Acasă Blog Pagina 169

Program educațional pentru legătură între branduri și influenceri în Metaverse

0

Platforma de Influencer Ads MOCAPP, de legătură între branduri și influenceri, lansează programul I.AM (Influencers Academy for the Metaverse), definit ca „o inițiativă de educație Web3 dedicată influencerilor, creatorilor de conținut și artiștilor”, cu sublinierea că „MOCAPP dezvoltă un parteneriat strategic cu Ludo.com, primul motor de căutare universal pentru Metaverse (NFT-uri, aplicații și experiențe)”. 

Prin programul I.AM, „influencerii din ecosistemul MOCAPP vor avea acces la o nouă sursă de venituri, prin crearea, promovarea și monetizarea propriilor NFT-uri, Ludo.com oferind suportul logistic și tehnic pentru lansarea (mintarea) colecțiilor NFT. Începând cu anul viitor, cei doi parteneri au în plan să dezvolte aplicații de tip play to earn dedicate creatorilor digitali”.

Florin Grozea, CEO MOCAPP: „Influencerii încep să se folosească de NFT-uri pentru a-și monetiza munca și talentele. Creatorii, atât cei la început de drum cât și celebritățile cu audiențe mari încep să caute soluții pentru a fi stăpâni pe conținutul lor, pe datele pe care le generează și pe comunitățile care se construiesc în jurul lor. Ne pregătim pentru Web 3, susținând creatorii și în această nouă lume care se întrevede deja la orizont.”

Inițiatorii anunță că „în cadrul parteneriatului, Sergiu Drăgănuș (DAO Spark, Ludo.com) va susține cursul intitulat NFT opportunities for digital creators and influencers, care va fi accesibil pe majoritatea platformelor video și pe site-ul MOCAPP.net în toamnă”.

Sergiu Drăgănuș, DAO Spark, Ludo.com: „Viziunea noastră este să atragem creatori și colecții NFT din cele mai importante piețe, indiferent de blockchain-ul pe care sunt construite sau temele pe care le abordează. Primul pas în acest parteneriat este Educația, motiv pentru care am răspuns cu entuziasm inițiativei dezvoltate de MOCAPP. Alături de ei, avem ca obiectiv diseminarea de informație relevantă care să îi ajute pe influencerii și artiștii din ecosistemul MOCAPP să-și promoveze și să-și monetizeze propriile creații NFT.”

Ludo.com anunță cooptarea antreprenorului Florin Grozea în echipa de Advisors. Florin Grozea a fost gazda panelului Bring a NFT project to the spotlight în cadrul summitului The State of the Metaverse, organizat de Ludo.com, care subliniază că „evenimentul și-a propus conectarea oamenilor influenți din domeniu: creatori și lideri din industrie (dezvoltatori dapp, artiști NFT), conectori (influenceri, companii de PR, agenții media) și colecționari (investitori, integratori DeFi și alți parteneri de afaceri care activează în ecosistem)”.

NFT-urile (Non Fungible Tokens) sunt caracterizate ca reprezentând „o unitate de date unică într-un registru contabil informatic denumit blockchain. Acestea oferă posibilitatea de a converti orice creație proprie într-o operă de artă digitală ce poate fi vândută ulterior ca NFT pe marketplace-urile dedicate. Anul 2021 a fost denumit „anul NFT-urilor” datorită exploziei de proiecte și creații lansate peste tot în lume. Se estimează că în prezent, piața totală a NFT-urilor depăsește 80 miliarde de dolari, din peste 400.000 de produse digitale”.

MOCAPP, lansată în noiembrie 2019, este caracterizată ca „platforma Influencer Ads cu cel mai înalt grad de automatizare din România. Platforma deține cea mai mare bază de date în domeniu – peste 1200 de Influenceri din 9 țări, cu peste 191.700 de data-points. Platforma a fost fondată de către antreprenorul Florin Grozea și a atras mai multe investiții, cea mai recentă venind din partea Roca X și Netopia Ventures. În 2021 MOCAPP și-a făcut debutul pe piețele din Bulgaria, Polonia, iar din 2022 își propune intrarea pe piața britanică”.

Ludo.com este „primul motor de căutare universal pentru Metaverse (NFT-uri, aplicații și experiențe) și o platformă care simplifică modul în care oamenii creează și extrag valoare din industria NFT, oferind acces agregat la marketplace-uri dezvoltate pe mai multe blockchain-uri, precum: Ethereum, Polygon, Avalanche, Solana, Elrond, Tezos sau Binance Smart Chain. 

Ludo propune o modalitate ușoară de a descoperi experiențe și explora oportunități în metaverse, oferind soluții pentru creatori, colecționari și integratori deopotrivă”.

 

Cvasitotalitatea antreprenorilor anticipează noi scumpiri ale produselor și serviciilor

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 10-18 mai un sondaj referitor la „opinia antreprenorilor cu privire la contextul economic actual și gradul de încredere al IMM-urilor în instituțiile de reprezentare”. Au răspuns 2835 de antreprenori.

Una dintre întrebările de bază a vizat perspectiva apropiată a unor noi scumpiri ale produselor/serviciilor. În proporție de 92,5%, cei chestionați au răspuns că în contextul actual, anticipează noi scumpiri.

Ponderea subiecților sondajului care și-au declarant posibilitatea creșterii în perioada următoare a salariului minim al angajaților cu 200 de lei neimpozitabili a fost de 47,5%. Principalele motive pentru care ceilalți respondenți s-au declarant în imposibilitatea de a crește salariul angajaților încadrați cu
salariul minim au rezultat a fi:
• Cheltuieli mari cu combustibilul/energia/gazul – 52,5%
• Menținerea competitivității în cadrul unor contracte semnate – 45%
• Creșteri salariale acordate anterior – 27,5%
• Cheltuieli mari cu materia primă – 15%

Rezultatele complete ale sondajului: 

Clariant începe producția de etanol celulozic sunliquid® la noua fabrică din Podari, România

0
  • După finalizarea construcției în octombrie 2021, fabrica a trecut printr-un proces amănunțit de punere în funcțiune și a început cu succes producția 
  • Întreaga cantitate de etanol celulozic a fost contractată de către Shell, compania globală din domeniul energiei, pentru o perioadă de mai mulți ani
  • Uzina va procesa aproximativ 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol celulozic pe an
  • Începerea producției în cadrul primei fabrici de etanol celulozic sunliquid® demonstrează faptul că tehnologia inovatoare Clariant este una viabilă și vine să susțină strategia de business a companiei în privința licențelor 

Clariant, companie inovatoare axată pe produse chimice de specialitate, a anunțat astăzi producția primei cantități de etanol celulozic de uz comercial la fabrica sa sunliquid® din Podari, România1. Întreaga cantitate va fi preluată de către Shell, o companie globală de top din domeniul energiei, în baza unui contract multi-anual. În ultimele șase luni, uzina a trecut printr-un proces amănunțit de punere în funcțiune, care a dus la începerea cu succes a producţiei. Fabrica va produce aproximativ 50.000 de tone de biocombustibili de a doua generație din 250.000 de tone de reziduuri agricole de proveniență locală. Etanolul celulozic rezultat poate fi utilizat pentru amestecarea în combustibilul convențional, dar are și alte oportunități de valorificare, putând fi folosit în produsele chimice cu o bază bio, precum și în combustibilul sustenabil utilizat în aviație. 

„Protejarea climei este o parte centrală a misiunii noastre Greater chemistry – between people and planet ”, a declarat  Conrad Keijzer, Chief Executive Officer la Clariant. „Biocarburanții și substanțele biochimice obținute din reziduuri agricole joacă un rol decisiv, deoarece reduc emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru ca acestea să fie utilizate pe o scară mai largă, producția și disponibilitatea lor la nivel comercial trebuie să crească intensiv, motiv pentru care demararea producției de etanol celulozic la fabrica noastră sunliquid® din Podari este vitală.”

Construirea unui viitor mai sustenabil este o motivație importantă pentru Clariant în a dezvolta soluții inovatoare. Christian Librera, Head of Business Line Biofuels & Derivatives a adăugat: „Biocombustibilul avansat produs prin procesul tehnologic sunliquid® ajută la decarbonizarea sectorului transporturilor, oferind economii de CO2 de până la 120%, comparativ cu combustibilii fosili. Este încurajator să vedem că, în ciuda pandemiei globale, am reușit să demarăm cu succes producția în fabrica noastră de etanol celulozic sunliquid®. Acest lucru demonstrează că tehnologia noastră poate fi implementată la nivel comercial și accelerează strategia de business în segmentul licențelor. Aș dori să transmit sincere mulțumiri tuturor colegilor și partenerilor implicați.” 

Shell își propune să fie un furnizor important și profitabil al combustibililor sustenabili și avansați, cu emisii scăzute de carbon, ca parte a activității sale mai ample de a deveni o afacere din domeniul energiei cu emisii net zero până în 2050.

„Combustibilii cu emisii scăzute de carbon sunt esențiali pentru a ne ajuta clienții să-și decarbonizeze afacerile”, a declarat Geoff Mansfield, General Manager for Low-Carbon Fuels la Shell Trading and Supply.

Fabrica din Podari, România, este construită pe o suprafață de 10 hectare și are aproximativ 100 de angajați. Pentru a asigura furnizarea materiei prime necesare au fost semnate contracte cu peste 300 de fermieri locali. 


¹Proiectul este finanţat de cel de-al Șaptelea Program Cadru al Uniunii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstraţii prin Acordul de finanţare nr. 322386 (SUNLIQUID) și de Bio-Based Industries Joint Undertaking, în cadrul programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene „Orizont 2020”, prin Acordul de finanţare nr. 709606 (LIGNOFLAG).

 

Politici Europene şi Business în Noua Economie

0

Noua Economie se rescrie la nivelul Uniunii Europene într-un context dificil: urmările pandemiei, ale crizei creșterii brutale a prețurilor la energie și alimente precum și șocul economico-financiar adus de Războiul din Ucraina cer o nouă paradigmă de dezvoltare și ridică întrebări serioase cu privire la noul model de globalizare.

EM360 Group și România Durabilă organizează miercuri, 22 iunie 2022, orele 10.30 – 12.20, evenimentul online „Politici Europene și Business în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Noua Economie are nevoie de câteva direcții guvernate de certitudine, de stabilitate politică, de securitate energetică și de coerență a politicilor publice europene și autohtone. Pentru o corectă redresare economică și pentru o eficientă reorientare a direcțiilor de dezvoltare economică, Uniunea Europeană nu poate să nu țină cont de prioritățile și contextul regional în care se regăsesc diversele state membre.

Condiția esențială este ca, deopotrivă, factorii decidenți și simplii cetățeni să înțeleagă rolul major pe care îl vor juca politicile europene orientate către schimbare creativă, către restructurarea economiei capitaliste către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijlocele de producție.

Tematica evenimentului va aborda subiecte precum:

  • Prioritățile strategice pentru dezvoltarea durabilă în Noua Economie
  • Green Deal – cum se va reorienta în contextul prezent
  • Predictibilitatea pachetelor de politici europene și impactul acestora asupra economiei
  • Căi de susținere a dezvoltării businessului și de redresare a mediului de afaceri
  • Noua Economie ESG
  • Digitalizarea, finanțare specifică pentru noua economie

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

Membri ai Parlamentului European

Reprezentanți ai mediului de business:

Dan Șucu, Președinte, Confederația Patronală Concordia
Calin Ile, Președinte FIHR
Florin Jianu, Președinte Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România
Catalin Nita, Director Executiv, FPPG
Gilda Lazar, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania
Mircea Coșea, Doctor în Economie
Laurian Lungu, Macroeconomist
Cristian Păun, Cercetător ASPES

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.

Bitcoin se prăbuşeşte

0

Bitcoin s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020, datorită temerilor legate de accelerarea inflației în SUA.

Deși în trecut criptoactivele nu au evoluat în pas cu activele tradiționale, cum ar fi acțiunile, în ultima vreme legătura dintre cele două a devenit tot mai strânsă. Acum a apărut cel mai clar semnal de până acum că activele cripto, precum Bitcoin și Ethereum, se mișcă în paralel cu acțiunile, deoarece îngrijorările legate de inflație au făcut ca atât acțiunile cat și criptoactivele să se prăbușească.

Motivele sunt variate, dar în mare parte se datorează deținătorilor instituționali care își calibrează activele de risc în moduri similare, fie că este vorba de acțiuni tehnologice sau de Bitcoin. Inflația lunară din SUA a scăzut în aprilie de la 8,5% la 8,3%, sugerând că majorările de prețuri si-au atins un „vârf” – dar noile maxime de 8,6% înregistrate vinerea trecută au zguduit piețele de acțiuni și cripto deopotrivă. 

Bitcoin a început săptămâna în forță, urcând peste nivelul de 31.000 de dolari, dar s-a tranzacționat mai ales în jurul valorii de 30.000 de dolari în cursul săptămânii. Dar în weekend a scăzut sub 25.000 de dolari pe platforma eToro, din cauza temerilor legate de inflație, ajungând marți la 22.300 dolari. 

Ethereum s-a tranzacționat, de asemenea, până la aproximativ 1.900 de dolari, înainte de a oscila în jurul valorii de 1.800 de dolari în cursul săptămânii. În weekend, însă, prețul a scăzut semnificativ și se tranzacționează acum în jurul valorii de 1.200 de dolari. 

The Merge pe drumul cel bun, în timp ce
dezvoltatorii anunță o „bombă de dificultate”

Viitoarea „fuziune” a lanțului de blocuri Ethereum este pe drumul cel bun, deoarece a finalizat testul rețelei Ropsten. Vineri, dezvoltatorii implicați în tranziția blockchain-ului au anunțat că vor implementa o „bombă de dificultate” pe vechea rețea proof-of-work pentru a încuraja adoptarea noului sistem.

The Merge va muta, în esență, blockchain-ul Ethereum de la un model proof-of-work (PoW) la un model proof-of-stake (PoS). Acest lucru va încuraja deținătorii de cripto să participe la rețea și urmărește să facă tranziția de la PoW, deoarece este un proces foarte consumator de energie.

În timp ce minerii vor putea în continuare să opereze PoW, „bomba de dificultate” va fi introdusă după lansare pentru a face procesul de minerit mult mai dificil, pentru a-i descuraja să facă acest lucru. Implicația pentru acest lucru este că în viitor vor fi emise mult mai puține jetoane de ether și se sugerează că, în timp, acesta va deveni un accesoriu cripto deflaționist datorită modelului PoS – în care, în esență, deținătorii sunt încurajați să se comporte ca niște economiști. 

Cu toate acestea, au existat rezerve exprimate de dezvoltatori, unii sugerând că „bomba de dificultate” ar putea încetini procesul pentru The Merge. Fondatorul Vitalik Buterin a prezis că aceasta va avea loc în august sau cel târziu în octombrie. 

Mastercard va lansa plățile NFT

Firma globală de rețele de plăți Mastercard este pregătită să lanseze suportul direct pentru platformele NFT și Web3 pe cardurile sale. Firma afirmă că depune eforturi pentru a permite clienților să acceseze piața și să reducă barierele în calea produselor cu ajutorul soluțiilor sale de plată.

Având în vedere că spațiul NFT și Web3 se dezvoltă rapid, adăugarea unui element de infrastructură important precum Mastercard nu poate fi subestimată. Accesul este poate una dintre problemele cheie atunci când vine vorba de tehnologii financiare emergente, cum ar fi NFT, iar eliminarea barierelor la intrare este un avantaj pentru acest spațiu. 

Un sector bogat și diversificat a apărut pe piața emergentă a NFT și, în ciuda slăbiciunii prețurilor din ultimele luni, proiectele, ideile și inovațiile sunt încă în dezvoltare. Atunci când mari jucători financiari instituționali, precum Mastercard, intră în această sferă, este un moment important. Mastercard are deja opțiuni atunci când vine vorba de alte criptoactive, dar NFT și Web3 sunt încă incipiente în această privință. 

Firma colaborează cu câțiva jucători notabili, inclusiv cu The Sandbox, care este disponibil pe platforma eToro sub tokenul SAND, pentru a permite clienților să folosească cardurile Mastercard pe o varietate de platforme pentru a plăti pentru bunuri digitale. Mastercard spune că firmele sale partenere au generat vânzări de aproximativ 25 de miliarde de dolari în 2021. 

Piețele intră în panică, temându-se de recesiune

 

În timp ce ne face gaură în portofele, inflația persistentă îi sperie și pe investitori, aceștia temându-se de o majorare mai dură a dobânzii de referință de către Fed-ul american la ședința sa de mȃine și de începutul unei recesiuni. Rezultatul a fost că S&P 500 a ajuns la o corecție de peste 20% în acest an, împingându-l în ceea ce investitorii consideră teritoriul unei piețe „bear”. 

Din 1946 până în prezent, statisticile arată că piețele în scădere de tip „bear” din SUA durează în medie aproximativ un an. Scăderea medie a pieței a fost de aproximativ 29%, dar am asistat la scăderi de peste 48% în 1973 și 2000, cu cea mai mare scădere de 56,8% în 2007. Cea mai recentă scădere a fost de 33,9% în 2020 și a durat doar o lună. Piața americană a înregistrat un maxim al S&P 500 în acest an pe 3 ianuarie, la 4796,56, și a scăzut ieri la 3749,63, ceea ce reprezintă o cădere de 21,8% față de maximul său.    

În contextul situației economice globale și datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare. Producția industrială a scăzut cu aproape 7% față de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflația crește și ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflației în creștere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte. Cele mai mari creșteri de prețuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creștere de aproape 19% față de luna precedentă, și de uleiul de gătit, cu o creștere de 6%. Prețurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% față de aprilie. Deși au fost un factor puternic de inflație în ultimele luni – prețurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an – în luna mai acestea au înregistrat doar o creștere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,3%. Prețurile la combustibili, inclusiv la benzină și motorină, au continuat să crească, cu 3% față de aprilie. 

Prețurile internaționale ale petrolului sunt în continuare în creștere, reușind să ignore perspectivele de scădere a cererii, existând o ofertă mai restrânsă după sancțiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. În plus, producția libiană a scăzut la jumătate din cauza grupurilor armate care au forțat închiderea porturilor și a instalațiilor pentru a schimba regimul, ducând la temeri că actualele capacități de producție nu sunt suficiente pentru a satisface cererea.  Prețul petrolului de tip Brent se situează la peste 122 de dolari pe baril, dar previziunile recente îl văd la 140 de dolari și chiar 175 de dolari în viitorul apropiat. Cu toate acestea, contractele futures cotează prețurile în septembrie la aproximativ 119 USD, sub valorile actuale, urmând ca prețurile să scadă sub 100 USD în decembrie 2023, ceea ce va pune și mai multă presiune asupra producției și prețurilor actuale. 

Inflația anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai – cea mai mare creștere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanți pentru inflație au fost combustibilii pentru încălzire, benzina și alimentele. O altă îngrijorare vine din partea pieței forței de muncă care este limitată, a salariilor în creștere, care pot alimenta spirala inflației. Potrivit unui studiu, creșterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, față de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piața restrânsă a forței de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenționează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% înghețând angajările.

Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creștere a inflației și a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic. În așteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiștii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. și Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays și Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creștere din 1994 încoace.

Deși toate cele de mai sus indică o creștere a riscurilor de recesiune, acest lucru nu este inevitabil. Creșterea economică globală a fost rezilientă, consumatorii au economii semnificative, iar companiile au înregistrat o creștere puternică a profiturilor. Dar aceste elemente nu sunt insurmontabile, iar cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul unei recesiuni.

Radu Puiu, XTB: Aurul, argintul, dar și metalele industriale, corodate de inflație, declinul manufacturilor din China și războiul din Ucraina

0
  • Investițiile în metale prețioase și industriale sunt afectate de presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China.
  • Manufacturierii și traderii de metale din China au trecut de la statutul de cumpărători la cel de vânzători, pe fondul unei scăderi bruște a activității economice a principalului producător din lume.
  • Titulatura de activ de refugiu pare să nu mai existe, motiv pentru care pozițiile pe aur ar putea fi lichidate ca cele pe active riscante, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Dobânzile ridicate favorizează dolarul american, dar exercită presiune asupra prețului argintului și al altor metale industriale, pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

După scăderile de vineri, o parte dintre investitori „visau” la un început de săptămână optimist, dar cumpărătorii nu au avut nicio șansă. Săptămâna a început cu o serie de corecții majore și, dintr-o perspectivă mai amplă, prima jumătate a anului 2022 a adus rezultate foarte dezamăgitoare pentru majoritatea claselor de active. 

Evenimentul cheie al săptămânii va fi decizia de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) de miercuri. Investitorii doresc să afle despre punctul de vedere al băncii centrale cu privire la situația economică actuală și la traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. 

Cumpărătorii speră că Jerome Powell, Guvernatorul Fed, va avea un discurs „dovish” (care susține o politică monetară relaxată), având în vedere performanța pieței de valori. Cu toate acestea, temerile legate de recesiune și inflația record par să facă acest scenariu destul de puțin probabil și Fed ar putea fi obligată să adopte o abordare mai agresivă.

Sentimentul extrem de pesimist al pieței este cauzat, printre altele, de cel mai mare nivel al inflației din SUA din 1981 și de un minim istoric atins de indicatorul de sentiment al consumatorilor (conform Universității din Michigan), în timp ce prăbușirea pieței activelor digitale și reinstaurarea restricțiilor în China completează contextul negativ.

Shanghai și Beijing au revenit joi la o nouă stare de alertă pandemică, după ce în anumite regiuni din cel mai mare centru economic al Chinei au fost impuse noi restricții de izolare, iar orașul a anunțat o rundă de testare în masă pentru milioane de locuitori.

Beijingul se confruntă cu un nou val al cazurilor. Autoritățile din oraș au decis să anuleze unele activități și evenimente sportive. Pe de altă parte, 5 din 25 de districte din Shanghai au fost închise în weekend, reinstaurându-se carantina.

Aceste ultime decizii ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă redeschiderea va fi la fel de lină pe cât se spera, punând în pericol reluarea activității economice în întreaga țară.

De asemenea, activele riscante au scăzut pe măsură ce perspectivele Băncii Centrale Europene privind creșterea ratelor dobânzilor i-au deranjat pe investitori, pe fondul îngrijorărilor sporite cu privire la încetinirea ritmului de creștere economică pe plan global.

În ultimele luni, manufacturierii și traderii de metale din China au trecut de la statutul de cumpărători la cel de vânzători pe fondul unei scăderi bruște a activității economice a principalului producător din lume. Acest moment a reprezentat un potențial semnal de avertizare pentru oțel, aluminiu și alte mărfuri industriale cheie precum zincul.

Cumpărătorii chinezi au condus creșterea globală a prețurilor metalelor de la jumătatea anului 2020 și până la sfârșitul anului 2021, pe măsură ce doreau să consolideze stocurile în așteptarea unor noi creșteri ale prețurilor.

Acest flux de comenzi s-a inversat începând din martie pe măsură ce focarele de infecții au declanșat închideri extinse ale fabricilor și magazinelor, reducând major achizițiile de produse cu consum mare de metale și a presiunii în creștere a costurilor de producție.

Cererea a fost amânată iar și iar, o dată cu fiecare rundă de restricții impuse în a doua cea mai mare economie a lumii. 

Problema este complexă, deoarece China este un exportator net al unor metale, cum ar fi oțel și aluminiu, și importator net al altora, cum ar fi nichel și cupru.

Blocajele și restricțiile de mișcare au redus activitatea fabricilor și activitatea în domeniul construcțiilor, chiar în perioada în care acestea ating un vârf, privând producătorii de metale de o perioadă cheie a anului de vânzare a produselor. 

Ca răspuns la activitatea slabă din China, Goldman Sachs a redus prognoza de creștere economică pentru 2022 la 4%, semnificativ mai jos în comparație cu ținta oficială a Chinei de aproximativ 5,5%.

Deși stimularea infrastructurii ar trebui să fie în general pozitivă pentru cererea de mărfuri, impactul său net ar trebui să fie puțin mai redus, deoarece proiectele ar putea consuma o cantitate mai mică de mărfuri decât în trecut.

Există semnale de deteriorare a situației economice destul de clare. 

Indicatorul PMI manufacturier global a atins 52,4 puncte în mai, fiind puțin schimbat față de cel mai scăzut nivel din ultimele 20 de luni, atins în aprilie la 52,3 puncte. 

Totuși, valoarea a rămas peste nivelul neutru de 50,0 înregistrat în iulie 2020. 

Activitatea manufacturieră a fost afectată de volume în scădere cauzate de o cerere mai slabă, de problemele lanțurilor de aprovizionare, presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China. 

Dacă excludem China, nivelul indicatorului pentru restul lumii a fost menținut peste pragul neutru de 50,0 de puncte. 

Expansiunile din SUA, Zona Euro, Japonia, Marea Britanie și India au înregistrat ritmuri mai lente de creștere, dar au reflectat totuși un sentiment pozitiv. 

 În schimb, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că acest set de date nu include temerile recente cauzate de inflația în continuă creștere din SUA și sentimentul la niveluri istorice de pesimism al consumatorului din SUA. 

Temerile cresc și în privința stării economiei Marii Britanii, după ce aceasta s-a contractat în mod neașteptat în aprilie, în contextul în care îngrijorările legate de creșterea inflației și încetinirea ritmului de creștere pe plan global au declanșat o corecție bruscă pe piețele financiare. 

Astfel, Oficiul Național de Statistică a declarat că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,3% pe lună, după o scădere de 0,1% în martie.

Datele publicate vineri de Departamentul Muncii din SUA au arătat că prețurile de consum au atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani în mai. 

Pe de o parte, datele au stimulat cererea de metale prețioase pe baza statutului lor de metodă de hedging împotriva inflației. 

Chiar și așa, creșterea randamentelor titlurilor de stat a afectat activele care nu oferă randament. 

La momentul scrierii, randamentele titlurilor de stat din SUA pe 10 ani se află la 3,316% după ce au atins 3,43% ieri, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2018. 

În pofida sentimentului negativ, aurul nu a acționat ca un activ de refugiu în ultimele zile, în timpul sesiunii de luni a scăzut cu mai mult de 2%, picând sub pragul de 1.830 USD per uncie.  În același timp,  argintul a scăzut pentru scurt timp sub zona de 21,00 USD, ca urmare a unui dolar mai puternic.

De asemenea, cuprul și alte metale industriale au scăzut în prima sesiune a săptămânii pe fondul problemelor din China, care este un consumator de top. Scăderile au reaprins îngrijorările legate de cerere, în timp ce dolarul mai puternic a făcut metalele „mai scumpe”.

Pe de altă parte, temerile legate de pandemie afectează și prețul argintului.

China este principalul consumator de argint și alte metale industriale.

În ultimele săptămâni, măsurile restrictive adoptate au sporit îngrijorările cu privire la cererea de metale.

În acest context, cuprul tranzacționat pe bursa de la Chicago a pierdut 1,50% luni, în timp ce aluminiul și zincul s-au depreciat cu 2,05%, respectiv 1,92% la aceeași bursă.

În spatele scăderii s-a aflat o creștere a indicelui dolarului american, care a atins luni un maxim al mai multor decenii la 105,155. 

Astfel, putem spune că a devenit activul preferat de refugiu pentru investitori, în detrimentul aurului.

În prezent, titulatura de activ de refugiu pare să nu mai existe, motiv pentru care pozițiile pe aur ar putea fi lichidate ca cele pe active riscante, în cazul în care se va observa o „fugă” către lichiditate.

Corecția actuală este majoră, iar când volatilitatea devine atât de ridicată, este dificil ca un activ să ofere siguranță pe termen scurt.

Atenția investitorilor se concentrează asupra deciziei Fed privind rata dobânzii programată pentru miercuri.

Un mediu de rate ale dobânzilor ridicate este optimist pentru dolarul american, dar exercită presiune asupra prețului argintului și al altor metale industriale pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează.

Așteptările privind inflația la nivelul consumatorilor din SUA pentru anul următor au crescut la 6,6% în mai 2022 de la 6,3% în aprilie, egalând maximul atins în martie.

Acest lucru sugerează o „încăpățânare” a inflației, care s-ar putea transpune într-o politică monetară agresivă pe termen mai lung din partea Fed, ale cărei măsuri nu au încă efectul dorit.

TBI Bank raportează un profit net record în primul trimestru din 2022, cu 40% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut

0

 

Vremurile neobișnuite în care trăim necesită o viziune și mai clară din partea unei companii, un efort de echipă mai puternic și concentrare asupra clienților din fiecare segment. În ultimii ani, TBI Bank a dovedit că are toate aceste atribute, iar rezultatele confirmă acest lucru.

Rezultatele financiare consolidate neauditate ale TBI Bank pentru primul trimestru al anului 2022 arată un profit net trimestrial record de 10,2 milioane euro, cu 40% mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent.

În primele trei luni ale anului 2022, TBI a continuat să integreze noi parteneri prin soluția BNPL (Cumpără acum, plătește mai târziu), a inclus noi verticale precum sectorul de lifestyle și a intrat pe piața din Grecia; suntem deja prezenți în aproape 15.000 de locații ale comercianților.

Fiind unul dintre liderii din Europa de Sud-Est în ceea ce privește creditele de consum și BNPL, în primul trimestru din 2022, TBI Bank a deservit peste un sfert de milion de cereri de finanțare în România și Bulgaria și a acordat aproape 120.000 de finanțări. În total, în primele trei luni ale anului 2022 au fost acordate finanțări de 154 de milioane euro – cu 40% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent.

O creștere poate fi observată atât în ​​sectoarele de retail, cât și în sectoarele IMM-urilor din România si Bulgaria, deoarece activele totale ale băncii au ajuns la 745 milioane euro (cu o creștere de 5% față de sfârșitul anului 2021), în timp ce portofoliul de credite a crescut la 585 milioane euro la sfârșitul lunii martie 2022 (cu o creștere de 7% față de sfârșitul anului 2021).

Având la bază astfel de performanțe pozitive, veniturile băncii au crescut cu 33%, până la 36 de milioane euro euro, în principal datorită creșterii venitului net din dobânzi și a veniturilor din comisioane. Acest lucru a permis ca profitul operațional pentru T1 2022 să atingă 29,3 milioane euro, cu o creștere anuală de aproape 34%. De asemenea, portofoliul de depozite al TBI Bank a atins 514 milioane euro la sfârșitul trimestrului I 2022, demonstrând o creștere solidă și depășind cu mult nivelul pieței.

La sfârșitul perioadei, banca avea o poziție puternică atât  în ceea ce privește capitalul, cât și lichiditatea – pe bază consolidată rata de adecvare a capitalului (CAR) fiind de 21,4% și rata de acoperire a lichidității (LCR) – 433% (mai mult de 4 ori peste limita de reglementare). Operațiunile TBI Bank, alături de disciplina în ceea ce privește managementul costurilor (49% raport cost/venit), au permis ca rentabilitatea portofoliului de lucru (ROWP) să ajungă la 25%, rentabilitatea activelor (ROA) – 5,5% și rentabilitatea capitalului propriu – 24,4%. Acest lucru plasează din nou TBI Bank printre cele mai profitabile bănci din regiunea Europei de Sud-Est.

Echipa TBI a dovedit încă o dată că modelul nostru de afaceri este rezistent în fața turbulențelor pieței. Cifrele financiare trimestriale record nu sunt o surpriză, ele sunt rezultatul eforturilor noastre concentrate și a performanței puternice a soluției noastre BNPL, cât și a celorlalte soluții de finanțare din portofoliu. De la începutul trimestrului al doilea, operăm deja la putere maximă în Grecia, iar echipa este încântată de primele rezultate pe cea mai nouă piață a noastră”, spune Petr Baron(foto), CEO al TBI.

Barometrul Moneycorp: Mediul de afaceri estimează că România se îndreaptă spre stagflație

0

România se îndreaptă spre o perioadă de stagnare economică și o continuare a creșterii inflației. Un scenariu potențial, cunoscut sub numele de stagflație, care determină companiile să își securizeze business-urile, în ton cu scăderea apetitului pentru investiții și consum.

46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri și angajați cu funcții de conducere din companiile chestionate, partenere Moneycorp, estimează că până la finele anului, România ar putea intra în stagflație. 26,7% văd un scenariu chiar mai pesimist, considerând că proiecțiile macroeconomice indică o intrare în recesiune. Numai 20% dintre companii sunt optimiste și văd o continuare a creșterii economice.

Întrebați care sunt  cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele șase luni, 33.3% din executivii companiilor au trecut, pe primul loc, inflația – creșterea prețurilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflației, investitorii sunt preocupați de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvență/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).

Accentuarea blocajului financiar, scăderea apetitului investițional și creșterea dobânzilor completează topul temerilor investitorilor legate de evoluția economică din 2022.

Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflației. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reușind să depășească provocările cu ajutorul soluțiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru și a capitalului. Însă,în acest moment, creșterea tuturor costurilor operaționale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.

„Datele Institutului Național de Statistică arătau, recent, că în luna aprilie prețurile producției industriale au crescut cu 47,1%, remarcându-se avansul de 262,7% al prețurilor din extracția petrolului și a gazelor naturale și creșterea cu 136,6% a prețurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze și alte utilități. Astfel, în acest context inflaționist, este din ce în ce mai dificil să îți dezvolți și să susții un plan de business predictibil și solid”, mai adaugă Cosmin Bucur.

Potrivit estimărilor managerilor chestionați, 33.3% cred că inflația din România se va situa în acest an în intervalul 14-17% în timp ce 26,5% văd inflația peste acest prag, undeva între 18-20%. 13,3% estimează inflația la peste 20% și numai 26.9% cred că inflația se va menține sub nivelul de 14% până la finele anului.

Creșterea prețurilor, efect de domino

Majoritatea companiilor a transferat creșterea prețurilor de la utilități, materiale și servicii către consumatorul final, arată rezultatele barometrului Moneycorp. În 2022, acest mecanism de transfer către consumator al riscului valutar, cumulat cu creșterea prețurilor ca urmare a avansului inflației, riscă să afecteze semnificativ nivelul de competivitate și vânzări al companiilor.

O parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar au început să folosească activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ față de anii trecuți, o dovadă concretă că mediul de business a înțeles și a adoptat pe scară tot mai largă și în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuațiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluția și competivitatea business-ului”, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp.

„Creșterile spectaculoase de prețuri au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor către clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat în condițiile unui mediu economic tot mai fragil. Multe companii au preferat să își reducă marjele, să caute soluții de eficientizare a activității și să își reducă costurile interne în tentativa de a rămâne competitivi în zona de pricing”, menționează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul aceleiași companii.

Această tendință vine, bineînțeles, pe fondul provocărilor din piețe, tot mai afectate de inflației, de scăderea vânzărilor și creșterea costurilor de finanțare. 47% dintre cei chestionați afirmă, de exemplu, că durata de încasare a facturilor, în comparație cu 2021, a crescut semnificativ, în timp ce numai 19% văd o îmbunătățire a comportamentului de plată.

Criza continuă cel puțin un an de acum încolo

Cei mai mulți dintre executivi chestionați (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia și creșterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimiști, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.

26,7% dintre cei chestionați sunt optimiști și cred că lucrurile se vor stabiliza în a doua parte a acestui an, iar 13,3% în prima parte a anului viitor.

De remarcat este și faptul că, întrebați cum văd evoluția războiului din Ucraina, cei mai mulți dintre intervievați au indicat o încetare a ostilităților abia într-un orizont de 6-12 luni, iar 26,7% estimează o înghețare a conflictului în următorul an.


Indiferent de perspective, de consecințele războiului și ale inflației, un lucru este aproape sigur – costurile de finanțare vor continua să crească și vor pune presiune pe dinamica business-ului.

Potrivit rezultatelor Barometrului Moneycorp editia a 4-a, cei mai mulți dintre investitori (34,7%) estimează, de exemplu, că indicele ROBOR va trece de nivelul de 7% până la finele anului, iar 32% îl văd între 6 și 7%.


Nu este exclus ca estimările privind evoluția ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depășite de realitate. Pe fondul creșterii inflației, este de așteptat o continuare a scumpirii finanțării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creșterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creșterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naționale în lupta cu inflația”, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer în cadrul Moneycorp.

Dincolo de măsurile luate de Banca Națională, intervievații din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebați care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situația economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulți dintre manageri (33%)au indicat „estructurarea aparatului bugetar și digitalizarea” drept principalele decizii necesare în actualul context.

Pe locurile următoare, în ordinea importanței indicată de cei chestionați, s-au situat ,creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor(26%), eliminarea facilităților fiscale oferite în construcții, IT, agricultură și alte domenii(15%), schimbarea sistemului fiscal (impozit progresiv) -13% și asigurarea unei utilizări corecte și transparente a fondurilor din PNRR și Anghel Saligny(12%).


Ce se întâmplă cu leul în a 2-a jumătate a anului 2022

Moneda națională a reprezentat, în primul semestru, un indicator de stabilitate într-o mare de probleme. Cotația cursului Euro a fost una stabilă, iar 33% dintre investitori cred că, în următoarea perioadă, va urma aceeași tendință – un curs de 4,9500 lei/euro până la finalul anului.

Dincolo de cei care văd un curs stabil, există 26,9% dintre manageri care cred că Euro va trece de 5 lei în perioada următoare și că se va situa până la un nivel de 5,05 lei. Alți 26,5% văd Euro în intervalul 4,95-5.0 lei, în timp ce 13,3% estimează o depreciere a monedei naționale peste nivelul de 5,05 lei/Euro.

Având în vedere euroizarea economiei, constanța cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflației ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Națională, prin instrumentele pe care le are la dispoziție, va putea să mențină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluția internațională și din performanța comerțul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privința balanței de plăți și nu ne rămâne decât să sperăm că autoritățile vor accesa cu succes fondurile din PNRR și celelalte finanțări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului”, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

În privința cursului dolarului american, cei mai mulți dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% în intervalul 4,6000-4,7000 lei.  12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naționale, undeva în intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.

„O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi dorește o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt şi mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing în cadrul aceleiași companii.


Sondajul realizat de Moneycorp și firma de consultanță Frames a fost derulat în perioada 27-31 mai 2022, pe un grup de peste 825 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Grupul Moneycorp are o prezenta globala, avand birouri in Europa, SUA, Canada, America de Sud, Dubai sau Hong Kong. In anul 2020 compania a inregistrat volume tranzactionate de peste 48 miliarde de Euro si a efectuat plati catre >190 țări. Compania este nominalizata in acest an pentru premiul de „Cel mai bun furnizor de solutii de plati” din cadrul ceremoniei anuale “London City Fintech Awards 2022”. În România, Moneycorp lucrează cu peste 1.000 de companii Corporate si SME, din domenii diverse precum IT&C, asigurări, echipamente, energie, real-estate, FMGC si multe altele.



Studiu Reveal Marketing Research: 55% dintre români sunt îngrijorați de efectele negative ale emisiilor de carbon

0

Emisiile globale de CO2 au atins un nivel record în 2021, după o ușoară regresie înregistrată la începutul pandemiei. În acest context, Reveal Marketing Research a derulat un studiu la nivel național pentru a înțelege percepțiile românilor despre sustenabilitatea în construcții și prioritățile acestora pentru viitor.

  • 55% dintre români sunt îngrijorați de efectele negative ale emisiilor de carbon
  • 70% dintre cei mai tineri respondenți (18-24 de ani) spun că ar avea încredere să construiască o casă cu cel mai sustenabil material de zidărie
  • peste jumătate dintre specialiștii ce lucrează în domeniul construcțiilor (53%) declară că sunt preocupați de emisiile de carbon din această arie de activitate

Datele oficiale ne prezintă o situație îngrijorătoare cauzată de emiterea necontrolată a emisiilor de carbon în atmosferă, pe fondul deja alarmant al manifestării efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra planetei și, implicit, a oamenilor.

Amprenta de carbon – ce este?

Amprenta de carbon reprezintă emisiile totale de gaze cu efect de seră ce sunt eliberate în atmosferă ca rezultat al diverselor activități economice și umane întreprinse zi de zi. Aceasta generează binecunoscutul fenomen de încălzire globală şi este măsurată în tone de emisii de CO2.

Emisiile de carbon din domeniul energiei și proceselor industriale au atins pragul de 36.3 miliarde de tone în 2021, după ce, în 2020, au fost înregistrate valori în ușoară scădere datorită pandemiei, de 34.2 miliarde de tone.

Nivelul de îngrijorare și de conștientizare asupra efectelor negative ale practicilor nonsustenabile din construcții este ridicat

Rezultatele studiului au relevat că românii sunt preocupați într-o măsură ridicată de problemele din domeniul construcțiilor care afectează calitatea vieții și a mediului înconjurător. 55% dintre aceștia sunt îngrijorați de efectele negative ale emisiilor de carbon, 61% de volumul de materiale nereciclabile utilizate, iar 69% de eliminarea deșeurilor din construcții în locuri neadecvate.

66,5% dintre români nu au reușit să economisească

0

 

66,5% dintre români declară că nu au nici un fel de economii. Dintre cei care eu reușit să pună bani de-o parte, cei mai mulți (77,6%) au economii de-o viață sub 10 000 de euro, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. La polul opus, economii de peste 20 000 de euro reușesc să aibă doar 9,8% dintre respondenți. 

La întrebarea ce sumă de bani reușesc să economisească în fiecare lună, 52,8% dintre cei chestionați afirmă că nu reușesc să pună bani deoparte, 21,8% economisesc sub 300 lei, 13,6% între 300 de lei și 600 de lei, 5,8% între 600 de lei și 1.000 de lei. Doar 6% reușesc să economisească lunar sume peste 1.000 de lei.

Cash-ul este metoda preferată atunci când vine vorba de modul de păstrare a economiilor: 49,7% dintre respondenți economisesc în numerar, în lei. Urmează conturile curente, preferate de 20,3% dintre respondenți. 11,95% preferă economisirea cash în valută (euro/dolari), peste ponderea celor care operează pentru depozite bancare – 11,25%. Doar 4,9% dintre respondenți își plasează fondurile în acțiuni și fonduri de investiții. Deși este un domeniu relativ nou, 1,9% dintre respondenți au investit în cryptomonede.

În cazul în care ar apărea cheltuieli urgente de genul reparațiilor la mașină sau a instalațiilor din casă, 55,4% dintre români declară că nu dispun de rezerve financiare. În ceea ce privește fondul pentru situații neprevăzute, recomandată să acopere cheltuielile și ratele pe 3 luni, 71,7% dintre respondenți susțin că nu dispun de astfel de resurse și doar 28,3% și-au constituit un astfel de fond. 

La întrebarea dacă au obiceiul să își urmărească lunar bugetul de venituri și cheltuieli, 63,6% spun că fac acest lucru în fiecare lună, 17,1% spun că fac acest lucru doar în unele luni, iar 19,3% își urmăresc bugetul rareori sau niciodată.

Pentru 50,4% dintre respondenți, banii din salariu nu ajung până la sfârșitul lunii, iar 41,9% din cei chestionați sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli opționale cum ar fi ieșirile la restaurant și cumpărăturile la mall. 22,2% spun că fac cumpărături din impuls și de aceea nu reușesc să pună bani deoparte.

42% dintre respondenți spun că au deja credite în derulare, cei mai multi (peste două treimi) plătesc rate pentru credite de nevoi personale. Puțin peste 30% dintre îndatorați au contractat împrumuturi pentru locuințe. Gradul de îndatorare este sub 25% pentru cei mai mulți dintre respondenți (59,6%), iar la polul opus – 11,6% dintre cei cu credite sunt supraîndatorați, cu grade de îndatorare peste 50%.  

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% – sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare. 

Franck Quertier, IPSO: „Irigațiile ar trebui să fie sfinte în România”

0

IPSO agriculture, liderul pe piața românească de utilaje agricole, are o divizie de irigații în plină expansiune care, în ultimii doi ani, a câștigat serios teren fiind axată pe oferirea de soluții personalizate, pentru a atinge producția dorită de către client. Directorul pentru dezvoltări politici agricole, francezul Franck Quertier, a oferit un interviu revistei FoodBiz.ro în care a vorbit despre înființarea diviziei de irigații IPSO și de importanța irigațiilor în România.

„Am început serios după 2019, după studii făcute de noi, o analiză de piață pentru a vedea dacă este o activitate pe care IPSO să o poată susține și să fie făcută bine. Totul a plecat de la această analiză și din ianuarie 2020 am început cu un departament dedicat 100% irigațiilor cu o echipă și parteneri. Putem afirma că a fost un succes, deoarece am ajuns la un parc de echipamente de irigații în România care s-a triplat, acum, acoperind aproximativ 10 000 de hectare irigate” a declarat directorul IPSO Franck Quertier pentru FoodBiz.

Managerul IPSO a vorbit și despre cât de important ar trebui să fie sectorului de irigații în România. În opinia lui, ar fi necesar ca accentul să fie pus pe valoarea adăugată, iar subvențiile să fie acordate în funcție de eficiența din proiect.

„Irigațiile ar trebui să fie sfinte, ar trebui să fie făcute cu parametri, criterii și reguli, acesta este un domeniu încă necunoscut în România. (….) Ne uităm ce suprafață irigăm, dar cea mai importantă întrebare: ce producție vom câștiga? nu prea se află în caietele de sarcini. Avem nevoie de smart irigații, avem nevoie să aducem niște tehnologii care, cu cât mai puțină apă, să avem o cât mai mare producție” a afirmat directorul IPSO.

În ceea ce privește prețul echipamentelor de irigații, Franck Quertier a mărturisit că a tot crescut în ultimii ani, iar din cauza pandemiei unele piese au fost greu de găsit. A crescut cererea, dar și prețurile, iar scumpirile la gaze și la electricitate au avut un impact major asupra producției, ceea ce a dus la alte scumpiri de prețuri la sistemele de irigații.

Ca și cum toate acestea nu ar fi împins prețurile în sus destul de mult, războiul din Ucraina a contribuit la instabilitatea economică în piață, însă, pentru fermierii români a existat un beneficiu: echipamentele destinate Ucrainei au fost redirecționate în România, oferindu-le celor de la IPSO Irigații posibilitatea să răspundă rapid cererilor de echipamente pentru care există liste de așteptare de 4-5 luni.

Editor: Irina Bogdan

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Prețurile de transfer și relocările de investiții. Șapte puncte de atenție pentru companii

0

 


Adrian Rus, Partener,
liderul departamentului de Preţuri de transfer, EY România

Relocările de investiții, în special cele din zonele non-UE, cum sunt Rusia, Belarus sau Ucraina, presupun anumite elemente de prețuri de transfer pe care companiile ar trebui să le ia în considerație de la bun început. Iată care sunt cele mai importante șapte arii pe care orice companie care intenționează o relocare a afacerilor trebuie să le aibă în vedere. 

Indiferent de modalitatea practică pe care compania o dorește pentru relocare – fie că vorbim de relocarea unei unități de afaceri (că este producție, distribuție sau servicii), ce vine în completarea unei astfel de unități deja existente în România, sau că vorbim de o unitate de afaceri care va fi înființată separat față de cea deja operațională aici, orice relocare este în mod normal acompaniată și de o relocare a potențialului de profit între membrii grupului de companii, imediat sau după un anumit interval de timp. Deși situația integrării unei noi unități de afaceri într-o unitate deja existentă pare relativ simplă, și în acest caz apar în practică o serie de întrebări în zona prețurilor de transfer. Care devin cu atât mai complexe când vorbim de înființarea unei noi activități. 

Am sintetizat cele mai importante șapte arii din zona prețurilor de transfer ce trebuie monitorizate de companii. 

  1. Creșterea prețurilor pentru bunuri și produsele energetice. Cu excepția cazului în care aceste creșteri de costuri sunt transferate prin prețuri clienților, deși nu tot timpul este posibil un astfel de transfer, majorările au un impact rapid și direct în reducerea profitabilității societăților. Și, atunci, trebuie găsit rapid un răspuns la întrebarea firească: cine trebuie să suporte aceste creșteri de prețuri? Trebuie modificate politicile prețurilor de transfer? Dacă da, cum? Aceste răspunsuri sunt importante, pentru că, firesc de altfel, autorităților fiscale nu le plac reducerile de profitabilitate, care înseamnă, evident, impozite plătite mai mici. Ceea ce înseamnă că devine esențială documentarea de la bun început a oricăror modificări ale politicilor de prețuri de transfer.
  2. Lanțurile de aprovizionare. Acestea pot implica modificări semnificative ale fluxurilor logistice, deja afectate de la începutul pandemiei COVID-19, cu implicații nu doar în business, ci și în zona fiscală (de exemplu, taxele vamale). Astfel, companiile trebuie să ia în calcul modificările ce pot apărea în întregul lanț de aprovizionare (pornind de la noii furnizori, noua logistică și clienți), pentru că ele se traduc în analize ce trebuie derulate din perspectiva prețurilor de transfer.
  3. Capitalul uman. Aspectele legate de relocarea capitalul uman sunt primele ce ne vin în minte – potențiale modificări în funcțiile de management sau operaționale, aspecte legate de productivitatea personalului sau de noi structuri organizaționale care trebuie adăugate la cele deja existente la nivelul societății din România. În mod invers, se pot înregistra, de asemenea, și costuri cu reducerile de personal – care este entitatea care trebuie să le suporte, societatea din România sau o altă societate de la nivelul grupului? Aceste lucruri trebuie analizate din timp, deoarece, cu siguranță autoritatea fiscală va avea întrebări în această zonă. 
  4. Noi fluxuri de tranzacționare. Integrarea activității relocate în România într-o activitate deja existentă aici presupune aparent continuarea aplicării politicii de prețuri de transfer deja prezentă la nivelul societății din România. Totuși, este recomandabilă o analiză a naturii activității relocate, pentru a vedea dacă trebuie aduse ajustări contractelor și politicii de prețuri de transfer existente.

Separat, când vine vorba de o activitate nouă care se relochează în România – să luăm exemplul unei unități de producție deja existente în România, căreia se dorește să i se adauge prin relocare un centru de regional de cercetare-dezvoltare. Pentru această nouă activitate derulată în România, trebuie stabilite noi politici de prețuri de transfer, adaptate reglementărilor specifice din România și, desigur, trebuie încheiate noi contracte. În acest exemplu trebuie să se analizeze aspecte complexe legate de drepturile asociate proprietății intelectuale (cui îi aparține, cine o administrează și o dezvoltă, cine are dreptul de folosință), precum și noi procese operaționale la nivelul societății din România aferente activității relocate și schimbării în lanțul creator de valoare.

Se pune, desigur, în discuție și posibilitatea de a înregistra pierderi din activitățile relocate – și dacă da, pe ce perioadă ar fi acceptate aceste pierderi și cum se corelează cu politica de prețuri de transfer la nivelul grupului.

  1. Evenimente extraordinare. Situația actuală de conflict poate da naștere unor evenimente și costuri extraordinare, iar problema care se pune în zona prețurilor de transfer este legată de entitatea care administrează riscurile respective și care trebuie să suporte aceste costuri. Înainte de acest conflict, am avut cazuri în instanță unde ANAF contesta susținerea de către companii din România a unor costuri asociate unor evenimente extraordinare. La fel, trebuie luate în calcul efectul în profitabilitate al unor ajutoare de stat primite în această perioadă.
  2. Analizele de comparabilitate. Știm cu toții că, în România, analizele de comparabilitate trebuie să aibă în vedere un criteriu geografic specific. Și, atunci, o întrebare care se pune este cea legată de impactul conflictului din Ucraina în astfel de analize. Trebuie însă avut în vedere impactul acestui conflict și al sancțiunilor impuse asupra companiilor care sunt potențiale companii comparabile de la nivelul Uniunii Europene. Adică, acolo unde operează majoritatea companiilor comparabile considerate în analizele de prețuri de transfer din România (atât de companii, cât și de ANAF). Iar rezultate financiare ale acestor companii sunt afectate într-o măsură mai mică sau mai mare, în sens negativ sau pozitiv, în funcție de sectorul în care activează, de nivelul de implicare în piețele afectate sau de legăturile economice cu Ucraina și Rusia. Companiile trebuie să ia în calcul riscurile potențiale de prețuri de transfer cauzate de conflict. Problema este că nu există un manual de prețuri de transfer, ceea ce face ca agenții economici să fie obligați să improvizeze, așa cum s-a întâmplat și ca răspuns la pandemia Covid-19.
  1. Impactul inflației și al cursului de schimb. Odată cu întreruperile în lanțurile de aprovizionare, pandemia Covid-19 a dus la o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor. Conflictul din Ucraina a inflamat și mai tare inflația, datorită unei creșteri generalizate în prețul materiilor prime și al combustibililor. Astfel, din punctul de vedere al prețurilor de transfer, este de așteptat ca, după o perioadă (dacă nu chiar imediat), relocarea de afaceri să fie însoțită de o creștere a potențialului de profit în România. Cel puțin așa spune teoria prețurilor de transfer – dar, cum activitățile se desfășoară într-un climat economic deja provocator, conflictul din Ucraina vine doar să adauge un număr de incertitudini.

În concluzie, odată luată decizia de relocare, am recomanda realizarea unei analize +a ce presupune din perspectiva prețurilor de transfer, pentru a fi pregătiți pentru investigațiile ulterioare ce vor fi derulate din partea autorităților fiscale. 

Ziua Silvicultorului, celebrată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Constanța, în parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri, a marcat Ziua Silvicultorului, 9 iunie, la Olimp, în județul Constanța. Au participat membri ai corpului silvic din toată țara, ai sindicatelor din silvicultură și ai pensionarilor silvici, specialiști din organizații și instituții de profil, din mediul universitar și de cercetare, din industria forestieră, reprezentanți ai Agenției Moldsilva din Republica Moldova. Ministrul, mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a transmis un mesaj.

Dezbaterile au avut un caracter aplicat sub aspect profesional, științific și economic, reprezentând o analiză a situației actuale din sectorul silvic și o deschidere spre perspectivă, în care decidenții la nivelul statului pot găsi surse autorizate de intervenție.  

Adresându-se participanților, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ing. George Mierliță, a subliniat: „Suntem aici prezenți toți reprezentanții silviculturii din România, ai ocoalelor de stat din Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și ai ocoalelor silvice de regim grupate în cadrul Asociației Administratorilor de Păduri, partenerii în organizarea acestui eveniment, ca de fiecare dată, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai Societății Progresul Silvic, cea mai prestigioasă și veche asociație profesională, reprezentanți ai ariilor naturale protejate, ai forestierilor, ai industriei lemnului și ai mediului academic. Este încă un semn al solidarității corpului silvic, pentru că numai împreună putem depăși toate problemele, nu puține, și tot împreună trebuie să răspundem numeroaselor provocări.

Am trecut printr-o perioadă dificilă, cu numeroase restricții sanitare, o piață afectată de turbulențe, suntem într-o altă situație de criză, la granițele noastre, iar în același timp trebuie să ne adaptăm noilor provocări, politicile la nivelul Uniunii Europene, adaptarea la schimbările climatice și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care are o componentă importantă de mediu și păduri, cu lucrări de împăduriri și înființare de perdele forestiere.

Nu este o misiune ușoară, dar noi, silvicultorii, suntem obișnuiți să depășim toate aceste provocări, pentru că avem o meserie cu o îndelungată tradiție, cu numeroase generații care au îngrijit pădurile țării, o resursă umană valoroasă, specialiști buni pregătiți în universități de elită, cu experiență îndelungată în teren, cercetători foarte buni, profesori la fel de buni, care formează noi generații de silvicultori.

Vreau să le adresez mulțumiri tuturor colegilor care își desfășoară activitatea zi de zi cu profesionalism și devotament pentru îngrijirea pădurilor, de multe ori în condiții dificile, cu multe eforturi și uneori cu riscuri.

De asemenea, în încheiere, urez tuturor silvicultorilor din țară un sincer La mulți ani!, multă sănătate, putere de muncă și cât mai multe realizări pe plan profesional”. 

La rândul său, secretarul de stat dinMMAP, ing. Ștefan Chiru, a caracterizat pădurea ca „o comoară națională” și le-a adresat silvicultorilor îndemnul de a o păstra și apăra pentru generațiile viitoare. 

Președintele Asociației Administratorilor de Păduri, ing. Adrian Crețu, a atras atenția asupra numeroaselor presiuni cărora trebuie să le facă față domeniul silvic, considerându-l a fi sufocat de reglementări. Apelul dinspre mediul privat al administrării pădurilor a fost de implicare și de unitate, în beneficiul unei resurse naționale commune.

Cerința respectului pentru profesionalismul silvicultorilor, ca și pentru tradiție, pentru valoare, în general, a fost reiterate de dr. ing. Ion Machedon, președintele Asociației Pensionarilor Silvici. 

Președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, ing. Silviu Geană, a susținut cu argumente din știința de specialitate necesitatea profesiei de silvicultor, a RNP Romsilva, pentru economia românească: „Din păcate, în ultima perioadă, despre păduri vorbesc și, culmea, sunt și ascultați, tot mai mulți «activiști» și tot mai puțini silvicultori, iar percepția publică precum și politicile publice arată tot mai evident acest lucru. Astfel se explică legislația făcută pe genunchi, stufoasă, absurdă, restrictivă și de multe ori dificil de aplicat, elaborată la presiunea «societății civile», a «procedurilor de infringement», de cele mai multe ori fără o consultare reală a specialiștilor silvici. Ne preocupă soarta administrării pădurilor din România și nu ne este deloc indiferent ce se va întâmpla cu administratorul pădurilor statului, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, asupra căreia sunt ațintiți acum, poate mai mult ca oricând, ochii guvernului, ai ministerului, ai societății civile și ai diverselor instituții europene.

Din păcate, soarta Romsilva, a unităților de administrare a pădurilor și implicit  locurile de muncă sunt, în opinia noastră, puse în pericol de anumite măsuri recent propuse de Cancelaria Prim-Ministrului Guvernului României, în urma consultării cu diferiți actori din domeniu, între care amintim implementarea unui model regional de administrare silvică, bazat pe reconfigurarea structurilor organizatorice din subordinea Romsilva prin separarea activității de administrare și gestionare de activitatea de exploatare și modificarea limitelor minime de suprafață pentru autorizarea unui ocol silvic. Se propune astfel dublarea suprafețelor ocoalelor silvice la câmpie și la deal respectiv triplarea suprafeței ocoalelor silvice la munte.

Aceste măsuri, dacă vor fi aplicate, vor conduce la o destructurare a Regiei Naționale a Pădurilor, la o reducere masivă a numărului de direcții silvice și ocoale silvice, la concedieri drastice de personal, la imposibilitatea susținerii financiare a activității de administrare a pădurilor, de administrare a celor 22 de parcuri naturale și naționale precum și a direcției specializate pentru creșterea cailor de rasă”.

Foto: Romsilva

Campania „Curățăm România!”, ecologizarea zonelor cu deșeuri abandonate

0

S-a finalizat campania „Curățăm România!”, inițiată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sloganul „Vrem o țară fără deșeuri abandonate!”

Prezentând rezultatele campaniei, ministrul Tánczos Barna a subliniat: „Curățăm România este campania lansată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea susținerii autorităților locale care au vrut să se implice în ecologizarea suprafețelor unde sunt deșeuri abandonate. Am avut zeci de mii de voluntari și au participat mii de angajați de la instituțiile subordonate. Am fost în foarte multe școli, unde am avut câte două sau trei întâlniri pe săptămână, în cadrul acțiunii intitulate Dialoguri Verzi cu elevii. A fost o experiență unică și trebuie repetată și dusă mai departe. Mă bucur foarte mult că Ministerul Educației și Administrația Prezidențială s-au gândit, în Programul România Educată, și la educația de mediu și vom avea, începând cu anul școlar 2022-2023, Săptămâna Verde în școli.”

Secretarul de stat Bogdan Radu Balanișcu, coordonatorul campaniei: „S-au realizat peste 4000 de acțiuni de ecologizare la nivel național și au fost organizate peste 400 de Dialoguri Verzi în școli. Ne-a bucurat să vedem interesul și entuziasmul elevilor pentru această tematică. Acest lucru ne dă speranță că generațiile următoare vor reuși să facă mai mult pentru mediu decât reușește generația noastră. Considerăm că a fost o campanie bună, cu un semnal puternic la nivel național și este un tip de acțiune pe care dorim să o repetăm cu o anumită frecvență.”

Din rezultatele campaniei, reținem:

✅peste 3 milioane de kilograme de deșeuri abandonate au fost adunate
✅ peste 20 000 de elevi care au participat la acțiuni
✅ peste 30 000 de angajați ai instituțiilor aflate în subordinea, în coordonarea și în colaborare cu MMAP au participat la acțiuni
✅ aproape 35 000 de voluntari
✅ 4 000 de acțiuni de ecologizare 
✅ aproximativ 400 de dialoguri verzi 

MMAP anunță că 531 de UAT-urilor „au depus cerere de finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu, în valoare de aproximativ 5 milioane lei. Până la 19.05.2022, au fost aprobate 210 dosare, cu o valoare de 1,9 milioane de lei, iar după această dată, au mai fost analizate și urmează a fi aprobate 185 de dosare cu valoarea de 1,6 milioane de lei. De asemenea, 37 de solicitanţi au semnat contractul de finanţare nerambursabilă.

În ceea ce privește numărul de UAT-uri implicate în campanie, MMAP evidențiază județul Satu Mare, cu 62 de primării, din totalul de 65. Alte rezultate:

✅ Top 3 cu județele cu cele mai multe cereri – Ialomița 42, Sibiu 38, Harghita 28
✅ La coada clasamentului ca număr de cereri depuse – Giurgiu și București cu 1 cerere, Neamț 2 cereri, Brăila, Tulcea, Mehedinți câte 3 cerere.
✅ Primăria Întorsura Buzăului este printre puținele care și-a mobilizat toți angajații la acțiunea de ecologizare a orașului
✅ Primăria Dobârlău din Covasna a organizat cea mai de succes acțiune, într-o comunitate mică, de numai 1000 de locuitori
✅ Mai multe primării au inițiat campanii sau proiecte educaționale, care se derulează pe o perioadă mai lungă de timp, relevante fiind „Joia ecologiei la Râmnicu Sărat” și proiectele educaționale „România reciclează” și „Tot ce văd mă privește” de la Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani.

Eficiența măsurilor de combatare a tăierilor ilegale de lemn

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn lansează o dezbatere pe tema eficienței măsurilor de combatere a tăierilor ilegale de lemn din păduri, „în condițiile în care în piață este un deficit cronicizat de resursă legală de lemn, iar prețurile, atât pentru resursa de lemn, cât și pentru produsele industriale din lemn, sunt în topul creșterilor de preț”. Analiza are la bază un studiu elaborat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.

Industria lemnului funcționează cu frâna trasă. Cum putem crește recolta sustenabilă de lemn în România?

Câteva spicuiri de pe fluxul de știri ne creează contextul în care se găsește sectorul forestier și al industriei lemnului la jumătatea anului 2022:

  • cu o creștere de prețuri de 39,01% conform INS, prelucrarea lemnului se regăsește în topul creșterilor pentru producția industrială. Ecartul între evoluția anuală a prețurilor producției industriale la intern (+60,38%) și a celor de pe piața externă (+24,25%), ne spune INS, a rămas semnificativ, și aceasta este situația și pentru prelucrarea lemnului. De ce sunt atât de mari creșterile de preț pe piața internă? De ce este piața atât de tensionată?
  • indicii producției industriale pentru industria lemnului și industria mobilei arată a șasea lună de scădere consecutivă, cu un nivel cumulat al producției pentru perioada 01.01.2022 -31.01.2022 față de perioada 01.01.2021-31.01.2021 de 90%, ceea ce în contextul creșterilor de prețuri menționate mai sus înseamnă o scădere a producției cantitative de 45%. O scădere dramatică a producției.
  • prețurile resursei de lemn fasonat în România sunt mai mari cu minimum 50-60% față de prețurile maximale din Europa. 

Concluzia este evidentă: ne aflăm într-o criză de aprovizionare cu resursă pe piața lemnului din România.

În ultima perioadă sunt foarte multe informații care confirmă eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 m3 anual să devină transportatori profesioniști vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistrați în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt pași înainte pentru o piață corectă a lemnului de foc.

Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piață rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației cât și pentru aprovizionarea industriei lemnului. Insuficiența lemnului legal   lasă loc și creează piață pentru lemn ilegal.

De ce recolta de lemn este atât de mică în România?

În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiștilor din sector și din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane m3 anual din ultimii ani, către 25-26 milioane m3 anual.

Inventarul Forestier Național arată o acumulare netă de 133 milioane m3 între ciclurile Inventarului, respectiv 133 milioane m3 într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane m3 acumulare netă anual.

Raportul Consiliului Concurenței privind piața sectorială a lemnului arată că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România. Acest rezultat se obține în aceste țări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de îngrijire, recoltare a masei lemnoase la vârste optime.

În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane m3 pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, stabilită prin Codul Silvic la 5 m3/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane m3 și a vegetației forestiere din afara fondului forestier, în suprafață de 500.000 ha și alte 700.000 ha arbori izolați, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane m3

Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane m3. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane m3, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane m3, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane m3.

30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanțe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km. Prin construcția de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate crește semnificativ.

Este de remarcat și volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane m3, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafața de peste 5 milioane ha păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este bine-cunoscută și subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condițiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, așa cum ne arată și Inventarul Forestier Național, sunt mult mai mari, și implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari.

O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 ha și din vegetația din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri – peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane m3, un indice de recoltă mediu de sub 1 m3/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală.

Investițiile strategice în sectorul pădure-lemn pot avea efecte durabile asupra economiei, societății și mediului

Este foarte bine că se implementează măsuri de combatere a tăierilor ilegale. Pot fi chiar mai eficiente și mai țintite pentru a se prinde hoții și a nu încărca cu sarcini administrative inutile activitățile economice.

Dar obiectivul principal nu poate fi decât a susține concretizarea potențialului sectorului pădure-lemn de a susține dezvoltarea socio-economică.

Iar acest potențial este uriaș, ne arată un studiu elaborat de INCDS „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Studiul este intitulat Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic și poate fi descărcat gratuit pe site-ul www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/ 

Între concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn:

  • Impact economic și social: o contribuție în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă
  • Impact energetic: biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România
  • Impact asupra efectelor schimbărilor climatice: sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de euro

Cu toate acestea, sectorul suferă din cauza subfinanțării, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriașele sume disponibile in Planul Național de Recuperare și Reziliență sau Planul Național Strategic sunt modice. 

Dar efectul de multiplicare al investițiilor în acest sector este unic. O abordare rațională și pragmatică, cu susținere financiară țintită, poate avea efecte majore:

  • Cu 1 miliard de euro investiți, care ar putea fi alocați din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha
  • Cu 1 miliard de euro din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare și în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase și s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane m3 anual
  • Cu 1 miliard de euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane m3 din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn

În mod cert, sectorul pădure-lemn are un potențial enorm de a susține durabil dezvoltarea socio-economică a României, precum și eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Sectorul este o componentă esențială a noii bioeconomii bazate pe resurse regenerabile. Lemnul este una dintre aceste resurse naționale, disponibilă local, a cărei importanță a crescut exponențial odată cu perturbarea multor fluxuri de aprovizionare globale.

Transylvanian Clusters International Week | 17-24 iunie 2022

0

Între 17 și 24 iunie 2022, la Cluj Napoca are loc Transylvanian Clusters International Week. Acest eveniment, organizat de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, a ajuns la cea de a 8-a ediție, transformându-se într-o întreagă săptămână plină de oportunități antrenante și activități interactive.

