Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 294

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţii economici din judeţul Ilfov, prin evidenţele AJOFM Ilfov, anunţă existenţa a 653 de locuri de muncă vacante: 143 necesită studii superioare, 155, studii medii, iar 207 sunt pentru muncitori calificaţi şi 148, pentru muncitori necalificaţi. Oferta este din profesiile, meseriile sau ocupaţiile: operator recepție, operator mase plastice, lăcătuș mecanic, inspector de securitate, instalator apă-canal, agent de securitate,  lucrător comercial, contabil etc.

Detalii despre condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei etc., la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Insolvenţa în 2017 din perspectiva Coface

Florin Antonescu
-
0
Insolvenţa în 2017 din perspectiva Coface

Coface anunţă că în 2017 au fost deschise 8256 proceduri de insolvenţă. Este o creştere cu aproximativ 3% faţă de anul precedent. Iancu Guda, director general al Coface Credit Management Services SRL, apreciază că o asemenea creştere, marginală, „este irelevantă, în condiţiile în care este generată în exclusivitate de o evoluţie a insolvenţelor în rândul companiilor care nu au desfăşurat nicio activitate. În ciuda minimumului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1000 de firme active de 2,4%, aproape de două ori peste media din Europa Centrală şi de Est”. Ce ar fi de luat în seamă cu precădere, subliniază interlocutorul, este reflectarea insolvenţei în pierderile financiare provocate creditorilor şi în locurile de muncă pierdute: „Din această perspectivă, în 2017 a fost o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste un milion de euro – 326 firme, comparativ cu 333 în anul anterior. În ciuda acestui fapt, pierderile cauzate creditorilor de firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior –  8,5 miliarde lei. Numărul locurilor de muncă raportate de firmele insolvente în 2017 se ridică doar la 47.578, cu 32% mai mic decât cel din anul precedent”.

La rândul său, Eugen Anicescu (foto), Country Manager, Coface România, subliniază: „În ciuda creșterii economice record și a avansului semnificativ al consumului cu aproape 10% față de anul anterior, în 2017 numărul insolvențelor înregistrate crește ușor. Această evoluție arată că după scăderea accelerată a numărului de insolvențe în ultimii trei ani, pe fondul creșterii lichidității din piață, efectul începe să se disipeze și estimez că în perioada următoare vom vedea mai multe firme în incapacitate de plată.

Această estimare este bazată și pe analize ale Coface, care arată că în economie numărul companiilor care nu realizează profit și au o solvabilitate slabă este important (una din trei companii s-ar încadra în această categorie), astfel de companii fiind extrem de expuse la a înregistra dificultăți în plata datoriilor, în condițiile în care lichiditățile vor deveni mai greu accesibile sau mai scumpe. Coface evaluează în fiecare an un număr mare de companii, care realizează peste 80% din cifra de afaceri din economia locală, iar o analiză a acestui portofoliu arată că doar 1 din 4 companii prezintă un risc scăzut de insolvență”.

Constatarea pe care o avansează Coface este că firmele care ajung insolvente comit trei greşeli majore: finanţarea deficitară a investiţiilor, „prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru a finanţa nevoile pe termen lung”; investiţiile proaste, în sensul că „75% dintre companiile insolvente au înregistrat un cost al finanţării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor, deoarece rezultatul aşteptat al investiţiilor nu a fost materializat”; politica agresivă a dividendelor, adică „o treime din firmele insolvente a distribuit majoritatea profitului net sub formă de dividend în mod accelerat înainte de momentul încetării activităţii, fără un factor compensator pentru consolidarea situaţiei de lichiditate (de exemplu, creşterea profiturilor obţinute sau a cifrei de afaceri)”.

Proiect în folosul industriilor creative

Florin Antonescu
-
0
Proiect în folosul industriilor creative

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat proiectul Creative START, având ca obiectiv „încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest”. Proiectul este derulat în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS), finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 şi implementat în perioada ianuarie 2018-ianuarie 2021.

Proiectul vizează iniţiere antreprenorială pentru 600 de persoane care doresc să inițieze o activitate independentă, implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru 75 de start-up-uri care să genereze 150 de locuri de muncă, promovarea inovării sociale prin încurajarea viitorilor antreprenori să angajeze persoane din grupuri vulnerabile etc.

Ghid de bune practici în managementul universitar

Florin Antonescu
-
0
Ghid de bune practici în managementul universitar

Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, au făcut o declarație comună „în contextul evenimentelor care au avut loc în ultimele două săptămâni și care au determinat, în diferite forme, un val de reacții la adresa rectorilor unor instituții de învățământ superior și, implicit, la adresa Consiliului Național al Rectorilor”. Declaraţia are următorul conţinut:

„1. Universitatea din București și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) au pledat în permanență pentru consolidarea mecanismelor care să garanteze autonomia universitară. În completarea normelor legale, prevăzute în Constituția României [Art. 32, alin.(6)] și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011 [Art. 3, litera k], considerăm că fiecare instituție de învățământ superior are obligația să elaboreze propriile norme interne, care să asigure garantarea autonomiei universitare și evitarea înregimentării politice a universităților.

  1. În toate statele dezvoltate neimplicarea politică a conducerii universităților este o garanție a faptului că opiniile specialiștilor din instituțiile de învățământ superior, exprimate prin publicații de specialitate, studii, propuneri de politici publice, analize critice, dezbateri etc. sunt rezultatul expertizei acumulate în decenii de muncă și nu sunt influențate de factori externi spațiului academic;
  2. Universitatea din București și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) vor demara, în cel mai scurt timp, un amplu proces de documentare, analiză și formulare de propuneri pentru elaborarea unui ghid de bune practici în managementul universitar, care să contribuie la clarificarea raportului dintre universitate, ca instituție autonomă, și orice alt actor din spațiul public, inclusiv actorii politici.

Ne exprimăm convingerea că acest demers va fi susținut de toate instituțiile de învățământ superior din țară, iar Consiliul Național al Rectorilor, organism apolitic, va sprijini această inițiativă.”

EY România deschide un nou program de recrutare bazat pe învățare și dezvoltarea candidaților: peste 150 de juniori se vor alătura companiei

Economistul
-
0
EY România deschide un nou program de recrutare bazat pe învățare și dezvoltarea candidaților: peste 150 de juniori se vor alătura companiei

EY România a deschis campania de recrutare de juniori, prin care va angaja peste 150 de studenți și absolvenți din întreaga țară, care se vor alătura companiei în birourile EY din București, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Procesul se va desfășura în cadrul unui amplu program bazat pe învățare și dezvoltarea competențelor candidaților. EY Express se derulează pe parcursul a patru luni și reprezintă un program de inovare a procesului de recrutare.

 

„Suntem în plină desfășurare a celui mai amplu și inovator proces de recrutare, care pune accent pe întreaga experiență a candidaților, oferindu-le acestora nu doar oportunitatea unei cariere, ci și oportunitatea de a învăța, de a se dezvolta și de a se auto-cunoaște pe durata întregului program. Mai mult decât atât, candidații vor primi feedback continuu și personalizat, încă din prima etapă de selecție, privind comportamentele și abilitățile dezirabile, precum și punctele lor forte și ariile de îmbunătățit. Programul EY Express este dedicat studenților și absolvenților și se va încheia în decursul lunii mai, prin ofertarea celor mai buni candidați”, explică Andreea Mihnea, Director Resurse Umane, EY România.

 

Compania caută să angajeze studenți din ciclul universitar și de masterat, sau proaspăt absolvenți din domeniul economic, juridic, dar și tehnic. Procesul este structurat în trei etape, în cadrul cărora specialiștii în recrutare, alături de consultanții EY, oferă feedback permanent și extrag informații complexe referitoare la candidați, pe care le folosesc ulterior pentru a le propune oferte în cadrul unui departament potrivit profilului lor:

 

  1. Testarea online: după ce aplică la una dintre pozițiile de junior, candidații sunt invitați să parcurgă două teste online care au scopul de a identifica atât trăsături de personalitate, cât și aptitudini numerice, verbale și de logică. Rezultatele vor fi însoțite de un raport care le va indica tinerilor punctele forte, dar și aspectele care pot fi îmbunătățite.
  2. Interviul video: este ocazia potrivită pentru candidați să se remarce mai mult decât au făcut-o prin intermediul CV-ului sau a rezultatelor de la teste. În urma acestuia, candidații cei mai potriviți vor fi invitați să participe la etapa finală.
  3. EY Express: reprezintă etapa finală de evaluare și are o durată de trei zile, pe parcursul cărora candidații participă la diferite training-uri și exerciții individuale și de echipă. Evenimentul urmărește dezvoltarea competențelor ce vor fi relevante pe piața muncii în viitor, atât la EY, cât și în oricare altă companie: abilitatea de a rezolva probleme complexe, gândirea critică, managementul proiectelor, managementul riscului și abilitatea de a oferi servicii excepționale clienților. Cu suportul mentorilor EY și a formatorilor MMM Consulting, participanții la EY Express vor primi scurte sesiuni de training pentru a înțelege competențele pe care va fi nevoie să le cultive, pe de o parte, și vor fi ghidați printr-o serie de activități gamified, pentru a-și testa propriile abilități, pe de alta. Participanții vor primi feedback în urma fiecărui exercițiu, pentru a se putea calibra progresiv la așteptările mediului de business și pentru a putea vedea ei înșiși progresul de la o zi la alta, chiar în timpul evenimentului. La final, vor primi o evaluare individuală privind rezultatele și progresul fiecăruia pe parcursul acestei etape finale.

Cei mai buni candidați care vor parcurge acest program vor primi o invitație la un ultim interviu, în urma căruia pot primi o ofertă de angajare, alături de tot sprijinul necesar dezvoltării unei cariere în cadrul EY. Mai multe informații despre întregul program de recrutare EY Express pot fi găsite accesând http://eyromania.ro/ey-express, iar CV-urile pot fi trimise la adresa: eycareers@ro.ey.com

„Ne-am dorit să creăm o oportunitate inedită de învățare, care să aducă o valoare adăugată pentru toți candidații, indiferent de rezultatul final al aplicației lor. În acest sens, am lucrat cu MMM Consulting, o companie specializată de training pentru a dezvolta conceptul EY Express, concentrându-ne permanent pe învățarea experienţială. Este o inovație majoră a procesului de recrutare, întrucât ne permite să avem un dialog valoros cu noile generații de tineri și să ne cunoaștem reciproc, astfel încât matching-ul între candidat și profilul job-ului, cultura organizațională și echipa din care va face parte să fie cât mai bun. Iar așteptările și planurile noilor colegi privind parcursul lor profesional în EY să fie cât mai aproape de potențialul lor ”, adaugă Andreea Mihnea.

Cei 150 de juniori care vor fi selectaţi în această primăvară îşi vor începe activitatea în septembrie 2018, când se vor alătura celor peste 750 angajați care fac parte din echipa EY, în 5 birouri din ţară şi din Republica Moldova.

Fond pentru revitalizare urbană

Florin Antonescu
-
0
Fond pentru revitalizare urbană

„A FI vecin bun” se intitulează fondul pentru comunitate iniţiat de AFI Europe România, companie de dezvoltare, management, investiții în domeniul imobiliar şi de Fundația Comunitară București, care reuneşte donatori, ONG-uri, grupuri de inițiativă. Fondul oferă finanțări totale în valoare de 70.000 de lei pentru până la trei proiecte „care să contribuie la revitalizarea urbană și la revigorarea spiritului de comunitate în zonele din apropierea celui mai nou parc de afaceri pe care AFI Europe România îl construiește în București, AFI Tech Park, definit ca „parc de business de 56.000 mp pentru birouri clasa A, situat în imediata apropiere a hotelului JW Marriott și a Parlamentului României, ce va cuprinde două clădiri de birouri P+8 și un turn de 14 etaje, având peste 5.000 mp de spații verzi”.

După o primă fază a competiţiei de proiecte, au fost selectate cinci, care au trecut în etapa a doua: „Cartierul Carol” – propus de grupul de inițiativă „Carol”; „AFInități pentru o comunitate unită” – propus de Fundația „Parada”; „Măsuțele cunoașterii” – propus de grupul de inițiativă „4 Kids”; „Schimbarea” – propus de grupul de inițiativă „Schimbarea”; „Big Brother/Sister pentru un cartier sănătos” – propus de Societatea Română de Educație Nutrițională.

Finaliştii vor depune aplicațiile complete pentru această etapă a competiției până la 22 februarie 2018. Proiectele câștigătoare vor fi anunțate la începutul lunii martie, după notare și interviu cu membrii juriului.

2500 euro, Bursa Alex. Leo Șerban la TIFF 2018

Florin Antonescu
-
0
2500 euro, Bursa Alex. Leo Șerban la TIFF 2018

Conceptual Lab, un proiect al Asociației Identitate Culturală Contemporană, oferă o bursă de 2500 euro ca premiu principal la ediţia din acest an a Festivalului Internațional de Film Transilvania – TIFF, ediţia 17, Cluj-Napoca, 25.05-3.06.2018 (foto de la ediţia precedentă, Chris Nemeş). Este vorba despre Bursa Alex. Leo Șerban, lansată în 2012, a cărei acordare se reia acum. După cum anunţă iniţiatorii, „condiția unică pentru înscriere este vârsta maximă de 35 de ani. Criticii, regizorii sau scenariștii trebuie să trimită CV-urile, scrisorile de motivație și descrierile unor proiecte aflate în derulare nu mai târziu de 12 martie. Organizatorii vor desemna o comisie care va analiza ulterior toate aceste înscrieri”, care se fac online, prin completarea formularului disponibil pe http://bit.ly/2BzY08A. Pe lângă bursă, „TIFF își propune să sprijine dezvoltarea și realizarea proiectului la care lucrează viitorul bursier, în cadrul programelor specifice pe care le derulează”. De asemenea, Conceptual Lab și TIFF acordă o mențiune specială în valoare de 1000 euro unui actor român sub 35 de ani „care s-au remarcat printr-un succes notabil într-un scurtmetraj sau lungmetraj a cărui premieră a avut loc în anul 2017”.

Noul Drum al Mătăsii, văzut dinspre Institutul Confucius al Universităţii Bucureşti

Florin Antonescu
-
0
Noul Drum al Mătăsii, văzut dinspre Institutul Confucius al Universităţii Bucureşti

Sub egida Institutului Confucius al Universității din București „Noul Drum al Mătăsii” este accesibil ca sugestie publicului, prin expoziția de fotografii

cu obiective economice, de infrastructură, comerţ şi turism, cu ilustrări de natură, oameni, tradiţii și obiceiuri, deschisă la Palatul Parlamentului. Având origini multimilenare, Drumul Mătăsii actualizat leagă între ele sisteme economice, culturale, sociale.

La vernisajul expoziției, prof. dr. Luminiţa Bălan, directorul român al Institutului Confucius, a reliefat că noul concept susţinut de Drumul Mătăsii „reprezintă un ideal al conectivităţii economice, culturale, sociale, diplomatice”.

Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, a evidenţiat semnificaţia pentru mediul academic, pentru educaţie în general, de la vârste mici, a vocaţiei dialogului pe care o afirmă deschiderile spre comunicare ale culturii chineze. În acest sens, a subliniat activitatea de peste 60 de ani a Departamentului de limbă şi cultură chineză de la Universitatea din Bucureşti. Totodată, rectorul Mircea Dumitru a reamintit recenta decernare a titlului de Institut Confucius al anului 2017 institutului bucureştean, împreună cu alte 25 de institute similare, în condiţiile în care pe plan mondial sunt mai mult de 500 de asemenea institute.

Zhao Li, consilier cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, a apreciat: „Cultura nu are graniţe. Schimburile culturale deschid o lume mai largă pentru viitorul nostru, ne schimbă nu numai pe noi, ci schimbă întreaga lume. Interacţiunea oamenilor nu a fost niciodată aşa de strânsă cum este acum”.

Prof. dr. Dong Jingbo, directrul chinez al Institutului Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti a făcut o prezentare a conţinutului expoziţiei, cu sublinierea conexiunilor multiple pe care ea le oglindeşte.

Pe aceeaşi linie a interconectivităţii umane şi a formelor de exprimare, studenţi la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea de Limbi Străine din Beijing – Secţia de limba română, profesori, cursanţi ai Institutului Confucius, elevi ai liceelor unde se predă limba chineză (Colegiul Economic „A.D. Xenopol”,  Liceul cu Program Sportiv „Mircea Eliade” Bucureşti, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Bucureşti) au prezentat momente de esenţă literară, muzicală, sportivă, coregrafică şi de creaţie vestimentară

FSLI dă ultimatum guvernului

Florin Antonescu
-
0
FSLI dă ultimatum guvernului

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – FSLI a dat guvernului un ultimatum în condiţiile îndeosebi de ordin economico-financiar create de cerinţele încadrării prin orice mijloace în costul standard, inclusiv prin reduceri de posturi, comasări de clase şi desfiinţări de şcoli, precum şi de salarizarea care, conform noilor reglementări, nici măcar nu acoperă achitarea de către angajaţi a obligaţiilor fiscale şi provoacă discriminarea personalului din educaţie în raport cu cel din alte sectoare bugetare, prin neacordarea unor sporuri.

Preşedintele FSLI, Simion Hancescu (foto), a atras atenţia că dispoziţia dată unităţilor de învăţământ de a se încadra în cheltuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pe 2018, cheltuieli determinate de costul standard pe elev, duce la desfiinţarea unor şcoli cu efective mici şi, în mod specific, afectează licee şi colegii cu profesori la nivel ridicat de încadrare: „Principala problemă a sistemului se referă la reducerea posturilor, din cauza costului standard per elev, care este calculat greşit. Sunt posturi unice care sunt desfiinţate. La această oră avem şcoli în care angajaţii nu-şi vor primi salariile pentru că nu avem contabili care să semneze statele si ordinele de plată. Problema salariilor mici este de asemenea gravă. Prin Legea cadru nr. 153/2017, a  fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de ierarhizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei de salarizare”.

Prim-vicepreşedinte FSLI, George Purcaru, a semnalat că, „deşi s-a repetat de mai multe ori că nu vor fi scăderi salariale, iată că avem exemple concrete în care se întâmplă acest lucru. Avem colegi din personalul nedidactic cu jumătate sau un sfert de normă care, din cauza noului Cod Fiscal, pierd bani din salariu: câte 200 de lei pentru cei cu jumătate de normă, iar cei care au un sfert de normă, vin cu 54 de lei de acasă, pentru că toate contribuţiile sociale se plătesc la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă aceştia au venituri mai mici”.

