Acasă Blog Pagina 303

În luna martie, alimentele s-au scumpit, în timp ce produsele nealimentare și serviciile s-au ieftinit.

0

Creșterea prețurilor de consum în luna martie 2017 comparativ cu martie 2016 a fost de 0,2%, a anunțat marți Institultul Național de Statistică (INS).

În luna martie 2017, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 65,8%.

Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 14,8%, se mai arată în comunicatul INS.

În termeni anuali, alimentele s-au scumpit cu 1,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,25%, iar serviciile cu 1,39%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor s-au înregistrat în martie, în domeniul transportului aerian (+7,72%), citrice (+2,31%), cartofi (+2,07%) și fructe proaspete (+1,13%).

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.

România a emis euroobligaţiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro

0

Ministerul Finanțelor Publice a atras ieri 1,75 miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligațiuni în două tranșe. Prima este o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 de milioane de euro, este redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea inițială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%, a comunicat azi Ministerul Finanțelor.

„Succesul emisiunii de euroobligatiuni lansate ieri indică credibilitatea de care se bucură România pe pieţele internaţionale şi aprecierea pentru evoluţiile economice, pentru perspectivele de creştere economică, cât şi pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară, aspecte subliniate de altfel şi în recentele rapoarte ale agenţiilor internaţionale de rating”, a declarat dl Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice.

Astfel, Ministerul Finanțelor subliniază că pentru maturitatea de 10 ani s-a obținut un randament de 2,411%, cel mai scăzut nivel istoric pentru această maturitate. Emisiunea similară cu maturitatea de 10 ani, realizată în octombrie 2015, a avut un randament de 2,845% şi a fost redeschisă la un randament de 2,55% în februarie 2016. De asemenea, marja aferentă riscului de credit al României a înregistrat cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, situându-se la 170 de puncte de bază peste cotațiile nivelului de referință mid swap.

Prin redeschiderea emisiunii scadente în 29 octombrie 2035 a fost realizata la cel mai scazut randament de 3,55%, în scădere față de cele înregistrate atât la lansarea inițială din octombrie 2015 (3,93%), cât şi la redeschiderea din februarie 2016 (3,90%). Cu noua redeschidere, volumul cumulat pe această serie a atins un nivel de 2 miliarde de euro, creând astfel premisele creşterii lichidităţii acestei emisiuni.

Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranşe, pe fondul unei suprasubscrieri. Astfel, în cazul maturităţii de 10 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 185 la 170 de puncte de bază, în timp ce pentru redeschiderea emisiunii scadente în 2035, randamentul a fost redus de la 3,65% la 3,55%.
Oferta totală a cumulat 2,86 miliarde de euro provenind din 281 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Din total, 136 de ordine au fost pentru redeschiderea emisiunii şi 145 de ordine pentru noua emisiune.

Pentru tranșa de 10 ani distribuția geografică a fost următoarea: România (21%), Centrul și Estul Europei (18%), Germania/Austria (15%), UK (14%), Italia (8%), US (6%), Benelux (5%), Scandinavia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%) și altele (5%). Ca tip de investitori, predominanţi au fost managerii de fonduri (42%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (36%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (19%) și bănci centrale (3%).
Pentru tranșa cu scadență în 2035 distribuția geografică a fost următoarea: UK (40%), Germania/Austria (16%), Centrul și Estul Europei (10%), Benelux (10%), US (8%), România (3%), Asia și Orientul Mijlociu (1%) și altele (12%).

În privința investitorilor, predomină managerii de fonduri (72%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (14%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (12%) și bănci centrale (2%).

Tranzacția face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2017. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare şi consolidare a rezervei valutare a Departamentului de Trezorerie şi Datorie Publică.

Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Société Générale și ING Bank NV.

Aladin și Lampa (Ne)Fermecată

0

Încă de dinainte de 11 Decembrie 2016, Aladin a luat Lampa în mână și a început să o arate celor din jur, spunându-le că e fermecată și că le va aduce bunăstarea. Acum, în Aprilie 2017, Aladin freacă de zor Lampa în speranța că toate năzuințele oamenilor vor prinde viață, iar promisiunile fi-vor respectate. Duhul din Lampă este sursa speranței lui Aladin. Dar, deocamdată, Duhul întârzie să se facă văzut, și nevăzută rămâne și realizarea năzuințelor poporului lui Aladin. Metafora Lămpii fermecate a lui Aladin o regăsim în actul de guvernare de la București. Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții pare să fie tocmai Duhul fermecat pe care Guvernul va dori să-l pună la treabă, astfel încât toate dorințele românilor să prindă viață curând, cât mai curând. Puterea incomensurabilă a Duhului din poveste pare să fie asemenea puterii uriașe asociată tradițional, încă din anii ’50, cu fondurile suverane care au mișcat munții la propriu, dar și la figurat. Dar tradiția acestor enorme pârghii financiare este să aloce capital către plasamente strategice din afara granițelor țării de origine, pentru a maximiza rata de creștere a valorii fondului pe termen lung și pentru a oferi statului-mamă o „parașută de aur” în cazul în care economia proprie dă semne de prăbușire, dintr-o cauză sau alta.
În cazul nostru însă, proiectul guvernamental încearcă să fabrice o lampă fermecată, dar fără a avea un duh pe măsură înăuntrul ei. Așa cum se aude până acum, fondul suveran al României ar fi de fapt, cum am văzut scris în presă, „un coș de companii de stat”, companii de stat pe spatele profitabilității cărora statul ar garanta construcția de autostrăzi, de șosele, de poduri, de porturi și de aeroporturi, de școli, clinici și spitale. România va freca zadarnic o lampă presupus fermecată din care nu va ieși niciodată vreun duh cu puteri supranaturale, atât timp cât duhul cu pricina nu-și va trage vigoarea din finanțele mondiale și din performanțele plasamentelor strategice pe plan global, ci tot din slăbita economie autohtonă, condamnată la efemeră creștere pe consum. „Prin noi înșine” a fost un program economic cu rezonanță la vremea lui, dar România de azi este foarte-foarte departe de a avea un alt Vintilă Brătianu. Avem însă un Aladin, și ăsta fără Lampa Fermecată.

Europa Unită, Grupul de la Vișegrad și „vitezele integrării”

În ultimele zile ale lui martie, toate drumurile europene (înafara celui de la Londra) au dus la Roma. Liderii celor 27 de state membre ale UE au reușit să încheie cu bine întâlnirea lor festivă, la care au celebrat 60 de ani de la semnarea actului constitutiv al Europei Unite, Tratatul de la Roma. Pentru depășirea în glorie a momentului pe cât de gingaș, pe atât de necesar, s-a recurs la o formulă căreia Ion Creangă i-ar fi zis: „Cele bune să se-adune/Cele rele să se spele”. Uitat fie, măcar pentru moment, gestul englezilor de a-și scoate țara din UE, uitate fie, până una-alta și rezervele de ultimă oră ale Greciei și Poloniei de a semna documentul final. Până la urmă, aparențele au fost salvate, prin redactarea cu o adevărată prestidigitație politico-diplomatică, a unui text „prudent”, cum l-au numit ziariștii, adică unul care a mulțumit cât de cât pe toată lumea prezentă. Oricum, fiecare are de luat din el, ca din viață, ce-i frumos și ce-i convine. Cei mari, din „nucleul european” au băgat formula „ritmuri diferite” de integrare (și , implicit, dezvoltare), în timp ce partenerii mai mici se bucură (precum președintele României) că în text n-a intrat sintagma „Europa cu viteze diferite”. Totu-i bine când se termină cu bine, dar problemele rămân.

Uniunea Europeană, această aventură geopolitică pe cât de aparent utopică, pe atât de pragmatică precum s-a dovedit, cel puțin până acum, trece din nou (a câta oară?) printr-o mare criză, dar de data aceasta una existențială, căci însăși existența constructului european este pus acum sub semnul întrebării, cel puțin în actualul său proiect. Problemele Uniunii rămân mai departe la fel de acute, dar nici succesele nu sunt de minimalizat. Spunea președintele în exercițiu al Comisiei Europene, altfel cam năzbâtiosul politician luxemburghez Jean-Claude Juncker: „Am reușit să înzestrăm acest continent cu o pace care durează. Am reușit să dăm acestui continent o monedă unică. Am statornicit cea mai mare piață internă din lume. Am reușit printr-un efort enorm, al voinței popoarelor din Europa Centrală și de Est, să unim prin mijloace pașnice istoria și geografia europeană. Mare performanță!” – a exclamat triumfător demnitarul „la zi” nr.1 al Europei Unite.

Un viitor cu mai multe viteze?

Dar performanța e și nu prea e chiar atât de certă. Istoria și geografia continentului s-or fi unit cumva, dar prezentul și viitorul Europei Unite nu prea dau semne că ar avea de gând să evolueze unitar. „UE a fost o încercare de a îngheța istoria în pace și prosperitate. Dar prosperitatea a eșuat și acum în atenție e pacea” – observa malițios politologul american George Friedman. Afirmație exagerată, desigur, căci un război clasic, în Europa este tot mai greu de imaginat, oricât de rău ar evolua relațiile dintre Rusia și lumea euroatlantică (cât despre războiul „hibrid”, el probabil că e în curs, dar nu realizăm…). Fapt este că solidaritatea europeană este solicitată la cote tot mai alarmante. O arată, la modul cel mai zgomotos, însuși cel mai important document oficial al UE (de dinaintea declarației festive de la Roma), raportul aceluiași intempestiv și derutant președinte în exercițiu al Comisiei Europene, Juncker, care, în plin șoc post-Brexit, detonează parcă înadins o altă bombă (sau petardă) de parcă ar vrea să dinamiteze ce a mai rămas din solidaritatea europeană: „Europa cu mai multe viteze”. Isprava dezinvoltului înalt demnitar de la Bruxelles a făcut și face valuri mari. Mulți văd aici sfârșitul proiectului european în paradigma sa de până acum: integrarea nu va mai urma același curs triumfal, nu este regulă ca toată lumea să se dezvolte în același ritm sau în aceleași condiții, pe scurt, integrarea își va urma cursul după principiul „văzând și făcând”. Chiar dacă, așa cum amintea cineva, continent și continuitate sunt cuvinte cu aceeași rădăcină. E drept că membrii fondatori ai constructului european – Franța, Germania, Italia, țările din Benelux, au încercat să dezamorseze bomba/petardă (sau balonul de încercare?) Juncker, teoretizând că, de fapt, UE și predecesoarele ei au cam funcționat cam tot timpul pe mai multe viteze – zona euro, zona Schengen etc. Dezbaterea europeană în materie este însă abia la început și împotriva formulei cu diverse viteze se coagulează cel puțin două vârfuri de atac: unul care cere mai multă Europă socială, reprezentată de Grecia și alte state puternic îndatorate din „periferia sudică” a UE și un alt vector contraofensiv, mai coerent, de fapt chiar instituționalizat, al țărilor din Grupul de la Vișegrad (V4, adică Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), state aflate și ele, cumva, în zona de „periferie răsăriteană” a UE. Vrem o Europă mai bună, nu mai multă Europă sau mai puțină Europă” – a replicat tăios premierul polonez Beata Szydlo, la ideile puse în circulație de J.C. Juncker. Și iată cum promotorii, la început timizi, ai conceptului de contradicții crescânde între Centru și Periferie în cadrul UE par să-și vadă, din păcate, confirmate estimările.

PETRORUSIA LUI 2017

Deși sensibil grevată de provocările crizei economice, Rusia rămâne, în continuare, în topul producătorilor de hidrocarburi, consacrându-și ferm statutul de superputere energetică. Datorită intensificării activităților pe vechile câmpuri petrolifere din Siberia, precum și abordării unor noi zăcăminte din zonele arctice, în 2015, ea extrăgea 650 milioane tone țiței și exporta zilnic de 780.000 tone țiței brut și 320.000 tone produse rafinate, stabilind noi recorduri față de realizările din perioada sovietică. În 2016, ea a reușit să depășească performanțele Arabiei Saudite și ale SUA și să se situeze pe primul loc în lume la producția de țiței. Și cu rezervele sale de gaze naturale (47.000 miliarde mc) Rusia se situează pe același loc fruntaș. Din ianuarie până în septembrie 2016, ea a extras 580 miliarde mc. În eventualitatea creării unui preconizat cartel, împreună cu Iranul și Qatarul, după modelul OPEC, cele trei țări vor controla majoritatea rezervelor de gaze ale planetei (Rusia – 26%, Iran – 16% și Qatar – 14%, adică, aproape 60%).

Alături de companiile aparținând complexului militar-industrial, companiile petroliere (de stat sau private, cu capital autohtonn sau străin), Rosneft, Transneft, Gazprom, Lukoil, Surgut neftgaz, Tatneft, Bașneft, Novatek, TNK-BP, Exxonneftgaz, Exilenergy, Total, constituie piese de bază ale economiei rusești. În anul 2016, Gazprom a exportat în țările europene 179 miliarde mc gaze naturale. În primele nouă luni ale anului 2016, Rosneft a realizat o cifră de afaceri de 629 miliarde ruble (10 miliarde euro) și un profit de 182 miliarde ruble (trei miliarde euro). Poziții puternice deține și compania Lukoil care, pe piața distribuției din România, se situează pe locul trei, având 301 benzinării și 3.500 angajați.

Conjuncturile pieței – decisive pentru ramură

Strategia exporturilor de hidrocarburi depinde în mare măsură de conjuncturile pieței, precum și de necesitățile bugetului federal. După ce, în urmă cu doi ani prețul țițeiului a scăzut intempestiv, de la 110 dolari/baril, la 40 dolari baril, în luna martie a.c., el și-a revenit puțin, depășind pragul de 50 dolari. Faptul că, în februarie a.c., Arabia Saudită și-a sporit extracția de țiței cu 263.000 barili, zilnic, a dus, din nou, la scăderea cu 2,1% a prețului pentru țițeiul Brent, ajungându-se la 50,7 dolari/baril, iar pentru WTI cu 2,3%, coborând până la 47,58 dolari/baril (vezi Vedomosti, din 15 martie 2017).

Patru întrebări pentru succesul sau insuccesul Fondului Suveran. Și întrebările pentru noi, contribuabilii

Tema constituirii Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) al României captează din ce în ce mai mult interesul publicului, începând să se discute despre necesitatea și modalitatea de structurare și funcționare a unui astfel de fond. Subiectul a fost lansat încă din campania electorală, iar acum mulți așteaptă câte ceva de la acest fond. Unii se gândesc că el va face „mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare. Se vehiculează și varianta de a avea două astfel de fonduri, cu domenii de acțiune diferite, însă întrebările de bază enumerate mai jos rămân valabile.

Sună bine să avem și noi Fond Suveran atunci când ne raportăm la exemplul Norvegiei. El există acolo de câteva decenii, investește și la nivel internațional, iar uneori devine un buffer în perioadele de criză sau de încetinire economică. Însă când ne uităm la ce înseamnă guvernanța corporativă a unei entități de stat, vedem că distanța între România și Norvegia nu este doar una geografică.

Și Polonia a creat un astfel de vehicul suveran. Fondul își propune să încurajeze anumite domenii – cum ar fi sectorul energetic, sau sprijinirea firmelor poloneze orientate către export și extindere regională. S-a înființat în 2012 și a început investițiile relativ recent, fiind acum mult în urma planului inițial. Dacă s-ar merge pe un astfel de model, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezintă acum, ci de extinderea atribuțiilor unor instituții deja existente: de pildă, Eximbank să se comporte ca bancă de dezvoltare în mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin și garantare, statul să încurajeze expansiunea capitalului românesc.

Nu cred că inițiatorii de la noi s-au gândit în mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci când au avansat crearea Fondului Suveran al României. Modelele sunt enunțate doar formal, pentru a justifica ideea că și în țara noastră ar trebui să avem un astfel de fond.

Întrebări-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții către succes sau insucces

În comunicările publice s-a avansat cifra de 10 miliarde euro ca primă bornă de atins pentru FSDI. Cum s-ar alimenta fondul într-o primă fază? Pesemne, din deținerile semnificative ale statului în diverse companii. Pe lângă aceste active, se mizează pe atragerea altor fonduri sub formă de împrumut, acele emisiuni de obligațiuni care să mărească anvergura întregului vehicul la câteva zeci de miliarde de euro în viitor.
De remarcat faptul că încă de la momentul audierilor în Parlament, ministrul Finanțelor, domnul Viorel Ștefan a enunțat următorul adevăr: „Fondul va trebui să fie validat de piață, altfel ar putea fi un eșec”.

Întrebarea 1: Fondul ar fi un vehicul dinamic, sau activele sale vor rămâne statice în portofoliu?
Dacă fondul devine un jucător activ în economie, respectiv va vinde treptat unele participații ale sale deblocând astfel capital, iar banii vor fi reinvestiți în alte proiecte – acelea de viitor și de dezvoltare – am putea avea un mecanism util pentru România. Însă avem aici o primă barieră psihologică și/sau ideologică: va fi dispus fondul să vândă din participații și să continue listările de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a rămas în portofoliu?
Alternativa nefericită ar fi ca o nouă structură birocratică suplimentară – boardul Fondului, reprezentanții în CA-urile companiilor – să stea pe un munte de 10 miliarde euro și să aștepte dividende de pe unde se poate. Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar dacă s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fașă, pentru că nu își justifică existența și eficiența.

România este a 17-a țară din UE, după contribuția la PIB-ul comunitar – Grafic

0

Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene a crescut în 2016 la 14.800 de miliarde euro la prețuri curente. Mai mult de jumătate este generat de doar trei state membre: Germania, Marea Britanie și Franța, a comunicat biroul european pentru statistică, Eurostat.

Cu un PIB de 3.100 miliarde euro în 2016, Germania este de departe cea mai puternică economie din UE, reprezentând o cincime din PIB-ul total al Uniunii (21,1%). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (16%), Franța (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) și Olanda (4,7%).

IMG graph News GDP

La capătul opus, 11 state membre au un PIB care contează cu mai puțin de 1% din totalul UE. Acesatea sunt: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. România ocupă locul 11 în ierarhia celor 28 de state membre UE, PIB-ul nostru contribuind cu 1,1% la totalul comunitar.