Prin tema abordată, CLUSTERS’ SOLUTION: SUSTAINABLE BUSINESS PERFORMANCE, #TCIW2022 vrea să aducă la un loc oameni, idei și proiecte care propun soluții inovatoare pentru cea mai fierbinte provocare a afacerilor de astăzi: cum să atingem performanța într-o manieră sustenabilă?

Transylvanian Clusters International Conference îmbină întâlniri formale cu rețele informale, tabără de inovare, mese rotunde, vizite la fabrici, prezentări de cercetare, ateliere practice pentru creșterea IMM-urilor, a antreprenorilor, a cadrelor universitare și a inovatorilor în ecosistemul de clustere.

Anul acesta, Transylvanian Clusters International Conference va găzdui primul Cluster Collaboration Lab (C2Lab) organizat de European Cluster Collaboration Platform în numele Comisiei Europene. C2Lab este un atelier interactiv pentru dezvoltarea foilor de parcurs ale proiectelor pentru a defini soluții la cele mai critice întreruperi din lanțurile de aprovizionare europene. Este adresat companiilor, clusterelor, furnizorilor financiari, actorilor din societatea civilă și altor entități interesate. Vă rugăm să rețineți că necesită o înregistrare separată.

Cele șase ediții anterioare ale conferinței au reunit peste 1.200 de participanți din mediul de afaceri, mediul academic, cercetare, administrație publică. Au participat peste 200 de vorbitori remarcabili și as-au oferit peste 500 de oportunități de conectare între antreprenori și furnizori de inovație din întreaga lume, în timpul sesiunilor de integrated matchmaking.

Agricultura regenerativă și agro-ecologia, noua țintă a fermierilor în regim ecologic din Delta Dunării

0

 

Simpozionul Internațional  „Deltas & Wetlands 2022 („Delte și zone umede”) ce a avut loc la Tulcea în perioada  1-5 iunie 2022 organizat de INCDDD Tulcea, a fost locul în care tot mai mulți fermieri din zonă s-au arătat interesați în schimbarea practicilor lor pentru a atinge standarde mai înalte agro-ecologice și regenerative. Inițiativele comune INCDD, Asociația Inter-Bio, Clusterul Bio Danubius, USH Pro Business) precum  3D (Decarbonizing Danube Delta), eAgronom, credite de decarbonizare sau standardul național agro-ecologic SR 13595,  au fost prezentate în cadrul unor dezbateri cu fermierii din agricultura ecologică (organică) la data de 3 iunie a.c.

Dezbaterile s-au referit la rolul clusterelor fermierilor în regim organic afiliați în consorțiul de clustere Inter-Bio în schimbarea practicilor fermierilor, modul de implicare al cercetării în acest domeniu, rolul standardului național și a unor standarde regionale specifice zonelor umede de pe parcursul Dunării în combaterea schimbărilor climatice, impactul asupra modelelor de afaceri și al tehnologiilor digitale în dezvoltarea de noi practici, piața creditelor de decarbonizare etc.

„Există un interes crescând al fermierilor de pe tot globul în schimbarea practicilor pe baza unor standarde voluntare aplicabile unor zone protejate iar România are, în Delta Dunării, condiții ideale pentru aceasta” a declarat Laurent VonViller, consultant internațional în domeniu.

„Clusterul Bio Danubius, constituit la Tulcea în februarie 2015, și consorțiul Inter-Bio de clustere în domeniul agriculturii organice s-au situat permanent în fruntea mișcării pentru noi practici agricole sustenabile pe principiile agro-ecologiei și regenerării. Cred că toată mișcarea ecologică, nu numai la nivel național și internațional, așteaptă ca practicile fermierilor din Deltă să tindă spre standarde înalte, recunoscute și avantajoase pentru ei. Dar aceste practici nu se pot schimba doar prin efortul fermierilor și este nevoie de susținere strategică la nivel de autorități” a declarat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și director general USH Pro Business.

„Există tot mai mulți fermieri în convențional sau în conversie ecologică care și-au exprimat dorința de a intra pe piață cu certificate verzi, de decarbonizare. Acest lucru îi va putea ajuta și în managementul riscurilor” a declarat Ivanciu Marian, Vicepreședinte Bio Danubius și broker managementul riscului în agricultură.

„Avem nevoie urgentă să elaborăm o strategie pentru zona Deltei Dunării de susținere a agriculturii bazată pe agro-ecologie, resurse regenerabile și economie circulară”, a declarat Felix Căprariu, președinte al Asociației Teritoriale pentru Energie și  Eficiență  Energetică

Edenred este primul emitent care a început distribuirea cardurilor sociale pe care vor fi încărcate voucherele de 250 de lei acordate în programul național „Sprijin pentru România”

0

 

Edenred România este primul emitent care a început pe 9 iunie livrarea către Poșta Română a primei tranșe a cardurilor sociale pentru produse alimentare și mese calde oferite în programul național „Sprijin pentru România”, cu 6 zile în avans față de termenul asumat contractual, respectiv 15 iunie. În următoarele săptămâni, conform graficului de livrări asumat de Edenred, aproape 900.000 de persoane din regiunile Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) și Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) vor intra în posesia cardurilor Edenred. 

Tichetele sociale oferite pe suport electronic au o valoare nominală de câte 250 lei, se acordă o dată la două luni până la finalul anului și sunt destinate pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. Pe măsură ce se livrează cardurile, se vor face mai multe încărcări până când toți beneficiarii și-au primit prima alocație.

„Edenred susține activ comunitățile locale, atât prin proiecte proprii, cât și prin implicarea în programe guvernamentale, iar participarea în programul național «Sprijin pentru România» este în linie cu angajamentul nostru de a contribui la creșterea calității vieții oamenilor, cu atât mai mult acum, când traversăm cu toții o perioadă dificilă. Ne-am alăturat acestei misiuni și ne-am mobilizat toate resursele, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a putea emite într-un termen atât de scurt o cantitate impresionantă de carduri. S-au făcut eforturi foarte mari, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-o perioadă de criză globală a chip-urilor (semiconductori), dar știm că toate aceste eforturi sunt menite să vină în ajutorul persoanelor care au mare nevoie de tot sprijinul nostru”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Toate cardurile Edenred Social pentru Alimente vor fi oferite posesorilor, însoțite de o scrisoare informativă cu detalii despre obiectivul programului, dar și despre valabilitate și condiții de utilizare a cardurilor. 

„Dincolo de angajamentele pe care ni le-am asumat, ne dorim să facem mai mult: vrem ca beneficiarii cardurilor sociale Edenred să aibă la îndemână toate informațiile necesare pentru a putea utiliza cu ușurință sumele. Astfel, în baza unui parteneriat între Edenred și Poșta Română, beneficiarii cardurilor Edenred vor primi prin intermediul factorilor poștali și o listă cu comercianții care acceptă la plată aceste carduri. Listele complete ale comercianților parteneri se vor regăsi și pe site-ul nostru, dar pentru că este posibil ca nu toți beneficiarii să aibă acces la internet, ne-am dorit să le transmitem și în format fizic”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems. 

Cardurile pot fi utilizate doar pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. În cele două regiuni pentru care Edenred emite carduri, rețeaua de parteneri numără peste 15,000 de magazine, o mobilizare impresionantă a micilor comercianți, care s-au alăturat rețelei în doar câteva săptămâni. Comercianţii care doresc să se alăture proiectului se pot înscrie pe pagina Înscriere comerciant rețeaua Edenred | Edenred sau la adresa de e-mail partener-ro@edenred.com

„Avem deja experiența implementării cu succes a unui program social prin intermediul tichetelor pe suport electronic: este vorba despre Programul «Mese Calde», al căror beneficiari au fost 300,000 de persoane cu venituri modeste, cu vârsta de peste 75 de ani, precum și persoane fără adăpost. Programul este considerat un exemplu de bune practici de către Comisia Europeană, iar impactul său a fost semnificativ: peste 2,000 de POS-uri instalate în mediul rural în doar câteva luni, bătrânii au învățat să utilizeze un card pentru prima dată cu ajutorul primarului, al copiilor sau al livratorului, micii comercianți au făcut angajări suplimentare, iar unii chiar și-au crescut veniturile cu 10-15% față de anul 2019. Încurajez pe toată lumea să vadă mărturiile beneficiarilor acestui program, pentru că sunt impresionante:  www.youtube.com/watch?v=E6vbEZwAF1Q. Suntem convinși că și programul actual «Sprijin pentru România» va avea un impact pozitiv considerabil”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Komoder a realizat 7.5 milioane de euro cifră de afaceri în 2021. Planurile companiei cuprind deschiderea de noi magazine în Spania și Austria

0

Retailerul român Komoder, producător de fotolii de masaj, a anunțat rezultatele financiare pentru 2021: cifra de afaceri a fost de 7,5 milioane de euro, ceea ce a însemnat că și-au atins obiectivul propus în 2020. Vânzările lunare depășesc jumătate de milion de euro, incluzând și vânzările externe cât și pe cele locale, în timp ce o medie a vânzărilor lunare pentru anul 2021 se ridică la 650.000 de euro. 

Adrian Rus, Komoder

„Ca și număr de unități vândute, Komoder are o cifră care tinde spre 300 de unități pe lună, ceea ce e bine, dar după ultimele investiții în flotă și depozitare, pe care am extins-o în ultima jumătate a anului trecut, această cifră va crește cu siguranță”, adaugă Adrian Rus, fondatorul Komoder.

Totodată, cea mai mare investiție într-un spațiu de showroom a fost de 250.000 de euro, la Rotterdam, la finalul anului 2021, care a devenit un spațiu de relaxare în care clienții vin și se simt foarte bine. Anul trecut, alte showroom-uri s-au deschis Pecs, Lyon, Londra și București. 

Pentru 2022, Komoder estimează o cifră de afaceri de 9,5-10 milioane de euro, mai ales după investițiile pe care le-au făcut în extinderile din afara țării, prin logistică și prin serviciul premium de livrare și montaj.

Cât privește produsele, cel mai bine vândut produs este cel în jurul prețului de vânzare de 2000 de euro, iar cele mai vândute modele sunt VICTORIA II, respectiv FOCUS II, care au un raport calitate-preț foarte bun fiind din gama medie. 

„Bugetul pe care românii îl alocă pentru astfel de produse este undeva spre 2000 de euro.  Așadar avem două produse cu care acoperim această nevoie, FOCUS II, respectiv VICTORIA II, acestea fiind și produse cu foarte multe funcții, inclusiv sisteme de masaj și frământare pentru picioare, una dintre cele mai căutate funcții pe care le are un fotoliu de masaj din gama medie. Din categoria celui mai bine vândut produs a fost și produsul High End, vârful de gamă, TITAN II, cel mai complex pentru cei care înțeleg beneficiile unui astfel de fotoliu și dispun de bugetul necesar pentru a achiziționa un astfel de produs”, explică Adrian Rus.

Produsele noi sunt lansate la începutul anului și la finalul lui. Anul acesta, Komoder a lansat două produse noi, fotoliul de masaj VELETA II, respectiv MARINA MEDICAL II. Cele două produse vin cu o componentă medicală, cu un șal de încălzire pentru zona spatelui sau zona abdominală, dar și funcția de scanare a utilizatorului pentru a reda parametrilor medicali, puls, nivel de oboseală resimțit și oxigenare. 

Ca și planuri de dezvoltare, Komoder a deschis un showroom la Marbella, în Spania, și urmează să mai deschidă un magazin la Viena, în Austria. 

„În principiu, vrem să fim mai activi pe plan extern pentru că sunt multe piețe pe care le-am servit până în acest moment on line, dar e mare cererea pentru showroomuri în care oamenii să poată testa mai bine produsele noastre. De aceea ne-am orientat spre Austria și Spania pentru că suntem activi de câțiva ani buni pe aceste piețe. La Marbella este al treilea showroom pe care îl deschidem în Spania din 2017 până în acest moment, iar la Viena este primul punct de lucru din Austria, cu toate că activitatea noastră comercială și vânzările noastre în această țara au început acum doi ani și jumătate”, menționează Adrian Rus.

De asemenea, compania continuă să investească și în zona de inovație, iar anul acesta a dezvoltat un soft prin care se pot actualiza produsele Komoder remote, cum este cazul fotoliului Komoder LUXURY II. Acesta se poate diagnostica și reseta de la distanță prin update-uri regulate, iar o astfel de dezvoltare va fi implementată și pentru celelalte produse din gama medie și premium, pentru a salva din costurile de plasare, de reparații, service, ceea ce este și mult mai convenabil pentru client.

Noi trenduri pentru întoarcerea la birou:
companiile investesc în spații de relaxare pentru angajați

Datorită faptului că unele companii încearcă să îi atragă pe oameni din nou la birou, oferind diverse beneficii pe care nu le aveau până în acest moment, spațiile de relaxare devin importante pentru clienții din zona corporate. 

Cererea a crescut în special pe produsele pentru utilizare în spațiul business, pentru că trendul este de a fideliza angajatul, de a-l aduce la birou și de a-l motiva să renunțe la munca de acasă.

„Cea mai valoroasă comandă livrată anul trecut a fost către un mare client din București, o multinațională, cu o comandă plasată de 55.000 de euro. E un record peste comanda cea mai valoroasă din 2021 care s-a ridicat la 35.000 de euro”, adaugă Adrian Rus.

Komoder vinde produsele în rețeaua proprie de magazine, dar și online pe www.komoder.ro, cu o medie de 10-15 comenzi zilnic, iar cel mai bine vândut produs ajunge la 2.000 de euro. Anul acesta, retailerul a ajuns la 300-400 de unități vândute lunar.

FNGCIMM a aprobat primele solicitări de garantare în baza Programelor IMM PROD și GARANT CONSTRUCT, iar IMM INVEST a atins deja 10.000 de garanții în 4 luni.

0

 

Întreprinzătorii se mai pot înscrie până la 30 iunie 2022! 

 

Resursele importante alocate de FNGCIMM SA IFN pentru derularea activitatii de garantare în cadrul Programelor IMM INVEST, AGROIMMINVEST, IMM Prod și GARANT CONSTRUCT și buna organizare a activității înregistrează primele rezultate dar, întrucât actualele scheme de ajutor de stat derulate de FNGCIMM în numele și contul statului român expiră la 30 iunie 2022, facem un apel la mobilizarea întregului mediu antreprenorial și la reprezentanții unităților administrative teritoriale eligibile, pentru a accesa aceste programe și a beneficia de granturi,  garanții de stat și subvenții de dobânzi și comisioane, pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, a afacerilor pe care le administrează sau a localităților pe care le reprezintă. 

Primii 880 de antreprenori s-au înscris prin platforma www.imminvest.ro în Programele GARANT CONSTRUCT și IMM PROD iar primele garanții au fost acordate la o distanță de numai câteva zile de momentul aprobării celor două scheme de ajutor de stat de către Comisia Europeană. 

Antreprenorii au solicitat 1236 de credite de investiții și capital de lucru cu o valoare de 2,1 miliarde lei în cadrul Programului IMM PROD și de 1,5 miliarde lei pentru Programul GARANT CONSTRUCT. 

Platforma va rămâne deschisă numai până la data de 30 iunie 2022 astfel că atât timpul disponibil pentru înscrierea pe platforma www.imminvest.ro cât și plafoanele disponibile sunt extrem de limitate motiv pentru care reiterăm îndemnurile adresate potențialilor noștri clienți de a finaliza cât mai curând documentațiile necesare înscrierii.

IMM PROD și GARANT CONSTRUCT au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei și pot fi accesate atât de IMM-uri cât și de unitățile administrativ teritoriale, după înscrierea în portalul www.imminvest.ro, prin cele 21 de bănci finanțatoare înscrise în Program. 

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM PROD este de 268.544.792 lei, aproximativ 54,25 milioane euro, iar plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în 2022 este de 1,5 miliarde lei.

GARANT CONSTRUCT are un buget în valoare de 495.572.822 lei, aproximativ 99,11 milioane euro, cu un plafon total al garanţiilor pentru 2022 de 2,5 miliarde lei.

Honeywell și Universitatea Politehnica din București inaugurează un nou laborator universitar, în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare

0

 Honeywell și Universitatea Politehnica din București au inaugurat astăzi un laborator, complet echipat cu soluții de automatizare de ultimă generație, care utilizează cele mai noi tehnologii dezvoltate de companie. Noul laborator universitar – Honeywell Sisteme de Control Avansat – va funcționa în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, iar prin intermediul său studenții vor avea acces la cele mai noi soluții software utilizate de companii din întreaga lume. 

Laboratorul va putea fi utilizat de peste 400 de studenți în fiecare an, care vor învăța astfel să lucreze cu software-uri de ultimă  generație dezvoltate de companie și, în același timp, să testeze aceste soluții. Astfel, studenții vor avea ocazia să pună în practică cunoștințele tehnice dobândite în timpul cursurilor și să se pregătească pentru o carieră în domeniu, în timp ce se familiarizează cu aceleași tehnologii utilizate și de inginerii Honeywell în cadrul proiectelor de automatizare de procese. 

„La Honeywell, ne angajăm să investim constant pentru a descoperi noi modalități prin intermediul cărora viitorii ingineri și specialiștii în IT să poată așeza baze cât mai solide pentru carierele lor. Suntem mândri să extindem acest angajament în România, prin parteneriatul pe care îl derulăm împreună cu Universitatea Politehnica din București, deschizând un nou laborator care le poate oferi studenților posibilitatea de a-și dezvolta competențele practice în domeniul tehnologiilor inovatoare, care au potențialul de a schimba în bine lumea noastră”, a declarat Mihai Brana, Managing Director Honeywell România.

Laboratorul este echipat cu o serie de servere și sisteme de control, care sunt gândite să faciliteze dezvoltarea de soluții tehnologice destinate industriilor. Acest sistem este gândit pentru a facilita dezvoltarea, simularea și testarea de strategii de control de proces, împreună cu interfața om-mașină dezvoltată în programele proprietare Honeywell. Sistemul are aplicabilitate la nivelul unei arii largi de industrii, precum: Industria de Petrol și Gaze, Industria Chimică și Industria Petrochimică, Industria Farmaceutică, Energie, Energie Regenerabilă, Industria Producătoare de Hârtie și Celuloză și multe altele. 

Mai exact, în cadrul noului laborator, studenții vor putea lucra cu două servere redundante pe care rulează sistemul Experion Process Knowledge System (PKS) de la Honeywell, cu șase stații (conectate la servere), precum și cu șase controllere Control Edge (PLC – Programmable Logic Controller). Acesta face parte din familia de controllere Honeywell Control Edge și este cel mai nou și mai complex PLC dezvoltat de companie până în prezent. 

Studenții vor putea, de asemenea, să acceseze un sistem simulat de DCS (Distributed Control System) – C300 (cel mai puternic controller de DCS din gama Honeywell). Una dintre principalele caracteristici ale acestuia este flexibilitatea, putând fi integrat cu multiple alte sisteme de automatizare, de la diverși furnizori. Astfel, sistemul simulat de DCS le oferă studenților posibilitatea să construiască și să testeze diferite aplicații și sisteme.

Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica din București, a declarat: „România are o industrie IT în continuă creștere, iar o parte importantă a obiectivului nostru, ca universitate, este să furnizăm specialiști înalt calificați care să poată sprijini dezvoltarea acestei industrii. Laboratorul pe care îl inaugurăm alături de Honeywell va ajuta un număr mare de studenți să se familiarizeze cu cele mai noi tehnologii utilizate în domeniul automatizărilor de procese. Laboratorul va oferi tinerilor o experiență care în mod cert le va crește oportunitățile de carieră. În acest context, parteneriatul solid dintre Universitatea Politehnica din București și Honeywell are ca obiectiv formarea profesioniștilor de mâine în domeniul IT”. 

Acesta este cel de-al șaselea laborator universitar inaugurat de Honeywell, în cadrul universităților din România, și pune în lumină impactul pozitiv al colaborării continue dintre companie și comunitatea academică de pe plan local. Până în prezent, Honeywell a deschis trei laboratoare universitare în cadrul Universității Politehnice din București și alte trei în cadrul Universității Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universității Politehnice din Timișoara și Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. 

Investițiile în dotarea cu soluții de ultimă generație a laboratoarelor universitare din țară sunt parte a Honeywell Hometown Solutions, programul de responsabilitate socială derulat de companie. Această inițiativă a fost lansată în România, în urmă cu peste cinci ani, pentru a contribui la dezvoltarea noilor generații de profesioniști din România. 

Unul dintre angajamentele asumate de Honeywell la nivel global este acela de a se implica permanent în consolidarea educaţiei în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) din țările în care compania este prezentă. În baza acestui obiectiv, în România, compania oferă resursele și cadrul practic de care profesorii şi studenţii au nevoie în procesul de predare, studiu și practică pentru îmbunătăţirea abilităţilor tehnice.

Pregătiți pentru 55 în 2030: Parlamentul European susține obiectivul „zero emisii” pentru autoturisme și camionete în 2035

0

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra începerii procesului de revizuire a tratatelor UE.

Având în vedere multitudinea crizelor actuale și recente, eurodeputații și-au utilizat prerogativele pentru a solicita ca tratatele să fie modificate prin:

– reformarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului pentru a consolida capacitatea de acțiune a Uniunii Europene, inclusiv trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată, în domenii precum sancțiunile, așa-numita clauză-pasarelă, și în situații de urgență;

– adaptarea competențelor UE, în special în domeniul sănătății, al amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, în finalizarea uniunii energetice bazate pe eficiență energetică și surse regenerabile de energie în conformitate cu acordurile internaționale privind schimbările climatice, în domeniul apărării și cel al politicilor sociale și economice;

– punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și includerea în tratate a progresului social;

– sprijinirea rezilienței economiei UE, cu o atenție specială pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru verificarea competitivității politicilor, și promovarea investițiilor axate pe tranziția justă, verde și digitală;

– acordarea Parlamentului a dreptului de a iniția, modifica sau revoca acte legislative, precum și a unor drepturi depline în calitate de colegiuitor pentru bugetul UE;

– consolidarea procedurii de protejare a valorilor fundamentale ale UE și clarificarea hotărârii și a consecințelor încălcărilor acestora (articolul 7 din TUE și Carta drepturilor fundamentale).

Rezoluția a fost adoptată cu 355 voturi pentru, 154 împotrivă și 48 abțineri, în urma dezbaterii ce a avut loc joi dimineață.

 

Va fi de competența celor 27 de șefi de stat sau de guvern din cadrul Consiliului European să decidă lansarea unei convenții, prin majoritate simplă. Mulți eurodeputați au solicitat ca acest lucru să aibă loc cât de curând posibil, în cadrul summitului din 23-24 iunie, pentru a se asigura că așteptările cetățenilor sunt satisfăcute și că rezultatele Conferinței privind viitorul Europei sunt valorificate. Convenția ar trebui să includă eurodeputați, comisari, deputați din statele membre și lideri ai UE.

Comisia urmează să anunțe ce acțiuni intenționează să întreprindă în urma conferinței la jumătatea lunii iunie. Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului va continua să lucreze la modificările pe care Parlamentul va încerca să le aducă tratatelor, în așteptarea unei convenții.

 

În cadrul unei ceremonii de închidere care a avut loc la 9 mai la Strasbourg, președinta PE, Roberta Metsola, președintele Franței, Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au primit raportul final din partea copreședinților Comitetului executiv al conferinței. Aceasta include 49 de propuneri care cuprind peste 300 de măsuri în cadrul a 9 de teme, pe baza a 178 de recomandări din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, a contribuțiilor din partea grupurilor și evenimentelor naționale, a ideilor din cadrul Evenimentului tineretului european și a 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.

„Educația financiară nu este un lux”

0

„Sănătatea financiară a unei națiuni are întotdeauna o importanță strategică pentru că se referă la nivelul de bunăstare pe care îl au cetățenii. Nevoia de sănătate și stabilitate financiară este critică pentru fiecare cetățean, iar educația financiară este cea care poate asigura baza necesară unei mai bune protecții și reziliențe economico-financiare”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară Nicu Marcu, cu ocazia primei ediții a Forumului Educației Financiare, desfășurată pe 9 iunie anul curent. Potrivit președintelui ASF, „educația financiară nu este un lux” și se înscrie deja, de multe decenii, printre necesitățile vieții contemporane.

„Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la reușita financiară, ne face ca deseori să ignorăm forța sugestivă a unei astfel de maxime. Din păcate, tentațiile consumeriste, la care suntem zilnic expuși, ne pot transforma în victime ușoare ale propriilor prejudecăți în materie de educație financiară. Nu neg faptul că mecanismele pieței libere pot disciplina comportamente financiare ce se expun prea dezinvolt la riscuri. Prețul unei astfel de disciplinări poate fi însă, deseori, mai dramatic decât îndrăznim să ne imaginăm”, subliniază președintele ASF Nicu Marcu.

Totodată, șeful ASF s-a referit și la eforturile susținute pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le face în reglementarea și controlul piețelor financiare, fie că e vorba de inițiative legislative punctuale și imperios necesare, fie de măsuri mai puțin confortabile în anumite circumstanțe.

Textul integral al alocuțiunii Președintelui ASF Nicu Marcu poate fi citit aici:

https://asfromania.ro/ro/a/2460/alocutiunea-presedintelui-autoritatii-de-supraveghere-financiara,-domnul-nicu-marcu,-cu-prilejul-primei-editii-a-%22forumului-educatiei-financiare%22

STUDIU Accenture: Tehnologia este esențială pentru dezvoltarea afacerilor și pentru atingerea obiectivelor ESG

0

 

Pe măsură ce companiile își stabilesc obiective de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) tot mai ambițioase, strategiile lor în ceea ce privește sustenabilitatea și tehnologia trebuie să devină mai strâns aliniate pentru a obține un avantaj competitiv, valoare financiară și un impact pozitiv de durată asupra societății și mediului, conform unui studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN). În prezent, doar 7% dintre companii și-au integrat complet strategiile de afaceri, tehnologice și de sustenabilitate.

Toate cele 560 de companii chestionate în cadrul studiului intitulat „Uniting Technology and SustainabilityHow to Get Full Value From Your Sustainable Technology Strategy”  au considerat tehnologia ca fiind importantă sau foarte importantă pentru atingerea obiectivelor lor de sustenabilitate. Deși companiile văd o valoare clară în implementarea unei strategii integrate, ele menționează lipsa de soluții și standarde (40%), complexitatea (33%) și lipsa de conștientizare a consecințelor neintenționate ale tehnologiei (20%) ca fiind obstacole în calea atingerii obiectivelor lor. Acest decalaj între intenție și acțiune determină companiile să facă compromisuri între obiectivele de afaceri și cele de sustenabilitate – compromisuri care pot fi reduse sau eliminate cu ajutorul unei strategii tehnologice universale și sustenabile. 

Directorii sistemelor de informații (CIO) pot juca un rol esențial în sprijinirea eforturilor generale de transformare a companiei lor și ar trebui să aibă un cuvânt de spus în luarea deciziilor privind sustenabilitatea. Însă majoritatea nu o fac. De fapt, doar 49% dintre CIO fac parte din echipa de conducere care stabilește obiectivele de sustenabilitate și doar 45% sunt evaluați în ceea ce privește atingerea acestor obiective.

Fiecare afacere trebuie să fie sustenabilă, iar tehnologia este un instrument esențial și fundamental – de la îmbunătățirea transparenței și urmărirea în lanțurile de aprovizionare globale, până la măsurarea și reducerea emisiilor de carbon”, a declarat Sanjay Podder, Technology Sustainability Innovation lead la Accenture. „Nu mai este pur și simplu opțional să pui sustenabilitatea pe primul loc în ceea ce privește modul în care funcționează organizațiile. O strategie bazată pe tehnologie sustenabilă – una care încorporează sustenabilitatea în tehnologie, conduce sustenabilitatea prin tehnologie și scalează/măsoară sustenabilitatea prin implicarea ecosistemului – va ajuta companiile să ofere valoare pe toate planurile și să contribuie la atingerea obiectivelor lor mai largi de sustenabilitate.”

O strategie sustenabilă eficientă bazată pe tehnologie contribuie la dezvoltarea afacerii și a performanței ESG prin atingerea a trei elemente cheie:

  1. Sustenabilitatea prin tehnologie: Utilizarea forței tehnologiei pentru a permite și accelera eforturile de sustenabilitate în întreaga organizație. 92% dintre companiile chestionate își propun să atingă obiective de reducere a emisiilor nete până în 2030, ceea ce va necesita implementarea unor tehnologii avansate pentru a măsura, reduce și elimina amprenta de carbon a unei organizații. Tehnologia este, de asemenea, esențială pentru trecerea la lanțuri valorice responsabile; promovarea unor alegeri sustenabile pentru clienți; și construirea unei organizații sustenabile. Dintre companiile chestionate care au reușit să reducă cu succes emisiile în producție și operațiuni, 70% au folosit inteligența artificială (AI). 
  2. Sustenabilitatea în tehnologie: Protejarea oamenilor și a planetei prin transformarea progresivă a tehnologiei într-una mai sustenabilă. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se conectează la internet, iar utilizarea tehnologiei crește, la fel se întâmplă și cu emisiile de dioxid de carbon. Este prioritară adoptarea unui software ecologic, eficient din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, este nevoie de construirea unor sisteme de încredere care să includă confidențialitate, corectitudine, transparență, utilitate și accesibilitate; și instituirea unor mecanisme de guvernanță adecvate. Doar două dintre cele 560 de companii intervievate au declarat că iau în considerare eficiența energetică în toate etapele ciclului de viață al dezvoltării de software, ceea ce indică faptul că există o marjă considerabilă de îmbunătățire. Raportul identifică un cadru solid de dezvoltare ecologică a software-ului, care prioritizează domeniile de emisii materiale, inclusiv ciclul de viață al dezvoltării de software, precum și experiența digitală ecologică, cloud, edge, centrele de date, inteligența artificială și infrastructura.
  3. Sustenabilitatea la scară largă: Urmărirea inovațiilor revoluționare împreună cu partenerii din ecosistem pentru a dezvolta moduri total diferite și mai sustenabile de a face afaceri în viitor. Nicio organizație nu poate aborda singură provocările sustenabilității globale la scară largă. Companiile trebuie să lucreze dincolo de granițele propriilor organizații pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite. 43% dintre companiile intervievate se alătură în prezent unor colaborări, alianțe și grupuri de susținere a industriei axate pe tehnologia ecologică.

Podder a adăugat: „Crearea și punerea în aplicare a unei strategii cuprinzătoare de tehnologie durabilă – o strategie care utilizează tehnologia pentru a impulsiona sustenabilitatea la scară largă, făcând în același timp ca tehnologia însăși să devină mai durabilă – reprezintă acum misiunea principală a CIO-ului. Responsabilitatea este uriașă, dar oportunitatea de a descoperi noi surse de valoare și de a deschide calea către un viitor mai sustenabil este și mai mare.”

Angajamentul Accenture referitor la sustenabilitate este de a integra sustenabilitatea în tot ceea ce face, cu toți cei cu care lucrează. De aceea, 95% din aplicațiile Accenture sunt în cloud-ul public. Membru fondator și director al Green Software Foundation, Accenture contribuie la stabilirea de standarde și la accelerarea acțiunilor în toate industriile. Compania a dezvoltat propriul cadru, instrumente și bune practici de software ecologic și a instruit peste 70.000 dintre dezvoltatorii săi cu privire la practicile de inginerie de software sustenabilă. Accenture colaborează, de asemenea, cu parteneri – de la cele mai mari companii de software și de cloud computing până la micii inovatori disruptivi – pentru a ajuta clienții să își atingă obiectivele de sustenabilitate și să obțină rezultate.

Fondul pentru modernizare al UE investește 2,4 miliarde euro pentru a accelera tranziția verde în România și alte 6 țări beneficiare

0

În prezent, Fondul pentru modernizare a pus 2,4 miliarde EUR la dispoziția României și altor șase țări beneficiare.

FondModernizare

În prezent, Fondul pentru modernizare a pus 2,4 miliarde EUR la dispoziția a șapte țări beneficiare pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial și al transporturilor și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030. Investițiile au fost confirmate în România (1 391,6 milioane EUR), Cehia (520 milioane EUR), Polonia (244,2 milioane EUR), Lituania (85 milioane EUR), Ungaria (74,3 milioane EUR), Slovacia (49,5 milioane EUR) și Croația (40 milioane EUR). Aceasta încheie cel de al treilea ciclu de investiții al Fondului pentru modernizare și reprezintă o creștere bruscă a cheltuielilor în comparație cu ciclurile de investiții anterioare.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat: „Fondul pentru modernizare reprezintă solidaritatea europeană în acțiune. Datorită veniturilor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, acesta oferă rezultate concrete în practică, ajutând țările beneficiare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în sectoare-cheie și să devină neutre din punct de vedere climatic. În plus, această injecție majoră de capital este disponibilă pentru a lansa proiecte care vor contribui la accelerarea tranziției noastre energetice ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.”

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Ambroise Fayolle, a declarat: „Sprijinind țările UE cele mai afectate de tranziția energetică, Fondul pentru modernizare contribuie la finanțarea combaterii schimbărilor climatice acolo unde este cel mai necesar. În cadrul ultimului ciclu de plăți, Fondul a pus la dispoziție 2,4 miliarde EUR pentru sprijinirea a 45 de propuneri de investiții, cu scopul de a ajuta statele membre beneficiare să își modernizeze sistemele energetice și să își îmbunătățească eficiența energetică. BEI, în calitate de bancă a UE pentru climă, își exprimă satisfacția de a lucra în parteneriat cu Comisia Europeană și cu statele membre pentru a pune în aplicare Fondul pentru modernizare, un instrument-cheie în accelerarea tranziției UE către o energie curată și în sprijinirea implementării strategiei RePowerEU recent lansate.”

