În data de 15 septembrie 2022, a avut loc un incident prin care un utilaj agricol a lovit un stâlp al LEA 400 kV Constanța Nord – Tariverde, acesta căzând la pământ. Importanța acestei linii în Sistemul Electroenergetic Național este una deosebită, atât pentru alimentarea cu energie electrică a zonei Dobrogea, cât și pentru evacuarea producției din centralele electrice eoliene din zonă. 

În urma producerii incidentului, specialiștii Transelectrica și ai filialei de mentenanță – SMART SA au evaluat situația și au stabilit modalitatea de intervenție în vederea reparării liniei și repunerii în funcțiune a acesteia în cel mai scurt timp posibil, astfel încât impactul asupra funcționarii sistemului să fie unul cât mai redus. 

Lucrările întreprinse de către filiala de mentenanță – SMART SA pentru înlocuirea stâlpului căzut, refacerea fundației afectate, remedierea conductoarelor active și de protecție au început chiar din ziua producerii incidentului. Printr-o mobilizare exemplară a echipei de intervenție, într-un interval scurt a fost asigurată toată logistica necesară (utilaje, materiale, personal de specialitate) în vederea soluționării eficiente a acestui incident. În acest sens, componentele deteriorate au fost înlocuite cu alte componente aflate în stocul de siguranță.

Lucrările s-au desfășurat într-un ritm de lucru susținut, inclusiv pe timp de noapte, respectiv în condiții meteorologice nefavorabile, cauzate de vânt puternic și ploaie. Astfel, remedierea și punerea în funcțiune a LEA 400 kV Constanța Nord – Tariverde s-a realizat astăzi, 19 septembrie 2022.  

EY România a devenit, pentru a noua oară, Transfer Pricing Firm of the Year în România. Premiul a fost acordat de International Tax Review (ITR) – una dintre cele mai cunoscute reviste dedicate strategiilor fiscale internaționale. EY România a mai primit această distincție în 2013, 2014, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021.

Prestigiosul eveniment ITR European Tax Awards 2022, care s-a desfășurat la Londra, pe 15 septembrie a premiat excelența și inovația în activitatea de consultanță fiscală din întreaga Europa. 

„Suntem onorați de premiul acordat de ITR echipei de prețuri de transfer a EY România. Mulțumesc în primul rând tuturor colegilor mei pentru dedicația și profesionalismul lor, precum şi clienților noștri pentru încrederea acordată. Toți acești ani în care am câștigat premiul ne-au adus experiențe, provocări și rezultate de care eu și echipa de prețuri de transfer din EY România suntem foarte mândri”, a declarat Adrian Rus(foto), liderul diviziei de Prețuri de Transfer din cadrul EY România. 

Pentru a desemna câștigătorul, jurnaliștii din cadrul ITR au consultat multiple surse. Astfel, o componentă importantă a analizei a avut în vedere activitatea și implicarea companiilor nominalizate. În același timp, jurnaliștii au vorbit cu numeroși consultanți fiscali și avocați, pentru a avea o perspectivă clară cu privire la activitatea remarcabilă desfășurată de respectivele companii pe parcursul anului fiscal în Europa.

De la acțiunile climatice și presiunea costurilor  până la penuria de șoferi, industria globală de transport și logistică se confruntă  cu provocări enorme. Bosch oferă soluții adecvate pentru a face față acestor  provocări.

Pe măsură ce se îndreaptă spre obiectivul transportului de mărfuri  neutru din punct de vedere climatic, compania de tehnologie își extinde în mod  constant portofoliul de sisteme de propulsie. Pe lângă sistemele de propulsie  diesel care vor continua să joace un rol vital în vehiculele comerciale pentru o  vreme, Bosch oferă și sisteme de propulsie cu baterii electrice și cu pile de  combustie. Compania a încorporat acum o altă opțiune, motorul cu hidrogen,  pentru a umple golul în sistemele de propulsie alternative, în special pentru  vehiculele grele de construcții și mașinile agricole.

„Acțiunea climatică mută  transportul de marfă în direcții mai diverse. Ne așteptăm ca sistemele de  propulsie alternative să ducă la creșterea majoră a afacerii noastre pe parcursul  deceniului”, a declarat Dr. Markus Heyn, membru al consiliului de administrație Bosch și președinte al sectorului de afaceri Soluții de mobilitate, la IAA  Transportation de la Hanovra din acest an. Într-o lume plină de incertitudini,  vânzările din sectorul de afaceri Soluții de mobilitate al Bosch au crescut cu 6 procente până în acest moment, după ajustarea efectelor cursului de schimb.  Bosch generează un sfert din veniturile sale din vânzări din tehnologia  vehiculelor comerciale, de la camionete la camioane de 40 de tone. Pe lângă sistemele de propulsie, ceilalți piloni ai afacerii Bosch în domeniul vehiculelor  comerciale sunt sistemele de asistență pentru șofer și conectivitatea. 

Bosch aduce energie nouă sistemelor de propulsie
ale vehiculelor  comerciale 

Conform previziunilor Bosch, peste 80 de procente din toate camioanele cu o  greutate de șase tone metrice sau mai mult vor fi încă alimentate cu motorină în  2025. Diversitatea sistemelor de propulsie va crește ulterior și, până în 2035,  jumătate din toate vehiculele comerciale noi vor fi electrice, alimentate fie de la  baterie, fie cu hidrogen. „O abordare neutră din punct de vedere tehnologic este  deosebit de utilă la vehiculele comerciale. În funcție de aplicație, va exista mai  mult de o opțiune neutră din punct de vedere climatic pentru sistemul de  propulsie al camionului”, a spus Heyn. La Bosch, 3.400 de ingineri lucrează la  sistemul de propulsie al viitorului pentru camioane. Nicio altă companie nu oferă  atât de multe opțiuni de electromobilitate ca Bosch: de la biciclete electrice la  mașini de construcții și de la cipuri cu carbură de siliciu la module complete de  conducere. Această strategie dă roade: Bosch are deja 30 de comenzi majore de  la producători pentru sisteme de propulsie electrice cu baterii. Bosch are, de  asemenea, planuri mari pentru pila de combustie. Până în 2025, compania își  propune să aibă peste 40.000 de sisteme cu pile de combustie Bosch pe drum.  Pentru a sprijini acest obiectiv, Bosch produce, de asemenea, stivele și își  stabilește capacități de producție globale aproape de clienții săi, în special la  fabricile sale din Anderson (SUA), Wuxi (China) și Bamberg (Germania). Pilele  de combustie nu sunt singura modalitate de a alimenta camioanele folosind  hidrogen; mai sunt și motoare H₂. Bosch dezvoltă unitățile de control și  tehnologia de injecție necesare acestor motoare și a achiziționat deja un proiect  major în India. 

Bosch învață camioanele să conducă 

Bosch este în elementul său nu numai în domeniul hardware, ci și în software.  Jumătate din asociații de cercetare și dezvoltare din sectorul de afaceri Soluții de  mobilitate sunt ingineri de software. Printre altele, acest fapt promovează  dezvoltarea conducerii automatizate. Bosch are 1.100 de ingineri care lucrează  la acest subiect și furnizează software, senzori, computere pentru vehicule și  dispozitive de acționare dintr-o singură sursă. „Conducerea automatizată apare,  în parte, din cauza penuriei acute de șoferi. Și nicăieri conducerea automatizată  nu are mai mult sens economic decât în vehiculele comerciale”, a spus Heyn. În  Europa, există deja un deficit de 400.000 de șoferi. Bosch își propune să  implementeze operarea fără șofer pe autostrăzi până la sfârșitul deceniului. În  2025, un computer de vehicul care permite datelor senzorilor să fie prelucrate în  timp real va intra în producție pe scară largă la un producător european de  camioane. Tehnologia Bosch va face arhitectura electronică a viitoarelor vehicule comerciale mult mai puternică, oferind astfel baza pentru camionul definit de  software. Pe drumul către conducerea automatizată, compania face afaceri bune  cu sistemele de asistență pentru șofer. Cel mai bun exemplu: senzori radar  pentru acoperirea unghiului mort. Această piața va crește cu 40 la sută în  următorii câțiva ani, Bosch cu aproape 60 la sută. Eforturile companiei sunt  conduse aici de diverși factori, inclusiv de cerințele legale pentru prevenirea  accidentelor rutiere cu vehicule comerciale. De exemplu, funcția de asistent de  viraj va fi o caracteristică obligatorie în Europa din 2024.  

Bosch se pregătește să lanseze platforma de logistică 

În activitatea sa privind viitorul transportului de mărfuri, Bosch privește și dincolo  de capotă. Bosch și-a unit forțele cu furnizorul american de cloud, Amazon Web  Services (AWS), pentru a opera o platformă software care să reunească nu  numai propriile servicii de logistică, ci și servicii ale terților. Integrarea acestor  soluții crește eficiența. În loc să folosească multitudinea de soluții independente  oferite în prezent, companiile de logistică și expeditorii de marfă din întreaga  lume vor avea acces rapid și facil la servicii digitale dintr-o singură sursă. „Ne  vom lansa platforma de logistică în India în următoarele câteva săptămâni, iar apoi în Europa și SUA la începutul anului viitor”, a spus Heyn. Un exemplu de  servicii Bosch pentru industria de transport și logistică este monitorizarea  logisticii. Centrele de servicii Bosch monitorizează starea bunurilor critice sau  chiar vitale din punct de vedere medical – între 30.000 și 40.000 de camioane  anual. În timpul pandemiei de coronavirus, Bosch a preluat și monitorizarea  transporturilor de vaccinuri. Există, de asemenea, o cerere mare pentru parcarea securizată a camioanelor, un serviciu care poate fi folosit pentru rezervarea  locurilor de parcare pentru camioane. Bosch oferă deja 100 de zone adecvate  de-a lungul autostrăzilor în unsprezece țări europene. Rezervările s-au triplat  doar în 2021. De asemenea, Bosch își extinde portofoliul de servicii pentru a  include o soluție de modernizare pentru sistemul de acces fără cheie pentru  vehicule comerciale, care va fi lansat în 2023.  

Peste 60 de experți de vârf din industrie și reprezentanți de seamă la nivel de guverne, instituții europene, autorități de reglementare în domeniul energiei se vor reuni la București, în perioada 21-22 septembrie, la cea de-a 5-a ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), eveniment anual de referință organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Ediția din acest an, ce se va desfășura sub tema „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security”, este realizată sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei și în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP). Într-o perioadă plină de provocări de securitate energetică, generate atât de războiul din Ucraina, cât și de criza climatică, și înaintea unei ierni ce se anunță a fi dificilă din punctul de vedere al aprovizionării cu energie, experții vor căuta să ofere soluțiile ce oferă echilibrul potrivit între asigurarea securității aprovizionării cu energie și atingerea țintei ambițioase de emisii de carbon net-zero până în 2050.

În circumstanțele excepționale actuale, ediția din acest an se va concentra pe planul UE de a reduce dependența de importurile rusești de gaze naturale și ce ar putea însemna aceasta pentru sistemul energetic de astăzi și de mâine. Întrucât securitatea energetică și schimbările climatice sunt interdependente, experții de top invitați în calitate de vorbitori vor explora modalitățile în care gazele naturale pot contribui la reducerea emisiilor de carbon și la modernizarea sistemului energetic.

În special, panelurile vor acoperi noua arhitectură de securitate a UE, planul REPowerEU, diversificarea aprovizionării cu energie, producția internă de gaze naturale, rolul Mării Negre și provocările din regiune. De asemenea, vor fi analizate soluțiile energetice cu emisii reduse de carbon, care sunt din ce în ce mai necesare – indiferent dacă este vorba despre hidrogen, captarea și stocarea carbonului (CCS) sau alte opțiuni semnificative care vor juca un rol important în sistemul energetic de mâine.

La eveniment vor participa prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, precum și oficiali de la Comisia Europeană, reprezentanți din autorități de reglementare, experți din asociații și companii de top din industria românească și cea regională de petrol și gaze naturale. 

Unul dintre momentele principale va fi panelul ministerial care va reuni oficiali de înalt nivel din România, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Ungaria și Turcia. Aceștia vor avea un schimb de opinii legat de importurile de energie până în 2030, rolul regiunii Mării Negre și provocările cheie, strategiile energetice naționale și cooperarea regională. 

Totodată, în cadrul celor două zile de dezbateri din cadrul RIGC 2022, vor fi prezentate mai multe studii care radiografiază starea sectorului energetic, precum și principalele măsuri luate la nivel european pentru protejarea consumatorilor și recomandări pentru asigurarea securității energetice. 

Mai multe detalii despre RIGC 2022 aflați pe pagina evenimentului: rigc.ro, iar agenda completă cu speakerii prezenți și subiectele ce vor fi abordate poate fi consultată AICI.

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în România, în cadrul ediției din 2022 a Premiilor pentru Fiscalitate acordate de prestigioasa publicație de specialitate International Tax Review (ITR). De asemenea, Deloitte a primit recunoașterea ITR în România pentru consultanță acordată în dispute fiscale. În total, Deloitte a câștigat 32 de premii, inclusiv firma de consultanță fiscală a anului în Europa Centrală și de Est (ECE) și Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA), premiul pentru inovație în domeniul fiscal, cel mai bun furnizor de soluții fiscale bazate pe tehnologie și premiul pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformare și de raportare fiscală pentru regiunea EMEA. Premiile se acordă pe baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, care pun accent, în principal, pe complexitatea proiectelor derulate în ultimele 12 luni, amploarea lor, impactul asupra clienților și gradul de inovație pe care îl prezintă.

„Deloitte obține distincția firma de consultanță fiscală a anului în România în primul an în care ITR analizează activitatea din țara noastră la nivel național, nu ca parte a Europei Centrale și de Est, ca în anii anteriori. Această recunoaștere, alături de cea obținută de echipa din România pentru consultanță acordată în dispute fiscale, ne onorează pentru că reprezintă confirmarea profesionalismului și a implicării de care dau dovadă colegii noștri în fiecare proiect local sau transnațional. În plus, trebuie să subliniez și contribuția noastră la desemnarea Deloitte drept firma de consultanță fiscală a anului în regiune pentru al patrulea an consecutiv. Abordarea multidisciplinară ne-a ajutat să oferim clienților soluții integrate la problemele tot mai complexe cu care se confruntă, într-un climat economic dominat de incertitudini, motiv pentru care le mulțumesc colegilor și îi încurajez să rămână cel puțin la fel de dedicați și să contribuie astfel la noi reușite de acest gen”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Totodată, experții Deloitte România în servicii fiscale și juridice sunt menționați și anul acesta printre cei mai apreciați profesioniști în domeniu din întreaga lume în ghidul World Tax 2023 realizat anual de ITR. Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, este considerat unul dintre cei mai apreciați profesioniști în taxe indirecte (Highly regarded in Indirect Tax). De asemenea, el este menționat, alături de Dan Bădin, Partener, Ciprian Gavriliu, Partener, și Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, printre cei mai apreciați profesioniști în dispute fiscale (Highly regarded in Tax Controversy). În același timp, Alexandra Smedoiu, Partener, este menționată la categoriile General Corporate Tax și Real estate tax, iar Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, este inclusă în ghidul Women in Tax 2023, dedicat celor mai apreciate femei din domeniul fiscalității (Highly regarded Women in Tax).

Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, oferind clienților un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a 180 de profesioniști.

Echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă, pe lângă serviciile tradiționale, și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi SAF-T, necesară pentru depunerea raportărilor fiscale în conformitate cu cele mai recente cerințe ale autorității fiscale, SmarTax, aplicația cu ajutorul căreia companiile își pot calcula impozitul pe profit și completa declarațiile fiscale trimestriale și anuale, PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, sau D.Tax, o aplicație dedicată raportării de TVA.

Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocați, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale și administrative.

International Tax Review este o publicație specializată  în domeniul fiscal, articolele și analizele sale fiind recunoscute de experții din domeniu. Aceasta transmite știri și informații cu privire la fiscalitate din întreaga lume și prezintă analize complexe pe teme legate de taxarea veniturilor, impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxare internațională. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review și Guide to World’s Leading Tax Advisors.

Peisajul cibernetic actual, analizat la evenimentul Microsoft „Embrace Proactive Security with Zero Trust” 

Criminalitatea cibernetică a crescut exponențial în ultimii ani, odată cu digitalizarea și dezvoltarea muncii la distanță, iar companiile sunt nevoite să implementeze soluții performante de securitate pentru a-și proteja angajații și infrastructurile digitale. 

Conferința Embrace Proactive Security with Zero Trust, organizată ieri de Microsoft România, a reunit experți de top în domeniul securității cibernetice și specialiști din cadrul companiei și ai clienților și partenerilor săi de afaceri pentru a analiza noile provocări din sfera securității cibernetice și soluțiile pe care modelul de securitate Zero Trust le oferă organizațiilor pentru a face față valului de atacuri cibernetice.

Bogdan Putinică – General Manager al Microsoft România – a vorbit în deschiderea evenimentului despre importanța strategică a securității cibernetice în era digitală, în contextul în care aproximativ 70% din totalul breșelor de securitate, la nivel global, sunt reprezentate de furtul de date personale. În același timp, tot pe plan global, atacurile cibernetice asupra întreprinderilor mici și mijlocii au crescut de 6 ori, în 2021 față de 2020.   