Referitor la cele 19 state care formează zona euro, PIB-ul lor cumulat s-a cifrat în 2016 la 10.700 miliarde euro, ceea ce înseamnă că împreună contează cu 72,5% la formarea PIB-ului UE. Germania (29,9%) și Franța (20,7%) contribuie cu jumătate la PIB-ul din zona euro.

Listarea Digi la bursă ar reprezenta cea mai mare ofertă publică făcută de companie privată din România

0

RCS&RDS (Digi) a anunțat listarea la Bursa de la București și vânzarea a 25% din acțiunile sale în luna mai a.c. Operatorul telecom speră să obțină 500 de milioane de dolari după listarea la bursă.

Va fi cea mai mare listare la BVB a unei companii private autohtone, iar efectul va fi semnificativ pentru piața de capital. „Este un pas uriaş în acest demers unic al pieţei de capital româneşti care, după eforturile depuse de modernizare a pieţei, devine astfel cea mai dinamică bursă din Europa Centrală şi de Est”, se arată în comunicatul BVB, după anunțul oficial de listare a companiei RCS&RDS, companie care deține cea mai mare rețea de cablu TV din România și care este controlată de cel mai discret om de afaceri, Zoltan Teszari.

Citigroup şi Deutsche Bank acţionează în calitate de Coordonatori Globali Comuni şi împreună cu BT Capital Partners, BRD, Raiffeisen Bank şi Wood & Company Financial, în calitate de Deţinători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

Dacă listarea va fi finalizată cu succes, RCS&RDS va depăși MedLife, listată la sfârșitul anului trecut, în urma celei mai mari oferte publice a unei companii private din istoria BVB. În același timp, bursa de la București s-ar apropia și mai mult de statutul de piață emergentă depășind astfel stadiul unei piețe de frontieră.

Acțiunile operatorului de piață BVB se tranzacționau în creștere cu 1,65% față de închiderea ședinței precedente, cel mai mare avans dintre acțiunile care compun indicele de referință BET.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. şi pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria, intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti este o oportunitate importantă pentru publicul românesc şi va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obţin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creştere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere şi de o marcă cu o recunoaştere puternică pe pieţele în care activăm şi pe segmentele noastre de clienţi. Consiliul de Administraţie al Societăţii sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre şi aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acţionarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, declară Serghei Bulgac, CEO al RCS&RDS, cea mai mare societate operaţională din Grup şi viitor CEO al DIGI.

Digi Communications subliniază faptul că intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris al societății, „presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după Admitere. Citigroup și Deutsche Bank acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD — Groupe Societe Generale S.A., Societe Generale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri”.

Digi Communications are în portofoliu cinci servicii de bază: televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH). De asemenea, compania oferă servicii de telecomunicații mobile ca MVNO (operator mobil virtual) comunităților mari de români din Spania și Italia.

Rețelele fixe de fibră optică Digi în România și Ungaria acoperă aproximativ 62%, respectiv 24% dintre gospodăriile acestor țări. Totodată, serviciile de telecomunicații mobile 3G și 4G din România acoperă aproximativ 98%, respectiv 37% din procentajul populației, în timp ce serviciile de televiziune cu telecomandă tv și plată au o pondere de aproximativ 49% din piața locală.

În 2016, Digi a generat venituri de 842,8 milioane de euro, iar EBITDA ajustat și marja EBITDA ajustată s-au ridicat la 263,3 milioane de euro, respectiv 31,2%, reprezentând o rată de creștere anuală compusă (RCAC) de 8%, din 2014 până în 2016.

Operatorul telecom Digi înregistra în 2015 datorii de 977 de milioane de euro în creştere de la 965 milioane de euro în 2014. În prezent, compania de cablu, internet şi telefonie mobilă este evaluată între 1,5 şi 2 miliarde euro.

O instituție de elită a cercetării economice românești împlinește 50 de ani de viață științifică. Institutul de Economie Mondială

0

Institutul de Economie Mondială împlinește 50 de ani de la înființarea sa, prin HCM 907/1967. Momentul apariției sale poate fi considerat unul fast pentru România: 1967 este momentul în care România a înțeles necesitatea ancorării sale pe piața internațională, dincolo de piața planificată a CAER, pentru un debușeu sporit capacităților sale de producție create prin industrializarea socialistă.

Sarcinile unui demers atât de amplu, practic de integrare a României în circuitul mondial extins, dincolo de piața CAER, caracterizat prin competiție și restricții de standarde ridicate, avea nevoie, în primul rând, de îmbunătățirea relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali, unul din instrumentele puse în valoare fiind Comisiile mixte guvernamentale.

Tema îmbunătățirii relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali avea nevoie stringentă și de analize de conjunctură economică internă, studii de piață și marketing, studii privind evoluția prețurilor (cotații la bursele internaționale de materii prime, prețuri reprezentative pentru produse prelucrate, indici de prețuri pentru bunuri de investiții, cursuri valutare) și studii pe țări, componente ale piețelor internaționale privite prin prisma dinamicii consumului și producției interne și ofertei și cererii externe. Aceste lucrări, pentru credibilitatea abordărilor și concluziilor, s-au făcut în parametrii metodologici internaționali, pentru a se asigura compatibilizarea înțelegerii lor în cadrul discuțiilor sau dezbaterilor avute cu partenerii occidentali, ambasadori, reprezentanți ai ministerelor de resort în vizită în România, experți FMI sau ai Băncii Mondiale, institute academice de profil etc.

Demersul menționat, privit însă prin necesitatea fundamentării lui științifice necesar unor decizii luate la cel mai înalt nivel și de analiză integrată și continuă, conform sistemului totalitar al vremii privind informarea și comunicarea, a fost acordat Institutului pentru Cercetarea Conjucturii Economice Internaționale (ISCEI), prima denumire a actualului Institut de Economie Mondială (IEM), prin atribuțiile stabilite prin actul de înființare. Este și momentul în care în România a achiesat, ca politică de stat, la teza impactului benefic al participării active la comerțul internațional ca factor de dezvoltare economică. Trebuie menționat că, prin pozițiile exprimate de România în cadrul abordărilor relativ mai ferme cu privire la necesitatea unui nou mecanism economic și de cooperare în cadrul CAER, beneficiile apartenenței la această formă de integrare, cu o conotație accentuat ideologică, au fost semnificatv mai mici în comparație cu celelalte „țări frățești”. Dacă luăm domeniul cel mai sensibil, cel al energiei, România importa țiței brut din URSS practic la prețurile internaționale și mult sub necesar, iar restul (pentru consum intern si producția de export) trebuia completat prin importuri pe valută din alte surse (Orientul Mijlociu).

Enel a cumpărat pachetul de 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și EnelEnergie Muntenia, pentru 400 milioane euro

0

Enel a anunțat luni finalizarea preluării contra a 400 milioane euro a 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei Tribunalului Arbitral din 3 februarie 2017.

„Enel S.p.A. anunță că filiala sa Enel Investment Holding B.V., deținută în totalitate de către Enel, a finalizat astăzi achiziția de la SAPE S.A. (compania statului român care administrează deținerile publice în mai multe companii) a unui pachet de circa 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia S.A. pentru o sumă totală de circa 400 de milioane de euro”, se arată în comunicatul companiei.

După această tranzacție, Enel Investment Holding și-a majorat participațiile în cel două subsidiare din România la aproximativ 78% din acțiunile fiecărei companii, de la nivelul de 64,4% deținut anterior.

Amânarea finalizării tranzacției prin care EIH a preluat un pachet suplimentar de 13,6% la E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia EEM a fost cauzată de litigiul prin care SAPE și-a exercitat clauza de put option. Inițial a cerur un preț de 520 milioane de euro, care a fost contestat de către Enel Int. Holding. Întrucât nu a fost stabilit un acord asupra prețului acțiunilor, în 2014 SAPE a inițiat o procedură de arbitraj la Camera Internațională de Comerț de la Paris, prin care a solicitat prețul menționat anterior, precum și dobânzi de circa 60 de milioane de euro.

În decizia din data de 3 februarie 2017, Tribunalul Arbitral a stabilit prețul pachetelor de acțiuni care fac obiectul clauzei put option la circa 400 de milioane de euro, reducând astfel suma cerută de SAPE cu peste 100 de milioane de euro și respingând solicitarea pentru acordarea de dobânzi.

 

 

Guvernul s-a răzgândit și nu mai fixează o data pentru adoptarea euro

0

Premierul Grindeanu renunță la asumarea unei date pentru aderarea la moneda unică europeană, cu toate că își asumă în continuare angajamentul față de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat astăzi în timpul primei reuniuni a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro că România poate să adopte moneda europeană numai „după ce și veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, conform Profit.ro.

Guvernul ia în considerare ca în elaborarea raportului ce trebuie transmis la Bruxelles anual să nu mai fie menționată data la care România va putea fi capabilă să adopte moneda unică, nedorindu-se nici măcar includerea unui termen simbolic, precum în anii precedenți.

În 2016, Guvernul Cioloș a anunțat renunțarea la termenul de 2019 pentru trecerea României la euro, menționând că data va trebui stabilită mai degrabă de către viitorul guvern și să fie inclusă în raportul pentru Bruxelles de anul acesta. Guvernul Cioloș a pregătit atunci un document în care nu mai anunță anul 2019, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană.

„Nu este stabilită nicio dată. Rămâne principiul ca o dată să fie asumată în baza analizei de impact care va determina momentul cel mai oportun de aderare la UEM. Analiza va fi făcută în următoarele luni. În Programul de Convergență de acum nu va apărea data”, au declarat anumite surse pentru Profit.ro.

Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie 2015, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează  angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.

Autoritățile române au hotărât stabilirea unei date ca țintă pentru adoptarea monedei euro, dorind astfel să arate angajamentul României pentru a intra în zona euro, dar au împins ulterior acest termen, țara noastră nefiind încă practic pregătită pentru un astfel de angajament.

 

 

 

Programul „Carne de porc din fermele românești”, aprobat de Senat

0

Programul „Carne de porc din fermele româneşti”, prin intermediul căruia producătorii de carne de porc vor fi subvenționați de stat, a fost aprobat de plenul Senatului, proiectul de lege urmând să fie trimis Camerei Deputaţilor.

În cadrul dezbaterilor privind propunerea legislativă inițiată de PSD, senatorul PSD Doina Silistru a declarat că obiectivul acestui proiect de lege este implementarea Programului carne de porc prin intermediul cărora se vor acorda ajutoare de stat producătorilor pentru dezvoltarea activității de creștere a porcinelor și pentru menținerea cel puțin a nivelului actual de producție din acest sector.

Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2017-2020, conform declarației senatorului PSD, citat de Mediafax.

Proiectul își găsește susținere și în rândul senatorilor PNL, Costel Șoptică declarând în acest sens că „peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este din import”.

Programul are în vedere alocarea sumei de 446 de milioane de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate.

Pentru 2017, urmează să fie alocate 86 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, valoarea unui pachet fiind echivalentul a 10.000 euro.

Propunerea legislativă a obținut 103 voturi ”pentru” şi un vot împotrivă.

Saga legii salarizării unitare. Mai noul proiect de lege, amânat din nou cu 7-10 zile la intrarea în Parlament

0

Liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat luni că depunerea proiectului de lege a salarizării unitare a fost amânată pentru a putea fi analizată de către toate grupurile parlamentare. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina online a PSD, transmite News.ro.

„Am vorbit cu colegii mei de la grup să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament, tuturor grupurilor parlamentare pentru a se putea uita cu atenţie pe ele şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente să fie făcute înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament. Din când în când mai iau şi decizii la partid şi le-am comunicat colegilor mei, m-am consultat şi cu doamna Olguţa Vasilescu mai devreme. O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze (…)”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Principalul motiv al elaborării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice  prezentat în proiect este disfuncționalitatea salarială existentă în sistemul public de salarizare. Așadar, se propune majorarea salariilor de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim din sectorul bugetar să ajungă la nivelul de 1 la 12, de la 1 la 15 cât este în momentul de față.

Cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor crește cu aproape 100%, această creștere diminuându-se din ce în ce mai mult pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, conform proiectului legislativ.

Totodată, inițiativa legislativă va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2017, iar prevederile legii se vor aplica în etape, prin acordarea de majorări salariale între 2017-2021 și prin acordarea în 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege. În plus, începând cu 2023, stabilirea salariilor de bază va avea loc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată.

Actul normativ referitor la salarizarea unitară prevede:

– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;

– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;

– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;

– creşterea substanţială, de peste 100%,  a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;

-stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;

-stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;

– stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;

– stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum  a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;

– acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

– acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.

– reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;

– reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;

– încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.

Un apartament de 50 metri pătrați din Capitală a ajuns să coste cât 114 salarii medii pe economie

0

Raportul dintre prețul unei locuințe noi și salariul mediu a ajuns la cel mai redus nivel de după 1990, pentru achiziția unui apartament în Capitală cu suprafața de 50 metri pătrați utili fiind necesare 114 salarii medii pe economie, sau nouă ani și jumătate, se arată într-un studiu al companiei Coldwell Banker România.

„Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”, se arată în document.

Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro. În economiile dezvoltate, prețul unui metru pătrat construit este echivalentul unui salariu mediu pe economie, raport care este considerat optim pentru dezvoltarea imobiliară. În România, înainte de 1989, exista același raport, un metru pătrat construit fiind echivalent cu salariul mediu.

După cum era de așteptat, cele mai multe locuințe ce urmează a fi finalizate în acest an în București beneficiază de finanțările Prima Casă, (75% din totalul tranzacțiilor pe cel mai de jos palier de preț) fiind încadrate în segmentul mass market. Prețul celor mai accesibile locuințe variază în medie între 700 și 950 euro pe metru pătrat util. Ponderea în total piață este de 60% din total, sau 7.200 de apartamente

Potrivit estimărilor, în București urmează să fie finalizate 12.000 de locuințe noi până la sfârșitul acestui an. Ponderea segmentului middle market va continua să fie ridicată și în 2017, pe fondul dezvoltării a tot mai multe proiecte rezidențiale în zonele semicentrale și în apropierea centre de afaceri (Barbu Văcărescu — Floreasca și Politehnică — Grozăvești), ca urmare a majorării veniturilor potențialilor cumpărători. În acest segment se încadrează 4.500 de unități, sau 37% din ofertă, care urmează a fi finalizate în acest an în București și împrejurimi. Prețul la care se achiziționează aceste locuințe variază între 1.100 și 1.300 euro pe metru pătrat util.

Gradul de absorbție s-a menținut pe parcursul anului anterior la peste 80% din unități până la livrarea proiectelor pe piață, pe fondul unui nivel ridicat de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi, în ciuda sincopelor înregistrate pe segmentul finanțărilor.

De asemenea, pe segmentul middle market sunt încadrate și proiecte care includ deja mii de unități finalizate, care reprezintă concepte integrate și în care s-au format deja veritabile comunități.

Comparativ cu anul anterior, segmentul premium deține o pondere mai redusă din totalul unităților aflate în dezvoltare, de aproximativ 3,5%, sau 500 de locuințe.

Compania imobiliară estimează o majorare a prețurilor de vânzare cu 5% – 7% în acest an, în funcție de segmentul de piață și de cererea existentă pe un anumit segment și într-un anumit interval de timp. Coldwell Banker Romania oferă servicii de consultanță, brokeraj și management al proprietăților imobiliare pe toate segmentele pieței: rezidențial, birouri, industrial, terenuri și investiții. Prin rețeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de țări cu peste 3.000 de birouri și are peste 86.000 de consultanți și brokeri.

Ședința Federal Reserve, crucială pentru viitorul cotației euro în raport cu dolarul

0

Așa cum era deja pus în preț în piață, Federal Reserve a livrat o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază însă, cu toate acestea, dolarul a scăzut. Să fi fost doar un caz clasic de „buy the rumor, sell the news?”. Nu, din contră, piața a reacționat ca la carte în urma informațiilor furnizate de FED.

Federal Reserve, un pas înainte pe termen scurt și unul înapoi pe termen lung

„Mesajul simplu este că economia se comportă bine. […] Avem încredere în soliditatea economiei și în rezistența ei la șocuri”, a declarat Janet Yellen în conferința de presă, justificând astfel majorarea dobânzii. Însă, pe întreg parcursul discuției cu jurnaliștii, a reiterat mesajul referitor la evoluția viitoare din statement-ul oficial: „Comitetul se așteaptă la un climat economic care va evolua într-o manieră ce va justifica creșterea graduală a ratei dobânzii”. Și, în opinia mea, aceasta este cheia în care trebuie văzut întreg fenomenul.

FED plot charts

Ce înseamnă această gradualitate? Înseamnă că Federal Reserve va păstra pesemne încă mult timp de acum încolo un nivel al dobânzii sub acela care să fie neutru din punctul de vedere al creșterii economice și al inflației adică o politică monetară care să rămână, în continuare, stimulativă. Cu alte cuvinte, pasul înainte făcut odată cu majorarea dobânzii a fost cumva anulat de pasul înapoi rezultat din estimarea politicii pe termen mai lung.
De altfel, acest aspect se poate constata și din reprezentarea grafică a estimărilor fiecărui membru FOMC în ceea ce privește nivelul dobânzii pentru finele anului 2017 și, respectiv, pentru 2018.

fed1
Rezultă din estimările membrilor FOMC că nivelul pentru finele anului 2017 a rămas constant, deci vom avea parte până atunci de doar două ridicări ale dobânzii, adică un mesaj ceva mai „dovish” față de ceea ce se pusese deja în preț de către participanții la piață. În ceea ce privește 2018, putem constata că, deși nivelul median a fost ridicat cu 25 de puncte de bază, numărul estimărilor unei dobânzi de peste 2,25% a scăzut, în timp ce numărul estimărilor de sub 2% a crescut, de aici și interpretarea participanților la piață că oficialii Federal Reserve nu vor accelera implementarea măsurii de normalizare a politicii monetare.

România la Expo 2017 Astana: Despre energia viitorului și vinul românesc

0

Astana – o excelentă oportunitate pentru a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, optimismul și încrederea în viitor la români.