Fondul pentru modernizare sprijină 45 de propuneri de investiții în următoarele domenii: producția de energie electrică din surse regenerabilemodernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică în sectorul energetic, în industrie, în clădiri și în transporturi, și înlocuirea producției de cărbune cu combustibili cu intensitate scăzută a emisiilor de carbon. Exemple de investiții sprijinite de fond sunt:

  • modernizarea sistemelor de iluminat public din cadrul municipalităților, conversia cărbunelui în biomasă și gaz în instalațiile de termoficare și în instalațiile ETS, precum și creșterea eficienței energetice în Cehia;
  • producția de electricitate din surse regenerabile de energie în Croația;
  • renovarea clădirilor publice și creșterea eficienței energetice în Lituania;
  • construirea a opt parcuri fotovoltaice și a două turbine cu gaz cu ciclu combinat, care vor înlocui lignitul cu surse regenerabile de energie și gaz pentru generarea de energie electrică și modernizarea rețelelor de energie electrică în România;
  • îmbunătățirea eficienței energetice în industrie în Polonia;
  • tranșele de stocare a energiei pentru securitatea rețelei în Ungaria;
  • reabilitarea și extinderea rețelelor de termoficare și răcire centralizată în Slovacia.

Termenul-limită până la care statele membre beneficiare trebuie să depună propuneri de investiții pentru a obține sprijin din partea Fondului pentru modernizare în cadrul următorului ciclu de plăți este 16 august 2022 pentru propuneri neprioritare (investiții care nu intră în domeniile de prioritate ale fondului) și 13 septembrie 2022 pentru propuneri prioritare (investiții care intră în domeniile prioritare).


Finanțat din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine zece țări din UE cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică, modernizându-le sectorul energetic și sistemele energetice în sens mai larg, sporind eficiența energetică și facilitând o tranziție echitabilă. Țările beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice, inclusiv încălzirea centralizată, conductele și rețelele, precum și tranziția justă în regiunile dependente de carbon.

În primul an de funcționare, Fondul pentru modernizare a pus la dispoziție 898,43 milioane EUR pentru opt țări beneficiare pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial, al transporturilor și al agriculturii și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030.

Fondul pentru modernizare completează alte instrumente de finanțare europene, cum ar fi politica de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Fondul mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să sprijine investițiile în conformitate cu Planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”.

Fondul funcționează sub responsabilitatea statelor sale membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Comisia Europeană aprobă o investiție de 127 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată din România

0

Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 127 milioane EUR din Fondul de coeziune pentru a rezolva problemele de aprovizionare cu apă prin dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău.

În total, 170.392 de locuitori vor beneficia de modernizările rețelei de apă și apă uzată.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Acest proiect este un exemplu bun al modului în care, prin investiții în infrastructură, politica de coeziune abordează în mod concret provocări locale. Grație proiectului se va economisi apă, populația va avea acces la apă curată și, de asemenea, se vor crea noi locuri de muncă în etapa de punere în aplicare.”

Proiectul va moderniza 13 sisteme de alimentare cu apă, va crea 57 de puncte de extracție din sursele de apă, va pune la dispoziție 16 km de colectoare a apelor uzate și 430 km de conducte de canalizare.Modernizarea sistemului va consolida conformitatea rețelei locale de apă cu directivele UE privind apa potabilă, respectiv apele reziduale urbane.

Acest lucru previne pierderile mari de apă, debitul insuficient și calitatea necorespunzătoare a apei din surse locale.Pentru mai multe informații privind investițiile finanțate de UE în România, vizitați Platforma de date deschise.

Credex IFN raportează o creștere de 95% a portofoliului de credite

0

Credex, instituție financiară nebancară, a înregistrat o creștere semnificativă a performanței pentru 2021, comparativ cu anul anterior. Portofoliul de credite, alcătuit din credite de bunuri de consum și de nevoi personale, a depășit pragul de 140 milioane de lei în 2021, cu 95% mai mult față de 2020 (71,8 milioane lei). Instituția a realizat un profit net în 2021 de peste 2,6 milioane de lei, reușind astfel trecerea la profit după doar trei ani de la înființare în 2018. Acest lucru se datorează intensificării activității comerciale, Credex devenind la mijlocul anului trecut principalul finanțator de credite pentru clienții retailerilor Altex și Media Galaxy. 

Credex IFN continuă să aibă o creștere susținută, iar pentru acest an, Credex IFN și-a propus să acorde credite în valoare de 400 milioane de lei, cu 140% mai mult față de anul trecut. De asemenea, profitul instituției pentru 2022 este estimat la 15 milioane de lei. 

Traian Baicu – Director General Credex IFN

„Anul trecut am început un proces intens de eficientizare și digitalizare a proceselor, acțiune ce continuă și anul acesta. Alături de parteneri strategici, suntem capabili să adaptăm procese interne rentabile și eficiente, ceea ce duce, de asemenea, la o experiență mai bună a clienților. Pe măsură ce continuăm să ne creștem volumele de creditare, ne angajăm să diversificăm produsele și să oferim servicii financiare digitale sigure.” declară Traian Baicu, Director General Credex IFN

Credex IFN oferă posibilitatea accesării unui credit, atât online, cât și offline, prin birourile dedicate amplasate în magazinele partenerilor comercianți. De asemenea, peste 78% din creditele de nevoi personale sunt acordate online, pe flux 100% digital, marcând cel mai ridicat nivel de până acum.  

Rezultate financiare 2021: 

  • Portofoliu de 140 milioane lei, față de 71 milioane lei în 2020.
  • Profit de 2,6 milioane lei.
  • Valoare finanțată de 166 milioane lei, față de 100 milioane în 2020. 

Valoarea medie finanțată pentru creditul de nevoie personale a crescut în 2021 la 9.067 lei, cu 29% mai mult față de anul anterior (de la 7.012 lei). Valoarea medie finanțată pentru creditul de bunuri de consum a crescut la 2.789 lei, cu 17,6% mai mult față de anul trecut (de la 2.314 lei). 

Dezvoltări digitale în 2022: 

  • Implementarea semnăturilor digitale pentru contractele de creditare încheiate în magazinele fizice. 
  • Noi dezvoltări în Aplicația Mobilă, push notifications și eKyc automat pentru noii clienți. 
  • Plăți instant pe cardul de debit, pentru creditele de nevoi personale. 

 

Cum te poți opune unei hotărâri arbitrale străine în România

0


Hotărâre de referință obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL –nerecunoașterea unei decizii arbitrale care încalcă ordinea publică de drept internațional român

Dispozițiile unei legi străine sunt incompatibile cu ordinea publică de drept internațional privat român, ceea ce conduce, în mod just, la refuzul de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești sau arbitrale străine în România. Decizia definitivă favorabilă într-un dosar privind recunoașterea și executarea unei hotărâri arbitrale din China, pentru un important producător de produse cosmetice din România, a fost obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, casa de avocatură asociată EY România, prin echipa de avocați coordonată de Emanuel Băncilă, compusă din Alexandru Oană, Laura Popa și Adelina Iancu. 

Decizia, aparținând Curții de Apel București, vine să confirme faptul că, în cadrul procedurii de recunoaștere și executare, instanța de judecată este ținută să facă o analiză cu privire la validitatea clauzei arbitrale independent de cele reținute de tribunalul arbitral. 

De asemenea, instanța din România este obligată să interpreteze legislația străină invocată de părți relevantă pentru determinarea clauzei arbitrale și chiar să înlăture orice prevedere din legea străină care duce la un rezultat incompatibil cu ordinea publică de drept internațional privat român. 

Soluția Curții de Apel București a atestat că orice renunțare la jurisdicția statală prin alegerea arbitrajului este privită cu atenție de către instanțele de judecată din România, iar o parte nesemnatară a unei clauze compromisorii nu poate fi un argument în arbitraj”, a declarat Emanuel Băncilă(foto), partenerul coordonator al departamentului de Litigii de la Băncilă, Diaconu și Asociații.

În contextul globalizării, extinderea pe o piață nouă din afara Uniunii Europene implică o serie de compromisuri contractuale, cum ar fi impunerea dreptului material străin ca lege a contractului și acceptarea jurisdicției instanțelor sau tribunalelor arbitrale străine.

În anul 2015, un producător important de cosmetice român, dorind să intre pe piața din China, a încheiat un contract de distribuție de produse cu o societate din China, controlată majoritar de statul chinez, contract guvernat de dreptul material și procedural chinezesc. Ulterior, dar separat de  acest contract, societatea din China a încheiat si un contract de agenție cu o terță parte prin care a fost mandată de aceasta din urmă, în calitate de agent, să desfășoare activitatea de distribuție pe piața din China.

În anul 2019, Societatea din România a notificat Societății din China, în acord cu prevederile contractului de distribuție, rezilierea contractului. Ulterior, Societatea fost chemată în arbitraj în China, de către terța parte, pe motiv că Societatea din China era agentul său, el fiind în realitate beneficiarul real al contractului de distribuție. Prin cererea de arbitraj, societatea terță a contestat notificarea de reziliere a contractului de distribuție și a solicitat obligarea societății din România la plata unor sume de bani. 

În ciuda faptului că între Societate și terțul din arbitraj nu exista o clauză compromisorie, tribunalul arbitral din China a admis cererea de arbitraj, iar Societatea din România a fost obligată la plata unei sume de o valoare însemnată, către reclamantul din dosarul arbitral. 

Tribunalul arbitral și-a întemeiat soluția pe raționamentul potrivit căruia clauza arbitrală se aplică și față de Societatea Terță, ca urmare a mandatului acordat prin Contractul de Agenție, conform legii contractelor din China. Aceasta prevede, în esență, că, dacă terțul cunoaște relația de agenție (mandat) dintre agent și comitent la momentul încheierii contractului, contractul de agenție, inclusiv clauza arbitrală, va fi direct obligatoriu pentru comitent și terț. 

În anul 2021, pe rolul Tribunalului București a fost înregistrată de către Societatea terță o cerere de recunoaștere și încuviințare a executării Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României. 

În fața Tribunalului București au invocat mai multe motive de refuz al recunoașterii și executării Hotărârii Arbitrale, printre care și încălcarea ordinii publice de drept internațional privat român. Cu toate acestea, Tribunalul București a admis cererea de recunoaștere și executare a Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României.

Recent, printr-o soluție de referință, Curtea de Apel București a admis apelul producătorului român, a anulat decizia Tribunalului București și a refuzat recunoașterea și executarea Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României. Decizia Curții de Apel București este definitivă. Ca o consecință, Hotărârea Arbitrală nu poate fi pusă în executare și nu produce efecte juridice în România.

Obiectivele şi progresele României pentru creșterea volumului de combustibili regenerabili

0

Obiectivele şi progresele României pentru creșterea volumului de combustibili regenerabili. Concluziile dezbaterii online „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat – exemple de bune practici și stimularea colectării în România

De ce trebuie să colectăm uleiul alimentar uzat? Cum colectăm uleiul folosit? Și, poate cel mai neclar pentru mulți dintre români: Ce putem face cu uleiul folosit, odată ce l-am colectat?
Aici intervine campania de informare derulată de Asociația Energia Inteligentă, prin care se încearcă, pe de o parte, creșterea gradului de conștientizare a importanței colectării uleiului alimentar uzat şi, pe de altă parte, identificarea impactului pe care acest deșeu utilizat în producerea biocombustibililor îl are în ceea ce privește ponderea sau cantitățile colectate. Nu în ultimul rând, printre obiectivele majore ale Asociației Energia Inteligentă se numără promovarea consistentă şi susţinută a unei iniţiative legislative, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi în crearea de valoare adăugată.

Un studiu realizat de Deloitte, la inițiativa Asociației Energia Inteligentă, privind utilizarea uleiului alimentar uzat pentru producerea de biocombustibil arată că România este abia la începutul implementării unui sistem de colectare a uleiului de gătit folosit, cu un potențial mare de creștere în ceea ce privește cantitatea de colectat. 

Care sunt obiectivele privind creșterea volumului de combustibili regenerabili în mixul energetic în perioada următoare pentru îndeplinirea noilor ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și cele mai elocvente modele de bune practici din România s-au numărat, așadar, printre temele abordate în cadrul evenimentului online „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat – exemple de bune practici și stimularea colectării în România”, organizat de Asociația Energia Inteligentă.

„La începutul acestui an, Asociația Energia Inteligentă a inițiat o campanie de conștientizare asupra a ceea ce înseamnă uleiul alimentar uzat, atât din perspectiva elementelor de mediu, din perspectiva diverselor obligații pe care le avem asumate la nivel european, din perspectiva altor obligații pe care le avem la nivel european – și anume Pachetul «Fit for 55», care prevede anumite elemente specifice de reciclare, de obținere a uleiului uzat sau a elementelor care, ulterior, pot fi transformate în biocombustibil, dar și de reducere a folosirii biocombustibilului clasic, obținut prin plante tehnice de pe terenuri agricole și, nu în ultimul rând, dintr-o perspectivă de dezvoltare a României, de creștere a rezilienței, dar și a ceea ce înseamnă obținerea de venituri suplimentare în România sau crearea de valoare adăugată în România” a declarat, în deschiderea evenimentului online, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Am mizat pe multipli vectori pe care îi considerăm absolut necesari a fi folosiți și dezvoltați în România, pentru că toate acestea sunt, pe de o parte obligații asumate, iar nerespectarea lor atrage după sine amenzi, pe care, în final, le plătesc oamenii – prin taxe, impozite, accize și așa mai departe – și, în același timp, discutăm despre niște oportunități pe care le avem în momentul de față, foarte importante, mai ales în contextul în care ne găsim, un context în care discutăm despre o criză energetică, o potențială criză alimentară și stăm în permanență cu «sabia deasupra capului»atunci când discutăm despre criza combustibililor”, a adăugat fondatorul Asociației Energia Inteligentă.

Din nefericire, mulţi români aleg să se debaraseze de uleiul alimentar folosit aruncându-l la chiuvetă, fără să știe că există centre de reciclare în marile lanțuri de magazine.

„Carrefour România practică această colectare a uleiului alimentar uzat încă din 2019, când noi am simțit că există o astfel de nevoie în piață și, într-adevăr, este o resursă care poate fi folosită în alte procese. A pornit în urma unor discuții interne, odată cu lansarea unui program al nostru extrem de important – acela de a avea primul magazin «zero waste». Proiectul l-am început la Băneasa, iar ideea era una simplă: să nu mai generăm niciun fel de deșeu care să meargă către groapa de gunoi, iar, pe cât posibil, toate deșeurile să ajungă la stația de sortare, colectare, reciclare (biogaz inclusiv).  Proiectul a fost un succes, evident cu niște costuri și implicații considerabile, dar am demonstrat că se poate face un astfel de lucru. Prin urmare, intenționăm să luăm aceste învățăminte, să le ducem către întreg lanțul Carrefour și, sperăm ca, în următorii ani sau cât mai curând, să avem cât mai multe magazine «zero waste»”, a declarat Felician Cardoș, Environmental Manager Carrefour România.

În prezent, retailerul dispune de 62 de magazine în care este colectat uleiul alimentar uzat – un exemplu de perseverenţă şi determinare în valorificarea acestui deşeu.  Compania plănuieşte să ducă, în viitor, acest proiect la un nivel superior. „De ce nu mergem cu acest proiect către tot lanțul Carrefour, care însumează peste 360 de magazine? Motivul este acela că proiectul are nevoie de o perioadă de maturizare, iar, în plus, sunt și niște dificultăți logistice inerente, cărora li se alătură partea de operațional… Așadar, nu vrem să lansăm un proiect doar de dragul de a-l lansa, fără ca el să fie operațional, ci dimpotrivă: clientul să simtă o satisfacție atunci când apelează la o astfel de opțiune”, a explicat oficialul Carrefour România.

Campania a fost una simplă, eficientă. Conform iniţiativei Carrefour, clientul poate aduce în 4 litri de ulei uzat, pentru care primește la schimb un litru de ulei nou. „Până în prezent, ne mândrim cu faptul că am reușit să strângem din piață un număr de 800.000 de litri de ulei uzat, pe care l-am dus mai departe, cu ajutorul colectorilor cu care Carrefour lucrează, către stațiile de biocombustibil”, a adăugat Felician Cardoş.

Românii care dispun de cantități mari de ulei alimentar uzat, pe care îl doresc valorificat, dar şi companiile pot să apeleze la firme specializate în colectarea acestui deşeu.

„În momentul de față, avem campanii în dezvoltare, derulate de societatea noastră, reprezentând colectarea selectivă, de la populație. Mai precis, colectăm uleiul alimentar uzat chiar de la domiciliul persoanelor respective. Noi activăm în mai multe orașe din țară, în special în centrul, sudul și sud-estul țării. Este dificil însă, având în vedere numărul mare de solicitări venite din diverse orașe. Facem însă eforturi pentru a onora cât mai multe dintre aceste solicitări. Ne referim aici la o cantitate de minimum 5 litri de ulei alimentar uzat per gospodărie, în schimbul căreia familia respectivă va primi un litru de ulei alimentar nou. Tuturor acestor solicitări din partea persoanelor fizice li se adaugă solicitările lansate de către reprezentanți din domeniul HORECA. În cazul HORECA, colectarea se face simplu: le punem la dispoziție, în baza unui contract încheiat în prealabil,  mai multe recipiente pentru colectarea uleiului alimentar uzat, apoi, la solicitarea acestora, venim și îl ridicăm. La fel procedăm si în cazul gospodăriilor”, a declarat Adrian Bradea, administrator Bracos Oil, în cadrul dezbaterii online iniţiată de Asociația Energia Inteligentă.

Iar unele localități au devenit fruntașe la colectarea uleiului alimentar uzat, mobilizându-se cu resurse consistente pentru colectarea şi valorificarea acestui deşeu. În municipiul Miercurea Ciuc s-au organizat, periodic, campanii de colectare, la care locuitorii orașului au fost foarte receptivi. 

„Experiența este total pozitivă, dar această experiență a autorității locale a fost precedată de un program, care s-a derulat câțiva ani, dezvoltat de o organizație neguvernamentală de mediu, care, periodic, lansa acțiuni de colectare a uleiului alimentar uzat de la gospodării.  A mai existat proiectul unei companii petroliere care, prin intermediul benzinăriilor, colecta acest ulei alimentar uzat. Bazându-ne pe toate aceste încercări, am văzut că aici este nevoie de o abordare mult mai serioasă, deoarece este vorba despre o problemă reală – mai ales în gospodăriile din blocuri, în apartamente, este important ce se întâmplă cu uleiul alimentar uzat. De aceea, din experiența avută în oraș de către acea organizație neguvernamentală, la inițiativa unei companii private, care prelua aceste uleiuri alimentare uzate, cu sprijinul Municipalității, s-au montat un număr de 15 containere. Iar, de la sfârșitul lunii octombrie și până acum, am colectat 9 tone de ulei alimentar uzat. Vă puteți imagina ce înseamnă 9 tone de ulei alimentar uzat pentru sistemul de gestionare a apelor uzate, dar și ce grad de poluare presupune!”, a declarat Korodi Attila, primarul Municipiului Miercurea Ciuc.

Acest articol face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon.

Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, România Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group. 

Cazacu, XTB: Deși e un proces îndelungat, sunt șanse mari ca modul de funcționare a burselor americane să fie schimbat radical

0

 

Gary Gensler, din iunie anul trecut președinte al SEC (autoritatea de reglementare a pieței bursiere din SUA) a lucrat anterior atât în cadrul Goldman Sachs sau CFTC (supraveghere pentru piețele la termen, de materii prime și alte instrumente), cât și în mediul academic, fiind profesor la MIT, unde a predat un curs de blockchain (Blockchain and Money). 

Experiența sa în domeniu nu s-a tradus, însă, într-o abordare permisivă sau neimplicată, arată, într-o analiză de piață, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. 

În aprilie anunța intenția de a supraveghea platformele care oferă tranzacționare de criptomonede, vorbind despre riscurile și conflictele de interese din domeniu, iar în mai se aștepta ca multe din proiecte din spațiul cripto să eșueze. 

Reglementări mai stricte pe tema criptomonedelor, a burselor unde se tranzacționează acestea, și a ”stablecoins”, instrumente cu valori legate de monedele tradiționale, sunt în plin proces de realizare. Acesta nu e singurul plan de impact pe care îl pregătește Comisia SEC. 

Micii investitori au folosit la începutul anului trecut forumuri publice, precum cele de pe Reddit  și alte zone din social media, pentru a-și arăta nemulțumirea față de ceea ce ei numeau un joc incorect al firmelor de brokeraj care trimiteau spre execuție instrucțiunile de tranzacționare către anumite firme, de la care primeau în schimb un comision. 

Așa numita plată pentru fluxul de ordine (payment for order flow) era văzută ca o metodă incorectă, aducând firmele în conflict de interese cu investitorii care ar fi preferat o dirijare spre bursa potrivită fără criterii suplimentare. 

Fanii Gamestop au mers și mai departe, acuzând unele firme de brokeraj din SUA (între care Robinhood) că au dirijat ordine spre execuție tocmai către Citadel, care a intervenit pentru a salva fondul Melvin, tocmai cel care miza pe scăderea acțiunilor Gamestop, operând în sens opus față de valul de investitori de retail.

Înghețarea deschiderii de poziții de cumpărare suplimentare pe Gamestop a fost reclamată vehement de către participanții din piață prezenți pe Reddit ca favorizând poziția de vânzare în lipsă și mergând, astfel, împotriva intereselor micilor investitori.

Așteptările pentru schimbarea regulilor au venit ca urmare a amplificării unor nemulțumiri mai vechi, iar conferința Piper Sandler de miercuri, un eveniment pe teme de piață, a reprezentat o bună ocazie pentru a face anunțuri majore. 

În propunerile din toamna anului 2021, printre alte zeci de sugestii se afla și propunerea de a moderniza regulile referitoare la „structura pieței de capital, printre care cele despre rutarea ordinelor, conflictele de interese, execuția cea mai bună” și alte aspecte adiacente precum comisioanele percepute. 

Autoritatea SEC are obligația de a investiga situațiile care aduc atingere bunei funcționări a pieței, și să ofere, astfel, protecție investitorilor de retail.   

Schimbările propuse sunt fundamentale, ar interveni asupra modului în care funcționează firme precum Virtu, Citadel sau brokerul Robinhood, acesta fiind remunerat pentru trimiterea fluxului de ordine către firme care le execută, deși, la rândul său, nu percepe comision pentru tranzacționare de la clienți. 

Citadel, aflată în top din punct de vedere al veniturilor, a plătit, în 2021, 2,6 miliarde de dolari, către brokerii care au redirecționat ordinele de tranzacționare spre propriile sisteme. Din această sumă, acțiunile reprezintă o porțiune mai mică, de 0.87 mld. dolari, în timp ce opțiunile iau partea leului, 1,7 miliarde de dolari, potrivit firmei care acționează ca market-maker. 

„Nu este clar,” a afirmat Gensler, „că sistemul nostru național de piață este corect și competitiv în cel mai înalt nivel posibil”. 

Întrebarea principală este: vor fi interzise practicile de plată pentru a primi un flux de ordine? Aceasta ar dizolva sau cel puțin afecta semnificativ, în lipsa unei reinventări, modelul de business al unor firme precum Robinhood. Acțiunile sale au atins un vârf de 85 de dolari în august anul trecut, dar ieri la închidere valorau 8,38 dolari, pierzând peste 90% din valoare. 

Procedura de modificare a reglementărilor este una de durată: se speră că regulile ar fi schițate în această toamnă. 

Până la implementarea efectivă, este nevoie de două runde de vot în Comisie, a doua luând în calcul comentarii și propuneri, ale tuturor celor implicați, strânse, probabil, pe o perioadă de câteva luni. 

Trenul a fost pus în mișcare, și prinde viteză, însă intensitatea activităților de lobby fac ca rezultatul să nu fie unul cert. 

Din perspectiva noastră,  probabilitatea este în favoarea schimbării, cu o mai bună protejare a investitorilor de retail. 

Pentru unii jucători, adaptarea rapidă și refacerea modelului de business va fi esențială pentru păstrarea profitabilității (sau a speranței de profitabilitate pe un orizont mai lung) sau chiar supraviețuire. 

Deși e un proces îndelungat, sunt șanse mari ca modul de funcționare a burselor americane să fie schimbat radical.

Concurența public-privat în sectorul serviciilor medicale din România – mit sau realitate?

0

Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias
Romana Petre, Avocat Senior Coordonator
Gabriela Ifrim, Avocat Colaborator

 

Subiectul concurenței în sectorul serviciilor medicale este în orice jurisdicție unul pe cât de complex și delicat, pe atât de important din perspectiva nevoii pacienților de a avea acces la cele mai bune servicii medicale, dar și a obligației statului de a asigura acest acces printr-o alocare eficientă și responsabilă a resurselor și banilor publici. După 1990, sistemul de servicii medicale din România a suferit transformări majore, printre care se numără și dezvoltarea  unui sistem privat de sănătate, cu introducerea unor elemente de concurență între cele două sisteme, dar și a conceptelor de  autonomie bugetară și flexibilitate pe piața serviciilor medicale. 

Într-un astfel de context, întrebarea care se ridică este cât de deschisă concurenței, ca fenomen economic este piața serviciilor medicale din România și care sunt aspectele importante pentru autoritățile publice și operatorii activi pe această piață, fie ei publici sau privați.

În România, reglementările în domeniu introduc, cel puțin la nivel teoretic, elemente de concurență între furnizorii privați și publici de servicii medicale. Astfel, încă de la intrarea sa în vigoare, Legea privind reforma în domeniul sănătății (Legea sănătății) stabilește, cu titlu de principiu, libera concurență între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și alegerea liberă de către asigurați a furnizorilor de servicii medicale. În acest sens, s-a deprins principiul conform căruia „banii urmează pacientul”, ceea ce poate fi considerat un stimul pentru furnizorii de servicii medicale de a concura pentru pacienți în condițiile în care plata este corelată cu serviciul prestat.

În mod specific, Legea sănătății și Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate nu disting între obligațiile pe care furnizorii publici și cei privați le au față de pacienții asigurați în sistemul public de sănătate. În mod similar, cadrul legal în domeniul sănătății stabilește dreptul pacienților la îngrijiri medicale, precum și drepturile furnizorilor de servicii medicale în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, fără a distinge între regimul public sau privat al acestora. Astfel, în condițiile în care casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru furnizarea de servicii medicale atât cu furnizori publici, cât și privați, iar reglementările nu fac o diferențiere între aceștia, prestarea serviciilor medicale contra unei remunerații pare a avea loc într-un mediu competitiv.

Consiliul Concurenței a analizat în practica sa, Decizia CC nr. 69/13.12.2017, măsura în care furnizorii publici de servicii medicale desfășoară o activitate economică în legătură cu serviciile decontate de către casele de asigurări de sănătate și dacă se află în concurență cu furnizorii privați pentru astfel de servicii. Deși tarifele practicate în acest caz sunt stabilite în contextul unui set de reglementări complexe, autoritatea a concluzionat că funcționarea sistemului public de sănătate se bazează, de asemenea, pe presiunea concurențială.

Printre argumentele reținute, autoritatea a subliniat faptul că toate serviciile furnizate în schimbul unei remunerații trebuie considerate ca fiind o activitate economică, în linie cu normele privind piața internă prevăzute de TFUE. În acest sens, finanțarea pe care furnizorii publici și privați de servicii medicale o primesc în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate reprezintă remunerarea serviciilor medicale prestate, ceea ce conferă, astfel, caracter economic acestei activități. 

În acest sens, Consiliul Concurenței a considerat că „într-un astfel de sistem există un anumit grad de concurență între furnizori cu privire la prestarea serviciilor medicale”, iar „faptul că un furnizor, precum spitalul, care oferă servicii medicale contra unei remunerații, este public, nu înseamnă că activitatea prestată nu are natură economică”. De asemenea, cu privire la aspectele de solidaritate din Legea sănătății care stau la baza sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, autoritatea a concluzionat că „nu sunt de natură a pune sub semnul întrebării natura economică a activităților medicale”, fiind „necesar să se facă o diferențiere între gestionarea unui sistem național de sănătate, efectuată de autoritățile publice care pun în aplicare, în acest scop, prerogativele statului și furnizarea de asistență medicală în schimbul unei remunerații într-un mediu competitiv”.

Deși spitalele publice nu au ca scop obținerea de profit, așa cum se întâmplă în cazul celor private, sistemul public de sănătate „se bazează, totuși, pe principii de eficiență economică” potrivit autorității, ceea ce înseamnă de asemenea că sistemul este expus și funcționează într-un mediu competitiv. Astfel, în contextul în care spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și care funcționează pe principiul autonomiei financiare conform Legii sănătății, acest fapt implică totodată în viziunea autorității o bună gestiune economico-financiară.

Mai mult decât atât, având în vedere că, în cazul sistemului public de sănătate din România, casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru furnizarea de servicii medicale atât cu furnizori publici, cât și privați, precum și faptul că Legea sănătății reglementează principiile liberei concurențe între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate și libertatea pacienților de a alege între prestatorii de servicii medicale, prestarea serviciilor medicale contra unei remunerații într-un mediu competitiv este o activitate economică care intră sub incidența regulilor de concurență, a concluzionat Consiliul Concurenței.

Ministerul Sănătății și CNAS au contestat decizia Consiliului Concurenței, iar la finalul lunii martie 2022, Curtea de Apel București a dispus în primă instanță anularea deciziei autorității de concurență, însă fără a face publice considerentele sale până la data publicării acestui articol (Hotărârea Curții de Apel București nr. 74/2022.). Cauza prezintă interes deosebit și merită urmărită cu atenție tocmai pentru a afla viziunea instanțelor judecătorești naționale în ceea ce privește concurența public-privat în sectorul serviciilor medicale și, implicit, incidența dreptului concurenței și regulilor de ajutor de stat. 

Recunoașterea unei piețe deschise concurenței ar însemna o aplicare extensivă a regulilor de concurență și ajutor de stat, ceea ce s-ar traduce într-o serie de obligații atât în sarcina jucătorilor publici și privați, cât și în sarcina autorităților publice centrale sau locale. Cu titlu de exemplu, schimbul de informații sensibile între furnizorii publici și privați de servicii medicale ar putea fi considerat o practică anticoncurențială, în condițiile în care se constată că are un obiect sau un efect anticoncurențial. Pe de altă parte, autoritățile și instituțiile administrației publice centrale ori locale vor fi nevoite să acorde atenție sporită reglementărilor din sectorul serviciilor medicale care pot avea ca rezultat restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, precum stabilirea de condiții discriminatorii între furnizorii de servicii medicale. Nu în ultimul rând, la fel ca în cazul finanțării furnizorilor privați de servicii medicale din fonduri publice, regulile specifice de ajutor de stat ar trebui respectate și în cazul finanțării furnizorilor publici.

Rămânem așadar în așteptarea motivării instanței și a hotărârii definitive a instanțelor care ar putea influența semnificativ piața serviciilor medicale. 

 

 

În perioada desfășurării examenelor de BAC, Rețeaua VIF lansează o campanie națională de eliminare a testelor de virginitate

0

Cu ocazia desfășurării examenelor de bacalaureat în România, Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (V.I.F.) trage un semnal de alarmă asupra existenței unui tip de testare medico-legală abuzivă și traumatizantă la care pot fi supuse tinerele din România: examenul de testare a virginității. Printr-o paralelă efectuată între examenul maturității (examenul de BAC) și examenul de verificare a virginității care încă se mai practică în unitățile de medicină legală din țară, se lansează #DeNetestat, o campanie care își propune să elimine legislativ aceste teste, considerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o încălcare a drepturilor umane.

În timp ce se pregătesc pentru susținerea probelor de bacalaureat, examen național care a debutat luni, 6 iunie a.c., cu evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală, liceenii din România află de existența unei practici medicale rămase din vremuri pe care le credeam apuse și, anume, examinarea virginității fetelor,  supranumită și „examenul cu două degete”.

Testarea virginității încalcă drepturile omului, potrivit OMS

Deși considerate de OMS ca fiind o încălcare a drepturilor umane, în România, printre expertizele efectuate în unitățile IML în vederea eliberării certificatelor medico-legale, încă mai se numără testele de virginitate.  Potrivit OMS, nu există dovezi științifice că metoda poate dovedi dacă o femeie ori o tânără a avut sau nu act sexual vaginal.Medical vorbind, inspecția himenului are o precizie mai mică de 10% în ceea ce privește determinarea virginității în cazul fetelor și femeilor examinate. Așadar, testul este practic inutil, iar procedura poate provoaca traume celor examinate. 

În 2019, în România, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităților aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici (INML) – adică, aproximativ 1.000 de teste pe an. Acestea sunt realizate în diverse unități de medicină legală din țară, din toate județele. În prezent, există două tipuri de examene: cele care au legătură cu o anchetă penală și cele realizate la cerere, de către părinți – în special, de către tați.

Despre campania #DeNetestat

#DeNetestat este o campanie socială, semnată de Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF), realizată pro bono și comunicată în parteneriat cu agențiile DDB România, ABIS Studio, Porter Novelli, Media Investment, cu sprijinul regizorului Iulia Rugină, actriței Voica Oltean, compozitorului Mihai Dobre și fotografului Adi Bulboacă. Campania are drept scop eliminarea testelor de virginitate din legislația din Romania.

“Practica testării virginității este considerată o formă de discriminare de gen, iar virginitatea nu este un termen medical ori științific, ci un concept social, cultural și religios, care reflectă discriminarea de gen a femeilor și fetelor. Așadar, testul nu are vreo însemnătate medicală și poate cauza daune  psihologice”, declară Mihaela Mangu, Director Executiv al Asociației ANAIS, organizație ce face parte din rețeaua VIF, susținătoare a campaniei.

“Însăși OMS declară aceste teste o încălcare a drepturilor umane. De ce ar trebui să existe un test care să demonstreze, așadar, ceva ce nu există? Ne propunem să creăm o mișcare socială în jurul acestei campanii, în care să punem acest subiect sensibil pe agenda publică și să lansăm o petiție publică de eliminare a <<testului cu două degete>>. Vrem să subliniem că virginitatea este un construct social și că ea nu se poate testa medical, iar procedura poate cauza daune psihologice, emoționale”, punctează Roxana Memetea, Managing Partner al DDB România, partener în realizarea campaniei.

