Acasă Blog Pagina 259

Roşia Montană, reluarea înscrierii în patrimoniul UNESCO

0

Procedura de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost reluată, odată cu semnarea notificării de către ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu şi cu depunerea acesteia, încât dosarul să poată fi discutat în ședința Comitetului Patrimoniului Mondial care se va ţine la vară. „Am decis să nu amân acest demers (chiar dacă termenul final este 1 februarie 2021), și asta nu doar pentru că este o prioritate asumată prin programul de guvernare PNL, ci mai ales pentru faptul că datoria Ministerului Culturii este să apere interesele patrimoniului cultural național”, spune ministrul şi accentuează că „decizia a fost luată printr-o strânsă comunicare și consultare cu premierul României, domnul Ludovic Orban. Reluarea acestei proceduri nu rezolvă problema de la Roșia Montană. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, intervenția efectivă a statului Român (prin Institutul Național al Patrimoniului) la Roșia Montană și reluarea procedurii includerii sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă două demersuri paralele. De aceea, vreau să fac public un set de măsuri concrete pe care le vom pune în aplicare prin intermediul unui plan de acțiuni. Este pentru prima dată când se elaborează un astfel de plan și ne propunem să acționăm cu celeritate pentru a recupera timpul pierdut în perioada guvernelor anterioare, când nu s-a făcut aproape nimic în vederea unei reabilitări și restaurări integrale a tot ceea ce înseamnă patrimoniul de la Roșia Montană. Trebuie să fim conștienți de faptul că astăzi situl este deja protejat de Legislația românească specifică, de patrimoniu. Ca atare, prin înscrierea în lista UNESCO, nu se modifică regimul juridic de protecție deja instituit”.

Având în vedere conexiunile de ordin economic şi administrativ pe care le presupune intervenţia asupra situaţiei de la Roşia Montană, Ministerul Culturii anunţă un plan de acțiuni prin care „Ministerul Culturii va iniția dialogul cu primarul comunei Roșia Montană pentru a programa o întâlnire de lucru, în perioada imediat următoare, pentru a propune Primăriei și Consiliului Local Roșia Montană să inițieze urgent elaborarea PUG și poate oferi – prin INP – consultanță pentru elaborarea studiului istoric-urbanistic de fundamentare a PUG. PUG reglementează modul de construire în teritoriul comunei și condiționează dezvoltarea sa. Fără PUG nu se pot elibera autorizații de construire și, ca atare, nu se poate realiza nicio investiție – nici publică, nici privată (cu excepția intervențiilor de punere în siguranță și restaurare a monumentelor istorice). Vor fi finalizate procedurile de clasare pentru clădiri valoroase recunoscute ca monumente istorice. INP a elaborat, conform punctului de vedere al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI), dosare de clasare pentru imobile istorice valoroase de la Roșia Montană – sediul vechii exploatări miniere, biserici istorice aparținând mai multor confesiuni, amenajări hidrotehnice (tăuri). Procedurile de clasare se pot finaliza prin intervenția Ministerului Culurii către Direcția Județeană de Cultură Alba, care trebuie, conform normelor, să-și asume documentațiile tehnice întocmite de specialiștii INP și să furnizeze documentele de proprietate și cadastrale la zi. Odată finalizată procedura pot fi accesate fonduri destinate monumentelor istorice, atât din surse naționale – ex. PNR – cât și europene. Ministerul Culturii va iniția discuțiile cu Ministerul Economiei și cu Minvest S.A. săptămâna viitoare pentru transferul Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană (filială Minvest S.A.) în cea a Ministerului Culturii. Scopul este de a înființa Muzeul Național al Mineritului Aurifer. Muzeul actual funcționează în cadrul Întreprinderii Miniere Roșia Montană”.

Foto: Semnarea notificării către UNESCO – ministrul culturii, Bogdan  Gheorghiu, managerul INP, Ştefan Bâlici, directorul adjunct al INP, Irina Iamandescu

Conferinţa de urbanism, arhitectură şi construcţii

0

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC organizează aXVII-a ediţie a conferinţei de cercetare înconstrucţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială „Tradiţie şi inovare în urbanis, arhitectură şi construcţii”, eveniment de referinţă pentru mediul economic şi de cercetare. În pregătirea evenimentului, care se va desfăşura pe 9 aprilie 2020, INCD URBAN-INCERC transmite prima circulară către potenţiali participanţi şi parteneri:

În context european, una dintre provocările domeniilor ce conlucrează la adaptarea continuă a habitatului uman la schimbările din economie şi societate şi nevoile de protecţie a mediului este nevoia de modernitate pe fondul existenţei unui vast patrimoniu istoric. Pornind de la acest aspect, obiectivul conferinţei este de a reflecta asupra încercărilor urbanismului, arhitecturii şi construcţiilor de a sprijini tranziţia aşezărilor urbane către modernitate păstrând, în acelaşi timp, tradiţiile şi patrimoniul moştenite din trecut.

Evenimentul va fi organizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC la sediul central din Bucureşti, Şos. Pantelimon nr. 266, sector 2. Mijloace de transport: tramvaiele 14, 36, 46 şi 55 (staţia B-dul Chişinău), autobuzele 101, 104, 243 şi 335 (staţia B-dul Chişinău), 253 (staţia Morarilor). Accesul la lucrările conferinţei este permis doar participanţilor înscrişi, indiferent dacă prezintă sau nu o lucrare. Înscrierea este gratuită şi se poate face exclusiv on-line folosind adresa de Internat

https://docs.google.com/forms/d/1FsklBwD5Aro5wciJp0knSXnMVwZebr61nH7wR9Y888Y/viewform. Autorii români vor înscrie toate informaţiile privind prezentarea (poster sau comunicare orală) – titlu, autori, afiliere – doar în limba română.

Având în vedere faptul că evenimentul presupune atât efectuarea unor prezentări (postere şi comunicări orale), cât şi publicarea unor materiale aferente acestora (rezumate şi lucrări integrale), organizatorii atrag în mod deosebit atenţia asupra faptului că gestiunea celor două se realizează în mod independent. Astfel, programul prezentărilor din 9 aprilie 2020 se întocmeşte exclusiv pe baza înscrierilor, iar dacă autorii decid să facă unele modificări (autori sau titlu) după înscriere şi acestea se regăsesc în materialele scrise, ele nu sunt preluate automat în programul prezentărilor. Materialele trimise spre publicare nu se regăsesc în program dacă nu au fost înregistrate prin site-ul dedicat înscrierilor. Toate acestea, precum şi decizia de a schimba tipul prezentării (poster sau

comunicare orală) reclamă reînscrierea lucrării, cu modificările de rigoare, de către autori, sau contactarea organizatorilor după ce site-ul de înscriere devine inactiv. De asemenea, organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru greşelile făcute de autori la înscriere (titlu, autori, secţiune, tip de prezentare etc.). În mod asemănător, materialele publicate nu preiau informaţii din cele furnizate la înscrierea prezentărilor.

Comunicările vor fi susţinute prin afişarea de postere sau susţinerea unor prezentări orale de maximum 15 minute în sesiuni moderate. În vederea prezentării unei lucrări, fiecare participant trebuie să se înregistreze până la data de 27 martie 2020. De asemenea, INCD URBAN-INCERC oferă participanţilor posibilitatea publicării rezumatelor şi lucrărilor integrale în publicaţiile editate, accesibile pe pagina http://pub.incd.ro/, după cum urmează; lista include aceste publicaţii în ordinea

crescătoare a importanţei acestora, dar şi a cerinţelor legate de conţinutul şi forma lucrării, publicarea fiind condiţionată în fiecare caz de către acceptarea conţinutului ştiinţific de către referenţi şi respectarea strictă a instrucţiunilor de redactare:

• Rezumat (redactate în limbile română (obligatoriu cu diacritice) şi engleză pentru autorii români, în limba engleză pentru autorii străini) se vor publica în „Conferinţa de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, urbanism şi amenajarea teritoriului. Rezumate ale lucrărilor”, vol. 17, ISSN 2343-7537, publicaţie indexată în ProQuest, Ulrich’s Web şi Europa World of Learning / Routledge – pagină: http://pub.incd.ro/AP/index.htm. Termenul-limită de trimitere este 13 martie 2020.

• Lucrările integrale redactate în limba română sau limbile engleză sau franceză se vor publica în volumul „Lucrările conferinţei de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, urbanism şi amenajarea teritoriului”, vol. 17, ISSN 2393-3208, indexat în CiteFactor, ProQuest, Sherpa/RoMEO şi Ulrich’s Periodicals Directory – pagină: http://pub.incd.ro/PP/index.htm.

Termenul-limită de trimitere este 13 martie 2020.

• Articole in extenso, redactate în limba engleză, pot fi publicate în revista Construcţii, ISSN 1221-2709 (indexată în 31 de baze de date şi biblioteci, inclusiv de către CNCSIS – categoria B+) – pagini: http://constructii.incd.ro/ sau http://pub.incd.ro/C/index.htm. Termenul-limită de trimitere este 3 aprilie 2020.

• Articole in extenso, redactate în limba engleză, pot fi publicate în revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii, ISSN 2069-0509 (indexată în 45 de baze de date şi 80 de biblioteci internaţionale – pagini: http://uac.incd.ro/ sau http://pub.incd.ro/UAC/index.htm. Termenul-limită de trimitere este 3 aprilie 2020.

Pentru ca volumele de rezumate şi lucrări să poată fi disponibile participanţilor, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deşi participanţii înscrişi după 13 martie 2020 vor putea susţine comunicările. În cazul publicării în reviste, termenele-limită pot fi extinse la cerere. În alegerea revistei, participanţii din domeniul construcţiilor trebuie să ţină cont că pentru revista Construcţii sunt necesare articole cu un pronunţat caracter tehnic, care conţin o fundamentare matematică demonstrată prin ecuaţii şi prezintă rezultate experimentale, în timp ce revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii, având un auditoriu mai eterogen, publică şi articole cu un caracter mai general, care nu conţin neapărat ecuaţii şi rezultate experimentale. În schimb revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii impune autorilor condiţia existenţei unei bibliografii cu cel puţin 25 de titluri, axată în proporţie de 90% pe materiale publicate (articole de specialitate publicate în reviste sau volumele unor conferinţe, cărţi şi capitole de carte), şi

într-o proporţie de cel puţin 80% pe articole publicate în reviste din fluxul principal, indexate ISI/Scopus. Alături de respectarea instrucţiunilor pentru autori, condiţia este obligatorie, nerespectarea sa conducând la neacceptarea articolelor trimise spre evaluare.

Instrucţiuni de redactare

Vă rugăm să nu trimiteţi organizatorilor documente care nu sunt solicitate (prezentări Power Point sau alte materiale); singurele documente care trebuie trimise sunt rezumatele şi lucrările integrale, şi singurul format acceptabil este Word 2003 sau anterior (DOC). Documentele trimise în alte formate (DOCX, PDF) nu vor fi luate în consideraţie.

Posterele vor avea dimensiunea A0, vor folosi şablonul disponibil la adresa Internet

http://conf.incd.ro/Doc/Sablon.ppt şi vor include numele conferinţei, titlul, autorii şi afilierea acestora, urmată de textul structurat pe următoarele secţiuni: 1. Context, 2. Materiale şi metode, 3. Rezultate şi discuţii, 4. Concluzii. Evidenţierea fiecărui sub-punct se va face folosind aceste cuvinte. În cazul în care

respectarea acestei structuri este imposibilă, al doilea şi al treilea sub-punct pot lipsi sau pot fi înlocuite.

Materialele publicate (rezumate, lucrări integrale şi articole in extenso) trebuie să respecte instrucţiunile de redactare specifice fiecărei publicaţii, disponibile pe paginile Internet specificate. Nerespectarea acestora duce la respingerea automată a lucrării sau rezumatului, ceea ce nu afectează

posibilitatea susţinerii comunicării (orale sau poster) în conferinţă.

Limba. Autorii români vor redacta rezumatul în limbile română (obligatoriu cu diacritice) şi engleză şi vor redacta lucrarea finală în limbile: română şi engleză pentru rezumat, română, engleză sau franceză pentru volumul conferinţei, engleză pentru ambele reviste. Prezentările vor fi susţinute în limbile română sau engleză.

Contact: e-mail: conferences@incd.ro; pagină WEB: http://conf.incd.ro/

Calendarul conferinţei

Trimitere rezumate, lucrări13 martie 2020; Înregistrare –27 martie 2020; Articole reviste –3 aprilie 2020; Program final –3 aprilie 2020; Conferinţa –9 aprilie 2020.

Program general

08:00-09:00 Primirea şi înregistrarea participanţilor

09:00-11:00 Deschiderea lucrărilor conferinţei

11:00-12:00 Pauză de masă, expoziţii, vizite, demonstraţii practice

12:00-17:00 Secţiuni paralele”.

Finanţare pentru expoziţii de bunuri culturale

0

Programul Ro-Cultura de finanțare a sectorului cultural prin granturile SEE 2014-2021, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului, marchează de la 1 februarie intrarea în etapa de implementare a 9 proiecte pentru care Ministerul Culturii a semnat contractele de finanțare în cadrul apelului privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”. Proiectele au fost selectate din 13 cereri de finanțare. Perioada maximă de implementare este de 24 luni. Beneficiare sunt instituții publice de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.) care dețin bunuri culturale ce pot fi conservate/restaurate, clasate și expuse: Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Complexul Național Muzeal Astra Sibiu (foto), Muzeul Județean de Istorie Brașov, Direcția de Cultură și Sport Mangalia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca (două proiecte), Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca, Teatrul Național I. L. Caragiale București, Complexul Muzeal Național Moldova Iași. Sprijinul financiar este cuprins între 50.000 și 130.000 euro, reprezentând 100% din totalul costurilor eligibile. Valoarea tuturor contractelor este de aproximativ 5.533.000 lei (1.157.000 euro), reprezentând peste 90% din bugetul alocat apelului.   

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, subliniază: „Practic, prin intermediul acestei finanțări, încercăm să dăm o nouă față muzeelor din România pentru a le deschide, într-o manieră inovativă, publicului larg. Mai mult, dorim și suntem convinși că toate cele 9 proiecte finanțate vor deveni exemple de urmat în ceea ce privește creșterea calității actului cultural din muzee și alte instituții de cultură prin conservare, restaurare, protejare și punere în valoare a bunurilor culturale ascunse în depozite, insuficient sau ineficient valorificate. În următoarea perioadă vom anunța proiectele finanțate pentru alte două apeluri din cadrul Ro-Cultura – Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului, respectiv Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”.

Soluționare alternativă a litigiilor bancare se extinde

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a subliniat, odată cu prezentarea rezultatelor pe anul trecut (foto CSALB), deschiderea posibilităţii de conciliere către persoane juridice pentru servicii de plată și emitere de monedă electronică. Persoanele juridice pot trimite cereri de conciliere folosind aceeași aplicație online disponibilă persoanelor fizice pe site-ul www.csalb.ro. Detalii au fost oferite de Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: Extinderea competențelor CSALB către persoanele juridice, în urma implementării în România a Directivei privind serviciile de plată, devine un proces firesc în existența Centrului. După ce activitatea de conciliere dintre persoanele fizice și bănci a cunoscut o creștere a notorietății și a valorii beneficiilor de la un an la altul, acum ne confruntăm cu o nouă provocare. Persoanele juridice se vor putea adresa și ele CSALB pentru a intra în conciliere cu băncile, și nu numai, pentru o serie de spețe care țin de serviciile de plată și de activitatea de emitere de monedă electronică. Problemele care pot face obiectul solicitărilor unor entități publice și private către CSALB sunt diverse: de la operațiunile prin intermediul ATM-urilor, la transferuri între conturi bancare, până la operațiuni de plată făcute prin internet banking sau prin telefonul mobil. Pot fi chemate la conciliere instituții precum băncile, emitenții de monedă electronică și companiile care furnizează servicii de plăți și fac transferuri de bani. Dacă pentru persoanele fizice concilierea în cadrul CSALB este gratuită, pentru persoanele juridice se va percepe o taxă de 993 de lei. Aceeași sumă va fi percepută și instituției care furnizează servicii de plată și care va intra în conciliere cu persoana juridică de la care sosește solicitarea”.

Raportul privind activitatea operațională de soluționare alternativă a litigiilor la data de 31.12.2019 arată că anul trecut au fost înregistrate 3.123 de solicitări scrise adresate de către consumatori”, dintre care 2117, conforme, în creștere cu 65% faţă de anul precedent şi de patru ori faţă de 2017. Dintre solicitările confirmate, 233 au fost soluţionate amiabil, 1053, clasate, 664, transformate în dosare, 176 se aflala 31 decembrie în faza de filtru. Suma rezultată din negocieri în 2019 este de 1,25 milioane euro,  fiind „aproape la fel de mare cât valoarea beneficiilor din primii trei ani de activitate ai CSALB”, creat în 2016. Recordurile de sume şterse pentru diverşi consumatori sunt de 298.000 de lei (București), 52.000 de franci elveţieni (Oradea), 44.600 de euro (Maramureș).

Dincolo de cazuri şi de sume, Septimiu Stoica, în calitate de membru al corpului conciliatorilor, semnalează ideea de „justiţie nontraumatică, ecologică, fără învinşi” pe care o presupune această modalitate de interacţiune.

Liberty Galați a investit 7 milioane de Euro într-un echipament de depoluare de ultimă generație

0
  • Combinatul siderurgic și oamenii săi sunt hotărâți sădemonstreze că se poate produce mai mult și mai bine protejând mai eficient mediul înconjurător, în acord cu ambiția G.F.G. de a deveni neutri de carbon până în 2030

Liberty Galați a finalizat lucrările de montare a unei noi instalații de desprăfuire pe fluxul primar, un Filtru Hibrid care deservește Mașina de Aglomerare nr. 5. Noul echipament, acum în verificări finale, reduce substanțial emisiile de pulberi rezultate din procesul de aglomerare, folosind o tehnologie implementată în premieră în Combinat.

“În ciuda dificultăților prin care trece piața, continuăm să acționăm pentru a ne respecta angajamentele de mediu și a ne încadra în normele europene”, a declarat Bogdan Grecu, Directorul General al Liberty Galați.

Filtrul Hibrid scade emisiile de pulberi la coș cu peste 50% față de situația anterioarăși le aduce în limitele stabilite de normele stabilite de Uniunea Europeană și de cerințele Autorizației Integrate de Mediu intrată în vigoare la finalul anului trecut.

Proiectul a constat în transformarea electrofiltrului de la Mașina de Aglomerare într-un filtru hibrid care reține praful în etape succesive, mai întâi în câmp electrostatic și mai apoi în saci filtranți.

Noua investiție a costat circa 7 milioane de Euro și are o eficiență reținere a prafului de peste 99% dar și consumuri energetice mai bune.

În ultimii 12 ani, Liberty Galaţi a cheltuit circa 190 milioane de Euro pe investiții în echipamente de depoluareși alte îmbunătățiri de mediu.

2 DIN 5 MIRESE ALEG TRASH THE DRESS ÎN STRĂINĂTATE, INVESTESC ȘI 10000 €

0

BUCUREȘTI,  31 ianuarie 2020. Conform datelor Studio Foto Venus Five (www.venusfive.ro), unul dintre cele mai mari studiouri foto din centrul capitalei, în anul 2019, 2 mirease din 5 au ales destinații din străinătate pentru ședința foto Trash The Dress, principalele opțiuni fiind Bulgaria, Grecia și Italia.

Prin comparație cu anii precedenți, ședințele foto de tip Trash the Dress au căpătat amploare, 4 cupluri din 5 includ în pachetul foto ședința foto Trash the Dress de o zi sau două, în țară sau în străinătate, și sunt dispuși să aloce resurse financiare și de timp pentru realizarea unor ședințe foto memorabile, în cadre inedite.

“Tendința se explică prin faptul că ceremonia nunții a căpătat noi valențe în ultimii ani. De la evenimentele mai zgomotoase, cu peste 300 de invitați, am remarcat o trecere la evenimente mai restrânse, de tip recepție, în care mirii sunt mult mai selectivi și atenți la detalii. Totodată, statutul fotografului de nuntă s-a schimbat. S-a trecut de la etapa unui „băiat” care să facă niște poze, la alegerea un artist fotograf preocupat de arta sa. Acum mirii analizează mult mai atent portofoliile fotografilor șipun accentpe caliatea artistică a fotografiei. De-a lungul anilor, fotografiile de nuntă sunt revăzute mult mai des decât filmarea evenimentului și, de aceea,atenția față de un fotograf cu al cărui stil să rezoneze”, declară Dragoș Constantin, Fotograf și fondator al studioului Venus Five.

Bugetul investit într-o ședință  foto de tip Trash the Dress variază între 350 €și ajunge până la 10000 €, în funcție de locația aleasă și de complexitatea actului fotografic – de la echipa de fotografi și asistenți implicată, până la livrabile speciale precum albumede designer sau tablouri pe canvas.

La finele anului 2019, Venus Five a demarat proiectul video#TheWeddingDayVloghttp://bit.ly/weddingdayvlog, prin care este documentat în aproximativ 8 minute fiecare eveniment de nuntă, pornind de la tradițiile alese de miri, până la interviuri cu persoane apropiate din rândul invitaților și rolul pe care îl are echipa de fotografi. Pe lângă valoarea de documentare, acest proiect reprezintă pentru Venus Five un demers de susținere a comunității de fotografi de nuntă din România, alături de includerea unui modul complex de fotografie de nuntă în cadrul școlii de fotografie Venus Five.

În cei peste 5 ani de la fondarea studiolui în actuala formulă, echipa foto Venus Five a participat la peste 1000 de evenimente fotografice.

Echipa de fotografi Venus Five va fi prezentă în cadrul Mariage Fest, în perioada 31 ianuarie- 2 februarie, Palatul Parlamentului, la standul B5.

***

DESPRE VENUS FIVE

Venus Five este un concept foto integrat, StudioȘcoală de fotografieȘedințe foto externe (nuntă, evenimente corporate, concerte și portrete).

Venus Five, cel mai mare studio foto din centrul capitalei, se diferențiază prin modelul de business cu o echipă internă supraspecializată pe tipuri diferite de fotografie – fotografie umană, fotografie de eveniment,fotografie de produs și video.

Acest lucru ne ajută să le oferim servicii foto și video de înaltă calitate, foarte rapid și într-un mod flexibil, tuturor clienților noștri, indiferent de complexitatea solicitărilor pe care le au, păstrând mereu o grilă de prețuri competitive.

Venus Five este un loc reper pentru artiști importanți din show biz, pentru sportivi care au adus faimă internațională României, pentru oameni din domeniul afacerilor și pentru oricine prețuiește valori cum ar fi curajul de a te dedica unei pasiuni și de a face din asta rațiunea profesiei tale.

ȘCOALA FOTO VENUS FIVE

Fondatăîn anul 2015, școala Foto Venus Five are o programă variată, atât pentru cursuri de lungă durată 1 lună, 3 luni, 1 an, dar și seminarii scurte pe teme diverse – posing, lumini, fotografia cu telefonul mobil, utilizarea unui DSLR.

CONTACT

Adresa: Studio Foto Venus 5 (Five) Calea victoriei 21-23

Tel: 0723.298.841

Email: contact@venusfive.ro

STUDIO: www.VenusFive.ro

FONDATOR: www.DragosConstantin.ro

ȘCOALĂ: www.CursulDeFotografie.ro

Nawaf Salameh premiat ca gamechanger-ul anului, iar Alexandrion Group – compania anului la nivelul Europei, la ACQ5 Global Awards 2019

0

București, 30 ianuarie 2020Alexandrion Group s-a angrenat într-un amplu proces de dezvoltare globală în ultima perioadă, iar aprecierile nu s-au lăsat așteptate! Odată cu trecerea anului 2019, Alexandrion Group a fost distins cu încă două premii internaționale organizate de renumita revistă ACQ și portalul de știri ACQ5, în cadrul „ACQ5 Global Awards 2019”.

Mai exact, Alexandrion Group, cel mai mare producător și distribuitor de băuturi spirtoase de pe piața românească a câștigat premiul destinat “Companiei anului”,din Europa – la categoria Food and Drink, iar domnul Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Grupului Alexandrion, a fost declarat  ”Gamechanger-ul anului” în Europa.

Premiile ACQ Global au fost înființate în anul 2006 și sunt menite să recunoască la scară largă realizările celor care răspund cel mai mult la cerințele care le sunt formulate de noul mediu de afaceri, cel post-recesiune. Aceste premii sunt singurele premii din industrie care sunt oferite doar pe baza voturilor cititorilor și, ca întotdeauna, publicația primește și ia în considerare orice nominalizare relevantă primită.

Găzduite de revista ACQ și de  portalul de știri ACQ5, două dintre cele mai eminente publicații care slujesc sectorul financiar încă din 2003, premiile sunt împărțite în categoriile: COMPANII, ZONA PRACTICĂ, INDIVIDUAL și FIRM-WIDE, din sectoarele publice și private. Premiile se mândresc cu un proces de nominalizare independent și, cel mai important, câștigătorii premiilor sunt aleși industria respectivă, deoarece se bazează pe cunoștințele și pe experiența în domeniu a cititorilor pentru a oferi nominalizări și pentru a avea parte de inside-uri despre noii experți și piețele aflate în plină expansiune.

Aceste două noi premii vin să confirme că strategia de dezvoltare a Alexandrion Group la nivel global este pe făgașul cel bun. Distincțiile sunt onorante, mai ales pentru că nominalizările și voturile vin din partea cititoriilor publicației și portalului online, care aparțin elitei de afaceri globale – lideri din industrie, profesioniști distinși și personalități marcante ale afacerilor. În același timp, aceste noi distincții pentru zona Europei susțin Alexandrion Group să își continue ritmul rapid de dezvoltare și de expansiune care vizează să fie ai lider pe piața mondială a băuturilor spirtoase și a vinurilor.

Câștigătorul titlului ACQ5  de Gamechanger-ul anului 2019, domnul Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Alexandrion Group, a transformat, în mod cert, antreprenoriatul familial într-un adevărat motor al industriei românești, fiind astăzi liderul pieței românești de băuturi spirtoase și vin, într-un context politic instabil, în care puțini au avut curajul să depășească zona de confort a întreprinderilor mici. Datorită viziunii pe termen lung a domnului Salameh, Alexandrion Group devine rapid un jucător-cheie în industria băuturilor spirtoase și a vinurilor din peste 50 de țări din întreaga lume.

***

Despre:

Alexandrion Group este lider în producţia și distribuţia de vinuri și băuturi alcoolice din România și din 2017 singurul producător de single malț din țară. Grupul este format din Distileriile Alexandrion şi Distileriile SABER 1789, care, împreună, înglobează o istorie de peste 200 de ani în industria locală a băuturilor spirtoase și au creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, recunoscute atât pe plan intern, cât şi internaţional pentru calitatea și rafinamentul lor. Portofoliul de produse proprii cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă, inclusiv băuturi tradiţionale româneşti și produse internaţionale. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Alexandrion 100, ediţie specială dedicată Centenarului, faimosul vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, lichiorul de fructe SABER Elyzia, distilatul de fructe Zolmyr, Vodka Kreskova, dar şi alte produse care au asigurat companiei poziţia de lider pe piaţa băuturilor spirtoase şi tradiţionale din România. Începând cu anul 2018, Grupul și-a extins activitatea în urma unei achiziţii importante in 2018 a șase companii noi, care acum reprezintă o entitate separată în cadrul Grupului sub numele THE ICONIC ESTATE, completând portofoliul cu vinuri liniștite și spumante premiate.

Romgaz va creşte producţia zilnică cu aproximativ 30%

0

Romgaz anunță începerea producției din zona adâncă a structurii Caragele, prin sonda 77 Rosetti, cu un potențial productiv zilnic de peste 1500 boe. În anul 2016 Romgaz a identificat o importantă descoperire în sectorul nord estic al Platformei Moesice, în cadrul ansamblului structural Caragele, la adâncimi de peste 4000 m, această sondă confirmând în exploatare
descoperirea anunțată inițial. Descoperirea a necesitat perioada specifică de evaluare complexă geologică a acumulării de hidrocarburi, precum și proiectarea și pregătirea lucrărilor de dezvoltare care să permită începerea producției.
Adrian Volintiru, Directorul General al Romgaz a declarat: „Acest rezultat răsplăteste efortul deosebit al companiei din ultima perioadă de timp, de a explora la mare adâncime, în condiții dificile de mare risc, dar cu perspectiva confirmării unor importante acumulări de hidrocarburi , în perimetrele aflate în concesiune. Lucrările de explorare și dezvoltare în această zonă vor continua într-un ritm susținut, pentru creșterea potențială a volumului resursei estimate, precum și pentru valorificarea acesteia. Concomitent, Romgaz a intensificat exploatarea în zona de adâncime medie a structurii Caragele, prin introducerea în producție a două noi sonde, cu un debit zilnic mediu de peste 1000 boe”.
Cele trei sonde oferă o nouă perspectivă structurii Caragele, prin creșterea producției zilnice cu aproximativ 30 %, ceea ce a indus o sporire a productiei totale a Companiei cu 1,4% in luna ianuarie.
SNGN Romgaz SA desfășoară operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare în opt perimetre pe teritoriul României și are ca obiectiv principal continuarea lucrărilor de explorare pentru identificarea de noi resurse de hidrocarburi.

BIROUL DE PRESĂ ROMGAZ

Despre ROMGAZ
S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. Compania are o experienţă vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909. ROMGAZ face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. În 2013 Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.

Indicele ROBOR la 6 luni continuă să scadă

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,17%, iar indicele ROBOR la 6 luni a atins cel mai scăzut nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,18% la 3,17%.

Totodată, ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,25% la 3,24%. Acesta este cel mai mic nivel din 31 decembrie 2019, când a fost tot 3,24%, potrivit News.ro.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Preţurile petrolului au scăzut cu 3%, din cauza riscurilor epidemie din China

0

Preţurile petrolului au scăzut joi cu 3%, la un nou minim al ultimelor trei luni, din cauza temerilor legate de posibilul impact economic al epidemiei provocate de coronavirusul din China, care continuă să se extindă la nivel global, în timp ce piaţa ia în considerare şi posibilitatea ca OPEC să organizeze o reuniune mai devreme decât era planificat, transmite Reuters.

De asemeneam cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 1,78 dolari, respectiv cu 3%, după ce în timpul tranzacţiilor a coborât la 57,9 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins după 10 octombrie, scrie News.ro.

Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană a consemnat o scădere de 1,49 dolari, sau de 2,8%, la 51,84 dolari pe baril. În timpul tranzacţiilor, cotaţia petrolului american a atins la rândul ei cel mai redus nivel de după 10 octombrie.

Numărul cazurilor de infecţii, care ar putea avea un impact puternic asupra economiei chineze, a depăşit 8.100 şi este mai mare decât numărul cazurilor provocate de virusul SARS în perioada 2002-2003.

Kaufland România majorează venitul minim brut

0

Kaufland România anunţă că de la 1 martie 2020 majorează venitul minim brut la 3.650 lei. Venitul poate să crească în funcție de specificul socio-economic al fiecărei regiuni din țară. În acest an, vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă în România. Continuă programul pilot de angajare și includere a persoanelor cu dizabilități, lansat recent prin crearea a peste 500 de posturi adaptate diferitelor tipuri de dizabilități.

