În perioada 14-17 septembrie, o delegație a FNGCIMM S.A – IFN, condusă de domnul Dumitru Nancu – directorul general al FNGCIMM, vicepreședinte al AECM și membru în Consiliul de Administrație, a participat la reuniunile Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare (AECM), care s-au desfășurat la Viena – Austria.

Delegația FNGCIMM s-a alăturat oficialilor și membrilor AECM din 31țări, membre AECM, de reprezentanți ai Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, ai OECD și ai organizațiilor partenere din America de Sud, Asia și Africa, pentru a dezbate și propune soluții la teme privind tranziția către o nouă economie rezilienta.

Prin participarea reprezentanților României și contribuția acestora adusă în cadrul lucrărilor reuniunii,  FNGCIMM continuă demersurile de creștere a vizibilității internaționale, în vederea dezvoltării și diversificării produselor de garantare și a unei abordări noi, de perspectivă în politicile de garantare. În același timp, susținerea oferită de FNGCIMM a facilitat aderarea Organizatiei de Dezvoltare a Antreprenoriatului (ODA) din Republica Moldova la AECM, având în vedere cooperarea deschisă între ODA si FNGCIMM.

„De la preluarea mandatului de vicepreședinte al AECM am avut două obiective pe termen scurt: primul a fost creșterea ajutoarelor de stat pentru IMM-urile din România, fapt care a fost confirmat prin Decizia Comisiei Europeane nr. C(2022) 6579 /09.09.2022 de aprobare a Schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS- SA.103626 (2022/N), în valoare de 4 mld euro, ceea ce reprezintă cel mai mare sprijin financiar aprobat la nivel European, pentru IMM-urilor. Prin votul Adunării Generale a AECM, din 15.09.2022 de la Viena, am realizat cel de-al doilea obiectiv privind aderarea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului” (ODA) din Republica Moldova, ca membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene a Instituţiilor de Garantare. Pe lângă satisfacția de a contribui la împlinirea aspirației europene a ODA, nu pot să nu remarc că acest fapt va deschide calea promovării unor produse specifice bilaterale și de vecinatate comune dedicate IMM-urilor, cu implicarea membrilor AECM și spre beneficiul tuturor părților implicate. Ne bucură, de asemenea, decizia de a se organiza în  primavara anului 2023. Sedinta Consiliului de Administratie al AECM, ceea este reprezintă o continuare firească a demersurilor de deschidere instituțională, pe care am abordat-o de la începutul mandatului meu de vicepreședinte AECM”, a declarat domnul Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

„Prin aderarea la AECM, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a realizat un pas important în parcursul pe care și l-a asumat, de a dezvolta o cooperare economică puternică cu principalii parteneri europeni. Mulțumim  Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri din România  și în special domnului Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM și vicepreședinte AECM, care ne-a susținut candidatura și ne-a împărtășit din experiența sa bogată, facilitând accesul ODA în AECM. Suntem convinși că această asociere care ne onorează, va contribui la o susținere mai puternică a IMM-urilor din Republica Moldova și a mediului de afaceri, în ansamblul său”, a declarat directorul interimar al ODA, Dumitru Pîntea.

Pe de altă parte, domnul Guy Selbherr – Președintele AECM a apreciat contribuția conducerii FNGCIMM în cadrul forului european:  „Fondul a devenit membru AECM la doar doi ani de la înființare și din 2007 este reprezentat permanent în Consiliul de Administrație al AECM. Mă bucur că Dumitru Nancu este din toamna anului trecut unul dintre vicepreședinții mei. Suntem foarte recunoscători pentru angajamentul dumneavoastră puternic față de familia noastră europeană de instituții de garantare, pentru rolul activ pe care îl jucați în cadrul asociației noastre și pentru contribuțiile dumneavoastră prețioase la munca noastră.”

Tematica evenimentelor AECM și punctul comun al dezbaterilor din cadrul ședințelor adunării generale, a conferinței internaționale si a seminarului, au avut ca focus Promovarea unei schimbări structurale pentru o nouă și sustenabilă Europa-Garanții cu țintă pe start-upuri.

În cadrul sesiunii publice a adunării generale a AECM, a fost reiterată preocuparea pentru susținerea unor economii reziliente în contextul actualei crize, principalul obiectiv fiind Deblocarea viitorului: tranziția rezistentă a IMM-urilor, cu prezentări susținute de către reprezentanții Comisiei Europene, a domnului Kerstin Jorna – director general, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) și de către doamna Barbara Brandtner, Director Piețe și Servicii financiare din cadrul Direcției Generală Concurență (DG COMP). 

O altă temă de interes care s-a desprins din lucrările reuniunii a fost Interacțiunea instituțiilor de garantare mutuale, private și publice în beneficiul IMM-urilor, vorbitorii din cadrul acestei sesiuni, împărtășind exemple de bune practici din țări precum Franța, Germania, Grecia și Spania.

În cadrul Conferinței Internaționale, susținute în marja lucrărilor AECM, președintele Comitetului OCDE pentru IMM-uri și antreprenoriat (CSMEE), dl.Martin Godel, a propus în prelegerea sa De la criză la redresare: sprijin optim pentru IMM-uri, soluții la provocările perioadei actuale, iar reprezentanții Băncii Mondiale, dl. Pietro Calice, Economist Financiar Senior, Europa și Asia Centrală și  dl. Henk Jan Reinders, Economist din Sectorul Financiar privind Finanțe, Competitivitate și Inovare Global Practice din cadrul aceleași instituții, au continuat în aceeași notă, în cadrul panelului Cum să facem durabile instituțiile de garantare și IMM-urile.

Panelul privind Strategia de transformare corectă pentru instituțiile de garantare, a oferit ocazia exprimării unor opinii din afara spațiului comunitar, cu intervenții remarcabile ale  invitaților din Coreea de Sud și din partea Rețelei globale a instituțiilor de garantare (GNGI), iar în cadrul seminarului anual al GNGI, principala temă supusă dezbaterii a fost „Promovarea schimbării structurale pentru o nouă Europă durabilă – Garanții cu accent pe start-up-uri”. 

Reuniunea Anuală a Rețelei Generale a Instituțiilor de Garantare s-a încheiat cu o dispoziție principală: „Greening the Guarantee World”.

În marja reuniunilor, reprezentanții României au avut intalniri de networking și discutii bilaterale cu reprezentantii: SOCAMA(Franta), SAECA(Spania), WORLD BANK (biroul de reprezentare de la Viena), COMISIA EUROPEANA (DG COMP), BPI FRANCE, AWS(Austria), GARANTIQA(Ungaria), ODA(Republica Moldova), SME United, HDB Bank (Grecia), KOREG (Coreea de Sud) si cu presedintele AECM precum si cu Secretarul General al Organizatiei. În cadrul acestor întâlniri, a fost reiterată deschiderea părților pentru colaborarea directă sub egida AECM pentru transferul de bune practici și identificarea unor noi produse adecvate pietelor comune pentru susținerea IMM-urilor.

Bitcoin, cel mai mare criptoactiv din lume, a scăzut la cel mai mic preț, închizând săptămâna cel mai jos de la sfârșitul anului 2020. O prăbușire la mijlocul săptămânii a dus miercuri prețul până la 18.117 dolari pe platforma eToro. Prețul și-a revenit apoi într-o oarecare măsură  în cursul săptămânii, în ciuda tranzacțiilor volatile, iar acum se tranzacționează în jurul valorii de 18.500 de dolari. 

Între timp, Ether continuă să se lupte cu efectele ulterioare ale actualizării The Merge. În timp ce tokenul se apropie mai mult de metricele deflaționiste, ca și bitcoin și alte criptoactive și prețul Ether a fost afectat de situația mai generala la nivel macro de pe piețele de investiții.

Săptămâna trecută, ether și-a văzut prețul coborând până la 1.220 de dolari miercuri, înainte de a înregistra o recuperare modestă. Acum se tranzacționează în jurul valorii de 1.273 dolari pe platforma eToro. 

Emisiunile de Ether se prăbușesc după The Merge

La mai bine de o săptămână de la The Merge, nivelul emisiunilor de Ether a scăzut cu aproximativ 98%, potrivit Ultra Sound Money. În timp ce înainte de The Merge, rețeaua ar fi creat peste 130.000 de token-uri ETH noi într-o săptămână, în cele 10 zile de la actualizarea rețelei au fost create doar 8.000. 

Marea întrebare care se pune acum este – de ce nu vedem un mediu „deflaționist” care să pună stăpânire pe piață? În general, rețeaua creează în continuare mai mulți ETH decât arde – încă în proporție de aproximativ doi la unu. Dar nivelul de token-uri noi care intră în rețea s-a redus substanțial.

Avem, de asemenea, efectele macroeconomice generale ale volatilității pieței care influențează prețul. Acesta urma să fie oricum un mediu dificil pentru debutul The Merge, dar noul mod de a face afaceri al rețelei este încă la început.

Costul principalelor plăci grafice utilizate în mineritul de cripto a scăzut vertiginos în ultimele zile, a relatat South China Morning Post (SCMP). În timp ce prețurile au scăzut pe măsură ce lanțurile de aprovizionare încep să se relaxeze, în cele două luni din jurul Ethereum Merge, prăbușirea a fost foarte vizibilă.

Cheia este intensitatea mult mai mică a rețelei Ethereum după actualizare și cerința mult redusă de putere de calcul pentru minerit. În 2021, astfel de GPU-uri s-au aflat în centrul crizei lanțului de aprovizionare, deoarece prețurile au crescut vertiginos. Penuria de semiconductori a făcut ca prețurile mașinilor de ocazie, în special, să crească vertiginos, deoarece producătorii s-au concentrat pe domenii mai profitabile ale pieței.

The Merge are un impact economic în lumea reală. Influența Ethereum și, prin extensie, a altor criptoactive, nu trebuie subestimată în acest context. Timpul va spune ce alte aspecte mai resimt impactul trecerii la proof-of-stake, dar, deocamdată, scăderea prețurilor GPU-urilor ar putea fi motiv de sărbătoare pentru unii – în special pentru minerii de Bitcoin!

• 70% din risipa alimentară este asociată ingredientelor din categoriile fructe, legume și carne, iar 30% este reprezentată de mâncăruri preparate 
• 50% dintre alimentele care sunt pe cale să expire sunt aruncate la gunoi
• Peste jumătate din restaurantele din România au implementat măsuri de combatere a risipei alimentare, precum donarea alimentelor, parteneriatele cu platforme prin care vând mâncarea rămasă la jumătate de preț sau eficientizarea gestionării resurselor prime

Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) și Mastercard lansează primul studiu privind risipa alimentară în restaurantele din România, cu obiectivul de a înțelege care sunt principalele momente și cauzele pentru producerea risipei, precum și nevoile operatorilor din industrie pentru o gestionare eficientă a ingredientelor și preparatelor. De asemenea, prin experiența de care dispun, partenerii au realizat un material prin care sprijină operatorii în demersul lor de reducere a risipei alimentare: Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași” conține principii și recomandări practice pentru o gestionare eficientă în locațiile operatorilor.

Conform datelor, 73% dintre respondenți au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1-5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. În topul celor mai aruncate produse se află materiile prime – fructe, legume, carne – în proporție de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%). Pentru 3 din 10 operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce pentru ceilalți 7 din 10, aceasta se produce în restaurant sau în ambele locuri.

„Risipa alimentară este o formă de agresiune pentru mediul înconjurător, iar consecințele aruncării mâncării sunt vaste. Activitățile Edenred sunt aliniate pe trei direcții de responsabilitate socială – People, ce urmărește îmbunătățirea calității vieții oamenilor; Planet, axată pe protejarea mediului; și Progress, care vizează implicarea în dezvoltarea responsabilă, bunăstarea și progresul comunităților locale. Risipa alimentară influențează toate cele trei verticale, astfel că, pe lângă programele noastre existente, care adresează deja problema, prin acest studiu și prin ghidul aferent, ne-am dorit să ajutăm operatorii din industria ospitalității să identifice nevoile lor ca, alături de partenerii implicați, să încercăm să facilităm și soluțiile potrivite”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

„În contextul crizei actuale fără precedent, cu o inflație în continuă creștere și o lume întreagă sub semnul impredictibilitatii, e mai important ca oricând să fim cumpătați. Desigur, nu e vorba doar de perspectiva economică, ci și de cea ecologică. Risipa nu are sens oricum ai privi problema. Pentru a crește un business sănătos în alimentația publică, este esențial să abordăm problema risipei atât din perspectiva educației, cât și a schimbării mentalității. Avem nevoie și de sprijinul autorităților de a identifica modalități prin care operatorii din HoReCa, în loc să arunce mâncarea, să o poată redirecționa spre ONG-uri. Pentru membrii HORA, ca și pentru mulți alți operatori, surplusul de mâncare reprezintă o cheltuială în plus, dar și risc de infecție dacă nu este distrusă corespunzător”, a declarat Ion Biriș, Președinte HORA România.

„Suntem aproape de industria ospitalității de mulți ani și, prin prisma colaborărilor noastre, am putut observa că risipa alimentară este una dintre cele mai mari provocări pentru restaurante. Aceasta reprezintă o sursă de pierderi pentru business-uri, precum și pentru bugetul personal și afectează inclusiv economia națională. Însă, adresată corect, atât din punctul de vedere al gestiunii operatorilor, cât și la nivel legislativ, risipa alimentară poate fi transformată, dintr-o vulnerabilitate majoră, într-un circuit standardizat, cu multipli beneficiari. Mastercard este gata să susțină optimizările necesare, prin tehnologia, resursele și know-how-ul de care dispunem”, a spus Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Produsele pe cale să expire – între risipă și reutilizare

Când vine vorba de alimentele care sunt pe cale să expire, jumătate dintre acestea sunt aruncate, iar 20% sunt refolosite pentru pregătirea altor preparate. Ceilalți 30% donează alimentele care urmează să expire, fie către personal sau către asociațiile care au grijă de animale, fie le dau retur către furnizori sau, în cele mai multe cazuri, se asigură că le vor folosi înainte de a ajunge la data de expirare. 

Risipa alimentară este sezonieră?

Majoritatea respondenților (81%) au declarat că vara se risipește cea mai mare cantitate de mâncare. Temperaturile ridicate, dar și numărul mult mai mare de clienți din sezonul estival sunt câteva dintre motive. De asemenea, 32% au afirmat că în weekend înregistrează un grad mai mare de risipă, față de zilele din cursul săptămânii.

Metode de evitare a risipei alimentare

Mai mult de 8 din 10 operatori se gândesc la risipa alimentară, iar peste jumătate implementează deja măsuri pentru a reduce risipa alimentară. Cei mai mulți au afirmat că cea mai importantă și practică metodă de a reduce risipa alimentară este raportarea corectă dintre cererea de produse și achiziția materiei prime. Cu alte cuvinte, restaurantele iau în calcul fluxul de clienți din anumite perioade, pentru a calcula necesarul de materie primă, astfel încât să evite surplusul care conduce, de cele mai multe ori, la o cantitate mai mare de alimente aruncate. 

Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”

Întrebați ce anume i-ar ajuta în gestionarea risipei alimentare, participanții la studiu au menționat posibilitatea de a vinde surplusul de mâncare, inclusiv prin aplicații specializate (63%), donarea surplusului de mâncare (43%) și existența unui ghid cu sfaturi și recomandări pentru reducerea risipei alimentare, precum și o serie de soluții asigurate prin norme legislative specifice și explicite.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoii operatorilor de combatere a risipei alimentară, Edenred și HORA au dezvoltat Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”, care include soluții practice pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul fluxului operațional, de la achiziționare la depozitare, preparare, servire și, ulterior gestionarea resturilor alimentare. Recomandările includ: administrarea eficientă a stocurilor, tehnici de inginerie a meniului, de la principii de ajustare a porțiilor la structurare și reducerea numărului de preparate și focusul pe ingrediente sezoniere, criterii de selecție și filtrare a furnizorilor sau definirea unui sistem eficient de rezervări.

„Una din provocările stringente ale zilelor noastre este confruntarea cu acest paradox al cantităților uriașe de alimente care se transformă în gunoi și drama a peste 5 milioane de români care întâmpină dificultăți în a-și procura  hrana zilnică. Credem că nimănui nu trebuie să-i fie foame și că a oferi hrană este forma de ajutor cea mai concretă și imediată de a răspunde la o necesitate primară, un prim pas în considerarea complexității nevoilor umane. Tocmai de aceea, ne bucurăm să fim parte din acest dialog și sperăm ca acest pas să devină începutul unui proces mai amplu de identificare de soluții, măsuri, practici concrete de structurare a proceselor anti-risipă, de combatere a insecurității alimentare, de optimizare a proceselor de recuperarea a hranei și de redistribuire a acesteia către cei mai vulnerabili dintre noi. Din respect pentru hrană și grijă pentru oameni!”, a declarat Gabriel Sescu, Președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.

Studiul privind risipa alimentară în industria locală de ospitalitate, alături de Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”, adresat restaurantelor din România, se înscriu sub umbrela FOOD (Fighting Obesity through  Offer & Demand), cel mai amplu proiect european de promovarea a obiceiurilor alimentare sănătoase, inițiat de Edenred.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie – august 2022, iar respondenții au inclus categorii variate de operatori: 72% restaurante (incluzând: bucătării cu specific/fast-food/catering/take away), 17% lanțuri de restaurante și 6% cafenele și patiserie. Marja de eroare 1-3%.

PepsiCo, unul dintre liderii industriei de produse alimentare și băuturi răcoritoare, anunță o investiție în valoare de 100 de milioane de dolari în trei linii de producție operaționale și un nou depozit automat, capabilități de automatizare și un nou masterplan în fabrica din Popești-Leordeni. Investiția urmează să fie finalizată până în 2024, având ca rezultat dublarea capacității de producție. 

„Suntem încântați să anunțăm o nouă investiție în fabrica noastră de snack-uri din Popești-Leordeni. PepsiCo operează și investește în România de aproape 30 de ani și rămânem angajați să dezvoltăm în continuare businessul în țară. Fiind un centru de producție și distribuție pentru piețele din Europa Centrală și de Est, România reprezintă o piață esențială în Europa. Produsele agricole de înaltă calitate și oamenii talentați stau la baza creșterii businessului nostru în regiune. Acum, pe măsură ce implementăm PepsiCo Positive, investițiile realizate vor continua să avanseze progresul nostru în domeniul sustenabilității în România”, susține Silviu Popovici Chief Executive Officer PepsiCo pentru Europa.

