Ceea ce m-a intrigat constant în cei peste 20 de ani de când urmăresc evoluțiile piețelor financiare a fost ambiția principalelor platforme de tranzacționare și informare de a explica în mod savant orice mișcare a piețelor financiare, chiar și cele pe termen scurt. Astfel, într-o zi investitorii vând pentru că sunt preocupați de ceva, pentru că a doua zi să cumpere pentru că nu mai sunt preocupați și și-au schimbat viziunea. Da, peste noapte… Într-o zi au aversiune la risc, peste două zile le trece și le revine apetitul de risc.
Bineînțeles că lucrurile nu se întâmplă așa. Volatilitățile pe termen scurt ale burselor nu trebuie căutate în explicații savante. Pentru că este naiv să ne imaginăm că marii investitori instituționali, cei care mișcă de multe ori bursele împingând primii bulgărele de zăpadă, se răzgândesc de la o zi la alta în ce privește evaluările lor economice, geopolitice sau în ce privește apetitul lor de risc.
Adevărul este că de multe ori tranzacțiile pe termen scurt au ca simplu corespondent dorința de a specula, poate o eroare majoră de tranzacționare („fat finger”), poate un algoritm de tranzacționare care a luat-o razna sau poate, pur și simplu, o decizie irațională. Acestea sunt gândurile care m-au încercat din nou când am văzut pe canalele de știri primele explicații ale declinului bursei americane: rezultatele peste așteptări ale pieței muncii și implicit ale economiei americane, ceea ce va duce la decizia Fed de a crește dobânzile mai rapid.
Serios? De când bursele reflectă rezultate economice peste așteptări prin scăderi zilnice record? Pentru că bursele sunt considerate a fi un bun barometru al mersului economiei. Or, în momentul de față nu există semnale cum că economia americană ar fi amenințată de recesiune. Și atunci în ce notă ar trebui citită corecția zilelor trecute? Să nu uităm, cea mai mare cădere nominală a indicelui Dow Jones raportată într-o singură zi.
Cred că, în principiu, este vorba despre lipsa de convingere cu care investitorii tranzacționează acțiunile americane de o bună perioadă de timp. Mai toată lumea era conștientă de evaluările deja întinse la maxim ale acțiunilor americane și totuși nimeni nu dorea să părăsească turma. Temerea că ar putea să piardă o parte din „raliu”, chiar dacă acesta nu mai avea justificare în fundamentele microeconomice, i-a făcut pe mulți investitori să continue să rămână în piață, în pofida temerilor în creștere.
Lipsa de convingere a investitorilor face ca la cel mai mic semn care le confirmă temerile să își ia zborul rapid de pe bursă, antrenând o avalanșă a vânzărilor. În cazul în care investitorii ar fi avut convingeri ferme în ce privește evaluarea acțiunilor la bursă, s-ar fi găsit imediat cumpărători care să pună ordine de cumpărare, astfel încât declinul s-ar fi oprit rapid.
Evoluțiile economice peste așteptări lovesc bursa americană. Serios?
BNR în Marele Război. Avantajele unei bănci centrale private independente
După bătălia pierdută de la Turtucaia și după invadarea Munteniei de către armatele imperiale germane în 1916, familia regală a României, Guvernul și instituțiile de stat s-au refugiat la Iași. La rândul său, Banca Națională a României, în frunte cu guvernatorul Ioan Bibicescu, și-a mutat sediul central la Iași, noua capitală a țării pe perioada ocupației, până la eliberarea din 1918. O mână de funcționari bancari și directorii lor Nicolae Bărbulescu și Constantin Băicoianu au rămas însă la București, în teritoriul controlat de inamic, în cadrul unei sucursale cu atribuții limitate.
Iar ocupația a debutat cu un „atac” asupra monedei naționale, relatează Constantin Băicoianu, martor direct și actor al întâmplărilor, în lucrarea sa „Banca Națională în timpul ocupațiunei, Noiembrie 1916 – Noiembrie 1918”, apărută la scurt timp după evenimente, în 1919. Mai precis, autoritățile germane au luat măsura deprecierii arbitrare, prin decret, a cursului leului față de marca germană cu peste 6%, de la 1,25 (curs inițial stabilit tot de ocupant) la 1,33 lei/marcă. După un an, devalorizarea oficială a fost accentuată la 1,4285 lei/marcă.
Independența BNR: responsabilitate sau putere?
Începând cu anul 2016, din vremea unui guvern tehnocrat cu multă știință de la Bruxelles și cu ricoșeuri la unii parlamentari care l-au susținut, asistăm la atacuri îndreptate împotriva BNR vizând independența acesteia. Începute cu virulență, apoi mai domolite, ele plutesc în aer deja permanent. Deciziile BNR, mai ales din momentul schimbării sensului conduitei politicii monetare – ușor mai restrictive în anticiparea unor riscuri la stabilitatea macroeconomică – au devenit motive de re-evocare a problemei independenței băncii centrale, căci își permite prea multe, în opinia unora: a dus la creșterea dobânzilor din piață, mărește inflația, a depreciat cursul, stimulează cămătăria și câte și mai câte. Cu alte cuvinte, independența de decizie a BNR este un fel de manifestare a unei puteri discreționare care trebuie stopată.
Atitudinea din comentarii se înscrie, din păcate, în ceea ce cred unii și alții despre rolul unei bănci centrale, departe de reglementarea ei prin statut, într-un context în care, observând interesul pentru politica monetară, cunoștințele despre ea parcă se diminuează și degenerează într-un limbaj nemeritat. De aceea, ca să ne revenim din reveria unor distor-
siuni care nu se mai opresc, dar care au darul de a antrena din voleu cohorte de nespecialiști, ar fi bine să comentăm cu legea în mână, și nu după impresii sau cunoștințe vagi.
Vorbim foarte mult de convergența reală, cât de îndepărtată este ea de ceea ce ar trebui să fie ca să ne permitem să adoptăm euro, dar foarte puțin se vorbește de convergența juridică a României la dreptul comunitar, despre acel proces de continuă armonizare a legislației și instituțiilor sale astfel încât România să aibă capacitatea de a răspunde angajamentelor sale ca stat membru al UE în domeniul politicilor economice de orice fel. Sensul acestei convergențe juridice este acela de a utiliza norme comune în implementarea deciziilor, în cazul nostru cu menirea de a susține o creștere economică sănătoasă, ferită de dezechilibre periculoase, care să stimuleze crearea de locuri de muncă și prezervarea nivelului real al veniturilor de orice fel.
„Revoluția”, pardon, aventura fiscală nesfârșită a Statului român anulează Revoluția tehnologică 4.0
Revoluția 4.0 a determinat Suedia să-și creeze un Minister al Viitorului acum 3 ani, iar Emiratele Arabe Unite un Minister al Inteligenței Artificiale acum câteva luni. Toată Uniunea Europeană își structurează și dezvoltă Piața Unică Digitală și investește masiv în cercetare-dezvoltare-inovare prin programul Horizon 2020 și nu numai.
4.0 înseamnă industrie cu inteligență artificială, internetul tuturor lucrurilor, robotizare. Pentru România înseamnă multă cercetare și inovație în toate domeniile, educarea pentru excelență a tinerilor, înseamnă păstrarea și dezvoltarea talentelor și asigurarea viitorului acestora în țară.
Numai că la noi aceste teme prefiguratoare ale zilei de mâine nu sunt abordate sistematic, de fapt nu sunt abordate deloc, ci sunt blocate ca tematici esențiale de aventura fiscală nesfârșită a Statului.
În România, „revoluția” fiscală nu are nicio legătură cu economia viitorului. Nici cu industrializarea, nici cu serviciile high-tech, nici cu tinerii… Suntem în fața unui cocktail exploziv de incompetență care se acoperă cu ineficiența populismului, cu atacuri aiuritoare la adresa investitorilor, a cercetărilor și a IT-iștilor, a tinerilor.
Eroarea fiscală a zilei este acoperită cu explicația aberantă a zilei. Zi de zi de zi, vorba reclamei, de o bună perioadă, aberațiile fiscale sunt întrerupte doar de perioadele în care mai cad guvernele…
Să analizăm câteva exemple din această serie aiuritoare de măsuri care face viața antreprenorilor, liberilor profesioniști și a angajaților din sectorul privat un coșmar. (Nici salariații din sectorul public nu o duc mai bine. Cu toții vom plăti începând din acest an cu vârf și îndesat factura „campaniei electorale permanente” și a populismului prin credite mai mari la bănci și în prețurile care cresc în linie.)
Lipsesc lucrătorii din piața construcțiilor
Interviu cu Tiberiu Andrioaie – secretar general al Patronatului Societăților din construcții
Din ce perspectivă vedeți piața în 2018?
Plecând de la un istoric recent, pot să vă spun că piața în construcții este dominată în această perioadă de lucrările rezidențiale private și de lucrările din mediul comercial. Investițiile comerciale, dar și investițiile publice sunt practic inexistente, cel puțin raportat la ce poate sectorul construcțiilor.
Deci piața pentru acest an nu are o altă direcție marcantă atâta vreme cât investițiile publice nu au pornit măcar la nivel de contractare, proiectare ș.a.m.d. Execuția propriu-zisă vine în cel puțin jumătate de an dacă acestea merg bine.
Programul de guvernare cu care cabinetul Dăncilă a trecut de votul Parlamentului promite o creștere a investițiilor publice.
Ar fi extrem de util, pentru că investițiile publice au un rol foarte important. În primul rând, permit companiilor din sector să rămână angajate și determinate într-o activitate curentă, pentru că este greu să oprești o companie în dinamica ei. În al doilea rând, sectorul nostru are un impact social foarte important, angajând foarte multă resursă umană, un volum foarte important de forță de muncă mediu calificată sau necalificată. Are un rol esențial pentru stabilitatea socială și implicit pentru partea de consum, dacă vorbim despre infrastructură deja pentru celelalte industrii. Deci sectorul construcțiilor este un sector-cheie atâta vreme cât el este folosit ca atare.
Am auzit promisiuni și planuri de construcție de autostrăzi, de drumuri, de șosele, de căi ferate, infrastructură în sectorul educației, de școli, în sănătate, spitale, promisiuni am auzit. Ce speranțe aveți?
Este greu pentru un agent economic să lucreze în termeni de speranță sau de promisiuni. Asta poate să dea doar un indiciu despre ce direcție ar aborda beneficiarul, investitorul public și economia în sine. Pe noi ne interesează doar lucrurile concrete; am vrea să știm care sunt acele programe de investiții, pentru care dintre ele trebuie să ne pregătim, pentru care dintre ele trebuie să concurăm ca să ne arătăm valențele și pentru care, dacă ele ar fi derulate pe lângă cele ce le-am enunțat anterior ca efect social, ar avea un efect fundamental pentru sectorul construcțiilor, pentru că, așa cum s-a remarcat în ultimii câțiva ani, sectorul este depopulat, are o imagine afectată și în termen de volum și în termen de calitate, și noi facem toate eforturile ca acest lucru să se stopeze și să se inverseze în sensul fericit.
Din păcate, fenomenul pe care îl traversăm este potrivnic păstrării forței de muncă în economia privată românească.
Așa este, și trendul este în continuare negativ pentru că nici măcar în educație nu vedem premisele corecte ca să avem o vizibilitate măcar pe termen mijlociu.
Între frenezie și promisiune sfărâmată
Interviu cu Valentin Socaci – CEO CryptoCoin Pro
De ce Cryptocoin România?
CryptoCoin a apărut pe piața din România la sfârșitul anului 2017, în ultimul trimestru, începând din octombrie, deci practic am prins ultima fază a acestei creșteri, ținând cont că în decembrie Bitcoin a ajuns la 20 000. Am sesizat această creștere și, într-adevăr, piața ne-a lăsat să ne dezvoltăm și am acaparat în România. Am simțit foarte bine această creștere. Numărul de clienți înregistrați și acest boom în media al bitcoin-ului, asta am încercat noi: să mergem pe acest val.
S-a vorbit foarte mult despre Bitcoin ca fiind o soluție extraordinară de a face bani, de multiplica bani la o cotă mare de câștig.
Da, într-adevăr. Bitcoin-ul se vrea să înlocuiască moneda în sine. Investițiile și creșterea enormă pe care a avut-o în 2017 au adus beneficii multora care au investit în această monedă, ținând cont că a crescut de douăzeci de ori în anul 2017 și, din punct de vedere al investiției, de 4. La începutul apariției Bitcoin-ului toată lumea care a investit a avut de câștigat. S-a și pierdut, în mod normal, pentru că a avut fluctuații destul de mari
Fluctuații foarte mari, pierdere de peste 50% , de la douăzeci de mii la circa 6 mii într-un interval de timp foarte scurt. A adus și pierderi fabuloase celor care au considerat că investiția în Bitcoin merită făcută.
Da, dar trebuie să ne aducem aminte că, la începutul fiecărui an, Bitcoin, piața cryptomonedelor au întotdeauna o scădere în ianuarie februarie. În anii trecuți, dacă ne uităm, este o retragere spre zone mai joase ale prețului.
De ce?
N-aș putea să vă spun sigur. Ca părere proprie, oamenii care au investit pe parcursul anului și au fost pe valul creșterii la începutul anului următor au ieșit, au început să scoată investițiile ca să simtă și ei o creștere.
Cum vezi piața din moment ce pleacă dintr-un start cu frâna de mână trasă?
Nu aș putea să zic exact ce o să se întâmple cu piața, dar ținând cont că la începutul anului a scăzut, cum s-a întâmplat și în anii trecuți, ar putea să fie o oportunitate foarte bună de investiție, dar să vedem ce o să ne arate. Sunt semne că într-adevăr încă mai scade. Putem să ne așteptăm la orice din partea Bitcoin-ului.
Cercetare de top mondial la Măgurele
Cercetarea de vârf are un nou cadru pentru materializare prin parteneriatul încheiat între Universitatea din București şi institutele de cercetare-dezvoltare de pe platforma fizicii de la Măgurele: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” (IFIN-HH), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică, împreună cu care se află Facultatea de Fizică. Pe baza parteneriatului, profesorii și doctoranzii în fizică ai Universității bucureștene au acces la infrastructura de cercetare de la Măgurele, iar institutele de cercetare-dezvoltare de acolo pot participa la procesele decizionale de la nivelul Școlii Doctorale de Fizică a Universității din București.
Matius, cu casa după el, din mall cine știe unde
Zău dacă mi-am pus vreodată problema că lățimea și materialul tejghelei de la farmacie trebuie făcute ca să țină la distanță virușii; cu atât mai puțin, că poți nu numai să te retragi într-o cameră și să lucrezi, să dormi ori să caști gura pe geam, ci și să-ți tragi camera de-a dreptul după tine și să te duci cu ea cu tot unde vrei să nu te știe nimeni. Matius își pune probleme de-astea; Matius Ichim, arhitect. Pendulează între mall și natură, adică între metropolă și capăt de lume, zarvă și izolare. Asta îi e meseria, businessul; și meserie, și business la nivel superior, cu studii certificate în școli de renume: Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, partener cu Alina Andrieș, economist, absolventă de Relații Economice Internaționale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, bursieră la Albert-Ludwigs-Universität Freiburg (Germania). Au fondat și dezvoltă primul studio de retail din țară: „Matius Studio”.
„Producătorii români fac ei în țară tot ce vând, ne plac cel mai mult”
Matius face magazine: „Arhitectură de interior destinată comerțului, ceva foarte specializat, de nișă dintr-o nișă”. Înmagazinează o istorie de vreo douăzeci de ani a comerțului autohton. Le-a conceput întâi magazine celor care-și cărau marfa cu sacoșele, de prin Turcia ori cine știe de pe unde. Pe urmă, a creat un magazin în primul centru comercial modern din Iași. Treptat, au venit dezvoltatorii de mari centre comerciale. S-au impus regulile tehnice, s-au ascuțit rigorile, normele, au devenit interpretabile reglementările. Au crescut pretențiile. Cineva a vrut o căsuță din apă sărată pentru mascota magazinului, un peștișor Nemo, la „F64 Studio”, foto-video, al doilea magazin de profil ca mărime din Europa. La „Autograf”, prima oară la noi magazin exclusiv pentru tot ce înseamnă obiecte de pe birou și dimprejur, au fost de închipuit niște fluturi care „să zboare” din tavan. În farmaciile „Dona”, a fost întins un material antibacterian peste cash-desk, a dispărut geamul de protecție dintre farmacist și client, iar mozaicul clasic de pe jos a fost înlocuit cu un material și igienic, și simplu de întreținut. „Douglas” fiind magazin de parfumuri, a impus o anumită circulație a aerului, ca să distingă cumpărătorii ce aleg. Totul se face ca la carte și după lege, urmând strict calea autorizării. Se adaugă cerințele dezvoltatorului întregului centru comercial. Peste toate, vine presiunea de timp a beneficiarului. Se lucrează și noaptea. „Matius Studio” este o întreprindere în toată regula, care se ocupă și de materiale, și de instalațiile electrice, și de apă, și de climatizare, și de căile de evacuare, și de detectorii de fum, și de traseele clienților printre mărfuri, și de birocrația pe care o cere administrația locală, până la urmă, și de branding (etichete, pungi și punguțe etc.) „Ascultăm, notăm, citim spațiul. Cel mai important e să expui marfa”, mai mult își sugerează decât își caracterizează Matius treaba pe care o face. Îi place pentru că „e o componentă a arhitecturii orientate spre social. Retailul e o formă de dialog”. Dintre beneficiarii muncii lui, Matius îi preferă (fără prejudecăți asupra profilurilor de magazine pe care le creează) pe cei autohtoni: „Clienții sunt de două feluri – retailerii, care iau marfă dintr-o parte și-o vând în alta, și producătorii români, care urmează tot fluxul, ei produc în țară și tot ei vând ce produc; de-aia ne plac cel mai mult”.
