Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 148

Activități de responsabilizare față de mediu și de consumul de resurse

Florin Antonescu
-
0
Activități de responsabilizare față de mediu și de consumul de resurse

Organizația Junior Achievement România, în parteneriat cu Holcim România, organizează a treia ediție a proiectului educațional ABCdar Verde, prin care „aduce la clasă, în localități rurale și mic-urbane, activități de responsabilizare față de mediu și consumul de resurse”.

Alina Cristea, manager CSR și programe educaționale: „Ne bucurăm să creștem constant comunitatea de elevi care învață despre sustenabilitate prin intermediul ABCdar Verde. Continuăm să îmbunătățim viața comunităților în care ne desfășurăm activitatea, implicându-ne activ în identificarea și rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confruntă, iar atenția la mediul înconjurător este o prioritate. De aceea dezvoltăm în fiecare an parteneriate educaționale care să contribuie dezvoltarea sustenabilă a comunităților.”  

Organizatorii anunță că „peste 600 de elevi de gimnaziu beneficiază de experiențe learning by doing prin care explorează tipurile de resurse din comunitățile lor și modalitățile de protejare și utilizare responsabilă a acestora din perspectiva unor locuitori, asociații comunitare sau companii.

Kit-ul educațional ABCdar Verde include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™, toate accesibile gratuit pentru elevii și profesorii coordonatori implicați.

Activitățile ABCdar Verde se derulează pe parcursul întregului an școlar, cu participarea voluntarilor Holcim alături de profesorii coordonatori din școlile implicate. Elevii conștientizează impactul pe care îl au activitățile lor din viața cotidiană asupra protejării și conservării mediului, dar și gesturile simple de comportament civic pe care trebuie să le deprindă pentru a contribui la calitatea vieții în comunitățile în care trăiesc.

ABCdar Verde este cea de-a doua inițiativă educațională dezvoltată de Junior Achievement în parteneriat cu Holcim. Din 2015 și până în prezent, peste 5.500 de elevi de școală primară și de gimnaziu au beneficiat de activitățile learning by doing dezvoltate în cadrul acestui parteneriat pentru educație”.

 

Frânarea creditării va accelera piața închirierilor

Economistul
-
0
Frânarea creditării va accelera piața închirierilor

Conform unui analize realizate de JLL România piața rezidențială s-a maturizat de la criza din 2008 – 2009.

Disponibilitatea finanțării este principalul motor al pieței rezidențiale. Sub impactul inflației ridicate, creditarea bancară trece printr-o perioada de reașezare, iar accesul la finanțare pentru achiziția unei locuințe se restrânge, în condițiile în care dobânda de politică monetară a crescut drastic în ultimul an, de la 1,75% în noiembrie 2021, la 6,75% în noiembrie 2022.

„Este firească tentația de a compara contextul actual cu criza financiară din 2009, în lipsa unui alt termen de comparație mai apropiat, însă o analiză detaliată a indicatorilor de atunci cu cei de acum relevă o situație foarte diferită. Atât maturitatea pieței, cât și puterea de cumpărare sunt în prezent la un cu totul alt nivel”, a declarat Andreea Hamza, Senior Director Living, JLL Romania.

În ciclul actual, potrivit indicelui imobiliar publicat de imobiliare.ro prețul mediu al locuințelor noi din București a ajuns până la un nivel de 1.920 Eur pe m² util, cu 25% sub nivelul atins în momentul de vârf din T1 2008, respectiv 2.576 Eur pe m² util, în condițiile în care salariul mediu net în București este în prezent de 1.085 Eur, dublu față de nivelul din 2008 (499 Eur).

Totodată, prețul mediu al unei locuințe noi în București era în vârful din 2008 de aproximativ 270.000 Eur, față de aproximativ 134.000 Eur în prezent. Diferența rezultă, în principal, dintr-o suprafață medie a locuințelor livrate cu 48% mai mare în 2008 față de 2022, respectiv 104 m² în 2008, comparativ cu 70 m² în 2022, potrivit statisticii oficiale.

Evoluția prețului mediu pe locuință nou livrată în București (2006-2022)

Sursa: JLL Research, bazat pe date de la Institutul Național de Statistică  

„Mai mult, în 2008, peste 50% dintre locuințele noi erau achiziționate în scop speculativ, adesea din faza de proiect, fiind ulterior repuse la vânzare, chiar înainte de a fi finalizate și achitate integral, cu o creștere de preț ce putea ajunge și la 30%. Astfel, în 2008, vorbim despre o creștere artificială a cererii, întrucât același apartament putea fi reintrodus în circuitul de vanzare chiar si de două ori numai pe perioada construcției”, explică Andreea Hamza, Senior Director Living, JLL Romania.

Spre deosebire de 2008, în 2022, 75-80% dintre locuințe sunt achiziționate de utilizatorii finali, în timp ce diferența este reprezentată de achiziții în scop investițional, în sensul obținerii unui venit lunar din închirierea locuințelor, nu atât în scopul revânzării.

Totodată, piața rezidențială din 2022 este mult mai bine segmentată, un alt semn clar de maturizare. În 2008 aproape toate locuințele noi se încadrau în gama superioară, în timp ce gamele medie și inferioară erau acoperite de stocul de locuințe vechi. În 2022 locuințele noi se regăsesc în toate segmentele de piață, de la cel economic, până la cel de lux. Această segmentare, sănătoasă pentru piață, a început odată cu introducerea programului Prima Casă, în 2009, care a creat practic nișa de locuințe noi economice, susținută și de cota de TVA redusă, de 5%.


 Sursa: JLL România

Pe de altă parte, piața creditelor ipotecare a ajuns și ea la un anumit nivel de maturizare, în condițiile în care gradul maxim de îndatorare pentru creditele în lei a scăzut de la 70% în 2008, la 40% începând din 2019, nivel menținut și acum. Cu alte cuvinte, în 2008 puteai obține de la banca o suma comparabilă cu cea care se poate împrumuta acum, în ciuda faptului că venitul mediu în 2008 era la jumătate față de 2022. Prin urmare, și riscul de neperformantă pentru creditele ipotecare este acum mult mai mic.

Toate argumentele de mai sus relevă faptul că piața rezidențială se află acum într-un moment total diferit față de 2009, iar impactul crizei va fi, la rândul său, diferit. Piața și-a început deja ciclul de reajustare la noile provocări, însă nu ne așteptăm la o evoluție a prețurilor similară cu cea din 2009-2011, interval în care s-a înregistrat o scădere cumulată de 37%. Această scădere a avut loc după o creștere abruptă a prețurilor, de aproximativ 60%, într-un interval de doar 3 ani (2006-2008), în timp ce creșterea prețurilor cumulată din ultimii 3 ani (2020-2022) s-a limitat la 15.5%.

 

Evoluția prețului mediu pe mp pentru locuinte nou livrate în București (2004 – 2022)

Sursa: JLL Research, analizeimobiliare.ro

Această corecție a pieței vânzărilor rezidențiale va impulsiona, pe de altă parte, segmentul de închirieri, care își continuă trendul ascendent (chiriile în București s-au majorat în medie cu 7% în trimestrul 3, existând cartiere în care chiriile s-au majorat chiar și cu 15%).

„Accesul limitat la creditare, combinat cu preferința generațiilor tinere pentru mai multă flexibilitate, stimulează creșterea cererii pe piață închirierilor și crearea premiselor necesare pentru apariția unor ansambluri rezidențiale destinate exclusiv acestui scop”, concluzionează Andreea Hamza, Senior Director Living, JLL Romania.

 

60% dintre serviciile financiare accesate de către IMM-uri sunt destinate fiscalităţii

Economistul
-
0
60% dintre serviciile financiare accesate de către IMM-uri sunt destinate fiscalităţii

Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie financiară, condusă de Ioana Arsenie, strateg financiar, a realizat o analiză a celor mai accesate servicii financiare de către IMM-uri, pe parcursul acestui an.

Din datele companiei, rezultă că mai mult de 60% dintre companiile româneşti au cerut servicii de fiscalitate, 30% au fost interesate de către servicii de construcţie bugetară şi strategie de preţ şi doar 10% dintre IMM-uri au folosit implementarea de instrumente financiare, precum Simulatorul de Business.

„Din perspectiva noastră, 2022 este fără nicio îndoială anul fiscalităţii. Înţelegem că antreprenorii au două mari provocări în atingerea obiectivelor de creştere şi scalare, respectiv generarea de vânzări şi capacitatea de livrare – performanţa operaţională – echipe şi procese. Trebuie să găsim pârghii ca aceste preocupări să fie permanent incluse în abordarea financiară şi să generăm indicatori de performanţă financiari corelaţi cu cei non-financiari”, declară Ioana Arsenie, Fondator Trusted Advisor Strategy & Finance și strateg financiar.

De ce IMM-urile au cerut mai multe servicii fiscale anul acesta?

IMM-urile care au accesat serviciile fiscale au fost mai atente la conformare şi deschise să vadă ce variante sunt atât pentru tranzacţiile speciale, la care solicită implicarea expertului, cât şi pentru business-ul curent, afectat de creşterile preţurilor şi de perspectiva creşterii taxelor, în 2023. Întotdeauna, abordarea noastră este una integrată şi pornim de la modelul de business şi fluxurile operaţionale, pentru a înţelege vulnerabilităţile şi unde se poate interveni pentru optimizare.

Cum au ajutat serviciile de construcţie bugetară
şi de preţ companiile româneşti în 2022?

Obiectivul principal al acestor companii a fost de a crea o structură între construcţia bugetară şi de preţ dar şi de a interconecta politica comercială cu trezoreria. Acest proiect strategic se continuă cu asistenţă lunară pentru implementare, pe diferite etape, în funcţie de priorităţi. Aceste companii nu au resurse dedicate proiectelor şi ne adaptăm la disponibilitatea antreprenorului, care are de multe ori şi alte priorităţi, si observăm două provocări mari – adaptarea la structura nouă şi tendinţa de a reveni la vechile tool-uri mai familiare, dar rudimentare, respectiv dificultatea de a pune la dispoziţie datele – fie că sunt neagregate sau nu au nivelul de detaliu necesar. Atât activităţile de producţie cât şi cele de livrare servicii dintr-o companie sunt mapate pe criterii de productivitate şi standarde de performanţă, de la care se stabilesc bugetele.

Cum a influenţat aplicarea Simulatorului de Business
bunul mers al proceselor financiare dintr-un IMM?

Anul acesta, antreprenorii care au optat pentru implementarea unui instrument financiar în cadrul companiei, au fost mult mai atenţi la bugete şi cash-flow şi au dorit să fie susţinuţi pentru a crea un Simulator de Business, un buget dinamic, conform condiţiilor actuale, care solicită elaborarea permanentă a bugetelor, având în vedere variaţiile semnificative pe categoriile principale de costuri, de la materii prime, la energie, salarii, transport/supply-chain, dobânzi.

Înţelegerea interdisciplinară ca bază a abordării Trusted Advisor Strategy & Finance  ajută să atragem conturi noi de contabilitate, ca şi serviciu de bază, completat cu raportare financiară în aplicaţia noastră, Trusted App, în care putem lucra şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

Principalele domenii de unde provin clienţii
Trusted Advisor Strategy & Finance

Proiectele complexe din acest an sunt în sfera serviciilor profesionale, a serviciilor medicale, proiecte industriale – companii producătoare în zone de nişă, cu planuri de internaţionalizare sau extindere a capacităţii de producţie şi a canalelor de vânzare, dar şi foarte multe magazine online, în care provocarea este standardizarea fluxurilor şi maparea tranzacţiilor curente pentru automatizarea proceselor contabile şi financiare.

Trusted Advisor Strategy & Finance este o companie românească de strategie financiară și contabilitate, iar abordarea este de a segmenta lanţul valoric şi profitabilitatea pe activităţi, pornind de la achiziţii – cercetare-dezvoltare – producţie – vânzare – colectare. Compania a reuşit anul acesta să atragă în portofoliu 30 de clienţi recurenţi noi, o parte sunt companii mici, sub 100 kEuro cifră anuală, iar 7 companii au depăşit pragul de 1 mEuro.

Ioana Arsenie este profesionist în finanțe cu experiență din anul 2000, în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App – aplicaţia de raportare financiară și bugetare digitalizată pentru IMM-uri.

Reducerea emisiilor de carbon per kilogram de aluminiu la fabricarea ferestrelor Velux

Florin Antonescu
-
0
Reducerea emisiilor de carbon per kilogram de aluminiu la fabricarea ferestrelor Velux

Grupul Velux anunță continuarea preocupărilor pentru reducerea emisiilor de CO2, stabilind parteneriate cu companii, la rândul lor, cu obiective în direcția sustenabilității, cum sunt Novelis, Hydro și BayWa. Accentuând că „parteneriatele au un rol esențial în reducerea emisiilor de CO2 ale companiei în lanțul valoric și în produsele sale”, Velux subliniază într-un comentariu:

„În cadrul unor noi acorduri de parteneriate, Grupul Velux continuă să depună eforturi în vederea reducerii emisiilor din lanțul valoric și a decarbonizării operațiunilor proprii cu energie regenerabilă în următorii ani. Prin utilizarea aluminiului Hydro cu emisii reduse de carbon, emisiile de carbon per kilogram de aluminiu utilizat la fabricarea ferestrelor, rulourilor și roletelor Velux vor fi reduse semnificativ. În plus, datorită parteneriatului cu Novelis, cel mai mare reciclator de aluminiu din lume, aluminiul utilizat pentru placarea ferestrelor de mansardă Velux  va avea un conținut reciclat de aproximativ 70%. Pentru a-și alimenta operațiunile din Europa cu energie electrică ecologică până în 2024, Grupul Velux a dezvoltat un parteneriat cu furnizorul de soluții de energie regenerabilă, BayWa r.e, care va construi două parcuri solare ce vor acoperi prima simbioză de centrale solare din Spania, integrând agricultura, biodiversitatea și comunitatea cu generarea de energie regenerabilă.

Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, COP27, s-a desfășurat anul acesta în Egipt. Velux a participat la conferință și a adus contribuții importante la obiectivele pe care aceasta și le propune, prezentând cele mai bune practici cu privire la modul în care sectorul construcțiilor poate contribui la Acordul de la Paris.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, ne aflăm în deceniul acțiunilor, epoca planificării și recalibrării producției  s-a încheiat, trebuie să facem schimbările acum, deoarece acțiunile noastre din anii următori vor determina viitorul nostru pe planetă. În ultimii ani, Velux a căutat în mod activ soluții pentru ca întregul său lanț să fie sustenabil și pentru a-și reduce amprenta de carbon. Rezultatele arată clar că marile companii trebuie să ia măsuri în interesul schimbării atitudinii și criteriilor partenerilor lor în ceea ce privește sustenabilitatea. Velux s-a angajat să reducă emisiile de CO2 nu numai în ceea ce privește produsele sale, ci și în lanțul valoric al companiei, deoarece Velux produce doar 6% din amprenta de carbon a produselor sale, în timp ce 94% din aceasta provine de la furnizorii săi. Pentru a face o diferență reală, planurile de sustenabilitate trebuie să se adreseze întregului lanț – acesta fiind modul în care Velux încearcă să facă diferența în poziția sa de companie multinațională.

Creșterea conținutului reciclat din aluminiu de circa 30% 

Parteneriatul multianual dintre Novelis și Velux are ca obiectiv atingerea unui nivel de emisii de carbon sub 4 kg pe kilogram de aluminiu laminat furnizat până la sfârșitul anului 2024, ceea ce reprezintă cu mult sub jumătate din amprenta medie de carbon a aluminiului primar utilizat în Europa. De asemenea, cei doi parteneri urmăresc reduceri suplimentare ale emisiilor de carbon până în 2030. Astfel, aluminiul va avea un conținut reciclat de aproximativ 70%, ceea ce reprezintă o creștere de circa 30% față de ceea ce Novelis furnizează în prezent către Velux. Reciclarea aluminiului necesită doar 5% din energie și are ca rezultat reducerea cu până la 95% a emisiilor de carbon față de producția de aluminiu primar.

Parteneriatul dintre Hydro, companie lider în domeniul aluminiului, și Velux are ca obiectiv atingerea unui nivel de sub 2 kg de carbon emis pe kilogram de aluminiu până în 2030, ceea ce reprezintă mai puțin de o cincime din media europeană de 11,3 kg. Acest obiectiv ambițios include întregul lanț valoric al aluminiului și se bazează pe media tuturor componentelor prelucrate din aluminiu pe care Hydro le livrează către Velux. Până la finalul anului 2022, Velux se așteaptă ca parteneriatul să aibă ca rezultat o reducere de 15.000-20.000 de tone de carbon. Prin utilizarea produselor cu emisii reduse de carbon, precum Hydro REDUXA® și Hydro CIRCAL®, se vor reduce emisiile de carbon per kilogram de aluminiu utilizat la fabricarea ferestrelor de mansardă Velux, a ferestrelor pentru acoperiș terasă și a accesoriilor (rulouri și rolete exterioare).

Hydro REDUXA® este produs folosind surse de energie regenerabilă din apă, vânt și soare, precum și o tehnologie de electroliză hipereficientă. Hydro CIRCAL® este, de asemenea, fabricat folosind energie electrică din surse regenerabile și, în plus, este fabricat din minimum 75% deșeuri reciclate de aluminiu. Hydro REDUXA® și Hydro CIRCAL® emit 4 kg, respectiv 2,3 kg de CO2 pe kilogram de aluminiu.

Două parcuri solare vor alimenta operațiunile Velux din Europa cu energie electrică ecologică

În plus, față de aceste parteneriate, Grupul Velux a comisionat compania BayWa r.e. cu construirea a două parcuri solare pentru alimentarea operațiunilor europene cu energie electrică ecologică până în 2024. Așa cum a fost anunțat la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, COP27, în Egipt, aceste parcuri vor reprezenta prima simbioză de centrale solare din Spania, integrând agricultura, biodiversitatea și comunitatea cu generarea de energie regenerabilă.

Conectate la rețea în 2023 și 2024, cele două centrale vor genera 167 GWh de energie electrică regenerabilă în fiecare an pentru Velux, echivalentul consumului de energie electrică a aproximativ 45.000 de locuințe din Europa. 80% din totalul de energie electrică generată de centrale va fi produsă datorită contractelor bilaterale de achiziție a energiei electrice (PPAs) încheiate cu Velux. Noile contracte de achiziție vor reduce amprenta de carbon a VELUX cu aproximativ 40.000 tone de CO2, generate anual de operațiunile și activitățile din Europa ale companiei. Totodată, energia electrică generată va acoperi 100% din operațiunile europene ale Grupului Velux și până la 90% din consumul global.

În conformitate cu obiectivele COP27, contractul bilateral de achiziție a energiei electrice este un concept de pionierat al simbiozei centralelor solare, care integrează producția de energie solară cu natura și comunitatea pentru beneficii reciproce. Combaterea schimbărilor climatice este un obiectiv comun al întregii omeniri, iar Velux consideră că este în interesul tuturor să avem cele mai bune rezultate în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă. Parcurile solare sunt amplasate în Spania pentru cele mai bune rezultate, dar avantajele vor fi globale.

Acordurile de parteneriat sunt esențiale pentru obiectivul Grupului VELUX de reducere a emisiilor de tip 1 și 2, tot până în 2030.

„În cadrul Velux, ne-am luat angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice și, totodată, să fim un exemplu de leadership sustenabil. Prin aceste parteneriate, ne apropiem din ce în ce mai mult de obiectivul nostru de reducere a emisiilor generate de operațiunile noastre. Vom continua să depunem toate eforturile necesare, împreună cu partenerii noștri din lanțul valoric, și suntem convinși că împreună vom atinge acest obiectiv ambițios până în 2030”, a declarat Noemi Ritea (foto), director de piață Velux România, Ungaria și Moldova.

Afacere de familie 100% românească pregătită pentru piața internațională

Florin Antonescu
-
0
Afacere de familie 100% românească pregătită pentru piața internațională

Brandul „Lactate de Ibănești”, afacere de familie cu capital privat 100% românesc, aflată la a doua generație, cu funcționare de aproape trei decenii și produsele Mirdatod Prod SRL valorifică rețete cu veche tradiție pentru producția de lactate naturale, din lapte crud.

Prin afacerea lor, frații Mircea și David Todoran subliniază că „au continuat și extins afacerea începută de părinții lor de la 50 de litri de lapte pe zi, iar astăzi, în fabrica de lactate Mirdatod Prod se procesează zilnic aproape 100.000 litri lapte. Analiza calității laptelui este un proces riguros și complex, fabrica dispune de un adevărat sistem de colectare a laptelui prin centrele de colectare proprie, dar primește și laptele colectat de intermediari. Laptele este achiziționat zilnic de la producătorii de pe Valea Gurghiului, coagulând, însă, și producția din alte zone ale județelor Mureș, Harghita, Alba și Cluj. Portofoliul de produse Lactate de Ibănești include: Telemeua de Ibănești, varietăți de cașcaval de la rețeta clasică, la cașcaval afumat sau ruladă de cașcaval cu boia și piper, urdă, brânză de burduf păstrată în bășică naturală de porc, smântână, mozzarella, iaurt, chefir, sana și chiar Unt de Ibănești. Pe lângă produsele de bază, gama premium include produse cu nume autentic românești, desprinse din basmele și legendele populare, pentru a onora tradițiile de la care a pornit totul: Ileana – Telemea de poveste, Specialitate din caș maturat Nelia, Cașcaval boieresc Mitruț”.

Telemeaua de Ibănești este „recunoscută la nivel european prin acordarea titlului Denumire de Origine Protejată (DOP), se fabrică din laptele obținut de la vacile ce pășunează pe un areal bogat, reprezentat de pășuni cu floră spontană, al celor trei comune: Ibănești, Gurghiu și Hodac. Mirdatod Prod a înființat în 2010 Asociația de Promovare a Produselor Tradiționale de pe Valea Gurghiului. Pentru conservarea brânzei telemea, Asociația folosește apa sărată dintr-un izvor natural, vechi de sute de ani din localitatea Orșova, comuna Gurghiu, apă care are o concentrație de sare de peste 25% și pe care, de sute de ani, oamenii care locuiesc în valea Gurghiului, o folosesc atunci când pun murăturile și își sărează ciorba”.

Cu obiectivul de a revoluționa consumul de produse lactate și cu obiectivul accesului la export, David Todoran, proprietarul Mirdatod Prod, deținător al brandului Lactate de Ibănești, accentuează: „Cu multe obstacole am reușit să obținem de la Uniunea Europeană certificatul de produs cu denumire de origine protejată (DOP) pentru Telemeaua de Ibănești. Dosarul pentru obținerea acestei certificări a însumat peste 400 de file, dar argumentul suprem a fost mostra de Telemea de Ibănești pusa pe masă la Bruxelles.”

Mircea Todoran, proprietarul Mirdatod Prod, deținător al brandului Lactate de Ibănești: „Pentru anul 2023 ne dorim să diversificăm canalele de distribuție pentru produsele noastre către consumatorul direct. În acest sens, la finalul acestui an am identificat, negociat și încheiat o serie de contracte cu societăți de mare notorietate în domeniul HoReCa, și suntem convinși că aceste parteneriate vor avea longevitate datorită calității produselor Lactate de Ibănești, obiectiv strategic al societății noastre de la care noi nu am făcut niciodată rabat. De asemenea, am diversificat portofoliul de produse ca urmare a cererii din piața de retail, unde suntem prezenți de câțiva ani buni.”

Nicu Aurel Bumb, directorul fabricii de lactate de Ibănești Mirdatod Prod: „Fabrica noastră de la Reghin este o investiție de 9 milioane euro în care astăzi lucrează un număr de 198 de angajați, iar generarea acestor locuri de muncă pentru comunitatea locală este o formă de sprijin pentru familii întregi. Ne bucurăm că putem contribui la bunăstarea comunității din care s-a născut afacerea Mirdatod. Însă toate aceste scumpirile din lanț despre care vorbeam mai devreme se regăsesc, evident, în prețul produsului la raft, locul în care Lactatele de Ibănești se întâlnesc cu produse lactate similare care provin din alte țări. Aici sperăm că în decizia de cumpărare a clientului final va prima nu doar prețul, ci și povestea din spatele brandului, tradiția și procesul curat de prelucrare a laptelui cu care ne mândrim.” 

Totodată, deținătorii afacerii lactatelor de Ibănești semnalează: „Industria noastră este, din păcate, direct afectată de creșterea prețurilor la energia electrică și a combustibililor, care se reflectă în creșterea prețurile cartoanelor folosite la ambalarea produselor, a etichetelor, a lăzilor de transport etc. De asemenea, prețul de achiziție a laptelui de la crescătorii de animale urcă zilnic din cauza creșterii prețului furajelor destinate hranei animalelor. În acest moment fabrica lucrează cu lapte produs 100% de către producători români de la sate din județele menționate, lapte pe care îl achiziționează cu prețuri de până la 2,95 lei/litru. Trebuie amintit și faptul că sunt necesari 10,8 litri de lapte pentru obținerea unui kilogram de cașcaval, respectiv 8,2 litri lapte pentru obținerea unui kilogram de brânză telemea. 

În acest moment Lactatele de Ibănești sunt produse în două locații: manufactura de la Ibănești și noua fabrică de la Reghin.” 

Mirdatod Prod SRL este caracterizată ca „o afacere de familie, aflată la a doua generație, o societate de prelucrare a laptelui obținut de la fermele de vaci situate doar de pe valea Gurghiului, de la fermieri care își cresc animalele pe pășuni virgine, nealterate de produsele chimice. Frații Mircea și David Todoran au preluat această afacere de la părinții lor în anul 1994 când au deschis manufactura de brânză de la Ibănești. Este o afacere în care laptele este adus de la ferma de peste deal, procesat după o rețetă moștenită de la mama bunicului din partea tatălui, un produs 100% românesc, un produs nealterat de niciun fel de produse chimice”.

 

Transportatorii rutieri solicită eliminarea controalelor la frontiera cu Bulgaria

Florin Antonescu
-
0
Transportatorii rutieri solicită eliminarea controalelor la frontiera cu Bulgaria

În contextul determinat de respingerea aderării României la spațiul Schengen, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) condamnă votul Austriei și solicită Guvernului României eliminarea controalelor la frontiera cu Bulgaria:

„Prin votul negativ al Austriei, industria de transport rutier, cel mai mare exportator de servicii al României, este cea mai afectată ramură economică. În acest fel, Austria dă o puternică lovitură economiei românești în care are interese majore.
Dacă Austria ar fi vrut să transmită un semnal, așa cum pretinde, împotriva extinderii Schengen, atunci ar fi trebuit să nu accepte nicio țară candidată. Votul selectiv demonstrează prin acceptarea Croației și respingerea României și Bulgariei, o abordare subiectivă și neprincipială care a torpilat unitatea Uniunii Europene sub atenta supraveghere a Comisiei Europene. În aceste condiții, este greu de înțeles votul favorabil al României și Bulgariei pentru aderarea Croației la Schengen.

UNTRR își exprimă profunda nemulțumire că celelalte state membre UE, mai ales marile democrații occidentale, au abandonat principiul îndeplinirii obligațiilor tehnice ca fiind necesar și suficient pentru includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Schimbarea regulilor la finalul jocului numai pentru o parte din candidați dovedește aplicarea clară de tratament inegal și preferențial. Oare acestea devin noile principii ale Uniunii Europene?

Dacă Austria și celelalte state membre UE vor să schimbe condițiile de aderare în spațiul Schengen, atunci trebuie să le impună pentru viitoarele țări candidate și nu pentru cele existente, cărora li s-au solicitat îndeplinirea unor condiții clare, pe care acestea le-au îndeplinit deja.

România și Bulgaria au aderat împreună la Uniunea Europeană și au făcut în permanență echipă pentru intrarea în spațiul Schengen împreună, fiind necesară continuarea eforturilor comune pentru aderarea la spațiul Schengen. În acest spirit de solidaritate, UNTRR solicită Guvernului României ca împreună cu Guvernul Bulgariei să soluționeze urgent și pragmatic simplificarea până la eliminare a controalelor în frontiera dintre cele două țări.

UNTRR solicită Guvernului României să continue și să intensifice eforturile pentru atingerea obiectivului de aderare a României la spațiul Schengen împreună cu Bulgaria în 2023.

Poate că Uniunea Europeană nu e perfectă, dar România nu poate avea altă apartenență decât la UE tot așa cum democrația chiar dacă nu e un sistem perfect, până în prezent nu se cunoaște altul mai bun”.

 

 

Balul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, prima ediție

Florin Antonescu
-
0
Balul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, prima ediție

Balul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) și-a derulat prima ediție, organizată în sala de bal din sediul istoric al Camerei bucureștene, cu dorința deschiderii unei tradiții.

Organizatorii, CCIB, subliniază că „la manifestare au participat reprezentanți ai comunității de afaceri, oficiali din administrația centrală și locală, membri ai corpului diplomatic. Programul evenimentului a inclus un program artistic variat, expoziție de artă – silent auction, degustare de vinuri și cafea premium, tombolă și o cină de gală.

Balul a fost organizat din dorința de a strânge, și pe această cale, fondurile necesare punerii în valoare a Palatului Camerei bucureștene, clădire monument istoric de o remarcabilă valoare arhitectonică și istorică.

Edificiul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Burcuş, structura de rezistenţă a fost realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, dupa un proiect al inginerului Gogu Constantinescu, singurul român membru al Academiei Regale Britanice, iar lui Emil W. Becker i se datorează ornamentaţia generală a faţadei.

Clădirea a fost construită între anii 1907-1911, cu destinația de sediu al Camerei bucureștene. De asemenea, aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de Camera bucureșteană. În 1949, Palatul a fost naţionalizat; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 a reintrat în patrimoniul CCIB”.

Foto: CCIB

Cooperare economică România – Republica Coreea 

Florin Antonescu
-
0
Cooperare economică România – Republica Coreea 

Președintele Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întâlnire cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Coreea în România, Rim Kap-soo, însoțit de Kim Jong Myung, secretar I.

CCIB ne informează că, „exprimând satisfacția pentru prima vizită a șefului misiunii diplomatice sud-coreene la CCIB, Iuliu Stocklosa a prezentat pe scurt potențialul economic al Bucureștiului în context național și al oportunităților de afaceri și investiționale oferite de capitala României. Vorbind despre strategia Camerei bucureștene în domeniul relațiilor externe, președintele Camerei bucureștene a subliniat importanţa acordată dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale cu ţările din Orientul Îndepărtat, Republica Coreea fiind o destinație de interes pentru mediul de afaceri român bazată atât pe Parteneriatul Strategic stabilit în septembrie 2008 prin Declarația comună semnată la Seoul de președinții celor două țări, cât și pe Acordul comercial dintre UE și Coreea de Sud, încheiat în 2011, care a eliminat taxele vamale pentru aproape toate produsele, precum și multe alte obstacole din calea exportului de produse din UE.

Ambasadorul Republicii Coreea în România a apreciat nivelul relațiilor economice dintre cele două țări atât din punct de vedere al schimburilor comerciale, cat și al investițiilor de capital, considerând că există potențial și oportunități de creștere. În acest context, E.S. Rim Kap-soo a exprimat regretul privind recenta decizie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE privind aderarea României la Zona Schengen ceea ce provoacă dificultăți firmelor sud-coreene prezente în România sau celor care doresc sa investească în țara noastră.

Cu toate acestea, în opinia ambasadorului Rim Kap-soo, economia României oferă oportunități de afaceri potențialilor investitori din țara sa și în acest sens a anunțat vizita de lucru în România, în perioada 9-10 februarie 2023, a unei misiuni economice sud-coreene în organizarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Coreea (KCCI) incluzând oameni de afaceri din diferite domenii. A solicitat conducerii CCIB să se implice activ în organizarea programului de întâlniri de afaceri a misiunii economice, anunțând ca posibila încheierea unui MoU de colaborare între CCIB și KCCI.

În finalul întâlnirii, președintele Iuliu Stocklosa a dat asigurării că CCIB va pregăti cu atenție vizita misiunii economice din R.Coreea colaborând în acest sens cu CCIR”.

CCIB subliniază că, „în primele 9 luni ale anului 2022, valoarea totală a schimburilor bilaterale a fost de 933 milioane USD, cu 18,2% peste nivelul perioadei similare din 2021. Creșterea s-a datorat exclusiv majorării importurilor românești cu 34,7%, care au atins 580 milioane USD, în timp ce exportul în valoare de 353 milioane USD a înregistrat, comparativ cu primele 9 luni din 2021, o contracție cu 1,6%.

La 31 octombrie 2022, erau înregistrate în România  281 firme cu capital sud-coreean, cu un volum al investițiilor de 117,8 milioane USD reprezentând 0,19% din totalul investițiilor străine în țara noastră, plasând R.Coreea pe locul 31 în topul țărilor investitoare”.

Foto: CCIB

Cultivarea lalelelor folosind bitcoin

Simon Peters
-
0
Cultivarea lalelelor folosind bitcoin

O fermă olandeză de lalele face furori cu vestea că folosește energia și căldura create de o instalație de minerit bitcoin pentru a cultiva lalele. Ferma a apelat la bitcoin, o inovație interesantă, impusă de criza energetică europeană.

Ferma spune că a apelat la platformele miniere de bitcoin pentru a furniza căldură pentru serele de lalele datorită creșterii costurilor energetice cauzate de conflictul din Ucraina. Serverele de bitcoin sunt, la rândul lor, alimentate cu energie solară, ceea ce face ca procesul să fie eficient din punct de vedere energetic.

Ironia folosirii tehnologiei bitcoin pentru a cultiva lalele (cauza uneia dintre marile bule financiare din istorie) este absolut logică. Nu numai că ferma poate câștiga bitcoin prin procesul de minerit, dar face acest lucru într-un mod ecologic.

Susținătorii Bitcoin se grăbesc să apere criptoactivul atunci când se vorbește despre  utilizarea energiei. Apar tot mai des soluții inedite ca aceasta. O altă idee de acest fel este, de exemplu, atașarea platformelor de minerit la parcurile eoliene. Aceasta înseamnă că atunci când nu este nevoie de turbine eoliene, dar vântul bate, platforma de minerit poate fi pornită pentru a aduce operatorului de energie bani în plus.

Banca Angliei caută un furnizor de portofele cripto

Simon Peters
-
0
Banca Angliei caută un furnizor de portofele cripto

Banca Angliei caută furnizori pentru proiecte cripto care să ofere un portofel digital de tip „proof of concept”, în timp ce continuă să analizeze potențialul unei monede digitale a băncii centrale (CBDC).

CBDC-urile au fost oarecum uitate în 2022, dar este clar că se lucrează în continuare la ele. Banca Angliei analizează în mod clar soluții de stocare a monedei digitale, dar arată clar că dorește ca o terță parte să creeze portofelul, mai degrabă decât să producă ceva intern cu ajutorul experților.

Banca Angliei lucrează în tandem cu Banca Reglementelor Internaționale (BRI) la „Proiectul Rosalind” – care urmărește crearea unor tehnologii de validare a conceptului care să permită utilizarea unui CBDC atât de către instituții, cât și de către utilizatorii privați.

CBDC-urile reprezintă un aspect notabil al spațiului cripto, însă multe proiecte și utilizatori rămân sceptici, deoarece ideea vine în contradicție cu sistemele monetare descentralizate, cum ar fi bitcoin.

Piața cripto răspunde pozitiv la pierderile de locuri de muncă din SUA

Simon Peters
-
0
Piața cripto răspunde pozitiv la pierderile de locuri de muncă din SUA

Atât bitcoin cât și ether au reacționat pozitiv la ultimul comunicat al Departamentului Muncii din SUA privind locurile de muncă – care a arătat o creștere a cererilor de ajutor de șomaj.

Bitcoin a început săptămâna trecută tranzacționându-se chiar sub 17.000 de dolari. A coborât până la 16.600 de dolari la mijlocul săptămânii, înainte de a reveni la peste 17.000 de dolari, datorită ultimului raport privind locurile de muncă. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 16.745 dolari.

Între timp, ether a început săptămâna trecută la peste 1.280 de dolari, înainte de a coborî la aproximativ 1.220 de dolari. Cu toate acestea, odată cu raportul privind locurile de muncă, a revenit la peste 1.270 de dolari, apoi a avut din nou o tendință de scădere în weekend și în prezent se situează în jurul valorii de 1.230 de dolari.

Odată cu apropierea sărbătorilor, piața pare să se așeze din nou într-un tipar similar cu cel al principalelor acțiuni. În ultimele luni au existat unele dovezi că această corelație dintre piețe începuse să scadă.

Dar, în actualele condiții volatile de tranzacționare, se pare că investitorii au redevenit mai sensibili la evoluțiile macroeconomice globale, cum ar fi raportul privind locurile de muncă, care a mișcat piața cripto săptămâna trecută.

 

Argo, minerul de Bitcoin, ar putea da faliment

Simon Peters
-
0
Argo, minerul de Bitcoin, ar putea da faliment

Spațiul cripto ar putea în scurt timp să înregistreze un nou eșec, deoarece presiunea asupra companiilor din acest spațiu continuă. Argo, minerul de bitcoin, este aproape de faliment, deoarece firma are probleme în a-și îndeplini obligațiile pe măsură ce prețul bitcoin a scăzut în ultimele luni.

Minerii au fost loviți de o serie de vicisitudini în acest an, care au făcut condițiile de operare extrem de dificile. Nu numai că prețul bitcoin a scăzut, dar hashrate-ul a rămas la niveluri record pentru o perioadă lungă de timp. Împreună cu costurile ridicate ale energiei, acest lucru a pus minerii sub presiune. Acum s-ar părea că se află pe punctul de a ceda.