Aceste noi investiții vin după finalizarea de anul trecut a planului de dezvoltare pe 5 ani, implementat în fabrica de băuturi răcoritoare Dragomirești, în valoare totală de 40 milioane de dolari, constând în îmbunătățirea liniilor de producție și un depozit complet automatizat, cu o valoare de 15 milioane de dolari, pe o suprafață totală de 15.000 m² și cu o capacitate de producție de 550.000 de tone de produse finite pe an. În ultimii 10 ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producție și distribuție regional. 

„PepsiCo este într-o continuă dezvoltare. Urmărim să furnizăm calitatea așteptată de consumatorii noștri prin mijloace sustenabile și să avem un impact pozitiv asupra industriei. Începând cu 2020, am acordat și mai multă susținere comunităților locale și am ajutat numeroși fermieri să obțină împrumuturi pentru pornirea afacerilor, cumpărarea echipamentelor agricole, construirea depozitelor sau cumpărarea semințelor și îngrășămintelor. Vom continua să investim sustenabil în piața românească și în următorii cinci ani, consolidând rolul PepsiCo România de centru de producție și distribuție pentru multe piețe din regiune”, susține Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Est.

Fabrica de snack-uri din Popești-Leordeni a obținut de-a lungul anilor numeroase premii la nivel regional, fiind astfel recunoscută drept o fabrică cu standarde înalte de producție și organizare. Prin aceste investiții constante, PepsiCo își continuă misiunea de a produce sustenabil, prin metode mai prietenoase pentru mediul înconjurător.

Adăugarea discretă de către Apple a acceptării standardizate a aplicațiilor bazate pe NFT reprezintă un pas uriaș pentru piață. În ceea ce privește ecosistemele tehnologice, Apple este o companie extraordinar de puternică. În ultimul an, am asistat la mari dueluri cu companii precum Meta pe tema Apple Store și s-au pus întrebări serioase cu privire la puterea pe care o deține.

Din acest motiv, acceptarea tehnologiei NFT pe platformă nu trebuie subestimată. Dar există rezerve semnificative. Cea mai mare problemă a multor dezvoltatori în ceea ce privește Apple Store este reducerea astronomică a veniturilor lor. Apple percepe un comision de aproximativ 30% pentru dezvoltatori – o cotă uriașă din venituri pentru oricine se bazează pe ecosistem. 

Deși acest lucru va tempera cu siguranță intrarea dezvoltatorilor orientați spre NFT în acest spațiu, este totuși un pas interesant înainte care nu trebuie subestimat în ceea ce privește piața mai largă. Există și alte platforme NFT cu costuri de comisionare mult mai mici – dar niciuna nu are amploarea și influența Apple Store.

Peste 100 de energeticieni din cadrul Transelectrica, din  toate unitățile teritoriale, s-au întrecut săptămâna trecută la cea mai importantă competiție profesională din domeniu: „Trofeul Energeticianului” – Ediția 2022.  

După pauza de doi ani din perioada pandemiei, Compania Națională de Transport al Energiei  Electrice Transelectrica SA și Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate „UNIVERS”  au reluat organizarea „Trofeul Energeticianului”, unul dintre cele mai reprezentative concursuri  din domeniu, care a avut loc la Buzău (Centrul de Exploatare Ploiești) în perioada 19-23  septembrie 2022. Competiția este dedicată aprecierii și punerii în valoare a performanțelor  profesionale ale angajaților Companiei, care prin activitatea lor contribuie zi și noapte la  menținerea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național din România. Trofeul Energeticianului 2022 a adunat cei mai buni experți din arii de specialitate esențiale  pentru activitatea de bază a Companiei. La finalul a patru zile de probe teoretice și practice, la  care au concurat aproximativ 100 de specialiști Transelectrica din toată țara, cei mai buni 31  dintre aceștia au ocupat locurile I, II și III, la cele 10 categorii de expertiză (conducere  operativă, personal conducere operativă CTSI, personal deservire stații retehnologizate,  personal deservire stații neretehnologizate, protecții, sistem SCADA, personal admitere  recepții în cadrul lucrărilor în cadrul Liniilor Electrice Aeriene, personal OMEPA, personal  buget-finanțe-contabilitate și personal investiții), la care s-a adăugat câștigătorul concursului fulger.  

Trofeul Energeticianului Transelectrica – Ediția 2022 a premiat excelența, profesionalismul,  buna pregătire și a pus în lumină atuuri profesionale de excepție ale inginerilor tineri și  mentorilor din cadrul Companiei care lucrează atât pentru menținerea siguranței Sistemului  Energetic Național, cât și pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport al energiei electrice bazate pe digitalizare și tehnologii moderne.

Prin desfășurarea acestei competiții, Transelectrica își propune să promoveze dezvoltarea unei culturi organizaționale performante prin stimularea procesului de învățare și perfecționare  continuă în rândul angajaților. Pentru sectorul energetic, misiunea Transelectrica presupune  desfășurarea unor activități complexe, care implică un grad ridicat de responsabilitate în ceea  ce privește desfășurarea profesiei și buna funcționare a Sistemului Electroenergetic Național.  De aceea, standardele de excelență profesională trebuie men

ținute la cel mai înalt nivel în  rândul angajaților, pentru a face față dinamicii evoluțiilor tehnologiei în domeniul energetic.  

Compania Transvia, liderul pieței de carne de pui din România, a fost desemnată finalistă a proiectului Made in Romania #5, desfășurat de Bursa de Valori București. Proiectul are ca obiectiv „să identifice viitoarele motoare ale economiei româneşti”. În ediția din acest an, au fost nominalizate 350 de companii; 50 au fost desemnate ca semifinaliste; dintre ele, au fost desemnate 15 finaliste, printre care și Transavia, prin votul publicului, precum și prin evaluarea de către un juriu format din 12 specialiști în diverse domenii ale economiei. Organizatorii anunță că „ediția aniversară din acest an, Made in Romania #5, va fi completată în perioada octombrie-noiembrie, de o serie de workshop-uri regionale și de lansarea cărții Made in Romania, ediţia V, la începutul anului viitor”.

Dr. ing. Ioan Popa, fondator și președinte al Transavia: „Ne bucurăm să fim una dintre companiile de top, Made in Romania, care contribuie la modelarea mediului românesc de afaceri. Această distincție este o frumoasă recunoaștere a lucrurilor făcute exact așa cum trebuie, de la bob la furculiță, de peste 31 de ani, de echipa noastră, dar și a construirii bunei reputații a produselor românești peste hotare, pe care ne-am asumat-o prin calitatea superioară a produselor noastre care ajung în aproape 20 de piețe externe. Demersul Bursei de Valori din București de a recunoaște branduri locale autentice, modele de afaceri de succes și proiecte românești ambițioase, derulate de jucători autohtoni mari sau mici este o sursă de inspirație pentru antreprenorii români.” 

Transavia reamintește că, înființată în 1991, „este o reputată afacere de familie, cu capital 100% românesc, care operează sustenabil cu un model de afacere integrată vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. Transavia este singurul producător din România care își produce, își crește și își procesează toți puii în facilitățile proprii, având 30 ferme de creștere a păsărilor, inclusiv reproducție, 4 ferme de producție vegetală cu o suprafață cultivată de 10.000 ha teren, fabrică de nutrețuri combinate, 3 abatoare de ultimă generație, între care și cel mai mare abator din țară care procesează 12.000 de pui pe oră, fabrică de procesare a cărnii, peste 500 de autovehicule care asigură în fiecare zi transportul sigur al materiilor prime și al produselor din carne de pui.

Calitate absolută, o promisiune ținută zi de zi, prin aplicarea de către toți cei peste 2300 de angajați a celor mai bune practici și celor mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță, înseamnă garanția pentru consumatori că toate produsele Transavia sunt de cea mai bună calitate și siguranță, de fiecare dată.  Sistemul de management al calității și al siguranței alimentului implementat în toate etapele de producție este certificat FSSC 22000, ISO 22000, iar angajamentul companiei față de siguranța consumatorilor și față de relațiile cu partenerii este confirmat de certificarea BRCGS Food Safety. Un semn de recunoaștere și de apreciere a calității deosebite a produselor oferite este și statutul Transavia de Furnizor al Casei Regale, încă din 2006. Transavia este singurul producător de carne de pasăre din România care a primit, încă din 2018, certificarea GolbaG.A.P., cel mai important program mondial de certificare care atestă folosirea, în ferme și în facilitățile de producție, a bunelor practici din agricultură.

Transavia a ridicat ștacheta sustenabilității pentru sectorul în care activează, fiind singura companie care publică anual, din 2019, Raportul de Sustenabilitate, iar anul acesta a început cea mai mare investiție în energie verde din sectorul alimentar din România, cu implementare în toate cele 56 de puncte de lucru pe care le deține, care îi va asigura la finalul proiectului, în 2023, aproape 100% din necesarul propriu de energie electrică. Totodată, este singura companie românească care și-a asumat standardele pentru a fi cosemnatară a Codului Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar”.

Compania este caracterizată ca „liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandurile Fragedo, Libertan și Papane. Inclusă în topul celor mai valoroase portofolii din România, Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. În cei peste 30 de ani de activitate, Transavia a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, Transavia are în prezent peste 2.300 de angajați, care activează preponderent în cele 30 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane și a CSI. 

Transavia investește masiv în energie verde, având ca țintă asigurarea aproape în integralitate a energiei necesare facilităților de lucru până la finalul anului 2023. Transavia este singurul producător de carne de pui care a publicat în mod voluntar Raport de Sustenabilitate în ultimii doi ani. De asemenea, este prima companie din România co-semnatară a Codului Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar. Fragedo, brand emblemă al companiei Transavia este primul brand din România care, în urma evaluării Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) poartă pe spotul TV sigiliul Marca Etică, ce atestă respectarea principiilor etice și a bunelor practici de publicitate.

Pentru mai multe informații, vizitați https://transavia.ro/”.

Pe 14-15 septembrie 2022, s-a încheiat cu succes cea de-a XV-a ediție a Real Estate & Construction Forum, eveniment la care au fost prezenți peste 200 de participanți, atât la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cât și online. Pe parcursul celor două zile de eveniment, am avut alături 32 de specialiști, alături de care am dezbătut tendințele pieței de real estate, în cadrul panelurilor cu focus pe retail, industrial & logistics, office & rezidențial. 

Am discutat despre sustenabilitate, eficiență energetică, despre impactul creșterii costurilor asupra acestor segmente, despre implicațiile inflației, despre majorarea prețurilor la energie, dar și digitalizare și automatizare, elemente ce contribuie activ la dezvoltarea acestor sectoare.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus prezentări, o discuție one-to-one și patru paneluri. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Real Estate & Construction Forum – ZIUA I: „Vânzările online au fost o componentă importantă în pandemie”

Prima zi a conferinței a debutat cu panelul cu focus pe retail, moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, COLLIERS, la care au participat: Omer Susli, Cornelia Nicolae, Petru Andronic și Vlad Mustață. Toți specialiștii din panel au fost de acord că previziunile pentru această toamnă sunt optimiste, în ciuda creșterii costurilor și a instabilității regionale. Se poate observa un trend ascendent în ceea ce privește vânzările online, dar nu este de neglijat nici impactul pe care vânzările offline le au în continuare.

„Liberalizarea prețurilor energiei au venit la un moment nepotrivit. Nici nu mai spun de dobânzile bancare – au urcat de la 3 la 8, iar asta se întoarce tot în magazin, reflectându-se în orice cumpărăm. Eu consider că vor reveni anumite lucruri: prețul pe oțel a început să se apropie de punctul de la care a plecat… este vorba despre cerere și ofertă. A fost un boom când au crescut toate produsele, inclusiv materialele de construcție, însă eu sunt optimist că vor scădea în perioada următoare. Anul viitor va fi un an bun. 

Sperăm din toată inima să se termine războiul care e în vecinătate cu noi. Economia mondială e afectată de acest război despre care nimeni nu știe pentru ce este. Referitor la online și offline, eu cred în puterea offline-ului. În anul 2001, am fost în Washington D.C., într-un mall imens în care nu era nimeni și arăta atât de urât… La noi nu erau încă mall-uri, erau ceva de lux. La acel moment am crezut că vine sfârșitul erei de offline, însă acum 3 ani, când m-am întors acolo, am vizitat din nou acel shopping center, era full – asta înseamnă că offline-ul este locul în care omul socializează, bea o cafea, pune mâna pe produse. În online, întotdeauna din două produse, unul vine înapoi”, a punctat în acest context Omer Susli, Turkey – Romania Business Council Chairman, DEIK Foreign Economic Relations Board.

La rândul său, Petru Andronic, Country Manager, Sportisimo România, a vorbit despre strategia companiei de a transfera consumatorii din mediul online în cel offline: „Noi vedem foarte optimist această toamnă. Trebuie, mai întâi, să analizăm situația de toamna-iarna trecută, când aveam restricții și obligativitatea să verificăm clienții la intrare. Avem speranța că anul acesta colecțiile vor atrage clienții care anul trecut nu au avut acces. Suntem atenți la ce se întâmplă pe piață, dar pentru moment suntem optimiști. 

Pandemia a avut un boost – 50% dintre români au declarat că a fost prima dată când au încercat să practice sport. Sperăm la o creștere de două cifre – avem două proiecte pe care vrem să le extindem și facem tot posibilul să atragem clienți. Până la acest moment, pentru clientul nostru nu s-a schimbat nimic față de 2021. Anul acesta, noi am lansat mai multe servicii cu care vom atrage clienții în magazine și sperăm să facem magazinele mult mai accesibile pentru clienți. Încercăm să facem tot posibilul să facem condiții favorabile pentru clienți. Trebuie să avem grijă de noi în perioada aceasta, să creăm condiții favorabile pentru ei. 

E-shop-ul a fost o sursă importantă de venituri în perioada pandemiei, cu un boom în 2020-2021, însă acum se schimbă procentul. Am introdus mai multe servicii de online integrate în partea magazinului, avem click & collect, transmiterea în magazin a comenzii din online – avem multe servicii care ne ajută să transferăm clientul din mediul online în cel offline.”

În pandemie a crescut ponderea vânzărilor online, a subliniat la rândul său Vlad Mustață, Leasing Manager, LPP S.A. „Față de anul trecut avem o creștere. Dacă e să analizăm doar a doua jumătate a anului, putem vedea o perioadă de back to school cu rezultate foarte bune. Legat de perioada Crăciunului, sperăm să avem un nivel normal. Într-adevăr, inflația ne încurcă puțin. Am încercat să nu creștem foarte mult prețurile (…). Unul din trei produse – undeva la 35-40% din vânzări sunt reprezentate de vânzările online. Vânzările online au fost o componentă importantă în pandemie. În ceea ce privește ponderea în vânzări între brick & mortar și online, acesta balansează, pentru că suntem într-un proces de expansiune, astfel că tot challenge-uim vânzările din online cu cele din brick & mortar”, a explicat el.

Acest apetit pentru consum determină, totodată, intrarea pe piața românească a noi branduri internaționale, a explicat Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers Romania, cele mai de interes sectoare fiind cele de îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice și decorațiuni.

„Dacă până acum, stocul de centre comerciale și retail park-uri din România este de puțin peste 4 milioane de m², însă este în urma piețelor din regiune – cu 40% mai puțin ca în Polonia, de exemplu. În ceea ce privește cererea, am văzut un consum robust după pandemie, am văzut o piață a muncii destul de puternică, cu șomaj scăzut, ceea ce s-a reflectat pozitiv pentru retaileri. Au fost lideri detașați sectoarele de: îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, decorațiuni. 

Acest apetit și nivel bun al vânzărilor pe piață s-a văzut și prin interesul crescut al brandurilor internaționale de a intra pe piața din România, astfel că anul acesta vom vedea multe concepte noi ce vor intra pe piață. În ceea ce privește rata de neocupare, ea a fost destul de mare în perioada pandemiei, însă ușor, ușor, a revenit apetitul pentru expansiune al retailerilor.”

În ciuda acestui trend optimist, retailerii se confruntă cu provocări generate de lipsa forței de muncă, a completat Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, Fashion House Group: „Performanțele au rămas pozitive chiar și în perioada post-Covid. În prima jumătate a anului, avem rezultate mai mari ca în perioada de «revenge shopping», din 2020 și 2021. Rata de conversie e mai mare de 85%, iar numărul vizitatorilor a crescut. Motivele ar fi oferta mult mai diversificată de branduri, stocurile consistente și prețurile mult mai accesibile, mai mici ca în magazinele din orașe ale acelorași branduri. Sunt provocări foarte mari din lipsa forței de muncă și, în special, a forței de muncă calificate. Dacă ne gândim la rezultatele de la finalul anului, ele rămân într-o zonă optimistă.”  

Prima zi a „Real Estate & Construction Forum” a continuat cu o sesiune de prezentări, deschisă de Monica Movileanu, Partener de Audit, Lider al Departamentului de CMAAS, PwC România, care a vorbit despre reglementările ESG pentru sectorul de Real Estate.

„La nivel de sustenabilitate, la nivelul Uniunii Europene ne dorim să atingem agenda europeană prin reducerea emisiilor până în 2050, ne dorim o transparență din partea companiilor. Dacă ne uităm la zona de Real Estate, European Green Deal este extrem de relevant pentru companiile din acest sector. În Europa există 220 de milioane de clădiri construite înainte de 2001, iar 85-95% dintre ele vor fi în continuare funcționale în 2050. Nu ne dorim să construim mai mult, ci mai eficient energetic, astfel că la nivel de UE, se propune renovarea a 35 milioane de clădiri până în 2030. Companiile trebuie să vadă cum poluează, care e efectul emisiilor, câtă apă consumă, cât spațiu ocupă. Se dorește o reutilizare a materialelor – deșeurilor ce rămân în urma construcțiilor și demolărilor – o reciclare de până la 70%”, a precizat ea.

În continuare, Alina Popa, Head of Legal, CITR, a vorbit despre noile mecanisme legislative ce pot sprijini companiile din construcții să depășească perioadele dificile – acordul de restructurare și concordatul preventiv.

„Prețuri ridicate la energie, creșterea prețurilor la materia primă, situația creată de pandemie, situația creată de război pot impacta un business. Când vorbim despre companii cu dificultăți, ne gândim la cele care au probleme operaționale, probleme care apar în industria respectivă, despre companii captive în contracte cu clienți sau furnizori sau activează în piețe cu probleme. Ar trebui să ne gândim la două elemente esențiale: prevenție și negociere. 

Legislația nu prevede un set de indicatori economico-financiar care definesc încadrarea unui client în starea de dificultate. Dificultatea este definită ca o stare a companiei generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și  plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Totuși debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente, deci el nu este într-o stare de insolvență.”

