem în curând în vigoare, precum legea supravegherii prudențiale, legea crowd funding-ului, o lege foarte importantă pentru noi. ASF va autoriza aceste platforme. În ceea ce privesc direcțiile mari de reglementare, avem această direcție de finanțe sustenabile, și avem un pachet mare de reglementări pe tot ce înseamnă finanțare verde. Se lucrează la pachetul de finanțe digitale- vorbim de mai multe regulamente pentru registrele de distribuție, care va intra în vigoare de anul viitor și ne-am bucura ca la nivelul pieței bursiere din România să fie testat. O altă direcție importantă e cea de colectare de date. Și aici lucrurile se vor schimba. Primul efect pe care îl vom vedea din 2025 va fi sistemul European Single Access Point, in care toate autoritățile vor transmite date către ESMA, platformă care va fi accesibilă tuturor analiștilor și investitorilor și vom putea vedea date din toate țările Uniunii Europene’’, a explicat Ovidiu Petru.

Viceguvernatorul BNR, viceguvernatorul Leonardo Badea, a trecut în revistă principalele provocări pe care trebuie să le depășească economia românească în această perioadă. Acesta a arătat că afacerile din România au nevoie de o finanțare puternică pentru a-și reveni de pe urma șocurilor prin care au trecut și încă mai trec.

„Cred că suntem cu toții de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie și societate, caracterizată de riscuri și incertitudini în creștere, iar în perioada următoare șansele ca această situație să se rezolve sunt relativ reduse din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm. Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Știm că accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare pe piața de capital. România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină astăzi finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă în opinia mea, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus, care ne plasează printre ultimele locuri în Europa”, a declarat Leonardo Badea.

Toaletarea corectă a arborilor din Capitală dă startul unui parteneriat între Platforma de Mediu pentru București și Direcția de Mediu a PMB

0

 

Platforma de Mediu pentru București și Direcția de Mediu a Primăriei Generale București au demarat  colaborarea pentru o mai bună gestionare a spațiilor verzi, în cadrul celui dintâi parteneriat între acest program al Fundației Comunitare București și o autoritate locală din Capitală. Ca prim pas, doi angajați ai Direcției de Mediu au participat, pe baza unor burse oferite de Platforma de Mediu, la un curs de perfecționare a abilităților de toaletare a arborilor. 

Conform Raportului de Cercetare privind Starea Mediului din București, care stă la baza Platformei de Mediu pentru București, lipsa de verdeață și deconectarea de la natură sunt printre cele mai grave probleme de mediu ale Bucureștiului.

În București sunt mai multe autovehicule decât arbori. În 2020, în Capitală, existau aproximativ 1.840.000 autovehicule, față de doar 1.717.339 arbori, inventariați la ultimul Cadastru Verde din 2011. Se poate estima o medie de 0,88 arbori pentru un bucureștean, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă 3 arbori pentru fiecare locuitor. Abordarea noastră este ca, în cadrul Platformei de Mediu, pornind de la problema identificată, să găsim soluții concrete și să le implementăm într-un exercițiu de colaborare la care participă autorități, societate civilă, experți și companii. Ne bucură demararea parteneriatului cu Direcția de Mediu a PMB, în care ne unim forțele pentru a gestiona mai bine și mai eficient spațiul verde al orașului”, a declarat Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București. 

Lucrările de îngrijire a spațiilor verzi au pus pe primul loc, până de curând, siguranța mașinilor și modernizarea rețelelor edilitare, iar avizele de toaletare nu au fost puse în aplicare, în mod corect, rezultând  adesea <reducerea coroanei la jumătate>, paradoxal, crescând riscul producerii de accidente. În majoritatea cazurilor, aceste intervenții au distrus arbori bătrâni din aliniamente istorice, extrem de valoroși pentru mediul urban prin serviciile ecosistemice oferite (reglarea temperaturii și a umidității, reducerea poluării, susținerea biodiversității). Interesul nostru este ca echipa primăriei să aibă competențele necesare pentru ca intervențiile asupra arborilor să se producă doar atunci când este strict necesar și într-un mod care nu îi pune în pericol nici pe ei și nici pe cetățeni”, a declarat Mihaela Chiriță, Directoarea Direcției de Mediu din cadrul PMB.

Conform unor date publicate în mass-media, în intervalul 2016 – 2020, Primăria Capitalei a avizat pentru defrișare 30.000 de arbori, iar 100.000 au fost toaletați. Din datele furnizate de Ecocivica, 10.000 de arbori au fost tăiați ilegal. Aproximativ 30% dintre arborii toaletați excesiv se usucă, cu un impact negativ asupra climei, poluării și sănătății. 

Cursul de arboricultură, organizat de Asociația Peisagiștilor din România, la care au participat și reprezentanți din Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei, a avut ca scop dobândirea abilităților de bază în lucrările de îngrijire a arborilor din mediul urban: inventariere, evaluare, gestionare și monitorizare. 

Specialiștii în arboristică susțin că toaletările nu trebuie făcute preventiv și fără un argument întemeiat. Societatea civilă a criticat deseori aceste practici ale administrației publice, însă dincolo de ghidurile care oferă informații despre cum poate fi oprită o toaletare abuzivă, este nevoie de o colaborare reală pentru a schimba modul în care se intervine asupra arborilor din mediul urban. 

Inițiativa marchează debutul unei colaborări pe termen lung cu Direcția de Mediu a Capitalei, conform viziunii cu care a fost construită Platforma de Mediu pentru București. Ea va fi un proiect pilot, pentru a testa și modul în care poate fi dezvoltată în mod eficient colaborarea între societatea civilă și autorități, în cadrul Platformei de Mediu.


Platforma de Mediu pentru București a fost lansată de către Fundația Comunitară București si ING Bank, în aprilie 2022, ca un  spațiu de colaborare în care autoritățile, societatea civilă, companiile și cetățenii acționează împreună pentru a rezolva problemele de mediu care intoxică Bucureștiul și pentru a transforma Capitala într-un oraș în care locuitorii duc o viață sănătoasă și se simt bine, iar companiile prosperă fără a fi expuse unor riscuri legate de mediu.

Radu Puiu, XTB: Companiile aeriene ar putea crește considerabil prețurile la bilete de avion în acest an, după un salt de 10% făcut deja din cauza prețurilor petrolului

0
  • Pe cât de pesimiste sunt perspectivele pentru inflație și economie, pare o perioadă promițătoare pentru industria turismului, arată într-o analiză de piață, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Afectată în ultimii doi ani, industria de călătorii pare că este pregătită să părăsească acele perioade negative. 
  • Potrivit Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), călătoriile aeriene internaționale s-au redresat puternic în acest an, excepție fiind regiunea Asia-Pacific, care „rămâne semnificativ în urmă”.
  • Industria ar putea reveni acum la cifrele anterioare pandemiei în 2023, cu un an mai devreme decât se prognoza anterior. 

Anul trecut, călătoriile internaționale au fost la aproximativ 25% față de nivelul din 2019. 

În primul trimestru al acestui an, pe plan global, s-a atins un procent de 42% din valoarea din 2019. De fapt, ceea ce vedem este o rată de creștere foarte puternică pe unele piețe, SUA, Europa și America Latină atingând aproximativ 60%.

În privința segmentului de afaceri al industriei aeriene, acesta este prognozat să revină mai lent la nivelurile prepandemice. În schimb, raportul IATA a indicat faptul că există mai mulți călători „premium” care călătoresc la clasa întâi sau la clasa business.

Ce ne spune acest lucru? Există o categorie de persoane care au un venit disponibil suplimentar și care sunt pregătiți să plătească în plus pentru a beneficia de condiții mai bune. Aceste servicii tind să ofere și o marjă de profit mai bună pentru companiile aeriene, fapt ce poate ajuta rezultatele viitoare. 

Președintele IATA a declarat că redresarea traficului de pasageri accelerează și că, în medie, industria ar putea reveni acum la cifrele anterioare pandemiei în 2023, cu un an mai devreme decât se prognoza anterior. 

Acesta a menționat că prețurile ridicate ale petrolului și întreruperile de călătorie cauzate de lipsa forței de muncă nu i-au descurajat până acum pe călători, chiar dacă prețul petrolului a determinat o creștere a tarifelor cu aproximativ 10%.

Se observă un dezechilibru între ritmurile de revenire în funcție de regiune. Europa prezintă o cerere puternică pentru combustibil pentru avioane, pe măsură ce un număr tot mai ridicat de persoane se pregătesc de vacanță în această vară.

Regiunea a absorbit peste 13 milioane de barili de combustibil pentru aeronave în mai, reprezentând cel mai mare import lunar din octombrie 2020, potrivit datelor Vortexa Ltd. compilate de Bloomberg. Se estimează că nivelul consumului va crește în această vară, pe fondul relaxării restricțiilor și a cererii în creștere din partea consumatorilor.

Cererea de combustibil pentru avioane din Europa de Vest este prognozată să crească cu 17% de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii august, atingând un vârf de 1,26 milioane de barili pe zi în ultima lună, potrivit prognozei BloombergNEF, care se bazează pe programele de zbor.

Potrivit datelor de la Eurocontrol, traficul aerian al Europei este încă la aproximativ 86% din nivelul prepandemic din 2019 pentru această perioadă a anului. Într-o prognoză din aprilie, scenariul de bază al organizației era ca această cifră să crească la 89% în august și la 92% până la sfârșitul anului.

În timp ce traficul intern de pasageri a înregistrat progrese considerabile în regiunea Asia Pacific, odată cu relaxarea restricțiilor în unele țări, traficul internațional, care este principalul generator de venituri pentru aeroporturi în ceea ce privește cheltuielile comerciale ale pasagerilor, a stagnat în mare parte din cauza restricțiilor și a tensiunilor geopolitice.

În plus, China joacă un rol cheie în regiune deoarece majoritatea aeroporturilor din Asia de Sud-Est și Australia depind în mare măsură de călătorii chinezi. Redeschiderea călătoriilor aeriene internaționale către și dinspre China nu numai că va accelera creșterea în regiune dar va oferi și un impuls industriei pe plan global. 

De la o analiză de ansamblu asupra sectorului ca întreg putem face trecerea la un exemplu singular, precum Boeing. 

Compania este unul dintre cei mai mari producători de aeronave pe plan global și pare a se afla într-o poziție bună de a profita de revenirea pieței. Este posibil ca firma să revină la niveluri de profit similare celor din 2018, înainte ca modelul 737 MAX să fie ținut la sol în urma sesizării unor defecțiuni ce a dus la accidente aviatice. O revenire în industria aviației și soluționarea diferitelor probleme pentru alte două modele, 787 și 777X, vor stimula performanța operațională și financiară a Boeing pe termen mediu și lung.

Totuși, atingerea unor rezultate optimiste depinde de o serie de catalizatori.

În primul rând, momentul reluării livrării modelului 787 pentru Boeing este un factor cheie de urmărit. 

În al doilea rând, investitorii așteaptă revenirea modelului 737 MAX pe piața aviației din China. Până acum, au existat o serie de vești negative în legătură cu potențiala întoarcere a modelului 737 Max în China.

În al treilea rând, se speră că va fi prezentat un flux de știri pozitive referitoare la modelul 777X.

Boeing ar putea traversa o evoluție optimistă pe un orizont de timp pe termen lung, această prezumție se bazează pe așteptările unei redresări mai rapide decât se anticipa a pieței aviației pe plan global și a revenirii la niveluri normale ale traficului aerian în următorii ani. În acest sens, Boeing ar putea fi un indicator al redresării și creșterii pieței aviatice la nivel mondial în următorii ani. 

Creșterea treptată a prețului petrolului începând din a doua jumătate a anului 2021 și accelerarea ritmului de creștere în urma războiului din Ucraina au majorat semnificativ costurile operaționale ale companiilor aeriene. 

Pe parcursul trimestrului patru din 2021, costurile cu combustibilul pentru avioane au reprezentat deja 24% din cheltuielile totale de operare ale companiilor aeriene, iar acest lucru va crește și mai mult. Chiar dacă prețurile petrolului se vor tempera în restul anului 2022, rezultatele vor fi afectate și acest lucru complică revenirea la profitabilitate pentru multe companii aeriene în acest an.

În ce măsură companiile aeriene sunt afectate depinde de strategiile de hedging a combustibilului. În general, transportatorii low-cost aplică rate de hedging într-o proporție mai mare decât transportatorii tradiționali, ceea ce înseamnă că impactul pentru 2022 va fi atenuat. Transportatorii tradiționali acceptă, de obicei, un risc mai mare în ceea ce privește combustibilul, prezentând rate mai mici de hedging. Aceasta înseamnă că prețurile mai mari ale kerosenului tind să le afecteze mai mult.

De asemenea, există o diferență între companiile aeriene europene și cele americane, cele din SUA tind să suporte riscul (companiile aeriene din sud-vest care folosesc hedgingul reprezintă o excepție).

Totuși, situația nu este pe deplin „roz”. Industria turismului se confruntă cu un deficit de personal, companiile care au concediat angajați sau i-au pierdut în fața altor sectoare în timpul pandemiei, întâmpinând dificultăți să compenseze decalajul pe măsură ce rezervările au început să crească. 

Acest adevăr s-a transpus în realitate în Marea Britanie, unde au apărut mai multe probleme în aeroport, pe măsură ce populația s-a pregătit pentru un weekend prelungit în contextul a două zile de vacanță. 

Prețurile ridicate ale petrolului reprezintă o altă amenințare, directorul RyanAir Holdings avertizând recent că, dacă vor rămâne la niveluri crescute, vor exista suprataxe la combustibil din partea companiilor aeriene de renume din Europa în acest an.

Accizele la băuturile alcoolice ar putea să crească. Comisia Europeană cere o analiză a nivelului accizelor în scopul reformării cadrului existent de impozitare

0

Georgiana Iancu, Partener,
liderul departamentului de Taxe indirecte EY România
Daniela Neagoe, Senior Manager,
Comerţ Internaţional, EY România (foto)

Uniunea Europeană a anunțat că a deschis până la data de 4 iulie 2022 o consultare publică, pentru a analiza dacă nivelul accizelor la alcool și băuturi alcoolice nu ar trebui să suporte o creștere, mai ales că ratele acestora nu au mai fost modificate din anul 1992. Cu doar două luni în urmă, un grup de lucru al Organizației Mondiale a Sănătății prezenta un studiu care sugera țărilor europene introducerea unui nivel minim de taxare de 15% pe prețul cu amănuntul pe unitatea de alcool, indiferent de tipul de băutură alcoolică, pentru „a salva vieți”, și inducea ideea că o astfel de măsură ar trebui considerată „o prioritate pentru sănătatea publică”. 

La nivelul Uniunii Europene, statele membre pot stabili accizele aplicabile la nivel național în funcție de propriile necesități, dar ele trebuie să depășească ratele minime specificate în Directiva 92/84/CEE, ce stabilește aceste rate minime ale accizelor la alcool și la băuturi alcoolice. 

Într-un fel, consultările demarate de Comisie nu sunt o surpriză. Planul de acțiune pentru o impozitare simplă și echitabilă, publicat în 2020 de Comisia Europeană și menit să sprijine strategia de redresare economică, prevedea inclusiv revizuirea ratelor accizelor, armonizate la nivelul UE, la alcool și băuturi alcoolice, „pentru asigurarea veniturilor și combaterea evaziunii fiscale”.

Evaluarea anunțată de Comisie urmează să acopere toate categoriile armonizate de produse alcoolice care intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 92/84/CEE: alcool și băuturi alcoolice, produse intermediare, vinul și berea. 

Dar, Comisia apreciază că este necesară o analiză cuprinzătoare pentru a stabili „validitatea și eficacitatea cotelor minime ale accizelor la alcool și băuturile alcoolice”, care nu au fost actualizate de 30 de ani, dar și ”baza de impozitare (volumul sau conținutul de alcool al băuturilor), pentru a stabili dacă ele răspund în continuare nevoilor politicilor şi obiectivelor  evoluției pieței și a modelelor de consum. Aceasta presupune, spune Comisia în nota de informare, „revizuirea coerenței logicii de intervenție care stă la baza cadrului legislativ în lumina obiectivului de funcționare a pieței unice, dar și în ceea ce privește lupta împotriva fraudei fiscale, protecția sănătății publice și obiectivele societale mai largi, precum și valoarea adăugată a acțiunii UE”. În urma consultărilor, Comisia așteaptă să fie identificate problemele restante și, acolo unde este posibil, bunele practici pentru a aborda cel mai bine problemele identificate.

Analiza va servi drept bază pentru o discuție cu statele membre, privind stadiul actual și o posibilă evoluție a cadrului legislativ al UE. Printre aspectele avute în vedere în modelarea noilor rate de accizare putem vedea crearea unui nivel mai mare de echitate a taxării cu accize a produselor alcoolice, crearea unui mecanism care să asigure ajustarea continuă a nivelului accizei la inflație, menținerea unor regimuri speciale pentru anumite produse sau regiuni, o creștere graduală a nivelului de accizare, care să nu creeze perturbări nedorite ale pieței, asigurarea unui nivel de convergenţă a prețului la nivelul statelor, precum și setarea unui nivel minim raportat la prețul de vânzare.   

De asemenea, Comisia estimează că o legiferare a unei eventuale modificări a nivelului accizelor ar putea interveni din a doua jumătate a anului 2023. 

La acest moment, valorile accizelor în România sunt stabilite la  3.778,89 lei/hl de alcool pur pentru alcool etilic, în condițiile în care nivelul minim setat prin directivă este de 550 Euro/hectolitru şi la 453,47 lei/hl la produse intermediare – acele băuturi la care alcoolul nu rezultă în întregime din fermentare – în condițiile în care nivelul minim setat prin directivă este de 45 Euro/hl. Berea este taxată cu o acciză de 3,77 lei/hl/1 grad Plato comparativ cu nivelul minim de 0,748 Euro pe hectolitru/grad Plato setat la nivelul UE, iar vinul liniștit are acciză 0. 

Pe de altă parte, însă, veniturile din accize au însumat 28,62 mld lei în ianuarie-octombrie 2021, în creștere cu 14,6% (an/an), așa cum arată chiar cifrele oferite de Ministerul de Finanțe.  În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanți față de perioada de referință, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete. Ponderea accizelor pe alcool, însă, nu este menționată, fiind cea mai mică. 

Ca să conchidem, putem spune că este destul de previzibilă, în contextul majorărilor deficitelor bugetare, dar și a îngrijorării legate de impactul consumului de alcool asupra sănătății populației, o majorare a cotelor accizelor la alcool sau băuturi alcoolice.  

Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 4,3 milioane EUR, destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari în contextul pandemiei de coronavirus

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane EUR (21,37 milioane RON), menită să sprijine operatorii aeroportuari în contextul pandemiei de coronavirus.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe. Măsura va fi deschisă operatorilor aeroportuari care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Aeroportul Internațional Timișoara.

Schema urmărește să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 și să îi ajute să își continue activitățile pe durata pandemiei și după aceasta. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul (i) nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar; și (ii) se acordă până la 30 iunie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.102939 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Dezvoltarea colaborării economice româno-iraniene

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat o întâlnire de lucru dedicată promovarii colaborării economice si schimburilor comerciale cu Republica Islamică Iran, cu ocazia vizitei în România a ministrului asistent și director general în Ministerul Afacerilor Externe iranian, Mohammad Habibollahzadeh. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Miron Vlasto din sediul istoric al CCIB. 

Au fost prezenți ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. I. Iran în România, Seyed Hossein Sadat Meidani și atașatul comercial în cadrul ambasadei, Parvin Neginraz. Au participat oameni de afaceri români care activează în domeniile: energie, infrastructură de transport, managementul traficului, tehnologia informației, metalurgie, turism, echipamente, proiectare.

CCIB informează că „în deschidere, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a vorbit despre potențialul economic al Capitalei, în context național, dar și despre activitatea Camerei bucureştene, cu accent pe strategia sa de relații externe, axată pe promovarea oportunităților de afaceri din spațiul extra-comunitar. În context, a evocat relația tradițională de colaborare în domeniul economic cu R. I. Iran, precum și potențialul semnificativ de creștere a schimburilor comerciale și a cooperării bilaterale, cu respectarea condiţionalităţilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene pe care o are țara noastră. În context, a amintit de consultanța gratuită oferită de oficiul UE de la Bruxelles ”Due Diligence Help Desk on EU sanctions” pentru susținerea firmelor din UE, în special IMM-uri, care fac comerț cu parteneri din Iran. 

E.S. Mohammad Habibollahzadeh a exprimat interesul ţării sale pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu România, ținând seama de istoricul bun al relațiilor româno-iraniene și a prezentat principalele axe strategice ale economiei Iranului. În ceea ce privește domeniile prioritare de cooperare, diplomatul iranian a amintit: agricultura și industria de prelucrare a produselor agro-alimentare, metalurgia, industria auto (mașini hibrid, componente auto), energie, echipamente medicale, construcții, industriile: chimică (îngrășăminte), petrochimică, farmaceutică. A menționat că în conformitate cu datele statistice ale părții iraniene, volumul importului de produse românești este mai mare decât cel indicat de statistica română, înregistrându-se reexporturi din SM-UE, în principal prin firme germane, dar care datorită certificatului de origine sunt încadrate ca importuri din România. A recomandat promovarea contactelor directe între firmele din cele două țări.

În contextul conflictului din Ucraina, s-a discutat despre posibilitatea operaționalizării unor rute alternative de transport pentru produsele iraniene exportate în Europa, o variantă luată în calcul de oaspeții noștri fiind cea pe mare și ulterior, utilizând porturile românești Constanța, Brăila, Galați, pe Dunăre, în țările din centrul și vestul continentului.

În timpul sesiunii plenare a întâlnirii de lucru și în cadrul convorbirilor B2B ce au urmat, s-au reliefat oportunități de afaceri de interes pentru firmele românești, inclusiv pe linia găsirii unor soluții de asigurarea plăților reciproce pentru produsele și serviciile comercializate. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din R. I. Iran, sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kîrgîze și Republicii Turcia, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB”.

CCIB subliniază că, „după un an, 2021, în care schimburile comerciale bilaterale au înregistrat un volum de peste 5 ori mai mare față de 2020, din care exportul de aproape 7 ori, tendința de creștere s-a menținut și în primul trimestru al anului 2022. La 31 martie a.c., volumul total al schimburilor comerciale româno-iraniene (date disponibile) a fost de 105,1 mil. USD (+78%) comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care exporturile au fost în valoare de 83,4 mil USD (+71,5%), în timp ce importurile s-au cifrat la 21,7 mil. USD (+108,4%)”.

Foto: CCIB

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov1620 de locuri de muncă vacante, dinte care: 65 – pentru studii superioare, 608 – pentru studii medii, 374 – pentru muncitori calificaţi, 573 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: director vânzari, director tehnic, manager general, manager, manager în servicii sociale, șef serviciu/șef birou/bancă/societate de leasing, director/director executiv conformitate, șef serviciu, șef departament logistică, inginer mentenanță și reparații, inginer mecanic, inginer chimist, inginer în industria alimentară, inginer producție, inginer sisteme de securitate, analist servicii client, asistent comercial, manager proiect informatic, administrator baze de date, consilier juridic, agent de vânzari, agent servicii client, asistent manager, programator ajutor, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, gestionar depozit, lucrător gestionar, dispecer, bucătar, ajutor ospătar, manichiurist, îngrijitor clădiri, cameristă hotel, vânzator, lucrător comercial, casier, agent de securitate, dispecer centru de alarmă, grădinar, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, zugrav, vopsitor industrial, sudor, lăcătuș mecanic, mecanic auto, mecanic utilaj, electrician de întreținere și reparații, tehnician pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, electromecanic, tâmplar universal, confecționer articole din piele și înlocuitori, operator mase plastice, cartonagist, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, îngrijitor spații hoteliere, muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, muncitor necalificat în industria confecțiilor, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, lucrător sortator deșeuri reciclabile, ajutor bucătar, lucrător bucătărie (spălător vase mari), lucrător pentru salubrizare, curier, vidanjor-curățitor canale, paznic, portar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

Aprobări ale ASF pentru achiziționarea a două companii de către Signal Iduna

0

Compania de asigurări Signal Iduna Asigurare Reasigurare a primit toate aprobările din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și anunță finalizarea tranzacției și demararea procesului de integrare a companiilor Ergo Asigurări și Ergo Asigurări de Viață în Grupul Signal Iduna. 

Ergo Asigurări își va continua activitatea ca entitate independentă sub noul consiliu de administrație aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară: Tiberiu Maier (foto), președinte, Mesut Yetiskul și Mark Osterloff, membri.

Ergo Asigurări de Viață va urma etapele unui proces complex de fuziune estimat a se finaliza în prima parte a anului viitor. Consiliul de Supraveghere al Ergo Asigurări de Viață S.A. a primit aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară și este format din: Tiberiu Maier, președinte, Mihaela Drugă și Mark Osterloff, membri.

Signal Iduna Asigurare Reasigurare, lider al segmentului de asigurări voluntare de sănătate din România, subliniază că „marchează astfel un moment cheie în evoluția companiei, ce încununează peste 14 ani de prezență solidă, inovație și creștere responsabilă în piața de asigurări locală”. 

Tiberiu Maier, președinte al Directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare: „Suntem mândri să anunțăm unul dintre cele mai importante momente din povestea noastră de succes în România – finalizarea tranzacției Ergo Asigurări și Ergo Asigurări de Viață. Astfel, prin crearea unui ecosistem complex ce integrează expertiza Signal Iduna, capabilitățile celor două companii Ergo și procesul accelerat de transformare digitală, vom putea oferi noi soluții de asigurare cu valoare adăugată care să răspundă nevoilor tot mai diversificate ale consumatorilor. Rigoarea, devotamentul și grija față de clienți pentru care suntem recunoscuți în piața de profil, rămân atributele pe care echipa Signal Iduna se bazează în atingerea obiectivelor de business și de creștere constată.”

Signal Iduna Asigurare Reasigurare anunță că „a înregistrat la finalul anului 2021 un volum al primelor brute subscrise de peste 141 milioane lei. Compania are în portofoliu peste 200.000 de asigurați, valoarea despăgubirilor acordate ridicându-se la circa 87 milioane lei pentru soluționarea a peste 300.000 de dosare. Acest aspect reflectă schimbările majore observate în comportamentul de consum pe parcursul celui de-al doilea an de pandemie și totodată angajamentul ferm al companiei față de clienții săi.

Direcția strategică de diversificare a Signal Iduna în România va fi completată de un nivel consolidat al volumului primelor brute subscrise. Acesta va crește cu circa 50% ca rezultat al achiziției celor două companii Ergo și a evoluției pozitive înregistrate de ambele entități la finalul anului precedent. Ergo Asigurări a raportat un volum al primelor brute subscrise de peste 54 milioane lei, cea mai mare pondere a acestora fiind reprezentată de asigurările de bunuri și de asigurările de răspundere civilă. Ergo Asigurări de Viață a înregistrat un volum al primelor brute subscrise de peste 16 milioane lei, principalul segment de activitate fiind reprezentat de asigurările de viață de tip bancassurance”. 

Grupul Signal Iduna este caracterizat ca „unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania. Fondat în urmă cu peste 110 ani, Grupul Signal Iduna și-a câștigat o reputație excelentă ca furnizor puternic și de încredere pentru asigurări și servicii financiare, oferind o gamă largă de soluții (asigurări, servicii bancare și investiții) clienților individuali și corporate. Conduita comercială a Signal Iduna este orientată către succesul pe termen lung și se bazează pe satisfacerea nevoilor clienților și pe dezvoltarea pieței, pe inovație și independență financiară. În prezent, Signal Iduna este prezentă pe piețele de asigurări din Germania, Polonia, Ungaria, România și Elveția unde desfășoară activități de reasigurare.

Pe piața locală, Signal Iduna și-a început operațiunile în anul 2008. Portofoliul companiei include: asigurări de sănătate private pentru familie și pentru companii, asigurări de viață, asigurări de accident. Signal Iduna oferă soluții de reasigurare, analiză și servicii de consultanță în ceea ce privește subscrierea riscului pentru gestionarea optimă a asigurărilor de sănătate. Expertiza Signal Iduna este susținută de acoperire la nivel național și de o experiență digitală simplificată și atractivă pentru clienți”.

Finanțare sindicalizată de 65,2 milioane de euro pentru Greenvolt

0

UniCredit Bank România a finalizat cu succes acordarea unui împrumut sindicalizat împreună cu Raiffeisen Bank Intenational și Raiffeisen Bank România, oferind o finanțare totală de 65,2 milioane de euro pentru Greenvolt – Energias Renováveis SA, pentru achiziția, prin intermediul subsidiarei sale V-Ridium Solar 45, a centralei fotovoltaice de 45 MWh LJG Greensource, cel mai mare parc fotovoltaic din România, situat în județul Giurgiu. V-Ridium Solar 45 este o entitate românească deținută de brațul de investiții în energie regenerabilă a V-Ridium-Greenvolt.

V-Ridium/GreenVolt au fost asistați în această tranzacție de Florin Vasilică, Managing Partner în cadrul NewBridge Capital în calitate de consultant exclusiv pentru tranzacția de M&A și pentru contractarea creditelor, de MPR|Partners pentru due diligence juridic și pentru documentația privind procesul de M&A și alte aspecte asociate acestuia, de EY România pentru due diligence financiar și pentru aspecte de structurare fiscală și contabilă, și de Wind Consultants pentru due diligence tehnic.

Pentru această finanțare de tip „club loan”, acordată pe o perioadă de 6,5 ani, UniCredit Bank a participat cu o cotă de 50% și a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider. Raiffeisen Bank International, care a participat cu o cotă de 25%, a acționat în calitate de Aranjor și Hedging Provider, în timp ce Raiffeisen Bank SA, care a participat cu cotă de 25%, a jucat rolurile de Aranjor, Agent și Security agent. 

Băncile au fost asistate în această tranzacție de CMS România.

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank:Prin strategia adoptată la finalul anului trecut, UniCredit și-a reafirmat angajamentul de a juca un rol central în facilitarea tranziției către o economie mai durabilă. La fel ca în toate piețele în care Grupul este prezent, și în România toate deciziile și acțiunile noastre au la bază fundamentele ESG*, care devin o parte integrantă a modelului nostru de afaceri”.

Nicola Longo Dente, Vicepreședinte CIB UniCredit Bank:  „Suntem mândri să fim parte din această tranzacție pe care, în calitate de aranjor și Hedging provider, am coordonat-o pentru clientul nostru Greenvolt. Pentru noi,  este o realizare de referință pentru zona de finanțare pentru sectorul economiei verzi din România, iar tranzacția, finalizată alături de ceilalți finanțatori, reprezintă o realizare importantă pentru obiectivele de finanțare ESG ale UniCredit”.

Peter Lennkh, Membru al Boardului, Corporate Banking, Raiffeisen Bank International: „RBI își dorește să joace un rol de pionierat în migrarea către energia verde în regiunea ECE. Această tranzacție subliniază această ambiție.”

Alin Neacșu, Director Executiv Raiffeisen Bank: „Suntem bucuroși că am sprijinit Greenvolt în această tranzacție de referință pentru piața energiei regenerabile din România. Finanțarea proiectelor din domeniul economiei verzi este deja în centrul strategiei noastre din ultimii ani și ne reafirmăm angajamentul de a accelera în continuare sprijinul nostru pentru proiectele legate de ESG.”

Greenvolt – Energias Renováveis, SA („Greenvol”), companie deținută de Grupo ALTRI, SGPS, SA („ALTRI”), care activează în sectorul energiei regenerabile, este liderul în Portugalia în sectorul producției de energie electrică din biomasă forestieră. Cu o experiență acumulată în acest segment de aproximativ 20 de ani, Greenvolt are competențe tehnice extinse și dovedite în ceea ce privește proiectarea, execuția, operarea și întreținerea centralelor electrice pe biomasă.

* Environmental Social & Governance 

Leonardo Badea (BNR): Piața de capital trebuie să-și consolideze contribuția la finanțarea domeniilor prioritare ale economiei

Cred că suntem cu toții de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie și societate, caracterizată de riscuri și incertitudine în creștere, iar în perioada imediat următoare șansele ca această situație să se schimbe sunt relativ reduse, din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm.

Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Știm că accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și că el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare prin piața de capital.

România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus care ne plasează printre ultimele locuri în Europa după acest criteriu.

Refacerea economiei ulterior efectelor celor mai recente crize, cea pandemică și cea determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, precum și numeroasele transformări structurale impuse de contextul geopolitic, de nevoia protejării mediului și de avansul tehnologiilor și, în special, al digitalizării, constituie importante oportunități de dezvoltare sustenabilă a intermedierii financiare, atât prin sistemul bancar, cât și prin piața de capital.

Drumul de urmat pentru dezvoltarea economică în condițiile actuale de incertitudine ridicată este greu de definit, nu doar în cazul României, ci chiar într-un context mai larg, de exemplu pentru țările Central și Est Europene cu care adesea ne comparăm. Devine din ce în ce mai evident faptul că nu există doar soluții unice generale la aceste provocări, deși aceste soluții izvorâte din solidaritate la nivel internațional și european au un rol important, dar totuși este necesar ca țările emergente să-și analizeze și soluțiile particulare, diferențiate care se pot aplica la nivel local.

Astfel, cazul României poate fi analizat pentru a se identifica principalele priorități economice. Dacă încercăm să fim cât mai sintetici în abordare putem spune că sunt două categorii de priorități economice:

A.           Priorități în vederea diminuării vulnerabilităților care pot afecta siguranța națională

B.           Priorități în vederea dezvoltării sectoarelor în care România deține avantaje competitive

Șocul pandemic și cel generat de războiul din Ucraina au evidențiat multe vulnerabilități care ar putea fi incluse în prima categorie, în special cele privind dependența de lanțurile externe de aprovizionare în cazul unor materii prime, produse și echipamente de maximă importanță pentru populație și pentru economie, cum sunt cele din domeniul sănătății, al energiei și al combustibililor, domeniul agro-alimentar, al comunicațiilor etc.

În ceea ce privește a doua categorie, aș menționa doar că în opinia mea ne aflăm din nou într-un moment propice pentru revizuirea strategiei naționale privind sectoarele economice în care România deține avantaje competitive, revizuire care trebuie să aibă ca scop adaptarea și îmbunătățirea politicilor structurale țintite spre dezvoltarea acestora. Spre exemplu, sectoarele  agricol, alimentar, IT și energetic.

Sectoarele industriale generatoare de valoare adăugată ridicată, deși au contribuții importante la creștere, au în continuare un rol modest în structura economiei.

Pentru ameliorarea vulnerabilităților amintite și pentru susținerea sectoarelor în care exporturile românești sunt competitive, unul dintre factorii determinanți este finanțarea de proiecte care să conducă la dezvoltare și la creșterea tehnologizării. Pe lângă finanțarea europeană sau cea bancară trebuie să avem în vedere și piața de capital din România, deoarece prin natura sa, scopul acestei piețe este de a finanța proiecte de afaceri pe termen lung.

Dar pentru ca această opțiune să fie viabilă, trebuie ca piața de capital din România să-și continue parcursul spre dezvoltare. În acest sens, trebuie acționat nu doar prin creșterea numărului de oferte publice secundare de vânzare (listarea companiilor de stat prin vânzarea unor pachete de acțiuni existente), ci și prin creșterea numărului de oferte publice primare de vânzare (listarea pe bursă de pachete nou emise de acțiuni și obligațiuni), care să aducă la cota bursei un număr cât mai mare și mai diversificat de instrumente financiare.

Doar prin aceste operațiuni de piață companiile vor putea atrage resurse financiare noi necesare în implementarea propriilor proiecte și, implicit, piața de capital va putea juca un rol mai important în dezvoltarea economiei.

De asemenea, pentru consolidarea pieței de capital din România, sunt vitale demersurile în direcția creșterii încrederii investitorilor în mecanismele și regulile pieței și reducerea birocrației ce ține de diverse obligații ce cad în sarcina acestora.

Mai mult, pentru dezvoltarea industriei alimentare și a celei energetice nu trebuie să ne referim doar la proiectele mari de finanțare, care necesită oferte publice primare de vânzare și listarea pe piața principală a Bursei de Valori București, ci și la cele de nivel mediu sau mai mici care necesită alte tipuri de piețe sau de mecanisme de finanțare. Și aici mă refer la „piețele de creștere” pentru IMM sau la mecanismele de finanțare care completează ofertele publice de vânzare – finanțarea participativă.

Astfel, prin dezvoltarea acestor piețe de creștere pentru IMM și a operațiunilor de finanțare participativă (crowdfunding-ul) întreprinzătorii mai mici pot iniția noi proiecte de afaceri sau le pot dezvolta pe cele existente în industria alimentară (de ex. fabrici de prelucrare a produselor agricole de bază) sau în industria energetică (de ex. parcuri de panouri fotovoltaice).

Concluzionând, piața de capital din România trebuie să joace un rol mai important în finanțarea economiei, iar noua reglementare fiscală, proiectele existente de dezvoltare ale Bursei de Valori București (Contrapartea Centrală Română, posibil pe viitor și piața de creștere pentru IMM), precum și noile proiecte legislative care vor intra în vigoare (legea privind finanțarea participativă) creează premisele necesare consolidării pieței de capital.

Îmi amintesc de momentul favorabil din toamna anului 2019, când, în urma unui efort îndelungat și susținut al întregii comunități a pieței de capital locale, agenția internațională de rating FTSE Russel a anunțat că piața de capital din România îndeplinește criteriile pentru a fi promovată de la categoria piețelor de frontieră la cea a piețelor secundare emergente, schimbare ce a fost efectiv implementată peste exact un an. La momentul acela, așteptările și speranțele erau ca dinamica pozitivă să continue într-un ritm similar și în decurs de încă un an piața de capital din România să primească o confirmare similară și din partea celeilalte agenții internaționale foarte importante, adică de la MSCI. Acest lucru totuși nu s-a întâmplat încă, bineînțeles că nu putem ignora contextul dificil al ultimilor doi ani, care se prelungește în prezent, așa cum aminteam chiar la începutul intervenției mele, însă este foarte important ca eforturile comunității să continue în această direcție. Consolidarea pieței este însă necesară tocmai de aceea, astfel încât efectele negative ale conjuncturii globale să fie cât mai bine gestionate, piața de capital să continue să își îndeplinească funcțiile în ansamblul economiei, iar la momentul la care presiunile exogene și cele ciclice se vor mai diminua, aceasta să își poată relua trendul ascendent în beneficiul companiilor și al investitorilor.

FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL – MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040

Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice-București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) au plăcerea să va invite la:

FORUMUL ECONOMIC NAȚIONAL„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”,  în data de 23 IUNIE 2022 în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, între orele 9:30-16:00.

„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” este un DEMERS științific desfășurat pe parcursul a 22 dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) și februarie 2020 (debutul pandemiei de COVID-19).

„Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate de pandemia de COVID-19, de situațiile conflictuale și de reconsiderarea globalizării. România trebuie să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.

În contextul actualizării concluziilor demersului realizat de-a lungul celor 22 de dezbateri,  se va organiza pe 23 iunie 2022, la Academia de Studii Economice din București , sala Aula Magna, un forum economic național „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040” cu peste 200 de participanți și cu invitați de seamă: Președintele României, Președinții camerelor Parlamentului, Primul Ministru, miniștrii economiei, antreprenoriatului și turismului, finanțelor, agriculturii și dezvoltării rurale, muncii și solidarității sociale, dezvoltării teritoriale, mediului apelor și pădurilor, cercetării, inovării și digitalizării, investițiilor și proiectelor europene, educației, sănătății, DDDR, comisarul pentru Economie de la Comisia Europeană, contribuitorii la cartea: „SĂ GÂNDIM DINCOLO DE AZI. MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”, partenerii și  vorbitorii de la dezbaterile organizate în perioada 2017-2020, conducătorii unor  agenții centrale, secretarii de stat din principalele ministere, președinții consiliilor județene, membri ai ASPES, ai AGER și ai AFER,rereprezentați ai tinerei generații, elevilor și studenților.

PARTENERI ȘI SPONSORI: Banca Transilvania, Deleanu Attorneys at Law, Elsaco, Computerland, BCR, AJ Renewables, ecoHORNET

PARTENERI INSTITUŢIONALI:  Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Consiliul Tineretului Român (CTR), Consiliul Naţional al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR)

CU SPRIJINUL: Academiei Române și Băncii Naționale a României (BNR).

PARTENERI MEDIA: ProfitNews, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, The Diplomat-Bucharest.

AGENDA

09:00- 09:30   Înregistrare & Welcome Coffee 

9:30-12:30   SESIUNE PLENARĂ

ALOCUȚIUNI SESIUNEA PLENARĂ

NICOLAE ISTUDOR – Rector al ASE Bucuresti- Cuvânt de deschidere
MIRCEA ABRUDEAN – Sef Cancelarie –Mesajul Primului-ministru al Guvernului României
FLORIN SPĂTARU – Ministrul economiei
MIRCEA COȘEA –Prof. univ. dr. analist economic, membru ASPES
NICOLAE ISTUDOR –  Prof.univ.dr. – Rector al ASE București
MIHAI DARABAN – Președinte al CCIR, vicepreședinte  ASPES
VALENTIN LAZEA – Economist Șef BNR
FLORIN  JIANU – Președinte CNIPMMR
ANDREI RĂDULESCU– Director Banca Transilvania
GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România

12:30-13:30   Pauză de prânz

13:30- 16:00   SECȚIUNI

MANAGEMENT GUVERNAMENTAL SUPLU ȘI EFICIENT; PROGNOZE ȘI PLANIFICARE; DESCENTRALIZARE ȘI O NOUA ORGANIZARE  ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ROMÂNIEISala Aula Magna

Raportori: CONSTANTIN BOȘTINĂ,  LÁSZLÓ BORBÉLY,  CRISTIAN SOCOL,  MARIUS CONSTANTIN PROFIROIU.

POTENȚIALUL REAL  DE RESURSE ALE ROMÂNIEI – VALORIFICARE ÎN INTERES NAȚIONAL. INDEPENDENȚA ȘI SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI Sala 0039

Raportori: LUMINIȚA CHIVU, IULIAN IANCU,  ARTUR STRATAN.

INDUSTRII ALE VIITORULUI ÎN ROMÂNIA –  Sala 0218

Raportori: CONSTANTIN  ANGHELACHE, MIRCEA COȘEA, CONSTANTIN SAVU.

RELANSAREA ȘI FORTIFICAREA SECTORULUI IMM-URILORSala 0233

Raportori: OVIDIU NICOLESCU,   FLORIN JIANU, MARIN DINU,  IONUȚ POPA.

DIGITALIZAREA, NEVOIE STRINGENTĂ A VIITORULUI ROMÂNIEIsala 0232

Raportori: NICOLAE BADEA, Acad. IOAN DUMITRACHE,  SERGIU ILIESCU, FLORIN TALPEȘ,

INDEPENDENTA ȘI SECURITATEA AGRO-ALIMENTARĂ. ROMÂNIA-ORIZONT 2040  – Sala Virgil Madgearu

Raportori: NICOLAE ISTUDOR,  VALERIU TABĂRĂ,  ADRIAN IZVORANU.

ECONOMIA ȘI VIAȚA SOCIALĂ ÎN ZONA MONTANĂ.
ROMÂNIA-ORIZONT 2040Sala 0328

Raportori: RADU REY,  OTILIA MANTA, MIRELA  STOIAN .

CREȘTEREA DEMOGRAFICĂ ȘI STABILIZAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIASala 0333

Raportori: VASILE GHEȚĂU,  DAN DUMITRESCU.

TURISM ȘI SERVICII BALNEARE ÎN ROMÂNIA  – Sala 0426

Raportori: DRAGOȘ ANASTASIU,  GABRIELA TIGU,  ION ANTONESCU.

ECOSISTEM DE EDUCAȚIE, CERCETARE ȘI INOVARE ÎN ROMÂNIA-ORIZONT 2040Sala 0427

Raportori: ADRIAN CURAJ,  ALINA DIMA.

PROBLEMATICA ACTUALĂ ȘI PREVIZIUNI PENTRU SISTEMUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA  – Sala 0428

Raportori: LÁSZLÓ ATTILA, VASILE CEPOI, ALEXANDRU BADEA, CRISTINA DRĂGOI

PACTUL VERDE  PENTRU EUROPA. GESTIUNEA APEI ÎN ROMÂNIASala 0429

Raportori: MIRCEA DUŢU,   VALERIU IFTIME,  CRISTIAN TEODOR.

FINANȚAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI. RESURSE  ALE PIEȚELOR FINANCIARE, BANCARE ȘI NEBANCARE ROMÂNEȘTI. BUGETARE MULTIANUALĂSala 0430

Raportori: LEONARDO BADEA,  DRAGOȘ STOICA, MIRCEA URSACHE
ADRIAN MITROI, CĂTĂLIN RĂZVAN DOBREA,CORNELIU BÂRNEA

REPOZIȚIONAREA PARTENERIATULUI ECONOMIC AL ROMÂNIEI ÎN NOUL CONTEXT EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL. SPAȚIU ECONOMIC COMUN: ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVASala 0226

Raportori: DUMITRU MIRON,  MIHAI DARABAN

ROMANIA-ORIZONT 2040, ÎN VIZIUNEA TINERETULUI, ELEVILOR ȘI STUDENȚILORSala 0502

Raportori: GABRIEL CARNARIU – Președintele Consiliului Tineretului din România,
ROBERT AVRAM – Președintele Consiliului Elevilor,
HORIA ȘERBAN ONIȚA – Președintele ANOSR,
INA NIMERENCO – Președinte Uniunea Studenților din România.

_________________

Dezbaterile din cadrul Forumului Economic Național vor avea ca suport Cartea „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”. Aceasta este oferită ca reper decidenților politici asupra drumului pe care România îl deschide generațiilor care vin. „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040” propune ca abordare și premise cunoașterea obiectivă, informație, studiu, cercetare, condiții pentru transpunere în realitate, stăpânire a unor domenii datorată științei de carte și exercitării practice. Este utilă ca resursă documentară și de idei, adresată politicienilor din diverse domenii, cât și profesionaliștilor și publicului interesat de analiză și argumentație sub semnul relevanței echilibrate. 

 

Filmele de succes împing vânzările de jucării peste nivelul de dinaintea pandemiei

 

Tom Cruise a luat cu asalt prima poziție a box office-ul global cu noul său film, Top Gun Maverick, câștigând 300 de milioane de dolari în primele patru zile de la premieră. Un rezultat excelent pentru compania producătoare a filmului, Paramount (PARA). Legat de film, se poate cumpăra o replică a portavionului din film, cu tot cu avionul de luptă al lui Maverick, produs de Matchbox, o marcă deținută de Mattel. Un producător polonez, Cobi, propune seturi de piese de construcție, iar Revell propune modele ale avioanelor din film, ce pot fi construite, la scară redusă, toate sub licență. 

Realizarea acestor jucării nu este o întâmplare. Statisticile de la începutul anului 2021 arată că jucăriile bazate pe filme înregistrează o creștere cu 19% a veniturilor față de 2019. Jucăriile care nu sunt bazate pe filme au înregistrat doar creșteri de o singură cifră.

Disney (DIS) a valorificat deja această tendință. Cu peste 137 de milioane de abonați în întreaga lume la serviciul său de streaming Disney +, care se va lansa luna aceasta și în România, jucăriile sub licență, bazate pe filmele și emisiunile TV Disney se găsesc aproape în orice magazin de jucării. Iar companiile se luptă pentru dreptul de a le produce. Mattel (MAT) și Hasbro (HAS) s-au luptat pentru licențele Disney Princess și Frozen. Hasbro a preluat licența în 2016, după ce Mattel a produs jucăriile timp de douăzeci de ani. Dar, la începutul acestui an, Mattel a recâștigat drepturile de a face păpuși bazate pe personajele prințeselor Disney, inclusiv Elsa și Anna din Frozen, Jasmine din „Aladdin”, împreună cu Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Ariel, Moana și alte eroine Disney. 

Barbie, produsă de Mattel, este o păpușă de modă care a fost lansată în 1959. Dar Barbie a evoluat și ea într-o păpușă asociată cu diverse  filme. Există o corelație între jucăriile bazate pe filme,emisiuni TV și vânzări. De exemplu, serialul „Barbie Dreamhouse Adventures” de pe Netflix și vânzările păpușii Dreamhouse Barbie sunt corelate. Pe măsură ce orele de vizionare ale serialului Barbie au crescut puternic, aproape dublându-se între februarie și iunie 2020, vânzările de păpuși Barbie Dreamhouse au crescut și ele vertiginos. A devenit una dintre primele 10 jucării cu cele mai rapide vânzări din SUA din martie până în septembrie 2020. 

În cea mai recentă raportare financiară, Mattel a anunțat că încearcă să dezvolte mai multe dintre mărcile sale în filme noi: un film Hot Wheels produs de compania Bad Robot a lui JJ Abrams și un film Barbie cu Margot Robbie, care va fi lansat în 2023.  

 

Hasbro și-a reînnoit acordul cu studioul Lucasfilm al Disney pentru a produce jucării bazate pe franciza Star Wars, dar și pe Indiana Jones. Harrison Ford se va întoarce în cinematografe în rolul lui Indiana Jones, pentru a cincea oară într-un nou film, pe 30 iunie 2023. Noile jucării vor fi disponibile atunci. 

Hasbro a anunțat recent un dividend de 0,7 dolari pentru acțiunile sale. În primul trimestru din 2022, compania a avut venituri de 1,16 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu aproximativ 1.500 de mărci, printre care se numără Monopoly, Magic, The Gathering, Nerf, My Little Pony, Transformers, Play-Doh, Dungeons & Dragons, Power Rangers, Peppa Pig și mărci partenere de top. Vânzările produselor sale au crescut cu 3% în ultimul an, dar în timp ce în SUA au crescut cu 12%, în Europa au scăzut cu 6%, iar în Asia cu 19%.  

În 2022, vânzările globale de jucării au crescut cu 1% în primele patru luni ale acestui an. Valoarea vânzărilor în toate țările urmărite de compania de consultanță NPD a depășit vânzările din 2019, anul de dinainte de pandemia COVID-19. Ca număr de unități, vânzările au scăzut însă cu 5%, în timp ce prețul mediu de vânzare a crescut cu 7%. Cu alte cuvinte, asistăm în continuare la un nivel ridicat al vânzărilor de jucării, determinat de o creștere a prețului mediu.

Francizele populare de filme și emisiuni TV alimentează creșterea vânzărilor de jucării  și într-un alt segment: cel al obiectelor de colecție. Una din cinci jucării vândute la nivel global în acest an a fost o jucărie de colecție, potrivit NPD. 

Compania Funko (FNKO), un producător de figurine și produse de colecție sub licență, profită de această tendință. Vânzările sale nete din primul trimestru al 2022 au crescut cu 63% de la an la an, America înregistrând o creștere de 70%, Europa de 43% și celelalte teritorii de 48%, ceea ce arată că aceasta este o tendință globală. Franciza numărul unu a fost serialul TV Star Wars al Disney, The Mandalorian, urmat de universul Marvel, Five Nights at Freddy’s (o serie de figurine bazate pe jocuri video), Pokemon și Harry Potter. 

PwC România anunță promovarea a doi parteneri, de la 1 iulie 2022

0

PwC România anunță că, începând cu 1 iulie 2022, Adriana Costea și Radu Bădiceanu devin parteneri în cadrul practicilor de Consultanță Fiscală și Juridică și, respectiv, de Consultanță în Tehnologie.

„Îi felicit pe Adriana și Radu pentru această promovare binemeritată, fiind o recunoaștere a rezultatelor și contribuției lor la succesul proiectelor firmei. Sunt convins că datorită experienței și profesionalismului lor vom continua să avem multe reușite împreună”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Cu o experiență profesională de peste 15 ani, Adriana Costea devine primul partener regional de Taxe al PwC România, ea urmând să coordoneze cele mai mari birouri regionale ale firmei, respectiv Timișoara și Cluj. 

Adriana a avut un rol esențial în dezvoltarea practicii de Taxe în zona de vest a României și va fi responsabilă pentru extinderea activității în regiune, precum și pentru creșterea altor servicii. Ea a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, fiind și consultant fiscal licențiat.

Radu Bădiceanu devine Partener în echipa de Consultanță pe Tehnologie a PwC România, concentrându-se pe servicii legate în special de SAP. După ce s-a alăturat PwC România în anul 2017, Radu a construit de la zero echipa PwC SAP din România, pe care va continua să o conducă și să o dezvolte. Împreună cu echipa sa, Radu va genera proiecte de transformare tehnologică atât pe piața locală, cât și la nivel internațional, cu accent pe S/4Hana și SuccessFactors.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București și al unui master la Universitatea Clermont Auvergne din Franța, Radu are peste 15 ani de experiență în livrarea de proiecte SAP, inclusiv în Germania și Franța. 

Ghiduri de nutriție pentru persoane cu dizabilități de vedere

0

Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță adaptarea ghidurilor de nutriție NutriPorția și VeggiePorția în limbajul Braille, în premieră pentru România, „pentru a ajuta persoanele cu dizabilități de vedere să–și pregătească singure preparate echilibrate nutrițional și sănătoase”. Ghidurile adaptate sunt realizate împreună cu Asociația Nevăzătorilor din România și cu artistul plastic Monica Mocanu. 

Mihai Dinu, prim-vicepreședinte al Asociației Nevăzătorilor din România: „Am primit cu mare bucurie inițiativa celor de la Nestlé de a realiza aceste instrumente de nutriție în Braille. Scopul proiectului realizat împreună anul acesta este de a deprinde abilități de viață, creșterea încrederii în sine și a autonomiei pentru persoanele cu nevoi speciale.”

Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Nutrition Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România: „Misiunea Nestlé este aceea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții, oferind opțiuni sănătoase și gustoase celor care vor să aibă un stil de viață echilibrat. Suntem mereu preocupați ca persoanele de toate genurile, religiile, culturile, orientările sexuale sau persoanele cu dizabilități să fie incluse în societate și să aibă o viață sănătoasă, de aceea suntem membrii ai ILO Global Business And Disability Network și ai The Valuable 500. Ne-am dorit să adaptăm ghidurile noastre de nutriție deja create pentru a veni în întâmpinarea persoanelor nevăzătoare. Sunt multe de făcut pentru a le ușura viața și, de aceea, am dezvoltat NutriPorția și VeggiePorția și în limbajul Braille, pentru a le ajuta să fie independente din punctul de vedere al realizării meselor zilnice și pentru a le oferi un model de urmat în privința rețetelor sănătoase.” 

Mona Mocanu, artist plastic: „Pentru mine este un real privilegiu faptul că pasiunea mea m-a adus alături de această inițiativă, prin intermediul căreia să am ocazia să dau viață unor instrumente de nutriție atât de utile, care vor face diferența în activitățile de zi cu zi ale persoanelor cu dizabilități de vedere.”

Nestlé subliniază că „mai mult de un miliard de oameni suferă de o formă de dizabilitate din care 95 de milioane sunt copii, conform primului Raport Global al Dizabilității publicat de Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială în 20211. În țara noastră sunt peste 95.000 de persoane nevăzătoare, dintre care 2.700 sunt copii. Aceste persoane au nevoia să fie integrate, să fie recunoscute și acceptate într-o societate incluzivă, care să le ofere posibilitatea de a fi independente”.

Alături de cele două farfurii pentru mese echilibrate, au fost create și 20 de rețete pentru prânz și cină în format audio, special adaptate din punct de vedere al unităților de măsură și a ingredientelor pentru persoanele cu dizabilități de vedere. Această colecție de rețete sănătoase a fost concepută după principiile NutriPorției și VeggiePorției și cuprinde inclusiv rețete vegetariene și rețete vegane care susțin o alimentație sustenabilă, dar și rețete potrivite pentru copii.

Ghidul „Bine servit” conceput pentru horeca completează instrumentele inițiativei și are ca scop informarea partenerilor din acest sector cu privire la interacțiunea adecvată cu persoanele cu dizabilități de vedere pentru accesibilizarea restaurantelor și cafenelelor. Nevoia de a lua masa în oraș mai des a fost identificată în cadrul workshopurilor realizate de Nestlé și Asociația Nevăzătorilor din România. În cadrul inițiativei a fost creat și „Micul ghid pentru experiențe sănătoase în bucătărie” în limbajul Braille cu sfaturi practice pentru a deveni independent în bucătărie.

Pe siteul https://www.nestle.ro/veggie-nutri-braille pot fi accesate și descărcate toate aceste instrumente. Prin intermediul Asociației Nevăzătorilor din România, aceste instrumente pentru o alimentație sănătoasă vor fi distribuite către persoanele cu dizabilități de vedere din baza de date a asociației.

NutriPorția și VeggiePorția pot fi descărcate de pe siteul nestle.ro și reprezintă ghiduri de cantitate, inspirație și diversitate. Farfuriile arată proporțiile optime și combinațiile potrivite între diferite grupe de alimente, astfel încât toate mesele atât pentru adulți, cât și pentru copii să fie bine echilibrate și să ofere substanțele nutritive necesare. Farfuriile sunt împărțite în trei segmente: 50% legume, 25% proteine animale sau vegetale, nuci și semințe, 25% produse din cereale integrale și cartofi. Conform unui studiu Nestlé din Decembrie 2021, 50% dintre românii din mediul urban consumă cel puțin 1-2 mese pe bază de alimente vegetale pe săptămână, iar 16% cel puțin 3. De asemenea, 41% spun că doresc să crească consumul de alimente pe bază de plante în viitor. Aceste indicii fac VeggiePorția un ghid util pentru toți cei care își cresc consumul de alimente vegetale. 

Descoperă și alte inițiative Nestlé în domeniul alimentației pe www.nestle.ro/nutritie/”.  

NextGenerationEU: Comisia primește din partea României o cerere de plată în valoare de 2,6 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

0

Comisia a primit din partea României prima cerere în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru plata a 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și a 789,7 milioane EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare).

Reamintim că planul general de redresare și reziliență al României se ridică la 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și la 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Plățile acordate în cadrul MRR se bazează pe performanțele obținute și depind de realizarea de către România a investițiilor și a reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

Această primă cerere de plată este condiționată de îndeplinirea a 21 de jaloane care acoperă mai multe reforme și investiții în domeniile eficienței energetice, mobilității durabile, transformării digitale, gospodăririi apelor, îngrijirilor de sănătate, impozitării și pensiilor, educației, justiției și combaterii corupției, sprijinului acordat sectorului privat și sistemului de audit și control legat de Mecanismul de redresare și reziliență.  Comisia are la dispoziție două luni pentru a-și realiza evaluarea.

Ulterior, Comisia va transmite Comitetului economic și financiar (CEF) al Consiliului evaluarea sa preliminară privind respectarea de către România a jaloanelor și a țintelor care sunt necesare pentru ca această plată să poată fi efectuată. Informații suplimentare privind procedura aferentă cererilor de plată în cadrul MRR sunt disponibile în acest document cu întrebări și răspunsuri.

Mai multe informații despre planul de redresare și reziliență al României sunt disponibile aici.

Start-upul fintech Proportunity își propune să strângă 300.000 de euro pe SeedBlink

0

Vadim Toader, CEO și cofondator: „Am asigurat investiții de peste
2,3 milioane de euro. Finanțarea va fi folosită pentru marketing și pentru a lansa două produse în 2022

Proportunity, soluție fintech care îmbină învățarea automatizată și finanțele, își propune să atragă 300.000 de euro pe SeedBlink. Runda de finanțare este susținută de doi investitori principali, Venture Friends și Kibo Ventures, cu un aport de 1,17 mil. euro fiecare. 

Finanțarea va fi utilizată pentru a dubla impactul de marketing și pentru a lansa două noi produse în acest an, Rent to Buy și 0% depozit. 

„Viziunea noastră este de a face cumpărarea de proprietăți la fel de simplă precum închirierea. Produsul actual este conceput pentru persoanele care au un avans de 5%, dar care se străduiesc să acceseze un credit ipotecar suficient de mare pentru a obține casa pe care și-o doresc cu adevărat. Proportunity îi ajută pe clienți să cumpere mai inteligent, datorită tehnologiei noastre de învățare automatizată, și să cumpere mai repede cu ajutorul amplificatorului nostru de ipotecă. Tehnologia de învățare automată îi ajută pe cumpărători să găsească locuințe cu potențial ridicat de creștere, asigurându-i că fac o investiție inteligentă pentru cea mai importantă decizie financiară din viața lor”, afirmă Vadim Toader, CEO și cofondator. „Mă bucur să văd impactul serviciilor noastre și sper că și mai mulți investitori ni se vor alătura în călătoria noastră de a ajuta un milion de persoane de a accesa casele pe care și le doresc până în 2030”, a adăugat Vadim Toader.  

Platforma online Proportunity îmbină învățarea automată și finanțele schimbând sistemul tradițional de împrumuturi din Marea Britanie. Tehnologia permite trierea proprietăților cu potențial ridicat, minimizând în același timp riscul de pierdere. Compania a finanțat deja peste 117 milioane de euro în achiziții de proprietăți din 2018, cu o creștere de 200% de la an la an a numărului de clienți noi. 

„Proportunity se remarcă printre fintech-urile europene și suntem foarte bucuroși să împărtășim această oportunitate de investiție de tip VC cu investitorii noștri. Atât Vadim Toader, cât și Ștefan Borodea sunt reprezentativi pentru fondatorii români de succes din străinătate, care au construit încrederea cu o echipă puternică, o tracțiune mare și VC-uri internaționale de top, cum ar fi VentureFriends și Kibo Ventures. Este interesant pentru noi să avem prima serie Series A+ cu un export de informații românești”, declară Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer la SeedBlink.

Obiectivul pentru 2022: venituri de 4,13 milioane de euro

Compania a fost fondată în 2018 de Vadim Toader, specialist cu peste zece ani de experiență în fintech&servicii financiare și de către Ștefan Boronea, profesionist cu peste 10 ani de experiență în inteligență artificială. Compania este evaluată acum la 42 de milioane de euro. 

Proportunity se adresează mai ales pieței din Regatul Unit, o piață de 1,1 trilioane de euro, însă   până în 2025 intenționează să se extindă și pe segmentul rezidențial din SUA și Europa Centrală. Conducerea estimează venituri de 4,13 milioane de euro în 2022 și de 125 milioane de euro în 2025. 

Proportunity a înregistrat o creștere a portofoliului de 6,4% în ultimii trei ani, pe o piață care a crescut cu 3,2%. În primele luni din 2022, startup-ul a finanțat achiziții de proprietăți de aproape 47 miloane de euro, mai mult cu152% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Echipa Proportunity este formată din 32 de angajați cu experiență vastă în domeniul inteligenței artificiale și al previziunilor și cu un board cu expertiză extinsă în scalarea companiilor care înregistrează creșteri importante. 

Forum de afaceri româno-turc la Camera de Comerţ Bucureşti

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un forum de afaceri româno-turc, în contextul vizitei în România a unei misiuni economice formate din 22 oameni de afaceri, organizate de Asociația Balkan-Türksiad din Bursa (Republica Turcia). Forumul, organizat în colaborare cu Consiliul National pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a fost găzduit de Aula Carol I a Palatului CCIB Business Center.

CCIB informează că „principalele obiective ale evenimentului au vizat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante.

Forumul, moderat și deschis de președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a fost onorat de prezența membrului Grupului Parlamentar de Prietenie Turcia-România, deputatul Salih Cora, și a vicepreședintelui CNIPMMR, Sebahat Kaya.

Din delegaţia turcă, condusă de Fatih Șakir, președinte al Consiliului Balkan-Türksiad, au făcut parte reprezentanţii unor firme ce activează în: construcții, industria alimentară, producția de mașini și echipamente pentru diverse industrii, inginerie, turism, producția de tablă și produse turnate, industria ușoară, ceasuri și bijuterii.

În deschiderea evenimentului, președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei româneşti, în structură şi dinamică, punctând potenţialul economic al Capitalei, oraş care concentrează aproape un sfert din firmele înregistrate în ţara noastră. De asemenea, a vorbit oaspeţilor despre activitatea și serviciile CCIB, dar şi despre importanța pe care o acordă Camera bucureșteană promovării contactelor economice cu oamenii de afaceri din Republica Turcia, principalul partener economic din zona extracomunitară al ţării noastre. 

La rândul său, Salid Cora a subliniat atenția acordată de țara sa dezvoltării relațiilor diplomatice, economice, culturale și politice cu România și a punctat interesul deosebit al oamenilor de afaceri turci pentru piața țării noastre, atât în ceea ce privește investițiile, cât și activitatea de import-export. Totodată, a apreciat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru apropierea celor două comunități de business. 

Conducătorul delegaţiei turce, Fatih Șakir, a făcut o prezentare amplă a orașului Bursa, al patrulea oraș al Turciei, după numărul de locuitori, cu accent pe potenţialul economic al acestuia, în context regional și național. Reprezentantul Balkan-Türksiad a subliniat dezvoltarea puternică în regiune a industriei auto și de piese auto, industriei ușoare, agriculturii și industriei de prelucrare a produselor alimentare, dar și a celei constructoare de mașini și echipamente, domenii care oferă oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări.

În a doua parte a evenimentului, oaspeţii au intrat în dialog cu reprezentanţii firmelor româneşti care au răspuns invitaţiei CCIB.

Atât în timpul Forumului, cât și în convorbirile B2B au rezultat oportunități de afaceri care ar putea conduce la noi contacte și posibile contracte care să contribuie la internaționalizarea afacerilor firmelor românești interesate. CCIB are încheiate 7 acorduri de colaborare cu camere de comerț sau industrie din Turcia, cel mai recent semnat la 31 martie a.c. cu Camera de Industrie din Ankara. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din Turcia sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kârgâze și Republicii Islamice Iran, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB”.

CCIB reamintește că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene (UE). La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de provieniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). La 31 martie 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce (date disponibile) a fost de 2,2 miliarde USD (+18,1% comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care 0,8 mld. USD export (+4,1%) și 1,4 mld.USD import (+27,7%).

La 31 aprilie 2022, în România erau înregistrate 17.017 firme cu capital turcesc, reprezentând 7,1% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră (locul 3, după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 0,9 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 15 între statele investitoare în țara noastră”.

Foto: CCIB

Alexander Pitchka, noul General Manager al JTI România

0

 

Alexander Pitchka este noul General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria, din mai 2022. 

Alexander Pitchka s-a alăturat JTI în 1997, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina. A ocupat diverse poziții în departamentul Finanțe al companiei și a lucrat, de asemenea, într-o serie de alte țări, printre care Coreea și Rusia. În 2012, s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI. În 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva țări din Asia. În 2018, Alexander a fost numit General Manager în Georgia, Armenia și Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală și Mongolia.

„JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o țară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piață și continuăm să creștem organic. JTI este în categoria mare: contribuabil major, producător important și exportator de seamă. De asemenea, compania are o reputație solidă. Contribuția noastră la promovarea culturii japoneze în România a fost recunoscută la cel mai înalt nivel de Ministrul Afacerilor Externe din Japonia. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat cu autoritățile de aplicare a legii un parteneriat anti-contrabandă, rămânând un partener de nădejde în acest domeniu. Împreună cu echipa profesionistă pe care am găsit-o aici, vom continua să dezvoltăm mărcile, oamenii și să fim implicați în comunitate, așa cum am am făcut de-a lungul a trei decenii”, a declarat Alexander Pitchka

Echipa de management din România coordonează și afacerile JTI din Moldova și Bulgaria.

JTI este una dintre primele companii multinaționale stabilite local, încă din 1993 și a investit până acum în România peste 250 milioane de euro. 

Fabrica JTI din București exportă produse în circa 50 de țări din toată lumea. 

JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.



JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds) și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit local. JTI se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo, al proiectelor CoolSound și Aplauze pentru poet, precum și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată recent de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării.
JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 40.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

Sondaj INSCOP: Românii consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina

Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 71,2% dintre români menționează Rusia. Urmează SUA (10,4%), Ucraina (4,5%), NATO (3,9%)  și UE (1,7%). Nu știu sau nu răspund 8,3%.

Cine ar câștiga războiul din Ucraina

Întrebați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 50,3% dintre respondenți apreciază că Ucraina, 26,1% Rusia, iar 23,5% nu știu sau nu răspund.

Liderii ruși și crimele de război

87,3%  dintre români sunt de acord cu afirmația „Liderii ruși ar trebui să fie condamnați pentru crimele de război din Ucraina”, 7,7% își exprimă dezacordul și 4,9% nu știu sau nu răspund.

Utilizarea de către Rusia a armelor nucleare

21,9% dintre români sunt de acord cu afirmația „Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina pentru a câștiga războiul”, timp ce 73,5% nu cred că Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina. 4,5% nu știu sau nu răspund.

Ipoteza ocupării Republicii Moldova

22,7% dintre români cred că Rusia va ocupa Republica Moldova, în timp ce mai mult de două treimi (68,7%) nu sunt de acord cu acest lucru. 0,3% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia (în creștere față de februarie 2022, când 59,2% dintre români împărtășeau această părere). 31,7% au o părere proastă, deoarece sunt de părere că trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia (în scădere față de 35,4% în februarie 2022). 3,4% nu știu sau nu răspund  (față de 5,4% în februarie 2022).

Atitudinea României în cadrul NATO

Întrebați ce cred că ar trebui să facă România dacă un stat NATO ar fi atacat, 51,2% dintre români sunt de părere că România trebuie își îndeplinească obligațiile de stat de membru NATO si sa ajute militar aliatul atacat (similar cu situația din februarie 2022 când 51,1% împărtășeau această opinie), 28% sunt de părere că România nu trebuie să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27,7% în februarie 2022), iar 15,9% sunt de părere că trebuie să rămână neutră (față de 12,2% în februarie 2022). 3% cred că ar trebui să iasă din NATO (față de 6,2% în februarie 2022), în timp ce 1,9% nu știu sau nu răspund (față de 2,8% în februarie 2022).

Ipoteza ieșirii României din Uniunea Europeană

Cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană doar 14,6% dintre respondenți (în scădere semnificativă față de februarie 2022 când 22,4% erau de această părere), în timp ce 83% se opun unui Ro-Exit (în creștere puternică față față de februarie 2022 când  74,7% aveau această opinie) și 2,4% nu știu sau nu răspund.

Ipoteza ieșirii României din NATO

Doar 11,9% dintre respondenți (față de 15,7% în februarie 2022) cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 86% cred că România trebuie să rămână în NATO (față de 81,2% în februarie 2022). 3,2% nu știu sau nu răspund.

Achizițiile de armament din SUA

50,5% dintre români consideră că achizițiile de armament avansat din SUA ajută la întărirea Armatei României. Procentul este în ușoară creștere față de februarie 2022 când 48,5% dintre români susțineau acest punct de vedere. Achizițiile de armament avansat din SUA ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în opinia a 41,5% dintre respondenți (45% susțineau acest punct de vedere în februarie 2022),  8,1% nu știu sau nu răspund (6,5% în februarie 2022).

Percepții asupra armatei ruse

Reputația armatei ruse pare să fi fost serios afectată de războiul din Ucraina. În mai 2022, doar 32% dintre români mai consideră că „Dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București.” Comparativ, în februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, procentul celor care erau de acord cu această afirmație era aproape dublu (61,2%). Două treimi dintre români (65,7%) nu cred că dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București (36% erau în dezacord cu această afirmație în februarie 2022). 2,3% reprezintă procentul non-răspunsurilor (2,85% în februarie 2022).

Rusia apără valorile tradiționale

Și procentul celor care consideră că „Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale” s-a redus drastic. Doar 24,7% dintre români mai cred acest lucru în mai 2022 față 41,4% în februarie 2022. Astăzi, două treimi dintre români (67,5%) nu mai cred că Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a Occidentului (50.6% în februarie 2022). 7,9% reprezintă procentul non-răspunsurilor (7,95 în februarie 2022).

Gazul de la Marea Neagră și independența energetică a României

Procentul românilor care cred că prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia a crescut spectaculos, ajungând la 66,9% (față de 53,2% în februarie 2022).  26,7% cred că gazul din Marea Neagră, dacă este extras, mai degrabă va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România. Nu știu sau nu răspund 6,4% dintre respondenți.

 


Prezentarea grafică a sondajului din mai 2022 poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/06/02.06.22-Raport-Inscop-prezentare-publica.pdf

Datele au fost culese în perioada 16-21 mai 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

„Acordul secolului” față în față cu dezacordul european: impozitul pe venitul multinaționalelor mai are de așteptat

_________________

Raluca Popa, Partener Asociat,
Asistenţă fiscală şi juridică EY România
Adrian Rus, Partener, liderul departamentului
Preţuri de transfer, EY România

Este pentru a treia lună consecutiv când miniştrii de finanțe ai țărilor europene nu reușesc să obțină unanimitatea voturilor în proiectul de Directivă privind implementarea Pilonului 2 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – impozitul minim global. Cu alte cuvinte, așa cum arată lucrurile la acest moment, „acordul secolului”, ce ar fi trebuit să oblige multinaționalele să plătească o cotă efectivă de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde își realizează veniturile, este în întârziere semnificativă și nu are nicio speranță să fie implementat anul viitor.

Acordul, semnat în octombrie 2021 de peste 140 de țări membre ale OCDE, a fost inițial stabilit pentru implementare în 2023. Franța chiar a făcut din adoptarea Directivei europene care să transpună prevederile acordului OCDE o prioritate. Dar, deși aflată pe agenda Ecofin la fiecare reuniune din martie 2022 încoace, Directiva nu reușește să întrunească unanimitatea. Iar dezacordul vine, în mod surprinzător, nu din partea statelor ce au avut rezerve în discuțiile inițiale – Ungaria sau Irlanda, ci din partea Poloniei.

Practic, acordul OCDE se bazează pe o soluție în doi piloni. 

Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaționale să se aloce spre impozitare în acele țări în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. În cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 de miliarde EUR și profitabilitate de peste 10%. În continuare, se va evalua dacă profiturile realizate peste acest prag minimal de 10% sunt impozitate în statul care le generează, în caz contrar efectuându-se o realocare parţială a drepturilor de impozitare. 

Cu alte cuvinte, țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze profiturile asociate sau care impozitează marginal aceste profituri. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat doar atunci când vor fi definite clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.

Pilonul II a introdus ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de USD venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Textul Directivei, ce ar trebui să stabilească cum anume se va implementa acordul în țările membre ale UE, a ajuns și în Parlamentul European, care, la mijlocul lunii mai 2022, anunța că este de acord, în principiu, cu propunerile Comisiei pentru calendarul implementării. În același timp, însă, parlamentarii au anunțat că raportul ce urmează să fie votat solicită o revizuire a pragului de la care unei companii multinaționale trebuie să i se aplice aceste reguli, fără să precizeze vreo valoare. De asemenea, eurodeputaţii au anunțat că doresc o evaluare a impactului acestei legislații asupra țărilor în curs de dezvoltare. „Bineînțeles, un compromis nu e niciodată perfect și nimeni nu este deplin mulțumit cu el, însă rămâne un acord istoric […]. Mai presus de orice, nu trebuie să ținem pe loc această evoluție istorică”, a spus autoarea raportului, Aurore Lalucq (S&D, Franța), vorbind la o reuniune a Comisiei din 20 aprilie 2022, care a fost citată într-un comunicat al PE. 

În același comunicat, parlamentarii europeni arată că reformele fiscale internaționale sunt necesare, mai ales în contextul în care există o serie de dovezi care arată că sunt multinaționale care își transferă profiturile în țări în care au puțini angajați și operațiuni, dar în care beneficiază de un tratament fiscal preferențial.

Astfel, multinaționalele plătesc mai puține taxe, dar fac acest lucru în detrimentul țărilor care se străduiesc să finanțeze investițiile sau beneficiile sociale.

Lucrurile nu sunt foarte clare nici din partea SUA, care, la rândul său, semna nerăbdătoare acordul în octombrie 2021 și era un militant fervent. Declarații recente vorbesc, însă, despre impactul negativ pe care l-ar putea avea prevederile acordului, așa cum au fost ele dezvăluite în comentariile tehnice publicate de OCDE în ultimele luni. Astfel, susțin diferite grupuri de afaceri, inclusiv Camera de Comerț, Silicon Valley Tax Directors Group și Business Roundtable acest acord ar putea afecta totul, de la stimulente pentru energie verde, până la credite pentru locuințe la prețuri accesibile în SUA. Opoziția internă tot mai mare față de acord amenință implementarea sa în SUA și demonstrează că, chiar și după luni de negocieri, participanții la proiect au încă viziuni contradictorii cu privire la ceea ce este menit să realizeze acesta. 

Mai mulți specialiști s-au pronunțat și asupra felului în care OCDE a redactat prevederile Pilonului I. Cea mai importantă critică se referă la faptul că mecanismul de calcul se bazează pe standarde contabile, nu pe reguli fiscale. Companiile își raportează rezultatele financiare folosind standarde de contabilitate. Aceste standarde nu sunt aceleași cu regulile fiscale, care definesc o bază de impozitare care poate fi ajustată. Pentru a soluționa aceste divergențe, regulile model impun ca mii de ajustări să fie făcute asupra rezultatelor contabile pentru a determina rata efectivă de impozitare pentru fiecare entitate din grup. Fapt care ne așteptăm să genereze un volum foarte mare de muncă. 

În plus, noile reguli par să nu mai corespundă scopului comunicat inițial – acela de a stopa transferul profiturilor către țările cu impozitare redusă, ci intervin în politicile fiscale interne. Astfel, dacă un guvern decide să introducă reduceri de cote sau să ofere facilități pentru a ajuta la stimularea anumitor activități, dacă stimulentele fac ca rata efectivă de impozitare să scadă sub 15%, este posibil ca impozitul minim să anuleze această facilitate. De fapt, regulile acordă OCDE dreptul de veto asupra deciziilor de politică fiscală luate de guvernele suverane, și asta pentru o inițiativă care trebuia să abordeze practicile fiscale agresive la nivelul marilor grupuri multinaționale.

De asemenea, mai mulţi specialişti consideră că taxa încalcă principiile fundamentale ale politicii fiscale de corectitudine și neutralitate. Contribuabilii care se află în condiții similare ar trebui să aibă o povară fiscală similară. Cu toate acestea, conform acestor reguli, un grup corporativ cu venituri anuale puțin peste pragul de 750 de milioane EUR (aproximativ 825 milioane USD) se va confrunta cu taxe suplimentare și o povară masivă de conformare. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că aceasta nu este prima măsură care se adresează grupurilor multinaţionale ce depăşesc anumite criterii de mărime, după cum există şi regimuri sau cote de impozitare specifice pentru companiile mici. 

De aceea, poate că această amânare va acorda OCDE şi CE dă timpul necesar pentru a regândi măsurile și a le face cu adevărat funcționale.

Raport PwC: Angajații care lucrează de acasă sunt mai îngrijorați de riscul de a nu promova, însă cei care lucrează exclusiv la sediu sunt mai nemulțumiți

0

În România, 19% dintre angajați lucrează doar de acasă și 29% doar la sediu.

Angajații care lucrează exclusiv la distanță sunt mai îngrijorați decât cei care lucrează hibrid sau fizic de lipsa oportunităților de avansare în carieră. În schimb cei care nu pot lucra la distanță, în principal pentru că munca lor poate fi făcută doar la sediul fizic, au un grad de satisfacție mai scăzut față de locul lor de muncă, arată sondajul global Workforce Hopes and Fears realizat de PwC.

Astfel, 21% atât dintre angajații din România, cât și dintre respondenții la nivel global sunt extrem și foarte îngrijorați de lipsa oportunităților de avansare în carieră. Acest grup de respondenți lucrează, în marea lor majoritate, exclusiv la distanță. În același timp,  o parte semnificativă a forței de muncă la nivel mondial nu poate lucra la distanță. Acest grup de 45% dintre respondenții sondajului arată, însă, mai puțină satisfacție față locul lor de muncă decât cei care lucrează în medii hibride (dintre care 50% sunt mulțumiți) sau de lucru complet la distanță (63%).

„Pentru liderii din companii, unele dintre rezultatele sondajului nostru reprezintă un semnal de alarmă. Angajații care au competențe specializate sau mai greu de găsit sunt gata să testeze piața și să își caute un alt loc de muncă sau plănuiesc să ceară o promovare sau o mărire de salariu în anul următor. Reținerea acestor angajați va necesita mai mult decât remunerarea financiară mai mare pentru că împlinirea prin munca realizată și oportunitatea de a se simți ei înșiși la locul de muncă contează aproape la fel de mult ca salariul. Așadar, aceștia sunt angajații care au o forță de negociere mai puternică. Pe de cealaltă parte, se află angajații care nu pot lucra la distanță și care se simt mai puțin împliniți prin munca lor, cred că echipei nu îi pasă de bunăstarea lor și că nu pot fi creativi în munca lor. Ambele categorii sunt critice pentru angajatori și trebuie să găsească soluții să le răspundă nevoilor, abordând factorii care determină retenția, în condițiile în care toți se confruntă cu fenomenul marea demisie”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Country Managing Partner PwC România.

Cum lucrează angajații în România

În prezent, 19% dintre respondenții din România lucrează exclusiv la distanță, în timp ce 29% lucrează doar la sediul angajatorului. Restul beneficiază varianta hibrid. La nivel global, procentele sunt diferite: 31% lucrând exclusiv la distanță, iar 13% la sediu.

În ceea ce privește perspectiva pentru următoarele 12 luni privind așteptările angajatorului față de modul de lucru, scad procentele celor care spun că vor lucra doar la distanță: la 11% în România și la 18% la nivel global, în vreme ce ponderea celor care cred că vor munci mai mult la sediul fizic ajung la 33% în România și 18% la nivel global.

„Flexibilitatea va defini modul de lucru de acum înainte și este improbabil să ne mai întoarcem la situația ante pandemie. Așa cum vedem, gradul de satisfacție se corelează cu posibilitatea de a lucra la distanță sau în varianta hibrid. Însă nu există o abordare unică pentru toate companiile și raportul între timpul petrecut la birou și cel de acasă va fi ajustat în funcție de specificul fiecărei industrii și al fiecărui angajator în parte. Totuși, studiile arată că o interacțiune față de în față este necesară pentru a construi încrederea în echipe și între angajați și angajatori, încredere care se vede în loialitate, retenție și satisfacția față de muncă în general”, a declarat Dinu Bumbăcea.

Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări. În România eșantionul a cuprins peste 520 de respondenți. 

XTB: Embargoul UE, adiere trecătoare sau furtună puternică asupra afacerilor petroliere din Rusia?

 

  • Va fi doar un embargo parțial, deoarece nu va afecta petrolul rusesc importat prin conducte.
  • Petrolul rusesc va continua să curgă în Europa prin conducte.
  • Rusia trimite cantități record de țiței în India și China.
  • Exporturile rusești către „destinații necunoscute” au crescut vertiginos în aprilie, comparativ cu martie.
  • Excedentul de cont curent al Rusiei a explodat la niveluri record, în principal din cauza prețului ridicat al petrolului.
  • Piața petrolului este relativ echilibrată. 
  • Cei mai mari producători OPEC dețin capacitate neutilizată din cauza cererii mai scăzute din Asia, unde ajunge tot mai mult petrol rusesc, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB Polonia.

Embargo fals sau lovitură reală asupra afacerilor petroliere din Rusia?

Uniunea Europeană a anunțat că a ajuns la un acord privind embargoul asupra petrolului rusesc. 

Încă o dată, măsurile convenite par a fi un „embargo pe hârtie”, care nu afectează disponibilitatea materiei prime, dar sporește incertitudinea și alimentează creșterea prețurilor pe piața petrolului. 

Vor avea noile acțiuni ale UE un impact real, negativ, asupra afacerilor petroliere din Rusia? Sau va duce doar la prețuri mai mari?

Al șaselea pachet de sancțiuni

Membrii Uniunii Europene au anunțat că au convenit să impună un embargo asupra petrolului rusesc. 

Cu toate acestea, va fi doar un embargo parțial, deoarece nu va afecta petrolul rusesc importat prin conducte. 

Fluxurile de petrol rusesc către UE prin conducte s-au ridicat la aproximativ 750 de mii de barili pe zi în 2021, în timp ce puțin peste 1,5 milioane de barili pe zi au fost transportați pe mare. 

Al șaselea pachet de sancțiuni din partea UE va interzice, teoretic, aproximativ două treimi din importurile de petrol rusești. 

Pachetul de sancțiuni anterior presupunea că UE va renunța la petrol și derivatele petroliere rusești la sfârșitul acestui an sau la începutul următorului. Acum este de așteptat ca acest proces să se accelereze. 

 Totuși, trebuie menționat că petrolul rusesc va continua să curgă în Europa prin conducte. 

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat că până la 90% din toate importurile de petrol rusesc vor înceta până la sfârșitul acestui an. 

Restul de 10% vor curge prin conducte către Slovacia, Republica Cehă și Ungaria, precum și către Ungaria și România pe cale maritimă, datorită „scutirilor” convenite. 

Cu toate acestea, țări precum Polonia sau Germania vor putea în continuare să importe petrol rusesc prin conducta Druzhba, care ar putea transporta până la 1 milion de barili pe zi.

Sunt sancțiunile și embargoul eficiente?

Pe lângă embargoul pe petrol, cel de-al șaselea pachet de sancțiuni UE va include și alte sancțiuni asupra băncilor și persoanelor fizice. 

Totuși, exporturile de mărfuri energetice reprezintă un aspect cheie pentru Rusia, în special exporturile de petrol. 

Chiar dacă unele țări și companii au decis să se autosancționeze și să se îndepărteze de mărfurile energetice rusești, excedentul de cont curent al Rusiei a explodat la niveluri record, în principal din cauza prețului ridicat al petrolului și a ratei de schimb USDRUB artificial scăzut.

Sursa: Bloomberg, Zerohedge

Rusia trimite cantități record de țiței în India și China. Veniturile sunt, de asemenea, record, chiar dacă țițeiul vândut în Asia este adesea vândut la 30 de dolari pe baril. Desigur, aceste date includ și exporturile către UE, deoarece acestea nu au fost încă oprite. Excedentul de cont curent al Rusiei în Q1 2022 a ajuns la 58,2 miliarde de dolari! 

 

De asemenea, trebuie menționat că embargoul poate fi doar parțial eficient. 

Aruncând o privire la datele de urmărire a tancurilor, putem observa că exporturile rusești către „destinații necunoscute” au crescut vertiginos în aprilie, comparativ cu martie. 

Sursa: Twitter, TankerTrackers.com

Acest lucru poate crește și mai mult sub noul embargo, deoarece unele țări ar putea încerca să-l ocolească.

Petrolul rusesc este expediat către „destinații necunoscute” din Europa, indicând „exporturi ascunse”. Este posibil ca numărul transporturilor de acest fel să crească după intrarea în vigoare a embargoului. 

 

Rămâne multă incertitudine

UE s-a grăbit să anunțe că s-a ajuns la un acord, dar multe detalii tehnice rămân necunoscute și nehotărâte. 

În primul rând, încă nu se știe cât vor dura scutirile.

În plus, deși Polonia și Germania au spus că intenționează să reducă la zero importurile de petrol rusesc, rămâne nesigur dacă o vor face, deoarece li se va permite în continuare să-l importe prin conducte. 

Mai mult, este încă incert dacă vor fi implementate măsuri pentru a interzice transporturile de petrol rusesc către țări din afara UE. 

Aproximativ 1/4 din toate tancurile sunt înmatriculate în Grecia. UE dorește să interzică asigurarea petrolierelor cu țiței rusești, dar Grecia și alte țări vor „exceptări” în acest caz.

Este petrolul deja supraevaluat?

În ciuda unei situații tensionate, piața petrolului este mai mult sau mai puțin echilibrată. 

Un volum ridicat de petrol rusesc este încă transportat în Europa, iar importurile din Orientul Mijlociu, în special Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită, sunt, de asemenea, în creștere. 

Cei mai mari producători OPEC dețin capacitate neutilizată din cauza cererii mai scăzute din Asia, unde este expediată o cantitate tot mai mare de petrol rusesc. 

Mai mult decât atât, embargoul UE pentru petrol a fost deja stabilit de ceva timp, prin urmare există riscul unor profituri pe măsură ce riscul se materializează.

Sursa: Bloomberg

Backwardation (prețuri spot mai mari decât prețul forward) pe piața Brent a depășit 4 dolari pe baril pentru contractul curent și cel de luna următoare. Astfel de situații extreme au fost de scurtă durată în trecut, ceea ce sugerează că petrolul ar putea fi supracumpărat acum. 

 

Sursa: xStation5

Un astfel de fenomen puternic de backwardation indică o cerere foarte mare pe termen scurt pe piața petrolului. De aceea, continuarea câștigurilor pe termen scurt nu poate fi exclusă. Cea mai apropiată zonă de rezistență de pe piața Brent poate fi găsită în zona 123-125 USD și acesta este un loc în care poate apărea o reacție pe partea ofertei. Este posibil ca prețurile să scadă pe o perioadă lungă de luni, dar pot rămâne în intervalul 100-110 USD. 

 

Pactul Pentru Fiscalitate


Proiectul „Pactul Pentru Fiscalitate”, adus inițial în dezbatere publică în decembrie 2014, a fost relansat în acord cu actualitatea anului 2022 marți, 31 mai, în cadrul evenimentului cu același nume, organizat la Biblioteca Centrală Universitară. Inițiatorii „Pactului pentru Fiscalitate” au fost gazdele unui exercițiu de comunicare și normalitate, bucurându-se de oportunitatea unui nou început, creat transpartinic, pentru o economie cu adevărat solidă și prosperă. La eveniment au luat parte invitați care reprezintă instituții relevante ale statului, organizații reprezentative din economia românească, personalități marcante ale mediului academic și reprezentanți mass-media.

Pactul pentru Fiscalitate a luat naștere din dorința de a așeza România pe o direcție principală coerentă și corectă în ceea ce privește stabilitatea, simplificarea și predictibilitatea legilor fiscale, stimularea investițiilor, îmbunătățirea procesului de colectare și intoleranță absolută față de evaziunea fiscală.

Dezvoltarea reală a României depinde, în primul rând, de revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale și academice, de sănătate și, nu în ultimul rând de cele demografice. Succesul și coerența reformelor în aceste domenii vitale depind într-o mare măsură de nivelul investițiilor publice și private, dar și de modalitatea în care sumele alocate urmează să fie cheltuite. Iar toate acestea, la rândul lor, nu pot fi privite independent de o politică fiscală sănătoasă, care sa respecte câteva principii fundamentale:

  • Eficientizarea, prin simplificare și optimizare a legislației fiscale în scopul creșterii calității mediului de afaceri, stimulării antreprenoriatului, a dezvoltării economice și, implicit, a creșterii nivelului de trai al cetățeanului român
  • Restrângerea treptată, până la eliminare, a excepțiilor fiscale și transparentizarea, tot prin simplificare a procedurilor de aplicare și verificare
  • Stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie
  • Depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF
  • Toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică
Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Gabriel Biriș, Managing Partner Biris-Goran, Prof. Univ. Mircea Coșea

Prof. Univ. Mircea Coșea, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Cel mai important element de prioritate în dezvoltare este interesul național, pentru că lumea se schimbă rapid, lucrurile pe care le credeam veșnice nu mai există, și atunci fiscalitatea rămâne un instrument în mâna statului, al întreprinzătorilor care sunt și ei, pentru urmărirea acestui interes. Și ce este acest interes? Ceea ce vrea să facă economia: să dea omului cât mai mult din resursele lui, dar care deja încep să fie puține, așa că trebuie să facă o optimizare. De aceea, cei care au realizat acest proiect am convingerea că vor conduce lucrurile în această direcție, pentru a transforma Pactul Pentru Fiscalitate într-o adevărată reformă a economiei și a societății românești.”

Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Fiscalitatea a rămas singurul instrument care ne-am mai rămas la îndemână în diplomația economică, în special în a atrage investiții în România. Mediul de afaceri e fragil și polarizat. Realitatea este că foarte puține societăți economice contează și este foarte dureros să spui asta. La nivel național avem doar 3.845 de firme care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro și ele reprezintă doar 0,5% din totalul celor care au depus bilanțul. Cred că ar trebui stabilizat acest Cod Fiscal pe care îl avem cu măsurile de colectare, care, bineînțeles, trebuie rediscutate, pentru că nu este normal să avem aproximativ 370 de mii de companii care nu și-au depus bilanțul. Și ce ți se întâmplă în România dacă nu depui bilanțul? Iei o amendă de 1.500 de lei.” 

Gabriel Biriș – Managing Partner Biris-Goran SPARL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Trebuie să acționăm în sensul stabilității legislației fiscale. Dar noi trebuie să înțelegem că stabilitatea se poate obține doar arunci când ai baza mare și înălțimea mică. Când tu ai bază mică și ai taxe mari, corpul devine instabil. Cum ajungem să mărim această bază? Renunțând la scutiri și evaziune. Constituția spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări, iar acum avem prea mulți din ambele categorii. România trebuie să acționeze urgent în 3 direcții: 1. creșterea veniturilor bugetare, dar fără creșteri de impozite pentru cei care deja le plătesc, 2. reducerea cheltuielilor prin eficientizarea statului și 3. o bază mai mare prin investiții publice. “

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Radu Oprea, Senator Partidul Social Democrat (PSD):

„În ultima vreme trăim într-o emocratie, adică luăm decizii bazate pe emoții, ceea ce nu face bine pentru societate. Pactul Pentru Fiscalitate trebuie să aducă echilibru în societate. Și asta se traduce printr-un raport de 40-60% între impozitarea capitalului și impozitarea muncii. În România este invers față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul că la noi 60% înseamnă impozitarea muncii și 40% impozitarea capitalului. Și atunci, cu calm, trebuie să ne uităm la aceste cifre, pentru că toți recunoaștem că munca, în special salariile mici, este impozitată prea mult. De aceea, împreună, trebuie să ne uităm spre felul în care echilibrăm această fiscalitate, care poate, într-adevăr, să dea acel impuls pentru a avea mai mult calm în societate.”

Lorant Antal – Senator Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

„Coerență și predictibilitate sunt două cuvinte arhidiscutate, fără de care fiscalitatea nu poate fi implementată corect și, până la urmă, nici vreo altă strategie din niciun alt domeniu. În ceea ce privește colectarea, cred că la nivelul statului există informații suficiente în ceea ce privește evaziunea fiscală, dar de multe ori suntem în acea situație în care Fiscul forțează pe acele companii care sunt corecte să plătească la timp. Deci aici ar trebui punctat mai bine, pentru că este loc de îmbunătățiri.”

Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, ANAF:

„Ne dorim o stabilitate a sistemului fiscal, la fel de mult ca și mediul de afaceri. Este la fel de dificil și pentru noi de aplicat un sistem fiscal în continuă schimbare. E la fel de dificil de aplicat atunci când la rândul tău nu apuci să stăpânești bine modificările care intervin subit. Noi (NA: Direcția Generală Antifraudă ) suntem sub firul ierbii, având în vedere că ne luptăm cu economia subterană, și avem nevoie de legi simple, clare, la obiect. Nu vrem să impactăm mediul de afaceri. Vrem să mergem țintit, acolo unde avem indicii, și cu ajutorul analizelor de risc să identificăm clar mediul și zona de evaziune fiscală.”

Lorant Antal, Senator, Radu Oprea, Senator, Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală

Lucian Albu, Director Institutul de Prognoză Economică, Academia Română, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Pentru impozitarea progresivă, argumentul este că alte țări îl practică, dar nu se vorbește despre nivelul dezvoltării la care au ajuns aceste state. Abia după ce obții prosperitate poți să îți permiți și impozitare progresivă. La noi, momentan, nu își are rostul, mai ales că nu avem o clasă de mijloc.”

Angela Rosca – RBL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Apreciez reluarea discuțiilor pe acest subiect. Se pare că vine mânușă, având în vedere că de două săptămâni vedem în presă propuneri de modificări ale Codului Fiscal, ale cotelor, ale sistemelor de impozitare și, evident, ca reprezentant al mediului de afaceri, suntem preocupați. (…) Gap-ul de TVA este încă cel mai mare din Uniunea Europeană și simt că nu s-a făcut ce trebuie mulți ani. Apoi, vorbim de digitalizare, care, sigure, trebuie făcut cât mai repede, dar trebuie și să fie folosită cu adevărat în scopul luptei cu evaziunea. Datele acelea trebuie analizate în timp real, însă, în același timp, trebuie să ne și pregătim funcționari ai ANAF care să le poată citi și să le utilizeze în mod eficient. Apoi ne trebuie niște beneficii reale pentru cei care varsă aceste date benevol.”

Lucian Țâțu – Conf. Univ. Dr., Director al Departamentului de Finanțe, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori:

„Acest Pact Pentru Fiscalitate reprezintă o mare șansă și o mare oportunitate deoarece ia în calcul niște principii de la care să se plece în construirea unui sistem fiscal sănătos. Soluții pot fi multe, dar respectarea unor principii și neîncălcarea lor va duce la predictibilitate pentru România. Aș vrea să ajungem din nou la momentul la care să mai citim și regulile din Codul Fiscal, ceea ce acum nu facem pentru că nimeni nu ține cont de ele. Legea ar trebui să fie egală pentru toți, pentru că altfel riscăm ca fiecare să ajungă să trăiască cu legea proprie.”

Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania

Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„E clar că în mediu de afaceri vedem niște comportamente care nu sunt ok și suntem de acord că ele trebuie corectate, pe de o parte, iar pe de altă parte nici în partea instituțională nu stăm bine. Îmi vine greu să cred că acele miliarde de euro se scurg fără ca statul să știe unde se duc. Și dacă statul știe și politicienii știu și dacă ele continuă să se scurgă în fiecare an înseamnă că cineva, undeva, dă din cap că e ok. Și atunci, dacă vorbim despre un pact, lucrul acesta mi s-ar părea rezonabil: mediul de business să înțeleagă că 26% colectare nu e suficient pentru o România normală și dacă ne dorim să ajungem la 31% o parte trebuie să vină de aici și cealaltă parte trebuie să vină din oprirea furtului. Ăsta mi se pare un pact rezonabil: și noi plătim un pic mai mult și statul oprește furtul și evaziunea fiscală.”

Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Lipsa unui sistem de administrare fiscală suplu, eficient și ușor de înțeles  conduce la lipsa conformării voluntare și la evaziune. Suntem de acord că și ANAF își dorește să fie alături de noi, însă are multe lucruri de rezolvat. Am văzut că ANAF are 24.000 de angajați, fiind cel mai mare angajator din România. Comparativ, Ministerul Sănătății are 17.000 de angajați. E un punct de reflecție. Trăim, totuși, în țara care a dat liderul mondial în robotizarea și automatizarea proceselor de business, o companie românească listată pe Bursa de la New York, și noi continuăm să facem inspecții fiscale pe hârtie. Mai sunt multe de făcut în țară. Deocamdată administrația fiscală românească funcționează pe principiul “Declarațiile on-line se depun la etajul 2.”

Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360

Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

„Orice schimbare începe cu un prim pas, de aceea curajul de a nu aștepta ceva de la alții, de a te implica și de a încerca să miști câte puțin lucrurile este absolut esențial. În Pactul Pentru Fiscalitate este vorba despre asumare și despre acțiune. Avem o variantă nouă, 2022-2023, pentru că trăim niște vremuri mai tulburi și mai anormale decât ne-am fi așteptat vreodată. Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de consens, e important ca mediul de business să înțeleagă care îi sunt principiile de care are nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze bine, e nevoie de un mediu politic ce trebuie să trateze transpartinic niște lucruri care pot să contribuie la dezvoltarea României și toate acestea sub o umbrelă a dialogului și a comunicării despre lucruri care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să trăim într-o Românie mai bună, mai stabile, chiar dacă suntem înconjurați de foarte multă incertitudine. Pentru toate acestea este, însă, nevoie de bani. Fără bani nu se va face niciodată nimic și pentru a avea bani ai nevoie de o economie funcțională și de o fiscalitate, care să știe, pe de-o parte, cum să extragă sumele potrivite din economie și cum să le redistribuie, iar, pe de altă parte, ai nevoie de o economie care să se ghideze după niște principii sănătoase, simple ale echilibrului și ale echității. Par lucruri generale, par lucruri teoretice, dar fără de care o Românie de mâine nu are cum să funcționeze.”

Răzvan Orășanu, Președinte Asociația „Ține de Noi”, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:

 „La un moment dat am numărat 268 de modificări ale Codului Fiscal, făcute în cascadă, unele lună de lună. Și vorbim doar despre legislația primară, nu despre Hotărârile de Guvern și despre tot ce înseamnă legislația terțiară. Lucrurile acestea nu pot continua așa și de aceea avem nevoie de o ancoră de stabilitate, avem nevoie de un Pact Pentru Fiscalitate și avem nevoie de politici publice făcute profesionist, așezat, în sprijinul dezvoltării economice a României.”

Un lucru este cert: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an. Avem în față un an 2022 complicat, dar ne bazăm pe susținerea și aportul celor mai puternice voci pentru a repune România pe harta performanței economice.

Inițiatorii invită să semneze alături de ei Pactul pentru Fiscalitate pe reprezentanții instituțiilor statului, ai partidelor politice parlamentare sau neparlamentare, ai organizațiilor sindicale, patronale sau non-guvernamentale și ai mediului de afaceri – organizații, companii și antreprenori.

 

Analiză Gi Group Holding asupra pieței forței de muncă

0

Gi Group Holding prezintă o analiză privitoare la situația actuală și la tendințele de pe piața forței de muncă din România, în condițiile fenomenului migrației și ale problemelor cu care se confruntă companiile:

În România, importul de forță de muncă este limitat la 100.000 de persoane pe an, însă piața locală solicită personal calificat pentru domenii care în România suferă din cauza lipsei de noi candidați, cum ar fi: operatori producție, sudori, lăcătuși, dulgheri sau zidari, meserii care nu sunt foarte atractive pentru candidații tineri. Astfel, în următorii ani, lotul de 100.000 de avize, menționat de autoritățile române este de așteptat să crească exponențial, un prim indicator a ceea ce se va întâmpla pe piața forței de muncă fiind rezultatele recensământului.

Indiferent dacă este vorba de relocarea sau de o înlocuire a unui membru pe o perioadă determinată, companiile se confruntă cu o serie de probleme ce aduc în prim-plan un fenomen cunoscut pe piața din România – migrația. Deși în continuare există o lipsă de predictibilitate, îndeosebi cauzată de conflictul din Ucraina, lipsa de candidați din piața locală este o certitudine, aceasta fiind constantă de dinainte de pandemie.

Chiar dacă în ultimii doi ani pandemia a inversat raportul dintre cerere și ofertă, în agricultură, HoReCa sau construcții, deficitul de personal s-a menținut la același nivel, angajatorii apelând, în continuare, la forța de muncă externă, de regulă, din afara Uniunii Europene. Astfel, Gi Group, una dintre cele mai mari companii de resurse umane la nivel mondial, oferă o nouă abordare privind gestionarea deficitului de forță de muncă: importul și relocarea acesteia.

Principalul motiv care a destabilizat industria HoReCa sau sectorul construcțiilor a fost pandemia, care a făcut ca tot mai mulți angajați să se reprofileze sau să plece în străinătate de teama instabilității. Acum, locurile vacante sunt preponderent ocupate de forța de muncă importată din Asia, în special din țări precum Vietnam, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau India. Cu toate acestea, este de așteptat ca sectorul construcțiilor să fie afectat in perioada următoare de inflație, manifestată prin costuri de producție ridicate și scăderea puterii de cumpărare.

În plus, aflate sub presiunea concurenței, tot mai multe companii se confruntă acum cu o serie de provocări, având în vedere că trebuie să îşi gestioneze în mod eficient resursele umane, indiferent de localizarea acestora, iar acest proces necesită costuri semnificative. De asemenea, timpul de la momentul în care este selectat candidatul până ajunge în România și poate lucra este un alt dezavantaj în importul forței de muncă. 

„Nevoia de personal calificat ne împinge spre astfel de decizii. Am început acest proces de angajare anul trecut, când am inclus importul forței de muncă în strategia noastră, decizia venind, mai degrabă ca o soluție pentru clienții afectați de criza forței de muncă din România. De asemenea, am observat că este mult mai avantajos pentru companii să angajeze personal din alte țări, stabilitatea și costurile reduse fiind principalele motive”, declară Cristian Huzău (foto), Country Manager Gi Group România.

Cu o echipă specializată în identificarea și personalizarea soluțiilor pentru clienți, Gi Group oferă sprijin pe parcursul întregului proces, diminuând astfel timpul în ceea ce privește procesul de angajare. În linie cu obiectivele companiei și adițional pachetului salarial, angajații beneficiază de  cazare gratuită pe întreaga perioadă a contractului. În plus, compania asigură soluții tailor-made adaptate fiecărui client, astfel încât, la final, să existe o situație de tipul win-win, demonstrând că, atunci când există viziune şi determinare, nu există nicio piedică în realizarea unui parteneriat orientat spre performanță. 

„Am observat în ultimul timp că toate industriile au cerere de forță de muncă, fiecare dintre ele având vârfuri în care această cerere este mai acută, conform specificului industriei. Fiind o industrie care oferă joburi pentru personal aflat la început de drum, observ că majoritatea candidaților tineri se îndreaptă către segmentul de retail. În construcții știm deja că «moda» personalului din Asia este de câțiva ani activă și estimăm că mai mult de jumătate din angajați sunt cetățeni asiatici. În ceea ce privește agricultura, fiind o muncă sezonieră, este mai dificil de angajat personal din Asia, oamenii de acolo dorindu-și stabilitate pe termen lung”, declară Cristian Huzău, Country Manager Gi Group România.

Astfel, Gi Group ajută angajații să înțeleagă sensul și valoarea muncii lor, având grijă de bunăstarea fizică și psihică, investind în dezvoltarea abilităților și construind relații profesionale și de leadership. De asemenea, partenerii și clienții beneficiază de sprijinirea politicilor active de muncă și de lupta împotriva muncii nedeclarate și a evaziunii fiscale.

Fondat în 1998 în Milano, Italia, Gi Group Holding este unul dintre liderii mondiali de servicii pentru dezvoltarea pieței muncii. Prin intermediul unui ecosistem global de personal și recrutare din care fac parte șase branduri individuale, dar complementare (Gi Group, Gi BPO, INTOO, Wyser, Grafton, Tack/TMI), grupul pune la dispoziție o gamă de oferte de 360 de grade ce generează soluții relevante și de impact.  Gi Group Holding promovează o piață globală sustenabilă, fluidă și plină de bucurie pentru candidați și companii, ce reflectă nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii. Compania are peste 6,000 de angajați și, datorită prezenței directe și a parteneriatelor strategice, este activă în peste 100 de națiuni din Europa, APAC, cele două Americi și Africa. Oferind servicii către mai mult de 20,000 de companii și generând venituri de 3,3 miliarde de euro (în 2021) Gi Group Holding este pe locul 5 în topul celor mai mari companii de personal din Europa și pe poziția a 16-a în lume (potrivit  Staffing Industry Analysts). www.gigroupholding.com

Investiție privată într-o nouă clinică medicală și de estetică

0

Printr-o investiție privată de peste 800.000 de euro, medicii dr. Gabriel Balcangiu Stroescu, medic primar dermatolog, trainer și speaker național BTL Aesthetic România și asistent universitar dr. Andra Balcangiu Stroescu, medic specialist nefrologie și medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și doctor în medicină, au lansat Clinica Doctor Balcangiu-Stroescu. Clinica, situată în cartierul Pipera din București, are specialitățile medicale dermatologie, nefrologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, endocrine, reumatologie, cardiologie, chirurgie plastică și chirurgie generală.

Peste 70% din totalul investiției a fost alocat echipamentului medical și estetic, dintre dotări remarcându-se aparatul de remodelare corporală Emsculpt Neo, care permite prima și singura procedură de modelare corporală neinvazivă care reduce țesutul adipos și crește simultan masa musculară, totul într-o sesiune de doar 30 de minute. Folosesc astfel de aparat vedete precum Jennifer Lopez, Kim Kardashian și Meghan Fox. Aparatu este produs de BTL, unul dintre cei mai mari producători de echipamente medicale și estetice din lume.

Dr. Gabriel Balcangiu Stroescu: „Pentru noi, totul a început cu pasiunea și angajamentul de a oferi asistență medicală de înaltă calitate. Încă de pe băncile facultății visam să lansăm o clinică în care atenția este centrată pe pacient și în care nu uităm că adevărata frumusețe vine din interior și se reflectă la exterior.”

Asistent universitar dr. Andra Balcangiu Stroescu: „Mizăm pe o abordare holistică și pe servicii medicale integrate care vor ajuta pacienții să se simtă și să fie cea mai bună versiune a lor. De aceea am investit în cele mai performante echipamente medicale și estetice, precum Emsculpt Neo, Emtone, Holter EKG pe 12 canale, BTL CardioPoint Ergo, cea mai nouă generație de sisteme computerizate avansate pentru testarea la efort. Acest sistem este configurat cu BTL Flexi, un electrocardiograf wireless compact conectat la banda de alergare și cu un software de evaluare a riscului de moarte subită. Nu ne vom opri aici. Planificăm noi investiții în următorul an.”

Carmen Savu: Parmafood – creștere în pandemie

0

Chiar dacă pandemia COVID-19 a afectat foarte mult industria HoReCa, nu a fost doar o experiență negativă pentru toate businessurile din industrie, distribuitorul de alimente și băuturi Parmafood a reuși să înregistreze creștere. Deși industria HoReCa a suferit puternic, au fost, însă, și alte divizii care au mers bine în această perioadă, ajutând compania să se dezvolte, după cum a declarat pentru FoodBiz Carmen Savu, proprietarul Parmafood.

„Pe perioada pandemiei a fost foarte greu. Întreaga industrie HoReCa a fost foarte afectată. În primele trei luni totul a fost închis și afacerile au început să redeschidă încet, funcționând pe sisteme de livrare. Am făcut eforturi fantastice din punct de vedere financiar. N-au rămas mulți bani în piață și a fost greu să îi recuperăm. Au fost de bun augur acele ajutoare financiare date de către stat celor din sector. Putem spune că a fost o experiență cu care nu ne-am mai întâlnit.

HoReCa a fost afectată cam 60% în primele 3 luni, pentru că firma noastră are o structură a marilor lanțuri Key Account-ul, HoReCa și magazinele mici. Partea de HoReCa a fost afectată în totalitate, oameni care au stat acasă, a implicat un efort financiar destul de mare dar a compensat pe partea marilor lanțuri internaționale care ne-au ajutat extraordinar de mult.

La finele anul 2021, Parmafood București a avut o cifra de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, în timp ce Parmaeuxim din Constanța a crescut de la aproximativ 5 milioane de euro, în 2020, la 8 milioane de euro, în 2021”, a declarat pentru FoodBiz, Carmen Savu.

Peste jumătate din produse provin de la furnizori locali

Parmafood are în portofoliu 140 de furnizori români, ale căror produse încearcă să le promoveze pe piața românească, acestea având o pondere de 52% în total mărfuri.

„Parmafood București lucrează cu aproximativ 80 de furnizori români, iar Pharma Euxim de la Constanța are parteneriate cu circa 60 de furnizori români. Obiectul nostru de activitate este import și distribuție de produse, dar suntem români și trebuie să ne promovăm țara și să ajutăm industria românească. În București, lucrăm cu peste 800 de locații din domeniul HoReCa, iar în Constanța avem în jur de 500 de locații. În total, sunt cam 150 de furnizori preponderent furnizori români ”, a mai spus Carmen Savu.

Parmafood Group Distribution este o companie cu capital românesc înființată în anul 1991 sub denumirea de General Parmafood ca importator al sucurilor Santal. În prezent, Parmafood importă și distribuție produse ale unui număr de peste 50 de producători internaționali.

În portofoliul Parmafood se regăsesc produsele alimentare de la Calvo, Mutti, Twinings, Bonomi, LaPiara, Flying Goose Brand,Huy Fong Foods, Greencoco și băuturi de la Serena, Bulgarini, American Eagle, Caffo, Donelli și multe altele.

Parmaeuxim import-export a fost înființată în 1996 în Constanța și este unul din principalii jucători de pe piața distribuției alimentare și a băuturilor din județul Constanța și Tulcea. Parmaeuxim oferă 120 de branduri cu peste 3000 de produse în peste 2900 de magazine, restaurante, cluburi, baruri și bucătării internaționale.

Editor: Alexandra Băncilă
Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Performanțe ale centrului de inițiere în cercetare de la ICPE-CA

0

Centrul „Alexandru Proca” pentru Inițierea Tinerilor în Cercetarea Științifică din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a obținut noi rezultate de prestigiu prin elevii pe care-i formează în domenii ale științei. Este bine cunoscută performanța foarte tinerei cercetătoare Natalia Luiza Ionescu, distinsă cu Premiul Special ARCON, la cea mai mare competiție de proiecte de cercetare, Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron, din Atlanta, SUA.

Ulterior, toți membrii actuali ai Centrului au participat la etapele naționale ale olimpiadelor școlare și au obținut rezultate frumoase:

● 5 medalii de aur – Andrei Dragomir, fizică, clasa a X-a, Liceul Internațional de Informatică București; Cristiana Murgoci, fizică, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București; Dragoș Giușcă, matematică, clasa a VII-a, Școala Metropolitană București; Ion Stan, matematică, clasa a IX-a, Liceul Internațional de Informatică București; Alexandru Dianu, chimie, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București

● 2 medalii de argint – Teodor Amilcar Ionescu, fizică, clasa a IX-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București; Cristiana Murgoci, fizică, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică București

● 1 medalie de bronz – Natalia Ionescu, fizică, clasa a XII-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București

● 2 mențiuni – Miruna Neacșu, fizică, clasa a XI-a, Liceul Internațional de Informatică București; Bianca Nemeș, chimie, clasa a X-a, Liceul Internațional de Informatică București 

USAMV București sărbătorește 170 de ani de existență

0

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București deschide joi, 2 iunie, seria evenimentelor dedicate aniversării celor 170 de ani de existență.

Ceremonia de deschidere a festivităților va avea loc, mâine, de la ora 9:00, la Aula Magna Petre Sebeșanu Aurelian. Vor avea cuvântul Prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, Rectorul USAMV București, Ligia Deca, Consilier Prezidențial, Departamentul Educație și Cercetare și Prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educației. De asemenea, vor fi adresate mesaje din partea oficialităților, consorțiilor universitare, invitaților și partenerilor.

Urmează apoi vizitarea campusului Agronomie-Herăstrău.

La ora 14.00 va avea loc deschiderea oficială a Conferinței internaționale Agriculture for Life, Life for Agriculture, în prezența Ministrul Educației – Sorin Mihai Cîmpeanu și a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cadul Sesiunii plenare a Conferinței Internaționale Agriculture for Life, Life for Agriculture, vor lua cuvântul Prof.dr. Oscar Vicente, European Biotechnology Thematic Network Association – Improving agricultural production and food security under climate change conditions, Prof. dr. Pierre-Louis Teissedre, University of Bordeaux Climate Changes and future of vines, grapes and wine: threats and opportunities, Prof. dr. Tomas Norton, Precision Livestock Farming (PLF), Ku Leuven Towards a Smart Sustainable Animal Farming – what does the future hold?

La ora 19.30, va avea loc Gala Aniversară USAMV București 170, la Parcul Dendrologic, Campus Agronomie-Herăstrău, urmată de mai multe momente artistice aniversare.

USAMV București, fondată în 1852, este un promotor al învățământului și științelor agricole din România, fiind una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior și de cercetare din țara noastră, care a debutat cu prima școală agronomică din România, Școala de la Pantelimon.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

FOCUS București – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) vă invită miercuri, 8 iunie 2022, începând cu ora 9:00, la a patra ediție a Conferinței FOCUS București – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară, ce va avea loc în Aula Carol I din sediul nostru istoric – Palatul CCIB, situat în str. Ion Ghica nr. 4, București.

Cu o tradiție de aproape 155 de ani de activitate neîntreruptă în slujba oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti oferă companiilor instrumentele și soluțiile pentru a performa în competiția globală, creând o veritabilă platforma de dialog între diverșii actori implicați în activitatea economică și de dezvoltare a Bucureștiului.

În cadrul celei de-a patra ediții a conferinței FOCUS BUCUREȘTI vor fi abordate teme de mare interes pentru comunitatea de afaceri, dintre care enumerăm: digitalizarea administrației si accesul operatorilor economici la serviciile publice pentru rezolvarea problemelor administrative și fiscale, București Smart City – soluții și oportunități, infrastructura de transport – provocări și soluții inteligente, modele de economie circulară, și nu în ultimul rând, proiecte și investiții PNRR.

FOCUS BUCUREȘTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară aduce împreună cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri reunite în jurul CCIB şi reprezentanți ai administraţiei centrale şi locale, şefii principalelor instituţii implicate în reglementarea activităţii firmelor din Capitală, pentru a clarifica problemele apărute în relaţia autorităţi – mediu de afaceri şi pentru a identifica împreună soluţii şi bune practici menite să transforme Bucureştiul într-o metropolă modernă a businessului românesc.

Graţie speakerilor prezenți la conferinţă, persoane cu experienţă deosebită şi cu putere de decizie, suntem convinşi că evenimentul va ramâne unul de referinţă pentru metropola bucureşteană.

Participarea la eveniment este gratuită, cu condiția confirmării prezenței dumneavoastră  în prealabil la  email: membri@ccib.ro.

În plus, vă invităm să profitați de posibilitatea promovării companiei, achiziționând unul din pachetele de parteneriat puse la dispozitia dumneavoastră. În acest sens, vă invităm să contactați pe dna Cristina Șerbanescu, Sef Birou Comunicare şi Protocol, e-mail: cristina.serbanescu@ccib.ro sau tel. 0730 990 764.

Fiscalitatea, un instrument al dezvoltării României

0

Pactul pentru fiscalitate 2022-2023 a fost lansat și supus unei prime analize la nivelul mediului academic, a mediului de business și a celui mediatic, în cadrul oferit de aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București. Reactualizare pe coordonatele actualității a unui demers din 2014, Pactul pentru fiscalitate este definit de inițiatorii lui, Adrian Măniuțiu, Răzvan Orășanu, Daniel Apostol, prin vizarea unei serii de principii considerate fundamentale pentru o politică fiscală sănătoasă: „Eficientizarea legislației fiscale; restrângerea excepțiilor fiscale și transparentizarea procedurilor de aplicare si verificare; stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie; depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF; toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică”.

În contextul actualei lansări, prof. univ. dr. Mircea Coșea a accentuat că „fiscalitatea nu trebuie să fie doar un instrument al politicii bugetare, ci și un instrument al dezvoltării”. Aprecierea sa a fost că Pactul pentru fiscalitate reprezintă „o garanţie că fiscalitatea în România poate să devină un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic, şi anume colectarea şi distribuţia şi, bineînţeles, redistribuirea”.

Prin raportare la temele majore ale actualității economice, acad. Lucian Albu a oferit o proiecție a principiilor Pactului pentru fiscalitate asupra problematicii vizând impozitarea, apreciind că „nu putem să facem rabat de la sistemul de impozitare”. În opinia sa, la noi, „rațiunea pentru care a fost introdusă cota unică a fost tocmai de a atrage investițiile străine în România și de a permite unei clase mijlocii să apară, pentru că la noi e încă în faza de apariție” și abia „după ce obții prosperitate, poți să-ți permiți și o impozitare progresivă”.

În același spirit, av. Gabriel Biriș a subliniat: „Prima întrebare la care cred că ar trebui să răspundă cei care propun cotele progresive este la ce vor să se aplice. Dacă vor să se aplice doar pentru cei care acum plătesc cota unică, o astfel de măsură n-are cum să ajute. Sarcina fiscală trebuie așezată proporțional cu cât câștigăm, fără să discriminăm diverse tipuri de venituri sau diverse categorii de persoane.”

La egalitatea legii ca efect asupra tuturor celor pe care-i vizează, odată cu indiscutabila cerință a respectării legislației, s-a referit conf. univ. dr. Lucian Țâțu, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București.

În continuarea preocupărilor pentru susținerea și argumentarea aplicată a Pactului pentru fiscalitate, la 23 iunie va avea loc la Parlamentul României o conferinţă pentru fundamentarea şi adoptarea unor principii commune împreună cu Comisia pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

 

Târgul micilor antreprenori, de Ziua Copilului

0

Proiectul „Kids in Business”, de iniţiere a copiilor de 6-14 ani în conceptele de afaceri, organizează târgul micilor antreprenori, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (zona insulei), 1 iunie, orele 12.00-14.00. Elevi de clasa a lll-a de la școli din Capitală expun produse și servicii create în cadrul programului de educație antreprenorială pentru copii Kids in Business. O parte din banii obținuți din vânzări vor fi folosiți pentru acte de caritate. 

Nicoleta Munteanu (foto), fondatoarea Kids in Business și mentor în cadrul programului de educație antreprenorială: „Ne-am dorit ca elevii din comunitatea Kids in Business să petreacă ziua de 1 iunie într-un mod incitant și distractiv, iar târgurile pe care le organizăm sunt așteptate de fiecare dată cu mult entuziasm. Evenimentul va reda cât mai fidel atmosfera unui târg comercial real, pe durata căruia copiii vor experimenta ce înseamnă să fii antreprenor. Pentru a participa, aceștia au înființat prima lor societate cu răspundere limitată virtuală și au dezvoltat propriile concepte de afaceri. Aceștia au ocazia să pună în practică noțiunile învățate la cursurile de educație antreprenorială prin amenajarea standului, promovarea produselor și serviciilor și negocierea cu clienții. Însă cel mai important, vor experimenta sentimentul de împlinire rezultat din valorificarea talentelor și abilităților.

Târgul, organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, Direcția de Cultură, Învățământ, Turism prin Proedus, este dedicat „unui proiect de responsabilitate socială, cu scopul de a-i învăța pe copii să accepte diferențele dintre oameni, să își dezvolte empatia față de ceilalți, dar și sentimentul de împlinire atunci când dăruiesc. Astfel, o parte din încasări vor fi folosite pentru a sprijini programul Vreau să fiu profesionist, în cadrul căruia sunt promovate meseriile din industria înfrumusețării în rândul copiilor proveniți din centrele de plasament. 

Pentru că târgul este organizat în spațiul public, iar copiii realizează activități de comerț, va exista o procedură specială de schimbare a bancnotelor. În cadrul târgului va fi amenajat un stand dedicat banilor KiB, de unde clienții pot cumpăra tokenii KiB cu care vor achiziționa produsele copiilor. În cazul în care aceștia rămân cu bani KiB, li se va restitui contravaloarea acestora. 

Participarea elevilor la târgurile Kids in Business are ca principal obiectiv dezvoltarea și stimularea spiritului antreprenorial, întrucât le oferă acestora posibilitatea de a-și testa competențele într-un mediu de afaceri real și de a dobândi o experiență care le va fi utilă în evoluția viitoare. Obiectivele secundare sunt integrarea copiilor în realizarea unui proiect de responsabilitate socială, stimularea sentimentului de apartenență la comunitatea Kids in Business și networkingul între micii antreprenori. La fiecare târg participă antreprenori reali, care vor evalua performanțele micilor antreprenori”.

Kids in Business este „un proiect care vizează iniţierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani în conceptele de afaceri, având ca obiectiv pe termen mediu și lung crearea unui ecosistem național de educație antreprenorială. Kids in Business este locul unde copiii învață în mod practic de la antreprenori reali fiecare etapă ce trebuie parcursă pentru a transforma visul, pasiunea, talentul sau o simplă idee într-o afacere. Procesul de predare-învăţare se realizează prin metode interactive, majoritatea nonformale, precum proiecte, simulări virtuale ale unor situații antreprenoriale, jocuri interactive şi valorificarea ideilor de afaceri în cadrul târgurilor Kids in Business şi pe platforma KIB. Scopul programului este de a dezvolta copiilor un set de abilități și aptitudini antreprenoriale precum creativitatea, spiritul de inițiativă, creșterea încrederii în sine, abilitatea de a lucra în echipă, precum și de a antrena capacitatea de a accepta un potențial eșec, de a înțelege unde s-a produs vreo eroare și de a o lua de la capăt, cu lecția învățată și încredere”. 

Raport PwC: Ransomware a rămas cea mai importantă amenințare cibernetică anul trecut, numărul victimelor s-a dublat

0

Ransomware a rămas cea mai importantă amenințare cibernetică cu care s-au confruntat anul trecut majoritatea companiilor, din toate sectoarele și zonele geografice, numărul de victime cu datele expuse fiind aproape dublu comparativ cu 2020, potrivit raportului „PwC Cyber Threats 2021: A Year in Retrospect”. 

Astfel, în 2021 au fost expuse pe site-uri de scurgeri de informații datele a 2.435 organizații, față de aproximativ 1.300 în 2020. Aproape 60% dintre toate incidentele ransomware au fost constatate în șase sectoare: producție – 18%, retail – 11%, tehnologie – 9%, construcții – 8%, servicii financiare – 7% și servicii profesionale – 6%.

„Anul trecut, spațiul cibernetic a continuat să înregistreze o creștere a numărului de actori care generează amenințări în spațiul cibernetic, indiferent de motivație și de nivelul de competențe. La fel ca în ultimii ani, ransomware continuă să fie cea mai răspândită și cu impact imediat. În același timp, observăm o creștere a vulnerabilitățile de tip zero-day (care atacă software-ul companiilor) și operațiunilor desfășurate de «quartermasters» digitali. Prin elaborarea unor strategii solide de securitate cibernetică, care să includă informații despre amenințări, companiile pot crea capacitățile de care au nevoie pentru a detecta și preveni majoritatea atacurilor și pentru a rămâne rezistente în fața unor situații neprevăzute”, a declarat Mircea Bozga (foto), Partener Auditul Riscului, PwC România.

Cinci tendințe observate în 2021,
care vor continua în 2022 și în anii următori

Ransomware. Evoluția din 2021 a fost susținută de creșterea schemelor de tip  ransomware ca serviciu (RaaS), a schemelor de afiliere și a sistemelor de livrare de malware (precum TrickBot, IcedID și QakBot). Majoritatea incidentelor au avut o motivație financiară, numărul victimelor aproape s-a dublat, iar dubla extorcare (adică scurgerea datelor furate sau amenințarea de a face acest lucru) a devenit o procedură standard, adăugând riscurile de confidențialitate, reglementare și de reputație.

Operațiunile de tip ransomware sunt în mare măsură indiferente la sectorul de activitate, și deși, când pandemia a luat amploare, mulți actori au făcut declarații publice că vor evita să vizeze spitalele, acestea nu au fost respectate în totalitate. În cazul în care actorii de amenințare au specificat obiectivele de țintire, aceștia s-au concentrat exclusiv pe dimensiunea organizației, pe localizarea geografică, cu accent pe Canada, UE, SUA și Regatul Unit, și pe veniturile acesteia. Șase sectoare au fost responsabile pentru 60% din toate incidentele ransomware, respectiv producție, retail, tehnologie, construcții, servicii financiare, și servicii profesionale.

Tot anul trecut, au fost dezvăluite mult mai multe vulnerabilități de tip zero-day în comparație cu anii trecuți. Față de 2020, cifrele s-au dublat. Acestea au fost folosite în special pentru a compromite alte organizații. Abuzul de exploatări de tip zero-day a fost, de asemenea, interconectat cu alte două fenomene: impactul quartermasters digitali și spionajul țintelor civile.

Deși atacurile asupra lanțului de aprovizionare nu au fost o tendință nouă în 2021, acestea au continuat să releve modul sofisticat în care acționează atacatorii. Amenințările din acest domeniu vizează adesea terțe părți, mascând backdoor-uri cu certificate digitale legitime, direcționând traficul malițios prin intermediul companiilor de încredere și utilizând organizații consacrate pentru a răspândi malware. 

„Quartermasters” digitali sau grupurile care furnizează programe malware altor grupuri au fost asociate în mod tradițional cu furnizarea de tehnologie către unitățile militare. Dar, în 2021, s-au observat mai mulți „quartermasters” comerciali care au vândut programe spion, exploatări 0-day și capabilități conexe către clienți din diferite țări.

Spionaj. Un număr din ce în ce mai mare de actori de amenințări sponsorizați de stat au desfășurat activități de spionaj a unor ținte civile în 2021. Cel mai îngrijorător este faptul că aceștia au vizat din ce în ce mai mult grupurile vulnerabile, inclusiv minoritățile, activiștii pentru drepturile civile, dizidenții, politicienii și jurnaliștii, adesea prin intermediul ONG-urilor, al mișcărilor sociale și al organizațiilor religioase, reprezentând o amenințare semnificativă pentru realizarea unei societăți digitale sigure.

Ce au însemnat 2 ani de pandemie pentru transporturile de tip Time Critical

0

Expertul global în logistica integrată aduce în prim plan evoluția și strategia transporturilor Time Critical (TCS) și descrie provocările întâlnite de companie.

 

Pandemia a afectat puternic economia, iar industria auto, dar și cea farmaceutică au fost printre cele mai impactate de la debutul ei. Producătorii, furnizorii, dar și transportatorii și companiile logistice specializate în acest domeniu au fost nevoiți să-și adapteze serviciile noilor nevoi survenite din situații de urgență în aceste sectoare de activitate. 

Zona de producție s-a confruntat cu un risc important din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare globale, ceea ce a dus la pierderi importante de venituri și a afectat negativ economia mondială. În pandemie, după o perioadă scurtă în care industriile nu și-au mai putut continua activitatea, a urmat o creștere, estimată de specialiștii GEFCO, de peste 50% a segmentului de transporturi speciale și time critical, în toate sectoarele de business cu accent pe cel medical și farmaceutic.

Deși înainte de pandemie companiile din domeniul auto își reduseseră cotele planificate anual pentru servicii time critical, în prezent, în contextul crizei semiconductoriilor și nu numai, se revine la bugetarea serioasă a acestora.  Transporturile time critical pot fi: planificate, cu livrare “just in time” pe rute fixe, regulate, cu livrare la data exactă sau adaptate situațiilor neprevăzute, care pot afecta lanțul comercial, iar serviciile TCS sunt necesare până la restabilirea fluxului normal al lanțului logistic. Astfel de situații neprevăzute pot fi: nelivrarea la timp a materiei prime, probleme tehnice ale lanțului de producție (de exemplu utilaje care se pot defecta), probleme de calitate, creșterea bruscă a volumului de comenzi etc. În industriile deservite de GEFCO, nelivrarea la timp a componentelor sau materiilor prime generează pierderi cuprinse între 3000 și 15.000 EUR / oră cauzate de replanificarea sau intreruperea producției. 

Iulia ZEVEDEI
©Akos Stiller

Există o concepție greșită că serviciile speciale și TCS sunt inaccesibile ca preț. Desigur, discutăm de o diferență între serviciul standard și cel special, dar această diferență vine din planificarea diferită pentru cele două soluții. În condițiile unei economii din ce în ce mai dinamice, unde viteza de răspuns, viteza de producție și viteza de livrare fac diferența între soluțiile TCS – speciale, personalizate – și cele standard, apelarea la un serviciu Premium de transport permite companiilor furnizarea unor produse sau servicii cu valoare adaugată către clienții lor. În GEFCO România operăm în jur de 6000 transporturi rutiere și aeriene de tip time critical pe an cu acoperire globală.” a declarat Iulia ZEVEDEI, Time Critical / Air, Sea & Rail Manager. 

Situațiile de criză sunt inevitabile și pun presiune pe întreg mecanismul de producție și punere în piață, epuizând resursele clienților. Experții TCS vin în ajutorul clienților cu cele mai potrivite soluții și desfășoară operațiuni complexe ce necesită o organizare rapidă, mijloace de transport cu o capacitate diversă, cross-dock-uri, formalități vamale, accesarea unor zone geografice dificile / izolate / restricționate, schimbarea planului de transport în cursul derulării lui (transbordări, livrări la cele mai apropriate aeroporturi pentru schimbarea tipului de transport din rutier în aerian.

În prezent, se observă o revenire la volumele de transport anterioare pandemiei, determinate atât de cereri crescute din partea clienților cât și de contextul geopolitic. Odată cu creșterea numărului de livrări, inevitabil crește si cererea pentru soluțiile de tip TCS. GEFCO oferă atât mijloacele de transport, dar și mecanismul complex reprezentat de rețeaua GEFCO Special / TCS din toată Europa, împreună cu toate flotele care sunt la dispoziție și know-how-ul dobândit în anii de experiență. Pentru a putea răspunde la nevoile clienților, GEFCO alături de partenerii săi reușește să aducă pe piața din România soluții inovative, indiferent de tipul de transport. 

 

Investițiile străine directe în Europa, un joc cu două reprize complet diferite: actuala volatilitate afectează strategia, în timp ce atractivitatea pe termen lung induce încredere

 

  • Investițiile străine directe (ISD) și-au revenit în Europa în 2021; au fost anunțate 5.877 de proiecte, reprezentând o creștere anuală de 5%, dar în sectoare diferite comparativ cu perioada de dinainte de pandemie
  • Încrederea investitorilor a scăzut în 2022, 79% dintre cei intervievați înainte de 1 martie planificând să se stabilească/extindă în Europa, față de 25% dintre respondenți după data de 14 martie  
  • Franța, Germania și Regatul Unit sunt principalele destinații pentru ISD; perspectivele economice și sectoarele s-au modificat semnificativ


Atractivitatea Europei pentru ISD a arătat semne de revenire după pandemia de COVID-19, înregistrând o creștere de 5% a numărului de proiecte anunțate în 2021 comparativ cu 2020, potrivit celui mai recent studiu anual EY European Attractiveness Survey. 

În același timp, noul mediu geopolitic și economic, creat în principal de războiul din Ucraina, înseamnă posibile probleme pentru atractivitatea pe termen scurt a Europei în materie de investiții. Cu toate acestea, atractivitatea pe termen lung a acestei regiuni rămâne solidă, 64% dintre investitorii respondenți fiind de părere că atractivitatea Europei se va îmbunătăți în următorii trei ani. 

Studiul EY European Attractiveness Survey se bazează pe un studiu calitativ, derulat în perioada februarie – aprilie 2022, în rândul a 501 investitori internaționali din mai multe sectoare, tipuri de activitate și zone, precum și pe o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunțate în 44 de țări europene în 2021.

Studiul a constatat că revenirea de după pandemie și „reformele Macron” au făcut ca investițiile în Franța să crească cu 24% la 1.222 de proiecte în 2021. Investițiile în Regatul Unit s-au menținut constante, majorându-se cu 2% la 993 de proiecte. Londra rămâne cel mai atractiv oraș pentru ISD, 34% dintre respondenții conducători executivi plasând-o printre principalele trei orașe destinații pentru investiții. În schimb, numărul de proiecte din Germania a scăzut cu 10% la 841. Cu toate acestea, a atras proiecte industriale, de mari dimensiuni, mai ales în industria auto și în industria electronicelor. Povestea se schimbă în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, un proiect ISD mediu creând 68 de locuri de muncă în Regatul Unit, 45 în Germania și numai 38 în Franța. 

Bogdan Ion, EY Romania

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Europa rămâne competitivă în atragerea de investiţii străine directe din interiorul continentului, din SUA și din alte regiuni. Efectele războiului sunt semnificative în cazul companiilor cu prezenţă în Europa, de la creşterea accelerată a costului energiei şi mărfurilor, la sancţiunile economice, tensiunile sociale şi riscurile sporite de atacuri cibernetice. Totuși, este îmbucurător să vedem că investitorii pot privi dincolo de aceste provocări și consideră Europa o destinație atractivă pentru investiții pe termen lung.”

Alte nuanțe vin să dea culoare tabloului la nivel european

Producția, logistica și proiectele de cercetare-dezvoltare au crescut cu 22% în 2021, în parte datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare, un proces care se pare că va continua. 53% dintre respondenți au în vedere inițiative de „nearshoring”, adică aducerea operațiunilor mai aproape de clienți (un procent de peste două ori mai mare față de anul trecut). 43% dintre respondenți analizează posibilitatea unor inițiative de „re-shoring”, adică readucerea activităților pe piața internă, comparativ cu 20% în 2021. Revenirea activității industriale este, în parte, unul dintre motivele pentru performanțele ridicate ale multor țări sud-europene.

Europa Occidentală a fost afectată mai mult decât restul continentului din cauza dependenței sale de investițiile în servicii, a căror necesitate s-a diminuat pe fondul extinderii telemuncii și modelelor de muncă hibridă. De exemplu, companiile au anunțat cu 25% mai puține birouri de vânzări și marketing în 2021. 

Atractivitatea pe termen lung a Europei depinde de cinci priorități

Investitorii își păstrează optimismul în ceea ce privește atractivitatea Europei, în pofida războiului din Ucraina. Dacă lanțurile de aprovizionare sunt perturbate până în punctul în care companiile încep inițiative fie de „re-shoring”, fie de „nearshoring” în Europa, atunci investițiile în producție în Europa ar putea crește. Cel mai probabil rezultat este persistența sancțiunilor și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, iar, în acest caz, vor exista efecte precum inflația prețurilor mărfurilor, tensiuni geopolitice și riscuri crescute de atacuri cibernetice asupra marilor companii și infrastructurii esențiale. 

Dincolo de actualul context economic și geopolitic, studiul evidențiază mulți factori structurali care ar putea avea un impact asupra atractivității pe termen lung a continentului pentru ISD. Datele studiului relevă cinci priorități principale: 

  1. Investiții în digital: cel mai important factor care determină unde investesc companiile este nivelul de adoptare a tehnologiei de către consumatori, cetățeni și autorități
  2. Sustenabilitatea ca avantaj competitiv: companiile au plasat abordările politicilor față de schimbările climatice și durabilitate drept al doilea cel mai important factor care determină unde investesc
  3. Nevoia de noi angajați: abilitățile noi în rândul forței de muncă este una dintre principalele două priorități în evaluarea destinației ISD în rândul respondenților, în special în raport cu tranziția verde și cea digitală ale Europei 
  4. Flexibilitate fiscală și pragmatism: gradul de digitalizare a sistemelor autorităților fiscale este cel mai important factor din domeniul fiscalității care determină unde investesc companiile 
  5. Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din partea decidenților politici: întreprinderile mici și mijlocii (cu venituri mai mici de 1,5 miliarde de euro) au fost cel mai puternic afectate de pandemie și prezintă o probabilitate mai mică de a își reactiva planurile în materie de ISD (83% dintre companiile mari față de 44% dintre IMM-uri) 

Înscrie-te la AHK Awards!

0

Comunitatea de business româno-germană este o comunitate puternică, iar noi ne mândrim cu succesul companiilor care fac parte din ea. A venit momentul să scoatem la lumină poveștile de succes din spatele comunității pe care o reprezentăm.

La mai bine de o săptămână de la lansarea AHK Awards ne bucurăm că avem primele înscrieri la această primă ediție a Premiilor Economice Româno-Germane. Primele companii au intrat în competiție cu soluțiile și proiectele lor, demonstrând că pot atinge excelența. Avem companii care pun angajatul în centrul atenției, iar acțiunile acestea duc direct spre rezultate mai bune. Sau soluții digitale care optimizează procesele și eliberează astfel resurse care pun clientul și nevoile acestuia în prim-plan. Sau aflăm cum prin curajul de a-și analiza critic business-ul, se pot lua decizii care să crească vânzările de 4 ori și să extindă considerabil portofoliul de client.

Cursa merge mai departe! Încurajăm toate companiile eligibile care au un proiect, o poveste sau o activitate care merită să fie făcută publică, să aplice pe www.ahkawards.ro . Mai aveți timp până în 24 iunie!

XTB a depășit jumătate de milion de clienți și intră în top 5 cei mai mari brokeri FX/CFD din lume

0

XTB, casă de brokeraj pe burse internaționale și companie listată pe Bursa de la Varșovia, a depășit pragul de 500.000 de clienți în luna mai, la nivel global. Astfel, XTB intră în top 5 cei mai mari brokeri la nivel mondial, în ceea ce privește numărul de clienți activi.

În primul trimestru din 2022, XTB a atras peste 55.000 de clienți noi, în timp ce pe tot parcursul anului 2021, numărul de clienți a crescut cu aproape 175.000, un avans de 68%. Brokerul a înregistrat o rată de creștere similară a bazei de clienți (+ 71%) și în 2020.

„Devine tot mai populară, inclusiv în România, ideea de a strânge bani albi pentru zilele negre sau de a pune economiile la treabă, cu un randament mai bun decât la bancă, mai ales în contextul economic presant generat de creșterea inflației, fluctuațiile valutare, războiul de la granițele țării și contextul global. Însă, trebuie subliniat că dorința de a investi nu este suficientă pentru a obține succesul mult dorit. Prima și cea mai importantă investiție este tocmai aceea în propria educație, în acest caz, educația financiară constantă”, explică Irina Cristescu, General Manager, XTB România.

Numărul total de clienți XTB în funcție de trimestru (în mii)

Creșterea numărului de clienți este rezultatul activităților intensive de vânzări și marketing desfășurate pe piețele din Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și America Latină. 

„XTB este unul dintre foarte puținii brokeri de burse internaționale, din România, care și-a format o echipă locală de suport, în limba română. În plus, am creat o adevărată bibliotecă virtuală și gratuită, care include tutoriale scrise sau video, ebook-uri, manuale, webinare, analize zilnice de piață și sute de conferințe cu cei mai buni educatori financiari din țară, care pot fi accesate gratuit pe site-ul nostru sau direct din platforma de invetiții”, menționează Irina Cristescu.

Dorința de a veni în sprijinul investitorilor aflați la început de drum a fost mereu în atenția brokerului. 

XTB a fost primul broker cu prezenţă în România care a oferit 0% comision la tranzacţionarea cu acţiuni şi ETF-uri cu deţinere, pe pieţele externe, pentru un rulaj lunar de până la 100.000 Euro”, adaugă Irina Cristescu. 

Un alt parametru important este creșterea numărului mediu de clienți activi. În primul trimestru din 2022 acesta a fost de aproape 150.000 față de circa 100.000 în T1 2021. Această creștere a condus XTB în topul primilor cinci cei mai mari brokeri FX/CFD din lume în ceea ce privește numărul de clienți activi.

Numărul de clienți activi la sfârșitul trimestrului I 2

1 Exness 394
2 Markets IC 178
3 Plus500 176
4 XTB 150
5 Capital.com 140

Sursa: Finance Magnates 2022 Q1 Intelligence report 

BestJobs: 56% dintre angajații români ar alege să facă mai des acțiuni caritabile sau de voluntariat pentru creșterea calității vieții lor

0

Ultimii ani au produs multe schimbări în viețile românilor, atât pe plan fizic, cât și emoțional, astfel că aceștia și-au repoziționat lucrurile care contează pentru ei. Într-un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, angajații români au declarat că acțiunile caritabile și de voluntariat sunt necesare pentru o viață împlinită și mai bine de jumătate dintre ei ar alege să le facă mai frecvent din acest motiv.  

Potrivit sondajului BestJobs, atunci când se simt împliniți, indiferent că este pe plan profesional sau personal, aproape 72% dintre angajați caută modalități de a-și exprima recunoștința, în timp ce 41% din respondenții simt impulsul de a da mai departe și atunci se implică în diverse acțiuni caritabile și donează sau fac voluntariat. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre respondenți spun că se implică rar în activități caritabile, iar atunci când o fac, aleg să doneze bani sau haine (43%).

Angajații spun că le-ar fi mai ușor să se implice în acțiuni caritabile sau de voluntariat dacă ar vedea acest exemplu la persoanele apropiate (57%), dacă proiectele care au nevoie de ajutor ar fi mai bine comunicate (53%) sau dacă angajatorul ar organiza astfel de acțiuni (37%).

41% dintre persoanele care s-au implicat în acțiuni caritabile sau de voluntariat au făcut acest lucru pentru că așa au simțit că pot contribui și că pot face o schimbare în bine la nivelul societății. Pentru aproape 26% motivația a constat în bucuria din ochii celor ajutați, iar 20% s-au implicat pentru sentimentul de împlinire pe care îl au atunci când fac un bine celor mai puțin norocoși.  

BestJobs lansează campania Donează cu CV-ul tău! și îi încurajează pe candidați să își actualizeze CV-ul pe platformă. Pentru fiecare CV adus la zi, BestJobs direcționează o sumă de bani către unul dintre cele trei proiecte de educație susținute de platformă, la alegerea candidatului. Cu informațiile completate în profilul de candidat, aceștia pot atrage oferte de muncă potrivite, dar pot și aplica mai simplu atunci când descoperă un job potrivit. 

«Donează cu CV-ul tău!» a apărut din dorința de a susține candidații să își urmeze visurile și să nu înceteze să caute jobul potrivit, pentru că satisfacția profesională contribuie foarte mult la sentimentul de împlinire. În plus, prin această campanie, îi încurajăm pe candidați să facă un bine atât pentru ei, dar și pentru cei din jur, pentru că BestJobs donează o sumă de bani în numele lor către 3 proiecte de educație, prin care le dăm șansa generațiilor următoare să devină niște profesioniști încrezători și să își urmeze aspirațiile în carieră”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Cele trei cauze dintre care candidații pot alege sunt dezvoltate și implementate împreună cu două organizații specializate în proiecte educaționale: Școala de Valori și Asociația pentru Responsabilitate Socială „Plan B”. Prin proiectul „Creștem Viitor”, Școala de Valori își propune să sprijine 30 de copii din familii cu situații financiare precare să se pregătească și să reușească la examenul de Bacalaureat. Alături de Asociația „Plan B”, BestJobs se alătură proiectelor „Superheroyi de Ucraina”, un hub de suport și activități didactice, în care copiii ucraineni refugiați se bucură, zilnic, de o copilărie normală, și „Primul meu CV”, un program de instruire și dezvoltare dedicat elevilor de clasa a XII-a din comunitățile rurale vulnerabile, ce are ca obiectiv responsabilizarea, motivarea și oferirea unei viziuni asupra viitorului a 100 de beneficiari direcți și peste 350 indirecți.

Pentru a susține una dintre cauze, candidații trebuie să intre pe pagina dedicată și să își completeze sau să își actualizeze CV-ul, iar BestJobs va direcționa o sumă de bani către cauza aleasă.

Sondajul a fost efectuat în perioada 25 aprilie – 13 mai pe un eșantion de 837 de utilizatori de internet din România.

 

 

Noi tipuri de dispute care decurg din practicile comerciale neloiale în comerțul agricol și alimentar

0

Material de opinie de Ana Galgoțiu Săraru, Managing Associate, și
Laura Șendroiu, Senior Associate, Reff & Asociații |Deloitte Legal

Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, adoptată recent, are multiple implicații juridice, inclusiv în privința disputelor care pot apărea ca urmare a aplicării noilor reglementări. Având în vedere că actul normativ interzice în mod explicit anumite practici utilizate în trecut de comercianții cu putere mare de negociere și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea regulilor stabilite, este de așteptat ca numărul litigiilor să crească în perioada următoare. Care sunt soluțiile la care pot apela societățile pentru soluționarea disputelor?

Legea nr. 81/2022, care transpune în legislația românească Directiva Uniunii Europene (UE) 633/2019 din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, a intrat în vigoare în data de 15 aprilie 2022.

Aplicarea noii legi poate duce la apariția a două tipuri de dispute – pe de o parte, dispute între privați (furnizorii și cumpărătorii vizați de prevederile actului normativ), iar, pe de altă parte, dispute cu Consiliul Concurenței, în cazul unor investigații încheiate cu sancțiuni. 

Disputele între furnizori și cumpărători

Pentru soluționarea primei categorii de dispute, noua lege prevede că furnizorii și cumpărătorii pot apela fie la soluționarea amiabilă, prin mediere (dar care rareori se dovedește a fi eficientă în practică), fie la inițierea unei acțiuni în justiție. 

Medierea este o procedură opțională și, pentru a da rezultate, presupune acordul părților implicate în dispută. Procedura se desfășoară în fața unui mediator autorizat, iar soluția obținută în urma medierii poate fi pusă în executare silită (similar hotărârilor judecătorești definitive) în anumite condiții. Rămâne de văzut dacă această soluție va fi mai des accesată sau va fi mai eficientă decât în alte domenii în care a fost reglementată în trecut.

În ceea ce privește acțiunea directă în fața instanțelor de judecată, deși Legea 81 nu prevede în mod expres remediile care pot fi obținute pe această cale, persoanele prejudiciate de partenerii de afaceri, prin utilizarea unor practici comerciale neloiale, au la dispoziție instrumente prin care ar putea obține atât încetarea temporară sau permanentă a practicii respective, cât și daune pentru prejudiciile suferite ca urmare a comportamentului neloial.

Cu toate acestea, cei care apelează la acțiunea directă în justiție trebuie să țină cont de faptul că aceasta implică obligația achitării unei taxe judiciare de timbru, al cărei cuantum se determină în funcție de valoarea daunelor solicitate. În plus, o astfel de acțiune presupune parcurgerea a trei grade de jurisdicție (fond, apel, recurs), ceea ce poate genera o durată relativ ridicată de soluționare a litigiului (și, implicit, de obținere a unui potențial titlu executoriu).

Disputele cu autoritatea de concurență

În ceea ce privește cea de-a doua categorie de dispute, desfășurate împotriva Consiliul Concurenței, acestea pot viza atât anularea deciziilor emise de Consiliul Concurenței, cât și suspendarea efectelor acestor decizii (practic, suspendarea obligației de plată a amenzii).

Deciziile Consiliului Concurenței pot fi contestate în 30 de zile de la comunicare și, spre deosebire de acțiunile directe în fața instanțelor de judecată, cererile de anulare a deciziilor autorității de concurență sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, presupun parcurgerea a doar două grade de jurisdicție (fond și recurs) și implică obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum fix/plafonat.

Posibilitatea suspendării efectelor deciziilor Consiliului Concurenței

După contestarea deciziei de constatare și sancționare emise de Consiliul Concurenței, destinatarii sancțiunilor aplicate de autoritatea de concurență pot acționa și în scopul obținerii suspendării efectelor acestor decizii – fie în fața organelor fiscale, fie în fața instanțelor de judecată.

Legea nr.81 nu reglementează în mod expres posibilitatea suspendării deciziilor de sancționare în fața organelor fiscale (prin depunerea unor garanții, precum scrisorile de garanție bancară) sau în fața instanțelor de judecată, dar practica existentă, în legătură cu alte tipuri de decizii similare emise de Consiliul Concurenței, reprezintă un indiciu că acestea vor fi acceptate de organele fiscale și respectiv de instanțele de judecată.

Așadar, furnizorul/cumpărătorul amendat poate solicita în fața instanței de judecată suspendarea obligației de plată a amenzii până la soluționarea definitivă a dosarului care vizează anularea deciziei Consiliului Concurenței, înainte (printr-o cerere separată) sau odată cu acțiunea în anulare (prin aceeași cerere), însă cu respectarea unui termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de către autoritatea de concurență.

În concluzie, rămâne de văzut în ce măsură cei prejudiciați de practici comerciale neloiale vor recurge la procedura medierii sau la instanțele de judecată pentru soluționarea acestor tipuri de dispute, dar cu siguranță litigiile care pot lua naștere ca urmare a unor astfel de practici pot avea un impact semnificativ asupra întreprinderilor și, astfel, va apărea necesitatea accesării acestor remedii. 

EXEC-EDU anunță parteneriatul strategic cu compania de HR Arthur Hunt și lansează programe integrate pentru creșterea performanței în companii

0

EXEC-EDU, liderul pieței de executive education, anunță parteneriatul strategic cu Arthur Hunt, companie internațională de top în domeniul resurselor umane. Cele două companii își propun să ofere împreună soluții integrate de dezvoltare organizațională, pentru creșterea performanțelor în companii, consolidându-și astfel pozițiile de lideri de piață în România.

În contextul unei piețe a muncii volatile și semnificativ influențate de pandemie și de conflictul din Ucraina, cele două companii vor acoperi o piaţă mai complexă a serviciilor de HR pentru segmentele de middle și top management, oferind astfel servicii strategice, adaptate nevoilor actuale ale companiilor.

„Pe fondul unui deficit enorm de talente, al noului mod de lucru hibrid și al unui decalaj enorm de competențe în organizații, în special în zona managerială, acest parteneriat strategic este soluția care vine să creeze rapid soluțiile necesare pentru a răspunde tuturor acestor provocări, într-un mod integrat. Viziunea comună, axată pe comportamente etice, flexibilitate și abordare consultativă face ca acest parteneriat să vină în mod natural”, a declarat Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Conform studiilor derulate de cele două organizaţii, atât piaţa de training, cât şi cea de recrutare sunt în creştere accelerată, de cel puțin 15% în acest an față de 2019, perioada de dinainte de pandemie.

„Angajații și organizațiile sunt supuse presiunilor multiple date de transformările contextului de business  în această era a crizelor: pandemice, energetice, militare. Sunt necesare abordări integrate, noi și pragmatice care să creeze coeziune și energie la nivelul angajaților și să susțină atingerea obiectivelor de business și de management al schimbării. Suntem onorați să lansăm în piață noile pachete de servicii integrate, adaptate noii paradigme din piața muncii care duc la creșterea motivării angajaților, eficientizarea muncii și la atingerea mai rapidă a rezultatelor țintite”, a declarat Alina Sirbu, Partener Arthur Hunt România.

Astfel, după perioada de restricții, care a limitat companiile în organizarea de cursuri pentru angajați, acestea plănuiesc investiții majore în dezvoltarea echipelor de management, cererea pentru cursuri sau servicii de coaching 1-1 crescând cu 70% pentru această vară (iunie-august). Interesul este crescut și pentru cursuri de management şi leadership, fiind organizate de două ori mai multe programe de acest tip în prezent decât înainte de pandemie.

În prezent, piața programelor de training este estimată la circa 30 milioane de euro, în timp ce piața de executive search este evaluată la peste 15 milioane de euro.

Color Smart Distribution investește peste jumătate de milion de euro pentru extindere, în 2022

0

Compania româneascăColor Smart Distribution, unic importator și distribuitor în România și Republica Moldova al brandurilor premium Novacolor și Pittsburgh Paints, a bugetat o investiție în valoare de peste 500.000 de euro, în 2022, pentru extindere. În plus, compania alocă 3-5% din veniturile anuale pentru materiale de suport vânzare, iar o parte semnificativă din buget se duce și către organizarea cursurilor Academiei Novacolor, în cadrul căreia organizează cursuri pentru aplicatori de materiale decorative diferite.

„Color Smart este în plină dezvoltare. Pentru anul 2022 ne-am propus să deschidem un flagship showroom în Timișoara și ulterior să ne relocăm magazinul din Constanța. Ne vom extinde sistemul de distribuție cu showroom-uri dedicate în orașe unde nu suntem încă prezenți cu gamele de materiale premium și premium plus. De asemenea, vom extinde vânzările spre depozitele de materiale de construcții cu o gamă de produse dedicată acestui canal de distribuție”, a declarat Cătălina Trupșor, fondator și CEO Color Smart Distribution.

Extinderea vine ca un pas firesc în evoluția companiei, dar și ca urmare a cererii tot mai mari din piață. Industria de vopseluri a cunoscut o creștere organică de 5-7% anual, mai ales în ultimul timp când relația oamenilor cu spațiul în care locuiesc s-a schimbat. În perioada pandemiei, preocuparea românilor pentru spațiile în care trăiesc sau lucrează a fost mai acută decât înainte. Astfel, în ultimii doi ani solicitările clienților pentru produsele și serviciile premium oferite de Color Smart au continuat să crească mult peste media pieței, ajungând la  35-40% anual.

În urma investițiilor planificate pentru 2022, Color Smart țintește o creștere de 50% a cifrei de afaceri pentru acest an, față de 2021, până la 4 milioane de euro.

„Estimăm că în anul 2022 cifra de afaceri va crește cu 50% față de anul 2021. Majorarea preconizată vine ca urmare a tuturor inițiativelor strategice pe care le derulăm – extinderea rețelei de showroomuri proprii și partenere, întărirea sistemului de distribuție la nivel național, aducerea unor portofolii noi de produse, consolidarea relațiilor cu furnizorii externi, îmbunătățirea legăturilor cu comunitatea de specialiști, vizibilitatea mult mai mare în mediu online, dezvoltarea unei comunități interesate de amenajări excepționale. Din  cifra de afaceri prognozată, doar 5-8% se va datora deschiderii noului showroom Color Smart în Timișoara. Ne așteptăm la creșteri cu adevărat spectaculoase din anul 2, respectiv 2023, când vom deveni prieteni mai buni cu iubitorii locali de culori frumoase, iar valoarea unică a produselor și serviciilor pe care Color Smart le oferă va fi evidentă pentru cei mai mulți dintre jucătorii din piața timișoreană”, a mai adăugat  Cătălina Trupșor.

Planurile de dezvoltare ale companiei au demarat încă de la începutul anului, când Color Smart a adus în România, pentru prima dată, brandul de vopsele premium plus Pittsburgh Paints, lider mondial, membru al grupului PPG, care de aproape 140 de ani revoluționează segmentul amenajărilor interioare și exterioare prin vopsele de calitate, cu acoperire mare, extrem de simplu de aplicat.

Prin strategia de extindere, compania își propune să fie mai aproape de specialiștii și clienții care au nevoie de suport pe tot parcursul proiectelor. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea serviciilor, a termenelor de livrare, dar și la crearea unor condiții optime pentru alegerea culorilor sau a texturilor necesare unei amenajări interioare de vis.

În prezent, Color Smart are locații proprii, în București, Constanța și în curând în Timișoara, precum și o rețea formată din 12 distribuitori la nivel național: Cluj, Oradea, Craiova, Arad, Sibiu, Alba-Iulia, Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Focșani, Bacău, Piatra Neamț, Brașov. De asemenea, compania este prezentă în 9 depozite de profil din țară.

Pentru 2022 compania și-a propus să acopere și alte zone importante ale țării precum Buzău, Galați-Brăila, Suceava- Botoșani, Iași, Hunedoara, Târgu-Jiu și Petroșani. 

Compania este prezentă și în mediul online, cu două noi magazine virtuale.

În portofoliul Color Smart se regăsește o gamă largă de servicii ce pot fi achiziționate de către clienți, de la materiale și accesorii, la servicii de consultanță sau la proiecte la cheie realizate cu echipele sale de aplicatori.

NextUp: Sistemul RO e-Factura nu aduce avantaje evidente pentru mediul privat. Raportarea manuală la ANAF poate dura până la o săptămână

0

RO e-Factura, sistemul de transmitere a facturilor în mod electronic către stat, raportare care devine obligatorie de la 1 iulie pentru firmele cu vânzări către alte firme (business to business), nu aduce avantaje evidente pentru mediul privat, efectele benefice pentru economie fiind vizibile în timp și doar dacă vor fi vizate toate domeniile de activitate, este concluzia reprezentanților NextUp, companie producătoare de soluții software, care a implementat o soluție de raportare automată a datelor de pe facturi către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

„Pentru mediul privat nu văd avantaje evidente. Și de această dată autoritățile nu au pus la punct mecanisme care să asigure o preluare automată a  informațiilor de pe facturile de vânzare. Avantajele pentru economie, cum ar fi reducerea evaziunii fiscale, se vor vedea în timp, nu imediat, și doar dacă această centralizare a datelor de pe facturile emise de comercianți se va aplica în orice domeniu de activitate, nu doar în câteva domenii – comercializarea de anumite produse alimentare (fructe, legume, alte plante), băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și încălțăminte și de construcții noi – pentru care se aplică de la 1 iulie”, punctează Roxana Epure(foto), Managing Partner NextUp.

Pentru a simplifica activitatea comercianților, NextUp a introdus recent, în propriile softuri, de tip ERP, gestiune stocuri și contabilitate, o soluție de transmitere automată a datelor de pe facturi către ANAF. Astfel, transferarea automatizată a datelor de pe facturi în format XML, formatul dorit de stat, durează între 3 și 5 minute pentru toate facturile comparativ cu cel puțin 10 minute per factură pentru introducerea manuală a datelor.

În formularul ANAF, cu 13 câmpuri obligatorii pentru raportarea în sistemul e-Factura, firmele trebuie să introducă informații generale despre fiecare factură, detalii despre vânzător, detalii despre cumpărător și să listeze fiecare produs sau serviciu aflat pe factură. Astfel, introducerea acestor date manual durează estimativ în jur de 10 minute, în funcție de abilitatea angajatului.

„La o simplă simulare, cu o medie de 10 minute per factură și la o medie de 250 de facturi pe lună per comerciant, raportarea datelor de pe facturi va dura peste 41 de ore, adică o săptămână dintr-o lună de muncă din activitatea unui angajat. Este un consum enorm de timp, angajatul fiind blocat cu o astfel de raportare, care pe antreprenor îl costă suplimentar, dar care real vorbind nu aduce plus valoare afacerii. Din păcate, factura digitală sau e-Factura este, momentan, o raportare către instituțiile statului, nu o factură în sine. Pentru ca antreprenorii și angajații să nu o resimtă ca o responsabilitate suplimentară, măcar din punct de vedere tehnic și al muncii, am simplificat procedura implementând în softurile noastre o soluție care preia automat și corect datele de pe facturi. Astfel, exportarea datelor din facturi pentru a fi încărcate în sistemul ANAF se face cu doar câteva click-uri, în câteva minute, chiar și pentru sute de facturi în același timp”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Conform legii pentru implementarea sistemul național RO e-Factura și factura eletronică, promulgate de președintele României la jumătatea lunii mai, datele de pe facturi trebuie exportate numai în format XML pentru a putea fi încărcate în sistemul statului. După emiterea dintr-un soft, fișierul XML trebuie încărcat în Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe site-ul ANAF-ului. Comerciații B2B vizați sunt obligați să raporteze datele de pe facturi de la 1 iulie indiferent dacă firmele client sau furnizor ai acestora sunt înscrise în SPV.

În afară de raportarea în sistemul e-Factura, ca parte din digitalizarea legăturii între mediul de business și stat, NextUp a implementat și o soluție de raportare SAF-T, o raportare complexă a tuturor informațiilor despre companie care devine obligatorie pentru contribuabilii mari de la 1 iulie, după o perioadă de grație de șase luni.

Conducerea Curții de Conturi a României a participat la Reuniunea Post-Congres EUROSAI

0

O delegație a Plenului Curții de Conturi, formată din președintele Mihai Busuioc și consilierii de conturi Ion Călin, Aurel Dumitru și Sorin Lazăr, a participat la Reuniunea Post-Congres EUROSAI[1], desfășurată la Praga (Republica Cehă), în perioada 22-24 mai 2022.

Scopul principal al reuniunii a vizat facilitarea schimbului de opinii cu privire la cele mai inovatoare abordări și soluții practice utilizate de instituțiile supreme de audit (SAI), fie că este vorba despre metodologie, raport de audit, abordare, design, metodă de prelucrare a datelor sau recomandări cu impact în configurarea politicilor publice și a îmbunătățirii calității vieții cetățenilor.

În cadrul lucrărilor, reprezentanții Curții de Conturi au contribuit la dezbaterile purtate asupra temelor propuse în atelierele de lucru și la târgul de proiecte ce a succedat acestora.

Atelierul privind Vizualizarea și Publicarea Rezultatelor Activității de Audit, la care a participat președintele Mihai Busuioc, a abordat diversificarea modalităților de reflectare a produselor de audit într-un format cât mai simplu și mai clar, folosind elemente grafice în alcătuirea unei narațiuni vizuale. În atelierul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă de Mediu, al cărui obiectiv principal a fost introducerea abordărilor de audit în zona componentelor particulare de mediu, cu accent pe problemele de sustenabilitate, președintele Curții a avut prilejul unui schimb de informații menit să faciliteze cooperarea între SAI-uri.

”Întâlnirile și workshop-urile post-congres EUROSAI reprezintă o oportunitate pentru un schimb de experiență util cu celelalte instituții supreme de audit. Temele alese pentru seminarii ne facilitează răspunsuri pentru problemele emergente cu care se confruntă fiecare organizație în parte la nivel european. Pentru Curtea de Conturi a României, colaborarea cu celelalte SAI-uri este esențială în procesul de modernizare pe care îl parcurgem”, a declarat președintele Mihai Busuioc.

Consilierii de conturi Ion Călin și Aurel Dumitru au luat parte la dezbaterile din cadrul atelierelor de Audit Fiscal și BIEP – Proiectul de Evaluare Comparativă a Schimbului de Informații. În același timp, SAI România a fost reprezentată în atelierele Rolul SAI-urilor în Lupta Împotriva Corupției și Follow-up-ul Implementării Recomandărilor de Audit de consilierul de conturi Sorin Lazăr.

În a doua parte a vizitei, președinții SAI-urilor au participat la întâlnirea cu președintele Republicii Cehe, domnul Miloš Zeman, la Castelul din Praga.


[1] EUROSAI (Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit) este unul dintre grupurile regionale ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).  Înființată în anul 1990, EUROSAI reunește în prezent instituțiile supreme de audit (SAI) din 49 de state europene și Curtea de Conturi Europeană. Congresele EUROSAI se organizează cu o periodicitate de 3 ani. Curtea de Conturi a României este membru EUROSAI încă de la înființarea sa în anul 1992.

ING Bank România, vânzări digitale crescute cu 93% față de anul trecut

0

ING Bank România anunță evoluții pozitive pentru indicatorii financiari, precum și în ceea ce privește digitalizarea în primul trimestru. Reținem dintre rezultate opțiunea a peste 70% dintre clienții persoane fizice pentru creditul cu rata dobânzii fixă pe șapte ani, creșterea vânzărilor digitale cu 93% comparativ cu anul trecut, înregistrarea a peste 1.000 de comercianți și utilizatori într-o lună, după lansarea SoftPOS, aplicația care permite antreprenorilor să încaseze plăți cu telefonul mobil.

Mihaela Bîtu (foto), CEO ING Bank România: „Primele două luni ale anului au început cu un suflu nou, cu speranța reîntoarcerii la normal după doi ani de pandemie. Din păcate, izbucnirea conflictului din Ucraina ne-a plasat din nou într-o zonă de incertitudine, aducând consecințe economice și sociale importante și dificil de prognozat pe termen mediu și lung. Similar cu perioada care a marcat începutul pandemiei în 2020, observăm o abordare mai prudentă în rândul clienților noștri, companii și persoane fizice. Acest fenomen, dublat de inflația crescută și dobânzile aflate în trend ascendent, determină clienții să își cântărească cu mai multă atenție planurile de investiții. 

Cu toate acestea, ne aflăm într-o poziție stabilă și solidă, atât la nivelul băncii noastre, cât și la nivelul sectorului bancar. Un indicator în acest sens este rata creditelor neperformante, situată în cazul nostru pe un palier stabil de aproximativ 3%. Creditarea a continuat să crească în primele luni ale anului, iar economisirea a înregistrat de asemenea o evoluție pozitivă. Apetitul clienților pentru produse și servicii digitale este în continuă creștere, o indicație clară în acest sens fiind dublarea vânzărilor prin aplicația de mobile banking Home’Bank, creșterea constantă a plăților cu cardul ori telefonul mobil și adopția SoftPOS în rândul antreprenorilor. 

Nu putem neglija însă situația de criză în care ne aflăm, care va aduce probabil și evoluții mai puțin favorabile în lunile care urmează. Ne reafirmăm intenția fermă de a ne sprijini clienții și de a găsi împreună cele mai bune soluții pentru depășirea momentelor dificile, așa cum am făcut-o cu consecvență de-a lungul anilor.”

Rezultate financiare Q1 2022 – comparație Q1 2021

Venituri totale 667 milioane de lei (+23%) Depozite atrase 50.99 miliarde de lei (+9%) Costuri cu provizioane46 milioane de lei (-52%)
Profit net 276 milioane de lei (+67%) Portofoliu credite brute35.54 miliarde de lei (+21%) Taxe plătite în România222.96 milioane de lei  

Prudență în rândul clienților persoane fizice

Nevoia de stabilitate și predictibilitate a clienților persoane fizice s-a accentuat în primul trimestru al anului. Peste 70% dintre persoanele care au accesat un credit nou pentru o locuință s-au orientat către creditul ING Ipotecar 7FIX, cu șapte ani de dobândă fixă. 

În același timp, în zona creditelor de consum, clienții au ales credite cu o valoare mai mică și au optat din ce în ce mai mult pentru soluții precum cardul de credit sau overdraft. Pentru a-i ajuta pe clienți să își gestioneze mai ușor produsele de creditare, ING Bank a introdus în luna februarie închiderea creditului de nevoi personale 100% online. Astfel, banca oferă un proces end-to-end online, unde clienții au controlul complet asupra deschiderii, administrării plăților și închiderii unui credit de nevoi personale direct din ING Home’Bank. Procesul de rambursare și închidere durează câteva minute, poate fi făcut de pe orice dispozitiv, laptop, desktop sau smartphone și îi scutește pe clienți de timpul și efortul de a se deplasa până la un punct de lucru fizic, în rețeaua ING Office.

Utilizarea cardurilor și a dispozitivelor mobile,
într-o continuă creștere

Aplicația de mobile banking ING Home’Bank are un grad foarte înalt de utilizare, comparabil sau superior celui din țările vestice în care activează grupul ING: 76% dintre clienții activi folosesc aplicația aproape zilnic, de pe telefoanele lor mobile. De asemenea, vânzările de produse și servicii bancare digitale în Home’Bank aproape s-au dublat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, crescând cu 93%. Rezultatele impresionante obținute în zona vânzărilor digitale sunt datorate atât profilului digital al clienților ING, cât și impactului noului design al hub-ului de produse din ING Home’Bank, care a fost lansat la începutul anului în cadrul aplicației.

Vânzările digitale ajung la o pondere de 47% din total, restul fiind generate de către consultanții din rețeaua ING Office. Acest echilibru confirmă modelul de business mixt, unde clienții au opțiunea de a accesa 100% digital produsele și serviciile pentru nevoile lor cotidiene, dar pot în egală măsură să apeleze la consultanții din agenții pentru produsele cu un grad mai ridicat de complexitate. 

În același timp, plata cu cardul continuă să câștige teren în rândul clienților persoane fizice ING, atât în magazine fizice, cât și în e-commerce. Astfel, după ce în primăvara anului 2020 plățile cu cardul depășeau retragerile cash pentru prima oară în istoria ING, în primul trimestru din 2022 acestea deja reprezentau 57% din totalul plăților făcute de clienți. 

Finanțări sustenabile și noi instrumente digitale pentru antreprenori

Pe segmentul companiilor mari, ING a continuat să investească în parteneriate pe termen lung și să susțină proiectele cu componente de sustenabilitate și retehnologizare ale clienților săi. Astfel, la începutul anului, ING s-a implicat activ în cea de-a doua emisiune de obligațiuni verzi, în valoare de 500 de milioane de euro, pentru proprietarul de centre comerciale NEPI Rockcastle. De asemenea, ING a fost implicată în facilitatea de credit de 45 de milioane de euro pentru Romanian Business Consult (cel mai mare furnizor de soluții IT pentru piața de retail din România), în finanțarea de 52 de milioane de euro pentru furnizorul local de apă îmbuteliată La Fântâna și în acordarea unui credit de 240 milioane de euro companiei E.ON pentru a susține activitatea de furnizare de energie electrică și gaze naturale, în contextul plafonării și compensării facturilor de energie. 

ING subliniază că, în ceea ce privește segmentul antreprenorial, „continuă finanțările prin IMM Invest, alăturându-se și subprogramului Agro IMM Invest. Pe segmentul Business Banking (companii cu cifra de afaceri până în 500 de milioane de lei), o finanțare importantă acordată de ING a fost pentru Ovidius Clinical Hospital, în valoare de 80 milioane de lei, pentru construirea unui nou spital și crearea primei secții de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară din zona Dobrogei.

Totodată, ING a lansat aplicația ING SoftPOS pentru antreprenori, care permite comercianților să renunțe la dispozitivele POS și să încaseze cu telefonul mobil. SoftPOS face mai accesibile serviciile de plată cu cardul, în special pentru micii comercianți care au un volum mai mic de operațiuni și care necesită un grad mai mare de mobilitate. Produsul a fost bine primit de aceștia, astfel că, în prima lună de la lansare, peste 1.000 de comercianți și utilizatori s-au înrolat în aplicația mobilă.

În prima parte a anului, Startarium, proiectul de sănătate financiară pentru antreprenori co-fondat și susținut de ING Bank, a încheiat prima etapă a programului Startarium4Good, Impact Accelerator. În lunile februarie și martie, 27 de afaceri sociale au trecut printr-un proces accelerat de dezvoltare a strategiei de scalare prin workshop-uri alături de specialiști, mentorat și training. De asemenea, cele 27 de afaceri au concurat pentru o finanțare de 30.000 de euro, oferită de ING Bank. În urma pitch day-ului, au mers în etapa a doua a programului următoarele patru afaceri: OilRight, WWF România, Asociația Help Autism și Asociația MagiCAMP. Acestea vor beneficia de susținere non-financiară, iar primele două primesc finanțări de 17.500 de euro (OilRight), respectiv 12.500 de euro (WWF România – WeWilder)”.

Sprijin pentru Ucraina

În condițiile conflictului din Ucraina, ING Bank semnalează că „a implementat multiple măsuri de sprijin, atât prin acțiunile proprii, cât și cu ajutorul partenerilor și al angajaților băncii: 

  • Adaptarea procesului de accesare a contului ING Elementar, astfel încât refugiații ucraineni să își poată deschide gratuit un cont bancar în România, indiferent de statutul de refugiat sau azilant 
  • Renunțarea la comisioanele pentru plățile către Ucraina efectuate de persoanele fizice, în urma unei decizii a Grupului ING
  • Donații către UNICEF direct prin aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank
  • Donație a Grupului ING de trei milioane de euro către eforturile internaționale ale UNICEF
  • Alăturarea la inițiativa Code4Romania War Taskforce, unde banca a donat 60.000 de euro, fonduri necesare pentru crearea urgentă a unui ecosistem de soluții digitale pentru gestionarea crizei 
  • Implicarea voluntară a angajaților vorbitori de rusă și ucraineană pentru intermedierea solicitărilor din rețeaua ING Office și Contact Center 
  • Trei zile libere plătite pentru angajații care fac voluntariat în sprijinul refugiaților
  • Colecte de produse necesare refugiaților, distribuite ulterior prin intermediul colegilor din rețeaua ING Office”

EximBank asigură exporturile românești în ţările UE şi OECD până în 2026

0

Schema de asigurare pe termen scurt a riscurilor temporar non-piață pentru exportatorii români în ţările UE şi OECD, oferită de EximBank în numele și în contul statului român, se prelungește până la 31 decembrie 2026

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Pe lângă extinderea perioadei de aplicare, Comisia Europeană a autorizat și lărgirea arei de adresabilitate a acestei scheme de credit la export pe termen scurt pe zona IMM-urilor, prin majorarea plafonului de cifră de afaceri. Astfel, cifra de afaceri anuală maximă la export pentru IMM-urile care urmează să fie eligibile a fost majorată până la 2,5 milioane  de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,5 milioane de euro față de schema inițială. Considerăm că, în contextul actual, este important ca exportatorii români să beneficieze de cât mai multe forme de protecție în derularea tranzacțiilor internaționale și încurajăm firmele românești să exploateze această resursă prin care EximBank preia riscurile comerciale și politice oferind exportatorilor posibilitatea să încheie noi contracte sau să le prelungească pe cele existente în condiții de siguranță crescută.”

EximBank subliniază că „facilitatea se adresează tuturor categoriilor de exportatori – întreprinderi mici, mijlocii şi mari – pentru care EximBank poate acoperi până la 85% din pierderile înregistrate ca urmare a producerii unor riscuri comerciale și politice aferente partenerilor comerciali din ţările Uniunii Europene şi OECD. 

Prin intermediul acestei scheme de ajutor, EximBank asigură, în numele şi în contul statului român, pe o perioadă de asumare a riscului mai mică de doi ani (care include durata de fabricaţie şi durata de rambursare), creanţele rezultate din tranzacțiile de export bunuri și servicii, împotriva  riscurilor temporar non-piață. 

Asigurarea acoperă maximum 85% din pierderea asigurată în perioada de pre-livrare sau post-livrare, urmare producerii riscurilor comerciale (rezilierea arbitrară a unui contract de către un debitor privat, insolvenţa debitorului privat și a garantului său, neplata prelungită de către un debitor privat și de către garantul său a unei datorii rezultate din contract) și/sau politice (un debitor public sau o ţară împiedică realizarea unei tranzacţii de export; riscuri care excedează voinţei cumpărătorilor individuali sau care nu sunt în responsabilitatea cumpărătorilor individuali; riscul ca o ţară să nu transfere sau să nu permită transferul în ţara asiguratului a sumelor plătite de debitorii situaţi în acea ţară, forţă majoră în afara ţării asiguratului, inclusiv război)”.

EximBank reamintește că, în calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, „a dezvoltat și oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și facilitează accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mixului de garanții”. 

Promovarea schimburilor comerciale cu Republica Kîrgîză

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Sala Miron Vlasto din sediul său istoric un eveniment dedicat promovării schimburilor comerciale și cooperării economice cu Republica Kîrgîză. Au participat oameni de afaceri români din domeniile energie, infrastructură de transport, managementul traficului, turism, precum şi reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale şi instituţii interesate de oportunităţile de afaceri, investiţionale şi de cooperare oferite de această ţară din Asia Centrală. Organizatorii subliniază că „manifestarea a avut loc în marja vizitei de lucru în România a unei delegaţii a Ambasadei Republicii Kîrgîze (Kîrgîstan) în Ucraina, acreditată şi în România şi Bulgaria, delegaţie compusă din Ermek Sarybaev, consilier diplomatic, şi Ermek Kanybekov, secretar III. 

Cu acest prilej, preşedintele CCIB, Iuliu Stocklosa, care este şi consul onorific al Republicii Kîrgîze în România, iar Consulatul onorific are sediul în Palatul CCIB, a subliniat că în această ţară există interes pentru colaborare în dublu sens: pe de o parte pentru atragerea de investitori și turiști români şi, pe de altă parte, pentru cumpărarea de produse şi tehnologii, în diverse domenii de activitate. În opinia preşedintelui CCIB, specialiştii români se pot implica în realizarea unor obiective industriale complexe, în domeniul energiei obţinute din surse regenerabile, dar şi în industriile: chimică, petrochimică, a materialelor de construcţii şi a construcţiilor de maşini. Totodată, România poate livra o gamă largă de produse de care economia kîrgîză – aflată în plină dezvoltare – are nevoie. De asemenea, Iuliu Stocklosa a punctat condiţiile foarte bune de care beneficiază investitorii străini, inclusiv pe partea de impozite şi taxe, precum şi avantajele oferite de poziţia geografică a Republicii Kîrgîze şi de apartenenţa acestei ţări la diverse organizaţii internaţionale.

De altfel, aceste aspecte reliefate de preşedintele CCIB au fost tratate pe larg de Ermek Sarybaev şi Ermek Kanybekov în cadrul prezentării, inclusiv video, a motivelor pentru care antreprenorii români ar alege să dezvolte un proiect în Republica Kîrgîză sau să colaboreze cu parteneri din această ţară. În deschiderea intervenţiei sale, Ermek Sarybaev a subliniat că, datorită eforturilor depuse de consulul onorific al Republicii Kîrgîze în România, începând cu luna iulie a anului trecut, cetăţenii români pot călători în Kîrgîstan fără viză, cu drept de ședere până la 60 zile. 

Conform celor precizate de Ermek Sarybaev şi Ermek Kanybekov, investitorii au la dispoziţie 5 zone economice libere: Bishkek, în capitala ţării, principalul centru economic şi politic; Maimak, situată la intersecţia coridoarelor de transport internaţionale ce traversează ţara; Leilek, cu amplasare favorabilă pentru dezvoltarea comerţului trasfrontalier; Karakol, ce oferă oportunităţi semnificative pentru dezvoltarea turismului; Naryn, cu o suprafaţă de circa 47.000 kmp, aproape ¼ din suprafaţa ţării. Potrivit diplomaţilor kîrgîzi, investitorii străini beneficiază de costuri reduse de închiriere pentru terenuri și proprietăți, scutiri de la plata impozitelor, scutiri de la plata taxelor vamale, proceduri simplificate de vămuire, înregistrarea simplificată și accelerată a firmelor. În ceea ce priveşte regimul fiscal, TVA este 12%, iar impozitul pe profit şi cel pe venit sunt de 10%. Salariul mediu este de 350 USD, în condiţiile unui cost scăzut al vieţii.

În contextul deschiderii pieţei Asiei Centrale, o atenţie deosebită s-a acordat cooperării în turism, un exemplu fiind includerea de către agenţiile româneşti a R. Kîrgîze în circuite turistice, alături de Kazahstan şi Uzbekistan. 

În marja vizitei în România, diplomații kîrgîzi, însoțiți Iuliu Stocklosa, consul onorific, au avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea Politehnica din București, și Ministerul Antrprenoriatului și Turismului, Totodată, au desfășurat activități consulare în sediul Consulatului Onorific al Republicii Kîrgîze în România.

În finalul evenimentului a avut loc o degustare de produse de patiserie și cofetărie oferite de firma Moesis by Angelo din localitatea Greci, județul Tulcea”.

CCIB precizează că „deşi în primul trimestru al acestui an, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 46,3% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul majorării exporturilor cu 101,7% şi a diminuării importurilor cu 85%, în valoare absolută cifrele rămân în continuare modeste”.

Foto: CCIB 

 

Bitcoin se stabilizează

0

_________________

Simon Peters,
analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor

Bitcoin și-a menținut valoarea constantă în jurul a 30.000 de dolari pe parcursul săptămânii trecute, în pofida unei noi perioade de volatilitate a criptoactivelor. Prețul unei monede a scăzut pe parcursul săptămânii, ajungând până în jurul valorii de 28.000 de dolari, dar s-a redresat la sfârșitul săptămânii pentru a reveni peste nivelul de 30.000 de dolari.

Ether a cunoscut o săptămână de tranzacționare mai dificilă, începând la peste 2.000 de dolari și scăzând aproape de 1.700 de dolari în anumite momente pe platforma eToro. În prezent, ETH se tranzacționează din nou în jurul valorii de 1.900 de dolari. 

Criptoactivele se confruntă în continuare cu volatilitatea, iar investitorii se decid privind nivelurile de confort, după mai multe săptămâni de scăderi. Având în vedere că piețele și criptoactivele se corelează acum mult mai strâns decât înainte datorită participării investitorilor instituționali, întrebarea care planează asupra clasei de active este când vor începe acești investitori să investească din nou.

Piețele americane au cunoscut o revigorare modestă săptămâna trecută, cu acțiuni în creștere pe toate piețele. Deși activele cripto nu au avut parte de aceeași revenire, prețurile au rămas stabile în cazul celor principale, cum ar fi bitcoin, ceea ce sugerează un fel de „acalmie” înainte ca jucătorii mari să se reorienteze din nou pe piață. 


A început actualizarea Ethereum

Actualizarea lanțului de blocuri Ethereum, supranumită „the merge”, a fost programată pentru luna august de către fondatorul Vitalik Buterin. Implicațiile potențiale pentru întreaga ecosferă a cripto nu pot fi subestimate.

Denumită și Ethereum 2.0, în urma actualizării denumită „the merge” ar urma ca blockchain-ul, care stă la baza unei proporții semnificative a infrastructurii cripto la nivel global, să facă o schimbare fundamentală de la un model proof of work la proof of stake. Ceea ce înseamnă, în practică, că blockchain-ul nu va mai recompensa minerii, ci va răsplăti deținătorii de ETH cu randament pentru staking-ul tokenului.

Acest lucru va avea ca efect recompensarea celor care au investit în blockchain și încurajarea participării în continuare. Impactul acestui lucru asupra tokenului ar putea fi deflaționist, deoarece valoarea criptoactivelor crește datorită noilor participanți la rețea. La rândul său, acest lucru ar putea crea un nou mod de investiție, foarte diferit de ceea ce s-a întâmplat până acum cu Ethereum. 

Ethereum este un blockchain extrem de influent. Spre deosebire de bitcoin, care este util în esență ca rezervă de valoare sau pentru tranzacții financiare, acesta permite tot felul de inovații, existând o gamă largă de proiecte bazate pe el. O astfel de schimbare majoră va veni cu implicații potențiale semnificative asupra prețului token-urilor de bază.

A16z lansează un fond DeFi uriaș

Compania de investiții A16z a lansat un nou fond major, axat pe proiectele DeFi și Web3. Fondul de 4,5 miliarde de dolari este un semn de susținere semnificativ pentru un sector care a fost zdruncinat de piețe în ultimele câteva luni.

Fondul se va concentra pe investițiile în Web3 și reprezintă un avantaj pentru acest sector, mai ales având în vedere condițiile generale de pe piață. Este o mare declarație de intenție din partea unei companii de tip venture capital și rivalizează cu alte angajamente de investiții semnificative din ultimele săptămâni în ce privește mărimea și domeniul de aplicare din partea unor case de investiții influente.

Acest lucru sugerează că, în timp ce piețele sunt zguduite de probleme geopolitice și economice majore, activitatea de construire a proiectelor blockchain continuă, iar oportunitățile sunt încă numeroase într-un sector condus de inovație. Perspectivele pe termen lung, bazate pe activitățile acestor jucători instituționali, par solide. 


SpaceX se alătură Tesla în acceptarea dogecoin

Unul dintre celelalte proiecte majore ale lui Elon Musk, SpaceX a anunțat că va începe să accepte dogecoin ca plată pentru mărfuri alături de Tesla. 

Musk, așa cum este tipic pentru excentricul miliardar, a anunțat vestea pe Twitter, similar cu declarațiile sale anterioare în legătură cu dogecoin. Tweetul său a provocat o scurtă creștere a prețului, dogecoin crescând la 0,08370 dolari. Vestea nu a ajutat prea mult token-ul, a cărui valoare s-a redus la mai mult de jumătate de la începutul anului.

În timp ce anunțul că SpaceX va accepta doge este puțin probabil să miște prea mult cadranul, implicațiile mai largi ale adoptării de criptoactive precum dogecoin în infrastructurile de plată nu pot fi subestimate. Suntem departe de „punctul de inflexiune”, dar fiecare companie care face un astfel de anunț aduce acel punct puțin mai aproape.  

SUMMIT DE EDUCAȚIE FINANCIARĂ: Oportunități oferite de piața de capital – 6 iunie 2022

0

O nouă ediție a Summitului de Educație financiară aduce în prim-plan oportunitățile pe care piața bursieră le oferă antreprenorilor români pentru a se finanța și dezvolta companiile, dar și investitorilor. Participă reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, Institutului de Studii Financiare, Bursei de Valori București, dar și ai companiilor private.

Invitații acestei noi ediții  vor discuta despre perspectivele de creștere a numărului de societăți listate la Bursa de Valori, care au fost efectele listării companiilor de stat pe piața de capital, dar și ce măsuri concrete ar trebui luate pentru menține ritmul de IPO-uri, care sunt avantajele pe care le au companiile prezente pe bursă, dar și cum pot fi atrași investitorii de retail. 

De asemenea, un subiect important de dezbătut va fi dedicat deciziilor antreprenorilor de a-și lista companiile la Bursa de Valori și cât de întemeiate sunt unele temeri, dar și care este experiența companiilor listate deja. 

Au confirmat participarea:
Ovidiu Petru, Director General, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, ASF,
Marian Siminică, Director executiv, Institutul de Studii Financiare,
Paul Baranga, Director, Direcția Supraveghere Integrată, ASF,
Adrian Tănase, Director General BVB,
Eugen Voicu, Președinte al Consiliului de Administrație, Meta Estate Trust și
Aurel Bernat, CEO, BT Asset Management. 

Găsiți detalii despre agenda și invitați accesând pagina evenimentului: https://events.newsweek.ro/2022-summit-de-educatie-financiara-3/

Evenimentul este organizat de Newsweek România și este susținut de companiile: Meta Estate Trust, Eximbank, Bursa de Valori Bucuresti și BT Asset Management, iar în calitate de partener instituțional, de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Publicul este invitat să participe online, pe 6 iunie, ora 15.00, evenimentul fiind transmis pe newsweek.ro și pe pagina asociată de facebook.



Newsweek România s-a impus, în ultimii 4 ani, pe piața evenimentelor de afaceri, unde s-a poziționat nu doar ca un formator de opinie important, ci și ca principal intermediar al comunicării între mediul de afaceri și autoritățile de reglementare din România. 
Evenimentele organizate de Newsweek România sunt în topul audiențelor pe piața de profil și generează conținut de actualitate,  adaptat nevoilor mediului de afaceri privat.
Campania unor astfel de evenimente, de educație financiară a început anul trecut și au fost realizate deja trei astfel de evenimente.

Ultimul eveniment „Summit de Educație Financiară: Strategii de plasament în fonduri de investiții”, organizat în luna martie 2022, a înregistrat în mediul online peste 119.000 de vizualizări.

A doua ediție din anul 2022 a SUMMIT DE EDUCAȚIE FINANCIARĂ se va desfășura online și va fi transmis în direct pe newsweek.ro  (site aflat Top 10 cele mai citite site-uri de Știri și Analize  în clasamentul publicat de SATI, cu un trafic de peste 2,2 milioane de cititori unici pe lună) și pe pagina de Facebook a Newsweek România (peste 60.000 de urmăritori și un impact lunar al postărilor – post reach – de peste 5 milioane persoane).

INSPET A INVESTIT PESTE 50 DE MILIOANE DE EURO ÎN RECAPITALIZARE – Este vorba atât de resurse proprii, cât și de fonduri europene

0

Ciprian Păltineanu, directorul general Inspet SA Ploiești, companie care în 30 de ani de activitate a construit peste 4.000 km din infrastructura României de transport și distribuție gaze naturale, transport țiței și produse petrochimice, cât și distribuție apă, vorbește despre suma de 50 milioane euro – investiția în recapitalizarea companiei. Într-un interviu acordat foodbiz.ro.


Este vorba atat de resurse proprii, cat si de fonduri europene, cu privire la care Ciprian Paltineanu are anumite rezerve. Potrivit foodbiz, desi proiectele realizate prin intermediul fondurilor europene pot sa fie de ajutor, atunci cand vorbim de noile tehnologii, digitalizare si sustenabilitate, nu intotdeauna ele sunt si eficiente, pentru ca termenul de implementare este lung, in conditiile in care tehnologiile se dezvolta mult prea rapid, sustine managerul Inspet.

Toate investitiile au fost realizate din surse proprii. Am investit peste 50 de milioane de euro in recapitalizarea companiei. Avem un parc industrial foarte mare, multe masini si utilaje de mare putere, care ne permit sa lucram in domeniul constructiilor specializate. Vrem sa investim si in partea de energie verde pentru uz propriu, dar si in partea de digitalizare.
In cazul nostru, am avut multe oportunitati de a ne axa pe fondurile europene, niste proiecte potential interesante, dar in final am decis sa nu le accesam. Motivul principal a fost, inclusiv termenul indelungat de implementare. Pentru noi, pentru afacere, nu este bine sa pornim un proiect care poate fi implementat peste doi ani,  cand el este necesar acum.
Am aplicat, de exemplu, la fondurile europene, RablaPlus, cand am inlocuit mare parte din parcul auto cu autovehicule electrice, iar, la ora actuala, avem cel mai mare parc de masini electrice din judetul Prahova”
, a declarat pentru FoodBiz  managerul Inspet.

Infrastructura

Ciprian Paltineanu a vorbit vorbit si de diferitele metode de irigare la care pot apela fermierii si importanta acestora.
Conceptul de infrastructura de conducte este la fel de important ca si infrastructura rutiera si cea de electricitate a Romaniei, spune el.

Irigatiile se pot face si altfel decat prin simplele canale de redirectionare, de protectie la inundatii si redirectionarea apelor excedentare catre zonele agricole. Acestea se pot efectua si prin foraje care acceseaza stratul acvifer, iar printr-o retea de conducte, magistrale, se poate duce apa acolo unde este necesara. Cred ca conceptul de infrastructura de conducte este probabil la acelasi nivel de importanta, precum infrastructura rutiera si cea de electricitate a Romaniei,” a afirmat Ciprian Paltineanu.

Compania are o experienta semnificativa in realizarea de Retele de distributie apa prin conducte de fonta sau HD PE.
Inspet a fost infiintata in 1991, fiind cea mai mare companie cu actionariat romanesc cu activitate de constructii-montaj si antrepriza generala in infrastructura de petrol si gaze naturale.

Printre proiectele realizate de-a lungul timpului se numara executia celor trei statii de compresoare de gaze (STC Podisor, STC Bibesti si STC Jupa), precum si lotul 1 (primii 180 de km) de conducta in cadrul proiectului BRUA- Faza I, subtraversarea raului Prut si gazoduct Iasi-Ungheni sau modernizarea rafinariei Petrotel-Lukoil”, potrivit foodbiz.

 

SUSTAINABILITY IN BUSINESS FORUM & AWARDS • a 3-a ediție • RADISSON BLU Hotel București • 9 Iunie 2022, 14:30-20:00

0

În ultimii ani, sustenabilitatea a devenit un factor esential de diferențiere pentru companii din toate industriile. Indicatorii de sustenabilitate și soluțiile eficiente implementate cu scopul de a răspunde aspectelor de mediu fac parte din agenda majorității companiilor din România și din economia globală. Acțiunile cu efect climatic, economia circulară, volatilitatea prețurilor mărfurilor, securitatea resurselor și poluarea mediului se numără printre cele cinci tendințe cheie care afectează agenda globală de sustenabilitate.

In acest context, THE DIPLOMAT – BUCHAREST organizează pe 9 iunie, THE SUSTAINABILITY IN BUSINESS FORUM, urmat de  GALA PREMIILOR IN SUSTENABILITATE, cea de-a doua ediție dedicată recunoașterii performanței inițiativelor, proiectelor, companiilor și liderilor din companiile ce opereaza in diversele industrii din Romania. 

Evenimentul  SUSTAINABILITY IN BUSINESS FORUM & AWARDS se va desfășura în cadrul RADISSON BLU Hotel, București, Atlas Hall  pe 9 Iunie 2022, între orele 14.30 – 20.00


Transformarea în ceea ce privește operatiunile de business durabile si sustenabile pentru toate afacerile și segmentele industriale necesită o autoanaliză profundă, resurse financiare, implementarea digitalizării și soluții bazate pe tehnologie. O companie sustenabilă este aceea al cărei scop și acțiuni se bazează în mod egal pe preocupări financiare, de mediu și sociale.


Care este misiunea corporativă din acest an pentru SUSTENABILITATE,  LEADERSHIP si ACȚIUNI REALE pentru atingerea obiectivelor?

Pe 9 iunie, vom celebra PERFORMANȚELE companiilor, managerilor, liderilor de opinie și initiativelor din industriile strategice ce s-au remarcat prin actiuni eficiente în cele mai presante aspecte ale peisajului economic 

AGENDA EVENIMENT 


14:00-14:30 Inregistrarea participantilor si Deschidere Oficiala
14:30-16:30 FIRST SESSION
16:30-16:45 COFFEE BREAK
16:45-18:15 SECOND SESSION
18:15-19:00 GALA DINNER
19:00 – 20:30 AWARDS CEREMONY
14:00 – 14:30 Inregistrarea participantilor si Deschidere Oficiala 14:30 – 18:15  THE SUSTAINABILITY FORUM

PANELISTS 

LÁSZLÓ BORBÉLY, State Councilor, Department of Sustainable Development Government of Romania
GABRIEL IVAN, Country General Manager, CHEP Romania & Bulgaria
VALER HANCAS,  Corporate Affairs & Communication Director, Kaufland Romania
ANDREEA NEGRU, Spokesperson,  Romgaz 
GAETANO CASALE, Sustainability Consultant, Founder & Managing Partner INNOVA Project Consulting 
BERNHARD GEHLERT, Senior Vice President, Commercial Director, Bosch Automotive SRL (Blaj)
MIHAELA CROITORU, Managing Partner and Sustainability Consultant, Innova Project Consulting (Moderator)
ADINA FECLIST, Sustainability Leader Schneider Electric Romania

LUCIAN PAVEL, Environmental Department Manager, Klarwin
BOGDAN BADEA, President Of Board of Directors, Hidroelectrica SA 
CORINA DOSPINOIU, Head of CSR, Auchan Retail Romania
SARAH MARIA JOITOIU, Head of Sustainability eMAG
IULIANA TIBA, Director, Environmental Social and Positive Impact Financing, BRD – Groupe Societe Generale
RUXANDRA VODA, Communication Director, Telekom Romania Mobile.
MARIUS POROJAN, Commercial Director, GreenAmbalaje
ADINA TUDOR,  Customer Sustainability Partnerships Manager, Coca-Cola HBC România

TEME FORUM

14:30-16:30  SESIUNEA I 

ABORDAREA LIDERILOR IN ATINGEREA OBIECTIVELOR DE SUSTENABILITATE 

Actualizari si reglementări actuale în domeniul sustenabilității. Vocea autorităților, factorilor de decizie, oficialilor guvernamentali și managerilor de top din sectoare inter-sectoriale, cu scopul unui dialog eficient și al alinierii și acțiunilor competente la orientările internaționale. Transpunerea obiectivelor globale de sustenabilitate în acțiuni eficiente ale autorităților și în orientări transparente și clare pentru obiectivele de mediu, sociale și guvernanță (ESG).

  • Reglementări și actualizări în atingerea obiectivelelor de sustenabilitate în 2022
  • Cu ce provocări se confruntă companiile în atingerea obiectivelor de sustenabilitate
  • Cum sunt valorificate fondurile PNRR în atingerea obiectivelor de sustenabilitate
  • Provocatori în abordarea și atingerea obiectivelor sustenabile în România

ACTIUNI SUSTENABILE ALE COMPANIILOR 

În aprilie 2021, Comisia Europeană a anunțat un pachet cuprinzător de măsuri menite să promoveze sustenabilitatea, ca parte a obiectivului de a face Europa neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050. O parte din acest pachet este propunerea pentru o directivă de raportare a durabilității corporative (CSRD), al cărei scop ar fi îmbunătățirea fluxului de informații de sustenabilitate în zona corporativă. Prin aceasta, investitorii, companiile și publicul larg, pot lua decizii informate cu scopul general de a îndeplini obiectivele de sustenabilitate. De asemenea, abordările net-zero, decarbonizarea și strategiile pentru un leadership eficient în domeniul climatic se află în topul prioritatilor. 

  • Impactul local al pachetului de măsuri UE menit să promoveze sustenabilitatea
  • Actualizări privind Directiva de raportare a durabilității corporative (CSRD)
  • Ce soluții și programe de sustenabilitate sunt cel mai vizate de companii în 2022?

RESURSE DE FINANTARE DISPONIBILE IN SUSTENABILITATE SI ECONOMIE CIRCULARA 

Sustenabilitatea nu este ieftină și ușor de implementat ca obiectiv general. Reglementările UE sunt rigide, clare și nu sunt negociabile. Abordarea imediata de a utiliza resursele tradiționale poate fi o soluție pe termen scurt, dar nu este viabilă pe termen lung. Tranziția către un viitor mai sustenabil necesită soluții de finanțare pentru companii și investitori care sprijină atât mediul, KPI-urile companiei, cât și obiectivele legate de societatea civila. Pentru investitori, instrumentele care le permit să evalueze companiile cu privire la indicatorii lor de sustenabilitate sunt esentiale pentru luarea deciziilor. Pentru companii, accesul la soluțiile adecvate de finanțare durabilă le ajută să își atingă obiectivele.

  • Finantari disponibile in atingerea si urmarirea obiectivelor de sustenabilitate pentru companii și instituții
  • Stimulente și ajutoare de stat pentru construirea și implementarea strategiei durabile
  • Construirea unei culturi puternice corporative în companii si institutii 

16:45-18:15  | SESIUNEA II


SECURIZAREA RESURSELOR 

In contextul in care economia globală depinde în mare măsură de resursele extrase din țările emergente și în curs de dezvoltare, eco-inovarea și colaborarea intersectorială sunt aspecte esentiale pentru reducerea costurilor, reducerea emisiilor si utilizarea eficienta a noilor tehnologii. Îmbunătățirea eficienței resurselor în aceste țări este necesară pentru a obține o dezvoltare durabilă și o creștere ecologică. Conservarea resurselor a devenit una dintre principalele ținte de pe agenda companiilor reflectată în programele derulate de companii și soluțiile pentru a răspunde țintelor orientate către mediu, conformarea UE și stimulente fiscale.

  • Îmbunătățirea eficienței resurselor. Idei, strategii și rezultate
  • Ce bune practici și soluții de reducere a emisiilor sunt cele mai comune în practica de zi cu zi în companii și instituții?
  • În ce domenii/segmente are programul de sustenabilitate cel mai puternic impact?
  • Care sunt cele mai de succes implementări sustenabile din România?

PARTENERIATE ESENTIALE IN LIVRAREA REZULTATELOR DE SUSTENABILITATE

Prin translatarea soluțiilor eficiente de inovare în rezultate de sustenabilitate, companiile pot crea produse, servicii și procese care se dovedesc a fi bune și utile atât pentru comunități, cât și pentru companie în sine. Toate părțile interesate, cum ar fi liderii, factorii de decizie, investitorii, ONG-urile, companiile private și de stat, start-up-urile tehnologice sunt inovatoare și au un rol activ în construirea unui ecosistem de afaceri durabil.

  • Ce parteneriate sunt utile în activarea eficienta a resurselor durabile și construirea unei strategii durabile eficiente?
  • Ce programe și inițiative educaționale s-au dovedit esențiale și de succes în abordarea sustenabilitatii?
  • Construirea si dezvoltarea unui ecosistem de afaceri sustenabil: Cine, cum și unde?

18:15 – 19:00  Networking cocktail & Cina de Gala 

19:00 – 20:30  | GALA PREMIILOR IN SUSTENABILITATE

JURIU

RAMONA JURUBITA, Country Managing Partner, KPMG Romania & Moldova
MONICA MOVILEANU, Partner, ESG leader, PwC România
SORIN ELISEI, Sorin Elisei, Director and Leader of Sustainability Practice, Deloitte Romania 
ALEX LAIBAR, Executive Director, Circular Economy Coalition CERC
ILINCA PANDELE, Senior Consultant, Team Leader Econet Romania, on behalf of AHK Romania 
ALEX LAIBAR, Executive Director, Circular Economy Coalition
COLIN LOVERING,  Chairman – British Romanian Chamber of Commerce
MIHAELA CROITORU, Founder INNOVA Project Consulting

GALA PREMIILOR IN SUSTENABILITATE este dedicată performanței și angajamentului dovedit în dezvoltarea inițiativelor, proiectelor și liderilor durabili în sectoarele de afaceri din economia românească, pentru a evidenția și mai mult importanța primordială de a acționa în mod durabil indiferent de industrie sau regiune. GALA PREMIILOR DE DURABILITATE își propune să promoveze într-o manieră transparenta si eficienta pe scena economică nevoia de a remarca companiile de top, liderii, managerii și proiectele performante in sustenabilitate

CATEGORII DE PREMII 

GAME CHANGER IN SUSTAINABILITY
SUSTAINABILITY FRONTRUNNER IN THE INDUSTRY
EDUCATIONAL PROJECT IN SUSTAINABILITY
SMART SUSTAINABLE CONCEPT
SUSTAINABILITY PARTNERSHIP OF THE YEAR
SOCIAL VALUE INITIATIVE IN SUSTAINABILITY
ESG INVESTOR OF THE YEAR
NET-ZERO CARBON STRATEGY OF THE YEAR
SUSTAINABILITY REPORTING & COMMUNICATIONS
CIRCULAR ECONOMY INNOVATION OF THE YEAR
BEST SUSTAINABLE FINANCE SOLUTIONS PROVIDER
WASTE AND RESOURCE MANAGEMENT PROJECT OF THE YEAR
SUSTAINABLE SUPPLY CHAIN OF THE YEAR
TECHNOLOGY FOR GOOD AWARD
SUSTAINABILITY AMBASSADOR
LEADERSHIP IN SUSTAINABILITY
PERSONALITY OF THE YEAR IN CIRCULAR ECONOMY



Evenimentul este organizat cu sprijinul: 

Parteneri Gold: Innova Project Consulting, Immofinanz, Schneider Electric, Electrica Furnizare, CHEP Romania, Bosch, Romgaz, Klarwin, Hidroelectrica, Auchan Retail Romania, eMAG, Green Ambalaje
CONNECTIVITY PARTNER: Telekom 
PARTENERI: BRD-Groupe Societe Generale, TeraPlast, Carrefour, Coca-Cola HBC 
Partener strategic: Circular Economy Coalition CERC
Institutii partenere: APAR – Asociatia pentru Antreprenoriat din Romania, World Energy Council, BRCC- Camera de Comert Rpomano-Britanica, AHK Romania- Camera de Comert Germano-Romana, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Belgiană (BEROCC), Henro – Asociatia Producatorilor de Energie, ACUE – Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, ADAA- Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Lovering & Partners Business Performance Consultants, HIM Public Affairs, SCS, Wave 
Parteneri media: Automotive Today, Outsourcing Today, Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic, Ziarul Bursa

George este pentru al doilea an la rând partener oficial SAGA Festival. Utilizatorii George beneficiază de acces rapid, curse gratuite cu trotinete electrice și surprize dedicate la eveniment

0

 

  • George, primul banking inteligent din România, se pregătește să deschidă sezonul 2022 al marilor festivaluri de muzică din România
    George, o inovație BCR, este pentru al doilea an la rând partener oficial al SAGA Festival, cel mai mare eveniment de muzică electronică din București 
  • Peste 150 dintre cei mai apreciați artiști internaționali și locali vor urca, între 3 și 5 iunie, pe scenele de la Arena Națională, noul loc de desfășurare al festivalului

George, platforma de banking inteligent a BCR, este din nou partener oficial al SAGA Festival, cel mai mare eveniment muzical din București. SAGA va avea loc între 3-5 iunie la Arena Națională și promite un line-up electrizant, Tiesto, Marshmello, DJ Snake, Afrojack, Acraze, Purple Disco Machine, Ofenbach, Timmy Trumpet fiind doar o partre dintre artiștii care vor da start-ul distracției la primul festival al verii.

Clienții BCR care utilizează George vor avea un statut special la SAGA Festival. Astfel, ei vor beneficia de:

  • Acces rapid la eveniment, prin Fast Lane;
  • Curse gratuite cu trotinetele Splash, la pornirea sau închiderea cursei în perimetrul festivalului;
  • Activări speciale cu multe surprize.

Prima ediție a SAGA Festival a avut loc în 2021 la Romaero și a adunat aproximativ 40.000 de oameni. Pe 3, 4 și 5 iunie 2022, noul loc de întâlnire va fi Arena Națională din București, împreună cu parcul care o împrejmuiește, acolo unde întregul concept al festivalului va atinge noi forme, cu mai multe scene și surprize. 

Oricine poate deveni utilizator George și, astfel, beneficiar al avantajelor de la SAGA Festival prin simpla accesare a site-ului www.bcr.ro. Contul George se poate deschide 100% online, de pe mobil, tabletă sau laptop, în aproximativ 10 minute și, până la recepționarea fizică a cardului George (2-3 zile), utilizatorii pot folosi cardul virtual deja activ din aplicație. Până pe 2 iunie, orice persoană care  își deschide un cont curent George intră automat într-o tragere la sorți pentru a câștiga un bilet la SAGA Festival, fiind puse astfel în joc 800 de bilete.

George este un ecosistem digital financiar complet, care oferă 100% online toate serviciile de daily banking, chiar și cele mai complexe, de la deschiderea unui cont curent, până la credite, carduri, transferuri rapide, economii, asigurări, cashback, investiții și beneficii financiare multiple. Cu peste 1,3 milioane de utilizatori în România și 7 milioane în celelalte țări din Centru și Est, George a devenit cea mai populară platformă de digital banking din Europa și este partener cu unele dintre cele mai mare festivaluri și evenimente culturale din România.

Ecosistemul financiar, înainte și după implementarea cadrului TIBER-EU în România. Care sunt provocările?

0

Andrei Ionescu,
Partener coordonator, Consultanță și Managementul Riscului, și
Adrian Ifrim,
Senior Manager, Managementul Riscului, Deloitte România

Atacurile cibernetice reprezintă o amenințare pentru fiecare dintre noi, iar evenimentele din ultima perioadă ne-au demonstrat că perturbările produse pot fi considerabile. Riscurile provocate de aceste perturbări trebuie luate în considerare și de către bănci și alți actori ai domeniului financiar, deoarece pot avea un impact nu numai asupra fiecărei organizații în parte, ci și asupra stabilității întregului ecosistem financiar. Riscul atacurilor cibernetice este accentuat și de folosirea tehnologiilor digitale de către sistemul financiar și de provocările generate de viteza cu care evoluează amenințările cibernetice. 

Banca Națională a României (BNR) a considerat, așadar, că este esențial ca băncile, alte instituții financiare sau infrastructurile pieței financiare aflate sub supravegherea sa să își asigure un nivel adecvat de rezistență cibernetică pentru a se proteja atât pe ele însele, cât și întregul ecosistem. În luna mai 2022, BNR a transpus la nivel local cadrul TIBER-EU (Threat Intelligence-based Ethical Red Teaming), un standard de desfășurare a testelor pentru determinarea gradului de reziliență cibernetică elaborat de Banca Centrală Europeană și celelalte bănci centrale din Uniunea Europeană. 

Cadrul TIBER-RO, publicat în Monitorul Oficial nr. 432/03.05.2022, se aplică instituțiilor financiare aflate sub supravegherea Băncii Naționale a României, care vor fi nevoite să-și testeze rezistența cibernetică la fiecare trei ani, spre deosebire de alți actori ai ecosistemului financiar, care nu vor avea obligativitatea aplicării acestui cadru.

Înainte de introducerea cadrului TIBER-RO, testarea rezistenței cibernetice se realiza fragmentat, prin verificări izolate sau separate asupra aplicațiilor folosite în cadrul organizațiilor, în medii controlate, demers care nu oferea o imagine de ansamblu a riscurilor la care băncile erau supuse din acest punct de vedere. 

Derularea unui test care să evidențieze capacitatea de ansamblu a unei organizații de a se apăra de atacurile cibernetice este un exercițiu complex, care necesită coordonarea mai multor echipe, nu doar a celor dedicate securității cibernetice, ci și a celor de IT și management. În contextul implementării TIBER-RO, membrii consiliilor de administrație, directorii și responsabilii în domeniul cibernetic sau IT vor fi nevoiți să planifice din timp acest tip de exerciții, dar și să implementeze metode de management al riscului cibernetic, în vederea atingerii unui punct maxim de eficiență.  

În primul rând, organizațiile trebuie să conștientizeze faptul că o testare conformă cu cadrul TIBER-RO va evidenția atât plusurile, cât și minusurile practicilor de securitate cibernetică pe care le au implementate. De această dată, companiile vor fi nevoite să facă față unui atac care are loc în condiții identice cu cele ale unui incident real, neanunțat, în mediul de producție, în timp real, la finalul căruia vor putea aplica măsurile necesare pentru a-și îmbunătăți nivelul de securitate cibernetică. 

Din punctul de vedere al infrastructurii, aplicarea unui test TIBER-RO poate avea un impact semnificativ asupra unei organizații, de la transformări asupra culturii organizaționale, până la procesele companiei sau chiar capitalul uman. În funcție de rezultatul testului, companiile vor lua în considerare o serie de măsuri care presupun investiții pentru actualizarea sistemelor informatice, instruirea specialiștilor în securitate cibernetică sau chiar pregătirea unor campanii de conștientizare în rândul angajaților privind amenințările din spațiul virtual.

O altă provocare privind implementarea cadrului TIBER-RO o reprezintă și componența echipelor interne de specialiști în securitate cibernetică. Securitatea cibernetică este un domeniu care se confruntă cu un deficit de experți. Deși numărul lor a crescut în ultima perioadă, avansul înregistrat nu este suficient pentru a răspunde nevoilor din piață. Pentru derularea unui exercițiu care stabilește nivelul de rezistență cibernetică a unei organizații, aceasta trebuie să ia în considerarea formarea sau consolidarea echipelor interne de securitate cibernetică. 

Procesul de testare în urma căruia este stabilit nivelul de eficiență a practicilor de management al riscului cibernetic din cadrul unei organizații trebuie să fie unul continuu, iar, pentru îmbunătățirea sa, companiile trebuie să ia în considerare o serie de acțiuni care ar putea avea un impact direct semnificativ asupra întregii organizații. Activitățile efectuate în cadrul unui exercițiu bazat pe TIBER-RO trebuie executate de către echipe ai căror membri au atât certificările necesare, cât și experiență în domeniul securității cibernetice conform cerințelor din regulamentul BNR. În plus, exercițiile se desfășoară pe parcursul mai multor luni, aspect care necesită o planificare detaliată și o supraveghere constantă a fiecărei etape.

STUDIU Accenture: Perturbările lanțurilor de aprovizionare ar putea costa economiile europene până la 920 de miliarde de euro din PIB până în 2023

0

 

Depășirea provocărilor va necesita o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce se conturează o nouă ordine economică.

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture (NYSE: ACN). Pierderea potențială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.

Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe,” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfășura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce privește costurile și termenele de redresare. 

Potrivit raportului, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare. 

Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa. „Deși înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul.”

Soluționarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare va fi esențială pentru competitivitatea și creșterea europeană. Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinație de producție.

Reinventarea lanțurilor de aprovizionare
într-o nouă ordine economică

Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă – lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare. Trei elemente cheie sunt esențiale: 

  • Reziliența: Lanțurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze și să se refacă în urma unor perturbări, oricând și oriunde ar apărea. Îmbunătățirea vizibilității dinamice, identificarea riscurilor și soluțiile de atenuare vor permite companiilor să răspundă la schimbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare. Planificarea scenariilor și analizele de risc și oportunitate le vor ajuta să se adapteze la evoluția cererii și a ofertei. Modelarea și simularea rețelei, testele de rezistență, dimensionarea strategică a rezervelor și opțiunile de aprovizionare multiplă vor permite organizațiilor să gestioneze incertitudinile.
  • Relevanță: Lanțurile de aprovizionare vor trebui să fie centrate pe client și agile, astfel încât să se poată adapta rapid și eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. Captarea de noi seturi de date, inclusiv date în timp real, din interiorul și din afara organizației și din întregul lanț valoric va fi esențială. Automatizarea și inteligența artificială vor permite organizațiilor să identifice rapid noi modele de date pentru a informa mai bine procesul decizional. Trecerea de la modele centralizate și liniare de aprovizionare la rețele descentralizate care utilizează producția la cerere și, în unele cazuri, aducerea producției mai aproape de punctul de vânzare, poate ajuta organizațiile să răspundă mai bine așteptărilor clienților în ceea ce privește îndeplinirea comenzilor.
  • Sustenabilitate: Lanțurile de aprovizionare moderne trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizațiilor. Pentru a câștiga încrederea părților interesate, organizațiile trebuie să facă lanțurile lor valorice transparente; o modalitate de a face acest lucru este prin intermediul blockchain sau al unei tehnologii similare. De asemenea, va fi esențială trecerea de la procese liniare la procese circulare, în circuit închis, care să minimizeze deșeurile.

Vizibilitatea în cadrul rețelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 și 3, este esențială”, a declarat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture. „Companiile trebuie să treacă de la o abordare «just-in-time» la o abordare «just-in-case», diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuție flexibile și creând stocuri. Acest lucru are un preț, dar este o «poliță de asigurare» împotriva șocurilor viitoare. Secretul este investiția în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali și date analitice la turnurile de control ale lanțurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil și durabil.”

De asemenea, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung ca urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; și necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.

Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa, a declarat: „Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul și durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaționist, al unei regionalizări crescute, al tranziției energetice și al unei piețe a talentelor tensionate. Îmbunătățirea eficienței energetice și accelerarea tranziției către sursele de energie verde vor fi esențiale pentru atingerea securității. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica și de a perfecționa oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu.”

Descărcați raportul complet aici: From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe, Accenture

S-a încheiat era amenzilor „mici” în cazurile de încălcare a regulilor în materia protecției datelor cu caracter personal?

0

_________________

Daniel Vinerean,
Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias
Andrei Niculescu,
Avocat Colaborator  D&B David și Baias

 

Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) propune un nou ghid pentru calcularea amenzilor aplicabile în cazul încălcărilor prevederilor GDPR, care ar putea conduce la creșterea nivelurilor acestora pe de o parte și la posibilitatea anticipării scenariului de amendă aplicabil pe de altă parte. Ghidul se află în dezbatere publică până la 27 iunie.

Deși intenția declarată a EDPB este de a asigura aplicarea unitară a prevederilor GDPR de către autoritățile de supraveghere europene, ghidul nu este obligatoriu și cuprinde principii și mecanisme orientative de individualizare a sancțiunilor. Autoritățile naționale de supraveghere au libertatea de a aplica acest ghid sau de a utiliza o metodologie similară. În plus, anumite prevederi ale ghidului nu sunt aplicabile în cazul în care legislația națională prevede un regim sancționator diferit pentru autoritățile publice (așa cum se întâmplă, de altfel, în România).

În ciuda acestor limitări, ghidul propus de EDPB prezintă detaliat principiile de analiză și sancționare a posibilelor încălcări ale GDPR și este de așteptat ca autoritățile de supraveghere naționale să aplice recomandările acestei autorități europene.

Este deja cunoscut faptul că GDPR se aplică oricărei entități care prelucrează date cu caracter personal, indiferent de mărime, obiect de activitate, volum de date cu caracter personal prelucrate sau orice alte criterii asemănătoare. Prin urmare, EDPB consideră că este echitabil ca diferențele de mărime și evident, putere financiară, dintre entitățile care trebuie să respecte și să aplice GDPR, să fie reflectate prin aplicarea unui punct comun de plecare în individualizarea amenzilor, respectiv cifra de afaceri. 

Astfel, ghidul stabilește mai multe praguri ale cifrei de afaceri în funcție de care autorităților naționale de supraveghere le este recomandabil să procedeze la individualizarea și aplicarea amenzilor administrative în temeiul GDPR, respectiv:

  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri mai mică sau egală cu 2 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 0.2% din cifra de afaceri;
  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri mai mică sau egală cu 10 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 0.4% din cifra de afaceri;
  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri mai mică sau egală cu 50 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 2% din cifra de afaceri;
  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 50 de milioane de euro și până la 100 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 10% din cifra de afaceri;
  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 100 de milioane de euro și până la 250 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 20% din cifra de afaceri;
  • pentru entitățile cu o cifră de afaceri de peste 250 milioane de euro, calculul amenzii ar trebui să pornească de la o sumă reprezentând 50% din cifra de afaceri.

Ca regulă, principiul statuat de EDPB este că valoarea amenzii este mai mare în cazul entităților cu cifră de afaceri mai mare, motivat cel mai probabil de faptul că, în cazul acestor entități, prelucrările de date cu caracter personal afectează într-o măsură mai mare drepturile și libertățile persoanelor vizate.

Trebuie precizat că aceste niveluri de la care se poate pleca cu ocazia individualizării amenzii nu reprezintă sume fixe, mai ales că GDPR nu indică un cuantum minim al amenzilor care pot fi aplicate. În plus, autoritățile de supraveghere pot să stabilească cuantumul amenzii într-un interval cuprins între minimul posibil (care poate fi chiar zero, dacă nu sunt aplicate pragurile minime recomandate de EPDB, așa cum am arătat mai sus) și maximul admisibil. 

Investigarea în cinci pași a încălcărilor GDPR

Ghidul este redactat pornind de la principiul că amenzile administrative aplicate în temeiul GDPR trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Ca atare, abordarea EDPB indică cinci pași care ar trebui urmați de autoritățile de supraveghere atunci când investighează o posibilă încălcare a prevederilor legale aplicabile în materia protecției datelor cu caracter personal sancționabilă conform GDPR, respectiv: 

  • identificarea activităților de prelucrare incidente situației analizate și evaluarea aplicabilității prevederilor GDPR privind încălcările sancționabile, precum și stabilirea existenței intenției de încălcare, respectiv a neglijenței entității investigate;
  • identificarea bazei legale de aplicare a amenzii prin raportare la încălcările prevăzute de GDPR, respectiv dacă fapta este sancționată cu amendă de 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală sau, dimpotrivă cu amendă de 20 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală, stabilirea gradului de pericol și raportarea la cifra de afaceri a entității investigate;
  • evaluarea circumstanțelor agravante sau a celor atenuante, analizând comportamentul trecut sau prezent al entității investigate, cu consecința creșterii, respectiv a diminuării corespunzătoare a amenzii;
  • stabilirea cuantumului maxim al amenzii, indiferent dacă încălcarea este rezultatul uneia sau a mai multor activități de prelucrare; și
  • analizarea caracterului eficace, proporțional și disuasiv al amenzii finale, cu posibilitatea creșterii, respectiv a diminuării acesteia în mod corespunzător.

Așadar, înainte de stabilirea efectivă a cuantumului amenzii, autoritățile de supraveghere trebuie să analizeze circumstanțele de fapt ale încălcării și să procedeze la încadrarea într-una dintre situațiile sancționate de GDPR. În concret, circumstanțele de fapt pot reprezenta o singură încălcare sau mai multe, în această din urmă situație fiind posibilă aplicarea unei amenzi a cărei valoare nu poate depăși cuantumul maxim prevăzut de GDPR pentru cea mai gravă încălcare. 

Urmare a evaluării naturii, gravității și duratei încălcării, dar și a caracterului său intenționat sau neglijent, GDPR impune autorităților de supraveghere să analizeze eventualele circumstanțe agravante sau atenuante aplicabile situației de fapt. Astfel de circumstanțe pot include:

  • orice acțiuni întreprinse de entitatea investigată pentru a reduce prejudiciile cauzate persoanelor vizate;
  • gradul de responsabilitate cu privire la măsurile tehnice și organizatorice implementate;
  • eventualele încălcări anterioare;
  • gradul de cooperare cu autoritatea de supraveghere pentru a remedia încălcarea și a atenua posibilele efecte negative ale acesteia;
  • modul în care încălcarea a fost adusă la cunoștința autorității de supraveghere;
  • modul în care entitatea a dus la îndeplinire măsurile dispuse de autoritatea de supraveghere cu privire la încălcarea investigată;
  • aderarea la coduri de conduită adecvate sau la mecanisme de certificare aprobate;
  • orice alte circumstanțe agravante sau atenuante.

Dacă în cazul stabilirii cuantumului minim de la care autoritățile de supraveghere ar trebui să pornească cu ocazia individualizării amenzii ghidul face propuneri concrete de procente aplicabile, în cazul circumstanțelor agravante sau atenuante nu sunt indicate nici modalități concrete de evaluare, dar nici procente clare care ar putea fi aplicate. Prin urmare, stabilirea cuantumului final al amenzii va ține seama de toate elementele analizate în cursul investigației, aprecierea finală aparținând autorității de supraveghere competente.

Fără îndoială, cele succint prezentate anterior sunt de natură să creeze o practică unitară la nivelul autorităților de supraveghere europene în contextul investigării și sancționării încălcărilor GDPR cel puțin din perspectiva nivelurilor minime de la care ar trebui să plece cu ocazia stabilirii amenzilor finale. Rămâne însă de văzut cum va evolua conținutul ghidului propus de EDPB în această etapă de consultare publică. Un lucru este însă cert, intenția de reglementare a modului în care sunt investigate și sancționate încălcările GDPR reprezintă o preocupare la nivel european, scopul urmărit fiind de a asigura finalitatea corespunzătoare a regulilor aplicabile domeniului protecției datelor cu caracter personal.  

 

eJobs: 82% dintre angajații din turism câștigă sub salariul mediu pe economie

0

Turismul se numără printre domeniile cele mai afectate de evenimentele ultimilor ani. Începând însă cu luna martie a acestui an, care a adus ridicarea tuturor restricțiilor impuse de pandemie, volumul recrutărilor a atins din nou un maxim istoric și în acest domeniu. Cu toate acestea, în plin sezon turistic, interesul candidați pentru joburile disponibile se menține temperat, la acest lucru contribuind și salariile mici pe care Turismul le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 82% dintre angajații din domeniu câștigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna martie, a fost de 3.937 lei. 

Cei mai mulți angajați din Turism (42,2%) câștigă salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, iar 21,7% sub 2.000 de lei, mai arată datele Salario. În același timp, 14,2 % obțin venituri cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei și doar 4,1%, ajung să depășească suma de 7.000 de lei pe lună. Cu o medie salarială de 3.000 de lei net, Turismul se plasează astfel în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază și protecție, conform datelor Salario. 

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs

„Deficitul de forță de muncă din Turism reprezenta o problemă și înainte de pandemie, însă acum aceasta s-a acutizat și mai mult din cauza fenomenului cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, când am văzut o migrare masivă a candidaților către alte domenii, mai stabile, dar și cu salarii mai mari. Cel mai mult se recrutează în acest moment agenți de turism, recepționeri și personal pentru curățenie”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

Spre exemplu, un agent de turism câștigă în medie 2.600 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu. Totuși, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanță. În perioada estivală, când și activitatea este mai intensă, aceștia pot chiar să-și dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziționarea unor pachete de vacanță. 

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Turism, sunt pentru joburile:

  • Hostess – 1.700 lei
  • Barman – 1.750 lei
  • Chelner – 1.900 lei
  • Casier – 2.000 lei
  • Responsabil curățenie – 2.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Turism sunt:

  • Câmpina – 1.457 lei
  • Reșița – 1.600 lei 
  • Pașcani – 1.640 lei 
  • Călărași – 1.900 lei
  • Sinaia – 2.000 lei

Pe de altă parte, chiar și în orașele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:

  • București – 3.200 lei
  • Cluj-Napoca – 3.000 lei
  • Timișoara – 2.800
  • Constanța – 2.800 lei
  • Brașov – 2.800 lei 

Pentru cei angajații ale căror salarii depășesc media pe economie, lucrurile arată mai încurajator. Majoritatea acestora ocupă poziții de management, iar, în unele cazuri, pe aceste roluri, unii angajați pot câștiga și de 3-4 ori mai mult decât salariul mediu pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:

  • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 18.000 lei
  • Director Financiar: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 15.000 lei
  • Manager hotelier: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 16.000 lei
  • Bucătar-șef: salariul mediu net la nivel național – 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 15.000 lei
  • Asistent de zbor: salariul mediu net la nivel național – 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 13.000 lei 

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 

 

Supraconsumul celor mai bogate țări, distrugător pentru mediul în care trăiesc copiii

0

„Cele mai bogate țări ale lumii – inclusiv Finlanda, Islanda, Olanda și Norvegia – creează un mediu mai sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, însă contribuie într-o manieră disproporționată la distrugerea mediului înconjurător la nivel mondial, punând în pericol prezentul și viitorul tuturor copiilor din lume”, arată, în esența lui, al șaptesprezecelea raport de bilanț publicat de Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Raportul „compară modul în care 39 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Uniunii Europene (UE) reușesc să asigure un mediu sănătos copiilor. Raportul prezintă indicatori precum expunerea la poluanți nocivi, inclusiv la aer toxic, pesticide, umezeală și plumb, accesul la lumină, spații verzi și drumuri sigure, dar și modul în care contribuie aceste țări la criza climatică, la consumarea resurselor și la dispersarea deșeurilor electronice. 

Potrivit raportului, dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din statele OCDE și UE, ar fi nevoie de echivalentul a 3,3 Terre pentru a face față nivelului de consum. Dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din Canada, Luxemburg și Statele Unite ale Americii, ar fi nevoie de cel puțin cinci Terre. 

Spania, Irlanda și Portugalia se află în fruntea clasamentului general, însă niciuna dintre țările membre ale OCDE și UE nu reușește să asigure un mediu sănătos pentru toți copiii din perspectiva tuturor indicatorilor. Unele dintre cele mai bogate țări, inclusiv Australia, Belgia, Canada și Statele Unite ale Americii, au un impact semnificativ și extins asupra mediului înconjurător la nivel mondial – impact măsurat în funcție de emisiile de CO2, de deșeurile electronice și de consumul de resurse pe cap de locuitor – și ocupă poziții codașe în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor. În schimb, cele mai puțin înstărite state membre ale OCDE și UE din America Latină și Europa au un impact mult mai redus la nivel mondial”.

Gunilla Olsson, directorul Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti: „Pe lângă faptul că nu reușesc să creeze un mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, majoritatea țărilor înstărite contribuie și la distrugerea mediului în care trăiesc copiii din alte părți ale lumii. Vedem uneori țări care asigură un mediu destul de sănătos copiilor de pe teritoriul lor, dar care sunt printre cele mai poluante state, distrugând mediul în care trăiesc copiii din afara granițelor lor. Avem datoria față de noi înșine și față de generațiile viitoare să creăm locuri și spații mai bune, care să le permită copiilor să se dezvolte. Creșterea cantității de deșeuri, poluanții nocivi și epuizarea resurselor naturale afectează sănătatea fizică și mintală a copiilor noștri și amenință sustenabilitatea planetei noastre. Trebuie să adoptăm politici și practici care să protejeze mediul natural de care depind cel mai mult copiii și tinerii.”

Din rezultatele raportului UNICEF – Innocenti

  • Peste 20 de milioane de copii care trăiesc în țările din această categorie au un nivel ridicat de plumb în sânge. Plumbul este una dintre cele mai periculoase substanțe toxice întâlnite în mediu
  • Finlanda, Islanda și Norvegia ocupă primele trei poziții în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copiii lor, dar se află printre ultimele țări în clasamentul mondial, cu o rată ridicată a emisiilor, a deșeurilor electronice și a consumului
  • In Islanda, Letonia, Portugalia și Regatul Unit, unu din cinci copii este expus umezelii și mucegaiului în propria locuință; iar în Cipru, Ungaria și Turcia, peste unu din patru copii se află în această situație
  • Mulți copii respiră aer toxic atât în exterior, cât și interiorul casei lor. Mexicul se confruntă cu cea mai mare scădere a numărului de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului, mai precis 3,7 ani la 1.000 de copii, în timp ce Finlanda și Japonia înregistrează cea mai mică scădere, adică 0,2 ani 
  • În Belgia, Republica Cehă, Israel, Olanda, Polonia și Elveția, peste unu din 12 copii este expus unui nivel ridicat de poluare cu pesticide. Poluarea cu pesticide a fost asociată cu cancerul, inclusiv cu apariția cazurilor de leucemie la copii, și poate afecta sistemul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul reproductiv, sistemul endocrin, sistemul sangvin și sistemul imunitar al copilului

România în raportul UNICEF – Innocenti

România se află pe ultima poziție în raportul Innocenti – locul 39 – atât în ceea ce privește dimensiunea „Lumea copilului” (care include indicatori precum poluarea aerului și a apei, intoxicația cu plumb), cât și în privința dimensiunii „Lumea din jurul copilului” (include indicatori precum supraaglomerarea, spațiul verde urban, siguranța rutieră), dar se găsește pe locul 2 la dimensiunea „Lumea în general” (ex: generarea de deșeuri electronice, generarea de CO2 în urma consumului). Acest lucru înseamnă că, deși condițiile de trai ale copiilor au deficiențe, țara este printre cele mai puțin responsabile pentru distrugerea mediului înconjurător în general.

Constatări-cheie privind România:

  • din cauza poluării aerului, aproximativ 2 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copii (valoare ridicată a indicatorului)
  • poluarea apei cauzează pierderea a 1.9 ani de viață sănătoasă la 1.000 de copii (valoare ridicată)
  • circa 10% dintre copii au un nivel crescut de plumb în sânge (valoare ridicată)
  • 29% dintre copii trăiesc în locuințe supraaglomerate (valoare ridicată)
  • aproximativ 2,3 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copiii cu vârsta între 0-14 ani, din cauza accidentelor rutiere (valoare ridicată)
  • 93% dintre adolescenții de 15 ani au propriul pupitru și un spațiul liniștit de studiu
  • dacă toate țările din lume ar consuma resurse la același nivel cu al României, ar fi necesare 2,1 Terre pentru a acoperi acest consum (valoare relativ scăzută pentru grupul de țări analizate)
  • o persoană generează în medie 11,4 kg de deșeuri electronice anual (valoare scăzută)
  • doar 61% din tinerii de 15 ani sunt conștienți de schimbările climatice
  • circa 29% dintre tinerii de 15 ani sunt implicați în susținerea măsurilor de protecție a mediului

Măsuri pentru mediul în care trăiesc copiii

UNICEF pledează pentru următoarele măsuri în vederea protejării și îmbunătățirii mediului în care trăiesc copiii:

  1. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să aducă îmbunătățiri imediate mediului în care trăiesc copiii, prin reducerea deșeurilor, a poluării aerului și a poluării apei și prin asigurarea unor locuințe și cartiere de calitate
  2. Ameliorarea mediului în care trăiesc copiii cei mai vulnerabili. De obicei, copiii din familii sărace sunt mai expuși riscurilor ecologice decât copiii din familii înstărite. Acest lucru agravează și amplifică dezavantajele și inechitățile existente
  3. Asigurarea unor politici de mediu adaptate la nevoile copiilor. Guvernele și responsabilii de politici ar trebui să se asigure că procesul decizional reflectă nevoile copiilor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare 
  4. Implicarea copiilor ca principalii actori ai viitorului: cu toate că problemele ecologice din prezent îi vor afecta cel mai mult, copiii sunt cel mai puțin în măsură să influențeze cursul evenimentelor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare
  5. Guvernele și companiile ar trebui să adopte în prezent o serie de măsuri eficiente pentru a-și respecta angajamentele pe care și le-au asumat cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se numere printre acțiunile prioritare ale guvernelor și comunității internaționale în diferite sectoare, de la educație până la infrastructură 

 

Consorțiul Universitaria cere finanţarea universităţilor în funcţie de performanţa reală

0

Consorţiul Universitaria s-a întâlnit la Bucureşti, în perioada 26-28 mai 2022, în formulă extinsă: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Reuniunea a fost găzduită de Universitatea din Bucureşti, care a preluat preşedinţia rotativă a Consorţiului Universitaria, deținută anterior de Academia de Studii Economice din Bucureşti.


O delegație a Consorţiului Universitaria a avut o întâlnire cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Consorțiul Universitarea subliniază că „printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.

La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care se desfăşoară la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis”.
Consorțiul Universitaria accentuează că „în contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale” și „face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar”.

©Foto Administratia prezidentiala

În reuniunea de la București, Consorţiul Universitaria a abordat „cele mai relevante puncte aflate pe agenda învăţământului superior românesc, astfel:

– Implicarea imediată a experţilor şi a reprezentanţilor Consorţiului Universitaria în procesul de elaborare a Legii Educaţiei. O lege cu impact major, care afectează actori instituţionali şi influenţează semnificativ dezvoltarea şi modernizarea întregii societăţi, trebuie discutată şi agreată cu actorii cei mai relevanţi – deci implicit cu universităţile Consorţiului – în etapele premergătoare consultării publice largi.
– Finanţarea universităţilor în funcţie de performanţa reală şi de indicatorii de impact, pentru sprijinirea unui învăţământ superior incluziv de calitate, precum şi creşterea finanţării cercetării şi asigurarea continuităţii în finanţare.
– Susţinerea, prin toate mecanismele necesare, a implementării în plan naţional a Strategiei Europene pentru Universităţi.
– Exceptarea instituţiilor de învăţământ superior de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante anunţată de guvern pentru 1 iulie 2022, pentru a nu afecta şi chiar bloca, în unele cazuri, procesul de educaţie şi proiectele de cercetare din cadrul universităţilor.
– Alocarea unei finanţări suplimentare pentru implementarea adecvată a învăţământului hibrid, care să asigure atât integrarea noilor tehnologii digitale în procesul de predare- învăţare, dar şi dezvoltarea de pedagogii şi conţinuturi inovative.
– Elaborarea şi aprobarea, de către Ministerul Educaţiei, a normelor metodologice de aplicare a modificării legii, pentru a da posibilitatea universităţilor să aloce 10% din finanţarea de bază pentru activităţile de investiţii.
– Recunoaşterea, la nivelul actelor de studii emise de Ministerul Educaţiei, a diplomei de master didactic – dublă specializare şi includerea acesteia în Nomenclatorul pentru concursurile susţinute în învăţământul preuniversitar începând cu anul în curs, odată cu finalizarea, în acest an, de prima generaţie de studenţi a studiilor de master.
– Reglementarea clară a posibilităţii de înfiinţare de programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare şi a condiţiilor în care astfel de programe pot fi iniţiate
– Asumarea, prin noua Lege a Educaţiei Universitare, a sprijinirii internaţionalizării universităţilor.
– O finanţare şi o susţinere corespunzătoare din partea Ministrului Educaţiei pentru toate universităţile care participă la Iniţiativa Universităţilor Europene.
– În contextul internaţionalizării tot mai accelerate a învăţământului universitar, mai ales prin intermediul Alianţelor Europene de Universităţi, şi ţinând cont de tendinţele globale de flexibilizare a proceselor educaţionale, reglementarea în cel mai scurt timp a conceptului de micro-certificări (microcredentials) în România şi posibilitatea ca creditele dobândite în urma unor astfel de programe de învăţare, sau în urma unor programe de studii postuniversitare, să fie recunoscute în cadrul programelor de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat.
– Clarificarea legislaţiei naţionale pentru a putea fi acreditate programe de studii universitare de tip joint/double/multiple degree.
– Reluarea finanţării de tip nucleu pentru universităţile din România, program derulat cu fonduri de la Ministerul Cercetării.
– Majorarea finanţării cercetării şi a inovării, precum şi a resursei umane implicată în producerea de cunoaştere, inovaţie şi dezvoltare.
– Rectificarea cu celeritate a bugetelor pentru cămine-cantine, deoarece sumele bugetate nu pot acoperi creşterile de preţ la alimente (cantine) şi utilităţi (cămine), iar indicatorii din anul anterior folosiţi ca bază de aprobare a bugetului pe acest an nu reflectă prezenţa în campus a studenţilor.
– Creşterea subvenţiei pentru bursele studenţeşti şi corelarea acesteia cu salariul minim brut garantat în plată pe ţară; susţinem stabilirea alocaţiei/student la buget la 12% din salariul minim, astfel încât subvenţia să fie actualizată automat, odată cu creşterea salariului minim.

 


Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au agreat constituirea unor grupuri de lucru permanente în cadrul alianţei – în domenii precum digitalizare, internaţionalizare, resurse umane, finanţare etc. – care să analizeze în mod constant situaţia din universităţi şi să vină cu soluţii la problemele cu care se confruntă instituţiile”.
Consorţiul Universitaria își anunță intenţia de a organiza în perioada imediat următoare întâlniri cu ministrul educaţiei, ministrul cercetării şi cu reprezentanţi ai comisiilor de educaţie din Parlamentul României.

Rezoluția Consorțiului poate fi regăsită aici.
 

Mathaus: Tot mai mulți români își renovează casele de pe telefon

0

Smartphone-ul a devenit instrumentul cel mai folosit de români atunci când caută soluții de renovări și reparații a locuințelor. Telefoanele cu Android și iOS sunt folosite în special pentru a compara prețurile, specificațiile și pentru a plasa comenzi cu livrare la domiciliu.

Comerțul online a crescut spectaculos în România ultimilor ani. Potrivit unui raport al ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aproximativ 10% mai mult decât în 2020.

De la produsele de fashion și IT&C la alimente și băuturi, românii s-au obișnuit să comande tot mai mult de pe site-urile de internet, mai ales cu telefoanele mobile, care au ajuns să acopere peste 60% din comenzi.

Pe lista celor mai căutate produse online s-au înscris, în ultimii ani, și cele din zona construcţiilor, reparaţiilor şi renovărilor, alături de soluțiile de grădinărit.

Datele Mathaus România arată că, în ultimii 3 ani, numărul userilor de pe platformele online care și-au arătat interesul achiziționării materialelor de construcții online depășește populația României.

„Telefoanele cu Android și iOS sunt folosite în special pentru a compara prețurile, specificațiile în primele stadii ale documentării despre produse și mai apoi pentru a face comenzi cu livrare la domiciliu. Pentru achizițiile de valoare mai mică majoritatea comenzilor sunt lansate folosind dispozitive mobile, dar pentru comenzile de valoare mai mare se realizează comanda de pe desktop sau telefonic prin apelarea consultanților de vânzări specializați.

„Interesant este și faptul că numărul vânzărilor realizate de pe dispozitive mobile l-a depășit semnificativ pe cel al comenzilor lansate de pe laptopuri sau calculatoare. Acest lucru arată că, pentru mulți dintre români, telefonul mobil a devenit un instrument indispensabil atunci când vine vorba de renovarea locuinței”, afirmă Claudiu Farcaș, ecommerce manager MatHaus/Arabesque.

Românii folosesc telefonul pentru a compara ofertele, pentru a afla specificațiile și pentru a se informa despre condițiile de livrare.

Cum a influențat telefonul viața românilor

Datele Mathaus vin să confirme rezultatele unui barometru de opinie Frames, intitulat „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor”. Acesta arăta, recent, că 68,3% dintre români au declarat că față de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile.

Potrivit concluziilor cercetării, pandemia COVID-19, cu restricțiile sale, i-a forțat pe mulți români să își schimbe obiceiurile de consum. În condițiile în care magazinele au fost închise, la fel și oficiile de plăți pentru facturi (energie electrică, gaze, apă, taxe etc.), majoritatea a căutat soluții, iar cei mai mulți au trecut de temerile legate de securitatea plăților online și au început să folosească aplicațiile mobile dedicate.

68,9% dintre respondenți au declarat că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum, iar 14,3% în foarte mare măsură. Mai mult chiar, 82,9% dintre cei chestionați au declarat că fac constant plăți prin intermediul aplicațiilor mobile.

Telefonul a devenit, foarte rapid, un instrument de plată, iar pandemia a influențat adoptarea rapidă a acestei tehnologii. De la shopping & food la plata facturilor, folosim tot mai des telefonul atât în mediul digital cât și în cel fizic, plățile contactless cu telefonul aflându-se într-o creștere semnificativă. Se întâmplă acest lucru grație creșterii semnificative a gradului de siguranță oferit de platformele de plată dezvoltate de bănci, procesatori de plăți și, în general, de firmele care activează în comerțul online”, arată concluziile barometrului.

Potrivit datelor ANCOM, la finalul anului trecut erau 21,2 milioane de conexiuni la internetul mobil (în special pe smartphone-uri), în creștere cu 4% față de finalul anului 2020.

74% dintre acestea erau conexiuni 4G sau 5G (15,6 milioane, în creștere cu 15%). Traficul de internet mobil a crescut cu 32% față de 2020,  media fiind de 6,5 GB/lună/locuitor;

De asemenea, erau 6,1 milioane de conexiuni de internet fix, în creștere cu 7% față de anul precedent.

Traficul de weekend, în creștere

Ieșirea din pandemie a impulsionat și mai mult vânzările din zona de bricolaj, în ton cu numărul record de tranzacții imobiliare din 2021 (698.756 de imobile), în creștere cu peste 15% față de anul precedent.

Interesant este și faptul că, spre deosebire de anii trecuți, comportamentul de consum al românilor s-a schimbat semnificativ.

„Cele mai mari valori de trafic, din magazine, sunt în weekend mai ales la început și final de lună, în apropierea zilelor de salariu, când mulți vin să facă o prospecție a pieței și să verifice preturi. De cele mai multe ori aici achiziția se face pe materiale sau produse cu utilitate imediată (produse de impuls – scule/unelte, decorațiuni, electrice etc). Produsele voluminoase se cumpără tot mai mult online”, a declarat Claudiu Farcaș, ecommerce manager MatHaus/Arabesque.

„În cursul săptămâni, clienții vin cu proiecte mult mai mari, setați să își cumpere produsele pentru construit la cel mai rezonabil preț. Îi interesează stocul și cât de repede le ajung materialele la șantier. Putem spune că este o abordare diferită de achiziție, în care clienții știu ce vor, vin deja documentați și vor să obțină toate avantajele”, a mai spus acesta.

Românii, mai atenți la ce scrie pe etichetă

Spre deosebire de anii trecuți, dincolo de focusul pe preț, românii sunt mult mai atenți la specificațiile produselor, dovadă că numărul căutărilor de informații despre materialele de construcții au crescut spectaculos.

De la materialele feroase (oțel beton, țevi și profile, armături fundații),  sisteme de zidărie (BCA, cărămidă, mortare zidărie, adezivi), materiale lemnoase (PAL, OSB), țiglă metalică/ceramică, materialele și materiale pentru hidroizolații, etanșări, termoizolații (vata minerală, polistiren și accesorii) la finisaje (plăci de gips carton, profile și accesorii, gleturi, vopsea și tencuieli decorative), amenajări interioare (uși, ferestre și parchet) și instalațiile electrice, căutările pe aceste cuvinte cheie au crescut semnificativ, o dovadă că românii sunt mult mai atenți la comparațiile între produse, la calitate și specificații în general.

Pe termenul „materiale de construcții”, datele indică o creștere a volumului de căutări cu 100% față de acum 2 ani.

Rezultatele sunt remarcabile, fiind vizibil accelerate în cei 2 ani de pandemie care au contribuit masiv la migrarea unei cote de piață importante din offline în online. Calitatea informațiilor detaliate despre produsele și materialele listate online este esențială, iar aici observăm și o ajustare tot mai bună în rândul producătorilor care au început să susțină din ce în ce mai mult acest canal de vânzare prin informații detaliate și ușor transpuse despre specificațiile produselor, instrucțiuni complete de utilizare chiar si pentru nespecialisti”, afirmă experții.

Potrivit acestora, valul puternic de inflație la nivel global a influențat dinamica sectorului, însă nu atât de mult ca în alte domenii.

Specialiștii afirmă că, în condițiile în care sectorul imobiliar va continua să ofere noi unități locative, iar oamenii, afectați de creșterile de prețuri la energie, vor fi tot mai preocupați de găsirea unor soluții pentru asigurarea unui randament termic sporit locuințelor lor, este de așteptat ca piața de profil să continue, în 2022, evoluția dinamică marcată în anii anteriori.

„În România, vestea bună este că oamenii continuă să își ducă proiectele la bun sfârșit. Odată o fundație începută trebuie dusă până la capăt, măcar până într-un stadiu acceptabil de conservare până când situația se va stabiliza. Însă, observăm că din momentul în care o construcție a fost începută, tentația de a te muta în «casa ta» este foarte mare și lucrările avansează până la faza de predare la cheie”, a declarat Claudiu Farcaş.

Romanian Business Leaders lansează decalogul antreprenorilor români

0

10 măsuri sunt necesare, în opinia antreprenorilor români, ca România să nu se oprească din creșterea economică, în condițiile recesiunii globale. În contextul discuțiilor coaliției de guvernare de modificare a Codului Fiscal, măsurile sunt preponderent fiscale, dar privesc și modernizarea statului.

Decalogul antreprenorilor români

#1 Menținerea cotei unice, care a stat la baza creșterii clasei de mijloc și a generat locuri de muncă. A adus progres, creștere economică și a scos la lumină zona veniturilor gri.

#2 Aplicarea unitară și egală a impozitelor, fără sectoare de afaceri cu tratament fiscal preferențial, care creează inechitate în economie, și împovărează fiscal sectoarele neprivilegiate. 

#3 Plafonarea maximală a contribuțiilor sociale (sănătate și pensii) la veniturile salariale. Este cea mai sigură metodă pentru creșterea veniturilor salariale pentru români. Așa vor dispărea și munca la negru și formele alternative de angajare.

#4 Creșterea colectării taxelor. Suntem o țară cu o evaziune fiscală foarte mare, cu cel mai mare decalaj de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Prin digitalizarea și profesionalizarea ANAF, acest decalaj trebuie să scadă rapid.

#5 Reducerea cheltuielilor statului. Creșterea numărului de angajați în sistemul de stat și salariile mari creează concurență mediului privat și pune o presiune foarte mare pe bugetul statului, buget pe care din ce în ce mai puțini contribuabili îl alimentăm.

#6 Asigurarea unei politici fiscale stabile. În fiecare an suntem bombardați de amenințări de modificări fiscale, de noi impozite și taxe, fiscale și parafiscale. Avem interpretări fiscale neunitare și controale pe subiecte netranșate la timp.

#7 Digitalizarea reală a statului. E nevoie să aducem expertiza mediului privat în digitalizarea statului, pentru că know-howul este în mediul privat. Și este nevoie să creștem accelerat aptitudinile digitale ale funcționarilor. Nu doar că va ușura presiunea birocratică asupra antreprenorilor, ci va aduce bani mai mulți la bugetul de stat, pentru că va transparentiza afacerile.

#8 Simplificare administrativă nu ține numai de digitalizare, ține și de ușurarea mediului economic de obligații administrative absurde.

#9 Nevoia acută pentru un stat performant. Astăzi contribuabilii și cetățenii lucrează ca să țină în viață un aparat de stat uriaș, neperformant. E timpul ca statul să lucreze pentru contribuabili, și nu invers. 

#10 Transparența în decizii. Antreprenorii români doresc să fie consultați în mod real, nu de formă, după ce măsurile sunt decise, atunci când se iau decizii care îi privesc.

„Noi, antreprenorii Romanian Business Leaders, ne dorim să contribuim la construcția unui stat modern, performant, echitabil. Doar împreună, mediu de afaceri – administrație publică – societate, putem face acest lucru. Pentru că ne dorim o țară în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască.”, a spus Dragoș Petrescu, Președinte RBL




Romanian Business Leaders (RBL) este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Mai multe pe www.rbls.ro.

OTP Bank România sprijină antreprenorii din domeniul agroalimentar prin programul de implementare a acordării de fonduri externe nerambursabile în baza OUG nr. 61/2022

0

OTP Bank România este una dintre instituțiile financiare partenere care se alătură programului de susținere a IMM-urilor din domeniul agroalimentar prin alocarea microgranturilor și granturilor pentru capital de lucru. 

Programul, demarat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, face parte din pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” şi vizează reducerea impactului semnificativ generat de creşterea preţurilor la produsele de bază, precum şi acordarea de sprijin pentru redresarea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pisciculturii, acvaculturii şi industriei alimentare.

„Ne implicăm în acest nou program de susținere a antreprenorilor locali, prin acordarea de microgranturi și granturi de capital de lucru, și promovăm deschis orice măsuri lansate ce reprezintă o pârghie utilă pentru revenirea activităților din domeniul agroalimentar. Acest tip de sprijin are o aplicabilitate largă pentru afacerile locale și are un impact care poate ajunge până la 20.000 de beneficiari, potrivit estimărilor guvernamentale”, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct, Coordonator al Diviziei de Afaceri, OTP Bank România.

Prin această schemă de finanțare nerambursabilă, beneficiarii care se încadrează în categoria IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, societăților cooperative agricole, cooperativelor agricole, grupurilor de producători și organizațiilor de producători sau întreprinderilor familiale  pot accesa microgranturi în valoare de 5.000 de euro sau granturi pentru capital de lucru, a căror sumă este stabilită în funcție de cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, astfel:

  • 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cuprinsă între 5.000 și 33.350 euro;
  • pana la 15% din cifra de afaceri, fără a depăși valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri mai mare de 33.350 euro.

Eligibilitatea pentru accesarea microgranturilor și granturilor din acest program se va preevalua de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în parteneriat cu AIMMAIPE, prin platforma informatică IMM Recover, la momentul deschiderii acesteia. 

Lista completă a domeniilor de activitate eligibile (CAEN-urile eligibile) în care trebuie să activeze beneficiarii pentru a putea obține acest tip de microgranturi și granturi nerambursabile, cheltuielile eligibile precum și criteriile de eligibilitate sunt descrise pe larg în OUG nr. 61/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Profi, 15% creștere a investițiilor în 2021 față de 2020

0

Rețeaua Profi a crescut în 2021 cu 173 de magazine noi. Totodată, au fost remodelate 75 de magazine existente, „ajungând la finalul anului la un număr total de peste 1560 de magazine, dintre care 162 în noul format Profi”. 

Profi comunică, de asemenea, referitor la rezultatele anului trecut: „Investițiile Profi au crescut cu 15% în 2021, iar în 2022 ne propunem să creștem din nou bugetul de investiții, cu peste 20%, pentru a susține realizarea a până la 300 de magazine pe noul format Profi, dintre care 150 de magazine noi, dezvoltarea aplicației Profi precum și alte inițiative digitale importante (home delivery, RPA, IT cloud, etc), dar și extinderea capacității logistice care trebuie să țină pasul cu vânzările în creștere continuă. 

Din punct de vedere financiar Profi a înregistrat un salt al vânzărilor cu 8%, până la 9.5 mld RON, în ciuda dificultăților întâmpinate din cauza restricțiilor de funcționare a magazinelor ca urmare a crizei Covid-19. O contribuție relevantă la avansul vânzărilor au avut-o magazinele deschise și remodelate pe noul format Profi, acestea înregistrând o creștere LFL de 16%, cu mult peste media companiei”.

Andrei Bica, directorul financiar al rețelei de magazine Profi: „Așa cum menționam și în trecut, rezultatul net nu este relevant în cazul nostru, întrucât dezvoltarea permanentă a rețelei de magazine presupune cheltuieli cu amortizările în creștere constantă și dobânzi pentru creditele contractate pentru a suține această dezvoltare. Dacă la acestea adaugăm și amortizarea goodwill, o caracteristică a contabilității românești, ajungem la EBITDA 2021 în sumă de 423 milioane RON, cu 12% mai mare decât în 2020. Așadar, avansul EBITDA este superior celui din vânzări, arătând că Profi este capabil să genereze valoare în mod organic, nu doar să țină pasul cu vânzarile chiar dacă nici această misiune nu a fost ușoară într-un an în care a trebuit să absorbim impactul material al unor factori externi cum ar fi: creșterea prețului energiei electrice cu 30%, a combustibilului cu 25% și a salariului minim cu 3%. Estimăm că în absența impactului negativ macroeconomic și a celui din Covid, EBITDA 2021 ar fi putut fi cu 33% mai mare decât cea raportată.”

Este de semnalat și creșterea constantă a numărului „magazinelor agent Profi, program care stimulează antreprenoriatul încredințând unor agenți administrarea unor magazine Profi integrate. În momentul de față numărul magazinelor partener este aproape egal cu cel al magazinelor Profi integrate. Această evoluție face ca deși numărul total al angajaților de sub umbrela Profi a crescut la aproape 26.000, numărul celor care lucrează în magazinele integrate Profi să fie în scădere”.

Foto: Profi

Un nou spațiu dedicat artei contemporane în centrul Capitalei

0

În București, pe Calea Victoriei nr. 109, s-a deschis The H Gallery, un spațiu dedicat artei contemporane, fondat în 2022, coordonat de Elena Brasla. Noua realizare este definită ca „un parter eclectic, perfect încadrat în contrastul firesc al arhitecturii emblematicei străzi bucureștene”, al cărei scop principal este „dezvoltarea unei direcții mai puțin explorate în contextul scenei artistice din România, prin colaborări cu galerii locale și internaționale”, ca „intermediar în organizarea expozițiilor și evenimentelor, întreaga inițiativă fiind conturată în mod fundamental pe dimensiunea relației cu publicul. Astfel, se urmărește atât actualizarea modului în care privitorii se raportează la arta contemporană, cât și familiarizarea lor cu diversele metode prin care aceasta este creată, interpretată și colecționată în context recent”.

Lucian Hrisav (artist), Elena Brasla (galerist The H Gallery)
Credit foto: ©Andreea Retinski

Deschiderea este realizată printr-un „solo show, în colaborare cu H’art Gallery, un spațiu artistic înființat în 2003. Artistul invitat, Lucian Hrisav (n. 1994), trăiește și lucrează în București, unde a absolvit Universitatea Națională de Arte, departamentele de pictură și pictură murală. A coordonat activitatea Centrului Artelor Vizuale Multimedia și Atelier35 in perioada 2018-2020. O miză comună a lucrărilor este jocul dintre 2D și 3D menit să provoace imaginația și să testeze limitele percepției. Prin subiecte surprinzătoare, abordate cu un tip de ironie critică dar detașată, arta sa se înscrie în fluxul explorărilor creative contemporane cu puternic impact vizual și conceptual”. 

Expoziția prezentată se intitulează „Semnal vs. Zgomot”, deschisă la The H Gallery până la 31 iulie, miercuri-vineri, orele 14-20 și sâmbătă-duminică, orele 11-17.

Credit foto: Andreea Retinski

Dr. Fischer Dental, peste 10 milioane de lei, cifră de afaceri în 2021

0

Compania Dr. Fischer Dental, liderul pieţei de tehnică dentară din România, listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul DENT, anunță încheierea anului 2021 cu o cifră de afaceri de 10,6 milioane de lei (2,14 milioane de euro), în creştere cu 14,7% comparativ cu 2020, evoluţie susţinută „de creșterea numărului total de comenzi înregistrate de laborator, în contextul reluării activității economice, până la un nivel apropiat de cel pre-pandemic. 

Pe lângă sporirea cu 14,2% a comenzilor primite de laborator, anul 2021 a adus și o creștere cu 25,8% a numărului mediu de comenzi per client, ceea ce atestă gradul de satisfacție a clientelei Dr. Fischer Dental, atât din țară, cât și din străinătate.  

Ponderea vânzărilor pe piețele externe din veniturile companiei a înregistrat o creștere semnificativă, contribuind la consolidarea pe piața fragmentată a serviciilor de tehnică dentară din România și integrarea business-ului pe verticală”.

Dr. Antoaneta Fischer (foto), fondatoarea Dr. Fischer Dental: „Rezultatele obţinute sunt în acord cu estimările anunţate de noi în memorandumul de listare şi demonstrează performanţa echipei, prin munca depusă întregul an. Am promis că vom accelera creșterea şi am început deja demersurile în privinţa implementării planurilor noastre de dezvoltare. Am crescut ponderea vânzărilor către export din totalul veniturilor companiei, aşa cum ne-am propus, şi am pus bazele deschiderii unui laborator în Germania, care ne va ajuta să ne extindem vânzările pe cea mai mare piață a serviciilor dentare din Europa. Echipa noastră, alcătuită din specialişti de top, mulţi dintre ei fiind alături de noi de 15-20 de ani, tehnologia ultra-performantă cu care lucrăm și materialele de înaltă calitate pe care le folosim ne permit să realizăm lucrări protetice complexe şi diversificate, la cele mai înalte standarde, într-un timp foarte scurt şi la preţuri competitive. Activăm pe o nişă de piaţă cu un potenţial uriaş, atât în ţară, cât şi pe plan extern, cu premise foarte bune de creştere şi în viitor, iar rezultatele obţinute ne fac să fim optimişti în continuare.”

După cum ne informează Dr. Fischer Dental, „coroanele şi punţile dentare au înregistrat o creştere cu 20% în 2021 vs. 2020 ca valoare, iar încasările privind protezele dentare au crescut cu 13% în aceeaşi perioadă. 

Laboratorul Dr. Fischer produce toate tipurile de lucrări protetice, realizând produse inovatoare care aduc un plus de valoare, precum coroanele de Zirkoniu monolit/multi-layer care prezintă numeroase avantaje pentru triada formată din pacient-medic stomatolog/cabinet – tehnician dentar (laborator), cum ar fi: calitate estetică și morfo-funcțională mai bună, timpi de producție mai scurți şi capacitate de producție mai mare. 

La începutul acestui an, în urma atragerii de finanțare de la investitori, compania a deschis un laborator în Düsseldorf, Germania, de unde oferă cabinetelor stomatologice germane, direct pe teritoriul lor, servicii şi lucrări protetice la o calitate înaltă şi cu livrare rapidă. În plus, laboratorul asigură un acces mai facil la piețe din țări învecinate, precum Belgia, Țările de Jos și Franța”.

Grupul Dr. Fischer Dental SA a fost fondat în 1995 de dr. Antoaneta Fischer, medic stomatolog cu vastă experiență, acumulată la Berlin și Dusseldorf, este caracterizat ca „liderul pieţei de tehnică dentară la nivel naţional. Compania are circa 80 de angajați, oferă toate tipurile de lucrări protetice clienţilor săi, cabinete stomatologice şi laboratoare de tehnică dentară, pe piaţa autohtonă şi în alte 10 ţări din Europa și America. Principalele categorii de lucrări sunt coroane și punţi dentare, faţete dentare, lucrări protetice pe implanturi, bonturi personalizate de implant, proteze de toate tipurile, aparate ortodontice, gutiere și toate celelalte tipuri de lucrări protetice”.

Visual Fan se lansează pe piața energiei verzi

0

Compania cu capital integral românesc Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, deținătoarea brandului Allview, își anunță intrarea în industria solară, prin lansarea proiectului „Solar Energy”, cu primele panouri solare și soluții complet personalizabile (On-grid, Off-grid sau Hybrid).

Lucian Peticila

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Proiectul «Solar Energy» vizează alimentarea viitorului cu energie verde și face parte din noul concept Green by Allview, care reprezintă o piatră de hotar majoră în planurile companiei Visual Fan, ca o componentă cheie a strategiei noastre de durabilitate și sustenabilitate. Prin proiectele demarate, încă de la finalul anului trecut, ne-am asumat angajamentul de a crea o viață mai bună pentru toți, vizând aspectele esențiale stilului de viață individual, echilibrat și responsabil față de sine și față de mediu. Soluțiile oferite de strategia Green by Allview vizează reducerea amprentei de carbon, prin: (1) deschiderea unei noi companii distribuitoare de mașini 100% electrice; (2) dezvoltarea aplicației asistent personal de nutriție Allview ERA Health, al cărei scop este reprezentat de educarea consumatorilor în vederea conștientizării importanței unui stil de viață sănătos și responsabil pentru reducerea risipei alimentare; (3) intrarea pe piața energiei verzi prin distribuția și comercializarea de panouri solare și soluții personalizabile.  

În lumea de astăzi, inovația nu se întâmplă doar în laborator, ci trebuie să aibă loc în viețile și casele fiecăruia dintre noi. Utilizatorii au oportunitatea de a-și adapta obiceiul de consum pentru a oferi următoarei generații o lume care merită moștenită, iar la Allview, luăm această responsabilitate foarte în serios.”

Visual Fan subliniază că „prin noua linie de business, compania oferă clienților săi soluții energetice durabile, ca răspuns la schimbările climatice și economice, pentru optimizarea costurilor și minimizarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Oferta comercială îmbină panouri solare Allview  a căror putere este de 455W cu randament de 20.9% și optimizare cu 3 diode, care asigură funcționarea sistemului atunci când o parte din panou este umbrită, cu o serie de soluții personalizabile în funcție de anumite particularități, precum: necesarul de consum al utilizatorilor, dispunerea proprietății raportat la punctele cardinale, structura acoperișului, dar și alte elemente. Consumatorii pot opta atât pentru achiziția independentă a panourilor, cât și a kit-urilor. Inclusiv montajul acestora se poate planifica online, doar la un click distanță, facilitând astfel achiziția și instalarea sistemului pentru clienți, care au și posibilitatea de plată în rate.

Noile produse din portofoliul companiei Visual Fan cuprind panourile solare Allview, care integrează cele mai noi technologii  din domeniu și prezintă caracteristici tehnice superioare, printre care: monocristaline, eficiență de conversie de 20.9%, celule solare optimizate de tip 9BB, Half cell și rezistență excelentă la sarcinile puternice ale vântului (2400 Pa) și încărcăturile de zăpadă (5400Pa). Panourile solare Allview sunt potrivite și adaptate condițiilor climatice din țara noastră. 

Ca exemplu, dacă un utilizator ar avea un consum mediu lunar de energie electrică de până la 300KWh/lună, își va putea achiziționa un kit de 3KW care asigură energia pentru acest necesar. Beneficiul este reprezentat de faptul că, în loc să plătească factura de energie, cu un avans de 4.000 lei și o rată lunară de aproximativ 400 lei/lună, consumatorul va deveni independent energetic în 5 ani. Detalii privind producția de energie la nivel european, în funcție de locație, găsiți aici: https://re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/tools.html 

Invertoarele comercializate sunt marca Growatt, renumite ca fiind brandul nr. 1 de invertoare fotovoltaice rezidențiale, cu prezență pe toate continentele și comercializate în peste 100 de țări.  

Cele trei modele de kit-uri fotovoltaice (On-grid, Off-grid și Hybrid) prezintă avantajul personalizării, iar clienții pot opta pentru asistență și consultanță din partea echipei de specialiști a companiei. În plus, fiecare client își poate simula și afla configurația optimă pentru nevoile sale, folosind configuratorul virtual de pe site-ul https://allview.ro/solarenergy/ 

Prețul de comercializare pornește de la 17.990 lei pentru un kit complet și de la 999 lei pentru un panou fotovoltaic Allview de 455W. Se pot face achiziții inclusiv în rate, iar pentru orice kit comandat până la data de 30 iunie a.c., se primește cadou un panou fotovoltaic Allview de 455W”.

Visual Fan reamintește că „a înregistrat, în anul 2021, o cifră de afaceri de peste 24 milioane de euro (121 milioane de lei) din vânzarea de dispozitive electronice, respectiv un profit net de 1,7 milioane de euro (8,4 milioane lei) pe acest segment de business, care reprezintă activitatea de bază a companiei”. 

Societățile fără nicio activitate economică, folosite doar în scopuri de planificare fiscală agresivă, sunt vizate de o nouă directivă UE. Care sunt noutățile?

_________________

Diana Roșu,
Director PwC România
Ștefan Cristescu,
Manager PwC România

Societățile folosite în scopuri de planificare fiscală agresivă, care conduce la minimizarea bazei de impozitare și, deci, la reducerea taxelor datorate, sau la schimbarea jurisdicției de impunere, prin păstrarea activității operaționale și generarea profiturilor într-o țară, dar impozitarea lor și plata taxelor în altă țară, sunt vizate de directiva cunoscută drept ATAD III, cu implementarea propusă începând cu 1 ianuarie 2024.

Este vorba de o nouă inițiativă a Comisiei Europene care a emis o formă preliminară a acestei directive, la finalul anului trecut, și prin care ar urma să introducă un test pentru identificarea entităților fără substanță economică, „Shell Companies”, care nu desfășoară de fapt nicio activitate economică. Această formă preliminară aduce amendamente la Directiva 2011/16/EU. 

De ce este nevoie și de ATAD III dacă există deja ATAD I și ATAD II?

Deși la nivelul Uniunii Europene există deja linii directoare cu privire la reglementarea substanței economice și a descurajării evitării impozitării (e.g. ATAD I, ATAD II, principii generale de prevalență a economicului asupra juridicului), noua inițiativă pune la dispoziție elemente concrete menite să uniformizeze abordarea autorităților fiscale atunci când este analizată realitatea unei entități. 

O scurtă recapitulare a noțiunilor de bază: ATAD I introduce un set de reguli ca standard minim de protecție pentru Statele Membre ale Uniunii Europene împotriva evitării obligațiilor fiscale, în principal amintim: deductibilitatea costurilor îndatorării, reiterarea regulilor generale anti-abuz, reguli specifice aplicabile societăților străine controlate). Mai departe, ATAD II are rolul de a clarifica tratamentul neuniform al elementelor hibride. Mai exact, clarifică situațiile în care două jurisdicții implicate într-o situație de tratament neuniform ar trebui să refuze deducerea unei plăți care rezultă în neimpozitarea veniturilor, garantând astfel că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile – de exemplu, există instrumente de finanțare care în țara debitorului generează dobânzi care ar reduce profitul și taxele aferente, în timp ce în țara beneficiarului, aceleași sume încasate reprezintă dividende neimpozabile.

Noile măsuri aduse de ATAD III vor stabili standarde de transparență în ceea ce privește utilizarea entităților paravan, astfel încât utilizarea abuzivă a acestora să fie detectată mai ușor de autoritățile fiscale.

Versiunea preliminară a directivei conturează trei criterii esențiale pe care le denumește „gateway” și prin care se va determina dacă o entitate este susceptibilă de a se califica drept entitate fără substanță economică:

  • Peste 75 la sută din veniturile entității în cei doi ani anteriori implementării directivei sunt „venituri pasive”. Acestea includ: dobânzi, redevențe, dividende și câștiguri de capital din cesionarea acțiunilor/părților sociale;  venituri din asigurări și din activități bancare; și venituri din operațiuni de leasing, etc. 

Presupunând că directiva este implementată în 2024, companiile din România parte din grupuri multinaționale prezente și în țări cu tradiție în legislația holdingurilor (ex. Olanda sau Luxemburg) vor monitoriza veniturile aferente anilor 2022 și 2023 pentru verificarea acestei prime condiții. Deci operațiunile de astăzi pot determina viitorul unei societăți din România ce este parte dintr-un grup de multinaționale.

  • Entitatea este implicată în principal în activități transfrontaliere, cu peste 60% din veniturile relevante generate din aceste activități sau transmise entităților străine.
  • Entitatea a externalizat administrarea operațiunilor de zi cu zi și luarea deciziilor privind funcțiile semnificative.

Conform propunerii, dacă o entitate „bifează” toate cele trei criterii, va trebui să declare informații legate de substanța economică în declarațiile sale fiscale. Mai exact, societatea ar urma să declare aspecte precum: confirmarea deținerii unui cont bancar activ în UE; sediul propriu, cel puțin un director local independent sau angajat cu normă întreagă etc. Toate aspectele care ar urma sa fie declarate ar trebui însoțite de documente justificative. 

Să luăm cazul concret al României: dacă în urma analizei acestor informații, o societate operațională din România rambursează un împrumut și dobânda către o societate de tip trezorerie din grup (ex. Cipru), iar trezoreria este desemnată drept Shell Company, aceasta nu va putea beneficia de prevederile tratatului de evitare a dublei impuneri dintre Cipru și România (impozitul cu reținere la sursa la plata dobânzilor nu va mai fi redus de la 16% la 10%) sau de tratamentul fiscal expus în temeiul Directivei privind dobânzile și redevențele (care prevede in anumite condiții scutirea integrala de impozit a dobânzilor). Astfel, statul membru de rezidență al societății desemnate drept Shell Company (Cipru, în acest exemplu) fie va refuză emiterea unui certificat de rezidență fiscală, fie certificatul va fi emis cu rezerve, ceea ce va atrage atenția României asupra unei probleme fiscale latente.

Având în vedere prevederile formei preliminare ale Directivei și condiția de monitorizare a veniturilor înregistrate cu doi ani înaintea implementării, toate grupurile multinaționale ar trebui să demareze cât mai curând un audit intern al funcției fiscale din perspectiva impactului posibil al acestei directive și să ia măsuri de aliniere a fluxului operațional cu fluxul decizional.

Studiu EY: Pentru prima dată, peste 50% dintre cumpărătorii de automobile la nivel mondial caută un vehicul electric

0

 

  • Sondaj EY: 52% dintre cumpărătorii de mașini la nivel mondial doresc un vehicul electric
  • Pentru prima dată, a fost depășit pragul de 50%, în creștere cu 22 de puncte procentuale în doar doi ani
  • Țările europene și asiatice conduc în adoptarea vehiculelor electrice 

Numărul de consumatori care doresc să cumpere vehicule electrice (VE) a atins un punct de cotitură la nivel mondial, potrivit celui mai recent raport EY Mobility Consumer Index, care arată că 52% dintre respondenții care doresc să cumpere o mașină vor să cumpere una electrică. Este pentru prima dată când acest număr a depășit 50%, ceea ce reprezintă o creștere de 22 de puncte procentuale în doar doi ani.

Sondajul realizat în rândul a 13.000 de persoane din 18 țări arată că cei mai hotărâți să cumpere un vehicul electric sunt cumpărătorii de automobile din Italia (73%), China (69%) și Coreea de Sud (63%), în timp ce consumatorii din Australia (38%) și SUA (29%) sunt cel mai puțin hotărâți.  

Preocupările legate de mediu sunt menționate ca fiind principala motivație a respondenților pentru cumpărarea unui autoturism electric (38%), deși creșterea penalizărilor pentru vehiculele cu motor cu combustie internă (ICE) a apărut pentru prima dată ca o preocupare semnificativă (34%).

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România: „În mod nesurprinzător, clienții din China și Coreea de Sud, care ocupă primele două poziții la nivel mondial în ceea ce privește raportul dintre numărul de BEV+PHEV (electrice și hibrid plug-in) per încărcător, se află pe locurile 2 și 3 la nivel mondial în topul celor interesați să cumpere un VE. Prezenţa Italiei în fruntea listei, în ciuda unei pregătiri mai slabe a infrastructurii și a unei subvenții mai mici pentru VE decât în alte țări din UE, reprezintă o constatare interesantă, care ar putea fi atribuită altor criterii, cum ar fi o populație conștientă de problemele de mediu.”

Randy Miller, EY Global Advanced Manufacturing & Mobility Leader: „Nu există nicio îndoială că majorarea prețului combustibililor la nivel mondial a contribuit la scumpirea motoarelor cu combustie internă, dar preocupările legate de mediu rămân, de asemenea, în fruntea listei de motivații. Depinde acum de industrie să satisfacă această cerere. Dacă producătorii nu sunt deja conștienți de această tendință, sunt în urma trendului și trebuie să recupereze rapid.”

Încrederea în autonomia de încărcare

Sondajul arată, de asemenea, că cei care dețin deja vehicule electrice sunt mai puțin îngrijorați de „anxietatea legată de autonomie” (cât de mult pot parcurge vehiculele electrice cu o singură încărcare) sau de infrastructura de încărcare. Principala motivație pentru cei care cumpără pentru a doua oară un VE este faptul că „vehiculele electrice au acum o autonomie mai mare”, iar doar 27% dintre proprietarii de vehicule electrice sunt îngrijorați de infrastructura de încărcare, comparativ cu 36% dintre cei care nu au în prezent un VE.

BestJobs: Doar 5% dintre angajații români au astăzi meseria la care visau în copilărie. Ce joburi voiau atunci și în ce domenii au ajuns să lucreze?

0

Visurile de copil nu se potrivesc cu responsabilitățile de adult sau cel puțin așa arată rezultatele sondajului de Ziua Copilului realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Mai exact, 95% dintre angajații români au spus că lucrează în domenii diferite de cele la care visau atunci când erau copii, iar alegerea a fost influențată de maturizare (55%), de parcursul educațional (36%) și de părinți (9%). 

Potrivit sondajului BestJobs cu ocazia zilei de 1 iunie, 45% dintre respondenți se visau învățători/învățătoare în perioada copilăriei, alți 18% aviatori, 10% avocați, 9% bucătari/bucătărese, în timp ce 7% visau să fie doctori. Doar 5% dintre aceste aspirații au devenit realitate. Acum, respondenții activează în domenii precum Vânzări, Inginerie, Marketing, IT, Financiar și Producție. 

Angajații primesc liber de 1 iunie, iar anul acesta este primul după pandemie în care părinții se pot bucura de ziua liberă alături de copii, fără restricțiile de mobilitate impuse de contextul sanitar. Chiar și așa, 56% dintre părinți aleg să rămână în oraș și să facă activități în afara locuinței alături de copii cu această ocazie, în timp ce alți 36% vor face activitățile preferate de copii, dar în interiorul locuinței. Doar 9% au spus că se vor bucura de o mini-vacanță în familie, în afara localității de reședință. 

În aceste condiții, 63% dintre participanții la sondaj au declarat că nu își vor lua liber suplimentar pentru a uni ziua de 1 iunie cu un weekend apropiat. 

Angajații români nu se așteaptă
să primească cadouri pentru copiii lor de la angajator

70% dintre participanții la sondajul BestJobs nu se așteaptă să primească nimic de la angajator cu ocazia Zilei Copilului. 12% au răspuns că se așteaptă să primească un cadou în bani, 10% cred că vor primi diverse daruri pentru copii, iar 8% au așteptarea să primească zile libere suplimentare pentru a prelungi mini-vacanța de 1 iunie și de a petrece mai mult timp cu copilul/ copiii. 



Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 24 mai pe un eșantion de 948 de utilizatori de internet din România.

Genesis Property: 77% dintre români vor birouri care să le ofere opțiuni pentru petrecerea timpului liber, în zone înconjurate de spații verzi

0

 

Revenirea la birou și definirea modului de lucru din viitor a schimbat percepțiile angajaților despre biroul lor. Românii își doresc birouri unde să aibă opțiuni de socializare și interacțiune atât la job, cât și în timpul liber, o tendință tot mai vizibilă și la nivel global. Astfel, pentru 77% dintre angajații români, biroul ideal trebuie să se afle într-o zonă înconjurată de spații verzi, care să le ofere facilități pentru timpul liber, arată un sondaj inițiat în 2022 de Genesis Property în rândul a 1.180 de angajați din toată țara.

Pentru aproape 63% dintre angajați, un parc sau o zonă verde unde pot lua o pauză este principalul beneficiu pe care și-ar dori să-l aibă în apropierea biroului, în timp ce alți 51% plasează pe primul loc accesul la zone dedicate prânzului și întâlnirilor informale cu colegii. În același timp, 38% vor spații versatile unde să poată interacționa și socializa atât în timpul orelor de lucru, cât și în timpul liber. În prezent, doar 4 angajați din 10 au un spațiu verde în apropierea biroului și 3 angajați din 10 au acces la zone unde pot interacționa și socializa.

„Stilul de lucru și de viață al oamenilor s-a schimbat în ultimii doi ani și a creat noi așteptări privind modul în care își desfășoară activitatea. Acum, angajații vor mai multă flexibilitate și echilibru între viața personală și cea profesională și pun mai mult preț ca oricând pe timpul lor liber. Un hub multifuncțional, cu spații de birouri și facilități conexe, devine astfel punctul de legătură între cele două dimensiuni, integrând toate activitățile care contează”, spune Maria Tudorică, Comercial Real Estate Manager în cadrul Genesis Property.

Facilitățile pentru timpul liber din apropierea biroului au o contribuție importantă la echilibrul dintre viața personală și cea profesională pentru peste 61% dintre respondenții la sondajul Genesis Property. Totodată, 48% consideră că ar economisi foarte mult timp dacă acestea s-ar afla lângă biroul unde lucrează, iar peste o treime cred că astfel ar putea face mai multă mișcare și ar avea contextul să interacționeze mai mult cu colegii și prietenii.

Pentru a răspunde nevoilor angajaților și tendințelor privind stilul de lucru și de viață urbană din viitor, Genesis Property transformă parcului de business Novo Park în YUNITY Park, un concept nou de real estate care va include o pădure urbană, spații de co-living și co-working, un food hall, un amfiteatru exterior de evenimente și un centru pentru conferințe, zone de divertisment și fitness și spații special amenajate pentru interacțiuni profesionale și personale. ”Prin YUNITY Park, aducem oamenii mai aproape unii de ceilalți, în cadrul unei comunități formate în jurul unor idei și valori comune”, mai spune Maria Tudorică. Proiectul este prevăzut să fie finalizat în primele trei luni din 2023, cu o investiție totală de 50 de milioane de euro.

Sondajul Genesis Property privind stilul de viață în birourile viitorului a fost desfășurat, la nivel național, în aprilie-mai 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.180 de utilizatori de internet din România. Aproape 52% dintre participanți sunt bărbați, aproape 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar aproape 55% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

Policarbonatul, o soluție pentru culturile din sere, dar și pentru zootehnie

0

Bogdan Rafila, directorul de vânzări al Carboplak, singurul producător de policarbonat din România, vorbește într-un interviu acordat FoodBiz, despre siguranța pe care acest produs o oferă culturilor realizate în spații protejate, dar și despre beneficiile pentru zootehnie.

În agricultură zona de sere este cea mai des întâlnită și cea mai importantă ca utilizare. Policarbonatul se mai poate folosi și în zona fermelor pentru animale mari, precum vaci și cai. Acolo este nevoie de o ventilație foarte bună și se fac ferestre mari, respectiv sisteme de ventilație cu policarbonat pentru a asigura lumina naturală. Nevoia aceasta este din ce în ce mai mare pentru a economisi curentul electric, ceea ce înseamnă să aducem lumina naturală cât mai mult în spațiile închise, fie că sunt spații de depozitare, hale de producție sau spații în care se cresc animalele”, a declarat pentru FoodBiz Bogdan Rafila, Carboplak.

O altă zonă din agricultură în care se folosește policarbonatul este spațiul de procesare a reziduurilor din ferme. Un astfel de proiect în curs de finalizare este la Băicoi, unde există o hală de 2700 de m2 acoperită integral cu policarbonat. Aici va fi procesat deșeul de la o fermă de păsări din zonă, acesta urmând să fie vândut ca fertilizator.

Policarbonatul este un produs rezistent și durabil, cu o garanție de 10 ani sau mai mare în funcție de condiții și tipul de produs, susține reprezentantul Carboplak.

Rezistă foarte bine la intemperii și aici intervine nevoia de a avea culturile protejate, respectiv culturile de legume, care sunt greu de întreținut în aer liber, din cauza schimbărilor climatice sau a dăunătorilor (…) Policarbonatul oferă siguranță culturilor din sere, le protejează de temperaturile ridicate sau scăzute, mai ales gerurile târzii, care afectează culturile de primăvară. Vara, căldurile excesive și soarele excesiv reprezintă un factor problematic”, a declarat Bogdan Rafila, Carboplak.

 El are și câteva recomandări pentru legumicultori.

Pentru serele hobby, recomandăm  plăci de 4 – 6  milimetru cu 2 pereți, o cameră, iar pentru zona industrială și sere medii și mari recomandăm plăci de 16 mm cu 3 pereți, 2 camere, unde transmisia de lumină este de 74%”, a mai spus Rafila.

Cine este Carboplak

Carboplak a început producția în 2008. În 2016, compania a fost achiziționată de grupul australian Hromatka Group Management, prezent în 23 de țări europene.

În 2021, a fost inaugurat un sediu nou la Ștefăneștii de Jos, Ilfov.

Din 2021, dispunem de o fabrică nouă în Ștefăneștii de Jos, unde avem spații foarte mari în care ne putem desfășura activitatea, cu posibilități de extindere. Aici este depozitată și materia primă. Este un spațiu foarte mare, iar în viitor intenționăm să dublăm această capacitate de depozitare. Ce s-a construit în 2021 este doar prima etapă a acestui proiect. Sperăm ca în doi ani să avem finalizată și dublarea acestei capacități de depozitare”, a precizat Rafila.

Compania este prezentă la nivel național pe segmentul materialelor de construcții prin rețele naționale de vânzători, magazine DIY, dar și la export în cele 23 de țări în care este prezent grupul.

Articol preluat de FoodBiz.ro

Punerea în siguranță a Pasajului Unirii, demarată în regim de urgență

0

Primăria Sectorului 4 își asumă începerea expertizei și a lucrărilor pentru consolidarea și, practic, refacerea pasajului și a planșeului din Piața Unirii. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a evidențiat cele două mari componente ale zonei din centrul Capitalei, care impun intervenție: planșeul și pasajul rutier. Lucrările vor fi realizate prin valorificarea rezultatelor expertizei tehnice, precum și a competenței de nivel academic ale experților coordonați de conf. univ. dr. ing. Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri a Universității Tehnice de Construcții din București. La rândul său, prefectul municipiului București, Toni Greblă, a dat asigurări asupra sprijinului total acordat ununui demers de o asemenea amploare.

Primarul Daniel Băluță a subliniat: „Este cea mai amplă lucrare de acest fel implementată în ultimii 50 de ani în București, pe care o demarăm în regim de urgență. Trebuie luate măsuri de punere în siguranță a plafonului acestui pasaj, pentru a evita căderea bucăților de tencuială peste mașini. În plus, pe lângă activitățile specifice de consolidare, vom separa fluxul de circulație pentru motocicliști de cel rutier și vom monta și un sistem de ventilație al pasajului, astfel încât aerul închis de aici să nu mai afecteze sănătatea oamenilor. Aceste lucrări le vom începe în jurul datei de 20 iunie și le vom încheia până când va începe noul an școlar. În această perioadă, circulația rutieră va fi restricționată total, iar pentru acest disconfort, prezint oamenilor, încă de pe acum, scuzele noastre.”

Cât privește intervenția asupra planșeului din toată zona Unirii, a accentuat primarul sectorului 4, aceasta „este extrem de complexă, iar experții ne vor spune cum trebuie să facem, astfel încât să putem evita tragediile și a fi eficienți în demersul nostru. Specialiștii au început deja studiile necesare înainte de a ne apuca efectiv de treabă, iar estimarea este că expertiza va dura în jur de 12-18 luni. Acum este clar, lucrurile nu mai pot fi amânate, pentru că situația nu arată deloc bine”.

Foto: PS4