Compania nu a reușit să atragă investiții strategice în luna octombrie, ceea ce, la momentul respectiv, nu a fost de bun augur pentru viitorul său. Argo este o companie cotată la bursă, dar prețul acțiunilor sale a fost suspendat vineri în așteptarea unui anunț. Vom vedea care este acel anunț, cel mai probabil astăzi.

Companiile din industria auto, între provocările externe și noile sisteme de raportare fiscală?

Economistul
-
0
Companiile din industria auto, între provocările externe și noile sisteme de raportare fiscală?

Material de opinie de Victoria Dobre(foto),
Senior Manager, Impozitare Indirectă, Deloitte România

 

Companiile care activează în industria auto din România sunt preocupate, în această perioadă, de numeroase aspecte care țin de activitatea de bază, de tendințele din piața europeană și globală, de planurile autorităților din întreaga lume cu privire la reducerea emisiilor poluante, dar și de cerințele de raportare fiscală tot mai complexe la care trebuie să se conformeze în perioada următoare. Din aceste considerente, jucătorii din acest domeniu trebuie să intre în 2023 pregătiți pentru a face față în primul rând provocărilor pe termen scurt, reprezentate de implementarea noilor sisteme de raportare, precum SAF-T, RO e-Factura sau RO e-Transport, astfel încât să economisească resurse pentru transformările necesare pe termen lung, pentru a ține pasul cu evoluțiile din piață.

Industria auto a fost afectată, în ultimii ani, de disfuncționalitățile din lațurile de aprovizionare apărute în timpul pandemiei și accentuate, în prezent, de conflictul prelungit din Ucraina. La acestea se adaugă efectele crizei energetice, scumpirea materiilor prime și perspectivele nefavorabile cu privire la evoluția economiei, care reflectă o scădere a cererii din partea consumatorilor.

Acesta este, în linii mari, contextul global și european la care jucătorii din domeniul auto trebuie să își adapteze strategia de dezvoltare pe termen mediu, din care nu pot să lipsească investițiile în dezvoltarea de autovehicule cu grad redus de poluare, având în vedere obiectivele ambițioase de mediu anunțate la nivel global, inclusiv în Uniunea Europeană, care impun, printre altele, ca producătorii auto să fabrice doar mașini electrice până în 2035.

Până atunci, însă, Comisia Europeană propune și introducerea normei de poluare Euro 7, care presupune noi investiții din partea producătorilor în modelele pe combustie internă (benzină/motorină). Noua normă devine obligatorie din 2025 pentru autoturismele noi și din 2027 pentru camioane, dacă Parlamentul European aprobă propunerea Comisiei.

 

Noile sisteme de raportare fiscală

Așadar, multiple provocări externe pentru companiile din domeniul auto, la care se adaugă și cele interne, în special legate de reglementările în materie de raportare fiscală, la care trebuie să se conformeze începând din acest an.

Este vorba de cele trei sisteme, implementate aproape simultan, care fac parte din procesul de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), respectiv SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport.

Raportarea SAF-T, obligatorie din 2022 pentru marii contribuabili, presupune depunerea, în format digital, a noii declarații informative D406 privind fișierul standard de control fiscal. Declarația se depune lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală aplicabilă pentru TVA, iar elementele raportate se referă, printre altele, la date privind furnizori, clienți, facturi de achiziție sau de vânzare, plăți, încasări etc.

Marii contribuabili au intrat sub sfera raportării SAF-T în două etape, prima de la 1 ianuarie 2022, pentru cei incluși în această categorie la finalul anului trecut, și a doua de la 1 iulie 2022, pentru cei incluși ulterior. Ambele categorii au avut la dispoziție o perioadă de grație de șase luni, astfel că cei din prima categorie au avut ca termen de raportare pentru perioada ianuarie-iulie 2022 data de 31 august 2022, iar cei din a doua categorie mai au timp până pe 31 ianuarie 2023.

În plus, la 1 ianuarie 2023 intră în vigoare obligativitatea de raportare în acest sistem și pentru contribuabilii mijlocii, iar, pentru aceștia, ultima zi de raportare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 este 31 iulie 2023.

Termenele de raportare sunt, așadar, clare, dar gradul de conformare a fost afectat de o serie de mesaje din partea autorităților care au creat confuzie, cu privire la posibilitatea prelungirii perioadei de grație cu încă șase luni. La începutul lunii august, ANAF a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care conținea o astfel de propunere, având în vedere, potrivit referatului de aprobare, noutatea și complexitatea acestui tip de declarație. Însă acest ordin nu a fost aprobat până în prezent. Pe de altă parte, însă, deși perioada de grație nu a fost extinsă în mod oficial, autoritățile fiscale au avut o abordare permisivă și au transmis contribuabililor doar notificări cu privire la faptul că sunt obligați să depună raportarea, fără să aplice, momentan cel puțin, amenzi celor care încă nu s-au conformat.

Pentru contribuabilii mijlocii, ANAF a publicat un alt proiect de ordin prin care propune reducerea numărului celor care urmează să implementeze obligatoriu raportarea SAF-T, de la 18.478 (conform statisticilor actuale) la 15.000, selectați în funcție de cifra de afaceri, volumul de taxe plătite și numărul de angajați. În același timp, pentru ceilalți 3.478 de contribuabili mijlocii se propune ca depunerea declarației informative D406 să devină opțională începând cu aceasta dată de referință. Însă, odată demarată raportarea în acest sistem, nu vor mai putea renunța ulterior.

 

Care sunt posibilitățile de extindere pentru RO e-Factura?

Un alt sistem nou de raportare intrat în vigoare în acest an, mai exact la 1 iulie, este RO e-Factura (care presupune emiterea facturilor în sistem electronic, la care ANAF are acces automat). Acesta este obligatoriu, în prezent, pentru facturile emise în relația cu instituțiile de stat (Business to Government – B2G), cât și pentru tranzacțiile între companii (Business to Business – B2B) cu bunuri cu risc fiscal ridicat.

Programul pilot are rolul de a pune bazele extinderii platformei pentru dezvoltări ulterioare și va asigura know-how-ul necesar dezvoltării sistemului generalizat de facturare electronică pe relația B2B. Autoritățile fiscale din România sunt în discuție cu Comisia Europeană în vederea obținerii acestei derogări încă din luna februarie 2022.

 

Clarificări pentru raportarea RO e-Transport 

Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, este, de asemenea, în vigoare de la data de 1 iulie 2022, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere. Aplicarea sancțiunilor pentru neconformare a fost, însă, amânată, pentru a doua oară, până la 1 ianuarie 2023, astfel încât operatorii economici mai au timp să își pună la timp sistemele de raportare, fără să riște amenzi până atunci.

În acest caz, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile vizate o reprezintă implementarea acestui sistem în paralel cu SAF-T și cu RO e-Factura. Conformarea la aceste noi cerințe de raportare presupune adaptarea sistemelor financiar-contabile ale fiecărei companii, astfel că acestea trebuie să caute soluții cât mai eficiente în acest scop. Spre exemplu, pentru RO e-Factura există soluții care se pot conecta cu orice sistem ERP sau soft de facturare și permit raportarea și recepția automată a facturilor electronice pe serverele ANAF. De asemenea, raportarea pe RO e-Transport se poate realiza prin intermediul unor soluții informatice avansate de raportare.

În concluzie, având în vedere timpul scurt de implementare, volumul și acuratețea datelor raportate, la care se adaugă resursele numeroase necesare pentru conformarea la noile cerințe de raportare, companiile vizate, inclusiv cele din domeniul auto, trebuie să ia măsuri pentru a se conforma, dat fiind că, de la 1 ianuarie 2023, este posibil să apară și sancțiunile.

 

Deficitul de protecție financiară a populației a crescut cu 5,6%

Economistul
-
0
Deficitul de protecție financiară a populației a crescut cu 5,6%

Populația României continuă să fie vulnerabilă în fața riscurilor de zi cu zi care pot conduce la accidente, îmbolnăviri și, din nefericire, chiar la deces. Astfel, deficitul de protecție al românilor în fața unor asemenea evenimente nedorite se situa anul trecut la o valoare de 620 miliarde lei (126 miliarde EUR), în creștere cu 5,6% față de 2020 – arată o analiză realizată pentru UNSAR de către un grup de experți independenți. Astfel, diferența între resursele financiare necesare și cele disponibile la un moment dat într-o familie pentru a menține standardul de viață în cazul producerii unui eveniment neprevăzut este din ce în ce mai mare, iar ponderea în PIB a deficitului de protecție se menține la un nivel ridicat, de 52% (2021). Pentru majoritatea familiilor efectul este scăderea drastică a nivelului de trai și dependența de ajutoarele sociale oferite de stat.


„Asigurările de viață, prin rolul lor principal, cel de protecție, pot contribui la reducerea vulnerabilității familiilor din România și a dezechilibrelor sociale. Interesul în creștere la nivelul societății pentru aceste produse ne arată că din ce în ce mai mulți români își doresc să fie mai bine protejați în calea riscurilor la care suntem expuși. În plus, dezvoltarea continuă a acestui segment al pieței de asigurări ar putea contribui la creșterea bunăstării și siguranței financiare a populației”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.

Deși piața asigurărilor de viață a crescut constant în perioada 2017-2021, gradul de acoperire din țara noastră rămâne, totuși, unul dintre cele mai scăzute din regiune. Potrivit datelor ASF, ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări se află la un nivel scăzut, comparativ cu celelalte state analizate ale UE, deși protecția financiară contractată de români prin intermediul asigurărilor de viață a urcat cu 11%. Astfel, ponderea segmentului de asigurări de viață s-a situat la 17% în totalul subscrierilor, comparativ cu circa 74% în Italia, 46% în Franța sau 40% în Ungaria.

Asigurarea de viață este unul dintre instrumentele utilizate de un număr mare de state în aplicarea politicii lor sociale. Majoritatea membrilor OECD, precum și o bună parte dintre statele membre ale Uniunii Europene stimulează prin mijloace fiscale dezvoltarea pieței asigurărilor de viață. În România, polițele de asigurare de viață nu beneficiază de nicio facilitate fiscală. În acest context, UNSAR și industria de profil susțin necesitatea stabilirii unui regim fiscal stimulativ pentru achiziționarea de polițe de asigurare de viață cu componentă exclusivă de protecție. O astfel de măsură va avea un impact minim asupra bugetului de stat, dar va aduce beneficii majore pentru protecția populației.

Utilizarea internetului este în creștere, două treimi dintre români folosesc social media 

Bogdan Maioreanu
-
0
Utilizarea internetului este în creștere, două treimi dintre români folosesc social media 

O viață fără internet este greu de conceput în 2022. Chiar și ONU a cerut accesul universal la internet până în 2030. În România, accesul la internet se extinde, iar timpul pe care îl petrecem online este în creștere. Două treimi dintre români folosesc social media, majoritatea de pe un telefon mobil cu sistem de operare Android.

Procentul gospodăriilor din România care au acces la internet a crescut cu 1,3% în 2022, ajungând la 82,1%. În mediul urban, aproape 89% dintre locuințe sunt conectate, în timp ce în mediul rural doar 73% dintre locuințe au internet. Procentul persoanelor care folosesc internetul a crescut și el, ajungând la 89,7%, cu 1,1% mai mult decât în 2021.

Populația planetei a ajuns la 8 miliarde de locuitori în acest an, iar la nivel global se estimează că există 5,07 miliarde de utilizatori de internet. Numărul utilizatorilor de internet a crescut cu 3,5% față de anul trecut. Cel mai recent raport de date agregate de la datareportal arată că, la nivel mondial, în medie, oamenii folosesc internetul aproximativ 6 ore și 37 de minute în fiecare zi. România se situează deasupra mediei cu 7 ore și 13 minute, dar mult în urma sud-africanilor care conduc cu peste 10 ore.

92,1% dintre utilizatorii de internet de pe planetă îl accesează de pe dispozitive mobile. La nivel global, 71,55% din consumul de date mobile provine de la dispozitivele Android de la Google (GOOG), dar această pondere a scăzut cu 1,2% în ultimul an. Doar 27,8% din consumul de date pe internet provine de la dispozitivele IOS de la Apple (AAPL), o creștere de aproape 4% față de anul precedent, restul de 0,65% din consumul de date provenind de la alte sisteme de operare.

La nivel global, 59,3% din totalul populației mondiale utilizează social media, în timp ce în România acest procent este de 67%. Ne aflăm în urma altor țări europene precum Olanda, Germania, Spania, Marea Britanie și Austria. Românii folosesc social media în medie 2 ore și 25 de minute zilnic, adică 34% din timpul petrecut pe internet, mai puțin decât media globală, dar înaintea țărilor menționate mai sus. Austria se află pe ultimul loc în sondaj, cu doar o oră și jumătate de utilizare zilnică a social media.

În ciuda unei pierderi de aproape 66% din valoarea acțiunilor în acest an, site-urile Meta Platforms (META) domină ca număr de utilizatori, fiind cele mai utilizate platforme sociale. Facebook conduce cu 2,93 miliarde de utilizatori, urmat de Whatsapp cu 2 miliarde de utilizatori și Instagram cu 1,4 miliarde de utilizatori. Pe lângă Meta mai avem Youtube de la Google (GOOG) cu 2,5 miliarde de utilizatori, chinezii de la Wechat cu 1,3 miliarde și Tiktok cu 1 miliard de utilizatori. Twitter-ul lui Elon Musk se află pe poziția a 14-a în clasament, cu jumătate de miliard de utilizatori.  Dacă ne uităm la platformele preferate ale utilizatorilor, primele trei locuri sunt dominate de Whatsapp, Facebook și Instagram, cu un total cumulat de 45% din utilizatorii activi de social media, în timp ce Twitter se află la mare distanță, cu doar 3,5%.

Potrivit raportului datareportal, 54% dintre utilizatorii români de internet folosesc social media pentru a căuta branduri și conținut despre ele , 42% ca sursă de știri, 19% pentru a urmări influenceri și 12% pentru muncă.

Investitorii români folosesc google.com ca principală sursă de căutare de informații, urmată de social media, potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Acest lucru se observă și în rândul publicului larg, unde cele mai vizualizate site-uri web sunt, în ordine, google.com, youtube.com și facebook.com. Piața motoarelor de căutare este dominată de google cu 92,42%, urmat de Microsoft (MSFT) bing cu 3,45%, yahoo cu 1,32% și de chinezii de la Baidu (BIDU) cu mai puțin de 1%, după ce a pierdut peste 60% din trafic față de anul trecut.

Noutăți pe piața alimentelor recomandate în regimul dietetic al malnutriției pacienților oncologici

Florin Antonescu
-
0
Noutăți pe piața alimentelor recomandate în regimul dietetic al malnutriției pacienților oncologici

Piața din România a produselor indicate în cazuri de malnutriție beneficiază de-acum de gama Resource, pentru „dietă polimerică, nutrițională completă recomandată  pentru regimul dietetic al malnutriției și/sau al riscului de malnutriție  în afecțiunile oncologice, în tratamentul afecțiunilor oncologice sau asociat cu alte afecțiuni pentru adulți și copii, începând cu vârsta de 3 ani”, gamă adusă de Nestlé, recunoscută drept „cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume”, prin Divizia Nestlé Health Science.

Dr. Irina Mateieș, medic primar medicină de familie, nutriționist-dietetician cu o experiență de peste 8 ani în nutriția pacientului oncologic: „În urma experienței mele, am observat că scăderea involuntară în greutate este problema legată de nutriție cel mai des întâlnită la pacientul oncologic și cel mai greu de rezolvat. Malnutriţia pacientului cu cancer nu este doar o scădere în greutate sub nivelul considerat normal de kilograme. Scăderea în greutate la pacientul cu cancer se combină cu scăderea masei musculare şi cu modificări metabolice ce pot fi influenţate de boală și de tratament și uneori poate să nu fie complet reversibilă. Pentru a vedea amploarea problemei la nivelul țării noastre, în 2021 am realizat un studiu, despre problemele pacientului oncologic din România, în care 1.040 de pacienți, din toate județele, au răspuns la un chestionar despre accesul la suport nutrițional pe perioada tratamentului. Astfel am putut observa că 79% dintre aceștia au avut probleme nutriționale și mai mult de jumătate au pierdut din greutate, fără voia lor.

Dacă vrem să avem cea mai bună abordare, atunci trebuie să intervenim pentru a preveni apariția problemei și să ajutăm pacientul, la care scăderea involuntară în greutate apare, să nu scadă pe perioada tratamentului mai mult de 5% din greutatea sa corporală totală. De aceea, pacientul oncologic trebuie să primească consiliere nutrițională pentru a-și atinge necesarul caloric și proteic și, atunci când este necesar, trebuie să fie ghidat și spre corecta alegerea alimentelor dietetice lichide speciale cu aport caloric și proteic crescut și ușor de înghițit sau mai departe, spre nutriție enterală sau parenterală.”

După cum semnalează compania Nestlé, „cauzele malnutriției sunt diverse, de la aport inadecvat, reducerea absorbției la nivel intestinal sau boli acute sau cronice, însă în centrul problemei stă malnutriția asociată bolilor și/sau tratamentelor. Până la 80% dintre pacienții oncologici prezintă simptome gastrointestinale în timpul chimioterapiei. De asemenea, malnutriția este asociată cu o morbiditate crescută în bolile acute și cronice, cu o calitate mai slabă a vieții și cu creșterea utilizării resurselor din sistemul de sănătate publică.

Peste 50% dintre pacienții cu anumite tipuri de cancer sunt afectați de malnutriție, 50% prezintă scădere în greutate la diagnosticare și până la 45% suferă de pierdere severă în greutate (>10%) în timpul evoluției bolii. Tipurile de cancer cu cea mai mare prevalență a malnutriției sunt: ale tubului digestiv superior – 49,5%, cap și gât – 45,6%, plămâni – 40,2%, hematologie – 34,2%, ginecologice – 32%, colo-rectal – 31,2%, de sân – 18,3%. 80% dintre pacienții cu cancer din sfera digestivă superioară au prezentat deja un anumit grad de scădere în greutate la diagnosticare.

Un studiu realizat pe un număr de 4.500 pacienți a arătat că între 25% – 50% dintre pacienții spitalizați sunt malnutriți și alți 25% prezintă risc de malnutriție. Riscul de malnutriție este mai ridicat în rândul pacienților vârstnici. Costul asociat îngrijirii unui pacient malnutrit poate reprezenta până la 20% din costul total cu un pacient (aflat într-un centru de îngrijire permanentă).

În România sunt diagnosticați aproximativ 95.000 pacienții oncologici pe an3. Mulți dintre aceștia prezintă semne de subnutriție la momentul diagnosticării, ceea ce duce la reacții adverse sau mai severe la tratament. Spre exemplu, pe lângă stare de vomă, dureri de oase, pot să abia o scădere excesivă în greutate în urma citostaticelor. Malnutriția și pierderea în greutate duc la un răspuns redus la tratamentul oncologic și la scăderea calității vieții. Pentru acești pacienți, o soluție eficientă și non-invazivă în gestionarea malnutriției poate fi reprezentată de suplimentele orale nutriționale. În acest sens, gama Resource, lansată de Divizia Nestlé Health Science, constituie o dietă polimerică, nutrițională completă pentru regimul dietetic al malnutriţiei la pacienții oncologici. Această gamă poate fi folosită ca unică sursă de nutriție sau ca și supliment. Beneficiile suplimentelor orale nutriționale sunt îmbunătățirea calității vieții, a activității și a independenței în special la pacienții vârstnici malnutriți, precum și reducerea cu 56% a complicațiilor și cu 24% a ratei mortalității.1

Această gamă are o serie de beneficii pentru pacienții oncologici: o nutriție adecvată stării de sănătate, ca unică sursă de nutriție sau înlocuirea unei mese, având un aport adecvat de vitamine, minerale și alți nutrienți ca de exemplu: vitaminele A, C, E, Seleniu, Zinc, acizi grași polinesaturați și neconținând gluten. În prezent, în România se pot găsi 3 sortimente ale gamei Resource: Resource 2.0 (arome: vanilie, ananas-mango, caise), Resource Protein (căpșune, cacao) și Resource 2.0 cu fibre (cafea).  

Resource 2.0 este o băutură gata preparată, hipercalorică ce nu necesită preparare și care este disponibilă în format de 200 ml cu trei variante de arome (vanilie, ananas-mango, caise). Resource Protein este o dietă lichidă completă, cu aport sporit de proteine, conținut mediu de calorii și două arome (cacao și căpșune), și este indicată pacienților cu malnutriție cu necesar ridicat de proteine. Iar Resource 2.0 +Fibre este o dietă lichidă completă – hipercalorică, cu aport sporit de proteine, îmbogățită cu fibre și este indicată pacienților malnutriți care au nevoie de suplimentare a aportului de fibre”.

Divizia Nestlé Health Science reamintește că „a fost fondată in 2011 de oameni pasionați de puterea nutriției. De la nou-născuți până la seniori, oferim nutriție si hrană acolo unde contează cel mai mult.

Pentru a obține toate acestea, este nevoie de știință. Printr-o cercetare extinsă si valorificarea progreselor stiințifice, lucrând cu profesioniști in domeniul sănătății si concentrându-ne pe inovație, aducem lumii cele mai noi progrese in nutriție, pentru că suntem devotați consumatorilor, pacienților, personalului medical si aparținătorilor de pretutindeni. Promisiunea noastră către ei este să îi ajutăm să se bucure de viață în fiecare zi.

Nestlé Health Science face parte din compania Nestlé, fiind o divizie la nivel global contribuind major la strategia de nutriție, sănătate și wellness. Acest lucru inseamnă că beneficiem de resursele grupului Nestlé, având în același timp libertatea de a căuta noi oportunități de dezvoltare.

Construim parteneriate noi, investim în companii cu scopuri asemănătoare nouă, le achiziționăm pe cele care ne completează portofoliul global. Sediul nostru central este la Nestlé Research Center in Vers-chez-les- Blancs, Elveția, având totodată sedii la nivelul fiecarei țări în care suntem prezenți”. 

 

 

Lumea bogată trebuie să acționeze împreună, cu solidaritate, pentru compensarea pierderilor și daunelor

Economistul
-
0
Lumea bogată trebuie să acționeze împreună, cu solidaritate, pentru compensarea pierderilor și daunelor

Nicola Sturgeon
Primul ministru al Scoției

Continue

De ce băncile centrale trebuie să devină ecologice

Economistul
-
0
De ce băncile centrale trebuie să devină ecologice

MEGAN GREENE
Senior Fellow la Universitatea Harvard
Școala de Guvernare John F. Kennedy

Continue

România pierde în continuare o treime din TVA la buget, dar digitalizarea ANAF va avea impact vizibil

Economistul
-
0
România pierde în continuare o treime din TVA la buget, dar digitalizarea ANAF va avea impact vizibil

Daniel Anghel (foto),
Partener, Liderul Tax&Legal PwC România

România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând din nou cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%, conform raportului publicat recent de Comisia Europeană (CE), care utilizează date pentru anul 2020. CE se așteaptă ca pentru 2021 diferența să scadă până la 33% datorită măsurilor luate de administrația fiscală românească, începând cu 2020, de a introduce diverse mijloace de raportare digitală, precum implementarea SAF-T și conectarea caselor de marcat fiscale cu serverele ANAF.

Un punct pozitiv important al raportului este că deficitul total de TVA în UE pentru 2020 a fost estimat în scădere cu circa 30 miliarde euro față de estimarea revizuită pentru 2019, coborând la 93 de miliarde de euro. Explicația este că în timpul recesiunii a crescut conformarea voluntară la plată parțial ca urmare a măsurilor de sprijin financiar ale guvernelor care au fost condiționate de plata impozitelor.

Totuși, este nevoie de mai multe eforturi pentru a îmbunătăți colectarea TVA și, din acest motiv, împreună cu raportul privind decalajul de TVA, Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri pentru adaptarea sistemului de TVA la era digitală. Noul sistem introduce raportarea digitală în timp real în scopuri de TVA, bazată pe facturarea electronică care va oferi statelor membre informații valoroase de care au nevoie pentru a intensifica lupta împotriva fraudei.

CE estimează că facturarea electronică va contribui la reducerea fraudei în materie de TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an și la scăderea costurilor administrative și de conformitate pentru comercianții din UE cu peste 4,1 miliarde de euro pe an în următorii zece ani. De asemenea, facturarea electronică asigură convergența sistemelor naționale existente în întreaga UE și deschide calea pentru statele membre care doresc să instituie sisteme naționale de raportare digitală pentru comerțul intern în anii următori.

Pornind de la modelul deja existent al „ghișeului unic de TVA” pentru companiile care fac achiziții online, ar urma ca firmele care vând către consumatori dintr-un alt stat membru să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA pentru întreaga UE și să își îndeplinească obligațiile în materie de TVA prin intermediul unui singur portal online, într-o singură limbă.

 

Digitalizarea administrației fiscale: Unde se află România

Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) a devenit obligatoriu pentru marii contribuabili în 2022 și va fi aplicat etapizat și pentru celelalte categorii de contribuabili până în 2024. De asemenea, au fost conectate la serverele ANAF casele de marcat electronice fiscale, putând fi urmărite tranzacțiile în timp real. Tot în acest an, a devenit obligatorie Ro e-Factura pentru operatorii economici în relația cu autorități contractate de stat, B2G (business to government), precum și în contractele încheiate în relația B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este în prezent opțională. Potrivit Ministerului de Finanțe, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, este așteptat ca Ro e-Factura să devină obligatoriu pentru toate tranzacțiile în relația dintre companii, business to business (B2B), începând din ianuarie 2024.

Conform reformelor fiscale asumate prin PNRR, decalajul de TVA ar trebui să scadă în România cu cinci puncte procentuale, până în 2025, și per ansamblu colectarea taxelor să fie îmbunătățită cu 2,5% din PIB. Măsurile de digitalizare a ANAF, precum SAF-T, facturarea electronică, RO-e Transport, conectarea caselor electronice de marcat cu serverul ANAF sunt esențiale pentru îmbunătățirea colectării veniturilor și îndeplinirea obiectivelor.

 

Facturarea electronică, încurajată și de OECD 

Facturarea electronică este considerată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) foarte utilă pentru creșterea nivelului de conformare fiscală a contribuabililor și reducerea decalajelor de TVA.  Potrivit unui raport OECD, autoritățile din toată lumea ar trebui să încurajeze raportarea digitală, prin stimulente acordate companiilor pentru investiții în calitatea sistemelor de raportare comerciale, detectarea mai eficientă și mai rapidă a comercianților frauduloși și îmbunătățirea calității inspecțiilor fiscale.

Uniunea Europeană a estimat că pierderile potențiale de venituri din TVA atribuite neintroducerii cerințelor de raportare a facturilor în format digital de către 15 state membre cumulează între 22 și 27 de miliarde euro pe an, arată raportul OECD. În plus, UE a evaluat că impactul introducerii facturilor electronice, în perioada 2014-2019, a fost o creștere de aproximativ 3% (19,3 miliarde euro) a veniturilor din TVA.

 

Exemplele Italiei și Ungariei

În state care au introdus de ceva timp factura electronică, datele privind impactul acesteia asupra respectării obligațiilor fiscale sunt foarte încurajatoare, potrivit OECD. Spre exemplu, în Italia, în cursul anului 2019, sistemul de facturare electronică a detectat fraude în materie de TVA în valoare de 1,1 miliarde euro, în timp ce plățile de TVA pentru livrări locale au crescut cu 3,6 miliarde euro, între anii 2018 și 2019.

Ungaria a introdus în 2018 un nou sistem de raportare online, de utilizare gratuită, Sistemul de facturare online. Obiectivul introducerii raportării online a datelor și al instituirii sistemului de gestionare a datelor este de a descuraja frauda fiscală. Prin această evoluție, o mare parte din cifra de afaceri facturată a devenit vizibilă și trasabilă pentru administrația fiscală, în consecință, gestionarea riscurilor a devenit mai eficientă, iar veniturile din TVA au crescut semnificativ.

Impactul acestor măsuri în România va fi resimțit însă treptat, pe măsură ce toți contribuabilii vor fi introduși etapizat în aceste sisteme, și se vor reflecta în anii următori în nivelul de colectare a taxelor la buget.

 

Riscuri și provocări macroeconomice – perspective pentru 2023

Cosmin Marinescu
-
0
Riscuri și provocări macroeconomice – perspective pentru 2023

Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilității și predictibilității, amplificate de inflația record, precum și de implicațiile economice și de securitate ale războiului din Ucraina. Probabil că traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care își vor pune amprenta, profund, pe evoluțiile din următoarele decenii. Sunt crize eterogene declanșate de cauze simultane, aparent independente, până la un punct, dar cu implicații multiple, care se întrepătrund și se intercondiționează reciproc în domenii dintre cele mai diverse.

 

Spirala crizelor a fost pusă în mișcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, urmată de un lockdown economic care a perturbat lanțurile globale de aprovizionare. La acestea s-au adăugat, pe final de 2021, criza energetică din Europa, apoi, la începutul lui 2022, războiul și criza de securitate în plan regional, context care culminează în prezent cu inflația generalizată și creșterea costurilor de finanțare.

Riscurile macroeconomice exogene trebuie evaluate și gestionate cu maximă prudență, având atenția orientată totodată și asupra vulnerabilităților endogene, care evidențiază probleme și dezechilibre structurale acumulate sistematic de-a lungul anilor, precum cele care grevează, în cazul României, situația contului curent al balanței de plăți.

Redresarea economică post-pandemie și-a pierdut avântul la nivel global, iar cele mai recente prognoze macroeconomice indică perspective mult mai rezervate. Contextul economic general este însă dominat de incertitudini semnificative, de unde și o foarte puternică volatilitate la nivelul celor mai titrate prognoze, a căror acuratețe are mult de suferit. De aici implicațiile și riscurile aferente la nivelul deciziilor de politică economică.

marinescu

FMI și OCDE au retrogradat estimările de creștere economică globală pentru 2023, iar estimările pentru SUA, Zona Euro și UK sunt destul de modeste. Riscurile recesioniste sunt preconizate a fi perspectiva dură cu care unele economii se vor confrunta în continuare.

România nu face parte din aceste scenarii recesioniste, însă nu pot fi excluse anumite efecte de contagiune, de natură să încetinească unele categorii de exporturi și creșterea economică estimată pentru anii următori.

Inflația persistă și este principala provocare la adresa stabilității economice, afectând substanțial puterea de cumpărare a categoriilor sociale cu venituri reduse. De aici și nevoia imperativă a măsurilor de sprijin, cât mai bine țintite și dozate corespunzător, astfel încât să nu perpetueze spirala creșterii prețurilor.

Politicile din pandemie poartă, paradoxal, mare parte din răspundere pentru inflația pe care o suportăm în prezent. Atât politicile monetare cât și politicile fiscal-bugetare au creat în economie cerere suplimentară, care a început să se manifeste treptat, odată cu ridicarea restricțiilor sanitare, când prețurile au intrat pe un trend continuu crescător. În plus, ca factori de ajustare temporală, rămânerea în urmă a unor producții și dereglarea lanțurilor de aprovizionare au intensificat creșterea prețurilor și pe latura ofertei.

În plan regional, ca factor distinctiv, se adaugă spirala inflaționistă a războiului și a crizei energetice. Dintotdeauna războiul și inflația au mers mână în mână, de data aceasta prin intermediul securității energetice, care a devenit factor esențial, dar și instrument de presiune, în ecuația geostrategică actuală.

Politicile monetare ale marilor bănci centrale au fost aruncate în lupta anti-criză, fără rezerve, în dorința de salvare a economiei de efectele nefaste preconizate ale pandemiei. Ca atare, autoritățile monetare au răspuns, încă de la începutul pandemiei în 2020, prin reducerea fără precedent a ratelor dobânzii de politică monetară și creșterea rapidă a ofertei de bani din economie.

În a doua jumătate a anului curent, date fiind consecințele dureroase ale inflației actuale, politicile monetare indică o schimbare decisivă de direcție, poate chiar întârziată în unele privințe. Astfel, politica monetară devine acum prociclică, pe bună dreptate, fapt care va frâna inevitabil ritmul de creștere a economiei, cu precădere pe direcțiile sale de creștere mai puțin sustenabile, ceea ce accentuează totuși riscurile recesioniste.

Efortul bugetar masiv pe care guvernele și l-au asumat în pandemie, atât în plan sanitar, cât și prin politicile fiscale anti-criză, a condus la deficite bugetare semnificative în majoritatea statelor UE, în SUA și UK, deficite care nu au fost încă îndeajuns atenuate.

Deși se aștepta ca efortul bugetar anti-criză să se diminueze în 2021, multe state membre au decis să susțină în continuare cheltuieli publice cu o componentă permanentă considerabilă. Ca urmare, deficitele bugetare au scăzut mai puțin decât ar fi presupus redresarea economică, iar soldul bugetar primar structural a continuat să se deterioreze.

Consolidarea fiscală devine tot mai dificilă în continuare, în condițiile în care o mare parte și din povara crizei energetice a fost preluată, cel puțin temporar, de bugetele statale.

Pe de altă parte, grație inflației generalizate, finanțele publice se consolidează mai ușor și mai degrabă în termeni nominali, nu neapărat și din punct de vedere structural. Dificultățile bugetare vor interveni pe măsură ce inflația și implicațiile sale nominale vor intra pe un trend mai consistent de reducere, așa cum se preconizează pentru 2023.

Datoriile publice acumulate puternic în ultimii ani reprezentă o altă consecință directă a politicilor din pandemie. Limitele acestor datorii vor deveni tot mai rigide în privința accesului la finanțare și a capacității finanțelor publice de a face față unor noi șocuri.

Ponderea în PIB a datoriilor publice a crescut consistent în majoritatea statelor UE, dar și în SUA sau Marea Britanie. În continuare, politicile bugetare expansioniste și creșterea costurilor de finanțare conturează riscul ca anii următori să fie gravați de o nouă revenire în spectrul crizei datoriilor suverane.

Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în anul curent. Datele statistice ne arată o creștere economică robustă, de 5% pe primele 9 luni ale anului, în ciuda unui context economic fragil la nivel mondial, dar mai ales în plan regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Motorul creșterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investițiilor, cu precădere în prima jumătate a anului. Însă, în cel de-al treilea trimestru, prin creșterea de 13%, investițiile au înregistrat un reviriment important. Cu toate acestea, creșterea economică este bazată în continuare pe avansul consumului, care conduce la adâncirea dezechilibrelor externe către valori record, pe contrasens cu evoluțiile din regiune.

Prioritățile investiționale din proiectul de buget pentru 2013, prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie premise pozitive pentru inversarea contribuției factorilor la creșterea economică în favoarea investițiilor – bazate în special pe fondurile europene.

Dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României. Aceste dezechilibre, perpetuate pe modelul deficitelor gemene, reflectă probleme structurale acumulate de-a lungul anilor, România fiind nevoită să gestioneze criza sanitară având cea mai fragilă situație bugetară dintre țările UE la sfârșitul anului 2019, de unde și procedura de deficit excesiv.

Pe primele 9 luni ale anului 2022, deficitul de cont curent a depășit 20 miliarde de euro, iar perspectivele sunt în continuare îngrijorătoare, cu riscul de a atinge un deficit de cont curent de 9% din PIB la finele anului, având în vedere excesul de cerere încă prezent în economie și adâncirea puternică a deficitului balanței comerciale.

Pe de o parte, adâncirea sistematică a deficitului de cont curent reflectă, ca factor explicativ principial, declinul semnificativ al soldului economii – investiții la nivelul sectorului guvernamental.

Influența puternică a sectorului public este în contrast clar cu situația de dinaintea crizei financiare din 2008, când deteriorarea contului curent a fost generată preponderent de expansiunea sectorului privat, în anumite privințe nesustenabilă, în contextul unui output-gap puternic pozitiv.

Balanța comercială este, pe de altă parte, un factor puternic de înrăutățire a situației contului curent, iar datele aferente primelor 9 luni ale acestui an conturează în continuare o imagine îngrijorătoare. Deficitul comercial a ajuns la 25 miliarde Euro, cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2021, fiind determinat parțial și de creșterea mai puternică a prețurilor importurilor față de prețurile exporturilor.

Grupele de produse care înregistrează cele mai mari deficite comerciale sunt grupa produselor chimice, urmată de grupa combustibililor minerali și a lubrifianților. Astfel, dependența puternică de importurile pentru anumite categorii de bunuri arată nevoia evidentă a unor strategii concrete privind creșterea producției interne și a exporturilor.

Execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului indică un deficit de 3,4% din PIB, iar nivelul la zi al deficitului bugetar conturează încadrarea în ținta anuală asumată, de 5,7% din PIB – deficit bugetar cash.

Însă, în perspectiva anului 2023 și nu numai, sunt necesare eforturi sporite pentru creșterea sustenabilă a ponderii în PIB a veniturilor fiscale, astfel încât reducerea în continuare a deficitului bugetar să fie susținută și pe partea de venituri.

Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu aproape 23%, însă principalul aliat al acestei performanțe a fost inflația, prin creșterea puternică a tuturor prețurilor. Această evoluție nu se va mai putea repeta în 2023, ceea ce va muta accentul administrării fiscale din planul performanțelor cantitative în cel calitativ, al eficienței colectării fiscale.

Investițiile din fonduri europene sunt instrumentele vitale prin care economia își poate redobândi vigoarea, reziliența și competitivitatea. Datele recente indică însă necesitatea unui efort administrativ sporit pentru impulsionarea investițiilor din fonduri europene, a căror execuție în implementare este suboptimală până la acest moment.

Pe de altă parte, investițiile străine directe au înregistrat constant o evoluție favorabilă, cu o creștere de circa 15% pe primele 9 luni ale anului, ceea ce arată că mediul de afaceri din România este în continuare atractiv pentru investitorii externi.

În contextul economic și de securitate actual, ținând cont de riscurile și vulnerabilitățile existente, prudența și responsabilitatea în privința finanțelor publice sunt imperative, iar reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum.

În acest sens, bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală – prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în țintele asumate, implementarea PNRR și absorbția integrală a fondurilor europene, oferind protecția adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflația, dar și față de criza energetică și riscurile acesteia în perioada de iarnă.

Post-Scriptum inflație: în privința măsurilor anti-inflaționiste de care are acum nevoie România, au circulat și anumite opinii radicale, că inflația trebuie rapid anihilată prin măsuri ferme. Însă trebuie să știm că inflația nu apare și dispare ca și cum aprinzi și stingi un bec în casă, prin simpla acționare a unui întrerupător.

În economie, aceste procese se manifestă în timp, iar dacă vrei acum să acționezi întrerupătorul – adică să crești exploziv dobânzile și să retezi dintr-o dată și drastic deficitul bugetar, te poți trezi că rămâne casa în beznă, adică rămâne economia fără combustibil, firmele rămân fără credit sau capital de lucru, dispar locuri de muncă, mulți oameni nu își vor mai putea plăti ratele bancare etc. De aceea, trebuie să înțelegem că procesul de dezinflație, adică de reducere a intensității inflației, are nevoie de un anumit timp și de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creșterea ratelor dobânzii. În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind țintirea inflației, care să confere credibilitate și încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflației

1,3 milioane de beneficiari ai sumelor de limitare a efectelor pandemiei asupra mediului economic

Florin Antonescu
-
0
1,3 milioane de beneficiari ai sumelor de limitare a efectelor pandemiei asupra mediului economic

În contextul împlinirii a 24 de ani de activitate a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), președintele ANOFM, Florin Cotoșman, a transmis un mesaj în care expune principalele elemente din activitatea Agenției în contextul economic dificil din ultimul an:

„În primăvara acestui an, când am fost numit în funcția de președinte al ANOFM, m-am alăturat unei echipe energice, implicată în multiple activități și cu mari responsabilități în domeniul acordării de servicii destinate pieței muncii. Împreună am gestionat criza refugiaților din Ucraina și, nu în ultimul rând, am atras fonduri europene destinate susținerii măsurilor de stimulare a ocupării șomerilor.

2022 a fost un an care ne-a adus în față noi provocări. Pe lângă acordarea măsurilor destinate limitării în plan economic a efectelor pandemiei, ne-am mobilizat exemplar pentru sprijinirea cetățenilor ucraineni în vederea integrării pe piața muncii din România.

Menționez că valoarea totală a sumelor acordate pentru măsurile de limitare a efectelor pandemiei asupra mediului economic, derulate de Serviciul Public de Ocupare, se ridică la peste 1,7 miliarde euro, de aceste măsuri beneficiind peste 1,3 milioane de persoane. Astfel, am reușit salvarea unui număr important de locuri de muncă, rata șomajului menținându-se la un nivel redus, iar angajatorii și-au putut relua rapid activitatea imediat ce restricțiile impuse de pandemie au fost eliminate.

De asemenea, ANOFM a continuat să acorde atenție deosebită ocupării persoanelor ce întâmpină dificultăți de integrare pe piața muncii, precum tineri NEET, șomeri de lungă durată, persoane peste 45 de ani, persoane cu dizabilități.

De altfel, în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2022, au fost ocupate pe piața muncii aproximativ 180.000 de persoane, reprezentând peste 43% din circa 410.000 de persoane care au beneficiat de serviciile oferite de ANOFM. Aproape 50% dintre persoanele care și-au găsit un loc de muncă fac parte din categoria celor greu și foarte greu ocupabile, instituția noastră contribuind decisiv la realizarea acestui deziderat.

Totodată, prin dezvoltarea unei colaborări foarte bune cu angajatorii, inclusiv prin încheierea a aproximativ 40.000 de convenții pentru subvenționarea locurilor de muncă, am reușit îmbunătățirea șanselor de angajare a șomerilor din diferite categorii vulnerabile.

Dat fiind faptul că în acest an ANOFM a reluat organizarea burselor locurilor de muncă la nivel național, Bursa generală a locurilor de muncă, precum și Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, am oferit celor interesați oportunități sporite în a-și găsi locul de muncă dorit.

În calitate de organism esențial pe piața muncii, instituția noastră a contractat aproximativ 1,2 miliarde euro din Fondul Social European, destinați susținerii clienților (persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori), dar și creșterii calității serviciilor dedicate acestora.

În prezent acordăm o atenție deosebită realizării obiectivelor propuse prin proiectele de dezvoltare instituțională stabilite prin Strategia ANOFM și care sunt condiționalități favorizante pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027 al Uniunii Europene: Relația SPO cu angajatorii – eSPOR, Managementul de caz – Proces de incluziune pe piața muncii și ReCONECT – Adaptare la schimbare – Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației. Obiectivele celor 3 proiecte sunt complementare cu cele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) și vor fi continuate și dezvoltate cu finanțare din Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO).

Prin implicarea activă în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, ANOFM și-a câștigat o poziție importantă în rândul celor mai mari beneficiari ai Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020 din România, fapt ce a determinat Comisia Europeană să-i atribuie un rol similar și în programarea viitoare, în POEO 2021 – 2027.

Aprecierea venită din partea Comisiei Europene, care monitorizează parcursul instituțional al ANOFM, finanțarea pe care o vom obține atât în cadrul POEO, cât și prin PNNR, dar și experiența vastă în implementarea proiectelor, ne motivează să gândim o perspectivă ambițioasă care să ne asigure un loc important în rândul Serviciilor Publice de Ocupare din Europa.

Vreau să asigur beneficiarii serviciilor noastre că echipa ANOFM va fi în permanență la dispoziția lor pentru a oferi servicii de calitate, conform necesităților pieței muncii din România.

Cu acest prilej aniversar, împlinirea a 24 de ani de la înființarea instituției, mulțumesc colegilor pentru efortul depus în acest an intens, membrilor Consiliului de Administrație al ANOFM, tuturor partenerilor și colaboratorilor, clienților noștri pentru sprijinul și încrederea acordate. Totodată, îmi exprim aprecierea pentru interesul reprezentanților mass-media și al societății civile pentru activitatea noastră și pentru informarea corectă a opiniei publice. Atât eu, cât și întreaga echipă ANOFM ne dorim să fiți alături de noi în continuare pentru a putea face față tuturor provocărilor.

Modernizarea și reformarea instituţiei prin digitalizare, adaptarea serviciilor oferite beneficiarilor noştri la cerinţele concrete ale pieţei muncii, precum şi facilitarea accesului acestora la informaţie vor continua să fie priorităţi ale ANOFM şi ale structurilor sale teritoriale.

Pornim cu încredere în noul an, gândindu-ne la rezultatele concrete ale muncii noastre, care se regăsesc, dincolo de rapoarte și analize, în calitatea vieții profesionale a oamenilor.

În încheiere, vă doresc Sărbători Fericite și un An Nou plin de împliniri, sănătate și bucurii alături de cei dragi.”

Acad. Victor Voicu, noul președinte al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog

Florin Antonescu
-
0
Acad. Victor Voicu, noul președinte al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog

Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) și-a ales noul for de conducere, format din: președinte – acad. Victor Voicu, vicepreședintele – prof. univ. dr. Florin Dumitru Mihălțan, secretarul general – conf. univ. dr. George Mircea Botescu și membrii Comisiei de Etică – prof. univ. dr. Pavel Abraham, prof. univ. dr. Cristian George Curcă, prof. univ. dr. Cătălina Tudose. Preşedinte de onoare al Consiliului Științific a fost reales dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române.

La reuniunea anuală au participat membrii Consiliul Ştiinţific, directorul și specialiștii Agenţiei Naţionale Antidrog.

ANA subliniază că „temele abordate în plenul reuniunii au vizat prezentarea obiectivelor în domeniul cercetării, cuprinse în Strategia Naţională în domeniul drogurilor 2022-2026, a Planului Naţional de Acțiune 2022-2026 în domeniul cercetării, precum și a activităţii ştiinţifice a Agenţiei Naţionale Antidrog din ultimii 5 ani.

Subliniind rolul acestui for ştiinţific în girarea rezultatelor studiilor şi cercetărilor realizate de Agenţia Naţională Antidrog, în intervenţiile lor, membrii Consiliului Ştiinţific şi-au exprimat susţinerea faţă de  activitatea de cercetare în domeniul drogurilor şi dorinţa de colaborare a mediilor academice din care provin cu Agenţia Naţională Antidrog.

Actualul Consiliu Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog reuneşte personalităţi marcante din domeniile medicinei, toxicologiei, sociologiei, psihologiei, criminologiei, ştiinţelor juridice, având rol de validare academică a răspunsurilor instituţionale la problematica drogurilor.

Consiliul Ştiinţific are un rol important în sprijinirea Agenţiei Naţionale Antidrog în fundamentarea politicilor publice la tendinţele şi evoluţia fenomenului”.

 

Vânzare sustenabilă a brazilor naturali de Crăciun 

Florin Antonescu
-
0
Vânzare sustenabilă a brazilor naturali de Crăciun 

Vânzarea sustenabilă a brazilor naturali de Crăciun de către compania Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, își desfășoară a opta ediție. Clienții sunt încurajați să returneze brazii uscați după sărbători pentru a fi transformați în produse prietenoase cu natura.

Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România: „De opt ani ne dorim să fim împreună cu clienții noștri responsabili și de Crăciun, prin returnarea bradului uscat în magazinele Leroy Merlin pentru a fi reutilizat în scopuri sustenabile. Îi încurajăm pe toți să fie parte din campania noastră cu rol în protejarea mediului, printr-un gest simplu, de a oferi o a doua șansă bradului și după Crăciun. Ne bucură că de la an la an numărul celor care se implică activ în inițiativa noastră crește semnificativ și le mulțumim tuturor celor care au făcut deja o tradiție în a returna bradul uscat la finalul sărbătorilor.”

Leroy Merlin estimează pentru anul acesta vânzarea sustenabilă a peste 100.000 de brazi naturali: „Clienții pot alege dintr-o gamă foarte diversă de tipuri de brad natural, în funcție de preferințele acestora în ceea ce privește înălțimea, soiul, desimea sau coroana. De asemenea, prețul pentru un brad natural tăiat, cu o înălțime cuprinsă între 100 și 130 cm pornește de la 32,99 lei. Brazii naturali pot fi cumpărați atât din magazinele fizice Leroy Merlin, dar și prin comandă online cu livrare la domiciliu în 1-3 zile lucrătoare sau prin serviciul Rezervă și Ridică.

Toți cei care achiziționează un brad natural de Crăciun din rețeaua de magazine Leroy Merlin sau din magazinul online www.leroymerlin.ro au opțiunea să îl returneze în cel mai apropiat magazin al retailerului în perioada 05.01-15.01.2023, urmând a fi răsplătiți cu un voucher în valoare de 25 lei.

Voucher-ul poate fi emis după returnarea bradului uscat în cuvele special amenajate din curtea magazinelor Leroy Merlin, în baza cardului digital de client care atestă cumpărarea produsului. Acesta este valabil atât pentru cumpărături în magazinele fizice Leroy Merlin, cât și pentru produsele achiziționate prin serviciul Rezervă și Ridică, dar și pentru comenzi online în perioada 5.01-12.02.2023.

Grija pentru mediul înconjurător este una dintre prioritățile Leroy Merlin România, astfel toți brazii comercializați de retailer provin din pepiniere special create pentru plantarea și creșterea brazilor de Crăciun. Pepinierele sunt amplasate exclusiv pe terenuri agricole întinse pe zeci de hectare, contribuind astfel la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon prin însăși existența lor. Inițiativa de sustenabilitate a companiei se alătură seriei de acțiuni dedicate atingerii obiectivului Grupului ADEO, din care face parte retailerul, de a scădea cu 20% impactul emisiilor de dioxid de carbon până în 2025.

În luna ianuarie a acestui an, circa 40.000 de brazi uscați au fost colectați prin campania de reutilizare organizată de Leroy Merlin. Toți brazii colectați au fost mărunțiți și transformați în peleți (combustibil ecologic) și compost (îngrășământ pentru grădini sau terenuri agricole), devenind o alternativă importantă la combustibilii convenționali.”

Leroy Merlin este caracterizat ca „liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, Leroy Merlin deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia Leroy Merlin. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii Great Place to Work Institute.

În România funcționează 20 magazine Leroy Merlin, cu peste 3000 de angajați în 14 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea și Târgoviște”.

 

McKinsey&Company: Inflația este principalul motiv de îngrijorare a românilor, aceștia fiind printre cei mai preocupați europeni de creșterea prețurilor

Economistul
-
0
McKinsey&Company: Inflația este principalul motiv de îngrijorare a românilor, aceștia fiind printre cei mai preocupați europeni de creșterea prețurilor

Consumatorii români se adaptează la incertitudinea în creștere: peste 80% dintre aceștia și-au schimbat obiceiurile atunci când cumpără alimente și  produse de primă necesitate

 

  • Cei mai îngrijorați români de efectele inflației sunt persoanele cu venituri mari și Baby Boomers (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964)
  • Invazia Ucrainei, costul și accesibilitatea serviciilor medicale sunt principalele motive de îngrijorare pentru români
  • Consumatorii cumpără mai puțin din magazinele de proximitate și din cele specializate
  • 30% dintre consumatori au schimbat în ultimele două luni magazinul de la care își făceau în mod frecvent cumpărăturile

 

Inflația este principala îngrijorare pentru două treimi dintre consumatorii din România, aceasta fiind urmată de invazia din Ucraina și costul serviciilor medicale, potrivit studiului „Consumer Sentiment Survey” realizat de McKinsey&Company România în noiembrie anul curent.

Studiul a urmărit trei teme (cum se simt consumatorii, ce observă aceștia și cum reacționează) și a înregistrat aproximativ 1.000 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani din toate categoriile de venituri.

Inflația a fost listată ca fiind una dintre primele trei surse de îngrijorare de peste 80% dintre respondenți și ca fiind preocuparea numărul unu de către două treimi dintre consumatori. Ca urmare, consumatorii își direcționează cheltuielile către bunuri esențiale și către retaileri precum discounterii, hipermarketurile și supermarketurile.

„Consumatorii români iau măsuri pentru a-și proteja veniturile în fața incertitudinii crescânde, prioritizând achizițiile esențiale și alegând produse mai ieftine sau cu atenție mai mare față de raportul calitate-preț. Companiile care își fac timp să înțeleagă modul în care se comportă consumatorii vor putea să îi sprijine adecvat”, spune Alexandru Filip(foto), Managing Partner McKinsey&Company România.

Comparativ cu alte țări din Europa, doar britanicii sunt mai îngrijorați decât românii de creșterea prețurilor, inflația fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru 69% dintre britanici. Mai puțin îngrijorați de creșterea prețurilor sunt italienii (52%), spaniolii (53%), francezii și germanii (57%).

Surprinzător, cei mai îngrijorați români de efectele inflației sunt persoanele cu venituri mari și Baby Boomers (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964) aceștia devenind mult mai conștienți de impactul total asupra bugetului personal și al familiei, dorind astfel să se protejeze de neprevăzut și să mențină un stil de viață sustenabil.

Generația Millenials este în principal îngrijorată de siguranța locului de muncă, iar Generația Z de schimbările climatice 

 

Dacă inflația este preocuparea principală, celelalte două îngrijorări majore ale românilor sunt invazia Ucrainei și accesibilitatea serviciilor medicale.

Cele mai îngrijorate persoane de atacurile din Ucraina sunt cele cu venituri mari și românii din generația Baby Boom (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964), iar accesul la servicii medicale este un motiv de îngrijorare pentru persoanele cu venituri mici și generația Baby Boom.

Siguranța locului de muncă este un factor semnificativ de stres pentru Millennials (i.e., persoane născute între 1981 și 1996), iar schimbările climatice reprezintă o problemă importantă de îngrijorare pentru Generația Z  (i.e., persoane născute între 1997 și 2012, peste 18 ani), și pentru persoanele cu venituri ridicate.

 

30% dintre consumatori au schimbat recent magazinul de la care își făceau în mod frecvent cumpărăturile

 

Totodată, majoritatea respondenților se așteaptă ca prețurile produselor de bază să crească pe tot parcursul anului viitor.

Astfel, în ultimele 4-6 săptămâni, 80% dintre consumatorii români și-au schimbat comportamentul atunci când au cumpărat alimente și produse esențiale, de exemplu au ales produse de uz casnic mai ieftine sau marca proprie a retailerului. Românii au ales branduri mai ieftine sau de tip marcă proprie mai ales în ceea ce privește produsele de uz casnic (77%), gustările și dulciurile (71%), alimentele congelate (70%), lactatele și ouăle (67%).

În același timp, în ultimele 4-6 săptămâni, 30% dintre consumatori au schimbat magazinul de la care își fac cumpărăturile, nedistingându-se clar un format de retail câștigător. Cei care au făcut acest lucru au fost motivați de prețurile mai mici (35%) și de economii în ceea ce privește costurile cu benzina (18%). Aproximativ 22% dintre respondenți au spus că au luat această decizie pentru a obține un raport calitate-preț mai bun sau strict o calitate mai bună.

Consumatorii cumpără mai puțin din magazinele de proximitate și din cele specializate (cu prețuri mai mari), preferând supermarketurile, hipermarketurile și magazinele de tip discounter ca urmare a tendinței de a renunța la confort în favoarea prețului.

Magazinele de tip discount au cei mai fideli consumatori (doar 28% dintre clienți au făcut mai puține cumpărături), dar nu sunt încă destul de răspândite geografic – 28% dintre consumatori nu au cumpărat niciodată de la un discounter.

Cele mai afectate de noile comportamente de cumpărare par a fi magazinele alimentare specializate, 41% dintre clienți cumpărând mai puțin din cadrul acestora în ultimele 4-6 săptămâni.

Raportul complet este disponibil aici . 

Studiu EY: Apetitul pentru tranzacții în domeniul tehnologiei va reveni în 2023, în pofida condițiilor nefavorabile

Economistul
-
0
Studiu EY: Apetitul pentru tranzacții în domeniul tehnologiei va reveni în 2023, în pofida condițiilor nefavorabile

 

  • Strategia de tranzacții a companiilor din domeniul tehnologiei este în topul oportunităților pentru 2023

  • Concentrarea pe plan local: 78% dintre companiile de tehnologie intenționează să-și transforme lanțul de aprovizionare

  • Crește presiunea pentru a păstra cele mai bune talente, pe fondul intensificării turbulențelor în piaţa forței de muncă

 

Confruntate cu o inflație ridicată, o criză energetică și o scădere a încrederii consumatorilor, companiile de tehnologie au ca mare oportunitate în 2023 să adopte strategii active de fuziuni și achiziții (M&A) – potrivit raportului anual EY –Top 10 oportunități pentru companiile de tehnologie în 2023. Chiar dacă evaluările sunt pe scădere, apetitul pentru tranzacții este estimat să revină anul viitor. Acest lucru este susținut de un studiu recent al EY , care constată că 72% dintre respondenții din rândul directorilor generali din sectorul tehnologic intenționează să realizeze fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni, comparativ cu 59% din executivii din alte sectoare.

Iulia Bratu

Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România: „Tehnologia a fost sectorul nr. 1 pentru fuziunile și achizițiile din România în 2022, reprezentând aproximativ 20% din numărul total de tranzacții și fiind determinat în principal de tranzacțiile inbound. În plus, tehnologia este sectorul lider în ceea ce privește activitatea de M&A pentru perioada cumulată 2018 – 2022. În timp ce valorile tranzacțiilor rămân în mare parte nedivulgate, tendința istorică puternică și așteptările că activitatea globală va crește în 2023, nu pot decât să indice o perspectivă pozitivă pentru România.”

 Transformarea lanțului de aprovizionare

Îmbunătățirile din lanțul de aprovizionare din ultimii ani au fost zădărnicite de o deteriorare a climatului politic, economic și financiar. Pentru companiile din domeniul tehnologiei, pe locul al treilea în clasamentul priorităților din acest an se află reducerea dependenței de zonele geografice instabile din punct de vedere geopolitic, prin dublarea localizării. Un procent de 78% dintre respondenții din rândul executivilor din domeniul tehnologiei spun că plănuiesc să își decupleze lanțul de aprovizionare – inclusiv nearshoring și reshoring.

Păstrarea celor mai bune talente

Construirea unei strategii agile privind resursa umană se află pe poziția a noua în clasamentul priorităților organizațiilor din tehnologie. Până acum câteva luni, cea mai mare provocare privind forța de muncă pentru companiile din domeniul tehnologiei era „Marea demisie”. Impulsionați de o reașezare a priorităților de lucru în timpul pandemiei COVID-19, 56% dintre angajații respondenți din acest sector au indicat că se gândeau să își părăsească actualul loc de muncă în căutarea unui salariu mai mare, a unor oferte financiare mai bune și a unor noi oportunități de carieră. În prezent, sectorul nu se confruntă doar cu lipsa de talente pentru a alimenta creșterea pe termen lung, ci și cu înghețarea angajărilor și runde de concedieri, ca răspuns la incertitudinea economică.

 Raportarea privind sustenabilitatea și edge computing

Studiul evidențiază, de asemenea, că practicile sustenabile de mediu (poziția a patra în topul priorităților) voravea un impact asupra sectorului tehnologic în 2023. Acesta va fi mult mai important decât în anii precedenți, pe măsură ce companiile vor fi nevoite să se adapteze pentru a se conforma reglementărilor care vor veni privind dezvăluirea informațiilor în legătură cu emisiile și riscurile legate de schimbările climatice. Nou intrat în topul priorițăților, pe poziția a șaptea, este potențialul ca edge computing să ajungă la maturitate în următoarele 12 luni, pentru acele companii care sunt dispuse să investească în noi arhitecturi IT.

Lista completă a primelor 10 priorități în tehnologie pentru 2023:

  1. Accelerarea executării strategiei de fuziuni și achiziții pentru a consolida profilul de creștere
  2. Experimentarea ecosistemelor de platforme pentru a crea un efect disruptiv înpiață
  3. Dublarea eforturilor de localizare, chiar dacă aceasta are un cost
  4. Prioritatea acordată practicilor sustenabille de mediu
  5. Introducerea sistemelor „pay as you go” (plata în funcție de utilizare), pentru a atrage fluxuri suplimentare de venituri
  6. Folosirea analiticelor pentru optimizareaveniturilor
  7. Investiții în ecosistemul edge[1] pentru a îmbunătăți operațiunile și experiențele
  8. Cyber, cyber, cyber … asigurare pentru protecția datelor
  9. O strategie de resurse umane agilă, pentru a potrivi resursele cu nevoile companiei
  10. Pregătirea pentru reforma globală a impozitului minim[2].

 

[1]Investițiile în edge computing în găsirea de soluții pentru gestionarea datelor, chiar acolo unde sunt colectate, pentru a crește viteza de răspuns la noile nevoi și cereri ale clienților – de ex. Internet of Things, plăți contactless, manufacturări robotizate, senzori smart în locuințe, vehicule self-driving. Aceasta presupune o nouă arhitectură IT, o securitate sporită și o reziliență crescută a sistemelor de operare.

[2]Companiile din tehnologie și digitalizarea economiei au fost în centrul atenției OCDE în eforturile de a defini o nouă legislație definită de contextul actuale – Base Erosion and Profit Shifting (BEPS). Noile reguli sunt programate pentru implementare în 2024 și vor implica extinderea substanțială a raportărilor financiare și un efort sporit pe zona de conformitate.

Sondaj INSCOP: 45% dintre români consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România

Economistul
-
1
Sondaj INSCOP: 45% dintre români consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România

INSCOP Research a realizat la comanda Universității din București primul sondaj efectuat în România privind reziliența națională.  Sondajul s-a desfășurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universității din București, în cadrul unui proiect finanțat prin competiție națională de grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020–1076.

 

Prof. dr. Dragoș Paul Aligică: „Avem de acum înainte la dispoziție un instrument național la standardele frontierei cercetărilor internaționale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul și astfel sa putem construi – alături de indicatorii naționali deja cunoscuți privind economia, democrația sau opțiunile electorale- și o serie de date statistice și o bază de date privind aspecte esențiale ale rezilienței naționale. Evoluțiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm și să înțelegem diferitele aspecte social-economice și de guvernanță care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie în puncte forte pentru societatea noastră, dacă și când vom fi confruntați cu șocuri sau turbulente majore interne sau externe…”.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Reziliența în fața crizelor de orice fel este unul dintre reperele fundamentale care mențin coeziunea unei națiuni. Iar evaluarea rezilienței prin indicatori care măsoară în profunzime comportamentul populației oferă un instrument unic de reglare a vulnerabilităților. Din acest punct de vedere, salut efortul Universității din București și al echipei academice care a inițiat și structurat acest instrument extrem de util decidenților de la nivel central și local, dar și societății românești în ansamblu, mai ales în aceste vremuri marcate de succesiunea unor crize complexe care au ajuns să se suprapună.”

 

38% din cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză.

38% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Localitatea mea este pregătită pentru situații de urgență și de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reușesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariații la stat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv regiunile Vest și Sud-Est. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din București și din urbanul mare și foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniștii.

 

Aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.

Sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievați. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația dată mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, salariații la stat, persoanele fără ocupație, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare și foarte mare sunt în dezacord cu afirmația într-o  proporție mai mare decât media populației.

 

O tremie (34%) din cei intervievați crede că în caz de stare de urgență sau criză națională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie.

Afirmația „În caz de stare de urgență sau criză națională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 34,8% dintre participanții la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Salariații la stat, persoanele fără ocupație, locuitorii din București, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei a căror familie include cel puțin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare.

Peste jumătate din cei intervievați nu au încredere că în caz de criză națională partidele politice își vor face datoria cum trebuie.

Afirmația „În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 21,8% dintre respondenți. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% își exprimă dezacordul parțial sau total cu afirmația dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, elevi/studenții, salariații la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Dezacordul cu afirmația data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei fără ocupație, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din București, respectiv din urbanul mare și foarte mare.

 

Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara.

32% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația „În caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund 2,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenți, salariați la stat, locuitorii din București și din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare,  cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.

 

Aproape 40% din români spun ca atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte.

39% dintre respondenți apreciază că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Susțin că afirmația dată corespunde situației lor familiale întotdeauna sau foarte des mai ales persoanele mai în vârstă,  cei a căror familie include cel puțin 4 membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariații la stat și cei fără ocupație, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariații la privat, locuitorii din București, respectiv regiunile București-Ilfov și Centru declară că afirmația dată corespunde situației lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporție mai mare decât media.

 

28% din cei intervievați cred că în caz de război, cutremur sau alte calamități familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiați sau sinistrați.

Sunt de acord total sau parțial cu afirmația „În caz de război, cutremur sau alte calamități familia mea are capacitatea să găzduiască refugiați sau sinistrați” 28,6% dintre cei intervievați. 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația  mai ales: persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, salariații la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmația într-o  măsură mai mare decât restul populației.

 

Aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate.

Întrebați dacă au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanții la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară. 0,7% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Declară că nu au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mediu și mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest și București-Ilfov  Susțin că au rude la oraș la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionari, elevi/studenți, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la țară, cât și la oraș într-o proporție mai mare decât restul populației. În ceea ce privește cei care au rude în altă țară, nu există diferențe majore în funcție de principalele caracteristici socio-demografice analizate.

 

Unul din patru respondenți (25%) spune că în ultimele șase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.

24,9% dintre români declară că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul, iar 1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani,  elevii/studenții, cei cu un venit ,ai ridicat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv din rural declară într-o proporție mai mare decât media că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.

 

Majoritatea populației consideră că relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/naționale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie.

Își exprimă acordul total sau parțial cu afirmația „Relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/ naționale sunt bune” 52,6% dintre cei intervievați, în timp ce 29,9% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 15,8% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Salariații la stat, locuitorii din regiunile Centru și Vest sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales locuitorii din București, respectiv din regiunile București Ilfov, Sud-Est și Sud-Muntenia.

 

Îngrijorările și amenințările percepute de cei intervievați:
(1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%,
(2)  situația economică a familiei proprii: 59%,
(3)  pericolul COVID-19 la adresa sănătății: 33%.

Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului) se declară foarte și destul de îngrijorați de situația economică a familiei lor într-o proporție mai mare decât restul populației. Se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.

11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de pericolul COVID-19 la adresa sănătății lor, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Sunt foarte și destul de îngrijorați de pericolul COVID-19 la adresa sănătății lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est și Vest. Cei cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei din familii cu cel puțin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din regiune Sud- Est  sunt mai puțin îngrijorați de pericolul COVID-19 la adresa sănătății lor decât restul populației.

 

Sondajul de opinie privind reziliența națională a fost realizat de INSCOP Research la comanda Universității din București. Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri față-în-față. Eșantionului multistadial stratificat a cuprins 1500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația rezidentă și neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/12/12.12.2022-Raport-sondaj-national-Rezilienta.pdf

Aprobare guvernamentală pentru 100.000 de muncitori străini  

Florin Antonescu
-
0
Aprobare guvernamentală pentru 100.000 de muncitori străini  

Executivul a aprobat un contingent de 100.000 de muncitori străini pentru 2023 în economia românească. În 2022, s-au înregistrat aproximativ 80.000 de contracte între companii din România și muncitori străini. Au angajat muncitori străini peste 11.000 de companii, față de 5.000, anul trecut.

MARIUS STEFANESCU

Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine: „Aprobarea noului contingent pentru anul 2023,  în luna decembrie, ajută atât companiile care angajează personal asiatic, cât și agențiile recrutoare. La începutul acestui an, din cauza neaprobării Hotărârii de Guvern care stabilește limita maximă de muncitori nou admiși în piață, au fost două luni de blocaje. De-a lungul anului au fost încercări ale autorităților de a ușura fluxul birocratic și de a preîntâmpina întârzierile, însă nu au fost suficiente. Este nevoie să se suplimenteze urgent posturile consulare în ambasadele și consulatele din Asia, pentru a procesa mai ușor dosarele de viză. Misiunile consulare pe perioade limitate de timp au fost doar soluții heirupiste, iar relocările nu fac decât să consume bani și timp atât statului, cât și angajatorilor români. Întârzieri există inclusiv în eliberarea permiselor de ședere. Viza în baza căreia vin asiaticii în România are o valabilitate de 3 luni. Dacă permisul de ședere nu este eliberat de autorități în acest timp, există riscul ca muncitorul să fie trimis înapoi în Asia și să fie nevoie să se reia tot procesul de la capăt. Este dificil ca același număr de funcționari care procesau în trecut doar 10-20 de mii de vize, să proceseze acum 100 de mii.”

MELANIA POP

Melania Pop, manager de dezvoltare la compania International Work Finder: „Angajarea muncitorilor asiatici a trecut de la a fi un trend exotic la o necesitate acută în domenii din ce în ce mai diverse. Dacă acum câțiva ani aceștia veneau să lucreze în HoReCa sau în menaj, de doi ani și cu precădere anul acesta, avem sute de solicitări pentru montatori piese, manipulanți mărfuri, confecționeri. În continuare, muncitorii asiatici sunt predominanți în construcții și restaurante, însă nevoia de personal s-a extins înclusiv în domenii unde este nevoie de muncitori înalt calificați. Anul acesta, temenul mediu de sosire în țară a fost de 4-6 luni de la începerea procesului birocratic, însă sunt cazuri unde se poate întârzia mai mult. Găsirea și recrutarea acestor muncitori poate dura între 2 săptămâni și o lună, deci restul timpului de așteptare îl reprezintă strict procesarea documentelor de către insituțiile statului din România și Asia.”

Specialiștii în recrutarea de personal asiatic estimează că „în 2023, dacă s-ar suplimenta personalul consular, s-ar putea procesa lunar un număr dublu de vize față de anul 2022, ceea ce ar reduce considerabil termenul de sosire a muncitorilor – de la 6 luni, la 3 luni”.

 

FAN Courier, 10% creștere a cifrei de afaceri în 2022 față de anul anterior   

Florin Antonescu
-
0
FAN Courier, 10% creștere a cifrei de afaceri în 2022 față de anul anterior   

 

FAN Courier, liderul pieței de curierat din România, estimează o creștere cu 10% față de anul anterior, prin atingerea unei cifre de afaceri de 225 de milioane de euro. Comerțul online a avut o pondere de 60-65% în activitatea de ansamblu a companiei. Pentru 2023, creșterea preconizată a business-ului merge spre 15%. Investițiile au atins un nivel record, de 31,5 milioane de euro. Numărul angajaților a crescut de la 7.500 la 7.900.

Adrian Mihai, CEO și cofondator al FAN Courier: „2022 a fost un an plin de incertitudini și provocări, venit după alți doi ani dominați de imprevizibilul dat de pandemie. Anul acesta, cea mai mare provocare a fost gestionarea corectă a creșterii prețurilor la combustibil și energie, costuri cu impact semnificativ în activitatea noastră curentă. Din cauza acestor scumpiri, am fost nevoiți să majorăm tarifele cu 6-7% și să introducem indexul de combustibil pentru fiecare expediție. Impactul creșterii costurilor a fost atât de puternic încât ne așteptăm la o scădere semnificativă a profitabilității. Am observat în piață, mai ales după izbucnirea războiului în Ucraina, dar și din cauza scumpirilor în lanț la produsele de bază, o stare de așteptare și de chibzuință în rândul consumatorilor, stare generată în mare parte de scăderea puterii de cumpărare. La categoria vești bune putem aminti o creștere a interesului clienților pentru livrările alternative (lockere, Collect Point etc.), zone spre care am direcționat și noi o mare parte din investițiile din acest an.” 

Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier: „În acest an, de departe cea mai amplă investiție pe care am derulat-o a fost cea în dezvoltarea rețelei de lockere FANbox. Este un proiect care va avea o perioadă de implementare mai lungă, cu mai multe etape, pe care le-am anunțat deja. În prima fază, acest proiect a necesitat o investiție de 10 milioane de euro, pe care am făcut-o în acest an. De asemenea, am continuat investițiile începute în anii anteriori la hub-ul de la Cluj, pe care l-am dat în folosință în luna mai, investiție care a crescut semnificativ și calitatea serviciilor, dar și volumele tranzitate. Pe termen mediu și lung, planurile noastre sunt să transformăm hub-ul din Cluj-Napoca într-unul internațional. Tot în acest an, am început extinderea hub-ului de la Brașov, investiție pe care o vom continua în 2023 și am dotat hub-ul de la Arad cu un sistem de sortare performant. În plus, la nivel național, am implementat plata cu cardul la curier dar și alte soluții de digitalizare, care oferă clienților alternative simple și rapide de folosire a serviciilor noastre.” 

În 2022 s-a făcut un an de la intrarea în Republica Moldova; Neculai Mihai: „Activitatea este în parametri, deși planurile de creștere au decelerat din cauza războiului din Ucraina, având în vedere că Republica Moldova este mai afectată decât România de acest conflict. Avem ca obiectiv poziția de lider de piață și în țara vecină, astfel că ne menținem planurile de investiții și ne dorim să oferim clienților din Republica Moldova acces la piața europeană, iar celor din România acces la piața din Republica Moldova. Pentru 2023, ne propunem ca FAN Moldova să-și dubleze numărul de filiale, așadar vom face investiții importante în flotă și în numărul de angajați. Suntem, totodată, din ce în ce mai interesați și de alte piețe internaționale și vom identifica oportunitățile de extindere, astfel încât să oferim clienților din Europa Centrală și de Vest acces la piața din România și invers.”

În privința sustenabilității, FAN Courier a înființat un departament special, „în vederea obținerii unui echilibru între nevoile și interesele tuturor părților implicate – mediu înconjurător, angajați, acționari, furnizori, clienți etc. Un obiectiv foarte important asumat, de altfel, de FAN Courier este neutralizarea amprentei de carbon până în anul 2040, fiind prima companie românească semnatară a The Climate Pledge. La FAN Courier, conceptul de sustenabilitate se reflectă în responsabilitatea fiecărui angajat, precum și în modalitatea de gestionare a deșeurilor, pentru care compania derulează campanii de conștientizare și educare în rândul angajaților astfel încât să obțină un procent din ce în ce mai mare de materiale reciclate”. Referitor la ambalaje, FAN Courier a trecut la plicuri din carton și a testat ambalaje din plastic reciclat.

 

Creștere cu 5,1% a numărului investitorilor în 2021 față de anul precedent

Florin Antonescu
-
0
Creștere cu 5,1% a numărului investitorilor în 2021 față de anul precedent

În 2022, numărul investitorilor a crescut cu 5,1% față de anul precedent, ajungând la 458.671; activele au ajuns la aproximativ 45 de miliarde de lei, s-a anunțat în contextul dezbateii cu tema „Între riscuri şi oportunităţi”, organizată de Bursa de Valori București (BVB) și Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

Horia Gustă, președintele AAF: „Administratorii transferă încredere în piață, numărul investitorilor rămâne unul ridicat în continuare, în creștere importantă față de trimestrul similar din 2021. Avem un activ istoric al fondurilor de investiții alternative – este cel mai mare activ aflat în administrarea societăților de administrare de fonduri alternative din ultimii 10 ani. Și, deși pe termen scurt fondurile de investiții înregistrează randamente negative, pe termen lung lucrurile arată invers. În acest context, este de menționat că și preşedintele EFAMA (European Fund and Asset Management Association  – n.n.) a spus că europenii s-au confruntat cu scăderea valorii economiilor din depozite bancare cu 14% în termeni reali în ultimii 10 ani. În aceeaşi perioadă, randamentele fondurilor de acţiuni de tip OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare – n.r.), adică fonduri deschise, au ajuns la 6,5% în termeni reali peste inflaţie. Cam aşa stau lucrurile şi în România, chiar dacă calculele nu sunt exact la fel.”