Secretarul general al FSLI, Cornelia Popa-Stavri, a subliniat: „Avem deja probleme în şcoli şi în grădiniţe cu reducerea de personal auxiliar, cum ar fi contabili sau secretare. Şcolile sunt aproape în imposibilitatea funcţionării din punct de vedere administrativ. Semnalul trebuie să fie foarte clar pentru ministrul Educaţiei: nu putem funcţiona în aceste condiţii şi uităm ce este cel mai important: interesul elevului”.

Colegiul liderilor FSLI a hotărât să dea guvernului un ultimatum de maximum două săptămâni, iar dacă nu se vor constata evoluţii în eliminarea neajunsurilor, vor urma protestele, întâi prin pichete şi, mai departe, sub forma unui conflict de muncă major.

Comisarul Corina Crețu sprijină revizuirea Directivei europene privind apa potabilă

Economistul
-
0
Comisarul Corina Crețu sprijină revizuirea Directivei europene privind apa potabilă

Propusă de Comisia Europeană joi, 1 februarie, noua Directivă va îmbunătăți calitatea apei potabile și va facilita accesul la aceasta, permițând totodată o mai bună informare a cetățenilor. Propunerea legislativă are ca obiectiv garantarea dreptului de acces la servicii esențiale de calitate, inclusiv în ce privește alimentarea cu apă, constituind astfel răspunsul la prima inițiativă cetățenească europeană încununată de succes „Right2Water”, care a reunit 1,6 milioane de semnături în sprijinul îmbunătățirii accesului la o apă potabilă sigură pentru toți europenii.

„Sprijin această propunere și, în special, obiectivul de a îmbunătăți accesul la apa potabilă pe întreg cuprinsul Europei. De exemplu, în România, doar în perioada 2007-2013, au fost investite aproximativ 2,4 miliarde de euro în infrastructura relevantă din fondurile structurale și de investiții europene, 287 de localitățibeneficiind de fonduri pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii atât de alimentare, cât și de tratare a apei, numărul celor ce au beneficiat de investiții doar într-unul din domeniile menționate fiind mult mai mare. Acest lucru a însemnat, în termeni concreți, 142 de unități de tratare a apelor reziduale noi sau reabilitate, un procent de 63,7% din populație conectată la servicii regionale de alimentare cu apă, un nivel de tratare a apelor reziduale de 60,87% și, nu în ultimul rând, 43 de companii regionale de administrare a apei nou create pentru a gestiona investițiile la aceste nivele și cu performanțe superioare. Pentru perioada 2014-2020, sunt alocate 2,7 miliarde de euro pentru acest sector, toate cele 28 de proiecte fazate din perioada precedentă au fost aprobate și progresează în implementare. De asemenea, au fost aprobate și 4 proiecte noi, unul dintre proiectele majore de investiție adoptate fiind localizat în București și beneficiind de o alocare de 200 milioane euro din fonduri europene„, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Noile norme au în vedere:

  • îmbunătățirea calității și siguranței apei prin adăugarea de substanțe noi și emergente la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, în concordanță cu cele mai recente cunoștințe științifice și recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății;
  • îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și, în special, pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, de exemplu prin instalarea, în spațiile publice, a unor echipamente care să permită acest acces, lansarea unor campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei pe care o beau și încurajarea administrațiilor și clădirilor publice să ofere acces la apă potabilă;
  • acces ușor și comod pentru utilizatori, inclusiv online, la informații despre calitatea apei potabile și aprovizionarea cu apă potabilă în zonele în care locuiesc, sporind astfel încrederea în apa de robinet;
  • o mai bună gestionare a apei potabile de către statele membre, ce va permite evitarea pierderilor inutile de apă și va contribui la reducerea amprentei de carbon, respectiv realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 (obiectivul 6) și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Context

Politica europeană din domeniu garantează faptul că apa destinată consumului uman poate fi consumată în condiții de siguranță, protejând astfel sănătatea cetățenilor. Principalii piloni ai acestei politici sunt:

  • asigurarea controlului calității apei potabile în conformitate cu standarde bazate pe cele mai recente dovezi științifice;
  • asigurarea eficienței și eficacității monitorizării, evaluării și punerii în aplicare a calității apei potabile;
  • punerea la dispoziția consumatorilor a unor informații adecvate, furnizate în timp util și în mod corespunzător.

Un „elefant curcubeu” la ParkLake

Florin Antonescu
-
0
Un „elefant curcubeu” la ParkLake

Într-o zonă de efervescenţă economică, în centrul comercial ParkLake, vine un „elefant curcubeu”, sub forma unui „safari creativ destinat întregii familii pentru a petrece cât mai plăcut timpul liber”. E de găsit în perioada 4 februarie-1 aprilie, printr-un proiect susţinut de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) și de ParkLake, cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Întâlnirile se desfăşoară în fiecare duminică în zona „Main Square”, de la ora 16.00 sub formă de ateliere pentru confecționat mici instrumente muzicale, decoraţiuni, ilustraţie muzicală, teatru de umbre etc., iar de la ora 18.00, prin concerte de jazz susținute de Adrian Nour, Viorica Pintilie, Marta Popivici, Irina Sârbu, Mircea Tiberian, Blue Noise, Teodora Spînu. Intrarea este liberă.

Lucian Ghinea, noul preşedinte al Asociaţiei Berarii României

Florin Antonescu
-
0
Lucian Ghinea, noul preşedinte al Asociaţiei Berarii României

Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pentru anul în curs pe Lucian Ghinea, director general al companiei Bergenbier SA, componentă a grupului Molson Coors. Preluându-şi atribuțiile la 1 ianuarie 2018, noul preşedinte i-a mulţumit predecesorului său în funcţie, Shachar Shaine, președintele companiei United Romanian Breweries Bereprod, şi a conturat direcţiile prioritare pe care levizează, ca şi perspectivele întrevăzute pe piaţa de profil: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care îmi revine pentru a doua oară într-un interval de trei ani. Încep acest nou mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, în totalitate orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului și culturii berii în România. În ceea ce privește așteptările legate de anul în curs, sper într-o evoluție pozitivă a pieței berii. Experiența anilor anteriori ne-a demonstrat că un trend ascendent pe piața berii este posibil doar dacă eforturile producătorilor de bere locali sunt completate de stabilitate și predictibilitate la nivel economic și fiscal.”

Lucian Ghinea are o experienţă de 12 ani (cu o pauză de un an și jumătate) în Grupul Molson Coors şi, în general, în industria berii din România, în FMCG şi retail.

Asociația Berarii României coagulează importanți producători de bere din ţara noastră – Bergenbier SA, Heineken România, Unite Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens şi microberăria Clinica de Bere – care furnizează împreună peste 80% din cantitatea de bere consumată în România şi asigură 3600 de locuri de muncă în 12 fabrici. Din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malţ România și Asociaţia Producătorilor de Hamei.

INS: Crește sectorul de construcții rezidențiale

Economistul
-
0
INS: Crește sectorul de construcții rezidențiale

Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a crescut anul trecut cu 7,6% comparativ cu 2016, ajungând la 41.603 autorizații, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Această creștere s-a reflectat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+851 autorizații), București-Ilfov (+799), Centru (+456), Vest (+350), Sud-Est (+286), Sud-Vest Oltenia (+258) și Sud-Muntenia (+137). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-187 autorizații), conform datelor Profit.ro.

În luna decembrie 2017, au fost eliberate 2.724 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 19,5% față noiembrie 2017 și în creștere cu 8,1% comparativ cu decembrie 2016.

Din totalul autorizațiilor de construire eliberate în decembrie, 67,8% sunt pentru zona rurală. În decembrie 2017, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în regiunile de dezvoltare Vest (+101 autorizații), București-Ilfov (+83), Sud-Muntenia (+42), Centru (+27), Sud-Vest Oltenia (+10) si Nord-Est (+7). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-59 autorizații) si Sud-Est (-6), potrivit sursei citate.

Economia românească, comparată cu o Dacia veche

Economistul
-
0
Economia românească, comparată cu o Dacia veche

Economia României crește peste potențial, fiind ca o Dacie veche care merge cu viteză în pantă, ajutată de vântul din spate, a declarat marți Csaba Balint, macroeconomic analys, OTP Bank Romania, într-o conferință de presă. „Acum este momentul să ne gândim. Muzica încă se aude. Vom ajunge la momentul în care cineva va bate la ușă, noi deschidem ușa și s-ar putea să fie acolo Regele nopții, poate cu o armată, poate și cu un balaur, n-aș putea să vă spun, dar în acest moment trebuie să facem niște rezerve, să ne pregătim pentru această întâlnire când în petrecere se bagă și Regele nopții. Soluția nu cred că este să schimbăm încă un Guvern. Nu ne ajută. Trebuie și altceva”, a spus Balint.

De asemenea, el a mai spus că economia României seamănă cu o Dacie care merge pe o pantă cu 140 kilometri pe oră. „Cam ăsta ar fi PIB-ul potențial, ce poate face o economie, ce poate conduce în condiții normale. Cu puțin noroc, cu ciocanul în portbagaj, pantă și vânt din spate am ajuns la 140 km/h. Tatăl meu nu știe. Dacia nu este construită pentru așa ceva. PIB-ul potențial arată că suntem peste 80-90 km la oră”, a subliniat analistul economic.

UniCredit: Inflația poate urca spre 5%

Economistul
-
0
UniCredit: Inflația poate urca spre 5%

Inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, potrivit unui raport trimestrial al UniCredit. „Banca Națională a Romaniei nu poate preveni o continuare a creșterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflației. Inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflația de bază (excluzand prețurile volatile și administrate) va depăși 4%.

În document se mai menționeaza faptul că BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creșterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflației estimate pentru 2019.

În aceeași măsură, cele mai mari riscuri pe care banca le anticipeaza sunt două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxa, iar al doilea cauzat de modificările Legilor justiției adoptate de Parlament în decembrie 2017, se mai precizează în raport.

Corina Creţu, distinsă cu Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu al ASE

Florin Antonescu
-
0
Corina Creţu, distinsă cu Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu al ASE

Senatul Universitar al Academiei de Studii Economice din Bucureşti a conferit comisarului european pentru politică regională Corina Creţu, la propunerea Consiliului de Administraţie al ASE, diploma „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, pentru „contribuţia la promovarea învăţământului superior şi a cercetării economice”. Şedinţa festivă a Senatului Universitar pentru decernarea distincţiei a reunit în Aula Magna a ASE membri ai comunităţii academice, ai mediului economic şi de cercetare.

Preşedintele Senatului Universitar al ASE, prof. univ. dr. Pavel Năstase, a făcut o prezentare a valorii şi semnificaţiei diplomei „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, echivalată cu titlul de doctor honoris causa şi acordată „unor personalităţi absolvente ale Academiei de Studii Economice care au adus contribuţii importante la dezvoltarea economiei şi cercetării economice româneşti, a învăţământului superior economic, precum şi la creşterea prestigiului ASE”. În acest cadru al consonanţei profesionale de înalt nivel, preşedintele Senatului Universitar al ASE a caracterizat personalitatea Corinei Creţu evidenţiind că „în calitatea actuală de comisar european, a contribuit şi contribuie din plin la tot ceea ce înseamnă politica regională la nivelul României, are o carieră demnă de invidiat, pentru că, de-a lungul timpului, a fost deputat, senator, iar actualmente se situează în această poziţie de vârf”.

Corina1În continuarea ceremoniei, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a prezentat Laudatio. Reperele biografice expuse în conţinutul prezentării reliefează o carieră construită pe studii  aprofundate şi pe expertiză valorificată creator, aplicat. Corina Creţu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică (în prezent, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică) a ASE. A lucrat ca economist stagiar, analist-programator, apoi s-a orientat către activitate în domeniul presei, al comunicării. Cariera politică şi-a început-o în 1997. În anul 2000 a fost aleasă deputat. Ulterior, a fost consilier prezidenţial, senator, observator la Parlamentul European. Din 2007 a întrunit sufragiile pentru alegere ca membru al Parlamentului European. În 2014 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al PE. Din 2014 este comisar european pentru politică regională. „Ne face o onoare deosebită faptul că un absolvent al ASE deţine o funcţie atât de importantă”, a accentuat rectorul Nicolae Istudor, subliniind: „La rândul nostru, dorim să fim aproape de dânsa, să fundamentăm, să implementăm proiecte. De asemenea, dorim să sprijinim Reprezentanţa Comisiei Europene în România, dacă are nevoie de studii, de lucrări în domeniul economic, în care deţinem expertiza de specialitate, ca instituţie de cercetare avansată şi de educaţie”. În acelaşi timp, din perspectivă academică, rectorul ASE a apreciat contribuţia ştiinţifică adusă în domeniu de Corina Creţu prin lucrarea sa „România europeană”, Bucureşti, 2014.

CorinaÎn cuvântul de răspuns, Corina Creţu s-a declarat onorată să primească cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, aducând un elogiu profesorilor, mediului academic în care s-a format: „Au fost poate anii cei mai frumoşi din viaţa mea. Aici am înţeles ce însemnă munca, disciplina. Facultatea a fost cea care m-a format. Experienţa din facultate mi-a ghidat întotdeauna drumul profesional. Tot ceea ce am realizat în cariera mea îşi are originea aici, în cunoaşterea, în aptitudinile şi viziunea imprimate în educaţia universitară. Mai ales am realizat cât de mult mi-a folosit această facultate când am devenit comisar european”. Din această poziţie, Corina Creţu a remarcat capacitatea Academiei de Studii Economice în valorificarea fondurilor europene: „Fondurile structurale sunt una dintre principalele resurse pentru dezvoltarea României. Sunt impresionată de modul cum aţi reuşit să folosiţi aceste fonduri europene. Eu cred că investiţia în tineri, în cercetare, în inovare, în ceea ce priveşte politicile viitorului reprezintă o investiţie pentru viaţa noastră, ca oameni şi, în acelaşi timp, esenţială pentru o Românie modernă şi europeană. Mi-aş dori foarte mult ca şi alte instituţii să analizeze ceea ce aţi realizat în cadrul ASE din acest punct de vedere şi să se inspire din exemplul dumneavoastră”. Comisarul european Corina Creţu a conchis că „fără mediul academic, nu putem evolua ca societate, ca ţară”.

 

Fotografii de Cornel Constantin

Universitatea din București și Camera Consultanților Fiscali sprijină antreprenoriatul!

Economistul
-
0
Universitatea din București și Camera Consultanților Fiscali sprijină antreprenoriatul!

Universitatea din București și Camera Consultanților Fiscali sprijină antreprenoriatul
românesc prin implementarea proiectului “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză
Antreprenorială Multisectorială” – POCU/82/3/7/106194. Proiectul este dezvoltat începând cu luna ianuarie 2018 în cadrul programului “România Start Up Plus!” pe o perioadă de 36 de luni și vizează creșterea gradului de ocupare în domeniile non-agricole din Regiunea de Dezvoltare Sud Est (județele
Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea).
Persoanele interesate vor avea în vedere următorul calendar orientativ de activități:
– 15 ianuarie – 15 martie 2018 – înscrierea în proiect prin completarea unui formular online
(link), pe baza căruia vor primi informări suplimentare cu privire la activități și calendar.
– 5 februarie – 14 martie 2018 – participarea la unul dintre cele 12 workshop-uri de
informare, la nivel județean, fiind vizate atât reședințele celor 6 județe componente ale regiunii
Sud Est (Brăila, Buzău, Constanța, Focșani, Galați și Tulcea), cât și al doilea oraș ca dimensiune
demografică și economică din cadrul acestor județe (Adjud, Ianca, Măcin, Medgidia, Râmnicu
Sărat și Tecuci).
– 15 martie – 15 septembrie 2018 – participarea la programul de formare antreprenorială
acreditat ANC destinat unui număr de 384 de persoane din cele înscrise în prima fază a
proiectului. Programul de formare durează 80h (aproximativ 1 lună).
– Octombrie – noiembrie 2018 – participarea la concursul de planuri de afaceri în urma căruia
47 de persoane vor fi sprijinite financiar cu sume de până la 160.000 Lei în vederea
implementării și dezvoltării de afaceri cu profil non-agricol în mediul urban.
– Decembrie 2018 – ianuarie 2019 – înființarea firmelor și demararea activității de
implementare.
Proiectul “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză Antreprenorială Multisectorială” –
POCU/82/3/7/106194 are o valoare totală de 11.582.211,90 lei și este cofinanţat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 “România Start Up Plus!”,
Axa prioritară nr. 3, Locuri de muncă pentru toți, Operațiunea: Creșterea ocupării prin susținerea
întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Studiu EY: Noile priorități ale băncilor sunt creșterea, digitalizarea și inovația

Economistul
-
0
Studiu EY: Noile priorități ale băncilor sunt creșterea, digitalizarea și inovația
  • Implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de top pentru bănci în anul 2018
  • Două treimi dintre bănci estimează că vor atinge maturizarea digitală sau că vor deveni lideri digitali până în 2020

 

85% dintre bănci spun că implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de afaceri pentru 2018, conform raportului EY Global Banking Outlook 2018. Decizia băncilor de a investi în tehnologie în următorii trei ani este în principal motivată de obiectivul acestora de a-și întări poziția competitivă și cota de piață, de a-și crește capacitatea de a atrage și reține clienți și de a obține reduceri de costuri și o creștere a eficienței operaționale.

 

Incluzând 221 de instituții din Europa, America de Nord, piețele emergente și Asia-Pacific, studiul arată că băncile fac eforturi pentru maturizarea digitală, definitivând tranziția de la o transformare determinată de reglementări, la schimbarea bazată pe inovație. Răspunsurile participanților la studiu arată că doar câteva bănci (19%) se consideră în acest moment în curs de maturizare digitală sau lideri digitali, însă peste jumătate dintre ele (62%) aspiră să dețină una dintre cele două poziții până în anul 2020.

Aurelia Costache, EY Romania
Aurelia Costache, EY Romania

Aurelia Costache, EY România Financial Services Advisory Leader, spune: „Pentru a putea răspunde provocărilor ce le amenință performanța, băncile au început să se pregătească pentru un viitor determinat de inovație și tehnologie. Ritmul inovării continuă să se intensifice și, pentru a beneficia de progresul tehnologiei, colaborarea cu partenerii din eco-sistemul bancar a devenit critică, în timp ce investițiile în tehnologie se mută de la o abordare tactică la una strategică.”