Interviul scriitorului și publicistului Nicolae Mareș cu Excelența Sa, dl. Radu Șerban, Comisar al României la Expoziția de la Astana din acest an

Nicolae Mareș: Domnule ambasador este un lucru îndeobște cunoscut că România are vocație și o experiență deosebită în participarea la evenimentele de asemenea anvergură. Personalități dintre cele mai de seamă din diferite domenii au adus strălucire, ca organizatori, acțiunilor respective: Dimitrie Gusti, Costin Petrescu/pictorul care a realizat fresca de la Ateneul Român, Maria Tănase etc. Ce ne puteți spune despre participarea românească din acest an?
Radu Șerban: Ca stat membru fondator al Biroului Internațional pentru Expoziții, urmând o îndelungată tradiție, România va avea o prezență activă la Expo 2017 Astana, expoziție internațională cu tema „Energia viitorului”, care se va desfășura pe o durată de trei luni, între 10 iunie și 10 septembrie 2017.

Ce va însemna aceasta?
Elementul central al pavilionului României îl va constitui proiectul „Extreme Light Infrastructure” (ELI), cel mai important proiect de cercetare din România ultimei jumătăți de secol, un simbol al progresului și continuității în cercetarea globală, oferind o privire spre viitor, proiect paneuropean în domeniul fizicii nucleare, dezvoltat în cooperare cu Ungaria și Cehia. Când se va finaliza, va fi cel mai puternic laser din lume, capabil să genereze energie egală cu 10% din energia soarelui.
Pentru a atrage un public cât mai larg, pavilionul nostru va prezenta și elemente de folclor, probând ospitalitatea românească, cu precădere prin prezentarea tradiției îndelungate în producerea vinului, sursă de bază, cu calități anticanceroase, după ultimele cercetări, în alimentația și energia corpului uman.
În felul acesta, conceptul tematic al pavilionului nostru transmite un puternic mesaj vizitatorilor, îmbinând două elemente distincte: cea mai avansată cercetare științifică în domeniul laserelor, alături de una din cele mai vechi tradiții ale umanității, producerea vinului.
Prezența României la Expo 2017 Astana constituie o excelentă oportunitate de a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, precum și optimismul și încrederea în viitor, toate provenind din tradiții îndelungate.
Prin intermediul celor patru ecrane mari, localizate în patru colțuri ale pavilionului, publicul va face cunoștință cu România, în multiplele sale manifestări și ipostaze.

În business este olimpiadă în fiecare zi

0

Interviu preluat de pe ProfitLive.ro, cu Radu Timiș, fondatorul Cris-Tim.

Ce înseamnă pentru Radu Timiș o companie integrată?
Acum 15-20 de ani, noi, procesatorii de carne, eram criticați că doar importăm materia primă și nu ne ocupăm și cu creșterea animalelor, nu avem integrată nici pe verticală și nici pe orizontală producția noastră, deși ca să ai logistică și vânzare înseamnă deja foarte mult, este o știință. Ca să schimbăm percepția că distrugem agricultura românească, să liniștim spiritele politice ale vremii, am decis să cumpărăm o fermă și să începem efectiv producția de la bază, integrată. Adică teren, cereale, de la semănat până la magazine și așa am ajuns să avem mai multe business-uri în zona agriculturii.
În zona integrată a fermei de vaci, cu 1.500 de capete, cultivăm peste 1.000 hectare de teren și avem propria fabrică de nutrețuri. Ne-am specializat în creșterea vacilor de lapte și avem o fabrică de lactate unde facem produse acidulate. Este minunat că am reușit să creștem cu cel puțin 20% anual și reușim să desfacem întreaga producție. Nu facem achiziții de lapte de la alte ferme, avem securizată calitatea pe fiecare verigă a procesului de producție și considerăm, desigur, ca și clienții noștri, că avem cele mai bune produse.
Tot în ferma noastră avem o reproducție foarte bună. De exemplu, anul trecut au fătat 400 de vițele. Asta înseamnă ca la o medie de 30 de litri pe zi pe cap de vacă, producem în jur de 12.000 litri de lapte pe an. N-am intrat încă în zona supermarket-urilor, vindem în zona de proximitate, distribuție directă în 8.000 de magazine și avem surpriza că e deja un produs tractor pentru companie.

Cunoaștem criticile sau comentariile care sunt făcute pe marginea modului în care se dezvoltă agricultura românească. Ce trebuie să se întâmple ca agricultura să fie realmente competitivă?
Cred că problema numărul unu este lipsa unor cooperative care să adune mai mulți fermieri, mai mulți producători la un loc, care să aibă capacitățile lor de producție, să creeze brand-uri, să aibă putere de negociere atât internă, cu lanțurile de hipermarketuri, cât și cu partenerii externi. Dacă vând doar laptele către marile fabrici, să aibă putere de negociere. Sau să aibă propriile fabrici de procesare, să-și creeze propriile branduri pentru produse atât de bune, încât să poată ieși și la export.

De ce această lipsă? Care este cauza?
Că suntem români. În ADN-ul nostru e scris să nu ne putem aduna doi-trei la un loc. Pentru că istoric, așa ne-am format. Probabil au trecut prea multe popoare migratoare peste noi. De la unii am luat lucruri bune, de la alții mai puțin bune, alte metehne. Dacă doi români se întâlnesc, de exemplu în Italia, și aud românește, nici măcar nu-și spun „Bună ziua”.

Ați spus că răspunsul la întrebarea de ce nu putem este pentru că suntem români. Radu Timiș sunteți român, de ce ați reușit?
În primul rând, atunci când am fost asociat am pierdut tot. Cu primul meu business, am ajuns primul importator din China. Am avut doi parteneri, care la un moment dat au spus „domnule, tu nu ești bun de om de afaceri, du-te înapoi ca profesor de sport și vezi-ți de piscina ta, la sala ta de forță, marea ta iubire”. Atunci mă cunoscusem cu soția mea, și, deși făcusem, după șase luni, un milion de dolari, în 1993, am pierdut toți banii, am început iar de la zero.

Tenacitatea ar fi răspunsul, îndărătnicia de a învinge?
Eu am făcut sport de performanță, ski fond și biatlon și niciodată nu am fost campion absolut, decât o dată la universitare. Eram de locul trei, patru. Mi-am dorit tot timpul să fiu numărul unu, să fiu campion. Această dorință a mea de a fi tot timpul numărul unu nu s-a realizat în domeniul sportului, dar m-a dus în zona business-ului.

Ce din biatlon se regăsește în business? Efortul de a rămâne pe schiuri în cursă sau acuratețea tragerii?
Aveam o acuratețe a tragerii extraordinară. Mă focusam foarte bine, ceea ce fac și astăzi. Îmi creez singur realitatea, visele mi le realizez pentru că știu cum să-mi creez această realitate. Dar, desigur, și această voință de a nu abandona. Una din problemele pe care le are antreprenorul român este că nu a învățat un lucru elementar: în business e ca la olimpiadă. Numai că olimpiada este o dată la patru ani și te pregătești cu șase luni înainte. În business este olimpiadă în fiecare zi. Zilnic trebuie să fii în tonus nu numai fizic, mintal, emoțional, dar o parte foarte importantă care este uitată de antreprenori este partea de spiritualitate. Noi nu suntem oameni care au experiențe divine, ci suntem ființe divine care au experiențe umane.

Când realizăm asta? În fuga pentru profit, în fuga pentru construcția afacerilor? Când are timp antreprenorul să aibă această revelație?
La mine, cel puțin, a apărut ca o necesitate, ca o salvare, pentru că, la nivel de emoție, sunt atât de puternice impulsurile pe care le primim în fiecare zi, încât, dacă nu avem momente contemplative, meditative, în care să fim în ființa noastră și să ne încărcăm cu energia universului, cu energia lui Dumnezeu, nu putem duce. Gândiți-vă ca noi am prins perioada cea mai complicată din istorie a omenirii. Noi, imediat după revoluție, am trecut de la o societate comunistă la o societate capitalistă, deci s-a schimbat capitalul, modul de existență. Am prins după aceea globalizarea, internetul, criza economică, integrarea europeană, integrarea în NATO și continuă o ceartă politică care ne afectează. Vă dați seama câte treceri, câtă adaptare din punct de vedere mintal, religios, social, în mod de alimentație și așa mai departe. A trebuit să facem totul în 25 de ani. Ca să reziste un om la șocurile astea, la schimbările astea, trebuie să aibă forță.
Un crâmpei de istorie, 25 de ani, în care s-au întâmplat câte nu s-au întâmplat în două mii de ani în viața unui individ. Dacă nu ai un program ca pentru olimpiadă, în fiecare zi să faci mișcare, în fiecare zi să meditezi, în fiecare zi, să ai control al minții și să ai familie puternică în spate, să ai valori foarte clare , este foarte greu să reziști. Antreprenorii români din păcate nu rezistă, ori își distrug singuri creația, copilul, ori îl vând pentru că zic „domnule nu mai putem”. E de înțeles că nu mai pot, pentru că este foarte mult. Dacă am lua prin comparație un antreprenor din România cu un antreprenor din Germania, o să vedeți diferențe uluitoare. Noi chiar suntem foarte buni pentru că am avut parte de foarte multe lucruri pe care cei din Vest nu au avut șansa de a le trăi.

Franța și Germania, motoarele economice ale Uniunii Europene, vor o Uniune cu mai multe viteze. La care se adaugă Brexit. Perioada asta extrem de complicată de care ai vorbit nu se complică și mai mult?
Dacă ne referim la cele două puteri, care de fapt conduc astăzi comunitatea europeană, pot spune că și-au atins obiectivele în ceea ce privește dezvoltarea comunității europene, ne-au cucerit, firmele lor au preluat ce este mai bun din fiecare țară, au și supermarket-urile foarte bine implantate, nu se mai pune problema de piață, pentru că o au.
Dar noi ne punem problema despre ce mai rămâne din ideea de piață comună pentru producători ca dumneavoastră?
Pentru noi rămâne partea de românitate care mai există. Românii noștri care au plecat, și către care noi exportăm, principalul nostru export, cel puțin în industria alimentară, și posibilitatea de a circula liber în Europa și de a cheltui banii noștri tot la ei. Deci să ne bucurăm cu ceea ce avem, cu lucruri bune rămânem, faptul că s-au deschis granițele și că a venit „know how-ul” la noi, noi am plecat la ei, ne-am educat. Dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani, odată cu integrarea europeană, pașii noștri în evoluție au fost foarte mari, ne-au ajutat să ne dezvoltăm mai departe, democrația noastră care știm cum era. Dacă ar fi să o luăm de la capăt, cred că același lucru am face. Fără integrare europeană n-am fi putut, și consider că a fost o șansă pentru noi să fim cetățeni europeni. Partea neplăcută este, când ne ducem la ei, este faptul că te mai întreabă câteodată, când tu arăți ca cetățean european, te și comporți ca un cetățean european, chiar suntem de multe ori peste ei, în multe cazuri, de unde ești. Eu spun cu mare mândrie că sunt român și în momentul acela au o pauză și sunt surprinși de faptul că sunt mândru că sunt român. Păcat este că nici ambasadorii noștri sau media noastră nu arată mai mult reușitele noastre, a românilor care sunt acolo. S-a pedalat foarte mult, imediat după integrarea României în Uniunea Europeană, ce fac țiganii noștri acolo și, din păcate, nu arată că, de fapt, celelalte două milioane și jumătate de români fac lucruri foarte bune în Europa. Mai departe, acolo unde sunt români și nu sunt numai muncitori căpșunari, sunt și profesori și doctori și ingineri și cercetători, de fapt lumea bună a noastră este plecată dincolo. Ei consumă la ei, ridică PIB-ul țărilor respective și, mai departe, studenții noștri, eminenții noștri, olimpicii noștri rămân tot acolo. Deci, din punctul meu de vedere, ei și-au atins obiectivele cu noi, urmează să le mai atingem și noi cu ei.
Înainte de toate trebuie să ne atingem obiectivele noastre cu noi înșine. Care ar fi acestea?
Totdeauna am spus în această evoluție rapidă a Universului și mă bag puțin în partea ezoterică, dacă mă lăsați două secunde.

Vă ascult cu interes.
În 2012, când se anunța în calendarul maiaș trecerea dintr-o eră în alta și unii spuneau că e sfârșitul pământului. Pe 25 decembrie de fapt a fost primul salt galactic în care pământul și-a schimbat vibrația, a trecut din 3D în 4D, iar noi, oamenii, pământenii, am început să ne schimbăm, chiar inclusiv ADN-ul, de la cinci simțuri să trecem la șapte simțuri și timpul s-a accelerat. În această accelerare în 2015 vine al doilea salt galactic, în 2030 al treilea. Timpul nu mai este 16 ore și sistemul nostru solar trece din marginea Căii Lactee după 26.000 de ani în centrul galaxiei. În aceste transformări uriașe ale Universului, noi, care suntem niște fărâme mici de conștiință dumnezeiască, suportăm această accelerație a timpului și evoluția conștiinței și a materiei.

Am o curiozitate. De unde a primit Radu Timiș toată această cunoaștere?
Am avut șansa de la 20 de ani să trec în zona asta. Am început cu yoga, am început să mă joc, să încerc vindecări. Am descoperit faptul că doar cu mâinile mele sunt un foarte bun vindecător și pot să alin durerea. După care m-am apucat și am citit. Toată instrucția mea s-a dus spre toată zona asta a spiritualității într-un mod autodidact.

Dar oare Radu Timiș nu s-a gândit niciodată să își vândă afacerea?
Au fost două momente când am simțit că bussines-ul meu nu are viitor. Era perioada când se spunea că mezelurile nu sunt sănătoase și, văzând ceea se ce întâmplă în alte țări, am spus că nu am decât o șansă. Dacă vreau să merg mai departe și așa cum mi-am propus să fie compania pentru 100 de ani, trebuie să fac mezeluri sănătoase, bune, pentru consumul uman și care să dea energie și să corespundă nevoilor organismului și să venim cu partea asta de siguranță alimentară. Noi am reușit lucrul acesta. Vreau să vă spun că lucrăm de un an de zile la un super-proiect în care de la 10-12 E-uri câte sunt astăzi în întreaga piață, nu numai la noi, în toată Europa, am ajuns între 0 și 4 E-uri, al cincilea fiind sarea. Și am scos tot ce înseamnă înlocuitori de carne. Am scos soia, amidon, monoglutamatul de sodiu, colorantul chimic, gusturi aromate chimice, gluten, deci am mers pe conceptul de etichetă curată, care este astăzi în toată Europa, de produs curat. Într-o lună jumătate intrăm pe piață total cu produsele noastre, care sunt toate de fapt în faza asta numai din cauză că branding-ul a durat mai mult. Acum trei ani, mi-am propus lucrul acesta și sunt convins că, așa cum am spus, compania este pentru 100 de ani. Anul acesta împlinim 25 de ani, poate este importantă transmiterea de ștafetă către generația următoare. Eu am cinci copii.

Pregătiți să preia ștafeta?
Dintre care doi, deja, lucrează în companie. La 20 și 22 de ani sunt chiar fabuloși, este o surpriză continuă și am o bucurie să lucrez împreună cu ei. Soția mea este și ea cot la cot cu mine și chiar suntem o echipă și o forță extraordinară. Dacă ar reuși mai mulți antreprenori cu familiile lor să fie într-un asemenea mod implicați în treabă, ar avea spatele asigurat. La un moment dat, oricât ai fi de bun antreprenor, ai nevoie de un spate, ai nevoie cu cine să te consulți. Eu am șansa că eu cu soția mea, dimineața, facem întâi șapte-opt kilometri mers pe jos și în această oră și un sfert discutăm problemele și ne echilibrăm, ne clarificăm lucrurile și în felul acesta ne compensăm unul cu celălalt, cu ce are unul mai bun, cu ce are celălalt, și atunci devenim o echipă.

Vă mulțumesc pentru interviu.
Cu plăcere, evident aveam probabil multe să vorbim.

Aveam multe să vă mai întreb, dar aveam și un format și, dacă tot ați împlinit 25 de ani de existență și vreți să mergeți până la 100, chiar avem timp.
Chiar avem. Este o veșnicie.

Câteva repere de analiză a propunerii de constituire a Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare ( FSDI)

0

1. Sursele de finanțare (seed money). Dacă susținătorii ideii constituirii acestui fond își imaginează că sursele de finanțare (seed money) vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală. Asta pentru că ele sunt prin definiție limitate la contribuția inițială și pentru că veniturile acestui fond sunt reprezentate de dividendele încasate de la companiile din portofoliu, iar aceste venituri nu sunt în controlul managerului de fond, ele depinzând de politica de dividend a respectivelor companii.
Un fond suveran este, în primul rând, un recipient continuu de surse de finanțare provenind, în principal din redirecționarea veniturilor din exploatarea resurselor minerale. Daca FSDI va fi dotat doar cu participațiile statului la unele companii, atunci el este din start o variantă de fond închis de investiții, limitat în politica de investiții de capacitatea lui de a genera venituri din dividende sau de capacitatea de a face leverage pe aceste venituri prezente și viitoare. În opinia mea, coroborând ceea ce a fost făcut public până în acest moment, inițiatorii văd acest fond mai degrabă ca un vehicul de atragere de finanțări cu garanția acțiunilor din portofoliu, ceea ce ar face din el nu un fond suveran per se, ci un SPV care atrage finanțări. Un fel de leveraged asset backed fund.

Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă

0

Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale.
Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar conceput exclusiv pentru finanțarea investițiilor, iar experiența pe care alte state o au în acest domeniu este notabilă.
Programul de guvernare PSD-ALDE propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român. Resursele de capitalizare ale celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, și din vânzarea de participații ale statului.
Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, și din profiturile realizate pe piața de capital, prin managementul performant al plasamentelor.

Fondurile suverane și finanțarea dezvoltării pe termen lung: riscuri și oportunități

0

Fondurile suverane (prescurtat FS) au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 20 de ani reprezentând astăzi un factor important în circuitele financiare internaționale. Cele mai multe dintre ele sunt deținute de țări care au resurse naturale substanțiale pe care le exportă și au obiective clare, pe termen lung, incluzând aici și transferurile intergeneraționale. În mod tradițional, aceste fonduri au făcut investiții în alte țări, îndeosebi în acțiuni tranzacționate pe principalele piețe bursiere din diverse motive între care și lipsa oportunităților de a investi pe piețele interne.