„O locuință din care să nu văd orașul”
În ultima vreme, Matius pare pornit și într-o direcție opusă, ca temă de creație și ca sursă de business. A lansat „chiliile pentru sfinți urbani, spații de locuit multifuncționale”. Dincolo de riscurile aventurării în etimologie („spațiu dedicat monahului, acel adăpost singuratic, simplu, izolat și sărăcăcios pentru a nu distrage atenția de la lucrurile cu adevărat importante”, asociat cu o contragere, „ya” de la „you all”, la rândul ei, folosită la o derivare prin compunere cu „chill out”, din toate rezultând „chillya”), produsul ca atare este minimalist, și ca aspect, și ca dotare, și ca utilizare: o casă de luat pe sus (pe o platformă) și de dus „unde să fie curat, să nu văd orașul”. Poate fi pentru oameni stresați, IT-iști cu calculatorul după ei, artiști creatori, autori cu vreo lucrare de terminat, voluntari în vreo acțiune, participanți trecători la un festival, la un concert. Merge și pentru o familie cu copii, are locul ei și pisica de-acasă. Se poate instala și la munte, și pe malul mării, a circulat pentru expunere și prin București. Cineva s-a gândit să pună câteva asemenea case la dispoziția vizitatorilor unei podgorii. După dorință, se racordează la surse de apă, de lumină, de supraveghere, de pornire a instalațiilor de la distanță. Ridicarea este non-invazivă, nu necesită autorizație de construcție. Atâta doar, zice Matius și prin asta sugerează un accent sentimental față de proiect, grija este să aibă vedere spre ceva frumos din natură, prin pereții făcuți pentru așa ceva, din sticlă rezistentă.
Chillya, Credit foto: Dragoș Lumpan
Codul economic, un proiect economic dificil pentru 2018
Interviu cu Dan Manolescu – Președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF)
Cum trebuie dezvoltat acest concept al respectului unui program de guvernare față de cetățeni?
Acest respect este într-adevăr foarte important din perspectiva modului în care are loc dialogul între cele două părți, între guvern, pe de o parte, și reprezentanții mediului de afaceri, pe de altă parte, vorbind așa, generic. Cred că acest proces de consultare este deosebit de important și este baza realizării unei legislații așezate și corecte. Până la urmă toate aceste modificări făcute peste noapte sunt ceea ce deranjează. Faptul că se modifică anumite lucruri, nu cred că cineva se așteaptă ca lucrurile să rămână neschimbate ani de zile. Problema este modalitatea în care se modifică lucrurile, în sensul că această consultare este de foarte multe ori formală și, din punct de vedere al rezultatului, actul normativ care rezultă în urma unei astfel de proceduri simpliste este un act normativ care necesită ulterior corecții și îmbunătățiri pentru că nu reușește să capteze toate aspectele pe care o dezbatere mai amplă cu siguranță le-ar fi scos în evidență. Cred că aici ar trebui să se lucreze și acest respect să vină din seriozitatea cu care se discută și se dezbat anumite aspecte și se ține cont până la urmă de ceea ce propune și mediul economic care până la urmă aplică toate acele reglementări.
Apropo de modificări, de schimbări legislative. Anul trecut guvernul a reușit o performanță, aceea de a reuni într-o singură voce tabere altfel adverse: au venit la un loc și au spus „Se impun corecții”! E de așteptat să se aplice corecții?
Eu cred că unele sunt de așteptat, iar în alte zone trebuie să avem grijă ce ne dorim. Adică în zona de Split TVA sunt convins că se vor corecta anumite lucruri; deja au fost corectate anumite aspecte – dacă ne uităm în forma inițială a guvernului, s-a mai așezat un pic. În continuare, sunt o serie de probleme. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Este loc de corectat. În ceea ce privește mutarea de contribuții, cred că nu trebuie să ne jucăm cu focul, adică este un pas mult prea mare acesta care s-a făcut de mutare dintr-o zonă în alta a contribuțiilor sociale pentru a fi inversat. Nu ne putem juca cu așa ceva. Adică sunt lucruri care, odată schimbate, ne duc către un proces care nu ar trebui să fie inversat deoarece consecințele pot fi dezastruoase. Sunt în continuare societăți care n-au mutat integral, în sensul de a crește salariul brut, tocmai din această neclaritate a ceea ce urmează, dar sunt și societăți care au făcut acest pas și au crescut salariile brute. Și-au asumat asta considerând că până la urmă este un act normativ asumat de către guvern, trecut în programul de guvernare. Pentru că de acolo își avea originile. A se inversa un astfel de proces, cred eu că nu este un lucru bun. Că se mai așază anumite aspecte care țin de aplicarea anumitor contribuții sociale la alte tipuri de venituri, toată această discuție legată de Formularul 600 de fapt își are originea tot în acele modificări din Ordonanța 79, nu în formular în sine. Formularul este o declarație. Codul fiscal s-a schimbat în noiembrie prin Ordonanța 79, a mutat acele contribuții din sarcina angajatorului în sarcina angajatului și a schimbat și regulile aplicabile contribuțiilor sociale datorate de persoane care obțineau și alte venituri în afară de salariu. Că de fapt despre asta este vorba. Toată această schimbare a necesitat modificarea formularului, nu formularul este cauza. Formularul este un act de procedură.
Oamenii au invocat că principiul este incorect, anume acela de a-ți fi luate niște contribuții pentru venituri pe care încă nu le realizezi.
Exact. Aici este de așteptat să apară niște corecții. Am văzut că deja au fost declarații în sensul că s-a prelungit termenul de depunere a Formularului 600, tocmai pentru a se modifica Codul fiscal și de a reașeza un pic toată această idee a modului în care se plătesc contribuțiile. Cred eu că timpul este foarte scurt, perioada anunțată ar fi de o lună de zile, adică s-a decalat termenul până la 1 martie, să nu uităm totuși că februarie este o lună scurtă. Modificările respective înțelegem că sunt substanțiale, ar trebui cunoscute de către contribuabili. Adică pentru a putea toți contribuabilii să depună la 1 martie – termen limită – ar trebui să știe cum stau lucrurile până undeva la 15 februarie. Nu cred că Ministerul de Finanțe are timp să reașeze toate aceste lucruri.
Fundătura guvernanței decorative
Într-o economie globalizată, puterea economică și chiar geopolitică a țărilor depinde într-o mare măsură de vocația companiilor locale de a investi și de a se extinde în țări terțe. Sigur că la prima vedere cele mai avantajate par să fie țările bogate, care au acumulat suficient de multă avuție care să le permită să o pună la treabă și pe alte meridiane. Subiectul este însă mai complex de atât, deoarece capacitatea de a se extinde a companiilor unei țări și abilitatea acestora de a face față unui mediu de afaceri diferit de cel autohton, câteodată chiar advers, se construiește mai întâi în propria țară printr-o înaltă calitate a procesului de guvernanță corporativă. Pentru că, de la un punct încolo, oricât de buni tehnicieni ar fi angajații sau oricât de îndestulătoare ar fi resursele, sau oricât de competitive produsele, nu poți face saltul ca și companie la nivel regional fără a trece la nivelul următor al guvernanței corporative.
Lipsa vocației internaționale a firmelor românești nu este întâmplătoare. Și nici nu este consecința unei conspirații internaționale. Ea spune mai degrabă ceva despre lipsa de confort pe care conducătorii companiilor românești o au atunci când vine vorba de extinderi transfrontaliere. Într-un fel, normal. Astfel de decizii nu sunt ușor de luat, deoarece presupun asigurarea de resurse și asumarea de riscuri. Tocmai de aceea astfel de decizii necesită o structură de guvernanță a firmelor extrem de articulată, dar care în România lipsește de cele mai multe ori.
Davos 2018: Optimism temperat privind economia mondială
Cu cât realitatea lumii se complică și se interconectează mai mult, cu atâta devin parcă mai puțin ceremonioase și fastidioase dezbaterile și reuniunile internaționale. Diplomația multilaterală, la mare preț altădată, adică în vremea marilor blocuri politico-militare antagoniste ale războiului rece, pare să fie tot mai puțin frecventată, fie din cauza ineficienței sale – reală sau doar invocată, fie ca urmare a deficitului de democrație în relațiile dintre state, care este, din păcate, în creștere în actuala etapă a globalizării. Sesiunea anuală, de toamnă, a Adunării Generale a ONU nu mai este evenimentul politico-diplomatic-vedetă al anului internațional. După încheierea (atât de discutabilă) a războiului rece, s-au impus, oarecum la emulație cu Națiunile Unite, alte reuniuni – interstatale, dar nu numai, căci beneficiază de cea mai diversă și eteroclită participare – expresii ale mai noului protocol al „diplomației fără cravată”. Între ele, se detașează două reuniuni care se întrunesc tot anual, în lunile februarie-martie, și în care pe de o parte atmosfera este mai puțin ceremonioasă și riguros diplomatică, dar pe de altă parte este mai greu accesibilă presei și, prin aceasta, mai secretoasă. Cei de sus își vorbesc și tratează mai pe șleau, cei de jos sunt mai puțin puși la curent cu ce se discută și se stabilește. Cele două reuniuni, care au activități formale și informale, documente și expuneri accesibile publicului larg sau doar confidențiale, sunt Forumul Economic Mondial de la Davos și Conferința pentru Securitate de la München, și ele au preluat, treptat, mult din travaliul „diplomației de culoar” care optase, ca spațiu tradițional, pentru incintele Națiunilor Unite.
O reuniune eteroclită
Forumul Davos 2018 nu a ieșit din tradiția temeinic încetățenită a acestui tip de reuniuni, care evită evenimentele și declarațiile spectaculoase, chiar dacă incintele renumitei stațiuni elvețiene de schi găzduiesc, pentru câteva zile, câteva mii de participanți, între care zeci de șefi de stat sau de guvern, alți oameni politici, patroni atotputernici din economie și finanțe, șefi ai unor instituții internaționale precum FMI și ONU, dar și ai unor Bănci Centrale naționale, mii și mii de directori de companii (majoritatea participanților), sute de analiști financiari și media.
Printre invitați – notează malițios cotidianul britanic „The Independent” – pot fi întâlniți și reprezentanți ai unor fundații, sindicate și ONG-uri, profesori universitari și chiar oameni de presă, ba chiar vedete din lumea artistică și mondenă, dar compoziția eteroclită a adunării servește mai degrabă drept contraargument la reproșurile de elitism aduse Forumului (oricum, taxele de participare nu sunt la îndemâna oricui, căci variază între 60.000 și 600.000 franci elvețieni). Iar dacă nu se știe despre ce se discută în mod concret în reuniuni și în particular, se știe în mod sigur că la Davos se abordează absolut orice gen de subiect, fie el de interes general, de grup sau bilateral. Anul acesta, de pildă, s-a anunțat că în tematica reuniunii figurează subiecte cum sunt sărăcia, inegalitatea socială, inovația, schimbarea tehnologică, mediul, responsabilitatea socială a corporațiilor. Există, în fiecare an, și o deviză înscrisă pe genericul ediției; tema oficială din 2018 a fost „Crearea unui viitor comun într-o lume divizată”.
Noi păduri virgine şi cvasivirgine descoperite de Romsilva
Aria pădurilor virgine şi cvasivirgine identificate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva se extinde. O dovadă de actualitate este reprezentată de includerea a 2.077,16 hectare de păduri aflate în proprietatea statului, administrate de Romsilva, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Suprafaţa a fost identificată în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă. Realizarea se datorează unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
După cum reamintesc profesioniştii domeniului silvic, introducerea pădurilor din această categorie în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine „exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală”. De asemenea, specialiştii subliniază că „procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului”. Concret, „până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 de hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”. Numai anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO. 24.341,3 de hectare din această suprafaţă se găsesc în proprietatea publică a statului și sunt administrate de Romsilva.
|
Agricultura și spațiul rural – evaluări la 10 ani de la aderare (1)
Introducere
La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Institutul de Economie Agrară și Centrul de Dezvoltare Durabilă al Filialei Timișoara a Academiei Române și-au propus să analizeze ce a însemnat pentru agricultura și spațiul rural românesc adoptarea Politicii Agricole Comune, iar această activitate s-a concretizat prin elaborarea și publicarea volumului Agricultura și spațiul rural – evaluări la 10 ani de la aderare, la Editura Academiei Române în decembrie 2017.
Politica Agricolă Comună este cea mai integrată politică sectorială a Uniunii Europene, utilizând un mix de intervenții destinate în principal integrării piețelor agricole, susținerii veniturilor fermierilor și susținerii dezvoltării rurale. În același timp, ea este aplicată relativ unitar într-un spațiu foarte eterogen, în care persistă decalaje foarte mari de dezvoltare, de productivitate, de venituri, de dotare cu infrastructură, de nivel de trai.
De aceea, este aproape inevitabil ca să existe destul de multe inconveniente și critici legate de funcționarea și efectele acestei politici. Totuși, pentru țările din Vestul Europei aplicarea consecventă a Politicii Agricole Comune în ultimii 60 de ani a fost un succes, în sensul că a transformat Europa de Vest dintr-o zonă dependentă de importurile agricole de peste mări în cea mai importantă puterea agricolă a lumii.
Și pentru sectorul agricol și lumea rurală din România, aplicarea Politicii Agricole Comune, în perioada relativ scurtă de la aderare până acum, a produs și efecte pozitive, dar și unele mai puțin satisfăcătoare.
Astfel, în cazul sectorului agricol, subvențiile alocate au condus la creșterea semnificativă a veniturilor fermelor și la modificări în orientarea și structura lor productivă. Au crescut randamentele la principalele grupe de culturi, în special cereale și oleaginoase, România devenind un important jucător pe piața europeană a acestor produse. Productivitatea muncii a înregistrat, de asemenea, o dublare în perioada 2007-2015. Totuși, în spațiul rural agricultura a rămas activitatea dominantă.
De unde vine lovitura?
Economia mondială o duce bine. De bine de rău, pacea mondială încă o duce aproape bine (cu excepțiile știute, focarele de război strecurate printre meridiane). Liderii lumii politice și cei ai lumii afacerilor o duc foarte bine. Dar lumea nu o duce deloc bine. Una dintre cele mai puternice și mai sumbre predicții de la Forumul Economic Mondial de la Davos 2018 a fost lansată de Joe Kaeser, CEO al companiei Siemens, companie ce are la nivel global mai mulți angajați decât Google, Apple, Microsoft și Facebook la un loc. Potrivit lui Kaeser, ne așteaptă „fie cea mai strălucită societate construită vreodată de umanitate – cu un final fericit al celei de-a patra revoluții industriale –, fie una dintre cele mai furioase”: o lume a amărăciunii, a oamenilor uitați în urmă, a celui mai mare război comercial al tuturor timpurilor, o lume fără teritorii neutre, o lume a conflictului violent permanent, a străzilor în flăcări.
Economia viitorului are o uriașă problemă la orizont: trebuie să găsească și să ofere un rol valoros și esențial pentru zeci de milioane de muncitori anonimi ai planetei ce vor fi aruncați în stradă la momentul „sosirii” erei inteligenței artificiale, a „roboților-pretutindeni”, a „digital-orice-ului”. Kaeser spune că trebuie „să ne gândim ce facem cu oamenii noștri”.
Cum scria un coleg jurnalist, Davos-ul acestui an s-a întâmplat concomitent cu tendința globală ca tot mai mulți lideri să fie aleși mai ales pentru programul lor populist-naționalist-protecționist și mult mai puțin pentru deschiderea către globalizare. Financial Time comenta că liderii lumii trebuie să hotărască „ce e de făcut pentru a evita naufragiul”. Pe de altă parte, aşteptările lumii sunt foarte ridicate, mai ales acolo unde economiile naționale dau semne de avânt, acolo unde milioane de cetățeni simt șansa părăsirii spectrului sărăciei. Dar „stăm pe o bombă cu ceas”, iar unul dintre fitilele deja aprinse identificate la Davos pară să vină de unde nu te aștepți: starea de sănătate mentală precară a multor zeci de milioane de oameni care nu au acces la tratament corespunzător, pe de o parte, și starea de amenințare gravă la adresa locurilor de muncă din întreaga lume, pe de altă parte.
Și atunci, când întreaga economie mondială pare că o duce bine, că „ia avânt”, când liderii lumii își consolidează zi-de-zi pozițiile aparent trainice, o amenințare rece ca gheața planează peste toți: de unde va veni lovitura?
Primarii din UE discută securitatea spațiilor publice
Joi, 8 martie, primari ai localităților din Europa se reunesc la Bruxelles pentru a discuta lecțiile învățate din recentele atacuri teroriste și pentru a face schimb de bune practici în ceea ce privește protecția spațiilor publice. Conferința primarilor europeni cu tema „Dezvoltarea capacității urbane de apărare contra terorismului„, organizată de Comisia Europeană, împreună cu Comitetul Economic și Social European, se va axa în principal pe soluții de securitate personalizate, măsuri de consolidare a prevenirii radicalizării la nivel local, cooperarea dintre sectoarele public și privat și oportunități de finanțare pentru spațiile publice prin intermediul diferitelor instrumente financiare ale UE.
Comisarul Dimitris Avramopoulos, responsabil pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat: „Într-o Europă ce oferă protecție, este esențial ca fiecare dintre cetățenii noștri să se simtă în siguranță atunci când merge pe stradă. Soluțiile de securitate personalizate ar trebui să devină piatra de temelie pentru modul în care ne protejăm spațiile publice de terorism. Suntem aici pentru a ajuta în mod concret statele membre, cu fonduri și expertiză, să își sporească eforturile la toate nivelele – european, național și local.”
„Suntem dedicați cooperării strânse cu orașele și autoritățile locale pentru a întări protecția spațiilor noastre publice, fără a compromite însă chiar valorile pe care le apărăm: deschidere, toleranță și libertate„, a adăugat comisarul pentru Uniunea securității Julian King.
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a subliniat: „Securitatea orașelor noastre are o dimensiune socială: accesul la servicii de bază de calitate și nesegregate, regenerarea urbană, emanciparea comunității. Putem găsi soluții lucrând împreună, la toate nivelele, pentru a contracara extremismul și violența înainte ca acestea să prindă rădăcini pe străzile noastre.”
La rândul său, președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz a declarat: „Siguranța în comunitate este o prioritate și, prin aducerea laolaltă a tuturor nivelelor guvernamentale, UE ia măsurile necesare pentru combaterea terorismului. Trebuie să cooperăm dincolo de granițe, să investim la nivel local pentru a contracara radicalizarea și să ne asigurăm că serviciile noastre de securitate sunt pregătite să prevină viitoare atacuri. Munca noastră începe în orașele noastre.”
În continuarea Declarației de la Nisa(link is external) din 29 septembrie 2017, conferința reprezintă unul dintre principalele rezultate ale Planului de acțiune UECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• pentru sprijinirea protecției spațiilor publice, ce a fost prezentat în octombrie 2017.
