Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 284

Aegon România ţinteşte un profit operaţional de 15,7 milioane lei pe 2018

Florin Antonescu
-
0
Aegon România ţinteşte un profit operaţional de 15,7 milioane lei pe 2018

Aegon România – parte a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții – anunţă realizarea în semestrul I 2018 a unui „volum al primelor brute subscrise din activitatea de bancassurance cu partenerii actuali de circa 40 milioane lei, în creștere cu 14% față de S1 2017”. Pentru finalul lui 2018, prognoza valoarii cumulate a primelor brute subscrise este de 90 milioane lei, iar ținta profitului operațional este de 15,7 milioane lei.

De asemenea, Aegon România precizează că „valoarea plasamentelor în S1 2018 a atins pragul de 296 milioane lei, în creștere cu 15% față de prima jumătate din 2017, când se situase la 257 milioane lei. Indemnizațiile pentru evenimentele asigurate au fost de 1,26 milioane lei, comparativ cu nivelul înregistrat în S1 2017, când s-au plătit daune de aproape 1 milion lei. Indemnizațiile pentru polițele ajunse la finalul perioadei contractuale (beneficiile de maturitate și anuitățile) s-au situat, în prima jumătate a anului, la aproape 3,1 milioane lei, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea raportată a fost de 4,05 milioane lei”.

Sînziana Maioreanu (foto), CEO al Aegon România, subliniază: „Suntem mulțumiți de parcursul pe care l-am avut în primul semestru al anului. Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor cu Banca Transilvania și Alpha Bank pe produsele de asigurare de viață din portofoliu – Aegon Fii Sigur și Aegon de Viitor. În același timp, suntem bucuroși că împreună cu partenerii noștri putem oferi acum și servicii pentru sănătate, mai concret, servicii de a doua opinie medicală. Am adus în exclusivitate în România serviciul Aegon Diagnose.me, care oferă acces la o rețea internațională de medici, pentru consult online de a doua opinie medicală. Totul se desfășoară în limba română, la prețuri extrem de accesibile. Serviciile legate de sănătate sunt importante pentru clienții noștri și de aceea dorim să continuăm dezvoltarea în această zonă”.

Nou parteneriat Bosch cu mediul academic

Florin Antonescu
-
0
Nou parteneriat Bosch cu mediul academic

Grupul Bosch deschide un nou parteneriat cu mediul academic şi cu mediul economic: proiectul „Start lansat pentru o carieră de succes”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman POCU/90/6.13/6.14, derulat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi cu compania de consultanţă în resurse umane Great People Inside. Peste 260 de studenți (foto Bosch) urmează să facă practică în industria auto la fabrica Bosch din Cluj în perioada 2018-2020, iar compania de profil le va oferi testare şi consiliere vocaţională. Proiectul are drept obiectiv „creşterea gradului de angajabilitate a studenţilor din regiunea Nord-Vest a ţării, prin participarea la programe de învăţare la locul de muncă”. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 2,2 milioane de lei (cofinanţare 2,1 milioane de lei). Fiecare student implicat în program beneficiază de bursă, transport și masă. Studenţii sunt în an ante-terminal (II sau III) la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi alte instituţii Universităţi din judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Bistriţa Năsăud, la specializările automatică şi calculatoare, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, inginerie electrică, mecanică, construcţii de maşini, ştiinte economice şi gestiunea afacerilor, matematică-informatică.

Konrad Kaschek, managerul fabricii Bosch din Cluj, subliniază: „Suntem conștienți de importanța crucială a educației pentru generațiile viitoare de specialiști. Cunoștințele teoretice dobândite în timpul studiilor sunt foarte importante, dar, în același timp, aplicarea acestora în practică are un rol determinant. Ne dorim o integrare fluentă a tinerei generații într-un mediu de muncă inovativ. Suntem încrezători că prin programul Start lansat pentru o carieră de succes facem un pas înainte către atingerea acestui obiectiv”.

 

Investiţii în domeniile silviculturii şi apelor în Bihor

Florin Antonescu
-
0
Investiţii în domeniile silviculturii şi apelor în Bihor

Protecţia faţă de inundaţii şi dezvoltarea patrimoniului silvic au reprezentat esenţa inspecţiei efectuate de ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, în județul Bihor. Au fost analizate lucrările la obiectivele „Amenajare râul Crișul Repede, județul Bihor” – valoare 247,5 milioane lei, „Amenajarea râului Crișul Repede în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval – Punerea în siguranță a barajului Leșu, județul Bihor” – finanțat prin POIM 2014-2020, „Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în bazinul hidrografic Crișul Negru, județul Bihor” – valoare 280 milioane lei, „Amenajare Valea Nimăiești, județul Bihor” – valoare 28,1 milioane lei. A fost inspectată zona de păduri afectată de furtuni din apropierea barajului Leșu-Remeți-Bulz.
Ministrul Ioan Deneș a avut o întâlnire cu primari din județul Bihor, cu reprezentanți ai Direcției Silvice Bihor şi ai Gărzii Forestiere Oradea, cu conducerile administrațiilor silvice de stat și private. Ministrul a anunţat că valoarea lucrărilor de investiții în județ este de peste 1,9 miliarde lei: 1,87 miliarde lei în domeniul apelor, 20,6 milioane lei în domeniul pădurilor.

În domeniul apelor, se desfăşoară 18 lucrări hidrotehnice, dintre care anul acesta vor fi recepționate opt. Prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, se desfăşoară proiectele “Amenajarea râului Crișul Repede în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval – Punerea în siguranță a barajului Leșu, județul Bihor” și “Amenajarea complexă a râului Crișul Negru în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane pe cursul superior și mijlociu”.
În domeniul păduri, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva derulează proiectele „Reabilitare drumuri forestiere din bazinul Bistra,  județul Bihor” (4,7 milioane lei) și „Reabilitare drum forestier Vida, județul Bihor ” (6,2 milioane lei). Garda Forestieră Oradea desfăşoară proiectele „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Acrea-Poiană-Secătură, comuna Bratca, județul Bihor” (147,85 ha, valoare actualizată 4 milioane lei), „Reconstrucție ecologică pe terenuri degradate constituite în perimetrul de ameliorare Cetariu, localitatea Cetariu, județul Bihor” (72,26 ha, valoare 2,6 mil lei), „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Baia Veche-Izvoare, municipiul Salonta, judeţul Bihor” (102,46 ha, valoare 3,2 milioane de lei). Prin realizarea acestor obiective se vor împăduri peste 322 hectare.

Admitere în ciclul de master la UNATC

Economistul
-
0
Admitere în ciclul de master la UNATC

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București organizează admitere în ciclul de master la Facultatea de Film și la Facultatea de Teatru. Înscrierile au loc în perioada 10-11 septembrie.

La Facultatea de Film, noutatea o reprezintă programul Art of game desig, domeniul de studiu Cinematografie și media, ciclul II master, cu predare în limba engleză. După cum anunţă organizatorii, „se pot înscrie  în concurs licenţiaţi ai facultăţilor de profil sau din domeniile design, arte plastice, animaţie, muzică, arhitectură, informatică, inginerie.  Candidaţii vor prezenta un Curriculum Vitae (în 3 exemplare); un portofoliu cu lucrări/ proiecte relevante în domeniul Game Design (pot fi şi reprezentaţii live, instalaţii, filme, software sau orice altă lucrare cu conţinut relevant); o scurtă descriere, în scris, a unei lucrări/unui proiect din portofoliu şi a proceselor creative specifice acesteia (în 3 exemplare).  În lipsa portofoliului, candidaţii pot depune un eseu de 1.500-2.000 cuvinte prin care motivează interesul pentru studii în domeniul Game Design (3 exemplare)”.

Examenul de admitere conţine: „Proba 1 – oral. Interviu pe baza CV-ului depus de candidat. Prezentarea portofoliului și explicarea mijloacelor tehnice și estetice folosite/susținerea eseului de motivare. Proba 2 – practic. Prezentarea abilităților de lucru în medii software specifice, la alegerea candidatului. Datele pentru susținerea probelor vor fi anunțate la înscriere”.

Tot la Facultatea de Film, se organizează examen de admitere pentru programe de studii din domeniul Ci nematografie și media: Arta imaginii de film, Arta montajului de film, Arta regiei de film, Arta sunetului de film, Film de animaţie, Filmologie, Producţie de film, Scenaristică. De asemenea se desfăşoară programe de studii cu predare în limba engleză, înființate în 2017: Documentary Film, New Media Design, Interactive Technologies for Performing and Media Arts (în colaborare cu CINETic).

La Facultatea de Teatru, admiterea se organizează la programe de studii din domeniul Teatru și artele spectacolului: Arta actorului, Arta regizorului de teatru, Arta scenografului, Arta coregrafică, Design, lumină şi sunet în artele spectacolului, Coregrafie şi performanţă în dans, Pedagogie teatrală, Scriere dramatică, Teatrologie-management şi marketing cultural, Teatru de animaţie,Tehnologii digitale în spectacolul contemporan, Art-terapie prin teatru şi artele spectacolului.

Susținerea examenului de admitere pentru ambele facultăți va avea loc în perioada 13-18 septembrie.

Detaliile despre toate  programele de studii, metodologia de admitere și calendarul admiterii, pe www.unatc.ro/admitere sau la sediul universității, din str. Matei Voievod nr. 75-77, București.

Aplicaţie pe mobil pentru implicarea publicului în concursul Enescu

Florin Antonescu
-
0
Aplicaţie pe mobil pentru implicarea publicului în concursul Enescu

Aplicația pentru mobil „Jurat Enescu” permite publicului care urmăreşte Concursul Internațional „George Enescu” în sală sau online „să își testeze abilitatea de a aprecia o interpretare artistică”, notând prestaţiile concurenţilor și comparându-şi opțiunile cu cele ale juriului. Aplicaţia poate fi descărcată din Google Play sau din Apple Store.

După cum o descriu iniţiatorii, „aplicația este organizată pe cele trei secțiuni de interpretare, pian, vioară, violoncel, conține profilurile tuturor candidaților calificați și propune o serie de criterii de apreciere în baza cărora jurații amatori să își ordoneze opțiunile (foto). Aplicația compară selecția făcută de fiecare utilizator cu cea făcută de juriu. Utilizatorii primesc puncte pentru numărul de candidați aleși pentru etapa următoare, care corespund cu cei din lista juriului. Pentru finală, este punctată și ordinea corectă a premiaților. Utilizatorii care primesc cele mai multe puncte vor fi primi diplome de Jurat Ucenic, o invitație la un cocktail cu membrii juriului și bilete în Festivalul George Enescu de anul viitor”.

Mihai Constantinescu, directorul Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, subliniază: „Ne dorim să încurajăm ascultarea critică, urmărirea concurenților în mai multe etape, nu numai în finală, să împărtășim bucuria descoperirii talentelor. Sperăm ca astfel să contribuim și la înțelegerea mai profundă a demersului artiștilor și la creșterea respectului pentru efortul lor. Performanța nu vine numai dintr-un recital reușit, ci şi din anduranță în concurs, disciplină, tehnică, expresivitate. Prin abordarea aceasta, la limita jocului, sperăm să facilităm aprecierea muzicii și apropierea de arta interpretării”.

Top 100 români de pretutindeni

Florin Antonescu
-
0
Top 100 români de pretutindeni

Cu ocazia centenarului Marii Uniri, echipa RePatriot organizează „Top 100 români de pretutindeni”, prin care „urmărește să-i sărbătorească pe românii exemplari și inspiraționali ce au făcut o diferență semnificativă în comunitățile de peste hotare”. Vor fi premiaţi „100 de români care au excelat cu adevărat în 10 domenii cheie, precum și persoane din diaspora care își doresc să se implice în dezvoltarea economică, culturală și socială a României”, din categoriile: profesioniști și lucrători foarte buni (“meseriașii României”) în domenii tehnice, vitale pentru economie (construcții, agricultură, transporturi etc.), manageri care conduc afaceri, departamente și echipe peste hotare, educatori și profesori care își aduc contribuția în grădinițe, școli și universități, medici care profesează și se implică în spitalele de peste hotare, oameni de știință inovatori care au rezultate în domenii cheie ale viitorului, artiști de succes care inspiră alți români de peste hotare, avocați, funcționari și specialiști în administrație, sportivi cu rezultate notabile în comunitățile în care profesează, lideri religioși cu activitate pastorală, socială și culturală remarcabilă, antreprenori de succes care au dezvoltat afaceri peste hotare. Premierea se va face la summit-ul RePatriot, 4-7 octombrie, Alba Iulia.

Propunerile pot fi făcute până la 8 septembrie pe repatriot.ro/summit-2018/top-100 de către orice român, indiferent unde trăieşte.

Studiu PwC: 84% din executivi susțin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

Economistul
-
0
Studiu PwC: 84% din executivi susțin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

În viitorul apropiat, China ar putea  depăși Statele Unite ale Americii,  devenind astfel lider în dezvoltarea tehnologiei blockchain, astfel, exista executivi intervievați în cadrul studiului PwC, iar 84% declară că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja proiecte în funcțiune  care folosesc această tehnologie.

De asemenea, în cadrul studiului PwC Blockchain is here. What’s your next move? au fost intervievați 600 de executivi din 15 state și teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain și viziunea pe care o au privind potențialul acesteia.  Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile și comerțul, studiul indică în mod clar teama organizațiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunități de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacțiilor,  precum și un grad mai mare de transparență și trasabilitate.

Totodată, studiul relevă preponderența serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenți consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potențial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic și utilitățile (14%), cel al sănătății și de îngrijire personală (14%), și cel al producției industriale (12%).

Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate și răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absența unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiție directă).

În același timp, studiul a evaluat opiniile a 600 de executivi din 15 state: Australia, China, Danemarca, Franța, Germania, Hong Kong, India, Italia, Japonia, Olanda, Singapore, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii.

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. În cadrul studiului PwC Blockchain is here. What’s your next move? au fost intervievați 600 de executivi din 15 state și teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain și viziunea pe care o au privind potențialul acesteia.

Băncile centrale, criza și postcriza

Daniel Dăianu
-
0
Băncile centrale, criza și postcriza

România și Uniunea Europeană încotro?

 

Daniel Dăianu: „Volumul de față urmează o serie începută cu ani în urmă. Mă refer la Încotro se îndreaptă țările postcomuniste (2000), care a avut un capitol dedicat sistemului financiar internațional; acel volum a fost urmat de Capitalismul încotro? (2009), Când finanța subminează economia și corodează democrația (2012) și Marele impas în Europa. Ce poate face România? (2015). În aceste volume, o mare parte din analiză a fost dedicată sistemului financiar, cauzelor Marii Recesiuni (crizei financiare izbucnite în 2008). Noul volum merge în siajul precursoarelor și stăruie, mai mult sau mai puțin explicit, asupra băncilor centrale, cu ceea ce au făcut pentru a preveni un dezastru, cu limite și alegeri suboptime sub imperiul unor presiuni și incertitudini fără egal în ultimele decenii. Când auzi bancheri centrali vorbind despre forța cognitivă limitată a modelelor utilizate,

Continue

Lipsurile seniorilor din România, mult peste media europeană

Ioana Petrescu
-
0
Lipsurile seniorilor din România, mult peste media europeană

Conform ultimelor date ale Eurostat, 42,6% din românii cu vârsta de peste 65 de ani sufereau de deprivare materială (sărăcie) în anul 2016, în condițiile în care media pentru statele UE este de doar 12,8%. Este adevărat că sărăcia în rândul seniorilor afectează în prezent țările din fostul bloc comunist, însă unele state iau deja măsuri care să îmbunătățească în timp situația pensionarilor. Cine se preocupă astăzi de soarta pensionarilor de peste 20-30 de ani, preluând modele de succes de la țările dezvoltate, va reuși în viitor să asigure un trai mai decent seniorilor.
De exemplu, în Elveția, doar 1,8% din bătrâni suferă de sărăcie, în timp ce în Marea Britanie procentul este de 4,2%. Este clar că primul pas prin care se poate îmbunătăți situația seniorilor din România este legea pensiilor, care ar trebui să vizeze în primul rând majorarea celor mai mici pensii, pentru a-i scoate din sărăcie pe cei care primesc astăzi o pensie de 640 de lei pe lună. Evident, odată cu această majorare, toți cei care au contribuit la sistemul de pensii trebuie să primească o pensie calculată în funcție de contributivitate, mai mare decât pensia minimă social garantată. Așa ar fi echitabil şi decent!

                         

Cât cheltuie statul pe pensii și cât reprezintă pensia                                                              publică din venitul total al seniorilor

Conform ultimului studiu al Organizației Internaționale a Muncii „World Social Protection Report 2017-2019”, România cheltuie 8% din PIB cu pensii şi ajutoare sociale pentru pensionari, procent care ne situează pe locul 32 în lume. Țări în care seniorii nu sunt așa de mult afectați de sărăcie, precum Elveția şi Marea Britanie, cheltuie chiar mai puțin decât România, doar 6,6 % din PIB.
Însă pensionarii din aceste țări nu se bazează exclusiv pe pensia de la stat, ci şi pe alte surse de venit, inclusiv pe economiile acumulate pe parcursul vieții. Conform „Pensions at a Glance 2017” realizat de OECD, doar 41% din venitul pensionarilor elvețieni reprezintă pensia publică, iar 14% vine din economii.
În Marea Britanie, în medie, 43% din venitul pensionarilor vine din pensia de la stat şi 12% din capitalul acumulat pe parcursul vieții.
Cu siguranță, suntem departe de aceste sisteme. Nici peste 30 de ani nu cred că e posibil că pensionarii din România să atingă un nivel de trai asemănător cu cel din Elveția sau Marea Britanie, doar cu banii din Pilonul 1 de pensii. Sisteme precum Pilonul 2 în care banii sunt investiți în timp trebuie încurajate pentru a completa pensia publică în viitor. Contribuțiile la Pilonul 2 trebuie să fie mărite la 6% din salariul brut, așa cum era prevăzut în legea pensiilor private originală. De asemenea, pentru a asigura o pensie privată decentă e important ca şi modalitățile de investire a banilor să fie extinse pentru a garanta un randament mai mare decât cel de 8% anual obținut până acum. Mai mult, populația trebuie încurajată să facă economii pentru pensie. De exemplu, contribuțiile la Pilonul 3 sunt deductibile la calculul impozitului pe venit în prezent doar în limita de 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator. Ar trebui ca toate sumele care se virează în Pilonul 3 să fie exceptate de la impozitare.

Continue

Raport PwC: Extinderea vieții active ar putea avea un aport de 3.500 de miliarde de dolari la PIB-ul țărilor OECD

Economistul
-
0
Raport PwC: Extinderea vieții active ar putea avea un aport de 3.500 de miliarde de dolari la PIB-ul țărilor OECD

  • Potrivit raportului Golden Age Index elaborat de PwC, Islanda, Noua Zeelandă și Israel sunt lideri în ceea ce privește implicarea persoanelor vârstnice pe piața muncii

  • Reconversia profesională și învățământul pe tot parcursul vieții vor fi extrem de importante pentru a permite persoanelor în vârstă să beneficieze de oportunitățile de angajare oferite de inteligența artificială (AI) și tehnologiile conexe

Prelungirea vieții active în muncă pentru a reflecta îmbătrânirea populației anumitor țări ar putea genera, pe termen lung, aproximativ 3.500 de miliarde de dolari pentru economiile țărilor OECD, bani proveniți din dezvoltarea unor resurse neexploatate până acum.
Islanda, Noua Zeelandă și Israel sunt lideri în ceea ce privește implicarea persoanelor vârstnice pe piața muncii, fiind astfel modele pentru alte țări din acest punct de vedere, potrivit raportului Golden Age Index elaborat de PwC.
Între 2015 și 2050 numărul persoanelor cu vârste de 55 de ani și peste este estimat să se mărească cu aproape 50% și să ajungă la jumătate de miliard, în cele 35 de țări membre ale OECD. Dar câți dintre acești oameni vor lucra în continuare?
Raportul Golden Age Index realizat de PwC analizează succesul țărilor OECD în promovarea participării persoanelor în vârstă pe piața muncii, luând calcul datele privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională. Raportul subliniază că statele membre ar putea beneficia de câștiguri economice semnificative dacă își vor îmbunătăți cotele de angajare pentru cei peste 55 de ani la nivelul statelor celor mai performante în această privință.
Rata actuală de participare pe piața muncii a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani variază puternic în rândul țărilor membre ale OECD, de la 84% în Islanda și 78% în Noua Zeelandă la doar 38% în Grecia și 34% în Turcia.
De pildă, creșterea ratei de angajare a celor de peste 55 de ani la nivelul din Noua Zeelandă poate aduce un plus de aproximativ 815 miliarde de dolari la Produsul Intern Brut al Statelor Unite ale Americii, de 406 miliarde de dolari la cel al Franței și de 123 de miliarde pentru cel al Japoniei – cu un surplus total, în toate țările OECD, de aproape 3.500 miliarde de dolari.
Din punct de vedere guvernamental, aceste lucruri pot fi realizate prin reformarea sistemului de pensii și oferirea de stimulente care să încurajeze pensionarea la o vârstă mai înaintată – pași pe care unele țări i-au făcut deja.