Sesiunea de prezentări a fost încheiată de Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta, și Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta. Ele au prezentat principalele modificări aduse Codului Fiscal și impactul acestora pe piața de real estate.

„Avem reguli noi de aplicare privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Din ianuarie 2023, sistemul de impunere devine opțional dacă îndeplinesc condițiile impuse de legislație și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit. De exemplu, o întreprindere care aplică la acest sistem în 2022 și înregistrează la 31 decembrie 2022 o cifră de afaceri de 800.000 de euro, începând cu 1 ianuarie 2023 va plăti impozit pe profit.” 

Totodată, s-a modificat definiția microîntreprinderilor, astfel că persoana juridică trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a putea fi încadrată ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor:

• în anul fiscal precedent să fi realizat venituri ce nu depășesc echivalentul în lei a 500.000 euro;
• să nu realizeze venituri din consultanță și/sau management într-o proporție mai mare de 20% din veniturile totale;
• să aibă minimum un salariat cu norma întreagă (poate fi CIM, contract de mandat/administrare);
• acționarii/asociații să nu dețină mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai mult de trei microîntreprinderi; Dacă aceste dețineri sunt la mult de trei microîntreprinderi, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderile care ies de sub incidența impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și care urmează să aplice prevederile impozitului pe profit;
• condițiile existente referitoare la capitalul privat și la neînceperea procesului de dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, se mențin si începând cu 1 ianuarie 2023.

Prima zi a evenimentului s-a încheiat cu un panel cu focus pe sectoarele industrial și logistic, moderat de Ionuț Oprea, Publisher – Romania’s Real Estate Yearbook & Market Pulse Reports, la care au participat: Andrei Koszti, Dana Bordei, Claudiu Bisnel, Olga Melihov și Daniel Paraschiv. 

România devine tot mai atractivă pentru dezvoltatori, a fost părerea unanimă a participanților la acest panel, însă României îi lipsește infrastructura și alte facilități de care beneficiază țări precum Polonia, Ungaria.

„Aș separa logistica în două mari categorii: logistică pentru consum și logistică pentru distribuție. Există discuții tot mai aprinse legate de faptul că nu suntem în Schengen – dacă se va întâmpla, România ar putea fi extrem de relevantă pentru Europa și pentru o piață mult mai mare; am putea să nu mai pierdem dealuri față de Polonia și Ungaria din cauza lipsei infrastructurii. Pentru Cluj există potențial, iar intrarea în Schengen ne-ar ajuta foarte mult (…). 

Noi ne-am dezvoltat în primul rând ca o consecință a faptului că zona de vest a Clujului s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani din punct de vedere rezidențial. Partea comercială a venit încet, încet, dar nu aveau locuri de muncă. Prin dezvoltarea unui parc care să aducă locurile de muncă mai aproape de casele oamenilor se creează un avantaj real. 

Chiar dacă parcul e mic, chiar dacă la început nu exista tracțiune suficientă pentru o cantină, s-au găsit soluții outside the box – la început s-a adus un food truck care să asigure nevoile, s-au găsit soluții care să crească standardele de lucru, iar fiecare angajat care nu mai are aceleași condiții pe care le-a avut la un moment dat, s-ar putea să își caute un alt loc de muncă. Se pune presiune pentru a crește constant calitatea serviciilor și a locurilor de muncă”, a menționat Daniel Paraschiv, Co-founder, Urbano Parks, în acest context.

La rândul său, Claudiu Bisnel, Managing Partner & Founder, Brisk Group, a completat că sunt multe unități de producție ce ar putea fi mutate din China în Europa. „În pofida faptului că experimentăm creșteri semnificative de prețuri, putem observa la nivel regional și la nivelul țării o creștere – de la începutul anului, am tot luat diferite proiecte și potențial există pentru și mai multe. România poate să profite de ceea ce se întâmplă la nivel global, deși am experimentat pandemie, shortage, disruption pe lanțul de supply chain. 

Sunt multe unități de producție ce ar putea fi mutate din China în Europa. Țările europene și, mai ales, central-europene au oportunitatea de a-și extinde portofoliul, dar e important să ne uităm și la infrastructură și la modul prin care putem atrage astfel de proiecte. Noi, ca organizație, avem o viziune foarte clară și vedem că există posibilitatea ca România să capitalizeze mizând pe proiecte industriale și logistice”.

Un alt subiect abordat a fost legat de dezvoltarea parcurilor regionale.  

„Este un aspect să ai un parc regional, dar dacă vrei să atragi și dezvolți o zonă, trebuie să ai acoperire regională și să oferi flexibilitate clienților tăi. Bucureștiul atrage și va atrage în continuare, dar are nevoie și de parcuri noi. Pe zona de hub-uri regionale, Oradea e ceva deosebit. Ne bucurăm să fim acolo, ne bucurăm că am pus o clădire în aeroport. Suntem atât de buni pe cât ne ajută și comunitatea locală de business. 

Pentru că vorbeam despre creștere, vreau să înțelegem cu toții că atunci când o companie din extern vine în România să dezvolte ceva, vine cu standardele din extern și aici ar trebui să ne aliniem – mă refer la infrastructură, benzi suplimentare pe care să intri sau să ieși din parc. Mă refer și la confortul muncitorului – noi oferim și pentru ei confort adecvat în clădiri: are nevoie să nu stea la 40 de grade fără niciun spațiu verde. După ce are unde să muncească și unde să stea la umbră, omul are nevoie să mănânce undeva – are nevoie de un centru multifuncțional. Dacă se accidentează, oamenii au nevoie și de un punct medical implementat gratis. În cele din urmă, ai nevoie de o zonă unde oamenii să stea. Toate aceste servicii aduse la un loc creează o dezvoltare, dar toate trebuie gândite pe un masterplan”, a spus Andrei Koszti, Regional Commercial Manager, CTP Romania.

În acest context, Dana Bordei, Commercial Country Manager, VGP Romania, a explicat că este foarte important accesul la infrastructura de trafic greu.

„Pentru partea de infrastructură, noi dezvoltăm numai în zone în care avem acces direct către infrastructura de trafic greu. Toate parcurile dezvoltate și toate pe care le vom lansa au acest gen de acces. Suntem de acord că nu putem să facem parcuri în mijlocul câmpului, dar aceste parcuri înseamnă o competiție în continuare. 

Cu toate acestea, în toată filosofia de construcție de birouri și de spații sociale în parcurile noastre, încercăm foarte rar să construim birouri pe mezanin, deși mulți clienți ne întreabă dacă nu vrem sau nu putem. Noi facem asta foarte rar, pentru că înseamnă niște holuri lungi, foarte întunecate, iar aceasta face parte din filosofia de wellbeing a chiriașilor din parc. Încercăm să creăm parcuri cât mai aproape de oraș. Tot ce înseamnă spații de restaurant, zone medicale, bineînțeles că trebuie să existe în parc.”

„MLP are, cu precădere, două tipuri de produse pe care le dezvoltă – unul dintre ele este tipul de proiect pe care îl avem în București, Big Box, iar al doilea este cel pe care îl numim City Logistics – MLP Business Parks. Nevoile sunt diferite în cele două situații – atenția rămâne pe ce înseamnă a integra componenta de office într-un proiect precum cel din București, de exemplu. Este de văzut în ce măsură alte investiții, alte dezvoltări care pot fi in-city, care pot fi small business units, vor necesita o abordare punctuală diferită. Păstrăm atenția, în continuare, către ce înseamnă calitatea vieții în timpul muncii în depozitele noastre”, a completat, la rândul său, Olga Melihov, Country Head Romania, MLP Group.

Real Estate & Construction Forum – ZIUA II: „Inclusiv în pandemie a existat cerere pentru spații de birouri și ne-am bucurat să vedem cum companiile au menținut viziunea pe termen lung”

Cea de-a doua zi a conferinței a debutat cu un panel de dezbatere cu focus pe office, moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, COLLIERS, la care au participat: Ștefan Tudos, Andrei Boca, Mihai Păduroiu, Carol Petrică și Ramona Predescu (Iacob). În ciuda pandemiei, spațiile de birouri sunt în continuare ocupate la capacitate maximă, au subliniat participanții la panel, precizând, totodată, că noua nevoie de flexibilitate a angajaților duce la reconfigurarea acestor spații, astfel încât să se plieze pe așteptările oamenilor.

„Nu e niciodată bine să lași o criză să treacă fără să faci niște lucruri mai speciale – pentru noi s-a potrivit bine, pentru că am lansat Yunity acum, deși nu ne dorim să fie contextul acesta, însă impactul pe prețuri e semnificativ (…). Noi încercăm să creăm un spațiu în afara zonei de birou în care angajatul să iasă, să se poată relaxa, să se simtă autentic și să se regăsească în facilitățile pe care le oferim. Să poată, de exemplu, după program să meargă la stand-up comedy într-un amfiteatru din cadrul parcului. Vom construi o comunitate, vom face evenimente pentru angajați – evenimente diverse, astfel încât fiecare angajat să găsească o activitate în care să se regăsească, să se simtă valorizat ca om. Vom avea un centru de conferințe unde să ținem evenimente culturale, expoziții. Vom face un spațiu fizic deosebit de atractiv, care va fi diferit și va arăta foarte bine, căruia îi vom da viață prin activitățile noastre. Avem experiență cu comunitățile din West Gate și Novo Park – vom continua ceea ce am făcut de mulți ani, dar la un alt nivel”, a precizat Ștefan Tudos, Vice-President, Genesis Property.

„Pandemia a adus un val de cereri noi, în sensul în care companiile au decis să reducă anumite suprafețe și să facă un salt calitativ. Sunt companii care au redus suprafața, dar au făcut, profitând de acest context al pandemiei, un salt calitativ substanțial. De exemplu, la Floreasca, în One Tower, am închiriat clădirea 100% în timpul pandemiei. Prin revenirea la birou, au un argument foarte solid pentru a convinge angajații să se întoarcă. Există și companii care au crescut în pandemie, au avut o evoluție economică, și care fie au făcut consolidări sau au avut nevoie să crească, accesând un nivel de calitate superioară, o clădire nouă, cu multe certificări, cu multe facilități. Aceasta a fost experiența noastră la nivelul Bucureștiului în trei locații – Floreasca, Herăstrău, Cotroceni. 

Inclusiv în pandemie a existat cerere și ne-am bucurat să vedem cum companiile au menținut viziunea pe termen lung și nu au acționat în febra contextului sanitar, nu au luat decizii pe termen scurt. Au menținut viziunea pe termen lung, inclusiv asupra zonei ce are impact pe zona de real estate, ceea ce a generat o cerere sănătoasă în piață. Acum există două fenomene care se suprapun la nivelul Bucureștiului: lipsa de proiecte noi și reticența dezvoltatorilor de a începe proiecte noi, astfel că oferta a scăzut dramatic, iar asta se va reflecta. Este greu de evaluat acum cererea, dar cu siguranță va exista o presiune. Nefiind destule proiecte, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile anul viitor”, a intervenit, la rândul său, Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties

În același timp, Andrei Boca, Senior Leasing Manager Globalworth, a explicat că se poate observa un trend privind reîntoarcerea oamenilor la birou. „Work from home duce către flexibilitate. Avem tot timpul creștere a gradului de ocupare a spațiilor – am plecat de la 100%, însă reîntoarcea la birou după cei doi ani de pandemie, de lucru de acasă, nu se vede în câteva săptămâni. Însă putem sesiza o creștere. Sunt și companii care preferă în continuare lucrul de acasă 100%, dar sunt și companii care fac eforturi pentru aducerea a cât mai mulți angajați la birou. Sunt și companii care lucrează cu date confidențiale și nu pot lucra din cafenea sau din alte spații. Îmbunătățim proiectele aducând facilități și fiind flexibili.”

De aceeași părere este și Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO – Mulberry Real Estate and Development, care a punctat că oamenii își doresc să facă parte dintr-o comunitate. „Eu nu cred în acest work from home. Cred că atunci când ai un business, faci parte dintr-o comunitate, iar ca să ai un business de succes, trebuie să îți dezvolți o echipă care să ducă business-ul mai departe. Dacă nu vii la birou, dacă nu comunici cu colegii, dacă nu ai aceste relații de discuții, de dezvoltare, de comunicare… dacă nu creezi echipa respectivă, va fi destul de greu să duci business-ul mai departe. 

Vedem destul de mulți oameni care se întorc la birou – majoritatea din managementul companiilor, mai ales în multinaționale. Noi ajutăm cât putem de mult cu toate facilitățile pe care le putem îmbunătăți la ISHO. Vedem o creștere importantă a celor care vin la birou. Poate că, punctual, industria de IT nu se înghesuie să vină la birou, dar în rest cred că acesta este trendul și, dacă mă întrebați pe mine, este și logic să fie așa”, a spus el.

Ramona Predescu (Iacob), Country Manager, IWG Romania & Bulgaria, a prezentat în panel perspectiva chiriașului, vorbind despre creșterea costurilor și impactul asupra business-ului. „Din perspectiva chiriașului, zona de real estate este cel mai mare cost al business-ului. Dacă crește chiria, service charge-ul crește. Iar utilitățile au o creștere de 41% în momentul de față, iar dacă se scoate și subvenția pentru persoane juridice, s-ar putea să mă coste utilitatea cât service charge-ul, iar ele două, împreună, să coste cât costul chiriei, ceea ce ar deveni foarte dificil. Cred că va fi un fel de win-win situation, un parteneriat între chiriași și proprietari, care să privească aceste costuri per ansamblu. Situația depinde de cum vor crește costurile. Înțelegem situația creșterii chiriei, însă aceasta ar trebui compensată cu ceva, pentru că susținem și restul cheltuielilor și este foarte complicat. Încă nu suntem în momentul în care să spunem dacă vom sta bine sau nu.”

„Real Estate & Construction Forum” a continuat cu o discuție one-to-one între Lucian Azoitei, Founder & CEO Forty Management, și Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS.

„Viitorul este entertainment. Noua generație, modul de lucru, tot ce s-a întâmplat în pandemie îmi arată că viitorul este entertainment. În momentul de față, dacă ne uităm la ce se întâmplă în anumite orașe, vedem că zonele centrale sunt depopulate. Dacă tu ești capabil să asiguri funcțiile de bază: office, comercial, rezidențial, dar reușești să ai o pondere foarte mare de entertainment, acel proiect este câștigător. Oamenii își vor folosi timpul pentru ceva ce le face plăcere și nu vor mai vrea să piardă timpul în trafic. Cred că viitorul constă într-o condensare a orașului în niște puncte, microclimate, în care vor fi îndeplinite toate aceste valențe. Locuitorul nu va mai avea nevoie să traverseze orașul, să circule, să piardă foarte mult din timp”, a precizat Lucian Azoiței.

La rândul său, Gabriel Blăniță a punctat că: „E o reinterpretare a conceptului de orașe de 15 minute – ai lângă tine toate acele elemente ce îți asigură o calitate a vieții. E importantă și zona de birouri, și zona de retail, și zona de petrecere a timpului liber, zona de parcuri. Noi avem și meteahna traficului în comun, a aglomerației, dar vedem și influența lucratului de acasă, care aduce în evidență această problemă. Oamenii nu mai sunt atât de mobili, astfel că este foarte important microclimatul din jurul locuinței.”

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel cu focus pe sectorul rezidențial, moderat de Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS, la care au participat: Antoanela Comșa, Beatrice Dumitrașcu, Laurențiu Afrasine, Daniel Buhazi, Alex Skouras, Bogdan Bălașa, Ioana Grigoriu și Irina Caraene.

În ciuda creșterii costurilor și a inflației, nu ne aflăm într-o situație similară cu cea din 2008, au fost de acord participanții la acest panel, care au subliniat că sunt optimiști cu privire la evoluția cererii de locuințe.

„Piața este transformată din punct de vedere a cererilor – avem dificultăți ce țin de inflație, de război, contextul nu este cel mai fericit, dacă ne raportăm la anul 2021, dar nu suntem lipsiți de speranță. Vedem o efervescență pe piață, o cerere pe care o resimțim. Oamenii ne întreabă când începem următorul proiect, se informează. Este clar că este un interes, astfel că noi ne menținem optimismul. Este un optimist moderat, dar suntem de părere că nu există temeri foarte mari legate de piața imobiliară, deși foarte mulți compară situația cu cea din 2008. Cu siguranță că nu suntem într-o bulă imobiliară, iar momentul actual nu se compară cu acela. Vă pot spune că nu ne vom întoarce sub nicio formă la prețurile din 2019, 2020 sau 2021 (…). Ne raportăm la statistici și, dacă vorbim despre ROBOR, am constatat că acesta este egal cu cel de la nivelul lui 2013 – deci piața imobiliară a mai trecut prin perioade în care costurile erau ridicate, însă venitul mediu a crescut. Piața imobiliară de acum are o consistență și o maturitate, astfel că nu ar trebui să ne facem griji foarte mari”, a subliniat Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development.

De aceeași părere este și Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate ; Președinte, AREI. „Cel puțin 80% din proiecte sunt vândute din stadiul de construcție. Probabil vom vedea probleme acolo unde clienții nu vor putea accesa un credit astăzi, dar toți aceștia vor trebui să locuiască undeva. Anual vin în jur de 80.000 de locuitori noi în București și același lucru este valabil pentru toate marile orașe, care sunt centre universitare, astfel că cerere va exista. Nu va mai fi ca în 2008, însă probabil că va exista o corecție. Probabil ne vom îndrepta și noi spre o piață a chiriilor. Avem, pe de o parte, o creștere de costuri, de dobânzi, astfel că vor fi din ce în ce mai puțini cei care își vor permite să achiziționeze, vom vedea investitori care construiesc pentru închiriere, ca în piața din Vest. 60% din clădirile din România sunt învechite. Vom avea nevoie să trăim în locuințe eficiente energetic, noi. Astfel că sunt optimistă că piața va rezista.”

La rândul său, Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties, a adăugat că în ciuda tuturor obstacolelor, potențialii cumpărători reușesc să își găsească locuința potrivită. „Astăzi, avem mai bine de 32.500 potențiali clienți care bat la ușile dezvoltatorilor, astfel încât să își achiziționeze o locuință, chiar dacă ne confruntăm cu inflație, chiar dacă ne confruntăm cu dobânzi mai mari, oamenii găsesc soluții. Pot veni să dea avansuri mai mari față de ceea ce preconizau anterior, respectiv să plătească mai mult și să se finanțeze mai puțin. Inflația aduce foarte mulți investitori care își doresc deopotrivă să își pună la adăpost resursele sau să își creeze un portofoliu de unități locative pe care să le valorifice prin a le închiria sau revinde. Cred că există o piață destul de dinamică. Într-adevăr, stocurile sunt astăzi o provocare reală, în sensul că tot ceea ce se construiește este atent evaluat de către potențialii cumpărători. Reușesc să găsească locuința potrivită, însă ceea ce știm este că piața este în creștere și să o luăm ca atare. Să ne dăm seama că nu este nimic alarmant în ceea ce se întâmplă. Este o evoluție firească.”  