Printre alte rezultate evidențiate în cadrul studiului se numără:

  • 59% dintre băncile intervievate anticipează că bugetele lor de investiții în tehnologie vor crește cu peste 10% în 2018.
  • Dintre băncile care încep să investească sau care își măresc investițiile în tehnologii noi, 44% intenționează să achiziționeze tehnologii de la terțe părți, în vreme ce doar 17% intenționează să achiziționeze o entitate producătoare de tehnologie pe care s-o încorporeze în cadrul organizației pentru a produce tehnologiile necesare.
  • 70% dintre bănci afirmă că întărirea poziționării lor în raport cu competiția reprezintă principalul motiv pentru investiții în tehnologie până în 2020.
Gelu Gherghescu, EY Romania
Gelu Gherghescu, EY Romania

Gelu Gherghescu, EY România Financial Services Leader, spune: „Adresarea problemelor de securitate cibernetică este prioritatea de top pentru bănci la nivel global în 2018 (89%), înlocuind prioritatea numărul unu de anul trecut – gestionarea riscurilor reputaţionale şi a celor legate de conduită și cultură organizațională, care se situează pe locul șase anul acesta. Recrutarea, dezvoltarea și reținerea de talente ocupă, de asemenea, o poziție semnificativă în topul priorităților băncilor, 83% dintre acestea depunând eforturi tot mai mari să integreze experți în zona digitală şi cyber.”

 Raportul complet este disponibil spre descărcare aici.

Electrica, investiții record de 727 milioane de lei, în 2017, în rețelele de distribuție

Economistul
-
0
Electrica, investiții record de 727 milioane de lei, în 2017, în rețelele de distribuție

BUCUREȘTI, 29 Ianuarie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, a realizat ȋn anul 2017 investiții în infrastructura de distribuție în valoare totală de 727 milioane lei. Totodată, Operatorii de Distribuție din cadrul Grupului Electrica și-au asumat pentru 2018 un plan record de investiții, în valoare de 900 milioane de lei. Comparativ cu 2014, anul listării Electrica pe bursele din Bucureşti şi Londra, programul de investiții al operatorilor de distribuție din cadrul Grupului (SDEE Muntenia Nord, SDEE Transilvania Nord şi SDEE Transilvania Sud) este de 2,5 ori mai mare în 2017.

În cei patru ani de la privatizarea prin listare, Grupul Electrica a investit 2,1 miliarde de lei ȋn infrastructura de distribuţie, investiții a căror finalitate o reprezintă îmbunătățirea semnificativă a calităţii serviciilor la nivelul întregii comunități beneficiare.

“Modernizarea rețelelor de distribuție continuă să fie prioritatea Grupului Electrica, astfel că, pentru anul acesta, ne-am propus investiţii record, în valoare de 900 de milioane de lei, probabil cel mai ambiţios plan din sectorul energetic. Ținta noastră este creșterea eficienței operaționale și a calității serviciilor oferite, astfel încât timpul mediu de întrerupere neplanificată per utilizator – SAIDI – să ajungă la nivelul din țările central europene”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.

Investiţiile Grupului Electrica ȋn infrastructură au crescut constant de la an la an, ȋn 2017, spre exemplu, valoarea totală realizată fiind de 727 milioane lei, din care 235 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Sud, 238 milioane lei ȋn SDEE Muntenia Nord și 254 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Nord. Valoarea cumulată a investițiilor realizate în 2017 la nivelul Grupului Electrica este cu peste 30% mai mare față de 2016 și mai mult decât dublă față de 2014.

Astfel, investițiile ȋn rețelele de distribuție au condus la ȋmbunătățirea semnificativă a eficienței operaționale și calității serviciului de distribuție, determinând o diminuare importantă a timpului mediu de ȋntreruperi neplanificate la consumatori (SAIDI neplanificat), ȋn anul 2016 față de anul 2014, cu 10% la SDEE Muntenia Nord, 30% la SDEE Transilvania Sud și 19% la SDEE Transilvania Nord. În 2016, ultimul an pentru care există statistici oficiale în privința indicatorilor de performanță, cel mai bun rezultat a fost obținut de SDEE Muntenia Nord (240 min/an), care s-a situat cu 17% sub media înregistrată la nivel național (290 min/an).

Structura planului de  investiţii va viza şi ȋn 2018 cu precădere, ca şi până acum, lucrările de reabilitare și modernizare a rețelelor de distribuție pentru îmbunătățirea calității serviciului (40%), îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea pierderilor (40%), precum şi creșterea eficienței operaționale. Totodată, la nivel de Grup, vor fi realizate investiții importante în modernizarea infrastructurii informatice şi a sistemelor de tehnologia informației, având în vedere atât cerinţele legale privind protecţia datelor, dar și efectul pozitiv asupra calității serviciilor prestate.

La nivelul tuturor celor trei operatori de distribuţie, ȋn 2017 au fost realizate investiţii pentru extinderea Sistemului de Automatizare a Distribuţiei (SAD), ȋn scopul creşterii eficienţei operaţionale şi a siguranţei ȋn funcţionare a instalaţiilor. Au fost efectuate lucrări de trecere a reţelelor de medie tensiune la tensiunea de 20 kV, un proiect semnificativ fiind realizat ȋn staţiunea Predeal, printr-o investiţie de aproximativ 5 milioane lei, cu scopul asigurării calităţii distribuţiei ȋn perioadele vârfului de cerere de iarnă. Alte investiţii au vizat asigurarea calităţii energiei electrice la consumatori, prin executarea unor lucrări de ȋmbunătăţire a nivelului de tensiune în reţele de joasă tensiune, atât ȋn mediul urban, cât şi rural. În acest sens, ȋn aria SDEE Transilvania Sud, printr-o investiție de aproximativ 20 milioane lei, au fost executate lucrări ȋn peste 45 de localităţi, ȋnsumând peste 150 km de reţea şi peste 50 posturi de transformare. La nivelul SDEE Muntenia Nord, peste 76 milioane lei au fost utilizate pentru creşterea gradului de siguranţă ȋn alimentare şi ȋmbunătăţirea nivelului de tensiune ȋn circa 100 de localităţi, realizându-se reabilitarea a peste 200 km de reţea şi peste 17.000 de branşamente. De asemenea, ȋn aria SDEE Transilvania Nord a fost optimizată funcţionarea reţelelor electrice de joasă tensiune, ca parte a unui program ambiţios de 77 milioane lei, care va continua şi ȋn 2018.

Cu o tradiție de 120 de ani, companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica acoperă peste 40% din teritoriul României, având o arie de operare de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați. Cele trei companii din cadrul Grupului Electrica deservesc peste 3,6 milioane de consumatori din 18 județe din zonele Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord.

Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, candidat la titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European

Florin Antonescu
-
0
Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, candidat la titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European

Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, unitate de referinţă în conlucrarea cu mediul economic şi cu administraţia publică locală, a adus împreună elevi, profesori şi reprezentanţi ai Primariei Sectorului 1 într-o reuniune în care europarlamentarul Emilian Pavel a făcut o expunere asupra preocupărilor şi demersurilor reprezentanţilor noştri în Parlamentul European în contextul geopolitic şi economic actual şi în perspectiva anului 2019, când România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul, desfăşurat la Clubul European al unităţii de învăţământ (foto), se înscrie în ansamblul de activităţi prin care Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti îşi susţine candidatura la titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European (EPAS). Titlul se acordă în urma parcurgerii unui program educativ având ca obiective creşterea gradului de informare a tinerilor cu privire la Uniunea Europeană, oferindu-le mijloace active de învățare, odată cu informaţii referitoare la UE, mai ales la puterea democratică de decizie a Parlamentului European. Programul a fost lansat în 2011 în câteva state ale Uniunii Europene şi extins în 2017 în toate statele membre. În România, programul a început în 2016 cu 25 de licee și colegii, iar anul acesta au fost selectate alte 25, din mai multe județe și din Capitală. Organizatori pentru ţara noastră sunt Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE), Ministerul Educației Naționale și APDD-Agenda 21. Actuala ediţie se desfăşoară până în iunie 2018.

În calitate de coordonator al proiectului în Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, directorul acestuia, prof. ing. Nicoleta Gaidoş, evidenţiază concretizările de până acum, pe parcursul actualului an şcolar. Cu precădere se impun atenţiei cele care contribuie la formarea competențelor profesionale, inclusiv într-o săptămână dedicată la nivel european, „inițiativă prin care Comisia Europeană dorește să sporească atractivitatea educației și formării profesionale (VET) pentru competențe profesionale și locuri de muncă de calitate, cu ajutorul unui complex de evenimente organizate în întreaga Europă, la nivel local, regional și național, sub deviza Descoperă-ţi talentul!” De asemenea, sub egida echipei de implementare a proiectului, compuse din cinci ambasadori seniori (cadre didactice) și 15 ambasadori juniori (elevi) ai Parlamentului European, sunt deschise pagina de facebook „CTMB – Şcoală candidat pentru a deveni Ambasador al Parlamentului European” şi punctul de informare al Parlamentului European în şcoală, a fost vizitat Spațiul Public European din București şi au fost marcate Ziua Economisirii Materialelor, Ziua porților deschise, Ziua Națională a României, sărbătoarea Crăciunului prin elemente specifice fiecărei țări a Uniunii Europene.

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Oferta agenţilor economici centralizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov cuprinde 477 de locuri de muncă vacante: 40 – pentru studii superioare, 196 – pentru studii medii, 116 – pentru muncitori calificaţi, 125 – pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile, ocupaţiile disponibile sunt: polizator, zidar, asistent manager, analist financiar, ofițet conformitate, manager de zonă, manager, croitor, contabil, bucătar, agent de securitate, lucrător comercial, secretară etc. Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov, Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, telefon (021)332.37.08/105, www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Centenarul Marii Uniri la Facultatea de Istorie a Universităţii București  

Florin Antonescu
-
0
Centenarul Marii Uniri la Facultatea de Istorie a Universităţii București  

Universitatea din București a lansat seria de activități dedicate Centenarului Marii Uniri, prin care sunt aduse împreună mediu academic, cercetare, învăţământ preuniversitar, organizaţii profesionale. La Facultatea de Istorie au fost lansate concursuri pentru elevi sub egida proiectului național ,,Familia mea în vremea Marelui Război şi a Marii Uniri”, derulat de Universitatea din București și Societatea de Științe Istorice din România. Concurenţii vor investiga aspecte de istorie locale, istorie a propriei familii, vor colecționa obiecte, documente, fotografii de epocă etc. Un concurs național va testa gradul de cunoaștere a evenimentelor din 1918. În organizarea Facultăţii de Istorie se va desfăşura un concurs de creaţie vizuală (foto, videoclip, grafică, pictură).

În contextul lansării activităţilor a avut loc o reuniune ştiinţifică la care au particpat profesori universitari şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, elevi, studenţi (foto SSIR). Prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, prorector al Universităţii din Bucureşti, a transmis mesajul rectorului, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi a reiterat „rolul esenţial al cunoaşterii istoriei în formarea şi educarea tinerei generaţii”.

„Educaţia este cea mai importantă armă care poate să ne ajute într-o societate care nu este întotdeauna prietenoasă”, a afirmat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decanul Facultăţii de Istorie.

Au susţinut prelegeri  prof. univ. dr. col. Filofteia Repez, lector univ. dr. Ruxandra Buluc (Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I”), gen.(r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu (Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”), dr. Alin Spânu, lector univ. dr. Alin Matei (Facultatea de Istorie a Universităţii din București), prof. dr. Bogdan Teodorescu,  dr. Dorin Stănescu,  prof. dr. Ioana Rieber (Societatea de Științe Istorice din România

 

Adrian Tanase, ASF dă undă verde pentru Adrian Tănase, CEO la BVB

Economistul
-
0
Adrian Tanase, ASF dă undă verde pentru Adrian Tănase, CEO la BVB

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al societății Bursa de Valori București SA, potrivit unui comunicat al ASF. Numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al Bursei de Valori București (BVB) a fost a anunțată de Investors Club, într-un comunicat, la sfârșitul lunii noiembrie. Adrian Tănase îl înlocuiește în funcție pe Ludwik Sobolewski, cel care a notificat BVB, în data de 27 octombrie, cu privire la demisia sa din funcția de director general al societății. Consiliul Bursei a luat la cunoștință de demisia lui Sobolewski pe data de 1 noiembrie, și tot atunci l-a desemnat în funcția de director general interimar pe Marius-Alin Barbu.

 

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 1,4%, în decembrie 2017

Economistul
-
0
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 1,4%, în decembrie 2017

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna decembrie 2017 cu 1,4% (-1,7% în termeni reali) față de luna noiembrie 2017, până la nivelul de 232,336 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit sursei citate de Agerpres, creditul în lei s-a majorat cu 0,1% (-0,2% in termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 3,9% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 4,2%). La 31 decembrie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,6% (2,2% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016, pe seama majorării cu 15,8% a componenței în lei (12,1% în termeni reali) și a diminuării cu 8,1% a componenței în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5%). Creditul guvernamental s-a diminuat în luna decembrie 2017 cu 0,4% față de luna noiembrie 2017, până la 98,349 miliarde de lei. La 31 decembrie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 5,5% (2,1% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016. Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2017 un sold 350,580 de miliarde de lei. Față de luna noiembrie 2017 aceasta a crescut cu 3,2% (2,8% în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2016 masa monetară s-a majorat cu 11,6% (8% în termeni reali).

Industria a căzut puternic în decembrie

Economistul
-
0
Industria a căzut puternic în decembrie

„În luna decembrie, activitatea din industrie a căzut puternic”, semnalează barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Facultatea de Management, pe un eşantion de 344 de firme, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Autorii – dr. Petre Datculescu (IRSOP Market Research & Consulting SRL), conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel (SNSPA) – descriu astfel indicatorii pe care îşi bazează constatarea:

Producţia – „Volumul producţiei a scăzut în decembrie la 44 de puncte, de la 62 în noiembrie. Reamintim că de la 50 de puncte în sus începe zona de expansiune, iar sub 50 se află zona de contracţie. Stocurile aproape constant subdimensionate au scăzut de la 45 în noiembrie la 42 în decembrie. Rata de reumplere a stocurilor cu bunuri şi materii prime este sensibil mai mică decât rata de golire”.

Cererea – „Comenzile noi s-au redus dramatic de la 61 la 41 în decurs de numai 30 de zile. Scăderea este cu mult sub media anului de 56 de puncte, fără luna decembrie. Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 65 la 53, dar au rămas totuşi în zona de creştere. Luna decembrie şi primele luni ale anului nu favorizează exporturile şi implicit afectează creşterea întregii industrii. Importurile de materii prime urmează de regulă o traiectorie similară cu cea a exporturilor. Când cade exportul scade şi importul, dar nu în aceeaşi măsură. La nivelul importurilor amplitudinea mişcărilor e mai mică. În decembrie faţă de noiembrie, importurile au scăzut cu 8 puncte, iar exporturile au avut o cădere de 12 puncte”.

Forţa de muncă – „Numărul angajaţilor a rămas în echilibru la un index de 48 de puncte, în apropierea pragului de 50 care separă creşterea de contracţie. Oscilaţiile sunt mici, ceea ce înseamnă că industria nu angajează, dar nici nu disponibilizează în proporţii semnificative”.

Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au dat înapoi în decembrie cu 4 puncte, de la 72 la 68, pe fondul reducerii puternice a activităţii. Totuşi indexul rămâne peste media anului, fără luna decembrie. De fapt, costurile au scăzut mult mai puţin decât a scăzut activitatea. Elasticitatea mai redusă a costurilor se explică probabil prin creşterea puternică a preţului pentru energie care potrivit OPCOM a atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 5 ani.

Preţurile încasate de firme au crescut de la 56 la 60, probabil pe fondul ajustărilor operate pentru acoperirea costurilor de producţie. Această creştere reprezintă un semn bun pentru firme”.

Aşteptările – „Indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ de la 63 în noiembrie la 67 în decembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. La prima vedere ar putea să pară bizar. Activitatea scade dramatic, în schimb, creşte încrederea managerilor în performanţa viitoare. Totuşi, pentru noi care măsurăm aceşti indicatori de 3 ani, corelaţia nu e o surpriză. De fiecare dată când performanţa scade, încrederea managerilor tinde să crească. Există două explicaţii probabile. Pe de o parte încrederea se bazează pe informaţiile şi certitudinile pe care la au managerii în legătură cu nivelul comenzilor şi al activităţii în lunile viitoare. Pe de altă parte, creşterea încrederii când lucrurile merg prost poate fi şi o reacţie psihologică de anulare mentală a dificultăţilor, pentru restabilirea confortului subiectiv. Poate că ambele procese acţionează concomitent”.

Datoria publică a României scade ca pondere în PIB

Economistul
-
0
Datoria publică a României scade ca pondere în PIB

Potrivit Oficiului European pentru Statistică, Eurostat, România are o datorie publică mai redusă ca pondere în PIB în T3 2017, față de T3 2016, deși în aceeași perioadă împovărarea a sporit cu 5,5 miliarde de euro. Eurostat anunță – citat de Ziarul Financiar- că Romania a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), față de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul  trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deși datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 față de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, pînă la 35,7% din PIB. Motivul scăderii ponderii datoriei în PIB este faptul că Produsul Intern Brut a fost reevaluat: construcția bugetară a anului 2017 a luat ca referință un PIB de 815 miliarde de lei și un avans de 5,2%. Prognozele au fost depășite, creșterea economică de 6,1% regăsindu-se într-un PIB de 842,5 miliarde de lei. Potrivit ZF, cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.