„Economia datelor din Europa ar urma să atingă valoarea de 829 de miliarde de euro până în anul 2025. Aceasta deschide ușa unor riscuri de securitate, costul criminalității cibernetice fiind estimat să ajungă la 10 trilioane de dolari tot până atunci. Securitatea cibernetică nu a fost niciodată mai importantă, cu atât mai mult cu cât le oferă guvernelor sprijin în protejarea infrastructurilor digitale critice, iar mediului de afaceri încrederea necesară pentru a se adapta mai ușor la schimbările aduse de economia digitală. Totodată, ne ajută să știm că datele noastre personale, indiferent că vorbim de persoane fizice, cât și juridice, sunt protejate. Așadar, o companie care vrea să funcționeze și să se dezvolte are nevoie de o strategie de securitate cibernetică funcțională”, a declarat Bogdan Putinică.

Prezent la eveniment, Anton Rog – director al Centrului Național Cyberint – a realizat o analiză a amenințărilor cu care se confruntă România în acest moment, atât la nivelul instituțiilor guvernamentale, cât și la nivelului mediului de afaceri.

„În ultima perioadă, am resimțit tot felul de amenințări, între care atacurile tip DDoS (Distributed Denial-of-Service) îndreptate împotriva site-urilor guvernamentale, companiilor, dar și instituțiilor financiare. Cyberint se ocupă de securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice pentru securitatea națională, iar un pilon important pentru noi în acest moment este pilonul care se ocupă de actorii statali. (…) Până în 2021, tool-urile utilizate de acești atacatori cibernetici nu erau atât de complexe, dar începând cu 2021 am observat o schimbare importantă, amenințările de tip malware devenind foarte complexe. Este evident că fenomenul criminalității cibernetice este în creștere, este real și se întâmplă frecvent în România. Ceea ce trebuie să știm este că luarea de măsuri minimale, cum ar fi schimbarea parolelor, un soft antivirus licențiat și avansat, precum și alte sisteme de protecție, ne scutesc de încetarea activității”, a afirmat Anton Rog.

În condițiile în care companiile adoptă în mod constant noi soluții cloud, noi aplicații și tehnologii pentru a sprijini forța de muncă tot mai dinamică și nevoile de afaceri în creștere, soluțiile de securitate devin imperative. În Europa, 1 din 8 companii a fost afectată de atacuri cibernetice, dar mai bine de jumătate dintre cele din Europa Centrală şi de Est nu au strategii complexe de securitate cibernetică. În cazul României, doar 40% dintre companii au o strategie de securitate cibernetică funcţională. 

„Securitatea cibernetică este una dintre ariile noastre de focus și ne bucurăm să colaborăm cu alte organizații în această direcție. Peisajul actual al securității cibernetice este unul extrem de complex, iar consecințele atacurilor sunt din ce în ce mai mari. Organizațiile au acum nevoie de modele noi de securitate care să se adapteze mai eficient dinamicii mediului actual, să răspundă provocărilor muncii hibride și să protejeze angajații, aplicațiile și datele, pe orice dispozitiv. Ne propunem să sprijinim, în continuare, companiile de pretutindeni să implementeze resursele și soluțiile potrivite, de care au tot mai multă nevoie, pentru a dezvolta strategii complexe de securitate cibernetică”, a declarat Daniel Rusen – Director de Marketing și Operațiuni, Microsoft România.

Au mai urcat pe scena evenimentului George Dobrea – CEO al XEDUCO Institute – care le-a vorbit participanților despre multiplele fațete ale furtului de identitate și lecțiile învățate din ultimele atacuri cibernetice, urmat de Eleni Apostolou – SR Cloud Solution Architect Microsoft CEE, Valeria Sava – Strategy Product Manager Microsoft Engineering și Gyorgy Racz – Președinte Blue Voyant Europa care au prezentat modalitățile în care companiile își pot construi abordările de tip Zero Trust, pentru a preveni și combate ameninţările din mediul virtual. 

Conferința s-a încheiat cu un panel moderat de Eugen Rusen – Security Cloud Solution Architects Lead pentru regiunea Europei Centrale și de Est la Microsoft, discuție la care au luat parte reprezentanții companiilor ATOS, Heimdal Security, ARGGO și CNTEE Transelectrica. Aceștia au împărtășit experiența lor cu modelul Zero Trust și au dezvăluit beneficiile pe care această arhitectură modernă de securitate cibernetică le aduce, dovedindu-se extrem de eficientă în combaterea atacurilor. 

Abordarea Zero Trust obligă sistemele de securitate să trateze fiecare accesare – atât din interiorul, cât și din exteriorul organizației – ca și cum ar proveni dintr-o sursă nesigură, până când i se verifică identitatea digitală. Microsoft este lider global în domeniul securității cibernetice și va continua să își sprijine clienții și partenerii de afaceri în direcția accelerării eforturilor de integrare a securităţii cibernetice în strategiile lor de afaceri. 

Evenimentul Embrace Proactive Security with Zero Trust a reunit un număr de peste 350 participanți și s-a desfășurat în format hibrid. 

Oamenii sunt tot mai atenți la ce produse consumă, iar în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de produse bio, fără E-uri, de o calitate premium.

Andrei Pădurean, Directorul Operațional Silvania Gourmet, vorbește într-un interviu acordat revistei FoodBiz.ro despre succesul brandului de preparate exclusiviste din carne.

„Silvania Gourmet a luat naștere când am decis să intru în acest business și am constatat, la o simplă analiză, că nu găsesc, în sortimentul de produse pe care îl aveam, produse curate. Toată lumea povestea că avem produse tradiționale sau produse curate, dar nimeni nu înțelegea ce presupune cu adevărat. Îndreptându-mă mult în această zonă de analiză am constatat că un produs curat este un produs fără E-uri. De fapt, conceptul de E-uri înglobează aditivi, conservanți, coloranți și tot felul de substanțe foarte dăunătoare corpului uman. Bineînțeles că ele consumate într-o doză mică nu au efecte pe termen scurt, dar pe termen lung efectele sunt destul de nocive și datorită faptului că le găsim aproape în orice aliment, la final de zi se contorizează și se adună. Atunci am decis să fac ceva pentru familia mea și pentru cei care doresc să cumpere produse cu adevărat sănătoase și așa am decis să lansez Silvania Gourmet”, declară Directorul Operațional al brandului.

Andrei Pădurean a subliniat că lumea nu face diferență între produse bio și produse fără E-uri, deoarece un produs poate să fie bio, însă să conțină E-uri. Bio se referă la materia primă (carne, condimente etc), tot ce intră într-un produs, și la faptul că la producerea acestor materii nu există niciun aport chimic.

„Silvania Gourmet este singurul brand din Uniunea Europeană care înglobează produse biologice fără E-uri, mă refer la produse din gama noastră: salamuri, pateuri etc”, subliniază Andrei Pădurean.

Produsele Silvania Gourmet se găsesc în toate rețele comerciale din România, mai mult sau mai puțin în funcție de formatul de magazin. Acestea ajung și pe piețele externe din Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Cehia și chiar în Dubai. Câștigarea pieței internaționale s-a dovedit însă mult mai grea decât cea națională, nu din lipsa raportului calitate-preț al produselor, ci a brandului de țară

„Ne lipsește povestea brandului de țară, ne lipsește povestea care să ajungă la consumatorul final, care sa spună: da, produsele românești sunt de calitate, produsele românești au o istorie în spate, noi românii știm să producem și textile și mâncare și sucuri și cosmetice, avem foarte multe branduri capabile în țară!”, insistă Andrei Pădurean

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

„Schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS- SA.103626 (2022/N) – România”, aprobată prin Decizia Comisiei Europeane nr. C(2022) 6579 /09.09.2022. reprezintă cel mai mare sprijin financiar aprobat la nivel european care are ca principal obiectiv susținerea IMM-urilor

Dintre cele 73 de scheme de ajutor de stat aprobate până în prezent la nivel european în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Guvernul României alocă prin schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, cel mai mare sprijin financiar aprobat la nivel european în valoare de 4 miliarde euro, pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din România.

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor a lansat programul IMM INVEST PLUS IMM cu componentele IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST, constând în  ajutoare de stat acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi. 

Beneficiarii eligibili ai programului IMM INVEST PLUS se pot înscrie în program accesând portalul www.imminvest.ro, începând cu data de 15 septembrie, ora 10.

Schema de ajutor de stat va facilita accesul la finanțare pentru diferite categorii de beneficiari, care vor putea accesa credite cu garanții de stat, cu dobânzi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni și cu costuri aferente comisionului de risc și a comisionului de administrare, subvenționate din bugetul Ministerului Finanțelor, pe toată durata de valabilitate a garanției acordate. 

Valoarea maximă a unei finanțări poate ajunge la 10 milioane lei pentru proiectele de investiții și până la 5 milioane pentru capital de lucru, iar garanția de stat poate acoperi până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanțărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepția domeniului producției primare de produse agricole unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii și pescuitului.

Scurta prezentare a programului IMM INVEST PLUS

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. 

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură 
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

În cazul în care finanțările acordate în cadrul programelor autorizate conform Cadrului temporar Covid-19 s-au bazat pe estimarea unor valori rezultate din nevoile de lichidităţi ale societăților, beneficiarii care au accesat IMM INVEST ROMÂNIA, inclusiv prin AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT sau RURAL INVEST, sau alte ajutoare acordate în contextul pandemiei Covid 19, nu pot beneficia de sprijin în baza prezentei scheme de ajutor, cu excepția cazului în care o fracție din aceste nevoi a rămas neacoperită cu finanțare. Sugerăm și consultarea listei codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor schemei, în vederea încadrării în schema de ajutor de stat și componentele acesteia.

IMM INVEST ROMÂNIA a fost principalul program guvernamental lansat încă de la debutul pandemiei COVID-19, în data de 24 aprilie 2020, fiind dedicat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le asigura accesul la credite bancare cu garanții de stat și costuri de finanțare subvenționate. 

Bilanțul celor doi ani de implementare a IMM INVEST înregistrează 60.000 de garanții acordate, în valoare de 33 miliarde lei, care au susținut credite de 40 de miliarde. Valoarea ajutorului de stat a înregistrat 1,4 miliarde lei. În urma acestei injecții de capital în economie, un milion de locuri de muncă au fost salvate.

Rezultatele activității de garantare FNGCIMM în anul 2022 se reflectă în 52.071 garanții acordate, cu o valoare de peste 11.2 miliarde lei, ce au susținut finanțări de circa 13.9 miliarde lei. Cele mai multe garanții au fost acordate în cadrul programelor guvernamentale, numărul total de garanții fiind de 50.709, volumul de garantare înregistrat a atins 9,8 miliarde lei, valoarea finanțărilor atrase atingând 12,3 miliarde lei. Din surse în administrare MADR au fost acordate 1012 garanții în valoare de circa 1,2 miliarde lei, iar din surse proprii FNGCIMM au fost acordate 350 de garanții, valoarea finanțărilor susținute fiind de aproximativ 317 milioane lei. 

Dacă anii anteriori au adus angajaților provocări sociale și sanitare, anul acesta a venit cu încercări financiare care au pus sub lupă capacitatea românilor de a-și gestiona eficient bugetul. După creșteri succesive ale inflației și sub impactul crizei energetice, 80% dintre angajații români au început să ia măsuri pentru a-și proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă. Astfel, un sfert declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face față mai ușor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiții pentru a-și diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să își ia un job suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-și rotunji veniturile, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs. În același timp, aproximativ 35% plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectați financiar de creșterea costurilor. 

Încă din februarie, rata inflației a continuat să crească, ajungând la 15,3% în august, potrivit Institutului Național de Statistică. În acest context, cei mai mulți dintre angajați au recurs la diverse soluții, dar doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat astfel încât să acopere nivelul inflației. Ceilalți iau în calcul optimizarea cheltuielilor astfel încât să le elimine pe cele inutile (37%), amânarea vacanțelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieșirilor în oraș (40%) și reducerea cumpărăturilor de haine (40%). 

57% dintre angajații care lucrează remote vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilitățile 

Contextul economic dificil îi forțează pe angajații obișnuiți cu munca remote să reevalueze mersul la birou. Pe lângă beneficiul de a lucra alături de colegi și de a participa fizic la întâlniri, mersul la birou are de acum și un avantaj privind reducerea facturilor lunare. Deși apar costurile de transport, mai mult de jumătate dintre angajații care lucrează în acest moment remote au spus că iau în calcul să lucreze mai des la sediul companiei, cu scopul de a reduce consumul utilităților în propria locuință, în timp ce 33% plănuiesc să îi ceară angajatorului buget pentru compensarea facturilor, iar 20% vor lua nicio măsură în acest sens.

„Criza energetică anunțată ne pune în fața unei noi provocări, inclusiv în dinamica de pe piața muncii. Presiunea pe care angajații o resimt asupra bugetelor îi fac să ia în calcul noi soluții. Din fericire, cei mai mulți dintre angajații care își desfășoară munca remote au la dispoziție posibilitatea de a merge la birou și de a reduce astfel consumul utilităților acasă, mai ales în lunile de iarnă, când vor veni și facturile la încălzire. Așadar, vedem o creștere a muncii în format hibrid, dar preponderent de la birou, ceea ce nu poate decât să îi bucure pe angajatori. În prezent, pe platforma BestJobs, 1 job din 5 este încadrat la mod de lucru hibrid”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, deși oferta de joburi remote s-a menținut de la începutul anului în jurul valorii de 12% din total, joburile hibrid au crescut tot mai mult, ajungând în august la aproape 20%. 

Cheltuielile pentru starea de bine a oamenilor, cel mai puțin afectate de optimizarea bugetului

Pentru a face față facturilor crescute la utilități, angajații români au în plan să reducă, în primul rând, cumpărăturile de gadget-uri, electronice și electrocasnice de mari dimensiuni sau produse neesențiale (33%). Ulterior, vor tăia de pe listă costurile cu îmbrăcămintea și încălțămintea (23%), dar și pe cele alocate ieșirilor în oraș (10%) și comenzilor de mâncare (10%). Cu toate acestea, obiceiurile care aduc cel mai mult confort și îmbunătățesc starea de spirit rămân ultimele pe lista tăierilor: serviciile de streaming filme și muzică (3%), abonamentul la sală sau bazin de înot (3%), dar și bugetul de cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă (3%). 

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august – 11 septembrie pe un eșantion de 1.272 utilizatori de internet din România. 

• Salariul minim ar trebui să asigure un standard de viață decent
• Normele UE vor respecta practicile de stabilire a salariilor de la nivel național
• În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, aceasta va fi consolidată 
• Dacă normele sunt încălcate, lucrătorii, reprezentanții lor și membrii de sindicat au dreptul la reparații

Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul a adoptat miercuri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Evaluarea caracterului adecvat al salariului minim

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Încurajarea negocierilor colective

Potrivit noilor norme aprobate astăzi de eurodeputați, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească – cu implicarea partenerilor sociali – un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.

Monitorizarea și dreptul la reparații

Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.

Raportorul Dennis Radtke (PPE, Germania) a declarat: „Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize.”

Raportoarea Agnes Jongerius (S&D, Olanda) a declarat: „Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.”

Se preconizează ca acordul să fie aprobat oficial de Consiliu în septembrie. Statele membre au apoi la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

În iulie membrii Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au susținut acordul neoficial la care s-a ajuns cu Consiliul la 6 iunie 2022.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.

Comisia Europeană propune o intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor.

UE se confruntă cu efectele unei neconcordanțe grave între cererea și oferta de energie, în mare parte din cauza utilizării continue ca armă a resurselor energetice de către Rusia. Pentru a reduce presiunea sporită pe care această situație o exercită asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene, Comisia face acum un pas înainte în abordarea acestei probleme, propunând măsuri excepționale de reducere a cererii de energie electrică, care vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum și măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali. Acest lucru este urmarea măsurilor convenite anterior privind umplerea instalațiilor de stocare a gazelor și reducerea cererii de gaze naturale în vederea pregătirii pentru iarna următoare. De asemenea, Comisia își continuă activitatea de îmbunătățire a lichidității pentru operatorii de pe piață, de reducere a prețului gazelor naturale și de reformare a organizării pieței energiei electrice pe termen lung. 

Primul răspuns pentru a face față prețurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra prețurilor energiei electrice și poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piață. Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10 % din totalul de ore, care au cel mai mare preț preconizat, și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10 % până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensații financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, o parte esențială a îndeplinirii angajamentelor noastre în materie de climă din cadrul Pactului verde european.

Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, și anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul, care furnizează energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul prețului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. Acești producători inframarginali au realizat venituri excepționale, cu costuri de funcționare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creșterea prețului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 EUR/MWh. Acest lucru va permite producătorilor să își acopere costurile de investiții și de funcționare fără a afecta investițiile în noi capacități, în conformitate cu obiectivele noastre privind energia și clima pentru 2030 și 2050. Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre și utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să își reducă facturile.Statele membre care comercializează energie electrică sunt încurajate, în spiritul solidarității, să încheie acorduri bilaterale pentru a partaja o parte din veniturile inframarginale colectate de statul producător în beneficiul utilizatorilor finali din statul membru cu o producție scăzută de energie electrică. Astfel de acorduri trebuie să fie încheiate înainte de 1 decembrie 2022 în cazul în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru dintr-o țară vecină sunt de cel puțin 100 %.

În al treilea rând, Comisia propune o contribuție de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activitățile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale și al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuție limitată în timp ar menține stimulentele pentru investiții pentru tranziția verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creștere de 20 % față de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre și redirecționate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate și industriile mari consumatoare de energie. De asemenea, statele membre pot finanța proiecte transfrontaliere în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU sau pot utiliza o parte din venituri pentru finanțarea comună a măsurilor de protejare a ocupării forței de muncă sau de promovare a investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică.

Într-o nouă intervenție privind normele pieței energiei electrice, Comisia propune, de asemenea, extinderea „Setului de instrumente privind prețurile la energie” disponibil pentru a ajuta consumatorii. Propunerile ar permite pentru prima dată prețuri ale energiei electrice mai mici decât costurile reglementate și ar extinde prețurile reglementate pentru a include și întreprinderile mici și mijlocii.

După cum a anunțatCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• miercuri 7 septembrie președinta Comisiei Ursula von der Leyen, Comisia va continua, de asemenea, să caute alte căi pentru a reduce prețurile pentru consumatorii și industria europeană și pentru a reduce presiunea de pe piață. Comisia își va aprofunda discuțiile cu statele membre cu privire la cele mai bune modalități de reducere a prețurilor gazelor naturale, analizând, de asemenea, diferite idei cu privire la plafonările prețurilor și un rol sporit al Platformei energetice a UE în facilitarea acordurilor privind prețurile mai mici cu furnizorii prin achiziții comune voluntare. De asemenea, Comisia își va continua activitatea în ceea ce privește instrumentele de îmbunătățire a lichidității pe piața utilităților energetice și va revizui cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat pentru a se asigura că acesta continuă să permită statelor membre să ofere un sprijin necesar și proporțional economiei, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 9 septembrie, miniștrii energiei din statele membre au aprobat lucrările în curs ale Comisiei în aceste domenii.

Comisia a abordat problema creșterii prețurilor la energie în ultimul an, iar statele membre au pus în aplicare numeroase măsuri la nivel național, pe care Comisia le-a furnizat prin intermediul Setului de instrumente privind prețurile energiei, adoptat în octombrie 2021 și extins în primăvara anului 2022 prin Comunicarea privind intervențiile pe termen scurt pe piață și îmbunătățirile pe termen lung aduse organizării pieței energiei electrice și planul REPowerEU. Situația de pe piața energiei s-a înrăutățit considerabil de la invadarea Ucrainei de către Rusia și prin continuarea utilizării ca armă a resurselor energetice de către Rusia pentru a șantaja Europa, ceea ce a exacerbat o situație deja dificilă a aprovizionării după pandemia de COVID-19. Comisia a propus deja noi obligații minime de stocare a gazelor naturale și obiective de reducere a cererii pentru a facilita echilibrul dintre cerere și ofertă în Europa, iar statele membre au adoptat rapid aceste propuneri înainte de vară.

Pe măsură ce Rusia a continuat să manipuleze aprovizionarea cu gaze naturale, întrerupând livrările către Europa din motive nejustificate, piețele au devenit mai restrictive și mai instabile. Prețurile au crescut și mai mult în lunile de vară, care au fost, de asemenea, marcate de condiții meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice. În special, secetele și căldura extremă au avut un impact asupra producției de energie electrică de către centralele hidroelectrice și nucleare, reducând și mai mult aprovizionarea. Acesta este motivul pentru care Comisia, sub forma unui regulament al Consiliului bazat pe articolul 122  din tratat, propune în prezent o intervenție de urgență pe piața energiei electrice, cu instrumente europene comune pentru a aborda prețurile ridicate și dezechilibrele din sistem dintre furnizorii și utilizatorii finali de energie electrică, menținând în același timp funcționarea generală a pieței interne a energiei și prevenind riscurile legate de securitatea aprovizionării.  

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Agresiunea și manipularea Rusiei afectează piețele mondiale și europene ale energiei și trebuie să fim hotărâți în răspunsul nostru. Comisia prezintă astăzi propuneri suplimentare pe care statele membre le pot adopta și pune rapid în aplicare, pentru a reduce presiunea asupra gospodăriilor și întreprinderilor. Suntem în continuare uniți în fața utilizării ca armă a gazelor naturale de către Putin și asigurăm reducerea la minimum a impactului prețurilor ridicate ale gazelor naturale asupra costurilor energiei electrice în aceste vremuri excepționale.”

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: „Aceste măsuri fără precedent reprezintă un răspuns necesar la deficitele de aprovizionare cu energie și la prețurile ridicate ale energiei, care afectează Europa. Reducerea cererii este fundamentală pentru succesul general al acestor măsuri: aceasta reduce facturile la energie, împiedică capacitatea lui Putin de a-și folosi resursele energetice ca armă, reduce emisiile și contribuie la reechilibrarea pieței energiei. Un plafon pentru veniturile excedentare va oferi solidaritatea întreprinderilor din sectorul energetic, cu profituri anormal de mari, față de clienții care se confruntă cu dificultăți. Cu toate acestea, mai presus de toate, această criză subliniază faptul că epoca combustibililor fosili ieftini s-a încheiat și că trebuie să accelerăm tranziția către energia din surse regenerabile de origine autohtonă.”

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Intervenția de urgență în organizarea pieței noastre a energiei electrice din prezent va limita veniturile pentru producătorii de energie electrică cu costuri mai mici și va permite luarea unor măsuri excepționale privind reglementarea prețurilor pentru întreprinderi și gospodării. Acest lucru va permite statelor membre să colecteze și să redirecționeze veniturile către cei care au cea mai mare nevoie de sprijin în această perioadă dificilă, fără a submina funcționarea pe termen lung a pieței.”

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat: „Propunerea noastră privind o contribuție de solidaritate din partea industriilor combustibililor fosili va asigura abordarea actualei crize energetice într-un spirit de echitate. În aceste vremuri extrem de dificile pentru un număr atât de mare de întreprinderi care utilizează combustibili fosili, aceste industrii beneficiază de venituri anormal de mari. Prin urmare, este esențial ca acestea să contribuie în mod echitabil la sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și a sectoarelor grav afectate, precum și la investițiile enorme din viitor în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice. Pentru că, în fața utilizării ca armă a energiei de către Putin, avem nevoie de un efort colectiv de solidaritate pentru a construi o Europă mai sigură și mai durabilă.”

• Cheltuielile de vacanță ale străinilor în România, cu Revolut, au crescut cu 86% (vara 2022 vs vara 2021), în timp ce cheltuielile românilor în străinătate au progresat doar cu 68% 
• Deși veștile sunt bune și arată o creștere a atractivității României ca destinație turistică estivală printre utilizatorii Revolut, românii continuă să aloce bugete tot mai mari pentru a-și petrece concediul de vară în străinătate
• Inflația pare să fi afectat doar într-o mică măsură planurile de vacanță ale clienților Revolut, care au reluat călătoriile în vara anului 2022 

Vacanța de vară 2022 a adus o creștere importantă a tranzacțiilor și sumelor cheltuite de utilizatorii Revolut din România și la nivel global, în perioada 15 iunie – 31 august 2022. Cea mai importantă tendință reieșită din datele* super-aplicației financiare a indicat că sumele cheltuite de străinii veniți să petreacă vara în țara noastră au crescut cu 86%, de la aproximativ 25 de milioane de euro la 46 de milioane de euro, în vara 2022 față de vara 2021. În același timp, cheltuielile de vacanță făcute de românii care folosesc Revolut și au ales să meargă în concediu în străinătate cu crescut în 2022 vs 2021 cu 68%, de la 112 milioane de euro la 188 milioane de euro. Studiul nu ia în calcul cheltuielile realizate de turiștii români în țara noastră, ci doar sumele cheltuite de turiștii străini în principalele zone turistice ale României – litoralul, Valea Prahovei și Brașovul, Delta Dunării, Bucovina și Maramureșul, marile orașe cu potențial turistic (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea).  

    Turiștii străini care au cheltuit cel mai mult în țara noastră au fost cei din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Germania, dar cele mai importante creșteri ale sumelor totale cheltuite în vacanță au fost marcate de turiștii din Grecia (+231%), Portugalia (+162%) și Croația (+161%). Aceste date trebuie corelate, totuși, cu faptul că cei mai numeroși utilizatori Revolut se află în Regatul Unit, iar următoarele piețe ale super-aplicației financiare, după numărul de clienți, sunt România, Irlanda, Polonia, Franța.  

În ceea ce privește destinațiile unde utilizatorii români au cheltuit cele mai mari sume în timpul vacanței de vară, acestea au fost Olanda, Grecia, Regatul Unit, urmate de Italia și Bulgaria. Dacă ne uităm la destinațiile unde turiștii români au cheltuit sume mai mari în vara anului 2022 față de 2021, pe primul loc după rata de creștere a sumelor cheltuite se află Franța (+116%), urmată de SUA (+113%) și Olanda (+100%). 

Deși veștile sunt bune și arată o creștere a atractivității României ca destinație turistică estivală printre utilizatorii Revolut, românii continuă să cheltuiască sume tot mai mari, în timpul verii, pentru a-și petrece concediile în străinătate. Totodată, creșterile înregistrate pe toate categoriile de bugete în 2022 vs. 2021 ne arată că inflația pare să fi afectat doar într-o mică măsură planurile de vacanță ale clienților Revolut, care au profitat din plin de sezonul estival 2022. Dorința consumatorilor de a călători și de a se relaxa în timpul vacanțelor pare că a învins teama de blocaje financiare sau creștere a costului vieții.  

Românii au folosit Revolut pentru servicii turistice, în Olanda, mâncare, în Grecia și shopping în Marea Britanie 

Suma medie a cheltuielilor de vacanță realizate de un turist român cu Revolut a fost de aproximativ 335 euro, iar valoarea medie/tranzacție a fost de 46 euro. Românii au alocat cele mai mari bugete serviciilor turistice (cazare, agenții de turism) către companii înregistrate în Olanda – aproximativ 23 milioane de euro. Grecia și-a reconfirmat poziția de destinație turistică preferată a românilor mai ales pentru gastronomie, dat fiind că al doilea cel mai important buget de cheltuieli de vacanță înregistrat în rândul utilizatorilor Revolut care au călătorit în această țară a fost cel pentru restaurante și cafenele (11,5 milioane de euro). Românii care au petrecut concediile în Marea Britanie au fost cei care au alocat cele mai mari sume cumpărăturilor, astfel că bugetul pentru categoria shopping în această țară s-a apropiat de 8,6 milioane de euro. În privința divertismentului, pe primul loc la sumele încasate de la turiștii români s-a situat Croația, cu peste 4 milioane de euro, iar vecinii din Bulgaria au atras cea mai mare sumă cheltuită în categoria de buget „transport” (aproape 5 milioane de euro).  

În timpul vacanței în străinătate, un român a folosit Revolut pentru a achita servicii de turism în valoare medie de aproximativ 318 euro, servicii de transport în valoare de 131 euro, consumație în restaurante și cafenele în valoare de aproximativ 120 euro, pentru atracții turistice și divertisment – 78 euro și pentru cumpărături diverse – 98 euro. 

Comparativ cu vacanța de vară din 2021, turiștii români utilizatori de Revolut au cheltuit mai mult cu 178% în restaurantele din Irlanda, cu 134% mai mult pe transport în SUA și cu 133% mai mult pentru consumația la restaurant sau cafenea, tot în Statele Unite.

Britanicii au lăsat cei mai mulți bani în România, dar americanii s-au remarcat cu cel mai mare buget individual (168 euro/utilizator) 

    Cele mai mari bugete cheltuite în România în timpul vacanței de vară au provenit de la utilizatorii britanici, care au alocat, în total, peste 26 de milioane de euro achizițiilor de servicii și produse, cu cele mai mari sume cheltuite pentru cumpărături, transport și divertisment. Un utilizator Revolut din Regatul Unit care a ajuns în vară în țara noastră a cheltuit, în medie, 161 euro pe plan local. Dar cea mai mare valoare medie a plăților efectuate de un client Revolut în timpul sejurului în România a fost înregistrată de utilizatorii din Statele Unite ale Americii, cu o sumă medie de 168 euro/utilizator. Pe locul al doilea s-au situat utilizatorii din Olanda, care au cheltuit, în medie, 164 euro în țara noastră, în perioada indicată. 

    Dacă ne uităm la sumele medii totale ale plăților în funcție de categoria de servicii achiziționate, vom constata că turiștii străini alocă cele mai mari sume pentru divertisment (Olanda – 354 euro/utilizator, Germania– 311 euro/utilizator, Regatul Unit –306 euro/utilizator, Franța – 298 euro/utilizator, Austria – 254 euro/utilizator). O explicație ar fi aceea că în timpul verii au loc cele mai mari evenimente și festivaluri organizate în țara noastră (TIFF, Electric Castle, Neversea, Untold, SummerWell etc.) și acestea constituie un important factor de atracție pentru turiștii străini, care alocă bugete mai mari acestei categorii de servicii. 

    Pentru că românii au ca destinații preferate de vacanță Grecia și Bulgaria, ne-am uitat și la cum arată schimburile de turiști între țara noastră și aceste două destinații, dar și la preferințele de vacanță ale turiștilor greci și bulgari care au venit în România. Astfel, bulgarii preferă să cheltuiască în România la shopping (cca 31% din totalul cheltuielilor realizate de turiștii bulgari în țara noastră), în restaurante (27%) și pentru transport (22%). Turiștii greci alocă cea mai mare parte a bugetului pentru consumația în restaurantele, cafenelele și bistrourile din România (38%), pentru shopping (22%) și servicii turistice (20%). Suma medie cheltuită cu Revolut de un turist bulgar în țara noastră, în timpul verii, a fost de 75 euro, în timp ce un turist grec a făcut achiziții de aproximativ 84 euro, în medie, în durata sejurului în România. 

    Datele confirmă parțial tendințele remarcate la începutul sezonului estival, prin intermediul unui studiu realizat în parteneriat cu Reveal Marketing Research**. Potrivit acestui studiu, românii intenționau să aloce în medie un buget de 586 euro pentru vacanță, o sumă  subestimată în raport cu valoarea totală declarată a cheltuielilor pentru întreaga vacanță după categoriile de buget (cazare, transport, mâncare, divertisment) cu aproximativ 30% (739 EURO). Respondenții la acel studiu considerau, înainte de începerea vacanței, că vor aloca circa 39% din buget pentru servicii turistice, 27% pentru mâncare, iar restul sumei se va împărți între transport (17%) și activități de divertisment (17%). 

Întrucât contextul economic era considerat, și la acel moment, la fel ca acum, unul imprevizibil, 43% dintre respondenți considerau că inflația le va afecta în mare măsură planurile de vacanță. Totuși, utilizatorii fintech (dintre care cei mai mulți clienți Revolut) se declarau mai puțin preocupați de creșterea inflației și de impactul acesteia asupra bugetelor lor de vacanță (28%) în comparație cu non-utilizatorii (22%). Tendința a fost confirmată de datele analizate de Revolut pentru cheltuielile de vacanță din vara 2022. 

** Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28.06.2022 pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

Innovators for Children 2022 și-a ales câștigătorii: trei startupuri din cele nouă finaliste ale programului au convins juriul în cadrul Pitch Day și vor beneficia de finanțare de 20.000 de euro, de mentorat și consultanță în dezvoltarea produselor lor. Startupurile câștigătoare, Manuscrito, ONE Learning și Investory, propun soluții tech inovatoare care aduc beneficii reale în viețile copiilor și adolescenților din România.

Cea de-a patra ediție a acceleratorului Innovators for Children, organizată de Impact Hub Bucharest și Impact Hub Basel, alături de partenerul strategic UiPath Foundation și sponsorii BRD și Mastercard, a intrat în etapa finală: cele nouă startupuri finaliste ale ediției 2022 și-au prezentat evoluția de pe parcursul programului de accelerare în fața unui juriu format din experți în business, management de proiect, antreprenoriat, sectorul non-guvernamental și marketing. 

La finalul evenimentului au fost desemnați câștigătorii: Manuscrito, ONE Learning și Investory vor primi finanțări nerambursabile în valoare totală de 20.000 de euro și vor intra în următoarea etapă a programului, în care vor avea parte de sesiuni de mentorat, sprijin în creșterea business-ului, o campanie media și de diverse opțiuni de training și consultanță, personalizate nevoilor lor.  

„Ediția a patra a acceleratorului a însemnat creșterea comunității Innovators for Children și o colaborare mai intensă și frumoasă între participanți. Am adus alături de noi în program mentori valoroși, experți în business și social, organizații care lucrează cu copii și care accelerează evoluția antreprenorilor cu care lucrăm. Prin acest efort colectiv, al tuturor celor implicați în program, soluțiile dezvoltate de startupurile participante reușesc să aibă un impact real asupra vieților copiilor și adolescenților din România.”, a declarat Irina Simulescu, Program Manager Impact Hub Bucharest. 