O conferință de presă comună, susținută de comisarul european Julian King, ministrul francez de interne Gérard Collomb, primarul orașului Mechelen Bart Somers, ca reprezentant al Comitetului Regiunilor, și de primarul orașului Nisa Christian Estrosi, a avut loc la 8.40 (ora Belgiei) și poate fi urmărită pe EbS. Fișe informative despre eforturile Comisiei de a proteja spațiile publiceCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și de a lupta contra radicalizăriiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• sunt disponibile on-line. Detalii despre conferință se găsesc în pagina dedicată evenimentuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
MANAGEMENTUL PUBLIC: PROFESIE SAU PROFESIONALISM? (II)
5. Profesionalitatea – o valoare managerială
Din cauza faptului că profesia a fost confundată mult timp cu ocupația, s-a considerat în mod greșit că valoarea managerului depinde, în mod automat, de calitățile personale [1]. Paradoxul axiologic constă în faptul că, deși valoarea managerului este definită conform unor criterii instituționale, totuși, ea este din ce în ce mai puțin apreciată ca valoare profesională; cu alte cuvinte, valoarea nu este determinată nici de gradul de specializare, nici de nivelul de pregătire, ci de standarde elaborate de instituții (asociații, organizații, corporații etc) profesionale. Acest fenomen este confirmat de faptul că actele care certifică valoarea profesională, cum sunt diplomele, mențiunile, adeverințele etc, sunt emise de organizații (corporații), cum sunt Ordinul arhitecților, Asociația inginerilor, Baroul de avocați, Senatele universitare etc. [2]. Reversul medaliei constă în faptul că instituționalizarea unei valori reduce posibilitatea de promovare a unui specialist într-o funcție de management; altfel spus, profesionalismul unui angajat nu este considerat o valoare suficient de mare pentru ca respectivul angajat să fie numit într-o funcție de conducere a unei instituții [3]. Instituționalizarea devine din ce în ce mai mult un fenomen comercial nu pentru că ignoră valoarea socio-profesională a individului, ci pentru că atribuie o importanță mai mare non-valorilor. Din această perspectivă, sociocrația se manifestă prin faptul că societatea apreciază valoarea managerului prin prisma profitului pe care îl produce în domeniul său de activitate: administrație, economie, finanțe etc. [4]. Fenomenul se regăsește și în alte domenii profesionale, cum ar fi justiția, cu singura deosebire că în aceste domenii există o specializare mai înaltă; sistemul de apreciere a valorii este însă guvernat de aceleași criterii, atât timp cât valoarea unui judecător, procuror sau avocat este apreciată după cantitatea de litigii câștigate, nu după calitatea prestației profesionale.
Recunoașterea profesionalismului ca valoare managerială nu se datorează doar instituționalizării juridice, ci și organizațiilor (instituțiilor) profesionale. Corpurile profesionale sunt principalii agenți ai izomorfismului normativ, generat de procesul de formare a specialiștilor în diverse domenii, sau a experților purtători de norme similare, pe care le implementează în instituțiile la care aderă [5]. Mai mult decât atât, standardele carierelor profesionale, procesul de selecție a personalului, nivelul de cunoștințe, formează manageri similari ca pregătire și, ca atare, interșanjabili; din păcate, susținătorii acestei teorii nu țin seama de celelalte determinații ale valorii (morale, culturale, sociale etc) care diferențiază profesioniștii între ei. Pe de altă parte, contribuția profesioniștilor la elaborarea sistemelor de apreciere a managementului se întemeiază, la rândul ei, pe valoarea specialiștilor – consilieri, experți, tehnicieni, oameni de știință sau de cultură. Acești profesioniști au un rol tot mai mare la elaborarea „valorilor” publice pe care statul nu le-a recunoscut până acum; în acest sens, trebuie amintit civismul, voluntariatul, ecologismul și multe altele. În sens ideonomic, profesioniștii au rolul de a fundamenta teoretic (științific) o serie de valori specifice managementului; în sens socionomic, profesioniștii au meritul de a stabili criteriile de legitimitate; în fine, politonomic, profesioniștii permit așa numita corectitudine politică a managementului. Cel mai concludent exemplu în acest sens este faptul că justiția nu se mai realizează exclusiv de către magistrați, ci și de experți contabili, tehnicieni, psihosociologi etc; acest lucru reflectă recunoașterea valorii profesionale a experților din diferite domenii [6].
Potrivit teoriilor cognitive, în care accentul cade pe cunoașterea profesiei, se consideră că valoarea profesională este o rezultantă a eforturilor, experienței și rezultatelor obținute într-un domeniu de activitate. După teoria scopurilor elaborată de E. A. Locke, în care noțiunea centrală este finalitatea, am putea considera valoarea profesională ca rezultat al auto-determinării personale pentru atingerea unui obiectiv. În lumina teoriei atribuirii, propusă de F. Heider, în care sunt analizați factorii de diferențiere, consens și consecințe, valoarea profesională se definește prin satisfacția îndeplinirii unor sarcini dificile. În fine, conform teoriei întăririi a lui B. F. Skinner, care operează cu noțiunile de stimuli, răspunsuri la stimuli și recompense, am putea considera că valoarea profesională este conferită de performanțele obținute în muncă. Din toate aceste teorii se desprinde, însă, un criteriu de apreciere a profesionalismului cu caracter universal valabil, și anume activitatea eficientă; cu alte cuvinte, valoarea profesională nu există decât în corelație cu acțiunea, cu efortul, cu munca managerului, indiferent dacă ea este autonomă sau nu, dacă este colectivă sau nu etc.
Profesionalismul are valoare managerială în sens ideonomi, pentru că exprimă ideile, teoriile, raționamentele specifice unui conducător de instituție publică; în plus, acestă valoare exprimă și un grad de responsabilitate față de instituție (organizația socială condusă). Cu alte cuvinte, valoarea profesională nu este pur și simplu personală, atât timp cât ea depinde de activitatea colectivă; altfel spus, valoarea profesională depinde de capacitatea de a coopera, de a lucra împreună într-un mod flexibil, de a-și schimba rolurile la un nivel semnificativ, în funcție de nevoile fiecărui caz în parte [7]. Trebuie, așadar, să reconsiderăm semnificația unor valori manageriale cum ar fi echitatea, responsabilitatea, loialitatea; de pildă, loialitatea are o semnificație morală pentru că implică devotamentul angajatului față de o anumită politică instituțională, față de un ansamblu de norme și reguli formale; în acest context, valoarea profesională derivă din concordanță cu acea politică [8]. Devotamentul față de instituție, presupune identificarea cu interesele ei, ca și cum ea ar fi o entitate (cvasi) personalizată; în această ipoteză, valoarea profesională se manifestă ca atitudine de apărare a intereselor instituției și, numai în subsidiar, a intereselor proprii. În sens politonomic, devotamentul se manifestă prin acțiuni de apărare a intereselor profesionale, în ansamblul lor, și, în această ipoteză, valoarea managerului este contrară valorilor sistemului: managerul poate fi exponent al corectitudinii politice atunci când susține protestele civice sau antiguvernamentale ale subordonaților.
Profesionalismul conferă valoare managementului în primul rând prin calitatea superioară (profesionistă) a raporturilor dintre angajați și manager, precum și a relațiilor dintre angajați. Așadar, profesionalismul managerului face ca angajații să fie atașați managementului, conform principiului că valoarea instituției exprimă meritele tuturor angajaților; în caz contrar, nerecunoașterea valorii managerului are ca efect lipsa de interes (de implicare) a subordonaților în activitatea instituției. În situația în care recunoașterea există doar pentru unii, nu pentru toți, se creează o discriminare care produce un efect pervers, și anume tendința de a diminua valoarea profesională a celor care, în mod oficial, au fost apreciați; cu alte cuvinte, cei valoroși vor fi denigrați de ceilalți. La nivel socionomic, se manifestă adesea o discriminare între angajații din diverse instituții, chiar și atunci când au aceeași valoare profesională; pentru a neutraliza aceste efecte negative, managerii trebuie să observe și să soluționeze în timp real nemulțumirile angajaților. În acest sens, putem afirma că valoarea „omului organizațional” nu derivă exclusiv din realizarea sarcinilor profesionale, ci și din faptul că, prin realizarea lor, el își păstrează statutul de profesionist al acelei organizații sociale. Din această cauză, sistemele care „măsoară” profesionalismul se fundamentează mai mult pe criterii de apreciere socio-economice, decât pe criterii de competență (abilitate) managerială [9].
ECDL România susţine educaţia culturală
Compania ECDL România, unic autorizată la noi să certifice competențele digitale prin programul Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL – European Computer Driving Licence), în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti, a lansat ediţia 11 a proiectului „5 licee 5 muzee”. Este o formă de educaţie nonformală cu derulare până spre sfârşitul anului şcolar, după cum a precizat Elena Chiru, coordonatorul proiectului. În acest timp, grupe de elevi din liceele participante vizitează gratuit muzeele din program, acumulează informaţii pe teme prestabilite de muzee, iar la final participă la concursuri online constând în răspunsuri la chestionare, în promovare a muzeelor pe reţele sociale şi, particularizat, în creaţie plastică.
Liceele participante sunt: Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic „Decebal”, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic de Arhitectură şi Lucrări Publice „I.N. Socolescu” (gazda evenimentului inaugural). Muzeele, cu temele de concurs, sunt: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – cu „Personalităţi ale biologiei româneşti, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă”, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici” – cu „Europa Bucureştiului”, Muzeul Municipiului Bucureşti – cu „De la Mihai Viteazul la Regele Ferdinand. Cum se construieşte o ţară?”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – cu „100 de ani în 100 de obiecte”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – cu „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”. Prof. Elena Ştefan, inspector la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a reliefat caracterul complex al temelor, cu o valoare educativă deosebită, înscrise în contextul Centenarului Marii Uniri.
Traininguri gratuite de educație financiară
Junior Achievement (JA) România a deschis a VI-a ediție a competiției naționale de educație financiară Bani pentru școala ta™, organizate în cadrul programului național de educație financiară JA – modulele blended learning BaniIQ™ și Banii pe net™, susținut de Visa și băncile partenere. Obiectivul îl reprezintă „formarea abilităților de administrare eficientă a resurselor financiare și de a lua decizii responsabile”.
Noutatea ediţiei o reprezintă posibilitatea pentru participanţi (elevi de liceu cu vârsta mai mare de 15 ani, absolvenți, profesori, părinți, susținători ai unităților de învățământ) de a câștiga finanțări de până la 10.000 de euro pentru școlile lor. Condiţia este să urmeze în perioada 1 martie-31 martie 2018 trainingurile online gratuite de educație financiară – modulele BaniIQ™ și Banii pe net™ disponibile pe site-ul competiției www.banipentruscoalata.ro. Fiecare liceu este înregistrat automat în competiție odată cu înscrierea elevilor și susținătorilor săi în training și acumulează EUROpuncte pentru fiecare persoană care urmează modulele online și completează testul de verificare a cunoștințelor. Clasamentul intermediar al liceelor este anunțat săptămânal pe site. Câştigătoare va fi unitatea de învățământ cu cel mai mare număr de susținători. Premiul va consta într-o sumă în euro egală cu numărul susţinătorilor, în limita a 10.000 de euro. De asemenea, vor fi premiate primele trei unităţi care vor atrage primii 1000 susținători fiecare. Premiile vor fi folosite exclusiv pentru modernizarea școlilor, dotarea laboratoarelor, a claselor, achiziția de echipamente sau resurse educaționale.
Primăria Sectorului 1, investiţie în cel mai modern spital de urgenţă din Bucureşti
Realizarea celui mai modern spital de urgență din Bucureşti a fost lansată odată cu prezentarea de către primarul sectorului 1, Dan Tudorache și ministrul sănătății, Sorina Pintea (foto), a unor informaţii tehnice de bază şi a stadiului demersurilor la zi. Întreaga investiție va fi suportată din resurse proprii de Primăria Sectorului 1 (estimată la aproximativ 300 milioane euro). Va fi situată pe şoseaua București-Târgoviște nr. 10, pe 71.900 mp. Va avea 1015 paturi (fără a socoti şi secţiile UPU-SMURD şi spitalizare de zi), 60 de linii de gardă pentru toate specializările medicale, 37 de săli de operație. De asemenea, va beneficia de toate facilităţile medicale şi nu numai, inclusiv maternitate, capelă, două helioporturi, zone de cercetare şi învăţământ etc. Va fi o clădire eficientă energetic.
Spitalul va îngloba unităţile actuale Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri și secția de pediatrie a Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”. Personalul va fi relocat (şi completat), iar toate dotările vor fi absolut noi.
Întreaga zonă va fi sistematizată şi vor fi create: căi de acces cu două benzi pe sens, sensuri giratorii, staţie de metrou la intrarea în spital.
În acest moment este elaborat studiul de prefezabilitate; Planul Urbanistic Zonal este depus pentru aprobare la Comisia de Urbanism a Primăriei Municipiului București. Lucrările vor începe în octombrie 2019 și vor dura aproximativ 4 ani.
Patronul spiritual al spitalului va fi Sfântul Vasile cel Mare (330-379), întemeietorul primului complex de îngrijire medicală instituționalizată din istorie („Vasiliada”).
Pentru români, viitorul Europei sună bine
Doi din trei români (66%) sunt optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene, cu mult peste media europeană (57%). Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt drepturile omului (34% România, 33% UE), democraţia (32% România, 33% UE) şi pacea (32% România, 40% UE). Acestea sunt câteva din concluziile raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru standard 88.
“Românii continuă să creadă în Europa și în valorile pe care aceasta le promovează. Avem nevoie de încrederea și dinamismul lor, în construirea viitoarei Uniuni Europene, ale cărei baze se vor pune la summitul de la Sibiu, din 2019, în timpul Președinției române a Consiliului UE”, a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, în legătură cu noua publicație.
Mai bine de jumătate dintre români tind să aibă încredere în Parlamentul European (56%, față de 45% media europeană) și în Comisia Europeană (50% față de o medie europeană de 42%). Încrederea în instituțiile naționale este însă mai redusă. De exemplu, 21% dintre români au încredere în guvern.
Pentru următorul an, 35% dintre români declară că situația economică națională va fi mai proastă, înaintea lor plasându-se grecii (48%), croații și britanicii (39%). Dar când vine vorba de situația economică a Uniunii Europene, unul din doi cetățeni români, similar cu media UE, declară că aceasta este mai degrabă bună și foarte bună.
Dacă vorbim despre viitor, 47% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia bună, ponderea fiind peste media europeană, cu 17 puncte procentuale. În ce privește România, direcția în care se îndreaptă țara este apreciată drept greșită de 64% dintre respondenții români, în timp ce la nivel european media este de 49%.
Context
Studiile de tip Eurobarometru standard sunt publicate de două ori pe an, vara și iarna, începând cu anul 1974. Exercițiul de iarnă include și publicarea unui raport național pentru fiecare din statele membre, în trimestrul ce urmează publicării datelor generale, acesta analizând în mod specific percepțiile cetățenilor din fiecare țară.
Datele pentru Eurobarometrul standard 88 au fost colectate în România, în perioada 5-12 noiembrie 2017, de compania TNS CSOP. Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.062 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri față-în-față.
Persoane de contact:
Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-203 5432, 0799-988175
Cosmin Ciubotaru, editor al raportului național, TNS CSOP, tel.: 031-805 5362/63
Pagini utile
Profi, ascensiune între angajatorii de top
Retailer-ul Profi înregistrează o ascensiune constantă, ajungând „rapid foarte aproape de varful topului celor mai mari angajatori de la noi”. Oferind acestă informaţie, companie oferă argumente la zi: în februarie, s-au deschis încă 18 magazine în intreaga ţară. Au fost angajaţi aproape 240 de lucrători comerciali, recepţioneri, casieri, adjuncţi, şefi de magazin, cărora le sunt asigurate „locuri de muncă pe termen lung, asigurări sociale, pensii, bonuri de masă, bonusuri şi tot ce presupune contractul cu un angajator serios”. Implicit, beneficiare sunt şi familiile lor. Pe aceeaşi linie, beneficiare sunt şi câteva zeci de familii ale agenţilor de pază de la agenţii care au contracte cu Profi.
În total, Profi are o echipă cu peste 14.000 de membri (foto Profi), 722 de magazine în 390 de localităţi (reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România). Între atributele care susţin acoperirea profesională a acestei arii se află asigurarea de locuri de muncă în apropierea locuinţei salariaţilor şi cultivarea unui mediu favorabil formării profesionale continue şi evoluţiei în carieră pe poziţii de management. „Oamenii noştri cresc odată cu Profi, atât ca număr, cât şi ca pregătire profesională, de aceea oferim programe de promovare în care angajaţii beneficiază de instruire practică şi teoretică”, subliniază Raul Ciungu, director de resurse umane la Profi.
Examene de licenţă şi master cu public
Profesionalizarea prin accent pe latura practică a formării se concretizează în această perioadă la Universitatea Naţională de Artă teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti prin stagiunea studenților de la secțiile Actorie (ciclul de licență) și Arta Actorului (ciclul de master) ale Facultăţii de Teatru. În calitate de coordonator al organizării spectacolelor de la master, Andreea Iacomiță subliniază: „Stagiunea 2017-2018 a Artei actorului master reușește să ofere atât studenților, cât și spectatorilor o varietate consistentă din punct de vedere stilistic și tematic. Varietatea este generată de abordarea unor genuri diferite, precum musical, commedia dell arte, teatru absurd, expresionism. Toate acestea sevesc atât la perfecționarea mijloacelor masteranzilor, cât și la prezentarea unor spectacole energice, dinamice și chiar experimentale.” La rândul său, drd. Cosmin Pană, coordonator al organizării spectacolelor pentru licență, apreciază că „Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale este unul dintre cei mai mari producători de spectacole din țară, numărând peste 30 de producții pe an, cu un repertoriu foarte variat ce include musical, teatru clasic, teatru contemporan, coregrafie, teatrul absurdului, teatru realist etc. Până în acest moment, opt spectacole au avut premiera, dar până la finalul anului universitar numărul se va mări considerabil. Prima întâlnire cu publicul este un moment special în cariera oricărui artist. Este un prilej pentru a pune la încercare tot ce a învățat și pentru a se perfecționa. Vă invităm să urmăriți viitoarele generații de artiști, să-i provocați și să-i încurajați.”
Programul lunii martie, în spaţiile UNATC, cu intrarea la toate spectacolele gratuită, cuprinde: „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov, Sala Cinema – 11 martie, ora 20.00; „Bădăranii” de Carlo Goldoni, Sala Cinema – 13, 15, 16, 20, 22, 24, 25, 27 martie, ora 20.00; „Cântăreața cheală” de Eugen Ionesco, Platoul Ion Sava – 17 și 22 martie, ora 19.00; „Chicago” adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse, Sala Atelier – 6, 10, 30, 31 martie, ora 19.00; „Lecția” de Eugen Ionesco, Sala Ileana Berlogea – 7, 18, 24 martie, ora 19.00; „Raptus” după o idee de Lynn Nottage, Sala Atelier – 12, 26 martie, ora 19.00.