„Sperăm ca prin această campanie să determinăm publicul larg, și-n special părinții, să devină conștient de aceste pericole la care sunt supuse tinerele adolescente din România, care trec prin asemenea experiențe”, a completat Andrada Cilibiu, Coordonator PR și Comunicare al Centrului FILIA, parte din rețeaua VIF.

#DeNetestat prezintă un film emoționant, în care protagonista este o adolescentă supusă la acest examen, chiar în preajma simulărilor pentru examenului de BAC. Tânăra povestește despre anxietatea cu care se confruntă, deseori, înaintea examenelor pe care urmează să le susțină.

“Mă afectează, dintotdeauna, orice formă de violență împotriva femeilor. Atunci când am primit propunerea de a contribui la campania #DeNetestat, am privit-o ca pe o ocazie să pot schimba ceva. Primul pas către a schimba ceva este a vorbi deschis despre problemă, a nu mai pune lucrurile sub preș și a sancționa orice formă de abuz. Dacă nu știi despre, nu înseamnă că nu se întâmplă. Cred că e important ca oamenii să știe că aceste „teste” încă se întâmplă în România anului 2022, că sunt groaznic de traumatizante pentru adolescente și că nu fac decât să ducă mai departe niște prejudecăți oribile despre ce ar trebui  să facă o femeie cu propriul corp”, mărturisește Iulia Rugină, regizor al clipului campaniei #DeNetestat.

Acest subiect este lansat în dezbatere pe agenda publică si este urmat de o petiție online de eliminare a acestor examinări din legislația autohtonă. Petiția campaniei este susținută, de asemenea, de organizația non-guvernamentală Declic.

„Solicităm Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății și Institutului Național de Medicină Legală să inițieze urgent o modificare legislativă prin care testele de virginitate să nu mai fie efectuate în unitățile de medicină-legală. Solicităm eliminarea completă a acestor teste din lista serviciilor efectuate de unitățile medico-legale, atât efectuate la cerere, cât și cele dispuse de diverse autorități”, precizează și Tudorina Mihai, Președinte al Asociației FRONT (rețeaua VIF).

În luna ianuarie a.c., Rețeaua VIF a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) prin care a solicitat analizarea situației existente în cadrul legal și emiterea unui punct de vedere cu privire la caracterul discriminatoriu al acestor teste medicale. În textul sesizării se arată, printre altele, că testarea virginității este înrădăcinată în norme patriarhale, de control și de discriminare a femeilor și fetelor conform cărora sexualitatea feminină nu ar trebui să se manifeste înaintea căsătoriei, în caz contrar  valoarea socială a fetei sau femeii este afectată și pune în pericol respectabilitatea ei și a familiei ei. Această practică reprezintă un act de violență împotriva femeilor și o încălcare a drepturilor omului, cum ar fi dreptul de a fi protejat de discriminare pe criterii de sex, dreptul la viață, libertate și siguranță a persoanei, inclusiv integritatea fizică și drepturile copilului (când este efectuată la o fată sub 18 ani).

Rețeaua VIF mai atrage atenția că practica testării virginității este o formă de discriminare de gen iar „virginitatea” nu este un termen medical sau științific, ci un concept social, cultural și religios care reflectă discriminarea de gen a femeilor și fetelor, așa cum se arată și în Declarația Comună a Consiliului ONU al Drepturilor Omului (CDO) , Agenția ONU pentru Femei și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) WHO/RHR/18.15 „Eliminating virginity testing: an interagency statement” din anul 2018.

Norofert se pregătește pentru un viitor sustenabil și devine prima companie de pe AeRO cu rating ESG

0

Norofert SA (Simbol BVB:NRF), principalul producător de inputuri organice și jucător cu experiență pe piața agricolă, devine prima companie listată pe piața AeRO operată de Bursa de Valori București care lansează un raport de sustenabilitate și impact asupra mediului, însoțit de un rating ESG. Strategia principală a companiei pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră este producția de inputuri pentru agricultura ecologică, care nu folosesc gaz pentru sinteză, ci materii prime organice. Asftel, față de inputurile din agricultura convențională, inputurile ecologice oferă din start un avantaj pentru reducerea gazelor cu efect de seră, dar mai ales contribuie la o biodiversivitate optimă în sol. De asemenea, ferma companiei de 1.000 ha de la Zimnicea, operată în regim ecologic, este un activ important pentru reducerea amprentei de carbon.

Cu un obiectiv clar de dezvoltare a pieței agriculturii ecologice, într-un mod profitabil și sustenabil față de sol și resursele sale naturale, compania a decis să facă un pas strategic și să realizeze un raport și rating independent ESG. Astfel, Norofert a apelat pentru evaluare la Sustainalytics, Morningstar, una dintre principalele firme independente de cercetare, rating și analiză ESG din lume, de la care compania a primit un scor ESG de 35,8 pentru primul an de raportare și rating. Norofert ocupă, prin acest calificativ, poziția 17 din 56 de companii din sub-industria agro-chimică analizate la nivel global. Raportul integral poate fi consultat la acest link: https://norofert.ro/investitori/sustenabilitate.

„Norofert a setat un nou standard pentru raportările non-financiare în rândul companiilor listate pe segmentul AeRO al Bursei de Valori București, prin generarea, în mod voluntar, a unei analize ESG și obținerea unui rating acordat de Sustainalytics. Rezultatul este unul bun și ne indică practic unde ne aflăm, dar și care sunt pașii concreți pe care trebuie să-i urmăm în procesul nostru de creștere sustenabilă. Totodată, raportul aduce un grad mai mare de transparență și claritate cu privire la modelul nostru de afaceri. Ne propunem să devenim o companie cu impact pozitiv în industrie, având ca țel neutralitatea climatică în operațiuni, conform cerințelor ESG”, a declarat Alex Cristescu, Membru Consiliu de Administrație, Norofert Group.  

Criteriile ESG pentru evaluarea companiilor de către Sustainalytics au fost create în mare parte pentru companii mari și mature. Evaluarea ESG a analizat impactul guvernanței corporative, nivelul de carbon din operațiuni, emisiile și deșeurile, folosirea resurselor, capitalul uman, relația cu comunitatea, etica în afaceri, impactul produselor și serviciilor în mediu și social, guvernanța produselor, sănătatea și securitatea muncii.   

Majoritatea companiilor din baza de date a Sustainalytics au o evaluare de piață de peste 1 miliard de euro, unele atingând cifre de zeci de miliarde, cu programe orientate spre mediu și societate, active în unele cazuri de decenii, cu bugete mari și guvernanță corporativă asigurată de lideri în industrie cu experiență de zeci de ani. Sub-industria în care Norofert activează are un grad foarte mare de risc, respectiv 59,3. Doar 10 companii din cele 56 au un rating ESG mediu, adică un rating sub 30. Totodată, Norofert se aliniază obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, aflate pe Agenda 2030, și poate contribui și influența pozitiv o parte dintre acestea.

Acțiunile Norofert Group sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu 3 martie 2020 și se tranzacționează sub simbolul NRF. Compania are o capitalizare de piață de peste 142 milioane de lei, iar începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile NRF sunt incluse în indicele BET-AeRO dezvoltat de BVB pentru această piață.

Studiu VTEX: Aproape 60% dintre retailerii din România au înregistrat creșteri ale vânzărilor în pandemie, în special în online, și plănuiesc investiții majore în ecommerce

0

Cei mai mulți retaileri din România, aproximativ 60%, au raportat vânzări în creștere de la începutul pandemiei până în martie 2022. În aceeași perioadă a fost înregistrată o creștere de 57% a comenzilor online, arată un studiu VTEX (NYSE: VTEX), platforma enterprise de comerț digital cu ajutorul căreia brandurile și retailerii își gestionează toate operațiunile de comerț, realizat în colaborare cu firma de cercetare de piață MKOR Consulting.

Conform studiului VTEX, la care au participat peste 200 de retaileri de dimensiuni medii și mari, cele mai multe companii care au înregistrat creșteri (63%) au între 4 și 7 ani vechime pe piață. De cealaltă parte, doar 52% dintre companiile tinere (1-3 ani) au înregistrat creșteri ale vânzărilor în ultimii doi ani.

“Pandemia a impulsionat industria de comerț și ne-a arătat tuturor că aproape orice poate fi vândut online, ceea ce explică încă o tendință care a venit firesc – aceea a diversificării portofoliului. Un aspect interesant este și că, așa cum arată datele din piață, pandemia a schimbat comportamentul și modul de gândire al consumatorilor români, generând schimbări majore în industrie în viitorul apropiat. Consumatorii sunt din ce în ce mai exigenți, dorind magazine online moderne, intuitive, care să facă din procesul de cumpărare o experiență plăcută și comodă, iar retailerii trebuie să țină pasul cu dorințele acestora. Perioada pandemiei a fost doar un exercițiu privind comenzile online și vom observa în continuare o creștere a industriei de ecommerce în România”, declară Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX.

62% dintre companii au diversificat portofoliul

Pentru a se adapta schimbărilor aduse de pandemie, în perioada martie 2020 – martie 2022, companiile au luat decizii ca: diversificarea portofoliului (62%), creșterea bugetului de marketing (48%) și schimbarea platformei cu una mai performantă și mai flexibilă, care permite modificări rapide în funcție de nevoile de business.

 

Astfel, pentru a face față cererii mari pe timp de pandemie, 62% dintre comercianți au crescut portofoliul de produse și au îmbogățit gamele de produse, în timp ce doar 11% le-au redus, mai arată studiul VTEX.

Totodată, pe lângă cererea ridicată, a crescut și numărul de retururi în pandemie, cu 33%, în timp ce 55% dintre comercianții intervievați au subliniat că numărul de retururi a rămas relativ constant.

“Această tendință de creștere a gamei de produse se va menține, în condițiile în care românii vor comanda tot mai mult online. Creșterea comerțului digital vine cu vânzări mai mari, dar în același timp cu presiuni la nivel de business, care determină companiile să-și regândească strategia. Acestea au în plan noi investiții în modernizarea platformelor de ecommerce actuale sau chiar înlocuirea acesora cu platforme capabile să susțină un număr mare de produse și de vizitatori și care să simplifice procesul de cumpărare și să ajute la loializarea clienților. În România vor fi comercializate online din ce în ce mai multe produse de lux, exclusiviste, care presupun tranzacții valoroase, cum ar fi mașini sau haine de la case de modă internaționale“, punctează Cristi Movilă.

De asemenea, studiul VTEX prezintă și dificultățile pe care le au comercianții români în gestionarea afacerii, în general confruntându-se în medie cu două provocări. În cele mai multe cazuri, este vorba de factori externi, cum ar fi creșterea concurenței (21% dintre retaileri) sau aprovizionarea și livrarea produselor (18%). Acestea sunt urmate de conversia vizitelor în achiziții (17%), atragerea clienților potriviți (17%) și fidelizarea clienților (14%). Business-urile mai experimentate întâmpină mai multe dificultăți, precum abandonarea coșului de cumpărături, loializarea clienților sau politica de prețuri.

În ceea ce privește modalitățile de promovare folosite de retailerii din ecommerce, studiul VTEX și MKOR arată că cei mai mulți (68%) folosesc canale de social media, urmate de Google Ads (66%) și de investiția în SEO (40%), pentru a-și promova magazinele online și produsele. Pentru a impulsiona vânzările, sunt folosite și metode de promovare, precum content marketing (38%), email marketing (32%) sau marketing afiliat/influenceri (29%).

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Proiectul de regulament de modificare a Regulamentului A.S.F. nr. 3/2013 pentru autorizarea și funcționarea contrapărților centrale emis în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Aprobarea intenției de aplicare a Ghidului cu privire la anumite aspecte ale cerințelor MiFID II privind adecvarea și legate exclusiv de executare, în vederea notificării ESMA.

  • Autorizare

Aprobarea doamnei Daniela-Niculina Vasile pentru un nou mandat în calitate de membru al Directoratului la societatea BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group S.A.;

Aprobarea domnului Octavian Cosenco pentru un nou mandat în calitate de membru al Directoratului la societatea BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group S.A.;

Aprobarea nivelului procentual utilizat de Fondul de Compensare a Investitorilor pentru calculul contribuțiilor anuale ale participanților pentru anul 2022;

Aprobarea solicitării Societății de Administrare a Investițiilor Sira S.A. de alegere a unor burse din state terțe în vederea realizării de investiții în conformitate cu art. 35 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 243/2019;

Aprobarea solicitării Societății de Administrare a Investițiilor Sira S.A. de autorizare a Fondului Închis de Investiții Omnitrend în calitate de Fond de Investiții Alternative destinat investitorilor profesionali (F.I.A.I.P.) și înregistrarea acestuia în Registrul A.S.F. în această calitate;

Aprobarea solicitării Societății de Administrare a Investițiilor Sira S.A. de autorizare a Fondului Închis de Investiții Omnihedge în calitate de Fond de Investiții Alternative destinat investitorilor profesionali (F.I.A.I.P.) și înregistrarea acestuia în Registrul A.S.F. în această calitate;

Aprobarea solicitării S.A.I. Atlas Asset Management S.A. de autorizare a Fondului de Investiții Alternative cu capital privat Atlas AgriFund și înregistrarea acestuia în Registrul A.S.F.;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere în vederea majorării capitalului social al societății Holde Agri Invest S.A. București și a emiterii Certificatului de înregistrare a drepturilor de preferință în vederea tranzacționării pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de BVB;

Avizarea modificării actului constitutiv al Eurolife FFH Asigurări Generale S.A. ca urmare a majorării capitalului social al societății;

Aprobarea noului asociat semnificativ indirect al societății Idea Broker de Asigurare S.R.L., respectiv Banca Transilvania S.A.;

Aprobarea cererii de avizare a modificării Regulamentului de Organizare și Funcționare al Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Angajatori români nu sunt pregătiți pentru transparentizarea salariilor

0

Conform unui sondaj realizat de eJobs, deși sunt de acord că publicarea salariilor în anunțurile de angajare ar crește încrederea în companii și ar eficientiza recrutarea, 40,5% dintre angajatori nu sunt pregătiți pentru transparentizarea acestora și se tem că o astfel de măsură va duce la demotivarea unor angajați și va crește fluctuația de personal

Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie, o propunere legislativă privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din EU primesc salarii egale pentru o muncă egală. Una dintre măsurile cuprinse în această propunere vizează publicarea salariilor în anunțurile de angajare. Astfel, angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia. Deși candidații își doresc de ani buni implementarea acestei schimbări pe piața muncii, angajatorii pun în balanță avantajele și dezavantajele pe care le-ar aduce și spun că sunt, mai degrabă, nepregătiți pentru adoptarea acestei măsuri.

Astfel, potrivit celui mai recent sondaj eJobs, doar 28,3% dintre companiile respondente sunt pregătite pentru transparentizarea salariilor. 40,5% se declară complet nepregătiți pentru acest pas, iar 31,3% trebuie să mai pună la punct câteva aspecte înainte de a putea face acest lucru. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre angajatori sunt de acord că anunțurile de angajare cu salariul la vedere ar crea o serie de efecte pozitive în piață, cele mai importante fiind faptul că, atât candidații, cât și angajații vor înțelege mai bine unde se situează din punct de vedere salarial și cum să își seteze așteptările, dar și că va crește încrederea în angajator dacă salariile pe care le oferă sunt în linie cu piața. 

În plus, recrutorii mai cred că, implementată corect, această măsură crește satisfacția, motivația și productivitatea angajaților, că se vor scurta procesele de recrutare și că va crește relevanța candidaților. 37,9% dintre respondenți recunosc că acele companii cu salarii peste media pieței vor atrage mai mulți candidați, iar 7,6% spun că nu vor mai fi motive de discuții și invidii în echipe.

„Dincolo de toate aceste avantaje, cifrele noastre arată că, în general, candidații se raportează altfel, cu mai multă încredere, față de acele anunțuri care au salariul publicat. Joburile cu salariul la vedere au cu 40% mai multe aplicări relevante decât celelalte. Și, totuși, în acest moment, doar 14,3% dintre anunțurile postate pe eJobs.ro au și salariul inclus”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing, eJobs România.

Aprobarea acestei propuneri ar putea marca începutul unei ere pe care candidații o așteptau de mult. Angajatorii văd, însă, și jumătatea goală a paharului. 52% dintre participanții la același sondaj derulat de eJobs cred că angajații vechi vor fi demotivați dacă vor vedea salarii mai mari pentru angajații noi. Un alt dezavantaj de care se tem recrutorii este că va crește fluctuația pentru că angajații vor fi mai tentați să schimbe jobul pentru un salariu mai bun. Apariția situațiilor tensionate între colegi acolo unde există diferențe salariale pentru același rol este un alt motiv de îngrijorare pentru companii, alături de faptul că vor exista și mai mulți candidați slab pregătiți care vor vâna doar salariul.

”Este clar că piața va deveni mai volatilă, iar pentru companiile cu salarii sub nivelul pieței va fi mult mai greu să găsească oameni. Însă este direcția spre care se îndreaptă tot mai multe țări și spre care ne îndreptăm și noi. Vedem lunar aproximativ 40.000 de oameni care intră pe comparatorul Salario pentru a afla cum se poziționează salariul pe care îl câștigă față de alte salarii din industria în care lucrează sau ale unor angajați cu roluri similare, dar și pentru a își face o idee despre media din piață înainte de a merge la un interviu de angajare”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în luna mai pe un eșantion de 450 de respondenți – manageri, recrutori și antreprenori.

Conferința FOCUS BUCUREŞTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară”, eveniment marca CCIB, la a patra ediție

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, cea de a patra ediţie a conferinţei „FOCUS BUCUREŞTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai comunității de afaceri a Capitalei, oficiali din administrația centrală și locală, specialiști de top din diverse domenii, reprezentanți ai societății civile, cu scopul de a discuta deschis despre problemele Capitalei, dar mai ales despre soluții viabile și constructive a căror aplicare să conducă la dezvoltarea pe baze sănătoase a Bucureștiului.

„Transformarea Capitalei într-o metropolă modernă, verde, atractivă pentru turism și afaceri este o muncă de echipă: mediu public – mediu privat. În ceea ce ne privește, venim în acest parteneriat cu instrumentele specifice unei camere de comerţ solide. De pildă, datorită sistemului complex de relații construit de-a lungul timpului, atât pe plan intern, cât și internațional, avem capacitatea de a ne implica în transferul de bune practici și în implementarea unor proiecte care s-au bucurat de succes în alte capitale europene”, a declarat în deschidere, preşedintele CCIB, Iuliu Stocklosa

Spre exemplificare, președintele Camerei bucureștene a prezentat proiectul „Shopping street program”, axat pe folosirea tehnologiei și pe un parteneriat între administrația publică, antreprenori și locuitori, prin care se asigură o dezvoltare holistică a orașului, pe patru axe: rețea de afaceri smart, cooperare în comerț și servicii, conectivitate și educație. Datorită apartenenței CCIB la Federația Camerelor de Comerț Dunărene, în calitate de membru fondator, organizația noastră se poate implica în implementarea în Capitală a acestui tip de proiect, după modele utilizate la Viena sau Budapesta.

În prima parte a conferinţei, dedicată dezvoltării urbane și economiei circulare, participanții au avut posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu: Toni Greblă, prefectul Capitalei, Stelian Bujduveanu, viceprimar general al Capitalei, Aurelian Păduraru, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Ștefan Ioniță, director executiv al CNAIR – CESTRIN, Dan Nicula, director general al Agenției de Dezvoltare Regională București Ilfov, Claudiu Octavian Ceti, consilier al primarului sectorului 5 și cu directorul adjunct al TIAB SA, Corneliu Samoilă.

În cadrul acestui prim panel a fost subliniată necesitatea elaborării unei strategii coerente vizând dezvoltarea urbană a Capitalei. În context, prefectul Capitalei a punctat importanța: clarificării situației juridice a terenurilor aflate în litigiu, aprobării Planului Urbanistic General (PUG) și a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) rezultate în urma unei colaborări reale între autoritățile locale, centrale și mediul de afaceri și ținând seama de interconectarea puternică a Capitalei cu județul Ilfov. „Autoritățile publice trebuie să trateze oamenii de afaceri ca fiind partenerii lor”, a accentuat prefectul Capitalei, Toni Greblă. 

În plus, în opinia viceprimarului general Stelian Bujduveanu, se impune o discuție deschisă despre reforma administrativă a Capitalei, care să aibă ca finalitate reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și centrarea pe interesul cetățeanului. De asemenea, potrivit lui Stelian Bujduveanu, în perioada următoare se vor scoate la licitație publică circa 600 de spații din portofoliul Administrației Fondului Imobiliar și vor fi date în administrare privată terenurile nefolosite.

În ceea ce privește dezideratul de a avea un București verde, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu a apreciat că într-o primă etapă este nevoie de conștientizarea contribuabilului, fie el persoană fizică sau juridică, iar într-o a doua etapă se impune sancționarea drastică a încălcării legii. În context, a punctat că în Capitală există probleme serioase în ceea ce privește deșeurile și poluarea aerului.

În finalul primei părți a evenimentului, Dan Nicula, director general al ADRBI, a făcut o prezentare extinsă a principalelor axe de finanțate din Programul Operațional Regional, cu accent pe: digitalizare, mediu, mobilitate, regenerare urbană.

În a doua parte a evenimentului, dedicată digitalizării și transformării digitale a Capitalei participanţii au avut oportunitatea de a se întâlni cu: Ramona Porumb, viceprimar, Primăria sectorului 1; Paul Moldovan, administrator public, Primăria sectorului 6; Mihai Iulian Anghel, director general al Direcției Mobilitate Urbană, Primăria Sectorului 4; Corina Neacșu, manager proiect, și Costin Băcilă, Business Development Manager, Maguay; Cosmin Coșereață, Managing Partner @Blinkee City Romania. În cadrul acestui panel s-a discutat pe larg despre prioritățile administrației publice în ceea ce privește digitalizarea serviciilor oferite contribuabililor, soluții și oportunități pentru ca Bucureștiul să devină o Capitală smart, aplicații smart cu impact major asupra comunității.

Evenimentul a constituit un excelent prilej pentru participanți de a-și prezenta problemele, de a identifica soluții la acestea, de a interacționa cu vorbitorii prezenți la conferință, dar și de a iniția noi colaborări în afaceri. 

Aegon România, 14% creștere a primelor brute subscrise în 2021

0

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon, anunță încheierea anului 2021 „cu un volum al primelor brute subscrise de 153,49 milioane lei, în creștere cu 14.09%, față de 2020 și o cotă de piață de 4.73%. Creșterea de 14,09% menține constantă poziția Aegon România între primele 6 companii de asigurări de viață de la noi din țară”. 

Sînziana Maioreanu (foto), CEO al Aegon România: „Am terminat anul trecut cu rezultate de care suntem mândri: sunt rezultatele perseverenței și ale muncii de echipă într-un an dificil, marcat parcă și mai puternic de pandemie, față de 2020. Piața românească a asigurărilor dă semne de maturizare în acest climat complex, inclusiv pe segmentul asigurărilor de viață, iar creșterea puternică înregistrată de industria noastră anul trecut ne arată că românii caută și accesează soluții care le dau mai multă încredere, confortul mental că au făcut ceva ei înșiși pentru siguranță și un viitor financiar mai bine pregătit pentru familiile lor. Creșterea despre care vorbim astăzi se datorează clienților noștri, care ne-au ales să le fim alături și care ne-au oferit încrederea lor – le mulțumim. La fel, mulțumim partenerilor de business, colaboratorilor noștri și echipei Aegon România. Când răzbești pe furtună, bucuria reușitei este mult mai profundă și valoroasă. 

Ne dorim să fim alături de clienții noștri la bine și la greu și facem în așa fel încât să le fim de ajutor în cel mai scurt timp posibil atunci când au nevoie cel mai tare de noi. De aceea, pentru noi, timpul de soluționare și de plată a daunelor este foarte serios luat în considerare.

Am fost alături și de clienții noștri care au avut de suferit din cauza Covid 19. Încă de la debutul pandemiei am decis ca, în mod excepțional, să despăgubim și în caz de pandemie și, astfel, am oferit clienților noștri sprijin financiar în valoare totală de 511.514 lei pe parcursul lui 2020 și 2021. În plus, din acest an am lansat pe piață o asigurare de viață, Fii Precaut. Aceasta  include în mod automat și despăgubiri pentru Covid 19, pe lângă celelalte beneficii care țin de despăgubiri în caz de spitalizare din boală sau accident și este o asigurare potrivită atât pentru adulți cât și pentru copii.”

Aegon România subliniază că anul trecut „a acordat clienților beneficii și despăgubiri în valoare totală de 33,74 milioane lei, iar timpul mediu de soluționare al dosarelor de daună a fost de 1,1 zile lucrătoare.

Rezultatele anului 2021 vin să confirme că piața asigurărilor se maturizează și că oamenii încep să înțeleagă mai bine importanța unui plan de rezervă în caz de neprevăzut pentru întreaga familie. Creșterea interesului pentru asigurările de viață și asigurările cu componentă de sănătate, precum și menținerea portofoliului de clienți sunt semne că produsele din portofoliul Aegon România răspund în continuare unor nevoi reale, adaptate contextului ultimilor doi ani”.

Aegon România face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții și se caracterizează, la nivel mondial, printr-„o tradiție de peste 175 de ani. În total, cei peste 22.300 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 34,4 de milioane de clienți din America, Europa și Asia. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste un milion de clienți și 150 de angajați”.

Acțiunile One United Properties vor fi incluse în indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging începând cu 20 iunie

0

 

Acțiunile One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, vor fi incluse, începând cu 20 iunie 2022, într-un nou indice FTSE Russell: indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging. FTSE Russell a făcut anunțul în urma ajustării trimestriale.

„Includerea acțiunilor ONE în indicele FTSE EPRA Nareit Emerging a făcut parte din strategia noastră de a spori vizibilitatea pieței de capital românești pe arena internațională și de a contribui în continuare la îmbunătățirea lichidității companiei. Pe măsură ce ne pregătim pentru operațiunea de majorare a capitalului social, care are scopul de a contribui la investiții în noi oportunități de creștere și de a mări free-float-ul companiei, suntem hotărâți să ne diversificăm acționariatul și să creștem lichiditatea acțiunilor ONE pentru a fi incluși în mai mulți indici regionali și la nivel de industrie. Obiectivul nostru este să transformăm One United Properties într-o companie publică românească lider, aflată pe radarul investitorilor instituționali internaționali cheie”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

Indicele FTSE EPRA Nareit Emerging este conceput pentru a urmări performanța companiilor imobiliare și a REIT-urilor listate pe piețele emergente. Prin ajustarea în mod liber a elementelor constitutive ale indicelui și verificarea lichidității, mărimii și veniturilor, indicele este potrivit pentru utilizare ca bază pentru produse de investiții, cum ar fi instrumentele derivate și fondurile tranzacționate la bursă (ETF). Indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging în care va fi inclusă One United Properties acoperă companii listate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

One United Properties va fi prima companie imobiliară din România care va fi inclusă în acest indice. În urma includerii acțiunilor ONE, indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging va conține 33 de emitenți, dintre care doar doi europeni, unul român și unul ceh. 14 emitenți sunt din Arabia Saudită, 10 din Africa de Sud, trei din Turcia, doi din Emiratele Arabe Unite și unul din Kuweit. Capitalizarea totală de piață a tuturor componentelor indicelui este de aproximativ 24 de miliarde de dolari.

Pe lângă indicele FTSE EPRA Nareit Emerging, acțiunile ONE sunt incluse, din decembrie 2021, și în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește performanța acțiunilor cu capitalizare mare, medie și mică la nivel global, în indicele FTSE Global Small Cap – segmentul de capitalizare din universul indicelui FTSE Global Equity și în indicele FTSE Global Total Cap, care include companii mari, mijlocii, mici și micro-companii. La nivel local, din septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București care urmărește cele mai lichide companii, precum și indicii BET-TR, BET-XT, BET-XT-TR și BET Plus.

One United Properties este a treia cea mai mare companie antreprenorială listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB pe 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări viitoare atât în ​​segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri.

De la listarea la Bursa de Valori București, acțiunile ONE se află în mod constant printre cele mai tranzacționate instrumente financiare la BVB. Doar în 2022, investitorii au tranzacționat acțiuni ONE în valoare totală de 133,6 milioane de lei, rezultând o lichiditate zilnică de peste 1,3 milioane de lei. Într-un prim trimestru volatil din 2022, acțiunile ONE au depășit indicele de referință BET, oferind o apreciere a prețului acțiunilor de +3,86% față de o scădere de -2,92% a indicelui BET. Doar cinci blue chips, inclusiv ONE, au înregistrat o evoluție pozitivă în această perioadă. 

Studiu EY: România trebuie să se concentreze prioritar pe inovația în educație pentru o dezvoltare durabilă

0

Inovația a devenit elementul de diferențiere în peisajul competitiv actual. Soluțiile vechi nu mai sunt întotdeauna aplicabile, iar liderii de afaceri trebuie să ajungă să implementeze rapid idei şi soluţii noi pentru a rămâne competitivi şi relevanți pentru clienții lor. Procesul de inovare este prezent în toate industriile și presupune o înțelegere aprofundată din partea companiilor. 

EY România a realizat un studiu prin care a sondat opiniile mediului de business din România în privința inovației și despre un nou concept –  Innovation-as-a-Service, care are scopul de a sprijini companiile în startul și, ulterior, accelerarea capacităților lor de inovare și completează cunoștințele organizațiilor în afaceri, tehnologie și eficiență operațională. 

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, Chief Innovation Officer, EY România: „Majoritatea respondenților a fost de părere că cea mai importantă dimensiune a inovaţiei asupra căruia trebuie acționat este schimbarea / ajustarea modelului de business – 31,5%. Pe locul doi se găsește inovația ca mod de optimizare a proceselor cu 27,4%, iar pe al treilea loc respondenții au decis că inovația este un ingredient important al culturii organizaționale și trebuie să primească o atenție sporită – 21,9%. Peste 20% dintre cei chestionați au răspuns că inovația trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea şi crearea de noi produse.”

În ceea ce priveşte gradul de implicare al companiei în activități legate de inovație, 36% din respondenţi au răspuns că este moderat, 20,2% că este ridicat, 12% foarte scăzut, iar 11% că este scăzut. Întrebaţi dacă organizația în care activează are un proces de inovație implementat, peste un sfert dintre respondenți au răspuns că da (25,6%), restul de 74,4% răspunzând că nu.

Din punct de vedere al oamenilor dedicați procesului de inovaţie, situația este mai bună, 33,3% dintre respondenți spunând că în compania în care lucrează există o persoană care se ocupă de inovație.

Cei doi ani de pandemie au afectat nu numai serviciile oferite de organizații, cât și bugetele acestora. Companiile au fost nevoite să își micșoreze bugetele destinate inovației, să își restructureze echipele sau chiar să își sisteze activitățile. Situația începe să se redreseze odată cu ridicarea restricțiilor, iar companiile își reimplementează strategiile de inovației de dinainte de pandemia COVID-19.

Însă, Europa se confruntă acum cu o nouă criză provocată de războiul din Ucraina. Situația geopolitică din estul Europei a avut efecte fără precedent, printre care creșterea prețurilor la energie, inflație, relocări. Acestea, la rândul lor afectează strategiile și prioritățile companiilor, printre care și planurile în ceea ce privește procesele de inovație. 

Întrebați dacă perioadele de criză afectează bugetul alocat inovației, 41,6% au răspuns că acesta este afectat într-o mare și foarte mare măsură, 35,1% într-o mică sau foarte mică măsură şi 23,4% au răspuns că acesta nu este afectat în niciun fel.

Inovația – elementul de sinergie dintre mediul privat,
public și cel academic

Pentru a avea o dezvoltare durabilă, România trebuie să se focuseze în primul rând pe inovația în educație, conform răspunsurilor a 49,2% dintre cei chestionaţi, mai precis, în noi modele de învățământ, noi materii, metodologii adaptate și convergente trendurilor în digitalizare.

Pe locul doi (20,6%) respondenții au selectat inovația tehnologică (folosirea noilor tehnologii pentru a crea produse noi). Al treilea loc este ocupat de inovația de tip îmbunătățire continuă a proceselor organizaționale (15,9%), iar pe ultimul loc se situează, cu un procent de 14,3%, inovația radicală în business (noi produse, noi tipuri de servicii).

Elementului inovativ în cadrul sistemului educațional (primar-universitar) este văzut de  majoritatea respondenților ca fiind relativ scăzut (32,8%). 24,6% consideră că inovația este prezentă în sistemul educațional din România, pe când 21,3% cred că această nu este deloc prezentă.

Există însă la orizont aspecte pozitive prin prisma Planului Național de Redresare și Reziliență. La întrebarea cum este apreciat sprijinul pe care îl oferă PNRR inovației în sectoarele și ariile menționate anterior, 37,1% au răspuns că este ridicat, 32,3% puțin ridicat, 17,8% foarte ridicat și extrem de ridicat, iar 12,9% deloc ridicat.

Innovation-as-a-service – un proces pragmatic pentru viitor

În contextul tensiunilor la nivel geopolitic și al crizei sanitare, noul model de inovație reprezintă o veste bună pentru mediul local de afaceri în vederea atingerii unui prag substanțial de dezvoltare a organizației. De-a lungul timpului, studiile au arătat că 40-50% dintre executivi văd inovația ca o necesitate pentru ca organizația lor să rămână competitivă. 