Jan Pricop, director executiv al AAF: „La sfârşitul trimestrului III din 2022 avem active de aproximativ 45 de miliarde de lei, dintre care 18 miliarde lei sunt activele fondurilor deschise de investiţii. Dacă ne uităm pe tipurile de fonduri, avem o scădere de 30% faţă de T3 din 2021, la nivelul tuturor activelor, însă, în principal, aceasta a fost cauzată de diminuarea activelor fondurilor de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, unde declinul a fost de 38%. Pe alte segmente, scăderea a fost ceva mai mică. Astfel, fondurile de acţiuni au înregistrat o scădere de numai 11%, deşi au traversat aceeaşi perioadă complicată. În ceea ce priveşte numărul de investitori, veştile sunt bune, avem un plus de 5%. Pe structură, avem creşteri în special la fondurile de acţiuni, unde plusul este de 56% faţă de T3 din 2021. În ceea ce priveşte creşterea absolută, avem un plus de 18.500 de investitori în fondurile de acţiuni, aproape 15.000 în fondurile diversificate şi 20.000 la categoria „alte fonduri”, cea care reunește fondurile care nu se încadrează în tipologiile anterioare.

Prin comparaţie cu ieşirile de 2,4 miliarde de lei în primul trimestru, în T3 am ajuns la ieşiri de 1,3 miliarde, fapt ce arată că este posibil ca perioada mai dificilă să fi fost deja depăşită. Acest lucru este confirmat şi de faptul că numărul de investitori este în creştere. Numărul de investitori are un plus de 5,1% faţă de anul trecut, la 458.671. Față de trimestrul precedent, avem o variaţie minimă, minus 0,1%.”

Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct Patria Asset Management: „A fost un an special, în care s-a manifestat așa-numitul efect de lebădă neagră, acel tip de risc sau eveniment cu impact major dar greu de anticipat. Acesta a fost războiul din Ucraina, care a condus la o criză energetică majoră în Europa, care, prin extensie, a creat probleme peste tot în lume. Acest fapt a accentuat inflația și a condus la volatilitate foarte ridicată pe acțiuni, dar mai ales pe obligațiuni. Dar, deși a fost un an special, cei care au rămas pe poziții, au avut momente în piață în care au putut profita de scăderea activelor, iar cei care au gândit pe termen lung și au acumulat în acest an, vor avea de câștigat în viitor.” 

Dragoș Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management: „Pe fondurile de acțiuni am asistat la o maturizare a investitorilor și chiar la o creștere a numărului acestora, în special în rândul celor care subscriu în mod regulat, cumpără de o anumită sumă de bani lunar, își fac propriul fond de pensii. Marea majoritate și-a continuat planul de investiții recurent, iar acesta este un lucru pozitiv, maturitatea celor din piață merită aplaudată.”

Aurel Bernat, director general BT Asset Management: „Pentru că fondurile de investiții pot fi accesate extrem de simplu, pentru unii investitori acestea sunt folosite ca metode de economisire pe termen scurt: au acces oricând la bani și pot face retrageri fără penalizări. O a doua categorie de investitori sunt cei care investesc recurent în fonduri de acțiuni, sume mici, pe care nu le-au retras în acest an. Ba, mai mult, am văzut persoane venind către noi și începând să pună bani deoparte. Liniștea care s-a observat pe acțiuni în 2022 a fost determinată de faptul că oamenii folosesc acest mijloc pentru a economisi bani pe termen lung. După ce investițiile în acțiuni au devenit cool în 2020 și 2021, scăderile din 2022 n-au mai speriat pe nimeni, pentru că lumea a investit sume mici, recurent.”

Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management: „Comparativ cu regiunea, piața de actiuni din România a avut cea mai bună performanță în acest an, fiind susținută de gama atractivă de emitenți și baza solidă de investitori instituționali locali. Majoritatea companiile listate la București sunt campioni în domeniile lor de activitate, iar listarea Hidroelectrica, programată pentru anul viitor, va aduce un plus de atractivitate si vizibilitate pieței de capital românești. Totodată, vedem un interes în creștere al companiilor din regiune să acceseze piața de capital locală, fapt ce demonstrează creșterea importanței acesteia.”

Reprezentanții administratorilor de fonduri au subliniată că, anul acesta, comportamentul investitorilor s-a schimbat față de cel din criza Covid din 2020, în sensul că, „deși au existat corecții, răscumpărările nu au fost mari pe fondurile de acțiuni iar investitorii au înțeles că piața locală este de interes prin prisma emitenților care nu sunt legați de Rusia. Interesul investitorilor pentru acțiuni a crescut, aceștia continuând obiceiul de a subscrie constant sume mici: 100-500 lei lunar, în ziua de salariu.

Pentru 2023, administratorii de fonduri se declară moderat optimiști, deși sunt semne în piață că ce a fost mai greu a trecut. Volatilitatea va mai persista o perioadă la început de an, pe fondul deciziilor pe care băncile centrale se pregătesc să le anunțe în perioada următoare. Dobânzile și inflația, însă, dau semne de temperare și anul viitor este de așteptat să fie mai predictibil din acest punct de vedere.

Investitorilor nehotărâți încă, reprezentanții industriei fondurilor le recomandă să înceapă să investească recurent, sume mici, pentru că perioadele de criză care s-au succedat în ultimii ani ne-au demonstrat cât de utilă este o rezervă financiară suplimentară în situații de urgență. De asemenea, au demontat și cele trei mituri care îi împiedică de cele mai multe ori pe doritori să investească: nu este nevoie de sume mari (se poate începe chiar și cu 50 de lei pe lună și cu un plan investițional pe termen lung), este extrem de simplu de ales un fond de investiții, le aproape orice sucursală de bancă din România (iar administrarea contului se poate face foarte simplu din aplicație), investițiile în acțiuni sunt semnificativ mai ofertante pentru că, deși vin cu un risc, aduc randamente mai mari față de un cont curent sau un depozit și întorc banii în economie, generând creștere economică”.

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) este „organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria organismelor de plasament colectiv (OPC) din România care reunește 23 de societăţi de administrare a investiţiilor si administratori de fonduri alternative (SAI și AFIA), care administrează 91 de fonduri deschise de investiţii (OPCVM) şi  35 de fonduri de investiții alternative (FIA), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare”.

 

Nașterea unei noi ordini internaționale

Joschka Fischer
-
0
Nașterea unei noi ordini internaționale

BERLIN – Asistăm la o confluență fără precedent de crize majore și minore. De la pandemia COVID-19, creșterea prețurilor la energie și revenirea inflației în economiile dezvoltate și în curs de dezvoltare, până la lanțurile de aprovizionare fracturate, războiul criminal al Rusiei în Ucraina și schimbările climatice, multe dintre aceste crize sunt semne nu doar ale decăderii, ci și semnele nașterii  a unei noi ordini mondiale.

Pe măsură ce rămășițele ordinii bipolare din secolul al XX-lea dispar în cele din urmă, o nouă pentarhie globală iese în prim-plan. Statele Unite și China – cele două superputeri militare, tehnologice și economice ale acestui secol – vor fi jucătorii dominanți, dar Europa, Japonia și India vor exercita la rândul lor o influență semnificativă asupra unor mari părți ale planetei.

 

Un mare semn de întrebare planează asupra Rusiei, deoarece statutul său viitor, capacitățile și poziția strategică vor depinde de rezultatul nesăbuitului său război de agresiune. Cu Vladimir Putin la putere, Rusia s-a agățat cu disperare de trecut, căutând să recreeze secolul al XX-lea sau chiar sfârșitul secolului al XIX-lea. Dar cu efortul său catastrofal greșit de a distruge Ucraina, ea se autodistruge în cele din urmă.

 

O înfrângere militară rusă în Ucraina este deja o certitudine – o chestiune de când, nu dacă. Dar este încă mult prea devreme pentru a prezice consecințele probabile. Va supraviețui regimul lui Putin sau înfrângerea Rusiei va introduce o altă fază de decădere și dezintegrare internă? Până când această problemă nu va fi rezolvată, nu putem ști încă dacă Rusia va încerca să-și mențină vechea pretenție de hegemonie în Europa de Est și în mare parte din Eurasia.

 

Dacă Kremlinul este forțat să renunțe la această afirmație, rolul său de putere mondială s-ar fi terminat probabil. Cu siguranță, chiar și o Rusie decrepită, umilită, mai degrabă decât să intre în hibernare geopolitică, ar rămâne cel mai probabil o sursă majoră de instabilitate în noua ordine mondială, și mai ales pe continentul european. Dar acum este clar că arsenalul nuclear masiv al Rusiei nu mai este suficient pentru a-și asigura statutul geopolitic în secolul XXI. Economia sa este slăbită în mod decisiv, pe măsură ce restul lumii se deplasează pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili – coloana vertebrală a economiei ruse.

 

În timp ce Rusia prezintă noi riscuri din cauza fragilității și decăderii sale, China va face acest lucru pe fondul bogăției și puterii sale în creștere. Datorită valului masiv de globalizare care a început odată cu anii 2000, China a reușit să iasă din sărăcie și să se poziționeze pentru a obține constant venituri mari. Și cu criza financiară din 2008 care a discreditat parțial Occidentul, China a reușit să-și extindă propriul rol de lider global și să se prezinte ca o superputere globală alături de SUA.

 

Însă, spre deosebire de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, China nu a făcut greșeala de a se concentra doar asupra puterii sale militare. Dimpotrivă, ascensiunea sa globală reflectă integrarea sa pe piețele mondiale dominate de SUA și Occident, servind drept „banc de lucru extins” al lumii, investind în același timp masiv în concurența cu Occidentul la frontierele tehnologice și științifice. Chinezii cu siguranță nu au înfrânat investițiile militare, dar nu au permis ca cheltuielile pentru apărare și securitate să elimine orice altceva. Diferența definitorie dintre China și Rusia de astăzi este că, spre deosebire de Putin, conducerea chineză trăiește în secolul XXI de ceva timp.

 

Recentul summit G20 de la Bali a scos la iveală această diferență fundamentală de perspectivă și scop. În timp ce Rusia s-a trezit izolată din punct de vedere diplomatic, China a fost esențială pentru toate discuțiile și formarea comunicatului final. Deși nu au adoptat linia occidentală cu privire la criza din Ucraina, țări mari, precum China și India, au profitat de ocazie pentru a se distanța semnificativ de Kremlin, condamnând politica de război și amenințările nucleare ale acestuia. Dacă discuțiile în persoană dintre președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping vor ajuta la dezumflarea tensiunilor chino-americane, summitul de la Bali va fi deschis ușa pentru remodelarea relațiilor internaționale în secolul XXI.

 

Rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA oferă încă un motiv de speranță, deoarece „valul roșu” republican pe scară largă nu s-a materializat. GOP nu a reușit să ia Senatul și abia și-a asigurat majoritatea în Camera Reprezentanților. Ca și în 2018 și 2020, fostul președinte Donald Trump și-a făcut din nou partidul să ezite. Majoritatea americanilor nu doresc o întoarcere la politicile sale izolaționiste „America pe primul loc”.

 

Împreună, mandatul intermediar al SUA și summitul de la Bali oferă motiv de optimism într-un moment altfel dificil. Dar vom avea nevoie de mult mai mult progres spre cooperarea globală. În cele din urmă, cele mai mari crize ale noastre – războiul retrograd al Rusiei în Ucraina și schimbările climatice – pot fi depășite doar dacă puterile cheie ale lumii găsesc o modalitate de a lucra împreună.

Autorul: Joschka Fischer, ministrul de externe și vice-cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, a fost lider al Partidului Verzilor Germani timp de aproape 20 de ani.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

© Project Syndicate 2022

Politica de coeziune a UE: 2,14 miliarde de euro pentru o tranziție climatică justă în România

Economistul
-
0

Datorită adoptării Planului său teritorial pentru o tranziție justă (PTTJ), România va primi 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), pentru a sprijini o tranziție climatică justă către o economie mai atractivă și mai verde.

Fondul va viza regiunile cele mai afectate, ajutând astfel România să își respecte angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032. El va sprijini lucrătorii afectați de tranziția energetică actuală în efortul de a se orienta către noi calificări și noi locuri de muncă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, fondul va oferi sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și, în cazuri specifice, întreprinderilor mari, pentru a crea locuri de muncă și a diversifica economia în regiunile de producție a combustibililor fosili și în regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

De fondurile alocate vor beneficia șase județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova. În Gorj și Hunedoara încă au loc activități de extracție a cărbunelui, în special în Valea Jiului. Dolj, Galați, Prahova și Mureș au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producția de oțel, ciment și îngrășăminte, și se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.

Creșterea atractivității economice și sociale
a teritoriilor aflate în tranziție

FTJ va sprijini reabilitarea terenurilor industriale dezafectate din sectorul minier și a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spații verzi (de exemplu, parcuri, zone comerciale și zone rezidențiale destinate locuințelor sociale).

Finanțările vor viza diversificarea economică prin înființarea de IMM-uri în sectoare care promovează, de exemplu, economia circulară, activitățile tradiționale precum artizanatul sau producția de materiale de construcție ecologice. Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile și curate, cum ar fi hidrogenul, pentru a combate sărăcia energetică.

În cele din urmă, fondul va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea producției de oțel verde la Galați și de amoniac verde la Azomureș. Vor fi protejate astfel mii de locuri de muncă în aceste sectoare energointensive și se va asigura menținerea acestor industrii strategice în Europa.

Sprijinirea forței de muncă locale

Fondul va veni în ajutorul lucrătorilor din industriile cu un consum mare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon prin programe ample de formare pentru perfecționare și recalificare în vederea integrării în noile sectoare verzi și pentru a fi pregătiți în perspectiva diversificării economice planificate pentru regiunile vizate.

Se estimează că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formați aproape 30 000 de lucrători și vor fi create aproximativ 11 000 de noi locuri de muncă.

Context 

FTJ sprijină teritoriile deosebit de afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Sprijinul se va baza pe strategia de dezvoltare definită în PTTJ. Teritoriile vizate sunt cele mai afectate din țară de tranziția climatică. Acestea au fost identificate în cursul negocierilor dintre autoritățile române și Comisie privind acordurile de parteneriat și programele aferente pentru perioada 2021-2027. Acordul de parteneriat cu România a fost aprobat în iulie 2022.

PTTJ, elaborate de autoritățile naționale și regionale în strânsă consultare cu partenerii locali, identifică provocările și nevoile de dezvoltare din fiecare teritoriu, precum și obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2030. Ele stabilesc totodată acțiunile planificate, cu mecanisme de guvernanță specifice.

Aprobarea PTTJ deschide calea către acordarea de finanțare din partea FTJ, precum și de fonduri specifice în cadrul celorlalți doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ): o schemă pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public pentru o tranziție justă, care combină granturi acordate de Comisie cu împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiții.

MTJ este un instrument-cheie menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc într-un mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Mecanismul oferă sprijin specific pentru a contribui la mobilizarea a aproximativ 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate. Partenerii locali și toate părțile interesate pot obține sprijin și acces la bune practici și experiențe în întreaga UE prin intermediul Platformei pentru o tranziție justă, facilitând-se astfel accelerarea tranziției juste.

„UE a ajutat și ajută în continuare România să își transforme economia și să amelioreze considerabil calitatea vieții cetățenilor săi. Fondul pentru o tranziție justă va completa sprijinul existent și viitor din partea altor fonduri ale politicii de coeziune, oferind regiunilor deosebit de afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic șansa de a se transforma. Aceste investiții pot aduce schimbări reale, garantând că toate regiunile din România se vor îndrepta împreună cu Europa în direcția necesară către neutralitatea climatică. UE va fi alături de România în crearea de noi locuri de muncă, în dezvoltarea economiei și în crearea de noi oportunități pentru cetățeni, într-un mediu mai curat.”

~ Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme – 09/12/2022

„Angajamentul ambițios al României de a elimina treptat cărbunele în următorii 10 ani se bucură de susținerea noastră deplină. Este o oportunitate pentru comunitățile dependente de cărbune de a-și făuri un nou viitor și de a oferi un exemplu pentru întreaga regiune. Cu sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, România poate renunța la industriile sale cu emisii ridicate de dioxid de carbon pentru a face loc unei economii curate, bazate pe energie regenerabilă. Comisia Europeană este de partea României în efortul de a construi un viitor verde, durabil și sănătos pentru toți.”

~ Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european – 09/12/2022

Ce pot face companiile pentru a deveni mai sustenabile și a avea un impact pozitiv asupra mediului?

Economistul
-
0
Ce pot face companiile pentru a deveni mai sustenabile și a avea un impact pozitiv asupra mediului?

Află răspunsul pe 13 decembrie 2022, în cadrul noii ediții POSITIVE BUSINESS – eveniment hibrid

BusinessMark invită specialiștii în CSR și sustenabilitate la noua ediție „Positive Business”, eveniment hibrid în cadrul căruia acordăm o atenție sporită impactului real pe care organizațiile îl au asupra mediului și măsurilor pe care le pot lua pentru a face tranziția spre un model de business mai sustenabil.

Fie că ne uităm spre noul consumator sau spre reglementările instituțiilor internaționale, este evident că presiunea asupra companiilor de a îmbrățișa o abordare sustenabilă, este foarte mare. În contextul pandemiei, al climatului politic și chiar militar, al dificultăților economice, al schimbărilor climatice, discuția despre responsabilitate nu mai poate fi evitată de nimeni. A sosit momentul ca lumea business să mute accentul de pe acțiuni punctuale, cu beneficii pe termen scurt, menite mai degrabă să repare. Este momentul ca organizațiile să adopte o strategie unitară, pe termen lung cu privire la impactul real pe care îl au.

Pe 13 decembrie 2022, ne vedem la Radisson Blu Hotel București și online, unde vom analiza, alături de specialiștii internaționali și români invitați, cum arată un model de business sustenabil, cum se raportează aceste business la viitor și de ce sunt importante pentru companiile ce își planifică strategic următorii ani.

Discutăm cu:

  •  Sarah Garcia, Head of Markets Development, B Lab Europe
  • Joeri Moons, Sustainable Development Leader, Decathlon Belgia
  • Anna Krotova, Director, Sustainability, Mambu
  • Leo Gutson, Associate Partner & Head of Sustainability, Netmind – a BTS Company
  • Henning Drager, Global Sustainability Director, BDO International
  • Liliana Caimacan, Professor of Marketing & Innovations, Hult International Business School
  • Daniel Rukare, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, Hult International Business School
  • Elena Doms, Sustainability Service Lead, Ensur
  • Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux Romania
  •  Raluca Dascălu, Communications Manager, JYSK România
  •  Anca Roman, Corporate Affairs & Communication Manager, FrieslandCampina Romania
  • Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA Romania
  • Mirela Nemțanu, CEO, HOSPICE Casa Speranței

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: „in person”, online și on demand. Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, astfel că puteți interacționa chiar și online cu ceilalți invitați și vizita zona expozițională. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.

Parteneri: Electrolux, Avis, SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Susținut de: Ambasada Sustenabilității în România, BEROCC

Parteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Digital Business, Social Media România, Debizz Magazine, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, administrație.ro, EventsOnline.ro, Revista Piața, spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorÎnRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Business Voice, PRwave

 

 

 

Financial Outcome: închiderea anului financiar 2022 și noutățile fiscale pentru 2023

Economistul
-
0
Financial Outcome: închiderea anului financiar 2022 și noutățile fiscale pentru 2023

Pe 12 decembrie 2022, afli totul despre închiderea anului financiar 2022 și noutățile fiscale pentru 2023, în cadrul noii ediții Financial Outcome

BusinessMark invită directorii financiari, consultanții fiscali, directorii economici, contabili, managerii în raportare IFRS, controllerii financiari, auditorii, la noua ediție „Financial Outcome”, eveniment hibrid în cadrul căruia se va discuta despre închiderea anului financiar 2022 și noutățile fiscale pentru 2023.

Pe 12 decembrie 2022, ne vedem la Radisson Blu Hotel București, dar și online, pentru a afla de la specialiști din domeniu care sunt cele mai noi aspecte ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2022 – spețe contabile și fiscale, principalele tendințe privind IFRS și raportarea non-financiară, noutăți fiscale și reglementări contabile pentru 2023.

În cadrul conferinței, vor fi abordate teme precum: politici fiscale la nivel internațional și armonizarea legislației românești cu cea globală; aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2022 – abordare fiscală și contabilă; obligațiile declarative pentru finalul anului 2022; cele mai importante noutăți fiscale – la ce să ne așteptăm din 2023; IFRS® Sustainability Disclosure Standards; structuri intragrup de management al lichidităților – substanța economică și documentare; tendințe globale în raportarea financiară – aplicarea IFRS în România; provocări în întocmirea rapoartelor financiare de grup; instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri încheiate de România, începând cu 1 ianuarie 2023; TVA 5% – condiții și restricții.

În plus, vom încerca să înțelegem dacă rolul de îndrumare al autorității fiscale mai reprezintă un instrument util pentru contribuabili, în vederea conformării voluntare, privind, totodată, spre aspectele referitoare la distribuția de dividende; pierderile din creanțe și împrumuturile intragrup.

Un alt subiect căruia îi vom acorda o atenție aparte este legat de noutățile privind impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, perspectivele și tendințele în inspecțiile fiscal și controalele și litigiile fiscale.

Speakeri confirmați la Financial Outcome 2022:

  • Amelia Toader, Senior Manager, EY România
  •  Viorel Sbora, Transfer Pricing & DAC6 Partner, ATIPIC Solutions
  • Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România
  •  Oana Țăranu, Senior Manager, Corporate Tax Financial Services, PwC România
  • Alina Făniță, CEO, PKF Finconta
  • Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricining
  • Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA

Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: „in person”, online și on demand. Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, astfel că puteți interacționa chiar și online cu ceilalți invitați și vizita zona expozițională. În plus, participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.

Parteneri: EY România, ATIPIC Solutions, Crowe România, PwC România, Cabot Transfer Pricing, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Susținut de: Camera Consultanților Fiscali, BEROCC

Suport tehnic asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Parteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro

 

 

 

eToro lansează ValueStars, un portofoliu care oferă acces la „cele mai bune active de cumpărat”

Economistul
-
0
eToro lansează ValueStars, un portofoliu care oferă acces la „cele mai bune active de cumpărat”

Rețeaua socială de investiții eToro a anunțat lansarea ValueStars, un portofoliu care oferă investitorilor individuali o expunere pe termen lung la companiile selecționate cu grijă de personalități financiare influente care aleg investițiile în acțiuni de valoare.

Ca o soluție alternativă la multitudinea actuală de informații despre ce înseamnă „achiziție” pe rețelele de socializare, eToro a creat un portofoliu bazat pe alegerile investiționale ale liderilor financiari din lumea reală și ale investitorilor influenți din mediul de afaceri.

eToro a analizat cele mai frecvente achiziții ale acestora, analizând rapoartele de tip 13F(1) ale unora dintre cele mai importante fonduri mutuale și de hedging(2), inclusiv Baupost Group și ValueAct Capital, și a captat cele mai importante dețineri ale acestora în ValueStars.

„Vedem o cantitate tot mai mare de conținut financiar pe Twitter și pe alte canale sociale cu privire la ceea ce reprezintă o «achiziție». În efortul de a-i ajuta pe investitorii individuali să ia decizii de investiții mai bine informate, am dorit să le prezentăm un instrument credibil, disponibil public, care poate fi luat în considerare atunci când iau decizii de investiții”, a explicat Dani Brinker, șef al Portofoliilor de Investiții la eToro.

„Rapoartele 13F sunt un instrument financiar excelent, deoarece oferă o transparență suplimentară în ceea ce privește compoziția portofoliului și acțiunile alese de fondurile mutuale și fondurile speculative de top. Pentru a-i ajuta pe utilizatorii noștri să investească la fel ca aceștia, am folosit datele 13F pentru a crea un portofoliu complet administrat care le oferă expunere la ceea ce cumpără cei mai buni investitori din domeniul financiar.”

Cele 10 acțiuni care compun portofoliul la începuturile sale prezintă o capitalizare de piață medie ponderată de peste 415 miliarde de dolari și includ Google, Mastercard și Fiserv (lista completă aici). Portofoliul, care va fi reechilibrat în fiecare trimestru după actualizarea declarațiilor 13F, urmează o metodologie automatizată și testată  și nu este discreționar în alegerea activelor.

ValueStars se alătură ofertei existente a eToro de portofolii care reflectă strategiile de investiții ale unor personalități financiare influente – Warren Buffett, Edgar Wachenheim și Carl Ichan.

Portofoliile eToro oferă investitorilor expuneri gata pregătite și complet alocate, grupate pe diverse teme de investiții. Reunind mai multe active pe baza unei metodologii definite și utilizând o abordare pasivă a investițiilor, portofoliile eToro sunt soluții de investiții pe termen lung care oferă o expunere diversificată fără comisioane de administrare.

Investiția inițială începe de la 500 de dolari, iar investitorii pot accesa instrumente și grafice pentru a urmări performanța portofoliului, în timp ce feed-ul social al eToro îi va ține la curent cu evoluțiile din sector. Deocamdată, acest portofoliu nu este disponibil pentru utilizatorii din SUA.

  1. 13F filings: Formularul 13F al Comisiei pentru valori mobiliare și burse (SEC) este un raport trimestrial care trebuie depus de toți administratorii de investiții instituționale cu cel puțin 100 de milioane de dolari în active administrate. Acesta prezintă participațiile lor în acțiuni și poate oferi informații despre ceea ce fac pe piață „banii inteligenți”.
  2. Fonduri analizate: Akre Capital Management; Appaloosa LP; Baupost Group LLC; Brave Warrior Advisors, LLC; Gardner Investments; Markel Corp; Oakcliff Capital Partners; Smead Capital Management, Inc; Starboard Value LP; ValueAct Holdings, LP.

Acest portofoliu nu este disponibil pentru utilizatorii din SUA.

eToro este o platformă de investiții multi-active ce le permite tuturor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes . eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 30 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Un nou an aduce noi campioni ai procedurilor amiabile, desemnați de OCDE. Care este poziția României?

Economistul
-
0
Un nou an aduce noi campioni ai procedurilor amiabile, desemnați de OCDE. Care este poziția României?

Monica Todose, Director PwC România
Mihail Boian, Avocat Partener D&B David și Baias

Se conturează deja o tradiție ca Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) să publice, în fiecare an, un top al celor mai performante țări în materia procedurilor amiabile. Pe 22 noiembrie 2022, OCDE a publicat documentul intitulat Premiile MAP 2021 care vine în completarea statisticilor anuale privind procedurile amiabile (Mutual Agreement Procedure – MAP) pe care organizația le publică cu regularitate.

Statisticile publicate de OCDE sunt rezultatul angajamentelor asumate de statele care au decis să implementeze standardul minim impus prin Acțiunea 14 „Eficientizarea mecanismelor de soluționare a disputelor” din cadrul planului de măsuri pentru Prevenirea erodării bazei impozabile și transferul profiturilor OCDE.

În acest an, statisticile publicate vizează procedurile amiabile derulate în 2021 în 127 jurisdicții, acoperind, astfel, majoritatea procedurilor amiabile existente la nivel global și cuprinzând atât informații legate de fiecare jurisdicție în parte, cât și informații agregate la nivel global.

În concret, o analiză a datelor publicate pentru 2021 relevă următoarele aspecte:

  • Autoritățile competente continuă să se acomodeze cu procedurile amiabile, acest instrument fiind utilizat chiar și în timpul pandemiei în majoritatea jurisdicțiilor. Spre finalul anului 2021 a fost înregistrată o creștere a procedurilor amiabile derulate în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri. În plus, chiar dacă multe jurisdicții au revenit parțial la întâlnirile fizice, folosirea continuă a întâlnirilor virtuale a făcut posibilă avansarea cazurilor individuale prin creșterea  frecvenței discuțiilor, contribuind astfel la eficientizarea procesului. Astfel, multe jurisdicții continuă să recurgă la această metodă hibridă de soluționare a procedurilor amiabile pentru a crește  eficiența acestora.
  • În 2021 au fost soluționate mai multe proceduri amiabile față de anul ​​2020, numărul cazurilor ce implică dublă impunere rezultată din ajustări ale prețurilor de transfer fiind majorat cu 22%, iar cel al altor taxe cu aproape 7%. Creșterea se datorează atât utilizării platformelor virtuale, cât și intensificării colaborării dintre diferite jurisdicții pentru rezolvarea într-o manieră comună a unor probleme identificate pe parcursul soluționării procedurilor amiabile, soluția fiind aplicată în mai multe cazuri MAP. În plus, jurisdicțiile au remarcat că dezvoltarea profesională a personalului implicat, dar și creșterea experienței acestuia se reflectă acum în capacitatea lor de a soluționa mai multe cazuri, într-un timp mai scurt.
  • Numărul de cazuri MAP noi este în descreștere, în anul 2021 fiind deschise cu aproximativ 3% mai puține cazuri comparativ cu 2020. Acest lucru se datorează în mare parte unei scăderi semnificative a numărului procedurilor amiabile începute în zona prețurilor de transfer, în 2021 fiind înregistrate cu 10.5% mai puține cazuri, pe când cazurile din alte domenii au crescut cu 4% față de anul trecut.

Am putea concluziona că interesul contribuabililor pentru acest instrument alternativ de soluționare a disputelor fiscale este în continuare unul semnificativ și acesta devine un mecanism uzual de soluționare a litigiilor fiscale, alături de cele tradiționale. Totuși, în continuare, deși sunt îmbunătățiri remarcabile ale ritmurilor de soluționare în anumite jurisdicții, autoritățile fiscale par să nu țină pasul cu aceste opțiuni ale contribuabililor.

În cazul procedurilor amiabile finalizate în anul 2021, 53% din acestea au fost încheiate printr-un acord amiabil care a rezolvat pe deplin dubla impunere (cu 2% mai mult decât în 2020), iar în 12% din cazuri (mai puțin cu 4% decât în 2020), statele au oferit soluții unilaterale de eliminare a dublei impuneri.

Durata medie de soluționare a cererilor nu s-a îmbunătățit semnificativ în cazurile ce implică prețuri de transfer – 32 de luni în 2021, comparativ cu 35 de luni în 2020 – iar în celelalte cazuri, durata medie chiar a crescut – 21 de luni în 2021, comparativ cu 18.5 luni în 2020.

Am putea concluziona că statele preferă, în continuare, să soluționeze disputele fiscale prin colaborare și negociere și nu prin emiterea unor soluții unilaterale, importantă din această perspectivă fiind creșterea (chiar dacă nu considerabilă) a numărului de cazuri soluționate printr-un acord amiabil.

 

Premiile MAP 2021

Există cinci categoriile de jurizare ale progresului, după cum urmează:

  • Durata medie pentru închiderea cazurilor MAP
  • În materia prețurilor de transfer, câștigători sunt Spania și Marea Britanie care au înregistrat mai mult de 50 de cazuri închise, cu o durată medie de 19.6, respectiv 20.9 de luni pentru soluționarea procedurilor amiabile;
  • În celelalte tipuri de spețe, Irlanda ocupă primul loc în clasament, cu o durată medie de soluționare de 5 luni.
  • „Vârsta” cazurilor – țara cu cele mai puține cazuri primite înainte de 2016, rămase încă în lucru la finalul anului 2021 este Canada, cu un procent de doar 2.05%.


  • Managementul cazurilor:
  • În categoria jurisdicțiilor care gestionau peste 100 de cazuri la finalul anului 2021, Irlanda ocupă primul loc, având o rată de închidere a cazurilor de aproximativ 73%.
  • În categoria jurisdicțiilor care gestionau între 20 și 100 de cazuri la finalul anului 2021, Noua Zeelandă ocupă primul loc, având o rată de închidere a cazurilor de aproximativ 65%.

 

  • Cooperare:
  • În materia prețurilor de transfer, Franța și SUA sunt cele două țări între care a existat cea mai eficientă cooperare în 2021, acestea ajungând la un acord amiabil în 63% din cazuri;
  • În celelalte materii, primul loc este ocupat de Irlanda și Marea Britanie, acestea ajungând la un acord amiabil în aproape 100% cazuri.

 

  1. Cea mai progresivă jurisdicție – țara ce a înregistrat cea mai mare creștere în numărul cazurilor (atât din prețuri de transfer, cât și alte cazuri) închise prin acord amiabil sau soluție unilaterală în 2021 este Germania, cu o creștere de 144 de cazuri închise față de anul trecut (90 dintre acestea fiind de prețuri de transfer, 54 – alte cazuri).

 

România. Care este poziția României în statistici?

După cum se poate observa din analiza de mai sus, România nu se află pe niciunul dintre aceste clasamente, țara noastră fiind, în continuare, la început de drum atât în ceea ce privește numărul cazurilor de MAP, cât și expunerea la o cazuistică diversificată. Numărul inspecțiilor fiscale care vizează prețurile de transfer a stagnat în ultimul an, iar aceasta, coroborat cu faptul că România nu are, în continuare, nicio procedură amiabilă soluționată pe fond la acest moment, conform datelor OCDE, a condus cel mai probabil la acest rezultat menționat de statistici. Astfel, statisticile arată că numărul societăților afectate de dublă impunere care recurg la MAP este relativ constant, nefiind înregistrat un trend crescător.

Mai exact, în anul 2021 au fost inițiate doar 16 cazuri de proceduri amiabile ce vizează prețuri de transfer (6 alte spețe), față de 14 cazuri de proceduri amiabile ce vizează prețuri de transfer, (4 alte spețe) în anul 2020. Acest fapt indică că percepția mediului de afaceri cu privire la funcționarea eficientă a acestui instrument nu s-a schimbat în 2021, MAP fiind utilizat la o scară relativ redusă, însă cert este că interesul pentru acest instrument alternativ de soluționare a disputelor fiscale există, iar acesta are potențial de creștere dacă va fi însoțit de măsuri clare și transparente din partea autorităților române pentru popularizarea acestui mecanism.

În acest context, numărul limitat de proceduri amiabile inițiate în România pare să fie, cel mai probabil, și o consecință a necunoașterii, în rândul contribuabililor, a modului de funcționare a acestui mecanism de evitare a dublei impuneri, respectiv a avantajelor și dezavantajelor pe care le presupune, în contextul în care și vizibilitatea asupra acestui instrument, la nivelul autorităților fiscale, continuă să fie una relativ scăzută.

Conform statisticilor, principalii parteneri ai României în procedurile amiabile sunt Spania, Germania, Austria, Italia și Olanda, Spania aflându-se pe locul 1 în topul țărilor cu cea mai mică durată medie de soluționare a cazurilor, Germania pe locul 3, iar Olanda ocupă locul 5.

După cum anticipam, în ceea ce privește soluționarea procedurilor amiabile în anul 2021, menționăm că în România au fost închise 9 cazuri de prețuri de transfer și 2 alte cazuri. Totodată, nicio procedură amiabilă nu a fost soluționată prin ajungerea la un acord între cele două autorități fiscale în sensul eliminării în totalitate a dublei impuneri, cazurile fiind închise fie prin acordarea de soluții unilaterale, fie prin retragerea cererii de către contribuabil.

Concluzii

 

Statisticile OCDE 2021 relevă existența unui real interes din partea statelor membre OCDE de promovare și utilizare a procedurilor amiabile ca instrument alternativ pentru soluționarea disputelor fiscale, numărul disputelor transfrontaliere fiind în continuare creștere.

Totuși, similar cu practica autorităților fiscale române din 2020, această tendință nu se regăsește încă în România care, dincolo de numărul redus de cazuri soluționate, nu a adoptat, până la această dată, reglementări secundare care să detalieze în concret pașii și termenele în care se desfășoară procedura amiabilă, finalitatea și modalitatea de implementare a unei soluții unilaterale sau a unui acord între state. În egală măsură, deși Convenția de arbitraj  este în vigoare și aplicabilă de la momentul aderării la României la Uniunea Europeană, până la această dată nu există un cadrul legal secundar care să clarifice modalitatea de derulare efectivă a procedurii de arbitraj.

Trebuie spus, însă, că în ultimele luni ale 2022 s-a înregistrat o creștere a controalelor fiscale în materia prețurilor de transfer, (inclusiv din zona antifraudei fiscale) astfel încât ne așteptăm ca în 2023 să fie dispuse ajustări de prețuri de transfer care să genereze mai multe situații de dublă impunere la nivel de grupuri de societăți și, deci, care să conducă la  o creștere a cererilor de inițiere a unor proceduri amiabile.

În aceste condiții, față de tendințele globale mai sus descrise, față de intensificarea inspecțiilor fiscale în special în materia prețurilor de transfer și față avantajele clare pe care acest mecanism de evitare a dublei impuneri l-ar aduce contribuabililor români (mai ales în rândul companiilor europene afectate de dublă impunere), apreciem că este absolut necesară accelerarea proceselor de recalibrare legislativă a instituției procedurii amiabile, dar și creșterea dinamicii de colaborare și interacțiune a autorităților române cu contribuabilii implicați, precum și cu autoritățile competente din alte state.

O astfel de abordare va genera și o creștere a numărului de cereri soluționate prin eliminarea dublei impuneri printr-un acord amiabil între state sau prin soluții unilaterale și va ridica acest instrument la statutul de veritabilă alternativă de soluționare a disputelor fiscale de care acestea se bucură la nivelul celorlalte țări din Uniunea Europeană.