Era orașelor-magnet sau de ce ora exactă a dezvoltării României se dă din provincie

Economistul
-
0
Era orașelor-magnet sau de ce ora exactă a dezvoltării României se dă din provincie

Am început 2018 cu mult zgomot pe fond. Un zgomot provocat de scandalul politic aproape nesfârșit: un al treilea guvern PSD într-un an, asaltul la legile justiției și protestele masive anunțate. De la atâta zgomot aproape că am uitat că suntem în Anul Centenarului. Ne așteaptă un an plin de evenimente menite atât a celebra 100 de ani de România, cât și a pune pe agendă principalele provocări, dar și marile oportunități pe care țara noastră le poate valorifica. Prima bornă: România 101, Președinția Consiliului UE în 2019.
Astfel, unul dintre primele evenimente dedicate Centenarului a avut loc la finalul anului trecut la Ploiești, bucurându-se inclusiv de prezența Președintelui Klaus Iohannis: „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire”. Atât tema aleasă, cât și locul desfășurării sale – un oraș în plină creștere – reprezintă un semnal cât se poate de îmbucurător pentru una dintre temele prea puțin prezente pe agenda publică: dezvoltarea urbană și regională. Ca fost specialist în dezvoltare socială la Banca Mondială știu că despre orașele românești se vorbește mult. E firesc, având în vedere că orașele din România sunt orașele cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană. Între anii 2000 și 2013 orașele din UE cu cel mai ridicat ritm de creștere a PIB-ului per capita, ajustat la puterea de cumpărare, au fost Timișoara, București, Cluj-Napoca și Craiova, acestea fiind urmate de Sofia (Bulgaria), Brașov, Iași și Constanța. Altfel spus, din primele 8 orașe din UE, 7 au fost din România.
Îmi manifest speranța că prezența șefului statului la evenimentul de la Ploiești va aduce un plus de interes și vizibilitate acestei teme, cea a dezvoltării urbane și regionale, inclusiv din partea autorităților, dintr-un motiv simplu: nu există țară dezvoltată care să nu se fi urbanizat. Astăzi forța economică a Bucureștiului – care depășește în termeni de produs intern brut pe cap de locuitor orașe precum Roma, Madrid, sau Berlin sau țări întregi precum țările baltice sau Croația.
Cu toate acestea, studiul din 2017 al Băncii Mondiale „Orașe Magnet – Migrație și Navetism în România” ne arată că în fiecare țară din UE performanța economiei naționale urmează îndeaproape performanța orașelor secundare, indiferent de performanța orașelor capitală. Concluzia studiului este că o economie națională puternică nu poate exista fără orașe secundare puternice. Orașele secundare, numite și orașe de rang 2, sunt acele localități cu o populație de aproximativ 50% din cea a capitalei, în curs de dezvoltare, de cele mai multe ori fiind niște hub-uri ale inovației. Iar pentru a se dezvolta în continuare, România trebuie să prioritizeze creșterea orașelor secundare. De multe ori, pentru dezvoltarea unei țări este folosită metafora „piramidei din pahare de șampanie”.

Continue

Contractul între școală și agent economic a primit reglementare

Florin Antonescu
-
0
Contractul între școală și agent economic a primit reglementare

În premieră, contractul dintre școli profesionale duale și agenți economici a fost inclus în cadrul de ansamblu al sistemului de învățământ, adică în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Regulamentul în ansamblu a fost modificat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3027/2018. Foarte multe dintre modificări constau în introducerea unor prevederi (chiar de nuanță) referitoare la învățământul profesional dual. Este făcut astfel un pas înainte dincolo de propagandă, către desfășurarea învățământului profesional dual cu rost, în beneficiul celor pe care-i formează și al economiei care-i preia.

Ovidiu Nicolescu

O problemă gravă, care se accentuează de câțiva ani, este lipsa de resursă umană calificată pentru economia bazată pe cunoștințe

Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu,
președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

 

Continue

CES 2018 – The new smart!

Razvan Ziemba
-
0

Nu este niciun secret că CES (Consumer Electronics Show, Las Vegas) este locul în care aproape toți producătorii de tehnologie vin la începutul fiecărui an pentru a prezenta cele mai noi și cele mai interesante produse și tehnologii. Chiar dacă nu toate aceste produse și tehnologii vor ajunge pe rafturile magazinelor sau în casele oamenilor, ele sunt o indicație foarte bună a direcției în care se îndreaptă această industrie (industria bunurilor de larg consum). CES 2018 nu este o excepție, iar cuvântul de ordine pentru ediția din acest an este SMART.
Am vizitat CES de două ori și este o experiență pe care o recomand măcar o dată în viață. Atmosfera unei astfel de expoziții, zumzetul, furnicarul, nu pot fi descrise în imagini sau în cuvinte. Sunt pasionat de tehnologie, sunt ceea ce se numește un „early adopter” și, ca atare, urmăresc an de an ceea ce se întâmplă la CES, chiar dacă o fac de la distanță. Și pentru că se întâmplă atât de multe, am să încerc să fac o enumerare a lucrurilor care mi s-au părut mie interesante în acest an. Prin lucruri înțelegând fie produs, fie tehnologie, fie combinația celor două.

JBL Link View Sursa foto: www.businesswire.com
JBL Link View
Sursa foto: www.businesswire.com
Lenovo Smart Display Sursa foto: Chris, Velazco, Engadget
Lenovo Smart Display
Sursa foto: Chris, Velazco, Engadget
LG WK9 Sursa foto: www.bytefeed.io
LG WK9
Sursa foto: www.bytefeed.io
Amazon Echo Sound Sursa foto: www.amazon.com
Amazon Echo Sound
Sursa foto: www.amazon.com

 

Samsung The Wall Sursa foto: www.cnet.com
Samsung The Wall
Sursa foto: www.cnet.com

„Smart displays” sunt o combinație de asistent personal și smart speakers la care se adaugă un display. Produsul exista deja la vânzare pe Amazon se numește Echo Show și are la bază asistentul personal creat de Amazon: Alexa. CES 2018, prezintă dispozitive similare care au la bază asistentul Google demonstrate de producători de top cum ar fi Lenovo, JBL, LG si Sony. Pentru că o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte, este o evoluție firească a conceptului de smart speakers din anii trecuți (respectiv o combinație de boxe și asistent personal). Conceptul urmează a fi implementat cât de curând și în televizoarele care funcționează pe platforma Android. O dezvoltare ulterioară vor fi autoturismele care vor avea integrată platforma Android și asistentul personal de la Google.

LG rollable OLED 65”
LG rollable OLED 65”

Printre multe produse, LG a prezentat și un display OLED 4k de 65” care este suficient de subțire să poate fi rulat. Mi-e greu să-mi imaginez de ce ți-ai dori să-ți împăturești televizorul, mai ales OLED, dar sunt sigur că inginerii de la LG s-au gândit la o aplicație.
Samsung la rândul lui a prezentat un concept de televizor, mult mai interesant în opinia mea, denumit inspirat The Wall. Acesta este un televizor modular compus din panouri cu o ramă foarte îngustă care se pot adăuga și ulterior pentru a ajunge la dimensiunea dorită. Televizorul expus avea 146 de inch, dar încă nu este clar care este dimensiunea maximă până la care poate ajunge o astfel de jucărie și nici dimensiunea panourilor din care este compus.

Continue

Dreptul la Fericire – Drept la viață, la gând, la suflet și la inimă

Economistul
-
0
Dreptul la Fericire – Drept la viață, la gând, la suflet și la inimă

International Scientific Conference „THE EUROPEAN HUMAN RIGHTS CULTURE. THE RIGHT TO HAPPINESS” – 5th Edition –

Conferința Internațională privind dreptul la fericire, desfășurată la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, între 14 și 16 decembrie 2017, aflată la cea de a 5-a ediție, a constituit un bun prilej pentru a continua dezbaterile pe marginea unui concept de mare anvergură pentru civilizația umană – dreptul la fericire –, drept natural, sensibil, universal și intrinsec și, în același timp, efect al cunoașterii, al sensibilității umane și al înțelepciunii. Anvergura dialogului, calitatea comunicărilor și gradul de implicare al participanților într-un astfel de excurs cultural, uman și civilizațional relevă valoarea și consistența participanților și instituțiilor din care fac parte și asigură crearea și dezvoltarea unui adevărat brand al fericirii umane pe planeta Pământ.

Între 14 și 16 decembrie, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, în organizarea Universității, prin Institutul Internațional pentru Drepturile Omului, și a Academiei Române, prin Institutul Român pentru Drepturile Omului, s-au desfășurat lucrările celei de a 5-a Conferințe Internaționale „The European Human Right Culture. The Right to Happiness”.
Acest eveniment științific cu totul și cu totul special, cu rezonanțe profunde și de mare actualitate în mediul academic și în cel al cercetării științifice fundamentale și aplicate, adună, în fiecare an, în universul aceluiași concept (dreptul la fericire), academicieni, cadre didactice, cercetători, scriitori, oameni de cultură, reprezentanți de marcă ai statului de drept și ai societății civile, masteranzi și studenți, minți strălucite care se apleacă asupra celui mai complex și mai uman dintre drepturile omului pe planeta Pământ, un drept natural, intrinsec, sensibil, de mare impact asupra condiției ființei și ființării umane, familiei, comunității, statului și, bineînțeles, asupra culturii și civilizației, în noua sa eră bazată pe cunoaștere, pe responsabilitate și pe solidaritate: dreptul la fericire.
În plen și în cele cinci secțiuni (Repere conceptuale ale dreptului la fericire; Rolul și funcțiile dreptului în formarea unor modele de comportament social; Dezvoltarea economică și bunăstarea socială; Relația dintre calitatea vieții și fericire; Corelația dintre împlinirea dreptului la fericire și apariția statelor naționale unitare), au fost prezentate 88 de comunicări științifice, care au cuprins, practic, întregul areal al conceptului și stării de fericire umană.

IMG_4647_1 IMG_4692_1 IMG_4706_1 IMG_4734_1
Filosofi, economiști, juriști, lingviști, din țară și din străinătate și din toate cele cinci centre universitare ale Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, au prezentat viziuni diversificate, rezultate dintr-un îndelungat și laborios efort de cercetare pe această temă, cele mai multe dintre ele inedite și de o foarte largă transparență la semnificație, la interpretare și la reflecție. Toate comunicările prezentate în această ediție a conferinței internaționale pe tema dreptului la fericire au adus un plus de valoare la patrimoniul deja creat de-a lungul anilor pe această temă eternă.
Desigur, fericirea este un concept cu geometrie complexă și, adesea, extrem de fluid. Criteriile de evaluare a fericirii și, mai ales, a dreptului la fericire sunt, de cele mai multe ori, în majoritatea lor, subiective, nu totdeauna concludente și nici măcar mereu utilizabile. Într-o lume în care sărăcia și bogăția sunt extrem polarizate, în care milioane de oameni mor anual de foame și de malnutriție, în care crizele și războaiele, migrația ilegală, ca și fenomenul terorist, se succed aleatoriu și extrem de primejdios, e greu să evaluezi starea de fericire. Pentru că ea nu are același conținut și aceeași configurație pretutindeni. Bogatul este fericit că e bogat, săracul este fericit când reușește să-și procure un colț de pâine, soldatul este fericit când învinge sau când scapă cu viață dintr-o luptă crâncenă, profesorul este fericit când studentul trece cu brio examenul, țăranul este fericit când rodește pământul… Și tot așa… Pentru că fericirea este ca mâna lui Dumnezeu, ca aripa îngerului, ca ideea creatoare sau ca ploaia binefăcătoare… Mereu prezentă, universală și variabilă, dar niciodată la îndemână.
Comunicările prezentate au detaliat, inteligent și, cele mai multe dintre ele, inedit, variația și multitudinea suporturilor acestui concept, sistemele sale de ancorare și de proliferare, dar mai ales universalitatea, sinergia și sinteza.
În comunicarea doamnei profesor universitar dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității, spre exemplu, se aduce în prim-plan viziunea atât de bine elaborată a lui Pitagora privind fericirea, aceasta fiind strâns legată de starea de armonie, văzută și concepută la scară cosmică. Această stare cosmică, în concepția școlii pitagoreice, trebuie să se regăsească în fiecare ființă umană. În aceeași generoasă viziune, noi, astăzi, referindu-ne la dreptul la fericire și la valoarea ființei umane, spunem că fiecare om este unic și irepetabil pe planeta Pământ și în Univers. De aceea, și modul în care el își construiește fericirea, ca stare de armonie a sinelui cu sine și cu lumea, cu Nimicul și cu Universul, este tot așa, unic și irepetabil. Pentru că, așa cum bine se știe, summum-ul ființei umane nu este agonisirea, ci fericirea.
Profesorul universitar dr. Dumitru Mazilu, membru de onoare al Academiei de Științe Juridice, își intitulează comunicarea într-un mod extrem de sugestiv: „În exercitarea dreptului la căutarea fericirii, ne naștem cu șanse, trăim cu speranță și murim cu regrete”. Profesor univ. dr. hab. Gabriela Pohoață relevă căile conceptului și creării stării de fericire în România, iar Angelo Chielli, conf. univ. dr. la Departamentul de Științe Politice, Universitatea „Aldo Moro” din Bari, Italia, răspunde, prin comunicarea sa, la tulburătoare întrebare dacă fericirea poate să aibă (sau nu) o formă politică. „Dreptul la cultură în contextul fericirii personale și al drepturilor și libertăților omului” este tema comunicării prezentate de Maryia I. Viarenichi, cercetător asociat la Institutul de Sociologie al Academiei de Științe din Belarus. Aurelia Petru Bălan, cercetător științific coordonator la Institutul de Cercetări Juridice și Politice din cadrul Academiei de Științe din Republica Moldova, tratează, în comunicare sa, sensibila problemă a dreptului la fericire, între abordarea filosofică și cea social-politică în țara de lângă inima noastră cea mai frumoasă, Republica Moldova. Și lista ar putea continua, pentru că, la această conferință, au fost prezentate, așa cum deja am relevat, nu mai puțin de 88 de comunicări, într-un adevărat maraton al unei problematici de mare amploare și de certă valoare, care nu are nici frontiere, nici embargouri, nici prejudecăți.
Libertatea, bunăstarea, securitatea, responsabilitatea, cultura, civilizația, universalitatea, specificitatea și, mai ales cunoașterea sunt ele însele, totdeauna, condiții necesare și universuri congruente, sinergice și consistente ale dreptului la fericire și ale stării de fericire, oriunde, pe planeta Pământ și în Univers. Și chiar dacă oamenii nu au ajuns încă să considere că fericirea, dincolo de un dar dumnezeiesc, este un construct al lor, cu o arhitectură frumoasă, armonioasă și la îndemână, dreptul la fericire există peste tot în această lume, ca o conștiință a pietrei însuflețite, cum spunea poetul, sau ca o însuflețire în piatra indestructibilă a duratei a gândurilor și idealurilor nemărginite.

Concluzii

1. Comunicările prezentate și dezbaterile pe marginea lor s-au înscris într-un trend de dezbatere realistă, cuprinzând cvasitotalitatea domeniilor dreptului la fericire și stării de fericire, la noi și pe mapamond.
2. Și această conferință, ca și celelalte care au precedat-o, a contribuit, în mod substanțial, la dezvoltarea unei culturi a domeniului fericirii umane, a dreptului la fericire și a expresiilor concrete ale acestui drept în diferite culturi, regimuri și stări de fapt, întrucât, chiar dacă, principial, are aceleași repere, fericirea nu reprezintă același lucru peste tot, iar globalizarea ei, la ora actuală, pare, practic, imposibilă, deși orice om, oriunde s-ar afla, aspiră la fericire. Această aspirație universală îi reunește pe oameni într-o uriașă psihologie a formei ideale și a sufletului nemărginit.
3. Comunicările prezentate și dezbaterile pe marginea lor au reactualizat speranța și chiar convingerea că eternul deziderat al antichității, care configura, de când se știe lumea, o posibilă societate umană bazată pe fericire, este realizabil.

Conferentiar univ.dr. Agatador Popescu, director al Institutului International pentru Drepturile Omului din cadrul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir”.

Managementul public: profesie sau profesionalism? (I)

Anton Parlagi
-
0
Managementul public: profesie sau profesionalism? (I)