Ce este un Fond Suveran?

Conform Sovereign Wealth Fund Institute un fond suveran este „un fond de investiții deținut de stat sau o entitate care este constituită din surplusuri ale balanței de plăți, operațiuni valutare oficiale, venituri din privatizări, plăți din transferuri guvernamentale, surplusuri fiscale și/sau venituri încasate din exporturile de resurse. Definiția fondurilor suverane (prescurtat FS) exclude, printre altele, active de rezervă în valută deținute de autoritățile monetare pentru balanța de plăți, întreprinderi de stat în înțelesul tradițional, fonduri de pensii ale angajaților guvernamentali (finanțate din contribuțiile angajator/angajați) sau active administrate în beneficiu individual.
Formarea de FS nu este un fenomen nou, dar aproape două treimi din cele existente la ora actuală au fost constituite în ultimii 20 de ani. Conform estimărilor Sovereign Wealth Fund Institute, FS aveau în 2016 active în gestiune de peste 7.000 miliarde dolari SUA. În aceste condiții, este evident că importanța FS a crescut substanțial nu numai în țara de origine, dar și în contextul sistemului financiar internațional. Din 2005 până în 2015 au fost create sau anunțate peste 40 de noi FS. Volumul uriaș de active pe care le au în administrare aceste fonduri depășește, conform unor estimări, pe cel al activelor administrate de fondurile de hedging iar unii autori estimează că deja este posibil ca activele FS să depășească și stocul global de rezerve valutare. Există anumite rezerve privind aceste estimări datorate scăderilor pe care FS le-au înregistrat după căderea prețurilor la petrol, în 2015, când acestea au fost forțate să iasă din o serie de poziții, iar valoarea activelor pe care le aveau în administrare a scăzut, după unele estimări cu 1.300 miliarde dolari SUA.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, între panaceu universal și vehicul de investiții

Ideea înființării unui fond suveran de investiții nu este deloc nouă pentru România. În Europa, dar și la nivel mondial, criza financiară a determinat guvernele să caute soluții pentru asigurarea de capital pe termen lung pentru accelerarea creșterii economice în condiții de macrostabilitate.
Ascensiunea acestui instrument, relativ nou, se explică prin necesitatea stimulării economiilor naționale pe baza unor strategii de investiții pe termen mediu și lung. Prin definiție, FSI-urile sunt vehicule investiționale care dețin un portofoliu de active atât pe piața națională, cât și internațională, și sunt finanțate exclusiv de către stat (fiind suverane). Încă de mai bine de șase ani, Comisia Europeană a propus chiar o abordare comună a acestora la nivelul UE, încurajând statele membre să înființeze astfel de instrumente.
Înființarea unui Fond Suveran de Investiții constituie o premieră pentru România și este una dintre prioritățile din programul economic de guvernare al PSD, de care se vorbește tot mai mult în ultima perioadă. Capitalizarea acestuia va fi asigurată de participațiile profitabile pe care le deține în prezent statul român.
Prima problemă este că acest fond, în ipoteza actuală de lucru, va atrage capital în principal din companiile de stat profitabile. În prima fază, fondul va dispune de veniturile din dividende, estimate pentru acest an la aproximativ 2,6 miliarde lei, dar care nu vor mai alimenta bugetul de stat
Referitor la asigurarea resurselor pentru acest Fond, Lucian Anghel, șeful consiliului de administrație al Bursei de Valori București, consideră că pentru a avea succes este nevoie de utilizarea pieței de capital. „Statul ar putea face rost de câteva miliarde de euro prin vânzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, menținându-și controlul prin dețineri de cel puțin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate să vândă 19%, astfel încât să rămână cu 51%, iar banii obținuți se pot duce în acest fond”, a argumentat Lucian Anghel.
În plus, listarea altor companii atractive pentru investitori ar reprezenta o altă sursă de bani pentru fond. „De exemplu, Hidroelectrica, dar și alte companii. La companiile la care statul are dețineri minoritare, pachetele pot fi vândute”, a mai spus Anghel.

Relațiile ruso-americane, la cel mai jos nivel după atacul din Siria

0

Rachetele lansate de forțele militare americane împotriva Siriei tensionează și mai mult relațiile dintre SUA și Rusia, după ce vineri Kremlinul a acuzat utilizarea forței de către președintele Trump, iar surse militare rusești au declarat că ar putea suspenda acordul pentru schimbul de informații privind zborurile avioanelor militare în spațiul aerian sirian pentru a evita angajări accidentale, conform The New York Times.

Donald Trump, care-și făcuse unul dintre punctele principale ale campaniei electorale îmbunătățirea relației cu Moscova, a intrat într-una dintre cele mai dure confruntări diplomatice cu Moscova din ultimii ani.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a catalogat atacurile aeriene împotriva Siriei ca fiind o „lovitură puternică” dată relației ruso-americane, în timp ce administrația Trump a sugerat că Rusia poartă o parte din responsabilitate pentru atacul cu arme chimice asupra civililor sirieni care a urgentat răspunsul american.

Atacul cu rachete de croazieră a demonstrat potențialul pericol al operațiunilor forțelor armate rusești și americane care operează foarte aproape unele de altele. Aproximativ 100 de militari ruși ar fi fost detașați la baza aeriană care a fost atacată de forțele americane. Americanii i-au anunțat pe ruși că baza militară unde erau localizați va fi bombardată în aproximativ 90 de minute, dar fără să le spună exact direcția în care ar trebui să se refugieze.

Cu toate că Rusia nu a activat sistemul de apărare aerian împotriva rachetelor de croazieră americane, vrea să își demonstreze forța militară după acest atac. Oficialii de la Moscova au anunțat că vor întări sistemul de apărare aerian din Siria, iar o fregată din Marea Neagră a fost transferată imediat în Marea Mediterană, îndreptându-se spre baza Tartus.

Oficialii americani au acuzat Rusia că nu a reușit să ducă la îndeplinire înțelegerea din 2013, care prevedea eliminarea tuturor armelor chimice de pe teritoriul sirian.

Secretarul de stat Rex Tillerson a declarat că este clar că Rusia este responsabilă de utilizare a armelor chimice, indiferent dacă aceasta a fost complice sau doar incompetentă.

Rusia neagă în continuare faptul că Siria deține armament chimic sau că a executat atacul în care și-au pierdut viața peste 80 de civili și adaugă că este doar un pretext fals pentru ca SUA să atace direct forțele guvernamentale siriene.

În plus, președintele Vladimir Putin a catalogat loviturile date de SUA ca o încălcare gravă a legilor internaționale.

În urma bombardamentului efectuat de SUA, patru militari sirieni și-au pierdut viața, în timp ce alți doi sunt dați dispăruți.

Atac terorist la Stockholm: Un camion a intrat în mulțime pe o arteră comercială

0

Cel puțin trei persoane au murit și alte opt au fost rănite vineri în capitala Suediei după ce un camion a intrat cu viteză în mulțimea de pe o arteră comercială și s-a izbit apoi în vitrina unui magazin, în ceea ce pare a fi un atac terorist conform declarației prim-ministrului suedez, transmite Reuters.

Autoritățile din Suedia au declarat că șoferul camionului nu a fost încă prins, însă au difuzat imagini de la camerele de supraveghere cu bărbatul care a cauzat incidentul.

Atacul nu a fost încă revendicat.

„Suedia a fost atacată. Toate cele întâmplate indică faptul că ar putea fi vorba de un atac terorist”, a declarat prim-ministrul Stefan Lofven într-o conferință de presă.

Centrul Stockholmului a fost închis parțial de către autorități și evacuat, inclusiv stația de metrou, iar traficul a fost oprit în zonă la ordinele poliției.

Prețul petrolului a urcat la maximul ultimei luni, după ce Siria a fost atacată direct de SUA

0

Cotația barilului de petrol a urcat vineri până la maximul ultimei luni după ce SUA a atacat cu rachete de croazieră o bază aeriană a guvernului sirian, atac ce a tulburat piețele globale din cauza îngrijorării privind inflamarea conflictului militar în regiunea cu mari rezerve petrolifere, transmite Reuters.

Cea mai dură acțiune militară a SUA în Siria de când a izbucnit războiul civil în această țară a crescut incertitudinile geopolitice din Orientul Mijlociu.

Petrolul, aurul, principalele valute și obligațiunile au reacționat puternic imediat după aflarea veștii atacului împotriva Siriei, pentru ca ulterior evoluțiile abrupte să se atenueze odată cu anunțarea unei cifre mai mici decât se anticipa privind numărului de locuri de muncă nou create în economia americană.

Cotația futures a țițeiul Brent a urcat cu 15 cenți la 55,04 dolari/baril, după ce atinsese un vârf intraday de 56,08 dolari, cel mai mare preț de  după 7 martie, la doar o oră după ce fuseseră anunțate loviturile efectuate de marina americană.

„Piața petrolului este din nou în urcare după reculul suferit în ultimele săptămâni. Fluxul de știri din ultimele ore readuce riscurile geopolitice pe radarul piețelor”, a declarat Frank Klumpp, analist al pieței petroliere la Landesbank Baden-Wuerttemberg, pentru Reuters.

Chiar dacă producția de petrol a Siriei este limitată, poziția geografică că alianțele cu marii producători din regiune înseamnă că orice escaladare a conflictului are potențialul de a provoca o scădere semnificativă a ofertei de pe piață.

Însă, în cursul zilei de vineri, cotațiile petrolului au pierdut din avânt după ce atacul american cu rachete în Siria a fost relativ limitat iar macroindicatorii economiei SUA au fost sub așteptări, ceea ce a influențat piețele globale.

BVB vrea să-i învețe pe români cum să câștige bani investind în acțiuni

0

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a lansat inițiativa instituirii Zilei Naţionale a Investiţiilor pe 15 mai. În plus, pentru a-i încuraja pe români să-și diversifice plasamentele financiare și să crească nivelul de educație financiară, BVB va organiza pe 14-15 mai o serie de evenimente publice.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al educaţiei financiare, doar 22% români având cunoștinţe financiare generale, conform unui studiu realizat în 2015 de Standard & Poor’s asupra educaţiei financiare globale.

„Dacă ne-am fi diversificat modul în care ne păstram banii agonisiţi cu trudă şi am fi investit spre exemplu 100 de euro în principalele acţiuni listate la BVB la începutul anului 2012, acum am fi avut 200 de euro, adică ne-am fi dublat investiţia în 5 ani. În fiecare an din ultimii cinci randamentul total al indicelui principal al pieţei de acţiuni a fost pe plus, în timp ce în echivalent euro creşterea totală a fost de 97% până la finele anului 2016, aproape o dublare, în acelaşi interval”, a afirmat preşedintele BVB.

BVB lansează, de asemenea, un apel public de înscriere a proiectelor inovatoare în domeniul educaţiei financiare realizate în special de fundaţii, asociaţii sau persoane fizice. Odată acceptate, iniţiativele vor fi incluse în programul dedicat Zilei Naţionale a Investiţiilor şi vor primi sprijinul Bursei de Valori Bucureşti şi al partenerilor pentru creşterea gradului de educaţie financiară.

„Petiţia online va susţine ulterior o iniţiativă legislativă, prin care ne dorim ca ziua de 15 mai să devină Ziua Naţională a Investiţiilor”, potrivit unui comunicat al BVB.

Acestei iniţiative prin care românii vor putea să susţină instituirea Zilei Naţionale a Investiţiilor i s-au alăturat, încă din prima etapă, parteneri precum Grupul Financiar Banca Transilvania, Depozitarul Central, NN, OTP Asset Management Romania, Raiffeisen Bank şi Tradeville. Fundaţia Dreptul la Educaţie şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti sunt partenerii instituționali ai proiectului.

BVB mai menționează faptul că lista de parteneri rămâne deschisă, deoarece acest program este un demers național și de lungă durată.

Școala Gimnazială Pro Ingenio organizează petrecerea „1,2…Joacă-te cu noi”

0

Jocurile nu sunt doar distractive ci și educative, copiii învățând mai repede atunci activitățile pe care le desfășoară li se par amuzante. Acesta este și scopul evenimentului organizat de Școala Gimnazială Pro Ingenio sub titulatura de „1,2…Joacă-te cu noi”, sâmbătă 8 aprilie.

Copiii se vor distra, de fapt își vor deschide orizontul cunoașterii, în cadrul mai multor ateliere în care vor fi îndrumați de personal calificat din cadrul Școlii gimnaziale Pro Ingenio.

La unul dintre aceste ateliere de art&craft copiii vor confecționa diferite obiecte din hârtie, precum ghirlande, semne de carte, iepurași sau alte animăluțe năzdrăvane.

Parteneriatul încheiat între Școala Gimnazială Pro Ingenio și Brick4Kids se traduce printr-un atelier unde copii vor putea construi diverse obiecte din piese Lego.

În cadrul evenimentului vor mai fi și personaje din basme care îi vor picta pe copii pe față și modela animăluțe din baloane colorate.

Voia bună și atmosfera veselă va fi asigurată de MC Adina Stan, care împreună cu echipa ei va organiza concursuri, câștigătorii urmând să fie recompensați cu cadouri amuzante de către Pro Ingenio.

De la 15 iunie vor fi eliminate taxele roaming în toate țările membre UE

0

Parlamentul European a votat eliminarea completă a taxelor roaming pentru consumatorii europeni, utilizatori de telefonie mobilă, începând cu data de 15 iunie a.c., conform unui comunicat al biroului de presă al instituției europene.

În sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a aprobat joi acordul informal cu Consiliul UE cu 549 voturi pentru, 27 voturi contra și 50 de abțineri. Așadar, europenii vor putea să vorbească la telefon, să trimită SMS-uri sau să acceseze Internetul de pe mobil în toate țările membre Uniunii Europene fără să le fie percepute taxe suplimentare.

Prin acordul informal dintre Consiliul EUropean și Parlamentul EUropean au fost plafonate prețurile maximale pe care companiile de telefonie mobilă și le pot aplica reciproc în regim de roaming. Aceste tarife se regăseau indirect în costul final al facturii consumatorului.

Începând cu data de 1 iunie a.c. apelurile telefonice vor putea fi taxate cu maximum 3,2 centi pe minut, în timp ce pentru SMS-uri se va percepe maximum 1 cent. În ceea ce privește Internetul pentru telefonia mobilă, tarifele maxime pentru aces serviciu vor scădea treptat, în decursul a cinci ani, de la 7,7 euro pe GB, în 15 iunie 2017, la 2,5 euro pe GB, în 1 ianuarie 2022.

În ultimii deceniu, tarifele percepute de către operatorii de telefonie mobilă au scăzut cu aproape 90%.

Noile reglementări împiedică, de asemenea, pe cetățenii unei țări să încheie un contract cu o companie de telefonie mobilă cu sediul în altă țară unde tarifele sunt mai mici.

 

„Vânătoare” şi turism la Constanţa

0

Într-o avanpremieră a sezonului turistic, proiectul „Vânătoarea de comori arhitecturale”, împreună cu iniţiatorii programului „Constanţa Free Walking Tour/ Constanța la pas” şi cu UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România organizează sâmbătă, 8 aprilie, o acţiune complexă, care îmbină elemente socio-economice, arhitectură, urbanism, istorie, cultură. Pe parcursul întregii zile, participanţii (echipe de maximum cinci componenţi, dotaţi cu un aparat foto, un pic de spirit de observație, ceva spirit de aventură şi încălțări commode) vor practica “un joc urban de redescoperire a orașului”, adică vor bate “locuri mai puțin cunoscute turiștilor de pe Litoral, clădiri istorice, detalii arhitecturale, străduțe și grădini cochete din vechea cetate Tomis”. Altfel zis, vor face un tur ghidat al peninsulei istorice cu Diana Slav (inițiatoare de proiecte de explorare urbană, între care „Constanța Free Tour” deţine Certificatul de excelență Trip Advisor), o vizită la Mozaicul Roman și o „vânătoare de comori arhitecturale” care presupune căutarea cât mai multor indicii în itinerariul propus. La urmă, vor asista la un concert de jazz susținut de “New Landscapes” (Ana Maria Galea – voce, Daniel Csikos – pian, Ciprian Parghel – bas) la parterul Cazinoului din Constanța. Ioana Pătrășcoiu, inițiatoarea jocului urban „Vânătorii de comori arhitecturale”, subliniază: „Constanța are un potențial foarte mare de city break cultural, mai ales dacă va fi reabilitat și revitalizat Cazinoul. Chiar și în acest stadiu, o plimbare atentă prin peninsula istorică îți dezvăluie clădiri Art Deco sau moderniste, expresii ale stilului neoromânesc și mici detalii arhitecturale care ne vor întipări în memoria afectivă un oraș așa cum nu l-am știut până acum”. Înscrierile se fac până joi, 6 aprilie, ora 24:00, în limita locurilor disponibile; detalii, la: http://dianaslav.ro/se-intampla-in-constanta-8-aprilie.

 

 

 

 

 

Producţii ale studenţilor de la UNATC

0

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (UNATC), având Economistul între partenerii media, prezintă în luna aprilie următoarele producții ale studenţilor de la programele de licență și master:

5, 6 aprilie – „ADN(Bonobo)” , de Dennis Kelly, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”

7, 8, 21, 23 aprilie – „Lia”, după V. Alecsandri, ora 19:00, UNATC, Sala “Ileana Berlogea”

8 aprilie – „Mizerabilii”, după V. Hugo, ora 19:00, UNATC, Sala “Atelier”

8, 21, 28 aprilie – „Anișoara și ispita”, de Alexandru Kirițescu, ora 20:00, UNATC, Platoul “Ion Sava”

9, 13, 24 aprilie – „Prințesa Turandot”, de Carlo Gozzi, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”

9 aprilie – „Ivanov”, de A.P. Cehov, ora 19:00, UNATC, Sala Atelier

11, 25 aprilie – „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”

18, 21, 22, 26, 29 aprilie – „Adunarea femeilor”, de Aristofan, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”

19, 20 aprilie – „Și caii se împușcă, nu-i aşa ?”, de Horace McCoy, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”

30 aprilie – „Ei, și?”, după “Improvizație la Alma”, de Eugène Ionesco, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”.

Intrarea este gratuită.