Raportarea SAF-T, obligatorie pentru contribuabilii mijlocii din 2023. Ce pot învăța din experiența companiilor mari

Economistul
-
0
Raportarea SAF-T, obligatorie pentru contribuabilii mijlocii din 2023. Ce pot învăța din experiența companiilor mari

Material de opinie de Raluca Bâldea, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România

Sistemul de raportare SAF-T, implementat în 2022 de marii contribuabili, devine obligatoriu și pentru companiile mijlocii de la 1 ianuarie 2023. Mai exact, conform unui proiect de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cel mult 15.000 de societăți mijlocii se vor conforma, de anul viitor, noilor cerințe de raportare. Aceștia au, însă, avantajul că pot învăța din experiența celor care au aplicat sistemul în acest an și se pot pregăti mai bine pentru noua raportare.

Modul în care vor fi selectați contribuabilii mijlocii care intră în sfera de aplicare a raportării SAF-T de la 1 ianuarie 2023 este detaliat în proiectul ANAF, respectiv primii 15.000 din această categorie, în funcție de un indicator calculat după cifra de afaceri, obligațiile fiscale declarate și cheltuielile cu personalul. Printre aceștia s-ar putea afla și contribuabili mici, astfel încadrați la 31 decembrie 2021, care intră în categoria contribuabililor mijlocii din 1 ianuarie anul viitor. Totodată, este important de menționat și faptul că cei care nu vor îndeplini criteriile necesare vor putea implementa opțional raportarea SAF-T din ianuarie 2023, însă ulterior nu vor putea renunța. Opțiunea devine efectivă prin depunerea unei declarații informative D406 (SAF-T) validată de ANAF. Dar, ca și în cazul marilor contribuabili, cei nou intrați în sistem vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni de la data de referință.

Provocări operaționale identificate la marii contribuabili

Cu toate acestea, implementarea SAF-T continuă să preocupe contribuabilii, atât pe cei care au intrat în sistem în 2022, cât și pe cei care urmează. Complexitatea noii raportări este dată atât de necesitatea adaptării sistemelor interne de date (contabil, financiar etc.), de costurile implicate, de deficitul de personal instruit în acest scop, cât și de dificultățile care țin de partea operațională și de corectitudinea datelor existente la nivelul societăților. Iar din experiența contribuabililor care au implementat sistemul în acest an se desprind câteva exemple de provocări operaționale de detaliu întâmpinate.

Una dintre ele este legată de faptul că informațiile din documentele suport nu sunt întotdeauna corelate cu regulile de validare implementate. De exemplu, în sesiunile de informare, autoritățile au menționat că, în cazul în care se utilizează doar unități de măsură conform standardelor ISO, subsecțiunea privind unitățile de măsură nu trebuie raportată, însă necompletarea secțiunii generează o eroare de validare în momentul depunerii formularului D406 (fișierul standard de control fiscal).

O altă provocare provine din necorelarea informațiilor din diversele module ale sistemului contabil/ERP-ului. De exemplu, utilizarea numărului facturii în rapoartele emise de modulul financiar, în timp ce în rapoartele emise de modulul de vânzări este utilizat numărul comenzii sau alt număr generat pentru livrare, face dificilă raportarea, având în vedere că în subsecțiunea privind facturile emise trebuie preluate, din modulul financiar, date privind contul contabil și codul de taxă (TVA, impozit cu reținere la sursă), iar din modulul de vânzări, cantitatea și prețul unitar al produselor vândute.

În plus, încercarea de automatizare a unor procese care anterior erau derulate manual, în mod eficient, este împovărătoare și inutilă. Spre exemplu, utilizarea codurilor de taxă pentru impozitul cu reținere la sursă, care sunt obligatorii în cadrul raportării SAF-T, este dificil de automatizat. În practică, în peste 95% din cazuri, analiza tranzacțiilor care intră în scopul aplicării impozitului cu reținere la sursă este efectuată manual, în Excel.

Raportarea SAF-T vine cu reguli noi pentru identificarea clientului. Pentru partenerii români, aceasta presupune diferențierea între persoane fizice și persoane juridice, aspect care era irelevant din orice perspectivă până în acest moment.

Totodată, sunt introduse și noi coduri de taxă.  Pentru raportarea SAF-T, se solicită alocarea unor coduri de taxă pentru note contabile care anterior se înregistrau în sistemele companiilor fără alocarea unui cod de taxă sau cu alocarea unui cod tehnic, posibil de utilizat pentru orice altă înregistrare contabilă în afara sferei de aplicare a TVA.

Nu în ultimul rând, o provocare este reprezentată și de modul de colectare și de corelare a informațiilor între diverse secțiuni/subsecțiuni SAF-T, cum ar fi între secțiunea GL entries și Source documents (de exemplu, în privința sumelor aferente taxei – TVA și impozit cu reținere la sursă) sau între GL accounts și Customers/Suppliers (de exemplu, în privința soldurilor inițiale și finale raportate), dar și între fișierul SAF-T și celelalte obligații de evidență/raportare (jurnalele de cumpărări/vânzări, decontul de TVA etc.).

Așadar, contribuabilii care urmează să implementeze acest sistem de raportare de la 1 ianuarie 2023 pot folosi aceste informații, desprinse din experiența contribuabililor mari, astfel încât să poată parcurge mai ușor întregul proces. În plus, aceștia trebuie să știe că, pentru automatizarea raportării, au la dispoziție mai multe soluții, cum ar fi cele de tip ADD-ON, în cazul celor care utilizează SAP ca sistem contabil, sau cele ce utilizează fișierele sursă din contabilitate, în cazul celor care utilizează orice alt sistem de contabilitate.

În concluzie, contribuabilii mijlocii ar trebui, cel puțin teoretic, să fie mai pregătiți pentru implementarea SAF-T decât cei pentru care raportarea a devenit obligatorie anul acesta, dar, având în vederea complexitatea întregului proces, inclusiv pentru autorități, este de așteptat să mai apară dificultăți în practică, de altfel anticipate, având în vedere că este vorba de cea mai amplă schimbare în procedurile de raportare, cel puțin din ultimele decenii. Pe de altă parte, beneficiile estimate sunt considerabile, respectiv încasări mai mari la bugetul de stat, inspecții fiscale mai puțin costisitoare pentru ANAF și mai puțin împovărătoare pentru contribuabili, o abordare uniformă din partea inspectorilor fiscali etc.

82,7% dintre români se pregătesc să petreacă Sărbătorile acasă

Economistul
-
0
82,7% dintre români se pregătesc să petreacă Sărbătorile acasă

Românii se pregătesc să-și petreacă Sărbătorile mai mult acasă, decât plecați în vacanță și cu bugete în scădere din cauza creșterii prețurilor la utilități, alimente și carburanți, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

Bugetul mediu alocat sărbătorilor de iarnă se ridică anul acesta la 1090 de lei, în creștere cu 7% față de anul trecut. Însă doar 25,4% dintre respondenți spun că își permit un buget mai mare de Crăciun, față de 46,8% dintre respondenți care au declarat că anul acesta vor avea mai puțini bani pentru cheltuielile de sărbători, în timp ce 22,6% își vor menține bugetul constant.

Printre principalele motive pentru reducerea cheltuielile de sărbători față de anul trecut se numără: creșterea prețurilor la utilități – gaze, electricitate, întreținere, menționat de 40,3%, creșterea prețurilor la alimente – 34,6% și creșterea prețurilor la carburanți pentru 17,7%.

În ceea ce privește sursa fondurilor, 44,5% dintre respondenți se bazează pe salariul din luna curentă, 40,5% – pe economii și doar 8,1% speră că vor primi prime de la angajator. Circa 7% intenționează să se împrumute, de la prieteni sau de la instituții de credit. Față de anul trecut, a crescut ponderea celor care au economisit din timp pentru sărbători (cu cca 10%) și s-a redus ponderea celor care intenționează să apeleze la împrumuturi (12,5% în 2021).

Principalele cheltuieli generate de sezonul sărbătorilor sunt cele cu mesele festive – menționate de 50,4% dintre respondenți, urmate de cele cu cadourile (44,23%).

82,7% dintre români spun că vor petrece sărbătorile acasă, cu familia, și doar 7,3% au planuri să plece de acasă (6,25% în țară și 1,05% în străinătate), în timp ce aproape 10% plănuiesc ieșiri în oraș.

În ceea ce privește bugetul alocat mesei de Crăciun, 27,7% dintre români sunt dispuși să cheltuie mai puțin de 300 de lei, 38,3% între 300 și 600 de lei și 34% alocă un buget mai mare de 600 de lei.

Pentru cadouri, majoritatea respondenților (57,3%) alocă sub 500 lei, 28,7% – între 500 și 1 000 de lei, în timp ce doar 3,5% plănuiesc să cheltuie mai mult de 2 000 de lei.

În ceea ce privește bradul de Crăciun, 58,2% vor împodobi un brad ecologic, 21,8% dintre intenționează să cumpere un brad natural, iar 6,43% vor să opteze pentru un brad la ghiveci, în timp ce 13,5% nu intenționează să își facă bradul.

AHK România este dezamăgită de votul negativ dat României

Economistul
-
0
AHK România este dezamăgită de votul negativ dat României

Suntem dezamăgiți de votul negativ dat României privind aderarea la spațiul de liberă circulație europeană. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a fost și rămâne un susținător fervent al intrării României în spațiul Schengen și speră ca acest lucru să se întâmple într-un orizont de timp apropiat. Un succes în acest proces îl reprezintă eliminarea recentă a MCV (Mecanismul de cooperare și verificare), impus României odată cu aderarea la UE.

„România a dovedit că îndeplinește criteriile de aderare, fapt care a reieșit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. State membre importante ale Uniunii Europene și ale spațiului Schengen, precum Germania și Franța, s-au pronunțat în multiple rânduri pentru includerea României în zona de liberă circulație europeană. Admiterea României ar fi un câștig pentru blocul comunitar, Europa ar fi mai puternică și mai prosperă. Suntem foarte dezamăgiți de acest vot, dar sperăm totuși ca o decizie ‘pentru Schengen’ să fie luată în curând”, a declarat Andreas Lier, președintele AHK România.

AHK România consideră că statele UE trebuie să dea dovadă de unitate, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al celorlalte provocări de la nivel global. Conflictul cu Rusia, care a reconfigurat rutele de transport de mărfuri în Europa, a dus deja la scumpiri importante, iar industrii precum cea producătoare de materiale de construcții, metalurgică și chimică suferă din cauza scumpirii energiei.

Libera circulație a bunurilor aduce beneficii economice semnificative transportatorilor și mediului de afaceri în general, prin eliminarea obligativității controalelor suplimentare la frontierele interne ale Uniunii Europene, dar și avantaje pentru investițiile străine, prin crearea unui mediu economic de stabilitate și încredere. Reducerea costurilor asociate timpilor de așteptare în vămi, alături de reducerea întârzierilor în lanțurile logistice fluidizează comerțul transfrontalier și creează un preț corect mărfurilor destinate cetățenilor europeni. De aceea este în interesul tuturor statelor membre ca România să facă parte din spațiul Schengen. În egală măsură, este și un semnal important pentru investitori. „Ne exprimăm încrederea că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil. Avantajele sunt multiple, nu doar pentru România, dar și pentru întreaga Europă, iar companiile germane locale nu pot decât să susțină în continuare România în demersul său”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.

PwC România și D&B David și Baias au acordat asistență grupului turc Memorial Healthcare în achiziția Spitalului de Oncologie Monza

Economistul
-
0
PwC România și D&B David și Baias au acordat asistență grupului turc Memorial Healthcare în achiziția Spitalului de Oncologie Monza

O echipă integrată de consultanți specializați în tranzacții, servicii fiscale și juridice ai PwC România și D&B David și Baias a acordat asistență grupului Memorial Healthcare în procesul de achiziție a Spitalului de Oncologie Monza din cadrul Enayati Medical City din București.

„Întregul an 2022 și acest ultim trimestru cu predilecție au fost efervescente pentru piața de M&A, cu multe tranzacții de succes încheiate și finalizate, iar achiziția Spitalului de Oncologie Monza se numără printre cele mai importante. Ne bucurăm că am fost alături de Memorial Healthcare în această tranzacție și mulțumesc atât echipei Memorial pentru încredere, cât și echipei integrate PwC și D&B pentru efortul susținut care a contribuit la succesul acestei tranzacții, care marchează intrarea unui nou operator de renume pe piața de servicii medicale din România. Memorial Healthcare aduce în piața românească expertiza serviciilor medicale din Turcia, una din destinațiile preferate de pacienții români pentru tratamentele oncologice”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals, PwC România.

În cadrul tranzacției, echipa PwC România și D&B David și Baias a acordat servicii de asistență de tip lead-advisory M&A, due diligence, asistență juridică și fiscală efectuate pe parcursul întregului proces de tranzacție.

„Serviciile medicale au fost în ultimii ani unul dintre cele mai dinamice și atractive sectoare pentru fuziuni și achiziții. Avem o echipă experimentată, care a gestionat un număr semnificativ de tranzacții în acest sector în care suntem permanent activi. Ne bucurăm că am putut asista Memorial Healthcare într-o tranzacție complexă”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

 

“Diversificarea serviciilor private de sănătate creează valoare în mod sustenabil și ne bucurăm că echipa noastră integrată de tranzacții și nucleul ei contribuie continuu, în ultimii 15 ani, la dezvoltarea acestui sector. Grupul Memorial și această tranzacție vor contribui în particular la competitivitatea pieței relevante, prin infuzie de „know-how” și servicii de calitate superioară, toate în avantajul pacienților din România. Felicitări echipei Memorial cu care am lucrat și care, după dezvoltarea rapidă și convingătoare a business-ului, este extrem de implicată, determinată să continue cu succes primul proiect achiziție în afara Turciei”, a declarat Dragoș Atanasiu, Director Corporate Finance – M&A, PwC România.

 

Echipa  PwC România a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener Deals, Ruxandra Târlescu, Partener Taxe, Dragoș Atanasiu, Director Deals, Andreea Oprescu, Senior Manager deals, Claudiu Simionescu, Senior Manager Taxe, Madalin Manea, Manager Taxe, Anca Seinea, Senior Deals, Florin Moraru, Consultant Deals si Daniela Stancu, Consultant Deals.

 

Echipa D&B David și Baias a fost coordonată de Anda Rojanschi, Partener, și formată din

Romana Petre, Avocat Senior Coordonator, Georgiana Bălan, Avocat Senior Coordonator, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator,  și Alice Spridon, Avocat Senior.

 

Fondat în anul 2000, Memorial Healthcare deține 11 spitale, 2 centre medicale și 1 centru de wellness în mai multe orașe din Turcia.

Aspecte juridice ale înființării unui SRL

Florin Antonescu
-
0
Aspecte juridice ale înființării unui SRL

Compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace prezintă o analiză comparativă asupra aspectelor juridice pe care le implică înființarea unui SRL în România și, în general, în zona est-europeană:

Accace: Cât de simplu este procesul de înființare al unui SRL în România comparativ cu Republica Cehă, Ungaria sau Polonia

Specialiștii Accace, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, au analizat aspectele juridice care țin de înființarea unui SRL (Societate cu răspundere limitată) în România, comparativ cu alte țări precum Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Ucraina. Printre aspectele identificate, România înregistrează printre cele mai scăzute valori ale capitalului și contribuției minime din regiune, dar și una dintre cele mai mici durate a procedurii de înregistrare a companiei.

Potrivit analizei Accace, în toate cele șase țări analizate, fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Numărul acestora este limitat până la 50 de persoane, atât în România, cât și în Slovacia, iar în celelalte țări numărul fondatorilor unei companii este nelimitat.

În topul țărilor cu cea mai mică valoare a capitalului minim se află Republica Cehă cu 1 CZK (circa 0,041 euro), urmată de România cu 1 Ron (circa 0,20 euro), Polonia cu 5,000 PLN (circa 1,066 euro), Slovacia cu 5,000 euro și Ungaria cu 3,000,000 HUF (circa 7,360 euro).

În ceea ce privește contribuția minimă a companiilor de tip SRL, primul loc este deținut tot de Republica Cehă cu 1 CZK (circa 0,041 euro), urmată tot de România cu 1 Ron (circa 0,20 euro), Ungaria cu 100,000 HUF (circa 245,72 euro), Slovacia cu 750 euro și Polonia cu 5,000 PLN (circa 1,066 euro).

Durata procedurii de înregistrare a unui SRL de către autoritățile competente diferă de la 24 de ore pentru Ucraina (după depunerea documentelor la un registru de stat), de la o zi până la 15 zile lucrătoare în Ungaria, trei zile lucrătoare în România, între 10 și 15 zile lucrătoare în Slovacia, între două și trei săptămâni în Republica Cehă și între două și patru săptămâni în Polonia.

Din datele prezentate de Accace, în România, începând cu 2017, au fost eliminate taxele de înregistrare la Registrul Comerțului pentru constituire, fiind aplicabile doar cele de publicare în Monitorul Oficial, iar în Ucraina nu se percepe taxă de stat pentru înregistrare.

Totodată, taxele de înregistrare plătite pentru înregistrarea unui SRL în Polonia este de 600 PLN (circa 128,03 euro) sau 350 PLN (circa 74,69 euro) în cazul înregistrării prin platforma S24, în Slovacia este de 150 euro, în Ungaria de 100,000 HUF (circa 245,78 euro), iar în Republica Cehă de 6,000 CZK (circa 246,59 euro).

Informațiile complete din analiza realizată de specialiștii Accace le puteți accesa pe website-ul companiei.

Accace România, companie prezentă pe piața locală din 2007, subliniază că „a înțeles nevoia clienților de a avea toate procesele interne gestionate sub o singură umbrelă, devenind un partener proactiv de servicii complete de consultanță și externalizare, care face conexiunea între nevoi și soluții, combinând tehnologii inteligente cu o abordare holistică a business-ului fiecărui client. În prezent, Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat.

La nivel de grup, dispunem de experiența a peste 800 de specialiști în gestionarea proiectelor globale de externalizare a proceselor contabile și de salarizare la scară mică și mare, având un portofoliu cu peste 2.000 de clienți din diverse industrii.

Accace operează, pe plan internațional, ca Accace Circle, o comunitate de business formată din furnizori de servicii BPO și consultanți, care asigură clienților săi o experiență unificată, personalizată și de înaltă calitate. Acoperind peste 50 de locații prin intermediul celor aproape 2.500 de profesioniști, sprijinim peste 15.000 de clienți, în mare parte companii locale și internaționale din topul Fortune 500 și procesăm cel puțin 200.000 de fluturași de salariu pe lună la nivel global”.

Clădirea Țiriac Tower, premiată la Gala Anualei de Arhitectură București 2022

Economistul
-
0
Clădirea Țiriac Tower, premiată la Gala Anualei de Arhitectură București 2022

Clădirea de birouri Ţiriac Tower, dezvoltată de Ţiriac Imobiliare în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, arhitect Adrian Emilian Zerva, a fost premiată cu distincția „Allbim Net” la Gala Anualei de Arhitectură București 2022, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR). Câștigătorii au fost selectați de un juriu format, pentru fiecare categorie din concurs, din câte cinci profesioniști de top din domeniul arhitectural din România. Competiția este caracterizată ca „un concurs cu o valoare de mare anvergură pentru domeniul arhitectural din București, fiind totodată un etalon incontestabil al excelenței în această zonă”.

Proiectul Țiriac Tower a concurat la secțiunea arhitectură publică: birouri, retail, sport, cultură, turism etc. Arh. Adrian Emilian Zerva subliniază în descrierea proiectului transmisă comitetului de juriu: „Un proiect dificil care a solicitat echipei de proiectare să dea curs întregului nivel de profesionalism, capacitate și experiență. A fost munca unei echipe largi și complexe, coordonată de către arhitecți și de către reprezentanții clientului. La final putem spera că proiectul oferă o imagine cu aromă specifică anilor ‘30, realizată cu tehnologii de ultima oră, respectând standarde ridicate de sustenabilitate și de calitate europeană atât în proiectare, cât și în execuție.”

Amplasat în zona Piața Victoriei, la 200 de metri de sediul Guvernului, Țiriac Tower acoperă o suprafață totală construită de 30.969 metri pătrați, dintre care 16.364 mp de birouri moderne de clasa A închiriabile, dispuși pe 12 etaje și parter. Adițional spațiilor de lucru și comerciale, noua clădire oferă o zonă subterană cu 5 niveluri, 259 de locuri de parcare, multiple standuri pentru biciclete, dușuri și vestiare, stații de alimentare pentru mașinile electrice, precum și aproximativ 700 metri pătrați de terase verzi.

Clădirea îndeplinește cele mai exigente standarde legate de siguranța mediului de lucru al chiriașilor, fiind premiată cu certificările LEED Platinum și WELL Health Safety.

Țiriac Imobiliare este „o companie înființată în anul 1994, cu capital integral românesc, care gestionează întreg portofoliul de real estate al Grupului Țiriac. Cu peste 4,7 milioane de metri pătrați de teren și mai mult de 440.000 de metri pătrați construiți, Țiriac Imobiliare administrează un mix de clădiri de birouri, rezidențial, retail și showroom-uri auto în întreaga țară.

Cu o strategie de business focusată pe investiții și dezvoltări sustenabile, de referință, Țiriac Imobiliare s-a dovedit a fi în cei peste 25 de ani de activitate unul dintre principalii jucători în piața de profil. Țiriac Imobiliare este primul dezvoltator din România care a inițiat demersurile privind implementarea standardului WEEL Health-Safety pentru un portofoliu mixt de proiecte, punând preț atât pe excelență în servicii, cât și pe grija față de siguranța și bunăstarea chiriașilor săi”.

 

Hoteluri din portofoliul Transilvania Investments pregătite pentru închiriere

Florin Antonescu
-
0
Hoteluri din portofoliul Transilvania Investments pregătite pentru închiriere

Transilvania Investments anunță scoaterea la licitație în vederea închirierii a șase hoteluri și a unui restaurant situate pe litoralul Mării Negre, în stațiunile Saturn și Eforie Nord, amplasate pe plajă sau în apropierea plajei, considerate că „pot deveni zone strategice de investiții pentru cei care caută oportunități de dezvoltare în domeniul HoReCa”.

În acest sens, Transilvania Investments subliniază că hotelurile „sunt scoase la licitație de compania THR Marea Neagră, la care Transilvania Investments deține 78,6% din acțiuni.
Complexul hotelier Bran-Brad-Bega este, deja, în atenția investitorilor, prin mixtul de servicii pe care îl oferă – cazare, restaurant și centru wellness. Hotelul este cotat la 4 stele și a beneficiat, în ultimii ani, de investiții în renovarea piscinei exterioare și a altor zone din complex. Cu peste 200 de camera și amplasarea în imediata vecinătate a plajei, Bran-Brad-Bega este unul dintre cele mai attractive hoteluri din Eforie Nord.
Hotelurile Aida, Siret și Sirena sunt dedicate, în mod tradițional, turismului familial. Antreprenorii care își doresc să înceapă sau să își dezvolte afacerile de la malul Mării Negre pot opta în funcție de mărimea hotelului, acestea având între 150 și 300 de camere. Toate cele trei hoteluri se află în imediata apropiere a plajei din stațiunea Saturn.

Licitații pentru închiriere vor fi organizate și pentru restaurantul Prahova și hotelurile Semiramis, Tosca din Saturn. Licitațiile sunt programate între 16 și 20 decembrie, toate detaliile legate de participare fiind publice pe site-ul https://thrmareaneagra.ro/licitatii/
Programul complet al licitațiilor publice cu strigare pentru închiriere organizate de THR Marea Neagră:
Complex hotelier Bran-Brad-Bega din Eforie Nord – 16.12.2022, ora 10:00
Complex hotelier Aida din Saturn – 19.12.2022, ora 10:00
Restaurant Prahova din Saturn – 19.12.2022, ora 12:00
Complex hotelier Semiramis din Saturn – 19.12.2022, ora 14:00
Complex hotelier Tosca din Saturn – 20.12.2022, ora 10:00
Complex hotelier Siret din Saturn – 20.12.2022, ora 12:00
Complex hotelier Sirena din Saturn – 20.12.2022, ora 14:00
Caietele de sarcini se pot achiziționa de la sediul societății THR Marea Neagră din str. Lavrion nr. 29, Mangalia sau în format electronic până în data de 14 decembrie, achiziționarea aducând și dreptul de a vizita locațiile înainte de organizarea licitațiilor”.

Transilvania Investments este caracterizat ca „unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România, listat pe Bursa de Valori București, sub simbolul TRANSI. Misiunea fondului este de a maximiza randamentele investitorilor, prin administrarea unui portofoliu complex de active ce include companii din sectoarele financiar, turism, real estate, energie și IT”.

Poziția Consiliului IMM privind noua lege a dialogului social

Florin Antonescu
-
0
Poziția Consiliului IMM privind noua lege a dialogului social

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își afirmă susținerea pentru „îmbunătățirea dialogului social și a cadrului legal pentru dezvoltarea negocierilor colective în condiții echitabile pentru patronate și sindicate”. În acest spirit, Consiliul Național al IMM-urilor face o serie de observații, comentarii și sugestii pe marginea noii legislații de profil:

DREPTUL UNUI PATRON DE A SE AFILIA LA MAI MULTE PATRONATE

CNIPMMR a susținut constant dreptului patronilor de a se asocia la mai multe patronate pentru susținerea intereselor lor specifice. Astfel, art. 64 alin. 5 din noua lege dispune că „Un patron poate fi afiliat, la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate înregistrate la Registrul Comerţului, pentru protejarea intereselor specifice fiecărui obiect de activitate.”

Prin această prevedere este asigurată libertatea de asociere pentru apărarea intereselor specifice ale unui angajator.

SUSȚINEREA NEGOCIERILOR COLECTIVE ÎN CADRUL
SECTOARELOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ

Noua lege introduce noțiunea de „sectoare de negociere colectivă” – care sunt definite ca  „sectoarele economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv, care se stabilesc de către Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. Această modificarea are rolul de a impulsiona negocierea și încheierea de contracte colective de muncă la nivel sectorial, în contextul revenirii după perioada pandemică.

De exemplu, în Irlanda, în 2021, negocierile din sectorul privat au înregistrat o revenire parțială în cursul anului, cu un total de 81 de acorduri în primele 9 luni ale anului 2021, comparativ cu doar 64 de tranzacții pentru cele 12 luni de 2020 (și 149 de oferte pentru cele 12 luni din 2019). O situație similară a fost raportată pentru Cipru, Grecia, Italia, Lituania, Portugalia, Slovacia și Spania, unde a existat o creștere a acordurilor colective în 2021, dar încă sub nivelurile pre-pandemie.

Pentru sprijinirea întreprinderilor sub 49 de angajați, în cadrul negocierilor pentru stabilirea sectoarelor de negociere colectivă, CNIPMMR a susținut că pentru acești angajatori să fie stabilite sectoare separate, asigurându-se astfel protecția și adaptabilitataea contractelor colective de muncă la specificul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

CNIPMMR a propus și a fost prevăzut în noua lege, ca confederațiile patronale reprezentative la nivel național, să poată participa la negocierea contractelor colective de muncă la nivelul sectoarelor de negociere colectivă în care au federaţii membre, la solicitarea şi în baza mandatului din partea acestora.

Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toţi angajaţii/lucrătorii încadraţi în unitățile din sectorul de negociere colectivă pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare, respectiv pentru toţi angajaţii/lucrătorii încadraţi în unităţile organizaţiilor patronale şi ale angajatorilor din sectorul de negociere colectivă sau care au aderat ulterior la contractul colectiv de muncă sectorial, cu posibilitatae extinderii, în anumite condiții, cu avizul conform al Consiliului Național Tripartit.

Această definirea a sectoarelor de negociere colectivă va ajuta România să îndeplinească obiectivul stabilit prin Directiva privind Salariile minime adecvate în UE, care dispune că statele membre cu o acoperire a negocierilor colectivă mai mică de 80% ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Planul de acțiune ar trebui să stabilească un calendar clar și măsuri specifice pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective.

CNIPMMR își exprimă regretul că nu a fost susținută introducerea negocierilor colective la nivel teritorial/județean, lucru susținut și de OIM în Memorandum, existând un punct expres pentru această posibilitate pct. 4 din Recomadarea 5 „Negocierea colectivă la nivel teritorial/județean”.

CNIPMMR consideră că actuala lege și sectoarele de negociere colectivă vor trebui revăzute după 1 an de aplicare, pentru a fi efectuate corecturi/actualizări raportat la efectele pe care aceste acte normative le vor produce.

 

Febra Schengen. Aderarea României, între plus și minus

Economistul
-
0
Febra Schengen. Aderarea României, între plus și minus

Autor: Alex Milcev, Partener, liderul departamentului
de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România (foto)

Mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla ceea ce România își dorește de cel puțin 15 ani și se pare că acum este cel mai aproape de momentul aderării la Spațiul Schengen, întrucât chiar acum se discută despre aderarea a trei țări membre UE: România, Croația și Bulgaria.

Este posibil ca, de data aceasta, cererea de aderare a țării noastre să fie aprobată, deși Austria, prin ministrul său de Interne, încă se opune acestui demers. Cert este că acum par că sunt întrunite condițiile pentru un vot favorabil, iar dacă Austria își va schimba poziția (este nevoie de acordul unanim al tuturor țărilor membre), România ar putea deveni parte a acestui acord.

Pe scurt, Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, care permite cetăţenilor din țările europene agreate – Acordul a fost semnat în anul 1985, în localitatea Schengen (Luxemburg), de unde și numele acestuia – să circule liber pe teritoriul și între aceste țări. Nu dispar total controalele la frontieră, dar sunt realizate pe baza unor criterii bine definite, ceea ce înseamnă fluidizarea traficului în vămi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Normele după care sunt realizate controalele sunt cuprinse în Codul frontierelor Schengen.

Dacă România va fi acceptată în spațiul Schengen, este evident că aceste norme vor trebui aduse în legislația națională, adoptate și implementate intern. Ceea ce vede toată lumea și, prin urmare, este și subiectul dezbaterilor naționale din aceste zile, sunt avantajele, evidente, pe care le vom avea ca stat membru al acestui spațiu. Este vorba, înainte de toate, despre fluidizarea și rapiditatea trecerii frontierelor, pentru că se reduc mult timpul și birocrația aferentă verificărilor documentelor în vamă. Cu noile norme, accesul românilor, dar și al mărfurilor care pleacă ori tranzitează România, va fi mult mai ușor. Ceea ce va fi un avantaj major, contribuind inclusiv sau mai ales la accelerarea schimburilor comerciale. Partea despre care se vorbește mai puțin în aceste zile, poate chiar mai importantă vizavi de avantajele aderării, se referă la consecințele pe piața internă a forței de muncă. Dacă au fost acordate permisele de muncă aprobate la sfârșitul anului trecut, în România s-ar putea să lucreze circa 100.000 de cetățeni străini, din afara  UE. În cazul aderării, este probabil că o bună parte dintre aceștia ar putea alege să emigreze în alte state europene, astfel că România s-ar putea confrunta, în scurt timp, cu o nouă criză pe piața forței de muncă, abia ameliorată, odată cu valul de muncitori asiatici care lucrează acum în domenii deficitare, precum agricultură, construcții, horeca.

Pe de altă parte, am putea asista chiar la înăspriri ale regimului de muncă pentru străinii din afara UE –  permise de muncă și de ședere, de exemplu – dat fiind că, la o eventuală acceptare a României în Spațiul Schengen, acestea vor fi aspecte reglementate pentru tot spațiul Schengen, la care România va trebui să se alinieze. Astfel că, vor urma inerente schimbări și pe acest palier, asupra cărora autoritățile române încă nu au făcut vreun anunț.

Este cert, însă, că vom avea de-a face cu un aspect mai puțin bun pentru piața forței de muncă locală, întrucât străinii vor avea posibilitatea să plece în țările europene dezvoltate, unde pot găsi condiții mai bune, și materiale, și financiare. Deficitul accentuat al forței de muncă se va traduce inevitabil în creșteri salariale care, la rândul lor, vor pune presiune pe costul bunurilor și serviciilor în piață şi, deci, vor genera un impuls inflaționist peste cel pe care îl avem deja.

Chiar dacă, în cazul aderării nu vom asista la o plecare în masă imediată, este clar că România se va confrunta cu acest fenomen și este obligatoriu ca autoritățile române să găsească rapid soluții de menținere a forței de muncă existente în țară și de aducere a unei forțe de muncă suplimentare. Să nu uităm că, de exemplu, planurile de investiții ale PNRR se bazează pe premisa disponibilității unei mase semnificative de muncitori în țară, care poate să ducă la bun sfârșit toate proiectele asumate până în 2026 (altfel, riscăm să rămânem și fără bani și fără investiții).

În loc de concluzie, am putea spune că aderarea la Spațiul Schengen vine pentru România și cu plus și cu minus. Cheia ar fi să găsim soluțiile prin care să profităm la maximum, economic și social, de avantaje și să reducem prin măsuri rapide și eficiente efectele negative inerente acestui pas.

 

Bătălia pentru Call of Duty s-ar putea muta  la tribunal

Bogdan Maioreanu
-
0
Bătălia pentru Call of Duty s-ar putea muta  la tribunal

Decizia Microsoft (MSFT) de a cumpăra Activision Blizzard (ATVI), producătorul popularelor jocuri Call of Duty, a pus pe jar concurenții consolelor Xbox, precum Sony și Nintendo, iar autoritățile antitrust investighează dacă preluarea afectează competiția.

Un mare pas înainte a fost făcut zilele acestea în perfectarea achiziției cand Phil Spencer, directorul general al Microsoft Gaming, a anunțat pe Twitter un angajament pe 10 ani pentru a aduce franciza Call of Duty pe consola Nintendo, în urma fuziunii cu Activision Blizzard.

Angajamentul de a continua să vândă jocurile Call of Duty în magazinul Steam al companiei Valve a fost, de asemenea, menționat explicit de Phil Spencer. Același angajament pe 10 ani de a aduce jocul în aceeași zi pe Playstation a fost propus și celor de la Sony, iar acum se așteaptă un răspuns din partea companiei japoneze. Dar există știri care arată că această propunere ar putea fi încă departe de a răspunde îngrijorărilor Sony. Bătălia care urmează este lungă și implică mai multe autorități de reglementare.

În prezent, tranzacția face obiectul unei evaluări antitrust în SUA, Marea Britanie și UE. Comisia Europeană a anunțat o investigație amănunțită a achiziției, îngrijorată de faptul că aceasta ar putea reduce concurența pe piețele de distribuție a jocurilor video pentru console și calculatoare personale („PC”) și a sistemelor de operare pentru PC. Analiza ar trebui să se încheie la 23 martie 2023.

În SUA, FTC a lansat o anchetă antitrust și, potrivit președintelui Microsoft, Brad Smith, intenționează să dea în judecată Microsoft pentru a opri achiziția. Aparent, principala problemă este posibilitatea ca franciza Call of Duty să devină o exclusivitate a Xbox, consola de jocuri Microsoft. Cu toate acestea, acordurile recente cu Nintendo și Steam arată disponibilitatea Microsoft de a oferi jocurile Call of Duty și pe alte platforme.

Smith menționează că nu există nicio intenție din partea Microsoft de a opri fluxul de venituri din Call of Duty pe Playstation și de a aliena milioane de jucători de pe alte platforme. Aparent, Smith se îndreaptă spre Washington pentru a se întâlni cu comisarii FTC, în încercarea de a dezamorsa situația, dar alte surse spun că firma se pregătește, de asemenea, pentru o bătălie juridică în instanță.

În afară de impactul asupra dezvoltării afacerii, sunt multe în joc: dacă autoritățile de reglementare blochează tranzacția, Microsoft va plăti Activision o taxă de reziliere inversă de până la 3 miliarde de dolari.

Interesul investitorilor pentru Microsoft și pentru această tranzacție este foarte mare. Pe platforma eToro, în trimestrul al treilea, compania americană este al 7-lea cel mai deținut titlu de către investitori, fiind peste Alphabetși Nvidia, dar în urma Tesla, Amazon și Apple, care sunt primele trei.

Anunțul privind planurile Microsoft de a achiziționa Activision Blizzard la un preț al acțiunilor de 95 de dolari a fost făcut pe 18 ianuarie anul acesta. Aceasta este o tranzacție de 68,7 miliarde de dolari pentru Microsoft. În ceea ce privește modul în care va fi finanțată tranzacția, în documentele depuse la SEC se menționează că Microsoft le-a declarat celor de la Activision Blizzard că are la dispoziție fondurile necesare pentru a plăti prețul convenit. Acțiunile Activision, care s-au apreciat cu 22,9% după anunțul Microsoft, sunt în prezent în creștere anul acesta cu 12,62%. Prin comparație, Nasdaq a scăzut cu 30,79%, iar acțiunile Microsoft sunt, de asemenea, în scădere cu 27%.

Warren Buffett a dezvăluit pe 30 aprilie anul acesta că deține o participație de 9,5% în Activision, achiziționată înainte de anunțul Microsoft. El a menționat că valoarea acestei acțiuni depinde de un anumit eveniment corporativ. Pentru investitori, există mai multe riscuri înainte de încheierea tranzacției.

Bătălia pentru Call of Duty arată cât de importantă este această franciză pentru Sony și Microsoft, dar și pentru comunitatea de jucători. Franciza Call of Duty a început în 2003 și din 2005 publică un joc nou în fiecare an. Ultimul episod este Modern Warfare II, lansat anul acesta la sfârșitul lunii octombrie și care, potrivit grupului NPD, a depășit 1 miliard de dolari în vânzări în primele 10 zile de la lansare. În noiembrie, în Marea Britanie, Call of Duty Modern Warfare II a fost cel mai vândut joc, urmat de God of War Ragnarok de la Sony.