Programul actualizat lunar: www.unatc.ro, secțiunea Calendar Spectacole de teatru; detalii: http://unatc.ro/evenimente/.
Regenerarea urbană, dezbătută sub egida AHK România
Regenerarea urbană a constituit tema centrală a conferinței internaționale „Cities of Tomorrow”, ediția a VI-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Au participat peste 300 de arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai sectorului public din întreaga țară și din străinătate (foto AHK). Evenimentul a fost deschis de dr. Dragoș Anastasiu președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și de ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Cord Meier-Klodt.
Mecanisme şi soluţii pentru regenerare urbană au expus Tilman Buchholz – director adjunct al Departamentului pentru dezvoltare urbană din Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii, Construcții și Siguranță Națională, dipl.-ing. Hans-Jürgen Best –administratorul public al orașului Essen, dr. Georg Pammer – director general al Aspern City Smart Research, Marcel Heroiu – specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.
Atractivitatea orașelor României pentru marii investitori şi pentru forța de muncă și importanța calității vieții au fost dezbătute de Ioan Popa – primarul Reșiței, Tatian Diaconu – CEO Immochan România, Christian von Albrichsfeld – CEO Continental Automotive România, arh. Eugen Pănescu – urbanist, partener fondator al Planwerk Cluj, arh. Tamina Lolev – Nod Makerspace, moderator fiind arh. Hildegard Brandl – Managing Partner UNITH2B.
Mese rotunde moderate de specialiști în domeniu au abordat teme precum eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, mobilitate (studiu de caz, Cluj-Napoca), economie circulară, turism (studiu de caz, revitalizarea Văii Jiului), reconversie și revitalizare (studiu de caz, București-llfov), dreptul construcțiilor, guvernanța orașelor/digitalizare/platformă de informare urbană. Cele mai bune soluții oferite au fost votate de participanți și premiate la finalul evenimentului. De asemenea, soluțiile vor fi centralizate în broșura de follow-up a evenimentului, iar AHK România va încerca să le implementeze împreună cu partenerii săi din mediul privat și public. Detalii: www.citiesoftomorrow.ro.
Companiile din IT&C inchiriaza cele mai multe spatii noi de birouri
Sectorul de IT&C este pe primul loc în topul domeniilor care au închiriat sau au preînchiriat spații noi de birouri anul trecut, potrivit unui studiu de profil, remis, joi, AGERPRES. Astfel, companiile din sectorul menționat au fost interesate de 51% din totalul suprafeței cuprinse în contractele de închiriere și preînchiriere din 2017. Pe locul doi, la mare distanță ca pondere, cu un total de 16% din piață se află domeniul Finanțe, Bănci și Asigurări.
Totodată, o pondere de 38% din spațiile de birouri din București aflate în lucru și planificate a se da în folosință în 2018 sunt deja pre-închiriate de anul trecut, potrivit analizei companiei de consultanță ESOP l Corfac International.
De asemenea, în 2017, a crescut ponderea contractelor de închiriere, preînchiriere și extindere de spații de birouri noi în totalul pieței, 74% față de 71% în 2016, însumând peste 228.000 mp din totalul de aproximativ 308.000 mp tranzacționați, potrivit sursei amintite. În 2018, zona centru-vest va avea o mai mare pondere în totalul spațiilor închiriate, în condițiile în care 56% din proiectele cu finalizare în 2018 sunt concentrate în acest perimetru.
Complexul Energetic Oltenia estimează un profit considerabil pentru ianuarie
Complexul Energetic Oltenia estimează pentru luna ianuarie un profit de peste 44 de milioane lei și de alte aproximativ 200 de milioane de lei la nivelul anului trecut, susținând că numele companiei „nu poate fi asociat cu insolvența”. „Complexul Energetic Oltenia va încheia anul 2017 cu un profit estimat de circa 200 milioane lei. Inclusiv pentru ianuarie 2018, compania estimează un profit de peste 44 milioane lei”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei.
Societatea răspunde astfel afirmațiilor făcute de Nicoleta Munteanu, partener al casei de insolvența Euro Insol, care a declarat miercuri că “în perioada următoare vom vedea și companii foarte mari, de interes strategic chiar, care vor intra în insolvență. Este vorba despre Tarom, Poșta Română și Complexul Energetic Oltenia, potrivit situațiilor financiare depuse de acestea la Ministerul Finanțelor”, scrie News.ro.
În anul 2016, CE Oltenia a realizat o productie de energie electrică de 13,5 TWh, conform Profit.ro. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.
Economiile BNR sunt în creștere
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au crescut cu 4,7%, la 35,073 miliarde de euro, în februarie comparativ cu nivelul de la finalul lunii ianuarie, se arată într-un comunicat de presă al instituției transmis, joi, AGERPRES.
În februarie, au avut loc intrări de 2,818 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele, potrivit Agerpres.
De asemenea, au avut loc ieșiri de 1,243 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice și a altor obligații externe denominate în valută (512 milioane de euro) și altele.
Totodată, reprezentanții BNR precizează că plățile scadente în luna martie 2018, în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 96 milioane de euro.
Cris-Tim se extinde în Prahova
Producatorul de produse din carne Cris-Tim, companie ce aparține familiei Timis, printre principalii procesatori din România, a primit acordul Consiliului Concurenței pentru a prelua active ale fabricii Diavist din Prahova, deținută de familia Cord, aflată în insolvență de 6 ani, tranzacție inițiată pe finalul anului trecut, conform Profit.ro.
Fabrica Diavist, pe piața din 2000, are o capacitate de producție de 20 de tone pe zi de carne procesată. În 2016, fabrica din Prahova, cu 140 de angajați, a avut afaceri de 25,8 milioane lei și o pierdere de aproape 600.000 lei. Fabrica a intrat în insolvență în 2012, motivând criza economică ce a generat scăderea numărului de produse vândute și a contractelor încheiate cu diverși clienți, precum și lipsa unor contracte cu marile lanțuri comerciale.
În 2016, compania a înregistrat afaceri de 370 milioane lei (82 milioane euro), în creștere cu 20% față de 2015, și un profit de 8,2 milioane lei (1,8 milioane euro), în creștere cu 46%.
De asemenea, grupul Cris-Tim are afaceri anuale de peste 120 milioane euro și circa 2.500 de angajați. În 2016, cei mai mari cinci producători de carne au reușit să obțină în România afaceri cumulate de aproape 2 miliarde lei (437 milioane euro), în creștere cu 5,3% comparativ cu 2015.
Întrunire a CGMB în vederea alegerii administratorului special al RADET
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se va întruni în ședința de îndată, joi, de la ora 12,00, pe ordinea de zi figurând un proiect care vizează desemnarea administratorului special al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET).
Un alt proiect de pe ordinea de zi se referă la alegerea președintelui de sedință al CGMB, funcție deținută în prezent de Orlando Marian Culea. Proiectul de hotărâre pentru desemnarea unui nou administrator special al RADET a fost dezbătut și în ședința CGMB din 22 februarie, dar nu a întrunit voturi suficiente pentru a fi adoptat, potrivit Economica.net.
Totodată, pe 30 ianuarie, Răzvan Nițu a anunțat că își dă demisia de onoare din funcția de administrator special al RADET, după ce doi muncitori și-au pierdut viața în timp ce lucrau la o conductă de termoficare în zona bulevardului Iuliu Maniu.
Sistemul de transport al gazelor nu face față
Sistemul național de transport (SNT) al gazelor s-a aflat, miercuri dimineață, la un pas de starea de risc, cantitatea de gaze din conductele magistrale fiind cu mult sub limita de funcționare la parametri normali, ca urmare a consumului mare, potrivit datelor postate pe site-ul Transgaz, operatorul național de transport și sistem, citate de Agerpres.
Astfel, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze care se află în sistem într-un anumit moment, era, miercuri, la ora 9:00, la nivelul de 33,6 milioane de metri cubi, cu puțin peste limita de 33 de milioane de metri cubi, care indica intrarea într-o stare de risc, scrie Bursa.
De asemenea, Transgaz explica, la capitolul „Limite de funcționare ale SNT”, că starea optimă a SNT este la valoarea Line Pack de 41 milioane metri cubi plus/minus 1 milion de metri cubi, starea normală este între 38 si 44 milioane de metri cubi, stări de dezechilibru există între 33 si 38 milioane de metri cubi, iar, dacă valoarea indicatorului este de sub 33 milioane de metri cubi sau peste 46 de milioane de metri cubi, există stări de risc.
Tăierile ilegale în pădurile de stat se menţin la nivel scăzut
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunţă că în pădurile de stat pe care le administrează volumul tăierilor ilegale s-a menținut anul trecut la un nivel scăzut, comparabil cu cel constatat în 2016: 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, cu un an înainte fiind constatat un volum de 47.788 metri cubi proveniți din tăieri ilegale. Şi mai înainte, în 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 metri cubi.
În 2017, pagubele provocate de tăieri ilegale și pășunat abuziv au fost de 13.441.722 lei (foto Romsilva). Cel mai mare volum de tăieri ilegale a fost înregistrat în județele Maramureş – 8.319 metri cubi, Mureş – 3.230 metri cubi, Suceava – 2.393 metri cubi, Hunedoara – 2.964 metri cubi, Caraș-Severin – 2.592 metri cubi.
Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română. Au fost constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice şi au fost aplicate amenzi în valoare cumulată de 26.052.675 lei. Au fost confiscați 21.685 metri cubi și 5.903 pomi de Crăciun.
De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, constatând 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 metri cubi de lemn. Totodată, în contextul intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut: 40 de agresiuni, față de 22 în anul 2016.
Locuri de muncă vacante
Agenţii economici din judeţul Ilfov au 643 de locuri de muncă vacante, potrivit datelor comunicate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ilfov. Din aceste locuri de muncă, 65 sunt pentru studii superioare, 161 pentru studii medii, 156 pentru muncitori calificaţi, 261 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este în profesii, meserii, ocupaţii precum: manager, șef serviciu, fizician, inginer automatist, agent de securitate, lucrător comercial, contabil etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţii despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti (foto), str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, de pe site-ul www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov
UNATC îşi prezintă oferta academică
Universitatea Națională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti îşi prezintă oferta academică în perioada 2-4 martie, prin evenimentul de tradiţie (ediţia a XXII-a) „Uşi deschise 2018”, având Economistul între partenerii media. Adresarea este către cei pasionaţi de artele spectacolului şi filmul, de mass-media, multimedia, managementul şi marketingul cultural, de pedagogia artistică. La sediul UNATC, str. Matei Voievod nr. 75-77, sector 2, Bucureşti, ei vor putea să participe la cursuri și ateliere de actorie, regie, coregrafie, scenografie, teatru de animaţie, la cursuri interactive de scrimă şi lupte scenice, de mânuire a păpuşilor şi marionetelor. De asemenea, se va derula o întâlnire-dialog despre teatrologie-management cultural. Vor fi deschise ateliere şi cursuri de regie film, multimedia, sound design, scenaristică. Vor fi prezentate proiecţii de film. Doritorii vor primi informaţii utile despre admiterea la programele de licenţă şi de master ale UNATC şi, mai ales, vor intra în dialog cu profesorii şi studenţii facultăţilor de Teatru şi Film.
În aceeaşi perioadă, fiecare seară, studenții şi masteranzii UNATC vor prezenta producţiile de absolvire: spectacolul Commedia Del’Arte „Slugă la 5 stăpâni”, musicalul „Chicago”, după Fred Ebb si Bob Fosse, spectacolele „Lecția”, după Eugène Ionesco şi „Raptus” după o idee de Lynn Nottage. Programul complet al evenimentului este disponibil pe unatc.ro şi facebook.com/usideschiseofficialpage.
Tehnologii de top integrate de GEZE România la Bucureşti
Tehnologii de ultimă generație în domeniul funcţionării uşilor se regăsesc şi la Bucureşti, odată cu montarea ușii circulare SCR, creaţie a companiei GEZE România, la hotelul Hilton Garden Inn (credit foto Vlad Pătru, www.vladpatru.ro). GEZE este „liderul în sisteme premium de acționare a uşilor, a ferestrelor şi a tehnologiei de siguranţă”. Fără a intra în detalii tehnice, este de subliniat că la hotelul situat în zona istorică a Bucureştilor se regăsesc integrate produse dintre cele mai avansate din gama GEZE, precum amortizoare TS 5000 şi TS 3000, automatizări pentru uşi batante Ecturn, uşa circulară SCR, ca unic element al faţadei clădirii. Vlad Stanislav, Managing Director GEZE România, caracterizează astfel realizarea: „Proiectul cu hotelul Hilton Garden Inn a fost pentru noi cel mai provocator din ultima perioadă, însă am reușit să răspundem pozitiv așteptărilor clientului nostru și, mai mult decât atât, am dus calitatea la un nou standard, aplicând cele mai revoluționare produse din portofoliul nostru. În acest proiect, colaborarea dintre beneficiar, arhitect, constructor și consultanții GEZE a dus la alegerea unei soluții ideale și sperăm să mai avem astfel de proiecte în România, în care să punem accentul pe design și inovație”.
Noi investiții în cadrul Central Business District din București
Globalworth, companie fondată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și liderul industriei de clădiri de birouri din România, a finalizat preluarea celor două terenuri în zona de nord a Bucureștiului, achiziție semnată la finalul anului trecut, pe care va construi două noi clădiri de birouri.
Ambele terenuri se află în zona Gara Herăstrău/Barbu Văcărescu din noul Central Business District. În total, acestea vor permite dezvoltarea a aproximativ 40.000 metri pătrați de spații comerciale, preponderent birouri.
Globalworth este o companie de investiții imobiliare listată pe piața bursieră AIM care activează în Europa Centrală și de Est, axată cu precădere pe piața din România, unde este liderul pieței de clădiri de birouri, și Polonia, unde compania s-a extins recent.
Totodată, în decembrie 2017, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că a intrat în acționariatul dezvoltatorului imobiliar Globalworth Real Estate Investments Limited, prin preluarea unei participații de 4,4%, în cadrul unei oferte publice pentru susținerea dezvoltării portofoliului companiei și a operațiunilor din România și Polonia, prin care compania a atras 340 de milioane de euro.
Consumul de electricitate al țării atinge un nou record
Consumul de energie electrică al României depășește nivelul de 9.500 de MW, fiind aproape de cel istoric înregistrat în luna ianuarie 2017, potrivit datelor privind starea sistemului energetic național, postate pe site-ul Transelectrica.
Astfel, consumul național era, la ora 11:50, de 9.549 de MW, acoperit integral de producția internă (11.085 de MW), diferența fiind exportată, scrie Agerpres.
În aceeași măsură, în luna ianuarie 2017, România a înregistrat un record de consum mediu orar de 9.750 MW.
Restanțele la creditele în lei sunt în creștere
Valoarea totală a creditelor restanțe în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2018, se cifrează la 4,904 miliarde de lei, în creștere cu 2,55% față de suma raportată în decembrie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,11%, la 4,394 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).
Totalul creditelor în lei atingea, în ianuarie, 146,5 miliarde de lei (cu 0,31% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,7 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 80,69 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație, se mai regăsește în documentul amintit.
De asemenea, totalul creditelor în lei contractate in Capitală ajungea la 51,873 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,93 miliarde de lei, potrivit Agerpres.
Virgil Popescu: „Exploatările din Marea Neagră sunt blocate, dacă nu se rezolvă problemele OUG 64”
* Virgil Popescu: „Comisarul Canete a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare”
Reprezentanţii mai multor companii din energie s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles, cu Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie, reuniunea pe politică energetică fiind organizată de europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Prezent la eveniment, deputatul Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, ne-a declarat: „Personal, din punct de vedere al decidentului politic, întâlnirea a fost foarte utilă, dar cred că şi companiilor li s-a părut folositoare. Am ascultat cu interes atât problemele pe care le ridică CE Oltenia, dar şi explicaţiile comisarului referitoare la reducerea emisiilor. Am înţeles că, în primul rând, Comisia Europeană nu mai doreşte construirea de noi centrale de energie electrică pe cărbune, la standardele actuale de emisii de gaz, şi că toată această problemă cu privire la reducerea drastică de până la 45% a emisiilor de carbon va fi aplicată centralelor noi. De asemenea, înţeleg că se va negocia o perioadă de derogare pentru funcţionarea centralelor existente. Nu este chiar atât de neagră situaţia pentru cărbunele din România, dar este clar că trebuie să ne pregătim pentru a avea o soluţie viitoare. Derogarea nu poate merge la infinit ci doar câţiva ani.
De asemenea, am văzut că domnul Canete a spus că pentru energia regenerabilă nu se gândeşte la noi scheme de finanţare sau ajutoare de stat care să fie suportate de către consumatorul român, ci că vor fi alte forme de stimulare sau o stimulare uşor forţată a celor care nu au ajuns la această ţintă” . Deputatul PNL i-a adresat comisarului european Canete invitaţia să vină în România pentru un eveniment privind securitatea energetică, gazele din Marea Neagră şi poziţia strategică pe care o are România în arhitectura energetică europeană.
Deputatul Virgil Popescu ne-a mai spus: „A fost o întâlnire foarte bună, în care am putut să ne lămurim direct cu privire la poziţia Comisiei Europene şi cea a comisarului Canete faţă de toate problemele din energie.
Cu această ocazie, eu am pus doua întrebări vizavi de ordonanţa 64. Am vrut să ştiu dacă procedura de infringement va fi ridicată, în condiţiile în care vom rezolva cele două amendamente care au primit critica europenilor – e vorba de amendamentul privind obligativitatea de a tranzacţiona pe bursă 70% din producţia de gaze şi obligativitatea tranzacţionării gazului doar pe OPCOM.
Comisarul Canete mi-a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare. Desigur, Miguel Canete a optat pentru un discurs politic în care a precizat că doreşte în continuare dialog cu partea română. Dar este evident şi clar mesajul pe care a vrut domnul Canete să-l transmită când ne-a spus că acele amendamente sunt problematice şi deranjante pentru Comisie. Îmi pare rău că domnul Iulian Iancu (preşedintele Comisiei de Industrii) nu a fost prezent la această întâlnire dar eu, personal, îi voi aduce la cunoştinţă ce s-a discutat la întâlnirea cu oficialul european.
Personal, cred că, până la urmă, vom ajunge la o înţelegere şi vom da drumul Ordonanţei 64, poate chiar din această primăvară fără cele două amendamente care ne creează probleme”.