1. Profesionalismul și legitimitatea managerului

Profesionalismul este, din ce în ce mai mult, o condiție sine qua non pentru stabilirea unei ierarhii sociale, în virtutea căreia conducătorii de instituții publice se situează mai sus sau mai jos în structura piramidală a statului. Legitimitatea unei anumite poziții sociale este cu atât mai solidă, cu cât profesionalismul managerului este mai mare. Totuși, reciproca nu este valabilă, pentru că o anumită poziție socială, nu determină în mod automat valoarea profesională a managerului. Pe de altă parte, legitimitatea unei anumite poziții sociale se apreciază potrivit unor argumente diferite: fie de natură economică (averea), fie de natură politică (puterea de decizie în stat), fie de natură ereditară (nobiliară) și altele. Statutul social-economic al unui manager nu poate genera calități profesionale prin sine însuși; el este doar un criteriu pentru a diferenția indivizii între ei. În fine, nici poziția de comandă de la nivel social, nu presupune, în mod necesar, o aumită capacitate profesională, deoarece exercitarea raporturilor de putere este reglementată prin lege, indiferent de calitățile celui ce exercită puterea. Datorită confuziei dintre semnificația ideonomică a valorii (profesionalismul) și semnificația socionomică (validitatea), un manager poate fi considerat un „profesionist” pentru merite fictive; așa se explică faptul că un manager primește atît onoruri publice (funcții), cât și onoruri private (respect), în virtutea poziției sociale, și nu a valorii lui socio-profesionale. Cea mai gravă consecință este faptul că managerul caută să atingă o anumită poziție socială, pentru a se auto-legitima, pentru a beneficia de o poziție socială pe care nu merită, în loc să-și ridice gradul de pregătire profesională, pentru a merita acea poziție.
Profesionalismul trebuie abordat și apreciat, în sfera managementului, din trei perspective diferite. Primo, din unghiul ideonomiei, profesionalismul definește calitatea unui manager de a acționa conform unor idei, principii și teorii ale conducerii [1]. Secundo, din unghiul socionomiei, profesionalismul definește calitatea socio-profesională managerului, demostrată prin competența și eficiența activității într-un anumit domeniu. Trebuie să precizăm că profesionalismul este adesea circumscris prin norme și proceduri care exced legii; unele norme cu caracter profesional sunt aplicabile și altor categorii de subiecți de drept, formând ceea ce se numește codul etic al profesiei. Așadar, capacitatea profesională se întemeiază (dincolo de valorile sociale pe care le respectă) și pe valori specifice unei profesii; însă nimic nu se opune, spune N. Popa, ca aceste norme de conduită să fie edictate și înzestrate cu puterea coercitivă a legii, devenind astfel norme de lege [2]. Terzo, profesionalismul trebuie recunoscut, în sens politonomic, în virtutea faptului că este o calitate socială, reglementată prin lege, care garantează juridic raporturi de putere, atât între stat și cetățeni, cât și între conducătorii de instituții publice și funcționari. Caracterul politonomic al profesionalismului se manifestă prin faptul că acționează ca un sistem de constrângere (normativ), care produce discriminare între conducător și subordonat.
Cea mai spinoasă problemă a managementului constă în stabilirea criteriilor după care poate fi recunoscut profesionalismul. În economia capitalistă sunt folosite criteriile de apreciere de tip „utilitarist”, deoarece acestea compară mărimi specifice, prin intermediul cărora se poate determina eficiența economică a activității unui manager. Metodele utilitariste de apreciere a valorii profesionale inversează raportul real dintre calitatea profesională a managerului și calitatea activității lui; de pildă, câștigurile obținute de un manager sunt considerate o dovadă a profesionalismului său, deși, în realitate, raportul de cauzalitate este invers. În același mod, se consideră că frecvența și continuitatea unor succese profesionale sunt dovezi de valoare; din păcate, dacă nu adăugăm și un criteriu moral, ajungem în situația absurdă de a recunoaște profesionalismul unui infractor, care întregistrează „succese” fără a avea nicio calitate morală. Ca urmare, varietatea și complexitatea metodelor de recunoaștere a valorii profesionale nu trebuie să excludă valorile morale tradiționale; menținerea tradițiilor este importantă, pentru că permite recunoașterea socială a profesionistului, nu doar recunoașterea lui ca manager util social. Deși această distincție este subtilă, ea este importantă din perspectivă socionomică, pentru că surprinde corelația dintre calitățile socio-profesionale și motivația care a stat la baza acțiunii managerului.
O motivație imorală nu poate legitima o calitate profesională, chiar dacă succesul unei activități dovedește profesionalismul unui manager. Valoarea managerului depinde direct de modalitatea în care un manager își respectă profesia, în primul rând prin îndeplinirea obligațiilor conform cu normele specifice domeniului în care activează. Respectul pentru o profesie devine un model pentru ceilalți indivizi care practică aceeași activitate; altfel spus, managerul care-și respectă profesia își legitimează funcția (poziția) de conducere socială. Profesionalismul poate să ofere un model de valoare, în sens socionomic, numai dacă se exercită în conformitate cu normele specifice meseriei, a deontologiei; în sens contrar, nu putem aprecia drept calitate profesională nici o activitate neconformă cu principiile moralei sociale. Caracterul imoral al unei activități pune sub semnul întrebării însăși legitimitatea unei profesiuni; de pildă, a preoților care efectuează slujba religioasă pentru a obține foloase materiale, nu pentru a-l slăvi pe Dumnezeu; a funcționarilor care-și exercită funcția în interes personal, în loc să servească interesele cetățenilor; a polițistului corupt etc. Legitimitatea unui manager are și o semnificație socionomică, care este apreciată, de regulă, prin prisma nivelului de pregătire intelectuală (școli, universități, specializări etc.), ceea ce nu înseamnă că trebuie să confundăm ierahia socială cu aceea a diplomelor.
Legitimitatea trebuie corelată, printre altele, și cu statusul managerului [3]. În sfera managementului ne interesează statusurile profesionale, care se pot clasifica, la rândul lor, în statusuri formale (potrivit atribuțiilor din organigramă) sau informale, (dobândite pe baza caracteristicilor psiho-morale) ale managerului. Pe de altă parte, conform teoriei lui Ralph Linton, trebuie să ținem seama că statusul profesional, achiziționat de către un manager, trebuie corelat (integrat) cu celelalte statusuri: al originii sale sociale, al etniei, al religiei, al averii, ca și cu statusul rezidențial, care i-au fost „atribuite” prin naștere și apartenență, definind astfel un status global. Cu alte cuvinte, statusul profesional este doar unul dintre elementele care conferă legitimitate unui manager. Nu trebuie să neglijăm faptul că statusurile nu au aceeași importanță la nivel social; de regulă, managerul este definit de un status principal, un status cheie, care joacă rolul determinant în relațiile sociale și definește identitatea lui socială. Faptul că valoarea profesională este apreciată ca merit social, devine o motivație existențială pentru unele categorii sociale; de pildă, pentru oamenii de artă, pentru cercetători, pentru tehnicieni care se implică în management, nu și pentru liderii politici. Din cauza faptului că această capacitate profesională nu este întotdeauna recunoscută ca valoare socială, între statusul specific de manager și statusul formal atribuit de societate apare o discrepanță. Această contradicție are efecte nocive, atât în plan ideonomic, pentru că managerul își atribuie o valoare imaginară, cât și în plan socionomic, pentru că grupul (comunitatea) îi atribuie formal unui manager calități inexistente. Unele statusuri sociale sunt generatoare de conflicte prin însăși natura lor; în acest sens, pot fi amintite pozițiile ierarhice intermediare pe care le ocupă un manager, cum ar fi statusul profesional de maistru (nici muncitor, nici inginer) sau statusul de asistent universitar (nici student, nici profesor). Mai mult decât atât, în cazul în care statusurile profesionale se bazează pe impostură, și nu pe calități, atunci nu se falsifică doar statusul de valoare, ci și ierarhia socială bazată pe statusuri.

Continue

Un interesant proiect de țară

Daniel Apostol
-
0
Un interesant proiect de țară

Interviu cu Dorel Fronea – fost conducător al Autorității Vamale a României

 

Vorbim des de proiect național. Care este proiectul național? Un proiect național firesc este să eradicăm sărăcia, să sporim nivelul de trai al cetățeanului român. Dar un alt proiect național este ideea de a reedita misiunea lui Ștefan cel Mare.
Într-adevăr, România ar trebui, și am mai spus acest lucru, să înceapă să își regăsească locul și rolul în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm în istorie, România tot timpul a avut în această regiune rolul de a păzi fruntariile țării și, exact cum spuneai, încă de la Ștefan cel Mare noi am cam ținut piept tuturor vicisitudinilor vremii. Contextul în care ne aflăm este un context destul de frumos, nu numai interesant, dar și un context stimulativ pentru inimile românilor. Ne apropiem de anul centenarului, 2018, ne apropiem de anul președinției Consiliul Uniunii Europene, 2019, dar în acești doi ani noi avem mai multe evenimente. Pe lângă centenar, avem președinția Consiliul Uniunii Europene cu două mari evenimente în cadrul președinției – BREXIT-ul, gestionarea acestuia sub mandatul românesc și alegerile europarlamentare. În același an, spre sfârșitul anului 2019, avem alegerile prezidenţiale, dar în același an avem 30 de ani de la revoluția din 1989. Deci avem doi ani în care noi românii ar trebui să ne regăsim unii pe ceilalți, să ne regăsim rolul în România și în Uniunea European și să încercăm să venim cu plus valoare, să aducem și noi plus-valoare valorilor Uniunii Europene și bunului mers al treburilor. Și poate n-ar fi rău, în acest context, să facem mult mai mult pentru Uniunea Europeană din punctul de vedere a ceea ce putem noi să facem.

Care este proiectul de țară care s-ar potrivi?
România gestionează cea mai lungă frontieră non-comunitară, 2070 de kilometri, este a doua ca lungime după Finlanda, dar aflată la răscrucea multor coridoare de transport licite sau mai puțin licite. Avem o dată frontiera terestră cu Ucraina, avem frontiera terestră cu republica Moldova, avem frontiera maritimă cu Marea Neagră și avem frontiera cu Serbia, Balcanii de Vest, frontiera cu parteneriatul estic; avem frontiere sensibile, frontiere la care noi putem aduce plus-valoare, fiindcă politica de vecinătate va fi un aspect extrem de important pentru președinția Consiliului Uniunii Europene și, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană în ultimii ani, putem ajunge la concluzia că Uniunea Europeană nu și-a securizat bine frontierele. Ce am putea noi să facem? Punctul meu de vedere este că România ar trebui să vină cu un proiect de țară pentru președinția Consiliului Uniunii Europene de propunere, înființare și găzduire a unei agenții europene vamale. O agenție europeană vamală care să gestioneze integrat și să coordoneze activitatea vamală.

Să ne înțelegem: ideea pe care o lansați în spațiul public este aceea de creare a unei agenții, nu de mutare a unei agenții care există, este funcțională. Ideea ar fi ca România să vină de data asta la masa europeană cu inițiativa și să spună „vrem să construim ceva pentru Europa”. De ce?
Deoarece gestionăm cea mai lungă frontieră non-comunitară, deoarece suntem într-o zonă extrem de sensibilă, deoarece suntem vecini cu parteneriatul estic și parteneriatul estic capătă un rol din ce în ce mai important în politica de vecinătate a Uniunii Europene și deoarece această agenție nu există și dacă noi nu o vom înființa ea oricum va fi înființată din punctul meu de vedere.

Continue

Executarea silită privind creanțe bugetare se realizează exclusiv de către executorii fiscali

Economistul
-
0
Executarea silită privind creanțe bugetare se realizează exclusiv de către executorii fiscali

Prin Decizia1 nr. 66/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat o hotărâre prealabilă cu privire modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 623 din Codul de procedură civilă raportat la art. 220 alin. (3) și (5) și art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și art. 3 pct. 18 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, în sensul că:
Executarea silită a titlurilor executorii – hotărâri judecătorești privind creanțe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale statului.
Jurisprudența:
Decizia este obligatorie pentru toate instanțele începând din 7 decembrie 2017 prin publicarea în: Monitorul Oficial nr. 969 din 7 decembrie 2017.
Emiterea Deciziei 66/2017 a fost determinată de constatarea unei practici neunitare la nivelul instanțelor în ce privește competența executării silite, pornind de la cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei, un executor judecătoresc care a solicitat încuviințarea executării silite, în baza titlului executoriu – în vederea evacuării debitorului din spațiul proprietatea creditorului și a executării obligației de plată reprezentând contravaloarea chiriei, cheltuielilor de întreținere și majorărilor de întârziere.
Însă instanța de fond a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc. A reținut că titlul executoriu constată o obligație datorată unității administrativ-teritoriale, astfel că trebuie clarificată problema dacă aceasta reprezintă o creanță bugetară și, deci, o creanță fiscală ce se poate pune în executare doar în condițiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continue

Socoteala de-acasă și cea din târg

Cornel Almășan
-
0
Socoteala de-acasă și cea din târg

Ca și în alte țări, majoritatea locuitorilor Rusiei întâmpină dificultăți în gestionarea veniturilor, care, mai întotdeauna, sunt neîndestulătoare pentru satisfacerea tuturor necesităților. Alegerea celor mai fericite opțiuni pentru a împăca și capra și varza dă bătaie de cap cu prilejul oricărei cumpărături. În pofida majorărilor salariale și a indexării pensiilor, veniturile rușilor de rând nu pot ține pasul cu inflația și de aici, necesitatea unei interminabile „strângeri a curelei”.
După scăderea impozitelor cuvenite, salariul mediu pe țară ajunge la 38.000 ruble (60 ruble = 1 dolar). La Moscova media este 92.000 ruble, datorită salariilor de peste 100.000 ruble ale miniștrilor și altor înalți demnitari. Dar nici angajații care primesc sume mai consistente, cum ar fi personalul bancar (la Moscova 62.000 ruble sau la Sankt Petersburg – 47.000 ruble), nu sunt mulțumiți, deoarece în orașele mari și viața este mai scumpă. Pentru a-și completa veniturile, mulți salariați recurg la angajări suplimentare, cele mai frecvente fiind în cadrul instituțiilor științifice și de învățământ.
Foarte rău o duc angajații cu salariu minim, respectiv, cam 12.000.000 persoane (16,8 la sută din totalul populației active), mai ales dacă au de întreținut familii cu mulți copii. Venind în sprijinul lor, Guvernul federal a decis ca, de la 1 ianuarie 2018, acesta să fie majorat la 9.489 ruble, reprezentând 85 la sută din plafonul minimului existențial, iar, de la 1 ianuarie 2019, ele să se egalizeze la nivelul de 11.163 ruble. Dar, potrivit multor comentatori, și un asemenea venit este neîndestulător, un nivel de viață normală necesitând o sumă de trei ori mai mare. Din raportările Comisiei federale de statistică („Rosstat”), reiese că, în prezent, circa 2.000.000 persoane primesc salarii sub minimul existențial.
Un aspect care nu trebuie pierdut din vedere este faptul că, în urma crizei economice, un mare număr de angajați (circa 13.400.000, în 2017) au ajuns să lucreze „la negru”, primind salariile în plic, adică fără ca patronul să plătească și impozitele aferente, ceea ce face ca salariatul să rămână descoperit în eventualitatea pensionării, a unei îmbolnăviri sau a șomajului. Pe de altă parte, datorită faptului că în Rusia nivelul de îndatorare bancară a populației este relativ ridicat (32 la sută din totalul populației), o bună parte din salariul încasat de către mulți angajați se duce pe plata ratelor bancare, ajungându-se, uneori, ca acestora să nu le mai rămână mare lucru pentru acoperirea celorlalte nevoi.

Continue

Lumea 2018 în topuri și previziuni

Corneliu Vlad
-
0
Lumea 2018 în topuri și previziuni

2017 a fost un an al contrastelor, afirma universitarul american Michael Spence. Răspunsul pare banal, general, facil, comun, dar el detaliază: „contrast între accelerarea creșterii și fragmentare, polarizare și tensiuni politice, care se manifestă și pe plan intern, și pe scena internațională”. Parcă tot cam vag… Urmează, de aceea, o punere în gardă. E tot mai greu de crezut că, în perspectivă, economia va putea evita efectele acțiunii unor forțe politice și sociale centrifuge (sau, după alții, ale celor două mari falii geopolitice planetare: cea verticală, canonică am zice, între Vest și Est care-or mai fi ele acum) și mai noua falie, orizontală, creată de decalajele economice, sociale, culturale, civilizaționale etc. Noroc că, deocamdată cel puțin, piețele și economiile s-au arătat destul de insensibile la turbulențele politice, iar riscul unei contralovituri nu e nici el – încă – prea consistent, susține universitarul american (pentru alți viitorologi, acest tip de preocupări vor deveni însă tot mai acute începând din 2019).

Așadar, ni se prezice precum că, deocamdată, nu va fi chiar atât de rău și, după cum suntem asigurați, în 2018 lumea ar putea evolua cât de cât liniștit. Chiar dacă la orizont se conturează tot mai distinct un munte de datorii (întrucât „tradiționalei” datornice America i se alătură și China), ceea ce va induce nervozitate pe piețe și va spori vulnerabilitatea sistemului în fața crizelor, care se apropie și ele. În sfârșit, centrul de greutate al puterii economice și politice va continua să basculeze lent dinspre Occident către Orient, „probabil fără convulsii în viitorul previzibil”, își încheie, totuși prudent, profesorul Spence previziunile.

OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este și ea ceva mai optimistă ca în ultima perioadă. Ea constată că activitatea economică planetară cunoaște cel mai rapid ritm de creștere din 2010. Se apreciază că PIB-ul mondial a avut o creștere de 3,6 la suta în 2017 și va urca la 3,8 în 2018. Motoarele creșterii: relansarea comerțului mondial și a investițiilor, crearea de locuri de muncă, consum sporit.

Dar tabloul global nu e pe de-a-ntregul roz. Țările emergente și-au încetinit creșterea, productivitatea la nivel mondial se împotmolește și ea, iar în țările dezvoltate, și salariile. Ceea ce poate duce la nemulțumire populară.

Continue

Estonia propune lansarea primei criptovalute naționale din lume. România nu a reușit încă să-și creeze Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului

Andreea Paul
-
0
Estonia propune lansarea primei criptovalute naționale din lume. România nu a reușit încă să-și creeze Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului

Oricine cu acces la internet, din orice colț al lumii, își va putea deschide o afacere în Estonia fără a pune piciorul fizic în acestă țară. Tot Estonia își propune și lansarea primei criptovalute naționale din lume. În schimb, România nu a reușit încă să-și creeze Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului, pierdută fiind în „meandrele statului paralel”. 

La începutul anului 2018, think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate readuce în atenția publică propunerea lansată anul trecut Guvernului României, mediului academic, antreprenorial, universitar, civic, social, politic și mass-mediei de a crea Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului – GLEV – pentru a nu rămâne iremediabil paraleli cu viitorul.

Modul în care lumea va face afaceri și va crea locuri de muncă în viitor se schimbă radical în plină revoluție industrială 4.0. România nu mai poate face abstracție de aceste transformări tehnologice radicale cu impact uriaș asupra economiei, educației și a calității vieții. România nu mai poate propune soluțiile secolului trecut la problemele viitorului.

Estonia este cea mai bine conectată la viitor dintre țările din regiunea noastră. Renumitul program Skype s-a născut în Estonia. Digitalizarea ca politică națională a împrietenit statul cu cetățenii, ajungând până la votul on-line, cetățenie oferită electronic sau sănătatea digitalizată în sistem blockchain. Pe scurt, digitalizarea a crescut vizibil calitatea afacerilor și a vieții. Estonia a reușit cel mai mare salt în calitatea vieții în rândul celor mai dezvoltate state ale lumii din grupul OECD în ultimul deceniu și a fost cotată cea mai antreprenorială națiune din Europa în anul 2017. Deciziile publice avansează alert. GLEV

Continue

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Economistul
-
0
Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane.
Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă sau, cel puțin, foarte predictibilă și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le creează astfel o utilitate.

Continue

ASF: Redefinire funcțională

Economistul
-
0
ASF: Redefinire funcțională

Interviu Leonardo Badea, președinte Autoritatea de Supraveghere Financiară

Multă lume vorbește de necesitatea reformării modului de funcționare a ASF, de aducere „la zi” a reglementatorului, conform cu necesitățile europene. Care sunt principalele direcții de reorganizare pe care credeți că trebuie să le traverseze ASF?
Eu cred că ASF este o instituție europeană. Funcțiunile și modelul organizațional sunt, mai mult sau mai puțin, similare cu cele ale organismelor de supraveghere din Europa. Sigur, avem încă lucruri de pus la punct, dar ca principii de funcționare suntem la nivel european.
Nu cred că cuvântul „reorganizare” este cel mai potrivit, ci mai degrabă aș folosi expresia „redefinire funcțională”. Odată cu preluarea mandatului am făcut o analiză a modului în care funcționează instituția și am operat deja câteva schimbări, pentru a-i spori atât eficiența, cât și capacitatea de a răspunde cât mai rapid evoluțiilor din cele trei piețe.
În ceea ce privește activitatea Autorității, mi-aș dori să facem și mai mult în domeniul protecției consumatorului. S-au făcut pași foarte mari în acest sens, cred însă că Autoritatea nu este încă percepută ca un partener real al consumatorului de servicii financiare non-bancare. Trebuie să fim mult mai aproape de consumator, să răspundem rapid și în mod profesionist nemulțumirilor lui și să ne asigurăm că entitățile supravegheate de noi au un comportament onest și că respectă toate prevederile legale în raporturile contractuale cu clienții lor. Responsabilitatea noastră în raport cu consumatorul este uriașă întrucât piețele reglementate de ASF însumează peste 10 milioane de utilizatori de servicii financiare.
Este important de aceea să continuăm să dezvoltăm proiectele de educație financiară pe care ASF le-a început deja. Un consumator bine informat și educat din punct de vedere financiar este un partener mult mai puternic în relația cu o societate de asigurare sau cu o firmă de intermediere care activează pe piața de capital.
Bineînțeles că vom acorda o atenție sporită activităților de supraveghere și control pentru a ne asigura că nu ne vom confrunta cu derapaje ale piețelor, în fapt protecția consumatorului este rezultanta activităților menționate anterior.

ASF reglementează trei piețe financiare extrem de complicate, fiecare cu particularități aparte. De ce această centralizare? Multe voci susțin că spargerea ASF în 3 reglementatori ar eficientiza activitatea…
Înființarea Autorității de Supraveghere Financiară a fost voința legiuitorului, care a considerat că activitățile de autorizare, de reglementare și de supraveghere sunt mai eficiente dacă sunt exercitate în mod integrat, pentru toate cele trei piețe. La nivel european, nu există un model unic aplicabil pieței financiare non-bancare. Sunt țări care au un model similar cu noi, sunt altele care au instituții separate, iar în alte state aceste activități se fac consolidat, la nivelul băncii centrale. Din analiza mea am observat că la nivel european, indiscutabil, tendința este spre integrare și concentrare a organismelor de supraveghere financiară.
Personal, optez pentru acest ultim mod de organizare pentru că, deși diferite, cele trei piețe sunt interdependente și este important să poți avea o imagine de ansamblu corectă, mai ales atunci când vorbim despre monitorizarea unor elementelor de risc comune.

Leonardo Badea (4)

Care este problema majoră a pieței asigurărilor pe care va trebui să o administrați în 2018?
Din fericire, piața asigurărilor din România se află pe un trend ascendent. Având în vedere datele din acest moment, pot afirma faptul că este o piață stabilă, care dă semne evidente de maturizare. Prin urmare, nu cred că vom vorbi despre probleme în anul 2018, ci mai degrabă despre o consolidare a evoluțiilor din 2017. Și mă refer aici în principal la „așezarea” pieței RCA și la menținerea ritmului de creștere a pieței asigurărilor de viață. După cum cred că ați observat, nu mai există dezechilibre în ceea ce privește tarifele polițelor auto obligatorii. Pe anumite segmente au fost înregistrate chiar scăderi de tarife. Asta înseamnă că măsurile adoptate de ASF, precum și elementele introduse în noua legislație care reglementează piața RCA (tarifele de referință, regândirea sistemului de bonus/malus, clienții cu risc ridicat, decontarea directă etc) și-au produs efectele. De asemenea, am constatat din analizele pe care le facem periodic că piața asigurărilor de viață a crescut semnificativ. Spre exemplu, în primele nouă luni ale anului, vorbim despre o creștere de 30% față de perioada similară a anului 2016.

Continue

Propaganda șterge instinctele corecte

Ionuț Bălan
-
0
Propaganda șterge instinctele corecte

Nu știu dacă acum, când unii recomandă să se rescrie cărțile de economie, mai are sens să discutăm de anticipații raționale. Fiindcă nu e musai ca așteptările să fie de acest fel. Expectațiile pot avea încărcătură emoțională, când intră în scenă politicul și denaturează prin reglementări comportamentul natural.
Sigur, cu acest prilej se poate trece de la teoria anticipațiilor raționale la asimetria informațională, care intervine atunci când nivelul educațional scăzut le permite propagandiștilor să inducă în eroare, să-și asigure un avantaj comparativ și să conserve o formă de putere.
Da, dar știți ce primesc în schimb cei manipulați, ca să nu perceapă cultivarea asimetriei? Democrația. Lor li se întărește sentimentul – așa cum zicea Aristotel – că cine-i egal dintr-un anumit punct de vedere este din toate, fără a se ține cont că postulatul filosofului grec nu e funcțional în absența educației și a bunului simț dat de cei 7 ani de acasă.
Acestea fiind spuse, se poate merge mai departe, la legătura ciudată dintre impozitarea progresivă și dobânzile negative. Adică cine are un job și își mai ia încă unul e penalizat pentru că-i harnic cu un impozit de pe următorul nivel de taxare al grilei. După care, dacă are capacitatea să economisească și finanțează deficitele societății, mai e o dată „pedepsit”, cu dobânzi negative. În așa fel încât dobânzile nu se mai constituie într-un obstacol în calea risipei de resurse, ci o încurajează.propaganda

Continue

Petre Daea – ministrul anului 2017. Anul recordurilor în agricultura românească. 9 culturi cu recorduri istorice

Nicolae Mareș
-
0
Petre Daea – ministrul anului 2017. Anul recordurilor în agricultura românească. 9 culturi cu recorduri istorice

România a absorbit în 2017 – 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii

Interviu acordat de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, dl. Petre DAEA, scriitorului și publicistului, Nicolae MAREȘ, fost diplomat

Domnule ministru, vă rugăm să primiți din partea colectivului redacțional, precum și a cititorilor Economistului cele mai cordiale felicitări pentru rezultatele de excepție pe care agricultura românească le-a dobândit pe parcursul anului 2017. Cu multă perseverență și remarcabil profesionalism, aș spune cu dăruire și patriotism, sunteți primul ministru dintr-un guvern de după 1989, care dovediți realizarea cu prisosință a obiectivelor dintr-un sector vital al economiei românești: agricultura. Vă rog să recapitulați pentru istorie, deoarece anul 2017 a intrat pentru agricultura românească în analele istoriei noastre naționale, momentele și înfăptuirile principale. Cum a fost dobândit acest record?
Am mai spus-o, dar o repet cu plăcere. Am ținut cu dinții, cum se spune în popor, să realizez programul de guvernare, în care adversarii politici îl decredibilizau, cunoscut fiind că guvernele precedente au strălucit prin nerealizări. Așadar, am elaborat 480 acte normative, din care: 5 legi, 7 ordonanțe și ordonanțe de urgență, 65 hotărâri de guvern, 394 ordine cu caracter normativ și de reglementare instituțională, 9 memorandumuri etc. Credeți că a fost ușor, că a fost puțin?

Cunoscând birocrația românească, afirm cu certitudine că a fost greu. Cuiul lui Pepelea era la finanțare. Înaintea dumneavoastră, guvernul a fost condus de un fost comisar european pentru agricultură, care „a strălucit” prin absorbție zero la fonduri europene. Ce a făcut ministrul Daia?
Ce n-au reușit să facă predecesorii. Am acordat subvențiile neacordate la timp. Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a plătit suma de 2,766 miliarde euro, din care: 2,489 miliarde euro – Campania 2016 din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanțare de la BN1 (Bugetul Național) și din BN (Bugetul Național); 277 milioane euro – Măsuri de piață și comerț exterior, ajutoare de stat și alte campanii. Am aprobat totul, prin ordin al ministrului, la 3 februarie 2017, nu în septembrie sau în octombrie. Rețineți, vă rog. Pe 16 octombrie 2017 orele 00,01 au început plățile în avans pentru Campania anului 2017. 885.864 fermieri planificați pentru primirea avansului de 70% din subvenție; campania de acordare a avansului s-a încheiat pe 29 noiembrie 2017. S-au plătit 964,8 milioane euro pentru 749.315 beneficiari, astfel: din FEGA – 662,9 milioane euro; din FADER – 296,9 milioane euro; alte ajutoare 5 milioane euro. De la 4 decembrie 2017 APIA a început plata regulară (acordarea diferențelor până la plafonul financiar al fiecărei scheme de plată).

Ați uimit întreaga țară, domnule ministru, prin creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Acesta a fost elementul esențial?
Da, România a absorbit în 2017 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii, după cum urmează: din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 1,772 miliarde euro procent de absorbție 99,9% (plafon 1,7724); din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 1,550 miliarde euro, față de 507 milioane euro în 2016; din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) – 10,9 milioane euro.

În anul 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul II la accesarea sumelor din FEADER
Pe trimestrul II 2017, România a ocupat primul loc la absorbția celei mai mari sume din FEADER cu 313, 7 milioane euro (înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei și Franței)
Continue

Cum degradează taxele calitatea produselor?

Ionuț Bălan
-
0
Cum degradează taxele calitatea produselor?

Nu e un secret pentru nimeni că, de cele mai multe ori, majorarea unei taxe sau introducerea uneia noi scumpește produsele și serviciile vândute de firmele cărora li se aplică birurile respective. Într-un fel sau altul, clienții consumatori sunt cei care suportă de fiecare dată, din buzunarele proprii, înăsprirea fiscalității.
În anumite domenii intens reglementare, cum ar fi cel energetic, împovărarea consumatorilor finali cu taxele impuse de stat companiilor este realizată pe față prin intermediul legislației. În tarifele reglementare practicate de aceste companii sunt incluse obligatoriu costurile taxelor și impozitelor. Toți am plătit pe facturi inovațiile fiscale guvernamentale ale anilor precedenți, cum ar fi taxa de stâlp, impozitul pe dereglementarea prețului gazelor și cel pe așa-zisele „monopoluri naturale” din transportul și distribuția de energie.
Costurile financiare ale taxelor sunt, deci, limpezi. Dar nu sunt singurele cu care fiscalitatea împovărează economia și pe consumatori. Inflația generată de impozite se manifestă în multe feluri, unele extrem de perverse și insidioase, nevizibile din prima.
Asta pentru că retailerii nu-și pot permite întotdeauna să scumpească pe față produsele în urma unei majorări de taxe. Motivul este că nu toate produsele și serviciile manifestă aceeași inelasticitate a cererii. E simplu când e vorba de curent electric, benzină sau țigări, firmele nu riscă mai nimic crescând prețurile. Dar, în alte cazuri, clienții își pot restrânge consumul, pot renunța cu totul, cel puțin temporar, la anumite produse sau le este mult mai ușor să se aprovizioneze de pe piața neagră.

Continue

Romsilva 2017: pădurea renăscută pe 15.451 hectare

Florin Antonescu
-
0
Romsilva 2017: pădurea renăscută pe 15.451 hectare

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a închiat anul 2017 cu un profit brut de 284,3 milioane lei, ceea ce înseamnă o depășire cu 67% a nivelului planificat prin bugetul de venituri și cheltuieli la 170 milioane lei. Tot față de nivelurile planificate, cifra de afaceri este cu 15% mai mare (1.853.642.000 lei), iar veniturile totale (2.197.043.000 lei) sunt cu 9% mai mari (date preliminare). Productivitatea muncii a crescut cu 17,3% față de 2016, în condițiile scăderii numărului de angajați la 16.241 de la 16.327.
Programul de recoltare a masei lemnoase a fost realizat în proporție de 98%, adică 9,37 milioane metri cubi. Au rămas nerecoltați 185.000 metri cubi.
Romsilva a realizat investiții de 88,8 milioane lei din fonduri de accesibilizare (bugetul avut la dispoziție a fost de 100 milioane lei), precum și investiții de 75 milioane lei din fonduri proprii (bugetul disponibil, 80 milioane lei).

Continue

Academia Română – în slujba intereselor naţiunii

Economistul
-
0
Academia Română – în slujba intereselor naţiunii

Cercetarea științifică economică de performanță în Academia Română
Academia Română – în slujba intereselor naţiunii

Concepută de fondatorii ei nu numai ca un for de consacrare, ci şi ca un organism activ de cercetare ştiinţifică, Academia Română şi-a sărbătorit, în anul 2016, 150 de ani de rodnicie, reafirmând, cu acest prilej, misiunea de a servi interesele naţiunii române şi, în acelaşi timp, de a fi un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale.
Conform statutului său, Academia Română, nemuritoare şi nemurindă, funcţionează în prezent pe trei coordonate: 1) este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară; 2) este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi 3) este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc.
Implicată într-o serie de programe de importanţă deosebită pentru evoluţia societăţii româneşti, Academia Română a fost liantul şi garantul promovării noului parcurs al României în tranziţie. Proiectele „Evaluarea stării economiei naţionale” (ESEN I, ESEN II și ESEN III), care au pregătit strategia de dezvoltare a României, adaptarea legislaţiei româneşti la cea a Uniunii Europene, fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană; „Evalurea stării sociale a României (ESSOR)”; „Programul privind Societatea informaţională”; „Dezvoltarea comunităţilor rurale în condiţiile integrării României în Uniunea Europeană”; „Trecerea României la sistemul monetar euro”; „Aspecte juridice de fond şi internaţionale legate de aderarea României la Uniunea Europeană cu impact asupra întregii societăţi româneşti, pe termen mediu şi lung”; „Proiectul Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani: 2018-2038”, acestora li se adaugă programele şi proiectele de cercetare realizate de cele peste 60 de institute, centre şi alte unităţi de cercetare din întreaga ţară, subordonate Academiei Române, care cuprind aspecte din toate domeniile vieţii ştiinţifice şi culturale, multe dintre ele realizate în cooperare cu instituţii similare din străinătate.

Continue

Fără „oxigen” în economie

Economistul
-
0
Fără „oxigen” în economie

Interviu cu Florin Jianu – președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii

 

Sunteți vicepreședinte la nivelul Uniunii Europene a Artizanatului și IMM. Ce înseamnă pentru antreprenoriatul românesc această reprezentare la nivel european?
În primul rând Uniunea Europeană a IMM-urilor este organizația care reprezintă peste 13 milioane de IMM-uri la nivel european. Organizația-umbrelă a întreprinderilor mici și mijlocii și principalul partener de dialog pentru politica IMM-urilor a Comisiei Europene, a Consiliului European, a Parlamentului. Pe de altă parte, pentru Consiliul Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii apartenența la organizația europeană, de altfel singura apartenență românească la o organizație europeană – suntem singurul patronat care suntem membri la o organizație europeană – apartenența la această organizație europeană transferă practic temele europene la nivel național și, pe de altă parte, face și vocea României auzită la nivel european, pentru că sunt foarte multe provocări privind următoarea perioadă programatică, privind foarte multe reglementări la nivel european care impactează întreprinderile mici și mijlocii. Și vocea României trebuie să fie reprezentată. De altfel, ca fiecare reprezentare, e atât de importantă pe cât îi dăm noi importanță. Noi ne facem treaba, suntem profesioniști.
Ați avut întâlnirea cu comisarul european Frans Timmermans. Și-a exprimat cumva punctul de vedere legat de dezvoltarea mediului de afaceri antreprenorial?
Cred că cea mai valoroasă idee care s-a desprins din discuția noastră, idee pe care de altfel o regăsesc la nivel european din ce în ce mai prezentă, e aceea a unei noi revoluții. O revoluție a datelor – mă rog, în engleză expresia este „revolution of data”. Date însemnând baze de date, însemnând informații pe care foarte multe instituții le dețin și pe care nu le folosesc în mod calitativ. În România, ANAF are o bază de date foarte valoroasă, Registrul Comerțului are o bază de date valoroasă, Ministerul Comunicațiilor, diverse instituții ale statului. Fiecare în felul ei și majoritatea nici nu le interconectează, nici nu le folosesc la absolut nimic; pentru că, gândiți-vă, de aici îți profilezi stakeholderii, de aici îți faci politicile publice, de aici ai răspunsurile la tot ceea ce întreprinzi într-un anumit mediu. Uitați-vă ce se întâmplă în toate aceste măsuri luate în sfera fiscală de exemplu. Noi nu primim date calitative – cum se spune, X firme sunt incorecte în ceea ce înseamnă plata, X angajatori nu își plătesc contribuțiile, X angajați nu beneficiază de un tratament corespunzător etc., etc. Vin aceste măsuri care de fapt au un impact negativ, care nu sunt măsurate și aici cred că este extrem de valoroasă ideea cum facem o nouă revoluție a datelor.

Cum o facem? Cum ținem pasul cu ea?
Sigur, eu aici aș da diverse exemple. Împreună cu Uniunea Europeană a IMM-urilor și din poziția de vicepreședinte am participat la SME assembly, ceea ce a însemnat Congresul IMM-urilor la nivel european, care a avut loc în Tallinn în Estonia. Și Estonia este deja un model de bună practică în ceea ce înseamnă digitalizarea. Acolo există pe un card toate informațiile unui cetățean, există acea e-rezidență, deci există inclusiv rezidență digitalizată, poți să îți faci firma în două minute on-line, poți să ți-o faci de la distanță, poți să nu fii în țara respectivă, și toate lucrurile astea au însemnat de fapt alinierea unei infrastructuri. Începând de la ambasadele unor țări prezente în Estonia și care au trebuit să prezinte date, să conlucreze foarte mult cu administrația până la oamenii angajați. Am văzut acolo oameni angajați în administrația publică estoniană, americani sau de alte naționalități, oameni care știau ce înseamnă. Gândiți-vă ce ar însemna ca la noi să avem angajat un american. Cred că spiritul nostru eminamente românesc s-ar revolta cu totul.

Continue

BRM: provocări în vremuri dezordonate

Economistul
-
0
BRM: provocări în vremuri dezordonate

 Interviu cu Septimiu Stoica, președintele Bursei Române de Mărfuri

 

Ce gânduri provoacă conducerii sale împlinirea a 25 de ani de existență a Bursei Române de Mărfuri?
27 de ani de la schimbarea paradigmei economice într-o țară și revenirea acesteia la economia de piață ar trebui să fie o perioadă suficient de întinsă de timp încât să permită atât o privire retrospectivă semnificativă asupra drumului parcurs, cât și degajarea primelor concluzii așezate. Nu vom glosa însă cu privire la aspectele generale ale parcursului enunțat, ci ne vom opri, urmărind răspunsul la întrebare, asupra unui subiect special, ce ține de experiență și de calificarea noastră: drumul bursei, în speță al bursei de mărfuri. Sunt câteva întrebări și gânduri referitoare la acest subiect la care se pot întrevedea deja răspunsuri justificate de practică și de meditația asupra acesteia. Așadar, poate funcționa o bursă de mărfuri în România contemporană? Aduce ea funcționalități utile agenților economici interesați? Trebuie susținută instituția printr-o legislație favorabilă? Există obstacole în funcționarea sa, care sunt acestea și cum pot fi depășite? Este bursa de mărfuri, în sine, o afacere profitabilă și, daca da, e oare firesc să fie așa? Spre ce arii predilecte de activitate ar trebui să se îndrepte bursa de mărfuri în viitor? Sunt doar câteva dintre temele care ne preocupă. Ar trebui însă nu numai pe noi, cei implicați în destinul organizației Bursa Română de Mărfuri, ci și pe cei atenți la bunul mers al țării sau – de-a dreptul – responsabili de acesta.

Să ne oprim atunci la una dintre respectivele întrebări. Anume, la prima: așadar, e viabilă o bursă de mărfuri în România?
Însuși faptul că a împlinit recent 25 de ani de activitate neîntreruptă (Bursa Română de Mărfuri a debutat în anul 1992, fiind cea mai vârstnică instituție bursieră din România contemporană) ar trebui să ofere un răspuns pozitiv la prima întrebare: da, poate funcționa și supraviețui o bursă de mărfuri în țara noastră.
Din păcate, răspunsul trebuie însă nuanțat. Deși constituită la inițiativa unor economiști și decidenți politici marcanți în respectiva perioadă de timp și cu participarea (și, de presupus, susținerea) unor agenți economici importanți de stat și privați, deși s-a bucurat de la început de declarații formale de susținere din partea majorității factorilor politici, viața Bursei Române de Mărfuri nu a fost nici simplă, nici ușoară. Nu a fost simplă, pentru faptul că s-a născut și a evoluat într-un mediu socio-economic și politic care fie au ignorat-o, fie – pur și simplu – au ocolit-o programatic. Au ignorat-o, pentru că mulți manageri nu au cunoscut ceea ce înseamnă aceea bursă și nici nu au vrut (sub imperiul rezolvării asfixiantelor solicitări curente sau din suficiență) să afle. Au ocolit-o pentru că pentru (prea) mulți transparența, regulile, egalitatea de șanse, victoria celor mai bune ceri și oferte, prețul corect (neîncărcat de comisioane oneroase) nu constituiau exact valorile sub care își desfășurau comerțul.

Continue

Subiecte de urmărit în 2018 (10 în UE și alte 10 în România)

Dan Luca
-
0
Subiecte de urmărit în 2018 (10 în UE și alte 10 în România)

După un an 2017 bun pentru Uniunea Europeană, intrăm în 2018 cu multe speranțe. Strategia europeană este influențată profund de sistemele politice naționale, dar există și puncte comunitare de observat. Care sunt, în opinia mea, cele mai importante 10 subiecte de pe harta politică europeană?
1. De urmărit dacă președintele Franței reușește să-și consolideze imaginea de lider european, fiind în prima linie a reformelor și a clădirii Euroland-ului. Mare atenție însă la politica internă franceză, mai ales că stânga radicală condusă de Jean-Luc Mélenchon are un cuvânt greu de spus.
2. Angela Merkel mizează din nou pe marea coaliție de guvernare în Germania, cu un posibil Martin Schulz ca Ministrul de Externe. Nu întâmplător, acesta a propus un proiect de „trecere la Statele Unite ale Europei”. Totuși, există posibilitatea să avem luni bune până la finalizarea negocierilor pentru noua coaliție.
3. Criza catalană zguduie încă Spania, cu impact mocnit asupra Uniunii Europene.
4. Negocierile de ieșire a Marii Britanii din UE intră într-o nouă fază, în care experții tehnici vor căuta soluții convenabile ambelor părți în perioada aprilie – octombrie 2018.
5. Sunt curios să observ cum va funcționa coaliția austriacă în 2018. Un tânăr carismatic ca premier, cu extrema dreaptă la braț, în centrul Europei, e un subiect de urmărit în 2018. Să nu uităm contextul european, când pe 1 iulie 2018 Austria va prelua Președinția UE.
6. Alegerile din Italia, martie 2018, pot readuce în prim-plan rasatul politician Matteo Renzi, scufundat în ultimele luni într-un anonimat regretabil. Merkel-Macron-Renzi formează motorul noii UE!

Continue

Vulnerabilități economice 2018

Mircea Coșea
-
0
Vulnerabilități economice 2018

Ritmul foarte înalt de creștere al economiei românești în 2017 ar putea alimenta speranța unei creșteri economice de natură sustenabilă și în 2018, dar ar fi o speranță înșelătoare deoarece există încă prea multe vulnerabilități cu grad înalt de periculozitate.
Una dintre acestea este o consecință a însăși modelului de creștere adoptat și pentru 2018. Este un model cu accent principal pe consum, menținut ca motor prioritar de creștere în urma aplicării (chiar parțiale) a prevederilor noii legi a salarizării și a ridicării valorii punctului de pensie.
Nu mai este cazul să discutăm despre vulnerabilitatea modelului de creștere prioritar prin consum într-o economie ca cea actuală a României, în care dezechilibrul dintre cererea și oferta internă de produse conduce la o explozie a deficitului balanței comerciale cu consecințe negative asupra menținerii stabilității și echilibrului macroeconomic. Problema este bine cunoscută și semnalată de mai mult timp la nivelul analizei economice interne, dar și la cel al Comisiei Europene.

Continue

Ce ne aduce anul 2018? 10 previziuni economice mai puțin optimiste

Economistul
-
0
Ce ne aduce anul 2018? 10 previziuni economice mai puțin optimiste

1. Veniturile românilor vor crește mai puțin în 2018

În anul 2017, salariul mediu net a crescut la 2.392 lei, cu 13,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform ultimelor date INS.
Însă, românii nu vor fi la fel de norocoși în 2018. Deși, în sistemul public, majoritatea angajaților vor vedea o creștere a salariului brut cu 25%, aceasta se va traduce într-o creștere cu doar 4% a salariului net. Însă, unii funcționari publici, precum cei de la Consiliul Concurenței, care au avut salarii mari in 2017, vor vedea o scădere a salariului net, în timp ce alții, mult mai puțini însă, vor beneficia de creșteri salariale mai mari, precum cei care lucrează în sistemul sanitar. Cei cu adevărat loviți de noul sistem de plată a contribuțiilor sunt angajații din mediul privat. Deși Guvernul a sperat că angajatorii vor mări salariile brute cu 17-22%, astfel încât salariile nete să rămână constante, doar 10% dintre angajatorii privați au optat pentru această variantă, conform EY. Ceilalți nu au modificat salariile deloc, alții au acordat bonusuri sau au modificat salariile brute pentru o perioadă limitată.

2. Avântul consumului se va domoli în 2018

În ultimul an, consumul a crescut rapid, încurajat de salariile mai mari și de un TVA mai mic. În primele 10 luni ale anului 2017, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 9,2%, conform ultimelor date INS.
Scăderea salariului net pentru unii angajați, incertitudinea creată de soluțiile temporare aplicate de unii patroni pentru a menține venitul net al angajaților și impredictibilitatea măsurilor guvernamentale îi vor determina pe români să se gândească de două ori înainte să cheltuiască în anul care tocmai a început.

Continue

Avem creștere, dar rămânem săraci. Ne lipsește dezvoltarea

Daniel Apostol
-
0
Avem creștere, dar rămânem săraci. Ne lipsește dezvoltarea

Cea mai dureroasă discrepanță românească pe care societatea o cară în spate ca pe o povară imensă este cea dintre ritmul de creștere economică și nivelul de sărăcie. Ambele sunt record european, ambele se scriu cu cifre mari. Dar în timp ce ne lăudăm că rata mare de creștere economică la nivel european, uităm să vorbim despre rata încă și mai mare a sărăciei care lovește peste două-treimi din populație. Și astfel, deloc întâmplător, agenția Bloomberg titrează un recent articol: „Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat”. Avuția României (dată de raportul dintre activele și veniturile oamenilor) nu a sporit deloc în ultimii cinci ani, deși România a traversat 5 ani de „creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor”. România continuă să fie o țară cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană, o țară în care majoritatea covârșitoare aruncă veniturile lunare în produsele zilnice esențiale zi-de-zi: alimente, haine, costul utilităților (apă caldă, căldură, electricitate, gaz metan). Potrivit economistului șef la BRD-GSG Florian Libocor (citat de Bloomberg), „cetățenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani – ei au acumulat datorii pe baza unor așteptări pozitive. Mulți oameni nici măcar nu au așteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa și au consumat tot mai mult, acumulând, totodată, datorii. La un moment dat, o corecție este inevitabilă”. Potrivit Comisiei Europene, economia României va crește cu 4,4% în 2018, dar românii vor înfrunta anul acesta și primele constrângeri apărute la orizont. Și Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în luna iunie a anului trecut, se arată în raportul „Global Economic Prospects”. De asemenea, pentru 2019 estimează un avans economic de 4,1%, față de 3,5% – cât anticipa anul trecut. Creșterea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%. La nivel global, Banca Mondială anticipează o creștere economică de 3,1% în 2018, 3,0% în 2019 și de 2,9% în 2020. Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, din care face parte și România, instituția estimează că economia va avansa cu 2,9% în 2018 și cu câte 3,0% în anii 2019 și 2020.

Continue

România privită prin lupă

Daniel Apostol
-
0
România privită prin lupă

Sâmbătă, 20 ianuarie 2018. Câteva zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă, cei mai mulți la București, dar și la Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea, Galați etc, precum și în alte câteva orașe mici. Privită la televizor, nemulțumirea oamenilor a fost exprimată fie de circa 25 000 (economica.net – România TV), fie de peste 70 000 (hotnews.ro, Realitatea TV).
Privit la televizor, glasul mulțimii aruncă în spațiul public critici mai mult sau mai puțin colorate la adresa guvernanților. Liderul social-democraților Liviu Dragnea este ținta principală (mai ales pentru felul în care confundă întreaga țară cu „moșia Teleorman”), iar alianța PSD-ALDE încasează cele mai grele lovituri în plex (mai ales pentru că și-a stabilit drept prioritate „spălarea” dosarelor oamenilor săi și nu dezvoltarea țării).
Privită prin lupă, nemulțumirea nu mai este doar a câtorva zeci de mii de oameni, ci este nemulțumirea unei întregi populații care trăiește la limita sărăciei și ale cărei așteptări sunt în permanență înșelate de cei care au puterea. Privit prin lupă, protestul României este la adresa corupției care cu adevărat ucide viitorul, aspirațiile și speranțele unei națiuni care se dorește mai civilizată, mai dezvoltată și mai curată.
Privit prin lupă, protestul României este îndreptat mai ales împotriva hoției care lipsește națiunea română de școli, de străzi, de spitale, de o viață mai bună și care pune într-o amarnică antiteză luxul opulent al unei neînsemnate clase politice conducătoare cu nivelul precar al vieții economice a majorității plătitorilor de taxe și impozite.
Privind prin lupă, e foarte greu să afli conștiința civică, cinstea și onoarea politicienilor care ne conduc. România rămâne asemenenea conducătorilor ei: poleită strălucitor, dar găunoasă și săracă la interior.

Declarația 600, amânată până pe 1 martie?

Economistul
-
0
Declarația 600, amânată până pe 1 martie?

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site proiectul de Ordonanță de Urgență care prorogă până la data de 1 martie 2018 termenul-limită de depunere a Declarației 600, potrivit cursdeguvernare.ro.

Principalul motiv invocat în expunerea ce însoțește proiectul de OUG face următoarea referire: ”în scopul evitării riscului neconformării, motivat de faptul că pentru anumite categorii de contribuabili care au obligația  să completeze și să depună, până la data de 31 ianuarie 2018  formularul 600 – Declaratie privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate, acest formular prezintă caracter de noutate”.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni, 22 ianuarie,  că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte probabil, 1 martie 2018.

”S-a comunicat foarte prost pe tema Declarației 600, probabil că nici ministrul nu a fost foarte bine informat – nu e vorba numai de 200.000 de oameni care trebuie să depună declarația. Gândiți-vă câți au terenuri date în arendă, și aceștia trebuie să depună declarația”, a justificat Liviu Dragnea decizia luată la partid.

Liderul PSD a mai anunțat că Ministerul de Finanțe va organiza consultări în perioada următoare ”cu cei care trebuie să plăteacă aceste contribuții, cu profesiile liberale”, pentru a conveni cele mai potrivite modificări.

Mișa: Deficitul bugetar al României, cel mult 2,8% din PIB

Economistul
-
0
Mișa: Deficitul bugetar al României, cel mult 2,8% din PIB

România are un deficit bugetar, pe ESA, de maxim 2,8% din PIB pentru anul 2017, iar pe cash este de 2,96% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, după audierea sa, marți 23 ianuarie, în Comisia economică din Senat, scrie Agerpres. „Suntem într-un deficit ESA de maxim 2,8%, în condițiile în care ținta asumată la începutul anului a fost de 2,96%. Deficitul cash este în ținta de 3%, la 2,96%, în condițiile în care la începutul anului s-a asumat 2,98%.

“Deficitul structural va fi mai mic decât cel prognozat la începutul anului și toți acești indicatori macroeconomici pozitivi ne poziționeaza într-o altă relație cu partenerii noștri de la Bruxelles”, a declarat Mișa.

De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 10,2 miliarde de lei (1,21% din Produsul Intern Brut) după primele 11 luni ale acestui an, de la 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB) în primele 10 luni, conform datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor Publice.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB in 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

În același timp,  calculul deficitului bugetar are la bază bugetul general consolidat care reflectă, în principal, estimarea încasărilor și a plăților, acesta având avantajul că se bazează, pe raportarea și urmărirea fondurilor aprobate prin legile bugetare. Totodată, deficitul cash este acela pentru care se estimează necesitățile de finanțare.

Succes al României la Bienala de la Veneţia

Florin Antonescu
-
0
Succes al României la Bienala de la Veneţia

România a obţinut un succes recunoscut ca atare de specialişti şi de public la ediția 57 a Expoziției Internaționale de Artă – Bienala de la Veneția (13 mai-26 noiembrie 2017), eveniment cu semnificaţie dincolo de cadrul care îl defineşte, cu tema „Viva Arte Viva”, curator Christine Macel. Reprezentarea ţării noastre a avut ca element de forţă expoziția Geta Brătescu – „Apariții”, curator Magda Radu, organizatori Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român (inițiator: Asociația Salonul de proiecte, București). Pavilionul României s-a aflat în Giardini della Biennale, unul dintre cele mai vizibile și vizitate locuri de desfășurare ale Bienalei, completat cu un spațiu de expunere pe care l-a reprezentat Noua Galerie a Institutului Cultural Român. Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești), personalitate de prim rang a creaţiei româneşti începând din anii ’60, a reunit în expoziţia „Apariții” lucrări ilustrând o diversitate de forme şi de momente ale exprimării artistice: colaj, grafică, instalație, fotografie, video. Coordonatele de bază pe care a fost concepută expoziția sunt atelierul şi ”reflecția îndreptată asupra subiectivității feminine prin diversele moduri de conceptualizare a feminității”. În context s-a plasat şi apariţia cărţii „Geta Brătescu – Apparitions”, Koenig Books, Londra, editată de Magda Radu și Diana Ursan împreună cu Marius Babias. Evenimente publice conexe au fost organizate la București, Cluj, Timișoara, Veneția. Un alt artist român, Ciprian Mureșan, a expus lucrări în Pavilionul Artiștilor și Cărților din expoziția centrală.
Potrivit statisticii Bienalei de Artă de la Veneția (http://www.labiennale.org/en/news/biennale-arte-2017-numbers), evenimentul în ansamblu a însemnat 615.152 vizitatori, dintre care 45% din Italia şi 55% din alte țări (majoritatea din Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, SUA), 31% tineri și studenți, 64.347 participanți în programe educaționale și tururi ghidate.

Foto Jens Ziehe, Berlin, din expoziţia Geta Brătescu – Apariţii

ICPE-CA iniţiază tineri în cercetare

Florin Antonescu
-
0
ICPE-CA iniţiază tineri în cercetare

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a primit o nouă recunoaştere a activităţii de iniţiere a tinerilor în cercetare la nivelul elevilor de liceu şi de identificare a excelenţei: patru echipe ale Centrulului „Alexandru Proca” pentru Iniţierea Tinerilor în Cercetarea Ştiinţifică din cadrul institutului s-au calificat la concursurile internaţionale de proiecte de cercetare Intel ISEF (SUA) şi I-FEST (Tunisia).

La Olimpiada Intel ISEF participă trei echipe ale Centrului de la ICPE-CA, din totalul de cinci locuri repartizate României: „Celule de biocombustie ce utilizează fotosinteza microorganismelor – Elena Robu; „Interfaţă inovativă pentru diferite tipuri de aplicaţii” – Bricman Paul, Anghel Ciprian; „Structuri lipidice în microelectromecanică (MEMS) şi folosirea acestora pentru transportul de medicamente” – Ionescu Andrei, Ulian Serghei.

La Olimpiada I-FEST participă o echipă a Centrului ICPE-CA: „Microroboţi utilizând vibraţiile pentru deplasare” – Cristian Chira.

Parteneriat româno-bulgar la Marea Neagră

Florin Antonescu
-
0
Parteneriat româno-bulgar la Marea Neagră

Instituţii guvernamentale, economice, academice din România şi Bulgaria au pus bazele unui parteneriat pentru revitalizarea Mării Negre, cu beneficiile aferente prin proiectul „Cross-Border MARitime Spatial PLAN for the Black Sea – Romania and Bulgaria (MARSPLAN-BS)”. Fundamentarea o asigură „Directiva 2014/89/UE Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim”, prin care sunt vizate „zonele de acvacultură, zonele de pescuit, rutele de transport maritim și fluxurile de trafic, zonele de antrenament militar, siturile de conservare a naturii și a speciilor și zonele protejate, cercetarea științifică, activitățile turistice, patrimoniul cultural subacvatic, zonele de extracție a materiilor prime, instalațiile și infrastructurile pentru explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor și a altor surse de energie, a mineralelor și agregatelor, precum și pentru producția de energie din surse regenerabile, traseele cablurilor și ale conductelor submarine”.

Principalele obiective ale proiectul MARSPLAN-BS sunt: „Sprijinirea implementării Directivei privind amenajarea spațiului maritim; consolidarea cooperării transfrontaliere și a schimbului de informații între România și Bulgaria privind aspecte legate de zona maritimă; stabilirea viziunii și a obiectivelor strategice pentru zona maritimă a Mării Negre, relevante pentru amenajarea spațiului maritim; elaborarea planului de amenajare a spațiului maritim pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Shabla)”.

Rezultatele proiectului, acţiunile viitoare la nivel naţional pentru elaborarea planului de amenajare a spaţiului maritim şi informarea în acest sens a actorilor relevanți au fost prezentate în conferința „Provocări și oportunități privind amenajarea spațiului maritim din Marea Neagră pentru România şi Bulgaria”, desfăşurată la Bucureşti. Concluzia principală a conferinţei este definită în sensul că „proiectului MARSPLAN-BS a avut o contribuţie semnificativă în implementare Directivei privind amenajarea spaţiului maritim şi realizarea planului de amenajare a spaţiului maritim. Totodată, rezultatele proiectului vor continua să sprijine instituţiile din România şi Bulgaria în fundamentarea procesului de elaborare a planului maritim spaţial”. Acţiunile viitoare sunt: „Definitivarea metodologiei de elaborarea a planului de amenajarea a spaţiului maritim; elaborarea planului în baza rezultatelor proiectului MARSPLAN-BS; aprobarea planului prin act normativ”.

Cursuri de formare profesională

Florin Antonescu
-
0
Cursuri de formare profesională

Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunţă oferta pentru 2018 de cursuri gratuite de calificare/recalificare pentru șomeri din județ. Cursurile, cu numărul de locuri (plătite din bugetul asigurărilor de stat), sunt pentru: bucătar (14), operator confecționer industrial (14), comerciant vânzător mărfuri alimentare (14), frizer coafor manichiurist pedichiurist (28, două cursuri), instalator instalații tehnico-sanitare și de gaz (14), operator introducere validare prelucrare date (23, două cursuri), mecanic auto (14), lucrător în comerț (42, plus 25 locuri cu şcolarizare din alte fonduri, în total 5 cursuri), lucrător în structuri pentru construcții (14), inspector resurse umane (14), inspector din domeniul sănătății și securității în muncă (14).

Înscrierea, precizează purtătorul de cuvânt al AJOFM Ilfov, Corina Florentina Preda, „se face pe baza recomandării emise de compartimentul de informare şi consiliere privind cariera/serviciul mediere, în baza unei cereri însoţite de următoarele documente: actul de identitate, în original şi copie; certificat de naştere, în original şi copie; actele de studii eliberate în condiţiile legii, în original şi copie; actul medical din care să rezulte starea sănătăţii persoanei şi faptul că aceasta este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea meseriei în care doreşte să se califice; cerere de înscriere la programul de formare profesională şi angajament; recomandare din partea biroului de informare şi consiliere privind cariera sau a serviciului de mediere, din cadrul agenţiei.

La ASE, amfiteatru refăcut cu sprijinul OMV Petrom

Florin Antonescu
-
0
La ASE, amfiteatru refăcut cu sprijinul OMV Petrom

La Academia de Studii Economice din București a fost refăcut şi inaugurat amfiteatrul „Grigore Moisil” din clădirea „Virgil Madgearu” din Calea Dorobanților Este modernizat, încât e, practic, nou. Sprijinul decisiv, substanţial, a fost asigurat de OMV Petrom.
Principalele caracteristici ale amfiteatrului renăscut sunt: capacitate 137 de locuri în bănci din materiale pe bază de nanotehnologii, cu proprietăți anti-reflexie și anti-bacteriene, fiecare loc dotat cu priză proprie, sistem inteligent de iluminat în funcţie de necesităţile sălii, echipamente de proiecție video, filmare a cursurilor, video-conferință, amplificare.
Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, a remarcat că „este una dintre cele mai mari investiţii pe care o companie le face la Academia de Studii Economice” (valoarea proiectului, 160.000 de euro), considerând aceasta o dovadă că „mediul de afaceri, companiile nu mai stau de-o parte şi se implică în susţinerea educaţiei, a formării. În acelaşi timp, Academia de Studii Economice consideră de datoria ei să se implice mai mult în problematica economică. Mediul de afaceri, universitatea şi cercetarea şi instituţiile publice sunt actorii principali ai dezvoltării economice”.
Alina Popa, manager general al OMV Petrom Global Solutions, a evidenţiat colaborarea dintre companie şi ASE în formarea profesională a economiştilor: „În 2017, OMV Petrom a devenit partener în cadrul unui nou program de masterat, în Business Services. Prin acest parteneriat, OMV Petrom a sprijinit ASE pentru dotarea cu licențe SAP, iar angajații companiei participă la cursuri și seminarii pentru a le oferi studenților și abilități practice. În viitor, colaborarea va continua cu o serie de sesiuni cu studenții ASE, în care reprezentanții OMV Petrom vor împărtăși din experiența și așteptările mediului de afaceri, pe teme variind de la inovație, la etica în afaceri”.

ASE (1) ase (2)

Fotografii de Cornel Constantin de la momentul inaugural

Daewoo Shipbuilding duce tratative pentru vânzarea șantierului naval Mangalia

Economistul
-
0
Daewoo Shipbuilding duce tratative pentru vânzarea șantierului naval Mangalia

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. a anunțat că poartă negocieri cu partea română pentru vânzarea șantierului naval Mangalia, informeaza agenția Yonhap, citată de Agerpres, după ce statul român a informat grupul că intenționează să își exercite dreptul de preemțiune pentru acțiunile pe care grupul sud-coreean le deține la șantierul naval Mangalia.

Compania 2 Mai S.A. Mangalia deținută de statul român a informat, la data de 5 ianuarie 2018, grupul Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. de intenția sa de a-și exercita dreptul de preemțiune pentru acțiunile pe care grupul sud-coreean le deține la șantierul naval Mangalia. Acest șantier este un joint venture între Daewoo Shipbuilding și societatea 2 Mai Mangalia, care dețin fiecare 51% respectiv 49% din acțiunile șantierului naval, potrivit Wall-Street.

Cel mai mare producător de nave din lume în funcție de carnetul de comenzi, Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering (DSME) a înregistrat, în 2016, pierderi nete de 2.700 miliarde woni, iar datoria sa este de 27 de ori mai mare decât capitalul său.

Daewoo Shipbuilding a promis că va concedia 2.300 de angajați și va vinde o parte din activele secundare. Printre aceste active se numără și o serie de subsidiare de peste hotare precum șantierul din România, Daewoo Mangalia. Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA a fost constituită în ianuarie 1997 ca o societate mixtă româno-coreeană, cu un capital social de 103,92 milioane dolari, din care 53 milioane (51% din acțiuni) aparținând Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd. si 50,92 milioane dolari (49% din acțiuni) aparținând societății Șantierul Naval 2 Mai Mangalia.

Nevoie de predictibilitate pe piața financiară

Economistul
-
0

Băncile române au produs 20,6 miliarde de lei în perioada 2012 – 2016

Sectorul bancar a generat un total de 20,676 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012- 2016, sub formă de impozite și contribuții, iar profitabilitatea cumulată a sistemului bancar a fost 2,185 miliarde de lei, înregistrandu-se profit în 3 din cei 5 ani analizați, a declarat Bogdan Belciu, partener Consultanță pentru Management în cadrul PwC România. „Sectorul bancar a generat un total de 20,676 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012- 2016, atunci când sunt luate în considerare efectele directe și indirecte asupra economiei”, a spus Bogdan Belciu, într-o conferință organizată de Asociația Română a Băncilor.

Acesta susține că sectorul bancar a contribuit direct cu 13,481 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012-2016, iar contribuția altor industrii ca urmare a vânzărilor de produse și servicii către sectorul bancar este estimată la 7,195 de miliarde de lei. Impactul total ajunge la 20,676 miliarde de lei.

De asemenea, sectorul bancar a angajat direct o medie de 57.887 persoane în perioada 2012-2016 și a contribuit la angajarea altor 51.221 în restul economiei, generând astfel 109.108 de locuri de muncă în total, conform datelor Agerpres. Numărul angajaților din industria bancară în 2016 reprezintă aproximativ 1,2% din totalul de 4,8 milioane salariați din economie, fiind mai mare decât în 65% din ramurile de activitate economică.

În același timp, în medie 47% din angajații băncilor au mai mult de 7 ani experiență în banca respectivă. În ceea ce privește creditele ipotecare, creșterea este pozitivă de multă vreme, acesta fiind singurul segment care a înregistrat o creștere de două cifre în această perioadă.

Lansare de apeluri de proiecte POR 2014-2020 în Bucureşti-Ilfov

Florin Antonescu
-
0
Lansare de apeluri de proiecte POR 2014-2020 în Bucureşti-Ilfov

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADR BI) a lansat două apeluri de proiecte pe Axa 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon: P.I 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, Operaţiunea B Reabilitare termică clădiri publice; P.I 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, Operaţiunea C Iluminat public. Lansarea a avut loc printr-un seminar de informare organizat la Spaţiul Public European (foto ADR BI).

Pentru reabilitarea termică a clădirilor publice sunt alocare fonduri în valoare de 44,67 milioane euro. Solicitanţi eligibili pot fi autorități publice centrale, autorități și instituții publice locale (unități administrativ teritoriale, comună, oraș, municipiu, județ, municipiul București, inclusiv sectoarele), Instituţia Prefectului, parteneriate între cei de mai sus. Contribuţia financiară din totalul cheltuielilor eligibile a autorităților și instituțiilor publice locale este de minimum 2%, a autorităților publice centrale, de minimum 20%; pentru ambele categorii de solicitanţi se adaugă toate cheltuielile neeligibile. Sunt eligibile lucrări de reabilitare termică a anvelopei obligatorii; de reabilitare termică a sistemului de încălzire/sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu-panouri solare termice, panouri solare electrice etc.; de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior; de reabilitare/modernizare a instalației de iluminat în clădiri; de management energetic integrat pentru clădiri şi alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului. Valoarea totală eligibilă a unui proiect trebuie să se încadreze între 100.000 euro şi 25 milioane euro, la cursul de 4,644 lei/euro. Un solicitant eligibil poate depune mai multe cereri de finanţare. Perioada de depunere este 29.01.2018-29.07.2018, ora 10, exclusiv prin MySMIS.

Pentru iluminat public alocarea este de 4.94 milioane euro. Pot solicita unităţi administrativ-teritoriale din mediul urban, municipiul București și sectoarele. Contribuţia financiară a solicitantului este de minimum 2% din totalul cheltuielilor eligibile, plus toate cheltuielile neeligibile. Sunt eligibile lucrări precum: achiziționarea și instalarea sistemelor de telegestiune a iluminatului public; montarea/înlocuirea corpurilor de iluminat cu un consum ridicat de energie electrică cu iluminat prin utilizarea unor corpuri de iluminat LED cu eficiență energetică ridicată; utilizarea surselor regenerabile de energie (panouri fotovoltaice etc.); reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele etc., doar dacă elementele fac parte din sistemul de iluminat public și se află în proprietatea solicitantului); crearea/extinderea și/sau reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane; alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului (săpătură pentru introducerea rețelei de iluminat public în subteran). Un proiect trebuie să se încadreze între 100.000 euro şi 5 milioane euro, la cursul de 4,652lei/euro. Un solicitant eligibil poate depune mai multe cereri de finanţare. Cererile se  depun în perioada 18.02.2018-18.08.2018, ora 10, exclusiv prin MySMIS.

Locuri de muncă vacante în Ilfov

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante în Ilfov

Agenţia Judeţană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că în judeţ există 467 de  locuri de muncă vacante, potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici (situaţia la data de 17 ianuarie 2018), dintre care: 42 – pentru studii superioare, 155 – pentru studii medii, 140 – pentru muncitori calificaţi, 130 – pentru muncitori necalificaţi.

Ofertel sunt pentru profesiile, meseriile sau ocupaţiile: contabil, tehnician chimist, inginer chimist, curier, lucrător bucătărie, menajeră, controlor calitate, bucătar, agent de securitate, lucrător comercial, secretară etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Cercetări asupra ţigărilor care nu ard tutun

Florin Antonescu
-
0
Cercetări asupra ţigărilor care nu ard tutun

Odată cu extinderea distribuţiei în ţara noastră a produsului destinat fumătorilor numit glo™ (device-ul cu acest nume şi consumabilele aferente, Neostiks), British American Tobacco (BAT) România a prezentat o serie de rezultate şi aprecieri în urma activităţii de cercetare asupra acestuia (foto din procesul de fabricaţie). Cu expertiză de cercetător în chimie de câţiva zeci de ani, Christopher Proctor, Chief Scientific Officer, British American Tobacco, a subliniat, în esenţă, că tipul de „ţigară” pe care-l reprezintă acest produs nu arde tutunul, ci îl încălzeşte la 240 de grade, funcţionând cu o baterie pe bază de litiu. Reamintind că „nu nicotina îi îmbolnăveşte pe fumători, ci substanţele nocive care ard, gudronul”, semnalarea sa a fost că „absenţa combustiei reduce cu 95 % efectele negative ale fumatului”. Până în prezent s-au afectuat cercetări asupra emisiilor în aer, a expunerii oamenilor şi s-au efectuat unele studii clinice. De făcut în continuare, a adăugat Christopher Proctor, este un studiu pe termen lung. Expunerea rezultatelor obţinute până acum a marcat şi lansarea consumabilelor pentru glo™ pe piaţa românească, la Bucureşti, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi.

Solicitări prioritare ale IMM-urilor în 2018

Florin Antonescu
-
0
Solicitări prioritare ale IMM-urilor în 2018

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză a gradului de implementare de către guvern în 2017 a măsurilor de spijinire a antreprenoriatului, în special a IMM-urilor. Constatarea este că din 12 măsuri cu impact asupra IMM-urilor, „doar şase au fost transpuse în practică – total sau parţial”. Ca neimplementate, au fost identificate măsurile: „Strategic Invest România — Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni”; „crearea Programului național de dezvoltare a antreprenoriatului — PNDA”; „înființarea liceelor de antreprenoriat”; „programul România profesională”; „adoptarea Legii lobby-ului”; „restartarea mediului de afaceri, prin introducerea planurilor de conformare”. De asemenea, dintr-un total de 16 măsuri cu impact privind antreprenoriatul şi mediul de afaceri IMM-urile, au fost identificate numai nouă implementate, total sau parţial”.

Pentru 2018, CNIPMMR „solicită cu prioritate adoptarea de măsuri care să asigure în special:

– Implementarea principiilor din Legea prevenirii – dacă este necesar, modificarea acesteia în sensul menţionării în lege a contravenţiilor pentru care se aplică prevenirea;

– Debirocratizarea – pentru reducerea costurilor administartive ale IMM-urilor şi simplificarea/eliminarea sarcinilor birocratice (nicio informaţie sau act care se află în posesia unei instituţii publice să nu fie solicitată/ solicitat unei societăţi);

– Atragerea de investiţii – fiind necesar stabilirea de ţinte clare de atins de către funcţionarii cu atribuţii în domeniul atregerii de investiţii şi promovare a exporturilor şi de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în activitatea de atregere de investiţii şi de promovarea a exporturilor prin dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor;

– Creşterea absorbţiei fondurilor europene – cu implicaţii pozitive asupra creşterii economice, scăderii deficitului bugetar, creării de noi locuri de muncă, accelerării dezvoltării şi reducerii diferenţelor dintre regiunile ţării şi reducerii decalajelor dintre România şi celelalte ţării UE”.

INS: Cifra de afaceri din imobiliare s-a majorat cu 2,8% anul trecut

Economistul
-
0
INS: Cifra de afaceri din imobiliare s-a majorat cu 2,8% anul trecut

Lucrările de construcții noi au crescut cu 2,8%, în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similara a anului 2016, în condițiile în care volumul lucrărilor a scăzut pe total ca serie brută cu 6,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, date luni publicității.

Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreținere și reparații curente, cu 25,1%, și la lucrările de reparații capitale cu 19,9%. Pe obiecte de construcții au avut loc scăderi la construcțiile inginerești cu 23,2% și la clădirile nerezidențiale cu 14,1%. Clădirile rezidențiale au crescut cu 68,7%.

De asemenea, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile rezidențiale cu 66,5%. În luna noiembrie 2017 comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 4,2%.

Creștere a fost la clădirile rezidențiale cu 31,9%. În noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 7,3%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale cu 28,3% și la lucrările de construcții noi cu 12,5%.

În același timp, clădirile rezidențiale și construcțiile inginerești au scăzut cu 8,9%, respectiv cu 0,4%.

Consumul de energie a depășit pragul de 9.000 de MW luni dimineață

Economistul
-
0
Consumul de energie a depășit pragul de 9.000 de MW luni dimineață

Consumul național de energie electrică a depăsit luni dimineața plafonul de 9.000 de MW, față de 8.000 – 8.500 de MW, cât a fost până acum de la începutul iernii, iar importul de energie echivalează cu 10% din cererea internă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic național în timp real, prezentate pe site-ul Transelectrica. Astfel, la ora 10:50, consumul de energie era de 9.069 MW, în continuă creștere pe parcursul dimineții. Producția națională de energie era, la ora menționată, de 8.202 MW, iar importurile se ridicau la 866 MW, conform Agerpres.

Prețul energiei pe platforma spot a bursei OPCOM cu livrare luni, 15 ianuarie 2018, este la niveluri normale, cu un vârf de 274 lei pe MWh, față de recordurile de preț de peste 600 de lei pe MWh, care se înregistrau anul trecut in aceeași perioadă. Potrivit programului energetic pentru iarna 2017 – 2018, elaborat de Ministerul Energiei încă din luna august a anului trecut, „pentru vârfurile de sarcina previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Național a realizat balanța producție – consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la urmatoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi de minus 15 – 20 grade C); structura producției la vârful de seara fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice), cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale); la vârful de consum, valoarea medie maxima orara considerată este de 9.750 MW (identic cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maxima instantanee a fost de 9.991 MW)”.

Producția de gaze a crescut cu 12%

Economistul
-
0
Producția de gaze a crescut cu 12%

România a importat, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 707.900 tone echivalent petrol (tep), cu 18,2% (157.900 tep) mai puțin față de perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica /INS/.

De asemenea, producția internă de gaze naturale a depășit, în perioada menționată, 7,58 milioane tep, fiind cu 12% (812.000 tep) peste cea din aceeași perioadă din 2016, potrivit Agerpres.

Totodată, conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030.

Creșterea economiei înșala entuziasmul românilor

Economistul
-
0

Beneficiile traiului în economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană ar putea să nu dureze pentru români, comentează Bloomberg într-un articol al cărui supratitlu este: ‘Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat’.

Potrivit agenției, în pofida unei creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor, avuția statului din Balcani, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ același nivel de acum cinci ani.

Pentru anumite persoane, câștigurile finanțează lucruri esențiale de zi cu zi, inclusiv alimente și haine, de înțeles pentru o țară în care condițiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE, precizează Economica.net.

UE estimează că economia României va crește cu 4,4% în 2018 după un avans care a eclipsat întregul bloc comunitar în 2017. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Administrație al băncii centrale a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

Pe de alta parte, produsul intern brut al României a înregistrat, în trimestrul al treilea din 2017, o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică.

INS: Inflația a avansat în decembrie 2017

Economistul
-
0
INS: Inflația a avansat în decembrie 2017

Prețurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflației urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% și a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate vineri.

Față de luna decembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni ((ianuarie 2017 – decembrie 2017) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2016 – decembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,1%”, notează INS.

Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2016, prețurile au urcat cu 3,32%, în decembrie 2017, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 4,07%, cele nealimentare cu 4,11%, iar serviciile cu 0,22%. De asemenea, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior, potrivit Agerpres.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 este cauzată în principal de unele efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază. Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.

Economia României a evoluat in 2017

Economistul
-
0
Economia României a evoluat in 2017

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică, date vineri publicității.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017. „Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferențe față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017”, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,6% față de trimestrul II 2017 și cu 8,6% față de trimestrul III 2016, date fiind informațiile Agerpres.

Banca Mondială a anunțat, în urmă cu două zile, că se așteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creștere a PIB-ului de 6,4%, față de 4,4%, previzionată în iunie. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, față de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă. Și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în 2017, în raportul „World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

1...293294295...309Pagina 294 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro