Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pune în vânzare 30.594 de pomi de Crăciun, prin unitățile teritoriale proprii, ocoalele silvice de stat:
– 21.814 bucăți, aproape 75%, produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate
– 8.780 proveniți din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă
În funcție de specie:
– 22.295, brad
– 8.299, molid sau alte specii de rășinoase
Prețuri:
– de la 15 lei, un pom specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri la 35 de lei, un brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale
Romsilva precizează: „Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, prezintă câteva metode prin care costul facturilor la energie poate fi redus, odată cu îmbunătățirea calității locuinței și a vieții locatarilor:
„Datele specialiștilor arată că aproximativ 20% din necesarul de energie și apă al unei țări este consumat de locuințe. În acest sens, prin aplicarea unor modalități eficiente, putem contribui fiecare dintre noi la reducerea consumului de energie, mai ales în timpul iernii, fără a scădea gradul de confort din interiorul casei.
Izolarea adecvată a casei
Cauza principală pentru pierderea de căldură iarna este izolația necorespunzătoare a casei, care se reflectă automat și în valoarea facturilor. În cazul unei locuințe slab sau mediu izolate, 20-25% din energie se pierde prin pereți, în timp ce 5-10% prin acoperiș. Curenții de aer rece mai pot pătrunde în locuință pe sub ușa de la intrare sau pe sub cea care face legătura dintre terasă sau garaj și interiorul casei, respectiv prin spațiile unde sunt montate prizele. Investiția în izolarea adecvată a casei, deși poate părea la prima vedere o cheltuială semnificativă, va genera în timp un consum mai redus de energie și implicit, facturi mai mici.
Izolarea ferestrelor sau înlocuirea cu cele PVC de calitate
Ferestrele slab izolate, deteriorate sau vechi cauzează 15% din pierderile de căldură. Mai mult, izolarea ferestrelor sau înlocuirea lor cu unele noi de o calitate superioară, precum cele PVC, reduce pierderile de căldură cu până la 50%. Alte metode pentru a menține căldura în casă sunt izolarea garniturilor ușilor și ferestrelor cu benzi și adezivi speciali sau folosirea unor perdele și draperii cu protecție termică ce împiedică pierderea căldurii.
Menținerea aerului cald în casă
Pentru a fi distribuit eficient, aerul cald nu trebuie să întâmpine obstacole precum mobilierul. Radiatoarele funcționează bine doar dacă au în jurul lor suficient aer. De asemenea, în spatele lor se pot amplasa panouri reflectorizante pentru a le îmbunătăți performanța. Astfel, un plus de 20% din căldura emisă de radiatoare este direcționată spre cameră, în loc să se piardă prin perete.
Păstrarea unui nivel optim de umiditate
Instalarea unei hote în bucătărie, deasupra plitei de gătit ajută la evacuarea vaporilor, a mirosurilor, a fumului și la menținerea unui nivel optim de umiditate în casă. În mod ideal, nivelul umidității trebuie să se situeze între 40% și 60%. Peste 60% aerul devine prea umed, iar sub 40% acesta este prea uscat.
Montarea centralei termice aproape de centrul casei
Cu cât este mai aproape amplasată sursa de distribuție a căldurii sau a apei calde de punctul unde este cea mai mare nevoie, cu atât mai puțin se pierde căldura prin conducte. Astfel, opt metri între sursă și punctul de utilizare este maximul distanței recomandate. De aceea, este de dorit montarea centralei termice cât mai aproape de centrul casei, astfel încât căldura și apa caldă să ajungă rapid la punctele de nevoie, la fel și în cazul boilerului montat în baie sau bucătărie. Mai mult, o mentenanță bună a rețelei de termoficare generează economii de încălzire de până la 12%.
Încălzirea camerei în funcție de utilizare
Adaptarea temperaturii în funcție de gradul de utilizare a camerei este foarte importantă, în contextul în care 1°C mai puțin poate însemna cu până la 7% mai puțină energie consumată. De exemplu, temperatura ideală pentru dormitor sau living este de 22°C în timpul iernii, pentru baie de 25°C, iar pentru o cameră goală de 15°C.
Înlocuirea becurilor tradiționale cu cele LED
Sursele de lumină consumă circa 12% din totalul necesarului de energie electrică din casă. De aceea, schimbarea becurilor clasice, incandescente, cu unele LED îți poate asigura un consum de energie cu până la 75% mai mic. Totodată, acestea au o durată de viață foarte lungă, de până la 20.000 de ore de utilizare sau până la 500.000 de aprinderi. În plus, sunt mult mai prietenoase cu mediul pentru că nu conțin plumb sau mercur și nici nu degajă căldură sau radiații ultraviolete.
Pentru a achiziționa produsele dorite, clienții Leroy Merlin pot accesa și soluțiile alternative de cumpărare, precum: Rezervă și Ridică, prin care aceștia își pot rezerva produsele dorite în magazin cu ridicare personală ulterioară în două ore, Comanda telefonică la *2244 – pentru cei care doresc să plaseze telefonic o comandă rapidă, Comanda online cu livrarea produselor la domiciliu în 1-3 zile lucrătoare sau aplicația mobilă Leroy Merlin, care oferă acces la toate produsele disponibile în magazin, dar și la secțiunea Inspirație dedicată articolelor și tutorialelor video pentru idei și soluții în proiecte de amenajare și renovare pentru casă și grădină.”
Leroy Merlin este caracterizat ca „liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, Leroy Merlin deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia Leroy Merlin. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii Great Place to Work Institute.
În România funcționează 20 magazine Leroy Merlin, cu peste 3000 de angajați în 14 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea și Târgoviște”.
La un an de la listarea pe Bursa de Valori București (BVB), Aquila, liderul pieței de soluții integrate de distribuție, logistică și transport din FMCG, anunță în cadrul Zilei Investitorului că are capacități de depozitare de peste 124.000 paleți, iar flota trece de 1.600 autovehicule, ce permit vânzarea unei game largi de produse, de la ambientale, la congelate.
Aquila asigură acoperire națională și regională și deține o rețea logistică de 24 de facilități care acoperă toate tipurile de temperatură: ambientală, cu o capacitate de peste 90.000 paleți, refrigerată, cu peste 8.000 paleți și congelată, de aproximativ 20.000 paleți, potrivit anunțului companiei, transmis în cadrul Zilei Investitorului.
Astfel, Aquila adresează toate canalele de vânzare – retail modern, retail tradițional, HoReCa, benzinării și travel retail – și atinge peste 67.000 de puncte de vânzare – echivalentul a peste 90% din piață.
„La primul an de la listare, ne continuăm parcursul și prezentăm un business stabil, cu planuri ambițioase, corect ancorate în contextul macroeconomic curent. Am avut o creștere accelerată în ultimii trei ani și păstrăm obiectivele de creștere rapidă în următorii cinci ani, cu obiectiv dublarea EBITDA din 2021, prin evoluție organică și achiziții. Mizăm pe calitate în toate punctele de contact și avansăm investițiile în proiecte care ne vor mai face mai eficienți, ne vor consolida rezultatele și, esențial, ne vor reduce permanent amprenta asupra mediului”, afirmă Jean Dumitrescu, Investor Relations Director, Aquila.
Doar platforma logistică de la Dragomirești, gazdă a Zilei Investitorului, are o capacitate totală de peste 43.000 paleți, din care: ambientală – peste 33.000 paleți, refrigerată – peste 1.900 paleți și congelată – peste 7.600 paleți. Acoperind toate tipurile de temperatură, platforma are avantajul poziționării, ce permite acces facil atât pentru rutele de livrare în țară, către platformele logistice ale lanțurilor internaționale de retail sau spre depozitele proprii regionale, cât și pentru livrarea directă în zona de sud a României, cu o pondere semnificativă în vânzările companiei.
În plus, compania a raportat o creștere de 39% a cifrei de afaceri pe segmentul brandurilor proprii – Gradena și LaMasă – și de 21% în volum, în primele nouă luni ale anului, față de perioada similară din 2021.
Linia LaMasă – produse gata de gătit, brand ce a ajuns, în prezent, la 14 articole, este disponibilă în noi ambalaje special concepute, gradual, din luna iulie, iar produsele se găsesc şi în Retail, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an.
Brandul Gradena – legume și fructe congelate, inclusiv amestecuri – s-a extins, al rândul său, cu 12 produse noi în acest an, dintre care cinci noi mixuri de legume pentru HoReCa și trei mixuri de fructe pentru Retail. Începând cu trimestrul al treilea, Gradena a lansat și o serie inovatoare de patru dips (sosuri, inclusiv Guacamole) – din amestecuri de legume congelate, ce vin în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi acoperă ocazii noi de consum, pentru o poziționare consolidată a brandului pe mai multe segmente și o mai bună vizibilitate.
Produsele vândute de Aquila reprezintă mărci consacrate, din diferite categorii: produse de îngrijire personală– Rexona, Dove; dulciuri – Kinder, Raffaello, Snickers sau Mars; cafea – Lavazza; produse de curățenie – Dero, Cif sau Coccolino; sau mâncare pentru animale de companie – Whiskas sau Pedigree.
O echipă integrată de specialiști în tranzacții ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat proprietarii Romprix Exim,Cristian Dobrotă și Pierpaolo Filippi, în vânzarea producătorului de etichete autoadezive și ambalaje flexibile către grupul german All4Labels Global Packaging Group, una dintre cele mai mari companii de soluții de ambalare la nivel mondial.
Tranzacția este supusă condițiilor obișnuite de închidere, inclusiv aprobării Consiliului Concurenței.
„Romprix Exim este un business construit cu pasiune care trece acum într-o nouă etapă de dezvoltare, prin asocierea cu unul dintre cei mai mari producători de soluții de ambalare de la nivel mondial. Le mulțumesc tuturor colegilor care au contribuit la succesul acestei tranzacții”, a declarat George Ureche, coordonatorul departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul PwC România.
„Suntem mândri că această tranzacție confirmă valoarea companiilor românești, campioni locali, care operează la același nivel de eficiență și calitate cu liderii globali. În acest proiect am avut prin George, Marina și întreaga echipă PwC o dovadă a celui mai ridicat nivel de profesionalism și dedicare. Suntem bucuroși că, în urma acestei tranzacții, Romprix va face parte dintr-o familie mai mare, globală, care va susține și augmenta performanța și succesul echipei Romprix”, au declarat Cristian Dobrota și Pierpaolo Filippi, fondatori Romprix.
Experții PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii profesionale integrate în derularea procesului de tranzacție (M&A) și servicii de consultanță juridică.
„Sunt foarte mulți antreprenori care au construit business-uri de succes pe piața românească și ne bucurăm când ne aleg să fim alături de ei în evenimente atât de importante precum vânzarea companiilor”, a spus Sorin David, Partener Coordonator D&B David și Baias.
Echipa PwC România a fost formată din George Ureche, Director și M&A Leader, Marina Pavel, Senior Manager, Marius Brinceanu și Robert Cirstea, Manageri, iar din partea D&B David și Baias au acordat consultanță Sorin David, Partener Coordonator, și Romana Petre, Avocat Senior coordonator.
Prezentă pe piață de 28 de ani, Romprix este un producător de top de etichete și ambalaje flexibile din România, care deservește clienții dintr-o gamă largă de industrii. Mai mult, compania deține cea mai mare capacitate de producție de imprimare de etichete digitale de pe piața locală.
„Felul în care va funcționa efectiv procesul de fixare a unui preț-limită pentru petrolul rusesc transportat pe mare induce incertitudini suplimentare pentru oferta de pe piața petrolului, care se adaugă celor referitoare la evoluția măsurilor de închidere a unor regiuni în China, ori la mersul economiilor comprimate de inflație și tendința de creștere a dobânzilor. În aceste condiții, discuțiile despre scenariile de viitor trebuie să ia în considerare benzi de eroare considerabil mai groase decât în mod normal”, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Petrolul tranzacționat în SUA a început anul la 75,69 dolari/baril, și a închis la 77,94 dolari pe baril sesiunea de miercuri, 23 noiembrie.
Diferența modestă dintre aceste două capturi temporale ascunde povestea lucrurilor care s-au petrecut într-un an cu dislocări geopolitice masive.
Oscilații majore au ținut traderii în alertă, dar au fost completate de turnuri surprinzătoare.
Astfel, prima parte a anului a adus, pe seama izbucnirii conflictului din Ucraina, creșteri masive, cu un vârf de peste 130 de dolari/baril. În schimb, de la jumătatea lui iunie s-a observat un trend descendent, indus de reașezarea așteptărilor și sentimentului traderilor, dolarul tot mai puternic, așteptările referitoare la încetinirea economiei globale, o resetare a fluxurilor de petrol și erodarea consumului adusă de restricțiile din China.
Luni, informațiile despre o majorare a producției de către OPEC+ au generat alte scăderi, însă Arabia Saudită a negat, ulterior, informațiile.
Prețurile au desenat un „canion”, scăzând brusc, păstrând o perioadă nivelul coborât, și revenind apoi, la fel de rapid, pe seama dezmințirilor.
E un semn al sensibilității pieței, indiferent de sens, și o avertizare că apele liniștite ale prezentului nu sunt o garanție a comportamentului viitor al pieței.
Miercuri, petrolul a înregistrat o nouă scădere de peste 3% pentru Brent și peste 4% pentru WTI.
Stocurile de petrol au scăzut cu 1,1 mil. de barili mai puțin decât estimările, iar cele de benzină au crescut neașteptat cu 3,1 mil barili în SUA.
Un alt factor de presiune descendentă, alături de menținerea restricțiilor în China: discuțiile despre instituirea unui plafon al prețurilor pentru țițeiul rusesc. Acesta urmează a fi stabilit, dar este văzut în zona 65-70 de dolari/baril potrivit unui oficial european, unele estimări anterioare mergând chiar spre 60 dolari/baril.
În perspectivă apropiată, începând din decembrie, piața ar putea deveni și mai volatilă.
Data de 5 decembrie e foarte importantă în calendarele investitorilor: nu doar că ar putea oferi claritate în privința prețului-plafon pentru petrolul rusesc, transportat pe mare, dar e ziua așteptată pentru impunerea embargo-ului european.
Importuri din Rusia de 1,1 mil. de barili pe zi urmează să intre sub embargo, potrivit estimărilor IEA (Agenția Internațională pentru Energie).
Nu e clar în ce măsură va fi Rusia capabilă să redirecționeze petrolul spre state precum India, Turcia sau China, ale căror importuri s-au stabilizat recent.
Față de previziunile de acum câteva luni, însă, mediul economic e diferit: așteptările de recesiune, fie și de scurtă durată, s-au înmulțit, venind inclusiv dinspre oficiali ai băncilor centrale, fie din Europa ori din SUA.
Indicatorii de tip PMI oferiți de Markit, atât în industrie, cât și în servicii, se aliniază acestei tendințe, și sugerează contracție atât în Germania ori, la nivel agregat, în zona Euro, dar și în Marea Britanie și SUA.
Față de așteptări, datele din sectorul industrial din Germania au fost sensibil mai bune, contribuind la un nivel mai optimist și pentru întreaga zonă Euro, dar au rămas în regiunea care indică o scădere a activității. În acest timp, SUA a înregistrat o alunecare semnificativă și neașteptată atât pentru domeniul serviciilor cât și cel industrial.
Economiile slăbite consumă mai puțin, în timp ce, sub povara inflației, consumatorii devin mai atenți la deplasări, optimizând utilizarea vehiculelor sau căutând soluții de transport alternativ, cu efect asupra consumului de petrol, dar și a anticipărilor pentru consumul viitor.
Deși explicabilă post-factum, scăderea prețului petrolului, atât WTI cât și Brent, a constituit o surpriză, cu atât mai mare cu cât se află în contrast puternic cu salturile pronunțate din primele luni ale anului, și sancțiunile impuse Rusiei urmează să se înăsprească în curând.
Sentimentul actual de piață este unul relativ pesimist.
Piața petrolului este cunoscută, însă, pentru potențialul de a se răzgândi brusc. Ar putea fi luna decembrie una cu episoade de creștere pentru petrol?
Dolarul american s-a oprit din apreciere, înregistrând recent o alunecare, și aprovizionarea pieței cu carburanți, în special motorină, ar putea forța desenarea unor noi lanțuri de aprovizionare.
Dincolo de mediul actual, care justifică prin prisma economiei reale îngrijorarea arătată de traderii de petrol pe piață, raportul risc/recompensă s-ar putea modifica, susținând și opinii mai optimiste.
Astfel, unii participanți la piață ar putea vedea riscuri la adresa ofertei, creând posibilitatea unor episoade și, posibil, chiar a unei tendințe mai susținute de tip ascendent, depinzând de factori dificil de anticipat în prezent, în luna decembrie, este concluzia analistului XTB România.
Florina Parîng, Director, Impozite indirecte, EY România Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale,EY România (foto)
Activitățile de tipul remunerațiilor administratorilor, directorilor și membrilor consiliilor de administrație – persoane fizice – sunt taxate similar contractelor de muncă. La nivelul UE, însă, lucrurile s-ar putea îndrepta într-o nouă direcție. Deciziile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) par să indice o schimbare de abordare privind aplicabilitatea TVA.
Cum sunt ele tratate în prezent?
Din perspectiva impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, legislația fiscală din România încadrează, fără niciun dubiu, acest tip de remunerații ca venituri asimilate salariilor.
Deși nu există un temei legislativ la fel de clar, practica este de a nu se aplica TVA. Un motiv fiind tocmai faptul că aceste remunerații sunt asimilate veniturilor salariale ale indivizilor.
Totuși, aceste venituri sunt supuse TVA, dacă sunt primite de către o persoană juridică. Este această practică susținută de principiile de TVA aplicabile în România și la nivel european? Altfel spus, am putea avea de-a face cu o schimbare de paradigmă și în practica din România, odată cu evoluția cazurilor analizate la nivel european?
TVA se aplică doar în cazul persoanelor impozabile. Iar persoane impozabile pot fi și persoanele fizice, dacă desfășoară activități economice, de o manieră independentă și indiferent de loc, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestora.
O persoană fizică nu poate fi considerată persoană impozabilă supusă TVA, dacă își desfășoară activitatea în numele și sub responsabilitatea unui angajator, de la care primește o remunerație ce are o natură similară salariului, nesuportând riscul economic al activității sale. Compania este cea angajată într-o relație cu terții, aceasta semnând contractele și fiind responsabilă pentru eventualele prejudicii față de terți.
Prin decizia sa, în cauza C-420/18 IO, Curtea de Justiție UE (CJUE) a confirmat că un membru al consiliului de supraveghere al unei fundații nu poate fi asimilat unui angajat, întrucât nu se află într-o relație de subordonare ierarhică similară cu aceea de angajat-angajator și nu primește instrucțiuni de la organul de conducere al respectivei fundații. Totuși, nici nu realizează o activitate economică în mod independent, întrucât acționează în contul și pe răspunderea consiliului. Iar remuneratia fixă, ce nu depinde de participarea la întruniri sau orele efectiv lucrate nu indică un risc economic.
Interesul autorităților naționale este în creștere, dovadă fiind recenta întrebare adresată CJUE de către autoritățile fiscale din Luxemburg, în cauza C-288/22 TP: se poate considera că un membru-persoană fizică al consiliului de administrație al unei societăți pe acțiuni acționează în mod independent? Iar remunerația procentuală din profitul net al societății, primită de acesta, este o plata pentru o prestare de servicii?
Și, am adăuga: în ce măsură statutul juridic al prestatorului (persoană fizică sau juridică) ar trebui să influențeze aplicabilitatea TVA? Cu alte cuvinte, dacă în cazul persoanelor juridice cu roluri similare se datorează TVA, în cazul persoanelor fizice putem considera remunerația în mod automat asimilată salariilor?
Rezultatul ar trebui să atragă atenția membrilor CA, directorilor și administratorilor, ținând cont în special de practica curentă din România și de interesul autorităților fiscale de a crește gradul de colectare.
Întrebarea principală rămâne: se datorează sau nu TVA în cazul remunerațiilor primite de către persoanele fizice? Răspunsul trebuie să pornească de la principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Iar în cazul TVA, nu este relevant statutul juridic, ci substanța economică. Astfel, pentru activități identice tratamentul de TVA ar trebui să fie același, indiferent de natura persoanei: fizică sau juridică.
Ce s-ar putea întâmpla în viitor? Dată fiind evoluția cauzelor judecate de CJUE în ultima perioadă și interesul crescut pentru creșterea gradului de colectare, nu este exclus să asistăm la o nouă perspectivă asupra regimului de TVA al acestor remunerații.
Dar dacă aceste remunerații ar deveni subiect de TVA, ce se întâmplă cu impozitul pe salarii și contribuțiile sociale? Pot aceste sume să fie, în același timp, subiect de TVA și taxe salariale? Impactul de 19% TVA merită cu siguranță un loc pe agenda de discuție a persoanelor potențial afectate. Colectarea TVA ar oferi, însă, și oportunitatea deducerii TVA, ceea ce ar reduce costul fiscal.
Cum se tratează aceste sume din perspectiva impozitării indivizilor?
Având prevederea explicită din Codul Fiscal privind impozitarea salariilor, remunerațiile astfel obținute sunt supuse regimului fiscal de impozitare aplicat în cazul salariului pe care îl obține orice angajat. Cu alte cuvinte, acestea vor suporta impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la același termen și în aceleași condiții ca veniturile salariale obținute de către persoanele fizice încadrate cu contracte individuale de muncă în România, care lucrează la noi în țară. Apar, însă, diferențe și vom vedea în analiza de mai jos care sunt acestea și potențialele unghiuri de abordare a acestora.
Este vorba despre ipostazele concrete în care o astfel de persoană se poate afla, generând unele neclarități în tratamentul fiscal și, implicit, necesitatea unor verificări și analize suplimentare.
Aceste persoane fizice, în calitate de administratori, directori, membri ai unui consiliu de administrație/directorat, pot fi persoane nerezidente. Pentru acestea, legislația fiscală din România indică impunerea veniturilor potrivit prevederilor legislației naționale, luând în considerare, totodată, și prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri aplicabile, încheiate de România cu statul de rezidență fiscală a persoanei fizice în cauză.
Având în vedere prevederile legislației domestice a statului de rezidență fiscală a persoanei fizice, precum și pe cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri, aceeași persoană și pentru aceleași venituri ar putea fi văzută că obține sume ce se încadrează în categorii diferite, în funcție de accepțiunea fiecărui stat – statul sursă a venitului vs. statul de rezidență fiscală a persoanei fizice.
În practică, acest lucru se va translata în discuții de clarificare pentru a rezolva eventuale divergențe în abordarea impozitării respectivului venit. La fel, din perspectiva contribuțiilor sociale, atunci când sunt mai multe state implicate care trebuie să facă propria analiză, ar putea exista situații când aceeași activitate, să spunem cea a unui administrator dintr-o companie înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene, care este și salariat al unei societăți cu activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, să fie considerată activitate dependentă de către unul dintre state și independentă în celălalt stat. Implicit, acest lucru vă determina discuții suplimentare în vederea stabilirii legislației de securitate socială aplicabilă respectivei persoane.
În cazul derulării activității ca PFA, este bine de știut că trebuie să fie asigurată independența relației dintre părți. În acest sens, legislația fiscală românească prevede o serie de criterii din care trebuie îndeplinite cel puțin patru pentru a se putea vorbi despre o relație independență, Codul Fiscal fiind foarte clar în acest sens.
Un nou studiu Oracle arată că inflația îi împinge pe consumatorii europeni să cumpere mai devreme și să vâneze prețurile, în timp ce 68% spun că vor lua în considerare un plan de finanțare din partea magazinului. Comercianții cu amănuntul apelează la tehnologie pentru a optimiza prețurile și inventarul pentru a răspunde cerințelor consumatorilor
Un nou studiu de cercetare a consumatorilor realizat de Oracle Retail a arătat că prețul va fi primordial în acest sezon de sărbători, deoarece cumpărătorii din Europa sunt din ce în ce mai îngrijorați de costurile exagerate și de bugetele mai restrânse. Ca răspuns, 77% dintre consumatori au cumpărat deja sau intenționează să cumpere mai devreme pentru a se asigura că pot obține articolele pe care le doresc și pentru a avea mai mult timp pentru a căuta oferte. Aproape 55% dintre cumpărători au declarat că factorii economici actuali îi vor determina să cheltuiască mai puțin în general, iar 68% au declarat că vor lua în considerare un plan de finanțare sau de plată al magazinului pentru a acoperi costurile cadourilor. În cele din urmă, cumpărătorii sunt pregătiți să apese pe butonul de cumpărare dacă prețul este corect, 42% dintre persoane menționând că costul va fi principalul factor care îi va face să treacă de la un browser la un cumpărător.
„Alături de disponibilitatea stocurilor, prețul este principalul factor care va determina cum și unde vor cumpăra consumatorii în acest sezon de sărbători”, a declarat Laurențiu Uzum, Senior Account Manager Customer Experience Applications Oracle Romania. „Pentru comercianții cu amănuntul care încă se confruntă cu provocarea constantă a stocurilor limitate sau a surplusurilor de stocuri, obținerea unor strategii corecte privind mărfurile și prețurile va fi decisivă în ceea ce privește gestionarea marjelor și a așteptărilor clienților.”
Prețul corect
Aproximativ 28% dintre oameni sunt îngrijorați că nu vor avea banii pe care și-ar dori să-i cheltuiască pentru cumpărăturile de sărbători din cauza creșterii prețurilor la produsele de bază, iar 31% sunt îngrijorați de faptul că darurile pe care doresc să le cumpere vor fi mai scumpe în acest an. Ca atare, cumpărătorii alocă mai mult timp pentru a găsi cea mai bună ofertă și iau în considerare planuri de plată pentru a bifa articolele de pe lista de cadouri.
68% dintre cumpărători au declarat că ar lua în considerare un plan de finanțare sau un plan de plată al magazinului pentru a plăti cadourile în timp (27% dintre persoane au declarat că nu au folosit niciodată unul dintre aceste planuri până acum).
74% au declarat că vor căuta mai multe oferte și reduceri.
71% au declarat că vor compara mai multe prețuri online și în magazine.
70% au declarat că vor căuta să cumpere în mai multe magazine de reduceri.
De asemenea, aproximativ șaptezeci la sută dintre oameni (70%) intenționează să aștepte marile momente de vânzări cu amănuntul. În timp ce Black Friday încă deține coroana, cu 50% dintre cumpărători care plănuiesc să participe, nu la mare distanță se află vânzările de sărbători (25%) și Cyber Monday (25%).
Experiențe drept cadou
Obosiți să stea acasă, cumpărătorii sunt dornici să ofere anul acesta cadoul experiențelor. Printre cele mai importante cadouri pe care consumatorii intenționează să le cumpere mai mult în acest sezon de sărbători se numără:
30% Experiențe cu prietenii și familia
27% Călătorii
26% Produse de înfrumusețare/îngrijire personală
25% Echipamente electronice/de divertisment și carduri cadou
24% Îmbrăcăminte, jucării, încălțăminte și articole sportive și echipamente de fitness
23% Decorațiuni pentru casă/mobilier
21% Produse pentru animale de companie
20% Articole de lux
19% Alcool
18% Non-fungible tokens (NFT) sau obiecte de colecție digitale
Magazinele se întorc, va fi acolo stocul?
Odată cu ridicarea în mare parte a restricțiilor, oamenii se întorc în magazine pentru a face cumpărături de sărbători, dar așteptările privind disponibilitatea stocurilor rămân ridicate.
41% dintre persoane intenționează să facă cumpărături mai ales în magazin și 20% în magazin și online
24% dintre persoane au declarat că produsele care nu se mai găsesc în stoc ar constitui o experiență proastă
21% au declarat că ar merge pur și simplu la un alt comerciant cu amănuntul dacă un produs nu ar fi în stoc
„Marfa aflată în locul nepotrivit la momentul nepotrivit poate fi cel mai mare cost pentru un comerciant cu amănuntul”, a adăugat Laurențiu Uzum. „Știm că stocurile epuizate compromit creșterea veniturilor și satisfacția clienților. La fel de important este și impactul lor asupra marjelor. Comercianții cu amănuntul trebuie să fie proactivi în plasarea inventarului, deoarece iau în considerare mărimea, stilul și culoarea sortimentului pentru a evita costurile masive de transfer din magazin în magazin.”
Cereri de livrare
Livrarea la domiciliu (52%) rămâne de departe cea mai populară metodă de colectare a articolelor cumpărate online, comparativ cu ridicarea în magazin (20%). Acest lucru creează o urgență pentru comercianții cu amănuntul de a se asigura livrarea la timp a cadourilor, oferind în același timp o transparență clară pe parcurs. De fapt, 57% dintre consumatori au declarat că este important să primească o urmărire granulară cu privire la locul unde se află achiziția lor.
43% dintre oameni au declarat că livrarea rapidă determină adesea de la cine vor comanda
8% dintre oameni se așteaptă la livrare în aceeași zi
42% dintre ei doresc o livrare în 1-2 zile
36% livrare în 3-5 zile
21% se tem că darurile nu vor ajunge la timp
60% sunt dispuși să plătească mai mult pentru o livrare accelerată/garantată
60% ar lua în considerare rezervarea unui serviciu de livrare/colectare independent pentru a se asigura că își primesc cadourile la timp.
„În condițiile în care consumatorii se întorc în magazine, comercianții cu amănuntul trebuie să creeze o experiență de «raion nesfârșit»”, a declarat Laurențiu Uzum. „Fie că acest lucru înseamnă că un asociat ajută un cumpărător din magazin să găsească un articol online și să i-l trimită acasă, fie că oferă cumpărătorilor online o vizualizare exactă a disponibilității produselor în cea mai apropiată locație fizică. Pentru a menține loialitatea, aproape fiecare interacțiune trebuie să se încheie cu obținerea de către consumator a produsului pe care îl dorește la timp pentru sărbători. Iar această execuție începe cu transparența comenzilor.”
Influenceri nu atât de influenți
În 2022, social media (22%) a fost principalul loc în care consumatorii au găsit cele mai atractive oferte și produse, urmată de e-mail cu 21%, promoții în magazine cu 13%, reclame pe internet cu 12% și reclame la televiziune cu 8%.
În timp ce cumpărătorii au preferat platformele de socializare de mai jos, alți 11% au menționat că niciuna nu a funcționat cu adevărat pentru ei:
34% Instagram
24% Facebook
14% YouTube
12% TikTok
În pofida agitației, mai puțin de 1% dintre consumatori apelează la metavers pentru a descoperi produse noi. În ciuda creșterii marketingului B2C al influencerilor, doar 12% dintre consumatori au menționat că faptul că au văzut influencerii lor favoriți sugerând un produs a fost motivul pentru care au apucat să cumpere.
Produsele care se întorc vor fi populare
Mai mult de jumătate dintre consumatori au declarat că se așteaptă să returneze unele cadouri în acest an, iar 65% au spus că vor returna jumătate sau toate cadourile.
49% dintre oameni preferă să ducă retururile la magazin, iar 28% aleg să trimită retururile prin poștă la comerciant.
54% dintre consumatorii europeni fac retururile în decurs de o săptămână, 22% le returnează imediat, 16% le returnează în decurs de o lună, 8% dintre cumpărători fac rar retururi, uitând adesea să le facă deloc
Puteți descărca Retail Shopper Outlook: Consumer Research 2022 și să aflați mai multe despre modul în care Oracle Retail îi ajută pe comercianții cu amănuntul să se pregătească pentru perioada de vârf a sărbătorilor și să utilizeze știința datelor pentru a oferi o viziune holistică asupra interacțiunilor cumpărătorilor, pentru a lua decizii mai bune de cumpărare a inventarului și pentru a oferi clienților oferte mai relevante.
În cadrul sondajului au fost intervievați 8.107 consumatori la nivel mondial din 11 țări diferite, inclusiv 3.054 de persoane din Marea Britanie, Germania, Italia, Franța și Spania. Sondajul Untold Insights i-a întrebat pe consumatori despre planurile de cumpărături de sărbători și despre obiceiurile lor de vânzare cu amănuntul post-pandemic.
OMV Petrom sprijină cu 4 milioane de euro o nouă etapă a programului România Eficientă, derulat de EPG
Vor fi renovate clădirile a două școli publice la standard de consum de energie aproape zero (nZEB)
OMV Petrom continuă să promoveze eficiența energetică în clădiri și susține cu 4 milioane de euro o nouă etapă a programului România Eficientă, lansat împreună cu EPG în 2019. Programul include finanțarea de proiecte de renovare pentru creșterea performanței energetice a clădirilor publice, precum și programe de educație și campanii de informare publică în domeniul eficienței energetice în clădiri.
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „Pentru un viitor energetic sustenabil este important să avem un consum responsabil și eficient. Acesta este și scopul acestui program, de a arăta cum putem cu toții, prin eficiență energetică, să eliminăm risipa și să contribuim la un mediu mai curat. România Eficientă a dovedit că poate contribui la schimbare și noi vom continua să susținem acest program.”
Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al programului România Eficientă: „După o vară excesiv de fierbinte, care a evidențiat nevoia ca locuințele noastre să ne protejeze de efectele extreme ale încălzirii globale, sezonul rece, cu facturi mari pentru energie, ne arată cât de important este să avem un spațiu de locuit confortabil și eficient din punct de vedere energetic, care să ne apere de frig la un consum minim de energie primară. Lecțiile oferite de proiectul România Eficientă au devenit astfel extrem de actuale și de valoroase. Ne bucurăm să putem oferi publicului cunoștințe relevante despre economisirea de energie și să creăm pentru un număr crescând de elevi din România condiții moderne pentru studiu, însoțite de educație în spiritul eficienței energetice.”
Prin această nouă fază a programului România Eficientă, două unități de învățământ din Ovidiu (jud. Constanța) și Drobeta-Turnu Severin (jud. Mehedinți) vor fi reabilitate și modernizate pentru a fi aduse la un standard de clădire cu un consum de energie aproape zero (nZEB). Renovarea include izolarea termică a pereților exteriori, a terasei și a planșeului cu materiale eficiente energetic, schimbarea integrală a tâmplăriei existente cu una performantă energetic, dotarea cu sisteme moderne de iluminat și cu echipamente de producere a energiei din surse regenerabile.
Primele faze ale proiectului au constat preponderent în activități de educare, cercetare-documentare, elaborare de publicații și diseminare publică a informației despre eficiența energetică în clădiri. Acestea au inclus renovarea la standarde nZEB a două școli publice din Ploiești și Băicoi. În luna aprilie a acestui an, au fost finalizate lucrările de renovare la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, iar în septembrie 2022 au fost demarate lucrările de modernizare la Școala Gimnazială „Liliești” din Băicoi.
În intervalul iunie 2019-noiembrie 2022, în cadrul proiectului România Eficientă au fost desfășurate următoarele tipuri de acțiuni:
studii, rapoarte și documente cu privire la politicile și reglementările specifice eficienței energetice în clădiri, la beneficiile multiple ale proiectelor de investiții în acest sector, precum și la programele de finanțare disponibile;
finalizarea și lansarea Calculatorului de Eficiență Energetică, aplicație online de calcul a economiilor de energie în clădirile rezidențiale din România;
organizarea a trei ediții ale Forumului România Eficientă, conferință internațională dedicată eficienței energetice în clădiri, care a devenit un reper anual la nivel sud-est european atât pentru experții și industriile regionale, cât și pentru autoritățile naționale și europene;
organizarea de campanii de educație și informare în universități și școli.
Anul viitor, peste 20.000 de firme din categoria contribuabili mijlocii urmează să depună declarația 406 (SAF-T – Standard Audit File for Tax), însă 90% dintre acestea nu sunt încă pregătite să transmită datele necesare către ANAF, deși au această obligație de la 1 ianuarie 2023, potrivit datelor NextUp Solutions, una dintre cele mai mari companii de soluții software pentru business. Astfel, va fi generat haos în mediul antreprenorial, activitatea firmelor fiind încărcată cu o sarcină suplimentară importantă. Firmele care nu vor depune la timp declarația 406 vor fi primi cu siguranță amenzi, avertizează Roxana Epure, Managing Partner NextUp Solutions.
După ce în 2022 raportarea SAF-T a devenit obligatorie pentru companiile din categoria contribuabili mari, de anul viitor va trebui transmisă către ANAF și de către companiile mijlocii. Fiind necesară completarea a peste 390 de elemente fiscale și contabile, SAF-T este considerată o raportare complexă și stufoasă de către specialiștii în domeniu. Această declarație trebuie să includă informații despre întreaga activitatea a companiei printre care denumire, CIF, domiciliu fiscal și detalii financiar-contabile – conturi contabile, clienți, furnizori, taxe, stocuri, proprietari, facturi de vânzare, facturi de cumpărare, plăți, mișcări de bunuri, tranzacții cu active.
Roxana Epure, Managing Partner NextUp Solutions
„Tot ce se întâmplă într-o companie trebuie raportat către stat, adică este o muncă enormă care îi implică direct pe proprietarii firmei, fiind de asemenea o sarcină foarte complexă pentru angajații din departamentul financiar. Iar în acest context, ca antreprenor în contact cu peste 5.000 de companii medii, pot să confirm că există un număr imens de firme care nu sunt încă pregătite pentru această raportare stufoasă. Acestora le lipsesc resursele umane calificate și soluțiile tehnice și digitale necesare pentru adunarea și corelarea tuturor informațiilor pentru o raportare completă, fără erori și fără întârzieri, către instituțiile statului”, punctează Roxana Epure, Managing Partner NextUp Solutions.