 

Piața modei de lux second-hand s-a triplat din 2020

Economistul
-
0
Piața modei de lux second-hand s-a triplat din 2020

Un studiu realizat de BCG și Vestiaire Collective constată că piața modei de lux second-hand s-a triplat din 2020 și nu dă semne de încetinire a acestei evoluții

Impulsionată de obiceiurile de consum ale Generației Z, îmbrăcămintea pre-purtată va reprezenta 27% din garderoba cumpărătorului mediu, în 2023.

Valoarea estimată a pieței de revânzare a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii este cuprinsă între 100 și 120 de miliarde de dolari la nivel mondial, fiind de peste trei ori mai mare decât a fost în 2020, potrivit unui nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) și Vestiaire Collective, platformă globală pentru modă pre-purtată, intitulat „Ce înseamnă accelerarea pieței second-hand pentru brandurile de modă și comercianții cu amănuntul”.

Piața second-hand valorează deja între 3% și 5% din totalul sectorului de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii și ar putea crește până la 40%. În timp ce produsele revândute reprezintă aproximativ un sfert din garderoba cumpărătorilor de produse second-hand, se preconizează că acestea vor reprezenta 27% în 2023. Consumatorii Gen-Z sunt cei mai orientați spre a cumpăra (31%) și vinde (44%) articole second-hand, urmați îndeaproape de generația millennials.

„La BCG, am analizat în detaliu piața globală de revânzare, încă de la începuturile sale”, declară Sarah Willersdorf, Director Global al Diviziei de Lux din cadrul BCG și coautor al raportului. „Consumatorii îmbrățișează produsele second-hand și schimbă modul în care își cumpără și își vând hainele. Există o oportunitate extraordinară pentru brandurile care intră pe această piață de a capta noi clienți, atrăgând în același timp cumpărătorii existenți motivați de sustenabilitate, accesibilitate și exclusivitate.”

 

Sustenabilitatea este un motiv tot mai puternic
pentru cumpărătorii de produse pre-purtate. 

 

Raportul se bazează pe două sondaje globale, pe un eșantion format din 6.000 de consumatori, în 2020, și 2.000 de consumatori în 2022, pentru a înțelege mai bine angajamentul lor față de piața revânzării. În timp ce accesibilitatea a fost citată ca principalul motor pentru cumpărarea de articole second-hand în rândul a mai mult de jumătate dintre respondenți, această tendință este în scădere. Varietatea de produse a fost raportată ca fiind al doilea cel mai mare motor din spatele consumului de bunuri de second-hand. 40% dintre cumpărători văd în aceste produse o cale de a consuma modă în mod sustenabil și aleg piața second-hand pentru vasta paletă de opțiuni și piesele unice pe care le oferă. Fiorul căutării și oportunitatea de a face troc cu vânzătorii sunt, de asemenea, factori din ce în ce mai populari pentru achiziționarea de îmbrăcăminte la mâna a doua, 35% dintre respondenți menționându-le ca fiind principalele motive pentru care îmbrățișează această tendință.

Vânzătorii sunt motivați de detoxifierea garderobei,
dar descurajați de lipsa timpului

 

60% dintre cei care vând articole second-hand își doresc să își facă ordine și loc în garderobe. Același procent a raportat motivația de a recupera valoarea reziduală a articolelor lor și să o cheltuiască pe produse pre purtate (39%) sau noi (20%).

În timp ce vânzarea este un comportament din ce în ce mai adoptat în rândul cumpărătorilor, nu toți au vândut articole pe piața second-hand. 30% din non-vânzători au ceva de vândut, dar nu au găsit timp să se ocupe de acest lucru. În loc să vândă, 30% dintre respondenți preferă să ofere obiectele prietenilor sau organizațiilor caritabile.

„Vestiaire Collective este cea mai importantă aplicație globală pentru modă pre-iubită, creată în 2009 cu o singură misiune: să transforme industria modei pentru un viitor mai durabil”, declară Fanny Moizant, cofondator și președinte al Vestiaire Collective.

„Suntem mândri să vedem că sustenabilitatea și conștientizarea problematicilor de mediu sunt factori din ce în ce mai determinanți pentru clienți în deciziile lor de cumpărare și vânzare, dar și pentru companiile care doresc să integreze circularitatea în modelul lor de afaceri. Deși există multe căi prin care brandurile pot explora această piață, pe plan intern sau cu un partener extern, colaborarea cu o platformă consacrată precum Vestiaire Collective are avantaje semnificative, inclusiv accesul la o comunitate de peste 23 de milioane de consumatori de revânzare din întreaga lume, precum și peste un deceniu de expertiză în materie de date, prețuri și logistică.”

Succesul în noua și curajoasa lume a revânzării

Aproape 60% dintre consumatori fie au descoperit un brand, fie l-au cumpărat pentru prima dată la mâna a doua, ceea ce arată o oportunitate majoră pentru branduri de a-și crește acoperirea în rândul noilor clienți, prin participarea la piața de revânzare.

Raportul prezintă trei modele pe care brandurile sau comercianții cu amănuntul le pot lua în considerare atunci când intră pe piața second-hand.

  • Deținerea și operarea propriilor capacități de revânzare: prin revânzarea propriilor colecții online și în magazine, companiile pot păstra controlul asupra mărcii și structurii prețurilor și pot face profit de două ori în urma aceluiași articol. Dar această abordare poate fi solicitantă din punct de vedere al resurselor și poate exista o acoperire limitată a clienților, precum și riscuri de volum și inventar.
  • Parteneriatul cu o platformă de revânzare: acest model oferă o soluție reciproc avantajoasă. Platforma se ocupă de logistică, procesarea plăților și validarea produselor, câștigând în același timp trafic, promovare și credibilitate sporite din partea retailerului. La rândul său, marca își poate revinde produsele, poate spori recunoașterea și poate achiziționa ieftin clienți noi fără a fi nevoie să se ocupe de operațiunea de revânzare.
  • Explorarea revânzării fără a face o investiție semnificativă sau un angajament pe termen lung: această opțiune include oferirea unui partener de vânzare cu amănuntul spații modeste în magazine și dezvoltarea unor scheme de reducere și stimulare pentru vânzarea de îmbrăcăminte pre-purtată pentru comercianții cu amănuntul. Aceste soluții contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a audienței și le permit jucătorilor să participe la economia circulară, atenuând în același timp riscul generat de bunurile contrafăcute.

Raportul poate fi descărcat aici.

Accace: Cât de simplu este procesul de înființare al unui SRL în România comparativ cu Republica Cehă, Ungaria sau Polonia  

Economistul
-
0
Accace: Cât de simplu este procesul de înființare al unui SRL în România comparativ cu Republica Cehă, Ungaria sau Polonia  

Specialiștii Accace, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, au analizat aspectele juridice care țin de înființarea unui SRL (Societate cu răspundere limitată) în România, comparativ cu alte țări precum Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Ucraina.

Printre aspectele identificate, România înregistrează printre cele mai scăzute valori ale capitalului și contribuției minime din regiune, dar și una dintre cele mai mici durate a procedurii de înregistrare a companiei. 

Potrivit analizei Accace, în toate cele șase țări analizate, fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Numărul acestora este limitat până la 50 de persoane, atât în România, cât și în Slovacia, iar în celelalte țări numărul fondatorilor unei companii este nelimitat.

În topul țărilor cu cea mai mică valoare a capitalului minim se află Republica Cehă cu 1 CZK (circa 0,041 euro), urmată de România cu 1 Ron (circa 0,20 euro), Polonia cu 5,000 PLN (circa 1,066 euro), Slovacia cu 5,000 euro și Ungaria cu 3,000,000 HUF (circa 7,360 euro).

În ceea ce privește contribuția minimă a companiilor de tip SRL, primul loc este deținut tot de Republica Cehă cu 1 CZK (circa 0,041 euro), urmată tot de România cu 1 Ron (circa 0,20 euro), Ungaria cu 100,000 HUF (circa 245,72 euro), Slovacia cu 750 euro și Polonia cu 5,000 PLN (circa 1,066 euro).

Durata procedurii de înregistrare a unui SRL de către autoritățile competente diferă de la 24 de ore pentru Ucraina (după depunerea documentelor la un registru de stat), de la o zi până la 15 zile lucrătoare în Ungaria, trei zile lucrătoare în România, între 10 și 15 zile lucrătoare în Slovacia, între două și trei săptămâni în Republica Cehă și între două și patru săptămâni în Polonia.

Din datele prezentate de Accace, în România, începând cu 2017, au fost eliminate taxele de înregistrare la Registrul Comerțului pentru constituire, fiind aplicabile doar cele de publicare în Monitorul Oficial, iar în Ucraina nu se percepe taxă de stat pentru înregistrare.

Totodată, taxele de înregistrare plătite pentru înregistrarea unui SRL în Polonia este de 600 PLN (circa 128,03 euro) sau 350 PLN (circa 74,69 euro) în cazul înregistrării prin platforma S24, în Slovacia este de 150 euro, în Ungaria de 100,000 HUF (circa 245,78 euro), iar în Republica Cehă de 6,000 CZK (circa 246,59 euro).

Informațiile complete din analiza realizată de specialiștii Accace le puteți accesa pe website-ul companiei.

Perioadele economice marcate de turbulențe generează riscuri operaționale nedorite. Cum pot companiile să prevină frauda în contextul inflaționist actual?

Economistul
-
0
Perioadele economice marcate de turbulențe generează riscuri operaționale nedorite. Cum pot companiile să prevină frauda în contextul inflaționist actual?

Articol de opinie de Burcin Atakan (foto),
 Partener Consultanță Financiară, Deloitte România

În prezent, lumea se confruntă cu un nivel ridicat al inflației, care afectează semnificativ regiunea Balcanilor, precum și întreaga economie europeană și cea americană. În octombrie 2022, în Uniunea Europeană (UE), rata inflației a variat între 7,1% (Franța) și 22,5% (Estonia), potrivit datelor publice recente. Comparativ cu datele înregistrate în anii anteriori, acestea sunt valori cu un impact semnificativ. Astfel de condiții se reflectă și în viața de zi cu zi a consumatorilor, precum și în deciziile strategice ale companiilor.

Efectele contextului inflaționist actual asupra mediului de afaceri sunt multiple. Creșterea riscului de apariție a fraudelor și a corupției se numără printre provocările cărora organizațiile trebuie să le acorde o atenție și mai mare decât înainte. Riscul de fraudă în cadrul unei organizații poate apărea sub diferite forme și în diverse departamente, cum ar fi achiziții, vânzări, marketing, financiar-contabil, logistic sau chiar în cel de salarizare și resurse umane.

Care sunt schemele tipice de fraudă care apar în perioade economice marcate de turbulențe?

În astfel de perioade turbulente din punct de vedere economic, unele dintre fraudele interne pot fi descoperite. În decurs de trei-șase luni, unele tipare de fraudă devin vizibile pentru departamentele de control din cadrul organizației. În astfel de situații, fraudele constau în sustrageri de produse care se află pe stoc, scheme Ponzi, deturnări de active etc. Un sistem solid de management al riscului poate contribui la detectarea din timp a acestor nereguli.

Unul dintre efectele unei economii marcate de turbulențe este înrăutățirea situației financiare a unor angajați, a unor membri ai echipei de management sau chiar a proprietarilor companiei. Unele dintre aceste persoane ar putea recurge la escrocherii (defrauding), care se referă la tranzacții fraudulente ce implică scurgeri de bani, falsificarea situațiilor financiare, fraude legate de achiziții sau în relația cu furnizorii etc.

De asemenea, atunci când unele persoane recurg la aceste tipuri de fraudă, ele au tendința de a încerca să comită acte de corupție sau de a folosi scheme de relansare. Astfel de comportamente imorale pot fi detectate prin acțiuni de prevenție, cum ar fi politici și modalități stricte de control.

Nu există o rețetă anume pe care echipele de management o pot aplica pentru prevenirea și stoparea acțiunilor frauduloase, procesul decizional în acest sens ține mai degrabă de evaluarea businessului în vederea identificării riscurilor de fraudă la care compania este expusă și investirea în resursele necesare pentru combaterea acestora.

 

Cum pot companiile să prevină astfel de situații? 

Primii pași pentru a diminua riscul de apariție a fraudei și a faptelor de corupție sunt crearea unui program intern eficient de prevenire și detectare a fraudei în organizație, care să includă zonele de risc, indicatorii de acțiuni frauduloase și măsuri de diminuare a riscurilor, crearea de proceduri și politici interne privind guvernanța corporativă, precum și înființarea unei linii sigure de avertizare de integritate.

Canalul intern de raportare anonimă are nevoie de mai mult decât o simplă implementare de succes: promovarea internă a acestuia este importantă pentru ca angajații companiei să se simtă în siguranță atunci când îl folosesc. Un astfel de program este benefic și pentru consolidarea unei relații bazate pe încredere cu clienții și furnizorii.

De asemenea, organizațiile ar putea lua în considerare construirea unui program intern de training anti-fraudă pentru angajații de la toate nivelurile, inclusiv pentru echipele de management de nivel mediu și de top, precum și pentru angajații din departamentele cheie ale unei companii, cum ar fi cel de achiziții, financiar-contabil, de vânzări și de risc (de exemplu, auditul intern sau departamentul de conformitate).

Unul dintre elementele cheie care stau la baza prevenirii fraudei este promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică. Liderii organizației dau tonul când vine vorba de construirea unei culturi care să promoveze zero toleranță față de fraudă. În definitiv, o cultură organizațională construită în jurul unei valori precum integritatea este cel mai bun instrument pentru diminuarea riscurilor în materie de fraudă și corupție.

INSCOP: Majoritatea românilor crede că deciziile greșite luate de autoritățile din România au crescut prețul energiei electrice

Economistul
-
1
INSCOP: Majoritatea românilor crede că deciziile greșite luate de autoritățile din România au crescut prețul energiei electrice

A patra ediție a deja consacratului Barometru al Securității Energetice a fost lansată ieri, 7 decembrie 2022, în cadrul unui eveniment care s-a desfășurat la Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială.

„Barometrul Securității Energetice, ediția a IV-a, noiembrie – decembrie 2022” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „În contextul crizei energetice, atrage atenția faptul că românii au o atitudine generoasă în ceea ce privește ajutorarea la nevoie cu gaze naturale a altor țări (aproape 60%). Solidaritatea crește semnificativ în ceea ce privește ajutorarea de către România a Republicii Moldova cu gaze naturale în caz de criză/urgență, aproape 80% din populație fiind de acord cu acest lucru.”

Direcția țării

74,8% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, (față de 74,9% în septembrie 2019, 61,7% în iunie 2020 și 68% în mai 2021), în timp ce 20% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (față de 17,4% în septembrie 2019, 27% în iunie 2020 și 26% în mai 2021. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Încrederea în instituții

Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 62,9% declară că au încredere multă și foarte multă în Armată (față de 64% în septembrie 2019, 77,5% în iunie 2020 și 69,7% în mai 2021), respectiv 58,7% în Biserică (față de 55,2% în septembrie 2019, 60,1% în iunie 2020 și 64% în mai 2021).

Pe următoarele poziții se situează NATO cu 49,6% încredere multă și foarte multă (față de 52,2% în septembrie 2019, 49,9% în iunie 2020 și 49,9% în mai 2021)., Academia Română cu 49,2% (față de 45,3% în septembrie 2019, 55,3% în iunie 2020 și 53,7% în mai 2021), Poliția cu 44,6% (față de 33,2% în septembrie 2019, 49,5% în iunie 2020 și 39,1% în mai 2021) și Uniunea Europeana cu 44,1%(față de 51,4% în septembrie 2019, 51,1% în iunie 2020 și 51,1% în mai 2021).

În Președinție au încredere multă și foarte multă 17,3% dintre români (față de 39,9% în septembrie 2019, 36,5% în iunie 2020 și 25,3% în mai 2021), în Guvern 14,1% (față de 12,6% în septembrie 2019, 20,7% în iunie 2020 și 17,2% în mai 2021), iar în Parlament 7,4% (față de 9,2% în septembrie 2019, 18% în iunie 2020 și 12,2% în mai 2021).

Cauze criză energetică

51,5% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația „Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, în timp ce 45,7%își exprimă dezacordul, iar 2,7% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care cred că este principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România, 28,2% dintre români menționează evoluțiile prețurilor de pe plan internațional, 69,7% deciziile greșite luate de autoritățile din România, iar 0,5% altă cauză. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,7% din total eșantion.

Evaluare măsuri de combatere a crizei energetice

43,1% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă. 23,8% cred că măsura a fost total ineficientă, iar 29,7% destul de ineficientă. 3,3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

36,7% dintre respondenți cred că măsurile de sprijin pentru spitale, școli și instituții de servicii sociale foarte eficiente sau destul de eficiente. 25,5% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 31,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,8% din total eșantion.

31,4% dintre respondenți consideră că măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii au fost foarte eficiente sau destul de eficiente, au fost total ineficiente 27,3% dintre cei intervievați. 32,8% sunt de părere că măsurile adoptate în acest sens au fost destul de ineficiente, 27% destul de eficiente, iar 4,4% foarte eficiente. 8,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

25,1% dintre români cred că că măsurile de sprijin pentru industria românească au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. 33,3% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 34,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% din total eșantion.

Evaluare compensare prețuri carburanți

45,2% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația „Compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților (benzină, motorină) a fost o măsură bună care s-a simțit în buzunarele șoferilor”, în timp ce 52,8% își exprimă dezacordul, iar 2% nu știu sau nu răspund.

Încredere măsuri UE în criza energetică

Întrebați câtă încredere au în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie, 37,8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte puțină încredere/deloc, 37,8% destul de puțină, 16,7% destul de multă, 6,1% foarte multă. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6%.

Energia verde – soluție pentru a crește independența energetică a UE

15,5% dintre cei intervievați cred că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE în foarte mică măsură, 28,5% în destul de mică măsură, 32,7% în destul de mare măsură, 20,3% în foarte mare măsură. 3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

Mecanism european de întrajutorare

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 59,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre cu gaze naturale. 38,7% se opun unei astfel de idei, iar 1,7% nu știu sau nu răspund.

Ajutor Republica Moldova

78% dintre cei chestionați ar fi de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență, în timp ce 20,5% se opun unei astfel de idei, iar 1,6% nu știu sau nu răspund.

Revenirea la o piață reglementată

Întrebați dacă revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România, 84,3% răspund că da, iar 13,3% că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5% din total eșantion.

Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice

35,5% dintre respondenți spun că preferă subvenția lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire), în timp ce 60,8% preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței. 3,7% nu știu sau nu răspund.

Administrarea activităților din sectorul energetic

61,3% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) (față de 46,7% în mai 2021), în ce 29,7% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni în acest sens (față de 47% în mai 2021). Nu știu sau nu răspund 9,1%.

Controlul companiilor din sectorul energetic

79,7% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 78,3% în mai 2021). La polul opus, 15,5% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 17,9% în mai 2021). 4,8% nu știu, iar 0,7% nu răspund.

Leadership America

În opinia a 32,9% dintre români, Joe Biden conduce America mai bine decât Donald Trump. 27,4% sunt de părere că Biden conduce mai prost decât predecesorul său, iar 21,5% că actualul președinte american conduce la fel. Nu știu sau nu răspund 18,2% din total eșantion.

Aderarea României la Schengen

77,6% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația „Faptul că România nu este în Schengen reprezintă o dovadă că țara noastră este tratată ca un membru de rangul al doilea în cadrul UE”. 19,3% își exprimă dezacordul cu afirmația, iar 3,1% nu știu sau nu răspund.

72,4% dintre români consideră că România a îndeplinit toate criteriile și va fi până la urmă primită în Schengen, în timp ce 22,1% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Alianța cu SUA și securitatea României

70,5% dintre români sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România față de 65,5% în septembrie 2019, 64,6% în iunie 2020 și 67,3% în mai 2021), în timp ce 25,9% își exprimă dezacordul față de 22,9% în septembrie 2019, 25,7% în iunie 2020 și 27,2% în mai 2021), iar 3,7% nu știu sau nu răspund.

Promovarea intereselor României în UE

46% dintre respondenți consideră că România își promovează bine interesele naționale în cadrul Uniunii Europene (față de 40,1% în mai 2021), în timp ce 50,1% sunt de părerea contrarie (față de 53,9% în mai 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 3,9%.

Încredere țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 55,6% încredere multă și foarte multă (față de 54,7% în mai 2021 și 48,9% în iunie 2020), urmată de Franța cu 51,8% și Germania cu 49% (față de 52,9% în mai 2021 și 44,5% în iunie 2020). 30,1% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Israel (față de 32,7% în mai 2021) și 26,5% în Ucraina. În China au încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 20,2% în mai 2021),  în Ungaria 16,7% (față de 14,8% în mai 2021 și 14,5% în iunie 2020), iar în Rusia doar 7,3% (față de 14,9% în mai 2021 și 8,8% în iunie 2020).

Încredere lideri internaționali

46,4%  dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron, președintele Franței. 38,8% au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, 38,6% în Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, iar 36,6%  în Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. În Viktor Orban, premierul Ungariei au încredere multă și foarte multă 15,1% dintre participanții la sondaj, iar  în Vladimir Putin, președintele Federației Ruse doar 7,5%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 13 – 22 noiembrie 2022, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1174 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,86 %, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/12/Raport-BSE4-nov-dec-2022.pdf

Undelucram.ro: Salariile medii nete din domeniul bancar au crescut în ultimii patru ani cu între 4% și 46%. 

Economistul
-
0
Undelucram.ro: Salariile medii nete din domeniul bancar au crescut în ultimii patru ani cu între 4% și 46%. 

Salariile medii nete pentru cele mai căutate locuri de muncă în domeniul bancar au crescut cu între 4% și 46% în perioada 2018-2022, creșterea minimă fiind pentru analiștii în finanțe, iar cea maximă pentru specialiștii în analiza creditelor, potrivit datelor Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România.

Cele mai căutate locuri de muncă în domeniul bancar sunt cele de analist financiar (financial analyst), manager de relații clienți (relationship manager), manager de sucursală (branch manager), analist de credit (loan officer/credit analyst) sau consultant în servicii bancare (banking services consultant).

Salariile pentru aceste funcții variază între 3.300 și 7.000 de lei, în timp ce în 2018 erau între 2.310 și 5.470 de lei.

Valorile salariilor medii aferente celor mai căutate cinci joburi în domeniul bancar sunt conform datelor oferite de angajații din România care au scris anonim pe platforma Undelucram.ro, singura din țara noastră care oferă statistici pe baza recenziilor angajaților reali din piață.

Salariul mediu net pentru cele mai căutate locuri de muncă în domeniul bancar în anul 2022: 

  • Analist financiar/ financial analyst – 4.900 de lei (+ 4% vs. 2018) 
  • Manager de relații clienți/ relationship manager – 4.750 de lei (+ 37% vs. 2018) 
  • Manager de sucursală/ branch manager – 7.000 de lei (+ 28% vs. 2018) 
  • Analist de credite/ loan officer/credit analyst – 3.640 de lei (+46% vs 2018)
  • Consultant în servicii bancare/ banking services consultant – 3.300 de lei (+ 43% vs. 2018)

Salariul mediu net pentru cele mai căutate locuri de muncă în domeniul bancar în anul 2018: 

  • Analist financiar/ financial analyst – 4.710 de lei
  • Manager de relații clienți/ relationship manager – 3.460 de lei
  • Manager de sucursală/ branch manager – 5.470 de lei
  • Analist de credite/ loan officer/ credit analyst – 2.490 de lei
  • Consultant în servicii bancare/ banking services consultant – 2.310 de lei
Costin Tudor_fondator si CEO Undelucram.ro (1) (1)
Costin Tudor, fondator si CEO Undelucram.ro

„Observăm că salariile cele mai mici din domeniul bancar sunt cele care au înregistrat și cele mai mari creșteri în domeniu, ceea ce este un pas important spre echilibru. Pe de altă parte, credem că o creștere de doar 4% în patru ani pe funcțiile de analiză financiară poate demotiva candidații. Sperăm ca aceste date să ofere mai multă transparență, claritate și viziune atât pentru ca angajatorii să ia deciziile potrivite vis-a-vis de grila de salarii, cât și pentru candidați să hotărască mai informat următorii pași în carieră”, afirmă Costin Tudor, fondator și CEO Undelucram.ro.

ING Bank România a acordat un credit 5 milioane euro companiei Simtel Team

Economistul
-
0
ING Bank România a acordat un credit 5 milioane euro companiei Simtel Team

ING Bank România a acordat un credit sustenabil de 5 milioane de euro (25 milioane de lei) companiei românești de inginerie și tehnologie Simtel Team, pentru aprovizionarea în avans cu stocuri de panouri fotovoltaice și invertoare, pentru a contracara potențialele întârzieri și creșteri de prețuri pentru aceste componente.

Contextul economic actual, marcat de creșterea inflației și a prețurilor la energie, a condus la creșterea considerabilă a cererii pentru soluții de energie regenerabilă. Prin fondurile obținute, compania Simtel vizează valorificarea oportunităților existente în domeniul energiei verzi și sprijinirea companiilor din România pentru eficientizarea consumului de energie.

„Plasarea sustenabilității în centrul întregii strategii ING confirmă responsabilitatea noastră față de societate de a defini noi moduri de a face afaceri, ce aliniază creșterea economică cu crearea unui impact pozitiv social și asupra mediului. Ca „bancă pentru sustenabilitate”, ING contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin deciziile de finanțare sustenabilă și sprijinul acordat clienților noștri pentru a-și atinge obiectivele în tranziția către o economie verde, cu emisii reduse de carbon. 

Ne bucurăm să fim alături de Simtel Team, lider pe piața de parcuri fotovoltaice din România, și să susținem în continuare progresul companiei, pentru că împărtășim aceleași valori în direcția sustenabilității”, spune Codin Negovan(foto), Head of Sales Network în cadrul diviziei Business Banking a ING Bank România.

 

În ultimii trei ani, compania Simtel a proiectat și instalat pentru clienții săi peste 70 MWh de centrale electrice, ce însumează peste 200.000 panouri fotovoltaice. Acestea produc anual peste 80.000 MWh și reduc emisiile de dioxid carbon în atmosferă cu aproximativ 60.000 tone. Parcurile fotovoltaice operate de Simtel însumează peste 200 MWh și produc anual 260.000 MWh energie, corespondentul consumului a 73.000 de gospodării într-un an, diminuând emisiile de carbon cu aproximativ 350.000 tone/an.

 

„Simtel Team se află într-o etapă de dezvoltare accelerată datorită oportunităților existente în domeniul energiei verzi în care activează, unde este înregistrată o cerere tot mai ridicată pentru implementarea soluțiilor de energie regenerabilă. Obiectivul nostru este să sprijinim companiile din România și nu numai în eficientizarea consumului lor de energie, prin construirea de centrale electrice fotovoltaice pentru acestea, astfel încât să captăm o cotă semnificativă în sectorul energiei regenerabile.

În 2022, cererea a fost de aproximativ trei ori mai mare și va continua să crească anul viitor. Astfel, stocurile noastre au crescut aproape de trei ori comparativ cu anul precedent.

Le mulțumim partenerilor de la ING Bank România pentru încrederea acordată companiei și planurilor noastre, ceea ce confirmă încă o dată angajamentul ING Bank România în domeniul sustenabilității”, a declarat Iulian Nedea, cofondator și CEO al Simtel Team.

Începând cu iulie 2021, compania Simtel este listată pe Piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul SMTL, având o capitalizare de piață de aproximativ 203  milioane de lei. În materie de rezultate financiare aferente anului 2022, Simtel vizează venituri de aproximativ 100 milioane de lei și un profit net de 11,6 milioane de lei. În ceea ce privește planurile de viitor, Simtel are în vedere crearea de comunități independente energetic și susținerea companiilor românești în strategia lor de creștere, eliminând impactul negativ generat de prețul energiei.

 

Topul provocărilor pentru rețelele informatice industriale

Florin Antonescu
-
0
Topul provocărilor pentru rețelele informatice industriale

Atacurile de tip phishing (în proporție de 73%), vulnerabilitățile software (46%) și ransomware (27%) sunt cel mai dese provocări de securitate pentru companiile care dețin rețele informatice industriale (fabrici, rețele operaționale și de producție), după cum arată datele prezentate la webinarul „Securizarea și segmentarea rețelelor industriale”, organizat de Arctic Stream, integrator de infrastructură și securitate IT, emitent listat la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul AST.

După cum anunță organizatorii, participanții „provin din companii din industrii precum cea alimentară, utilități (electricitate și gaze), echipamente electronice și producție industrială, în cadrul cărora interesul pentru îmbunătățirea securității rețelelor a crescut, în ultimii ani. Pe lângă pandemia Covid-19, care a ridicat problema desfășurării muncii la distanță în condiții de siguranță, firmele din industrie sunt angajate în procese de transformare digitală, ce presupun automatizarea liniilor de producție și tehnologii precum Internet of Things (IoT).

Aceste procese presupun legături tot mai dese între rețelele IT (de calculatoare și date) și cele OT (tehnologiile operaționale), iar răspunsurile primite la webinar corespund în mare măsură cu ceea ce observă Arctic Stream la clienții săi, care au platforme de protecție la nivel de Email și Web. Acestea au raportat, din totalul atacurilor blocate, 69% tentative de phishing, urmate de spam, 49%”.

Daniel Teodorescu, Chief Technology Officer, Arctic Stream: „Succesul proiectelor de transformare digitală depinde și de convergența între rețelele IT și OT, astfel că devine necesar a avea o vizibilitate completă asupra rețelelor industriale, pentru a construi o arhitectură de apărare împotriva atacurilor specifice. Cisco Cybervision reprezintă o platformă care monitorizează echipamentele industriale și traficul de comunicații dintre acestea, pentru a putea securiza mai eficient rețele critice. Soluțiile de tip Cisco Secure Email și Cisco Secure Web oferă o amplă protecție contra vectorilor de atac, în condițiile în care atacatorii compun emailuri din ce în ce mai avansate, pentru a scăpa detecțiilor motoarelor de filtrare.” 

Una dintre concluziile webinarului a fost aceea că, „odată cu amplificarea riscurilor de expunere la atacuri industriale, majoritatea companiilor (77%) consideră că au nevoie de traininguri dedicate soluțiilor de securitate pentru rețele industriale, dar numai 30% au alocat un buget pentru un astfel de curs”.

Ioana Manea, Chief Innovation Officer, Arctic Stream: „Interesul ridicat pentru webinariile legate de cybersecurity, desfășurate de Arctic Stream în 2022, ne-a arătat că sectorul industrial este conștient de riscurile de securitate informatică și caută soluții pentru a le putea contracara, mai ales în cazul unor infrastructuri critice. În acest sens, pregătirea unor angajați este vitală, dar oferta de cursuri specifice, mai ales în ceea ce privește securitatea și segmentarea rețelelor industriale, este încă insuficientă față de cerere. Pentru anul viitor, Arctic Stream își propune să-și extindă portofoliul de servicii cu astfel de cursuri, care să răspundă nevoilor în creștere ale companiilor.”
Cursurile în pregătire pentru anul viitor „anticipează aceste nevoi și vor fi adaptate pentru protejarea împotriva amenințărilor curente de securitate cibernetică, atât pentru rețelele IT, cât și pentru zonele industriale. Printre cursurile pe care compania le are în vedere se numără: (1) Designul și bunele practici în abordarea și implementarea soluțiilor de securitate cibernetică; (2) Cisco Firepower – instalarea, configurarea și optimizarea platformei; (3) Designul și configurarea securității cibernetice pentru rețelele industriale. Prin înregistrarea recentă ca academie NetAcad, Arctic Stream va putea oferi, din 2023, și cursuri de formare în conformitate cu certificările oficiale Cisco (precum Cisco Certified Network Associate)”.

Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanță; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanță și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Heimdal Security, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.

 

Cooperare economică România-Emiratele Arabe Unite

Florin Antonescu
-
0
Cooperare economică România-Emiratele Arabe Unite

Președintele Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întrevedere cu E.S. Sultan Mohamed Majed Alali, noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Emiratelor Arabe Unite (EAU) în România, însoțit de adjunctul șefului de misiune, Mahrah Alshaya Al-Ali.

CCIB informează că „principalul obiectiv al întâlnirii a vizat identificarea unor modalități concrete de colaborare, cu scopul de a promova potențialul celor două economii și a impulsiona cooperarea bilaterală.

În deschiderea întâlnirii, Iuliu Stocklosa a făcut o prezentare succintă a potențialului economic al Capitalei în context național și a oportunităților de afaceri și investiționale oferite de România, atât în calitate de țară membră a Uniunii Europene, cât și prin prisma poziției sale geostrategice. Președintele CCIB a folosit acest prilej pentru a vorbi despre strategia Camerei bucureștene în domeniul relațiilor externe, subliniind importanţa acordată dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale cu ţările din Orientul Mijlociu. În context, Iuliu Stocklosa a punctat relațiile solide construite de CCIB cu parteneri din EAU, în special din Emiratul Sharjah, în care a funcționat primul birou de reprezentare al Camerei bucureștene, dublat de o expoziție permanentă, proiect care s-a bucurat de succes la nivelul ambelor comunități de afaceri. Totodată, a evidențiat evoluția pozitivă a schimburilor comerciale bilaterale în anii 2021 și 2022 precum și a investițiilor firmelor din EAU în țara noastră.

Președintele CCIB a subliniat că cele două țări oferă oportunități semnificative de cooperare îndeosebi în industrie, dar și în educație și cercetare. În acest context, Iuliu Stocklosa a apreciat că organizarea, în viitorul apropiat, a Zilei Oportunităţilor de Afaceri dedicată EAU, dublată de o miniexpoziţie, oferă cadrul necesar pentru o mai bună cunoaștere a celor două comunități de business și un excelent punct de plecare pentru identificarea și operaționalizarea unor proiecte de cooperare în beneficiul ambelor părți.

În opinia ambasadorului Emiratelor Arabe Unite în România, relațiile economice româno-emirateze, deși vechi și puternice, însă au încă potențial semnificativ de amplificare. În acest context, E.S. Sultan Mohamed Majed Alali a exprimat întreaga deschidere de a susține toate demersurile ce vizează dezvoltarea cooperării economice și comerciale bilaterale și a punctat importanța pe care o acordă deschiderii unor linii directe de dialog cu reprezentanții comunității de afaceri din țara noastră. În ceea ce privește domeniile-cheie, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România a apreciat că energia, transportul, agricultura, tehnologia informației și domeniul logistic oferă oportunități semnificative”.

CCIB subliniază că „în primele 9 luni ale anului 2022, valoarea totală a schimburilor bilaterale a fost de 375 milioane USD, mai mult decât volumul total consemnat în 2021, din care exportul a fost de 300 milioane USD (+29% față de 9 luni 2021), iar importul a fost de 75 milioane USD (+37%). La 30 septembrie a.c., în România erau înregistrate 541 firme cu capital emiratez, în valoare de 53,5 mil. USD, reprezentand 0,09% din totalul investițiilor străine în Romania, plasând EAU pe locul 37 între statele investitoare în țara noastră”.

FOTO: CCIB 

 

Piața globală de logistică a ajuns în 2021 la 8,6 miliarde de dolari

Florin Antonescu
-
0
Piața globală de logistică a ajuns în 2021 la 8,6 miliarde de dolari

Gi Group ne oferă o analiză asupra dezvoltării în ultimii ani a sectorului logisticii, cu estimări privind situația la sfârșitul anului în curs. Aprecierile au la bază un sondaj ale cărui rezultate sunt prezentate și commentate de Gi Group:

Sectorul logisticii a cunoscut o dezvoltare fulminantă în ultimii ani, atingând în 2021 o valoare a pieței globale de 8,6 miliarde de dolari. Pentru finalul anului 2022, analiștii Gi Group estimează o valoarea de 9 de miliarde de dolari. Este de așteptat ca tendința de creștere să se mențină pe un trend ascendent în următorii ani, urmând ca în 2024 piața mondială a logisticii să fie cu 10% mai mare decât în 2022, atingând astfel o valoare de 9,9 miliarde de dolari.

Raportul „Logistic Global HR Trends”, realizat de Gi Group Holding, se bazează pe datele publice din industrie și pe estimările liderilor de opinie din 6 țări: China, Brazilia, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Tendința de creștere este dată atât de volumul tot mai mare al mărfurilor transportate și tranzacționate cât și de valorile în creștere ale serviciilor de logistică, datorate boom-ului comerțului electronic.

„Logistica joacă un rol fundamental în dezvoltarea țărilor prin menținerea creșterii economice și îmbunătățirea competitivității. În prezent, logistica este fundația dezvoltării comerțului fiind un sector strategic care, datorită implementării noilor tehnologii joacă un rol major în strategia organizațiilor economice. Motivul pentru care am ales să lansăm Raportul Logistic Gobal HR Trends este acela de a evidenția, întocmai, trensformarea fundamentală a logisticii, ce pregătește terenul pentru dezvoltarea acestui sector în viitor”, punctează Andrei Luca (foto), Business Manager Gi Group Temps & Perm

Figura 1 valoarea estimată pentru 2024 a pieței mondiale a logisticii    

Sursa: Contract Logistics Observatory, based on Armstrong & Associates; IMF; Indonesia Investments; Worldwide; other sources (Australian Logistics Council, NESDB, Vietnam Business Forum, Logistics Viewpoints); Statesman; Worldwide; Transport Intelligence

În țările dezvoltate, între 5% și 10% din totalul forței de muncă activează în acest sector, însă, logistica are o imagine publică distorsionată, în ciuda recunoașterii importanței și a dezvoltării sale accentuate, mare parte din populație fiind convinsă că munca în acest domeniu este solicitantă din punct de vedere fizic și destinată doar forței de muncă necalificate.