În plan educațional, se derulează un proiect cu sprijinul Academiei de Studii Economice din București și al altor actori din mediul academic și comercial din România pentru introducerea învăţământului dual la nivel universitar. 

În urma performanţelor înregistrare, Kaufland România a câștigă pentru al cincilea an consecutiv certificarea „Angajator de Top” în România și pentru al doilea an la rând, pe cea de „Angajator de Top” în Europa. Evaluarea a fost realizată de Top Employers Institute din Olanda.Kaufland România este singura companie din retailul românesc care a atins acest record.

Marco Hößl, CEO Kaufland România, conchide: „La nivelul companiei, ne-am asumat activ angajamentul de a crea un mediu de lucru corect și de a oferi pachete salariale competitive. Este motivul pentru care, în continuarea majorărilor salariale anunțate anul trecut, începând cu 1 martie 2020, vom mări venitul minim brut la 3.650 lei. Ne preocupăm constant să extindem și lista de beneficii de care se bucură colegii noștri cu unele adaptate nevoilor reale, prin care să contribuim cu adevărat la creșterea lor profesională și personală, în funcție de etapa din viață în care se află și de direcția în care își doresc să se dezvolte. Premiile obținute validează eforturile depuse pentru asigurarea unor condiții cât mai bune de muncă și arată potențialilor candidați că merită să aleagă un angajator premiat așa cum preferă clienții să aleagă un produs de calitate, care a primit multe certificări”.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici au înregistrate la această oră în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 480 de locuri de muncă vacante, dintre care 25 – pentru studii superioare, 181 – pentru studii medii, 76 – pentru muncitori calificaţi, 198 – pentru muncitori necalificaţi. Oferta este în profesiile, meseriile sau ocupaţiile de operator centrală termică, lăcătuş mecanic, mecanic utilaj, agent de securitate, zidar pietrar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Ministerul Finanțelor, emisiune de euroobligațiuni de 3 miliarde euro

0

Ministerul Finanțelor Publice a realizat o emisiune de euroobligațiuni prin care a atras 3 miliarde de euro de pe piețele internaționale, beneficiind de asistența asigurată de Filip & Company, alături de casa de avocatură Linklaters. Emisiunea cuprinde două tranșe: prima, în valoare de 1,4 miliarde de euro, cu maturitate de 12 ani și un cupon de 2,000% pe an, a doua tranșă, în valoare de 1,6 miliarde de euro, cu o maturitate de 30 de ani și un cupon de 3,375% pe an.

Alexandru Birsan, Filip & Company,

Alexandru Bîrsan (foto), partener Filip & Company, semnalează că „este cea mai mare emisiune a statului de până acum și este la cel mai bun preț. Acest lucru reflectă atât progresul țării, cât și conjunctura foarte bună din piețele internaționale de datorie.”

Echipa Filip & Company care a asistat Ministerul Finanțelor Publice în acest proiect a fost compusă în principal din Alexandru Bîrsan (partener), Monica Stătescu (counsel) şi Andreea Bănică (associate).

Analiză Frames. Bolile românilor, business de succes pentru laboratoarele de analize medicale

0

Piața analizelor medicale din România a explodat în ultimii 10 ani pe fondul îmbătrânirii populației, bolilor profesionale și a virușilor care fac tot mai multe victime. Afacerile clinicilor specializate în analize medicale vor atinge în acest an nivelul de 2,5 miliarde de lei, o cifră de aproape 5 ori mai mare decât în 2010, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames.

Abundența de reclame la clinicile de analize medicale, din această perioadă, vine pe fondul interesului în creștere al românilor pentru acest tip de servicii.

De la analizele pentru angajare și obținerea permisului auto, la cele necesare pentru diagnosticarea unor probleme de sănătate, tot mai mulți români au ales să plătească pentru aceste servicii, în condițiile în care cabinetele medicale de stat sunt supraaglomerate.

Investitorii au evaluat în mod optim potențialul acestui sector, dovadă că numărul firmelor active din acest domeniu (CAEN 8690) a crescut spectaculos, de la 1103 în 2010 la 3713 în 2018. Iar afacerile acestora au avansat semnificativ, de la 591,1 milioane de lei în 2010 la 2,06 miliarde de lei în 2018.

,,Din estimările noastre, pe fondul investițiilor semnificative, piața serviciilor medicale a înregistrat anul trecut un plus de peste 250 mil.lei, iar 2020 se anunță a fi anul în care business-ul va trece de pragul de 2,5 miliarde de lei’’, afirmă analiștii  de la Frames.

Investițiile în acest sector s-au dovedit de succes, dovadă că profitul înregistrat de clinicile de analize medicale a crescut semnificativ, de la 50,5 mil.lei în 2010 la 314,2 milioane de lei în 2018, ultimul an pentru care companiile au declarat datele financiare finale la Ministerul Finanțelor.

Peste 3400 dintre cele 3713 firmecare activează în acest sector au raportat profituri de până în 100.000 de lei, 372 de companii între 100.000 și 500.000 de lei și aproape 100 între 500.000 și 5 milioane de lei.

,,Dincolo de cele 7 companii mari, care dețin lanțuri de clinici la nivel național, piața serviciilor de analize medicale este asigurată, în mare parte, de laboratoare independente (3788 de microîntreprinderi), semn că în acest sector, piața este încă fragmentată și că există potențial de achiziții și extindere, asta mai cu seamă că peste riscul de business este unul scăzut’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, evoluția semnificativă a pieței serviciilor de analize medicale este reflectată și de creșterea numărului de angajați, de la 6506 în 2010 la peste 13.599 în 2018.

Cele mai multe firme din acest sector activează în București (930),  Timișoara (181), Iași (173), Brașov (167), Bihor (169), Constanța (161),  Dolj (146), Prahova (128), Cluj (115), iar cele mai puține în Giurgiu (16), Harghita (24), Tulcea (26), Gorj (34), Botoșani și Vrancea (câte 38).

PRINCIPALII JUCĂTORI DIN PIAȚĂ

Mare parte din business-ul cu analize medicale din România este controlat de firmele mari, cu Synevo România SRL în prim-plan. Compania domină topurile cifrei de afaceri din ultimii ani.

În 2018, Synevo a raportat o cifră de afaceri de 256,9 milioane de lei, de aproape 3 ori mai mare decât în 2010. Și profitul a urmat aceeași tendință, avansând de la 11,3 mil.lei în 2010 la 29,9 mil.lei în 2018. În această perioadă, compania și-a dublat și numărul de angajați, ajungând la 1095.

Locul secund în topul cifrei de afaceri pe 2018 este ocupat de Gral Medical SRL, cu afaceri de 125,4 milioane de lei și un profit net de 5,2 milioane lei. Iar pe locul 3 se află Hiperdia SA, cu un business de 110 milioane lei în 2018 și un profit de 14,7 mil.lei.

În Top 10 clinici de analize medicale, după cifra de afaceri, urmează firmele Bioclinica SA, MNT Healtcare Europe SRL, Laboratoarele Bioclinica SRL, Pharmaceutical Research Associates Romania SRL, Laboratoarele Synlab SRL, Dorna Medical SRL și Regina Maria – Banca Centrală de Celule Stem SA.

ROMÂNII, MAI PREOCUPAȚI DE SĂNĂTATE?

Datele statistice arată că românii apelează tot mai mult la serviciile medicale. Studiilerecente realizate de Frames pe piața spitalelor private și a farmaciilor din România, completate de această nouăanaliză, indică faptul că business-ul privat din sănătate a crescut semnificativ în ultimii ani.

,,Motivele sunt multiple. Pe de o parte avem investițiile majore realizate de investitori în deschiderea unor noi unități și dotarea acestora cu aparatură performantă, sectorul privat de sănătate devenind, astfel, o alternativă optimă la cel public, grevat de subfinanțare și de climatul de incertitudine determinat de scandalurile de malpraxis, infecții nosocomiale, în general de starea a infrastructurii medicale’’, afirmă Adrian Negrescu.

,,Pe de altă parte, creșterea interesului poate fi pusă în legătură directă și cu starea de sănătate a populației, cu înmulțirea cazurilor de infecții și viruși, cu creșterea numărului de cazuri de boli profesionale,cufenomenul de îmbătrânire. Nu în ultimul rând, asistăm la o creștere a nivelului de conștientizare a românilor în privința problemelor de sănătate’’, a mai spus acesta.

Dincolo de faptul că românii tind să perceapă tot mai mult importanța prevenirii problemelor medicale, estimările Institutului Național de Statistică arată că fenomenul de îmbătrânire a populației se va accentua în următorii ani, iar acest fapt va determina o creștere a cererii de servicii medicale.

În România, conform datelor INS din 2018, erau 3.495.629 persoane vârstnice (65 de ani şi peste) din populaţia stabilă de 19.644.350 persoane.

,,Acest fenomen este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970, care s-a accelerat în anii 1990, a fluxurilor puternice de migraţie în ultima decadă, precum şi a unei tendinţe pozitive de mai multe decenii de creştere a speranţei de viaţă’’, afirmă experții.

ANALIZELE MEDICALE, BUSINESS CU POTENȚIAL

Studiul Frames, realizat pentru unul dintre investitorii care vor să își extindă prezența în România, arată că potențialul pieței de analize medicale este unul foarte ridicat.

,,Radiografia business-ului la nivel național indică faptul că există multe zone din țară unde astfel de servicii nu acoperă cererea, reliefată de numărul de locuitori și situația demografică. În plus, piața este relativ fragmentată, iar potențialul de achiziție și fuziune este ridicat. Sunt mii de laboratoare de analize medicale mici, fără putere financiară, care necesită investiții, care pot genera un business predictibil pe viitor, mai ales în condițiile dezvoltării unor rețele de francize’’, arată analiza Frames.

Potrivit experților, potențialul de investiții în acest sector este amplificat și de perspectiva atragerii clienților din zona serviciilor publice.

,,Ultimele discuții privind extinderea accesului românilor la clinicile private pe baza asigurării de sănătate emisă de CAS, decontarea serviciilor medicale private din bani publici, crearea unui sistem de parteneriat între spitalele publice și cele de stat, în fapt dezvoltarea unui sistem de sănătate publică unitar – sunt elemente de natură să genereze un plus de interes pentru investițiile în serviciile de asistență sanitară’’, afirmă aceștia.

Analiza Frames a fostrealizatăînlunaianuarie 2020 pe bazaunuistudiu de business realizat de compania de consultanțădedicatcompaniilor din sectorulaltoractivitățireferitoare la sănătareaumană (cod CAEN 8690). Dateleprelucratefacreferireexclusivă la firmele care au acest cod principal de activitateși sunt obținute de la RegistrulComerțuluișiMinisterulFinanțelor pe bazainformațiilorpublicedeclarate de companii.

Romgaz va creşte producţia zilnică cu aproximativ 30%

0

Romgaz anunță începerea producției din zona adâncă a structurii Caragele, prin sonda 77 Rosetti, cu un potențial productiv zilnic de peste 1500 boe. În anul 2016 Romgaz a identificat o importantă descoperire în sectorul nord estic al Platformei Moesice, în cadrul ansamblului structural Caragele, la adâncimi de peste 4000 m, această sondă confirmând în exploatare descoperirea anunțată inițial. Descoperirea a necesitat perioada specifică de evaluare complexă geologică a acumulării de hidrocarburi, precum și proiectarea și pregătirea lucrărilor de dezvoltare care să permită începerea producției.
Adrian Volintiru, Directorul General al Romgaz a declarat: „Acest rezultat răsplăteste efortul deosebit al companiei din ultima perioadă de timp, de a explora la mare adâncime, în condiții dificile de mare risc, dar cu perspectiva confirmării unor importante acumulări de hidrocarburi , în perimetrele aflate în concesiune. Lucrările de explorare și dezvoltare în această zonă vor continua într-un ritm susținut, pentru creșterea potențială a volumului resursei estimate, precum și pentru valorificarea acesteia. Concomitent, Romgaz a intensificat exploatarea în zona de adâncime medie a structurii Caragele, prin introducerea în producție a două noi sonde, cu un debit zilnic mediu de peste 1000 boe”.
Cele trei sonde oferă o nouă perspectivă structurii Caragele, prin creșterea producției zilnice cu aproximativ 30 %, ceea ce a indus o sporire a productiei totale a Companiei cu 1,4% in luna ianuarie.
SNGN Romgaz SA desfășoară operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare în opt perimetre pe teritoriul României și are ca obiectiv principal continuarea lucrărilor de
explorare pentru identificarea de noi resurse de hidrocarburi.

BIROUL DE PRESĂ ROMGAZ

Despre ROMGAZ

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. Compania are o experienţă vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909. ROMGAZ face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. În 2013 Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.

România Eficientă: Noi standarde obligatorii privind temperatura ideală din locuințe, spitale și școli

0

30ianuarie 2020. Clădirile noi, dar și cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil. Noile standarde naționale, bazate pe cele europene, au fost elaborate de către Organismul Național de Standardizare din România (ASRO), în cadrul programului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).

Ele sunt obligatorii pentru proiectanții de clădiri, pentru că eficiența energetică a clădirii trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare,în vederea obținerii autorizației de construire De asemenea, standardele trebuie luate în calcul de către auditorii energetici, la evaluarea performanței energetice a clădirilor.

Noile standarde sunt importante pentru că specifică parametrii care trebuie respectați în designul sistemelor de încălzire, răcire, ventilare și iluminat, pentru a le face mai eficiente energetic și a crește gradul de confort în clădiri.

Care sunt temperaturile interioare optime

În ceea ce privește temperaturile ideale din locuințe, acestea diferă în funcție de cameră. Practic, atât în dormitor, cât și în camera de zi, temperatura optimă ar trebui să fie de 20°C. O temperatură mai ridicată ar trebui să fie în baie, mai exact de 22°C, în timp ce în bucătărie sunt mai mult decât suficiente 18°C.

În cazul clădirilor de birouri și al clădirilor administrative, temperatura optimă este tot de 20°C, excepție făcând vestiarele, unde temperatura trebuie să fie de 22°C.

De asemenea, sunt stabilite și temperaturile pentru clădirile destinate învățământului. În sălile de curs, laboratoare, amfiteatre, săli de conferințe, temperatura optimă este de 18°C. În camerele de joc din creșe temperatura ideală este de 22°C, iar în camerele de joc din grădinițe, de 20°C.


În spitale, temperatura din saloanele destinate bolnavilor trebuie să fie de 22°C, în timp ce în maternități aceasta ajunge până la 25°C.

„Au existat anterior standarde pentru evaluarea performanței energetice a clădirilor, dar cerința referitoare la construirea exclusivă a clădirilor cu consum de energie aproape zero, inclusiv dotarea acestor clădiri cu surse regenerabile de energie, a necesitat elaborarea unui set nou de standarde, cu metode noi de calcul, care să răspundă noilor cerințe ale Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor”, declară Iuliana Chilea, director general al ASRO, instituție implicată ca partener în programul România Eficientă.  

În plus, este pentru prima oară când standardele europene referitoare la evaluarea performanței energetice, adoptate ca standarde naționale, necesită o anexă națională pentru particularizarea la nivelul fiecărei țări, în funcție de condițiile climatice, tehnice sau economice, a mai explicat Iuliana Chilea.

Norme pentru clădiri puțin poluante

Pe lângă criteriile naționale pentru confortul termic, anexa elaborată de ASRO stabilește și criteriile de bază pentru calitatea aerului interior și debitele de ventilare, modul de stabilire al clădirilor puțin și foarte puțin poluante, criterii pentru iluminare, criterii acustice pentru sistemele interioare, valori recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru calitatea aerului.

De pildă, clădirea este considerată puțin poluantă dacă majoritatea materialelor din interior prezintă emisii reduse. Materialele care au emisii reduse sau foarte reduse sunt piatra, sticla, ceramica și metalul netratat, ce nu prezintă emisii în aerul interior.

Standardele sunt deja în vigoare și vor fi obligatorii după publicarea „Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor”, reglementare a cărei elaborare este în sarcina Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și care va fi publicată în acest an.

Eficiența energetică în clădiri reprezintă una dintre modalitățile cele mai eficace pentru creșterea economiilor de energie, iar renovarea clădirilor existente și construcția unor clădiri noi sustenabile pot conduce la economii semnificative. În plus, clădirile cu o performanță energeticăridicată mai oferă și alte avantaje, de la confortul locatarilor, impactul redus asupra mediului, până la facturi mai mici pentru încălzire și răcire.

***

Despre România Eficientă

România Eficientăeste un proiect privat, de interes public național, derulat deEnergy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programuluiîn valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă înderularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

2020 – un an al încercărilor

Anul 2020 aduce un mare număr de incertitudini pentru România, determinate de suprapunerea mai multor necunoscute politice, care vor avea impact imediat asupra mersului economiei. În primul rând alegerile locale de la jumătatea anului și cele parlamentare de la sfârșitul lui suscită un dereglaj ciclic al cheltuielilor publice, întâlnit în toate alegerile precedente din România. (Lăsând deoparte cazul unor alegeri generale anticipate, în așteptarea cărora orice politică economică devine superfluă.) În al doilea rând, guvernul liberal a pornit la drum cu stângul, afișând o politică cu opțiuni de durată pentru un mandat scurt. Aceasta va conduce fie la abandonarea unora din obiectivele anunțate, sau va genera disfuncționalități la nivelul cheltuielilor publice și pe piața muncii. Formula „îndreptăm în scurt timp ceea ce s-a deteriorat în ani” este ambițioasă, dar nu în mod necesar acest lucru va fi și posibil.

Pe de altă parte, raportul politicii guvernamentale cu politica monetară a băncii centrale suscită nevoia unor clarificări de conduită în privința opțiunii celor două pentru anticiclicitate. Ultimii doi ani nu au convins că prin menținerea neschimbată și la un nivel scăzut a dobânzii de politică monetară (care a facilitat sectorului public poziția de prim debitor) banca centrală a avut o atitudine anticiclică, declarațiile reprezentanților săi nefiind susținute cu fapte. Banca centrală consumă acum din propriul capital de credibilitate, ceea ce impietează asupra percepțiilor pe termen mediu ale ratingului României.

O preocupare importantă pentru guvernanți ar trebui să o reprezinte nu căutarea reducerii cu câteva sutimi de puncte procentuale a deficitului bugetar, prin mijloacele tradiționale ale tăierilor, ci redefinirea pe fond a rolului finanțelor publice. Este rușinos și contraproductiv că la trei decenii de economie de piață finanțele publice au rămas tributare funcției de control în economie (un atribut al economiei de comandă) în detrimentul celei de redistribuire pentru asigurarea macro echilibrului, văzut ca secundar. În mod normal, o doctrină liberală ar trebui să apeleze la funcțiile care să protejeze libertatea pieței și prin ea să asigure cadrul din care diferitele categorii sociale să-și tragă drepturile. Numărul extrem de mare al lucrătorilor din sectorul public, purtători sau nu de uniformă, face din sistemul economic românesc unul puțin deschis mobilității de pe piața muncii, ceea ce face ca guvernul să devină captiv al drepturilor și așteptărilor categoriilor de salariați proprii, în detrimentul îndreptării unei atenții mai mari către finanțarea obiectivelor de investiții de interes național, precum infrastructura de transport, necesară sectorului privat și cetățenilor, plătitori de taxe și impozite. Dar, desigur, nerealizările vor fi trecute la capitolul timpului scurt. Oamenii știu să cântărească afirmațiile de tipul „de acum vom face schimbarea” și nu se vor mulțumi doar cu înlocuirea unei culori politice cu alta, cum a lăsat să se întrevadă euforia acelora care se pricep doar la rostogoliri de cuvinte.

Rezultatele decepționante ale testelor PISA și necalificarea niciunui proiect românesc de cercetare pentru finanțare europeană traduc în modul cel mai dur absența preocupărilor finanțelor publice ale ultimilor ani pentru educație și cercetare. Către aceste domenii trebuie îndreptată atenția, chiar dacă guvernul de tranziție doar deschide drumul, dar această nevoie nu trebuie amânată și nici soluționată cu paliative ale căror efecte se epuizează rapid, precum impozitarea progresivă sau revizuirea pensiilor într-o manieră care să nu deranjeze prea mult pe cei din categoria pensiilor speciale. Ar fi, probabil, mai echitabil dacă acele categorii de angajați care aspiră la un regim special de pensii și-ar finanța excedentul superior contributivității generale din cotizații proprii, în cadrul unui sistem similar funcționării pilonului III și nu prin transfer de la fondurile colectate strict pe baza contributivității.

De câțiva ani buni, evoluția prețurilor de consum în România nu validează ambiția de țintire a inflației și încercările de ținere în frâu a deprecierii leului sunt menite să compenseze pierderile cauzate mereu de factorul extern sau condițiile climatice. Dacă cursul de schimb al leului față de euro a scăzut mai puțin, în schimb deprecierea față de dolar a fost accentuată în ultimii doi ani și asta a contribuit direct la deficitul plăților curente, dat fiind că importurile din China, cele de petrol și gaze naturale, sunt plătite cu dolari. Pe de altă parte, avuția financiară a populației se depreciază, mai ales cea depusă în bănci unde dobânzile la depozite au încetat să mai fie atractive. Mulți oameni încearcă să se protejeze investind în bunuri de consum sau pe piața imobiliară, pentru a nu pierde și mai mult. Piața românească le oferă mai puține posibilități de plasament, ceea ce, pe de o parte, face ca deficitul comercial să crească, iar, pe de altă parte, menține la un nivel scăzut cultura investițională.

Pentru a câștiga alegerile locale și pe cele generale, PNL-ul și aliații săi trebuie, într-un timp scurt, nu doar să declare, ci să demonstreze populației că duc o altfel de politică decât PSD-ul. De prea multe cicluri electorale alegerile au fost câștigate prin vot negativ, ceea ce a și creat câștigătorilor posibilitatea de a duce politici îndepărtate de propriile convingeri. Într-o societate unde individualismul stă deasupra solidarității, rețetele PSD-ului nu au, în mod natural, căutare. PNL-ul, însă, absent de pe scena guvernării prea mult timp, trebuie să dovedească că nu cade în capcana naționalismului ieftin și că are inteligența și ambiția unei integrări care să răsplătească România în Uniunea Europeană.

PNL-ul și-a început guvernarea sub auspicii nu tocmai generoase, dat fiind verdictul dat de S&P pe baza moștenirii lăsate de guvernarea anterioară a PSD. Corectarea situației nu trebuie să fie doar o opțiune de doctrină pură. În prezent niciun curent politic nu mai poate fi înghesuit în canoanele strâmte ale unor teze puriste, ortodoxe. Lumea s-a schimbat, mai ales Europa, unde Uniunea așază preocuparea pentru social între pilonii de bază ai existenței sale. Altfel spus, guvernarea liberală nu trebuie să-și compromită șansele continuității prin sacrificarea socialului de dragul aplicării grăbite a unor măsuri ortodoxe în economie. Răul se vindecă încet și cu un tratament pe care organismul social îl poate accepta. A doua încercare derivă din încetinirea activității economice, și mai ales industriale, din Europa și implicit a comenzilor realizate în România pentru o serie de activități în care societățile producătoare românești sunt integrate.

Din punct de vedere politic, este previzibil ca în Parlament sprijinul pentru PNL, din partea formațiunilor care l-au ajutat să treacă moțiunea de cenzură să fie fragil și condiționat. PSD nu este interesat de alegeri anticipate, dat fiind că refacerea forțelor după înfrângerea din Parlament și alegerile pentru președinte ia timp și este nevoie de o întreagă schimbare a garniturii, după ce mai toate figurile din primul pluton și-au epuizat atractivitatea. Procesul legislativ va fi, în consecință, lent și cu compromisuri care nu vor ajuta funcționarea normală și de lungă durată a noilor acte normative. Formula ordonanțelor de urgență, puțin democratică și criticată din opoziție de PNL, va fi întâmpinată cu rezistență și probabile contestații la Curtea Constituțională. În altă ordine de idei, PNL nu poate continua să aibă lupta anti-PSD drept cap compas al politicii sale. Decredibilizarea PSD se va realiza odată cu succesul politicii liberalilor, acceptată de populația cu drept de vot. Cetățenii așteaptă soluții la noianul de probleme pe lângă care PSD a trecut cu detașare și doar rezolvarea lor va da încredere în cei aflați la guvernare.

Un subiect greu îl va reprezenta acomodarea ministerelor liberalilor cu agenda noii Comisii Europene, în anul ce precede începerea unui nou exercițiu bugetar al Uniunii. Europa este angajată în direcții care nu sunt tocmai împărtășite de România (preocuparea pentru mediu, contenciosul comercial cu SUA, atitudinea față de politica europeană de apărare, relațiile încordate cu Turcia, consolidarea uniunii bancare fiind printre cele din prim-planul discuțiilor dintre partenerii europeni). La masa discuțiilor pe asemenea teme sunt așteptați să se așeze oameni care au capacitatea să inspire celorlalți încredere că țara lor este un partener activ și nu doar prezent, ca până acum.

Nici viața și nici oamenii nu mai doresc să aștepte ca executivul și politicienii români să mai amâne măsurile legislative și instituționale pentru ca statul de drept să devină o realitate necontestată. Cum va putea guvernul să răspundă unui deziderat legitim, confruntat cu un Parlament cvasiostil și preocupat de cele două runde de alegeri, este o mare necunoscută, dar asta va atârna greu în bilanțul semestrial și anual al guvernanților, a căror siguranță de sine se poate frânge. Actul guvernării nu este selectiv, el nu se poate face în salturi înainte și înapoi și nici presupunând că răbdarea publicului este nemărginită.

Anul 2020 va fi un test major pentru politica românească. Privind în jurul nostru este evident că partidele tradiționale și-au pierdut pe rând încrederea și că oamenii doresc o viață politică și instrumente de a fi pusă în aplicare, în consens cu timpul. România a rămas, până în prezent, codașă la transformarea spectrului politic, dar alegerile generale de la sfârșitul anului 2020, al căror rezultat depinde mai mult de generațiile născute după 1989, vor sancționa formațiunile care nu au înțeles că nu mai poate fi continuat drumul promisiunilor de soluții la cerințele de azi cu tacticile de ieri.

Vițelul de aur, oile placide și castorul progresist


de Horia Braun

„Eliberarea de tiranie este adesea urmată nu de accesul în Paradis, ci de un sejur în deșert, fără țintă, confuz și plin de privațiuni” spunea psihologul canadian Jordan Peterson în cel mai recent bestseller al său1.
Nu vi se pare că citatul de mai sus descrie destul de bine parcursul României de după căderea comunismului? Dacă nu, iată o caracterizare „din același film” făcută într-un interviu din 2012 de fostul președinte Emil Constantinescu: „România mi se pare astăzi o țară debusolată, incapabilă să conștientizeze nu numai noul statut pe care integrarea în UE și NATO i l-a conferit, dar și propria realitate sau cea a lumii în care trăiește”.

Să fie lamentare melancolică, defetism sau spirit mioritic? Ne putem imagina ușor într-o astfel de narațiune, pentru că deziluziile generate de tranziție au fost mari. Există însă și o parte plină a paharului, cel puțin dacă e să-l credem pe psihologul mai sus citat. Din cenușa acestui haos posttotalitar se naște în genere o nouă ordine, o nouă ierarhie, de această dată una opusă totalitarismului și compatibilă cu ideea de libertate. Ideea este bine reprezentată în Biblie, căci bunăoară poporului evreu, scăpat din sclavia egipteană și prelung rătăcitor prin deșert, îi este dat la un moment dat să adere la noua ordine de inspirație divină instituită de „Legea lui Moise”. Într-o notă mai puțin mistică, din punct de vedere politic, poporul român a trecut și el în bună măsură deșertul odată cu aderarea la Uniunea Europeană și la NATO și cu adoptarea standardelor de libertate politică, a căror internalizare la nivelul societății și la nivelul instituțiilor pare să fie demonstrată de evenimentele politice și electorale din acest an. Deși evident că mai rămân multe de făcut pentru a ajunge la statutul dezirabil de libertate politică și democrație, în ciuda scepticismului manifestat de fostul președinte, făgașul de urmat și castelul pe care îl construim se conturează tot mai clar în spațiul valorilor euro-atlantice (ele însele aflate într-un subtil proces de reconsiderare, dar acesta e un alt subiect complex, pe care nu îl putem dezbate aici).

Pe plan economic, însă, lucrurile îmi par a fi mai complexe. Deși teoretic tranziția de la economia de comandă la economia de piață s-a produs deja și într-adevăr libertatea economică este în mare măsură prezentă în jurul nostru, așa cum o reflectă și un sector privat mai mult sau mai puțin vibrant dar în orice caz viu și pe ansamblul său productiv, se poate argumenta că guvernanța politică a sectorului economic se află încă în filmul descris de Emil Constantinescu. Mă bazez în această afirmație pe evenimentele din ultimul an, pornind cu adoptarea ingratei Ordonanțe de Urgență 114, dar și pe perspectiva mai largă a istoriei programelor (sau pseudoprogramelor) economice implementate de România în cei 30 ani de la Revoluție. O caracteristică cvasipermanentă în toți acești ani a fost prezența populismului economic, sub forma „vițelului de aur” reprezentat de conducătorul sau conducătorii providențiali la care chipurile poporul trebuie să se închine ca să mai primească o creștere de salariu, o creștere de pensie, o scădere, o scutire de impozit sau un credit mai ieftin etc. Acest populism nu a fost și nu este apanajul unui singur partid politic sau al câtorva, ci reprezintă crezul unui spectru larg din eșichierul politic. Deși acest „vițel de aur” a trăit mereu în curtea românilor, el s-a manifestat public doar în anumite condiții, de obicei unele propice din punctul de vedere al contextului economic extern. S-au manifestat astfel trei episoade majore:
( 1 ) perioada 1992-1996, când vițelul de aur era încă unul crescut în grajdurile comuniste, populismul manifestându-se prin suprimarea mecanismelor unei economii de piață libere și prelungirea unui model economic etatist;
( 2 ) perioada 2006-2008, când vițelul de aur a venit de astă dată de la Vest, sub forma fluxurilor de capital (poate excesiv de) libere, mânate de potențialul de convergență rapidă a economiei românești de după aderarea la Piața Comună a Uniunii Europene; acestuia i s-a adăugat pe final de mandat parlamentar în 2008 și vițelul de aur mai clasic al creșterilor spectaculoase de salarii din sectorul public;
( 3 ) în fine, în prezent, de fapt începând cu 2015, trăim o a treia vârstă a vițelului de aur, în care reducerile de impozite și taxe s-au suprapus cu creșteri vertiginoase ale salariilor – în special în sectorul public – dublate, conform planurilor oficiale actuale – și de creșteri alerte ale pensiilor publice.