În acest sens, NextUp menționează că vor exista întârzieri majore a depunerii declarației 406 (SAF-T), cu până la 4-6 săptămâni peste termenul limită, 28 februarie 2023. Pentru a putea face raportarea SAF-T până la această dată, companiile ar fi trebuit să aibă deja resursele necesare, cum ar fi un soft care să adune toate informațiile în mod automat și să genereze fișierul de tip XML pentru raportarea către ANAF, și în plus o bună parte din munca de corelare a informațiilor deja finalizată.
„Cei care cred că vor rezolva toate obstacolele legate de implementarea declarației 406 în câteva zile gresesc dramatic. Amânarea demersurilor necesare pentru a respecta această nouă reglementare nu face decât să pregătească terenul pentru zile negre și mohorâte la începutul lui 2023”, subliniază Roxana Epure, Managing Partner NextUp Solutions.
NextUp Solutions este printre puținele firme de software care oferă soluția de raportare SAF-T automatizată, companiile din domeniu ferindu-se de implementarea acestui standard de audit de taxe, din cauza documentației greoaie primite de la ANAF, lipsei de personal specializat și a unei investiții consistente.
„Să implementezi soluția SAF-T într-un soft de tip ERP înseamnă să te lupți cu morile de vânt. Am reușit să le controlăm în direcția potrivită, metaforic vorbind, interpretând și integrând corect documentația primită de la ANAF privind dezvoltarea instrumentelor necesare pentru completarea SAF-T în mod automat. Este o sarcină de care firmele din domeniu s-au ferit, fiind o bătaie de cap prea mare și, prin urmare, conform unei analize de piață pe care am făcut-o recent, suntem printre puținele firme care pun la dispoziția contribuabililor soluția de raportare SAF-T. Noi, la NextUp Solutions, ca furnizor de softuri de contabilitate și gestiune, implementăm majoritatea modificărilor sau noutăților aduse de statul român și ne-am simțit obligați față de mediul de business să dezvoltăm o soluție automatizată pentru raportarea SAF-T. Pentru a face acest lucru am investit peste 120.000 de euro în tehnologie și resurse umane din octombrie 2021 până în prezent, punând soluția la dispoziția companiilor mari și acum celor medii”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.
Pregătirea firmelor pentru prima raportare este procesul cel mai sofisticat și consumator de numeroase resurse. Prin investiții în automatizări, NextUp Solutions a redus timpul de execuție a acestui proces de la câteva zile la câteva minute, informațiilor cerute de stat, pe tranzactiile specifice firmelor fiind acum alocate automat. În plus, cu ajutorul unei soluții stabile și sigure, colectarea lunară a datelor se face în mod automat cu doar câteva click-uri, de către un singur angajat.
Altfel, în lipsa unei soluții automatizate, raportarea SAF-T poate fi făcută manual în 4-5 zile pentru firmele medii în loc de câteva minute, și doar dacă lucreză concomitent cel puțin 2-3 angajați, dintre care cel puțin unul specializat în contabilitate. Însă prin muncă manuală, șansele de a obține un rezultat corect sunt zero, rata de greșeli fiind foarte ridicată, potrivit NextUp Solutions.
În 2022, soluția SAF-T, obligatorie pentru contribuabilii mari, a fost implementată în peste 400 de companii din diverse domenii din România și în peste 1.000 de firme de contabilitate care vor raporta pentru clienții lor.
82% dintre consumatorii globali sunt preocupați de creșterea prețurilor la energie și alimente
Reducerea cu 51% la achizițiile neesențiale și creșterea cu 39% a vânzărilor la comercianții de tip discount
Doar consumatorii din SUA plănuiesc să cheltuiască mai mult de acest Black Friday comparativ cu anul trecut
Boston Consulting Group (BCG) a publicat recent rezultatele unui studiu de Black Friday care examinează tendințele și planurile de cheltuieli ale consumatorilor din nouă piețe (Australia, Austria, Franța, Germania, Italia, Spania, Elveția, Marea Britanie și SUA).
Studiul a constatat că Black Friday este o parte integrantă a calendarului de cumpărături, 98% dintre consumatori fiind conștienți de acest lucru, iar 66% spunând că vor căuta chilipiruri. În acest context, cumpărăturile de cadouri de sărbători de la sfârșitul anului vor începe mai devreme anul acesta, deoarece 95% dintre consumatori intenționează să profite de reducerile de Black Friday pentru lista de cadouri. Cu toate acestea, cheltuielile consumatorilor se schimbă, deoarece impactul creșterii prețurilor la alimente și energie și teama de o recesiune globală îi determină să fie mai atenți la promoții și să cumpere mai mult din magazinele cu discount.
Cheltuielile consumatorilor vor scădea în majoritatea piețelor
Consumatorii din opt din cele nouă țări chestionate plănuiesc să cheltuiască mai puțin de Black Friday în comparație cu anul trecut, consumatorii australieni spunând că cheltuielile lor vor scădea cu 18%, iar cei francezi și germani spunând că vor cheltui cu 15% mai puțin. Doar consumatorii din SUA spun că intenționează să-și crească cheltuielile de Black Friday, cu 6%, până la 445 USD, comparativ cu o medie globală de 355 USD (medie ponderată în funcție de populație).
„Black Friday reprezintă un moment foarte important în calendarul de cumpărături pentru retailerii fizici și online, care încă se recuperează după pandemia Covid, iar acum se confruntă cu scăderea cererii din partea consumatorilor din mai multe piețe, care își reduc planurile de cheltuieli pentru multe articole neesențiale”, a declarat Jessica Distler, Managing Director și Partener la BCG.
În ciuda mediului dificil pentru retaileri și a competiției tot mai mari pentru clienți, studiul a arătat că doar 32% dintre consumatori au fost mulțumiți de experiența lor de cumpărături în timpul Black Friday de anul trecut, 50% dintre cumpărătorii din SUA fiind frustrați de lipsa stocurilor. „Pentru a recâștiga loialitatea clienților pe această piață din ce în ce mai competitivă, retailerii trebuie să vină cu soluții de tip omnichannel puternice. Ne așteptăm ca vânzările online, în special site-urile DTC (direct-to-consumer) de marcă, să vadă o stagnare sau chiar o inversare a câștigurilor din era Covid, în timp ce marketplace-urile să câștige teren, necesitând un management eficient al unui partener 3P”, a adăugat Julia Hohmann-Altmeier, Associate Director for Customer Experience la BCG.
Black Friday devine din ce în ce mai „verde”
Cumpărăturile responsabile din punct de vedere social rămân foarte populare, în special în rândul consumatorilor mai tineri, chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc. 51% dintre consumatori intenționează să cumpere mai multe mărci sau produse locale, 46% spunând că acordă mai multă atenție ambalajelor sustenabile, iar 40% caută să facă cumpărături de la companii și retaileri mai responsabili. De asemenea, tendințele pentru achiziția de bunuri la mâna a doua continuă, 37% dintre consumatori spunând că intenționează să caute produse pe platformele
1.800 de joburi în merchandising și promoții au fost scoase la bătaie în ultima lună, companiile pregătind campaniile și evenimentele de final de an. Cele mai multe aparțin angajatorilor din retail, turism și industria alimentară și se adresează aproape exclusiv candidaților tineri, aflați la început de carieră. Mai mult de jumătate dintre aceste joburi sunt pentru București, în timp ce Timișoara, Iași, Cluj-Napoca și Craiova sunt următoarele orașe în funcție de numărul de locuri de muncă disponibile.
Roxana Draghici, Head of Sales eJobs
„Este un segment de activitate în care media salarială este sub nivelul salariului mediu net pe economie și asta se întâmplă pentru că vorbim de joburi care nu cer nici foarte multă experiență, nici un nivel ridicat de specializare. În cea mai mare parte, vizează candidații din segmentul entry level, iar acest lucru se reflectă în salariile oferite. În plus, este un sector puternic influențat de sezonalitate, ale cărui vârfuri sunt înregistrate vara, înaintea sezonului estival, și iarna, înaintea sărbătorilor”, spune Roxana Drăghici, head of Sales în cadrul eJobs România.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu al celor care lucrează în merchandising și promoții este de 2.800 de lei pe lună. Un promoter câștigă aproximativ 2.500 de lei, în timp ce media pentru un decorator de vitrine ajunge la 2.800 de lei. Coordonatorii comerciali încasează salarii medii de 3.000 de lei, iar un job de ambalator sau de hostess vine cu o medie salarială de 2.000, respectiv 2.500 de lei.
„Vedem, în acest domeniu, destul de mulți tineri care caută joburi de tipul project based sau part time. Este vorba în special de studenți, dornici să își suplimenteze veniturile în timpul liber, cu ajutorul unui job care să le permită, în același timp, să meargă și la cursuri. Este un sector foarte accesibil pentru ei, însă în care vedem și o rată de fluctuație considerabilă. Aproape jumătate din numărul total de aplicări din ultima lună pentru joburile din merchandising / promoții aparține candidaților din categoria de vârstă 18-24 de ani”, mai spune Roxana Drăghici.
Cel mai bine plătiți angajați din merchandising sunt cei care ocupă poziții ce necesită studii superioare și experiență. Datele Salario indică, astfel, un salariu mediu net de 8.000 de lei pentru joburile de brand manager sau 5.500 de lei pentru cele de graphic designer. Un key account manager, un economist sau un manager de proiect sunt alte posturi pentru care salariile medii oferite variază între 4.500 și 5.000 de lei.
În ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate aproape 55.000 de aplicări pentru locurile de muncă din merchandising și promoții. 97% din aplicări sunt pentru joburile care necesită prezența fizică la birou sau pe teren, 2,7% sunt pentru cele care acceptă colaborările remote și doar 0,3% sunt pentru străinătate.
Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din merchandising și promoții sunt pentru:
Operator introducere date – 1.700 de lei
Ambalator – 2.000 de lei
Hostess – 2.500 de lei
Asistent comercial – 2.500 de lei
Manager de proiect junior – 2.550 de lei
Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din merchandising și promoții sunt:
Slatina: 1.500 de lei
Deva: 1.541 de lei
Brăila: 1.700 de lei
Tulcea: 1.800 de lei
Botoșani: 1.800 de lei
Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din merchandising și promoții sunt:
București : 3.000 de lei
Cluj – Napoca: 2.700 de lei
Timișoara: 2.700 de lei
Brașov: 2.600 de lei
Sibiu: 2.500 de lei
Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:
Brand manager: salariul mediu net la nivel național – 5.500 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 8.000 lei
Merchandiser vizual: salariul mediu net la nivel național – 2.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 6.000 lei
Graphic designer: salariul mediu net la nivel național – 3.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 5.500 de lei
Economist: salariul mediu net la nivel național – 3.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 4.500 lei
Coordonator proiecte: salariul mediu net la nivel național – 4.300 lei, salariul maxim introdus în Salario – 4.500 lei
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 30.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.
Agenția de employee experience Exploratist, împreună cu partenerul strategic AHA Media, lansează Project Atom, caracterizat ca „un ecosistem de servicii integrate de marketing experiențial”.
După cum anunță inițiatorii, „cele două companii pun la dispoziția clienților o expertiză completă – creație și implementare, resurse și soluții complexe de ultimă oră – pentru a crea împreună proiecte de marketing experiențial relevante.
Principalul atu al acestui parteneriat este acela că echipele de creație și de implementare dezvoltă proiectul împreună, de la brief până la debrief. Execuția este rapidă și la un standard de înaltă calitate, proiectele fiind derulate conform conceptului agreat, fără obstacole și limitări. În plus, expertizele complementare ale agențiilor se amplifică reciproc, crescând semnificativ impactul fiecărui proiect.
Project Atom este gândit ca un ecosistem dinamic și versatil. Planul pe termen lung este ca proiectul să crească, incluzând și expertiza altor agenții și profesioniști pe segmente de business complementar. Obiectivul este de a le oferi clienților o experiență cât mai completă și mai agilă”.
Andrei Silviu Petran, Exploratist
Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist: „Brandurile vor să se conecteze emoțional la publicul țintă, să-l aducă cât mai aproape de acestea, cu scopul de a-l transforma într-un adevărat ambasador. Alături de clienții noștri, ne asumăm activ rolul de a le oferi consumatorilor experiențe memorabile. Ele sunt unice, personalizate, cu un design experiențial inspirat din ADN-ul brandului comercial. Astfel, colaborarea cu AHA Media ne permite să extindem proiectele dincolo de zona de employee experience, către zona de consumer experience, valorificând întreg potențialul marketingului experiențial, atât din punct de vedere creativ, cât și din punct de vedere tehnologic.”
Daniel Timofte, AHA
Daniel Timofte, BTL Director, AHA Media: „Succesul proiectelor noastre vine din pasiunea de a le oferi participanților experiențe unice, iar brandurilor și companiilor relevanță în fața publicurilor lor. Nu poți face asta dacă nu ești pasionat de oameni și de industria de BTL, în care echipa noastră activează de peste 12 ani. Facem tot posibilul ca fiecare proiect să devină o experiență de neuitat prin calitatea implementării, producții unice și activări de brand îndrăznețe. Alături de Exploratist vom avea oportunitatea de a amplifica gradul de complexitate al experiențelor oferite clienților noștri.”
Cele două agenții subliniază că „lucrează în strânsă colaborare de trei ani, ceea ce face ca procesul de creație și implementare să fie fluid și coerent. Încrederea și deschiderea pe care se bazează procesul de co-design dezvoltat de cele două agenții cresc nivelul de creativitate și agilitate al proiectelor pe care acestea le realizează împreună.
Exploratist și AHA Media au la activ peste 1000 de proiecte, pentru peste 100 de clienți și mai mult de 100.000 de beneficiari și au lucrat cu peste 500 de parteneri. Portofoliul agențiilor include în principal clienți din industriile IT&C, Finance, FMCG, Retail si Food Delivery.
Prin activitatea desfășurată în ecosistemul Project Atom, cele două agenții estimează pentru 2023 o creștere cu 50% a cifrei de afaceri cumulate”.
Exploratist este cunoscută ca „prima agenție locală de employee experience din România și livrează integrat servicii și produse de HR, marketing și digital menite să acopere toate etapele parcurse de angajați într-o organizație, de la onboarding și L&D până la comunicare internă, evenimente și programe de engagement. De 11 ani, Exploratist îi aduce pe oameni mai aproape unii de ceilalți și de cultura organizațiilor. People first. Everyday”.
AHA Media este „o agenție de BTL formată dintr-o echipă cu peste 12 ani de experiență în organizarea de evenimente B2B, B2C, online și offline, în domenii foarte diferite și complexe, precum Finance, FMCG, Food Delivery & Cosmetics”.
Compania Lasselsberger Ceramics România, deținătorul brandului Cesarom și unicul producător local de plăci ceramice, anunță că „pune la dispoziția clienților săi o gamă de soluții ceramice complete pentru diverse tipuri de suprafețe, atât pentru interior, cât și pentru exterior. Astfel, în gama de produse Cesarom se regăsesc soluții profesionale pentru întregul proces de pregătire a suprafețelor, dar și soluții de curățare și întreținere destinate suprafețelor ceramice”. Într-o descriere a ofertei, Lasselsberger Ceramics România evidențiază:
„Portofoliul de produse Cesarom cuprinde o varietate extinsă de soluții pentru pardoseli interioare umede sau încălzite, pardoseli exterioare, soluții pentru piscine, pentru pardoseli supraînălțate, suprafețe critice precum aplicarea de plăci ceramice pe suprafețe de gips-carton, peste suprafețe ceramice sau pe suport de metal, dar și soluții pentru siguranță și confort precum gama Cesarom safe+ de gresie porțelanată cu protecție antibacteriană sau gama Rako ABS cu suprafețe cu înalte proprietăți anti-derapante. Toate aceste soluții ceramice complete sunt prezentate în broșura pe care o puteți consulta aici.
Produsele din oferta Cesarom pentru placarea ceramică a suprafețelor includ adezivi, tipuri de chituri de rost disponibile într-o paletă largă de culori și proprietăți, plăci ceramice glazurate pentru pereți interiori în spații rezidențiale, comerciale sau industriale precum gresie, faianță, decor, mozaic și plinte; plăci ceramice glazurate porțelanate pentru pardoseli și pereți exteriori sau interiori în spații rezidențiale sau non-rezidențiale.
O categorie aparte de produse este cea a pieselor speciale care sunt create pentru a da oricărei amenajări un finisaj perfect. Din această categorie fac parte: plintele ceramice, mozaicul, plăcile ceramice speciale pentru trepte și contratrepte, gresia specială pentru placarea balcoanelor.
De asemenea, broșura Cesarom Soluții Ceramice Complete oferă detalii despre plăcile ceramice pentru pardoseli industriale, comerciale și piscine, precum gresie porțelanată pentru pardoseli industriale cu o grosime de 1,5 cm.
Soluții pentru pardoseli supraînălțate
În ultimii ani, plăcile porțelanate au devenit o alternativă la piatra naturală și pavaje tradiționale din beton, oferind o rezistență îndelungată, dar și o întreținere facilă. Gresiile porțelanate de 20 sau chiar 30 mm reprezintă o soluție inovatoare datorită numeroaselor posibilități de așezare pe care le oferă, dar și a procesului rapid de instalare.
Totodată, gresiile cu grosimi mari permit ca prin greutatea lor montarea să se poată realiza pe orice suprafață folosind un sistem de fixare adecvat. Astfel pot fi așezate direct pe iarbă, pietriș sau nisip, obținând un spațiu imediat utilizabil, pot fi instalate pe suporturi reglabile sau fixe pentru a obține o pardoseală supraînălțată ce oferă acces la cabluri electrice și conducte, sau pot fi instalate în mod tradițional cu adezivi, pe placa de beton.
Datorită rezistenței mari la intemperii și având un finisaj antiderapant, plăcile ceramice porțelanate pot fi utilizate pentru orice zonă rezidențială exterioară, inclusiv balcoane, terase, grădini, împrejurimile piscinei, alei și locuri de parcare, precum și spații comerciale și publice. De asemenea, gresiile porțelanate cu grosimi de 20 sau 30 mm oferă flexibilitate în utilizare, putând fi mutate, rearanjate sau folosite temporar pentru evenimente speciale.
Soluții ceramice sustenabile
Plăcile ceramice din portofoliul Cesarom sunt realizate din materii prime naturale, nu conțin plastic și sunt complet reciclabile, igienice, ușor de curățat și întreținut. Printre alte avantaje ale plăcilor ceramice se numără: rezistența mare la pătare, șocuri mecanice, intemperii sau uzură de trafic. Totodată, au un ciclu de viață lung, nu își schimbă forma de-a lungul timpului, rezistă la foc, iar în contact cu acesta nu emit substanțe nocive pentru mediu sau pentru sănătatea oamenilor.
Soluții ceramice cu protecție antibacteriană
Suprafețele tratate cu nanoparticule de argint din gama Cesarom safe+ împreună cu chiturile speciale elimină 99% dintre bacterii și microbi, împiedicând dezvoltarea mucegaiului și răspândirea bacteriilor. Protecția antibacteriană este garantată pe toată durata de viață a plăcilor, nu necesită activare cu dispozitive UV ca în cazul altor produse existente pe piață și contribuie la conservarea calității și nuanței plăcilor.
Gama Cesarom safe+ gresie porțelanată poate fi utilizată atât în spațiile interioare, cât și exterioare, indiferent de anotimp sau de condițiile meteorologice. Totodată, aceasta este potrivită atât pentru construcțiile rezidențiale, dar și nerezidențiale precum hoteluri și restaurante, școli și grădinițe, cabinete medicale și laboratoare, birouri și instituții publice, spa și săli de fitness, spații comerciale sau toalete publice”.
Cesarom, recunoscut ca „liderul pieţei româneşti de gresie şi faianţă”, este caracterizat ca „unul dintre brandurile cu tradiţie din România, având o istorie de 60 de ani. Cesarom se produce în fabrica Sanex SA din Cluj-Napoca, companie care a devenit, începând cu anul 2004, membră a grupului austriac Lasselsberger GmbH, unul din liderii europeni în producţia de plăci ceramice (gresie, faianţă şi decoruri ceramice).
În prezent, capacitatea totală de producţie din cadrul fabricii Sanex SA din Cluj-Napoca se ridică la peste 8 milioane de metri pătraţi anual, Sanex SA comercializând o gamă variată de modele de gresie, faianţă şi plăci decor. Toate colecţiile Cesarom pot fi vizualizate pe www.cesarom.ro”.
În contextul Cupei Mondiale de Fotbal 2022, Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors Beverage Company, lansează cu sprijinul Uber, companie globală de servicii de mobilitate personalizată, campania „Suporteri responsabili în trafic”, al cărei scop îl reprezintă „conștientizarea importanței consumului responsabil de alcool, educarea și creșterea gradului de responsabilizare în rândul consumatorilor de bere, respectiv descurajarea condusului sub influența alcoolului”.
Campania face parte din platforma „Prietenii știu să fie responsabili”, proiect lansat de Bergenbier anul acesta care, pe lângă acțiuni concrete de responsabilitate socială, cuprinde și a treia ediție a Raportului de Sustenabilitate pentru anul 2021.
Alexandra Barroso
Alexandra Barroso, Legal and Corporate Affairs Director al Bergenbier SA: „Suntem o companie care face eforturi constante pentru un comportament responsabil în jurul nostru, în special consumul responsabil de alcool. Printr-un efort sinergic a luat naștere și parteneriatul cu Uber, una dintre cele mai importante companii de ride hailing din România și nu numai, cu ajutorul căreia vom reuși să transmitem mesajul nostru comun: responsabilitatea și toleranța zero pentru alcool la volan. Prin campania Suporteri Responsabili în Trafic, continuăm efortul inițiativelor din trecut în privința prevenirii condusului sub influența alcoolului și ne dorim să creștem gradul de responsabilizare în rândul consumatorilor de bere, încurajând totodată și un comportament responsabil în trafic. Iar anul acesta ne bucurăm să avem ca partener Uber, o companie care împărtășește aceleași principii de responsabilitate în trafic.”
Ana Maria Borlovan, Country Operations Manager Uber Romania, Slovakia and The Baltics: „Uber este un susținător binecunoscut al comportamentelor responsabile în trafic. Suntem mândri că tehnologia noastră și șoferii care conduc cu Uber din România și nu numai pot oferi o alternativă pentru momentele în care oamenii sunt nevoiți să lase mașinile personale acasă. Suntem bucuroși că împreună cu Bergenbier, prin „Suporteri Responsabili în Trafic”, ajutăm la amplificarea unui mesaj atât de important. Cu accesul la opțiuni de transport alternativ, cum este și Uber, nu există scuze pentru condusul în stare de ebrietate.”
Pe parcursul Campionatului Mondial de fotbal, promovarea campaniei în mediul online va fi susținută de influencerii Ami, Bianca Purcărea, Bogdan Dracea, Bogdan Mălăele, cu sprijinul Uber fiind oferite, prin concurs, 600 de coduri de reducere în valoare de 25 lei fiecare. Concursul se va desfășura în două etape: în prima săptămână și în ultima săptămână a Cupei Mondiale de Fotbal 2022. Mai multe detalii despre concurs pot fi consultate pe platforma Prieteni Responsabili.
Organizatorii subliniază că „inițiativele de responsabilitate socială Bergenbier sunt axate pe trei mari direcții: oameni responsabili, grija față de planetă și consumul responsabil de alcool. De-a lungul timpului, compania a lansat și alte inițiative similare, precum campania Fără alcool la volan, desfășurată alături de Asociația Berarii României, în parteneriat cu Poliția Română. De asemenea, împreună cu aceeași asociație compania a lansat #Alcoolulnutefacemare, parte din angajamentul Bergenbier de lungă durată, privind combaterea consumului de alcool în rândul minorilor”.
Cea de-a patra ediție a raportului surprinde contextul actual al pieței din România și noile provocări în ceea ce privește asigurarea excelenței în interacțiunea cu clienții. În timp ce în anii precedenți consumatorii s-au concentrat mult pe navigarea dificultăților generate de pandemie, în 2022 se observă o preocupare mai mare pentru calitate-preț pe fondul incertitudinii economice și a unor creșteri rapide a prețurilor. Gradul de empatie din interacțiunile cu un brand, precum și experiența digitală, influențează direct modul în care acesta este evaluat de către consumatori.
Ediția 2022 a raportului evaluează experiența clienților din numeroase sectoare de activitate, utilizând cei șase piloni ai experienței: Empatie, Personalizare, Timp și Efort, Așteptări, Rezoluție și Integritate.
Ca urmare a instabilități economice, mulți clienți au devenit extrem de precauți cu privire la modul în care își gestionează veniturile, concentrându-se pe economii și investiții pe termen lung. Creșterea prețurilor reprezintă o provocare pentru modul în care consumatorii percep experiența cu diferite branduri, iar acesta poate fi un motiv pentru scăderea înregistrată anul acesta la toți cei șase piloni, spre deosebire de edițiile anterioare, când s-a înregistrat o vizibilă îmbunătățire de la an la an. Consumatorii de astăzi pot fi mai puțin mulțumiți de faptul că sunt nevoiți să plătească prețuri mai mari, așadar companiile trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-i convinge că oferă calitate și valoare. De aceea, nu este surprinzător faptul că, în ceea ce privește indicatorii cheie de performanță a pieței, raportul calitate-preț (Value for Money) a înregistrat anul acesta cea mai mare scădere.
Victor Iancu, Associate Partner, Strategy & Experience Design, KPMG în România
Victor Iancu, Associate Partner, Strategy & Experience Design, KPMG în România, explică: „Rezultatele studiului din 2022 reflectă un context foarte diferit față de studiile din ultimii doi ani. Pe măsură ce provocările legate de pandemie se estompează, consumatorii de astăzi se concentrează mai mult pe incertitudinea economică, inclusiv pe inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie. Câștigătorii sunt acele companii care au înțeles preocupările și prioritățile în schimbare ale clienților. În ciuda faptului că menținerea satisfacției clienților într-o perioadă de creștere a prețurilor poate fi dificilă, studiul nostru arată că simplificarea experienței clienților, de exemplu prin intermediul digitalizării, și manifestarea empatiei în puncte cheie ale experienței pot fi esențiale în stabilirea unei relații bazate pe încredere.”
Top 10 companii și importanța digitalizării
Similar cu anii precedenți, studiul publică un clasament care enumeră cele mai bune performanțe din domeniul experienței consumatorilor. Liderul clasamentului este Bringo, serviciul online de livrare. În topul acestui an regăsim atât branduri care se află pentru prima dată în top, precum Answear.ro, dar și brand-uri care au avut poziții fruntașe înainte de pandemie, precum Cărturești, ING Bank și eMag. Un numitor comun al primelor 10 companii din topul de anul acesta este prezența lor digitală puternică, ceea ce sugerează că, în general, facilitarea interacțiunii joacă un rol esențial în evaluarea experienței consumatorilor.
Top 10 companii în anul 2022
Bringo
FarmaciaTei.ro
Cărturești
Notino (Aoro.ro)
H&M
Catena
PayPal
ING Bank
eMAG
Answear.ro
Evoluția sectoarelor în 2022
Raportul din acest an surprinde evoluția experienței consumatorilor din 8 sectoare principale. În 2022, sectorul restaurantelor, al fast-food-urilor și al livrărilor înregistrează cea mai bună performanță din piață pentru al doilea an consecutiv, fiind urmat de sectorul de comerț non-alimentar. În ambele sectoare, digitalizarea a ajutat în îmbunătățirea experienței consumatorilor cu brand-urile preferate.
Serviciile financiare se află pe locul trei, cu un mix interesant de companii noi și tradiționale – PayPal, ING Bank și Revolut. Empatia a fost pilonul care a înregistrat cea mai mare creștere în 2022, ceea ce reflectă faptul că instituțiile financiare au investit în soluții care au ținut cont de circumstanțele clienților, oferind protecție și flexibilitate sporite. Cu toate acestea, indicatorul calitate-preț (Value for Money) a înregistrat o scădere, similar cu alte sectoare, ceea ce ar putea indica o creștere a așteptărilor din partea băncilor într-o perioadă de creștere a inflației.
Mai multe informații despre sectoarele de activitate evaluate în studiul KPMG pot fi descoperite în raport. Descărcați ediția 2022 a raportului „Customer Experience Excellence” pentru a afla mai multe despre trendurile anului, rezultatele fiecărui sector, dar și pentru o imagine detaliată asupra evoluției pieței.
Centrul de Excelență pentru Cercetarea Experienței Clienților din KPMG are o activitate de peste 13 ani și studiază constant experiența individuală a clienților cu brand-urile. Pe parcursul acestor ani, au fost intervievați peste 470.000 de consumatori și au fost analizate peste 4.000 de brand-uri, obținându-se peste 4 milioane de evaluări individuale în 34 de țări. Această cercetare ne oferă o viziune globală asupra celor mai recente tendințe și a modului în care evoluează comportamentul consumatorilor. La baza metodologiei KPMG se află cei Șase Piloni ai experienței: Empatie, Personalizare, Timp și Efort, Așteptări, Rezoluție și Integritate.
Raportul din 2022 pe piața din România a fost realizat prin intermediul unui sondaj online. Peste 2.500 de clienți au evaluat 140 de companii, iar dintre acestea, 123 de companii au atins pragul minim de 100 de respondenți pentru a fi validate de metodologia KPMG și incluse în raportul final.
Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.
Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.
Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs
„În2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial
Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).
În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou
Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.
Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.
Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.
Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.
„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Conform studiului local derulat de EY, România are toate atuurile să se poziționeze în momentul de față și în contextul economic actual ca prim facilitator în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și cea de Est.
Un procent de 74% dintre participanții la acest studiu consideră că România poate să devină un prim furnizor în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și Europa de Est. Doar un procent de 14% dintre aceștia sunt de părere că România nu are forță să câștige acest statut, iar 12% au declarat că nu știu ce să spună despre acest aspect. Dintre respondenții care consideră că România va juca un rol primordial în asigurarea tranziției dintre Europa de Est și cea de Vest, cei mai mulți provin din domeniul IT & software – 73%, din sectorul comerțului – 67% și din industria de automobile – 67%.
Rețelele lanțurilor de aprovizionare din România au capacitatea să acopere golurile lăsate în Estul Europei de războiul din Ucraina. În acest sens, 59% dintre respondenți consideră că acestea au capacitatea să suplimenteze cererea afectată de conflictul din Ucraina. Industriile care prezintă cei mai mulți respondenți sunt similare cu cele prezentate anterior, și anume, IT & Software (63%), comerț (47%) și automobile (67%). În schimb, 25% dintre respondenți sunt neutri în ceea ce privește această chestiune, iar 16% consideră că puterea rețelelor lanțurilor de aprovizionare din România este scăzută, când vine vorba de a susține cererea afectată de conflict.
Cea mai bună soluție indicată pentru a spori atragerea de noi investiții străine în activitatea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului ar fi investițiile în infrastructură – 61%, a doua cea mai aleasă variantă fiind investițiile în domeniul tehnologiei și inovației – 53%, urmată de oferirea de beneficii fiscale companiilor care aleg să relocheze lanțurile de aprovizionare în România – 51%. Ultimele două cel mai puțin selectate variante sunt întărirea puterii financiare a pieței interne din România 46% și politici mai sustenabile în vederea decarbonării lanțurilor de aprovizionare pe viitor – 35%.
Mediul de afaceri din România – rezilient în fața mișcărilor macro din regiune
Executivii intervievați în cadrul chestionarului lansat de EY România au menționat că organizațiile din care fac parte sau pe care le conduc plănuiesc să modifice strategia de business cu privire la producția și furnizarea produselor lor – 56%. Un procent de 32% au spus că nu vor exista schimbări în materie de model de business, iar 12% că nu cunosc detalii despre acest aspect.
Cei mai mulți dintre respondenții chestionarului văd viitorul lanțurilor de aprovizionare din compania lor asociat cu acoperirea unor categorii noi de clienți – 45%. Decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare începe să figureze din ce în ce mai mult pe agenda executivilor din România. Astfel, 41% dintre respondenți asociază viitorul aprovizionării cu investiții în sfera economiei sustenabile, iar 34% cu investiții în activități din sfera economiei circulare. De asemenea, una dintre variantele cele mai alese de către respondenți a fost reducerea dependenței față de furnizori de materii prime globali și tranziția către furnizori regionali – 43%.
În ultimii ani, ca urmare a crizei sanitare și a conflictului care a izbucnit în Ucraina, companiile s-au confruntat mai întâi cu o sistare a lanțurilor de aprovizionare, urmată de o forțare a companiilor de a-și reloca operațiunile mai aproape de piețele lor de origine sau de clienții acestora.
Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare din perioada pandemiei a forțat companiile să renunțe la ideea de a modifica structura acestora din cauza costurilor, însă rămâne de văzut dacă acest scenariu se va repeta și în prezent în contextul războiului din Ucraina. Situația actuală este diferită tocmai pentru că firmele vor fi obligate să caute alternative la aprovizionarea cu componente și materiale din Rusia. Multe fabrici care operează în vestul Ucrainei au avut producția perturbată, iar în acest caz companiile trebuie să caute alte soluții dacă războiul persistă.
Totodată, războiul a afectat prețurile la energie și, astfel, transportul materialelor și componentelor din Asia a început să erodeze competitivitatea costurilor din regiune. Implicit, apare problema sustenabilității, iar presiunea cu privire la decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare face ca aprovizionarea locală să fie mai convingătoare.
Studiul de atractivitate european EY ne-a arătat că în momentul izbucnirii războiului din Ucraina 30% dintre executivii intervievați doreau să își reducă dependența de o singură țară. La întrebarea în ce măsură relocarea și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare în contextul geopolitic actual ar spori numărul de investiții la nivel european, 46% dintre respondenți au menționat că într-o mare măsură, 28% că într-o foarte mare măsură, 18% au fost de părere că nu va exista o creștere a investițiilor, pe când doar 8% au considerat că doar într-o foarte mică măsură.
Iulia Bratu, Deloitte Romania
Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România: „În contextul geopolitic actual de crize suprapuse, numeroase companii producătoare și-au închis facilitățile de producție din Ucraina și Rusia, decalajul din producție reflectându-se în creșterea prețurilor. În încercarea de a acoperi acest gol în lanțurile de aprovizionare, credem că acești producători vor căuta să se relocheze în regiunea noastră prin investiții brownfield, achiziții de producții existente sau chiar greenfield. Rezultatele studiului actual confirmă faptul că România este una din zonele cele mai atrăgătoare în această privință. Poziția geografică joacă un rol important în modelareaacestui fenomen, adăugându-se indicatorilor economici pozitivi care sunt considerați de obicei.”
Compania Philips România, împreună cu Asociația Viitor Plus, plantează peste 8.000 de copaci în județele Dolj și Prahova, în localitățile Dobrotești și Gherghița, pe două terenuri aflate în curs de deșertificare: „Cu ajutorul clienților, campania Plantăm Împreună a reușit să depășească estimările inițiale, iar pentru a marca acest moment, cei 156 de copaci extra au fost sădiți chiar de către angajații Philips România, ajutați de voluntarii și reprezentanții Asociației Viitor Plus. Mai multe informații despre campanie, puteți găsi aici”.
Daciana Tulpan, lider al Diviziei dedicate îngrijirii personale, Philips: „Cu sprijin din partea consumatorilor, angajaților și partenerilor noștri, în toamna acestui an „Plantăm Împreună” 8.000 de arbori în zona de sud a României. Pentru Philips, sustenabilitatea este la baza modelului de business, iar în momentul în care am pornit pe acest drum al transformării, obiectivul nostru a fost să ne asigurăm că putem aplica puterea inovatoare pe care o deținem, pentru a face o diferență în viețile oamenilor. Prin implicarea consumatorilor, am reușit să depășim estimările inițiale și, împreună, am pornit un program care va aduce beneficii pe termen mediu și lung comunității locale. Sustenabilitatea este în ADN-ul Philips și acesta este doar la începutul unei serii de programe ce vor avea în prim plan inovația, dar și acțiuni de creștere a responsabilității sociale.”
Teia Ciulacu, fondator și președinte Viitor Plus: „Ne mândrim cu faptul că Philips a ales să Plantăm Împreună de la începutul demersului lor de împădurire în România, participând cu emoție la plantarea primului copăcel Philips. Activitatea noastră va continua pentru o perioadă între trei și șapte ani, timp în care vom verifica constant puieții, vom asigura dezvoltarea lor sănătoasă și formarea pădurii.”
Inițiatorii campaniei subliniază că, „în România, județele cu cel mai mare deficit de pădure se află în zonele de sud și est, unde gradul de împădurire este între 4% (pentru Călărași) și 5% (pentru Teleorman, Constanța și Brăila), deși media europeană recomandată este de peste 30%. Cei peste 8.000 de arbori noi vor crea o pădure ce va sprijini reglarea climatului local, va contribui la diminuarea poluării și la creșterea rezilienței în fața evenimentelor meteo extreme.