Echipele care au prezentat la Pitch Day au fost jurizate pe criterii precum nevoia și soluția identificate, piața de desfacere, avantajele competitive, proiecții financiare, componența echipei dar și prin prisma evoluției în cele două luni de program. Soluțiile câștigătoare propun antrenarea scrisului de mână pe tablete, dezvoltarea abilităților esențiale celor mici prin activități interactive off-screen și învățarea prin joc a conceptelor financiare de bază. 

„Inovația stă la baza misiunii UiPath Foundation de a sprijini copiii și adolescenții din comunități vulnerabile să-și atingă potențialul maxim și suntem întotdeauna în căutare de noi soluții care să se plieze cât mai bine pe nevoile și realitățile celor înscriși în programele noastre educaționale. Pentru mine a fost o onoare să fac parte din juriul Innovators for Children și am fost surprinsă de creativitatea și implicarea participanților, dar și de modul în care soluțiile propuse folosesc 

tehnologia pentru a crea impact pozitiv în societate. În timpul jurizării am avut în minte două criterii esențiale, și anume: aceste soluții să aibă impact în comunitățile vulnerabile și să fie scalabile, așa că abia aștept să văd evoluțiile viitoare. Le urez mult succes în continuare tuturor celor care au participat în program!”, a declarat Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

Soluțiile edutech câștigătoare Innovators for Children 2022 

Manuscrito, finanțată cu 8000 de Euro, este o aplicație pentru tablete care ajută copiii între 4-8 ani să își îmbunătățească scrisul într-un mod interactiv, să învețe să citească și să facă exerciții simple de matematică. Aplicația folosește un model de Machine Learning antrenat pe scrisul celor mici, dezvoltată special pentru nevoile acestora, astfel încât elevii sunt îndrumați în procesul învățării scrierii de mână prin feedback instant. 

„Sunt fericit că echipa Manuscrito a ajuns până în această etapă a programului! Finanțarea primită prin Innovators for Children ne va ajuta să continuăm dezvoltarea produsului, partea de grafică dar și de dezvoltare propriu-zisă, mai ales că ne pregătim de lansarea produsului pe piață. Participarea în acceleratorul Innovators for Children a fost specială pentru noi în sensul în care nu am simțit că e neapărat vorba de o competiție, ci mai degrabă o colaborare între participanți. Ne-a ajutat faptul că toate soluțiile înscrise în program vizează domeniul educației, astfel încât am putut învăța și din feedback-ul primit de alte echipe”, a precizat la finalul evenimentului Paul Pop, cofondator Manuscrito.

ONE Learning, finanțată cu 7000 de Euro, este o platformă și aplicație ușor scalabilă, dedicată părinților și educatorilor, cu ajutorul căreia aceștia pot crea activități practice și interactive (misiuni/ quests) off-screen pentru copii între 3-8 ani. Fiecare activitate combină una sau mai multe dintre abilitățile esențiale pentru școală și viață, precum aptitudini fizice, abilități cognitive, sociale, creative și emoționale.

„Innovators for Children este un program de accelerare puternic, care pe noi ne-a ajutat foarte mult pe partea de business. Ceea ce echipa ONE Learning ar fi putut face și dezvolta în șase luni, acceleratorul ne-a ajutat să ajungem acolo în două. Suntem recunoscători pentru oportunitatea de a fi parte din Innovators for Children alături de alte startupuri, tot pe educație, și să avem această comunitate în care fiecare dintre noi, cu expertiza pe care am avut-o, să ne ajutăm reciproc. Nu a fost o competiție, ci mai degrabă o camaderie de oameni pasionați și ambițioși”, a declarat Ioana Axinte, cofondator ONE Learning.

Investory, finanțată cu 5000 de Euro, este o aplicație de educație financiară, dedicată copiilor între 6-10 ani, care combină lecțiile clasice de educație financiară cu tehnologia modernă și cu metoda de învățare prin joc. Investory îi ajută pe cei mici să înțeleagă concepte financiare de bază și îi învață cum să își gestioneze banii, luând astfel de pe umerii părinților povara de a explica copiilor termeni și concepte financiare pe care adesea nici adulții nu le cunosc. 

„Innovators for Children m-a ajutat foarte mult să mă organizez mai bine, să mă gândesc la partea de business mai mult și la impactul social pe care îl are soluția noastră. În același timp, m-a conectat cu mulți oameni valoroși cu care putem să continuăm proiectele mai departe și, de ce nu, să facem echipă cu echipele din accelerator. Finanțarea obținută ne va ajuta să transmitem mesajul Investory mai departe, chiar în afara țării: pregătim o campanie de marketing bine pusă la punct care vizează Europa și Statele Unite”, a adăugat Monica Tarmure, cofondator Investory.

Ediția a patra a Innovators for Children a debutat în aprilie 2022 și a primit un total de 112 de aplicații din toată țara ale startupurilor și antreprenorilor sociali care au propus soluții tech pentru sănătatea fizică, intelectuală și emoțională a copiilor și adolescenților. 

11 dintre ele au fost selectate pentru a fi parte din program și au intrat într-un proces de accelerare de două luni, în care s-au concentrat pe construirea și validarea unui model de afacere, au beneficiat de mentorat, workshop-uri dedicate, consultanță și au participat la o conferință internațională de networking. Pe tot parcursul programului, participanții i-au avut alături pe mentorii ediției 2022: Adina Crețu (Director Programe, Impact Hub Bucharest), Raluca Negulescu-Balaci (Director Executiv, UiPath Foundation), Horia Velicu (Head of Innovation Lab, BRD), Diana Certan (Director executiv, Organizația Umanitară CONCORDIA), Mădălina Putineanu (Managing Director, Parenting Ads), Andrei Dudoiu (Managing Partner & President BoD SeedBlink). 

Innovators for Children 2022 continuă până la finalul anului, cu o sesiune intensă de mentorat și consultanță de business dedicată celor trei startupuri câștigătoare. În decembrie va avea loc evenimentul de final al programului, în care acestea își vor prezenta evoluția și planurile de viitor. 

Radu Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, îți spune ce trebuie să faci pentru a avea cele mai mici prețuri la gaz și curent

Temperaturile au început să scadă. Azi dimineață au fost 8 grade în Brașov. Aceasta înseamnă că începe să crească consumul de gaz și curent, după caz. Țînând cont de contextul internațional și situația furnizării de gaze, suntem nevoiți să găsim soluții prin care să limităm cât mai mult creșterea financiară pe care urmează să o simțim cu toții.

Radu-Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, ne spune cum putem să obținem un preț mai bun pentru energia pe care o consumăm:

Nu știe nimeni să ne spună exact cum se vor modifică tarifele la energie (gaze și curent) în perioada următoare. Așa cum există brokeri de asigurări sau brokeri financiari, am sperat că există și brokeri de energie, dar eu nu am reușit să identific o astfel de companie.

În primul rând, în funcție de ce cauți, intri în aceste linkuri

PENTRU GAZ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-oferte-tip-de-furnizare-a-gn și

PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife .

Acolo completezi datele solicitate, iar la final o să ai un tabel cu toți furnizorii care încheie contracte în zona ta.

Vezi care îți oferă prețul cel mai mic și ia legătură cu el. Din ce am auzit este probabil să fi refuzat de unii dintre ei, pentru că nu au gaz de vândut, dar continuă să suni până când ajungi la unul care răspunde afirmativ.

Pasul următor ar fi să contactezi un avocat sau măcar un prieten cu cunoștințe juridice, care să parcurgă contractul înainte să îl semnezi. Am auzit de situații în care furnizorul oferea un preț bun în primele luni de contract și apoi îl major fără informarea sau acordul clientului. Oricum, au toți o clauză care le permite să modifice tariful în funcție de anumite costuri legate de piața energiei, similar cu modelul băncilor care oferă dobânda variabilă la un credit.

Se pare că durează vreo 30 de zile un astfel de proces de mutare, așa că mișcă-te repede!”

Mastercard lansează Indicele Plăților Digitale (IDP), un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. 

Indicele Plăților Digitale analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice, raportată la trei sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare cu cu pondere egală în scorul final: 

Infrastructură, sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice; 

Cunoștințe, sub-indice care analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către aceștia; 

și Utilizare, sub-indice care arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția acestora față de numerar.

În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

„Metodele electronice de plată s-au diversificat și au câștigat teren semnificativ în ultimii ani, ca urmare a activităților noastre, ale emitenților, partenerilor și autorităților de reglementare. Cu toate acestea, numerarul joacă încă un rol important în economie și în obiceiurile de plată ale consumatorilor români. Pentru a înțelege resorturile acestei industrii, este important să ne uităm la evoluția pieței, la așteptările consumatorilor și la cunoștințele utilizatorilor. Indicele Plăților Digitale răspunde la această nevoie și oferă o viziune holistică asupra acestor categorii de date. Sperăm să fie un instrument valoros pentru toți partenerii noștri, de la jucători din industrie la companii, instituții și administrație, în stabilirea obiectivelor și agendei acestora”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Spațiu de creștere pe toți cei trei sub-indici

Punctajul de 69 de puncte din 100 pentru Infrastructură indică faptul că există o bază bună de dezvoltare, dar este nevoie, în continuare, de investiții solide pentru creșterea infrastructurii de plăți electronice în România. Iar principalele direcții de acțiune sunt creșterea populației bancarizate, digitalizarea consumatorilor și a comercianților, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de terminale de acceptare, intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată și intensificarea eforturilor de reglementare.

Nivelul de Cunoștințe a fost evaluat la 49 de puncte din 100, ceea ce lasă loc semnificativ pentru îmbunătățirea atitudinilor și abilităților de utilizare a metodelor digitale de plată existente, în rândul românilor. Deoarece cunoștințele sunt, în general, dobândite de-a lungul unui interval de timp mai îndelungat, rămâne un potențial mare de creștere în acest pilon.

Punctajul de 44 de puncte obținut pentru Utilizare se datorează, în principal, poziției puternice a numerarului în România și a reticenței generale a consumatorilor de a renunța la acesta. Rezultatul indică faptul că disponibilitatea soluțiilor de plată digitale nu este, în sine, suficientă pentru a stimula gradul de adopție de către consumatori. Există mult loc de îmbunătățire, precum și un potențial semnificativ de familiarizare a utilizatorilor cu metodele digitale de plată de pe piață, precum și cu beneficiile acestora pentru utilizatori. 

Poziția României față de alte țări din regiune 

Raportul IDP 2021 conține și un modul de comparație între țările analizate, pentru o perspectivă suplimentară legată de nivelul de dezvoltare în fiecare dintre aceste piețe.

Valorile scorului general obținut de țări variază de la 45 la 61 de puncte, cu o medie de 56 de puncte între cele șapte țări analizate. Cel mai mare scor l-a obținut Croația, cu 61 de puncte, urmată de Austria și Grecia, la egalitate, cu 60 de puncte, top trei fiind completat de Ungaria cu 58 de puncte. Pe următoarele poziții sunt România, Bulgaria și Serbia, cu 54, 53 și respectiv 45 de puncte. Variația este determinată, în primul rând, de punctajele pentru Infrastructură, sub-indicele la care țările au obținut cea mai bună notă, ceea ce implică faptul că majoritatea au o bază solidă pentru plățile digitale. 

Prima componentă din cadrul sub-indicelui a fost infrastructura fără numerar, unde penetrarea conturilor și a cardurilor a fost mare (depășind unul per adult) în fiecare țară, rezultat raportat la populația adultă totală, nu doar la populația bancarizată. În majoritatea țărilor rămâne încă mult potențial pentru îmbunătățirea nivelului de terminalizare. Disponibilitatea soluțiilor de plată, cealaltă componentă majoră a sub-indicelui, este în mare măsură determinată de mediul de reglementare (cum ar fi aplicarea PSD2 în UE) și de gradul mare de acoperire al tehnologiei contactless în țările vizate. Țările cu un scor mai ridicat prezintă multe soluții de plată mature disponibile din punct de vedere al infrastructurii. De exemplu, tehnologia contactless a devenit un standard în țările analizate, în timp ce majoritatea arată încă potențial de creștere în ceea ce privește soluțiile de plată mai noi.

Sub-indicii de Cunoștințe și Utilizare au obținut punctaje mai mici în toate piețele analizate, ceea ce sugerează că este nevoie de timp pentru ca soluțiile de plată să fie adoptate într-o măsură cât mai mare de consumatori, după ce au fost introduse pe o anumită piață.

Metodologia de realizare a Indicelui Plăților Digitale

Indicele își propune să ofere anual o imagine holistică asupra plăților, atât din perspectivă cantitativă, cât și la nivel calitativ. Acest studiu combină date statistice din surse publice și datele Mastercard pentru anul 2021, cu concluziile cercetării primare derulate de Mastercard la începutul lui 2022.

Studiul se concentrează pe plățile efectuate de consumatorii locali și, prin urmare, analizează tranzacțiile cu metode de plată locale (respectiv utilizarea conturilor și a cardurilor), care includ atât tranzacțiile naționale, cât și pe cele transfrontaliere. 

Indicele este structurat pe trei straturi: indicator, componentă și sub-indice. Un indicator, elementul cel mai granular al modelului, este o măsură care analizează un anumit unghi de performanță a plăților. Toți indicatorii au fost indexați pe o scară de la 1 la 100 și apoi agregați în componente pentru a condensa informațiile din KPI-uri individuale. Componentele au fost ponderate pentru a forma trei sub-indici, care au fost considerați la fel de importanți și, prin urmare, ponderați în mod egal în calculul indicelui general.

Consecvența rezultatelor indicelui a fost verificată în toate țările pentru a asigura fiabilitatea.

CEC Bank a acordat grupului de firme Rodbun linii de finanțare în valoare cumulată de 30 milioane lei. Rodbun este cel mai ambițios proiect antreprenorial din agricultura românească – cu activități de dezvoltare de noi soiuri și inovație, rețea de distribuție pentru inputuri agricole, servicii și consultanță. 

PCF Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv al grupului de productie agricolă Rodbun în structurarea, negocierea și implementarea tranzacției. 

„Suntem mândri să susținem business-uri agricole din România care se dezvoltă și inovează. Iar Rodbun este un model de urmat: proiectele recente vizează dezvoltarea unor soiuri adaptate la noile condiții climatice, soluții digitale, servicii și suport pentru fermieri. Rodbun este un business românesc solid care a crescut în mod constant de la an la an și care a reușit să creeze o comunitate de fermieri în jurul său și să se dezvolte împreună. Sectorul agribusiness este esențial pentru economie și pentru siguranța aprovizionării alimentare”, declară Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.  

La rândul său, Daniel Muntean, fondator Rodbun, a subliniat că „parteneriatul cu CEC Bank probează o alianță strategică între capitalul românesc și interesele fermierilor români, care reprezintă o categorie esențială pentru dezvoltarea economiei naționale și poziționarea țării noastre în elita productivă a Uniunii Europene. Fermierii români, pe care Rodbun îi reprezintă și îi deservește cu mândrie, reprezintă un model pentru o adaptare de succes la rigorile înalte ale pieței europene și mondiale după 1989. Ei merită, din acest motiv, cele mai performante și moderne tehnologii, produse și servicii – iar CEC Bank contribuie direct la asigurarea acestora”. 

CEC Bank este un partener de tradiție al grupului Rodbun, fiind parte din consorțiile bancare care au acordat finanțări sindicalizate grupului Rodbun începând din 2018 și este parte și din cel mai recent împrumut sindicalizat, în valoare de 278 milioane de lei, acordat în august 2021.  

Anul acesta grupul Rodbun împlinește 20 de ani și a devenit în prezent cel mai mare furnizor de inputuri agricole (semințe, îngrășăminte) pentru micii fermieri – cu peste 6.400 de clienți și o rețea națională de 40 de magazine agricole și fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări și peste 1.000 de promotori. Grupul operează 9 ferme moderne proprii – în care se produc semințe și se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafață cumulată de 6.600 de hectare și operând facilități logistice agricole complexe, din care fac parte și silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73 de mii de tone.  

Recent, în structura acționariatului Rodbun a intrat Daniel Dines, CEO și fondator al UiPath, care a achiziţionat un pachet de 9,57% din pachetul de acțiuni al grupului prin intermediul Ice Vulcan Properties. Implicarea fondatorului UiPath are rolul de a sprijini poziționarea Rodbun ca lider în domeniul cercetării și inovației, în contextul în care provocările climatice și crizele geopolitice evidențiază tot mai clar importanța vitală a agriculturii, asigurării hranei și lanțurilor funcționale de aprovizionare pentru securitatea globală. Grupul Rodbun este activ, din acest motiv, în zona inovației și digitalizării, prin platforma Nextfarm, care facilitează maximizarea producției și optimizarea consumului de inputuri folosind tehnologii inovatoare: imagini prin satelit care sunt procesate cu tehnologii avansate și avertizează în cazul apariției unor boli/deficiențe, corelarea datelor de producție cu cele meteo, mai multe module de management al fermei. 

„O tranzacție care are scopul de a sprijini dezvoltarea continuă a operatiunilor prin intermediul unei facilități de finanțare personalizate, permițând accesul rapid la fonduri. Această tranzacție reconfirmă încrederea pe care CEC Bank o acordă companiilor românești care activează într-un sector esential al economiei, asigurând independența alimentară într-un context regional și international extrem de dificil”, a declarat Vlad Florea, Director Investment Banking, PCF Investment Banking. 

Tichetele de masă, primele de sărbători și abonamentele la clinici medicale private apar cel mai frecvent în pachetele angajaților. Cel de-al 13-lea salariu și săptămâna de lucru de 4 zile sunt, în schimb, cele mai dorite 

84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

„Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru (foto), Head of Communications în cadrul eJobs România.

40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei. 

Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei. 

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 170 de companii respondente. 

Compania BRD Asset Management, componentă a BRD – Groupe Société Générale, specializată în administrarea de investiții, a lansat încă patru fonduri deschise de investiții: două reprezintă o formă nouă pe piața produselor de profil din România, fiind fonduri cu orizont de timp prestabilit, BRD Orizont 2035 și BRD Orizont 2045, iar alte două sunt BRD Oportunități și BRD Euro Simplu. Toate constituie o extindere cu 50% a portofoliului de produse destinate investițiilor. 

Mihai Purcărea (foto), CEO BRD Asset Management: „Fondurile de investiții nou lansate completează gama de produse din portofoliul BRD Asset Management, oferind strategii noi, complementare, prin care ne dorim să ajutăm cât mai mulți investitori să își atingă obiectivele investiționale. Prin Fondurile cu Orizont de Timp Prestabilit, ne propunem să oferim clienților mai mult decât un produs și anume o strategie automatizată pentru îndeplinirea unor obiective specifice. BRD Oportunități își propune să fie cel mai flexibil produs din gama BRD Asset Management. Este un fond de investiții liber de constrângeri în decizia de a investi, având flexibilitatea să caute oportunități de investiții diverse, în funcție de context. Iar BRD Euro Simplu va oferi clienților posibilitatea de a plasa resursele în euro cu scopul obținerii unor performanțe financiare stabile în condiții de lichiditate ridicată. Sperăm ca noile noastre produse să vină în întâmpinarea nevoilor investiționale ale clienților noștri.”

Bogdan Tudosie, Head of Sales BRD Asset Management: „Fondurile cu Orizont de Timp Prestabilit (TDF) oferă o metodă de a pune economiile pe autopilot: investițiile se modifică gradual dinspre active considerate mai riscante precum acțiunile către active conservatoare precum obligațiunile, pe măsură ce fondul se apropie de data țintă. Reprezintă o metodă de a economisi «setează și uită/set it and forget it». Istoria a demonstrat că, în timp, cei care au investit în TDF au performat în medie cu 2,3% pe an mai bine decât investitorii care nu au investit în astfel de fonduri. Orice investitor cu un obiectiv setat în preajma celor doi ani țintă, 2035 sau 2045,  poate cumpăra unități în cele două fonduri BRD Orizont, care îi oferă acces la o strategie dinamică, adaptată nevoii sale. Fie că este vorba de educația copiilor, o casă nouă, pensie sau pur și simplu o rezervă pentru zile negre, aceste fonduri ajută investitorul să implementeze o strategie simplă pentru obiectivul său.”

BRD Orizont 2035 și BRD Orizont 2045 primele Target Date Fund – TDF (fonduri cu orizont de timp prestabilit) lansate în România, combină o întreagă strategie investițională în câte un singur fond. Au fost lansate pe piața internațională în 1994 în SUA, „concepute să rezolve unele dintre cele mai complicate probleme din investiții: alocarea potrivită a activelor, corelarea investițiilor cu orizontul de timp, profilul de risc și rebalansarea periodică a portofoliului”.

Lansate acum la noi, BRD Orizont 2035 se adresează clienților care au un obiectiv investițional de 10-15 ani, de exemplu educația copiilor, o casă nouă sau pensie, în timp ce BRD Orizont 2045 este potrivit clienților cu un obiectiv investițional care se întinde pe 20-25 de ani (pensie sau alte obiective pe termen lung).

Fiecare din cele două fonduri BRD Orizont va avea două clase, lei și euro, iar investițiile în acțiuni se vor realiza diversificat: aproximativ 60% din investiții vor fi cu expunere internațională, 40% vor fi destinate pieței locale de capital. Implementarea va fi realizată prin investirea în alte fonduri de investiții, precum și în active individuale.

Mihai Purcărea: „Deși pe termen scurt acțiunile sunt mai volatile decât instrumentele cu venit fix, pe termen lung istoria ne arată că acțiunile sunt în realitate mai puțin riscante decât obligațiunile, când judecăm în termeni reali. Acest lucru se întâmplă pentru că instrumentele sigure pe termen scurt, au de multe ori randamente sub rata inflației și astfel pierd din puterea de cumpărare.”

BRD Oportunități este caracterizat printr-o „strategie flexibilă, putând investi fără constrângeri în cele mai interesante oportunități din piețele de acțiuni, dar și de obligațiuni. Este un fond de investiții mixt, cu o alocare pe termen lung de 60% acțiuni și 40% instrumente cu venit fix. Obiectivul fondului este de a realiza o creștere a valorii pe termen lung prin valorificarea oportunităților de investiții, fără să fie constrâns de o anumită zonă geografică sau tip de instrument. Va putea fi cumpărat in lei, euro și dolari și se potrivește clienților care doresc să investească în acțiuni și care fie nu își doresc o expunere predefinită, fie vor flexibilitate mare din partea fondului, pentru a putea investi în diverse oportunități care pot prezenta interes”.

Alexandru Combei, director de investiții BRD Asset Management: „Chiar dacă pe termen lung randamentele oferite de principalele clase de active sunt destul de predictibile, fiind corelate cu evoluțiile economiilor și nivelul dobânzilor, pe termen scurt și mediu apar de multe ori anomalii precum scăderi sau creșteri nejustificate ale prețurilor activelor financiare. Printr-o alocare flexibilă a investițiilor și un orizont de timp adecvat, fondul BRD Oportunități va încerca să valorifice în mod activ oportunitățile care apar în piețele financiare.”

BRD Euro Simplu este definit ca „un fond de instrumente cu venit fix, destinat investițiilor pe termen scurt, cu o perioadă minimă recomandată de doar o lună. Acest instrument se potrivește clienților care vor să plaseze disponibilitățile în euro pe termen scurt și care vor performanțe financiare stabile și lichiditate ridicată pentru investițiile lor”. 

Bogdan Tudosie: „Suma optimă pentru investiții trebuie stabilită în funcție de specificul fiecărui investitor, neexistând bariere în acest sens. De cele mai multe ori, o strategie bună, care sporește șansele de a atinge obiectivele financiare, este aceea de a investi recurent, în fiecare lună. Mulți investitori încep cu 10% din veniturile lunare și în timp, pe măsură ce investitorul capătă experiență și încredere, se poate ajunge către o valoare optimă de 20-30%.”

BRD Asset Management anunță că fondurile sunt disponibile în toată rețeaua distribuitorului BRD, cu documentația necesară specifică fiecărui produs. De asemenea, vor fi disponibile pentru clienți și prin asigurările de viață cu componentă investițională Invest Benefit+ oferite de BRD Asigurări de Viață. 

Măsurile împotriva creșterii dramatice a prețurilor la energie au făcut marți obiectul unei dezbateri cu președinția cehă a Consiliului și cu Comisia.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte propuneri de urgență privind energia în cadrul discursului său privind starea Uniunii Europene, care va avea loc mâine în plen.

În cursul dezbaterii, președinția cehă a anunțat că statele membre vor încerca să aprobe viitoarele propuneri ale Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit comisarului european pentru energie, Kadri Simson, Comisia va propune măsuri de reducere a cererii de energie electrică în timpul orelor de vârf pentru a asigura un echilibru mai bun pe piață. De asemenea, va fi introdusă o limită la nivelul UE pentru remunerarea energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, astfel încât veniturile care depășesc acest plafon să fie utilizate pentru a ajuta statele membre să sprijine consumatorii vulnerabili. Aceasta a afirmat, de asemenea, că Comisia va colabora cu autoritățile de reglementare a pieței energiei electrice pentru a aborda problemele de lichiditate de pe piață.

În timpul dezbaterii, eurodeputații au subliniat necesitatea de a se asigura că răspunsul UE se bazează pe solidaritate și că profiturile realizate de întreprinderile energetice trebuie utilizate pentru a proteja consumatorii. Mulți au solicitat un nou impuls pentru sursele regenerabile de energie și dezvoltarea interconexiunilor energetice transfrontaliere – în special între Franța și Spania. Germania nu ar trebui să închidă centrale nucleare rămase în circumstanțele actuale, au afirmat mai mulți deputați. Alții au solicitat măsuri de combatere a speculațiilor pe piața gazelor și de reducere a cererii de energie electrică în perioadele de vârf, în timp ce unii deputați au considerat că energia electrică este un bun public care nu ar trebui tranzacționat pe o piață bursieră.

În contextul războiului din Ucraina, întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia a dus la o creștere bruscă a prețurilor energiei electrice și la volatilitatea pieței, determinând Comisia și statele membre să ia în considerare noi opțiuni de politică, cum ar fi plafonarea prețurilor sau decuplarea prețurilor la gaze și energie electrică.

În ultimele luni, Parlamentul și Consiliul au adoptat un plan de urgență pentru alimentarea rezervelor de gaze. De asemenea, Comisia a lansat planul RePowerEU, precum și măsuri de reducere a consumului de gaze la nivelul UE.

BusinessMark are plăcerea să invite experții și investitorii pe piața imobiliară la noua ediție a Real Estate & Construction Forum, eveniment ce va avea loc pe 14-15 septembrie 2022, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și online, pe platforma MyConnector.

Pe parcursul celor două zile de eveniment, vom avea alături unii dintre cei mai importanți jucători din industrie, alături de care vom dezbate tendințele pieței de real estate, analizând fiecare sector în parte – retail, industrial & logistics, office & rezidențial –, cu accent pe sustenabilitate, digitalizare și automatizare, elemente cheie ce propulsează aceste segmente într-un viitor în continuă schimbare.
Vom vorbi și despre ce proiecte noi sunt anunțate, care vor fi segmentele ce vor oferi cel mai bun randament, dar și cum a evoluat piața de real estate pe plan național și regional, în contextul în care șocurile externe, inflația galopantă, deficitul forței de muncă, modificările fiscale, creșterea accelerată a dobânzilor, dificultățile de aprovizionare din piața materiilor prime, majorarea prețurilor la energie sunt aspecte ce influențează acest sector.

Evenimentul include patru paneluri si o sesiune de prezentări, la care vor participa:

• Omer Susli, Turkey – Romania Business Council Chairman, DEIK Foreign Economic Relations Board
• Ștefan Tudos, Vice President, Genesis Property
• Lucian Azoiței, Founder & CEO, Forty Management
• Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties
• Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development
• Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group
• Claudiu Bisnel, Managing Partner & Founder, BRISK GROUP
• Petru Andronic, Country Manager, Sportisimo România
• Monica Movileanu, Partener de Audit, Lider al Departamentului de Consultanță Contabilă si Piete de Capital, PwC România
• Alina Popa, Head of Legal, CITR
• Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate
• Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties
• Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions
• Alex Skouras, Managing Partner, ALESONOR
• Bogdan Bălașa, CEO, HILS Development
• Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta
• Șerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision
• Andrei Koszti, Director Comercial Regional, CTP România
• Andrei Boca, Senior Leasing Manager Globalworth
• Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO – Mulberry Development
• Vlad Mustață, Leasing Manager, LPP S.A.
• Dana Bordei, Commercial Country Manager, VGP Romania
• Daniel Paraschiv, Co-founder, Urbano Parks
• Olga Melihov, Country Head Romania, MLP Group
• Ramona Predescu (Iacob), Country Manager, IWG Romania & Bulgaria
• Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar și Construcții, NNDKP
• Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta
• Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia Romania

Moderatori ai evenimentului vor fi:

• Liana Dumitru, Director | Retail Agency, COLLIERS
• Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, COLLIERS
• Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS
• Ionuț Oprea, Publisher – „Romania’s Real Estate Guides”, Market Pulse Reports

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, astfel că puteți interacționa chiar și online cu ceilalți invitați și vizita zona expozițională. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.

Audiență eveniment: investitori pe piața imobiliară, dezvoltatori imobiliari, agenții imobiliare și brokeri, companii de construcții, companii de consultanță, Birouri de arhitectură, Furnizori de materiale de construcții și tehnologii, Comercianți de materiale de construcții, Societăți de avocatură, Experți în domeniu.

Mark your B2B opportunity, alături de BusinessMark!

Un eveniment: BusinessMark
Parteneri: Brisk Group, Elco – Heating Solutions, NNDKP, Alesonor, PKF Finconta, Colliers
Suport tehnic asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partener strategic: HRCC – Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce
Parteneri media: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, birouinfo.ro, depozitinfo.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, iBuild, proidea, AngajatorulMeu.ro, administrație.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business, BRCC, Business Voice, spațiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, AntreprenorInRomânia.ro, Club Economic, Economistul

Firmele cu venituri < 100k euro/an încasează facturile la cca. 7 luni de la emiterea acestora, în timp ce companiile cu venituri > 100 mil. euro reușesc această performanță în doar 2 luni.

Cel mai recent studiu Coface România arată că în primul semestru din 2022 s-au deschis 3.510 proceduri noi de insolvență, în creștere cu 16% față de S1 2021, și cu 6% peste nivelul anterior pandemiei Covid-19. Pierderile financiare cauzate de companiile insolvente în primul semestru din acest an au ajuns la 2,7 mld. lei, în creștere cu 36% față de impactul similar din aceeași perioadă a anului trecut, și aproape cât toate pierderile generate de companiile care au intrat în insolvență în anul 2020.

Afacerile în contextul actual

Mediul de afaceri trece prin provocări încă de la debutul pandemiei. Anul 2020 a fost marcat de efectul de lacăt și incertitudini fara precedent, 2021 a cunoscut o revenire în forță, urmând ca 2022 să debuteze cu războiul Rusia-Ucraina. Analizând contextul economic, putem înțelege mai bine cadrul în care operează companiile.

În continuare, investițiile nu reprezintă principalul motor de creștere economică și dezvoltare a companiilor active în România. Sectoarele unde investițiile au crescut mai accelerat pe parcursul anului 2021 comparativ cu media la nivel național (cca. 15% creștere medie netă a bazei activelor fixe) sunt agricultura (+23%), construcții (+19%), HoReCa (+17%) și producția și furnizarea de energie electrică (+16%).

Durata medie de încasare a creanțelor la nivelul întregului mediu de afaceri a scăzut la 92 zile pe parcursul anului 2021, comparativ cu 117 zile in 2020, niveluri similare fiind raportate doar în perioada 2010-2012. Pe de altă parte, finanțarea acordată companiilor nonfinanciare de către instituțiile de credit a înregistrat un salt fără precedent pe parcursul anului 2021. Astfel, soldul creditelor bancare acordate tuturor companiilor la finalul anului 2021 era de 145 mld lei, în creștere cu 22 mld. lei față de finalul anului precedent.

Datele mai arată că producția industrială a cunoscut o creștere a costurilor de +25% în 2021 și +47% în primul semestru din acest an, dinamica salariului net a crescut cu 7% pe parcursul anului 2021, urmată de o accelerare în primul semestru din 2022 la +12%, iar dobânzile pentru creditele noi contractate în lei au crescut de la 4% (iunie 2021) până la 7,75% (iunie 2022).

„Primul semestru al anului 2022 conturează un tablou al mediului economic și de afaceri plin de provocări. Situația insolvențelor în S 1 confirmă tensiunile prin care trec firmele în încercarea de a supraviețui într-un cadru aflat în continuă schimbare. În acest context cu foarte multe incertitudini și provocări pentru mediul de afaceri, probabil numărul companiilor care își vor întrerupe activitatea va înregistra o creștere cu două cifre, amplitudinea și impactul financiar cauzate de companiile insolvente fiind dependente de evoluția contextului geopolitic și a tabloului macroeconomic. Este important să urmărim toate aceste evoluții cu atenție și să răspundem nevoilor cu soluții ancorate în realitatea curentă. Ca furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua să sprijine mediul de afaceri prin soluții bazate pe know how-ul adunat în cei peste 25 de ani de prezență pe piața locală,” a declarat Alina Popa, Country Manager, Coface România.

Evoluția firmelor insolvente

Deși primul semestru din acest an a fost marcat de o creștere a numărului de insolvențe, se observă o scădere graduală în ultimii ani a numărului de companii insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. EUR (medii si mari). Pe de altă parte, numărul acestora din urmă s-a situat în primul semestru al acestui an la 164 companii, în creștere față de 133 în S1 2021.

Conform datelor publicate de Centrala Incidentelor de Plăți furnizate de către Banca Națională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2022 au fost în valoare totala de doar 0.7 mld. lei. Valoarea medie a incidentelor de plată înregistrate pe primului semestru a fost de 53k lei, în linie cu media ultimilor ani.

„Mediul de afaceri trece printr-o furtună complexă: piața muncii este tensionată din cauza creșterii salariilor și a presiunilor inflaționiste, marjele sunt sub presiune, costurile de finanțare au crescut, provocările logistice sunt amplificate de creșterea riscului de contagiune, iar contextul geopolitic este foarte instabil. Într-un asemenea mediu, companiile sunt din ce in ce mai preocupate de încasarea mai rapidă a facturilor și analiza partenerilor de afaceri. Mai mult decât atât, complexitatea ecosistemului de afaceri implică necesitatea evaluării riscurilor furnizorilor și a celor mai importanți concurenți, ori clienții clienților importanți. Nu mai este suficient să îți analizezi doar partenerii de afaceri”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

Distribuția sectorială a insolvențelor

Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate in sectorul construcțiilor (710), urmat de comerțul cu amănuntul (467) și comerțul cu ridicata și distribuție (407). Dacă numărul insolvențelor deschise în sectorul de comerț este relativ stabil față de aceeași perioadă a anului precedent, sectorul construcțiilor raportează o creștere cu aproape 50%, principala provocare fiind gradul ridicat de îndatorare coroborat cu scăderea creditării pe segmentul rezidențial din cauza creșterii semnificative a dobânzilor. 

Dacă analizăm numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel național.

Radiografia mediului de afaceri

Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a fost de 62.567, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, numărul firmelor nou înregistrate a crescut la 76.962, din care SRL reprezintă 57.808, cu 7% mai mult decât același semestru din anul precedent, reprezentând astfel maximul ultimului deceniu din perspectiva evoluției semestriale. Cuplarea creșterii importante a companiilor care își întrerup activitatea (+12%) cu cele noi înmatriculate (+7%) poate indica și o migrare a afacerilor vechi către cele noi.

Privind către viitor, principalele provocări ale companiilor deriva din presiunile asupra profitabilității și decelerarea investițiilor din cauza dobânzilor în creștere, scăderii consumului și a incertitudinilor fiscale. Toate acestea vor crește dificultatea de rambursare a datoriilor comerciale și bancare, ceea ce va alimenta continuarea trendului de creștere a insolvențelor.

În prezentul studiu, au fost considerate insolvențele nou deschise, în baza datelor publicate de BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvență). De exemplu, toate firmele cu proceduri de insolvență deschise în primul semestru al anului 2022 (conform BPI) și care nu figurează ca fiind în funcțiune la mijlocul lunii iulie 2022 (conform ONRC), au fost considerate ca fiind insolvențe nou deschise pe parcursul primului semestru din 2022.

Studiu realizat în august 2022.

Equatorial, companie de training parte a Grupului Bittnet ce oferă cursuri de abilități soft specifice nevoilor din domeniul IT&C, a realizat în parteneriat cu Reveal Marketing Research un studiu reprezentativ în rândul team leaderilor din România, pe fondul provocărilor create de schimbările pandemice, atât în piața muncii, cât și la nivel de interacțiune umană în mediul de lucru. Preponderent, acesta identifică importanța deținerii și dezvoltării abilităților soft pentru obținerea succesului la locul de muncă. „Consider că principalele abilități absolut necesar a fi dezvoltate în special de manageri sunt cele referitoare la învățarea comunicării la distanță, la cum să își cultive, păstreze și comunice empatia și înțelegerea față de oameni, cum să mențină implicarea, sentimentul de siguranță, dar și de apartenență la un grup, organizație, în vremuri dificile. Altfel spus, de a adopta stilul participativ de conducere, axat pe oameni și colaborare. Ceea ce părea la început o nevoie de sistem și de rigoare s-a transformat destul de repede în nevoia de abilități umane, sociale, cu care nu neapărat toți am fost obișnuiți sau pe care am avut șansa să le dezvoltăm. Dar care de acum încolo vor cântări inclusiv în oferte de lucru și în a atrage specialiști de pe piață”, precizează Dan Berteanu, Vicepreședintele Diviziei de Educație din cadrul Bittnet Group.
În opinia sa, dar și potrivit concluziilor statistice care reies din studiul Equatorial, nevoia de dezvoltare a aptitudinilor soft, printre care se regăsesc inteligența emoțională și abilitățile de comunicare și colaborare, a crescut considerabil. Iar aceste tipuri de abilități devin în prezent un criteriu esențial și diferențiator de evaluare pentru angajator, dar și pentru angajat. 

Studiul desfăşurat online în perioada 25.03 – 05.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv de 317 persoane, lideri de echipe din departamente de IT, cu vârsta 25+, arată că noile forme ale organizării muncii, la distanță sau hibrid, i-au determinat pe 67% dintre team leaderii din industria tech și IT să își dezvolte noi abilități de comunicare și relaționare cu echipa pentru a păstra un nivel optim de productivitate. În prezent, 8 din 10 team leaderi consideră că provocările de ordin uman, ce țin de interacțiunea dintre oameni, se dovedesc a fi mai greu de gestionat decât cele de ordin tehnic.

• Promovările în poziția de team leader scot în evidență nevoia accentuată de cultivare a unor noi abilități soft (84%).
• 6 din 10 team leaderi declară că sunt interesați în mare măsură să participe pe viitor la sesiuni de training de abilități soft.
• Peste jumătate din team leaderi (56%) își doresc ca durata unui curs complet de abilități soft să fie cuprinsă între 1-3 luni, perioadă ce le-ar permite aplicarea practică, între sesiuni, a cunoștințelor dobândite. 

Deținerea unui mix potrivit de competențe tehnice și abilități interpersonale face parte din noua realitate, ajutând un team leader să se ridice sau să depășească nivelul așteptărilor la locul de muncă. Rezultatele studiului relevă faptul că skill-urile tehnice – cele care permit înțelegerea domeniului de activitate – sunt cel mai des utilizate în activitățile de zi cu zi ale team leaderilor, acestea înregistrând un scor de 46%. Cu toate acestea, 84% dintre team leaderi au declarat că de când ocupă această funcție au fost nevoiți să își dezvolte noi abilități soft pentru îndeplinirea cu brio a obiectivelor echipelor pe care le coordonează. De asemenea, 85% dintre team leaderi menționează că și-au exprimat dorința de dezvoltare personală la locul de muncă, iar 81% că și-au stabilit o listă de obiective personale anuale. În cazul celor interesați să participe la traininguri de abilități soft pe viitor se observă o atitudine mai proactivă, cele două atribute mai sus menționate înregistrând scoruri de 92% respectiv 90%. 

Conștienizând nevoile din piață și faptul că trainingurile de abilități soft sunt mai puțin populare în comparație cu cele tehnice, Equatorial, compania de training specializată în IT&C, vine în sprijinul team leaderilor, oferindu-le bagajul de cunoştinţe necesar celor ce doresc sa își cultive abilitățile soft în baza vastei experiențe pe care o dețin în domeniul tech. Astfel că, îmbunătățirea relațiilor și lucrului în echipă, dezvoltarea abilităților manageriale și de leadership, descoperirea punctelor forte și creșterea gradului de auto-conștientizare sau folosirea tehnologiei și psihologiei pentru a genera schimbare de comportament sunt doar câteva dintre abilitățile soft și competențele practice pe care participanții și le pot dezvolta în cadrul training-urilor puse la dispoziție de catre Equatorial.

Produsul oferit de Equatorial este un program de învățare care se desfășoară pe o perioada de 3 – 4 luni și care este adresat team leaderilor din domeniul tech. Este un program standard, actualizat anual pe baza rezultatelor cercetării cantitative inițiate constant în domeniu. Programul este unul de tip experiențial, care începe cu zona de autocunoaștere și înțelegere a rolului de team leader, continuă cu informații despre conducerea echipei, comunicarea și motivarea ei și se finalizează cu performanța echipei și mijloacele de a o susține. 

Workshop-urile, sesiunile individuale și personalizate cu trainerul, lecțiile digitale și interactive în „FutureSkills”, platforma care reunește și amplifică beneficiile învățării digitale și sociale într-o arhitectură axată pe stimularea participanților, cărora se adaugă quiz-uri teoretice și contextuale, exerciții de aprofundare și teme de lucru, toate alcătuiesc structura acestui program cu multe aplicații practice.

În plus, din punct de vedere al programelor de training și al cursurilor pe care le pregătește Equatorial, acestea pun mult accent pe zona interpersonală. „Oferim inclusiv traininguri de creativitate, colaborare, comunicare, de rezolvat situații dificile, de feedback, productivitate și performanță. Mai importantă decât temele abordate este maniera de livrare. Pandemia a pus o presiune pe formatul livrării informațiilor, în sensul că sesiunile în fața ecranelor au trebuit să fie semnificativ mai scurte ca număr de ore și zile decât cele fizice, anterioare. Este evident că nu ne mai putem întoarce la felul în care făceam lucrurile înainte. Prin urmare, cursurile pe care noi le oferim pun accent pe interacțiuni mai scurte, variate, cu multiple modalități de învățare, cu mix de online și offline și multe alte aspecte care le vor face cu siguranță foarte atractive, pe lângă utile și informative, pentru participanți”, încheie Dan Berteanu. Cei interesați pot afla mai multe detalii accesând https://equatorial.ro/. 

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 25.03 – 05.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul liderilor de echipa din departamente de IT, cu vârsta 25+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 317 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-5.6% la un nivel de încredere de 95%.

1 din trei angajatori spune că a decis ca munca
să fie de la birou de două ori pe săptămână

• 61% dintre angajații chestionați lucrează de acasă
• 62% dintre salariați vor să munceasă remote pentru a fi eficienți
• 13% dintre angajati vor să lucreze de acasă pentru a mai avea un job. 65% dintre angajați ar lucra de la birou doar dacă li s-ar cere
• 46% dintre companii nu au reguli privind telemunca

Aproximativ 40% dintre angajați și-ar căuta alt job dacă angajatorul le-ar solicita să lucreze preponderent de la birou, iar ei nu și-ar dori acest lucru, conform unui sondaj realizat la finalul lunii august de către Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România.

Conform aceluiași studiu, în jur de 33% dintre specialiștii în resurse umane chestionați au răspuns că în companiile pe care le reprezintă angajații lucrează de la birou două zile pe săptămână.

Pentru acest sondaj au răspuns 2.813 angajați și 537 de experți în HR. 

Două joburi în același timp 

Astfel, în prezent, 61% dintre angajați lucrează preponderent de acasă (3-5 zile pe săptămână), iar restul de la birou. Totodată, 72% își doresc să continue astfel – să lucreze de acasă, în timp ce doar 28% ar vrea să lucreze preponderent de la birou (3-5 zile pe săptămână).

Cei care preferă să lucreze de acasă au ales acest mod de a munci pentru că li se pare mai eficient (62% dintre angajați) sau pentru că pot să aibă grijă și de familie&casă în timpul programului de lucru (57%). În jur de 13% spun că le place să lucreze de acasă pentru că acest lucru le permite să aibă încă un job. 

65% dintre angajați s-ar întoarce la birou doar dacă li s-ar cere 

De altfel, dacă ar fi să se întoarcă să lucreze de la birou, în jur de 65% dintre salariați ar face acest pas doar dacă ar fi o cerință din partea companiei. În jur de 50% dintre angajați ar lucra de la birou pentru a socializa, iar 27% din motive legate de eficiență.

În cazul în care compania le-ar cere să lucreze 3-5 zile pe săptâmână de la birou, 54% nu ar fi de acord. 

De asemenea, în cazul în care li s-ar cere să lucreze în majoritatea timpului de la birou și nu ar vrea acest lucru, aproximativ 40% dintre salariați și-ar căuta un alt loc de muncă. Aproximativ 36% dintre angajați ar vorbi cu alți colegi pentru a convinge managementul și departamentul de HR să schimbe această decizie, iar 25% s-ar conforma deciziei de a merge la birou pentru ca nu au alternative.

Mai bine de jumătate dintre angajați (52%) spun că angajatorii nu i-au întrebat ce cred atunci când au decis cum se desfășoară modul de lucru. 

În schimb, 90% dintre specialiștii în HR chestionați spun că și-au consultat salariații cu privirea la întoarcerea la munca de la birou. Aproximativ 7% nu au făcut acest lucru, iar 3% spun că o vor face. 

83% dintre specialiștii HR au discutat în departament sau cu managementul despre back to office 

Pe de altă parte, 83% dintre experții în HR afirmă că au discutat anul acesta în departament sau cu managementul companiei despre ideea de a rechema angajații să lucreze preponderent de la birou. În jur de 13% nu au vorbit despre acest subiect, iar pentru 4% discuția nu își are rostul pentru că în ultimii doi ani au lucrat doar de acasă. 

În jur de 90% dintre specialiștii în HR spun că managementul susține un echilibru între munca de la birou și cea de acasă. Aproximativ 6% dintre experții HR afirmă că managerii încurajează munca de acasă, iar 4% ar dori să cheme angajații la birou. 

46% dintre companii nu au reguli privind telemunca

De asemenea, experții în resurse umane spun că în urma discuțiilor avute cu managementul companiei au hotărât: munca să se desfășoare de la birou două zile pe săptămână (32% dintre specialiștii în HR), munca să fie de la birou patru zile pe săptămână (19%), decizia să fie a angajaților (12%), munca să fie trei zile pe săptămână de la birou (9%), angajatii să vină în fiecare zi la birou (7%), angajații să lucreze patru zile remote și una de la birou (3,3%), exclusiv remote – cu anumite excepții (3,1%) și angajații să lucreze trei zile remote (2,9%). 

Deși în foarte multe businessuri se lucrează de acasă de peste doi ani și jumătate, doar 54% dintre specialiștii HR spun că există reguli privind telemunca în companiile pe care le reprezintă. Totodată, 44% dintre angajatori au răspuns că vor stabili astfel de reguli. 

Îngrijorările angajatorilor 

Principalele îngrijorări ale specialiștilor HR privind munca remote sunt: faptul că angajații nu mai comunică la fel de bine unii cu alții – ceea ce poate afecta eficiența (33%), tendința ca angajații să nu își mai dorească să lucreze de la birou (29%), eficiența angajaților (24%), menținerea motivării angajaților (24%), faptul că inițiativele de HR nu mai sunt suficient de vizibile (10%) și faptul că urmează o criză economică în care este nevoie ca angajații să fie mai uniți și eficienți, iar aceștia nu vor să revină la birou (8%). 

„Deși pandemia a trecut, efectele ei le vedem foarte puternic pe piața muncii. Mai exact, peste 60% continuă să lucreze de acasă și s-ar întoarce la birou doar dacă li s-ar cere acest lucru. Mai mult, aproape jumătate dintre salariați ar căuta alt job dacă li s-ar impune munca de la birou. Astfel, specialiștii în HR sunt într-o poziție dificilă între a păstra libertatea angajatilor de a-și alege modul de lucru, dar și o tot mai mare nevoie de eficiență. De altfel, dacă adunăm procentele din studiu, observăm că pentru peste 65% dintre specialiștii în HR principalele îngrijorări privind munca remote sunt legate de eficiență. Probabil că soluția este ca angajatorii să fie cât mai atenți la starea de bine a angajaților și să găsească continuu medode noi de motivare și fidelizare a angajaților”,  spune Costin Tudor, fondator și CEO Undelucram.ro 

Regiunea Asia-Pacific continuă să deschidă tot mai multe oportunități de dezvoltare a industriei financiare. Un raport McKinsey privind viitorul serviciilor financiare din Asia descrie regiunea ca fiind „motorul de creștere a consumului mondial”, estimând că această regiune are o oportunitate de creștere a consumului de aproximativ 10 trilioane de dolari în următorul deceniu.

De asemenea, cel mai recent raport EY Global FinTech Adoption Index, care a chestionat 27.000 de consumatori activi din punct de vedere digital din 27 de piețe, a arătat că Asia este lider mondial în ceea ce privește adoptarea FinTech.   

Digitalizarea serviciilor financiare
în regiunea Asia-Pacific, bazată pe sustenabilitate 

Există o nevoie actuală a băncilor de a deveni digitale pentru a oferi servicii mai bune, pentru a răspunde cererilor tot mai crescute și pentru a concura pe o piață din ce în ce mai competitivă. Însă, pentru a atinge acest obiectiv, băncile trebuie să aibă la dispoziție tehnologii inovatoare, care să le permită o mai bună putere de calcul, eficiență energetică și, în mod esențial, capacitatea de a valorifica inteligent datele.

„Tehnologia, mai ales conectivitatea și datele, continuă să reprezinte motorul de dezvoltare a industriei financiare”, a spus Jason Cao, Chief Executive Officer al Huawei Global Digital Finance. 

Sustenabilitatea este, de asemenea, unul dintre criteriile pe care organizațiile trebuie să le ia în considerare pe măsură ce implementează soluții tehnologice de viitor. Ecologia este legată în mod direct de eficiența operațiunilor, iar tranziția digitală joacă un rol foarte important în acest sens. 