Beneficiul direct al innovation-as-a-service este reducerea complexității inovației, astfel încât echipele să se poată concentra pe competențele de bază care au adus succes organizației până acum: să genereze idei noi, să fie prezenți în piață, să țină legătura cu clienții. Innovation-as-a-service reduce, iar în unele cazuri elimină, efortul și costul de a construi o echipă. Procentul celor care consideră că procesul poate să le ajute organizația este de 49,3%.  

În prezent, nu se mai poate discuta de inovație fără implicarea elementelor de sustenabilitate. Studiile efectuate de EY au arătat că sustenabilitatea a devenit un domeniu prioritar pe agenda executivilor din România. Procesele de inovație, pe lângă faptul că trebuie să îmbunătățească operațiunile companiilor și să le eficientizeze, trebuie să se asigure că implică și elementul de sustenabilitate al companiei, atât financiar, social, climatic, cât şi din punct de vedere al responsabilităţii pentru investitori şi pentru generaţiile viitoare de clienţi. 

Întrebați fiind dacă procesul innovation-as-a-service poate fi un ajutor în vederea micșorării amprentei de carbon a fiecărei companii, o majoritate solidă de 83,1% consideră că serviciul poate conduce către rezultate remarcabile în această direcție.

Aceeaşi majoritate semnificativă se menține și când vine vorba despre potențialul impact pe care îl poate avea serviciul innovation-as-a-service asupra mediului public, cu scopul de a accelera anumite procese cu valoare adăugată pentru cetățeni. Astfel, un procent de 80% consideră că în domeniul public acest nou serviciu poate fi un ajutor real.

Studiu poate fi consultat aici.

 

Piste pentru biciclete, skateboard-uri și trotinete

0

Asociația Zi de Bine, susținută de partenerii strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank printr-un buget de 40.000 de euro, construiește în luna iunie, în cartierul Brâncuși, primul pumptruck din Capitală: un spațiu interactiv pentru copii și adulți, cu piste speciale pentru biciclete, skateboard-uri, role și trotinete. Proiectul #Joyride este realizat împreună cu Primăria Sectorului 6, care a oferit un spațiu unde se vor construi aproximativ 42 de metri de pistă în forme și curbe pe înălțimi diferite, pentru cei peste 3.700 de locuitori ai cartierului.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „#Joyride este un proiect de care locuitorii cartierului Brâncuși aveau o mare nevoie. Deși cartierul este foarte bine îngrijit, lipsesc spațiile verzi și locurile de joacă pentru copii. Pumptruck-ul pe care îl vom contrui luna aceasta va putea fi folosit atât de către cei mici cât și de către adulți și va aduce cu siguranță bucurie și un super start în vacanța de vară.“

Cartierul Brâncuși, din sectorul 6, subliniază inițiatorii proiectului, „este unul dintre cele mai mari cartiere de locuințe sociale din țară, care se întinde pe 115.000 metri pătraţi, cu zeci de blocuri și mii de unități locative. Locuințele au fost construite de ANL şi cele peste 1.200 apartamente au fost date în folosinţă, cu chirie socială, de către primăria sectorului 6, tinerilor care îndeplineau anumite condiţii, printre care să aibă domiciliul şi un loc de muncă stabil pe raza sectorului 6, iar vârsta de până în 35 de ani”.

Asociația Zi de Bine reamintește că proiectele pe care le realizează pot fi susținute printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza”.

Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. 

Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”. 

Cele mai mari companii listate la BVB participă la Forumul ARIR din 17 iunie

0

ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), anunță organizarea celei de-a patra ediții a Forumului Anual ARIR în data de 17 iunie 2022, cu prezență la nivel înalt.

Tema centrală a evenimentului este „Viziunea companiilor listate pentru dezvoltarea pieței de capital din România”, în cadrul căruia ARIR va aduce la aceeași masă factorii decizionali din cele mai mari companii din țară, atât companii cu acțiuni și obligațiuni listate la Bursa de Valori București, cât și reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, pentru încă un pas în dezvoltarea pieței de capital.

Daniela Șerban,
Președinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte & Co-fondator ARIR:

„Timp de trei ani am construit împreună o comunitate activă a pieței de capital. Prin faptul că a putut coagula lideri din diverse industrii, reuniți la bursă, ARIR a creat un fenomen extraordinar pentru piața de capital din România, un demers nou. La Forumul ARIR din 17 iunie vor fi la masa dialogului lideri din economie, companii cu capitalizări de milioane de euro, reprezentanți guvernamentali și instituționali reuniți într-un nou proiect, pe care îl vom anunța public în cadrul evenimentului.” 

Forumul ARIR reprezintă o oportunitate de a relaționa cu părțile interesate din piața de capital, de a dialoga în jurul provocărilor actuale ale emitenților și ale celor mai bune practici, o întâlnire mult așteptată după doi ani de dezbateri online. 

Au confirmat prezența la eveniment reprezentanții următoarelor instituții și companii listate:

  • Mihai Precup, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor;
  • Ovidiu Petru, Director General, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară;
  • Radu Hanga, Președinte Consiliu de Administrație, Bursa de Valori București, instituția care organizează și gestionează piețele reglementate de instrumente financiare;
  • Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori București, instituția care organizează și gestionează piețele reglementate de instrumente financiare;
  • Daniela Șerban, Președinte ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România;
  • Marian Năstase, Președinte Consiliu de Administrație, ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție;
  • Marius Ștefan, CEO și Fondator, Autonom, furnizor integrat de servicii de mobilitate și finanțare;
  • Ioana Olănescu, Director Executiv Senior Guvernanță Corporativă și Contencios, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din Europa de Sud-Est;
  • Claudiu Cercel, Director Adjunct, BRD, a treia bancă din România după totalul activelor;
  • Constantin Sebeșanu, CEO, IMPACT Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București;
  • Eugen Comendant, Director Executiv, Purcari, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est;
  • Huang Liang Neng, CEO, Romcarbon, unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje plastice;
  • Ioana Birta, CFO, TeraPlast, cel mai mare procesator de polimeri din CEE;
  • Adina Ardeleanu, Membru fondator FinancialIntelligence.ro, platformă de știri economico-financiare și organizare evenimente de business;
  • Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte Consiliu Director ARIR & Director Departament Relații Investitori și Relații Corporative ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție;
  • Daniela Aldescu, Director Executiv ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România.

Evenimentul reunește de asemenea speakeri internaționali și locali care vor discuta subiecte de interes pentru dezvoltarea pieței de capital locale.

  • Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars, companie internațională de audit și consultanță;
  • Stefan Krasz, Head of Business Development Central & Eastern Europe, Scope, principalul furnizor european de ratinguri independente de credit, analize ESG, analize de fonduri;
  • Anca Rarău, Brand&Marketing Strategist, Fondator Brandocracy, platforma de consultanță în branding și marketing strategic.

Cu sprijinul IMPACT Developer & Contractor, participanții la eveniment vor beneficia de 2 sesiuni susținute de speakeri de renume internațional, care vor aborda subiectul importanței leadershipului în perioade de incertitudine.

  • Kelly Garramone, CEO KRW International, Director Executiv KRW Research Institute, care a contribuit la dezvoltarea primului ETF din lume, compus din companii selectate exclusiv pe baza comportamentului CEO-ului și echipelor executive;
  • Radu Manolescu, Managing Partner K.M.Trust Group.

Participarea la eveniment se face în limita locurilor disponibile cu pre-înregistrare aici Forum ARIR 2022.


Partenerii strategici ai Forumului ARIR sunt: Bursa de Valori București (membru fondator ARIR), Banca Transilvania (membru asociat ARIR), TeraPlast (membru fondator ARIR), IMPACT Developer & Contractor (membru asociat ARIR), Romcarbon (membru asociat ARIR), Nuclearelectrica (membru fondator ARIR), Antibiotice (membru asociat ARIR) și Autonom (membru asociat ARIR).

Parteneri principali: Purcari (unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est), Mazars (companie internațională de audit și consultanță), Scope (principalul furnizor european de ratinguri independente de credit, analize ESG, analize de fonduri).

Parteneri expo: Chorus Call Hellas S.A (companie ce oferă servicii de teleconferință pentru industria financiară și relațiile cu investitorii), Zebra Corporate Communications (editor de rapoarte anuale și de sustenabilitate).

Partener instituțional: Brandocracy (platforma de consultanță în branding și marketing strategic).

Parteneri media: Radio România Actualități,  Financial Intelligence, Agerpres, Capital, Revista Cariere, DC Media Group, DoingBusiness, Energynomics, Feel the Markets, Forbes, Global Manager, InfoFinanciar, Juridice.ro, Money.ro, New Money, Repatriot, Revista Biz, Spotmedia, The Diplomat Bucharest.

Parteneri de monitorizare: Klarmedia, Issue Monitoring.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult, BRD – Groupe Société Générale și Rompetrol ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.

Visual Fan își extinde portofoliul de produse pe piața energiei verzi

0

Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, deținătoarea brandului Allview, anunță lansarea diviziei Allview Industry și comercializarea unor noi kit-uri fotovoltaice de uz industrial, care pot fi achiziționate și prin programul PNRR: „Noile kituri sunt preconfigurate sau se pot configura în funcție de necesarul de consum al utilizatorului industrial, compania oferind clienților proiecte complete, de la consultanță până la montaj și servicii de întreținere. În plus, în urma serviciilor de consultanță, Visual Fan poate genera clientului atât oferta tehnică, cât și cea comercială pentru accesarea fondurilor PNRR”. 

Noile produse sunt kituri industriale cuprinse între 200 kW și 1MW, caracterizate prin „stocare minimă de 20% din capacitatea instalată. Invertoarele utilizate sunt marca Growatt, cu variante de putere cuprinse între 50 kW și 125 kW, în timp ce bateriile sunt de tipul LFP cu putere cuprinsă între 10 kWh și 25 kWh. Pentru montaj, compania pune la dispoziția clienților propria echipă, iar pentru eficientizare și oferirea unui timp optim de montaj, în orice județ al României, se lucrează și cu echipe de instalare ale unor companii specializate în domeniu”. 

Lucian Peticilă

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Am ales să diversificăm portofoliul de produse din categoria „Solar Energy” și să deschidem o nouă divizie – Allview Industry, pentru a oferi clienților soluții adaptate atât consumului casnic, cât și celui industrial. Noile proiecte, demarate încă de la finalul anului trecut, precum și implementarea strategiei Green by Allview, reprezintă începutul unei investiții pe termen lung pe care compania Visual Fan o alocă, pe de o parte, pentru a proteja mediul înconjurător și pentru a reduce amprenta de carbon,  iar pe de altă parte, pentru a-l transforma într-un loc mai sigur și sănătos pentru generațiile viitoare.”

Visual Fan subliniază că „divizia Allview Industry a fost dezvoltată ca o soluție de eficiență energetică adresată sectorului industrial și comercial (fabrici de producție, depozite, supermarket-uri, clădiri de birouri, hoteluri, spitale, școli). Beneficiile acestor noi kit-uri fotovoltaice pentru sectorul industrial și comercial sunt: (1) scăderea costurilor energiei electrice, (2) amortizarea capitalului investit în decurs de 4–6 ani, (3) diminuarea riscului întreruperii activității, (4) adaptarea sistemului la nevoile clientului care permite reduceri suplimentare și (5) contribuția constructivă la o piață energetică verde. Prețul de comercializare pornește de la 1,069,97 lei”.

Compania Visual Fan reamintește că „a intrat pe piața energiei verzi, prin lansarea de panouri solare Allview – cu putere de 455W, randament de 20.9% și optimizare cu 3 diode, care asigură funcționarea sistemului chiar și atunci când o parte din panou este umbrită, dar și kituri personalizabile, al căror montaj se poate planifica online, facilitând astfel achiziția și instalarea sistemului pentru clienți, care au și posibilitatea de plată în rate”.

Proiecte de educație antreprenorială în universități

0

Programul JA Universitatea Antreprenorială, derulat de Junior Achievement România și susținută de Romanian-American Foundation, le oferă profesorilor și studenților din nouă universități oportunități de învățare practică în antreprenoriat, deschizând a a patra ediție a sesiunii de mini-granturi pentru proiecte, în perioada iunie-noiembrie 2022.

Universitățile beneficiare sunt: Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Româno-Americană din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași. 

Organizatorii anunță că „anul acesta, proiectele selectate vizează diferite activități, implicând atât studenți, cât și profesori și consultanți voluntari din comunitatea de afaceri: traininguri și workshop-uri pe teme de antreprenoriat și teme conexe (design thinking, business model canvas, marketing, vânzări, inovație, tehnologie, finanțe, pitch, transfer tehnologic etc.), cursuri și resurse practice de antreprenoriat adaptate specializărilor la care învață studenții, competiții de planuri de afaceri/pilot de business și mentorat pentru start-up-uri create de studenți, sesiuni cu antreprenori de succes, componente de evaluare a abilităților antreprenoriale și de carieră ale studenților. 

De-a lungul ultimelor trei ediții ale sesiuni de mini-granturi (2019-2021), peste 3.500 de studenți din 16 universități au participat la cele 34 de proiecte susținute de Romanian-American Foundation.

Componenta de mini-granturi a fost an de an apreciată de universități, profesori și studenți, pentru că oferă posibilitatea de a crea conexiuni mai strânse între comunitatea academică și mediul de afaceri local. În plus, a reprezentat un element-cheie pentru deblocarea potențialului antreprenorial al universităților participante și a contribuit la schimbarea mentalității profesorilor și studenților față de valoarea și utilitatea abordărilor de tip antreprenorial”.

Retrospectiv, organizatorii subliniază că în anul universitar 2021-2022, „din 25 de universități, peste 60 de profesori și 4.500 de studenți au fost implicați activ și în cadrul componentei didactice a programului JA Universitatea Antreprenorială, în diferite activități educaționale organizate prin programul JA Start-Up și Incubatorul BizzFactory™ (cu posibilitatea de practică antreprenorială), având acces gratuit la materiale și resurse educaționale pe platforma LMS JA Inspire™ și prin sesiuni online de pregătire pentru profesori și studenți, în domeniul antreprenoriatului și pe teme conexe, sesiuni cu studii de caz și exemple de bună practică. 

După finala națională a competiției europene JA Company of the Year, organizată la finalul lunii mai, unde cele mai active echipe de studenți și-au prezentat în fața juriului start-up-urile, a fost selectată și premiată echipa SignText, de la Universitatea Politehnica din București, care va reprezenta România la evenimentul european Gen-E 2022, cu un prototip de aplicație mobilă pentru convertirea limbajului mimico-gestual în limbaj text și audio, soluție tehnologică care vine în sprijinul comunității hipoacuzice”.

Rottaprint, 3,7 milioane euro investiți în trei ani în tehnologii

0

Tipografia flexografică Rotaprint, cel mai mare producător de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, a finalizat implementarea unui proiect în cadrul căruia s-au investit peste 3,7 milioane de euro în ultimii trei ani în tehnologii și utilaje pentru producția sustenabilă a produselor din portofoliu, prin proiectul „Dezvoltarea de etichete inovative și prietenoase cu mediul”. 

Proiectul a fost finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismele financiare SEE și Norvegian 2014 – 2021 în cadrul programului „Creșterea IMM-urilor din România!”. Din valoarea totală a investiției, asistența nerambursabilă a fost de circa 1,5 milioane euro.

Obiectivul general al proiectului a fost creșterea competitivității companiei și reducerea impactului asupra mediului a produselor realizate în prezent de companie, cât și introducerea în producție de noi tipuri de etichete inovative, prin intermediul unor tehnologii eficiente și aliniate principiilor sustenabilității. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al companiei Rottaprint: „Sustenabilitatea este una dintre principalele noastre direcții strategice de buisness. În ultimii ani, am observat faptul că grija față de mediu în rândul companiilor nu mai este doar la nivel de tendință, ci a devenit un obiectiv în sine. Prin proiectul de investiții finanțat cu sprijinul acestor granturi am reușit să implementăm noi tehnologii performante în vederea producerii sustenabile de etichete și ambalaje în cadrul companiei, cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, dar și al indicatorilor de afaceri. Totodată, ne bucurăm că vom putea să le oferim partenerilor noștri cele mai bune soluții aliniate obiectivelor lor de responsabilitate socială și sustenabilitate.” 

Rotaprint subliniază că „odată cu implementarea proiectului, Rottaprint a vizat și îmbunătățirea indicatorilor de afaceri ai companiei precum profitabilitate sau cifră de afaceri prin reducerea costurilor de producție, creșterea capacității de producție și extinderea gamei de produse din portofoliu, dar și crearea de noi locuri de muncă. 

De asemenea, un alt obiectiv specific al proiectului derulat de Rottaprint a fost reducerea impactului asupra mediului ca urmare a activității companiei prin dimunuarea consumului de energie și materiale, prin achiziționarea de echipamente și utilaje specifice de ultimă generație și prin implementarea unui sistem performant de colectare selectivă a deșeurilor rezultate din activitarea de tipar”. 

Implementarea proiectului face posibilă întroducerea în producție a unor noi tipuri de produse inovative, precum etichetele inteligente.  

Rottaprint este „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, județul Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 13 țări din Europa și Asia”.

Peste 19 milioane de puieți forestieri plantați de Romsilva în campania de primăvară

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri de primăvară, a plantat 19,4 milioane de puieți forestieri și a regenerat 11.240 hectare fond forestier de stat, din care 7.537 hectare prin regenerări naturale și 3.703 hectare prin regenerări artificiale, respectiv lucrări de împăduriri, inclusiv 90 de hectare perdele forestiere de-a lungul autostrăzii A2:

„De asemenea, au fost realizate completări pe 1.515 hectare și lucrări de refaceri a plantațiilor afectate de calamități pe alte 178 hectare.

Față de programul inițial al campaniei de împăduriri de primăvară, la finalul acesteia se înregistrează un plus de 586 hectare regenerate prin lucrări de împăduriri și 410 hectare regenerate natural, programul campaniei de împăduriri de primăvară fiind depășit cu 10,9%.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că în ultimii cinci ani, „a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.   

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: Romsilva

 

COFACE ROMÂNIA ANIVERSEAZĂ 15 ANI DE ACTIVITATE PE SEGMENTUL ASIGURĂRILOR DE CREDIT COMERCIAL

0

În ultimii ani, termenul mediu de plată a facturilor și creditul comercial s-au dublat

Coface, furnizor de servicii integrate de management al riscului de credit, marchează 15 ani de la lansarea diviziei de asigurare de credit comercial pe piața din România. În acest context, compania lansează EasyLiner, produs de asigurare dedicat IMM-urilor adaptat la noile cerințe din piață. Coface continuă astfel să sprijine companiile în dezvoltarea lor.

Evoluția creditării companiilor și a termenelor de plată

Finanțarea prin creditare comercială (achiziții de la furnizori cu plata la termen) rămâne modalitatea principală de finanțare a companiilor românești, creditele comerciale reprezentând per total în economie de 3,5 ori mai mult decât creditele bancare. Soldul creanțelor comerciale este, de asemenea, în continuă creștere, spre exemplu în 2020 consolidat pe economie, acesta a ajuns la valoarea de 430 mld. RON, în creștere cu 38 mld. RON față de anul precedent în timp ce soldul creditelor bancare a ajuns la 123 mld. RON, creșterea față de anul precedent fiind de 6 mld. RON. Practic, pentru creșterea de 38 mld. RON a creanțelor comerciale finanțarea prin creditare bancare  a acoperit doar 6 mld. (cca  15%), diferența de 32 mld. RON (85% din creștere) fiind, prin urmare, acoperită de creditare.

Totodată, analiștii Coface România au observat în ultimii ani o creștere constantă a termenului mediu de încasare a creanțelor comerciale: în 2020 consolidat la nivel de economie, termenul mediu de plată a facturilor către furnizori a ajuns la 117 zile, dublu față de acum 10 ani. Acest lucru s-a reflectat și în durata medie de încasare, care s-a dublat la rândul ei.

Soluții de asigurare pentru IMM-uri

Cu o experiență de 25 de ani pe piața locală și 15 ani pe segmentul asigurărilor de credit comercial, Coface România vine în sprijinul companiilor cu soluții complexe de management al riscului de credit. Lansarea EasyLiner, produs de asigurare destinat IMM-urilor, vine într-un context marcat de numeroase provocări economice și din dorința de a contribui la protejarea mediului de business. Transferul riscului de neîncasare a creanțelor comerciale, preluarea activității de colectare a creanțelor în caz de întârzieri de plată, evaluarea și monitorizarea riscului de neîncasare în raport cu clienții, posibilitatea de a cesiona dreptul de despăgubire către o bancă finanțatoare sunt câteva dintre beneficiile acestei soluții de protejare a lichidității companiilor.

„Credem că schimburile comerciale între companii rămân un vector esențial pentru economie. În acest sens ne propunem să fim alături de întreprinderi în a facilita aceste schimburi comerciale prin serviciile de management de credit pe care le oferim, asigurarea creanțelor împotriva riscului de neîncasare rămânând produsul nostru de bază. Ne propunem să ne consolidăm poziția de market leader pe acest segment, dar și pe cea de «provider of choice», pentru companiile din România”, a declarat Alina Popa, Commercial Director Coface România.

 

„Vom continua să răspundem nevoilor clienților noștri, fie că sunt companii mari, multinaționale sau IMM-uri, prin produse dedicate, conectate cu realitatea pieței. Credem că modul în care ne adresăm clienților noștri, agilitatea, flexibilitatea și orientarea către găsirea de soluții eficiente ne-au diferențiat de-a lungul anilor ca asigurător de top. Rămânem receptivi la nevoile în continuă schimbare și deschiși către inovare. În acest sens am lansat în anul 2021 linia de asigurări de garanții; astfel valorificăm know-how-ul și expertiza deja acumulate pe partea de evaluare companii într-o nouă direcție utilă și necesară companiilor românești”, a adăugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

În cei 15 ani de activitate pe zona de asigurare de credit comercial, Coface a gestionat peste 14.000 de cazuri de colectare (recuperare creanțe și despăgubiri) pentru peste 1.800 de clienți. În prezent, compania deservește companii din toată țara cu ajutorul echipelor de specialiști localizate în birourile din București, Cluj-Napoca și Timișoara.

BCR, prin Școala de Bani, invită părinții și copiii să descopere mai multe despre bani, printr-o serie de cursuri dedicate

0

În luna copiilor, BCR, prin Școala de Bani, pune la dispoziția părinților și copiilor două cursuri gratuite de Inteligența financiară. Cursul destinat copiiilor cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani este dezvoltat cu personajele radio Itsy și Bitsy, iar cel pentru tineri cu vârste între 11 și 14 ani este susținut de Wello, un profesor virtual. Cursurile se adresează copiilor care vor să învețe mai multe despre bani și despre ce comportament trebuie să adopte în privința lor. Acestea sunt în format video și se găsesc pe platforma www.școaladebani.ro.   

„Inteligența financiară se formează încă din primii ani de viață. Nu mai este o noutate faptul că întreaga noastră percepție despre bani pleacă din copilărie și ne va influența deciziile financiare pe tot parcursul vieții. Pentru a porni cu dreptul în aceasta călătorie, în ultimii ani am dezvoltat programe de educație financiară în care au participat peste 500.000 de copii și părinți. Pentru a duce impactul și mai departe, am lansat cursurile video de Inteligență financiară pentru copii. Pe parcursul celor patru videoclipuri amuzante și educative, copiii vor afla mai multe despre bani, dorințe și nevoi, planificarea financiară sau rolul băncilor, iar informațiile și provocările vor fi prezentate chiar de simpaticele personaje Itsy și Bitsy”, a declarat Nicoleta Deliu, Director de Comunicare BCR.

Noi credem în educația prin joacă și prin exemple concrete, noțiuni din universul copiilor, pe care cei mici le pot înțelege cu ușurință. Astfel, am acceptat cu mare bucurie propunerea BCR și a Școlii de Bani de a crea un curs de Inteligență financiară pentru copii, începând cu vârsta de 6 ani!”, a declarat Itsy. „Practic, prin acest curs vom pune bazele educației financiare pentru copii, iar prin discuțiile și informațiile despre bani vom crea o fundație care îi va pregăti pentru a fi adulți de succes, iar pe părinți îi va susține în misiunea de a crește copii mai bine pregătiți pentru viață”, a spus Bitsy.

Cursul pentru pre-adolescenți și adolescenți este format din videoclipuri cu grafică asemănătoare celei din jocurile video și conține diverse întrebări interactive sau provocări. Astfel, tinerii învață în cel mai distractiv mod cu putință!

Pe lângă cele două cursuri pentru copii, pe platformă este disponibil și cursul Școala de Bani pentru părinți, un curs care va ajuta adulții să fie pregătiți pentru discuțiile și întrebările celor mici cu privire la finanțe. Astfel, părinții vor putea să le explice, pe înțelesul lor, al celor mici, ce sunt banii și cum să-i folosească ca pe un instrument pentru o viață mai bună. 

Pe lângă cele 2 cursuri, BCR, prin Școala de Bani, susține o serie de inițiative care își propun să dezvolte inteligența financiară a copiilor: 

  • Atelierele de educație financiară FLiP Școala de Bani pe roți și FliPiada, competiția de educație financiară pentru copii, alături de Școala de Valori;
  • Ateliere de sustenabilitate și buget responsabil pentru copii, alături de „Roaba de Cultură”;
  • Concursuri de educație financiară alături de comunitatea „Omuleți vorbăreți”;
  • Edufin Quest, program de educație financiară și concurs, în cadrul Adservio. 

Școala de Bani BCR este cel mai amplu program de educație financiară din România,  o platformă educațională plină de resurse practice și instrumente care ne pot ajuta în gestionarea mai bună a banilor și a resurselor noastre. Începând cu luna septembrie, Școala de Bani va demara un proiect pilot care se va adresa profesorilor din România. 

Costinaș, Profi: „Guvernul trebuie să stimuleze producătorii performanți”

0

Călin Costinaș, reprezentantul Profi, cel mai mare angajator privat din România, care își asigura aproximativ 95% din mărfuri din producția internă, atrage atenția ca pentru a avea o economie puternică trebuie să existe „stimuli” pentru producătorii eficienți, iar exportul să funcționeze cu adevărat și să nu mai livrăm materie primă, ci produs finit. Nu în ultimul rand, poate ar trebui să ne uităm și la modelul polonez.

Călin Costinaș, reprezentantul Profi, cel mai mare angajator privat din România, care își asigură aproximativ 95% din mărfuri din producția internă, atrage atenția că pentru a avea o economie puternică trebuie să existe „stimuli” pentru producătorii eficienți, iar exportul să funcționeze cu adevărat și să nu mai livrăm materie primă, ci produs finit. Nu în ultimul rând, poate ar trebui să ne uităm și la modelul polonez.

„Accesul la fondurile europene trebuie continuat, cred că este greșit ca Guvernul să facă protecție pentru cei care sunt slabi. Trebuie să stimuleze pe cei care sunt performanți, trebuie să premiem și atleții. Dacă vrem ca economia să devină puternică, ea trebuie să devină exportatoare (…) Nu poți sa faci import și să crezi că economia o să crească, putem să sprijin acest lucru în momentul când înțelegem că brandul de țară este foarte important pentru noi, sunt optimist, pentru că se schimbă generațiile, vine generația tânără, care nu are mindset-ul pe care l-am avut noi”, a declarat Călin Costinaș¸ Deputy CEO Profi, în cadrul conferinței „Finanțări în agri-busin, desfășurată la USAMV București la conferința „Finanțări în agri-business, retail și HoReCa în condiții de crize multiple. Echilibrare consum și asigurarea securității alimentare”, desfășurată în cadrul FoodIntelForum 2022.

Reprezentantul Profi, companie controlată de fondul de investiții polonez Mid Europa Partners, spune că poate ar trebui să ne uităm și la modelul polonez, la cum au reușit ei. Dacă ei au reușit, de ce n-am putea să o facem și noi?

„Uitați-vă la modelul Poloniei, ce înseamnă Polonia? O țară agricolă, manoperă mai mică decât ce este în Germania și fonduri europene, toate lucrurile acestea le avem aici în România, de ce trebuie să exportăm materie primă, când putem să exportăm produs finit? De ce? Pentru că n-am atras fonduri europene cum trebuie, avem manopera mai mică, dar lucrăm cu mai mulți oameni, ori degeaba ai manoperă mică dacă folosești mai mulți oameni”, a atras atenția Costinaș.

În același timp, Costinaș menționează și problemele legate de infrastructură și de logistică, un punct minus de altfel pentru întreaga economie românească.

„Ai infrastructură, logistică deficitară, adică ajunge mai repede marfa din Polonia, decât cea de la Cluj în București, este o problemă totuși, sunt niște lucruri care trebuie schimbate, dar primul lucru pe care trebuie să îl facem este să-i sprijinim pe cei eficienți ca să devină model și pentru ceilalți, pentru că mentalul nostru așa funcționează, vrem modele de succes, îi urmăm. Atâta timp cât putem să dăm numai niște perfuzii la cei care sunt pe moarte, toată lumea o să vină să ceară, vreau și eu ca să supraviețuiesc, desigur trebuie să existe o politică socială, dar și stimuli pentu o economie performantă”, a mai afirmat Costinaș.

Managerul Profi recunoaște că este imposibil să lucreze cu producătorii mici, pentru că aceasta presupune un efort mult prea mare, iar soluția în cazul lor este asocierea. „Noi manipulăm paleți, nu cântărim fiecare ladă separat”, conchide Costinaș.


Rețeaua Profi numără în prezent circa 1.600 de magazine în peste 700 de localități din România, fiind rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din țară.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro


Studiu ING Bank: 8 din 10 români cred că prețurile vor crește în medie cu 25% în perioada următoare. Ce măsuri iau aceștia pentru a economisi

0

Un studiu realizat recent de Ipsos pentru ING Bank arată că 8 din 10 români cred că în perioada următoare prețurile vor crește în medie cu 25%. În acest context, pentru a ține pasul, 80% dintre ei vânează reducerile și promoțiile în cumpărăturile zilnice și peste 50% au cheltuit mai puțin pe articolele vestimentare. Totodată, 36% au amânat cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată (precum un autovehicul), 18% au amânat deschiderea propriului business, respectiv 16% au amânat schimbarea job-ului, în timp ce 14% încă se mai gândesc, momentan, cu privire la aducerea pe lume a unui copil. 

Wenka Booij – ING Bank România

Studiul Ipsos ne-a arătat în ce măsură au fost afectate comportamentele de consum și capacitatea de economisire ale românilor în ultima perioadă. Cu toate că se confruntă cu dificultăți, românii sunt destul de reticenți în a folosi un buget lunar, fie că vorbim de unul scris pe o hârtie sau gestionat într-o aplicație. Mai mult de 40% dintre aceștia se lasă ghidați de instinct sau de memorie atunci când își doresc să economisească. De aceea, este important să venim în sprijinul lor și să oferim informații accesibile și practice care să îi ajute să fie mai sănătoși din punct de vedere financiar. Un exemplu în acest sens este platforma Cât ai spune Leu care se adresează tuturor celor care vor să își organizeze mai bine bugetul.”,  a declarat Wenka Booij, Director Ad-Interim Marketing, Comunicare și Sustenabilitate, ING Bank România. 

Cât ai spune leu – platforma de
resurse gratuite pentru gestionarea bugetului

Platforma Cât ai spune Leu oferă resursele necesare celor care vor să își gestioneze mai bine bugetul prin informații traduse într-un limbaj prietenos și ușor de înțeles. Toți cei interesați pot aprofunda subiectele de sănătate financiară în propriul ritm și în formate variate: articole informative, podcast-uri, sfaturi, calculatoare și instrumente menite să simplifice parcursul către sănătate financiară. Printre acestea se numără:

  • Exemplu de plan alimentar săptămânal și listă de cumpărături;
  • Fișă de setare a obiectivelor financiare;
  • Calculator de evitare a risipei.

De unde își propun să economisească românii

Impredictibilitatea financiară din ultimul timp i-a determinat pe români să fie mai precauți când vine vorba de consum, în special la următoarele categorii: utilități, cumpărături zilnice, cumpărături de îmbrăcăminte,  ieșit în oraș și renovarea locuinței. În privința cumpărăturilor de haine, peste jumătate dintre respondenți încearcă să reducă costurile. Nici frecvența activităților de relaxare nu a rămas la fel, 50% dintre ei limitând ieșitul în oraș. 44% dintre români dau mai puțini bani pe îngrijirea personală, iar 43% au fost nevoiți să facă mai puțin sport sau să micșoreze bugetul pentru hobby-uri. Creșterea prețurilor la bunurile de consum zilnic a afectat majoritatea românilor. Prin urmare, mai mult de 30% se orientează către mărci mai ieftine și 22% consumă mai puțin decât o făceau înainte. 

Economie la utilități și modificări în locuințe

Prețurile la utilități reprezintă o îngrijorare pentru majoritatea românilor, astfel că jumătate dintre aceștia au renunțat la propriul confort și au scăzut temperatura în locuințe în anotimpul rece, în speranța unor facturi mai mici la căldură. 7 din 10 români au încercat să reducă costul facturilor, folosind mai puțin aparatura electronică. În același timp, 38% dintre participanții la studiu au amânat renovarea casei, iar 23% încă se mai gândesc legat de achiziția unei noi locuințe. 

Târg de licee fizic pentru elevii bucureșteni!

0

 

După o perioadă lungă, de 2 ani de pandemie, și o digitalizare majoră a tuturor activităților destinate tinerilor, Consiliul Municipal al Elevilor București pregătește un eveniment important pentru elevii de gimnaziu, pentru părinți, dar și pentru licee! 

Anunțăm oficial desfășurarea singurului Târg al Liceelor în format fizic din București, în perioada 25-26 iunie, în incinta Colegiului Național „Octav Onicescu”, din sectorul 4! 

Pentru că este cunoscut stresul acumulat în această perioadă de elevii din gimnaziu, generat de deciziile importante pe care aceștia sunt pe cale să le ia, Consiliul Municipal al Elevilor București își dorește prin acest eveniment să faciliteze procesul de selecție al unui liceu pentru absolvenții clasei a VIII-a (dar și pentru cei din clasele mai mici) și pentru părinții lor! 