Conform specialiștilor în pedologie[1], anual, peste 1.000 de hectare de teren fertil din sudul României se transformă în nisip din cauza impactului antropic negativ asupra mediului și climei. Împădurirea terenului reprezintă o măsură naturală și de durată pentru combaterea deșertificării și eroziunii, întrucât arborii au capacitatea de a inversa degradarea solului și, astfel, pot transforma un sol nisipos și lipsit de fertilitate într-unul sănătos și biodivers.
Asociația Viitor Plus se va ocupa de plantarea, monitorizare și îngrijirea puieților pe parcursul primilor ani și va asigura toate activitățile necesare pentru a aduce pădurea la stadiul de masiv, atunci când arborii își împreunează coroanele și nu mai este nevoie de intervenția umană pentru dezvoltarea ei”.
Royal Philips (NYSE: PHG, AEX: PHIA) este bine cunoscută ca „o companie de tehnologie în domeniul sănătății axată pe îmbunătățirea vieții oamenilor și pe generarea de rezultate mai bune pe parcursul tuturor etapelor sănătății, de la un stil de viață sănătos și prevenție, la diagnostic, tratament și îngrijire la domiciliu. Philips utilizează tehnologii avansate și îmbină expertiza clinică cu cea pentru produsele destinate consumatorilor, pentru a oferi soluții integrate. Cu sediul în Olanda, compania este lider în imagistică medicală, terapii ghidate imagistic, sisteme de monitorizare a pacienților și informatică medicală, precum și în domeniul sănătății consumatorilor și cel al îngrijirii la domiciliu. Portofoliul Philips de tehnologii în domeniul sănătății a generat în 2019 vânzări de 19,5 miliarde de euro, iar compania are aproximativ 80.000 de angajați și este prezentă în peste 100 de țări.
Referitor la programu „Adoptă un copac”, realizatorii lui subliniază că „în anul 2008, Viitor Plus a pornit programul de împădurire „Adoptă un copac” cu gândul la importanța reabilitării suprafețelor de teren degradate și a reamintirii rolului crucial pe care pădurile îl au în echilibrul fragil al vieții.
Misiunea Adoptă un copac este de a aduce o contribuție importantă la creșterea și protejarea suprafețelor de pădure din România, cu focus asupra perdelelor forestiere. Până în prezent, programul de împădurire Adoptă un copac a reușit să implice peste 21.000 de voluntari și să planteze 970.000 de puieți forestieri, pe 151 hectare de teren degradat, în 15 comunități rurale din sudul țării.
Viitor Plus este o organizație non-profit cu o experiență de peste 15 ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt: Adoptă un Copac, Atelierul de Pânză, Reciclata, Harta Reciclării, Eco Provocarea și Biroul Eco”.
Organizația umanitară Concordia și fundația United Way România au derulat proiectul „O șansă la independență“ (12 luni), având ca scop „facilitarea și promovarea integrării și incluziunii sociale și profesionale a tinerilor și adulților cu dizabilități, cu certificat de handicap și capacitate de muncă, din București și zonele învecinate. United Way România a susținut integral acest proiect, cu o finanțare de 62.211 lei”.
Prin proiect, „27 de tineri cu dizabilități, cu o nevoie constantă de consiliere în vederea găsirii și menținerii unui loc de muncă, au fost sprijiniți în integrarea lor socio-profesională, dintre care 10 sunt angajați stabili în momentul de față. Prin Serviciul de Job Coaching din București, tinerii au beneficiat, în funcție de nevoile identificate, de sesiuni de consiliere cu privire la posibilitățile de angajare, menținerea locului de muncă, medierea conflictelor și neînțelegerilor apărute la locul de muncă și cu privire la drepturile și obligațiile unui angajat. De asemenea, au fost oferite oportunități de formare și calificare, ajutor material în diverse forme (alimente, articole de igienă, burse de integrare), sesiuni de consiliere financiară și vizite la potențiali angajatori.
Pe toată durata proiectului, 25 de tineri au primit pachete cu alimente și produse igienico-sanitare, au fost oferite nouă burse de integrare și sprijin pentru transport pentru 17 tineri. Șase persoane au participat la cursuri de formare în meseria de agent de curățenie, au avut loc șapte vizite la angajatori, două ateliere cu activități recreative și de relaxare, sesiuni de consiliere financiară, o excursie la Muzeul Simțurilor, Grădina Botanică și Muzeul Botanic și o vizită de Job Shadowing la o companie din București”.
Diana Certan, director executiv comunicare și fundraising C România: „Prin acest proiect, împreună cu partenerul nostru istoric United Way România, am reușim să sprijinim îndeaproape tinerii în integrarea lor reală în societate și pe piața muncii. Ei au nevoie de sprijin personalizat pe termen lung, pentru că înțelegem faptul că nevoile lor, cât și capacitățile lor sunt diferite. Este nevoie de acest lucru pentru a reuși cu adevărat să se integreze și au nevoie în special de acompaniere în luarea deciziilor mari, importante pentru ei.”
Concordia este caracterizată ca „o organizație neguvernamentală internațională, independentă, dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie, spre o viață mai independentă și responsabilă. Proiectele noastre se derulează în București, Ploiești și Ariceștii Rahtivani (județul Prahova), Odobești (județul Dâmbovița) și se adresează unui număr de peste 2.000 de persoane în fiecare an. Pentru mai multe informații accesați www.concordia.org.ro”.
United Way România este „o fundaţie românească înființată în iunie 2004 şi afiliată la United Way Worldwide, SUA. United Way lucrează în cele trei arii care constituie bazele unei vieți mai bune: educaţie, integrare socio-profesională şi sănătate. Misiunea United Way România este de a îmbunătăţi calitatea vieţii în comunitate, prin încurajarea donaţiilor individuale, corporatiste şi a voluntariatului. Citiți mai multe informații http://www.unitedway.ro/”.
O echipă de consultanți specializați în tranzacții ai PwC România a acordat servicii de consultanță de natură financiar-contabilă companiei românești de servicii software Fortech, fondată de antreprenorul român Călin Văduva, în vânzarea către compania americană GlobalLogic, membră a grupului japonez Hitachi.
„Ne bucurăm că am fost alături de firma Fortech, un jucător important pe piața de servicii IT din România, pentru a o sprijini să treacă spre o nouă etapă a dezvoltării sale. Colaborarea extraordinară cu echipa Fortech și echipele celorlalți consultanți implicați, precum și profesionalismul, dedicația și efortul depus de toată lumea, au dus la finalizarea cu succes a acestei tranzacții. Există tot mai multe oportunități de investiții și parteneriate pentru companiile românești din domeniul tehnologiei pe fondul unui trend crescut de digitalizare a afacerilor în toate sectoarele de activitate”, a declarat Cornelia Bumbăcea (foto), Partener PwC România.
Tranzacția este supusă aprobării autorităților de reglementare și urmează să se încheie până la sfârșitul acestui an.
Echipa PwC, care a acordat consultanță pe aspecte financiar-contabile pe tot parcursul tranzacției, inclusiv în procesul de negociere, a fost coordonată de Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, și formată din Andreea Bistriceanu, Director PwC România, Andreea Oprescu, Senior Manager, Andreea Puiu, Manager, Oana Dușu, Senior Associate, Emma Șerban, Senior Associate, și Claudiu Borș, Associate.
Fortech, care are sediul central în Cluj-Napoca și centre de servicii în Oradea, Iași și Brașov, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii IT din România şi din regiune, cu peste 1.100 de angajaţi.
Agenția Națională Antidrog (ANA) a derulat în perioada martie-noiembrie a.c sesiuni de pregătire pentru aproximativ 3000 de medici de familie și peste 1500 de farmaciști, la nivel național, prin activități cu tema „Atitudinea medicului de familie, respectiv a farmacistului, în cazul consumului de droguri”.
ANA subliniază că „au fost transmise informații cu privire la sistemul integrat de asistență al consumatorului de droguri, rețeaua de asistență (de stat și privată) din România, instrumentele de informare și testare online adresate persoanelor consumatoare de droguri sau la risc de consum, legislația în domeniu etc.
De asemenea, medicii de familie și farmaciștii au fost informați cu privire la problematica de consum de substanțe psihoactive, în vederea corelării și adaptării intervențiilor medicale, precum și a modalităților de referire a pacienților consumatori de droguri către serviciile de tratare de nivel superior, la nivelul cabinetelor medicale de medicină generală.
Parteneri în derularea și organizarea sesiunilor de informare adresate medicilor de familie și farmaciștilor din România au fost Pharma Bussines Service București, Societatea Națională de Medicina Familiei și Colegiului Farmaciștilor din România”.
Parlamentul European a adoptat o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii.
Cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția „infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii.
Un cadru de aplicare mai larg: unsprezece sectoare importante
Legislația vizează următoarele sectoare: energia, transporturile, sectorul bancar, infrastructura piețelor financiare, infrastructura digitala, apa potabilă și apele uzate, alimentele (producție, prelucrare și distribuție), sănătatea, administrația publică și spațiul cosmic. Ea înăsprește cerințele legate de evaluarea riscurilor și cerințele de raportare pentru actorii considerați esențiali.
Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE. În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare. Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.
Raportorul Michal Šimečka (Renew, Slovacia) a declarat următoarele după votare: „Pentru a crea o Europă care protejează, trebuie, de asemenea, să întărim reziliența colectivă a sistemelor critice care stau la baza modului nostru de viață. Cu 11 sectoare cruciale acoperite, această legislație va răspunde atât provocărilor crizei climatice, cât și apariției tot mai accentuate a sabotajului în Uniunea Europeană din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Infrastructura critică a UE trebuie reziste în fața acestor amenințări.”
Compania Japan Tobacco International (JTI Moldova), care contribuie cu circa 40% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun, atrage atenția că taxarea excesivă poate duce la creșterea abruptă a contrabandei și, respectiv, la pierderi la bugetul de stat. Semnalăm că majorarea accizei la produsele din tutun în 2023cu 25%, față de 15% cât era prevăzut în Codul Fiscal va duce la creșteri mari și bruște de prețuri, trimițând fumătorii adulți către piața neagră.
Piața este deja afectată suplimentar ca urmare a faptului că războiul din Ucraina a determinat schimbarea surselor de import, din țările foste CSI către fabrici din state europene. Astfel, dacă înaintea războiului, produsele erau importate din Ucraina sau Rusia fără taxe vamale, din primăvara lui 2022 acestea se importă preponderent din România și alte state europene cu taxe vamale de 3 euro la mia de bucăți(sau +60 lei), ceea ce a dus deja la sporirea poverii fiscale cu 6% în anul 2022. La toate acestea se adaugă și creșterea costurilor pe lanțul de aprovizionare (transport, materii prime), dar și inflația cu care se confruntă toți operatorii economici. Potrivit Ipsos Illegal Trade Research[1], deși aflat la un nivel redus, comerțul ilegal în Moldova aproape că s-a dublat de la 2,3% în primul val din 2021, la 4,1% în cel de al doilea.Produsele de contrabandă și ilegale sunt disponibile ușor din Ucraina și Transnistria, ceea ce ne face să afirmăm că nivelul comerțului ilegal în anul 2022 este în creștere.
Creșterea contrabandei înseamnă pierderi semnificative pentru companiile care își desfășoară activitatea legal, în condițiile în care, din cauza instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate fiscală unul dintre cei mai mari jucători s-a retras recent de pe piața din Republica Moldova. Implicit, dacă piața neagră crește, bugetul statului este prejudiciat cu sute de milioane de lei.
„Cine nu-și cunoaște trecutul riscă să-l repete, spunea marele om politic și istoric român Nicolae Iorga. Cel puțin în domeniul fiscal, mai precis al taxării produselor din tutun, România și-a învățat lecția. Creșterea accizei la tutun în 2009 cu 50% în mai puțin de nouă luni a dus comerțul ilegal cu țigarete la peste 36%. În 2010, contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda Consiliului de Apărare a Țării, fiind considerată o amenințare la adresa securității naționale. Pierderile la bugetul statului s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar la momentul respectiv JTI a fost obligată să disponibilizeze peste 100 de angajați. A fost nevoie de mulți ani și eforturi pentru ca piața să se restabilizeze. După acel șoc, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp. Astfel, statul s-a putut baza pe venituri în creștere an de an, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil la buget. În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul României circa 4 miliarde de euro, în creștere cu 13% față de 2020. Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
Nu doar experiența României duce la aceeași concluzie: taxarea bruscă are ca efect direct creșterea contrabandei. Alte state care au aderat la UE în 2004 și 2007 și au decis să armonizeze accizele la țigarete la nivelul minim european în mod accelerat în 2009, au determinat creșteri semnificative ale pieței negre, care a ajuns în 2010 la 54% în Letonia sau la 40% în Bulgaria. Toate statele care au trecut prin această experiență au aplicat ulterior o politică fiscală echilibrată. În momentul de față, este cunoscut cazul Franței, care potrivit unui studiu KPMG, după ce a mărit nesustenabil taxele la tutun a atins un nivel al contrabandei de aproape 30%.
Un alt exemplu relevant vine din Ucraina, care a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani, urmărind acumularea de venituri bugetare.Spre regret, s-a întâmplat exact invers. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal estimat la 21.9% din piață în august 2022 (potrivit Kantar Study)[2]. Veniturile bugetare ratate de Ucraina se ridică la peste 20 miliarde UAH (sau aproximativ 645 milioane euro) în 2022. Este evident de ce Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal aprobat, cu rate foarte apropiate de cotele deja incluse în calendarul fiscal actual al Republicii Moldova: Acciza minimă: 2097 UAH / 1000 bucăți sau 1095 MDL.
În prezent, Republica Moldova are un calendar echilibrat de creștere graduală a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun, aprobat și inclus în Codul Fiscal pentru anii 2021-2023 (în medie acciza minimă crește cu ~7 Euro în 2021-2023). Acest lucru a asigurat venituri bugetare solide pentru Guvern, cu creșteri anuale de 11% în medie.
Din 2019, acciza la țigarete a crescut cu 57%, iar ponderea prețului unui pachet de țigarete în venitul zilnic disponibil este de 30%. Ca urmare, în cazul unei taxări suplimentare, se creează toate premisele ca piața neagră să crească.
Accizele pentru produsele din tutun reprezintă 33% din veniturile bugetare provenite din accize. În 2022, circa 74% din prețul mediu al unui pachet vândut legal reprezintă taxe(accize, TVA + taxe vamale adiționale doar pentru importatori). Contribuția industriei la bugetul de stat va reprezenta ~7% din total venituri în 2022. Majorarea bruscă a taxelor ar putea pune în pericol aceste încasări pe care Republica Moldova se bazează.
O echipă integrată de specialiști ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat asociații Goodies Meat Production în procesul de vânzare a părților sociale către grupul alimentar Smithfield Europe. Goodies Meat Production este unul dintre marii producători români de preparate din carne, fabricate în una dintre cele mai moderne unități de procesare din România, localizată în județul Prahova.
„Prima dată când am vizitat compania, am avut imaginea unui OZN aterizat în dealurile din Ceptura. Fabrica este de fapt oglinda unei companii administrate după cele mai înalte standarde de doi antreprenori excepționali. Ne bucurăm că am fost alături de ei în această tranzacție ce reconfirmă valoarea generată de mediul antreprenorial, care construiește business-uri performante și relevante”, a declarat George Ureche, coordonatorul departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul PwC România.
„George și întreaga echipă PwC sunt profesioniști, iar nivelul lor de implicare și perseverență au fost determinante în depășirea momentelor critice. A fost o plăcere să lucrăm împreună, iar finalul unui proces de tranzacție înseamnă începutul unei prietenii”, au declarat Adrian Neniță și Gabriel Cîmpeanu, fondatorii Goodies Meat Production.”
Experții PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii profesionale integrate în derularea procesului de tranzacție (M&A) și servicii de consultanță juridică.
„Anul acesta a fost un nou an efervescent pentru piața de M&A din România, fiind anunțate multe tranzacții în sectoare de activitate variate. Companiile din industria alimentară sunt permanent interesante pentru investitori. Suntem bucuroși ca am putut fi implicați în aceasta tranzactie. Vom continua să asistăm vânzătorii până la finalizarea tranzacției, aceasta fiind supusă aprobării Consiliul Concurenței”, a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.
Echipa PwC a fost coordonată de George Ureche, Director și M&A Leader, Marina Pavel, Senior Manager, și Robert Cirstea, Manager.
Echipa D&B David și Baias a fost coordonată de Anda Rojanschi, Partener, și alcătuită din Romana Petre, Avocat Senior Coordonator, Alice Spiridon, Avocat Senior, Mihaela Panfilii, Asociat Junior (M&A), Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator, Sonia Voinescu, Avocat Senior și Andreea Toncu, Avocat Colaborator (Dreptul concurenței).
La patru ani de la lansarea oficială în România, peste 1,6 milioane de persoane fizice sunt astăzi utilizatori activi de George, alături de 127.000 de companii
În fiecare minut, 15 persoane fac tranzacții în George undeva în România, fiind derulate 55 de operațiuni pe platformă
George este disponibil azi în România în opt limbi, cea mai nouă fiind ucraineana, și este accesat lunar din 100 de țări
Până în prezent, George a salvat aproape 3.500 de copaci în urma digitalizării celor mai importante produse și procese pe care clienții le accesează zilnic în interacțiunea cu banca
Banca Comercială Română marchează patru ani de la punerea pe piață a primei platforme inteligente de banking digital – George. Pentru că George a fost mereu despre simplitate și acces rapid la informație, iată care sunt, astăzi, cifrele-reper ale platformei:
Peste 1,6 milioane de utilizatori activi, în creștere cu 28% față de anul trecut;
Mai mult de 127.000 de companii înrolate;
Disponibil azi în România în șapte limbi, pe lângă română: engleză, germană, cehă, slovacă, croată, maghiară și ucraineană;
Aproape 3.500 de copaci salvați în urma digitalizării celor mai importante produse și procese pe care clienții le accesează zilnic în interacțiunea cu BCR, care nu mai presupun, prin George, consum de hârtie;
Peste 500.000 conturi deschise digital și peste 350.000 actualizări de date personale efectuate în ultimii ani;
99% din conturile de economii și peste 60% din depozite sunt deschise, în prezent, prin intermediul aplicației;
76% din totalul cardurilor de credit și 73% din totalul produselor de tipul descoperit de cont sunt acordate astăzi la BCR prin fluxul digital George;
74% din creditele noi de nevoi personale sunt obținute acum pe flux digital, față de 51% în 2021; în medie, un credit de nevoi personale ajunge în cont în numai 7 minute;
Peste 300 de clienți au obținut credit împreună cu un co-plătitor, folosind fluxul 100% digital, proces online unic pe piața de creditare din România;
22% din soluțiile oferite clienților care se confruntă cu dificultăți financiare se întâmplă pe flux digital, direct din magazinul George, în aproximativ 5 minute;
88% din clienți au solicitat digital un calcul al ofertei pentru un credit destinat achiziției unui imobil, în mai puțin de 10 minute, fără să vină la bancă, soluție diponibilă din iunie 2022;
BCR este prima instituție bancară din România care, din octombrie, oferă copiilor și adolescenților posibilitatea de a deschide 100% online relația cu o banca, alături de părinți, pe platforma George; peste 4.000 de conturi deschise până acum;
8,5 milioane de lei cashback – bani returnați direct în conturile clienților prin George Moneyback, în ultimii doi ani, datorită discounturilor acordate de comercianții prezenți pe platformă;
George construiește în prezent premisele investițiilor digitale, prin semnarea digitală a contractului de investiții și tranzacționarea fondurilor de investiții internaționale 100% online direct din aplicație;
Peste 150.000 de clienți și-au încheiat, până acum, asigurări 100% digital, în magazinul online fiind disponibile 6 produse de asigurări (cu acoperiri pentru casă, bunuri personale și instrumente de plată, venituri, credit, călătorie);
Peste 250 de funcționalități au fost lansate, în total, pe platformă de la lansare și până în prezent;
Aplicația George se bucură de cel mai bun rating în rândul aplicațiilor de banking din România în magazinele Google Play și AppStore.
„Primii patru ani au fost, cu adevărat, intenși. Ne-am propus să aducem inteligență digitală în bankingul din România și credem că am reușit să setăm repere consistente de-a lungul acestei perioade. George a reprezentat mereu mai mult decât o aplicație, a fost pentru noi o adevărată platformă a schimbării privind modul de gândire și dezvoltare a produselor bancare. Acest lucru a provocat redesenarea unei întregi arhitecturi de business și a transformat fundamental relația noastră cu clienții. Credem că azi suntem mai agili, mai digitali și mai pregătiți să adoptăm inovația și s-o transpunem rapid în viața financiară a românilor, iar George a devenit un adevărat fenomen. Le mulțumim tuturor clienților noștri care au decis să ne ofere încrederea și să contribuie în mod activ la dezvoltarea platformei, prin idei, soluții și, adesea, chiar implicare personală”, a declarat Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.
Aproape 5.000 de companii cu capital străin au fost înființate în România de la începutul anului, cu aproape o treime mai mult faţă de aceeași perioadă din 2021. Mai mult, în primele șapte luni ale acestui an volumul investițiilor britanice a crescut cu 44%, înregistrându-se un maximum istoric de 5,5 miliarde de euro. În acest context valoarea importurilor dinspre România spre Marea Britanie a înregistrat o creștere semnificativă de 27% în primele 8 luni ale anului 2022, în timp ce exporturile către România au înregistrat o creștere de aproape 9%.
„Valoarea investițiilor străine directe (ISD) a fost puternic afectată de evenimentele disruptive din ultimii 3 ani, indiferent că vorbim despre Brexit, pandemia COVID-19 sau de războiul din Ucraina. România a demonstrat un nivel al investițiilor străine directe surprinzător de robust, cu un nivel record de investiții raportate anul acesta, și mai suprinzător ținând cont de contextul geopolitic pe care îl traversăm”, a declarat Bogdan Mihăilescu, Reprezentant al Ambasadei României în Regatul Unit, în cadrul Conferinței „New Horizons for UK – Romania Trade and Investment”, din 17 noiembrie, organizată pe 17 noiembrie la Londra.
„Observăm în ultima perioadă un interes major către investiții directe în România și putem vorbi de fapt de cea mai mare sumă totală a investițiilor din 2008, de circa 9 miliarde de euro”, a susţinut Mihai Precup, Secretar de Stat în cadrul Ministerului de Finanțe.
România, cel mai important partener de distribuție a produselor agricole din Ucraina
Iar relaţiile economice au cunoscut valori în creştere nu doar înspre şi dinspre Marea Britanie. Întreaga situaţie geopolitică a adus modificări importante în mai multe sectoare, inclusiv în cel agricol.
„Trăim o perioadă critică atât în ceea ce privește disponibilitatea, cât și distribuția produselor alimentare. România a devenit un actor regional strategic datorită capacității sale de producție agricolă, România situându-se pe locul 4 sau 5 în topul marilor producători agricoli din Europa. Proximitatea sa față de Ucraina și accesul la Marea Neagră au fost factori determinanți în ocuparea rolului de cel mai bun partener de distribuție de produse agricole pentru țara vecină”, a declarat Bogdan Mihăilescu, Reprezentant al Ambasadei României în Regatul Unit.
România, al doilea cel mai independent stat din punct de vedere energetic din Europa
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, şi dependența energetică a României este semnificativ mai scăzută decât în restul statelor membre ale Uniunii Europene. România ocupă a doua poziție în topul celor mai independente țări din punct de vedere energetic, atingând doar 28% grad de dependență energetică față de media europeană de 57%.
Mai mult, ţara noastră urmează să primească 1,4 miliarde de euro, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a crește gradul de independență energetică.
Evenimentul „New Horizons for UK – Romania Trade and Investment” organizat în Londra, a reunit reprezentanți de top ai mediului de afaceri și autorități publice din România și Regatul Unit. Colin Lovering (Președintele Camerei de Comerț Româno-Britanică), Bogdan Mihăilescu (Reprezentant al Ambasadei României în Regatul Unit), Simona Pulbere (Parlamentul României), Mihai Precup (Secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe), Bogdan Pletea (Senior Advisor la World Business Council) și Peter Latos (Senior Advisor, Ernst & Young International) sunt doar câțiva dintre cei care au fost prezenți.
„Chiar dacă Brexit a reprezentat un eveniment indezirabil, atât pentru mediul de business român, cât și pentru cel din Marea Britanie, cele două țări au făcut eforturi considerabile pentru ca relațiile comerciale și culturale dintre ele să se mențină cel puțin la nivelul anterior ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și, chiar să se dezvolte”, a susținut Colin Lovering, Președintele Camerei de Comerț Româno-Britanică în cadrul evenimentului „New Horizons for UK – Romania Trade and Investment”, care a reunit cei mai relevanți stakeholder-i din ambele țări.
Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) este principala organizație care promovează comerțul și investițiile bilaterale între Regatul Unit și România. Misiunea BRCC este aceea de a facilita și crește oportunitățile de business dintre cele două țări prin facilitarea dialogului și a schimbului de bune practici.
Camera de Comerț Româno-Britanică joacă un rol important în crearea și susținerea unui mediu de afaceri propice investițiilor. Prin facilitarea parteneriatelor în cadrul rețelei extinse de membrii persoane fizice și juridice reprezentative, Camera de Comerț Româno-Britanică oferă resursele, cunoștințele și infrastructura vitale atât pentru companiile din Marea Britanie, cât și pentru cele cu capital autohton.
Înființată în 1998, Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) este o organizație independentă, cu birouri locale în Londra, București, Cluj-Napoca și Timișoara.
Contextul economic intern și internațional, dominat de presiuni inflaționiste și de incertitudini geopolitice, determină companiile care activează în România să acorde o atenție sporită gestionării costurilor, de la cele de producție, la cele operaționale, de finanțare și, nu în ultimul rând, la cele de conformare, potrivit declarațiilor experților Deloitte România în cadrul ediției din acest an a conferinței anuale Deloitte Tax & Legal Week. De asemenea, acestea trebuie să ia în calcul măsuri pentru sprijinirea salariaților, afectați de creșterea generalizată a prețurilor. În aceste condiții, pentru perioada următoare sunt necesare măsuri de stimulare a investițiilor în economie, în special pentru absorbția fondurilor europene pe care România le are la dispoziție în această perioadă, astfel încât economia să crească în mod sustenabil pe termen lung.
Noile sisteme de raportare fiscală – provocări pe termen scurt
Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România: „Din perspectivă fiscală, companiile se confruntă, în prezent, cu costurile aferente implementării noilor sisteme de raportare, respectiv SAF-T (Standard Audit File for Tax – fișierul standard de control fiscal), care a devenit obligatoriu anul acesta pentru marii contribuabili și care, de la 1 ianuarie 2023, se va aplica și contribuabililor mijlocii, Ro eFactura, în vigoare pentru bunurile cu risc fiscal ridicat și în relația cu entități deținute de stat, și Ro eTransport, pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul național, inclusiv cele care provin din achiziții și livrări intracomunitare. Faptul că aceste obligații au survenit în paralel a generat o presiune semnificativă atât pe contribuabili, cât și pe autoritatea fiscală, dar beneficiile așteptate pe termen lung ar trebui să compenseze tot acest efort. Printre acestea se numără perspectiva unor controale fiscale mai puțin împovărătoare de ambele părți, dat fiind că acestea se vor putea derula la distanță, pe baza documentelor furnizate prin sistemele menționate. Până la implementarea integrală, însă, inspecțiile fiscale se vor derula conform procedurilor actuale, iar finalul anului este, de regulă, bogat în astfel de inițiative din partea autorităților fiscale”.
Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: „În această perioadă observăm o creștere a activității de control nu doar din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ci și din partea altor autorități, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În cazul ANPC, există și o schimbare a cadrului de reglementare, prin transpunerea în legislația națională a Directivei Omnibus, în luna mai a acestui an, care, printre altele, acordă autorității puteri de control și sancționare sporite, inclusiv posibilitatea de a aplica amenzi în funcție de cifra de afaceri. În același timp, constatăm o înclinare mai pronunțată din partea companiilor spre contestarea în justiție a măsurilor impuse de autoritățile de control și spre solicitarea reparării pagubelor suferite. În acest context, sunt bine-venite măsurile de digitalizare a instanțelor, demarate în timpul pandemiei și continuate prin finanțarea asigurată de PNRR, care vor ajuta ca aceste litigii să fie mai puțin disruptive pentru contribuabili. Totodată, asistăm la un apetit în creștere din partea companiilor private, dar și a instanțelor naționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a obține din partea acesteia soluții pentru unificarea practicii la nivelul pieței comune și de a oferi garanții de obiectivitate și de imparțialitate crescută pentru mediul de afaceri. Această tendință este confirmată de faptul că România a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană în funcție de numărul de sesizări transmise CJUE în 2021”.
Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: „Pentru următorii doi ani nu sunt anunțate schimbări majore de legislație fiscală, cele mai multe modificări urmând să provină din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din legislația europeană, care trebuie transpusă și în țara noastră. Din această ultima direcție așteptăm adoptarea de către Comisia Europeană a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra în vigoare a fost amânat până în 2024. Pentru pilonul I, care prevede redistribuirea parțială a profiturilor obținute de giganții din tehnologie către statele sursă, nu există evoluții notabile, din cauza blocajului apărut în Statele Unite ale Americii, situație care ar putea readuce în discuție aplicarea taxei digitale individual de către statele semnatare ale acordului OCDE sau chiar o directivă europeană în această direcție. În România, în contextul în care ministrul Finanțelor a anunțat că sprijină inițiativa europeană pe Pilonul II, nu avem cunoștință despre potențiale modificări locale față de propunerea Comisiei Europene. În principiu, multe dintre companiile românești, inclusiv microîntreprinderile, nu ar fi afectate de o reglementare privind impozitul minim pe profit, datorită așa-numitei reguli de minimis: societățile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu intră sub incidența noilor reguli”.
Investițiile în economie, esențiale pentru o dezvoltare sustenabilă
Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: „Începând cu luna aprilie, prin adoptarea OUG 46/2022, investitorii non-UE care realizează investiții în România, de natură să afecteze siguranța și securitatea națională, în domenii variate, precum agricultura, IT și inteligența artificială, infrastructura critică din energie electrică, sisteme de prelucrare, procesare și stocare a datelor etc., sunt obligați să obțină, în prealabil, autorizarea comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) printr-o procedură nouă care poate dura până la 90 de zile. Conform definiției actuale, investitorii non-UE cuprind, pe lângă persoanele fizice/juridice cu sediul/domiciliul într-o țară non-UE, și persoanele juridice cu sediul în România care sunt controlate direct sau indirect de către o persoană fizică/juridică cu sediul/domiciliul non-UE. Se ajunge astfel ca sfera de aplicare a legii să fie extinsă și asupra societăților românești cu privire la care există doar dețineri intermediare non-UE, chiar dacă controlul final este exercitat de către o întreprindere UE. Spre deosebire de obligațiile anterioare, în care notificarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării avea loc exclusiv în situațiile de preluare a controlului, actuala legislație extinde aplicarea și la operațiuni efectuate de societăți românești precum înființare de societăți comerciale, majorare de capital social, împrumuturi acordate de acționari, reinvestire a profitului, obținere de ajutor de stat”.
Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: „O sursă importantă de investiții pentru economia românească este reprezentată de fondurile europene alocate țării noastre, în special datorită faptului că, în această perioadă, mai pot fi atrase finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020, dar și din cele disponibile pentru perioada 2021-2027 și din PNRR. În aceste condiții, atât autoritățile, cât și sectorul privat trebuie să se mobilizeze pentru a asigura o absorbție optimă, având în vedere că este vorba de un volum ridicat de finanțare, de care economia României are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse (în contextul creșterii dobânzilor în întreaga lume din cauza inflației). În plus, aceste fonduri sunt preponderent direcționate către reforme structurale esențiale în actualul context economic, precum tranziția energetică și digitalizarea și cercetarea-dezvoltarea. Deși unele fonduri (PNRR) vor fi direcționate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii pentru implicarea în astfel de activități”.
Tensiuni suplimentare pe piața muncii cauzate de inflație
Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România: „Gestionarea forței de muncă reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât și din perspectiva atragerii și reținerii angajaților. În aceste condiții, ambele categorii caută soluții de eficientizare, inclusiv prin organizarea forței de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni și externi, lucrători din economia la cerere (gig economy), platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluții trebuie să țină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător și, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcție, până la atingerea unei clarități cu privire la ce și cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenție modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluția urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale. O altă provocare este legată de inflația care erodează veniturile angajaților și, implicit, crește presiunea pe angajatori să găsească soluții pentru a compensa aceste evoluții nefavorabile. În acest context, măsurile anunțate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală (de 10%), astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai ușor eliminarea facilităților”.
A fost lansat programul de branding participativ COPERA Branding, „adaptat și adresat antreprenorilor români care doresc să participe în mod direct și activ la construirea brandurilor”. Fondatoare sunt Dana Nae Popa, antreprenor de 17 ani și cu 20 de ani de experiență în comunicare și Laura Iane, specialist în comunicare vizuală cu peste 18 ani experiență.
Dana Nae Popa, cofondator COPERA Branding: „Am început drumul meu spre antreprenoriat încă din ultimul an de facultate și nu mă văd făcând altceva. Încă de la început, m-au fascinat poveștile antreprenorilor, determinarea și energia lor creativă de a construi afaceri care să creeze locuri de muncă, impact în societate și o Românie mai bună. Mă bucură foarte mult interesul românilor pentru antreprenoriat și sper că este cartea câștigătoare pentru un viitor mai bun al acestei țări, în care eu am încredere. Nu mi-am pus problema să plec pentru că simt că este nevoie de mine aici. De aceea, la COPERA Branding noul meu rol ca antreprenor este să fiu aproape de alți antreprenori.”
Laura Iane, cofondator COPERA Branding: „Iubesc businessurile românești care ne fac bine și îmi doresc ca experiența mea să contribuie la construirea unor branduri românești frumoase și puternice. Invităm antreprenorii să fie prezenți în fiecare pas al dezvoltării brandurilor pe care le construiesc. Ne dorim să îi ajutăm să înțeleagă cum se concepe o strategie de brand, să învețe noțiuni de design și comunicare vizuală într-un proces de co-creație special gândit pentru afacerea lor. În acest fel, brandul devine cu totul al antreprenorului. Pe foarte scurt, este vorba despre branding participativ. Branding fără regrete. Branding fidel poveștii din care s-a născut.”
Inițiatoarele subliniază că „programul COPERA este unul adaptat realității antreprenorilor, fie ei la început de drum, fie cu businessuri deja puternice, dar care au nevoie de un rebranding sau branding pentru noi linii de business. Este simplu și suplu, transparent și 100% în colaborare cu antreprenorii. Cele 4 module ale programului reprezintă sesiuni de lucru între echipa COPERA Branding și antreprenori, dar și echipele acestora, după caz. Astfel, prin parcurgerea celor 4 module ale programului, echipa comună formată din antreprenori și COPERA Branding vor construi împreună poziționarea brandului, numele, identitatea vizuală a acestuia, dar și un manual de brand care va defini și va cuprinde liniile directoare după care fiecare brand se va ghida pe viitor.
COPERA invită antreprenorii să fie prezenți în fiecare pas al dezvoltării businessului. Obiectivul acestui program este de a-i ajuta să înțeleagă procesul, să învețe principii de comunicare și să-și construiască brandul împreună cu specialiști în comunicare. Ideea de bază este ca antreprenorul să se lase în seama procesului, să lucreze într-un mod suținut. Câștigul cel mai mare este că brandul se va potrivi cu antreprenorul, tocmai pentru că este construit și de el.
Workshopurile sunt susținute de echipa COPERA Branding la sediul din București, la sediul antreprenorilor din București și țară sau în format online. În funcție de nevoile antreprenorilor, aceștia vor putea opta și pentru sesiuni cu invitați speciali, specialiști din alte zone conexe care să ajute la construcția noilor branduri.
Dana Nae Popa este „antreprenor în comunicare de aproape 17 ani. Este owner și managing director al agenției de comunicare integrată pastel. În prezent, Dana este și Președinte al Asociației pastel, dar și al Uniunii Agențiilor de Publicitate din România (UAPR)”.
Laura Iane „are peste 18 ani de experiență în comunicare vizuală, este designer și actual director de creație la agenția de comunicare integrată pastel. Parte din campaniile la care a lucrat sunt recunoscute la competițiile naționale și internaționale ale industriei”.
Gebrüder Weiss Romania ne oferă o analiză asupra schimbărilor și provocărilor cărora a fost supusă industria locală a transporturilor în ultimii ani, ca urmare a contextului economic și geopolitic:
Gebrüder Weiss: Perturbările globale și impactul lor în industria de transporturi
Cum a evoluat piața de profil de la startul pandemiei, până la blocarea canalului Suez și declanșarea conflictului din Ucraina
Industria locală a transporturilor a trecut, în ultimii 3 ani, prin schimbări majore, urmând să facă față unor noi provocări și în perioada următoare. Plecând de la declanșarea crizei pandemice și până la incertitudinile geopolitice și economice ale momentului, jucătorii din industria de profil au fost nevoiți să găsească permanent noi soluții de a face față schimbării de paradigmă și de a veni în sprijinul clienților.