Rezultatele sondajului realizat de Gi Group arată că doar 26% dintre respondenți consideră că logistica este printre cele mai bune sectoare în ceea ce privește locul de muncă. Acest procent justifică astfel, dificultatea în atragerea de forță de muncă, mai ales a celei specializate în noile tehnologii, care să ajute companiile în procesele de inovare. În contrast puternic, concluziile studiului sugerează că majoritatea lucrătorilor din logistică sunt însă mulțumiți de munca pe care o prestează.

Figura 2 Comparații între țări: satisfacția angajaților din industria logistică

Sursa: CLO-INTWIG, International Survey

În ceea ce privește strategia pentru atragerea forței de munca, creșterea salariilor și implementarea politicilor de acordare a unor beneficii sunt principalele strategii ale companiilor de logistică pentru a atrage și reține forța de muncă. Însă, salariile mai mari aduc și costuri crescute, motiv pentru care atingerea echilibrului corect între maximizarea atractivității și minimizarea costurilor se numără printre prioritățile firmelor din domeniu.

Din acest motiv, companiile care operează în țările în care impozitele pe salarii sunt mari preferă să adopte politici de beneficii mai generoase, cum ar fi: politici economice (bonusuri de performanță), programe de bunăstare corporative (asigurări de sănătate) sau politici ce vizează bunăstarea lucrătorilor (acces la cantină, produse gratuite).

Figura 3 Accesul la beneficii în rândul angajaților din logistică exprimat în %

Sursa: CLO-INTWIG, International Survey

În plus, sondajul realizat de Gi Group Holding arată că 69% dintre angajații în logistică apreciază că formarea și învățarea continuă sunt foarte importante atât pentru a-și păstra jobul actual, cât și pentru a găsi altele noi.

„Cu siguranță, în domeniul logisticii, formarea este importantă atât pentru a îmbunătăți abilitățile angajaților, cât și pentru a atrage noi lucrători. De aceea,  majoritatea companiilor implementează diferite politici de formare, atât intern cât și în colaborare cu organisme private sau publice precum universitățile și școlile tehnice. Însă, implementarea training-ului intern este mai simplă pentru companiile din domeniu, care dedică resurse specifice acestui gen de activitate”, punctează Andrei Luca, Business Manager Gi Group Temps & Perm

Mai multe informații privind evoluția logisticii precum și opinii ale specialiștilor din domeniu pot fi consultate în raportul Gi Group: https://www.gigroupholding.com/wp-content/uploads/2022/11/Logistics-Global-HR-Trends.pdf.

 

Fondat în 1998 în Milano, Italia, Gi Group Holding este unul dintre liderii mondiali de servicii pentru dezvoltarea pieței muncii. Prin intermediul unui ecosistem global de personal și recrutare din care fac parte șase branduri individuale, dar complementare (Gi Group, Gi BPO, INTOO, Wyser, Grafton, Tack/TMI), grupul pune la dispoziție o gamă de oferte de 360 de grade ce generează soluții relevante și de impact.  Gi Group Holding promovează o piață globală sustenabilă, fluidă și plină de bucurie pentru candidați și companii, ce reflectă nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii. Compania are peste 6,000 de angajați și, datorită prezenței directe și a parteneriatelor strategice, este activă în peste 100 de națiuni din Europa, APAC, cele două Americi și Africa. Oferind servicii către mai mult de 20,000 de companii și generând venituri de 3,3 miliarde de euro (în 2021) Gi Group Holding este pe locul 5 în topul celor mai mari companii de personal din Europa și pe poziția a 16-a in lume (potrivit  Staffing Industry Analysts).

 

Fondurile de pensii au recuperat masiv pierderile din vară. Cât este contul mediu al celor 7,9 milioane de participanți

Economistul
-
0
Fondurile de pensii au recuperat masiv pierderile din vară. Cât este contul mediu al celor 7,9 milioane de participanți

Contribuția medie per participant a crescut semnificativ, în timp ce fondurile de pensii au revenit substanțial după scăderile din vară.

Toate cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat o rată de rentabilitate în scădere, în primele nouă luni ale anului 2022, însă al treilea trimestru a consemnat o revenire substanțială la nivelul activului mediu per participant, arată datele agregate în Raportul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind evoluția sistemului de pensii private în primele 9 luni ale anului.

La finalul lunii septembrie 2022, activul mediu al unui participant se situa la 11.362 de lei, în scădere față de luna martie 2022 și față de luna decembrie 2021, însă în creștere față de luna iunie 2022, evoluție care evidențiază o tendință de revenire manifestată în al treilea trimestru al anului. Pe ansamblul primelor nouă luni din acest an, se înregistrează o scădere a activului mediu per participant de la 11.434 de lei, cât era la finalul lui decembrie 2021, însă o creștere de la doar 11.235, cât a fost la finalul lunii iunie 2022. Maximul primelor nouă luni, 11.537 de lei per participant, a fost înregistrat la finalul primului trimestru, când efectele războiului din Ucraina nu deveniseră încă foarte vizibile.

În același timp, contribuția medie per participant a ajuns la 235 de lei, la finalul lunii septembrie 2022, cu 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În primele nouă luni ale acestui an, 18.00 de participanți și beneficiari au încasat activul, plăți în valoare totală de 297 de milioane de lei. Aproape 70% dintre participanți și beneficiari au optat pentru plata unică, restul alegând plata eșalonată.

Activele totale sunt în creștere, ajutate de avansul contribuțiilor. Cauzele care au provocat scăderile activului net personal, în analiza ASF

Activele totale ale sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) au crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 2% față de perioada similară anului trecut, la 88,71 de miliarde de lei, pe fondul creșterii substanțiale a contribuțiilor, iar numărul participanților a depășit 7,9 milioane.

Raportul ASF tratează într-un capitol dedicat și evoluția randamentelor și, implicit, a activului. Potrivit sursei citate, principala cauză a scăderilor din primăvară-vară este reducerea prețurilor titlurilor de stat în portofoliu, în contextul creșterii dobânzilor. Inflația este principalul risc care persistă în continuare.

 

„Riscurile actuale pe piețele internaționale de capital sunt determinate de o inflație persistentă, de o creștere continuă a ratei dobânzii și de o potențială stagflație care vor adăuga presiuni suplimentare pentru prețurile activelor.”

Raport ASF asupra sistemului de pensii private

Analiștii ASF explică și scăderile la nivelul Valorii Unitare a Activului Net (VUAN), indicator care redă practic performanța investițională a fiecărui fond, fiind calculat ca raport între valoarea activului net a unui fond și numărul de unități de fond.

În prezent, valorile unităților de fond înregistrează scăderi, însă nu de aceeași amplitudine precum cea consemnată la izbucnirea pandemiei COVID-19. Creșterea generalizată a ratelor dobânzilor a determinat scăderi ale prețurilor titlurilor de stat aflate în portofoliile fondurilor de pensii private, ceea ce a condus implicit la scăderea valorilor unitare ale activelor nete…Ratele de dobândă au înregistrat creșteri majore în primele luni anului 2022, determinate fiind de intensificarea presiunilor inflaționiste, dar și de războiul din Ucraina și repercusiunile acestuia (persistența primei de risc suveran la un nivel ridicat pentru România). Ținând cont de procentul semnificativ al obligațiunilor în portofoliile fondurilor de pensii, în special titluri de stat, se evidențiază o scădere a valorii activelor în trimestrul III 2022 (în luna septembrie 2022 activele au scăzut cu 0,5% comparativ cu finalul anului 2021).

Raport ASF asupra sistemului de pensii private

Documentul mai arată că randamentele pentru obligațiunile emise de statul român se menține ridicat, ceea ce arată că perioada de incertitudini va continua. „Randamentele obligațiunilor de stat din România au înregistrat creșteri semnificative pentru toate maturitățile (6M – 10Y) la finalul lunii septembrie 2022 față de 30 septembrie 2021. Curba randamentelor pentru titlurile de stat se menține ascendentă, ceea ce indică o creștere a riscului de credit”, arată Raportul.

Toate datele și explicațiile privind evoluția sistemului de pensii private în primele nouă luni din 2022, în ultimul Raport ASF privind piața pensiilor private.

 

Articol preluat de pe studiifinanciare.ro

Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează o nouă ediție a proiectului „Law Is Awesome!” prin care studenții de la drept se antrenează ca viitori avocați în domeniul afacerilor 

Economistul
-
0
Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează o nouă ediție a proiectului „Law Is Awesome!” prin care studenții de la drept se antrenează ca viitori avocați în domeniul afacerilor 

Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează o nouă ediție a proiectului educațional „Law Is Awesome!”, dedicat studenților facultăților de drept din anii III și IV care vor să învețe ce implică în concret, într-o lume în continuă transformare, practicarea avocaturii și consultanței în domeniul afacerilor. Ediția din acest an va fi lansată oficial în cadrul unui eveniment care va avea loc în data de 13 decembrie 2022, de la ora 13:00, la sediul Facultății de Drept a Universității din București din B-dul Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46, în sala Constantin Stoicescu. Participarea la acest eveniment se face prin completarea formularului de înscriere până la data de 10 decembrie 2022 (inclusiv) și nu condiționează înscrierea în proiect.

Etapa înscrierilor în proiect se încheie pe 16 ianuarie 2023. Proiectul se va derula în perioada februarie-aprilie 2023, timp în care studenții selectați vor participa, săptămânal, la două workshop-uri organizate la sediul firmei, vor beneficia de sesiuni de coaching și consiliere cu specialiști în resurse umane, vor avea ocazia de a petrece o zi la birou, alături de avocați (job shadowing) și de a interacționa cu clienții firmei. Noua ediție aduce o agendă de workshop-uri actualizată în linie cu abilitățile ce le sunt necesare tinerilor aspiranți avocați pentru a se adapta celor mai recente provocări ale mediului de afaceri și modului de lucru. Sub îndrumarea avocaților cu pregătire interdisciplinară în drept, tehnologie și business din cadrul practicii de Legal Management Consulting a Reff & Asociații | Deloitte Legal, participanții se vor familiariza cu trasee profesionale alternative în domeniul juridic, care implică prestarea unor servicii juridice aflate la intersecția consultanței de afaceri cu soluțiile tehnologice de ultimă generație. La finalul proiectului, participanții vor primi recomandări personalizate de la trainerii cu care au interacționat și unii dintre ei vor fi selectați pentru stagiul de practică (școala de vară) organizat în vara anului 2023, continuând astfel să dezvolte și diversifice, în cadrul firmei, abilitățile dobândite în primăvară.

„De-a lungul anilor, proiectul «Law Is Awesome!» a completat experiența academică a studenților cu experiența practică și a acompaniat peste 150 de tineri entuziaști în pregătirea pentru cariera la care visează. Studenții deprind și exersează abilitățile necesare unui avocat în domeniul afacerilor, indiferent de aria de specializare în care ar profesa, și se familiarizează cu soluțiile tehnologice de ultimă generație din domeniul avocaturii. Nu e vorba doar despre abilități avocățești «tradiționale», care țin de hard skills (cum ar fi să efectueze un research, să structureze un sfat juridic, să negocieze un contract, să efectueze o investigație juridică de tip due diligence), ci și despre soft skills, abilități de relaționare și poziționarea candidaturii lor viitoare în piața avocaturii. Specialiști în resurse umane implicați în procesul de recrutare îi învață cum să înceapă să își construiască, încă din timpul facultății, un profil profesional pe LinkedIn, cum să își pregătească CV-ul, care sunt ingredientele unui interviu de succes și ce face diferența într-un proces de selecție pentru o poziție de avocat stagiar. Foarte apreciate sunt și întâlnirile pe care le organizăm cu oameni de afaceri, de la care studenții află cum și-ar dori să se deruleze relația client-avocat”, a declarat Andreea Șerban, avocat în cadrul Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului „Law Is Awesome!”.

Ericsson Mobility Report: Tehnologia 5G înregistrează o creștere globală, chiar și în contextul provocărilor de ordin macroeconomic

Economistul
-
0
Ericsson Mobility Report: Tehnologia 5G înregistrează o creștere globală, chiar și în contextul provocărilor de ordin macroeconomic

Numărul de abonamente 5G la nivel global va depăși pragul de 1 miliard până la final de an, arată cifrele din noua ediție a Ericsson Mobility Report (publicată la finalul lunii trecute). Potrivit estimărilor din raportul citat, până la sfârșitul anului 2028, numărul abonamentelor 5G ar urma să ajungă la 5 miliarde, la nivelul întregii planete, în ciuda provocărilor economice care își fac simțită prezența în multe părți ale lumii în prezent, cât și în perioada urmatoare. În același timp, prognoza cuprinsă în ediția curentă a Ericsson (NASDAQ: ERIC) Mobility Report arată un ritm de creștere mai rapid (decât în estimările anterioare) și în ceea ce privește conexiunile de tip FWA (acces wireless fix), la nivel global.

FWA – alternativa wireless la conectivitatea prin cablu în segmentul de broadband, destinată clienților rezidențiali și celor din sfera enterprise – este unul dintre primele scenarii de aplicabilitate ale tehnologiei 5G și a fost implementată în special în regiunile în care nu existau deloc servicii de broadband sau care erau slab deservite de acestea.

Stimulat în mare parte de accelerarea ritmului din India (în ceea ce privește planurile privind dezvoltarea serviciilor FWA) și de creșterea preconizată pe alte piețe emergente, numărul de conexiuni de tip FWA ar urma să crească în perioada 2022-2028 cu 19% de la an la an, până la 300 de milioane (de conexiuni) la final de 2028.

Peste trei sferturi dintre furnizorii de servicii de comunicații (CSP) din peste 100 de țări oferă în prezent servicii de FWA și aproape o treime dintre ei au în ofertă servicii de FWA cumulate cu servicii 5G (în urmă cu un an, proporția acestora era de numai o cincime). Totodată, raportul mai arată că aproape 40% dintre lansările de servicii de 5G FWA, din ultimele 12 luni, au avut loc pe piețele emergente.

De asemenea, raportul Ericsson arată că, în perioada iulie-septembrie 2022, numărul abonamentelor 5G noi, existente la nivel global, a crescut cu aproximativ 110 milioane, până la un total de circa 870 de milioane. Estimările din rapoartele anterioare se mențin și pentru ediția curentă a raportului, indicând în continuare faptul că numărul de abonamente 5G ar urma să ajungă la un miliard până la sfârșitul anului curent, ritmul fiind mai rapid decât în cazul tehnologiei 4G (care a avut nevoie de 2 ani în plus, pentru a atinge același număr de subscripții, după lansare).

Statisticile consolidează poziția tehnologiei 5G drept tehnologia de conectivitate mobilă care a înregistrat cea mai rapidă extindere, până în prezent, mai ales pe fondul disponibilității dispozitivelor de la mai mulți furnizori, al prețurilor care scad mai rapid decât în cazul tehnologiei 4G și al implementărilor timpurii ale acestor rețele în China, pe scară largă.

America de Nord și Asia de Nord-Est continuă să înregistreze o creștere puternică, ponderea abonamentelor de servicii 5G urmând să atingă circa 35% (din populație) până la sfârșitul lui 2022.

La nivel global, aproape 230 de furnizori de servicii de comunicații au lansat până în prezent servicii 5G, și peste 700 de modele de smartphone-uri compatibile cu această tehnologie au fost deja anunțate sau lansate comercial.

În plus, se estimează că acele 5 miliarde de abonamente 5G care ar urma să existe la nivel global până la sfârșitul anului 2028 vor reprezenta 55% din numărul total al abonamentelor de servicii mobile existente la momentul respectiv. Tot până atunci, aproximativ 85% din populația lumii ar urma să aibă acoperire 5G, în timp ce traficul de date înregistrat în aceste rețele ar reprezenta 70% din traficul global total de date.

Fredrik Jejdling, Executive Vice President & Head of Networks în cadrul Ericsson, a declarat: „Furnizorii de servicii de comunicații continuă să implementeze 5G, accelerând ritmul și în ceea ce privește conexiunile de tip FWA. În plus, traficul de date înregistrat la nivel global, în rețelele mobile, se dublează la fiecare doi ani. Conform ediției curente a Ericsson Mobility Report, furnizorii de servicii iau măsuri pentru a implementa cele mai recente echipamente și soluții radio, hardware și software, eficiente din punct de vedere energetic, sporind utilizarea surselor de energie regenerabilă în timp ce operează într-un mod inteligent și eficient infrastructura existentă, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului înconjurător”. 

În același timp, și numărul total (global) de abonamente 4G își continuă ascensiunea, acesta crescând în perioada iulie – septembrie 2022 cu aproximativ 41 de milioane. Se estimează că numărul de abonamente 4G la nivel global va ajunge la aproximativ 5,2 miliarde în următoarea perioadă.

Conform raportului citat, numărul total al abonamentelor de servicii mobile ar urma să depășească 8,4 miliarde până la sfârșitul anului acesta și 9,2 miliarde până la sfârșitul lui 2028, majoritatea acestora (a abonamentelor) fiind asociate cu dispozitive smartphone. Tot pentru finalul acestui an, se estimează un număr de 6,6 miliarde de abonamente cu smartphone-uri incluse, acestea reprezentând aproximativ 79% din totalul abonamentelor pentru telefoane mobile, de la nivel global.

Raportul subliniază și importanța reducerii impactului asupra mediului încomjurător. Sectorul telecomunicațiilor joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor globale în materie de sustenabilitate, atât prin reducerea propriilor emisii, cât și prin potențialul de a reduce emisiile de carbon în alte industrii, prin intermediul soluțiilor pe care le dezvoltă. Astfel, pentru a reduce impactul asupra mediului, traficul de date în creștere trebuie gestionat prin modernizarea inteligentă a rețelei și printr-o abordare echilibrată a performanței acesteia.

Claudiu Cazacu, XTB: Energia solară, între provocările de producție și optimismul de pe burse

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB: Energia solară, între provocările de producție și optimismul de pe burse

„Energia solară va depăși producția de energie din cărbune în prima parte din 2025, estimează Agenția Internațională pentru Energie, iar China va rămâne actorul principal  în producția de panouri și echipamente. În acest context, Europa are nevoie să își dezvolte tot mai mult propriile capacități”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

„Sistemele solare” – surse tot mai căutate de energie regenerabilă

În condițiile prețurilor foarte ridicate la energie, apetitul pentru sisteme solare, în interiorul categoriei mai largi a surselor regenerabile, a crescut puternic.

Distribuția instalațiilor noi nu s-a limitat la sudul însorit, dezvoltări ample fiind observate inclusiv în regiuni nordice ale Europei. În același timp, proiecte majore sunt anunțate în sudul continentului.

În apropierea muntelui Etna din Sicilia, Enel are în plan să investească 600 de milioane de Euro și să mărească producția fabricii de panouri solare 3Sun de 15 ori.

Costurile de producție în China rămân mai scăzute decât cele din Europa, dar continentul încearcă să își diversifice sursele de aprovizionare, după ce blocajele de aprovizionare au atras atenția asupra riscurilor dependenței de regiuni îndepărtate pentru producția de bunuri esențiale.

Pe de altă parte, Enel Green Power promite o nouă structură a celulei solare, care ar putea capta razele soarelui de pe două suprafețe și atinge o eficiență de 30%, alături de alte beneficii, precum o durată de viață mai ridicată și o degradare mai lentă a performanței an de an.

În medie, panourile actuale la preț accesibil ating în jur de 20% eficiență, deși unele variante depășesc 22%, iar Jinko Solar a anunțat recent un nou produs care atinge 23,86% eficiență.

Pentru operatori va conta, însă, raportul dintre preț și producția totală de energie, nivelul de eficiență fiind calculat inclusiv în funcție de durata de viață a proiectelor, costul panourilor, al altor echipamente și costul de întreținere.

UE are obiectivul de a instala 600 GW până în 2030, iar, potrivit grupului SolarPower Europe, anul acesta au fost instalate panouri de 40 GW.

Pentru a nu depinde într-o măsură prea mare de China, Europa are nevoie să își dezvolte propriile capacități.

Nevoia de energie regenerabilă în creștere

 

Trendul de electrificare auto ridică deja problema disponibilității resurselor de energie accesibile ca preț pentru a asigura mobilitatea viitoare.

Înlocuirea motoarelor pe combustie internă cu variante în primul rând electrice va duce la o nevoie de energie pe care infrastructura actuală nu este pregătită să o producă și să o livreze eficient. Investițiile în energie regenerabilă sunt, astfel, cu atât mai importante.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) anticipează că energia solară va depăși producția de energie din cărbune în prima parte din 2025, iar China va rămâne actorul principal  în producția de panouri și echipamente, cu o cotă de 75% în 2027, în scădere de la 90% în prezent.

Politici publice de susținere a „sistemelor solare”

 

Reforme și legi noi sprijină dezvoltarea sistemelor solare în China, India și SUA, China fiind văzută de IEA a adăuga aproape jumătate din capacitățile de energie regenerabilă la nivel global între 2022 și 2027.

În SUA, de asemenea, politicile publice susțin instalarea de panouri solare prin deduceri fiscale la nivel federal de 30%, în creștere de la 26%, la care se adaugă, în unele state, deduceri fiscale suplimentare.

Pe de altă parte, cele mai multe panouri sunt importate din Asia. O investigație a Ministerului Comerțului din SUA a concluzionat că 4 companii din China ar trebui supuse unor taxe vamale suplimentare.

În cazul acestor companii, s-ar fi constatat că operațiunile de asamblare în Cambodgia, Malaezia, Thailanda și Vietnam ar fi reprezentat doar o parte modestă a procesului de producție, fiind, de fapt, un mod de a evita barierele impuse importurilor din China.

Aceasta ar putea fi o veste bună pentru producători precum Hanwha din Coreea de Sud, care deține o fabrică în Malaezia și nu este vizată de sancțiuni. Compania deține, de asemenea, o fabrică în SUA, o construiește pe a doua și are în plan o a treia fabrică, deoarece beneficiază de stimulentele din legea pentru reducerea inflației (IRA).

Pe de altă parte, pentru a concura cu țările cu costuri mici din Asia, producția din SUA are nevoie de facilități pentru module mari, noi și eficiente, care ar lua cel puțin doi ani pentru a fi construite și a opera la capacitate.

Creșterea costului cu materiile prime a redus, de asemenea, profitabilitatea așteptată, ducând la trecerea pe pauză a unor proiecte.

Efectele „sistemelor solare” pe burse

 

Unele din companiile majore din sectorul panourilor și echipamentelor solare au avut un an foarte volatil, reușind totuși să ofere o performanță bună relativ la indicele S&P500 al bursei americane, aflat în scădere de 16,6% anul acesta (până pe 5 decembrie).

JinkoSolar Holding (JKS), producător chinez de panouri solare, listat în SUA, și-a crescut cifra de afaceri cu 70,3% în ultimele 4 trimestre față de 2021, dar profitul a scăzut cu 73%.

Acțiunile au avut o jumătate de an foarte bună, dar au pierdut gradual din avans, ajungând la un plus de 14,3% anul acesta, față de 62,9% la vârful din 8 iulie.

Daqo New Energy, care furnizează materialul mono și poli-cristalin din care sunt realizate panourile, a avut un profil similar, cu creșteri inițiale de până la 83,4% anul acesta, pe 7 iulie, din care două treimi au fost spulberate, ajungând la 28,25% de la începutul anului până pe 5 decembrie.

Cu toate acestea, unele din firmele listate din domeniu au strălucit, în special în raport cu trendul descendent în care au intrat acțiunile și obligațiunile din SUA anul acesta.

First Solar e văzută drept câștigătorul principal al legii pentru reducerea inflației (IRA), are planuri de a dezvolta o fabrică nouă și derulează un contract de 5,4 GW cu Lightsource bp. Compania a crescut cu 91,76% anul acesta, înaintea deschiderii de pe 6 decembrie.

Enphase Energy, cu un plus de 83,57% în aceeași perioadă, ocupă  un loc pe podium. Această companie produce micro invertoare, necesare conversiei curentului continuu din panouri în curent alternativ utilizabil în gospodării, sisteme de stocare și stații de încărcare pentru automobile electrice.

Enphase Energy beneficiază atât de entuziasmul investitorilor față de  filonul solar, dar și față de  stimulentele pentru industria auto electrică.

 

Scenarii posibile pe termen scurt, mediu și lung

 

Pe termen scurt, propulsia oferită de curenții favorabili ai cadrului legislativ și apetitului pentru sectorul de energie a oferit un impuls major producătorilor americani, însă profitul semnificativ acumulat de investitori și incertitudinea ridicată măresc riscul marcării de profituri și, implicit, al unor corecții temporare.

Pe de altă parte, măsurile recente de relaxare graduală a politicilor foarte restrictive din China ar putea ajuta inclusiv titlurile din domeniul solar, „înseninate” de speranța unor relaxări care să repornească economia.

Pe un orizont mai lung, însă, ambele segmente ar putea avea susținerea piețelor, fiind aliniate la nevoia majoră și în creștere pentru energia regenerabilă, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Studiu EY: Furnizorii riscă să fie depășiți de situație, pe măsură ce energia devine o prioritate personală pentru consumatori

Economistul
-
0
Studiu EY: Furnizorii riscă să fie depășiți de situație, pe măsură ce energia devine o prioritate personală pentru consumatori

 

  • 71% dintre consumatori sunt mai interesați de reducerea costurilor și a consumului de energie, decât în urmă cu un an – consumatorul pasiv de energie a dispărut 
  • Încrederea în furnizorii de energie este zdruncinată – doar 40% dintre consumatori cred că furnizorul lor de energie va crea valoare pentru ei și pentru comunitatea lor în viitor
  • Transformarea experienței clienților este acum un imperativ pentru supraviețuirea furnizorilor de energie 

Energia este în prezent o prioritate pentru consumatori, întrucât are un impact din ce în ce mai mare asupra stilului lor de viață și a bugetului personal. Acest lucru reiese din raportul EY „Energy transition consumer insights„, care a intervievat 70.000 de consumatori de energie rezidențială, de pe 18 piețe, timp de doi ani.

Cercetarea arată că 71% dintre consumatori sunt mai interesați în prezent de reducerea costurilor și a consumului de energie decât în urmă cu un an, iar 65% dintre aceștia au declarat că interesul lor pentru monitorizarea consumului de energie, reducerea impactului asupra mediului (61%) și achiziționarea de noi produse și servicii energetice (50%) a crescut în ultimul an.

Perspectivele din acest an arată că o masă critică de consumatori s-a alăturat acum categoriei „omnisumatorilor”. Aproape jumătate dintre consumatori (42%) declară că ar prefera mai mulți furnizori de soluții energetice în locul unuia singur și peste 25% dintre ei s-ar adresa unei companii precum un retailer online, un furnizor de energie solară sau un retailer care oferă îmbunătățiri pentru locuinţă în locul furnizorului lor de energie, atunci când vine vorba de soluții.

Între timp, majoritatea consumatorilor au investit deja sau intenționează să investească în produse care să le schimbe stilul de viață din punct de vedere energetic: 82% în electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, 67% în ferestre, uși și izolații eficiente din punct de vedere energetic, 60% într-un termostat inteligent și 59% într-un vehicul electric.

Mihai Draghici, EY Romania

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România: „Amploarea și ritmul tranziției energetice se accelerează. EY a demarat un proiect global de cercetare multianual și a identificat apariția „omnisumatorului” de energie, care participă la un ecosistem energetic dinamic într-o multitudine de locuri, soluții și furnizori.”

Încrederea este zdruncinată, dar angajamentul pentru sustenabilitate rezistă

În toate aspectele experienței lor energetice, încrederea consumatorilor a fost profund zdruncinată, creând potențiale bariere în calea tranziției energetice. Doar 40% dintre aceștia sunt încrezători că furnizorul lor de energie va crea valoare pentru ei și pentru comunitatea lor în viitor și tot mai puțini (35%) sunt încrezători că vor avea acces la  energia furnizată de către aceștia în următorii trei ani.

 

În schimb, angajamentul consumatorilor față de sustenabilitate este solid, mai mult de o treime (39%) fiind dispuși să plătească în plus pentru produse și servicii sustenabile – în creștere de la 36% anul trecut. Cu toate acestea, doar jumătate (51%) dintre consumatori sunt conștienți de acțiunile și investițiile pe care le pot face pentru a fi mai sustenabili. Și mai puțin de o treime dintre ei înțeleg bine termeni precum „energie regenerabilă”, „sustenabilitate”, „neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon” și „net zero” – acest lucru rămâne neschimbat față de sondajul de anul trecut, în ciuda atenției acordate de mass media crizei energetice și schimbărilor climatice.

Experiența în domeniul energiei nu este în pas cu transformarea nevoilor şi așteptărilor consumatorilor

Aproape toți consumatorii fac modificări în stilul lor de viață pentru a reduce consumul de energie, a economisi bani, timp și a proteja mediul. Cu toate acestea, experiența energetică de astăzi nu este în pas cu viteza și amploarea transformării nevoilor şi așteptărilor consumatorilor. Aproape trei sferturi (72%) dintre consumatori nu sunt mulțumiți sau sunt doar parțial mulțumiți de performanța furnizorului lor de energie, atunci când vine vorba de noile experiențe în materie de produse și servicii energetice.

Cu toate acestea, există oportunități pentru acei furnizori de energie care găsesc modalități de a se implica și de a inspira schimbarea. 81% dintre consumatori au spus că doresc ca furnizorii lor de energie să le ofere sprijin și consiliere cu privire la noile produse și servicii energetice și că încă se adresează în primul rând furnizorilor, atunci când achiziționează noi soluții energetice. În mod similar, aproape trei sferturi (73%) sunt interesați să experimenteze o formulă în care produsele și serviciile din energie să le fie accesibile într-un fel de metavers.

EY consideră că furnizorii de energie pot profita acum de impulsul dat de către consumatori și pot arăta calea de urmat prin intermediul a șase imperative strategice care reinventează experiența energetică, construiesc o fundație pentru ziua de mâine și angajează și inspiră consumatorii. Mai multe detalii în acest sens se găsesc în raport.

ADAA a fost premiată în cadrul primului Summit Internațional pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din lume

Economistul
-
0
ADAA a fost premiată în cadrul primului Summit Internațional pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din lume

Summitul a reunit participanți din șase continente și a beneficiat de prezența reprezentanților ONU, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și multe alte guverne din întreaga lume

Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, a fost singura asociație din România, reprezentată de fondatoarea Andreea Negru, la lucrările primului Summit Internațional despre drepturile persoanelor cu dizabilități, la nivel mondial, care a avut loc în Istanbul, Turcia. Summitul este unic în lume prin accentul pus pe drepturile persoanelor cu dizabilități și s-a adresat companiilor, guvernelor și societății civile. Evenimentul a atras peste 260 de participanți din 60 de țări și șase continente, având o gamă variată de vorbitori, inclusiv mesaje de la Secretarul General al ONU, Comisia Europeană, Banca Mondială, viceprim-ministrul Kosovo, ministrul persoanelor cu dizabilități din Republica Democratică Congo, Comisia Europeană, UNESCO și multe alte guverne din întreaga lume.

ADAA a primit premiul Excellence Award din partea US Institute of Diplomacy and Human Rights, iar Andreea Negru, fondatoarea asociației a fost certificată de către USIDHR drept susținător al drepturilor omului și persoanelor cu dizabilități, promovând incluziunea și susținerea femeilor în viata economică și în comunitate.

Andreea Negru, fondatoarea ADAA, a declarat: “Cred că fiecare dintre noi trebuie să aibă aceleași drepturi, iar persoanele cu dizabilități trebuie să se bucure de șanse egale. Astfel, împreună, putem construi o lume mai bună, incluzivă în care sunt respectate principiile ONU de dezvoltare durabilă. Cu toții avem dreptul să beneficiem cu adevărat de viața economică, socială, politică și culturală.”

Este o realitate tristă că aproximativ un miliard de persoane cu dizabilități de pe tot globul se confruntă încă cu discriminarea și inegalitatea pe scară largă din cauza lipsei de înțelegere și conștientizare a celorlalți. “Chiar dacă există încă multe disparități în ceea ce privește accesul la asistență medicală, educație, angajare și activități zilnice între persoanele cu dizabilități și colegii lor, discuțiile despre drepturile persoanelor cu dizabilități lipsesc adesea din conversațiile despre drepturile omului din întreaga lume. În acest sens, cred că trebuie depuse eforturi majore pentru a educa oamenii și a crea medii favorabile persoanelor cu dizabilități pentru ca aceștia să trăiască vieți normale, fără teamă sau judecată”, a concluzionat fondatoarea ADAA.

Summitul a fost organizat de US Institute of Diplomacy and Human Rights- USIDHR, iar ADAA a fost partner și speaker în cadrul sesiunii despre leadership și responsabilitate socială. Alți parteneri internaționali au fost: Organizația Națiunilor Unite, Forumul pentru Tineret de Cooperare Internațională, Institutul de Afaceri și Dezvoltare Internațională din SUA, Cisco și altele.

Isabelle Vladoiu, fondatoarea US Institute of Diplomacy and Human Rights, a declarat: „Prin acest eveniment- Primul Summit global axat pe drepturile persoanelor cu dizabilități –am scris o pagină de istorie la nivel mondial. Sunt convinsă  că rezultatele acestui Summit vor duce la îmbunătățiri tangibile în viața persoanelor cu dizabilități de pe tot globul. Summit-ul internațional pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a fost o experiență de neprețuit pentru participanții săi. Mai mult decât suma perspectivelor și expertiza vorbitorilor, pe parcursul a cinci zile, Summit-ul a instruit și a certificat în mod activ pe toți cei prezenți să fie susținători ai drepturilor persoanelor cu dizabilități”.

 Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA și US Institute of Diplomacy and Human Rights au semnat un Memorandum de Colaborare

În cadrul evenimentului, a fost semnat un Memorandum de Colaborare între Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA și US Institute of Diplomacy and Human Rights USIDHR prin care cele două organizații vor colabora pe proiecte de interes comun, promovând educația, cercetarea și inovarea și programe internaționale menite să susțină drepturile omului, vor milita pentru susținerea egalității de gen și implementarea culturii de business în comunitățile din întreaga lume.

Andreea Negru a declarat: “Este primul pas pentru internaționalizarea ADAA prin implicarea în proiecte de anvergură înafara țării. Cred că, împreună cu USIDHR, vom reuși să susținem și să promovăm afacerile românești atât în țară cât și peste hotare, oferind posibilitatea interacțiunii cu instituții de prestigiu la nivel internațional și creând platforme de colaborare bilaterale”.

La rândul său, fondatoarea USIDHR, Isabelle Vladoiu susține: „Protocolul semnat cu ADAA este un prim pas pentru dezvoltarea unei cooperări durabile axate pe proiecte cu impact internațional. Cred că România are potențial imens de dezvoltare și un mediu de afaceri care a arătat maturitate chiar și în perioade de crize. De aceea, parteneriatul strategic cu ADAA va întări și mai mult comunitatea de business și va oferi pârghii de dezvoltare la nivel internațional”.

Comenzi din timp de etichete și ambalaje pentru cadouri de sărbători

Florin Antonescu
-
0
Comenzi din timp de etichete și ambalaje pentru cadouri de sărbători

Cei mai mulți dintre clienții companiei Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, au efectuat comenzile pentru sărbătorile din acest an „cu mai multe săptămâni în avans comparativ cu anii precedenți, mai ales pe fondul crizei de materii prime care a afectat industria tipografică”. Făcând această observație, tipografia Rottaprint ne oferă și o analiză asupra specificului pieței de sezon: „Cele mai solicitate tipuri de etichete și ambalaje de către clienții Rottaprint pentru campaniile de final de an au fost stickerele sub formă de bulină inscripționate doar cu mesaje legate de sărbători, fără să fie legate de alte promoții sau campanii speciale. Clienții tipografiei au optat și pentru varianta ca mesajele de sărbători să fie înglobate direct în designul produsului. Cerere foarte mare din partea brandurilor a existat și pentru etichetele de tip wobblere care se lipesc la raftul produsului pentru a semnaliza anumite promoții de iarnă și care pot fi îndepărtate foarte ușor de către retaileri la finalizarea perioadei promoționale. La polul opus, producătorii parteneri au solicitat mai puține oferte de produse personalizate pentru a fi date cadou în perioada sărbătorilor de iarnă.”

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint: „Anul acesta observăm o tendință de precauție în rândul brandurilor, care pe fondul contextului socio-economic încearcă să reducă pe cât posibil din costuri. În acest sens, comenzile au fost făcute din timp pentru a beneficia de prețuri nemajorate la materiile prime, în cantități constante comparativ cu anul trecut.”   

Rottaprint subliniază că „în topul industriilor care au solicitat cele mai multe etichete și ambalaje în perioada de referință, s-au aflat industria alimentară, cu produse preponderent din categoria lactate, carne sau mezeluri, urmată de cea a suplimentelor nutritive. Produsele vegetale, pe bază de plante, au înregistrat, totodată, o cerere crescută, aceasta fiind influențată și de postul Crăciunului.

Tot la nivel de produse, compania a observat o creștere a cererii pentru cele cu un preț mai mic, comportamentul consumatorilor fiind mai rezervat în această perioadă în a achiziționa produse mai scumpe. De asemenea, Rottaprint a înregistrat o scădere a solicitărilor pentru ambalaje și etichete destinate produselor bio și o creștere pentru cele clasice.

Mărcile private din retail continuă diversificarea portofoliului de produse

Din datele Rottaprint, se observă o creștere accentuată a mărcilor private dezvoltate de marii jucători din retailul autohton, care continuă să își diversifice portofoliul de produse. Această tendință nu a fost caracteristică doar finalului de an, fiind dictată și de creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor în contextul inflației.

Totodată, creșterile de prețuri cu care se confruntă brandurile în ceea ce privește energia și materiile prime le-a determinat să caute metode pentru reducerea costurilor etichetelor și ambalajelor, optând, de exemplu, pentru folie neimprimată, în locul celei imprimate sau pentru un design mult mai simplu”.

Rottaprint este „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 13 țări din Europa și Asia”.

 

Finanțare pentru inițiative bilaterale dedicate rezidențelor artistice

Florin Antonescu
-
0
Finanțare pentru inițiative bilaterale dedicate rezidențelor artistice

Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, anunță lansarea apelului pentru inițiative bilaterale dedicate rezidențelor artistice în cadrul Fondului pentru Relații Bilaterale, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, cu sublinierea că „Fondul pentru Relații Bilaterale este parte integrantă a Programului RO-CULTURA”.

Inițiatorii precizează că „apelul este deschis în perioada 6 decembrie 2022-30 septembrie 2023 și își propune să consolideze cooperarea bilaterală dintre artiști din România și Statele Donatoare pe durata unei rezidențe artistice de 1-4 săptămâni organizate, exclusiv, în România, Norvegia, Islanda sau Liechtenstein.

Parteneriatul bilateral este obligatoriu, iar artiștii vor colabora la realizarea unei noi creații artistice din domenii precum: arte performative, arte vizuale, muzică, literatură, abordări interdisciplinare. Rezidența se va finaliza cu o prezentare publică a proiectului bilateral (concert, atelier, etc.).

Bugetul total alocat apelului de inițiative bilaterale este de 50.000 de euro. Finanțarea se acordă în baza sumelor forfetare pentru transport, cazare și diurnă în funcție de perioada și locația de desfășurare a rezidenței artistice.

Dosarul de rezidență va fi depus de o entitate privată din România sau din Statele Donatoare și va include participarea unuia sau a maximum doi artiști pentru care se asigură cheltuieli forfetare. Se încurajează cooperarea trilaterală, astfel că, în cazul entităților care trimit doi artiști în cadrul rezidenței, unul dintre aceștia trebuie să fie, obligatoriu, din Ucraina.

Cererea de finanțare, însoțită de toate documentele necesare conform prevederilor Ghidului solicitantului, se transmite într-un singur e-mail la adresa bilateral@ro-cultura.ro.

Informații suplimentare privind condițiile de finanțare în cadrul apelului pentru inițiative bilaterale dedicate rezidențelor artistice sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro”.

 

Selecție nouă a celei mai mari companii de produse alimentare și băuturi din lume

Florin Antonescu
-
0
Selecție nouă a celei mai mari companii de produse alimentare și băuturi din lume

Cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, Nestlé, anunță lansarea unei selecții de ciocolată premium: pralinele de ciocolată After Eight într-o nouă cutie de colecție. Cutia the praline After Eight The Collection conține cinci sortimente:

  • Ciocolată neagră cu mentă și fondant cu aromă de portocale – fondant cu aromă de portocală netedă și mentă, acoperit într-un strat bogat de ciocolată neagră
  • Ciocolată neagră și mentă – o pralină în straturi de ciocolată neagră bogată și interior de mentă moale
  • Dark Peppermint Crisp – ciocolată neagră bogată îmbogățită cu perle crocante de zahăr
  • Fondant de ciocolată neagră cu mentă– fondant de mentă netedă acoperit cu ciocolată neagră bogată
  • Trufe de mentă cu lapte – un o pralină cu interior de mentă moale și ciocolată cu lapte

Andreea State, Group Brand Manager Nestlé Confectionery: „Pralinele de ciocolată cu mentă After Eight aduc o perspectivă fresh momentelor împreuna cu prietenii sau familia. Cu un gust neconvențional revigorează simțurile și inspiră celebrarea momentelor speciale de sărbători. Suntem încântați să putem aduce pe piață noua cutie de praline After Eight The Collection în acest an. Reacția consumatorilor la noul concept de produs After Eight a fost incredibilă, așa că suntem încrezători că va fi un mare succes pentru iubitorii de ciocolată cu mentă de pretutindeni! Cu cinci sortimente delicioase, cu ciocolată neagră și cu lapte, există ceva pentru toate gusturile în această colectie de praline.”

Nestlé subliniază că, „ambalate într-o cutie de cadouri, After Eight The Collection poate fi un cadou excelent pentru sărbători, petreceri, pentru cină, sau pentru a încânta familia și prietenii în orice moment. Cutia de praline After Eight The Collection  a fost lansată în magazine la nivel național începând cu luna septembrie.

În România, aproape 50% dintre consumatorii români cu vârste între 14-74 de ani savurează praline cel puțin o dată pe an, iar 11% dintre ei săptămânal. Brandul After Eight a fost lansat în România  în anul 2010 și în ultimii ani s-a observat o creștere a interesului consumatorilor români pentru acest tip de ciocolată cu mentă, care este apreciat de 39% dintre bărbați și 61% dintre femei.

Lansată în 1962 în Marea Britanie, After Eight este fabricată cu cacao durabilă certificată 100%, provenită din Planul Nestlé Cocoa în colaborare cu Rainforest Alliance. After Eight folosește ulei de mentă 100% natural și nu conține coloranți artificiali, arome și conservanți. After Eight este acum vândut în țări din întreaga lume și este deosebit de popular în Franța, Germania și Spania. After Eight este recunoscut ca fiind cel mai important brand de ciocolată cu mentă din Marea Britanie, cunoscut pentru gustul său rafinat și calitatea premium. Tabletele subțiri de ciocolată cu mentă delicioase sunt cunoscute pentru aducerea familiilor și prietenilor împreună în timpul ocaziilor cheie, cum ar fi de Crăciun”.

Nestlé reamintește referitor la propriile inițiative globale:

„În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului Nestlé for Healthier Kids, extinderea inițiativei Nestlé needs YOUth și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu.

Nestlé for Healthier Kids    

Programul Nestlé for Healthier Kids a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului Și eu trăiesc sănătos – SETS, inițiat de Fundația Prais.

Nestlé needs YOUth 

Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret Nestlé needs YOUth este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.

Nestlé for a Waste Free World

Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare.

Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.”

 

Depozitele în lei și euro, cele mai populare produse financiare pe platforma Patria de Oriunde

Florin Antonescu
-
0
Depozitele în lei și euro, cele mai populare produse financiare pe platforma Patria de Oriunde

Platforma digitală Patria de Oriunde, a Patria Bank, împlinește un an de la lansarea pe piața din România. Platforma le oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa 100% digital serviciile și produsele financiare ale băncii, fără drumuri în unitățile teritoriale. În context, Patria Bank subliniază că  „cele mai populare produse financiare disponibile în cadrul Patria de Oriunde sunt depozitele în lei si euro. Astfel, în ultimele 12 luni, doi din trei clienți noi care au deschis un depozit la termen au optat pentru Patria de Oriunde, platforma devenind, într-un timp foarte scurt, principalul canal utilizat pentru crearea de depozite. Pe lângă aceste produse, clienții au ales și alte servicii și produse financiare, precum pachete de conturi curente, carduri și Internet & Mobile Banking.

Platforma Patria de Oriunde, accesibilă oricărui utilizator de Internet care dorește să acceseze un produs financiar, din orice loc, a câștigat o popularitate mare încă de la lansare. Astfel, în primul an, utilizatorii au beneficiat de avantajele platformei și au devenit clienții băncii. Aproximativ 70% au solicitat un depozit, iar 62% dintre aceștia au optat și pentru unul dintre pachetele de cont curent disponibile în oferta băncii”.

Burak Yildiran (foto), CEO Patria Bank: „Platforma Patria de Oriunde este încă o dovadă că în Patria Bank accelerăm procesul de digitalizare a produselor oferite, demarat în urmă cu mai mulți ani, ca parte a strategiei noastre pe termen lung. Am creat Patria de Oriunde pentru a putea ajunge proactiv și în cel mai scurt timp la clienții noștri, indiferent unde s-ar afla aceștia, scutindu-i de drumurile în unitățile noastre teritoriale. Iar feedback-ul lor este pe măsură, astfel că, după primul an de funcționare, platforma a devenit populară în rândul clienților care își doresc soluții bancare rapide și la îndemână și canalul preferat al clienților care doresc să deschidă depozite. În continuare, vom dezvolta noi funcționalități digitale, pe care le vom pune la dispoziția clienților noștri.”

Patria Bank reamintește că, „în ultimii ani, a investit constant în dezvoltarea canalelor digitale, pentru a fi mai aproape de clienții săi și pentru a le oferi acces la produse financiare 100% digitale. În prezent, mai mult de jumătate dintre utilizatorii platformei Patria de Oriunde sunt din mediul urban, 44% au un venit net de minimum 4.500 lei, iar circa două treimi au vârste cuprinse între 30-55 ani. Mai mult, patru din cinci clienți au declarat ca își doresc să facă economii odată cu înscrierea în platformă”.

Patria Bank anunță că „va continua procesul de digitalizare a produselor sale bancare în perioada următoare. Astfel, banca va lansa pe piață un nou canal de distribuție a creditului de consum negarantat pentru persoane fizice (clienți noi), 100% online prin intermediul platformei Patria de Oriunde și plănuiește extinderea produselor de economisire oferite prin includerea Contului de Economii în platformă, produs deja existent în unitățile teritoriale ale Patria Bank”.

Patria Bank este cunoscută ca „o bancă românească dedicată creșterii gradului de bancarizare în România și susținerii antreprenorilor și afacerilor locale. Listată la Bursa de Valori București, Patria Bank are o prezență fizică națională și oferă produse și servicii bancare de bază 100% online tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia. Grupul Patria Bank are ca acționar majoritar Fondul de Investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai cărui principali investitori sunt BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investiții, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiții), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) și BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre)”.

 

eJobs: 14,1% mai multe joburi noi în 2022 față de 2021 și cu 5,5% mai multe decât în 2019

Economistul
-
0
eJobs: 14,1% mai multe joburi noi în 2022 față de 2021 și cu 5,5% mai multe decât în 2019

Cu peste 400.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro și creșteri salariale în aproape toate domeniile de activitate, 2022 a fost un an în care balanța de pe piața muncii a fost înclinată în favoarea candidaților și angajaților. Au fost cu 14,1% mai multe joburi noi față de 2021 și cu 5,5% mai multe decât în 2019, anteriorul an comparabil, în termeni de dinamică și context, cu 2022.

„A fost anul în care candidații și angajații au putut face un slalom foarte avantajos lor printre ofertele din piață și așteptările pe care le au de la angajatori. Chiar și în contextul proximității față de o zonă de război și al creșterii inflației, în 2022, schimbarea jobului sau obținerea unei majorări salariale au reprezentat obiective destul de ușor de atins pentru o categorie extinsă de candidați, atât din punctul de vedere al nivelului de experiență avut, cât și al distribuției geografice”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii în 2022 au fost București, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei; Cluj, cu 4.100 de lei, Timiș (4.000 de lei), Sibiu, Brașov, Iași și Ilfov – fiecare cu câte 3.500 de lei net. Aproape identic arată și topul județelor care au angajat cel mai mult anul acesta. Pe primul loc se află Capitala, urmată de Cluj și Timiș, următoarele două locuri fiind disputate de Iași și Ilfov. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.000 de lei sunt Bihor (3.500 de lei), Constanța (3.200 de lei) și Dolj (3.200 de lei).

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Gorj, Vaslui, Mehedinți, Bacău sau Ialomița, unde mediile salariale oscilează între 2.700 și 3.000 de lei net. „Sigur că aceste valori sunt corelate cu un număr semnificativ mai mic de joburi disponibile în aceste județe, de companii care au sediul sau sucursale aici, dar și de distribuția candidaților pe nivele de experiență. Vorbim despre zone din care vin mulți candidați care se califică în special pentru joburi entry level”, completează Bogdan Badea. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Cel mai bine plătiți în 2022 au fost angajații din IT, care, cu un salariu mediu net de 6.000 de lei pe lună, domină detașat ierarhia. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 5.000 de lei, după cum arată datele Salario.

Angajații din banking câștigă, în medie, 4.300 de lei lunar, iar cei din telecomunicații și construcții 4.200 de lei. Salarii medii de 4.000 de lei au mai fost înregistrate în inginerie, auto / echipamente, medicină, e-commerce, audit / consultanță ori asigurări.

„În ceea ce privește câștigurile salariale, piața muncii a avut dintotdeauna un paradox care e puțin probabil să se schimbe într-un viitor apropiat. Mai exact, domeniile care au angajat cel mai mult nu au fost întotdeauna și cele în care s-a câștigat cel mai bine. Asta pentru că acolo unde vedem volume foarte mari în recrutare, vorbim și de o pondere mare a angajaților pe poziții entry level. De aceea, vom regăsi domenii precum retailul, serviciile, industria alimentară sau turismul în topul celor mai mari angajatori din România, la distanță considerabilă de următoarele clasate, însă undeva în a doua parte a ierarhiei atunci când facem o evaluare în funcție de salarii”, explică Bogdan Badea.

Astfel, după cum arată datele Salario, pentru retail a fost înregistrat un salariu mediu de 3.200 de lei anul acesta, pentru industria alimentară și turism de 3.000 de lei, iar pentru call center de 2.800 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.

Storia.ro – un noiembrie atipic pentru chirii: creșteri în Oradea, Constanța, București, Iași

Economistul
-
0
Storia.ro – un noiembrie atipic pentru chirii: creșteri în Oradea, Constanța, București, Iași

Realizat de Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, raportul lunar „Piața chiriilor azi” arată, în ediția din noiembrie, evoluția prețurilor comparativ cu luna anterioară, dar și cu aceeași lună a anului trecut. Raportul ia în considerare Top 10 orașe din România, cele mai active pe piața chiriilor, din perspectiva numărului de anunțuri publicate: București, Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Timișoara, Iași, Craiova, Sibiu, Oradea, Arad.

Conform raportului Storia.ro, statistica arată atipic pentru această perioadă a anului. Deși, pentru luna noiembrie, caracteristică este o stabilizare a prețurilor sau chiar înregistrarea unor ușoare scăderi, anul acesta, prețurile chiriilor au continuat să crească, în ciuda faptului că luna noiembrie se află în afara sezonalității pentru chirii, vârful tipic fiind în lunile august-septembrie.

Cele mai mari creșteri de la lună la lună (noiembrie 2022 vs. octombrie 2022) sunt înregistrate în Constanța, unde garsonierele sunt cu 11% mai scumpe, iar apartamentele de 3 camere, cu 10%. Garsonierele din Oradea au un preț cu 13% mai mare, iar la Iași cu  8%. În București, creșterea apare la apartamentele de 3 camere, cu 9%.

La capătul opus, se înregistrează scăderi de doar până la 4% la garsonierele din Timișoara și la apartamentele de 3 camere din Cluj-Napoca.

ORADEA

La Oradea, creșterile medii ale chiriilor, în general, sunt de 5% față de noiembrie 2021 și de 3% față de luna trecută a acestui an. Pentru garsoniere, prețul de închiriere a crescut cu 13% față de luna anterioară și cu 6% față de anul trecut. Pentru apartamentele cu 2 camere, chiriile au stagnat față de luna octombrie a acestui an, dar au crescut cu 12% față de anul trecut, ajungând de la 260 E la 300 E. O scădere de 3% s-a înregistrat pentru apartamentele de 3 camere, atât față de luna anterioară, cât și față de aceeași lună a anului trecut.

CONSTANȚA

Constănțenii plătesc cu 100 E mai mult pe chirii, față de noiembrie 2021, la apartamentele cu 2 și 3 camere, prețul ajungând la 400 E, respectiv 500 E/lună. În fapt, Constanța înregistrează cele mai mari creșteri ale chiriilor de la an la an, din toate cele 10 orașe analizate, la toate tipurile de apartamente: pentru garsoniere, chiriile au crescut cu 39%, pentru apartamentele cu 2 camere, cu 33%, iar pentru cele cu 3 camere, cu 25%, creșterea în medie fiind de 32%. Față de luna trecută, prețul de închiriere a stagnat doar la apartamentele cu 2 camere, în timp ce pentru garsoniere a crescut cu 11%, iar pentru apartamentele cu 3 camere, cu 10%, creșterea medie fiind de 7%, de la lună la lună.

BUCUREȘTI

În București, chiria medie pentru un apartament de 3 camere a ajuns la 599 E, în creștere cu 9% față de luna anterioară, iar pentru un apartament cu 2 camere a stagnat la 450 E și pentru o garsonieră la 300 E. Creșterile față de aceeași lună a anului trecut sunt de 11% pentru 3 camere și pentru garsoniere și de 15% pentru apartamentele de 2 camere.

IAȘI

În Iași, chiriile apartamentelor de 2 și 3 camere stagnează față de luna trecută. Astfel, chiria pentru 3 camere în Iași a ajuns la o medie de 500 E, în timp ce pentru 2 camere, a ajuns la 400 E. În cazul garsonierelor, creșterea este de +8% față de luna trecută și de +27% față de anul trecut, atingând valoarea medie de 280 E. În medie, creșterile chiriilor sunt de +23% față de anul trecut și de +3% față de luna anterioară.

ARAD

În medie, chiriile din Arad sunt mai scumpe cu 11% față de anul trecut și cu 2% față de luna anterioară. Apartamentele cu 3 camere din Arad stagnează, ca preț de închiriere, și față de anul trecut, și față de luna trecută, fixându-se la 350 E/lună.  În schimb, chiriile apartamentelor cu 2 camere au crescut până la pragul de 300E, cu 20% mai mult față de anul trecut, fiind la același nivel de luna trecută. Pentru garsoniere, creșterea față de luna trecută este de 6%, în timp ce față de anul trecut este de 13%.

CRAIOVA

În Craiova, chiriile apartamentelor de 2 și 3 camere se mențin la același nivel față de luna trecută, doar garsonierele fiind în creștere cu +6%. Comparativ cu anul trecut, chiriile sunt mai scumpe cu 22% la garsoniere, cu 9% pentru 2 camere și cu 14% pentru 3 camere. În medie, creșterea chiriilor este de 15% de la an la an și de 2% de la lună la lună.

TIMIȘOARA

O scădere de 4% a chiriilor pentru garsoniere se înregistrează în Timișoara, comparativ cu luna precedentă. Comparativ cu anul anterior, garsonierele au chirii cu 15% mai mari. Apartamentele cu 2 camere au înregistrat creșteri de 13% comparativ cu anul trecut și de 6% față de luna trecută, în timp ce chiriile pentru 3 camere au crescut cu 14% față de anul trecut și au stagnat comparativ cu luna trecută. În medie, chiriile în Timișoara au stagnat față de octombrie 2022, dar au crescut cu 14% față de noiembrie 2021.

SIBIU

Comparativ cu luna trecută, în Sibiu garsonierele se închiriază mai scump cu +9%, în timp ce apartamentele cu 2 camere stagnează, iar cele cu 3 camere sunt în scădere cu -2%. Astfel, prețul mediu de închiriere a crescut cu 18% față de noiembrie 2021 și cu 2% față de octombrie 2022.

CLUJ-NAPOCA

În Cluj-Napoca, un apartament de 3 camere se închiriază cu 650 E, cu 4% mai puțin față de luna trecută. Apartamentele cu 2 camere au o chirie medie de 500 E, cu 20% față de anul trecut și stagnând față de luna anterioară. Garsonierele, cu un preț de închiriere mediu de 326 E, au chirii mai scumpe cu 16% față de anul trecut și cu 2% comparativ cu luna anterioară. În medie, chiriile au crescut cu 21% de la an la an și au scăzut cu 1% de la lună la lună.

BRAȘOV

Luna noiembrie a adus o creștere de 4% la chiriile pentru garsoniere, față de luna trecută, și de 12% față de anul anterior. Chiriile apartamentelor pentru 2 și 3 camere au stagnat față de luna trecută, dar au crescut cu 15%, respectiv 22% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând 420 E, respectiv 550 E. În medie, chiriile au crescut, în Brașov, cu 16% față de anul trecut și cu 1% față de luna trecută.

LSEG (London Stock Exchange Group) sărbătorește cinci an

Economistul
-
0
LSEG (London Stock Exchange Group) sărbătorește cinci an

LSEG (London Stock Exchange Group) România sărbătorește cinci ani de investiții în România la Centrul său de Tehnologie din București. LSEG are acum 600 de angajați în București având în continuare planuri de creștere pentru următorul an. Echipa din București dezvoltă soluții software pentru piețele financiare globale.

De-a lungul timpului, LSEG România s-a implicat activ în susținerea comunității locale prin crearea de oportunități în educație, angajare și dezvoltare personală. Anul acesta, LSEG a contribuit atât în ​​comunitatea locală prin sprijinirea tinerilor din medii defavorizate, cât și în renovarea unei școli din Hamcearca și renovarea unui laborator de IT pentru elevi. Împreună cu British Embassy Bucharest, LSEG România a făcut pași importanți în educarea copiilor în diversitate, incluziune, și nu numai.

LSEG România continuă să crească și să susțină dezvoltarea echipei locale de specialisti, menținându-și promisiunea de a investi în comunitatea locală. Prin achizițiile Refinitiv în 2021 și TORA în 2022, LSEG România crește oportunitățile pentru specialiștii din industria IT într-o varietate de tehnologii și servicii bazate pe date care deservesc cele trei divizii ale companiei: Data & Analytics, Piețele de capital și Post Trade.

Ce țări cheltuiesc cel mai mult pe masa de Crăciun?

Economistul
-
0
Ce țări cheltuiesc cel mai mult pe masa de Crăciun?

Potrivit unui studiu global, gâsca la cuptor din Germania este cea mai scumpă masă festivă în timp ce sarmalele românești sunt cele mai ieftine

  • Națiunile care consumă carne de pasăre la masa de Crăciun se confruntă cu cele mai mari costuri, familiile din Spania cheltuind cel mai mult, după Germania

  • Românii cheltuiesc cel mai puțin pentru cina tradițională de Crăciun, care constă în sarmale cu mămăligă și cozonac

Familiile din Germania se pot confrunta în acest an cu una dintre cele mai scumpe mese de Crăciun din lume, potrivit unui studiu realizat de rețeaua socială de investiții eToro în 12 țări de pe trei continente.

eToro a analizat prețurile din supermarketurile locale ale bucătăriei tradiționale de Crăciun și a constatat că mâncarea festivă tipic germană, care constă în friptură de gâscă și garnituri, inclusiv șuncă, mere și ceapă, va costa 66,70 de euro pentru a hrăni o familie de patru persoane, doar 3 kg de piept de gâscă costând aproape 57 de euro. La celălalt capăt al spectrului costurilor, mâncarea tradițională românească de Crăciun, respectiv sarmalele cu mămăligă, împreună cu toate garniturile obișnuite – inclusiv smântână și ardei iute – și cozonac făcut în casă ar costa o familie de patru persoane doar 26 de euro.

Potrivit studiului eToro, în timp ce familiile germane au cea mai scumpă cină de Crăciun,  câteva națiuni consumatoare de păsări au costuri la fel de ridicate. Familiile spaniole, de exemplu, vor plăti anul acesta 60,90 de euro pentru a mânca cina clasică de Crăciun, care include curcan cu mere, stafide și ceapă. Excepție face Marea Britanie, unde costurile cu curcanul sunt semnificativ mai mici. Pentru a se bucura de o cină tradițională de Crăciun britanică, cu curcan și garnituri clasice, familiile vor trebui să plătească 32,48 de euro.

Ben Laidler, strategul piețelor globale la eToro, a declarat: „Familiile din întreaga lume resimt cu toții impactul prețurilor la alimente, care au crescut cu mult peste inflația deja ridicată din acest an, iar studiul nostru global demonstrează efectul pe care acest lucru îl va avea asupra cinei de Crăciun.  

Datele privind prețurile arată, de asemenea, că multe dintre presiunile inflaționiste sunt locale, existând diferențe mari de costuri între țări, unele dintre ele fiind chiar învecinate. Un lucru cert este că mâncărurile tradiționale din carne de pasăre – fie că este vorba de gâscă sau curcan – cresc costul cinei de Crăciun, prețurile resimțind presiunea exercitată de recentele sacrificări de păsări din fermele din Europa cauzate de gripa aviară. S-ar putea ca acest lucru să stimuleze  cererea de surse de proteine mai ieftine de Crăciun.”

Tabelul prezintă costul ingredientelor pentru masa de Crăciun în 12 țări, în Euro. 

Poziție (cost

descrescător) 

 Țară Masă Craciun Cost (EUR)
1 Germania Gâscă și garnituri 66,70
2 Spania Curcan și garnituri 60,90
3 Italia Tortellini în supă 47,68
4 Olanda Ruladă de porc 45,12
5 SUA Curcan și garnituri 44,31
6 Franța Curcan și garnituri 41,06
7 Australia Grătar 34,80
8 Danemarca Friptură de porc 34,34
9 Marea Britanie Curcan și garnituri 32,48
10 Polonia Colțunași cu varză murată

și ciuperci cu borș

 30,39
11 Norvegia Friptură de porc 26,80
12 România Sarmale cu mămăligă și cozonac 25,87

 

Cu puțin peste România, gospodăriile din Norvegia se vor bucura de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre țările incluse în studiu – o masă festivă norvegiană cu friptură de porc și garniturile clasice va costa 26,80 euro pentru o familie de patru persoane.

La nivel mondial, inflația prețurilor la alimente a crescut puternic în acest an, ultima cifră a inflației alimentare din UE fiind de 17,2%, în timp ce cifra corespunzătoare pentru Regatul Unit este de 16%.

Leonardo Badea (BNR): Inversarea regimului banilor ieftini implică ajustări ale tendințelor piețelor financiare internaționale

Leonardo Badea
-
0
Leonardo Badea (BNR): Inversarea regimului banilor ieftini implică ajustări ale tendințelor piețelor financiare internaționale

Pentru o foarte lungă perioadă de timp activitatea pe piețele financiare internaționale a fost dominată de așteptările privind menținerea de către principalele bănci centrale din economiile dezvoltate a unor condiții monetare acomodative. Aceasta s-a tradus deopotrivă prin abundența lichidității și un cost redus al finanțării în principalele monede de circulație internațională, ambele reprezentând un stimulent pentru activitatea bursieră, atât direct (capitalurile lichide aflate în căutare de randamente financiare adecvate au mărit cererea de cumpărare pentru multe tipuri de instrumente financiare tranzacționate, ducând la creșterea cotațiilor, indicilor, capitalizării și a rulajelor), cât și indirect (accesul facil la finanțare și costul redus al acesteia au alimentat așteptările privind rezultate pozitive ale emitenților).

Situația descrisă mai sus a reprezentat nota principală de fundal a evoluțiilor din aproape toate segmentele piețelor financiare internaționale timp de mulți ani. Chiar dacă pe parcurs economia și bursele s-au confruntat cu șocuri exogene cu impact major, totuși răspunsul fiscal și cel monetar au constituit, indirect, un sprijin masiv pentru menținerea trendurilor bursiere, cel puțin pe parcursul perioadei 2015-2021.

Desigur, sunt multe alte elemente care au influențat trendurile bursiere. Între factorii cu influență pozitivă importantă se numără avansul rapid al companiilor de tehnologie, care, în perioada pandemică și ulterior, au reprezentat un motor important de creștere a indicilor de acțiuni, și, mai recent, profitabilitatea în creștere a companiilor din energie și a celor din domeniul mărfurilor și materiilor prime principale (minereuri, produse agricole, materiale de construcții etc.). În sens negativ a acționat foarte puternic șocul pandemic inițial, așa cum se observă și pe graficul de mai jos, efectul său fiind major, însă de scurtă durată.

Graficul de mai jos arată că deși au existat perioade cu particularități și caracteristici diferite, implicațiile fiind uneori pozitive, alteori negative pentru cotațiile indicilor de acțiuni, totuși, în general, atunci când ratele dobânzilor de politică monetară au fost aproape de zero, indicii bursieri au consemnat evoluții favorabile pe termen mediu. Exemple în acest sens sunt perioada de recuperare a burselor după cele două șocuri consecutive reprezentate de criza financiară globală și criza datoriilor europene, precum și revenirea puternică a indicilor ulterioară șocului pandemic inițial, ambele vizibile pe grafic.

Figura 1: Evoluții ale ratelor dobânzii de referință, inflației și piețelor de acțiuni
Sursa: Refinitiv Datastream

 

Abundența de bani ieftini a influențat evoluția multor segmente ale piețelor financiare, nu doar bursele de acțiuni.

Într-o societate care are, de multe ori, drept reper investițional speranța câștigului rapid promovată în mediul virtual adesea prin tehnici înșelătoare, a existat o afluență semnificativă către activele cripto. Neînțelegerea riscurilor pe care le induc și nici a modului în care ele au fost construite au făcut ca aceste instrumente să reprezinte, indiferent de avertismentele organismelor financiare, o destinație a investiților făcute de persoanele fizice care urmăresc câștiguri imediate.

Amploarea și dinamica excepțională pe care au cunoscut-o activele cripto ar fi fost greu de imaginat într-o perioadă cu rate ridicate de dobândă și randamente real pozitive pentru activele tradiționale, mai ales având în vedere absența unei conexiuni relevante cu economia reală și drept urmare incapacitatea acestor instrumente de a genera în mod consistent și pe termen lung fluxuri de numerar sub formă de dividende, dobânzi sau o formă tradițională de profituri operaționale pentru deținători.

Analiza graficului prezentat în figura 2 sugerează că, în cazul Bitcoin, primul și în continuare unul dintre cele mai reprezentative active cripto, atât maximul din cursul anului 2021, cât și precedentul maxim relevant de la finele anului 2017 au fost înregistrate chiar anterior creșterii semnificative a randamentelor obligațiunilor. În graficul de față au fost utilizate ca referință obligațiunile suverane emise de SUA cu maturitatea de 2 ani; evoluția randamentelor acestora este strâns legată de așteptările privind dinamica inflației și anticipează (cu câteva luni/trimestre) modificările ratei dobânzii cheie a băncii centrale a SUA. Pe grafic se observă că perioadele în care randamentele acestor titluri s-au situat pe trend ascendent deasupra pragului de 2% nu au fost pozitive pentru Bitcoin și piața activelor criptografice în ansamblu.

Figura 2: Randamentele obligațiunilor SUA (2 ani) și prețul Bitcoin
Sursa: Refinitiv Datastream

Desigur, nu intenționăm aici să formulăm o prezumție privind o eventuală legătură de cauzalitate între dinamicile celor două variabile prezentate, dar raționalitatea economică ne sugerează ca firească observația că atunci când banii se scumpesc, apetitul pentru investiții în active fără fundament economic real și totodată incapabile să genereze câștiguri dintr-o activitate operațională de bază scade.

În mod cert, problemele universului cripto sunt mult mai mari de atât, nu întâmplător ele extinzându-se inclusiv în sfera guvernanței, transparenței și incapacității de a proteja interesele și drepturile deținătorilor. Dincolo de aceasta însă, la nivel principial, rămâne faptul că atunci când ciclul se inversează și intrăm într-o perioadă a banilor scumpi (a cărei durată nu o putem anticipa încă), capitalurile disponibile se împuținează, iar selecția este mult mai atentă. Prin urmare, nu toate tipurile de active mai pot menține evoluții favorabile ale prețurilor.

Un serial de desene animate creat în anii 1940 prezenta în numeroase episoade aventurile unui duet de personaje principale întruchipate de o pasăre (Road Runner) și eternul ei dușman, un coiot (Wile E. Coyote). Confruntarea celor doi avea loc mai mereu pe vârfurile stâncilor de pe marginea unui canion, iar coiotul era păcălit de Road Runner ca în alergare să depășească marginea prăpastiei. Astfel, el rămânea suspendat temporar în aer. Abia când se uita în jos și își dădea seama că nu are nicio susținere, cădea în canionul de dedesubt.

În viața reală, multe active ale căror prețuri au crescut nejustificat și s-au decuplat o lungă perioadă de timp de fundamente ca urmare a susținerii efemere pe care le-au dat-o lichiditatea ieftină pe perioada de deflație și dobânzile aproape zero, tocmai parcurg un astfel de „moment Wile E. Coyote”, acum că aceste stimulente au început să fie retrase, atât ca urmare a nevoii de consolidare fiscală (în majoritatea țărilor, cu doar puține excepții), cât și de combatere a inflației.

Metafora și asocierea dintre abordarea personajul de desen animat și evoluții economico-financiare au fost folosite și consacrate de laureatul premiului Nobel pentru economie Paul Krugman (2007),  dar și de președintele FED, Ben Bernanke (2018).

În siajul crizei financiare din 2007 a fost readusă în actualitate dualitatea rațional-irațional în teoria financiară. În mod tradițional, în analiza evoluției piețelor financiare s-a pornit de la prezumția raționalității agenților economici, ignorând alte influențe, deși în General Theory, Keynes a abordat noțiunea de animal spirits. E adevărat că în abordarea sa, Keynes deși afirmă că „raționalitatea nu este suficientă pentru a justifica acțiunea”, nu privește animal spirits ca aparținând exclusiv domeniului iraționalității, ci ca o nevoie de a acționa și de a lua decizii în pofida existenței incertitudinii. Cu alte cuvinte, deciziile de investiții se construiesc pe animal spirits, dat fiind că un calcul rațional nu justifică luarea deciziei și acțiunea în condiții de incertitudine.

Deși ușor de acceptat la nivel intuitiv, conceptul nu s-a bucurat de o largă acceptare, iar până în anii 1980 teoria macroeconomică a exclus practic noțiunea de animal spirits, clasificată ca aparținând sferei iraționalului (Dow și Dow, 2011).

În contextul crizei financiare din 2007 conceptul animal spirits revine în atenție (Akerloff și Shiller, 2009), adevărat că de data aceasta pe fondul creșterii importanței acordate neuroeconomiei. Conceptul animal spirits suscită interesul și merită explorat, deși nu se poate discuta totuși de un consens în definirea sa și nici de o implantare definitivă în abordarea macroeconomică larg răspândită. În viziunea lui Akerloff și Shiller (2009) o serie de motivații non-economice joacă un rol decisiv – încrederea, corectitudinea, atitudinea față de corupție și rea credință, „iluzia banilor” legată de confuzia dintre nivelul nominal și cel real al prețurilor și gândirea umană care este în esență bazată pe patternul unei narațiuni, a vieții proprii împletite cu cele ale celorlalți, agregate în narațiuni naționale sau internaționale, cu impact asupra economiei. Motivațiile non-economice influențează comportamentul și mecanismele de luare a deciziei; încrederea și rezultanta feedbackului dintre sentimentul de încredere și economie amplifică perturbațiile, iar stabilirea salariilor și a prețurilor ridică problema corectitudinii. În același timp, nu poate fi neglijat rolul jucat în economie de tentația corupției și a comportamentului antisocial. Aceste manifestări ale conceptului de animal spirits joacă un rol fundamental în economie și au potențialul de a răspunde la întrebări presante, acolo unde abordarea bazată pe raționalitate s-a dovedit limitată, de la cauzele intrării în recesiune la puterea exercitată de băncile centrale în economie sau la volatilitatea prețurilor pe piețele financiare.

Pare că abordarea tradițională care clama încrederea în raționalitatea piețelor a fost înlocuită de abordarea mai nouă, mai atractivă a iraționalității pieței. Discutăm deci de o largă varietate de cercetări în finanțele comportamentale, care aplică diverse teorii bazate pe raționalitate sau factori psihologici în vederea înțelegerii mecanismelor de funcționare a piețelor și a previzionării evoluției acestora.

Dar Frydman și Goldberg (2007) constată că de fapt ambele abordări comit aceeași eroare, a prezumției că piețele se comportă mecanic și că fluctuațiile sunt predictibile; ei propun în schimb o abordare pornind de la prezumția că participanții dețin cunoștințe imperfecte, iar modelele agregate se construiesc pornind de la comportamentul individual al agenților. Modelele care urmăresc să explice modificările pieței pe baza reprezentărilor comportamentelor individuale, deși profund implantate în economie, atât în forma lor tradițională, cât și în cea bazată pe teorii comportamentale, au aceeași lacună, și anume, modificarea, rezultatul pe care îl previzionează este constant diferit de previziunile participanților la piață. Astfel, modelele bazate pe cunoștințe imperfecte nu urmăresc previzionarea exactă a schimbărilor care pot surveni pe piețe, ci oferă o imagine asupra implicațiilor calitative.

Chiar dacă Wile E. Coyote cade mereu în prăpastie ca și o parte din investitorii care nu își calibrează  corespunzător investițiile pe care le fac în momentele de crize suprapuse, economia mondială și piețele financiare internaționale vor continua să funcționeze, cu sprijinul unor politici adecvate, adaptându-se gradual la o normalitate pe care au mai cunoscut-o cu ceva vreme înainte de criza financiară globală, când atât inflația, cât și ratele dobânzilor în economiile dezvoltate nu erau chiar atât de joase precum în perioada de început a pandemiei.

Însă sprijinul va fi mult mai țintit, iar piețele nu mai pot conta pe salvarea injecțiilor masive de lichiditate ale multor bănci centrale din economiile dezvoltate. Intrăm într-o perioadă în care fundamentele economice vor redeveni relevante pentru tot mai mulți investitori, ceea ce nu este chiar un lucru rău. Iar acolo unde aceste fundamente nu există, așteptările ar trebui să fie mult mai rezervate decât am văzut în ultimii ani. Lumea investițiilor este o realitate complexă în care, așa cum spunea George Goodman în The Money Game, „dacă nu știi cine ești, acesta este un loc prea scump în care să afli”.

1...147148149...309Pagina 148 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro