În perioada 4 – 24 decembrie 2022, sediul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” se transformă în CASA COLINDELOR și se deschide pentru public. MADRIGAL – CASA COLINDELOR va putea fi vizitată din 4 decembrie pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11 din București, de luni până duminică.

Vizitatorii vor putea să își programeze un tur ghidat, care va recrea povestea culturală și sonoră a Crăciunului în România postbelică, trecând prin istoria de aproape 60 ani a ansamblului, care, la trei ani de la înființare, în 1966, în plină dictatură, a redat Crăciunul românilor.

Orarul de vizitare, programările și biletele sunt disponibile pe platforma Bilete.ro, la LINK https://www.bilete.ro/madrigal-casa-colindelor/ 

„În pragul Crăciunului și a aniversării de 60 de ani de existență a Corului Madrigal, transformăm sediul nostru într-o capsulă a timpului. Este vorba despre un spectacol, o experiență interactivă și senzorială ce va purta publicul prin decenii, istorii, emoții și amintiri. Madrigalul este echivalent, pentru români, cu serbarea Crăciunului, interzisă de regimul comunist în sens spiritual, dar posibilă prin sunetul colindelor cântate cu atât de mult curaj de corul nostru. Casa Colindelor este un demers prin care reamintim oamenilor unde nu ar trebui să ne întoarcem vreodată, dar mai ales cât de mult poate schimba societatea un demers cultural, muzical, precum a făcut Marin Constantin în 1966” – a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și realizatorul conceptului CASA COLINDELOR.

De aproape 6 decenii bucuria Crăciunului este legată cu fire invizibile de un sunet – cel al Madrigalului. Comunismul a încercat să taie orice legătură cu zona sacră, a pus cătușe cuvintelor și oamenilor, dar nu a putut încătușa sunetul Corului Madrigal. În vremuri în care orice era cenzurat, colindele Madrigalului au zburat către lume, ca niște păsări ale speranței. Înregistrările ilicite cu colindele Madrigalului au împânzit România, ca o rețea invizibilă și secretă, readucând bucuria Crăciunului în casele românilor. 

Conceptul MADRIGAL – CASA COLINDELOR este creat de Emil Pantelimon, scenografia – Vladimir Turturica. Light design – Alin Popa, video mapping – Dorin Popovici. 

Un proiect implementat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.
Parteneri: Compania Națională Aeroporturi București, CARPATINA, Opera Comică pentru Copii, ROMSILVA – Regia Națională a Pădurilor
Parteneri media: AGERPRES, Agenția de cArte, Bookhub, Itsy Bitsy, Radio BUCUREȘTI, Radio France International România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, RADOR, Revista Psychologies, spotmedia.ro, Zile și Nopți , Radio România Timișoara

Una dintre principalele dificultăți ale start-up-urilor românești este lipsa cunoștințelor necesare pentru a porni la drum. Din acest motiv, deși rata de intrare a firmelor noi în România este mai mare decât în statele cu venituri pe cap de locuitor similare, ponderea companiilor cu creștere mare stagnează în jurul a 3%, comparativ cu media de 11,4% din celelalte ţări. În aceste condiţii la Iaşi va avea loc unul dintre cele mai ofertante evenimente de comunitate și conectare pentru antreprenorii care vor să-şi facă cunoscute ideile și start-up-urile, dar şi să afle ce au de făcut ca să le crească.

„Pentru că vorbim despre comunitate, în ultimele săptămâni am stat de vorbă cu mulți fondatori de start-up din Iași, oameni care construiesc afaceri cu consecvență, profesionalism și încredere, uitându-se mereu și cum pot crea valoare prin ceea ce fac. Am vorbit despre provocările lor, despre tendințe pe care le resimt la firul ierbii. Pe 8 decembrie ne vom reîntâlni cu toții aici, la Iași, la Palatul Braunstein, pentru o zi în care start-up-uri la stadiul de idee și cele avansate vor fi prezentate pe scenă de fondatori din programele noastre de accelerare sau de incubare de la Rubik Hub, oameni din comunitate vor împărtăși experiența lor în cadrul workshop-urilor și, mai ales, vom avea ocazia să ne reconectăm și să povestim împreună”, spune Georgiana Vieru, creator de comunități la Rubik Hub.

Un studiu realizat de Banca Mondială în cadrul proiectului ROStartup, finanțat de Comisia Europeană prin DG Reform în colaborare cu Rubik Hub și ADR Nord-Est, notează că finanțarea inovației din România rămâne limitată, activitatea de capital de risc situându-se la 0,001% din PIB, cu mult sub media UE de 0,27%, iar asta se întâmplă ca urmare a reglementărilor care îngreunează atragerea de fonduri. România ar putea însă recupera decalajele față de statele din centrul și vestul Europei prin aplicarea a trei soluții: axarea programelor guvernamentale pe sprijinirea cu precădere a start-up-urilor inovative și cu potențial de creștere, crearea unor forme de sprijin, inclusiv financiar, din partea statului, precum și prin implementarea unor stimulentele de imigrare pentru a atrage talente și investitori calificați din afara țării.

Între timp sprijinul vine tot din partea inițiativelor private, iar la Rubik Hub Community & Demo Day vor fi prezenţi peste 200 de fondatori de start-up, investitori, reprezentanți ai universităților și specialiști din diverse domenii din Iași, țară și străinătate. Evenimentul oferă ocazia ca 30 de start-up-uri din România și din alte țări din Europa Centrală și de Est să îşi prezinte produsele sau serviciile inovative în faţa unui juriu format din specialişti în domeniu şi investitori. De asemenea, fondatorii își vor expune soluțiile în zona expozițională, Startup Alley, unde participanții au ocazia de a fi printre primii care le cunosc și testează.

În marea finală vor intra 10 echipe şi vor avea şansa să primească premiul pentru Cel mai bun start-up şi Cel mai bun pitch. De asemenea, publicul aflat în sală, dar şi cel din online va putea vota pentru Premiul de popularitate. Fiecare dintre premii constă într-un pachet de participare la o conferinţă internaţională pentru start-up-uri, în 2023, în funcţie de nevoile şi strategia fiecărei companii în parte.

Evenimentul marchează şi încheierea a două programe organizate de Rubik Hub: acceleratorul internațional Alpha USA Startups, ediția de toamnă a Rubik Garage, dedicat fondatorilor din CEE care vor să se lanseze pe piața din SUA și organizat în parteneriat cu Global Kinetics din Silicon Valley, dar și incubatorul RubikEDU pentru start-up-urile aflate la stadiul de idee sau prototipare.

Anul trecut 18 start-up-uri românești au primit 2,05 milioane de euro în finanțare pre-seed. Studii realizate în SUA sugerează că există o dimensiune geografică puternică a investițiilor angel și în capital de risc, iar investitorii preferă să investească în firme care sunt mai apropiate de ei, probabil pentru că astfel au un contact mai facil și o examinare mai atentă a activității. În România lucrurile stau la fel, astfel că majoritatea investiţiilor în capital de risc sunt localizate în București, Cluj și Iași, ceea ce limitează accesul la antreprenori din alte regiuni.

„Start-up-urile vin cu soluții care rezolvă probleme de zi cu zi la nivel local și global, iar succesul lor transformă antreprenoriatul într-o opțiune de carieră viabilă în România. Ne dorim să susținem cât mai mulți fondatori să își dezvolte start-up-ul la noi în țară și să oferim accesul la finanțare privată. Am observat o nevoie foarte mare de programe de sprijin relevant și consistent pentru fondatorii aflaţi la început de drum prin ateliere, mentorat, experți și conectare cu investitori. Noi suntem creatorii de context pentru ca un fondator să aibă acces la ce are nevoie pentru dezvoltarea companiei”, spune Valentin Țoc, coordonator al acceleratorului Rubik Garage.

Din dorința de a face lucrurile să se miște în acest sens Rubik Hub şi parteneri au lansat inițiativa ROStartup, prin care își propun să dezvolte prima strategie națională a ecosistemului de start-up. Astfel au fost identificate 12 intervenții prioritare care vor fi implementate în perioada următoare.

Participarea la eveniment se face pe bază de înscriere. Community & Demo Day va avea loc la Palatul Braunstein și de-a lungul zilei sunt programate workshop-uri pe teme relevante pentru ecosistem. De asemenea, prezentările pot fi urmărite online. Evenimentul este susținut de compania de IT Expertware și de EIT Climate KIC, cel mai mare parteneriat public-privat de inovare din Europa destinat prevenirii schimbărilor climatice.

Numărul familiilor din România care au beneficiat de sprijin financiar în baza asigurărilor de viață a crescut anul trecut. Astfel, potrivit unei analize UNSAR, numărul dosarelor de daună plătite de către companiile de profil pe acest segment de business a crescut cu 57% în 2021 comparativ cu anul 2020, ajungând la peste 75.000 de dosare. 

Valoarea totală plătită în 2021 de companiile de asigurări în baza acestor polițe a fost cu 31% mai mare decât în 2020, depășind 305 milioane lei, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară. 

„Asigurările de viață sunt un aliat pe termen lung pentru stabilitate financiară și protecție, individuală, a celor dragi nouă, a familiilor noastre. Fiecare dintre noi se întreabă cum își poate proteja mai bine viitorul, cum poate face față evenimentelor neprevăzute, pentru că avem nevoie, cu toții, să trăim cu sentimentul siguranței pentru o viață sănătoasă. De aceea, este esențial să creștem nivelul de acces al consumatorilor la astfel de soluții adecvate pentru protecție, pentru bunăstarea populației pe termen lung”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.

Piața asigurărilor de viață a continuat să crească în semestrul I din 2022, volumul primelor brute subscrise pe acest segment atingând un nivel de circa 1,48 miliarde lei, în creștere cu 11% față de perioada similară a anului trecut.