Despre primele două episoade știm că au eșuat în dezechilibre macroeconomice majore, a căror corecție a fost una dureroasă. În plus, în ambele cazuri, a fost nevoie de asistența instituțiilor financiare internaționale, care au fost cele care au prescris în mare parte rețeta de ajustare. În fapt, la nivel înalt, România și-a pierdut în bună măsură independența în setarea strategiei macroeconomice în aceste perioade de ajustare, iar la firul ierbii românii de rând au intrat în rolul „oilor placide”, suportând cu docilitate și câteodată admirabilă reziliență măsurile de austeritate impuse de conjunctura corecțiilor necesare ale dezechilibrelor macroeconomice. Ca să fim echidistanți, merită menționat că în toate cele trei cazuri prezentate mai sus e foarte probabil ca excesele generatoare de dezechilibre să fi fost într-o bună măsură inevitabile și ca atare neimputabile integral decidenților politici. Astfel, în primul episod, era probabil nevoie de o abordare graduală a liberalizării piețelor, în cel de-al doilea, liberalizarea intrărilor de capital a fost impusă ca o condiție a aderării la UE și era aproape imposibil să suprimi dorința românilor de a consuma mai mult odată ce piața creditului a devenit una accesibilă. În fine, în cel de-al treilea episod, relaxarea fiscală a venit parțial ca un revers al austerității posibil excesive implementate în anii 2011-2014, iar creșterile de salarii și de pensii au recuperat până la un punct avansul relativ mai alert de productivitate din anii 2010-2013. Totuși, în toate cazurile excesele au venit pe fundalul unui ciclu economic favorabil, ale cărui roade au fost integral cheltuite (ca să nu spunem irosite) și aproape deloc folosite pentru a realiza o reformă reală a economiei prin realizarea unei infrastructuri viabile și eficientizarea sectorului de servicii publice. Acesta a fost și unul din motivele pentru care fazele de ajustare ulterioare au fost atât de dureroase, prin prisma apariției recesiunii economice, neexistând practic nici rezerve de potențial economic care să se descătușeze și nici rezerve de stimulare a economiei prin politicile fiscală sau monetară, acestea fiind „ocupate” cu redresarea echilibrelor macroeconomice, recredibilizarea în fața investitorilor și partenerilor externi și reducerea astfel a primei de risc suverane.

Trecând de la perspectiva istorică la perioada recentă, respectiv la episodul 3 din serialul „Vițelul de aur” pe care încă îl trăim, se pune bineînțeles întrebarea legitimă a ce va să urmeze: o nouă perioadă de austeritate în care să corectăm excesele ultimilor ani și să reintrăm în rolul „oilor placide”? Părerea mea este că există motive să credem că nu vom ajunge acolo, dar că asta va depinde în bună măsură și de noi. Primul motiv este că, în comparație cu primele două episoade, derapajele sunt deocamdată mult mai reduse și mai digerabile. Al doilea motiv este contextul extern: primele două corecții au venit pe fundalul unor crize economice externe (criza „tigrilor asiatici” și criza datoriei ruse din 1997-1999, respectiv criza financiară globală și criza datoriilor suverane din 2009-2012 ). Deși contextul actual este unul de încetinire a creșterii economice pe plan global, o criză economică nu pare a fi deocamdată iminentă, iar piețele financiare sunt în deplină funcțiune, fiind pe deasupra și inundate de lichidități în exces aflate în căutare de plasamente. Al treilea motiv derivă din primele două: pentru că dezechilibrele nu sunt insurmontabile și pentru că piețele financiare internaționale sunt actualmente fluide, un program de ajustare macroeconomică nu va implica în mod necesar instituțiile financiare internaționale, România având acces la piețe și la o finanțare decentă și fără susținerea acestor instituții. În fine, al patrulea motiv ține de simplul fapt al experienței acumulate din episoadele trecute de boom-and-bust (în traducere liberă, de elan cu prăbușire) nu numai de pe plan local, ci și din cazul altor țări, episoade care au mai nuanțat și atitudinea partenerilor oficiali externi (în special FMI și Comisia Europeană).

Motivele pe care le-am înșirat nu sunt însă niște premise imuabile, ele se pot schimba și nu doar în sensul îmbunătățirii, ci și al deteriorării. Spre exemplu, dezechilibrele se pot majora accelerat la niveluri nefinanțabile, mai ales dacă s-ar deteriora concomitent și climatul economic și financiar internațional. De aceea avem nevoie mai degrabă de ieri decât de mâine de un „castor progresist”, care să lucreze diligent și inteligent la infrastructura fizică, instituțională și socială a țării, clădind o nouă ordine a guvernanței economice și sociale, care de astă dată să fie una sustenabilă, evitând căderile economice bruște și abrupte, care afectează aproape întotdeauna și neintenționat tocmai păturile vulnerabile ale societății pe care „vițelul de aur” pretinde să le cocoloșească. Mai concret, ce are de făcut „castorul progresist” și de ce conjunctura îl ajută? Infrastructura fizică: drumuri, căi ferate, țevi, cabluri, antene etc. sau dacă vreți acel upgrade al sistemelor energetic, de transport și de comunicații.

Există bani europeni pentru asta, există interes și resurse din partea companiilor private și din partea finanțatorilor. E nevoie însă de prioritizare, coerență în abordare și cooperare reală între instituții, de un cadru legislativ clar și suplu, de profesioniști în administrație cu perspectivă stabilă a jobului, remunerați însă și în funcție de rezultate, nu doar în funcție de „statut”. Instituții (poliție, instanțe judecătorești, diverse autorități tutelare etc.): și aici e nevoie de un castor progresist, cu accentul pe progresist, care să le reclădească încrederea și autoritatea, știrbite de tentativele de politizare și aservire a acestora unor interese de partid, dar și de birocrația excesivă și incoerentă. Poate există aici un context favorabil dat de mesajele clare date de electorat în acest sens, căci politicienii trebuie să știe că politizarea cu care s-au obișnuit îi va costa din ce în ce mai mult la urne. În fine, dar nu în ultimul rând, castorul progresist va trebui să lucreze la o reformă socială, căci e nevoie de o incluziune socială sporită, de integrarea României periferice, inactive și sărace în România modernă, europeană, activă din punct de vedere economic, comunitar și chiar politic. Premisele pentru această reformă există și ele, căci majorările de salarii din ultimii ani (atât salariul minim, cât și salariile din sectorul public) combinate cu o deschidere actuală sporită – cel puțin declarativ – față de investiții, cu fonduri europene importante destinate acestui domeniu și cu o tentă sporită de descentralizare pot împinge lucrurile înainte. Din nou, contextul electoral – în special alegerile locale – poate ajuta și el, căci după toate aparențele un discurs reformist e probabil să aibă tracțiune la electorat.

Avem așadar în fața noastră atât potențialitatea unor vremuri bune și mai stabile pentru următorii 20 de ani, după cum avem și potențialitatea repetării greșelilor din trecut. Pe care drum o vom lua va depinde de alegerile pe care le vom face ca națiune din fauna celor trei tipologii menționate în titlu. Vestea bună este că avem această libertate de a alege, de a clădi noua ordine, noua Românie.

Despre dinamica integrării europene

În anii din urmă s-au înmulțit vocile care susțin necesitatea unor reforme structurale
în Uniunea Europeană. Este adevărat că
astfel de opinii sunt mai numeroase în
mediul academic, din când în când străbătând și prin platoșa politicienilor dezorientați și economiștilor care emit mesaje de îngrijorare ale mediilor de afaceri.

Europa crizelor

J.C. Juncker spunea, în 2005, că Uniunea Europeană se afla într-o criză constituțională, iar soluția a fost Tratatul de la Lisabona ( 2007 ), care a demonstrat, cu prilejul crizei financiar-economice din 2008-2011, că mai mult a complicat procesul decizional european decât să rezolve problemele organizației. La încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene ( 2019 ), același demnitar recunoștea că Uniunea Europeană avea destule lipsuri, dar nu menționa că aceasta prezenta semne de dezarticulare nu numai din cauza Brexitului, dar și a calității tot mai discutabile a interacțiunii instituțiilor europene cu statele membre. Iar politicile Uniunii Europene s-au aflat sub o critică permanentă a statelor membre și cetățenilor europeni, pe când statutul internațional al Uniunii s-a tot alterat. În timp ce în limbajul politicienilor de la Bruxelles și din numeroase capitale de state membre s-a folosit tot mai puțin expresia integrare europeană, auzindu-se mai frecvent cuvintele cooperare și convergență. Ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană continuă a se afla într-o criză existențială, după cum o numea același fost președinte al Comisiei Europene.

Ceea ce s-a întâmplat după 2004 cu Uniunea Europeană m-a trimis cu gândul la o comparație istorică, cea a anilor ’70-’80 ai secolului trecut. Înregistrată de istoria integrării europene ca o etapă de „euroscleroză”, respectiva perioadă s-a caracterizat și printr-un euroscepticism masiv, crezându-se că procesul construcției europene a intrat într-o înfundătură din care, spuneau unii lideri politici, Comunitatea Europeană nu va mai găsi calea de ieșire. Totuși, a venit la conducerea Comunității un nou set de lideri politici, precum Jacques Santer, iar în fruntea statelor membre câțiva politicieni încrezători în viitorul european al țărilor lor. Aceștia au fost capabili să stabilească un nou obiectiv integraționist major – Piața Internă. Au urmat alte obiective comune care au dezvoltat conceptul de integrare europeană. Între acestea se numărau evoluția spre o uniune politică (Uniunea Europeană), dar și Uniunea Economică și Monetară, lansarea monedei euro, extinderea etc. Cert este că, din a doua jumătate a deceniului al nouălea, Uniunea Europeană a cunoscut două decenii de liniște, stabilitate, pace și prosperitate cum nu se crezuse că se va putea întâmpla pe continentul european. Așadar, de la euroscleroză s-a ajuns la un eurodinamism care a generat un optimism aproape mecanicist din care europenii au fost treziți doar de criza financiară internațională
( 2008 ). Și trebuie recunoscut că amintita criză a zguduit puternic edificiul construcției europene. Obiectivul major al statelor membre a fost să iasă cu bine împreună din criză, doar că, la fel ca în perioada crizei din anii ᾽70, liderii statelor membre au căutat mai degrabă soluții separate/naționale, ceea ce a făcut ca Uniunea Europeană și îndeosebi zona euro să rămână un timp mai îndelungat în marasmul crizei. Situație care a amplificat discordiile politice și neîmplinirile la nivelul Uniunii Europene. Perioadă în care a lipsit un leadership european inspirat și dedicat, iar un obiectiv comun major care să mobilizeze statele membre și cetățenii europeni la continuarea și intensificarea procesului de integrare europeană nu a mai apărut. Dimpotrivă, s-a spus că procesul integraționist a intrat într-o etapă de „oboseală”. Context în care au proliferat opinii populiste, naționaliste, xenofobe, separatiste care perverteau ideea europeană și idealul european. Iar construcția integraționistă europeană, cu o vechime de peste o jumătate de veac, s-a confruntat chiar și cu îndemnuri la dezintegrare.

Națiune, stat-națiune, suveranitate și idealul modern european
„Secolul națiunilor” a debutat cu un paradox: Revoluția Franceză a susținut dreptul cetățenilor și națiunilor, precum și aspirația la o „nouă Europă”. Dar dacă analizăm concepția lui Fichte observăm că acesta extindea dreptul natural rousseauist al cetățeanului la dreptul natural al statului. Doar acesta era îndreptățit să apere drepturile cetățeanului, dar și să promoveze comerțul liber la scară europeană și mondială. Așadar, se enunța teoria autarhiei suveraniste absolute. Împăratul Napoleon al Franței a întruchipat cel mai vizibil acest paradox, dorind să construiască „un mare sistem federativ european”, o Europă – patrie comună a tuturor suveranilor, printr-o asociere care să aibă ca fundație „același sistem peste tot”: un cod juridic european, o Curte de Casație europeană, aceeași monedă, aceleași legi etc. Această „construcție europeană” a avut critici încă din acea epocă. Spre exemplu, Benjamin Constant susținea că ceea ce a întreprins Napoleon nu era conform ideii și idealului european, fiind mai degrabă „anti-Europa”. Aceasta deoarece spiritul care a dominat acțiunea napoleoniană a fost cel al cuceririi și impunerii uniformității simplificatoare pe calea armelor, precum și al iacobinismului națiunii centralizate. Dar un efect european al cuceririlor lui Napoleon a fost tocmai dinamizarea acțiunii națiunilor din Europa, iar contrareacția a venit de la imperiile europene ale acelor vremi – Europa Sfintei Alianțe. Căci și Metternich, unul din inițiatorii sistemului postnapoleonian, declara cu emfază că și pentru el Europa era o patrie. Din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, echilibrul european decis de Congresul de la Viena ( 1815 ) a devenit un sistem al echilibrului de putere care a luat forma Realpolitik-ului. Probabil această evoluție paradoxală din sec. al XIX-lea l-a făcut pe Goethe să susțină că el credea doar într-un „naționalism european”, într-o unitate veritabilă a Europei constituită pe valorile culturii europene, acestea din urmă fiind tot mai pervertite de politicieni și ideologiile politice.

Pașoptiștii au generat un val puternic de mesianism naționalist și un cult al statului-națiune în Europa care au creat senzația că idealul european federalist nu-și mai putea găsi locul într-o Europă care, cel puțin în partea sa vestică, pornise pe calea industrialismului și progresului social. Ideea europeană a înaintat însă. Filosoful și istoricul Carlo Cattaneo, care la 1848 era în fruntea insurgenților din Milano, sublinia că realitatea europeană însemna interacțiunea unor interese complexe, că Europa avea o logică a dezvoltării organice care va duce către o integrare federală progresivă a continentului. Și tot atunci, Victor Hugo a susținut un discurs celebru în Adunarea Legislativă în care a anunțat, pentru prima dată la o astfel de tribună, că însăși Franța va participa la o construcție viitoare care se va numi Statele Unite ale Europei.

Națiunile sunt un fenomen istoric specific european realizat prin integrarea la nivel spațial a unor comunități locale și regionale, la fel ca și statul-națiune care avea rolul de a proteja interesul cetățeanului și comunităților. Astfel încât relația între națiune și europenitate nu ar trebui să ducă la stări divergente decât în situații critice structurale. Dezintegrarea puternicelor imperii din Europa Central-Sud-Estică, după Primul Război Mondial, întărea opinia lui Ernest Renan că ideea romantică și herderiană a națiunii ca produs al limbii, culturii, trecutului etc. nu mai corespundea epocii pe care o descriem, fiind necesară o redefinire prin care să se arate că națiunea a evoluat și solicita existența „consimțământului actual”, „voința de a trăi împreună” și de a înfăptui noi proiecte în viitor. Tot pentru a se evita războiul în Europa, Renan considera că era nevoie de corijarea vechiului principiu al naționalității prin adăugarea principiului federal, deoarece „Europa este o Confederație a statelor reunite prin ideea comună de civilizație”. Și atunci de unde percepția că națiunea și statul-națiune fac dificilă și chiar improbabilă realizarea idealului european? Poate că un răspuns rațional ne-a dat și istoricul Jakob Burckhardt ( 1818-1897 ) care a constatat că Europa a fost constant amenințată de un factor care se numește „puterea mecanică” pe care o manifestau popoare barbare cuceritoare, state care acumulează mijloace de război puse în serviciul unei anumite tendințe sau a vreunui lider și chiar a unor mase de populație manipulată. Ori, la fel ca Burckhardt, Thomas Mann, Miguel de Unamuno, Jacques Maritain și alții apreciau că idealul european modern însemna creativitate umanistă, nefiind cantonat doar în naționalismul romantic, că un „european veritabil” era acela care promova convergența într-o esență comună a caracteristicilor pozitive și constructive ale fiecărei națiuni europene și asocierii națiunilor Europei.

Europa secolului al XX-lea – integrare și dezintegrare

Tragedia Primului Război Mondial a fost un șoc pentru întreaga lume, dar mai ales pentru europeni. După 1918 s-a vorbit frecvent despre criza și decadența Occidentului. Ortega y Gasset spunea că atât Primul Război Mondial cât și comportamentul deviant al unor lideri și partide din statele Europei au fost consecința crizei ideii europene, inclusiv a modului cum a fost interpretată suveranitatea națională și cum a fost aceasta utilizată pentru întărirea puterii unor lideri politici. Conferința de Pace de la Paris ( 1919-1920 ) a avut șansa de a iniția o organizare a lumii bazată pe doctrina wilsoniană. Din păcate această doctrină nu a fost aplicată nici de Statele Unite ale Americii și sensul ei a fost deturnat chiar de principalele state europene. Consecința a fost recrudescența naționalismului, a radicalismului politic și, până la urmă, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Unii autori susțin că ideea integrării europene nu a mai fost prezentă în dezbaterile publice și inițiativele politice din perioada interbelică ca urmare a crizei existențiale a Europei, aceasta avându-și sursa în modul cum au fost gestionate interacțiunile dintre statele-națiuni. Ceea ce este discutabil! Jacques Maritain, Karl Jaspers, Ortega y Gasset, Paul Valery și mulți alți intelectuali dintre cele două războaie mondiale susțineau că temerile privitoare la crepusculul Europei erau semnale clare că era nevoie de o „Nouă Europă”, în forma Statelor Unite ale Europei (Gasset).Tot ei au înfățișat un catalog al adevăratelor valori europene care se opuneau configurării „Noii Europe Hitleriste”. Spiritul european de care vorbea cu atâta pasiune Salvador de Madariaga a fost prezent și în mediile politice din statele europene. Acestora s-a adresat, în 1922, contele Richard Coudenhove-Kalergi și Manifestul Pan-European, din 1924. Iar în 1928, ministrul francez de externe, Aristide Briand, a decis să transmită Societății Națiunilor un proiect de confederație europeană, ceea ce s-a întâmplat în sept. 1930. Acea propunere nu a întrunit susținerea membrilor Societății Națiunilor tot din cauza „suveraniștilor” care apărau vechea interpretare a suveranității statului. Și cum Hitler a pretins a realiza el însuși o „Nouă Europă”, era firesc ca și Mișcarea de Rezistență să resuscite ideea de unitate europeană. Aceasta, îndeosebi după 1942, a militat nu doar pentru o unitate a statelor europene, dar a introdus în discuție motivele solidarității și comunității, susținând că statele ar trebui să depășească dogma suveranității absolute pentru a se integra într-o organizație federală. Astfel că, după Al Doilea Război Mondial, mișcarea europeană s-a îmbogățit cu o viguroasă mișcare federală. Însuși Winston Churchill a propus, la Zürich, în 16 sept. 1946, ca statele europene să se constituie într-un „fel de Statele Unite ale Europei”.

La trei ani după rezoluția Congresului Mișcării Europene de la Haga ( 7 mai 1948 ) a fost pus în aplicare Planul Monnet, semnându-se tratatul care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului ( 18 aprilie 1951 ). Dar, cum spunea Jean Monnet, această Comunitate nu avea doar un scop comercial-economic, ci și unul politic, străduindu-se să elimine pericolul unui nou război, să dezvolte cooperarea între state, dar și să ducă spre o integrare europeană, prin constituirea unei federații a statelor europene din Occident. În 1952 s-a inițiat elaborarea unei constituții europene. Proiectul acestui document, care a dezvoltat ideea unei comunități politice europene, incluzând și comunitatea de apărare, a fost finalizat în martie 1953 și aprobat de reprezentanții celor șase state componente ale Comunității. Proiectul de constituție europeană a fost însă respins de Adunarea Națională a Franței ( 30 aug. 1954 ), ceea ce a însemnat și eliminarea demersului federalist european. S-a lucrat apoi la un proiect minimal de integrare economică (Messina, 1955 ), ceea ce a dus la Tratatul Comunității Economice Europene ( 25 martie 1957 ), instituind o asociere îndreptată spre obiectivul unei piețe comune. Trebuie amintit că, din 1946, Statele Unite ale Americii au insistat pe încurajarea cooperării sectoriale a statelor vest-europene, mai întâi pe calea Planului Marshall, de unde a rezultat Organizația de Cooperare Economică Europeană, urmată de cooperarea militară (Uniunea Europei Occidentale, 1948 ) și NATO ( 1949 ). Toate aceste organizații erau structuri interguvernamentale și garantau suveranitatea statelor.

Monnet a considerat că este totuși o evoluție pozitivă și integrarea economică (Tratatul de la Roma, 1957 ), deoarece, într-o logică a integrării europene, aceasta ar fi determinat și realizarea integrării politice. Iar de atunci se tot discută despre cooperare-integrare în Europa, cele două tipuri de interacțiuni agitând frecvent scena politică europeană. Derularea Războiului Rece și tendințele centralizatoare și dominatoare ale URSS, politica ei expansivă de bloc (incluzând proiectele de integrare a spațiului de influență sovietică) au convins statele vest-europene că era necesară o cât mai strânsă cooperare economică și militară. Pentru cooperarea economică au folosit intens cadrul Comunității Europene și, prin măsuri specifice, graduale, au tins către o tot mai extinsă integrare economică, un proces decizional european tot mai perfecționat și chiar inovații instituțional-politice (înființarea Parlamentului European etc.). Dar trebuie să recunoaștem că cei mai mulți pași ai înaintării în procesul integrării europene au fost făcuți nu neapărat urmărindu-se înfăptuirea unei viziuni, a unui plan de felul celui propus de Monnet și Schuman, ci mai degrabă de evoluțiile conjuncturale ale unor crize și oportunități.


Revoluțiile democrat-liberale din 1989, în Europa Centrală și de Sud-Est, căderea Zidului Berlinului și Unificarea Germaniei, destrămarea URSS au fost evenimente istorice care au dat un impuls nou procesului integrării europene. Dezintegrarea spațiului sovietic și apariția a noi state în Europa Central-Răsăriteană au adus în prim-planul decizionalului european și obiectivul extinderii Uniunii Europene. Concomitent s-a propus și o intensificare a integrării europene. Dar ceea ce a pus amprenta asupra procesului integrării europene post-1989 a fost reluarea proiectului integrării politice. Tratatul de la Maastricht a propus Uniunea Europeană, dar s-a constatat repede că era nevoie și de o reformă structurală de transformare profundă a organizației regionale integraționiste cu sediul la Bruxelles. Astfel s-a ajuns la organizarea Convenției privind viitorul Europei, care, la începutul anilor 2000, a primit mandatul de a propune o nouă constituție europeană. Tratatul de instituire a unei constituții pentru Europa a fost parafat de statele membre la Roma, în 29 oct. 2004, dar a fost respins de referendumurile din Franța și Olanda (mai-iunie 2005 ) și, astfel, a eșuat și cea de-a doua tentativă de constituționalizare directă a Uniunii Europene. Ca și în cazul proiectului de constituție din 1953, statele membre au preferat un surogat sub forma Tratatului de la Lisabona ( 2007 ).

Preluând analiza lui Guy Verhofstadt ( 2015 ), vom spune că, din perspectiva procesului integrării europene, proiectul constituției europene din 2004 nici nu atingea nivelul calitativ al proiectului din 1953, ceea ce arata că, într-adevăr, statele membre ale UE și mai ales liderii acestora erau „obosiți” de îngemănarea extinderii și intensificării integrării europene. Ca opinie personală, apreciem că unele state membre decidente au fost prea „obosite” de efortul calculului cost-beneficiu al redistribuirii resurselor și puterii din Uniunea Europeană, ca urmare a amplelor provocări pe care le-au întâlnit după 1989 și față de care s-au dovedit a fi destul de nepregătite.

Starea integrării europene la începutul sec. al XXI-lea

Uniunea Europeană nu a fructificat suficient ocazia formidabilă, după 1989, de a se reforma în profunzime pentru a face față provocărilor integrării, extinderii, globalizării și reconfigurărilor din sistemul internațional. Dacă în primul deceniu și jumătate după 1989 liderii europeni au mai beneficiat de inspirația și determinarea unor lideri precum Santer, Kohl, Mitterrand etc., din 2004 s-a manifestat vizibil atitudinea mercantil-contextualistă, iar calitatea liderilor instituțiilor europene și statelor membre a fost atât de scăzută încât a dominat opțiunea așa-zis „pragmatică”, în fapt explicit utilitaristă, având în vedere doar decizii pentru evoluția pe termen scurt, de cele mai multe ori influențate de agenda electorală a politicienilor/partidelor din unele state membre. Logica integrării, chiar așa discutabilă cum a fost lansată (integrarea economică va duce și la integrare politică europeană), a fost abandonată în favoarea impredictibilului, indeciziei, retragerii în carapacea naționalului (înțeles îngust) și chiar a localismului radicalizat. Noile state membre au renunțat să aducă un plus de valoare la procesul integrării, privind Uniunea mai degrabă ca un bancomat sau umbrelă de vreme rea. Timp în care Uniunea Europeană a ajuns să fie înconjurată de o Rusie revigorată, de o Chină care-și susținea preferința pentru globalizare prin programe de dezvoltare pe termen lung și de Statele Unite ale Americii care au pendulat între unilateralism și multilateralism dirijat.

Și astăzi se întreabă multă lume: ce fel de organizație este Uniunea Europeană? Căci întrunește caracteristicile unei organizații interguvernamentale, dar adaugă și o conduită similară statului, are instituții și reguli care operează în structuri confederale și uneori chiar federale. Într-un cuvânt este o organizație foarte originală care și-a configurat gradual fondul și forma, semnalând însă că nu era o construcție europeană finalizată. Totuși, această structură organizațională, având elemente preluate de la mai multe entități experimentate istoric, are și o dominantă rezultată din evoluția idealului modern european și a istoriei europene de după Al Doilea Război Mondial. Așadar, Uniunea Europeană este o organizație regională pentru integrare europeană! Ca atare, paradigma centrală la Bruxelles ar trebui să fie integrarea europeană. Or, Brexitul și îndemnuri la exituri ale altor actori politici, manifestarea separatismelor, naționalismelor, iliberalismului și autocrației, suveranismelor monadice etc. indică mai degrabă o direcție spre dezintegrare. S-a anunțat că, în ianuarie 2020, va fi inițiată o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, dar în această atmosferă europeană divizivă nu a apărut niciun obiectiv comun integrator, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani ai secolului trecut. Perfecționarea Pieței Interne este și astăzi un interes maxim al companiilor europene. Businessul din statele membre este cel care apreciază cel mai mult evoluția de până acum a integrării europene, suportând chiar costuri administrative enorme (unele absurde!) ale birocratismului și indeciziei politice a liderilor europeni. Dar cetățenii europeni așteaptă o viziune clară și realistă de evoluție a Uniunii Europene pentru durata medie și lungă („suveranitatea europeană” a președintelui Macron este încă destul de depărtată de cetățeni). Și mai ales au nevoie de un leadership serios, dedicat creării bunurilor publice europene care să-și răsfrângă efectele pozitiv până la nivel local (eurolocalism). Tratatul de la Lisabona a dat responsabilitate statelor membre pentru realizarea interesului european, prin recunoașterea formală a Consiliului European, dar aceasta nu însemnă ca statele membre să considere Uniunea Europeană doar o sursă pentru binele statal-național-regional-local, ci și că oamenii de stat și politicienii, administrațiile, guvernele din statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea pentru evoluția construcției europene. Ca atare, ar fi nevoie de o reformă a procesului decizional european care să responsabilizeze politicienii naționali și locali din toate statele membre față de procesul integrării europene.

Scriind despre spiritul european, Edmund Husserl spunea că cel mai mare pericol al crizei existenței europene („pericolul pericolelor”) era „oboseala”. Filosoful credea că istoria Europei a demonstrat că aceasta avea resurse de a renaște mereu. Iar o renaștere poate fi impulsionată doar de spiritualitatea creativă și inovatoare europeană care are menirea de a da noi sensuri însuși spiritului european. Cunoaștem că optimismul lui Husserl se baza pe buna cunoaștere a spiritului european, dar trebuie să constatăm că s-a observat prea puțină substanță a acestuia în timpul alegerilor europarlamentare din 2019 și încă și mai puțină în procedurile ulterioare ale desemnării principalilor lideri ai instituțiilor europene. Ca să nu mai amintim de aplicabilitatea politicilor și regulilor europene. Iar cea mai mare parte a liderilor politici din statele membre continuă sarabanda ipocriziei „europene”, depărtându-se tot mai mult până și de neizbutitul Tratat de la Lisabona, dovedind mai degrabă incultură, iresponsabilitate,
rea-voință în relație cu interesul integrării europene, la care se adaugă o poftă nesățioasă de profit personal imediat sau/și de grup pe care să-l obțină din decizii politice îndoielnice care mai au și scopul manipulării electoraliste a cetățenilor europeni.

Timp în care realitatea interdependențelor complexe europene și globale devine tot mai evidentă. Într-un astfel de context european și internațional este o mare provocare să se dezbată viitorul unei Uniuni Europene care și-a fragilizat ea însăși substanța procesului integrării europene. Dar este o șansă reală să apară, cu acest prilej, o nouă generație de lideri europeni care să reaprindă flacăra spiritului european! Altfel, Uniunea Europeană va evolua doar către o Uniune a Statelor Europene mai degrabă decât spre Statele Unite ale Europei. Iar o astfel de Uniune a Statelor Europene, alcătuită din nu știm care/câte state de pe continentul european, va diminua nu doar spiritul european, dar și ritmul competitivității globale, ajungând cu timpul un spațiu muzeal în care vizitatori din alte entități ale lumii de mâine vor fi interesați să cunoască experiența unui fenomen istoric precum integrarea europeană. Așadar, ieșirea din criza existențială a Uniunii Europene probabil va putea fi obținută numai printr-o revigorare a procesului integrării europene, continuarea cu convingere și determinare a acestei căi europene, cea care a adus impresionante acumulări civilizației milenare europene. Deocamdată, pentru cetățenii europeni rămâne această întrebare: quo vadis, Europa?!

Către piața europeană unică de capital

Piața de capital din România a intrat în anul 2019 într-o nouă etapă de dezvoltare odată cu decizia FTSE Russell privind promovarea ei la statutul de piață emergentă secundară (secondary emerging). Intrarea în liga piețelor emergente este poate cea mai mare realizare a României în plan economico-financiar din ultimii ani. De altfel, dezvoltarea pieței de capital și formarea pieței unice de capital este și dezideratul Uniunii Europene, ca mijloc de sporire a finanțării creșterii economice sustenabile. Noul statut al pieței de capital din România dă posibilitatea susținerii obiectivului Uniunii Europene (UE) prin faptul că deschide oportunități de creștere și transformare a pieței de capital într-un vector din ce în ce mai important al creșterii economice.

Piața unică de capital are potențialul de a stimula economia europeană și de a rezolva problemele ei, fiind garanția viabilității sale pe termen lung. SUA este un exemplu viu că piețele de capital asigură prosperitate, mai puțină dispersie regională între venituri, o nevoie mai mică pentru intervenția statului în economie cu condiția protejării capitalului (prin reducerea poverii fiscale). Printr-un astfel de model economic se asigură dezvoltarea atât a cererii, cât și a ofertei care să o satisfacă. Formarea pieței unice de capital în UE cere contribuția fiecărui stat membru, care să pună în practică legile standardizate adoptate la nivel european sau să implementeze bunele practici din alte state.

După primirea statutului de piață emergentă, avem datoria să ne uităm la piața de capital românească și să analizăm cum ne integrăm în fluxurile de capital de la nivel global. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de armonizarea mai multor factori, pornind de la educație, continuând cu piața muncii, cu modalitatea de impozitare și cu felul în care înțelegem să folosim avuția proprie.

România este mult în urmă în crearea și folosirea capitalului uman. Abandonul școlar al tinerilor în vârstă de 18-24 ani este de 16,4%, față de ținta europeană de 10%, iar ponderea tinerilor cu educație superioară în populația în vârstă de 30-34 ani este de doar 24,6% (față de ținta europeană de 40%). România a reușit să scoată de sub incidența sărăciei în 2018, comparativ cu 2008, 2,8 milioane de persoane, adică 40% față de nivelul UE.
În privința impozitelor raportate la Produsul Intern Brut (PIB), România înregistrează 64% din media UE. Structura veniturilor fiscale arată că dacă impozitarea muncii din țara noastră este principala sursă a veniturilor fiscale, precum la nivel european sau în SUA, impozitarea consumului este mult mai preponderentă, aproape 40% din totalul impozitelor, spre deosebire de 28% în UE și 27% în SUA. În ceea ce privește impozitarea capitalului, impozitele pe capital reprezintă 4,3% din PIB, fiind aproape jumătate din media UE și dublul nivelului din SUA.

Legat de muncă, o problemă manifestată la nivelul țării noastre și estimată a se acutiza în viitor este îmbătrânirea populației. Astfel, se preconizează ca, în anul 2050, o treime din populația țării noastre să aibă vârsta peste 65 de ani, fapt care va pune o mare presiune asupra sistemului public de pensii. La această presiune va contribui și faptul că România conduce topul emigrării în Uniunea Europeană, cu 17,5 cetățeni plecați la muncă în UE la 100 de locuitori. Emigrația trebuie să devină o preocupare de bază pentru decidenții politici, trebuie înțelese cauzele acestui fenomen care prezintă riscuri majore. Emigrarea cetățenilor este principala problemă ce trebuie pusă pe agenda națională, pentru că de fapt atacă esența națiunii. Dacă acest fenomen va continua, vom ajunge să nu mai avem resurse pe piața de muncă.

În ceea ce privește activele gospodăriilor populației, comportamentul financiar al gospodăriilor populației arată că europenii sunt mai dispuși să dețină active tangibile decât americanii. O mare parte a activelor gospodăriilor din UE 28, de respectiv 58%, o reprezintă activele imobiliare (cele mai nonlichide active), apoi activele lichide de 28% și în cele din urmă fondurile de pensii și asigurări de 14%. În plus, o mare parte a activelor lichide (suma numerarului, depozitelor bancare, titlurilor de natura datoriei, participațiile și acțiunile/unitățile fondurilor de investiție) o reprezintă numerarul și depozitele bancare ( 54%). La polul opus se află SUA, unde activele imobiliare reprezintă 28%, apoi activele lichide 47%, urmate de asigurări și fonduri de pensii de 25%. Iar ponderea numerarului și a depozitelor în activele lichide este de doar 20%. Structura activelor gospodăriilor populației din România este o extremă a șablonului european. Activele imobiliare reprezintă 76%, activele lichide 21% și asigurările de bătrânețe și alte evenimente neprevăzute de 3%. Ponderea depozitelor bancare în activele lichide este de 58%, asemănător cu ponderea din UE 28.

Lansarea proiectului uniunii de capital în mandatul Juncker (noiembrie 2014 ) are ca scop mobilizarea capitalului în Europa. O piață de capital integrată va furniza afacerilor o paletă mai largă de finanțare la costuri mai mici, noi oportunități pentru cei ce economisesc și investitori, o piață financiară mai diversificată și mai rezilientă. Proiectul uniunii de capital s-a desfășurat pe șase linii de acțiune: finanțarea inovării, start-up-uri, companii nelistate; ușurarea accesului la piețe de capital; investiții pe termen lung, infrastructură și investiții sustenabile; finanțare retail; creșterea capacității băncilor de a sprijini economia; facilitarea investițiilor transfrontaliere. În cadrul fiecărei linii de acțiune, Comisia Europeană a făcut pași fie în sensul analizei situației și evidențierii barierelor, fie al propunerii de legislație nouă, respectiv amendarea legislației vechi, fie chiar a finalizat reglementări și directive, însemnând că a creat consensul trilateral împreună cu Consiliul European și Parlamentul European.

Printre obiectivele rămase de rezolvat* se numără impulsionarea economisirilor pe termen lung și direcționarea lor către finanțarea antreprenoriatului. În acest scop Comisia Europeană (CE) își propune să stimuleze dezvoltarea fondurilor de pensii, substituind gradual sistemul „pay-as-you-go” cu pensii administrate privat, creând astfel resurse de finanțare pe termen lung, să încurajeze privatizări prin piața de capital și să promoveze un produs paneuropean de economisire personală pentru perioada pensionării. Un alt obiectiv vizează investițiile transfrontaliere, care ar trebui să se poată realiza la fel de ușor precum cele domestice. CE vrea să ușureze procesul de înființare a unei companii (exemplul Estoniei, care oferă e-residency pentru începerea unei afaceri), să emită legi pentru standardizarea procedurilor de insolvență, care să sprijine securitizarea și să elimine obstacolele din calea fondurilor de pensii, instituțiilor de asigurări și al altor vehicule de investiții la accesul pe piața de capital.

Alte piedici trebuie eliminate prin renunțarea la impozitele și birocrația care blochează investițiile și spiritul antreprenorial. Ar trebui să existe schimb de informații folosind noile tehnologii între autoritățile fiscale și investitori, pe de o parte, și autoritățile fiscale naționale, pe de altă parte, și să se simplifice procedurile de impozitare. Un regim special de impozitare pentru start-up-uri și pentru companii la prima listare și o bază de impozitare consolidată comună în UE pentru a reduce costurile companiilor transfrontaliere sunt alte propuneri. La îmbunătățirea accesului companiilor la piețele de capital mai pot contribui inițiative ale sectorului bancar de intermediere relațională între start-up, scale-up și finanțatori (business angels, firme de venture capital), dar și reducerea costurilor primei listări, promovarea securitizării creditelor IMM, inițierea unui sistem digital de înregistrare unic european a companiilor și obținerea automată a Legal Entity Identifier. Un mix echilibrat al sectorului financiar este crucial pentru creșterea potențialului economic și al bunăstării economice. Avem tendința să minimalizăm importanța pieței de capital, care nu este doar o completare la intermedierea financiar-bancară, ci un element esențial al sistemului financiar și care împreună cu sectorul bancar și-a dovedit viabilitatea ca model financiar în SUA. De aceea este modelul către care încearcă să se îndrepte și Europa. Ar fi o greșeală să nu contribuim la acest demers.

*Sursa: Market 4 Europe: Transforming Europe’s Capital Markets, EBF 2019

Strategia – visul din viitor

1

Tranziția reprezintă noțiunea care desemnează procesul de trecere, schimbare, a unui sistem din starea A în starea B, păstrând elemente reconfigurate din starea inițială și adăugând segmente benefice funcționării în noua conjunctură. Reziliența noii construcții se presupune că este cel puțin egală cu ceea ce exista în trecut, iar performanța este superioară, adaptată mediului curent și, pe cât posibil, celui din viitorul apropiat.

Utilitatea unui model de gestionare a etapelor schimbării constă cu predilecție în înțelegerea teoretică a fiecărei etape, în construirea de alternative și alegerea unor soluții eficiente și eficace la problemele pe care orice tranziție le presupune, evitând bună parte din consumurile inutile de resurse. Modelul propus de profesorul de psihologie socială Kurt Lewin în lucrarea „Frontiere în dinamica grupului: concept, metodă și realitate în științele sociale; echilibru social și schimbare socială” (iunie 1949 ) este unul de actualitate. Deși scris în contextul sfârșitului celui de-al Doilea Razboi Mondial, etapele decelate – destructurarea, schimbarea și restructurarea – și conținutul acestora s-au dovedit viabile în analiza transformărilor sociale ulterioare. Pentru a prezenta teoria sa, profesorul Lewin a folosit analogia cu transformarea formei unei bucăți de gheață. Pentru a-i da o altă formă, trebuie topită, așezată în noua formă și reînghețată.

ROMÂNIA 2020-2040

De ce România 2020-2040?
Pentru că România 1990-2020 a „reușit” ca la timpul prezent societatea românească să fie oarecum reformată, dar sărăcită și dezorganizată, dezindustrializată, cu o agricultură care abia acum trebuie pusă pe un drum normal de dezvoltare, cu instituții publice având importante și mari carențe, un stat capturat de grupurile de interese interne și externe, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției și a sărăciei. Costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația șocantă în Occident, o sărăcie explozivă, dar și grupuri foarte restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată (la recentele alegeri prezidențiale puțin peste 50% din cetățeni s-au prezentat la vot!), neîncrederea în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată.

Este mai mult decât evident că toate acestea sunt rezultatul guvernărilor din ultimii 30 de ani, când la putere s-au aflat succesiv toate forțele politice, atât de „stânga”, cât și cele de „dreapta”.

Orice altă analiză economico-socială am face, concluzia este una singură: gata, așa nu mai merge, să încheiem acești 30 de ani ai DECONSTRUCȚIEI și să se înceapă o nouă etapă, 2020-2040, a RECONSTRUCȚIEI ROMÂNIEI.
Actualele partide care s-au rotit periodic la guvernare și-au dovedit incapacitatea de a da soluții pentru prezentul și viitorul României.
Se cere ca tânăra generație și oamenii cu experiență profesională și societală să coaguleze energiile celor aproape 50% care nu au fost prezenți la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 pentru a găsi o ALTERNATIVĂ la guvernarea și administrarea României în care să primeze DEMNITATEA ȘI INTERESUL NAȚIONAL.

Începem un nou an, 2020, când președintele României a primit un nou mandat pentru cinci ani, candidând sub deviza „O ROMÂNIE NORMALĂ”, cu un scor de 67%, dar dintr-o prezență la vot puțin peste 50%.
Urmează în prima jumătate a anului 2020 alegerile locale, iar in finalul lui 2020, alegerile parlamentare.

Probabil structura politică în plan local, dar și în plan parlamentar va cunoaște unele mici reașezări ca pondere, dar nu importante.
De aceea, din punct de vedere politic, forțele care se angajează în bătălia pentru administrarea țării în plan teritorial, dar și în plan național, din păcate aceleași de 30 de ani, ar trebui să-și schimbe modul de abordare, dar se cere să apară și noi forțe politice care să promoveze interesul național și să înceapă cu adevărat RECONSTRUCȚIA unei ROMÂNII NORMALE.
Ce înțeleg eu printr-o ROMÂNIE NORMALĂ?

  • O Românie care să înceapă definirea și construcția, după 30 de ani de greșeli, a unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, cu un program economic, social, de educație și sănătate la orizontul anilor 2040;
  • O Românie în care rolul statului să crească, să fie un stat democratic, social-liberal, puternic, fără excese în administrare, dar puternic în reglementare și în respectarea legii de către toate structurile și de către toți cetățenii ei;
  • O Românie în care tendințele și progresele economice, tehnologice, educative și sociale din UE și din lume să fie asimilate și promovate ca mod de viață pentru toți locuitorii ei;
  • O Românie în care resursele naturale, minerale, de mediu, umane și financiare, adică întregul potențial economic național, să fie puternic dezvoltat, în primul rând în interesul populației țării, evident printr-o mai echilibrată participare în circuitul economic european și mondial;
  • O Românie care să cunoască o reindustrializare de tip nou bazată pe industrii ale prezentului și viitorului, pe tehnologii la orizontul anilor 2040: digitalizare, IT, IA, robotizare, biotehnologii, nanotehnologii, industrii bazate pe laser și resurse nucleare etc.;
  • O Românie cu o economie în care IMM-urile și, în general, capitalul privat românesc să fie puternic sprijinite prin politici economice adecvate;
  • O Românie în care să fie promovat un nou concept integrat: agricultură, industrie alimentară și mașini și utilaje moderne pentru agricultură și industria alimentară;
  • O Românie preocupată
  • pentru reașezarea politicilor demografice in direcția relansării creșterii și întineririi populației, cu politici educativ-instructive și de sănătate la nivel european și mondial;
  • O Românie bazată pe cunoaștere și cunoștințe, pe cercetare, creativitate și inovare;
  • O Românie bazată pe folosirea cu prioritate a resurselor financiare proprii, cu reducerea gradului de îndatorare, scăderea la maximum a economiei gri și a economiei subterane;
  • O Românie încadrată în circuitul economic european și internațional, cu respectarea suveranității naționale, în care importurile să fie echilibrate cu exporturile, cu o balanță comercială și de plăți pozitivă, unde consumul productiv și cel casnic să se bazeze în primul rând pe resursele și producția proprii, interne.


Aceasta este O ROMÂNIE NORMALĂ și ea poate fi RECONSTRUITĂ, cu condiția ca politicul să dea prioritate economicului.
Și dacă anul 2020 începe cu un nou mandat prezidențial și în acest an vor avea loc alegeri locale și parlamentare, atunci președintele țării să promoveze ideea ca după alegerile parlamentare să se realizeze un GUVERN DE UNIUNE (sau UNITATE) NAȚIONALĂ, care să aibă ca obiectiv și reforma constituțională și REORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI.

Și atunci în mod sigur se poate să avem la orizontul anilor 2040 O ROMÂNIE care, fiind pe locul 6 în Uniunea Europeană ca potențial de suprafață și de populație, să ajungă și în primele 10-15 state ca indicatori calitativi ai vieții, nu pe ultimul sau penultimul loc, cum este acum.

LECȚII DIN VIITOR

Atunci când vrei să construiești ceva, suprafața pe care clădești trebuie să fie stabilă, de preferat plană și solidă. În mlaștini urât mirositoare, pe nisipuri mișcătoare, pe pante abrupte și alunecoase e infinit mai greu, dacă nu imposibil, să ridici o fundație în care să poți să te încrezi. Același lucru se întâmplă și când trebuie să repari ceva, să refaci, să reclădești. Iar când nu ești sigur cum să o faci, te uiți să vezi ce fac alții. Te uiți la alții, pentru că benchmarking-ul e unul din driverii spirituali ai concurenței adevărate și ai unei reconstrucții durabile.


Aud deseori că țările bogate „își permit”, iar țările sărace „nu-și permit”, când, de fapt, așa ceva nu există, pentru că sărăcia nu e un blestem, e un făcut. Ceea ce există însă sunt resursele alocate corect fără să fie risipite. Dar există și disimulare și dezorganizare care generează și perpetuează sărăcia, zădărnicind eforturi, demotivând și anulând oportunități. Roata nu trebuie reinventată. Uneori, lucrurile trebuie simplificate la maximum. Atunci când nu mai vezi pădurea de copaci, trebuie să găsești arborele cel mai înalt, să te urci în vârful lui și să capeți, de sus, o vedere de perspectivă. Nu să tai pădurea. Cu alte cuvinte, trebuie să definim corect problema, altfel nu avem cum să aplicăm o soluție potrivită. În lipsa unui diagnostic corect, tratamentul nu poate reuși. Să lucrăm empiric. Vorbeam de benchmarking. Ce au în comun societățile dezvoltate și prospere și ce au, la polul opus, în comun cele sărace?


Astfel, progresul, în cea mai pură formă a sa, este o rezultantă a analizelor comparative, a competiției, a spiritului vizionar și a capacității personale sau organizaționale, în sensul de grup, de a inova. Competitivitatea este elementul care pune în mișcare angrenajele unei societăți prospere și avansate, e scânteia fără de care motoarele succesului și ale progresului, indiferent dacă vorbim despre țări, ramuri industriale, companii sau indivizi, nu au cum să funcționeze.

Competitivitatea, abordată științific, inteligent, este ceea ce ne deosebește de spiritul animalic de turmă, dominat de competiția conjuncturală și instinctuală pentru supraviețuire (economică). Un ecosistem societal competitiv se consolidează prin strategii de cercetare-inovare performante, prin politici demografice și educaționale coerente, prin investiții publice masive în infrastructură, prin metode de piață eficiente în atragerea investițiilor private și menținerea capitalului în țară și, nu în ultimul rând, printr-un cadru fiscal și legislativ coerent, echitabil, transparent, predictibil. Când colo, noi ce tot auzim? Nu trebuie să ne agităm, nu trebuie să mai facem nimic, pentru că nu ne comparăm cu nimeni, suntem cei mai tari, cei mai șmecheri, cei mai faini, cei mai inteligenți, suntem izvorul luminii și miezul universului, iar tărâmurile noastre străbune-s cele mai frumoase, sunt unice… Totodată, alții ne vor constant răul, din invidie și răutate. Vă sună cunoscut? Naționalismul populisto-extremist e cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla – ne izolează, ne scoate din context, iar contextomiile sunt otrava rațiunii. Veninul triumfalist al politicii patriotarde e primul care ne scoate de pe orbita reconstrucției, anulându-ne competivitatea și spiritul concurențial.


Au trecut 30 de ani de la ridicarea celei mai grele și mai urâte cortine pe care am fost nevoiți să o privim vreodată. Ce ar trebui să urmeze? Reconstrucția. Prin deconstrucție și spirit competitiv. Într-un fel, ca la jocurile foamei. Pentru că, până la urmă, e despre supraviețuire, nu despre resemnare. În așa fel, încât să nu mai fim niciodată nevoiți să privim cortine lăsate.

„Risipa de energie este o problemă extrem de gravă”

Într-o țară ce suferă în mod congenital de risipă și ineficiență, nefiind obișnuiți să gândim în termeni de optimizare, România Eficientă, cel mai mare program național privat pentru eficiență energetică, își propune să schimbe mentalități, să producă un mindset orientat spre eficientizare. Combaterea risipei de energie a devenit și mai importantă în contextul noului Pact Climatic European, ce va fi mai dur resimțit de statele est-europene, spune profesorul Radu Dudău, coordonatorul proiectului România Eficientă, într-un interviu acordat revistei „Economistul” și EM360.

Pe ce parte a marelui joc energetic la nivel european sau regional își planifică și acționează România să fie?
România se află, pe de o parte, într-un moment critic pentru propria dezvoltare în ceea ce privește sectorul energetic și, pe de altă parte, prinsă într-o evidentă schimbare de paradigmă la nivel european legată de politicile energetice. Dacă e să încep cu a doua parte, vedem dinspre Bruxelles o transformare amplă și profundă, care ține de Pactul Climatic din cadrul European Green Deal – un program extrem de ambițios, care vizează diminuarea completă, până la net zero, a emisiilor de carbon în UE până în 2050. Nu sunt sigur că mulți decidenți din România și poate și din alte state membre își dau seama cât de bogată în implicații este o astfel de decizie. Ea presupune o transformare profundă în toate statele membre, care va fi, probabil, mai dur resimțită în țările est-europene, ce au încă o structură a sistemelor energetice proprie anilor 1970, orientată predominant pe producția și consumul de combustibili fosili.

Energy Policy Group (EPG) a lansat de câteva luni un program privat în premieră pentru România și probabil cel mai mare din regiune pentru eficiență energetică. Se numește România Eficientă. Unde putem poziționa acest program, dacă ne gândim la ce ar trebui să facă România de aici înainte?
Voi începe cu întrebarea anterioară: unde se situează acum România? În ultima perioadă, s-a manifestat îngrijorător un deficit de capacitate de producere a energiei electrice în România, care ne-a dus aproape în situații de criză. Am fost de două ori, în 2019, la marginea
blac-out-ului. Apoi, suntem aproape – dacă nu ne trezim acum, în ceasul al 12-lea – de a rata marele proiect strategic al gazelor naturale din Marea Neagră.

Cât de pregătită este România să devină eficientă energetic, ținând cont și de toate celelalte probleme și provocări?
Risipa de energie este o problemă extrem de gravă. A interveni asupra acestei probleme înseamnă o modalitate de a economisi bani și, în același timp, o modalitate de a răspunde problemelor precum deficitul de capacitate de generare și dependența crescândă de importuri de energie.
Eficiența energetică este un adevărat front de lucru pentru noi, în România, prin care ne putem îmbunătăți situația energetică internă, reducând pierderile ce au loc mai cu seamă în sectorul clădirilor. Asta mă aduce direct la obiectul programului România Eficientă (RoEf), care este dedicat creșterii eficienței energetice în sectorul clădirilor. Este un proiect multianual, sponsorizat de compania OMV Petrom, în care EPG are parteneri instituționali de calibru.
EPG împreună cu INSCOP Research au făcut un studiu ale cărui rezultate par mai mult decât încurajatoare: 85% dintre români sunt conștienți că problema schimbărilor climatice este reală. Vorbesc despre risipa de energie pe care o acceptă și o recunosc, sunt de acord cu o scumpire a energiei, dacă aceasta ar duce la un consum mai responsabil și la protecția mediului. Din punctul de vedere al mentalității, lucrurile par să stea bine.
Rămâne un fapt că reducerea costului cu energia este considerentul primordial pentru adoptarea măsurilor de eficiență energetică. Românul, ca orice individ rațional, dorește să reducă costurile, iar economiile astfel obținute amortizează investiția realizată și aduc și alte beneficii legate de calitatea locuirii. Dar studiul a mai evidențiat un element remarcabil: oamenii de rând înțeleg, de exemplu, că risipa inutilă de energie generează poluare și că această poluare este vinovată de schimbările climatice, pe care ei le resimt prin evidentele modificări meteorologice. Și mulți se arată dispuși să-și asume un anumit cost pentru asta.

Se vorbește mult despre Greta Thunberg. Despre această problemă a mediului înconjurător discutăm și datorită ei, chiar dacă mulți o consideră de un extremism feroce, care poate dăuna cauzei. Unde se termină activismul constructiv, ceea ce face și România Eficientă, și cum putem recunoaște punctul unde începe un extremism dăunător?
În metropolele lumii, în centre de decizie cum este cel de la Bruxelles, există o percepție mult mai acută de urgență climatică. De altfel, Parlamentul European a votat de curând o stare de urgență climatică. Devine tot mai evident că există o tendință accelerată de încălzire globală, de care, pe bună dreptate, sunt mai îngrijorați tinerii de astăzi.
Despre Greta Thunberg, doar câteva cuvinte: eu am o mult mai mare simpatie și susținere pentru inițiativele și acțiunile sale decât majoritatea concetățenilor mei care se exprimă în presă. Iritarea și frustrarea pe care le produce la noi – dar nu numai – ține și de un anumit paternalism: nu ne pică bine să ne facă morală copiii noștri. Dar Greta nu face decât să afirme, cu vehemență, ce-i drept, concluzii clare și simple din rapoarte științifice. Tonul ei deranjează pe mulți, la fel și încruntarea sa, dar ar trebui să privim cu mai multă bunăvoință și înțelegere acțiunea lipsită de compromis a acestei adolescente.

Întorcându-ne la proiectul România Eficientă, care este ținta?
Educare, informare și conștiință publică. Considerăm că e foarte important, mai ales într-o țară care suferă în mod congenital de risipă și ineficiență în aproape orice face – noi pur și simplu nu suntem obișnuiți să gândim în termeni de eficientizare, optimizare – să generăm acest mindset, să îi facem pe oameni să se gândească la ineficiență și la efectele ei.

Poate fi proiectul acesta privat un declanșator de program național public?
Acesta este, într-adevăr, unul dintre obiectivele noastre principale. În proiectul RoEf vom renova școli publice în cinci localități din România, selectate după o metodologie științifică, obiectivă (am ținut cont de diversitate geografică, climatică, nivel de venit și stabilitatea populației școlare), în comunități în care este cu adevărat nevoie de așa ceva. Vrem să facem renovare aprofundată a școlilor, adică lucrări care să ducă la economii de cel puțin 60% în consumul de energie, precum și la o îmbunătățire radicală a condițiilor pentru elevi și profesori. Vrem ca aceste clădiri să capete un rol demonstrativ, să fie vizibile și să servească drept un model accesibil de bune practici. Vom avea grijă ca atât publicul, cât și decidenții să vadă că se poate și să explicăm cum se cuvine aceste beneficii. Aici vom concentra o mare parte din energia și timpul nostru în 2020.

2020 este „ultimul tren” pentru Marea Neagră


„An Eye on 2020”, o infografie făcută de S&P Global Platts, spune care sunt evenimentele ce vor produce mișcări semnificative în piața europeană și trebuie luate în considerare. În luna iunie, importantă pentru întreaga piață de energie este decizia cu privire la zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră. Ce credeți că se va întâmpla în 2020 cu offshore-ul românesc?
Sunt de acord cu ideea că 2020 va fi decisiv pentru dezvoltarea de zăcăminte de gaze în apele adânci ale Mării Negre. Avem o fereastră limitată de oportunitate în a dezvolta zăcăminte de anvergură de gaze naturale și a finanța proiecte de infrastructură gazieră, o fereastră care se va închide în următorii ani. Cred, ca și Platts, că 2020 este, poate, ultimul tren pentru gazele din Marea Neagră. Altfel spus, este „acum sau niciodată”.
Și cu atât mai mult legătura cu o Românie mai eficientă. Gazul natural ne permite să facem această tranziție către un viitor mai curat.
Pentru o țară ca România, care încă depinde semnificativ de cărbune, este de neimaginat să facem ieșirea din utilizarea cărbunelui fără a substitui cu gaze naturale.

Deci este un mijloc pentru dezvoltarea țării.
Energia, în diferitele ei forme, trebuie să ajungă la consumatorul final la cel mai mic preț și în condițiile cele mai bune de calitate. Esențial este să producem energie în mod competitiv și sustenabil și să o tranzacționăm generând bunăstare economică. Dar, insist, trebuie să vorbim de o energie cât mai sustenabilă și, de asemenea, de justa și eficienta protecție a consumatorului vulnerabil de energie. Avem 15-20% dintre români care, în mod clar, sunt consumatori vulnerabili. Dar noi, românii, nici nu știm încă cine sunt și câți sunt consumatori vulnerabili, care este necesarul de ajutor pentru ei și nici nu avem o categorie bugetară dedicată lor. Acestea sunt chestiuni care trebuie rezolvate urgent.
Aș vrea totuși, în încheiere, să subliniez că investiția în eficientizarea energetică a locuinței aduce beneficii tangibile și aproape imediate, chiar dacă economiile de energie nu acoperă decât în timp, în ani de zile uneori, costul inițial: beneficiile de confort al locuirii, de condiții de sănătate și de bunăstare sunt imense. RoEfi își propune să ofere aceste beneficii elevilor și profesorilor din școlile care vor fi renovate. În sine, acesta este un mare câștig.

Ce trebuie să facă România pentru a trece cu bine prin tranziția energetică

Politica Energetică a Uniunii Europene este la răscruce de drumuri, dar marea dilemă nu este dacă suntem hotărâți să reducem emisiile poluante, ci cu cât. Cu 90%, comparativ cu nivelul din 1990, ceea ce ar însemna să captăm emisiile de carbon, devenind, astfel, „neutri” din punctul de vedere al emisiilor de CO2? Putem atinge acest obiectiv până în 2050?

Comisia Europeană a elaborat, în anul 2018, opt scenarii pentru a testa viabilitatea obiectivului de a atinge „neutralitatea climatică” din perspectiva emisiilor de dioxid de carbon la nivelul 2050.
Rezultatul? Vor da rezultate doar cele care iau în considerare politicile agresive precum electrificarea în masă, renunțarea la combustibili fosili, inclusiv la gaze naturale, la finalul perioadei.

Eurocrații au numit aceste politici foarte sugestiv: „no regret policies”. Adică, un plan de acțiune fără rețineri, fără regrete și fără să ne uităm în urmă.
Comisia Europeană ar vrea să dăm uitării actualul mod de viață si să adoptăm un altul, în care, între altele, reciclăm tot ce producem (economie circulară), folosim numai electricitate, dacă se poate numai din surse regenerabile și nepoluante, stimulând, în același timp absorbția accelerată a carbonului din atmosferă.

Conștientă de decalajul de dezvoltare și capacitate administrativă între estul și vestul Uniunii Europene, Comisia a propus să sprijine această tranziție către o economie nepoluantă prin alocarea unor sume substanțiale de bani, de ordinul trilioanelor de euro, din bugetul multianual al Uniunii.

Mai mult, printr-o inițiativă legislativă recentă, eurocrații au reușit introducerea unei clasificări a sustenabilității investițiilor din punctul de vedere al contribuției la combaterea schimbărilor climatice, care categorisește ca nesustenabile investițiile în combustibili fosili dar și pe termen lung, pe cele în gaze naturale sau în energie nucleară.
Ultimele două sunt considerate surse de energie de tranziție, care nu conduc efectiv la combaterea schimbărilor climatice. Folosindu-se de această clasificare, instituții precum BERD și BEI vor sta departe de proiectele europene din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare.
Ce face România? A aprobat cu două mâini mai toate inițiativele Comisiei Europene care vizează decarbonarea accelerată, deși nu are încă o imagine clară cu privire la cum se va derula tranziția energetică la nivel național.
Adică ce perspective vom oferi Gorjului și Văii Jiului după închiderea accelerată a exploatărilor de cărbune?

Dovada că nu avem încă un plan este că România a trimis la Bruxelles un Plan Național Integrat pentru Energie și Schimbări
Climatice care ignoră, cel puțin în prima fază, ponderea crescută substanțial a energiei regenerabile în consumul național, aprobată chiar cu concursul nostru, în 2018.

Negocierile sunt în curs, dar este de așteptat ca România să renunțe la poziția refractară și să se conformeze noilor cerințe.
România nu are, încă, o schemă de ajutor de stat prin care să ofere sprijin financiar capacităților de producție a energiei electrice foarte poluante și vechi până spre 2030, când acestea vor fi decomisionate. Este foarte posibil ca grupurile de producere a electricității din cărbune să rămână fără niciun suport după 2025, ceea ce va deteriora situația din regiune fără doar și poate.

Strategia Energetică Națională, propusă în 2016, a făcut o estimare a costurilor de tranziție, între 0,5 și 1 miliard de euro anual, în funcție de tehnologiile pe care alegem să le implementăm în locul celor poluante, dar și în funcție de viteza de implementare a tranziției.
Bugetul de stat pe anul viitor nu arată că ține cont de acest deziderat, iar legislația actuală, mai ales OUG 114, dar și regimul restrictiv impus de ANRE pe piața de energie, nu permite dezvoltarea investițiilor private.
Am băgat capul în nisip, precum struțul, și continuăm să pretindem că lucrurile vor rămâne neschimbate. Amânând o dezbatere serioasă cu privire la ritmul de implementare a tranziției energetice și a costurilor ei nu facem decât să lăsăm la voia întâmplării soarta câtorva sute de mii de români care își vor pierde locurile de muncă. Îi apărăm azi, chipurile, ținându-i în neștiință și încurajându-i perfid să își exacerbeze propria ignoranță.

Există însă și semne bune. Sectorul privat a generat în 2019 cea mai solidă inițiativă de reconversie profesională în zonele miniere, vizând să reorienteze 10.000 de lucrători către sectorul regenerabilelor. Tot în acest an care se încheie am văzut cea mai mare inițiativă privată de susținere a eficienței energetice, care pune în umbră programele guvernamentale de profil, inoperabile cu totul.

Anul 2020 ar trebui să aducă trei lucruri în domeniul combaterilor climatice: recunoașterea incapacității statului de a fi singurul actor în acest domeniu și acceptarea unui parteneriat social și antreprenorial larg, care să scoată România din actual imobilism și din starea iresponsabilă de negare a realității; democratizarea procesului decizional în privința strategiei de decarbonare pe termen scurt și mediu prin implicarea actorilor privați relevanți, cu greutate reală și dovedită și transferarea unor atribute sau atribuții specifice către aceștia; și, nu în ultimul rând, asumarea unui pact național pentru 2050, având în vedere impactul devastator pe care lipsa combaterii schimbărilor climatice îl poate avea asupra societății noastre.

2020 în învățământul superior

0

Voi încerca să configurez câteva perspective personale pe această temă, bazate pe experiența mea de peste 25 de ani de cadru didactic universitar, 8 ani de prorector și aproape 4 ani de rector. Voi porni de la premisa că responsabilitatea noastră majoră, a universităților, a tuturor celor care prin deciziile lor sunt implicați, direct sau indirect, în acest proces, este educația tinerei generații și pregătirea ei pentru a performa la nivelul cerut de piața forței de muncă și a fi cât mai aproape de cerințele reale ale angajatorilor și profesiilor deceniului ce urmează.

Sigur că există, incontestabil, multe aspecte pozitive pe care le înregistrează învățământul superior din țara noastră în acest moment, există tradiții și rezultate care atestă faptul că România are universități care se situează – prin studenții, absolvenții, cadrele didactice și cercetătorii lor – pe poziții onorabile în edițiile recente ale clasamentelor bine cotate internațional, precum și în aprecierile angajatorilor. Mă refer, în primul rând, la membrii Consorțiului „Universitaria”, cu o activitate comună de 10 ani, reunind cinci universități de top ale României, respectiv: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București. La cea mai recentă reuniune a Consorțiului, care a avut loc la Timișoara (locul unde, acum zece ani, a fost înființat Consorțiul), rectorii celor cinci universități au semnat o rezoluție în 10 puncte, care formulează probleme, așteptări și propuneri concrete de implicare a noastră în procesul educațional și în „viața cetății” și care vizează orizontul relativ apropiat și necesar de optimizat al învățământului superior pentru anul 2020. Doresc să menționez pentru cititorii revistei „Economistul” patru din cele 10 puncte, și anume:

  • Solicitarea ca universitățile noastre și Consorțiul, în ansamblu, să devină parteneri reali de dialog în elaborarea politicilor publice și a strategiilor naționale în domeniul învățământului superior și al cercetării.
  • Asigurarea creșterii finanțării învățământului românesc, astfel încât să acopere necesitățile universităților în deceniul 2020-2030. Pentru realizarea obiectivelor învățământului românesc este necesară alocarea a 1% din PIB pentru cercetare și 6% pentru educație. Am formulat, totodată, propunerea de alocare de resurse de către guvern pentru cercetarea universitară printr-un mecanism de tip finanțare instituțională de bază.
  • Intensificarea eforturilor noastre în procesul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și oferirea de asistență și implicarea în creșterea nivelului de pregătire profesionale a acestor categorii de formatori ai tinerei generații.
  • Determinarea universităților de top ale României de a dezvolta relația cu mediul de afaceri, pentru a beneficia de expertiza și de opiniile specialiștilor în elaborarea ofertei educaționale pentru studenții noștri, în acord cu cerințele pieței muncii și dezvoltarea culturii antreprenoriale.


Tema generică România Orizont 2040 promovată de dumneavoastră este, însă, despre modelul economic al perioadei următoare, despre faptul că educația tinerei generații este condiția esențială a evoluției în toate domeniile. Într-un mod particular, sistemul de învățământ superior economic, care îmi este cel mai apropiat și la care mă voi referi în cele ce urmează, trebuie privit ca o piață concurențială pe care se întâlnesc diferiți jucători ce interacționează, fiecare cu dorința de a obține un rezultat eficient – absolventul performant. Școala superioară economică trebuie abordată ca fiind unul dintre principalele motoare ale societății în dezvoltarea sustenabilă, în sporirea nivelului de trai și a calității vieții, respectiv a bunăstării umane.

Așa cum am prezentat în intervenția mea de la dezbaterea „Educația tinerei generații din perspectiva anilor 2040. Resurse de cercetare, creativitate şi inovare”, organizată la ASE în cadrul demersului Academiei Române desfășurat sub genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, consider că există două aspecte majore pentru încadrarea educației tinerei generații în modelul economic românesc, și anume:
a) Pregătirea tinerei generații după principii moderne, cu unități de învățământ adaptate noilor cerințe de pe piața muncii, beneficiind de o legislație coerentă și sustenabilă. Nu cred în eficiența elaborării și acțiunii unor legi separate pentru învățământul preuniversitar, universitar și statutul cadrelor didactice și nici în existența a două ministere, al educației și al cercetării (problemă care momentan s-a rezolvat). Cred că trebuie să existe o viziune și abordare globală a educației tinerei generații (aflată într-o îngrijorătoare descreștere demografică), respectiv o asumare a ei la nivel de politică strategică a țării și o transpunere coerentă a acesteia, indiferent de frecvența modificărilor la nivelul administrativ al educației în România.
b) A doua preocupare majoră este promovarea de politici publice pentru menținerea absolvenților în țară pentru a implementa cu succes modelul pe care noi vrem să-l construim acum. Consider că politica de resurse umane a țării trebuie să ofere absolvenților de facultate soluții de menținere în țară prin asigurarea de locuri de muncă bine plătite și prin programarea politicilor de personal. România se confruntă cu un fenomen mai mult decât îngrijorător, chiar dramatic prin consecințele pe termen mediu și lung: scăderea numărului populației, generată atât de scăderea natalității, cât și de migrație. Populația României a ajuns la cel mai scăzut nivel de după 1968, iar în anul 2022 se preconizează ca numărul de locuri oferite de universități pentru admiterea la facultate să fie foarte apropiat de numărul de absolvenți de liceu cu bacalaureat.

Este cunoscut faptul că toate regiunile și județele țării sunt afectate de scăderea populației rezidente, dar cu intensități diferite. În ultimii ani s-au constituit şi consolidat într-o serie de aglomerări urbane adevărați „poli de dezvoltare economică”, fapt de natură să atragă tineri prin oferta mai generoasă de locuri de muncă, dar una din urmările negative ale acestui proces va consta în depopularea drastică a zonelor rurale şi accentuarea discrepanțelor de dezvoltare, diminuând, şi pe această cale, șansele copiilor din aceste zone pentru a accede la o pregătire superioară.
Complexitatea dezvoltării specializărilor face imposibilă cuantificarea cu exactitate a aportului valoric al absolvenților/specialiștilor într-un anumit domeniu absolvit, dar se poate afirma cu certitudine că atât ca aport, cât și ca rol în societate, absolvenții din domeniul economic și IT reprezintă piloni ai dezvoltării și sustenabilității unei economii moderne.
Pe fondul crizei forței de muncă curente, dacă luăm în calcul nivelul de înstrăinare a capitalului uman specializat, respectiv dacă luam în analiză rata/nivelul plecărilor absolvenților pe domenii, în străinătate, atunci numărul economiștilor și al IT-urilor se situează mult sub nivelul emigrărilor absolvenților de medicină sau inginerie, ceea ce presupune că efortul financiar depus de țara noastră în formarea de economiști și IT-iști, comparativ cu alte specializări, este mai sustenabil.

În acest context, considerăm că pentru anul 2020 și pentru perioada imediat următoare sunt demne de luat în seamă următoarele măsuri de îmbunătățire a managementului educațional în țara noastră:

  • alocările bugetare ar trebui să se realizeze în funcție de costurile reale pe student, luând în calcul inclusiv reducerea numărului de studenți bugetați și creșterea finanțării pe student;
  • intensificarea eforturilor de internaționalizare a universităților;
  • continuarea politicii de alocare a locurilor bugetate pe domenii prioritare (dar să avem mare grijă care sunt acele domenii prioritare);
  • punerea unui accent deosebit pe antreprenoriat și pe rolul consiliilor consultative în îmbunătățirea planurilor de învățământ și a fișelor disciplinelor;
  • îmbunătățirea procesului de admitere în toate universitățile publice și private;
  • finanțarea cu prioritate a temelor de doctorat provenite dintr-o nevoie economico-socială;
  • elaborarea de politici publice menite să contribuie la menținerea tinerilor absolvenți în țară, respectiv la întoarcerea tinerilor plecați la studii sau la muncă în străinătate (experiența lor fiind benefică în armonizarea modelului românesc cu cel european).

În ceea ce privește Academia de Studii Economice din București, apare ca necesară în perspectiva mai largă descrisă mai sus proiectarea paletei de specializări ținând seama de dinamica realităților economiei noastre. Prioritară în această direcție este conceperea programelor de studiu pentru a asigura armonia în universul profesiei noastre dintre gândirea economică exigentă, logica acțiunii eficiente și participarea responsabilă la viața societății. Ca accent al nucleului ideatic al poziției societale a universității noastre se relevă a fi de neevitat remodelarea funcției educative în scopul de a avea absolvenți pentru care performanța se judecă atât după criteriile de expertiză profesională, cât și după abilități de inserție pe piața muncii.
Cheia către societatea cunoașterii o reprezintă comunicarea, prin care se alimentează înțelegerea corectă a evoluțiilor, explicarea bazată pe argumente întemeiate pe adevăr. În fapt, ca orice proces transformațional, societatea cunoașterii este, în primul rând, un proces de învățare. Universitatea noastră știe să răspundă adecvat satisfacerii exigențelor învățării clasice, formative, pe termen mediu, unde este vizat individul și microgrupul, dar și structurării potențialului pentru învățarea procesuală, centrată pe implicarea conștientă în contexte complexe de natură dinamică a macrogrupurilor, pe termen lung. Consider că aici sunt marile probleme a căror rezolvare ajută la adaptarea misiunii universității la cerințele economiei viitorului aparținând societății cunoașterii.

În final, putem concluziona că suntem încrezători în reușitele noastre viitoare și suntem pregătiți să dăm răspunsul adecvat provocărilor tot mai importante ale societății cunoașterii. Academia de Studii Economice din București se va afla în avanpostul gândirii imaginative a procesului de modernitate, va asigura suportul științific pentru transformarea tinerelor generații de specialiști în agenți ai smart power, resursa viitorului așteptat de oameni.

Așteptări economice de viitor, izvorâte din lecția trecutului…

Am fost rugat să fiu prezent și eu – alături de prestigioși experți – în paginile primului număr din 2020 al revistei „Economistul”, cu o opinie personala asupra așteptărilor de la anul 2020, din perspectiva dezbaterilor desfășurate sub egida Academiei Române (Secția Științe Economice, Juridice si Sociologie și Secția de Științe Medicale), pe tema modelului economic românesc în Uniunea Europeană. Evident, nu pot să fac acest lucru așa cum s-ar cuveni, ci numai prin prisma meseriei mele de istoric, în general, și a celei de medievist, în special. Pentru majoritatea contemporanilor, Evul Mediu este o epocă întunecată, dar dinspre această lume revolută ne vin și unele lumini. Viitorul nu se naște niciodată din nimic, ci se construiește din înțelepciunea unor tradiții. Pentru unii analiști grăbiți, ancorați exclusiv în prezent și viitor, nici nu există un model economic românesc. Ideea acestor rânduri mi-a fost furnizată de această negare nejustificată a modelului economic românesc, dar și din explicația unui coleg occidental dată protestelor aproape continue de stradă din multe țări europene: stingerea dorinței de a munci într-o societate tot mai rău condusă de către elite tot mai puțin responsabile.

*


Pe teritoriul locuit de români, în numeroasele lor țări medievale, structurile economice și sociale erau altele decât în Occident, deși esența vieții era aceeași. Oamenii simpli aveau două preocupări esențiale: producerea celor necesare traiului de pe lumea aceasta (privită drept „umbră și vis”) și pregătirea pentru trecerea în lumea veșnică. Îndeplinirea acestor scopuri presupunea concentrarea oamenilor asupra a două realități, anume pământul și biserica. În acest cadru ne vom concentra asupra pământului. Se presupunea că orice om trebuia să aibă o bucată de pământ și zbaterea cea mare a oricui era să fie sau să ajungă proprietar (de fapt posesor) de pământ. Proprietarul absolut al pământului era – în concepția medievală – Dumnezeu, de aceea pământul (nu proprietatea!) era considerat sfânt. Dumnezeu a dat oamenilor pământul său spre folosință (posesie). Oamenii fără pământ erau, de regulă, străinii, prizonierii de război, robii. Oamenii locului aveau, aproape toți, pământ (mai mult ori mai puțin). Pământul era folositor când rodea. Cea mai mare amenințare contra rodirii pământului au fost, în cazul daco-romanilor și apoi al românilor, pentru vreo șapte-opt secole, migratorii sau „barbarii”. Modul de trai al acestora se baza pe jaf și pradă, pentru că ei nu arau și nu semănau. Raziile lor periodice erau, de obicei, spre toamnă, când se strângea recolta. Mare parte din aceasta era confiscată, restul fiind lăsat localnicilor dintr-un motiv practic: ca să nu moară de foame, spre a putea semăna, tot pentru „barbari”, în primăvara următoare. Urma o nouă razie, o nouă confiscare și așa mai departe. Firește, când localnicii se opuneau cedării tainului, se produceau violențe, incendieri, distrugeri, robiri și crime. În raporturile pașnice dintre autohtoni și migratori și-a găsit rostul o categorie de fruntași locali care tratau cu liderii jefuitorilor și care erau, mulți dintre ei, conducătorii satelor, adică juzii (judecătorii)/ cnezii, „oamenii buni și bătrâni”, ducii/voievozii, crainicii, vatamanii etc. Prin cedarea sub presiune a unei părți a producției, satele noastre, cu liderii lor buni, au supraviețuit secole la rând. Nu au viețuit, ci au supraviețuit!

Altminteri, dincolo de aceste atacuri de jaf, viața în interiorul comunității se derula fără tulburare, după vechile tradiții romane, influențate de lumea romano-bizantină și de cutumele slave. Satul avea mecanismele instituționale necesare ca să funcționeze. „Funiile” sau „bătrânii” se trăgeau la sorți periodic, iar pădurile, pășunile, apele, morile etc. intrau în folosința comună. Primăvara, la semnul seniorilor (bătrânilor), se porneau plugurile. „Pornirea plugurilor” se făcea concomitent de către toți sătenii și însemna trecerea la ciclul agricol de peste an. La fel se proceda și cu strânsul roadelor (poamei). Mai toate elementele lexicale din limba română legate de agricultură sunt de origine latină.

A fost, probabil, o perioadă, de la finele mileniului I al erei creștine, când, pe alocuri, românii au fost supuși slavilor, mai exact unei pături subțiri de slavi, de unde s-a păstrat și înțelesul social al etnonimului de român/rumân. Ulterior, însă, după Evul Mediu, acest înțeles social s-a pierdut. Cele mai grave confiscări de pământuri în defavoarea românilor s-au produs în Transilvania, mai ales după 1204, dar nu din rațiuni etnice (naționale), ci confesionale. În 1204 (Cruciada a IV-a), Constantinopolul și Imperiul Roman de Răsărit (în mare parte) au fost cucerite de creștinii latini occidentali. Papa a cerut ca toți „schismaticii” să revină la „dreapta credință” a Apusului, urmând să fie iertați pentru „marea lor abatere”. Cei „încăpățânați”, însă, aveau să nu mai fie tratați drept „schismatici” (rupți de Roma), ci drept „eretici” (abătuți de la canon, de la normă) și pedepsiți conform rânduielii de pedepsire a ereticilor: „darea spre jaf și pradă” (confiscarea bunurilor și drepturilor). Toate izvoarele care-i pomenesc pe români în primele 3-4 decenii după 1204 conțin răpiri de țări, de pământuri, de mănăstiri, de eparhii. Nemulțumiți, românii s-au revoltat și, cel mai adesea, și-au reluat cu forța roadele muncii lor, fiind caracterizați drept răufăcători și hoți. Astfel, s-a ajuns în Transilvania la o pătură de stăpâni străini (confesional și etnic), situați peste masa de lucrători români. Românii au fost discriminați în Transilvania, la început ca ortodocși, iar apoi și ca români.

În Țările Române libere (extracarpatice) stăpânii și supușii erau de aceeași confesiune și etnie. Ciclul muncii a fost aici amenințat mai ales de atacurile externe ale ultimelor valuri migratoare și, cu prioritate, de tătari și de turci. Când presiunea acestora era foarte mare și pretențiile lor erau exagerate, domnii și boierii porneau lupta. Când românii era să fie copleșiți de inamic, ei cereau pace și nu așteptau să fie învinși pe câmpul de bătălie. Cu alte cuvinte, românii alternau concilierea (tratativele) cu rezistența (luptele). Un motiv al întreruperii războaielor prea lungi era ciclul muncii (al cultivării plantelor și creșterii animalelor), care, dacă se oprea, periclita viața fizică a comunităților, conducând la foamete. Prin acest sistem s-au salvat economia locală și ființa statală.

Marii noștri istorici, începând cu Nicolae Iorga, au subliniat importanța unui factor economic, anume drumurile comerciale, pentru un proces politic, adică formarea statelor medievale românești. Drumul comercial „de la varegi la greci”, care lega nordul Europei de sudul ei și care trecea pe Valea Nistrului și pe Valea Prutului, a ajutat mult la închegarea Moldovei ca voievodat medieval, iar drumul comercial care lega vestul Europei de Marea Neagră și de Marea Marmara a fost prioritar pentru structurarea Țării Românești. „Culoarul Brăilei”, care pornește din Țara Bârsei și ajunge până la vestita schelă dunăreană, ca segment dinspre finalul acestei vaste artere comerciale, a asigurat în parte prosperitatea tânărului voievodat sud-carpatin, introducându-l în circuitul continental.

Mulți istorici ai economiei s-au întrebat de ce, cu o țară așa de generoasă în produse ale solului și subsolului, nu au ajuns românii să fie mari negustori, lăsându-i pe alții să le valorifice mărfurile. Evident, cauzele acestei situații sunt complexe, dar o împrejurare istorică specială, ignorată adesea, explică bine această situație. În Transilvania, românii, inițial din motive confesionale (cum s-a văzut), au ajuns să fie lipsiți de propriile pământuri. Cum să produci bunuri pentru piață dacă pământul nu-ți mai aparținea? În Țara Românească și Moldova, pământurile au rămas în stăpânirea românilor, adică a boierilor și a țăranilor liberi (moșneni și răzeși). Chiar și țăranii supuși pe moșiile domnești, ale boierilor și ale mănăstirilor erau stimulați să producă și puteau să trăiască decent.

De unde vine atunci dezinteresul pentru producția de piață? Dintr-o împrejurare păcătoasă, care începe cu jaful instituit de migratori (mai ales de valurile de pecenegi, cumani și tătari) și continuat la scară largă de turci. Tătarii au jefuit periodic – mai ales în Moldova – de la 1241 până la 1717, prădând recoltele și luând robi. Turcii au făcut la fel, mai ales în Câmpia Română, de la Vidin și Calafat până la Galați și Brăila, confiscând tot surplusul de producție. Când tributul către Poartă, mucarerurile, sumele pentru cumpărarea domniilor, monopolul comercial otoman etc. au ajuns la forme inimaginabile ( 155.000 de galbeni plătea Țara Românească drept tribut înainte de domnia lui Mihai Viteazul!), producția a scăzut considerabil. De ce să mai produci, din moment ce nu te puteai bucura deloc de roadele muncii tale? Orice surplus ajungea la stăpânii din țară și din afară. Lipsa de cointeresare a fost fatală pentru dezvoltarea spiritului concurențial, pentru competiție, pentru acumularea de capital etc. Și așa am ajuns să fim „săraci în țară bogată” și să cultivăm proverbe de genul: „Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă” (versuri valorificate de Octavian Goga).

Firește, împrejurările s-au schimbat și, cu toate că s-ar fi putut îmbunătăți multe astfel de tare moștenite, handicapul istoric a rămas. Aceasta nu scuză lipsa noastră de performanță economică de-acum, dar explică multe. Cu toate acestea, strămoșii românilor au muncit, iar românii de azi se străduiesc și ei și fac să rodească acest pământ. Munca cea grea au făcut-o, de obicei, ei, românii, dar produsele pământului le-au împărțit mereu cu alții, de voie sau de nevoie. Nu ne mai gândim la țăranul român în spirit sămănătorist și poporanist, nici nu mai putem visa la sate idilice, cu fete care înfloresc altița și cu flăcăi osteniți de trasul la coasă, când soarele se ridică de-o suliță pe cer. Azi satul este cu totul altul, pe-acolo pe unde el mai există și nu s-a stins în ruină și uitare. Dar să ne amintim de sat, de cei care au dat viață satului și de marii intelectuali care au adus laudă țăranului român și care au făcut elogiul satului românesc nu poate să facă rău nimănui. „Nunta Zamfirei”, deși este una țărănească, pare împărătească. Botezurile copiilor și prohodirile morților, fetele cu marame de borangic și cu părul mirosind a flori de primăvară, muierile vajnice care erau talpa casei și bărbații dedicați muncii tăcute, bunicii cu argint în plete și bunicile torcând fus după fus, senine și tăcute, suspinând din când în când, la amintirea vreunui gând din viețile lor trecute – și câte altele! – fac parte din moștenirea noastră și ni s-au transmis în memoria colectivă. Toate acestea au fost viață, iar viața, fie ea și trecută, tot viață rămâne. Dacă ajungem să știm și să prețuim ceea ce au făcut strămoșii nu devenim, probabil, mai deștepți și nici nu putem prevedea viitorul, dar putem dobândi o altă virtute, aceea de a ne adapta mai bine vieții prezente. Așteptările de la anul 2020, pe tema generică „deconstrucție și reconstrucție” în Uniunea Europeană, nu pot ignora munca și truda înaintașilor, care reprezintă experiență acumulată.

În consecință, se cuvine să ne integrăm în Europa viitorului cu modelul nostru de viață, adaptat acum spiritului concurențial și competiției. Cea mai mare bogăție a oamenilor rămâne și astăzi pământul, care ne ține pe toți și care, în cazul României, este plin de resurse. Dar și viceversa: cea mai mare bogăție a pământului sunt oamenii, pentru că, în lipsa lor, pământul, oricât de roditor ar fi, rămâne sterp. Nici pământul și nici oamenii nu sunt realități suficiente în sine, fără muncă. Munca stăruitoare este fundamentală pentru economia viitorului. Cultul muncii se obține printr-o educație adecvată, iar aceasta se produce în familie și în școală. Europa de azi trece printr-o mare cumpănă din mai multe motive, dar unul dintre ele este, fără îndoială, diminuarea setei de muncă, insinuarea dorinței de câștig facil, refuzul multora de a face toate muncile necesare bunului mers al comunității, iluzia că alții trebuie să facă ceea ce nouă nu ne place să facem. Oamenii, de la începuturile istoriei, s-au bucurat de prosperitate atunci când au muncit, iar muncile se leagă toate – direct sau indirect – de suportul acesta de sub noi, de țărâna pământului, de comorile ascunse în măruntaiele pământului, în apele de deasupra pământului, în aerul atmosferei pământului.

Pentru noi, pământul acesta se cheamă România. Dacă vrem ca el să producă, trebuie să-l iubim, adică să-l muncim. Țăranul român l-a muncit cu atâta pasiune, încât a ajuns să-l iubească împătimit, sărutându-l ca pe o ființă (vezi emoționanta scenă din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu). Și dacă nu reușim cu toții să facem asta – adică să ne iubim pământul muncindu-l – și dacă ne luăm, unii dintre noi, din disperare, lumea în cap, măcar să nu urâm țara și oamenii ei. Nicio țară și niciun popor de pe lumea asta nu merită și nu trebuie să trezească ură, iar înțelepții noștri ne transmit – trebuie doar să învățăm a le descifra mesajele – un testament minunat: iubirea de pământ se conjugă cu munca stăruitoare.

Leroy Merlin, acţiuni pentru protecţia mediului

0

Retailerul în construcții, decorațiuni și grădinărit Leroy Merlin îşi reafirmă grija pentru protecţia mediului printr-o serie de acțiuni care au ca obiectiv reducerea consumului de plastic: înlocuire pungilor mici de plastic de la casele de marcat cu sacoșe de hârtie 100% biodegradabile, produse în România, la Bistrița, în fabrici acreditate FSC, din lemn provenit din zone fără tăieri ilegale, cu replantări sistematice, fără folosirea pesticidelor; folosirea de containere pentru reciclare selectivă de hârtie, plastic, sticlă, aluminiu la sediu și în magazine.

Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin România, subliniază: „Suntem foarte entuziasmați de acest nou pas privind implicarea noastră în procesul de transformare globală. Ne dorim ca alinierea la standardele internaționale să fie benefică și utilă pentru mediul înconjurător și în special pentru România.”

Bune practici constructive pentru București

1

Salvarea patrimoniului urban al Bucureştilor este vizată de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) – „care a deschis și întreține zi de zi un dialog istoric pe tema viețuirii urbane de calitate, pentru cultură și trăire cu rezon pentru București” – printr-un experiment artistic produs „în jurul Caietelor de Bune Practici Constructive pentru zonele istorice ale Capitalei – Catalog București”. Evenimentul are loc pe 7 februarie 2020, de la ora 19.30, într-un spaţiu care asociază economicul şi artisticul: o hală revitalizată pentru cultura și comunitatea artistică, Galeria SENAT/ Combinatul Fondului Plastic, din str Băiculești nr. 29. Prezentarea va fi făcută printr-o instalație concepută de arhitectul Mircea Barac, care va asigura și proiecțiile video din cadrul acesteia. Dansatoarea și coregrafa Oana Mureșan va susține patru poeme coregrafice în lectura lui Edmond Niculușcă Grupul „Sentiment” va prezenta patru experimente muzicale cu sintetizatoare.

Edmond Niculușcă apreciază că „pentru București, anul 2020 este un an critic. Ceea ce se mai poate face azi nu se va mai putea face niciodată. Degradarea patrimoniului, riscul seismic iminent, poluarea și traficul sunt probleme urgente care afectează vital orașul și viața locuitorilor lui. Dacă nu acționăm acum, va fi prea târziu pentru viața noastră și pentru cultura și identitatea Bucureștiului. Al doisprezecelea ceas este momentul în care nu trebuie să ne abandonăm în resemnare. The time is now e despre timpul potrivit pentru curaj, pentru acțiune, pentru solidaritate. E timpul să ne regăsim stima de sine și să trezim Bucureștiul la viață. The time is now este o celebrare a curajului de a  acționa pentru viitorul Bucureștiului”.

Parteneri în organizarea evenimentului sunt Galeria SENAT, Forte Partners, F64, Oma Vision; partenerii Caietelor de Bune Practici Constructive Catalog București sunt Ordinul Arhitecților din România prin timbrul de arhitectură, Expo Arte, Lindab Romania, HeidelbergCement Romania, CA Immo, Semmelrock Romania.

Green Deal, pe agenda de lucru a României

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informează că la Bruxelles s-a desfăşurat conferința publică la nivel înalt privind implementarea Pactului Ecologic European (Green Deal) și a Legii privind clima la nivel european, din perspectiva implementrii la nivelul Uniunii Europene: „Oameni politici, reprezentanți ai ONG-urilor, ai companiilor și societății civile au discutat aspecte legate de beneficiile tranziției către o economie verde și emisii nete zero în 2050, precum și modalitatea de a atinge acest obiectiv ambițios”. România a fost reprezentată de o delegație condusă de secretarul de stat Iulian Octavian Stana (foto) din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a subliniat: „Pactul Ecologic European și Legea europenă a climei vor face parte din agenda de lucru a României pentru anii ce vor urma. Pentru Romania, îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene, stabilite prin Pactul Ecologic European, implică schimbări majore ce vizează următoarele domenii: mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transport, agricultură, digitalizare și sectorul financiar. România sustine obiectivul UE de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, dar, în același timp, trebuie sa acordam atenție deosebita costurilor sociale si economice asociate acestei tranziții”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor accentuează că „a inițiat și va continua discuțiile cu celelalte entități publice, operatori economici și societatea civilă, pentru abordarea cea mai potrivită a implementării Pactului Ecologic European în România”.

Pachetele turistice achitate online, creştere cu 40% faţă de 2019

0

Vânzările online de pachete turistice au crescut cu 40% la actualul de început de an faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor înregistrate de Christian Tour, cel mai mare operator român de chartere de pe piața autohtonă.Cristian Pandel, CEO Christian Tour, apreciază că „în general, românii sunt încă reticenți când vine vorba despre cumpărături online, mai ales dacă vorbim despre sume mai mari, așa cum sunt cele la pachetele turistice. Din fericire, atitudinea față de e-commerce se schimbă, iar cifrele înregistrate în online de Christian Tour arată că turiștii încep să se obișnuiască nu doar să caute informații pe site-urile agențiilor de turism, ci și să achiziționeze efectiv vacanța din mediul online. Astfel, de la începutul anului, valoarea totală a vacanțelor cumpărate online, de pe christiantour.ro, depășește 1 milion de euro, ceea ce ne încurajează să facem și mai multe investiții în zona online, ȋn sensul îmbunătățirii serviciilor oferite clienţilor noştri, dar mai cu seamă ȋn optimizarea experienţei de cumpărare online”.

Cele mai solicitate destinaţii prin online sunt, în ordine, Antalya, Thassos, Zakynthos, Nisipurile de Aur, Creta Heraklion, Hurghada, Lefkada, Eforie Nord, Mamaia, Halkidiki.

Valoarea medie a unui pachet achiziționat online pe christiantour.ro este 1.100 de euro pentru două persoane (1.500 de euro, pentru unele destinații, precum Antalya și Egipt, unde turiștii caută și hoteluri de lux). În această perioadă, reducerile early booking maxime sunt de până la 52% din valoarea pachetului.

Ajutor de 30.000 euro prin asigurare pentru tratament onclogic

0

Compania Aegon România anunţă extinderea pachetelor oferite prin asigurarea medicală Optimist, realizată în colaborare cu clinicile private de radioterapie Amethyst: „La pachetul inițial, prin care beneficiarul primea un sprijin financiar de 5.000 lei, achitând o primă anuală de 135 lei, au fost adăugate alte trei. Acestea pun la dispoziția asiguratului care a fost diagnosticat cu o formă de cancer sume de 10.000, 20.000 și 30.000 lei”. Detalii ne oferă Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România: Statisticile sunt îngrijorătoare, dar faptul că milioane de vieți pot fi salvate în fiecare an prin accesul rapid la servicii medicale de calitate cred că ar trebui să ne facă pe toți mult mai preocupați să luăm din timp măsuri și să ne construim o plasă de siguranță. Depistarea într-o fază incipientă şi accesul rapid la tratament corespunzător sunt două elemente esenţiale în lupta cu această boală. Din păcate, din momentul primirii diagnosticului apar costuri care pot fi greu de suportat, chiar dacă ești asigurat în sistemul de sănătate publică. Am luat în calcul toate aceste aspecte atunci când am decis să creștem numărul de pachete disponibile prin asigurarea Optimist. Dacă plătești anual o sumă care se încadrează între 135 și 350 lei, în cazul unui diagnostic oncologic vei primi un sprijin financiar de 5000, 10.000, 20.000 sau 30.000 lei în funcţie de pachetul ales. Este momentul ca românii să devină mult mai conștienți de importanța încheierii unor polițe de asigurare pentru sănătate care le simplifică foarte mult accesul la servicii medicale de calitate!”.

Asiguratorii subliniază că asigurarea Optimist „oferă patru variante de sprijin financiar destinate să acopere atât nevoile imediate ale clienților, cât și acces rapid la tratament oncologic de cea mai bună calitate, cu ajutorul echipelor multidisciplinare din rețeaua de clinici Amethyst si al echipamentelor medicale de ultimă generație. Pentru tratament, persoanele care au achiziționat unul dintre pachetele Optimist se pot programa rapid, fără liste de aşteptare, la clinicile private de radioterapie Amethyst. Pacientul va fi consultat de specialiştii din clinică în maximum 72 de ore din momentul programării. Clinicile dispun de tehnologie medicală modernă şi oferă clienților Aegon accesul la şedinţe de consiliere psihologică şi la consultaţii de nutriţie personalizate, fără costuri suplimentare. Pentru a putea beneficia de această asigurare, trebuie să ai vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani, să nu fi avut boli de natură oncologică diagnosticate până în momentul încheierii poliței de asigurare și să fii contribuabil la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Asigurarea Optimist este distribuită prin intermediul brokerilor de asigurări care sunt parteneri ai Aegon România: Campion Broker, Safety Broker, Inter Broker, ZürichBroker şi Transilvania Broker. De la începutul anului 2020, Asigurarea Optimist poate fi achiziţionată online, simplu şi rapid, de pe www.aegonmarket.ro. Mai multe detalii despre acest produs se găsesc pe site-ul Aegon România: https://www.aegon.ro/RO-Homepage-Viata/Produsele-noastre/ asigurarea_Optimist/”.

România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia

0

România va participa la Expoziția Internațională de Arhitectură La Biennale di Venezia 23 mai-29 noiembrie 2020 (ediţia 17), cu proiectul „Fading Borders”, desemnat câștigător prin concurs național. Echipa proiectului este formată din arhitecţii Irina Meliţă, Ştefan Simion, Cristi Bădescu, Ştefania Hîrleaţă, Radu Tîrcă, membri ai biroului de arhitectură „Poster”. Proiectul se încadrează în tema ediției din acest an a Bienalei, „Cum vom trăi împreună?”, prin tratarea subiectului reprezentat de „părăsirea României de mai mult de 3,4 milioane de cetățeni în perioada 2007-2019. Fading Borders documentează această realitate aducând împreună două proiecte de cercetare: Plecat – care analizează fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în  cadrul diferitelor comunități locale din Europa și Shrinking Cities – care vorbește despre declinul și contracția orașelor românești, privite ca fenomen de amploare”.

Participarea României la Bienală este asigurată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecților din România. Comisarul participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2020 este arhitectul Attila Kim.

Cu ocazia prezentării proiectului, ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, a subliniat că România este unica ţară care deţine două spaţii expoziţionale la Veneţia: pavilionul naţional, cumpărat și construit, cu eforturi personale, de Nicolae Iorga în 1940 (foto) și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția.

La rândul său, Mirel Taloș, președinte interimar al Institutului Cultural Român, a reamintit că participarea cu tradiţie de peste o sută de ani a României la Bienala de la Veneţia (Bienala de artă şi, în ultimele decenii, şi cea de arhitectură) reprezintă „cel mai vechi proiect de promovare culturală a României, prin care promovăm creativitatea”. Actuala participare are un caracter deosebit, înscriindu-se în succesiunea Sezonului România-Franţa şi a prezenţei la Europalia.  

Enel intenționează să vândă pachete minoritare la companiile din România

0

https://www.economica.net/exclusiv-enel-ar-fi-inceput-discu-iile-pentru-vanzarea-de-pachete-minoritare-la-companiile-din-romania-surse_179187.html

Grupul Italian Enel, unul dintre cei mai mari investitori străin din sectorul energetic din România, face pași înainte în încercarea sa de a vinde pachete minoritare de acțiuni la firmele pe care le deține în România, scrie Economica.net.

De asemenea, italienii doresc să coopteze în acționariatul firmelor din România fonduri de investiții care au experiență pe zona energetică, potrivit unor surse din piață.

Totodată, Enel ar dori să vândă pachete de 10% din capitalul companiilor din România.

Apple a înscris venituri de 91.8 miliarde dolari

0

Ca în fiecare an, Apple a avut un sezon al sărbătorilor de iarnă excelent, reuşind să-şi crească veniturile cu 9% faţă de anul anterior, potrivit News.ro.

În acelasți timp, aşteptările Apple pentru acest trimestru, privind veniturile, erau între 85,5 şi 89,5 miliarde de dolari.

Profitul companiei americane pentru această perioadă a fost de 22,2 miliarde de dolari.

Pentru următorul trimestru, Apple se aşteaptă la venituri cuprinse între 63 şi 67 miliarde de dolari, potrivit sursei amintite.

Numărul dispozitivelor Apple active a crescut în Q1 2020 la 1,5 miliarde, cu 100.000 mai multe decât în urmă cu an. În acelaşi timp, 80% dintre device-urile vândute în ultimii trei ani folosesc cea mai recentă versiune de iOS.

Deficitul bugetar a fost anul trecut de 4,6% din PIB

0

Guvernul a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, 48,3 miliarde de lei, cu circa 0,2 puncte procentuale peste ținta de 4,4% asumată de actualul guvern prin rectificarea de la finele lunii noiembrie, conform datelor Profit.ro.

Astfel, guvernul a plătit în decembrie suma pentru care există titlu executoriu în România în urma procesului intentat statului român de frații Micula. Bugetul Ministerului Finanțelor a fost suplimentat cu 912,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, urmând ca aceste fonduri să fie utilizate pentru efectuarea plății, în cursul zilei de astăzi, a titlului executoriu, scrie sursa. Totodată, bugetul pe anul 2019 a fost construit de guvernul PSD la începutul anului trecut pe o țintă de 2,76%, însă această țintă a fost deja depășită la finele lunii octombrie, cu câteva zile să fie instalat noul guvern PNL.

Echipa EFdeN reprezintă România în competiţia caselor eficiente energetic

0

În contextul tematicii globale a resurselor energetice, România este angajată prin calificarea echipei EFdeN (foto) la ediția din 2021 a celei mai mari competiții internațională pentru locuințe sustenabile, Solar Decathlon, care se va desfășura la Wuppertal, Germania. Este a treia participare a echipei care reprezintă România, după Versailles 2014 cu proiectul „EFdeN 4C” și Dubai 2018 cu proiectul „EFdeN Signature”. În premieră, ediţia 2021 are „o temă urbană dedicată și se concentrează pe găsirea de soluții la problemele orașelor moderne”. Echipa EFdeN este formată din studenți de la Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Politehnica din București, Universitatea București.

În calitate de responsabil al SDE2021 EFdeN, Mihai Zecheru subliniază: „Prin performanța EFdeN, România dovedește că se numără printre puținele țări din lume care sunt capabile să gândească, proiecteze și să realizeze locuințe sustenabile la cele mai exigente standarde internaționale. Greul abia acum începe, dar EFdeN a demonstrat deja în trecut maturitate și multă ambiție, iar rezultatele din edițiile anterioare la care am participat au fost remarcabile”.

Prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”: „Azi nu se mai poate vorbi de o edificare viabilă fără a lua în considerare, pe lângă celelalte determinări specifice: timpul, contextul și sustenabilitatea, iar arhitecții și inginerii trebuie să facă față acestor importante cerințe. În EFdeN, tinerii studenți, lucrează în echipă, concep un proiect de arhitectură și inginerie. Apoi îl construiesc, îl demontează, îl transportă și apoi îl remontează, creând astfel competențe necesare prin impletirea teoriei cu practica”.

Prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București: „Această interacțiune de practică interdisciplinară le aduce studenților din EFdeN un spor de competență pe care noi prin activitățile de tip didactic nu le putem transmite. Ne bucurăm să fim cu toții parte din acest proiect de excelență academică și să contribuim la un mediu construit mai bun în România, mai sigur, mai sănătos și mai prietenos cu mediul“.

EximBank a finalizat achiziția Băncii Românești

0

EximBank anunţă că a finalizat achiziția Băncii Românești S.A. (BROM). Astfel, EximBank intră pe piața de retail din România, devenind „o bancă universală cu servicii complete și continuând să își îndeplinească misiunea pe termen lung prin susținerea și promovarea dezvoltării economice a României”, cu sublinierea că „noua entitate se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piață de aproximativ 3%”. Oferta este parte a acordului dintre EximBank și National Bank of Greece (NBG) încheiat în iunie 2019, privind achiziția participației acesteia de 99,28% în acționariatul BROM.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Prin achiziția Băncii Românești, EximBank își îmbunătățește serviciile acordate clienților locali și își crește capacitatea de susținere a dezvoltării economiei românești. Cota de piață a BROM, un management performant și un nivel bun de solvabilitate și lichiditate completează punctele forte ale EximBank, împreună urmând să fim și mai puternici. Sunt încrezător că toate aceste elemente definitorii, unificate la finalul procesului de integrare ce urmează,  vor crea o instituție de referință pe piața financiar-bancară ce va răspunde mai bine cerințelor clienților noștri”.

J.P. Morgan Securities plc a acționat în calitate de consultant financiar unic în cadrul tranzacției. EximBank a mai fost asistată de către Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL, în timp ce Linklaters LLP a fost consultantul juridic pe plan internațional, iar Bulboacă&Asociații SCA a asigurat asistența juridică pe plan local.

Campanie pentru incluziunea copiilor cu dizabilități

0

În contextul preocupărilor pentru asigurarea integrării socio-economice a tuturor categoriilor de populaţie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Ministerul Educației și Cercetării și UNICEF au lansat o campanie de informare în beneficiul copiilor cudizabilităţi: „Creștem mai puternici când creștem împreună” (Foto A. Horega UNICEF). Campania se adresează familiilor cu copii cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 ani și tuturor părinților și profesioniștilor care lucrează cu copii, inclusiv cu copii cu dizabilități. În România sunt înregistraţi oficial 71.893 de copii cu dizabilităţi, dintre care 67.639 se află în familii, ceilalţi, în sistemul de protecţie specială. 16.276 dintre copiii în cauză au un handicap asociat, 15.740 au handicap psihic, 14.580 au handicap somatic, 10.114 au handicap mintal etc. Din punctul de vedere al gravităţii, 41.263 de copii se încadrează la gradul I de handicap.

Ministrul educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, accentuează că ministerul „este alături de toţi – de toţi! – copiii” şi subliniază: „Pentru a susține incluziunea copiilor cu dizabilități este nevoie de un parteneriat, pe de o parte între instituțiile din sănătate, protecție socială și educație, pe de altă parte între părinți, cadre didactice și profesioniști care lucrează cu copiii și întreaga comunitate. Facem eforturi ca sistemul de educație, în ansamblu, să fie unul incluziv, la toate nivelurile: creșă, grădinița și școală. Potrivit studiilor internaționale, toți copiii se dezvoltă mai bine și sunt mai toleranți atunci când cresc împreună. Cu cât vârsta copiilor cu dizabilități este mai mică la înscrierea în grădiniță și școală, cu atât cresc șansele acestora la dezvoltare și la o viață mai bună”. Integrarea, semnalează ministrul educaţiei şi cercetării, trebuie să fie însoţită de o formare profesională corespunzătoare a celor care lucrează în domeniu.

Mădălina Turza, președintele ANDPDCA, reiterează faptul că „incluziunea copiilor cu dizabilităţi reprezintă nu numai o obligație legală, dar și o datorie morală pe care noi o avem ca societate. Copiii cu dizabilităţi au dreptul la educaţie de calitate şi servicii în comunitate, alături de toţi ceilalţi copii, iar acestea trebuie să constituie priorităţi efective pentru autorităţile competente”.

 Reprezentantul adjunct al UNICEF în România, Gabriel Vockel, semnalează că „mult prea mulți copii cresc în sistemul de protecție specială. Separarea ar putea fi prevenită prin suport adecvat pentru familiile lor. Mult prea mulți copii cu dizabilități încă nu merg la școală și, astfel, sunt împiedicați să învețe împreună cu alți copii și să se dezvolte la adevăratul lor potențial. Mult prea mulți copii cu dizabilități și familiile lor sunt stigmatizați și discriminați. Din cauza lipsei de date de calitate știm mult prea puțin despre numărul real al copiilor cu dizabilități și cum, mai exact, sunt afectați”. Aprecierea reprezentantului ajunct al UNICEF este că „România are o legislație puternică, dar trebuie să ne asigurăm că este implementată în totalitate”, subliniind că „legile, politicile și standardele trebuie să fie susținute de bugete adecvate”.

DOUG STRYCHARCZYK, MENTAL TOUGHNESS GURU, VINE LA BUCUREȘTI

0

Cunoscutul antreprenor și cercetător britanic, Doug Strycharczyk care, împreună cu profesorul Peter Clough – renumit psiholog sportiv și ocupațional, a dezvoltat MTQ Plus,celebrul test recunoscut internațional, care evaluează nivelul de „mental toughness” la sportivi, manageri și în domeniul educației, vine la București pentru training certificat în Mental Toughness.

Doug Strycharczyk, CEO al AQR International și profesorul Peter Clough de la Universitatea din Huddersfield, Marea Britanie, au operaționalizat pentru prima dată în istoria psihologiei conceptul de Mental Toughness prin dezvoltarea unei evaluări a nivelului de Mental Tougness. Ultima sa versiune, MTQPlus, este o măsură psihometrică unică, validă și fiabilă, care evaluează nivelul de Mental Toughness la nivel individual și de echipă. Acum este una dintre cele mai utilizate testări în organizații, în domeniul educației și în sport.

Doug Strycharczyk vine la București pentru primul program de certificare înMental Toughness din România, bazat peconceptul actualizat de MTQPlus.

Înrădăcinat în noțiunea de rezistență mentală, conceptul de Mental Toughness trece dincolo de aceasta, adăugând idei din psihologia pozitivă. Este unul dintre cele mai importante atribute pe baza cărora poate fi prezisă capacitatea individuală de a performa și de a obține succes.

„Mental Toughness descrie mentalitatea pe care o persoană o adoptă în ceea ce face. Este o trăsătură de personalitate care determină în mare măsură modul în care oamenii răspund la provocări, stres și presiune, indiferent de circumstanțe ”, explică Doug Strycharczyk, fondator al AQR International, Marea Britanie, care lucrează cu centre de cercetare ale marilor universități din Marea Britanie și co-creator al testului MTQ Plus.

Spre deosebire de majoritatea testelor psihometrice care analizează fie comportamentele (modul în care acționăm), fie emoțiile (cum ne simțim), testele Mental Toughness MTQ Plus analizează modul în care gândim, declanșatorul principal al acțiunilor și emoțiilor umane.

Peste 30 de ani de cercetări i-au permis lui Doug Strycharczyk, profesorului Peter Clough și unei echipe de psihologi asociați, să dezvolte cel mai recent cadru al modelului 4C deMental Toughness. Acesta pune în evidență 4 scale(Control, Angajament, Provocare, Încredere) și 8 subcategorii (controlul vieții și al emoțiilor, orientarea către obiective și realizări, apetența pentru risc, capacitatea de a învăța din experiențe, încrederea în propriile abilități și încrederea în ceilalți).

„MTQ Plus este un test psihometric normativ, ceea ce înseamnă că rezultatele testelor pentru un individ sunt comparate cu rezultatele testelor unui grup de referință mai amplu. Totodată, MTQ Plus le permite utilizatorilor să își evalueze scorurile înainte și după participarea la un program de formare sau dezvoltare. Testarea evaluează nivelul de control asupra situațiilor de viață și al emoțiilor, dedicarea față obiectivele stabilite și reușitele așteptate, orientarea către risc, capacitatea de a învăța din eșecuri, încrederea în abilitățile existente, posibilitatea de a dezvolta noi abilități și de a-i influența pe ceilalți”, adaugă cercetătorul Doug Strycharczyk.

Doug Strycharczyk va veni la București pe 20 și 21 februarie, pentru o sesiune de pregătire certificată, care li se adresează specialiștilor în resurse umane, managerilor generali și echipelor de management din companii. Pregătirea certificată pornește de la evaluarea nivelului de Mental Toughness al fiecărui participant.

***

DESPRE DOUG STRYCHARCZYK

Doug este directorul general al companiei de consultanță AQR International – fondată în 1989 în Marea Britanie. AQR este recunoscută pe plan internațional drept unul dintre cei mai inovatori creatori de teste psihologice din lume, cu prezență în peste 80 de țări. Academicianul britanic John Adair, renumit pentru contribuția sa la Leadership, recunoaște, într-o emisiune BBC, MTQ ca un instrument „extrem de eficient”.

În ultimii ani, Doug a colaborat cu profesorul Peter Clough pentru a studia și a defini conceptul de Mental Toughness și pentru a crea cel mai important de testare din lume MTQPlus. Doug este recunoscut ca o autoritate în aplicarea tehnicilor de Mental Toughness pentru organizațiile de toate tipurile și pentru lumea educației.

Detalii despre Mental Toughness și înregistrare pentru sesiunea din București:https://creative-bright.com/events/mentaltoughness/

Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania, decembrie 2019

0

Indicatorul de Incredere Macroeconomica a crescut in lunadecembrie

In luna decembrie 2019, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescutfata de luna anterioara cu 4,6 puncte pana la valoarea de 61,5 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 32,8 puncte).Aceasta evolutie s-a datoratambelor componentealeIndicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescutfata de luna anterioatra cu 7,6 puncte, pana la valoarea de76,4 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a crescut cu 30,0 puncte).Indicatorul anticipatiilor a crescutcu 3,1 punctepana la valoarea de54,1 puncte(fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 34,2 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON,aproape90% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilorpentru orizontul de 6 luni este de 4,8286, in timp ce pentruorizontul de 12 lunivaloarea medie a cursului anticipat este de 4,8823.

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2021/ianuarie 2020) a inregistrat o valoare medie de 3,67%.

Sunt de remarcat anticipatiile privind majorarea ratelor de dobanda atat pentru scadentele scurte (ROBOR 3M) cat si pentru cele lungi (obligatiuni suverane cu scadenta 5Y denominate in RON), peste62% si respectiv 64% dintre participantii la sondaj anticipand aceste evolutii.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catreAsociatia CFA Romania in luna mai 2011si reprezinta unindicator prin intermediul caruia organizatiadoreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp deun an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai Asociatiei CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

  • Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
  • Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Titlul CFA®este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 170.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 societati membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, in mare parte detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are  misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, Asociatia CFA Romania are peste 240 de membri, majoritatea detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidati pentru unul din cele 3 niveluri ale examinarii care conduce la acordarea acestui titlu. Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.

Termeni si conditii

Nici una dintre informatiile prezentate in cadrul acestui material nu trebuie interpretata ca o invitatie sau recomandare de a achizitiona sau de a dispune de orice produs, sau de a va angaja in orice alta tranzactie, sau consiliere in domeniul investitiilor, in domeniul juridic sau in oricare alt domeniu. Informatia care se regaseste in cadrul acestui material este prezentata numai in scop informativ. Informatia prezentata este foarte generala si este posibil sa nu fie relevanta in cazuri individuale concrete. Asociatia CFA Romania nu da o garantie asupra gradului de corectitudine si complexitate a informatiilor prezentate in acest material.

OMNIASIG asigură utilizatoriide trotinete și biciclete electrice

0

București, 27 ianuarie 2020

Trendul ascendent al utilizării trotinetelor și bicicletelor electricegenerează o creștere exponențială a riscurilor la care se expun utilizatoriide astfel de vehicule electrice ușoare.În consecință, OMNIASIG Vienna Insurance Groupvine acum în întâmpinareautilizatorilor de trotinete și biciclete electrice cu acoperirea daunelor produse terților prin utilizarea trotinetelor și bicicletelor electrice, prin includerea acestei acoperiri în cadrul produsului de RĂSPUNDERE CIVILĂ A PERSOANELOR FIZICE.

În acest fel, produsul de Răspundere Civilă a Persoanelor Fizice esteadaptat nevoilor utilizatorilor de trotinete sau biciclete electrice. Optimizarea acestui produs a fost realizată fără majorarea tarifului, clientul beneficiind astfel de o acoperire mai extinsă a riscurilor, fără costuri extra. Valoarea daunelor care decurg din utilizarea trotinetelor și / sau bicicletelor electrice și care sunt acoperite de către OMNIASIG este în limita maximă de 1.000 euro.

În cazul trotinetelor și bicicletelor electrice, riscurile acoperite în perioada de asigurare sunt cele care decurg din evenimente precum daune materiale, vătămări corporale și deces.Astfel, sunt acoperite daunele cauzate în timpul deplasărilor pe drumurile și doar pe pistele special amenajate, produse de persoanele cu vârsta de peste 14 ani și care utilizeazătrotinete sau biciclete electrice a căror viteză maximă nu depășeșteviteza de 25km/h.

Conform condițiilor de asigurare, asiguratul beneficiază de protecție pentru o gamă extinsă de riscuri, cum ar fi:

  • Daune materiale și vătămări corporale / deces cauzate terţilor, de fapte comise din culpă de către asigurat, precum şi de evenimente petrecute atât la domiciliul / reşedinţa asiguratului, cât şi în afara acesteia, pentru care acesta răspunde civil;
  • Daune rezultate din utilizarea bicicletelor şi/sau trotinetelor electrice într-o limită de 1.000 euro, pentru întreaga perioadă de asigurare;
  • Cheltuielile efectuate de către asigurat în procesul civil, în situaţia în care acesta a fost obligat la repararea prejudiciului cauzat;
  • Cheltuielile efectuate de către terţul păgubit în procesul civil, în situaţia în care asiguratul a fost obligat la plata unor despăgubiri prin hotărâre judecătorească definitivă.

OMNIASIG Vienna Insurance Group este o societate administrată în sistem dualist, a cărei conducere este asigurată de Directorat, sub supravegherea și coordonarea Consiliului de Supraveghere. Compania are un portofoliu de peste 100 produse şi o reţea teritorială extinsă.

Vienna Insurance Group (VIG) este principalul expert pe piața asigurărilor în Austria precum şi în Europa Centrală şi de Est. Grupul cu o tradiţie îndelungată, branduri puternice şi o relaţie apropiată cu clienţii este format din aproximativ 50 de companii din 25 de ţări. VIG are o experienţă de aproape 200 de ani în domeniul asigurărilor. Având peste 25.000 de angajaţi, Vienna Insurance Group este lider incontestabil în Austria și în piețele ECE pe care activează. Grupul se bucură de o poziţionare excelentă, care îi permite să valorifice oportunităţile de creştere pe termen lung, într-o regiune cu 180 de milioane de locuitori. Vienna Insurance Group este compania cel mai bine cotată dintre emitenţii care fac parte din ATX, indicele principal al Bursei de Valori din Viena. Grupul este, de asemenea, listat la Bursa din Praga.

Contact:
OMNIASIG Vienna Insurance Group

Mădălina Constantin, Director PR și Marketing

PR@omniasig.ro

Aleea Alexandru, nr. 51, Sector 1, Bucureşti

Tel. 021.405.74.20, 0372.187.420

www.omniasig.ro

Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajatori îngheață salariile în acest an, iar o treime oferă o majorare de cel mult 5%

0

București, 27 ianuarie 2020.Deși majoritatea angajaților speră să câștige mai mult în acest an, unul din patru angajatori nu va acorda nicio majorare salarială, iar 35,5% afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.

Salarii mai mari cu până la 10% vor oferi 13% dintre angajatori, iar doi din zece și-au bugetat creșteri de până la 15% pentru angajații din companie. Doar 6,5% dintre respondenți au afirmat că vor majora salariile peste acest prag.

Totodată, circa un sfert dintre angajatori spun că majorarea salariului minim de la 1 ianuarie le va afecta bugetul de personal, astfel că vor lua măsuri precum restrângerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, comasarea unor funcții, automatizarea unor procese și restructurarea unor poziții.

În privința beneficiilor extrasalariale, cei mai mulți dintre angajatori (64,5%) mizează în continuare pe tichetele de masă, iar 58% spun că vor acorda prime pentru ocazii speciale, în timp ce 39% vor organiza petreceri pentru angajați. În plus, 38,7% dintre respondenți vor susține cheltuielile cu transportul ale angajaților, iar 35% vor investi în cursuri și traininguri de dezvoltare personală pentru angajați. Alte beneficii : teambuilding-uri, abonamente la clinici medicale private sau abonamente la săli de sport. Aproximativ doi din zece respondenți susțin că vor oferi un program flexibil de muncă.

Top 5 specializări pentru care se vor face recrutări în prima jumătate a lui 2020

Angajatorii vor continua recrutările și în acest an, iar pentru primul semestru șase din zece angajatori vor deschide până la 10 poziții noi, iar unul din zece va deschide între 10 și 20 de poziții. Pentru fiecare dintre acestea, 42% dintre angajatori vor recruta între 2 și 5 angajați, iar o treime vor deschide poziții ce vor fi acoperite de un singur angajat. Alți aproape 10% vor avea nevoie de 5 până la 20 de angajați pe fiecare poziție nou deschisă. În majoritatea cazurilor, recrutarea se va face pe termen lung.

Circa 39% dintre pozițiile ce vor fi deschise în perioada ianuarie – iunie a acestui an vor fi pentru muncitori necalificați, 35% vor fi pentru muncitori calificați, iar 26%, pentru personal la birou (White Collars).

Cele mai căutate specializări pentru care va fi recrutat personal vor fi în vânzări (55%), producție (29%), administrativ (28%), inginerie (25,8%) și logistică (19,3%). De asemenea, companiile mai au nevoie de angajați specializați în domeniile financiar-contabil (19%), customer service (17%), management și consultanță (12,3%), controlul calității (11,9%), construcții (11,9%), business development (11,4%).

Jumătate (51,6%) dintre angajatori estimează că cele mai multe angajări vor fi pentru nivelul entry-level (0 – 2 ani experiență), iar 42% vor avea nevoie în special de angajați care au 2 – 5 de experiență (middle level).

Sondajul a fost efectuat în perioada 06 – 20 ianuarie 2020, pe un eșantion de 214 companii mici, medii și mari din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută noi talente.

Barometrul industriei în decembrie

0

Barometru lunar realizat pe un eşantion de 300 de firme de IRSOP şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Facultatea de Management (coordonatori dr. Petre Datculescu, prof. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) arată „contracţie puternică în industrie în decembrie 2019”, cu explicaţia probabilă „că sezonalitatea a contribuit la slăbirea activităţii, dar nu a fost singurul factor de regres”. Indicatorii arată că:

„Producţia – Volumul producţiei a scăzut la 40 de puncte, cu 10 puncte sub graniţa de 50 între expansiune şi contracţie. Stocurile au fost în contracţie permanentă tot anul şi au rămas contractate la 47 de puncte în decembrie.

Cererea – Comenzile noi au căzut de la 53 în noiembrie la 40 în decembrie. Lipsa comenzilor se va simţi în activitatea din lunile următoare. Comenzile pentru export sunt la un minim istoric de 32 de puncte. Căderea brutală arată ca şi cum industria s-a decuplat în mare măsură de la piaţa externă. E greu de presupus cum si când se va restabili activitatea de export. Importurile de materii prime s-au contractat şi ele masiv, de la 56 în noiembrie la 45 în decembrie. Când se evaporă comenzile, managerii reduc sau sistează importurile şi le reactivează dacă apar comenzi noi la orizont. Decalajul are implicaţii asupra volumului activităţii.

Forţa de muncă – Numărul salariaţilor a rămas contractat la 47 de puncte. De aproape doi ani indicatorul pentru angajări a semnalat mai degrabă intenţia managerilor de a conserva în loc de a creşte numărul actual de salariaţi. Dar, după scăderile repetate de activitate, culminând cu contracţia din decembrie, nu e exclus ca în 2020 să apară si tendinţe de disponibilizare.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie au scăzut de la 69 în noiembrie la 64 în decembrie, dar se află tot în zona de creştere, peste 50 de puncte. Un personal constant menţine costurile ridicate, dar în lumina slăbirii masive a activităţii, cheltuielile salariale vor deveni curând nesustenabile. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas de trei luni pe loc la 55 de puncte. Nu cresc şi nu scad, dar semnalează că firmele se bazează pe preţuri pentru a maximiza veniturile în condiţii de cerere slabă.

Aşteptările – Indicatorul global de încredere a managerilor în redresarea activităţii peste o jumătate de an a crescut la 70 de puncte, de la 64 în noiembrie. În stadiul actual de comprimare a industriei, aşteptările managerilor seamănă mai mult cu speranţa decât cu realismul”.

Romsilva, precizări despre aplicarea Statutului personalului silvic

0

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva face o serie de precizări referitoare la aplicarea Statutului personalului silvic, în urma solicitării de aplicare transmise public de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe.

„În contextul:

solicitării publice din data de 21 ianuarie 2020, formulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,cu referire la punerea în aplicare, de îndată a prevederilor Legii nr.234/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic;

– conștientizării așezării ierarhice a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva,ca  regie autonomă de interes național  aflată sub autoritateastatului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

împrejurării potrivit căreia, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva  este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, respectând astfel principiile de funcționare a unei regii autonome,

Consiliul de Administrație și conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin directorul general Gheorghe Mihăilescu,încunoștiințează respectuos pe această cale, următoarele:

1. Conducerea executivă a Romsilva permanent a manifestat o conduită de respect pentru tot personalul silvic şi mai ales a pădurarilor, aceștia din urmă reprezentând în mod practic și concret celula de bază a Corpului silvic din perspectiva asigurării pazei și integrității fondului forestier național.

Atitudinea conducerii Romsilva s-a manifestat întotdeauna cu bună credință și printr-o totală disponibilitate la necesitățile și neajunsurile actuale ale tuturor categoriilor de personal silvic, materializându-se prin respectarea legislației în vigoare și acordarea tuturor drepturilor prevazute de Contractul colectiv de munca (C.C.M.), prin identificarea de resurse financiare si prevederea lor in  bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2019.