 

În Uniunea Europeană, doar în Bulgaria salariul minim este sub nivelul celui din România

0

România se regăsește pe penultimul loc în UE, din punct de vedere al   salariului minim pe economie, dar pe a opta poziţie atunci când vine vorba despre taxarea muncii, înaintea Austriei, Poloniei şi Germaniei.

Chiar dacă nivelul salariului minim în România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în perioada 2016-2017 (16%), din punct de vedere al valorii  sale nominale, România se situează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.

Dar atunci când vine vorba despre taxele pe munca depusă, ne aflăm pe a opta poziţie în clasament, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei, conform studiului realizat de compania de consultanță KPMG.

România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG.

Astfel, statul român încasează circa 50% din cheltuiala unui angajator care plăteşte salariatul la nivelul salariului minim, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, rata de taxare pentru cele mai mici salarii din economie este de numai 17,15%.

Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.

„Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţii, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă”, afirmă Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in Romania.

Analiza prezintă o imagine de ansamblu a cerinţelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre UE, informaţii cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detaşările internaţionale şi discută necesitatea introducerii unei noi Directive.

Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE).

„Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel naţional. În multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă” adaugă Racovițan.

Piața imobiliară dă semne de revigorare: apartamentele s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din 2017

0

În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit în marile orașe, în medie, cu 4%, conform unui studiu realizat de site-ul de specialitate, Imobiliare.ro, consemnează Mediafax. Autorii studiului spun că cele mai mari prețuri pe metru pătrat util se regăsesc în Cluj-Napoca.

„După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârşitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparaţie, în primul trimestru din 2016 pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%”, afirmă autorii studiului.

Prețurile solicitate pentru unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală au crescut în ultima lună cu 1,4% (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util. Creșterea provine de la locuințele noi, prețul cerut pentru locuințele noi urcând în această perioadă cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. Pentru apartamentele vechi, suma solicitată a rămas neschimbată, de 1.112 euro pe metro pătrat.

În județul Cluj-Napoca, preţurile locuinţelor s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2% (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce prețurile locuinţelor noi au crescut cu 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat).

Studiul mai arată că, la Iaşi, apartamentele s-au scumpit cu 3,3% în ultima lună, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Raportat la primul trimestru, preţurile apartamentelor din Iaşi s-au majorat cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui decembrie 2016). Spre comparaţie, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iaşiul reprezintă, aşadar, singura excepţie de la regulă în ceea ce priveşte temperarea scumpirilor locuinţelor, arată Imobiliare.ro.

În luna martie, preţul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în Timişoara a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat).

Portalul imobiliare.ro deține una dintre cele mai mari baze de oferte de pe piața imobiliară la nivelul întregii țări și realizează periodic sudii și analize de piață.

Rusia împreună cu guvernul de la Damasc și rebelii sirieni se acuză reciporc de utilizarea armelor chimice împotriva civililor

0

Ministerul de Apărare al Rusiei i-a acuzat miercuri pe rebelii sirieni pentru atacul chimic în urma cărora au murit zeci de persoane, între care și femei și copii, și care a fost atribuit guvernului sirian, transmite publicația The Washington Post.

Acuzația adusă de autoritățile ruse este respinsă de către rebeli, care spun că reflectă încercările Moscovei de a-l proteja pe aliatul său și guvernul sirian, după ce au fost condamnați la nivel global pentru utilizarea armei chimice împotriva populației civile.

Organizația Mondială a Sănătății a comunicat miercuri că victimele prezintă simptome specifice unei expuneri la gazul de luptă denumit sarin. Washington Post spune că forțele siriene au mai folosit arme chimice pe bază de clor.

Comandantul rebelilor sirieni Hassan Haj Ali, citat de agenția Reuters, spune că interpretarea Rusiei este o „minciună” și că rebelii nu dispun de capacități pentru a produce arme chimice și că nu au existat obiective militare în zona unde a avut loc bombardamentul.

„Toată lumea a văzut avionul care a lansat bombele cu gas”, a declarat acesta.

Guvernul sirian și Rusia au mai condamnat în trecut fracțiunile rebele din Siria de atacuri similare fără să ofere însă dovezi concludente.

ONG-ul cu sediul în Marea Britanie, Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, estimează că au fost cel puțin 72 de oameni omorâți, ceea ce reprezintă cel mai mortal atac chimic de după 2013, când guvernul sirian a împrăștiat gaz sarin în suburbiile Damascului, omorând sute de persoane în timp ce dormeau, ceea ce aproape era să provoace intervenția militară a Statelor Unite ale Americii și ale Europei Occidentale.

Unul dintre principalii reprezentanți ai rebelilor sirieni a spus că-l consideră pe mediatorul ONU Staffan De Mistura „responsabil personal” pentru atacul cu arme chimice care a ucis peste 70 de civili în nordul Siriei pe 4 aprilie.
Conducătorul echipei de negociere a rebelilor cu guvernul sirian, care sunt mediate de ONU, Mohammad Alloush, a cerut ca Înaltul Reprezentant al Națiunilor Unite în Siria trebuie să înceapă să eticheteze guvernul de la Damasc ca responsabil pentru uciderea civiliilor. A spus că tăcerea ONU „legitimizează” strategia regimului sirian.

Eurostat: România, în topul statelor UE cu cele mai mari creșteri ale consumului

0

România se află pe a patra poziție între statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale volumului comerțului cu amănuntul, cu un avans de 7,5% în februarie 2017, fiind depășită de Slovenia (16,8%), Luxemburg (12,9%) și Lituania (7,6%), conform datelor recente publicate de Biroul European de Statistică, Eurostat.
Volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,7% în februarie 2017 atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, față de aceeași lună din 2016. Iar în ianuarie, acesta a crescut cu 0,1% în zona euro și 0,2% în UE28.
Printre statele din UE, cele mai mari creşteri ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (16,8%), Luxembourg (12,9%), Lituania (7,6%) şi România (7,5%). Țările care au marcat cele mai mari scăderi la acest capitol sunt Belgia, cu -3,2%, Malta, cu -0,9% și Danemarca, cu 0,2%, conform raportului Eurostat.
Totodată, în luna februarie 2017, avansul înregistrat de volumul comerțului cu amănuntul de 1,8% față de februarie 2016 s-a datorat creșterii cu 2,4% pentru produsele non-alimentare, cu 0,8% la mâncare, băutură și tutun și cu 0,5% la combustibilul auto. La nivelul Uniunii Europene, creșterea de 2,2% a comerțului cu amănuntul s-a pus pe seama creșterii cu 3,4% a produselor non-alimentare, cu 1% a carburanților auto și cu 0,9% la alimente, băutură și tutun.
Creşterea de 0,7% a volumului comerţului cu amănuntul în zona euro, în februarie 2017, comparativ cu ianuarie 2017, se datorează creşterii de 0,9% pentru produsele non-alimentare şi de 0,7% pentru tutun, mâncare şi băutură, în timp ce sectorul de combustibil auto a scăzut cu 0,9%. În statele membre UE, creşterea de 0,7% a comerţului cu amănuntul vine pe fondul creşterii înregistrate pentru produsele non-alimentare, băutură, mâncare şi tutun.
Printre statele membre cu date disponibile, cele mai mari creşteri ale comerţului cu amănuntul s-au remarcat în Portugalia (3,1%), Croaţia (2,8%), Slovenia (2,3%), la polul opus fiind Malta (-0,8%), Letonia (-0,7%) şi Belgia (-0,6%).

DNA se opune lichidării companiilor fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță

0

DNA Ploieşti a cerut Tribunalului Prahova interdicţia iniţierii procedurilor de dizolvare sau lichidare a firmelor SC Asesoft International şi SC Teamnet International, pentru 60 de zile, în scopul recuperării sumelor obținute din activitățile ilicite pentru care sunt cercetate de către procurori: complicitate la trafic de influență și spălare de bani.
„Prin sentinţele pronunţate de Tribunalul Prahova – Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de debitoarele S.C. Asesoft International S.A. şi S.C. Teamnet International S.A. Până la acest moment nu a fost iniţiată procedura falimentului şi dizolvare a celor două persoane juridice.
În cererea adresată Tribunalului Prahova, procurorii arată că măsura propusă are caracter urgent şi se raportează strict la considerentul bunei desfăşurări a procesului penal (prin asigurarea existenţei pe mai departe a celor două persoane juridice, a prezenţei lor la termenele de judecată şi a activului patrimonial necesar pentru plata sancţiunii şi a sumelor confiscate în cazul în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare definitivă)”, transmit procurorii într-un comunicat de presă, preluat de Mediafax.
În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. şi S.C. Teamnet International S.A. până la concurenţa sumelor de 13.299.972 lei respectiv 23.195.578,2 lei.
În acest dosar, pe numele fostului deputat PSD Sebastian Ghiţă a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, aceasta fiind a doua măsură privativă de libertatea dispusă după dispariţie.

Târgul Gaudeamus, la Cluj-Napoca

0

Piaţa editorială îşi fixează un punct de maximă atracţie pentru aceste zile la Cluj-Napoca, odată cu desfăşurarea Târgului Gaudeamus, organizat între 5 şi 9 aprilie în Piaţa Unirii, de Radio România, reprezentat de Centrul Cultural Media şi de Radio Cluj (foto de la ediţia precedentă, www.gaudeamus.ro).

Participă peste 70 de expozanţi, reuniţi în 64 de standuri, reprezentând principalele categorii active pe piaţa de carte şi educaţie din România: edituri, agenţii de difuzare de carte, muzică şi produse multimedia, instituţii de învăţământ, edituri străine reprezentate de distribuitori de carte. Preşedintele de onoare al ediţiei este poetul Ion Cristofor.

Consumul urcă cu 5% în primele două luni și rămâne principalul motor de creștere al PIB în 2017

0

Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, principalul indicator al evoluției consumului, a crescut față de luna precedentă cu 2,8%, după ce în ianuarie scăzuse cu 25% față de decembrie 2016, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Factorii care impulsionează consumul populației sunt creșterile semnificative ale salariilor, precum și a numărului de angajați, din sectorul bugetar, renunțarea la taxa specială de 0,07 euro pe litru de carburanți, dobânzile mici pentru creditele bancare și scăderea la 19% a TVA.

Toți factorii enumerați conduc la concluzia că, la fel ca anul trecut, consumul va continua să impulsioneze creșterea economică și în acest an, deși dinamica anuală s-a mai temperat. În februarie a.c., comparativ cu februarie 2016, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,8% în serie brută, după un avans de 6,4% în ianuarie.

Luna februarie reprezintă totuși cel mai redus ritm de creștere de la reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9% (mai 2015). Dar chiar și în aceste condiții, România ocupă locul patru în UE după dinamica comerțului cu amănuntul, conform datelor anunțate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

Datele publicate de INS arată că produsele nealimentare au luat locul produselor alimentare în topul creşterii. Dacă în primele două luni din an vânzările de alimente au crescut cu 1%, vânzările de produse nealimentare au avansat cu 6,5%.

O creştere semnificativă se înregistrează în primele două luni din an la vânzările de carburanţi susţinută de eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi pe litrul de carburat: majorare de 12,4%. În termeni anuali, creşterea din februarie faţă de februarie 2016 este de 9,4%, mai redusă decât cea din prima lună a anului 2017 față de ianuarie 2016, când a fost de 15%.

Tot datele INS arătau că salariul mediu net pe economie a crescut în ianuarie cu 18,4% față de ianuarie 2016, consemnându-se cea mai înaltă creștere anuală din ultimii opt ani. Salariile au crescut în ianuarie, în medie la nivel național, cu 24% în sectorul public şi cu 17% în sectorul privat.

Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului, consumul final al populaţei ar urma să se majoreze anul acesta cu 7,2%, ceea ce ar contribui cu 4,7% la creșterea economică de 5,2% luată în calcul la stabilirea bugetului din acest an.

Tesla, cea mai valoroasă companie auto americană, după capitalizarea bursieră

0

Este oficial – pentru prima oară, constructorul auto de autoturisme electrice Tesla a devenit cea mai valoroasă companie auto din SUA, depășind inclusiv gigantul General Motors.

Acțiunile Tesla s-au apreciat marți cu încă un procent, atingând valoarea de 300 de dolari per titlu. În ziua precedentă, cotația acțiunilor Tesla câștigase 7%, după ce compania anunțase că vânzările din primul trimestru al acestui an crescuseră cu 70%, la 25.000 de unități livrate. De la începutul anului, acțiunile Tesla s-au apreciat cu 30%.

La încheierea ședinței de tranzacționare de marți, valoarea totală de piață a companiei Tesla urcase la 52,7 miliarde de dolari. O valoare mai mare decât capitalizarea GM, de 49,6 miliarde dolari. Președintele executiv și fondatorul Tesla, Elon Musk a declarat că se așteaptă pentru anul viitor, vânzările să atingă 500.000 de unități. Spre comparație, în 2016, GM a vândut de 20 de ori mai multe autovehicule.

Tesla, care produce mașini electrice, baterii de mare capacitate și mai nou acoperișuri fotovoltaice destinate locuințelor, este evaluată de investitori ca o companie tehnologică. Unii analiști consideră că bursele se confruntă cu o nouă bulă speculativă în sectorul companiilor de înaltă tehnologie, cu capitalizări de piață prea generoase pentru companii care nu au demonstrat, până acum, că pot face profit. Situația este asemănătoare cu bula dot-com-urilor de la sfârșitul anilor ’90, care a provocat prăbușirea burselor americane.

Tesla a fost fondată în 2003 de antreprenorul american Elon Musk, care mai deţine producătorul de panouri solare SolarCity şi compania de transport spaţial SpaceX. Unii analişti cred că personalitatea lui Musk, un „superstar” pe Wall Street care mai nou vrea să colonizeze planeta Marte, influenţează semnificativ felul în care sunt evaluate afacerile lui de către investitori.

„Dacă ne uităm la cum arată diferitele companii auto pe hârtie, situația pare a fi un pic absurdă, după cum se poziționează în acest moment Tesla față de unele dintre cele mai solide companii din sector”, a declarat Jessica Caldwell, director a firmei de cercetare a pieței auto Edmunds, în cadrul unui interviu pentru CNBC.

Anul trecut, Tesla a vândut 76.285 de mașini, în timp ce GM a livrat 10 milioane de unități la nivel global, iar Ford a avut vânzări de 6,65 milioane de unități.

„Tesla a avut o capitalizare de piață foarte mare pentru o lungă perioadă de timp, așa că nu cred că acest lucru vine neapărat ca o surpriză. Dar atunci când îl comparăm cu firme ca Ford sau GM, care au o multitudine de resurse, această situație pare cel puțin ciudată“, a spus Caldwell.

Valoarea totală de piață a companiei Tesla raportată la vânzări a fost în 2016 de 690.830 dolari pentru fiecare autoturism livrat. În același timp, acest raport a fost de sub 5.000 de dolari pentru fiecare mașină vândută de GM, respectiv 6.859 dolari pentru Ford. În aceste condiții trecerea pe profit la Tesla va fi mai dificilă.

Tesla a încheiat anul trecut cu venituri de 7 miliarde de dolari şi o pierdere de 675 milioane de dolari. În ultimii cinci ani, profitul net al Ford a totalizat 26 de miliarde de dolari, în timp ce Tesla a acumulat pierderi de 2,3 miliarde de dolari.

Tesla a livrat peste 25.000 de autoturisme în primul trimestru din 2017

0

Tesla a comunicat o creștere de 70% a livrărilor de mașini în primul trimestru din acest an față de perioada similară din 2016, respectiv peste 25.000 de autoturisme vândute în plus, transmite BBC News.

Cu toate că a raportat o scădere de 9% a vânzărilor pe final de an 2016, în primele trei luni ale acestui an, Tesla a revenit în forță pe piață, livrând 13.450 de unități Model S şi 11.550 Model X.

În martie, Tencent Holdings a cumpărat o participaţie de 5% din Tesla, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, bani care va ajuta compania să investească în creşterea producţiei, mai ales în contextul lansării Model 3, în cursul acestui an.

Tesla Model 3 este unul dintre autoturismele electrice cele așteptate pentru finalul acestui an, iar constructorul american a confirmat deja că producția va începe în luna iunie.

Model 3 va fi realizat doar cu tracțiune spate, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Model S, întrucât în acest costurile de producție sunt mai mici. Versiunea cu tracțiune integrală este așteptată într-un orizont de timp de 6-9 luni de la lansarea inițială.

Tesla Model 3 ar trebui să fie lansat în SUA, anul acesta, preţul pornind de la 35.000 de dolari, mai mic decât actualele modele ale Tesla Model X şi Model S, al căror preţ începe de la 70.000 de dolari.

Tesla și-a diversificat gama de producție, pe lângă mașinile electrice, intrând și pe piața panourilor solare. Compania a fost fondată în 2003 şi este administrată de Elon Musk, care deţine, de asemenea, compania de nave spaţiale, SpaceX.

 

La bugetul de stat s-au încasat peste 50 miliarde de lei în primul trimestru din 2017

0

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat pentru bugetul de stat în primul trimestru al acestui an 50,4 miliarde de lei, cu 1,3% mai mult, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui comunicat ANAF.
ANAF a realizat un total al veniturilor bugetare în primul trimestru din 2017 în valoare de 50,42 miliarde lei, cu 1,3% mai mult, respectiv 631,3 milioane lei, față de perioada similară din anul precedent, când veniturile însumau 49,79 miliarde de lei.
Totodată, agenția a menționat că totalul veniturilor bugetare colectate în luna martie 2017 s-au ridicat la 18,42 miliarde lei, cu 5,2%, respectiv 904,7 milioane lei, mai mult față de martie 2016, când acestea au reprezentat 17,52 miliarde lei.
Pentru anul 2017, ANAF estimează că va înregistra venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016.
Totodată, bugetul general consolidat, care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj, are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Lucrări de licenţă susţinute prin direcţionare din impozit

0

Pentru susţinerea activităţii de cercetare și inovare pe care o presupune elaborarea lucrărilor de licență, Asociația Studenților “Hyperion” (ASH) din Universitatea “Hyperion” (Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 169) a lansat campania „Studenții de azi, specialiștii de mâine”.

Campania se adresează plătitorilor de taxe și impozite, persoane fizice şi agenţi economici, invitaţi să direcţioneze, după caz, 2% din impozitul pe venituri salariale sau pensii din 2016 (prin Formularul 230), respectiv, 20% din impozitul pe profitul datorat (prin contract de sponsorizare).