O decizie privind exploatările din Marea Neagră va fi luată, probabil, în acest an, de către boardul de conducere al Exxon, respectiv OMV Austria, ne-a declarat Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii: „Este evident că, atâta timp cât, în Ordonanţa 64, rămâne amendamentul privind obligativitatea tranzacţionării a 70% din gaze pe bursă, deciziile de exploatare sunt blocate pentru că nimeni nu vrea să investească miliarde de dolari în Marea Neagră doar pentru o potenţială vânzare pe bursă. Aceşti investitori au nevoie de contracte bilaterale pe termen lung. În această săptămână am fost la Ministerul Economiei şi Schimbărilor Climatice din Olanda unde m-am întâlnit cu oficiali din domeniu. Olanda are cea mai lichidă piaţă de energie din Europa, iar acolo nu se pune problema de a restricţiona, de a obliga pe cineva să vândă pe bursă. Acolo s-a ajuns, în mod natural, la vânzări pe bursă. Sunt trei pieţe de tranzacţionare, arondate unui singur punct virtual de tranzacţionare. Deci Olanda, cea mai lichidă piaţă de tranzacţionare pe energie, are trei pieţe de tranzacţionare, iar noi ne cramponăm cu două, respectiv BRM şi OPCOM”.
Referitor la activitatea Comisiei de anchetă a activităţii ANRE, în condiţiile în care în această iarnă s-au majorat preţurile atât la energie electrică cât şi la gaze naturale, domnul Virgil Popescu ne-a declarat: „Bună întrebare, nici eu nu ştiu ce rol a avut Comisia de Anchetă în condiţiile în care i-am audiat pe toţi actorii din piaţa de energie. Părerea mea este că înfiinţarea Comisiei de anchetă a fost făcută pentru a bloca continuarea mandatului fostului preşedinte Niculae Havrileţ.
Cu privire la draftul propus de PSD referitor la concluziile Comisiei de Anchetă a activităţii ANRE, pot să vă spun că PNL va avea o opinie separată”.
Septimiu Stoica: „Canete ne-a spus că încălcarea principiului concurenţei ar fi sancţionabil cu infringement”
Întâlnirea cu domnul Miguel Canete, comisar european pentru Energie, a fost deosebit de revelatoare pentru subiectele care constituie agenda publică în momentul acesta pe piaţa de gaze din România, respectiv OUG 64 privind gazele şi tentativa de a impune un singur operator de piaţă, ne-a declarat Septimiu Stoica preşedintele Bursei Române de Mărfuri.
Domnia sa a adăugat: Întrebat despre aceste subiecte, Comisarul European, „în opinia mea, dincolo de diplomaţia firească a poziţiei sale, a subliniat că pachetul 3 de energie stabileşte clar principiile de piaţă deschisă, piaţă concurenţială, iar la întrebarea mea în ceea ce priveşte acoperirea acestor pieţe libere nu numai cu operatori de producţie sau furnizori, ci şi cu operatori de piaţă – adică dacă se extinde conceptul de concurenţă şi în domeniul acesta – răspunsul dânsului a fost clar că da. Şi încălcarea unui asemenea aspect al principiului de liberă concurenţă şi de acces în piaţă ar fi sancţionabil cu infringement dacă legiuitorul român ar prevedea asemenea interdicţii şi monopol în legislaţia sa, respectiv în legea care ar aproba OUG 64. Este justificată această poziţie, pentru că şi concurenţa dintre operatorii de piaţă conduce la servicii mai bune, la transparenţă mai mare, la costuri mai mici, toate acesta sunt în favoarea nu numai a operatorilor economici, dar mai ales a consumatorilor.
Toate acestea, împreună, fac ca cel puţin în ceea ce ne priveşte lucrările acestei întâlniri să fie extrem de folositoare pentru noi şi sperăm că lucrurile odată lămurite să se ajungă la implementarea normală, firească, în România a acestor principii de piaţă europeană. S-a văzut că în ceea ce ne priveşte, când piaţa a fost deschisă, performanţele, cel puţin pe piaţa noastră, au fost absolut spectaculaose transformându-ne ca volum de tranzactioanare într-o piaţă reprezentativă din această zonă a Europei”.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012 aduce mai multe modificări substanţiale legislaţiei din sectorul gazelor.
Conform amendamentelor aduse în Comisia de Industrii, producătorii de gaze trebuiau să vândă prin intermediul bursei 70% din producţie şi, totodată, OPCOM devenea singura bursă angro de gaze naturale recunoscută prin legislaţie. Prevederile au fost aspru criticate de Bursa Română de Mărfuri, celălalt operator cu licenţă din ţara noastră.
Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu
COMISARUL EUROPEAN PENTRU ENERGIE: „Amendamentele Comisiei de Industrii la OUG 64 nu pot fi aprobate”
„Preferăm dialogul, dar e posibil să apelăm şi la instanţele europene, dacă lucrurile nu se vor rezolva”
Comisia Europeană încurajează dialogul cu autorităţile române legat de OUG 64 din 2016 privind sectorul gazelor naturale, dar dacă problemele legate de această speţă nu se vor rezolva, este posibil să apelăm şi la Curtea Europeană de Justiţie, a declarat, ieri, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc.
Întrebat de deputatul Virgil Popescu cum priveşte amendamentele aduse, în Parlamentzl nostru, Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România va trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM, în contexul în care Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, Canete a spus: „Avem un pachet energetic legislativ şi unul dintre aspecte se referă la liberalizarea pieţei. Este un proces complex, cu diferite etape de tranziţie. În acest proces, Comisia Europeană încurajează dialogul, în loc să mergem la Curtea de Justiţie, unde procedurile sunt lungi şi vom pierde timp.
Este clar, însă, că România este la un punct de răscruce în sectorul energetic, mai ales în ceea ce priveşte piaţa de gaze. În privinţa OUG 64, am avut unele aşteptări cu privire la faptul că această ordonanţă va fi aprobată în România şi vom merge mai departe cu infringementul. Faptul că ordonanţa este acum blocată în Parlament arată că nu se merge în direcţia corectă”.
Comisarul european a precizat că forul european a propus unele soluţii pentru a se depăşi acest blocaj, încurajând toţi actorii implicaţi să aibă o atitudine echilibrată: „Comisia Europeană a lansat un dialog, dorim să găsim soluţii, dar dacă se vor menţine acele prevederi, va trebui să acţionăm în consecinţă. Mesajul meu este clar: aceste amendamente nu pot fi aprobate. Există alternative, dar trebuie îndeplinite anumite principii, pentru mai multă concurenţă, mai multa transparenţă, intensificarea competiţiei, astfel încât consumatorii să aibă o mai bună alegere şi cele mai bune preţuri”.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, la finalul anului trecut, o scrisoare Comisiei de Industrii, recomandând analiza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică.
Comisia de industrii a adus, anul trecut, mai multe amendamente OUG 64/2016 privind modificarea legii gazelor, potrivit cărora 70% din gazele româneşti trebuie tranzacţionate obligatoriu pe bursa OPCOM, ceea ce a nemulţumit Bursa Română de Mărfuri (BRM), care, de asemenea, deţine o licenţă de tranzacţionare a gazelor.
Deputatul PSD Iulian Iancu a acuzat, în mai multe rânduri, că în spatele nemulţumirilor declanşate de BRM se află, de fapt, OMV şi Gazprom, care vor să mute la Viena tranzacţiile cu gaze româneşti, astfel încât Gazprom să aducă în România o cantitate mai mare de gaze ruseşti.
Iulian Iancu a mai spus că, dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, în loc să fie vândute pe bursa din România, va fi lovită securitatea naţională a României.
Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu
Politica fiscală a României şi impactul acesteia asupra dezvoltării societății românești
În perioada 21 – 23 februarie 2018 s-a desfăşurat la sediul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ – Bucureşti, Conferinţa Naţională cu tema „POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI”, Ediţia a V-a, organizată de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare, având ca preşedinţi pe domnul prof. univ. dr. Momcilo Luburici – Preşedinte al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator şi doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu – Preşedinte al Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator, în colaborare cu:
- Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului (I.I.D.O.), U.C.D.C.;
- Centrul de Cercetări, Studii şi Aplicaţii Financiar-Bancare şi Contabilitate al Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate, U.C.D.C. Bucureşti;
- Centrul de Cercetări Economice şi Consultanţă în Afaceri al Facultăţii de Ştiinţe Economice, U.C.D.C. Cluj Napoca;
- Revista „Economistul” a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (A.S.P.E.S.).
Conferinţa se înscrie în contextul evenimentelor organizate de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918 – 2018).
Obiectivele conferinţei s-au încadrat în următoarele coordonate:
- Stimularea procesului inovării, ca efect al implementării rezultatelor cercetării ştiinţifice şi dezvoltarea tehnico-economică în etapa actuală pentru redresarea economică a societăţii;
- Creşterea vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti şi a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare;
- Integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti în activităţile comunităţii ştiinţifice interne/internaţionale;
- Armonizarea sistemului fiscal din România cu sistemul fiscal din Uniunea Europeană;
- Coordonate ale sistemului fiscal din alte ţări. Evaziunea fiscală – mijloace şi tehnici de prevenire şi combatere.
Conferinţa a fost structurată în patru secţiuni, după cum urmează:
- Politica fiscală şi sistemul fiscal din România;
- Bugetul – instrument de politică fiscală şi echilibru macroeconomic;
- Fiscalitate comparată. Evaziunea fiscală – prevenire şi combatere;
- Drept financiar-fiscal, drepturile omului, drepturile mediului.
La această conferinţă au fost invitaţi şi au participat specialişti din domeniu, după cum urmează:
- univ. dr. Dan Drosu Şaguna – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti;
- univ. dr. Florin Dobre – Preşedinte Asociaţia Internaţională de Fiscalitate (I.F.A.) România;
- Ec. Constantin Boştină – Director General al Grupului de presă „Economistul”;
- ec. Sorin Adrian Robu – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
- ec. Traian Ovidiu Calotă – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
- Emanuel Bîrca – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.
Cu această ocazie s-au organizat: expoziţie de carte de specialitate, prezentarea cărţii „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’, lansare de cărţi „Abordări sistemice ale fiscalităţii în România” şi „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, prezentarea revistei „Economistul”, prezentarea revistei “Knowledge Horizons-Economics”, precum şi prezentarea produsului fiscal „InfoFISC”.
- Prezentare de carte: „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’, Autori: Prof. univ. dr. Dan Drosu ŞAGUNA, Asist. Univ. Daniela Iuliana RADU, univ. Marius Eugen RADU, ISBN 978-606-18-0695-9, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2017.
Cartea prezentată are drept coordonator pe domnul prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna şi coautori pe lect. univ. dr. Daniela Iuliana Radu și conf. univ. dr. Marius Eugen Radu, apărută la editura C.H. Beck, în anul 2017. În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat pe lângă contribuția lucrării lansate la colecţia bibliotecii juridice, personalitatea domnului prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna și dedicarea domniei sale la crearea unei veritabile școli juridice în România.
- Lansare de cărţi:
- „Abordări sistemice ale fiscalităţii în România”, Autor: univ. dr. Rodica Mariana Ţîrlea, Editura Risoprint, Chişinău, Republica Moldova, 2018;
- „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, Autor: Lect. univ. dr. Mirela Niculae, ISBN 978-606-26-0878-1, Editura Pro Universitaria, Bucureşti,
În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat contribuţia adusă de autori la fundamentarea cercetării în domeniul fiscalităţii şi nu numai, experienţa didactică şi de cercetare a autorilor.
- Prezentarea revistei „Economistul” a Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi propuneri privind colaborarea dintre I.C.S.M. şi A.S.P.E.S.;
- Prezentarea revistei ”Knowledge Horizons-Economics” – revistă editată de U.C.D.C./I.C.S.M.;
- Prezentarea actualizată a produsului fiscal „InfoFisc.ro – o alternativă pentru profesionişti’’, de către dr. ec. Sorin Adrian ROBU, dr. ec. Traian Ovidiu CALOTĂ şi ec. Emanuel Bîrca – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.
Menţionăm că la această conferinţă s-au înscris autori cu comunicări din facultăţile cu profil economic şi de drept şi administraţie publică din U.C.D.C., Academia de Studii Economice Bucureşti, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, Universitatea „Nicolae Titulescu’’ Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare’’ Suceava, Universitatea „Spiru Haret’’ Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi, Universitatea Româno-Americana Bucureşti, Grupul de Presa „Economistul”, Facultatea de Drept Bucureşti, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”.
Articolele rezultate în urma comunicărilor prezentate în cadrul conferinţei vor fi publicate într-unul din numerele din anul 2018 – volumul X al revistei ”Knowledge Horizons – Economics”.
Concluzii:
- Comunicările prezentate au fost la un nivel academic ridicat, cu aspecte economice şi juridice de actualitate, în contextul aplicării noului Cod Fiscal din România.
- Specialiştii de la “InfoFISC” au prezentat o „enciclopedie a fiscalităţii”, bazata pe un sistem informaţional şi pe un program informatic performant privind „creierul electronic al fiscalităţii”, cu toate corelaţiile, implicaţiile, actualizările şi legăturile dintre articole, acte normative şi politici fiscale din ultimii 10 ani.
- Reprezentatul A.S.P.E.S. / „Economistul”, în comunicarea prezentată, a subliniat că, de fapt, în România politica fiscală actuală are un impact negativ asupra dezvoltării societăţii româneşti. Cu aceasta ocazie, dl. dr. ec. Constantin Boştină a solicitat facultăţilor economice, profesorilor, specialiştilor „rescrierea Codului Fiscal din România”. Considerăm că acest aspect necesită resurse materiale/financiare şi umane, timp şi logistică permanentă pentru perioada de cercetare, verificare şi implementare a rezultatelor rescrierii noului Cod Fiscal.
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE MULTIDISCIPLINARE Prof. univ. dr. Gheorghe Lepădatu – Director I.C.S.M.
Agricultură, industrie alimentară, industrie constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară – în modelul economic românesc în U.E. România – orizont 2030
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE) și România Durabilă au organizat o nouă dezbatere din seria analizelor și proiecțiilor având ca obiectiv conturarea unui model economic românesc în cadrul Uniunii Europene din perspectiva anului 2030. Tema reuniunii a constituit-o agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil. Au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală de resort.
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, director general al revistei Economistul, a reliefat poziționarea actualei dezbateri pe linia consecventă a unor asemnea evenimente de substanță, organizate cu susținerea unor parteneri precum Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), „România Durabilă” în centrele universitare și economice Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Bacău și la Palatul Parlamentului, evenimente lansate în contextul împlinirii a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orientate în sensul unei deschideri creatoare către următorul deceniu. „Am ajuns la concluzia, în urma unui dialog cu Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, că trebuie să valorificăm tot ceea ce România a câștigat prin intrarea în Uniunea Europeană și pe această bază să trecem în următorii ani la o accelerare, la o intensificare calitativă”, a apreciat dr. ec. Constantin Boștină, subliniind că ne aflăm în fața unei mari probleme „nu a trecutului, nu a prezentului, ci mai ales a viitorului nostru”, în condițiile în care România ocupă între țările UE locul 7 ca suprafață, locul 17 ca PIB, dar se situează pe unul din ultimele locuri ca indicatori ai nivelului de trai.
Integrare pe bază de contract între procesatori și fermieri
În calitate de gazdă a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a reafirmat disponibilitatea ASE de a fi „o universitate deschisă pentru dezbaterea marilor probleme ale economiei românești”. Pentru sectorul agricol, principalul beneficiu al integrării europene, a apreciat rectorul ASE, îl constituie „oportunitatea de a participa pe o piață deschisă”, iar marea provocare „ține de competitivitate și productivitate” . În același timp, semnalarea sa a fost că aportul european al agriculturii noastre este aplecat preponderent spre exportul de materii prime, nu de produse finite. O propunere de eficientizare pe care a avansat-o a fost aceea de „unire a tuturor actorilor de pe filiera produselor”, în sensul că „procesatorii să facă o integrare pe bază de contract cu fermierii”.
Pentru contracte ferme ale procesatorilor cu producătorii și pentru sprijinirea centrelor de colectare s-a pronunțat și prof. univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Din perspectiva practicienilor, Vasile Lucuță, procesator de carne din Satu Mare, a semnalat lipsa animalelor, în special a bovinelor: „La abatoarele mici nu avem ce să sacrificăm! Importăm carne ca să procesăm! Dacă vorbim despre orizontul 2030, atunci să punem și bazele procesării”.
În aceeași ordine de idei, Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, a abordat perpspectiva resursei deosebite pe care o constituie prelucrarea fructelor și, din această poziție, reconsiderarea dezvoltării pomiculturii în România. Vocea sa poate fi considerată de referință, pentru că Alexandrion s-a impus drept cel mai mare producător de băuturi pe bază de fructe din România, încât propunerea unei standardizări și creearea unei infrastructuri a colectării fructelor este în cunoștință de cauză. Pentru atenție asupra colectării, inclusiv prin crearea unor baze de date în piețe, s-a pronunțat și profesorul Nicolae Istudor: „Trebuie un mecanism care să oprească evaziunea fiscală pe care o fac acei samsari la care producătorii preferă să meargă pentru că primesc banii pe loc, nu după nu știu cât timp”.
Agricultura României produce, dar îi lipsește piața
Necesitatea protejării nu numai a producției agricole, ci și a investițiilor a fost subliniată de prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). O direcție majoră pe care a evidențiat-o în acest sens este cercetarea de profil: „Nu putem să facem agricultură cu import de rezultate de cercetare”. Pledoaria sa a fost pentru o strategie elaborată de specialiști, asumată de către decidenți și urmată pe termen lung.
La raportul dintre industrie și agricultură în conturarea profilului economic al țării s-a referit prof. univ. dr. Gabriel Popescu, ASE București: „Profilul nostru actual, industrial-agrar, fixat din anii ’70, este departe de profilul care se dezvoltă în Europa de Vest, acela al economiei bazate pe cunoaștere. Agricultura este o ramură a resurselor. E adevărat, agricultura României produce, dar ne lipsește piața”.
La rândul său, acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, a făcut observația că România ocupă primul loc în Europa ca pondere a populației ocupate în agricultură: 27 % din total, în timp ce în Germania ponderea e de numai
2-3 %.
Viziunea asupra dezvoltării trebuie să vină dinspre antreprenori
Perspectiva agriculturii nu poate fi concepută fără participarea producătorilor de utilaje și mașini agricole, a atras atenția ing. Sorin Moleșag, directorul general al, practic, singurului „supraviețuitor” al industriei românești de profil, „Mecanica Ceahlău”. Intervenția sa a vizat funcționarea unui mecanism financiar care, în forma actuală, dezavantajează producția autohtonă. Totodată, accesarea fondurilor europene se dovedește greu abordabilă pentru o întreprindere din categoria celor mijlocii, din care face parte „Mecanica Ceahlău”.
În general, „finanțele trebuie orientate și spre zonele mici. Este important ca în economie să existe și producători mari, și producători mici, iar ansamblul să se sudeze”, a spus dr. Otilia Manta, ASPES, cercetător la Centrul pentru Cercetări Financiar-Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române.
Accentuând importanța susținerii financiare a producției agricole, secretarul de stat Floricel Dima, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit că în 2018 întregul sector beneficiază de o alocare de 2,6% din PIB. Dintre programele prioritare, le-a enumerat pe cele privind culturile de tomate, comercializarea lânii, investițiile în irigații, creșterea unor rase de porci, valorificare resurselor din zone montane.
Cu o privire integratoare, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a observat că numeroaselor studii făcute asupra mecanismelor și fenomenelor din economie „le-a lipsit coloana vertebrală care să le dea coerență”. Ca noutate, în anul centenarului Marii Uniri, a anunțat elaborarea sub egida institutului a lucrării „Economia României – un secol de transformări”, în care economia agrară se regăsește la locul cuvenit. Cât privește perspectiva, a subliniat că pentru așezarea agriculturii între prioritățile decidenților este necesară „o masă critică de inițiative din mediul de afaceri, din organizații patronale, care să se impună”.
„Viziunea trebuie să vină dinspre antreprenori, iar statul să-i asculte pe producători, să-i sprijine. De asemenea, infrastructura pentru agricultură și industria alimentară: depozite, utilități de apă, energie, căi de acces etc.trebuie să constituie o politică de stat”, a conchis dr. ec. Constantin Boștină, reiterând că ideile și propunerile coagulate în urma dezbaterilor mediului academic și de afaceri sub egida ASPES privind perspectiva următorului deceniu de integrare europeană a României vor forma un document de sinteză ce va fi supus atenției decidenților la nivelul statului.
Fotografii de Cornel Constantin
Investiţie imobiliară de 90 milioane euro pe malul lacului Pipera
Un nou complex rezidenţial va fi construit în Bucureşti, pe malul lacului Pipera, reprezentând o investiţie de peste 90 milioane euro a dezvoltatorului imobiliar Hagag Development Europe. Se numeşte „H Pipera Lake” şi marchează intrarea companiei pe piaţa bucureşteană. Vor fi 1350 de apartamente tip studio dublu cu două şi trei camere, în 17 imobile S+P+6E+7R. O primă caracterizare ne oferă Andreea Hamza, Marketing Manager al companiei Hagag Development Europe: „Pe lângă compartimentarea inteligentă, finisajele premium sau încălzirea în pardoseală, H Pipera Lake va beneficia și de o serie de facilități care îi sporesc valoarea. Discutăm aici despre locuri de parcare subterane și supraterane, spații verzi, locuri de joacă, zonă de promenadă amenajată pe malul lacului, minimarket şi farmacie, amplasate în incinta ansamblului. La acestea se adaugă facilitățile oferite de zonă. Primele apartamente vor fi scoase la vânzare în cadrul Salonului Imobiliar ce va avea loc la Palatul Parlamentului în weekend-ul 2-4 martie. Aici vom veni cu oferte speciale pentru primii noștri cumpărători”. Construcţia se estimează că va începe în această primăvară, primele clădiri urmând să fie livrate în a doua jumătate a anului viitor.
Primăvara vine cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”!
Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” și Primăria Municipiului București lansează o invitație la teatru și concerte tuturor bucureștenilor odată cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”, între 1 și 9 martie 2018, la Sala Dalles din Capitală.
Debutul festivalului va avea loc pe 1 martie cu Adrian Paduraru și Dan Ardelean și a lor „Declarație de drag…”, urmând apoi un weekend în care Carmen Tănase și Gabriel Fătu aduc pe scena Dalles vineri, 2 martie, piesa de teatru de succes „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!”, iar duminica, 4 martie, Ducu Bertzi & Friends promit o seară folk autentică într-un concert cu cele mai îndrăgite șlagăre ale artistului. Nici micii spectatori nu sunt neglijați de Mărțișor, organizatorii pregătindu-le pe 3 martie un spectacol de teatru cu păpuși, „Prâslea cel voinic și merele de aur”. Festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles” continuă pe 7 martie cu un alt spectacol de teatru de succes pus în scenă de Teatrul Principal, „O noapte furtunoasă”, iar pe 9 martie bucureștenii pot simți atmosfera Micului Paris odată cu excepționalul concert al tenorului Vlad Miriță, „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”.
Pentru Ziua Internațională a Femeii organizatorii festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” au pregătit publicului un buchet de hituri marca Ștefan Bănică Jr. la concertul acustic „Te iubesc, femeie!”, în premieră la Sala Dalles.
Programul festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles”, 1 – 9 martie 2018, Sala Dalles:
- Joi, 1 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Declarație de drag…” cu Adrian Păduraru și Dan Ardelean *
- Vineri, 2 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!” cu Carmen Tănase, Gabriel Fătu, Ion Ionuț Ciocia, Victor Vurtejeanu, Răzvan Bănică *
- Sâmbătă, 3 martie, de la ora 11.00, spectacol de teatru cu păpuși pentru copii – „Prâslea cel voinic și merele de aur”
- Duminică, 4 martie, de la ora 19.00, concert Ducu Bertzi & Friends
- Miercuri, 7 martie, de la 19.00, spectacol de teatru „O noapte furtunoasă”
- Joi, 8 martie, de la ora 19.00, concert acustic Ștefan Bănică Jr. – „Te iubesc, femeie!”
- Vineri, 9 martie, de la ora 19.00, concert Vlad Miriță – „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”
Sala Dalles, una din primele scene culturale bucureștene, are o frumoasă și lungă istorie începută în 1918 când Elena Dalles, ultima moştenitoare a uneia dintre marile familii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, lasă prin testament o parte din marea ei avere în vederea înfiinţării unei fundaţii culturale care să poarte numele fiului ei Ioan I. Dalles. Astfel s-a construit o clădire frumoasă, cu săli speciale pentru expoziţii de pictură, sculptură, arhitectură, altele pentru examene, concerte și audiţii muzicale sau pentru cursurile Universităţii Populare din Bucureşti. În anul 1932, clădirea Fundaţiei „Ioan I. Dalles” este inaugurată şi devine la scurt timp un centru de referinţă în viaţa culturală a Capitalei. După cum se arată în testamentul Elenei Dalles, Asociaţiunea Universităţii Populare din Bucureşti, care făcea parte din Fundaţia „Ioan I. Dalles, avea menirea „de a forma caracterele cetăţenilor români prin cultivarea şi educarea lor sufletească”.
Astfel, printre personalităţile care au ţinut conferinţe în Sala Dalles se numără Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe Ţiţeica, Gala Galaction, Virgil Madgearu, Tudor Arghezi, George Călinescu, Dimitrie Gusti sau Tudor Vianu. Sala Dalles a oferit și concerte muzicale prestigioase ale compozitorilor George Enescu (26 concerte) sau Dinu Lipati și în aceeași locație de tradiție au organizat expoziţii artiştii Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu sau Iosif Iser.
Biletele pentru evenimentele din cadrul festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” se pot procura de la Anticariatul institutiei Universitatea Populară “Ioan I. Dalles” sau de pe site-ul www.bilete.ro
*Pentru evenimentele din cadrul festivalului cu acces gratuit pentru public în bază de invitație, locurile se pot rezerva, în limita disponibilității, în prealabil la numărul de telefon 0741233636 sau email la secretariat@updalles.ro.
Susţinerea industriilor creative în regiunea Nord-Vest
Proiectul „Creative START – POCU/82/3/7/105021”, derulat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în calitate de beneficiar şi de Bolocul Naţional Sindical (BNS) în calitate de partener, a fost lansat la Cluj-Napoca printr-o masă rotundă organizată la Instituția Prefectului județului Cluj (foto CNIPMMR). Proiectul are ca obiectiv „încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest” (județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor). La evenimentul de lansare au participat peste 50 de stakeholderi din regiunea Nord-Vest reprezentând mediul de afaceri, instituțiile publice locale, mediul academic, mass-media, precum şi potențiali membri ai grupului țintă, care intenționează să înființeze afaceri în domeniul industriilor creative.
Proiectul, a subliniat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, „va susține formarea antreprenorială a 600 de persoane, finanţarea a 75 de firme, mentorat pentru cei implicați în proiect. Valoarea adaugată a acestui proiect este dată de parteneriatul dintre cele mai puternice organizații ale partenerilor sociali, forță care se va traduce și printr-o calitate superioară a formării, a mentoratului, precum și a integrării noilor firme în rețelele susținute de cele două organizații. Un alt plus este reprezentat de hub-ul pe care îl vom deschide în proiect, astfel încât toți cei interesați de industriile creative să găsească un sprijin în demararea activității lor.”
La rândul său, Costin Dumitru, preşedintele BNS, a apreciat că „într-o lume a globalizării și digitalizării, industriile creative pot reprezenta o alternativă pentru o ocupare de calitate atât în prezent cât mai ales în viitor! Noile tehnologii, robotizarea, digitalizarea și, nu în ultimul rând, evoluția spectaculoasă a ingineriei genetice vor aduce cu siguranță în anii care vin o presiune uriașă asupra locurilor de muncă în industriile manufacturiere, industriile prelucrătoare și agricultură! Ce punem în loc? Care sunt domeniile ce vor oferi alternative de locuri de muncă? Răspunsul este unul singur: industriile creative!”
Finanțări pentru afaceri oferite de Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) acordă finanțări nerambursabile de până la 40.000 de euro pentru deschiderea de afaceri în scopul creării unor noi locuri de muncă. Pot beneficia de finanţare persoane care au un loc de muncă, șomeri, persoane inactive, studenți. Condițiile de îndeplinit cumulativ de către solicitant sunt: intenționează să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban şi își are reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunea Vest (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș); detalii la https://www.uvt.ro/ro/pocu_startup/. Finanţările sunt alocate prin intermediul a cinci proiecte (foto de la lansare, UVT) finanțate din fonduri europene și derulate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabrel Pirtea, subliniază: „Avem o experiență considerabilă în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Astfel, câștigarea unei sume de 10 milioane de euro pe acest program nu este deloc întâmplătoare. Performanța este meritul întregii echipe de la UVT. Avem posibilitatea să finanțăm 200 de afaceri, inclusiv pentru planuri de afaceri inițiate de studenții noștri. Mai mult decât atât, le oferim pregătirea necesară, astfel încât afacerile propuse de ei să aibă cele mai bune șanse să reușească. Așa cum am procedat și în anii anteriori, vom maximiza oportunitatea prezentată de fondurile europene, pentru dezvoltarea instituțională, a resursei umane și a comunității din care facem parte”.
Maşina care se parchează singură
Sistemul care permite parcarea automată este una dintre noutăţile conferinţei Bosch ConnectedWorld de la Berlin. Soluția reprezintă materializarea unei inovații prezentate de Bosch. În esenţă, este vorba despre folosirea unei aplicații de smartphone. Șoferul ajunge cu maşina la intrarea în parcare, opreşte, coboară, iar maşina îşi caută singură loc liber și parchează. „Un factor care transformă acest serviciu de parcare complet automat în realitate este infrastructura de parcare inteligentă, care se conectează la software-ul de la bordul autovehiculului”, explică creatorii.
Între noutăţile prezentate de Bosch la actual conferinţă a sectorului IoT se află şi sistemul de asistență la asamblare „ActiveAssist”, care identifică prin radiofrecvență piesele necesare pe rând în procesul de producție; mănușa inteligentă „iGlove”, care ajută la instruirea forței de muncă prin învăţarea pașilor corecți de asamblare; asistentul de producție „ActiveCockpit”, un ecran gigant care arată stadiul producției; aplicația „Vivatar”, care permite comunicare cu persoane prestabilite şi ajutor la nevoie în timpul unor acţiuni precum jogging, drum pe jos etc. făcute pe întuneric; sistemul de măsurare a calităţii aerului în timp real „Climo”; senzorii și camerele care cheamă echipa de service la un lift gata să se defecteze până să rămână cineva blocat înăuntru; platforma pentru interconectarea clădirilor încât să se supravegheze gradul de ocupare sau calitatea aerului şi pe această bază să se ştie când este necesar să se închidă și să se deschidă geamurile și ușile, cum să fie controlate eficient luminile, cum să ocupe oamenii spațiile de lucru etc.; aplicația „Perfectly Keyless”, care încuie și descuie autovehiculul și porneşte motorul; alerta transmisă în cloud despre vreo maşină care circulă pe contrasens; serviciul conectat „eCall”, care solicită automat ajutor în caz de accident rutier
Piața neagră, în scădere
Piața neagră a țigaretelor a scăzut semnificativ în ianuarie 2018 (2,7 p.p. față de noiembrie 2017), până la 15,6% din totalul consumului. Este cea mai importantă scădere înregistrată din martie 2016, iar procentul se află ușor sub media anuală a comerțului ilegal din 2017, de 16%.
„Diminuarea comerțului ilicit la nivel național se datorează scăderii în regiunile unde proponderent se comercializează cheap whites, sursă care în ianuarie a înregistrat o scădere semnificativă de 13,6 p.p. până la 50,2%, din totalul pieței negre. Astfel, cea mai importantă scădere se înregistrează în zona de vest, cu 14,5 p.p., față de noiembrie 2017, până la 17,7% și sud-vest, de 11,6 p.p., până la 14%. În continuare, nord-est rămâne și în ianuarie regiunea cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu o pondere de 37,6% și evoluție relativ constantă și prin prisma faptului că Moldova, ca sursă de proveniență a comerțului ilicit a înregistrat o creștere semnificativă de 15,4 p.p. în plus față de noiembrie, până la 32,3%. Celelalte surse de proveniență au ramas în ianuarie cu ponderi relativ constante”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„Peste patru miliarde de țigarete au fost vândute anul trecut pe piața neagră din România. Încasările anuale de aproape trei miliarde de lei ale contrabandiștilor vor începe să scadă doar atunci când vor fi îndeplinite două criterii fundamentale: predictibilitatea fiscală pentru jucătorii onești, care contribuie substanțial la bugetul statului, și transformarea luptei cu rețelele de contrabandă într-o prioritate națională. Deși au fost făcuți pași concreți în direcția predictibilității prin introducerea calendarului multianual de creștere a accizei, anii recenți au dovedit că acțiunile sporadice anti-contrabandă ale autorităților nu pot opri inundarea pieței românești cu produse netaxate și neverificate. British American Tobacco a lansat anul trecut proiectul „Stopcontrabanda” (www.stopcontrabanda.ro), care prezintă singura evidență în timp real a capturilor și a zonelor afectate de traficul ilicit din România, dar și informații referitoare la costurile sociale ale contrabandei. Dar puterea de a lua măsurile necesare pentru diminuarea contrabandei este exclusiv a factorilor de decizie”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală și de Sud.
„Semnalul de alarmă de la finele anului trecut pare să nu fi fost în zadar. Știrile referitoare la capturi importante și percheziții au fost mai dese ca de obicei în lunile decembrie și ianuarie. Într-o singură operațiune, polițiștii de frontieră din Suceava au depistat peste 80.000 pachete țigarete. La Halmeu, împreună cu lucrătorii vamali, aceștia au descoperit peste 200.000 de pachete, într-un automarfar care transporta cutii cu cereale… Poliția de frontieră raportează, pentru 2017, capturi însumând circa cinci milioane pachete de țigarete, în valoare de peste 10 milioane euro. Sunt rezultate impresionante și lăudabile. În realitate, însă, capturile reprezintă sub 5% din cantitatea de țigarete traficate, cantitate estimată la peste patru miliarde de țigarete provenite din spațiul extracomunitar. Asistăm la acțiuni disparate, realizate de autoritățile de aplicare a legii, în lipsa unei Strategii Naționale, care să ofere coerență și viziune, pentru un sector al economiei care contribuie anual la bugetul statului cu peste trei miliarde de euro”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„Asistăm în luna ianuarie la o scădere de aproape 3 puncte de procent a comerțului ilegal cu țigarete și la reduceri semnificative în două regiuni ale țării – vest și sud-vest. Este un fapt pozitiv, dar nu este suficient pentru a înscrie evoluția pieței negre pe un trend descrescător. Parteneriatele dintre autorități și companiile private sunt absolut necesare pentru a menține tendința de scădere. Philip Morris International va continua să pună la dispoziția autorităților de aplicare a legii expertiza dobândită la nivel global, programele și inițiativele derulate în toate țările în care compania este prezentă. De exemplu, programul PMI Impact, un proiect cu fonduri de 100 milioane de dolari, care are ca scop combaterea contrabandei. În cadrul acestui program, am selectat peste 30 de proiecte pentru finanțare. Sumele alocate în această primă rundă sunt în valoare de aproximativ 28 milioane dolari, iar proiectele sunt în curs de derulare în 18 țări, printre care și România”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris România.
„Această scădere a pieței negre se datorează exclusiv eforturilor suplimentare ale autorităților de aplicare a legii. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât, de obicei, în lunile de iarnă contrabanda crește. De aceea, în mod evident, autoritățile competente în combaterea comerțului ilegal – Vama, Poliția de Frontieră, IGPR- , au nevoie de stabilitate, resurse și de tot sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea la un nivel optim. Este bine cunoscut că piața neagră a țigaretelor nu determină doar pierderi de sute de milioane de euro la bugetul statului, ci și creșterea alarmantă a fenomenului infracțional în societate și a crimei organizate. Orașele și comunitățile de frontieră trebuie să beneficieze de o creștere economică sănătoasă, de programe de dezvoltare, și nu să supraviețuiască de pe o zi pe alta din activități ilegale”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, în cooperare cu alte instituții de aplicare a legii din România, inclusiv cu administrațiile vamale din statele vecine (R. Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia) a organizat pe parcursul anului 2017 „Operaţiunea SCUT” pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete și produse din tutun la frontierele UE. În cadrul acestor operațiuni, au fost intensificate controalele la frontiera României, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, iar aceste acțiuni vor continua și pe parcursul anului 2018.
De asemenea, dorim să subliniem că echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local, au confiscat în anul 2017 un număr de 81.091.948 țigarete și 7056,58 kg tutun, comparativ cu anul 2016, când au fost confiscate 22.158.669 țigarete, aceste confiscări reflectându-se și în scăderea nivelului de contrabandă la 15,6% în luna ianuarie 2018 față de 18,3% în luna noiembrie 2017. În continuare, activitățile pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigări și produse din tutun vor rămâne o prioritate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Vămilor”, a declarat Vicepreședintele ANAF dl. Nicolae Pietrăreanu.
Producătorii de țigarete atrag atenția asupra pericolului abrogării de către Parlament a OUG 54/2010 referitoare la reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar duce la reinstituirea regimului nereglementat de vânzare a țigaretelor în magazinele Duty Free și la creșterea iminentă a contrabandei. Ei consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.
Piața globală de print valorează peste 900 mld. dolari în 2018
Una dintre cele mai recente cercetări realizate de către Smithers Pira arată faptul că, pe baza previziunilor economice făcute de către experți în domeniu, piața globală de print va depăși 900 mld de dolari în 2018. Această dezvoltare are loc, în special, datorită creșterii cererii de etichete și a tot ceea ce înseamnă packaging, în detrimenul aplicațiilor grafice.
Rapoartele arată faptul că, în ultimii ani, s-a înregistrat o ușoară scădere a cererii pentru cataloagele și broșurile de prezentare ale companiilor, cauzată de trimiterea acestora și în format electronic. De asemenea, social media și digital marketing au contribuit la această dinamică, îndeosebi din cauza orientării industriei de publicitate către mediul online.
În ciuda acestei tendințe, a crescut, în mod semnificativ, cererea pentru etichete și packaging, ceea ce face ca valoarea pieței globale de print să înregistreze creșterea estimată în 2018. Printul digital, care până acum se afla în topul industriei, va ajunge la 19.7%, iar packaging-ul va crește până la 38.1%.
Este cert faptul că, la nivel regional, estimările diferă, întrucât sunt influențate de evoluția pieței locale și de dinamica altor sectoare industriale conexe, în special a celor mai mature din punct de vedere economic.
România se aliniază la această tendință de ceva timp, afirmă Călin Pascu – General Manager Agenția de Print. Am observat, în piață, o cerere tot mai mare pentru etichete și packaging, în special în cazul proiectelor de print sau campaniilor la nivel național, în care companiile au nevoie de printuri cu specificații din ce în ce mai variate, la cea mai înaltă calitate. Aceste schimbări din industrie sunt importante deoarece vorbesc despre atenția sporită acordată materialelor printate. În egală măsură, pentru companiile românești și nu numai, interacțiunea clienților lor cu brandul are o importanță tot mai mare, ceea ce face ca proiectele de print să devină mai creative.
Această dinamică a industriei de print creează un mediu propice pentru dezvoltarea companiilor de print management și demonstrează faptul că piața, atât la nivel regional, cât și la nivel global, adoptă o tendință accentuată către client experience.
Contracţia industriei a continuat în ianuarie
Industria a fost în ianuarie pentru a doua lună consecutiv în contracţie severă, arată Barometrul industrial elaborat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel).
Realizatorii Barometrului sintetizează astfel indicatorii luaţi în calcul:
„Producţia – Volumul producţiei a rămas în zona de contracţie la 46 de puncte, faţă de 44 în decembrie. Stocurile şi-au păstrat nivelul redus la 43 de puncte, faţă de 42 în decembrie.
Cererea – comenzile noi arată o uşoară creştere de la 41 de puncte în decembrie la 45 în ianuarie. Dar creşterea este slabă şi nu anunţă o ieşire rapidă din faza de contracţie. Comenzile pentru export se află în zona de creştere peste 50 de puncte. Dar comenzile au stagnat la 53 în decembrie şi ianuarie, ceea ce explică probabil de ce relansarea comenzilor noi în general a rămas la nivel suboptim (45 de puncte). Importurile de materii prime au crescut de la 52 de puncte în decembrie la 56 în ianuarie. Discrepanţa dintre comenzile pentru export şi importuri semnalează persistenţa deficitului comercial, dar şi tendinţa firmelor de a investi în cumpărarea materiilor prime pentru producţia viitoare.
Forţa de muncă – numărul angajaţilor s-a păstrat la 49 în ianuarie faţă de 48 de puncte în decembrie, sub linia care separă creşterea de contracţie. Nivelul de ocupare la limită nu este surprinzător în condiţiile activităţii slabe din ultimele două luni.
Costuri şi venituri – costurile de producţie au crescut însă puternic la 74 de puncte, faţă de 68 în decembrie, înregistrând nivelul cel mai înalt din ultimele 11 luni. Probabil că şi importurile îşi spun cuvântul, pentru că
relansarea economiei globale a impulsionat cererea pentru materii prime şi a ridicat preţurile îndeosebi la petrol şi la metale industriale. Preţurile încasate de firme au continuat să crească de la 56 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 64 în ianuarie. S-ar putea să fie şi un semnal de inflaţie, dar pe termen scurt este pozitiv faptul că firmele îşi sporesc puterea de stabilire a preţurilor.
Aşteptările – indexul de optimism al managerilor a continuat să urce de la 59 în octombrie la 63 în noiembrie, 67 în decembrie şi 71 în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Firmele se aşteaptă la creşterea comenzilor şi a volumului producţiei. Poate că la baza aşteptărilor se află şi speranţa că vor urma cheltuieli guvernamentale pentru infrastructură. Totuşi, faţă de luna decembrie, managerii nu mai sunt la fel de încrezători că o să angajeze forţă de muncă suplimentară, că vor creşte comenzile la export, că preţurile pe care le încasează vor fi mai mari, iar costurile de producţie vor fi mai mici. Mixul de încredere şi reţinere sugerează un viitor cu o doză mare de incertitudine”.
Competiția națională Business Plan 2018
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Departamentul de Coordonare al firmelor de exercițiu din învățământul preuniversitar (CNDIPT-ROCT), a lansat ediția 2018 a competiției naționale Business Plan. Este o competiţie între firme de exercițiu înființate şi gestionate de elevi în licee şi colegii, pe baza unor planuri de afaceri proprii (foto, activitate într-o firmă de exerciţiu a Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti).
Firma de exerciţiu este definită ca “o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională”. Obiectivele competiţiei sunt “valorificarea spiritului antreprenorial al elevilor, familiarizarea acestora cu activităţile specifice mediului economic, asumarea riscului utilizând instrumentele specifice managementului riscului și dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic”.
Etapa județeană a actualei ediţii, a X-a, se desfăşoară în perioada 12-23 martie, etapa regională va fi organizată în 8 centre în perioada 16-20 aprilie, iar finala națională este programată între 7 și 11 mai la Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara.
Partenerii competiției naționale Business Plan sunt agenți economici, organizații patronale, autorități ale administraţiei publice locale, instituții de învățământ superior și de cercetare din țară şi din străinătate, organizații nonguvernamentale.
Universităţile tehnice propun diplomă de inginer după 5 ani de studii
Alianţa Română a Universităţilor Tehnice (ARUT) – Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București – propune ca diploma de inginer să fie acordată la absolvirea unui ciclu de 5 ani de studii. Structura ciclului, explică prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Şerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, ar putea să fie de „3 ani licenţă + 2 ani master sau 3,5 ani licenţă + 1,5 ani master”. Oricum, absolventul „la finalul masteratului va fi inginer”, spune, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Dezbaterea pe această temă va fi largă, subliniază rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, semnalând că se resimt efectele plecării unui mare număr de specialişti din ţară, coroborată cu politica statului mai ales în primii ani după 1989, de alocare de locuri pentru studii preponderent în domenii umaniste: „Susţinem că e necesar după atâţia ani, inclusiv în contextul unui bilanţ al Programului Bologna, să discutăm împreună cu mediul economic, cu societatea în ansamblu, care este cel mai bun sistem pentru învăţământul tehnic, ţinând seama şi de faptul că numărul absolvenţilor de bacalaureat scade, iar cerinţele angajatorilor privind calitatea cresc”. Remarcând la rândul său cerinţa crescută de ingineri, prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti a apreciat: „Pe de o parte, aceasta ne bucură, pe de altă parte, ne îngrijorează, având în vedere posibilităţile actuale de a forma ingineri. De aceea, o repartiţie mai judicioasă în acest sens se impune”. Totodată, prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a observat: „Până la urmă, vom rezolva problema inginerilor, dar mă tem că nu ştiu cum vom rezolva problema cadrelor didactice. Sunt zone în care ne găsim sub o presiune uriaşă în a asigura resursa umană. E greu să-i menţinem pe tineri în sistemul de învăţământ cu salariile actuale. Sigur că ei sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă salarizare în această zonă. Aici ar trebui să solicităm factorilor de decizie găsirea unor soluţii, altfel intrăm în colaps”.
ARUT a anunţat deschiderea primei competiţii naţionale între universităţi, cu participare inclusive a unor echipe interdisciplinare formate din studenţi de la universităţi diferite. Competiţia se va desfăşura la nivelul ARUT, pe bază de granturi. În context, a fost abordată şi tema mobilităţilor pentru studenţi şi profesori între universităţi.
Universităţile tehnice de elită ale ţării s-au reunit la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti (foto), încheind un ciclu al reuniunilor de acest fel, prevăzute în fiecare instituţie componentă. Au participat miniştrii prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – educaţie naţională, prof. univ. dr. ing. Nicolae Burnete – cercetare şi inovare, prof. univ. dr. Anton Anton – energie.
Riscuri mari pe piața ofertelor inițiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018
- „Frica de a rata oportunitatea” (FOMO) alimentează evaluările eronate al token-urilor, fără nicio legătură cu fundamentele piețelor
- Cererea investitorilor pentru proiecte de oferte inițiale de monede (ICO) rămâne mare, însă capacitatea de a atrage fonduri descrește încă de la mijlocul lui 2017
Lipsa unei evaluări riguroase și a unui proces de due diligence efectuat de investitorii potențiali generează o volatilitate extremă a pieței ICO, se arată într-un nou studiu publicat de EY. Studiul constată că, în unele cazuri, investitorii ICO contribuie cu capital într-un ritm mediu de peste 300.000 USD pe secundă.
În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD, adică dublul volumului investițiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite dețin prima poziție, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această țară. Urmează Rusia și China, fiecare cu peste 300 milioane USD.
Carmen Adamescu, Partener EY România, spune: „În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanța proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câștige popularitate și jucători tot mai importanți apar la nivel local și global, există riscul de a vedea piața inundată de cantitate în dauna calității investițiilor. Pe 6 februarie, Banca Națională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și riscante. În consecință, pentru a evita riscului reputațional la nivelul instituțiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entitățile care oferă servicii de investiții sau de tranzacționare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunța că intenționează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetățenilor săi la platformele internaționale de tranzacționare al criptovalutelor. În acest context, investițiile de mare risc și complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în așa fel încât să-și păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori și investitori deopotrivă.”
Token-uri utilitare
Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieței
s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piață. Token-urile utilitare sunt, în esență, o formă de monedă specifică aplicațiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va crește odată cu utilizarea monedei respective.
În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicații. Pentru firmele care își înregistrează veniturile și cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităților inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate și riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază și beneficiile blockchain pot fi aplicate operațiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.
Evaluări bazate pe FOMO
Spre deosebire de ofertele publice inițiale (IPO) de pe piețele de capital, ofertele inițiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piață înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluției. Chiar dacă unele companii foarte promițătoare au reușit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri și clienți care le-au permis să facă niște evaluări.
O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri și, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcțional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere și o mică aplicație software care demonstrează cum sunt emise și gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante și extrem de speculative.
Rețele congestionate
Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfășurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci și platforma care găzduiește o mulțime de alte aplicații, inclusiv populara piață Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea rețelei, pe măsură ce trader-ii și operațiunile de business concurează tot mai puternic pe spații limitate de tranzacționare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare și tranzacționare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea rețelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.
„Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creșterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toți participanții – legitime, care să permită o mai mare transparență și în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are șanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.
Cifrele privind volumele de finanţare ICO (total şi per proiect) provin din surse deschise la nivelul lunii decembrie 2017. EY nu a auditat şi nici nu a confirmat datele. Datorită volatilității ridicate, datele de la momentul publicării şi al folosirii lor ar fi putut suferi modificări semnificative.
Despre studiu
Cercetarea a centralizat datele colectate din studiul unui număr de 372 de proiecte globale care au implicat ICO-uri şi a realizat o analiză detaliată a primelor 110 proiecte care au atras 87% din toate veniturile ICO. Deoarece piaţa ICO este nereglementată, nu există o singură sursă de date ICO. Datele colectate se bazează pe surse publice de date: burse, rapoarte ICO, agregatoare de date, site-uri de ştiri, platforme/scannere de reţele blockchain, social media dedicată blockchain şi interviuri. Concluziile au fost verificate cu alte studii publice. Cercetarea a fost efectuată în colaborare cu Group-IB, un furnizor de soluţii de cibersecuritate.
Avenir Telecom lansează telefoanele mobile Energizer în România
Distribuitorul de telefoane mobile și accesorii Avenir Telecom a anunțat miercuri lansarea seriei de telefoane mobile premium Energizer, conform Profit.ro.
Potrivit companiei, noua serie Energizer conține trei game de telefoane mobile. Avenir Telecom produce și distribuie accesorii marca Energizer din anul 2010, de când a preluat licența de la producătorul american de baterii, și telefoane mobile din anul 2017. Odată cu lansarea noii game de telefoane, compania a anunțat și extinderea garanției la 10 ani pentru toate accesoriile sub brandul Energizer. Telefoane mobile Energizer sunt disponibile, în prezent, la Flanco, eMAG, Cel.ro, Elefant.ro, PCGarage.ro, Auchan și Bayern Mobile Solution. Două dintre noile modele de telefoane, Energy Plus S550 LTE și PowerMax P550S, pot fi achiziționate, cu abonament, din rețeaua de magazine Internity, partener Telekom Romania, scrie News.ro. ”Modelul Energizer Energy Plus S550 LTE este disponibil cu abonament, exclusiv la Internity, la pretul de doar 19 lei, împreună cu planul tarifar Mobil 13. De asemenea, modelul Energizer PowerMax P550S poate fi achiziționat la doar 1 leu, cu abonamentul Mobil 25 de la Telekom Romania. Ambele abonamente oferă internet nelimitat, la viteza 4G”, potrivit comunicatului.
Structura noii bănci pentru dezvoltare se va finaliza anul acesta
Autoritățile vor definitiva structura noii bănci pentru dezvoltare în acest an fiind, de fapt, o bancă de promovare, a declarat miercuri Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, la Palatul Parlamentului. ‘Este un concept mai vechi, banca de promovare, cum este cunoscută la nivel european. Sunt 6 state membre la nivel european care au un astfel de concept de bancă. Nu este o nouă bancă. Sunt anumite atribuții care, în sistemul nostru de astăzi, având două bănci, o serie de atribuții care vor fi alipite. Vor fi câteva zone prioritare precum infrastructura, agricultura, IMM-uri, energie, sănătate, către care această bancă se va îndrepta cu precădere’, a declarat Teodorovici.
El a adăugat că în Parlament sunt două proiecte cu privire la o Bancă pentru Dezvoltare. ‘Sunt modele la nivel european. Sunt două proiecte în Parlament, unul fiind deja la Camera Deputaților. Ideea e să avem un singur document la ieșirea din Parlament, care să reglementeze modul în care această bancă va trebui să își desfășoare treaba la nivelul pieței. În 2018 definitivăm ca structură’, a precizat ministrul Finanțelor.
România suferă de un dezechilibru macroeconomic
România are cel mai ridicat nivel de dezechilibru macroeconomic din 2012 până în prezent, iar aceasta pentru că nu se mai fac reforme, susține Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania. „Această creștere (economica – n. r.), din nefericire, s-a făcut pe o dinamică lentă a investițiilor și s-a făcut cu prețul unei intensificări a deficitelor, deficitul intern, finanțele publice și deficitul extern, poziția României în raport cu restul lumii. De când s-a terminat ultimul acord cu FMI s-au terminat și reformele și atunci s-au implementat măsuri strict cu bătaie pe termen scurt și s-a renunțat la măsurile de reformă, deși vremurile economice pe care le-am traversat au fost ideale pentru reforme”, a spus Andrei Radulescu, la o conferință de specialitate.
Conform economistului Băncii Transilvania, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 4,2% în 2018, de 3,3% anul viitor și de 3,1% în 2020. De asemenea, costul finanțării României va crește în perioada următoare. Astfel, rata de dobandă la titlurile de stat pe 10 ani va urca de la 3,9%, în 2017, la 5,1%, în 2018.
Romania a rămas în urma statelor membre UE
România este structural mai îndepărtată de statele din centrul și estul Europei pentru că în 2015 a luat decizia de a stimula consumul, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. „Prima întrebare, dacă suntem structural mai asemănători cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul și estul Europei? Aici, răspunsul, după mine, este: Nu suntem. Suntem mai îndepărtați de ei pentru că ceea ce se întâmplă prin 2014 – 2015, când tindeam cu deficitul de cont curent spre zero și aproape că deveneam exportatori neți, aproape că deveneam excedentari la export, adică exporturile tindeau să depășească importurile, ne-ar fi apropiat de zona Visegrad, de Cehia, Ungaria și Slovacia”, a spus Valentin Lazea, la o conferință de specialitate.
El a mai subliniat că 20 de țări europene au surplus de cont curent, iar dacă România își propune să fie structural ca europenii va trebui să crească prin export și prin investiții, nu prin consum, conform Agerpres. În ceea ce privește vulnerabilitatea la care suntem expuși în cazul unei viitoare crize internaționale, specialistul a subliniat că țările emergente au învățat din crizele din 1998 și 2008 că trebuie să se pună la adăpost prin surplusuri de cont curent și deficite cât mai mici, însă România nu a învățat lecția aceasta.
Inflația trezește opinii diferite
Inflația din luna februarie anunțată de Institutul Național de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creșterea prețurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică și gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), precizând că statul a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. „Și atunci este clar că statul ne-a facut o figură, a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine și făcea această creștere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creștere la cele patru căsuțe, dar dacă făcea la vreme și nu lăsa să vină toamna și nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creștere la 4,3%”, a spus Adrian Vasilescu la o conferință de specialitate.
De asemenea, acesta a mai adăugat că Banca Națională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva prețurilor administrate, dar că este ușor a arunca vorbe în piață pentru a decredibiliza instituția, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. Banca Națională a Romaniei (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018.