În acest context, Bogdan Bălașa, General Manager, HILS Development, a adăugat că se poate observa un trend ascendent al pieței chiriilor. „Din analizele pe care le-am făcut intern, am constatat că vânzările s-au mai temperat, au mai scăzut – mă refer ca medie lunară. 2021 a fost un an foarte bun pentru mulți imobiliari. Există, într-adevăr, un apetit din ce în ce mai mare al investitorilor de a cumpăra locuințe și de a se proteja de inflație. Tranzacții sunt – nu ne putem compara cu contextul din 2008. Situația nu este comparabilă. Vedem că oamenii achiziționează pentru că au nevoie, dar și pentru că găsesc o oportunitate în investiție. Știrile legate de faptul că prețurile vor scădea nu se văd în realitate. Cred că dezvoltatorii mari, serioși, care respectă termenele de finalizare, construiesc în ciuda contextului mai dificil, vor trece cu brio prin această perioadă. Și eu sunt optimist cu privire la ceea ce urmează. Noi observăm o creștere substanțială a pieței chiriilor. Timpii în care un anunț de închiriere stă pe un site se epuizează destul de repede.” 

În cadrul evenimentului, o atenție sporită a fost acordată, totodată, clădirilor eficiente energetic, ce au în vedere respectarea directivelor privind sustenabilitatea. 

„În România, aveam în trecut probabil cel mai mic cost de construcții din toată Europa. Eu cred că ceea ce se întâmplă acum va crea o piață mai bună, mai educată. Cred că investitorii vor ridica nivelul construcțiilor, al calității. Românii ar trebui să locuiască în case mai bune și cred că în această piață dinamică, vom crea un mediu mai bun pentru locuitori. Să ne amintim cum era acum câțiva ani, când piața nu era educată suficient, încât să se uite la proiecte sustenabile. Există loc de creștere. 

Da, inflația este o problemă, însă consumatorul poate lua în considerare atunci când face o alegere calitatea construcțiilor, facilitățile pe care le oferă comunitatea și economiile obținute pe termen lung, datorită eficienței energetice. Eu cred că viitorul pieței rezidențiale este construirea unui ecosistem complet, așa cum facem la Amber Forest de exemplu, care implică multe resurse de timp, efort, dar care va aduce confort, siguranță, locuințe sustenabile, stil de viață sustenabil, economii pe termen lung (…).

Cumpărătorul se confruntă cu două decizii când trebuie să cumpere o casă: dacă dezvoltatorul este de încredere si va finaliza proiectul, iar a doua este raportul calitate-costul-beneficii pentru stilul de viată. Când o familie ia o decizie cu privință la o nouă locuință, ia în vedere întregul venit al familiei, însă sunt și factori ce țin de sustenabilitate, utilități, de taxe locale, ipoteca verde. Dacă ei ar vedea că au opțiunea unei case sustenabile, eficientă energetic, poate ar plăti mai mult pe termen scurt, dar ar economisi pe termen mult mai lung, înțelegând toate beneficiile si economiile oferite de o locuință verde”, a explicat Alex Skouras, Managing Partner, Alesonor Real Estate Development.

În acest context, Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar și Construcții, NNDKP, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă dezvoltatorii imobiliari și investitorii, din cauza legislației privind spațiile verzi. 

„Investitorul privat este pus în fața unei situații nemaiîntâlnite din cauza legislației privind spațiul verde de 20mp pe cap de locuitor. Legea spațiilor verzi spune că dacă vreau să schimb încadrarea unei zone, trebuie să mă raportez la cei 20 m²de spațiu verde per cap de locuitor. Autorul este Ministerul Sănătății, care a vrut să vină în îmbunătățirea calității vieții și a aerului. Destinatarul acestor norme ale OMS este statul, autoritatea locală și nu putem să o transferăm pe spatele privaților, pentru că distrugem din fașă proiectele dezvoltatorilor. Este o chestiune nemaiîntâlnită – ne-am lovit de această problematică după pandemie (…). Am crezut că pandemia va reprezenta un crash total pentru piața imobiliară, însă cred că ce va caracteriza investitorii și în viitor va fi adaptabilitatea, dar cred că și nivelul de precauție va fi mai crescut. Adaptabilitatea și de o parte, și de cealaltă, este cea care va domina”, a precizat ea. 

Cheia unui viitor mai sustenabil sunt proiectele de regenerare urbană, a completat, la rândul său, Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România.

„Credem cu tărie în proiectele de regenerare urbană și că orice clădire pe care o vom vedea de-acum încolo în piață să cuprindă eficiență energetică, pentru a economisi bani pe parcursul celor 20-30 de ani în care vom plăti credite. Apartenența la comunitate este și ea importantă, dar ne dorim să avem foarte mare grijă și la spațiile verzi pe care le construim în preajma acestor proiecte. Ca un alt trend, cred că de la an la an, dezvoltatorii devin tot mai buni în ceea ce privește produsele pe care le oferă. Va fi foarte interesant trendul din piață de la începutul anului viitor și va fi interesant ce se va întâmpla cu oferta. Proiectele care au fost lansate anul acesta vor avea la dispoziție câțiva ani în care se vor construi și probabil că în 2024 vor începe să fie încheiate contracte de vânzare-cumpărare. Cu toate piedicile întâlnite în tot ce înseamnă dezvoltare imobiliară, pot spune că au fost aproape inexistenți clienții care au renunțat la antecontracte din motive ce țin de finanțare – clientul s-a adaptat și băncile au ajutat și ele în mare măsură”, a explicat ea.

„Pe masa noastră, în ultimii doi ani, au ajuns foarte multe solicitări care sunt sub umbrela regulilor net zero, cu focus pe eficiență energetică. Avem foarte mult de lucru pe crearea de soluții de heating. Solicitările care vin în acest moment sunt pe două direcții. Una este încălzirea centralizată cu module tehnice hidraulice, iar cealaltă se referă la pompele de căldură. Acum sunt dublate solicitările comparativ cu anii trecuți, iar toate trendurile merg spre această direcție. Produsul ELCO ne oferă posibilitatea să le montăm și pe acoperișul clădirilor. Oferim posibilitatea de diagnoză, conectivitate, pe online. Pompele de căldură vin pe o piață premium – investitorii care aleg pompele de căldură sunt premium; piața de construcții din această zonă se duce spre soluția cu pompe de căldură (…) Poate cel mai important focus pentru noi este inovația, această continuă adaptare la nevoile pieței și soluțiilor care devin tot mai smart”, a intervenit, la rândul său, Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions.

Un eveniment organizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost Brisk Group, Elco – Heating Solutions, NNDKP, Alesonor, PKF Finconta, Colliers, BTDConstruct & Ambient, Storia.ro

Suport tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerul strategic al evenimentului a fost: HRCC – Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce

Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, birouinfo.ro, depozitinfo.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, iBuild, proidea, AngajatorulMeu.ro, administrație.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business, BRCC, Business Voice, spațiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, AntreprenorInRomânia.ro, Club Economic, Economistul 

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, anunță lansarea YoDA powered by Accace, un program dezvoltat de specialiștii Accace România pentru studenții care își doresc să urmeze o carieră în domeniul Contabilității – Economic sau Resurse Umane, fie că este vorba de administrare de personal sau de salarizare.

Gândit ca un curs practic intensiv, programul este structurat pe 6 workshop-uri aplicate, ținute de specialiștii Accace pe o durată de 15 ore, în intervalul octombrie – decembrie 2022. Programul beneficiază de suportul studenților din cadrul Asociaţiei Studenţilor în Contabilitate şi Informatică de Gestiune (ASCIG) și al Asociației Studenților Economiști din România (ASER).

Programul YoDA powered by Accace acomodează un total de 15 studenți și poate fi accesat gratuit completând formularul de aplicare disponibil aici, până la data de 15 octombrie. 

„Nevoile de pe piața muncii sunt în continuă schimbare, așteptările companiilor s-au schimbat, rolul specialiștilor în resurse umane, al contabililor sau al experților în salarizare este în continuă transformare, pentru a acomoda noua realitate. Drumul de la teorie la practică a fost întotdeauna diferit, însă astăzi, mai mult ca oricând, studenții, viitorii specialiști cu care vom lucra cu toții mâine, au nevoie de o abordare concretă, aplicată, a provocărilor meseriei pentru care se pregătesc. Iată de ce am decis să construim acest program, în care ne propunem să accelerăm trecerea de la cunoștințele dobândite teoretic în facultăți, la aplicarea lor în job-ul de zi cu zi”, declară Laura Ștefan, Managing Director Accace Romania. 

Workshop-urile se vor desfășura la sediul Accace România și sunt structurate în 2 module, care le vor permite studenților să aplice practic cunoștințele teoretice asimilate în facultăți, respectiv să experimenteze sistemele și aplicațiile folosite în domeniu. 

Potrivit reprezentanților companiei, studenții care vor participa la workshop-urile YoDA powered by Accace vor beneficia ulterior de un program complet de ucenicie, mai exact 84 de ore, echivalentul unui stagiu de practică solicitat de facultate. 

În plus, cei mai implicați dintre ei pot obține un loc de muncă permanent în cadrul echipei Accace, sau își pot crește șansele de a fi angajați inclusiv în cadrul companiilor partenere, prin recomandările acordate de Accace. 

Creditul pentru Realizări Personale de la UniCredit Consumer Financing 100% Mobile este disponibil clienților prin accesarea ofertei direct din aplicația Mobile Banking de la UniCredit Bank, la orice oră, de oriunde, fără drumuri la bancă și, în același timp, în condiții prietenoase cu mediul – fără hârtie imprimată, totul derulându-se digital și în siguranță.

Creditul de Realizări Personale accesat de pe telefonul mobil este o nouă modalitate digitală oferită de UniCredit Consumer Financing clienților UniCredit Bank, persoane fizice rezidente în România, care au venituri înregistrate în baza de date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ce le permite acestora să obțină, printr-un proces online, împrumuturi în lei de până la 100.000 de lei, cu o perioadă de rambursare de la 6 până la 60 de luni. Concret, configurarea creditului în funcție de nevoile și condițiile specifice ale clientului și semnarea electronică a documentației aferente procesului de creditare se fac exclusiv online pentru clienții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, iar contractul de împrumut, pentru solicitările aprobate, se semnează cu semnătură electronică calificată, disponibilă aplicanților în mod gratuit.

Sorin Drăgulin, Președintele Directoratului UniCredit Consumer Financing: „Prin lansarea creditului 100% Mobile continuăm procesul de digitalizare și simplificare în acordarea creditelor de consum. Ne dorim să le oferim clienților noștri rapiditate și ușurință, beneficiind atât de un produs financiar avantajos (fără costuri de analiză dosar), cât și de un proces de creditare 100% digital și 100% prietenos cu mediul, transparent, sigur, în care să navigheze cu ușurință și care să le ofere flexibilitatea de care au nevoie”. 

Comisionul de analiză a dosarului este zero, procesul de creditare se realizează rapid, iar punerea la dispoziție a creditului pentru clienții eligibili se face în cel mai scurt timp după încheierea contractului de împrumut. Creditul pentru Realizări Personale, accesând oferta UniCredit Consumer Financing din Mobile Banking este disponibil cu o dobândă standard, fixă, de 12,99%/an, care poate fi redusă până la 8,99%/an, în funcție de opțiunile clienților, astfel, aceștia putand beneficia de o reducere de 2 puncte procentuale la dobândă (față de dobânda standard de 12,99%/an) dacă aleg să încaseze lunar veniturile în conturile curente deschise la UniCredit Bank pe toată durata contractului de credit și de o reducere suplimentară de 2 puncte procentuale (față de dobânda standard de 12,99%/an) dacă optează pentru o asigurare de viață atașată creditului. 

Exemplu reprezentativ: pentru un Credit pentru Realizări Personale oferit de UniCredit Consumer Financing IFN S.A. (ca urmare a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate), accesând aplicația Mobile Banking de la UniCredit Bank S.A. („Banca”), în valoare de 100.000 Lei, pe 60 luni, cu asigurare de viață cu prima de asigurare lunară și în condițiile îndeplinirii Condiției de Rulaj Lunar la acordarea creditului și pe toată durata contractului de credit¹ / fără asigurare de viață și fără îndeplinirea Condiției de Rulaj Lunar: rata dobânzii anuală fixă este de 8,99%/12,99%, comision analiză dosar 0 Lei, comision lunar de administrare credit 0 Lei, comision lunar administrare cont curent la UniCredit Bank S.A. 10 Lei, rată lunară 2.190 Lei (rate egale, includ și cost asigurare de viață) /2.298 Lei, valoarea totală plătibilă 131.416 Lei/ 137.901 Lei, DAE 12.15%/ 14.53%. DAE este calculată conform prevederilor legale în vigoare și cuprinde dobânda anuală fixă, comisionul de analiză dosar (0 Lei), comisionul lunar de administrare a contului curent deschis la Bancă (10 Lei – pentru un cont ce nu face parte dintr-un pachet de servicii multiple oferite de Bancă), comision lunar de administrare credit de 0 Lei și, în cazul în care clientul optează pentru achiziționarea unei asigurări de viață, costul primei de asigurare.

¹Prima lunară de asigurare este de 100 de lei, calculată ca procent de 0,1% din valoarea creditului din exemplul de mai sus. Nu există cost de finanțare asigurare. Detalii pe www.unicredit.ro/creditmobile 

Pentru acordarea creditului trebuie încheiat un contract de cont curent în Lei cu Banca, în cazul în care clientul nu are deja unul deschis la Bancă, iar clientul trebuie să aibă activată aplicația de Mobile Banking oferită de UniCredit Bank. Costul aferent contului curent este suportat de client și perceput de către Bancă, în funcție de produsul ales, conform Listei de Comisioane și Dobânzi Clienți Persoane Fizice ce poate fi regăsită pe www.unicredit.ro, împreună cu toate detaliile despre deschiderea contului curent.

2 din 3 români își urmăresc bugetul și țin evidența veniturilor și cheltuielilor. Cei vârstnici sunt mai atenți decât cei tineri 

Pentru 25,52% dintre români, cheltuielile cu locuința ocupă 40-60% din venituri. În acest context, românii încep să fie mult mai atenți și prudenți în ceea ce privește alte tipuri de cheltuieli care pot afecta bugetul familiei (ex. vacanțe, ieșiri în oraș etc.) rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro 

66,43% dintre respondenți declară că obișnuiesc să-și urmărească bugetul lunar, numărul acestora fiind în creștere (cu circa 3%) față de primul trimestru al acestui an. Ponderea este mai ridicată – circa 75% – în rândul celor mai înaintați în vârstă (peste 55 de ani), iar tinerii îmbrățișează mai greu acest obicei – doar 55% din cei sub 25 de ani au obiceiul de a-și urmări bugetul în mod frecvent. 

Pentru a veni în sprijinul românilor care vor să își gestioneze în mod responsabil bugetul, CEC Bank a lansat pachetul de cont bancar „Grijă Completă” care oferă servicii complete pentru operațiunile de zi cu zi (card, internet și mobile banking, conturi în euro și lei), cu zero comisioane în primul an, dar și un depozit cu depuneri ulterioare, cu dobândă de 7,2% pe an. 

Cheltuielile cu casa au o pondere semnificativă în veniturile românilor. Pentru 25,52% dintre români, aceste cheltuieli reprezintă 40-60% din venituri. Tinerii sub 25 ani au cheltuieli minime cu locuința: 24% dintre aceștia alocă sub 20% din venituri, o posibilă explicație fiind faptul că mulți preferă să locuiască în continuare cu părinții. 

Deși ne-am aștepta ca cei cu venituri mai mici să fie mai atenți în ceea ce privește cheltuielile, datele sondajul arată contrariul: doar 61,88% dintre românii cu venituri sub 2.500 lei / lună au obiceiul să-și urmărească bugetul de venituri și cheltuieli, cifră sub media de 66,43% la nivel de populație. La polul opus, cei care au venituri mari (de peste 10.000 lei pe lună) sunt cei mai atenți cu bugetul (72,55% dintre ei sunt atenți la costuri). 

Digitalizarea din sistemul bancar, pe lângă faptul că a dus la apariția unor facilități moderne de plată, a devenit și un instrument util în ceea ce privește urmărirea cheltuielilor lunare. Pentru a ține evidența facturilor lunare, 48,74% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar, 11,79% doar în unele luni, 14,95% rareori fac acest lucru, în timp ce 24,51% declară că nu fac plata cu cardul sau contul bancar pentru a ține evidența facturilor.   

38,96% dintre români folosesc serviciile de internet banking și mobile banking săptămânal (cei mai mulți dintre aceștia câștigă peste 5000 lei/ lună – dublu față de media înregistrată la nivelul populației), 24,66% ocazional pentru activități bancare, în timp ce 25,52% dintre cei chestionați utilizează portofelele digitale Google Pay/Apple Wallet, direct din telefon, pentru plata produselor cu cardul (tinerii sub 25 ani înregistrează cele mai mari valori – 46,97%, aproape dublu față de media înregistrată la nivel de populație).  

Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 55,43% dintre respondenți sunt salariați, 43,78% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 lei, 34,22% au vârste cuprinse între 25-40 ani, iar 39,04% au studii superioare. 

Marina Samoilă, wine expert și antreprenor, și Alex Dona antreprenor cu expertiză în marketing şi media, povestesc într-un interviu pentru revista FoodBiz.ro despre cele două proiecte comune desprevin.ro și winedeals.ro care s-au conturat în jurul unui pahar cu vin.

Platforma desprevin.ro este dedicată cu preponderență vinului românesc, însă cuprinde și selecții internaționale, are un rol educativ, ducând virtual pasionații de vin, în fiecare săptămână, să descopere o nouă cramă și secretele acesteia.

„Desprevin.ro este o platformă editorială online care a luat naștere la un pahar cu vin! În aprilie 2020, când s-a conturat proiectul, se mula perfect pe contextul de atunci: statul în casă era obligatoriu, iar vinul putea fi accesat mai ales online. Soluția era calea spre o escapadă virtuală, una în care consumatorii să-și antreneze simțurile olfactive și gustative, în vreme ce călătoresc virtual pe la crame. Iar noi asta facem cu desprevin.ro ” afirmă co-fondatorul platformei.

Odată cu deschiderea acestei platforme a venit și ideea lansării primului vin itinerant din lume, creat de somelierul Marina Samoilă în fiecare an cu o altă cramă.

„Ideea Primului ne-a venit, cum ne-au venit toate ideile noastre, în bucătărie, la un pahar cu vin. Cum vinul este și un produs de concept, sigur și lichidul trebuie să livreze pe concept, ne-am gândit că ar fi interesant să creăm și noi un concept de vin și ne-am dus pe o zonă de nișă, cu un produs din categoria premium. Cramele le selectăm din ceea ce vizităm de-a lungul anului și în baza vinurilor care ne impresionează cel mai mult. Întotdeauna sunt vinuri în care eu găsesc altceva față de ce am degustat până la momentul respectiv și întotdeauna aleg un soi românesc, acesta este țelul meu cel mai mare”, mărturisește Marina Samoilă.

După desprevin.ro, cei doi antreprenori au venit cu ideea lansării unei platforme de e-commerce, winesdeals.ro cel mai mare magazin de vinuri din România, cu o selecție impresionantă de crame, peste 4000 de etichete din Europa, dar și din țări precum Australia, America sau Noua Zeelandă.

„Winedeals.ro este nebunia mea, ceea ce am observat noi că lipsește în industria asta este exact partea de data intelligence, de forecasting, de a studia comportament, de a studia statistici, de a ajuta consumatorul să identifice niște vinuri la care el nu se gândise. Pentru asta ai nevoie de o platformă care să aibă extraordinar de multe etichete diferite de vin și este nevoie ca prețul acestor etichete să fie uniformizat cu toată piața. Vrem ca acest proiect să devină flagship-ul nostru, o platformă internațională cu care să încercăm să schimbăm comerțul global de vinuri” declară Alex Dona.

În cele două platforme dedicate vinului s-au investit peste 200 000 euro, iar investițiile nu se opresc aici, în toamna acestui an urmează o a doua rundă de investiții, existând investitori care se vor alătura proiectelor.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Compania cu acoperire națională Brand Management, liderul pieței românești de comunicare indoor, anunță investiții de peste 500 de mii de lei în sustenabilitatea infrastructurii de panotaj. 

Brand Management anunță că „a înregistrat și o creștere semnificativă a portofoliului de campanii în 2021 (87%). Creșterea are la bază atât depășirea restricțiilor asociate pandemiei, cât și maturizarea obiceiurilor de promovare a brandurilor. Clienții din telecomunicații, modă și bijuterii sunt pionierii publicității indoor, se bucură de beneficiile acesteia și îi rămân fideli. Mai recent, companii mari din domeniile financiar-bancar sau FMCG devin, la rândul lor, active pe acest segment, cu 2-3 campanii trimestrial.

Laurențiu Jiga (foto), fondator și CEE Managing Director Brand Management: „Brandurile sunt atrase de traficul mare și recurent din locațiile indoor, beneficiind de avantajele expunerii mesajului publicitar lângă potențialul client, aflat în momentul deciziei de consum. Consumatorul a revenit în mall-uri, hypermarket-uri și în sălile de sport, iar bugetele de publicitate ale brandurilor revin la nivelul celor anterioare pandemiei, ceea ce ne diversifică posibilitățile. Lucrăm la a atrage advertiserii cu soluții de expunere inovatoare, adaptate fiecărei campanii și fiecăreia dintre locațiile din București și din țară cu care colaborăm. Am depășit pandemia, dar nu trăim vremuri ușoare. Sesizăm schimbările, le înțelegem și lucrăm la a le anticipa efectele. Am început cu înlocuirea sistemelor de iluminare, ceea ce a condus imediat la o reducere cu 40% a consumului de energie electrică. De altfel, începând cu acest an, sediile noastre sunt alimentate cu electricitate verde, de la panouri fotovoltaice. În plus, am prospectat atent piața și am ales furnizori de materiale sustenabile, cu ajutorul cărora construim noile suporturi publicitare. În prezent, facem chiar și printul în procent de 30% pe materiale reciclate și încercăm să atragem cât mai mulți clienți în acest sens.”

După cum subliniază Brand Management, „centrele comerciale și hypermarket-urile găzduiesc în continuare majoritatea campaniilor (peste 92%), însă afișajul indoor recâștigă vizibilitate și în clădirile de birouri, sălile de sport sau centrele medicale. Sunt în continuare preferate suporturile publicitare clasice (panouri, prisme, hangere ș.a.), care oferă expunere permanentă (24/7), în timp ce panourile digitale, cu afișaj secvențial (looping), câștigă anual popularitate, dar rămân în jurul a 10% din totalul suporturilor, sub media europeană (30-40%)”.

Brand Management, fondată în 2004, este caracterizată ca „prima companie din România care oferă servicii de afișaj indoor la nivel național. Cu aproape 20 de ani de experiență în implementarea de campanii publicitare, în centre comerciale și de business, Brand Management a dezvoltat operațiuni de indoor advertising atât în România, cât și în Bulgaria și Cehia, pentru companii din domenii precum tehnologie și telecomunicații, modă și bijuterii, financiar-bancar, FMCG, gestionând bugete dedicate campaniilor indoor de peste 120 milioane lei până în 2022”.

Un nou studiu al Vodafone arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030. Între acestea se numără o finanțare adecvată, crearea de grupuri de lucru și asigurarea unei conectivități de înaltă calitate.

În cadrul unui studiu derulat în 10 țări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone și realizat de Opinion Matters – „Pregătiți pentru orașele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)”, au fost chestionați 550 de experți în tehnologie și inovație pentru orașe, pentru a identifica rata de adopție a soluțiilor pentru orașe inteligente, oportunitățile și blocajele.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa:

• 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente;
• 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale din România;
• 7 din 10 orașe europene analizate intenționează să investească în soluții inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.

Chiar dacă cele 10 țări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la orașele inteligente, experții au evidențiat o „fragmentare a responsabilităților”. Aceasta înseamnă că depășirea obstacolelor necesită adesea intervenții la diferite niveluri administrativ-teritoriale și depășirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaționale între consiliile locale, guverne și organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.

Experții au considerat că principalele bariere în calea implementării orașelor inteligente includ:

• lipsa de fonduri;
• legislația;
• infrastructura;
• problemele legate de confidențialitate și siguranță;
• complexitatea procedurilor de achiziție;
• lipsa strategiei și a competențelor digitale.

Joakim Reiter, Chief External Affairs Officer al Vodafone Group, a declarat: „Orașele inteligente joacă un rol esențial în Europa, având capacitatea de a se adapta celor mai mari provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi criza energetică în curs. În contextul în care trei sferturi dintre cetățenii UE trăiesc în orașe, orașele reprezentând 78% din consumul de energie din lume, trebuie să investim în soluții digitale capabile să reducă consumul general de energie și dependența de sursele bazate pe combustibili fosili. Dacă toate părțile interesate din sectoarele public și privat se pot alia pentru a prioritiza dezvoltarea de tehnologii inovatoare, a infrastructurii adecvate și a competențelor digitale, putem face față provocărilor Europei în materie de mobilitate, digitalizare și eficiență energetică.”

Vinod Kumar, Chief Executive Officer, Vodafone Business, a declarat: „Vodafone are parteneriate cu autoritățile municipale din UE unde soluțiile companiei sunt deja utilizate, precum contorizarea inteligentă pentru monitorizarea consumului de energie și SIM-urile folosite pentru a ajuta șoferii din serviciile publice de transport să reducă costurile de combustibil și emisiile, schimbând modul în care conduc. Acum, mai mult ca niciodată, în contextul crizei energiei și al creșterii cheltuielilor zilnice, factorii de decizie  nu ar trebui să aștepte «momentul ideal» sau «soluția perfectă». Ar trebui să înceapă procesul de digitalizare astăzi, chiar dacă presupune pași mici. Acum este momentul și Vodafone este pregătită să ajute guvernele și societatea să abordeze aceste provocări pe termen imediat, mediu și lung.”

Raportul identifică cinci stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”. „New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să își înceapă parcursul și să adopte soluții inteligente. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară și sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere. Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză niciunul nu a fost considerat „Front-Runner”, categorie care include orașele mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare. 

Potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.

Politicile pot juca un rol-cheie în accelerarea adoptării orașelor inteligente

Acest raport identifică domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea orașelor inteligente în Europa și recomandă patru acțiuni specifice:

1. Asigurarea unei finanțări adecvate, atât prin investiții publice, cât și private, și sprijin acordat orașelor  pentru accesarea acestora.
2. Dezvoltarea planurilor pentru orașe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru. Grupurile operative ar trebui să împărtășească exemple de bune practici, precum cele cu privire la modul de partajare a datelor și să dezvolte cadre propice pentru măsurarea eficienței și impactului soluțiilor smart city. Grupurile operative pot oferi, de asemenea, recomandări despre cum să dezvolte și să respecte cadrele legale care au impact asupra implementării orașelor inteligente, cum ar fi securitatea cibernetică.
3. Îmbunătățirea abilităților digitale atât pentru forța de muncă implicată în selectarea și implementarea de soluții pentru orașe inteligente, cât și pentru cetățenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluții.
4. Conectivitate de înaltă calitate disponibilă și accesibilă tuturor, deoarece acesta este catalizatorul pentru dezvoltarea de succes a unui oraș inteligent.

Întregul raport poate fi accesat aici: link

_________________

Sondajul online a fost realizat de Opinion Matters, o companie independentă de consultanță și cercetare de piață, care a colectat răspunsuri din Spania, Marea Britanie, Italia, Germania, România, Portugalia, Cehia, Turcia, Grecia și Finlanda. Experții au fost selectați din rândul celor care dețin funcții în cadrul unei autorități locale sau al unui departament într-o unitate administrativ-teritorială, zonă metropolitană, județ sau stat și având un grad înalt de responsabilitate în ceea ce privește luarea deciziilor în materie de tehnologie și inovare. Cercetarea a avut loc în perioada 15.03.2022 – 19.04.2022. Opinion Matters aplică principiile ESOMAR în activitatea sa, iar angajații sunt membri ai Market Research Society.

Luni, 26 septembrie a.c., are loc deschiderea anului universitar 2022-2023 la Academia de Studii  Economice din Bucureşti.  

Deschiderea oficială a universității, transmisă live pe facebook-ul instituțional, direct din Aula Magna  a Palatului ASE, se va desfășura între orele 10:00 – 11:00. În cadrul festivității, ASE îi va felicita în  mod special pe cei 12 boboci de la programele universitare de licență, care au avut cea mai mare medie de admitere la fiecare dintre facultățile universității. Ei vor primi diplome de merit pentru  performanța lor și vor fi însoțiți de directorii colegiului/liceului absolvit, care vor primi, de asemenea, diplome de excelență pentru rezultatele unității de învățământ respectiv. Academia de Studii  Economice din București are o tradiție prin a-și onora partenerii din mediul preuniversitar prin  recunoașterea și aprecierea colegiilor/liceelor pentru numărul mare de absolvenți care au devenit  studenți ai Academiei de Studii Economice din București. Astfel, și anul acesta, directorii primelor 

20 de colegii/licee care au dat cel mai mare număr de studenți ASE vor fi premiați. După deschiderea oficială vor urma festivitățile de deschidere pe facultăți, conform programului  afişat pe site-ul instituţional www.ase.ro.  

Academia de Studii Economice din București începe anul universitar 2022-2023 cu un număr record  de 9262 boboci, dintre care 6643 la programele universitare de licență, 2478 la programele  universitare de masterat și 141 la programele de doctorat. 

„Începem un nou an universitar în circumstanțe la fel de complexe, ca și în ultimii ani, dar experiența  dobândită de noi toți, unele îmbunătățiri ale tabloului societal general, precum și determinarea fermă de a menține și îmbunătăți calitatea activităților noastre ne fac optimiști și ne obligă să găsim cele  mai bune soluții pentru membrii comunității noastre universitare”, se arată în mesajul comun adresat  cu ocazia noului an universitar de către Rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor și Președintele  Senatului Universitar, prof. univ. dr. Dumitru Miron.  

Academia de Studii Economice din București urează tuturor studenților și cadrelor didactice din  România un an universitar foarte bun, cu multă sănătate! 

Vivat, crescat, floreat!  

Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București

EximBank anunță că „participă la redactarea Memorandumului inițial pentru procesul de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fiind singura instituție financiară specializată, cu rol de promovare a exportului, în concordanță cu standardele Acordului OCDE privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială. 

Banca are o experiență vastă în stabilirea pozițiilor tehnice comune la nivelul UE în ceea ce privește instrumentele financiare prin care guvernele pot contribui la dezvoltarea comerțului mondial, ceea ce permite o integrare rapidă a practicilor OCDE pentru dinamizarea susținerii exportului și armonizarea politicilor companiilor locale cu cerințele organizației”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank : „EximBank contribuie activ la realizarea unuia dintre cele mai importante obiective de țară ale României – aderarea la OCDE, prin canalizarea expertizei pe care o are în privința integrării activității sale financiare la nivel internațional, astfel încât mediul de afaceri local să fie cât mai pregătit pentru a acționa conform  standardelor care guvernează economiile dezvoltate ale lumii. Prezența României printre statele membre OCDE confirmă nivelul de creștere a economiei și permite valorificarea unor viitoare oportunități semnificative de investiții, iar portofoliul de instrumente financiare al Grupului EximBank ne poziționează ca un partener valoros în cadrul acestui proces, atât din perspectivă guvernamentală, cât și la nivelul dinamicii de afaceri a companiilor locale.” 

Consiliul OCDE a adoptat, la 10 iunie 2022, Foaia de parcurs pentru procesul de aderare a României. Prioritatea autorităților pentru actuala perioadă constă în Redactarea Memorandumului inițial, document care solicită o implicare susținută din partea tuturor instituțiilor cu responsabilități în procesul de aderare. Guvernul a aprobat memorandumul pentru aprobarea cadrului activităţilor şi a structurii funcţionale de la nivelul guvernului pentru procesul de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. 

Inflația și creșterea costurilor, lipsa de disponibilitate a forței de muncă, lipsa de personal calificat pentru roluri-cheie, problemele ce apar în lanțul de aprovizionare și războiul din Ucraina reprezintă cele mai mari provocări pentru lideri atunci când trebuie să gestioneze un mediu de lucru hibrid, indică rezultatele studiului online „Munca hibridă este noua provocare. Cum ne pregătim companiile pentru schimbările ce sunt preconizate?”, prezentat în exclusivitate de Andreea Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, în cadrul ediției HR Uncovered din 12-13 septembrie 2022.

„Inflația și presiunea asupra costurilor a fost un factor menționat în special de companiile din România și Bulgaria – țara noastră cu 81%, iar vecinii noștri – 69%. Avem de ce, pentru că în august 2022, România avea o inflație de 13%, iar Bulgaria de 14,9%. În schimb, în Germania, problema disponibilității și a abilităților forței de muncă a ocupat locul 1.  Ce măsuri sunt luate pentru păstrarea angajaților într-o organizație? 65% spun că au flexibilizat programul de muncă, în timp ce 40% au oferit compensații și beneficii”, a precizat Andreea Drăgan.

În vremuri turbulente de schimbare, când companiile se confruntă cu provocările aduse de noile procese de muncă, acestea sunt nevoite să reacționeze și să se adapteze rapid la noile circumstanțe. Mai mult de atât, putem vedea cum lumea devine din ce în ce mai guvernată de date, iar folosirea instrumentelor de analiză devin un factor catalizator pentru viitorul organizațiilor, ajutându-le să rămână competitive într-un mediu hibrid. 

Astfel, pentru a afla cum reușesc organizațiile să facă față provocărilor aduse de munca hibridă, retenția talentelor și managementul schimbării, BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support și Camera de Comerț și Industrie Germano-Bulgară, au demarat în această vară un studiu online de amploare, la care au participat reprezentanți din peste 250 de companii din România, Bulgaria și Germania, din 27 de industrii.

„Studiul scoate la iveală aspecte importante despre atitudinea companiilor în fața momentelor dificile pe care le traversăm. Este interesant să vedem cum companiile s-au adaptat la mediul de lucru hibrid, dar și cum țin pasul cu trendurile și tehnologia. De asemenea, este interesant să vedem perspective similare în România și Bulgaria, în cazul celor mai multe elemente studiate, dar diferite, în unele situații, în Germania. Aceste diferențe ne ajută să avem o înțelegere mai profundă, mai complexă”, a mai adăugat Andreea Drăgan.  

Pandemia, factor catalizator în transformarea modului în care lucrăm

Inspirate de cât de rapid s-au adaptat angajații la mediul de lucru virtual, companiile au realizat că există multe beneficii în adoptarea unui model de muncă hibrid. Este, însă, evident că și așteptările s-au schimbat, iar retenția angajaților și atragerea de noi talente au devenit mai dificile. Noul mediu de lucru este mai flexibil, mai hibrid, permițându-le angajaților să lucreze și să colaboreze atât în mod virtual, cât și fizic, iar organizațiilor să se adapteze mai rapid la schimbare.

Astfel, pentru companii, cele mai mari îngrijorări sunt, anul acesta: inflația sau creșterea costurilor (70%), disponibilitatea forței de muncă (49%), problemele din lanțul de aprovizionare (34%), disponibilitatea personalului angajat (30%), războiul din Ucraina (22%).

Cu toate acestea, anul 2022 a atras după sine numeroase provocări, pe care liderii sunt nevoiți să le gestioneze în acest nou model de muncă, ce este hibrid. 51% dintre respondenți spun că principala problemă adusă de munca remote este relația leadership-ului cu angajații, cât și lipsa unui sistem de evaluare. În același timp, 38% dintre participanții la studiu sunt de părere că atitudinea managerilor față de leadership-ul hibrid reprezintă o provocare serioasă.

Conexiunea cu angajații este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă liderii, în gestionarea unui mediul de lucru hibrid. Mai mult de atât, 38% dintre respondenți sunt de părere că liderilor le lipsește viziunea pentru a conduce organizația spre un mod de  lucru hibrid, în timp ce 33% susțin că liderii nici nu au skillurile sau instrumentele (25%) necesare pentru a lua astfel de măsuri.

Doar 26% dintre companii investesc în tehnologie care să încurajeze schimbarea la nivel organizațional

Dintre aceștia, doar 26% susțin că organizațiile lor au avut în derulare sau au finalizat programe pentru implementarea schimbării, în timp ce 26% susțin că organizațiile lor au planuri concrete pentru a implementa schimbarea. 

Cu toate că organizațiile încep să devină conștiente de importanța instrumentelor de HR analytics / importanța datelor în departamentul de HR, doar 25% dintre respondenți spun că organizațiile au adoptat noi tehnologii, precum inteligența artificială, pentru a înțelege ce s-ar putea întâmpla în viitor.

Astfel de unelte s-ar putea dovedi utile și în atragerea de noi talente sau în strategia de retenție a angajaților, în condițiile în care 73% din organizațiile din România, Bulgaria și Germania întâmpină probleme în păstrarea angajaților, ca urmare a așteptărilor salariale din ce în ce mai mari ale acestora. 

Mai mult de atât, jumătate dintre organizații consideră că atragerea de noi angajați s-a înrăutățit în acest an.

Retenția angajaților, o problemă tot mai mare

Atunci când vine vorba despre decizia de a rămâne într-o organizație, angajații au așteptări salariale mai mari, consideră 73% dintre respondenți, în timp ce 15% spun că angajații au așteptări mai mari în ceea ce privește cultura organizațională. 

Tot mai multă semnificație capătă și scopul și sensul pe care angajații îl au la locul de muncă, sunt de părere 13% dintre participanții la studiu, în timp ce 19% susțin că angajații deplâng lipsa oportunităților de dezvoltare. 

Aceștia își doresc mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul în care lucrează, de unde și când, sunt de părere 65% dintre participanții la studiu, în timp ce pentru 40% spun că pentru angajații lor sunt foarte importante compensațiile și beneficiile. Oportunitățile de dezvoltare continuă sunt și ele importante pentru angajați, spun 28% dintre respondenți, în timp ce 29% precizează că angajații își doresc un work-life balance.

Părerea unanimă a respondenților români, bulgari și germani este că angajamentele de muncă flexibilă și concediile suplimentare plătite sunt factori cheie în realizarea unui echilibru muncă-viață și retenția angajaților, astfel că a crescut cu 10% numărul companiilor din Germania și România care au în vedere reducerea orelor de muncă pentru angajați, spre deosebire de companiile din Bulgaria.

Studiul a fost realizat online de BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support și Camera de Comerț și Industrie Germano-Bulgară în România, Bulgaria și Germania. Au participat reprezentanți din peste 250 de companii de dimensiuni medii, din 27 de industrii. Studiul integral poate fi descărcat de aici.

BCR și Școala de Bani, alături de FabLab și Asociația Edupedu, au lansat LifeLab, un program prin care profesorii de diverse specializări sunt sprijiniți să devină „profesori de viață” și își susțin elevii să-și îndeplinească dorințele prin educație financiară. Proiectul-pilot se va desfășura în două școli din România pe parcursul anului școlar 2022-2023, la toate nivelurile de învățământ. 

Conform unui studiu derulat de Școala de Bani, cu peste 1500 de respondenți, 99% dintre profesori consideră că e nevoie de predarea educației financiare în școli de către profesorul de la clasă. Atât profesorii, cât și elevii au nevoie de conținut de educație financiară cât mai practic, cu exemple și exerciții ce pot fi aplicate imediat. Programul LifeLab, care urmărește să răspundă acestor nevoi identificate în școli, a fost lansat pe 20 septembrie în Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, și pe 21 septembrie în Școala Gimnazială nr. 1 din Poiana Mărului, județul Brașov. La evenimentele de lansare din școlile-pilot au participat profesori și reprezentanți ai autorităților locale, care au avut ocazia de a afla despre program, etapele sale și materialele educaționale folosite.  

„Educația financiară nu este numai despre bani, ci despre viață, despre decizii și despre felul în care ne gestionăm resursele pentru a ne putea îndeplini dorințele. Prin cursurile și resursele educaționale oferite de Școala de Bani, BCR a ajutat până acum peste 500 000 de români să aibă acces la educație financiară. Prin LifeLab, ne dorim să extindem această misiune și să sprijinim profesorii în rolul lor de modele de viață, oferindu-le cadrul și resursele cu care să-i ghideze pe elevii lor pentru a-și atinge obiectivele și potențialul prin acest tip de educație. Ne propunem ca LifeLab să genereze o schimbare sistemică, în care educația financiară și abilitățile de viață să fie aproape de elevi și profesori, și să contribuim astfel la formarea unei noi generații de tineri care se bucură de prosperitate și de dorințe împlinite.” a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare BCR.  

Proiectul educațional LifeLab, parte din platforma Școala de Bani a BCR, își propune să aducă în sistemul școlar un format de educație practic, cu o abordare interdisciplinară, prin care noțiunile de educație financiară să fie introduse în predarea mai multor materii, de la clasa 0 la clasa a XII-a. Astfel, prin învățare experiențială, adaptată pentru o multitudine de discipline din programa școlară, elevii înțeleg de ce și cum să gestioneze banii în mod responsabil și să ia decizii de viață, pentru a-și îndeplini dorințele, și deprind abilități de analiză, colaborare și planificare utile pentru viitor. De asemenea, profesorii implicați în program învață să devină „profesori de viață”, să acționeze ca mentori pentru elevii lor și să folosească noi metode didactice pentru a integra educația pentru viață în activitatea lor de predare de zi cu zi, indiferent de specializare.  

În luna octombrie, profesorii din cele două școli din programul-pilot vor beneficia de traininguri de educație financiară și metode de predare interdisciplinare susținute de experți educaționali și traineri din cadrul Școlii de Bani. 

După parcurgerea programului de training, profesorii vor lucra mai departe cu experți educaționali pentru a dezvolta metode și materiale de educație financiară pentru fiecare ciclu de învățare, pe care le vor aplica la clasă, cu elevii, în perioada noiembrie – iunie 2023. Pe tot parcursul anului școlar, profesorii participanți vor beneficia și de mentorat cu experții educaționali din programul LifeLab. 

De asemenea, în școlile-pilot, elevii și profesorii vor exersa noțiunile învățate pe parcursul anului printr-un proiect comun, ce va urmări stabilirea unei dorințe a clasei și îndeplinirea ei. Astfel, copiii, ajutați de profesorii lor, își vor dezvolta abilitățile antreprenoriale, de lucru în echipă, vor învăța să ia decizii împreună și să gestioneze un buget. La finalul anului școlar, participanții vor putea obține un laborator de educație non-formală, pentru a demonstra puterea dorințelor bine planificate și a ajuta generațiile viitoare.

Pe lângă intervenția în școlile-pilot, programul Lifelab urmărește să ofere un punct de pornire pentru dezvoltarea și testarea unui model de bune practici educaționale, care aduc în prim plan metodele de îmbunătățire a calității vieții prin gestionarea corectă a banilor. 

Școala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.500 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către jumătate de milion de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro, dar și în hub-urile BCR.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.), domnul Nicu Marcu, s-a întâlnit, astăzi, la sediul Autorității, cu domnul Octavian Armașu, Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM).

O delegație a BNM se află într-o vizită oficială la București, în contextul în care instituția va prelua, de la 1 iulie 2023, atribuțiile de licențiere, autorizare, reglementare și supraveghere a pieței asigurărilor din țara vecină.

Experții A.S.F. au prezentat, în cadrul discuțiilor dintre cele două părți, mai multe aspecte care țin de supravegherea și monitorizarea pieței asigurărilor. Accentul a fost pus pe supravegherea continuă și controalele la sediu, pe supravegherea conduitei pe piața asigurărilor, pe atribuțiile aferente protecției consumatorului, precum și pe particularitățile procesului de colectare a datelor în contextul raportărilor transmise de către societățile de asigurare și de către intermediarii în asigurări.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară și Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova au discutat aspecte cu privire la consolidarea cadrului de cooperare între cele două instituții, după încheierea procesului de preluare a atribuțiilor de reglementare și supraveghere a pieței asigurărilor din Republica Moldova de către BNM.

În România, ponderea populației bancarizate este de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa. La aceste rezultate contribuie nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri și preferința consumatorilor și a firmelor pentru numerar. România are performanțe semnificativ mai scăzute decât alte țări din regiune, ponderea populației bancarizate fiind de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria și 86% în Croația.

O premisă majoră pentru accesul populației la servicii financiare este infrastructura de plăți. Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivelul unei țări, sub-indicele Infrastructură a obținut 69 de puncte din 100 în România. 

„Datele ne arată că, în acest moment, 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale. Infrastructura este elementul fundamental în orice domeniu, indiferent dacă vorbim despre construcții, transporturi sau industria de plăți. Așadar, dezvoltarea infrastructurii este baza pentru creșterea gradului de incluziune financiară, pe care se așează apoi eforturile de educare a consumatorilor și stimulare a adopției plăților digitale și a inovațiilor din această zonă. Sunt necesare, în continuare, investiții susținute pentru a crește rețeaua națională de terminalizare și acceptare, în special în mediul rural și urbanul mic. De asemenea, reglementarea cadrului legislativ joacă un rol cheie. În această privință, o acțiune cu impact o constituie modificarea legii cash-back prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru scăderea pragului la 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, firmele fiind astfel obligate să pună la dispoziția clienților opțiuni digitale de plată începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Infrastructură analizează pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice, urmărind două componente: infrastructura fără numerar și disponibilitatea soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

Infrastructura fără numerar

Componenta Infrastructura fără numerar a obținut 83 de puncte la nivelul pieței locale. Aceasta măsoară amplitudinea principalelor mijloace de plată fără numerar, analizând doi factori: penetrarea conturilor bancare și a cardurilor de consum în rândul populației adulte totale și rata de terminalizare în rândul comercianților locali.

În 2021, rețeaua de conturi dezvoltată, deși inegal accesibilă la nivelul țării, înregistra o medie de aproximativ 1,5 conturi per adult. În mod similar, raportul dintre cardurile pentru persoane fizice și populația adultă totală a fost de 1,2. Raportat doar la populația bancarizată, media crește la 2,0 carduri per adult bancarizat, arătând că, deși unii români dețin mai multe carduri, o mare parte a populației încă nu are acces la servicii și produse financiare de bază.  

Totodată, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, pondere care a crescut treptat în ultimii ani. Acest rezultat este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost realizat – în Bulgaria, rata de terminalizare se situează la 64%, în Ungaria la 47% și în Croația la 44%.

Conform clasificării populației și a așezărilor realizate de Banca Mondială, rata de acoperire a terminalelor POS în mediul urban se situează la 57%. Acest lucru înseamnă că terminalele sunt mai concentrate în mediul urban, indicând că o mare parte a populației nu are acces la infrastructură suficientă pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată. Acest lucru determină dependența continuă de numerar, alimentează obiceiul de a-l folosi ca metodă principală de plată și crește cererea pentru numerar. 

În comparație cu alte țări, această diferență este semnificativă. Bulgaria are o concentrație mai mare de terminale în așezări urbane, cu 66% din terminalele POS în zonele urbane, dar și ponderea populației urbane este mai mare acolo, ajungând la aproape 40%. Croația are o pondere similară a populației urbane cu România, de 33%; cu toate acestea, doar 49% dintre terminalele lor POS sunt amplasate în zone urbane. Ungaria arată o imagine diferită și mai echilibrată, cu 26% din terminale amplasate în orașe, care reprezintă 30% din populație, indicând o distribuție uniformă în toată țara.

Este de așteptat ca dezvoltarea rețelei de acceptare să îmbunătățească scorul sub-indicelui Infrastructură în următorii ani, pe baza inițiativelor de reglementare, precum și a tehnologiilor inovatoare de terminale, care câștigă mai mult loc pe piață, în special în rândul întreprinderilor mici și al întreprinderilor care operează în afara zonelor urbane (de exemplu, soluțiile SoftPOS).

Disponibilitatea soluțiilor de plată

Această componentă a obținut 55 de puncte și cuprinde soluțiile tradiționale de plată, produse inovatoare, tehnologii disponibile pe piață și tehnologii care nu sunt încă lansate pe piață, dar care au un potențial considerabil de a promova plățile digitale la introducerea lor.

Produsele și tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate. Până la sfârșitul anului 2021, terminalele contactless au atins o acoperire aproape completă la nivel național, cu o rată de penetrare de 99%, în timp ce penetrarea cardului contactless a atins 90%, după o creștere constantă în ultimii ani.

Plata în rate este o altă soluție disponibilă pe scară largă, fiind activată la nivelul întregii piețe din România. Un alt exemplu este serviciul Cumperi acum, plătești mai târziu, care le permite utilizatorilor fie să amâne, fie să împartă plata în rate. Achiziția cu Cashback, o formă de retragere de numerar direct la locația comerciantului după plata cu cardul la terminalul POS, a fost introdusă în peisajul plăților locale încă din 2017, oferind o alternativă viabilă pentru ATM-uri și limitând retragerile de numerar de la aceste terminale.

Două exemple de produse inovatoare disponibile pe piață, dar care au încă o rată mică de penetrare sunt plățile instant și plățile cu portofele digitale. 

Infrastructura de plăți instant, deși disponibilă de la începutul anului 2019, nu a crescut încă la nivel de infrastructură, pentru că, odată cu pandemia, multe bănci locale s-au concentrat pe alte proiecte strategice. De asemenea, plățile instant sunt adesea văzute ca un canal alternativ în faza sa incipientă, care va necesita participarea întregii comunități bancare.

În ceea ce privește portofelele digitale, consumatorii români au la dispoziție o varietate de astfel de produse: de la portofelele proprii dezvoltate de bănci și cunoscutele aplicații Apple Pay® (disponibil local din 2019) și Google Pay™ (disponibil local din a doua jumătate a anului 2021), la aplicații dezvoltate de producători de dispozitive portabile, precum Garmin Pay® și Fitbit Pay™, care au devenit de asemenea disponibile pentru utilizatorii anumitor bănci din România, în 2021. Cu toate acestea, plățile cu portofele digitale mai au de câștigat teren pe piață.

Soluțiile de plată au evoluat în tandem cu evoluția tehnologiei, precum și a preferințelor în continuă schimbare, ale consumatorilor. Aceștia se așteaptă la experiențe de utilizare simplificate, digitale și, totodată, sigure. În ultimii ani, a crescut popularitatea opțiunii de a salva datele cardului pentru cumpărăturile online, tocmai pentru că aceasta le asigură clienților un confort sporit. Serviciul, numit și Card-on-File, era deja disponibil consumatorilor din România în 2021, fiind susținut de toate băncile emitente și acceptatoare care operează pe piața locală.

Totodată, România a fost prima țară din Europa care a introdus Instant Money Back, serviciu de rambursare instantanee a banilor folosind serviciul Mastercard Send, care le permite consumatorilor care efectuează plăți online cu un card salvat să primească valoarea produselor returnate în maximum 30 de minute.

Agra Asigurări, compania care a introdus digitalizarea în sectorul asigurărilor agricole, anunță lansarea pe piața din România a platformei dedicate brokerilor pentru emiterea polițelor agricole. Programul contribuie la eficientizarea procesului de emitere a polițelor de asigurare, asigurând o gestiune eficientă a clienților și un proces de lucru care elimină 100% documentele în format fizic.

Odată cu lansarea noului serviciu, compania continuă implementarea planurilor de digitalizare în sectorul asigurărilor agricole, adaptându-se nevoii crescute a brokerilor de a avea acces la o platformă digitală, cu funcții intuitive, care să susțină integral procesul de vânzare, precum și posibilitatea de a emite oferte și în varianta offline.

„După digitalizarea procesului de evaluare a daunelor dorim să continuăm procesul de digitalizare al sucursalei Agra Asigurări România și pe partea de vânzări, oferind partenerilor noștri prin intermediul programului de calcul un acces transparent la polițele de asigurare agricole”, explică Horia-Adrian Lupu, Director General Agra Asigurări.

Principalul avantaj al implementării unui sistem digital pentru brokeri este accesul rapid la o oferta de asigurare și la arhiva de documente. Astfel, brokerii au acces la un tablou de bord personalizat care se actualizează în timp real. Aici pot vedea toate ofertele emise, numărul clienților activi, polițele aflate în gestiune precum și daunele avizate și deconturile de daună.

„Pentru noi, zona de educație este un pilon important și un factor decisiv pentru performanță. La fel ca în cazul evaluatorilor de daună, cărora le oferim sesiuni teoretice și practice de școlarizare atunci când se alătură echipei noastre, vom organiza periodic și partenerilor noștri din vânzări traininguri dedicate pentru utilizarea noului program. În acest sens, punem la dispoziția brokerilor interesați să facă tranziția spre un sistem digital un program de școlarizare prin care aceștia pot să exerseze și să dobândească toate cunoștințele necesare înainte de înrolarea propriu-zisă în cadrul platformei”, declară Iulia Parapianu, Director Adjunct Agra Asigurări.

Totodată, prin intermediul platformei, un broker poate emite mai multe oferte comerciale unui client, urmând ca acesta să o aleagă oferta care corespunde cel mai bine nevoilor sale. Ulterior, brokerul îi trimite prin portal pe e-mail oferta finală și acesta poate semna digital contractul și condițiile de asigurare. După ce documentele sunt semnate de către client, oferta este trimisă automat în baza de date Agra Asigurări și către managerii regionali spre aprobare. După aprobarea internă, polița se emite și este vizibilă atât de broker cât și de client, dacă acesta este înregistrat în portal. 

Nu în ultimul rând, programul este sincronizat cu baza de date Agra Sat, un serviciu gratuit ce le oferă fermierilor clienți imagini din satelit cu privire la evoluția culturilor pe parcelele asigurate.

Președintele Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut, la sediul Camerei, o întâlnire cu participanții la misiunea economică organizată la București de Camera de Comerț Română din Singapore (Romanian Chamber of Commerce Singapore – RoCham) cu sprijinul Entreprise Singapore (Agenție guvernamentală pentru promovarea activității firmelor locale din punct de vedere antreprenorial și al internaționalizării acestora). 

CCIB informează că „din delegaţia din Singapore au făcut parte reprezentanți ai conducerii RoCham, precum și membri ai Asociației, activând în special în domeniile IT, digitalizării activității economice, inclusiv a proceselor de producție, precum și reprezentantul Entreprise Singapore. RoCham a fost creată relativ recent, la inițiativa unor firme din Singapore, inclusiv a unor membri ai diasporei române din acest stat, având ca scop promovarea schimburilor comerciale si de servicii, precum și a cooperării economice între cele două țări, având sprijinul atât al instituțiilor guveramentale din Singapore, cât și al celor din România, prin intermediul ambasadei țării noastre în acest oraș stat.

În deschiderea evenimentului, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a făcut o scurtă  prezentare a locului Capitalei în economia țării, prezentând strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, punctând orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar. În acest context, președintele CCIB a salutat prezența pentru prima dată la CCIB a unei misiuni economice dintr-o țară mică, dar puternic dezvoltată economic din Asia de Sud-Est, cunoscută ca o poartă de intrare a mărfurilor din întreaga lume către statele vecine, exprimâmd convingerea că, la rândul ei, România poate constitui o cale de pătrundere a produselor și serviciilor oferite de firmele singaporeze în Uniunea Europeană.

Vicepreședintele RoCham, Remus Pașca și Suresh Agarwal, reprezentant al Enterprise Singapore, au prezentat interesul și dorința firmelor participante la misiunea economică de a identifica noi oportunități de afaceri în țara noastră.

În finalul întâlnirii președintele Iuliu Stocklosa și vicepreședintele Remus Pașca, din împuternicirea președintelui RoCham, Sam Ong, au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) privind cadrul colaborării între cele două instituții camerale în vederea promovării intereselor economiec și comerciale ale membrilor acestora”.

CCIB evidențiază că „Republica Singapore este singura din regiunea Asiei de Sud-Est care are statutul de țară dezvoltată, ceea ce i-a permis, ajutată şi de poziţia geo-strategică favorabilă, să se transforme într-un puternic hub regional comercial, financiar şi tehnologic. Schimburile comerciale bilaterale au însumat în primul semestru 2022, valoarea de 66 mil.USD (+10,5% față de prima jumătate a anului 2021), din care exportul 30,3 mil USD (+31,9%), iar importul 35,7 mil.USD (-2,8%). La 31.07.2022 Singapore ocupa locul 50 în topul pe țări de rezidență al investitorilor străini cu un capital social de 26,6 mil. USD”.

Foto: CCIB

Marți, 20 septembrie 2022, la sediul Guvernului, în prezența Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, ministrul Finanțelor, domnul Adrian Câciu și reprezentanții celor trei fonduri de garantare mandatate să deruleze IMM INVEST PLUS, au semnat convențiile de implementare ale schemei de ajutor de stat și a componentelor sale: IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST.  

„Am semnat astăzi convențiile de finanțare pentru  operaționalizarea IMM INVEST PLUS, unul dintre cele mai mari programe de  susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, aprobat deja la nivel european. 

Este un parteneriat onest între Guvern și mediul de afaceri, prin care vom pune la dispoziția economiei românești 4 miliarde de euro, un sprijin consistent pentru firmele afectate de războiul din Ucraina.

Vom depăși această situație doar împreună cu mediul de business. Dezvoltarea Programului IMM INVEST PLUS este rod al consultărilor noastre. Am majorat plafonul total al garanțiilor cu peste 10 miliarde lei, pentru a pune la dispoziția antreprenorilor soluții de protejare a investițiilor și a locurilor de muncă. În situație de criză există o singură soluție: investiții! Prin tot ce facem, continuăm, la nivelul Guvernului, să susținem mediul de afaceri şi să valorificăm toate resursele de la bugetul de stat și din fonduri europene pentru a menține dinamica economiei românești”, a declarat prim ministrul Nicolae Ionel-Ciucă.

Programul IMM INVEST PLUS reprezintă cea mai mare finanțare aprobată de Comisia Europeana în baza Cadrului Temporar – Ucraina, iar mobilizarea resurselor disponibile pentru mediul de afaceri din România va contribui la atragerea de capital, cu cele mai mici costuri de finantare de pe piata, pentru un numar estimat de beneficiari de aproape 25.000.

„Imm Invest, Imm Prod, Garant Construct, programe lansate în baza Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul pandemiei COVID 19, au reprezentat un sprijin esențial pentru mediul antreprenorial românesc, de aceea si continuă, și continuă cu o finanțare mult mai mare. Dorim să menținem acest nivel de interes din partea antreprenorilor și din partea finanțatorilor, pentru că în general, în situațiile complicate, diferența o face încrederea, daca există încredere între entitățile care fac parte dintr-un angrenaj, atunci acele situații vor găsi raspuns în soluții concrete, iar noi avem soluții concrete: finanțarea obiectivelor de investiții și crearea de locuri de muncă, pentru dezvoltare. Sunt convins că acest plafon de 17, 5 miliarde lei pe care l-au primit astăzi cele trei fonduri de garantare, constând în garanții de stat, la care se adaugă granturi în valoare de 1,9 miliarde lei, vor fi epuizate până la finalul anului. Modul în care s-a desfășurat programul cu garanții de stat, reprezintă un bun exemplu pentru anul viitor, așa încât putem decide să finanțăm mai mult economia prin astfel de programe. Depinde foarte mult cum răspunde mediul antreprenorial, de aceea vă incurajez să aplicați în IMM INVEST PLUS, accesând una din componentele acestuia și să apelați la unul dintre cele trei fonduri de garantare FNGCIMM, FRC si FGCR, pentru a avea mai multe soluții de finanțare cu garanții de stat.”, a declarat ministrul finanțelor, domnul Adrian Câciu.

Reprezentanții instituțiilor financiare prezente la ceremonie, au apreciat parteneriatul dintre Guvernul României, FNGCIMM, mediul antreprenorial și cel bancar, care a condus la implementarea cu succès a programului IMM INVEST ROMÂNIA în anii 2020-2022 și au dat asigurări că vor susține în continuare finanțarea economiei, păstrarea locurilor de munca și efortul comun pentru dezvoltarea României. 

Informații suplimentare despre Programul IMM INVEST PLUS

Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanțărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru. 

Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepția domeniului producției primare de produse agricole unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii și pescuitului.

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. 

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură 
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Componenta INNOVATION are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești mici și mijlocii, precum și pentru cele cu capitalizare de piață medie, inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.

Echipa de Strategie și Tranzacții a EY România a oferit Enery servicii de due diligence financiar și fiscal, suport financiar și fiscal pentru contractul de vânzare-cumpărare și asistență în structurarea fiscală și contabilă a tranzacției.

Compania Enery, prezentă de asemenea pe piața de energie din Cehia, Slovacia și Bulgaria, a semnat un acord pentru achiziția portofoliului de proiecte de energie regenerabilă deținute de canadienii de la Jade Power Trust în România. Portofoliul are o capacitate totală de 81 MW și include subsidiarele Transeastern Hidroelectrica Del Ucea SPV și Transeastern Rott Energy SPV III, precum și participațiile deținute la Power LIVE One S.A., Rott Energy S.A., Zagra Hidro S.A., Corabia Solar S.A., Holrom. Renewable Energy S.A. și East Wind Farm S.R.L. Încheierea tranzacției de vânzare este condiţionată de îndeplinirea unui număr de condiții precedente obișnuite.

„Apreciem suportul acordat de EY în această tranzacție și dorim să le mulțumim pentru sprijinul acordat pe tot parcursul procesului”, a declarat Daniele Soldati, Directorul Financial al Enery.

„Ne bucurăm că am fost desemnați de către Enery să asistăm la intrarea sa pe piața de energie regenerabilă din România. Echipa EY specializată în proiecte de tranzacții cu surse regenerabile, având experiență în proiecte similare la nivel local și în regiune, a asistat Enery Holding pe parcursul procesului de due diligence și negociere a contractului. Această tranzacție face parte din strategia grupului Enery de a deveni unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de energie regenerabilă din Europa Centrală și de Est”, a declarat Liliana Bușoiu, liderul departamentului Transaction Diligence al EY România.

Echipa financiară și fiscală care a furnizat servicii de consultanță din partea EY România a fost coordonată de Liliana Bușoiu, Alina Arărău și Roxana Vesa (asistență financiară), Miruna Enache și Camelia Stanciu (asistență fiscală) și Cristian Vețeanu, liderul CESA al departamentului de Strategie și Tranzacții în domeniul energiei. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din București, România, anunță că a încheiat contracte de închiriere pentru 103.400 mp din ianuarie 2020 până în prezent.

Această cifră reprezintă 25% din volumul total de tranzacții de relocare înregistrate la nivelul global al pieței de la noi, în perioada 2020 – 2022 (trimestrul 2), dovedind încă o dată că One United Properties este un dezvoltator solid pe piața locală, cu o creștere susținută, o companie în care sectoarele office și comercial au o contribuție importantă și cu potențial semnificativ de dezvoltare. Această poziție este cu atât mai importantă într-un context dominat de provocări precum pandemia de COVID 19, criza energetică, inflația în creștere sau războiul din Ucraina, evenimente care continuă să influențeze dinamica sectorului.

„Faptul că One United Properties a atins 103.400 mp GLA deja închiriați, într-un context care a adus numeroase provocări, confirmă încă o dată strategia pe care am adoptat-o în privința segmentului imobiliar și încrederea că spațiile de lucru contemporane au nevoie de schimbare. Această cifră reprezintă 25% din totalul de tranzacții realizat din 2020 până în prezent, ceea ce întărește poziția companiei noastre ca jucător activ și semnificativ și pe segmentul comercial. Atunci când își aleg un sediu, companiile sunt acum interesate de criteriile sanitare și de eficiență energetică, preferând spațiile moderne, care îmbină elemente office cu cele de wellbeing, de relaxare, cu tehnologii integrate. Echipa noastră inovează constant pentru a le pune la dispoziție clienților noștri spații care oferă un mediu de lucru sănătos, în clădiri certificate, care asigură acces la o gamă variată de servicii, facilități, spații verzi, transport și care schimbă paradigma biroului clasic”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties.

În prezent, din portofoliul de birouri al dezvoltatorului clădirea One Tower, clădire de birouri care face parte din dezvoltarea mixtă One Floreasca City, a atins un grad de închiriere de 100%, devenind sediul unor companii cunoscute, precum CBRE, Sanador, Saint Gobain, CMS, Altius, McCann România și altele. De asemenea, tot în proporție de 100% este ocupată și clădirea One Herăstrău Office, unde au închiriat spații Techventures Bank, Stratulat, Dr. Reddys, DaaS, Skin Expert, Evo Pharm și alții. 

One Cotroceni Park Office avea în august 2022 contracte de închiriere încheiate pentru 83% din spațiile de birouri și comerciale din Faza 1 și 50% din Faza 2, aici avându-și sediile deja companii mari precum Superbet, DB Cargo, FORD, Siemens Energy, Caroli, Rehau și altele.

Dincolo de nivelul excelent de ocupare a spațiilor construite, componenta comercială a dezvoltatorului a fost completată și de importante achiziții realizate în ultimul an. One United Properties a preluat pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor, centru comercial și clădire emblematică a Bucureștiului, demers care corespunde obiectivului de a crește ponderea profiturilor din chirii în profiturile totale ale companiei. De asemenea, recenta achiziție a One Victoriei Plaza se înscrie în aceeași strategie de creștere a veniturilor recurente din segmentul comercial, mai ales în contextul în care cererea pentru spații de birouri de calitate continuă să crească în București. Confirmând angajamentul de a readuce în circuitul reperelor din București clădiri istorice, emblematice, One United Properties a achiziționat anul acesta și fosta hală Ford din cartierul Floreasca, pe care intenționează să o restaureze integral, păstrându-i frumusețea și moștenirea, și să o transforme într-un spațiu de retail denumit One Gallery, parte integrantă a dezvoltării multifuncționale One Floreasca City.

În urma achizițiilor de mai sus, portofoliul comercial al Grupului va ajunge la o suprafață brută închiriabilă de aproape 190.000 mp până la sfârșitul anului, din care portofoliul de birouri va fi de 148.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza 2.

Toate clădirile de birouri dezvoltate de One United Properties sunt certificate sau pre-certificate WELL Health & Safety și LEED Platinum de către US Green Building Council, una dintre cele mai exigente certificări privind impactul asupra mediului și performanța. Strategia de mediu a One United Properties include dezvoltarea unui portofoliu de spații de birouri 100% certificat LEED și WELL, precum și un angajament ca toate spațiile de birouri nou dezvoltate să respecte standardele LEED Zero Carbon. 

Compania românească de brokeraj bancar, AVBS Credit, fondată şi condusă de antreprenorul Valentin Anghel, a intermediat în primele 7 luni ale anului vânzări de credite bancare şi non-bancare cu 17% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în valoare de 42,5 milioane euro, pentru aproximativ 1.000 de clienţi.

Încă de la începutul anului şi până în prezent, produsele bancare din portofoliul companiei au fost accesate astfel: 80% credite ipotecare utilizate pentru achiziţii de locuinţe mai spaţioase care să deţină grădină sau terasă, 12% credite de nevoi personale utilizate în special pentru cumpărarea de autoturisme, reamenajări de locuinţe, achiziţionarea de mobilă, electronice, electrocasnice, etc., 6% credite Noua Casă accesate de românii cu venituri medii, care nu dispun de un avans mai mare de 5% pentru a-şi cumpăra prima lor locuinţă, 2% alte tipuri de credite accesate, în special, de către persoanele juridice care au folosit împrumuturile fie pentru dezvoltarea afacerii, plăţi curente sau achitarea datoriilor către Bugetul de Stat.

Media unui credit ipotecar a crescut cu 15%, anul acesta faţă de 2021, ajungând la o valoare medie de 75.000 de euro.

 „Piața de brokeraj de credite este în plină expansiune și, în viitorii ani, va crește și mai mult deoarece clienţii cunosc faptul că ofertele și condițiile de eligibilitate ale băncilor sunt diferite de la o instituție la alta și au conștientizat că ajutorul GRATUIT al unui broker de credite este extrem de important în alegerea creditului potrivit. În prezent, cea mai mare provocare a noastră este aceea de a ajuta un număr cât mai mare de români, cu credite raportate la ROBOR, să își refinanțeze aceste împrumuturi în credite cu dobânzi fixe, mai ieftine și mai avantajoase decât împrumuturile pe care le au acum”, declară Valentin Anghel, CEO & Founder AVBS Credit.

Conform datelor furnizate de AVBS Credit, românii creditaţi care apelează la un broker de credite locuiesc în oraşe precum București, Iași, Cluj, Constanța, Drobeta-Turnu Severin, Satu Mare, Ploiești, Pitești, dar și  în alte orașe. Majoritatea clienților creditați au vârste cuprinse între 24 – 40 de ani, însă AVBS intermediază credite și pentru persoane mai tinere de 24 de ani sau mai în vârstă de 40 de ani. 

Apetitul românilor pentru accesarea de credite ipotecare prin intermediul unui broker de credite, utilizate pentru achiziţiile de imobile mai spaţioase, este în plină creştere.

În perioada ianuarie – iulie 2022, brokerul de credite AVBS Credit a înregistrat o cifră de afaceri de 827.000 de euro şi a intermediat un volum de credite ipotecare cu 28% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reţeaua AVBS Credit este formată din 50 de francize, în peste 20 de orașe din România, dintre care 7 au fost înfiinţate în prima jumătate a anului 2022.

AVBS Credit lucrează cu peste 35 de bănci și IFN-uri din România, iar serviciile sunt gratuite pentru clienții care optează pentru un credit. AVBS Credit este membră A.R.B.C. (Asociația Română a Brokerilor de Credite). Accesează franciza AVBS Credit de aici.

România este a treia cea mai mare economie digitală din Europa Centrală și de Est și a doua cea mai mare piață de comerț digital 

• Cu o valoare estimată la 52 de miliarde de euro în 2030, economia digitală a României ar putea ajunge să reprezinte aproximativ 9,6 % din PIB

• Comerțul digital înseamnă 66% din economia digitală a României. IT&C poate deveni principalul motor de creștere până în 2030

• Comerțul digital pe cap de locuitor a fost 506 euro în România în 2021 – sub media regiunii

• Un nivel crescut al digitalizării duce la o rezistență mai mare a economiei în timpul unei crize

Economia digitală a României ar putea crește de 3,5 ori la aproximativ 52 de miliarde de euro în 2030 comparativ cu 14,8 miliarde de euro anul trecut, principalii factori de creșteri fiind investițiile în IT&C și comerțul digital, potrivit raportului Digital Challengers on the Next Frontier realizat de McKinsey&Company. Astfel, economia digitală a României ar putea ajunge să însemne în jur de 9,6% din PIB în 2030, comparativ cu aproximativ 6% din PIB în 2021.

Raportul reprezintă cea de a treia ediție a unei serii despre economia digitală, după The Rise of Digital Challengers in 2018 și Digital Challengers in the Next Normal în 2020. Acesta compară potențialul a zece economii din Europa Centrală și de Est – denumite Digital Challengers 

(Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) cu alte două grupuri din Europa: Digital Frontrunners (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, 

Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Suedia) și Big 5 – grupul celor cinci mari economii europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit).

România – a treia cea mai mare economie digitală din CEE și a doua cea mai mare piață de comerț digital

Raportul Digital Challengers on the Next Frontier analizează oportunitățile prezentate de economia digitală în zece economii din Europa Centrală și de Est – țări mici și mijlocii cu potențial puternic de digitalizare rapidă. 

Cele trei componente ale economiei digitale luate în considerare în raport sunt: ​​comerțul 

digital (cheltuielile online pentru bunuri și servicii), bugetele alocate IT&C (valoarea cheltuielilor guvernelor și companiilor din toate sectoarele pentru hardware, software, infrastructură și servicii conexe) și cheltuielile offline pentru echipamente digitale (de exemplu, pentru PC, smartphone-uri, infrastructură IT, cloud etc.).

Economia digitală a acestor zece țări din CEE a fost de 124 de miliarde de euro în 2021, comerțul digital reprezentând 68 de miliarde de euro, IT&C – 49 de miliarde de euro, iar cheltuielile offline pentru produse digitale – 8 miliarde de euro. Pe de altă parte, economia digitală a acestor zece țări ar putea ajunge la 330 de miliarde de euro în 2030 în contextul în care comerțul digital – principalul motor de creștere de până în prezent – va continua să se dezvolte, iar lansarea de afaceri noi și digitalizarea sectorului public pot accelera creșterea segmentului IT&C. 

Economia digitală a României a fost estimată la 14,8 miliarde de euro în 2021 – aproximativ 6% din PIB, conform raportului McKinsey&Company. Dacă în 2030 va ajunge la valoarea estimată de 52 de miliarde de euro, economia digitală a României ar putea reprezenta aproape 9,6% din PIB.

În prezent, România este a treia piață ca economie digitală între cele zece țări Digital Challengers, după Polonia (44 miliarde de euro) și Cehia (18 miliarde de euro). Valoarea este împărțită între comerțul digital (9,8 miliarde de euro), cheltuielile pentru IT&C (3,5 miliarde de euro) și cheltuielile offline pentru produse digitale – de 1,6 miliarde de euro.

Comerțul digital înseamnă 66% din economia digitală a României. IT&C poate deveni principalul motor de creștere până în 2030

În România, investițiile în IT&C au înregistrat o creștere anuală de 8% între 2017-2021 ajungând la 3,5 miliarde de euro. Cu toate acestea, bugetele alocate acestui sector sunt încă reduse în comparație cu țări precum Polonia (14 miliarde de euro), Cehia (9 miliarde de euro) sau Lituania (7 miliarde de euro). Dezvoltarea infrastructurii IT&C în România este în
dezvoltare, ceea ce poate duce la o mai mare alfabetizare digitală în rândul populației. Astfel, investițiile în IT&C pot deveni principalul motor de creștere pentru economia digitală până în 2030.

Comerțul digital reprezintă aproximativ 66% din economia digitală a României – acest segment a înregistrat o creștere anuală de 17% între 2017 -2021, aproape dublându-și valoarea de la 5,2 miliarde de euro la 9,8 miliarde de euro. Dezvoltarea la scară largă a acestui sector poate fi
observată și din perspectiva IMM-urilor care vând online, procentul lor majorându-se de la 7% în 2017 la 17% în 2021.

România este a doua cea mai mare piață de comerț digital din CEE, situându-se după Polonia (26,7 miliarde de euro) și înaintea Cehiei (9,1 miliarde de euro).

Cu toate acestea, cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru ecommerce și rata de penetrare a acestuia sunt printre cele mai mici din regiune.

Astfel, un român cheltuia în medie anul trecut în jur de 506 de euro pentru achiziții in online- în timp ce media Digital Challengers era de 673 de euro. Dintre Digital Challengers, țările cu cele mai mari valori medii per capita pentru comerț electronic sunt Lituania (1.064 de euro în 2021), Slovenia (866 de euro) și Cehia (849 de euro)

În ceea ce privește rata de penetrare, în România segmentul digital reprezintă doar 14% din totalul pieței de retail (68,9 miliarde euro), restul fiind reprezentat de comerțul offline (59,1 miliarde euro). Cu un procent de 14%, România are una dintre cele mai scăzute rate de penetrare a comerțului digital în total retail la nivel regional, media pentru Digital Challengers fiind de 16%.

„România este a doua cea mai mare piață de comerț digital din Europa Centrală și de Est după Polonia, românii cheltuind în medie aproximativ 500 de euro pe cap de locuitor, mai puțin cu în jur de 25% comparativ cu țări similare. Pandemia de COVID-19 a accelerat considerabil
dezvoltarea comerțului digital și a dus la o schimbare semnificativă făcând trecerea de la plata la livrare la plățile online cu cardul. Astfel, am observat o creștere de peste 60% a volumului de tranzacții cu cardul între 2019-2021, Bucureștiul diferențiindu-se în mod excepțional cu 45% din tranzacții. Rata de penetrare a comerțului digital în România (14%) trebuie să crească cu peste jumătate pentru a atinge nivelul Digital Frontrunners (23%) și să se dubleze pentru a ajunge la nivelul liderilor mondiali precum Marea Britanie sau China (~30%)”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey&Company Bucharest.

Utilizarea inovațiilor care oferă confort suplimentar (plăți, omnichannel, livrare&returnări rapide și personalizare bazată pe date) ar putea ajuta România să-și dubleze dimensiunea pieței de comerț digital, ajungând la 19,6 miliarde de euro în 2030.

Cele mai mari categorii de ecommerce în România sunt: produse pentru casă și electronice (39% din comerțul digital), servicii de transport (31%) și segmentul de fashion (14%). În pandemie, categoria cu cea mai mare creștere a fost însă cea a produselor alimentare, valoarea acesteia majorându-se de la 123 de milioane de euro (2% din comerțul digital) în 2019 la 389 de milioane de euro în 2021 (4% din comerțul digital).

Digitalul înregistrează cele mai mari rate de utilizare în domeniile entertainment si turism. 

Rolul exporturilor în creșterea comerțului digital

Exporturile prin canale digitale ale țărilor Digital Challengers au ajuns la peste 12 miliarde de euro în 2021, echivalentul a aproximativ 10% din consumul intern total.

Dintre cele zece țări, România și Cehia au cea mai mare pondere a exporturilor în totalul vânzărilor de bunuri prin comerțul digital. Acest lucru este determinat în principal de doi jucători care au o prezență în alte țări: eMag (România) datorită operațiunilor din Ungaria și Bulgaria și Alza (Cehia) care activează în Germania, Austria, Slovacia, și Ungaria. 

„România se distinge în cadrul Digital Challengers ca țara cu cea mai mare pondere a exporturilor în comerțul digital – 24% – și cu o balanță comercială pozitivă. Aceste rezultate se datorează semnificativ operațiunilor eMAG în Bulgaria și Ungaria. Dacă includem și serviciile comercializate digital, exporturile Digital Challengers ajung la aproximativ 12 miliarde de euro. Prin urmare, accesul la exportul de servicii digitale, cum ar fi jocurile, media, agregatoarele și turismul, ar putea ajuta România să își crească și mai mult valoarea exporturilor”, declară Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey&Company Bucharest.

Un nivel mai avansat al digitalizării creează mai multă rezistență economică în fața unei crize 

Cu toate că digitalizarea sectorului public progresează, țările Europei Centrale și de Est rămân în urmă față de cele ale Digital Frontrunners și Big 5 în ceea ce privește penetrarea serviciilor de e-guvernare (59% vs. 63% vs. 81% dintre indivizi folosesc servicii de e-guvernare). Rata de penetrare a serviciilor de e-guvernare este de 15% în România, aceasta fiind cea mai scăzută dintre toate țările europene.

Analiza arată că țările mai digitalizate au înregistrat în medie o încetinire economică mai puțin severă în timpul primelor valuri ale pandemiei de COVID-19: o scădere cu 2,3% a dinamicii PIB pentru Digital Frontrunners, comparativ cu o scădere de 3,9% dinamicii PIB pentru Digital Challengers. Investind în digitalizarea companiilor și a instituțiilor statului, țările pot răspunde mai bine la crize și pot atenua impactul economic.

„O lecție clară a pandemiei este că digitalizarea permite creșterea economică și oferă o rezistență mai bună în perioade de criză. Țările cu o economie digitală puternică se adaptează mai rapid schimbărilor și noilor cerințe, răspunzând astfel mai bine oportunităților care apar”, adaugă Ovidiu Tișler.

Raportul integral este disponibil aici. 

XTB, o companie fintech globală care oferă una dintre cele mai populare platforme de investiții, a început colaborarea  cu celebrul luptător de MMA – Conor McGregor, considerat unul dintre cei mai performanți și bine plătiți sportivi din lume în 2021. El va fi ambasadorul global al brandului XTB în următorii doi ani.

Conor McGregor este campion UFC la mai multe categorii de greutate, antreprenor, proprietar de restaurante și simbol mondial în afaceri și în sport. 

Originar din Dublin, McGregor a fost ucenic instalator și luptător amator înainte de a intra pe scena UFC în 2013. 

Acesta a urcat rapid în clasamente, câștigând Campionatul UFC Featherweight în 2015. 

Apoi, McGregor a făcut istorie devenind primul luptător din istoria UFC, care a fost campion la două categorii de greutate simultan, câștigând Campionatul UFC la categoria Lightweight, în 2016. 

McGregor este considerat cel mai valoros luptător din istoria UFC, deținând top șase cele mai cumpărate evenimente pay-per-view ale campionatului. 

Este cel mai „căutat” luptător UFC pe rețelele de socializare, cu peste 70 de milioane de urmăritori pe toate platformele și a stabilit recordul pentru cele mai mari câștiguri din carieră, înregistrare de către un sportiv UFC.

În afara Octagonului, a ringului de luptă, McGregor s-a bucurat de un succes similar. 

Acesta a fondat Proper No. Twelve Irish Whisky în 2018, care a devenit marca de whisky cu cea mai rapidă creștere de pe piață. 

Pe lângă Proper No. Twelve, McGregor a investit într-o serie de proiecte de afaceri, printre care: TIDL Recovery Spray, McGregorFast- experiență de fitness, Black Forge Inn din Dublin, seria de jocuri video Dystopia: Conquest of Heroes și Forged Irish Stout. 

Acest portofoliu diversificat l-a ajutat pe McGregor să se plaseze pe locul 1 în lista Forbes din 2021 „Cei mai bine plătiți sportivi”.

„Sunt încântat că am devenit ambasadorul oficial, pentru următorii ani, al uneia dintre cele mai importante companii de investiții din lume. Cred că sportul și investițiile necesită aceleași caracteristici: angajament, tenacitate mentală și capacitatea de a-ți stabili obiective personale. De aceea, am fost fericit să încep un parteneriat cu XTB, o companie de investiții recunoscută la nivel mondial, care își sprijină clienții înatingerea obiectivele de investiții”, a spus Conor McGregor .

Cu McGregor ca ambasador al brandului, XTB intenționează să-și continue dezvoltarea globală. Numărul clienților companiei de investiții la nivel mondial a depășit pragul de jumătate de milion. 

Datorită dezvoltării globale active și creșterii sistematice a numărului de clienți, compania își consolidează poziția pe piața de investiții.

 XTB se clasează printre primii cinci brokeri la nivel mondial în ceea ce privește numărul de clienți activi.

„Cu mare plăcere anunț parteneriatul nostru cu celebrul Conor McGregor. Ne-am dorit ca noul ambasador al mărcii să fie un simbol global. Conor este unul dintre cei mai de succes sportivi din istoria artelor marțiale mixte care, datorită imensei sale etici de muncă și datorită perfecționării continue, a reușit să fie primul campion UFC la două categorii de greutate”, declară Omar Arnaout, CEO XTB.

CEO-ul XTB evidențiază faptul că: „Povestea de viață a lui Conor McGregor rezonează bine cu brandul și strategia noastră. La XTB muncim din greu pentru a oferi clienților noștri acces la tehnologie de top  și o platformă inovatoare de investiții  care să-i ajute să-și atingă obiectivele de tranzacționare.”

„Determinarea, perseverența în urmărirea obiectivelor, dorința de a se dezvolta constant și de a obține cele mai bune rezultate,  acestea sunt și trăsăturile unui bun investitor. În calitate de sportiv, dar și om de afaceri, Conor are mentalitatea unui câștigător. De aceea am decis să-l invităm să devină ambasadorul brandului XTB”, explică Omar Arnaout, CEO XTB.

Anunțul colaborării dintre Conor McGregor și XTB marchează începutul noii campanii globale de branding a brokerului, în cadrul căreia XTB promovează o gamă largă de soluții de investiții pe care le oferă.

XTB oferă investitorilor de retail acces rapid și ușor la piețe financiare din întreaga lume. Aceștia pot alege din peste 5.500 de instrumente financiare, de la ETF-uri și acțiuni ale companiilor de la cele mai importante burse de valori din lume (fără comision până la 100.000 EUR pe lună), până la contracte pe mărfuri, forex, indici sau criptomonede și ETF-uri. 

XTB operează pe 13 piețe din întreaga lume și deservește peste jumătate de milion de clienți.

Neatenția șoferilor și lipsa de prevenție (41%), precum și traversarea prin loc nepermis (24%) sunt cele mai mari îngrijorări ale românilor privind siguranța rutieră a copiilor, arată rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. 

Totodată, neatenția copilului sau lipsa de asigurare la traversare reprezintă principala îngrijorare pentru 13% dintre românii care au participat la cercetare, un procent identic fiind înregistrat și pentru lipsa semafoarelor. Nerespectarea semnelor de circulație de către șoferi completează topul celor 5 motive de îngrijorare în ceea ce privește siguranța rutieră a copiilor.

La nivelul UE, România are cea mai ridicată rată a deceselor provocate de accidentele rutiere, respectiv 93 de decese la un milion de locuitori în 2021. Potrivit datelor făcute publice de Poliția Română, în 2021, peste 2.000 de copii au fost victime ale accidentelor rutiere pe șoselele din România, deoarece nu au fost protejați cu sisteme de siguranță auto. Dintre cei 142 de copii care au decedat anul trecut în accidente rutiere, 105 nu erau asigurați cu mijloace de siguranță rutieră în mașină (scaun auto sau centură de siguranță).

„Îngrijorările părinților cu privire la siguranța rutieră a copiilor sunt extrem de întemeiate dacă luăm în calcul aceste cifre cu un puternic impact uman și emoțional. De aceea, este esențial pentru părinți, dar și pentru copii să cunoască conceptul de siguranță rutieră și să conștientizeze importanța luării acelor măsuri de siguranță care ne protejează în spațiul rutier, indiferent că suntem pietoni, șoferi sau pasageri într-un autovehicul”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

Siguranța rutieră reprezintă una dintre temele de maximă importanță pentru industria de asigurări. Prin campaniile de comunicare din seria #ATENTinTRAFIC, UNSAR contribuie la o mai bună conștientizare a riscului de accident în rândul șoferilor și la nevoia de a-i proteja pe cei dragi în trafic, prin luarea de măsuri de siguranță, dar și prin încheierea de polițe de asigurare. 

„Siguranța în trafic trebuie să fie principala noastră preocupare atunci când suntem la volan, mai ales atunci când printre pasageri se numără și copii. Ca părinți, trebuie să conștientizăm că scaunul auto pentru copii este principalul dispozitiv capabil să ofere siguranță în cazul producerii unui accident”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în mai 2022, pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Contextul economic incert și creșterea prețurilor readuc joburile din străinătate în atenția candidaților. Joburile cu nivel mediu de experiență și cele entry level sunt cele mai căutate de români

Cu peste 10.000 de aplicări de la 1 septembrie și până acum, aceasta se anunță a fi luna cu cei mai mulți candidați care caută să lucreze peste hotare. Deși primele opțiuni ale acestora rămân de departe locurile de muncă din România și cele care pot fi făcute remote, ofertele din străinătate se reconfigurează într-o zonă de interes din ce în ce mai clară. „Au fost doi ani în care românii au privit cu reținere ideea de a lucra în altă țară. Fie pentru că, în primă fază, în context pandemic, li s-a părut mai sigur să rămână aici, fie pentru că, ulterior, piața muncii de la noi și-a revenit în mod spectaculos și au avut suficiente opțiuni și în România. Acum, însă, contextul economic incert, inflația, creșterea prețurilor îi fac pe candidați să se uite cu interes crescut către ofertele de muncă din afară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

În funcție de nivelul de experiență, categoriile mid level (2-5 ani de experiență) și entry level (maximum 2 ani de experiență) aplică cel mai mult la joburile postate de angajatorii străini. Urmează cei foarte tineri, fără niciun fel de experiență, în timp ce doar 20% dintre aplicări aparțin specialiștilor cu nivel de senioritate și managerilor. „În ceea ce-i privește pe specialiști, vedem tot mai multe situații în care aplică și se angajează într-o companie de peste hotare, însă lucrează remote și rămân, astfel, în România. IT-iștii, spre exemplu, specialiștii în marketing sau în digital marketing sunt, poate, cel mai frecvent întâlnite astfel de cazuri în ultima perioadă”, explică Bogdan Badea.

Germania este țara aleasă de cei mai mulți (o treime) dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate. Urmează Olanda, Franța, Belgia și Marea Britanie, în timp ce destinațiile care ani la rând au dominat alegerile românilor atunci când venea vorba de emigrare, respectiv Spania și Italia, sunt detronate de țări precum Irlanda, Austria, Danemarca sau Norvegia. Nou intrate în clasament sunt Emiratele Arabe Unite.

Domeniile către care merge cel mai mare număr de aplicări sunt transport / logistică / import – export, retail, producție, turism, industria alimentară, construcții, servicii și agricultură. Nu există o oglindire fidelă în domeniile pentru care companiile din străinătate caută cei mai mulți candidați, în condițiile în care cele mai multe joburi postate de aceștia pe eJobs.ro sunt în construcții, producție, transport, energie, industria navală și aeronautică, auto, industria alimentară și servicii. „Salariul și condițiile de viață mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie și pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câștige și de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi și în domenii similare”, mai spune Bogdan Badea.

Dincolo de experiența pe care trebuie să o aibă într-un anumit domeniu, angajatorii caută cu precădere absolvenți cu studii superioare și muncitori calificați. În ceea ce privește limbile străine pe care trebuie să le stăpânească, cel mai des menționate în anunțurile de angajare sunt engleza, germana, finlandeza, franceza și spaniola.

32.000 de joburi sunt, în acest moment, active pe eJobs.ro. Dintre acestea, aproape 3.000 se adresează candidaților care vor să lucreze în altă țară decât România.

40% dintre tineri își caută job în a doua jumătate a anului

Catalyst Solutions organizează de două ori pe an cel mai mare proiect online dedicat tinerilor la început de carieră. Ediția Internship and Trainee Marathon septembrie – decembrie 2022 reunește cele mai renumite companii din România. Evenimentul are loc pe portalul de joburi Hipo.ro, unde tinerii își pot crea un CV prin care să aplice la cele mai fresh stagii de practică, programe de internship, trainee și joburi entry-level. 

Pentru fiecare proiect derulat în sprijinul studenților sau proaspăt absolvenților, Catalyst Solutions realizează studiul Comportamentul Generației Z pe Piața Muncii, cercetând nevoile și dorințele actuale ale tinerilor. 

Ofertele de joburi din Internship and Trainee Marathon înglobează programele pe care tinerii și le doresc în timpul facultății sau la finalul acesteia. Potrivit studiului Comportamentul Generației Z pe Piața Muncii, 46% dintre studenții respondenți își doresc un stagiu de practică. 36% dintre tineri își caută un job entry-level full-time, în timp ce 16% dintre ei, unul part-time. 33% sunt studenți sau proaspăt absolvenți în căutare de internship.  Întregul grafic este afișat mai jos:

Conform studiului Comportamentul Generației Z pe Piața Muncii, 40% dintre tineri își caută job în a doua jumătate a anului. Catalyst Solutions, alături de cele mai mari companii din România le oferă tinerilor oportunitățile de creștere în carieră în cel mai potrivit moment al anului. 

Printe cele mai renumite companii din România care le oferă tinerilor oportunități, se numără: HPE, Ubisoft, JDE, MassMutual, Accesa, British American Tobacco, Michelin, Heidelberg, Continental, Unilever, Vodafone, Holcim, CER Cleaning, JTI, Ursus, Veeam, HP Inc., Prysmian, KPMG, Bunge și Pentalog. 

Studenții și proaspăt absolvenții au acces la gama largă de oportunități oferite prin site-ul www.hipo.ro. Pentru aplicarea rapidă la joburile disponibile, tinerii vor avea nevoie de un CV creat pe platformă. 

Companiile care își doresc sa se implice în dezvoltarea profesională a candidaților prin stagii de practică, programe de internship, trainee și joburi entry-level sunt invitate să trimită un e-mail la adresa: angajatori@catalyst.ro