Continue

Banca Angliei, între ciocan și nicovală

Victor Popa
-
0
Banca Angliei, între ciocan și nicovală

Pe 2 august banca centrală a Marii Britanii a majorat dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, până la 0,75%, cel mai ridicat nivel din martie 2009. La vremea respectivă, în urmă cu nouă ani, surprinsă de criza financiară cu o dobândă de referință la 4,5%, banca a trebuit să mute rapid și în pași mari. În martie, același an, pentru prima oară în istoria de peste 300 de ani a Bank of England (BofE), s-a atins nivelul de 0,5%, un minim istoric. Doar că, șapte ani mai târziu, în 2016, Brexitul a impus un nou minim. La ședința din august 2016, comitetul de politică monetară (MPC) a votat în unanimitate pentru reducerea dobânzii de referință la 0,25%. Decizia a marcat totodată și o premieră pentru guvernatorul Mark Carney, având în vedere că reducerile anterioare au fost operate sub bagheta lui Mervyn King. Tot atunci s-a pus în funcțiune și așa-numita Term Funding Scheme (TFS), o facilitate de finanțare acordată băncilor comerciale pentru ca acestea să transfere costul mai redus către debitori. „Nu au nicio scuză ca să nu o facă”, insista acum doi ani guvernatorul. Fiecare a înțeles ce-a vrut. Lloyd’s, spre exemplu, a luat bani cu două mâini, fără să transfere mai departe nimic. Nici dobânzi mai ieftine și nici credite. Potrivit „The Telegraph”, în perioada respectivă portofoliul de împrumuturi al băncii s-a redus cu 5,5 miliarde de lire, în timp ce accesările TFS s-au ridicat la 20 de miliarde.
Ședința de politică monetară din urmă cu doi ani merită evocată pentru că, prin contrast, ne oferă o mai bună înțelegere a prezentului. Acum dobânzile o iau în sus, așa cum era normal să se întâmple încă mai din timp. Doar că a intervenit Brexitul. Mark Carney nu se mai grăbește să bată obrazul băncilor. Acestea, dacă la o reducere a dobânzii cheie poate mai stau pe gânduri dacă să ajusteze corespunzător costul împrumutului, la o majorare sigur nu mai au nevoie de nicio invitație. Oricum, normalizarea politicii monetare, într-un ritm gradual, adecvat atât economiei cât și condițiilor din piața creditelor, trebuia începută.
Cei care-și permit să o facă nu mai stau de mult pe gânduri. În SUA, Rezerva Federală a demarat procesul la sfârșitul lui 2015. Și în cazul Marii Britanii existau motive. În 2014, UK a fost campioana creșterii economice la nivel de G7, performanță repetată și în 2016, după un mai mult decât onorabil loc secund în 2015. Mulți au sperat că 2017 va fi la fel de spectaculos, având în vedere că scenariile pesimiste nu s-au confirmat imediat după referendumul din martie 2016. Într-adevăr, efectele macro nu lovesc instantaneu, există întotdeauna o întârziere: în 2017, UK se afla deja la coada celor șapte economii dezvoltate, cu un avans de doar 1,7% (revizuit la 1,8%), pe fondul dezaccelerării din ultimul trimestru.
Emoțiile au venit abia în primele trei luni ale lui 2018, când ritmul de creștere a PIB s-a redus la 0,1%. În campania premergătoare referendumului, Carney a fost acuzat de susținătorii Brexitului că alimentează teoria Project Fear, potrivit căreia în cazul ruperii de Uniunea Europeană economia ar urma să se prăbușească. Guvernatorul nu a mers niciodată atât de departe cu avertismentele, însă datele pe primul trimestru au cam speriat lumea. Prudența Băncii Angliei, tradusă printr-o serie întreagă de măsuri luate în ipoteza unui vot pro-Brexit, părea deodată foarte la îndemână. Cifra a fost ulterior revizuită în sus la 0,2% și majoritatea analiștilor merg pe varianta unui „one-off” (incident unic/singular), cu alte cuvinte nu este vorba despre o tendință.

Continue

Anotimp de încercări pentru NATO și lumea euroatlantică

Corneliu Vlad
-
0
Anotimp de încercări pentru NATO și lumea euroatlantică

Vara lui 2018 a fost, pentru NATO, un anotimp al încercărilor de tot felul: relansarea extinderii Alianței în Balcanii de Vest (prin admiterea Muntenegrului și a Macedoniei de Nord) și – mult mai problematic – în spațiul postsovietic (Georgia, Ucraina), relațiile critice cu Turcia ca urmare a înrăutățirii raporturilor turco-americane, identificarea unor formule de apărare comună (vest) europeană, adică fără SUA, baremul de 2 la sută din PIB-ul aliaților europeni pentru apărare etc. Dar toate aceste sfidări au început cu cea mai gravă dintre ele, căci existențială, fiindcă s-a apropiat, mai mult ca oricând, de momentul disoluției Alianței sau de restructurarea sa din temelii prin tot mai invocata retragere a Statelor Unite din organizație. Indiscreții dezvăluite de corespondenții lui „International Herald Tribune” la câtva timp după summitul anual de la Bruxelles din luna iulie au confirmat că, la un moment dat, în ziua a doua a reuniunii, președintele Donald Trump, după ce a dat peste cap agenda convenită, a fost pe punctul de a anunța retragerea Americii din Alianță sau măcar plecarea sa intempestivă înainte de încheierea lucrărilor, fără a-și mai pune semnătura pe documentul final, altfel cuviincios și protocolar redactat din vreme de către experți, gest care l-ar fi reeditat pe cel de la precedenta mare reuniune internațională, G7, desfășurată cu o lună mai devreme în Canada. Un glonț a trecut atunci pe lângă urechea NATO și chiar dacă n-a știut pe loc amănuntele dramatice ale acelor clipe, presa internațională a lansat știri de-a dreptul alarmiste. Dacă, în Marea Britanie, „The Economist” vedea „organizația în pericol”, în Franța, „Les Echos” constata că „niciodată de la încheierea războiului rece, NATO nu a fost supusă unei asemenea presiuni de către un președinte american”, iar în SUA, analistul Robert Kogan prezicea într-un titlu că „Lucrurile nu vor fi OK”. De altfel, cu o lună înainte, însuși secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, declara public la Londra: „Nu e cioplit în piatră că alianța transatlantică va supraviețui pentru totdeauna”, chiar dacă ținea să adauge imediat, cu prudență: „Dar eu cred că o vom menține”.
Într-un sfârșit, intempestivul lider al Americii și corifeu al lumii euroatlantice a pus capăt panicii, când a declarat urbi et orbi: „Cred în NATO”, care este acum „foarte, foarte puternică”. După ce, însă, cu numai câteva zile înainte, îi mărturisea la o masă neoficială lui Stoltenberg că se simte „ca un paria” printre omologii săi europeni.
De ce această situație-limită? Primul răspuns la îndemâna oricui: pentru că Washingtonul consideră Alianța una învechită, anacronică, ineficientă și, mai ales, care funcționează inechitabil, căci dezavantajează Statele Unite, care la atâta vreme după al doilea război mondial, destrămarea URSS și încheierea războiului rece, refacerea și dezvoltarea puternică a economiilor vest-europene și edificarea Europei Unite, susțin în continuare, financiar, circa 70 la sută din efortul militar al Occidentului prin Alianță. Iar partenerii Americii nu participă la acest efort financiar comun nici măcar cu 2 la sută din PIB-ul lor (cum s-au angajat) și pe măsura posibilităților lor (Grecia cheltuiește mai mult, proporțional, decât Germania, observa președintele Trump). La Bruxelles, Washingtonul a cerut mai energic decât oricând remedierea situației, fapt pe care îl făcuseră în trecutul apropiat și predecesori ai săi la Casă Albă, dar mult mai timid. Aliații europeni (mai ales cei mai nou veniți, din estul continentului) și-au mai sporit între timp bugetele militare sau au promis să o facă în timp, dar problema rămâne de finalizat.
Însă divergențele și disputele inter occidentale sunt mult mai profunde, din păcate. Sciziunea transatlantică se adâncește, mai ales între SUA și UE, dar în special între SUA și Germania, calul de bătaie predilect al președintelui Trump. Relațiile dintre America și UE sunt viciate de „confruntări economice, vamale, politice și mai ales deosebiri de viziune asupra viitorului”, scrie „The Economist”. Istoricul francez Edouard Husson atrăgea atenția că „NATO și UE sunt foarte diferite – prima – uniune de state suverane, cealaltă – organizație supranațională, care cere membrilor să-și abandoneze suveranitatea”. Iar William Smith, în „The American Conservative”, aprecia că viitorul NATO este amenințat de probleme mult mai mari decât înțelegerile bănești. El susține că „elitele politice europene („lumea de la Davos”, cum le numește) au abandonat criteriile tradiționale de civilizație ale Europei și în primul rând valorile iudeo-creștine fără a pune în locul lor altceva decât un amestec de multiculturalism, universalism, globalism și anticreștinism, ceea ce a dus la o slăbire a respectului față de libertate și de lege”. Este aici rezumat însuși programul
ideologic cu care Donald Trump a câștigat funcția de la Casă Albă și cu care guvernează astăzi America.

Continue

BREXIT: „Biciul lui Boris” sau ce oferă Londra europenilor

Victor Popa
-
0
BREXIT: „Biciul lui Boris” sau ce oferă Londra europenilor

„Polishing a turd” tradus literar înseamnă, cu scuzele de rigoare, „să faci din rahat bici”. Potrivit presei britanice, acesta a fost diagnosticul pus de Boris Johnson strategiei guvernamentale vizavi de Brexit. Fostul ministru de externe, proaspăt demisionar, a participat pe 6 iulie la o excursie de lucru la Chequers, reședința oficială a premierului din afara Londrei. Cu mai puțin de nouă luni rămase până la încheierea oficială a divorțului de Bruxelles, Theresa May și-a propus în sfârșit să articuleze concret pretențiile pe care le are de la Uniunea Europeană. Având în vedere că urmează cea mai dificilă fază a negocierilor și anume cea legată de parametrii colaborării UK-UE, solidaritatea întregului cabinet este esențială. Se presupune că etapa principiilor s-a încheiat.
În urma workshop-ului intens de la Chequers, la care prezența întregului guvern a fost obligatorie, May era convinsă că lucrurile sunt bătute în cuie. Comunicatul publicat vineri seară sparge în sfârșit tiparele unei simple scrisori de intenție și oferă câteva direcții clare. Senzația de coerență la nivel guvernamental este de asemenea prezentă, chiar dacă expresia colorată a lui Boris a făcut deliciul publicațiilor de weekend.
Iluzia de solidaritate a fost însă spulberată duminică seara chiar de către ministrul pentru Brexit, David Davis, care și-a anunțat demisia. I s-a alăturat și adjunctul său, Steve Baker. Boris Johnson, rebelul de serviciu, n-a fost la fel de hotărât. Cel mai consecvent critic al cabinetului din care el însuși făcea parte s-a decis să plece abia la trei zile de la publicarea comunicatului. N-ar fi făcut-o probabil nici atunci dacă Davis ar fi rămas pe funcție, având în vedere că riscul unei lovituri de palat instrumentate de parlamentari Tory este deocamdată redus. Până la calculele politice de moment sau de perspectivă, trebuie să înțelegem în ce constau divergențele.
Londra propune Bruxelles-ului o „zonă de liber schimb pentru bunuri”. Bunurile reprezintă o preocupare în sine, având în vedere că, spre deosebire de servicii, blocajele se resimt instantaneu. Una este să te trezești peste noapte cu galantarele pe jumătate goale, alta este să întârzii accesul unor clienți privați la servicii de wealth management. Criticile exprimate luni în Parlament și care reclamă lipsa unui capitol dedicat serviciilor nu țin cont de faptul că, cel puțin în ceea ce privește serviciile financiare, discuțiile sunt deja în curs. Nici Banca Angliei și nici Banca Centrală Europeană n-au așteptat deznodământul telenovelelor politice. Cu atât mai puțin băncile comerciale, fondurile de investiții sau alte categorii de jucători din sectorul financiar care și-au mutat deja importante contingente de angajați pe continent sau la Dublin. Astăzi, semnalele de alarmă nu vin din partea City-ului, ci din zona industrială. Strategia guvernamentală este de altfel menită să preîntâmpine blocajele din sectorul manufacturier.

Continue

Gazul rusesc – centură de siguranță sau capcană pentru Europa?

Cornel Almășan
-
0
Gazul rusesc – centură de siguranță sau capcană pentru Europa?

Acutizarea contradicțiilor economice dintre SUA și Rusia, dintre SUA și UE, dintre SUA și China menține fierbinte problematica energetică, vizând, între altele, și accesul concurenților la sursele de petrol și gaze naturale. Popoarele din Orientul Mijlociu au mult de pătimit de pe urma conflictului de interese ale SUA, Rusiei și Uniunii Europene privind resursele din această zonă. Tot așa, intenția SUA de a-și spori livrările de gaze lichefiate, în Europa, este pusă în cumpănă de perspectiva intrării în funcțiune a celei de-a doua conducte magistrale rusești Nord Stream, prin Marea Baltică. Iar atunci când vine vorba despre Iran, intră în joc un alt mare consumator de hidrocarburi interesat – China.

S-ar părea că, în contextul internațional actual, făcând abstracție de dificultățile de care se lovește în relațiile sale economice cu Occidentul, Rusia, deținătoarea unor impresionante rezerve de gaze naturale și țiței, se află într-o poziție avantajoasă. Măsura în care poate reuși să-și valorifice atuurile este, însă, incertă. Eforturile companiilor rusești de profil axate pe sporirea explorărilor și extracției de gaze naturale și țiței, în anii care urmează, sunt condiționate de posibilitatea prognozării corecte a evoluției unor factori interni și externi aleatorii, respectiv de cererea de pe piața internă și externă pe care se poate conta. Pentru a acționa, gestionarii producțiilor preconizate trebuie să știe cum vor putea fi absorbite cantitățile extrase și în ce direcție va evolua prețul acestora.

În ce privește piața internă, se consideră că, în viitorul apropiat, mergând până în anul 2030, cererea de gaze naturale va stagna între 457 și 469 miliarde mc sau chiar va scădea cu 10-12 la sută, până la 411 miliarde mc anual (vezi „Kommersant”, nr. 53, din 29 martie 2018). Aceasta înseamnă că, în varianta optimă, din producția anuală (690 miliarde mc în 2017) vor rămâne disponibile circa 220-280 miliarde mc, pentru care trebuie asigurată desfacerea pe piețe externe. Importul de gaze lichefiate americane, sau de gaze livrate din Iran și Azerbaidjan crescând, ar putea crea dificultăți exporturilor rusești în Europa. Din 2018, de pildă, Georgia a renunțat la importul gazelor din Rusia, preferându-le pe cele din Azerbaidjan. Polonia a anunțat că, după 2022, va renunța la gazele rusești dacă acestea nu se vor ieftini. Pentru orice eventualitate, ea își construiește propriul gazoduct, Baltic Pipe, spre Norvegia (vezi „Argumentî i Faktî”, din 15 februarie 2018).

 

Continue

„Mastercard plata în rate”, nou program Cetelem

Florin Antonescu
-
0
„Mastercard plata în rate”, nou program Cetelem

BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București – cea mai nouă bancă din România, produs al fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance – oferă de acum posibilitatea plăţii în rate cu carduri Cetelem în toate magazinele înrolate în nou program „Mastercard – plata în rate”.

Laurent Claudel (foto), director general adjunct al Diviziei comercial și operațiuni, BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, subliniază: „La momentul actual, cardul de credit este unul dintre cele mai importante produse Cetelem și ne dorim să își conserve popularitatea și pe viitor. Noul program Mastercard – Plata în Rate oferă consumatorilor posibilitatea de a plăti achizițiile personale în rate lunare, mai degrabă decât într-o sumă fixă, achitată la momentul cumpărării. Utilizatorii pot opta pentru plata în 3 rate fără dobândă sau în 10-12 rate cu o dobândă avantajoasă. Odată cu implementarea acestui nou program, estimăm o creștere a numărului de clienți noi și o evoluție vizibil intensificată a gradului de utilizare. Principiul responsabilității se află în centrul culturii noastre organizaționale. Suntem un partener responsabil, care protejează bugetele clienților săi și îi îndrumă în prevenirea exceselor. Acest principiu va continua să ne ghideze și în viitor”.

Cetelem se află în top 3 emitenți de carduri de credit din România, cu un portofoliu de peste 470.000 de carduri de credit.

Expoziţie eveniment: „100 de ani de silvicultură în România”

Florin Antonescu
-
0
Expoziţie eveniment: „100 de ani de silvicultură în România”

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a marcat un nou eveniment din suita manifestărilor prin care omagiază Centenarul 1918, Marii Uniri din 1918: vernisajul expoziţiei „100 de ani de silvicultură în România”, la Muzeul Cinegetic al Carpaţilor „Posada”, sub egida Ministerului Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu Asociaţia Administratorilor de Păduri din România, Agenţia „Moldsilva” din Republica Moldova, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Asociaţia Pensionarilor Silvici din România, Societatea „Progresul Silvic”, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere a Universităţii „Transilvania” din Braşov, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brăneşti, Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina.

Ministrul apelor şi pădurilor, Ioan Deneş, şi-a reafirmat aprecierea pentru munca silvicultorilor de-a lungul timpului, profesionalismul şi, de multe ori, eroismul lor în perpetuarea bogăţiei şi resursei pe care lemnul codrilor îl reprezintă pentru economia ţării, pentru însăşi fiinţa naţională.

Ing. Ciprian Dragoş Pahonţu, directorul general al Romsilva, a dat asigurări asupra întregului devotament al corpului silvic pentru dezvoltarea pădurii româneşti.

Deschisă publicului larg, expoziţia jubiliară „100 de ani de silvicultură în România” etalează inclusiv în mod interactiv o adevărată panoramă a muncii de profil, a cercetării ştiinţifice în domeniu, a conexiunilor cu economia, cu întreaga societate. Sunt expuse reconstituiri de amenajamente silvice, hărți, aparate utilizate la măsurătorile terestre sau ale arborilor, publicaţii de specialitate, produse ale valorificării pădurii. Expoziţia este un prilej de omagiere a personalităţilor româneşti care au contribuit la dezvoltarea patrimoniului de cercetare şi de cunoaştere în silvicultură.

Startup Grind

Economistul
-
0
Startup Grind

81b2d2a8-d27c-4468-81cd-4c2514bd14fe

PRIME RATE-UL ROMÂNESC (I)

Napoleon Pop
-
0
PRIME RATE-UL ROMÂNESC (I)

Am citit din obișnuință profesională recentul Program de Convergență 2018-2021 al Guvernului României, elaborat pe baza (i) Regulamentului Comisiei Europene (CE) nr. 1466/1997 al Consiliului privind consolidarea pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului și a (ii) Regulamentului (CE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului European. Elaborarea programului menționat ține de o structură tip „patul lui Procust”, care are în vedere codul de conduită referitor la specificațiile privind implementarea pactului de stabilitate și creștere și de liniile și orientative pentru formatul și conținutul programelor de stabilitate și convergență din 5 iulie 2016.
Am menționat sorgintea legală a acestui document-program impus prin normele UE din trei motive. Regulamentele UE sunt obligatorii. Programul României se transmite instituțiilor comunitare competente ca o obligație de stat membru pentru a fi analizat, a face evaluări și recomandări, iar a face comentarii pe astfel de documente de oricine și oricând, fără a ține cont de normele care le impun legal prin apartenența României la UE intră în aceeași categorie fie a relei-credințe, fie a manipulării. Desigur, orice guvern este obiectiv în intențiile sale în raport cu ceea ce și-a propus prin programul de guvernare. Intențiile într-un program de convergență răspund obiectivelor standard cerute de partenerii noștri prin legalitatea în comun convenită. Criticabil poate fi mai degrabă programul de guvernare, dar votul popular și parlamentul ne spun că acesta este valid, conform procedurilor democratice, pe cale de fi însă demolate de alții spre ceva nebulos.
Preiau din Programul de Convergență 2018-2021, de la subcapitolul 1.3. Politica monetară și cursul de schimb, faptul că BNR are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilității prețurilor, prin aceasta aducându-și contribuția, împreună cu păstrarea stabilității financiare, la o creștere economică sustenabilă. Se precizează că politica monetară se centrează pe strategia de țintire a inflației (2,5% +/-1pp) cu crearea premiselor de a aduce rata inflației la limita definiției cantitative a stabilității generale a prețurilor (2%) stabilită de BCE. De asemenea, se precizează că s-a urmărit obiectivul unui echilibru optim între rata dobânzii de politică monetară (afectând creditarea și fluxurile de capital extern), cursul de schimb și nivelul rezervei valutare, evident toate fiind în mișcare sub influența unor factori divergenți interni și internaționali. Textul este diferit de oarece declarații politice, dar trebuie să admitem că cine își asumă o astfel de gestiune trebuie să o facă cu responsabilitatea unei capacități și intimități profesionale profunde, înainte de a se comunica deciziile Consiliului de Administrație al băncii centrale.
Ajungem însă la preocupările de protecție a consumatorilor (în general a populației) față de serviciile financiare oferite de băncile comerciale, care țin sau ar trebui să țină seamă de constelația celor trei elemente aflate într-un echilibru dinamic, dar distorsionat de canalul de transmisie a impulsului monetar mai ales de ceea ce înseamnă economia comportamentală. Creditor sau creditat își urmăresc interesele, fie pe bază de cunoaștere și intuiție, fie pe bază de cerințe stringente, încercându-se respectarea normelor de ambele părți. Dar riscul ajunge să fie un drog pentru mulți, în ideea că nu îi va ajunge. O primă implicare de a stimula consumatorul, dar și de a-l proteja, este mereu politica guvernamentală, una fiind cea prin care și-a propus programul Prima Casă, o bucurie pentru băncile care s-au calificat pentru gestiunea fondurilor alocate, mai ales din punctul de vedere al garanțiilor, când creditul imobiliar alunecă să devină neperformant. Se pare că a ajuns și în acest caz neperformant. Implicarea mai recentă a statului a avut și conotația de a stimula creșterea economică prin lanțul creditare case – susținerea sectorului construcțiilor, cu tot ce înseamnă în amonte și aval de acesta. Desigur, judecata face apel la o înlănțuire logică, dar componentele pot fi riscante, la ceea ce s-a și ajuns.

Continue

Cum poți strânge bani pentru educația copilului tău

Economistul
-
0
Cum poți strânge bani pentru educația copilului tău

Educația reprezintă una dintre cele mai importante investiții pe care un părinte le poate face pentru copilul său. În cadrul cursurilor de la Școala de bani, profesorii de la BCR le predau celor interesați o serie de tehnici ce-i pot ajuta pe părinți să dispună de fondurile necesare.

 

Mulți părinți observă că rămân cu bani în plus în fiecare lună odată ce copilul lor intră în clasa 0, adică în sistemul public de educație. Asta se întâmplă deoarece nu mai există costuri asociate bonelor, grădinițelor sau deficitului de venit dat de faptul că unul dintre parteneri stă acasă cu copilul. În loc să redistribui acești bani în alte părți, pune surplusul într-un cont de economii pentru a-i asigura copilului banii necesari pentru facultate.