Concret in anul 2019, Consiliul de Administrație și conducerea Romsilva au fost alături de familiile tuturor silvicultorilor agresați sau uciși în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, acordând începând din luna noiembrie 2019 sprijin financiar celor 3 copii minori ai pădurarului ucis în judetul Maramureș (câte un salariu minim pe economie, în cuantum brut, până la definitivarea studiilor pentru fiecare copil). http://www.rosilva.ro/comunicate_de_presa/regia_nationala_a_padurilor_romsilva_asigura_intreg_sprijinul_financiar_familiei_padurarului_directiei_silvice_maramures_decedat_in_timpul_exercitarii_atributiilor_de_serviciu__p_560.htm

2. Din perspectiva aplicării și respectării prevederilor Legii nr.234/2019, act normativ care modifică și completează OUG nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic, în vigoare din data de 16.12.2019, Consiliul de Administrație și conducerea Regieimenționează:

● Actul normativ în discuție își are aplicabilitate pentru toate categoriile de personal silvic,indiferent de locul/instituția/unitatea/organizația în care-și desfășoară activitatea (potrivit art.2 din Legea nr.234/2019), șianume:

  • autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de vânătoare, precum şi în structurile teritoriale de specialitate ale acesteia; 
  • structurile administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului şi bazele experimentale; 
  • ocoalele silvice de regim; 
  • structurile silvice de rang superior prevăzute la art. 13 din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 
  • structurile de gestionare a faunei cinegetice; 
  • administraţiile ariilor naturale protejate; 
  • forurile ştiinţifice, institutele/unităţile de cercetare ştiinţifică, inginerie şi dezvoltare tehnologică în silvicultură; 
  •  unităţile/instituţiile de învăţământ care şcolarizează în domeniul silvicultură; 
  • organizaţiile şi asociaţiile sindicale şi profesionale din domeniul silvicultură; 
  • unităţile de management al proiectului/unităţile de implementare a proiectului aferente domeniului silvicultură, indiferent de sursa/programul de finanţare; 
  •  persoanele juridice de drept public care au în proprietate fond forestier; 
  •  persoanele juridice şi fizice atestate/autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi şi/sau să presteze servicii în domeniul silvicultură; 
  • organizaţiile nonguvernamentale care au în obiectul de activitate conservarea şi dezvoltarea fondului forestier naţional şi/sau a fondului cinegetic naţional; 
  •  unităţile şi subunităţile din structurile administratorului fondului forestier proprietate publică a statului care gestionează activităţile de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor de rasă din patrimoniul statului. 

Din considerente obiective, operaționalizarea principalelor prevederi ale Legii nr.234/2019 nu putea fi realizatăde Consiliul de Administrație și conducerea Romsilva până  la finele anului 2019,darau fost  imediat demarate, inca din 18 decembrie  2019, toate demersurile legale, iar negocierile sunt in  desfășurare, întreconducerea Romsilva şiFederația Sindicatelor din Silvicultură.Astfel,preocupările reale și asumate ale conducerii Romsilva au condus  la aprobarea de catre Consiliul de Administrație în data de 18.12.2019, a comisiei de negociere și mandatarea pentru negocierea actului adițional la Contractul colectiv de muncă înregistrat la ITM București la nr.168/22.05.2019 în scopul transpunerii în acesta,a prevederilor Legii nr.234/2019.  (Pct.25.2 din Hotărârea C.A. nr.30/18.12.2019).

În concret, anterioroperaționalizării principalelor prevederi ale Legii nr.234/2019, se justifică îndeplinirea următoarelor obiective:

stabilirea impactului și a sustenabilității economico-financiare a majorării cu 18% a fondului de salarizare al Romsilva  în contextul menținerii numărului existent de angajați la nivelul regiei, al unităților și/sau subunităților sale;(obiectiv realizat)

prognozarea bugetului de venituri și cheltuieli al Romsilva pentru anul 2020 în ipoteza aplicării dispozițiilor Legii nr.234/2019 după cum urmează:

  • pentru perioada 01.01. – 28.02.2020 menținerea nivelului cheltuielilor cu personalul la cel actual ( obligatie legala stabilita prin Legea nr.5/2020 a bugetului de stat pentru anul 2020 );
  • incepand cu data aprobarii prin hotarare de guvern (H.G.) a bugetului de venituri si cheltuieli al Romsilva  recalcularea cheltuielilor cu personalul respectând majorarea salarială pentru categoria pădurarilor (1.5 ori salariul  minim garantat în plată), precum și pentru toți ceilalți salariați (personal silvic sau de altă specialitate decât cea silvică);
  • incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a ordinului  conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură privind   normelor metologolice de încadrare şi promovare a personalului silvic în grade profesionale şi gradaţii,recalcularea prin includerea și a noilor indemnizații de grad profesional în acord cu prevederile Legii nr.234/2019;,(art.II din Statutul personalului silvic );

–  aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Romsilva pentru anul 2020;

– armonizarea prevederilor Contractului colectiv de muncă cu valabilitate 2019-2021,  cu dispozițiile Legii nr.234/2019, cu respectarea procedurii reglementate de Legea dialogului social nr.62/2011procedură în curs de derulare la nivelul Romsilva.

În contextul argumentelor logice și obiective mai sus prezentate și probate, la care se adaugă și o serie de prevederi și termene legale ce se justifică a fi respectate, apreciem respectuos că nu poate plana asupra conducerii Romsilvai nicio intenție de inacțiune sau management defectuos. Mai mult decât atât, fiind vorba de utilizarea resurselor financiare (chiar și când vorbim despre salarizarea sau dotarea personalului silvic, desigur cu respectarea reglementărilor legale în vigoare), este firesc, ca conducerea Romsilva să manifeste prudență, urmărindu-se o creștere rațională a salariilor personalului silvic, în acord cu prevederilor Statutului personalului silvic (modificat și completat), care să fie sustenabilă, pentru care să existe resursele financiare necesare și să nu fie o creștere care să creeze grave dezechilibre între personalul silvic și personalul contractul angajat de alta specializare decat silvica, în ceea ce presupune desfășurarea în condiții de normalitate și eficiență a Romsilva.

Conchidem, prin asigurarea respectuoasă a domnului ministru ca  în continuare respectam toate  actelor normative și termenelor legale – precum ca  derulam  toate  acțiunile  și obligații ce cad în sarcina Consiliului de Administrație și a conducerii executive a Romsilva, primând interesul superior al întreg Corpului silvic, ca resursă umană indispensabilă în ceea ce privește apărarea si asigurarea integrității fondului forestier național”.

Transportatorii cer măsuri de creștere a concurenței pe piața RCA

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) se adresează Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), solicitând „ca măsura de introducere a unui tarif de referință pentru manoperă la efectuarea reparației prin intermediul unei polițe RCA să fie însoțită de prevederi care să crească concurența pe piața RCA, prin retragerea autorizației de vânzare a asigurărilor de răspundere civilă auto obligatorie RCA acelor companii care nu ating o cotă de piață minimă stabilită pentru acest produs, în decurs de 5 ani de la autorizare”. În susţinerea cererii, transportatorii aduc următoarele argumente: „Tarifele din piața RCA din România se situează într-un interval mare de la un asigurător la altul, cu diferențe foarte mari ca valoare, chiar de la simplu la triplu, la aceeași categorie de autovehicule și aceeași clasă bonus-malus, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. În aceste condiții, UNTRR solicită Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) măsuri pentru creșterea concurenței pe piața RCA, prin impunerea unei cote de piață minime, astfel încât unele companii de asigurări să nu mai excludă din start categorii de asigurați ( persoane fizice până în 30 de ani, firme de transport rutier etc.) considerate nefavorabile, prin tarife prohibitive și să ofere prețuri competitive, în raport cu tarifele de referință. Prima de asigurare RCA este stabilită prin calcul actuarial, dar depinde și de alte elemente de cost, respectiv, marja de profit, canalele de distribuție, gradul de intermediere, comisioanele brokerilor, nivelul personalului companiei de asigurări și salarizarea. Aceste elemente sunt calculate în funcție de gradul de concurență și nivelul de maturitate al pieței și trebuie să se reflecte în plaja tarifelor practicate de toate companiile de asigurări autorizate. Totodată, UNTRR solicită Guvernului și Parlamentului României menținerea Legii 132/2017 – RCA în forma actuală și transmiterea către Comisia Europeană a unei analize fundamentate privind situația pieței RCA din România, cu evidențierea motivelor practice specifice pieței, care justifică pe deplin păstrarea legislației actuale.

UNTRR solicită ca Guvernul României și Autoritatea de Supraveghere Financiară să întreprindă toate acele măsuri suplimentare necesare, pentru a evita întoarcerea la situația de criză înregistrată în piața RCA în perioada 2015-2016”.

Totodată, UNTRR „solicită Guvernului să întreprindă demersurile necesare pentru desecretizarea scrisorii primite de autoritățile române de la Comisia Europeană în temeiul art. 4(2) din Regulamentul european 1049/2001, justificat de impactul acesteia pentru milioane de asigurați RCA care reprezintă pe deplin un interes public superior care justifică divulgarea conținutului documentului în cauză. În anii precedenți, marcați de criza pieței RCA, asigurătorii nu au putut justifica majorarea tarifelor de bază RCA de la 700 euro în 2013 la 5.000 de euro în 2016 pentru un autocamion sau autobuz. Pe baza formulei pe care companiile de asigurări declarau că o folosesc pentru a calcula prima de asigurare pentru segmentul autovehiculelor comerciale mai mari de 16 tone destinate transportului de mărfuri și pentru autovehiculele cu mai mult de 18 locuri pe scaune destinate  transportului de pasageri, ținând seama de datele publice privind frecvența daunelor și valoarea medie a daunelor pentru fiecare segment de autovehicule comerciale, rezultatele indicau o primă de maxim 1.000 – 1.100 Euro per vehicul timp de 12 luni. Toate aceste companii se pare că au ascuns o parte din costurile altor produse de asigurare în cadrul costurilor RCA, motive care au stat la baza anchetei Consilului Concurenței urmată de sancționarea companiilor de asigurări găsite vinovate de practici anticoncurențiale. După 10 ani de pierderi, prin intrarea în vigoare a legii RCA nr. 132, 2017 a fost primul an în care piața de asigurări s-a echilibrat și a generat profit. Deși tarifele RCA au fost plafonate la începutul anului 2017 și raportate la tariful de referință, după intrarea în vigoare a legii RCA, prin care au fost impuse cheltuieli administrative de 25%, iar ASF a reglementat modul de calcul al tarifelor de primă, asigurătorii RCA au înregistrat profituri de peste 400 de milioane de lei în 2017 și 2018, potrivit datelor de la MFP. În aceste condiții, UNTRR se opune ferm modificării Legii 132/2017 motivat de faptul că de la intrarea în vigoare a acestor noi reglementări legale, piața RCA în România a funcționat în condiții foarte bune, suportabile pentru toți clienții asigurați și profitabile pentru asigurători, la tarife chiar sub cele de referință, demonstrând atât justețea principiilor pe care a fost construită și adoptată legea, cât și viabilitatea acesteia în piață. UNTRR atenționează că modificarea Legii RCA, dorită și susținută de către companiile de asigurări și aliații lor, va recrea o parte din condițiile care au condus la escaladarea tarifelor RCA în anii 2015-2016, cu afectarea directă pe termen lung a intereselor milioanelor de persoane fizice și juridice asigurate și fără îmbunătățirea serviciilor oferite de către asigurători”.

România se află printre țările cu cel mai mic salariu minim din Europa

0

Diferenţa dintre cel mai mic salariu minim din Europa şi cel mai mare este de 1.700 de euro. România se află, alături de Bulgaria și Ungaria, printre țările cu cele mai scăzute salarii minime, scrie Antena3.ro.

De asemenea, cel mai mare salariu minim din Europa este încasat în Luxemburg. Locuitorii acestui stat iau în fiecare lună cel puţin 2.142 de euro.

În jur de 1.700 de euro pe lună se înregistrează într-un grup select de ţări, conduse de Regatul Unit şi Irlanda, urmate de Olanda, unde salariul minim este 1.654 de euro și Belgia, Germania şi Franţa, unde se încasează aproximativ 1.500 de euro.

În același timp, cele mai mici salarii minime sunt în Europa de Est. În Bulgaria vorbim de 312 euro, care este cel mai mic nivel al unui salariu minim din tot blocul comunitar. Un pic mai bine stau ţara noastră, unde se câştigă cel puţin 466 de euro şi Ungaria cu un salariu minim de 487 de euro.

Petrom vinde activele sale din Kazahstan

0

Compania românească OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor sale de petrol şi gaze din Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de vânzare consultate de Reuters.
 

OMV Petrom este operatorul a patru zăcăminte onshore de ţiţei aflate în producţie: Tasbulat, Turkmenoi, Aktas şi Komsomolskoye. Toate sunt situate în regiunea Mangistau din vestul Kazahstan-ului, în apropierea Mării Caspice. De asemenea, portofoliu de active din Kazahstan al OMV Petrom ar urma să producă aproximativ 8.000 de barili de echivalent petrol pe zi în 2020 şi conţine rezerve recuperabile de aproximativ 57 milioane barili echivalent petrol.

Dan Robinson, noul președinte al Asociației Berarii României

0

Dan Robinson (foto), Managing Director al companiei Heineken România, este de la 1 ianuarie 2020 președintele Asociației Berarii României, ales în funcție de membrii acesteia. Preluând funcţia, Dan Robinson a subliniat: „Suntem mândri că Heineken România este unul dintre fondatorii Asociației Berarii României și este o onoare pentru mine să preiau rolul de președinte al asociației. Pe lângă contribuția semnificativă pe care sectorul berii o are asupra economiei, ne bucurăm să fim prezenți în viața consumatorilor români. Aștept cu nerăbdare să colaborăm cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în România”.

Dan Robinson face parte din grupul Heineken România din 2005. Anterior a fost Managing Director Europe Export and Global Duty Free la Heineken Amsterdam.

Asociația Berarii României cuprinde marii producători de bere autohtoni Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, precum şi microberăria Clinica de Bere și reprezentanții producătorilor de materii prime Soufflet Malţ România și Asociaţia Producătorilor de Hamei din România. Obiectivele asociaţiei sunt „să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere”. Consumul de bere în România este în proporţie de 97% din producție locală, iar 70% din ingredientele folosite la producerea berii provin din agricultura României.

Pilonul II de pensii în 2019, cele mai bune investiții din ultimii 9 ani

0

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că 2,1 milioane de participanți la Pilonul II de pensii private dețin în acest moment peste 10.000 lei în conturile personale din fondurile de pensii, iar 850.000de persoane au economii de peste 20.000 de lei în contul de pensie administrată privat. Furnizând aceste informaţii cu ocazia bilanţului anual, Radu Crăciun, președintele APAPR, apreciază că „Fondurile de pensii private de Pilon II au înregistrat în 2019 cele mai bune performanțe investiționale din ultimii 9 ani, iar rezultatele cumulate pe toată perioada de funcționare arată că acestea chiar sunt o soluție de protecție a populației împotriva sărăciei. Pilonul II în România a funcționat în primul rând în beneficiul participanților, în pofida climatului legislativ instabil, producând randamente foarte bune în condiții de risc redus și cu costuri de funcționare extrem de competitive. Coroborând datele sondajului ISRA și informațiile statistice ale ASF și APAPR, reiese faptul că Pilonul II de pensii private obligatorii este singura sursă de acumulare financiară pentru vasta majoritate a populației țării. Acest lucru face din menținerea și consolidarea Pilonului II un obiectiv strategic care ar trebui îmbrățișat de orice administrație politică, pentru că oamenii încep să înțeleagă beneficiile aduse de Pilonul II”.

Studiul de cercetare cantitativă „Cunoaştere şi atitudini privind Pilonul II de pensii”, octombrie 2019, realizat de ISRA Center la solicitarea APAPR, arată că ponderea persoanelor care nu reuşesc să economisească nimic este de 60% dintre cei chestionaţi (față de 51% în 2018), adică oameni între 20 şi 55 de ani, din mediul urban, cu loc de muncă şi venit de peste 2500 de lei. Ponderea celor care economisesc cu regularitate a scăzut anul trecut faţă de anul precedent: 34%, de la 45%. A scăzut ponderea oamenilor care declară că se vor baza pe pensia de la stat: 50% în 2019, faţă de 56% cu un înainte. Numai 11% dintre subiecţii sondajului au bani strânşi pentru vârsta pensionării.

În calitate de coordonator al cercetării, sociologul Monica Alexandru (ISRA Center) subliniază: „În general, participanţii Pilonului II au o opinie favorabilă în legătură cu modul în care fondurile de pensii private sunt administrate. Românii consideră că Pilonul II este o idee bună, care trebuie menținută. Sprijinul populației pentru Pilonul II a rămas constant și majoritar în perioada de un an dintre cele două sondaje pe care le-am derulat pentru APAPR”.

Prof. univ. dr. Dumitru Miron, noul președinte al Senatului ASE

0

Prof. univ. dr. Dumitru Miron (foto ASE) este noul președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București, ales prin votul exprimat de cei 94 de membri prezenți. A candidat de asemenea prof. univ. dr. Paul Pocatilu.

Dumitru Miron

Prof. univ. dr. Dumitru Miron este cadru didactic la catedra de Relații Economice Internaționale din 1983. A îndeplinit funcțiile de prodecan, decan (2012-2016) al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, prorector al ASE (2000-2012), secretar de stat la Ministerul Educaței și Cercetării (2005-2007), președinte al Comisiei de guvernanță universitară a Senatului ASE (2016-2020), membru sau președinte al unor comisii naționale de profil, expert în proiecte strategice de reformă a învăţământului superior.

În funcția de cancelar a fost ales prof. univ. dr. Paul Pocatilu, propus de președintele Senatului Universitar al ASE și votat în unanimitate.

Ministrul mediului cere ca Romsilva să asigure pădurarilor veniturile şi echipamentul cuvenite

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunţă că ministrul Costel Alexe (foto) cere public conducerii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să pună în aplicare de îndată prevederile Legii nr. 234/2019 privind Statutul Personalului Silvic și clauzele Contractului colectiv de muncă al Regiei. Este vorba despre „acordarea îndemnizațiilor pentru gradele profesionale conform Statutului, începând cu data de 16 decembrie 2019; acordarea majorării salariale pentru pădurari (1,5 ori salariul minim garantat în plată); acordarea uniformelor de serviciu conform clauzelor CCM în vigoare și a Statutului”.

Ministrul subliniază că„este inadmisibil să ne batem joc tocmai de oamenii pe care ne bazăm să ne păzească pădurile. Întreaga societate românească a fost martoră, în ultima perioadă, la dificultățile pe care pădurarii le întâmpină la îndeplinirea atribuților de serviciu. Avem zeci de cazuri de atacuri, răniri și chiar decese. Nu voi accepta ca, pe lângă aceste riscuri majore la care se supun, angajații noștri să aibă de suferit suplimentar din cauza lipsei de acțiune sau a managementului defectuos”. Accentuând că „termenul pentru operaționalizare, sfârșitul anului 2019, a fost deja depășit”, Costel Alexe semnalează: „Vreau să se  înțeleagă foarte clar că Romsilva este o regie a Statului român, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și nu voi ezita nicio secundă să exercit această autoritate, în cazul în care situații asemănătoare se vor repeta.

MODEXPO 2020 promoveazăantreprenorii români din industria textilă și industria modei

0

Ediția de primăvară a MODEXPO 2020Expoziție internațională de țesături textile, îmbrăcăminte, pielărie, blănărie, încălțăminte și marochinărie, accesorii are loc la ROMEXPO între 2 și 5 aprilie 2020.

Evenimentul stimulează dialogul între specialiști din industria textilă și din industria modei, designeri, producători, importatori, distribuitori pentru dezvoltareaunor colaborări viitoare și este locul idealde prezentareanoutăților sezonului primăvară-vară 2020.

MODEXPO este unul dintre evenimentele ROMEXPO cu o evoluție constantă, majoritatea participanților revenind la fiecare ediție. 85% dintre expozanții MODEXPO I 2019 au lansat noi produse în cadrul târgului și și-au îndeplinit targetul de vânzări propus. Alăturați-vă expozanților MODEXPO de anul acesta și profitați de avantajele pe care participarea la un asemenea eveniment vi le oferă!

Ediția de primăvară a MODEXPOpromovează în special producătorii români din industrie care doresc să atragă un nou segment de public, tinerii designeri și micile ateliere autohtone care surprind publicul prin creații inedite și îndrăznețe.MODEXPO I 2020 readuce în atenția specialiștilorimportanța calității materialelor folosite în industria modei și, de aceea, încurajează participarea la eveniment a cât mai multor reprezentanți din domeniul textil.

Cine sunt antreprenorii care pot expune la MODEXPO?

MODEXPO este locul care prezintă simultan :

  • produse finite din industria ușoară (confecții textile și tricotaje pentru femei, bărbați, tineret, copii, confecții piele/blană, încălțăminte, marochinărie);
  • tendințe în modă (case de mode, tineri designeri, asociații de design, site-uri și publicații de specialitate);
  • materii prime și accesorii pentru industria ușoară;
  • utilaje din domeniu;
  • servicii pentru industria ușoară.

ROMEXPO îi sprijinăpe expozanții și partenerii fiecărei ediții MODEXPO să organizeze demonstrații, workshop-uri, conferințe, seminarii și dezbateri în care să abordeze subiecte de actualitate din industrie.

Așadar, ediția de primăvară a MODEXPO 2020 va fi gazda perfectă pentru micii și marii producători și importatori care își doresc să prezinte noutăți, promoții și discounturi, atât pentru cei care activează în domeniu, cât și pentru pasionați șipublicul larg.

Nu ratați participarea și impuneți tendințele vestimentare ale anului 2020 la ROMEXPO, între 2 și 5 aprilie 2020!

Manifestarea se va desfășura împreună cu Mobila Expo, Construct-Ambient Expo, Romtherm, Expo Flowers & Garden și Antique Market I.

Pentru a găsi cele mai bune oportunități de a expune la MODEXPO, contactați organizatorul:

Doru Matei

telefon: 021 207.70.00, int. 1104

mobil: 0758 014 202

doru.matei@romexpo.ro

Program de vizitare:

2 – 4 aprilie (joi – sâmbătă): între orele 10.00-18.00

5 aprilie (duminică): între orele 10.00-16.00

Mai multe informații despre eveniment se găsesc pe: www.modexpo.ro

MODEXPO ROMEXPO

Despre ROMEXPO

ROMEXPO S.A., societate comercială cu capital privat, are ca acționar majoritar Camera de Comerț și Industrie a României, unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri români.

ROMEXPO susține un viitor fără fum – un parteneriat cu Philip Morris International!

Immersive Factory, companie susținută de acceleratorul de business Vive X, atrageo finanțare de 1 milion de Euro

0

București, 21 Ianuarie – Start-up-ul Immersive Factory, susținut de acceleratorul de business Vive X și care oferă cursuri de formare bazate pe realitatea virtuală în domeniul HSE (Sănătate și Securitate în muncă), a atras finanțare în valoare de 1 milion de euro.

Immersive Factory, companie înființată în urmă cu trei ani de către Olivier Pierre (CEO), Bertrand Pierre (CCO) și alți doi co-fondatori, Philippe Timsit și Francis Savic, dezvoltă cursurile inspirate din situații reale, în parteneriat cu grupuri industriale importante la nivel mondial.Finanțareaîn valoare de 1 milion de dolari a venit din partea WaterStart Capital (NCI).

Accelerată prin intermediul programelor HTC VIVE X în Londra și Shell LiveWire în Franța, Immersive Factory numără în prezent 30 de angajați împărțiți între sediul administrativ și de vânzări din Paris și centrul R&D din Albi, acesta din urmă fiind concentrat pe crearea serviciilor de training prin intermediul realității virtuale, precum și îmbunătățirea platformei utilizate pentru livrarea acestora.

„Experiența este cel mai bun profesor…”

Această frază ilustrează perfect viziunea companiei Immersive Factory a ceea ce reprezintă de fapt predarea și învățarea. Training-ul în VR generează un impact mult mai mare comparativ cu cel convențional, întrucât acesta poate fi utilizat pentru a simulasituații periculoase și expune cursanții la riscurile de la locul de muncă cu scopul de a reduce rata accidentelor de muncă și de a îmbunătăți conduita acestora.

Odată cufundati într-un mediu virtual, dar realist, cursanții pot practica diverse proceduri și, dacă este cazul, pot experimenta situații în care reguli importante de siguranță sunt încălcate. Până la finalul cursului, managerii pot accesa diagrame statistice precise privind erorile comise de angajați în timpul experienței imersive. Pe lângă educarea comportamentului angajaților, organizațiile pot utiliza training-urile în VR și pentru a susține sesiuni de dezbateri obiective în vederea unor schimbări importanteși îmbunătățirii siguranței la locul de muncă.

În prezent, Immersive Factory numără aproximativ o sută de clienți importanți, printre care se află: Shell, Colas, Siemens, Moët Hennessy, Suez, Volvo, P&G, Engie, Airbus, EDF, Veolia, Saint Gobain, Orano, Eiffage, Bureau Veritas, Air Liquide etc. Pentru a-și susține clienții atunci când este implementată realitatea virtuală și pentru a promova platforma, Immersive Factory a creat o rețea de retaileri internaționali, numărând în prezent peste 40 de parteneri.

Campania de strângere de fonduri are ca scop extinderea serviciilor oferite de Immersive Factory la nivel global, pentru a susține clienții din toate locurile/zonele și pentru a răspunde nevoii de reînnoire a metodelor de training în domeniul sănătății și securității în muncă.

 
“Realitatea virtuală ne permite reproducerea situațiilor de la locul de muncă cu o acuratețe asemănătoare realității. Aceasta reprezintă un atu real pentru îmbunătățireatraining-urilorîn domeniul sănătății și securității în muncă a clienților noștri. Cursurile sunt adaptate atât angajaților noi, cât și persoanelor care au absolvit liceul cu mulți ani în urmă. Abordarea recreativă a cursurilorsporește atât interesul de a învăța, precum și abilitatea de a asimila informații noi, eliminând orice barieră culturală. Realitatea virtuală reprezintă o tehnologie de vârf ce poate fi folosită în vederea atingerii unor obiective ambițioase de învățare, a declarat Olivier Pierre, CEO Immersive Factory.

“În calitate de investitor timpuriu în Immersive Factory, suntem încântați să vedem această nouă strângere de fonduri. Noul capital va permite companiei să accelereze dezvoltarea soluțiilor inovatoare privind training-ul în VR, în prezent acestea fiind utilizate de companii mari lanivel global, cu ajutorul echipamentelor VIVE, precum Vive Pro și Focus Plus”, a declarat Dave Haynes, Director de Dezvoltare Ecosistem & Vive X, regiunea EMEA.

Despre Immersive Factory

Immersive Factory este inițiatorul primei platforme pentru cursuri de formare bazate pe VR, concentrându-se pe sănătatea și securitatea în muncă. Compania dezvoltă majoritatea conținutului platformei având parteneri clienți importanți precum Shell, Veolia, Volvo, Colas, Saint Gobain, Suez, Air Liquide, Engie, Aviva, Vinci, etc.Cursurile pot fi descărcate de pe platformă, acestea fiind modelate după situații reale, în același timp beneficiind și de avantajele inerente ale învățării active: realitatea virtuală le conferă cursanților un rol principal în cursurile HSE. „Experiența este cel mai bun profesor”, iar ceea ce simțim este un profesor și mai bun… această frază ilustrează perfect viziunea companiei Immersive Factory a ceea ce reprezintă de fapt predarea și învățarea.

Despre HTC Vive

HTC VIVE este principala platformă și un ecosistem de realitate virtuală (VR) ce creează experiențe VR reale pentru companii și consumatori. Ecosistemul VIVE este construit în jurul unui hardware, software și conținut premium. VIVE include hardware-ul XR de înaltă calitate, platforma și magazinul de aplicații Viveport, soluțiile Vive Enterprise pentru sectorul enterprise, VIVE X, un accelerator de business, în valoare de 100 milioane de dolari, VIVE Studios, un studio de divertisment, jocuri și conținut enterprise și VIVE Arts pentru inițiative culturale. Pentru mai multe informații despre VIVE vizitați www.vive.com.

Studiu Deloitte: Cererea de mașini electrice crește, însă consumatorii sunt reticenți față de autovehiculele autonome

0

București, 21ianuarie 2020– Cererea de mașini electrice crește semnificativ în Uniunea Europeană, susținută de politicile privind protecția mediului, de angajamentele marilor firme în această direcție, dar și de schimbarea de atitudine a consumatorilor, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte AutomotiveConsumerefectuat în Europa.

Dintre consumatorii chestionați, italienii sunt cei mai interesați de automobilele dotate cu sisteme alternative de propulsie, 58% dintre aceștia susținând că au în vedere un astfel de sistem pentru următorul autovehicul pe care îl vor achiziționa. Procentul este în urcare de la 51%, anul trecut. Pe de altă parte, cea mai mare creștere a interesului pentru mașinile electrice și/sau hibrids-a înregistrat în Marea Britanie, de la 27% în 2018, la 37% în 2019.

„În România, pentru promovarea autovehiculelor electrice, Ministerul Mediului a implementat programul de stimulare a achiziționării de mașini electrice și hibrid și, de la un an la altul, constatăm o creștere a preferinței consumatorilor români pentru astfel de autovehicule. În primele 10 luni ale anului 2019, pe piața din România s-au vândut 5.283 de mașini electrice și hibrid, în creștere cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto din România. Cu toate acestea, numărul mașinilor de acest gen rămâne scăzut în țara noastră, din cauza faptului că sunt încă scumpe pentru majoritatea românilor”, susține Ciprian Gavriliu, PartenerServicii Fiscale și Juridice, Deloitte România, și Lider al Serviciilor de Consultanță pentru Sectorul Auto.

În privința autovehiculelor autonome, încrederea consumatorilor pare să stagneze, după ce aceasta a crescut în 2018 față de anul anterior, arată studiul. Pe măsură ce noile tehnologii auo aplicabilitate tot mai mare, consumatori încep să își pună întrebări cu privire la standardele de siguranță oferite de autovehiculele autonome și devin mai rezervați față de această idee. Autorii studiului spun că această reticență poate fi explicată prin seria de incidente din ultima perioadă în care au fost implicate autovehiculele autonome.

Cei mai mulți consumatori sunt de părere că autoritățile naționale trebuie să exercite un control semnificativ asupra producției și utilizării autovehiculelor autonome. Majoritatea europenilor, dar nu numai, solicită o „supraveghere semnificativă” a acestui sector. Procentele variază între 58% în Austria și 73% în Olanda.

În ceea ce priveștegradul de conectare a mașinilor, opiniile consumatorilor sunt mixte.60% dinitalieni consideră benefică dotarea acestora cu mai multe tehnologii care le permit să fie conectate, aproximativ dublu față de germani (35%) sau austrieci (29%). Părerile consumatorilor diferă și în funcție de anumite aspecte, cum ar fi siguranța datelor biometrice colectate și generate de vehiculele conectate.

La realizarea studiului Deloitte AutomotiveConsumerau participat aproximativ 9.300 de consumatori din șapte țări europene –Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda. Studiul complet este disponibil aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Comunicat de presă pentru Concertul de Anul Nou Chinezesc

0

În seara de 20 ianuarie, seria de evenimente „Anul Nou Chinezesc Fericit” 2020, s-a deschis la celebra sală de concerte Ateneul Român din București, unde Orchestra Filarmonicii Chineze s-a unit cu maestrul român de nai cu renume internațional Gheorghe Zamfir, pentru a prezenta publicului român un concert chinez-occidental și plin de pasiune, exprimând cele mai bune urări ale poporului chinez pentru poporul român. Ambasadorul Chinei în România, doamna Jiang Yu, Ministrul Culturii din România, domnul Bogdan Gheorghiu, fostul Prim-ministru Viorica Dăncilă, oficiali guvernamentali români, aproximativ 40 de șefi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, reprezentanți din toate categoriile de viață, companii chineze, studenți chinezi și reprezentanți ai comunității de chinezi din România, un total de aproximativ 800 de persoane s-au bucurat împreună de minunatul concert.

În noaptea concertului, întreaga sala de concerte a Ateneului Român – clădirea emblematică a României, a fost îmbrăcată în roșu. Peretele exterior al Ateneului fiind iluminat în „roșu chinezesc” cu proiecția alternativă „Anul Nou Chinezesc Fericit” pentru prima dată și numeroase lampioane roșii atârnau în sala de concerte, creeând o atmosferă festivă într-un roșu de sărbătoare.

Ambasada Chinei în România a invitat în mod special la acest concert, pe celebrul dirijor chinez Yu Long, să dirijeze Orchestra Filarmonicii Chineze de primă clasă și foarte faimoasă în lume, maestrul de nai din România, Gheorghe Zamfir, pianistul chinez din generația de după 2000, Wang Yalun, și tânărul flautist de bambus Wei Sijun au cântat în cea mai frumoasă sală de muzică din România. Concertul a început cu un vesel și entuziast „Dans popular românesc”, urmat de un concert la flaut de bambus și orchestra „Muntele întristat”, „Concertul de pian nr.1 în C Major” al lui Beethoven, extrasul „Dansuri polovțiene” din opera „Cneazul Igor”, și la final, „Dansul pădurii” interpretat de Orchestra Filarmonică Chineză și Maestrul Zamfir.

Acest concert este ultima oprire a concertului cu ocazia Anul Nou Chinezesc 2020 al Orchestrei Filarmonicii Chineze în Europa Centrală și de Est și toate biletele pentru spectacol au fost vândute în termen de 2 săptămâni de la emiterea acestora. Pentru a satisface dorința puternică a publicului chinez și românesc de a se bucura de spectacol, au fost adăugate locuri temporare.

Studiu privind pauperitatea fiscală a României

0

Pauperitatea fiscală a României. Ce o explică și ce se (mai) poate face” se intitulează studiul realizat de Cornel Ban – profesor la Copenhagen Business School și Alexandra Rusu, sub egida Fundației Friedrich Ebert România (FES). În esenţă, subliniază profesorul Ban, studiul îşi propune „să stabilească cauzele acestei pauperităţi şi să propună câteva soluţii concrete de redresare”. Observaţia de bază este că „pe măsură ce economia a crescut, veniturile statului au scăzut”, încât astăzi, „în România, aproape tot ce contează este subfinanțat. Subfinanțarea cronică a educației, sănătății, infrastructurii nu e cauzată atât de o ierarhizare eronată a priorităților, cât mai ales de marja bugetară îngustă a statului român, a cărui capacitate de colectare este foarte slabă. Combinația de stat slab și relaxări fiscale făcute pe fondul scăderii încasărilor statului a condamnat România la bugete tensionate, bunuri comune prost finanțate și chiar la riscuri de refinanțare a datoriei publice pe fondul crizelor financiare internaționale care vor veni”.

Structural, studiul porneşte de la prezentarea guvernanţei fiscale şi a costului dezvoltării, enunţă o serie de „mize, obiective, limite”, analizează „veniturile fiscale din România dintr-o perspectivă comparată” şi încearcă să determine „pe cine apasă mai mult sistemul fiscal românesc”.Sunt enumerate „ţintele reformelor fiscale necesare”. Sunt dezbătute necesarele „reforme administrative” în domeniul colectării, inclusiv în ceea ce priveşte personalul ANAF, utilizarea tehnologiei informaţiei, transparenţa datelor etc. Este văzută ca necesară crearea la ANAF a unui departament de cercetare în economie fiscală, în politică și sociologie fiscală. Opţiunea studiului este pentru „impozitarea progresivă a veniturilor şi averilor”.

Studiul Pauperitatea fiscală a României. Ce o explică și ce se (mai) poate face” este disponibil la www.fes.ro.

Competiție de antreprenoriat sub egida Junior Achievement România

0

Organizaţia Junior Achievement Romania, lider în programe de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională și dezvoltare a abilităților pentru viață și profesie, lansează ediţia 2020 a unei dintre competiţiile sale de succes, „Business Plan Challenge”. Participanţii trebuie să se constituie în echipe de cel puțin 3 elevi (16-19 ani) sau 2 studenți (19-30 ani), coordonate de un profesor. Fiecare echipă trebuie să dezvolte un plan de afaceri și să înregistreze un business pitch, pe care să le înscrie pe pagina competiției Business Plan Challenge până la 20 februarie 2020. Finaliștii participă la competiția Company of the Year 2020 şi intră în incubatorul de afaceri BizzFactory. Cele mai bune echipe care înregistrează vânzări sau dezvoltă un prototip funcțional participă la finala națională. Premierea are loc pe 26 mai, la Ateneul Român. Premiile sunt de peste50.000 USD. Laureaţii se califică pentru finala europeană din 2020, de la Lisabona (secțiunea elevi) și Atena (secțiunea studenți). Organizatorii anunţă că „pe parcursul competiției, tinerii beneficiază de consultanță din partea specialiștilor voluntari din mediul de business, au acces la cursuri blended learning și susțin testarea europeană Entrepreneurial Skills Pass”.

În ansamblu, programele și competițiile Junior Achievement de educație antreprenorială sunt susținute de Accenture, Bayer Fund, Citigroup Foundation, EY, FedEx, Metropolitan Life și Romanian-American Foundation şi se desfășoară cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, fiind incluse în Anexa 5 la OMEN 5092/30.08.2019 și în Calendarul Olimpiadelor și Concursurilor Școlare fără finanțare MEC nr. 41.849/10.12.2019.

Susţinere pentru tinerele elite

0

În contextul preocupării pentru promovarea tinerilor specialişti în domenii de vârf ale economiei şi cercetării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România au lansat revista „Tinere elite”. Publicaţia apare sub egida AOSR, al cărei preşedinte, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, subliniază cerinţa promovării elitelor tinere pentru a asigura dezvoltarea ţării în orizontul următoarelor decenii.

Dr. ing. Mircea Ignat, mentor al unor tineri performeri în ştiinţă, cofondator al publicaţiei, împreună cu editorul Mircea Terziu, lansează apelul la „un necesar dialog cu instituţiile răspunzătoare de situaţia existentă şi de protejarea elitelor în sensul în care sperăm că România este încă o societate deschisă! Politicieni, mesajul nostru este agresiv la adresa dumneavoastră, voi aveţi aici marile obligaţii! Vom fi total exigenţi în ceea ce vă priveşte!”

Sunt prezentaţi prin performanţele lor tineri de elită, dintre care se remarcă Ştefan Ursu – de la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” din Braşov, membru al Centrului de Excelenţă „Alexandru Proca” al ICPE-CA, participant la olimpiada de proiecte de cercetare şi inginerie Intel ISEF Phoenix, SUA, unde „l-a provocat” la dialog pe laureatul Nobel Martin Chalfie; Daria Radu – şef de promoţie la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, studentă la Cambridge; Carmen Popa – studentă la Automatică şi Calculatoare la Universitatea Politehnica din Bucureşti, particpantă la Intel ISEF Los Angeles, RoSEFF, Infomatrix; Max Loughan – inventatorul unui dispozitiv de „energie liberă”; Mihaela Florea – absolventă a Colegiului Naţional „Gheorghe M. Murgoci” din Brăila, campioană mondială Microsoft Ofiice New York 2019; Alexia Maria Miriţescu – de la Şcoala Gimnazială „Herăstrău” din Bucureşti, performeră în pictură, desen, muzică, dans, creaţie literară; Mihail Iulian Bărăscu – actualmente la Dover, Canada, evaluat cu IQ 162; Carla Herescu – de la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, studiază pian, nai, canto, chitară, big piano.      

CEC Bank lansează serviciul Card2Card pentru transferuri de bani de pe mobil

0

Bucuresti, 20.01.2020CEC Bank, banca românească cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, lansează serviciul Card2Card pentru transferul rapid de bani de pe mobil  între carduri bancare, dezvoltat pe platformele organizatiilor de carduri. Serviciul poate fi accesat prin aplicația dedicată Card2Card Transfer, sub forma unui portofel digital, disponibilă atât pentru telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pentru telefoanele cu iOS. Transferurile de bani prin intermediul Card2Card Transfer vor permite utilizatorilor de carduri bancare să inițieze trimiteri de bani, solicitări de bani către/de la numere de telefon editate de utilizator, care sunt/nu sunt salvate în agenda telefonului. Se pot transfera rapid sume de bani în lei și înEUR din/către carduri emise de instituții financiar – bancare din România și din străinătate(Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Scoția, Irlanda, Țara Galilor, Olanda, Belgia, Suedia, Norvegia,Danemarca, Finlanda, Austria).

Pentru clienții utilizatori de carduri Visa emise de CEC Bank, transferurile de bani se pot realiza și prin aplicația CEC Pay, lansată de curând de bancă.

Totodata, CEC Bank anunță disponibilitatea plăților contactless la orice terminal din România sau străinătate care acceptă astfel de plăți prin dispozitivele smartwatch folosind cardurile Visa înrolate în wallet-urile Fitbit Pay și Garmin Pay.

”CEC Bank are peste 155 de ani de tradiție în România, dar ținem pasul cu vremurile și lansăm pe piață produse și servicii inovative, astfel încât să răspundem mai bine nevoilor clienților. În prezent, telefoanele mobile au ajuns sa fie folosite mai des decât computerele pentru navigarea pe internet. În același timp, transferurile de bani de la persoană la persoană continuă să fie populare – de la împărțirea notei la restaurant, până la sumele pentru membri ai familiei sau împrumuturi. În acest context, serviciul de transfer de bani pe card lansat de CEC Bank răspunde nevoilor de rapiditate și accesibilitate”, explică Bogdan Neacșu, Director General – Președinte CEC Bank.

Suntem foarte încântați să lansăm împreună cu partenerii noștri de la CEC Bank noi servicii de plăți dedicate posesorilor de carduri Visa emise de CEC Bank, care răspund nevoilor de mobilitate și digitalizare. Datele noastre arată că una din 10 plăți în magazine este realizată în prezent cu un card Visa din portofele mobile,  dovadă că românii își doresc să facă plăți rapid, comod și în siguranță cu dispozitive mobile.Plățile contactless prin smartwatch, care integrează opțiunea Pay, sunt adaptate consumatorilor cu un stil de viață modern și încurajează libertatea de mișcare, oferind în același timp un nivel de securitate foarte ridicat. Mai mult, clienții CEC Bank care își înrolează cardul Visa în portofelul digital CEC Pay vor putea trimite și primi bani, în timp real, de la rude și prieteni, atât în țară, cât și în străinătate, prin intermediul platformei de plăți Visa Direct. Astfel, transferul de bani se realizează eficient și sigur, direct în contul beneficiarului, pe baza informațiilor de card”, a declarat Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croația, Slovenia și Malta în cadrul Visa.

Pentru a putea activa serviciul de transferuri Card2Card, utilizatorii trebuie să descarce aplicația Card2Card Transfer, disponibilă atât pentru clienții CEC Bank, cât și pentru clienții altor instituții financiar – bancare, să se autentifice și să adauge atât carduri bancare, cât și carduri de fidelitate, emise de diferiți comercianți.

Aplicația Card2Card Transfer poate fi instalată în mod gratuit, iar pentru transferurile de bani efectuate până la data de 31.12.2020 nu se plătesc comisioane. Clienții pot consulta ghidul de utilizare și comisioanele aferente pe www.cec.ro.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este banca românească cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienți, cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 29,3 miliarde lei, la sfârșitul anului 2018.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie a acestui an (a.c. 2019), în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Noua taxă auto va fi amânată

0

 Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunţat sâmbătă că Guvernul nu va implementa în acest an o nouă taxă auto pe maşinile second-hand importate. Ministrul a mai precizat că, săptămânal, i se semnalează sute de probleme de mediu.

 „În opinia mea a fost o sarabandă a taxelor auto în România încă din 2007. Iar această sarabandă i-a costat exclusiv pe români. Banii luaţi prin taxe care au încălcat dreptul comunitar au ajuns înapoi la populaţie dupa foarte mulţi ani. Cele 3-4-5 formule încercate, câte au fost, au intrat în gravă contradicţie după cum a menţionat şi premierul cu directivele europene. Eu cred că o asemenea măsură trebuie gândită bine şi întoarsă pe toate feţele. Trebuie să informăm cetăţenii că, până acum, nicio formulă nu a reuşit, de aceea nu cred, cum a declarat şi premierul, că în acest an vom avea o asemenea măsură implementată”, a spus, sâmbătă, ministrul Mediului, Costel Alexe, la Antena 3, scrie Mediafax.

De asemenea, taxa auto pe prima înmatriculare a maşinilor second-hand importate a fost eliminată în 2007 după ce Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement. ANAF a anunţat în septembrie că a restituit banii către populaţie, potrivit Adevărul.ro.   

Preţul gazelor româneşti, cu 32% mai mare decât pe bursa de la Viena

0

Preţul gazelor româneşti pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns, în decembrie, la 103,71 lei pe MWh, cu 32% mai mare decât cel al resurselor tranzacţionate pe bursa de la Viena, potrivit datelor BRM, analizate de Agerpres.

https://www.economica.net/pretul-gazelor-romanesti-cu-32prc-mai-mare-decat-pe-bursa-de-la-viena-in-decembrie_178830.html

Diferenţa dintre indicele bursei de la Bucureşti şi cel de la Viena a fost şi mai mare în noiembrie, când gazele s-au tranzacţionat cu 107,15 lei pe MWh în România şi cu 77,04 lei pe MWh în Austria, potrivit Economica.net. Noul Guvern liberal a decis eliminarea plafonului de 68 de lei pe MWh începând cu 1 iulie 2020.


Tesla cumpără un teren de 300 de hectare în apropierea Berlinului

0

Producătorul american de automobile electrice Tesla a convenit achiziţia unui teren de 300 de hectare în apropierea Berlinului, pentru un preţ preliminar de 40,91 de milioane de euro, tranzacţie prin care se apropie de deschiderea primei sale fabrici europene, au anunţat duminică autorităţile locale, transmite Reuters.

Tesla a anunţat în luna noiembrie planul de a construi o fabrică uriaşă în Germania, la Gruenheide, în landul german Brandenburg, care îi va conferi eticheta de “Made in Germany”, într-o perioadă în care companiile concurente pregătesc modele electrice proprii, scrie News.ro.

Board-ul Tesla a aprobat sâmbătă acordul de achiziţie cu landul Brandenburg, pentru terenul de 300 de hectare, a anunţat purtătorul de cuvânt al landului Brandenburg, Florian Engels, într-un comunicat. Comisia pentru Finanţe a Parlamentului landului a aprobat deja vânzare, pe 9 ianuarie.

Acordul prevede un preţ preliminar al proprietăţii de 40,91 de milioane de euro, care poate fi modificat dacă va fi stabilit un alt preţ prin intermediul unei evaluări externe, a spus Engels.

Proprietatea se află într-o zonă industrială şi este controlată pentru existenţa unor arme din Al Doilea Război Mondial, fiind probabil să fie bombe neexplodate în pământ, potrivit sursei citate.

Gabriel Costache – „Distrugerea învățământului dual va provoca un război total pe piața forței de muncă din România”

0

Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România, Gabriel Costache:

Sistemul național de educație, așa cum este el structurat în prezent, este complet ineficient în fața provocărilor actuale din piața forței de muncă. Se scot pe banda rulantă generații întregi de șomeri cu diplomă, de absolvenți cu studii liceale și universitare care nu sunt conectați la realitățile economice. Avem nevoie de școli de meşteri, tehnicieni, lucrători, meșteșugari în toate domeniile, de la aerospațială și aviație la operatori de mașini unelte, de la lucrători în metale prețioase și gravori la meștesugărie, de la turism şi alimentaţie la agricultură.

Este necesar, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru sprijinirea firmelor care angajează fortă de muncă tânără sau investesc în elevii din România. Fără un astfel de sprijin, criza forței de muncă se va accentua, iar alternativa va fi să importăm muncitori din țările sărace, Vietnam, India, Nepal, Filipine, cu consecințe sociale iminente.

Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România a fost înființată de guvernul social-democrat la începutul anului 2019, ca primă soluție la criza forței de muncă, semnalată de toate sectoarele economice ale țării, și va fi desființată de actualul guvern de dreapta.

În condițiile în care Comisia Europeană apreciază activitatea autorității prin scrisori de felicitare, România oferă expertiză și modele de bune practici, în ceea ce privește formarea profesională în sistem dual guvernului Belgiei prin ministerul federației Wallonia Brussels, autoriutatea are încheiate parteneriate cu camerele de  comerț ale unor state importante din Uniunea Europeană, președintele și prim-ministrul României vorbesc public despre susținerea învâțamîntului dual ca prioritate în rezolvarea crizei forței de muncă, Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România va fi desființată printr-o HG privind organizarea și functionarea Ministerului Educației și Cercetării.

Uitându-ne la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă calificată depăşeşte două milioane de persoane. În acest moment, criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice, iar distrugerea învățământului dual va provoca un război total al forței de muncă în Romania.

În prezent putem vorbi de implicarea a peste 1.000 de operatori economici relevanţi din punct de vedere al investiţiilor si aproximativ 20.000 de de elevi pentru care s-au încheiat contracte individuale de pregătire practică, număr care reflectă interesul şi implicarea acestora în dezvoltarea învăţământului profesional în sistem dual. 

În cele mai multe cazuri investiția operatorului economic este mult mai mare decât cea oferită de stat, ajungând la sume cuprinse între 2.700 și 3.000 lei.

Această investiție, incluzând cheltuieli care ţin de formarea lui educaţională şi profesională şi terminând cu dotările în atelierele școlilor sau al spațiilor de cazare, reflectă calitatea procesului de formare profesională.

Aşadar, sunt cazuri când un tânăr de 14 ani primeşte lunar bursă de 1.800 lei pentru a face școala “gratuit” în România și de a avea un contract de muncă sigur și bine plătit după terminarea celor trei ani de studii.

Sistemul de învățământ dual oferă o abordare excelentă în dezvoltarea abilităților tinerilor, ce acoperă educația și formarea profesională inițială, educația și formarea profesională ulterioară, cariera, angajabilitatea, competența profesională și identitatea, iar societatea se bucură ulterior de șomaj scazut în rândul acestora dar și de un nivel de calificare profesională ridicat.

Dincolo de realitatea lui 2020, viitorul pe piata muncii se anunta destul de întunecos, ieșirea la pensie în următorii ani a unei întregi generații de angajați “peste 70 de ani”, scăderea natalității și mai ales exodul forței de muncă către vest va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criza tot mai adâncă de forță de muncă.

De asemenea în Romania avem în acest moment aproximativ 1 milion de tineri NEET’s. Tinerii care nu se văd, sunt acei tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani care nu sunt nici în școală, nici în alt tip de formare și nici nu lucrează.

Deși acești tineri ar trebui, așadar, să fie o prioritate la nivel instituțional, am constatat o fragmentare a responsabilității și o lipsă de viziune a actualului guvern, iar Ministerul Educației evită întrebările despre misiunea pe care și-o asumă în ceea ce-i privește. Totodată, analiza Eurostat 2018 arată că România are aproximativ 2 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani care nu au muncit nicio zi din viața lor. Este un efort comun de implicare, de asumare a nevoii de schimbare pentru a contribui la formarea profesioniștilor, a meseriașilor de care economia românească are tot mai mare nevoie, iar cine distruge învățământul dual își dorește să bage România într-o criză economică severă fără a ține cont de nevoile și de interesele societății reale, de nevoile românilor.”

Cercetare privind fenomenul drogurilor

0

Canabisul domină în continuare piaţa drogurilor ilicite din România: este cel mai consumat drog de la noi, „cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de de 5,8%. Urmează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%, cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%. Informaţiile sunt furnizate de Agenţia Naţională Antidrog, prin Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2019 (cu date din anul anterior), definit de realizatori ca „document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen”. Raportul subliniază că „principalele caracteristici ale contextului naţional al drogurilor s-au menţinut relativ stabile în ultimul an”, context în care „prevenirea consumului de droguri în anul 2018 a reprezentat un element de continuitate în formularea unui răspuns integrat la dinamica fenomenului consumului de droguri în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, răspuns corelat direct cu politicile publice naţionale antidrog, respectiv Strategia Naţională Antidrog 2013-2020”.

Din datele raportului, este de semnalat că, sub aspect medical, „în anul 2018 au fost  înregistrate 4266 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă. În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală, deşi se menţine aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de droguri care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), are loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament. În mod similar cu anii anteriori, pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult redusă, în comparaţie cu cele trei droguri dominante: cocaină – 1,5%, MDMA/ ecstasy – 1,3%, inhalanţi/ substanţe volatile – 1%, benzodiazepine – 0,7%, amfetamine – 0,5%, halucinogene – 0,2%. Tendințele înregistrate în ultimii 5 ani în evoluţia admiterilor la tratament pentru dependenţa de droguri au fost influențate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis), disponibilitatea locurilor la tratament (OST), precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite, în majoritatea cazurilor înregistrate în anul 2018 se menține consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Mai mult de o treime dintre aceste cazuri a avut drept cauză consumul de NSP”. A crescut numărul urgențelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite față de anul anterior în regiunile de dezvoltare socio-economică București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Vest. A scăzut numărul notificărilor de cazuril noi de infecție cu HIV/SIDA, tendinţă evidențiată în ultimii 5 ani.

Anul 2018 se înscrie în tendința, prin cu 10,3% a înregistrate în România. Tendința „se reflectă și în numărul consumatorilor de droguri injectabile diagnosticați cu HIV/SIDA în anul 2018, scăderea fiind cu 32,2% față de anul precedent. În ceea ce priveşte bolile infecţioase asociate consumului de droguri, pentru consumatorii de droguri înregistraţi în programe de tratament în anul 2018, se remarcă o uşoară creştere a prevalenţelor pentru infecţiile cu HIV și VHC, în timp ce, pentru prevalența VHB are loc o scădere”.

Sub aspectul infracţionalităţii la regimul drogurilor, a crescut numărul cauzelor soluționate de parchete cu 57,65% faţă de 2017 (de la 4064 la 6407); a crescut ponderea persoanelor condamnate din totalul persoanelor trimise în judecată (de la 45,5% la 48,7%).

Raportul ANA atrage atenţia că „numărul persoanelor depistate în trafic care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante este în creştere comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2017. Totodată, anul 2018 evidenţiază o creştere a disponibilităţii drogurilor ilicite pe teritoriul naţional, concretizată într-un număr mare de capturi de droguri. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3354 de capturi), MDMA (819 capturi), cocaină (361 capturi), heroină (264 capturi), rezină de canabis (200 capturi), fragmente vegetale cu THC (189 capturi), amfetamină (162 capturi). Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere a numărului de culturi ilicite identificate”.

Informaţii complete despre Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2019 se regăsesc pe pagina de internet a instituţiei noastre, accesând link-ul http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_28.11.pdf.

Promovare turistică a unei arii naturale protejate

0

Compania Doripesco îmbină în mod responsabil activitatea economică şi protejarea naturii. Turismul reprezintă în acest moment 22,73% din totalul cifrei de afaceri a societății. În următorii cinci ani, este vizată o referă la creștere a ramurii de turism a companiei cu 40% față de 2019. Ing. Dorin Crizbăşan, directorul general al SC Doripesco SA, subliniază: „Dorinţa noastră este să dezvoltăm un altfel de turism, prin promovarea naturii, deoarece Delta din Carpaţi – Doripesco reprezintă o arie naturală protejată, sit Natura 2000 şi Sit Ramsar. În cei peste 20 de ani de activitate, ne-am străduit și am reușit cu succes să îmbinăm producția de pește cu turismul de profil (pescuitul sportiv, birdwatchingul, vânătoarea și photo huntingul). Datorită începuturilor, creșterea și prelucrarea peștilor reprezintă partea sentimentală a afacerii, dar în toți acești ani am reușit să ne extindem aria de activitate a companiei spre alte activități cum ar fi turismul, îmbutelierea apei de izvor, dezvoltarea zootehniei, construcțiile și producția de betoane”.

O realizare în acest sens a anului trecut este restaurantul Corabia Doripesco (foto), cu arhitectură în formă de corabie, capacitate de 250 locuri, situat pe DN13 (E60), Km 24, în direcția Brașov – Sighișoara,  lângă primul restaurant Doripesco – Complexul Turistic Vadu Roşu. Noul restaurantul reprezintă şi o contribuţie în plan economico-social local, deoarece a creat noi locuri de muncă. Oferta de locuri de muncă pentru personal calificat este în continuare deschisă, cu posturi precum: bucătar, ajutor bucătar, ospătar.

Evgeny Nikolsky, noul General Manager al JTI România

0

Evgeny Nikolsky este noul General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria.

Evgeny Nikolsky s-a alăturat JTI (Gallaher) în 2001, în echipa de vânzări din Kazahstan. De atunci, a continuat să-și dezvolte cariera și expertiza în mărci și trade marketing, devenind Director de vânzări în această țară, în 2009. În 2014, s-a mutat în Rusia pentru a administra distribuitorul Megapolis, după care a devenit Director de vânzări în JTI Rusia. În 2016, s-a întors în Kazahstan, la conducerea JTI, iar din 2018, a coordonat și activitatea JTI din Asia Centrală și Mongolia.

„Sunt bucuros că am privilegiul să trăiesc și să muncesc în România. JTI a intrat în cel de-al treilea deceniu de existență în această țară și cred că românii ar trebui să fie mândri de realizările lor, foarte apreciate și recunoscute în grupul JTI. Am ajuns la peste 28% cotă de piață, iar în 2019 am intrat și în categoria produselor cu potențial de risc redus, cu Logic Compact. Exportăm peste 70% din producția fabricii din București, în aproape 50 de țări din toată lumea. JTI are o reputație solidă, datorită implicării companiei în viața comunității, fiind un partener de încredere al autorităților din România. Avem, așadar, toate motivele să continuăm să investim pe plan local, în oamenii noștri și în mărci. Sunt impresionat de echipa puternică de aici și de performanțele ei extraordinare, ca urmare abia aștept să fiu parte din această poveste de succes”, a declarat Evgeny Nikolsky.

Noul General Manager a preluat funcția de la Mark Rock, care va conduce în continuare JTI Germania.

Echipa de management din România coordonează și afacerile JTI din Moldova și Bulgaria.

JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds), și a fost una dintre primele companii multinaționale înființate pe plan local. JTI are peste 1.200 de angajați care lucrează în sediul din București, în fabrică și în birourile de vânzări din întreaga țară. În 2019, pentru a șasea oară consecutiv, JTI România a fost certificată Top Employer datorită condițiilor excelente de muncă oferite angajaților.

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 țări. Compania deține Winston, marca numărul doi la nivel global, precum și Camel, în afara SUA. Alte mărci globale sunt Mevius și LD. Prin Logic, JTI este, de asemenea, un jucător major pe piața țigaretelor electronice. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 45.000 de angajați. JTI este membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

România Eficientă: Cum puteți economisi energie și reduce factura la încălzire prin câteva metode simple

0

16 ianuarie 2020. Încălzirea acoperă un procent important în bugetul de cheltuieli al unei familii în sezonul rece. Termoizolarea pereților reprezintă măsura cu cel mai mare impact în factură, ce poate conduce la economii de până la 40%. Și obiceiurile de consum responsabil contribuie însă la reducerea cheltuielilor. Iată câteva acțiuni simple care vă ajută să economisiți bani și energie, fără a pierde din confort, având în același timp un impact mai mic asupra mediului, prezentate de Energy Policy Group, coordonatorul programului România Eficientă

Setați termostatul la 20 grade Celsius, temperatură optimă pentru sănătatea, confortul și bugetul vostru. Un grad în minus la termostat vă ajută să reduceți factura cu până la 10% pe an. În timpul nopții, este suficientă și o temperatură de circa 18 grade Celsius în locuință.

Cea mai bună opțiune este aceea de a alege un termostat inteligent, care vă ajută să controlați mai bine temperatura în funcție de necesitățile voastre. De pildă, poate programa funcționarea centralei pe intervale orare, zi de lucru sau weekend. Țineți cont că setarea unei temperaturi mai mari în termostat decât cea pe care o doriți în casă nu va încălzi mai repede locuința, fiindcă rata de încălzire rămâne aceeași.

Nu acoperiți caloriferul cu haine, îndepărtați fotoliile sau alte lucruri care împiedică transmiterea căldurii. Puteți reduce astfel costurile de încălzire cu până la 20%. Mai trebuie să țineți cont că dacă peretele pe care e montat radiatorul este slab izolat, cea mai mare parte a căldurii se va risipi afară. Dacă nu puteți face o izolație corespunzătoare, montați un panou care reflectă căldura între calorifer și perete înspre interior.

Profitați de căldura gratuită a soarelui. Mențineți curate ferestrele orientate spre sud și trageți draperiile deoparte, pentru a permite soarelui să vă încălzească natural locuința. Nu uitați să acoperiți ferestrele la loc când se lasă seara, pentru a opri aerul rece din exterior. Dacă puteți, înlocuiți ferestrele simple cu ferestre cu dublu vitraj, care pierd cu 50-70% mai puțină căldură. Dacă nu, folosiți draperii groase.

Dacă simțiți curent în casă, înseamnă că pierdeți căldură. Etanșeizați cadrele de ferestre și acoperiți spațiile de sub uși. De asemenea, înlocuiți garniturile de etanșare deteriorate ale ușilor și ferestrelor. Pentru intrarea în casă, alegeți o ușă bine izolată, care să țină frigul afară.

Efectuați întreținerea centralei termice în mod regulat, pentru a scădea factura de încălzire cu până la 20%. Mai trebuie să țineți cont că un sistem de încălzire vechi și ineficient va avea un consum mai mare de energie, ceea ce înseamnă facturi mai mari.

Izolați țevile de apă caldă pentru a reduce pierderile termice de pe traseu și verificați permanent caloriferele dacă se încălzesc uniform. În cazul în care găsiți zone mai reci, trebuie să aerisiți radiatorul. Faceți oricum acest lucru la începutul sezonului rece, pentru a elimina aerul care împiedică distribuirea uniformă a căldurii.

Nu uitați să aerisiți locuința zilnic. E de preferat să faceți acest lucru în miezul zilei, când afară e mai cald, în reprize scurte. Opriți întotdeauna termostatul caloriferului când aerisiți.

***

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Ofertă și listare de obligaţiuni BT Leasing la Bursa de Valori Bucureşti

0

BT Leasing, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a realizat oferta și listarea unei emisiuni de obligaţiuni de 40 de milioane de euro la Bursa de Valori Bucureşti, în două tranşe, cu scadenţa în 2024, respectiv 2025. Tranzacția a beneficiat de asistenţa asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, cu expertiză în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Echipa a fost de Alexandru Bîrsan – coordonator, partener, Olga Niţă – Counsel, Roxana Diaconu – Associate.

Alexandru Bîrsan (foto), subliniază: „Apreciem că am putut să fim alături de BT Leasing în acest proiect important pentru activitatea sa de leasing financiar, în special pentru segmentul IMM-uri, energie regenerabilă și eficiență energetică. Piața de capital din România înregistrează un trend pozitiv, anul trecut fiind, în special, unul prolific pentru segmentul de obligațiuni. Anticipăm că în 2020 acest trend ascendent va continua cu proiecte de o dimensiune din ce în ce mai mare și prezentând structuri inovatoare pentru piața din România.