Huawei a semnat recent un Memorandum de Înțelegere cu banca singaporeză Oversea-Chinese Banking Corporation (OCBC) pentru „sucursale și clădiri verzi” prin care Huawei va contribui la facilitarea utilizării tehnologiei Smart Internet of Things (IoT). Huawei va colabora, de asemenea, cu OCBC în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a operațiunilor băncii, pentru a reduce emisiile de carbon prin furnizarea de soluții inovatoare care se integrează cu dispozitivele inteligente IoT din sucursalele băncii.

Un alt exemplu este Kasikorn Business Technology Group (KBTG), ce a încheiat un parteneriat cu Huawei pentru soluția OceanStor Dorado 8000 V6, precum și FlashLink®,un algoritm inteligent conceput exclusiv pentru mediile flash, pentru a putea oferi performanțe stabile clienților, simplificând în același timp operarea și întreținerea (O&M) și reducând costurile IT.

Government Savings Bank (GSB) din Thailanda s-a asociat cu Huawei pentru conectarea unei infrastructuri de rețea în sucursalele mari și mici, astfel încât să asigure o funcționare optimă și un nivel ridicat al calității serviciilor oferite. GSB a folosit soluția SD-WAN de la Huawei pentru a crea o rețea puternică bazată pe cloud, care să răspundă noilor cerințe și obiectivelor viitoare de extindere a activității băncii.

Așadar, accelerarea transformării digitale, bazată pe soluții tehnologice inovatoare și principii de sustenabilitate, va aduce beneficii pentru numeroase instituții financiare din regiunea Asia-Pacific, ce își vor optimiza activitatea și vor putea oferi servicii mai bune tuturor clienților. Mai multe informații despre soluțiile Huawei Intelligent Finance sunt disponibile aici.

Liderul pieței locale de anunțuri generaliste, OLX a raportat date despre cele mai avantajoase destinații de vacanță pentru vara anului 2022. Studiul analizează evoluția prețurilor la cazări pe teritoriul României în perioada 1.07 – 17.08.2022 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele OLX arată că cea mai avantajoasă destinație de pe litoralul românesc este Mangalia cu o medie de preț de 500 de lei/noapte, stațiunea Mamaia înregistrând cele mai mari creșteri de pe litoralul românesc, cu un preț mediu de 2,964 de lei/pachet de weekend.

Potrivit datelor OLX, top 3 cele mai ieftine orașe din țară în perioada 01.07. – 17.08.2022 sunt Mangalia (500 RON), Pitești (500 RON) și Tomești (500 RON). Comparativ cu anul 2021, cea mai mare scădere în 2022 pentru perioada de concedii este în Pitești (scădere de 500% față de 2021), urmat de București (scădere de 114% față de 2021) și Năvodari (scădere de 48% față de 2021). În același timp, cea mai mare creștere a prețului mediu pentru 2022 este în Micești (creștere de 426% față de 2021), urmată de Mamaia (creștere de 317% față de 2021) și Constanța (creștere de 84% față de 2021).

Alte locații de agrement avantajoase de pe litoralul românesc înregistrează prețuri medii de 666 lei/noapte pentru Saturn sau 700 lei/noapte în Mamaia-Sat, cu o scădere de 16% a prețurilor față de anul trecut. 

În același timp, Constanța înregistrează o creștere de 84% a prețurilor medii cu 968 lei/noapte în 2022, iar stațiunea Olimp a oferit cazări cu 2000 lei/pachet de weekend în medie – reprezentând o creștere de 39%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. 

„După ridicarea relativă a restricțiilor, Românii au vrut să călătorească mai mult. Datele OLX ne arată că, deși prețul pentru destinațiile populare de vacanță din țară a crescut în acord cu scumpirile generate de contextul economic internațional, există și scăderi drastice și neașteptate. Vedem o scădere de peste 300% în ceea ce privește prețurile pentru unitățile de cazare din București, dar și scăderi pentru unitățile de cazare din Năvodari”, declară Andreea Stoican-Popescu, PR & Campaign Manager OLX Romania, Bulgaria, Portugalia.

Utilizatorii platformei folosesc filtrarea după preț ca factor fundamental în alegerea unei oferte de vacanță în diferite părți ale țării.

Gabriel Biriș, co-fondator Casa de avocatură Biriș-Goran și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe spune într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz despre cât de reală este creșterea economică a României de 5,8%.

„Creșterea economică de 5,8% este cât se poate de reală. Trebuie însă să avem grijă să nu ne îmbătăm cu apă rece pentru că o componentă foarte importantă a PIB-ului este consumul intern. Consumul intern a continuat să crească după creșterile susținute din perioadele anterioare, alimentate din mai multe surse: din creșteri de salarii, angajări la buget cu salarii foarte mari, creșterii de pensii și pensii speciale și de un credit, relativ încă, disponibil. Dar trebuie să ne uităm și la celelalte componente unde rezultatul nu este atât de pozitiv. ”

„Creșterea economică este reală, este un motiv de bucurie dar trebuie să o privim cu multă prudență. Pentru că în spatele creșterii economice se ascund niște riscuri care provin din deficitul bugetar și deficitul balanței comerciale. Consumăm mai mult decât producem și cheltuim mult mai mult decât avem.”

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Cercetarea la nivel de excelență în domeniul construcțiilor reprezintă esența evenimentului de profil ce reunește a XXII-a ediţie a conferinţei de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială cu tema „Excelența în cercetările aplicative privind sustenabilitatea în construcții”, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC în perioada 27-28 octombrie 2022, precum și conferinţa aniversară la 60 de ani de existență a Sucursalei Cluj-Napoca a INCD URBAN-INCERC, în organizarea acesteia.

Vor fi prezentate cele mai noi cercetări din domeniul construcţiilor, economiei construcţiilor, arhitecturii, urbanismului şi dezvoltării teritoriale, prin reliefarea celor din cadrul Sucursalei INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca. Sunt programate o conferinţă ştiinţifică de comunicări realizate de cercetători ai INCD URBAN-INCERC, o sesiune de postere şi ateliere de prezentare şi dezbatere a rezultatelor unor proiecte de cercetare ale INCD URBAN-INCERC, precum și o conferinţă festivă dedicată celebrării a 60 de ani ai Sucursalei INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, întregite cu o vizită tehnică.

Partener principal academic este Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, partener academic este Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, parteneri sunt Con-A Sibiu şi ASA ConsolisTurda.

Înregistrările pentru prezentările de comunicări trebuie să se facă până la data de 14 octombrie 2022. Organizatorii subliniază că „programul, ce va fi comunicat până pe 21 octombrie 2022, se întocmeşte exclusiv pe baza înscrierilor”.

Apelul de participare:

În data de 8 septembrie 2022, în cadrul evenimentului Forumul Orașelor Verzi (FOV) organizat de către Primăria Brașov, avut loc conferința „ProAfaceri Verzi” – ediția a doua, organizată de către Asociația ProAfaceri România în parteneriat cu municipalitatea Brașov.

Evenimentul și-a propus să aducă exemple de bune practici privind utilizarea tehnologiilor performante și micșorarea impactului negativ al afacerilor asupra mediului înconjurător, reunind în 2 paneluri distincte antreprenori, consultanți, dar și reprezentanți ai unor instituții locale și regionale pentru a informa, educa, dar și a motiva schimbarea. Astfel, evenimentul a început cu o prezentare a Asociației ProAfaceri făcută de către președintele organizației, dl Sorin Peligrad.

Participanții au aflat despre activitatea Asociației, misiuni economice organizate, vizite de lucru la diferite obiective publice și private, proiecte de afaceri precum „Arena Urșilor powered by ProAfaceri” sau „Clubul ProAfaceri” care a ajuns la 150 întâlniri ale antreprenorilor din Regiunea Brașov. Printre membrii acestei comunități de afaceri se regăsesc companii precum Regina Maria, BCR, Comprest Brașov, Poșta Româna, Aro Palace, ANAT, ICCO, Edenred România, Mizar Bacău, Life Dental Spa, Air Dragons, dar și în diverse județe din țară și în afara țării.

A urmat o vizita a unei delegații de investitori chinezi reprezentați de către Biroul Municipal de Comerț din Ningbo (China) interesați de găsirea de oportunități de afaceri în România și în Brașov cu sprijinul CCI Brașov. Delegația a fost ghidată de către președintele CCI Brașov, dl Silviu Costea și a prezentat și oportunitatea de participare și reprezentare la expoziția din 2023 din Ningbo.

În primul panel al conferinței, cel dedicate digitalizării afacerilor, speakerii au adus informații valoroase, noutăți și oportunități pe aceste teme. 

Directorul de comunicare și educație financiară al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF România), dl Daniel Apostol ne-a vorbit despre programe de educație financiară, resurse care sunt gratuite, și care se adresează tuturor, până la vârste mici.

Vicepreședintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) dl Dragoș Tohăneanu a prezentat stadiul actual al inter-operabilității bazelor de date publice și modul de scădere a birocrației (inclusiv obținerea de documente online) prin platforme precum www.ghiseul.ro.

  A urmat o prezentare a doamnei Rodica Lupu – director Cluster TEC – Technology Enabled Construction și CEO Loop Operations care a prezentat avantajele unui cluster, modalități de dezvoltare a membrilor sai, precum și modul în care se pot conecta aceste clustere cu alte clustere similar și cu administrația publică, precum și  ideea digitalizării și incubării afacerilor din construcții. 

Pe aceeasi temă, a soluțiilor inovative în construcții a avut loc prezentarea doamnei Doina Negrea – Director Comercial Structuri Metalice, ViaCon Romania pe tema utilizării structurilor metalice la poduri, podețe și tunele, otelul fiind 100% reciclabil. 

A urmat o prezentare a directorului Agentiei Metropolitane Brașov, dl Dragoș David despre dezvoltarea Brașovului și a zonei înconjurătoare, proiecte de inovație și abordări verzi ale organizațiilor publice și private, transfer tehnologic și dezvoltarea afacerilor cu plusvaloare.

În final, doamna Nicoleta Cirjan – Șef Biroul Relaţii Externe, Turism și Evenimente Primăria Brașov și dl Marius APOSTU – consultant Iceberg au prezentat un proiect extrem de interesant TOURINN Act– Catalog de soluții digitale și granturi pentru micro-întreprinderi din turism.

La pauza, participanții au putut degusta produse alimentare, apa și cafea și au putut vizita expoziția cu standuri ale partenerilor Viacon România, Pegas Delivery – întreprindere socială finanțată prin fonduri europene, inițiatoare a proiectului „Leapșa faptelor bune” (atragerea de parteneri HORECA care să susțină producerea și livrarea de mese calde pentru beneficiarii Adăpostului de Noapte Brașov.

Al doilea panel, cel dedicat mediului, a început cu o prezentare (studiu de caz) al unei companii din Râșnov ambalaje flexibile ecosustenabile, iar Aliz Kosza – business mentor și business strategist a făcut prezentarea soluțiilor moderne din aceasta fabrică.  

Prezentarea d-lui director general al Comprest SA, dl Alexandru Tănase, a venit cu soluții moderne de reciclare a deșeurilor, cu precizări despre modul în care se efectuează serviciile de salubritate, precum și proiectele de viitor în direcția „verde” – Eco Atitudine.

Primarul municipiului Brașov, dl Allen Coliban a vorbit în plen despre proiecte în derulare sau viitoare ale orașului, inclusiv despre trasee pentru biciclete în oraș, stații de încărcare vehicule electrice, scăderea amprentei de carbon a utilizatorilor de energie din Brașov, transport în comun ecologic, etc.

Un subiect foarte interesant este proiectul unui hub de sănătate ce se va dezvoltă la Brașov, proiect finanțat cu circa 1 miliard de euro în perioada următoare și care va pune accent pe prevenție, pe dezvoltarea sanatatii locuitorilor, pe incurajarea cercetării și inovării în domeniu. Detalii aici: https://brasovstiri.ro/fov-2022-brasovul-va-gazdui-primul-hub-de-dezvoltare-sustenabila-cel-in-domeniul-sanatatii-bugetul-de-start-poate-ajunge-la-1-miliard-de-dolari/ .

Următorul speaker, Radu Predescu – director executiv Autonom Lease România a vorbit despre mobilitatea urbană verde și despre modul în care compania româneasca Autonom își propune să se implice.

Apoi, cunoscutul antreprenor și activist de mediu, Bogdan Micu – Alpin Sun GmbH, a prezentat avantajele utilizării panourilor solare, precum și soluții modern de utilizare a lor.

Cei doi speakeri au abordat, din puncte de vedere diferite, dar asemănătoare, cantitatea de energie care este emisă zilnic de către Soare către Terra și cantitatea de energie utilizată efectiv pe Terra. Diferența este de câteva mii de ori! Detalii aici: https://www.worldometers.info/ 

în final, dl Octavian Isaila, antreprenor si pasionat de vinuri, a prezentat Wein Fest – festival de vinuri din Mediaș, povestea vinurilor Caspari și Ambrosi, precum și Proclamația de Fetească Regală și Ziua internațională a acestui vin.

Evident, după încheierea evenimentului a urmat o degustare de vinuri nobile transilvănene de la aceste crame. Evenimentul s-a incheiat cu o tombolă cu premii pentru participanți și o sesiune de networking.

 Partenerii de la iVelo România au montat un stand pentru încărcarea de biciclete electrice în fața hotelului Aro Palace, stații de încărcare și distribuție biciclete electrice ce se pot amplasa pe suprafața orașului.

Mulțumiri și felicitări tuturor partenerilor: Primăria Brașov , Comprest SA, BCR , hotel Aro Palace , Autonom Romania , USIBID Washington, Viacon Romania,  Speedy Green – amenajări grădini , cofetăriile Herr Strudel, Pegas Delivery – servicii delivery și curierat, ProSoft Brasov , Comorile Bunicii, Termene.ro, George Nedelcu & LGL Consulting , Leonidas, TechWise Pitesti și https://ciclo.ro/ , Kronstadt Media – agenție creativ https://ro.kronstadtmedia.com/, Coson Media – agenție de publicitate, Velstand Group – facility management, Supraviețuire Inteligentă – teambuildinguri corporate , Fespore SRL – consultanță în afaceri, Famous Gifts – obiecte promoționale, Binele Continuă powered by ProAfaceri România, MixTv și alții.

Financial Intelligence organizează, luni, 12 septembrie 2022, de la ora 10:30, a cincea ediție a FORUMULUI PIEȚEI DE CAPITAL, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Evenimentul se va desfășura în format hibrid și va putea fi urmărit și online, LIVE, pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Piața de capital din România a făcut față într-un mod matur multiplelor provocări care s-au suprapus în această perioadă.

„Specificul bursei noastre, în care domeniile financiar și energetic sunt puternic reprezentate, a contribuit la obținerea unor rezultate pozitive în condițiile în care alte piețe sunt încă în scădere”, a declarat recent Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București.

De altfel, cea mai bună performanță la nivelul BVB a fost consemnată de indicele BET-NG, care include companiile din energie și utilități, cu +9% în primele 7 luni. 

Piața de capital din România împlinește, în luna septembrie, doi ani de la promovarea la statutul de piață emergentă, după criteriile agenției FTSE Russell.

În total, România va avea, din 19 septembrie, 13 companii incluse în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente, șapte în indicii FTSE Global Micro Cap și șase în indicii FTSE Global All Cap. 

Ca bilanț al listărilor după promovarea României de către FTSE Russell la statutul de piață emergentă secundară, a fost observată o revigorare a ofertelor publice inițiale derulate în vederea admiterii la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB.

Pe 1 decembrie 2022, Bursa de Valori București va împlini 140 de ani de la deschiderea oficială a bursei, după o perioadă de peste 70 de ani în care au funcționat în România doar burse de comerț.

În cadrul Forumului Pieței de Capital vom dezbate cele mai importante subiecte ale momentului cu speakeri de referință în sectorul pieței de capital:

• Dezvoltarea pieței de capital, în contextul războiului și al turbulențelor economice;
• Perspective pentru noile IPO-uri ale companiilor private sau de stat;
• Noi produse la BVB; Stadiul dezvoltării Contrapărții Centrale;
• Perspectiva promovării Bursei de Valori București la statutul de piața emergentă de către MSCI;
• Simplificarea birocrației pentru companiile listate; 
• Accent pe sustenabilitate, pentru a atrage investitori;
• Educația financiară a publicului din România;
• Reglementări pentru criptomonede și Forex.

Speakerii evenimentului sunt: Daniel APOSTOL, Directorul Direcției de Comunicare, Autoritatea de Supraveghere Financiară (mesajul președintelui); Dan Dragoş DRĂGAN, Secretar de Stat la Ministerul Energiei; Mihai-Călin PRECUP, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor; Adrian TĂNASE, Director General, Bursa de Valori Bucureşti (BVB); Claudiu NĂSUI, Vicepreședinte USR și membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaţilor; George TUȚĂ, Deputat PNL, Chestor al Camerei Deputaţilor; Bogdan DRĂGOI, Președinte al Consiliului de Administrație, Director General SIF Banat Crișana; Marian NĂSTASE, Președintele Consiliului de Administrație, ALRO; Constantin SEBEȘANU, CEO, Impact Developer & Contractor; Florin CAZAN, Director Tranzacționare Retail, BT Capital Partners; Claudiu CERCEL, Director General Adjunct, BRD Groupe Société Générale; Cristian AGALOPOL, Securities Services Head pentru Europa Centrală, Citibank; Bogdan BADEA, Președintele Directoratului Hidroelectrica (tbc); Marius DAN, Director General Adjunct pentru Strategia Corporativă, Franklin Templeton București; Radu ROȘCA, Președinte – Director general, Transilvania Investments; Eugen VOICU, Președinte al Consiliului de Administrație Meta Estate Trust; Răzvan RAȚ, Director General Adjunct BRK Financial Group; Gabriel ȚECHERĂ, Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii, TTS; Ionuț BINDEA, Preşedinte al Consiliului de Administraţie și Director General interimar al ROCA Industry; Peter de BOER, Strategic finance, investor relations manager and board member, DN Agrar Group S.A.; Răzvan STOICESCU, Deputy Managing Partner, Mușat și Asociații; Horia GUSTĂ, Președinte, Asociația Administratorilor de Fonduri; Paul BARANGĂ, Expert piața de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Mihaela CROITORU, Founder Managing Partner, INNOVA Project Consulting; Marian SIMINICĂ, Director Executiv, Institutul de Studii Financiare; Gabriela HÂRȚESCU, Decan și Chief Operating Officer, Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de: Adina ARDELEANU, Redactor Șef Adjunct și Membru Fondator al Financial Intelligence și Daniela ȘERBAN, Președintele Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România.

Agenda evenimentului poate fi consultată aici.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Partenerii evenimentului sunt: ALRO, Impact Developer & Contractor, TTS (Transport Trade Services), Superbet, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, Institutul de Studii Financiare – ISF, Transilvania Investments, SIF Banat Crișana, Evergent Investments, Hidroelectrica, Comvex, Romgaz, ROCA Industry, BRK Financial Group, Mușat și Asociații, Electrica Furnizare, Biofarm, CAPEX.com, Certinvest, Meta Estate Trust, Anadolu Automobil Rom, BRD Groupe Societe Generale, Fondul Proprietatea, TeraPlast, Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, DN AGRAR, SIF Muntenia, Antibiotice Iași, SIF Oltenia, Certion Properties, Depozitarul Central, Nuclearelectrica, Innova Project Consulting, Băiculescu și Asociații, Bursa Română de Mărfuri, AAGES SA, Cristallini, Consiglieri, OTP Asset Management, SSIF Goldring, Estinvest.

Parteneri instituționali: Autoritatea de Supraveghere Financiară, ARIR.ro – Asociația Română pentru Relația cu Investitorii, PWN România, Consiliul National al IMM-urilor din Romania (CNIPMMR), ICSS, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), British Romanian Chamber of Commerce (BRCC).

Partener educațional: Envisia – Boards of Elite.

Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Invest Club, ClubEconomic.ro, The Diplomat-Bucharest, FinZoom.ro, Revista CARIERE, Revista Patronatului Roman, NewMoney, BiziLive.tv.

Producție video: Boof Media.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi pe pagina evenimentului:

Deciziile luate la nivel european pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică vor revoluționa sectorul energetic și vor schimba lumea, construind un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare. Responsabilitatea în ceea ce privește energia viitorului este a tuturor și fiecare dintre noi poate fi parte din soluție prin deciziile privind stilul de viață pe care îl adoptă. Cea mai mare provocare este schimbarea comportamentelor, iar acest lucru poate fi făcut cu oameni și prin oameni, de aceea este important să venim permanent cu informații relevante, într-o manieră inedită care sa aibă un puternic impact asupra tuturor.

Prin proiectul „Gătit în cuptorul solar”, primul de acest gen din România, Asociația Energia Inteligentă vrea să tragă un semnal de alarmă asupra caracterului limitat la resurselor energetice clasice și asupra nevoii crescânde de a arăta mai multă deschidere față de sursele sustenabile de energie. Ne-am propus sa facem acest lucru într-o manieră originală, arătând cum un lucru firesc, precum razele soarelui, poate fi transformat în ceva extrem de util – sursa directă de energie pentru prepararea hranei.

Cea de-a doua etapă a proiectului a avut loc în prima zi de toamna a acestui an, sub forma unei demonstrații de gătit folosind cuptoare solare. Gazda evenimentului a fost Ana Hotels Europa Eforie Nord care a oferit cadrul perfect pentru organizarea acestei demonstrații de gătit. Proiectul a fost susținut de OMV Petrom și Villa Vinea.

Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă:

„«Gătit în Cuptorul Solar» este o inițiativă a Asociației Energia Inteligentă prin care intenționăm să aducem în atenția publicului problema epuizării resurselor și necesitatea de a găsi soluții. De exemplu, o soluție pentru ceea ce înseamnă pregătirea hranei este utilizarea cuptoarelor solare, o tehnologie care deși aparent nouă este folosită de foarte multă vreme peste tot în lume. Să nu uităm că, în urmă cu zeci, sute, chiar mii de ani, mâncarea era gătită, iar aportul solar folosit în acest procedeu. Cuptoarele solare folosesc principiul captării energiei solare în interiorul unui tub termic, care transfera această căldură și o amplifică. În interiorul cuptorului ajungem la temperaturi de 120-150 grade Celsius, astfel încât se poate realiza orice tip de mâncare. Este nevoie doar de soare și suficient timp pentru ca mâncarea să fie pregătită. Ne dorim sa scoatem în evidență faptul ca ne aflăm în momentul în care trebuie sa accesăm tehnologii noi, să ne pregătim pentru schimbare și să realizăm că mediul înconjurător ne oferă suficient de multe resurse, pe care noi trebuie doar să le folosim.”

Ionuț Ciubotaru, Vicepreședinte pentru dezvoltarea afacerii, OMV Petrom:

„Astăzi am demonstrat capacitatea energiei solare de a se transforma în mai mult decât energie electrică și am arătat ca energia solară poate fi folosită și pentru prepararea hranei. Schimbarea se face prin schimbarea comportamentelor, un lucru destul de complicat, care trebuie să beneficieze de puterea exemplului. Nu putem sa schimbam comportamente fără a încerca să creăm exemple și fără a crea cazuri de succes. Este ceea ce am încercat să facem astăzi – sa adunăm cât mai mulți oameni, care la rândul lor să plece să disemineze informația și să promoveze capacitatea energiei solare de a asigura o tranziție energetică de succes pentru a ne atinge țelurile în ceea ce privește sustenabilitatea.
Așa cum am spus de multe ori, OMV Petrom reprezintă cea mai mare companie integrată de energie din Europa de sud-est. Pe lângă faptul că ne dorim sa atingem target-ul nostru de sustenabilitate, cred că avem și datoria de a fi cei care promovează tranziția energetică în țara noastră. Odată cu acest lucru, trebuie să ne asigurăm ca întreaga societate contribuie la acest fapt și prin astfel de evenimente încercăm să atragem societatea să dezvoltăm spiritul civic al oamenilor din jurul nostru și să mergem împreună spre a ne atinge target-urile de țară și chiar pe cele globale.”

„Lup de mare în pergament cu legume și bacon, ca la Eforie, de se-nvârte după soare” și „Souvlaki ca la Dobrogea, de gătit în miezul zilei, nu la eclipsă” au fost rețetele puse la dispoziția concurenților de către Chef Cezar Munteanu special pentru acest eveniment. Cele cinci echipe s-au întrecut în realizarea celui mai apetisant și aspectuos preparat, iar buna dispoziție a fost ingredientul de bază al concursului. Felurile de mâncare pregătite au fost atent potrivite cu o selecție de vinuri marca Villa Vinea. EM360 a fost echipa câștigătoarea a concursului „Gătit în cuptorul solar”

Adrian Măniuțiu, Managing Partner, EM360 Group:

„Am venit cu foarte mult scepticism aici, atât eu cât și colegii mei pentru că ne gândeam cum vom găti noi la cuptoare solare. Iată cum o tehnologie folosită de NASA în spațiul cosmic aplicată în uzul de fiecare zi s-a dovedit extrem de utilă și totodată un pas foarte important în tranziția energetică . Astăzi am gătit doar folosind energie solară, fără baterii fotovoltaice, strict captând energia soarelui, am pregătit doua feluri de mâncare absolut extraordinare, am fost cinci echipe care ne-am distrat, dar am și folosit o tehnologie extrem de serioasă, care și-a dovedit fiabilitatea. Mă bucur mult că am putut să fiu aici la această primă ediție, împreuna cu ceilalți colegi și așteptăm și următoarele ediții. Iată cât de important este să discutăm despre tranziția energetică, despre un viitor bazat pe energie verde, dar totodată și despre mixul energetic fără de care nu putem avea un echilibru așa cum ni-l dorim și un viitor cu adevărat sustenabil.”

Chef Cezar Munteanu, Chef Atelier:

Astfel a fost un eveniment de povestit nu doar nepoților, ci fraților și celor de lângă noi, pentru că se poate și avem cu ce. Este un eveniment de referință, se va povesti la un moment dat ca în 2022 a fost un eveniment cu cuptoare solare, primul de altfel. Genul acesta de acțiune l-am văzut cu câțiva ani în urmă în Africa, unde oamenii erau forțați să gătească la genul acesta de utilaje pentru că nu aveau cu ce altceva. Dacă stăm să ne gândim din punct de vedere al energiei, energia solara este cea care te încarcă. Până la urmă ceea ce au făcut concurenții astăzi a fost să gătească pe bune, cu energie solară, gândindu-se la ce va fi mâine.”

Doinița Huzum, Director Vânzări, Ana Hotels Europa Eforie Nord:

„Ne-a plăcut de la un început ideea unui astfel de eveniment, care merge pe direcția eco, pe resurse naturale. El a venit ca o completare a acțiunilor pe care le avem în desfășurare – an adoptat un meniu sănătos pe care îl recomandăm în permanență oaspeților, am implementat partea de încărcare electrică pentru mașini fiind una din puținele locații din sudul litoralului care oferă un astfel de serviciu și inclusiv pe parte de sănătate folosim resurse naturale, apa și nămolul din lacul Techirghiol care se reciclează și revin acolo de unde le-am luat efectiv. Așadar susținem astfel de proiecte fără doar și poate.”

Mircea Matei, Director General Villa Vinèa:

„Ne bucurăm să ne asociem proiectului «Gătit în cuptorul solar»și să contribuim, astfel, la o mai bună înțelegere a sustenabilității și măsurilor pe care fiecare dintre noi le putem lua, pentru a proteja lumea în care trăim. La Villa Vinèa, prețuim natura și știm că, doar oferindu-i grija noastră, ne putem bucura de roadele sale. De aceea, ne-am luat încă de la început angajamentul de a investi în oameni și în inițiative menite să aducă valoare Transilvaniei și României și să creeze un loc mai bun, pentru fiecare dintre noi.”

Volkswagen se adaptează noilor cerințe la nivelul Uniunii Europene și anume de a reduce impactul asupra mediului.

Într-un interviu acordat revistei FoodBiz.ro, Ionuț Anghel, Directorul de Vânzări al mărcii Volkswagen din cadrul Porsche București Nord, ne-a vorbit despre vânzările mașinilor hibrid și electrice în România.

„România este pregătită pentru tranziția la autovehiculele electrice și hibride. Personal cred mult mai mult în trecerea către autovehiculele electrice, atât din punct de vedere al costurilor cât și din punct de vedere al pregătirii pentru viitor. Conform ultimelor reglementări ale Uniunii Europene din 2035 practic renunțăm la motoare termice. Revenind, România este pregătită ținând cont de apetența poporului român pentru inovație, pentru tot ceea este nou și modern, ținând cont de absorbția fondurilor europene și aici ne referim în dezvoltarea de stații de încărcare mașini electrice, de fotovoltaice, de sprijinul oferit de stat. Să nu uităm că discutăm de o sumă maximă de 57 000 RON”, a declarat Directorul de Vânzări al mărcii Volkswagen din cadrul Porsche București Nord.

În România, vânzările mașinilor hibride și electrice au crescut, lucru care se datorează măririi gradului de conștientizare al populației legat de impactul autovehiculelor asupra mediului. În România profilul cumpărătorului de mașini hibride și electrice este destul de bine definit.

„Din punct de vedere al profilului, clientul de autovehicul electric este un client bine informat, educat, peste medie, este independent, este ecologist și își dorește protecția mediului. Ținând cont că suntem mai departe decât popoarele din zona scandinavă, este de apreciat ca suntem deschiși la schimbare, ținând cont că acolo fenomenul încălzirii globale este mult mai prezent decât în România” a spus Ionuț Anghel.

În ciuda contextului economic tensionat, a crizei conductorilor, a crizei cablajelor, a Războiului din Ucraina, în primele 5 luni ale anului 2022 Volkswagen a înregistrat o creștere a vânzărilor de mașini de aproximativ 35%, o bună parte fiind mașini hibrid și electrice.

Conducerea brandului estimează că vânzările pe 2022 o să fie cu 10% mai mari decât în anul precedent, iar din cele 120 000 de unități din piața totală de mașini din România, Volkswagen se așteaptă la o felie consistentă.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Președintele Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întâlnire, la sediul CCIB, cu o delegație economică din Turcia, condusă de Abdurrahman Rüzgar, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri și Industriașilor Independenți Turci (MUSIAD), din provincia Manisa. Din delegaţia turcă, au făcut parte reprezentanţii unor firme ce activează în industria metalurgică (producție de plăci din oțel), industria alimentară (producție de dulciuri), reciclarea deșeurilor, precum și oameni de afaceri turci care activează în România în media și în domeniul sportiv.

CCIB informează că, „în deschiderea evenimentului, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei Capitalei, în structură şi dinamică, și a vorbit despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, punctând orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar. În acest context, președintele CCIB a subliniat faptul că dezvoltarea relațiilor de cooperare cu Republica Turcia constituie o componentă importantă în strategia Camerei bucureștene, o dovadă în acest sens fiind cele şapte acorduri de cooperare încheiate cu organizații similare din această țară, la care se adaugă acordul semnat cu Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din Romania (TIAD). 

La rândul său, Abdurrahman Rüzgar a punctat interesul membrilor Asociației pe care o conduce pentru piața țării noastre, atât în ceea ce privește investițiile, cât și activitatea de import-export. Cu acest prilej, președintele MUSIAD a făcut o prezentare amplă a regiunii Manisa, cu accent pe potenţialul economic al acesteia și a apreciat că există oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări îndeosebi în domeniile industrial și agricol.

În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din MUSIAD, provincia Manisa, dar și din alte regiuni ale Turciei sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB”. 

CCIB reamintește că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene. La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de provieniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). La 30 iunie 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce (date disponibile) a fost de 4,9 miliarde USD (+24,5% comparativ cu primul semestru al anului trecut), din care 1,6 mld. USD export (+4,7%) și 3,3 mld.USD import (+36,9%). La 31 iulie 2022, în România erau înregistrate 17.723 firme/companii cu capital turcesc (locul 3 după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 0,9 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 15 între statele investitoare în țara noastră”.

Foto: CCIB

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor din Prahova, cu sprijinul BCR, a organizat la Ploiești evenimentul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027”,  ediția a șaptea a programului „Invest in” de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional ce vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din regiunile României.

Au participat peste 350 de antreprenori, care au dezbătut principalele oportunități de finanțare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Sud Muntenia. Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedinte CNIPMMR, Carmen Moraru – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Emil Drăgănescu – subprefect Instituția Prefectului Județul Prahova, Tudone Dumitru – vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Aurelian Gogulescu – președintele Camerei de Comerț si Industrie Prahova, Gabriela Călin – director Direcția Autoritate de Management POR Sud Muntenia, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – preşedintele de onoare al CNIPMMR, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Constantin-George Brezoi – director executive al AIMMAIPE Ploiești, Florin Duma – președintele PIMM Prahova.

CNIPMMR anunță că „în cadrul dezbaterii s-au promovat și prezentat cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Invest Plus, IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, IMM Recover dar și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul digitalizării, transformării digitale, specializare inteligentă sau internationalizare”.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „În acest an, FNGCIMM a acordat peste 50.000 garanții, marea majoritate venind din IMM Invest, program care s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, urmând ca săptămâna viitoare să înceapă un nou program intitulat IMM Invest Plus unde dobânzile vor fi subvenționate, iar creditele sunt consistente atât pentru investiții cât și pentru capital de lucru. În ceea ce privește programele naționale, am văzut la Start-up Nation că există în continuare cerere, motiv pentru care trebuie continuat și susținut printr-o comunicare publică adecvată deoarece acest program reprezintă poarta de intrare în economie a tinerilor antreprenori. 

În incheiere, menționez că acordul de parteneriat al României este deja acceptat de Comisia Europeană, lucrurile sunt pe un făgaș bun, profesionist, iar dorința noastră ar fi să înceapă deja call-urile din această iarnă, astfel încât să nu existe o perioadă în care să nu fie prezente în economie fondurile europene, atât de necesare și de utile, motiv pentru care așteptăm o simplificare și o abordare mai pro-implementatori, urmând în perioada următoare să venim cu propuneri concrete în acest sens.”

Foto: CNIPMMR