Cu toate acestea, la nivel local, ponderea asigurărilor de viață în totalul pieței de asigurări, deși într-o creștere constantă în ultimii ani, rămâne sub media europeană: 17% versus o medie 60%. De altfel, principalele motive care i-ar determina pe români să încheie o poliță de asigurare de viață sunt veniturile mai mari, precum și un nivel mai bun de informare despre beneficiile asigurărilor, potrivit Barometrului UNSAR– IRES de anul acesta.

Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate („CSRD”), aprobată pe 28 noiembrie, la nivelul Uniunii Europene, marchează cea mai mare transformare în raportarea corporativă din ultimii aproape 20 de ani, când se lansau primele reglementări contabile armonizate cu Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) în România. Companiile nu mai sunt însă evaluate doar dintr-o perspectivă economică-financiară, angajamentele față de ESG (Mediu, Societate, Guvernanță) necesitând să fie integrate în strategia de afaceri și misiunea unei organizații, pentru a răspunde cadrelor de reglementare și așteptărilor de la utilizatorii de informație corporativă. 

CSRD a introdus modificări ample ale cerințelor de raportare și include, totodată, o gamă mult mai largă de companii raportoare în sfera sa de aplicare. Implementarea acestor cerințe este fundamentală în sprijinirea obiectivului declarat al Comisiei Europene de a direcționa fluxurile de capital către activități sustenabile.

Directiva prevede prezentarea de informații privind aspecte precum modelul de afaceri, strategia și politicile aferente, indicatori-cheie de performanță nefinanciară și indicatori țintă, guvernanța companiei privind aspectele de sustenabilitate, evaluarea dublei materialități, gestionarea riscurilor și oportunităților ESG, precum și prezentări de informații în domeniul mediului (inclusiv taxonomia europeană) și domeniului social, în conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilității.

Provocările și oportunitățile în călătoria pentru pregătirea viitoarei raportări de sustenabilitate sunt complexe și variate:

• Evaluarea dublei materialități, care sporește gradul de complexitate prin necesitatea identificării nu numai a impactului companiei asupra societății și asupra mediului (materialitatea de impact), ci și a modului în care aspecte privind sustenabilitatea afectează entitatea raportoare însăși (materialitatea financiară);

• Pe lângă prezentarea de informații despre politici și inițiative, CSRD solicită organizației să stabilească obiective legate de aspectele de sustenabilitate și să raporteze progresul în atingerea acestora; 

• Companiile trebuie să raporteze și să evalueze impactul propriilor operațiuni și procese de producție. Acest lucru se aplică și impactului activităților partenerilor acestora din lanțul de aprovizionare;

• Detaliile prezentate trebuie să conțină atât informații prospective, cât și retrospective, extinzând totodată domeniul de aplicare la întregul lanț valoric (compania trebuie să explice demersurile întreprinse pentru a obține informațiile necesare despre lanțul său valoric, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale de a obține informațiile necesare în viitor);

• Raportarea trebuie să fie întocmită în conformitate cu standardele europene de raportare a sustenabilității (ESRS – „EU Sustainability Reporting Standards”), care vor spori cerințele de raportare; primul set de ESRS adoptat de Comisia Europeană este așteptat în iunie 2023; al doilea set de ESRS (inclusiv standardele sectoriale) adoptat de Comisia Europeană este așteptat în iunie 2024; ESRS va solicita companiilor să prezinte și informații aliniate cu taxonomia europeană;

Noile reguli de raportare privind sustenabilitatea vor începe să se aplice gradual între 2024 și 2028, astfel:

• De la 1 ianuarie 2024 pentru companiile de interes public cu peste 500 de angajați, rapoartele fiind emise în anul 2025;
• De la 1 ianuarie 2025 pentru companiile mari (care depășesc 2 din criteriile de mărime:  peste 250 de angajați și/sau 40 de milioane de euro cifră de afaceri și/sau 20 de milioane de euro active totale), rapoartele fiind emise în anul 2026;
• De la 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, rapoartele fiind emise în anul 2027.

După cum afirmă Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România: „Noua raportare de sustenabilitate constituie un catalizator al schimbării și are rol vital pentru construirea viitorului. Responsabilitatea implementării raportărilor privind sustenabilitatea și modul în care vor fi abordate provocările viitoare de impact asupra viitorului Planetei se află la nivelul consiliilor de administrație. În timp ce pregătirea pentru CSRD necesită alocarea unor investiții substanțiale și resurse specializate, organizațiile ar putea totodată dobândi un avantaj competitiv integrând noul cadru de raportare în procesul de evaluare a riscurilor și a oportunităților legate de ESG.”

Potrivit Adelei Ciucioi (foto), Partener, Deputy Head of Audit & Assurance, KPMG în România: „Asistăm la o schimbare profundă în peisajul raportării corporative, raportarea ESG evoluând de la un segment de nișă către o nouă valență, în care aspectele de sustenabilitate sunt măsurate și raportate cu aceeași rigoare ca informațiile financiare. Raportul independent de asigurare emis de auditorul financiar asupra raportării de sustenabilitate joacă un rol esențial în construirea încrederii privind robustețea informațiilor nefinanciare, oferind beneficii precum:

• Asigură credibilitatea prezentărilor de informații ESG din cadrul raportului anual;
• Creează un impact pozitiv asupra brand-ului și reputației companiei;
• Întărește conștientizarea companiei privind riscurile ESG materiale si facilitează îmbunătățirea sistemelor, proceselor și controalelor interne și performanței companiei în aria ESG;  
• Impactează poziționarea companiei în cadrul clasamentelor de rating ESG.”

Monica Drăgoi, Associate Partner, Audit & Assurance, Servicii Financiare, KPMG în România, subliniază faptul că „raportarea de sustenabilitate și adoptarea unor cadre de guvernanță care încorporează principii de sustenabilitate generează schimbări în economie, în general, și în serviciile financiare, în special. În mod particular, riscurile potențiale pentru stabilitatea financiară din cauza schimbărilor climatice reprezintă o prioritate cheie pentru autoritățile de reglementare prudențială și pentru instituțiile financiare. Cadrul legislativ specific băncilor și asigurătorilor le solicită să considere factorii de sustenabilitate în cadrele lor de risc și în testele de criză. Băncile și asigurătorii ar trebui să își înțeleagă expunerile proprii și ale clienților atunci când își determină strategia și modelul de afaceri. Raportarea în conformitate cu CSRD va fi un pas esențial în această direcție.”

Ioana Rizea-Popp, Associate Partner, Audit & Assurance, KPMG în România afirmă: „Standardele inițiale ESRS au fost deja aprobate și publicate de Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și au fost transmise către Comisia Europeană spre aprobare. În paralel, se lucrează la standardele sectoriale în mai multe grupuri de lucru. Societățile din diverse sectoare vor fi afectate în mod diferit, dar cu siguranță toate societățile vor fi afectate de noile cerințe. Domeniul de aplicare și complexitatea ESRS sunt fără precedent, iar având în vedere că termenul limită pentru prima raportare se apropie rapid, societățile trebuie să fie pregătite.”

Potrivit lui Ovidiu Popescu, Director, Deal Advisory, Energy, Sustainability and Climate Change, KPMG în România: „Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate vine cu mai multe cerințe și aduce mai multă claritate referitor la raportarea eforturilor din zona ESG. Creșterea nivelului de transparență și comunicarea progresului în atingerea țintelor din strategia ESG a companiei reprezintă o oportunitate de a spori nivelul de încredere al angajaților, acționarilor, finanțatorilor și comunităților, ca rezultat al dialogului deschis privind modul în care afacerea ta generează valoare, pe măsură ce aceasta se adaptează la presiunile din sfera sustenabilității.”

Peste 20 de posturi deschise pentru noul birou din București. Cum te poți angaja la unul dintre cele mai succes startup-uri din ultimii ani pe plan mondial.

Emma – The Sleep Company, liderul global D2C (direct to consumer) în materie de articole pentru somn, deschide la București cel de-al 6-lea birou operațional. Compania, care în 2021 raporta o cifră de afaceri de peste 645 milioane euro, anunță deschiderea a peste 20 de posturi din diverse arii – resurse umane, finanțe, contabilitate, operațiuni și distribuție – și au în plan deschiderea altora noi în anii următori.

Prezentă în 30 de țări din America, Europa și Asia, noul birou din România reprezintă încă un pas în strategia de extindere globală a startup-ului, după birourile din Frankfurt (Germania), Manila (Filipine), Lisabona (Portugalia), Mexico City (Mexic) și Shanghai (China). Emma oferă astfel viitorilor angajați români oportunitatea de a se alătura unei companii cu ADN și cultură organizațională unice și de a face parte din povestea spectaculoasă acestui startup în plină ascensiune.

„După o atentă prospecție, am decis să alegem centrul Bucureștiului pentru deschiderea celui de-al 6-lea birou Emma. Am gândit noul birou ca un spațiu de co-working, bine conectat la mijloacele de transport, astfel încât angajații companiei să beneficieze de toate avantajele pe care zona le poate oferi. Cultura noastră organizațională este orientată spre colaborare, încurajarea creativității, muncă în echipă, aspecte care sunt încurajate prin felul nostru unic de a lucra împreună, precum și prin activități afterwork și teambuilding-uri. În București vom lucra activ la crearea unei comunități, vom organiza evenimente, conferințe, dezbateri, pentru că ne dorim să stimulăm schimbul de cunoștințe în mediul antreprenorial, ajutând astfel și alte companii să crească împreună cu noi”, a declarat Manuel Mueller, Co-fondator și CEO Emma – The Sleep Company.

Aptitudinile românilor, punct de atracție
pentru companiile din străinătate

Scena de startup din România este încă în plină dezvoltare, conform unui raport al Comisiei Europene. Până în prezent, Emma a filmat o serie de reclame TV în România, iar experiența pozitivă a companiei a confirmat varietatea și multitudinea aptitudinilor din țara noastră, precum și entuziasmul tinerilor români de a lucra într-un mediu de lucru internațional și cu o creștere rapidă a business-ului.