Beneficiari vor fi studenți inventatori, artiști, regizori, sumele urmând să fie folosite de ei pentru achiziționarea de aparatură, tehnologie, materiale etc. necesare în activitatea practică şi de cercetare. Lucrările a căror realizare poate fi astfel susţinută au ca tematică planificarea domestică a instalațiilor, inteligență încorporată în obiecte, automatizări casnice și industriale, sisteme ingenioase de securitate pentru casă etc. (Foto: examen de licenţă la Automatică, Universitatea “Hyperion”)

 

Universitatea din București, locul III mondial la drept privat

0

Facultatea de Drept a Universității din București este câștigătoarea locului III pe echipe la cel mai mare concurs de drept privat din lume, Willem Vis, faza de pledoarii. Competiția în ansamblu cuprinde două concursuri: Hong Kong – desfăşurat în 26 martie-2 aprilie şi Viena – urmează, în 8-13 aprilie.

Echipa Universităţii din Bucureşti este formată din opt studenţi, care pregătesc împreună toate etapele ambelor concursuri. Cei care au pledat la Hong Kong, fiind premiaţi (foto), sunt: Ioana-Cătălina Bîzîc (anul IV), Ioana-Gabriela Ciornei (anul IV), Octavian-Florentin David (anul IV), Sabrina-Gabriela Porteka (anul III). La Viena vor pleda: Steliana-Andra Cărăbaș (anul IV), Mircea-Pavel Dinu (anul III), Horia-Gabriel Rădulescu (anul III), Andreea-Livia Ricu (anul IV). Echipa este pregătită de av. drd. Raluca Papadima, cadru didactic asociat la Universitatea din București și la Collège Juridique d’Etudes Européennes, și de av. Mihaela Gherghe, avocat în cadrul societății de avocatură Rizoiu & Poenaru.

Rezultatul din Hong Kong poate fi apreciat drept o contribuţie la materializarea dezideratului prezenţei universitare româneşti în topuri mondiale, având în vedere că au participat 147 de universităţi şi că echipa Universității din București a fost singura echipă europeană care a ajuns în semifinalele fazei de pledoarii eliminând echipe ale unor instituţii precum Royal University of Law and Economics (Cambodgia), Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (Franța), Chinese University of Hong Kong (Hong Kong), Stetson University College of Law (SUA), Universitatea Heidelberg (Germania), Universitatea São Paulo (Brazilia), Universitatea Wuhan (China).

La cele două concursuri anuale, competiţia reuneşte peste 400 de universități, începând cu Harvard, Yale, NYU, Paris 1, Paris 2, University College of London, Queen Mary, Universitatea Stockholm, Universitatea Heidelberg, Universitatea Freiburg etc.

România are cei mai ieftini carburanți de la nivelul UE

0

România are cele mai mici prețuri pentru carburanți din Uniunea Europeană, respectiv 1,01 euro atât pentru benzină, cât și pentru motorină, țara noastră fiind urmată de Bulgaria, unde prețurile carburanților se ridică la 1,03 euro per litru, conform ultimelor date publicate de institutul european de statistică, Eurostat, citat de Digi24.

Pe lista țărilor cu cei mai ieftini carburanți se înscrie și Ungaria, ale cărei prețuri depășesc 1 euro și 10 cenți.

Benzina cea mai scumpă se vinde în Italia, unde un litru costă 1,53 euro euro.

Prețurile motorinei coincind în Austria și Spania, în timp ce în Germania litrul de motorină trece de 1,3 euro.

Motorina este mai ieftină decat benzina în majoritatea ţărilor europene, însă clasamentul preţurilor mari este condus de Suedia. Aici, un litru de motorină costă 1,41 euro. Urmează în top Marea Britanie şi Italia.

Hidroelectrica anulează licitația pentru retehnologizarea Vidraru

0

Licitația lansată în 2016 pentru retehnologizarea centralei hidroelectrice de la Vidraru, estimată la 97,5 milioane euro, a fost anulată de Hidroelectrica, în urma ofertelor care nu corespundeau cu specificațiile din caietul de sarcini a companiei de stat.
Anul trecut a avut loc aniversarea a 50 de ani de la inagurarea barajului și hidrocentralei de la Vidradu, ce se situa la acea perioadă pe locul al cincilea în funcție de dimensiuni în Europa și pe locul al nouălea la nivel mondial, conform Profit.ro.
Lista ofertanților în cadrul acestei licitații includea firme specializate în construcții energetice din România, Rusia, China, Cehia, Serbia, Slovenia și Macedonia. Totodată, la licitație s-au înscris atât ofertanți individuali, cât și candidați grupați în consorții, inclusiv asociați, subcontractanți și terți susținători.
Printre ofertanții chinezi se regăsesc și două companii de stat, respectiv Power Construction Corporation of China, cu venituri de 43 miliarde dolari în 2015, și Power Huadong Engineering Corporation, companie cu peste 6.000 de angajați.
Totodată, în cadrul licitației s-a înscris și Power Machines, compania rusă specializată în construcții și lucrări în domeniul energetic, controlată de miliardarul rus Alexei Mordașov, și care înregistra venituri de 680 milioane dolari în 2015.
Alexei Mordașov, un apropiat la președintelui Vladimir Putin, este cel mai bogat din Rusia și deține o avere estimată la 15,7 miliarde dolari, deținând o cotă de circa 25% din concernul turistic german TUI, conform Bloomberg. În urmă cu 10 ani, Mordașov a pierdut în fața miliardarului indian Lakshmi Mittal cursa pentru preluarea grupului metalurgic Arcelor. Numele lui Mordașov apare și în documentele Panama Papers.
Alte companii străine care s-au arătat interesate de retehnologizarea complexului Vidraru sunt Litostroj Power și Konkar (Slovenia), Blansko Engineering și CKD Blansko (Cehia), ATB Sever Max și Monting Energetika (Macedonia), precum și ATB Sever Doo din Serbia. Lista include, totodată, cele mai importante nume românești din domeniu, respectiv Romelectro, Romenergo, Energomontaj, ISPE, Hidroconstrucția, Energoconstrucția, Adrem, Elsaco, Construcții Hidrotehnice SA sau ABB SRL, subsidiara locală a grupului multinațional omonim. Interesant este că la licitație s-a înscris și UCM Reșița, aflată în insolvență și al cărei administrator judiciar, firma Euro Insol a deputatului ALDE Remus Borza, a gestionat și insolvența Hidroelectrica.UCM Reșița depinde în proporție covârșitoare de contractele de mentenanță, automatizări și retehnologizări cu Hidroelectrica. Pe lista ofertanților se afla și Hidroserv, controlată 100% de Hidroelectrica și intrată în insolvență anul trecut.

Explozie la o stație de metrou din Sankt Petersburg

0

O explozie a avut loc luni într-o stație de metrou din Sankt Petersburg, în urma căreia cel puțin nouă persoane au decedat, iar alte 37 au fost rănite. Procurorul general al Rusiei este de părere că acesta este un atac terorist, cu toate acestea un purtător de cuvânt al Procuraturii Generale a afirmat că este prea devreme pentru a se pronunţa.

Ministrul Sănătății, Veronika Skvortsova, a declarat că 10 persoane au fost ucise în urma atentatului și alte 47 au fost rănite, printre care și un copil.
 
„Potrivit datelor preliminare, cel puțin 9 persoane au fost ucise și peste 20 rănite. Toate persoanele rănite primesc asistență medicală și psihologică necesară”, a precizat NAK, intr-o declarație.
Preşedintele rus Vladimir Putin avea programată luni o întâlnire la Sankt Petersburg cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, relatează RIA Novosti, care precizează că nu este clar dacă liderul de la Kremlin a mai ajuns sau nu în metropola rusă.

Explozia a avut loc între stațiile de metrou „Sennaya Ploschad” și „Technologichesky Institute”, transmite Reuters. În urma incidentului, toate stațiile de metrou din Sankt Petersburg au fost complet evacuate și închise.

Autorităţile au luat măsuri suplimentare de securitate la metroul din Moscova, după explozia de la Sankt Petersburg, a anunţat un oficial citat de Interfax.

Presa locală scrie că în cadrul incidentului au fost rănite aproximativ 50 de persoane, inclusiv copii, în timp ce Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă a furnizat un bilanţ care arată că au fost cel puţin 20 de răniţi.

Autoritățile din Sankt Petersburg au declarat trei zile de doliu național.

Porsche recheamă în service peste 300 de automobile

0

Compania Porsche România recheamă în service 377 de autoturisme Audi Q5, în urma depistării unor probleme la nivelul trapei glisante panoramice, conform notificării a Autorității pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

„La autovehiculele Q5 cu trapă glisantă panoramică dintr-un anumit interval de fabricaţie, din cauza scurgerii de apă blocate în zona trapei glisante panoramice, în plafonul interior poate pătrunde apă. Dacă se acumulează destulă umiditate, elementul din spumă aflat în contact cu generatorul de gaz al airbagului pentru cap se poate umezi complet. Drept urmare, generatorul de gaz se poate coroda. Aceasta poate duce la funcţionarea defectuoasă a acumulatorului de presiune”, potrivit notificării transmise.

Totodată, Porsche România precizează că în țară nu au fost înregistrate astfel de incidente.

În vederea programării în service, producătorul auto va trimite clienţilor scrisori de rechemare.

În plus, compania informează că din motive de siguranţă se verifică și acumulatoarele de presiune cu privire la coroziune, iar dacă este cazul, se înlocuieşte airbag-ul pentru cap, reparaţia autovehiculului urmând să dureze între două ore şi jumătate şi opt ore la fiecare autoturism.

Guvernul Rusiei își rezervă dreptul de a manipula macroindicatorii economici

0

Trecerea agenției naționale de statistică Rosstat sub controlul Ministerului rus de Economie a trezit îngrijorarea analiștilor privind faptul că odată ajunsă sub această conducere indicatorii cei mai importanți de monitorizare a stării economiei Rusiei oferiți de agenție vor începe să fie măsluiți, transmite AFP.

Datele Rosstat au reprezentat până acum cel mai bun instrument de măsurare a gravității crizei economice din Rusia, care a fost declanșată în urmă cu trei ani odată cu scăderea prețurilor petrolului și a sancțiunilor aplicate de Occident statului rus după anexarea de către acesta a peninsulei Crimeea.

În contextul în care populația Rusiei este din ce în ce mai îngrijorată de scăderea puterii de cumpărare a rublei și de alegerile electorale de anul viitor, percepțiile cu privire la economie și perspectivele sale de dezvoltare sunt subiecte delicate.

La aceste îngrijorări se adaugă și întârzierile pe care le-a avut Rosstat în ultimul timp în publicarea rapoartelor și corecțiile majore pe care le-a făcut în datele sale după ce agenția a adoptat metode noi de calcul, în linie cu standardele europene.

Problemele care au rezultat din adoptarea acestei noi metodologii au determinat Kremlinul să treacă agenția din subordinea prim-ministrului Dmitri Medvedev, sub conducerea Ministerul Economiei pentru a avea un control mai mare asupra datelor publicate de Rosstat, transmite AFP.

Subordonarea agenției de statistică prim-ministrului este mai mult administrativă, în timp ce Ministerul Economiei se bazează pe datele Rosstat în elaborarea programelor guvernamentale.

Analiștii se tem că apropierea alegerilor prezidențiale va pune  presiune pe Rosstat să furnizeze statistici care să prezinte situația economică din Rusia mult mai roz decât este de fapt, la fel cum se întâmpla în perioada propagandei sovietice.

Medalii pentru inventatorii români la Geneva

0

România a obţinut 34 de medalii de aur, 8 medalii de argint şi 27 de premii speciale la Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva 2017, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii.

Ţara noastră a fost reprezentată prin 40 de invenții, sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, care a asigurat selecția și plata participării.

De asemenea, 5 invenții româneşti au participat cu stand propriu şi au obținut 3 medalii de aur, două de argint și un premiu special.

În total, la Geneva au fost prezentate peste 2000 de lucrări şi au concurat 725 de expozanţi (80% – companii, universităţi, organizaţii de stat și 20% – investitori şi cercetători privaţi) din 40 ţări, de pe 5 continente.

James Bond şi Piraţii din Caraibe au intrat în industria HoReCa

0

După cum anunţă publicaţia de specialitate “Brutarul-Cofetarul”, a profesioniştilor din industria de morărit, panificaţie, patiserie, cofetărie, la Sibiu s-a desfăşurat expoziția GastroPan, “cel mai de seamă târg de specialitate pentru sectoarele de panificație, cofetărie și HoReCa în Europa de Sud-Est”. Au participat 133 de expozanţi din 24 de ţări, care au atras 21.575 de vizitatori, specialiști din piaţa de profil. Evenimentul a avut ca repere maxime de spectaculozitate şi profesionalism concursurile GastroPan.

Tema dată ca sursă de inspiraţie la categoriile de creație din pastă de zahăr şi din ciocolată a fost “Cinema”. Câştigătorii sunt: Ionela Velniceriu (“Megasimitis” SRL Constanța), cu o scenă din filmul “Pirații din Caraibe” (lupta lui Jack Sparrow cu monstrul marin – foto “Brutarul-Cofetarul”), respectiv Farkas Ferenc (“Dioszegi” SRL), cu motive din filmele “James Bond”.

La celelalte categorii, câştigători sunt: Tortul anului – Anastasia Cazacu (“Vipp Fashion” SRL Bârlad); Pâine în regim tehnologic industrial – Diószegi László (“Madexport” SRL Sfântu Gheorghe); Pâine fabricată artizanal – Bocskor István (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Creație artistică din aluat de panificație – Farkas Ferenc (“Madexport” Sfântu Gheorghe); Produs de patiserie – Bocskor Rozália (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Platou festiv – Gheorghe Ciutacu (individual, București), Vasilică Bejenaru, Silviu Mihai Gido (echipă, Hotel “Belvedere” Brașov); Piese artistice din fructe şi legume cu tema ”Lumea acvatică” – Foris Kinga (“Castel Haller” Târgu Mureş), Adrian Raul Râpa (“Fantezia Décor” SRL Satu Mare).

Leul încheie săptămâna în scădere față de principalele valute

0

Moneda națională s-a depreciat față de euro, vineri, 31 martie a.c., până la 4,5511 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,14%) față de cotația din ziua anterioară, de 4,5446 lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Și în raport cu dolarul american, leul și-a continuat scăderea, ajungând la cotația de 4,2615 lei pentru un bilet verde. Față de cursul de schimb anunțat joi, de 4,2325 lei, moneda națională a mai pierdut 2,90 bani (-0,69%) vineri în fața dolarului. Maximul istoric în fața monedei naționale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

În ceea ce privește francul elvețian, acesta a crescut cu 0,76 bani (-0,17%) vineri la 4,2563 lei, de la 4,2487 lei, cu cât fusese cotat cu o zi înainte.

Lira sterlină a crescut de asemenea de la 5,2621 lei până la 5,3015 lei.

Gramul de aur valora mai mult, vineri, cu 6,55 de bani (-0,34%), față de ziua precedentă, cotația acestuia ajungând la 170,1555 lei, de la 170,0900 lei.

Inflația în zona euro a coborât în martie până la 1,5%

0

Creșterea prețurilor de consum din zona euro a încetinit în luna martie, la 1,5%, de la 2% în februarie, conform estimării preliminare publicate vineri de Eurostat. Temperarea presiunilor inflaționiste în luna martie a luat prin surprindere analiștii care anticipau un nivel de 1,8%, prețurile la energie și alimente fiind principalele cauze ale erorii de calcul.

Potrivit Eurostat, cele mai importante majorări de prețuri au fost înregistrate, în luna martie, de energie (+7,3%, după un avans de 9,3% în februarie). Prețurile alimentelor, alcoolului şi țigărilor au crescut cu 1,8%, după un avans de 2,5% în februarie, iar cele ale serviciilor – cu 1%, după creşterea de 1,3% consemnată în luna februarie.

Inflaţia de bază (core), care nu ia în calcul preţurile volatile precum cele ale energiei şi alimentelor, a fost de numai 0,7% în martie, faţă de 0,9% în februarie. Economiștii mizau pe o inflaţie de bază de 0,8%.

Banca Centrală Europeană țintește un nivel al indicelui prețurilor de consum în jurul valorii de 2%, nivel ce a fost depășit luna trecută pentru prima oară în ultimii patru ani.

„Trebuie să ne uităm dincolo de creșterea recentă a prețurilor, care a fost provocată de factori temporari, care probabil se vor disipa înainte de a deveni permanenți”, a declarat Peter Praet, economistul șef al BCE.

 

Festivalul de Film Transilvania primeşte o nouă dimensiune internaţională

0

Festivalul Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie 2017) a fost inclus de Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru co-producții, în lista selectă a celor zece festivaluri în cadrul cărora se va acorda Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro. Premiul va fi oferit în cadrul Transilvania Pitch Stop (TPS), programul dedicat regizorilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, inițiat de TIFF.

Transilvania Pitch Stop se extinde astfel la nivel internațional și va avea două componente: o platformă internațională de co-producții – 9-10 iunie, cu scopul de a descoperi și susține cele mai promițătoare proiecte de film semnate de cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din România, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Rusia, Grecia, Turcia, Georgia; un workshop de dezvoltare dedicat exclusiv regizorilor români și basarabeni – 5-8 iunie, în cadrul căruia vor fi selectate 5 proiecte pentru consultanță pe scenariu, training și susținerea pitch-ului în fața unor potențiali parteneri. Dintre cele 5, organizatorii vor decide care sunt cele care vor concura, alături de proiectele străine, pentru premiile TPS.

Organizatorii anunţă că „10-12 proiecte în dezvoltare vor fi prezentate profesioniștilor din industrie (producători, distribuitori, agenți de vânzări, reprezentanți ai fondurilor de film etc.) în cadrul platformei internaționale de co-producții TPS. Programul va cuprinde prezentări publice în fața potențialilor parteneri și finanțatori, întâlniri individuale și discuții aplicate pe proiectele selectate. Un juriu internațional format din experți și un reprezentant al Eurimages va decide câștigătorul premiului de 20.000 de euro”.

Tudor Giurgiu, președintele TIFF, subliniază: „Faptul că Eurimages a decis să includă şi TIFF în cercul select al celor zece festivaluri europene unde acordă acest premiu este un semnal extraordinar pentru noi. E o apreciere a faptului că TIFF a dezvoltat în acești ani, pe lângă programul de filme, iniţiative şi proiecte importante care vizează stimularea co-producţiilor internaţionale, unde parteneri sunt producătorii români, găsirea unor noi module de distribuire a filmelor în regiune, dezvoltarea unui fond regional de film în zona Cluj/Transilvania și susținerea cineaștilor români aflați la început de drum”.

Eurimages Co-production Development Award se acordă în cadrul festivalurilor de la Berlin, Rotterdam, Copenhaga (CPH:DOX), Sarajevo, Roma, Amsterdam (Cinekid), Tallinn, San Sebastian, Cartoon Movie (Bordeaux).

Cercetarea şi inovarea, teme ale diplomaţiei româneşti

0

Ministrul cercetării și inovării, Șerban Valeca și ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, au semnat un Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Cercetării și Inovării, în vederea promovării în străinătate a proiectelor majore de cercetare-inovare, inițiate și derulate de România.

Axat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare 2017-2020, documentul prevede facilitarea contactelor cu organizații, instituții și specialiști din străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare românești, organizarea de activități de diplomație științifică, precum și identificarea, în comun, a celor mai eficiente metode de promovare a proiectelor românești de cercetare-inovare. Un prim pas în acest sens va fi reprezentat de crearea pe pagina de internet a ambasadelor și oficiilor consulare ale României a unei secțiuni dedicate proiectelor de cercetare-inovare.

Cu ocazia semnării documentului, ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat importanța pe care Ministerul Afacerilor Externe o acordă includerii în activitatea diplomatică și a unor domenii precum cercetarea și inovarea, care pot impulsiona contactele la nivel profesional și uman, dincolo de relațiile internaționale tradiționale, creând punți de legătură și oportunități de dialog și de cunoaștere reciprocă.

Ministrul cercetării și inovării, Şerban Valeca, a evidențiat rolul important pe care cercetarea îl are în consolidarea parteneriatelor internaționale ale României, dovadă fiind numeroasele proiecte dezvoltate de cercetătorii români în cooperare cu parteneri străini.

Turism şi cros printre dinozauri

0

Industria turismului se dezvoltă în Geoparcul Dinozaurilor (Ţara Hațegului), sit UNESCO administrat de Universitatea din București. Dimensiunea economică este întregită de activitatea ştiinţifică prin noul proiect „Danube GeoTour”, care „urmărește punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil și inovator în geoparcurile din țările dunărene”.

 

Proiectul are ca obiectiv „valorizarea excepționalelor resurse naturale și de patrimoniu ale geoparcurilor, prin dezvoltarea turismului durabil cu impact negativ minim asupra mediului”. Partenerii urmăresc „să consolideze cooperarea între regiunile și geoparcurile din țările aflate de-a lungul Dunării. În acest sens va fi dezvoltat un produs turistic comun, inovator care să promoveze conceptul de geoparc și să atragă cât mai mulți turiști”. Vor fi realizate geoproduse dezvoltate pe două direcții majore: „geocultură” (geoartă, geoalimente, geoarheologie, geobijuterii etc,) și „geoactivități” în natură (geociclism, geohiking, georafting etc.).

 

Inițiatorul proiectului este Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin  Heritage Centre Idrija. Partenerii sunt din Slovenia, Ungaria, Austria, Croația, Republica Cehă, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia, Franța. reunind geoparcuri, parcuri naturale și universități din țările dunărene dar și din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. De asemenea, proiectul beneficiază de sprijinul Rețelei Globale a Geoparcurilor, ca partener. Cofinanțarea este asigurată prin Programul european transnațional Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme).

 

Tot în Geoparcul Dinozaurilor, sâmbătă, 29 aprilie 2017, se desfăşoară Crosul Cetății Regale a Hațegului, 8 km, organizat de Voluntarii pentru Geoparc, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” Haţeg și Primăria Oraşului Haţeg. Noutatea ediției (a treia) constă în organizarea a două probe distincte: amatori și profesioniști. Înscrierile se fac până pe 9 aprilie, nu se percep taxe.

Trei regiuni din România au PIB per capita sub jumătate din media la nivelul UE

0

Zona de Nord-Est a României se afla în anul 2015 pe antepenultimul loc în clasamentul celor 276 de regiuni din UE din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Conform acestor date, 19 regiuni din UE au un PIB pe cap de locuitor mai mic decât 50% din media generală la nivelul UE. Între aceste regiuni se înscriu și trei din România, precum regiunea Nord-Est (34%), Sud-Vest Oltenia (40%), Sud-Muntenia (47%).

Pe de altă parte, există 20 de regiuni în UE cu un PIB per capita mai mare de 50% față de media UE: cinci în Germania, patru în Marea Britanie, două în Olanda și Austria, și câte una din Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Slovacia, Suedia și Luxemburg.

Regiunile din Uniunea Europeană cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, în 2015,  erau Inner London-West din Marea Britanie, cu 580% comparativ cu media din UE, Marele ducat de Luxemburg, cu 264%, Hamburg, Germania, cu 206%, Bruxelles, Belgia, cu 205% și Bratislava, Slovacia, înregistrând 188%.

În anul 2015, regiunea București-Ilfov deținea un PIB per capita de 136% comparativ cu media din UE, reprezentând cea mai bine plasată regiune din România din acest punct de vedere.

Toyota recheamă aproximativ 3 milioane de mașini în service

0

Compania Toyota Motor Corp a anunţat că aproximativ 3 milioane de maşini, printre care modelele Corolla Axio sedan şi RAV4 crossover,  vor fi rechemate în service, deoarece există anumite probleme cu airbagul, transmite Reuters.

Autorităţile de reglementare în domeniul transporturilor la nivel global sunt de părere că pompele care sunt responsabile pentru umflatul airbagurilor produse de compania Takata, conţin nitrat de amoniu și nu sunt sigure fără un agent de uscare, afirmând că acestea trebuie retrase de pe piaţă.

Producătorii japonezi de autoturisme au afirmat că rechemările actuale fac parte dintr-un proces mai amplu solicitat de autorităţile internaționale de transport. Compania Toyota susţine că aceste rechemări au fost lansate pentru 1,16 milioane de maşini în Asia, Orientul Mijlociu şi în pieţele mai mici ale constructorului auto nipon, în timp ce 750.000 de maşini au fost rechemate în Japonia.

Autoturismele marca Toyota vândute în America de Nord, sunt scutite de ultimele rechemări, au adăugat reprezentanţii companiei, în timp ce compania producătoare de airbaguri  caută sprijin financiar pentru remedierea problemelor.

 

CNIPMMR solicită aplicarea reală a debirocratizării

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor si debirocratizare in beneficiul imm-urilor si mediului de afaceri. Respondenții au fost în proporție de 48.8 % microîntreprinderi, 19,4 % întreprinderi mici, 16,1% întreprinderi mijlocii, 15,7% ONG-uri și alte forme juridice.

 

În proporție de 86,7%, cei chestionați au afirmat că s-au confruntat cu bariere/piedici administrative în inițierea, derularea sau consolidarea afacerii. Între barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, au menționat: proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare (63.3%);

 

lipsa soluțiilor eGovernment (informații actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcarii de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) (60%); numeroase taxe parafiscale (56.7%); costuri administrative ridicate (53,3%); proceduri complicate de autorizare/înregistrare (40%) etc.

 

80,6% dintre respondenți au considerat necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare.

 

Dintre domeniile în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, au fost menționate cu precădere domeniul fiscal, cel al programelor cu finanțare UE/buget, al autorizării funcționării, al achizițiilor publice și relațiilor de muncă.

 

Ca măsură dominantă pentru debirocratizare și pentru simplificarea procedurilor, în proporție de 80,6% a fost cerută introducerea declarațiilor unice informative pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative.

 

În conterxtul sondajului, CNIPMMR solicită implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 și adoptarea în regim de urgență a unor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor, cum snunt: îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic; generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare; generalizarea plăților electronice și metode electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor doar o singură dată; înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN; realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale; reducerea masivă a numărului de taxe și a parafiscalității; punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice; reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora; publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători; valorificarea bunelor practici la nivel european în domeniul debirocratizării etc.

Germania rămâne cel mai important partener economic al României

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) subliniază, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), că „relațiile economice bilaterale au crescut și în 2016” și astfel Germania rămâne „partenerul economic nr. 1 al României”.

Concret, AHK precizează că „importurile din Germania au însumat anul trecut 13,8 mld. EUR (+10,5%), iar exporturile 12,3 mld. EUR (+14,6%). În total, volumul comercial între cele două state a fost de 26,1 mld. EUR (+12,4), ceea ce înseamnă peste 20% din totalul comerțului exterior al României – tendința în creștere. Printre cele mai importante grupe de produse în comerțul dintre Germania și România se numără în mod tradițional mașini și aparate, echipamente electrice, mijloace și materiale de transport, metale comune. Companiile germane sunt parte integrantă a economiei românești și realizează o contribuție decisivă la valoarea adăugată brută, dar și la creșterea competitivității prin transferul de know-how. Circa 7.500 de companii germane, respectiv cu capital german, sunt active în România. Acestea sunt astfel un important angajator, care în ultimii ani a contribuit decisiv la crearea și asigurarea de locuri de muncă în România. În calitate de contribuabili și angajatori pentru mai mult de 250.000 de angajați, companiile germane au un rol important prin plata contribuțiilor sociale și a altor contribuții către administrațiile fiscale”.

În același timp, semnalează AHK, „pe fondul accentuării lipsei de personal calificat este important, și din punctul de vedere al economiei germane, ca autoritățile din România și factorii de decizie să ia în continuare toate măsurile necesare în ce privește dezvoltarea învățământului profesional”. Sebastian Metz (foto), director general AHK Romania, subliniază: „În discuțiile noastre cu investitorii germani, disponibilitatea personalului calificat este unul din cele mai importante criterii în luarea deciziei investiționale. Acest lucru se referă atât la învățământul universitar, cât și la învățământul profesional, care într-un sistem educațional funcțional sunt complementare”.

PoliFest la Universitatea Politehnica din București

0

Universitatea Politehnica din București organizează în perioada 30 martie – 1 aprilie ediția 2017 a PoliFest, cel mai mare eveniment național care aduce împreună școala, universitatea, angajatorii, cu scopul cunoașterii reciproce. Peste 50 de companii din întreaga lume sunt atrase de inteligența și capacitatea de inovare a viitorilor ingineri ai României și își prezintă oferta de locuri de muncă și disponibilitatea pentru internship-uri. Politehnica, la rândul ei își etalează oferta de programe de studii pentru admitere. Se desfășoară conferințe științifice, workshopuri, expoziții de echipamente și noi tehnologii, prezentare de oferte educaționale, oportunități de angajare, concursuri motivaționale, precum și alte manifestări conexe.

Este programată finala națională a concursului MT 180 – „Teza mea de doctorat în 180 de secunde”, organizat de Ambasada Franței la București și Institutul Francez, inspirat din „Three minute thesis (3MTMC)”. British Council organizează o conferință internațională. O conferință online, o tombolă, cursuri demonstrative, aplicații practice întregesc evenimentul.

Profitul Allianz-Tiriac a crescut anul trecut cu 13% comparativ cu 2015

0

Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele anului 2016, un volum al veniturilor din primele încasate la nivel agregat (asigurări generale şi asigurări de viaţă & sănătate) de peste 1,2 miliarde de lei, în creştere cu circa 16% faţă anul precedent.

Profitul operaţional consolidat din activitatea de asigurări a crescut, la finele anului trecut, cu 12 milioane de lei, faţă de 2015, reprezentând o majorare de 15,8%.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Allianz-Ţiriac deţine o cotă de piaţă de 13,08% şi rămâne liderul pieţei de asigurări atât la nivel agregat, cât şi la nivelul segmentului asigurărilor generale.

Allianz-Ţiriac Asigurări înregistra, la finele anului 2016, o rata de solvabilitate de 144%, conform Solvency II, garantând astfel capacitatea companiei de a-şi onora promisiunile faţă de clienţii şi partenerii săi.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în luna martie, Allianz-Ţiriac este, de asemenea, lider pe segmentul asigurărilor generale, cu o valoare a primelor brute subscrise de 1,1 miliarde lei, reprezentând o creştere de peste 17% comparativ cu anul precedent.

Asigurările auto au generat venituri de 796 milioane de lei, ponderea cea mai mare fiind realizată de asigurările Casco cu 51% din totalul veniturilor auto. Din vânzările polițelor RCA s-au generat venituri cu 48% mai mari față de anul precedent

La finele anului trecut, valoarea despăgubirilor plătite în baza asigurărilor auto au totalizat circa 400 milioane lei, aproximativ 164 milioane lei fiind achitate terţilor păgubiţi pentru daunele produse de către deţinătorii unei poliţe RCA la Allianz-Ţiriac. În plus, la sfârșitul anului 2016, obligaţiile de plată aferente segmentului auto, înregistrate sub formă de rezerve nete de daune avizate, se situau la peste 204 milioane lei.

În ceea ce priveşte numărul petiţiilor primite în ultimii ani, Allianz-Ţiriac a înregistrat o reducere anuală constantă atât la nivelul tuturor petiţiilor primite, dar şi la nivelul petiţiilor întemeiate referitoare la dosare de daună.

Astfel, faţă de 2015, când s-a înregistrat un total de 1246 de  petiţii, în 2016, numărul acestora a scăzut la 658, reprezentând o reducere de 47%. De asemenea, scăderea ratei petiţiilor s-a resimţit şi la nivelul reclamaţiilor întemeiate referitoare la dosarele de daună: în termeni absoluţi, în 2016 s-au înregistrat 132 petiţii întemeiate, faţă de 297 înregistrate cu un an în urmă, reprezentând o scădere de 56%.

Începând cu a doua jumătate a anului trecut, clienţii îşi pot achita primele de asigurare prin noul serviciu de plată în regim mobil, direct la intermediarii companiei, dotaţi cu device-uri de tip POS. Soluţia digitală de plată a primelor „mPOS”  a fost lansată în luna iulie a anului trecut de către Allianz-Ţiriac, în premieră absolută pentru piaţa românească, generând un volum al primelor lunare tranzacţionate în a doua jumătate a anului trecut de peste 1,2 milioane lei, ca urmare a celor peste 4.000 de tranzacţii on-line.

Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări a declarat că „anul 2016 reprezintă un an de referinţă pentru noi în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor noştri pentru a le garanta cea mai bună experienţă. Rezultatele bune vin să întărească promisiunea pe care ne-o asumăm faţă de aceştia privind continuarea investiţiilor în a genera servicii digitale şi interacţiuni umane de calitate, accesibilitate şi agilitate”.

Segmentul non-auto a înregistrat, pe parcursul anului 2016 un ritm de creştere accelerat. Subscrierile non auto au atins, la finele anului 2016, o valoare de 322,9 milioane lei, cu 13,5% mai mult faţă de anul 2015.

În 2016, Allianz-Ţiriac s-a lansat pe segmentul affinity, prin încheierea unui contract cu iSTYLE, cel mai mare lanț de magazine Apple Premium Resseler, lansând 2 produse de asigurare dedicate clienţilor acestor magazine. În doar jumătate de an, au fost vândute peste 1500 de asigurări ataşate echipamentelor noi achiziţionate în reţeaua de magazine.

În linie cu dinamica pieţei, asigurările de sănătate îşi continuă ritmul pozitiv de creştere. Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele lui 2016, o creştere a volumul de afaceri de peste 43%, comparativ cu anul 2015.

Anul trecut, Allianz-Ţiriac a plătit clinicilor partenere şi nepartenere peste 23 milioane de lei, în contul serviciilor prestate de acestea clienţilor beneficiari ai poliţelor de asigurări de sănătate de la Allianz-Ţiriac.

Subscrierile din asigurările de bunuri şi proprietăţi au urcat până la 181,2 milioane de lei, evidenţiind o creştere de 5,7%.

Începând cu anul 2016, clienţii companiei, deţinători ai unei asigurări de locuinţă, beneficiază de serviciul de autoconstatare şi serviciul de plată rapidă a daunelor.

Allianz-Ţiriac îşi păstrează locul 5 în topul segmentului asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 6,48%, reprezentând o creştere de 0,92 puncte procentuale faţă de anul 2015.

Vânzările de poliţe de asigurări de viaţă au înregistrat o creştere de aproape 8%, în urcare de până la 117,6 milioane de lei, cu 8,4 milioane mai mult faţa de anul 2015.

În 2016, asigurările de tip unit linked au înregistrat o creştere la nivel de prime brute subscrise de aproximativ 53 de milioane de lei, cu aproape 5% mai mult faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte produsele tradiţionale, se remarcă o creştere de circa 10%, până la valoarea de 64,7 milioane de lei.

Pentru anul 2016, de exemplu, Allianz-Ţiriac a comunicat o dobândă realizată din investirea rezervelor pentru produsele tradiţionale de 5,90%.

În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, se remarcă o reprioritizare a modului de alocare a resurselor financiare prin prisma scăderii volumului răscumpărărilor plătite cu aproximativ 24%, faţă de anul 2015.

În paralel, instrumentele de asigurări de viaţă îşi dovedesc utilitatea, evidenţiind un volum al despăgubirilor achitate în creştere cu circa 18% faţă de anul 2015.

Universităţile îşi prezintă oferta educaţională

0

Orientate spre cerinţele mediului economic şi spre opţiunile candidaţilor, universităţile îşi prezintă ofertele de programe de studii.

 

Universitatea din București  

 

În perioada martie-mai 2017, la Universitatea din București (foto) se desfăşoară Zilele Porților Deschise. Candidaţii la admitere pentru anul 2017-2018 se vor întâlni cu profesori și consilieri din facultăți, vor putea participa la prezentări ale programelor de licență și master pentru diversele specializări, la cursuri deschise, la vizite ghidate în sălile de curs, în sălile de lectură și în laboratoarele facultăților, la discuţii cu cadre didactice, studenţi și masteranzi, la expoziții, conferințe și ateliere pe diferite tematici. Programul, pe facultăţi, este:

Facultatea de Fizică – 10 martie-2 iunie, orele 10.00-14.00;

Facultatea de Geografie și Facultatea de Matematică și Informatică – din 23 martie;

Facultatea de Chimie – 27-31 martie;

Facultatea de Psihologie și Științele Educației – 27-31 martie;

Facultatea de Teologie Romano-Catolică – 28 martie 2017, orele 09.00-18.00;

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – 1-14 aprilie;

Facultatea de Drept – 3-7 aprilie;

Facultatea de Filozofie – 3-7 aprilie și 8-12 mai

Facultatea de Litere – 3-5 aprilie;

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială – 3-7 aprilie;

Facultatea de Teologie Baptistă – 3-8 aprilie;

Facultatea de Administrație și Afaceri – 4-6 aprilie;

Facultatea de Biologie – 5-7 aprilie;

Facultatea de Geologie și Geofizică – 10-14 aprilie;

Facultatea de Istorie – 24-28 aprilie;

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – 2-6 mai;

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” – 11 mai;

Facultatea de Științe Politice – 22-28 mai. 

 

Universitatea de Vest din Timişoara 

 

Universitatea de Vest din Timișoara organizează Zilele Porților Deschise în perioada 27-31 martie. Sunt prezentate ateliere de pictură și gravură, experimente de chimie și biologie sub tematica „între știință și magie”, „Mapping festival sau cum să creezi o hartă în 30 de minute folosind cartografia digitală”, călătorii în timp cu ajutorul hărților digitale, activități fizice pe biciclete și role, o simulare a unui Consiliu de Securitate ONU. De asemenea, programul include participări la cursuri și seminarii alături de studenți, conferințe specializate, excursii prin Timișoara. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază: „Ne-am orientat către acțiuni cât mai practice, pentru a prezenta aplicabilitatea celor învățate în viața de zi cu zi. Oferta e diversă și se pliază pe diferite vârste, de la cei mai mici dintre elevi, la liceenii din anii terminali”.

 Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

 

Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA lansează programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă: „Comunicare în sectorul medical” și „Public Speaking”, cerute de „nevoi pregnante de perfecționare pe piața muncii”. Lansarea are loc joi, 30 martie 2017, ora 19.00, la sediul SNSPA din Bulevardul Expoziției nr. 30A, București. Evenimentul va fi deschis de prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul facultăţii. Programul „Comunicare în sectorul medical” va fi prezentat de dr. Vasile Cepoi, președintele Agenției Naționale de Management al Calității în Sănătate și de dr. Florin Buicu, preşedintele Comsiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Programul „Discurs și adresare publică (Public Speaking)” va fi prezentat de Mihaela Nicola, specialist în comunicare și CEO The Group și prof. univ. dr. Adrian Titieni, fost rector al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematrografică  „I.L. Caragiale”.

Ambele programe, acreditate, sunt organzate în 112 ore didactice și propun o gamă variată de cursuri și module practice, ce asigură dezvoltarea unor competențe și abilități concrete, cu aplicabilitate largă în activitatea profesională, în conformitate cu definirea domeniului profesional „Comunicare și relații publice” din Codul Ocupațiilor din România.  Absolvirea va fi atestată prin certificat de perfecționare profesională în specializarea comunicare și relații publice, emisă de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, sub antetul Ministerului Educației Naționale.

 

Festivalul Enescu lansează apelul pentru proiecte „Bucureștiul Creativ”

0

Festivalului Internațional George Enescu (2-24 septembrie) a lansat apelul pentru realizare de proiecte care să reprezinte „Bucureștiul Creativ” – asociere a spațiului urban cu mediul socio-economic şi cultural, sub semnul tehnologiei avansate. Apelul este adresat către instituții publice, companii, ONG-uri, artiști și persoane fizice. Creațiile așteptate sunt lucrări de artă contemporană, proiecte interactive în spațiul public, expoziții, ateliere: „De la abordările din zona de artă contemporană, la instalații destinate spațiului public, lucrări care includ un mix de sunet și imagine, integrând lumina, perspective de arhitectură sau abordări care încurajează redescoperirea orașului într-un mod creativ. De asemenea, abordări care includ și arte precum fotografia și artele plastice, precum și ateliere tematice”. Regulamentul menționează că „toate proiectele participante la selecție vor fi finanțate fie din sursele proprii ale fiecărui aplicant în parte, fie din sponsorizările atrase de aceștia pentru implementarea proiectelor propuse”.
Proiectele se depun între 22 martie 2017 şi 15 iunie 2017. Cerința generală este ca proiectele să fie inspirate din sau să aibă o legătură fie cu tema muzicală a ediției din acest an a Bucureștiului Creativ, Sonata pentru Violoncel și Pian în Fa minor, Op.26 de George Enescu, fie cu tema generală a Festivalului Enescu 2017 – punerea într-o nouă lumină a creației lui George Enescu și a muzicii clasice. Organizatorii precizează că „festivalul va pune tehnologia în serviciul muzicii clasice și al creativității, prezentând lucrări cunoscute, într-o nouă abordare; va aduce în prim-plan muzica contemporană, invitând pentru prima dată la București pe unii dintre cei mai cunoscuți compozitori ai momentului; va oferi publicului posibilitatea să se bucure de un număr record de lucrări de George Enescu (37), două dintre acestea fiind în premieră istorică în Festival și va acorda matematica la sunetul muzicii, printr-o expoziție în premieră”.
Proiectele vor fi grupate în: Grădina Festivalului (spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului); Orașul Festivalului (Piața Roma, Piața Sf. Anton, Piața Colțea, Băneasa Shopping City, Sala Radio și alte spații posibile propuse de aplicanți și de parteneri; Festivalul meu (companii/ asociații/ organizații/ furnizori de produse și servicii pot participa la Bucureștiul Creativ prin realizarea de produse și oferte speciale cu ocazia Festivalului).
Informații în detaliu: pe site-ul www.festivalenescu.ro, la secțiunea București Creativ.

Alexandra Andresen, la 20 de ani, are cu 100 milioane dolari mai mult decât cel mai bogat român, Ion Țiriac

0

 

Surorile Andresen şi Gustav Magnar Witzoe din Norvegia ocupă primele poziții în topul celor mai tineri miliardari din lume realizat de revista Forbes. Acestea sunt urmate de nume sonore din domeniul IT, precum cofondatorul Snapchat, Spiegel, sau fondatorii Stripe, frații Cllinson.

Alexandra Andresen se află pe primul loc în clasamentul realizat de Forbes în funcție de vârstă, pentru al doilea an consecutiv. Norvegianca, acum în vârstă de 20 de ani, are o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, clasându-se pe locul 1.678 în topul general al miliardarilor, realizat de revista Forbes. Sora sa, Katharina Andresen, doar cu un an mai mare, ocupă următoarea în top. Intrarea lor în rândul celor mai bogați oameni din lume, s-a petrecut anul trecut, după ce tatăl lor, Johan H. Andresen jr, proprietarul unui fond de investiţii, a transferat fiecărei fiice participații de câte 42% din afacere.

Pe locul al treilea în clasament se află tot un norvegian, Gustav Magnar Witzoe, de 23 de ani, cu o avere de 1,6 miliarde de dolari. Gustav Witzoe deţine 47% dintr-o companie piscicolă norvegiană, Salmar ASA, participație care i-a fost donată de către tatăl său în 2013.

Fondatorul aplicației Snapchat, Evan Spiegel ocupă al patrulea loc în topul Forbes. La vârsta de 26 de ani, acesta deține o avere în valoare de cinci miliarde dolari.

John Collison, în vârstă de 27 de ani, este cofondatorul şi preşedintele Stripe, companie care a dezvoltat o aplicație care permite efectuarea de plăți prin intermediul internetului. John Collison deține o avere de 1,1 miliarde de dolari, ocupând poziţia a cincea în clasamentul celor mai tineri miliardari. Fratele lui, Patrick Collison, în vârstă de 28 de ani, este, de asemenea, în top 10.

Pe poziția a șasea se află cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, în vârstă de 32 de ani, cu o avere ce se ridică la 56 miliarde dolari.

Euro, la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, dacă Marine Le Pen câștigă alegerile în Franța

0

Câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța de către Marine Le Pen, liderul partidului extremist de dreapta, Frontul Național, ar putea duce la cea mai însemnată scădere a monedei unice din ultimii cinci ani, cursul valutar urmând o traiectorie similară cu cea a lirei în urma votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, este concluzia unui sondaj făcut de Bloomberg printre economiști.

Moneda europeană ar putea înregistra un declin rapid în cazul în care Marine le Pen ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța, pe fondul acuzațiilor acesteia la adresa Uniunii Europene și a promisiunii făcute de le Pen pentru organizarea unui referendum pentru părăsirea zonei euro și introducerea francului care să reducă valoarea nominală a datoriei suverane.

O  depreciere a euro până la paritate cu dolarul, pentru prima dată din 2002 ar reprezenta un declin mai mare de 7% faţă de nivelul cotației din prezent de 1,08 dolari, în timp ce o scădere sub 95 de cenţi ar reprezenta o devalorizare de aproape 12%.

Potrivit unui raport realizat înainte de referendumul pentru Brexit din mai 2016, mare parte a economiştilor au prevăzut scăderea lirei sterline sub 1,35 dolari, în cazul unui vot în favoarea părăsirii blocului comunitar. Prognoza a fost una realistă, lira sterlină pierzând peste 10% din valoare în fața principalelor valute, până la minimul ultimilor 31 de ani, cu 1,3229 dolari pentru o liră.

Economiștii citați de Bloomberg susțin totuși că victoria candidatei Le Pen este puţin probabilă, aceasta având șanse de 20% să câștige, în timp ce probabilitatea ca contracandidatul său,  Emmanuel Macron, să devină președinte al Franței este de 61%.

Târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a

0

 

În scopul corelării permanente a ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii, precum și a creării unui mediu de interacțiune concret, Universitatea Româno-Americană din București organizează târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a.

Târgul va avea loc pe data de 4 aprilie 2017, între orele 10:00 – 17:00, în incinta Universității Româno-Americane (Bld. Expoziției, nr.1B, sector 1, București).

Evenimentul cuprinde activități de recrutare și selecție la standurile companiilor expozante ce vor fi amplasate în holul principal al Universității (corp B).

De asemenea, evenimentul presupune desfășurarea în paralel a unor workshopuri tematice menite să ofere informații utile pentru dezvoltarea profesională, susținute de către reprezentanții ai mediului social, educațional și de business.

Evenimentul este deschis oricărei persoane (student, masterand sau absolvent), indiferent de universitatea de proveniență. targ job sponsori

Participarea este GRATUITĂ și se realizează în urma completării formularului de înscriere online.

Detalii complete pe site-ul dedicat – http://rjf.rau.ro/

Creditul guvernamental s-a triplat față de cel neguvernamental în februarie 2017

0

Creditul guvernamental a avansat în perioada februarie 2016 – februarie 2017 cu 3,5% mai mult decât cel neguvernamental, arată datele recente publicate de Banca Națională a României.
Pentru aceeași perioadă de raportare, ritmul în care s-a împrumutat statul în februarie a fost mult mai alert, creditul guvernamental majorându-se cu 7,4%, în timp ce cel neguvernamental doar cu 2,1%.
După primele două luni din acest an, creditul guvernamental a ajuns la valoarea de 96,22 miliarde lei, în creștere cu 1,8%, față de sfârșitul anului anterior, iar depozitele constituite de rezidenții clienți neguvernamentali au atins nivelul de 278,18 miliarde lei, majorare de 0,6% raportat tot față de finele lui 2016.
Structurat în funcție de valuta în care s-a împrumutat statul, BNR constată că „la 28 februarie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,1% (1,9% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016, pe seama majorării cu 13,9% a componentei în lei (13,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,5%). La 28 februarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 7,4% (7,2% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016”.
Creditele pentru gospodăriile populației au înregistrat un avans de 12,7% în februarie 2017, față de februarie anul trecut, și de 1% în februarie, comparativ cu ianuarie a.c., ajungând la 104,52 miliarde lei.
În ceea ce privește creditele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), aici a avut loc o majorare de 9,4% în februarie 2017, față de aceeași lună din 2016, și au crescut, totodată, cu 0,4%, în februarie față de ianuarie a.c., la 81,06 miliarde lei.
Față de aceeași perioada a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2%, în comparație cu depozitele în valută ale persoanelor juridice, care s-au diminuat până la 8,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au diminuat cu 9,2%), potrivit BNR.

Volkswagen revine pe piețele de obligațiuni pentru prima dată după Dieselgate

0

Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a revenit joi pe piețele europene de obligațiuni cu prima emisiune de bonduri de după izbucnirea scandalului noxelor trucate din august 2015, conform Financial Times.

Investitorii s-au grăbit să subscrie pentru emisiunea de obligațiuni denominate în euro de opt miliarde de euro, comenzile totalizând aproximativ 24 de miliarde euro. Noile titluri de valoare au fost vândute în patru tranșe, cu scadența la doi și 10 ani. Obligațiunile cu scadența la 10 ani au avut valoarea cuponului de 1,9%.

Reprezentanții Volkswagen au anunțat în luna martie că estimează o creștere ușoară a veniturilor pentru 2017, cu 4% față de nivelul record din 2016, de 217,3 miliarde de euro și o marjă de profit de 6-7%, față de 6,7% din anul precedent.

Volkswagen era cel mai mare emitent de obligațiuni corporative din Europa până la declanșarea scandalului emisiilor de noxe, numit și Dieselgate, atunci când grupul german a recunoscut că a instalat un soft pe motoarele diesel a circa 11 milioane de mașini, trișând astfel la testele oficiale antipoluare.

Între 2011 și 2015, compania a fost cel mai mare emitent de bonduri corporatiste din Europa, arată datele comunicate de Dealogic, dar a apelat în cea mai mare parte la piețele securizate, unde împrumuturile și contractele de leasing sunt împachetate ca instrumente derivate și vândute astfel investitorilor, fiind garantate cu active.

Volkswagen deține un portofoliu de 12 mărci, printre acestea se numără automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi și Bugatti, dar și camioanele MAN și Scania.

 

 

OPEC, din nou sub presiune după ce barilul de petrol scade sub 50 dolari

0

Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.

Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.

Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.

Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.

„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.

Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP,  Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.

Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.

Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.

Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.

Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.

Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.

„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!”

0

Poliția lansează o nouă campanie publică pentru combaterea contrabandei de țigări, încercând să conștientizeze populația cu privire la consecințele comerțului ilegal.

Nord-estul României continuă să fie cea mai afectată regiune de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie 2017, a fost pe primul loc, cu o cotă a pieței negre de 37,6%, din totalul național. Procentaje semnificative ale contrabandei cu țigări au fost înregistrate și în regiunile nord-vest, vest și sud-vest care dețin fiecare, respectiv cote de 14,7%, 24,3% și 24,6%, conform ultimului studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

„În primele două luni ale anului 2017, polițiștii au desfășurat peste 700 de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu ţigarete şi produse din tutun, activități în urma cărora au fost constatate 637 de infracțiuni. De asemenea, pe parcursul activităților au fost ridicate în vederea confiscării 3.947.708 de ţigarete, 844 de ţigarete foi şi 1.446 kg de tutun. Totodată, odată cu finalizarea cercetărilor și sesizarea instanței de judecată, au fost indisponibilizate 8.118.080 de țigarete”, se arată într-un mesaj al Inspectoratului General al Poliției Române, transmis participanților la evenimentul de lansare a campaniei.

„Lansăm o nouă campanie anticontrabandă, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la ceea ce înseamnă de fapt a vinde și a cumpăra produse ilegale. Mulți nu știu că traficul ilegal constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani. Un alt obiectiv este educarea consumatorilor și, tocmai de aceea continuăm ideea campaniei derulate în 2016”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.

Recent au fost confiscate 14 milioane de țigarete în Portul Constanța. Autoritățile din România vor intensifica în perioada următoare eforturile pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete cu ajutorul echipelor canine și al echipelor mobile și prin reluarea activităților de scanare.

„Având în vedere prejudiciile aduse bugetului de stat, polițiștii de frontieră vor continua să întreprindă, atât independent, cât și împreună cu celelalte instituții abilitate, măsuri ferme în zona de competență, în vederea depistării și sancționării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum (inclusiv țigarete), precum și reținerii în vederea confiscării mărfurilor traficate”, a declarat comisar șef de poliție dr. Constantin Cîrcu – adjunct al șefului Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani” va fi difuzată în parteneriat cu TVR, în special pe posturile regionale și va avea o importantă componentă de afișaj stradal în județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Maramureș, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și București. De asemenea, campania va fi vizibilă și în punctele de trecere a frontierei prin materiale informative.

„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!” este cea de-a șasea campanie regională organizată de Euromonitor Business Consulting Services în parteneriat cu autoritățile statului. Campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete în regiunile și în perioadele în care s-au derulat.

Mai multe informații și materiale de comunicare sunt disponibile pe site-ul www.faracontrabanda.ro.

 

 

 

Uber, contestată și în România sub aspectul legalității

0

Uber este un serviciu nereglementat, ceea ce îl face pe viceprimarul Municipiului București să considere aplicația ca fiind „nelegală și neautorizată”, problema cu care de altfel compania americană se confruntă în majoritatea țărilor.

„Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem să fie reglementat, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a susținut Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Prin modificările legislative, compania Uber doreşte ca fiecărui utilizator al aplicației să îi fie permis să lucreze suplimentar un număr de ore săptămânal, astfel încât să nu fie considerat un job full time, nici o carieră, ci o activitate part time.

În apărarea companiei, Nicoleta Schroeder spune că șoferii nu posedă licență de transport, pentru că legile care reglementează acest sector în România nu cuprind decât taximetria și transportul public, unde Uber nu se încadrează, „pentru că este o aplicație închisă”.

Ca peste tot în toate orașele din lume în care este prezentă, Uber este acuzată că este o activitate neautorizată care încalcă reglementările din domeniul transporturilor, general valabile.

„Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru Mediafax viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.

La nivelul Uniunii Europene, se încearcă încadrarea aplicației Uber în norme legale, care la momentul elaborării lor nu puteau să ia în considerare explozia smartphone-urilor.

„Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.

Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.