World Education Fair, târg de oferte educaționale
O nouă ediţie a târgului de oferte educaționale World Education Fair (www.worldeducation.ro) se desfăşoară în 24-25 februarie la București şi 27 februarie la Craiova. Din partea organizatorilor, IntegralEdu, Ana Maria Papp subliniază: „Evenimentul va aduce o paletă largă de instituții educaționale care oferă programe de studiu atât pentru ciclul liceal, universitar, cât și pentru cel postuniversitar. În ceea ce privește taberele, vor exista peste 300 de programe individuale sau de grup pentru tinerii români. Însă, poate cel mai important aspect, anul acesta am decis să lansăm la târg primul ghid din România destinat finanțării studiilor în străinătate. Este vorba de informații la zi puse la dispoziție de consultanții IntegralEdu, aflați în contact cu peste 200 universități din peste 25 de țări. Ghidul va oferi și date despre costurile adiacente pe care cei mai mulți nu le iau în considerare atunci când se hotărăsc să studieze în străinătate. În plus, în ghid se vor regăsi și informații despre oportunități privind finanțarea acestor studii, fie că vorbim de burse, împrumuturi, posibilități de suplimentare a veniturilor tinerilor sau alte surse”.
ING România lansează platforma digitală ING Business
Companiile antreprenoriale Mid Corporate Banking (cu cifră de afaceri între două și 500 milioane lei) vor putea beneficia din aprilie de noua platformă digitală ING Business, lansată de ING România, realizată împreună cu furnizorul global de soluții software Comarch. Prin această platformă, precizează creatorii ei, companiile „vor avea la dispoziție toate produsele și serviciile bancare oriunde și oricând, platforma putând fi accesată de pe desktop, laptop, tabletă, smartphone și, în premieră în România, prin smartwatch”; interfața „poate fi personalizată atât în funcție de specificul companiei, cât și de rolul ocupat de utilizator în companie”. Bogdan Boteanu, director general adjunct al ING România, Head of Mid Corporate Banking, subliniază că „ING Business duce ideea de internet banking un pas mai departe și oferă clienților o interacțiune digitală tridimensională ce include partea de tranzacționare, dimensiunea de self-service, precum și un nou canal de comunicare directă și personalizată cu banca.”
Concernul Alukönigstahl: 2017, un an plin de investiții în România
Prezenţă vizibilă, practic, peste tot în marile oraşe, prin faţade, ferestre, uşi de clădiri cu arhitectură şi materiale ultramoderne, Alukönigstahl România anunţă un bilanţ de succes pe 2017. Aprecierea este susţinută cu argumente oferite de Attila Beer, administrator al sucursalei în ţara noastră a cunoscutului concern austriac lider pe piața sistemelor din aluminiu, PVC și oțel: cifră de afaceri în creștere la 18,1 milioane euro, investiţie de 160.000 euro în amenajarea unui depozit nou (peste două milioane euro, construcție și stocuri), mărirea echipei cu 30 % (12 colegi noi, sub 30 de ani, ceea ce, subliniază Attila Beer, sugerează deschiderea către creativitate şi energie), consecvenţa programelor de training ale Academiei Alukönigstahl, adresate profesioniştilor în lucrări de profil. Perspectiva pentru 2018 are ca ţinte, între altele, creșterea cifrei de afaceri la peste 20 milioane euro, dezvoltarea capacității de livrare din depozit, angajări noi, training gratuit la Academia Alukönigstahl, mai ales cu demonstrații practice de execuție corectă pentru fiecare tip de produs, formare continuă pentru arhitecți. „Ne așteptăm ca și anul acesta activitățile companiei să fie în creștere, mai ales pe zona clădirilor de birouri, prin prisma proiectelor aflate deja în lucru sau care urmează să demareze în scurt timp precum: Renault Offices, Day Tower, Isho Office Timișoara, Euronest Sibiu, birourile Bosch Cluj, UBC 3 Timișoara, Coresi Business Park Brașov, The Bridge 2 București”, spune Attila Beer.
În ansamblu, Alukönigstahl (companie de familie fondată în 1864) are reprezentanțe în 17 țări (în România, din 1995), 7000 de clienți mulțumiți, peste 300 milioane euro cifră de afaceri anuală. Foto: una dintre realizările de referinţă în Bucureşti, Business Garden.
În prezent, compania livrează soluții de sistem către segmentul de office – 75% din totalul afacerilor, 19% către zona rezidențială, restul către alte tipuri de construcții, spitale, retail și edificii culturale.
„Ne bucurăm de rezultatele anului trecut mai ales că ele vin în contextul: inaugurarea unui nou depozit care a însemnat, dar și extinderea echipei, 30% dintre angajați fiind noi. Astfel, ne planificăm creșterea capacității de livrare din noul nostru depozit și dezvoltarea echipei”, a declarat Attila Beer.
Cea mai mare parte a cifrei de afaceri, aproximativ 15,9 milioane euro, se realizează din livrarea soluțiilor și sistemelor de profile din aluminiu pentru pereți cortină, uși, ferestre, uși glisante urmate de vânzările de sisteme din PVC aflate în creștere în 2017, de peste 1,1 milioane de euro, iar restul din sistemele din oțel, în special construcții rezistente la foc.
A fost înfiițată de JACOB KÖNIG ca lăcătușerie în Retz (Austria) cu tradiție de peste 150 de ani, s-a înființat filiala din România, ca sucursală a concernului austriac cu același nume, care astăzi este. La nivel local, compania are un sediu cu showroom și un depozit în București și un birou tehnico-comercial în Cluj.
Noi investiții în rețelele de gaz și energie electrică
Marile companii din sectorul de distribuție al gazelor și energiei electrice au anunțat investiții de ordinul sutelor de milioane de euro în rețele, în acest an. Erisc Stab, CEO al Engie Romania, compania care are concesionată distribuția de gaze naturale din jumătatea de sud a Românei, a anunțat, la ZF Power Summit, invesiții de 70 de milioane de euro, dintre 50 de milioane în dezvoltarea rețelei, pentru acest an, potrvit Economica.net.
E.On România are concesionată distribuția de gaze din jumătatea de nord a țării, dar și serviciul de distribuție a energiei electrice într-una dintre cele opt zone de distribuție din România, cea a Moldovei.
De asemenea, Electrica SA este singurul distribuitor de energie electrică la care statul român este în continuare cel mai mare acționar, și distribuie electricitate în trei dintre cele opt zone din România în Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord.
România are alocat un procent de 5% din această sumă. Ceea ce înseamnă că Enel va investi în cele trei distribuții pe care le deține în România (Muntenia Sud, Banat și Dobrogea) 565 de milioane de euro în următorii trei ani. Din cele 565 de milioane de euro, circa 400 de milioane vor fi investiți doar în zona de digitalizare a rețelelor din România, inclusiv pentru instalarea de contoare inteligente la consumatori.
Banca Europeană de Investiții susține firmele mici și mijlocii
Banca Transilvania a accesat prima tranșă dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat de Banca Europeană de Investiții, proiect prin care ar urma să fie susținute aproximativ 3.000 de firme mici și mijlocii, angajând 37.000 de persoane, conform Profit.ro.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a eliberat o tranșă de 75 milioane euro dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat pentru Banca Transilvania (TLV) în vederea unor co-finanțări ale unor proiecte derulate de IMM-uri, informează un comunicat de presă al instituției internaționale de credit.
Prin intermediul acestui împrumut aprobat de 150 milioane euro, finanțările Băncii Europene de Investiții către Banca Transilvania urcă la 300 milioane euro.
Un reprezentant al ASF, ales vicepreședinte în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) al EIOPA
Domnul Călin Rangu, director al Direcției Supraveghere Intermediari și Monitorizarea Regulilor de Conduită și reprezentantul ASF în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) din cadrul Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), a fost ales în unanimitate vicepreședinte al ITF, în prima reuniune a Comitetului, care a avut loc pe 20 februarie 2018.
Domnul Rangu a devenit anul trecut membru al ITF, ca urmare a unei selecții individuale ce a avut loc la nivelul celor 27 de țări membre ale EIOPA, fiind și reprezentantul ASF în cadrul Comitetului Consumer Protection and Financial Innovation unde se elaborează recomandările și ghidurile tehnice de aplicare a legislației în asigurări pe domeniul distribuției și a regulilor de conduită.
Conform mandatului dat de Board of Supervisors al EIOPA, Comitetul ITF va conduce activitățile EIOPA referitoare la activitățile și problemele legate de InsurTech. Prin InsurTech se înțelege inovația susținută tehnologic în domeniul asigurărilor și a pensiilor private, indiferent de natura sau dimensiunea furnizorului produselor sau serviciilor.
Principalele priorități ale Comitetului ITF se referă la:
- Utilizarea Big Data pentru asigurători și intermediari, entități existente sau start-up-uri în domenii precum: stabilirea prețurilor, subscriere, managementul daunelor, vânzări și marketing din perspectiva impactului etic, a granularității profilelor și a evaluării riscurilor, a disponibilității produselor și serviciilor pentru consumatori, în vederea protejării acestora;
- Monitorizarea riscurilor cibernetice prin înțelegerea impactului și luarea măsurilor necesare din perspectiva oportunităților și a provocărilor;
- Adaptarea tehnicilor de supraveghere din perspectiva InsurTech, identificarea posibilelor bariere legislative față de inovația tehnologică, aplicarea principiului proporționalității în domeniul inovației financiare (de exemplu start-up-uri în asigurări de tip peer-to-peer);
- Analizarea noilor modele de afaceri și de valoare adăugată adusă de tehnologiile digitale datorită fragmentării proceselor de afaceri prin apariția a noi jucători tehnologici pe piața asigurărilor;
- Monitorizarea colaborării dintre societățile de asigurare și furnizorii de tehnologii nesupravegheați de autorități financiare, de exemplu furnizorii de cloud-computing.
ASF a constituit, la sfârșitul anului 2017, propriul grup InsurTech, care va avea printre atribuții:
- Încurajarea tehnologiilor inovatoare în favoarea consumatorilor;
- Monitorizarea dezvoltărilor tehnologice inovatoare din perspectiva: reglementărilor actuale și a celor necesare a fi aplicate în viitor, a conduitei companiilor care promovează astfel de soluții și a entităților care utilizează tehnologi și soluții inovatoare;
- Susținerea tehnologiilor inovative în mod controlat și în avantajul consumatorilor respectând drepturile și interesele acestora din perspectiva identității digitale, a activelor dematerializate pe care le dețin și a datelor cu caracter personal;
- Identificarea riscurilor cibernetice și propunerea de măsuri de gestionare a acestora;
- Crearea unui cadru suport pentru companiile care dezvoltă soluții inovatoare în avantajul consumatorilor în vederea îmbunătățirii gradului de cuprindere a asigurărilor, creșterii calității serviciilor și reducerii costurilor de asigurare prin utilizarea digitalizării;
- Încurajarea și acordarea de consultanță companiilor și hub-urilor tehnologice pentru înțelegerea și aplicarea reglementărilor ASF și a celor europene;
- Acordarea de asistență în vederea aplicării tehnologiilor de inteligență artificială;
- Publicarea de informații, recomandări și punerea la dispoziție de resurse specializate.
ASF este o instituție activă la nivel european prin implicarea directă în consilii de conducere, comitete și grupuri de lucru ale instituțiilor europene precum: EIOPA, ESMA, ESRB și internaționale precum: IAIS, IOSCO și IOPS.
Propunerile CNIPMMR pentru preşedinţia României la Consiliul UE 2019
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) face parte din grupul de lucru Competitivitate, unul dintre cele 16 astfel de grupuri care alcătuiesc Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019”. După cum subliniază prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu (foto), preşedintele CNIPMMR, Consiliul participă la lucrări şi formulează o serie de propuneri potrivit concepţiei care să marcheze susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor prin trecerea de la etapa „Gândiți mai întâi la scară mică” (”Think Small First”) la „Acționați mai întâi la scară mică” (”Act small first”), „ca politică matură, proactivă și perenă, care să fortifice Europa în fața provocărilor actuale și solicită autorităților valorificarea propunerilor sale”.
Obiectivele specifice propuse în acest sens vizează:
– „Adoptarea noului Small Business Act pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului, formă care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul)”, precum și „principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socio-economică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative etc.);
– O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorităţi de acţiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare şi, după caz, resurse de finanţare pentru implementarea SBA, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare şi de evaluare;
– Desemnarea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;
– Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcţie generală a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative şi programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat priorităţile şi aşteptările IMM-urilor şi ale microîntreprinderilor;
– Instituirea unui comitet de gestionare: „Comitetul european al SBA”, care să cuprindă, pe lângă reprezentanţii statelor membre, delegaţi ai organizaţiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;
– Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul „Capitală Europeană a Culturii”;
– Acţiuni ambiţioase şi concrete, pentru susținerea antreprenoriatului, inovării și competitivității, valorificând marile oportunități și provocări ale trecerii la economia bazată pe cunoștințe.
România, la cel mai important eveniment mondial de arhitectură
România va participa la Expoziția Internațională de Arhitectură – La Biennale di Venezia, cel mai important eveniment internaţional de profil, ediţia 16, cu proiectul „Mnemonics” (foto UAR), care „pune în discuție funcția social-culturală a spațiului liber al orașelor românești”. Coautorii proiectului sunt: Romeo Cuc – coordonator, Mihai Gheorghe – art director, Roxana Pop – graphic designer, Raluca Sabău – designer, Vlad Tomei – copywriter, Irina Gudană – comunicare. Proiectul a fost desemnat câştigător în urma unei competiţii cu 25 de concurenţi, ale cărei rezultate au fost prezentate la Biblioteca Naţională a României.
Organizatorii participării României la Bienala veneţiană de arhitectură 2018 sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România. Evenimentul se derulează în perioada 26 mai-25 noiembrie. Spaţiile de expunere sunt cele devenite clasice pentru ţara noastră: Pavilionul României din Giardini della Biennale, deţinut şi onorat din 1938 cu prezenţa la bienalele de artă şi ulterior şi de arhitectură, precum şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia. Prin participarea din acest an, ca şi prin succesul certificat de specialişti şi de public la Bienala de Artă 2017, „transmitem Europei că avem ce să promovăm”, a subliniat secretarul de stat Alexandru Oprean din Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu, a precizat că tema actualei ediţii a Bienalei de la Veneţia (curatori, Yvonne Farrell şi Shelley McNamara), este „Freespace”, apreciind că se anunţă a fi o temă „mai puțin despre estetică și mai mult despre etică”, în sensul că se referă la „planeta văzută ca un client”, ceea ce îndeamnă la o dezbatere „despre cum este ea gestionată”
Bucharest Running Club dă startul sezonului 2018
Sport şi sănătate cu interfernţe economice se regăsesc în demersul pe care-l întreprinde Bucharest Running Club, organizatorul celor mai mari competiţii de alergare stradală din România, acreditate şi înscrise în calendarul internaţional al Asociaţiei Internaţionale a Maratoanelor şi Semimaratoanelor. Calendarul competiţional pe anul 2018 cuprinde cursele: 1 aprilie – UNIQA Asigurări Bucharest 10K&Family Run; 12-13 mai – Volkswagen Bucharest Half Marathon; 13-14 octombrie – Raiffeisen Bank Bucharest Marathon, această cursă fiind certificată Bronze Level de Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF).
Dintre noutăţile ediţiei actuale, după cum a subliniat cu ocazia lansării Valeria Răcilă van Groningen, preşedintele Bucharest Running Club, se remarcă starul din zona Izvor pentru cursa de 10 km, ducerea traseului de semimaraton spre zona de nord a Bucureştilor, precum şi unele îmbunătăţiri în organizarea maratonului clasic, care va urma traseul de acum cunoscut. Un obiectiv declarat şi urmărit prin noile deschideri de traseu, ca şi prin oferta de cazare, gstronomie şi alte servicii este acela al dezvoltării turismului sportiv. Secretarul de stat Zsolt Gyongyossy a afirmat întregul sprijin pe care Ministerul Tineretului şi Sportului îl asigură competiţiilor din program. La rândul său, Augustin Iancu, secretarul general al Federaţiei Române de Atletism, a reamintit că România deţine o performanţă excepţională la maraton, titlul olimpic obţinut de Constantina Diţă Tomescu la Beijing în 2008, încât acesta poate constitui un exemplu pentru părinţi să-şi îndrepte copiii spre alergări, spre atletism, în general.
ING lansează o platforma digitală pentru antreprenori
ING România va lansa în luna aprilie noua platformă digitală ING Business dedicată clienților Mid Corporate Banking – companii cu cifra de afaceri între 2 milioane și 500 de milioane de lei, conform datelor Profit.ro
Platforma va fi disponibilă gradual pe parcursul anului 2018. Prin intermediul ING Business, companiile vor avea la dispoziție toate produsele și serviciile bancare, platforma putând fi accesată de pe desktop, laptop, tabletă, smartphone și – în premieră în România – prin smartwatch.
Grupul ING operează în cadrul unei rețele de 180 de sucursale la nivel național și asigură servicii bancare unui numar de peste 13.000 de clienți aflați în portofoliul diviziei de Mid Corporate Banking.
Cities of Tomorrow
Evenimentul „Cities of tomorrow 2018” este dedicat regenerării urbane ca mijloc de dezvoltare durabilă a orașelor și regiunilor din România și pentru un mediu de afaceri atrăgător pentru companii și angajații acestora.
Moderatorii noștri va invită să dezbateți împreună temele „Cities of Tomorrow” de anul acesta la mesele rotunde interactive! Profitați de ultimele zile pentru a va înregistra aici.
Evenimentul va avea loc în data de 27 februarie 2018, la hotelul JW Marriott, București.
Companiile vor fi încurajate să investească
Companiile de stat vor fi impulsionate să facă mai multe investiții și nu să păstreze banii în rezerve, după ce Guvernul va decide distribuirea către acționari a 90% din profitul obținut, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferință de specialitate.
El a fost întrebat cum vor fi afectate investițiile companiilor de decizia Guvernului, care a aprobat recent un memorandum prin care cel putin 90% din profitul companiilor de stat va merge în dividende. „Dacă aș fi constatat că firmele la care avem participații au făcut investiții din banii pe care i-au câștigat, atunci aș fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am vazut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au niște rezerve, faptul că aceste rezerve trec, și subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul național și se reîntorc din bugetul național pentru investiții, eu cred că e vorba de circulația banilor mai repede și poate că acest lucru va eficientiza investițiile, va crește numărul de investiții”, a spus ministrul.
El a mai fost întrebat dacă s-a întâlnit până acum cu președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. „Cu președintele ANRE nu am avut întâlnire, pentru că ANRE nu este în subordinea mea, ci a Parlamentului. Am planificat o întâlnire săptămana asta cu președintele ANRE și cu președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților”, a arătat Anton, fără să precizeze care este scopul întâlnirii.