„Cu peste 800 de milioane de euro cifră de afaceri estimată până la finalul lui 2022, ne uităm spre noi piețe pe care să ne bazăm planurile noastre de dezvoltare. Credem că această creștere poate fi susținută prin oamenii care cred în misiunea noastră. Am ales Bucureștiul pentru că înțelegem câți oameni talentați, bine pregătiți și calificați există în acest oraș. Emma este o companie care se adaptează rapid contextului și care nu este limitată geografic. Până la sfârșitul acestui an, vom angaja primii noștri colegi din România, iar până la sfârșitul anului 2023 ne dorim să avem cel puțin 20 de angajați în divizia din București”, a declarat Dr. Dennis Schmoltzi, Co-fondator și CEO Emma – The Sleep Company.  

Pe lângă abilitățile românilor identificate de companie ca fiind esențiale în ariile cheie – achiziții, logistică, producție, relații cu clienții, creativitate –  în decizia companiei de a se extinde în România au fost esențiali și alți factori precum localizarea favorabilă, fusul orar și potențialul de dezvoltare a afacerii.

Protecția Consumatorilor din România face un pas important în informarea transparentă și detaliată a cetățeanului consumator cu privire la produsele alimentare pe care le comandă online sau la restaurant.

Conform Ordinului 201/2022 emis de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ce se referă la furnizarea  de informații la comercializarea produselor finite/ mâncărurilor furnizate  de unitățile de restaurație colectivă, au fost stabilite noi modalități de atenționare și aducere la cunoștința consumatorilor a informațiilor despre ingredientele folosite în produsele finite și preparatele comercializate de către unitățile de restaurație colectivă dar  și menite a fi servite pe loc sau, dimpotrivă, la domiciliu. Această informație a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr. 926 din 21.09.2022.

Ce se menționează prin Ordinul 201/2022?

Prin acest ordin se menționează inserarea obligatorie a informațiilor referitoare la tipul și cantitatea ingredientelor ce depășesc o cantitate de 20g în cadrul produsului finit sau al preparatului furnizat de unitățile de restaurație colectivă.

Prin implementarea acestui Ordin,  România  are șansa de a nu mai fi fruntașă în statisticile europene cu privire la calitatea vieții mediocre și, totodată, are șansa de a avea produse și servicii care să ne aducă imunitate, sănătate și o calitate a vieții mai bună.

Informațiile de tipul declarației nutriționale și aditivilor folosiți, trebuie să respecte prevederile europene. Altfel spus, atunci când ne referim la declarația nutrițională, aceasta trebuie să conțină informații precum:

-Valoarea energetică;
-Cantitățile de grăsimi;
-Acizi grași saturați;
-Zaharuri;
-Sare;

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor, aceste informații trebuie afișate la loc vizibil, fără a fi acoperite de imagini sau alte materiale scrise, șterse sau greu de citit. Informațiile trebuie să fie accesibile, ușor de citit, de neșters, lângă produs, pe un panou sau pe lista de meniu.

Problemele de greutate și obezitatea cresc într-un ritm rapid în majoritatea statelor membre ale UE, estimându-se ca peste  51,6% din populația UE (cu vârsta de  peste 18 ani) era în exces încă din anul 2014, conform studiilor realizate de către Uniunea Europeana.

De asemenea Organizația Mondială a Sănătății  recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză.

Mai mult decât atât, conform raportul Comisiei Europene referitor la starea sănătății din România, se arată că 25% din factorii de risc care cauzează decesul sunt atribuiți dietelor nesănătoase ce au în compoziție cantități mari de sare și zahăr.

Conform Raportului Global de Nutriție, România nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește atingerea obiectivului privind obezitatea, cu un procent estimat de 23,7% dintre femeile adulte (cu vârsta de 18 ani și peste) și 26,3% dintre bărbații adulți care trăiesc cu obezitate. În același timp, atunci când ne referim la populația cu vârsta de peste 18 ani, se înregistrează o pondere de 34,3% din bărbați, respectiv 24,5% din femei care se confruntă cu probleme legate de presiunea arteriale.

De asemenea, conform raportului amintit mai sus, respectiv a studiului denumit „Mortalitatea care poate fi atribuită compoziției dietetice și greutății” se demonstrează că mortalitatea se află în relație directă și cu  toate decesele asociate compoziției alimentare precum:

-dietele sărace în fructe, legume, cereale integrale;
-dietele bogate în: carne procesată, carne roșie, sare, zahăr, băuturi zaharoase.

Compoziția alimentară poate conduce la apariția bolilor precum: bolile cardiace, cancer, diabet, infarct sau probleme respiratorii.

„Haideți să luăm atitudine adoptând o9atitudine! Depinde de noi să luăm atitudine și să fim uniți, să fim informați, să fim atenți, să fim cu o9atitudine! Deși în urma pandemiei comenzile online au crescut, totuși nivelul de informare a scăzut! Sănătatea este în mâinile noastre și decizia ne aparține! Trebuie să luăm aceste decizii  atât pentru noi, copii noștri, părinții noștri cât și pentru toți cei din jurul nostru! Doar uniți putem trece mai ușor peste această perioadă dificilă din toate punctele de vedere!” – Sorin Mierlea, Președinte InfoCons.

Pe 18 noiembrie 2022 s-a desfășurat la Timișoara prima ediție CFO Conference, eveniment dedicat directorilor financiari și provocărilor cu care aceștia se confruntă într-o perioadă dominată de transformări rapide, cât și instrumentelor pe care aceștia le au la dispoziție pentru a ajuta organizația să depășească momentele de instabilitate. 

10 specialiști din companii de top au discutat, în cadrul sesiunilor de prezentări și unui panel de dezbatere, despre noutățile legislative cu impact la nivel fiscal, contextul economic actual, perspectivele anului 2023 și rolul CFO-ului pe harta companiei viitorului.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Theodor Artenie, Head of Tax Practice Romania, Noerr, a deschis prima sesiune, cu o prezentare despre capital uman & inivație, cu accent pe pârghiile fiscale.

„Fiscalitatea în România este mult mai bună ca în alte părți – teoria e frumoasă, practica ne omoară. Mă voi concentra pe zona de capital uman și pe cea de inovație. O echipă bună, cu oameni motivați, dar și inovația, vor contribui în perioada următoare la succes. Pornind de la aceste două idei, am extras în prezentarea mea câteva pârghii fiscale prin care putem potența aceste două elemente. Vorbim astăzi despre remunerarea personalului în condiții de inflație ridicată, cât și despre facilitățile fiscale pentru cercetare – dezvoltare, cu accent pe deduceri suplimentare și scutiri.

Este util să știm ce s-a schimbat în zona de cercetare-dezvoltare. Există mai multe lucruri de avut în vedere: există o scutire de impozit pe profit pe o durată de 10 ani pentru organizațiile care fac asta. Dacă avem departamente care fac cercetare-dezvoltare și le organizăm în societăți distincte, avem această facilitate. Vorbim aici și despre supradeducerea cheltuielilor eligibile și amortizarea accelerată.

În plus, angajații care lucrează în cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit. Mai mult de atât, deducerea TVA este permisă, chiar în condițiile în care rezultatul este incert.

În ceea ce privește noutățile, este interesant că avem în sfârșit Registrul Experților, de la sfârșitul lunii octombrie. Au fost publicate și criteriile după care se pot selecta experții, cât și metodologia, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, când totul va deveni operațional. Cel mai interesant lucru este că nu va mai fi nevoie de certificare decât pentru marii contribuabili. În termeni practici, dacă dezvoltați produse, tehnologii, materiale, etc. și nu sunteți mari contribuabili, puteți avea o abordare curajoasă: respectați legislația în vigoare privind cercetarea și dezvoltarea și mergeți înainte cu proiectele”, a precizat el.

Verona Cojocaru, Assurance Partner and Digital Transformation Leader, EY Romania, a prezentat la CFO Conference Timișoara rezultatele studiului EY CFO Imperative, precizând că, pe măsură ce rolul directorilor financiari evoluează și funcția financiară se va transforma, punându-se un accent mai mare pe crearea de valoare.

„78% din directorii financiari consideră că vor avea un rol important în dezvoltarea și implementarea strategiei de business în viitorul apropiat.  68% dintre aceștia se văd de asemenea implicați în inovarea modelului de business.  

Investitorii își doresc mai multă transparență din partea companiilor, nu doar  cifrele financiare.  Vor să știe mai multe despre companie, despre viziunea acesteia, despre contribuția în acesteia în comunitate.  Acesta cerință de transparență crescută va pune presiune și va accelera de asemenea transformarea funcției financiare.

70% dintre directorii financiari își imaginează viitorul funcției financiare ca fiind o funcție agilă, proactivă și orientată spre clienți și  crearea de valoare. În substanță, vorbim despre o nouă identitate a funcției financiare cu un rol important în crearea de valoare, de o modificare culturală și  comportamentală. Principalii catalizatori ai acestei schimbări, identificați de către directorii financiari,  sunt legați de resursă umană și de modificarea percepției, respectiv:  crearea unui plan de dezvoltare profesional atractiv pentru oamenii din domeniul financiar;  acest aspect trebuie completat de existența unei viziuni, unei unui obiectiv al firmei care să fie atractiv pentru oameni, astfel încât să permită atragere și reținerea resurselor umane . Nu în ultimul rând, modificarea percepției cu privire la rolul funcției financiare este un catalizator important, mai exact perceperea acesteia că o funcție ce poate aduce valoare și nu ca o funcție de suport, de backoffice. ”

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre prețurile de transfer în contextul actual, dominat de inflație, război, creșteri de dobânzi și taxe, plafonări prețuri, prezentând totodată câteva cazuri recente de inspecții fiscale ale DPT.

„În ceea ce privește obligațiile de pregătire a dosarului în 2023, aș vrea să punctez că avem un nou ghid al prețurilor de transfer pregătit în ianuarie 2022. Practic, atunci când veți pregăti dosarul pentru anul 2022, va trebui să vă raportați la prevederile din acest ghid. Nu sunt modificări mari față de ghidul anterior, însă ca procedură, trebuie să vă referiți la prevederile din noul ghid.

De anul trecut, avem o nouă listă a marilor contribuabili – avem 3.280 de entități. În această listă au fost incluse niște companii noi, au ieșit alte companii, iar societățile care au devenit mari contribuabili începând cu anul 2022 au obligația pregătirii dosarului pentru anul 2022 până la data depunerii declarației de impozit pe profit pentru acest an. 

Dosarul nu se depune la ANAF – se pregătește și se păstrează la sediul societății. Pentru contribuabilii mari, ANAF poate solicita oricând acest dosar, începând cu data până la care are obligația să îl pregătească – deci până la 25 iunie, iar termenul pe care îl poate da ANAF poate să fie o zi, 10 zile sau două luni. Depinde de la caz la caz. Trebuie reținut că acești contribuabili mari trebuie să aibă dosarul pregătit.

Noul termen de depunere a declarației impozitului pe profit, cel puțin în perioada 2022-2025, este 25 iunie în loc de 25 martie. Este o măsură tranzitorie, în perioada acordării acestor facilități privind creșterea gradului de capitalizare”, a explicat ea.

Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a încheiat prima sesiune a conferinței cu o prezentare despre beneficiile salariale și impozitarea acestora, punând accent pe modificările care ne așteaptă din 2023.

„În Codul Muncii – Legea 283 apare obligativitatea de a menționa în contractul de muncă, pe lângă salariul de bază și alte elemente constitutive evidențiate separat: periodicitatea, metoda de plată, formarea profesională, asigurarea medicală privată, pensia facultativă, oricare alte drepturi care sunt avantaje în natură suportate de angajator. Dacă până acum ele erau în politicile interne ale companiei, în politicile de HR, legiuitorul mă obligă să le aduc în contractul de muncă începând cu 2022 – toate contractele noi care se vor încheia trebuie să conțină aceste elemente. Avem o modificare și în Declarația 112, care se depune lunar, unde, de asemenea, s-au dezvoltat elemente noi de raportare: clauza de neconcurență, avantajele în bani și natură – tichetele, toate biletele de valoare, primele de asigurare și abonamentele de servicii medicale impozabile și neimpozabile -, stock option plan, pensiile facultative și fondul de concediu. 

Va exista o transparență din ce în ce mai mare asupra modalității în care un angajator formalizează și acordă beneficii salariaților, pornind de la contractul de muncă și terminând cu Declarația 112.”

Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului a fost legat de whistleblowers și cultura integrității în organizații. Astfel, Andreea Simion, Manager, Forensic & Integrity Services, EY Romania, a precizat că: „În ultima vreme, se tot vorbește despre acest subiect, însă noi nu avem o legislație implementată în acest sens. Vom vorbi despre rațiunea de a fi a acestui subiect, și anume integritatea. Potrivit studiului EY Global Integrity 2022, 94% din respondenții din România au indicat că este important ca organizația lor să demonstreze că operează cu integritate. La nivel global, procentul a fost de 97%. În orice caz, este un procent foarte bun, care indică faptul că noi, ca națiune, considerăm integritatea un element foarte important. 

Cu toate acestea, același studiu a indicat o oarecare discrepanță între intenție și acțiune, pentru că în realitate, 36% dintre respondenți au avut îngrijorări cu privire la o activitate neetică sau cu un comportament necorespunzător, însă nu l-au raportat. 

Motivele sunt diverse: acești whistleblowers sunt îngrijorați cu privire de măsurile de retaliere, la represalii, că angajatorul ar putea lua măsuri împotriva lor, iar a doua este că nu se vor lua măsuri, nu se va întâmpla nimic.

În strânsă legătură, 58% dintre respondenții din România se simt presați să nu raporteze un comportament necorespunzător. Mai mult de jumătate din respondenți au spus că firmele lor nu au luat măsurile corespunzătoare atunci când au fost încălcările standardelor au fost raportate în mod corespunzător. Pentru România, subiectul integrității este deosebit de important, însă această tendință a publicului de a fi atenți la ce fac companiile se poate vedea și la nivel global. Oamenii se uită la cum se comportă companiile cu mediul, cu angajații, cu publicul larg, astfel că există foarte multă presiune pentru nevoia de transparență, pentru nevoia de integritate și pentru a demonstra că avem această cultură în organizația noastră.”

Prima parte a conferinței a fost încheiată de Adrian Stepan, Legal Senior Manager, Crowe Romania, cu o prezentare despre mobilitate versus delegare și detașare: cazuri practice în urma modificărilor recente.

„Delegarea este o modalitate de schimbare a locului muncii contractual, este o modalitate «light», dacă îi putem spune așa, fiindcă delegarea de până la 60 de zile pe an este permisă fără acordul salariatului. Peste 60 de zile este nevoie de acordul salariatului și se va încheia un înscris în acest sens.

Detașarea presupune prestarea muncii la un alt angajator. Dacă ne uităm în doctrina juridică și în jurisprudență, vom vedea opinii cvasiunanime că detașarea implică suspendarea contractului de muncă la angajatul inițial și încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată cu noul angajator. Eu am unele obiecții, inclusiv cu actele normative mai noi, cum ar fi o Hotărâre de Guvern care reglementează Revisalul ar susține aceste concluzii.

Mobilitatea există dintotdeauna în Codul Muncii și se referă la acei salariați care nu au un loc stabil de muncă. Aceștia au dreptul să primească prestații suplimentare în bani sau în natură, tocmai datorită acestui mod de a-și desfășura activitatea, care poate crea un anumit nivel de stres sau efectiv o implicare mai mare. Până în luna mai, această indemnizație de mobilitate era impozitabilă ca orice venit salarial. Acum vorbim de o impozitare pe Articolul 176 din Codul Fiscal, astfel cum se impozitează și celelalte indemnizații”, a spus el.

Cea de-a doua parte a CFO Conference Timișoara a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations), Cristian Stoicescu (IKEA SEE), Darius Ienci (DB CARGO România), Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).

Departamentul financiar ar trebui să se ocupe doar 20% din timp de prelucrarea de date, iar 80% din activitate ar trebui să constea în analiza acestora, a fost de părere Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding, Board Member, Safetech Innovations.

„Volumul de informații era mare și înainte, dar nu atât de mare ca astăzi. Complexitatea datelor crește, astfel că întrebarea este: ce s-a schimbat atât de dramatic în ultimii ani? Eu aș spune că nu s-a schimbat nimic, pentru că cei care erau interesați de automatizare, au digitalizat niște procese. Singura noastră șansă de a răspunde unei cantități tot mai mari de date, unei munci tot mai complexe, este să schimbi modul de lucru. 

Când vorbim de CFO, vorbim despre prelucrare de date, însă cred că orice componentă a business-ului ar trebui să fie preocupată de acest aspect. Aceasta e cea mai greșită abordare în orice business. Măsurarea este singurul lucru care poate exprima dacă ceva e bine sau rău. Dacă nu avem o modalitate prin care să ne comparăm, nu știm ce e mai bun sau mai rău. 

Noi, cei din departamentul financiar, trebuie să ne mutăm în zona în care prelucrarea de date să ne ocupe cât mai puțin timp – 20% din timp să ne ocupe prelucrarea de date și 80% să fie analize. Aceasta este o provocare cu care ne confruntăm, deși este paradoxal că vorbim de digitalizare. Arderea unor etape nu e sănătoasă, iar digitalizarea vine cu riscuri în spate. Noi nu vom face față ca omenire să facem față volumul acestuia mare de date fără să folosim niște soluții simple: Excelul este, în continuare, extrem de folosit – important este să știm să îl folosim, însă trebuie să avem automatisme pentru a putea ajunge din punctul A în punctul B, folosindu-mă de informația care există. Lucrurile nu s-au schimbat decât din perspectiva volumului – modul în care noi ne adresăm face diferența.”

La rândul său, Cristian Stoicescu, Financial Controller & Tax Manager, IKEA SEE, a vorbit despre calitatea datelor și ceea ce directorii financiari pot face cu ele.

„A crescut business-ul în pandemie, pentru că am făcut trecerea de la Cash&Carry la online, după care am descoperit oportunitatea de a face business-ul și mai flexibil și să mergem spre zona de omnichannel. 

În IKEA, impactul pandemiei a fost destul de mare, pentru că unele produse nu se mai găseau pe raft, astfel încât a trebuit să găsim soluții sau produse similare. Din cauza conflictului din regiune, a trebuit să găsim soluții pentru a muta capacitățile de producție. 

Funcția CFO-ul nu mai este de mult izolată de restul business-ului. Dacă acum 20-30 de ani CFO-ul se ocupa mai mult de partea de compliance, astăzi este cel care contribuie, vine cu insight-uri, nu doar în zona de creștere a business-ului, cât și în cea de sustenabilitate, ESG. Consider că noi, ca directori financiari, suntem un factor critic în această zonă – dacă astfel de elemente sunt introduse în modelul de business, totul va arăta foarte, foarte diferit.

Stăm pe munți de date, le colectăm, le așezăm, începem să digitalizăm, însă trebuie să ne întrebăm ce facem cu ele. Cum le interpretăm? Cum ne ajută? Am descoperit că este un mit că introducem date pe o parte reies revelații pe cealaltă parte. Cu cât avem mai multe date și rapoarte, acestea se transformă într-un elefant, iar fiecare elefant vede o parte diferită, astfel că noi am decis să transformăm asta într-un «single point of truth». E posibil să descoperim că în munții de date ne confirmăm ce deja știam. Cred că cel mai important lucru este să ne întoarcem la suprafață, pentru că datele sunt uneori un model virtual, nu un teritoriu”, a precizat el.

Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG, a atras atenția asupra „norilor negri” care planează deasupra Europei și importanța ca directorii financiari să fie pregătiți să navigheze această perioadă de instabilitate.

„Am terminat bugetul pentru 2023 zilele trecute, însă nu este încă aprobat, datorită «norilor negri» care se văd deasupra Europei – nu neapărat deasupra întregului mapamond, pentru că, de exemplu, am văzut că Singapore are o inflație de sub 4%, ceea ce e foarte sănătoasă. Însă deasupra Europei, pornind de la Germania, există anumiți «nori negri» și, cel puțin persoanele care au anumite disponibilități de cash creează anumite scenarii pentru a-și da seama cum și dacă pot trece această furtună care, cred ei, ar putea să apară, astfel că regândesc macroeconomic cu se rearanjează după. 

Din informațiile pe care le-am auzit în ultima vreme observ că toată lumea așteaptă un 2023 destul de greu, nu imposibil de trecut, însă toți așteaptă să vadă cum se va rearanja piața. Companiile sănătoase se vor îndrepta spre M&A, pentru că este o oportunitate. Istoria arată că după astfel de recesiuni toți cei care vor aștepta și vor prinde trenul potrivit vor ieși cum trebuie. Nu știm ce se va întâmpla, însă observ că toată lumea se așteaptă la un an greu”, a punctat acesta.

De aceeași părere a fost și Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB CARGO Romania: „Ar fi bine să pornim de la cauzele acestei inflații pe care o avem în România de aproximativ 15%, cu o prognoză de 16,3% pe ultimul trimestru al anului curent. România este mult prea conectată cu ceea ce se întâmplă în Occident. Balanța contului curent al României este una deficitară. Automat, în acest context, noi importăm inflația din Occident, pentru că România nu produce plus valoare, astfel încât să exporte competitivitate, produse și servicii de calitate. Mai avem mult sau puțin, rămâne de văzut, până când vom ajunge la același nivel de competitivitate cu Occidentul. 

Din punct de vedere al celuilalt factor, vizavi de emisiunea monetară din România în perioada pandemică, nu pare că emisiunea monetară a afecta inflația, pentru că multiplicatorul monetar este unul restrâns, a rămas în limite normale, însă ceea ce ne impactează din nou vizavi de creșterea inflației, sunt costurile energiei și al materiilor prime. Nu are rost să ne mințim: Rusia a fost, este și va fi lângă noi sute de ani. Peste tot pe unde au umblat au lăsat conflicte înghețate. Probabil și scenariul actual va determina un conflict înghețat – rămâne de văzut care va fi riscul de țară pe care îl va percepe investitorii străini. Personal, cred că se aștern niște nori destul de negri din punct de vedere al politicii monetare și rămâne de văzut dacă mediul de afaceri va reuși să găsească soluții.”

Un proiect BusinessMark.

Partenerii evenientului au fost: EY România, Crowe România, Cabot Transfer Pricing, Noerr

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali, BEROCC

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean

„Dacă aveți deschiderea să vă înțelegeți oamenii din companie, atunci veți putea obține acceptarea acestora, pentru că ea vine de la nevoia creierului de a fi în siguranță. Este important să nu lăsăm schimbarea să se producă întâmplător.” Iată cum a fost la „SHIFT. Business Transformation and Change Management Conference 2022”

BusinessMark a organizat pe 11 noiembrie 2022 la București și online o nouă ediție a evenimentului „SHIFT. Business Transformation and Change Management Conference”. 12 specialiști din companii naționale și internaționale au vorbit despre ingredientele ce asigură succesul unei strategii de transformare organizațională și necesitatea ca organizațiile să țină cont de nevoile angajaților, cât și de trendurile care domină piața forței de muncă.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Trebuie să ne pregătim și să fim facilitatori ai schimbării din organizațiile noastre, a spus Maria Luz Giambartolomei, Learning and Change Management Manager, în deschiderea primei sesiuni a conferinței.

„Adevărul este că cei responsabili cu transformarea organizațională nu sunt oameni care mănâncă management al schimbării pe pâine. Schimbarea se rezumă, mai degrabă, la care sunt nevoile noastre, așteptările noastre, competențele noastre și resursele noastre. Managementul schimbării necesită un plan complex și, astfel, poate avea multe definiții. Sunt multe modele de change management, însă cheia este să le înțelegem pe fiecare, astfel încât să putem determina care este cea mai bună variantă pentru organizația noastră. 

Ce îmi place mie să fac este să iau elemente diferite din aceste abordări și să le combin. Întotdeauna trebuie să începem de la «DE CE? » – acest element este extrem de valoros atunci când lucrăm în change management. Este ușor să vorbim despre ce avem nevoie să facem, însă ar trebui să ne întrebăm de ce facem transformarea în organizație? Nu este întotdeauna ușor, pentru că oamenii iau decizii în funcție de emoțiile lor, după care folosesc date pentru a le justifica și valida. Totul începe cu «DE CE», însă nu este suficient. Ce contează este ca oamenii să înțeleagă de ce schimbarea este importantă pentru organizație și de ce este importantă pentru oameni. Vrem să ajungem la oameni, vrem ca ei să înțeleagă de ce facem asta – aceasta este cheia succesului.

Ce facilitează schimbarea? Știm că trebuie să ne pregătim pentru schimbarea din organizație, însă trebuie să ne asigurăm și că aceste transformări rămân și devin parte din activitatea noastră de zi cu zi. Trebuie să ne definim prioritățile, după care să analizăm situația, să definim viziunea, să creăm un plan de comunicare și să ne aliniem cu actorii implicați în acest proces”, a explicat ea.

În continuare, Adelina Ionuță, Digital & Portfolio Lead, Roche România, a detaliat modul în care s-a desfășurat procesul de transformare din organizația sa.

„Trăim în vremuri provocatoare, complexe, dominate de pandemie, inflație, incertitudine. Companiile mari au structuri standard – câteodată sunt conservatoare, ceea ce presupune un management control & command, o organizație care, poate, nu vorbește atât de direct. Noi ne-am dorit să ieșim foarte mult din context și am pornit o călătorie către un «ownership mountain», aplicată la nivel global și customizată pe culturile locale. Este o experiență prin care noi am trecut, o transformare care nu cred că s-a terminat. Transformarea a devenit o obișnuință – nu doar HR, ci și în organizații. În Roche, am îmbinat foarte multe elemente, tool-uri, care au reprezentat un mare ajutor în procesul de transformare. Ce s-a făcut în organizație? S-a schimbat o paradigmă – aceea a unul lider formal într-unul inovator, vizionar, al cărui focus e să crească echipe prin coaching și prin eliminarea barierelor.

În momentul în care îmbrățișezi schimbarea, aceasta are o mai mare eficiență. Pe noi, în Pharma, simplificarea unor procese ne-a ajutat să ne axăm pe elementele cele mai importante și care au impact. 

Am recurs și la procesul de alocare a resurselor – vorbim foarte mult de resursele fluide și mă refer aici la  toată paradigma care se răsucește. Această fluidizare ne-a ajutat în procesul de transformare, care ne-a oferit perspectiva de learn, reflect, change immidiately. Sunt tool-uri ne-au ajutat să înțelegem impactul la nivel de organizație: nu suntem 100% acolo, avem un proces, iar o parte majoră a organizației e implicată.  Agilitatea ne-a ajutat să eficientizăm proiectele pe care le facem și a dat o flexibilitate majoră colegilor din organizație.

Prin acest ownership, noi am urmărit: Empowerment, Accountability și Impact. Acestea sunt foarte importante și am văzut în ultimii doi ani această transformare a independenței în organizație, a înțelegerii că viziunea și misiunea noastră sunt importante, pentru că vorbim de sănătatea oamenilor – am văzut o fluidizare a resurselor, iar povestea Roche este una de succes, care continuă”, a punctat Adelina.

„Schimbarea este cu atât mai dificilă cu cât organizația este mai mare”, a precizat Gina Cruceru, Group HR Director, Rompetrol – KMG International. 

„Eforturile sunt mai mari și, deci, energia depusă este cu atât mai ridicată. Când pornim pe acest drum al transformării organizaționale – al culturii, al oamenilor – începem de la bază, iar baza este leadershipul – leadershipul înseamnă comunitate, capacitatea acestuia de a crea, de a aduce împreună oamenii din echipa sa. Pe lângă faptul că are rolul de a crea viziunea, obiectivele, de a le arăta oamenilor viitorul, el are și rolul de a crea emoțiile necesare pentru ca oamenii să se simtă inspirați, încurajați, iubiți, implicați în comunitatea respectivă. Dacă liderul se ocupă doar de viziune și nu de partea de creare a emoțiilor, cum va reuși să conducă el partea de transformare? Este vorba de acele dialoguri esențiale 1to1 prin care omul simte că îți pasă. 

Când vorbim de capacitatea liderului de a clădi o comunitate, vorbim despre capacitatea sa de a înțelege că inteligența colectivă are o valoare și un potențial mult mai mari ca inteligența individuală. Să ieșim din paradigma în care ne e frică de oamenii buni din spate, care ar putea veni să ne ia locul. Sunt tinerii care ne transmit mesaje despre cum vor să fie viitorul, iar dacă îi ascultăm, ieșim din paradigmă. Chiar dacă pare că avem diferențe generaționale, să ne punem la aceeași masă și să vedem ce concluzii putem trage din aceste interacțiuni.

În zona de sustenabilitate și resurse umane, toate programele noastre sunt regândite, pentru că e nevoie să ne gândim cum mergem mai departe, în ce formulă. Nu este ușor, iar piața din România – chiar și în industria noastră – suferă. De aceea, încercăm să aducem aproape profesioniștii care să construiască viitorul României”, a precizat Gina.

În continuare, Delia Necula, Managing Partner, SanoPass, a vorbit despre impactul pe care tehnologia îl poate avea în promovarea unui stil de viață sănătos.

„Peste 80% din companii spun că investesc mai mult în programe de wellbeing în companiile lor. Mă gândeam care sunt piedicile pe care le are un individ, dar și o companie, atunci când încearcă să schimbe stilul de viață. În primul rând, este vorba despre cost. Există această percepție și preconcepție că a trăi sănătos este mai scump. 

A doua percepție este că a mă preocupa de starea de sănătate ia timp – dacă mă gândesc la o companie, mă gândesc la timpul pe care îl pierd oamenii când merg la medic sau când merg la sală, însă studiile arată că atunci când un angajat face sport sau nu are de ce să se gândească la ceva negativ, este mai engaged. 

Al treilea motiv este lipsa de informații. Vorbim despre prevenția medicală, despre modul în care românul alege să aibă grijă de sănătatea lui. Putem spune că aceste lucruri nu ne privesc, însă cu cât organizația este mai mare, cu atât această problemă este și a noastră. SanoPass ajută companiile să economisească timp și să ajute angajații să aibă acces la informații.”

Raluca Gâdiuță, Country HR Leader, HP Inc. Romania, a încheiat prima sesiune vorbind despre cum organizațiile trebuie să țină cont de nevoile angajaților atunci când încep un proces de transformare digitală.

„Pentru noi schimbare înseamnă să ne ducem din zona de a face processes & operations spre a deveni un hub digital. Vedem că zona de procese și operațiuni se duce spre automatizare – cine știa să le facă foarte bine, acum trebuie să știe să le programeze. Astfel, oamenii care înainte le executau acum trebuie să fie cei care le gândesc: să identifice zonele ce se pot programa, să facă minimă programare. Ne dorim să ajungem într-o zonă în care Agile este modul de lucru. Totodată, ne dorim ca oamenii care sunt în organizație să se regăsească în continuare într-o organizație care merge mai repede și care face lucruri în mod automat. Avem oportunitatea de a ne repoziționa spre o zonă în care vorbim despre oameni ce pot face mai mult zona de back-office. 

Noi am început această călătorie uitându-ne la cine sunt angajații noștri – ne uităm aici la experți care au nevoie să fie la zi cu toate modificările și schimbările care apar. Ei au nevoie de proiecte care să îi motiveze. Apoi vorbim despre aficionados – cei care învață lucrurile, care au nevoie de un context în care să învețe lucrurile. În al treilea rând, vorbim despre populația care se află în roluri de operațiuni și care nu vor tranziționa prea curând spre roluri tehnice – ce au ei nevoie? Au nevoie să înțeleagă baza: la ce să se uite când vorbim despre automatizare pentru munca lor? Ei sunt cei care învață rolul de business analyst. Nu în ultimul rând, vorbim despre manageri care, în majoritate, sunt non-tehnici și care coordonează echipe. Le cerem să identifice oportunități de automatizare, digitalizare. 

Când vorbim despre inovație într-un mamut corporate, lucrurile nu se schimbă foarte ușor și atunci schimbarea pentru manageri este să se mute din mindsetul în care se uită la excelența operațională spre cel în care se uită la excelența operațională într-un context de a încerca și lucruri noi – nu mai încărcăm oamenii 100%, ci le oferim și ocazia de a testa proiecte agile. Am creat o comunitate digitală – sunt peste 200 de colegi care se implică în acest proces. Vorbim despre noi roluri care s-au creat în interiorul organizației. Totodată, acești oameni implicați în procesul de digitalizare și learning devin ambasadori ai schimbării.”

Luciano Pollastri, Global People & Culture Director, Employee Experience and Digitalization, Amadeus a deschis cea de-a doua sesiune a „SHIFT. Business Transformation & Change Management Conference”, vorbind despre pilonii ce ar trebui să stea la baza procesului de transformare.

„În industria tech, mulți dintre voi ați auzit de Great Resignation, iar unul dintre motivele acesteia este sentimentul de deconectare. Unii dintre ei vor să lucreze full-time de la birou, alții doresc să aibă flexibilitate totală. Au fost multe tensiuni. În plus, pentru că vorbim despre o lume în schimbare, avem recesiunea – sunt multe companii din sectorul de tehnologie care au început să concedieze angajați. Ce este clar este că flexibilitatea de a lucra într-o lume hibridă este aici pentru a rămâne. Trebuie să încercăm să evaluăm lacunele și să găsim cea mai bună modalitate de a lucra. Este important cum abordăm schimbarea și să lăsăm oamenii să vorbească despre ea.

Primul pilon al unei strategii de transformare are de-a face cu încrederea – este dificil a le cere managerilor să fie vulnerabili, pentru că în trecut acest lucru era perceput ca fiind ceva negativ. Într-o lume virtuală, trebuie să ai interacțiuni cu echipele prin care să le arăți că și tu te confrunți cu dificultăți. Trebuie să ținem cont că există anumite elemente care ar putea afecta modul în care oamenii lucrează de acasă. Unul dintre lucrurile legate de lipsa de încredere are de-a face cu discrepanța dintre ceea ce spunem că vrem să facem vs. ce facem, de fapt. Este important să creăm un loc în care oamenii se simt în siguranță să se exprime.

Al doilea pilon este legat de asincronicitate – modul în care lucrăm de-acasă, felul în care lucrăm de la birou, au fost afectate dramatic, având în vedere că oamenii ar putea lucra din fusuri orare și spații diferite. Într-o lume în care nu mai există interacțiune fizică, avem nevoie de date privind activitățile pe care oamenii le desfășoară acasă și motivele pentru care vin la birou. Înainte de pandemie, sentimentul de apartenență, cultura companiei, se petreceau în mod spontan la birou. Există anumite lucruri pe care trebuie să le recreăm într-o lume hibridă. Cum re-creăm un mediu în care angajații să se simtă cel mai creativi? Cum implic toate părțile interesate, pentru a mă asigura că aceștia înțeleg ce urmează să se întâmple? Trăim într-o realitate hibridă, astfel că avem nevoie să implementăm rapid, pentru a corecta lucrurile care nu merg bine și a învăța din greșelile noastre. 

Când încercăm ceva și vedem că nu funcționează, trebuie să o luăm de la capăt, iar acest fapt ne duce la cel de-al treilea pilon: intenția.”

În continuare, Oana Ciobanu, Director & Partener, ELEVATHOR, a vorbit despre cum conducem eficient schimbarea  confruntându-ne cu incertitudinea și cu celelalte provocări pe care aceasta le aduce. De asemenea, Oana ne-a împărtășit din bunele practici organizaționale și a enumerat și detaliat 5 dintre pilonii pe care Elevathor îi consideră ca fiind  importanți pentru succesul schimbării în organizații: îmbarcarea angajaților în schimbare, stabilirea și comunicarea clară a viziunii și sensului schimbării, abordarea sistemică și integrată, acompanierea tranziției, crearea și promovarea unei culturi a îmbunătățirii continue și a învățării și dezvoltării permanente.

Vorbind despre leadership, ca parte a schimbării, a adus în discuție necesitatea unui mindset potrivit și a competențelor necesare, accesul la informație, la noutăți ș trenduri, crearea de instrumente necesare acompanierii schimbării, existența viziunii și capacitatea de a motiva echipele.

Curiozitatea, curajul și compasiunea sunt trei ingrediente care asigură succesul unei transformări organizaționale de succes, a precizat Minola Jac, Group Change and Organization Development Lead, Syngenta Group (Basel, Elveția).

„Cum vorbim despre schimbare, când se termină această schimbare și în ce termeni se schimbă schimbarea? Eu încerc să nu folosesc expresia de change management, pentru că aceasta duce oamenii foarte repede în zona de management, determinată de metodologii, de planificări. Ce înseamnă și ce ne aduce schimbarea? Ce gândim și ce ne aduce ea? Am observat că foarte multe organizații creează acest mănunchi de activități de change management – e ca și cum ar decupa-o și ar aloca-o departamentului de Resurse Umane. Dacă există cineva în organizație care are în denumirea rolului această bucată de change management, aproape că există această delegare pe responsabilitate pentru munca de schimbare. De multe ori sunt întrebată ce metodologii sau ce instrumente voi folosi în procesul de schimbare? Eu am ajuns să cred cu tărie în 3 instrumente necesare pentru implementarea schimbării: curiozitatea, curajul și compasiunea.”

În continuare, Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, a vorbit despre elementele esențiale de care trebuie să ținem cont în procesul de transformare a organizației, atrăgând atenția companiilor să „facă schimbarea înainte să fie nevoie de ea”.

„Eficacitatea schimbării este dată de calitatea soluției propuse plus acceptarea acelui plan de soluții. Acceptarea vine de la noi. Dacă aveți deschiderea să vă înțelegeți oamenii din companie, atunci veți putea obține acceptarea acestora, pentru că ea vine de la nevoia creierului de a fi în siguranță. Este foarte important să plecăm de la acest lucru. În momentul în care se întâmplă o schimbare, este important să nu o lăsăm să se producă întâmplător. 

Modul în care interacționăm, în care schimbăm, libertatea de comunicare, libertatea de a spune ce simțim și gândim fac parte din cultură. Dacă am profile autocrate, luptătoare, foarte concentrate pe cifre, nu trebuie să comunicăm cu ele așa cum comunicăm cu profilele răbdătoare, care au nevoie de date, de informații. Este, totodată, foarte important să îi țineți pe cei din leadership engaged. Din păcate, pentru că sunt expuși la foarte multe cifre, informații, e important să faceți elevator pitch. Trageți-i de mânecă, amintiți-le că organizația este într-un proces de schimbare. Abia după aceea comunicăm stakeholderilor această schimbare. 

Știți ce ajută la schimbarea de cultură? Acțiunea. Este nevoie să dați cadrul și să le dați autonomie colegilor să implementeze acțiuni rapide. Când plecați într-o schimbare de cultură este important mindsetul leadershipului, ei sunt tonul. Dacă liderii învață, atunci oamenii învață și ei. În acest moment, avem 5 generații la locul de muncă din perspectiva nevoilor – ele trebuie să învețe să facă schimbări împreună. Ține de fiecare dintre noi să dăm șansa fiecărui angajat să se simtă în siguranță în organizație. Toți oamenii trebuie să simtă că au o contribuție, un impact, conectare.  Sunt schimbări care ne afectează siguranța, astfel că trebuie să avem mereu în vedere să comunicăm. Comunicați permanent, simțiți-vă companiile și întrebați angajații cum vor să li se comunice. Oamenii au frica de a pierde ceva valoros. Trebuie să înțelegem care e frica din spate? Vă recomand ca pentru orice plan de schimbare să aveți o strategie de comunicare. Oamenii sunt cei mai importanți într-o schimbare și sunt cei cu ajutorul cărora puteți duce schimbarea mai departe”, a spus Luiza.

Diana Debie, Expert Internațional în Change Management și Business Coaching, Trainer Certificat NLP, a vorbit despre modalitățile prin care organizațiile pot deveni mai sustenabile.

„Dacă planeta ar fi o companie, cât de sustenabil ar fi modelul de business în care cheltuielile sunt cu 50% mai mari decât veniturile? În cifre, sunt peste 200 milioane de tone de deșeuri pe care le lăsăm mai departe generațiilor viitoare. Astfel, ar trebui să învățăm să facem lucrurile mai bine. Cum putem schimba viitorul? Pentru mine, răspunsul a fost: făcându-l posibil. Avem de ales să lăsăm un viitor care să le lase copiilor, nepoților noștri un trai de viață sănătos. Soluții există, însă cauza pentru care nu găsim o schimbare este lipsa de dorință, iar asta vine din interior”, a spus ea.

Ediția din acest an a „SHIFT. Business Transformation & Change Management” s-a încheiat cu  un 1to1 discussion între Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Beatrice Vana, Talent Aquitions, Learning & Development Manager, Brico Depôt Romania .

„Avem nevoie ca angajații să înțeleagă că orice training are legătură cu dezvoltarea lor pe termen lung. Folosindu-mă de ceea ce am învățat și de ceea ce știu, o să am succes în tot ce fac. Vorbim despre programul Skills for Life, care este disponibil tuturor colegilor noștri. Urmărim în această abordare să acoperim întreg ciclul de lucru al angajatului, din momentul în care intră în companie. Proiectul digital este cel mai important – sunt 7 categorii de cursuri: unele vizează partea de competențe Excel, de exemplu, chiar dacă nu sunt competențe de care colegii noștri să se folosească în viața de zi cu zi, le pot folosi acasă, să gestioneze bugetul familiei. 

Pentru trainerii pe care îi avem în magazine, am ajuns să îi formăm în construirea cursurilor. Proiectul se numește Digital Evolution. Noi nu am tăiat bugetele de training în această perioadă. Am început anul trecut cu un proiect care se numește Power to Store – vorbim despre managementul din magazine: aceștia au trecut printr-o academie ce a presupus dezvoltarea de competențe. Suntem de părere că liderii trebuie să învețe. 

Dacă nu poți să înveți, nu poți să te dezvolți. Construim liderii de mâine, urmărim tot timpul talentele din organizație și depunem un efort pentru a-i păstra. Orice companie care își respectă angajații, înțelege că orice business de retail nu poate avea de succes dacă oamenii nu culeg toate roadele acestor inițiative de dezvoltare”, a precizat Beatrice.

Un proiect: BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost:  Rompetrol – KMG International, OLX – Locuri de Muncă, SanoPass
Evenimentul a fost susținut de: BEROCC
Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, Ziarul Bursa, IQads, SMARK, Social Media România, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, SpațiulConstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatoruMeu.ro, Business Voice

A fost lansată campania națională de împădurire, prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Evidențiind momentul lansării, la Palatul Victoria, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, a subliniat: „Nu am ales întâmplător această zi, astăzi Guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul și este un moment în care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră și oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și dezvoltată. Totodată, sperăm ca acele județe deficitare în păduri, mai ales în sudul și estul țării, prin implementarea acestor programe, să își crească suprafața împădurită. La un an de la preluarea mandatului, vreau să mulțumesc, în primul rând, cetățenilor, că ne-au investit cu încredere, pentru că au avut răbdare cu noi într-un an atât de dificil și, de asemenea, vreau să le mulțumesc membrilor cabinetului și tuturor reprezentanților instituțiilor guvernamentale care au cooperat, care au muncit împreună astfel încât programul de guvernare să poată fi implementat.”

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna: „Avem, prin componenta C2 din PNRR, Păduri și protecția biodiversității, un buget  total de 1,173 miliarde de euro, și ambiția noastră, a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este să creștem suprafața împădurită cu acești bani. Avem nevoie de păduri, ele sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice și cel mai STABIL element în INSTABILITATEA provocată de schimbările climatice.  Pădurea este, fără doar și poate, organismul care poate lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii și contribuie la reglarea climei. În această toamnă am adoptat Strategia Forestieră Națională care stabilește norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, proprietarii de păduri și terenuri sunt încurajați și stimulați acum pentru ca suprafețele pe care le dețin să fie conservate și valorificate la adevăratul lor potential, iar până acum nu aveam o legislație care să impulsioneze creșterea suprafeței pădurilor din țara noastră. Aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm  transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri.”

MMAP precizează că „măsura de investiții din PNRR Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56 000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, vor fi finanțate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție.

Schema de ajutor de stat Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de  păduri are o valoare totală estimată de 500 de milioane de euro  și vizează înființarea de trupuri de pădure, cu suprafața minimă de 0,5 ha și perdele forestiere de protecție, cu suprafața minimă de 0,1 ha. Beneficiarii acestei scheme pot fi deținătorii publici sau privați de teren pretabil pentru împădurire, precum și formele asociative ale acestora.

În funcție de tipul de planțație, proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înființarea noilor plantații. De exemplu, pentru plantația de stejar, suma totală este 19.647 euro pe hectar fără TVA, din care 6379 euro fără TVA pentru înființare, iar pentru întreținere se acordă anual (până la 6 ani) câte o sumă. În ceea ce privește plantația de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, fără TVA, din care vor primi  5060 euro fără TVA  pentru înființare, iar întreținerea este de 3 ani. 

La deal se poate planta stejar, iar proprietarii pot primi 14 900 euro pe hectar, iar pentru înființarea acestui tip de plantație, se acordă 3.831 euro fără TVA. Proprietarii de terenuri din zonele de munte primesc, pentru plantații de molid, fag, brad, o sumă totală de 9.658 euro pe hectar fără TVA. Pentru înființare se acordă 3.987 fără TVA pe hectar. 

Pentru înființarea de perdele forestiere, suprafața minimă admisă este de 0,1 ha. Dacă terenul pretabil pentru crearea acestor perdele se află în zona de  câmpie proprietarii pot înființa plantație de stejar  și primesc 17.434 euro fără TVA, pe hectar. În cazul salcâmului, suma oferită este de 10.552 fără TVA pe hectar. În cazul perdelelor forestiere înființate cu puieți de stejar în zonele de deal, suma încasată de proprietarii de terenuri este de  16.542 fără TVA pe hectar. 

Terenul pretabil pentru împădurire reprezintă suprafața de teren agricol din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente și care poate fi împădurită conform proiectului tehnic întocmit special în acest scop.

Întreg procesul se va desfășura printr-un program informatic gestionat de MMAP și gărzile forestiere din teritoriu, asemănător programului informatic APIA. Sesiunea de finanțare a început astăzi, la ora 12.00.

În ceea ce privește investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel: 

●    500 de milioane de euro – Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri

●    100 de milioane de euro – Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale

●    5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat

●    95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010

●    30 de milioane de euro – pentru păduri urbane

Bugetul total alocat Componentei C2 din PNRR Păduri și biodiversitate este de 1,173 de miliarde de euro”.

Foto: Guvernul României 

Fondatorii, printre care se numără și un inginer român de 28 de ani, sunt câștigători ai competițiilor SpaceX Hyperloop Pod. Ei au început să lucreze la dezvoltarea celui de-al 5-lea mod de transport în urma unei discuții cu Elon Musk 

• Printre investitori se numără Seldor Capital – o firmă de capital de risc care finanțează start-upuri din industria tehnologiilor spațiale
• Guvernul elvețian, furnizorii globali de logistică și autoritățile europene și internaționale susțin Swisspod

Swisspod Technologies, un start-up elvețiano-american care dezvoltă Hyperloop, o soluție de transport intracontinental de foarte mare viteză, cu o amprentă de carbon neutră, pentru pasageri și mărfuri, țintește 500.000 de euro pe SeedBlink, platformă de investiții pentru start-upuri europene. Campania de de finanțare participativă bazată pe investiții în capital (equity crowdfunding) începe astăzi, 24 noiembrie. Compania va utiliza investiția pentru cercetare și dezvoltare, validarea producției timpurii și lansarea comercială.

Runda totală pe care Swisspod o vizează este de 1,1 milioane de euro. Compania a atras deja ca investitori Seldor Capital – o firmă de capital de risc care finanțează start-upuri din industria tehnologiilor spațiale – și Robert Karsunky – Head of Pharma la Novartis Latin America & Canada.

O companie creată de doi tineri antreprenori pentru a eficientiza transportul de marfă

Swisspod a fost creată în 2019 de doi câștigători ai competițiilor SpaceX Hyperloop Pod Competition – Denis Tudor (CEO, un român de 28 de ani) și Cyril Dénéréaz (CTO). În urma unei conversații cu Elon Musk, cofondator și CEO al SpaceX, cei doi tineri ingineri au decis că vor să construiască cea mai eficientă, accesibilă și sustenabilă soluție de transport de mare viteză.

Utilizând tehnologia Hyperloop, Swisspod dezvoltă o soluție inedită de transport intracontinental de mărfuri, denumită SWIPT, care constă într-un mediu cu presiune ajustată dinamic, o infrastructură dedicată prin care vehiculele electrice transportă mărfuri paletizate. Fiind o soluție de transport electric și autonom din punct de vedere energetic, aceasta abordează problemele legate de emisiile de carbon, consumul de energie, trafic și capacitate, urmărind în același timp să transforme arhitectura logistică fragmentată într-o rețea deschisă, standardizată și automatizată.

„Arhitectura sistemului nostru reduce costurile sistemului feroviar cu un ordin de mărime și face ca proiectul să fie fezabil din punct de vedere economic. Pe termen lung, ne concentrăm pe implementarea strategiei noastre de comercializare și pe intrarea pe noi piețe. În prezent, ne concentrăm pe dezvoltarea SWIPT, platforma noastră Hyperloop pentru transportul de marfă, și pe demonstrarea viabilității produsului pentru implementarea pe piață. Următorii pași vor include identificarea unei rute pilot pentru soluția noastră Hyperloop, atragerea interesului privat și politic pentru construirea acesteia și stabilirea de parteneriate cu early adopters de pe piața logistică„, a declarat Denis Tudor, CEO al Swisspod.

„Swisspod este o companie de tehnologie revoluționară care adresează o problemă majoră de transport, dar și energetică, într-un moment cheie pentru Europa. Încă de la început, am fost entuziasmați de viziunea și ambiția lui Denis de a face față tuturor provocărilor pe care le aduce un proiect de infrastructură de această anvergură, fiind o bucurie să întâlnim fondatori români care îndrăznesc să viseze atât de departe. Investitorii privați pot contribui acum la evoluția lor, prin intermediul SeedBlink”, a afirmat Laurențiu Ghenciu, Chief Business Officer SeedBlink.

Parteneri și obiective 

Progresele substanțiale făcute în vederea comercializării Hyperloop au permis Swisspod să dezvolte parteneriate solide cu instituții publice și private din întreaga lume. Compania beneficiază de sprijin din partea unor furnizori importanți de servicii logistice din Germania, Belgia și Elveția. Totodată, este susținută de instituții federale, regionale și academice elvețiene, precum și de autorități europene și internaționale din domeniu.

Swisspod beneficiază totodată de sprijinul guvernului elvețian, care a acordat companiei două granturi în mai puțin de un an, prin intermediul programelor de finanțare Innosuisse. 

Primul grant a fost alocat pentru construirea primei unități operaționale din Europa pentru testarea tehnologiei Hyperloop, în Lausanne (Elveția) și dezvoltarea sistemului inovator de propulsie pentru viteze mari pe distanțe lungi. Subvenția a fost primită în 2021, în parteneriat cu Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne și cu Școala de Inginerie și Management Vaud. Recent, guvernul elvețian a decis să extindă perioada de finanțare pentru a sprijini activitățile de cercetare și dezvoltare a proiectului în Elveția până în 2025.

Cel de-al doilea grant din partea guvernului elvețian a fost alocat pentru a sprijini eforturile de cercetare și dezvoltare pentru crearea unui sistem mai eficient de monitorizare a vibrațiilor pentru Hyperloop. Subvenția a fost primit în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate Haute Ecole ARC.

În paralel, Swisspod construiește o infrastructură Hyperloop la scară reală în SUA, unde își va testa produsul pentru transportul de marfă. Produsul va fi gata în circa trei ani. Infrastructura este dezvoltată împreună cu partenerii Swisspod de la MxV Rail, un important centru de cercetare și testare din SUA, cu o vastă experiență în domeniul vehiculelor ghidate pe șine. Construcția finală se va întinde pe o suprafață de aproximativ 162.000 de metri pătrați, aproximativ jumătate din suprafața clădirii Palatului Parlamentului din România.

Vinerea este ziua cea mai neagră pe șoselele din țara noastră, când au loc cele mai multe accidente rutiere grave, arată datele prezentate de Poliția Română în Buletinul Siguranței Rutiere 2021. Astfel, anul trecut, în zilele de vineri s-au produs peste 770 de accidente grave, în timp ce 717 au avut loc duminica. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare: 699 luni, 681 marți și 680 miercuri.

În medie, pe drumurile publice din România, în fiecare lună a anului 2021, au avut loc 410 accidente rutiere grave, în care și-au pierdut viața 148 persoane și au fost rănite grav 316. Lunile cu cele mai multe accidente rutiere grave sunt cele tradiționale de vacanță (iulie, august). Dinamica pe luni a accidentelor grave reflectă scăderea numărului acestora în prima parte a anului, în timp ce, începând cu luna mai, se constată o creștere a numărului acestora, până în luna august – ca urmare a creșterii mobilității în contextul încălzirii vremii, urmată de o scădere până în noiembrie.

Principalele cauze care contribuie la producerea accidentelor rutiere grave sunt neadaptarea vitezei la condițiile de drum și traversarea neregulamentară de către pietoni. Cele mai multe accidente rutiere grave au loc în mediul rural.

Din păcate, România ocupă, în continuare, primul loc în UE în ceea ce privește numărul deceselor cauzate anual de accidentele rutiere, iar Guvernul României a creat o Strategie Națională privind Siguranța Rutieră, pe care industria de asigurări dorește să o sprijine. La nivel local, în 2021, au fost înregistrate 93 de astfel de decese la un milion de locuitori, dublu față de media europeană.

Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, siguranța rutieră s-a îmbunătățit considerabil în ultimele decenii, rata deceselor cauzate de accidentele rutiere fiind în scădere în ultimii 10 ani. Dacă ne raportăm la contextul mondial, Uniunea Europeană are printre cele mai sigure drumuri din lume, cu 44 de decese la un milion de locuitori. 

În plus, România se află printre țările cu cele mai vechi flote de autoturisme, cu o vechime medie de 16,4 ani în 2021, comparativ cu media europeană de 11,5 ani. Iar învechirea parcului auto se accentuează de un an la altul. 

În acest context, la nivel local, siguranța rutieră rămâne una dintre prioritățile cheie pentru industria de asigurări. 

„Vom intensifica demersurile pe care le derulăm deja alături de autorități și de partenerii noștri, prin campanii de informare cu privire la importanţa luării unor măsuri de siguranţă și de prevenție rutieră adecvate, și nu numai”, au declarat reprezentanții UNSAR.

Pe lângă suferința umană profundă cauzată de aceste evenimente nefericite, toate aceste accidente se reflectă și sub aspect economic în despăgubiri plătite victimelor de asiguratorii RCA, atât pentru pierderile materiale, cât și pentru cele morale suferite. De altfel, frecvența daunelor RCA în România rămâne una dintre cele mai ridicate la nivel european. Industria de asigurări din România a plătit în fiecare zi calendaristică a anului trecut despăgubiri de circa 2 milioane EUR doar pentru daunele RCA, aproape dublu față de 2016.

Asociația Politeia lansează studiul „Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă”, studiu component al proiectului „Elevi activi = viitori cetățeni activi și lucrători respectați”.

Obiectivul studiului (iunie-iulie 2022) l-a constituit analizarea „dificultăților cu care se confruntă tinerii pe piața muncii și cât de informați sunt despre drepturile lor la locul de muncă”. Eșantionul a fost format din 1500 de persoane cu vârsta între 16 și 34 de ani. Studiul a fost realizat de Asociația Politeia, în parteneriat cu Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Liceul Tehnologic „Pamfil Șeicaru” Ciorogârla și Sindicatul IT Timișoara (SITT), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Din rezultatele studiului, rezultă că, „pentru tineri, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Cu cât cresc vârsta și experiența în muncă, cu atât scade satisfacția tinerilor cu locul de muncă; persoanele peste 25 de ani sunt mai nemulțumite, comparativ cu cele sub 25 de ani.
Dintre problemele pe care le întâmpină la locul de muncă, cea mai întâlnită este stresul, dar și lucruri care țin de structura economiei din România: nivelul salarial scăzut raportat la munca depusă și dificultatea avansării/promovării.

Deși 59% dintre respondenți spun că sunt informați cu privire la drepturile de care beneficiază ca angajați, studiul ne arată faptul că tinerii se informează mai mult de pe internet pe aceste teme și cel mai puțin de la școală sau de la sindicate. Cel mai scăzut grad de informare ține de posibilitatea de a intra într-un sindicat, iar cunoștințele privind rolul sindicatelor sunt mai degrabă superficiale. Lipsa de cunoștințe privind drepturile ca angajat și rolul sindicatelor provine și din neincluderea acestor teme în programele școlare din învățământul preuniversitar, tinerii apreciind că este necesară discutarea acestor aspecte în școli într-o mai mare măsură. Alte subiecte despre care cei intervievați susțin că sunt mai puțin informați sunt felul în care se stabilesc beneficiile salariale sau egalitatea de tratament la locul de muncă”.

Mihai Vasile, președintele Asociației Politeia, expert în politici publice: „Studiul pe care îl prezentăm astăzi ne arată clar o realitate pe care o bănuiam: există o nevoie importantă de informare privind drepturile la locul de muncă. Această informare, pentru a avea efect în viața celor care devin pentru prima dată angajați, trebuie să aibă loc cât mai devreme. Fără a încărca programa școlară, poate în cadrul disciplinelor existente, aceste noțiuni trebuie să își găsească loc. Am remarcat faptul că, în ciuda retoricii anti-sindicale din discursul public din România, imaginea sindicatelor este bună în rândul tinerilor. Așadar, interesul și deschiderea există, trebuie doar să facem pași mai hotărâți pentru a le oferi tinerilor informațiile de care depinde viitorul lor, mai ales în contextul în care condițiile de muncă par să devină din ce în ce mai grele, iar costul unui trai decent este tot mai puțin acoperit de salariile oferite pe piața muncii din România.”

Studiul poate fi consultat aici