Cum îți înveți copilul să își gestioneze banii

Pe măsură ce crește, copilul tău va începe să cheltuiască repede banii. Fie ai tăi, fie din propria alocație. Și va ajunge să-ți ceară din ce în ce mai mult. Dacă nu vei regla această creștere exponențială, vei alimenta mentalitatea de „cumpăr acum, plătesc mai târziu” care i-a condus pe mulți adulți către situații neplăcute pe plan financiar. Îți va mulțumi mai târziu.
Îl poți ajuta pe copilul tău să își gestioneze bine banii doar dacă și tu, la rândul tău, poți face acest lucru. Indiferent că vrem sau nu, copiii învață despre bani de la părinți. Și, la fel ca părinții lor, și copiii sunt tentați de către reclame. Discuțiile despre bani cu copilul tău depind, în general, de vârsta și capacitatea acestuia de a înțelege informații. Majoritatea părinților aleg să înceapă aceste discuții când copilul este preșcolar și să îi ajute să asimileze informații noi despre bani până la vârsta majoratului sau până când se angajează pentru prima dată.
Dat fiind progresul tehnologic din ultimii ani, părinții pot apela la diverse jocuri sau programe educaționale care îi învață pe copii despre bani într-un mod distractiv.
Poți să le dai copiilor o alocație săptămânală sau lunară pentru a-i responsabiliza financiar. Astfel, copilul va învăța că e bine să economisească de azi pentru lucrurile importante pe care le vrea mâine. De asemenea, copilul se va simți mai integrat în viața familiei și va contribui și el la stabilirea de obiective financiare sau la rezolvarea anumitor situații.

Cum alegi o școală „bună”

O școală „bună” poate însemna un lucru pentru tine și alt lucru pentru copilul tău. Dacă alegeți împreună o școală bazându-vă doar pe imaginea acesteia sau doar pe faptul că alții spun că e bună, s-ar putea să nu faceți o alegere tocmai potrivită. Informați-vă foarte bine pentru a găsi o școală care să îi ofere copilului o educație conformă cu obiectivele și abilitățile acestuia.

Cum alegi un liceu sau o facultate

Discută cu copilul tău pentru a face o listă cu liceele sau facultățile care se potrivesc cu ceea ce își dorește și de unde poate ieși cu niște abilități și competențe adaptate realității de pe piața muncii.
Vezi câți bani poți să aloci pentru acest demers din surse precum bugetul de economii, salariul membrilor familiei sau joburi part-time (în cazul în care sunt necesare fonduri suplimentare). Totodată, caută să vezi ce burse poate accesa copilul tău sau ce sponsorizări poți obține pentru el (programe ONG, fonduri de stat, sponsorizări private etc.)
Unii părinți optează pentru cumpărarea unui apartament pentru copilul lor odată ce acesta merge la facultate. Ei aleg să investească banii într-un apartament, fiindcă astfel copilul va avea o casă asigurată, iar apartamentul devine proprietatea lui, având posibilitatea să-l folosească și după terminarea studiilor. Banii care ar fi dați în mod normal pe chirie pot rambursa, lunar, creditul imobiliar. În plus, este posibil ca valoarea apartamentului să crească în timp, iar apartamentele cu mai multe camere pot fi subînchiriate pentru a genera profit.

Importanta alocației pentru copilul tău

  • Oferă-i copilului o alocație de îndată ce acesta înțelege cum se dau banii la schimb pe lucruri de care avem nevoie.
  • Discută cu copilul tău despre tipurile de produse pe care le poate cumpăra din alocație. Neînțelegerile de natură financiară apar și între adulți atunci când nu există o comunicare clară.
  • Învață-l pe copil că o parte din alocație trebuie pusă deoparte într-o pușculiță.
  • Reevaluează periodic alocația copilului tău. Pe măsură ce copiii cresc, nevoile acestora se schimbă și, prin urmare, și suma de care au nevoie crește.
  • Învață copilul să scrie, la final de lună, cât a cheltuit și cât a economisit.
  • Când este la vârsta adolescenței, învață copilul cum să folosească un cont și un card bancar.
  • Învață-l pe copil despre credite și la ce folosesc acestea pentru a-l ajuta să ia decizii financiare mai informate pe viitor.
  • Încurajează-ți copilul să facă economii pentru educația sa. Asigură-te că are acces la informații relevante referitoare la cursuri, ateliere sau programe de dezvoltare personală. Ghidează-l să investească constant în oportunități de autocunoaștere, de autodescoperire și care îi facilitează dezvoltarea.
  • Încurajează-l să pună bani deoparte pentru hobby-urile sale. Va putea călători, își va putea achiziționa echipamentele dorite, va putea să-și gestioneze singur numerarul.

În oricare dintre situații, pentru a fi sigur că vei putea acoperi taxele de școlarizare, cazare și banii de buzunar necesari copilului tău pe perioada facultății (sau a liceului), este bine să creezi un fond de economii din timp. De asemenea, a începe din timp înseamnă și să analizezi starea curentă a economiilor tale și să determini care sunt factorii care vor afecta, pe viitor, bugetul tău pentru educația copilului. Iată întrebările pe care ar trebuie să ți le pui:

  • Cât de sigur este locul tău de muncă?
  • Crezi că vei munci același număr de ore/zile ca acum?
  • Dacă ești căsătorit, crezi că tu/partenerul tău veți lucra în afara casei?
  • Dacă ești divorțat, ce variații va suferi valoarea pensiei alimentare?
  • Cât de mult crezi că te vei putea baza pe venituri din burse sau de la rude?
  • Îți vei schimba domiciliul?
  • Crezi că vei face renovări/reparații de anvergură?
  • Îți vei cumpăra o mașină nouă?
  • Vei vrea să meargă copiii tăi la o școală privată?
  • Va trebui să finanțezi educația a mai mult de un copil?
  • Ai un fond de investiții pentru pensie?

 

Pentru mai multe informații, vă puteți înscrie, până pe 18 octombrie, la
cursurile gratuite Școala de bani organizate de BCR în fiecare joi. Detalii și înscrieri, pe www.scoaladebani.ro

Evoluția microîntreprinderilor active în România în ultimul deceniu

Iancu Guda
-
0
Evoluția microîntreprinderilor active în România în ultimul deceniu

În articolul anterior am constatat că firmele care înregistrează venituri de peste 1 mil. EUR reprezintă nucleul mediului de afaceri din România, deoarece acestea concentrează 84% din totalul veniturilor businessului local (deși reprezintă doar 4% din totalul firmelor active), 61% din totalul locurilor de muncă și 74% din nivelul activelor imobilizate corporale. Aceste companii au înregistrat o evoluție foarte bună în ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor și numerarului aproape că s-a dublat, creanțele sunt colectate mai rapid, iar stocurile sunt mult mai diversificate decât media înregistrată la nivelul mediului de afaceri. În ciuda acestei evoluții favorabile dezvoltării, companiile mari manifestă o atitudine conservatoare în ultimul an. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii și a profiturilor, creșterea inflației și majorarea dobânzilor, precum și instabilitatea politică (în condițiile schimbării a trei guverne în ultimul an și, tot atâția miniștri în sectoare importante ale economiei, precum finanțe, economie, educație, transporturi, justiție) au alimentat mult conservatorism pe parcursul anului 2017 în rândul companiilor mari, care au preferat să-și amâne proiectele de investiții pe termen lung în așteptarea unui cadru macroeconomic, fiscal și politic mai stabil.

În oglindă, situația microîntreprinderilor (restul companiilor care înregistrează venituri de sub 1 mil. EUR) s-a deteriorat în ultimul deceniu: profitabilitatea acestora este inferioară, eficiența angajaților rămâne stabilă la un nivel modest, situația lichidității este fragilă în condițiile în care gradul de acoperire a datoriilor prin trezoreria disponibilă este foarte scăzut, creanțele se colectează mai târziu, iar stocurile înregistrează o rotație foarte lentă. Similar cu fenomenul observat la firmele mai mari, microîntreprinderile active în România înregistrează o scădere a investițiilor pe termen lung pe parcursul anului 2017 și o temperare a gradului de îndatorare în contextul conservatorismului de a contracta noi credite din cauza instabilității fiscale și politice din ultimul an. În acest articol analizez situația financiară a tuturor microîntreprinderilor active în România în ultimul deceniu și constat un fenomen care amenință dezvoltarea sustenabilă a țării pe termen lung: cei bogați s-au îmbogățit în dauna subțierii păturii de mijloc și deteriorării situației financiare a celor săraci!

1. Polarizare: companiile cu venituri de sub 1 mil. EUR înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 194 mld. RON, cu 14% mai puțin comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 225 mld. RON. Astfel, aceste firme concentrează doar 14% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 26% la finalul anului 2008. Veniturile companiilor mici au scăzut și mai mult, în contextul creșterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care înregistrează o cifră de afaceri peste 1 mil. EUR au crescut de la
640 mld. RON în 2008 la 1.158 mld. RON în anul 2017). Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivității generale a mediului de afaceri activ în România. Implicațiile pentru dezvoltarea stabilă a țării sunt nefavorabile, deoarece pătura de mijloc are rolul de amortizare a șocurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic. Mai exact, putem observa o volatilitate ridicată în perioada următoare în ceea ce privește profitabilitatea companiilor, evoluția locurilor de muncă, consumul și încrederea consumatorului etc.

Continue

Mirajul creșterii economice riscă să blocheze relațiile de afaceri din România. Barometrul „Insolvența în România. Cauze, efecte și perspective în 2018” trage un semnal de alarmă privind pericolul insolvențelor

Economistul
-
0
Mirajul creșterii economice riscă să blocheze relațiile de afaceri din România. Barometrul „Insolvența în România. Cauze, efecte și perspective în 2018” trage un semnal de alarmă privind pericolul insolvențelor

Economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește de la o lună la alta. Cel puțin aceasta este opinia majorității reprezentanților companiilor chestionați de Frames Media Network și KeysFin într-un sondaj privind percepția investitorilor asupra insolvențelor, realizat pentru Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței.

107 dintre cei peste 150 de oameni de afaceri chestionați în cadrul barometrului Frames și KeysFin, realizat în perioada 15-20 iunie 2018, au declarat că se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă, pe fondul evoluției blocajului financiar din economie.
„Întârzierile la plată sunt tot mai mari, iar această situație afectează puternic sectorul IMM-urilor (90% din economie), mai ales firmele care au grad de siguranță financiară foarte redus, care trăiesc de la o factură la alta”, este una dintre concluziile studiului.
Potrivit datelor publicate de ONRC, anul trecut au intrat în insolvență 9.102 firme și PFA, în creștere cu 8,73% față de anul precedent. Această tendință s-a păstrat și în primele cinci luni din 2018, când numărul companiilor și PFA-urilor intrate în insolvență a crescut cu 11,97% comparativ cu perioadă similară din 2017, ajungând la 3.686.
Întrebați care sunt motivele pentru care firmele riscă sa ajungă în insolvență, 64% dintre respondenți au indicat în primul rând indisciplina financiară.
„Există mulți oameni de afaceri care, pe de o parte, au lacune în materie de know-how de business, iar acest lucru se repercutează asupra dinamicii afacerii. Pe de altă parte, există mulți investitori care încearcă să «fenteze» cu bună-știință regulile afacerilor, în tentativa de a-și maximiza veniturile, iar acest lucru afectează mai ales firmele cu capital redus, dependente de fluxul financiar obișnuit”, au declarat reprezentanții companiilor chestionați în cadrul barometrului Sierra Quadrant.

Supraestimarea veniturilor, informarea precară privind partenerii de afaceri și acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor au fost menționate de asemenea de respondenți drept motive pentru care tot mai multe firme ajung în insolvență.
Întrebați dacă au avut parteneri de afaceri aflați la un moment dat în insolvență, 45% dintre respondenți au declarat că au întâmpinat astfel de situații, în special cu parteneri din sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul.
63% dintre respondenți au declarat că insolvența partenerilor lor le-a afectat activitatea, dat fiind faptul că aceștia nu au mai reușit să achite sumele datorate.

Continue

Primele 100 de companii la nivel mondial au o valoare de piață de 20.000 de miliarde de dolari, arată o analiză a PwC

Economistul
-
0
Primele 100 de companii la nivel mondial au o valoare de piață de 20.000 de miliarde de dolari, arată o analiză a PwC

Companiile din China reduc avansul față de cele din Statele Unite

  • Valoarea totală de piață a celor mai mari 100 de companii globale a crescut cu 15% comparativ cu anul trecut și a ajuns la 20.000 de miliarde de dolari. Acest lucru reflectă o creștere de 11,5% a Indexului Global MCSI. Statele Unite ale Americii revendică prima poziție, cu 54 de companii în Top 100, ceea ce înseamnă un total de 61% din capitalizarea de piață.

  • Companiile din China, clasate pe poziția a doua, au avut o creștere de 57% a capitalizării de piață comparativ cu 2017, totalizând 2.822 de miliarde de dolari.

  • Top 10 al celor mai valoroase companii include opt companii din SUA și două din China, în timp ce Top 10 de anul trecut era compus doar din companii americane.

  • Europa este reprezentată de 23 de companii în Top 100, cu una mai mult față de anul trecut. Ponderea în Top 100 a capitalizării companiilor europene rămâne neschimbată la 17%.

  • După ce a distribuit dividende de 31 de miliarde de dolari acționarilor, Apple rămâne, pentru al șaptelea an consecutiv, cea mai valoroasă companie din top, în ciuda faptului că Alphabet, care ocupă poziția secundă, a redus ecartul.

  • Sectorul tehnologiei este cel mai mare în ceea ce privește valoarea de piață, urmat de cel financiar și cel al bunurilor de larg consum.

Valoarea de piață a primelor 100 de companii la nivel global a crescut semnificativ în ultimul an, cu aproximativ 2.597 de miliarde de dolari, sau 15%, comparativ cu 31 martie 2017, reiese din datele studiului PwC Global Top 100. Această creștere se adaugă celei de 12% înregistrate în 2017, iar capitalizarea bursieră continuă să crească anual de la criza financiară globală.
48% din creșterea ultimului an a fost asigurată de companiile americane, pe fondul unor condiții economice solide și bazată pe poziția dominantă pe care o au în sectorul tehnologic. Europa înregistrează o creștere a capitalizării bursiere pentru al doilea an la rând, dar cu o pondere neschimbată în clasamentul primelor 100 cele mai mari companii din lume în funcție de valoarea de piață.
Pentru al patrulea an consecutiv, Statele Unite dau peste jumătate din companiile care alcătuiesc Top 100 (54 de companii anul acesta, în scădere de la 55 în 2017). De asemenea, valoarea companiilor americane reprezintă 61% din totalul topului, în scădere de la 63% anul trecut.
Amazon este compania cu cea mai solidă creștere a capitalizării, câștigând, ca valoare de piață, aproximativ 278 de miliarde de dolari sau 66% comparativ cu anul 2017. Pe locurile următoare sunt două companii din China, Tencent, cu o creștere a valorii de 224 de miliarde de dolari, sau 82% față de anul trecut, și Alibaba, cu o creștere de 201 miliarde de dolari sau 75%. Următoarele trei companii cu cea mai bună performanță bursieră, în termeni absoluți, vin din Statele Unite – Microsoft, Alphabet și Apple.

Continue

Evoluția nucleului mediului de afaceri din România în ultimul deceniu

Iancu Guda
-
0
Evoluția nucleului mediului de afaceri din România în ultimul deceniu

În acest articol analizez evoluția companiilor mari (care înregistrează venituri de peste 1 mil. EUR) în ultimul deceniu.
Subiectul este foarte important, deoarece deși reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, aceste firme concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în România, 61% din totalul locurilor de muncă și 74% din nivelul activelor imobilizate corporale.
1. Polarizare: companiile cu venituri de peste 1 mil. EUR înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 mld. RON, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 mld. RON. Companiile cu cifră de afaceri de peste 1 mil. EUR concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 74% la finalul anului 2008. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivității generale a mediului de afaceri activ în România.

Grafic 1
2. Creșterea eficienței muncii: companiile cu venituri de peste 1 mil. EUR înregistrează la finalul anului 2017 o cifră de afaceri medie de 0,49 mil. RON pentru fiecare angajat, aproape dublu față de nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 0,24 mil. RON. Creșterea eficienței comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depășit evoluția salariului mediu nominal net, care a crescut în această perioadă de la 1.700 RON (anul 2008) la o medie de aproape 2.700 RON (anul 2017). Această evoluție a fost permisă ca urmare a competitivității scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie.

Continue

Tăierile ilegale din păduri scad

Florin Antonescu
-
0
Tăierile ilegale din păduri scad

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva – prezintă date conform cărora volumul tăierilor ilegale în pădurile de stat „a înregistrat o scădere de 19,67% în primele șase luni ale anului, comparativ cu primul semetru din anul trecut. Astfel, în primul semestru din acest an s-au înregistrat 15.623 de metri cubi tăiați ilegal în pădurile de stat administrate de Romsilva față de 19.450 de metri cubi în perioada similară a anului trecut. Se confirmă astfel tendința de diminuare semnificativă a volumului tăierilor ilegale în pădurile proprietate publică a statului, înregistrată în ultimii doi ani”.
Pentru prevenirea tăierilor ilegale, angajații Romsilva au efectuat în primul semestru al anului curent „45.862 de acțiuni de control la circulația materialului lemnos, din care 8.899 au fost efectuate împreună cu Poliția Română”. Alte 113 controale au vizat instalațiile de debitat masă lemnoasă (73 de controale, împreună cu polițiști, în baza protocoalelor de colaborare). În total, au fost constatate 813 infracțiuni silvice şi 6.118 contravenții silvice. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 12.892.236 de lei şi au fost confiscați 8.166 de metri cubi de lemn. Valoarea totală a pagubelor provenite din tăieri ilegale și pășunat abuziv se ridică la 6.974.695 de lei.

Ioan Denes
Ioan Denes
Continue

Brandurile românești de top cresc dublu față de economia națională

Economistul
-
0
Brandurile românești de top cresc dublu față de economia națională

  • Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc

  • Brandurile bancare și cele de retail domină clasamentul Brand Finance Romania 50 2018

 

Brandurile noi, create de antreprenori și firme private în ultimii 29 de ani, generează 2 miliarde de euro în valoare de brand

În fiecare an compania de consultanță și evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri ale lumii. Cele mai valoroase 50 de branduri românești sunt incluse în clasamentul Brand Finance Romania 50 2018.
Brandul auto Dacia rămâne cel mai valoros brand românesc în 2017 și de altfel singurul care depășește un miliard de euro. Cu o creștere a vânzărilor internaționale prin rețeaua Renault (peste 90% din producția locală este exportată), Dacia nu va fi detronată prea curând. Valorând 1.234 milioane euro, ușor în creștere față de anul trecut, Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 60 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2018.

Brandurile de top cresc dublu față de economia națională

O evoluție notabilă este creșterea valorii întregului clasament: astfel, valoarea cumulată a celor 50 de branduri a crescut cu 14% față de clasamentul de anul trecut, până la 4,3 miliarde euro. Sporul este de două ori mai mare decât creșterea record de 7% a economiei românești în ansamblu — încă o dovadă că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.

David Haigh, CEO al Brand Finance, comentează:
„«Cu o floare nu se face primăvară», zice proverbul românesc – dar 50 de branduri puternice nu pot fi ignorate. Constatăm o dinamică solidă a brandurilor românești de top, o evoluție parțial alimentată de creșterea economică de ansamblu – dar cu un fuleu dublu față de aceasta. Mai mult de 40 din cele 50 de branduri studiate au crescut în valoare și par a fi bine pregătite pentru viitor”.
Primele 10 branduri de anul trecut își păstrează în mare parte locurile, cu o alunecare a BCR de pe locul 8 pe locul 10, odată cu o scădere în valoare de 18% față de anul trecut – ceea ce a permis BRD și Electrica să urce câte un loc fiecare.
Digi (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand cu o creștere de 24%, până la 186 milioane euro, ca urmare a majorării veniturilor și a implementării extinse a brandului Digi. În acest ritm, nu este exclus ca Digi să acceadă anul viitor în clasamentul brandurilor telecom globale.

Continue

Putem fi mari?

Iancu Guda
-
0
Putem fi mari?

În articolul anterior* („De ce suntem mici?”) am analizat contextul financiar, demografic, social și macroeconomic care însoțește evoluția mediului de afaceri românesc în ultimii zece ani și am identificat zece fenomene care ne fac să rămânem mici (din perspectiva dezvoltării și competitivității companiilor active în România).
În esență, observ un mediu de afaceri polarizat (concentrat în companiile mari și marcat de o pătură de mijloc foarte subțire), aflat într-un stadiu embrionar (deși avem aproape trei decenii de capitalism), cu o structură de finanțare deficitară (dependent de finanțarea externă, prin creșterea îndatorării companiilor la un nivel record în UE), marcat de pierderea autonomiei financiare (capitalul de lucru consolidat la nivelul întregii economii devine negativ), creșterea interdependenței comerciale (prin extinderea termenului de plată la cel mai ridicat nivel din UE).
Piața muncii este din ce în ce mai tensionată (pe fondul îmbătrânirii și emigrării populației), iar subdezvoltarea rețelei de transport rutier (România stă cel mai prost din UE din perspectiva dimensiunii rețelei de autostrăzi raportat la suprafața țării) limitează investițiile și dezvoltarea companiilor mici și mijlocii. Astfel, eșecul start-up-urilor este foarte răspândit, iar insolvența companiilor („sport național”) alimentează un proces foarte agresiv al regenerării distructive.
Cred că majoritatea românilor realizează că suntem mici, din perspectiva nivelului de trai general și a competitivității companiilor, mai ales atunci când călătoresc spre vest sau în țările dezvoltate. Totuși, oare câți realizează cât de mari putem fi? Pentru că, da, putem fi mari, foarte mari! Cred că din perspectiva înzestrării naturale avem tot ceea ce ne trebuie (poziție geografică, resurse naturale, relief, climă, talentul nativ al oamenilor etc.).
În schimb, dacă ne uităm la tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele trei decenii, avem mari probleme în dezvoltarea oamenilor și a companiilor, investirea eficientă a capitalului și valorificarea pământului. În acest articol abordez toate cele zece fenomene acumulate în ultimul deceniu care ne fac mici și propun câteva soluții care adresează problemele grave ale fiecărui fenomen. Desigur, următorul material nu își propune să rezolve toate problemele României, dar cred că implementarea acestor soluții poate declanșa un efect multiplicator în economie, care să rezolve, prin ecourile și efectele favorabile propagate, multe alte probleme secundare!