Astfel, în cele 2 zile ale Târgului se vor reuni peste 60 de licee din Capitală, atât de stat, cât și particulare, din toate cele 6 sectoare, cu profile teoretice, tehnice, vocaționale și profesionale. Tinerii și părinții vor putea interacționa direct cu elevi din licee, chiar și cu cadre didactice, pentru a afla tot ce au nevoie despre opțiunile pe care le au, să reușească să își contureze o părere clară, iar în final să facă cea mai bună alegere pentru viitorul lor. 

În plus, se pregătesc standuri destinate ONG-urilor, asociațiilor, activităților de voluntariat și inițiativelor în care adolescenții se pot implica pentru a își dezvolta pasiunile, calitățile și aptitudinile ce le vor fi de ajutor în viitor, și care le îmbogățesc totodată CV-ul. 

Sunt așteptate să participe cât mai multe persoane, de la elevi de orice clasă (însă, în special clasa a VIII-a), până la părinți ce îşi doresc să își ajute copiii, în zilele de 25-26 iunie (sâmbătă și duminică), la Colegiul Național „Octav Onicescu”, aflat pe strada Trivale numărul 29 (în apropierea stațiilor de metrou Piața Sudului și Constantin Brâncoveanu, și a liniilor STB 73, 76, 116, 141, 313, 381). 

Accesul este liber, iar evenimentul se va desfășura între orele 11:00-17:00 în ambele zile, liceele fiind împărțite pe parcursul acestora. Programul fix al Târgului Liceelor, cât și mai multe detalii (precum împărțirea liceelor în cele 2 zile), vor fi anunțate de organizatori (Consiliul Municipal al Elevilor București) pe rețelele de social media, cât și pe site-ul www.cme-bucuresti.com. 

„Noi, ca elevi, suntem conștienți de importanța pe care un târg de licee o poate avea pentru un tânăr care trebuie să își aleagă un parcurs educațional, cât și de diferența de calitate dintre o activitate online și una fizică. Am decis să luăm problema inexistenței unui astfel de târg fizic în propriile mâini, iar astfel ne-am hotărât asupra organizării Târgului Liceelor. Sperăm să vedem un număr de participanți cât mai mare și sperăm că inițiativa noastră va ajuta elevii de gimnaziu. Promitem 2 zile productive, pline de oameni pasionați și decisive pentru viitorul absolvenților de gimnaziu!” a transmis Biroul executiv al Consiliului Municipal al Elevilor București 

Decizie definitivă obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații: Amenda contravențională aplicată pentru neplata anumitor impozite se prescrie în șase luni şi nu în cinci ani, cum a reținut ANAF

0

Amenda contravențională aplicată contribuabililor pentru nereținerea şi neplata impozitului aferent veniturilor realizate de rezidenți se prescrie în termen de șase luni şi nu de cinci ani, a stabilit instanța de contencios administrativ fiscal. Decizia definitivă favorabilă a fost obținută de echipa de avocați de la Băncilă, Diaconu și Asociații, condusă de Emanuel Băncilă și Alex Slujitoru și compusă din Răzvan Brătilă și Adelina Iancu. Aceștia au reușit să demonstreze că nereținerea impozitului aferent veniturilor realizate de rezidenți nu este una continuă (durează în timp), ci este una instantanee (a fost săvârșită dintr-o dată) și, prin urmare, este supusă unui termen de prescripție de șase luni, nu de cinci ani, cum interpretau organele fiscale. 

Emanuel Bancila, Radu si Asociatii SPRL

„Această soluție ar trebui să tragă un semnal de alarmă la nivelul organelor fiscale cu privire la posibilitatea de a amenda contravențional contribuabilii pentru neîndeplinirea unei obligații supusă unui termen. Nu putem spera decât că organele de inspecție fiscală nu vor mai proceda abuziv la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale”, a declarat Emanuel Băncilă, partenerul coordonator al departamentului de Controverse și Inspecții Fiscale al Băncilă, Diaconu și Asociații. 

Astfel, în 2021, o persoană juridică a fost amendată contravențional pentru nereținerea impozitului aferent veniturilor realizate de nerezidenți în perioada 2015-2018.

În urma unei inspecții fiscale ce controla perioada fiscală 2015-2019, în sarcina companiei au fost reținute atât obligații fiscale suplimentare, dar a fost şi aplicată o amendă contravențională considerabilă pentru nereținerea la sursă și neplata impozitului aferent veniturilor realizate de nerezidenți. 

Potrivit organelor fiscale, societatea ar fi comis o contravenție continuă, ce nu s-a consumat nici până la finalizarea inspecției fiscale, întrucât societatea nu a procedat niciodată la plata impozitului presupus datorat, perioada de timp pentru care nu ar fi reținut impozitul fiind una neîntreruptă. În consecință, organele fiscale au considerat că erau îndreptățite să aplice amenda contravențională. 

Însă, avocații au arătat în fața instanței de judecată că dreptul organelor fiscale de a aplica amenzi contravenționale pentru neîndeplinirea unei obligații supuse unui termen se prescrie în șase luni de la împlinirea respectivului termen (i.e. de la momentul la care contribuabilul trebuia să își îndeplinească obligația legală).

În mod specific, potrivit legii, impozitul datorat de nerezidenți se declară și plătește în luna următoare celei în care s-a plătit venitul, respectiv pentru luna ianuarie, până la data de 25 februarie, pentru luna februarie, până la data de 25 martie ș.a.m.d. În consecință, contravenția se consumă când se împlinește termenul, de la acel moment începând să curgă un termen de prescripție de 6 luni, respectiv de la data de 25 a lunii următoare celei în care era datorat venitul. 

Astfel, la sfârșitul anului 2021, data la care societatea a fost sancționată contravențional, a intervenit prescripția extinctivă pentru toată perioada pentru care a fost amendat contribuabilul.

Această opinie a fost confirmată atât de instanța de fond, dar și de către instanța de recurs în cadrul apelului formulat de către organele fiscale, care a fost respins. Instanțele de judecată au stabilit că „fapta reținută în sarcina contestatoarei privește o contravenție instantanee ce se săvârșește printr-o faptă omisivă (omisiunea de a reține, declara și plăti până la termen impozitul respectiv), contravenția consumându-se odată cu expirarea termenului prevăzut de lege, fără a se prelungi în acest moment. În consecință, instanța reține că termenul de 6 luni pentru prescrierea aplicării sancțiunii amenzii contravenționale trebuie să se calculeze în raport cu momentul expirării termenelor legale prevăzute pentru reținerea, declararea și plata impozitelor respective”.

BestJobs: 42.000 de oferte de angajare active în luna mai, un nou record în ultimii 2 ani și jumătate

0

În ciuda provocărilor întâmpinate de la începutului anului, angajatorii accelerează activitatea pe piața muncii și deschid noi poziții sau caută să acopere pozițiile eliberate în urma mobilității crescute a angajaților. Astfel, platforma de recrutare BestJobs a atins un nou record de 42.000 de oferte de angajare, cel mai mare volum de joburi active din ultimii doi ani și jumătate. În plus, numărul de candidați contactați cu o ofertă de angajare a crescut cu peste 30% față de luna anterioară.

Activitatea candidaților urmează de asemenea o pantă ascendentă, aceștia arătând că sunt din nou interesați să-și găsească jobul potrivit nevoilor și așteptărilor lor. În acest sens, datele de pe BestJobs indică o creștere cu peste 14% în numărul aplicărilor la joburi față de luna aprilie.

Statisticile de pe platformă mai evidențiază și începutul perioadei în care forța de muncă de împrospătează cu o nouă generație, întrucât tinerii absolvenți încep și ei să se orienteze pentru un loc pe piața muncii. Mai exact, în luna mai, s-a înregistrat o creștere față de lunile anterioare în activitatea candidaților din segmentul de vârstă 18-25 de ani, aceștia înregistrând 16% din volumul total de aplicări.

Ana Visian, Marketing Manager BestJobs

„Pe măsură ce se apropie vara, observăm că planurile de recrutare ale angajatorilor se amplifică, ceea ce vine ca o noutate pe piața muncii, întrucât sezonul concediilor este, de regulă, perioadă de stagnare. Știm deja că nici acest an nu este unul tipic, din prisma provocărilor noi pe care le-a adus, dar începe să se contureze ca un context favorabil pentru candidați, pe care îi încurajăm să își țină CV-ul actualizat, pentru a fi ușor de reperat de către angajatori și pentru a-și crește șansele de a găsi jobul potrivit. În plus, noul val de candidați tineri reprezintă o veste bună pentru recrutori, pentru că își pot forma angajații potriviți, construind pe baza lor de cunoștințe acumulate din facultate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Numărul de joburi a crescut în toate domeniile, dar cele mai mari creșteri se observă în Vânzări, Management și HoReCa. În continuare, cel mai mare interes din partea candidaților s-a înregistrat pentru domeniul Vânzări, cu peste aproximativ 83.000 de aplicări, pentru Management, cu peste 65.000 aplicări și pentru domeniul Financiar/Contabilitate, cu peste 46.000 de aplicări. 

În topul județelor cu cele mai multe aplicări se află București și Ilfov, cu aproximativ 214.000 de aplicări, urmat de Timiș, cu aproape 55.000 de aplicări și de Cluj, cu peste 37.400 de aplicări. La o distanță mică de Cluj, pe locul 4, se află Brașov, cu puțin peste 37.300 de aplicări.

Luna mai aduce încă o noutate din punct de vedere al joburilor cele mai dorite de către candidați și introduce pentru prima dată anul acesta o poziție de Software Developer în topul joburilor cu cele mai multe aplicări, alături de alte poziții precum Content Writer pentru o companie de utilaje și Team Leader pentru o echipă de introducere date.

 

Transfer parțial de leasing operațional de la BCR Fleet Management la Arval România

0

Transferul unei părți din activitatea de leasing operațional a BCR Fleet Management către grupul Arval beneficiază de asistența asigurată de firma de avocatură Filip & Company, cu sublinierea că „tranzacția, semnată la finalul lunii mai, este în continuare condiționată de obținerea aprobării autorității de concurență”.  

Monica Stătescu (foto), partener Filip & Company: „Am asistat la un semestru efervescent în piața de fuziuni și achiziții din România și ne așteptăm ca activitatea să se mențină într-un ritm susținut și în perioada următoare. În viața unei companii există momente bune pentru vânzare sau pentru consolidare. BCR a arătat mereu capacitatea de a-și optimiza permanent modelul de business și suntem bucuroși că am avut din nou ocazia să lucrăm în echipă în acest proiect important. A fost o experiență excelentă ca de obicei.”

Filip & Company accentuează că echipa „coordonată de Monica Stătescu (partener) și Alina Stancu Bîrsan (partener), le-a inclus pe Simona Ungureanu (associate) și Monica Popa (associate). Smaranda Văcaru (senior associate) a acordat asistență pe aspecte de drept financiar, iar Cătălin Suliman (partener) și Silviu Vasile (counsel) au asistat pe aspecte de dreptul concurenței.

Avocații Filip & Company au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.

Pentru al doilea an consecutiv, Ericsson este lider global pe piața infrastructurii de rețea 5G, potrivit clasamentului Frost Radar

0

 

În anul 2021, pentru al doilea an consecutiv, compania Ericsson a fost desemnată lider global pe piața infrastructurii de rețea 5G, în raportul Frost Radar. Acest lucru arată potențialul companiei de a inova și de a continua trendul ascendent pe care l-a înregistrat constant în acest domeniu, pornind de la rețelele 2G și 3G la cele 4G și acum 5G.

Prin clasarea pe prima poziție în cel mai recent raport Frost Radar™, Ericsson își confirmă statutul de lider atât în ​​ceea ce privește inovația, cât și creșterea pe piața infrastructurii de rețea 5G, care, conform companiei de consultanță Frost & Sullivan, cuprinde rețelele de acces radio 5G (RAN), rețele de transport și rețele de bază (core).

Fredrik Jejdling, Vicepreședinte Executiv și Directorul Business Area Networks, în cadrul Ericsson, spune: „Raportul Frost Radar™ recunoaște investițiile Ericsson în domeniul tehnologic, cu beneficii majore pentru clienți. Concentrându-ne, constant, pe inovare și pe dezvoltarea portofoliului 5G, ne propunem să rămânem în fruntea topului și să le oferim clienților noștri soluțiile de care au nevoie pentru a construi viitoarele rețele de  comunicații”.

Frost Radar™ evaluează independent companiile cu o influență semnificativă pe piață într-o anumită industrie. După cum se evidențiază în metodologia Frost Radar™, scorurile de inovare și creștere sunt utilizate pentru a evalua gradul de inovație al unei companii și capacitatea acesteia de a-și transpune inovațiile într-o creștere constantă.

Raportul analizează evoluția celor mai importanți actori din industrie, companii care se remarcă fie ca lideri generali de piață, fie ca lideri într-un segment de piață sau lideri de opinie în anumite segmente de piață.

În ceea ce privește rezultatul de top al companiei Ericsson, Troy Morley, Industry Principal, în cadrul Frost & Sullivan Information & Communication Technology Group, și autor al raportului, afirmă: „În ultimii câțiva ani, compania Ericsson a pus un accent deosebit pe ajustarea strategiei generale, cu focus pe profitabilitate. Potrivit companiei strategia sa a avut succes, chiar și în contextul provocărilor aduse de pandemie. Ca lider pe piața infrastructurii 4G, Ericsson intră pe piața 5G cu o bază mare de clienți, compania reușind atât să își păstreze actualii clienți, cât și să își dezvolte portofoliul, adăugând noi clienți”. 

Pe lângă acordurile comerciale *5G deja anunțate, numărul de clienți din portofoliul Ericsson care ar urma să treacă la 5G în următorii ani este semnificativ. 

În ceea ce privește poziționarea de top a Ericsson, bazată pe Indexul de inovare, raportul evidențiază capacitatea companiei de a-și scala constant inovațiile la nivel global, de-a lungul diferitelor generații de tehnologii mobile – de la 2G la 5G. Cele 108** rețele 5G live,  care utilizează produsele și soluțiile Ericsson din  48 de țări, reprezintă cel mai înalt standard pe care Frost & Sullivan l-a raportat public și, în același timp, un element important care a stat la baza raportului citat.

„Ericsson investește sume semnificative în activitățile de cercetare și dezvoltare, lucru esențial pe o piață în care tehnologia evoluează mereu”, mai precizează Morley. „Având ca obiectiv principal piața furnizorilor de servicii de comunicații (CSP), portofoliul 5G al Ericsson include toate domeniile infrastructurii de rețea 5G, generațiile anterioare de infrastructură de rețea, precum și rețelele private”.

Portofoliul de infrastructură de rețea 5G al Ericsson cuprinde 5G RAN, dual-mode 5G Core și 5G Transport care abordează toate aspectele implementării 5G – de la furnizarea de servicii cu latență scăzută și lățime de bandă mai mare, asigurând un timp de răspuns instant pentru utilizatori și pregătirea viitoare a rețelei pentru furnziorii de servicii de comunicații. Portofoliul 5G al Ericsson include, de asemenea, soluții precum Ericsson Radio System, 5G Carrier Aggregation, Ericsson Spectrum Sharing, soluții de fragmentare a rețelelor sau pentru automatizarea serviciilor și monetizarea 5G. Furnizorii de servicii de comunicații au astfel la dispoziție soluții 5G care permit abordarea modulară atunci când trec la o rețea 5G cloud-native sau atunci când vor să își extindă serviciile pentru a le oferi clienților noi oportunități de afaceri.

Amintim că, în luna martie a anului curent, compania Ericsson a fost desemnată lider și în raportul Gartner® Magic Quadrant™.

Raportul complet Frost Radar™ poate fi descărcat de aici: https://www.ericsson.com/en/5g/forms/frost-radar-5g-network-infrastructure-market 

**Aceste cifre au fost anunțate la momentul producerii și publicării raportului Frost Radar. Cele mai recente cifre sunt disponibile aici: https://www.ericsson.com/en/5g/contracts

*172 de acorduri 5G comerciale, la data de 24 mai 2022

**121 de rețele 5G comerciale live, în 54 de țări, la data de 24 mai 2022

2 din 3 români întâmpină dificultăți în a pune bani de-o parte pentru zile negre

0
  • 2 din 3 români întâmpină dificultăți în a pune bani de-o parte pentru zile negre. În prezent, o treime dintre români nu reușește să economisească iar o altă treime crede că va economisi mai puțin decât pană acum.
  • Dacă ar reuși să economisească bani, 3 din 10 români ar alege să pună banii la saltea.
  • 50% dintre români intenționează să limiteze din ce în ce mai mult utilizarea banilor cash în viața de zi cu zi.

Reveal Marketing Research  a realizat un studiu reprezentativ la nivel național în rândul locuitorilor din mediul urban, pentru a afla atitudinile românilor față de economisire și investiții în contextul actual caracterizat de lipsa de predictibilitate și de prefigurarea unei potențiale crize economice.

In actualul context socio-economic, marcat de scumpiri și inflație, economisirea devine un deziderat sau presupune efort suplimentar din partea românilor

Dacă ne referim la obiceiurile curente de economisire, se remarcă faptul că 3 din 10 români nu reușesc să economisească bani, cu precădere persoanele între 45 și 55 de ani (41%) și cele cu venituri mici (38%).

În aceeași ordine de idei, o altă treime dintre români consideră că vor economisi mai puțin decât pană acum, fiind puși în situația de acorda o atenție sporită planificării bugetelor lunare pentru a reuși să pună bani de-o parte. Această perspectivă este întâlnită în mai mare măsură în cazul persoanelor cu venituri medii (36%).

Pe de altă parte, în 2022, tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani au devenit mai responsabili vis-a-vis de gestionarea finanțelor personale, în cazul acestora remarcându-se cel mai mare procent al celor care cred că vor economisi mai mult pe viitor (14%) față de totalul eșantionului (8%).

În situația în care ar reuși să pună bani de-o parte, jumătate dintre români ar prefera să utilizeze soluțiile de economisire oferite de către bancă

51% dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 500 lei ar prefera să îi depună într-un cont bancar (depozit sau cont de economii), păstrându-se aceeași pondere ca anul anterior. În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și a celor de peste 55 de ani procentul celor care preferă această strategie de economisire este semnificativ mai mare, înregistrând scoruri de 54% respectiv 59%.

Dacă pentru persoanele de peste 55 ani, proporția celor care preferă să economisească păstrându-și banii la bancă rămâne similară cu cea de anul trecut, în cazul tinerilor de până în 35 ani percepția s-a modificat semnificativ. În 2022 se evidențiază o creștere de 21 de procente (de la 33% la 54%) în ceea ce privește preferința tinerilor de a opta pentru depunerea economiilor într-un cont bancar.

28% dintre români au declarat că ar prefera metoda tradițională de economisire și anume păstrarea banilor la saltea. Persoanele cu venituri mici au optat în proporție de 36% pentru această opțiune.

Investirea economiilor în vederea protejării și/ sau a multiplicării banilor devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă pentru românii cu venituri mari.
Nivelul de interes față de investițiile la bursă crește semnificativ în 2022 în comparație cu 2021. Dacă anul precedent doar 4% dintre români erau interesați să investească la bursă prin intermediul unui broker, în prezent ponderea celor interesați a ajuns la 11%. Acest comportament financiar este întâlnit în măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor cu venituri mari, 25% dintre aceștia declarând că ar prefera investirea economiilor în detrimentul economisirii banilor.

Românii intenționează să limiteze
din ce în ce mai mult utilizarea banilor cash

Alternativa tradițională de gestionare a finanțelor personale prin intermediul banilor cash pare să fie pe o pantă descendentă continuă, iar această tendintă generală poate fi observată și în cazul preferințelor românilor. Prin urmare, jumătate dintre românii din mediul urban declară că vor utiliza din ce în ce mai puțin bani cash, preferând confortul și flexibilitatea oferite de utilizarea cardului sau a online banking-ului.

Ponderea celor care declară că vor utiliza mai puțini bani cash pe viitor este mai mare în cazul persoanelor de peste 45 de ani (55%), a celor cu venituri medii (57%) și semnificativ mai mare în cazul celor cu venituri mari (66%).


Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 20-26.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei

România, în finala competiției mondiale de case solare

0

Echipa de studenți EFdeN, reprezentanta României în competiția mondială a caselor solare Solar Decathlon 21/22, s-a calificat în finală cu prototipul locuinței sustenabile EFdeN Vatra. Competiția se desfășoară la Wuppertal, în Germania. Echipa reprezentantă a României a trecut cu succes prima etapă: finalizarea în 15 zile 100% funcțional a prototipului de casă sustenabilă EFdeN Vatra pe situl de la locul competiției.

Finala competiției, pentru care s-au calificat 16 echipe, se desfășoară în perioada 10-26 iunie 2022 și constă în monitorizarea performanțelor caselor pe durata unei săptămâni, în probe dedicate, în care juriul de specialitate evaluează construcția în baza unui set extins de criterii din arhitectură, inginerie, sustenabilitate etc. De asemenea, casele sunt deschise publicului pentru vizitare. Câștigătoare vor fi echipele care îmbină cel mai bine arhitectura și ingineria cu inovația și sustenabilitatea.

Echipa EFdeN, cea mai tânără din competiție, este formată din 28 studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Națională de Arte din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Facultatea de Comunicare și Relații Publice. 

Edwin Rodriguez, manager al competiției Solar Decathlon: „În toate edițiile aceasta a fost o echipă în adevăratul sens al cuvântului, nu doar un proiect, ci o comunitate. Suntem foarte mândri de voi și ar trebui să fiți mândri de munca voastră. Iubesc această casă, vă iubesc pe voi și felul în care munciți în echipă. Vârsta oamenilor din această echipă este mai mică decât în celelalte echipe, dar ați făcut o treabă grozavă. Cariera voastră începe chiar acum, lucrați deja ca arhitecți! O muncă grozavă, un proiect uimitor și ar trebui să continuați în același mod. Voi semna acum inspecțiile finale, dar vreau să vă felicit!”

Anul acesta, în premieră, competiția Solar Decathlon se desfășoară la scară urbană și abordează regenerarea fondului construit și a infrastructurii existente, probleme dovedite „mai actuale ca niciodată în Germania, dar și în Europa și în alte părți alte lumii”.

Echipa EFdeN Vatra subliniază că proiectul pe care-l prezintă „vine ca răspuns la problema regenerării urbane și reprezintă cea mai mare provocare a echipei până în prezent.

Vatra este un nou model de locuință sustenabilă, inspirat de vatra românească pentru a facilita formarea de comunități. Prototipul are la bază trei module de unități de locuit și un modul de seră, ce pot fi aranjate și prefabricate, în funcție de numărul de locuitori, pentru a răspunde oricărui context. Conceptul este proiectat special pentru un public tânăr, pregătit pentru un nou stil de viață și prezintă noi principii despre modul în care tinerii văd viitorul locuirii și arhitecturii sustenabile.

Proiectul a fost conceput și implementat de studenții voluntari în asociația EFdeN, care și-au asumat toate rolurile, de la research, la proiectare, fundraising și organizare de șantier”.

Proiectul beneficiază de susținerea cu fonduri din partea a peste 40 de companii, cum sunt Romstal, Tiab, Foerch, Bosch Home România, Lenovo, Urban Incerc.  

Sub aspect tehnic, „proiectat pentru prefabricare și asamblare rapidă, Vatra reduce costurile de producție, transport, întreținere și utilități. Pentru a fi construit, au fost folosite materiale naturale și reciclate. Prototipul este realizat din pereți prefabricați, modulari, din cadre de lemn și izolație termică din paie și celuloză suflată.

Prototipul Vatra este echipat cu 8 panouri fotovoltaice bifaciale. Acestea produc energie folosind ambele fețe. Energia produsă este stocată în baterii reciclate ce provin de la mașinile electrice. Bateriile vehiculelor electrice care nu mai pot fi folosite în scopul lor inițial sunt reconfigurate și reutilizate pentru a crea un sistem de stocare durabil, parte a conceptului de circularitate EFdeN Vatra. Energia necesară pentru a menține un mediu interior confortabil este mult redusă prin integrarea inteligentă a materialelor cu schimbare de fază. La acesta se adaugă și alte tehnologii cum ar fi introducerea luminii naturale prin fibră optică sau controlul inteligent al casei”. 

Foto: EFdeN

Prețurile cripto se stabilizează. Trece „iarna cripto”?

Prețurile criptoactivelor s-au menținut stabile săptămâna trecută. Bitcoin a evoluat în jurul nivelului de 30.000 de dolari timp de mai multe săptămâni, ceea ce face să crească speranța că ce a fost mai rău în „iarna cripto” a trecut. 

Bitcoin a început săptămâna sub 29.000 de dolari și a urcat aproape de 32.000 de dolari marți, înainte de a scădea iarăși sub 29.500 de dolari. De atunci, a revenit din nou și se tranzacționează acum în jurul nivelului de 31.000 de dolari.

Ether a fost supus însă unei volatilități continue, probabil din cauza incertitudinii investitorilor în legătură cu The Merge, care este acum la orizont. Săptămâna trecută, tokenul ETH a început sub 1.800 de dolari, înainte de a crește marți peste 1.950 de dolari. Cu toate acestea, valoarea sa a scăzut apoi sub 1.750 de dolari în cursul săptămânii, înainte de a se tranzacționa din nou în jurul valorii de 1.850 de dolari. 

Este probabil ca ETH să continue să fie afectat de factori externi până când rezultatele fuziunii vor fi clare. Actualizarea tehnică a blockchain-ului are implicații profunde pentru utilizările sale și pentru valorile token-urilor. Teoretic, aceasta va avea un efect „deflaționist” asupra criptoactivului, ceea ce s-ar putea dovedi a fi util în actualul mediu cu inflație ridicată. 

Ethereum are fundamente puternice
înainte de actualizarea „The Merge” 

În ciuda volatilității continue a prețurilor, fundamentele de bază din jurul blockchain-ului Ethereum par foarte puternice înaintea viitoarei actualizari.

Datele recente de la Glassnode arată un număr record de adrese care dețin ether. În timp ce prețul nominal a fluctuat semnificativ în ultimele câteva luni, un lucru este clar – există mai mulți participanți la rețea decât oricând, iar blockchain-ul îndeplinește funcția pentru care a fost conceput. Cantitatea de ETH din contractele de depozit Ethereum 2.0 este, de asemenea, la niveluri record.

Indicația aici este că mulți investitori și participanți pe piață joacă un joc pe termen lung de participare la rețea și dețin o poziție de interes, în ciuda volatilității recente pe termen scurt. Aceasta este, potențial, o strategie bună, mai ales dacă aveți încredere în argumentele de utilizare a ETH – ceea ce este esențial pentru un argument de investiție bun.

„The Merge” va fi un test uriaș pentru rețea și îi va determina evoluția în viitorul apropiat. Modificările funcționale propuse reprezintă nici mai mult mai puțin decât o schimbare a jocului. Investitorii vor urmări îndeaproape derularea actualizării și, dacă vom continua să vedem semnale pozitive, cum ar fi mai multe adrese de înregistrare, atunci indiciul este că blockchain-ul și, prin urmare, potențialul de preț, va deveni din ce în ce mai puternic.

Investitorii instituționali își construiesc
în liniște participații pe Cardano

Cardano a avut o creștere și o scădere dramatică în ultimii doi ani. Dar, în ciuda faptului că a pierdut o parte semnificativă din valoarea sa față de maximul istoric stabilit în august anul trecut, se pare că investitorii instituționali își construiesc în liniște poziții semnificative în acest token, conform ultimului sondaj CoinShares privind activele digitale.

Există două procese în joc aici. Primul vine pur și simplu dintr-un aspect de diversificare. Investitorii instituționali care au un mandat de a investi în criptomonede vor trebui să se uite la întreaga piață, care cuprinde sute de tokenuri. Cardano (ADA) este o componentă majoră a acestei piețe în prezent – este ca și cum ați cumpăra o selecție de acțiuni tehnologice și v-ați asigura că includeți Meta – nu este cea mai „mare”, dar este un jucător important.

Al doilea proces mai fundamental care se derulează aici vine din punctul de vedere al managerului „activ”, respectiv de alegere a potențialilor câștigători. În timp ce vedem că spațiul cripto continuă să fie o piață extrem de diversă, cu o varietate de blockchain majore, vor exista atât câștigători cât și perdanți. 

Cardano, deși nu se află încă la scara unui blockchain precum Ethereum, este un concurent serios. Din acest punct de vedere, este o soluție de nerefuzat pentru managerii de fonduri care caută investiții potențial câștigătoare.

În raport cu alte sectoare, cripto se află încă în stadii incipiente. Cine nu ar dori acum șansa de a investi în Facebook (acum Meta) în perioada sa de început, privind retrospectiv? Este foarte important să ai un argument de investiții solid atunci când te uiți la orice activ, iar cripto nu este diferit. Investitorii instituționali par să își consolideze acum propriile argumente. 

Un mare club de fotbal brazilian acceptă Shiba Inu

Marele club de fotbal brazilian FC Sao Paolo acceptă acum Shiba Inu ca mijloc de plată pentru bilete. Este ușor să uităm că fenomenul cripto este cu adevărat global, dar știri ca aceasta ne reamintesc acest lucru. Brazilia devine un fel de centru de putere pentru cripto, iar acesta este un bun exemplu în acest sens.

La fel ca și anunțul recent că SpaceX va accepta Shiba Inu pentru anumite plăți de mărfuri, acest lucru nu va mișca cadranul pentru acest token în ceea ce privește prețul. 

Dar este clar că piesele de domino cad în direcția corectă. Este, de asemenea, o reamintire utilă a faptului că nu doar SUA, Marea Britanie și Europa se implică în idei cripto majore. America Latină este un jucător serios în acest sector și nu ar trebui să fie ignorată sub nicio formă.

Vacanța de vară 2022, mai scumpă indiferent de destinație

Ridicarea restricțiilor legate de pandemia de Covid 19 stimulează turismul în întreaga lume. În România, sosirile vizitatorilor străini au crescut în aprilie 2022 cu 189% față de anul trecut, la aproape un milion de persoane. În același timp, numărul românilor care au ieșit din țară a crescut cu 137%, la 1,4 milioane de persoane. Vara anului 2022 ar putea semnala accelerarea relansării turismului, dar din cauza inflației ridicate și a cererii mari ar putea fi cea mai scumpă vacanță din ultimul deceniu. 

Potrivit unuia dintre operatorii germani de turism, destinațiile de vacanță de vară cu cea mai rapidă creștere în prezent sunt Turcia, unde numărul de clienți care zboară spre Antalya a urcat cu 480% față de 2019, urmată de Mallorca (+140%) și Grecia (+74%). Turoperatorii își dispută locurile limitate de rezervare din destinațiile populare. Acestea și-ar putea atinge limitele de capacitate în vară din cauza unui mix de factori post-pandemie, potrivit unuia dintre cei mai experimentați antreprenori din turism din Germania. 

Grecia este, de asemenea, o destinație populară și pentru turiștii români. Dar vacanța din acest an ar putea fi mai scumpă decât vara trecută. Se așteaptă ca tarifele rezervărilor individuale la hoteluri să crească în această vară cu 10-15%, a declarat Grigoris Tasios, președintele Federației Elene a Hotelierilor (POX). Creșterea prețurilor energiei și produselor ar urma să aibă un impact de 25% asupra costurilor hotelurilor, o diferență pe care acestea nu o pot absorbi în totalitate. 

Vacanța va fi mai scumpă și pentru că prețurile alimentelor au crescut deja. Turiștii din Grecia văd deja souvlaki-uri cu 30% mai scumpe. Mâncarea clasică de frigărui de carne la grătar, învelită în lipie cu salată și tzatziki – iaurt cu usturoi și castraveți – costă acum în medie 3,30 euro în Atena și în împrejurimi. Prețurile ingredientelor principale, inclusiv ale cărnii, legumelor, pâinii și uleiului de floarea-soarelui au crescut. Sindicatul Restaurantelor din Atena a declarat pentru Reuters că prețul cărnii de porc a crescut cu 30% în ultimele 12 luni, cel al uleiului de floarea-soarelui importat în general din Ucraina cu 125%, iar facturile la electricitate cu peste 100%. Prețurile alimentelor au crescut mai mult decât rata inflației de 10,2%, cea mai mare din ultimii 28 de ani. 

Vacanța de vară din acest an, pe lângă faptul că va fi scumpă, s-ar putea să nu fie nici foarte confortabilă. Lupta pentru a rupe dependența energetică de Rusia face ca țările europene să impună reguli legate de aerul condiționat. Guvernul grec discută un plan care presupune măsuri de reducere a consumului de electricitate și a călătoriilor. Grecia se pregătește de măsuri preventive care includ economii de energie. Ea va urma modelul Italiei și Spaniei, limitând utilizarea inutilă a aparatelor de aer condiționat care trebuie reglate la 26-27 grade Celsius în timpul verii, precum și funcționarea luminilor și a aparatelor electrice în clădirile publice.  În scenariul extrem, în special în plin sezon turistic, ar urma să fie introduse întreruperi planificate de energie electrică în zilele lucrătoare.

Aflată pe locul 14 în topul european al celor mai scumpe țări de vizitat, Grecia se află în urma Elveției ce ocupă locul 2, a Franței ce e locul 3, a Italiei – locul 11 și puțin înaintea Spaniei ce ocupă locul 16. Turcia se află pe locul 41, în urma României care se află pe 34. Acest lucru ne arată că vacanța de vară din acest an ar putea fi o provocare pentru bugetul nostru, indiferent unde mergem. 