Potrivit Gebrüder Weiss România, unul dintre principalii jucători ai pieței locale de transport și logistică, piața de profil era, în 2019, caracterizată de stabilitate, jucătorii din piață, cât și clienții, având foarte structurate acțiunile, timpii de livrare, rutele și volumul de marfă transportată. Odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, la începutul lui 2020, piața de profil a intrat într-un ritm extrem de alert și instabil. Raportat la zona țării noastre, perioada martie – aprilie 2020 a fost marcată de o scădere bruscă a volumelor transportate și o volatilitate în ceea ce privește țările de unde provenea marfa, rutele și zonele de destinație a mărfurilor. După câteva luni de scăderi ale volumelor, contextul pandemic a dus la o creștere accelerată a comerțului electronic și, astfel, la o explozie a volumelor transportate.
Viorel Leca
„Toate aceste schimbări au fost coroborate cu necesitatea ca jucătorii din industria de transport să mențină echipele funcționale în permanență, pentru a evita blocaje ale livrărilor, pe o piață a muncii extrem de dificilă, unde găsirea de personal a fost o adevărată provocare. Peste toate acestea, restricțiile de circulație au avut un impact major”, a declarat Viorel Leca, Director General al Gebrüder Weiss în România.
Reprezentantul companiei a subliniat, de asemenea, că toată instabilitatea din prima jumătate a anului 2020 a dus la perturbări majore în industria de transport. În primul rând, costurile au crescut exponențial și, mai mult de atât, nu mai exista nicio predictibilitate asupra lor.
Anghel Adelina
„În ceea ce privește transportul aerian și maritim, unda de șoc cauzată de pandemie s-a simțit rapid la nivel de costuri. Astfel, dacă în 2019 un container de 40 de picioare pentru transport maritim avea un cost de transport de cca. 2.500 de dolari, în ultimii ani a ajuns chiar și la un vârf de 16.000 de dolari. În plus, impunerea de restricții de circulație a dus la o necesitate în găsirea de soluții alternative pentru clienți și creionarea de modele de transport speciale”, a subliniat Adelina Anghel, Area Manager East Gebrüder Weiss România.
Și la nivelul costurilor raportate pentru transportul de bunuri pe cale aeriană s-a simțit un șoc. Mare parte din mărfurile care au nevoie de un timp de tranzit redus și se transportă aerian sunt aduse pe avioane de pasageri. Cum impunerea de restricții de circulație a dus la o scădere dramatică a traficului aerian de persoane, a fost afectat implicit traficul de mărfuri. În consecință, costurile pentru transportul aerian au crescut semnificativ, dacă ne raportăm la primăvara lui 2020 vs. cea a lui 2019. Și în acest context, transportatorii au fost nevoiți să găsească variante alternative pentru a răspunde cerințelor clienților și a asigura un flux continuu de mărfuri, mai ales pentru industriile cheie unde aprovizionarea cu materie primă sau alte componente este vitală.
Criza semiconductorilor și impactul său în piața de transport
„De altfel, industria automotive a fost afectată de criza din supply-chain, generându-se o criză a semiconductorilor, cu atât mai mult cu cât industria se confrunta deja cu marile provocări impuse de pandemie. Criza semiconductorilor a fost determinată de mai mulți factori și a început cu declanșarea pandemiei de coronavirus. Adoptarea modelului work from home a dus la creșterea cererii de PC-uri, dispozitive mobile, servere și echipamente de rețea. În același timp, restricțiile de circulație impuse de fiecare țară în parte, cum ar fi stabilirea unor coridoare speciale pentru traficul de marfă sau carantinarea/izolarea șoferilor, dar nu numai, au afectat producția de micro chip-uri. Toate acestea au dus la o întârziere în lanțul de aprovizionare ce a pus o presiune foarte mare asupra jucătorilor din transporturi”, a mai spus reprezentanta companiei.
Blocarea canalului Suez, o nouă provocare pentru industrie
Un efect important în industria transporturilor a fost determinat și de blocarea pentru șase zile a canalului Suez de către o navă de transport eșuată, în primăvara anului 2021.
Blocarea canalului Suez a venit într-un moment oricum dificil pentru transportul maritim, în contextul unui an afectat de pandemie, cât și a comerțului internațional. Conform datelor oficiale*, canalul Suez reprezintă cea mai importantă verigă în realizarea comerțului dintre Europa și Asia, circa 30% din transportul zilnic de containere din lume traversând prin acesta. Aproximativ 12% din comerțul global, circa un milion de barili de petrol și aproape 8% din gazul natural lichefiat trec prin canal în fiecare zi. La nivel financiar, fiecare zi înseamnă un trafic estimat de 9,6 miliarde de dolari de-a lungul căii navigabile.
Faptul că Suez nu a mai fost navigabil pentru 6 zile a dus la efecte majore în industria de transport. Astfel, jucătorii din segment s-au confruntat cu întârzieri masive și pierderi generate de imposibilitatea de a descărca sau încărca marfa din anumite porturi. Mai departe, toate acestea s-au transpus în creșteri de prețuri pentru majoritatea bunurilor.
Conform Adelinei Anghel, efectele secundare pentru transporturi s-au văzut imediat după deblocarea canalului Suez. „Cu toate că majoritatea porturilor europene au anticipat traficul majorat odată cu rezolvarea problemei din canalul Suez, au fost mari dificultăți în a face față creșterii bruște. Liniile de transport maritim au fost, de nenumărate ori, nevoite să descarce containerele în alte porturi decât cele de destinație inițială, ca urmare a congestiei din porturile cele mai importante ale Europei, Constanța fiind unul din acestea. Au fost destule cazuri când a trebuit să anunțăm clienții că mărfurile le-au fost descărcate în alte porturi din zonă, nu în Constanța, și că trebuie să găsim soluții pentru livrarea ulterioară la destinație. În același timp, liniile maritime au prioritizat de multe ori exporturile, ca să poată duce echipamente în zonele din Asia de unde se încarcă cele mai mari volume”, mai spus Adelina Anghel.
Ruta alternativă implicită pentru traficul maritim între Asia și Europa este de a ocoli Africa prin Capul Bunei Speranțe, aspect ce adaugă până la două săptămâni la durata călătoriei. Dincolo de întârzieri, preocupările legate de piraterie, din cauza concentrării fără precedent de transport maritim într-o zonă atât de restrânsă, au ridicat noi probleme în primele luni din 2021 și au arătat, încă o dată, că lanțul de aprovizionare a Europei este unul fragil.
Conflictul din Ucraina și-a pus amprenta asupra transportului local
Un alt moment dificil cu efecte pe termen imediat, dar și lung, pentru industria de transport a fost declanșarea conflictului din Ucraina. Odată cu situația geo-politică din regiune, Ucraina a încetat, cel puțin în primă fază și pentru anumite categorii de clienți, a mai fi una dintre opțiunile viabile pentru transport, fie terestru, aerian sau maritim. Astfel, industria de profil a trebuit să își reconfigureze rutele și să facă față unor noi schimbări majore.
„Portul Odessa nu a mai fost o opțiune pentru traficul de mărfuri, astfel că multe dintre vasele care descărcau în acest punct au fost re-rutate către Constanța, lucru ce a dus la o aglomerare foarte mare. Autoritățile din zona portuară a Constanței au încercat să ia cele mai bune măsuri pentru a face față traficului foarte mare, însă nu au putut preîntâmpina întârzierea în descărcarea mărfurilor și în livrarea lor către clienți. În consecință, transportatorii au fost nevoiți să găsească noi rute și abordări pentru a face față cererii. Mai mult de atât, portul Constanța a devenit un punct esențial în mișcarea mărfurilor expediate din Ucraina, accentuând congestia din port”, potrivit Adelinei Anghel.
Încă o dată, criza din Ucraina a dus la o presiune și mai mare pe supply-chain și pe industria transportatoare. De asemenea, tensiunile geo-politice au un efect în lanț care afectează companiile aeriene și maritime de transport de marfă. Acestea au deja de suferit în urma majorării prețului la combustibili.
În al doilea rând, țările din Europa, dar și SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor a companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene și canadiene în spațiul său aerian. Practic rutele companiilor aeriene, deja afectate de pandemie, s-au restrâns, ducând la o nouă creștere a prețurilor pentru transportul bunurilor.
Transportul feroviar de marfă este, de asemenea, afectat deoarece multor companii europene le este interzis să deruleze contracte cu căile ferate rusești. Acest lucru va perturba activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează prin Rusia.
Pentru anul viitor, reprezentanții companiei se așteaptă ca situația economică instabilă, local și internațional, alături de incertitudinile geo politice să ducă la o scădere a volumelor transportate. Cu toate acestea, oportunitățile majore vin din zona nișelor de clienți speciali care sunt nevoiți tot mai mult să ia în calcul modele de transport inedite și rute alternative celor tradiționale.
„Cu siguranță, în cazul companiei noastre, digitalizarea serviciilor, adăugarea de unele noi în portofoliu și oferirea de suport clienților în momentele cheie au făcut și vor face diferența pe o piață afectată major de schimbări continue în ultimii ani”, a încheiat Viorel Leca.
În luna iulie, în București a fost autorizată o suprafață record de 350.000 de metri pătrați, echivalentul a aproape 7.000 apartamente
Luna iulie a marcat pe piața rezidențială din București un record al ultimilor 14 ani în ceea ce privește suprafața totală utilă autorizată, de 350.000 de metri pătrați, ceea ce echivalează cu aproape 7.000 apartamente, arată datele Colliers. Creșterea puternică a suprafețelor autorizate în trimestrul al treilea a anulat scăderea din prima parte a anului, astfel că la noua luni sunt înregistrate cu doar 1% mai puține unități autorizate, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Gabriel Blănită, Colliers
„Dacă în prima jumătate a anului, în București, autorizațiile au scăzut cu o treime față de anul trecut, trimestrul al treilea a adus creșteri importante. Numărul record de metri pătrați autorizați nu înseamnă însă că toate aceste proiecte se vor și construi, dar reprezintă o măsură a încrederii pe care dezvoltatorii o au în piața rezidențială. Numărul locuințelor livrate astăzi depinde de numărul șantierelor deja începute și de cererea de locuințe din trecut, pe când autorizațiile depind de cererea de locuințe din prezent, de încrederea în viitor, și într-o mare măsură și de procesul administrativ. Astfel, anul acesta ne așteptăm în continuare la un record de livrare, chiar dacă cererea s-a înscris pe un trend descendent începând cu luna martie”, punctează Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Pentru comparație, în 2019 și în 2020, în București media lunară a suprafeței autorizate a fost de 127.000 de metri pătrați, echivalentul a aproape 2.500 apartamente, pe când în 2021 suprafața autorizată medie lunară a crescut la 139.000 de metri pătrați, echivalentul a aproape 2.800 apartamente. În primele noua luni ale acestui an, pe fondul revenirii puternice din trimestrul al treilea, media lunară a suprafețelor autorizate a crescut la 156.000 de metri pătrați sau echivalentul a aproape 3.100 apartamente.
În Ilfov, în primele noua luni ale anului, suprafața autorizată a scăzut cu 6% față de perioada similară a anului trecut, trendul fiind invers față de București, în sensul că prima jumătate a anului a adus o creștere de aproape 10% a suprafețelor autorizate, iar trimestrul al treilea a adus scăderi. Clujul a înregistrat o creștere de 4% a suprafeței autorizate pentru clădiri rezidențiale în primele nouă luni din an, în Iași s-a înregistrat o creștere de 3%, iar în Timișoara suprafețele autorizate au scăzut cu 5% în aceasta perioadă.
„Deși situația autorizațiilor s-a îmbunătățit semnificativ față de prima parte a anului, ne așteptam ca ritmul livrărilor din anul următor să încetinească, pe fondul scăderii cererii, plus că și costurile de construcție se mențin ridicate, aspect ce contribuie la o precauție suplimentară din partea dezvoltatorilor. Pipeline-ul consistent de proiecte autorizate face însă foarte puțin probabil un șoc în zona ofertei în perioada următoare. Cu toate acestea, o mai bună predictibilitate și transparență în ceea ce privește situația planurilor urbanistice ar contribui semnificativ la detensionarea pieței imobiliare și la atenuarea variațiilor ample cu care ne-au obișnuit ultimii ani .Deoarece ciclul de dezvoltare al unui proiect se întinde pe o durată medie de 3-5 ani, predictibilitatea este unul din cei mai importanți factori în asigurarea finanțării, mai ales într-un mediu în care dobânzile continuă să crească”, completează Gabriel Blăniță.
Dezvoltatorii din segmentul rezidențial rămân interesați cu precădere de zonele din afara Bucureștiului, unde oferta de terenuri este mai consistentă, prețurile sunt mai mici și autorizațiile se obțin în general cu mai puține dificultăți, mai arată datele Colliers. Creșterea dobânzilor, inflația care diminuează puterea de cumpărare, dar și creșterea costurilor de construcție se adaugă la incertitudinile care afectează perspectivele pe termen scurt. Cu toate acestea, primele nouă luni ale anului au adus o creștere a volumului de construcții rezidențiale cu cca. 5%, pe când valoarea acestor lucrări a crescut cu peste 30%, ceea ce ilustrează creșterea costurilor pe acest segment.
Un alt aspect important de urmărit vizează modificările legislative pe partea de taxe, în special având în vedere situația fiscală dificilă cu care se confruntă statul român. Impozitele pe proprietăți urmează să crească de la 1 ianuarie 2023, în timp ce legislația privind TVA-ul se modifică pentru a deveni mai puțin favorabilă achiziționării de proprietăți rezidențiale. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra vânzărilor de locuințe.
Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România
Orice analiză a evoluției conflictului de la granița de nord a României, declanșat în urmă cu opt luni, va scoate în evidență cel puțin patru nevoi esențiale ale economiei naționale: (1) nevoia de echipamente militare, muniție și alte accesorii de tehnică militară; (2) nevoia de infrastructură – portuară, aviatică, căi ferate, autostrăzi, energie, telecomunicații; (3) nevoia de securitate cibernetică, pentru a face față potențialelor atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicații, energie și, nu în ultimul rând, (4) nevoia de resurse umane calificate.
Întrebarea care se naște este cum ar putea beneficia, în acest context, economia românească de nevoile inerente care se nasc într-o astfel de perioadă, când în joc sunt angrenate entități europene și globale?
Astăzi, nevoia României de echipamente militare sofisticate, de ultimă generație, poate fi satisfăcută doar prin achiziții externe.
Vrem-nu vrem, ne place sau nu, aceasta este realitatea, astăzi, în România. Avem însă ocazia să folosim acest aspect în favoarea noastră, oferindu-ne disponibilitatea de a contribui treptat la producția acestora, pas cu pas. România este o țară cu tradiție în industria grea, în producția de oțeluri speciale, construcția de nave, aeronave, chiar și de tehnică militară de bază. Mai mult, România și-a dovedit cu brio capabilitățile inginerești și de producție efectivă în ultimii 20 de ani în multe industrii (de exemplu, industria auto și cea navală), începând cu operațiuni simple de asamblare a diverselor componente și ajungând astăzi la realizarea integrală a produselor sofisticate.
Cu un astfel de CV şi cu un buget de apărare de 5,5 miliarde euro anual (din care aproape 2 mld. euro destinate echipamentelor militare), România poate să-și arate disponibilitatea de a contribui la producția, mentenanța și dezvoltarea de tehnică militară sofisticată, sub umbrela unor parteneriate strategice. Aceasta este menirea conceptului de “offset”, în baza căruia România își poate dezvolta în mod sustenabil, pe termen lung, capabilitățile de producție de tehnică militară. Avem exemple de succes în acest sens, printre țările învecinate nouă din Uniunea Europeană şi acest succes transcede considerabil şi în zona civilă.
Nevoia de infrastructură – portuară, aviatică, căi ferate, autostrăzi, energie, comunicații – pentru a permite mobilizarea, livrarea, poziționarea de echipamente militare, aprovizionarea și utilizarea acestora în timp record.
Nu este niciun secret că România suferă enorm la capitolul infrastructură. Însă fondurile mobilizate de urgență în aceste opt luni, pentru diferite obiective, cum ar fi reabilitatea căilor ferate din Portul Constanța (peste 1 miliard de euro), de exemplu, arată că autoritățile sunt hotărâte să schimbe aceste minusuri de infrastructură, absolut esențiale în funcționarea economiei, deopotrivă pe timp de pace sau pe timp de război, relativ urgent, în perioada imediat următoare. Trecerea la o infrastructură modernă va genera, de altfel, beneficii în lanț asupra întregii economii a României, cu efect mai pronunţat în zonele mai puţin dezvoltate din estul ţării.
Nevoia de securitate cibernetică pentru a face fața atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice de telecomunicații, energie și altele.
Dintre toate nevoile menționate până acum, România stă cel mai bine la capitolul securitate cibernetică ca potențial contributor la creșterea și dezvoltarea acestui segment deosebit de important. Pe lângă poveștile de succes la nivel mondial din zona IT pornite din România, capabilitățile reale ale României în acest sector sunt dovedite de înființarea în România a două centre de testare a tehnologiilor inovatoare, ca parte din acceleratorul de inovare al NATO – Defence Innovation Accelerator of the North Atlantic (DIANA), și-anume Centrul de Excelență de Inteligență Artificială de la Politehnica și Institutul de Cercetări Aerospațiale de lângă Turbo Mecanica (INCAS), precum și a Centrului European de Securitate Cibernetică. Fondurile disponibile în cadrul unor astfel de programe, atât la nivel de NATO, cât și dinspre Agenția Europeană de Apărare (European Defence Agency – EDA), vor schimba semnificativ industria IT din România în următorii 3-5 ani.
Nevoia de resurse umane calificate
Războiul modern se bazează pe militari profesioniști, România fiind a zecea putere în rândul țărilor membre NATO ca număr de militari, cu un efectiv de 78.500 militari, în urma Greciei (111.400), Poloniei (122.500), Spaniei (118.200), Italiei (174.800), Germaniei (188.500), Franței (207.100), însă mult peste Ungaria (21.400), Bulgaria (27.400), Cehia (26.900), Olanda (41.600).
Forța umană de elită, însă, nu este totul într-un conflict cum este cel din Ucraina. În spatele frontului, este nevoie de forță de muncă competentă, convertibilă imediat pentru asigurarea necesarului unei economii de război – nevoi specifice de fabricație, lanțuri de aprovizionare reziliente ș.a.m.d. România ar putea să asigure, în mod realist, această nevoie de forță de muncă competentă, luând în calcul diversitatea fabricilor de succes care funcționează aici de 10-15 ani, iar tendința de creștere a numărului acestora din ultimele luni nu poate decât să confirme acest lucru.
În loc de concluzie
Războiul din Ucraina este o dramă umană de proporții uriașe, care a schimbat deja economia națională în ultimele opt luni. Dar schimbarea majora vă avea loc de acum înainte, cel puțin pe cele patru nevoi esențiale menționate mai sus. Iar satisfacerea acestora într-o manieră profesionistă, sustenabilă și pe termen lung, va aduce beneficii enorme României, în primul rând pe timp de pace. Cele mai importante de menționat ar fi:
Producția de tehnică militară sofisticată vine cu o cultură a excelenței și a resposabilităţii pe întregul flux de producție, de la aprovizionare, alegerea furnizorilor, siguranță în muncă, mentenanță a utilajelor, până la producția efectivă, mentenanță ulterioară. Personalul implicat în astfel de proiecte vă duce cu sine această cultură involuntar în lumea din jurul lui, își va pune amprenta asupra modului în care aceștia vor profesa mai departe indiferent de domeniu, civil sau miliar. Odată produsă/achiziționată, tehnica militară sofisticată permite utilizarea ei și pe timp de pace în misiuni civile (multirol) – de exemplu, dronele de supraveghere aeriene pot monitoriza și preveni tăierile ilegale de păduri din România, pot ajuta la găsirea rapidă a persoanelor dispărute în zone montane, maritime și alte tipuri de servicii.
Dezvoltarea infrastructurii României pe repede-înainte va aduce o dezvoltare economică fără precedent, în special în zona portuară și în nord-estul României.
Creșterea ponderii în PIB a bugetului de apărare, la 5,5 miliarde euro anual (2,5% din PIB – cel mai mare procent din ultimii 30 de ani), ceea ce va susține categoric businessurile pe orizontală care lucrează și sunt conectate la industria militară. Care înseamnă și locuri de muncă, și intensificarea schimburilor comerciale (import-export) și, de ce nu, dezvoltarea acelor industrii, întrucât vor trebui respectate standarde înalte de calitate și eficiență.
Fonduri suplimentare, alocate de Uniunea Europeană și NATO pentru susținerea diverselor proiecte de apărare comune și implicit a economiei românești, ca și a altor state din proximitate.
În mod evident, nimeni nu-și dorește conflicte de niciun fel între țările lumii, nici la nivel local, regional sau, mai rău, global. Din păcate însă, acestea se întâmplă din diverse motive, este o realitate pe care, iată, o avem la granița noastră. Însă această conjunctură dificilă a declanşat și o serie de iniţiative și proiecte, care aduc beneficii economice României, dar care în mod normal nu ar avea loc sau ar lua mult mai mult timp de implementare.
Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) reia apelul la conciliere între băncile comerciale și clienții cu care se află în procese, unul dintre obiective fiind acela de „a reduce și mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată”. În acest sens, CSALB prezintă următoarea analiză:
Procesele în care sunt implicați consumatorii și băncile au scăzut de trei ori față de perioada 2015-2016
Dacă la momentul înființării și debutului activității CSALB (2015-2016), numărul de procese dintre bănci și consumatori era de aproximativ 40.000, în prezent, numărul litigiilor din instanțe a scăzut de trei ori, la puțin peste 13.000 de procese. În acest context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) reia apelul către băncile comerciale de a-și îndruma clienții persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluții amiabile cu ajutorul unui conciliator, cu scopul de a reduce și mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Scăderea numărului de procese dintre consumatori și bănci de la 40 de mii până la aproximativ 13 mii de litigii este semnificativă, însă numărul proceselor ar fi putut fi mult mai mic decât cel de acum. Din păcate, în instanțe procesele merg foarte greu, mulți judecători nefiind specializați în problematica financiar-bancară. Sunt procese care durează ani de zile pentru cauze de câteva sute de lei. La final, când consumatorii și băncile implicate vor trage linie, ar putea chiar să constate că beneficiile obținute sunt mai mici decât costurile acestor procese. În plus, doar una din cele două părți va avea câștig de cauză. Apelul nostru către judecători a fost să recomande părților soluționarea alternativă, prin conciliere, în care ambele părți au de câștigat. Consumatorilor le recomandăm să apeleze la instanță doar după ce au încercat să își rezolve nemulțumirile în mod amiabil. Instanța să fie ultima soluție, ținând cont de costurile mari de timp, bani și energie pe care le implică un proces. Dacă sunt consumatori care aleg calea instanței pentru că nu au aflat încă de existența CSALB, banca are datoria să-i informeze pe aceștia de varianta negocierii, gratuită pentru ei. Există bănci care fac deja acest lucru pentru că au înțeles beneficiile stingerii unor procese costisitoare. Anul acesta 122 procese s-au încheiat în instanță pentru că părțile s-au înțeles în cadrul CSALB. Avem aproape o dublare a numărului de cazuri față de 2021, semn că existe premise ca tot mai multe bănci să adopte această strategie, iar numărul de procese să scadă în continuare.”
Procese înlocuite cu soluționări amiabile
122 de procese în instanță s-au închis în 2022 pentru că părțile au apelat la concilierea în cadrul CSALB. În anul 2021 au fost 67 de procese încheiate în acest mod. Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părților. Practic, băncile le-au recomandat clienților să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile cu banca să aibă un rezultat și chiar să fie implementate înainte de primul termen de judecată. Timpul mediu de soluționare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 33 de zile (în anul 2021).
Exemple de cauze aflate pe rol, care și-au găsit rezolvarea în CSALB (extrase de pe portalul instanțelor):
Acțiune în constatare clauze abuzive;
Acțiune cu privire la Legea nr. 77/2016 (darea în plată);
Procedura insolvenței;
Contestație la executare;
Obiectul solicitărilor a fost:
Restituirea comisionului de administrare ce fusese perceput la valoarea sumei acordate și restituirea comisionului de acordare credit;
Eliminarea și restituirea comisionului de administrare credit și a comisionului de analiză dosar;
Renegocierea contractului și scăderea ratei (credit în CHF).
Luca Romulus, avocat din Cluj: „În ultima lună am avut 15 clienți care reclamau în instanță clauze abuzive sau invocau creșterea ratelor. Vorbim în cazul lor de credite vechi, luate în 2006-2008. În cazurile soluționate amiabil banca a fost cea care m-a contactat. Chiar vreau să îi felicit pe juriștii băncii care au propus să stingem litigiul în mod amiabil și să evităm niște costuri importante. Odată ce banca propune sau acceptă soluționarea amiabilă, eu intru în dialog cu conciliatorul CSALB, care ține legătura cu banca și apoi discutăm pe marginea ofertei băncii. Eu și clientul mai adăugăm unele argumente și pretenții până când ajungem la un punct comun. Clienții sunt foarte mulțumiți, în primul rând pentru că se rezolvă repede. În cazurile în care banca a propus soluția amiabilă, clienții au acceptat în proporție de 100% soluția la care s-a ajuns. În majoritatea cazurilor banca a acceptat să platească și onorariul către avocat, însă am mai redus și eu din acest onorariul, mai ales că timpul de rezolvare este atât de scurt. Din păcate, nu toate băncile sunt la fel: chiar acum am pe rol un proces în care o bancă se judecă pentru 1.500 de lei cu consumatorul și nu face niciun pas către conciliere.”
Ionela Aiftincă, avocat din Botoșani: „În 2022 am avut cinci dosare în care părțile au renunțat la proces. Toate s-au rezolvat la CSALB, iar timpul de rezolvare a fost de aproximativ o săptămână pentru fiecare. La momentul acesta clienții au deja banii în cont. Față de ce au cerut și ar fi putut obține în instanță, estimez că au primit cu 10%-20% mai puțin. Însă, soluția obținută prin conciliere este avantajoasă și pentru că elimină incertitudinea din timpul procesului, la care se adaugă timpul foarte scurt de soluționare. Băncile care nu au adoptat încă această soluție, ajung să plătească sume mult mai mari, cu avocați, expertize, executări silite, provizioane. Din păcate metoda aceasta nu este foarte cunoscută, de aceea nici judecătorii nu vorbesc despre ea. Clienții pe care i-am avut au fost foarte multumiți. Chiar am un client care și-a soluționat două dosare prin conciliere, iar acum este nerăbdător să-l rezolve și pe al treilea în același mod.”
Nela Petrișor, fost judecător al ÎCCJ, avocat și conciliator CSALB: „Oamenii trebuie să știe că niciodata instanța nu va da o soluție echitabilă, ci doar va lua o hotărâre supusă probelor din dosar și adevărului judiciar. Judecătorul nu poate să se transforme în conciliator, să empatizeze, așa cum se întâmplă în procedura CSALB. Ne întrebăm de ce oamenii petrec ani de zile în procese pentru prejudicii minore? Pentru că băncile sunt formate la rândul lor din oameni, din funcționari. În departamentul care asigură asistență în litigii, angajații au de cele mai multe ori mentalitatea gladiatorului, nu pot vedea lucrurile decât în alb sau negru. De aceea este foarte bine ca băncile să aibă și juriști care să nu fi făcut instanță, să nu fie “virusați” de lupta din instanță. De cele mai multe ori nu banca este cea care refuză să apeleze la conciliere, ci echipa care gestionează litigiile. Am constat în activitatea de conciliator că atunci când o bancă a înlocuit un om cheie cu o persoană mai tânără, mai deschisă, întreaga activitate de soluționare alternativă s-a îmbunătățit. Din partea instanțelor s-ar putea face mai mult dacă părțile ar fi informate de către judecător despre CSALB. Așa cum într-un divorț judecătorul este obligat să dea părților sfaturi de împăcare la fiecare termen, le-ar putea sfătui și despre împăcarea în cadrul CSALB. În cazul concilierii ar fi un avantaj în plus față de divorț: conciliatorul care vine cu expertiza lui și propune o soluție pentru rezolvarea problemei. ”
Aproape 4.000 de litigii „stinse” amiabil, din martie 2016
Până pe 15 noiembrie 2022, în 3.960 de cazuri consumatorii și băncile și-au rezolvat nemulțumirile prin intermediul CSALB:
În 2.486 de cazuri, părțile au negociat și au acceptat soluția propusă de conciliatorii Centrului. Alte 533 de negocieri s-au încheiat fără ca soluția să fie acceptată de ambele părți.
În alte 1.474 de situații, băncile sau IFN-urile au rezolvat nemulțumirile propriilor clienți în mod direct, fără intervenția conciliatorilor, însă după ce consumatorii s-au adresat CSALB.
Beneficiile obținute în aproape șapte ani de activitate depășeșsc 7,5 milioane de euro.
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Aegon România, în parteneriat cu clinicile private de radioterapie Amethyst, a lansat asigurarea oncologică Optimist, prin care, în caz de diagnosticare cu cancer, persoanele în cauză „primesc o sumă de bani pe care o pot folosi pentru ce au nevoie, plus acces la tratament gratuit în clinici private”.
Sînziana Maioreanu (foto), CEO al Aegon România: „În urmă cu 4 ani am luat decizia să lansăm o asigurare oncologică tocmai pornind de la nevoile pe care le vedem în jurul nostru – am vrut ca oamenii să aibă la dispoziție opțiuni – să aibă acces rapid la bani pentru tratament, transport sau orice cheltuială care știm că vine odată cu diagnosticul.
În acești ultimi ani am vorbit cu clienții noștri și am aflat că au luat decizia de cumpăra o asigurare oncologică pentru a-și oferi lor un plan de rezervă, îngrijorați fiind că în familie sau între prieteni erau multe cazuri de boală. Așadar, clienții noștri sunt, de cele mai multe ori, aparținătorii unor bolnavi de cancer, oamenii care îi susțin și îi ajută pe aceștia să treacă cu bine prin boală. De aici și ideea unui Ghid Pentru Aparținătorii Bolnavilor de Cancer – pentru că ne-am dorit să le venim în ajutor și am considerat că putem face mai mult decât să le oferim un produs de protecție. Am vrut să le fim alături ajutându-i cu sfaturi practice despre cum să navigheze pe termen lung într-un sistem complex, astfel încât nevoile lor și ale celor apropiați să fie mai ușor satisfăcute. De altfel, Ghidul nostru este accesibil gratuit tuturor celor care au nevoie de el.”
Dr. Irina Mateieș, medic primar de medicină de familie și dietetician, nutriționist specializat în nutriție oncologică, care a contribuit la realizarea ghidului: „Cel mai util lucru pe care îl poate face aparținătorul unei persoane bolnave este, pur și simplu, să îi fie alături. Medicul este cel care trebuie să ofere informațiile despre tratamentul oncologic, dieteticianul clinician trebuie să ofere informațiile despre nutriția oncologică și tu, ca prieten sau membru al familiei, oferă sprijinul tău și astfel, în echipă, pacientul va avea parte de cel mai bun rezultat posibil. Nu adăuga frică, rușine și presiune inutilă pe persoana bolnavă cu restricții alimentare citite pe rețelele de socializare.”
Autorii subliniază că „în Ghidul pentru Aparținătorii Bolnavilor de Cancer, realizat împreună cu specialiștii clinicilor de radioterapie Amethyst, care poate fi consultat și descărcat gratuit aici, sunt incluse poveștile unor învingătoare în lupta cu boala, sfaturi de psihologie pentru cei bolnavi și aparținători, informații de nutriție și sfaturi de alimentație venite de la medici specialiști.
Asigurarea oncologică Optimist, realizată de Aegon România în parteneriat cu clinicile Amethyst, oferă acces gratuit la servicii medicale pentru pacienții asigurați în Sistemul Național de Asigurări de Sănătate, programare în 72 de ore la prima consultație, acces la tehnologie medicală de ultimă generație, consultații de nutriție și ședințe de consiliere psihologică. Asigurarea mai oferă și sprijin financiar de până la 30.000 de lei cu care pot fi acoperite cheltuielile care apar odată cu primirea unui astfel de diagnostic”.
Sînziana Maioreanu conchide: „Le mulțumim prietenilor și colaboratorilor noștri de la clinicile de radioterapie Amethyst cu care am realizat această asigurare oncologică, dar și Ghidul de față. Împreună cu partenerii noștri brokeri ducem aceste soluții mai aproape de oameni.”
Aegon România reamintește că „face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții. Aegon are, la nivel mondial, o tradiție de peste 175 de ani. În total, cei peste 22.300 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 34,4 de milioane de clienți din America, Europa și Asia. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste un milion de clienți și 150 de angajați”.
Platforma românească de crowdfunding consolid8, caracterizată ca „bazată pe recompense pentru proiectele întreprinse de antreprenorii sociali și cei din industriile creative”, anunță lansarea unei campanii „cu obiectivul strângerii de fonduri pentru lansarea a șase cărți cu rețete culinare culese de elevii din șase sate românești de la bunicii lor – minimonografii gastronomice pentru fiecare localitate”. Beneficiar este comunitatea My Transylvania, care, după cum precizează inițiatorii campaniei, timp de un an, „a cules împreună cu Asociația Teach for Romania, profesori și elevi din șase sate, zeci de rețete vechi: școlarii și-au luat la întrebări bunicii, străbunicii, mătușile, părinții, vecinii și au vrut să știe ce mâncau aceștia cu poftă când erau mici. Rezultatele sunt 6 cărți de bucate cu rețete din Vidra (Vrancea), Cosoba și Herăști (Giurgiu), Vulcan (Brașov), Căianu (Cluj) și Murighiol (Tulcea).
Un prim tiraj al cărților a ajuns deja în fiecare comunitate, în fiecare bibliotecă școlară și la fiecare mic cercetător. My Transilvania a inițiat o campanie de crowdfunding pentru publicarea unui al doilea tiraj, dedicat tuturor celor care doresc să afle rețete noi pentru feluri de mâncare vechi și care vor să contribuie la păstrarea patrimoniului imaterial din satele românești”.
Ioana Pătrășcoiu coordonatorul proiectului „Rețete din bătrâni – minimonografii gastronomice sătești!”: „O mare emoție s-a reflectat în ochii fiecărui copil care și-a descoperit rețeta în minimonografie și a văzut că munca lui este importantă, este apreciată și iată, este într-o carte. Ne dorim continuarea acestui proiect ambițios, de redescoperire a identității culinare românești prin intermediul elevilor. Avem un patrimoniu gastronomic local bogat, dar fie nu ne este accesibil (rețetele rămân gătite doar de comunitatea locală, în lipsa prezenței lor în meniurile restaurantelor), fie este înlocuit: datorită comodității, uitării, sau a faptului că un burger sună mai bine ca o porție de cococi sau ca o supă de lășcuțe. Campania noastră este una de precomandă de carte și singura oportunitate pentru cei interesați de rețete vechi de a intra în posesia acestor cărți atât de valoroase.”
Raluca Prelucă, cofondator consolid8: „Ne bucurăm că în ziua în care consolid8 a împlinit doi ani, o nouă campanie găzduită de noi și-a atins obiectivul de finanțare. Suntem mândri că putem sprijini campania My Transilvania, o inițiativă cu sens, care îmbină atât de armonios cultura cu educația. Această campanie este un exemplu despre cum putem îmbina diferite instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și validarea unui produs: grantul nerambusabil primit de inițiatori din Fondul Cultural Național și promovarea produselor prin intermediul unei campanii de crowdfunding, pentru a asigura sustenabilitatea inițiativei. Invităm și alți antreprenori sociali care au dezvoltat noi produse/servicii cu finanțare nerabursabilă să își crească proiectele cu ajutorul comunității lor prin crowdfunding.”
Cei care vor să se implice în această campanie pot alege un pachet (o recompensă) și pot precomanda pe consolid8 una sau toate cele șase cărți – fiecare pachet achiziționat va ajuta continuarea acestui proiect de culegere și prezervare a valorilor gastronomice locale românești. Mai multe detalii aici.
consolid8 este „platforma de crowdfunding lansată cu expertiza echipei fonduri-structurale.ro, pentru antreprenorii sociali și cei din industriile creative, o inițiativă a echipei fonduri-structurale.ro. Pentru mai multe informații, vizitați-ne online la www.consolid8.ro sau urmăriți-ne pe: https://www.facebook.com/consolid8.ro. Platforma își propune să continue cu rolul important pe care il are în dezvoltarea mecanismului de crowdfunding în România, atât ca instrument de dezvoltare a afacerilor, cât și ca instrument de implicare a comunităților în susținerea inițiativelor locale. Cei care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea proiectelor promovate pe platforma consolid8, pot alege o recompensă din lista specifică pentru fiecare campanie în schimbul unei sume de bani prestabilite.
Persoanele care vor să își înscrie ideea de afacere pe platformă sau cei care vor să susțină proiectele în derulare o pot face urmând pașii disponibili pe site-ul www.consolid8.ro”.
My Transylvania este cunoscută ca „o echipă de oameni care contribuie la dezvoltarea zonelor rurale și montane din România, promovează patrimoniul imaterial prin programe, proiecte, evenimente alternative și concepte inovative. Ne preocupă mai ales comunitățile mici, mișcarea în natură, meseriile și meșteșugurile, cultura gastronomică, educația și sănătatea”.
În realitate, acest din urmă aspect nu reprezintă mai mult de 25%
Majoritatea oamenilor nu cunosc și nu înțeleg munca unui investitor, mare parte din aceasta constând în a contrui relații cu oamenii. Foarte mulți cred că munca investitorilor se bazează doar pe cifre, însă partea de cifre și Excel poate înseamna doar 25% din ceea ce face un expert în investiții, spune Matei Păun, partener fondator a fondului Black Sea Fund și specialist cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul investiţiilor.
Matei Păun va vorbi despre ce înseamnă munca de investitor, dar și despre ce înseamnă eșecul joi, 24 noiembrie, de la ora 19.00, în cadrul celei de-a XV-a ediție Fuckup Nights Bucharest, eveniment care schimbă perspectiva despre eșecurile și erorile profesionale.
Evenimentul va avea loc la Refugiu Urban – Palatul Universul. Biletele la eveniment sunt disponibile pe Eventbook și în rețeaua Iabilet. Evenimentul se va desfășura în format hibrid.
Opinie Matei Păun – despre ce înseamna să fii investitor, cum alegi investițiile, dar și despre eșec
„Oamenii nu cunosc și nu înțeleg munca psihologică pe care o duce un investitor. Foarte mult din munca unui investitor constă în construirea de relații cu oamenii. Iar aceasta chimie, această magie, nu se regăsește în niciun Excel. Cred că prea mulți oamenii se gândesc la munca de investitor ca fiind o muncă bazată mai ales pe Excel-uri și pe formule. În realitate, acest din urmă aspect nu reprezintă mai mult de 25%. Inteligența emoțională e mult mai importantă pentru succesul activității unui investitor. Excel-urile nu sunt greu de făcut, oricine poate popula un tabel cu cifre și calcule.
Astfel, ca investitor, trebuie să știi să-i motivezi pe oameni să-și asume anumite cifre, ținte sau provocări. De asemenea, trebuie să știi să-i susții, să-ți asumi rolul unui antrenor, să-i asculți, să înțelegi ce ți se spune și ce nu ți se spune și să ai o comunicare cât mai onestă, fructuoasă și utilă, să înțelegi unde are antreprenorul nevoie de susținere, de ajutor, unde trebuie întărit. Degeaba ai un Excel bun, dacă nu ai capacitatea să-i motivezi pe oameni să-l implementeze, să înțelegi când apar deviații, să-i susții. Când lucrurile nu stau bine, e important să nu te superi, să nu dai cu pumnul în masă, ci să vii cu empatie, care te ajută să înțelegi mai bine și să vii cu soluții aplicate. Astfel se creează încredere, care conduce la o comunicare onestă, sinceră.
Un bun investitor îmbină gândirea rațională, ancorată în realitate cu cea emoțională, mai soft. Și cred că puțini reușesc asta, majoritatea investitorilor de obicei sunt mai ancorați pe partea cantitativă – care are un rol important, desigur, dar rolul acesta este mult mai limitat. Aș zice că este important ca un investitor să stăpânească bine ambele zone și să se poată poziționa cât mai onest și mai obiectiv la proiectele, parteneriatele și relațiile pe care le are, pentru a veni cu idei, feedback și soluții utile, care pot duce la acțiune. Iar pentru asta e nevoie de multă autenticitate și independență – trebuie să poți să te detașezi și să te privești pe tine însuți de afară. În esență, vorbim despre latura umană a lucrurilor, care nu poate lipsi din activitatea unui investitor.
De fapt, aceste doua aspecte sunt cele la care ne uităm și când facem o investiție: partea cantitativă constă într-o analiză teoretică a situației, iar cea emoțională se referă la echipa de antreprenori. Practic, ne uităm ca echipa să fie formată din oameni echilibrați, cu care investitorii să poată trece printr-o furtună.
În meseria aceata ce este frumos este mai ales munca cu oamenii. Mie imi place să lucrez cu antreprenorii, iar bucuria este să reușesc să le dau aripi – să dau aripi oamenilor, proiectelor sau inițiativelor. Eu cred că problema principală a românului este frica, pe care trebuie să învățăm să o depășim. Iar pentru a face asta, trebuie să învățăm să acceptăm riscurile. Orice succes este construit pe acceptarea ideii că riști și că s-ar putea să-ți iasă, să nu-ți iasă cum vrei, sau să nu-ți iasă deloc. În general, oamenii au o problemă cu eșecul și cu ideea de a nu reuși sau de a fi arătați cu degetul. În România, stigma aceasta este chiar mai mare decât în alte părți. Prin urmare, este important să ne raportăm corect la eșec, pentru că dacă ne raportăm corect la eșec, putem să-l acceptăm și să-l depășim. Implicit, așa ne va fi mai ușor să ne asumăm riscuri.
Pe mine eșecul m-a învățat că face parte din viață, că fără eșec nu ar exista succes, că eșecul e cea mai bună lecție. Eșecurile prin care am trecut au avut impact constructiv asupra filosofiei mele de viață. În mod clar, eșecurile au avut un rol important în a-mi descoperi smerenia și limitările, pe care orice om le are, precum și reziliența, convingerile. De exemplu, eu cred că reziliența ține de perspectivă, de cum te raportezi la lucruri, iar asta depinde de context. E important să te raportezi corect la ceea ce ți se întâmplă. Pierdem din reziliență când pierdem din context. Și atunci nu ne mai raportăm corect la o problemă și ne ia valul, nu ne mai simțim stăpâni pe ceea ce se petrece. Dacă ne-am gândi la o analogie cu marea, ca să poți naviga trebuie să fii conștient de unde te afli în spațiu, trebuie să nu te păcălești, pentru că păcăleala te duce la moarte. Nu te poți raporta incorect la o furtună. Iar pentru toate acestea e nevoie de smerenie.
În general abordarea mea despre eșec este pozitivă, îmi trezește empatia și mă incită la curiozitate. Mereu caut să văd ce putem învăța din ce s-a întâmplat. O experiență trăită de altcineva poate fi la fel de plină de învățăminte ca o experiență trăită de tine”.
Matei Păun este un specialist cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul investiţiilor, până acum fiind implicat în zeci de tranzacții. Din 2018 este cofondator al Black Sea Fund, fond de investitii axat pe tranzacții cu IMM-uri din România. În 2005 a fondat BAC Investment Banking, o firmă de investment banking axată pe fuziuni și achiziții și atragere de capital. În prealabil, a ocupat diferite roluri, printre care cel de CEO la DNT, un furnizor de servicii de internet de top, a fost director la Financial Advisory Services, Deloitte și director general al Regent European Securities. Matei a studiat la Trinity College din Connecticut.
El va vorbi în cadrul Fuckup Nights Bucharest alături de Andreea Moldovan – Owner Pastry Chef la Love you Choux & Livrez Fericire, Dr. Mihail Pautov – medic specialist, chirurg și gazdă a emisiunii Medicool și Andreea Runceanu – violonistă la Amadeus Electric Quartet.
Evenimentul va avea loc joi, 24 noiembrie, începând cu ora 19:00, la Refugiu Urban – Palatul Universul. Biletele la eveniment sunt disponibile pe Eventbook și în rețeaua Iabilet. Evenimentul se va desfășura în format hibrid.
România continuă să coboare pe scara inovației, după cum arată cel mai recent Index Global al Inovării – GII 2022. Ne aflăm spre finalul clasamentului în Europa. Chiar și Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global.
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată o creștere a activității de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat și 0,19% către cel public. Numărul angajaților din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% față de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creșterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public și din învățământul superior a scăzut. Activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanțată în proporție de 51,8% de către companii și doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităților.
Deși la prima vedere creșterea activității de cercetare și dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării, țara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediție a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene. Indicele este publicat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale.
Acesta este un rezultat surprinzător pentru o țară cu o comunitate IT puternică și cu politici menite să sprijine acest sector. Chiar și investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionați au în portofoliu acțiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic.
Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 și Slovacia pe 46. Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidență punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituțiile românești, mai ales în ceea ce privește politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieței, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB și valoarea investițiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi și în ceea ce privește valoarea cheltuielilor din PIB pentru educație. Avem și puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoștințe și de rezultatele obținute de sectorul tehnologiei și infrastructura IT&C
Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine, Elveția, Statele Unite și Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda și Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franța pe locul 12. În top 20 se mai regăsesc Japonia, Israel, Austria și Estonia, din blocul țărilor din Europa de Est.
Pandemia din 2020 a accelerat cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea, iar tendința a continuat și în 2021. Cele mai mari companii care cheltuiesc la nivel global pentru cercetare și dezvoltare și-au majorat aceste cheltuieli cu aproape 10%, ajungând la peste 900 de miliarde de dolari în 2021, mai mult decât înainte de pandemie. Această creștere a fost determinată în principal de patru industrii: hardware și echipamente electrice pentru tehnologiile informației și comunicațiilor, software și servicii IT&C, produse farmaceutice și biotehnologie și construcții și metale industriale. Tranzacțiile cu capital de risc (VC) au explodat cu 46% în 2021, înregistrând niveluri comparabile cu boom-ul internetului de la sfârșitul anilor 1990. Regiunile America Latină și Caraibe precum și Africa au înregistrat cea mai puternică creștere a investițiilor de capital de risc. Potrivit indicelui, pentru sfârșitul anului 2022 estimările sunt mai temperate, preconizându-se că înăsprirea politicilor monetare și efectul asupra capitalului de risc vor duce la o decelerare a investițiilor respective.
Anul 2022 a adus o schimbare semnificativă în top 15 inovatori, Statele Unite, Singapore, Germania și China urcând în clasament, aceasta din urmă depășind Franța. Turcia, India și,
într-o oarecare măsură, Republica Islamică Iran au continuat să avanseze în clasament. Conform GII 2022, România a continuat să piardă poziții în clasament, încetinită de propriile instituții și politici economice, deși are o comunitate și infrastructura IT&C puternice. Această situație poate aduce pericole, cum ar fi acela de a deveni doar un subcontractant de servicii tehnologice, așa cum industria confecțiilor a devenit furnizorul preferat de servicii și forță de muncă pentru economiile occidentale în anii ’90.
Bitcoin a înregistrat volatilitate în ultima săptămână, refuzând să se stabilizeze într-un interval stabilit la noul său nivel inferior de tranzacționare.
După ce a scăzut de la peste 20.000 de dolari, bitcoin a început săptămâna trecută sub 15.700 de dolari, înainte de a sări înapoi la aproximativ 17.000 de dolari. Mai târziu, în cursul săptămânii, a găsit o mai mare stabilitate în jurul valorii de 16.500 de dolari, dar a scăzut din nou în weekend pentru a se tranzacționa în această dimineață chiar sub 16.000 de dolari.
Ether a fost, de asemenea, volatil pe parcursul săptămânii, după ce a început sub 1.175 de dolari înainte de a sări la puțin sub 1.275 de dolari. Criptoactivul s-a tranzacționat apoi în scădere pe parcursul săptămânii, ajungând din nou în jurul valorii de 1.175 de dolari, înainte de a scădea în weekend, tranzacționându-se acum la puțin peste 1.110 dolari.
Casa Albă ridică problema reglementării cripto după G20
Summitul G20 a fost un prilej pentru o varietate de obiective politice în această lună, dar unul dintre ele pare să fi fost stabilirea unei abordări și în ceea ce privește reglementarea cripto.
Într-o declarație publicată de Casa Albă, Joe Biden a afirmat că națiunile G20 s-au angajat să adopte „o reglementare, o supraveghere și un control robust” al criptoactivelor. De asemenea, Casa Albă afirmă că salută propunerea Consiliului de Stabilitate Financiară (FSB) de a stabili un cadru internațional cuprinzător pentru reglementarea cripto.
Anunțul vine într-un moment critic pentru acest sector, în condițiile în care în majoritatea marilor națiuni solicită din ce în ce mai mult o mai mare reglementare a domeniului. Deși acest proces pare să fie în curs de desfășurare, eforturi mai coordonate între marile națiuni ar putea aduce în curând schimbări semnificative în mediul internațional.
Ronaldo lansează NFT-uri
Probabil cel mai faimos fotbalist din lume, Cristiano Ronaldo, a lansat o colecție de NFT-uri pe Binance. Fotbalistul, care urmează să participe joi la Cupa Mondială cu echipa Portugaliei, a lansat un set de NFT-uri care sunt limitate ca număr și pot fi cumpărate pe Binance folosind stablecoin-ul său nativ BUSD.
Lansarea are loc într-un moment controversat pentru jucător, care este implicat într-o dispută cu clubul său Manchester United. Lansarea NFT-urilor este o încercare clară a starului de a se baza pe imaginea sa globală, deja extrem de vandabilă și populară în rândul fanilor.
NFT-urile sunt în ediție limitată, fiind disponibile doar câteva mii de exemplare. Cele mai scumpe NFT-uri „super rare” și „super super super rare” vor putea fi obținute doar prin licitație online.
Doar 27,7% dintre români au beneficiat de majorări salariale pe parcursul acestui an, 47,1% dintre aceștia au beneficiat de creșteri de salarii de până la 5%, iar 36,8% – de majorări între 5% și 10%, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
La întrebarea dacă au beneficiat de creșterea salariului de la începutul anului, 61,6% dintre respondenți au precizat că nu au beneficiat de majorări salariale, 27,7% au spus că salariile le-au crescut, în timp ce 10,6% au ales să nu răspundă la întrebare. Sondajul a fost realizat în luna octombrie.
De majorări salariale au beneficiat în special cei cu câștiguri peste medie și studii superioare. După nivelul salariilor, 45,2% dintre respondenții cu venituri lunare peste 10 000 de lei au beneficiat de majorări salariale, în timp ce pe segmentul celor cu venituri între 2 500 și 5 000 de lei lunar ponderea este de 34,5% din cei, iar în cazul celor cu salarii mici, sub 2 500 lei/lună, ponderea celor care au beneficiat de majorări este doar 20,7%.
În funcție de studii, 38,6% din cei cu studii post-universitare au beneficiat de indexări ale salariilor, 28,4% – din cei cu studii superioare, în timp pe pe segmentul celor cu studii medii – doar 28,4% au beneficiat de majorări de salarii.
Cu cât au crescut salariile
47,1% dintre respondenți afirmă că procentul de majorare a fost de până în 5% și doar 5,1% au beneficiat de majorări cu peste 20% a salariilor. Alți 36,8% spun că au primit între 5-10% în plus la salariu și 10,9% susțin că salariul le-a fost mărit cu sume între 10—20%.
Dintre cei care au beneficiat de majorări salariale, 35,6% declară că reușesc să pună în mod regulat bani de-o parte, mai mult decât media generală – 24,6%.
Pentru a veni în sprijinul românilor care vor să își gestioneze în mod responsabil bugetul, CEC Bank a lansat pachetul de cont bancar “Grijă Completă” care oferă servicii complete pentru operațiunile de zi cu zi (card, internet și mobile banking, conturi în euro și lei), cu zero comisioane în primul an, dar și un depozit cu depuneri ulterioare, cu dobândă de 8,5% pe an.
Sondajul de tip barometru financiar a fost realizat online, de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna octombrie, pe un eșantion de peste 1.250 de respondenți persoane fizice din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58,6% dintre respondenți sunt salariați, 46,7% au declarat venituri între 2 500 lei și 5 000 de lei, iar aproape jumătate – 50,8% – sub 2 500 de lei lunar, 34,6% dintre cei chestionați au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 33,7% au studii superioare și 9,5% studii postuniversitare.
Claudia Sofianu, Liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Atragerea și fidelizarea clienților implică din partea comercianților strategii și campanii prin care oferă discounturi, adoptă operațiuni de tip cash-back sau de „puncte bonus” în tot felul de aplicații create și lansate cu diverse ocazii. Foarte populare sunt și campaniile prin care se oferă premii la cumpărături de peste anumite praguri valorice. Obiectivul principal este acela de creștere a vânzărilor și fidelizare a clienților.
Premiile, ca valoare și formă materială, pun la grea încercare imaginația marketerilor din companii, începând cu voucherele pentru combustibil, excursii și sejururi oferite prin agenții de turism, cumpărături la magazine online sau chiar pentru servicii online de video streaming. Mai mult, cumpărătorii se pot înscrie și la loterie, unde câștigătorii se stabilesc prin tragere la sorți, iar premiile sunt chiar mai valoroase, comparativ cu o campanie obișnuită.
Obligațiile fiscale ce derivă din obținerea unor premii, indiferent de natura lor (în bani sau în obiecte), în astfel de campanii, sunt însă mai puțin cunoscute de către cumpărători. Este foarte important de menționat aici că aceștia pot avea anumite obligații fiscale, tocmai de aceea prima regulă de urmat este să citească în detaliu regulamentul campaniei respective. În egală măsură, implicațiile fiscale pot apărea și la nivelul comercianților care organizează aceste campanii promoționale.
Astfel, în cazul acordării de către comerciant clienților săi a unor reduceri de preț, dar și a unor materiale publicitare, pliante, mostre și puncte bonus pentru stimularea vânzărilor, aceștia din urmă nu datorează taxe. Reducerile comerciale pot fi atât clasicele discount-uri, dar, în anumite cazuri, și operațiuni de tip cash back sau alte mecanisme similare, care au început să devină tot mai populare.
Cashback (n.n., din engl. cash = numerar, back = înapoi) este operațiunea prin care clientul primește bani înapoi, în cazul unei promoții sau unei campanii derulate de comerciant, de regulă un procent din suma cheltuită. Sunt două modalități prin care clientul beneficiază de această facilitate: fie prin reducerea operată instant, în momentul cumpărăturii, când obiectul respectiv este achiziționat cu o sumă mai mică față de cea afișată pe etichetă, fie prin acumularea banilor în contul de cumpărător al clientului, astfel încât să poată fi utilizați în viitor.
În substanță, din punct de vedere fiscal, operațiunea de cash-back poate fi asimilată unei reduceri comerciale, pe de altă parte ar putea fi considerată și premiu/venit din alte surse, dar aici depinde mult de cum este concepută și implementată fiecare campanie promoțională în parte.
Pe de altă parte, pentru premiile din concursuri și cele acordate pentru promovarea produselor sau serviciilor nu se datorează taxe, dacă valoarea premiului este mai mică de 600 lei. În cazul premiilor de peste 600 lei, organizatorul român al concursurilor / campaniilor trebuie să declare și să plătească un impozit de 10% la diferența dintre valoarea premiului și suma de 600 lei. În această situație, clientul nu datorează alte taxe și nu trebuie să raporteze la autoritățile fiscale premiul obținut, întrucât vorbim despre o reținere la sursă a impozitului datorat.
Legislația privind practicile comerciale pentru promovarea produselor sau serviciilor este complexă. Este important ca aceste campanii să fie atent concepute, pentru a fi pe deplin conforme atât din punct de vedere legal, cât și fiscal, iar cumpărătorii să fie informați despre regimul taxelor și impozitelor datorate. În cazul în care campaniile nu respectă reglementările comerciale în vigoare, impozitul ce trebuie plătit de către organizator pentru premiul acordat ar putea fi de 10%, fără a se mai aplica plafonul neimpozabil de 600 lei. Mai mult, clientul poate, în unele cazuri, să datoreze separat și contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru premiul obținut, plafonată însă, potrivit legii, la o anumită valoare.
Campaniile prin care sunt acordate premii cumpărătorilor sunt de regulă însoțite de regulamente. Acestea conțin și un capitol dedicat taxelor și impozitelor, unde sunt explicate responsabilitățile fiecărei părți. Cumpărătorul ar trebui să consulte aceste prevederi, înainte să se înscrie în campaniile promoționale, pentru a se proteja împotriva eventualelor încălcări din neștiință sau neinformare.
Nu mai puțin important de știut este faptul că, în cazul premiilor obținute în afara României, de la companii străine, obligația de calcul, declarare și plată a impozitului pentru premiile câștigate se transferă de la plătitor la beneficiarul rezident fiscal român. Premiile taxabile vor fi raportate la autorități, în acest caz, de către cumpărător/participant, prin intermediul declarației unice, cu termen pentru depunere până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost obținut premiul.
Banca Garanti BBVA anunță că „a semnat un acord de împrumut de 40 milioane de euro cu International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, cu scopul de a finanța investițiile în locuințe ecologice ale românilor și pentru a contribui la efortul comun de protejare a mediului înconjurător.
Împrumutul de 40 de milioane de euro va permite Garanti BBVA să ofere credite ipotecare verzi și împrumuturi pentru îmbunătățirea locuințelor, încurajând astfel clienții băncii să aleagă variante sustenabile, atunci când optează pentru o locuință nouă sau îmbunătățiri pentru cea existentă. În același timp, prin noua finanțare primită, Garanti BBVA își va mări contribuția la reducerea emisiilor cu gaze de efect de seră”.
Mustafa Tiftikcioglu (foto), CEO al Garanti BBVA România: „Acordul actual cu partenerul nostru pe termen lung, IFC, este o dovadă în plus a angajamentului nostru de a contribui la protejarea naturii și la bunăstarea societății. O direcție importantă a strategiei noastre este educarea clienților cu privire la finanțarea sustenabilă și ne vom strădui să creștem apetitul clienților pentru achiziții care să contribuie la protecția mediului.”
Ary Naïm, director regional IFC pentru Europa Centrală și de Sud-Est: „Una dintre prioritățile noastre cheie în România este extinderea accesului la credite și a gamei de produse financiare disponibile pentru sprijinirea investițiile verzi”, a decla. „Creditele ipotecare verzi pot stimula dezvoltarea și achiziționarea de locuințe sustenabile, care aduc beneficii pentru mediu, dar și pentru proprietarii acestora, datorită standardelor de trai mai bune și facturilor reduse la utilități.”
Garanti BBVA subliniază că „a dezvoltat în ultimii ani un portofoliu vast de produse financiare verzi pentru sectorul imobiliar, inclusiv creditul ipotecar verde Casa Eco si un împrumut verde pentru dezvoltatori rezidențiali”.
Grupul Garanti BBVA are „un parteneriat pe termen lung cu IFC, primind mai multe împrumuturi de la instituția financiară, iar, în ultimii ani, fondurile au fost destinate în principal către finanțarea verde. În 2022, Garanti BBVA Credite de Consum, parte a Garanti BBVA Group România, a semnat, de asemenea, un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu IFC pentru a-i sprijini pe români să reducă amprenta de carbon a locuințelor, prin finanțări ecologice avantajoase destinate persoanelor fizice”.
Garanti BBVA face parte din Grupul Garanti BBVA Romȃnia, împreună cu Garanti BBVA Leasing și Garanti BBVA Credite de Consum, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing, servicii de management al flotei, precum și credite de consum. Garanti BBVA România este deținută de Garanti BBVA Turcia (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. Acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA). Pentru mai multe informații și noutăți, vă rugăm să vizitați www.garantibbva.ro și să urmăriți
IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, este caracterizată drept „cea mai mare instituție de dezvoltare axată pe sectorul privat din piețele emergente. Activăm în peste 100 de țări, folosind capitalul, experiența și influența pentru a crea piețe și oportunități în țările în curs de dezvoltare. În anul fiscal 2022, IFC a investit o cifră record de 32,8 miliarde de dolari în companii private și instituții financiare din țările în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat pentru a pune capăt sărăciei extreme și a stimula prosperitatea comună, în contextul în care economiile se confruntă cu impactul crizelor globale agravate. Pentru mai multe informații, vizitați www.ifc.org”.
Cum pot beneficia investitorii de pe urma celui mai mare eveniment sportiv din lume, Cupa Mondială FIFA Qatar 2022, care a început ieri și va dura până pe 18 decembrie, aflăm dintr-o analiză realizată de casa de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
„Dacă e o nebunie, e o nebunie”, așa sunt campionatele
Se crede că nivelul de cost estimat al construirii și pregătirii pentru a găzdui Cupa Mondială din Qatar este de aproximativ 220 de miliarde de dolari. Acesta este cel mai mare cost din istorie.
Destinația majorității cheltuielilor este construcția de stadioane cu specificații care să îndeplinească cerințele internaționale. Drept urmare, stadioanele sunt susceptibile să aducă beneficii pe termen lung țării, fie că sunt întreținute ca facilități sportive sau nu.
Se estimează că 1,2 milioane de fani vor vizita Qatar în timpul Cupei Mondiale. Acest lucru va oferi un boom de miliarde de dolari pentru transportatorul de top, Qatar Airways, și pentru hotelurile și restaurantele țării.
Și în aceste industrii se pot regăsi principalele companii ce ar putea fi cei mai mari beneficiari ai Cupei Mondiale.
Companiile care nu au văzut încă o rentabilitate a investiției lor în evenimentul sportiv sunt cei mai probabili candidați pentru investiții astăzi, deoarece acestea sunt în mod tradițional acțiunile care au câștigat datorită Cupei Mondiale.
Patru piloni ai investițiilor în fotbal
Analiștii apreciază că patru companii mari, bine cunoscute și lichide, ar putea înregistra o creștere datorită Cupei Mondiale 2022.
Adidas Group (ADS.DE)
Adidas Group s-a despărțit recent de Kanye West după câteva comentarii controversate ale vedetei. Situația de mai sus și presiunile inflaționiste au afectat prețul acțiunilor companiei, deja în scădere bruscă.
Pierzând peste 60% față de vârfurile de la sfârșitul anului 2021, ADS Adidas Group a întâmpinat dificultăți în a se stabiliza în situația actuală.
Acțiunile au avansat cu peste 10% în 2018, beneficiind de pe urma unei creșteri a vânzărilor legate de Cupa Mondială din 2018, dublând veniturile trimestriale comparativ cu rezultatul din anul anterior.
Interesant este că indicele de referință DAX al Germaniei a scăzut cu 19% în același an, ceea ce poate sugera că beneficiul material al parteneriatului pentru Cupa Mondială a depășit așteptările pieței.
Există posibilitatea ca recenta corecție să fie exagerată. Șansa de a obține un profit satisfăcător în timpul Cupei Mondiale din revigorarea interesului pentru produsele de fotbal poate să reprezinte o oportunitate de profit pentru un investitor dispus să-și asume riscuri.
Coca-Cola (KO.US)
Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume.
Întrucât doar băuturi non-alcoolice sunt disponibile în timpul jocurilor și în multe locuri de luat masa și de divertisment din întreaga țară, Coca-Cola va beneficia cu siguranță de afluxul de vizitatori din Qatar.
Vânzările directe la unitățile de produse alimentare și băuturi din Qatar reprezintă doar un mic procent din vânzările pe care compania speră să le realizeze.
Cupa Mondială din 2018 a fost urmărită de aproape 3,6 miliarde de telespectatori. Acest număr este așteptat să fie depășit în 2022.
Coca – Cola cheltuiește aproximativ 4 miliarde de dolari pe an pe publicitate, iar alte 400 de milioane de dolari au fost rezervate doar pentru campania de publicitate pentru Cupa Mondială.
În 2010, Coca-Cola a înregistrat o creștere de 5% a vânzărilor datorită evenimentului. Aceasta reprezintă o creștere de 550 de milioane de dolari a vânzărilor doar datorită Cupei Mondiale.
În raport cu o audiență de 3,6 miliarde sau mai mult, cheltuielile publicitare pentru evenimentul de 400 de milioane de dolari generează un cost per client potențial de doar 11 cenți per persoană.
McDonald’s (MCD.US)
McDonald’s este un conglomerat cu magazine și francize în aproape fiecare colț al globului. Cu o platformă atât de mare pentru produsele sale, Cupa Mondială, cu peste 3,6 miliarde de telespectatori, prezintă o oportunitate excelentă de a-și face publicitate și de a-și îmbunătăți reputația.
Strategia este bine dovedită. McDonald’s a depășit estimările pentru vânzări și profit comparabile în ultimul său raport trimestrial. Acțiunile au revenit cu 3,5% după această știre.
Cu un randament solid al dividendelor de 2,3% combinat cu o creștere de 20% a veniturilor pentru anul calendaristic 2021, McDonald’s oferă un flux constant de venituri și previzibil, la fel ca firma Coca-Cola.
Marriott (MAR.US)
Marriott, cu proprietățile sale în Qatar, inclusiv lanțul de cinci stele, Ritz-Carlton, va vedea beneficii directe din partea a încă 1,2 milioane de clienți plătitori în timpul Cupei Mondiale.
Marriott a raportat o ușoară scădere de la începutul anului de aproape 5%, după ce a suferit din cauza creșterii salariilor, a fluxului redus de clienți și a problemelor de muncă în timpul recentei pandemii.
Cu toate acestea, a reușit să-și învingă cel mai nou rival, întrucât prețul acțiunilor Airbnb a scăzut cu 32% în acest an.
Revenirea la normalizare a cimentat modelul oferit călătorilor de afaceri și de agrement ca un serviciu de calitate, cu o structură de plată ușor de înțeles și fără taxele suplimentare care pot veni în cazul rezervării prin Airbnb.
Comoditatea și plăcerea de a rămâne la Marriott este o ofertă de servicii foarte durabilă pe care și investitorii au regăsit-o în acțiuni.
Marja brută pe ultimele douăsprezece luni (TTM) este acum de 21%, comparativ cu 15% înainte de pandemie. Deci, în timp ce veniturile TTM sunt totuși cu 15% sub 2019, venitul net este acum cu aproape 40% mai mare.
Printre companiile care ar putea înregistra creșteri în timpulCupei Mondiale FIFA Qatar 2022 se numără Qatar Airways, Qatar Energy, Adidas, Coca-Cola, McDonalds, Hyundai, Visa, Marriott, se arată în analiza XTB, un lider în domeniul fintech.
Angajarea asistată caracterizată ca „soluție viabilă pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii” a fost evidențiată de Forumul Național cu tema „Angajarea asistată – provocări, soluții, perspective”, organizat de Fundația Health Action Overseas Romania (HAO), în cadrul proiectului transnațional Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD, cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment. La eveniment, au fost reprezentate instituții publice cu atribuții în domeniul politicilor din sfera dizabilității, furnizori publici și privați de servicii educaționale, sociale și de ocupare, specialişti în resurse umane din cadrul unor organizații şi companii care asigură/doresc să asigure un mediu de lucru incluziv, tineri cu dizabilități, mass-media.
Nicolae Dobrescu, director executiv HAO, managerul proiectului LEAD: „Am organizat acest Forum pentru a discuta concret și constructiv despre aplicarea pe scară largă a modelului de angajare asistată, ca soluție de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. De ce? Pentru că România există o nevoie acută de servicii de sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Să nu uităm că în țara noastră sunt circa 850 de mii de persoane cu dizabilități și mai puțin de 8% dintre adulții din această categorie socială lucrează. De ce angajare asistată? Pentru că este un model de tip win-win, ce are la bază o strategie de parteneriat între angajat, angajator şi furnizorul de servicii de ocupare, și care a trecut cu succes proba timpului, atât pe plan internațional, cât și aici, în România. Este momentul să oferim cât mai multor persoane cu dizabilități care vor și pot să muncească șansa de a avea acces la acest serviciu.”
Mihai Tomescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a prezentat demersurile concrete ale Autorității pe tema angajării asistate, structurate pe trei piloni: reglementare, finanțare și cultură organizațională. Totodată, a anunțat că „se așteaptă ca până la finele acestui an să fie aprobată în Camera Deputaților (Cameră decizională) propunerea legislativă care reglementează angajarea asistată și modalitațile în care poate fi sprijinit acest proces”. Mihai Tomescu a lansat „o invitație publică organizațiilor neguvernamentale cu experiență în domeniu de a se implica, la nivelul unui grup de lucru, în realizarea metodologiei de organizare a angajării asistate în țara noastră. În ceea ce privește finanțarea, președintele ANPDP a anunțat negocierea unui program cu finanțare europeană, cu o componentă dedicată în valoare de 13 milioane de euro: „Prin eforturile dumneavoastră, prin evenimentele pe care le organizați, schimbați practicile de incluziune! Avem nevoie de sprijinul, de experiența și de implicarea dumneavoastră. Haideți să scriem împreună metodologia, modul în care vedeți dumneavoastră angajarea asistată în România! Haideți să o reglementăm, să finanțăm și să punem la lucru!”
Mesajul secretarului general al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcel Dumitru Miclău, a fost transmis de Răzvan Munteanu, coordonatorul proiectului „Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”.
Robert Elston, vicepreședinte al European Union of Supported Employment (EUSE), director executiv al organizației Status Employment din Marea Britanie, partener expert în cadrul proiectului LEAD, a prezentat o serie de aspecte teoretice și practice privind aplicarea cu succes a acestui model. În context, a vorbit despre cei cinci pași ai angajării asistate și despre modul în care se lucrează cu persoana cu dizabilități, dar și cu angajatorul, pentru a se realiza integrarea cu succes, pe termen lung, a beneficiarului. Totodată, a dat detalii despre implicarea lui în activitatea EUSE, despre colaborarea cu echipa HAO în cadrul proiectului LEAD și despre sprijinul acordat implementării cu succes a angajării asistate în România, Lituania și Portugalia.
Alina Dobrescu, coordonator servicii ocupare în cadrul HAO: „În cei patru ani de când Fundația noastră oferă în cadrul proiectului LEAD servicii de angajare asistată pe baza modelului EUSE am obținut rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ – practic am depășit cu aproape 100% toți indicatorii asumați în proiect – și mai ales calitativ, aspect asupra căruia ne-am concentrat atenția în mod deosebit. Cu suport adecvat, tinerii noștri beneficiari au reușit să-și menţină pe termen lung locul de muncă, să evolueze și să devină astăzi membri respectați ai comunității.” 69% dintre contractele de muncă încheiate au fost pe durată nedeterminată și doar 31% pe durata determinată (procent influențat de faptul că o parte a beneficiarilor noștri sunt încă elevi și pot lucra doar pe timpul verii). În ceea ce privește gradul de dizabilitate al tinerilor angajați, la 57% este accentuat, iar la 36%, mediu. Din punctul de vedere al tipului de dizabilitate, cei mai mulți au dizabilitate mentală (43%) și neuropsihică (25%). Beneficiarii muncesc în principal ca: lucrător comercial, lucrător în bucătărie, manipulant marfă, ambalator, asamblare piese, muncitor necalificat.
Un caz de succes prezentat este Diana, beneficiară a proiectului LEAD, angajată cu program normal la pizzeria San Marco din Constanța. Elisabeta Novac, reprezentanta angajatorului, a evidențiat felul în care este perceput procesul de angajare asistată din perspectiva unei companii care colaborează de patru ani cu echipa noastră: „Ștefan, primul nostru angajat datorită colaborării cu HAO, lucrează și acum la noi, a fost promovat și este un membru valoros al echipei noastre.”
Au prezentat aspect din experiența activităților de profil Gabi Comănescu, director Program Angajare și Dezvoltarea Resurselor Umane în cadrul Fundației „Motivation” România, Dalina Coșariu, asistent social la Fundația „Pentru Voi”, organizaţie neguvernamentală care oferă servicii comunitare în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Timişoara şi care militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi de dezvoltare, Cristina Geană, consilier vocațional în cadrul Asociației „Pro Act Suport”
Inițiatorii reamintesc că „proiectul Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD, cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment, se adreseaza tinerilor cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani; părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi; companiilor; specialiştilor şi furnizorilor de servicii de angajare asistată. LEAD este derulat de un consorţiu transnaţional condus de către Fundatia Health Action Overseas România (HAO), din care mai fac parte parteneri din alte 3 ţări: Valakupiai Rehabilitation Centre (Lituania), Consultis – Consultoria Empresarial, Unipessoal Lda. (Portugalia) şi Status Employment (Marea Britanie), în calitate de partener expert”.
Fundaţia Health Action Overseas România (HAO) susţine, de peste 25 de ani, „tinerii cu dizabilităţi din instituţii ale statului să se integreze în societate. Îi sprijină să-şi dezvolte abilităţile de care au nevoie pentru a duce o viaţă pe deplin independentă, să-şi facă prieteni, să găsească un loc de muncă. De asemenea, lucrează în comunitate cu tinerii cu dizabilităţi, cu părinţii şi aparţinătorii acestora, dar şi cu firme, dezvoltând programe de angajare asistată. (https://www.hao.org.ro/ro/)”.
Organizațiile trebuie să se concentreze tot mai mult pe gestionarea fluxului de numerar, precum și pe optimizarea capitalului de lucru, pe măsură ce presiunea asupra lichidităților crește ca urmare a intensificării turbulențelor economice și a scumpirii creditelor, reiese din cea mai recentă ediție a studiului PwC Working Capital Study.
Din analiza realizată pe baza situațiilor financiare ale celor mai mari 18.000 de companii la nivel global reiese o oarecare stabilitate a ratelor generale ale capitalului de lucru și o recuperare continuă față de nivelurile atinse în timpul pandemiei, când atât capitalul de lucru, cât și lanțurile de aprovizionare au reacționat lent la șocurile externe. Totuși, provocările economice și geopolitice actuale vor pondera performanțele capitalul de lucru net.
Deși ratele capitalului de lucru prezentate în cele mai recente situații financiare anuale ale companiilor arată semne de redresare, dacă sunt analizate în profunzime, încă există tendințe îngrijorătoare și oportunități neexplorate de a mări eficiența capitalului. De altfel, este foarte probabil ca, în prezent, în bilanțurile companiilor să existe un exces de capital de lucru în valoare de 1,49 trilioane de euro, bani care ar putea fi folosiți în alt scop, mai productiv. .
Din ce în ce mai multe companii adoptă o abordare preventivă pentru a-și consolida reziliența, lucru ce ar putea avea un impact negativ asupra capitalului de lucru. Performanțele trimestriale arată că, de fapt, există o tendință de creștere constantă a capitalului nominal, lucru ce își are originea în șocul produs la începutul anului 2020. Așadar, companiile au nevoie de mai multe lichidități pentru a-și continua activitatea.
Principala sursă de îmbunătățire a capitalului de lucru pare să fie gestionarea mai atentă a creanțelor clienților, măsură adoptată în timpul pandemiei, când presiunea asupra plăților și recuperării banilor a crescut. Însă performanța stocurilor a rămas la fel, cel mai probabil din cauza faptului că schimbările continue în lanțurile de aprovizionare duc, pe de o parte, la penuria unor materii prime, și, pe de altă parte, la stocuri în exces pentru alte materiale.
Menținerea unui nivel sănătos al nivelului capitalului de lucru va deveni un aspect crucial în contextul în care companiile se confruntă cu o creștere economică lentă și presiunea costurilor în continuă creștere. De asemenea, incertitudinea pe planul lanțurilor de aprovizionare va face acest lucru și mai important, dar și mai complex în același timp.
Restrângerea creditării crește nevoia de a optimiza capitalul de lucru
Ratele dobânzilor sunt din ce în ce mai mari în majoritatea statelor, lucru care va determina finanțări și capital de lucru mai costisitoare, cu impact asupra costului capitalului, dar și asupra disponibilității lichidităților.
Primele semne de avertizare pot fi observate în piețele de împrumuturi și de obligațiuni cu randament ridicat, în care noile emisiuni au scăzut semnificativ și costurile au crescut. Încă nu putem discuta despre o criză de lichiditate având în vedere că piața bancară continuă să fie sursa principală de finanțare, însă băncile au devenit din ce în ce mai selective atunci când vine vorba despre alegerea clienților cărora le acordă împrumuturi.
Trei tendințe care pot afecta capitalul de lucru net în următorii ani
Pe măsură ce lumea se confruntă cu consecințele pandemiei, tensiunile politice accentuale și inflația în creștere, observăm trei tendințe macroeconomice care pot afecta performanța capitalului de lucru net în următorii ani:
Creșterea economică lentă. În timp ce economiile dezvoltate s-au întors la nivelurile de producție pe care le aveau înainte de pandemie, în 2022 creșterea economică va rămâne, cel mai probabil, scăzută. Din perspectiva capitalului de lucru, acest lucru înseamnă că viitoarele angajamente sau investiții în stocuri trebuie să fie evaluate foarte bine, iar plățile trebuie monitorizate îndeaproape. Acest lucru este esențial pentru evitarea expunerii inutile a capitalului de lucru.
Presiunea inflaționistă ar putea continua pentru cel puțin încă doi ani. Presiunile inflaționiste continuă să se intensifice în urma invaziei ruse în Ucraina: prețurile la energie și alimente, care au fost cele mai afectate de război, au crescut la un nivel fără precedent. De asemenea, creșterea prețurilor materialelor, precum și provocările continue în lanțul de aprovizionare ar putea avea un efect secundar asupra capacității de a menține un nivel optim al stocurilor. Acest lucru ar determina creșterea gradului de vulnerabilitate în eventualitatea unor viitoare lipsuri în aprovizionare și fluctuații de preț. În consecință, se observă o tendință de achiziție în avans a stocurilor și o creștere speculativă pentru o protecție sporită de potențialele viitoare creșteri ale prețurilor. Totuși, toate aceste lucruri ar putea aduce presiune în plus capitalului de lucru, o scădere în lichiditate, precum și o creștere a riscului de îmbătrânire a stocurilor în viitor.
Creșterile suplimentare ale dobânzilor contribuie la costuri de finanțare mai mari. Băncile centrale din întreaga lume au continuat să își înăsprească politicile monetare și să își retragă politicile de relaxare cantitativă. De asemenea, ratele bancare și ratele prognozate au crescut brusc ca răspuns la inflația record. Acest lucru înseamnă că împrumuturile și, prin urmare, capitalul de lucru, au un preț mai mare.
Capitalul de lucru este un factor cheie pentru capitalul din ecuația rentabilității capitalului investit (ROIC). În mod interesant, toate sectoarele care au suferit o scădere a ROIC au înregistrat și o creștere a zilelor alocate capitalului de lucru net, ceea ce indică faptul că randamentele ar putea fi crescute și ar putea crea valoare pentru corporații prin gestionarea mai bună a capitalului de lucru.
În concluzie, companiile trebuie să evalueze cu atenție sporită atât nivelul actual al capitalului de lucru, cât și achizițiile prognozate pe termen mediu și lung pentru a putea face față incertitudinilor în ceea ce privește evoluția macroeconomică.
Asociația Berarii României, în parteneriat cu compania Soufflet Malt România, cu sprijin tehnic acordat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin direcțiile pentru agricultură județene, lansează o serie de seminarii cu fermierii locali pentru a le stimula interesul de a cultiva orzoaică de bere.
Berarii României anunță că „în cadrul seminariilor care vor fi organizate în 2022 la Buzău și Târgoviște și a celor vizate pentru anul 2023, fermierii vor primi informații legate de avantajele realizării acestui tip de cultură, una cu o profitabilitate atractivă, cu particularitățile, tehnologiile și tratamentele necesare, precum și detalii despre piața de desfacere, orzul de bere fiind foarte solicitat de industria de bere.
În ultimii ani, disponibilitatea orzului pentru malțificare de pe piața locală, ca materie primă de bază în producția berii, a fost una redusă, acoperind în prezent doar aproximativ 50% din cantitatea necesară industriei. Costul cu energia pentru producția malțului a crescut de la aproximativ 46% anul trecut la 63% anul acesta, punând o presiune enormă pe găsirea de soluții tehnice pentru a menține competitivă producția locală de malț în fața importurilor (care reprezinta aproximativ 35% din necesarul de materie primă pentru producția de bere din România)”.
Dragoș Telehuz, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: „Este lăudabil interesul constant al industriei de bere de a achiziționa într-o proporție cât mai mare ingrediente autohtone în procesul de fabricare al berii. Prin strategiile pe care le aplicăm în Ministerul Agriculturii susținem producătorii locali în extinderea suprafețelor cultivate cu orzoaică, materie primă care, alături de hamei, poate fi procesată în lanţul integrat de producție. De aceea, împreună cu industria berii organizăm în perioada următoare o serie de seminarii pentru informarea fermierilor cu privire la avantajele culturii orzului de bere. Sperăm ca aceste mesaje pozitive pentru fermieri atât din partea industriei, cât și din partea ministerului să îi determine pe aceștia să dezvolte aceste culture.”
Ionuț Oprea, director executiv al Soufflet Malt, cel mai mare producător de malț din România: „Importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ, atât ca volum, dar mai ales din punct de vedere al costurilor. Întrucât una dintre sursele de import, Ucraina, a devenit aproape imposibil de accesat în contextul războiului, a fost necesară reorientarea către alte țări de proveniență, precum Danemarca și Franța. Deoarece toți producătorii europeni se concentrează pe aceleași surse în această perioadă, costurile au crescut foarte mult și ne așteptăm să crească în continuare.”
Julia Leferman, director general Asociația Berarii României: „Avem nevoie de ajutorul autorităților în încurajarea și sprijinirea fermierilor locali pentru a extinde suprafețele cultivate cu orz pentru malțificare. De asemenea, sunt necesare programe pentru susținerea creșterii eficienței energetice și de producere de energie din surse regenerabile de către companiile mari care să fie ușor de accesat și cu proceduri simplificate. Sectorul berii este total fiscalizat, un plătitor de taxe corect și transparent, de aceea considerăm că poate beneficia de sprijin din partea autorităților.”
Lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAMBricolaj, listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), anunță că „a încheiat primele nouă luni ale anului cu o cifră de afaceri de 41,520 milioane de lei, în creștere cu 8,21% față de aceeași perioadă a anului trecut. Consolidarea veniturilor într-un context economic dificil, dominat de creșterea prețurilor la utilități concomitent cu un nivel ridicat al inflației, demonstrează calitatea serviciilor oferite clienților, profesioniști și retail, de către companie.
Dezvoltarea rețelei de magazine existente, investițiile în noi locații și oportunitățile M&A rămân prioritare pentru companie, dar în corelare cu o abordare precaută, ținând cont de condițiile de piață în care compania activează”.
MAMBricolaj deține trei unități în București; magazinul Morarilor „a avut cea mai mare contribuție la rezultatele obținute, de 46,72% în cifra de afaceri realizată, înregistrând vânzări nete de 19,39 milioane lei. Magazinul Luică, al doilea magazin al rețelei a generat vânzări nete de 15,53 milioane lei, (37,3% în cifra de afaceri totală). Magazinul Ghencea, deschis la finalul lunii martie 2021, a contribuit cu 4,24 milioane lei (10,2%) în cifra de afaceri realizată pe primele nouă luni ale anului în curs”.
Divizia online a rețelei „a generat vânzări de 2,34 milioane de lei, reprezentând 5,77% din total vânzări nete. Performanțele diviziei online sunt cu 56,6% mai mari comparativ cu vânzările generate în perioada similară din 2021.
EBITDA la nouă luni 2022 este în valoare absolută de 2,027 milioane lei și reprezintă 4,88% din veniturile nete realizate în perioada la care ne raportăm față de EBITDA bugetat care era de 2,056 milioane lei, adică 4,6% din vânzările nete bugetate pentru trimestrul al treilea”.
Cristian Găvan, fondator și acționar majoritar al rețelei MAMBricolaj: „Perioada dificilă actuală, în care criza energiei s-a suprapus peste cea a creșterii prețurilor, ne-a determinat să ne adaptăm din mers planurile pentru a veni atât în întâmpinarea clienților cât și a angajaților MAMBricolaj. După un prim semestru cu o creștere de peste 11% față de perioada similară din 2021, rezultatele trimestrului al treilea poartă amprenta contextului volatil pe care îl traversăm și care prezintă incertitudini pentru perioada următoare. Chiar și într-un astfel de climat, am reușit să menținem performanțele companiei la un nivel satisfăcător. Creșterile record pe care le-am înregistrat în trimestrele și anii anteriori, double-digit la vânzări, s-au temperat, dar printr-un management eficient și un răspuns prompt la dificultăți, păstrăm reziliența companiei pentru a livra performanțele de lichiditate, profitabilitate și vânzări în concordanță cu marile provocări economice existente.”
MAMBricolaj adaugă că, în primele nouă luni ale anului, „a realizat 232.764 de tranzacții la nivel de rețea, cu 4,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul clienților a fost mai mare cu 5,4%, iar media bonului pe client a fost de 355 de lei, cumulat în magazinele fizice și online, valoare de asemenea în creștere cu 2,6%.
Ca urmare a dificultății de a găsi personal specializat în București și pentru a susține dezvoltarea rețelei și deschiderea de noi unități în orașele mari, MAMBricolaj a majorat semnificativ nivelul de salarizare a personalului angajat în magazine raportat de la S1 2022 la T3 2022 (investiție în marjă, aproximativ 1% la nivel de EBITDA perioada) pentru a susține atât nivelul de retenție adecvat cât și de a atrage oameni noi/ sau lucrători din Asia, necesari pentru a susține dezvoltarea rețelei și deschiderea de noi locații.
De asemenea, până în a doua jumătate a anului 2023, compania va implementa un plan de recompensare a persoanelor cheie din Societate cu acțiuni ale Societății, prin acordarea de opțiuni, MAM – Stock option plan, cu scopul recompensării fidelității acestora și creșterea gradului de retenție la nivel de rețea de magazine”.
Cristian Găvan, președintele Consiliului de Administrație al MAMBricolaj: „Având în vedere situația internațională dominată de războiul din Ucraina, dar și inflația accelerată coroborată cu criza energetică și creșterile de prețuri, credem că piața de construcții, mai ales cea de construcții noi, va fi afectată semnificativ până la sfârșitul acestui an, dar mai ales anul viitor. Estimăm că segmentul de piață pe care activăm noi, cel legat de amenajări interioare, accesorii mobilier, finisaje și renovări, va fi impactat mai puțin și ne vom putea menține ritmul actual de creștere pentru trimestrul 4 și întreg anul 2022. La momentul acestui raport, conducerea compania consideră că are un plan realist de consolidare a poziției de piață pentru 2022 și care, în caz de necesitate, poate fi adaptat și ajustat corespunzător cu resursele financiare și operaționale disponibile.”
MAMBricolaj are ca obiective și direcții de acțiune pe termen mediu și scurt (2022-2023) „creșterea componentei online ca pondere și valoare absolută în cifra de afaceri a companiei, consolidarea financiară și eficientizarea operațională la nivelul rețelei de magazine, diversificarea gamei de produse și servicii, creșterea productivității și calității personalului din magazine și continuarea planului de dezvoltare și expansiune în funcție de contextul actual de piață și resursele disponibile”.
Lanțul de magazine MAMBricolaj reamintește că „oferă una dintre cele mai largi game de produse de profil existente pe piață. Aproximativ 11.000 de produse sunt disponibile la vânzare în acest moment. Cea mai mare pondere în vânzările MAMBricolaj o au panourile (29,8% din total), urmate de obiectele de fixare/balamale (12,7%), precum și de servicii (11,9% din totalul vânzărilor).
SC MAMBricolaj SA este pe piața AeRO a Bursei de Valori București. Capitalul social curent este de 846.500 lei, divizat în 8.465.000 acțiuni. La data de 30.09.2022 structura acționariatului era următoarea: Cristian Găvan – 67,54% din capitalul social și alți acționari – 32,46% (din care două persoane fizice cu pondere semnificativă > 5% și persoane juridice 0.5032%)”.
Intr-o postare pe Facebook, fostul Ministru al Educatiei, Sorin Mihai Cimpeanu, a prezentat public rapoartele celor indreptatiti legal si profesional sa se exprime si sa decida asumat asupra acuzatiilor de plagiat.
Expertii au decis ca a respectat uzantele universitare si normele de etica si deontologie profesionala.
„Suportul didactic NU poate face obiectul unui presupus plagiat, nefiind si nepretinzand a fi o creatie stiintifica proprie”.
Aceste rapoarte lamuresc fara echivoc lipsa de fundament a acuzatiilor ce au ca obiect un suport didactic de uz intern, si NU o teza de doctorat, asa cum s-a dorit acreditarea in public a ideii.
Pentru aceia care au disponibilitatea de a se informa si din surse indreptatite legal si profesional sa se exprime pe anumite teme de interes mai mult sau mai putin public, au fost postate cele 2 rapoarte de analiza:
• Raportul Comisiei de etica a USAMVB (entitate care functioneaza independent si este indrituita legal pentru analiza si decizie in astfel de situatii);
• Raportul unui Grup interuniversitar de experti in domeniul Imbunatatirilor funciare (membrii acestui grup independent au fost desemnati de catre institutii academice din Romania, avand in paralel si calitatea de expert judiciar in domeniul in care sunt certificati academic. Acesti experti nu au nicio legatura institutionala cu USAMVB).
1 din 4 români (26%) ar prefera ca atunci când este implicat într-un accident rutier să utilizeze constatarea amiabilă a accidentului în format electronic (online), reiese din cea mai recentă ediție a Barometrului UNSAR- IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 ani (39%), urmați de categoriile de vârstă 31-40 ani (peste 20%) și 41-50 ani (circa 20%).
Începând cu data de 15 octombrie 2022, formularul de „Constatare amiabilă de accident” poate fi completat și în format electronic, prin intermediul aplicației digitale „Amiabila” pentru accidente de vehicule produse în România. Aplicația, dezvoltată de către BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România cu sprijinul membrilor săi, poate fi descărcată gratuit din Google Play și App Store.
Opțiunea de a utiliza constatarea electronică prin intermediul aplicației „Amiabila” a fost posibilă ca urmare a modificării legislației în domeniu de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aplicația a fost dezvoltată cu scopul de a simplifica și eficientiza procedura de constatare a accidentelor de vehicule.
În acest sens, formularul de „Constatare amiabilă de accident” în format electronic poate fi utilizat în cazul accidentelor ușoare, fără victime, produse în România între două autovehicule asigurate RCA, fără a mai fi necesară completarea de documente în format tipărit de către cei implicați în accidente.
Cu fiecare pas făcut de industria de asigurări, digitalizarea devine o soluție la care tot mai mulți români apelează atunci când achiziționează produse de asigurări sau alte servicii conexe menite să le asigure protecția financiară. Companiile de asigurări au alocat resurse financiare importante pentru a răspunde nevoilor clienților aflate în continuă evoluție, aceștia având acum posibilitatea să interacționeze cu asiguratorii mai facil prin intermediul serviciilor online.
Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Conform celui mai recent studiu OLX, cea mai mare platformă de anunțuri generaliste din România, ofertele școlilor de șoferi s-au scumpit considerabil în 2022. Costurile medii pentru cursurile de șofat ajung la 4,883 RON, dublu fața de anul precedent.
Puseele inflaționiste din ultimul an pot influența masiv sumele pe care românii vor fi nevoiți să le investească pentru școala de șoferi. Institutul Național de Statistică a raportat creșteri de +28,85% la combustibil, în septembrie 2022 față de septembrie 2021. De asemenea, serviciile au fost mai scumpe cu 8,31% în octombrie 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Datele OLX arată că prețul mediu pentru ofertele școlilor de șoferi pentru anul 2021 erau de 2,168 RON, în timp ce anul acesta românii vor cheltui în medie 4,883 RON pentru aceleași servicii.
Pentru a economisi atunci când vine vorba de școala de șoferi, OLX încurajează utilizatorii să aleagă cu atenție școlile de șoferi din platformă, să compare ofertele, să caute eventuale oferte de Black Friday sau de sărbători. De asemenea, OLX încurajează utilizatorii să nu ofere avans la plată fără un contract semnat în prealabil și de asemenea, să nu ofere datele cardului pe platforme precum WhatsApp.
„Observăm pe platformă o cerere crescută referitoare la cursurile pentru obținerea carnetului de conducere, în comparație cu numărul anunțurilor listate. În același timp, prețurile ofertelor sunt în creștere substanțială, dublu la nivelul anului 2022, în comparație cu anul 2021. Unul dintre motivele principale ale acestui fenomen de scumpire este inflația – nivelul prețurilor la combustibil și al serviciilor fiind încă în creștere”, declară Andreea Stoican-Popescu, PR & Campaign Manager OLX Romania, Bulgaria, Portugal.
Carnetul de șoferi devine o necesitate pentru mulți români, așa cum arată și datele liderului pieței locale de anunțuri generaliste. La nivelul anului 2022, s-au înregistrat 2,028 de căutări ale utilizatorilor pentru acest serviciu, în timp ce oferta numără 122 de anunțuri postate.
Cea mai mare cerere este înregistrată pentru zona București-Ilfov, cu 2,185 de căutări. Următoarele în top sunt zonele Argeș cu 499 de cereri și Dolj cu 461 de cereri. Regiunile cu cele mai multe oferte sunt București – Ilfov cu 198 de oferte, Argeș (24) și Timiș (18).
Probabilitatea unui atac cibernetic major se află pe locul doi în topul celor cinci scenarii pe care directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, le integrează în planurile de reziliență pentru 2023, după recesiunea globală, însă doar 31% sunt încrezători în capacitatea organizațiilor pe care le conduc de a diminua riscurile aduse de amenințările cibernetice, reiese din ediția pentru ECE a studiului „PwC 2023 Digital Trust Insights”. Comparativ, la nivel global, un atac cibernetic major se află pe primul loc în planurile de reziliență și mai puțin de 40% dintre directorii generali au încredere că organizațiile lor ar putea diminua riscurile cibernetice.
Recesiunea globală și riscul unui atac cibernetic major sunt urmate de nivelul ridicat al inflației, situația geopolitică și blocajele din lanțul de aprovizionare.
„Circa 60% dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est susțin că securitatea cibernetică s-a îmbunătățit anul acesta, comparativ cu 2020, ca urmare a investițiilor masive în infrastructura cibernetică și îmbunătățirii colaborării din interiorul companiei. Companiile au însă mult mai mult de lucru având în vedere creșterea complexității, prin interconectarea a tot mai multe sisteme și date, și a atacurilor tot mai elaborate și sofisticate. Impactul atacurilor cibernetice este mai mare decât costul financiar direct, prejudiciile menționate de organizațiile afectate de un astfel de incident în ultimii trei ani fiind pierderea clienților, pierderea datelor clienților și daune aduse reputației sau mărcii”, a declarat Mircea Bozga (foto), Partener Risk Assurance PwC România.
În Europa Centrala si de Est, cele mai multe îmbunătățiri în ceea ce privește securitatea cibernetică s-au observat în securitatea tehnologiilor operaționale, creșterea valorii și eficienței resurselor cibernetice și integrarea „securității și protecției datelor” în noi produse și servicii.
Directiva UE de raportare corporativă de sustenabilitate (CSRD) modifică actuala Directivă de raportare nefinanciară (NFRD).
Domeniul de aplicare a directivei este extins considerabil, pentru a se aplica unui număr mai mare de societăți europene și non-europene listate care operează pe piețele reglementate ale UE
Companiile vor trebui să raporteze în conformitate cu standardele obligatorii de raportare de sustenabilitate ale UE, având o asigurare externă a raportării de sustenabilitate
Companiile care fac deja obiectul NFRD vor trebui să se conformeze noilor modificări pentru anii fiscali ce încep la sau după 1 ianuarie 2024 (raportând în 2025 datele din 2024)
Pe data de 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a adoptat textul final al Directivei privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD), care va impune companiilor ce își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană (UE) să facă publice informații și date referitoare la aspecte legate de mediu, social și guvernanță.
Se așteaptă ca pe 28 noiembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene să adopte propunerea, după care aceasta va fi semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Directiva va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicare. Statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a o transpune în legislația națională.
Această decizie va face din UE liderul mondial în materie de standarde de raportare privind sustenabilitatea, și va avea un impact asupra a aproximativ 50.000 de societăți la nivelul UE (față de 11.700 în prezent).
„Companiile vor fi obligate să publice mai multe informații legate de sustenabilitate decât oricând, inclusiv informații despre modelele lor de afaceri, strategia și lanțurile de aprovizionare, punându-se un accent deosebit pe conectivitatea dintre declarațiile financiare și cele de sustenabilitate. În România, se preconizează că peste 6.000 de companii vor fi obligate în viitorul apropiat să raporteze informații privind sustenabilitatea, față de aproximativ 750 de companii în prezent. Conducerea acestor companii va trebui să facă schimbări semnificative în ceea ce privește modul în care pregătesc și prezintă informațiile de sustenabilitate, cum ar fi să se asigure că aplică o viziune prospectivă (obiective) și retrospectivă, luând în considerare atât impactul activităților companiei asupra mediului și societății, cât și impactul extern asupra procesului de creare de valoare al companiei (conceptul de «dublă materialitate»)”, spune Laura Vrînceanu (fostă Ciobanu), Senior Manager, Schimbări climatice și sustenabilitate, EY România – foto.
Domeniul de aplicare al directivei
Companiile din UE
În primul rând, directiva se aplică tuturor companiilor listate pe piețele reglementate din UE, cu excepția microîntreprinderilor listate. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) listate au termen până la 1 ianuarie 2026 pentru a se conforma cerințelor de raportare, chiar dacă există o clauză de „opt-out” până în 2028. În al doilea rând, se aplică unei „întreprinderi mari” care este fie o societate din UE, fie o filială din UE a unei societăți din afara UE. O „întreprindere mare” este un termen definit în Directiva contabilă și înseamnă o entitate care depășește cel puțin două dintre următoarele criterii:
– cifră de afaceri netă mai mare de 40 de milioane de euro; – total active mai mari de 20 de milioane de euro; – 250 de angajați în medie pe parcursul exercițiului financiar.
Ca o a treia categorie, CSRD se aplică companiilor de asigurare și instituțiilor de credit, indiferent de forma lor juridică.
Există, de asemenea, derogări de la aplicarea CSRD. În special, o filială va fi scutită dacă societatea-mamă include filiala în raportul său care respectă CSRD. După cum s-a menționat mai sus, microîntreprinderile listate și IMM-urile nelistate nu intră în domeniul de aplicare, dar pot aplica dispozițiile pe bază voluntară.
Societăți din țări terțe
Societățile non-europene cu activitate substanțială pe piața UE (cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane de euro în UE la nivel consolidat) și care au cel puțin o filială (mare sau listată) sau o sucursală (cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane de euro) în UE au obligația de a elabora un raport de sustenabilitate la nivel consolidat al companiei finale din țara terță.
Companiile deja vizate vor trebui să se conformeze normelor modificate începând cu 1 ianuarie 2024.
Normele vor începe să se aplice între 2024 și 2028:
– de la 1 ianuarie 2024 pentru marile întreprinderi (cu peste 500 de angajați) care fac deja obiectul Directivei privind Raportarea Nefinanciară (NFRD), cu rapoarte care trebuie prezentate în 2025;
– de la 1 ianuarie 2025 pentru marile societăți care nu fac în prezent obiectul NFRD (cu peste 250 de angajați și/sau cu o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro), rapoartele urmând să fie prezentate în 2026;
– de la 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile listate și alte întreprinderi, cu rapoarte care trebuie prezentate în 2027. IMM-urile pot opta pentru excludere până în 2028.
Ce vor trebui să facă companiile în practică
Furnizarea de informații suplimentare
Toate informațiile privind sustenabilitatea ar trebui să aplice o perspectivă prospectivă și retrospectivă și ar trebui să fie calitative și cantitative. De asemenea, ar trebui să aibă în vedere orizonturi pe termen scurt, mediu și lung și să ia în considerare întregul lanț valoric al companiei.
Raportare în conformitate cu noile standarde de raportare privind sustenabilitatea
Companiile vor utiliza noile standarde de raportare privind sustenabilitatea pentru a dezvălui informații în cadrul raportului administratorilor, oferind astfel utilizatorilor raportului o imagine integrată a impactului și performanței lor în ceea ce privește factorii de mediu, sociali, drepturile omului și guvernanță (ESG).
Se preconizează că, pe 22 noiembrie 2022, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) va publica primul set de standarde europene de raportare privind sustenabilitatea (ESRS), care va fi apoi adoptat de Comisie până în iunie 2023.
Pentru a respecta principiul proporționalității, Comisia Europeană va adopta standarde obligatorii de raportare de sustenabilitate pentru companiile mari și standarde separate, proporționale, pentru IMM-uri.
Utilizare etichetei digitală
Pentru ca informațiile lor privind sustenabilitatea să fie mai ușor de căutat de către utilizatori și mai ușor de citit de către computere, companiile vor fi obligate să își pregătească situațiile financiare și raportul administratorilor într-un singur format XHTML și să marcheze informațiile privind sustenabilitatea, etichetate în conformitate cu o taxonomie digitală.
Evoluția rolurilor comitetelor de audit și ale firmelor de audit
Comitetele de audit vor avea responsabilități sporite în conformitate cu noua directivă. Pe lângă monitorizarea procesului de raportare privind sustenabilitatea și prezentarea de recomandări pentru a asigura integritatea informațiilor privind sustenabilitatea furnizate de companie, acestea vor trebui:
– să monitorizeze eficacitatea sistemelor interne de control al calității și de gestionare a riscurilor și a funcțiilor de audit intern ale companiei; – să monitorizeze misiunea de asigurare a raportării anuale și consolidate privind sustenabilitatea; supraveghere ale societății cu privire la rezultatul asigurării rapoartelor de sustenabilitate; – să examineze și să monitorizeze independența auditorilor statutari sau a firmelor de audit.
Rolul firmelor de audit
În conformitate cu CSRD, auditorul statutar al societății, un alt auditor (în funcție de opțiunea statului membru) sau un furnizor independent de servicii de audit (la alegerea statului membru) trebuie să ofere o asigurarea limitată cu privire la informațiile privind sustenabilitatea raportate de către o societate.
Există, de asemenea, opțiunea de a trece la o misiune de asigurare rezonabilă – nivelul de asigurare furnizat pentru informațiile financiare – într-o etapă ulterioară.
Implementarea rețelelor 5G în tot mai multe părți ale lumii marchează începutul tranziției către o utilizare extinsă a acestei tehnologii, iar un nou studiu realizat și publicat recent de Ericsson (NASDAQ: ERIC) – intitulat 5G: The Next Wave – evidențiază interesul tot mai amplu manifestat de consumatorii din România față de tehnologia 5G și, totodată, așteptările acestora privind viitoarele scenarii de utilizare.
Cercetarea a fost efectuată de Ericsson ConsumerLab în rândul a 49.000 de consumatori din 37 de state de la nivel global – inclusiv 1.100 de utilizatori din România – și arată impactul pe care tehnologia și serviciile 5G l-au avut asupra acestora, încă de la lansare, evaluând totodată intențiile și așteptările utilizatorilor, care nu au încă abonamente pentru servicii 5G, în ceea ce privește adoptarea acestei tehnologii.
„Dorința noastră este de a aduce în România ultimele noutăți în ceea ce privește tehnologia pe care o creăm, ideile și conceptele pe care le dezvoltăm. Tehnologia mobilă ne influențează viața din ce în ce mai mult și va fi din ce în ce mai importantă în viitor odată cu adopția pe scară din ce în ce mai largă a tehnologiei 5G. (…) De 3 ani deja avem tehnologie 5G în România și este foarte important ca țara noastră să beneficieze de ultimele dezvoltări tehnologice. Se preconizează că, la sfârșit de an, se va atinge numărul de 1 milion de subscripții 5G la nivel global, iar România face pași importanți în această direcție – la acest moment, ar trebui să existe aproximativ 400.000 – 500.000 de clienți 5G. Tehnologia 5G este o platformă de colaborare, de inovare, de conectare a oamenilor, a business-urilor, a comunităților. Viziunea Ericsson este o societate fără limite în ceea ce privește comunicarea, o societate care progresează mai repede și are o creștere economică susținută”, a declarat Dragoș-Mircea Rebegea, Country Manager Ericsson România & Head of Sales Ericsson România & Moldova.
Analizând opiniile consumatorilor din România, cercetarea 5G: The Next Wve (realizată de Ericsson ConsumerLab) identifică șase trenduri importante în ceea ce privește adoptarea tehnologiei și serviciilor 5G la nivel local:
potrivit raportului, 31% dintre utilizatorii de smartphone-uri din România intenționează să se aboneze la servicii 5G în următoarele 12 luni, iar 8 din 10 (aproximativ 84%) dintre consumatorii de 5G (de pe plan local) nu vor să revină la serviciile 4G, în ciuda costurilor mai crescute;
conform raportului, în prezent, 2% dintre consumatorii de servicii mobile din România utilizează 5G; atunci când ponderea abonamentelor de acest tip va ajunge la 15% din totalul utilizatorilor, ritmul de adopție în masă a tehnologiei 5G ar urma să accelereze; printre principalele motive pentru care utilizatorii au trecut, sau vor să facă upgrade la serviciile 5G, se numără:
viteze mai mari decât cele asigurate de tehnologia 4G – 24% dintre utilizatorii de 5G, respectiv 24% dintre cei care plănuiesc să facă upgrade la 5G;
accesul la aplicații și dispozitive inovatoare – 11% dintre utilizatorii de 5G, respectiv 9% dintre cei care plănuiesc să facă upgrade la 5G;
o mai bună conexiune a rețelei – 6% dintre utilizatorii de 5G, respectiv 10% dintre cei care plănuiesc să facă upgrade la 5G.
În ceea ce privește disponibilitatea serviciilor 5G, la nivelul pieței locale, studiul arată că 36% din populația României are acoperire 5G, în prezent, iar 35% dintre utilizatorii de 5G (din România) percep faptul că sunt conectați la rețelele 5G mai mult de 50% din timp;
Tehnologia 5G crește segmentul de cloud gaming și favorizează apariția unor soluții de realitate augmentată îmbunătățite: în România, numărul consumatorilor de servicii 5G care interacționează cu mai mult de 3 servicii digitale care oferă experiențe imersive s-a dublat din 2020 până în prezent.
Modalitățile de monetizare a beneficiilor aduse de tehnologia 5G se vor schimba: 9 din 10 persoane care se numără printre primii utilizatori ai tehnologiei 5G consideră că serviciile inovatoare, aduse de această tehnologie, sunt elemente importante în compunerea ofertelor și abonamentelor de date mobile.
Tranziția la 5G reprezintă un pas important către metavers: 43% dintre utilizatorii de 5G de pe plan local spun că vor începe sau au în plan să utilizeze tot mai des aplicații de AR (realitate augmentată); în România, numărul consumatorilor de 5G care utilizează săptămânal servicii disponibile în metavers este de 1,4 ori mai mare decât cel al utilizatorilor 4G.
Domeniul de aplicare al sondajului este reprezentativ pentru opiniile a aproximativ 1,7 miliarde de consumatori din întreaga lume, incluzând 430 de milioane de abonați 5G. Cercetarea a fost efectuată în rândul a 1.100 de utilizatori din România, sondajul fiinf derulat în perioada aprilie – mai 2022.
Cardurile de tichete cadou sunt beneficiul extrasalarial preferat de angajați în perioada sărbătorilor.
Peste 4.5 milioane de angajați din sectorul privat se vor putea bucura de carduri cadou anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Edenred are o rețea extinsă de parteneri, unde angajații pot folosi cardurile cadou.
Edenred, liderul pieței de beneficii extrasalariale din România, anunță că procentul angajaților care vor putea beneficia de carduri cadou anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun este în creștere, pe fondul nevoilor din ce în ce mai diverse ale angajaților, cât și în contextul post-pandemic, în care retenția angajaților a reprezentat o provocare pentru companiile din România. Astfel, peste 4.5 milioane de angajați vor putea primi carduri cadou de Crăciun, care pot fi folosite în rețeaua extinsă de parteneri Edenred.
„Sărbătorile sunt despre a dărui, iar în cazul companiilor sunt momentul oportun pentru a le arăta angajaților aprecierea. De multe ori însă, cadourile standard oferite angajaților nu răspund la nevoile și dorințele lor. De aceea, încurajăm angajatorii să ofere Cardul Cadou Edenred, astfel încât angajații să își achiziționeze cadourile pe care și le doresc cu adevărat. Iar datele ne arată că angajații preferă Cardul Edenred Cadou, care este și beneficiul extrasalarial preferat de angajați în perioada sărbătorilor. De asemenea, dacă ne uităm la categoriile de bunuri achiziționate, angajații folosesc cel mai mult cardul cadou pentru achiziționarea de produse electronice, cosmetice, accesorii, produse pentru casă, dar și articole vestimentare, având la dispoziție o rețea extinsă de comercianți parteneri Edenred, magazine fizice și online. Adăugând și faptul că aceste carduri sunt scutite de impozitul pe venit de 10%, dar și de contribuțiile sociale, în condițiile în care valoarea acordată este de maximum 300 de lei, ne așteptăm la o adopție și mai mare a cardurilor cadou în rândul companiilor și în beneficiul angajaților”, a declarat Codruț Nicolau, Director General Edenred România și Benefit Systems.
Cardurile cadou – cel mai dorit beneficiu extrasalarial
Conform studiului Benefit pentru primul semestru al acestui an, cardul cadou reprezintă cel mai dorit beneficiu extrasalarial, după cardul de masă. În contextul în care, anul acesta, valoarea deductibilă a cardurilor cadou, pe care angajatorii le pot acorda ocazional, a crescut de la 150 RON la 300 RON/angajat, precum și pentru fiecare copil minor al acestuia/eveniment, din ce în ce mai mulți angajați apreciază cardul cadou ca beneficiu extrasalarial.
Studiul Benefit urmărește și nivelul de accesare a categoriilor de beneficii în funcție de generația din care fac parte angajații, dar și de industriile în care activează. Astfel, cardurile cadou sunt cel mai accesate de angajații din generațiile Y (27,7%) și Z (27,3%), urmate de Gen X (25,8%) și de Baby Boomers (15,2%), ceea ce indică preferința generațiilor mai tinere pentru această categorie de beneficii. În ceea ce privește industria în care activează, angajații din call-center accesează cel mai mult cardurile cadou, cu 43,1% peste medie.
ING Bank și Fitbit, parte din Google, lansează campania „Pași către un stil de viață mai activ”, adresată tuturor celor care vor să adopte un stil de viață sănătos.
După cum anunță organizatorii, „campania va debuta în cadrul Convenției Internaționale de Fitness Fit For Future 2022, care se va desfășura la Face Club București pe 19 și 20 noiembrie. În cadrul evenimentului, vor avea loc peste 20 de clase de sport conduse de instructori internaționali, unde participanții pot beneficia de ore diverse, printre care de cycling, yoga, pilates sau fitness. ING și Fitbit vor organiza și un workshop cu exerciții esențiale pentru îmbunătațirea posturii la birou.
Pentru a promova obiceiurile sănătoase, ING Bank și Fitbit lansează un concurs, îndemnându-i pe români să facă Pași către un stil de viață activ. Cei care acceptă provocarea și au un stil de viață activ și un strop de creativitate pot câștiga premii gândite special pentru susținerea alegerilor sănătoase.
În perioada 20 noiembrie-5 decembrie 2022, cei care doresc să participe la concurs trebuie să intre pe paginile de Social Media ale ING Bank de pe Facebook, Instagram și TikTok și să caute postările semnalate cu hashtag-ul #competițieING&Fitbit. Acolo sunt îndemnați să răspundă cu un text, un video sau cu o poză la întrebarea Tu ce pași faci către un stil de viață mai activ?. La final, trainerii și iubitorii de sport din juriul campaniei vor selecta cele mai bune 24 de răspunsuri, care vor fi premiate cu câte un kit de produse branded ING și dispozitive Fitbit Inspire 3, Sense 2 și Versa 4”.
Campania pornește de la rezultatele unui studiu „realizat la finalul anului 2021 de Market Opportunity Research, la inițiativa Fitbit, 56% dintre respondenți au lucrat de acasă, dintre care aproape 60% au declarat că acest lucru le-a generat mai mult stres. Același studiu a arătat că unu din doi români a petrecut mai mult timp în fața ecranelor sau pe canapea în timpul pandemiei, ceea ce a dus la creșterea sedentarismului. Conștientizarea acestor efecte negative a determinat o preocupare mai accentuată față de propria sănătate pentru jumătate dintre aceștia. Ca o consecință a obiceiurilor deprinse în pandemie, studiul[i] arată că majoritatea respondenților la studiu preferă locuri de muncă mai flexibile, atât în ceea ce privește programul de lucru, cât și posibilitatea de a lucra de acasă. În plus, 20% dintre români au făcut mai mult sport decât înainte de pandemie, 28% s-au culcat mai devreme, iar 45% au gătit mai mult de acasă și au adoptat o alimentație mai sănătoasă”.
Silvia Mihăilescu, director de marketing, comunicare şi sustenabilitate, ING Bank România:„În perioada pandemiei, când peste 95% dintre colegi lucrau de acasă, am organizat sesiuni online de sport de 3 ori pe săptămână pentru a-i sprijini pe aceștia să își creeze sau mențină obiceiuri sănătoase. Sesiunile online de sport au continuat până în luna iulie a acestui an, cu o rată de participare constantă și feedback foarte bun din partea colegilor. Odată cu relaxarea restricțiilor, am relansat activitățile comunităților sportive din cadrul ING – avem 8 comunități sportive (alergare, fotbal, volei, baschet, tenis, ping pong, hiking și ciclism), cu aproximativ 500 membri activi. În paralel, am desfășurat workshop-uri pentru starea de bine și dezvoltarea personală a acestora. În prezent, continuăm modul de lucru hibrid: angajații ING vin la sediul central, în medie, o zi pe săptămână, în funcție de nevoile lor și specificul activității. În ING, sprijinim un stil de viață activ și sănătos, indiferent dacă lucrăm de acasă sau de la birou, și credem că duce la o mai bună performanță pe toate planurile. Ne propunem să răspândim acest mesaj, alături de Fitbit, și să încurajăm toți românii să facă mai multă mișcare.”
Alexandra Pahomi, Marketing Manager Europa Centrală: „Fitbit, încă de la lansarea primelor dispozitive purtabile pentru măsurarea numărului de pași de acum 15 ani, încurajează un stil de viață mai sănătos și mai activ. Este important, pentru fiecare dintre noi, să combatem sedentarismul, mai ales după o perioadă în care a fost necesar să stăm mai mult în casă. Menținerea unei stări de sănătate bune ar trebui să fie un obiectiv personal important pentru fiecare dintre noi. Ne dorim ca, prin inițiative în care oferim un mediu de informare și conștientizare a importanței activității fizice, să inspirăm pe cei din jurul nostru să devină și mai motivați în a fi mai activi.”
Mai multe detalii despre campanie vor fi comunicate în cadrul Convenției de Fitness și pe paginile de Social Media ING Bank, începând cu data de 20 noiembrie.
[i] Studiu realizat la finalul anului 2021 de Market Opportunity Research, la inițiativa Fitbit.
Piețele agroalimentare din România se confruntă deja cu facturi împovărătoare la energie, ceea ce poate determina majorarea tarifelor. Creșterea costurilor poate genera, în cascadă, și o creștere a prețurilor produselor comercializate. Unele piețe din țară au anunțat deja posibilitatea ca tarifele pentru toate serviciile din piețe să se majoreze.
Piețele agroalimentare organizate în societăți comerciale (întreprinderi publice), cu acționar majoritar UAT-ul, nu beneficiază de plafonarea prețului energiei electrice, iar unele dintre ele deja au primit facturi crescute chiar și cu până la 300%.
În acest context, reprezentanții legali ai piețelor agroalimentare din România au participat săptămâna trecută la Adunarea Generală a membrilor care a avut loc în Brașov. Principalul subiect de pe ordinea de zi a fost identificarea unor soluții pentru reducerea costurilor cu energia și creșterea eficienței energetice, astfel încât producătorii agricoli și operatorii economici care își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare să nu fie nevoiți să plătească mai mult și astfel să crească prețul produselor agroalimentare.
„Piețele agroalimentare deservesc populația având ca scop prestarea unor servicii publice în folosul direct sau indirect al cetățenilor, iar facturarea energiei electrice la tarifele de pe piața liberă, fără a beneficia de o plafonare a acestora, va conduce la majorarea tarifelor prestate de aceste întreprinderi publice, fapt ce va genera, în cascadă, creșterea prețurilor produselor comercializate sau a serviciilor prestate populației”, a transmis Teodor Ioan Birț, Președinte AAPR (Asociația Administratorilor Piețelor din România).
Piețele pot trece la iluminiarea folosind tehnologie LED și solicită sprijin pentru plafonarea prețului la energie electrică
Reprezentanții piețelor intenționează să analizeze mai multe posibilități de reducere a consumului, de utilizare rațională a utilajelor consumatoare de energie electrică din piețele agroalimentare și de trecerea la utilizarea de tehnologie LED, eficientă energetic și superior calitativă din punct de vedere al luminozității. De asemenea, se va solicita în continuare sprijin pentru reglementarea plafonării prețului energiei electrice și pentru alocarea de fonduri necesare pentru reducerea consumului energiei în viitor.
Administratorii piețelor agroalimentare speră ca prin trecerea la iluminiarea bazată pe tehnologie LED să poată realiza economii de consum de până la 15%.
Asociaţia Administratorilor de Pieţe din Româniaeste o asociație care reunește 35 de entități (instituții și societăți comerciale) din întreaga țară. AAPR este din 2013, membru al Uniunii Mondiale a Piețelor cu Amănuntul și En-gros, asociație internațională non-profit dedicată promovării schimbului internațional de informații privind piețele en-gros și cu amănuntul.
Pandemia a schimbat semnificativ lumea, iar cele mai multe întreprinderi au trebuit să se adapteze la noua normalitate, făcând pași mari în direcția digitalizării. Munca ocazională „de acasă” a devenit un „birou permanent la domiciliu” pentru unele întreprinderi, întâlnirile online aproape că au înlocuit întâlnirile individuale, iar platformele virtuale de servicii pentru clienți au devenit un must-have.
Numeroși experți în domeniu au subliniat importanța alegerii unor soluții digitale care să asigure și securitatea cibernetică. Contribuția tehnologiei la crearea de plus valoare și la calitatea vieții va crește, dar această contribuție va rămâne valoroasă pentru omenire doar dacă există și siguranță în jurul soluțiilor digitale de astăzi. Cu toate acestea, complexitatea ridicată inerentă a tehnologiilor implicate de la A la Z în lanțul de producție și de aprovizionare reprezintă o provocare pentru menținerea securității, iar acesta este un risc care nu poate fi ignorat.
Abordarea „zero trust” – strategia prin care furnizorii pot câștiga încrederea clienților lor
Din punct de vedere istoric, amenințările la adresa securității au demonstrat că nu pot fi ignorate și că toate părțile implicate trebuie să ia măsurile de precauție adecvate în timp util. Mai ales în lumea complexă de astăzi, capacitatea și dorința unui furnizor de a fi și de a rămâne transparent în ceea ce privește problemele de securitate devine o condiție importantă pentru menținerea securității în lanțul de producție și de aprovizionare.
Tehnologia înseamnă vulnerabilități, indiferent de unde provine, ceea ce face și mai importantă concentrarea constantă asupra găsirii și corectării acestor probleme de securitate. Prin urmare, un furnizor responsabil ar trebui să efectueze teste de verificare pentru a demonstra că securitatea virtuală este menținută în toate produsele și serviciile sale, câștigând în același timp încrederea clienților săi, permițându-le acestora să examineze și să conteste caracteristicile și avizele de securitate la fiecare etapă a parcursului, prin intermediul unor proceduri transparente.
Cel mai des întâlnit exemplu este vulnerabilitatea produselor. Aceste vulnerabilități pot fi folosite pentru a obține acces la rețea și pot fi utilizate pentru diverse activități nefaste. În mod obișnuit, companiile ar aborda acest aspect cel puțin pe două niveluri diferite: evaluări ale achizițiilor furnizorilor lor (care ar încorpora cerințele de securitate cibernetică și de confidențialitate a datelor) și testarea securității produselor sau a pachetelor software. În lumea reală, niciun test de securitate nu va garanta 100% că un produs nu vine la pachet cu vulnerabilități, de aceea este esențială o abordare care să se axeze pe riscuri. De asemenea, contextul în care se află o anumită vulnerabilitate trebuie să fie luat în considerare în această evaluare a riscurilor: aceeași vulnerabilitate în două părți diferite ale rețelei, cu medii diferite, ar trebui să aibă ca rezultat un scor de risc diferit și, prin urmare, abordări diferite cu privire la modul în care trebuie tratată.
În plus, evaluările tehnice adecvate a soluțiilor tehnologice (fie în etapa de achiziție, fie în etapa de testare), bazate pe standarde sau cadre certificate la nivel internațional permit o certificare obiectivă, bazată pe fapte, a maturității de securitate a lanțului de aprovizionare al oricărei companii. În acest fel, companiile pot demonstra transparența și trasabilitatea produselor și proceselor lor și pot valida fiabilitatea unui anumit furnizor.
Astfel, prin stabilirea unei abordări tip „zero trust” ca bază pentru stabilirea de parteneriate, clienții nu trebuie să își facă griji cu privire la calitățile subiective ale unui furnizor, deoarece toți furnizorii sunt tratați în mod egal ca fiind nedemni de încredere încă de la început și trebuie să avanseze în termeni de credibilitate prin eforturi susținute și prin standarde industriale, criterii tehnice și certificări acceptate în comun. Această abordare se va dovedi, de asemenea, valoroasă în crearea unei concurențe corecte și sănătoase între furnizori, va contribui semnificativ la soliditatea operațională a fiecărui client și va întări infrastructura împotriva întreruperilor operaționale în cazul în care se întâmplă ceva neprevăzut.
Ultimele date privind vânzările cu amănuntul au fost mai bune decât se așteptau analiștii, ceea ce a dat peste cap așteptările piețelor că băncile centrale vor opri creșterea ratelor dobânzilor.
Cele mai recente date din România arată că PIB-ul din T3 a fost cu 4% mai mare decât cel din perioada similară din 2021. În timp ce în acest an, până la sfârșitul lunii septembrie, PIB-ul a crescut cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, în trimestrul trei a crescut cu 1,3% față de trimestrul trecut. În 2021, peste 58% din PIB a fost dat de sectoarele de servicii iar 28% de industrie. Banca Mondială vede România pe o traiectorie de creștere puternică în acest an, dar avertizează că o încetinire globală și o posibilă recesiune în cazul principalilor parteneri comerciali ar putea avea un impact asupra creșterii în 2023.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a menționat că asistăm la o dinamică a PIB-ului mai bună decât așteptările, comentând că vedem multe mașini pe străzi, vacanțe scumpe în străinătate, lucruri care semnalează faptul că cererea este încă puternică. Deși cifrele menționate erau de la sfârșitul trimestrului al doilea, cel mai probabil această tendință a continuat, ultimele date din septembrie arătând că vânzările de mașini au crescut cu 15% în ultimele 12 luni, în timp ce serviciile legate de mașini, inclusiv întreținerea, au crescut cu doar 1,5%.
Această tendință de creștere a consumului s-a manifestat și peste ocean. În SUA, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,3% în octombrie, ajungând la 694,5 miliarde de dolari, a anunțat miercuri Biroul de recensământ al SUA. Acest rezultat a fost mai bun decât așteptările pieței, care estima o creștere de 1%. Vânzările totale pentru perioada august 2022 – octombrie 2022 au crescut cu 8,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Piețele au reacționat, indicele S&P 500 scăzând cu aproape 1%, iar Nasdaq cu peste 1,5%, temându-se că datele bune vor determina Fed să continue mai mult timp politica de majorare a dobânzilor.
Cu tot acest consum, asistăm și la o creștere cu 15% a datoriei pe cardurile de credit ale americanilor, până la 930 de miliarde de dolari, cea mai mare creștere anuală din ultimii 20 de ani. Iar acest lucru influențează și rezultatele marilor retaileri, cele mai recente rapoarte arătând rezultate mixte în funcție de tipul de bunuri de consum pe care le vând.
Prețul acțiunilor retailerului Target (TGT) s-a depreciat cu 13% după ce compania a ratat estimările privind profitul și și-a redus previziunile pentru trimestrul care include sărbătorile de iarna, din cauza încetinirii vânzărilor pe mixul său discreționar de îmbrăcăminte, mobilier și electronice. Walmart (WMT), care este mai mult orientată spre bunuri de consum de bază, a crescut după rezultatele solide din trimestrul al treilea, care au evidențiat un salt de 8,2% al vânzărilor în SUA și o creștere de 9,8% a veniturilor, la 152,8 miliarde de dolari în trimestrul respectiv. Și previziunile au fost solide, Walmart estimând o creștere a vânzărilor nete consolidate pentru întregul an de aproximativ 5,6%, mai bună decât estimările anterioare de 5,06%.
În perspectiva sezonului de sărbători, S&P avertizează că retailerii se vor confrunta probabil cu o scădere de 1,2% a vânzărilor nete în perioada octombrie-decembrie, comparativ cu perioada similară din 2021, dacă se ține cont de inflație. Excluzând inflația, vânzările totale vor crește cu 4,5% față de 2021, o creștere mai rapidă decât înainte de pandemie. Iar acest lucru este important, deoarece cheltuielile de consum reprezintă 70% din PIB-ul SUA.
E .S. Dl. Han Chunlin Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România
Sunt în funcția de Ambasador al Chinei în România de jumătate de an. De la preluarea mandatului, am avut parte de contacte ample cu oameni din toate categoriile sociale și am efectuat, de asemenea, vizite și cercetări aprofundate în unele județe și orașe locale. Călătoresc frecvent făcând naveta între orașul București și județul Ilfov, traversând autostrăzile late A2 și A3, dar m-am plimbat și pe traseele montane întortocheate și pline de serpentine. În timpul acestui proces, mi-am format câteva noi idei asupra condițiilor naționale ale României și a relațiilor China-România. Simt profund că construcția infrastructurii României are un potențial mare și există spațiu imens pentru cooperarea în domeniul infrastructurii dintre China și România.
Experiența internațională arată că construcția infrastructurii poate accelera creșterea economică. Banca Mondială a comparat relația dintre construcția infrastructurii și dezvoltarea economică în țările în curs de dezvoltare între 2001-2005 și 1991-1995, constatând că odată cu îmbunătățirea infrastructurii, rata de creștere economică a țărilor în curs de dezvoltare poate fi mai mare cu 1,6% pe an. China acordă o mare importanță construcției infrastructurii. Dezvoltarea economică rapidă a Chinei de la reformă și deschidere a beneficiat, de asemenea, de infrastructură pe scară largă. Până la sfârșitul anului 2021, lungimea totală a liniilor de cablu optic din China a ajuns la 54,81 milioane de kilometri, rețeaua de autostrăzi a depășit 160.000 de kilometri, lungimea rețelei de funcționare a căilor ferate a depășit 150.000 de kilometri, iar kilometrajul de funcționare al căilor ferate de mare viteză a depășit 40.000 de kilometri, situându-se pe primul loc în lume. Capacitatea instalată de generare de energie fotovoltaică, generare de energie nouă, generare de energie regenerabilă și generare de energie curată se află pe primul loc în lume. China deține 8 și respectiv 7 din primele 10 porturi în ceea ce privește debitul de mărfuri și debitul containerelor. Dintre cele mai înalte 10 poduri din lume, 8 se află în China. Investițiile în infrastructură ale Chinei au crescut de la 30 de miliarde de dolari în anii 1980 la aproximativ 2,19 trilioane de dolari în 2019, o creștere de 72 de ori, în aceeași perioadă, PIB-ul Chinei a crescut de aproape 75 de ori.
Construcția infrastructurii poate eradica eficient sărăcia. Chinezii spun adesea: „Pentru a te îmbogăți, mai întâi construiește drumuri”. China consideră construirea de infrastructură precum transportul, electricitatea și internetul drept o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și un transportator important pentru integrarea zonelor sărace în procesul de modernizare. Cei peste 40 de ani de la reformă și deschidere au fost o perioadă de mare dezvoltare a infrastructurii Chinei și cea mai rapidă perioadă de reducere a sărăciei din China. Până la sfârșitul anului 2020, China a eliminat sărăcia absolută într-un mod global, a scos aproape 800 de milioane de oameni din sărăcie și a atins obiectivele Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite cu 10 ani înainte de termen. „Pe unde trece drumul, toate industriile prosperă”. În orășelul Aizhai din Jishou, prefectura autonomă Xiangxi Tujia și Miao, provincia Hunan, munții sunt abrupți, iar transportul este incomod. În martie 2012, după ce Podul suspendat Aizhai a fost deschis traficului, acesta a conectat rețeaua de autostrăzi a provinciilor și orașelor din jur, iar produsele agricole, cum ar fi orezul de Baiyun, ceaiul auriu Xiangxi și slănina au putut fi expediate în toate colțurile țării. Podul a devenit rapid o destinație de interes de pe internet. Populația de acolo prin a face broderii Miao, a deschide hoteluri, a reușit să se îmbogățească la ușile lor. În aprilie 2018, orașul Jishou a realizat reducerea generală a sărăciei.
După ani de practică, China a explorat un set de experiențe de succes în domeniul construcției de infrastructură. Prima premisă este de a încuraja participarea tuturor părților. Trebuie promovată participarea diferitelor entități precum autoritățile locale, întreprinderile, instituțiile financiare și chiar capitalul străin, astfel încât părțile interesate să poată împărtăși responsabilități și beneficii. A doua premisă este de a inova mecanismul de investiții și finanțare. Trebuie să lărgim canalele de finanțare prin creșterea aportului financiar, emiterea obligațiunilor locale și crearea parteneriatelor publice-private. În ceea ce privește construcția de autostrăzi, China a adoptat modelul „creditelor pentru construcția drumurilor și al taxelor pentru rambursarea creditului” pentru a rezolva problema finanțării. A treia premisă este de a formula științific planuri de dezvoltare pe termen mediu și lung. Trebuie să luăm în considerare pe deplin mediul ecologic, beneficiile economice, mijloacele de trai ale oamenilor și alți factori, să organizăm în mod rezonabil conținutul construcției și aspectul spațial al proiectelor de infrastructură, să echilibrăm scara, ritmul și structura investițiilor. A patra premisă este de a promova integrarea profundă a transporturilor și industriei. Trebuie să promovăm în mod viguros dezvoltarea coordonată a transporturilor, agriculturii moderne, turismului, circulației afacerilor și a altor industrii de-a lungul traseului, ceea ce nu numai că sporește vitalitatea economiei regionale, ci și oferă o bază materială pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport.
În ultimii ani, China a obținut rezultate fructuoase în cooperarea internațională în infrastructură, de care beneficiază oamenii din întreaga lume. În 2013, noua secțiune de pod din partea de est a Podului San Francisco-Oakland Bay și Podul Alexander-Hamilton din Statele Unite, care au fost licitate la nivel global și întreprinse de companii chineze, au fost finalizate succesiv după depășirea „dificultăților de clasă mondială” , câștigând laude din partea tuturor părților. În luna aprilie a acestui an, unitatea K3 din Karachi din Pakistan, construită folosind tehnologia nucleară de a treia generație a Chinei, „Hualong One”, a fost finalizată și pusă în funcțiune. Împreună cu unitatea K2 construită anterior, această unitate poate furniza aproape 20 de miliarde de KWh de electricitate pură pe an, care poate satisface producția anuală și cererea internă de energie electrică a unei populații de 2 milioane, ceea ce este echivalent cu reducerea consumului standard de cărbune cu 6,24 milioane de tone și reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 16,32 milioane de tone pe an. Podul Peljesac din Croația, care a fost deschis traficului în iulie anul acesta, este un proiect major finanțat de Uniunea Europeană, a fost adoptat conform standardelor UE, a participat la licitație globală, iar China a câștigat licitația. Astfel, a fost conectat cu succes nordul și sudul țării, iar călătoria inițială de trei ore a fost scurtată la două sau trei minute, ceea ce a devenit un model de cooperare între China, Croația și Europa.
Cel de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, organizat nu cu mult timp în urmă, a propus construirea unui sistem modern de infrastructură. În acest scop, pe de o parte, China va accelera construcția de noi infrastructuri bazate pe rețele de informații și condusă de inovația tehnologică și va îmbunătăți în mod viguros nivelul infrastructurii tradiționale; pe de altă parte, va consolida cooperarea internațională în infrastructură, va transforma cererea de conectivitate regională în proiecte de infrastructură, cum ar fi drumuri, căi ferate, poduri, porturi, aeroporturi, electricitate și comunicații și va crea mai multă valoare economică și efecte sociale pentru China și țările gazdă.
Guvernul României acordă o mare importanță construcției infrastructurii și a formulat planuri clare în multe domenii precum căile ferate, autostrăzile, transportul pe apă, telecomunicațiile și electricitatea. China este dispusă să împărtășească cu România experiența de succes în domeniul construcției infrastructurii, să împărtășească pe deplin propriile avantaje, să susțină principiul consultării extinse, al construcției comune și al beneficiilor comune, să exploateze potențialul cooperării reciproc avantajoase, să creeze rezultate mai concrete prin cooperare bilaterală sau tripartită, făcând drumul prieteniei tradiționale dintre China și România din ce în ce mai larg.
Prezent astăzi la conferința internațională „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – realizări și perspective” organizată de Banca Națională Republicii Moldova (BNM) la Chișinău, domnul viceguvernator BNR – Leonardo Badea, a declarat:
„Este o plăcere și o onoare pentru Banca Națională a României să se afle astăzi aici, în poziția de partener senior al proiectului de twinning «Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar». Adresez această alocuțiune, la mai bine de un an de la debutul proiectului, cu ocazia evenimentului privind «Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – Realizări și perspective» unul din obiectivele proiectului de twinning prin care vom sprijini Banca Națională a Moldovei în pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro.
Înainte de a trece la tematica conferinței de astăzi mă bucursă remarc progresele remarcabile realizate de Banca Națională a Moldovei pe parcursul orientării spre un sistem financiar bancar la standarde internaționale și europene, în ultimele decenii. Modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile, ce sunt, atât direct cât și indirect, în beneficiul societății și al cetățenilor.
Ne aflăm astăzi, într-un context global în care, atât guvernele, cât și băncile centrale, sunt chemate sa intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ determinat de conflictul militar de la granițele țărilor noastre. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ne aflăm în fața unor crize suprapuse, mă refer aici la consecințele economice și sociale ale pandemiei de coronavirus la care s-au adăugat efectele crizei din sectorul energetic, amplificate de evoluția crizei de securitate regională. Este remarcabilă mobilizarea fără precedent a autorităților, într-o manieră complexă și determinată, pentru asigurarea bunei funcționări a piețelor, a mecanismelor economice şi sociale. Întărirea capacităților de răspuns la situații adverse este esențială, iar acest deziderat poate fi realizat prin consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar, coordonate fundamentale ale programului de twinning în derulare.
Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, evidențiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea și extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar și pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului, derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere și creștere, al Republicii Moldova.
Banca Națională a României a participat, încă de la începuturi, la acest efort, prin sprijinirea primelor emisiuni monetare ale Moldovei independente și am continuat în plan bilateral, în cadrul constituenței comune de la Fondul Monetar Internațional sau în cadrul reuniunilor Clubului Guvernatorilor din Regiunea Mării Negre, Asia Centrală și Statele Balcanice. Aceste demersuri au fost urmate de alte proiecte notabile: spre exemplu, furnizarea asistenței tehnice în domeniul țintirii inflației, în anul 2010, proiectul de twinning în domeniul reglementării și supravegherii bancare din perioada 2015-2017, dar și cooperarea multilaterală.
După cum deja cunoașteți, actualul proiect de twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere și a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită și prin îmbunătățirea cadrului de plăți în linie cu cerințele Zonei Unice de Plăţi în Euro (Single Euro-Payments Area).
Zona Unică de Plăţi în Euro este zona geografică în care nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere. În SEPA, clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid și eficient ca în context naţional. Scopul înfiinţării SEPA este de a crea o economie europeană mai competitivă și mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive a plăților de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăţilor, pentru realizarea unei pieţe integrate a serviciilor de plăţi în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale şi tehnice existente între pieţele de plăţi naţionale din Europa.
Extinderea zonei geografice a SEPA prin includerea Republicii Moldova va apropia și mai mult țara dumneavoastră de Uniunea Europeană. În același timp, sunt anumite criterii ce trebuie îndeplinite cum ar fi alinierea cadrului legislativ pe mai multe paliere, ceea ce implică efortul conjugat al guvernului și autorităților relevante din Republica Moldova.
În acest context, efortul Băncii Naționale a Moldovei pentru asumarea acestui proiect presupune angajarea unor resurse importante. De asemenea, continuarea angajamentului tuturor instituțiilor statului – Legislativ, Executiv – este esențială pentru transformarea sistemului financiar-bancar local într-unul de tip european care să se circumscrie întregului ansamblu al reformelor structurale necesare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acestui efort trebuie să i se alăture și ceilalți actori din piața, de exemplu instituțiile financiar-bancare – prin creșterea calității serviciilor sau de publicul larg – prin ridicarea nivelului de educație financiară.
În încheiere, doresc să felicit echipa de proiect atât din partea consorțiului de implementare cât și din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru eforturile depuse și să invit de asemenea băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată nebancari prezenți în sală să își întărească rolul activ în modernizarea infrastructurii sistemelor de plați din Republica Moldova.
De asemenea, adresez cele mai calde mulțumiri partenerilor de proiect ai Băncii Naționale a României, cărora le transmit aprecieri deosebite și doresc succes beneficiarilor, fiind convins că îndeplinirea obiectivelor acestuia va determina o reziliență sporită a sistemului financiar-bancar și va sprijini dezvoltarea economiei Republicii Moldova în atingerea standardelor specifice europene”.
EximBank a acordat un pachet financiar în valoare totală de 11,5 milioane de euro companiei Farplas&Smart Solutions, parte a grupului Delta Invest din Mioveni (judeţul Argeş), producător român de produse şi componente injectate din mase plastice, în special pentru industria auto.
Banca anunță că pachetul „include atât componente de finanțare care acoperă nevoia de capital generată de dezvoltarea continuă a societății și care asigură necesarul pentru derularea unei investiții într-o nouă linie de producție pentru repere injecție mase plastice, cât și de garantare – garanții de stat care acoperă 50% din produsele de creditare”.
Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Sectorul automotive este unul strategic pentru economia românescă, în condițiile în care s-a dezvoltat în mod accelerat, iar aproape toate maşinile fabricate în Europa au astăzi cel puţin o componentă produsă în România. Este un domeniu cu un mare potențial și suntem încântați că, prin parteneriatul cu grupul Delta, reușim să ne poziționăm ca un partener valoros având oportunitatea ca, alături de clienții noștri, să contribuim la continuarea tendinței de creștere a acestui sector și a economiei românești.”
Nicolae Movileanu, fondatorul grupului Delta Invest: „Deși suntem o companie relativ nouă în domeniu, avem avantajul experienței acționarilor noștri, fiecare un reper în domeniul în care activează. Acest lucru ne-a permis ca în 2021, practic, primul an de funcționare, să înregistrăm un volum de afaceri de peste 11 milioane de lei. Acum, demararea colaborării cu Ford marchează o nouă etapă în dezvoltarea companiei noastre, și suntem bucuroși că am găsit în EximBank partenerul financiar care să susțină atât derularea activității noastre curente, cât și investiția în amenajarea și dotare a unei noi hale pentru producerea de piese auto pentru clienți din România și nu numai.”
Farplas&Smart Solutions este „o companie joint-venture, înființată în 2020 de Farplas Otomotiv Sanayi Anonim Sirketi, companie turcă specializată în vopsirea și injectarea de piese din plastic pentru industria auto, și Smart Plast Solutions SRL, societate românească specializată în injectarea de piese din plastic, parte a grupului Delta Invest. Compania este furnizor pentru Grupul Renault (repere plastic de tipul bară față/spate, ornamente auto, spoilere etc.) și, din acest an, a demarat colaborarea și cu fabrica Ford de la Craiova, preluată recent de compania turcă Ford Otosan”.
Acumulăm mai multe datorii în 2022, deși economisim la fel ca anul trecut, arată rezultatele celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile și obiceiurile românilor în domeniul financiar, realizat de KRUK România împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an.
Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania
„Am demarat această cercetare într-un context economic special, dificil pentru finanțele personale ale românilor cu credite, dar și a celor care plătesc alimente, utilități și servicii. De aceea, am urmărit să aflăm un barometru al datoriilor și să vedem câți dintre români și le asumă, fiindcă acesta e primul pas spre echilibrarea situației financiare pentru iarna care vine și pentru anul viitor”, declară Cosmina Marinescu, CEO KRUK România.
Analiza arată că 22% dintre români au restanțe, majoritatea la plata facturilor (15%), la returnarea împrumuturilor (8%), dar și la rate (7%). Mai mult de jumătate dintre restanțieri datorează cel mult valoarea unui venit lunar iar 16% au deja de plată mai mult de trei venituri lunare. Veniturile insuficiente sau lipsa unei surse de venit, dar și apariția unor probleme de sănătate sunt principalele motive pentru acumularea restanțelor. Doar 20% dintre cei intervievați declară repercusiunile legale ca fiind principalul motiv de plată si puțin sub acest procent ar plăti din obligație morală. Cu toate acestea, aproape toți cei intervievați anul acesta spun că prioritizează plata facturilor la utilități, pe care nu o amână niciodată, în detrimentul cheltuielilor cu sănătatea.
Economisirea nu e, în schimb, o prioritate în 2022, relevă studiul. Jumătate din familiile din România nu fac economii, 44% declară ca au avut datorii – în creștere față de anul trecut, iar 50% că e dificil sau foarte dificil să le achite.
Liviu Costică, COO KRUK România
„Ca să evităm o spirală a datoriilor, e necesar sa ne evaluăm corect veniturile, să economisim inteligent, să prioritizăm și să limităm cheltuielile până la ceea ce e cu adevărat esențial, să învățăm cum să ne gestionam dările astfel încât să ne asigurăm că scăpăm de stresul generat de ele. În ultimii 15 ani, peste o jumătate de milion de români și-au asumat datoriile și le-au plătit integral către KRUK, iar valoarea lor s-a reîntors în circuitul financiar. Chiar dacă noi înțelegem orice situație financiară și susținem pas cu pas plata la timp, responsabilitatea e tot a clientului și e foarte important ca acesta să conștientizeze consecințele”, completează Liviu Costică, COO KRUK România.
Principalul factor pentru care românii aleg să își achite datoriile la timp este reducerea stresului și doar 12% se tem de repercusiunea popririlor. În schimb, 90% declară că și le asumă și se consideră responsabili personal pentru restanțele acumulate, deși se așteaptă la recompense pentru plata acestora la timp. O treime din respondenții cu restanțe spun că trebuie sa renunțe la cheltuielile de bază în gospodărie ca să poată plăti datoriile, iar 14% chiar la cheltuielile cu sănătatea. Trei sferturi dintre români consideră ca e necesar să acumuleze datorii ca să poată face investiții semnificative pentru familie.
30% dintre români trăiesc doar cu strictul necesar și doar 40% declară că au bani pentru un trai decent. Cu toate acestea, suma medie economisită este în ușoară creștere față de anul trecut, de la 960 de lei la 1125 de lei pe lună. Chiar și asa, numai 40% dintre cei care fac economii pot trăi din fondurile de urgență maximum trei luni. 30% nu își fac astfel de fonduri.
Același procent care ar fi investit anul trecut în afaceri, anul acesta declară că ar ține, mai bine, banii la saltea. Doar 3% ar investi la bursă. Majoritatea (37%) ar depune, în continuare, banii la bancă. A crescut interesul pentru plata creditelor, iar băncile au rămas cea mai sigură variantă de creditare pentru români.
În ce privește prioritizarea plății ratelor, 44% dintre persoanele intervievate declară că, în acest moment, nu mai au astfel de cheltuieli. Dintre cei care declară că au credite, 93% le achită cu prioritate, în creștere cu 9% față de anul trecut.
Comparativ cu anul trecut, a crescut (+12%) numărul românilor care declară ca au avut vreodată credite, ceea ce înseamnă că mai mulți români au accesat anul acesta pentru prima dată această metodă de finanțare; cei mai multi care se împrumută astfel sunt din Transilvania și Banat și au între 46 si 55 de ani. Câștigă teren în 2022 însă serviciul Revolut, în fața conturilor de economii; 80% dintre români declară că nu au cont de economii.
Cercetarea a fost realizată de KRUK România, lider de piață în managementul creanțelor, împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an, pentru a marca „Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al doisprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%.
Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) are un nou Consiliu Director, ales pentru o durată de doi ani.
De asemenea, Consiliul Director al AAFBR a fost extins de la 5 la 7 membri, prin majorarea numărului pozițiilor de Vicepreședinte de la 4 la 6. Scopul acestui demers a avut în vedere consolidarea capacității administrative a asociației în vederea implementării unor proiecte importante atât pentru comunitatea analiștilor financiari, cât și pentru publicul larg. Pe lângă alegerea Consiliului Director, membrii AAFBR au votat o Comisie de 3 cenzori pentru următorii doi ani și o serie de amendamente la statutul de funcționare al Asociației, prin care s-a urmărit adoptarea unor schimbări administrative de natură să faciliteze dezvoltarea viitoare a activităților pe care și le propune această Asociație profesională.
În urma votului, Președinte al AAFBR, pentru un nou mandat de doi ani, a fost aleasă Dna. Daniela Ropotă, CIIA, CESGA cu peste 17 ani de activitate în sectorul financiar, respectiv în analiza de investiții, administrare de risc, evaluare și modelare financiară.
De asemenea, cei șase Vicepreședinți, membrii ai Consiliului Director sunt următorii:
Dl. Adrian Codirlașu, CFA, Phd, experiență de peste 20 ani în domeniul piețelor financiare, Profesor Asociat Facultatea de Finanțe-Bănci, ASE lector la Institutul Bancar Român, Institutul de Studii Financiare și Envisia.
Dna. Andreea Pălici, experiență în activități cu privire la piața de capital, cercetare macroeconomică, lector pentru specialitatea economie la Institutul Bancar Român.
Dl. Claudiu Vuță, experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar și comercial în cadrul unor companii fanion din domeniul energiei, logisticii și comerțului
internațional, autor de numeroase analize economice publicate pe teme locale și globale.
Dl Flavius Jakubowicz, consultant fiscal cu experiență profesională de peste 15 ani în taxe directe și indirecte, proiecte de planificare și reorganizare de business, optimizarea fluxurilor operaționale, planificarea soluțiilor fiscale, due-dilligence fiscal; asistență și reprezentare în controale fiscale, membru al CCFR, CECCAR, CAFR.
Dna. Iulia Corlănescu, MBA, experiență de peste 20 ani în domeniul bancar în specializări precum relații cu investitorii și agențiile de rating, cercetare macroeconomică, finanțare externă și factoring.
Dl. Mihai Căruntu, experiență de peste 20 ani în domeniul pieței de capital, analiza și evaluarea companiilor listate, finanțe corporative.
Printre cele mai importante proiecte pentru următorii doi ani, noul Consiliu Director al AAFBR își propune să organizeze sondaje de opinie în rândul membrilor săi cu privire la identificarea unor tendințe economice, să dezvolte proiecte importante în domeniul educației financiare, să organizeze evenimente și conferințe cu teme financiare de actualitate și să susțină un mediu propice de comunicare între membrii Asociației.
De asemenea, AAFBR va urmari să faciliteze în continuare accesul membrilor săi la diverse programe de certificări profesionale precum Certified European Financial Analyst (CEFA), Certified International Investment Analysts (CIIA), Certified ESG Analyst (CESGA) și la cursuri pe tematici solicitate în diverse zone de specializare ale profesiei de economist și/sau specialist în domeniul financiar-bancar.