Continue

Credibilitatea discursului economic

Mircea Coșea
-
0
Credibilitatea discursului economic

Încep prin a mulțumi redacției revistei „Economistul” pentru posibilitatea pe care mi-a dat-o de a aduce în atenția generală o temă pe care o consider extrem de importantă în actualul moment pe care îl trăim. Este tema credibilității discursului economic.
Nu este prima dată când abordez această temă, dar, la mai mult de un an de când am scris despre ea, consider nu numai că și-a păstrat actualitatea, dar și că s-a agravat. Într-o societate ca a noastră, europeană și de secol XXI, instrumentul apropierii cetățeanului de problematica economică este „discursul economic”, iar mânuitorii acestuia sunt formatorii de opinie, fie ei politicieni sau analiști. Prin discurs economic nu înțeleg prelegeri academice ex cathedra, ci programele electorale, de guvernare, declarațiile sau explicațiile oferite de partidele politice, guverne și oficiali ai statului român. Prin analiști definesc acea categorie de persoane cu acces în mass-media intitulați (sau autointitulați) comentatori, experți, specialiști, analiști, jurnaliști specializați în economie.
Analizând pe parcursul ultimilor ani discursul economic practicat în România, am ajuns la concluzia că acesta are vicii de fond care pot ranversa dramatic rolul său de instrument de ridicare a gradului de educare și înțelegere a fenomenului economic în instrument de dezorientare și chiar de manipulare a populației în ceea ce privește starea actuală și de perspectivă a economiei.
Subliniez încă de la începutul acestei analize că nu mă refer la acele „discursuri economice” care ab initio își propun amăgirea sau păcălirea populației prin enunțarea de judecăți și promisiuni false cu scopul obținerii de avantaje electorale. Nu aduc în discuție malversația intelectuală a acelora care, cu rea intenție, practică un discurs economic bazat pe date statistice falsificate și pe speculații politicianiste.
Analiza are în vedere doar evidențierea caracteristicilor acelor discursuri economice bazate pe onestitate și competență dar care, fără vina sau voința autorilor, sunt viciate din punctul de vedere al coerenței și credibilității lor. Această viciere are cauze mai profunde și se explică prin specificitatea stadiului actual de dezvoltare a științei economice, ca și prin modul în care raportul cauzal dintre economic și politic este perceput la nivelul decidenților (policy makers).

Continue

Refinanțarea creditelor direct din ING Home’Bank

Florin Antonescu
-
0
Refinanțarea creditelor direct din ING Home’Bank

 

ING anunţă crearea posibilităţii de refinanțare a creditelor de nevoi personale şi a extraROL-urilor într-un singur împrumut, cu o rată fixă lunară pentru cinci ani, astfel încât să poată obține suma dorită: „Opțiunea de refinanțare poate fi accesată ușor intrând în procesul existent de obținere a creditului de nevoi personale din ING Home’Bank. Clienții parcurg aceleași interogări la ANAF și Biroul de Credite pentru a verifica eligibilitatea și suma pentru care se încadrează comparativ cu cea solicitată”. Opțiunea le apare momentan numai clienților care au deja extraROL sau credite de nevoi personale și pentru care refinanțarea are sens în vederea obținerii sumei dorite: „Înainte de aprobarea refinanțării, clienții vor primi o simulare a noului împrumut, pașii care succed apoi fiind aceiași ca în cazul unui împrumut de nevoie personale online obișnuit, folosind semnătura digitală și transferând suma imediat în contul clientului. Întregul proces durează aproximativ 15 minute. Procesele de verificare și condițiile de acordare sunt exact aceleași ca la o refinanțare într-un office ING”. Oferind aceste informaţii, ING Bank România reafirmă că „va respecta în continuare politica de creditare responsabilă, care a dus la o rată a creditelor neperfomante de 2,8%, mult sub media pieței, raportată la nivelul băncii la finalul semestrului întâi din acest an”.

Javier Mones Pita, directorul de Retail Banking ING Bank România, subliniază: „Creditul de nevoi personale disponibil complet online a deschis ușa către o mulțime de posibilități, folosind semnătura electronică și verificările automatizate în baze de date din terțe părți, cu aprobarea clinților ING. Acesta este doar încă un pas în promisiunea unei bănci digitale pe care am făcut-o clienților noștri, oferindu-le un control mai bun al banilor lor.

Bankingul online nu ar trebui să fie numai despre tranzacții la îndemână, ci și un mod de a avea o vizibilitate mai bună a portofoliului de produse financiare, un control al propriilor fonduri, în timp ce poți aloca, din confortul propriei case, timpul necesar pentru a citi și a te informa cu privire la deciziile tale financiare”.

Admitere la design de publicitate la Colegiul Hyperion

Florin Antonescu
-
0
Admitere la design de publicitate la Colegiul Hyperion

Colegiul Hyperion, sub egida Universităţii Hyperion, derulează până la 9 septembrie admitere la formare în videografie (design de publicitate), definită ca „specializare postliceală nouă și modernă cu mare căutare pe piața muncii, care implica producție de publicitate, spoturi publicitare, grafică și multimedia,  dedicată tuturor celor care sunt creativi și doresc să lucreze în agenții de publicitate, trusturi media, case de producție sau să-și promoveze propria afacere. Cei care aleg să studieze videografia la Colegiul Hyperion vor beneficia atât de studiouri TV ultra  HD, studio radio, sală de conferință cu posibilitate de transmisie live pe streaming, toate  aflate în dotarea Universității Hyperion, de îndrumarea unui colectiv de profesori tineri, specializați în domeniu publicitar sau al filmului, cât și de practică în agenții de publicitate. Pe durata celor trei semestre (un an și jumătate), cursații vor obține competențe de: tehnici de filmare și producție video realizată cu aparatură de ultimă oră, realizarea de materiale creative și grafice, importanța vizualurilor și a imaginilor în industria creativă a publicității, folosirea mijloacelor multimedia pentru a realiza materiale audiovizuale reușite, branding personal”.

Înscrierile se fac la sediul Universității Hyperion (Calea Călărași, nr. 169, sector 3, Corp A – parter), între orele 9.00 şi 17.00 de luni până vineri și 9.00 şi 14.00 sâmbăta și duminica.

Dosarul de înscrierere trebuie să conțină: adeverință de studii (NU este necesară diploma de bacalaureat); adeverință medicală; copie de pe BI/CI; copie de pe certificatul de naștere; copie de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul);

chitanța care face dovada taxei de înscriere (80 lei); două poze tip buletin; fișa de înscriere.

Taxa de studiu este de 3000 lei pe semestru și se poate achita în două rate a câte 1500 lei. Primi 10 înscriși vor beneficia de o reducere de 5% iar cei care se înscriu în grup de minimum trei cursanți vor beneficia de 10% din taxa pe un semestru.

Universitatea Hyperion oferă cazare în căminul propriu, situat pe Bulevardul Energeticienilor, nr. 9-11, sector 3. Informații suplimentare  la telefon 0720.544.466.

Perdele forestiere pentru protejarea autostrăzii A2

Florin Antonescu
-
0
Perdele forestiere pentru protejarea autostrăzii A2

Guvernul a aprobat, la iniţiativa Ministerului Apelor şi Pădurilor, amplasamentele perdelelor forestire de protecție pentru autostrada A2 (foto) în județul Constanța, pe raza localităților Medgidia, Ciocârlia și Murfatlar (valoare totală 4.479.551 lei, suprafață de împădurit 28,1850 ha), precum și pe raza localităților Bărăganu, Cumpăna, Murfatlar și Valu lui Traian (valoare totală 3.065.450 lei, suprafață de împădurit 18,4080 ha).

Prin hotărâre de guvern, au fost aprobate „amplasamentul lucrărilor, sursa de finațare, declanșarea procedurii de expropriere, lista proprietarilor cunoscuți, sumele individuale cuvenite poprietarilor și termenul în care sumele individuale aferente despăgubirilor se virează proprietarilor”.

Ministerul Apelor şi Pădurilor precizează că „Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost declarată expropriator în numele statului român și unitate contractantă pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație, prin Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție și Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică și preluarea în administrare de către RNP Romsilva a suprafețelor de teren necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație va conduce la îmbunătățirea standardelor de mediu, precum și la diminuarea riscurilor majore, contribuind totodată la îndeplinirea angajamentelor României privind protecția mediului, ca stat membru al Uniunii Europene. Realizarea acestor proiecte va diminua și preveni producerea fenomenelor de depozitare a zăpezii pe partea carosabilă a autostrăzii A2 care, pe timp de iarnă, devine din aceste motive, impracticabilă și va conduce, de asemenea, la îndeplinirea Programului național al perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale. În 2018, Ministerul Apelor și Pădurilor, prin RNP Romsilva, va constitui 100 ha de perdele forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale”.

Comportamentul „Millennialilor” pe piața muncii și de ce au aceștia nevoie pentru a performa

Alexandra Popescu
-
1
Comportamentul „Millennialilor” pe piața muncii și de ce au aceștia nevoie pentru a performa

Devine din ce în ce mai clar faptul că angajatorii trebuie să se adapteze cerințelor generațiilor tinere. Un studiu publicat în anul 2017 de către Institutul Național de Statistică arată că, în momentul de față, piața forței de muncă conține preponderent persoane din grupa de vârstă între 35 și 44 de ani, urmată de generațiile mai tinere. Prin urmare, în câțiva ani, piața forței de muncă va fi dominată de Generațiile Y și Z.
Înainte de a vorbi despre nevoile unui millennial trebuie să îi descriem profilul și să încercăm să-l înțelegem. Pentru a putea face parte din generația Millennials, o persoană trebuie să fie născută între anii 1984 și 1995 și să fi beneficiat de educație și condiții de dezvoltare undeva peste media vremii. Este percepută, în general, de către generațiile anterioare ca fiind oarecum „leneșă, egoistă și lipsită de viziune pe termen lung”.
Pentru a testa perspectiva unui millennial, trebuie să vedem exact de unde a deprins trăsăturile cu care este caracterizat. A crescut, cel mai probabil, într-un mediu „mai rece”, părinții fiind preocupați de asigurarea condițiilor materiale pentru familie, un rezultat al vieții pline de lipsuri din copilăria proprie. Pentru aceștia, valorile și viziunea asupra vieții au fost, în bună măsură, dominate de muncă pentru obținerea unor condiții de viață mai bune. În consecință, copiii acestei generații au acumulat un deficit de atenție și o oarecare lipsă a modelelor parentale. După apariția unui copil, părinții se întorceau la locul de muncă mult mai devreme decât ar fi făcut-o în prezent, iar cel mic își petrecea primii ani de viață între creșă, grădiniță, bunici sau vecini. Părinții îi recuperau seara târziu. O parte au avut norocul să aibă bunicii în apropiere, implicarea acestora fiind totală, însă și un pic anacronică.
Părinții millennialilor și-au dorit să ofere copiilor lor accesul la „tot ce este mai bun” deoarece „au suferit destul” în propriile copilării/tinereți. De la școli nenumărate și cursuri dintre cele mai diverse până la jucării și gadget-urile actuale, a fost modul preponderent de a-și exprima afecțiunea. Din păcate, și aproape singurul. Neglijând nevoile afective ale copiilor, părinții transformați în furnizori de bunuri și servicii au eludat ceea ce astăzi știm cu toții: copiii, în special în primii ani de viață, asimilează trăiri și emoții alături de părinții lor, acestea nefiind înlocuibile cu bunuri sau surogate emoționale, iar absența se face simțită inclusiv după ce aceștia au devenit adulți activi în societate. Acest stil de parenting a transformat tinerii millenniali în persoane calificate, care au învățat de la vârste fragede o limbă străină, au practicat cel puțin un sport sau au învățat un instrument muzical, dar care, în același timp, au tare emoționale generate de lipsa părinților prea ocupați.
Prin urmare, această generație, relativ abilă din punctul de vedere al performanțelor profesionale, vine la pachet cu dorința de a evita greșelile părinților. De aici pornește și nevoia lor de a avea un program flexibil, de a-și permite o viață socială sau de familie activă și, preferabil, de a nu munci astfel încât să își epuizeze excesiv resursele de energie în dauna vieții private. În plus, crescând în era informației, millennialii au fost expuși de mici la detalii despre viața în țările mai mult și mai puțin dezvoltate, au văzut că se poate și altfel (mai bine sau mai rău) sau ce fel de probleme ar trebui evitate pentru a nu fi afectați în mod negativ. Cumva, din această zonă se trage și scepticismul lor caracteristic. Având acces la informații, se documentează mai mult înainte de a-și forma o părere și le face plăcere să poarte discuții în contradictoriu pe orice temă. Acești tineri nu se mulțumesc să lucreze de dragul de a lucra, își doresc mai mult de la viață decât să aibă suficienți bani pentru necesarul în casă și pentru o vacanță modestă cu familia. Ei caută să compenseze ceea ce le-a lipsit încă de mici și, prin urmare, își doresc să se simtă apreciați și împliniți la locul de muncă și în societate.

Continue

Cât de mare e felia ta?

Economistul
-
0
Cât de mare e felia ta?

Piața forței de muncă reprezintă un barometru al dinamicii macroeconomice a unui stat, oferind indicii prețioase cu privire la tendințele de dezvoltare economică a acestuia, tendințele de distribuție a resurselor sau polarizarea valorii adăugate. Dincolo de indicatorul macroeconomic direct furnizat de analiza pieței muncii (rata șomajului), o abordare aprofundată a subiectului poate releva informații cu privire la disparitățile regionale de dezvoltare, sectoarele strategice care concentrează cea mai mare parte a forței de muncă, industriile care au cea mai ridicată productivitate, dezechilibrele între cererea și oferta de forță de muncă (ce pot constitui input pentru proiectarea strategiilor în domeniul educațional și al învățământului), tendințele de migrare, îmbătrânire a populației etc. Prezentul studiu reprezintă o analiză aprofundată a dinamicii pieței muncii din România, care scoate în evidență o serie de realități ale contextului macroeconomic național. Astfel, din analiza realizată rezultă o tendință generală de creștere a pieței muncii, ca dinamică, diversitate și complexitate, însă în egală măsură rezultă și permanentizarea unor puncte slabe și amenințări în ceea ce privește perspectivele de evoluție ale pieței muncii din România: polarizarea forței de muncă active în jurul capitalei, existența unor decalaje semnificative de competitivitate între regiuni, tendință de specializare în industrii cu valoare adăugată scăzută și nivel de productivitate redus, restrângerea numărului de specialiști etc. Cele mai importante rezultate ale analizei întreprinse de echipa PIAROM sunt prezentate în continuare într-o formă sintetică, argumentele fiind prezentate pe larg în cadrul studiului.
Principalii parametri care definesc structura generală a forței de muncă din România în anul 2017 relevă o dinamică importantă a pieței forței de muncă, concomitent cu o evoluție diferențiată la nivel regional:
Cu toate că, la data de 01.10.2017, numărul de contracte individuale de muncă cu normă întreagă ajunsese la cca 5,2 milioane, România se află în continuare printre țările europene cu cea mai mică acoperire a populației active cu contracte de muncă, respectiv 62,14%, în condițiile în care media europeană a indicatorului este de 84,6%.

  • Cca 27% din contractele de muncă încheiate la nivel național (1,4 milioane) sunt înregistrate în regiunea București-Ilfov, ceea ce confirmă statutul de metropolă în devenire a municipiului București, respectiv de zonă metropolitană a județului Ilfov, în care sunt concentrate majoritatea resurselor la nivel național.
  •  Alte 16,5% din contractele de muncă încheiate la nivel național, respectiv 860 mii, sunt înregistrate în 4 județe caracterizate printr-un nivel ridicat de dezvoltare economică (Cluj, Timiș, Brașov și Prahova), în timp ce la polul opus se află 5 județe (Mehedinți, Giurgiu, Călărași, Ialomița și Covasna) care cumulează mai puțin de 3,5% (177,5 mii) din totalul contractelor de muncă.
  • În perioada 2016-2017, cea mai accentuată dinamică a numărului de contracte de muncă s-a înregistrat în județele Argeș (+7,99%) și Dolj (+9,04%), în principal pe fondul dezvoltării accelerate a industriei fabricării de autovehicule și a componentelor pentru acestea.
  • În ceea ce privește structura generală a forței de muncă: pe fondul creșterii costurilor salariale și al majorărilor repetate ale salariului minim, perioada 2016-2017 a adus o încetinire a ritmului de creștere a ponderii muncitorilor necalificați în total forță de muncă (de la 15,10% la 15,20%), spre deosebire de perioada 2015-2016, când creșterea a fost mult mai accentuată (de la 14,12% la 15,10%). Cu toate acestea, România se caracterizează în continuare printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificați în total angajați, urmare a faptului că industria prelucrătoare se concentrează, cu precădere, în domenii industriale cu productivitate scăzută și cerințe reduse de calificare a forței de muncă. Un exemplu reprezentativ în acest sens îl constituie structura economică a 3 județe care înregistrează cea mai ridicată pondere a muncitorilor necalificați în total personal: Bistrița-Năsăud (28,30%), Bihor (24,14%) și Maramureș (24,06).
  • O altă caracteristică generală a forței de muncă este ponderea ridicată a lucrătorilor în domeniul serviciilor în total angajați (15,97%), pe fondul detașării comerțului ca fiind a doua ramură a economiei prin prisma numărului de contracte de muncă, după industria prelucrătoare. Existența unor județe în care ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor depășește cu mult media națională, cum ar fi Vaslui, Bacău sau Teleorman, unde acest indicator depășește 21%, se explică, pe de o parte, prin nivelul redus de dezvoltare a industriei prelucrătoare și implicit prin lipsa personalului direct productiv, iar pe de altă parte, prin prezența mai ridicată a comerțului tradițional, caracterizat prin valori mai reduse ale productivității muncii.
  • Județul Argeș este lider național în ceea ce privește munca calificată: 20,20% dintre salariați sunt muncitori calificați și asimilați, în timp ce alți 20,12% sunt operatori la instalații și mașini sau asamblori de mașini și echipamente.
  • Cea mai mare concentrare de specialiști în diverse domenii de activitate se află în județele Cluj (25,87%), Iași (25,36%) și București (25,10%). Elementul pe care cele trei județe îl au în comun este reprezentat de faptul că la nivelul acestora se găsesc cele mai prestigioase centre academice de învățământ superior din țară, conturându-se o corelație între prezența și performanța centrelor academice și numărul de specialiști în diverse domenii de activitate existent pe piața muncii.

TABEL 1TABEL2

privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017

Coroborând informațiile privind structura generală a forței de muncă și subliniind în mod deosebit ultimele două caracteristici, constatăm faptul că există o legătură puternică între regiunile cu activitate industrială competitivă și numărul de muncitori calificați. De asemenea, principalele centre universitare din țară determină concentrarea specialiștilor în diverse domenii de activitate. Tendințele sunt firești, cu mențiunea că este îngrijorător faptul că doar într-un singur județ al țării există peste 20% din forța de muncă activă formată din muncitori calificați. Un învățământ profesional bine conturat și susținut în mod corespunzător ar putea consolida categoria profesională a muncitorilor calificați, care în esență contribuie în mod semnificativ la menținerea clasei sociale de mijloc. Alte elemente specifice relaționate cu specializarea forței de muncă sunt prezentate în continuare.

  • La nivelul sectorului privat, în perioada 2016-2017, cea mai mare dinamică a numărului de contracte de muncă au avut-o firmele înregistrate în sectoarele comerț (+7,36%), transport și depozitare (+7,55%) și hoteluri și restaurante (+16,19%).
  • Industria prelucrătoare, respectiv principalul sector angajator din România, a înregistrat la nivelul perioadei analizate o creștere a numărului de contracte de muncă cu 1,63%. De altfel, conform Eurostat, România se află în continuare printre țările cu cel mai mare număr de angajați din industria prelucrătoare din Uniunea Europeană, cu 1.235.000 de angajați din cei cca 29.900.000 de angajați din acest sector la nivelul Uniunii Europene.
  • Structura principalelor activități economice angajatoare (coduri CAEN) arată că, deși industria prelucrătoare este, după cum s-a precizat, principalul sector ca număr de salariați, între primele 7 coduri CAEN angajatoare din România nu se regăsește niciunul din industria prelucrătoare.
  • De asemenea, dintre activitățile economice definite în Strategia de competitivitate a României ca având un rol economic important și influență asupra ocupării, doar 2 coduri CAEN, aparținând industriei mobilei și celei textile, se regăsesc între primele 20 de coduri CAEN angajatoare, ceea ce reflectă o anumită contradicție între rolul asumat de industrii cu influență asupra ocupării și realitatea de fapt.
  • În dinamică, dintre primele 10 sectoare angajatoare, doar 2 au cunoscut reduceri ale numărului de contracte de muncă în perioada 2016-2017, respectiv activitățile de protecție și gardă (-0,59%) și fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (-5,8%), prin urmare sectoare economice caracterizate printr-o pondere majoritară a muncii necalificate.
  • Cea mai importantă creștere a numărului de contracte de muncă (+19.309, respectiv +16,62%) s-a înregistrat în sectorul serviciilor de administrație publică generală, sector care include, printre altele, serviciile de administrație a organelor executive și legislative centrale, regionale și locale, dar și administrarea și supravegherea operațiunilor fiscale. Luând în considerare și faptul că perioada 2015-2016 a adus, de asemenea, o majorare cu 10.509 (+9,95%) a numărului de contracte de muncă, constatăm o tendință constantă de creștere a numărului de salariați la nivelul acestui sector.
  • Cea de-a doua activitate economică ca dinamică la nivel național (+18,92%, respectiv +13.493 contracte de muncă) este industria restaurantelor. În opinia PIAROM, această evoluție spectaculoasă se datorează doar parțial dezvoltării sectorului de activitate și mai degrabă convertirii unui număr de CIM cu durată parțială în CIM cu normă întreagă, în contextul modificărilor de legislație fiscală. În aceeași situație se află și alte 3 coduri CAEN situate între primele 15 ca dinamică la nivel național, unde creșterile procentuale ale numărului de contracte de muncă au fost chiar mai spectaculoase, respectiv: transporturi cu taxiuri (+81,13%, 5.887 CIM), coafură și alte activități de înfrumusețare (+41,87%, +4.929 CIM) și baruri și alte activități de servire a băuturilor (+20,33%, +4.533 CIM).
  • Pe de altă parte, perioada 2016-2017 a adus și reduceri ale numărului de CIM la nivelul unor activități economice, cu precizarea că aceste reduceri nu au fost atât de semnificative ca și majorările și au afectat doar anumite sectoare, preponderent acelea în care munca necalificată are ponderea majoritară, dar și sectorul construcțiilor (lucrările de geniu civil). Prin urmare, cauzele principale ale acestor reduceri pot fi identificate ca fiind, pe de o parte, creșterea costurilor salariale ca urmare a majorărilor succesive ale salariului minim, iar pe de altă parte, volumul mai redus al investițiilor în infrastructură.
  • În contextul dinamicii sectoarelor comerț și transporturi, primele 4 ocupații angajatoare la data de 01.10.2017 corespund, pe de o parte, șoferilor de autocamion/mașini de mare tonaj (151.934 CIM) și șoferilor de autoturisme și camionete (105.226 CIM) și, pe de altă parte, lucrătorilor comerciali (143.157 CIM) și vânzătorilor (142.696 CIM).
  • Între primele 10 ocupații angajatoare se regăsesc doar 3 din sectorul productiv, însă toate din zona de muncă necalificată: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (96.299 CIM), muncitor necalificat în industria confecțiilor (94.556 CIM) și muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (10.864 CIM).
  • Tot în ceea ce privește munca necalificată, un număr mare de salariați (85.416 CIM) au ocupația de manipulant mărfuri, ceea ce confirmă dezvoltarea accelerată, din ultimii ani, a sectorului de transport-logistică-depozitare.
  •  În contextul evoluțiilor descrise anterior, o serie de ocupații au cunoscut în perioada 2016-2017 reduceri ale numărului de CIM, preponderent în industria textilă și în cea de construcții: muncitor necalificat în industria confecțiilor (-4.916 CIM, -4,94%), confecționer-asamblor articole din textile (-2.162 CIM, -5,67%), operator confecționer industrial îmbrăcăminte din țesături, tricotaje, materiale sintetice (-1.658 CIM, -7,19%) și muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje – (-1.395 CIM, – 7,70%).TABEL3

    privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017
    privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017
Continue

Invazia necalificaţilor

Florin Antonescu
-
0
Invazia necalificaţilor

Categoria muncitorilor necalificaţi e formată din ce în ce mai mult din tineri. Cu ocazia lansării studiului privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017 s-a vorbit chiar despre generaţii de necalificaţi care se ridică: „Pe intervalul de vârstă sub 30 de ani ponderea muncitorilor necalificaţi este foarte mare, practic dublă faţă de cea a muncitorilor calificaţi. Cu alte cuvinte, constatăm că nivelul de calificare al generaţiilor care vin din urmă este mai redus decât al celorlalte generaţii şi din acest motiv constatăm că avem şi ocupaţii cu risc major, cerute de industrie, ocupaţii tehnice, pentru muncitori calificaţi, cu pondere majoritară a salariaţilor cu vârsta de peste 50 de ani”, semnalează dr. Marian-Mihai Cioc, unul dintre coautorii studiului, împreună cu dr. Oana-Cătălina Ţăpurică şi dr. Florin Tache. Studiul a fost iniţiat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) şi elaborat cu susţinerea Inspecţiei Muncii. „Scăderea nivelului de calificare scade capacitatea de a merge la studii superioare”, accentuează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, semnalând că ponderea mare a eşecului la examenele care încheie învăţământul general şi cel mediu va accentua pe termen lung deficitul de calificare înaltă. Cerinţa stringentă este „să stimulăm lumea să fie mai competentă, mai educată. Structura economică a populaţiei trebuie să fie îmbunătăţită. România are nevoie să-şi refacă potenţialul de competenţe”, conchide Cristian Pârvan.

 

Studiul este definit ca „o continuare a preocupărilor dezvoltate de către PIAROM în ultimii ani de a analiza principalele particularităţi ale pieţei muncii din România şi de a evidenţia domeniile pe care se poate sprijini dezvoltarea durabilă a ţării noastre în domeniul angajării şi competitivităţii forţei de muncă”. Structural, studiul cuprinde „tendinţele generale privind evoluţia forţei de muncă în perioada 2016-2017”; „structura şi dinamica forţei de muncă la nivelul principalelor sectoare angajatoare”; „dinamica şi structura forţei de muncă în sectorul de cercetare-dezvoltare şi inovare”; „dinamica forţei de muncă la nivelul sectoarelor dominate de capitalul autohton”. Sursele de informare le constituie datele furnizate de inspectoratele teritoriale de muncă, Institutul Naţional de Statistică, Institutul European de Statistică Eurostat.

Meserie nici măcar pe jumătate

În învăţământul profesional au fost ocupate în prima etapă a admiterii pentru noul an școlar (2018-2019) 18.114 locuri: 15.520 în învățământul profesional clasic, 2.594 în învățământul dual, pe bază de contract între agent economic, şcoală şi elev. Pentru etapa a doua de admitere, care a început la 31 august, sunt disponibile 21.951 de locuri (18.922 pentru învăţământul profesional, 2.959 pentru învăţământul dual).
Între ocupaţiile cu cele mai multe locuri deja ocupate se află mecanic auto, ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie, bucătar, patiser, mecanic agricol etc. Au fost ocupate în procentaj maxim locuri strict limitate numeric la cerinţe specializate ale unor agenţi economici: electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, operator la maşini cu comandă numerică, sudor, rectificator, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic. Înscrieri zero au fost pentru zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, fierar-betonist, zootehnist, preparator produse din carne şi peşte, horticultor, constructor căi ferate etc.

Felia de tort

Daniel Apostol
-
0
Felia de tort

Adesea, comentatorii și analiștii economici sunt înclinați să spună că cea mai mare felie din „tortul” economiei românești este înghițită de capitalul străin prezent la noi, de multinaționale. Din ce în ce mai des voci cu tentă populistă continuă să arunce în spațiul public ideea unui conflict obscur între companiile cu capital românesc și investițiile străine realizate în România. Realitatea este că România postcomunistă a avut o nevoie masivă de infuzie de capital, acesta a venit din străinătate, iar în siajul marilor investiții străine au prins viteză și companiile autohtone.

Principala amenințare astăzi pentru economia privată, antreprenorială sau multinațională, este evoluția forței de muncă. Din nou apare întrebarea: cine înghite cea mai mare felie de tort? Un studiu de dată recentă realizat de PIAROM prezintă o analiză de profunzime a pieței muncii din România, punând accentul pe tendințele de evoluție la nivelul diferitelor industrii/sectoare de activitate din România.

Studiul relevă în egală măsură o serie de aspecte pozitive în ceea ce privește dinamica pieței autohtone a muncii (creșterea numărului de contracte individuale de muncă, comparativ cu anul 2014, dezvoltarea anumitor sectoare emergente, competitive și cu potențial de a genera valoare adăugată la nivel național), precum și o serie de vulnerabilități, care tind să persiste de mai mulți ani pe piața muncii și să se permanentizeze (accentuarea disparităților în ceea ce privește gradul și oportunitățile de angajare între marile centre urbane și restul teritoriului, menținerea unui nivel scăzut al salarizării, specializarea economiei pe sectoare cu valoare adăugată scăzută, existența unei ponderi ridicate a personalului necalificat sau a celui cu slabă calificare, existența unui grad redus de acoperire a populației active cu contracte de muncă etc.)

Ca element de noutate, studiul PIAROM realizează în premieră o analiză la nivelul sectoarelor industriale în care capitalul majoritar este românesc, întrucât acestea generează în mod direct creștere economică în PIB și, așa cum declara președintele PIAROM, Cristian Pârvan, „pot constitui originea unei creșteri de competitivitate, care să permită României să părăsească penultimul loc în ierarhia statelor Uniunii Europene și să contribuie la o creștere economică sustenabilă”. Așadar, vă invităm în ediția de luna septembrie a revistei Economistul să descoperiți „cum se împarte tortul”!

România la finala F1 in schools, cu susţinerea Renault

Florin Antonescu
-
0
România la finala F1 in schools, cu susţinerea Renault

România, reprezentată de echipa „Malaxa”, participă la finala competiției internaționale „F1 in schools” care îmbină tehnică şi economie, Singapore, 9-14 septembrie, susținută de comunitatea de Formula 1 și partenerii ei. Participarea românească beneficiază de asistenţa profesionistă asigurată de Renault România. Competiţia presupune în principal proiectarea şi construirea din spumă poliuretanică a unui model de mașină tip F1 în miniatură la scara 1/20, cât mai performant, care să poată atinge viteza de 100 km/h cu ajutorul designului aerodinamic și al sistemului de propulsie cu aer comprimat. În concurs, sunt punctate viteza de reacție în momentul lansării prototipului în cursă, performanța în proba de viteză, strategia de marketing, grafica, planul financiar și strategia de atragere a sponsorilor.

Echipa României este alcătuită din elevii Emilia Barbu (Team Manager & Marketing Manager), Lara Țîru (Graphic Design & Marketing Manager), David Șerban și Pavel Bulgac (Manufacturing Engineers), Andrei Ostahie (Financial Executive). Îndrumător pentru partea tehnică este Alin Avirvari (foto împreună cu echipa), director de sisteme de inginerie la Renault Technologie Roumanie. Pregătirea pentru competiţie a durat mai bine de un an, timp în care Renault a facilitat un program dedicat de mentorat, cu „accent pe fiecare etapă de pregătire care va fi luată în considerare în timpul evaluării”.

Elena Apostol, Head of Communication Renault România, evidenţiază profesionalismul, entuziasmul și pasiunea pentru Formula 1 ale tinerilor din echipa României, accentuând: „Inovația şi performanța rămân preocupări constante pentru Renault, așa că ne bucură să constatăm că acest tip de competiție trezește interesul şi motivează tinerii să se îndrepte spre o carieră în motorsport.”

În calitate de Team Manager al echipei „Malaxa”, Emilia Barbu apreciază încrederea şi interesul dovedite de Renault şi avansează un pronostic: „Credem că proiectul nostru are șanse să intre în top 10, însă plecăm la drum cu gândul că suntem deja învingători.”

 

Ultima oră în ecranarea electromagnetică a incintelor

Florin Antonescu
-
0
Ultima oră în ecranarea electromagnetică a incintelor

Realizări de ultimă oră ale Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică-Cercetări Avansate – ICPE-CA în ecranarea electromagnetică a incintelor – cu oferta aferentă de concretizare – au fost prezentate potenţialilor beneficiari în workshop-ul de lansare a contractelor subsidiare tip D din cadrul proiectului “Sistem modular integrat şi tehnologie pentru ecranare electromagneticǎ a incintelor ȋn gama 100kHz-18GHz–SITEM”, un proiect pe Axa Prioritară 1 Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, Acţiunea 1.2.3 Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe.

Evenimentul ṣtiinṭific a fost organizat sub patronajul Ministerului Cercetării şi Inovării. Dr.ing. Sergiu Nicolaie, director general al ICPE-CA, a reiterat actualitatea şi utilitatea economică ale domeniului compatibilităţii electromagnetice, din care face parte, ca subdomeniu, ecranarea electromagnetică.

La rândul său, prof. univ. dr. Wilhelm Kappel, director ştiinţific al ICPE-CA, s-a referit la importanţa manifestării ştiinţifice pentru deschiderea unor contracte între cercetare şi mediul economic.

O prezentare administrativ-financiară a proiectelor subsidiare tip D, precum şi o prezentare tehnică în detaliu a activităţilor de tip D au fost expuse de dr.ing. Mihai Bădic, directorul proiectului.

Fără a intra aici în elemente de ordin tehnic, este de reţinut că ecranarea electromagnetică are ca scopuri principale asigurarea funcţionalităţii aparaturii electrice/electronice şi de telecomunicaţie în condiţii de siguranţă, protecţia oamenilor faţă de câmpul electric, câmpul magnetic şi câmpul de radiofrecvenţă, securitatea stocării, prelucrării şi transmiterii informaţiei pe cale electronică/electromagnetică (aplicaţii la firme care presupun un grad sporit de confidenţialitate, armată, siguranţă naţională, acţiuni antiteroriste).

În mod obişnuit, ecranarea unei incinte funcţionale presupune străpungeri şi treceri pentru uşi, încălzire, ţevi, cabluri etc., fiecare necesitând forma de intervenţie specifică pentru ecranare.

Invenţia realizată de ICPE-CA are avantaje precum: „Foloseşte aproape în totalitate spaţiul incintei de ecranat (micul spaţiu care rămâne între peretele incintei de ecranat şi ecranul electromagnetic este folosit pentru includerea soluţiilor de ecranare a penetrărilor şi de filtrare a semnalelor care trebuie să intre în incinta ecranată); include o soluţie pentru ecranarea ferestrelor incintei de ecranat astfel încât să se beneficieze de lumină naturală; cost redus; acest sistem de ecranare se poate aplica şi incintelor aflate în clădiri deja construite; greutate redusă a ecranului electromagnetic datorită folosirii unor pereţi compoziţi cu structură de rezistenţă de tip fagure (honeycomb); ecran rezistent la medii umede datorită panourilor care au structură de rezistenţă (honeycomb) confecţionată dintr-un material termoplast şi plăcile laterale din sticlostratitex”.

Dent Estet, creștere cu 15% a cifrei de afaceri în S1 2018 față de aceeași perioadă din 2017

Florin Antonescu
-
0
Dent Estet, creștere cu 15% a cifrei de afaceri în S1 2018 față de aceeași perioadă din 2017

Grupul Dent Estet, lider de piață în domeniul serviciilor de medicină dentară din România, anunţă o creştere cu 15% a cifrei de afaceri pe semestrul I al anului în curs faţă de perioada similară din 2017, atingând astfel 4,8 milioane de euro (peste 22 milioane de lei). Totalul pacienților unici în primul semestru al acestui an a fost de 14.841. Au fost efectuate peste 48.000 de vizite și intervenții în cabinet.

Pe marginea rezultatelor, dr. Oana Taban, fondator şi director general al grupului Dent Estet, apreciază: „Dent Estet rămâne un business inovator, în continuă creștere, iar rezultatele din primul semestru confirmă faptul că ne-am dezvoltat sănătos și firesc. O creștere sănătoasă este mai valoroasă decât una explozivă și cifrele pe care le raportăm cu regularitate confirmă că modelul nostru de business bazat pe analiză și pregătire profundă este unul de succes. Nevoile pacienților sunt în continuare epicentrul activității noastre, de aceea vom investi mai departe în educație, inovație și dezvoltarea echipei de specialiști. Am ajuns deja la un număr de 90 de medici, majoritatea certificați internațional în toate ramurile medicinei dentare”.

Dent Estet face parte din grupul MedLife (din 2016), context în care Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife subliniază: „Rezultatele înregistrate de Dent Estet în prima jumătate a anului 2018 îi confirmă poziția de lider absolut pe piața serviciilor de medicină dentară din România. Urmărim strategia de extindere regională, iar până la finalul anului vor fi inaugurate două clinici în Sibiu, una pentru adulți, iar cealaltă pentru copii, care oferă acces la servicii stomatologice de excelență și la tehnologii digitale revoluționare”.

Industria continuă să crească slab

Economistul
-
0
Industria continuă să crească slab

Barometrul realizat lunar de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (Facultatea de Management) – coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel – asupra unui “eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie”, arată că „în luna iulie activitatea a fost la fel de scăzută ca în iunie. Creşterea s-a menţinut la foc mic, iar câţiva indicatori importanţi au căzut mai jos”.

Producţia – „Volumul producţiei rămâne pozitiv şi s-a mişcat cu un punct de la 55 în iunie la 56 în iulie. Avansul minimal nu are susţinerea indicatorilor corelaţi şi pare a fi mai degrabă un mic puseu conjunctural. Stocurile au dat înapoi de la 49 la 47, semn că firmele au mai desfăcut o parte din produsele finite, evită stocări ne-necesare şi produc prea puţin pentru a ridica nivelul stocurilor”.

Cererea – „Comenzile noi au scăzut de la 53 la 52. Scăderea oricât de mică a comenzilor proaspete are un efect demoralizant şi explică probabil în mare măsură de ce optimismul firmelor se erodează treptat. Comenzile pentru export au coborât mai drastic de la 57 în iunie la 54 în iulie. În ultimele cinci luni cererea internă a scăzut constant, în timp ce comenzile pentru export au fluctuat în sus şi în jos fără o direcţie clară. De fapt, comenzile pentru export au devenit mult mai volatile decât cererea internă şi deci mai impredictibile. Una din explicaţii este probabil şi slăbirea activităţii din zona Euro, în urma tensiunilor apărute în comerţul global. Importurile de materii prime au scăzut puternic de la 60 la 54. Firmele încep să reducă cheltuielile pe fondul lipsei de comenzi şi a creşterii preţurilor la energie şi materii prime”.

Forţa de muncă – „Numărul de angajaţi a rămas la nivelul negativ de 47 de puncte în iulie, la fel ca în iunie. Nivelul de angajare este acum cu 3 puncte mai jos de media istorică de 50 de puncte”.

Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au scăzut însă în iulie la 66 faţă de 70 în iunie, pe fondul slăbirii activităţii curente şi a reticenţelor faţă de investiţii. Totuşi, nivelul costurilor se află deasupra mediei istorice de 63 de puncte. Indicatorul costurilor trebuie urmărit cu atenţie în lunile viitoare. Preţurile plătite de firme reprezintă un indiciu important pentru anticiparea preţurilor finale la nivelul consumatorilor. Dacă firmele plătesc mai puţin, preţurile finale ar trebui să scadă cu efecte pozitive asupra inflaţiei. Preţurile încasate de firme pentru produsele proprii au regresat puternic de la 60 la 57. În contextul cererii scăzute şi a incertitudinilor viitoare firmele au o capacitate scăzută de a menţine vânzările la preţuri avantajoase”.

Aşteptările – „Indexul de optimism al managerilor a rămas la 59 de puncte ca în iunie, cu 2 puncte sub media istorică. Practic scorul reflectă prelungirea trendului descendent.  Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Subindicatorii arată însă semnale demne de subliniat. Comparativ cu luna iunie, în iulie firmele arată aşteptări mai reduse despre cum vor arăta volumul producţiei, stocurile, comenzile pentru export şi costurile de producţie peste 6 luni. Aşteptările privind cererea internă au rămas neschimbate. În schimb, au crescut aşteptările legate de preţurile pe care managerii speră să le obţină din vânzarea produselor proprii. În acest moment, marea întrebare pe care şi-o pun firmele este dacă actuala creştere slabă este o problemă temporară, determinată de sezonalitate, sau un semnal că apele se tulbură mai tare în partea a doua a anului curent. Deşi, managerii par a fi destul de neliniştiţi, creşterile salariale şi şomajul scăzut ar putea impulsiona cererea internă. Dar un răspuns mai clar la nesiguranţa firmelor va veni în următoarele luni, când efectele sezoniere se vor risipi”.

Ministerul Apelor şi Pădurilor – lucrări de protecţie în Bistriţa-Năsăud

Economistul
-
0
Ministerul Apelor şi Pădurilor – lucrări de protecţie în Bistriţa-Năsăud

Aproximativ 114.000 de locuitori din 12 localități, reprezentând 36% din populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud, vor beneficia de apărare sporită împotriva inundaţiilor, odată cu executarea lucrărilor prevăzute în proiectul ,,Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, investiție de 23.000.000 euro (fără TVA) finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), proiect pentru care Ministerul Apelor și Pădurilor a semnat contractul de asistență tehnică. „Proiectul constă în realizarea unor lucrări de  punere în siguranţă a construcţiilor, a echipamentelor hidroelectromecanice, a instalaţiilor aferente acumulării și a barajului Colibița”, precum și „amenajarea râului Bistriţa şi a afluenţilor acestuia, în aval de acumularea Colibița până la confluenţa cu râul Şieu” (foto Ministerul Apelor şi Pădurilor). După cum precizează Ministerul Apelor şi Pădurilor, „contractul de asistență tehnică prevede elaborarea aplicaţiei de finanţare şi a tuturor documentaţiilor suport (inclusiv a studiului de fezabilitate), a proiectului de autorizare a lucrărilor (PAC), a proiectului tehnic (PT+DE+POE), a documentaţiei privind asigurarea terenurilor şi înscrierea investiţiei în cartea funciară, prin pregătirea documentaţiilor privind atribuirea contractelor pentru proiectul de investiţie şi suport în derularea procedurilor, precum şi acordarea asistenței tehnice din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrărilor”. Proiectul este implementat de Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.

În context, Ministerul Apelor și Pădurilor reaminteşte că derulează investiții care până în prezent însumează peste un miliard de euro, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM),  AXA 5, Obiectiv Specific 5.1 – Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră.

Leonardo DiCaprio investeşte într-un proiect imobiliar green

Florin Antonescu
-
0
Leonardo DiCaprio investeşte într-un proiect imobiliar green

Hagag Group, „investitor internaţional specializat în dezvoltarea, managementul și marketingul proiectelor imobiliare premium”, compania-mamă a Hagag Development Europe, anunţă parteneriatul încheiat cu Leonardo DiCaprio pentru construirea proiectului reprezentat de investiţia actorului în hotelul „Herzliya Marina”. Este o construcţie care „va respecta ad litteram prevederile și standardele impuse de US Green Building Council și va fi certificată LEED”. Vor fi două clădiri de câte șase etaje, cu 180 de apartamente şi cu o piscină exterioară. Va exista şi o zonă special amenajată pentru ancorarea iahturilor. Autorul proiectului este arhitectul de origine americană David Rockwell, în a cărui operă se înscriu lucrări precum „Cosmopolitan” Las Vegas și alte hoteluri de lux ale lanțurilor hoteliere „W” și „Nuovo”. Proiectul „Herzliya Marina” (foto) va fi amenajat pe 2,5 hectare (25.000 metri pătrați construiți), la numai 4 metri distanță de mare. Durata lucrărilor de construcţie este estimată la 4 ani.

Yitzhak Hagag, președintele Hagag Group Israel, subliniază: „Herzliya Marina este o combinație inedită între inovație, lux, o locație spectaculoasă chiar pe malul mării și angajamentul nostru de a proteja mediul încojurător. Salutăm implicarea în proiect a domnului DiCaprio și suntem convinși că sub îndrumarea sa toate standardele și principiile de ocrotire a mediului vor fi riguros respectate. Avem în plan dezvoltarea altor două proiecte hoteliere în Tel Aviv și nu excludem posibilitatea de a dezvolta acest tip de proiecte și în România”.

Prezent şi în momentul de faţă în topul dezvoltatorilor din România, Hagag Development Europe a achiziționat două terenuri în zona Pipera și a lansat proiectul rezidențial „H Pipera Lake”, iar ulterior şi-a extins portofoliul cu două proprietăţi pe Calea Victoriei și cu un teren de peste 2.000 de metri pătrați în cartierul Primăverii din București.

România, campioană mondială la robotică  

Florin Antonescu
-
0
România, campioană mondială la robotică  

 

România, reprezentată de echipa elevilor de la Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara, a câştigat concursul internaţional „FIRST Global Competition”, Mexic 2018, veritabil campionat mondial de robotică. Performanţa este cu atât mai mare, cu cât reprezentanţii României au câştigat tot ce se putea câştiga în competiţie: finala, cel mai mare număr de puncte şi cinci premii ale juriului la categoriile „First Global Winning Alliance”, „First Global Challenge Award”, „First Global Grand Challenge Award”, „Albert Einstein Award for First Global International Excellence”, „Safety Award”. Au participat 160 de ţări. În prealabil, pe durata câtorva luni, fiecare echipă a avut de construit robotul cu care a concurat (din kitul primit) şi de elaborat cartea tehnică aferentă. Competiţia a constat, pe de o parte, în organizare şi rezolvări tehnice şi în „meciuri” ca atare, pe teren, între roboţi cu sarcini de rezolvat contratimp (pe tema energiei, precum alimentarea unor generatoare, deplasarea unor surse, activarea unei turbine etc.) şi, pe de altă parte, în etalare, demonstraţii, răspunsuri la stand şi activităţi non-tehnice.

Echipa campioană a lumii este alcătuită din Răzvan Nicolae Vîrtan, Andrei Cunţan, Radu Cîndea, Cristian Budiul, Andrei Lorinczi, Andrei Preda, prof. Mircea Nistor, mentor tehnic şi Cristian Vlăsceanu, mentor non-tehnic din partea asociaţiei „Naţie Prin Educaţie”, sub a cărei egidă s-a desfăşurat participarea. În general, participarea a beneficiat de susţinere din mediul privat. Cadrul de formare, de pregătire şi afirmare îl reprezintă clubul de ştiinţă de la colegiul hunedorean, iniţiat şi îndrumat de 20 de ani de profesorul Nistor.

Oferte de angajare în judeţul Ilfov

Economistul
-
0
Oferte de angajare în judeţul Ilfov

Oferta de angajare a agenţilor economici din judeţul Ilfov, centralizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, cuprinde 844 locuri de muncă vacante: 106 pentru studii superioare, 275 pentru studii medii, 222 pentru muncitori calificaţi, 241 pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile, ocupaţiile sunt: ajutor bucătar, manipulant mărfuri, ambalator manual, îngrijitor pomi, menajeră, croitor, brutar, afumător carne, mecanic auto, mecanic utilaj etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul din Bucureşti al AJOFM Ilfov, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov (foto de la o bursă a locurilor de muncă).

Proiectul de birouri The Bridge, reper pe piaţa imobiliară 2018

Florin Antonescu
-
0
Proiectul de birouri The Bridge, reper pe piaţa imobiliară 2018

Ascensiunea pieţei imobiliare oferă un argument solid prin vânzarea proiectului de birouri The Bridge de către dezvoltatorul Forte Partners pentru Dedeman, cu asistenţa asigurată de PeliFilip, societate de avocatură de top din România. Echipa de proiect PeliFilip angrenată în acest demers a fost coordonată de partenerii Francisc Peli și Oana Bădărău (foto), care apreciază: „Se poate observa un trend crescător al pieței imobiliare din România, susținut de un număr tot mai mare de tranzacții finalizate sau pe cale de a fi încheiate. Vânzarea proiectului de birouri The Bridge, cu siguranță, va rămâne una dintre cele mai importante tranzacții ale anului 2018. Le mulțumim celor de la Forte Partners pentru încrederea pe care ne-o oferă”.

Proiectul de birouri The Bridge dezvoltat de Forte Partners cuprinde trei faze și va avea o suprafață de aproximativ 80.000 metri pătrați.

Istorie de acum 100 de ani, simulată cu tehnologie de azi

Florin Antonescu
-
0
Istorie de acum 100 de ani, simulată cu tehnologie de azi

Bătălii, armate şi eroi din Războiul de Reîntregire a Neamului, momente şi personalităţi de referinţă pentru Centenarul Marii Uniri pot fi aduse în prezent cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, odată cu lansarea proiectului „Acum 100 ani”, prin platforma educaţională www.acum100ani.ro. Demersul se înscrie în conceptul “Historia rediviva”, care îşi propune să reactiveze interesul tinerilor pentru istorie prin Visual History: evenimente istorice prezentate dramatizat prin mijloace vizuale cu tehnică 3D (foto), simulări 3D ale armamentului din Primul Război Mondial, evocări etc.

Proiectul – apolitic, pro bono, cu miză educațională – este susținut de edituri (îndeosebi Editura Humanitas, Editura Militară), de companii, donatori, organizații nonprofit (Asociaţia „Tradiţii ostăşeşti”), urmaşi ai eroilor, pasionaţi de istorie etc. Astfel poate fi facilitat accesul la resurse precum mărturii, documente, decoraţii, cărţi poştale, telegrame, la consultanţă pe teme militare şi de istorie. Sunt bine-venite sponsorizări de orice natură, de la companii sau individuale, prin care iniţiatorii proiectului anunţă că vor fi finanțate „activări legate de centenar pentru promovarea acestui instrument în rândul tinerilor sau dezvoltarea în viitor a unor noi proiecte de Visual History”.

Reglementarea învăţământului dual văzută dinspre mediul de afaceri

Florin Antonescu
-
0
Reglementarea învăţământului dual văzută dinspre mediul de afaceri

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi Grupul de Lucru Româno-German pentru Învăţământ Profesional (format din Camera de Comerţ și Industrie Româno-Germană şi Cluburile Economice Germane din ţară, cu susţinerea Ambasadei Republicii Federale Germania) au analizat Legea 82/2018 pentru aprobarea OUG nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 şi apreciază că modificările aduse formei iniţiale a ordonanţei „afectează în mod direct calitatea învăţământului dual prin restricţionarea drepturilor mediului privat de a se implica activ în actul de învăţământ”. Observaţiile, aplicate comparativ, în detaliu la nivel de articole, au fost înaintate prim-ministrului Viorica Dăncilă şi aduse la cunoştinţa şi a altor autorităţi de vârf ale statului.

Este semnalată ca negativă eliminarea în textul final de lege a prevederii „referitoare la implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ”.

La fel, este considerată inoportună eliminarea condiției de autorizare/acreditare a operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământ dual, cu susţinerea ca necesară de către mediul de afaceri pentru că reprezintă „un criteriu absolut necesar pentru a ridica calitatea învăţământului dual”. În acelaşi timp, este formulată observaţia că „această acreditare nu se doreşte a fi un proces birocratic, ci unul real de verificare a calităţii actului educaţional (de ex. să existe la agentul aconomic un spaţiu adecvat învăţării şi personal adecvat din punct de vedere al pregătirii didactice şi pedagogice)”.

De asemenea, sunt evidenţiate ca schimbări negative în lege faţă de ordonanţa iniţială înlocuirea reglementării admiterii prin metodologie specifică „cu o trimitere vagă la accesul în învăţământul dual”, precum şi eliminarea prevederilor „care stabileau un cadru unitar la nivel național pentru admiterea în învățământul dual”.

Este remarcată ca negativă în lege şi eliminarea avizului consiliului de administraţie în alegerea personalului didactic și de conducere „din unităţile de învăţământ care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual”. Argumentele menţinerii prevederii ţin de „răspunderile și costurile asumate de operatorii economici din învățământul dual în interesul pregătirii de calitate a elevilor în vederea angajării” şi de „încurajarea operatorilor economici să contribuie la dezvoltarea și susținerea învățământului dual”. În context, este criticată şi eliminarea referinţei numerice la reprezentarea agenţilor economici în consiliul de administraţie.

În ansamblu, analiza sintetizează aspectele critice pe care Legea 82/2018 nu le clarifică: „Certificarea competențelor profesionale ale elevilor” – care ţin de „nnumăr minim de ore de pregătire practică pentru a intra în examen”, standardizarea națională a examenelor (pe aceeași calificare se va susține același examen în toată ţara) parte teoretică și parte aplicată, externalizarea examenelor; planurile-cadru – „cu definirea unor standarde de ore de practică comparative cu sistemele analizate din Europa pentru diferitele niveluri EQF”; „definirea statutului elevului/uceniciului/practicantului din învățământul dual, cu drepturi şi obligaţii”; „dezvoltarea unor centre regionale de formare şi dezvoltare, care vor sta la dispoziție cu clase de învăţământ profesional (pentru cazurile unde nu există agenţi economici cu care să se încheie parteneriate), reconversie profesională pentru cadrele didactice sau pentru persoanele care nu mai pot fi încadrate în învăţământul profesional, formarea corpului didactic”; „bugetarea costurilor în învăţământul profesional nu prin costul standard pe elev, ci în funcție de necesitățile calificării respective”; „stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal şi tehnic (inclusiv profesional), care să fie ajustată cererilor mediului de afaceri şi tendinţei de scăderea a numărului de elevi”; „stabilirea unor măsuri de îmbunătățire a imaginii învățământului profesional”.

AHK România şi Grupul de Lucru Româno-German pentru Învăţământ Profesional propun „o consultare mai intensă a părților implicate în învățământul dual cu privire la aceste modificări”, cu dorinţa unui „rezultat mult mai bun în ceea ce priveşte învăţământul profesional din România, în interesul tuturor actorilor implicaţi”.

O nouă recunoaştere internaţională pentru Romsilva

Florin Antonescu
-
0
O nouă recunoaştere internaţională pentru Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut recent o nouă recunoaştere la nivel internaţional: certificarea managementului forestier în sistem internațional pentru încă 127.493 de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului, pe raza a 11 ocoale silvice din cadrul Direcțiilor Silvice Alba, Bihor, Botoșani, Dâmbovița, Iași, Mehedinți.

Romsilva informează că procesul de obținere a certificării managementului forestier în sistem internațional este complex şi în cazul de faţă a constat în „mai multe misiuni de audit ale specialiștilor unui organism de certificare forestieră din Marea Britanie. Aceștia au verificat, în teren, respectarea criteriilor și standardelor managementului durabil al pădurilor de stat administrate de Romsilva”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reaminteşte că în urmă cu trei luni a obținut recertificarea managementului forestier în sistem internațional pentru alte 2,34 milioane de hectare, valabilă pe cinci ani.

Romsilva precizează că, în urma certificării de ultimă oră, sunt certificate la standarde internaționale 2.471.053 de hectare, adică 78,6% din pădurile de stat pe care le administrează (foto Romsilva).

În ansamblu, Romsilva subliniază: „Certificarea managementului forestier la standarde internaționale reprezintă garanția că pădurile administrate sunt gestionate durabil, conform celor mai stricte standarde și norme din silvicultură. De asemenea, certificarea oferă siguranța că lemnul are o proveniență certă și legală. Primele demersuri pentru certificarea managementului forestier la standarde internaționale au fost inițiate de Romsilva în urmă cu 18 ani, suprafața pădurilor certificate crescând, în timp, de la 1 milion de hectare în anul 2004, la 2,47 milioane de hectare în prezent”.

Cea mai mare acţiune de curăţenie în toată ţara

Florin Antonescu
-
0
Cea mai mare acţiune de curăţenie în toată ţara

Cea mai mare acţiune de curăţenie la nivel naţional se va desfăşura la 15 septembrie: organizaţia „Let`s Do It, Romania!” își propune să mobilizeze un milion de voluntari pentru strângerea deșeurilor din diverse zone şi pentru creşterea responsabilităţii faţă de mediu, de resurse. Acţiunea are genericul „1 milion de români la curăţenie pe 15 septembrie” şi se înscrie în inițiativa globală de curățenie „World Cleanup Day”. Participarea la acţiune se face prin înscriere pe www.letsdoitromania.ro. Cei înscriși pot să-și aleagă zonele pe care să le cureţe de pe harta deşeurilor, prin aplicația de mobil World Cleanup. Aplicația poate fi descărcată gratuit din AppStore sau GooglePlay. Cine contribuie el însuşi la harta deşeurilor, semnalând zone de curăţat, poate să câştige premii (laptop-uri, smartphone-uri, excursie pentru două persoane). Totalul premiilor este de 17.250 lei.

Se poate merge şi cu bicicleta, în acţiunea „Let’s Bike It!” – cu puncte de întâlnire la magazinele Decathlon din Iași, Vrancea, Dolj (25 august), Neamț, Ilfov, Timiș (26 august), Botoșani, Suceava, Iași, Cluj, Argeș (1 septembrie), Bacău, Prahova (2 septembrie, de fiecare dată la ora 8.30. Cine merge cu bicicleta, descarcă aplicația World Cleanup și pleacă la vânătoare de deșeuri poate câștiga premii (biciclete oraș Elops 100 cadru jos negru B’Twin şi curăţitor Karcher, trotinete Town 9EF alb 15 adulți Oxelo,  aspiratoare Karcher, corturi 2 Seconds albastru Quechua, espresoare Tchibo Cafissimo, rucsacuri, mingii de baschet, de fotbal, skateboard-uri Skate MID500 Robot Oxelo, seturi de badminton, Oti Mop Spray 2 in 1, ştergător Spray 3 in 1, saci menajeri Solid Extra), premii oferite de Decathlon, Karcher, Oti, Tchibo.

După cum informează iniţiatorii campaniei, „toate zonele cu deșeuri sunt încărcate în World Waste Platform, prima bază de date despre deșeuri dezvoltată la scară internațională. Aceasta cuprinde informații despre loc, tipuri, originea deșeurilor pentru analiză și pentru a arăta progresul realizat”.

Ionuț Iordăchescu, Project Manager, reaminteşte că „Let`s Do It, Romania!” a atras din 2009 până în prezent peste 1.400.000 de voluntari, care au strâns 18.000 de tone de deșeuri, actuala campanie însemnând, „pe de o parte, o șansă de a curăța România, iar pe de altă parte, un pas important în coagularea unei comunități de români activi și conectați”.

Campania atrage inclusiv mediul privat de afaceri (50 de companii), instituţii, zona educaţională. Partenerul principal al campaniei este Kaufland România, care susține organizația încă din 2010. Valer Hancaș, director de comunicare & corporate affairs Kaufland România, subliniază: „Kaufland România se implică în cele mai importante direcții cu rol esențial în dezvoltarea societății, protecția mediului fiind una dintre acestea. Anual investim peste cinci milioane de euro în comunitate, prin proiectele derulate alături de ONG-uri, iar programele de responsabilitate socială reprezintă o componentă cheie în strategia companiei. De Let’s Do It, Romania! ne leagă o prietenie veche, suntem alături de ei de peste opt ani și mă bucur că putem sprijini campaniile lor naționale de educație ecologică, în calitate de partener strategic”.

Partenerii instituționali ai campaniei „1 milion români la curăţenie pe 15 septembrie”, derulate de „Let`s Do It, Romania!”, sunt Ministerul Mediului, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert și Antreprenoriat, Jandarmeria Română, Administrația Națională a Penitenciarelor, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România.

Suspans în privința fuziunii RADET-ELCEN. Ce se va întâmpla cu căldura la iarnă, pentru bucureșteni

Economistul
-
0
Suspans în privința fuziunii RADET-ELCEN. Ce se va întâmpla cu căldura la iarnă, pentru bucureșteni

Primăria Capitalei va supune aprobării Consiliului General al Bucureștiului, pe 24 august, o nouă soluție prin care încearcă rezolvarea crizei acute în care se află sistemul de termoficare care asigură căldura și apa caldă pentru milioane de bucureșteni. Planul autorităților ridică însă multe semne de întrebare, de la posibilitatea de  a fi perceput ca un ajutor de stat la o posibilă respingere a acestuia de către creditorii implicați în relația RADET-ELCEN, variante care ar putea duce la falimentul ambelor societăți.

Primăria Capitalei propune consilierilor majorarea cu 1,26 miliarde de lei, la 1,56 miliarde de lei, a capitalului social al companiei municipale Energetica SA, cea care va administra sistemul de furnizare a agentului termic SACET, prin viitoarea fuziune a ELCEN (producătorul de agent termic) cu RADET (distribuitorul de apă caldă și căldură).
În esență, primăria vrea ca din banii alocați să achite o parte din datorii și să deblocheze astfel situația în care se află fuziunea celor două companii ELCEN și RADET, ambele în insolvență.

Primăria ar urma să cumpere o parte din creanțele deținute de creditori împotriva ELCEN, în valoare de 1,07 mld.lei (principalii beneficiari fiind ANAF, băncile și salariații), și stocurile necesare funcționării activității.
Potrivit analiștilor de la Frames, soluția ridică semne de întrebare din două principale motive – în primul rând nu ia în calcul creanțele deținute de furnizorii de gaze, energie electrică și alți creditori, iar pe de alta poate fi percepută ca un ajutor de stat.
„Din documentele atașate proiectului reiese că Primăria vrea să rezolve în primul rând problema cu ANAF, căreia îi propune o plată eșalonată a datoriei. Nu avem încă poziția Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili în privința acestei soluții. Rămâne de văzut ce răspuns vor da, mai cu seamă că măsura poate fi privită ca un ajutor de stat”, afirmă experții.
Cert este că Primăria Capitalei știe de această situație ipotetică și afirmă, într-o explicație amplă oferită pe mai multe pagini, că varianta de finanțare propusă nu poate fi percepută ca un ajutor de stat pentru că ar respecta legislația în vigoare, în sensul că nu ar influența mediul concurențial.

Al doilea semn de întrebare, potrivit celor de la Frames, este legat de aprobarea de către creditori a acestei soluții.
„Romgaz, Electrica și Distrigaz-ul, de exemplu, nu apar în această variantă, cu toate că au de recuperat sume semnificative de la ELCEN. Oricare dintre acești creditori poate respinge soluția și astfel varianta Municipalității devine inutilă”, au mai declarat experții.
„În plus, planul propus de muncipalitate necesită parcurgerea unor pași legali care, în cea mai fericită situație, ar însemna 6 luni de demersuri. Aprobarea planului de către ANAF, realizarea cesiunii de creanță de la ANAF către Energetica, aprobarea de către Adunarea Creditorilor și licitația pentru vânzarea activelor sunt principalii pași care trebuie urmați și care cer timp și implică birocrație”, au mai spus analiștii.

În planul inițial, anterior noii variante propuse, Consiliul General urma să își asume în totalitate creanța pe care ELCEN o deține împotriva RADET, în valoare de 1,095 mld.lei, iar Primăria Capitalei să o achite în termen de 3 ani. Planul de reorganizare viza, totodată, încasarea prețului de transfer al activelor ELCEN în cuantum de 891 mil. lei la care se adaugă investițiile realizate pe durata procedurii, estimate la 102 mil. lei.

CE SPUNE PRIMĂRIA

Primăria își pune mari speranțe în succesul soluției propuse în următoarea ședință a Consiliului General.
„Planul constă în transferul de activitate și active către Compania Municipală Energetică, societate înființată de Primăria Municipiului București care va avea ca obiectiv revitalizarea sistemului de termoficare din Capitală.Această companie municipală va prelua și va opera activele ELCEN creându-se astfel premisele pentru continuarea procedurilor de atragere de fonduri structurale nerambursabile disponibile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 și de finanțări rambursabile bancare acordate de instituții financiare internaționale (BEI, BERD, BM, etc). (…) Concret, realizarea acestui proiect va asigura continuitatea și calitatea prestării serviciului public de alimentare cu energie termică cu consecințe directe asupra reducerii prețului de producție a energiei termice și a celui de transport și distribuție, ceea ce va genera un impact pozitiv la nivel local, atât din punct de vedere economic, cât și social”, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.
Noua companie municipală Energetica SA, care urmează să gestioneze SACET, sistemul de alimentare centralizat cu energie termică al Capitalei, are ca obiectiv să atragă finanțări nerambursabile pentru investiții în vederea alinierii capacităților de producție la obligațiile de mediu, cu termene limită de respectat până în 2023.

Valoarea investițiilor  este estimată la 513 mil. euro pentru perioada 2018-2030, din care 77 milioane de euro în următorii 4 ani.
ELCEN3

SIERRA QUADRANT: ESTE NEVOIE DE O SOLUȚIE RAPIDĂ

Aprobarea planului de reorganizare al ELCEN, inclusiv plata celor aprox. 2 miliarde de lei, este condiția esențială pentru ca fuziunea cu RADET să fie realizată și noua societate muncipală Energetica SA să poată să treacă la lucrările absolut esențiale pentru pregătirea sezonului rece.
„Consiliul General trebuie să găsească o soluție pentru a acoperi creanțele aflate la masa credală a Elcen. Indiferent care va fi aceasta, ea va fi supusă aprobării creditorilor, iar aceștia vor lua o decizie. Cert este că planul de reorganizare al ELCEN este susținut de toate părțile implicate”, a declarat Ovidiu Neacșu, partener la Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN.
Soluția de reorganizare agreată de acționarii societății, Ministerul Energiei și SNGN ROMGAZ SA, vizează, în esență, ca transferul de active și activități, după plata de către Muncipalitate a sumelor aferente, să fie realizat până la finele anului 2018, cu o perioadă tranzitorie estimată la un an.

ELCEN2

ELCEN ȘI RADET, SUB SPECTRUL FALIMENTULUI

ELCEN, compania care administrează centralele de termoficare (CET) din Bucureşti, Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti, a intrat în insolvență după ce RADET, firma care asigură transportul şi furnizarea căldurii și apei calde în Capitală, nu i-a mai plătit facturile.
„RADET n-a mai plătit serviciile furnizare de ELCEN, a intrat în insolvență, iar ELCEN a ajuns în aceeași situație, pentru că n-a mai putut plăti facturile către furnizorii de gaze și alte utilități, bănci și stat. Un lucru este sigur, că RADET se află într-o situație critică din punct de vedere financiar, așa cum chiar regia afirmă, și continuă să acumuleze pierderi și datorii”, au mai spus analiștii.
Regia Autonoma de Distributie a Energie Termice (RADET) a solicitat, de altfel, Primăriei Capitalei ca în următoarea ședință de consiliu să îi acorde subvenții de peste 80 de milioane de lei, în condițiile în care pierderile de agent termic au ajuns la 28,61%, echivalentul a peste 1,5 milioane de Gcal.