Cazacu, XTB: Turismul prinde aripi în Europa, America de Nord și Australia și suferă considerabil în Asia

0
  • În pofida unor creșteri de prețuri atât la transport cât și la cazare, masă și servicii la destinație, turiștii europeni și americani au în plan să cheltuiască mai mult pe călătorii decât în perioada pre-pandemică, adică față de 2019, arată, într-o analiză de piață, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. 
  • În același timp, turismul în Asia este afectat puternic de impactul restricțiilor din China. 
  • Autoritățile din Rusia au transmis populației să nu mai călătorească în Europa, ci să meargă mai degrabă în Turcia, India, Sri Lanka. 
  • Totuși, Turcia ar putea fi afectată de reducerea numărului de turiști, în contextul geopolitic actual. De la 4 milioane de turiști ruși, estimările ajung la 2 milioane anul acesta, însemnând venituri pierdute de 3-4 mld. dolari. 
  • Pentru Hilton Worldwide, profitul a revenit, și așteptările sunt de creștere.
  • Marriott este pe plus 6,4% anul acesta și cu aproximativ 14,1% peste nivelul de vârf pre-pandemic.
  • În cazul Airbnb, incertitudinea indusă de conflictul din Ucraina, dar și decizia de a se retrage de pe piața chineză au tras în jos cotațiile.

Nevoia de a ieși din spațiul deja prea familiar al locuinței, cu rol deseori și de birou, se adaugă la dorința naturală de noutate și eliberare de rutină, cu posibilități amplificate de economiile făcute în perioada pandemiei. Rezultatul este o cerere în creștere pentru călătorii, inegal distribuită global, în ciuda unor creșteri de prețuri atât la transport cât și la cazare, masă și servicii la destinație. 

Regiuni în mare parte detașate de limitări din perioada pandemiei, precum America de Nord și Europa sunt în contrast cu Asia, unde este resimțit puternic impactul restricțiilor din China. 

Nivelul de rezervări se anunță, în anumite destinații dezirabile, a fi peste cel din 2019, cu toate că, în mod agregat, piața nu este văzută a atinge niveluri comparabile până anul următor. 

Iar activitățile recreative în afara locuinței, „out-of-home entertainment” sunt din nou la mare căutare, atât pentru localnici, cât și pentru turiști, stimulând piața călătoriilor și pe segmentul cazare și pe cel de transport. 

Participarea la concerte, evenimente sportive, teatru și alte spectacole a depășit așteptările în Australia, unde se estimează (CommBank iQ) o valoare cu 14% peste 2019, creșteri de 35% înregistrându-se pentru parcurile tematice. Aceasta, în pofida inflației care „înghite” zilnic din sumele liber alocabile și a creșterii masive a costului carburanților, care se vede în prețul biletelor de avion și al transportului în general, dar și al altor servicii precum tururi ghidate la destinații sau autobuze turistice. 

Chiar și pentru căile ferate europene se simte o presiune, cu un cost al energiei și al motorinei în creștere, deși nu toată lumea a decis să răspundă la fel. 

Pentru a stimula utilizarea mijloacelor de transport în comun, Germania a redus abonamentul lunar pentru călătoriile cu trenul, autobuzul și metroul la 9 EUR/lună, pe perioada verii, în încercarea de a încuraja transportul public și a reduce consumul de carburanți. Față de prețurile normale, reducerea atinge aproximativ 90%, în funcție de oraș, costul estimat fiind de 2,5 mld. Euro.

Cum au privit investitorii semnalele recente privitoare la sezonul turistic? 

Pentru Hilton Worldwide, profitul a revenit, și așteptările sunt de creștere: după pierderi de 0,72 mld dolari în anul de start al pandemiei, compania a trecut pe profit de 0,41 mld dolari anul trecut, iar în T2 se așteaptă (sursa: Refinitiv) un câștig de 1,04 dolari/acțiune față de 0,71 dolari în T1. Acțiunile au pierdut 7,8% anul acesta, și 15,2% din vârful atins în aprilie, dar au câștigat 23% din vârful pre-pandemic și 28% din ianuarie 2021, calculând până la închiderea de vineri, 3 iunie.

Marriott a avut, de asemenea, vârful în aprilie, la 195,9 dolari/acțiune. A coborât cu 10,8% de atunci până vineri, dar este pe plus 6,4% anul acesta și cu aproximativ 14,1% peste nivelul de vârf pre-pandemic. De la 1,25 dolari/acțiune în primul trimestru, profitul este estimat a crește la 1,54 dolari/acțiune în T2.

O situație interesantă este cea a acțiunilor Airbnb. Listată la o evaluare mult diferită de cea inițială, în plină suferință a sectorului, acum un an și jumătate, Airbnb a reușit totuși să crească semnificativ, cu peste o treime, în prima parte a traselului său pe bursă. Speranțele pentru o redeschidere rapidă se traduceau pentru investitori în șanse ca jucătorul agil și concurent din noua economie de tip „sharing” să culeagă crema redeschiderii. Deși lucrurile au părut a sta așa pentru vreo două trimestre, totuși au intervenit schimbări majore. Acțiunile Airbnb au atins un maxim de 212,58 dolari pe acțiune, însă parcursul de atunci a fost puternic descendent. Incertitudinea indusă de conflictul din Ucraina, dar și decizia de a se retrage de pe piața chineză au tras în jos cotațiile, care sunt în prezent (la închiderea de vineri) cu 33,2% sub nivelul din 5 aprilie, și cu 43,7% sub vârful din noiembrie.

Pentru Booking Holdings, vârful local a fost în februarie, iar scăderile consistente: de la un vârf de 2.715 dolari pe acțiune în februarie, s-a ajuns la un minim de 1.796 în 8 martie. Titlurile se tranzacționează acum la 2.335 dolari/acțiune, în revenire accentuată, dar totuși la 14% de vârfuri. 

Turismul în anumite regiuni a fost victimă a războiului din Ucraina, fiind afectat atât de reducerea disponibilității sau chiar posibilității de a călători cât și de costurile mai mari. 

Autoritățile din Rusia au transmis populației să nu mai călătorească în Europa, ci să meargă mai degrabă în Turcia, India, Sri Lanka. 

Potrivit datelor din Grecia, doar 1,1% din venituri proveneau de acolo. Totuși, Cipru și chiar și Turcia ar putea fi afectate de reducerea numărului de turiști, în contextul geopolitic actual. De la 4 milioane de turiști ruși, estimările unei asociații de tour-operatori din Turcia ajung la 2 milioane anul acesta, însemnând venituri pierdute de 3-4 mld. dolari. Cipru ar putea pierde aproape 290 mil. Euro, o cincime din veniturile turistice. 

Pe de altă parte, Asia suferă puternic de pe urma restricționării turismului internațional de către China. 

În special tinerii din clasa de mijloc și cea cu venituri mari din China simt apăsarea limitărilor impuse în cadrul politicilor anti-covid. Pentru țările obișnuite cu un torent de turiști chinezi, situația este serioasă. La nivel global, călătorii din China conduceau în 2019 topul global, cu 154 mil. de vacanțe în străinătate, față de puțin sub 100 mil. realizate de americani. 

În Cambodgia s-a încercat stimularea turismului intern pentru salvarea industriei: 4,6 milioane de călători autohtoni au folosit serviciile până în aprilie, de 10 ori mai mult decât turiștii străini. 

În Thailanda, limitările, costul unui permis de acces și riscul de a fi trimis în carantină au frânat puternic revenirea. Sunt speranțe de revenire, unele măsuri fiind eliminate și altele ar urma să dispară, dar urcușul e abrupt: nivelul vizitatorilor este la 25% din 2019, față de 72% în Singapore și 65% în Filipine.

În privire generală, titlurile din segmentul ospitalității și al serviciilor de rezervare erau pregătite de „decolare” înaintea unor șocuri geopolitice, inflaționiste sau de tipul restricțiilor din China. Trendul de revenire, susținut de dorințe de călătorie acumulate, are șanse să continue, dar cu diferențe regionale imense.

FOCUS București – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară

0

Avem plăcerea de a vă invita miercuri, 8 iunie 2022, începând cu ora 9:30 (înregistrarea de la ora 9:00), la cea de a IV-a ediție a conferinței „FOCUS București – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară”, eveniment ce va avea loc în Aula Carol I a Palatului CCIB (Str. Ion Ghica nr. 4, etaj 2). 

Evenimentul, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, reunește reprezentanți ai comunității de afaceri a Capitalei, precum și oficiali din administrația centrală și locală, pentru a clarifica problemele apărute în relația autorități – mediu de afaceri și pentru a identifica soluții și bune practici menite să transforme Bucureștiul într-o metropolă modernă a business-ului românesc.

Vom aborda, în compania invitaților noștri, teme de interes major pentru comunitatea de afaceri bucureșteană precum: digitalizarea administrației si accesul operatorilor economici la serviciile publice pentru rezolvarea problemelor administrative și fiscale, București Smart City – soluții și oportunități, infrastructura de transport – provocări și soluții inteligente, și, nu în ultimul rând, soluții de finanțare. De asemenea, evenimentul constituie un excelent prilej pentru participanți de a interacționa cu vorbitorii prezenți la conferință.

AGENDA 

8 iunie 2022, Aula Carol I, Palatul CCIB  

09:00 – 09:30 Sosirea participanților, înscriere și welcome coffee 
09:30 – 09:40 Deschidere oficială:  

 Domnul Iuliu Stocklosa, Președintele Camerei de Comerț și  Industrie a Municipiului București, Moderator 

09:40 – 09:50 Keynote speech:   Domnul Toni Greblă , Prefectul Capitalei  

09:50 – 12:30 Panel I – DEZVOLTARE URBANĂ și ECONOMIE CIRCULARĂ 

Strategii și politici publice pentru dezvoltarea Capitalei  
Proiecte, investiții și oportunități de finanțare  
Priorități de dezvoltare ale infrastructurii de transport 
Infrastructura în sprijinul companiilor și a cetățenilor – creșterea  
atractivității periferiilor pentru dezvoltarea afacerilor 
Transport public verde și soluții pentru decongestionarea traficului 
Soluții pentru transformarea capitalei într-un centru logistic integrat de transport
 Rețele inteligente de energie și eficacitatea energetică pentru comunitate
Modele de economie circulară
Regenerarea urbană, modele de succes 
Gestionarea deșeurilor și a rețelelor publice 

Vor prezenta alocuțiuni: 

1. Domnul Stelian Bujduveanu, Viceprimar General, Primaria  Municipiului București  
2. Domnul Aurelian Păduraru, Comisar General al Gărzii Naționale  de Mediu 
3. Domnul Robert Negoiță, Primarul Sectorului 3  
4. Domnul Ștefan Ioniță, director general CESTRIN  
5. Domnul Corneliu Samoila, Director General. adj. TIAB SA  
6. Domnul Dan Nicula, director general ADR București-Ilfov 

Sesiune de întrebări și răspunsuri 

Panel II – DIGITALIZARE ȘI TRANSFORMARE DIGITALĂ 

Digitalizarea administrației și accesul operatorilor economici la serviciile publice pentru rezolvarea problemelor fiscale și administrative 
Priorități imediate ale autorităților în relația cu operatorii economici 
București Smart City – soluții și oportunități 
Servicii publice și tehnologii inteligente pentru comunitățile locale: soluții și perspective 
Aplicații smart cu impact major asupra comunității 

Vor prezenta alocuțiuni: 
1. Domnul Dragoș Tohănean, Vicepreședinte al Autorității pentru  Digitalizarea României  
2. Doamna Ramona Porumb, Viceprimar al Sectorului 1  
3. Domnul Alexandru Valeriu Gâdiuță, Viceprimar al Sectorului 6  
4. Doamna Elena Tudose, Administratorul Public al Primăriei  Sectorului 2 
5. Domnul Mihai Iulian Anghel, Director general Direcția Mobilitate Urbană Sector 4  
6. Doamna Corina Neacșu, Manager de proiect, Maguay
7. Domnul Cosmin Coșereață, Managing Partner @ Blinkee City  România 
8. Domnul Eduard Dumitrașcu, Președinte Asociația Smart City  România 

Sesiune de întrebări și răspunsuri 

12:30 – 13:30 Networking Bufet

Liber la libere. Sau nu?

0

Simona Tudor,
HR & Payroll Manager, EY România

În afara celor 15 zile nelucrătoare de sărbători legale, angajații mai pot beneficia de anumite zile libere, remunerate sau nu. Ele sunt prevăzute în Codul muncii, în acte normative specifice sau reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii, reglementate la nivel local sau aliniate la nivel global. Să vedem care sunt acestea. 

CONCEDIUL DE ODIHNĂ

Cel mai comun beneficiu al salariatului este concediul de odihnă, care pornește de la un minimum de 20 de zile, peste care fiecare angajator poate acorda în plus zile de concediu. Criteriile în funcție de care angajatorul poate lua această decizie variază, putând fi legate, de exemplu, de vechimea în muncă sau vechimea în companie. De asemenea, pentru minori, persoanele cu dizabilități, nevăzători sau pentru cei care își desfășoară activitatea în condiții deosebite, angajatorul trebuie să acorde zile de concediu de odihnă suplimentare.

EVENIMENTE FAMILIALE

În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu sunt incluse în durata concediului de odihnă, zile ce sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Evenimentele pentru care angajații pot beneficia de zile libere plătite pot fi căsătoria salariatului, căsătoria unui copil, naşterea unui copil, decesul rudelor (de gradul unu sau doi), dar și în momentul în care angajatul își schimbă locul de muncă în cadrul aceleiaşi unităţi și își mută cu această ocazie și  domiciliul în altă localitate. Zi liberă se poate acorda și la schimbarea domiciliului în aceeaşi localitate. În trecut, aceste zile, precum și numărul lor era precizat în contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel național. Doar că, în timp, desființându-se contractul colectiv de muncă, fiecare angajator poate decide numărul și criteriile de acordare a unor astfel de zile libere. 

SUSȚINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată în viață, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi fracţionat, la cererea salariatului.

Pentru formarea profesională a angajatului, de asemenea, se pot acordă zile de concediu, cu sau fără plată, la inițiativa angajatului sau angajatorului.

SITUAȚII PERSONALE

Pentru rezolvarea unor situații personale, salariaţii pot beneficia de învoiri sau concedii fără plată. Atenție, însă, deoarece în aceste cazuri este necesară aprobarea prealabilă din partea angajatorului și, de asemenea, în cazul concediului fără plată este obligatorie raportarea către autoritățile de muncă. Trebuie ținut cont că acest tip de concediu neplătit afectează stagiul de cotizare al angajatului și vechimea în muncă.

INCAPACITATE DE MUNCĂ

În perioada de incapacitate de muncă, angajatul poate beneficia de concediu medical pentru diverse afecțiuni sau stări de sănătate, cum ar fi boală obișnuită, risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea copilului cu dizabilități, accident de muncă sau boală profesională, carantină etc. Cel mai nou tip de astfel de concediu introdus de legislație este concediul medical pentru îngrijirea pacienților cu afecțiuni oncologice.

PATERNITATE. CREȘTEREA COPILULUI

La nașterea copilului, tatăl poate beneficia de concediu paternal (5 zile + 10 zile, dacă a urmat un curs de puericultură). Ulterior, oricare părinte salariat poate beneficia de concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului, dacă îndeplinește condițiile de eligibilitate.

DIVERSE

În baza unor legi specifice, în funcție de situație sau context, țînând cont de prevederile și normele de aplicare, întâlnim și alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi: pentru părinți, situații speciale și vaccinare în perioada Covid, autorecenzare, votare, consultații pe perioada sarcinii, analize copil, donarea de sânge, inițierea procedurii de adopție sau de acomodare în cazul adopției, cu plată sau fără. Fiecare dintre acțiunile menționate oferă zile libere. 

În plus, la acest moment, există o inițiativă legală care propune ca, în cazul în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun cu sâmbetele şi duminicile, liberele să se acorde în zilele care succedă celor de repaus săptămânal. Acest tip de beneficiu este deja implementat în anumite companii din mediul privat (inclusiv EY).

Suplimentar, faţă de cele deja menționate anterior, angajatorii pot veni cu alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi: pentru ziua de naștere a angajatului, ziua companiei sau orice alt motiv întemeiat. Acestea, însă, necesită o reglementare la nivel intern, precum și criterii de acordare și eligibilitate. 

În loc de concluzie, recomandăm angajaților să se informeze asupra drepturilor pe care le au din punct de vedere legal și al politicilor de companie, să informeze angajatorul cu privire la intenția de a beneficia de zile libere și să verifice dacă solicitarea lor este aprobabilă. 

Peisajul dinamic al amenințărilor cibernetice, o provocare pentru tot mai multe IMM-uri

0

 

70% dintre IMM-uri cred că amenințările cibernetice devin din ce în ce mai mult un risc de afaceri. Este rezultatul unei cercetări realizate de Microsoft în Statele Unite, în aprilie 2022, la nivelul a 150 de întreprinderi mici și mijlocii. Studiul arată că 1 din 4 întreprinderi mici și mijlocii a fost afectată de o breșă de securitate în ultimul an și nu a avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice. 

Potrivit analizei Microsoft, care și-a propus să înțeleagă mai bine nevoile în materie de securitate ale IMM-urilor, multe dintre aceste companii nu au acces la resursele și echipamentele necesare prin care să-și asigure un nivel ridicat de protecție în fața amenințărilor actuale de acest tip. În plus, 80% dintre IMM-uri au indicat că folosesc o soluție tradițională antivirus, dar 93% susțin că sunt în continuare îngrijorate de amplificarea numărului de atacuri cibernetice și de complexitatea acestora. 

Soluția de securitate cibernetică Microsoft Defender for Business pune acum la dispoziția IMM-urilor același nivel de securitate pe care se pot baza organizațiile mari care dispun de resurse importante în lupta cu atacurile cibernetice. Prin intermediul Defender for Business, aceste companii vor avea capabilități de detectare și răspuns la punctele finale pentru a se proteja împotriva atacurilor de tip ransomware și a altor amenințări cibernetice complexe.

„Microsoft își propune să ajute toate organizațiile să identifice soluțiile potrivite pentru a-și asigura securitatea cibernetică. Suntem bucuroși că putem oferi noi servicii care susțin acest mesaj. Prin intermediul soluției Defender for Business, IMM-urile vor avea la dispoziție noi resurse care le vor ajuta să detecteze, să răspundă și să se apere mai bine în fața amenințărilor cibernetice”, susține Vasu Jakkal, CVP, Microsoft Security, Compliance, Identity, Management.

Serviciul Defeneder for Business poate fi implementat rapid de organizațiile de pretutindeni, fiind gândit astfel încât să detecteze și să remedieze automat diferite tipuri de amenințări. El este, de asemenea, inclus în suita Microsoft 365 Business Premium, soluția integrată de securitate și productivitate dedicată organizațiilor cu până la 300 de angajați. Totodată, clienții au la dispoziție opțiunea de a-l achiziționa independent. 

Mai exact, noua soluție de securitate creată de Microsoft permite managementul amenințărilor și vulnerabilităților, ceea ce ajută la evidențierea și prioritizarea acelor puncte slabe care reprezintă cel mai urgent și mai mare risc pentru afaceri. Cu ajutorul Defender for Business, companiile pot construi o bază solidă pentru activitatea lor, prin descoperirea, prioritizarea și remedierea vulnerabilităților software și a configurațiilor greșite.

Totodată, opțiunile de reducere a suprafeței de atac ajută la minimizarea punctelor slabe, prin asigurarea unei mai bune securități a dispozitivelor și aplicațiilor ce pot fi considerate vulnerabile în fața atacurilor cibernetice. Acest serviciu asigură și protecție de ultimă generație împotriva amenințărilor de tip malware, funcționând ca un antivirus pentru dispozitive și în cloud.

Un alt beneficiu major al soluției de securitate create de Microsoft este reprezentat de detectarea punctelor finale și răspuns, care oferă alerte de detectare și răspuns bazate pe tiparele de comportament, astfel încât IMM-urile să identifice amenințările recurente și să le elimine.

Funcția de investigare automată și remediere ajută la extinderea operațiunilor de securitate prin examinarea alertelor și luarea de măsuri imediate pentru a rezolva atacurile. Prin reducerea volumului de alerte și remedierea amenințărilor, Microsoft Defender for Business permite clienților să prioritizeze sarcinile și să se concentreze pe amenințări mai sofisticate. 

Securitatea cibernetică este una dintre ariile de focus pentru Microsoft, compania derulând multiple acțiuni în direcția combaterii amenințărilor cibernetice și a minimizării riscurilor la care sunt expuse organizațiile de pretutindeni. Printre aceste acțiuni se numără atât dezvoltarea de produse și servicii care să ofere un nivel ridicat de protecție împotriva atacurilor cibernetice, cât și numeroase inițiative și campanii de prevenire a criminalității cibernetice. Toate aceste demersuri se aliniază misiunii companiei Microsoft, de a sprijini fiecare persoană din organizație din lume să-și valorifice pe deplin potențialul, prin intermediul tehnologiei. 

AHK Business Outlook, primăvară 2022: Situația actuală a companiilor este bună, dar perspectivele economice ating un minim istoric

0

Companiile se confruntă cu numeroase provocări în urma pandemiei de Coronavirus și pe fondul războiului care a izbucnit în Ucraina. Totuși, aproximativ jumătate dintre companiile chestionate se descurcă bine. Acest lucru îl arată actualul chestionar de conjunctură realizat de AHK România în aprilie 2022. Din acesta reiese evaluarea actuală a situației economice și a situației companiilor, dar oferă și o imagine de ansamblu asupra celor mai importanți factori de risc în dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, atât în general, cât și din cauza războiului din Ucraina. 

Situația actuală a companiilor germane din România s-a deteriorat într-o oarecare măsură, dar majoritatea continuă să o aprecieze ca fiind „bună” (peste 51%, toamna anului 2021: 67%). Mai mult de 37% dintre respondenți consideră că situația companiei lor este satisfăcătoare, iar restul de 10,7% consideră că situația este dificilă în prezent.  

Cele mai multe companii continuă să evalueze așteptările pentru afacerile pe care le derulează ca fiind „neschimbate” (2022: 48%, toamna anului 2021: 46,9%). „Doar” ca. 10% dintre respondenți cred că activitatea lor se va deteriora în următoarele 12 luni. Mai mult de 40% se așteaptă în continuare la o îmbunătățire (2022: 42,9%) a conjuncturii. Pe de altă parte, dezvoltarea economică locală în următoarele 12 luni se va deteriora considerabil în opinia companiilor participante la sondaj (peste 50% dintre respondenți). Doar 10,7% se așteaptă la o îmbunătățire (2021: 20,4%), în timp ce 37,5% apreciază că evoluția economică va rămâne „neschimbată” în următoarele 12 luni. Soldul atinge un minim istoric de -41 de puncte în acest an.
„Trăim vremuri foarte dificile și ne aflăm din nou într-o situație parțial paradoxală. În ciuda perspectivelor economice evident negative, companiile chestionate doresc în continuare să investească în România și, mai ales, să își mărească numărul de angajați. În ciuda crizelor, majoritatea companiilor chestionate se descurcă bine în prezent”, spune Sebastian Metz, director general, AHK România.

Datorită situației actuale bune a afacerilor, disponibilitatea de a realiza investiții rămâne ridicată. Pentru următoarele 12 luni, 25% dintre companii planifică cheltuieli mai mari de investiții (2021: 36,7%). 44,6% cred că acestea nu se vor schimba (2021: 32,7%) și doar 19,6% consideră că vor reduce investițiile. Este încurajator faptul că firmele sunt dispuse să continue să angajeze personal. 41,1% dintre companiile intervievate intenționează chiar să crească numărul de angajați (2021: 40,8%). Pentru 39% dintre respondenți, numărul de angajați va rămâne la același nivel (2021: 42,9%), iar 19,6% dintre respondenți spun că intenționează să angajeze mai puțin personal (2021: 16,3%). 

În ceea ce privește factorii de risc în dezvoltarea economică, creșterea prețurilor la materii prime și energie domină în mod clar agenda de criză a companiilor. Cu toate acestea, deficitul de personal calificat și costurile cu forța de muncă rămân, de asemenea, pe lista de priorități a companiilor. 

În ceea ce privește războiul din Ucraina, cele mai multe dintre companiile chestionate consideră că majorarea costurilor pentru energie și materii prime este o consecință pe termen scurt a războiului. Întreruperile în lanțul de aprovizionare și problemele de logistică, precum și lipsa materiilor prime și a serviciilor prestate în avans se numără, de asemenea, printre consecințele crizei actuale.

„Din discuțiile noastre cu reprezentanți ai companiilor, am aflat că situația actuală a fiecărei companii în parte depinde în special de poziția sa pe piață sau de prețurile practicate și de specificul companiei – nu este posibilă o afirmație «one-size-fits-all», așa cum s-a întâmplat în perioada crizei Corona. Multe companii sunt în prezent prinse la mijloc. Acestea se confruntă zilnic cu creșteri importante ale prețurilor la materii prime și energie, cu blocaje în aprovizionare, cu creșterea presiunii concurențiale pe piața forței de muncă și cu creșterile salariale ridicate care nu pot fi compensate de creșterea productivității. Aceste costuri ridicate adesea nu pot fi sau nu întotdeauna transferate în totalitate către clienți sau nu pot fi absorbite de piață”, este de părere Sebastian Metz, director general AHK România. 

Prezentarea grafica a sondajului poate fi regăsită aici.

Grupul BCR și Arval România au agreat un acord pentru preluarea unei părți din activitatea de leasing operațional a BCR Fleet Management

0

Grupul BCR și Arval România au semnat un acord pentru transferul unei părți din activitatea de leasing operațional a BCR Fleet Management.

Acordul a fost încheiat săptămâna trecută, iar finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea mai multor condiții suspensive, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenței, fiind așteptată înainte de sfârșitul anului.

Înțelegerea mai prevede și că cele două entități vor colabora pentru comercializarea produselor de mobilitate Arval către clienții BCR.

Tranzacția face parte din strategia grupului BCR de a se concentra pe produsele sale bancare de bază, dar și de a continua să ofere clienților săi soluții de mobilitate într-un mod și mai eficient.

„Suntem foarte bucuroși că am semnat acest acord cu grupul BCR ce ne va permite, odată finalizată tranzacția, să oferim servicii unor noi clienți în România, și să răspundem la nevoile lor în creștere de mobilitate și tranziție energetică prin intermediul gamei noastre solide de produse și servicii”, a declarat Roxana LUPESCU, Director General Arval România.

„Grupul BCR folosește această oportunitate pentru a își ajusta strategia cu privire la produsul de leasing operațional și, prin intermediul acestui parteneriat, va putea să ofere clienților săi soluții îmbunătățite în cooperare cu un partener cu o expertiză globală în zona de mobilitate și administrare a flotelor”, a declarat Adrian LĂCĂTUȘ, Director General BCR Fleet Management.

BCR Fleet Management face parte din Grupul BCR și pune la dispoziția companiilor servicii de preluare a administrării parcurilor auto, oferindu-le garanția că flotele funcționează în parametrii tehnici optimi și asigurând eficientizarea costurilor de exploatare.

Prin această operațiune, Arval își va consolida poziția de lider în România și va întări cooperarea deja existentă cu Grupul Erste în regiune (Cehia și Slovacia).

30 de companii din România la Hannover Messe 2022

0

România a participat la ediția din acest an a târgului de la Hanovra, Hannover Messe, cel mai important eveniment dedicat tehnologiei industriale, 30 mai-2 iunie, cu 30 de companii. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prin Programul de Promovare a Exporturilor, a susținut financiar organizarea, a trei standuri naționale în secțiunile: Engineered Parts and Solutions (8 companii), Digital EcoSystem (12 companii), Energy Solutions (6 companii). Alte trei companii au expus cu stand propriu: Sarmatec și Klaus Krallmann Prod (onsite), Forum Industry (online).

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) subliniază că „în calitate de reprezentanţă oficială a economiei germane în România, are rolul de a susține şi intensifica relațiile economice dintre cele două state. Exporturile companiilor românești în UE au o pondere de peste 73% din totalul exporturilor, iar Germania este principalul partener economic al României (din anul 2007). Importurile din Germania au însumat anul trecut 19,8 mld. EUR (+18,4 %), iar exporturile au crescut la 15,3 mld. EUR (+8,4 %). Pentru a-și extinde activitatea pe piața germană este esențial pentru companiile românești să își intensifice prezența la târgurile și expozițiile organizate în Germania, mai ales că această țară este patria târgurilor și expozițiilor, numărul 1 la nivel mondial în ce privește organizarea acestor evenimente! Două treimi din târgurile-lider la nivel mondial se organizează în centrele expoziționale germane”. 

Sebastian Metz, directorul general al AHK România: „Una dintre activitățile asupra cărora ne concentrăm încă de la înființarea AHK România este strâns legată de susținerea companiilor românești în vederea participării la târgurile și expozițiile organizate în Germania. Acestea reprezintă una din cele mai bune platforme în vederea creșterii exporturilor companiilor românești și pentru promovarea puterii inovatoare și a competitivității firmelor românești pe piața internațională.”

La Hannover Messe 2022 au participat 2.500 de expozanți și aproximativ 75.000 de vizitatori din întreaga lume. Portugalia a fost țara parteneră. Ediția viitoare va avea loc în perioada 17-21 aprilie 2023.

Comisia Europeană a dat undă verde IMM Prod și Garant Construct

0

Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri și unități administrativ teritoriale – IMM PROD și GARANT CONSTRUCT, coordonate de Ministerul Finanțelor, au primit astăzi, 3 iunie a.c., aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei.

„Vești bune pentru beneficiarii eligibili ai celor două scheme de ajutor de stat. Acordul Comisiei Europene înseamnă practic că cele două programe au devenit operaționale și că de luni, 6 iunie, se pot adresa celor 21 de bănci partenere pentru a solicita finanțare. Este un sprijin real pe care Guvernul îl acordă atât mediului de afaceri, cât și unităților administrativ teritoriale pentru încurajarea producției autohtone și a investițiilor”, a anunțat ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu.

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM PROD este de 268.544.792 lei, aproximativ 54,25 milioane euro, iar plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în 2022 este de 1,5 miliarde lei.

GARANT CONSTRUCT are un buget în valoare de 495.572.822 lei, aproximativ 99,11 milioane euro, cu un plafon total al garanţiilor pentru 2022 de 2,5 miliarde lei.

Programul IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale de până la 90% din valoarea finanțărilor pentru asigurarea lichidităților și pentru investițiile care încurajează producția autohtonă, creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, digitalizarea activității și alinierea la obiectivele de mediu.

Beneficiarii eligibili sunt IMM-uri, inclusiv start-up-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale care pot desfășura activități de producție și care au sediul principal sau secundar într-o zonă urbană.

Programul GARANT CONSTRUCT are două componente – SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor și SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții la scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor.

Obiectivul principal al programului este susținerea proiectelor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-urile din domeniul construcţiilor şi de unităţile administrativ-teritoriale, prin acordarea de garanții guvernamentale de maximum 90% din valoarea finanțărilor.

Pentru 2022, plafonul total al garanţiilor de 2,5 miliarde lei, se împarte în mod egal între cele două componente.

Beneficiarii eligibili ai SubProgramului de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor sunt IMM-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale, precum arhitecții și birourile individuale de arhitectură. SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții la scară mică dedicat UAT-urilor, respectiv municipiilor, orașelor și comunelor are în vedere finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor și a proiectelor de mică dimensiune.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Notificarea ESMA referitoare la intenția ASF de aplicare a prevederilor Ghidului MAR – Amânarea publicării informațiilor privilegiate și interacțiunile care fac obiectul supravegherii prudențiale;

Norma pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea și evidența participanților la fondurile de pensii administrate privat (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Norma pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 18/2018 privind aderarea și evidența participanților la fondurile de pensii facultative (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).

  • Autorizare

Aprobarea autorizării domnului Molnăr Octavian în calitate de director al SSIF IFB Finwest S.A. ca urmare a prelungirii mandatului și a alinierii societății la prevederile art. II din Regulamentul nr. 20/2021 pentru modificarea și completarea Regulamentului nr. 1/2019;

Aprobarea domnului Erwin Hammerbacher pentru un nou mandat în funcția de membru și Președinte al Directoratului la societatea BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group S.A.;

Aprobarea domnului Klaus Mühleder pentru un nou mandat în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la societatea BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group S.A.;

Aprobarea societății Signal Iduna Asigurare Reasigurare S.A. ca acționar semnificativ direct și a persoanelor numite în Consiliul de Administrație al societății Ergo Asigurări S.A. – domnul Tiberiu Cristian Maier, în calitate de Președinte și domnul Mark S. Osterloff, în calitate de membru al Consiliului de Administrație;

Aprobarea societății Signal Iduna Asigurare Reasigurare S.A. ca acționar semnificativ direct și a persoanelor numite în Consiliul de Supraveghere al societății Ergo Asigurări de Viață S.A. – domnul Tiberiu Cristian Maier, în calitate de Președinte, doamna Mihaela Drugă și domnul Mark S. Osterloff, în calitate de membri ai Consiliului de Supraveghere;

Aprobarea numirii doamnei Dănilă Oana – Georgiana în calitate de Director executiv al Sirius – Broker de Asigurare S.R.L. și a modificărilor aduse Actului constitutiv al societății;

Aprobarea solicitării S.A.I. Broker S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în regulile Fondului de investiții alternative cu capital privat Smart Money;

Aprobarea solicitării BRD Asset Management S.A.I. S.A. de autorizare a Fondului deschis de investiții BRD Euro Simplu și înscrierea acestuia în Registrul public al A.S.F.;

Aprobarea retragerii de la tranzacționare și a radierii din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea Dan Steel Group Beclean S.A. Beclean având în vedere declanșarea falimentului;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății L.M.C. Asig Broker de Asigurare S.R.L. (cesiune de părți sociale, structura asociaților, date identificare);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății Personal Broker – Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L. (schimbare sediu social, durată funcționare societate și durată mandat administrator);

Avizarea prealabilă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Activ, administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Avizarea prealabilă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Optim, administrat de NN Asigurări de Viață S.A.

*********

Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.