„AAFBR extinde numărul membrilor în Consiliul Director (CD) de la 5 la 7 având în vedere dezvoltarea Asociației în cei peste 14 ani de activitate și implicarea mai multor membri în coordonarea proiectelor cheie ale Asociației. Aceștia au experiență vastă în banking, piețe de capital, fiscalitate și analiză financiară, oferind astfel la nivel de CD o viziune amplă asupra sectorului financiar. Noul Consiliu Director are o structură echilibrată atât din perspectiva expertizei diverse, cât și a egalității de gen, ceea ce creează premise favorabile pentru decizii bine documentate și dezvoltarea în continuare a activității Asociației”, a declarat dna. Daniela Ropotă, președinte al AAFBR.
Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) reunește în prezent peste 100 de membri cu un nivel înalt de pregătire și experiență profesională în bănci, societati de administrare a fondurilor de pensii, societăți de administrare a investițiilor, societăți de servicii de investiții financiare, societăți de asigurări și leasing, companii de consultanță și audit fiscal-contabil și companii multinaționale.
AAFBR este membră a Federației Europene a Analiștilor Financiari (The European Federation of Financial Analysts Societies-EFFAS), o federație cu peste 50 de ani de activitate ce cuprinde circa 15 Asociații naționale cu profil financiar din Europa. De asemenea, Asociația are un parteneriat cu ACIIA (Association of Certified International Investment Analysts-ACIIA), o organizație cu 20 de ani de activitate, formată din 22 de asociații naționale si EFFAS. Împreuna, cele doua organizații internaționale susțin educația financiară la nivel internațional pentru profesioniști în domeniul financiar. Pe plan intern, AAFBR are parteneriate/colaborări cu Institutul Bancar Roman, Institutul de Studii Financiare, CFA România, ANEVAR și Envisia-Boards of Elite.
Un obiectiv important al AAFBR constă în punerea la dispoziția publicului a unor analize pertinente în domeniul economic și cu precădere cu privire la sectorul financiar-bancar, prin intermediul organizării unor conferințe de specialitate, precum și al newsletterului Asociației (publicat de trei ori pe an). În cadrul acestui buletin, manageri și specialiști de referință din bănci, societăți de administrare a investițiilor sau societăți de asigurări relatează despre evoluțiile, provocările întâmpinate și așteptările lor cu privire la mediul economic.
Revolut a depășit pragul de 25 de milioane de clienți persoane fizice, adăugând încă 5 milioane de utilizatori din iulie până în noiembrie
În regiunea Europa Centrală și de Est (CEE), super-aplicația a ajuns la 7,5 milioane de clienți, cu România lider regional (2,5 milioane clienți) și Polonia pe poziția secundă (2 milioane de clienți)
Fondată în Londra, în 2015, super-aplicația financiară susține, în fiecare lună, peste 330 de milioane de tranzacții realizate de cei peste 25 de milioane de utilizatori
În continuarea planurilor de expansiune, Revolut va deveni disponibilă în lunile următoare pe noi piețe importante precum Brazilia, India și Noua Zeelandă
Revolut, super-aplicația financiară globală, a depășit 25 de milioane de clienți persoane fizice la nivel global și procesează, în prezent, 330 de milioane de tranzacții pe lună. Fintech-ul mai marchează, luna aceasta, și atingerea pragului de 7,5 milioane de clienți în regiunea CEE, din care fac parte România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia și Estonia.
România, care a ajuns la 2,5 milioane clienți persoane fizice și a înregistrat o creștere de 67% a bazei de clienți, în ultimele 12 luni, este liderul regional, păstrând a doua poziție după Regatul Unit, în clasamentul global. Polonia, care a avut o creștere puternică în ultimele 6 luni, a depășit, de asemenea, pragul de 2 milioane de clienți. În top 5 piețe pe plan regional se mai află și Ungaria (cu aproape 800.000 de clienți), Bulgaria (500.000 de clienți) și Lituania (peste 415.000).
„Creșterea Revolut continuă în ritmul deja cunoscut. Am construit constant produse noi pentru a avea o ofertă unică la nivel global, ne-am extins în noi piețe și am atras noi clienți. Faptul că am ajuns, în 7 ani, la 25 de milioane de clienți este o reușită fantastică pentru compania noastră. Și suntem nerăbdători să aducem și mai multe noutăți pe piață în lunile care vor urma”, a declarat Nikolay Storonsky, Chief Executive Officer Revolut.
„Misiunea noastră este aceea de a deschide tuturor accesul la o economie fără frontiere, ducând aplicația noastră în toate colțurile lumii. Anul acesta am făcut pași importanți, mărindu-ne baza de clienți care a ajuns la 7,5 milioane de utilizatori în regiunea CEE. Potrivit datelor pe care le deținem, unul dintre trei clienți din regiune apelează la soluții fintech pentru a-și îmbunătăți nivelul de cunoștințe financiare. Încrederea consumatorilor în soluțiile precum super-aplicația noastră ne încurajează să mergem mai departe cu planurile de a transforma experiența clienților în materie de tot ceea ce ține de bani și a aduce toate funcționalitățile în același loc, în aplicație”, a comentat Aleksej Koscejev, Head of Growth pentru CEE.
Lansată în Regatul Unit în 2015, aplicația Revolut a început prin a oferi transferuri rapide bani și schimburi valutare la rate avantajoase. În prezent, peste 25 de milioane de clenți persoane fizice din toată lumea folosesc produsele Revolut care acoperă de la transferuri peer-to-peer, la conturi de economisire – Seifuri Vault, conturi Revolut <18 pentru copii și adolescenți, un serviciu de rezervare cazări – Sejururi – și apartamente – Case -, investiții în metale prețioase, criptomonede sau acțiuni.
Revolut și-a extins prezența în SUA anul acesta, unde are peste 500.000 de clienți și aproape 150 de angajați. În același timp, își continuă dezvoltarea operațiunilor în mai multe piețe din America Latină, Asia și Orientul Mijlociu. În ultimul an, Revolut a realizat următoarele:
India – Numirea CEO-ului Paroma Chatterjee, a Chief Financial Officer-ului (CFO) Arjun Mehta și a Chief Technical Officer-ului (CTO) Saleem Arshad. Echipa locală are deja 400 de angajați și aplicația urmează să fie lansată în curând pe piața indiană;
Mexic – Numirea lui Juan Miguel Guerra ca CEO. Până în 2025, fintech-ul intenționează să recruteze angajați pentru 250 de poziții în Mexic și Brazilia;
Brazilia – Numirea lui Glauber Mota ca CEO în Brazilia și a lui Felipe Lachowski ca Head of Strategy & Operations;
Noua Zeelandă – Pregătirea lansării în Noua Zeelandă, în completarea operațiunilor care sunt deja disponibile în Australia.
De asemenea, Revolut pregătește lansarea versiunii sale adaptate Revolut Lite în mai multe țări din America Latină, Asia de Sud-Est și în Orientul Mijlociu. Utilizatorii acestei versiuni a aplicației vor putea transfera instant și gratuit bani către clienții Revolut din alte țări.
Și segmentul B2B este pe un trend pozitiv, creșterea bazei de clienți realizându-se cu o rată de 2.000 de clienți noi pe săptămână pentru business unit-ul Revolut Business.
Lansată în 2017, versiunea B2B a aplicației, Revolut Business, a dezvoltat peste 20 de produse special concepute pentru a ajuta firmele să își gestioneze mai bine bugetele și a procesat, până în prezent, tranzacții în valoare de peste 110 miliarde euro pentru clienții B2B.
OMNIASIG Vienna Insurance Group a înregistrat o creștere consolidată în primele trei trimestre ale anului, datorită strategiei de dezvoltare a companiei, axată prioritar pe adaptarea la nevoile, așteptările și dorințele clienților și partenerilor noștri. Pentru a asigura progresul, compania și-a menținut evoluția echilibrată și politica de subscriere prudentă, prin dezvoltarea și modernizarea produselor și serviciilor, investind constant în digitalizare și inovație. Ca urmare, primele brute subscrise în acest interval au crescut cu peste 35% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar profitabilitatea s-a menținut la un nivel satisfăcător și sustenabil în acest interval.
OMNIASIG și-a adaptat în mod constant activitatea și serviciile oferite în funcție de contextul prezent al pieței locale și tendințele macroeconomice și geopolitice internaționale, punând accentul pe permanenta adaptare organizațională și îmbunătățire constantă a serviciilor și produselor oferite.
Prime Brute Subscrise:>1,5 miliarde lei
Valoarea agregată a primelor brute subscrise de companie în primele trei trimestre ale anului a fost de aproximativ 1,5 miliarde lei, în creștere cu cca. 35% comparativ cu același interval al anului trecut. Valoarea agregată a despăgubirilor plătite de companie în această perioadă s-a ridicat la aproximativ 800 milioane lei.
„Aceste rezultate foarte bune se datorează întregii echipe de profesioniști OMNIASIG, care pe parcursul acestui an plin de provocări a continuat să dea dovadă de dedicare, efort constant de a depăși orice bariere, precum și optimism, întărind astfel eficiența strategiei noastre de business, orientate spre adaptarea la nevoile și așteptările clienților și partenerilor. Suntem un partener de încredere, stabil și investim în dezvoltarea permanentă a unor soluții care să simplifice viețile clienților și să le dea siguranța de a merge mereu cu toată încrederea mai departe, știind că noi preluăm riscul pentru ei. Un alt obiectiv strategic extrem de important pentru noi, pe care am continuat să ne axăm puternic și în 2022, a fost urmărirea sustenabilității activității noastre pe toate planurile, prin derularea mai multor inițiative de responsabilitate socială, susținerea educației, implicare în comunitate și voluntariat, acționând mereu cu solidaritate față de comunitățile din care facem parte și față de categorii defavorizate de persoane din toată țara.”
Linia Property (Asigurările de incendiu și calamități naturale) a avut o creștere de cca. 15% în acest interval. Ne bucurăm să observăm creșterea pe această linie, întrucât o poliță de asigurare oferă oricărui business, indiferent de dimensiunea sa, siguranța continuității activității, indiferent de riscurile și evenimentele neprevăzute ce pot apărea, ceea ce susține succesul sustenabil, pe termen lung.
Asigurările de Sănătate: ~40%
Am putut observa în continuare o conștientizare din partea clienților asupra importanței serviciilor medicale de calitate în primele trei trimestre ale acestui an, linia Asigurărilor de Sănătate înregistrând din nou o creștere importantă a primelor brute subscrise, de aprox. 40%.
În această perioadă, Asigurările Auto, CASCO și RCA au continuat creșterea, valoarea agregată a primelor brute subscrise, cumulat pe ambele linii, fiind de cca. 1,1 miliarde lei, cu aprox. 40% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Este un avans consistent al volumului de prime brute subscrise, generat de adaptarea continuă a portofoliului de produse atât pentru asigurările facultative, cât și pentru cele obligatorii, precum și de efortul companiei de a furniza servicii de asigurare de calitate și un proces eficient și rapid de plată a despăgubirilor. Valoarea agregată a despăgubirilor plătite pe cele două linii, a fost în acest interval de cca. 670 milioane lei.
Totodată, o creștere a fost înregistrată în acest interval și pe liniile Asigurărilor deRăspundere Civilă Generală și a Asigurărilor de Călătorie.
Numărul de reclamații înregistrate unic per petent și per caz de OMNIASIG în primele trei trimestre ale acestui an a fost de 393, în timp ce numărul reclamațiilor soluționate favorabil a fost de 48, restul fiind neîntemeiate. Raportat la numărul polițelor de asigurare emise de companie şi care nu au fost anulate, numărul de petiții înregistrate unic per petent și per caz reprezintă doar 0,04% dintre acestea. Totodată, raportat la numărul de dosare de daună notificate în această perioadă, numărul de reclamații înregistrate unic per petent și per caz reprezintă 0,18% dintre acestea.
NPS: 88,03%
OMNIASIG evaluează, începând cu anul 2015, nivelul calității serviciilor oferite clienților prin sistemul de măsurare Net Promoter Score (NPS) validat la nivel internațional. Astfel, clienții care au avut un dosar de daună la OMNIASIG sunt rugați să evalueze experienţa avută şi modalitatea de instrumentare a daunei, satisfacţia asiguratului şi calitatea serviciilor oferite fiind măsurate într-un sistem eficient, pe o scală de la 1 la 10. Rezultatul NPS cumulat în primele trei trimester ale anului a fost de 88,03%.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță căîn campania de împăduriri de toamnă plantează circa 3,5 milioane de puieți forestieri. În actuala campanie, Romsilva precizează că „vor fi regenerate 2.727 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 1.640 de hectare prin regenerări naturale și 1.087 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri.
De asemenea, în campania de împăduriri de toamnă vor fi realizate lucrări de completări pe 202 hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 149 de hectare.
Șantierele pe care se execută lucrările de regenerare în campania de toamnă sunt concentrate, în marea lor majoritate, în zonele de câmpie din sudul țării și în zonele din lunca și Delta Dunării, în prealabil fiind executate lucrări mecanizate de pregătire a terenului și a solului”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „în campania de împăduriri de primăvară a regenerat 11.899 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 8.187 hectare prin regenerări naturale și 3.712 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind utilizați 21,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, au fost realizate lucrări de completări curente în plantații pe 1.534 hectare și de refacere pe alte 180 hectare.
Programul din acest an al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului prevede regenerarea a 14.057 hectare în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și toamnă, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări pe 1.729 de hectare și de refacere pe alte 329 hectare”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Compania ABN Systems International anunță „o creștere de 76% a vânzărilor pentru categoria de produse Smart Home, realizate sub brandul Tellur, în primele nouă luni din 2022”, apreciind că „evoluția vânzărilor reflectă, pe de o parte, interesul sporit pentru soluțiile smart de reducere a consumului de energie, manifestat în România și în alte peste 30 de țări unde ABN Systems comercializează gama Tellur Smart Home, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Pe de altă parte, tendința se înscrie în evoluția ascendentă a pieței Smart Home la nivel mondial”.
ABN Systems International subliniază că „pentru anul 2022, valoarea pieței globale de produse Smart Home este așteptată să ajungă la 115,70 miliarde USD, în 2026, potrivit datelor agregate de Statista în analiza Technology Market Outlook, în timp ce piața va atinge valoarea de 195,20 miliarde USD. În acel an, numărul de locuințe „smart” este anticipat să ajungă la 573,7 milioane în toată lumea.
În ceea ce privește dispozitivele Internet of Things (IoT), o analiză TechJury arată că numărul acestora va crește, de la 29 de miliarde în 2022, la 64 miliarde, în 2025. La fiecare secundă, 127 de noi astfel de echipamente IoT se conectează la internet.
Acest trend crescător al pieței Smart Home este susținut de faptul că produsele au prețuri tot mai accesibile, dar și de o aplicabilitate imediată în contextul creșterilor prețurilor la energie: permit reducerea consumului atunci când dispozitivele electronice nu sunt în funcțiune.
Numai în SUA, o analiză realizată de Natural Resources Defense Council arăta, încă din 2015, că energia irosită, prin simpla menținere în priză a echipamentelor electronice și electrocasnice atunci când nu sunt utilizate, se ridica la circa 19 miliarde USD pe an. Iar pierderea financiară, echivalentă cu 64 miliarde de KW/oră, are și un impact asupra mediului, eliberând în atmosferă 44 milioane de tone de dioxid de carbon”.
ABN System International consideră că, „pentru a obține eliminarea risipei de energie și a unor cheltuieli inutile, produsele Smart Home pot fi programate să regleze consumul pe baza unor scenarii precum:
Dacă, după ora 9:00, nimeni nu mai este acasă, becurile și prizele se închid automat.
Dacă nimeni nu revine în locuință până la ora 18:00, se programează centrala termică pentru a ajunge la 22 de grade numai la ora respectivă.
Seara, după ora 23:00, se poate întrerupe alimentarea tuturor televizoarelor din casă;
Becurile dintr-o încăpere se pot aprinde și stinge la deschiderea și închiderea ușii, folosind un senzor de mișcare.
Luminile exterioare (la curte) și alimentarea prizelor pot fi pornite tot în funcție de un senzor de mișcare sau în funcție de orice alt „eveniment” detectat de un produs Smart (exemplu: senzorul de mișcare al unei camere de supraveghere).
În momentul în care o priză detectează un consum mai mic decât o anumită valoare, aceasta se închide automat, ceea ce va elimina consumul dispozitivelor care sunt în modul stand-by.
Pentru un apartament de doua camere, costul dispozitivelor Tellur Smart cu ajutorul cărora se poate programa reducerea consumului, se situează la circa 200 EUR.
Toate dispozitivele smart se pot conecta prin intermediul aplicației Tellur Smart (disponibilă prin App Store și Google Play), care a ajuns la circa 45.830 de utilizatori înregistrați, cu peste 36.400 de device-uri active, după o creștere de peste 30 de ori în ultimii trei ani”.
George Barbu (foto), CEO al ABN Systems International: „Ne bucurăm să vedem că, atât din motive care țin de reducerea cheltuielilor, cât și pentru a elimina impactul asupra mediului a risipei de energie, tot mai mulți oameni apelează la produsele Tellur Smart. Estimări internaționale arată că dispozitivele electrocasnice și electronice aflate în modul stand-by consumă între 5 și 10% din energia anuală a unei locuințe, numită și energie vampir sau energie fantomă, iar reglarea consumului ne poate scăpa de acești dușmani invizibili. Acesta este un prim pas în universul Smart Home, dar sunt convins că, ulterior, fiecare utilizator descoperă și alte beneficii ale unor dispozitive interconectate și coordonate cu ușurință.”
ABN Systems International semnalează că „în topul vânzărilor din gama Tellur Smart se află termostatul, senzorul de inundație și prizele, cu cele mai bune vânzări în țările Europei de Vest și interes în creștere pe piața nord-americană. În această lună, ABN Systems a lansat noi produse Smart, între care e regăsesc camere de supraveghere video, termostate, întrerupătoare, precum și dispozitive de distribuit hrană și apă pentru animale de companie”.
ABN Systems International, companie fondată în 2002, listată sub simbolul ABN pe piața Aero a Bursei de Valori București, este „deţinătoarea brandului Tellur şi unul dintre liderii pieţei de distribuție a produselor şi accesoriilor IT&C din România, oferă soluţii integrate de mobilitate, infrastructură IT şi de stocare, sisteme de supraveghere video, echipamente şi automatizări industriale. Compania a investit intensiv în automatizarea proceselor, transferul electronic de date, trasabilitatea stocurilor, mărirea capacității de depozitare și întărirea echipei, ceea ce i-a permis, alături de expertiza acumulată în 20 de ani de activitate, să dezvolte parteneriate valoroase cu jucători globali de referință. Cu un portofoliu de peste 30.000 de produse și accesorii IT&C, ABN Systems este prezentă deja pe piețe din 33 de țări, de pe 4 continente, și își propune o extindere accelerată a canalelor de vânzare externe, atât prin intrarea pe noi piețe, cât și prin consolidarea celor actuale”.
Compania britanică de software Endava, prezentă pe piața IT din România cu centre în Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara, anunță mutarea în trei noi spații de lucru din Pitești (foto, complexul Business Forum, Corp A), Sibiu (în spațiul fostului complex Trei Stejari) și Timișoara (în UBC o a patra clădire de birouri premium din cadrul ansamblului Iulius Town), cu descrierea că „noile birouri se aliniază la modul de muncă hibrid, implementat de către companie la nivel global, asigurând condiții ideale de desfășurare a activităților în echipă. Spațiile sunt dotate cu săli moderne de lucru și tehnologie de ultimă generație, toate sub egida unui design modern, care îmbină diferite tematici creative. Angajații au flexibilitatea de a decide câte zile vor munci de la birou și câte de acasă, în funcție de proiectele în care sunt implicați. Fiecare birou va putea fi rezervat individual, astfel încât cei care vin la sediu să fie siguri că au un loc disponibil, adaptat nevoilor lor și ușor accesibil prin poziționare în oraș și accesul ușor la mijloacelor de transport disponibile”.
Iulian Tatarcan, Cluster Manager Endava pentru Sibiu, Brașov, Timișoara, Pitești și Craiova: „Dezvoltarea constantă a companiei se bazează pe sinergia dintre oameni, pasiune, inovație, tehnologie și implicarea în diferitele comunități locale. Noile spații de birouri le subliniază pe fiecare dintre acestea, susținând, în același timp, planurile noastre strategice, de extindere la nivel local și național. Ne bucurăm că ne-am consolidat prezența pe piețele locale din România prin deschiderea noilor spații de birouri și că, de anul acesta, avem un centru permanent și în Sibiu, acolo unde am întâlnit o comunitate pasionată de tehnologie, cu un potențial imens de dezvoltare.”
Roxana Cîrcu, Regional Manager, Endava Central Europe: „Prin atenția acordată noilor spații de birouri, ne dorim să încurajăm și să sprijinim echilibrul între viața profesională și cea personală a angajaților noștri. Noile spații Endava deschise în Pitești, Sibiu și Timișoara au fost gândite să susțină modelul de lucru hibrid. Adaptabilitatea este una dintre valorile principale în cultura noastră și ea se reflectă atât în design-ul noilor birouri cât și în programele de dezvoltare profesională și personală.”
Endava subliniază că, în prezent, „are peste 3.500 de angajați în România, care lucrează pentru diverși clienți din industrii precum procesare de plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom), retail sau logistică.
România reprezintă una dintre cele mai importante piețe de dezvoltare pentru Endava, datorită prezenței în număr mare a inginerilor software și a interesului sporit pentru domeniu, dar și a uneia dintre cele mai bune infrastructuri de internet din Europa. În ultimii ani, compania s-a aflat într-un proces continuu de extindere a echipei, fapt care a determinat necesitatea existenței unor spații de lucru mai mari și mai moderne în Pitești și Timișoara, unde Endava este prezentă de 6 ani, respectiv, 3 ani. În Sibiu, oraș spre care Endava și-a anunțat extinderea în urmă cu un an, a fost inaugurat primul birou al companiei, centrul local fiind anterior localizat într-un spațiu de co-working”.
Endava se caracterizează prin aceea că „reimaginează relația dintre oameni și tehnologie. Prin valorificarea tehnologiilor de ultimă generație, echipele agile și multidisciplinare oferă o combinație de strategii de produs și tehnologie, experiențe inteligente și inginerie de clasă mondială pentru a ajuta clienții să devină companii digitale, bazate pe experiență, sprijinindu-i în călătoria lor de la generarea de idei la dezvoltarea și implementarea de produse, platforme și soluții. Endava colaborează cu clienții săi, integrându-se perfect cu echipele acestora, catalizand ideile și furnizând soluții robuste.
Endava deservește clienții în industriile de Plăți, Servicii Financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom), Bunuri de consum, Retail, Logistică și Asistență medicală. Endava avea la 30 septembrie 2022, 12,065 angajați în locații care deservesc clienții în Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa de Vest și centre de livrare în Argentina, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Columbia, Croația, Malaezia, Mexic, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovenia și Uruguay”.
SUA și China ocupă primele poziții în indexul energiilor regenerabile, pe fondul accelerării de către guverne a programelor în domeniu
Maroc, Chile și Portugalia depășesc așteptările în noul index
Acordurile de achiziție de energie ale companiilor rămân solide, în pofida prețurilor ridicate ale energiei și a volatilității pieței
Cel mai recent studiu EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI 60) arată că guvernele din întreaga lume își accelerează programele de energie regenerabilă pentru a contribui la reducerea dependenței de energia importată, în contextul tensiunilor geopolitice și al incertitudinii economice continue. Lansat de Ziua Energiei, în cadrul COP27, RECAI 60 clasifică primele 40 de piețe din lume în funcție de atractivitatea investițiilor și a oportunităților de implementare în energie regenerabilă.
Punctele principale ale studiului
SUA își păstrează prima poziție, datorită Legii privind reducerea inflației, adoptată în august 2022, care este considerată un factor de schimbare a jocului pentru industria americană de hidrogen verde. Pe locul doi, China rămâne angajată în accelerarea tranziției sale în domeniul energiei regenerabile, în timp ce urmărește să reducă emisiile la un nivel maxim, până în 2030 și să atingă un nivel de emisii net zero până în 2060. Germania urcă un loc, până pe poziția a treia, deoarece se așteaptă ca sectorul energiilor regenerabile, stimulat de angajamentul asumat prin pachetul de Paște, să își tripleze expansiunea în decurs de un deceniu.
Marea Britanie, care a pierdut anul acesta prima poziție în topul capacității eoliene offshore instalate în favoarea Chinei, a coborât un loc, ajungând pe locul patru. Cu toate acestea, țara se poate lăuda cu o mare cantitate de energie eoliană offshore, care ocupă un loc important în strategia energetică a guvernului. Țările de Jos au intrat în top 10 al indicelui RECAI, datorită programului lor ambițios de energie curată, care include un obiectiv de 70GW de energie eoliană offshore până în 2050. O poziție notabilă ocupă Grecia, cu o performanță foarte bună, determinată de noile obiective de 15 GW de energie curată nouă până în 2030 și 2 GW de energie eoliană offshore în același interval de timp. Indonezia marchează o nouă intrare în top 40, ca urmare a adoptării unei legislații de încurajare a utilizării energiei regenerabile.
Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România: „România și-a păstrat poziția în top 30 Corporate Power Purchase Agreement (PPA) index, care acționează ca un indicator pentru potențialul PPA-urilor corporative la nivel de țară. Rezultatele au fost anunțate după o evaluare cuprinzătoare a 100 de piețe în funcție de 12 parametri cheie.
Raportul reprezintă o recunoaștere a potențialului pieței locale pentru instrumentele PPA, care pot contribui la reducerea costurilor cu energia și la stabilitatea prețurilor pe termen lung pentru companiile mari consumatoare de energie, oferind în același timp contractele pe termen lung necesare dezvoltatorilor pentru a finanța noi investiții în surse regenerabile.”
Prezentarea primului clasament RECAI normalizat
RECAI utilizează diverse criterii pentru a compara atractivitatea piețelor de energie regenerabilă, cum ar fi amploarea proiectelor de dezvoltare, care reflectă dimensiunea absolută a oportunității de investiții în domeniul energiei regenerabile. Prin urmare, indicele avantajează în mod natural economiile mari. Această ediție include un nou indice unic ajustat, care ia în calcul produsul intern brut (PIB), prezentând astfel piețele care înregistrează performanțe peste așteptări raportat la PIB-ul lor.
Marocul (în clasamentul RECAI ajustat: 1, clasament RECAI: 19) se folosește de caracteristicile sale topografice pentru a introduce flexibilitate în sistemul său energetic, fiind de așteptat ca energia eoliană să depășească energia solară în următorul deceniu, iar energia hidroelectrică cu stocare prin pompare să fie dezvoltată în zonele sale muntoase. Între timp, hidrogenul verde este considerat un aspect esențial al decarbonizării în Chile (clasament RECAI ajustat: 5, clasament RECAI: 17), care speră să devină un exportator de top al acestui combustibil. Portugalia (clasament RECAI ajustat: 8, clasament RECAI: 25) este un bun exemplu al importanței angajamentului guvernamental în privința energiilor regenerabile.
Indicele PPA: în ciuda condițiilor actuale de pe piață, fundamentele rămân puternice pentru continuarea expansiunii pieței globale
Raportul evidențiază faptul că, după o perioadă prelungită de creștere exponențială – din cauza prețurilor record ale energiei electrice și a volatilității extreme a pieței – volumul de producție de energie electrică angajată prin intermediul acordurilor de achiziție de energie electrică (PPA) corporative în 2022 va fi mai mic decât în 2021, deși se așteaptă să fie mai mare decât în 2020. Spania rămâne o piață de top a CAEE-urilor, reprezentând până în prezent aproximativ o treime din noua capacitate a CAEE-urilor din Europa în 2022. India sare în top zece în urma schimbărilor de politică energetică pentru a oferi mai multă flexibilitate și claritate pentru contractanți.
Consolidarea rezilienței energetice la nivel mondial
RECAI 60 evidențiază pe mai departe faptul că nevoia de reziliență energetică nu a fost niciodată mai urgentă. Intensificarea producției de energie din surse regenerabile, accelerarea diversificării energiei și creșterea stocării energiei sunt priorități la nivel mondial. Odată cu acestea, apare o altă propunere de testare: cum să accelerăm integrarea în rețele a unor cantități tot mai mari de energie regenerabilă.
Pentru top 40 RECAI, clasamentul RECAI ajustat și indicele PPA, precum și pentru o analiză a celor mai recente evoluții în domeniul energiei regenerabile din întreaga lume, vizitați ey.com/recai.
Bitcoin are în față un sfârșit de an foarte volatil, fiind încă pe trend descendent, dar cu potențial de salturi speculative, de scurtă durată, atunci când piața va „presimți” depășirea crizei actuale, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Scăderi masive, faliment, incapacitate de plată – vremuri tulburi pe piața monedelor digitale
Vremurile furtunoase nu sunt deloc străine de piețele criptoactivelor.
Bitcoin este în scădere deja de un an, cu pierderi de 72% în această perioadă, în timp ce, doar în 2022, scăderea a atins un dureros 64%, potrivit calculelor din 16 noiembrie.
Cu toate acestea, chiar și pentru ritmul intens, de obicei, al veștilor din domeniu, tumultul recent iese în evidență.
Deși Bitcoin a pierdut 25% între vârful din 8 noiembrie și minimul din 10 noiembrie, Solana, o altă criptomonedă, a pierdut 60%, iar FTT 90%, în aceeași perioadă.
FTT este criptoactivul asociat bursei FTX, în dificultate săptămâna trecută, și incapacitate de plată acum.
Anunțurile problemelor FTX, apoi ale refuzului Binance de a prelua competitorul său au fost șocante pentru piețe.
FTX nu este Lehman Brothers, nici pentru industria financiară, nici măcar în raport cu ecosistemul cripto, dar efectele căderii bursei sunt mai largi decât ar putea să o arate simpla fluctuație a prețurilor.
Potrivit Financial Times, activele ușor de transformat în lichiditate însumau 0,9 mld. dolari, față de obligații totale de 9 mld. dolari.
Pierderile celor care au avut conturi la FTX sunt în curs de cuantificare. Estimările variază între 1 și 10 mld. de dolari, sume echivalente ale traderilor, depuse în portofele electronice ale bursei, care nu se regăsesc de fapt în contabilitate între activele bursei.
Se pare că fondatorul Sam Bankman-Fried (SBF) ar fi creat o portiță software pentru a putea redirecționa active virtuale către o altă entitate pe care o deținea, fondul Alameda Research (AR).
Situația este în plină derulare, dar pe seama informațiilor disponibile, se pare că plasamentele și pozițiile asumate de AR ar fi adus pierderi, acoperite parțial cu fondurile clienților.
Atunci când Alameda a avut nevoie de capital, după prăbușirea fondului de hedging Three Arrows în iunie, mecanismul pus în mișcare a dus până la urmă, din solicitări de capital succesive, la imposibilitatea de a onora cererile de retragere ale clienților FTX.
Ramificațiile sunt numeroase, o serie de entități între care fonduri și burse au anunțat pierderi.
Bursa era utilizată și de diferite fonduri de risc din domeniul cripto, nu doar de traderi individuali.
În Hong Kong, bursa AAX a oprit recent retragerile și a anunțat că are de acoperit un deficit de capital, în timp ce Coinbase a anunțat disponibilizări suplimentare, BlockFi a oprit retragerile, ca și bursa Genesis.
În timp ce BlockFi se pregătește, potrivit WSJ, de faliment, Genesis ar avea 175 de mld. dolari blocați în FTX. Înghețarea retragerilor a dus la oprirea programului Earn (care oferă randamente pentru depuneri) al bursei Gemini, fondată de frații Winklevoss.
Sunt astfel aduse în atenție și alte segmente ale finanțelor descentralizate, între care procedeele de finanțare „creativă”, produsele derivate și procesul de staking.
Combustibilul de bază, încrederea, este greu de găsit zilele acestea, și lanțuri de finanțare sunt puse sub semnul întrebării.
Scăderile au cuprins, săptămâna trecută, întreg spectrul de instrumente, iar capitalizarea totală a instrumentelor de tip criptoactive a scăzut de la 1017 mld. dolari, pe 8 noiembrie, la la 829 mld. dolari, pe 16 noiembrie.
Solicitările investitorilor pentru o mai strictă reglementare s-au înmulțit
În vremurile bune, evenimente rare, dar de impact, au fost trecute cu vederea mai ușor decât în prezent, când pierderile de capital din scăderea prețurilor devin pierderea efectivă a capitalului care nu mai poate fi accesat în bursa unde era stocat.
Deși procesul de lichidare ar putea permite, teoretic, recuperări parțiale, este un drum lung și incert, după cum pot să ateste păgubiții MtGox.
Bursa japoneză, închisă în 2014, are încă de efectuat prima distribuție a sumelor și criptomonedelor rămase în bilanțul său.
În 8 ani, investitorii au putut vedea de pe margine cum Bitcoin (și astfel dimensiunea capitalului blocat în procedura de lichidare, apoi de redeschidere) a crescut de aproape 100 de ori, pierzând apoi într-un an trei sferturi din valoare.
Tribunalele din SUA nu au proceduri clare despre cum poate fi tratată o entitate din industrie, astfel încât termenele și procentul de recuperare este încă și mai incert decât într-o lichidare financiară „clasică”.
Bitcoin, vulnerabil la valuri de lichidări de active, forțate sau induse de încrederea diminuată a investitorilor, preia în preț șocurile emoționale.
Instrumentul rămâne, în sine, criptomoneda cu arhitectura cea mai robustă și validată în timp, însă, pentru investitorii care au avut încredere în conturile deschise la FTX sau Genesis, BlockFi, AAX, și posibil încă altele, aceasta este o slabă consolare.
Vestea bună pentru Bitcoin? După lovituri în serie, de la dezumflarea balonului speculativ, la creșterea dobânzilor, căderea cu zgomot a unor burse vizibile, noduri majore în ecosistemul criptoactivelor, rezerva de noi vești proaste posibile pare a se fi diminuat.
Vestea mai puțin bună: reglementarea ar putea să fie și mai restrictivă, iar încrederea să fi primit o lovitură serioasă, de durată.
Interacțiunile cu sistemul financiar în sens larg nu par, în prezent, de talie sistemică, dar e posibil ca, atunci când nota se va aduna la final, sumele pierdute să fie considerabile pentru unii investitori. Dintr-un anume punct de vedere, băncile centrale ar putea vedea și un aspect pozitiv: mai puțini bani „pe piață”, mai puțin carburant pentru inflație, este concluzia analistului XTB România.
Rezultatele financiare la 30 septembrie 2022 ale Patria Bank prezintă un profit net de 14,9 mil. Lei aferent primelor 9 luni ale anului în curs, în creștere cu 7,7 mil. lei, respectiv +106%, comparativ cu aceeași perioada a anului precedent.
Patria Bank a continuat procesul de consolidare al profitabilității, proces ce survine din dezvoltarea veniturilor operaționale corelată cu o evoluție prudență a costului riscului. Îmbunătățirea profitabilității într-un mediu macroeconomic volatil și incert, denotă o evoluție sustenabilă precum și adaptabilitatea băncii la condițiile actuale de piață.
Principalele repere financiare atinse la 30 septembrie 2022 sunt prezentate în continuare:
• Credite nou-acordate în valoare de 764 mil. lei, ceea ce a condus la o creștere a portofoliului de credite performanțe cu 13%, respectiv 249 mil. Lei, comparativ cu decembrie 2021 și cu 13%, respectiv 261 mil. Lei, față de septembrie 2021
• Îmbunătățirea structurii bilanțiere a băncii prin creșterea ponderii creditelor brute în total active la nivelul de 61% de la 56% în decembrie 2021, cât și creșterea indicatorului credite raportate la depozite atrase de la clienți de la 65% la sfârșitul anului 2021 la 72% în septembrie 2022
• Majorarea veniturilor nete din dobânzi cu 21% la septembrie 2022 față de septembrie 2021, în linie cu evoluția portofoliului de credite și creșterea eficienței comerciale prin obținerea unor randamente superioare celor medii din sistemul bancar
• Continuarea reducerii ratei creditelor neperformante (NPL) cu 190 pp față de septembrie 2021 și menținerea ratei de acoperire a creditelor neperformante cu ajustări de depreciere la un nivel de peste 60%
• Menținerea unei baze de capital solide evidențiată de nivelul Ratei Fondurilor Proprii Totale de 16,85% la nivel individual și de 16,63% consolidat la nivelul Grupului Patria Bank.
Versiunea integrală a Raportului privind rezultatele financiare aferente Trimestrului III 2022 ale Patria Bank SĂ, însoțit de situațiile financiare individuale și consolidate pentru perioada încheiată la 30.09.2022, întocmite în conformitate cu IFRS adoptate de UE, este accesibilă pe website-ul băncii la link-ul https://www.patriabank.ro/despre-patria/investitori/rezultate-si-rapoarte/rapoarte-financiare sau pe website-ul Bursei de Valori București începând cu dată de 15.11.2022. Situațiile financiare la 30.09.2022 nu sunt auditate sau revizuite