RADET afirmă că consumul de energie termică al clienților este în continuă scădere și că sunt necesare investitii majore pentru înlocuirea conductelor vechi și refacerea izolației cu materiale mai performante, racordarea de noi clienți la sistemul de termoficare sau redimensionarea conductelor, precum și identificarea zonelor din sistem care au devenit ineficiente economic în urma debranșărilor.

„,Timpul trece repede și ne apropiem de sezonul rece. Fără ca RADET să poată trece la reparații, furnizarea agentului termic pentru la iarnă va fi sub semnul întrebării, mai cu seamă dacă planul de reorganizare al ELCEN nu va fi aprobat în forma agreată de creditori și se va ajunge la faliment”, au mai spus analiștii de la Frames.

În 2017, RADET  a raportat 7.596 de incidente și avarii produse in instalații, mii de bucureșteni rămânând fără apă caldă și căldură.

TBI Credit lansează o soluție digitală de finanțare pentru servicii stomatologice

Economistul
-
0
TBI Credit lansează o soluție digitală de finanțare pentru servicii stomatologice

București, 21 august 2018: TBI Credit, parte a TBI Bank, intră pe segmentul de creditare digitală în domeniul medical printr-un parteneriat cu clinica de stomatologie DentoCare, care permite astfel clienților să acceseze servicii stomatologice cu plata în rate prin intermediul platformei digitale de creditare TBI.

Clienții DentoCare pot beneficia, începând cu luna august, de servicii de specialitate complexe, inclusiv aparate sau implanturi dentare, cu finanțare 100% digitală oferită de TBI Credit. Metoda de plată este accesibilă direct pe DentoCare.ro, iar procesul de creditare este exclusiv online, disponibil 24/7, fără a fi necesară vizita la bancă. După ce aleg serviciile stomatologice pe care vor să le finanțeze prin TBI Credit și numărul de rate – între 6 și 60, clienții intră în apel video cu un reprezentant al TBI Credit în vederea  identificării online și a semnării  electronice a tuturor documentelor necesare.

„Parteneriatul cu DentoCare este primul pas pe care îl facem pe segmentul finanțării de servicii medicale. În prezent, majoritatea comercianților care folosesc platforma noastră digitală de creditare provin din industrii precum IT&C, fashion, decorațiuni interioare, DYI sau turism. Platforma eCommerce permite practic oricărui business să asigure clienților posibilitatea de a accesa soluții de finanțare simplu și rapid, într-un proces digital și sigur, care necesită doar 10 minute”, spune Kostas Tovil, Senior Vice President al eCommerce TBI Credit.

Comercianții pot integra platforma digitală de creditare oferită de TBI Credit pe website-urile proprii într-un mod facil și accesibil, diversificând astfel metodele de plată oferite clienților și devenind mai competitivi.

Despre TBI Credit

Fondată în 2003, TBI Credit este parte a TBI Bank, care operează în România și Bulgaria sub umbrela 4finance, cel mai mare grup european de creditare online și pe mobil. Prin intermediul unei rețele de peste 5.000 de agenții, TBI deservește aproximativ 1,4 milioane de clienți, mizând pe consumatori și pe strategia de a deveni un creditor digital de ultimă generație.

Despre DentoCare

DentoCare este o societate cu profil medical, cu capital 100% românesc, care oferă în cadrul clinicilor sale tratamente stomatologice la cele mai înalte standarde europene. DentoCare pune la dispoziția pacienților soluții complete în toate domeniile stomatologice, medici specialiști și aparatură de ultimă generație. Parteneriatul cu Ormco (lider mondial în ortodonție) și cu Nobel Biocare (lider mondial în implantologie) a făcut ca proiectul DentoCare să fie accesat de peste 25.000 de pacienți. DentoCare este un concept modern bazat pe profesionalism și seriozitate, fiind totodată accesibil din punct de vedere financiar.

Războiul comercial – Câştigători vs Pierzători

Economistul
-
0
Războiul comercial – Câştigători vs Pierzători

 Ce este un război comercial?

Un război comercial este un efect secundar al protecționismului care apare atunci când o țară A ridică tarife asupra importurilor unei țări B ca şi represalii pentru ca țara B să majoreze tarifele pentru importurile țării A. Un tarif este un impozit aplicat bunurilor și serviciilor importate.

Războaiele comerciale pot începe dacă o țară percepe practicile comerciale ale unei alte țări ca fiind neloiale sau când sindicatele interne presează politicienii să facă mărfurile importate mai puțin atractive pentru consumatori. Războaiele comerciale pot fi, de asemenea, rezultatul unei neînțelegeri a beneficiilor pe scară largă ale comerțului liber.

Situaţia actuală

Cele două mari economii ale lumii (SUA și China) ar trebui să meargă la război, nu un război real, ci doar începutul unui război comercial și nimeni nu poate anticipa efectele acestuia.

În martie, președintele Trump și-a anunțat intenția de a impune un tarif de 25% la oțel și un tarif de 10% la importurile de aluminiu. Acest lucru a fost aplicat si pentru Canada, Mexic și Europa. Aceasta a fost declanșarea inițială a războiului comercial.

Vineri (6 iulie 2018), o listă de produse chinezești a fost lovită cu un tarif de 25%. Ca si rezultat, acestea sunt mai scumpe cu 25% pentru consumatorii din SUA.

Bunuri cheie, cum ar fi semiconductoarele (asamblate în China) se găsesc în multe produse de zi cu zi cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele și televizoarele. Acest proces se poate extinde și la materialele plastice, la reactoarele nucleare și la echipamentele pentru producția de lactate.

Ca şi represalii față de această mișcare venita din SUA, China a ţintit în agricultură americană. Fermierii americani reprezintă un vot politic destul de important pentu președintele Trump. Aşadar, 545 de produse (90% din total) pe care China intenţionează să aplice tarife, provin din sectorul agricol.

Sectorul automobilelor reprezintă următorul segment pe care China îl vizează. Companii precum Tesla și Chrysler care fabrică direct în SUA ar putea înregistra masive scăderi în vânzări în perioada următoare. China a vizat, de asemenea, produse medicale, cărbune și petrol.

Călin Nechifor
Călin Nechifor
Ştefan Oanţă
Ştefan Oanţă

„Avem din ce în ce mai multe dovezi ca acest trend se poate extinde cu paşi rapizi. Recent a fost lansată o noua rundă de sancțiuni amenințatoare. Pe 11 iulie, președintele Trump a propus un nou set de tarife în valoare de 200 de miliarde de dolari pentru bunurile chinezești. Ministerul de Comerț din China a declarat că este «șocat» și va depune o plângere la Organizația Mondială a Comerțului. Într-o declarație, el a numit acțiunile SUA «complet inacceptabile». În consecință, ne putem aștepta să vedem represalii în perioada următoare din partea statului Chinez. Acest lucru reprezinta un indicator de confirmare aferent unui nivel de volatilitate din ce in ce mai ridicat pe piețele de capital din intreaga lume” – declara Calin Nechifor, Senior Partner la Clear Capital Markets, London, UK și Ștefan Oanță, drd. ASE București.

Câştigătorii

Producătorii interni de oțel și aluminiu din USA: Trump a anunțat în martie un tarif de 25% la oțelul importat și 10% la aluminiu din China. Obiectivul a fost acela de a proteja fabricile autohtone prin creșterea producției și crearea mai multor locuri de muncă.

Procesoarele de carne: Soia a scăzut în urma tarifelor; cu toate acestea, procesatori de carne din SUA au primit un impuls. Noile tarife pot aduce o ieftinire a preţului pentru boabele de soia.

Consumatorii chinezi: Din lista celor 545 de produse, China a selectat cu grijă mărfurile din SUA care pot fi înlocuite uşor de căre producătorii chinezi locali. Acest lucru ar trebui să asigure că impactul asupra economiei este controlabil.

Pierzătorii

Consumatorii americani: Consumatorii din SUA se bazează mai mult pe importurile din China decât invers. Acest lucru ar putea duce catre o potentiala presiune inflaționistă sporită în SUA.

Producătorii de echipamente grele: Lista mărfurilor care vor fi lovite cu un tarif de 25% include aeronavele. Aproximativ 13% din veniturile înregistrate de Boeing (BA:US) anul trecut sunt provenite din China. Alte companii, ex: Caterpillar (CAT:US), care deţine mai mult de 20 de facilități în China ar putea fi afectate de acest război comercial.

Companiile de tehnologie: China este un centru global de asamblare pentru dispozitivele electronice. Multe companii americane de tehnologie deţin fabrici în China, ex: menţionăm gigantul tehnic Apple. Tehnologia a reprezentat o forță majora imensă pentru creşterea bursei americane din ultimul timp. Prin urmare, orice amenințare la adresa sectorului tehnic ar putea avea un impact mai larg asupra piețelor de capital globale.

Ceea ce ar trebui să faci?

„Odata cu reala amenințare că acest război comercial are potenţial să escaladeze în următoarea perioada, exista riscul ca ping pong-ul dintre China și SUA sa fie răspândit către Europa sau în afara ei. În acest sens, ar putea fi argumentat faptul că Marea Britanie poate reprezenta un posibil loc de investiţie, în special, în companiile care operează exclusiv în Regatul Unit.

In mod cert vor exista mari câștigători din acest război comercial, dar în acelaşi timp, vor fi și perdanți. Încercarea de a specula asupra acestor rezultate ar putea reprezenta un joc destul de periculos. Printre potenţialii beneficiari de pe urma conflictului comercial dintre Statele Unite şi China se afla şi producătorii europeni, în special cei din Marea Britanie, Franţa şi Germania, care ar putea, în teorie, să substituie produsele americane, respectiv cele chineze de pe cele două pieţe” – menţionează Călin Nechifor și Ștefan Oanță.

image001

Numărul incendiilor din păduri s-a diminuat

Florin Antonescu
-
0
Numărul incendiilor din păduri s-a diminuat

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă că „numărul incendiilor înregistrate în pădurile de stat administrate de Romsilva a scăzut puternic în primul semestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut. În primele șase luni s-au produs 28 de incendii de pădure, în timp ce anul trecut, în același interval de timp, s-au înregistrat 199 de incendii în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”.

Incendiile din acest an au afectat 84,2 hectare de pădure, din care 57,4 hectare la nivelul litierei și 26,7 hectare în suprafețe de pădure regenerate natural sau artificial. Au fost distruşi 146.550 de puieți forestieri plantați în campaniile de împăduriri. Ş-au produs pagube de 233.537 de lei.

Cele mai multe incendii, câte patru, s-au produs în pădurile de stat din județele Bacău și Caraș-Severin. Cele mai mari pagube s-au produs în urma celor două incendii de pe raza Direcției Silvice Maramureș, în care au fost distruși 111.350 de puieți forestieri.

Calendaristic, cele mai multe incendii, 22, s-au produs în aprilie, „când condițiile climatice au favorizat producerea incendiilor de pădure”.

Autorităţile subliniază că „personalul silvic a acționat, alături de pompierii militari, pentru izolarea și stingerea incendiilor de pădure. Angajații Romsilva monitorizează permanent pădurile administrate, prevenind izbucnirea incendiilor prin patrule în zonele cu vulnerabilitate și prin amplasarea de panouri avertizoare la limita pădurilor și de-a lungul traseelor turistice”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva „recomandă turiștilor care își petrec timpul liber în apropierea pădurilor sau care fac drumeții prin zone împădurite să facă focul doar în zonele special amenajate și, la plecare, să se asigure de stingerea completă a acestuia”.

Piaţa manualelor şcolare la zi

Florin Antonescu
-
0
Piaţa manualelor şcolare la zi

În cuprinsul bilanţului primelor şase luni de mandat, ministrul educaţiei naţionale, Valentin Popa (foto), a prezentat în detaliu şi situaţia la zi a realizării manualelor şcolare.

Beneficiari de manaule noi în viitorul an şcolar vor fi 500.000 de elevi din clasele I-VI. Vor fi 105 titluri noi, la 63 de discipline, într-un tiraj total de 2.627.855 exemplare. Deja au fost livrate în şcoli manualele pentru disciplinele de clasa a VI-a istorie, geografie, biologie. Pe www.manuale.edu.ro sunt încărcate manualele de clasa a VI-a pentru trunchiul comun declarate câştigătoare în prima rundă de evaluare. Manualele încărcate sunt în curs de traducere pentru folosire şi la clase cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale. Până la 20 august, vor fi încărcate manualele din primul contract subsecvent dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Editura Didactică şi Pedagogică.

Ministrul Valentin Popa semnalează că în premieră vor exista manuale şi la acele discipline cu arie restrânsă, pentru care editurile nu încheiau contracte din cauza tirajelor foarte mici, nerentabile.

 

110.000 euro, relansarea Spartan-ului din Mega Mall  

Florin Antonescu
-
0
110.000 euro, relansarea Spartan-ului din Mega Mall  

Restaurantul „Spartan” din Mega Mall București (foto), component al lanțului de tip fast-food cu o prezenţă semnificativă în mari oraşe, s-a redeschis în urma unei investiții de aproximativ 110.000 euro. Vânzările în primele trei zile de la reinaugurare au atins 10.200 euro (1.679 de clienți). Răzvan Nanuș, director general al Rerum Food SRL, companie prin intermediul căreia a obținut franciza Spartan, subliniază: „Avem planuri mari pentru această unitate și cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experiența pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”.

La  nivel naţional, întregului grup „Spartan” (39 de restaurante, dintre care 15 restaurante proprii și 24 în sistem de franciză, în capitală și în 22 de oraşe) a înregistrat în primul semestru o creștere a cifrei de afaceri cu peste 24%, față de S1 2017. Ţinta pentru al doilea semestru din acest an este de creștere a vânzărilor cu circa 40% față de perioada similară din 2017. Tot pentru anul în curs sunt vizate în Bucureşti deschiderea unei unităţi la Carrefour Orhideea și a primei unități stradale, precum şi deschideri în premieră la Sibiu, Oradea, Bistrița, Satu Mare, Roman.

60 milioane de lei, alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor 

Florin Antonescu
-
0
60 milioane de lei, alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor 

Bugetul Ministerului Apelor și Pădurilor a fost suplimentat la inițiativa ministerului prin hotărâre de guvern cu 58,966 milioane lei din Fondul de intervenție la dispoziția guvernului, „pentru realizarea în regim de urgență a unor lucrări necesare înlăturării efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada iunie-iulie 2018, pe cursurile de apă din județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Neamț, Suceava, Vâlcea”.

Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă că „se vor reface construcţiile hidrotehnice de pe sectoarele râurilor din bazinele hidrografice Vişeu, Caraş, Jiu,  Târlung, Olteţ, Cerna, Olt, Argeş, Ialomiţa, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, Siret. Totodată se vor amenaja albiile acestor cursuri de apă pentru asigurarea secțiunilor de scurgere și se vor consolida malurile în punctele critice. Lucrările propuse în zonele afectate de viituri vor înlătura efectele inundaţiilor, vor preveni şi vor minimaliza riscul la inundaţii, atât al populaţiei, cât şi al bunurilor publice/comunitare, astfel fiind protejate aproximativ 50 de localități de pe raza județelor menționate. Realizarea lucrărilor prevăzute în prezentul act normativ va conduce la o dezvoltare socio-economică şi de mediu durabilă, având în vedere reducerea semnificativă a riscului la inundaţii. De asemenea, aceste lucrări previn poluarea cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă”.

 

Mediul academic, sursă de relansare a industriei chimice

Florin Antonescu
-
0
Mediul academic, sursă de relansare a industriei chimice

În contextul clasării marilor noastre universităţi în Academic Ranking of World Universities (Top Shanghai) 2018, preşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, Ecaterina Andronescu, semnalează că guvernul trebuie să asigure finanţarea instituţiilor în funcţie de performanţele recunoscute la nivel internaţional. Top Shanghai a anunţat ierarhizările pentru fiecare din cele 29 de domenii ştiinţifice pe care le investighează din punctul de vedere al performanţei ştiinţifice. În diverse dintre aceste ierarhii se regăsesc prin specializări ale lor 12 universităţi româneşti. Prof. Ecaterina Andronescu subliniază: „Universitatea Politehnica din Bucureşti are specializări în şase din domeniile clasificate. Urmează Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în cinci domenii clasificate, apoi Universitatea din Bucureşti cu trei domenii, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi cu trei domenii şi ASE Bucureşti, de asemenea, cu trei domenii”. Acest clasament, apreciază Ecaterina Andronescu, „ar putea să stea la baza deciziilor pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le ia atunci când împarte granturile de cercetare sau atunci când realizează finanţarea universităţilor, pentru că este un clasament obiectiv, el nu se realizează pe baza datelor pe care le trimite universitatea, el se realizează pe baza datelor care sunt indexate în bazele internaţionale de date recunoscute de către toată lumea”.

În domeniile chimie şi inginerie chimică ale Top Shanghai 2018 sunt clasate zece universităţi româneşti (foto de lac). Ecaterina Andronescu: „Din punctul meu de vedere, este o mare durere că înregistrăm o performanţă extraordinară în domeniile ştiinţifice chimie şi inginerie chimică în cele 10 universităţi şi că în acelaşi timp industria chimică este departe de a fi satisfăcătoare. Astăzi, din cauza inexistenţei industriei chimice, importăm de o sumă extraordinar de mare, 8 miliarde de dolari. Înainte de 1989, exportam de 38 de miliarde”.
Prof. Anton Hadăr, vicepreşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, semnalează la rândul său anomalia ca în condiţiile de performanţe academice recunoscute în domeniu la cel mai înalt nivel mondial, „industria chimică să fie practic moartă”. Anton Hadăr accentuează că a comunicat ministrului economiei, ministrului mediului de afaceri rezultatele internaţionale obţinute de marile noastre universităţi, obiectivul şi speranţa fiind „să se pornească din nou industria chimică, industria metalurgică”, având ca resursă valoarea profesorilor, a cercetătorilor din România.

Coffee 2 Go România se extinde cu încă 5 unități

Economistul
-
0
Coffee 2 Go România se extinde cu încă 5 unități

Lanțul de cafenele Coffee 2 Go, care a deschis până în prezent 30 de unități în marile orașe din România, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu 60% mai mare față de 2016, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, anul trecut, Coffee 2 Go a investitit circa 100.000 euro în utilarea tuturor unităților cu mașini de cafea noi. Pentru acest an, Coffee 2 Go România estimează o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro și deschiderea a încă cinci unități, majoritatea de tip mini cafenea Inside.

Din totalul cifrei de afaceri, jumătate provine din vânzările înregistrate de cafenelele administrate în regim de franciză. Grupul Coffee 2 Go a fost înființat în 2013 și a deschis până acum 30 coffee spot-uri în regim propriu sau franciză.

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 388 milioane euro în iulie

Economistul
-
0
Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 388 milioane euro în iulie

Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii iulie, la 31,378 miliarde euro, în scădere cu 388 milioane euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, de 31,766 miliarde euro, informează Banca Națională a României printr-un comunicat remis AGERPRES.

Conform BNR, în cursul lunii iulie au avut loc intrări de 1,462 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice etc și ieșiri de 1,85 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.

De asemenea, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, potrivit sursei citate.

În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,467 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2018 au fost de 34,845 miliarde euro, față de 35,349 miliarde euro la 30 iunie 2018.

100 DE ANI DE ROMÂNIA Letea Bacău, cea mai mare fabrică de hârtie din Estul Europei, își vinde ultimele active

Economistul
-
0
100 DE ANI DE ROMÂNIA Letea Bacău, cea mai mare fabrică de hârtie din Estul Europei, își vinde ultimele active

Fabrica de hârtie „Letea“ din Bacău își va scoate la vânzare, în toamnă, ultimele clădiri, terenuri și mașini. Este una dintre cele mai vechi întreprinderi din România, decizia înființării sale fiind luată acum 140 de ani, pe 11 decembrie 1878, de guvernul condus de Ion C. Brătianu.

În anul Centenarului, istoria fabricii se îmbină poate cel mai bine cu istoria României, una zbuciumată, cu suișuri și coborâșuri. Din cenușa fabricii simbol pentru economia Moldovei au mai rămas câteva terenuri și clădiri, care pot aduce renașterea unui business intrat în istorie.

Înființarea fabricii Letea din Bacău a fost decisă imediat după câștigarea independenței României, fiind considerată drept una dintre primele măsuri pentru crearea unei industrii naționale, care să nu mai depindă de importuri.

Mihail Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, Bogdan Petriceicu Haşdeu, A.D. Xenopol, alături de premierul Ion. C. Brătianu s-au aflat printre promotorii înființării fabricii care urma să scrie istorie economică în următoarea 100 de ani.

Fabrica de hârtie „Letea“ din Bacău, cea mai mare din estul Europei, avea să aibă o istorie plină de suișuri și coborâșuri. Timp de un secol, a fost cel mai mare furnizor de hârtie de ziar și produse de papetărie din țară. A trecut prin naționalizarea de după 1945, a cunoscut o retehnologizare masivă în anii comunismului, iar după Revoluție, în 2003, a fost privatizată, ajungând în posesia fostului primar Dumitru Sechelariu.

În 2011, fabrica a intrat în faliment, iar de atunci se încearcă salvarea a ce se mai poate din acest ,,Titanic’’ economic.

După doi ani și jumătate de încercări de vânzare a societății în întregul ei, lichidatorul judiciar Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței din România, a luat decizia, aprobată de creditori, de a încerca o altă strategie, menită să relanzeze activitatea economică în zonă.

Letea Bacău, un viitor hub economic

43 de milioane de lei a fost prețul de pornire la ultima licitație propusă de Sierra Quadrant, în septembrie anul trecut. A fost un singur investitor interesat să preia întreaga afacere, însă în cele din urmă și acesta a renunțat, în condițiile în care tehnologia învechită și condițiile impuse de legislația de mediu cu privire la tehnologia utilizată, respectiv BAT ( best available technology), fără de care nu se eliberează autorizația de mediu, ar fi făcut afacerea o misiune imposibilă fără o investiție consistentă în retehnologizare. A fost un moment semnificativ care a determinat lichidatorul să treacă la o altă strategie.

,,Intenționăm să dezmembrăm cele 30 de hectare ale societății Letea Bacău, inclusiv clădirile și utilajele rămase, și să alcătuim active imobiliare separate. Există discuții pentru identificarea unor terenuri și clădiri care să fie preluate de diverși investitori și care să relanseze activitatea economică’, spune Florin Dragomir, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

,,Fabrica Letea Bacău a reprezentat una dintre investițiile economice strategice din zona Moldovei. Asigura sute de afaceri pe orizontală,  mii de locuri de muncă, dezvoltare economică la nivel local și nu numai. În anii ‘80, oferta Letea includea peste 200 de sortimente de hârtie şi cartoane dar şi hârtie de ziar, care acoperea întreg necesarul intern și o mare parte din export, către state precum SUA, Elveţia, Olanda, Orientul Mijlociu și țări din Asia. La Letea existau 12 maşini de fabricare a hârtiei, de la hârtie de ziar, igienică, pentru ţigarete, cu filigran, ş.a.  Din toată acea investiție a mai rămas o mașină de hârtie și una de maculatură, care sunt depășite din punct de vedere tehnologic. Acesta este și motivul pentru care mizăm pe extinderea domeniilor de activitate de pe platforma Letea, în scopul relansării economice a zonei”, a mai spus Dragomir.

Sierra Quadrant mizează pe faptul că terenurile și clădirile ce vor fi scoase la vânzare au o poziție foarte bună, optimă pentru investitori.

,,Este vorba de hale de producție, birouri, spații utilitare, terenuri și clădiri care sunt poziționate în zona periferică a municipiului Bacău. Beneficiază de toate racordurile necesare la utilități și au acces inclusiv la o linie ferată dedicată. Bacăul, cu aeroportul său internațional, și poziționarea geografică optimă, asigură argumente optime pentru a atrage investitorii’, a mai spus expertul de la Sierra Quadrant.

Planurile companiei vizează, astfel, reamenajarea întregului areal al platformei sub forma unor entități separate, cu drumuri de acces și infrastructură sub forma unui hub industrial. Planul este încă în faza topografică, urmând să fie definitivat până în toamnă, când ar urma să fie demarată procedura de vânzare.

 

Agricover Credit IFN – creștere cu 57% a profitului net în primul semestru al anului 2018

Economistul
-
0
Agricover Credit IFN – creștere cu 57% a profitului net în primul semestru al anului 2018

Agricover Credit IFN – principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești, a încheiat primul semestru al anului 2018 cu un rezultat operațional de 21,2 milioane lei și un profit net de 17,8 milioane lei, în creștere cu 57,1% față de aceeași perioadă a anului 2017.

Compania a acordat în primul semestru finanțare în valoare de 524 milioane lei către 2970 fermieri, în timp ce expunerea din credite a depășit 1,35 miliarde lei, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Anul acesta ne-am concentrat eforturile și ne-am implicat mai puternic în dezvoltarea segmentelor de clienți fermieri mici și medii. Totodată, am continuat să lansăm noi produse specializate, precum creditul destinat crescătorilor de vacă de carne, produse care au performat foarte bine. Rezultatele remarcabile obținute în primul semestru ne încurajează să continuăm direcția strategică și în cea de a doua parte a anului.” (foto) a declarat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

 

Informaţii financiare la 30 iunie 2018:

  • Profitul operațional: 21.248.000 lei, în creștere cu 27,7% față de aceeași perioadă a anului 2017
  • Profitul net: 17.879.532 lei, în creștere cu 57,1%
  • Capitaluri proprii: 204.742.156 lei, în creștere cu 29%
  • Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 20%
  • Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1,3%
  • Valoarea creditelor acordate: 524.000.000 lei, în creștere cu 24,5%
  • Expunere din credite: 1.351.670.368 lei, reprezentând o creștere cu 33%
  • Număr clienți activi: 2970 fermieri, în creștere cu 23,1%

Capitalurile proprii au crescut cu 29%, ajungând la 204 milioane lei, iar rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile s-a menținut în primul semestru la un nivel foarte bun de 1,3%.

Creșterea numărului de clienți este dată în special de dezvoltarea segmentului de clienți mici și medii, în timp ce numărul clienților mari s-a menținut.

În ceea ce privește portofoliul de produse, creditele de capital de lucru au  avut cea mai mare pondere din totalul creditelor accesate de fermieri în primul semestru al anului. O creștere semnificativă a înregistrat-o cererea de capital având ca destinație achiziția de teren agricol. Reacția rapidă și abordarea nebirocratică au dus la consolidarea poziției de lider și principal partener al fermierilor atunci când au nevoie de finanțare pentru extinderea sau securizarea prin achiziție a terenului destinat producției agricole.

Pentru semestrul al doilea al anului, compania are în vedere continuarea ritmul de creștere atât în ceea ce privește numărul clienților finanțați, cât și a volumului de credite acordate.

„Ne propunem să continuăm ritmul de creștere și în cea de a doua parte a anului, chiar dacă vom fi mai prudenți și vom urmări evoluția pieței agricole în contextul situației dificile a crescătorilor de porci și a condițiile meteorologice care pot afecta productivitatea fermelor vegetale din unele regiuni ale țării. Deciziile rapide, răspunsul prompt la solicitările de finanțare și portofoliul solid de produse specializate sunt principalele atuuri care ne permit să susținem performanța fermierilor parteneri.”  a declarat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

Ministerul Apelor şi Pădurilor, informaţii în contextul evoluţiilor climatice

Florin Antonescu
-
0
Ministerul Apelor şi Pădurilor, informaţii în contextul evoluţiilor climatice

Prezentând bilanţul primelor şase luni de mandat ministerial, Ioan Deneş (foto), ministrul apelor şi pădurilor, a oferit şi o serie de informaţii de actualitate în condiţiile evoluţiilor meteo şi ale perspectivelor climatice. În contextul prevenirii inundaţiilor, este de reţinut că în 2018 s-au finalizat 32,26 km amenajări de albie, 27,72 km consolidări de mal, 27,79 km diguri. Încadrate în programul „Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor”, au fost selectate 13 proiecte care să beneficieze de finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Aceste proiecte se află în faza procedurii de achiziţionare a consultanţei pentru studii de fezabilitate şi a documentaţiei.

Cât priveşte contracararea fenomenelor specifice iernii, au fost promovate trei proiecte de hotărâre de guvern pentru expropierea a 87,629 ha de teren din zona Autostrăzii Soarelui pe care să se amenajeze perdele forestiere de protecţie. În primăvara acetui an au fost amenajate perdele forestiere pe 8,2 ha.

În primele şase luni ale anului în curs au fost împădurite 6.518 ha de terenuri pe suprafeţe din fondul forestier proprietatea publică a statului şi proprietate publică şi privată.

Pentru sprijinirea proprietarilor de păduri din arii protejate, au fost alocaţi 23 milioane lei.

Referitor la Sistemul Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase (SUMAL), vizând reducerea tăierilor ilegale, ministrul Ioan Deneş a subliniat că arhitectura programului a fost realizată în trimestrul I al acestui an de către specialiştii Ministerului Apelor şi Pădurilor şi cei ai Serviciului Român de Telecomunicaţii Speciale (STS): „În vederea creşterii gradului de siguranţă în ceea ce priveşte buna administrare şi exploatare a pădurilor au fost create bazele unui nou sistem de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL), astfel încât să se poată urmări circulaţia materialelor lemnoase, din pădure şi până în depozitele finale, cu un grad de precizie foarte mare. Au fost finalizate procedurile de achiziţie în vederea dotării Direcţiei de control din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor cu o dronă şi două GPS-uri de ultimă generaţie. Achiziţia a fost necesară în vederea creşterii eficienţei activităţilor de monitorizare a fondului forestier naţional. Filmarea din dronă va permite identificarea terenurilor scoase ilegal din fondul forestier sau a suprafeţelor de pădure tăiate ilegal, precum şi monitorizarea lucrărilor de regenerare a pădurilor”.

 

LIVIU ROGOJINARU: „Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81%, în primul semestru”

Economistul
-
0
LIVIU ROGOJINARU: „Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81%, în primul semestru”

Numărul firmelor nou înființate a scăzut cu 9,81% sau cu 7.778 unități în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018, față de aceeași perioadă a anului 2017, la 71.473, arată datele oficiale de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, susține că, raportat la perioada similară din 2016, între 1 ianuarie – 30 iunie 2017 numărul firmelor nou înființate a crescut cu 31,23%, ajungând la 79.251. Domnia sa a declarat: „Zonele care au înregistrat cel mai ridicat număr de noi firme înființate au fost Municipiul București și județele Cluj și Timiș, atât anul trecut, cât și anul acesta”. Numărul firmelor a scăzut ca urmare a instabilității accentuate a legislației fiscale și pe fondul volumului imens de acte normative adoptate (în prima jumătate din 2018, au fost adoptate 120 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile), a mai menționat secretarul general al CNIPMMR.

Totodată, secretarul general al CNIPMMR a afirmat, într-o conferință de presă, că, în primele 90 de zile ale acestui an, mediul de afaceri a fost obligat să implementeze 217 noi reglementări care modifică/completează Legea 227/ 2015 privind Codul Fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foarte mici de timp, potrivit Bursa.

Nouă clădire a lui Țiriac în centrul Bucureștiului

Economistul
-
0
Nouă clădire a lui Țiriac în centrul Bucureștiului

Firma Global East European Investment, deținută indirect de omul de afaceri Ion Tiriac, pregătește terenul din apropierea Pieței Victoriei pentru un turn de birouri, potrivit Economica.net.

De asemenea, compania are autorizație de construcție încă de anul trecut, însă la mijlocul acestei luni a început amenajarea șantierului și demararea primelor lucrări. După ani de amânări, omul de afaceri Ion Țiriac investește din nou în imobiliare.

Noul proiect imobiliar dezvoltat de compania omului de afaceri Ion Țiriac se află însă în oferta brokerilor pentru închiriere, la o chirie de 19 euro/mp, potrivit celor de la Crosspoint. Turnul va avea cinci subsoluri și va fi înalt de 12 etaje, cu 260 de locuri de parcare. Imobilul urmează să fie finalizat in trimestrul III din 2020.

În același timp, firma East Global European Investment este deținută de Weybridge Property SRL (49,9%), Weybridge Holdings Limited (40%) și Weybridge Real Estate SRL (9,99%). Omul de afaceri Ion Țiriac a investit în proiectul rezidențial Stejarii, dar și în proiectul Residenz din Chitila. Fostul tenismen este cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,7 – 1,8 miliarde de euro de revista Capital în top 300 cei mai bogați români. Cei mai mulți bani îi face din auto, asigurări, energie, dar și din sport.

Piața imobiliară a avut parte de o scădere pentru prima dată în ultimii 3 ani

Economistul
-
0
Piața imobiliară a avut parte de o scădere pentru prima dată în ultimii 3 ani

În al doilea trimestru din 2018, prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în România, atât apartamente, cât și case, s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% față de cele trei luni anterioare, avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018, conform datelor Profit.ro. „Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale a încetinit din cauza volatilității cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăți existente, precum și numărului insuficient de locuințe nou-construite”, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.

Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în T2 2008. Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari creșteri pe segmentul apartamentelor au avut loc în Sfântu-Gheorghe (6,3%), Alexandria (6%), Piatra-Neamț (5%), Târgoviște (4,8%) și Buzău (4,5%), potrivit sursei citate.

La polul opus, Baia Mare a înregistrat o ușoară scădere (de 0,1%) a așteptărilor vânzătorilor, lista celor mai mici variații de preț fiind completată de Oradea (un plus de 0,7%), Alba Iulia (+1%), Ploiești (+1,2%) și Satu Mare (+1,2%).

ANRE: Prețul gazelor naturale pentru consumatori cresc de la 1 august

Economistul
-
0
ANRE: Prețul gazelor naturale pentru consumatori cresc de la 1 august

Prețul gazelor naturale pentru clienții casnici va crește, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei printr-un comunicat remis joi AGERPRES. „Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale și în urma analizei minuțioase a costurilor reflectate în prețul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a prețului la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, se menționează în comunicat.

Totodată, potrivit inițiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, generate de poziția dominantă a celor doi mari producători care au cota de piață, fiecare de peste 46% și împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% și OMV Petrom – 46,08% din total producție).

Creditele ipotecare luate de tineri, recalculate

Economistul
-
0
Creditele ipotecare luate de tineri, recalculate

Peste 40% dintre creditele ipotecare de acum sunt luate de tineri până în 35 de ani, arată datele Băncii Naționale Române. Procentul e mare, dar sumele împrumutate sunt mai mici decât acum un deceniu, înainte de criza financiară, potrivit Digi24.ro.

Tinerii care își cumpără apartamente plătesc un avans și de 30%, dublu față de acum 10 ani, conform datelor Economica.net. Aceasta nu este singura diferență. Anul trecut, un credit ipotecar contractat de tineri era în medie de 183.000 lei, pe o perioadă de aproximativ 23 de ani. Spre comparație, în 2008, media pieței era de 211.000 lei, pe o perioadă de 27 de ani.

Cu lecțiile învățate din experiențele generațiilor anterioare, tinerii sunt mai prudenți și se documentează bine atunci când vor să se împrumute, potrivit Digi24.ro. „Nu cad pradă atât de ușor propagandei noilor complexe imobiliare sau noilor dezvoltatori, ci caută să se orienteze către investiții bine documentate din punct de vedere informațional, așteaptă să găsească un moment prielnic pentru astfel de investiții”, susține sociologul Ana Bulai.

Ministerul Mediului relansează industria de reciclare

Florin Antonescu
-
0
Ministerul Mediului relansează industria de reciclare

Deşeurile valorificate la scara unei resurse constituie un obiectiv stringent, semnalat ca atare de ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu (foto), în contextul bilanţului primelor șase luni de mandat: „Deşeul va deveni acea materie primă pe care putem să o refolosim și o punem în balanță cu resursele naturale ale țării”. Ministrul a subliniat că OUG 74/ 2018 privind gestionarea deşeurilor din ambalaje conţine instrumentele economice care vor fi puse în operă „pentru repornirea motoarelor industriei de reciclare”. În acest scop, se vor derula 12 întâlniri regionale pentru explicarea în detaliu a mecanismului de recuperare şi reciclare, precum şi a responsabilităţilor aferente.

În aceeaşi ordine de idei, ministrul Graţiela Gavrilescu a anunţat lansarea în cel mult o lună şi jumătate a ghidului pentru obţinerea de finanțare de la Fondul de mediu în vederea instalării de celule fotovoltaice în gospodăriile din mediul rural fără curent electric. Beneficiare vor fi 26.000 de gospodării.

Tot din bugetul Adiministrației Fondului de Mediu va fi susţinut un program   „Rabla Electrocasnice”.

Universitățile Consorțiului Universitaria, reconfirmate la nivel global  

Florin Antonescu
-
0
Universitățile Consorțiului Universitaria, reconfirmate la nivel global  

Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Vest din Timișoara – au primit o nouă confirmare internaţională a calităţii activității lor didactice și de cercetare, prin clasificarea în ediţia 2018 a topului de referinţă pe plan mondial ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects – „Top Shanghai”. Topul cuprinde peste 4000 de universități din 83 de țări. Ierarhizarea este făcută în 54 de subdomenii din cinci domenii principale: științele naturii, inginerie, științele vieții, științe medicale, științe sociale.

Cel mai bine sunt clasate Academia de Studii Economice (care îşi reconfirmă poziţionarea de anul trecut) şi Universitatea „Babeș-Bolyai” – ambele în top 151-200 în domeniul științe sociale, subdomeniul administrație publică.

De asemenea, ASE îşi extinde poziţionarea din 2017 cu noi recunoaşteri, în subdomeniile economie – top 201-300, administrarea afacerilor – top 201-300, management – top 401-500.

Universitatea „Babeș-Bolyai” este clasată în domeniul ştiinţele naturii, subdomeniile matematică – top 201-300, fizică – top 401-500, ştiinţele pământului – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniul inginerie chimică – top 401-500.

Universitatea din București este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniile matematică – top 301-400, științele pământului – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniul inginerie chimică – top 401-500.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniul matematică – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniile inginerie chimică – top 401-500, știința și ingineria materialelor – top 401-500.

Universitatea de Vest din Timișoara este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniul fizică – top 301-400.

Ierarhizarea universităţilor este făcută în funcţie de indicatorii: numărul de publicații ale unei instituții (PUB), ponderea citărilor publicațiilor unei instituții (CNCI), numărul de publicații care au fost găsite cu cel puțin două țări diferite în adresele autorilor împărțite la numărul total de publicații (IC), numărul de lucrări publicate în Top Journals (TOP), numărul personalului didactic al unei instituții care a câștigat un premiu semnificativ (AWARD).

Barometrul industriei în iunie 2018

Florin Antonescu
-
0
Barometrul industriei în iunie 2018

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Management (foto) şi IRSOP au elaborat ediţia pentru iunie 2018 a Barometrului industrial (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel). Aprecierea de ansamblu este de scădere, considerată „previzibilă pe baza tiparelor din anii trecuţi”, având în vedere că „vara, activitatea din industrie e mai slabă”, însă „de data aceasta declinul a început cu trei luni în urmă, iar în iunie s-au împlinit patru luni de scădere consecutivă”.

La nivel de indicatori, Barometrul SNSPA & IRSOP arată:

„Producţia – Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de contracţie. Stocurile sunt mai degrabă subdimensionate, datorită activităţii scăzute. Totuşi, observăm o uşoară urcare a stocurilor de la 47 de puncte în mai la 49 în iunie. Când activitatea scade iar stocurile cresc uşor înseamnă că firmele au dificultăţi şi în desfacerea produselor finite. Furnizorii nu par să creeze probleme deosebite în industrie. Circa nouă din zece firme raportează constant că timpul în care obţin materialele comandate de la furnizori a rămas neschimbat. Când timpul de livrare e staţionar înseamnă că firmele adaptează cumpărarea la nevoile curente ale producţiei şi probabil au relaţii vechi cu furnizorii. În plus, când cererea e mică, cumpărătorii au putere mare de negociere asupra furnizorilor, inclusiv în privinţa timpului de aşteptare.

Cererea – Comenzile noi au atins 53 de puncte, faţă de 58 în mai şi 63 în martie. Scăderea s-a produs preponderent pe seama cererii interne. Cererea subţire şi mai ales descrescătoare are efect demoralizant şi afectează puternic încrederea managerilor. Comenzile pentru export reprezintă o rază de lumină în peisaj. Indexul lor a crescut de la 52 în mai, la 57 în iunie şi se află peste media primelor 5 luni ale anului. Era şi timpul, pentru că din februarie până în mai indexul a traversat 5 luni de scădere continuă. Probabil că exportatorii beneficiază în prezent de o conjunctură favorabilă şi rămâne să vedem dacă avansul se păstrează sau va fi şi el afectat de sezonalitate. Importurile de materii prime au scăzut foarte puţin de la 61 în mai la 60 în iunie. Dar indexul este fix la nivelul mediei pe primele 5 luni din 2018 şi 2017, iar în iunie, aproape două treimi din firme au raportat un nivel neschimbat al activităţii de import. Aceste date arată că importul se menţine la un nivel ridicat.

Forţa de muncă – Numărul de angajaţi a continuat să scadă de la 50 în mai la 47 de puncte în iunie şi a intrat în zona de contracţie. E posibil să se repete situaţia din 2017 si 2016, când forţa de muncă în industrie s-a micşorat în toate cele trei luni de vară – iunie, iulie şi august. Cauza este sezonalitatea dublată de cererea slabă din perioada premergătoare. Situaţia prezice însă scăderi la veniturile bugetare din taxe şi impozite.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie rămân mari. Se află din nou la 70 de puncte faţă de 69 în mai. Numai 3% din firme raportează scăderi de costuri. E posibil ca în iulie şi august indicatorul costurilor să scadă puţin, pe fondul activităţii mai slabe, dar ne aşteptăm să crească din nou în septembrie. Preţurile încasate de firme nu au mai crescut. Dimpotrivă s-au redus cu un punct, de la 61 în mai la 60 de puncte în iunie. Trei din patru firme (73%) raportează preţuri neschimbate faţă de luna anterioară. Numai 3% menţionează scăderi. Tiparul sugerează o posibilă domolire a presiunii inflaţionare pe perioada verii.

Aşteptările – Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 63 în mai la 59 în iunie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Anul trecut «aterizarea» aşteptărilor a fost mai lină în primele 6 luni, de la 67 în ianuarie la 59 în iunie. În 2018, «aterizarea» a fost ceva mai dură, de la 71 în ianuarie la 59 în iunie. Scăderea aşteptărilor înseamnă că managerii nu au semnale de redresare. Doar exportatorii fac excepţie. Indicatorul de încredere privind comenzile pentru export a crescut de la 63 în mai la 66 în iunie. În general, managerii care se află într-o situaţie mai bună au o încredere mai mare că situaţia va rămâne bună şi în continuare”.

Orange România a înscris o cifră de afaceri de 275 milioane de euro în al doilea trimestru din 2018

Economistul
-
0
Orange România a înscris o cifră de afaceri de 275 milioane de euro în al doilea trimestru din 2018

Orange România a realizat o cifră de afaceri în valoare de 275 milioane de euro, în intervalul aprilie-iunie, mai mare cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției.

Compania transmite că această creștere a fost susținută, în principal, de evoluția pozitivă a segmentului de abonați ai serviciilor mobile, a serviciilor fix-mobil și a vânzărilor de echipamente, conform Bursa. Orange Romania oferea servicii mobile, fixe și TV pentru 10.537.000 de clienți, la 30 iunie 2018. Rețeaua Orange susține o creștere exponențială a consumului de date mobile, care a înregistrat o evoluție pozitivă de peste 80% comparativ cu trimestrul doi al anului 2017, potrivit sursei citate.

Interesul utilizatorilor de a accesa conținut video de pe orice dispozitiv se reflectă în numărul mediu lunar de utilizatori activi ai serviciului Orange TV Go, care a crescut cu 22% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. La finalul lunii iunie, numărul clienților care au ales serviciul Orange Money pentru a achita facturi și pentru a efectua reîncărcări PrePay s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

1...283284285...309Pagina 284 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro